You are on page 1of 232

Antisemitism, problema evreiasc 01

A fi german nu este o chestiune de religie


In dupa-amiaza unei zile nsorite de septembrie, m-am ndreptat spre locul unde domnul Paul Spiegel, ales in ianuarie preedintele comunitatii evreilor din Germania, a acceptat sa-mi acorde un interviu. Pe o strada linistita a oraului Dsseldorf, o singura casa este pazita de politisti Aici trebuie sa fie... In aceasta zi, ca de altfel in multe altele in ultima vreme, pe pietrele funerare ale unui cimitir evreiesc au fost desenate zvastici, iar pereii unei sinagogi au fost mazgaliti cu lozinci antisemite. In locul unde ma aflu e liniste... Unul dintre poliiti m conduce pana la biroul dlui Spiegel. Ce rol indeplineste Consiliul central al evreilor din Germania? Este o instituie sociala, politica sau religioasa? PAUL SPIEGEL, presedintele Consiliului central al evreilor din Germania

Rolul primordial consta in reprezentarea laica a comunitatilor evreiesti din Germania vizavi de clasa politica, in apararea drepturilor acestora, deci un rol politic. Desigur ca exista si alte activitati, cum ar fi integrarea sociala a imigrantilor de religie mozaica. Reprezentarea confesionala revine Consiliului rabinic. Apararea unor drepturi? Drepturi in sensul reprezentativ, tocmai pentru ca recunoasterea evreilor ca parte a societatii sa ramana o realitate. Prezenta dvs. poate fi observata la aproape toate manifestarile politice de anvergura. Da, insa impreuna cu reprezentantii altor culte. Totusi, se poate observa ca evreii sunt altfel mediatizati comparativ cu reprezentantii religiilor majoritare, catolica si protestanta. Datorita celor intamplate pana in 1945... Sunteti reprezentantul a 80 000 de persoane, mai putin decat un primar dintr-un mic orasel. Dar in timp ce primarul respectiv ramane un anonim, gradul dvs. de popularitate este foarte ridicat. Inseamna aceasta putere? Eu nu privesc acest lucru ca pe un act de putere. Atat istoria, cat si prezentul acestei tari pot defini, explica si motiva prezenta mea acolo unde este nevoie. In nici un caz nu am candidat pentru aceasta functie pentru a obtine puterea. Cum ii definiti pe evrei? O religie, o natiune, o grupare?

O religie, iar evreii nereligiosi sunt o comunitate - in sensul larg al cuvantului - prin soarta lor. In presa am citit: Paul Spiegel, un evreu cu mult devotament". De ce nu s-a scris: un om cu mult devotament? Aveti dreptate. Si mie mi-a displacut. Desigur ca eu ma angajez pentru evrei, dar in primul rand ca om. Ne confruntam cu o imigratie a evreilor din fosta URSS Sunt evreii considerati straini in Germania sau sunt cetateni germani ca si cei ce au alta religie? Aceeasi intrebare i-am adresat-o acum 14 ani presedintelui comunitatii evreilor din RDG si s-a considerat jignit. Eu nu ma consider jignit. A fi german nu este o chestiune de religie; germanii evrei sunt pur si simplu germani. Din 1990 ne confruntam cu o imigratie a evreilor din fosta Uniune Sovietica. Acestia sunt evrei in Germania pentru ca nu poseda cetatenia acestei tari. Deci dvs. sunteti un german, si nu un strain in propria tara Fara discutie. Si as protesta vehement daca ar fi altfel. Intr-un interviu televizat ati declarat: Cand m-am intors in 1945 in satul meu (Warendorf in Westfalia), nu se mai putea vorbi de ura contra evreilor".

Paul Spiegel si (de la stanga la dreapta): Johannes Rau, Gerhard Schrder, Bill Clinton, Papa Ioan Paul al II-lea, Tony Blair Eu nu am simtit aceasta ura. Din nenorocire, cei care pana la 8 mai 1945 fusesera antisemiti inveterati nu si-au schimbat sentimentele peste noapte. Antisemitismul nu a disprut din Germania, exista si azi. Muli insa nu si-au mai exprimat ideile fi. Este Germania o tara antisemita? Germania nu este nici antisemita, nici radicalizata spre dreapta; nu se poate afirma despre un ntreg popor ca este antisemit. Exista insa o anumita parte a populaiei care este antisemita. Antisemitismul nu este proporional cu numrul evreilor dintr-un anumit loc; exista antisemii in regiuni unde nu triete nici un evreu. nseamn a nu-i simpatiza pe evrei? Cred ca nimeni nu poate fi obligat sa-i iubeasc pe evrei... Daca cineva afirma ca, in principiu, nu-i suporta pe evrei, atunci este vorba de ura de rasa pentru ca este o generalizare. Ce l poate determina pe un individ sa mzgleasc pietrele de pe morminte sau sa dea foc unei sinagogi? Nu pot da un rspuns precis. ncercai sa-i ntrebai pe fptai. Eu nu pot crede ca respectivii sunt in acele momente sub influenta alcoolului sau sunt pur si simplu tineri care vor sa demonstreze un anumit curaj Exista in spatele acestor fapte, aproape zilnice in ultima vreme, un sistem? Muli dintre cei prini au recunoscut ca fac parte din organizaii radicale de dreapta, partide extremiste, grupri ale tineretului neofascist, dei nu au fost numai tineri. Daca in general exista un sistem? Nu doresc sa merg att de departe. Au aceste fapte o alta valen in Germania dect in alte tari? Da, pentru ca aici istoria a fost alta. De aceea se spune in Germania: inabusiti asemenea inceputuri". S-a crezut mult timp ca in aceasta tara cu o experienta trista (nu numai pentru evrei, ci si pentru germanii crestini) asemenea fapte nu se vor mai repeta. Iata insa ca ele sunt din nou prezente.

Putini participa la demonstratiile impotriva extremei drepte Va puteti inchipui ca Germania ar putea trai un al doilea 1933? Nu cred ca antisemitismul va putea ajunge la paroxismul acelor vremuri. Exista un alt context politic. Aproape dupa fiecare act de vandalism, primesc foarte multe scrisori in care persoane din toate paturile sociale regreta si se scuza pentru faptele altora. Pe de alta parte, la demonstratiile contra extremei drepte participa din ce in ce mai putini oameni. La 82 de milioane de germani, exista, conform statisticilor, circa 17 mii de neonazisti. Putem vorbi de antisemitism de masa in Germania? Nu, dar putem vorbi de un antisemitism periculos. Ce pot face evreii contra unei asemenea situatii? Doar intrucat cred in alt semn decat cel al crucii, trebuie sa se roage in sinagogi pazite de politie? Evreii sunt prea putini pentru a face ceva. Din contra, se inchid in sine, iar noii veniti nici macar nu cunosc limba germana ca lumea. In primul rand, politica, organizatiile sociale relevante, dar mai ales sistemul educational trebuie sa reactioneze, sa ia masuri de prevenire. Se discuta prea putin in scoli despre aceasta tema? Nu se discuta putin, ci fals. Nu s-a gasit inca forma adecvata de tratare a acestei teme explozive. Si politica, guvernul, opozitia? De la ultimele atacuri se pare ca varfurile politice au inteles ca trebuie luate masuri de prevenire, nu numai de pedepsire, si aceasta cu o dozare adecvata in mass-media. Oamenii nu trebuie indopati cu informatii supradimensionate, caci ar aparea pericolul unui efect contrar. Cum apreciati frazele spuse de curand de rabinul Ovadia din Israel: Victimele Holocaustului reprezinta reincarnarile sufletelor evreilor pacatosi"? Tot ce pot sa spun este ca pana la urma s-a scuzat, mai mult nu. De foarte mult timp se discuta despre despagubirea evreilor trimisi de hitleristi la munca fortata. Se procedeaza dupa principiul: cu cat mai tarziu, cu atat mai putini supravietuitori? Este un scandal faptul ca majoritatea marilor firme din industria germana taraganeaza recunoasterea morala a vechii lor vinovatii, si aceasta in ciuda legilor existente. In cazul unor despagubiri, vor ajunge acestea si la supravietuitorii din afara Germaniei? Da! Legea prevede aceasta daca persoanele respective pot dovedi ca au prestat munca fortata pentru concerne germane. O imigratie masiva creeaza probleme deosebite comunitatilor evreiesti din Germania. Se spune ca multi dintre cei veniti din Rusia nu ar fi evrei adevarati, ci facuti pe bani. In primii ani dupa 1990 au fost unii care au reusit sa se strecoare. In prezent s-a creat un sistem de control riguros atat aici, cat si in Rusia, pentru a se evita asemenea situatii. Refuz sa discut despre procedura in sine. Noi nu dorim sa constatam ca, intr-o zi, majoritatea membrilor comunitatilor noastre sunt de alte religii, in antiteza cu imigratia spre Israel unde numai 40% din cei nou veniti sunt de alte religii. Romanii originari din Bucovina vorbesc o germana minunata Cum se face ca, nefiind de origine germana, un numar atat de mare de evrei rusi ajung aici, nu in Israel? Unii vin si declara ca au fugit de antisemitism, altii pentru reintregirea familiilor, altii din cauza saraciei. Respectivii trebuie mai intai sa treaca niste probe in tara lor. Un alt motiv este ca Germania, din punct de vedere moral, trebuie sa-i accepte. Ca evreu ar trebui sa pledati pentru emigrarea coreligionarilor dvs. catre Israel, dupa principiul si la anul, la Ierusalim". Considerati ca va aflati in Germania acasa sau in diaspora?

Principiul nostru este ca fiecare are dreptul sa traiasca acolo unde crede de cuviinta. Eu sunt aici acasa, iar rolul nostru este sa-i reprezentam pe evreii din Germania. Spre deosebire de Israel, unde se duce cunoscuta politica sionista. Daca toti evreii din lume ar veni brusc in Israel, ar exista acolo probleme deosebite. Referitor la situatia din Israel, de ce poporul pacii" ajunge mereu la conflicte armate? Din motive politice, istorice. Depinde si de guverne; unele sunt ceva mai interesate in accelerarea procesului de pace. Intr-un conflict exista doua parti beligerante. Actualul guvern israelian a facut tot ce i-a stat in putinta, respectiv compromisuri imense pentru a evita varsarea de sange. In lume traiesc 14 milioane de evrei. Se pare ca in multe domenii de activitate - cultura, arta, stiinta, finante - acestia sunt reprezentati supraproportional. Nu cred, este o prejudecata. Poate in America, unde traieste majoritatea evreilor, sa existe o asemenea disproportie, dar in Europa in nici un caz. Au evreii o asa-numita putere secreta, un fel de conjuratie care ar dirija lumea? Repet, poate in America, unde numarul lor este mare, dar in rest este o afirmatie denigranta. Ce stiti despre Romania? Foarte putin. Cunosc romani aici, in Dsseldorf, crestini si evrei. Cei mai multi au un nivel cultural foarte ridicat, iar cei originari din Bucovina vorbesc o limba germana minunata. Ce ati dori sa ne spuneti in incheiere? As dori ca noi, evreii, sa nu mai avem o situatie speciala". As dori ca eu personal sa pot iesi la plimbare fara bodyguarzi, fara frica de a fi atacat. Nu am cerut sa fiu pazit, mi s-a impus aceasta, dar incet-incet a trebuit sa ma obisnuiesc. Dinu Braunstein Paul Spiegel, reprezentantul cel mai inalt al evreilor germani, s-a nascut la 31 decembrie 1937 intr-o familie de crescatori de vite din satul Warendorf, Westfalia. In 1938 familia sa se refugiaza in Belgia din cauza terorii naziste. In 1940, dupa expansiunea armatelor hitleriste si in aceasta tara, sora lui este arestata si internata in lagarul de concentrare de la Bergen-Belsen, de unde nu s-a mai intors niciodata. Tatal sau a supravietuit lagarelor de exterminare de la Auschwitz si Buchenwald. Micul Paul impreuna cu mama sa au fost ascunsi de o familie catolica. Dupa infrangerea Germaniei, s-au reintors in satul natal. Paul Spiegel s-a stabilit in Dsseldorf. Dupa multi ani de jurnalistica, a devenit proprietarul unei agentii de impresariat artistic. De peste 30 de ani activeaza in sprijinul comunitatii evreiesti din Germania. Pana la moartea predecesorului sau, Ignatz Bubis (13 august 1999), a fost vicepresedintele Consiliului central al evreilor din Germania, iar de la data de 9 ianuarie 2000 ocupa fotoliul prezidential. Paul Spiegel este probabil ultimul presedinte care a trait pe viu teroarea nazista; in acelasi timp este primul presedinte provenit din vestul Germaniei, dintr-o familie de tarani. Consiliul central al evreilor din Germania a fost infiintat in 1950. Are in subordine 16 organizatii de land si 40 de comunitati. Numarul evreilor care traiesc astazi in Germania este de 80 000.

Antisemiii vechi i noi


Pentru prima data dupa nfrangerea nazismului, evreii din Europa se tem din nou pentru linistea si vietile lor. Antisemitismul a revenit, afirma, la 17 noiembrie, ministrul israelian de externe, Silvan Shalom, dupa reuniunea Consiliului de asociere dintre Uniunea Europeana si Israel. Cand evreii nu se mai pot ruga n sinagogi, suntem cu totii n pericol. Cu doar cateva zile nainte, doua sinagogi din Istanbul fusesera distruse de atentate sinucigase, soldate cu 23 de morti si cateva sute de raniti. Ministrul israelian avea nsa n vedere si incidentele antisemite de mai mica amploare - agresiuni, incendieri, profanari -, tot

mai numeroase n ultimii ani n Europa: simptome ale unui antisemitism profund si n crestere, ale ostilitatii fata de evrei si drepturile lor fundamentale. Statisticile arata ca atacurile mpotriva evreilor s-au nmultit considerabil dupa anul 2000, o data cu a doua Intifada din Orientul Mijlociu, care a consacrat atentatele sinucigase drept arma predilecta a celor mai disperati si mai fanatici dintre palestinieni; la randul sau, armata israeliana a ripostat prin operatiuni militare masive, fara prea multa consideratie pentru pagubele colaterale. Guvernanii de la Ierusalim, ca si cei de la Bruxelles de altfel, sunt alarmati si de recentul sondaj de opinie, realizat sub egida Comisiei Europene, care situeaza Israelul n fruntea listei tarilor care ameninta cel mai mult pacea lumii. Acest rezultat exprima, oare, o rabufnire antisemita sau doar ngrijorarea legitima fata de politica unui guvern care nu pare sa aiba prea mult entuziasm fata de procesul de pace? ntre critica ntemeiata pe argumente si ostilitatea irationala, dusa pana la violenta, limitele devin tot mai greu de distins. Un nou antisemitism se adauga astfel celui vechi, cu adanci si tenace radacini, care nu a renuntat nici azi sa tulbure spiritele. Rul care nu piere La 3 octombrie, la o festivitate consacrata celei de-a 13-a aniversari a reunificarii Germaniei, un deputat crestin-democrat din Bundestag, pe nume Martin Hohmann, rostea un discurs care avea sa-i aduca, n scurt timp, o trista si nedorita celebritate. ntr-o ncercare de a justifica, oarecum, Holocaustul, politicianul i-a catalogat pe evrei drept popor vinovat - dat fiind rolul unora dintre ei n revolutia bolsevica din Rusia - si a revendicat dreptul la indulgenta pentru poporul german. Cuvantarea a suscitat de ndata reactii de indignare, mai ntai n restransa comunitate evreiasca din Germania, apoi si n clasa politica. A trecut nsa mai bine de o luna pana ce Hohmann a fost exclus din grupul parlamentar al Uniunii Crestin-Democrate, pastrandu-si totusi fotoliul n Bundestag. ntre timp, el primise chiar si felicitari - pentru curajul sau - din partea generalului Reinhard Gnzel, comandantul fortelor speciale ale armatei germane. Generalul a fost, si el, trecut rapid n retragere. Dar reflexul sau de solidaritate, cat si ntarzierea de a-l sanctiona pe Hohmann aratau ca raul este mai ntins decat s-ar fi crezut. Germania este nca departe de a se fi vindecat, scria Heribert Prantl n Sddeutsche Zeitung. Discursul slui Hohmannt este o reflectare concentrata a tuturor confuziilor si marsaviilor pe care unii le tot reiau de cincizeci de ani. Un rationament de genul: da, Hitler a fost incarnarea raului, iar nazistii - niste criminali, dar nu toti, nici pe departe. Si, ntr-adevar, evreii au suferit mari nedreptati, dar germanii au platit pentru toate astea... Este prima faza a unei tentative de minimalizare... Apoi vine cea de-a doua faza: evreii au si ei partea lor de crime n istoria mondiala; bolsevismul, la originea atator nenorociri, era dominat de evrei; Hitler a fost traumatizat de atrocitatile razboiului civil din Rusia; deci, pana la urma, evreii sunt chiar ei de vina pentru ca au fost persecutati. Verdictul ziaristului german este fara echivoc: viziunea lui Martin Hohmann asupra istoriei este la fel de dementiala ca a lui bin Laden, deoarece, pe urmele propagandei naziste, tinde sa-i nvinuiasca pe evrei pentru toate relele lumii, de la revolutia comunista pana la excesele scapitalismuluit de pe Wall Street. Produsele unei asemenea gandiri bolnave - care urmareste sa schimbe raportul dintre calai si victimele genocidului - nu lipsesc nici la noi, unde, din pacate, sunt tratate, n cel mai bun caz, cu indiferenta, daca nu cu o ngaduinta vinovata. Pentru Sddeutsche Zeitung, care acorda fenomenului importanta cuvenita, cel mai rau este ca asemenea declaratii intra n rezonanta cu noul val de antisemitism global. ntr-adevar, renvierea antisemitismului vest-european, violent nu doar n vorbe, nu poate fi explicata doar prin dorinta unora de a rescrie istoria n acord cu propriile frustrari si convingeri ascunse sau prin ratacirile capetelor rase - tinerii neonazisti nostalgici dupa o epoca pe care n-au trait-o. Cauzele sunt mai complexe, dupa cum arata un raport alcatuit de doi reputati cercetatori din Berlin la cererea Observatorului European asupra Rasismului si Xenofobiei - organism al Uniunii Europene. Raportul, intitulat sobru Manifestari de antisemitism n Uniunea Europeana, are si el o poveste, ce ilustreaza problemele pe care le au chiar si instantele europene cand doresc sa trateze un subiect atat de delicat. Predat de autori n martie 2003, documentul de 112 pagini nu fusese dat publicitatii nici dupa noua luni. Motivul: realitatea descrisa n paginile sale se dovedea incomoda din punct de vedere politic pentru cei care-l comandasera... S-au simtit, probabil, jenati ca lucrarea noastra desemneaza ca autori ai

actelor antisemite oameni care sunt, adesea, ei nsisi victimele rasismului si pe care Observatorul are misiunea sa-i protejeze, comenta Jelane Wetzel, coautoare a documentului. Secretarul general al Congresului Evreiesc European, Serge Cwajgenbaum, spunea lucrurilor pe nume: Observatorul a publicat, unul dupa altul, trei studii asupra discriminarii mpotriva arabilor. Ar fi trebuit sa publice la fel de prompt si acest raport. De ce sa mai astepti, cand este un caz de urgenta?. Concret, raportul, citat de cotidianul Le Monde - care, asemenea altor ziare, si-a procurat un exemplar pe cai ocolite -, arata ca, n timpul perioadei analizate, agresiunile fizice mpotriva evreilor, profanarea si distrugerea sinagogilor au fost adesea savarsite de tineri musulmani; spre deosebire de trecut, gruparile de extrema dreapta nu au mai jucat rolul decisiv n violentele antisemite, chiar daca nu au ramas, nici ele, inactive. n opinia autorilor raportului, statisticile dovedesc incontestabil ca noul val de antisemitism a fost declansat de evenimentele din Orientul Mijlociu, si anume de escalada violentei din Israel si teritoriile palestiniene, ncepand din anul 2000. Daca pana acum antisemitismul era specific extremei drepte (iar propaganda sa continua, dupa cum am vazut, sa-i nvinuiasca pe evrei pentru toate excesele stangii), raportul releva ca n noul context nici extrema stanga nu este imuna la riscul derapajelor antisemite, pornind de la manifestatiile de solidaritate cu palestinienii, organizate alaturi de asociatii arabe sau musulmane: Aceste manifestatii nu erau, n sine, antisemite, dar la unele dintre ele s-au strigat lozinci si s-au arborat banderole antisemite; unele din aceste manifestatii au dus chiar la agresiuni asupra evreilor sau institutiilor evreiesti... n contextul mitingurilor propalestiniene sau mpotriva globalizarii, critica Israelului este articulata pe stereotipuri care produc adesea o combinatie de idei antisioniste si antiamericane, factori importanti n constituirea unei ambiante antisemite n Europa. Israelul este nfatisat ca o putere capitalista si imperialista, lobby-ul sionist si Statele Unite sunt descrise ca actori diabolici n conflictul din Orientul Mijlociu, exersand o influenta negativa asupra mersului lumii, sustin autorii, ntarindu-si afirmatiile prin exemple concrete. O viziune selectiva Pentru Franois Zimeray, deputat socialist francez n Parlamentul European - care s-a luptat din greu pentru a aduce textul la cunostinta publicului -, raportul nu contine nici o surpriza. Documentul arata ca diferitele curente antisemite se reunesc, de la dreapta la stanga, pentru a renvia vechile clisee, considera deputatul citat de Le Monde. Adversar consecvent al politicii Israelului de colonizare a teritoriilor palestiniene, Zimeray denunta, la fel de hotarat, atitudinea instantelor europene fata de conflictul din Orientul Mijlociu, pe care o considera partinitoare: n opinia sa, criticarea Israelului merge uneori pana la contestarea dreptului sau de a exista, n timp ce practicile antidemocratice din tarile arabe se bucura de o mult mai mare ngaduinta. Influenta vechilor prejudecati antisemite sa se faca oare simtita, inconstient, chiar si la acest nivel? Ulrich Beck, profesor de sociologie la Universitatea din Mnchen, constata si el - tot n Le Monde - o viziune selectiva la politicienii, mass-media si opinia publica din Europa. Se protesteaza fata de duritatea israelienilor, ignorandu-se n acelasi timp cu dezinvoltura teroarea atentatelor sinucigase prin care palestinienii nspaimanta societatea civila israeliana... Cum oare se poate face distinctia ntre bune si rele ncalcari ale drepturilor omului? Cum se poate distinge ntre, de o parte, bunii palestinieni care comit atentate sinucigase si masacre n randul civililor israelieni nevinovati, si, de cealalta parte, reaua teroare israeliana de stat care si executa adversarii din Hamas fara sa-i pese de victimele civile? ntr-adevar, este greu de pastrat echilibrul n fata escaladei irationale a violentei din Israel si teritoriile ocupate, mai ales ca fiecare din cele doua parti se considera, n primul rand, victima conflictului si se straduieste sa minimalizeze sau sa justifice atrocitatile savarsite de propria tabara. ntr-un dialog despre antisemitism cu cititorii ziarului Le Monde, Nonna Mayer, directoare de studii la CNRS, pune si ea n cauza reflectarea conflictului din Orientul Mijlociu n mass-media: In timpul razboiului de 6 zile (din 1967), Israelul avea o imagine pozitiva, cea a lui David n lupta cu Goliat. Astazi, este clar ca imaginea s-a inversat si ca simpatiile par sa ncline mai degraba de partea palestinienilor. Viziunea selectiva se confirma, dar mijloacele de informare nu pot fi totusi acuzate ca ar ignora sau ar privi cu complezenta terorismul palestinian; faptul ca Israelul a avut n trecut o imagine mult mai favorabila dovedeste ca nu este vorba de influenta unor ntunecate prejudecati antisemite; pur si simplu, politica actualului guvern este perceputa drept prea putin favorabila procesului de pace. Cel putin n Franta, sprijinul acordat

cabinetului Sharon de actuala administratie americana nu a putut decat sa nrautateasca situatia, n contextul n care, practic, ntreaga tara, n frunte cu presedintele Chirac, s-a opus cu vehementa razboiului declansat de Statele Unite n Irak... Asa s-a ajuns la sondajul paneuropean care a desemnat Israelul drept principala amenintare pentru pacea lumii! Stanjenite de acest rezultat neasteptat, oficialitatile de la Bruxelles s-au grabit sa precizeze ca ntrebarea respectiva fusese inclusa n sondaj fara aprobarea lor - fara sa conteste ca raspunsurile exprima totusi o tendinta reala a opiniei publice europene... Dar, asa cum releva cu luciditate Nonna Mayer, politica lui Sharon poate fi condamnata fara sa se puna n cauza existenta Israelului si fara sa fie atacati evreii n ansamblu. Pacifitii n dilema Si totusi, constata Ulrich Beck, numerosi israelieni accepta din ce n ce mai putin distinctia ntre criticarea Israelului si antisemitism. S-ar putea adauga ca aceasta atitudine este foarte comoda pentru guvernul lui Ariel Sharon, care poate respinge orice critica aplicandu-i stigmatul antisemitismului; n acelasi timp nsa, distinctia nsasi tinde oricum sa devina tot mai vaga. Asa cum constata raportul mentionat mai sus, exista un pericol cat se poate de real ca pozitia critica la adresa Israelului sa degenereze n resentimente si chiar actiuni mpotriva evreilor n general. Acest risc i pune ntr-o pozitie delicata pe aparatorii consecventi ai drepturilor omului, care resping atat antisemitismul - si orice alta forma de rasism -, cat si ocupatia teritoriilor palestiniene si abuzurile care o nsotesc; n schimb, cei care i-au urat ntotdeauna, n sinea lor, pe evrei sunt bucurosi ca-si pot exprima sentimentele pe fata... Tocmai cei care lupta mpotriva antisemitismului, prin fapte si vorbe, se trezesc ntr-o capcana: ei nu doresc si nici nu pot sa critice societatea israeliana pentru a nu-si trada convingerile. Dar din acelasi motiv, trebuie sa critice politica lui Sharon, pentru a nu renunta la temeiul moral al acelorasi convingeri... Acest impas elibereaza nsa antisemitismul traditional care, luandu-si drept tinta Israelul, capata legitimitate si poate prospera, arata profesorul Beck. Dilema morala este practic inexistenta pentru tot mai numerosii tineri musulmani stabiliti, sau chiar nascuti, n Europa occidentala. Ei se simt, n mod firesc, solidari cu suferintele palestinienilor, aduse zilnic n casele lor prin televiziune. Aceasta le permite, totodata, sa-si afirme identitatea, care-i face adesea sa fie si ei tinta prejudecatilor si persecutiilor xenofobe. Cei mai nflacarati - ei se simt, n general, umiliti de propriul statut - ncearca sa transfere Intifada n cartierele periferice ale metropolelor europene, agresandu-si vecinii evrei. Tensiunea este deosebit de puternica n Franta, care adaposteste cea mai numeroasa comunitate musulmana din Europa - ntre 4 si 5 milioane de oameni - si, totodata, cea mai numeroasa comunitate evreiasca - 600 000 de persoane. Pana n 2000, majoritatea actelor de violenta rasista erau ndreptate mpotriva francezilor originari din Maghreb sau a imigrantilor, aminteste Nonna Mayer. Situatia s-a schimbat radical dupa septembrie 2000: In 2001, 80% din atacurile rasiste nregistrate de politie au avut caracter antisemit, iar n 2002, 62%. Factorul hotarator a fost, evident, agravarea conflictului dintre Israel si palestinieni. Dar cercetatoarea franceza aduce n discutie si vechile clisee antisemite - de genul evreii controleaza totul prin banii lor - ce se dovedesc nca persistente n mentalitati, la mai bine de un secol dupa afacerea Dreyfus: ntre 1999 si 2000, am asistat la o eliberare a discursului antisemit, la o crestere a opiniilor care aproba aceste stereotipuri; dar privind cifrele mai ndeaproape, se vede ca proportia celor care le resping a crescut mai mult decat a celor care le aproba. O concluzie optimista, cel putin pe termen lung: dialogul deschis poate lamuri temele delicate si este oricum mai benefic decat aparenta lor ignorare... Rspunderea Europei Prin urmare, noul val de antisemitism nu poate fi pus n exclusivitate pe seama transplantarii conflictului arabo-israelian pe continentul nostru. Europenii ar eluda prea usor raspunderea ce le revine si ar practica, n fond, o forma mai subtila de rasism - daca ar trata fenomenul doar ca pe o disputa ntre straini, ce nu-i implica decat marginal. Chiar si n formele sale noi, antisemitismul si afla radacinile tot n Europa. n rubrica sa din saptamanalul LEspresso, eruditul scriitor italian Umberto Eco tine sa puna lucrurile la punct. n lumea araba nu exista antisemitism teologic, deoarece Coranul recunoaste traditia marilor patriarhi ai Bibliei, de la Avraam la Iisus... Antisemitismul islamic de astazi este exclusiv de natura etnico-politica; motivatiile religioase sunt doar un sprijin, nu un temei. Daca sionistii din secolul

al XIX-lea si-ar fi propus sa ntemeieze Israelul n Utah, arabii nu ar fi astazi antisemiti... Mai grava este nsa raspunderea europeana. Europa este locul unde s-a dezvoltat, n vremuri mai intolerante decat ale noastre, antisemitismul religios, iar intelectualitatea laica europeana a produs mai tarziu antisemitismul stiintific - care sustine, cu asa-zise argumente istorico-antropologice, superioritatea rasei ariene asupra celei ebraice, ca si doctrina politica a complotului evreiesc pentru cucerirea lumii crestine. Sub masca lor stiintifica, scrierile antisemite care au inspirat Holocaustul mai au si acum drept de cetate n unele cercuri culturale si chiar politice, afirma Eco: Chiar si pe Internet, majoritatea siturilor antisemite arabe se ntemeiaza pe antisemitismul stiintific european. Pentru scriitorul italian, flagelul poate fi eradicat doar printr-o perseverenta munca educativa care sa deschida ochii publicului asupra nebuniei antisemitismului stiintific. Apararea de terorismul arab este o datorie si o necesitate. Dar trebuie combatuti, printr-o educatie continua, si dusmanii pe care-i avem n casa si care sunt inspiratorii antisemitismului arab, este concluzia lui Umberto Eco. Am cautat si un punct de vedere arab si musulman asupra antisemitismului - fireste, din partea unui moderat, si nu a islamistilor fanatici pentru care atacurile verbale sunt doar primul pas spre masacru. Cetatean israelian, doctor n filosofie al Universitatii din Berlin, Azmi Bishara se numara, din 1996, printre deputatii de origine palestiniana din Knesseth, fiind reales si la ultimul scrutin, desi autoritatile au facut eforturi serioase pentru a-i invalida candidatura. n cotidianul egiptean Al-Ahram, Bishara schiteaza, mai pe larg decat Umberto Eco, istoria manifestarilor de ura fata de evreii europeni, ncepand nca din vremea cruciadelor. Deputatul arab respinge orice legatura teologica ntre islam si antisemitism, fara ca prin aceasta sa-i idealizeze pe musulmani: Civilizatia islamica, la fel ca alte civilizatii orientale, nu a generat niciodata vreo ostilitate fata de evrei care sa se apropie macar de nivelul antisemitismului. Fara a scuza n vreun fel numeroasele masacre comise de civilizatiile orientale, trebuie amintit ca antisemitismul nu este creatia lor... Pe de alta parte, miscarile politice arabe moderne, influentate substantial de aspecte ale gandirii politice europene - inclusiv national-socialismul, fascismul italian timpuriu si conceptiile reactionare importate din Rusia secolului XIX -, s-au contaminat si ele de idei antisemite. nfrangerile umilitoare suferite, dupa 1948, n fata israelienilor i-au incitat tot mai mult pe arabi sa-si demonizeze adversarul si astfel s-a ajuns, si n aceasta parte a lumii, la minimalizarea sau chiar negarea Holocaustului sau la raspandirea unor texte clasice antisemite - concepute, si ele, n Europa... Ca si Eco, Bishara respinge ideea ca nesfarsitul conflict dintre arabi si israelieni ar fi de natura religioasa: Poate ca autorii unor asemenea atacuri scum au fost atentatele de la sinagogile din Istanbult cred ntr-adevar acest lucru. Dar majoritatea arabilor si musulmanilor nu gandesc astfel. Ei nu considera ca sunt n conflict cu religia evreiasca sau cu vreo alta religie. Pentru deputatul arab, solutionarea conflictului trece prin respingerea ferma a antisemitismului - dar si a ncercarii Israelului de a folosi antisemitismul pentru a reduce la tacere orice voce opusa politicii si practicilor israeliene. Vechi sau nou, nascut din fanatism si intoleranta sau din oroarea unui razboi ce se cufunda tot mai adanc n barbarie, antisemitismul ramane ceea ce a fost ntotdeauna: o doctrina a urii si violentei si o falsa solutie pentru nedreptatile lumii de ieri sau de azi. ntr-o societate globalizata, n care deschiderea spre alte culturi ar face uitata teama atavica fata de straini, antisemitismul ar ramane doar un capitol din istoria maladiilor eradicate ale cugetului omenesc. Suntem nca departe de o asemenea societate, iar ideile rele sunt, dupa cum se vede, foarte rezistente, putand renaste n alte forme, chiar atunci cand pareau sa fi disparut aproape cu desavarsire. Si chiar daca doar ceilalti par sa fie amenintati, nimeni nu este, de fapt, la adapost. La mai putin de doua saptamani dupa atacarea sinagogilor din Istanbul, orasul a fost cutremurat de alte doua atentate, si mai devastatoare. De aceasta data, tinta nu au mai fost evreii, ci crestinii si chiar musulmanii. Pentru mintile coplesite de ura, antisemitismul poate fi doar primul pas n dezlantuirea nebuniei ucigase. Alexandru Antonescu (The Coordination Forum for Countering Antisemitism)

Un antisemitism congenital
Elvetia in al doilea razboi mondial La sfarsitul anului 1999, o comisie independenta de experti elvetieni a dat publicitatii un raport asupra politicii Bernei fata de refugiatii evrei in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Redactat in limbile franceza, germana, italiana si engleza, documentul intitulat Elvetia si refugiatii din epoca nationalsocialismului isi propune sa raspunda la intrebarea: pentru ce motiv autoritatile elvetiene, stiind ce se intampla in Germania acelor ani si fara a fi obligate, au refuzat intrarea in tara a mii de refugiati evrei, implicandu-se astfel in crimele naziste? Concluzia raportului este categorica: explicatia comportamentului guvernului de la Berna se afla in antisemitismul elvetienilor, iar acesta isi are radacinile in vechile resentimente crestine fata de evrei. O politica mai atenta la exigentele umanitare ar fi salvat mii de oameni de la genocidul savarsit de national-socialisti si complicii lor - a declarat presei presedintele comisiei, Jean-Franois Bergier, precizand ca specialistii nu si-au asumat sarcina de a judeca, ci de a prezenta faptele si a le explica: Trebuie sa aflam ce s-a intamplat, caci a refuza istoria asa cum este inseamna a abdica de la responsabilitatea noastra si, de asemenea, a repeta erorile trecutului. Raportul comisiei - 350 de pagini si patru anexe - reia rezultatele cercetarilor anterioare si, pe baza unor informatii inedite, se concentreaza asupra aspectelor controversate sau ramase in umbra, cum ar fi problemele financiare ale acordarii de azil. Actorii principali ai dramei sunt, bineinteles, refugiatii: destinele lor sunt urmarite prin intermediul unor exemple bine documentate si semnificative din punct de vedere al diversitatii experientelor traite. Nu este neglijat nici rolul celorlalti factori implicati: autoritatile de decizie si de executie in teren, la frontiere sau in lagare, si persoanele sau organizatiile care i-au ajutat pe refugiati. Contextul international este omniprezent in raport. Capitolele introductive trec in revista atitudinea agresiva a Germaniei fata de evrei, dupa venirea lui Hitler la putere, si escalada acestei politici. Este evocat esecul comunitatii internationale in fata celui de-al Treilea Reich si a afluxului de refugiati, devenit evident din 1938. Sunt urmarite etapele razboiului si se arata ce au insemnat ele pentru Elvetia si refugiati. Autorii insista asupra rolului central al neutralitatii elvetiene si obligatiilor diplomatice si umanitare ce decurgeau din aceasta neutralitate. Este subliniata influenta traditiei dreptului de azil si este urmarit rolul pietei financiare elvetiene in problema refugiatilor, ca si izolarea crescanda a Confederatiei, incepand mai ales din 1942. Comisia a renuntat sa compare politica de azil a Elvetiei acelor ani cu aceea a altor state cum ar fi Suedia, Spania sau SUA, din cauza disparitatilor geopolitice, economice, demografice, sociale si culturale si a nivelului inegal al informatiilor obtinute. Care sunt clarificarile majore pe care le aduce raportul? In politica elvetiana a azilului pot fi distinse doua momente esentiale: anul 1938, cand a fost introdus marcajul J in pasaportul evreilor de nationalitate germana, si vara anului 1942, cand Elvetia a decis sa-si inchida portile in fata refugiatilor persecutati, singura motivatie fiind rasa. Dupa Anschluss-ul din 1938, autoritatile de la Berna voiau sa stavileasca afluxul de refugiati evrei din Austria. Era examinata introducerea unei vize generalizate, dar aceasta masura intampina reticente generate de ratiuni politice si economice. Autoritatile germane se temeau ca celelalte state vor urma exemplul elvetian, ceea ce ar fi antrenat o deteriorare a relatiilor Germaniei cu vecinii. In urma negocierilor bilaterale, Berlinul accepta propunerea elvetiana de a inscrie un semn distinctiv pe pasapoartele nearienilor germani: litera J. In ciuda obiectiilor juridice si morale ale sefului Diviziei politiei, Heinrich Rothmund, Consiliul federal adopta masura, recunoscand in acest fel, implicit, legile rasiale germane si deschizand posibilitatea aplicarii unui asemenea semn discriminatoriu si pe pasapoartele evreilor elvetieni. Mai mult, prezenta marcajului J face mai dificila, daca nu imposibila, emigrarea evreilor germani in alte tari. In vara anului 1942, situatia era cu totul alta. Aflata in mijlocul unei Europe in razboi, Elvetia era aproape incercuita de fortele Axei, iar Wermachtul mergea din succes in succes. Aprovizionarea tarii se facea cu mare greutate. Prin diverse canale patrundeau informatii privind masacrele comise de germani. In contextul existent era insa dificil sa faci distinctie intre stiri credibile si zvonuri si sa dai crezare unor informatii ce depaseau orice imaginatie. Este evident totusi ca guvernul de la Berna, inaltii functionari si

comandamentul armatei stiau ce soarta ii asteapta pe refugiatii carora li se refuza azilul: deportarea catre Europa de est si exterminarea. In ciuda tuturor obstacolelor, informatiile circula si apar proteste din partea Federatiei comunitatilor israelite din Elvetia, a organizatiilor de intrajutorare si a diverselor medii ale opiniei publice. In luna septembrie, presa locala indrazneste sa critice vehement politica autoritatilor fata de refugiati. Rabufnirea este insa de scurta durata. O anexa a raportului analizeaza in mod sistematic opt ziare reprezentative si conchide ca problema refugiatilor a ramas marginala in perceperea evenimentelor de catre presa, care, adesea, a trecut sub tacere identitatea evreiasca a unei mari parti din persoanele carora li s-a refuzat intrarea in tara. Discursul oficial a legitimat inchiderea frontierelor mai ales prin dificultatile de aprovizionare. Analizand sursele avute la dispozitie, raportul releva ca in luarea deciziei n-a fost determinant nici acest argument si nici cel al unei presiuni politice si militare din partea Germaniei. Cum poate fi explicata atunci atitudinea autoritatilor elvetiene care, incepand din vara anului 1942, au respins mii de refugiati, implicandu-se astfel, in deplina cunostinta de cauza si fara a fi constranse, in crimele naziste, in masura in care refugiatii au fost astfel returnati celor care ii persecutau? Raspunsul raportului este fara echivoc: antisemitismul generat de neincrederea si ostilitatea fata de evrei. Manifestat intr-o maniera difuza, antisemitismul elvetian nu avea insa un caracter ideologic, precum cel din Germania. Nu avea un fundament rasist, ci mai mult cultural, social si politic, decurgand din vechea traditie crestina a respingerii evreilor. Se integra, de altfel, intr-o miscare politica de lupta impotriva suprapopularii straine, care se manifestase dupa razboiul din 1914-1918 si includea temerea fata de o evreizare a tarii. Autoritatile de la Berna afirmau ca vor sa-i protejeze pe cetatenii evrei ai Elvetiei. In mod declarat, voiau sa-i tina departe pe evreii din Europa orientala, considerati ca neasimilabili. De fapt, toti evreii straini, din orice tara ar fi venit, devenisera indezirabili. Pe scurt, deciziile luate in 1938 si 1942 n-au fost inspirate doar de circumstantele exceptionale ale momentului, ci s-au inscris in lunga istorie a unei mentalitati si a politicii pe care aceasta a inspirat-o. Raportul acorda o atentie speciala fugii evreilor din mai multe tari unde erau persecutati, pericolelor care ii amenintau la frontiere, problemelor aparute, refuzului de a fi primiti in Elvetia si conditiilor de trai ale celor acceptati. Itinerariile urmate de refugiati si situatiile intalnite la frontiera au avut o importanta decisiva, motiv pentru care raportul le consacra un capitol special. Adesea, fuga se incheia chiar la consulat, unde solicitantilor li se refuza viza de intrare. Situatia nu era totusi generala: cativa agenti diplomatici si consulari s-au aratat generosi fata de refugiati si le-au acordat intrarea in Elvetia, contravenind astfel instructiunilor si suferind sanctiuni. Esential este faptul ca, dupa 1938, Elvetia a refuzat intrarea tuturor refugiatilor evrei - cu exceptia cazurilor pentru care respingerea ar fi fost o masura prea dura. In ce-i priveste pe cei care reusisera sa treaca frontiera ilegal si sa inainteze cativa kilometri in interiorul tarii, acestia n-au mai fost, in principiu, expulzati. Soarta refugiatilor se decidea mai ales la granita, unde adesea aveau loc scene dramatice. Raportul pune in lumina rolul calauzelor care, mai mult sau mai putin benevol, ajutau la trecerea ilegala a frontierei, al organizatiilor care asigurau patrunderea si al persoanelor riverane care-i ascundeau pe fugari si ii dirijau apoi spre interiorul tarii. Cat despre graniceri si alti agenti ai autoritatii, acestia dispuneau de o anumita marja de interpretare a directivelor oficiale. Unii le aplicau cu bunavointa, altii intr-un mod excesiv de restrictiv. Rotunjind cifrele, se poate spune ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial au fost primiti in Elvetia 51 000 de refugiati, dintre care 20 000 de evrei. Refugiatii erau expulzati in mod violent si uneori remisi direct functionarilor germani. Astfel de incidente s-au produs in toamna anului 1942 in cantonul Geneva, un sector al frontierei important in supravietuirea persoanelor fugind de persecutii. Comisia Bergier nu le priveste ca pe niste derapaje izolate, ci le prezinta in contextul lor. Autoritatile federale n-au intervenit decat tardiv pentru sanctionarea celor responsabili, apreciind ca duritatea masurilor luate i-ar descuraja pe fugari sa-si incerce sansa. Un alt aspect pe care raportul il analizeaza in detaliu este cel legat de chestiunile financiare ale azilului, totul pe fundalul crizei anilor 30, al economiei de razboi si, mai ales, al politicii naziste de spoliere. Intre 1937 si 1940, transferurile germano-elvetiene au exclus plati in favoarea emigrantilor, apoi a tuturor strainilor, cu exceptia germanilor. Dorinta germanilor de a pune stapanire pe bunurile refugiatilor s-a

combinat cu interesul elvetian ca mijloacele disponibile de cliring, limitate, sa fie rezervate creditorilor elvetieni. Pana in 1942, organizatiile de intrajutorare au finantat cea mai mare parte a ajutoarelor pentru refugiati. Intre 1933 si 1947, acestea au cheltuit circa 70 de milioane de franci, din care 46 de milioane din partea organizatiilor evreiesti. Mai mult de jumatate din suma a fost platita de American Jewish Joint Distribution Committee. Nu fara mari dificultati: caci, dupa iunie 1941, transferurile Americii catre Elvetia au fost afectate de blocarea averilor europene in Statele Unite. La acest capitol, una dintre anexele raportului abordeaza problema rascumpararii evreilor olandezi, negociata cu nazistii prin intermediari, de cele mai multe ori elvetieni. Tratativele asupra conversiei dolarului scot in evidenta modul in care autoritatile elvetiene au amplificat dificultatile materiale ale refugiatilor. Din mai 1942 pana la sfarsitul anului 1943, Banca Nationala a refuzat sa primeasca dolarii oferiti de American Jewish Joint Distribution Committee. Refugiatii intrati ilegal in Elvetia dupa 1 ianuarie 1942 n-au mai fost autorizati sa primeasca ajutoare provenind din Statele Unite. Comisia Bergier a acordat, de asemenea, o atentie speciala legislatiei elvetiene referitoare la refugiati. In general, masurile legislative si de reglementare au fost conforme dreptului international public, ca si dreptului constitutional elvetian. Situatia de atunci era insa diferita de cea actuala, caci, dupa al doilea razboi mondial, drepturile indivizilor au fost protejate sau intarite, in special prin instaurarea principiului nerespingerii. Trebuie totusi sa se constate ca legile ar fi putut fi modificate si ca exista posibilitatea unor marje de apreciere. Faptul ca aceste oportunitati n-au fost folosite in favoarea refugiatilor reprezinta o decizie politica. Raportul arata ca autoritatile elvetiene nu s-au tinut intotdeauna la distanta de tendintele autoritare si ca uneori n-au avut scrupule juridice. Este, in special, cazul inscrierii literei J pe pasaportul evreilor. In fapt, aceasta masura era fondata pe o discriminare creata de legislatia rasista germana, care contravenea ordinii publice elvetiene, si, din acest motiv, n-ar fi trebuit sa fie recunoscuta de Confederatie. Masura se extindea, de asemenea, prin atribuirea statutului de apatrid, pe baza acestei legislatii, refugiatilor care pierdusera dreptul la protectie diplomatica. Preocupate sa evite aparitia unor dificultati in relatiile externe, autoritatile elvetiene au recunoscut aceste retrageri de nationalitate. In domeniul juridic, problema principala este aceea a efectelor legislatiei rasiste germane asupra practicii administrative elvetiene. In octombrie 1938, introducand in criteriile de intrare in Elvetia distinctia intre arieni si nearieni, apoi, in 1941, recunoscand retragerile de nationalitate, atingerile aduse ordinii publice elvetiene, adica regulilor juridice, au fost acceptate. In sfarsit, a patra anexa a raportului abordeaza problema, adesea vehiculata in deceniile de dupa razboi, a eventualei deportari a evreilor din Franta sau Italia prin Elvetia. Pe baza informatiilor gasite, Comisia Bergier exclude tranzitul prin Elvetia al trenurilor avand ca destinatie lagarele de exterminare. (D.M.)

Vigilen si toleran
Corneliu Vlad Din cumplita cutie a Pandorei pe care au deschis-o atentatele teroriste din martea neagra a iesit si Noul antisemitism, dupa cum ne informeaza numarul special al revistei americane Whistleblower. Un cunoscut editorialist si moderator tv, Dennis Prager, enunta cu acest prilej o judecata grava: Acestea sunt cele mai nefaste vremuri pentru evrei dupa cele ale Holocaustului. Revista observa ca imediat dupa atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 - pentru care multi din lumea araba i-au blamat pe evrei, cu toate ca toti cei 19 teroristi au fost arabi musulmani - un curent virulent de antisemitism s-a raspandit amplu, nu numai in Orientul Mijlociu arabo-musulman, ci si in Europa, si chiar in America. In sprijinul acestei afirmatii sunt enumerate o serie de exemple. Astfel, publicatii importante din Orientul Mijlociu relateaza despre torturarea si uciderea copiilor de catre evrei, care le recolteaza sangele pentru mancarurile de sarbatoare. Politia germana a arestat un grup de neonazisti care pregateau un atentat cu bomba la un lacas de cult evreiesc pentru aniversarea sangeroasei nopti de cristal hitleriste din 1938. Iar asa-zisii crestini si dreapta radicala condamna evreii pentru uciderea lui Hristos si pentru ca incearca sa domine lumea. Antisemitismul fatis se raspandeste in colegiile universitare din SUA.

Redactarea numarului special s-a incheiat inainte ca premierul Malaysiei sa-si pronunte discursul antisemit si deci inainte de replica prompta a Casei Albe. Acest fenomen este, asadar, din pacate, in plina desfasurare. Primul-ministru malaysian, Mahathir Mohamad, declarase, cu lugubra seninatate, ca Adolf Hitler nu si-a facut treaba bine, adica pana la capat, adica - inca o data - pana la exterminarea ultimului evreu de pe scoarta planetei. Ma asteptam la o alarma internationala, declara Joseph Farah, editorul ziarului electronic WorldNet Daily. In realitate, constata el, putini lideri nationali au condamnat cu putere tirada antisemita a lui Mohamad. Europenii au ucis sase milioane de evrei din douasprezece milioane declarase Mohamad. Dar astazi evreii conduc aceasta lume prin mandatari. Politicianul malaysian mai afirma, belicos, ca 1,3 miliarde de musulmani nu ar putea fi infranti de cateva milioane de evrei, chiar daca alaturi de acestia se mai afla si altii. Ca liderii islamici produc asemenea discursuri scandaloase nu e un lucru nou sau surprinzator, comenteaza Farah. Dar - continua el -, dezamagitor este ca multi dintre liderii lumii au sovait sa condamne fatis acest gen de ura viscerala. Se dau si exemple. Presedintele francez Jacques Chirac a formulat un repros cu intarziere, pe care l-a inmuiat in retorica sa. Iar premierul canadian Jean Chretien nu a reactionat la invitatiile repetate ale presei din tara sa de a condamna declaratiile lui Mohamad. Ceea ce arata in mod clar nu numai ca antisemitismul este in viata bine mersi in 2003, dar si ca exista o rezistenta si o ezitare in condamnarea sa - constata Farah. De ce? - se intreaba el. Si tot el raspunde: din doua principale motive - teama si interese economice. Teama ar fi de atacuri teroriste similare celor de la 11 septembrie 2001. Ei (adica liderii lumii civilizate - n.n.) cred, in mod gresit, ca, daca sunt draguti cu elementele radicale, barbare, islamiste, vor avea cale libera. Sunt nu numai lasi, ci si in greseala - continua necrutator Farah. Caci - se dezlantuie el - lumea islamica radicala respecta doar puterea si forta. Nu respecta slabiciunea. Al doilea motiv, interesele economice. Alti lideri din Vest realizeaza puterea imensa a intereselor petroliere arabe si musulmane si nu indraznesc sa infrunte ura care emana din aceasta parte a lumii din cauza amenintarii potentiale asupra propriilor lor economii. O asemenea perceptie gresita si periculoasa a existat in lume si in anii 30, iar deznodamantul ei dezastruos este astazi una dintre lectiile cele mai dureroase ale istoriei. Iar pentru ca o asemenea tragedie sa nu se mai repete, Joseph Farah avanseaza o serie de idei: Adevarata amenintare din partea antisemitismului nu provine atat din ceea ce pot face protagonistii acestei forme virulente de ura. Adevarata amenintare este ceea ce altii le permit prin propria lor complicitate tacuta. De fapt - sustine el - Hitler nu a murit. Caci spiritul sau dainuie intr-o serie de lideri din lumea araba si in grupari ca Hezbollah, Hamas, Jihadul islamic si Brigaziile Martirilor Al-Aqsa. In veacul abia incheiat, Andr Malraux enunta faimosul aforism potrivit caruia secolul XXI va fi religios sau nu va mai fi, pur si simplu. Dupa momentul 11 septembrie 2001, aceste spuse, perfect valabile, necesita o completare. Secolul in care am pasit va trebui sa fie, deopotriva, si vigilent, dar si tolerant, pentru ca altfel, intr-adevar, s-ar putea sa nu mai fie deloc.

Romnii, holocaustul i genocidul (1)


Dr. Mircea Dogaru Pe fondul unor dispute mai mult sau mai putin stiintifice despre holocaust si notiunea - revolutionata de justitia noastra cu ocazia arestarilor si proceselor din anii 1989-1990 - de genocid s-au intrevazut si se intrevad interese care nu au nici o legatura cu ideea de dreptate ori reparatie istorica, ci cu aceea de profit. Profit pe seama vlaguitului popor roman, incapabil a se apara, fie si in cadrul razboiului imagologic, acceptand fatalist, ca vita dusa la taiere, sa pozeze in calau, in speranta iluzorie ca va fi integrat, spre binele generatiilor viitoare, in Niciunde si in Nicaieri. Un calau, de la caz la caz, mai fascist decat Horthy si Mussolini la un loc, mai bolsevic decat Stalin, potrivit propagandei interesatilor, pentru ca miza este imensa!

Victima uitat Jefuit secole de-a randul de tatari, unguri, bulgaro-bizantini, otomani, romano-germani, rusi, adus pe marginea prapastiei de ambitiile lui Hitler si ocupatia sovietica, tradat de Occident in 1920, 1940, 1944 si 1947, mintit in 1989, readus in sapa de lemn, sistematic de atunci incoace, pentru ca, spre nefericirea lui, mai poseda resurse ale solului si subsolului, ca si colturi de rai, poporul roman mai poate fi, in viziunea unora, inca stors! 23 de milioane de dolari, ca baza de pornire, ar mai putea plati pentru ceea ce altii au comis candva pe teritoriul sau! Pentru crime carora el insusi le-a cazut, in primul rand, victima! Si aceasta pentru ca mentalul sau de supravietuitor, si nu de cuceritor tradus la nivelul elitei politice prin atitudinea de sluga, l-a impiedicat sa-si reclame calitatea de victima si, implicit, dreptul la profit! Prea putine au fost vocile care au indraznit sa puna in discutie holocaustul romanilor si genocidul practicat sistematic in ultimele trei secole impotriva lor in spatiul etnogenetic romanesc (Nipru si litoralul nord-pontic - Dunarea Mijlocie - Carpatii Padurosi si linia Skok-Jireek-Philippide, adica sudul Albaniei, nordul Greciei actuale - Rumelia) si, cu deosebire, in ultimii 60 de ani ai veacului trecut, cand au lovit si teritoriul de stat, pe care cu marinimie li l-au lasat marile puteri la 4 iunie 1920 si 10 februarie 1947, calcand in picioare vointa nationala, liber si democratic exprimata la 27 martie/19 aprilie 1918 la Chisinau, la 15/28 noiembrie 1918 la Cernauti si la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la Alba Iulia! Holocaust si genocid! Doua cuvinte cu incarcatura cumplita, exprimand realitati cutremuratoare in istoria multor popoare, inclusiv a poporului roman, care a pierdut in vara anului 1940, ca urmare a rapturilor in folosul vecinilor, 101 404 kmp cu 6 710 000 de locuitori (50 500 kmp cu 3 700 000 cetateni majoritar romani rapiti de Rusia sovietica, 43 492 kmp cu 2,6 milioane locuitori rapiti de Ungaria fascista sub presiunea Germaniei naziste si 7 412 kmp cu 410 000 locuitori daruiti de Germania si URSS Bulgariei), a caror soarta nu a fost deplansa de nimeni decat in cazul celor, putini la numar, care nu erau etnic romani! Holocaust si genocid! Doua cuvinte care ar trebui sa intre prioritar in atentia istoricilor romani, a elitei politice, a romanilor de pretutindeni, pentru ca sufletele milioanelor de romani cazuti prada focului si glontului, torturilor de neimaginat, batailor, lagarelor de concentrare, inchisorilor si deportarilor in regiunile cotropite, dar si in teritoriul ramas dupa instaurarea, la 23 august 1944, a ocupatiei bolsevice, sa-si afle, in sfarsit, odihna si o dreptate istorica sa se implineasca! Holocaust In viziunea Academiei Romane, exprimata in DEX, editia 1998, termenul ar fi un cuvant preluat din limba franceza care ar insemna: 1) jertfa adusa zeilor, in care animalul sacrificat era ars in intregime; ofranda, sacrificiu; 2) uciderea (prin ardere) a unui numar de oameni. Mai complet, Webster-ul precizeaza ca, de origine greceasca, notiunea ar defini urmatoarele: 1) o mare sau completa distrugere prin foc; 2) un sacrificiu consumat complet, prin foc, sau o ofranda prin ardere; 3) macelul sistematic, in masa, al evreilor, in lagarele de concentrare naziste, in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Potrivit definitiilor, lucrurile sunt, asadar, clare! Oricat ar dori unii, spre a-si ascunde propriile crime sau inclinatia spre hotie, sa il vopseasca in calau, poporul roman nu are, din aceasta perspectiva, nici o legatura cu holocaustul, intrucat nu au functionat lagare de concentrare naziste pe teritoriul romanesc, ci doar pe cele germano-slave, si romanii nu au jertfit pe nimeni prin ardere, cu exceptia unui caz care, potrivit zvonurilor, ar fi avut loc la Constanta. Singurele cazuri de holocaust cunoscute sunt cel descris de Marin Preda in Delirul, al unui soldat antonescian, deci fascist in vechea viziune bolsevica reactualizata de diversi eliewieseli, caruia i s-a dat foc in timpul rebeliunii din 1941, si cel al sublocotenentului post-mortem de jandarmi Nicolae I. Lazar, ars de viu in cladirea guvernului, la 25 septembrie 1991, de hoardele manipulate de intelighentia de cafenea, disperata ca nu ajunge mai repede la ciolanul puterii. Ca victima a holocaustului lucrurile stau insa altfel pentru poporulartefact, pentru ultimii romani ramasi in picioare in fata furtunilor Istoriei, dar decazuti astazi din drepturi - ROMANII!

Peste 280 000 de cetateni romani de alta etnie sau credinta decat ungurii, sasii si secuii au fost trimisi in lagarele germane ale mortii, dar nu de catre Romania, guvernul, regele sau Conducatorul sau atat de hulit de urmasii celor care i-au datorat viata, ci, din teritoriile cotropite de Ungaria in 1940, din ordinul azi democratului Miklos Horthy si al lui Szlassi. Mai mult de 173 000 dintre acestia erau cetateni romani de religie mozaica, potrivit concluziilor recentei lucrari Chestiunea maghiara (Ed. Valahia, Bucuresti, 2001), a marelui patriot si salvator al evreimii romane Raoul Sorban. Alti 35 000 au fost lichidati de amiralul de Blaton la Kamenec-Podolsk. Se adauga peste 1 000 de romani lichidati cu bestialitate in primele zile ale ocupatiei, trimiterea la moarte a 100 000 de tineri romani inrolati fortat in armata ungara si abandonati pe front, neinstruiti si fara arme, de catre ofiterii si subofiterii unguri spre a fi casapiti de rusi, lichidarea a 80 000 de sarbi, multi fosti cetateni romani, trimiterea ca sclave in Germania a 60 000 de femei, din care vor supravietui doar 8 000 etc., fapte ce probeaza declansarea de catre unguri a unui holocaust al romanilor uniti, ortodocsi sau mozaici, al slavilor, tiganilor etc. Cu cei disparuti fara urma cu ocazia deportarilor si expulzarilor, numarul victimelor holocaustului de care s-a facut vinovata Ungaria in teritoriile romanesti cotropite depaseste, dupa Raoul Sorban, 540 000. Victime care nu aveau alta vina decat aceea ca erau etnic romani, evrei, sarbi, tigani etc. Or, in aceasta situatie, cand peste o jumatate de milion de cetateni romani au cazut victima holocaustului promovat de Ungaria horthysta in teritoriul cotropit, inclinam sa fim de acord cu pozitia din august 2002 a domnului Marko Bela, presedintele UDMR, ca un Muzeu al Holocaustului nu si-ar avea rostul la Targu-Mures, de pilda. Si nici altundeva in Romania, ci, spre neuitare, in capitala in care a fost planuit, strajuit fiind de statuia democratului Horthy, cel care a pretins totusi, la vremea respectiva, si nu fara temei, ca a fost primul conducator fascist din Europa. Un muzeu care sa beneficieze de serviciile expertilor Istvan Csurka si Laszlo Tkes si ale recentilor discipoli ai domniilor lor. Si, ca un suprem argument, aducem ultima precizare a Webster-ului ca holocaust mai inseamna si orice macel in masa sau distrugere iresponsabila a vietii, sinonime fiindu-i cuvintele infern, conflagratie, distrugeri etc. Ceea ce ar putea crea unele confuzii in prezent, deoarece infernul trait de popoarele-victima ale Europei anilor 1939-1945 a fost retrait recent de populatia civila din Cecenia, Somalia, Rwanda, ex-Iugoslavia, Palestina, Afganistan etc.

Romanii, holocaustul si genocidul (2)


Dr. Mircea Dogaru Cuvantul genocid, atat de drag justitiei noastre postrevolutionare, inca nestructurata si nedemocratizata, ar fi, dupa vajnicul DEX, o preluare in limba romana tot din franceza, insemnand crima comisa cu intentia de a distruge un grup uman, national, etnic etc. Mult mai nuantat, dar si mai precis, Webster-ul defineste genocidul, cuvant de origine tot greceasca, drept exterminarea deliberata si sistematica a unui grup national, rasial, politic sau cultural. Este ceea ce li s-a intamplat romanilor in propriul spatiu etnogenetic, in care i-a primit, in casa si la masa lor, pe barbarii descalecatori, devenind substrat si contribuind astfel, de-a lungul istoriei, prin sange, cultura si civilizatie la formarea popoarelor astazi vecine. Si, ca o culme a recunostintei sau a refuzului de a vedea adevarul, fie ca se numesc rumani, arumani, ramani, rumeri, fie ca sunt inca numiti vlahi, valahi, voloki, olahi etc., putinilor romani supravietuitori ai masei initiale deznationalizate, nu li se recunoaste sau le este ingradit in statele popoarelor nou create dreptul la etnie, limba, cultura proprie, in ciuda recomandarilor Consiliului Europei, pretinzandu-se ca ar fi greci ori slavi latinizati candva, nu se stie cand si de catre cine. Cazul Spiros Bletsas, condamnat la Atena in 2001 la 1,5 ani inchisoare si echivalentul a 1 400 USD amenda, pentru vina de a fi adus o brosura a EBLUL care atesta existenta limbii romanilor in Grecia, este edificator. Ca si acela, foarte recent, al preotului din Vidin cercetat pentru vina de a fi tinut enoriasilor slujba in limba romana. Iar in Ungaria, unde ramasesera din vointa marilor puteri cca 800 000 in 1920, mai subzista 10-15 000 de romani ca moneda de schimb pentru pretentiile tot mai aberante pe care milenarii le au de la statul roman. Mai mult, deznationalizarea continua, sub ochii unei Europe inculte si indolente, ori direct interesate, chiar pe teritoriul de stat ramas, la inceput de mileniu III, romanii catolici fiind aproape obligati, sub numele de ceangai, sa se declare etnic altceva! Si pretutindeni, pe pamantul candva sau inca romanesc, hotii striga... Hotul!, fiind aproape acceptata ideea fragmentarii poporului roman in trei: romani, vlahi si moldoveni. Asupra

romanilor, asadar, principiul germanului Leopold Kohr - Tot ce este mic este minunat -, care, in numele unitatii... Europei, i-a divizat pe cehi, deocamdata in doua, si pe sarbi in sase, functioneaza din plin, asociat principiilor descentralizarii si drepturilor comunitatilor, astfel incat nu este exclus sa ne trezim in curand si cu alte popoare gen dac, cuman, transilvano-banatean, oltean, fagarasean, giulestean ori calea-grivitean, pe teritoriul Romaniei, cu largul concurs al unor Sabin Gherman, Vasile Barba ori... Napoleon Savescu. Drumul spre Iad este intotdeauna pavat cu intentii (declarat) bune! In aceste conditii, departe de a fi calau, chiar in deceniile de dictatura 1938-1989, cand minoritatilor li sau asigurat procentual locuri privilegiate in viata sociala, politica si culturala, dovada ca unii nu stapanesc nici astazi limba tarii in care traiesc, poporul roman se inscrie ca victima si la capitolul Genocid! Este sugestiv pentru definirea termenului ceea ce s-a intamplat in anii celui de-al doilea razboi mondial in teritoriul cotropit de Ungaria, unde, in locul sutelor de mii de cetateni de alta etnie decat ungureasca, saseasca si secuiasca, ucisi, trimisi in lagarele mortii sau deportati, au fost implementati, cu rol de colonizare, in scopul schimbarii realitatii etnice, peste 400 000 de fascisti unguri puri care, in ciuda obiectiilor postbelice ale lui Lucretiu Patrascanu si Petru Groza, au ramas, sub presiunea sovietica, pana astazi, nesuparati si neasupriti in Romania, imbracandu-si vechile idei in lozinci comuniste, ieri democratice si europene astazi. Aceasta a fost conditia impusa de Stalin pentru retrocedarea de catre administratia sovietica de ocupatie a Ardealului cotropit si eliberat de romani prin jertfa a 58 330 de eroi la 25 octombrie 1944. Ba mai mult, la 5 ani dupa semnarea tratatului de pace, in dispretul oricarui drept si al oricarei realitati, Stalin le-a creat colonistilor fascisti, in centrul Romaniei, un bantustan - Regiunea Mures Autonoma Maghiara -, dandu-le posibilitatea sa-i asupreasca in continuare pe romani in numele... idealurilor comuniste. Abia la 10 ani dupa eliberare, prin hotararea de la 14 februarie 1968 privind noua impartire administrativa pe judete, Romania a reusit sa stearga aceasta pata de pe obrazul ei, pentru a se vedea astazi, din nou, supusa presiunilor regionalizatoare, in acelasi scop distructiv, botezat... european! Cat despre tiganii pe care opusul democratului Horthy, criminalul de razboi (cf. Ordonanta de guvern 31/2002) Ion Antonescu, i-a deplasat spre a-i feri, ca si pe evreii ajutati sa fuga in Palestina, de furia exterminatoare a ocupantului german, acestia nu au fost scosi in afara fruntariilor romanesti, ci sedentarizati, in scopul de a pune in valoare culturile si gospodariile parasite de ocupantul rus, in teritoriile romanesti eliberate de la est de Nistru. Ei au fost masacrati de sovietici, nu de armata romana, asa cum ne relatau in 1982, pe santierul arheologic de la Ostrovul Corbului, doi fii de bulibasi de judet, militari in termen. Avand rude care au pierit in Transnistria si fiind buni cunoscatori ai folclorului autentic tiganesc, ei relatau ca exista numeroase cantece batranesti pe aceasta tema, gen Buna ziua, domnule rus/ Antonescu ne-a adus/Ne-a adus ca florile/ Si-am ajuns ca ciorile... etc. Dar domnul rus fiind cam tovaras de felul lui n-a stat la discutii ci a pus mitralierele pe ei, bietii oameni fiind nevoiti, abandonandu-si tot ce aveau si dobandisera, sa se retraga in graba in 1944, pe urmele armatelor romane spre Romania. Si nimeni nu se gandeste la absurdul acuzelor: ce smintiti ar fi preferat sa fuga alaturi de calaii lor din fata eliberatorilor? Eliberatori care se fac vinovati de deportarea si disparitia, in timpul ocupatiei lor in Romania (august 1944-ianuarie1958), a unui numar inca necunoscut, de ordinul sutelor de mii, de cetateni romani, in primul rand sasi, dar si romani, ucraineni, rusi etc., si de purificare etnica in asa-zisele Bucovina de Nord, Basarabia si Herta, ramase inca sub ocupatie si insemnand atunci 3 700 000 de locuitori. Statisticile sunt relevante: potrivit recensamintelor rusesti erau 86% romani in 1817, la 5 ani dupa primul rapt, in asa-zisa Basarabie si doar 47,58% in 1897. Iar in 1940, imediat dupa rapire, rusii declarau 52,8% romani in asa-zisele Basarabia si Bucovina la un loc, in situatia in care, spre exemplu, de la un milion de locuitori, doar in Bucovina rapita, populatia romaneasca a scazut, dupa cinci decenii de genocid etnocultural, la circa 150 000. Se poate vorbi, asadar, de genocid, dar si de holocaust, conform Webster-ului, si in teritoriile rapite Romaniei de rusi, pe seama romanilor in primul rand, masacrele de la Fantana Alba si Lunca, similare celor de la Katyn, ilustrand politica de purificare etnica, dar si pe seama altor etnii, rusii fiind mai generosi cand era vorba de executat inclusiv conationali deai lor, in numele unui alt tip de purificare, cea ideologica. Din pacate insa, noi, romanii, adica victimele, nu numai ca nu am incercat sa ne vindem pe bani buni osemintele si memoria martirilor si nu am pretins vecinilor compensatii si scuze pentru cumplitele

suferinte indurate, dar nici macar nu am inceput, de dragul reconstituirii adevarului, culegerea de date exacte despre cei asasinati, torturati ori deportati atunci pentru simplul fapt ca se nascusera romani. Poate insa ca pretentiile actuale crescande, pretentii individuale, de grup sau de stat, bazate pe dreptul pradatorului de a hacui prada lipsita de aparare, inclusiv bizarele pretentii ale unor asa-zisi concentrationari din Ucraina de a primi compensatii de la statul roman pentru ca, o data cu armata regala retrasa in 1944 si Conducatorul statului fiind declarat, in vechea traditie bolsevica si comunista, criminal de razboi, fiindca in loc sa-i execute pe teroristii ocupantului s-a multumit sa-i aresteze, ne vor trezi la realitate! Si vom incepe cel putin sa ne reconstituim istoria adevarata, cu toata lipsa de acces la documente, daca nu vom avea curajul ca, renuntand la pagubosul nostru bun-simt ancestral, sa pretindem ca toata lumea, de la toata lumea, ca poate... tine!

Romanii, holocaustul si genocidul (3)


Dr. Mircea Dogaru Cum de a fost posibil? Cum de a fost posibil ca zeci de milioane de civili de pe toate meridianele sa fie torturati, arsi, masacrati cu sange rece sau alungati din casele si de pe pamanturile lor in anii celui de-al doilea razboi mondial? Cum de s-a putut ajunge la holocaust si genocid si cum de astfel de crime inca se mai petrec? Daca la ultima intrebare doar politicienii lumii ar putea raspunde, in masura in care omenirea ar dispune de mijloacele necesare tragerii la raspundere, indiferent de pe care parte a Atlanticului, Pacificului sau Oceanului Indian ar actiona, la prima intrebare, Istoria, ignoratul magister vitae, a oferit deja raspunsul. A fost posibil pentru ca, dupa uriasul efort de razboi din anii 1914-1918, cand nebunia statelor si caselor domnitoare de pretentie universala, asupritoare de popoare, a incendiat planeta, Societatea Natiunilor democratice si civilizate a considerat ca, in urma victoriei, poate instaura, in spiritul dreptatii, o pace durabila. Si, preocupata de fenomenul sovietic, nu a mai acordat atentia cuvenita celorlalte state revizioniste, in primul rand europene, de genul Germaniei si Ungariei invinse. Dupa cum nu a sesizat, preocupata de reconstructie, nici dezvoltarea, pe solul fertil al spiritului revansard, a doctrinelor totalitariste, imbracate in mantii national-socialiste sub semnul crucilor alterate. Asa a fost posibil ca Germania sa incalce sistematic conditiile pacii, sa-si instruiasca noi trupe de elita pe teritoriul si cu complicitatea Rusiei staliniste, sa elaboreze, la concurenta cu Ungaria horthysta, legi antisemite, sa proclame o Noua Ordine mondiala in 1936, sa inghita Austria in 1938 si Cehoslovacia, cu largul concurs al sovieticilor, in 1939! I s-a permis totul in numele pacii pentru ca epigonii marilor barbati ai inceputului de veac XX, politicieni de salon postbelici care priveau micile state si milioanele lor de locuitori ca pe niste entitati abstracte, sacrificabile, considerau ca pacea, in realitate linistea lor, merita orice sacrificiu! Si au asistat, orbi si surzi, la sacrificarea pe altarul Noii Ordini hitleriste a popoarelor din Europa central-rasariteana, pana cand ocuparea si impartirea Poloniei, in septembrie 1939, le-a demonstrat ca adevarata Axa, axa Berlin-Moscova, pecetluita prin actul aditional secret al pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), actiona potrivit unui plan prestabilit de reimpartire si dominatie a Europei si a lumii. Pentru ca, daca la germani visul de dominatie continentala se transmite genetic, de cand au iesit din paduri si au daramat Roma cu barda, conducand, periodic, omenirea, spre dezastru, la rusi, eliminata de forma, o data cu tarul, in 1917, proaspata vocatie imperiala renascuse, drapata in mantaua internationalismului proletar exportat prin revolutie. In aceste conditii, soarta continentului si in primul rand a popoarelor geostrategic plasate intre cele doua superputeri era pecetluita. In ceea ce priveste Romania, interesat doar de petrolul sau, de soarta comunitatii germane si de potentialul militar-strategic, in situatia in care Planul Barbarossa era deja pus la punct (parca pentru a demonstra ca orice tentativa de unificare a Europei sfarseste prost atunci cand decizia se reduce la doar doua centre de putere), Hitler i-a dat, cu marinimie, mana libera asociatului sau Stalin sa dispuna de teritoriile care nu-l interesau. Drept urmare, Rusia sovietica a ocupat, in iunie 1940, Romania de N-E si de Rasarit, insumand 50 500 kmp si 3 700 000 de locuitori, supusi rapid unui proces de purificare etnica prin metodele specifice genocidului, si a impus cedarea catre eternul sau satelit, Bulgaria, a judetelor Durostor si Caliacra, insumand 7 412 kmp si 410 000 de locuitori.

In ceea ce priveste Transilvania, cel mai nefast personaj al istoriei planetare, Adolf Hitler - despre care, culmea, inca avem voie sa vorbim si sa-i analizam faptele, spre deosebire de Maresalul cazut sub incidenta Ordonantei 31/2002 -, nu a agreat nici ideea cedarii, nici ideea impartirii ei. Nu din dragoste fata de romani, pentru ca, pe de-o parte, voia sa foloseasca potentialul lor militar, vitejia si ura lor impotriva ocupantului bolsevic, promitandu-le recuperarea teritoriilor rapite, dupa batalia finala cu rusii pentru stapanirea Europei, iar pe de alta parte, era sincer preocupat de soarta comunitatii germane din Romania. Isi baza decizia pe raportul-sinteza al lui Wilhelm Fabricius, transmis de la Bucuresti, la 1 august 1940, prin telegrama secreta nr. 1326, din care aflam urmatoarele: 1. Istoric. Transilvania a fost de la colonizarea germana, cu 800 de ani in urma, independenta din punct de vedere statal, sub suprematie schimbatoare... Abia in 1868 (anul intrarii in vigoare, institutional, a pactului dualist - n.n.), sub presiunea constrangerii, Transilvania a fost incorporata monarhiei statului maghiar si maghiarizata sistematic. Deci, Ungaria a stapanit Transilvania numai in mod trecator, timp de 50 de ani. 2. Etnic. Revendicarea maximala maghiara cunoscuta pana acum se intinde asupra Satului Mare si a celei mai mari parti din Transilvania cu 54 600 kmp... Banatul propriu-zis, in masura in care a revenit Romaniei in 1919, nu este revendicat de unguri, fiindca are un procent mic de tot de unguri... 3. Economic. Transilvania formeaza din timpuri stravechi un spatiu ... care, in cazul satisfacerii pretentiilor maximale maghiare, ar fi taiat. In special ar fi separate una de alta regiunea industriala de cea agrara si acestea ar pierde teritoriile de desfacere. 4. Biologic. Poporul roman este tanar (din punct de vedere biologic) si in crestere. Taranimea este sanatoasa si bogata in copii. Poporul maghiar stagneaza de secole. Statul maghiar se mentine biologic numai prin absorbirea permanenta si maghiarizarea a tot felul de natiuni straine. 5. Din punct de vedere al germanilor etnici. Indeplinirea revendicarilor maximale maghiare ar rupe grupul etnic german din Transilvania si i-ar taia pe germanii de la nord de valea Tarnavei, in numar de 61 000, de ceilalti 192 000. Prin aceasta, ambele parti ar fi sensibil slabite fata de poporul statului respectiv. In nord ar fi prada maghiarizarii, iar in sud ar fi sugrumati din punct de vedere economic... Germanii din Satu Mare ar trebui colonizati in alta parte, in masura in care, de la dominatia romana incoace, au putut fi demaghiarizati circa 3 000 de capete.... Din perspectiva intereselor germane, Hitler era, asadar, impotriva pretentiilor unguresti, argumentand consecvent, pana la 28 august 1940, in fata lui Mussolini si Ciano, cei mai aprigi sustinatori ai lui Horthy, initiatorul lor de la Budapesta, ca: Solutionarea problemei este deosebit de complicata, datorita faptului ca, unei revendicari teritoriale care se bucura de extrem de multa popularitate in sanul natiunii ungare, i se opune o realitate etnografica cu siguranta incontestabila. Cum de s-a ajuns, in aceste conditii, ca, in numai doua zile, Hitler sa-si schimbe decizia, politica germana sa se intoarca la 180 de grade, teritoriile din N-V sa fie smulse Romaniei si soarta a 2,6 milioane de cetateni romani sa fie pecetluita? Neintoxicati cu lozincile de tip bolsevic privind odiosul dictat fascist de la Viena, nici cu cele de tip fascist privind dreptatea istorica infaptuita prin arbitrajul de la Viena, vom incerca sa raspundem, in premiera, la aceasta intrebare prin prisma adevarului istoric. Fetele lui Ianus Indopati cu lozinci despre istorica misiune civilizatoare a urmasilor lui Szent Istvan (997-1038), care, de altfel, era roman ortodox prin nastere si intaiul botez, sau despre nedreptatea la fel de istorica ce s-ar fi facut Ungariei la Trianon (4 iunie 1920), specialistii celui de-al doilea razboi mondial nu s-au aplecat cu suficienta atentie asupra revizionismului unguresc, mult mai radical decat cel german si de o perfidie fara egal, permitand unui intreg popor sa-si schimbe intr-o fractiune de secunda, de dragul castigurilor teritoriale, optiunea politica interna si externa. Astfel, vazand dincotro bate vantul, daca pana la abdicarea lui Carol de Habsburg (1916-1918) Ungaria era monarhista, dupa 1 noiembrie 1918, din ordinul abilului conte Mihaly Karoly, care, ulterior, se va proclama presedinte, intreaga societate ungureasca a devenit peste noapte republicana si antantofila, mai democratica si mai europeana decat toate democratiile occidentale la un loc.

Spirit vizionar, Karoly a autorizat insa in acelasi timp (24 noiembrie 1918) infiintarea Partidului Comunist Ungar si, constatand, la tratativele de pace, ca ii este imposibil sa convinga Occidentul ca Ungaria autocrata de ieri - Ungaria grofilor si a nemesilor, siluitoare de constiinte, asupritoare de natii -, Ungaria impotriva careia s-au ridicat de decenii protestele intregii lumi civilizate, a devenit peste noapte paradisul nationalitatilor si marea nedreptatita a razboiului mondial (Milton Lehrer), l-a adus de la Moscova pe Bela Kun, predand puterea comunistilor, asa cum o recunostea insusi Lenin: Guvernul burghezo-conciliatorist si-a dat el insusi demisia, a inceput el insusi tratative cu comunistii, cu tovarasii unguri care se aflau in inchisori si a recunoscut el insusi ca nu exista alta solutie decat trecerea puterii in mana poporului muncitor. Devenita instantaneu sovietica, de dragul teritoriilor pe care le pretindea pe seama vecinilor si pe care Occidentul nu era dispus sa i le recunoasca, Ungaria Sfaturilor a incheiat un tratat de alianta cu Rusia sovietica, prevazand granita pe Carpatii Orientali si, mobilizand, la 25 martie 1919, Armata Rosie, a atacat Slovacia, apoi, in noaptea de 15/16 aprilie 1919, Romania. Rezultatul se cunoaste - ocuparea Budapestei, in urma contraofensivei, de catre opinca romaneasca (ilustrativ arborata pe cladirea Parlamentului ungar) la 3 august 1919 si salvarea Europei centrale de la bolsevizare, lucru pentru care insa nu ne-a multumit inca nimeni. Dupa esecul experimentului comunist, Ungaria s-a transformat din nou peste noapte in ceea ce inegalabilul jurnalist Fenyes Samu numea o fortareata a transeelor fasciste din Europa, in speranta ca ceea ce i-au refuzat democratiile occidentale si nu i-a putut asigura Lenin ii vor pune pe tava noile forte nazisto-fasciste - provinciile romanesti si slave revendicate. Devenit sef de stat, Miklos Horthy a restructurat monarhia, proclamandu-se regent, a instaurat teroarea alba, masacrand peste 5 000 de opozanti, aruncand in lagare si inchisori alti 70 000 si obligand la emigrare 100 000, pentru a putea avea motive sa se planga de... atrocitatile comise de valahi. A dat apoi Legea privind privarea evreilor din Ungaria de drepturi cetatenesti, prima de acest gen din Europa, plangandu-se in acelasi timp Conferintei de pace de la Paris de atitudinea antidemocratica a guvernului roman, prin Memoriul cu privire la violarile dreptului comise de regimul romanesc in Transilvania impotriva minoritatilor nationale, religioase si rasiale. Totul in scopul de a apara Europa si civilizatia post-factum de bolsevism pe... crestele Carpatilor Padurosi. Evident si Orientali, de vreme ce a tratat in secret cu guvernul francez, prin dr. Holmos si Maurice Palologue, incheierea unei aliante politico-militare, promitand, intre altele, cedarea exploatarii bazinului carbonifer al Vaii Jiului pe 99 de ani in schimbul recuperarii Transilvaniei. Toate acestea constituiau insa perdeaua de fum la adapostul careia Horthy s-a inteles cu cercurile revizioniste si naziste germane, prin colonelul Bauer, omul lui Luddendorf, si ofiterii Kunz si Gustav Kahr, emisarii Garzii de Aparare bavareze. Eforturile micului Mussolini de Balaton au fost sustinute cu entuziasm de Parlament, care, intrunit in august 1920 pentru ratificarea Tratatului de pace de la Trianon, a scandat Nm, nm, sha!, a proclamat 4 iunie zi de doliu national si Romania, actualmente si in viitorul apropiat, principalul nostru dusman, organizand ad-hoc brigazile de lupta pentru invierea Ungariei milenare carora arhiducele Iosif de Habsburg le-a inmanat drapelele de lupta cu urarea: Doresc ca acest drapel sa-l implantati cat mai curand pe crestele Carpatilor Transilvaniei, de asemenea pe crestele Carpatilor nordici si sa-l duceti cat mai glorios pana la Adriatica!. Nu stim cu cate dintre aceste brigazi teroriste ne-am confruntat in veacul trecut, dar planul de agresare a Romaniei la pace, in primul rand in domeniul imagologic, pe principiul Romania stat izolat, elaborat de Horthy in 1921, a fost continuu imbunatatit, pana la capodopera inaintata de Henric Werth, ministrul de razboi ungar, Amiralului, la 8 mai 1939, care prevedea agresarea Romaniei in trei etape: 1) la pace, prin sabotarea economica, a vietii politice, culturale si a stabilitatii sociale in interior, concomitent cu deteriorarea imaginii ei in afara; 2) etapa incordarii in relatiile internationale, cand asupra Romaniei trebuia sa se abata acuze nefondate si 3) etapa mobilizarii si a razboiului declansat prin rebeliunea interna a organizatiilor paramilitare secrete unguresti, camuflate in ligi si asociatii culturale si sportive. Adolf Hitler a fost, desigur, la curent cu toate acestea, dar ceea ce nu putea banui era ca ungurii autodeclarati primii si cei mai ferventi sustinatori ai fascismului si nazismului in Europa jucau in taina, de dragul teritoriilor ravnite, si cartea sovietica. Aflata la Moscova, la inceputul lunii august 1940,

misiunea secreta a contelui Istvan Bethlen, perfecta un pact ungaro-sovietic ce prevedea alianta, inclusiv militara, a celor doua state si granita comuna pe... Carpatii Orientali. Alertat de agentii din teren, Ciano a luat imediat avionul spre Berlin, pentru a-l avertiza pe Fhrer ca cel mai recent semnatar al Pactului anticomintern, Ungaria, tradeaza si se va trezi, prin stergerea de pe harta a Romaniei Mari, cu rusii la propriile frontiere. In aceste imprejurari, obligat sa actioneze rapid, Adolf Hitler si-a schimbat, la sfarsitul lunii august 1940, optiunea si, chemand la arbitraj reprezentantii Ungariei si Romaniei, si-a dictat la 30 august, la Viena, vointa: impartirea Transilvaniei in doua, pentru a pastra in siaj, in razboiul deja pregatit impotriva Uniunii Sovietice, ambele state, urmand ca, dupa victorie, sa ia decizia finala. Acesta este adevarul in privinta pierderii N-V Romaniei, asupra locuitorilor caruia ungurii, redeveniti fascisti zelosi dupa scurtul intermezzo cu rusii, au dezlantuit genocidul caruia i-au cazut prada peste 540 000 de cetateni romani de alta etnie si credinta decat ungurii, germanii si secuii. Si pentru ca metodele Kozlodui si Rosia Montana nu fusesera inca inventate, marea lor majoritate a fost trimisa in lagarele mortii de la Auschwitz si Birkenau. Locul lor a fost luat, pentru imbunatatirea componentei etnice unguresti, de cei peste 400 000 horthysti, elemente sigure, a caror existenta pe pamant romanesc istoriografia noastra continua sa o ignore cu pudicitate. Ulterior, cand Armata Rosie a ocupat, prin sacrificiul... armatei romane, Budapesta in 1945, ungurii fascisti au redevenit peste noapte... comunisti zelosi, zelul fiindu-le rasplatit de Stalin prin acordarea cetateniei romane celor 400 000 de colonisti si crearea Regiunii Mures A.M. n loc de concluzie Din fericire, ca si Romania si celelalte state scapate din gulagul rosu, si Ungaria, deja membra NATO, este astazi un stat democratic european, chiar excesiv de european, cel putin declarativ, fascistii revizionisti fiind redusi la tacere de bunul-simt si legislatia democratica europeana. Mai scot insa capul, in special in campaniile electorale, pentru ca mostenirea trecutului se sterge greu. De pilda, in campaniile lui Laszlo Tkes sau in campania domnului Viktor Orban, cel care, recurgand la vechea perfidie revizionista, a tot incercat, de pilda, sa ne bage pe gat, pe post de simbol al libertatii si reconcilierii, un monument al compromisului ungaro-germano-austriac, pe seama slavilor si romanilor, gandit la 1867, inaltat la Arad in deceniul serbarii Millenium-ului unguresc, si care, de la 1 decembrie 1918 si pana la desfiintarea sa de catre Ionel Bratianu si Regele Ferdinand I Intregitorul (1914-1927), in 1925, a functionat ca simbol al revizionismului si iredentismului - monumentul Hungariei Milenare. Iata de ce nu trebuie uitate Istoria si lectiile ei! Pentru ca vechii fascisti, astazi deghizati in supereuropeni, sa fie demascati si nimeni sa nu poata strecura in Europa Unita si profund democratica, a tuturor europenilor, bocceaua urii si ambitiilor demente care i-ar putea periclita, prin explozie, existenta. Nostalgicii nazismului si ai comunismului, unii in fascinaia fa de jihad Victoria prin K.O. a democratiei liberale impotriva socialismului real - consemnata acum 15 ani, o data cu prabusirea sistemului comunist din Europa - nu i-a descurajat pe fanaticii din cele doua extreme ale spectrului ideologic, incremeniti in vechi fantasme mai importante pentru ei decat realitatea insasi. La dreapta, ultimii adepti ai nazismului si puritatii ariene nu au aplaudat succesul democratiei de tip occidental, pe care o considerau aproape la fel de corupta ca si dusmanul iudeo-bolsevic. La stanga, militantii revolutiei permanente, in traditia lui Trotki si Mao, au vazut in esecul socialismului european dovada, in spirit dialectic, ca, totusi, comunismul era o idee buna, sabotata printr-o aplicare catastrofala... Departe de a depune armele, intr-un peisaj ideologic sfasiat de noi contradictii, mostenitorii celor doua totalitarisme opuse au prosperat gratie Internetului care i-a ajutat sa-si propage mesajele in intreaga lume. Inclusiv in Europa rasariteana, eliberata de tirania gandirii unice si vulnerabila fata de orice excese doctrinare. Desi extremele de dreapta si de stanga au obtinut, pe alocuri, mici succese electorale, adevaratii radicali au ramas totusi marginali. Mai ales ca, pentru a atrage voturi, mesajele lor ar fi trebuit sa se apropie de realitate, pierzandu-si, prin aceasta, puritatea; astfel ca nu se vedeau invingatori prin alegeri, ci printr-o iluzorie revolutie, pentru care le lipseau insa atat forta, cat si curajul.

