MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BALŢI FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DE DREPT

PUBLIC

APROBAT______________ŞEFUL CATEDREI PR.VERBAL NR. 6DIN 12.02. 2007

CURRICULUM LA DISCIPLINA: DREPT PENAL
PARTEA SPECIALĂ

Autor:

Dr., Lect. sup.

S. Gavajuc

Aprobat_________la şedinţa Consiliului profesoral al Facultăţii din 6.09.2006 proces verbal nr.1

Bălţi

2010

I. PRELIMINARII

Problema asigurării calităţii învătămîntului devine în sistemul nostru educaţional una prioritară. Elementele principale de care depinde calitatea procesului de învăţământ sunt conţinutul planurilor de învăţământ şi ale curriculum-urilor, calitatea infrastructurii, metodica predării, formarea deprinderilor practice, precum şi evaluarea cunoştinţelor. Toate acestea sunt dictate de necesitatea de a creşte caracterul competitiv al studiilor care trebuie să fie echilibrate cu obiectivele de îmbunătăţire a caracteristicilor sociale în domeniul spaţiului european de învăţământ superior. În acest context, curriculum-ul la disciplina „Drept penal. Partea Specială” va deveni bază importantă în atingerea obiectivelor Dreptului penal – partea specială şi anume: cunoaşterea disciplinei la un nivel conceptual şi principial; cunoaşterea dispoziţiilor generale ale articolelor din Codul penal (partea specială). În acelaşi timp, ele ne vor oferi şi posibilitatea corelării articolelor concrete ale părţii speciale cu articolele părţii generale ale Codului penal. Ţinând seama de faptul că prin intermediul normelor, dreptului penal sunt protejate în mod eficace cele mai importante valori ale societăţii, se recunoaşte că disciplina Drept penal reprezintă un obiect fundamental în formarea specialistului în domeniul jurisprudenţei. Dreptul penal – partea specială este o materie esenţială şi de bază din disciplinele promovate la facultate şi are scopul de a pune piatra de temelie a cunoaşterii dreptului de către viitorul specialist şi sitematizează cunoştinţele acumulate de către student din cadrul cursului drept penal partea generală. Conţinutul curriculum-ului la disciplina „Drept penal. Partea Specială” va avea ca esenţă transferul cunoştinţelor de la simpla informare a studentului la posibilitatea lui de a a-şi putea forma nişte deprinderi sau abilităţi aplicative, pragmatice. Adică, se vor forma un şir de trasee flexibile de instruire, oportunităţi şi tehnici de învăţare, sau deprinderi de formare continuă a tânărului specialist, care trebuie să devină o parte integrantă a învăţământului superior. Aşadar, esenţa şi menirea acestei lucrări constă în aceea de a deveni un instrument util de lucru care să contribuie la ghidarea formării şi dezvoltării unui sistem de gândire logică, în care raţionamentul juridic să permită interpretarea corectă a normelor juridice în vigoare. De asemenea credem că respectivul curriculum poate deveni un suport substanţial şi pentru absolvenţii facultăţii în procesul pregătirii către examenul de licenţă la disciplina în cauză (infracţiunile prezentate sunt în corespundere cu chestionarul examenului de licenţă la disciplina drept penal parte specială de fapt). II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI 1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere: - să efectueze analiza juridică a componenţelor de infracţiune prevăzute în Partea Specială a Codului penal; - să definească noţiunile faptelor prevăzute în legea penală; - să facă deosebire dintre componenţele de infracţiune care comportă unele asemănări; - să identifice elementele constitutive ale infracţiunilor, care nu sunt specificate în mod expres în incriminările corespunzătoare; - să interpreteze normele penale speciale. 2. La nivel de aplicare: - să clasifice infracţiunile conform unor criterii fundamentate ştiinţific; - să realizeze studierea comparativă a infracţiunile adiacente; - să argumenteze necesitatea includerii în sfera ilicitului penal a anumitor fapte; - să soluţioneze corect problemele de ordin practic ce ţin de materia Părţii Speciale a dreptului penal; - să utilizeze metodele specifice dreptului penal în procesul de analiză juridică a unei componenţe de infracţiune; - să stabilească legături între normele Părţii Speciale a legii penale şi normele Părţii Generale a legii penale, precum şi cu normele de referinţă din actele normative extrapenale;

- să organizeze într-un mod eficient procesul de studiere a unei componenţe de infracţiune concrete; - să dialogheze în permanenţă cu colegii şi cu alte persoane în ce priveşte soluţionarea diverselor probleme ce ţin de Partea Specială a dreptului penal. 3. La nivel de integrare: - să formuleze propuneri de armonizare a prevederilor normelor penale speciale autohtone cu prevederile legislaţiei europene; - să estimeze eficienţa normelor care alcătuiesc Partea Specială a legislaţiei penale a Republicii Moldova; - să recomande măsuri concrete de îmbunătăţire a calităţii predării disciplinei „Drept penal. Partea Specială”; - să programeze un algoritm de calificare în cazul fiecărei infracţiuni; - să influenţeze, prin intermediul studiilor de specialitate, asupra procesului de creare, interpretare şi aplicare a normelor penale speciale.
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

1. Secţia studii cu frecvenţă la zi Codul disciplinei Anul predării Semestrul Numărul de ore C.F.S C S L

Evaluarea Credit Exame n, colocvi u 5 E

Responsabil de disciplină

S.04.0.025

II

VI

45

30

-

S.Gavajuc

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR Nr DENUMIREA TEMEI p 1 securităţii sănătăţii 2 3 2 2 2 Secţia ZI s 2 2 1 1 2

1 Noţiuni introductive . 2 Infracţiuni contra păcii şi . omenirii, infracţiuni de război 3 Infracţiuni . persoanei contra vieţii şi

4 Infracţiuni contra libertăţii, cinstei şi . demnităţii 5 Infracţiuni privind viaţa sexuală . 6 Infracţiuni contra drepturilor politice, de . muncă şi altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor

7 Infracţiuni contra patrimoniului . 8 Infracţiuni contra familiei şi minorilor . 9 Infracţiuni contra sănătăţii publice şi . convieţuirii sociale 1 Infracţiuni ecologice 0 . 1 Infracţiuni economice 1 . 1 Infracţiuni în domeniul informaticii şi 2 telecomunicaţiilor . 1 Infracţiuni în domeniul transporturilor 3 . 1 Infracţiuni contra securităţii publice şi 4 ordinii publice . 1 Infracţiuni contra justiţiei 5 . 1 Infracţiuni săvârşite de persoane cu funcţie 6 de răspundere . 1 Infracţiuni săvârşite de persoanele care 7 gestionează organizaţiile comerciale, . obşteşti sau alte organizaţii nestatale 1 Infracţiuni contra autorităţilor publice şi 8 securităţii de stat . 1 Infracţiuni militare 9 . Total 2

4 2 2 2

2 2 2

4

2

1

-

2

1

2

2

3

1

2

2

2

1

3

1

2

-

45

30

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI
OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI Noţiunea, importanţa şi sistemul DPPS. 1. Noţiunea de Parte Specială a Dreptului Penal 2. Importanţa Părţii Speciale a Dreptului Penal. 3. Sistemul Părţii Speciale a Dreptului Penal. 4. Ştiinţa Părţii Speciale a Dreptului Penal.

