Cuprins

Introducere.....................................................................................................................................2 Descrierea pietei............................................................................................................................4 Descrierea locatiei si potentialul acesteia.....................................................................................6 Pozitia firmei.................................................................................................................................8

natural si uman Agroturismul este activitatea de primire şi ospitalitate realizată de întreprinzătorii agricoli individuali sau asociaţi precum şi de familiile lor utilizând propria întreprindere(gospodărie. circulaţia turistică şi altele”. în principal agricolă şi/sau silvică. Deci agroturismul se situează în problematica mai largă a dezvoltării zonelor rurale. Unii autori consideră ca agroturismul reprezintă “o formă specifică a turismului. în care se regăsesc două activităţi independente: cea economică. exploataţie) sau una închiriată astfel . în care sunt incluse cazarea. prestarea unor servicii. silviculturii şi creşterii animalelor. combinată cu un complex de servicii . orientând producţia agricolă în scopul realizării dezideratelor unui agroturism eficient şi modern.Introducere Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala si care are la baza o stransa legatura cu mediul ambient. şi cea turistică propriu-zisă. menite să asigure funcţia de reechilibrare teritorială şi de oprire exodului rural. în interiorul şi în exteriorul gospodăriei.” Agroturismul este activitatea de primire şi ospitalitate realizată de întreprinzătorii agricoli individuali sau asociaţi precum şi de familiile lor utilizând propria întreprindere(gospodărie. “Sub aspect economic. de o anumită complexitate.fiind o activitate complexă cu implicaţii economice şi sociale . o formă complementară de folosire optimă a resurselor din gospodăria rurală şi din zonă. exploataţie) sau una închiriată astfel încât activitatea desfăşurată să fie într-un raport de complementaritate cu activităţile aferente cultivării terenului. activitatea agroturistică se prezintă ca una dintre modalităţile de existenţă. acestea trebuind sa constituie şi în continuare activităţi principale. procurarea şi vânzarea hranei.

a. atunci când o gospodărie ţărăneasca închiriază camere neutilizate de proprietar. etc. din propriul său patrimoniu edilitar.încât activitatea desfăşurată să fie într-un raport de complementaritate cu activităţile aferente cultivării terenului. activitatea de agroturism reprezintă o activitate economicosocială complexă desfăşurată de producătorul agricol din zona rurală. vizite şi excursii în împrejurimi. fără a oferi în mod organizat. acestea trebuind sa constituie şi în continuare activităţi principale. “Activitatea desfăşurată. silviculturii şi creşterii animalelor. alimentaţia. a echipamentului şi aspectul general al spaţiilor de cazare cu cele pentru alimentaţie şi agrement. În acest sens este obligatoriu să se asigure o corelaţie corespunzătoare între calitatea dotărilor. În acest caz. mai ales în sezonul estival. . activitatea agroturistică se poate desfăşura şi sub forma simplei găzduiri.” Însă. luarea în consideraţie a cerinţelor turismului de către ferma agroturistică. constituie un tot unitar care defineşte produsul agroturistic. şi includerea acestei activităţi în strategia generală de dezvoltare a unităţii. “Din punct de vedere agro-economic. agrementul ş. activitatea de turism nu face parte dintr-o strategie proprie ci se prezintă doar ca o formă complementară de folosire a spaţiului excedentar şi a altor rezerve interne urmărind în principal o completare a veniturilor în anumite perioade ale anului. coordonat şi continuu o altă formă de servicii (masa. în cadrul gospodăriei sale în scopul obţinerii unor venituri suplimentare necesare lui şi familiei sale.) în interiorul sau în afara gospodăriei. care poate să cuprindă cazarea. determină o profilare a întregului sistem de producţie agrozootehnică şi o mai bună utilizare a factorilor specifici activităţii specializate în domeniul agroturismului. În concluzie.

Incepand cu anul 1989 turismul romanesc a suferit numeroase schimbari. astfel incat totul a intrat in stare de conservare si de cele mai multe ori conservarea a insemnat distrugere. Turcia. si deci sa-si permita un concediu de odihna intr-o statiune. fapt relevat si de ultimele sondaje de opinie in randul populatiei.prin afara intlegand tariile din apropiere (Grecia. In urmatorii cativa ani in care indicatorii economici au cotinuat sa scada si oamenii de rand sa o duca din ce in ce mai greu. . vilelor si a statiunilor in general. La aceasta a contribuit scaderea nivelului de trai si al puterii de cumpare a celor mai multi romani. Ungaria). In aceste conditii turismul nu a mai adus profit fiind la un pas de a deveni o gaura neagra a bugetului. Ca urmare lucrurile au mers din ce in ce mai prost si aproape nici un strain nu mai era atras de statiunile tarii. a aparut totusi o clasa de mici intreprinzatori care prin desfasurarea unor activitati economice au inceput sa inregistreze profit. astfel ca incepand cu acest an hotelurile au inceput sa fie din ce in ce mai putin populate. Cum Romania iesise de curand de sub un regim totalitar a existat dorinta de a “iesi afara”. Bulgaria. Statul care inca mai detinea majoritatea in consiliile de administratie a diverselor societati de turism nu a avut bani sa mai investeasca in modernizarea si intetinerea hotelurilor.Descrierea pietei Factorii economici exteriori au facut ca in ultimii 20 ani piata romaneasca a turismului sa se caracterizeze printr-o mare recesiune. in afara de acest aspect a mai existat si o tendinta de coninua scarere a numarului de turisti autohtoni din statinile romane. iar lucrurile au inceput sa mearga din ce in ce mai prost. iar lucru cel mai grav era ca turistii romanii care de la an la an erau mai putini la numar. nu puteau sa-si mai permita un concediu.