O data cu atacul de la 11 septembrie 2001, Occidentul a fost pus in fata unei noi amenintari, puternica tocmai prin dispretul fata de vietile omenesti - fanatismul islamic dus pana la dementa ucigasa. De fapt, amenintarea nu era chiar noua. Talibanii stapaneau Afganistanul de cativa ani si nu putini, in cancelariile de pe cele doua maluri ale Atlanticului, apreciau ordinea islamista impusa intr-o tara ravasita de ultimele flacari ale razboiului rece. Mult mai aproape de noi, Algeria traia tot de ani buni sub teroarea integristilor care-i casapeau la intamplare pe toti cei care, desi buni musulmani, nu le impartaseau viziunea rigida despre legea islamica. In teritoriile palestiniene, teroristii castigau treptat sufletele oamenilor dezamagiti de lipsa de rezultate concrete a nesfarsitelor tratative cu Israelul. Si, pretutindeni in lumea musulmana, contrastele sociale tot mai accentuate, coruptia si lipsa reformelor alimentau sperantele, nascute de falsi profeti, intr-un islam revenit la puritatea originara, care ar fi adus tuturor fericirea - fie si pe lumea cealalta. Ideile ucigase se strecurau peste tot, ca si fanaticii insufletiti de ele, dar nimeni, la nivelurile inalte, n-a prevazut o lovitura atat de brutala. Doborarea Turnurilor Gemene a cutremurat opinia publica din Occident, dar cativa, e drept foarte putini, au jubilat in secret. Extremistii de dreapta si de stanga, pentru care ideologia luase de mult locul ratiunii, au fost de-a dreptul fascinati. In vreme ce ei se multumeau doar sa arunce pe Internet invective la adresa societatii occidentale, iata ca aparuse cineva care nu pregetase sa trimita la moarte mii de oameni pentru a lansa o sfidare nemaiintalnita in fata aceleiasi societati. Si astfel seicul terorist Osama bin Laden si jihadul sau impotriva Occidentului au devenit modele nu doar pentru nebunii lui Allah, ci si pentru autoproclamatii doctrinari ai dreptei neonaziste sau stangii revolutionare; purtati de admiratie, unii dintre ei aveau sa mearga pana la convertirea la islam! O veche formula ajunsa cliseu spune ca extremele se atrag; si totusi cum s-a ajuns la convergenta ideologiilor de culori diferite - rosie, bruna si verde - care, la prima vedere, nu au in comun decat tendintele totalitare? Este intrebarea la care a dorit sa raspunda cercetatorul francez Alexandre del Valle, intr-un foarte documentat articol publicat in numarul 102 (iarna 2003-2004) al revistei Politique Internationale. Originar dintr-o familie de pieds-noirs - colonisti europeni in Algeria si Tunisia, obligati sa se repatrieze in Franta dupa independenta acestor tari - del Valle s-a concentrat asupra islamismului radical, pe care nu a incetat sa-l denunte in scrierile sale. Desi are numerosi prieteni musulmani, tanarul cercetator nu poate evita intotdeauna ispita de a vedea un pericol in tot ceea ce apartine islamului, chiar de orientare moderata, ceea ce nu afecteaza totusi, in ansamblu, pertinenta analizelor sale. Avertismentele lui del Valle nu au fost luate in serios decat dupa 11 septembrie, cand a devenit tot mai prezent in mass-media, ceea ce i-a adus nu numai notorietate, dar si critici violente si chiar amenintari cu moartea... De la zvastica la semiluna Relatia stransa intre extrema dreapta national-socialista si islamul radical este de data mai veche si s-a intemeiat pe ura fata de dusmanii comuni: in cel de-al doilea razboi mondial, Marea Britanie si aliatii sai, dar, in primul rand, evreii. Alexandre del Valle reaminteste fapte istorice cunoscute, insa trecute uneori sub tacere in numele corectitudinii politice: in anii 40, marele muftiu al Ierusalimului, Hadj Amin alHusayini, incheiase o alianta secreta cu trimisii lui Hitler; o legiune araba ar fi urmat sa declanseze revolta in spatele frontului din Orientul Mijlociu, pentru a izgoni trupele britanice, dar mai ales pe evreii carora lordul Balfour le promisese, inca din 1917, ca vor avea un camin national - viitorul Israel - in Palestina. Desi marele muftiu se lauda ca a adunat 60 000 de luptatori musulmani, planul a esuat, dar nazistii si urmasii lor nu au uitat vechea alianta: in numele ei, mai tarziu, bancherul elvetian Franois Genoud (legatar testamentar al lui Hitler si Gbbels, potrivit lui del Valle) finanta miscarile nationaliste arabe, cum ar fi Frontul de Eliberare Nationala din Algeria, dar si gruparile teroriste palestiniene. Cazul cel mai elocvent este cel al lui Johann von Leers, membru de frunte al partidului nazist si al SS, antisemit notoriu care pleda pentru exterminarea evreilor inca din 1933; dupa doar 18 luni de detentie intr-un lagar al Aliatilor si cinci ani de exil in Argentina, von Leers si-a gasit un adapost mult mai confortabil in Egipt, unde a fost intampinat cu bratele deschise chiar de marele muftiu al-Husayini refugiat si el la Cairo - si a primit functii de conducere in presa si propaganda de stat; inconjurat de alti

fosti nazisti, a continuat ani de zile sa raspandeasca aceeasi violenta propaganda antisemita de pe vremea lui Gbbels! Exemplul lui von Leers si al camarazilor sai a fost urmat de militantii neonazisti din generatiile mai noi, pana in zilele noastre; acestia au lasat de o parte criteriile puritatii rasiale (teoretic, arabii sunt la fel de putin arieni ca si evreii) pentru a-si exprima zgomotos solidaritatea cu palestinienii asupriti de Israel (si mai ales cu cei care ripostau la ocupatie prin terorism). De fapt, totul este doar un pretext pentru reluarea vechilor formule antisemite: In Palestina, cruzimea sionismului este evidenta si nu putem decat sa simpatizam cu poporul palestinian care, ca si noi insine, si-a vazut tara pangarita si jefuita de acel marsav parazit care este evreimea internationala. Salutam miscarea Hamas si sustinem total lupta sa armata impotriva celor care au pus mana, in mod vicios, pe mostenirea stramoseasca a unei intregi natiuni, scria Troy Southgate, liderul asa-numitei Miscari Nationaliste Engleze (unul dintre grupuletele de extrema-dreapta care profita de legendara libertate de exprimare de pe malurile Tamisei), in publicatia WOTAN, astfel numita nu doar dupa zeul nordic al razboiului, ci si dupa initialele formulei Will of the Aryan Nations - Vointa Natiunilor Ariene. Pentru o minte lucida, asemenea imprecatii pot parea ridicole, dar sensul lor este cat se poate de grav, deoarece spiritele infierbantate nu au nevoie de mai mult pentru a trece de la vorbe la fapte; iar ideologii extremei drepte neofasciste si-au extins sfera inamicilor de la evrei si statul lor la America si, practic, la intreaga societate occidentala actuala, pe care o considera prabusita in decadenta sub dominatia asa-numitului ZOG, Zionist Occupation Government - Guvernul de ocupatie sionista. Europa si lumea islamica au in comun un dusman principal: finanta camatarocratica. Daca doreste sa-si regaseasca autonomia, Europa trebuie sa-si caute inspiratia si indrumarea in Legea divina, asa cum a fost pastrata in Cartea lui Allah, scria doctrinarul neofascist italian Claudio Mutti, convertit la islam (si semnatar, printre altele, al unui necrolog al lui Horia Sima). Cel mai important exponent al acestei tendinte este ideologul charismatic al neonazismului englez, David Myatt, a carui apropiere treptata dar constanta de islamul radical poate fi urmarita in textele publicate pe Internet. La inceput, Myatt se multumea doar cu laude pentru luptatorii din Palestina ocupata, care (...) fac ceea ce visam noi: raspandesc groaza si teroarea in sufletele sionistilor; el constata, in acelasi timp, si deosebirile intre cultura ariana si islam, nu in ultimul rand conceptia diferita despre rasa: pentru islam, rasa este fundamental irelevanta; pentru national-socialism, rasa este expresia sensului insusi al vietilor noastre. Iata insa ca, pana la urma, diferentele au devenit chiar ele irelevante: la 3 aprilie 2003, Omar Bakri Mohamed, imamul moscheii din Finsbury Park, Londra, il primea oficial pe Myatt in sanul credintei musulmane. Trecutul sau nu are importanta, din moment ce scopurile noastre sunt aceleasi, le explica ziaristilor clericul integrist, cunoscut, intre altele, pentru ca-i declarase martiri pe teroristii sinucigasi de la 11 septembrie. Iar noul convertit la islam adopta limbajul predicilor musulmane pentru a semna, cu numele de Abdul Aziz ibn Myatt, un elogiu lui Osama bin Laden, considerat adevaratul invingator al razboiului din Afganistan: Victoria a fost de partea adevaratilor credinciosi, dintre care multi, cu voia lui Allah, au primit, ca martiri, victoria suprema care este intrarea in Paradis. Calea cea dreapta este acum clara: datoria - obligatia - musulmanilor de a face ceea ce este drept, islamic, este acum clara. De la calea national-socialismului condamnat de istorie la cea a mortii (altora) in numele islamului, deschisa de Osama bin Laden - o schimbare la fata care a lasat neatins spiritul bolnav de fanatism si dispret pentru viata umana. Revoluie si jihad Daca alianta verde-bruna a fost intemeiata pe antisemitism, asocierea extremei stangi cu islamismul radical a pornit de la credinta comuna in virtutile purificatoare ale revolutiei si in dreptul lumii a treia de a-si lua revansa asupra Occidentului colonialist - reprezentat, in Orientul Mijlociu, de Israel. Factiunile palestiniene radicale - pe atunci, in majoritate, laice si progresiste, nu islamiste - si-au gasit protectorul natural in puterea de la Kremlin, care avea si ea nevoie de aliati, pe masura ce simtea ca pierde teren in razboiul rece. In subteran, alianta mergea si mai departe: teroristii arabi ai anilor 70-80 actionau, pretutindeni in lume, cot la cot cu cei proveniti din extrema stanga europeana sau latinoamericana, modelul fiind celebrul Carlos. In acest climat in care atentatele si conflictele armate erau la ordinea zilei, revolutia islamica din Iran a venit, in 1979, ca o lovitura de trasnet. Pentru Alexandre del

Valle, epoca de aur a aliantei islamo-stangiste a fost reprezentata, in acelasi timp, de taberele palestiniene de antrenament din Liban (unde voluntarii extremei stangi ii instruiau pe viitorii luptatori islamisti ai miscarii Amal si pe revolutionarii iranieni) si de revolutia islamica iraniana, salutata, in primele momente, de toata extrema stanga occidentala. Intr-adevar, stanga europeana, nu numai cea extrema, a privit la inceput cu simpatie revolutia condusa de ayatollahul Khomeiny, care-si petrecuse ultimele luni de exil la Paris. Prea putin se stia atunci despre integrismul inversunat al mollahilor siiti: la prima vedere, poporul iranian doborase un regim - cel al dinastiei Pahlavi - autoritar, corupt, aliat cu guvernele dreptei occidentale si care incerca, in plus, sa impuna traditii straine de cultura islamica a majoritatii. In scurta vreme insa, ayatollahii s-au debarasat de aliatii lor de stanga - siliti sa-si gaseasca adapost in Irakul lui Saddam Hussein sau chiar la Paris, asemenea lui Khomeiny - iar atrocitatile revolutiei i-au ingrozit pe multi dintre cei care o aclamasera; in acelasi timp, invazia sovietica in Afganistan a pus comunismul oficial in conflict direct cu islamul militant, care a inceput sa ia avant in taberele rezistentei din Pakistan, cu sprijinul ucenicilor vrajitori americani. Dar ceea ce del Valle numeste pasarelele islamo-comuniste, acestea au ramas in functiune pana astazi, cand ultimii mohicani ai revolutiei permanente nu inceteaza sa-si proclame solidaritatea cu masele islamiste din Algeria si Egipt - in traducere, cu rebelii fundamentalisti aflati in razboi nu doar cu guvernele acestor tari, ci si cu propriii compatrioti. Purtatorul de cuvant al acestei orientari este insusi fostul superterorist Carlos, revenit la numele sau din acte - Ilici Ramirez Sanchez, marturie a admiratiei familiale fata de Lenin. Retras fortat la pensie dupa ce a fost incarcerat pe viata la inchisoarea franceza Sant, fostul sef terorist isi aroga acum calitatea de analist politic: Atentatele retelei Al-Qaeda se situeaza in continuitatea istorica a celor pe care le-am savarsit noi impotriva sionistilor acum un sfert de veac. Tinand piept imperialistilor yankei, Osama bin Laden a devenit eroul tuturor celor asupriti, musulmani sau nu. Alti nostalgici ai terorismului de stanga nu au ezitat sa treaca la fapte: in Italia, sinistrele Brigazi Rosii, dupa ce si-au anuntat renasterea prin cateva asasinate care au ingrozit opinia publica, au chemat masele arabe si islamice spoliate si umilite, aliate naturale ale proletariatului, sa puna mana pe arme in sanul unei axe unice si internationale, impotriva noii ofensive a guvernelor burgheze. In acelasi timp, fara a recurge la violenta, miscari trotkiste cum sunt cele din Franta (cu un succes peste orice asteptari la alegerile din 2002) preiau si ele teze islamiste, nu doar din afinitate ideologica, ci si din motive tactice, pentru a-si extinde audienta printre imigrantii musulmani si descendentii lor, care au ajuns sa detina o pondere importanta in paturile defavorizate. Lozinci antisemite de sprijin pentru miscarile teroriste palestiniene sau chiar pentru bin Laden au putut fi vazute si in timpul marilor manifestatii impotriva razboiului din Irak sau al celor antiglobalizare care insotesc, in ultimii ani, intalnirile dintre sefii marilor puteri economice ale Occidentului. Cred insa ca Alexandre del Valle merge prea departe cand se grabeste sa incadreze miscarea antiglobalizare - cu evidenta sa tendinta de extrema stanga - in axa rosu-verde-bruna, recunoscand totusi ca principalele partide si marile organizatii altermondialiste au denuntat adesea fundamentalismul islamic. Nu orice critica la adresa actualelor guverne din Israel si Statele Unite poate fi etichetata ca manifestare de ura antiamericana si antiisraeliana sau ca solidarizare cu islamul radical si crimele comise in numele sau; daca ar fi asa, majoritatea alegatorilor care au votat impotriva lui George W. Bush sau Ariel Sharon ar trebui, probabil, si ei condamnati... Cu totul altfel stau lucrurile in privinta unui personaj emblematic pentru convergenta dintre stanga si islamul radical si antisionist: Roger Garaudy, fostul ideolog stalinist convertit la religia musulmana si devenit un campion al negationismului - contestarea Holocaustului sau cel putin a dimensiunii fara precedent a acestui genocid. Acest curent radical de gandire, care urmareste sa delegitimeze statul Israel, acuzandu-i pe sionisti ca au inventat camerele de gazare pentru a accelera crearea statului evreu, incarneaza, doar el, axa rosu-brun-verde, subliniaza Alexandre del Valle. Istoricul aminteste ca negationismul a fost lansat de deja mentionatul Johann von Leers, preluat de alti nostalgici ai nazismului si apoi de elemente ale extremei stangi trotkiste si maoiste, care doreau sa treaca antifascismul pe planul doi, pentru a-si concentra atacurile asupra statului burghez capitalist si a imperialismului american. Condamnate de comunitatea stiintifica, dar reluate totusi de istorici ca Robert Faurisson - trecut si el prin extrema stanga -, tezele negationiste au capatat un nou rasunet o data cu ralierea lui Roger Garaudy; punct de plecare al unui urias scandal, cartea acestuia, Miturile fondatoare ale politicii israeliene, i-a adus, in 1998, o condamnare de noua luni de inchisoare cu suspendare (filosoful avea pe atunci 85 de

ani!) pentru contestarea crimelor impotriva umanitatii si defaimare rasiala, dar l-a transformat, totodata, intr-un adevarat erou pentru musulmanii inclinati sa aplaude orice atac la adresa eternului dusman, Israelul... Filosof comunist devenit musulman si adulat de extrema dreapta, Roger Garaudy incarneaza pivotul revizionist in jurul caruia converg cele trei totalitarisme, rosu, brun si verde, in numele unor detestari si uri obsesive identice, conchide Alexandre del Valle. Atentatele de la Madrid din 11 martie 2004 - venite, poate, dupa un sir de tentative nereusite - au avut darul sa le deschida ochii tuturor celor care mai sperau, poate, ca Europa va fi crutata de ofensiva terorismului de sorginte islamica. Orice opinie am avea despre tactica si strategia razboiului mondial antiterorist - condus, in mod natural, de Statele Unite -, nu mai incape indoiala ca democratiile de tip occidental din intreaga lume se confrunta cu o amenintare fara precedent in ultimele decenii. Cu atat mai grava este constatarea ca jihadul nebunesc al lui Osama bin Laden si al tovarasilor sai isi poate gasi aliati in sanul societatilor atacate - chiar daca este vorba de aliati minusculi, cum sunt ultimii adepti ai totalitarismelor secolului XX, trimise de mult la lada de gunoi a istoriei. Intr-o lume normala, retorica antisemita si negationista sau idealizarea imaginii lui bin Laden ar putea fi tratate ca niste simpli virusi, neutralizati prin izolare si carantina. Lumea in care traim nu este insa normala (si probabil nu va fi multa vreme), iar, asa cum se dovedeste in mod tragic zi de zi, cuvintele scapate de sub control pot ucide. Fara a abdica de la respectarea drepturilor cetatenesti, cei ce si-au asumat raspunderea de a carmui democratiile au datoria sa inchida toate portitele in calea revarsarii valurilor de ura care ar putea incendia din nou intreaga planeta. Alexandru Antonescu Cand Nasser nega Holocaustul... Ceea ce mi-a placut la Hitler este ca a luptat impotriva evreilor si a ucis atat de multi dintre ei, scria, indata dupa razboi, Johann von Leers, fostul colaborator apropiat al lui Gbbels, insarcinat cu propaganda antisemita. Cativa ani mai tarziu, el avea sa-si reia vechea activitate, de aceasta data in Egiptul devenit republica sub conducerea lui Gamal Abdel Nasser. Cel care semna acum Omar Amin von Leers era doar unul dintre fostii nazisti de rang inalt reciclati in Egipt sau in Siria, unde au trait pana la adanci batraneti. Unii lucrau in propaganda, altii intr-un domeniu mai delicat - lupta impotriva disidentilor... Numit sef al sectiei pentru strainatate in Directia Nationala pentru Informatii si al postului de radio Vocea Arabilor, von Leers a recrutat alti fosti nazisti si a reluat toate tezele antisemite ale celui de-al Treilea Reich. Intre altele el a reeditat, in limba araba, celebrele Protocoale ale Sionului, un text fabricat de serviciile secrete din Rusia tarista pentru a dovedi pretinsul complot evreiesc pentru stapanirea lumii; cartea, prezentata ca un document autentic, avea sa aiba mare succes in intreaga lume araba. Sub influenta lui von Leers, minimalizarea Holocaustului a devenit politica oficiala intr-un Egipt care purtase deja doua razboaie - pierdute - impotriva Israelului: chiar si Nasser declara la 1 mai 1964, intr-un interviu acordat unei publicatii germane de extrema dreapta: Nimeni nu ia in serios minciuna celor sase milioane de evrei asasinati... Astazi, Johann von Leers ramane un idol pentru neonazisti; in onoarea sa, fondatorul Noii Drepte italiene, Claudio Mutti, a adoptat acelasi nume de Omar Amin cand s-a convertit, la randul sau, la islam. Rusia - antisemitism fr complexe Peisajul politic din Rusia este, evident, diferit de cel vest-european, fie si numai pentru ca extrema dreapta ajunge uneori sa se confunde cu cea stanga. Alexandre del Valle a constatat insa si aici existenta aceleiasi aliante rosu-verde-brun, exprimata chiar mai deschis decat in Occident: Partidul Renasterii Islamice al lui Gheidar Djemal s-a apropiat de mediile revizioniste, ultranationaliste, antiamericane si antisioniste care se califica ele insele drept brun-rosii; este vorba mai ales de adeptii lui Eduard Limonov, seful Partidului National-Bolsevic, si de Frontul Salvarii Ruse (Sobor), un bloc nationalcomunist care reuneste ultranationalisti de extrema dreapta si nostalgici ai comunismului sovietic. Elementul esential al mozaicului rosu-brun-verde rusesc: neocomunistii ultranationalisti si antioccidentali ai lui Ghennadi Ziuganov, seful Partidului Comunist, care se amesteca in geopolitica si

nu ezita sa propuna o alianta cu islamismul radical, pentru a contracara dominatia civilizatiei occidentale si a Statelor Unite. La randul sau, Djemal sustine ca islamul este singura solutie care ar permite Rusiei sa franeze procesul decadentei sale nationale, provocat de imperialismul occidental. Pentru el, Holocaustul nu este decat o arma a ordinii mondiale, menita sa zdrobeasca singura opozitie reala fata de sionism, si anume islamul. Din enumerare lipseste totusi un nume: Vladimir Jirinovski, fostul traducator din araba care-si afisa relatiile amicale cu Saddam Hussein. Poate ca personajul i s-a parut lui del Valle prea ridicol pentru un context atat de grav. Oricum, pana la solutionarea dureroasei crize cecene, orice alianta a Rusiei cu islamismul radical este imposibila. Tariq Ramadan - suspect sau victima? Articolul lui Alexandre del Valle mentioneaza de cateva ori numele lui Tariq Ramadan, profesor de origine egipteana stabilit la Geneva. Calificat drept figura charismatica a Fratilor Musulmani in Europa, Ramadan este acuzat ca i-ar fi luat apararea lui Garaudy si ar fi justificat optiunea terorista a palestinienilor. Administratia americana are, si ea, indoieli in privinta filosofului musulman, caruia i-a refuzat viza cand a fost invitat sa predea la universitatea Notre Dame din Indiana. Dar este, intr-adevar, Tariq Ramadan un pericol, sau cazul sau demonstreaza ca excesul de vigilenta nu poate decat sa sporeasca neincrederea intre culturi diferite? Profesorul a reactionat la retragerea vizei americane printr-un articol in International Herald Tribune (31 august 2004), din care publicam cateva fragmente. Mi se spune mereu adevrul despre cine sunt: Eti un personaj controversat; Foloseti un limbaj dublu, cu mesaje blnde in franceza si engleza si radicale, chiar extremiste, in araba sau in reuniuni private cu musulmanii; Ai legturi cu extremiti; Eti antisemit; Dispreuieti femeile si aa mai departe. (...) Am scris 20 de carti si 700 de articole, iar 170 de inregistrari ale conferintelor mele sunt in circulatie. Ii intreb pe detractorii mei: ati citit sau ascultat ceva din toate astea? Puteti dovedi legaturile cu teroristii? Repetarea unor acuzatii nu dovedeste nimic. Unde e dovada limbajului dublu? Ati citit articolele in care le cer musulmanilor sa condamne fara echivoc punctele de vedere radicale si actele de extremism? Cum ramane cu declaratiile mele din 12 septembrie 2001, in care-i chemam pe musulmani sa condamne cu tarie atacurile teroriste si sa recunoasca faptul ca unii musulmani tradeaza mesajul islamului? Cum ramane cu articolele in care condamn antisemitismul si-i critic pe musulmanii care nu fac deosebirea intre dimensiunea politica a conflictului israelo-palestinian si tentatia inacceptabila de a-i respinge pe evrei doar fiindca sunt evrei? Experienta mea de viata cu oameni de diferite religii si culturi m-a invatat ca nimeni nu se va impaca niciodata cu ceilalti daca este in razboi cu el insusi. Acest adevar simplu este esena mesajului meu ctre musulmanii din toata lumea: aflati ce sunteti si ce vreti sa fiti si incepeti sa conlucrati cu ceea ce nu sunteti. Gasiti valori comune si claditi, impreuna cu ceilalti cetateni, o societate intemeiata pe diversitate si egalitate. Cand veti intelege ca a fi musulman si a fi european, sau american, nu sunt lucruri care se exclud reciproc, atunci veti imbogati societatea in care trii.

Ierusalim - "Oraul pcii"


Roxana IONICI Ora sfnt prin religie, istorie, tradiie si, nu n ultimul rnd, prin locurile sale sfinte, Ierusalimul este slvit, deopotriv, de evrei, cretini si musulmani. De-a lungul istoriei sale, Ierusalimul a cunoscut numeroase stpniri strine, nsa, pentru omenire, a fost ntotdeauna simbolul naiunii care a trit pe aceste meleaguri.

Oras sfnt prin religie, istorie, traditie si, nu n ultimul rnd, prin locurile sale sfinte, Ierusalimul este slavit, deopotriva, de evrei, crestini si musulmani. De-a lungul istoriei sale, Ierusalimul a cunoscut numeroase stapniri straine, nsa, pentru omenire, a fost ntotdeauna simbolul natiunii care a trait pe aceste meleaguri. Evreii din Ierusalim au cunoscut cea mai ndelungata fuziune istorica, nestirbita, cu acest oras, fuziune care dureaza de aproape 3000 de ani, cnd regele David si-a stabilit aici capitala. n anul 1948, odata cu proclamarea Statului Israel, Ierusalimul a redevenit capitala. n cele patru milenii ale existentei sale, orasul a dobndit nenumarate vestigii impunatoare. Cele patru cartiere ale vechii Cetati s-au cristalizat de-a lungul veacurilor, dar mai ales n perioada medievala. Nu exista o delimitare stricta ntre cartiere, circulatia este libera. Cel musulman se ntinde din vestul Ierusalimului, de la platforma moscheilor spre Poarta Damascului si cuprinde o mare parte din Drumul Crucii, Via Dolorosa si continua pe latura de rasarit, pna la Poarta Sionului, unde se ntlneste cu cartierul crestin, aflat n partea dreapta a Cetatii. ntre Portile Jaffa si a Sionului este situat cartierul armenesc, unde se afla Patriarhia Ortodoxa Armeana. De la Poarta Jaffa, n partea stnga, se afla o aglomerare de artere, specifice ntregii Cetati; n apropiere sunt construite cladirile Patriarhiei Ortodoxe Grecesti. Cartierele evreiesc, crestin si musulman se intersecteaza la Cardo, cea mai veche artera principala a Cetatii, ce dateaza din perioada romano-bizantina. n perioada anilor 1948-1967, ntreaga Cetate s-a aflat sub administratie iordaniano-palestiniana, iar apoi, dupa 1967, cartierul evreiesc a fost restaurat cnd Cetatea a trecut sub administratia israeliana. De-a lungul istoriei sale, Ierusalimul a existat numai prin religie, venerat de evrei ca patria lor strabuna si spirituala, slavit de crestini ca leagan al credintei lor, respectat de musulmani ca unul din sanctuarele lor cele mai de seama, Ierusalimul a fost si va ramne pentru totdeauna Orasul cel mai sfnt al lumii. Pentru crestini, legatura cu Ierusalimul ncepe odata cu Isus din Nazaret si cu traditionalele asocieri ntre istoria vietii si a mortii lui Isus cu numeroase locuri din Cetate. Via Dolorosa simbolizeaza ultimul drum al lui Isus, de la judecarea pna la rastignirea si ngroparea sa. Evenimentele care s-au petrecut pe acest traseu sunt marcate de cele 14 stationari ale Crucii- unele sunt evocate n Noul Testament, iar altele urmaresc traditii stravechi. Actualul drum a fost stabilit in secolul 13 si, de atunci, a fost strabatut de nenumarati pelerini crestini. Traseul nceput pe Via Dolorosa se ncheie n Biserica Sfntului Mormnt, loc sacru al ntregii crestinatati, unde Isus si-a ndeplinit sfnta misiune: aceea de a muri pentru pacatele oamenilor. Prima biserica ridicata n acest loc, mult mai mare dect cea actuala, a fost ridicata la nceputul secolului 4 de catre mparatul bizantin Constantin cel Mare si mama sa, mparateasa Elena. Distrusa de persi n anul 614 d.Hr., biserica a fost reconstruita, apoi distrusa din nou de califul Hakim, n anul 1009. n 1149, dupa cucerirea Ierusalimului, cruciatii au ridicat biserica actuala, mormntul lui Isus si locul crucificarii aflndu-se sub acelasi acoperis. Si tot n biserica din inima Cetatii se afla si ultimele cinci etape ale Calvarului: dezbracarea lui Isus de haine, tintuirea pe cruce, moartea, coborrea de pe cruce si depunerea n mormnt. Ierusalimul este mentionat n aproape toate ritualurile poporului evreu si se afla n centrul vietii spirituale nca din vremea regelui David si a Primului Templu. n Cetatea Ierusalimului, Zidul Plngerii, sau, n ebraica, Kotel Hamaaravi, este locul cel mai venerat al iudaismului. Cunoscut si sub numele de Zidul Vestic este singurul fragment care s-a pastrat din cel de al Doilea Templu, distrus de romani. Distrugerea a dus la exilul n care evreii se mai afla si astazi, cauza a suferintelor lor. De atunci, ei vin n fiecare zi sa plnga distrugerea Templului si se roaga pentru venirea lui Mesia. Pe esplanada din fata Zidului Plngerii au loc, pe lnga rugaciuni, evenimente diverse: n diminetile de luni si joi - ceremonii rituale, in timpul carora baietii de 13 ani primesc majoratul religios Bar Mitva; vinerea, la apusul soarelui, este celebrata sosirea Sabatului, iar copiii din clasa I primesc la Zid prima lor biblie. Credinciosi sau atei plaseaza n spatiile dintre pietrele zidului bilete pe care si scriu dorintele, n timp ce se aud rugaciuni n multe limbi ale globului. Pentru musulmani, Ierusalimul sau, n araba, Al-Quds, nseamna locul n care Profetul Mahomed s-a naltat n cel de al Saptelea Cer. Platoul Moscheilor se gaseste n incinta Cetatii, n partea de est, unde a existat Marele Templu al israelitilor.

Dupa ce trupele romane au cucerit Cetatea si au distrus Templul, peste ruine, mparatul Hadrian a ridicat un alt templu, nchinat zeului Jupiter. Marele Calif Omar a dispus, apoi, construirea unei moschei din lemn, iar n secolul 7, califul Abd el Malik, din dinastia Omeiazilor, a ridicat Moscheea Domul Stncii, loc si astazi venerat de credinciosii musulmani. Moscheea poarta si numele Califului Omar. n acelasi perimetru, ntre anii 709-715 d.Hr., Califul Al Walid a construit nu mai putin renumita Moschee Al Aqsa, considerata una dintre cele mai frumoase asezaminte musulmane din Orient. *** 29 septembrie 2000 pe esplanada moscheilor. Vizita primului ministru israelian, Ariel Sharon, dupa rugaciunea musulmana, a declansat o serie de violente fara precedent- cea de a doua Intifada. De atunci, incidentele au continuat fara ncetare. Au murit aproximativ 900 de israelieni, peste 2.000 de palestinieni si au fost ranite alte mii de persoane de ambele parti. Mai multe runde de negocieri n vederea solutionarii conflictului au esuat, iar actele de violenta au devenit din ce n ce mai frecvente. Israelul a pus n practica un proiect: nceperea construirii unei bariere de securitate, care sa mpiedice patrunderea teroristilor pe teritoriul sau. Planurile prevad ca barajul sa aiba o lungime de 728 de km. La Haga, Curtea Internationala de Justitie a nceput audierile n privinta liniei de securitate construita de Israel. Pe 8 decembrie 2003, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a cerut Curtii Internationale sa examineze legalitatea barierei. Washingtonul considera ca aceasta constructie a tensionat si agraveaza tot mai mult climatul din Orientul Mijlociu. Autoritatea Palestiniana sustine ca traseul gardului de securitate nu urmeaza ?linia verde? de demarcatie din 1967, mai mult, include teritorii palestiniene, iar populatia din regiune va fi privata de terenuri agricole si de resursele de apa. Palestinienii sustin ca demersul ncalca documente internationale si face imposibila orice negociere politica echilibrata ntre parti. Comunitatea Internationala si-a exprimat, n repetate rnduri, opozitia fata de planul cabinetului israelian. Surse din cadrul Curtii Internationale de Justitie sustin ca 44 de state au depus la Haga expuneri referitoare la controversatul proiect. n plus, n Israel exista o opozitie puternica fata de initiativa. Curtea Suprema a nceput, pe 9 februarie, sa examineze doua apeluri depuse de organizatii pentru apararea drepturilor omului din Israel. Exista si voci n interiorul guvernului, care sustin modificari ale proiectului. Ministrul Justitiei, Yosif Lapid, reprezentant al unei formatiuni de centru din cabinetul Sharon, si-a reafirmat apelul pentru modificarea traseului urmat de linia de securitate pe urmele frontierei anterioare Razboiului de Sase Zile. Anterior, guvernul israelian a decis sa boicoteze audierile de la Haga. Autoritatile au remis Curtii un document n care apreciaza ca aceasta instanta nu are competenta de a dezbate problema barierei menita sa previna terorismul, ntruct este vorba despre dreptul fundamental al Israelului de a se apra. Deciziile Curtii Internationale de Justitie nu au caracter obligatoriu, nsa Israelul se teme ca o concluzie mpotriva barierei ar putea fi suficient de influenta pentru a determina o aciune a Consiliului de Securitate.

Batalia pentru Ierusalim


Barry Chamish Barry Chamish este un curajos ziarist evreu israelian. Lui i se datoreaza declansarea scandalului legat de asasinatul impotriva lui Yitzhak Rabin, dovedind ca acesta a fost organizat de personaje apartinand celor mai inalte structuri ale statului Israel. Este autorul mai multor volume de succes, lucrarea care l-a facut cunoscut pe plan mondial fiind Cine l-a ucis pe Yitzhak Rabin?, un best-seller publicat in mai multe editii. Israelienii nu au fost poate niciodata interesati sa afle care era teologia Bisericii Romano-Catolice sau a Vaticanului cu privire la sfarsitul zilelor. Evreii insisi nu se preocupa prea mult de ce se va intampla cand va veni momentul Gog si Magog. Nu au absolut nimic de-a face cu lumea viitoare, ci sunt puternic ancorati in concret si in prezent. Si bine fac. Totusi, important nu este ceea ce gandesc evreii. Important este ceea ce crede Vaticanul si de ce.

Iudaismul, ca si gandirea evreiasca moderna, nu cauta sa cunoasca fundamentele catolicismului si nici macar sa analizeze ratiunile profunde ce motiveaza pretentiile teologice ale catolicilor. In loc sa luam in serios argumentele catolicilor, preferam sa ne amuzam intre noi atunci cand auzim vorbindu-se de ceremonii si rituri obscure ale catolicismului, convinsi fiind ca aceasta religie este doar o forma de paganism, cu practicile sale de a manca sfanta azima sau de a stropi cu apa botezului capul oamenilor. Poate fi o forma de paganism, dar nu asta conteaza cu adevarat. Conteaza ce cred catolicii si ce inteleg ei sa faca astfel incat ceea ce cred sa devina realitate. Israelienii si evreii nu inteleg institutia Vaticanului. Conform locurilor comune reiterate de reprezentantii ministerelor israeliene sau de media conventionale, cele doua parti sunt animate de dorinta sincera de a face bine; si asta-i tot. Cat priveste problemele bilaterale ce pot exista intre Israel si Vatican, media israeliene nu se arata deloc interesate. S-ar putea deci ca un acord secret sa fi fost incheiat intre Vatican si statul Israel iar israelienii sa nu afle niciodata nimic! Ceea ce, de fapt, s-a si intamplat! Articolul isi propune sa arate cum s-a ajuns la acest acord si care sunt intentiile reale ale Vaticanului in ce priveste Israelul si Orasul Vechi al Ierusalimului. Totodata, va va dezvalui cine sunt oamenii politici care si-au luat anumite angajamente fata de Vatican in legatura cu problema controlului asupra Orasului Vechi. Toate negocierile si reuniunile s-au desfasurat in secret. Ceea ce a retinut atentia mass-media in perioada respectiva, adica intre anii 1992 si 1995, au fost Acordurile de la Oslo. De fapt, ele erau doar praf in ochii opiniei publice. Ce era cu adevarat important se petrecea la Vatican. Negocierile de la Oslo n-au fost decat o manevra de diversiune, o capcana de prins ciocarlii, daca vreti. Care este obiectivul real al Vaticanului? Nu se poate ca Vaticanul sa vrea doar acces la locurile sfinte din Ierusalim pentru ca el are deja acest drept. Legea israeliana ii recunoaste chiar o jurisdictie legala asupra tuturor institutiilor sale, ca si asupra bunurilor pe care le detine la Ierusalim. In plus, cand aceste locuri sfinte se aflau sub jurisdictia iordanienilor, intre anii 1948 si 1967, nici un papa n-a cerut vreodata internationalizarea Ierusalimului. De fapt, despre altceva este vorba. Biserica Romano-Catolica are nevoie ca anumite evenimente de care este interesata sa se desfasoare in fata lumii; sa poata proclama ca Mesia a revenit! Bineinteles, pentru evrei, acest Mesia catolic va fi la fel de fals cum se preupune ca este si primul Mesia pentru noi. Lucru putin important. Ceea ce ar trebui sa-i preocupe pe israelieni este obiectivul real al Vaticanului. Iata cum vad Biserica Catolica si Vaticanul evenimentele viitoare: Nu se preocupa sa cunoasca planurile reale ale Dumnezeului Israelului, ceea ce inseamna ca sunt gata, daca trebuie, sa fabrice propria lor versiune a faptelor. Vaticanul nu va ezita sa recurga la frauda. Putin ii intereseaza. Pentru ei conteaza numai obiectivul lor, pe care evreii din Israel ar trebui sa-l cunoasca mai bine. Este capital pentru fiecare dintre noi sa stie ce urmareste Vaticanul prin jocul sau, caci asta priveste in mod direct existenta si soarta noastra viitoare, in calitate de natiune independenta. Forte foarte puternice actioneaza pentru a obtine controlul asupra Orasului Vechi al Ierusalimului. Aveti deci tot interesul sa stiti de ce si cum intelege Vaticanul sa-si atinga scopul. Cand veti cunoaste faptele si desfasurarea lor istorica, veti fi mai bine informati asupra acestei probleme si veti sti care sunt influentele straine puternice care apasa asupra existentei politice si a destinului Israelului. In primul rand, trebuie sa intelegeti ca, timp de secole, Vaticanul s-a straduit sa obtina controlul asupra Ierusalimului. Inceputul l-au facut cruciatii. Pentru a convinge lumea ca Mesia pe care ei il impuneau era cel adevarat, trebuia sa preia controlul asupra Orasului Vechi, cadru ideal pentru aplicarea planurilor lor. Conform acestora, Mesia isi propune sa fuzioneze cele trei religii monoteiste, sa faca in asa fel incat lumea sa intre intr-o era de pace si armonie si sa solutioneze conflictul din Orientul Mijlociu. Locul unde trebuie sa se joace aceasta superproductie nu este altul decat Orasul Vechi al Ierusalimului. Pretinsul Mesia pe care-si propune sa-l aclame Biserica Catolica va fi un fals Mesia. El se va stradui sa instaureze un guvern mondial (sub egida Natiunilor Unite), care va duce lumea spre pace si armonie.

Dar asta nu va fi decat o minciuna si o frauda. N-are nici o importanta. Adevarul nu intereseaza deloc lumea noastra. Ceea ce conteaza este felul in care opinia publica vede lucrurile. Obiectivul final este acela de a priva Israelul de suveranitate, in calitatea sa de natiune independenta, in profitul unui grup regional de natiuni din Orientul Mijlociu. Toate institutiile internationale si superputerile fac presiuni asupra Israelului pentru a accepta aceste cereri, sub pretext ca este singurul mijloc de solutionare a conflictului din Orientul Mijlociu. Pentru a-i castiga pe evrei de partea sa, Vaticanul ar dori sa-i convinga ca adevaratul lor Mesia este cel pe care Sfantul Scaun il impune si ca este timpul sa reconstruiasca Al Treilea Templu, succesorul templului lui Solomon. Existenta acestui plan este lesne de constatat facand o simpla incursiune pe Internet. Caci exista numeroase grupuri crestine - majoritatea sunt partizani zelosi ai Israelului - care nu accepta acest plan si il combat. Nu vreau sa iau pozitie asupra fondului problemei, ci vreau, pur si simplu, sa informez opinia publica israeliana. Nu va lasati inselati! Ceea ce doreste Vaticanul este sa obtina controlul asupra Orasului Vechi, adica asupra celei mai mari parti din jumatatea estica a Ierusalimului. De ce? Deoarece controlul asupra intregului Oras Vechi, si nu numai asupra bunurilor ce apartin Bisericii, va permite Vaticanului si Bisericii Catolice sa faca ce vrea pe Muntele Sion. Este un punct vital in planul pe care isi propun sa-l realizeze in capitala noastra. Acesta a fost semnat intre Vatican, de o parte, si Shimon Peres si Yossi Beilin, de cealalta, in secret, fara aprobarea Knessetului. Conform planului, Biserica nu numai ca beneficiaza de un statut extrateritorial, pentru tot ce reprezinta posesiunile ei din Ierusalim (conform acordului bilateral semnat la 30 decembrie 1993 intre guvernul israelian si Vatican, ce are forta de lege), dar ea primeste si custodia intregului Oras Vechi, sub auspiciile Natiunilor Unite. Conform acestui acord, evreii trebuie sa renunte la suveranitate asupra Orasului Vechi. Iar daca apar probleme cu israelienii, Vaticanul va putea sa se intoarca spre Natiunile Unite, spunand: N-aveam de ales!. Tentativele Vaticanului de a-i lua Israelului Orasul Vechi Aceasta cronologie, care demonstreaza cum s-a straduit Vaticanul sa cucereasca Orasul Vechi, poate fi usor verificata cu ajutorul tuturor surselor de informatie disponibile. Octombrie 1991. La 12 octombrie, presedintele Congresului Evreiesc Mondial, Edgar Bronfman, este numit presedinte al Comitetului Evreiesc International insarcinat cu consultarile interreligioase pentru a stabili raporturi oficiale intre Vatican si statul Israel. Martie 1992. La 17 martie, primarul Ierusalimului, Teddy Kollek, declara: Guvernul israelian ar trebui sa fie de acord cu revendicarile Vaticanului, care solicita un statut special pentru Ierusalim. Aprilie 1992. La 1 aprilie, Vaticanul anunta ca este in favoarea unei victorii a Partidului Muncii, cu ocazia alegerilor generale din iunie 1992 din Israel. La 15 aprilie, cardinalul Ratzinger, unul dintre principalii diplomati ai Vaticanului, viziteaza pentru prima oara Israelul, dar se multumeste sa-l intalneasca pe Teddy Kollek, primarul Ierusalimului. Iunie 1992. Tentativele Bisericii Catolice de a scoate Orasul Vechi de sub autoritatea evreilor incep in iulie 1992. Conform datelor publicate pe site-ul Internet al Ministerului israelian de Externe, in momentul in care noul guvern laburist condus de Yitzhak Rabin a preluat puterea din mainile lui Yitzhak Shamir - dupa ce a invins partidul Likud in alegeri -, intre Vatican si Israel au inceput negocieri secrete. Cine a grabit aceste negocieri? Cine le-a organizat si de ce? Din ce motive aceste discutii au fost ascunse opiniei publice israeliene? Care au fost rezultatele? Ce fac astazi responsabilii cu aceste negocieri? Tot dosarul relatiilor bilaterale dintre Israel si Vatican este tinut secret cu buna-stiinta. Nu este deci de mirare ca foarte putini cetateni israelieni cunosc astazi stadiul relatiilor dintre Israel si Vatican, despre care presa israeliana nu vorbeste practic niciodata! Pentru a cunoaste istoria oficiala a contactelor secrete dintre Vatican si echipa de negociatori condusa de Yossi Beilin, la vremea respectiva ministru adjunct al afacerilor externe, trebuie stiut ca Shlomo Gur, consilier personal al lui Yossi Beilin, avea o cunostinta care l-a pus in contact cu parintele David Jaeger,

presedintele Tribunalului Ecleziastic Catolic din Austin, Texas. Provenind dintr-o familie de evrei ortodocsi, acesta s-a convertit la catolicism, a devenit apoi preot, ceea ce nu se intampla prea des la evreii ortodocsi! Exceptand putinele informatii de pe site-ul Ministerului de Externe, nu se stie nimic despre discutiile ce au urmat acestor prime contacte din iulie 1992 - stabilite o data cu instalarea guvernului Rabin - si care au dus la semnarea unui acord la 30 decembrie 1993. Nici in presa israeliana nu a aparut vreo stire. In ce priveste acordul, informatiile au fost extrem de limitate si generale. Totusi, era vorba aici despre una dintre negocierile politice cele mai importante pe care statul Israel le-a purtat vreodata la nivel mondial. Iar presa nu a spus aproape nimic! Nu este de mirare ca israelienii nu stiu nimic despre asta. Dosarul ramane secret. Noiembrie 1992. Fundamentul ideologic al acordului secret incheiat de Shimon Peres si Yossi Beilin cu Vaticanul consta intr-un document redactat personal de Yossi Beilin si intitulat Caracterul nelegitim al suveranitatii Israelului asupra Ierusalimului. Acest document stabileste directiile principale ale programului guvernului israelian privind viitorul Ierusalimului. El propune o impartire a Orasului Vechi in sectoare, posturile de intrare si control aflandu-se sub autoritatea Natiunilor Unite. Acest plan, care trebuia sa duca la acordul din decembrie 1993, a inceput sa fie dezbatut in noiembrie 1992, exact in momentul in care aveau loc, la Londra, primele intalniri dintre israelieni si OEP, incheiate prin semnarea Acordurilor de la Oslo. Evenimentul cu adevarat important era tentativa Vaticanului de a obtine controlul asupra Orasului Vechi. Acordurile de pace de la Oslo dintre Israel si palestinieni erau, de fapt, menite sa abata atentia opiniei publice de la ceea ce se petrecea la un alt nivel al politicii externe a statului Israel. Septembrie 1993. La 10 septembrie, cu exact trei zile inainte de semnarea, la Washington, a acordurilor de la Oslo, ziarul italian La Stampa scrie ca ministrul israelian al afacerilor externe a incheiat un acord secret cu Vaticanul, pentru a-i ceda acestuia din urma suveranitatea asupra Orasului Vechi, si ca acest acord continea clauze secrete. In aceeasi saptamana in care Shimon Peres si Yasser Arafat semnau, la Washington, Declaratia de Principii, comisia Israel-Vatican tine o reuniune speciala in Israel. Potrivit acordului incheiat cu Vaticanul, Israelul trebuie sa cedeze Vaticanului controlul asupra Orasului Vechi inainte de anul 2000. Planul prevede, totodata, ca Ierusalimul sa devina un fel de al doilea Vatican in lume, iar cele trei religii monoteiste sa fie reprezentate la Ierusalim, sub autoritatea Vaticanului. Ierusalimul trebuie sa ramana capitala statului Israel, dar Orasul Vechi sa fie administrat de Vatican. Yasser Arafat a fost de acord cu acest plan chiar inainte de faimoasa strangere de mana cu Yitzhak Rabin de la Washington, din 1993. Dar cand a inteles ca Vaticanul intentiona sa lase Israelul sa-si duca la bun sfarsit proiectele privind Muntele Templului, si-a schimbat pozitia initiala si a respins planul. Pentru a-i recupera pe Arafat si pe palestinieni, Vaticanul a semnat, la 14 februarie 2000, un acord cu OEP si liderul acesteia, in care Vaticanul recunostea ca fiind justificate revendicarile palestinienilor asupra Ierusalimului de Est. Sapte luni mai tarziu izbucnea noua Intifada, urmare a vizitei lui Ariel Sharon la Muntele Templului. Este posibil ca, prin aceasta noua Intifada, Arafat sa fi vrut sa arate Vaticanului ce este gata sa faca el pentru acesta, in schimbul recunoasterii cererilor palestinienilor asupra Ierusalimului de Est, ca si a dreptului lor de a avea un stat. Pentru ca violentele din Orientul Mijlociu servesc direct intereselor Bisericii Catolice, mai ales daca statutul Ierusalimului devine obiectul unor negocieri. Faptul ca Arafat a primit garantii din partea Vaticanului, iar acesta din urma l-a asigurat ca, indiferent ce ar face, europenii nu-l vor abandona, poate explica de ce a acceptat el sa declanseze Intifada in septembrie 2000. S-a tot repetat afirmatia ca la Camp David Ehud Barak i-a oferit totul lui Arafat. Dar asta este doar propaganda. Nimic nu putea fi oferit fara aprobarea Knessetului. Intifada n-ar fi fost declansata daca Arafat n-ar fi primit din partea principalelor puteri europene asigurarea ca va supravietui acestui razboi. Acordul din februarie 2000 intre Vatican si OEP ar fi avut o cu totul alta semnificatie daca ar fi intervenit cu trei-patru ani in urma. Faptul ca acesta a fost incheiat cu putin timp inainte de Intifada se dovedeste perfect logic, din punctul de vedere al lui Arafat.

Noiembrie 1993. Un articol al hebdomadarului israelian Kol HaIr releva: In cursul ultimelor sase luni, in problema viitorului Ierusalimului, guvernul israelian a obtinut avizul unei comisii de planificare conduse de Raanan Weitz, un apropiat al lui Teddy Kollek, primarul orasului. Weitz a fost unul dintre directorii Agentiei Evreiesti. La 9 septembrie 1993, in timpul unei reuniuni secrete, exact in ajunul zilei cand premierul Rabin trebuia sa semneze acordurile de la Oslo, aceasta comisie s-a intrunit in secret pentru a aproba conceptul unui plan elaborat cu grija de catre Weitz si intitulat Metropola Ierusalim. Decembrie 1993. Fara o reflectare mediatica serioasa, la 30 decembrie, guvernul israelian a recunoscut public ca a incheiat un acord istoric cu Vaticanul - Acordul fundamental intre Sfantul Scaun si statul Israel. Iata ce se poate citi in preambul: Cunoscand caracterul singular si semnificatia universala a Pamantului Sfant, constienti de natura unica a relatiilor dintre Biserica Catolica si poporul evreu si recunoscand procesul istoric de reconciliere, de dezvoltare a unei intelegeri si a unei prietenii intre catolici si evrei, cele doua parti au decis, la 29 iulie 1992, sa infiinteze o Comisie de lucru bilaterala permanenta, pentru a studia si defini impreuna problemele de interes comun, pentru a oficializa relatiile lor... La nici o luna de la preluarea puterii de catre laburisti, aceasta Comisie era deja creata, cu scopul de a analiza evolutia relatiilor dintre Israel si Vatican. Cine anume din noul guvern a avut aceasta initiativa atat de rapida? Aprilie 1994. Shmuel Mair, primarul adjunct al Ierusalimului, anunta in cadrul unei conferinte de presa ca a primit urmatoarea informatie: toate proprietatile din Ierusalim ce ar fi cedate Vaticanului vor beneficia de un statut de extrateritorialitate. La inceputul anului 1996, Meir moare intr-un accident de masina foarte suspect: automobilul sau a fost lovit de un vehicul al Natiunilor Unite, al carui sofer nu a facut obiectul vreunei urmariri penale. Mai 1994. Marek Halter, un intelectual francez, filosof si evreu, dezvaluie hebdomadarului israelian HaShishi ca a inmanat personal Papei o scrisoare din partea lui Shimon Peres, in septembrie 1993. In aceasta scrisoare, Peres promitea Papei sa internationalizeze Ierusalimul, acordand Natiunilor Unite controlul politic asupra Orasului Vechi, Vaticanul urmand sa controleze toate locurile sfinte. De asemenea, Natiunile Unite trebuia sa acorde palestinienilor o capitala, in teritoriul pe care il controlau, iar Ierusalimul de Est sa devina un fel de zona de liber schimb pentru diplomatia mondiala. Iunie 1994. La 5 iunie, guvernul israelian semneaza un acord cu Vaticanul, autorizand Biserica Catolica sa participe la negocieri destinate sa stabileasca viitorul Ierusalimului. Iulie 1994. La 9 iulie, ministrul afacerilor externe al Vaticanului, Jean-Louis Tauran, face urmatoarea declaratie la Amman, in Iordania: Inainte de a solutiona problemele teritoriale, trebuie sa gasim garantii internationale pentru a salvgarda caracterul unic al Ierusalimului si sa ne asiguram ca nici una dintre partile implicate nu va reusi vreodata sa proclame unilateral in favoarea sa stapanirea asupra Ierusalimului. Noiembrie 1994. Israelul semneaza un tratat de pace cu Iordania. Potrivit ziarelor Haaretz, Maariv si Yediot Achronot, acest tratat contine clauze secrete privind Ierusalimul si problema apei. Acordul fusese negociat la Londra cu opt luni inainte intre Rabin, regele Hussein si lordul Victor Mishcon. Potrivit acordului, Iordania ar fi primit controlul asupra locurilor sfinte musulmane, iar Vaticanul pe acela asupra Orasului Vechi. Martie 1995. Urmare a unei scurgeri de informatii, un mesaj al ambasadei israeliene la Roma, destinat Ministerului Afacerilor Externe din Ierusalim, ajunge la postul de radio Arutz Sheva. Mesajul confirma ca Ierusalimul a fost cedat Vaticanului. Doua zile mai tarziu, textul se afla pe prima pagina a ziarului Haaretz. Autorul era Shimon Peres iar mesajul suna astfel: ... Cum i-am promis anterior Sfantului Scaun. (Relatarea pe marginea unei intalniri avute in 1997 cu presedintele Clinton, si care cita continutul mesajului lui Shimon Peres, a fost apoi larg mediatizata.) Aprilie 1995. Avraham Shapira, membru in Knesset, anunta in forul legislativ: a aflat ca toate bunurile imobiliare din Ierusalim apartinand Vaticanului vor fi scutite de taxe si ca vaste proprietati de pe Muntele Sion au fost date Papei pentru totdeauna.

Februarie 1996. O delegatie a Vaticanului se intalneste la Ierusalim cu ministrul palestinian al afacerilor religioase, Hassan Tahbob. Parintele Sebastian, secretarul general al Vaticanului, anunta ca Sfantul Scaun a recunoscut suveranitatea palestiniana asupra Ierusalimului de Est. Dupa ce Shimon Peres l-a inlocuit pe Yitzhak Rabin ca premier al Israelului, ministrul securitatii interne, Moshe Shachal, nu-si da acordul ca o reuniune a Autoritatii Palestiniene sa se tina la Notre Dame Hospice, apartinand Vaticanului si situat in Ierusalim. El isi motiveaza refuzul prin faptul ca palestinienii planuisera sa foloseasca Vaticanul pentru a dejuca acordurile de la Oslo. Noiembrie 1997. La 10 noiembrie, statul Israel si Vaticanul semneaza Acordul de Personalitate Legala, conform caruia Israelul accepta sa dea deplina forta de lege personalitatii legale a Bisericii Catolice. Fiecare va trebui sa se straduiasca sa inteleaga ce semnifica aceasta formulare obscura! Februarie 2000. Confirmand pronosticurile potrivit carora doreste sa incheie intelegeri bilaterale cu cei doi protagonisti ai conflictului israeliano-arab, la 14 februarie papa Ioan Paul al II-lea il intalneste la Roma pe Yasser Arafat pentru a semna un acord destinat sa normalizeze relatiile dintre Biserica Catolica de la Ierusalim si Autoritatea Palestiniana. Presedintele Consiliului Legislativ Palestinian, Ahmed Qurei, declara cotidianului Jerusalem Post ca acordul reprezinta recunoasterea de catre Biserica Catolica a revendicarilor palestiniene asupra Ierusalimului de Est. Conform purtatorului de cuvant al lui Arafat, Nabil Abu Rudaineh, Arafat sustine de multa vreme ideea unui partaj al suveranitatilor asupra unui Ierusalim nedivizat, Vaticanul pastrand controlul asupra Orasului Vechi. In felul acesta vor sa ne faca sa credem ca Arafat, si nu Vaticanul, s-ar afla la originea acestui plan! Acordul Vatican-OEP se pronunta in favoarea internationalizarii Ierusalimului, bazata pe rezolutii si garantii internationale. Acest acord a fost semnat in ciuda faptului ca Vaticanul incheiase un acord cu Israelul in decembrie 1993, care conferea Vaticanului jurisdictia legala asupra tuturor bunurilor detinute in Israel si a tuturor institutiilor sale din aceasta tara. Martie 2000. Papa viziteaza Pamantul Sfant si repeta insistenta Sfantului Scaun de a vedea salvgardate locurile sfinte din Ierusalim si interesele tuturor religiilor reprezentate aici, prin intermediul unui control international si al unui statut special garantat la nivel international. El afirma, de asemenea, ca Ierusalimul ramane obstacolul principal in calea pacii din aceasta regiune. La 27 martie, Autoritatea Palestiniana declara ca Vaticanul nu mai insista asupra statutului international al Orasului Vechi si accepta divizarea politica a Orasului Vechi intre Israel si palestinieni. In cazul in care Arafat a avut realmente asigurari din partea Vaticanului referitor la acest subiect, se pune intrebarea daca acest lucru nu a favorizat declansarea Intifada, sase luni mai tarziu. Octombrie 2000. Intr-un discurs rostit in fata Natiunilor Unite la 30 octombrie, arhiepiscopul Renato Martino afirma: Caracterul unic al Ierusalimului, oras sfant pentru trei mari religii, scoate in evidenta faptul ca liderii religiosi si nu cei politici trebuie sa controleze locurile sfinte. Papa Ioan Paul al II-lea, intalnindu-l, la 26 octombrie, pe ambasadorul Libanului la Vatican, Fouad Aoun, declara ca ar trebui acordat Ierusalimului un statut special, garantat international. Ianuarie 2001. Ziaristi ai televiziunii israeliene au putut filma in secret interiorul Moscheii lui Omar, acest sanctuar din secolul al VII-lea care, fara indoiala, a fost in mod deliberat construit pe amplasamentul Locului Foarte Sfant, piesa cea mai sacra a anticului Templu Evreiesc. Caseta video a dezvaluit existenta unui nou tunel, de mari dimensiuni, ce trece pe sub presupusul amplasament al Templului. In timpul cruciadelor din secolul al XII-lea, templierii au sapat sub ruinele Templului timp de noua ani, descoperind o intreaga retea de tuneluri in care sacrificatorii evrei isi ascunsesera comorile de romani, in anul 70 d.Hr. De asemenea, se crede ca si arhivele originale ale Bisericii primitive din Ierusalim ar fi fost ingropate acolo. Ele ar dovedi ca crestinismul practicat de Vatican nu corespunde adevaratului crestinism, asa cum a fost el instituit de fondatorii sai. In particular, in planul lui Dumnezeu n-ar exista nici un loc pentru un papa ce detine dreptul exclusiv de a interpreta Cuvantul Domnului. Daca aceste manuscrise crestine de prima mana ar fi date publicitatii, ele ar pune in mare pericol legitimitatea Bisericii de la Roma. Este deci esential pentru Vatican ca evreii sa fie indepartati de la Muntele Templului, pentru ca ei sa nu poata descoperi aceste importante manuscrise. Autoritatea Palestiniana nu face decat sa serveasca de antreprenor de lucrari publice in contul Vaticanului, in speranta ca Sfantul Scaun ii va ajuta pe palestinieni in conflictul lor cu Israelul.

Iulie 2002. Delegatiile israeliana, americana si germana trebuie sa combata o propunere-surpriza a delegatiei italiene facuta Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) la Berlin. Aceasta propunere cerea internationalizarea Ierusalimului. Seful delegatiei italiene a declarat rabinului Abraham Cooper, director adjunct al Centrului Simon Wiesenthal, cu sediul in Statele Unite, ca principala grija a guvernului italian era sa nu se dea palestinienilor controlul asupra locurilor sfinte crestine, cu ocazia viitoarelor negocieri de pace. Nimeni nu a inteles de ce guvernul laic al Italiei a dat o atat de mare importanta acestei probleme. (Vezi Jerusalem Post din 8 iulie 2002.) Ce pregateste deci Vaticanul si ce pot face evreii din Israel? De secole, Vaticanul sustine doctrina schimbarii, conform careia Biserica Catolica a inlocuit Israelul pentru a forma Noul Israel. Biserica Romano-Catolica vrea ca Israelul sa piarda controlul suveran asupra Orasului Vechi pentru ca promisiunile descendentilor directi ai lui Abraham (evreii) sa fie aplicate Noului Israel. Daca Israelul continua sa controleze Ierusalimul, va deveni evident faptul ca pretentiile Bisericii de la Roma sunt nelegitime si ca interpretarea literala a Scripturilor este cea buna. Nu exista nici un loc pentru restaurarea natiunii lui Israel in teologia catolica. Daca evreii continua sa controleze Ierusalimul, cum va putea Vaticanul sa proclame ca este Noul Israel, mostenitor legitim al Imparatiei lui Dumnezeu? Cum va putea Biserica Catolica sa convinga lumea ca teologia sa este cea buna? Vaticanul vrea sa convinga lumea intreaga sa accepte acest misterios individ care va uni toate religiile si care va aparea intr-un Ierusalim controlat de o organizatie care va fi de fapt la ordinele Vaticanului. Ceea ce trebuie stiut este ca exista deja un acord care confera Vaticanului extrateritorialitate pentru toate posesiunile sale din Israel, cu promisiunea de a controla Orasul Vechi al Ierusalimului. Acordul a fost anuntat de toate media din lume, iar existenta sa este usor de dovedit. Obiectivul ultim al Vaticanului este sa preia controlul asupra Orasului Vechi, smulgandu-l din mainile statului Israel. De aceea Vaticanul a semnat cu Israelul un acord secret, obligandu-l sa respecte caracterul extrateritorial al posesiunilor sale din Ierusalim. Pe scurt, am acceptat ca Vaticanul sa aiba dreptul de a instala un mini Vatican, cu ambasade suverane, chiar in inima capitalei noastre eterne Ierusalim. Mai mult, acelasi Vatican s-a angajat in mod formal, in public si printr-un acord scris, sa concesioneze palestinienilor o zona de suveranitate in Orasul Vechi. In prezent, este de notorietate publica faptul ca acest acord secret a fost semnat fara stirea poporului israelian, promitand Vaticanului controlul asupra Orasului Vechi. Exista dovezi publice indiscutabile cum ca acest acord secret a fost semnat de doi reprezentanti ai guvernului israelian, Yossi Beilin si Shimon Peres. Cum acordul a fost negociat si semnat in secret, el nu poate fi in interesul poporului israelian. Dar serveste altor interese. Trebuie ca aceste acorduri sa fie denuntate si anulate. Este putin important faptul ca evreii sau israelienii religiosi considera ca teologia catolica este stranie ori extrem de ritualista. Ceea ce conteaza este ca toti israelienii sa inteleaga ca Vaticanul urmareste un plan secret si ca acesta prevede ca evreii sa fie deposedati de Orasul Vechi. Din nefericire, acest plan este pus in aplicare in secret, in spatele nostru. Iata de ce suntem ignoranti in ce priveste adevaratele intentii ale Vaticanului. Acesta nu a respectat nici macar clauzele publice ale acordului sau cu statul Israel, adica schimbul de ambasadori si deschiderea, pentru cercetatorii israelieni, a arhivelor sale. Din punctul de vedere al Israelului, acest Acord Fundamental intre Sfantul Scaun si Statul Israel este un esec total si ar trebui imediat denuntat.

Schimbarea la fa a Israelului
Marian Oprea Inainte de a obtine puterea in martie 2001, Ariel Sharon se declara pentru concesii dureroase in problema palestiniana. In decursul anilor ce au urmat premierul israelian si-a precizat pozitia, evocand

un stat palestinian, decizii penibile si momente istorice sau denuntand ocupatia si considerand ca Israelul nu doreste sa domine la nesfarsit un alt popor. La inceputul acestui an, Sharon a declarat la Tel Aviv, in fata Conventiei partidului Likud, ca este favorabil crearii unui stat palestinian, pentru inceput in frontiere temporare, apoi in frontiere permanente, impunand pentru noi renuntarea la o parte din colonii. Decizie apreciata de ultranationalisti ca actul de deces al Marelui Israel (in frontierele sale biblice, ce acopera si teritoriile ocupate in prezent). Planul Sharon este o prima pentru terorism - se putea citi pe o banderola desfasurata in timpul Conventiei partidului. Declaratia premierului israelian - si palestinienii ar putea opta pentru solutia unui stat binational - a fost apreciata de un alt oficial israelian drept o amenintare de a pune capat statului Israel ca stat evreu. Istoricul evreu Simon Dubnov, asasinat in 1941 in ghetoul de la Riga, a constatat existenta a trei stadii succesive in formarea natiunilor. Primul, rasial, caracterizeaza comunitatile etnice sudate prin legaturi biologice si unite prin convergente culturale (limba, credinta, Weltanschauung etc.). Al doilea stadiu cel politico-teritorial -, in care statul ca putere organizata instaureaza disciplina sociala, iar poporul obtine o constiinta nationala. In ultima etapa a dezvoltarii nationale, cu pierderea independentei politice si a pamantului natal, poporul continua sa existe atingand stadiul suprem, al natiunii spirituale, cand unitatea nationala dainuie multumita cimentarii unei culturi comune. Poporul evreu este, conform lui Dubnov, singurul care a atins aceasta faza terminala de evolutie, celelalte popoare aflandu-se in stadiul tribal sau teritorial. Daca teoria dubnoviana poate fi contestata stiintific, ea este in schimb relevanta pentru intelegerea lumii evreiesti de pana la al doilea razboi mondial, cand evreii sustineau caracterul transnational si neteritorial al poporului evreu. Ortodocsii considera ca dispersia evreilor, dorita de Dumnezeu, i-a transformat intr-o natiune religioasa, eliberata de jugul politic. Oriunde ar exista, diaspora evreiasca beneficiaza de autonomie culturala (dreptul la educatie si la cultura in propria limba). Sionismul - care reclama reunirea si concentrarea geografica a evreilor pe un teritoriu determinat - a constituit o inovatie pe care nu putini evrei adepti ai teoriei dubnoviene o considera o revenire la un stadiu anterior de dezvoltare istorica. Evreii, purtatorii universalismului, se vor limita de acum incolo doar la apararea unui teritoriu? Incontestabil, originalitatea radicala a proiectului sionist rezida in aceasta dorinta de stabilire spatiala. Lucru ce nu s-a realizat usor. Sionismul politic lansat in 1897 a fost marcat mai multi ani de localizarea teritoriala a proiectului. Evocand atractia puternica fata de Pamantul Sfant, Theodor Herzl nu a exclus ideea crearii unui stat evreu in Argentina. El sustinea in mod egal si propunerea britanica din 1903 vizand constructia unei autonomii politice a evreilor in Uganda. Partizanii proiectului ugandez vor ceda insa in fata hotararii evreilor din Rusia, care nu acceptau crearea unei patrii evreiesti decat in Palestina, teritoriu unde s-a zamislit destinul national al evreilor. Teritoriu ca loc istoric. Baza sociala a sionismului, un nationalism sui generis, se gasea in totalitate in exteriorul teritoriului stabilit, locuit de o populatie majoritar araba. Insa reusita proiectului s-a bazat pe imigratia evreilor din diaspora si pe achizitionarea de pamant, ce apartinea fie puterilor publice - otomane si apoi britanice -, fie proprietarilor arabi. Constructia oraselor evreiesti, la inceput sub forma de kibbutz-uri, creeaza o baza teritoriala stabila proiectului sionist. Conflictele israeliano-arabe au avut ca finalitate accelerarea teritorialitatii politice. Israelul a ramas, dupa 1948, un stat-natiune foarte particular. Nerecunoscut de toti vecinii, el are frontierele constituite mai curand din simple linii de armistitiu, obtinute in trei reprize de conflicte armate (1956, 1967 si 1973). Insasi natura statului Israel intretine contestarea acestuia de catre tarile arabe, fiind definit oficial, prin declaratia de independenta, stat evreu in Tara lui Israel. Altfel spus, el este stat pentru poporul evreu. Evreii din toata lumea au dreptul sa emigreze in Israel si pot obtine automat nationalitatea israeliana. Numai arabii rezidenti pe teritoriul suveran al statului Israel in 1949 aproximativ 160 000 de persoane - au capatat cetatenia israeliana. Pe ceilalti arabi ai sai statul nu ii considera cetateni israelieni care au drepturi ce trebuie respectate, ci arabi palestinieni, membri ai unui grup etnico-national ce trebuie transformat intr-o minoritate tinuta sub control.

O alta particularitate o constituie existenta institutiilor nationale care secondeaza statul Israel in actiunea sa. Sunt trei organizatii care au jucat si joaca un rol esential in crearea statului: Organizatia sionista mondiala, ce ajuta concret imigrantii sa se instaleze in Palestina, Keren Hayessod, care colecteaza fonduri din diaspora evreiasca, si Fondul national evreu, insarcinat cu achizitionarea de terenuri. Atributele acestor institutii nu au fost transferate statului, care, din ratiuni pragmatice, prefera pastrarea unor relatii legale cu ele. Existenta natiunii evreiesti ca societate politica trece prin teritorialitatea sa. Si, precum alte nationalisme al secolului XIX, sionismul se legitimeaza ca actiune de restaurare a trecutului glorios pentru poporul evreu pe pamantul lui Israel. Ben Gurion sustinea conceptia mobila a frontierelor: in absenta unei paci cu statele arabe, granitele statului Israel sunt susceptibile de a evolua in functie de razboaie. Astfel, prima confruntare arabo-israeliana s-a soldat cu un castig teritorial de 5 000 km patrati, la care statul evreu nu va renunta niciodata, fiind considerat un pret al inconsecventei arabe. Dupa acest razboi s-a pus problema separarii teritoriale - solutie sau miraj pentru o pace durabila?. Demarcarea teritoriala este vazuta cu ochi favorabili de cercurile conducatoare israeliene pentru ca ar permite prezervarea caracterului evreiesc si democratic al statului Israel. Continuarea ocupatiei militare asupra a doua milioane de palestinieni deposedati de drepturi cetatenesti ameninta sa faca din Israel un stat din ce in ce mai putin democratic si din ce in ce mai binational. Pentru a evita acest pericol, solutia vazuta si de premierul Sharon ar fi debarasarea de teritorii. Disocierea politica de palestinieni va putea aduce cu siguranta liniste si pace, dar o noua problema se intrevede, si anume reexaminarea identitatii israeliene. Daca Israelul se repliaza pe liniile teritoriale din 1949, chiar usor revizuite, el se va gasi cu o puternica minoritate araba concentrata in Galileea, care militeaza de multi ani pentru drepturi egale cu concetatenii lor evrei. Din stat evreu, Israelul trebuie sa devina un stat pentru toti cetatenii, care sa-i trateze egal pe toti indivizii prezenti pe teritoriul sau, oricare ar fi apartenenta lor comunitara. Arabii israelieni vor solicita normalizarea statutului lor intern, obtinerea egalitatii reale cu concetatenii evrei, si nu este exclus ca acestia sa reclame autonomie administrativa ca un prim pas spre secesiune, in vederea unirii cu statul palestinian. Chiar si cu o componenta evreiasca extrem de puternica din punct de vedere numeric si social, statul Israel va inceta de a mai fi un stat evreu, asociat de o maniera exclusiva poporului evreu. Cu toate ca premierul Ariel Sharon i asigura pe toti cei nelinistiti - Eu sunt cel care ia decizii si eu sunt cel care le aplica -, pacea din Orientul Mijlociu se va realiza o data cu nasterea unei noi natiuni israeliene. Iar pentru detalii teoria lui Dubnov poate ramane de actualitate.

Efectele Intifadei asupra Parisului


Cine ar fi prevazut ca tulburarile de la Ierusalim vor avea ecou in Franta? Cetatenii de origine araba au mazgalit peretii cu lozinci antievreiesti si au dat foc sinagogilor de la Trappes, Bondy, Annemasse, Toulon si Strasbourg, simbolul Europei unite totusi, dar si al unei Europe biologic obosite - rata pozitiva a natalitatii este asigurata de imigrantii din lumea a treia. Arabii si evreii au transferat conflictul dintre ei in tara lui Voltaire, asa cum Romania cunoaste deja primele confruntari dintre kurzi si turci. Existenta Israelului, a patra putere militara a lumii, nu pare sa-i ajute pe evreii din Franta, tara favorabila cauzei palestiniene. Asa se face ca evreii din Paris si-au amintit ca Jacques Chirac i-a vandut lui Saddam Hussein un reactor nuclear si ca, in urma cu doi ani, serviciile de ordine israeliene, l-au impiedicat pe presedintele francez sa faca o baie de multime" palestiniana. Jacques Chirac nu a inteles nimic despre Israel si despre israelieni", a conchis Henri Hajdenberg, presedintele Consiliului Reprezentativ al Institutiilor Evreiesti din Franta (CCRIEF). In actele ostile fata de lacasurile lor de cult, evreii din Franta vad un complot mediatic". Ziarul Tribuna evreiasca le atribuie francezilor un gen de ignoranta abisala": Conform unui sondaj, un francez din doi nu stie cine este Abraham! Aici e diferenta radicala fata de lumea anglo-saxona, unde Biblia este

considerata o carte de referinta. In Statele Unite, un evreu care poarta kippa poate sa candideze la vicepresedintie. Va imaginati acest lucru in Franta?"