Ы

- să definească noţiunea de Parte Specială a Dreptului Penal; - să determine importanţa Părţii Speciale a Dreptului Penal; - să descrie sistemul Părţii Speciale a Dreptului Penal; - să efectueze o comparaţie cu sistemul Părţii Generale a Dreptului Penal; - să definească noţiunea de Ştiinţă a Părţii Speciale a Dreptului Penal; - să analizeze metodele de cercetare ale Ştiinţei Părţii Speciale a Dreptului Penal. - să definească noţiunea de crimă sau infracţiune internaţională ; - să definească noţiunea de crimă contra umanităţii; - să definească noţiunea de infracţiune contra păcii şi securităţii omenirii; - să definească noţiunea de infracţiune de război; - să efectueze caracterizarea generală a infracţiunilor contra păcii şi securităţii omenirii, precum şi a infracţiunilor de război; - să realizeze o clasificare a acestor infracţiuni; - să efectueze o comparaţie a infracţiunilor contra păcii şi securităţii omenirii, precum şi a infracţiunilor de război cu alte infracţiuni prevăzute în Codul Penal; - să dea exemple concrete de asemenea infracţiuni care au fost săvîrşite de-a lungul timpului.

Infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii, infracţiuni de război. 1. Noţiunea de crimă sau infracţiune internaţională. 2. Tipuri şi categorii de crime internaţionale. 3. Conceptul de crimă contra umanităţi.i 4. Infracţiunile contra păcii şi securităţii omenirii Infracţiuni de război: a) infracţiuni de război contra persoanelor şi bunurilor protejate; b) infracţiuni de război săvîrşite prin violarea regulilor de întrebuinţare a unor mijloace şi metode de luptă.

Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei. - să definească noţiunea de infracţiuni contra vieţii 1. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei. şi sănătăţii persoanei; 1.1. Noţiunea de infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii - să caracterizeze obiectul juridic specific persoanei. infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei; 1.2 Persoana – valoare socială fundamentală apărată - să realizeze o clasificare a acestor infracţiuni de legea penală; după diferite criterii; 1.3 Tipurile infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii - să efectueze o analiză juridico-penală persoanei. Clasificarea lor. comparativă a componenţelor infracţiunilor contra 1.4 Analiza comparativă a componenţelor de vieţii şi sănătăţii persoanei; infracţiune cuprinse în Capitolul II al CP al RM. - să efectueze o caracterizare generală a 2. Infracţiuni contra vieţii persoanei. 2.1 Caracterizarea generală a infracţiunilor contra elementelor componenţelor infracţiunilor contra vieţii persoanei. vieţii persoanei; - să definească noţiunea de omor în concepţia dată 2.2 Noţiunea doctrinară de omor. 2.3 Analiza juridico-penală detaliată a de doctrină; componenţelor infracţiunilor contra vieţii persoanei. - să analizeze fiecare componenţă de infracţiune 2.4 Circumstanţele care agravează sau atenuează contra vieţii în parte; răspunderea pentru lipsirea de viaţă a unei persoane. - să indice considerentele pe care le-a avut în 2.5 Situaţii controversate privind calificarea

vedere legiuitorul la reţinerea unora sau altora circumstanţe agravante sau atenuante ale infracţiunilor contra vieţii; - să sesizeze problemele ce pot apărea cu prilejul calificării infracţiunilor contra vieţii; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra vieţii persoanei la soluţionarea cazurilor practice; - să efectueze o caracterizare generală a elementelor componenţelor infracţiunilor contra sănătăţii persoanei; - să definească noţiunea de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii; - să clasifice vătămările integrităţii corporale sau ale sănătăţii; - să analizeze fiecare componenţă de infracţiune contra sănătăţii în parte; - să indice modul de determinare a gradului de gravitate a vătămării integrităţii corporale sau a sănătăţii; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra sănătăţii persoanei la soluţionarea cazurilor practice; - să efectueze o caracterizare generală a elementelor componenţelor infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei; - să identifice specificul infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei în raport cu celelalte infracţiuni din Capitolul II al Părţii Speciale; - să analizeze fiecare componenţă de infracţiune care pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanei în parte; - să analizeze problema subiectului special al infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei la soluţionarea cazurilor practice.

infracţiunilor contra vieţii persoanei. 3. Infracţiuni contra sănătăţii persoanei. 3.1 Caracterizarea generală a infracţiunilor contra sănătăţii persoanei. 3.2 Conceptul de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii. 3.3 Analiza juridico-penală detaliată a componenţelor infracţiunilor contra sănătăţii persoanei. 3.4 Determinarea gradului de gravitate a vătămării integrităţii corporale sau a sănătăţii. 3.5 Delimitarea infracţiunilor contra sănătăţii de faptele conexe penale şi nepenale. 4.Infracţiuni care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei. 4.1 Caracterizarea generală a infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei. 4.2 Analiza juridico-penală detaliată a componenţelor infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei. 4.3 Subiectul special al infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei. 4.4 Delimitarea infracţiunilor care pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei de faptele conexe. .

Infracţiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei. - să definească noţiunea de infracţiuni contra 1. Noţiunea şi caracterizarea generală a libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei; infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi - să efectueze caracterizarea generală a demnităţii persoanei. infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi demnităţii 2. Analiza juridico-penală a fiecărei componenţe a persoanei; infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi - să efectueze un studiu comparativ al demnităţii persoanei în parte. infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi demnităţii 3. Delimitarea unor infracţiuni prevăzute în persoanei şi alte infracţiuni prevăzute în Codul Capitolul III al Părţii Speciale a CP de alte Penal; infracţiuni prevăzute în Codul Penal.

- să utilizeze prevederile instrumentelor internaţionale la interpretarea dispoziţiilor din Capitolul III al Părţii Speciale;

- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei la soluţionarea cazurilor practice.
Infracţiuni privind viaţa sexuală. 1. Noţiunea şi caracterizarea generală a infracţiunilor privind viaţa sexuală. 2. Tipurile infracţiunilor privind viaţa sexuală. 3. Infracţiuni contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei. 3.1 Noţiunea de inviolabilitate sexuală şi libertate sexuală. 3.2 Caracterul complex al infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei. 3.3 Participaţia în cadrul infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei.

- să definească noţiunea de infracţiuni privind viaţa sexuală; - să efectueze caracterizarea generală a infracţiunilor privind viaţa sexuală; - să clasifice infracţiunile privind viaţa sexuală; - să definească noţiunea de inviolabilitate sexuală şi libertate sexuală; - să efectueze analiza juridico-penală a infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei; - să rezolve problema participaţiei, actelor pregătitoare, a tentativei în cadrul infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei; - să să efectueze analiza juridico-penală a infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale a minorilor; - să recomande perfecţionarea normelor privind infracţiunile contra inviolabilităţii sexuale a minorilor; - să sesizeze asemănările şi deosebirile dintre infracţiunile prevăzute în Capitolul IV al Părţii Speciale a CP al RM. - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei la soluţionarea cazurilor practice.

3.4 Actele de pregătire şi tentativa în cadrul
infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei. 4. Infracţiuni contra inviolabilităţii sexuale a minorilor. 4.1 Analiza elementelor constitutive ale infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale a minorilor. 4.2 Problema corelării vârstei victimei cu vârsta subiectului în cazul infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale a minorilor.