In aceste conditii a fost necesara privatizarea sau concesionarea spatiilor de cazare sau a unor statiuni intregi pentru a putea salva situatia. In primul rand pe termen scurt se va constata o crestere (de pana la 5 %) in randul turistilor care vor prefera strainatatea. Abia in ultimii doi ani hotelurile si vilele au fost reconditionate sau imbunatatite astfel incat sa ajunga la standardele Romaniei din 1989. Turistii au fost deosebit de receptivi la aceasta noua oportunitate pentru ca le raspundea exact nevoilor. Astfel pe langa deschiderea granitelor. Familiile de tarani care doreau un venit suplimentar s-au organizat intr-o asociatie care sa-i reprezinte si sa le asigure un venit mai mare. Totusi lumea continua sa mearga vara la mare hotelurile functionand la capacitate de peste 40% (vezi graficul 1) Dupa 1992 pentru turismul national in formula sa clasica a aparut un mare competitor. odata cu intrarea in UE. Cu exceptia hotelurilor de la mare. cu o larga acoperire si cel mai important la preturi nu deloc piperate. nimeni nu mai era incantat de a petrece o vacanta intr-o statiune la hotel. care i-a atras pe cei mai instariti dintre romani. Apreciem ca momentul scoaterii Romaniei de pe lista tarilor ce au nevoie de viza pentru spatiul Shengen. va creste numarul turistilor straini. dar standardele “noastre” erau net inferioare in comparatie cu cele internationale. numai ca in cele mai multe cazuri cei care au cumparat aceste “perle ale turismului” au asteptat profitul fara a investi nimic in afara de suma initiala. agroturismul. pentru ca acum existau alternative. care oricum erau inferioare celor vest europene sau chiar central europene. iar in al doilea rand. pe termen lung. va marca in doua feluri turismul national. lucrurile au inceput sa se schimbe in mai bine.Odata cu privatizarea statiunilor si concesionarea hotelurilor. cei mai nevoiasi aveau acum o alternativa. . Fosta retea nationala de turism ce detinea monopolul a intrat intr-o mare criza. era o forma organizata de turism.

Bisericã de Lemn-Fântânele . Comuna Radovan se caracterizeaza de asemenea prin prezenta Lacului Fantanele.48 km2 si o populatie de aproximativ 3. care are adesea culoarea placuta a albastrului cerului.300 locuitori. Radovan are o suprafata de aproximativ 53.Obtiunea turistilor romani exprimata in procente 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Turism de stat Turism particular Turism strain 1989 1991 1992 1994 1995 1997 1998 1990 1993 1996 Descrierea locatiei si potentialul acesteia Printre cele mai insemnate paduri din judetul Dolj.Baraj din Pãmânt Fântânele 1999 . care este situata la o distanta de 30 km de municipiul Craiova.Lac Fântânele . se numara padurea din comuna Radovan. Obiective turistice din comuna Radovan .

.

Primii aleg excursiile lungi in care nu opteza pentru pachetul complet de servicii. bonusurile pentru fidelitate. A doua persoanele care deja au copii mari prefera categorie de varsta un sejur de durata medie dar sunt clientii cei mai pretentiosi pentru ca ei prefera sa petreaca mai putin timp intr-un concediu dar sa beneficieze de conditiile cele mai bune. serviciile gratuite. . preferand sa ramana mai mult in vacanta cu conditii nepretentioase. Acesta este cuvantul cheie al reusitei intregii afceri. multumirea unui client astfel incat el sa revina la aceeasi agentie si cu un nou client. Politica firmei este aceea de apermanentiza legaturile cu clientii sai astfel incat acestea sa devina legaturi permanente cu niste “clienti fideli”.Pozitia firmei Pubicul tinta al firmei noastre este alcatuit din rand de persoane ce se incadreaza doua categorii in primul rand din tineri de 16-23 de ani si in al doilea in categoria de varsta 35-45 de ani. profesionalismul si competenta angajatilor. Dupa cum am aratat mai sus firma noastra se distinge de concurenta sa prin serviciile oferite.