Moartea unui simbol: Ahmed Yassin


Victor MAIER Uciderea sheicului Yassin, din ordinul si sub comanda directa a prim-ministrului israelian Ariel Sharon, a provocat un val de reactii de nemultumire. Si aceasta nu doar din partea statelor musulmane, ci si n rndul democratiilor occidentale. Daca Uniunea Europeana s-a multumit sa condamne cea ce considera a fi o crima extra-judiciara, ministrul britanic de Externe, Jack Straw, a apreciat ca lichidarea lui Yassin este inacceptabila si nejustificata. El a adaugat ca Israelul nu era abilitat sa efectueze o astfel de operatiune, care are putine sanse sa si atinga obiectivul. Ministrul german de Externe, Joschka Fischer, a declarat ca guvernul de la Berlin este foarte ngrijorat dupa operatiunea israeliana de asasinare a liderului spiritual al miscarii Hamas si a lansat un apel la calm. Acelasi apel, reiterat de mai multi oficiali, a fost si singura pozitie a administratiei americane, care, a cerut celor doua parti sa evite escaladarea violentelor. Koffi Anan, secretarul general al ONU a declarat ca atacurile ncalca legislatia internationala. De ce a fost nevoie de moartea eicului? Desigur, nu exista un raspuns sigur sau singular. Cele mai multe voci nclina nsa sa dea crezare ipotezei conform careia atentatul s-a vrut a fi nu att o razbunare pentru atentatele din Ashdod, ci mai degraba o ultima demonstratie de forta a Israelului naintea mult anuntatei retrageri din Fsia Gaza. Anuntarea etapelor planului de retragere a coloniilor evreiesti din Fsia Gaza, o data cu retragerea contingentelor militare care le nsotesc, a creat n Israel un curent potrivnic guvernului condus de Ariel Sharon, acuzat, att de cetatenii de rnd ct mai ales de extrema dreapta, de cedare n fata terorismului Hamas. Astfel, atentatul nu este altceva dect o demonstratie de forta, menita sa atraga atentia asupra faptului ca Israelul poate nca sa loveasca Hamasul, chiar la vrful sau, si ca nu se afla ntr-o retragere n fata terorismului. Reacii la uciderea liderului Hamas Uciderea sheicului Yassin, din ordinul si sub comanda directa a prim-ministrului israelian Ariel Sharon, a provocat un val de reactii de nemultumire. Si aceasta nu doar din partea statelor musulmane, ci si n rndul democratiilor occidentale. Daca Uniunea Europeana s-a multumit sa condamne cea ce considera a fi o crima extra-judiciara, ministrul britanic de Externe, Jack Straw, a apreciat ca lichidarea lui Yassin este inacceptabila si nejustificata. El a adaugat ca Israelul nu era abilitat sa efectueze o astfel de operatiune, care are putine sanse sa si atinga obiectivul. Ministrul german de Externe, Joschka Fischer, a declarat ca guvernul de la Berlin este foarte ngrijorat dupa operatiunea israeliana de asasinare a liderului spiritual al miscarii Hamas si a lansat un apel la calm. Acelasi apel, reiterat de mai multi oficiali, a fost si singura pozitie a administratiei americane, care, a cerut celor doua parti sa evite escaladarea violentelor. Koffi Anan, secretarul general al ONU a declarat ca atacurile ncalca legislatia internationala. n ciuda reactiilor individuale, mai mult sau mai putin virulente la adresa uciderii sheicului Yassin, organismele internationale au avut o reactie destul de slaba. Singura care s-a sesizat a fost Comisia pentru Drepturile Omului din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, care a condamnat Israelul pentru asasinarea liderului spiritual al Hamas. 31 de state au votat n favoarea rezolutiei propuse de Pakistan si sustinuta de alte state arabe, n vreme ce 18 tari, inclusiv cele din cadrul UE, au preferat sa se abtina de la vot. Statele Unite si Australia, aliatii traditionali ai Israelului, au fost singurele state care au votat mpotriva rezolutiei care a condamnat n termeni duri lichidarile si crimele extra-judiciare....n special tragica asasinare a sheicului Ahmed Yassin. Comisia nu s-a sfiit sa numeasca acest atentat drept o tragedie n ceea ce priveste drepturile

omului, n ciuda avertismentelor venite din partea Statelor Unite, conform carora, astfel de decizii politizate ar discredita Comisia. Reprezentantii statelor arabe au denumit atentatul ca fiind terorism de stat. Urmri si efecte Asa cum au anuntat deja noii lideri ai Hamas (Khaled Meshaal si Abdel-Aziz Rantisi reprezentanti ai aripii dure) Hamas-ul va riposta, n ciuda anuntatei ncetari a ostilitatilor din luna ianuarie a acestui an, prin atentate violente la adresa Israelului. O alta reusita a atentatului mpotriva liderului spiritual Hamas o va reprezenta cresterea ostilitatii la adresa Israelului n toate statele arabe si, implicit, o recrudescenta a terorismului n zona. Mai mult dect att, refuzul SUA de a condamna atacul asupra sheicului risca sa mute o parte din ostilitatea lumii musulmane asupra Statelor Unite, crescnd riscul atentatelor asupra acestora. Uciderea lui Yassin reprezinta, n acelasi timp, o miza foarte mare pentru balanta de putere din teritoriile ocupate. Autoritatea Palestiniana a carei forta si legitimitate a scazut treptat n confruntarea/colaborarea cu Israelul, a pierdut, cu aceasta ocazie, foarte mult din sprijinul popular, n favoarea miscarii Hamas. Iar propunerea prim-ministrului Palestinian Ahmed Qurei, de ncetare a focului, a devenit acum o perspectiva din ce n ce mai putin plauzibila, n conditiile n care martirizarea liderului Hamas a condus la ntarirea pozitiilor organizatiei teroriste, n special a aripii dure. Seful spiritual si fondatorul miscarii islamiste palestiniene Hamas, Ahmed Yassin a fost personalitatea cea mai respectata de integristii palestinieni, pentru care, cuvntul sau era, ntotdeauna, litera de lege. Ca lider religios si-a disputat cu seful Autoritatii Palestiniene, Yasser Arafat, loialitatea a peste jumatate de milion de palestinieni. n 1987, Yassin a creat, n Fsia Gaza, miscarea de rezistenta islamica Hamas, dupa modelul gruparii Fratii Musulmani din Egipt. Militantii sai erau din rndurile palestinienilor din teritoriile ocupate, care, n anii 80, s-au ridicat mpotriva Israelului, revolta cunoscuta sub numele de Intifada. Reteaua sa de colaboratori provenea din institutiile sociale islamice si din rndul clericilor din moschei. n 1989, la Gaza, autoritatile israeliene l-au arestat pe seicul Yassin, acuzndu-l de implicare n asasinarea a doi militari israelieni si a patru colaborationisti- termen dat palestinienilor banuiti ca actioneaza ca informatori pentru fortele israeliene. n 1991 seicul a fost condamnat la nchisoare pe viata. Aflat n penitenciarul Ayalon, n 1995 Yassin a reusit sa convinga cotidianul de limba araba Al Hayat sa publice cteva din declaratiile sale, potrivit carora, pacea cu Israelul este mpotriva legii islamice, nsa el nu excludea un armistitiu temporar cu statul evreu, menit sa contribuie la unirea fortelor palestiniene si a celor arabe pentru a ataca aceasta tara. Yassin excludea, nsa, orice posibilitate de a-si modera atitudinea fata de procesul de pace semnat de Yasser Arafat si guvernul israelian, n 1993. Dupa opt ani de nchisoare, pe 1 octombrie 1997, a fost eliberat si internat ntr-un spital iordanian. Oficial, eliberarea sa a fost decretata de guvernul condus, atunci, de premierul Benjamin Netanyahu, dupa o solicitare prezentata de nsusi regele Hussein al Iordaniei. Unul dintre principalele motive oficiale invocate de monarhul hasemit, pentru obtinerea eliberarii eliberarii lui Yassin, a fost starea precara a sanatatii seicului integrist si presupusul risc pe care si l-ar fi asumat autoritatile israeliene n cazul n care Yassin ar fi murit ntr-o nchisoare israeliana, fapt care ar fi provocat, inevitabil, o explozie de furie n teritoriile palestiniene. Ahmed Yassin avea 67 de ani, aproape orbise si era paralizat n proportie de 90 la suta, n urma unui accident din copilarie. nsa n spatele acestor explicatii oficiale parea sa se ascunda o alta realitate, si anume: eliberarea lui Yassin a fost rezultatul unui schimb de prizonieri, mediat de regele Iordaniei, operatiune la care ar fi participat ministrii de externe din Israel si Iordania. La numai o zi dupa eliberare, seicul Yassin si-a manifestat sprijinul pentru atacurile sinucigase care vizau obiective israeliene. Initial nu i s-a permis revenirea n Gaza, nsa Netanyahu a

autorizat, ulterior, ntoarcerea seicului Yassin. Pe 6 octombrie 1997, mii de palestinieni l-au primit ca pe un adevarat erou. El a venit din Iordania cu un elicopter al fortelor armate, pus la dispozitia sa de regele Hussein. Dupa eliberare, desi era tintuit ntr-un scaun cu rotile, Yassin a plecat ntr-un turneu n mai multe tari arabe. Potrivit analistilor palestinieni, interesul majoritatii regimurilor arabe de a-i acorda onoruri liderului Hamas era unanim: n aproape toate aceste tari exista o opozitie, mai mult sau mai putin puternica din partea radicalilor islamici, si, o ntlnire a unui oficial guvernamental cu Yassin era considerata o reusita, care ducea, de obicei, la calmarea spiritelor n zona respectiva. Acest lucru se ntmpla n special n Arabia Saudita si n Emirate. Nici n Gaza nu a trecut neobservata contributia liderului islamist: colectarea a peste 50 de milioane de dolari destinati consolidarii infrastructurii sociale, educative si religioase a organizatiei, n preajma alegerilor legislative palestiniene. Cea mai mare suma de bani, obtinuta de Yassin, provenea din Arabia Saudita- 25 de milioane, din partea Iranului a primit 15 milioane, iar din Kuweit 10 milioane. Pe 24 iunie 1998, Yassin a fost ntmpinat de sute de tineri palestinieni la punctul de frontiera de la Rafah. La ntoarcerea sa, liderul Autoritatii Palestiniene, Yasser Arafat, i-a propus sa intre ntr-un guvern de unitate nationala, oferta refuzata, nsa, de Yassin. Pe 5 decembrie 2001, ca urmare a intensificarii violentelor declansate, cu un an n urma, de vizita premierului Ariel Sharon pe Esplanada Moscheilor, Autoritatea Palestiniana i-a impus seicului arestul la domiciliu, ca masura de prevenire a altor atacuri teroriste. n mai 2002, lideri ai Autoritatii Palestiniene i-au sugerat nca o data lui Yassin sa faca parte din noul executiv palestinian, nsa si de aceasta data au fost refuzati. Pe 6 septembrie 2003, liderul spiritual al Hamas a fost ranit la brat, ntr-o prima ncercare de asasinat selectiv, dupa ce avioane israeliene F-16 au lansat o bomba de mare putere asupra cladirii din orasul Gaza, n care se afla Yassin. Pe 22 martie, nsa, seicul nu a mai scapat: a fost ucis n timp ce se ndrepta spre o moschee, de unui raid cu rachete, lansat de catre fortele israeliene, n apropierea locuintei sale. (Roxana IONICI)

Un nou asasinat politic n Orientul Mijlociu


Roxana IONICI La mai puin de o lun de la asasinarea liderului spiritual al organizaiei Hamas, Ahmed Yassin, un nou cutremur a zguduit scena politic din Orientul Mijlociu: succesorul su, Abdel Aziz Al Rantissi a fost grav rnit ntr-un raid al armatei israeliene i a murit la spital, dup cteva ore. Atacul de la Sheikh Radwan, din Fia Gaza, a fost lansat la scurt timp dup ce la punctul de trecere Erez a avut loc un atentat sinuciga pus la cale de palestinieni, soldat cu moartea unui militar israelian i rnirea altor trei. Comunitatea internaional a reacionat vehement la asasinarea lui Rantissi. Mai multe state au afirmat c acest nou asasinat politic a fost un act nejustificat i nc o piedic n calea soluionrii crizei din Orientul Mijlociu. Lumea arab a condamnat atacul fr precedent, iar gruprile islamiste au promis rzbunare. Prin vocea premierului palestinian, Ahmed Qorei, cabinetul de la Ramallah a transmis c aceast campanie terorist a Israelului este rezultatul direct al recentelor ncurajri primite din partea Statelor Unite. Atta timp ct Washingtonul este de partea Israelului n acest conflict, nu va exista pace n regiune, a subliniat Ahmed Qorei. Comisarul european pentru politic extern, Javier Solana, a declarat c atacurile de acest gen sunt ilegale i duntoare, iar Israelul are dreptul s i protejeze cetenii de gruprile teroriste, dar astfel de practici nu sunt indicate. Ministrul italian de externe, Franco Fratini, a spus c ara sa, la fel ca ntreaga Uniune European, a condamnat asasinarea efului Hamas. n opinia sa, astfel de asasinate alimenteaz ura i violena. Pe de alt parte, primul ministru israelian, Ariel Sharon, a susinut c uciderea lui Rantissi era necesar. Abdel Aziz Al Rantissi, n vrst de 56 de ani, a fost unul dintre cei mai radicali lideri Hamas. ntr-unul dintre primele sale discursuri dup asasinarea lui Yassin, Rantissi l-a calificat pe George W. Bush drept inamicul islamului i al musulmanilor. Pe 10

iunie 2003, Rantissi a supravieuit unui raid israelian. n atacul de atunci au murit doi palestinieni, iar el a fost rnit la picior. De pe patul spitalului Rantissi a avertizat c nici un israelian nu va rmne n Palestina. Abdel Aziz Al Rantissi era un bun cunosctor al limbii engleze i studiase n Egipt, de aceea a devenit, n scurt timp, un interlocutor privilegiat de presa internaional. n 1987, mpreun cu Ahmed Yassin, Al Rantissi a pus bazele organizaiei Hamas, o micare a rezistenei islamice i a devenit numrul doi n ierarhia gruprii din teritoriile palestiniene. Dup prima tentativ de asasinat, Al Rantissi a nceput s evite apariiile n public; el accepta s participe numai la manifestaiile unde era protejat de mulimea se simpatizani i tot din motive de precauie, folosea foarte rar telefonul mobil. Abdel Aziz Al Rantissi s-a nscut pe 23 octombrie 1947, n localitatea Yebna, un sat arab situat n nordul Fiei Gaza, localitate care din 1948 este pe teritoriul israelian, n apropiere de Tel Aviv si se numete Yavne. Dup formarea Statului Israel, familia cu ce 12 copii s-a mutat n tabra de refugiai de la Khan Younes, n sudul Fiei Gaza, viitorul lider Hamas fiind unul dintre cei 700.000 de refugiai palestinieni de la acea vreme. Educat la o coal a Ageniei Naiunilor Unite pentru ajutorarea refugiailor palestinieni, Rantissi a plecat n Egipt, unde a devenit medic pediatru, apoi a revenit acas i i-a nceput activitatea la spitalul Nassir. La scurt timp a devenit membru important al organizaiei Hamas, alturi de care a rmas pn la sfritul vieii. n 1978, Rantissi a fost arestat de autoritile israeliene, fiind acuzat de apartenen la o grupare terorist. Dup doi ani a fost eliberat, iar n 1992 a fost deportat n sudul Libanului, din ordinul premierului izraelian de atunci, Yitzhak Rabin. Un an mai trziu s-a ntors n Gaza, ns a fost din nou arestat de israelieni, pna n 1997. De atunci Rantissi s-a implicat efectiv n operaiunile micrii Hamas. Mii de palestinieni l-au condus pe Abdel Aziz Al Rantissi pe ultimul su drum i au promis rzbunare. La numai o zi, organizaia Hamas s-a reunit n secret i a ales un nou lider - Mahmoud Zahar, ns, din motive de securitate, identitatea lui nu a fost dezvluit imediat.

Un porumbel ucis in prag de iarna


Olga Gheorghe Unul dintre cele mai matusalemice" fenomene ale vietii politice internationale este procesul de pace din Orientul Mijlociu. Fara sa-mi fortez prea tare memoria, am impresia ca era, ntr-un anumit fel, n curs nca de la nasterea mea, sau oricum dintr-o vreme cand, prea copil fiind, nca nu ncepusem a citi ziarele. Pe nebagate de seama, ne-observatorii si ne-specialistii ncepusera sa traiasca aproape cu speranta ca, n ciuda unor incidente (totdeauna soldate cu victime), apropierea mileniului III a mai domolit fierbinteala patimilor. Pe cand stateam cu ochii pe butelia Balcanilor", ne-am trezit nsa aruncati cu decenii napoi. Ca din senin, Ierusalimul a revenit n actualitate, scris pe frontispiciile ziarelor din toata lumea, si nu oricum, ci cu litere de sange omenesc. Daca luam Biblia drept cartea de nceput a istoriei, acolo se petrece o sangeroasa ncaierare fratricida. Daca luam de bune profetiile lui Nostradamus, mileniul III ne va aduce trezirea (si stapanirea) unui mparat arab. Daca ascultam partile, n momentele lor de emotie, pe strada, n ncaierare, n fata camerelor de luat vederi de pretutindeni, greu ne-am ncumeta sa nclinam balanta catre una dintre ele: si tu ai dreptate si tu ai dreptate ca sa punem, fara urma de ras si ironie, concluzia mprumutata dintr-un banc aproape uitat. n jurul acestui conflict renascut ca din senin se ridica si se pierd reputatii. Administratia Clinton, campioana absoluta a eforturilor de pace, ajunsa la final de mandat, nu poate fi fericita cand si vede ani de negocieri asidue aruncati pe fereastra si, n plus, bilantul stirbit ntr-unul dintre cele mai consistente segmente ale sale. Lumea araba"- sintagma care, gratie comunicatiilor globale, tehnologiei informatiei, educatiei de tip international si intrarii n arena a unei noi generatii de lideri (nca nu multi, dar tineri si fii ai vremurilor lor), parea sa fi cazut n desuetudine ca orice solidaritate hranita mai mult din traditia istorica decat din realitatea contemporana - regaseste un liant si un semn identitar. Reuniuni ministeriale si summituri,

declaratii prudente, declaratii inflamate - pe scurt, un pretext de a rennoda legaturi destramate sub egida moderna a regionalitatii sau subregionalitatii institutionalizate. n acelasi timp, sanatoasa nencredere cu care fiecare dintre noi se apara de asaltul (si eventualul triumf) al idealului ne mpinge, ba pe unii, ba pe altii, sa ne ntrebam cine pe cine manipuleaza. Si, de fapt, cine profita? Uniunea Europeana, aspiranta la statutul de bloc major, se simte vinovata ca nu s-a implicat mai mult. Si cine ar acuza-o, gandind la piata egal de vasta pe care ar reprezenta-o lumea araba"? Rusia, modesta azi, cand cauta sa se reinstaleze macar n fotoliul de major power", caci superpower" e doar una, predica cu zel avantajele unei lumi multipolare, n care negocierile de pace n-ar fi dat gres, spre deosebire de cele arbitrate doar de Washington. Sa speram ca nu cu nostalgia vastei piete pentru echipamente militare ce-a fost odata lumea araba". Sa mai adaugam o Sirie ambitioasa sa-si recapete statutul de contrapondere la Egipt, n ecuatia regionala? Sa mai adaugam o Libie care teoretizeaza modele comunitare panafricane " si interventii panarabe? Sa ne gandim ce mult i foloseste Irakului sa nu mai fie sub lupa, acum, cand aproape a convins ca e la moda si aproape firesc" sa ncalci embargoul si sa dai mana cu Saddam? Dincolo de toate acestea, mai sunt asteptarile exasperate ale palestinienilor care la 13 septembrie ar fi trebuit sa-si proclame propriul stat si temerile celor care nu l-au vrut pe vizionarul intelectual Shimon Peres un presedinte al pacii Israelului. Poporul care si-a gasit statul si limanul precum porumbelul lui Noe, dupa o lunga ratacire pe deasupra apelor nvolburate ale istoriei, sa se teama, oare, de erodarea unui vis multimilenar? Nu gasesc decat o singura explicatie porumbelului ucis n prag de iarna: teama ca, fara o amenintare palpabila la adresa minusculului colt de harta pe care-l echivaleaza cu fiinta lor, milioane de oameni dintr-o stirpe ce si-a semanat si altoit geniul, verva si tenacitatea pe civilizatiile ntregului mapamond nu ar vrea sa mai ramana pe solul arid unde, adesea, ploua la doi ani o data. Un porumbel ucis, indiferent din care tabara, nu-i un razboi fierbinte. Sunt de acord, cu conditia sa-mi demonstrati ca, din asta, macar una dintre tabere castiga.

ORIENTUL MIJLOCIU - Un rzboi fr ieire


Alexandru Antonescu Ofensiva dezlnuita de Israel n teritoriile autonome palestiniene din Cisiordania - ca riposta la un sangeros val de atentate sinucigase - a ndepartat, pana dincolo de orizont, speranta opririi violentelor si trecerii de la logica urii si distrugerii reciproce la cea a dialogului si convietuirii pasnice. Dupa un lung turneu diplomatic n zona, secretarul de stat american Colin Powell a trebuit sa se recunoasca nvins, revenind la Washington fara sa fi obtinut ncetarea, macar formala, a ostilitatilor. Presedintele George Bush a fost aproape singurul care a deslusit unele "progrese" n urma misiunii secretarului sau de stat, n timp ce analistii arabi, israelieni si "neutri" au pus, ntr-un neobisnuit consens, acelasi diagnostic: esec total. Cateva zile mai tarziu, guvernul lui Ariel Sharon si-a retras totusi trupele din majoritatea oraselor palestiniene reocupate, dar a mentinut sub asediu cele doua puncte nevralgice cu mare ncarcatura simbolica: biserica Nasterii Mantuitorului din Bethleem si birourile din Ramallah ale presedintelui Yasser Arafat. Palestinienii au denuntat retragerea israeliana ca o minciuna: tancurile au ramas n teritoriile autonome, gata oricand sa reia ofensiva. Guvernul lui Sharon prezinta incursiunile n teritoriile autonome drept actiuni de autoaparare, ncadrate n campania mondiala mpotriva terorismului, declansata de Statele Unite dupa atacul de la 11 septembrie. Administratia americana pare sa accepte aceasta interpretare prin ncrederea pe care continua sa i-o acorde premierului israelian, chiar si dupa ce acesta i-a ignorat cererile de retragere nentarziata din

teritoriile autonome. Europenii sunt nsa de alta parere: pe un ton neobisnuit de dur, comisarul european Chris Patten l-a acuzat pe Sharon ca, prin actiunile sale, "a luat ostatic campania antiterorista", facand mult mai dificila, daca nu imposibila, asocierea tarilor arabe la preconizata operatiune mpotriva liderului irakian Saddam Hussein. Fireste, teroarea permanenta n care au ajuns sa traiasca israelienii - sub amenintarea atentatelor sinucigase care-i pot lovi n orice moment si mai ales n clipele de sarbatoare si bucurie - este o realitate apasatoare la care nimeni nu poate ramane indiferent. S-a dovedit nsa ca escaladarea actiunilor militare nu garanteaza siguranta Israelului si a poporului sau, ci, dimpotriva, sporeste chiar riscul unor atentate si mai sangeroase. Dupa cum spunea chiar un fost sef al Mossadului, adevarata "infrastructura a terorii" pe care Sharon si generalii sai afirma ca doresc s-o elimine - se afla, de fapt, n mintile tinerilor palestinieni, cei care n-au avut mai nimic de castigat din procesul de pace, dar si-au pierdut si ultimele sperante o data cu naruirea acestui proces. Demolarea unor ntregi cartiere, impunerea unor restrictii insuportabile pentru populatia civila sau arestarea si umilirea a sute de oameni - numai pentru a-i elibera dupa cateva zile din lipsa de probe - pot fi prezentate de militarii si guvernantii israelieni ca succese n lupta antiterorista, pentru a reconforta opinia publica din tara; n randul palestinienilor nsa, asemenea fapte de arme nu duc decat la exacerbarea frustrarii si intensificarea dorintei de razbunare. n plus, pe plan international asemenea actiuni au un efect devastator asupra prestigiului Israelului, ai carui soldati se vad acum nvinuiti de crime de razboi, mai ales n tabara de refugiati de la Jenin. Asa cum releva acelasi Chris Patten, misiunea oficiala a armatei israeliene - "distrugerea infrastructurii teroriste" - ascunde de fapt un alt obiectiv, de ordin politic: disolutia Autoritatii Palestiniene si a tuturor institutiilor care pot servi ca nucleu al unui viitor stat pe deplin independent, pe care, n pofida declaratiilor oficiale, Sharon si cei din jurul sau nu par sa-l accepte cu nici un chip. Au fost, astfel, distruse chiar si servicii atat de "civile" cum sunt cele de cadastru sau statistica. n aceeasi logica s-au ncadrat si represaliile repetate mpotriva serviciilor de securitate palestiniene, carora li se cereau, n acelasi timp, actiuni mai ferme mpotriva terorismului. La un moment dat, cand au ncercat ntr-adevar sa aresteze cativa lideri extremisti, politistii din subordinea lui Arafat s-au trezit prinsi ntre doua focuri: militantii radicali le-au opus o rezistenta armata ndarjita, n timp ce, de cealalta parte, armata israeliana sanctiona prin bombardamente presupusa lor ineficienta mpotriva terorismului. Adaugand la acestea riscul de a fi etichetati drept tradatori si colaborationisti, lipsa de zel n capturarea suspectilor desemnati de Israel era, daca nu justificata, cel putin explicabila. Guvernul lui Sharon a preferat, nsa, sa conchida ca Autoritatea Palestiniana si Arafat sunt coordonatorii din umbra ai campaniei teroriste, concluzie sustinuta de prea putine si incerte dovezi. Multi au interpretat escalada din ultimele luni a violentei prin grila conflictului personal ntre Sharon si Arafat, datand nca din vremea razboiului din Liban, din 1982, si probabil chiar mai de mult. n Beirutul asediat, Sharon, pe atunci ministru al apararii, putea ordona uciderea lui Arafat, dar a renuntat la presiunea comunitatii internationale, fapt pe care l-a regretat public. Premierul ar dori acum sa-si ndrepte greseala de acum doua decenii si sa-si "scoata din joc" vechiul adversar - fara a-l elimina totusi fizic - dar nu numai din pura antipatie sau spirit de revansa, ci ca urmare a unor calcule politice serioase. Sharon a subliniat de mai multe ori ca nu va mai negocia cu Arafat, fiind dispus totusi la dialog cu alti lideri mai concilianti, care i-ar lua locul; dar el stie prea bine ca, n realitate, asemenea lideri nu exista. n primul rand, orice conducator palestinian care ar parea ca-si datoreaza ascensiunea bunavointei israeliene si-ar pierde orice legitimitate n fata propriului popor. n al doilea rand, ndepartarea lui Arafat, ca si destramarea Autoritatii Palestiniene (deja pe cale sa devina fapt mplinit), ar da cale libera islamistilor din miscarea Hamas, cea care, alaturi de alta grupare de acelasi gen, Jihadul Islamic, a initiat monstruoasele atentate sinucigase. Cat despre liderii OEP din generatiile mai tinere, si ei sunt, n general, mai radicali decat Arafat; cel mai proeminent dintre ei, Marwan Barghouthi, a fost arestat de armata israeliana sub aceeasi acuzatie de terorism, o premisa nu prea favorabila pentru un eventual dialog. De fapt, Sharon spera, probabil, ca, prin scoaterea din scena a lui Arafat, sa nu mai aiba de nfruntat decat lideri palestinieni fara legitimitate recunoscuta pe plan international si cu care dialogul nu ar fi fost posibil decat n limbajul fortei. Daca aceasta strategie a existat ntr-adevar, ea a dat gres: departe de a-l marginaliza pe Arafat, asediul de la Ramallah n-a reusit decat sa-i redea statura de erou national. Cele doua intalniri cu Arafat ale lui Colin Powell - criticate vehement de Sharon - au confirmat ca venerabilul presedinte ramane, mai mult ca oricand, un participant de neocolit la cautarea iesirii din criza.

n cele din urma, armata israeliana se va retrage chiar si din Ramallah si Bethleem, dar ciclul infernal al atentatelor nu va ntarzia sa se reia, nsangerand din nou Israelul si dovedind ca nu mijloacele de forta si izolarea, ci convietuirea si reconcilierea constituie cheia securitatii statului evreu si, n acelasi timp, a vecinilor sai palestinieni. Exasperate de incapacitatea - sau lipsa de vointa - a ambelor parti n oprirea violentelor, tot mai multe voci sustin ca pacea dintre Israel si palestinieni trebuie nu doar sprijinita, ci dea dreptul impusa de comunitatea internationala. Acest lucru este, evident, imposibil fara contributia Statelor Unite; dar cum actuala Administratie, sfasiata ntre tendinte si interese adesea opuse, pare sa-si fi epuizat mijloacele de presiune diplomatica, este, poate, momentul ca Europa unita sa-si afirme identitatea prin asumarea unui rol activ ntr-o regiune care-i este atat de apropiata geografic si spiritual. Nu va fi usor, dar succesul ar consacra n mod stralucit emergenta unei noi puteri pe scena internationala.

Premierul lui Arafat, oaspete la LUMEA


Se pare ca Arafat este dispus, in urma unor luni intregi de presiuni, sa cedeze puterea. Mahmoud Abbas (Abu Mazen), proaspatul premier al lui Yasser Arafat, a fost, in 1998, pe vremea cand detinea secretariatul general al Comitetului Executiv al OEP, intervievat de Lumea Magazin - primul contact al sau cu presa romana. Cunoscut ca unul dintre arhitectii Acordurilor de pace de la Oslo, fin si profund analist, doctorand in stiinte politice, el trece drept un politician moderat, fiind agreat acum, ca si atunci, de Israel si de comunitatea internationala. Fostul ministru de externe israelian Shimon Peres l-a caracterizat pe Abu Mazen intr-o prima declaratie de presa data dupa numirea sa in functia de primministru astfel: este un om extrem de responsabil, caracterizat in primul rand de seriozitate, si care manifesta pozitii si opinii extrem de clare. Reforma Autoritatii Palestiniene ceruta la nivel international este astfel indeplinita, au comentat agentiile de presa. Reluarea negocierilor de pace capata, prin persoana sa, sansa de a deveni realitate. Abu Mazen este cunoscut deja cititorilor nostri drept omul misiunilor discrete, o personalitate care evita aparitiile publice, atitudinile si pozitiile teatrale. Din aceste ratiuni am selectat in articolul de fata cateva dintre raspunsurile pe care le-a oferit actualul premier palestinian redactorilor nostri, in 1998. Pacea este un deziderat mondial Negocierile arabo-israeliene au inceput la Conferinta de la Madrid (1991) sub egida americana si rusa si cu o prezenta internationala importanta, dar s-au sfarsit in zilele noastre sub totala egida americana, dupa ce celelalte parti au fost inlaturate. Din punctul nostru de vedere, prezenta celorlalte parti are o importanta deosebita pentru ca ajuta la apropierea punctelor de vedere si la gasirea unor solutii prin oferirea mai multor idei. Am cerut si cerem in continuare largirea cercului acestor state, asa cum a fost la inceput; cerem participarea europeana si a altor state care doresc sa se implice in procesul de pace, pentru ca pacea nu este numai un deziderat israelian sau palestinian, ci unul mondial. Dar, din pacate, cerintele noastre nu si-au gasit ecoul si nu au fost acceptate de americani si israelieni. ONU nu trebuie neglijat Problema palestiniana si conflictul arabo-israelian au inceput in cadrul ONU si au continuat o perioada lunga de timp. Dar acum, datorita insistentei americane si israeliene, s-a indepartat de ONU, in pofida faptului ca bazele tuturor solutiilor trebuie sa fie deciziile legitime ale forului international. In legatura cu Romania, mentionez ca avem o experienta deosebita impreuna: Romania a jucat de multe ori rolul intermediarului linistit si secret in incercarea de a face cunoscute ideile ambelor parti. A facut acest lucru pentru ca Romania a inteles foarte devreme importanta pacii in Orientul Mijlociu. De aceea noi trecem aceste importante incercari in istoria poporului nostru si in istoria relatiilor bilaterale dintre poporul roman si cel palestinian. Viitorul nu e uor de ghici Procesul de pace este supus de o lunga perioada de timp unei campanii salbatice duse de dusmanii pacii, care sunt prezenti la tot pasul. Iar acestia sunt exponentii interesului declansarii razboiului si ai mentinerii unei stari conflictuale, tragand foloase din acest lucru.

Vreau sa mentionez ca istoria nu o sa se intoarca. Am semnat Acordul de la Oslo si celelalte acorduri care au urmat pentru a putea fi puse in practica nu pentru a fi simple lozinci si pancarte. Sunt sigur ca secolul XX nu se poate sfarsi inainte ca lumea, in general, si Orientul Mijlociu, in special, sa fie martori ai unui climat de pace. Un principiu rmas inactiv Cand poporul nostru a fost sub ocupatie si supus la tot felul de chinuri, am cerut protectie internationala impotriva ocupatiei. Aceasta ocupatie nu s-a sfarsit. Ea exista inca in multe teritorii palestiniene, umbrele ei planand asupra poporului si libertatilor lui. Prin protectie internationala noi intelegem rapiditatea aplicarii ad litteram a deciziilor legitime internationale, iar tarile lumii sa fie martore la ceea ce se intampla. Cititorilor dumneavoastr Vreau sa transmit poporului roman ca ne leaga cele mai stranse si sincere raporturi si ca nu vom uita niciodata sprijinul si ajutoarele oferite, in pofida conditiilor grele prin care treceti. Suntem siguri de sentimentele si nobletea acestui popor. Sunt sigur ca o sa vina timpul cand aceste relatii vor fi mai stranse. A consemnat A. Marin

Marwan Barghouthi judecat la Tel Aviv


Roxana IONICI eful micrii Fatah din Cisiordania, Marwan Barghouthi, considerat succesorul potenial al lui Yasser Arafat la conducerea Autoritatii Palestiniene, risc s i petreac restul zilelor n nchisoare, dup ce un tribunal de la Tel Aviv l-a declarat vinovat de comiterea mai multor crime anti-israeliene. Dei sentina va fi anunat pe 6 iunie, fiecare delict de care Barghouthi se face responsabil atrage pedeapsa cu nchisoarea pe via. Palestinianul, n vrst de 44 de ani, a fost arestat de armata israelian, n aprilie 2000, la Ramallah i inculpat pentru 26 de crime, complicitate la crim, tentative de omor, afiliere la o organizaie terorist i deinere de armament i explozivi. Autoritile israeliene consider ca Barghouthi are un rol foarte important n iniierea i perpetuarea celei de a doua Intifade, miscarea palestiniana declaat la Ierusalim, n septembrie 2000, dup vizita primului ministru Ariel Sharon pe Esplanada Moscheilor, ntr-o zi de rugciune musulman. Ulterior, el a declarat c Intifada va continua atta timp ct va dura ocupaia israelian n teritoriile palestiniene. Parchetul a cerut ca Marwan Barghouthi s fie condamnat la cinci pedepse cu nchisoarea pe via, el fiind responsabil direct de uciderea a cinci persoane, n patru atentate. De asemenea, el a fost condamnat la 40 de ani de nchisoare suplimentar pentru tentativa de asasinare a unui cetean israelian. Guvernul israelian a susinut verdictul pronunat de tribunalul de la Tel Aviv. n timpul procesului, Marwan Barghouthi a declarat c tribunalul este incompetent, iar acuzaiile sunt foarte stranii. n context, ministrul israelian al Justiiei, Yosef Lapid, afirma c autoritile ar putea lua n considerare inculparea preedintelui Autoritii Palestiniene, Yasser Arafat, dup ce Marwan Barghouthi, membru al micrii sale, Fatah, a fost gsit vinovat de comiterea mai multor asasinate. Este vorba de crime comise n Israel i de victime israeliene. Una dintre atrociti a fost comis ntr-un restaurant, la civa pai de aicideclara, la rndul su, Daniel Taub, consilierul juridic al Ministerului de Externe, la ieirea din tribunalul din Tel Aviv. Dup pronunarea verdictului, pe 6 iunie, am putea s lum n considerare inculparea lui Arafat, a adugat ministrul Lapid, care a subliniat c autoritile nu l-au trimis nc pe liderul Autoritii Palestiniene n judecat, deoarece nu vor s inculpe personaliti publice. O surs israelian a informat, ns, c nu exist planuri iminente de a-l inculpa pe Arafat, care este acuzat, de mult vreme, de ctre Israel de incitarea la violen pe tot timpul desfurrii Intifadei. Yasser Arafat, ns, a negat ntotdeauna acest lucru. Pe de alt parte, Autoritatea Palestinian a contestat legitimitatea tribunalului din Tel Aviv i a cerut eliberarea imediata a lui Barghouthi, afirmnd c el este unul dintre

membrii Parlamentului palestinian. Nu cunoatem nici mcar un singur Parlament din ntreaga lume care ar ridica problema imunitii aleilor si pentru a le acorda dreptul de a ucide a spus, n replic, consilierul juridic al Ministerului de Externe israelian, Daniel Taub. Avocatul francez al lui Barghouthi a afirmat c ntregul proces a fost unul politic, bazat pe un dosar trucat, i a reclamat condiiile dure de detenie suportate de clientul su. Imediat dup proces, radicalii palestinieni au ameninat c vor rpi militari israelieni.

Foaia de parcurs - ultima soluie pentru Orientul Mijlociu


Roxana IONICI Autoritatea palestinian l-a acuzat pe premierul israelian, Ariel Sharon, c a ngropat Foaia de parcurs, ultimul plan internaional de pace n Orientul Mijlociu, dup ce a dat und verde construirii de noi locuine n coloniile din Cisiordania. Ministrul palestinian nsrcinat cu negocierile, Saeb Erakat, susine, n context, c toate angajamentele luate de Sharon pe lng preedintele american George W. Bush, i anume desfiinarea coloniilor ilegale i nghearea colonizrii, nu au fost respectate. Responsabilul palestinian a fcut apel Administraiei americane s verifice ea nsi c toate promisiunile lui Sharon n problema colonizrii nu au fost respectate. Israelul se nal creznd c retrgndu-se din Gaza va putea pstra Cisiordania- a afirmat Saeb Erakat, referindu-se la planul lui Sharon, care prevede evacuarea din Fia Gaza i meninerea principalelor aezri evreieti din Cisiordania. Nemulumirea Autoritii Palestiniene survine deciziei premierului israelian de a autoriza publicarea ofertelor de licitaie pentru construirea a aproximativ 1300 de locuine n coloniile din Cisiordania. Anterior, Ariel Sharon a ngheat acest proiect, care se refer strict la efectuarea construciilor n implantrile Maale Adumim, Ariel, Kiryat Arba i Beitar Ilit. Msura s-a dovedit a fi, ns, una temporar, necesar verificrii n teren a amplasrii celor 1300 de locuine, pentru a nu se depi suprafaa coloniilor, ceea ce ar fi reprezentat o nclcare a angajamentelor asumate de Ariel Sharon fa de Statele Unite. Practic, Ariel Sharon intenioneaz s consolideze principalele implantri din Cisiordania, unde triete majoritatea celor 240 de coloniti evrei, concomitent cu procesul de evacuare a celor 21 de colonii din Fia Gaza i a nc patru, ns minore, din nordul Cisiordaniei. Pe de alt parte, Washingtonul manifest o preocupare crescnd n legtur cu lipsa de voin a Israelului de a desfiina aezrile respective din Cisiordania, dintre care unele constau din rulote, n timp ce altele au deja cldiri, drumuri pietruite i au fost conectate la reeaua electric. Mai mult, la nceputul lunii august, radioul militar israelian a anunat c Ministerul israelian al habitatului pregtete planul de construcie a unei noi colonii, cu mai multe mii de locuine, care va lega Ierusalimul de Est de Maale Adumim, cea mai mare implantare evreiasc din Cisiordania. Pregtirile pentru nceperea lucrrilor vor fi ncheiate peste ase luni. Premierul Ariel Sharon i ministrul aprrii, Shaul Mofaz, i-au dat acordul pentru punerea n practic a proiectului, care se desfoar cu cea mai mare discreie. Terenurile pe care vor fi ridicate cldirile i care aparineau palestinienilor au fost declarate pmnturi de domeniu. Oficiali israelieni, care au dorit sa-i pstreze anonimatul, au declarat c n curnd vor ncepe tratativele cu Statele Unite privind principiile care vor reglementa ridicarea construciilor suplimentare din coloniile evreieti, urmrindu-se ntrirea blocurilor principale de colonii, pe care Israelul vrea s le pstreze dup ncheierea acordului final de pace. Aceti oficiali au declarat c Statele Unite aprob construciile n interiorul coloniilor evreieti din Cisiordania, iar Israelul le va cere sprijinul pentru extinderea blocurilor de colonii. Oficiali ai Departamentului de Stat, tot sub rezerva anonimatului, au declarat c politica american fa de coloniile evreieti nu s-a schimbat. Statele Unite se opun oricrei construcii noi n colonii, n mod oficial, i n nici un caz nu trec cu vederea acest fapt. n ultima perioad, Departamentul de Stat a obiectat de dou ori fa de planul israelian de a construi 600 de locuine la Maale Adumim. Statele Unite cer Israelului s respecte termenii Foii de parcurs, care prevede n prima faz ca Israelul s nghee orice activitate n colonii. Totui, pe 14 aprilie, la ntlnirea

cu premierul Ariel Sharon, preedintele Bush a enunat o schimbare a politicii Statelor Unite n aceast problem. n loc s califice coloniile un obstacol n calea pcii, George W. Bush a spus c, dat fiind existena marilor blocuri de colonizare din Cisiordania, este nerealist s ne ateptm ca rezultatul negocierilor asupra statutului final s fie o ntoarcere complet la graniele din 1967. Palestinienii cer Israelului s se retrag la aceste granie i s desfiineze toate coloniile pentru a-i crea un stat propriu. Oficiali israelieni au declarat c, n urma recunoaterii de preedintele Bush a blocurilor mari de colonizare, Israelul i Statele Unite pun la punct n comun o hart a Cisiordaniei, n care sunt delimitate sectoarele unde va fi permis ridicarea construciilor. Una din posibiliti este ca grania s fie trasat n jurul blocurilor de colonizare, iar construciile s fie autorizate ntre colonii, n loc ca ele s fie mrginite la limitele enclavelor individuale. O alt opiune, discutat n negocierile cu americanii, este aplicarea planurilor de urbanism ale coloniilor, care prevd ca micile enclave s devin ntr-o zi orae de sine stttoare, care vor include mari poriuni din teritoriul Cisiordaniei. S-ar putea ajunge la un acord, prin care americanii s protesteze de form fa de continuarea construirii n colonii, cu nelegerea tacit c plngerile lor nu vor fi luate n considerare de Israel. Oficialii israelieni au enumerat cteva dintre blocurile de colonizare, care vor fi incluse n acord - Maale Adumim, cu 31 de mii de locuitori, Ariel -18 mii, care se afl chiar n centrul Cisiordaniei, Emanuel, n imediata apropiere, Gush Etzion, lng Ierusalim, Beitar Ilit, aflat n apropiere i locuit de ultrareligioi, i blocul Modiin. Pe 15 septembrie, evreii din Israel i cei din diaspora au trecut n anul 5765, potrivit calendarului ebraic. Rosh Hashana este ziua cnd se aniverseaz crearea Omului, a lui Adam, sau Geneza. Srbtoarea ine dou zile. De Rosh Hashana, liderul Autoritii Palestiniene, Yasser Arafat, a urat La muli ani! Israelului. ntr-un mesaj adresat preedintelui israelian, Moshe Katsav, liderul palestinian a adresat felicitarea n numele su i al poporului palestinian. Oamenii curajoi trebuie s-i uneasc eforturile pentru a instaura pacea ntre cele dou popoare, a spus Arafat. El a adugat c ura, omorurile, blocadele, ocupaia (teritoriilor palestiniene, n.a.), colonizarea i bariera (gardul de securitate construit de Israel n Cisiordania, n.a.) nu pot contribui la o pace just. Cu ocazia Anului Nou, pe de alt parte, armata israelian a accentuat blocarea teritoriilor palestiniene, ca urmare a informaiilor obinute de serviciile de securitate intern, potrivit crora micrile extremiste palestiniene ar planifica noi atacuri antiisraeliene. n ceea ce privete gardul de securitate, anterior, autoritile israeliene au decis continuarea construciei ntr-o zon din Cisiordania, care nu fusese avut n vedere pn acum. Atacurile sngeroase de la sfritul lunii august din oraul Beersheva, cnd dou autobuze au explodat ucignd 16 oameni, au determinat Ierusalimul s recurg la aceast msur. Lucrrile la noua seciune a gardului au nceput din sudul Hebronului, unul din cele mai importante orae ale Cisiordaniei, din cauza valului de violene declanat recent. Decizia privind noua seciune a gardului de securitate a fost luat cu puin timp naintea vizitei oficiale n teritoriile palestiniene a ministrului de externe egiptean, Ahmed Aboul Gheit, i a efului serviciilor secrete de la Cairo, Omar Suleiman, care s-au ntlnit cu oficiali palestinieni pentru a discuta despre msurile de securitate care trebuie luate dup retragerea Israelului din Fia Gaza. Autoritile israeliene refuz ns s negocieze cu palestinienii, iar Egiptul dorete s joace rolul de mediator, oferindu-i sprijinul n probleme de securitate. n ciuda protestelor internaionale, Israelul a terminat de construit o treime din partea de nord a aa-numitului gard de securitate, motivnd c acesta va bloca eventualele atacuri teroriste ale militanilor palestinieni. De cealalt parte, Autoritatea Palestinian acuz Israelul c a anexat mii de hectare de pmnt prin construirea acestui gard, sfidnd orice lege sau verdict internaional. Dei pe 9 iulie Curtea Internaional de Justiie de la Haga a calificat construirea gardului drept un act ilegal, printr-o sentin fr caracter coercitiv, autoritile israeliene au decis continuarea construirii gardului de securitate, opernd unele modificri ale traseului acestuia, pentru a-l aduce mai aproape de Linia Verde - frontiera simbolic trasat de comunitatea internaional ntre Israel i teritoriile palestiniene. ns evenimentele tragice din oraul Beersheva au dat un imbold autoritilor israeliene de a continua construirea gardului, asigurnd comunitatea internaional c traseul acestuia va respecta Linia Verde, preconiznd c n cteva luni noua seciune va fi finalizat. Pe de alt parte, Saeb Erekat, membru important al cabinetului palestinian, a condamnat ultima decizie de construire a gardului, motivnd c

aceast aciune distruge n totalitate Foaia de Parcurs, planul de pace elaborat de Cvartetul pentru Orientul Mijlociu, din care fac parte ONU, UE, Rusia i Statele Unite, i care prevede, printre altele, nfiinarea unui stat palestinian independent pn n 2005. n timp ce Statele Unite susin Foaia de Parcurs, Israelul consider c are aprobarea tacit a Washingtonului de a continua i construirea de locuine n Cisiordania. Surse ale diplomaiei americane au declarat c Statele Unite sunt fidele planului de pace, ns anunul Israelului lansat n luna august cu privire la construirea a 1000 de locuine n coloniile de lng Ierusalim nu a provocat nici o reacie la Washington. Putem continua construirea complexului de locuine n Cisiordania i, atta timp ct acest lucru se va desfura n linite, Statele Unite nu vor avea nimic de obiectat, a declarat recent premierul Ariel Sharon cotidianului Jerusalem Post, ca rspuns la ntrebarea privind o eventual nelegere tacit Israel-SUA, n legtur cu aceast problem. Construirea de noi colonii evreieti sau extinderea celor existente rmne un subiect delicat ntre Israel, SUA i Autoritatea Palestinian atta timp ct planul de pace al Cvartetului urmrete crearea unui stat independent palestinian. Deocamdat, Foaia de Parcurs, lansat n vara anului trecut de preedintele George W. Bush, a rmas liter moart, deoarece nici Israelul i nici palestinienii nu au respectat nelegerile iniiale, n primul rnd oprirea construirii de noi colonii i demontarea implantrilor neautorizate de ctre Israel, iar Autoritatea Palestinian nu a reuit s pun capt violenelor antiisraeliene.

Orientul Mijlociu a apucat-o in direcia opusa foii de parcurs


Iom Kippur, Ziua cinei pentru evrei, este o perioada de reflecii profunde si simboluri legate de provocrile pe care le prezint viata. In mijlocul unui alt ciclu de violente din Israel, poate niciodat acest simbolism nu a prut att de mpovrtor. Un atentat sinuciga care a avut loc in oraul Haifa s-a soldat cu cel puin 19 mori in ziua de Sabat dinaintea srbtorii de Iom Kippur si a mpins guvernul israelian cu inga un pas mai aproape de eliminarea preedintelui palestinian Yasser Arafat. Pe plan oficial, administraia Bush a pronunat condamnrile obinuite si a prezentat condoleanele cunoscute. Dar, printre rndurile declaraiilor si in cadrul unor conversaii particulare cu liderii regionali, SUA dau de neles ca au ajuns la captul rbdrii. Casa Alba este obligata sa aib de-a face cu un lider israelian, cruia nu i se opune, si cu un lider palestinian pe care nu-l poate suporta. Casa Alba obinuia sa vorbeasc despre pacea din Orientul Mijlociu. Acum discursul se concentreaz asupra modului in care ar putea opri prbuirea regiunii in abis. ntr-o declaraie scris, preedintele Bush nu l-a menionat niciodat cu numele pe Arafat, referindu-se in schimb asupra "responsabilitii Autoritii Palestiniene de a lupta mpotriva terorismului". Dar, in particular, era vorba tot timpul de Arafat. Oficiali de la Casa Alba i-au sunat pe apropiaii premierului Ariel Sharon, cerndu-le sa renune la politica guvernamentala oficiala de a-l expulza sau de a-l ucide pe Arafat. Ei s-au adresat si liderilor arabi, exercitnd din nou presiuni asupra lor pentru ca acetia sa-l conving pe Arafat sa ia masuri ferme mpotriva terorismului. Este un refren care nu-i mai impresioneaz pe muli in regiune. Liderii arabi insista ca se pot sprijini pe Arafat in msura in care administraia Bush se sprijin pe Sharon. n consecin, ce vor face Statele Unite in ce-l privete pe Sharon? SUA au ameninat ca vor reduce o mica parte din creditul de opt miliarde de dolari pentru a sublinia opoziia lor fata de zidul ce se construiete intre teritoriile israelian si palestinian. Dar, cnd este vorba de securitate, SUA adopta o linie mult mai blnda, rugndu-l pe Sharon sa se gndeasc la "consecinele" aciunii lui. (In traducere: eliminarea lui Arafat va incendia regiunea). Casa Alba crede ca nu are prea multe atuuri mpotriva lui Sharon. "Nu este vorba numai de faptul ca Israelul este un stat suveran, dar este si o democraie", afirma un oficial din administraie. "Israelienii nu l-au ales pe Sharon sa aduc pacea. Ei l-au ales pentru a le garanta securitatea", a afirmat oficialul. In pofida ipetelor, israelienii recunosc ca, nainte de a lovi, privesc spre Casa Alba. Si ceea ce vad acolo este o unda verde pentru a reaciona, cat timp Arafat nu este afectat. "Nu cred ca vor exista obiecii din partea SUA sau chiar din partea Europei daca Israelul i va intensifica aciunile si va ocupa anumite zone, in schimb expulzarea lui Arafat ne-ar crea o mare, mare problema", afirma un

important oficial israelian. Intr-o tara cu simboluri contorsionate, amnarea de ctre Israel a expulzrii lui Arafat pare dovada reinerii. Dar mai este un drum lung de strbtut pana la pace. Richard Wolffe si Dan Ephron "Newsweek"

Israelul, nelinitit de Intifada antiamericana din Irak


Tel Aviv si-a exprimat ingrijorarea fata de extinderea revoltei antiamericane din Irak si consecintele acestei Intifada pentru intreaga regiune. Intr-un interviu aparut in cotidianul Yediot Aharonot, ministrul israelian al apararii, Shaul Mofaz, a declarat ca tara sa doreste victoria americanilor in Irak Tinem degetele incrucisate pentru americanii din Irak; succesul lor este vital pentru pacea lumii - si a adaugat: Daca americanii reusesc sa stabilizeze situatia din Irak, lucru de care Israelul este convins, aceasta va avea o influenta pozitiva pentru ansamblul Orientului Mijlociu, pentru piata petrolului si pentru autoritatea comunitatii internationale. Mofaz si-a exprimat convingerea ca America va face sa esueze toate tentativele de a transforma Irakul intr-un stat terorist; in schimb, daca americanii sunt constransi sa plece din Irak sub presiunea terorismului, se va instaura un nou si periculos model de regim arab. Axa raului va fi in masura sa puna in pericol pacea lumii. Reuniti intr-o sedinta dedicata repercusiunilor agravarii revoltei din Irak, responsabilii serviciilor de informatii si securitate israeliene au apreciat, potrivit cotidianului Haaretz, ca escaladarea violentelor risca sa reduca capacitatea de descurajare a americanilor si favorizeaza elementele radicale din Orientul Mijlociu, precum Iranul, Siria, Hezbollahul (libanez), Hamasul si Jihadul islamic (palestiniene). De cealalta parte, termenul de terorism are o alta acceptiune. Participant la o manifestatie de sustinere a poporului irakian care a reunit in Gaza o mie de persoane, seful Hamas din teritoriile ocupate, Abdelaziz al-Rantissi, asasinat la 17 aprilie, a declarat: Vrem sa aratam ca suntem alaturi de voi. Noi luptam impotriva terorismului Israelului, iar voi impotriva terorismului american. La randul ei, gruparea Brigazile martirilor Al-Aqsa, legata de miscarea Fatah, a denuntat, in cadrul unui comunicat, masacrele teroriste comise de fortele americane in Irak, subliniind ca rezistenta este singura alternativa pentru a-l alunga pe ocupantul uzurpator. Premierul palestinian respinge declaraiile lui Bush Seful guvernului palestinian, Ahmad Qorei, a apreciat ca inacceptabile declaratiile presedintelui american de sustinere a primului-ministru israelian, Ariel Sharon. Cel mai mult l-a infuriat afirmatia lui George Bush ca o revenire la frontierele armistitiului din 1949 - care nu includeau in componenta statului evreu teritoriile Gaza, Sinai, Cisiordania, Ierusalimul de Est si Podisul Golan - ar fi nerealista. Aceste chestiuni trebuie sa fie stabilite in timpul negocierilor dintre Israel si palestinieni, a replicat Qorei in timpul unei conferinte de presa desfasurate la Abu Dis, Cisiordania, subliniind: Nu este de competenta presedintelui Statelor Unite sa decida ce este realist si ce nu. Premierul palestinian i-a mai reprosat liderului de la Casa Alba ca nu a denuntat construirea de catre Israel a zidului de separare din Cisiordania. Declaratiile presedintelui Bush au fost facute in timpul unei conferinte de presa comune cu premierul israelian, aflat in vizita in Statele Unite. Liderul de la Casa Alba a calificat initiativele lui Sharon de a evacua Gaza si unele zone din Cisiordania drept istorice si curajoase, acceptand implicit mentinerea pe termen lung a coloniilor evreiesti din Cisiordania. De asemenea, a dat castig de cauza israelienilor si intro alta problema spinoasa: a apreciat ca refugiatii palestinieni trebuie sa se instaleze in teritoriile ce le vor fi acordate in cadrul planului de pace si sa renunte la dreptul de a reveni in Israel. Ce spunea Kissinger despre Israel in 1975 In ziua de 17 decembrie 1975, secretarul de stat american Henry Kissinger s-a intalnit la Paris cu ministrul irakian al afacerilor externe, in vederea normalizarii relatiilor dintre Washington si Bagdad. Detaliile discutiilor dintre cei doi inalti oficiali - era prima intalnire la acest nivel dupa ce partidul Baas

preluase puterea in Irak, in 1965 - au fost publicate, la Londra, de cotidianul A Sharq al Awast pe baza unui fost document top secret al CIA. Conform dezvaluirilor cotidianului arab, Kissinger i-a spus omologului sau, Saadon Hamadi, ca Israelul nu va fi intotdeauna un dusman al lumii arabe. In urmatorii 10-15 ani, acesta va deveni o mica tara gen Liban, care nu va mai exercita nici o influenta asupra acelei lumii. Ajutorul american acordat Israelului, a spus Kissinger, va fi considerabil diminuat. El a mai precizat ca israelienii seamana discordie printre vecinii sai deoarece sunt gelosi pe rezultatele lumii arabe si spera sa ramana singurii aliati ai Statelor Unite in regiune. Dar, a afirmat Kissinger, Washingtonul doreste noi aliati. El a apreciat ca trebuie recunoscuta identitatea palestiniana si a precizat ca Statele Unite nu se opun ideii unui stat palestinian. Unul dintre consilierii irakieni prezenti la intalnire a pus intrebarea: Cum poate Organizatia pentru Eliberarea Palestinei sa recunoasca statul Israel daca acesta nu recunoaste OEP?. Raspunsul lui Kissinger a fost foarte transant: Cu tot respectul, ceea ce Israelul poate face sau poate gandi este mai putin important decat ceea ce decid Statele Unite. Pro si contra unei intervenii americane Declasificarea recenta a unor documente ale guvernului britanic a dezvaluit existenta, cu 30 de ani in urma, a unui plan american de invadare a Arabiei Saudite si a Kuwaitului, ca replica la embargoul arab asupra petrolului. Intr-un articol aparut in cotidianul The International Herald Tribune, Mai Yamani, cercetator la Royal Institute of International Affairs din Londra, releva ca dezvaluirile au suscitat dezbateri aprinse asupra fragilitatii conducerii exercitate de Casa regala saudita si inrautatirii relatiilor acesteia cu Washingtonul. Numerosi sauditi care cred ca America a invadat Irakul pentru a pune mana pe petrolul acestei tari nu exclud posibilitatea ca tara lor sa fie urmatoarea pe lista SUA. Reactiile declansate de aceasta perspectiva pun n lumina divizarile profunde existente in randul populatiei saudite la nivel de secte, triburi si regiuni. Siitii sauditi, care domina partea de est a tarii, bogata n petrol, sunt favorabili unei eventuale interventii americane, dupa deceniile de discriminare la care au fost supusi de conducerea religioasa wahhabita, care i considera eretici. n ciuda continuarii violentelor si a instabilitatii din Irak, ei sunt ncurajati de miscarile siitilor din sudul acestei tari, nu departe de frontiera cu Arabia Saudita. n opinia lor, orice schimbare de sistem le-ar restabili controlul ce le revine de drept asupra principalelor campuri petrolifere. Asemenea celor din Irak, siitii sauditi dau dovada de un nalt grad de unitate si organizare politica, iar aspiratiile lor separatiste suscita temeri n sanul Casei regale de la Riyad. n schimb, sauditii din vestul tarii nu sunt dispusi sa colaboreze cu americanii, desi wahhabitii i-au supus aceluiasi tratament discriminatoriu si le-au daramat lacasurile de cult. La 75 de ani de la expulzarea hasemitilor de catre Casa Al Saud, multi dintre locuitorii regiunii Hedjaz, care include orasele sfinte Mecca si Medina, ii considera pe acestia drept conducatorii lor legitimi. Cand au vizitat mormantul Profetului din Medina, printii iordanieni au fost intampinati cu ovatii de multimile emotionate. Alte triburi, mai ales cele de la frontiera cu Yemenul, nu acorda importanta Casei regale saudite, dar sunt antiamericani convinsi. Totusi, subliniaza analistul britanic, atitudinea lor se poate schimba n functie de oferta eventualilor invadatori. Nu se stie daca in planurile de lupta de acum 30 de ani Washingtonul a evaluat aceasta complexitate de factori. Ceea ce s-a aflat insa din recentele dezvaluiri este faptul ca americanii priveau cu toata seriozitatea interventia militara. Cu prilejul unei reuniuni care a avut loc n acel an la Copenhaga, fostul secretar de stat american Henry Kissinger i-a avertizat pe sauditi n termeni foarte clari ca America intentioneaza sa foloseasca forta mpotriva lor. Un astfel de demers, riscant in acea vreme, este si mai periculos acum. Raspandirea campurilor petrolifere pe o zona intinsa ridica imense dificultati logistice oricarei armate invadatoare, facand-o, totodata, vulnerabila n fata unor atacuri conjuncturale din partea fortelor Al-Qaeda. In Arabia Saudita, fortele americane ar putea fi intampinate chiar cu mai mare ostilitate decat in Irak. De ce ar preconiza Washingtonul un astfel de atac? n 1973, SUA au vrut sa-si asigure securitatea intereselor strategice petroliere. Acum, probabil ca doresc nlaturarea unei conduceri religioase radicale si a unui regim descris, n cadrul unor audieri in Congres, drept epicentrul terorismului. In ideea unei schimbari la

Riyad, Casa Alba si-a ndreptat deja antenele n directia unor printi sauditi mai liberali, care i-ar putea inlocui pe actualii lideri. Grupaj realizat de Anca Voican si Dinu Moraru

Preedintele palestinian respinge oferta de pace israelian


Politic|13.08.2008

Premierul israelian, Ehud Olmert Pentru prima dat, Israelul a fcut o propunere concret potrivit creia israelienii sunt dispui s se retrag n proporie de 93 la sut din Cisiordania. Preedintele Palestinian, Mahmud Abbas, a respins oferta de pace a premierului israelian, Ehud Olmert, pentru c a precizatcea nu garanteaz crearea unui stat palestinian cu capitala la Ierusalim. Potrivit propunerii lui Olmert, israelineii se vor retrage din 92,7 la sut din teritoriul Cisiordaniei. Olmert a propus s cedeze 5,3 la sut din deertul Negev, ceea ce palestinienii resping, fiind vorba doar de o bucat de deert. Premierul israelian a prevzut retragerea din Cisiordania n dou etape. Mai nti guvernul israelian trebuie s adopte o lege de despgubire a colonitilor i n a doua etap Israelul va strmuta toi colonitii din Cisiordania aflai la est de noua grani. Anterior ns palestinienii trebuie s aplice o serie de reforme interne. Tema Ierusalimului, Olmert dorete mai nti s o scoat din context. Statul palestinian, afirm el nu trebuie s aib armat, iar refugiaii palestinieni nu vor primi dreptul de a reveni n teritoriile lor. Numai n cazuri excepionale va exista posibilitatea rentregirii unor familii. Un coridor urmeaz a fi creat ntre Cisiordania i Fia Gaza unde s nu va exista nici un control israelian de securitate. Poriunea de pmnt pe care se va construi acest coridor va rmne ns teritoriu israelian. Purttorul de cuvnt al preedintelui palestinian Mahmud Abbas a atras atenia c oferta israelian sufer de lipsuri serioase i este doar opierdere de timp, fiind inacceptabil. Partea palestinian nu va fi de acord dect cu un stat ca va dispune de o continuitate teritorial cu oraul sfnt Ierusalim drept capital, fr colonii i n frontierele din 4 iunie 1967. Este vorba de frontierele de dinaintea Rzboiului de ase zile n cursul cruia statul evreu a ocupat sectorul arab din Ierusalimul de est, Fia Gaza i Cisiordania. ansele de a se ajunge n acest an la un acord-cadru pentru negocierile de pace israeliano-palestiniene relansate anul trecut de ctre SUA par a fi minime. Discuiile au progresat puin iar Olmert a anunat n iulie c va demisiona n momentul n care partidul su Kadima va desemna un nou prim-ministru n septembrie. Catrinel Preda

Planurile de viitor ale lui Ehud Olmert


Politic|13.08.2008

Mahmoud Abbas i Ehud Olmert La numai o lun dup ce i-a anunat demisia, premierul israelian, Ehud Olmert, a prezentat palestinienilor un plan de pace. Momentul ales de Olmert pare a fi foarte potrivit. n Orientul Apropiat nimeni nu mai crede c elurile fixate anul trecut la Conferina de Pace de la Annapolis mai pot fi atinse. Menirea planului de pace gndit de premierul israelian, Ehud Olmert, nu era de a fi acceptat de palestinieni, ci de a revigora sperana c ideile exprimate la Conferina de Pace de la Annapolis pot deveni realitate. ntr-un moment n care mai toat lumea se ndoiete de plauzibilitatea acestor deziderate, partea palestinian ocheaz la rndu-i, declarndu-se pentru soluia statului binaional. Un stat n care evreii i palestinienii s triasc laolalt i s aib aceleai drepturi. Scenariul, orict de curajos ar prea, a fost nu o dat respins de Israel din motive demografice. Altfel spus, riscul de a deveni minoritate n propriul stat este pur i simplu prea mare. La prima vedere, oferta fcut de Ehud Olmert preedintelui palestinian Abbas este generoas. Palestinienii ar urma s primeasc 90% din Cisiordania i ntreaga Fie Gaza. i totui, propunerea premierului israelian este inacceptabil. Iat, pe scurt, i coordonatele ofertei lui Olmert: Ierusalimul nu este nici mcar menionat. Israelul nu va renuna la aezrile evreieti din Cisiordania, oferind n schimb palestinienilor o bucat de deert. Monstruoasa blocad din Cisiordania, condamnat de comunitatea internaional, va continua s existe. Premierul israelian trebuie c a luat n calcul probabilitatea respingerii planului su de ctre palestinieni. Scopurile aparent generoasei oferte sunt altele. LA 17 septembrie, partidul lui Ehud Olmert, Kadima, urmeaz s aleag un nou preedinte. Actualul premier israelian, suspectat de acte de corupie, urmeaz s renune inclusiv la funcia de premier. Or, prezentndu-se n faa propriului popor ca erou al pcii, Olmert sper s poat fi perceput ca unicul garant al unui viitor lipsit de conflicte. Un viitor n care palestinienii, forai de mprejurri, s spun mereu NU. ntr-o alt situaie, tactica lui Olmert poate c ar fi fost una inspirat. n momentul de fa ns, ea nu-i folosete acestuia la nimic. Peter Philipp/Vlad Drghicescu

Rzboiul din Liban o lecie de viitor


Politic|15.08.2008

Harta Libanului n urm cu doi ani lua sfrit un rzboi de 33 de zile ntre Israel i Liban. Dei scurt, conflictul soldat cu pierderi de viei omeneti, pagube materiale i daune morale, are consecine de durat.

Nimeni nu se atepta ca rzboiul din Liban din vara anului 2006 s fie att de dur i s dureze 33 de zile, tiindu-se c Israelul reuise n 1967 n doar ase zile s modifice fundamental relaiile de for din Orientul Apropiat i s-i adjudece statutul de superputere n regiune. Iniial, aciunea militar a Israelului n Liban s-a vrut o ripost rapid dat atacului comis de miliiile libaneze Hisbollah asupra unei patrule militare israeliene i rpirii a doi militari. Ofensiva a durat ns dincolo de limitele scontate iar efectele ei fizice i psihice au fost n parte neprevzute. Sentimentul absolutei supremaii militare a Israelului a primit unele fisuri, guvernul lui Ehud Olmert a fost criticat pentru riposta militar excesiv dat atacului comis de Hisbollah iar dac n septembrie curent, conform probabilitilor, Olmert va demisiona, actul este i consecina trzie a modului n care a neles s administreze criza, pedepsind ntreg Libanul pentru aciunea miliiilor iite. Israelul prea ns cel mai ndreptit s tie c atacurile comise de Hisbollah nu pot fi curmate prin mijloace militare convenionale pornind de la faptul c atacurile aeriene, tancurile i artileria fac victime nainte de orice n rndul populaiei civile, aruncnd-o tocmai n braele miliiilor Hisbollah. n cei doi ani care au trecut, aceasta i-a consoldiat poziiile n societatea i politica Libanului, devenind un factor deloc neglijabil. Nedorita evoluie a fost favorizat i de considerarea de ctre Statele Unite a ofensivei militare israeliene n Liban drept component a campaniei antiteroriste internaionale, din care motiv i tentativele ONU de a institui armistiiul s-au izbit de impresia acreditat de Washington c Israelul este la doar un pas de victoria mpotriva miliiilor Hisbollah. Abia cnd aceast impresie a fost risipit de realitile de pe teren, armele au tcut. Era 14 august 2006. ntre timp, Israelul este pe cale de a trage nvminte de pe urma acestui rzboi. Lui George W. Bush, care va prsi curnd Casa Alb, aceast lecie nu-i va mai fi de nici un folos iar Europei, toate cele petrecute n urm cu doi ani , trebuie s-i dea pe mai departe de gndit. Peter Philipp / Rodica Binder

Hamas: Alegerea lui Livni reprezint continuarea "politicii de agresiune" mpotriva palestinienilor
(2008-09-18) Micarea palestinian Hamas a declarat astzi, c sosirea la putere n Israel a lui Tzipi Livni dup victoria sa la primarele din partidul Kadima reprezint "continuarea politicii de agresiune" fa de poporul palestinian, relateaz AFP, citat de NewsIn. "Sosirea lui Livni la putere va nsemna continuarea politicii de agresiune fa de poporul palestinian, exercitat de liderii sioniti care au precedat-o", a declarat purttorul de cuvnt Fawzi Barhoum. "Din acest motiv, trebuie s rmnem ataai de rezisten, ca strategie pentru a ne apra drepturile", a subliniat el. Hamas, considerat organizaie terorist de ctre Israel, controleaz Fia Gaza din iunie 2007. Autoritatea Palestinian a spus miercuri c sper n deschiderea unor negocieri de pace "serioase" dup victoria lui Livni. Livni conduce echipa israelian care negociaz un acord de pace cu palestinenii. Discuiile nu au nregistrat ns niciun progres de la lansarea lor, n noiembrie 2007, sub auspiciile Washingtonului.

Israel: Doamna de fier, aproape premier


de Luminita Bogdan (2008-09-17)

Tzipi Livni, considerat Doamna de fier a ... Dup luni de scandaluri i acuzaii de corupie la adresa premierului Ehud Olmert, partidul de centru Kadima, aflat la putere n Israel, i va alege azi un nou lider, care va prelua i funcia de ef al Guvernului. Ultimele sondaje arat c ministrul de Externe, Tzipi Livni, conduce detaat n cursa pentru succesiunea lui Olmert, fiind creditat cu 47% din voturi, n faa celor 28% pe care le-ar obine principalul su contracandidat, Shaul Mofaz, ministru al Transporturilor. efa diplomaiei israeliene are astfel anse mari s devin prima femeie-premier dup Golda Meir. Fost agent al Mossad, Livni a reuit s ctige ncrederea israelienilor, miznd pe integritate ntr-o ar unde dosarele de corupie care implic lideri politici au devenit din ce n ce mai numeroase n ultimii ani. Viitorul premier israelian se va confrunta cu trei probleme principale: obinerea aprobrii majoritii parlamentare pentru noul Guvern, continuarea negocierilor cu Autoritatea Palestinian i cu Siria i gestionarea ameninrii nucleare iraniene. Partidul Kadima, la putere, i alege noul lider care va prelua i funcia de premier. Pentru prima dat de la Golda Meir ncoace, guvernul israelian ar putea fi condus de o femeie Un adept al politicii dure sau un moderat? La aceast ntrebare vor rspunde azi membrii partidului de centru Kadima, care l vor desemna pe viitorul premier al Israelului. Succesorul lui Ehud Olmert va avea o tripl provocare: s obin aprobarea unei majoriti parlamentare pentru un nou guvern, s continue negocierile cu Autoritatea Palestinian i cu Siria i s gestioneze ameninarea nuclear iranian. n plus, cel sau cea care i va urma lui Olmert va trebui s fac uitate afacerile dubioase ale actualului premier, a crui inculpare este cerut de poliie i care nu i-a revenit de pe urma unui raport extrem de critic despre eecurile rzboiului din Liban din 2006. Favorit n cursa pentru conducerea partidului aflat la putere este ministrul de Externe, Tzipi Livni, care i disput efia guvernului cu fostul ministru al Aprrii Shaul Mofaz. Ultimele sondaje o crediteaz pe Livni cu 48% din voturi, fa de 28% ct ar obine Mofaz. efa diplomaiei israeliene are astfel anse mari de a deveni a doua femeie-premier, dup Golda Meir.

Tzipi Livni, doamna de fier a Orientului Mijlociu Doamna de fier, un politician integru Muli se ntreab ns dac Tzipi Livni va avea energia celebrei doamne de fier care a condus Guvernul israelian din 1969 pn n 1974, dup ce fusese, asemenea lui Livni, ministru de Externe.

Criticiisi, numeroi n cadrul partidului Kadima, consider c nu are destul experien politici c aptitudinilesale n domeniul securitii sunt insuficiente. Tzipi Livni s-a impus ns datorit reputaiei sale depolitician integru, aflat la polul opus de Olmert. Cultivnd aceast imagine de integritate ntr-o ar n care actele de corupie n care liderii politici dein rolul principal s-au nmulit n ultimii ani, Livni d asigurri c dorete s recldeasc ncrederea israelienilor. De la Mossad la politic Actualul ef al diplomaiei israeliene a lucrat pentru Mossad ntre anii 1980 i 1984. Am servit patru ani n cadrul Mossad. Am urmat stagii de formare i am fost n strintate n aceast funcie, a recunoscut ea, recent, ntr-un interviu acordat la postul de radio militar. ntrebat despre eventualele misiuni efectuate n cadrul Mossad, Livni a refuzat s dea detalii. Am plecat din Mossad cnd m-am cstorit, pentru c nu mai puteam suporta acest gen de via, a spus Livni. Presa israelian susine ns c actualul ministru de Externe nu a fost un simplu angajat al Mossadului, ci a primit misiuni grele n Europa, unde i supraveghea n special pe teroritii arabi. De profesie avocat, Tzipi Livni a avut o carier politic fulminant de la intrarea n Knesset n 1999. A fost numit ministru al Cooperrii regionale n martie 2001, apoi al Agriculturii, Imigraiei i Justiiei, nainte de a deveni efa diplomaiei, n 2006. Motenitorul lui Sharon, pe tu Premierul israelian Ehud Olmert, care va ceda azi conducerea partidului Kadima, ncheie un mandat marcat de anchete de corupie i eecuri n domeniul securitii, ntr-un moment n care ara se bucur totui de o perioad de calm excepional i de o economie solid. Succesorul lui Ariel Sharon, aflat n com din ianuarie 2006, Olmert a fost cel mai tnr deputat ales n Parlament, n 1973, pe lista Likud (dreapta naionalist). Pacea din Orientul Mijlociu se las ateptat Un acord israelo-palestinian este aproape imposibil de realizat pn la ncheierea mandatului preedintelui George W. Bush, susin unii analiti de peste Ocean. Alii afirm ns c actualul lider de la Casa Alb ar putea s lase viitoarei administraii un proces de negociere viabil. De la relansarea negocierilor la Annapolis, secretarul de stat american, Condoleezza Rice, face presiuni asupra ambelor pri de a defini graniele unui viitor stat palestinian pn la ncheierea mandatului preedintelui Bush. Demisia premierului Olmert i alegerile primare din Kadima reprezint obstacole n calea negocierilor pentru pace, consider David Makovsky, expert laInstitutul pentru politici n Orientul Mijlociu din Washington. ntrebarea este, n momentul de fa, dac ambele pri vor reui s gseasc, sub o form sau alta, un teren comun i s formuleze idei pentru rezolvarea problemelor nesoluionate pn acum, menioneaz Tamara Cofman.

La Annapolis, Olmert (stnga) i Abbas (dreapta) au dat ... Olmert, la ultima misiune La final de mandat, premierul Ehud Olmert s-a ntlnit, ieri-sear, la Ierusalim, cu preedintele Autoritii Palestiniene, Mahmoud Abbas, ntr-o ultim ncercare de a obine promisiuni pentru ncheierea unui acord de pace pn la sfritul acestui an.

Dei palestinienii nu vd posibil soluionarea problemelor ntre celor dou pri ntr-un termen att de scur, Olmert este decis s-i duc misiunea la bun sfrit. Fiecare zi care trece fr s ajungem la un acord cu palestinienii este un moment pe care l-am putea regreta n viitor, a insistat premierul israelian. Securitatea, avantajul lui Mofaz Ministrul Transporturilor, Shaul Mofaz i-a construit o reputaie de susintor al unei poziii dure, dar adversarii si l consider mai degrab un oportunist. Fost ef al Statului Major i ministru al Aprrii, Mofaz i-a concentrat campania pe teme de securitate, avnd ca slogan Pentru securitatea noastr, votai Mofaz. Susintorii si i laud experiena militar bogat i l crediteaz cu nbuirea celei de adoua Intifade. Din punctul lor de vedere, acestom de aciune, care vorbete puin, este pragmatic, rbdtor i contient de limitele recurgerii lafor.

Violenele din teritoriile palestiniene s-au diminuat ... Dosare grele, abordri diferite n interiorul Kadima, Livni, n vrst de 50 de ani, este perceput drept o pragmatic. Ea conduce negocierile cu Ahmed Qorei, reprezentantul Autoritii Palestiniene, n cadrul relurii dialogului iniiat n administraia Bush, la Annapolis, la sfritul anului trecut. Tzipi Livni s-a declarat n repetate rnduri n favoarea crerii unui stat palestinian, ambuntirii condiiilor de via ale palestinienilor din Cisiordania ocupat. n acelai timp, Livni s-a pronunat pentrucontinuarea rzboiului mpotriva terorismului i izolarea islamitilor din Hamas, care dein controlul n Fia Gaza. Livni a afirmat recent c, dac va deveni premier, va negocia cu Hamas, cu condiia s recunoasc Israelul, s renune la terorism i s respecte acordurile din trecut. n schimb, Shaul Mofaz promite c va relua lichidrile punctuale ale membrilor Hamas, va ataca infrastructurile din Gaza, va limita livrrile de combustibil i va tia sursele de finanare a terorismului. Aceeai diferen de ton i n dosarul nuclear iranian. Dac Mofaz susine opiunea militar mpotriva Iranului, n cazul n care aceast ar i continu programul nuclear controversat, Livni pledeaz pentru nsprirea sanciunilor economice, afirmnd totui c toate opiunile sunt pe mas. Am plecat din Mossad cnd m-am cstorit, pentru c nu mai puteam suporta acest gen de via Tzipi Livni, ministrul de Externe al Israelului

Bsescu d asigurri c Romnia va continua promovarea studierii i comemorrii Holocaustului


(2008-09-18) Preedintele Traian Bsescu i-a primit astzi, la Cotroceni, pe directorul American Jewish Committee, Andrew Baker, i vicepreedintele Bnai Brith International, Daniel Mariaschin, pe care i-a asigurat c Romnia va continua promovarea studierii i comemorrii Holocaustului, informeaz Preedinia. ntrevederea a avut loc cu prilejul prezenei acestora la Conferina regional privind combaterea antisemitismului de la Bucureti, precizeaz Administraia prezidenial ntr-un comunicat.

eful statului a mulumit pentru sprijinul acordat de organizaiile evreieti pentru organizarea Conferinei de la Bucureti i a dat asigurri interlocutorilor c Romnia va continua demersurile importante ntreprinse n ultimii ani viznd promovarea studierii i comemorrii Holocaustului, informeaz Preedinia. Cei doi interlocutori au mulumit pentru audiena acordat i au apreciat eforturile autoritilor romne menite att s combat orice manifestri xenofobe i antisemite, ct i pe cele menite s contribuie la meninerea ateniei asupra problematicii Holocaustului.

Europa antisemit i antimusulman


de Carmen Gavrila (2008-09-19)

Manifestrile antisemite care se nteesc n ... Evreii i musulmanii sunt tot mai uri n rile europene, arat un studiu realizat n SUA 46% din spanioli, 36% din polonezi, 34% din rui, 25% din germani i 20% din francezi au opinii nefavorabile despre evrei. Studiul, preluat de Reuters, arat c, dac multe dintre ri aveau deja antecedente antisemite, unele chiar implicate n Holocaust, lipsa de toleran crete chiar i n Spania, ar rmas cu puini evrei, dup expulzarea n mas din 1492. n schimb, doar puini americani i britanici nu vd cu ochi buni evreii, dar unul din patru are o imagine negativ asupra musulmanilor. Peste jumtate din spanioli, 50% din germani, 46% din polonezi i 38% din francezi au sentimente negative la adresa musulmanilor. Analitii spun c de vin sunt extremismul islamic i imigraia. Bucuretiul reacioneaz Ministerul de Externe, OSCE, Institutul Naional pentru Studierea Holocaustului din Romnia Elie Wiesel i Colegiul Naional de Aprare au organizat, la Bucureti, o conferin regional privind combaterea antisemitismului, dei se pare c au fost voci care s-au opus, dup cum a declarat reprezentantul OSCE, Gert Weisskirchen: Dei a existat opoziie la iniiativa de a organiza conferina aici, la Bucureti, faptul c totui a avut loc demonstreaz c Romnia contientizeaz problemele. Romnia are legi de pedepsire a intoleranei de orice fel, dar efectele ntrzie. Ambasadorul Israelului la Bucureti, Oren David, consider c aici, dar i n alte ri, e aceeai problem, exist legislaie, dar nu e aplicat. Legi ignorate i politicieni-model Paul Shapiro, directorul Centrului de Studiere a Holocaustului din SUA, spune c, astfel, oamenii cred c pot face orice fr s fie pedepsii. Dar, dup prerea ministrului de Externe, Lazr Comnescu, Romnia a acumulat o experien recunoscut, inclusiv prin procesul dificil de asumare a istoriei i prin elaborarea de strategii educaionale. Consilierul Mihnea Constantinescu a explicat c oamenii politici dau tonul: Nu putem ignora nevoia de un comportament politic adecvat, politicienii sunt formatori de opinie.

Evreii provenii din fosta URSS dau bti de cap Israelului


de Viorica Marin, Luminita Bogdan (2007-09-17)

n anii 90, cnd au venit n Israel din ... Imigranii rusofoni au probleme de adaptare, unii sunt bnuii de activiti neonaziste, iar alii sunt acuzai c vor s domine viaa politic israelian. Evreii provenii din fosta URSS au nceput s ridice statului Israel probleme cu care nu s-a mai confruntat pn acum. Recent, opt israelieni bnuii de activiti neonaziste au fost arestai la Petah Tikva, lng Tel Aviv. Tinerii, cu vrste cuprinse ntre 16 i 21 de ani, proveneau din familii de emigrani din fostele state ale Uniunii Sovietice. Autoritile israeliene au constatat c nu au o lege prin care s condamne activitile neonaziste pe teritoriul statului. Mai muli deputai au cerut n parlament s fie modificat Legea ntoarcerii, pentru a mpiedica astfel de persoane s beneficieze de ea. Pe de alt parte, prezena n coaliia de guvernare i n Executiv a unui lider provenit din imigraia rus a strnit valuri n Israel. Actualmente, legea permite oricrei persoane considerate evreu s imigreze n Israel cu familia, inclusiv cu strnepoii. Legislaia israelian stipuleaz c orice individ se poate prevala de rdcinile evreieti pentru a solicita cetenie pn la a doua generaie. Deputatul din partea Partidului Religios Naional, Zevulun Orlev, a cerut de mai mult timp un act normativ prin care s se revoce cetenia israelian militanilor neonaziti i acetia s fie expulzai. El mai dorete scoaterea din Legea ntoarcerii a clauzei care autorizeaz strnepoii evreilor s emigreze n Israel i s obin cetenia chiar dac Halakha (legea religioas) nu-i consider pe acetia evrei. Acceptarea strnepoilor face ca o a doua generaie de nonevrei s vin n Israel. Aceste persoane nu sunt apropiate de spiritul iudaismului i slbesc caracteristicile evreieti ale statului nostru - susine Orlev. Colette Avital, deputat din partea Partidului Muncii, se declar i ea n favoarea revocrii ceteniei n caz de activiti neonaziste, dar nu dorete modificarea criteriilor de naturalizare.

Opt israelieni provenii din familii de emigrani din ... Colegul su din Knesset, Yossi Beilin, parlamentar al partidului de stnga Meretz-Yahad, se opune schimbrii legii: Israelul trebuie s-i deschid porile tuturor acelora care sunt recunoscui ca evrei de Halakha. Nu exist niciun motiv s mpiedicm copiii, nepoii i chiar strnepoii s emigreze n Israel. Propunerile de amendare a Legii ntoarcerii au suscitat un val de contestaii n rndul ntregului spectru politic. Deputatul partidului centrist Kadima, Zeev Elkin, susine c este suficient s se modifice politicile de incitare la imigraie a Ageniei Evreieti, pentru a ine departe imigranii indezirabili, nonevrei sau puin ataai de iudaism. n cazul locuitorilor din rile fostului spaiu sovietic, aceast lege a fost extins i pentru soii care nu sunt evrei i pentru cei care au bunici evrei. Din punctul de vedere al credincioilor, numai persoanele nscute din mam evreic sau convertii de ultraortodoci sunt considerai evrei. Din aproape 1,2 milioane de imigrani din fosta URSS de la nceputul anilor 1990, peste 300.000 nu au fost evrei, potrivit datelor Ministerului israelian al Integrrii.

Doi emigrani din fosta URSS joac table i ... Cstoria civil, o victorie pentru imigrani Cstoriile civile sunt recunoscute pentru prima dat n Israel. Aceasta poate fi considerat o minirevoluie ntr-o ar n care numai uniunile religioase pot fi celebrate. Aceast victorie, care nu privete dect cuplurile care nu sunt recunoscute ca iudaice de Marele Rabinat, entitate competent n materie religioas, a fost posibil n urma unui acord ncheiat recent ntre ministrul justiiei, Daniel Friedman, i Marele Rabin sefard al Israelului, Shlomo Amar. Potrivit acestui acord fr precedent de la crearea rii n 1948, aceste persoane vor putea s se cstoreasc n faa unei jurisdicii civile, de asemenea competent n materie de divor. Sper c aceast formul restrns va putea extins cu timpul. n strintate, existena unei cstorii civile nu i afecteaz pe evrei, a declarat Friedman. n schimbul aranjamentului, Marele Rabinat a obinut dreptul de a nfiina tribunale rabinice cu putere de decizie n privina convertirilor la iudaism, ceea ce este mpotriva ambiiilor curentului reformat al iudaismului, considerat mai tolerant i mai modernist. Acest curent este puternic n snul comunitii de circa 5,5 milioane de evrei americani.

O decizie a Curii Supreme din Israel oblig autoritile israeliene s recunoasc convertirile realizate n strintate de rabini reformai care, pe baza acestui precedent, ar vrea s impun, de asemenea, convertirile realizate n Israel. Formula propus de Friedman i Amar rezolv o problem pentru cteva cupluri i a lsat alte cteva sute de mii fr soluie, a estimat rabinul Gilad Kriv, preedintele Centrului reformat pentru un pluralism evreiesc la Ierusalim. Un soi de cast va fi creat astfel, cea de 300.000 de persoane emigrate din fosta URSS, care triesc cu toate acestea alturi de noi i servesc n rndurile armatei, a afirmat Zamira Seghev, preedintele Forumului pentru o cstorie liber. Israelul este un stat democratic i trebuie s permit oamenilor s se cstoreasc liber, pentru c este un drept fundamental, a adugat ea. n cursul ultimilor 15 ani, peste un milion de emigrani au sosit n Israel din fosta URSS, dintre care 270.000 care nu sunt evrei n ochii marelui rabinat i nu se reclam de alt religie. Circa 150.000 dintre ei sunt celibatari. Evreii rui nu s-au adaptat Marginalizai din punct de vedere economic i adesea obligai s-i dovedeasc originile, evrei rui duc o via aparte n Israel. Anastasia, o tnr n vrst de 18, ani, este unul dintre locuitorii cartierului Mica Ucraina din oraul Netanya. Nu-mi doresc altceva dect s plec din Israel i s m stabilesc n alt parte, mrturisete cu tristee tnra, care subliniaz c nu se simte cetean israelian. La fel ca alte zeci de mii de tineri imigrani rui, Anastasia nu este dect pe jumtate cetean israelian. Are o carte de identitate, dar acest document i aduce mai multe ndatoriri dect drepturi. Este obligat s-i satisfac serviciul militar, dar nu este recunoscut ca evreic. i aceasta din cauza legislaiei improvizate a autoritile israeliene. Potrivit legii, un imigrant nu este considerat evreu dect dac provine din mama evreic. n aceste condiii, numeroi imigrani din Rusia recunosc c ateapt momentul potrivit pentru a prsi Israelul pentru totdeauna. Aici se simt dispreuii i ignorai de sabras (evreii nscui n Israel) care i nconjoar. Nu se simt aparinnd unei ri care i-a aruncat ntr-o situaie imposibil n numele visului sionist. Fr sprijin financiar, confruntai cu dificulti de limb i cu xenofobia localnicilor, imigranii din Rusia se arat din ce n ce mai puin dornici s se declare evrei. Mai ales c dorinele lor sunt foarte puin auzite n Israel. Cel puin n ebraic. Izolai n cartiere ruseti srace din marile orae, rusofonii nu se mai arat interesai de ce se ntmpl pe scena politic. i nici liderii politici din Israel nu s-au grbit s-i asigure voturile ruilor. La ultimele alegeri, numai cteva partide mici ameninate cu dispariia au intit electoratul rusofon cu o promisiune reluat la nesfrit: recunoaterea cstoriilor civile.