Infracţiuni contra drepturilor politice, de muncă şi altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor. - să definească noţiunea de infracţiuni contra 1. Noţiunea de infracţiuni contra drepturilor drepturilor politice, de muncă şi altor drepturi politice, de muncă şi altor drepturi constituţionale constituţionale ale cetăţenilor; ale cetăţenilor. - să clasifice infracţiunile contra drepturilor 2. Clasificarea infracţiunilor contra drepturilor politice, de muncă şi altor drepturi constituţionale politice, de muncă şi altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor; ale cetăţenilor. - să efectueze caracterizarea generală a 3. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra infracţiunilor prevăzute în Capitolul V al Părţii drepturilor politice, de muncă şi altor drepturi Speciale a CP; constituţionale ale cetăţenilor. - să utilizeze prevederile actelor internaţionale şi 4. Ajustarea regulilor de calificare a infracţiunilor naţionale în materie de protecţie a drepturilor prevăzute în Capitolul V al Părţii Speciale a CP cu omului la interpretarea normelor din Capitolul V al standardele europene şi internaţionale privind drepturile fundamentale ale cetăţeanului. Părţii Speciale;

- să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra inviolabilităţii sexuale şi libertăţii sexuale a persoanei la soluţionarea cazurilor practice.

Infracţiuni contra patrimoniului Noţiunea, caracterizarea generală şi tipurile infracţiunilor - să definească noţiunea de infracţiuni contra contra patrimoniului. patrimoniului; 1. Caracterizarea generală a infracţiunilor prevăzute - să caracterizeze trăsăturile specifice ale în Capitolul VI al Părţii Speciale . infracţiunilor contra patrimoniului; 1.1 Noţiunea de infracţiuni contra patrimoniului. - să se expună cu privire la specificul obiectului 1.2 Trăsăturile caracteristice ale infracţiunilor contra infracţiunilor contra patrimoniului şi la patrimoniului. oportunitatea întrebuinţării termenului de 1.3 Clasificarea infracţiunilor contra patrimoniului. „patrimoniu”; 2. Infracţiuni contra patrimoniului săvârşite prin - să clasifice infracţiunile contra patrimoniului; sustragere. - să sesizeze asemănările şi deosebirile dintre 2.1 Noţiunea doctrinară de sustragere. 2.2 infracţiuni contra familiei şi minorilor săvârşite infracţiunile contra patrimoniului; prin sustragere. - să definească noţiunea de sustragere; 2.3 Problemele calificării infracţiunilor săvârşite - să determine formele şi tipurile sustragerii; - să distingă sustragerea de faptele conexe penale prin sustragere. 3. Infracţiuni contra patrimoniului având scop de şi nepenale; cupiditate, care nu sunt săvârşite prin sustragere. - să identifice problemele care ar putea apărea în 4. Infracţiuni contra patrimoniului săvârşite în scop legătură cu calificarea infracţiunilor săvârşite prin de cupiditate, având o natură mixtă. sustragere; 5. Infracţiuni contra patrimoniului comise fără scop - să identifice specificul infracţiunilor contra de cupiditate.

patrimoniului având scop de cupiditate, care nu sunt săvârşite prin sustragere sau care au o natură mixtă; - să identifice specificul infracţiunilor contra patrimoniului comise fără scop de cupiditate; - să efectueze analiza juridico-penală a infracţiunilor contra patrimoniului; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra patrimoniului la soluţionarea cazurilor practice. - să definească noţiunea de infracţiuni contra familiei şi minorilor; - să efectueze o caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Capitolul VII al Părţii Speciale a CP; - să stabilească tipologia infracţiunilor contra familiei şi minorilor; - să efectueze analiza juridico-penală a infracţiunilor date; - să delimiteze infracţiunile cuprinse în Capitolul VII al Părţii Speciale a CP de alte infracţiuni prevăzute în Codul Penal; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra familiei şi minorilor la soluţionarea cazurilor practice.

Infracţiuni contra familiei şi minorilor. 1. Noţiunea de infracţiuni contra familiei şi minorilor. 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra familiei şi minorilor. 3. Clasificarea infracţiunilor prevăzute în Capitolul VII al Părţii speciale a CP. 4. Analiza juridico-penală a infracţiunilor prevăzute în Capitolul VII al Părţii speciale a CP.

Infracţiuni contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale. - să definească noţiunea de infracţiuni contra 1. Noţiunea de infracţiuni contra sănătăţii publice şi sănătăţii publice şi convieţuirii sociale; convieţuirii sociale. - să efectueze o caracterizare generală a 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra infracţiunilor prevăzute în Capitolul VIII al Părţii sănătăţii publice şi convieţuirii sociale. Speciale a CP; 3. Clasificarea infracţiunilor prevăzute în Capitolul - să clasifice infracţiunile contra sănătăţii publice şi VIII al Părţii speciale a CP.

4. Analiza juridico-penală a infracţiunilor prevăzute convieţuirii sociale; în Capitolul VIII al Părţii speciale a CP. - să efectueze analiza juridico-penală a infracţiunilor contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale; - să efectueze un studiu comparativ al infracţiunilor din acest capitol şi infracţiunile cuprinse în alte capitole ale Codului Penal; - să delimiteze infracţiunile contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale de faptele conexe nepenale; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale la soluţionarea cazurilor practice. Infracţiuni ecologice.

- să definească noţiunea de infracţiuni ecologice; - să efectueze o caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Capitolul IX al Părţii infracţiunilor ecologice. Speciale a CP; 4. Clasificarea infracţiunilor ecologice. -să caracterizeze obiectul atentării în cazul 5. Analiza juridico-penală a infracţiunilor ecologice. infracţiunilor ecologice; - să clasifice infracţiunile ecologice; - să efectueze analiza juridico-penală a infracţiunilor ecologice; - să sesizeze asemănările şi deosebirile existente dintre infracţiunile ecologice; -să facă propuneri privind perfecţionarea legislaţiei în materia tragerii la răspundere penală pentru comiterea infracţiunilor ecologice; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor ecologice la soluţionarea cazurilor practice. - să definească noţiunea de infracţiuni economice; - să efectueze o caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Capitolul X al Părţii Speciale a CP; - să clasifice infracţiunile economice; - să efectueze analiza juridico-penală a infracţiunilor economice; - să sesizeze asemănările şi deosebirile existente dintre infracţiunile economice; - să utilizeze prevederile legislaţiei naţionale în materia activităţilor economice la interpretarea normelor din Capitolul X al Părţii Speciale a CP; - să facă propuneri de lege ferenda în vederea perfecţionării dispoziţiilor legii privind tragerea la răspundere penală pentru comiterea infracţiunilor economice; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor economice la soluţionarea cazurilor practice.

1. Noţiunea de infracţiuni ecologice. 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor ecologice. 3. Specificul obiectului juridic şi material al

Infracţiuni economice. 1. Noţiunea de infracţiuni economice. 2. Economia naţională – valoare socială fundamentală apărată de legea penală. 3. Caracterizarea generală a infracţiunilor economice. 4. Tipurile infracţiunilor economice. 5. Analiza juridico-penală a infracţiunilor economice. 5.1 Infracţiuni economice săvîrşite în sfera financiarcreditară. 5.2 Infracţiuni economice săvîrşite în sfera activităţii de întreprinzător. 5.3 Infracţiuni economice săvîrşite în sfera distribuirii bunurilor. 5.4 Infracţiuni economice săvîrşite în sfera activităţii economice externe. 5.5Infracţiuni economice săvîrşite în sfera consumului de bunuri, servicii şi lucrări. 5.6 Infracţiuni economice săvîrşite în sfera exploatării fondului de locuinţe.

Infracţiuni în domeniul informaticii şi - să definească noţiunea de infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor. 1. Noţiunea de infracţiuni în domeniul informaticii şi informaticii şi telecomunicaţiilor; - să argumenteze actualitatea incriminării în planul telecomunicaţiilor. 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor în Dreptului Penal a faptelor ilicite comise în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor. domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor; 3. Analiza juridico-penală a fiecărei componenţe de - să efectueze o caracterizare generală a infracţiune în domeniul informaticii şi infracţiunilor în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor în parte. telecomunicaţiilor; 4. Problemele calificării infracţiunilor în domeniul - să efectueze analiza juridico-penală a informaticii şi telecomunicaţiilor.

infracţiunilor prevăzute în Capitolul XI al Părţii Speciale a CP; - să sesizeze asemănările şi deosebirile dintre infracţiune din acest capitol; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor la soluţionarea cazurilor practice.

Infracţiuni în domeniul transporturilor. de infracţiuni în domeniul - să definească noţiunea de infracţiuni în domeniul 1. Noţiunea transporturilor. transporturilor; 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor prevăzute - să argumenteze existenţa pericolului social al în Capitolul XII al Părţii Speciale a CP. infracţiunilor prevăzute în Capitolul XII al Părţii 3. Clasificarea infracţiunilor în domeniul Speciale a CP; transporturilor. - să clasifice infracţiunile în domeniul 4. Analiza juridico-penală a fiecărei componenţe de transporturilor; infracţiune în domeniul transporturilor. - să efectueze analiza juridico-penală a 5. Metodologia încadrării juridice a infracţiunilor în infracţiunilor în domeniul transporturilor; domeniul transporturilor. - să delimiteze infracţiunile în domeniul transporturilor de faptele conexe penale şi nepenale; - să utilizeze actele internaţionale şi naţionale la interpretarea prevederilor din Capitolul XII al Părţii Speciale a CP; - să sesizeze perspectivele evoluţiei cadrului legal privind infracţiunile în domeniul transporturilor; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor în domeniul transporturilor la soluţionarea cazurilor practice.

- să definească noţiunea de infracţiuni contra securităţii publice şi ordinii publice; - să expună opiniile formulate în literatura de specialitate privind natura infracţiunilor contra securităţii publice şi ordinii publice; - să efectueze o caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Capitolul XIII al Părţii Speciale a CP; - să sistematizeze infracţiunile contra securităţii publice şi ordinii publice; - să analizeze elementele constitutive ale

Infracţiuni contra securităţii publice şi ordinii publice. 1. Noţiunea de infracţiuni contra securităţii publice şi ordinii publice. 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra securităţii publice şi ordinii publice. 3. Tipurile infracţiunilor contra securităţii publice şi ordinii publice. 4. Elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute în Capitolul XIII al Părţii Speciale a CP. 4.1 Infracţiuni contra securităţii publice. 4.2 Infracţiuni contra ordinii publice. Infracţiuni îndreptate spre încălcarea regulilor de efectuare a

infracţiunilor prevăzute în Capitolul XIII al Părţii Speciale a CP; - să sesizeze asemănările şi deosebirile dintre infracţiunile cuprinse în acest capitol; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra securităţii publice şi ordinii publice la soluţionarea cazurilor practice. - să definească noţiunea de infracţiuni contra justiţiei; - să efectueze o caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Capitolul XIV al Părţii Speciale a CP; - să sistematizeze infracţiunile contra justiţiei; - să efectueze analiza juridico-penală a fiecărei componenţe de infracţiune incluse în acest capitol; - să utilizeze întreaga gamă a metodelor de interpretare la identificarea înţelesului normelor de incriminare a infracţiunilor contra justiţiei; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra justiţiei la soluţionarea cazurilor practice.

diferitelor tipuri de activităţi.

Infracţiuni contra justiţiei. 1. Noţiunea de infracţiuni contra justiţiei. 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor contra justiţiei. 3. Clasificarea infracţiunilor contra justiţiei. 4. Elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute în Capitolul XIV al Părţii Speciale a CP.

Infracţiuni săvârşite de persoane cu funcţie de - să definească noţiunea de infracţiuni săvârşite de răspundere. 1. Noţiunea de infracţiuni săvârşite de persoane cu persoane cu funcţie de răspundere; funcţie de răspundere. - să efectueze o caracterizare generală a 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor săvârşite infracţiunilor săvârşite de persoane cu funcţie de de persoanele cu funcţie de răspundere. răspundere; 3. Tipurile infracţiunilor săvârşite de persoanele cu - să sistematizeze infracţiunile prevăzute în funcţie de răspundere. Capitolul XV al Părţii Speciale a CP; 4. Infracţiuni săvârşite nemijlocit de persoanele cu - să efectueze analiza juridico-penală a fiecărei funcţie de răspundere. componenţe de infracţiune incluse în acest capitol; 4.1 Analiza juridico-penală a infracţiunilor săvârşite - să argumenteze necesitatea incriminării faptelor nemijlocit de persoanele cu funcţie de răspundere. săvârşite nemijlocit de persoane cu funcţie de 4.2 Delimitarea infracţiunilor săvârşite nemijlocit de persoanele cu funcţie de răspundere de faptele conexe răspundere; penale şi nepenale. - să determine specificul subiectului activ al infracţiunilor săvârşite nemijlocit de persoanele cu 5. Infracţiuni săvârşite în legătură cu serviciul de către alte persoane. funcţie de răspundere; 5.1 Analiza juridico-penală a infracţiunilor săvârşite - să argumenteze prezenţa pericolului social la în legătură cu serviciul de către alte persoane. infracţiunile săvârşite în legătură cu serviciul de 5.2 Delimitarea infracţiunilor săvârşite infracţiunilor către alte persoane; săvârşite în legătură cu serviciul de către alte - să distingă infracţiunile săvârşite de persoane cu persoane de faptele conexe penale şi nepenale.

funcţie de răspundere de alte fapte conexe penale şi nepenale; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor săvârşite de persoane cu funcţie de răspundere la soluţionarea cazurilor practice.

Infracţiuni săvârşite de persoanele care - să definească noţiunea de infracţiuni săvârşite de gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti sau persoane care gestionează organizaţiile comerciale, alte organizaţii nestatale. 1. Noţiunea de infracţiuni săvârşite de persoanele obşteşti sau alte organizaţii nestatale; care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti - să efectueze o caracterizare generală a sau alte organizaţii nestatale. infracţiunilor cuprinse în Capitolul XVI al Părţii 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor cuprinse Speciale a CP; în Capitolul XVI al Părţii Speciale a CP. - să sistematizeze infracţiunile din acest capitol; 3. Elementele constitutive ale infracţiunilor săvârşite - să efectueze analiza juridico-penală a fiecărei de persoanele care gestionează organizaţiile componenţe de infracţiune incluse în Capitolul XVI comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale.

al Părţii Speciale a CP; - să efectueze o analiză comparativă a infracţiunilor săvârşite de persoanele care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale şi a infracţiunilor săvârşite de persoane cu funcţie de răspundere; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor cuprinse în Capitolul XVI al Părţii Speciale a CP. la soluţionarea cazurilor practice.