Premierul Ehud Olmer, ncadrat de doi dintre partenerii de ... Extrema dreapt rusofon, la guvernare Dup alegerile din toamna trecut, s-a format o coaliie de centru-stnga din care face parte i un partid de extrem dreapt, Israel Beitenou, condus de Avigdor Lieberman. Partidul lui Lieberman are un discurs virulent la adresa arabilor israelieni, dar este popular n snul comunitii rusofone de imigrani din fosta URSS. Publicaia Jerusalem Post susine c ambiia lui

Lieberman este s fac din partidul su prima formaiune de dreapta de pe scena politic israelian i s ia faa Likudului. Majoritatea electorilor acestuia sunt imigrani rusofoni. Cotidianul Yediot Aharanot scrie despre Avigdor Lieberman c este un politician imatur care se crede salvatorul Israelului. Mai multe personaliti arabe israeliene au luat poziie fa de propunerile politice cu caracter rasist ale liderului partidului Israel Beitenou. Dup numirea lui Avigdor Lieberman n guvern, cotidianul Haretzz scria c evreii rusofoni nu doresc s se integreze n societatea israelian - ei vor doar puterea. Intrarea partidului Israel Beitenou n coaliia aflat la guvernare a avut un impact puternic n societatea israelian. Aceast micare a fost vzut ca o legitimare a programului rasist al partidului lui Lieberman. n campania electoral din toamna anului trecut, sloganul acestei formaiuni politice a fost Na Kontrol (Puterea noastr). n luna octombire 2006, la 10 ani de la crearea primului partid israelian rus, Israel BAliya, fondatorul acestuia, Nathan Sharansky, a prsit scena politic. n schimb, Lieberman a primit postul de ministru nsrcinat cu afacerile strategice n Guvernul Olmert.

Arcadi Gaydamak, noua speran a rusofonilor Pe fondul nemulumirilor imigranilor din Rusia, miliardarul israeliano-rus Arcadi Gaydamak (foto) a nfiinat un nou partid politic, numit Justiie. Presa de la Ierusalim susine c noua formaiune se va adresa n special comunitii rusofone din Israel, dar i altor grupri n cadrul cror Gaydamak se bucur de popularitate, precum arabii, beduinii, druzii i evreii ultraortodoci. Gaydamak, care are naionalitile rus, francez i israelian, precum i paapoarte diplomatice din partea altor dou state, Canada i Angola, le-a explicat ziaritilor c vrea s joace un rol central n viaa politic israelian prin crearea unei opinii publice, dect prin adaptarea la aceasta. Proprietar al unui club de fotbal foarte popular n Israel, Arcadi Gaydamak face, din decembrie 2000, obiectul unui mandat internaional de arestare pentru implicarea sa ntr-o afacere cu trafic de arme ctre Angola.

Israelul a cerut SUA 75 de avioane militare


Data: 1 oct 2008 Israelul a comandat 75 de avioane F35 Joint Strike Fighters americane n valoare de pn la 15.2 de miliarde de dolari, a anunat mari Pentagonul, relateaz AFP. Agenia de cooperare n domeniul securitii i aprrii (DSCA) din cadrul Departamentului Aprrii a precizat c tranzacia se va referi n prima faz la 25 de aparate militare concepute pentru decolri i aterizri convenionale. ns Israelul ar putea cumpra alte 50 de aparate, inclusiv unele care permit aterizri pe piste scurte i decolri pe vertical. "Valoarea total, dac sunt solicitate toate opiunile, ar putea ajunge la 15,2 miliarde de dolari", a anunat agenia ntr-un comunicat. F35 este un avion construit de Lockheed Martin pentru a nlocui pe termen lung F16 i care nu este detectat de radare. Israelul i-a anunat intenia de a cumpra 100 de avioane de vntoare n urmtorii 10 ani.

DSCA a anunat comanda israelian notificnd Congresul american n legtur cu aceasta. Congresul are la dispoziie un termen de 30 de zile pentru a ridica eventuale obiecii fa de aceast tranzacie, naintea ncheierii acordului cu Ierusalimul.

colile din estul Ierusalimului, renovate cu bani europeni


Societate|22.10.2008

Renovarea colilor, bucuria copiilor Unul din angajamentele Uniunii Europene n Orientul Apropiat este i susinerea financiar a renovrii colilor din estul Ierusalimului. Elevii palestinieni sunt ncntai. La coala Sf. Dimitri din partea cretin a oraului Ierusalim, elevii clasei a 5-a ocup linitii locurile n bnci, ateptnd cu nfrigurare o vizit. i nu orice fel de vizit. nsui patriarhul greco-ortodox Teofilos al III-lea, un diplomat al Uniunii Europene, vine s-i vad. Nu doar pe ei, ci i coala n sine, a crei renovare a fost finanat de biserica n fruntea creia se afl patriarhul Teofilos al III-lea. Srbtoarea ncepe oficial la etajul unu al cldirii proaspt renovate. Pe podium troneaz drapelul grecesc i palestinian, precum i simbolurile bisericii greco-ortodoxe din Ierusalim. Asemenea copiilor, directorul colii, Samir Zananri, este la fel de ncntat de eveniment i nu contenete s laude activitatea i implicarea activ n acest proiect a oaspetelui. Clasele au fost vopsite n culori vii, n roz, violet sau mov. Copiii au fost cei care au ales culoarea, iar conducerea colii a acceptat decizia fr rezerve. coala avea nevoie stringent de acest proiect. Clasele se aflau ntr-o situaie jalnic, nefiind deloc adecvate pentru desfurarea activitii colare. Din fericire, renovarea a venit la timp, astfel nct, mpreun cu copiii s ne putem bucura i noi de acest nou nceput. Am comandat i mobila, aa c n mai puin de o lun vom avea scaune noi i mese noi., spune directorul colii Sf. Dimitri din Ierusalim. Cine se afl ns n spatele deciziei de finanare a acestui proiect? O organizaie aparinnd unei familii arabe foarte bogate, care a cerut ajutorul Uniunii Europene, solicitnd acesteia s participe la consolidarea colilor din partea de est a oraului. Nu mai puin de opt de opt coli se bucur momentan de programe asemntoare. Pentru copii prea puin import cine a dat banii i a fcut posibil stropul de culoare din colile lor. Nedisimulata lor bucurie este exprimat n cuvinte simple. nainte de renovare nu era att de frumos la coala noastr. ns ne bucurm c ai dorit s ne ajutai., spune o elev arab. O ntrebare bntuie ns pe coridorul colii. De ce au ales copiii ca pereii clasei s fie vopsii tocmai n roz? De ce nu galben. Sau mov? Rspunsul a sosit cu promptitudine. Una din eleve a pus mna pe microfon explicnd c: Rozul este o culoare minunat. O culoare pentru fete. Clemens Verenkotte / Vlad Drghicescu

Puterea de decizie
25 septembrie 2008 Magdalena BOIANGIU | de jur mprejur Atentatul de luni de la Ierusalim a fost un semnal puternic pentru Tzipi Livni, fost ministru de Externe, nsrcinat de preedintele rii cu formarea unui nou Guvern. Executivul acesta, ca i cele precedente, nu va avea de rezolvat doar problemele curente ale economiei i conflictele sociale, nu va trebui s ncerce s despart corupia de politic, s navigheze ntre cele zece partide cu reprezentare parlamentar, ci s i ncerce o soluie viabil pentru ceea ce se numete problema Orientului Mijlociu. E vorba despre continuarea unui proces de pace care a dus la cteva rzboaie, la creterea nivelului de violen a atentatelor teroriste Hamas i la rspunsurile tot mai dure ale armatei israeliene, la pauperizarea populaiei arabe din fia Gaza, ceea ce are drept rezultat radicalizarea lor politic. Tzipi Livni a reuit s obin o subire majoritate pentru a ocupa efia partidului Kadima (29 de parlamentari, cele mai multe locuri dintr-un total de 120), avnd de nfruntat candidatura lui Shaul Mofaz, general, aprtorul liniei dure fa de palestinieni. Partidul Kadima este rezultatul sciziunii partidului de dreapta Likud, condus acum de Benjamin Netanyahu, i el un dur. Sciziunea a fost iniiat i condus de Ariel Sharon, rpus de boal ntr-un moment cnd trebuia s culeag roadele iniiativei sale politice. Ehud Olmert, prim-ministrul acum demisionar, a fost soluia de schimb, neinspirat, cum s-a dovedit: tot ce ar fi putut face sau chiar a fcut a fost compromis de acuzaiile de corupie pe care nu le-a putut dezmini. Sharon avea platforma politic necesar, succesele lui militare i permiteau o abordare mai flexibil a procesului de pace cu lumea arab. Ieirea lui din scen a blocat iniiativele, rivalitile politicianiste nu au permis elaborarea unei poziii acceptabile pentru toi factorii implicai. Aceleai rivaliti se vor exprima n cele 42 de zile rezervate formrii Guvernului (construirii unei coaliii) i chiar dac acest scop va fi atins, ele vor funciona ca un factor de distorsiune i pe parcursul guvernrii, scurt, lung, cum va fi ea. Surprinztor, prima discuie a lui Ehud Barak, acum liderul Partidului Muncii (19 deputai) nu a fost cu Tzipi Livni, ci cu adversarul lor, Benjamin Netanyahu liderul partidului de dreapta, Likud, din care s-a desprins Kadima. Barak, cel mai medaliat militar al Israelului, fost prim-ministru cu un bilan destul de necjit, mai are nc ambiii proprii, aa c nu e dispus s serveasc drept treapt pentru scara urcat de doamna Livni. Favorizat n sondaje, Netanyahu prefer alegerile anticipate; ctigarea lor i-ar permite si duc propria politic fr constrngerile impuse de o coaliie cu fotii colegi de partid. Livni a ctigat tocmai pentru c o discreie provenit poate din anii cnd a lucrat n serviciile secrete, inerent, poate, propriei personaliti, a fcut s fie mai puin expus analizelor produse de contracandidai i de pres. Dar, dup alegerile interne din Kadima, industria zvonurilor lucreaz n trei schimburi, reprondu-i mediocritatea, pe de o parte, arogana, incapacitatea de a lucra n echip, pe de alt parte. Ea nu e comparat cu predecesorul ei Olmert, comparaie din care ar avea de ctigat, pentru c, spre deosebire de el, cinstea i corectitudinea ei nu au fost puse nici o clip la ndoial. E comparat mereu cu Golda Meir, fost prim-ministru (1969-1974), intrat n legend prin puterea ei de a gndi, prin capacitatea de a aciona, prin talentul de a se exprima. n aceast ordine de idei, i se reproeaz lui Tzipi Livni c nu are experien militar, c e influenabil, c nu e capabil s ia decizii rapide, c nu are ncredere n ea nsi. Ehud Olmert a spus c e o mincinoas i o trdtoare. Olmert are toate motivele din lume s-o deteste: n calitatea ei de membru al Guvernului, a cerut demisia lui Olmert de ndat ce acuzaiile de corupie au devenit substaniale. Deci nu e chiar incapabil de o atitudine ferm, mpotriva curentului. E tot evocat problema deciziei de la ora 3: va ti Tzipi Livni ce s fac dac n plin noapte, la ora cnd i patrulele aipesc, va surveni un incident grav (cum s-a ntmplat n istoria Israelului de cteva ori) la care trebuie rspuns pe loc? Atia prim-minitri cu garanii certe au luat hotrri greite n toate orele zilei i ale nopii, nct ncercarea de a ncredina puterea unei persoane care gndete nainte de a vorbi poate reprezenta o soluie.

Rzboiul de Yom Kippur i pacea din Orientul Apropiat


09.10.2008

Steagul Israelului nlat lng Canalul Suez Trupele egipteano-siriene au ales serbarea de Yom Kipur pentru atacul-supriz asupra Israelului. Rzboiul din octombrie 1973 a fost un succes de prestigiu pentru lumea arab, pltit cu viaa a mii de soldai. n Israel este cea mai important srbtoare: Yom Kippur - ziua ispirii i a postului negru. Circulaia rutier amorete, radioul i televiziunea amuesc iar cei care sunt ct de ct reliogioi nu mnnc i nu beau nimic. n sinagogi se adun mai muli credincioi, care se roag pentru iertarea marilor i micilor pcate din ultimii ani. La fel se ntmpla i n 1973. n dup amiaza zilei de 5 octombrie, ara se scufunda n izolare. Punctele de trecere spre teritoriile palestiniene erau nchise. n ziua de Yom Kippur, pe 6 octombrie, aveau s se ntmple lucruri ciudate. ntr-o mic localitate arab, oamenii ncep s strige "Kharb, Kharb - Rzboi, Rzboi" i doar cteva minute mai trziu un jurnalist francez sun din vestul Ierusalimului mirat de apariia brusc a mai multor automobile pe strzile pustii ale oraului. Ceva nu era n regul. Imediat i relua emisia i postul public de radio. Acum era clar c ceva se ntmpla. ncepe cel de-al patrulea Rzboi din Orientul Apropiat, numit Rzboiul de Yom Kippur, de Ramadan sau Rzboiul din Octombrie. Atacuri paralele

Sirieni au atacat cu tancuri Israelul era luat cu asalt de trupele egiptene i siriene, care atacau n paralel, exact la ora 14. Unii foloseau nlimile Golan, alii i asigurau accesul prin Canalul Suez. Cinci divizii egiptene cu 70.000 de soldai traversau Canalul prin mai multe puncte i i nvingeau fr probleme pe cei 500 de militari israelieni aflai pe aa numita Bar-Lev linie, la est de canal. Pn la sosirea ntririlor, egiptenii i extindeau prezena i rectigau o parte din peninsula Sinai, pierdut n Rzboiul de ase zile cu Israelul din 1967. Pe nlimile Golan, ctigate tot n 1967 de Israel, Siria ncepea atacul aerian i de artilerie. La puin timp accesul era forat de 1400 de tancuri, urmate de alte divizii de blindate. i aici israelienii erau luai prin surpindere, nregistrau pierderi masive i erau nevoii s evecueze coloniile ridicate dup 1967. Lupt de eliberare Vice-ministrul de externe sirian, Abdul Ghani Rafii anuna: "Luptm pentru a ne elibera teritoriile arabe ocupate. Luptm pentru o soluie dreapt pentru poporul palestinian, care trebuie s decid singur".

Israelul era pe punctul de a pierde complet controlul asupra nlimilor Golan. De abia n a treia zi a rzboiului aprarea a funcionat. Teritoriul era rectigat n dou zile, luptele se mutau dincolo de granie, n Siria. Israelienii reuesc s ajung la Sasa, circa 40 de kilometri distan de Damasc. Pe frontul egiptean, militarii israeliani treceau ei nii Canalul i cucereau teritorii pn n linia de legtur ntre Suez i Cairo.

Premierul israelian Golda Meir a demisionat n urma Rzboiului din 1973 Rzboiul a durat mai mult dect toate coflictele armate anterioare din zon. Marile Puteri au livrat arme prilor beligerante i de abia la 21-22 octombrie Naiunile Unite au reuit s lanseze un apel de ncetare a focului. La 24 octombrie luptele au nceptat. Egiptul pierduse 15.000 de oameni, Siria 3000, iar Israelul 2656. n timp ce israelienii caut responsabili pentru dezastrul tactic, mari politicieni, precum Golda Meir i Moshe Dayan demisionau. n mod ciudat, conflictul izbucnit n ziua de Yom Kypur a anului 1973 a deschis poarta negocierilor de pace. Dar linitea nu domnete nici acum n Orientul Apropiat. Peter Philipp / Alina Khnel

Vizit strategic a lui Ehud Olmert la Kremlin


06.10.2008

Israelul se teme de livrrile ruseti de rachete ctre Siria Premierul demisionar israelian, Ehud Olmert ntreprinde o nou vizit la Moscova. Miza este mare pentru cabinetul de la Ierusalim: stoparea livrrii ctre Siria i Iran a unor rachete moderne. Curtea lui Serghei este perceput a fi una din cele mai frumoase edificii din Ierusalim. Numit dup ctitorul su, Marele Duce Serghei Romanov, aezmntul, menit la origine s gzduiasc pelerinii rui bogai, a fost inaugurat n 1890. n decursul schimbtoarei istorii, cldirea a adpostit funcionari ai Mandatului britanic devenind apoi un sediu israelian de birouri. La mai bine de un secol de la inaugurare, cldirea este aleas acum s contribuie la ameliorarea relaiilor ruso-israeliene. Premierul Ehud Olmert, care se afl n exerciiul funciunii n ciuda demisiei pe care i-a dat-o, intenioneaz s ofere cadou prii ruse Curtea lui Serghei. Israelienilor nu le-a scpat faptul c Vladimir Putin a fost impresionat de cldire, n cursul ultimei sale vizite la Ierusalim i se ateapt ca att el ct i succesorul su, Dimitri Medvedev, s accepte cu ncntare acest cadou.

Dac ei vor fi dispui s ofere i contraserviciul ateptat - aceasta este o alt chestiune. n primul rnd, Olmert ncearc s obin din partea Kremlinului o diminuare a sprijinului oferit Iranului - o ar n continuare acuzat de Israel c intenioneaz s se doteze cu arma atomic, sub paravanul derulrii unui program nuclear civil. Statul evreu se opune mai ales livrrii, ctre Republica Islamic, a unui sistem anti-rachet modern. Este vorba de baterii de tip S-300, cel mai performant sistem antiaerian din lume. Acesta ar fi un obstacol redutabil n calea unor eventuale raiduri israeliene de bombardament asupra capacitilor atomice ale Teheranului. Chiar dac un astfel de plan de atac a fost respins la nceputul verii de nsi administraia american, n Israel este privit pe mai departe ca o posibil opiune. i ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, aprecia la sfritul sptmnii trecute, n cursul unei vizite la Ierusalim, c Israelul va ataca Iranul nainte ca acesta s se doteze cu arma atomic. Dac ns Teheranul obine sistemul S300, atunci i poate asigura spaiul aerian pe o raz de 150 de kilometri i pn la nlimea de 30.000 de metri. Ct de important este pentru Israel aceast chestiune se poate vedea i din faptul c Olmert se deplaseaz la Moscova dei nu mai funcioneaz dup demisie dect ca premier interimar i, ca atare, potrivit Opoziiei, nu mai are dreptul dect s gestioneze afacerile curente. Totui, i opoziia privete cu suspiciune cooperarea dintre Rusia i Iran, iar partenerul de coalie al lui Olmert, preedintele Partidului Muncii, Ehud Barak, a acuzat zilele trecute Moscova c destabilizeaz prin politica sa Orientul Apropiat. Sprijinul rusesc pentru Teheran n chestiunea atomic, sau cel puin respingerea, de ctre rui, a unor noi sanciuni ONU mpotriva Iranului, este un ghimpe n ochii israelienilor. Concomitent ns, statul evreu nu vrea s-i compromit relaiile cu Rusia. De la nceputul anilor 90, n Israel s-au strmutat aproximativ un milion de evrei din fostul spaiul sovietic i chiar dac ntre timp 10 la sut din ei s-au ntors de unde au plecat, ntre acetia i rudele din Israel exist n continuare strnse legturi. A doua ar care d dureri de cap israelienilor din cauza strnselor relaii pe care le ntreine cu Rusia este Siria. n context, Olmert intenioneaz s se pronune la Moscova mpotriva relurii vechiului parteneriat militar ruso-sirian i s avertizeze asupra posibilelor urmri ale livrrii unor baterii S300. Dei Israelul i Siria poart indirect negocieri de pace, preedintele de la Damasc, Bashir el Assad, este preocupat s-i aprofundeze relaiile cu Kremlinul. Israelienii apreciaz c bateriile S300 ar putea acoperi jumtate din spaiul aerian israelian, o important stnjenire a strategiei israeliene de securitate. Rmne de vzut dac aezmntul Curtea lui Serghei va fi un pre suficient de mare pentru toate aceasta. Peter Philipp / Ioachim Alexandru

Schimbul Hizballah-Israel: israelienii sfiai ntre bocete i cntece rzboinice


de Gilad Amon July 24th, 2008 Fcnd o revist a presei n ebraic asupra pornograficului lamento colectiv israelian, am gsit, spre marea mea surpriz, un editorial critic, scris de ctre Dr. Mordechai Keidar, un universitar israelian de dreapta: Inamicii notri, scrie Keidar, vd, n faa lor, o naiune frenetic, emoional, nlcrimat, corupt, hedonist, posesiv i liberal. Oameni care terpelesc i crap n ei, oameni fr rdcini istorice, oameni lipsii de ideologie, fr valori, fr cel mai mic sim al solidaritii. Oameni preocupai de aici i acum, oameni care sunt gata s plteasc orice pre, fr cea mai mic atenie fa de gravele consecine ale incontienei lor. (Dr. Mordechai Keidar) Este oarecum reconfortant s descoperi c cineva, n Israel, poate fi contient de severitatea cu care realitatea israelian este perceput n alt parte. Keidar percepe amplitudinea cu care festivalul doliului actual pare jalnic celor din exterior, ndeosebi vecinilor Israelului. Chiar dac cineva ar putea resimi simpatie fa de durerea ncercat de rudele soldailor, ceea ce nu poate fi schimbat este faptul c Regev i Goldwasser erau oameni n uniform care servind ntr-o armat deosebit de ostil. n timpul rpirii lor, patrulau de-a lungul frontierei n disput dintre Israel i Liban. Pentru cei care nc n-au neles bine

topografia: era vorba despre nite soldai, i nu de simpli civili inoceni. Teoretic, erau n msur s se apere. Cazul lui Gilad alit nu este cu adevrat diferit. alit, pe care mass-media planetar l prezint ca pe o victim inocent, nu era nimic altceva dect un gardian postat ntr-un lagr de concentrare israelian numit Gaza. alit, ca i Goldwasser i Regev, purta o uniform a armatei israeliene n timpul capturii sale. Nici Regev, nici Goldwasser, nici alit nu sunt nite victime. Toi trei erau n serviciul unei ri care recurge la tactici genocidare devastatoare, printre care nfometarea, epurarea etnic i asasinarea celor pe care i consider drept inamici. Este totui deosebit de uimitor s constai n ce msur memoria colectiv israelian este scurt. Ratarea operaiunii de salvare a lui Regev i a lui Goldwasser, ntreprins de armata israelian ca urmare a ambuscadei reuite a Hizballah, a antrenat declanarea celui de-al doilea rzboi cu Libanul de ctre Israel. Ca represalii, dorind s se rzbune, Israelul a demolat infrastructura Libanului, a culcat la pmnt orae i sate ntregi n Sudul Libanului, precum i anumite cartiere ale Beirutului. A omort aproximativ o mie de civili libanezi. ntr-un anume fel, israelienii au reuit s uite toate acestea. Singurul lucru pe care israelienii l vd, sunt cele dou sicrie negre. Au reuit chiar s ignore faptul c n schimb, ei nii tocmai livraser 190 de sicrie rudimentare coninnd corpurile combatanilor Hizballah. Israelienii sunt deosebit de dotai pentru a se vedea doar pe ei nii. n ochii lor, durerea personal este, cumva, superioar celei pe care alii o pot resimi. Exist totui ceva care m intrig. Spectacolul colectiv al smiorcielii necrofile israeliene m las perplex. Dac Israelul i israelienii nu izbutesc s treac peste moartea (desigur tragic) a doi militari israelieni, cum vor putea s-i asume rzboiul mondial pe care ard s-l declaneze mpotriva Iranului? Dac israelienii nu izbutesc s suporte imaginea a dou sicrie, cum vor putea rezista atunci cnd Tel Avivul va deveni o imens groap comun? Strigtele lor de rzboi sugereaz totui c n direcia aceasta par s doreasc s se ndrepte. Dr. Keider sugereaz un rspuns mai degrab caraghios: Doar o naiune mbibat de convingere ideologic, o naiune care crede cu trie n justeea cauzei ei, o naiune care simte c particip la un proces istoric, o naiune capabil s suporte durerea i s-i cumpere supravieuirea cu snge, sudoare i lacrimi, doar o asemenea naiune este n msur s dureze n Orientul Mijlociu. Aceast regiune, continu el, nu are loc pentru crpe post-evreieti, care, mai devreme sau mai trziu, i vor arta adevratul chip post-zionist. Trebuie s admit c Keidar, acest zelot israelian de dreapta, nu greete ntru totul. Oameni care se prbuesc n faa a dou sicrie ar face mai bine s nu declaneze un nou conflict internaional. Israelienii pur i simplu n-au tria necesar. Nu este vorba cu adevrat de o naiune de rzboinici spartani. Pe ct de mult le place s provoace suferine atroce altora, cu att sunt incapabili s suporte ideea de a trebui s sufere ei nii, pe scurt, nu sunt gata de sacrificiu, nu sunt dect o gac de lai nvini. Ar face mai bine s-o rup la fug ct mai repede, dac vor s-i salveze pielea. Aa cum a remarcat-o Keider, ansa lor s supravieuiasc n aceast regiune se reduce la zero.

Vandalizarea cimitirului evreiesc


Noaptea in care Liviu Pechet a fost ucis a doua oar In ziua de 23 octombrie 2008, paznicul cimitirului evreiesc din Soseaua Giurgiului descopera un numar mare de morminte vandalizate. Monumentele funerare limitrofe unei alei principale, precum si altele, de-a lungul unei alei secundare, sunt rasturnate, in grupuri de cate 3-4, fie ele executate din piatra, granit cizelat sau marmura slefuita. Numarul lor total (inventariat ulterior de politie) este cam de peste 100. Mai intai, cateva observatii: nu se consemneaza prezenta unor semne de pangarire, simboluri antisemite (zvastica), urmele unor loviri distrugatoare cu obiecte grele si ascutite (ciocane, rangi, tarnacoape) sau inscriptii injurioase explicite. Deteriorarea monumentelor s-a produs prin dislocarea pietrei funerare verticale, cea pe care se afla inscriptionata identitatea decedatului, si rasturnarea acesteia. In unele cazuri, piatra funerara cazuta a ramas intreaga, dar a provocat pagube masive la mormantul invecinat (ex.: dr.

Safir Bernard), in altele nu s-au produs deteriorari nici la piatra funerara proprie, nici la cea vecina. (ex.: farmacist Witzler Avram, Avram Barba, Osias Zilberstein). O alta categorie o reprezinta pietrele funerare, care, in cadere, nu au atins alte morminte, ci s-au pravalit in iarba (ex: Nathan Katz, Nathanson Bety). In fine, la alte monumente, dupa dislocare si rasturnare, piatra funerara proprie a fost sparta sau deteriorata, ca urmare a lovirii de mormantul vecin (ex.: George si Maria Kaufman, fam. Segal). In cele mai multe dintre cazuri, pietrele funerare au fost secerate in serie, precum piesele de domino. S-ar parea ca actiunea barbara s-a desfasurat contra-cronometru, vizand, premeditat, mai degraba bifarea unui numar cat mai mare de monumente afectate, decat deteriorarea propriu-zisa a lor. Din cercetarea tuturor pietrelor dislocate, iesa la iveala faptul ca elementul vertical (cel rasturnat) nu avea un sistem de fixare temeinic (dibluri, armaturi) de soclul sau de piedestalul monumentului, decat in unul sau doua cazuri. In rest, piatra funerara a fost, la inaugurarea locului de veci, doar ridicata, pozitionata si fixata cu un strat subtire de mortar. Ceea ce duce la ideea ca sistemul precar de asamblare a fost, pe de o parte, un factor decisiv in randamentul demolatoriu, iar, pe de alta, ca autorii vandalismului s-au confruntat, prin observare directa, cu aceasta carenta, fapt ce le-a usurat mult demersul, sau ca ar fi putut actiona in cunostinta (anticipata) de cauza. La monumentele funerare profanate se mai aduga un numar apreciabil de banci de reculegere si odihna, aferente mormintelor, de dimensiuni modeste si insirate de-a lungul aleii, majoritatea din piatra fasonata, care au fost pur si simplu rasturnate dintr-o singura miscare sau lovitura de picior. Un monument distrus atrage in mod deosebit atentia: este mormantul lui Liviu Adrian Pechet, nascut la 20 oct. 1925 si ucis miseleste in noaptea de 17 aug. 1945, asa dupa cum sta incizat in sculptura funerara. Monumentul reprezinta un pian, pe care se afla o partitura muzicala, compusa, candva, chiar de Liviu Adrian. Deasupra pianului stau trei portrete, intr-o ambianta aproape domestica, ale defunctului, la diferite varste. In fata pianului, un taburet, iar la picioarele lui, o inscriptie pe o placa de marmura: Trecator, opreste-ti pasul / si priveste acest mormant / Unde-o mama indurerata / A ingropat ce-a avut mai sfant. Niste maini (oare?) netrebnice au luat cu asalt spatiul aducerii aminte si au batjocorit durerea pierderii unei fiinte umane, aidoma unei stihii animalice dezlantuite. Era ca si cum copilul, pierdut intr-o noapte de august, fusese dezgropat de gheare cornoase nemiloase, de vietate taratoare, smuls din pamant si sfartecat cu bestialitate a doua oara. Oricare va fi fost motivul acestei barbarii, m-am simtit umilit si mi-a fost (pentru a cata oara?) rusine ca traiesc alaturi de bipede oligofrene, apte de a se incolona, mute, nevazute si gata de distrugere, pe care nu le-am putut, nici de aceasta data, impiedica. Imi cer iertare, in numele lor, familiilor umilite si comunitatii evreiesti din Romnia. Florin Gabrea O ingrijorare legitima Violenta careia i-au cazut prada, saptamana trecuta, peste o suta de morminte din cimitirul evreiesc de pe Soseaua Giurgiului ne priveste pe toti. In fata proportiilor acestui act de vandalism, fara precedent dupa 1989, ingrijorarea este legitima, cu atat mai mult cu cat, de cativa ani, ne obisnuisem sa aflam despre astfel de infamii mai degraba din presa franceza sau din cea germana. Trebuie sa aflam, cat mai repede, cine si de ce a indraznit sa vandalizeze acest loc, din ce se hraneste impulsul profanator, la ce ne mai putem astepta... Aceasta agresiune, care aminteste de o epoca in care astfel de intamplari devenisera banale, ne loveste pe toti si risca sa ne loveasca din nou, daca nu vom reactiona acum asa cum trebuie. Pentru a afla cat am invatat din trecut si in ce societate traim, toata lumina trebuie facuta asupra a ceea ce s-a petrecut in cimitirul din Soseaua Giurgiului. Florin Turcanu Mahnire si indignare Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, impreuna cu Comunitatea Evreilor Bucuresti, informeaza autoritatile statului si opinia publica din Romania si din strainatate ca, miercuri, 22 octombrie 2008, s-a constatat un atac, fara precedent, prin patrunderea ilicita in incinta cimitirului evreiesc din

Bucuresti, Sos. Giurgiului nr. 162, a unor persoane necunoscute care au vandalizat zone ale cimitirului. Cu atat mai mult este de condamnat actiunea intreprinsa, cu cat ea a avut loc in timpul sarbatorilor evreiesti de toamna, cu accesul interzis in cimitire, potrivit canoanelor cultului mozaic. S-au profanat si distrus cel putin 131 de monumente funerare, identificate, pana in prezent, multe dintre acestea din marmura si granit. Totodata, au fost sparte geamurile si s-au devastat birourile administrative ale cimitirului. In acest cimitir sunt numeroase morminte ale unor martiri ai poporului evreu, ucisi in anii Holocaustului, precum si ostasi evrei care au cazut la datorie pentru Romania, eroi ai neamului romanesc. Este greu de admis ca actele de vandalism comise acum sunt doar gesturi necugetate ale unor persoane neidentificate inca. Cu toata raspunderea care ne revine si animati de atasamentul profund al evreilor din Romania fata de tara in care s-au nascut si traiesc de sute de ani, ne exprimam mahnirea si indignarea ca asemenea fapte se mai pot intampla astazi, in Romania democratica, renascuta dupa decembrie 1989. Cu greu ne putem abtine sa nu gandim catre cercuri politice atasate de un trecut de trista amintire, de formatiile politice si de persoane care au cultivat sistematic invrajbirea intre cetatenii romani pe motive de etnie, rasa si religie. Cerem in modul cel mai ferm autoritatilor statului sa intervina, cu promptitudine, pentru identificarea faptuitorilor, pentru judecarea si pedepsirea lor potrivit legilor tarii in materie civila si penala. Presedinte FCER, deputat dr. Aurel Vainer Presedinte CEB, prof. ing. Osy Lazar

O femeie arogant
Magdalena BOIANGIU | de jur mprejur 02 noiembrie 2008 Uneori, un politician ctig cnd arat sincer c nu e dispus s exerseze arta compromisului pn la rscrucea unde se numete oportunism sau trdare. n Israel, Tzipi Livni, ministru de Externe, lider al Partidului Kadima, a fost invitat de preedintele Peres s formeze un nou guvern. Dup demisia lui Olmert, consecin a unor acuzaii de corupie, Tzipi Livni obinuse, n nite alegeri interne ctigate la limit, preedinia partidului, urmnd ca n urmtoarele ase sptmni s formeze un guvern de coaliie; nici un partid din Israel nu are suficieni reprezentani n parlamentul de 120 de locuri, care s formeze un guvern majoritar pn la alegerile din anul viitor. Nu ar fi fost vorba de o sinecur: economia trece prin ocuri, tratativele de pace snt ntr-un punct mort, ciocnirile ntre militanii palestinieni i colonii din aezrile neautorizate introduc elementele violenei cotidiene ntr-o zon a globului unde violena generalizat este o ameninare permanent. Conform legii, liderul partidului cu cei mai muli deputai chiar dac nu snt majoritatea alctuiete guvernul. Pentru a-l putea forma, avea nevoie de sprijinul altor partide i laburitii lui Ehud Barak (stnga) i-au dat acordul. Urmau tratativele cu una dintre formaiunile religioase, care prin numr de mandate deine cheia majoritii guvernamentale. Era necesar un acord cu privire la eventualele concesii n tratativele cu palestinienii: Tzipi Livni vrea s le continue, partidele religioase i dreapta lui Netanyahu se mpotrivesc. Discuiile cu partidul ultraortodox Shas nu au mers bine: reprezentanii lui i-au cerut s promit c, n eventualitatea unor negocieri de pace, nu va discuta viitorul Ierusalimului. Livni a refuzat. Nu nseamn c ea vrea s satisfac preteniile palestiniene cu privire la Ierusalim. nseamn c nu vrea s porneasc la o aciune cu un mandat limitat i tiind c Benjamin Netanyahu, rivalul ei, preedintele Partidului Likud, le spune celor de la Shas nu v alturai lui Livni, ea o s cedeze Ierusalimul. Cu trei sptmni nainte de termenul fixat, Livni a declarat c renun la formarea guvernului. Cel mai probabil n februarie vor avea loc alegeri generale anticipate; pn luni, toate sondajele l ddeau ctigtor pe Netanyahu. Pe tonuri ironice, cnd nu fi dispreuitoare, ziarele puneau tampila eec pe cariera

politic a lui Livni. Livni nu prea se pricepe s menin relaii interpersonale, talent pe care i Ariel Sharon, i Ehud Olmert l aveau cu asupra de msur, ei tiau cum s se adreseze oamenilor, cum s-i fac s se simt bine, s le dea senzaia c ei conteaz. Nimeni nu poate susine c Livni a fost binecuvntat cu aceste caliti (Jerusalem Post, 27 octombrie). E un fel mai delicat de a o acuza de arogan, de tentaia ei de a se situa deasupra grmezii: nu s-a dus nici mcar la rabinul Ovadia Yosef, eventual garant al sprijinului Shas. Vizita la el e o etap obligatorie a protocolului: au trecut pe acolo, cnd au format guverne de coaliie, Shamir, Rabin, Peres, Netanyahu, Barak, Sharon, Olmert, adic toi. Livni n-a vrut, i chiar partizanii ei erau dispui s-i explice c asemenea ncpnri se pltesc. Dar la o zi dup ce ea a anunat c refuz s formeze guvernul i preedintele Peres a promis c va convoca alegeri anticipate, pentru prima oar de la demisia lui Olmert, sondajele o dau nvingtoare pe Livni n faa lui Netanyahu: dac alegerile s-ar ine mine, partidul lui Livni ar ctiga 29 de locuri n Knesset din totalul de 120, n timp ce principalul su rival, Netanyahu, ar obine doar 26. Exist situaii puine i nu prea dureaz cnd puterea de a fi credincios ie nsui e ctigtoare chiar i n sondaje.

Lupta dintre gruprile mafiote din Israel ia amploare


18.11.2008

Din ce n ce mai multe persoane cad victime rfuielilor dintre gruprile mafiote din Israel Jaakov Alperon, ef al unui clan mafiot din Israel a fost ucis luni, 17 noiembrie, ntr-un atentat cu bomb. Explozibilul, montat sub maina victimei, a detonat la o intersecie, rnind i pietoni nevinovai La doar scurt timp dup explozia unui automobil la Tel Aviv, mass media israelian relateaz c deflagraia nu a fost un atentat terorist ci face parte din lupta dintre bandele criminale. Victima, Jaakov Alperon, a fost eful uneia din cele mai mari grupri mafiote din Israel, implicat n toate formele uzuale ale criminalitii precum traficul de persoane, traficul de droguri sau jocurile ilegale de noroc. Lupta pentru ntietate a organizaiilor mafiote israeliene se soldeaz adesea cu victime, de multe ori nevinovate. Iar poliia pare a nu se angaja suficient n combaterea criminalitii organizate. Poliia era de prere c mafioii se ucid ntre ei, ceea ce nu duneaz publicului larg, ba dimpotriv, are chiar avantaje. ns aceast atitudine a poliiei aparine trecutului, innd cont c luptele dintre clanurile mafiote a depit orice limit. Membrii acestor bande nu in cont de nimic, se omoar unii pe alii n centrul oraului i numrul victimelor nevinovate ucise n decursul rfuielilor depete ntre timp numrul victimelor ucise de rachetele Kassam n sud, a declarat fostul ef al poliiei israeliene Moshe Mizrachi. inta atentatului de luni, 17 noiembrie, Jaakov Alperon a fost eful uneia din cele mai renumite grupri mafiote, al atingnd n lumea interlop statutul unui superstar. Alperon, tat a apte copii, a petrecut patru ani n nchisoare i a supravieuit dup dou atentate. naintea atacului de luni, Alperon asistase la procesul intentat unuia din fii si, care este acuzat de antaj. n drumul spre cas, explozibilul montat sub maina nchiriat de Alperon a fost declanat prin telecomand n centrul oraului Tel Aviv, rnind i mai muli pietoni nevinovai, printre care i un copil. Iar acum, poliia israelian se teme c banda Alperon se va rzbuna crunt pentru moartea efului ei. Aa cum cunosc clanul Alperon, acesta nu va trece la ordinea de zi dup un asemenea atac. Mai devreme sau mai trziu va urma o reacie, a adugat Mizrachi.

Experii israelieni nu i fac iluzii, tiind c forele de securitate nu vor reui s pun capt activitilor bandelor organizate. O fost membr a parchetului a declarat chiar c mafioii sunt n aciunile lor mereu cu doi pai naintea poliiei. Bettina Marx/ Maria Pascu

Operaiunea israelian Plumb ntrit continu


29.12.2008

Ministrul de extere israelian, Tzipi Livni, nu a oferit detalii asupra viitoarelor operaiuni militare Avioanele de lupt israeliene au continuat n noaptea de duminic spre luni atacurile asupra Fiei Gaza. n Gaza City, aviaia israelian a bombardat cldirile Universitii Islamice i unul din cminele facultii Potrivit surselor israeliene n cldirea Universitii Islamice nu se afla nicio persoan n momentul bombardrii acesteia. Atacurile au vizat ns i alte inte, precum casa unuia din fotii lideri al gruprii extremiste Hamas, sau o cas din lagrul de refugiai din apropiere de Gaza City, aceste atacuri soldndu-se cu mai multe victime. n plus, n cadrul operaiunii supranumite Plumb ntrit, guvernul de la Ierusalim a concentrat tancuri i uniti de infanterie n apropierea graniei cu Fia Gaza, intrarea acestora n rzboi fiind ns n prezent neclar, iar ministrul de externe israelian Tzipi Livni a evitat s rspund ntrebrilor jurnalitilor. Nu voi intra n amnunte. Ideea principal vizeaz schimbarea realitii de astzi, ns nu voi discuta despre detaliile operaiunilor militare viitoare, a declarat Livni. Mass Media israelian a relatat c n decursul nopii, mai multe rachete Kassam, lansate din Fia Gaza, au lovit sudul rii, fr a face ns victime. Potrivit cotidianului izraelian Haaretz, gruprile extremiste palestiniene au lansat de la nceperea ostilitilor n total 140 de rachete un numr semnificativ mai mic dect estimaser experii militari. Este foarte clar c noi dorim s lovim doar gruparea Hamas i nu persoane civile. inta noastr este reinstaurarea armistiiului. Iar intensitatea atacurilor palestiniene este foarte sczut, chiar dac ei ncearc s gseasc obiective interesante. Raza de aciune a rachetelor s-a extins ns intensitatea este foarte redus, ceea ce pentru noi nseamn c operaiunea plumb ntrit va continua pn cnd vom atinge elul dorit, a declarat Amos Gilad, din partea Ministerului Aprrii israelian. Atacurile aeriene susinute ale armatei israeliene, care s-au soldat pn n prezent cu aproximativ 300 de mori i peste 1000 de rnii, au declanat o serie de demonstraii de protest ale palestinienilor din estul Ierusalimului, la Hebron, Jenin, Ramallah i Nazareth. Potrivit organizaiei umanitare britanice Oxfam, spitalele din Fia Gaza nu mai au suficiente rezerve de medicamente, medicii estimnd c peste 80% din rniii spitalizai sunt sortii pieirii. Clemens Verenkotte/ Maria Pascu

Proteste antiisraeliane n rile arabe


29.12.2008

Noul an ncepe cu o criz de proporii n Orientul Apropiat, care va preocupa cu siguran i UE La sfritul sptmnii trecute, n Egipt, Iordania, Siria, Liban, Iran, Irak i Dubai au fot organizate demonstraii violente mpotriva operaiunilor militare israeliene din Fia Gaza De la 1 ianuarie 2009, Cehia va deine preedinia prin rotaie a Consiliului European. ntrebat dac Uniunea European susine fr rezerve operaiunile militare ale Israelului, ministrul de externe al Cehiei, Karel Schwarzenberg, a declarat: Nu poate exista nicio urm de dubiu c nu putem tolera bombardarea continu cu rachete a unor aezri panice. Ca urmare, trebuie s respectm dreptul Israelului de a se apra, mai ales innd cont c nici n timpul armistiiului nu a fost cu adevrat pace, ci au fost lansate n mod regulat rachete din Fia Gaza n direcia aezrilor israeliene. Din 19 decembrie, atacurile s-au intensificat, astfel nct trebuie s recunoatem dreptul Israelului de a se apra mpotriva acestora. Pe de o parte. Pe de alt parte ns, trebuie s privim mai departe de situaia acut din prezent. Pe termen lung trebuie s mbuntim condiiile de trai din Fia Gaza pentru ca tinerii s nu mai cad victime gruprilor teroriste ci s gseasc o preocupare care le aduce merite proprii, a declarat Schwarzenberg. n lumea arab, atacurile aeriene israeliene au strnit proteste violente. Aprm Palestina cu sngele i sufletul nostru au scandat mii de protestatari n capitala egiptean, arznd steaguri israeliene. Toate guvernele arabe, europene i americane sunt partenere. Tcerea lor arat c, alturi de Israel, poart o rspundere pentru masacrul din Fia Gaza. Sigur, Abbas este preedintele autoritii palestiniene, ns el a cooperat cu Israelul de la nceput, de la ocuparea Fiei Gaza pn la masacrul de astzi, a spus unul din demonstrani. Potrivit surselor oficiale egiptene, la Cairo au demonstrat 15.000 de persoane, numrul lor ridicndu-se pe tot teritoriul rii la peste 50.000. Indignarea lumii arabe s-a extins de la Damasc pn n Sanaa, n Yemen i nici condamnarea atacurilor israeliene de ctre majoritatea guvernelor arabe nu a reuit s calmeze spiritul agresiv al populaiei. ntre timp, avioanele de lupt israeliene au lovit i inte aflate la grania cu Egiptul. Potrivit executivului de la Ierusalim, atacurile au vizat tunelurile de contraband, prin care se strecurau din Sinai n Fia Gaza arme, muniie, carburani i materie prim pentru construcia de bombe. Peter Steffe/ Maria Pascu

ntreaga Europ protesteaz mpotriva atacurilor israeliene asupra Fiei Gaza


Data: 29 dec 2008 Mii de persoane au manifestat duminic n ntreaga Europ mpotriva raidurilor israeliene din Fia Gaza, soldate cu peste 300 de mori ncepnd de smbt, relateaz AFP.

De la Londra la Paris, de la Madrid la Copenhaga i Istanbul, oamenii au ieit n strad pentru a condamna operaiunea lansat smbt, cea mai violent de la ocuparea teritoriilor palestiniene de ctre Israel n 1967. La Londra, aproape 700 de persoane, potrivit poliiei, i 3.000, potrivit estimrilor organizatorilor, s-au adunat n faa ambasadei Israelului dup trei ore de proteste. Manifestanii aveau drapele ale Autoritii palestiniene i pancarte pe care era scris "Holocaust n Fia Gaza" i "Nu pace, nu dreptate". O nou manifestaie este programat pentru luni, la ora local 16.00, n faa ambasadei Israelului din Londra, la apelul asociaiei "Campania de solidaritate pentru Palestina". La Paris circa 1.600 de persoane, potrivit poliiei, au ieit n strad, agitnd pancarte pe care scria "Oprii masacrarea nevinovailor" i scandnd "Israelul terorist, Europa complice", sau "Holocaust n Fia Gaza". La Madrid, ntre 500 i 1.000 de persoane au protestat n faa ambasadei Israelului, la apelul asociaiei "Pace acum". "Nu holocaustului palestinian!", se putea citi pe pancarte. n Danemarca, 700 de persoane, potrivit poliiei, 2.000 potrivit organizatorilor, au protestat la apelul mai multor organizaii musulmane daneze, n faa ambasadei Israelului. O persoan, care nu fcea parte din grupurile organizatoare, a fost arestat pentru c a aruncat un cocteil Molotov n direcia poliiei. Aproape 300 de persoane s-au adunat i n oraul Aarhus. Cu o zi nainte, circa 1.000 de persoane au organizat un mar la Stockholm, la apelul Uniunii islamice din Suedia. La Istanbul, sute de oameni au scandat slogane precum "Sionismul va fi nvins, rezistena palestinian va nvinge", n faa moscheii Beyazit, n centrul istoric al oraului, la apelul organizaiilor islamiste. n piaa Taksim, principala esplanad a oraului turc, un portret al premierului israelian Ehud Olmert a fost stropit cu vopsea roie, n timp ce militani comuniti depuneau o jerb n faa consulatului Israelului, potrivit ageniei Anatolia. Sute de manifestani au protestat i n faa ambasadei Israelului din Ankara, aruncnd cu pantofi n cldire, potrivit unor imagini difuzate de canalele de televiziune. Mii de persoane au manifestat duminic i n alte orae din Turcia. La Roma, circa 200 de persoane, potrivit organizatorilor, au participat la un protest n piaa Navone, pentru a cere guvernului italian s "blocheze acordurile economice i militare" cu Israelul. Manifestanii au denunat "epurarea etnic i terorismul statului israelian", potrivit ageniei Ansa. Potrivit NewsIn, Israelul a continuat i duminic raidurile aeriene asupra Fiei Gaza i a ordonat mobilizarea a mii de rezerviti, n vederea unei eventuale ofensive terestre. Atacurile vizeaz micarea Hamas, care deine controlul n Fia Gaza.

Importante orae europene, teatre de manifestaii mpotriva raidurilor israeliene


Autor: Ionel Dancu Data: 29 dec 2008 Mii de persoane au manifestat ieri n mai multe orae din Europa, n special n faa sediilor ambasadelor israeliene, n semn de protest fa de raidurile aeriene lansate de statul evreu ncepnd de smbt n Fia Gaza, atacuri care au provocat moartea a peste 280 de persoane, relateaz AFP. Potrivit Mediafax, ntre 500 i 1.000 de persoane s-au reunit n faa ambasadei Israelului din Madrid, scandnd "Pace" i afind pancarte pe care se putea citi "Israelul terorist", "Stop terorismului de stat" sau "Nu holocaustului palestinian". La Londra, au fost arestate trei persoane pentru "tulburarea linitii publice", n cadrul unei manifestaii similare la care au participat circa 700 de persoane, la apelul asociaiei Stop the War. Potrivit unui fotoreporter al AFP, prezent la locul manifestaiei, protestatarii au rsturnat barierele instalate pe

trotuarele din faa ambasadei Israelului, iar poliia a intervenit pentru a controla mulimea, care a blocat circulaia. ntre 700 de persoane, potrivit poliiei, i 2.000, potrivit organizatorilor, au manifestat ieri dup-amiaz i la Copenhaga, n faa ambasadei israeliene. Demonstraia, organizat la apelul mai multor asociaii musulmane daneze, ntre care Comunitatea islamic, s-a desfurat ntr-o atmosfer de calm. n Suedia, o manifestaie organizat de Uniunea islamic a reunit 1.000 de persoane la Stokholm, o alt manifestaie fiind prevzut pentru astzi, potrivit unui purttor de cuvnt al organizaiei. n Finlanda, manifestaii similare sunt prevzute pentru astzi i mine dup-amiaz n faa Parlamentului. Peste 1.000 de persoane au protestat i la Paris, n cadrul a dou manifestaii distincte. Cea mai important, care a reunit 1.300 de protestatari potrivit poliie s-a desfurat n cartierul Barbes, locuit n mare parte de persoane provenind din Maghreb. Arbornd drapeluri palestiniene, manifestanii purtau banderoale pe care se putea citi "Stop masacrului de nevinovai". La Istanbul, sute de manifestani, reunii la apelul organizaiilor islamiste n faa moscheii lui Baiazid, n centrul istoric al metropolei, au scandat sloganuri cum ar fi "sionismul va fi nvins, rezistena palestinian va triumfa". Cteva sute de manifestani au protestat i n faa ambasadei Israelului din Ankara, arznd o stea a lui David din lemn i aruncnd cu pantofii n cldire, potrivit Anatolia i imaginilor difuzate de posturile de televiziune.

Hezbollah, gata s fac fa oricrei agresiuni israeliene


Data: 28 dec 2008 Secretarul general al gruprii libaneze Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat astzi c micarea pe care o conduce este gata s fac fa oricrei "agresiuni" din partea israelienilor n Liban, relateaz Reuters, citat de Agerpres. "Nu v ascund c le-am cerut membrilor rezistenei din sud s fie pregtii i s dea dovad de vigilen pentru c ne confruntm cu un duman criminal", a declarat Nasrallah. "Suntem gata s facem fa oricrei agresiuni pe teritoriul nostru", a continuat liderul Hezbollah, care a negat c membrii gruprii sale ar fi instalat rachetele descoperite n urm cu cteva zile la civa kilometri de frontiera cu Israel. "Hezbollah are suficient curaj pentru a-i asuma responsabilitatea oricrei aciuni i de a nu se ascunde dup deget", a subliniat liderul iit, care i-a acuzat n schimb pe "agenii Israelului" c ar fi n spatele incidentului rachetelor. Armata libanez a descoperit joi opt rachete ndreptate spre Israel care erau pregtite de lansare. Acestea se aflau la mai puin de 5 km de frontiera cu Israel, ntre localitile Naqura i Tair Harfa, ntr-o zon care este un fief al Hezbollah.

Mai mult de 280 de palestinieni au murit n Gaza, Israelul spune c majoritatea erau din Hamas
Data: 28 dec 2008 Israelul a continuat astzi atacurile aeriene asupra Fiei Gaza, soldate cu mai mult de 280 de mori n doar 24 de ore, i a mobilizat mii de rezerviti n perspectiva unei eventuale ofensive terestre, relateaz AFP.

Operaiunea, care este de o violen nemaivzut de la ocuparea teritoriilor palestiniene de ctre Israel n 1967, urmrete s pun capt tirurilor cu rachete lansate de Hamas din Fia Gaza asupra teritoriului israelian. Atacurile israeliene sunt soldate cu cel puin 282 de mori, majoritatea poliiti Hamas, i peste 600 de rnii, potrivit unui nou bilan al serviciilor de urgen palestiniene. ntre timp, circa 20 de noi rachete au fost lansate din Fia Gaza duminic spre sudul Israelului, fr a se nregistra victime. Un purttor de cuvnt al guvernului israelian, Avi Pazner, a declarat c "97% dintre palestinienii ucii sau rnii" aparin gruprii Hamas, potrivit unui interviu acordat postului francez de radio RTL. "Din nefericire, exist i victime civile, pentru c este imposibil s nu se ntmple aa ceva, avnd n vedere densitatea populaiei din Fia Gaza. Regretm pierderile civile", a declarat el. "Tsahal (armata israelian) i va extinde i aprofunda operaiunile n Fia Gaza, dac va fi necesar", a avertizat ministrul israelian al aprrii. "Ar trebui s se tie c aceste aciuni nu vor fi de scurt durat i c nu va fi uor, ns vom da dovad de hotrre", a adugat el. Premierul n exerciiu, Ehud Olmert, a declarat la nceput unei reuniunii guvernamentale c obiectivul operaiunii din Fia Gaza este "de a le permite cetenilor din sudul Israelului s duc o via normal dup ani de zile de atacuri continue cu rachete i mortiere".

Israelul a decis mobilizarea a mii de rezerviti


Data: 28 dec 2008 Israelul a decis mobilizarea a mii de rezerviti, a anunat astzi un responsabil israelian de rang nalt, n condiiile n care amenin cu lansarea unei ofensive terestre n Fia Gaza, relateaz AFP. "Cabinetul a aprobat mobilizarea a mii de rezerviti. Aceast mobilizare vizeaz uniti de lupt i uniti de aprare", a declarat acest responsabil, la ncheierea reuniunii sptmnale a guvernului. Ministrul israelian al aprrii, Ehud Barak, citat de purttorul su de cuvnt, declarase anterior c o operaiune terestr mpotriva Hamasului este posibil. "Suntem pregtii pentru orice eventualitate. Dac este nevoie s desfurm trupele pentru a ne apra cetenii, vom face acest lucru", a declarat Barak, citat de purttorul su de cuvnt. Circa 280 de palestinieni au fost ucii, majoritatea poliiti Hamas, i mai mult de 600 au fost rnii, n raidurile aeriene efectuate ncepnd de ieri de Hamas n Fia Gaza, potrivit unui bilan recent al serviciilor de urgen din teritoriul palestinian. Avioane israeliene au survolat sudul Libanului la joas altitudine Cel puin cinci avioane de vntoare israeliene au survolat duminic, la altitudine joas, sudul Libanului, teritoriu care a fost vizat de o misiune de recunoatere i pe timpul nopii, a anunat un oficial din forele de securitate libaneze. "Cel puin cinci avioane au survolat regiunea Bint Jbeil (124 kilometri sud de Beirut) i s-au orientat spre oraul-port Tyr", situat mai spre nord, a precizat oficialul citat. Potrivit responsabilului citat, un avion de recunoatere de tipul MK a survolat sudul rii n timpul nopii, "de la ora 21.00 GMT (23.00, ora Romniei) pn diminea". La mai mult de doi ani de la conflictul din 2006 dintre Israel i Hezbollahul libanez, care a devastat sudul Libanului, tensiunea se resimte n continuare n aceast zon. Liderul micrii iite, Hassan Nasrallah, care urmeaz s se pronune duminic sear cu privire la operaiunea Israelului asupra Fiei Gaza, a ameninat cu "distrugerea" statului israelian n cazul unui nou conflict.

Aviaia israelian i continu atacurile mpotriva obiectivelor Hamas: 230 mori


Data: 28 dec 2008 Aviaia israelian a continuat s loveasc inte disparate n toat Fia Gaza astzi dimineaa, viznd n special instalaii de televiziune, dup raidurile care au fcut ieri cel puin 230 de mori, informeaz AP, preluat de Agerpres. Aceste atacuri fr precedent au declanat reacii de protest n toat lumea arab i numeroi aliai ai Israelului au ndemnat statul evreu la reinere, dei SUA au indicat Hamas drept responsabil de aceast ripost. Deocamdat, nimic nu pare s indice un apropiat sfrit al operaiunii. Israelul a lsat s se neleag c i va viza individual pe conductorii Hamas i pe activitii care continu s trimit rachete spre teritoriul su. De asemenea, sute de infanteriti i blindate din cadrul Tsahal se ndreptau duminic dimineaa spre Fia Gaza, existnd perspectiva unei invazii terestre, potrivit unor responsabili militari care au preferat anonimatul. n cursul primului atac de astzi dimineaa, la puin timp dup miezul nopii, unii palestinieni au afirmat c aviaia israelian a bombardat o moschee, n apropiere de spitalul Shifa din oraul Gaza. Militarii israelieni au explicat c moscheea servea drept baz pentru activiti teroriste'. O alt int a fost staia de televiziune Al Aqsa TV, utilizat de Hamas. Ea ns a continuat s emit i dup distrugerea studiourilor. Obuze israeliene au czut asupra unor elevi care ieeau de la coal ntr-o zon dens populat, cel puin 15 elevi fiind ucii, potrivit unui responsaabil local.

eful Hamas invit la declanarea unei noi Intifade


Data: 28 dec 2008 eful n exil al Hamas, Khaled Meshaal, le-a cerut palestinienilor astzi, ntr-un interviu acordat canalului qatariot de televiziune Al-Jazira, s declaneze o nou Intifad mpotriva Israelului i i-a invitat s-i reia atentatele sinucigae, relateaz AFP, preluat de Agerpres. Meshaal a mai afirmat c Hamas s-a artat deschis "tuturor opiunilor panice, dar fr rezultat". "Brigzile Ezzedine al-Qassam, aripa narmat a Hamas, i cunosc obligaiile, ripostnd agresiunii. Locuitorii Fiei Gaza au optat pentru rezisten', a continuat el. De asemenea, Meshaal a invitat rile arabe "s ia msuri concrete pentru a opri agresiunea mpotriva Fiei Gaza i a face s fie ridicat blocada" israelian, nsprit de la nceputul lunii noiembrie. "Pentru a rennoi armistiiul cu Israelul trebuie ca acesta s nceteze agresiunea i s deschid punctele de trecere spre Fia Gaza, n special cel din Rafah", ntre Fia Gaza i Egipt, a continuat el. Referindu-se la discordia interpalestinian, Khaled Meshaal, a crui micare a preluat cu fora controlul asupra Fiei Gaza n iunie 2007, n detrimentul Autoritii Naionale Palestiniene (ANP) s-a declarat "dispus la reconciliere". Dar a condiionat aceasta de sistarea negocierilor de pace ntre ANP i Israel. "Nici rachetele, nici operaiunile sinucigae nu sunt absurde. Dar negocierile sunt", a susinut el. "Aceste negocieri nu servesc dect la pierderea timpului i la ameliorarea imaginii inamicului n lume. Trebuie oprite imediat negocierile, precum i cooperarea n domeniul securitii cu inamicul", a adugat liderul Hamas, autoexilat la Damasc. Prima Intifad (revolt civil care a debutat n 1988) s-a terminat cu ncheierea acordurilor de la Oslo, n 1993, aflate la originea crerii Autoritii Naionale Palestiniene. Cea de a doua Intifad desemneaz micarea palestinian care a nceput n septembrie 2000 i care a fost zdrobit progresiv de armata israelian n Cisiordania

Cnd cei puternici decid s fie devin diplomatici


(de Immanuel Wallerstein) July 14th, 2008 Preedintele George W. Bush i gaca lui neo-conservatoare au transformat ntr-o mndrie faptul c relaia lor cu regimurile care nu-i plac era una dur, nu de diplomaie blnd. n cuvntarea lui despre Starea Uniunii (State of the Union) din 2002, Bush a denunat Axa Rului compus din Iraq, Iran i Coreea de Nord i a indicat c Statele Unite vor aciona pentru drmarea regimurilor lor, fr negocieri cu ele. La scurt vreme dup aceea, Bush a suspendat Cadrul de Lucru Agreat (Agreed Frameword) din 1994 pe care administraia Clinton l negociase cu Coreea de Nord, provocnd ca reacie repornirea reactorului nuclear nord-coreean i ncheierea cooperrii dintre aceast ar i Agenia Internaional pentru Energia Atomic. Dup aceasta, Statele Unite au refuzat s participe la convorbiri bilaterale cu Coreea de Nord, insistnd ca toate discuiile s aib loc n versiunea de aa-zis ase participani (Statele Unite, Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Japonia i Rusia) ca unic form de contact. n 2006, Coreea de Nord a organizat oficial o explozie nuclear. Imediat dup aceasta, Statele Unite au demarat ntlniri bilaterale cu Coreea de Nord, pe care n prealabil le refuzase. n iunie 2008, primele rezultate concrete ale acestor negocieri au fost anunate. Coreea de Nord a demolat un turn nuclear iar Statele Unite au scos Coreea de Nord de sub sanciunile prevzute n Actul Comer cu Inamicul (Trading-with-the-Enemy Act), trimind asisten alimentar. Acest eveniment a fost considerat de partea american drept un progres treptat. ntoarcerea Statelor Unite la diplomaie i acceptarea din partea lor a progresului treptat au fost denunate de ctre neo-conservatorii din afara guvernului american, precum John Bolton, drept o zi foarte trist n care Statele Unite au fost nelate. Se consider c vice-preedintele Cheney a pierdut btlia intern cu avocaii negocierilor ca secretarul de Stat Rice i secretarul aprrii Gates. Suporterii deciziei din administraiei au salutat-o ca pe un succes diplomatic. Alii au artat c, dac Statele Unite nu ar fi suspendat Cadrul de Lucru Agreat, Coreea de Nord nu ar fi fost niciodat capabil s explodeze o arm nuclear. Aadar, argumenteaz ei, a nu negocia ar fi facilitat de fapt, mai degrab dect ar fi mpiedicat ca Coreea de Nord s devin o putere nuclear. Ce s-a schimbat ntr-atta ntre 2002 i 2006 nct Statele Unite s schimbe linia dur cu abordarea diplomatic? Este uor de priceput. Rzboiul din Iraq a fost un fiasco, lucru care (mpreun cu Afghanistanul) absoarbe ntreg aparatul militar american. Atunci cnd nord-coreenii au explodat o arm nuclear, militarii Statelor Unite i-au pus n vedere Preedintelui Bush c nu era nici o posibilitate de angrenare a Coreii de Nord ntr-o aciune armat. Aadar, din moment ce Coreea de Nord avea bomba, diplomaia era unica opiune real. Bush a nghiit n sec, dar ce putea face? Va merge efortul diplomatic, n direcia convingerii Coreii de Nord s renune ea nsi la toate armele nucleare? Probabil c nu. Dar ce alternativ a mai rmas Statelor Unite? Acum uitai-v la Israel. Israelul a preferat ntotdeauna linia dur diplomaiei. nti, nu admiteau c exist o Palestin cu care s intre n negocieri. Apoi, nu au vorbit cu Yasser Arafat i Organizaia pentru Eliberarea Palestinei pn cnd acetia nu au recunoscutIsraelul i nu au renunat la violen. Apoi, atunci cnd prima Intifada a artat Israelului c se confrunt cu o problem serioas de rebeliune intern venit din partea palestinienilor, au acceptat aa-numitele Acorduri de la Oslo, care stabileau o foarte limitat form de control de facto exercitat de Autoritatea Palestinian n anumite pri din Gaza i Cisiordania. Apoi, dup a doua Intifada, Israelul l-a boicotat pe Arafat din nou, i au reluat doar negocieri sporadice cu succesorul lui Arafat, Mahmud Abbas. n 2006, au fost alegeri n Palestina. Partidul lui Abbas, Fatah, a fost nvins de ctre Hamas, a crui poziie oficial era s refuze recunoaterea legitimitii Statului Israel. Atunci, linia dur a fost reinstituit de ctre Israel. Nu ar negocia n nici un fel cu un guvern Hamas, doar dac nu i pn cnd acesta i revizuiete principiile de baz. Guvernul american a sprijini aceast abordare n toate manierele.

n 2007, Palestina a intrat n implozie. Abbas, n calitate de preedinte, l-a eliminat pe primul-ministru Hamas. Micarea Hamas a refuzat s accepte legitimitatea acestei aciuni. Rezultatul net a fost acela c Hamas a preluat controlul complet al Fiei Gaza, i forele lui Abbas controleaz mai mult sau mai puin Cisiordania. Acum erau dou guverne. Israelienii i Statele Unite recunoteau doar guvernul lui Abbas i s-au gndit s izoleze Hamas, deci Gaza, n orice mod, instituind un control sever al circulaiei oamenilor i al bunurilor n i din Gaza. Pe scena mondial, Israelul i Statele Unite au insistat ca oricine altcineva s respecte boicotul total al Hamas, fapt pe care Uniunea European i Naiunile Unite l-au urmat din plin. Apoi au insistat ca i persoanele private s respecte boicotul. Atunci cnd un consilier al lui Barack Obama a revelat c dac, n exerciiul deplin al funciei, ar fi fost obligat s se ntlneasc cu Hamas, ar fi fcut acest lucru, s-au fcut imediat presiuni asupra lui Obama s ntrerup legturile cu acest consilier, lucru pe care l-a fcut. Acum, dintr-o dat, linia dur a Israelului a cedat locul diplomaiei. n 18 iunie, Hamas i Israel au intrat ntr-un armistiiu formal, n cadrul creia fiecare dintre pri a promis s nceteze toate aciunile militare ndreptate mpotriva celeilalte, iar restriciile vamale ar urma s fie ridicate. Guvernul american a sprijinit aciunea. Cabinetul israelian a votat cu doar patru abineri. Desigur, imediat, partizanii liniei dure din Israel i din comunitatea evreiasc nord-american au denunat aceast nelegere din aceleai motive pe care le-au avut neo-conservatorii care au denunat nelegerea Statelor Unite cu Coreea de Nord. Au spus c armistiiul nu va merge, pentru c nu va rezista. Poate. i, n 29 iunie, Israelul a concluzionat o a doua nelegere diplomatic cu Hizballah. Israelul a fost de acord cu un foarte controversat schimb de prizonieri. Pentru doi soldai israelieni capturai, probabil mori acum, Israelul elibereaz o figur major a Hizballah, responsabil pentru uciderea unor israelieni. De ce a schimbat Israelul linia dur cu diplomaia? Desigur, au stat la baz multe consideraii electorale din interiorul Israelului. Dar adevratul motiv este acela c israelienii au neles c sunt incapabili s pun capt din punct de vedere militar s pun capt lansrii de rachete palestiniene asupra oraelor israeliene. i toat lumea a tras concluzii de aici. Abbas a redeschis negocierile cu Hamas. Egiptenii i-au presat pe israelieni i pe americani s negocieze cu Hamas. i, bine neles, israelienii sunt ntr-o poziie diplomatic dect erau n urm cu doi ani, ca s nu vorbim de zilele lui Arafat. n acest timp, Frana a tras concluzia c este momentul ca Israelul s fac concesii serioase. Vor fi politicienii americani, dinuntrul i dinafara guvernului, la fel de curajoi? Ct despre Hizballah, israelienii au ncercat s-i distrug militar i au euat complet. A fost un spectacol penibil al limitelor puterii militare israeliene. Liniile dure merg dac ai suficient putere s le pui n practic. Diplomaia este ceva impus taberei mai puternice dintr-un conflict. Statele Unite n Coreea de Nord i Israelul n Gaza/Palestina i Liban nva acum acest adevr puin cam trziu. Dar mai bine mai trziu dect niciodat. Oare noi ceilali vom avea oportunitatea s sprijinim i s iniiem acelai fel de relaii diplomatice ca cele pe care regimul Bush i guvernul israelian le-au legitimat?

Experiena evreiasc
(de Gilad Amon) July 11th, 2008 Timp de mai mult de jumtate de secol, cei care au ncercat s combat forele care se afl n spatele modelului israelian au identificat politica i praxisul israeliene cu zionismul i ideologia zionist. mi pare ru s le spun c s-au situat de la nceput i pn la sfrit alturi de subiect. Cu certitudine, proiectul zionist dicteaz jefuirea Palestinei n numele unei ambiii naionale evreieti. Este de asemenea corect s afirmm c Israelul s-a artat mai degrab eficace n traducerea filosofiei zioniste ntr-o practic devastatoare de opresiune i de crim. Totui, israelienii, sau mai precis marea majoritate a evreilor laici nscui israelieni, nu sunt motivai, nici impregnai de ideologia zionist. Spiritul sau simbolurile acesteia nu le spun practic nimic. Orict de bizar ar putea aceasta s par unora, zionismul este fie o noiune strin, fie pur i simplu o noiune arhaic pentru cei mai muli dintre evreii laici nscui n Israel.

Avnd n vedere c marea majoritate a israelienilor sunt dezorientai n raport cu noiunea de zionism, cele mai multe dintre formele de critic ce s-ar defini ca antizioniste nu ar avea dect puin efect asupra Israelului, asupra politicii israeliene sau asupra poporului israelian. Altfel spus, n timpul ultimelor aizeci de ani, cei care au recurs la paradigma zionismului nu au fcut dect s predice unor convertii. Se impune deci un examen aprofundat al magmei formate de ctre Israel, zionism i iudeitate. Plecarea familial n fiecare an, spre Pate, familia mea m las singur timp de dou sptmni. Tali, soia mea, i copii notri, Mai (doisprezece ani) i Yann (apte ani) pleac n Israel. Soia mea numete aceasta o vizit familial, ea insist ca cei doi copii s-i vad rudele apropiate i e exclus ca opiniile mele n privina Israelului, a identitii evreieti i a zionismului planetar s impieteze cumva cu problemele familiale. Pentru motive evidente, eu nsumi nu merg niciodat n Israel. Am decis n urm cu vreo zece ani c, atta timp ct aceast ar nu va deveni cea a tuturor cetenilor ei, nu am ce cuta acolo. n timpul primilor notri ani, la Londra, am avut n mai multe rnduri discuii cu Tali asupra opiunii ei predilecte din perioada pascal. La nceput, nu eram de acord. Argumentam astfel: s tri nite copii inoceni spre Statul de apartheid rezervat doar evreilor nu risca s contribuie la viitoarea lor bunstare i putea chiar s le corup simul etic. n timpul acestor ani, Tali mi modera temerile, argumentnd c cei doi copii ar trebui s fie tratai ca nite fiine omeneti libere. Ei trebuie s aib dreptul de a-i vedea familia, i lor le va reveni sarcina s-i fac o opinie atunci cnd vor fi n stare. Atunci cnd copiii notri erau nc foarte mici, mi era greu s-mi pstrez poziiile. Mai i Yann nu aveau nici un interes pentru complexitile politicii sau ale eticii. Totui, pe msur ce copiii notri au crescut, dus-ntorsul lor spre tetl ebraic a devenit un capitol educativ important, mai mult pentru mine nsumi dect pentru oricine altcineva. Faptul de a observa c cei doi copii se transform ncetul cu ncetul n israelofili light mi-a deschis ochii. Am neles atunci impactul Israelului i al zionismului, prin intermediul ochilor copiilor mei british. Am nvat s admit cu ct uurin se poate ndrgosti cineva de Israel. Copiilor mei le place s se afle acolo. Ador cerul albastru, i petrec timpul n mare i pe plajele nisipoase. mi imaginez c le place hummus i falafel. Nu este nevoie s fii un geniu ca s realizezi c tot ceea ce am menionat pn aici are legtur cu pmntul - adic Palestina i nu cu Statul adic Israel. Dar nu sunt doar acestea. Copiilor mei le place i s vorbeasc ebraica n imersiune printre oamenii care o vorbesc, le place s rd n ebraic, i le place chiar s fie suprai n ebraic! Le place upah (tupeu) ebraic, care este inerent caracterului deschis al israelienilor. n cele din urm, ebraica este limba lor matern. Dup ce aterizeaz ntr-o Londr nnourat, Tali i copiii sunt morocnoi i pierdui pentru o vreme. Tali devine lejer nostalgic pentru strlucitoarea carier teatral pe care a abandonat-o acolo. Acest lucru este uor de neles. Dar cazul copiilor mei este puin mai complicat. Ei sunt britanici. Dei ebraica este limba lor matern, engleza este prima lor limb. La Londra, ei sunt lipsii evident de unele dintre libertile de care se bucurau acolo: ei vor s continue s se joace n aer liber, s se scalde sub formidabilul soare al Mediteranei n timpul unei primveri lipsite de orice pictur de ploaie. Dar ceea ce este nc i mai remarcabil, este faptul c Israelul rezolv ceea ce pare s fie complexul lor identitar care se manifest inevitabil. Cnd se afl la Londra, sunt nelinitii n privina identitii lor etnice, sunt incapabili s decid cine sunt: sunt oare ex-israelieni, ex-evrei, evrei laici, cretini prin cultur, copiii unui palestinian care vorbete ebraica, fiul i fiica unui celebru self-hating Jew mndru c este ceea ce este, i aa mai departe. n Israel, i ndeosebi nconjurai de familie, nici una dintre aceste ntrebri nu intr n joc. Israelienii sunt nclinai s te admit ca frate, orideunde ai veni, numai s nu fii arab. n timp ce n Londra multietnic, cei doi copii ai mei sunt adesea confruntai cu ntrebri evidente n ceea ce privete originea lor, pe care le gestioneaz dificil, n bun parte din cauza mea i a poziiilor mele, n Israel, aceste ntrebri nici nu se pun. Atunci cnd copiii mei se ntorc n Londra, am impresia, timp de o bun sptmn, c eu i nebunia mea suntem cei care le-am impus condiiile acestea de exil hivernal. Dar, n adncul meu, tiu c ei au pe deplin dreptate. Tot ceea ce pot spune ca s m apr este: Greu, greu!

O sptmn sau dou dup ntoarcerea lor din Israel, copiii mei devin zioniti light. Nu e vorba c ar contesta ceea ce spun n privina Palestinei, nici c ar dezvolta vreun oarecare sentiment de aspiraie naional evreiasc, nici c ar fi orbi la suferina poporului palestinian. De fapt, biatul meu, care are apte ani, este att de oripilat de zidul gigantic nct nu se oprete din ntrebrile despre oamenii care triesc de cealalt parte. Dar exist ceva a crei experien o fac n Israel, i acest ceva ceva este ceea ce face din zionism cea mai reuit dintre povetile i legendele evreilor din Diaspora din ultimele dou milenii. Nu ideologia este ceea ce face succesul zionismului, copiilor mei nu le pas de zionism, probabil c nici nu tiu ce nseamn acest cuvnt. Nu este vorba nici despre politic, cei doi copii ai mei nu tiu mare lucru despre politic. Nu, este vorba despre apartenen. Zionismul este un identificant simbolic, el furnizeaz diasporei evreieti un nivel simbolic. El d un semnificant tuturor aparenelor posibile, creaz o lume coerent i ncrcat de sens. D un nume mrii, cerului, soarelui, pmntului, fraternitii, speranei i prieteniei. Dar d, de asemenea, un nume inamicului, goymilor, i chiar la self-hating Jews. Zionismul este o ordine a lumii luminoas dar, din nefericire, este o ordine nendurtoare i uciga. Prin ochii copiilor mei, am avut oportunitatea studierii semnificaiei Israelului, dincolo de politica i practicile sale. Prin ei, pot vedea ce are Israelul de oferit, i cu ce putere. Analiznd relaia empatic dintre copiii mei i Israel, am neles, acum, c experiena contemporan evreiasc este fondat pe dou ansamble dialectice eseniale. Unul este legtura dintre Ere Israel i Diaspora, i cellalt poate fi formulat astfel: Iubete-te tu nsui att ct i urti pe toi ceilali! Ere Israel i Diaspora Sunt o fiin omeneasc, sunt un evreu i sunt un israelian. Zionismul a fost un instrument care m-a fcut s trec de la starea de evreu la starea de israelian. Cred c Ben Gurion este cel care spunea c micarea zionist era eafodajul pentru a construi casa i care, dup stabilirea Statului, trebuia s fie demontat. (Avraham Burg, autorul lucrrii Leaving the Zionist ghetto, ntr-un interview cu Ari avit, n 9 iunie 2007) n ceea ce privete evreii laici nscui n Israel, zionismul nseamn foarte puin. Dac zionismul are ca sarcin s afirme c evreii au dreptul la un cmin naional n Zion, evreul nscut n triete deja aceast realitate nc de la natere. Pentru el/ea, zionismul este un capitol istoric aparinnd trecutului, asociat fotografiei n sepia a unui brbat arbornd o mare barb neagr (un anume Theodor Herzl). Pentru israelieni, zionismul nu este o transformare ateptat, este mai degrab un capitol istoric plictisitor, obositor, depit i fr interes, la limita bla-bla-ului. Este mult mai puin interesant dect noutile zilei: pgile luate de Olmert, sau transformarea lui Obama n purttor de cuvnt israelian! De fapt, pentru noii israelii, Galut (Diaspora) are cteva conotaii negative. Ea este asociat ghettourilor, ruinii i persecuiilor, dei acest termen nu se aplic nici centrului Manhattanului, nici cartierului londonez Soho. neleg prin aceasta c israelienii nu au tendina de a identifica emigraia lor din Israel cu o ntoarcere n Galut. Ca i alte populaii migratoare, ei caut pur i simplu o via mai bun. Este necesar s menionm c, pentru cei mai muli dintre israelieni, Israelul este departe de a fi un loc eroic i glorios. Desigur, dup aizeci de ani mpreun cu aceeai femeie, poate fi dificil s-i vezi frumuseea. Pretinsul israelian, adic evreul laic nscut n Israel, acest produs minunat al zionismului postrevoluionar, s-a obinuit de acum att de mult cu existena n regiune nct i-a pierdut instinctul evreiesc de supravieuire. n locul acesteia, el adopt interpretarea cea mai hedonist posibil a individualismului luminat occidental, care abolete ultimele reminiscene ale colectivismului tribal. Aceasta explic poate de ce Israelul a fost nvins n ultimul rzboi din Liban. Israelianul nou nu mai vede nici cel mai mic motiv s se sacrifice pe un altar colectiv evreiesc. Este cu mult mai interesant s exploreze aspectele pragmatice ale filosofiei vieii frumoase. Acest lucru explic fr ndoial i motivul pentru care armata israelian este incapabil s rezolve ameninarea crescnd a rachatelor Qassam. Pentru aceasta, generalii israelieni trebuie s conceap o form oarecare de tactic terestr curajoas. Aparent, ei au reinut lecia libanez: societile hedoniste nu produc rzboinici spartani, i fr rzboinici reali la dispoziie, avei interes s v retragei i s v aprai de departe. n loc s se trimit uniti speciale de infanterie n Fia Gaza n zori, este aparent cu mult mai facil s se dea drumul la bombe deasupra cartierelor suprapopulate, sau s fie nfometai locuitorii pn ce se predau. Inutil s

precizez c palestinienii, sirienii, Hizballah, iranienii i ntreaga lume islamic vede foarte bine ceea ce se petrece. Ei analizeaz zilnic tacticile lae ale israelienilor, tiu c zilele Israelului sunt numrate. Orict de curios ar prea, israelienii nu sunt preocupai de emergena inevitabil i fatal a acestei realiti, cel puin nu n mod contient. Instinctul lor tribal de supravieuire fiind nlocuit cu un individualism luminat, tinerii israelieni sunt preocupai pe larg de supravieuirea lor personal mai degrab dect de vreun oarecare proiect colectiv. Israelianul va merge pn ntr-acolo nct va ntreba: cum dracu pot s-o terg de aici? Noul evreu laic israelian este dotat cu setea evadrii. Imediat ce el/ea a terminat cu serviciul militar obligatoriu, fie se va precipita la aeroport, fie se va deconecta de toate canalele de informare. Numrul israelienilor care-i prsesc patria-mam nu face dect s creasc zilnic. Ceilali, cei care sunt condamnai s rmn n Israel, dezvolt o cultur a indiferenei apatice. Beaufort sau Sderot Recent, am vzut Beaufort, un film israelian premiat de cteva ori. Dei n-am fost deloc subjugat de ndrzneala cinematografic, acest film este un expozeu uimitor al strii de oc de dup lupte i a defetismului israelian. Povestete istoria unei uniti speciale a brigadei Golani din infanteria Forelor Israeliene de Securitate, ngropat ntr-un bunker instalat n interiorul unei fortree bizantine, la Beaufort, n vrful unui munte din Libanul de Sud. Intriga se situeaz cu cteva zile naintea primei retrageri israeliene din Libanul de Sud (din 2000). Cum se cuvine, plutonul israelian este hruit de combatanii Hizballah. Zile i nopi ntregi, triesc n tranee, se ascund n adposturi din beton armat i sunt supui tirurilor continue de mortiere i de rachete. Dei se gndesc cu toii la viaa pe care o vor duce odat ieii din infernul n care sunt prini n capcan, dac vor scpa, mor cu toii, unul dup cellalt, lovii de un inamic pe care nici mcar nu-l vd. Israelienii au adorat acest film. Restul lumii a fost un pic mai puin convins de calitatea sa cinematografic. Dac v ntrebai ce au ndrgit ntr-atta israelienii n acest film, iat rspunsul meu. Pentru israelieni, situaia descris n acest film este o alegorie a unui stat care-i d seama de caracterul temporal i futil al existenei sale. n msura n care soldaii israelieni viseaz s fug imediat ce vor putea s-o fac, fie ca s se instaleze la New York, fie ca s se distreze la Goa, societatea israelian i d seama de sfritul ineluctabil la care este condamnat. Asemeni soldailor din film, israelienii vor s devin americani, parizieni, londonezi i berlinezi. Numrul israelienilor care fac coad pentru a obine un paaport polonez crete pe zi ce trece. Filmul Beaufort este o metafor a unei societi care sfrete prin a-i da seama c e n stare de asediu. O societate care-i d seama c nu exist fr ndoial o soluie, nici fizic, nici mental, sub forma unei indiferene crescnde. Filmul poate fi interpretat ca o parabol a unei societi care descoper cu angoas c e temporar. ntr-un mod foarte interesant, tot att ct soldaii din fortreaa Beaufort i locuitorii din Sderot sau Akelon sunt perpleci n faa voinei lor de a lsa totul balt i de a-i lua picioarele la spinare pentru a supravieui, ntr-att nu mai vd nici cel mai mic motiv de a se aga de locul n care se gsesc, pentru evreii din Diaspora, Israelul nu este nimic mai puin dect un model luminos de glorie. Israelul este concomitent semnificaia i semnificaia n devenire. Pentru evreul din diaspora, Israelul este transformarea simbolic ndreptat spre eliberare i chiar spre rscumprarea mizeriei evreieti. Israelul este tot ceea ce evreul din diaspora nu este. Israelul este plin de upah, este puternic, este viguros, el i apr credina. n consecin, pentru tnrul evreu din Golders Green sau din Brooklyn, a face alyah, sau chiar numai a se nrola n ceea ce el/ea consider a fi eroica armat israelian, este cu mult mai glorios dect s fie angajat ntr-un cabinet de avocai, de dentiti sau contabili ca tata. Oripilat de ideea, puin probabil, c ntr-o zi putii mei mi vor face surpriza de a sugera c ar putea pleca s petreac ceva timp n Israel singuri, fr supervizarea parental a mamei lor, am nceput s neleg, de puin vreme, ceea ce Israelul are de oferit evreilor din lumea ntreag. De fapt, rari sunt prinii evrei care i-ar disuada fiul sau fiica s se nroleze n Forele Israelien de Aprare; de ce ar faceo? Armata israelian este o armat foarte securizat, ea evit ofensivele terestre la maxim, omoar de departe, acord soldailor ei o valoare att de important pe ct i place s provoace o durere mpins la extrem celorlali. Orice tat evreu nu poate dect s admit c poate fi util, pentru urmaul su, s tie s conduc un tanc, s piloteze un elicopter sau s stropeasc cu un arunctor de grenade MK47. Spre deosebire de combatanii palestinieni aflai n stare ocant de subechipare, care mor n mare numr

zilnic, soldaii israelieni nu-i risc aproape niciodat viaa. n consecin, eroica alyah i chiar integrarea n FIA par aventuri fr probleme, cel puin acum, Dei este perfect evident c cei mai muli dintre tinerii evrei din diaspora decid s-i continue existena acolo unde se gsesc i s evite profitarea de sfidarea alyah zioniste, zionismul continu s le furnizeze un identificant simbolic. Zionismul i operatorii aliyah le ofer oportunitatea fie de a se identifica cu cei care care au ajuns pn acolo, fie s devin ei nii soldaii uneia dintre cele mai puternice armate din lume. ntoarcerea evreului rtcitor Zionismul a inventat poporul evreiesc, i i-a amplasat cminul naional, Israelul, ntr-un conflict devastator care e pe cale de a lua, azi, o dimensiune mondial, i care a devenit o foarte grav ameninare planetar. Totui, pentru israelieni, cei care se gsesc n ochiul ciclonului, zionismul nseamn foarte puin lucru. Israelienii se nroleaz n Forele Israeliene de Aprare nu pentru c sunt zioniti, ci pentru c sunt evrei (spre deosebire de musulmani care i nconjoar). Aceast contientizare crucial poate conferi o semnificaie nou noiunii de evreu rtcitor. Dialectica care s-a instaurat ntre Diaspora i Ere Israel conduce la un dublu curent contrariu migraiei, de aspiraie i de speran. Evreii din Diaspora sunt aspirai de ctre Israel la lumina fantasmei zioniste, iar evreii israelieni, pe de alt parte, sunt determinai s fug din ara lor din ce n ce mai asediat. Diaspora se ndreapt spre Ere Israel n vreme ce evreii israelieni, n manier general, nu aspir dect s fug. Acest contracurent al migraiei / aspiraie este departe de a fi o chestiune contingent, n realitate este produsul direct al scrierilor sacre iudaice. Aa cum am explorat n articolul meu, De la Ester la Birkenau, de la Ester la AIPAC, din ce n ce mai muli specialiti ai Bibliei dezbat, azi, istoricitatea acesteia. Aparent, Biblia, n cea mai mare parte, a fost scris dup Exilul (evreilor) n Babylon, i aceste scrieri reaeaz (i, ntr-o mare msur, inventeaz pur i simplu) istoria israelian anterioar de aa manier nct ea reflect i reitereaz experienele celor care reveneau din exilul babylonian. n consecin, Biblia, n calitate de text exilic, parvine la o realitate fragmentat, n care evreul Diasporei aspir s se rentoarc odat ajuns acas, ideologia pierzndu-i caracterul persuasiv. Cazul zionismului este similar, n manier frapant: el a reuit s aspire civa evrei vorbindu-le despre Zion, i totui, odat n Zion, ideologia este incapabil s furnizeze aventura la domiciliu. Putem foarte clar s decelm o tensiune dialectic ntre zionism, identitatea evreului din diaspora i israelitudine, care este ntr-o mare msur legat de proiectul ebraic. Zionismul i Israelul sunt doi poli diferii care, mpreun, formeaz experiena evreiasc contemporan. Iubete-te pe tine nsui att ct i urti pe toi ceilali Odat neleas opoziia dialectic dintre Ere Israel i Diaspora, suntei gata s mergei mai departe i s reflectai la relaia complementar unic ce exist ntre cele dou. Pe ct Ere Israel i Diaspora stabilesc un dublu curent contrariu de aspiraie i de migraie, pe att Israelul are ca funcie stabilirea unei interpretri simbolice coerente i logice a ovinismului i a suprematismului tribal evreiesc. Israelul face din iubete-te pe tine nsui att ct i urti pe toi ceilali o realitate devastatoare, n care autoiubitorul se dovedete capabil s provoace durerea cea mai atroce vecinilor care-l nconjoar. Pentru a nelege conceptul evreiesc de dragoste de sine, este fr ndoial necesar s reflectm mai nti la chestiunea care face s existe aceast form particular a contiinei emoionale personale: am numit chestiunea statutului de popor ales. Dac nelegerea religioas evreiasc a faptului de a fi fost alei este conceput ca o povar moral, prin care evreii se vd obligai de ctre Dumnezeu s fie un model de comportament moral, interpretarea evreiasc laic a alegerii se reduce la o form ovin, banal, de supremaie orientat rasial. Ea i ncurajeaz n mod clar pe cei care au din ntmplare o mam evreic s se iubeasc pe ei nii orbete. Este crucial s menionm, n stadiul acesta, c, n cele mai multe dintre cazuri, supremaia evreiasc duce la un anumit nivel de dispre pentru drepturile elementare ale altora. n multe cazuri, aceasta conduce la animozitate, chiar la ur, latent sau manifest.