Infracţiuni contra autorităţilor publice şi securităţii de stat. - să definească noţiunea de infracţiuni contra 1. Noţiunea de infracţiuni contra autorităţilor publice autorităţilor publice şi securităţii de stat; şi securităţii de stat. - să descrie aspectele comune ale infracţiunilor 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor cuprinse contra autorităţilor publice şi securităţii de stat; în Capitolul XVII al Părţii Speciale a CP. - să clasifice infracţiunile prevăzute în Capitolul 3. Tipurile infracţiunilor contra autorităţilor publice XVII al Părţii Speciale a CP; şi securităţii de stat. - să efectueze analiza juridico-penală a fiecărei 4. Analiza juridico-penală a componenţelor de componenţe de infracţiune incluse în acest capitol; infracţiune contra autorităţilor publice şi securităţii - să facă propuneri de lege ferenda pentru de stat.

perfecţionarea cadrului legislativ privind răspunderea pentru infracţiunile contra autorităţilor publice şi securităţii de stat; - să aplice regulile de calificare a infracţiunilor contra autorităţilor publice şi securităţii de stat la soluţionarea cazurilor practice. - să definească noţiunea de infracţiuni militare; - să efectueze o caracterizare generală a infracţiunilor cuprinse în Capitolul XVIII al Părţii Speciale a CP; - să sistematizeze infracţiunile militare; - să argumenteze necesitatea incriminării faptelor militare; - să efectueze analiza juridico-penală a infracţiunilor militare; - să aplice regulile de calificare a militare la soluţionarea cazurilor practice.

Infracţiuni militare. 1. Noţiunea de infracţiuni militare. 2. Caracterizarea generală a infracţiunilor militare. 3. Tipurile infracţiunilor militare. 4. Problema subiectului infracţiunilor militare.

VI. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE AN / TEZELOR DE LICENŢĂ
1. Pruncuciderea - omor cu circumstanţe atenuante.

2. Problema delimitării omorului săvîrşit din motive de ură naţională, rasială sau religioasă de genocid. 3. Delimitarea violului de acţiuni violente cu caracter sexual. 4. Unele discuţii legate de calificarea violului comis de două sau mai multe persoane. 5. Formele de încălcare a dreptului electoral. 6. Infracţiuni săvârşite împotriva intereselor minorilor. 7. Infracţiuni săvârşite împotriva intereselor familiei. 8. Problemele teoriei cu privire la obiectul infracţiunilor contra patrimoniului. 9. Delimitarea atentărilor violente contra patrimoniului cu scop de cupiditate de componenţele adiacente. 10. Pătrunderea ilegală în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă în calitate de circumstanţă agravantă a unor forme de sustragere. 11. Delimitarea infracţiunilor economice de infracţiunile contra patrimoniului. 12. Specificul subiectului special în cazul infracţiunilor economice. 13. Modalităţile de realizare ale elementului material al contrabandei. 14. Înşelarea clienţilor şi sustragerile: temeiurile de delimitare. 15. Terorismul – fenomen mondial. 16. Banditismul: noţiunea, structura, semnele şi formele de manifestare. 17. Delimitarea huliganismului de alte infracţiuni. 18. Probleme privind răspunderea penală pentru vandalism. 19. Pericolul social al păstrării şi purtării ilegale a armelor. 20. Probleme de calificare a infracţiunilor comise cu utilizarea substanţelor narcotice sau psihotrope. 21. Calificarea încălcării regulilor ce asigură securitatea funcţionării mijloacelor de transport. 22. Genocidul – crimă internaţională - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 23. Infracţiunile de război reglementate de legislaţia penală a RM. 24. Omorul intenţionat - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 25. Omorul săvârşit în stare de afect - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 26. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia) - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 27. Determinarea la sinucidere - în reglementarea legislaţiei penale aRM. 28. Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 29. Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 30. Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii săvârşită în stare de afect - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 31. Constrângerea persoanei la prelevarea organelor sau ţesuturilor pentru transplantare - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 32. Provocarea ilegală a avortului - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 33. Violul - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 34. Acţiuni violente cu caracter sexual - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 35. Răpirea unei persoane - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 36. Traficul de fiinţe umane - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 37. Sclavia şi condiţiile similare sclaviei - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 38. Încălcarea inviolabilităţii vieţii persoanei - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 39. Violarea de domiciliu - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 40. Încălcarea intenţionată a legislaţiei privind accesul la informaţie - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 41. Furtul - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 42. Jaful - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 43. Tâlhăria - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 44. Escrocheria - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 45. Delapidarea averii străine - în reglementarea legislaţiei penale aRM. 46. Însuşirea în proporţii mari şi deosebit de mari din avutul proprietarului - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 47. Şantajul - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 48. Traficul de copii - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 49. Traficul de droguri - în reglementarea legislaţiei penale a RM.

50. Răspândirea bolilor epidemice - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 51. Proxenetismul - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 52. Poluarea solului şi încălcarea cerinţelor de protecţie a subsolului - infracţiuni ecologice reglementate de legislaţia penală a RM. 53. Poluarea apei şi poluarea aerului - infracţiuni ecologice reglementate de legislaţia penală a RM. 54. Vânatul ilegal - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 55. Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare falsă - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 56. Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 57. Pseudoactivitatea de întreprinzător - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 58. Spălarea banilor - infracţiune economică reglementată de legislaţia penală a RM. 59. Limitarea concurenţei libere - infracţiune economică reglementată de legislaţia penală a RM. 60. Contrabanda şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 61. Insolvabilitatea intenţionată - în reglementarea legislaţiei penale aRM. 62. Infracţiuni în domeniul informaticii reglementate de legislaţia penală a RM. 63. Răpirea mijloacelor de transport - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 64. Terorismul - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 65. Luarea de ostatici - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 66. Banditismul - în reglementarea legislaţiei penale a RM.. 67. Huliganismul - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 68. Purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală al armelor şi muniţiilor - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 69. Amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 70. Pronunţarea unei sentinţe, hotărâri, încheieri sau decizii contrară legii - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 71. Reţinerea sau arestarea ilegală - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 72. Coruperea pasivă şi coruperea activă - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 73. Traficul de influenţă - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 74. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 75. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 76. Falsul în acte publice - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 77. Mita - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 78. Trădarea de Patrie - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 79. Spionajul - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 80. Diversiunea - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 81. Samavolnicia - în reglementarea legislaţiei penale a RM. 82. Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false -în reglementarea legislaţiei penale a RM. 83. Infracţiunile militare - în reglementarea legislaţiei penale a RM.

1.