Acest suprematism este n inima revendicrilor zioniste asupra Palestinei, n dauna locuitorilor si indigeni. Dar n mod clar aceasta nu se limiteaz la Palestina; manifestarea radical a lobbiului evreiesc n favoarea extinderii rzboiului mpotriva terorismului, aa cum se prezint ea, de exemplu, n cazul Congresului American Evreiesc, nu este dect nu exemplu suplimentar. Nu a ndrzni niciodat s afirm c acest tip de propagand belicoas ar fi propriu evreilor (ca popor), i totui, din nefericire, este deosebit de simptomatic n raport cu gndirea politic tribal evreiasc, de stnga, de dreapta sau de centru. n consecin, faptul c, pe linia de front a luptei pentru umanism i etic universale, gsim evrei ca Iisus, Spinoza i Marx, nu ar trebui deloc s ne uimeasc. Oamenii acetia, care s-au sacrificat pentru a introduce o noiune de fraternitate, s-au ridicat, mai nti i nainte de orice, mpotriva supremaiei tribale pe care o gseau n ei nii i n motenirea cultural. Mai presus de orice, au protestat mpotriva ceea ce le era familiar i au sugerat s i se substituie fraternitatea i dragostea. Totui, putem nota c Iisus, Spinoza i Marx nu au reuit s-i transforme pe evrei (n calitate de colectivitate), dei au avut un anume succes fa de unii dintre ei. Aparent, trecerea de la tribalismul dogmatic monoteist pietrificat la un universalism pluralist i tolerant este cvasi imposibil. De fapt, muli evrei au reuit s-l abandoneze pe Dumnezeu, aa cum tim, unii au devenit marxiti, dar ntr-un anume fel, muli dintre acetia din urm au rmas fideli filosofiei lor strict evreieti, monoteist i exclusivist tribal (Bund, JAZ, Evreii mpotriva zionismului). Alii au mers pn ntr-acolo nct au devenit o naiune ca toate naiunile (zionism), numai c au mbtrnit omorndu-i i masacrndu-i pe cei care, din punct de vedere etnic, nu corespund viziunii pe care i-o fceau despre ei nii (Naqba din 1948). Unii au devenit att de liberali i de cosmopolii nct au gsit metoda de a reduce conflictul mondial contemporan la o simpl chestiune de soft drink. Cei care beau Coca-Cola nu se omoar ntre ei, neau nvat. Este poate adevrat, totui, aparent, butorii de Coca-Cola au masacrat recent un milion i jumtate de irakieni, totul, n numele democraiei. Este crucial n egal msur s menionm c muli evrei au reuit s se asimileze i s lase deoparte trsturile dominante tribale, funcionnd ca fiine omeneti obinuite. Nu au nimic n comun nici cu Bund, nici cu neoconservatorii, nici cu zionismul. Aparent, aceste fiine eliberate n mod autentic nu intr n cadrul studiului meu, i nu pot dect s le urez mult noroc i succes. Totui, dei evreii sunt divizai ntre ei n legtur cu numeroase subiecte, ei sunt unii n lupta mpotriva celor pe care i identific n mod colectiv ca fiind dumanii lor. Mi-a trebuit ceva timp ca s nteleg c cei care lucreaz sub steagul exclusiv evreiesc, n snul micrii de solidaritate cu Palestina, i n snul micrilor anti-rzboi, sunt nainte de toate grijulii s lupte mpotriva oricrei referine la lobbiul evreiesc, sau la puterea evreiasc. Am propus deja o explicaie. Zionismul, n sine, are puine lucruri n comun cu Israelul este un discurs intern al Diasporei evreieti. n consecin, dezbaterea ntre zioniti i antizioniti evrei nu are nici un impact asupra Israelului, nici asupra luptei mpotriva frdelegilor israeliene. Aceast dezbatere nu servete dect la ntreinerea controversei n snul familiei, semnnd i mai mult confuzie la goyimi. Aceasta permite propagandistului evreu etnic s afirme c toi evreii nu sunt zioniti, de fapt, exist aproape dou duzini de antizionisti evrei n lume. Orict de patetic ar putea prea, acest argument nclcit a fost suficient pentru a disuada orice critic mpotriva lobbiului evreiesc etnocentric exprimat n cursul ultimilor patruzeci de ani. Aparent i din nefericire, cnd este vorba de aciune, zionitii i aaziii anti-zioniti evrei se comport ca unul i acelai popor. De ce acioneaz ei ca unul i acelai popor? Pentru c sunt un singur popor. Sunt realmente unul? Prea puin conteaz, atta vreme ct ei nii sunt convini c sunt acelai popr i acioneaz ca atare. i ce anume face din ei acelai popor? Fr ndoial faptul c i ursc pe toi ceilali att ct se iubesc ei nii. Un vechi dicton evreiesc spune: Zi-mi cine sunt prietenii ti, i-i voi spune cine eti, ar fi mai potrivit s-l modernizm pentru o lectur mai nuanat a politicii evreieti tribale contemporane: Zi-mi doar pe cine urti, i-i voi spune cine eti! Dac, de exemplu, i uri pe Finkelstein, Amon, Blankfort, Mearsheimer & Walt, etc., suntei fr ndoial evreu. Dac, pur i simplu, nu suntei de acord cu una oarecare dintre persoanele citate, putei fi cu adevrat orice. Ura, i chiar repulsia pentru cineva, este n mod trist simptomatic pentru politica tribal evreiasc, i acest lucru are probabil ceva n comun cu faptul c politica tribal evreiasc este marginal i definit

prin negaie. Israelul a reuit clar s-o perfecioneze i s-i dea o semnificaie realmente nou. n vreme ce evreul din diaspora are dreptul s se iubeasc el nsui, ura sa pentru cellalt este n mare msur sufocat. Chiar dac anumitor evrei le poate place s observe literal prescripiile religioase i s scuipe pe biserici [*], sau pur i simplu s distrug existena unor universitari i artiti prestigioi, ura i violena nu sunt tolerate n interiorul unui discurs occidental contemporan. Exact acolo intervine Israelul. Pe ct se iubesc israelienii pe ei nii, pe atta sunt capabili s urasc pe oricine nu este ei. Sunt capabili s nfometeze milioane de palestinieni, sunt capabili s omoare cnd le vine cheful. Israelul a fcut din deviza iubete-te pe tine nsui; urte-i pe toi ceilali! o practic viabil. A rezolvat tensiunea ambivalent cea mai inerent practicii amorului propriu aflndu-se concomitent n mijlocul celorlali. Israelul nu se mulumete s-l urasc pe profesorul Finkelstein, este capabil s-l bage n pucrie, i chiar s-l expulzeze. Israelul nu se mulumete s urasc palestinienii, este capabil i s-i nfometeze, s-i nchid n spatele zidurilor i a firelor de srm ghimpat, este capabil s-i bombardeze, i chiar s i-i scoat la naintare pe cei mai decii dintre ei, atunci cnd se prezint momentul. Acesta este aspectul cel mai nfricotor al complementaritii dintre Ere Israel i Diaspora. Este materializarea unei societi mbuibate pn n punctul n care pleznete de ur. Dup dou mii de ani de rtcire, evreul naional reformat recent este capabil nu numai de ur, ci i de provocarea durerii celei mai extreme la cei pe care din ntmplare i urte. Explornd problema evreiasc Odat pe an, n jurul Patilor, familia m prsete i rmn singur la Londra, pentru dou sptmni. Soia mea Tali i cei doi copii ai notri, Mai i Yann, merg n Israel. Constat n ce mare msur le place ceea ce este acolo. neleg foarte bine ceea ce le place s gseasc acolo. Din fericire, sunt n msur s spun c cel puin pentru moment, copiii mei nu sunt nite pasionai frenetici de ei nii i c nu se consider ca fcnd parte dintr-un oarecare colectiv tribal. n consecin, ei nu ursc pe nimeni. Totui, prin intermediul experienei mele, pot vedea ceea ce poate oferi Israelul, ndeosebi celor care nu triesc acolo. Pot vedea n ce msur aventura israelian poate prea un success story, vzut de departe. Prin intermediul experienei mele, am nvat lucruri despre dialectica dintre cutarea domestic israeliano/ebraic i aspiraia zionisto/diasporic. Negaia i complementaritatea dintre ebraic i diasporic este esena experienei evreieti contemporane. Dac vrem s rezolvm problema crimelor perpetrate de ctre Israel i cea a rului promovat de ctre lobbiurile zioniste mondiale, trebuie s ntreprindem un studiu aprofundat al chestiunii evreieti i al experienei evreieti. Nu este vorba doar despre Israel i despre zionism, ci mai degrab despre magma unic, devastatoare i complex format de ctre cele dou. n absena chestionrii experienei evreieti, suntem condamnai s ne pierdem vremea folosind o terminologie arhaic formulat n secolul al XIXlea, care nu are strict nimic n comun cu conflictul actual. Odat ce vom fi avut suficient curaj pentru a explora chestiunea evreiasc i identitatea evreiasc, vom fi poate pe punctul de a pricepe c apartheidul israelian nu este doar un ansamblu de circumstane politice, ci, n realitate, un rezultat natural al filosofie tribale particulare, orientat rasial. Mai mult dect o msur politic, zidul israelian este manifestarea unei atitudini rasiste exclusiviste care se afl n inima noiunii evreieti de segregaie. n chiar momentul n care ne-am ridica i am insista s se interpreteze chestiunea evreiasc, am putea la fel de bine s nelegem motivul pentru care senatorul Obama s-a aruncat n conferina AIPAC, la doar trei ore de la numirea sa la candidatura democrat. Ansamblul promisiunilor fcute de ctre Obama, Clinton i McCain la AIPAC, n urm cu cteva zile, este, n realitate, un reflex fidel al experienei evreieti contemporane. Senatorii au alimentat crema lobbitilor evrei usamericani exact cu hrana pe care acetia vor s-o nghit. n detrimentul palestinienilor, a irakienilor, a syrienilor, a iranienilor i a sutelor de milioane de musulmani, oamenii politici usamericani au promis n mod deschis c America va persista n opiunile ei. Aparent, Usamerica prefer s liniteasc minuscula minoritate evreieasc mai degrab dect s fie un mediator internaional i un negociator cu adevrat sincer. Afirm rspicat c n lumina crimelor perpetrate de ctre Statul evreiesc n numele poporului evreu, suntem perfect ndreptii s punem sub semnul ntrebrii filosofia i praxisul implicate n experiena evreiasc. Nu trebuie niciodat s ne lsm intimidai, nici de ctre activitii etnici evrei, nici de ctre difamatorii zioniti.

Pentru c evreii nu formeaz o ras, dar sucomb n mare msur diverselor forme de politic colectiv orientat rasial, nu avem nici un motiv s ne temem abordnd aceast chestiune. Odat ce vom integra ca pe o informaie faptul c evreii nu formeaz o ras, studiul identitii i al politicii evreieti nu va ine nici de rasism, nici de esenialism. n realitate, este exact contrariul: de fapt, este vorba despre o lectur critic a unei ideologii rasiste, i a suprematismului care o caracterizeaz. Aceia dintre noi care vd n Israel i n zionism cel mai mare pericol ameninnd pacea lumii trebuie s persevereze n acest studiu. n loc s ne concentrm n mod separat pe zionism sau pe Israel, trebuie s focalizm amalgamul de complexitate unic n felul su pe care-l formeaz cele dou. Acest complex dialectic determin noiunea contemporan de experien evreiasc. Zionismul, n el nsui, nu este mai mult dect o iluzie. Nu are nici o alt finalitate dect aceea de a ne captiva atenia i de a ne face s pierdem concentrarea. Aparent, atacul nostru mpotriva zionismului nu are nici un impact asupra Israelului, asupra politicii sale i a locuitorilor si. n cel mai bun caz i deranjeaz pe civa evrei zioniti. n egal msur n care studiul critic al experienei evreieti poate s ne ajute s salvm milioane de viei de palestinieni, de irakieni, de syrieni i de iranieni, este n interesul colecgiv al evreilor s nelag adevrata natur a experienei i a politicii evreieti. n cele din urm, politica evreiasc (mai degrab dect religia evreiasc) este aceea care risc s diabolizeze colectivul evreiesc n ntregime, pentru urmtoarele milenii. ine de interesul colectiv evreiesc s opreasc bestia politic, nainte de a fi prea trziu. O datorez frailor i surorilor mele din Palestina, mi-o datorez mie nsumi, o datorez lui Yann i lui Mai. Vreau s fiu sigur c atunci cnd va veni timpul, pentru ei, s protesteze mpotriva propriei mele experiene anti-evreieti, voi fi destul de inteligent nct s discut cu ei, pn la capt, ntr-un mod deschis i raional. Not: [*] Conform lui Israel ahak, n lucrarea sa Jewish History, Jewish Religion: The Weight of Three Thousand Years (Istorie evreiasc, religie evreiasc, greutata a 3000 de ani), aceast practic are rdcini vechi, i a devenit din ce n ce mai frecvent: dezonorarea simbolurilor religioase cretine este o datorie religioas foarte veche, n iudaism. A scuipa pe cruce, i n particular pe crucifix, i a scuipa, pentru evrei, atunci cnd se afl n faa unei biserici, a devenit o obligaie, pentru evreii pioi, aproximativ din secolul al treilea. n trecut, cnd pericolul unei ostiliti antisemite era real, evreii pioi erau sftuii de ctre rabinul lor s scuipe fie n aa fel nct motivul s rmn celorlali ascuni, fie astfel nct scuipatul s le cad pe piept, i s nu ating realmente crucea, sau s nu scuipe n mod deschis trecnd prin faa unei biserici.

Schimb de prizonieri ntre Statul zionist i Hizbullah Israelul primete o palm formidabil
July 5th, 2008 Promisiune sincer, primisiunea de eliberare, fcut de Sayyed Hassan Nasrallah, secretarul general al Hizbullah, n iulie 2006, celui mai vechi prizonier arab din temniele zioniste, Samir Qintar, este pe punctul de a fi onorat. La doi ani dup capturarea celor doi soldai zioniti care se aventuraser pn la frontierele dintre Palestina ocupat i Liban, n vederea schimbrii lor cu Samir Qintar i nobilele resturi pmnteti ale martirilor, Israelul a admis n cele din urm fundamentul revendicrii formulate de rezistena islamic din Liban: doar negocierile indirecte i un schimb putea s-i aduc pe soldaii capturai napoi la familiile i Statul lor. Israelul a ncercat totul dup aceast captur: un rzboi uciga de 33 de zile mpotriva Libanului i ndeosebi a sudului acestei ri, mii de martiri czui i rnii, mii de refugiai, distrugerea infrastructurilor libaneze, cu un sprijin occidental nelimitat i ndeosebi american, presiuni asupra

guvernului libanez ilegitim prin intermediul aliailor si americani i europeni, ameninri de rzboi. Nimic, nimic nu a dus la napoierea celor doi soldai. Aa cum anunase Sayyed Hassan Nasrallah, doar negocierile indirecte i schimbul putea s conduc la restituire. Doi ani mai trziu, Israelul primete o palm zgomotoas, nc o dat, dat de partidul rezistenei, Hizbullah! Este adevrat c acest rzboi era pregtit, dar capturarea soldailor l-a precipitat, Olmert vrnd s creeze impresia c Statul su este nc n msur s interzic ceva n regiune! Nici el, nici Statul su, nici mcar toate forele mondiale reunite nu pot obliga partidul Hizbullah s dea napoi atunci cnd este vorba despre ceea ce consider c este dreptul su cel mai legitim: eliberarea prizonierilor i a resturilor pmnteti ale martirilor, eliberarea fermelor ebaa i a nlimilor Kfaruba, asigurarea suveranitii pmntului libanez, rezistena mpotriva Statului colonial instalat n Palestina. n faa fermitii dreptului la rezisten, Israelul a ncercat s se joace! nc o dat, a pierdut. Liderii si se simt umilii, presa lui e la pnd, populaia mprit ntre sperana de a sfri cu un comar care se numete rezisten i arogana rasist exprimat prin incapacitatea de a admite c arabii pot ctiga rzboaie, pot reui operaiuni, i pot ridica fruntea i-i pot impune voina. Victoria rezistenei din 2006 se ntinde pn azi. Este exact ceea ce a anunat secretarul general al Hizbullah, n timpul conferinei de pres din 2 iulie, amintind ceea ce anunase deja: vremea nfrngerilor arabe a trecut, am nceput faza victoriilor: victoria eliberrii din 2000, victoria rezistenei n august 2006 cu ntoarcerea refugiailor i eecul usturtor al americano-zionitilor, victoria rezistenei n Fia Gaza, victoria actual a ntoarcerii prizonierilor i a nobilelor resturi pmnteti ale martirilor czui pentru ca Palestina s triasc, victoria dreptului arab mpotriva spolierii israeliene, victoria demnitii arabe care tie s-i recupereze martirii. n cursul acestei conferine de pres, Sayyed Hassan Nasrullah a furnizat cteva detalii importante, nu toate (celelalte vor fi dezvluite n momentul primirii prizonierilor i a resturilor pmnteti), pentru a nu jena ultimele msuri naintea zilei cu pricina. Samir Qintar, cel mai vechi prizonier arab (29 de ani petrecui n temniele zioniste) va fi eliberat mpreun cu ceilali patru prizonieri ai promisiunii sincere, czui prizonieri n timpul rzboiului din 2006. Samir Qintar, eroul rezistenei palestiniene i arabe, a fost unul dintre punctele cele mai arztoare n negocieri, cci Israelul nu i-a ndeplinit promisiunea de eliberare a lui n 2004, zionitii considernd c are minile mnjite cu snge, adic este un rezistent de prim importan. Nobilele resturi pmnteti ale martirilor, libanezi, palestinieni i arabi, n jur de 200 de cadavre, vor fi nmnate familiilor i poporului lor, toi aceti martiri fiind mpucai n timpul operaiunilor de rezisten mpotriva Statului zionist sau rpii de ctre zioniti, din Liban. Rmiele pmnteti ale opozantei Dalal Moghrabi, plecat n martie 78, mpreun cu camarazii si, dintre care Kamal Adwan, vor fi n sfrit redate familiei i poporului su. n privina eroului Yahya Skaf, se va face lumin n privina sorii sale: prin analiza ADN-ului, familia lui va fi n msur s tie dac rmiele pmnteti pe care zionitii vor s le napoieze sunt efectiv cele ale fiului lor sau ntr-adevr acesta trebuie s fie considerat disprut. Pentru diplomaii iranieni, rpii n 1982 de ctre Forele Libaneze ale lui Geagea i Bair Gemayel, un raport detaliat israelian va face lumin asupra sorii lor: au fost asasinai de ctre Forele Libaneze sau livrai i apoi asasinai de ctre zioniti? n ceea ce privete eliberarea de prizonieri palestinieni i arabi, zionitii refuzau, din diverse motive, s-i includ n schimb, dar se pare c mai muli prizonieri palestinieni vor fi n sfrit eliberai cu aceast ocazie. Zionitii, conform presei lor, se tem c Hizballah i mai ales secretarul su general, s nu fie considerai n lumea arab i musulman, i mai ales n Palestina, drept adevraii lideri ai rezistenei din lumea arab i musulman. Zionitii au dorit, n negocieri, s fac departajri ntre prizonieri, i formulau ca pretext faptul c erau angajai n negocieri cu rezistena palestinian n schimbul soldatului alit, pe de o parte, i cu autoritatea palestinian pe de alt parte, pe subiectul eliberrii prizonierilor. Dar Hizballah i-a meninut totui revendicrile, i Israelul este plmuit! n momentul n care Libanul se pregtete s-i primeasc eroii i rmiele pmnteti ale martirilor, mori eroic, cu bucurie, cu excepia ctorva corbi libanezi (n primul rnd Geagea), durerea nfrngerii

planeaz asupra publicului israelian. Aceast durere va fi cu att mai profund cu ct bucuria ca cuprinde publicul din Liban, libanezi, palestinieni i arabi, timp de sptmni, n cursul acestei veri 2008 pe care David Welsh voia s-o transforme n var fierbinte, n var de snge i lacrimi pentru rezistenii din Liban. Sayyed Nasrallah a minimizat dimensiunea durerii lor, spunnd c israelienii aveau obiceiul s considere c ei sunt tot timpul victime, la fel cum a minimizat ameninarea britanic de a include ramura narmat a Hizbullah n rndul organizaiilor teroriste, pentru c i-ar ajuta pe rezistenii din Irak i din Palestina. La aceste cuvinte, Sayyid Nasrallah a spus c msura britanic nu ar avea nici o importan, dar c momentul ales pentru a o anuna are ca scop punerea de bee n roate la negocierile n curs pentru schimb: c Marea Britanie, ara declaraiei Balfour, primul i principalul Stat care a instalat Statul zionist amenin, ce conteaz? Pentru rezisten este o onoare! Care este adevrata semnificaie a acestui schimb istoric? Mai nti, c Hizballah nu are dect un singur cuvnt i c israelienii n-au nici unul. Samir Qintar trebuia s fie eliberat n 2004, mpreun cu ceilali prizonieri libanezi. Dorina de a se juca cu soartea lui i-a adus Statului zionist eecuri repetate. Pseudo-criteriile israeliene pentru eliberarea prizonierilor au disprut: Samir Qintar va fi eliberat, ca erou, n ciuda criteriilor stabilite de ctre zioniti, ceea ce suscit deja conflicte ntre ei, ntre puri i realiti. De altfel, zionitii studiaz n acest moment schimbarea criteriilor: nu minile mnjite cu snge ar conta, ci potenialul prizonierilor de a se ntoarce la lupt. Pentru rezistena palestinian care-l deine pe alit, acest schimb i va permite s fie ferm n revendicri, lucru subliniat de presa zionist. De altfel, este ceea ce a declarat Abu Mujahid, purttorul de cuvnt al comitetelor populare, afirmnd c preul lui alit va crete, i c drumul e deschis pentru capturarea unor soldai zioniti n vederea altor schimburi, att timp ct vor exista palestinieni prizonieri. Schimbul sparge o atitudine israelian care s-a congestionat din 2001 ncoace: Israelul considernd c nu ar elibera niciodat un terorist, termen care a luat o semnificaie mai general n urma lui septembrie 2001. Or, e obligat s elibereze membrii rezistenei palestiniene i arabe, pentru c nu poate face nimic altceva, dac vrea s-i potoleasc populaia, care triete momentele cele mai critice de la nceputul istoriei ei, n 1948. Pentru prima dat, un Stat arab (Libanul) i nchide dosarul prizonierilor i a nobilelor rmie pmnteti ale martirilor i ale dispruilor si, fr s fac nici o concesie Statului zionist, i fr s fie obligat s semneze vreun tratat oarecare. Manifestaiile, celebrrile, bucuria care vor inunda Libanul, Palestina i rile arabe i musulmane, n timpul acestei eliberri, reculegerea i demnitatea care se vor instala n timpul nmormntrii celor 200 de martiri, n taberele palestiniene i n satele Libanului, vor fi un declanator repetat de mii de ori pentru a afirma, sus i tare, ferm i solemn, apartenena noastr la aceast rezisten pe care nici o for din lume n-o va putea ndupleca, acum c a pornit pe drumul victoriei asupra inamicului spoliator, Israelul i aliaii si. CIREPAL (Centrul de Informare asupra Rezistenei din Palestina)

Copiii rzboiului
November 21st, 2007 Gideon Levy

DIN NOU copii. Cinci copii ucii n Gaza n opt zile. Indiferena public manifestat fa de uciderea lor ultimilor trei, de exemplu, li s-au acordat doar cteva rnduri pe o coloan n pagina a 11-a din Yedioth Ahronoth- nu poate estompa faptul c Forele de Aprare israeliene duc un rzboi mpotriva copiilor. Acum un an, o cincime din cei ucii n operaiunea Ploaie de var din Gaza au fost copii; n ultimele dou sptmni [editorialul a fost scris in luna septembrie 2007, n. AM] au ajuns la un sfert din cei 21 ucii. Forele de Aprare israeliene dau explicaia acestor lucruri prin faptul c palestinienii practic trimiterea copiilor la colectarea lansatoarelor Qassam. Cu toate acestea, n cazul de fa, copiii ucii nu adunau lansatoare. Primii doi au fost ucii culegnd fructe iar urmtorii trei conform investigaiilor armatei- n timp ce se jucau de-a v-ai ascunselea. ns chiar dac acceptm pretenia armatei c exist un trend general de a trimite copiii s adune lansatoare (ceea ce nu a fost dovedit), atunci aceasta ar fi trebuit s duc la o imediat ncetare a focului asupra culegtorilor de lansatoare. Dar armatei nu-i pas de faptul c victimele sale sunt copii. Adevrul este c ei trag asupra figurilor considerate suspecte, cu bun tiina dup cum se recunoate chiar dac acetia sunt copii. Astfel, o armat care trage asupra culegtorilor de lansatoare, este o armat care ucide copii, far nici cea mai mic intenie de a preveni acest lucru. Prin urmare, aceasta nu este doar o serie de erori nefericite, cum a fost descris, ci reflect mai degrab lipsa de respect a armatei pentru viaa copiilor palestinieni i infiortoarea indiferen fa de soarta lor. O societate care pune pe prim plan valorile sale etice ar trebui mcar s se ntrebe: este de acceptat sa mputi pe oricine se apropie de lansatoare, chiar dac ar putea fi vorba de copii mici, lipsii de raiune, deci de nepedepsit ? Sau ridicm toate restriciile cnd e vorba de operaiuni de rzboi ? Chiar dac acceptm pretenia armatei c dispozitivele lor sofisticate de vedere nu permit distincia ntre un bieel de 10 ani i un adult, aceasta nu-i degreveaz de responsabilitatea acestor aciuni criminale. Chiar dac ne asumm ipoteza c oricine se apropie de lansatoare este pasibil de a fi ucis, faptul c exist i copii implicai ar fi trebuit s schimbe regula. Adaugm la aceasta faptul c a trage asupra culegtorilor de lansatoare nu a oprit tragerile cu rachete Qassam, nici mcar nu le-a redus numrul i ajungem la o alt concluzie nspimnttoare: armata trage n copii pentru a pedepsi i a se rzbuna. Nici un copil din Sderot nu este mai n siguran ca rezultat al acestor crime. Dimpotriv. Oricine privete obiectiv la desfurarea evenimentelor din ultimele dou luni va descoperi c rachetele Qassam apar ntr-un context: sunt aproape ntotdeauna trase dup o operaiune criminal a armatei, i au fost multe de acest fel. ntrebarea cine a nceput ? nu mai este una copilreasc n acest context. Armata a trecut la lichidri, si aceasta n stil mare. Iar micarile lor au determinat creterea numrului tragerilor cu Qassam. Acesta este adevrul pe care ei ni-l ascund. Cnd Gabi Ashkenazi i Ehud Barak i-au ocupat poziiile, zarurile erau aruncate.Dac Barak ar fi fost un reprezentant al stngii politice, poate dezaprobarea publicului ar fi rsunat mpotriva aciunilor armatei din Gaza. ns totul i este permis lui Barak, nici macar faptul c victimele sunt copii nu are importan, nici pentru el, nici pentru opinia public israelian. Da, copiii din Gaza cresc pe lnga lansatoarele Qassam. Este practic singura distracie pe care o au n via. Este parcul lor de distracii. Aceia care in predici i dau prinilor acestora indicaii despre cum s-i supravegheze, n-au fost niciodat n Beit Hanoun. Nu exist nimic altceva acolo dect strdue

insalubre i case mizere.Chiar dac ar fi adevrat c cei care lanseaz Qassam profit de inocena acestor copii nefericii (ceea ce nc n-a fost dovedit) aceasta n-ar trebui s ne defineasc portretul moral. Da, este permis s acionezi cu disciplin i precauie. Da, nu este ntotdeauna necesar s rspunzi violent, mai ales atunci cnd rspunsul presupune uciderea copiilor. Calea ctre oprirea tragerilor cu Qassam nu trece prin uciderea fr discriminare. Orice lansator poate fi nlocuit cu altul. nceputul anului colar se prefigureaz prost, att pentru ei,ct i pentru noi. Oricine caut cu adevrat s se nceteze lansarea rachetelor Qassam ar trebui s ajung la un acord de ncetare a focului cu actualul guvern de la Gaza. Aceasta este singura cale corect i este posibil. Lichidrile, bombardamentele i uciderea copiilor duc exact n direcia opus celei intenionate. ntre timp, privii ce ni se ntmpl nou i armatei noastre. Traducere si adaptare Stelian Hossu - Palestina, Lacrima mea dupa editia electronica a cotidianului Haaretz

Israel/Palestina: Este complicat! Chiar aa?


October 8th, 2007 John Spritzler

SE SPUNE adesea c situaia din Israel/Palestina este complicat. Dar chiar aa o fi n realitate? Ce face ca un conflict s fie complicat? S lum de exemplu conflictul sud-african. Albii sud-africani de dinainte de 1992 rspundeau criticii la adresa apartheidului insistnd c este o problem complicat. Guvernul lor spunea c este anti-cretinete s i te opui. Egalitatea rasial este o idee nobil, spuneau muli albi, dar erau motive speciale pentru care nu era o idee bun n Africa de Sud. Dar apoi, n 1992, preedintele sud-african deKlerk, fr ndoial ca rspuns la boicotul mondial mpotriva apartheidului, a decis c aceast ornduire trebuia abolit. i-a fcut punctul de vedere cunoscut, i a inut un referendum pe problema apartheidului cu albii. n 1992 BBC a transmis: Sud-africanii albi au sprijinit n proporie covritoare mandatul pentru reforme politice care s pun capt apartheidului i s creeze un guvern multi-rasial ntr-o neateptat victorie a schimbrii, guvernul a ctigat n toate cele patru provincii i n toate mai puin una dintre cele 15 regiuni ale referendumului A ctigat 68,6% dintre voturi ntr-un scrutin record, care, n anumite districte a depit 96%. Dintr-o dat, apartheidul nu mai era complicat, ci doar greit. Azi puini mai admit c l-au sprijinit vreodat. S-a dovedit c ceea ce fcea apartheidul complicat pentru sud-africanii albi era faptul c liderii lor le spunea c este corect, n vreme ce, n inimile lor, albii tiau c este greit. Acelai lucru i-a fcut pe muli albi din Sudul Americii s cread c sclavia era complicat pn cnd liderii lor au ncetat s mai sprijine acest ru. Atunci cnd un lider respectat spune un lucru i inima cuiva spune exact opusul, reacia subiectiv natural i ingenu este s considere c problema este complicat. Asta nu nseamn, totui, c aa este n realitate. Conflictul din Israel nu este mai complicat dect a fost apartheidul sau sclavia. Rdcina conflictului este c Israelul nu permite refugiailor palestinieni s se ntoarc n ara lor, care este 78% din Palestina numit acum Israel. Ei sunt refugiai pentru c liderii evrei din 1948 (care se numeau pe ei nii zioniti) au utilizat fora militar pentru a-i alunga pe 80% dintre non-evreii (palestinienii) care locuiau n ceea ce este acum statul evreiesc Israel. Au fcut-o pentru c credeau c Israelul trebuie s aib o populaie care

s fie n proporie de cel puin 80% evreieasc altfel nu va fi un stat evreiesc. Israelul continu i azi s nege dreptul refugiailor de a se ntoarce. Aceasta este rdcina conflictului. Istorici israelieni, ca Ilan Pappe (anti-zionist) i Benny Morris (extrem de pro-zionist) au cercetat amnunit arhivele istorice i au ajuns la ideea c expulzarea a avut loc. Morris spune c a fost un lucru bun i necesar, iar Pappe spune c a fost epurare etnic, un lucru greit. Liderii evrei spun c expulzarea non-evreilor din ara lor este justificat pentru c, dat fiind c gentilii sunt, i vor fi ntotdeauna, n mod latent dac nu deschis anti-semii, evreii au nevoie de un stat evreiesc pentru a fi n siguran. Dar muli evrei bnuiesc c gentilii nu sunt mai mult inerent anti-semii dect sunt albii inerent rasiti. Cum rspund aceti evrei atunci cnd i aud pe rabbinii lor respectai i pe ali lideri evrei spunndu-le c este necesar pentru Israel s refuze refugiailor palestinieni dreptul lor omenesc primordial de a se ntoarce n ara lor, s-i mpiedice s ajung la un spital atunci cnd sunt pe punctul de a da natere, ba chiar s interzic puinilor palestinieni care triesc n Israel s se cstoreasc cu un evreu sau s triasc n cartierele bune n care non-evreii nu au n prezent acces sau s-i cldeasc locuine pentru familiile lor n oraele desemnate ca fiind arbeti? Aceti evrei rspund spunndu-i c este complicat. Ce-ar spune, totui, dac mine cei mai respectai rabbini i lideri evreieti ar anuna c Israelul trebuie s nceteze s mai refuze drepturile palestinienilor? La scurt vreme ar fi greu s mai gseti un evreu care ar admite c a sprijinit vreodat refuzul acestor drepturi. Cndva oamenii spunea c sclavia este complicat. Spuneau c apartheidul n Africa de Sud este complicat. Dar aceste lucruri nu erau complicate, ci doar greite. Taducere si adaptare de Radu Iliescu dupa sursa in limba engleza

Americanii l-au primit cu critici pe Ahmadinejad, pentru negarea Holocaustului


September 26th, 2007

RECTORUL UNIVERSITATII COLUMBIA din New York, Lee Bollinger, l-a criticat pe presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, in momentul in care l-a invitat sa sustina un discurs, insa acesta nu a ezitat sa ii dea o replica pe masura. Domnule presedinte, prezentati toate semnele unui dictator meschin si crud, a declarat Bollinger, in aplauzele majoritatii celor 600 de persoane din sala. El a citat atitudinea brutala a Guvernului iranian fata de disidenti, executiile publice, ale minorilor si alte actiuni. De asemenea, el a criticat pe Ahmadinejad pentru ca neaga Holocaustul, ca fiind o actiune ridicola si o propaganda periculoasa. Bollinger l-a calificat pe liderul de la Teheran drept provocator sau uimitor de needucat. Nu credem ca este necesar ca inaintea sustinerii unui discurs sa faceti o serie de acuzatii, i-a raspuns taios Ahmadinejad. El a apreciat ca remarcile lui Bollinger includ insulte si acuzatii false.Daca Holocaustul este o realitate a vremurilor noastre, o istorie care s-a petrecut, de ce nu sunt suficiente cercetari care pot aborda subiectul din diferite perspective?, a intrebat el. Nu am spus ca nu s-a intamplat deloc, a mai spus el. Am spus: de ce sa nu incurajam mai multe cercetari in privinta acestui subiect?, a continuat Ahmadinejad.

Intrebat cu privire la abuzurile guvernului fata de femei si homosexualii din tara, el a raspuns: Nu avem homosexuali in Iran, () nu stiu cine v-a spus ca avem. Presedintele iranian a declarat in mod repetat ca femeile din tara lui se bucura de libertati si a refuzat sa comenteze informatiile conform carora libertatea acestora este redusa sever. La finalul discursului sustinut la Universitatea Columbia, el i-a invitat pe studenti sa viziteze orice universitate din Iran doresc. Invitatia adresata de Universitatea din Columbia liderului iranian a starnit proteste din partea comunitatii evreiesti din SUA. De asemenea, mai multi oficiali americani au incercat sa blocheze initiativa prin diferite presiuni. Un lider republican a amenintat cu suspendarea finantarii federale pentru aceasta institutie, daca invitatia nu este anulata. Starea de tensiune a fost alimentat de declaratiile lui John Coatsworth, decanul Scolii de Studii Publice si Internationale din cadrul Universitatii Columbia. Daca Hitler ar fi fost in Statele Unite si ar fi vrut sa sustina un discurs, ar fi avut destule pupitre de la care sa se adreseze. Daca ar fi vrut sa se implice intr-o dezbatere sau discutie si daca ar fi fost provocat de studentii Universitatii Columbia, l-am fi invitat cu siguranta, a spus acesta. Pe de alta parte, presedintele iranian a avertizat, inaintea deschiderii Adunarii Generale a ONU, oficialii care vorbesc despre eventualitatea unui razboi ca Iranul nu va renunta la ambitiile sale nucleare.Noi credem ca a vorbi despre razboi este un instrument de propaganda. De ce sa avem nevoie de un razboi?, a declarat acesta in cursul unei videoconferinte cu membri clubului national de presa din Washington. Seful diplomatiei franceze, Bernard Kouchner, a avertizat, in urma cu o saptamana, in privinta iminentei unui conflict cu Iranul. Presedintele iranian a mai declarat ca Iranul pune la indoiala modul in care lumea este condusa si administrata in prezent. El a precizat insa ca Teheranul va participa la discutii cu administratia americana, in circumstante rezonabile si drepte. Intr-un interviu acordat postului de televiziune Al Jazeera, seful Comandamentului Central american, amiralul William Fallon, a parut si el dornit sa domoleasca putin tonul pe aceasta tema. Intrebat daca un razboi este in pregatire, Fallon a raspuns: Nu. Sper sincer ca nu. () Toate zvonurile acestea despre un conflict mi se par daunatoare si nefolositoare. Ahmadinejad a refuzat sa raspunda prin Da sau Nu atunci cand a fost intrebat daca vrea distrugerea Israelului, dar a precizat ca statutul Israelului trebuie determinat prin alegeri libere. El declarase anterior ca tara sa nu recunoaste Israelul deoarece acesta este fundamentat pe ocupatie si rasism. La randul sau, ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, a criticat participarea presedintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad la lucrarile Adunarii Generale a ONU, apreciind ca Iranul ar trebui exclus din aceasta organizatie internationala. (D.I.)

Conflictul din Fia Gaza a alarmat Naiunile Unite


30.12.2008

Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon solicit ncetarea imediat a conflictului armat Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon a acuzat comunitatea internaional c nu se angajeaz suficient n rezolvarea crizei din Orientul Apropiat Comunitatea internaional trebuie s se foloseasc de toate mijloacele de care dispune pentru a opri violenele, pentru a deschide drumul spre dialog i pentru a gsi soluii panice ale crizei, a declarat Ban.

Secretarul general al Naiunilor Unite a adugat c este ocat de atacurile susinute i numrul de victime, printre care se numr i colaboratori ai ONU din Fia Gaza. Ban Ki Moon a precizat c recunoate dreptul Israelului de a se apr i a condamnat atacurile cu rachete ale gruprii palestiniene Hamas. Cu toate acestea: Att Israelul ct i Hamas trebuie s nceteze violenele i s fac tot posibilul pentru a evita noi victime din rndul populaiei civile, a spus Ban, solicitnd n acelai timp o ncetare imediat a conflictului armat. Totodat, coordonatorul ONU pentru probleme umanitare, John Holmes, a declarat: Situaia umanitar din Fia Gaza este ngrijortoare. Faptul c Israelul a blocat timp de mai multe luni grania ctre Fia Gaza a redus proviziile de alimente la un nivel foarte sczut, iar carburant mai exist doar n cantiti att de mici nct termocentrala din Fia Gaza va trebui n curnd s-i nchid porile. n plus, dac numrul victimelor va continua s creasc, populaia din regiune va fi confruntat cu un colaps al sistemului medical, a adugat Holmes. Deosebit de ngrijortoare este starea psihic a locuitorilor Fiei Gaza, a declarat coordonatorul ONU pentru probleme umanitare. Mai ales copiii, care reprezint jumtate din populaia din regiune, vor fi grav afectai de raidurile aeriene susinute ale aviaiei israeliene. Lena Bodewein/ Maria Pascu

Reacii politice germane la raidurile israeliene


29.12.2008

Cancelarul german Angela Merkel Luni guvernul federal i-a precizat poziia n chestiunea atacurilor israeliene mpotriva unor obiective ale forelor extremiste palestiniene din fia Gaza. Spre a pune capt tirurilor de rachete lansate din Gaza de organizaia extremist islamic Hamas, forele israeliene au nceput de smbt s bombardeze fia controlat de aceast grupare palestinian. Raidurile israeliene s-ar fi soldat, potrivit informaiilor palestiniene, cu peste de 300 de mori, ntre care i civili. Guvernul federal i-a precizat poziia n aceast chestiune Guvernul german i-a exprimat nelegerea pentru raidurile israeliene ntreprinse mpotriva unor obiective din Gaza. Conform executivului german vina pentru aceste atacuri revine exclusiv organizaiei extremiste palestiniene Hamas. Duminic seara, cancelarul german a discutat situaia la telefon cu premierul israelian Olmert, a afirmat purttorul de cuvnt al guvernului german, Thomas Steg. n cursul convorbirii cei doi lideri au czut de acord, n mod expres asupra faptului c doar gruparea Hamas poart n mod clar i fr echivoc ntreaga responsabilitate pentru evoluia situaiei din regiune. Potrivit purttorului de cuvnt al guvernului german, Hamas a nclcat unilateral acordul de ncetare a focului, lansnd tot mereu tiruri de rachete asupra localitilor israeliene. Or, a subliniat el n continuare, Israelul are dreptul legitim de a-i apra populaia i propriul teritoriu n faa acestor atacuri.

n consecin Steg a reliefat c, n actuala situaie, e necesar ca Hamas s-i nceteze imediat i n mod durabil tirurile de rachete, astfel nct s se poat pune capt rapid ripostei militare israeliene. Dei conform surselor palestiniene, raidurile s-ar fi soldat cu sute de pierderi de viei omeneti, guvernul german consider c reacia militar israelian n-a fost defel disproporionat. n context, Steg a subliniat c executivul de la Berlin nu se ndoiete ctui de puin c obiectivele operaiunilor militare" ale statului evreu "sunt structurile militare i teroriste ale formaiunii Hamas. Germania pleac de la premiza c guvernul israelian face tot ce-i st n putere spre a evita victime din rndul populaiei civile", a mai precizat Steg. Opoziia cere oprirea rapid a ostilitilor Israelul a anunat c ar putea avea loc operaiuni de lung durat, inclusiv cu trupe terestre. Or, opoziia de stnga din Germania revendic oprirea rapid a ostilitilor. Din partea ecologitilor, Kerstin Mueller s-a artat convins c litigiul din Orientul Apropiat nu se poate rezolva prin folosirea forei. Motiv pentru care Mueller a cerut att Israelului ct i "nu n ultimul rnd gruprii Hamas s neleag c singura soluie a conflictului nu poate fi dect una negociat. La rndul ei extrema stng s-a manifestat net mai critic la adresa statului evreu. Conform postcomunitilor din aa-numitul Partid al Stngii, Israelul ar fi reacionat disproporionat la atacurile palestiniene, riposta statului evreu nemaiavnd nimic de-a face cu dreptul la autoaprare, dup cum s-a exprimat un purttor de cuvnt al grupului parlamentar al Partidului Stngii n Bundestag. Nina Werkaeuser / Petre M. Iancu

Orientul Apropiat: Care-i soluia?


29.12.2008

De trei zile, Israelul bombardeaz inte din Fia Gaza. Numrul victimelor crete, lumea arab este n alert. Este aceasta soluia pentru nvingerea Hamas? Principalul vinovat de escaladarea situaiei din Gaza este n mod clar Hamas. O dat cu renunarea unilateral la armistiiu, n urm cu nou zile, i cu lansarea de rachete asupra teritiorului israelian, Hamasul a luat n calcul, cu buntiin, ripostele militare dure ale Israelului, le-a provocat, chiar dac momentul i dimensiunile atacului l-au luat prin suprindere.

Fr ndoial, Israelul are dreptul s i apere cetenii n faa atacurilor violente. Nu este de ateptat ca Israelul s-i respecte pe membrii unei micri, a crei majoritate continu s nege existena statului israelian. Dar fiecare stat democrat trebuie s se distaneze vdit de asemenea inamici, ncercnd, prin operaiunile sale militare, s evite uciderea civililor. Relatrile din presa internaional i imaginile transmise din Gaza pun sub semnul ntrebrii dimensiunile i mijloacele ripostei. Este extrem de dificil

s-i protejezi pe cei nevinovai n zonele intens populate din Gaza, pentru c centrele de comand ale Hamas, pentru a se autoapra, sunt plasate chiar n zonele rezideniale. Dar ct de serios ncearc israelienii s-i crue pe civilii din Gaza? i ct de serios evalueaz Israelul ansele de succes ale operaiunii sale militare? Consternare si teama La o privire mai atent, Israelul nu poate dect s piard. n rile arabe, reaciile de consternare provocate de vrsarea de snge cresc zi de zi, iar cei care mai sper ntr-o pace istoric cu Israelul pierd tot mai mult teren. n cel mai ru caz, violenele ar putea scpa de sub control. Miliiile Hezbolah din Liban i-au pus, deja, n stare de alert pe combatanii, crora Iranul le-a promis solidaritate total. Comunitatea internaional nu mai are voie s acepte pierderea a tot mai multe viei omeneti i nici s ignore pericolul unui conflict de proporii n Orientul Apropiat. Trebuie depuse toate eforturile pentru a obliga prile beligerante s ncheie urgent un armistiiu. ntr-o privin, Israelul nu poate s i fac nici un fel de iluzii: Hamas va rmne oricum periculos, chiar dac puterea i va slbi temporar. n urma actualelor aciuni, micarea militant se va ntri moral i va ctiga teren i n Cisiordania. Pierderea de personal sau afectarea infrastructurii, chiar i curmarea violent a dominaiei sale n Fia Gaza, pot sau ar putea fi suportate de Hamas, pe termen lung. Doar prin ameliorarea vizibil a situaiei populaiei palestiniene i printr-o soluionare a conflictului din Orientul Apropiat, acceptabil pentru toate prile, poziia Hamas ar fi serios periclitat. Rainer Sollich / Alina Kuehnel Proteste antiisraeliane n rile arabe 29.12.2008

Noul an ncepe cu o criz de proporii n Orientul Apropiat, care va preocupa cu siguran i UE La sfritul sptmnii trecute, n Egipt, Iordania, Siria, Liban, Iran, Irak i Dubai au fot organizate demonstraii violente mpotriva operaiunilor militare israeliene din Fia Gaza De la 1 ianuarie 2009, Cehia va deine preedinia prin rotaie a Consiliului European. ntrebat dac Uniunea European susine fr rezerve operaiunile militare ale Israelului, ministrul de externe al Cehiei, Karel Schwarzenberg, a declarat: Nu poate exista nicio urm de dubiu c nu putem tolera bombardarea continu cu rachete a unor aezri panice. Ca urmare, trebuie s respectm dreptul Israelului de a se apra, mai ales innd cont c nici n timpul armistiiului nu a fost cu adevrat pace, ci au fost lansate n mod regulat rachete din Fia Gaza n direcia aezrilor israeliene. Din 19 decembrie, atacurile s-au intensificat, astfel nct trebuie s recunoatem dreptul Israelului de a se apra mpotriva acestora. Pe de o parte. Pe de alt parte ns, trebuie s privim mai departe de situaia acut din prezent. Pe termen lung trebuie s mbuntim condiiile de trai din Fia Gaza pentru ca tinerii s nu mai cad victime gruprilor teroriste ci s gseasc o preocupare care le aduce merite proprii, a declarat Schwarzenberg. n lumea arab, atacurile aeriene israeliene au strnit proteste violente. Aprm Palestina cu sngele i sufletul nostru au scandat mii de protestatari n capitala egiptean, arznd steaguri israeliene.

Toate guvernele arabe, europene i americane sunt partenere. Tcerea lor arat c, alturi de Israel, poart o rspundere pentru masacrul din Fia Gaza. Sigur, Abbas este preedintele autoritii palestiniene, ns el a cooperat cu Israelul de la nceput, de la ocuparea Fiei Gaza pn la masacrul de astzi, a spus unul din demonstrani. Potrivit surselor oficiale egiptene, la Cairo au demonstrat 15.000 de persoane, numrul lor ridicndu-se pe tot teritoriul rii la peste 50.000. Indignarea lumii arabe s-a extins de la Damasc pn n Sanaa, n Yemen i nici condamnarea atacurilor israeliene de ctre majoritatea guvernelor arabe nu a reuit s calmeze spiritul agresiv al populaiei. ntre timp, avioanele de lupt israeliene au lovit i inte aflate la grania cu Egiptul. Potrivit executivului de la Ierusalim, atacurile au vizat tunelurile de contraband, prin care se strecurau din Sinai n Fia Gaza arme, muniie, carburani i materie prim pentru construcia de bombe. Peter Steffe/ Maria Pascu

Rzboi - acum, pace - mai trziu

Un nou tunel de legtur ntre fia Gaza i Egipt, prin care palestinienii extremiti se "aprovizioneaz" Rzboiul purtat de Israel mpotriva organizaiei Hamas n fia Gaza, va fi unul fr compromisuri, dus pn la capt, rezult din declaraia ministrului aprrii Ehud Barak, citat azi de mai toate ziarele occidentale Formula d serios de gndit comentatorilor. Dilema n care se afl guvernul israelian este vdit: pe de-o parte Israelul nu poate asista pasiv la modul n care rachetele palestiniene amenin viaa i bunurile locuitorilor si din sud, el are dreptul legitim de a se apra. Pe de alt parte ns, scrie n continuare FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pe prima pagin, operaiunile militare ale Israelului mpotriva organizaiei Hamas n fia Gaza se soldeaz cu numeroase victime omeneti n rndul populaiei civile palestiniene i din aceast cauz i cu mari pagube politice i diplomatice. Dac Hamas nu se va alege dect cu pierderi modice, ea va adopta, chiar aflat n defensiv, postura de nvingtor n ovaiile lumii arabe. Distrugerea fizic a organizaiei Hamas reclam din partea Israelului o intervenie masiv militar implicnd, reamintete autorul articolului, serioase prejudicii i costuri. Amintirea lsat de rzboiul din Liban n 2006 nu s-a ters nc. O ipotez care-l determin pe comentatorul ce-i public opiniile n ziarul olandez TROUW s ntrevad n actuala ofensiv israelian n Gaza o revan pentru nereuita rzboiului din Liban. Un punct de vedere asemntor este enunat i n articolul de fond din DIE WELT: dup rzboiul din Liban, teroritii au crezut c Israelul ar fi slab. Aceast impresie se cere corectat, menioneaz autorul. i chiar dac acum Israelul va nvinge, distrugnd structurile organizaiei Hamas - crede BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG - efectul politic al bombardamentelor este negativ pentru guvernul de la Ierusalim. Conflictul din Orientul Apropiat nu se poate fi soluionat prin mijloace militare.TAGES-ANZEIGER ntrevede n masiva ofensiv militar israelian n fia Gaza expresia descumpnirii n care se afl guvernul lui Ehud Olmert. Noul rzboi din Gaza constituie pentru SDDEUTSCHE ZEITUNG dovada faptului c fr o soluionare a chestiunii palestiniene nu va fi linite n Orientul Apropiat.

Dar deocamdat, Israelul nu este doritor de pace n condiiile cerute de ONU iar palestinienii nu vor nici ei mpcarea. Aa nct, dup lungile zile de rzboi soldate cu muli mori n Gaza, va fi aflat o cale diplomatic inapt s soluioneze problemele ci doar s relipeasc cioburile. n cel mai ru caz scnteia rzboiului ar putea sri n Liban sau n Iran. i chiar dac se tie c bombele nu pot nlocui conceptele politice, n momentul de fa ele fac acest lucru. Fiindc Israelul trebuie s se apere aa cum rezult din glosa publicat din nou n DIE WELT, semnat de reputatul scriitor Amos Oz , laureat al Premiului Pcii acordat de Asociaia Librarilor Germani, fondatorul organizaiei non guvernamentale Peace Now. Scriitorul consider c atacul sistematic cu rachete comis de palestinieni mpotriva populaiei civile din aezrile israeliene constituie o crim de rzboi i o crim mpotriva umanitii, c Israelul nu mai poate asista pasiv la suferina propriei sale populaii din apropierea frontierei cu fia Gaza, fiind nevoit s se apere dar fr a intra n teritoriul palestinian tocmai pentru a nu face jocul organizaiei Hamas. Amos Oz se oprete i asupra efectelor mediatizrii imaginilor rzboiului, deplngnd faptul c n timp ce asupra Israelului se fac presiuni, recomandndu-i-se reinere n riposta militar dat permanentelor provocri de ctre Hamas, organizaia terorist rmne scutit de presiuni i pentru c practic, este greu de aflat un instrument coercitiv care s-i mai modifice atitudinea. Autorul glosei afirm:Israelul este un stat iar Hamas,o band de rufctori." Veracitatea opiniei scriitorului israelian este confirmat i de unele reacii ale oamenilor politici. Angela Merkel, cancelarul german, menioneaz acelai ziar pe prima sa pagin, consider c ntreaga responsabilitate o poart n exclusivitate organizaia Hamas. Starea de incandescen la care a ajuns conflictul din Orientul Apropiat a eclipsat alte cteva evenimente i teme de actualitate. De pild, recurentul subiect al prognozelordevenite inflaionare: criza financiar. Cetenii sunt ns - constat TAGESSPIEGEL - mai puin pesimiti dect politicienii ceea ce nu nseamn c ar fi incontieni. Singura moned forte n momentul de fa este ncrederea conchide ziarul berlinez. Rodica Binder

Israelul continu atacurile n Fia Gaza


03.01.2009 Forele aeriene israeliene au continuat atacurile asupra Fiei Gaza, n cursul nopii, atacnd zone n care se presupune c s-ar ascunde membrii ai micrii radical-islamice Hamas. Printre intele vizate s-au numrat i deozite de muniii precum i tabere de pregtire. Liderul Hamas, care locuiete n Siria, Khaled Meschaal a avertizat Israelul, printr-un mesaj transmis de postul Al Jazeera, asupra unei ofensive terestre. n urma ripostei militare israeliene, cel puin 430 de palestinieni au fost ucii, dup cum susin surse medicale din oraul Gaza. "Situaia se nrutete de la o or la alta. Numrul total al victimelor, pn n acest moment, a depit cifra de 430, iar rnii sunt peste 2250. Dintre rnii, peste 200 se afl n stare critic", anuna, pentru CNN, medicul Khamis Elessi de la spitalul palestinian El Wafa. ntre timp, i preedintele american n exerciiu, George W. Bush a acuzat Hamas n exclusivitate de violenele din zon. Secretarul de stat, Condoleezza Rice a fcut o declaraie n acest sens: "Vreau s ncep prin a meniona c Hamas a inut populaia din Gaza n regim de ostateci, nc de la lovitura de stat asupra preedintelui Mahmud Abbas. Hamas a folosit Gaza ca punte de lansare pentru rachete ctre orae israeliene i a contribuit din plin la catastrofa umanitar a populaiei palestiniene din Gaza. ncercm s obinem ncetarea focului", anuna Rice.

Germania este dispusa sa sprijine procesul de pace din Orientul Mijlociu


01.01.2009

In cuvantarea prilejuita de Anul Nou, cancelarul Angela Merkel a invinuit miscarea Hamas pentru violentele din Gaza si a asigurat ca Germania va depune eforturi pentru pace in regiune. Cauzele si consecintele noului val de violente din Gaza nu trebuie confundate si nu trebuie nici uitate, a precizat sefa guvernului de la Berlin in discursul sau cu ocazia trecerii in Noul An. Teroarea provocata de Hamas este inacceptabila, a spus doamna Merkel. Dar nu trebuie sa uitam ca nu exista nicio alternativa rationala la solutia celor doua state pentru ca sa se poata implini visul unei co-existente pasnice. Este in interesul ambelor popoare. Guvernul german va depune toate eforturile necesare pentru a promova pacea.

De ce sunt evreii att de puternici?


Dr Farrukh Saleem Exist doar 14 milioane de evrei n lume; apte milioane n cele dou Americi, cinci milioane n Asia, dou milioane n Europa i 100.000 n Africa. Pentru fiecare evreu din lume, exist 100 de musulmani. Cu toate acestea, evreii sunt de o sut de ori mai puternici dect toi musulmanii la un loc. V-ai ntrebat vreodat de ce? Iisus din Nazareth a fost evreu. Albert Einstein, cel mai influent om de tiin din toate timpurile, desemnat de revista TIME 'Omul Secolului', a fost evreu. Sigmund Freud sinele, eul, supraeul printele psihanalizei, a fost evreu. La fel i Karl Marx, Paul Samuelson i Milton Friedman. Iat civa ali evrei a cror activitate intelectual a mbogit ntreaga omenire: Benjamin Rubin a dat lumii acul pentru vaccinuri. Jonas Salk a creat primul vaccine anti-polio. Alert Sabin a dezvoltat vaccinul anti-polio live mbuntit. Gertrude Elion ne-a dat un medicament mpotriva leucemiei. Baruch Blumberg a creat vaccinul mpotriva hepatitei B. Paul Ehrlich a descoperit un tratament pentru sifilis (boal cu transmitere sexual). Elie Metchnikoff a ctigat Premiul Nobel n domeniul bolilor contagioase. Bernard Katz a ctigat Premiul Nobel pentru descoperiri n domeniul transmisiei neuromusculare. Andrew Schally a ctigat un Nobel n endocrinologie (boli ale sistemului endocrin; diabet, hipertiroidism). Aaron Beck a pus bazele Terapiei Cognitive (psihoterapie pentru boli nervoase, depresie i fobii). Gregory Pincus a dezvoltat prima pilul contraceptiv oral. George Wald a ctigat un Nobel pentru progrese n cercetarea ochiului uman. Stanley Cohen a ctigat Nobelul pentru activitatea n embriologie (studiul embrionilor i al dezvoltrii lor). Willem Kolff a inventat aparatul de dializ. n ultimii 105 ani, 14 milioane de evrei au ctigat 15 duzini de premii Nobel, n timp ce doar trei premii Nobel au fost ctigate de 1,4 miliarde de musulmani (cu excepia celor pentru Pace). De ce sunt evreii att de puternici? Stanley Mezor a inventat primul chip de micro-procesor. Leo Szilard a dezvoltat primul reactor nuclear n lan. Peter Schultz, cablul de fibr optic; Charles Adler, semaforul; Benno Strauss, oelul; Isador Kisee, filmele cu sonor; Emile Berliner, microfonul pentru telefon i Charles Ginsburg, nregistrarea video pe caset.

ntre finaniti faimoi n ntreaga lume ce fac parte din aceast religie se numr Ralph Lauren (Polo), Levis Strauss (Levi's Jeans), Howard Schultz (Starbuck's) , Sergey Brin (Google), Michael Dell (Dell Computers), Larry Ellison (Oracle), Donna Karan (DKNY), Irv Robbins (Baskins & Robbins) i Bill Rosenberg (Dunkin Donuts). Richard Levin, preedintele Universitii Yale, este evreu. La fel i Henry Kissinger (secretar de stat american), Alan Greenspan (preedinte al Rezervei Federale n mandatele lui Reagan, Bush, Clinton i Bush), Joseph Lieberman, Madeleine Albright (secretar de stat american), Maxim Litvinov (ministru de externe al URSS), David Marshal (primul prim-ministru al Singapore), Issac Isaacs (guvernator-general al Australiei), Benjamin Disraeli (om de stat britanic i scriitor), Yevgeny Primakov (prim ministru rus), Jorge Sampaio (preedintele Portugaliei), Herb Gray (vice prim-ministru al Canadei), Pierre Mendes (prim ministru al Franei), Michael Howard (ministru de interne al Marii Britanii), Bruno Kreisky (cancelar al Austriei) i Robert Rubin (fost secretar al trezoreriei al SUA). n mass media, printer evreii renumii se numr Wolf Blitzer (CNN), Barbara Walters (ABC News), Eugene Meyer ( Washington Post), Henry Grunwald (redactor ef al Time), Katherine Graham (director al The Washington Post), Joseph Lelyyeld (redactor executiv, The New York Times), i Max Frankel (New York Times). Cunoatei numele celui mai prolific filantrop din istoria omenirii? Este George Soros, evreu, i a donat pn acum suma colosal de 4 miliarde USD, majoritatea pentru cercettori i universiti din ntreaga lume. Al doilea dup George Soros este Walter Annenberg, un alt evreu, care a construit o sut de biblioteci, donnd o sum estimat la 2 miliarde USD. La Jocurile Olimpice, Mark Spitz a stability un record, ctignd apte medalii de aur. Lenny Krayzelburg a ctigat medalia olimpic de aur de trei ori. Spitz, Krayzelburg i Boris Becker sunt cu toii evrei. tiai c Harrison Ford, George Burns, Tony Curtis, Charles Bronson, Sandra Bullock, Billy Crystal, Woody Allen, Paul Newman, Peter Sellers, Dustin Hoffman, Michael Douglas, Ben Kingsley, Kirk Douglas, William Shatner, Jerry Lewis i Peter Falk sunt cu toii evrei? De fapt, Hollywood-ul nsui a fost fondat de un evreu. Dintre directori i productori, Steven Spielberg, Mel Brooks, Oliver Stone, Aaron Spelling (Beverly Hills 90210), Neil Simon (The Odd Couple), Andrew Vaina (Rambo 1/2/3), Michael Man (Starsky and Hutch), Milos Forman (Zbor deasupra unui cuib de cuci), Douglas Fairbanks (Houl din Bagdad) i Ivan Reitman (Ghostbusters) sunt toi evrei. Cu siguran, Washingtonul este principala capital a lumii, iar la Washington, organizaia de lobby care conteaz este American Israel Public Affairs Committee, sau AIPAC (Comitetul pentru Afaceri Publice Americano-Israelian). Washington-ul tie c dac premierul Ehud Olmert a ar descoperi c Pmntul este plat, AIPAC ar reui s conving Congresul american adopte o rezoluie prin care s-l felicite pe Olmert pentru descoperire. William James Sidis, cu un IQ de 250-300, este cel mai inteligent om din toate timpurile. Ghici crei religii i aparinea? Aadar, de ce sunt evreii att de puternici? Rspuns: educaia. De ce sunt musulmanii att de neputincioi? Se estimeaz c sunt 1.476.233.470 de musulmani pe faa pmntului: un milliard n Asia, 400 de milioane n Africa, 44 de milioane n Europa i ase milioane n cele dou Americi. A cincea parte din populaia lumii este musulman; la fiecare hindus exist doi musulmani, la fiecare buddhist exist doi musulmani, i la fiecare evreu exist o sut de musulmani. V-ai ntrebat vbreodat de ce sunt musulmanii aa lipsii de putere? Iat de ce: exist 57 de state member ale Organizaiei Conferinei Islamice (OIC), i toate la un loc au n jur de 500 de universiti; o universitate la fiecare trei milioane de musulmani. SUA are 5.758 de universiti, iar India are 8.407. n 2004, Universitatea Shanghai Jiao Tong a publicat un 'Clasament

Academic al Universitilor din Lume', i, surprinztor, nici mcar una singur din statele musulmane nu era n top 500. Conform datelor strnse de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), rata alfabetizrii n lumea cretin este de aproape 90 la sut, iar 15 ri majoritar cretine au o rat a alfabetizrii de 100 la sut. Spre deosebire de ele, un stat majoritar musulman are o rat medie a alfabetizrii de aproape 40 la sut, i nu exist nicio ar majoritar musulman cu o rat a alfabetizrii de 100 la sut. Cam 98 la sut din alfabetizaii din lumea cretin au terminat coala primar, fa de sub 50 la sut din 'alfabetizaii' lumii musulmane. Aprox. 40 la sut din alfabetizaii lumii cretine au absolvit o universitate, n timp ce doar doi la sut din cei ai lumii musulmane au studii superioare. rile majoritar musulmane au 230 de oameni de tiin la un milion de musulmani. SUA are 4.000 de oameni de tiin la un milion de locuitori, iar Japonia 5.000. n ntreaga lume arab, numrul total de cercettori angajai full-time este de 35.000, i exist doar 50 de tehnicieni la un milion de arabi (n lumea cretin exist pn la 1.000 de tehnicieni la un milion). Mai mult, lumea musulman cheltuie 0,2 la sut din PIB pe cercetare i dezvoltare, spre deosebire de cinci la sut din PIB n lumea cretin. Concluzie: lumea musulman nu are capacitatea de a genera cunoatere. Numrul de ziare cotidiane la mia de locuitori i numrul de cri pe un milion de locuitori sunt doi indicatori ai msurii n care cunoaterea este difuzat n societate. n Pakistan, exist 23 de cotidiane la mia de locuitori; n Singapore rata este de 360. n Marea Britanie, numrul de cri pe un milion de locuitori este de 2.000, n timp ce n Egipt este 20. Concluzie: lumea musulman nu poate difuza cunotine. Exporturile de nalt tehnologie ca procent din exporturile totale reprezint un important indicator al aplicrii cunotinelor. Exporturile de nalt tehnologie ale Pakistanului ca procent din exporturile totale reprezint unu la sut. n cazul Arabiei Saudite, el este de 0,3 la sut; Kuweit , Maroc i Algeria sunt toate la 0,3 la sut, n timp ce Singapore a ajuns la 58 la sut. Concluzie: lumea musulman nu poate aplica cunotinele. De ce sunt musulmanii lipsii de putere? Pentru c nu producem cunotine. De ce sunt musulmanii lipsii de putere? Pentru c nu difuzm cunotine. De ce sunt musulmanii lipsii de putere? Pentru c nu aplicm cunotinele. Iar viitorul aparine societilor bazate pe cunoatere. Un fapt interesant: PIB-ul total al celor 57 de member OIC este sub 2 trilioane USD. America singur produce bunuri i servicii n valoare de 12 trilioane USD; China de 8 trilioane, Japonia de3,8 trilioane iar Germania de 2,4 trilioane (pe baza paritii puterii de cumprare). Statele bogate n petrol - Arabia Saudit, EAU, Kuweit i Qatar produc n total bunuri i servicii (majoritatea petroliere) de 500 de miliarde USD; Spania singur produce bunuri i servicii n valoare de peste un trilion, Polonia catolic de 489 miliarde iar Thailanda buddhist de 545 miliarde. (PIB-ul rilor musulmane ca procent din cel mondial este n scdere rapid). Aadar, de ce sunt musulmanii lipsii de putere? Rspuns: lipsa educaiei!!! Tot ce facem este s strigm la Allah toat ziua i s dm vina pe toi ceilali pentru numeroasele noastre eecuri!

Livni: "Trebuie s renunm la pri din teritoriul israelian"


17.02.2009 Israelul ar trebui s renune la pri importante din teritoriul su pentru a putea ajunge la un acord de pace durabil cu palestinienii. O atare retragere cu ajutorul creia ar putea fi pstrat caracterul evreu al statului ar fi spre binele Israelului, a declarat ministrul israelian de externe i lider Kadima, doamna Tzipi Livni. eful blocului Likud, Benjamin Netanyahu a reiterat ns c formaiunea sa nu este de acord cu o retragere unilateral a Israelului. Retragerea din Gaza n 2005 a fost o mare greeal, crede Netanyahu, afirmnd c aceast decizie a permis organizaiei Hamas s ajung astfel la putere. Likud ncearc s formeze un guvern mpreun cu celelalte partide de dreapta israeliene.'

Israelul i ajut pe militanii Fatah s fug din Gaza


04.08.2008

Suporteri ai Fatah protesteaz fa de violenele din Gaza Orientul Mijlociu este o lume ciudat: Israelul i ajut pe lupttorii radicali ai micrii Fatah s fug de mnia i mai radicalilor militani ai Hamas. La universitatea Birzeit din Ramallah, n Cisiordania, au avut loc grave confruntri ntre studeni. Bine c nu aveau arme. Totul a pornit de la o demonstraie a studenilor apropiai micrii Fatah, care cereau condamnarea violenelor interpalestiniene din Fia Gaza. Cine au fost cei care au lovit primii nu se tie, cert este c au existat rnii. Prpastia din societatea palestinian se adncete i mai mult. Accesul dintre cele dou teritorii palestiniene este blocat. S treac din Fia Gaza n Cisiordania au reuit doar 150 de membri ai familiei Hilles, apropiat Fatah. Au fost atacai la sfritul sptmnii de militanii Hamas i ajutai de armata israelian s fug din Gaza. Au fost dui n Israel i de acolo n Cisiordania n autobuzele armatei israeliene. Ministrul israelian al securitii, Dichter, consider c a fost o manevr normal: Aceast decizie de a-i ajuta pe cei 150 de membri Fatah nu marcheaz nicio schimbare dramatic. A fost o hotrre luat pe baza relaiilor dintre Israel i Autoritatea Palestinian. A fost vorba de un gest al Israelului n beneficiul preedintelui palestinian Abbas i a premierului Fayyad. Un gest la care Abbas i Fayyad ar fi renunat cu plcere, dac ar fi avut alternativ. Primii membri Fatah care s-au ntors n Gaza din Israel au fost arestai imediat de Hamas. Din motive de securitate, ministrul israelian al aprrii, Barak, a decis s-i ajute pe ceilali membri Fatah s ajung n Cisiordania. n imaginile difuzate de televiziuni se puteau observa palestinieni care coborau din autobuze i fceau semnul victoriei. Totui, nu este nicio victorie: aceste persoane i-au lsat familiile n Gaza i au fugit de frica Hamas. Astfel vede situaia ministrul Dichter: Hamas a decis s se despart de aceste familii. Pe lng familia Hilles exist i alte clanuri n Gaza n aceeai situaie, precum familia Dormusch. Aceasta a pus la cale atentate mpotriva Israelului, dar a venit acum timpul s treac la rndul su prin astfel de situaii grele." Israelul privete tensiunile dintre Fatah i Hamas ca pe un conflict interpalestinian. Politicienii de la Ierusalim resping criticile potrivit crora ar fi contribuit la agravarea situaiei, prin blocada din Fia Gaza, care a dus la suspendarea aproape total a livrrilor de bunuri de necesitate ctre populaia din

aceast zon. Israelul se teme doar c armistiiul ncheiat cu Hamas ar putea fi nclcat n aceste circumstane. La universitatea Bir-Zeit din Ramallah s-a instaurat linitea. Nu prin violen, precum n Gaza, ci prin evacuarea campusului de ctre rector, care a dispus crearea unei comisii de anchet. Problemele dintre Hamas i Fatah nu se vor rezolva ns aa. Hamas a respins crearea unei comisii independente care s investigheze exploziile, luptele de strad i arestrile din ultimele zile. Probabil pe bun dreptate, cci Fatah ar vrea o anchet n Fia Gaza, dar nu este de acord cu una n fieful propriu, din Cisiordania. Torsten Teichmann

mpotriva Israelului
Politic|07.01.2009

Militant palestinian al organizaiei Hamas Hamas (Harakat Al-Muqawama Al-Islamia), micarea de rezisten islamic, a aprut n Fia Gaza i n Cisiordania n 1987, odat cu izbucnirea Intifadei. Israelul a sprijinit atunci apariia unei contraponderi a OEP. n 1978, eicul Ahmed Yassin, un lider extremist musulman din Gaza paralizat din tineree, atunci n vrst de 49 de ani, a nregistrat n evidena autoritilor israeliene o "asociaie islamic" (Al-Mujamma Al Islami), care avea ca obiect de activitate ajutorarea palestinienilor nevoiai. Israelul a aprobat fondarea asociaiei, dorind s submineze astfel supremaia Organizaiei pentru Eliberarea Palestinei. Aceast tentativ a euat ns. n 1987, asociaia a devenit organizaia "Hamas". Gruparea lui Yassin a declanat propria intifad. Atitudine virulent anti-israelian Conform fundalului ideologic al "Friei musulmane", Hamas are o atitudine virulent anti-israelian, deoarece consider drept teritorii ocupate nu doar cele cucerite de Israel n 1967, n urma rzboiului de ase zile, ci ntregul teritoriu israelian. Organizaia terorist Hamas i-a adoptat statutul n 1988, aanumitul Pact Islamic, care specific drept obiectiv nlarea drapelului lui Allah deasupra fiecrui metru ptrat al Palestinei. Potrivit statutului Hamas, evreii trebuie ucii, deoarece Hamasul, citez : "nu are voie s-i piard timpul cu iniiative, propuneri sau conferine internaionale". Palestina este o ar islamic, mai susine aceeai grupare. Victorie n alegerile democratice din 2006 n 1993, Israelul i Organizaia pentru Eliberarea Palestinei au semnat Tratatul de la Oslo, pe care Hamas-ul l-a respins dendat. n semn de protest fa de acest document, organizaia extremist nu a acceptat s candideze la alegeri. Abia n 2006 a candidat i a nvins cu 74 din cele 132 de mandate parlamentare. Victoria i-a fost facilitat de sistemul electoral regional i de nemulumirea crescnd a populaiei fa de corupia i nepotismul din OEP. Astfel, Hamas a nlturat de la putere organizaia Fatah, principala formaiune a OEP, care fusese sigur c-i va pstra mandatul. ocul resimit de comunitatea internaional a fost net mai puternic dect cel al palestinienilor. Dei organizarea unor alegeri democratice fusese obiectivul declarat al eforturilor diplomatice internaionale, lumea n-a putut accepta acum acest rezultat. I s-a cerut Hamas-ului s renune la atitudinea sa extremist

anti-israelian, la terorism i lupta armat, i s-i asume acordurile cu israelienii ncheiate la Oslo. Ct timp aceste condiii nu sunt ndeplinite, statele occidentale n frunte cu SUA au declarat c nu vor susine noua autoritate palestinian. Izolarea Fiei Gaza

n vara anului 2007, Hamas a nlturat de la putere tradiionala Fatah, prelund controlul n Fia Gaza. Nici Israelul i nici comunitatea internaional nu au recunoscut noua stare de fapt, cum n-a acceptat-o nici eful OEP, Mahmoud Abbas, preedintele ales al palestinienilor. n consecin, Fia Gaza a fost izolat printr-un embargo deosebit de sever, menit s mpiedice traficul de arme, dar care a afectat populaia. Dup repetate atacuri mpotriva Israelului, Hamas a acceptat, n vara anului trecut, ncetarea focului cu Israelul timp de ase luni. Dup o perioad de calm relativ, Hamas i-a reluat tirul de rachete, refuznd dup 19 decembrie 2009 prelungirea armistiiului. Astfel s-a produs escaladarea situaiei care dus la declanarea actualelor ostiliti. Peter Philipp/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Care sunt intele Israelului?


07.01.2009

Rzboiul din Gaza continu ncrncenat. Iar numrul victimelor crete de la o zi la alta. n urma unui atac aerian israelian asupra unei coli a ONU din Fia Gaza au fost ucise mari 40 de persoane. O anchet independent internaional ar trebui s cerceteze cum s-a ajuns la bombardarea unei coli a ONU din Jabalija, n Nordul Fiei Gaza, este de prere eful organizaiei de ajutorare a refugiailor din Gaza, John Ging. El a condamnat operaiunea militar israelian artnd c numrul imens de victime n rndul populaiei civile este firesc, dac intele atacurilor artileriei israeliene se afl n regiuni cu o populaie dens. Potrivit unor martori oculari palestinieni, coala a fost lovit de dou grenade lansate de un tanc. Imediat dup explozie s-au deplasat echipe de ajutoare la coala ONU din Jabalija. Dar pentru numeroase persoane, ajutorul a sosit prea trziu. Surse palestiniene relateaz c schijele proiectilelor au provocat un adevrat masacru al victimelor. coala adpostea, la momentul atacului, sute de palestinieni care fuseser nevoii s-i prseasc casele aflate n zona de lupt. Potrivit declaraiei unei femei palestiniene, transmise de postul Al Djazeera, cu puin timp nainte a fost lovit o alt coal a ONU situat n incinta taberei de refugiai Al-Shanti. Relatarea ei a fost confirmat de reprezentani ai ONU i de cadre medicale palestiniene. Triesc aici cu copiii mei, fr ap i fr electricitate. N-am vrut s ies din cas, dar cnd au fost ucii vecinii notri ne-am refugiat aici. Armata israelian n-a cruat coala. Au atacat-o i au ucis trei membri ai familiei Sultan", a declarat una din supravieuitoarele atacului. Cei trei brbai tocmai ieeau de la baie cnd artileria israelian a atacat coala. Armistiiul nu poate fi ncheiat de pe poziii egale

Ministrul ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, Preedintele Israelului, Shimon Peres, Comisarul European pentru Relaii Externe, Benita Ferrero Waldner i Ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, la reedina oficial a preedintelui Peres (Ierusalim, 06.01.2009) Preedintele israelului, Simon Perez, a reiterat ieri dificultatea ncheierii rapide a unui armistiiu : Nu se poate ncheia un acord de ncetare a focului ca i cum ambele tabere s-ar afla pe poziii egale. Pentru c nu noi am deschis tirul de rachete asupra Hamas ci Hamas a tras n noi". Mari diminea, preedintele Perez a declarat c Israelul tie c trebuie avut n vedere proporionalitatea, dar i c exist o a doua problem : elementul umanitar. Muli copii palestinieni au fost ucii. Dar aproape niciun copil israelian. De ce, i-a ntrebat laureatul premiului Nobel pentru Pace, pe reprezentanii delegaiei UE, rspunznd tot el c Israelul are grij de copiii si. Prin urmare, din perspectiva Israelului, ntreaga responsabilitate pentru numrul imens de victime n rndul populaiei civile palestiniene i aparine organizaiei teroriste Hamas, care a instalat capcane cu exploziv n numeroase moschee i case aflate n zona de lupt. Conform datelor israeliene, exist

tuneluri prin care militanii Hamas intenionau s rpeasc soldai israelieni. Acestea sunt motivele care au determinat ofensiva militar israelian, la sol i n aer. Trei condiii pentru armistiiu Cum se poate pune capt violenei n aceste condiii ? Ministrul israelian al educaiei, Yuli Tamir, a declarat ieri : Toi vrem ncheierea unui armistiiu. Pentru aceasta trebuie ndeplinite ns trei condiii. n primul rnd trebuie s nceteze tirul de rachete n sudul rii. n al doilea rnd trebuie gsit o cale de a mpiedica traficul de arme. Iar n al treilea rnd trebuie eliberat soldatul israelian rpit de Hamas, Gilat Shalit. Acvestea sunt condiiile i cred c sunt minime. Sunt de prere c guvernul israelian tie c nu poate rmne n Fia Gaza, c aceasta trebuie evacuat ct de urgent". Iniiativa Egiptului de ncetare a focului

Preedintele Franei, Nicolas Sarkozy, n vizit la omologul su egiptean, Hosni Mubarak, n vederea unei iniiative de ncetare a focului n Gaza (Sharm el-Sheik, 05.01.2009) Israelul a acceptat s cerceteze iniiativa Egiptului de ncetare a focului. Preedintele egiptean, Mubarak, a cerut un armistiiu temporar imediat, pentru ca populaia palestinian s poat fi aprovizionat cu alimente i medicamente. Iniiativa prevede apoi demararea negocierilor dintre Israel i organizaia extremist Hamas n vederea unui proces de pace. Potrivit informaiilor cotidianului israelian "Haaretz", executivul de la Ierusalim pregtete eventuale scenarii pentru cazul n care comunitatea internaional nu obine o soluie rapid pentru ncheierea unui armistiiu. Potrivit ziarului, premierul Olmert ar lua n calcul i posibilitatea extinderii ofensivei. Ministrul israelian de Externe, Zipi Livni, se teme ns c n acest caz, creterea numrului de victime n rndul populaiei palestiniene i protestele comunitii internaionale, ar putea servi Hamas drept legitimare a rzboiului ei mpotriva Israelului. Torsten Teichmann/Ana-Maria Fischer-Dieskau

mpotriva unui armistiiu cu orice pre


06.01.2009

Atacul unui tanc israelian n Fia Gaza Preedintele George W. Bush a luat pentru ntia oar poziie referitor la situaia din Fia Gaza, declarnd c poate nelege dorina Israelului de a se apra.

Cu ocazia ntrevederii sale cu vice-preedintele Sudanului, Salva Kiir Mayardit, preedintele SUA nc n exerciiu, George W. Bush, a declarat c ntreaga responsabilitate pentru escaladarea situaiei n Fia Gaza i revine organizaiei extremiste palestiniene Hamas : n loc s se ocupe de oamenii din Gaza, organizaia Hamas a decis s ucid, prin atacurile cu rachete, israelieni nevinovai. Iar Israelul a decis n mod evident s se apere". Bush a declarat n continuare c SUA ar fi ngrijorate de criza umanitar din Fia Gaza i a specificat c ONU a decis imediat alocarea unor fonduri suplimentare n valoare de milioane de dolari ajutorrii populaiei palestiniene. Dei SUA ar saluta ncetarea luptelor n Fia Gaza, ncheierea unui armistiiu cu orice pre nu ar fi soluia potrivit. tiu c muli oameni solicit ncheierea unui armistiiu, un fapt ludabil de altfel. Dar fiecare acord de ncetare a focului trebuie s conin anumite condiii care s mpiedice organizaia extremist Hamas s mai lanseze rachete asupra teritoriului israelian", a declarat preedintele Bush. Purttorul de cuvnt al Ministerului de Externe al SUA, Sean McCormack, a declarat luni c Secretarul de stat, Condoleezza Rice, se strduiete s obin ncheierea unui acord de ncetare a focului care s implice respectarea a trei condiii : ncetarea lansrii de rachete mpotriva Israelului de ctre organizaia extremist Hamas ; redeschiderea punctelor de frontier dintre Fia Gaza i Israel ; i adoptarea unei decizii n privina tunelelor dintre Fia Gaza i Egipt destinate traficului de arme. Preedintele ales al SUA, Barack Obama, nu s-a pronunat nc referitor la ofensiva militar israelian n Fia Gaza. De la nceputul ofensivei militare n Fia Gaza, pe 27 decembrie, au fost ucii peste 500 de palestinieni, dintre care 87 de copii. eful Statului Major Interarme, amiralul Mike Mullen, a declarat conform informaiilor mass-media c a fost informat de intenia Israelului de a interveni n Fia Gaza. Israelul nu ar fi cerut acordul SUA pentru ofensiva militar, a declarat duminic ntr-un interviu televizat vice-preedintele american, Dick Cheney. Christina Bergmann/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Israelul, aproape de o incetare unilaterala a ostilitatilor in Fasia Gaza


17.01.2009

Tzipi Livni si Condoleezza Rice, dupa semnarea acordului de combatere a traficului cu arme in Gaza SUA si Israelul au semnat un acord de combatere a traficului cu armament. Documentul este un pas n vederea ncheierii ofensivei n Fia Gaza i prevede interzicerea livrrilor de arme, muniie i explozibil n zona. Acordul a fost semnat la Washington de secretarul de stat, Condoleezza Rice i de ministrul israelian de externe, Tzipi Livni. Doamna Rice a artat c narmarea continu a Hamas este una din cauzele principale ale violenelor din prezent: "Am spus de multe ori c narmarea continu a Hamas i a altor grupri teroriste este cauza direct a ostilitilor curente din Fia Gaza. Suntem obligai n comunitatea internaional s prevenim renarmarea Hamas, astfel nct s putem avea o ncetare a focului durabil i respectat. Trebuie s existe un consens internaional c Fia Gaza nu mai poate fi folosit drept ramp de lansare a atacurilor mpotriva Israelului. Acest memorandum semnat azi se refer tocmai la aceste aspecte. Prevede pai pe

care Statele Unite i Israelul i vor lua pentru oprirea traficului cu armament efectuat de Hamas n regiune." Tzipi Livni a adugat la rndul su: "Att noi precum i liderii americani, preedintele Bush i secretarul de stat Rice, am spus clar c pentru o ncetare durabil a ostilitilor trebuie s oprim i traficul cu arme n Gaza. De aceea acordul semnat azi este att de important pentru un armistiiu n regiune. i dup terminarea acestor lupte ne vom pstra dreptul de a ne apra mpotriva activitilor teroriste din Fia Gaza." Cabinetul israelian ar putea decide azi o ncetare unilateral a ostilitilor. Consiliul de Securitate al ONU i Adunarea General a Naiunilor Unite au cerut un armistiiu de durat n regiune. Purttorul de cuvnt al guvernului israelian, Mark Regev, susine c un acord de ncetare a focului este posibil: "Eforturile diplomtice au intrat ntr-o faz decisiv. Am sperana c vom avea n curnd un armistiiu pe termen lung". O delegaie a gruprii Hamas, care guverneaz Fia Gaza, se afl n Egipt, unde continu negocierile n vederea ncheierii unui acord de oprire a violenelor. Cu toate acestea, liderul din exil al Hamas, Khaled Mashaal, a exclus orice compromis cu Israelul: "Chiar dac Gaza va fi redus la cenu i ruine, tot nu vom ceda cererilor Israelului. Rezistena noastr nu poate fi nfrnt."

Imagini apocaliptice din Gaza City Violentele au continuat Ofensiva israelian n Fia Gaza a continuat cu aceeai intensitate, dei Israelul ar putea anuna n curnd o ncetare unilateral a focului. Potrivit relatrilor armatei, aviaia israelian a atacat 50 de inte n Fia Gaza. Dou persoane care se refugiaser ntr-o coal patronat de ONU au fost ucise cnd cldirea a fost atacat cu tancuri. De la nceperea ofensivei israeliene, la sfritul lunii decembrie, peste 2000 de oameni au fost ucii i peste 5000 rnii, potrivit surselor palestiniene. Ovidiu Suciu

Tensiunile persista in Fasia Gaza


18.01.2009

Razboi in Gaza

ncetarea unilateral a focului anunat de Israel n Fia Gaza i intrat n vigoare duminica a fost rapid nclcat. Negocierile pentru un armistitiu stabil continua in Egipt. In nordul regiunii s-a tras asupra soldailor israelieni iar acetia au ripostat mpucnd mortal un palestinian de 20 de ani. Victima ar fi din rndul civililor, potrivit martorilor oculari din oraul Khan Younis, unde a avut loc incidentul. De asemenea, mai muli militani palestinieni au fost rnii n replica armatei israeliene. Lansarea de rachete asupra oraelor din sudul Israelului a continuat, au mai anunat sursele militare israeliene. Gruparea Hamas, care guverneaz Fia Gaza, a anunat c nu va respecta o ncetare a ostilitilor att timp ct trupele israeliene nu se retrag din teritoriul palestinian. Purttorul de cuvnt al Hamas, Osama Hamdan: "Dac Israelul nu i retrage trupele din Fia Gaza, rezistena noastr va continua. Nimeni nu ne poate opri. Premierul Olmert trebuie s neleag acest lucru." Preedintele Autoritii Palestiniene, Mahmud Abbas, consider de asemenea c gestul Israelului este insuficient i c este nevoie de o retragere total. Premierul israelian, Ehud Olmert, consider c ofensiva forelor israeliene i-a atins obiectivele: "Obiectivele fixate naintea demarrii ofensivei au fost ndeplinite integral i chiar depite. Hamas a suferit o nfrngere grea, att din punct de vedere militar, ct i n ceea ce privete structura sa de comand." Liderii israelieni au precizat ca nu iau in calcul deocamdata un calendar al retragerii din Fasia Gaza, conditia-cheie in acest sens fiind incetarea focului de catre Hamas si alte grupari militante din zona. Potrivit purtatorului de cuvant guvernamental, Mark Regev, daca actualul armistitiu se va dovedi stabil, executivul israelian va demara procesul de retragere. Natiunile Unite au solicitat Israelului sa isi retraga trupele din Gaza iar Uniunea Europeana a cerut acestei tari sa ridice blocada impusa Fasiei Gaza, care afecteaza grav populatia din acest teritoriu. Negocieri in Egipt Intre timp, in Egipt continua negocierile internationale in vederea incheierii unui armistitiu stabil intre Israel si Hamas. Cancelarul german, Angela Merkel, particip la un summit internaional n Egipt n legtur cu situaia din Fia Gaza. La reuniunea de la Sharm el-Sheikh mai sunt prezeni preedintele egiptean, Hosni Mubarak, cel palestinian, Mahmud Abbas, secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, premierul britanic, Gordon Brown, cel italian, Silvio Berlusconi, si presedintele francez, Nicolas Sarkozy. Acetia vor cuta soluii pentru un armistiiu de durat n Fia Gaza. Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a salutat decizia Israelului de a opri unilateral ostilitile. El consider c acest gest deschide perspectiva ncetrii violenelor n Gaza. Steinmeier a cerut micrii Hamas s respecte la rndul su ncetarea focului. Ovidiu Suciu

Retragerea din Gaza continu


20.01.2009

Soldai israelieni jucnd baschet pe terenul de sport al unei coli din oraul Sderot n prima zi de coal a elevilor de la ncetarea focului (19.01.2009). Armata statului evreu vrea cu orice pre s-i ating obiectivul, anume ca n momentul n care Barack Obama i va depune jurmntul, n Fia Gaza s nu se mai afle niciunsoldat israelian. Retragereaarmatei israeliene din Gaza se desfoar ntr-un ritm alert. Trupele se retrag n poziiile strategice de-a lungul graniei cu Fia Gaza, pentru a putea interveni totui, n eventualitatea nerespectrii armistiiului de ctre Hamas. Deocamdat, diversele grupri militatnte palestiniene au respectat ns ncetarea focului. Potrivit ziarului israelian Ha'aretz, nu a fost comis niciun atac mpotriva trupelor israeliene aflate n retragere. Dup ncheierea rzboiului, ambele tabere fac bilanul victimelor. Conform estimrilor israeliene, au fost ucii 500 de extremiti ai organizaiei Hamas, n timp ce sute de palestinieni au fost rnii. Serviciile israeliene de informaii au declarat c tunelurile dintre Fia Gaza i Egipt destinate traficului de arme, au fost distruse n proporie de 80%. Armata israelian a comunicat, la rndul ei, c a luat prizonieri 130 de palestinieni, dintre care 30 sunt membri ai organizaiilor teroriste i vor fi curnd deferii justiiei. Pe durata rzboiului care a durat trei sptmni, palestinienii au lansat 600 de rachete asupra teritoriului israelian. Armata israelian estimeaz ns c gruprile extremiste palestiniene dispun n continuare de un arsenal de mai multe sute de rachete, care au scpat bombardrii intite a depozitelor i fabricilor de armament. Poziia Hamas este slbit, n urma rzboiului. Cu toate acestea, extremitii s-au declarat nvingtori. Liderul Hamas n Fia Gaza, Mushir Al Masri, se arat ncreztor n vederea negocierilor cu guvernul de la Cairo programate a avea loc joi. Hamas se afl pe o poziie puternic, poziia nvingtorului. De aceea vom fi intransigeni la negocieri. Cu siguran nu ne vom reduce revendicrile, ba dimpotriv", a declarat liderul Hamas, Mushir Al Masri. Planul Egiptului de ncetare a focului propus sptmna trecut, euase. Cu toate acestea, guvernul de la Cairo intenioneaz s obin un acord ntre Israel i autoritile palestiniene, care s reglementeze cine va prelua controlul asupra punctelor de frontier de-a lungul graniei cu Fia Gaza i dac armistiiul va fi limitat temporar. Rezultatul acestor negocieri va influena n mod decisiv viaa populaiei palestiniene. Deschiderea punctelor de frontier ar nsemna o calitate a vieii mai bun pentru locuitorii Fiei Gaza. Sami Obeid, un cetean din gaza, a declarat ntr-un interviu acordat unui post de televiziune israelian : Avem nevoie de o schimbare radical. Deja de dinaintea rzboiului i chiar i acum, 90% din palestinieni sunt moderai. Ei nu vor rzboi, nu vor arme, nici rachete, vor doar s triasc n linite i pace, nici mai mult, nici mai puin. Dar sunt oameni care ne-au adus n aceast situaie cu fora. Noi sperm la o schimbare radical n toate domeniile vieii noastre". Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon se va afla astzi n vizit n Fia Gaza, pentru a-i face o imagine asupra situaiei oamenilor. El nu va avea ns nicio ntrevedere cu liderii Hamas. Sebastian Engelbrecht/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Mossadul ar fi trecut la eliminarea experilor iranieni implicai n programul nuclear


Data: 17 feb 2009 Israelul ncearc s mpiedice dezvoltarea programului nuclear iranian, iar serviciul su secret Mossad nu s-ar da n lturi de la nimic pentru a realiza aceast sarcin, recurgnd la ageni dubli, asasinate i companii-fantom pentru diversiuni directe la ntreprinderile implicate n acest program, care ar avea un scop militar, relateaz publicaia britanic The Daily Telegraph, citnd surse din comunitatea de informaii a SUA.

Potrivit unui ofier CIA n rezerv, citat de ziarul britanic sub rezerva anonimatului, Mossadul se strduiete s ncetineasc pe neobservate programul nuclear iranian. "Este imposibil de oprit complet acest program, dar el poate fi ncetinit pn la gsirea unor soluii viabile", a declarat fostul ofier CIA, care consider c aceasta este calea optim, ntruct o aciune militar implic riscuri nejustificate, relateaz Agerpres. Una din metodele Mossad este lichidarea experilor-cheie implicai n programul nuclear al Iranului, mai afirm publicaia citat.

Avioane israeliene au atacat tunelurile contrabanditilor palestinieni ntre Fia Gaza i Egipt
Data: 18 feb 2009 Avioane israeliene au atacat astzi diminea tuneluri spate de contrabanditii palestinieni ntre Fia Gaza i Egipt, precum i o baz abandonat a Hamas, situat n apropiere de oraul Khan Younes, informeaz o surs palestinian, citat de AP. Baza, deja lovit n cursul ofensivei israeliene din ianuarie n Fia Gaza, era parial n ruine. De aceast dat, moscheia - nc n picioare - a fost distrus. Armata israelian a confirmat c aviaia a executat misiuni de lupt, fr ns a furniza detalii despre acestea

Amnesty International denun poziia partizan a SUA n conflictul din Fia Gaza
Data: 3 ian 2009 Organizaia pentru promovarea drepturilor omului Amnesty International, cu sediul la New York, a denunat vineri poziia "prtinitoare" a Statelor Unite ale Americii (SUA) dup rspunsul "disproporionat" al Israelului n Fia Gaza i a fcut apel la Washington s suspende livrrile de arme ctre Israel, informeaz afp, citat de Agerpres. ntr-o scrisoare adresat secretarului de stat american Condoleezza Rice, Amnesty International se declar "consternat de reacia prtinitoare a guvernului american i de absena eforturilor pentru ameliorarea situaiei umanitare din Fia Gaza". "Fr a minimaliza responsabilitatea Hamas i a altor grupuri armate palestiniene n atacurile deliberate i nediscriminatorii asupra unor civili israelieni, guvernul SUA nu trebuie s ignore acest rspuns disproporionat i politicile de lung durat care au adus Fia Gaza n pragul unui dezastru umanitar", scrie Amnesty. Pe de alt parte, organizaia i exprim ngrijorarea pentru faptul c "armele i echipamentele militare livrate de SUA Israelului sunt folosite de statul evreu pentru a ataca zone cu o numeroas populaie civil". "SUA trebuie s-i suspende livrrile de arme i s ancheteze modul n care acestea au fost folosite i posibile nclcri ale drepturilor omului", apreciaz Amnesty International.

Aviaia israelian i continu atacurile mpotriva obiectivelor Hamas: 230 mori


Data: 28 dec 2008 Aviaia israelian a continuat s loveasc inte disparate n toat Fia Gaza astzi dimineaa, viznd n special instalaii de televiziune, dup raidurile care au fcut ieri cel puin 230 de mori, informeaz AP, preluat de Agerpres. Aceste atacuri fr precedent au declanat reacii de protest n toat lumea arab i numeroi aliai ai Israelului au ndemnat statul evreu la reinere, dei SUA au indicat Hamas drept responsabil de aceast ripost. Deocamdat, nimic nu pare s indice un apropiat sfrit al operaiunii. Israelul a lsat s se neleag c i va viza individual pe conductorii Hamas i pe activitii care continu s trimit rachete spre teritoriul su.

De asemenea, sute de infanteriti i blindate din cadrul Tsahal se ndreptau duminic dimineaa spre Fia Gaza, existnd perspectiva unei invazii terestre, potrivit unor responsabili militari care au preferat anonimatul. n cursul primului atac de astzi dimineaa, la puin timp dup miezul nopii, unii palestinieni au afirmat c aviaia israelian a bombardat o moschee, n apropiere de spitalul Shifa din oraul Gaza. Militarii israelieni au explicat c moscheea 'servea drept baz pentru activiti teroriste'. O alt int a fost staia de televiziune Al Aqsa TV, utilizat de Hamas. Ea ns a continuat s emit i dup distrugerea studiourilor. Obuze israeliene au czut asupra unor elevi care ieeau de la coal ntr-o zon dens populat, cel puin 15 elevi fiind ucii, potrivit unui responsaabil local.

Membrii Hamas sunt inadecvat instruii, speriai i au nceput s dezerteze, spun israelienii
Data: 3 ian 2009 Adolescenii recrutai de miliiile organizaiei Hamas au nceput s dezerteze n masa, ntorcnduse la casele i la familiile lor, susine publicaia israelian on line Debka File, citat de Agerpres. Cei care renun la a mai lupta alturi de liderii lor sunt n cea mai mare parte tineri n vrst de 15-16 ani, care, de altfel, formeaz grosul celor aproximativ 13.000 de membri ai miliiei Hamas din Fia Gaza. Concomitent, n zonele n care Hamas nu-i mai poate exercita autoritatea, foti membri ai forelor de securitate palestiniene afiliai la miscare Fatah a preedintelui palestinian Mahmud Abbas se pregatesc s preia puterea. Dac aceasta tendina continu, fora militar a organizaiei Hamas mai poate conta doar pe circa 1.500 de combatani ai aripii sale militare Ezzedin el-Qassam, care constituie "nucleul dur" al organizaiei islamiste. Referindu-se la nivelul de pregatire militar a miliiilor Hamas, Debka File susine c instrucia lor se limiteaz la edine de tir n poligon asupra unor inte fixe, nefiind cunoscut capacitatea lor de a rezista mpotriva unor coloane blindate sprijinite de artilerie i aviaie. Principala arm antitanc a miliiilor Hamas este racheta rus Faggot, dar lupttorii islamiti sunt instruii doar superficial n folosirea ei eficient, afirma de asemenea Debka File. Se pare c acetia sunt att de nerbdtori n confruntarea cu trupele israeliene doar datorit programului de susinerii moralului combatanilor de ctre cei care i conduc. Ofierii israelieni din comandamentul de sud al armatei susin c membrii Hamas sunt n prezent inadecvat instruii i speriai.

Telefoanele militarilor israelieni au fost confiscate pentru a pstra secretul atacului asupra Fiei Gaza
Data: 4 ian 2009 Armata a confiscat telefoanele mobile n cazul ctorva mii de soldai cu cteva ore nainte de lansarea ofensivei terestre de smbt din Fia Gaza, a declarat duminic un reprezentant al serviciilor de securitate israeliene citat de AFP. Cu ase ore nainte de lansarea operaiunii, mai multe mii de militari din infanterie i din unitile de blindate au primit ordinul de a preda telefoanele mobile, pentru a se pstra secretul debutului ofensivei, a precizat responsabilul citat de AFP sub acoperirea anonimatului. Cenzura militar a interzis presei s anune lansarea ofensivei timp de dou ore de la declanarea ei, a mai spus sursa citat.

i nainte de nceperea raidurilor aeriene asupra teritoriului palestinian, la 27 decembrie, autoritile israeliene au luat decizii care s nu dea de bnuit. Astfel, militarii au putut pleca n permisie la sfrit de sptmn. De asemenea, au fost transmise false informaii despre organizarea unor reuniuni ale consiliului de minitri. Pe de alt parte, potrivit NewsIn, armata israelian a trimis zeci de uniti n locuri diferite de la grania dintre Israel i Fia Gaza, pentru a genera confuzie n rndul activitilior Hamas care controleaz teritoriul. Ofensiva terestr israelian a nceput smbt, dup opt zile de bombardamente intensive asupra Fiei Gaza. Mai mult de 500 de palestinieni au murit n atacurile israeliene ncepnd cu 27 decembrie, potrivit unui bilan furnizat de surse medicale palestiniene.

Armata israelian s-a antrenat pe un model la scar redus al oraului Gaza


Data: 4 ian 2009 Armata israelian s-a antrenat mult timp pe un model la scar redus al oraului Gaza, construit ntr-una dintre bazele sale, nainte de a lansa ofensiva sa terestr mpotriva Hamas, a anunat duminic seara un purttor de cuvnt, informeaz AFP. "De un an i jumtate soldaii notri sunt antrenai pe un model redus al oraului Gaza, construit n baza Tsehilim", din deertul Negev, a afirmat la televiziunea public israelian Avi Benayahu. "Soldaii notri cunoteau toate strduele unde se afl obiectivele lor", a adugat purttorul de cuvnt al armatei, citat de NewsIn. ntrebat despre viitoarea faz a ofensivei terestre pe care armata a lansat-o smbt seara n Fia Gaza, el a rspuns c obiectivul este "de a lovi Hamas pentru a-i nbui durabil dorina de a ataca" Israelul. "Deja am aplicat nite corecii foarte severe Hamasului, dar trebuie s-l lovim n continuare i operaiunea poate necesita timp", a mai spus purttorul de cuvnt, fr a face alte precizri.

Iranul ntreine lupta din Gaza


Autor: Carmen Gavrila Data: 12 ian 2009 Analiz. ahIzolatul Iran este o adevrat putere regional, inclusiv prin influena remarcabil pe care o are asupra Hamas sau Hezbollah.

Iranul lovete Israelul prin susinerea adversarilor si palestinieni Foto: Epa

Luptele se duc n Gaza, dar cu ce arme? Conflictul are conotaii mult mai largi, care implic actori ca Iranul. Se prefigureaz un an decisiv pentru diplomaie n Orientul Mijlociu, cu posibili parteneri noi de negociere. Nu mai este demult un secret c Iranul, cel izolat de comunitatea internaional, este de fapt o adevrat putere regional dar nu prin legturi diplomatice clasice, ci prin influena remarcabil pe care o are asupra diverselor micri militante, ca Hamas sau Hezbollah. Nu mai este un secret nici c Iranul persan i iit a devenit, paradoxal la prima vedere, mentorul Hamasului arab sunit, sursa de arme i locul de antrenament pentru militanii micrii palestiniene. Asta n condiiile n care fraii arabi sunii ai palestinienilor au uitat n ultima vreme de cauza palestinian, preocupai mai degrab formal de chestiunea irakian. Palestina a devenit n realitate un ideal uitat de comunitatea arab, pretext doar pentru cte un discurs ideologic obligatoriu, de ochii lumii. Un nou actor Ofensiva israelian n Gaza a readus n prim-plan problema mult-tergiversatului plan de pace, dar mai ales a pus sub reflector nevoia unei reglementri mai cuprinztoare n Orientul Mijlociu, pornind de la actori cu influen precum Iranul. Devine tot mai clar c fr o angajare a Iranului ntr-un dialog real, puine se pot rezolva ntr-un Orient n care mediatori clasici ca Egiptul sau Arabia Saudit i-au dovedit neputina - de exemplu n conflictul dintre Israel i Hezbollah din 2006 -, fie pentru c sunt consumai de probleme interne, fie pentru c i-au pierdut din credibilitate n ochii lumii musulmane din cauza statutului de aliai ai SUA. n plus, Egiptul este i mai prost vzut acum de islamiti, dup ce, recent, preedintele Mubarak a criticat dur Hamasul. Negocierile cu Teheranul sunt complicate de dosarul nuclear iranian, dar nici Iranul nu mai este pe poziia forte de acum un an - n prezent are o economie grav afectat de preul sczut al petrolului, resurs pe care se bazeaz nu mai puin de 85% din veniturile Iranului. Este momentul unei diplomaii forte, cu att mai mult cu ct agenda iranian este complicat i ubrezit de nesiguran de dinaintea unor alegeri prezideniale n care Mahmud Ahmadinejad, n cazul probabilei sale noi candidaturi, va avea de rspuns unei opinii publice iraniene profund nemulumite de situaia economic precar i de fondurile alocate unor micri militante din afara rii. Aadar, diplomaia occidental i chiar cea american pot gsi un teren propice pentru dialog. Surpriza de la Teheran Dei liderul Hamas, Khaled Meshal, este adpostit n Siria, nu Damascul are influena decisiv asupra micrii. Hamas depinde aproape sut la sut de sprijinul Iranului. Ofensiva israelian n Gaza s-a izbit de o grupare Hamas pregtit cu mari cantiti de arme i peste 20.000 de militari antrenai, muli dintre ei n Iran, n baza unui acord semnat n 2006 cu Teheranul. n Gaza se vorbea nc din 2006, aproape deschis, de reeaua de tuneluri dintre Fie i Egipt. Jurnalistul palestinian Gazi Safwat mi explica atunci c pe acolo vin alimente i medicamente care ulterior sunt distribuite de Hamas printr-o structur de ajutor social. Acelai model social a fost aplicat cu succes de Hezbollah n Libanul de Sud, n defavoarea celuilalt mare partid iit libanez, Amal. La fel s-a ntmplat i n Gaza, care a devenit fief Hamas n defavoarea Fatah. Tot prin tunelurile dinspre Egipt vin ns i arme pentru Hamas, dar i pentru Jihadul Islamic, organizaie sunit, cu o ideologie construit pe idealul iranian de republic islamic. Membrii Hamas i ai Jihadului Islamic au ieit din Gaza prin aceste tuneluri i au ajuns n Iran pentru antrenamente n lupte de gheril, la fel cum s-a ntmplat cu membrii Hezbollah. n Gaza sunit, despre iranieni nu se mai vorbete de mult vreme ca despre nite eretici iii, cum se ntmpl n multe ri arabe sunite. Yafez Azzam, lider spiritual al Jihadului Islamic, aflat pe lista israelian a celor mai cutai teroriti, declara n 2006 ntr-un interviu pentru Radio Romnia c Iranul este cel mai bun prieten al palestinienilor. La fel spunea un purttor de cuvnt al Hamas. Rachete made in Gaza

Personal, am ajuns n Gaza n 2006. Am mers ntr-o tabr de refugiai n apropiere de Rafah. Comunitatea era n plin fierbere pentru c un ef de clan, simpatizant Fatah, tocmai fusese ucis, dup cum spuneau oamenii, de Hamas. Spiritele erau la fel de ncinse ca aerul din jur. Un grup de adolesceni, gata de lupt, mi-au artat armamentul din dotare. Ateptm s vedem ce hotrsc cei btrni, dac pornim s ne rzbunm, mi-a spus un biat cam de 13 ani. Mi-a explicat c Hamas este atotputernic n Gaza i c au mai rmas puini simpatizani Fatah, ca familia lui. Fatah este acuzat de corupie i c face compromisuri cu Israelul, n schimb, Hamas are grij de noi, mi explic un altul, ceva mai mare. Noi, oricum, suntem gata de lupt cu Israelul, sare primul biat. Cum? i art imediat, ateapt-m. Dispare ntr-o cas din apropiere i se ntoarce, dup cteva minute, cu un recipient de metal, cam de jumtate de bra, topit la un capt i lipit. Uite, am fcut asta mpreun cu amicii mei, merge aruncat la israelieni cu lansatoare, mi spune mndru. i fr vreun avertisment mi-o trntete n mn. Probabil se vedea c nu m simeam prea confortabil, aa c ncearc s m liniteasc: Nu-i face griji, nu explodeaz dect dac i pun detonatorul sta. Dup ce i-a terminat mica demonstraie completeaz: Facem i dintr-astea, c e nevoie, armele adevrate, care ne vin de la prieteni, nu sunt suficiente. Medierea Turciei Pentru moment, partenerul cel mai credibil n ochii Hamas este Turcia, credeYves Aubin de la Messuziere, cercettor i fost director pentru Africa de Nord i Orientul Mijlociu n Ministerul francez de Externe. Hamas are de mult timp relaii bune cu aceast ar, care are, de asemenea, relaii bune i cu Israelul, servind ca intermediar n negocierile cu Siria, a explicat fostul diplomat. Oamenii din Hamas iau n calcul posibilitatea instalrii la punctele de trecere n Israel a unei fore de observatori turci, a spus el. Carmen Gavril este jurnalist la Radio Romnia

Lider terorist ucis de Israel


16 Ian 2008 Carmen Gavrila Liderul aripii militare a Jihadului Islamic din Cisiordania - brigazile Al Quds - a fost ucis in timpul unui raid al fortelor israeliene.

Trupul lui Walid Obeidi a fost purtat de colegii sai de Jihad Walid Obeidi era cautat de ani intregi. El a fost ucis intr-un schimb de focuri in satul Qabatiya de linga Jenin, spun o serie de oficiali si martori oculari. Uciderea lui Obeidi reprezinta o victorie pentru Israel. Desi filiala Jihadului Islamic din teritoriile palestiniene nu are foarte multi adepti si nu se compara cu Hamas, de exemplu, din punctul de vedere al capacitatii militare, gruparea a reusit, totusi, de-a lungul timpului sa provoace numeroase victime pe teritoriul israelian, mai ales prin atentate sinucigase. In ultimii doi ani insa, membrii sai au preferat sa lanseze rachete, inclusiv artizanale, din taberele de refugiati si localitatile din Gaza aflate aproape de Israel.

Jihadul Islamic nu este printre gruparile favorite ale palestinienilor pentru ca, desi sunnita, miscarea are drept ideal instalarea in teritorii a unui regim de tipul republicii islamice iraniene, iar Sharia sa fie legea de baza a viitorului stat palestinian. In plus, Jihadul Islamic nu are o retea de protectie sociala precum cea a Hamas, si deci nici popularitatea aferenta. De altfel, este un fapt cunoscut ca, in prezent, principalul finantator al Jihadului Islamic din Gaza este Iranul, iar liderii miscarii nu ascund acest lucru. Ei zic ca Jihadul Islamic are agenda proprie, este independent, dar "nu spune nu cind poate primi ajutor de la prieteni precum Iranul". Jurnalistul palestinian Gazi Safwat a explicat pentru Cotidianul ca palestinienii, desi in general musulmani sunniti credinciosi, nu agreeaza ideea unui regim similar celui din Iran, fie el si sunnit. Safwat comenteaza ca Hamas are popularitate mai ales in rindul palestinienilor din Gaza si datorita "islamului curat" pe care il practica, si a religiozitatii de care dau dovada membrii miscarii, dar nu pina la punctul de a vorbi despre un viitor stat palestinian islamic. In general, Jihadul Islamic respinge orice dialog cu Israelul pina la o retragere in prealabil din toate teritoriile pierdute de arabi dupa razboiul de 6 zile. In plus, daca in Hamas si mai ales Fatah sint voci moderate care nu exclud o posibila viitoare recunoastere a Israelului ca stat, Jihadul Islamic este ferm impotriva acestui lucru. Scopul principal al Jihadului Islamic aripa palestiniana a fost, inca de la infiintarea sa, distrugerea statului Israel. Mai mult, miscarea se manifesta de multe ori, din punct de vedere ideologic si al actiunilor militare, impotriva multor guverne arabe pe care le acuza ca au renuntat sa mai sprijine cauza palestiniana, ca nu sint suficient de "islamice" si ca au tendinte prooccidentale. Demisie in guvern Ministrul israelian al Afacerilor Strategice, Avigdor Liberman, a renuntat la functia din guvern, iar premierul Ehud Olmert i-a acceptat demisia. Seful executivului i-a multumit lui Liberman pentru contributia sa la citeva strategii importante de securitate si la implementarea unor masuri sociale. Potrivit analistilor, plecarea ministrului de la guvernare este o lovitura grea pentru Ehud Olmert, care ar putea pierde influenta asupra Ministerului Afacerilor Strategice.

Ultimatum sau expulzare


20.02.2009

Va fi expulzat episcopul britanic Richard Williamson? Negaionist al Holocaustului, episcopul Richard Williamson a fost somat s prseasc Argentina n maximum 10 zile. n caz contrar, autoritile de la Buenos Aires l vor expulza. Zece zile, att i rmn episcopului Richard Williamson pentru a prsi Argentina, n cazul n care nu i retrage tezele scandaloase referitoare la Holocaust. Pe 8 februarie, Williamson a fost demis i de la conducerea seminarului teologic din cadrul Fraiei Sfntului Pius al X-lea, din localitatea argentinian La Reja. Richard Williamson este unul din cei patru episcopi membri ai friei fundamentaliste, reabilitai de Papa Benedikt al XVI-lea la sfritul lunii ianuarie. El a ajuns n atenia opinia publice, dup declaraiile fcute pentru un post de televiziune suedez. Wiliamson susinea c "200.000 pn la 300.000 de evrei au murit n lagrele de concentrare", dar "nici unul n camerele de gazare".

Declaraiile au fost urmate de dezbateri aprinse n toat lumea. Episcopul i-a meninut ns poziia. ntrun interviu acordat sptmnalului german "Der Spiegel", Williamson refuza s i retrag afirmaiile i promitea s verifice datele referitoare la Holocaust, menionnd ns c procesul ar putea dura. Papa Benedikt al XVI-lea i-a cerut oficial episcopului s i reconsidere poziia fa de Holocaust, pretinznd ca acesta s se distaneze "clar i n mod public" de declaraiile anterioare. Suveranul Pontif a condamnat n mod clar negarea suferinelor i a pogromului la care au fost supui evreii. Pe calea dreapt

Vaticanul n dificultate Vaticanul a ncercat, n zadar, s l aduc pe calea dreapt pe episcopul rtcit. n Germania, Conferina Episcopal a cerut Papei s anuleze decizia de reabilitare a lui Williamson, pe care Robert Zollitsch l-a numit "imposibil i iresponsabil". Poziia Suveranului Pontif a dat natere unor tensiuni evidente n viaa public. nsi Angela Merkel l-a critica public pe Papa originar din Germania. Experii sunt de prere c Richard Williamson ar putea fi din nou excomunicat. Biserica Catolic este obligat "s ia poziie n cazul unor probleme sociale sau etnice, atunci cnd demnitatea uman este afectat chiar de reprezentanii clerului" , susine profesorul n teologie Peter Krmer. Iar negarea Holocaustului este tocmai un atentat la demnitatea uman. Ieri, un reprezentat al Ministerului de Interne de la Buenos Aires a declarat c afirmaiile lui Williamson "jignesc profund societatea argentinian, comunitatea evreiasc i ntreaga umanitate, pentru c neag un adevr istoric". Prin urmare, Richard Williamson trebuie s prseasc Argentina. Decizia a fost salutat de comunitatea evreilor din Argentina. La Vatican ns, decizia guvernului de la Buenos Aires a rmas fr ecou. "No comment" - la att s-a limitat Federico Lombardi, purttorul de cuvnt al Sfntului Scaun. Alina Khnel

Netaniahu lupt pentru o mare coaliie


23.02.2009

Tzipi Livni i Beniamin Netaniahu eful partidului israelian Likud, Beniamin Netaniahu dorete s formeze o mare coaliie alturi de Tzipi Livni, efa partidului Kadima, adevratul ctigtor al recentelor alegeri.

Beniamin Netaniahu a reiterat, la nceputul discuiei sale cu Tizpi Livni, efa partidului Kadima, c dorete formarea unei mari coaliii. Cred c nu putem obine unitatea dect prin dialog. Nu prin solicitri ci prin ncercarea sincer de a gsi o poziie comun, bazat pe respect reciproc i pe un dialog sincer. Astzi vom ncerca acest lucru. Vom ncerca s ntindem mna mai nti partidului Kadima, apoi partidului muncii". Netaniahu a fost nsrcinat vineri (20.02.2009), de ctre preedintele imon Peres cu formarea coaliiei guvernamentale. Netaniahu a mai adugat c unitatea ar trebui s fie elul suprem al oricrui partid care reprezint cu adevrat interesele Israelului. Fostul premier, Ehud Olmert, a insistat asupra formrii rapide a unei coaliii capabile s guverneze. Formarea unei coaliii este, n esen, crearea acelei infrastructuri care-i va permite statului Israel, n anii ce urmeaz, s mearg nainte. De aceea - i pentru binele ntregii naiuni israeliene - doresc s-mi exprim toat aprecierea pentru faptul c deputatul Beniamin Netaniahu i-a asumat aceast sarcin i s-i doresc mult succes la realizarea ei". Netaniahu exclude soluia celor dou state Potrivit mass-media israelien, Netaniahu intenioneaz s-i ofere oponentei sale, Tzipi Livni, un "parteneriat complet". Acesta ar cuprinde dou din portofoliile cheie, posibil ministerul de Externe i ministerul Aprrii. Pe lng aceasta, dorete s creeze programul de guvernare mpreun cu Livni, aspect care ar strni ns nemulumirea partidelor mai mici de dreapta. n planul politicii externe, Netaniahu ar fi dispus, potrivit cotidianului Yedioth Ahronoth, s fac anumite concesii. Tratatul de coaliie nu va cuprinde ns, cu siguran, dou cuvinte, anume : un "stat palestinian". n ajunul discuiilor n vederea formrii unei coaliii, Livni a subliniat c partidul ei nu dorete s serveasc drept paravan stagnrii politice. Preedintele autoritii palestiniene, Mahmud Abbas, i-a solicitat viitorului premier israelian s respecte toate tratatele de pace de pn acum. Un purttor de cuvnt al preedintelui Abbas a declarat la Ramallah c noul cabinet trebuie s accepte soluia celor dou state i s stopeze definitiv procesul de colonizare. Clemens Verenkotte/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Demiterea negociatorului israelian pentru Gaza provoac aprinse controverse


25.02.2009

n timp ce n Israel continu negocierile pentru formarea noului guvern, premierul demisionar Ehud Olmert l-a destituit din funcie pe negociatorul-ef pentru ncheierea unui armistiiu durabil n Gaza, Amos Gilad. Olmert a reacionat astfel la o serie de critici ale lui Gilad, exprimate n pres. Evenimentul a provocat o ampl dezbatere n societatea israelian. Din dorina de a dezamorsa situaia, premierul Ehud Olmert a comunicat, prin biroul su, c demiterea lui Amos Gilad nu duneaz nici eforturilor de ncheiere a unui armistiiu cu Hamas i nici strdaniilor depuse n vederea eliberrii caporalului israelian Gilad Shalit, rpit de militani islamiti.

n ciuda acestor declaraii, Olmert continu s fie foarte contestat. Aa de pild, Micarea pentru eliberarea lui Shalit consider c demiterea negociatorului ef este o msur decis de Olmert din raiuni de orgoliu rnit. Mediile israeliene vd pe de alt parte o legtur direct ntre demitere i raporturile dintre Olmert i ministrul aprrii, Ehud Barak. ntre cei doi au aprut n ultima vreme nenelegeri n privina modului optim n care s se desfoare negocierile cu Hamas. Shaul Mofaz, ministrul israelian n exerciiu al transporturilor, un apropiat al lui Olmert, consider c Amos Gilad este un pion care a fost sacrificat fiindc funcia i-a fost ncredinat de ministrul aprrii Barak. Sunt ncredinat c Amos Gilad s-a trezit implicat ntr-o lupt ce se poart ntre doi factori de decizie ai statului evreu, ntre premier i ministrul aprrii. Negociatorul nu a fcut dect ce i s-a cerut. Mnia celor doi s-ar fi putut la fel de bine abate i asupra unei alte persoane, a spus Mofaz. i ziarul Haaretz consider c motivul demiterii lui Amos Gilad este profunda antipatie dintre Olmert i Barak. Premierul este preocupat la final de mandat, de impresia pe care o va lsa israelienilor, de modul n care acetia i vor aduce aminte de el. Acelai ziar scrie c Olmert se crede de nenlocuit. Aciunile sale duneaz ns relaiilor israelianoegiptene. Potrivit Haaretz, egiptenii sunt nemulumii fiindc proiectul de acord pe care l-au mediat ntre Israel i Hamas ajunsese n stare final, gata de a fi semnat, cnd Olmert a abandonat n ultimul minut, fcnd dependent deschiderea punctelor de trecere n Fia Gaza de eliberarea militarului israelian aflat n minile Hamas. Negocieri pentru formarea guvernului de uniune nationala n rstimp, liderul opoziiei, Beniamin Netaniahu, continu n culise tratativele pentru formarea unei largi coaliii. Primele discuii separate cu Ehud Barak, n calitatea sa de lider al laburitilor i cu Tzipi Livni, preedinta formaiunii Kadima s-au terminat zilele trecute fr rezultat. Livni a subliniat la televiziunea israelian, c nu vrea s ajung o marionet n minile lui Netaniahu, ntr-un guvern care vrea s abandoneze procesul de pace cu palestinienii: Nu vd cum simpla mea participare la guvernare ar fi benefic poporului. Nu vd cum a fi de folos devenind partener al stagnrii, votnd msuri care contravin convingerilor mele i asistnd la ntreruperea unor procese care, n accepiunea mea, ar trebui s continue. Pe drept cuvnt, deja dup o lun ar veni oamenii la mine s m ntrebe ce fac de fapt ntr-un asemenea guvern. Sunt ns voci n partidul lui Livni, Kadima, care avertizeaz cu privire la riscurile refuzrii pripite a ofertei lui Netaniahu. Ministrul Shaul Mofaz, rivalul intern al lui Livni, a declarat radioului armatei: Plecarea pe bncile opoziiei nu este cea mai fericit opiune. Trebuie s facem totul pentru a forma un guvern de uniune naional n condiiile puse de Kadima: n primul rnd negocieri cu palestinienii i cu Siria i n al doilea rnd schimbarea formei de guvernare. Mediile israeliene informeaz c Beniamin Netaniahu, nsrcinat cu formarea guvernului, va ntreprinde vineri o nou ncercare oficial de a-i convinge pe Livni i Barak s formeze o coaliie cu blocul Likud, n cadrul unei reuniuni la vrf a celor trei preedini de partide. Tim Assmann / Ioachim Alexandru

Vaticanul i evreii
Anca MANOLESCU 18 februarie 2009 Cine amenin un evreu l amenin pe Christos spunea Sfntul Bernard, care era totui un tip de sfnt ofensiv, aproape militar. n Decameronul lui Boccaccio parabola celor trei inele sugereaz egala valabilitate a religiilor abrahamice. Un Pico della Mirandola, alturi de ali renascentiti, a studiat

Cabbala nu att cu gndul convertirii evreilor, ct mai ales din dorina de a renvia o nelepciune universal, peren. n Evul Mediu, Spania nu a fost poate secolul de aur al ntlnirii ntre religiile monoteiste, dar a fost totui un mediu al schimburilor intelectuale, al traducerilor i al circulaiei textelor. S-ar mai putea cita o sumedenie de fenomene punctuale de convivialitate ntre cretinism i iudaism. Totui, n spaiul larg al societii i n timpul lung al istoriei, teologia cretin a susinut teoria substituiei: cretintatea este noul, adevratul Israel, misiunea celui vechi fiind ncheiat. Pentru europeni i pentru teologii lor oficiali, iudaismul nu era o necredin, ci o credin depit, la care se aduga calificarea de popor deicid. Evreii au fost singurii necretini admii pe pmntul Europei cretine, dar au fost mereu strinii, utili, ngduii i persecutai ca strini. Mutnd accentul de pe religie pe cetenie, modernitatea a schimbat statutul evreilor n societate: ei au putut ncepe s participe la viaa public, iar cultul le-a fost recunoscut oficial, alturi de celelalte culte. Totui, din punct de vedere teologic, lucrurile nu s-au schimbat prea mult pn la mijlocul secolului trecut. Oroarea Holocaustului i a regimurilor fasciste totalitare a fost cea care a zguduit Biserica catolic i a determinat-o s i regndeasc relaia cu iudaismul. Deja n anii 30, Papa Pius al XI-lea amintea: din punct de vedere spiritual, sntem toi semii. Dup rzboi i mai ales de la Conciliul Vatican II ncoace, Biserica catolic i-a rafinat mereu concepia referitoare la relaia spiritual ntre cele dou religii, a nmulit gesturile de fraternitate, dialogurile metodice cu reprezentanii iudaismului. Raporturile dintre iudaism i cretinismul apusean (catolic i protestant) nu mai stau astzi sub semnul tensiunii inamicale. Snt un domeniu bine organizat, bine frecventat de ambele pri, fertil. ns trauma Holocaustului alturi de memoria istoriei lungi face ca acest domeniu s rmn extrem de sensibil, s pstreze uor de redeschis vechile rni. E un domeniu unde fiecare fapt punctual capt importan simbolic, fiind interpretat dup logici care, dac nu mai snt antagonice, au totui perspective distincte. n orizontul noii cordialiti, logica victimei, de parte evreiasc, i logica identitii proprii, de parte cretin, continu s se confrunte. Dar dialogul, chiar dac accidentat, rmne deschis i partenerii ajung astfel s sporeasc o interogaie comun, s mreasc partea celuilalt inclus n propria perspectiv. Incidentul cel mai recent cu rezonan public i mediatic a fost strnit de decizia Papei Benedict al XVI-lea de a ridica excomunicarea privitoare la patru episcopi integriti, pronunat de Vatican n 1988. Printre ei se numr Monseniorul Richard Williamson, cunoscut pentru negaionismul su n ce privete Holocaustul, poziie pe care i-a reafirmat-o recent la televiziunea suedez, susinnd inexistena camerelor de gazare. Voci evreieti, cretine i laice au condamnat poziia episcopului britanic i au pus implicit n chestiune decizia Papei. Cancelarul Angela Merkel (susintoare a unei nete laiciti europene) i-a solicitat germanului Benedict al XVI-lea o poziie clar fa de incident. Dup o prim atitudine mai vag, Vaticanul a cerut episcopului Williamson s-i renege public cuvintele privitoare la Holocaust. Superiorul general al comunitii integriste Fraternitatea Sfntului Pius al X-lea, Monseniorul Bernard Fellay, a declarat c actul episcopului negaionist e strin de concepiile comunitii pe care o conduce, a cerut iertare Papei i tuturor oamenilor de bunvoin, pentru consecinele dramatice ale acestui act i i-a interzis Monseniorului Williamson, pn la un nou ordin, orice luare de poziie public n chestiuni politice i istorice. Conferine episcopale naionale au condamnat i ele atitudinea episcopului, ndemnndu-l s dobndeasc o atitudine pozitiv fa de evrei. Blamnd negaionismul episcopului Williamson, Papa s-a artat totui indignat de virulena criticilor din mediul german la adresa deciziei sale de a-i reprimi n Biserica catolic pe episcopii integriti. Ea ar trda reactivarea unor sentimente anticatolice, mereu latente n Germania. Asemenea predecesorului i prietenului su Ioan-Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea are de articulat logica fraternitii fa de iudaism i logica unei Biserici catolice care vrea s rmn fidel misiunii ei, s recapete putere i unitate, s i mreasc vizibilitatea public i influena social. Or, mediul integrist e caracterizat prin angajament religios puternic, prin mulimea vocaiilor preoeti, prin iniiative personale. Vaticanul a ncercat mereu reintegrarea integritilor n Biseric, spernd ca vigoarea lor s participe, cu ajustrile necesare, la binele eclezial comun. n cuvntul cu care i-a inaugurat pontificatul, Benedict al XVI-lea s-a adresat frailor evrei de care cretinii snt legai printr-un mare patrimoniu spiritual ce-i are rdcina n fgduinele irevocabile ale lui Dumnezeu. El reafirma astfel o convingere teologic formulat solemn n declaraia conciliar Nostra Aetate (1965) care a ctigat putere n modernitate, dar care e de surs paulin: tradiia ebraic

i continu destinul salvator, neinvalidat de apariia cretinismului. Pe de alt parte, Papa a strnit protestul responsabililor evrei atunci cnd a dat o mai larg posibilitate de celebrare vechii liturghii catolice, unde evreii snt calificai drept popor deicid noiune pe care Vatican II o ndeprtase din liturghie i din doctrin. Ioan-Paul al II-lea, un Pap al fraternitii religioase, nu a putut evita, nici el, confruntarea celor dou logici. El a fcut gesturi-reper n privina iudaismului vizita n 1986 la sinagoga din Roma, cererea de iertare pentru persecutarea evreilor i pentru Inchiziie, cltoria din 2000 n ara Sfnt , alturi de acte care au strnit reticene de partea evreiasc. Canonizarea Edithei Stein a fost perceput ca o ncercare de prozelitism. Reflecia Vaticanului privitoare la Holocaust (1998) a dezamgit prin faptul c, spre deosebire de Declaraia expiscopilor francezi, textul pontifical nu meniona influena anti-iudaismului n formarea antisemitismului, ci condamna Holocaustul exclusiv ca act al regimurilor totalitare. Magisteriul catolic are aadar de acoperit dubla sarcin de a pstra nsufleit imensul depozit al tradiiei i de a trata critic temele exclusiviste pe care istoria unui cretinism istoric triumftor l-a depus acolo. Teologii catolici i protestani au renunat de mult la ceea ce istoricul Jules Isaac a numit nvtura dispreului privitoare la evrei. Au nlocuit-o cu o nvtur a fraternitii care continu s i elaboreze precizri doctrinare. Cercetrile istorico-critice ale textelor biblice, studiile ntreprinse de teologi i de specialiti n tiinele omului privitoare la nceputurile cretinismului au contribuit i ele la a spori, n publicul larg, contiina legturii dintre cele dou tradiii. Se admite astzi ca de la sine neles c primii cretini i-au trit credina ca membri ai tradiiei ebraice, c din punct de vedere istoric separarea celor dou comuniti a fost determinat de presiunea roman asupra Israelului, n faa creia ele au reacionat diferit. Israelul s-a adpostit n propria specificitate; cretinismul a sfrit prin a compune din punct de vedere istoric cu Imperiul. Spiritual vorbind, dialogul actual ntre iudaism i cretinism are accidente i hopuri, dar i rezultate spectaculoase n raport cu scurta lui istorie. Imaginea fiecrei tradiii se limpezete n ochii celuilalt, se cur de exclusivisme i dispre. Din perspectiv ebraic, Iisus e socotit astzi un mare profet i vizionar, chiar dac logica ebraic nu admite ntruparea divinului n istorie, ci doar la captul ei. ns acest capt poate fi gndit astfel nct logicile celor dou tradiii rmnnd distincte s convearg: nu spre o dogm comun, ci spre acel punct atemporal n care istoria se articuleaz cu Ierusalimul ceresc. Chestiunea cu adevrat nevralgic pentru ntlnirea celor dou tradiii const n tendina (pe care unii din reprezentanii lor o iau drept o datorie) de a-i obiectiva fr rest misiunea. Iudaismul are de evitat riscul de a-i gndi unicitatea ca pe o superioritate. Cretinismul are de evitat riscul de a gndi Adevrul ntrupat ntr-un sens strict istoric, de unde ar decurge pretenii de universalitate orizontal. Chiar ntlnirea ntre iudaism i cretinism, chiar dificultile ei teologice ndeamn fiecare tradiie s se priveasc pe sine i s o priveasc pe cealalt din punctul de vedere al Autorului lor comun.

Israel: Operaiunea arm pe internet


Autor: Itamar Eichner Data: 25 feb 2009

Yediot Aharonot 21 februarie 2009 Chiar dac ofensiva din Gaza s-a oprit, rzboiul mediatic continu nestingherit. Autoritile israeliene au organizat o armat de blogeri, avnd ca sarcin aprarea poziiei statului evreu. Ministerul Integrrii a recrutat noi imigrani, dar i evrei din afara granielor, cu acces la calculator i cunosctori a cel puin dou limbi strine, pentru a mbunti imaginea Israelului pe internet. Campania a fost lansat la o sptmn de la proclamarea ncetrii focului, din 17 ianuarie. Obiectivele principale: blogurile, comentariile, reelele de socializare, sondajele sau nregistrrile video postate pe YouTube. Promotorii campaniei au fost surprini de succesul iniiativei. Mai bine de 1.000 de persoane s-au oferit voluntar, din care 350 rusofoni, 250 anglofoni, 150 hispanofoni, 100 francofoni i 50 germanofoni. i alte limbi europene sunt reprezentate, ntre ele figurnd portugheza, suedeza, olandeza, italiana, romna, poloneza etc. Exist printre voluntari i vorbitori de arab, persan, i chiar un vorbitor de chinez. Circa 60% din aceti voluntari sunt imigrani, restul - evrei din diaspora i chiar ne-evrei care susin Israelul i sunt dispui s-l sprijine. Dac Ministerul Integrrii a fost nsrcinat cu recrutarea, revine Ministerului de Externe s se ocupe cu instruirea recruilor benevoli de pe net. De fiecare dat cnd ministerul repereaz o tendin antiisraelian pe un blog ntr-o limb strin sau pe un site de pe Internet, trimite urgent un mesaj de atenionare voluntarilor pentru ca acetia s organizeze riposte, inundnd site-ul respectiv cu opinii proisraeliene. Este o ocazie formidabil pentru noii imigrani, care au format ntotdeauna un nucleu sionist puternic. Pot contribui astfel la ameliorarea imaginii Israelului n lume. Imigranii care vorbesc limbi strine reprezint un atu pentru Israel, de care trebuie s profitm, este de prere reprezentantul Ministerului de Externe, generalul Erez Halfon. Din cauza succesului operaiunii i a amplorii rspunsului, diplomaia israelian se gndete acum s foloseasc voluntarii nu numai n perioadele de conflict. Miriam Schatzberger, 25 de ani, sosit recent din Germania, se numr printre recruii ministerului. Navighez pe site-urile germane i sunt din ce n ce mai ocat de opiniile antiisraeliene. Merg la aceste bloguri, m prezint ca israelian i ncerc s le prezint o versiune mai nuanat a faptelor.

Holocau$tul, jidanii si palestinienii


Vasile Zarnescu January 22nd, 2009 O axiom a polemicii relev c, pentru a ne nelege, trebuie s ne definim termenii. O facem i noi: 1) holocaust nseamn, n cadrul cultului mozaic, ritualul arderii de tot; 2) n propaganda antiholocau$tic, holocau$t nseamn, dup Norman Finkelstein i Noam Chomsky, holocash, adic escrocheria holocaustului; 3) jidan este pronunia, deformat n unele limbi europene, a germanicului jden adic a numelui aa-ziilor evrei provenii din al 13-lea trib, khazarii, care-i zic

evrei fiindc au parazitat religia mozaic; cuvntul este tiinific, atestat istoric i, deci, nu are nimic jignitor, cum pretind jidanii. ntre evreii autentici, sefarzii (fundamentaliti, din Palestina i din diaspora), i jidani, ashkenazii, exist o dumnie peren i profund, chiar dac jidanii o mascheaz spre a fi confundai cu evreii! 4) Palestina nu mai are granie definite i nici statut politic, de aceea palestinienii trebuie holocaustizai, ca s fac loc jidanilor imigrai din Europa i Rusia. Evreii din Occident nu prea merg s se stabileasc n Israel i n Palestina (zis, acum, Teritoriile Cucerite), iar cei care, din neatenie, vin, se rentorc fugua n Occidentul atotcuprinztor cum l categorisea senatorul evreu-american Joe Lieberman , fiindc sunt terorizai de rachetele trase de Hamas! Dar, supunndu-se unor directive, jidanii afluesc masiv n Romnia, fiindc vor s transforme ara noastr n stat jidnesc de rezerv! n urm cu aproape apte ani, am publicat n revista Justiiarul, ntr-un lung serial, articolul Holocaustologii vectori ai rzboiului axiologic. Studiul se baza, n principal, pe lucrrile lui Roger Garaudy i Norman Finkelstein. L-am republicat recent i l-am adnotat, aici, pe Altermedia. Prognozele formulate atunci s-au adeverit, pe parcurs, ntre timp. Ultima agresiune fierbinte a Israelului contra palestinienilor, nceput n 27 decembrie 2008 i ncheiat la 22 ianuarie 2009, le confirm o dat n plus. De aceea este necesar s-i fac respectivului studiu un scurt rezumat, pentru cititorii care nu au rbdarea s citeasc texte lungi, laborioase i s expun, din nou, ideile principale, confruntate cu situaia de azi.

n esen, Roger Garaudy analiza dogmele de care face uz Israelul n politica sa agresiv, terorist, pe care o aplic nc de la nfiinarea sa, n 1948. Firete, nu este vorba de dogme teologice, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci de dogmele sionismului, pe care le relev Roger Garaudy n crile sale, care iau adus condamnarea n baza legii Gayssot, dup care a fost copiat de guvernanii romni n O.U.G. nr. 31/2002. Prima dogm este c evreii sunt poporul ales de Dumnezeu. Dup prerea mea, propoziia evreii reprezint poporul ales de Dumnezeu nseamn c evreii au fost alei de ctre Dumnezeu pentru ca s fac experiene politico-istorice pe ei, spre a arta celorlalte popoare c nu trebuie s procedeze ca evreii. n interpretarea rabinilor sioniti, propoziia nseamn, invers, c evreii sunt singurul popor superior, crora trebuie s li se supun toate celelalte popoare. Aceasta este, de altfel, semnificaia integrist a primei dogme, n esen rasist, extremist i, deci, eminamente terorist. A doua dogm, elaborat de rabinii sioniti, prin care se justific nfiinarea statului izraelian, a fost sintetizat n enunul Un pmnt fr popor pentru un popor fr pmnt: adic, Palestina din care au fost mprtiai evreii trebuie cedat, dup 2.000 de ani, jidanilor, care au nceput s vin, crescendo, acolo, abia de la nceputul secolului XX, dup nfiriparea sionismului! Palestinienii, care triesc acolo din strvechime, evident, nu exist de vreme liderii sionniti au decretat c Palestina este un pmnt fr popor; iar dac existau, cumva, ei trebuiau exterminai sau mcar expulzai. A treia dogm, derivat din cea anterioar, pe care primul dintre premierii Israelului, David Ben Gurion venit din Polonia, deci sionist (adic jidan) , a considerat-o ca fiind soluia final, este epurarea etnic, adic una din formele de manifestare a terorismului. De aceea, Ben Gurion a i fost supranumit marele expulzator. Pentru a-i

finaliza soluia, Golda Meir tot prim-ministru al Israelului, venit din Rusia, deci tot sionist (jidanc) a declarat c palestinienii, pur i simplu, nu exist (sic), dei existena lor era foarte concret, cci se ducea i se duce i acum contra lor rzboiul de exterminare. A patra dogm, implicit, este tot o denaturare a ideilor din Vechiul Testament o lectur integrist a Bibliei, cum o calific Roger Garaudy , anume c terenurile de care vorbete Biblia, de la Nil pn la Eufrat, aparin evreilor. Prin ea se justific aciunile de cucerire a teritoriilor i de destabilizare a statelor arabe limitrofe graniei iniiale a Israelului, stabilit, n 1947, de O.N.U. De fapt, cum se tie, Israelul nu respect hotrrile O.N.U. A cincea dogm este cea mai edificatoare privind natura funciarmente terorist a sionismului, vzut ca afacere dup cum l definise nsui Theodor Herzl, fondatorul Micrii Sioniste dar i ca politic terorist: nfiinarea statului Israel reprezint rzbunarea Holocaustului. n sfrit, a asea, confecionat minuios, este dogma celor ase milioane de evrei omori n al Doilea Rzboi Mondial, adic aa-zisul Holocaust, cu H mare, n sensul c ar fi vorba de unicitatea acestuia, adic numai evreii ar fi avut de suferit.

Ceea ce este absolut fals. Fals este c nu au murit ase milioane de evrei, ci mai puin dup unii vreo 4,5 milioane, iar dup alii mai puin, ajungndu-se la cifra de doar cteva sute de mii (cf: http://www.vho.org/aaargh/fran/archFaur/1995-2000/RF951218.html)! Apoi, chiar dac ar fi murit atia, nu ar fi o cifr prea mare n comparaie cu pierderile altor popoare, care se ridic la 50-60 sau chiar 100 de milioane de oameni. Dar a o ine, ntr-una, cu cele ase milioane de evrei care n-au fost ase, ci mult mai puin i, totodat, a ignora ba, mai mult , a refuza recunoaterea celorlalte zeci de milioane de victime ale altor popoare, a refuza recunoaterea holocaustului armenilor fcut de turci, a holocaustului amerindienilor comis de yankei, a holocaustului romnilor comis de jidanii kominterniti nseamn c, vorba lui Eichmann, cele ase milioane reprezint doar de o statistic, manipulat pentru a face un mare gheeft. Adic, gonflarea numrului victimelor de la cteva sute de mii la 6 milioane nu a avut dect acest scop: confecionarea holocaustului unic i transformarea lui n holocau$t, n holocash fapt denunat de Norman Finkelstein, Roger Garaudy, Robert Faurisson, Arthur Butz, Jrgen Graf, Germar Rudolf, Maxime Pale, Charles E. Weber, Wilhelm Staglich i toi ceilali autori ai literaturii zise revizioniste, ale cror nume i lucrri pot fi vzute pe http://www.vho.org/aaargh/fran/livres/reprints.html. De fapt, toate dogmele enumerate, pe care Garaudy le intituleaz Miturile fondatoare ale politicii izraeliene, sunt absolut false, bazate pe falsificarea textelor biblice de ctre nite atei cum au fost i sunt toi conductorii Israelului. Dar respectivele falsuri dobndesc printr-o agresiune informaional bine concertat i cu sprijinul S.U.A. o valoare de ntrebuinare special: fac bani i servesc Israelului la acapararea de noi teritorii, care tot bani nseamn. De aceea, ele reprezint interesele pe care, arta Finkelstein, le apr Wiesel, aflat n fruntea holocaust-ologilor. Referitor la miturile sau la dogmele enumerate, Garaudy conchidea: Aceast folosire a textelor biblice pentru a justifica o politic a crimei nu are nici o baz religioas, ci constituie numai o lectur integrist a textelor sacre, lectur care devine o sngeroas escrocherie rasist (s.n. V.I.Z.). Consecina periculoas a practicii acestor holocaust-

ologi a fost rezumat de rabbi Arnold Jacob Wolf, director la Yale University: Se pare c, n universitile noastre, Holocaustul este vndut, nu predat (sic). ntre timp, aceast prezumie a devenit realitate. Pentru c, nu numai n S.U.A i n statele satelite acestora Israelul i-a impus punctele de vedere i i-a asigurat sprijinul, dar i n Romnia, ca urmare a lichelismului ex-premierului Adrian Nstase, a fost impus, prin O.U.G. nr. 31/2002, introducerea studierii holocaustului (adic a sionismului) n manualele colare, precum i impunerea pltirii a circa 20 de miliarde de dolari ca despgubire pentru pretinsul holocaust comis de romni! Roger Garaudy l citeaz i pe rabinul Moshe Menuhin (tatl violonistului Yehudi Menuhin), care, referindu-se la conductorii Israelului, i numea barbari tribali precum Ben Gurion, Moshe Dayan i bandele militare care au pervertit Israelul, i, totodat, i ndemna pe evrei: Revenii la Dumnezeul prinilor votri, la iudaismul profetic, respingei regimul napalmului. ntoarcei-v la graniele date n 1947 de ctre Naiunile Unite pe seama arabilor sraci i ducei o via constructiv i nu distructiv.

Dar a vorbit n van! Trebuie reamintit c, la nceputul rzboiului de ase zile, aviaia militar a Israelului a atacat deliberat, cu torpile i rachete cu napalm, nava-spion Liberty a prietenilor lor americani, mitraliind inclusiv rniii i brcile de salvare aa cum am relevat, anterior, referindu-m la crile lui James Bamford, The Puzzle Palace i Body of Secret (vezi inclusiv: http://www.the7thfire.com/new_world_order/zionism/israeli_false_flag_attack_ %20on_USS_Liberty.htm)! Ei, iat c i politica napalmului a devenit o realitate cotidian: palestinienii dau cu pietre, iar armata izraelian d cu rachete cu napalm de ultim generaie, producnd, de 60 de ani, holocaustul palestinienilor! Fia Gaza a redevenit poligonul de instrucie al conductorilor Israelului. E locul s remarcm c, dup nfiinarea sa, n 1948, Israelul a ajuns s fie condus de jidani, pentru c toi conductorii Israelului sunt sioniti, adic jidani: David Ben Gurion, Golda Meir, Menahem Begin, Ariel Sharon, Moshe Dayan, Shimon Peres .a. provin din rile central i est-europene. Apoi, o alt observaie esenial: aproape toi conductorii Israelulul sunt teroriti, cci au condus organizaiile teroriste (Irgun, Stern etc.) prin care s-a nfiinat statul Israel. Ei nu sunt evrei autentici, de neam, ci doar de religie mozaic apropriat, adic furat, ntruct descind din khazari. Tocmai de aceea evreii autentici, organizai n Neturei Karta, i, n majoritatea lor, stabilii n S.U.A. i Canada, contest vehement existena statului Israel i fac demonstraii sistematice (cf. www.nkusa.org), cum se vede n fotografiile alturate. De altfel, sionismul a fost condamnat de ctre O.N.U. ca fiind doctrin rasist (terorist). Revenind cu analiza asupra acestei situaii, n ultima sa carte, TUPEU, evreul-american Norman Finkelstein relev ironic i acuzator: Tot ce ine de evrei este unic: antisemitismul, Holocaustul, Israelul, naionalitatea evreiasc, poporul evreu Dincolo de ovinismul ei respingtor, aceast doctrin a unicitii, att de gunoas din punct de vedere intelectual, slujete funcia ideologic util de a permite Israelului s revendice o dispens moral unic: dac suferinele evreilor au fost unice, atunci Israelul nu trebuie s fie constrns de standardele morale normale. Ca atare, Israelul are tupeul s nu respecte nici o

rezoluie a O.N.U. i bombardeaz, repetat, Libanul i Fia Gaza i comit agresiuni manifestate sub cele mai diverse forme mpotriva tuturor celorlalte popoare inclusiv vaste aciuni de spionaj mpotriva singurelor lor susintoare, S.U.A.! n runda anterioar, Hamasul trsese circa 4.000 de rachete i omorse vreo 20-30 de izraelieni. Apoi, din 27 dec. 2008 pn n 22 ianuarie 2009, a tras vreo 900 de rachete i a omort 4 (patru!) izraelieni. n schimb, dup numrtoarea de pn acum, armata izraelian a omort 1.330 i a rnit circa 5.450 de palestinieni, ntre care 1.890 de copii, starea a 200 dintre ei fiind grav (http://www.ziare.com/Peste_1_300_de_palestinieni_au_fost_ucisi_in_Gaza-631253.html). Deci, numrul morilor va crete, pe msur ce vor deceda rniii care nu mai pot fi salvai. Asta fiindc rachetele lansate de Hamas terorizeaz Israelul. Una dintre ele aa cum s-a artat la televizor a fost att de terorist nct chiar a zgriat asfaltul unei osele izraeliene! Ce oroare!

Ne punem, de aceea, ntrebarea: ce fel de rachete sunt acestea? Din cele folosite la spectacolele pirotehnice?! i ce fel de trgtori sunt lupttorii Hamasului? Orbi, ageamii sau cum? Tinerii elevi americani dezaxai omoar mai muli colegi de-ai lor cnd trag cu pistoalele-mitralier n curtea colii sau n clas! Chiar n Romnia, n anii anteriori, rachetele i bombele chinezeti vndute de igani i trase cu ocazia Srbtorilor de iarn au omort sau rnit mai muli indivizi dect au fcut-o rachetele Hamas n Israel! Iar n 9 ian. a.c., pe Realitatea TV, vorbeii de serviciu, ca noul politruc Sever Voinescu, sau ca ex-directorul S.R.I., Costin Georgescu, pretindeau c Hamas este orgnizaie terorist i e singura vinovat (!). Pentru a clarifica, ntr-un fel, situaia nclcit din Palestina (adic ceea ce a mai rmas din ea), trebuie s ne amintim o informaie extrem de importan, care ar putea face lumin n negura propagandistic ntreinut deliberat chiar de Israel. Anume, n urm cu peste 10 ani, n pres s-a vehiculat tirea c, pentru a contracara politica i aciunile organizaiei Al Fatah considerat de Israel et comp. ca terorist , Israelul sprijinea pecuniar i logistic organizaia Hamas, apreciat ca fiind moderat i partener de dialog pentru normalizarea situaiei din Teritoriile Ocupate! De aceea, o ajuta s se dezvolte. Asta se ntmpla, deci, pe vremea cnd Costin Georgescu funciona, disfuncional, ca director al S.R.I. i ar fi trebuit s-i fi amintit de respectiva informaie, chiar dac, acum, la Realitatea TV, avea fizionomia unui copil care suferea de progerie (boala mbtrnirii rapide). ntre timp, Hamas s-a dezvoltat, a ctigat democratic alegerile. Ca atare, acum ne punem i ntrebarea care se iete imperios: nu cumva liderii Hamas sunt, iari, sprijinii (citete: cumprai) de Israel s trag acele rachete jalnice, care nu omoar pe mai nimeni i nu distrug nimic, dar care s serveasc drept pretext pentru agresiunea pacificatoare, dar, mai ales, epuratoare de palestinieni a Israelului? Cci prea e cusut cu a alb: lupttorii Hamas trag, la ntmplare, cu rachete-sperietoare, teroriznd Israelul, iar armata izraelian, dotat ultramodern, bombardeaz angro, dup o pregtire minuioas (cum s-a recunoscut, ntre timp, la TV), provocnd holocaustul palestinienilor, ca rspuns la provocrile teroriste ale Hamas provocri condamnate doar de corul lingilor, ca cei doi sus-numii.

Nu e lipsit de temei aceast supoziie, ntruct exist notoriul precedent al lui Ossama bin Laden: acesta a fost colit i instruit ca terorist n S.U.A. pentru a lupta contra sovieticilor, apoi, a devenit, chipurile, teroristul nr. 1 al lumii arabe contra Occidentului, fiind prezentat ca autorul cert al aa-zisului atentat 9/11, dei fraii si miliardari fceau, simultan, afaceri cu Giorgi Dabliu Bush! Aa c nu ar fi de mirare ca liderii Hamas, care stau, bine mersi, n Siria i n alte state arabe care-i protejeaz, s fie pltii de jidani ca s-i ntrte pe amrii i disperaii palestiniei s arunce cu pietre i cu rachete teroriste, spre a fi mcelrii n mas! Mai poate cineva s susin c Israelul face purificare etnic, de vreme ce el doar se apr, cci este terorizat cu rachete de Hamas?! Se mai ivete nc o ntrebare: de unde are bani Israelul pentru asemenea rachete, care trag i dup col?! Din banii pltii de guvernul romn pentru pretinsul holocaust?! Dar pentru holocaustul romnilor provocat de jidanii kominterniti n Basarabia, la Canal, n nchisorile administrate de ei, cine pltete?! Oricum, elocvent pentru susinerea afirmaiei mele, expus n alte studii, c xenocraia conduce Romnia, iar n cadrul xenocraiei ponderea o dein jidanii, este chiar poziia nefast adoptat de actualii noi-vechi guvernani: Romania nu vrea condamnarea atacurilor israeliene asupra ONU in Gaza! De ce s vrea nou-aleii s-i condamne pe izraelieni? Nu spunea Shimon Peres, rnjind satisfcut, am cumprat Romnia, Ungaria Polonia?! O vreme ne-au cumprat la bucat, cumprnd ntreprinderi, cldiri, pmnt etc.; cumprndu-ne conductorii, cumpr ntreaga ar conform regulilor rzboiului, formulate de Sun Tz. Colonel (r.) Vasile ZRNESCU Comunicat al Micrii Conservatoare referitor la situaia din Fia Gaza January 11th, 2009 Oprii holocaustul! Negarea holocaustului provocat de naziti este condamnat prin lege n toate rile despre care se spune c ar conta ceva n actuala pdure luxuriant a relaiilor internaionale, dominat copios de priapoliticul imperiu american. Cea mai mic luare de poziie incorect din punctul de vedere al corectitudinii politice impuse printr-o uria desfurare de fore, inclusiv prin mass media aservite intereselor oculte ale mondialitilor, aduce dup sine infamanta catalogare de antisemitism. Pe acest fond, sfidnd toate legile internaionale la care Israelul face apel oridecteori este n interesul su, diriguitorii de la Tel Aviv supun unui adevrat genocid poporul palestinian. Tancurile evreieti distrug fr discernmnt, prin lovituri total disproporionate, tot ce le iese n cale. Btrni, femei, copii fr aprare, cad zilnic victime furiei rzboinice a militarilor unei ri care se pretinde democratic. Organismele internaionale, statele importante, oamenii politici, tac sau reacioneaz palid la acest real holocaust care se petrece sub ochii notri. Orice om de bun sim, dac mai exist astfel de oameni, se ntreab pn cnd mai poate fi tolerat intolerabilul. Nu are rost s mai trecem n revist oroarea cotidian din teritoriile palestiniene. Jurnalele de tiri abund de imagini terifiante. ntrebarea pe care noi, membrii Micrii Conservatoare ne-o punem este ce face Romnia, statul romn n aceast situaie, mai ales n condiiile n care sute dintre concetenii notri triesc de zile i nopi ntregi sub bombardamente feroce. Iat de ce, Micarea Conservatoare protesteaz vehement, n numele dreptului la via dat de Dumnezeu tuturor oamenilor, indiferent de rasa, culoarea sau religia lor, mpotriva invaziei israeliene din teritoriile palestiniene. Este absolut necesar, ct nu e prea trziu, ca trupele evreieti s se retrag necondiionat n bazele lor, iar locul mainilor de lupt s fie luat de convoaiele umanitare.

Statul romn trebuie s ias din letargie i s susin necondiionat dreptul la via i la independen al tuturor celor care triesc n teritoriile palestiniene. Israelul trebuie s neleag, odat pentru totdeauna, c sigurana sa naional nu se poate ntemeia pe teroare. n egal msur, trebuie declanate n regim de urgen tratative de pace pe baze sincere, girate de organismele internaionale, fie i cu declanarea, dac este necesar, a unor aspre sanciuni economice i a unui enbargou militar mpotriva Israelului. Somm puterea politic de la Bucureti s ia o atitudine ct se poate de clar, fie i n mod unilateral, pentu oprirea atrocitilor i a dezastului umanitar din teritoriile palestiniene. ntr-o lume civilizat istoria nu mai poate fi scris cu snge. Cancelaria Micrii Conservatoare Bravul Israel, distrugatorul teroristilor January 9th, 2009

Escrocul Wiesel, victima a escrocului Madoff January 4th, 2009 Fundatia Elie Wiesel pentru Umanitate a pierdut peste 15 milioane de dolari - adica aproape toate activele sale - in schema piramidala a fostului baron de pe Wall Street, Bernard Madoff. Conform unui comunicat inaintat publicului pe 23 decembrie, conducerea fundatiei informeaza ca a pierdut toti banii pe care ii incredintase spre administrare firmei Bernard Madoff Investment Securities. [Cele 15,2 milioane de dolari] reprezinta practic intregul activ al Fundatiei, se arata in comunicat. Suntem profund intristati ca, printre altii, am fost si noi victimele a ceea ce poate fi una din cele mai mari fraude financiare din istorie. Fundatia, infiintata acum 20 de ani de laureatul premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel, are scopul de a combate indiferenta, intoleranta si injustitia fiind una din cele mai importante grupari internationale de lobby impotriva antisemitismului. Wiesel, in varsta de 80 de ani, este unul din numerosii evrei care si-au pierdut investitiile in schema pusa la cale de co-religionarul Bernard Madoff, fostul sef al bursei Nasdaq. Frauda patronata de Madoff, o schema piramidala de tip Ponzi in care investitorii primeau profituri uriase prin deturnarea banilor de

la noii deponenti, a pricinuit pagube de peste 50 miliarde de dolari si este considerata cea mai mare inselaciune financiara din istorie. Printre victimele escrocheriei se numara si Mortimer Zuckerman, proprietarul ziarului New York Daily News, senatorul de New Jersey Frank Lautenberg, Eliot Spitzer, guvernator al statului New York si doi dintre cei mai in voga oameni de la Hollywood, Steven Spielberg si Jeffrey Katzenberg. (Altermedia) [Comentariu: Pe batranul escroc Wiesel l-au ajuns probabil blestemele romanilor pe care co-nationalul lor (Wiesel s-a nascut la Sighet) i-a acuzat, cu obraznicia si tupeul caracteristic celor al caror Dumnezeu este banul, de crime infioratoare comise impotriva evreilor in timpul holocaustului si nu numai, intrucat, conform aceluiasi Wiesel, romanii ar suferi de un antisemitism generalizat si latent. Ii uram canaliei care da numele Institutului National pentru studierea "holocaustului" din Romania (alta structura birocratica ce inghite bani de la buget pentru plimbarea unor hartii de colo-colo) sa se pocaiasca, daca o mai fi posibil, macar in acest al 12-lea ceas, intelegand ca pe Dumnezeu nu-L poti pacali cu minciuni.]

Un argument moral pe cale de disparitie (I)


February 16th, 2009 Nicusor Gliga Lumea este plina de nedreptati, dar a distinge intre bine si rau, a da in vileag, a pedepsi sau cel putin a mustra pe cel nedrept si a face dreptate celui cazut intre talhari devine din ce in ce mai greu. Avalansa de evenimente vazute si auzite in timp real ne creaza falsa impresie ca intre noi si adevar nu mai exista niciun obstacol. In realitate, niciodata n-a fost mai usor ca astazi in a maslui stirile, informatiile in asa fel incat omul de buna credinta, partizanul fortei dreptului ajunge sa simpatizeze cu dreptul fortei. In asemenea circumstante, este nu numai un act de probitate profesionala dar si unul de curaj in a inlatura zgura de neadevar si semi-adevar pentru a ajunge la stratul de adevaruri tainuite. Munc de aerheolog care, departe de a produce bucuria unei descoperiri pretioase, confirma desertaciunea teatrului pe care cei care conduc popoare il joaca pe scena politica a lumii. Invitati in toamna lui 2002 de revista Atlantic Monthly sa scrie un articol despre lobby-ul israelian si impactul acestuia asupra politicii externe a SUA, profesorii John J. Mearsheimer (University of Chicago) si Stephen M. Walt (Harvard University) au ajuns sa scrie o carte* de 484 pagini, structurata inteligent si inteligibil si documentata minutios din surse a caror veridicitate nu poate fi pusa la indoiala. Au primit numeroase incurajari pentru a duce la bun sfarsit proiectul dar n-au fost scutiti de contrareactii dure exprimate in etichetari de uz curent: antisemiti sau evrei care se autourasc (self-hatred jews). Urmare unei propagande mediatice si politice tot mai agresive, a devenit aproape un tabu abordarea critica a actiunilor Israelului fata de palestinieni. A face acest lucru este considerat aproape imoral atunci cand se pune sub semnul intrebarii ratiunea morala a sprijinului generos si neconditionat acordat Israelului de SUA, in lumina intereselor strategice americane. Aceasta tema este abordata de cei doi profesori in capitolul 3 al cartii, capitol intitulat A dwindling moral case (Un argument moral pe cale de disparitie). La o conferinta AIPAC (American Israel Affairs Public Affaires Committee) din mai 2004, proaspatul ex-presedinte George W.Bush, invoca un set de aspecte morale pentru a explica sprijinul SUA pentru Israel: Amandoua (tarile n.t.) ne-am nascut prin lupta si sacrificiu. Amandoua am fost create de imigrantii fugind de persecutiile religioase din alte tari. Amandoua am construit vibrante democratii, bazate pe domnia legii si pe economii de piata si amandoua tarile au fost fondate pe anumite credinte esentiale: ca Dumnezeu vegheaza faptelor oamenilor si pretuieste fiecare viata. Aceste legaturi ne-au facut aliati naturali si aceste legaturi nu se vor rupe niciodata. Detaliind, Mearsheimer si Walt, disting urmatoarele argumente morale, invocate adesea, unul sau mai multe, de catre suporterii Israelului pentru a justifica relatia speciala Americano-israeliana. Israelul merita un ajutor generos si neconditionat deoarece:

1. este slab si inconjurat de inamici care vor sa-l distruga; 2. este o democratie, o forma de guvernare preferabila din punct de vedere moral; 3. poporul evreu a suferit mult de pe urma crimelor anterioare impotriva sa; 4. conduita Israelului a fost moral superioara purtarii adversarilor sai, mai ales cea a palestinienilor; 5. palestinienii au respins generoasa oferta de pace pe care Israelul a facut-o la Camp David in iulie 2000 si au optat in schimb pentru violenta; 6. este clar ca potrivit Bibliei crearea Israelului este voia Domnului. 1. Raportand suprafata si populatia Israelului la suprafata si populatia vecinilor arabi, Israelul pare un mic David inconjurat de un Goliath arab ostil. In realitate, chiar in faza premergatoare declararii independentei (15 mai 1948), gratie introducerii ilegale de arme (in ciuda opozitiei britanice) si pregatirii militare (noii veniti de prin tarile Europei facusera serviciul militar in armate cu traditie si experienta militara superioare arabilor) evreii erau superiori adversarilor (palestinienii si cele cinci tari arabe vecine invadatoare). In mai 1948, Israelul opunea o armata de ca. 35.000 de oameni, bine dotati si pregatiti, unei armate de 25-30.000 de oameni, slab pregatit si dotati, cu o precara coordonare a actiunilor. In decembrie 1948 armata israeliana ajunsese la ca.90.000 de oameni surclasand adversarii. Experienta acelor ani si continua imbunatatire a pregatirii militare si dotarii armatei au permis si victoria din 1956 (impotriva Egiptului). Dupa 1960, pe fondul unei competitii intre SUA si URSS pentru influenta in Orientul Apropiat, odata cu administratia Kennedy incepe si ajutorul pe scara larga acordat Israelului. Mitul Israelului slab, victima in permanenta amenintare si deci in defensiva, cade odata cu declasificarea unor documente privind conflictul din 1967. Desi oficial se spune ca Egiptul si Siria poarta principala responsabilitate pentru declansarea ostilitatilor, in realitate niciuna nu aveau intentia de a incepe un razboi impotriva Israelului in 1967, cu atat mai putin sa distruga statul Israel. Exista un consens general printre comentatori ca Nasser nici nu voia si nici nu planifica un razboi cu Israelul. (Avi Shlaim, istoric israelian). Trebuie sa fim onesti cu noi insine. Noi am decis sa-l atacam. (Menahem Begin). Cat priveste Siria, Yitzhak Rabin, seful statului major: in mod intentionat a dus Israelul in razboi cu Siria considerand ca acesta era singurul mod de a opri spijinul Siriei pentru atacurile Fatah asupra Israelului. (Shlomo Ben-Ami). Este adevarat ca in mai 1967, Egiptul decide sa inchida Stramtoarea Tiran (dintre Peninsula Sinai si Peninsula Arabica prin care se intra in Golful Aqaba), acesta fiind un motiv de ingrijorare pentru Israel. Desi erau in curs negocieri diplomatice serioase pentru solutionarea crizei, conducatorii israelieni au preferat in cele din urma razboiul deoacere era un pretext pentru a incerca si a obtine o infrangere militara semnificativa a Egiptului si Siriei in vederea intaririi fortei de descurajare a Israelului pe viitor. In plus prin ocuparea Inaltimilor Golan, a Cisiordaniei, Gazei si Sinaiului, Israelul realiza obiectivul strategic, Eretz Israel (Israelul Mare). Si in 1973, chiar daca au atacat prin surprindere, Egiptul si Siria, urmareau recuperarea teritoriilor pierdute in 1967 si nu desfiintarea Israelului sau aruncarea evreilor in mare. Astazi Israelul este o putere militara de prim rang in Orientul Mijlociu, dispunand, pe langa fortele conventionale terestre, aeriene si navale dotate cu cea mai avansata si sofisticata tehnica, si de programe militare nucleare (este singura putere nucleara din zona), chimice si biologice. Israelul a semnat tratate cu Egiptul si Iordania. La un summit arab din martie 2002, Arabia Saudita a propus recunoasterea statului Israel de catre orice guvern arab in schimbul retragerii din teritoriile ocupate si rezolvarii problemei refugiatilor palestinieni. Initiativa a fost sustinuta unanim de Liga Araba si chiar si de Saddam Hussein. In ciuda evenimentelor care au urmat, Arabia Saudita a reluat initiativa in 2007, fara rezultat.