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI Evaluări sumative periodice: lucrări de control; testări Mostra 1. Lucrare de control cu tema: „Infracţiuni contra vieţii” 1. Identificaţi varianta corectă de răspuns: Dacă la comiterea infracţiunii de pruncucidere au participat şi alte persoane, contribuţia lor urmează a fi calificată conform: a) art. 147 CP al RM; b) lit. d) alin. (3) art. 145 şi art. 147 CP al RM; c) lit. d) alin. (3) art. 145 CP al RM. 2. Explicaţi semnificaţia noţiunilor de determinare la sinucidere şi de înlesnire a sinuciderii. 3. Soluţionaţi speţa:

Fapta unui mecanic, care primind, dispoziţia de serviciu de a coborî două panouri fixate pe platforma unui turn de răcire din întreprindere, a aruncat de la înălţime, unul din panouri, care în cădere, a lovit un muncitor, cauzându-i moartea. Fapta respectivă a fost calificată de către instanţa de judecată ca o infracţiune de Lipsire de viaţă din imprudenţă, prevăzută şi pedepsită de art.149 C. pen. al RM. Apreciaţi corectitudinea soluţiei instanţei de judecată Mostra 2. Lucrare de control cu tema: „Infracţiuni privind viaţa sexuală” 1. Identificaţi varianta corectă de răspuns: Dacă infracţiunea de viol s-a soldat cu decesul din imprudenţă al victimei, fapta urmează a fi calificată conform: a) al. (1) art.171 CP al RM şi art. 149 CP al RM; b) lit. e) al. (3) art.171 CP al RM; c) al. (1) art.171 CP al RM şi al. (4) art. 151 CP al RM. 2. Determinaţi asemănările şi deosebirile dintre viol şi acţiuni violente cu caracter sexual. 3. Soluţionaţi speţa: Inculpatul a întâlnit pe stradă partea vătămată şi a invitat-o în parc, sub pretextul că vrea să-i comunice ceva. În parc, ameninţând-o cu cuţitul, a transportat-o până la marginea oraşului, într-o pădure, unde a întreţinut cu ea un raport sexual prin constrângere. Care este încadrarea juridică a faptei ? Mostra 3. Lucrare de control cu tema: „Infracţiuni contra patrimoniului” 1. Indicaţi trăsăturile specifice ale pungăşiei în raport cu celelalte infracţiuni comise prin sustragere. 2. Determinaţi asemănările şi deosebirile dintre jaf şi tîlhărie. 3. Soluţionaţi speţa:
Inculpatul avea calitatea de angajat al unei societăţi comerciale având ca obiect difuzarea presei şi cărţii. Care este încadrarea juridică a faptei prin care şi-a însuşit unele din produsele primite spre valorificare (difuzare)?

2. Evaluare sumativă finală Mostra 1. Subiectul I: Genocidul 1.1. Descrieţi variantele alternative de realizare a elementului material al genocidului. 1.2. Enumeraţi şi caracterizaţi categoriile de subiecţi speciali ai genocidului. 1.3. Delimitaţi Genocidul de Omorul intenţionat săvîrşit din motive de ură naţională, rasială sau religioasă. Subiectul II: Furtul 2.1. Determinaţi trăsăturile obiectului material al infracţiunii prevăzute la art.186 CP RM. 2.2. Arătaţi situaţiile cînd sustragerea este considerată a fi comisă pe ascuns. 2.3.. Comparaţi infracţiunea, prevăzută la art.186 CP RM, cu alte infracţiuni contra patrimoniului săvţrşite prin sustragere. Subiectul III: Speţă Un conducător auto, cu experienţă, circulă pe drum public cu un autovehicul ce are sistemul de frânare defect, şi cu toate măsurile sale de a se deplasa cu viteză redusă, se produce o coliziune, în urma căreia o persoană decedează. S-a reţinut infracţiunea de lipsire de viaţă din imprudenţă, prevăzută de art. 149 alin. 1 C. pen. al R.M. Este corectă soluţia instanţei? Mostra 2

Subiectul I: Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii 1.1 .Definiţi noţiunea „pierderea auzului”. 1.2. Delimitaţi vătămarea intenţionată gravă periculoasă pentru viaţă de tentativa de omor. 1.3. Explicaţi conceptul de vătămarea intenţionată gravă care a avut ca urmare decesul victimei. Subiectul II: Contrabanda 2.1. Arătaţi variantele de realizare a componenţei infracţiunii de contrabandă. 2.2. Explicaţi niţiunea de „frontieră vamală” 2.3. Determinaţi deosebirile dintre contrabăndă şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale. Subiectul III: În speţă, s-a reţinut că inculpatul, după ce s-a certat cu victima a ameninţat-o, apoi a plecat iar după aproximativ 10 minute a revenit înarmat cu un cuţit, cu ajutorul căruia a suprimat viaţa victimei. Instanţa a calificat fapta drept omor în stare de afect. Apreciaţi corectitudinea acestei soluţii. Mostra 3. Subiectul I: Neacordare de ajutor unui bolnav 1.1. Arătaţi cine poate fi subiect al infracţiunii de neacordare de ajutor unui bolnav. 1.2. Comparaţi infracţiunea de neacordare de ajutor unui bolnav cu lăsarea în primejdie. 1.3. Explicaţi agravanta de neacordare de ajutor unui bolnav care a provocat din imprudenţă decesul bolnavului. Subiectul II: Terorismul 2.1. Arătaţi variantele de realizare a componenţei infracţiunii de terorism. 2.2. Estimaţi periculozitate terorismului ca fenomen internaţional. 2.3. Comparaţi terorismul cu infracţiunea de dezordine de masă. Subiectul III: Imediat după naştere, inculpata a suprimat în mod violent, viaţa noului născut. Psihicul inculpatei a fost influenţat de starea conflictuală premergătoare naşterii, datorită temerii de reacţia soţului, părinţilor săi precum şi a oprobiului celor din jur. Care este încadrarea juridică a faptei ?
VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE Comentarii 1. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu /Sub red. A. Barbăneagră. - Chişinău: Centrul de Drept al Avocaţilor, 2003. - 836 p. 2. I. Dolea, D. Roman, T. Vîzdoagă, I. Sedleţchi, V. Şterbeţ, V. Rotaru, R. Botezetu, A. Cerbu, S. Ursu, E. Erjîu, Codul de procedură penală, Comentariu, Edit. Cartier juridic, Chişinău, 2005, -768 pag. 3. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Partea Generală. Voi. I / Dongoroz V., Fodor I., Oancea I., Iliescu N., Bulai C, Stănoiu R., Kahane S. - Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1969.-436 p. 4. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Кузнецовой Н.Ф. Москва: Зерцало, 1998. - 878 с. 5. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Наумова А.В. Москва: Юристь, 1996. - 822 с. 6. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Радченко В.И., Михлина АС, Шмарова И.В. -Москва: Вердикт, 1996. - 646 с. 7. Комментарий к Уголовному кодексу Российской Федерации /Под ред. Скуратова Ю.И., Лебедева В.М. - Москва: НОРМА –ИНФРА-М, 1998.-814 с. Tratate, cursuri, monografii, studii de specialitate 1. Antoniu G., Răspunderea penală a persoanei juridice // Revista de drept penal, 1996, nr. 1.