Un atac nuclear din partea vreunui vecin ar fi o sinucidere, pentru ca n-ar putea sa distruga Israelul fara sa fie distrus in acelasi timp. Aceasta tine insa de domeniul nebuniei. Hamas si Hezbollah, pot sa viseze la distrugerea Israelului sau la aruncarea in mare, pot sa provoace pagube minore dar nu sunt o amenintare serioasa. 2. Cu privire la argumentul ca Israelul este o democratie, singura din Orientul Mijlociu inconjurata de dictaturi ostile, si ca, prin urmare, merita si trebuie ajutata, Mearsheimer si Walt precizeAza ca in lume exista multe alte democratii si care nu beneficiaza de nivelul de ajutor neconditionat de care beneficiaza Israelul. Autorii nu se sfiesc sa aminteasca ca SUA a rasturnat in lume democratii pentru a le inlocui cu dictaturi pe care le-a sustinut si le sustine. SUA l-a sustinut si pe Saddam Hussein, si pe Pervez Musharraf, il sustine pe Hosni Mubarak, dar a subminat guvernul Hamas ales democratic in Gaza. Desi se afirma ca cele doua democratii, americana si israeliana, impartasesc aceleasi valori, in realitate lucrurile stau cu totul altfel. SUA este o democratie liberala cu cetateni de diferite rase, religii si etnii, presupus a se bucura de drepturi egale. Israelul, ai caror cetateni sunt nu numai evrei ci si arabi, musulmani si crestini, a fost in mod explicit creat ca stat evreiesc, calitatea de evreu fiind data de rudenie (ascendenta evreiasca verificabila). Pastrarea caracterului evreiesc al statului a fost si este o preocupare (si o ingrijorare) pentru conducatorii israelieni. Orice femeie evreica care, in masura in care depinde de ea, nu aduce pe lume cel putin patru copii sanatosi se sustrage datoriei fata de natiune, ca un soldat care dezerteaza din serviciul militar. (David Ben-Gurion). Rata ridicata a nasterilor in randul palestinienilor ii inspaimanta si o considera o bomba demografica. Conform statisticii israeliene (Biroul Central de Statistica) in 2006 in Israel (inclusiv Ierusalimul de Est) erau 5,3 mil. evrei si 1,36 mil. arabi. In Gaza si Cisiordania, erau alti arabi, 3,8 milioane de palestinieni. Prin urmare in fostul teritoriu al Palestinei (sub mandat britanic) existau in 2006, 5,3 mil.evrei si 5,16 mil. arabi! Aproape la egalitate. Nu insa si in ceea ce priveste drepturile. Un proiect initial pentru Legea de baza privind demnitatea si libertatea umana asmanatoare Bill of Rights din SUA promitea urmatoarele: Toti sunt egali in fata legii si nu trebuie sa fie discriminare pe motiv de sex, religie, nationalitate, rasa, grup etnic, tara de origine sau alt factor irrelevant. Ulterior un comitet al Knessetului (parlamentul israelian) a eliminat aceasta mentiune din varianta finala care a devenit lege in 1992. Grija de a mentine caracterul evreu al statului are rezonanta in educatie si in atitudinea evreilor fata de cei 1,36 mil. arabi israelieni, tratati ca cetateti de categoria a doua. Sondaje de opinie realizate in martie 2007 au scos in evidenta sprijinul evreilor israelieni pentru un tratament inegal fata de arabii israelieni. Astfel 55% dintre evrei doreau facilitati de divertisment separate si peste 75% au declarat ca nu ar locui in aceeasi cladire cu un arab israelian. Casatoria unei evreice cu un arab este o tradare nationala si 50% au declarat ca ar refuza o angajare daca superiorul direct ar fi un arab. Institutul Israelian pentru Democratie raporta in mai 2003 ca 53% dintre evreii israelieni sunt impotriva unei egalitati totale cu arabii. In 2007, Benjamin Netanyahu isi cerea scuze fata de evreii ultra-otodocsi, cu familii numeroase, care au fost afectati de masurile de austeritate aplicate inb 2002 pe cand era ministru de finante. El a subliniat ca masurile au avut si un efect pozitiv: a scazut rata nasterilor la populatia neevreiasca! Cu alte cuvinte, cu cat mai putine nasteri la arabii israelieni, cu atat mai bine. Menahem Begin spunea ca palestinienii sunt animale care merg pe doua picioare iar Rafael Eitan (sef de stat major) ii considera gandaci de bucatarie drogati intr-o sticla fapt pentru care un arab bun este un arab mort. Un alt sef de stat major, Moshe Yaalon vedea in amenintarea palestiniana un cancer pe care el il trata prin chimioterapie. Tratamentul palestinienilor din Gaza si Cisiordania, carora Israelul le refuza si le va refuza un stat palestinian, este in conformitate cu declaratiile demnitarilor israelieni. Implantarile de colonisiti evrei in cele doua teritorii (cu precadere in Cisiordania), controlul total al celor 3,8 mil.de palestinieni din aceste teritorii, sunt masuri menite sa le faca viata un infern, sa-i faca sa plece. Acelasi raport din mai 2003, al Institutului Israelian pentru Democratie, mentiona ca 57% dintre evrei cred ca arabii trebuie sa fie

incurajati sa emigreze. In Cisiordania continua exproprierea pamanturilor palestiniene pentru noi implantari de colonisti evrei. Un studiu al organizatiei israeliene Pacea acum mentioneaza ca peste 32% din pamantul pe care autoritatile palestiniene il pastreaza pentru noi implantari este proprietate privata a palestinienilor . Aceasta confiscare a pamanturilor palestiniene violeaza nu numai legea israeliana dar si un principiu fundamental al democratiei: protectia proprietatii private. Trimisii ONU in zona, Jan Egeland si Jan Eliasson (fost ministru de externe suedez) scriau in septembrie 2006 ca palestinienii traiesc intr-o cuc ceea ce a avut efecte devastatoare asupra economiei lor cat si asupra starii de sanatate mentala si fizica. In concluzie, Israelul are o vibranta ordine democratica pentru cetatenii sai evrei care pot si critica guvernul lor si isi aleg conducatorii prin alegeri libere si deschise. Presa este libera in Israel unde, in mod paradoxal, este mult mai usor sa critici politica israeliana decat in SUA. De aceea multe din dovezile folosite in acest studiu sunt extrase din presa israeliana. In ciuda acestor trasaturi pozitive, arabii israelieni sunt sistematic marginalizati, milioanelor de palestinieni din teritoriile ocupate refuzandu-li-se drepturi politice depline si, prin urmare, argumentul democratiei care impartaseste aceleasi valori slabeste in mod proportional, spun Mearsheimer si Walt. 3. O alta justificare a moralitatii sprijinului SUA catre Israel sunt suferintele indurate de evrei de-a lungul istoriei in Occidentul crestin, culminand cu cel de al doilea razboi mondial. Ajutorul ar fi o compensatie pentru crimele impotriva evreilor. Fara a eluda faptele trecutului, autorii subliniaza ca nu se poate trece cu vederea faptul ca crearea statului Israel a insemnat comiterea altor crime asupra unei terte parti nevinovate: palestinienii. Crimele impotriva evreilor justifica sprijinirea existentei Israelului, dar crimele impotriva palestinienilor submineaza pretentia acestuia (Israelului n.t.) la un tratament special. La sfarsitul secolului XIX, cand politica sionista (dupa primul congres sionist din 1897 organizat la initiativa lui Theodor Herzl Binyamin ZeevHerzl) este pusa in miscare in vederea creerii unui stat evreu (in 1896, Theodor Herzl publica Der Judenstaat) in Palestina, conform evidentelor otomane, existau 15-17.000 de evrei. Primul val de evrei europeni, prima aliyah, are loc intre 1882 -1903. In 1893 arabii din Palestina reprezentau ca. 95% din populatie (populatia totala era de 530.000 locuitori) si, chiar si sub dominatie otomana, acestia se aflau in continua posesie a teritoriului de treisprezece secole infirmand vechiul adagiu sionist ca Palestina era o tara fara popor pentru un popor fara tara. Ba chiar sunt autori care afirma ca arabii au venit in Palestina in numar mare dupa ce evreii au inceput sa dezvolte tara (Joan Peters). Interesul evreilor europeni de a se muta in Palestina era scazut, majoritatea preferand Statele Unite. Intre 1880-1920 numai ca.100.000 evrei din cele ca. 4 mil. care au parasit Europa s-au dus in Palestina, restul au preferat SUA. Trebuiau niste socuri care sa determine o schimbare de atitudine Al doilea razboi mondial a fost unul din acestea: lagare de concentrare, holocaust etc. (Straniu c si in primul razboi mondial s-a lansat numarul de 6 mil. evrei care erau amenintati sa dispara!). Dupa venirea la putere a lui Hitler au inceput sa fie atinse si cotele de imigrare ale evreilor promise de Marea Britanie. La infiintarea statului Israel in 1948, cei 650.000 de evrei reprezentau ca 35% din populatia Palestinei si detineau numai 7% din teritoriu. De la bun inceput liderii sionisti erau hotarati sa creeze un stat evreu care sa cuprinda toata Palestina si chiar unele parti din Liban si Siria si respingeau ideea unui stat binational in care arabii si evreii sa traiasca impreuna. De aceea au actionat cu toate mijloacele pentru a submina asemenea initiative propuse in cadrul ONU cat si impotriva planurilor de partaj (un stat evreu si un stat Palestinian, propunerea Comisiei Britanice Peel din 1937 reluata de ONU in 1947). Ben-Gurion sublinia clar in 1937: Dupa formarea unei armate mai mari in ajunul proclamarii vom aboli partajul si vom extinde statul peste toata Palestina. Cu alte cuvinte, intai infiintarea statului si dupa aceea, treptat, largirea acestuia. Noi vrem pamantul lui Israel in intregime. Aceasta a fost intentia noastra de la bun inceput. (BenGurion, 1947).

Planul ONU de partaj din 1947 a esuat ca urmare a unei intelegeri secrete intre Ben-Gurion si regele Abdullah al Transiordaniei (ulterior Iordania) privind impartirea Palestinei si refuzului existentei unui stat pentru palestinieni. Acest aranjament a fost aprobat si de britanici. In urma razboiului din 1948, Transiordania s-a ales cu Cisiordania si Israelul cu cat s-a putut. In urma razboiului din 1967, Israelul cucereste si Cisiordania. In ciuda infrangerilor, greutatilor prin care treceau, arabii, care erau aproape de doua ori mai numerori decat evreii, nu-si paraseau de buna voie pamanturile. Realizarea unui stat evreu, pe masura ce cuceririle avansau, se lovea de o problema demografica. Inca de la inceputurile miscarii sioniste expulzarea era o tema abordata des si considerata in cele din urma ca singura cale realista pentru rezolvarea problemei demografice. Este imposibil de imaginat o evacuare generala (a populatiei arabe) fara constrangere si brutala constrangere. (Ben-Gurion, 1941). Ben-Gurion avea dreptate (). Fara dezradacinarea palestinienilor aici nu ar fi aparut un stat evreu. (Benny Morris). Ocazia de a expulza pe palestinieni si a crea un stat evreu a venit in 1948 cand fortele militare evreiesti au alungat (531 de sate arabe distruse, 11 suburbii din orase golite de locuitori arabi) si trims pe calea exilului cca. 700.000 de palestinieni. Afirmatia ca acestia si-au parasit/vandut de buna voie pamanturile este contrazisa de logica si chiar de declaratiile liderilor evrei. Sate evreiesti au fost construite pe locul satelor arabe. Nici nu stiti numele acestor sate arabe, si nu va condamn deoarece cartile de geografie nu mai exista, nu numai ca aceste carti nu mai exista dar nici satele arabe Nu exista niciun singur loc in aceasta tara care inainte sa nu fi avut populatie araba. (Moshe Dayan). Liderii israelieni inteleg ca palestinienilor li s-a facut o mare nedreptate si le dau dreptate cand se opun si nu accepta aceasta. Daca as fi un lider Arab niciodata nu as face pace cu Israel. Este normal: noi le-am luat tara. Bineinteles, Dumnezeu ne-a promis-o noua, dar ce-i priveste pe ei aceasta? Dumnezeul nostru nu este si al lor. Noi venim din Israel, este adevarat ca acum doua mii de ani, si ce are a face cu ei? Au fost antisemitismul, nazistii, Hitler, Auschwitz, dar a fost vina lor? Pentru ei un singur lucru e clar: noi am venit aici si le-am furat tara. De ce ar accepta acest lucru? (1956, Ben Gurion catre Nahum Goldmann, presedintele Congresului Mondial Evreiesc). Mearsheimer si Walt concluzioneaza la acest punct: Crimele Europei impotriva evreilor ofera un puternic atu moral pentru dreptul Israelului de a exista. Nicio noua intemeiere de stat nu poate spera sa fie viabila fara un anumit grad de violenta, dar Israelul a continuat sa impuna palestinienilor timp de decenii o teribila violenta si dis- criminare.() suferintele trecute ale poporului evreu nu obliga Statele Unite sa ajute Israelul indiferent ce face acesta.

Un argument moral pe cale de disparitie (II)


February 17th, 2009 Nicusor Gliga 4. Conduitei morale a partilor aflate in conflict, Mearsheimer si Walt, ii acorda un subcapitol intitulat sugestiv Israelieni virtuosi vs.arabi rai. Conform unei naratiuni sacre (Meron Benvenisti) se afirma ca Israelul a cautat intotdeuna pacea dand dovada de mare si nobila retinere chiar si atunci cand a fost provocat. Dimpotriva arabii au actionat cu lasitate si cu violenta nediscriminatorie. Un alt element al acestei doctrine a fair play-lui este puritatea armelor care inseamna ca trebuie facut tot ce este rational pentru a nu afecta pe civili, chiar cand aceasta presupune riscuri suplimentare pentru soldatii israelieni. (Alan Dershowitz/Martin Peretz).

Investigatii si studii facute chiar de catre cercetori evrei arata ca de la bun inceput sionistii nu s-au purtat cu manusi cu palestinienii (actiunile gruparii teroriste Irgun condusa de Menahem Begin, cu plasarea de bombe in autobuze si in aglomerari de oameni) acestia ripostand si aparandu-se cu aceeasi moneda (omorand evrei, distrugand casele acestora). Daca as fi arab, m-as revolta mult mai energic, cu mai multa forta si disperare impotriva imigratiei care va preda intr-o zi Palestina si arabii ei guvernarii evreiesti. (Ben-Gurion, 1937). Crearea statului Israel a implicat si acte de epurare etnica, executii, masacre si violuri din partea evreilor, desi liderii sionisti nu le cereau in mod expres militarilor lor, dar era necesar pentru a alunga pe palestinieni. E nevoie acum de o reactie puternica si brutala. Trebuie sa fim precisi in ceea ce priveste momentul, locul si cei pe care ii lovim. Daca acuzam o familie trebuie sa-i vatamam fara mila, inclusiv femeile si copiii. Altfel aceasta nu este o reactie eficienta Nu e nevoie sa se faca deosebire intre vinovati si nevinovati. (Ben-Gurion, Jurnal 1948) Se apreciaza (Benny Morris) ca in perioada 1949 -1956 fortele de securitate israeliene si garzile civile, cu mine si capcane, au ucis intre 2700 5000 de arabi infiltrati, unii din acestia cu intentia de o omori isrealieni, dar marea majoritate infiltrandu-se din motive economice si sociale. Armata israeliana a executat sute de prizonieri de razboi egipteni din razboaiele din 1956 si l967. (Gabby Bron, Ronald Fisher etc.) In 1967 au fost expulzati din Cisiordania intre 100.000 si 260.000 palestinieni si 80.000 de sirieni de pe inaltimile Golan. Cei care au incercat sa se intoarca, chiar neinarmati, au fost impuscati. Amnesty International estimeaza ca intre 1967 si 2003 Israelul a distrus peste 10.000 de locuinte in Cisiordania si Fasia Gaza. Invadand sudul Libanului in 1982, Israelul a contribuit la masacrul palestinienilor din cartierele Sabra si Shatila. Ariel Sharon, pe atunci ministrul apararii, poarta intreaga raspundere. Israelienii au inconjurat tabara si au permis militiilor asa-zis crestine (finantate de Israel) sa intre in tabara si sa ucida. La tratamentele la care erau supusi, palestinienii au raspuns prin intifada (rezistenta), nesupunere insotita de aruncare cu pietre. Dupa prima Intifada( 1987-1991) in raportul filialei suedeze a organizatiei Salvati copiii se estima ca intre 23.600 si 29.900 copii palestinieni au avut nevoie de ingrijiri medicale: batuti cu bastoanele, oase rupte, fracturi multiple. La a doua Intifada (2000-2005), IDF (armata israeliana) a raspuns si mai violent. IDF se transforma intr-o masina de ucis a carei eficienta este socanta si inspira groaza (Haaretz, 24 iun. 2004). In urma Intifadei au fost ucisi 3.386 de palestinieni si 992 de israelieni, din care 676 copii palestinieni si 118 copii israelieni. De data aceasta chiar si patru ofiteri ai Shin Bet (serviciul intern de securitate israelian) au condamnat conduita Israelului. Ne comportam rusinos a spus unul din ei, iar altul a calificat comportarea drept vadit imorala. Evident ca Israelul este indreptatit sa raspunda cu forta la actiuni violente din partea unor grupari ca Hamas si Hezbollah, dar disponibilitatea de a folosi puterea sa militara superioara pentru a cauza suferinte imense civililor nevinovati arunca indoiala asupra pretentiilor la un statut moral special. Israelul poate nu a actionat mai rau decat in alte tari dar nici nu a actionat mai bine, concluzioneaza Mearsheimer si Walt. 5. Camp David ar fi trebuit sa continue si sa transpuna in fapte procesul de pace inceput la Oslo (1993) Miturile Camp David spun ca Israelul este inclinat totdeauna spre pace iar palestinienii spre razboi. Desi Ehud Barak (prim ministru) le oferea la Camp David (iulie 2000) aproape totul palestinienilor, Arafat a refuzat aceasta oferta generoasa deoarece era in continuare hotarat sa faca sa esueze procesul de pace si in cele din urma sa distruga Israelul, lansand a doua Intifada in septembrie 2000. Cum stau lucrurile? Intradevar Ehud Barak este primul lider israelian care ofera palestinienilor propriul lor stat, dar conditiile ofertei erau ridicole. Palestinienilor li se promitea un control imediat al Gazei si un control de 91% din Cisiordania. Israelienii pastrau insa controlul Vaii Iordanului (cca.10% din Cisiordania, resursele de apa,

pentru ca apa este un element vital in zona) timp de 10-20 de ani. Prin urmare din cei 91% nu mai ramaneau decat 81% si, cine stie cand, vor fi renuntat evreii la Valea Iordanului. In plus, teritoriul controlat de palestinieni urma sa fie impartit in trei cantoane separate de teritorii palestiniene. Prin urmare, statul Palestinian propus la Camp David ar fi constat din trei cantoane in Cisiordania si Fasia Gaza, toate separate prin teritorii israeliene. Barak mai propunea si divizarea Ierusalimului dar fara a oferi palestinienilor o suveranitate completa asupra zonei lor. Si drept cireasa pe coliva, Israelul pastra controlul frontierelor noului stat palestinian, a spatiului aerian, a resurselor de apa. De formarea unei armate cu care noul stat sa se poata apara nici vorba. Evident ca Arafat nu putea accepta asa ceva. Daca as fi fost Palestinian, si eu as fi respins Camp David. (Shlomo Ben-Ami, participant la Camp David). Arafat a continuat si dupa Camp David negocierile cu americanii si cu israelienii, si chiar l-a vizitat de cateva ori pe Ehud Barak, manifestand optimism. Arafat nici nu a pregatit si nici nu a declansat a doua Intifada (Ami Aylon, fost sef al Shin Bet). A doua Intifada a izbucnit dupa actiunea provocativa a lui Ariel Sharon cand, la 28 septembrie 2000, insotit de aproape o mie de politisti, a vizitat Muntele Templului, cel mai sfant loc pentru iudaism, dar pe care se afla moscheea Al-Aqsa al treilea loc sfant din islam. Aceasta a fost scanteia care a dus la izbucnirea violentei, alimentata anterior de nemultumirile privind esuarea procesului de pace demarat la Oslo, acuzata fiind si autoritatea palestiniana si chiar Arafat. Intifada a afectat si pozitia lui Arafat , dar si pe cea a lui Barak, care a pierdut alegerile in favoarea lui Ariel Sharon, un adversar inversunat al acordurilor de la Oslo. 6. Crearea actualului stat Israel este vointa Domnului? La aceasta intrebare iata raspunsul celor doi autori. Exista o ultima pretentie morala despre care unii spun ca justifica stransa imbratisare dintre Statele Unite si Israel.() anumiti crestini mai ales asa numitii crestini sionisti- vad infiintarea statului evreu ca o implinire a profetiei biblice. Geneza spune ca Dumnezeu i-a dat lui Abraham si descendentilor sai pamantul lui Israel; colonizand Cisiordania, evreii nu fac decat sa ia inapoi ceea ce Dumnezeu le-a dat. Alti crestini vad in crearea unui mare Israel un eveniment cheie ducand la ultima batalie de la sfarsitul timpului, zugravita in cartea Apocalipsa din Noul Testament. Amandoua perspectivele implica faptul ca Israelul merita sprijinul SUA nu pentru ca este o democratie, un stat slab, sau o societate moral superioara, ci pentru ca a sustine Israelul este voia Domnului. Acest gen de argumentatie este, fara indoiala, atractiva pentru anumiti indivizi religiosi, dar a anticipa Armaghedonul nu este o baza sanatoasa pentru a face politica externa a Statelor Unite. Biserica si Statul sunt separate in Statele Unite, si se presupune ca opiniile religioase ale niciunui grup nu determina politica externa a tarii. Totodata este si o stranie talmacire a eticii crestine in a sprijini puternicul stat Israel in relele tratamente aplicate palestinienilor deposedati si in suprimarea drepturilor acestora. La cele de mai sus ar trebui adaugat ca, pentru o buna bucata a istoriei lor (si a lumii in general) Dumnezeu le-a dat evreilor pamantul lui Israel, dar cu conditia de a respecta anumite porunci, hotarari si randuieli. 12.Si va fi ca daca veti asculta randuielile acestea si le veti tine si le veti plini, atunci si Domnul, Dumnezeul tau Isi va tine legamantul si mila fata de tine, asa cum li Sa jurat parintilor tai. (Deuteronomul, 7,12) 14. Dar daca nu Ma veti asculta si daca nu veti implini aceste porunci ale Mele, . 31. Cetatile vi le voi pustii, pustiu voi face in sfintele voastre lacasuri si nu voi mirosi miresmele jertfelor voastre. 32. Pustii-voi tara voastra, ca se vor mira de ea vrajmasii vostri, ei, cei ce vor locui intrinsa!

33. Iar pe voi va voi risipi printre neamuri, si sabia va va topi din fuga, si va fi pamantul vostru pustiu si pustiite vor fi cetatile voastre. (Levitic, 26) Si de fiecare data cand Moise transmitea poporului poruncile lui Dumnezeu, intr-un glas poporul spunea: Toate cate a grait Domnul le vom face si le vom asculta! De la Moise si pana la Iisus Hristos, Biblia ne infatiseaza istoria ascultarilor si neascultarilor poporului evreu, a binecuvantarilor si respectiv pedepselor. Si cate nu a patit poporul evreu pentru neascultare: calcat si trecut prin sabie de popoare straine, dus in robie, templul distrus etc. Dar cu toate neascultarile, planul lui Dumnezeu si-a continuat desfasurarea. O genealogie binecuvantata, a dus ascultarea fata de Dumnezeu, adesea cu pretul vietii, pana cand Dumnezeu Se reveleaza deplin ca Sfanta Treime, si Se aduce Insusi jertfa prin Iisus Hristos, desfiintand Vechiul Testament si inlocuindu-l cu altul Nou, a carui Lege din vesnicie este Iubirea. Unii evrei L-au recunoscut pe Mesia Cel anuntat de prooroci, altii nu. 22.De nas fi venit si nu le-as fi grait, pacat nar avea; dar acum ei nu au cuvant de dezvinovatire pentru pacatul lor. 23. Cel ce Ma uraste pe Mine Il uraste pe Tatal Meu. 24. De nas fi facut intre ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a facut pacat nar avea, dar acum au vazut si Mau urat si pe Mine si pe Tatal Meu, 25. dar aceasta pentru a se plini cuvantul cel scris in Legea lor: Mau urat pe nedrept. (Ioan,15,22-15) Datorita acestei culmi a neascultarii Dumnezeu aplica si pedeapsa cuvenita. 37. Ierusalime, Ierusalime, care-I omori pe prooroci si-i ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine, de cate ori am vrut sa-I adun pe fii tai asa cum isi aduna closca puii sub aripi dar voi nati vrut. 38.Iata, vi se lasa casa pustie! (Matei,23,37-38) 1. Si iesind Iisus si plecand de la templu sau apropiat de El ucenicii sai ca sa-I arate cladirile templului. 2. Iar El, raspunzand, le-a zis: Le vedeti pe toate acestea? Adevar va graiesc: Nu va ramane aici piatra pe piatra, care sa nu se risipeasca! (Matei 24,1-2) Si profetia s-a implinit: templul a fost daramat (si daramat este si astazi) si evreii au fost imprastiati din nou in lume. Unii propovaduind Evanghelia si varsandu-si sangele la temelia Bisericii, altii reinterpretand Vechiul Testament, asteptandu-l in continuare pe Mesia sau vazandu-si cu ravna de afacerile lumesti. Evreii au luat in stapanire Canaanul, unde curge lapte si miere, numai dupa ce Dumnezeu i-a poruncit lui Moise, dupa ce Moise a vorbit fa ctre fa cu Dumnezeu. Nu exista nicio informatie, niciun document care sa ateste ca Dumnezeu i-ar fi dat porunca lui Theodor Herzl (parintele miscarii sioniste) sau ca acesta ar fi vorbit fa ctre fa cu Dumnezeu. Ceea ce se stie este ca Herzl a stat de vorba cu cei din clanul Rothschild pentru a le cere sprijin in realizarea planului sau. De la Iisus Hristos incoace istoria lumii este istoria ascultarilor si neascultarilor noastre personale si a neamului din care ne tragem (evreu sau neevreu) fata de poruncile lui Dumnezeu. Istoria este suma actiunilor noastre(persoane si popoare), roade ale vointei noastre libere, in consens sau contrasens cu poruncile lui Dumnezeu. Dar pe toate Dumnezeu le intoarce in sensul realizarii planului Sau de recreare a Creatiei. Crestinul nu poate avea decat respect fata de poporul care a dat pe Moise, pe prooroci, pe Sfanta Fecioara Maria, cea prin care Dumnezeu S-a inomenit pentru ca noi, prin jertfa lui Iisus Hristos pe Cruce si Invierea Sa, sa murim pacatului si sa inviem spre mostenirea vietii vesnice. De aceea trebuie sa fim cu bagare de seama fata de cei care ne baga pe gat anti-semitism sau desconsiderare de sine si sa nu uitam dreptatea care deriva din Legea iubirii. Nicusor Gliga, Ianuarie 2008

Colonizarea israelian continu, oricare ar fi guvernanii


de Michel Ble-Richard February 2nd, 2009 Benyamin Netanyahu n-a ratat ocazia. Opozant al restragerii unilaterale din Fia Gaza efectuat de Ariel aron n 2005, eful partidului Likud avertizase, pe vremea aceea, mpotriva pericolului tirurilor de rachete care vor atinge Adod i Akelon . Cine a vzut n 2005 ceea ce noi aveam s nelegem n 2009 ? Netanyahu ! , bombardeaz un spot publicitar. Omul care, conform sondajelor, are toate ansele s devin viitorul prim ministru al Israelului a avut deci dreptate naintea tuturor. De aceea a indicat clar, n 31 ianuarie, c nici nu se pune problema s se dezmembreze cu fora cele vreo o sut de colonii slbatice din Cisiordania pe care Ariel aron promisese c le va anula. Trebuie s se ajung la un acord amiabil cu rezidenii , a insistat Netanyahu. Acesta din urm s-a pronunat mpotriva crerii de noi implantaii, dar dorete n egal msur ca expansiunea s aib loc pentru a face fa creterii naturale. Or, presiunea demografic este de aa natur nct edificarea de noi locuine nu ajunge. i asta n ciuda unei nete accelerri n cursul anului 2008, aa cum tocmai a revelat organizaia pacifist israelian Pacea acum. Construciile au crescut ntr-adevr cu 57% i numrul total al colonitilor a crescut de la 270.000, n 2007, la 285.000, n 2008. Procentul de cretere n colonii este n medie de 5% anual, adic de dou ori mai mare dect creterea demografic a Israelului. Nimeni nu are cu adevrat un proiect de stopare a colonizrii. Toi responsabilii politici spun acelai lucru. Creterea natural este colonizarea care-i urmeaz cursul sub un alt nume , remarc istoricul Zeev Sternhell, opozant categoric fa de acest fenomen. La periferia oriental a Ierusalimului, construciile se acumuleaz. ncercuirea i urmeaz cursul n scopul constituirii unui Mare Ierusalim care i-ar interzice statului palestinian s obin capitala n Ierusalimul de Est. Ultima zon liber de orice locuin, sectorul E1, n nord-est, face obiectul unei presiuni din ce n ce mai accentuat din partea administraiei israeliene. Pn n prezent, americanii se opuneau proiectului, neadmind nicio discuie, cci anexarea ei ar tia definitiv Cisiordania n dou i ar face dintr-un stat palestinian continuu i viabil o himer. Un enorm comisariat de poliie a fost deja construit n vrful colinelor aride i o ntreag reea de infrastructuri a fost amplasat pentru a pregti terenul pentru construcia de locuine. Fr niciun permis Cotidianul Haaretz a revelat, duminic 1 februarie [2009], c 200 milioane de ekeli (40 milioane de euro) au fost investii n cursul ultimilor doi ani pentru a amenaja o parte din zona E1 pe o suprafa de 12 hectare. Este vorba despre operarea jonciunii ntre colonia Maale Adumim (35.000 de locuitori) i Ierusalim, mpiedicndu-se astfel orice mprire a oraului [ntre statul Israel i un eventual stat palestinian]. Aproape 200.000 de coloniti i-au ales deja domiciliul n lanul de implantaii care nconjoar Ierusalimul la est. Dintr-un raport oficial din 2005 asupra coloniilor slbatice i necesitatea de a se pune capt fenomenului, se cunoate c cele mai multe dintre ele sunt stabilite pe pmnturi palestiniene. Astzi, se tie c aproximativ 75% dintre cele 120 de implantaii din Cisiordania au fost construite fr nicio aprobare sau violnd total cele eliberate i c n mai mult de 30 dintre ele, multe dintre cldiri au fost ridicate pe pmnturi private aparinnd palestinienilor . Aceast constatare eman dintr-un alt raport oficial redactat de generalul Baruch Spiegel, dup o lung anchet, la cererea ministrului aprrii din epoc, aul Mofaz. Coninutul su, considerat drept dinamit politic , a rmas secret. Ehud Barak, actualul ministru al aprrii, a refuzat s-l publice, considernd c ar putea reprezenta un pericol pentru securitatea statului i ar provoca dificulti relaiilor internaionale ale Israelului . Revelat, vineri 30 ianuarie, de ctre cotidianul Haaretz, acest raport demonstreaz C a avut loc o violare sistematic a legilor internaionale i a dreptului de proprietate a palestinienilor , afirm Michael Sfard, avocatul organizaiei israeliene de aprare a drepturilor omului Ye Din.

El consider c, pe baza informaiilor oficiale, persoanele spoliate vor putea de acum nainte s sesizeze justiia naional, chiar tribunalele internaionale, pentru a-i pune n valoare drepturile. Acest document oficial arunc o lumin crud asupra declaraiilor pacifiste ale Israelului i asupra poziiei oficiale conform creia coloniile au fost create n acord cu normele internaionale i n respectul proprietii private , scrie Haaretz ntr-un editorial. Articol publicat n Le Monde, 02 februarie 2009.

Rabin israelian: Palestinienii ne sunt dumani de moarte!


28 Ian 2009 ntr-o brour nmnat soldailor israelieni care se pregteau s intre n Gaza se sugereaz c cruzimea poate fi cteodat o virtute i c palestinienii sunt dumanii de moarte ai evreilor. Broura a fost publicat special pentru operaiunea Plumb Turnat i se bazeaz pe nvturile rabinului ultraortodox Shlomo Aviner. n-tr-una din seciuni, rabinul i compar pe palestinieni cu filistinii, descrii n Biblie drept o ameninare la existena poporului lui Israel. ntr-un alt pasaj, Aviner l citeaz pe filozoful medieval Maimonides care spune c nu trebuie czut prad ispitei nebuniei gentililor (neevreilor - n.red.) care au mil pentru cei cruzi. Breaking the Silence, un grup de foti soldai israelieni, susine c astfel militarilor le este indicat s nu respecte normele internaionale privind conflictele armate menite s protejeze civilii i cere demiterea rabinului-ef al armatei, generalul de brigad Avi Ronzki.

Iranul, principalul inamic al noului guvern Netanyahu


20 Feb 2009 Razvan Ciubotaru Coaliia de dreapta care va guverna Israelul nu va primi sprijinul celui mai puternic partid, Kadima, pentru c nu accept soluia crerii unui stat palestinian. Liderul dreptei israeliene, Benjamin Netanyahu, a fost desemnat de preedintele Shimon Peres pentru a forma noul guvern de la Ierusalim. Imediat dup anunul preedintelui, premierul desemnt a evideniat prioritile viitorului executiv. Iranul ncerca s obin arme nucleare i este cea mai mare ameninare din existena noastr, ncepnd cu obinerea independenei, a spus Netanyahu. Forele Iranului ne amenin i de la nord, a mai adugat el, fcnd aluzie la Siria i Liban, state suspectate c ar sprijini micrile Hamas i Hezbollah. Netanyahu, eful partidului Likud, va avea la dispoziie 28 de zile pentru a forma guvernul, cu posibilitatea de a mai primi un rgaz de nc 14 zile. Noul guvern Netanyahu va fi alctuit, cel mai probabil, din partide de dreapta i extrem-dreapta, care se opun soluiei crerii unui stat palestinian i relurii negocierilor cu Siria.

Rzboiul din Gaza ntrete extrema dreapt n Israel


02 Feb 2009 La alegerile din 10 februarie, naionalitii vor nregistra un avans important. Guvernul va fi format ns, cel mai probabil, de Bibi Netanyahu, care promite un guvern de uniune.

Bibi Netanyahu i-a ncurajat pe soldaii rnii n fia Gaza. Cu doar o sptmn nainte de alegerile din Israel, electoratul pare s fi virat sensibil la dreapta, n special din cauza recentei intervenii militare din Gaza. Partidul Yisrael Beitenu (Israel Casa Noastr), reprezentant al ideologiei dure de dreapta, a depit n sondaje Partidul Laburist - partid format odat cu Israelul, care a guvernat dimp de decenii. Partidul de dreapta, Likud, va ctiga 30 de locuri din cele 120 ale Knessetului, Parlamentul israelian, iar conductorul su, Benyamin Netanyahu, se pare c va deveni premier pentru a doua oar, noteaz The Times. Locul doi va fi ocupat de Kadima, partidul format de Ariel Sharon i condus acum de ministrul de Externe, Tzipi Livni. Partidul Laburist va ajunge de-abia pe locul patru, cu 16 mandate, dup Yisrael Beitenu. Ca n majoritatea cazurilor, campania electoral din Israel se centreaz i anul acesta pe probleme de securitate, fiecare partid ncercnd s demonstreze c este mai intransigent n acest domeniu. Ofensiva din Fia Gaza, declanat la sfritul lunii decembrie, a fost privit de ctre analiti ca avnd o clar component electoral: doi dintre arhitecii si, Tzipi Livni i ministrul Aprrii, Ehud Barak, candideaz la funcia de premier. Rolul lui Barak n declanarea ofensivei a reuit s i aduc un plus n sondaje, dar nu suficient pentru a-l depi pe liderul Yisrael Beitenu, Avigdor Lieberman. Acesta, un dur nscut n Uniunea Sovietic i comparat adesea cu Vladimir Putin, triete ntr-una dintre coloniile evreieti din Cisiordania. Uzi Landau, unul dintre vechii membri Likud care au trecut la Yisrael Beitenu, spune c israelienii sunt dezamgii n sperana de a ajunge la o pace cu palestinienii i de aceea sunt atrai de acest partid de extrem. Au avut mult ncredere n palestinieni, dar acum au vzut c, cu ct faci mai multe concesii, cu att ai parte de mai mult terorism, a declarat Landau pentru The Times. Att liderul Likud, Netanyahu, ct i Lieberman s-au opus ncetrii operaiunii armate din Gaza. Netanyahu a acuzat guvernul c a ncetat operaiunea militar nainte de a nfrnge Hamasul, fr a ucide liderii gruprii teroriste i fr a prelua controlul asupra coridorului Philadelphi, de-a lungul graniei dintre Gaza i Egipt, regiune strbtut de tunelurile traficanilor palestinieni. Netanyahu s-a opus, de altfel, i deciziei luate de premierul Ariel Sharon, n 2005, de a se retrage din Fia Gaza, din motive de securitate, dar i demografice. Nenelegerile asupra situaiei din Gaza au condus la scindarea Likud i la apariia noii formaiuni politice, Kadima. Situaia actual din Gaza, controlat de gruparea terorist Hamas, i ofer argumente n plus lui Netanyahu. Liderul Likud va deveni cel mai probabil premier al Israelului, dar va fi nevoit s formeze o coaliie. Ct de dur va fi linia pe care o va urma noul guvern israelian va depinde, deci, foarte mult, de partidele care vor intra n coaliie alturi de Likud. Cel mai probabil, ns, Netanyahu va opta pentru un guvern de uniune naional, mai degrab dect pentru un guvern alturi doar de partidele de extrem dreapt, naionalist religioase. Voi aciona pentru a forma un guvern de uniune ct mai larg posibil, a declarat Netanyahu. Cea mai mare greeal a mea, cnd eram premier, a fost c nu am fcut totul pentru a lrgi guvernul la maxim. Asta nseamn atragerea laburitilor i a partidului Kadima n guvern, ceea ce ar duce la un larg sprijin popular, dar i la o instabilitate a guvernului, din cauza nenelegerilor inerente. Netanyahu a respins deja planurile Kadima de reducere a numrului de colonii evreieti din teritoriile palestiniene i de mprire a Ierusalimului cu un eventual stat palestinian. eful Likud a fost adesea

critic la adresa negocierilor dintre Israel i Autoritatea Palestinian, intermediate de americani. Istoria precedentului su mandat de premier n anii 90 l arat ns ca pe un politician pragmatic, gata s accepte compromisul atunci cnd acesta este n favoarea pcii. Netanyahu a acceptat atunci un acord limitat de pace cu palestinienii asupra controlului oraului Hebron, din Cisiordania. Olmert, aproape de inculpare Exist o baz suficient de dovezi pentru inculparea premierului israelian Ehud Olmert pentru trafic de influen, care ar fi fost comis n perioada cnd era ministru al Industriei, Comerului i Muncii, a declarat o surs din poliie. Echipa de investigaie a fcut progrese considerabile, dar premierul ar mai putea fi interogat de cteva ori nainte de nchiderea acestei anchete, afirm aceeai surs. Premierul a fost interogat din nou, vineri, cu privire la fapte care s-au petrecut n vreme ce deinea portofoliul Industriei, Comerului i Muncii. Surse poliieneti afirm c Olmert nu a fost n msur s resping majoritatea suspiciunilor.

Soldaii israelieni nu pot fi judecai pentru crime de rzboi


26 Ian 2009 Laura Cernahoschi Ehud Olmert a promis c i va apra pe cei care au acionat n Gaza de eventualele acuzaii aduse n afara rii. Soldaii israelieni acuzai de crime de rzboi pentru aciunea militar din Fia Gaza vor fi protejai de stat n faa eventualelor procese deschise n afara rii, a anunat premierul Ehud Olmert. Premierul a promis s le ofere sigurana, dup ce ei au acionat pentru a-i proteja ara. Oficialii ONU intenioneaz s deschid o anchet pentru a dezvlui dac Israelul i Hamas au comis crime de rzboi n conflictul ce a condus la moartea a 1.300 de persoane n Fia Gaza, majoritatea civili. Metodele utilizate de armata israelian au fost puse sub semnul ntrebrii de ctre organizaiile de aprare a drepturilor omului.

Bin Laden cheam la Jihad pentru Gaza


14 Ian 2009 | 0 comentarii Conductorul al-Qaeda a transmis un nou mesaj audio, prin care i invit pe musulmani s lupte pentru Fia Gaza. Osama bin Laden a transmis un mesaj audio n care cheam la Jihad pentru Fia Gaza, potrivit siteurilor islamiste, relateaz Reuters. nregistrarea este datat n actuala lun islamic. "Dumnezeu ne va da rbdarea de a continua pe calea Jihadului nc apte ani, i nc apte, i nc apte", spune Bin Laden n nregistrare. nregistrarea este intitulat "O chemare la Jihad pentru oprirea agresiunilor mpotriva Gaza". "ntrebarea este dac America poate s continue rzboiul cu noi zeci de ani de acum ncolo? Informaiile i dovezile arat altceva", a subliniat liderul al-Qaeda. De la declanarea operaiunii israeliene, la 27 decembrie, au murit aproape 1.000 de palestinieni.

ONU latr, bombardamentele continu


09 Ian 2009 Adrian Deoanca Nici Statul Israel i nici organizaia islamist Hamas nu iau n seam Rezoluia Consiliului de Securitate al ONU pentru ncetarea focului. Luptele continu n Fia Gaza dup 14 zile de la declanarea conflictului, iar numrul morilor palestinieni se apropie de 800.

Membrii Consiliului de Securitate al Naiunilor Unite au adoptat joi Rezoluia 1860 prin care cer ncetarea imediat a ostilitilor n Fia Gaza. Rezoluia a fost adoptat cu 15 voturi pentru i 14 mpotriv. Statele Unite ale Americii s-au abinut de la vot. Prin textul actului, Consiliul cere o ncetare imediat, durabil i respectat n totalitate a focului, care s duc la retragerea complet a forelor israeliene din Gaza. De asemenea, comunitatea internaional condamn orice act de violen i ostilitate ndreptat mpotriva civililor i orice act de terorism, fr a preciza ns explicit tirurile de rachete lansate de militanii Hamas i cere "furnizarea fr obstacole (...) de ajutor umanitar". Guvernul de la Ierusalim a respins imediat Rezoluia ONU pe care a etichetnd-o drept nerealizabil i a subliniat c, n condiiile n care palestinienii au lansat rachete asupra statului evreu chiar vineri diminea, Israelul va continua s-i apere cetenii.

Peste 800 de palestinieni i-au pierdut viaa n Gaza de la izbucnirea conflictului cu Israelul
10 ianuarie 2009

Romnii, care au reuit s scape din infernul numit Gaza, au ajuns vineri acas, ns n zona de conflict au mai rmas persoane, care ar vrea s revina dar nu pot pentru c nu au acte. ntre timp, peste 100 de oameni, majoritatea de origine arab, au ieit n strad n Bucureti i Constana pentru a cere oprirea conflictului din Orientul Mijlociu. Bilanul conflictului din Gaza a trecut de 800 de mori, iar luptele continu, dup ce att Israelul ct i micarea Hamas au respins rezoluia ONU care cerea ncetarea focului. Palestinienii i susintorii lor

din toat lumea au proclamat vineri o nou "zi a mniei", cu mari manifestaii anti-israeliene, uneori violente. Guvernul israelian a declarat c rezoluia Consiliului de Securitate este "inaplicabil", iar Hamas a susinut c documentul "nu o privete" i c nu are de gnd s ridice "steagul alb al capitulrii". Aa c ostilitile au continuat: Israelul a bombardat aproximativ o sut de obiective din Gaza, iar Hamas a lansat 30 de rachete asupra Israelului. Cteva au czut chiar la 40 de kilometri de limita Fiei Gaza. Un israelian a fost uor rnit. Situaia civililor din Gaza este disperat. Dup Agenia ONU pentru Refugiai, Crucea Roie Internaional i-a redus de asemenea operaiunile umanitare, dup ce un convoi al su a fost inta focurilor de arm. Un oficiu al Naiunilor Unite i-a acuzat pe militarii israelieni c i-au ndemnat pe civilii palestinieni s se refugieze ntr-o cldire pe care, mai trziu, au bombardat-o. 30 de oameni i-ar fi pierdut viaa n incident. Armata israelian a respins acuzaia i a difuzat, la rndul su, o nregistrare care ar dovedi c militanii Hamas i instaleaz armamentul n curtea colilor. n numeroase ri ale lumii, zeci de mii de oameni au manifestat mpotriva ofensivei israeliene din Gaza. Protestele au degenerat uneori n incidente violente, mai ales la Ierusalim i n Cisiordania, unde palestinienii au nfruntat forele de ordine israeliene. ntr-o localitate din Cisiordania, protestatarii s-au deghizat n deinui ai lagrelor naziste, ca un gest de sfidare la adresa Israelului. Manifestaia a fost urmat, i aici, de violene. La Ramallah s-a ajuns i la ciocniri ntre militanii celor dou formaiuni rivale palestiniene, Fatah i Hamas, care au organizat maruri separate de protest. Fatah este condus de Mahmoud Abbas, al crui mandat de preedinte al Autoritii Palestiniene a expirat ieri. Abbas susine ns c mai are un an de mandat. O decizie ar trebui luat de parlamentul palestinian, care, ns, nu se poate ntruni n actualele condiii.

apte rachete lansate mpotriva Israelului din Fia Gaza


Data: 28 feb 2009 apte rachete au fost lansate de ieri sear mpotriva Israelului din Fia Gaza fr s se nregistreze victime, a anunat smbt un purttor de cuvnt al armatei israeliene, relateaz AFP.

'Dou rachete lansate din Fia Gaza au czut n aceast diminea asupra oraului Ashkelon fr s fac rnii, iar una dintre ele a provocat pagube lovind n plin o coal', a afirmat purttorul de cuvnt. El a precizat c coala era goal din cauza Sabatului. Potrivit armatei, este vorba de rachete de fabricaie artizanal de calibru 170 mm, a cror raz de aciune a fost mrit.

Anterior, alte cinci rachete trase din Fia Gaza au lovit sudul teritoriului israelian, fr s fac victime, n pofida unui armistiiu intrat n vigoare la 18 ianuarie, care a pus capt ofensivei militare israeliene, soldat cu 1.300 de mori palestinieni n trei sptmni.

Israelul a uitat repede acordul de la Annapolis


11 Dec 2007 Carmen Gavrila SUA si UE au criticat la unison Israelul pentru intentia de a construi 300 de case noi in zona araba din Ierusalimul de Est.

Secretarul de Stat american Condoleezza Rice a lansat critici neobisnuit de dure pentru administratia de la Casa Alba. Ea a spus, dupa o intilnire cu ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, ca intentia Israelului de a construi case in zona araba din Ierusalimul de Est "nu poate da nastere la incredere exact intr-un moment in care tocmai de asta e nevoie". Condoleezza Rice a avertizat ca planul Israelului pune in pericol negocierile care abia au fost reluate la conferinta de la Annapolis de luna trecuta. Israelul deja a lansat invitatii de licitatie pentru terenuri in cartierul Har Homa din Ierusalimul de Est. Masura este surprinzatoare de vreme ce premierul Ehud Olmert promisese ca nu vor mai fi infiintate noi colonii, mai ales in Ierusalimul de Est, un spatiu extrem de important pentru palestinieni, care vor acolo capitala viitorului stat. Premierul palestinian Salam Fayyad, aflat in vizita oficiala la Bruxelles, a declarat ca ultima actiune a Israelului contrazice in totalitate "litera si spiritul" negocierilor de la Annapolis. Si secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a criticat proiectul Israelului. La fel a reactionat si UE. Comisarul european pentru Relatii externe a declarat ca planul de construire a 300 de case israeliene provoaca ingrijorare. Conform planului de pace din 2003 si reactivat anul acesta, Israelul este obligat sa opreasca orice activitati de colonizare in teritoriile cucerite in razboiul din 1967. Israelul le catalogheaza drept teritorii anexate, si nu ocupate, asa cum sint considerate in legislatia internationala si de catre tarile arabe. Israelul spune ca, de vreme ce teritoriile respective au fost anexate, ele sint parte a statului si deci poate instala colonii. In plina controversa privind planul Israelului de a construi in Ierusalimul de Est, aproximativ 30 de tancuri israeliene au facut ieri-dimineata o incursiune in sudul Fisiei Gaza, relateaza agentiile de presa. Este cea mai importanta incursiune din ultimele luni in Gaza. Fortele israeliene au suspendat si circulatia pe principala ruta care leaga partea nordica de sudul Fisiei Gaza si au avut loc schimburi de focuri intre palestinieni si militarii israelieni. Mai multe tancuri israeliene au lansat obuze in directia orasului Rafah, fara a provoca victime. Armata a anuntat ca a fost vorba doar de o "incursiune de rutina". 1 comentarii

1 gika 12-Dec-2007 20:44 Aha,acuma careva sa zica nu cumva se foloseste disproportionat forta?De ce nu intervine NATO cu aviatia impotriva Israelului pentru a-l aduce la respectarea rezolutiilor ONU si a tuturor celorlalte acorduri incheiate?si in acest context daca arabi riposteaza se cheama ca sunt teroristi asa ca mai bine sa astepte solutionarea pe calea tratativelor in timp ce Israelul da buzna cu tancurile in teritoriile palestiniene .Aici nu se mai vede nedreptatea ce se face arabilor?

De la Zidul Segregarii la Zidul Plangerii (2)


autor: Claudia Ion 15 decembrie 2008

Teritoriul palestinian, loc sacru de pelerinaj pentru adeptii tuturor celor trei mari religii monoteiste ale lumii, este sfasiat astazi, mai mult ca oricand, de tensiuni religioase, rasiale si politice. Desi Vechiul Testament, insusit de toate cele trei religii, spune ca suntem cu totii urmasii lui Avraam, legea ochi pentru ochi si dinte pentru dinte inca primeaza. Claudia Ion isi continua periplul dincolo de Cortina de Beton, in speranta ca va intelege de ce uneori religia, in loc sa ne apropie, ne dezbina. Din Betleem am coborat In sud spre Hebron, unde am dat de primul punct de control israelian. Ar mai fi fost cateva si in drum spre Betleem, dar Eyad, soferul meu arab, stia rute ocolitoare. In apropiere de Hebron, am fost trasi pe dreapta. Doi soldati inca adolescenti au inceput cu Eyad o discutie destul de aprinsa in ebraica. Le-am dat pasaportul si, in timp ce un militar il verifica, altul scotocea prin masina. Cel dintai m-a intrebat in engleza: Ce faci aici?, iar eu i-am raspuns: Vreau sa vizitez Cisiordania. De ce? si-a dat el ochii peste cap, dar fusese o intrebare retorica, la care era evident ca nu asteapta un raspuns. Am ridicat din umeri. Apoi, unul dintre soldati a gasit un briceag in torpedou si in secunda urmatoare am fost inconjurati de alti cinci. Nu aveau pustile indreptate spre noi, insa cei din turnul de control din dreapta da. Intr-un final, Eyad a consimtit sa renunte la briceag si ne-au dat drumul mai departe. Pfu! Orasul Patriarhilor Hebron e un orasel insirat pe marginea drumului, unde cei 166 de mii de locuitori traiesc infloritor din comertul cu materiale de constructii, sticlarie, ceramica si produse lactate. Este o zona muntoasa

desertica, unde intalnesti la tot pasul cariere de calcar. Si, mai ales, e un important punct de atractie pentru pelerinii evrei, crestini si musulmani deopotriva, aici aflandu-se Pestera Patriarhilor, unde, conform Vechiului Testament, s-ar gasi mormintele lui Adam si Eva, Avraam si Sara, Isaac si Rebeca, Iacov si Lia. Aici este si Moscheea Ibrahimi, care serveste partial si ca sinagoga pentru cei douasprezece mii de sionisti din zona Hebronului. Dupa masacrul din 1994, cand un militar israelian a omorat zeci de musulmani care se rugau in timpul Ramadanului, teritoriul musteste de tensiuni rasiale si religioase. Ratacind prin Desertul Iudeii Pe masura ce-am coborat tot mai spre sud, ne-am afundat in Desertul Iudeii. Acolo nu exista nimic in afara de intinderea valurita de pietris nisipos. Timp de o ora sau mai bine, n-am vazut nici o masina sau vreun alt suflet. La un moment dat, in zare au aparut cateva corturi de beduini, in fata carora se aflau camile si neaparat un jeep. Pe o creasta, am oprit in dreptul unei cruci-indicator care semnala Biserica Ortodoxa Sf. Gheorghe, construita in stanca din canionului Wadi Qilt, in secolul V d.Hr. Am coborat pe poteca serpuitoare, scaldata in soarele inversunat de amiaza, fara sa aud vreun sunet, nici macar al unui maracine pe care sa-l bata vantul... iar propria-mi respiratie mi s-a parut asurzitoare. Am intalnit un beduin batran si unul tanar, care se odihneau la umbrele a doi magari, sub un colt de stanca mai proeminent. Cel batran mi-a oferit o kefiya, naframa lor traditionala, care sa ma fereasca de razele soarelui. I-am platit omului douazeci de shekeli si mi-am vazut de drum. Cel tanar a coborat, calare pe magar, impreuna cu noi si s-a intretinut cu Eyad in timp ce ma privea lung, de parca eram de pe alta lume. De fapt, chiar eram, probabil ca nu vazuse prea multe fete imbracate in blugi & tricou cu Bob Dylan si cu o kefiya in jurul capului. Ierihon, cel mai vechi oras al lumii Apoi am urcat spre nord si, cu exceptia catorva controale lejere, nu au mai fost probleme. La intrarea in Ierihon, cel mai vechi oras de pe glob, cu o existenta neintrerupta de peste 11 mii de ani, am petrecut ceva vreme conversand cu soldatii palestinieni, care sunt foarte prietenosi si se bucura de rarele momente in care vad turisti. Tii cu Fatah sau cu Hamas?, m-au intrebat glumind. Fatah, bineinteles, le-am raspuns si toti au aclamat. Hamas ne fac numai probleme, au continuat, din cauza lor nu avem inca tara noastra, sa ne construim case si sa ne trimitem copiii la scoala. Poate totusi in timp se rezolva, am spus, dar n-am citit prea mult optimism in ochii lor. Ierihonul e departe de ceea ce promitea Vechiul Testament cand l-a dat drept referinta pentru Pamantul Fagaduintei. Centrul orasului consta intr-un sens giratoriu tivit cu dughene si restaurante cu un aer usor insalubru. Chiar si asa, insa, Al-Essawi este stabilimentul cu cel mai bun labneh pe care l-am mancat vreodata. Ramallah, in plina fervoare culturala Urmatoarea oprire a fost la Ramallah, capitala de facto a Autoritatii Palestiniene. Este foarte important, mi-a zis Eyad, sa mergem la Mukataa, sediul executiv central, acolo unde este inmormantat Yasser Arafat, fondatorul partidului Fatah si initiatorul acordului de pace cu statul Israel. Moartea lui Arafat a survenit in 2004 in Franta, cauza acesteia fiind si acum subiectul multor speculatii. Mausoleul este cu adevarat impresionant: o constructie din sticla si calcar pe care doi soldati palestinieni imbracati solemn o pazesc stand de-o parte si de alta a ei. In stanga mausoleului se inalta o moschee cu arhitectura postmoderna, demna de un muzeu de arta contemporana. Ramallah, cu o populatie de aproximativ 120 de mii de persoane, este cel mai cosmopolit oras din Palestina. Strazile sale largi sunt intesate de oameni care se preumbla dintr-o parte in alta, la cumparaturi sau in cautarea unei cafenele mondene. Un elan de sincronizare cu Occidentul se simte la tot pasul. Daca femeile mai in varsta inca isi mai acopera capul, tinerele poarta blugi si bluze cu bretele. Moda emo a ajuns si la pustii de aici, ceea ce ma face sa o apreciez si mai mult, fiindca, iata, ne uneste pe toti. Ramallah este un oras liberal, unde au loc multe evenimente culturale, de la spectacole de teatru, la concerte de muzica house si la cercuri de poezie, fiind sediul multor organizatii militante. Nu e de mirare ca primaria e condusa de o femeie, Janet Mikhail. Am facut o plimbare in jurul monumentului cu lei din centru, rastimp in care am savurat un suc proaspat de morcovi de la unul dintre fructobarurile atat de populare aici. L-am intrebat pe Eyad ce face cand nu e sofer si mi-a raspuns ca isi petrece timpul cu nevasta. Doar una?, am zambit. Una si buna, finca de zece ani legea nu ne mai lasa sa avem mai

mult de o nevasta. Si-ti pare rau?, am continuat. Nu, pentru ca o iubesc. Mi-a daruit trei copii. Lucreaza la un centru cultural din Betleem si sunt mandru de ea. Si tatal meu a avut doar o singura nevasta, pe mama. Noi, musulmanii, ne iubim familiile la fel de mult ca evreii si crestinii. Another Brick in the Wall Din Ramallah inapoi la Tel Aviv nu poti sa ajungi decat supunandu-te unor controale riguroase. Chiar pe aici trece zidul care desparte Israelul de Teritoriile Palestiniene. Indiferent de motivele politice care i-au facilitat existenta, zidul de beton de opt metri inaltime iti da fiori reci, chiar daca afara sunt peste 40 de grade. Insotita de doi pusti palestinieni, care vand guma de mestecat expirata la 10 shekeli bucata, studiez lucrarile de grafitti ale artistilor activisti, inclusiv ale faimosului britanic Banksy. Mesaje pacifiste, ultranationaliste sau pur si simplu mazgaleli zidul asta le adaposteste pe toate, fara discriminare. Nu de mult, Roger Waters de la Pink Floyd s-a abatut pe-aici, scriind versuri din Another Brick in the Wall. Ierusalim, Orasul Sfant al dezbinarii La prima ora a diminetii, ma indrept catre statia de autobuz, trecand pe langa vechile case ale cavalerilor cruciati, pe Bulevardul Kepler din Tel Aviv. Cand stai la coada la bilete si-i ceri unui vanzator cu barba carunta one ticket to Jerusalem, please, oricat de dur ai fi, tot te coplesesc emotiile. Statia e ticsita cu soldati fete si baieti galagiosi care isi cara anevoie pustile automate M16. Trebuie sa le fie tare incomod, gandesc eu, pentru ca le tin agatate de umar cu o cordeluta, atarna greu si se lovesc de toate cele. Dupa ce-mi fac loc in autobuz dand din coate, ma asez langa un soldat si langa pusca lui sprijinita cam neglijent intre scaune. La fiecare hurducatura, teava ma loveste in genunchi. Zambeste jenat si-i raspund simpatetic. Asta e, nu am voie sa ma plang. Drumul dureaza cam patruzeci de minute, dupa care autobuzul ma lasa la intrarea in Ierusalim, pe dreapta, in statia centrala. Zidul Plangerii si Muntele Templului Am intrat pe poarta Jaffa si am strabatut stradutele inguste, pavate cu piatra, care formeaza un bazar labirintic, de unde poti cumpara orice de la tricouri cu Guns & Moses, Jesus Loves You sau Free Palestine, la naut, cafea si mirodenii, pietre pretioase, obiecte religioase sau decoratiuni. Intr-un final, am ajuns la Zidul Plangerii, cel mai sacru loc al israelienilor. Se spune despre Zidul Plangerii, singura parte ramasa dupa daramarea celui de-al Doilea Templu de catre romani (70 e.n.), ca nu a fost niciodata parasit de Dumnezeu. Zidul functioneaza ca o sinagoga in aer liber, unde orice persoana, indiferent de credinta, este invitata sa se reculeaga si sa lase un biletel cu o rugaminte adresata divinitatii. Locul este intesat de soldati si evrei ultrareligiosi, acestia din urma in imbracamintea lor traditionala, iar intrarea si iesirea presupun controale severe. Asta pentru ca dincolo de Zid se afla Muntele Templului, zona controlata de Autoritatea Palestiniana. Vechiul Testamentil desemneaza drept locul Facerii Lumii si totodata locul unde lui Avraam i s-a cerut sacrificarea fiului sau, Isaac. In urma cu aproape trei mii de ani, regele Solomon a construit aici Primul Templu, lacasul Chivotului Legii, cu cele zece porunci ale lui Moise. In prezent, pe locul cu pricina se inalta Moscheea Al-Aqsa, venerata de musulmani, conform Coranului, pentru faptul ca aici a poposit Profetul Mahomed inainte sa se inalte la ceruri, in secolul al VII-lea dupa Hristos. Evreilor le este strict interzis accesul dincolo de zid, din motive atat religioase, cat si politice, iar crestinii au un acces limitat, cu pasaport in regula si dupa controale riguroase, ca la trecerea frontierei. E greu sa nu fii tulburat de lipsa de intelegere a aproapelui fata de aproape care caracterizeaza atat de brutal Orasul Sfant. De la Gradina Ghetimani la Dealul Golgotei Am iesit pe Poarta HaAshpot si mi-am continuat drumul in afara zidurilor, pe o arsita infernala, pana la Gradina Ghetimani, locul unde Iisus s-a rugat dupa Cina cea de Taina. Alaturi se afla grota unde e inmormantata Fecioara Maria, insa accesul mi-a fost interzis de catre niste maicute intamplator de nationalitate romana, pe motiv ca se face curat. Am intrat din nou in cetate pe Poarta Leilor, unde incepe Via Dolorosa Drumul Patimilor, parcurs de Iisus dupa momentul judecatii. Traseul strabate cartierul musulman de la un cap la altul, terminandu-se la Biserica Sfantului Mormant, asezamant ortodox, construit pe Dealul Golgotei. De data aceasta, pelerinii sunt imbiati sa cumpere din bazaruri crucifixuri la oferta (trei la pret de doua si bonus un breloc cu Fecioara Maria), icoane medievale facatoare de minuni pictate alaltaieri si cununi de spini din plastic.

Experienta Ierusalimului, departe de pulsul de spiritualitate pe care ma asteptam sa-l simt aici, mi-a lasat un gust amar. O lume in care copiii se maturizeaza prea devreme, purtand pe umeri povara ca s-au nascut la confluenta a trei mari religii care, in ciuda faptului ca au mai multe lucruri in comun decat diferentele care le separa, continua sa fie adverse. O lume in care copiii sunt condamnati sa plateasca si sa perpetueze intoleranta parintilor fata de semenii lor. Dar speranta exista, totusi. Dincolo de interesele religioase, dictate de interese politice, la randul lor dictate de interese economice, am invatat ca spiritul uman este acelasi in toate colturile lumii. Atata timp cat toti ne nastem la fel, iubim la fel, murim la fel, orice bariere asezate intre noi nu pot fi decat vremelnice si surmontabile. Intifada Din 1967, cand Cisiordania a fost anexata Israelului in urma Razboiului de 6 Zile cu Iordania, pana in 1987, anul Primei Intifade, palestinienii au avut drept de libera circulatie pe teritoriul Israelului si in Gaza. Intifada, denumirea araba pentru revolta, a avut ca principale ingrediente cocktailurile Molotov si atentatele sinucigase comise pe tot teritoriul Israelului. Dupa semnarea Acordului de la Oslo, in 1993, au urmat cativa ani de relativa prosperitate pentru palestinieni, oprita sangeros de cea de-a Doua Intifada, in 2000. Protestele palestinienilor s-au soldat cu ciocniri armate intre extremisti si fortele militare israeliene, care au atins apogeul in momentul cand doi rezervisti rataciti pe teritoriul palestinian au fost linsati public, iar corpurile mutilate le-au fost tarate in uralele multimii pe strazile Ramallei. In perioada urmatoare, pe langa nbusiri sngeroase, Israelul a autorizat construirea zidului din sarma ghimpata si beton, care demarcheaza fizic Cisiordania, dar patrunde si pe teritoriul palestinian, limitand pentru cateva comunitati accesul la apa, la scoala si la servicii medicale. Activisti din intreaga lume, inclusiv israelieni, condamna vehement Zidul, insa nimeni nu poate nega faptul ca incidentele teroriste, inclusiv cele sinucigase, s-au redus pana aproape de zero in ultimii ani. Intr-un interviu din martie 2008, Ramadan Abdallah Shalah, liderul Jihadului Islamic Palestinian, s-a plans unui ziar din Qatar ca Zidul limiteaza posibilitatea fortelor de rezistenta sa patrunda adanc in Israel ca sa duca la infaptuire atentate sinucigase, dar asta nu inseamna renuntarea totala la Intifada, ci doar cautarea unor noi modalitati de infaptuire a ei. Este exact lucrul de care umanitatea avea nevoie: inca un politician care sa puna cauza lui mai presus de viata cetatenilor pe care ii apara. Capitala a doua state Ierusalimul, capitala Israelului, este casa a aproximativ 750 de mii de locuitori, daca punem la socoteala si aripa de est, aflata sub jurisdictia Autoritatii Palestiniene. Cea mai mare parte a asezarii se intinde in afara Orasului Vechi, aici aflandu-se sedii administrative, universitati, centre culturale si alte institutii. Insa esenta se afla in interiorul zidurilor. Tocmai de aceea, in decursul istoriei, Ierusalimul a fost distrus de doua ori, asediat de 23 de ori, atacat de 52 de ori si capturat de 44 de ori. Nici astazi treburile nu sunt tocmai armonioase. Suprafata de sub 1 kilometru patrat a Orasului Vechi este divizata in patru sectoare: cartierul musulman, cartierul evreiesc, cartierul crestin si cartierul armenesc. Datorita importantei sale politice, atat Israelul, cat si Palestina isi disputa Ierusalimul drept capitala, iar linia de demarcatie dintre cele doua teritorii trece prin mijlocul orasului. Statutul Ierusalimului, in special cel privitor la administrarea locurilor sfinte, este in continuare unul controversat.

Israelul, sub atac


20 Mai 2007 Carmen Gavrila Rachetele palestiniene determina autoritatile israeliene sa transfere armatei prerogativele civile.

Israelul a declarat starea exceptionala, iar armata a preluat ieri autoritatea in localitatile din sudul tarii, aflate sub o ploaie de rachete palestiniene lansate din Fisia Gaza. Masura ofera armatei toate prerogativele administratiei civile si mai ales acelea ale politiei. Armata poate ordona, la nevoie, inchiderea scolilor, a institutiilor publice, a drumurilor, a companiilor private si publice, fara sa mai aiba nevoie de acordul institutiilor care le administreaza. Starea exceptionala se aplica pe o raza de sapte kilometri in jurul Fisiei Gaza. Raidurile israeliene din ultimele zile nu au avut efect, iar rachetele militantilor Hamas au continuat sa cada peste orasele israeliene din apropierea Fisiei Gaza. Replica israeliana si declararea starii exceptionale se suprapun pe un nou armistitiu fragil intre Hamas si Fatah. Ciocnirile dintre gruparile palestiniene au continuat toata saptamina trecuta, iar acordurile de incetare a focului au rezistat de multe ori doar citeva ore, pentru ca violentele sa fie reluate. Sub raidurile israeliene e putin probabil ca Hamas si Fatah sa se aseze la noi discutii pentru formarea mult aminatului guvern de uniune nationala. Armistitiul mediat de egipteni este al cincilea din ultimele opt zile. Replica israeliana se anunta dura. Pe principiul care domina Orientul Mijlociu - ochi pentru ochi, dinte pentru dinte - armata israeliana intentioneaza sa regleze conturile nu doar cu Hamas, ci si cu alte grupari militante care au lansat constant rachete asupra Israelului. Blocada asupra armelor pare ca functioneaza macar partial in Fisia Gaza, pentru ca rachetele Hamas sint fabricate in zona cu mecanisme improvizate si aproape ineficiente. Hamas a pus capat unui acord valabil sase luni in care nu mai atacase Israelul. Motivul a fost ca Tel Avivul si Washingtonul sustin deschis, inclusiv cu arme, gruparea Fatah. Membrii aripii armate a Fatah ataca Hamas cu arme noi si echipamente evident mai performante decit cele ale Hamas. Starea exceptionala declarata in Israel si lansarea ofensivei asupra Gaza au ca scop sa puna Hamas sub un tir incrucisat Fatah, de o parte, si aviatia israeliana, de cealalta.

Arabii recuceresc Ierusalimul facind copii


15 Mai 2007 Carmen Gavrila Arabii au toate sansele sa-i depaseasca la numar pe evrei in Orasul Sfint, in pofida masurilor restrictive.

Cu ajutorul natalitatii, arabii recuceresc Ierusalimul de Est, pierdut in 1967 in ceea ce ei numesc Nakba Ziua Catastrofei, care anul acesta a fost comemorata pe 15 mai. Intre timp, evreii sarbatoresc astazi "Ziua Ierusalimului", data la care orasul a fost alipit statului Israel, dupa ocuparea Cisiordaniei. Ironia istoriei Ierusalimului este resimtita mai ales in rindul celor aproximativ 245.000 de arabi care traiesc in Ierusalim si vad cum tot mai multi dintre ei isi pierd drepturile de a trai in oras. In 2006 fata de 2005, de sase ori mai multi arabi din familii care se aflau in oras de generatii au vazut cum le este retras dreptul de a locui in Ierusalim. Batalia pentru Ierusalim e permanenta si se desfasoara prin control demografic, in incercarea de anexare a partii estice, arabe, a Orasului Sfint. Autoritatile israeliene au incercat sa-si intareasca controlul construind cartiere pentru evrei de jur imprejurul celor arabe - legislatia internationala le considera colonii ilegale.

Subfinantarea administratiilor locale in zonele arabe a fost, dupa parerea mai multor organizatii internationale, inca o modalitate de a-i determina pe arabi sa plece din Ierusalim si sa se stabileasca in Ramallah sau Bethleem, in Cisiordania. In pofida tuturor masurilor, astazi doar 66% dintre locuitorii Ierusalimului sint evrei fata de 74% in 1967, arata un studiu publicat saptamina aceasta si care inregistreaza o crestere spectaculoasa a populatiei arabe. Rata natalitatii la arabi este dubla fata de cea a evreilor, mai arata studiul. Se pare ca acesta este motivul pentru care autoritatile israeliene au inasprit conditiile de sedere pentru arabi si au revocat multor arabi dreptul de asa-numita "rezidenta permanenta" garantat lor, initial, imediat dupa anexarea Ierusalimului de Est. "Rezidenta permanenta" cuprinde beneficii sociale, dreptul la munca si la vot in alegerile locale, dar nu si pasaport sau dreptul de a vota la alegerile nationale. Din 1995 pina acum, autoritatile israeliene au inceput sa revoce rezidenta arabilor care nu au putut aduce dovezi ca "centrul in care se desfasoara viata lor" este Ierusalimul. Dar formularea a facut ca dupa 4 ani masura sa fie anulata pentru ca, de fapt, permitea arabilor inapoierea in oras. Arabii pierd dreptul de rezidenta daca petrec mai mult de un an in strainatate sau obtin rezidenta ori cetatenie in alta tara.

Libanul il bintuie pe Olmert


01 Mai 2007 Carmen Gavrila Premierul israelian nu vrea, cu nici un chip, sa-si dea demisia, desi e acuzat de grave erori in razboiul cu Hezbollah din 2006.

Olmert a adormit la o ceremonie. El citise raportul noaptea. Comisia Winograd a dat un verdict mai dur decit se astepta oricine, mai lipsea cuvintul incompetenta, dar Ehud Olmert nu s-a aratat impresionat si a spus ca raportul nu face recomandari explicite de demisie, asa ca "vom folosi asta pentru a face corecturi unde e nevoie", a adaugat el si a atras atentia ca eventuale alegeri anticipate ar arunca Israelul in criza. Comisia a notat clar ca Olmert si guvernul sau impreuna cu armata poarta intreaga responsabilitate pentru aventura Israelului in Liban, incheiata cu esec, de vreme ce miscarea siita Hezbollah e departe de a fi fost distrusa.

Ultimatum arab: Pacea noastra sau razboi


28 Mar 2007 Carmen Gavrila Daca Israelul nu accepta planul de pace arab, viitorul va ramine in miinile "lorzilor razboiului", avertizeaza Arabia Saudita.

La summitul Ligii Arabe de la Riad, statele arabe arata ca nu mai au rabdare, nu mai vor negocieri nesfirsite cu Israelul si planuri de pace nepuse in practica. Cu Arabia Saudita pe post de lider, arabii s-au decis sa semneze un plan de pace propus de sauditi. Documentul presupune recunoasterea statului Israel la schimb pentru teritoriile arabe ocupate in urma razboiului din 1967 si infiintarea statului palestinian in Cisiordania si Fisia Gaza cu Ierusalimul de Est drept capitala.

Sauditii pacificatori "Noi am facut tot ce ne statea in putere in lumea araba", a declarat pentru "Telegraph" printul Saud alFaisal. "Acum depinde exclusiv de cealalta parte, pentru ca, daca pacea e dorita cu adevarat, nu e suficient ca numai o tabara sa vrea asta. E nevoie ca ambele tabere sa si-o doreasca la fel de mult", a adaugat printul Saud. Mingea, in terenul Israelului Statele arabe in frunte cu Arabia Saudita considera ca, daca acest plan arab de pace este refuzat de Israel, atunci destinul regiunii va trece din miinile celor care doresc pacea in cele ale "lorzilor razboiului". Printul Saud a exclus orice noi negocieri cu Israelul, spunind ca discutiile si compromisurile nu au avut nici un rezultat pina acum. "Alte tari arabe au recunoscut Israelul, si ce-au obtinut? De exemplu, Egiptul. Si atitudinea Israelului pentru o posibila pace nu s-a schimbat deloc", a adaugat categoric printul saudit. Israelul cunoaste planul propus de Arabia Saudita, dar are rezerve serioase, mai ales in legatura cu o posibila intoarcere a refugiatilor palestinieni. Diplomatie antiiraniana De ce preia Arabia Saudita tot mai des, in ultima vreme, rolul de diplomat-sef al regiunii? Sauditii si in general statele arabe par sa doreasca tot mai mult o pace cu Israelul, mai ales in conditiile in care din mijlocul lor se afirma tot mai mult un strain - indo-europeanul Iran. Agenda Iranului a fost perceputa, inca de la revolutia Islamica siita din 79, ca o amenintare la adresa arabilor, majoritar sunniti. Arabia Saudita a preluat conducerea in frontul impotriva Iranului, ba chiar a lansat un avertisment Teheranului "Nu ne deranjeaza Iranul, dar daca vrea rol de lider, sa vada mai intii daca este si in interesul celor pe care vrea sa ii conduca", a spus printul Saud. Umbra nucleara Asa cum in 79, statele arabe sunnite se temeau ca Iranul va exporta revolutia islamica siita si le va subrezi prin influenta minoritatilor siite, acum in 2007 aceleasi state arabe se tem de un Iran nuclear. Cu arma nucleara Iranul ar domina fara apel regiunea. Printul Saud a spus diplomatic ca tara sa nu va cauta sa obtina arme nucleare, ca reactie la un eventual Iran nuclear. "Nu vom face asta in nici o circumstanta", a declarat Saud pentru "Telegraph". Dar dupa un moment de tacere a completat: "Nici o circumstanta previzibila." comentarii 1 lucid 28-Mar-2007 22:39 Titlu prapastios. Cat pe-aci sa cred ca vom avea un nou razboi de sapte zile. Aiurea, ziaristi gugustiuci, in culise se pregateste un mare targ: impartzirea Irakului, impacarea Siriei cu Israelul, sacrificarea Libanului, pozitzii permanente pentru marines in statele Golfului. Ii doare pe sauditzi si

pe hashemitzi de palestinieni de nu mai pot. Om trai si om vedea.

Hamas ar recunoaste Israelul


11 Ian 2007 Carmen Gavrila Liderul miscarii palestiniene Hamas, Khaled Meshaal, aflat in exil la Damasc, a declarat ca statul Israel este o realitate. Mai mult, Meshaal a promis ca Hamas ar putea recunoaste oficial Israelul daca si cind va fi creat un stat palestinian. Doar Occidentul e surprins Cuvintele lui Meshaal au fost imediat interpretate ca semnalul cel mai apropiat de o recunoastere de catre Hamas a Israelului ca stat. In Fisia Gaza, declaratia lui Meshaal nu a provocat surpriza. Jurnalistul palestinian Safuad Khahlout, apropiat de Hamas, a comentat pentru "Cotidianul" ca Meshaal nu a facut decit sa repete ceva ce miscarea spune de multa vreme.

Hamas se straduieste sa fie partid politic Safuad Khahlout a explicat ca recenta declaratie a liderului Hamas a fost gresit interpretata in presa occidentala si americana: "Nu e vorba despre o "inmuiere" a tonului Hamas referitor la recunoasterea statului Israel. Cind a venit la putere Hamas, nu a validat acordurile anterioare dintre Autoritatea Palestiniana si Israel privind recunoasterea, pentru ca a vazut ca Tel Aviv-ul nu si-a respectat partea din intelegeri, dar Hamas n-a zis ca nu ar accepta niciodata Israelul". Ce vrea Hamas Problema este ca Hamas cere nu orice fel de stat palestinian, ci unul in granitele din 1967, inainte de Razboiul de 6 zile. Chiar si simpatizantii miscarii, precum Safuad Khahlout recunosc ca e aproape imposibil ca Israelul sa accepte vreodata granitele din 67. Intr-un interviu publicat anul trecut in "Cotidianul", purtatorul de cuvint al Hamas, Ghazi Hamad, a precizat ca in programul politic de guvernare al miscarii nu este specificata recunoasterea statului Israel - "Ne vom schimba parerea dupa ce vom vedea statul palestinian creat si recunoscut efectiv".

Jihadul Islamic respinge orice negociere cu Israelul


26 Oct 2006 Carmen Gavrila Yafez Azzam, lider spiritual al Jihadului Islamic, se afla pe lista Israelului cu cei mai cautati teroristi. A supravietuit mai multor operatiuni de lichidare si nu renunta la agenda razboinica. Jihadul Islamic a fost de acord cu initiativa formarii noului guvern palestinian de unitate nationala, din pacate esuata? Da, Jihadul Islamic a spus ca va sprijini noul guvern, in speranta ca ii va scoate pe palestinieni din criza. Ati fi dispusi sa faceti parte dintr-un guvern, de pilda de uniune nationala? Nu, nu vrem sa facem parte din guvern.

In general, politica noastra a fost si este sa nu participam la nici un guvern palestinian. Noi, Jihadul Islamic, avem o situatie speciala si un program de neimplicare politica. Comunitatea internationala cere reluarea negocierilor de pace cu Israelul si recunoasterea lui ca stat. Ati sprijini un guvern care ar face asta? Bineinteles ca nu. Nu vom mai sustine guvernul care ar face asta. Palestinienii au tot negociat cu Israelul, iar rezultatul a fost zero. Jihadul Islamic nu va sustine nici un guvern care sa recunoasca Israelul, care sa negocieze cu Tel Avivul. Noi de multa vreme am tot zis ca negocierile cu Israelul vor fi fara sfirsit si fara rezultat. Atunci care este solutia, dupa parerea dumneavoastra? Israelul joaca un rol foarte important si e cauza nenorocirilor palestinienilor, alaturi de SUA si chiar de tarile arabe. Avem drepturile noastre, iar Israelul ar trebui sa ne dea inapoi aceste drepturi. Sa inteleg ca nu credeti in ideea de doua state pentru doua popoare? Nu, noi, Jihadul Islamic, nu credem in asta, noi credem ca Israelul ar trebui sa accepte o solutie cinstita. Acesta e pamintul nostru, nu e permis sa fie luat si dat altora care n-au nici un drept asupra lui. O solutie trebuie sa tina cont de ce e corect, umanitar si, mai ales, sa fie respectata. Ce inseamna "solutie" pentru Jihadul Islamic, distrugerea statului Israel? Jihadul Islamic a transmis de multe ori acest mesaj... Nu vrem sa distrugem pe nimeni. Israelul ne distruge pe noi. Noi ne vrem doar drepturile. Israelienii neau ocupat paminturile, noi doar ne aparam si vrem inapoi ce e al nostru. Atit. Pentru SUA si alte tari, Jihadul Islamic este o organizatie terorista... Cine-s teroristi? Teroristi sint cei care au ocupat Irakul, au aruncat bomba atomica in Japonia, au aruncat sute de bombe in Liban. Noi doar rezistam ocupatiei. Bush e teroristul, el a adus razboaie peste tot in lume. El sprijina comportamentul brutal al Israelului si vrea ocupatie in Irak, el a sprijinit razboiul din Liban. Bush a recunoscut ca sint multe inchisori americane secrete si a arestat o multime de oameni in toata lumea. Cine este teroristul? Cel care porneste razboi cu toata lumea si impotriva credintei altora. Bush e teroristul. El a pornit razboi sfidind ONU si fara permisiunea ONU. Jihadul Islamic este acuzat ca e finantat de Iran. Cred ca exista o confuzie. Jihadul Islamic are o relatie foarte buna cu Iranul si o relatie de prietenie cu toti cei care sprijina lupta palestinienilor impotriva ocupatiei si care ajuta rezistenta. Jihadul Islamic are o buna relatie cu Iranul, pentru ca Iranul este impotriva ocupatiei israeliene si sprijina dreptul palestinienilor de a rezista si de a lupta pentru libertate. Dar Jihadul Islamic isi ia singur deciziile, nimeni nu ne influenteaza ori ne impune ceva. Nu le permitem prietenilor nostri apropiati sa intervina, sa ne

influenteze deciziile. (Carmen Gavrila, corespondent special al Radio Romania Actualitati in Liban) Cei mai periculosi Jihadul Islamic promoveaza instalarea unui regim islamic sunnit dupa modelul regimului siit iranian. Desi e miscare sunnita, are la baza filosofia ayatollahului Khomeini - teocratia. Sint faimosi, pentru ca de fiecare data cind procesul de pace a fost relansat au organizat atentate, inclusiv sinucigase, in Israel, ca sa determine oprirea negocierilor intre Autoritatea Palestiniana si Israel. Din anul 2000 pina in prezent, au trimis cel putin 40 de atentatori sinucigasi si au organizat zeci de atacuri.

"Il putem elibera si miine pe soldatul Gilad Shalit"


17 Sep 2006 Laura Cernahoschi, Carmen Gavrila

Ghazi Hamad - purtatorul de cuvint al guvernului Hamas al Autoritatii Palestiniene - explica in exclusivitate pentru "Cotidianul" care va fi soarta relatiei cu israelienii. Comunitatea internationala cere eliberarea soldatului israelian Gilad Shalit. Ce aveti de gind? Nu e nici o problema sa il eliberam pe Gilad Shalit. Il putem elibera si miine. Dar trebuie sa avem grija si noi de prizonierii nostri. Daca Israelul are la noi un soldat, la ei sint mii de prizonieri palestinieni. Gilad Shalit e la noi cam de doua luni, dar in inchisorile israeliene sint palestinieni inchisi si de 25 de ani, de 12 ani, de zece ani.