Antoniu G., Tentativa (doctrină, jurisprudenţă, drept comparat),Bucureşti, Editura Societăţii Tempus, 1995. 2. Antoniu G., Vinovăţia penală, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995. 3. Aramă E. Istoria dreptului românesc, Chişinău, 1995. 4. Barac L. Răspunderea şi sancţiunea juridică, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 1997. 5. Basarab M., Drept penal. Partea generală, Voi. I., Iaşi, Editura Chemarea, 1992. 6. Berger V., Jurisprudenţă Curţii Europene a Drepturilor Omului, Bucureşti, Editura Institutului român pentru drepturile omului. 1997. 7. Boroi A., Drept penal. Partea Generală, Bucureşti, Editura AII Beck, 1999. 8. Botnaru S., Deosebirile dintre măsurile educative aplicabile minorilor infractori în Republica Moldova şi România // Analele Ştiinţifice ale USM., Facultatea de drept, Serie nouă, 1998, nr.l. 9. Botnaru S., Eroarea în dreptul penal // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I. , Chişinău, 2001. 10.Botnaru S., Extrema necesitate - cauză care înlătură caracterul penal al faptei // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria "Ştiinţe socio-umanistice", Chişinău, 2001. 11. Botnaru S., Instituţia legitimei apărări şi rolul ei în lupta împotriva criminalităţii în condiţiile actuale, Chişinău, Editura Universităţii de Criminologie, 2002. 12. Botnaru S., Noţiunea şi natura juridică a măsurilor de siguranţă // Analele Facultăţii de Drept, 2002. 13. Botnaru S., Prezentare comparativă privind regimul penal al infractorilor minori în dreptul penal al României şi în dreptul penal al Republicii Moldova // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria „Ştiinţe socioumanistice", Chişinău, 2000. 14. Botnaru S,. Răspunderea penală a persoanelor juridice în dreptul belgian // Analele Ştiinţifice ale USM, 2003. 15. Botnaru S., Răspunderea penală a persoanelor juridice în dreptul penal al Republicii Moldova // Analele Facultăţii de Drept, 2002. 16. Brînză L., Noţiunea de reabilitare a persoanei în procesul penal // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I. Seria „Ştiinţe Socioumanistice", Chişinău, 2000. 17. Bulai С., Manual de drept penal. Partea Generală, Bucureşti, Editura AII, 1997. 18. Bulai C., Filipaş A., Mitrache С Instituţii de drept penal, Bucureşti, EdituraTREI, 2001. 19. Butiuc С., Elemente de drept penal, Bucureşti, Editura Lumina LEX, 1998. 20. Cernea E., Molcuţ E., Istoria statului şi dreptului românesc, Bucureşti, 1998. 21. Daneş Şt., Papadopol V., Individualizarea juridică a pedepselor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1995. 22. Derşidan C, Abraham P. ,Dicţionar de termeni juridici, Bucureşti, Editura Naţional, 2000. 23. Diaconescu I., Curs de drept internaţional public, Bucureşti, Casa de editură şi presă "Şansa" SRL, 1993. 24. Dima T., Drept penal. Partea Generală. Vol.I-II., Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2001. 25. Dobrinoiu V., Pascu I., Molnar I., Nistoreanu Gh., Boroi A., Lazăr V., Drept penal. Partea Generală, Bucureşti:,Editura Europa Nova, 1999. 26. Florea С., Pedeapsa penală. Scopurile şi aplicarea ei // Analele Ştiinţifice ale USM. Facultatea de drept, Chişinău, 1998, nr.l. 27. Florea C.N., Infracţiunea, vinovăţia şi circumstanţele ce înlătură caracterul penal al faptei, Chişinău, 1994. 28. Giurgiu N., Legea penală şi infracţiunea (doctrină, legislaţie, practică judiciară), Iaşi, Editura Gama, 1998. 29. Giurgiu N. ,Răspunderea şi sancţiunile de drept penal, Focşani, Editura Neuron, 1995. 30. Gladchi Gh., Conceptul şi structura personalităţii infractorului // Revista Naţională de Drept, 2002, nr.3. 31. Grama M. Participanţii la infracţiune şi particularităţile răspunderii lor, Chişinău, CEP USM, 2004. 32. Grama M., Botnaru S. Participaţia la infracţiunile săvârşite cu vinovăţie dublă // Revista Naţională de Drept, 2003, nr.5. 33. Grosu V., Persoana juridică şi problematica subiectului în dreptul penal // Revista Naţională de Drept, 2001, nr.3. 34. Grosu V., Vârsta răspunderii penale a individului în perspectivă comparativă // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice". Vol.I., Chişinău, CE USM, 2004.

35. Grosu V., Persoana juridică şi pedeapsa penală // Revista Naţională deDrept., 2002,nr.4(19). 36. Loghin O., Raportul juridic penal şi răspunderea penală // Analele Ştiinţifice ale Universităţii Al. I. Cuza, Tomul XXIV, 1978. 37. Macari I., Aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical // Revista Naţională de Drept, 2002, nr.2. 38. Macari I. ,Infracţiunea şi semnele ei // Revista Naţională de Drept, 2002, nr.5. 39. Macari I., Referitor la cauzele ce înlătură caracterul penal al faptei // Revista Naţională de Drept, 2001, nr.10. 40. Martin D., Conceptul şi trăsăturile pedepsei penale // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria "Ştiinţe socioumanistice" , Chişinău, 2001. 41. Martin D., Munca neremunerată în folosul comunităţii // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice". Vol.I., Chişinău, CE USM, 2001. 42. Mitrache С., Drept penal român. Partea Generală. Ed. a IlI-a., Bucureşti, Editura Şansa, 1997. 43. Moraru V., Confiscarea lucrurilor care au fost date pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau pentru a-1 răsplăti pe infractor // Revista Naţională de Drept, 2000, nr. 10-11. 44. Moraru V., Confiscarea lucrurilor produse prin fapta prevăzută de legea penală // Revista Naţională de Drept, 2000, nr. 12. 45. Moraru V., Confiscarea specială ca măsură de siguranţă cu caracter patrimonial // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria "Ştiinţe socioumanistice". - Chişinău, 2000. 46. Moraru V., Confiscarea specială în dreptul penal, Chişinău, Editura Sirius. 2001. 47. Oancea I., Tratat de drept penal. Partea Generală, Bucureşti, Editura ALL, 1995. 48. Pop O., Aplicarea şi executarea măsurii educative a internării minorului infractor într-un centru de reeducare, Timişoara, Editura Mirton, 2003. 49. Pop O., Rolul şi locul individualizării sancţiunilor în cadrul politicii penale // Revista Naţională de Drept, 2000, nr.12. 50. Pop O., Scurt istoric al noţiunii de individualizare a pedepsei // Revista Naţională de Drept, 2000, nr.10-11. 51. Popescu D., Circumstanţele atenuante şi circumstanţele agravante -criteriu de bază al individualizării şi aplicării pedepsei penale // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I, Seria "Ştiinţe socioumanistice", Chişinău, 2001. 52. Popescu D., Problemele aplicării pedepsei penale în cazul cumulului de infracţiuni // Conferinţa corpului didactico-ştiinţific "Bilanţul activităţii Ştiinţifice a USM pe anii 1998/99". Rezumatele comunicărilor. Ştiinţe socioumane, Chişinău, 2000. 53. Şavga A., Conceptul de infracţiune consumată // Analele Ştiinţifice ale USM. Vol.I. Seria "Ştiinţe socioumanistice", Chişinău, 2001. 54. Şavga A., Modalităţi speciale ale pregătirii de infracţiune // Revista Naţională de Drept, 2001, nr.l. 55. Şavga A., Delimitarea actelor preparatorii de actele de executare // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria "Ştiinţe socioumanistice". Voi. I., Chişinău, 2001. 56. Şavga A., Infracţiunea - fapt epuizat /Revista Naţională de Drept, 2001,nr.4(7). 57. Şavga A., Conceptul fazelor de desfăşurare a activităţii infracţionale şi formele infracţiunii // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria "Ştiinţe socioumanistice",Vol.I, Chişinău, 2002. 58. Şavga A., Pregătirea de infracţiune - o formă incriminată şi sancţionată de legea penală II Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria "Ştiinţe socioumanistice". Voi. I.,Chişinău, 2002. 59. Sima C., Codul penal adnotat, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2000. 60. Sima С., Măsurile de siguranţă în dreptul penal contemporan, Bucureşti, Editura ALL Beck, 1999. 61. Streteanu F., Chiriţă R., Răspunderea penală a persoanei juridice, Bucureşti, Editura ROSETTI, 2002. 62. Streteanu F., Concursul de infracţiuni, Cluj-Napoca, Editura Lumina Lex, 1999. 63. Tulbure A., Fapta care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni şi înlocuirea răspunderii penale // Revista Naţională de Drept, 1996, nr.2. 64. Ţurcan I., Obiectul material al infracţiunii luarea de mită // Revista Naţională de Drept, 2001, nr.9. 65. Ţureanu С., Răspunderea juridică pentru faptele penale săvârşite de minori, Bucureşti, 1995.

66. Ulianovschi X., Participaţia penală, Chişinău, 2000. 67. Ulianovschi X., Răspunderea penală a persoanelor juridice // Revista Naţională de Drept, 2002, nr.2. 68. Ulianovschi X., Răspunderea penală a minorilor // Revista Naţională de Drept, 2002, nr.3. 69. Ungureanu A., Drept penal. Partea Generală, Bucureşti, Editura Lumina Lex,1995. 70. Zolyneak M., Drept penal. Partea Generală, Vol. II -III. (p.789-1095), Iaşi, Editura Chemarea, 1993. 71. Zolyneak M., Michinici M., Drept penal. Partea Generală, Iaşi, Editura Chemarea, 1999. 72. Аликперов Х. Освобождение от уголовной ответственности. -Москва-Воронеж: НПО МОДЭК, 2001. 73. Аликперов X., Преступность и компромисс, Баку, 1992. 74. Баландин В.Н., Эффективность освобождения от отбывания наказания при условном осуждении и отсрочка приговора,Свердловск, 1998. 75. Бойцов А., Волженкин Б., Уголовный закон: действие во времени и пространстве, СанктПетербург, 1993. 76. Ботнару С., Мотив преступления //Закон и жизнь, 2003, №4. 77. Ботнару С., Некоторые проблемы неосторожной формы вины // Закон и жизнь, 2003, №4. 78. Ветров Н.И., Уголовное право. Часть Общая, Москва: ЮНИТИ-ДАНА, Закон и право, 1999. 79. Головко Л.В., Классификация оснований освобождения от уголовной ответственности // Законность, 1998, №11. 80. Головко Л.В., Новые основания освобождения от уголовной ответственности и проблемы их процессуального применения // Государство и право, 1997, №8. 81. Головко Л.В., Прекращение уголовного дела в связи с деятельным раскаянием // Законодательство, 1999, №1. 82. Гонтарь И.Я., Преступление и состав преступления как явление и понятие в уголовном праве, Владивосток, 1997. 83. Григорьев В.А., Соучастие в преступлении по уголовному праву Российской Федерации., Уфа, 1995. 84. Забрянский Г.И., Социология преступности несовершеннолетних, Минск, 1997. 85. Здравомыслов Б.В., Уголовное право Российской Федерации, Часть Общая, Москва: Юристь, 1999. 86. Иванов Н.Г., Понятие и формы соучастия в уголовном праве, Саратов: СГУ, 1991. 87. Игнатов А.Н., Костарева Т.А. Уголовная ответственность и состав преступления. Лекция, Москва, 1996. 88. Истомин А.Ф., Общая часть уголовного права, Москва: Инфра-М, 1997. 89. Ищенко А.,Назначение наказания по Уголовному кодексу Российской Федерации, Москва: Юрлитинформ, 2002. 90. Козаченко И.Я., Незнамов ЗА., Уголовное право, Часть Общая, Москва: НОРМА-ИНФРА, 1998. 91. Кара Ю., Флоря В., Психические аномалии: опыт уголовно-правового исследования // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe socioumanistice". Vol.I., Chişinău: CE USM, 2002. 92. Ковалев М.И., Соучастие в преступлении, Екатеринбург, 1999. 93. Козаченко И. Я., Незнамов 3. А., Уголовное право. Часть Общая, Москва: ИНФРА - М, 1997. 94. Козлов А.П., Механизмы построения уголовно-правовых санкций, Красноярск, 1998. 95. Козоркин И.Д., Уголовное законодательство зарубежных стран / Англии, США, Франции, Германии, Японии, Москва: Зерцало,1999. 96. Коммисаров В., Якулов Р., Уголовное наказание в вопросах и ответах, Москва: Зерцало, 1998. 97. Коржанский Н.И., Предмет преступления. - Волгоград, 1996. 98. Красиков Ю, Алакаев А., Уголовное прво. Часть Общая. Курс лекций. Множественность преступлений, Москва: Норма. 1996. 99. Кудрявцев В.Н., Наумов А.В., Российское уголовное право. Часть Общая, Москва: СПАРК, 1997.

100. Кудрявцев В.Н., Общая теория квалификации преступлений, Москва: Юристь, 1999. 101. Кудрявцев В.Н., Наумов А.В., Учебник уголовного права, Часть Общая., Москва: Спарк, 1996. 102. Кузнецова Н.Ф., Новое уголовное право России. Часть Общая, Москва: Зерцало ТЕИС, 1996. 103. Кузнецова Н.Ф., Состав преступления / спорные вопросы // Вестник Московского университета. Серия «Право», 1997, №4. 104. Кузнецова Н.Ф., Тяжков И.М., Курс уголовного права. Часть Общая, в 2-х томах, Москва: Зерцало, 1999. 105. Магомедов А.А., Правовые последствия освобождения от уголовной ответственности, Саратов, 1994. 106. Мальков В.П., Тимершин Х.А., Множественность преступлений., Уфа, 1995. 107. Мальков В.П., Состав преступления в теории и законе // Государство и право, 1996, №7. 108. Марогулова И., Амнистия и помилование: актуальные проблемы //Уголовное право, 1997, №4. 109. Медведев А.М., Пределы действия Уголовного кодекса Российской Федерации, Москва: Юридическая литература, 1998. 110. Михлин А.С., Общая характеристика осужденных, Москва, 1991. 111. Мясников О.А., Смягчающие и отягчающие обстоятельства в теории, законодательстве и судебной практике, Москва: Юрлитинформ, 2002. 112. Назаренко Г.В., Невменяемость в уголовном праве, Орел, 1993. 113. Нерсесянц В., Ответственность за неосторожные преступления, Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2002. 114. Нуртаев Р.Т., Борьба с неосторожными видами преступлений, Алма-Ата, 1990. 115. Павлов В., Субъект преступления и уголовная ответственность, Санкт-Петербург: Лань, 2000. 116. Рарог А., Квалификация преступлений по субъективным признакам, СанктПетербург: Юридический центр Пресс, 2003. 117. Рарог А.И., Степалин В.П., Уголовное право. Часть Общая в вопросах и ответах, Москва: Юристь, 2001. 118. Сабанин С., Амнистия и помилование в уголовном законодательстве России //Государство и право, 1995, №11. 119. Таганцев Н.С., Русское уголовное право. Часть Общая. Том.1.,Тула: Автограф, 2001. 120. Шаргородский М., Избранные работы по уголовному праву, Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2003. 121. Якубов А., Обратная сила уголовного закона, Санкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 2003.