Sint chiar si batrini, femei si copii. Daca in clipa asta Israelul e gata de un compromis, chiar de miine Gilad Shalit ar fi liber. Cred ca problema prizonierilor palestinieni nu este doar una politica, ci si umanitara. Pina acum lumea intreaga a facut presiuni asupra palestinienilor, dar nimeni nu a facut

presiuni si asupra israelienilor sa elibereze oameni. In prezent sint aproximativ 4.000 de palestinieni in inchisorile israeliene, unii fara sa fi ajuns in fata unui tribunal. Cind va avea efectiv Autoritatea Palestiniana noul guvern de unitate nationala? Sintem inca in stadiul discutiilor, al negocierilor. Pina acum am finalizat programul politic, aprobat de toate partidele si factiunile. Acum incepem negocierile privind distribuirea minis-terelor. In citeva zile, cel mult doua saptamini, vom fi gata, pentru ca am stabilit deja in linii mari cine va conduce fiecare minister. Una dintre conditiile puse de comunitatea internationala pentru a sustine noul guvern este ca Autoritatea Palestiniana sa comunice cu Israelul. A avea o relatie cu Israelul, este ceva diferit de a recunoaste Israelul. In "documentul prizonierilor", care se va afla la baza programului nostru politic, nu se mentioneaza recunoasterea Israelului ca stat. Dar in acelasi timp il lasam pe presedintele Abbas sa continue negocierile de pace cu Israelul. Hamas nu va pune obstacole in calea negocierilor, dar vom impune anumite limite, pentru ca directia politica sa fie cea corecta. Asta pentru ca experienta ne-a aratat ca, de exemplu, presedintele Yasser Arafat a petrecut 12 ani in negocieri si a semnat multe acorduri cu Israelul, dar fara nici un efect, dimpotriva, mai multa varsare de singe, mai multe distrugeri. Acum e prima oara in istoria noastra cind toate factiunile palestiniene, dar si cele de rezistenta, sint unite sub o singura "umbrela" politica. Cred ca asta ne va ajuta mult in drumul nostru spre independenta. Care va fi politica noului guvern in plan intern si in plan extern? Programul politic este foarte clar: un stat palestinian in granitele din 1967, Ierusalimul - capitala, dreptul refugiatilor de a se intoarce, eliberarea prizonierilor, un stat liber fara noi incercari de colonizare israeliana. Vrem sa avem o tara ca oricare alta in lume. Acum asteptam de la comunitatea internationala sa ne ajute in acest sens. Poate ca ne va impune niste preconditii, precum renuntarea la violenta, dar cred ca nu sintem obligati sa raspundem la toate conditiile, pentru ca Israelul continua cu agresiunile si isi extinde colonizarea. Mai intii vrem ca de altfel comunitatea internationala sa exercite presiuni nu asupra noastra, care sintem victimele ocupatiei, ci asupra Israelului. Sa primim inapoi pamintul si sa se intoarca refugiatii sint lucruri care depind doar de Israel. Iata cum e Fisia Gaza acum, e ca o inchisoare, nu putem calatori, de aproape doua luni, totul e inchis, nu putem face exporturi ori importuri, nu putem face nimic. Comunitatea internationala ar trebui sa fie corecta, sa lucreze echilibrat cu ambele parti, nu vrem sa ne favorizeze pe noi. Sinteti sau nu de acord cu ideea de doua state pentru doua popoare? Acest stat de care vorbim este al nostru si a fost furat de Israel, de 50 de ani. Cred ca israelienii ar trebui pedepsiti pentru asta, pentru ca i-au facut pe palestinieni sa traiasca precum refugiatii, in conditii de mizerie, iar acum, cind cerem doar inapoierea pamintului nostru, ei ne pun conditii. Israelienii, dupa parerea mea, sint foarte ciudati, nu stii la ce sa te astepti. Ne vom schimba parerea dupa ce vom vedea statul palestinian creat si recunoscut efectiv. (Carmen Gavrila) Abbas a inghetat guvernul de unitate nationala Deoarece premierul Haniyeh refuza sa recunoasca acordurile de pace cu Israelul, presedintele Abbas a intrerupt negocierile cu formatiunea Hamas. Presedintele Autoritatii Palestiniene, Mahmud Abbas, a intrerupt negocierile de formare a unui guvern de unitate nationala, deoarece Hamas a refuzat sa recunoasca acordurile de pace existente cu Israelul. Incercarile de a forma guvernul de unitate nationala aveau drept scop recapatarea ajutorului occidental pentru Autoritatea Palestiniana, intrerupt in martie, deoarece guvernul Hamas a refuzat sa renunte la violenta si sa recunoasca acordurile de pace cu israelienii. Neacordarea ajutorului direct a condus Autoritatea Palestiniana aproape de faliment, functionarii publici neprimindu-si salariile de luni intregi. Acorduri nerecunoscute Ahmad Abdel-Rahman, unul dintre asistentii lui Abbas, a declarat ca negocierile cu Hamasul vor fi intrerupte pina ce presedintele se va intoarce de la New York, in cursul acestei saptamini, de la reuniunea ONU. Asistentul a insistat ca la baza impasului se afla declaratiile actualului premier Hamas, Ismail

Haniyeh. Acesta insistase simbata ca "scrisoa-rea prizonierilor", documentul care se afla la baza formarii unui guvern de unitate nationala, "nu recunoaste ocupatia" (adica statul israelian) si nici acordurile de pace. In schimb, acordul de guvernare nationala, la care s-a ajuns luni, prevede recu-noasterea acordurilor, conform asistentilor lui Abbas. "In momentul in care presedintele incearca sa ii faca pe reprezentantii internationali sa accepte guvernul de unitate nationala, Hani-yeh si oficialii Hamas anunta ca nu recunosc acordurile si se dau inapoi de la acordul la care s-a ajuns cu presedintele Abbas", a declarat Abdel-Rahman. Premierul Haniyeh a anuntat insa ca nu este vorba despre "inghetarea" negocierilor, ci doar despre aminarea lor pina la intoarcerea presedintelui Abbas in teritoriile palestiniene. Haniyeh a negat ca ar fi dat inapoi de la acordul la care s-a ajuns luni. Diferenta SUA-UE Ideea unui guvern de uniune nationala din care sa faca parte si Hamas a fost respinsa de administratia SUA in actualele conditii. In schimb, Uniunea Europeana a salutat acordul la care s-a ajuns luni intre Abbas si Hamas. De asemeni, oficialii europeni au declarat ca ajutoarele directe ar putea fi reluate catre Autoritate, pentru a evita o criza economica palestiniana si mai profunda. (Laura Cernahoschi) 3 comentarii 1 elan 18-Sep-2006 10:15 PT INFORMAREA CITITORILOR: 1. Detinutii palestinieni din inchisorile israeliene sint condamnati pt omucidere (cu pedepse lungi, intrucit in Israel nu exista pedeapsa cu moartea) atentate si delicte legate de securitatea statului, printre ei un numar de femei, insa nu minor. 2. De la infiintarea Autoritatii Palestinieni Israeluil nu a mai creat noi colonii, ba chiar a redus cele existente, in Gaza nu mai exista astazi nici o colonie si nici un colonist; Statul Palestinian poate fi decalarat in orice moment la ONU nimeni nu ar putea impiedica aceasta decizie a Autoritatii Palestiniene, fie ca Israelul s-ar opune fie ca nu; "dreptul refugiatilor de a se reintoarce" inseamana in viziunea conducerii palestiniene nu intoarcerea in viitorul Stat Palestianin ci in teritoriul Israelului a celor doua milioane de refugiati aflati la a treia generatie; "Ierusalimul -capitala" - conform rezolutiei ONu din 29 nov 1947 care prevedea crearea unui Stat Evreiesc si a unui Stat Arab -Ierusalimul trebuia sa fie un "oras international"- statele arabe respingind rezolutia Onu soarta Ierusalimului a fost decisa prin razboiul din 1948, orasul a fost injumatatit intre Israel si Iordania pina in 1967 cind partea estica a fost cucerita de catre Israel impreuna cu Cisiorania. Ierusalimul numara astazi 66% populatie evreiasca si 34%populatie araba. 3. "Furat de Israel" - in caz ca teritoriile la care se refera vorbitorul ar fi fost "furate" puteau fi furate numai de la Iordania (Cisiordania) si respectiv Egipt (Gaza) intrucit pina la razboiul din 1967 acestea erau tarile carora le apartineau teritoriile respective, aspiratiile nationale ale palestinienilor ne fiind vreodata exprimate inainte de aceasta data. 4. Mizeria in care intr-adevar traiesc cetatenii taberelor de "refugiati" (chiar si dupa 60 de ani) se datoreaza conducerii proprii (si nu Israelului care nu este implicat in administarea acestora) interesate de existenta unei enorme oale de presiune si disperare usor de canalizat spre acte de terorism. 5. Vorbitorul se fereste expres de la raspunsul la intrebarea privind acceptarea principiului "doua tari pt doua popoare" (formulat de stinga israeliana) intrucit pt ideologia Hamas nu poate exista decit o singura tara pt un singur popor fie ele consecintele oricare ar fi. raspunde 2 TrebekAlex 18-Sep-2006 14:12 pt. elan

In teritoriile palestiniene,care sunt sub ocupatie israeliana, armata israeliana ucide si aresteaza palestinieni (indiferent de varsta, sex) la discretie si fara frica de a raspunde in fata legii. Chiar in ultimele luni o buna parte dintre parlamentarii si membrii cabinetului palestinian au fost arestati pentru simplul motiv de a fi membrii ai formatiunii Hamas, castigatoare in ultimele alegeri. In ce priveste punctele 2, 3 si 4 va ofer doua citate dintr-un articol scris de un profesor de origine evreiasca de la universitatea din Southampton, Marea Britanie (http://comment.independent.co.uk/commentators/art icle1197235.ece): "Chiar crearea statului Israel a necesitat un act terorist. In 1948, cei mai multi dintre cetatenii indigeni ne-evrei au fost alungati din partea Palestinei ce va deveni in final Israel. Aceasta actiune a fost planuita cu grija. Fara ea nu era posibila infiintarea unui stat cu o majoritate si specific evreiesc. De la 1948 <arabii israelieni>, acei arabi care au reusit sa evita expulzarea, au avut parte de o continua discriminare. Intr-adevar, multi au fost dislocati in interiorul noului stat sub pretextul <ratiunilor de securitate>, in realitate insa, pentru a li se confisca pamantul si a fi dat la evrei. " "Campania incununata cu succes a Israelului de a reduce la tacere criticarea exproprierii initiale si continue a palestinienilor indigeni nu le lasa acestora din urma nici o optiune in afara de aceea de a apela la rezistenta violenta. Pentru ca au ales Hamas - singurul partid care, in ochii palestinienilor, nu a renuntat inca la cauza lor - populatia palestiniana din Gaza si West Bank a fost supusa unei campanii israeliene de infometare, umilire si violenta. <Retragerea> nesincera din Gaza, si blocada care a urmat, a asigurat o cronica a violentei care, pana acum cuprinde trimiterea de catre palestinieni a rachetelor Kasem, capturarea unui soldat israelian, si aproape reocuparea Gazei de catre israelieni. Ceea ce vedem este mai multa ura, mai multa violenta din partea palestinienilor, mai multa umilire si pedepse colective din partea israelienilor - toate intariri folositoare pentru mentalitatea de victima si pentru statutul vacii sfinte a suveranitatii israeliene. Adevarul este ca niciodata nu ar fi fost posibila o partitie a Palestinei prin mijloace acceptabile etic. Israel a fost creat prin teroare si are nevoie de teroare pentru a-si ascunde imoralitatea sa de esenta. Oricand exista o licarire de stabilitate, statul ordona o anumita asasinare, ca aceea in Sidon care a precedat criza curenta din Liban, stiind foarte bine ca aceasta nu aduce securitate, ci mai multa violenta. Unilateralismul israelian si ciclul violentei se alimenteaza unul pe altul." Vreau sa mai adaug doar ca afirmatia potrivit careia "statul palestinian poate fi creat in orice moment" nu o pot lua decat ca o gluma. "Dreptul refugiatilor de a se reintoarce" este un drept prevazut in legislatia internationala, si un refugiat nu se poate reintoarce decat la locul de unde a fost gonit, deci pe teritoriul Israelului (vezi citatele de mai sus). Referitor la punctul 5, in majoritatea articolelor despre situatia din Orientul Mijlociu, i se reproseaza Hamas ca nu vrea sa recunoasca statul Israel, stiindu-se foarte bine ca in situatia de fata, cu teritoriile palestiniene alate sub ocupatie israeliana, a face acest lucru nu inseamna decat a accepta situatia actuala. Politica de apartheid practicata de Israel fata de palestinieni, crimele, umilintele, distrugerile, confiscarile de proprietati carora palestinienii trebuie sa le faca fata sunt semne clare ca Israel nu doreste de fapt un stat palestinian. Faptul ca ziarul Cotidianul a permis publicarea interviului cu purtatorul de cuvant al Hamas este un fapt de remarcat. Pana acum nu am avut parte decat de articolele pro-Israel ale Laurei Cernahoschi si a inca unui june al carui nume nu mi-l amintesc. raspunde 3 elan 18-Sep-2006 16:17 PT D-L TREBEK SI CITITORI:

1. Teritoriile palestiniene nu se afla sub ocupatie israeliana ci sub Autoritatea Palestiniana (cu exceptia coloniilor evreiesti punctuale). Armata israeliana opereaza arestari si lichidari ale persoanelor asupra carora exista date precise ca au planuit sau planuiesc atentate impotriva populatiei civile din Israel, intrucit Autoritatea Palestiniana nu isi respecta obligatia asumata si semnata de a lichida singura celule teroriste care opereaza de pe teritoriul Autoritatii Palestiniene. 2. Crearea Statului Israel in caz ca acesta a "necesitat un act terorist" (potrivit autorului citat, fie el de oprigine evreiasca sau nu) a fost un act al Organizatiei Natiunilor Unite; sa fie oare si aceasta Organizatie una terorista? La declararea Statului Israel o parte din populatia araba a ramas iar alta parte a fugit, in parte si minata de amenintarea ca cei care ar ramine dupa invazia fortelor arabe vor fi judecati ca tradatori, colaboratori ai evreilor. "Majoritatea si specificul evreiesc" se datoreaza faptului ca Statul Israel s-a delimitat conform zonelor in care populatia evreiasca era majoritara si nu in cele in care era minoritara (cum a fost Cisiordania sau Ierusalimul de est din care populatia evreiasca s-a refugiat in parte controlata de Israel, 1948). 3. Daca arabii israelieni ar fi fost victima unei continue discriminari nivelul de viata nu ar fi crescut in rindul populatiei arabe de 8 ori iar mortalitatea infantila nu ar fi scazut de 4 ori in comparatie cu fratii lor de peste granita Israelului iar miile de cereri de reintregire ale familiilor care asalteaza Ministerul de Interne de la Ierusalim nu ar fi exclusiv unilaterale: reintregirea familiilor prin obtinerea cetateniei israeliene. 4. "Campania de infometare umilire si violenta" - inseamana suspendarea dreptului la munca in Israel a sute de mii de palestinieni dependenti direct de Israel, ca raspuns la actiunile teroriste si a rachetele Kasam trase zilnic asupra oraselor Sderot si Ashkelon din sudul Israelului, actiuni pe care guvernul Hamas nu numai ca nu le condamna ci le sprijina fara a tine cont de suferinta propriului popor. "Rezistenta violenta"? Rezistenta la ce - daca in in Gaza nu mai sint trupe israeliene nici colonisti si Autoritatea Palestiniana detine deja 98% din Cisiordania? "Rezistenta" palestinienilor de ce nu s-ar manifesta mai curind in locuri de munca pe care sa le furnizeze chiar Autoritatea Palestiniana, la fel apa electricitatea, benzina si telefoanele ca sa nu mai fie dependenti de Israel ? "Unilateralismul israelian" s-a exprimat tocmai in retragerea unilaterala si neconditionata (interesant cum ar fi fost in opinia autorului o retragere "sincera") care a dus la un val de agresiune din partea celulelor teroriste din Gaza proaspat eliberata. 5. Daca cuiva posibilitatea declararii imediate a Statului Palestinian i se pare o gluma trebuie numai sa se documenteze sau sa-i intrebe direct pe cei in cauza daca este asa sau nu, e suficient sa ne amintim ca inca acum 10 ani Arafat era pe punctul de a o face si cu greu s-a lasat convins de catre Clinton sa accepte aminarea. 6. Daca Israelul nu ar fi dorit cu adevarat existenta unui Stat Palestian ar fi ramas in continuare la politica de considerare a OEP organizatie terorista si nu ar fi initiat si adus intregul aparat de conducere OEP de la Tunis in Gaza si Cisiordania pt a lua in miini proprii destinul poporului palestinian.

Acordarea ajutoarelor pentru reconstrucia Fiei Gaza este problematic


02.03.2009

Conferina statelor donatoare de la Sharm el-Sheikh, o ans pentru Gaza? Reprezentanii din peste 70 de state analizaz n Egipt stringenta reconstrucie a Fiei Gaza. Conferina ncearc s rspund unei ntrebri concrete: cine trebuie s primeasc banii? nc nainte de a ncepe conferina din Egipt, se tie deja c Uniunea European intenioneaz s participe la reconstrucia Fiei Gaza cu peste un miliard de euro, n vreme ce Statele Unite sunt pregtite s ofere 900 de milioane de dolari pentru acelai scop. Nici Germania nu st de-o parte, anunnd c este gata s ofere circa 100 de milioane de euro pentru Gaza. Indiferent despre ce sum va fi vorba, cea mai important ntrebare rmne cea privitoare la destinaia banilor, care nu ar trebui s ajung pe mna Hamas-ului. Muli analiti sunt de prere c n acest moment, crearea unui guvern palestinian de uniune ar fi un lucru salutar. Acest lucru reclam ns aplanarea nenelegerilor existente ntre palestinieni. Un astfel de guvern ar consolida simitor influena secularei grupri Fatah, apropiat preedintelui palestinian Mahmud Abbas.

Cldiri distruse n Fia Gaza n contextul politic actual, discuiile privitoare la reconstrucia Fiei Gaza favorizeaz antajarea palestinienilor dup principiul: nu exist guvern de uniune, nu exist nici bani. Se prea poate ca aceast abordare s fie pe placul multor actori implicai n procesul de reconstrucie a zonei, ns ea nu este n asentimentul tuturor. De pild comisarul european Benita Ferrero-Waldner, care vorbete despre obligaii morale. Cnd vorbim despre acordarea primului ajutor, unele condiii pur i simplu sunt imposibile. Avem n primul rnd responsabilitatea moral de a ajuta oamenii din aceast regiune, care se afl ntr-o situaie precar. O parte din bani trebuie ndreptai ctre infrastructur, vital pentru oameni. Acetia trebuie s poat tri. n Gaza trebuie fcut mult mai mult, afirm analitii. ns ct vreme n jurul preedintelui palestinian vor continua s graviteze diverse organizaii rivale, acest lucru este imposibil. Oamenii din Gaza sunt contieni de iminena unui rzboi civil dac situaia nu se va schimba, lucru pe care l cunosc foarte bine att Hamas-ul, ct i Fatah-ul. Zecile de grupri palestiniene par ns dispuse s ajung la un compromis i s formeze un guvern de uniune pn la sfritul lunii martie, intenie anunat chiar de acestea, joia trecut, la Cairo. Presa egiptean este de prere c o astfel de mpcare nu reprezint nimic altceva dect lipsa unei alternative viabile i nu are nici o legtur cu o posibil schimbare de ordin ideologic n tabra Hamas-ului. Jrgen Stryjak / Vlad Drghicescu

Palestinienii din Gaza 'salut' prezena dnei Clinton n regiune cu dou rachete spre Israel
Data: 2 mar 2009 Dou rachete au fost trase duminic spre sudul Israelului de ctre palestinieni din nordul Fiei Gaza fr s fac victime, informeaz Agerpres, citnd surse militare.

O rachet a explodat pe un teren viran din sudul oraului Ashkelon, n timp ce a doua a czut seara n curtea unei case din oraul Sderot, provocnd unele pagube materiale. Premierul israelian aflat la final de mandat, Ehud Olmert, declarase anterior c Israelul va riposta viguros la continuarea tirurilor de rachete din Fia Gaza mpotriva teritoriului su 'pentru ca organizaiile teroriste s neleag c Israelul nu este dispus s se resemneze' cu aceast situaie. Aceste ameninri au fost lansate n ajunul unei conferine a donatorilor n Egipt, care i propune s finaneze reconstruirea Fiei Gaza, unde cartiere ntregi au fost distruse de bombardamentele israeliene. Tirurile de rachete au loc n pofida ncetrii focului intrate n vigoare n 18 ianuarie i a prezenei n regiune a secretarului de stat american, Hillary Clinton, care va efectua mari i miercuri vizite la Ierusalim i Ramallah.

Romnia i Holocaustul
04.08.2011

Istoricul Liviu Rotman Interviu cu istoricul Liviu Rotman, profesor universitar la Facultatea de tiine Politice din Bucureti. Petre Iancu: Domnule Liviu Rotman, suntei profesor universitar la Facultatea de tiine Politice, suntei istoric, specialist ntre altele n chestiuni legate de Holocaust. S-au comemorat zilele trecute 70 de ani de la Pogromul din Iai, un masacru terifiant cu semnificaii multiple. S vorbim mai nti despre semnificaiile acestui Pogrom. Liviu Rotman: Da, ntr-adevr, n ultimele trei zile s-au comemorat prin diverse manifestri 70 de ani de la unul dintre marile pogromuri, de la marile masacre anti-evreieti ale celui de-al Doilea Rzboi

Mondial, ale Holocaustului, zile n care, doar la Iai, au fost omori n cele din urm, se pare, peste 13.000 de oameni, locuitori ai unui ora care purtau cu toii o singur vin: erau evrei. Erau oameni foarte diferii. Erau acolo oameni sraci i oameni bogai, oameni foarte cultivai i oameni care abia tiau s scrie sau s citeasc, erau liberali, oameni de stnga, erau conservatori... Repet, singura lor vin era apartenena la poporul evreu. De altfel, acesta este specificul Holocaustului, lipsa de criterii (altul dect cel etnic-religios) n masacrarea unei populaii. Sigur, orice masacrare este groaznic, ns lipsa de criterii este specific Holocaustului. Victimele exterminrilor: nu doar brbai, ci i femei i copii PI: n mod semnificativ, n acest masacru nu au fost ucii doar brbai valizi, ci i femei i copii. Ct de tipic este acest lucru, sau ct de important este acest lucru pentru ce s-a ntmplat ulterior? tim c Pogromul din Iai a fost urmat n acea perioad a verii anului 1941, ne aflm n cazul Pogromului n zilele de 27, 28, 29 iunie 1941, de operaiunile militare din Basarabia, din Bucovina, ocupate iniial de sovietici. Au urmat deportri masive de evrei, au urmat masacre de evrei, n satele din Basarabia, mceluri n care au fost ucii din nou nu numai brbai valizi, ci i femei i copii. Au urmat deportrile, au urmat uciderile prin nfometare n lagrele din Transnistria, omorrea evreilor ucrainieni la Odessa, e vorba de zeci de mii de oameni, de civili, femei, brbai, copii, btrni, ridicai din case, spnzurai, mpucai i aa mai departe. Ce semnificaie au toate acestea n contextul Holocaustului european? LR: n primul rnd ntresc teza, care n ultimul timp s-a consolidat, chiar dac nu este acceptat de toi, c n spaiul romnesc, n spaiul politic romnesc, n cadrul statului romn a existat Holocaust. n al doilea rnd, dac ne raportm exact la momentul acela, deci suntem n iunie, sfrit de iunie 1941 i comparm situaia evreilor din statele ocupate de Germania i din statele aliate, membre ale Axei, cum era i Romnia la acel moment, vom vedea c aciunea iniiat i pus n practic de Ion Antonescu, eful regimului, conductorul, cum se numea, este sau a fost o premier i este vzut ca un model pentru alii, inclusiv pentru naziti. Observaia nu mi aparine, ea a fost fcut pentru prima oar de un istoric apreciat al Holocaustului, Doctorul Paul Shapiro de la Muzeul Holocaustului din Washington, care arat c politica oficial a Axei legat de evrei era de masacrare, ntr-adevr, de exterminare, dar exterminare a brbailor. Aceast politic se va schimba la trei sptmni dup evenimentele de la Iai. Deci evenimentul de la Iai le-a premers. Sigur, mai trebuie s facem cercetri, dar este o ipotez de lucru, dup prerea mea corect, a modelului Iaiului n ceea ce s-a ntmplat. Mai mult dect att, prin amploarea evenimentelor, repet, suntem n iunie 1941, este cel mai important eveniment din zona ocupat i controlat de naziti, cu att mai mult cu ct, dup cte tii, Romnia nu era parte a Reichului, era un stat aliat, i totui aciunea mpotriva evreilor de la Iai este cel mai de amploare eveniment produs n aceast sfer de la nceperea a ceea ce numim Holocaust. C dup aceea vor fi altele care l vor depi e adevrat, dar ele se vor ntmpla dup. Implicarea autoritilor n atrociti PI: tim, ntre altele, c n timpul Pogromului din Iai au participat la masacru poliitii, jandarmii, militarii, Serviciul Secret a coordonat, se pare, ntreaga aciune, au participat ns i civili, parial narmai de militari, instituiile statului au participat la acest Pogrom. Ordinul a pornit chiar de la eful statului, a existat i un "ordin de curire a terenului", care a vizat operaiunile militare din Basarabia. n ce msur statul romn i-a asumat ceea ce s-a ntmplat atunci din ordinul autoritilor vremii? LR: Din nou un punct important trebuie subliniat. De aceea, poate legat de aceasta i poate cu asta ar i trebui s ncep, personal nu folosesc sau nu a dori s folosesc conceptul de pogrom, pentru c, potrivit dicionarelor, dar nu ntotdeauna dicionarele te pot servi, pogromul este o ridicare spontan a maselor mpotriva unei minoriti, de obicei evrei, dar i mpotriva altora, armeni etc. n iunie 1941 nu vorbim de o micare spontan, vorbim de evenimente proiectate din vrful piramidei statului, comunicate apoi n jos autoritilor militare i civile, evenimente n care instituiile statului au fost implicate din plin i au avut un rol de conducere la toate nivelele i de organizare, de logistic, dar i de execuie, cnd zic "execuie" m refer chiar la mpucarea cu gloane. n primul rnd, instituiile de for, dar nu numai ele, dar n primul rnd instituiile de for: Procuratur, Justiie, Poliie, Jandarmerie, Armat,ele au fost implicate plenar. Ordinul care provenea de la Ion Antonescu i care de fapt venea prin cabinetul su militar a fost transmis comandanilor militari ai frontului din acea zon. ntr-adevr, nainte de aceste zile, Antonescu a decis aa-zisul program mare; programul mare nsemna ndeprtarea evreilor din

zona rural, din trgurile care erau att de populate n vremea aceea de evrei, din mici orele, dar i din zonele care erau denumite, definite de guvern i de armat drept zone de securitate naional. Acestea erau, bineneles, frontiera i n primul rnd frontiera cu Uniunea Sovietic, care era zon de rzboi, deci n apropierea frontului, dar i din zone sensibile ca securitate, cum ar fi Valea Prahovei. Au fost deportri de evrei i din Ploieti, sau din porturi, au fost deportri de evrei din oraul Constana, pentru c era considerat, datorit flotei, datorit importanei sale strategice zon de securitate. Sigur, chiar dac nu a fost o deportare general a evreilor din aceste locuri, deportri au avut loc.O parte din ei au murit pe drum, o parte au ajuns n Transnistria, unii au reuit s se ntoarc la casele lor. n general, poate acest lucru e specific Holocaustului din Romnia, aciunile sunt proiectate ntr-un fel, dar ele nu ajung ntotdeauna s fie realizate din cauza haosului, din cauza unei anumite insubordonri sau a unei schimbri de decizii.

Inaugurarea Memorialului Holocaustului la Bucureti PI: nainte de a continua discuia, foarte important, despre concepte n istoriografie, mai ales n istoriografia Holocaustului, - o discuie foarte important cu nouti n dezbaterea de idei contemporane s ne oprim la chestiunea asumrii acestor crime de ctre statul romn. Asumarea LR: A vrea s spun c statul romn la nivelul planului politic, adic al conducerii de stat, i-a asumat responsabilitile privind Holocaustul. Dac facem un istoric, sigur tii c n perioada comunist era un secret de stat, nu se vorbea, era o tcere total, nici imediat dup 1990, dup instaurarea unui regim democratic nu s-a vorbit sau s-a vorbit greu (despre Holocaust). eful de stat, care are meritul de a fi vorbit primul i de a fi fcut o declaraie, e adevrat, nu n parlament, ci ntr-o scrisoare, dar care, sigur, datorit funciei a avut vizibilitate, este preedintele Emil Constantinescu. El a fcut acest lucru n 1997. Era un pas important n asumarea din punct de vedere politic a Holocaustului n Romnia. Apoi, toi ceilali efi de stat au fcut acest lucru i n cel de-al doilea mandat al su (a fcut-o) Ion Iliescu care a i semnat raportul comisiei Wiesel de cercetare a Holocaustului, raport pe care i l-a nsuit dup aceea i urmtorul preedinte, Traian Bsescu. Trebuie spus, pentru c lucrurile trebuie s fie bine argumentate, c, n timp, diversele guverne romne au meritul de a fi introdus msuri de gestionare a memoriei Holocaustului, n coli, n primul rnd n colile secundare dar i n nvmntul superior, abordarea unor probleme legate de istoria i de desfurarea Holocaustului, ceea ce este un fapt pozitiv; de asemenea s-a instituit Ziua Naional a Holocastului i aa mai departe. n acelai timp exist o anumit ncetineal n preluarea (informaiilor despre Holocaust) de ctre societate, inclusiv de ctre unele medii foarte importante. Mi se pare foarte grav c o instituie, a aduga eu n parantez instituie n respectul i n cultul creia eu am fost crescut, Academia Romn, nu i-a asumat ntr-o dezbatere serioas aceast problem. Mai mult dect att, a avut anumite reacii crora m feresc s le dau o definire, nu le-a numi negaioniste, le-a numi de neacceptare total a Holocaustului n Romnia, printr-o serie de formule, dar acesta este doar un plan. Al doilea plan, sigur c sunt derapaje permanente din partea mass-mediei, din partea unor lideri de opinie cunoscui i cu influen, pentru c mass-media este o putere n stat, derapaje care nu sunt sancionate, dei, i aici trebuie s spun iari un merit, Romnia are o legislaie foarte bun la nivel european i mai bun dect alte state europene privind pedepsirea celor care neag Holocastul, dar aceast lege nu este aplicat. Terminologie discutabil

PI: Aadar, din nou, nu se aplic legea, fapt care, cteodat, este spre binele societii, cteodat mai puin. S amintim i de edificarea monumentului Holocaustului ca un merit al actualului preedinte Traian Bsescu i al autoritilor din Romnia. S amintim ns i de derapajul istoric prezidenial, derapajul n care preedintele Traian Bsescu l confunda pe adevratul lider al Romniei din perioada de dup 6 septembrie 1941, pe conductorul i mai trziu marealul Ion Antonescu, dictatorul nzestrat cu puteri plenipoteniare, cu Regele Mihai care era un tnr cu atribuiuni doar reprezentative n acea perioad i nu poate fi n niciun caz nvinuit pentru cele petrecute n perioada celui de-al Doilea Rzboi Mondial. n schimb, i se poate atribui (regelui) meritul de a fi pus capt tragediei alianei romneti cu Hitler i cu Reich-ul nazist. Revenind ns la dezbaterea noastr i la ncetineala cu care concluziile istoricilor responsabili ajung la nivelul societii putem spune, domnule Rotman, c i istoricii au o oarecare parte de vin pentru unele confuzii care se isc atunci cnd public anumite cri cu titluri controversate cum este cel al volumului aprut de curnd sub semntura cercettorului francez Carol Iancu? El i-a intitulat lucrarea despre Holocaustul n Romnia Shoah neterminat, un titlu controversat ntre istorici. De ce, domnule Rotman? LR: nainte de a v rspunde la ntrebarea pus vreau s v spun c problema conceptelor n general n istoriografie este important i avem o ncercare acum de conceptualizare a diverselor aspecte ale istoriei Romniei, a sublinia efortul pe care l face n acest sens colegul, profesor la Universitatea din Timioara, Victor Neumann, care a i publicat n acest sens mai mult. E cu att mai important ntr-o problem att de grav cum este Holocaustul. Sigur, au existat numeroase ncercri de a crea concepte, este cteodat spectaculos s creezi concepte noi, dar aceste concepte, dac nu se bazeaz pe o cercetare riguroas i pe o apreciere cumpnit a faptelor, devin contraproductive. Sigur c aceste concepte au fost, unele dintre ele, lansate de mass-media sau de istorici veleitari, l-a aminti n acest sens pe Teu Solomovici, care ntr-o lucrare destul de elogioas la adresa lui Ion Antonescu arunc un concept foarte bizar de Holocaust asimetric. Adic Holocaustul a fost numai n unele regiuni din Romnia i n altele nu, ceea ce de fapt corespunde cu ceea ce spun negaionitii, c, vezi bine, evreii din regat ar trebui s fie "recunosctori", dei societatea romneasc, dup ce a citit jurnalul lui Mihail Sebastian, un om "privilegiat" care a trit n regat, poate cu uurin s renune s cread n acest "privilegiu". Deci poate (ca rul s vin) de la veleitari sau de la ziariti. Este cu att mai grav cnd vine din partea unor oameni cu greutate universitar, cu titluri universitare, cu oper n spate, cum este profesorul Carol Iancu, istoric i profesor la Universitatea din Montpellier, care are o activitate mai ndelungat, cu lucrri care au intrat n istoria i n bibliografia istoriei evreilor din Romnia. Trecnd la problematica Holocaustului, dnsul evoc nc din titlu un concept, Holocaustul neterminat, care, dup prerea mea, nu rezist nici cercetrii istorice, dar nici logicii.

n materie de Holocaust - sau Shoah, cum i spune, i place s foloseasc termenul ebraic i este dreptul domniei sale, nu am nimic mpotriva acestui lucru, eu folosesc termenul de "Holocaust" pentru c are o audien mai mare, dar nu am nimic mpotriva utilizrii termenului de "Shoah", care nseamn catastrof, iar profesorul Iancu, un bun cunosctor al limbii ebraice, tie acest lucru - nu putem vorbi de o catastrof "neterminat", de o 'jumtate de' catastrof. Chiar dac ncerc, n-ar fi gramatical corect, pe romnete, s gsesc un diminutiv la catastrof; ar fi caraghios. n acelai timp ns, problema nu este numai a titlului, care creeaz derut, mai ales n tnra generaie i ca profesor i om care am legtur cu studenii, predau un curs de Holocaust printre altele, mi dau seama de aceast derut. (Fac o parantez. E o derut care este ntrit de originea etnic (evreiasc) a autorului; studenii cu bunvoin consider c un autor evreu nu poate fi negaionist sau nu poate distorsiona adevrul. Deci, e cu att mai grav. Prerea mea e alta, dar studenii mei nu prea o neleg, ianume c originea etnic nu are importan ntr-o oper istoriografic). Dar n cartea aceasta nu este

vorba numai de titlu, e vorba de publicarea, ntr-un mod care ncalc deontologia tiinific, a unor documente astfel nct se transmite o imagine distorsionat asupra unor evenimente, nenelegndu-se de fapt mecanismul politic foarte profund prin care au fost adoptate anumite decizii ale regimului antonescian. Nu vreau s intru mult n amnuntele acestei cri, care este i o pledoarie pentru o personalitate important, respectabil, cum (a fost) rabinul Alexandru afran, dar care prin exagerarea rolului su, i distorsioneaz imaginea i poriecteaz o imagine fals nu numai asupra vieii evreieti din Romnia n perioada Antonescu, dar i asupra relaiei evrei-putere; repet, o putere totalitar, cum era cea a lui Antonescu, nu se impresioneaz cu nite lacrimi, ea i schimb deciziile n urma unor mecanisme politice foarte profunde. De altfel, ele au fost analizate n timp i printre cei ce au fcut-o a vrea s pomenesc numele istoricului care primul a ridicat aceste probleme i care a fost poate cel mai bun specialist n Holocaustul din Romnia, din pcate plecat din mijlocul nostru la o vrst timpurie, n plin putere de munc: istoricul israelian Jean Ancel. Ce a pus capt ororii din Transnistria? PI: Jean Ancel este unul dintre cei care scot n eviden faptul c spre sfritul rzboiului, din 1943, deportrile nceteaz, evreii din Transnistria nu mai sunt supui unui regim de exterminare prin nfometare, frig i boli. Ce anume a determinat autoritilor romne s revin asupra condamnrii la moarte a acestor evrei romni deportai cu sutele de mii? LR: Da, este una din problemele foarte (intens) analizate, foarte mediatizate ale Holocaustului n Romnia. E adevrat, nu n `43, chiar n `42, n septembrie 1942, Ion Antonescu amn, (nu anuleaz, amn, dar de fapt va fi o anulare) deportarea evreilor din Romnia, care trebuia s se produc n etape, spre lagrele morii din centrul Europei. Decizia i planul erau deja aprobate de Ion Antonescu i era deja o discuie ntre el i autoritile naziste, erau deja luate msuri logistice, se tia unde vor fi dui aceti evrei din Romnia, la Belzec. Ce l-a determinat n septembrie 1942 pe Antonescu s schimbe msura? n cartea pe care o analizam se ncearc s se sublinieze c (aceast anulare) este meritul insistenelor Rabinului-ef, afran. Eu nu cred c insistenele unui rabin i nici chiar ale altor lideri, care erau mai importani n perioada aceea, n lumea evreiasc i n primul rnd doctorul Filderman, care au fcut eforturi mari i salutare, puteau schimba decizia unui dictator, mai ales dac inem seama i de contextul isteriei antisemite a epocii. Nu era pe-atunci posibil s i aperi prerile, erau decizii grele, luate n contextul unei isterii antisemite n Romnia i n ntreaga Europ. Germania, Romnia, Ungaria, SUA LR: Ce se ntmpl aici, este un complex de factori, nu o s tim niciodat exact care a cntrit mai greu, dar sunt mai muli. Civa dintre ei sunt cei legai de aspecte geopolitice; Germania hitlerist, mai ales la nivelul Ministerului de Externe, prin vocea Ministrului de Externe von Ribbentrop, a subliniat, n special n 1942, ataamentul ei la cauza maghiar, n contenciosul romno-maghiar. Ribbentrop se gndea nu numai la rmnerea (la unguri) a Transilvaniei de nord care fusese anexat de Ungaria, ci la preluarea de ctre Ungaria a ntregii Transilvanii ntr-un plan pe care Ribbentrop l considera distrugerea umbrelor sau urmelor blestematului, cum zicea el, Tratat de la Versailles. n aceste condiii sigur c Ion Antonescu era alertat, sigur c Ion Antonescu trebuia s se gndeasc la faptul c la un moment dat va trebui s fac el, sau un alt guvern romn, un pas n reluarea relaiilor, nu att cu Uniunea Sovietic, ar fi fost mult mai greu, dar cu aliaii occidentali. Ei, cum poi s ai relaii cu Statele Unite de exemplu, dac ai trimis evreii la Belzec. Mai sunt i alte lucruri legate de micrile autonomiste ale sailor sprijinii de Berlin, bineneles, care l speriau pe Antonescu. Mai mult dect att, pentru c lucrurile s-au aflat, m rog, la nivel de zvonuri, dar zvonurile circulau, erau preluate de Serviciile Secrete, n acele momente Secretarul de Stat al departamentului Statelor Unite a dat o declaraie foarte, a zice, neprotocolar, nediplomatic i foarte dur, foarte clar Guvernului romn, n care a ameninat c Statele Unite vor avea grij de soarta Romniei dup rzboi, dac se va ntmpla ceea ce se auzise, prin canalele pe care normal c le avea, despre planul de deportare. i mai mult dect att, (eful diplomaiei americane) venea i cu nite msuri

imediate, internarea tuturor cetenilor romni din Statele Unite, etc. Sigur c era un lucru care trebuia s-l alerteze pe Ion Antonescu. Cauze interne LR: n afar de asta mai este ceva. Atunci cnd ritmul naintrii germano-romne a ncetinit, atunci cnd s-a terminat ceea ce societatea romneasc acceptase i pentru care l sprijinise pe Antonescu, reluarea provinciilor acaparate de Uniunea Sovietic prin Ultimatumul din 1940, societatea romneasc a nceput s nu mai priveasc cu simpatie acest rzboi, n care mureau oameni. Tot timpul familiile primeau tiri care le ndolia sau care le speria, despre morii i rniii din armata romn. i mai era clasa politic, partidele. Oamenii se feresc (n mod greit) s foloseasc la Antonescu cuvntul de dictatur i folosesc (termenul de) autoritar. Nu, n-a fost un regim autoritar, ci o dictatur. Iar dictatura lui Antonescu nu a repus n drepturi partidele politice, desfiinate nc de Carol...dar aceti oameni politici se micau, aveau totui o influen, i-au scris lui Antonescu. i menionez doar pe Iuliu Maniu, pe Dinu Brtianu, care...i-au artat pericolele pentru Romnia, pentru soarta rii. Se forma ncet, fragil, foarte lent, o anumit societate civil romneasc nemulumit de continuarea rzboiului i de msurile mpotriva evreilor i, din 42, mpotriva romilor. Brtianu spune cum i deportai pe romi, care sunt cretini, ca i noi?

n aceast situaie exist presiuni i din partea cercurilor din jurul regelui, n special din partea mamei, regina-mam Elena, dar mai ales generalii, n primul rnd Sntescu, dar i alii, i dau seama c Romnia este n pericol datorit loialitii exagerate, iresponsabile a lui Antonescu fa de Germania. Toate acestea la un loc- i ar mai fi de adugat reacii ale birocraiei superioare romneti, conductorii unor agenii, inclusiv Calea Ferat Romn, care au protestat - l-au fcut pe Antonescu s se gndeasc i s amne, deci s nu mai acioneze. Se pune problema, unde sunt evreii n treaba asta? Sigur c i comunitatea evreiasc a ncercat o serie de lucruri, n special doctorul Wilhelm Filderman. S-a ncercat prin relaii cu o serie de personaliti romneti, inclusiv religioase, pentru c au fost i unii lideri religioi, chiar antisemii care, dei antisemii, nu acceptau deportarea i exterminarea. Ei, toate astea sigur c l-au influenat i din toate acestea a rezultat retragerea lui Antonescu i schimbarea foarte uoar a politicii lui, o anumit elasticitate, o spun deportaii din Transnistria. Chiar regimul la care erau supui s-a schimbat uor; (Transnistria) nu a devenit un rai, dar, m rog, foametea diminuase, btile, mai ales, erau mai puine, li se vorbea (deportailor) niel mai frumos, nu ca unor oameni, dar ca unor animale tolerate. Deci aceasta este schimbarea. Sigur, aceast modificare nu schimb cu nimic aprecierile asupra lui Antonescu. Aa cum se spune, cnd mergi prin pdure i vin tlharii, i ntlnesc un tat cu doi fii, dac i omoar pe unul din ei, bietul printe nu trebuie s fie recunosctor c pe al doilea nu l-au ucis... dar, totui este o realitate de care trebuie s inem seama. Numrul victimelor PI: n acest context, s cifrm numrul victimelor evreieti ale exterminrilor operate la ordinul autoritilor romne de ctre trupele romne sau de ctre subordonai ai autoritilor romne. LR: Sigur, problema cifrelor este foarte complicat. Eu a zice c nu e nici cea mai important. Dar sigur, cantitatea poate s exprime ceva i legat de calitate. n raportul Comisiei finale, din motive de onestitate i de rigurozitate tiinific cifrele variaz, existnd nite contradicii ntre sursele documentare, nite pete albe, nite zone n care era foarte greu s apreciezi, gndii-v c era rzboi, nu exista o stare civil bine controlat i micrile populaiei nu erau bine controlate din punct de vedere

administrativ, ca s nu mai vorbim i de o tradiie a unei anuminte nonalane n nregistrarea populaiei n Romnia, n general, nu numai a evreilor. Cifrele variaz ntre un minim de 260.000 i pn la un maxim de 380.000. Dac vrei s tii prerea mea, numrul victimelor se apropie de nivelul maxim. O serie de fapte s-au ntmplat dup publicarea raportului Comisiei, n 2003, inclusiv cea care a fost n centrul mass-mediei anul acesta, descoperirea gropii comune de la Popricani, care era necunoscut; sigur, ea nu vine cu o schimbare de cifr, 35 este cifra (morilor de aici), dar sunt nc multe alte gropi necunoscute, este clar acest lucru. nsui folclorul local romnesc amintete de asemenea gropi, att n Romnia, ct i n Basarabia. Aici este una dintre marile probleme la care trebuie s ne gndim. (Dei) la nceputul rzboiului armata romn, care avea probleme, nainta ntr-un teritoriu inamic, se lovea de o armat inamic, prima ei grij nu era (totui) lupta mpotriva armatelor sovietice, ci exterminarea populaiei evreieti. De altfel, Ion Antonescu spune rzboiul nostru nu este cu slavii, este cu evreii i acest lucru este specific pentru Holocaustul din Romnia. Pretextul rzboiului cu evreii PI: Este cu evreii, spunea el, i asta a fost "justificarea" lui i continu s fie "justificarea" multor negaioniti ai Holocaustului sau indivizi care minimalizeaz, relativizeaz Holocaustul n ziua de azi. Justificarea era c evreii ar fi "comuniti", sau mai precis "iudeo-comuniti". Am executat 500 de iudeocomuniti, aceasta a fost reacia oficial dup Pogromul din Iai, unde tim c au fost exterminai 13.000 de oameni cu mic cu mare. Ct adevr este n aceast justificare prin semn de egalitate pus ntre evrei i comunism? LR: Clieul evreul comunistsau clieul iudeo-bolevic a aprut nainte de Hitler i a supravieuit dispariiei dictatorului nazist. i el exist i astzi, ba e dat chiar o axiom, pe ideea c, dac repei un lucru de foarte multe ori, el ar deveni adevrat. Sigur c au existat evrei care au aderat la ideologii de stnga, nu toi comuniti, la ideologii socialiste, unii anarhiti, dar i comuniti, desigur. i explicaia este foarte clar, era vorba de o populaie marginalizat (din care o parte), atunci cnd a aprut un partid ce-a desfurat un steag internaionalist s-a simit atras. Mi se pare logic. C n cele din urm evreii se vor despri total de acest steag pentru c i-au dat seama c el lovete i n populaia evreiasc i c ceea ce promisese era fals, e mai trziu, ns era departe de adevr ca o ntreag populaie evreiasc s fi fost comunist. De alfel, dup cifrele pe care le tim, Partidul Comunist a avut pn n momentul venirii la putere cam o mie de membri. Chiar dac, prin absurd, am spune c toi (aceti membri de partid comunist) ar fi fost evrei, tot era un fragment de neluat n seam n cadrul populaiei evreieti de atunci, nainte de rzboi, care era de 780.000 de evrei. Holocaustul i istoriografia PI: Ar fi trebuit, altfel spus, aa cum am menionat i eu de mai multe ori, s fi avut 800.000 de membri de partid comunist, ceea ce nu s-a ntmplat. N-au fost dect o mie. Dac suntem la cifre, s precizm c numrul evreilor numrai n recensmntul dinaintea rzboiului s-a ridicat la aproximativ 800.000 de oameni. Ai indicat acum 780.000, la sfritul rzboiului erau mai puin de jumtate din aceti oameni n via, o mare parte dintre ei fuseser deportai la Auschwitz de autoritile maghiare din nordul Transilvaniei i ucii apoi acolo . Aceste victime ale Holocaustului nu intr n responsabilitatea Marealului Antonescu. Cu toate acestea, e clar c i autoritile romne, ele nsele i nu (doar) cele maghiare, poart vina pentru moartea a sute de mii de evrei romni. Ne aflm n anul 2011. Supravieuitorii ncep s dispar. Asumarea acestui Holocaust nu s-a fcut timp de multe decenii. Nici mcar n Frana nu s-a fcut pn n 1995. Velodrom dHiver (Vel dHiv, locul reinerii evreilor francezi, copii i aduli, arestai de ctre poliia francez, copiii la iniiativa Franei, nu a trupelor germane, nainte de a fi deportai i exterminai la Auschwitz) nici n-a existat, ani la rnd, n contiina francez. Jacques Chirac a fost primul care a nceput s abordeze chestia asta, s discute, s dezbat vinovia poliitilor francezi, nu nemi, n deportarea a mii de copii evrei din Frana. Fereastra timpului e implacabil, se nchide, supravieuitorii dispar, mai poate ajunge elucidarea trecutului la segmentele mai largi ale populaiei?

LR: n primul rnd doresc s mi art prerea de ru c aceti oameni minunai care sunt supravieuitori, pe o parte din ei i-am cunoscut, dispar. Dar astea sunt legile implacabile ale biologiei, ale vieii. A spune c dispariia lor duce la imposibilitatea cercetrii i a gestionrii n general a memoriei Holocaustului, e o insult la adresa istoriei, pentru c noi (istoricii) ne ocupm i de Napoleon i chiar de Octavianus Augustus. Nu cred c mai avem muli supravieuitori de atunci. Istoria i are legile ei, sursele, materialele arhivistice care sunt uneltele istoricilor. Sigur, cteodat sunt limitative, dar astea sunt i cercetarea arhivelor, care a fost mult vreme imposibil n Romnia n perioada regimului comunist, dar i n primii ani dup 1990, iar apoi deschiderea a fost lent, acum este posibil i mi face plcere s amintesc c de doi ani sau de trei ani, nu mai tiu exact, arhivele naionale ale Romniei sunt complet deschise. (Salutar e i) prezena n fruntea lor a unei personaliti tinere din noua generaie de istorici, un om deosebit, doctorul Dorin Dobrincu, care ntr-adevr a deschis, nu numai pentru problemele Holocaustului sau ale evreilor, pentru toate problemele, arhivele Romniei. Nu mai exist aceast secretomanie de sorginte comunist, ea nu mai joac nici un rol, mai avem i dosare legate de Instituia Siguranei Statului, apoi a Securitii care sunt la aa-zisul CNSAS. Exist posibilitatea, trebuie numai s vrei, fie s cercetezi, fie s ii seama de ce au fcut alii; foarte muli ncearc s nu se uite i merg n continuare (fr s se documenteze) i avem un fel de dialog al surzilor, asta e marea problem. Limitele nelegerii Sigur, prea multe nu poi face, nu poi s obligi un om, prin lege, s citeasc volumele de documente sau s se informeze. El poate s nu le citeasc i s-i trag concluziile, cum se ntmpl foarte des. #b#De curnd am participat la o emisiune de radio, am participat din afar ca s zic aa, la o emisiune de radio, unde, dup ce am ridicat eu nite probleme legate de Pogromul de la Bucureti, cei care erau n studio, eu nu mai eram, deci nu mai puteam s intervin, doi universitari de altfel, dar hai s lsm Nomina Odiosa, cu att mai mult cu ct unul mi-a fost profesor, au negat tot ce am zis eu, ignornd total documentele care nu erau ale mele, eu doar le citisem i le studiasem, ele fuseser descoperite de ali cercettori. Cred c noua generaie nu va mai face acest lucru, asta este marea noastr ans i spre asta ne ndreptm, eu personal mi ndrept efortul principal spre noua generaie, ea este deschis, ea nu se mai simte solidar cu trecutul fascist antonescian, pe ideea c sunt ai notri. Nu, e vorba de altceva i e vorba de o deschidere spre Europa, astfel nct preluarea, intrarea Romniei n sfera european, de fapt mai larg, n sfera valorilor europene i atlantice, nu nseamn numai a circula i a fi informat, nseamn mai mult dect att, nseamn s cultivi valori n care ideologiile care au generat Holocaustul nu-i mai au locul, nici mcar sub forma unor reziduuri care sunt considerate normale. Nu, ele sunt n afar. Tragedia evreilor - o tragedie romneasc LR: E normal ca acum aceti tineri s dezbat (aceste chestiuni). Desigur, unii sunt oameni de stnga, unii de dreapta, unii de centru, unii sunt mai religioi i unii sunt laici, dar dezbaterea asta trebuie s refuze extremismul. Nu dintr-o cenzur, cum spun unii: A, vrei s refuzi? Ce, vrei s fii cenzor? Nu, dar vreau s aduc aminte c marile nenorociri ale Romniei din perioada interbelic s-au datorat faptului c statul de drept care a existat n Romnia - a existat o constituie, nu perfect, cu multe probleme, dar o constituie democratic, cea din 1923 - statul de drept care s-a nscut pe aceast constituie, a dovedit o anumit impoten, iar aceast impoten a permis extremismului fascist, legionarilor, s creasc i s intre n mijlocul scenei i s produc ce au produs. Au fost tragedii, sigur, n primul rnd pentru populaia evreiasc sau pentru alte minoriti, dar au fost n acelai timp tragedii pentru Romnia. Extremitii au rupt Romnia de spaiul democratic european i apoi au venit la rnd dictaturile legionar, antonescian i apoi comunist. Deci, atenie, extremitii tiu cu mult abilitate s foloseasc instrumentele democraiei. Democraia trebuie s tie s se apere de ei, s fie tolerant n general, dar tolerana ei s fie zero fa de extremism. PI: Domnule Rotman, v doresc mult succes n continuare i v mulumesc pentru acest interviu. LR: i eu v mulumesc, numai bine! Autor: Petre Iancu Redactor: Rodica Binder

Studierea Holocaustului n Romnia


04.08.2011

Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel pentru studierea Holocaustului Un interviu cu Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel pentru studierea Holocaustului. Petre Iancu: Domnule Alexandru Florian, suntei directorul Institutului Elie Wiesel pentru studierea Holocaustului. Ai pregtit o serie ntreag de manifestri consacrate celor 70 de ani scuri de la Pogromul din Iai, din 1941. Cum considerai c trebuie comentat declaraia preedintelui potrivit cruia nu Antonescu, ci Regele Mihai ar fi cel vinovat pentru Holocaustul n Romnia? Alexandru Florian: Preedintele Bsescu era ntr-o emisiune avnd cu totul alt subiect, de mult mai mare actualitate i la un moment dat moderatorul l-a ntrebat despre modul n care evalueaz prestaia politic a Regelui Mihai la abdicarea din 30 decembrie 1947. Acesta ar fi primul aspect, iar cel de-al doilea, n funcie de acest rspuns, preedintele Bsescu a legat rolul politic n perioada celui De-al Doilea Rzboi Mondial al Regelui Mihai de rolul politic al Marealului Antonescu. Raporturile de fore reale Pentru a v oferi un rspuns eu a mpri n dou afirmaiile preedintelui Bsescu, cele legate de abdicare, pe care nu in s le comentez ca specialist n istorie i s m refer la ele n vreun fel. A fost un act politic n primul rnd. Regele Mihai a fost constrns s aib o anumit atitudine, de fapt nu avea spaiu de micare, nu vreau s intru n foarte multe amnunte. n ceea ce privete cellalt aspect, legat de rolul politic al celor doi oameni n perioada celui de-al Doilea Rzboi Mondial i implicarea lor n Holocaustul din Romnia, preedintele Bsescu a recunoscut rolul lui Antonescu n exterminarea evreilor i a romilor din Romnia i responsabilitatea guvernului din timpul lui Antonescu i a formulat doar ntrebarea retoric dac numai el este vinovat sau se poate vorbi i de o vinovie a Regelui Mihai. Oricine i poate pune ntrebri. Din punct de vedere al realitii istorice, Regele Mihai nu a fost implicat, nu exist decrete-legi, nu exist elemente care s consemneze prezena activ n vreun act de discriminare sau de exterminare a evreilor din Romnia. Dup ce a semnat la 9 septembrie decretul-lege de nfiinare a statului naional legionar, Regele Mihai, a fost obligat practic s fac un pas napoi pe scena politic i cel care a condus n mod efectiv destinele politice ale Romniei a fost Generalul i, mai trziu, Marealul Ion Antonescu. PI: Care prin urmare este i vinovatul pentru Holocaustul romnesc. AF: El este, aa cum consemneaz i Comisia Wiesel n concluzii(le raportului ei) i concluziile, repet, au fost asumate politic de preedinia Romniei i de guvernul Romniei ncepnd cu 2004 i pn astzi, el este principalul responsabil pentru tragedia evreilor din Romnia, Ion Antonescu. Ce s-a fcut din 2005 ncoace PI: Conducei Institutul care a fost nfiinat n 2005, de civa ani buni, ai realizat cteva progrese remarcabile, ai descoperit o groap comun n care sunt nhumate rmiele pmnteti ale unui grup de evrei exterminai n preajma Pogromului din Iai n iunie 1941 la Popricani. Ai organizat diverse manifestri dedicate comemorrii victimelor exterminrilor din Romnia. Cum apreciai progresul pe care l-ai realizat n aceti ani?

AF: Institutul s-a nfiinat n august 2005. Este o instituie public, este o instituie a statului romn aflat n subordinea Ministerului Culturii i Patrimoniului Naional i, din acest punct de vedere, pot spune c este o urmare fireasc a raportului Comisiei Wiesel i este unul din rspunsurile pozitive sau de susinere a raportului, un gest pe care l-a fcut Guverul Romniei din 2005 pn astzi. Un altul ar fi monumentul memorial al Holocaustului evreilor i romilor din Romnia, care s-a inaugurat n 2009 la Bucureti. Un alt gest ar fi instituionalizarea cursului opional de istorie pentru elevii de liceu Istoria evreilor, Holocaustul. Deci, din acest punct de vedere, institutul i-a construit o agend specific , avnd dou mari stategii de activitate. Una, de a face studii avansate despre Holocaustul din Romnia, de a scotoci i de a cuta s nuaneze ct mai mult istoria Holocaustului din Romnia i cel de-al doilea mare aspect este acela de a educa, de a informa, de a ncunotina populaia Romniei despre ceea ce s-a ntmplat n urm cu 70 de ani, pentru c nu se tie. PI: La acest aspect al ncunotinrii populaiei Romniei progresele sunt relativ modeste, nu din vina dumneavoastr ci, ntre altele, pentru c materia e vast i dificil, extrem de dificil chiar. Cum credei c se poate eficientiza, cu forele relativ puine pe care le avei la dispoziie, aceast activitate? Contiina civic i prelucrarea acestui subiect AF: Tocmai pentru c avem fore puine, cum bine ai spus, ne-am gndit s facem mici strategii pe grupuri int, bine focalizate , bunoar avem un program de formare pentru profesorii din liceu care sunt fie profesori de istorie, fie profesori de educaie civic. Pentru c simbolistica Holocaustului se ncadreaz foarte bine n disciplina aceasta, educaia civic, n ideea de a forma tineri cu o contiin civic democrat, bine structurat , avem aceste cursuri de formare i reunim periodic profesori din nvmntul preuniversitar cu care facem anumite programe despre istoria Holocaustului. n acelai timp, cutm s le prezentm metode pedagogice moderne, prin care un coninut de istorie extrem de dificil i de dramatic s poat fi prezentat copiilor astfel, nct s nu-i afecteze din punct de vedere emoional, vreau s spun, astfel nct tragicul eveniment s nu-i sensibilizeze prea mult. Cutm i alte modaliti, pentru alte tipuri de public i atunci am construit, de exemplu, un fel de coal de var pentru artiti plastici, cu care facem training despre Holocaust. Ei execut lucrri de art i aceste lucrri noi le punem pe simeze, organizm expoziii n Bucureti sau n alte orae din ar.

Alexandru Florian i Elisabeth Ungureanu, la monumentul victimelor pogromului de la Iai la Podul Iloaiei Am observat c aceast posibilitate de a prezenta simbolistic i pe o cale n primul rnd emoional istoria Holocaustului este mai uor de receptat de ctre publicul larg, dect s ii discursuri de istorie care uneori pot fi prea seci, prea academice. Imaginea sau lucrrile de art s-ar putea s emoioneze mai mult iar calea emoional poate s duc mai direct ctre un public neavizat, pentru ca, cel puin s-i trezeti acestuia interesul, iar el, dup aceea, poate s caute s citeasc i scrierile despre, istorie. Chestiunea antisemitismului ca substrat al Holocaustului PI: Ai reuit s abordai ntr-un mod credibil pentru publicul romnesc istoria antisemitismului romnesc, fundamental pentru Holocaust, pentru exterminrile care au nceput odat cu Pogromul din Iai i au continuat apoi n Bucovina, Basarabia, n Transnistria i la Odessa. AF: Pe problematica antisemitismului avem dou componente pe care ne desfurm activitatea. Una este cea a antisemitismului interbelic i aici am dezvoltat cteva studii de caz. Pe unul dintre ele l-a

aminti pentru dumneavoastr, este vorba de lingvistul de origine evreiasc Lazr ineanu, un mare filolog pentru limba romn. Toat viaa s-a chinuit s obin cetenia romn i nu a reuit pentru c n perioada aceea cetenia se vota n parlament i parlamentarii nu au vrut s i-o acorde. n cele din urm, disperat i cu mare prere de ru, Lazr ineanu s-a autoexilat la Londra... Deci facem asemenea studii de caz despre diverse modaliti extrem de puternice de manifestare a antisemitismului. Iar cel de-al doilea aspect l constituie faptul c suntem ancorai n realitate i monitorizm manifestrile de antisemitism, cu precdere acele manifestri care neag sau minimalizeaz Holocaustul evreilor din Romnia i avem diverse rapoarte de cercetare pe aceast tem, iar cnd situaiile din spaiul public sunt deja extrem de grave, reacionm public sau sensibilizm instituiile abilitate ale statului. Controvers pe tema unor noiuni PI: Exist i o disput intern, s zicem, istoriografic, n cadrul comunitii istoricilor specializai n problematica Holocaustului, o carte a lui Carol Iancu a inflamat spiritele. Istoricul romno-francez i-a intitulat cartea ntr-un mod controversat. Ai obiectat la acest titlu. AF: Da, este vorba despre Shoahul neterminat, in s precizez, nu Holocaustul, Profesorul Carol Iancu a inut s explice c el prefer s foloseasc termenul (ebraic) de Shoah. Pentru foarte muli istorici sau pentru persoanele interesate de tragedia evreilor din al Doilea Rzboi Mondial, termenul de Shoah sau de Holocaust practic sunt folosite n paralel, ca dou concepte care acoper aceleai tipuri de probleme. Ceea ce a strnit reaciile de critic academic ale unora dintre noi a fost n special cel de-al doilea cuvnt i anume neterminat. Eu nsumi am reacionat, cum bine ai spus, considernd c nu poi s spui c Holocaustul sau Shoahul a fost neterminat, pentru c dac ar fi fost terminat ar fi nsemnat s nu mai existe niciun evreu. n Europa i n acelai timp ntr-o lume sau ntr-o societate unde negaionismul este prezent, asemenea tipuri de formulri nu fac altceva dect s ofere ap la moar sau "argumente" n plus negaionitilor, care exclam extrem de fericii Iat, pn i istoricii evrei susin c Shoah-ul a fost neterminat, deci nu s-a dus pn la capt i pe urm ei pot s-i continue argumentaia lor, dar este un argument care, cred eu c nu st n picioare. Este o formulare nefericit, personal am sesizat autorul nc nainte de apariie c ar fi bine s modifice titlul pentru a nu trezi discuii. A fost opiunea lui, noi sau cei care au reacionat, am considerat c trebuie s ne exprimm public i am reacionat, nc o dat ,cu argumente academice. Massmedia i subiectul Holocaustului PI: O ultim ntrebare, dac mi permitei domnule Alexandru Florian, cu privire la impactul dumneavoastr asupra publicului romnesc prin mass-media. Suntei mulumit de colaborarea dumneavoastr cu presa sau exist loc de mai bine? AF: Cred c ntotdeauna exist loc de mai bine n a-i mediatiza sau a-i face cunoscute activitile ctre un public ct mai larg. n ceea ce privete relaiile cu mass-media, n general pot spune c sunt relaii bune, dar trebuie s recunosc c noi suntem prezeni n mass-media n general dac avem reacii publice la negaioniti. Atunci prezentm interes pentru c reprezentm o instituie care are un punct de vedere de care se presupune c trebuie s se in seama. Iar cea de-a doua situaie cnd mai suntem mediatizai sau avem relaii cu mass-media, este ori de cte ori n Romnia exist o comemorare sau un eveniment, ceva legat de problematica sau de perioada Holocaustului i se organizeaz manifestri publice, de mai mare anvergur. Altfel, aa cum se ntmpl, cred, peste tot n lume sau i n alte domenii de cercetare, lumea academic nu este foarte mediatizat, trebuie s recunosc. PI: Domnule Florian, v doresc mult succes n activitatea dumneavoastr i v mulumesc pentru acest interviu. AF: i eu v mulumesc domnule Petre Iancu pentru amabilitatea de a-mi fi oferit aceast posibilitate. Autor: Rodica Binder Redactor: Petre Iancu

Pogromul de la Iai i nceputul Holocaustului


04.08.2011

Supravieuitori ai trenurilor morii ntr-o diminea din vara acelui an 1941, brbatul ei, Leon Iancu, un fost militar al trupelor romne, grav rnit pe front n timpul crncenelor btlii din primul rzboi mondial, a fost ridicat i dus la chestur. Nu singur, ci mpreun cu unicul lor fiu, Camil, de 16 ani. Fratele lui Leon, Rubin, a ncercat s se apropie de ei dar un militar romn l-a njurat pe jidan i l-a mpiedicat. ntr-un trziu, Rubin a reuit s mituiasc un sergent. L-a cumprat cu bani grei. Dup care sergentul l-a dus acas, dar numai pe el i pe fiul su, de 14 ani. n rstimp, dup o zi de groaz, petrecut la chestura ieean, unde militari romni i germani au ucis cu bte, sau cu gloane ali evrei, convocai i ei la sediul poliiei, Leon i Camil au fost ncrcai ntr-unul din trenurile morii. Exterminarea lor, n drum spre Clrai ntr-un vagon de vite, a avut loc n urmtoarele cteva zile. Mai nti a murit adolescentul. Apoi, de inim rea, s-a sfrit veteranul armatei romne. Cu timpul, supravieuitorii "acelei duminici" ieene au aflat ce s-a petrecut cu familiile lor. Dup o vreme, rmas singur pe lume, mama a nceput s-l atepte pe biatul ei, despre care, de fapt, ar fi trebuit s tie c e mort. l atepta la coal, zi de zi, ntrebndu-i colegii, sistematic, dac nu cumva au auzit pe unde o fi Camil al ei. Dup o jumtate de an, n noaptea de revelion, s-a hotrt s-l caute i dincolo de aceast lume. Exterminarea acestei familii este un eveniment autentic, printre multele similare, petrecute i ele, aievea, cu 7 decenii n urm, n Romnia. Ele fac parte dintr-un capitol al istoriografiei romneti rmas, din varii motive, obscur. E, totui, una dintre cele mai importante, i totodat una dintre cele mai negre pagini ale propriei istorii, i ca atare, una deosebit de greu de asumat. Poate c acesta este i motivul pentru care despre ea romnii tiu n continuare prea puin. Ne-am gndit s contribuim aici, dup forele noastre, la eliminarea acestui neajuns. Ne-am decis s punem umrul la rspndirea unor informaii veridice despre Holocaustul romnesc n genere i, n special, despre Pogromul din Iai, care i-a fost nceputul. E oare nevoie oare de acest demers, 7 decenii dup ?

Trenurile morii - 70 de ani de la pogromul de la Iai

E necesar orice demers de acest fel, dac e fcut onest. Fiindc fr memorie ne lichidm umanitatea. Iar trecutul ignorat se va repeta fatal. E necesar i fiindc, n varii forme, negaionismul Holocaustului este n floare. A atins proporii nebnuite nc nainte de a se fi stins chiar toi supravieuitorii atrocitilor de acum 70 de ani. Istoriografiile legionar i antonescian, ca i cea sovietic i comunist, respectiv naional-comunist, care i-au urmat, au fcut tot ce le-a stat n puteri spre a obtura, a marginaliza, a falsifica, a trivializa, a relativiza, a trece sub tcere, ori a face uitat adevrul crimelor n mas comise ncepnd din 1941. Graie prbuirii sistemului totalitar, acest adevr sumbru, intuit, investigat i studiat iniial de oameni de tiin israelieni, apoi de istorici occidentali, n condiii arhivistice dintre cele mai grele, a nceput, irepresibil, s ias la iveal i s-i fac loc i n istoriografia romneasc. De civa ani buni, arhivele s-au deschis. Iar tinerii istorici romni nu i-au pierdut vremea. Unii dintre cei mai buni s-au repezit s dezgroape ei nii faptele adnc ascunse, timp de multe decenii, de ochii lor. n ultimii 10 ani, istoricii romni i-au urmat celor israelieni, americani i germani fcnd pai de uria n deselenirea terenului. S-a depus o munc impresionant n investigarea documentelor i adunarea fotografiilor din varii arhive, rspndite pe toate meridianele. Remarcabile de pilde sunt eforturile asistentei universitare Anca Ciuciu. i s-a trudit din greu la scoaterea adevrului din mruntaiele pline de orori ale pmntului, n care au fost nhumate, la repezeal, masele de oameni, de evrei ucii. Unii tineri istorici i arheologi continu s caute gropi comune. Mai sunt multe de felul celei de la Popricani, din Pdurea Vulturi, de lng Iai, descoperit recent, graie ntre altele unor oameni ca Adrian Cioflnc. Despre aceast activitate am stat de vorb cu el nsui. Ali oameni de tiin au trecut la evaluarea datelor i situarea n context a crimelor de rzboi i mpotriva umanitii svrite n Romnia i n teritoriile cucerite sau administrate de romni ncepnd din iunie 1941. Contribuii nsemnate au avut i continu s aib diverse Universiti, Centre de studii i Institute de studiere a Holocaustului, de la cel din Romnia, numit "Elie Wiesel", la Yad Vashem, de la Ierusalim i pn la Muzeul Holocaustului din Washington, DC. Am abordat aceast munc de analiz i evaluare, dar i chestiuni strategice, innd de importana istoriografic a Holocaustului i de viitorul muncii educative pe marginea acestui subiect, cu Directorul Centrului de studii Avansate asupra Holocaustului, Paul Shapiro. Am vorbit de asemenea, pe larg, despre stadiul actual al cercetrilor cu istoricul israeliano-romn Liviu Rotman, profesor universitar la coala Naional de tiine Politice, ca i cu Alexandru Florian, Directorul Institutului Naional pentru Studierea Holocaustului din Romnia Elie Wiesel. n fine, n privina perspectivelor deschise de istoriografia contradictorie a celor 70 de ani scuri de la debutul Holocaustului n Romnia, am primit informaii extrem de fiabile din lucrarea lui Dorin Dobrincu, eful Arhivelor Naionale. E vorba de Istoriografie i memorii concurente. Perspective asupra pogromului de la Iai (28 -30 iunie 1941)".

Dorin Dobrincu, eful Arhivelor Naionale Aflm din aceast important lucrare despre divergenele majore marcnd interpretarea celor petrecute la Iai, la o sptmn dup intrarea Romniei n cel de-al doilea rzboi mondial.

Cine e de vin pentru atrocitile svrite n rndul celor 50.000 de evrei ieeni? n special trupele germane - au sugerat, sub Ceauescu, istoricii regimului naional-comunist, ncercnd, printr-un fals vdit, s-l disculpe pe generalul Ion Antonescu i s spele autoritile romne de mare parte din imensa lor vinovie. Lucrarea lui Dorin Dobrincu are meritul de a face un tur de orizont extrem de util asupra ntregii bibliografii consacrate acestui subiect. Ea jaloneaz un drum anevoios inaugurat de primele lucrri, mrturii i ntrebri necesare: Din ordinul cui au fost dui evreii la Chestur? Din ordinul cui au fost narmai civilii cu revolvere? Din ordinul cui a pornit consemnul s apar la casele cretine cruci i icoane? ntr-adevr, din ordinul cui s-a tras, s-a omort, au fost nghesuii oameni n trenurile morii? Din ordinul cui s-au prezentat n zorii zilei de 29 iunie, la lucru, toi funcionarii Chesturii ieene, dei era zi de duminic? De la aceste mrturii i ntrebri, datorate unor publiciti precum Marius Mircu i I. Ludo i Crii Negre a lui Matatias Carp, aflm de volumele de documente editate de-a lungul anilor, ntre alii, de istorici emineni precum Lya Benjamin i Carol Iancu. Mai aflm de surse din arhivele private, precum cea a Feliciei Captaru, fiica fostului prefect al judeului Iai, pentru a ajunge la lucrrile clasice dedicate acestui subiect de Jean Ancel, Leon Volovici, Radu Ioanid, de membri ai Comisiei de istorici conduse de Elie Wiesel i de studiile i articolele altor istorici. Nu lipsesc din studiul lui Dorin Dobrincu nici memorialistica, nici perspectivele manipulatorii, respectiv referirile la negaionismul deflectiv al unor reprezentani ai branei, precum istoricul american Larry Watts, ori scriitorul romn Alex. Mihai Stoenescu, istoric amator. Cel din urm e autorul volumului Armata, Marealul i Evreii o carte ratat, n opinia mea, nu doar din pricina tonului ei nepotrivit, ci i mistificatoare, n msura n care ncearc, fie i nuanat, s disculpe regimul Antonescu. n concluzia studiului su, Dorin Dobrincu scria, pe bun dreptate, acum 5 ani: Pogromul de la Iai continu s fie privit n Romnia nu att ca o parte din istoria rii n ansamblul ei, ct ca o dram a comunitii evreieti...Foarte muli ceteni ai Iaului nu au cunotine minimale despre ceea ce s-a ntmplat acum 65 de ani. Normalizarea situaiei se poate produce doar prin discutarea public i onest a unui subiect istoric complicat, dureros pentru supravieuitori, ruinos pentru instituiile statului romn, dar i pentru comunitatea romneasc n ansamblu, (prea) mult vreme neasumat public. Nu putem dect subscrie integral acestui comentariu. Dosarul de fa ncearc s transpun recomandarea pe care o conine. Autor: Petre M. Iancu Redactor: Rodica Binder

Omul i potenialul su
04.08.2011

Paul Shapiro, director al Centrului de Studii Avansate de la Muzeul Holocaustului din Washington Interviu cu Paul Shapiro, director al Centrului de Studii Avansate de la Muzeul Holocaustului din Washington.

Petre Iancu: Domnule Paul Shapiro, suntei director al Centrului de Studii Avansate de la Muzeul Holocaustului din Washington. V ocupai de foarte muli ani de Holocaustul din Romnia. Vorbii romnete, dei nu v-ai nscut n Romnia. Paul Shapiro: Am nvat romnete fiindc am studiat istoria estului Europei i am putut s nv romnete. Nu a fost foarte greu, studiasem muli ani i latina i franceza. PI: i ai studiat bnuiesc i istoria. PS: i istorie i tiine politice, da. PI: De muli ani lucrai la elucidarea trecutului fascist al Romniei. n 2003 Romnia i-a asumat oficial crimele comise sub regimul Antonescu. A durat mult pn s-a ntmplat acest lucru, dar el s-a ntmplat. Ce progrese s-au realizat de atunci ncoace? PS: Eu cred c progresele sunt multe. Mai nti trebuie s spun c negarea Holocaustului n Romnia sau minimalizarea Holocaustului n Romnia a nceput de fapt chiar n timpul regimului Antonescu. Dup Stalingrad, Antonescu i-a dat seama c poate Romnia nu ctig rzboiul, ci pierde alturi de Germania nazist, i la un moment dat, n 1942, s-a hotrt s nu mai trimit evrei din Romnia nici n Transnistria, nici n lagre de exterminare n Polonia, lagre, bineneles, create de ctre naziti germani, Antonescu creznd c s-ar putea spune la sfritul rzboiului c nu a fost Holocaust n Romnia. El i-a dat seama foarte bine c, dac Romnia pierde rzboiul, teritoriile din care au fost deportai evreii n Transnistria, adic Basarabia i Bucovina mai ales, nu vor mai face parte din Romnia i deci se (va putea) spune c evreii din Romnia au supravieuit n timpul rzboiului. Aceast argumentaie a fost (de altfel) adoptat de guvernul romn imediat dup rzboi i de guvernul comunist i adevrata istorie a fost ascuns. n 2003-2004 statul romn i-a asumat o istorie foarte grea. V dai seama c, dup Germania, autoritile romneti au omort mai muli evrei dect orice alt stat care a rmas independent n timpul rzboiului; e, deci, o istorie foarte greu de asumat, i preedintele de atunci (Ion Iliescu) a creat o Comisie Internaional sub egida lui Elie Weisel, care a lucrat un an de zile i a scris un raport, raportul COMISIEI INTERNA}IONALE PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI N ROMNIA, care a fost asumat n ntregime. n raport s-au fcut o serie de recomandri i statul romn, trebuie s spun spre surprinderea mea, a lucrat de atunci pn acum foarte sistematic, s fac ce i s-a recomandat. S-a creat la Bucureti un Institut pentru studierea Holocaustului n Romnia, institut sprijinit de stat. S-a construit n centrul oraului Bucureti un monument foarte impuntor n memoria victimelor, evrei i romi, care au pierit n timpul Holocaustului. Eu deja vd la Institutul meu, la Washington, o serie de tineri cercettori care i fac doctoratul, care cer burse de la noi i au i primit burse pentru c subiectele (lor de studiu) sunt importante i aplicaiile lor sunt bune. A nceput un fel de antrenament i pentru profesori de coal secundar cu ideea c toat lumea de fapt trebuie s recunoasc faptele istorice ale rii, ca s creeze (Romniei) un viitor mai bun. i mai e nc un lucru, poate mai puin cunoscut, dar pentru mine foarte important: mpreun cu un coleg de-al meu vin n Romnia n fiecare an i predm un curs de o sptmn la coala Militar Naional, ceea ce nseamn c statul romn i d seamna c cei care protejeaz statul i au sarcina de a proteja i suveranitatea statului i numele statului trebuie s cunoasc aceast istorie. Deci eu spun c s-a fcut mult. Istoriografia n lupta contra timpului i importana Holocaustului PI: A devenit un obiectiv strategic nvarea Holocaustului. De altfel i n Germania asumarea Holocaustului este, spun oficialii germani, o chestiune care ine de identitatea naional, deci un aspect extrem de important. Totui nu avei impresia uneori c luptai contra timpului? Pier martorii, supravieuitorii Holocaustului, timpul se scurge implacabil, e adevrat c depunei eforturi mari la Muzeul Holocaustului, n primul rnd pentru a prezerva memoria celor petrecute, dar dac supraveuitorii pier nu luptai pe un teren pierdut?

PS: Eu cred c Holocaustul a fost evenimentul hotrtor al secolului XX. Creznd aa i tiind ct de important este recunoaterea adevrului istoric, eu nu simt niciodat c m lupt pentru ceva care nu se poate atinge. Adevrul pn la urm este adevr i minciuna este pn la urm minciun i eu cred c adevrul nvinge. PI: Totui ai vzut ct de problematic este aceast chestiune, nu numai pentru c sunt foarte muli negaioniti ai Holocaustului i oameni care minimalizeaz, relativizeaz Holocaustul. Chiar personaliti importante ale vieii culturale i politice romneti, chiar preedintele rii au avut intervenii nu demult cu privire la trecut, care sunt cel puin foarte problematice. PS: Eu nu comentez n sens politic. Istoria a fost cum a fost. PI: Nu e vorba de politic, e vorba de cunoaterea efectiv a istoriei, c este puin chiar i la oameni care n principiu nu au dat semne c ar avea probleme de genul acesta. PS: Nu este de mirare c sunt oameni care nc nu cunosc faptele istorice (aa cum s-au petrecut). Este o istorie recent, o istorie n care toi suntem nc n proces de a aduna material arhivistic, de a coleciona mrturii de la cei care au suferit sau cei care au fost acolo, care nu au suferit i au fost martori oculari. Deci materialul primar se tot adun. Nu este de mirare c ntr-un stat n care aceast istorie a fost una negat 100% exist oameni, poate chiar majoritatea populaiei, care nc nu au avut posibilitatea de a nva faptele aa cum au fost. Asta nu este de mirare deloc. Ceea ce pot s spun este c evenimentul este central n trecutul Romniei, mai ales dac privim secolul XX care este important i pentru viitorul Romniei. E important s (se) recunoasc ce s-a ntmplat aici, ca s nu se mai ntmple, ca s evitm tendinele antisemite, xenofobe, de ur mpotriva unui vecin doar pentru c este cumva diferit. Este o istorie din care putem nva foarte mult i noi, i generaiile viitoare. Iaiul ca tragic scen a unei cumplite premiere PI: Aici la Iai v-ai artat impresionat de anumite aspecte ale Pogromului care s-a soldat cu aproximativ 13.000 de victime. Care sunt aspectele care v-au impresionat cel mai mult? PS: Dac privesc din contextul general al Holocaustului, ceea ce este important la Iai este c Iaiul a fost printre primele momente n care evreii au fost masacrai n mijlocul unui ora fr s fie o reacie negativ general din partea populaiei evreieti. Nu numai pentru romni, pentru germani asta a artat c se poate omor i aa. Dac v gndii cum nelegem de obicei Holocaustul, vedei oameni dui departe de cas cu trenul, ajuni ntr-un lagr al morii, de obicei ntr-un loc izolat i gazai. Aici nici vorb, (ei sunt) masacrai n prezena vecinilor, degradai, mcelrii, btui n prezena populaiei civile fr (s se ite) o reacie pentru rzboiul care ncepuse numai cu cteva zile nainte. i pentru Holocaustul n toate teritoriile cucerite dup Barbarossa acesta a fost modelul. Deci Iaiul reprezenta chiar i pentru un fpta un exemplu de cum se poate proceda. E tragic, adevrul este c e tragic. PI: Este ceea ce s-ar chema astzi n limbaj modern un proiect pilot, (ca un test de sondare a pieii). Aici (la Iai, la comemorarea celor 70 de ani scuri de la Pogrom) reprezentantul Germaniei a afirmat la un moment dat c Antonescu a fost naintea Pogromului la Berlin, a stat de vorb cu Hitler, iar Hitler "l-a informat cu privire la intenia lui de a extermina populaia evreiasc din estul Europei". Muzeul Holocaustului are documente n acest sens? Hitler, Antonescu i programul genocidului PS: Este foarte interesant i am ascultat cu foarte mult interes ceea ce a spus (reprezentantul ambasadei germane). Se tie c Hitler i Antonescu s-au ntlnit la Mnchen cu dou sptmni nainte de nceperea

rzboiului. Se tie c au discutat dispariia Evreilor din Europa. Nu exist nsemnri precise din discuia respectiv, dar bineneles c erau doi care sunt de acord s omoare, poate c asta a fost n capul amndurora. Dar notie zilnice s zicem, de discuie, astea nu exist. ndeprtarea evreilor din Europa a fost un fel de a descrie ceva care nc nu era 100% precizat. Dac Germania nazist mpreun cu Romnia ar fi ctigat rzboiul n 1941, rzboiul mpotriva URSS i dac ar fi fost un loc dincolo de (Munii) Ural unde s fie deportai evreii, poate c asta ar fi fost soluia, dar ce s-a ntmplat? Rzboiul nu a mers cum au planificat ei, s-a prefcut ntr-un conflict de lung durat i cu muli evrei (ncpui) sub controlul lor. i ndeprtarea evreilor din Europa a ajuns s fie conceput altfel dect ar fi trebuit s se desfoare iniial. n loc de deportare n mas, a fost exterminare n mas. Asta s-a hotrt i sunt multe alte documente n afar de discuiile dintre Antonescu i Hitler, multe alte documente care arat c hotrrea de exterminare n mas a fost luat n lunile iulie, august 1941. i armatele i forele speciale, (aa-numitele) Einsatzgruppen de exemplu, trec de la omorrea brbailor evrei de vrst militar la exterminarea tuturor evreilor (inclusiv femei i copii) tocmai n perioada respectiv, n curs de 7-8 sptmni. PI: ntre aceast perioad de sfrit de iunie 1941 cnd are loc Pogromul din Iai i perioada iulie 1941, cnd ncep masacrele n Basarabia, Transnistria, deportrile, uciderile pe drum, violurile i aa mai departe i momentul (conferinei de la) Wannsee mai aveau s treac ase luni. Credei c n aceste luni s-au conturat planurile de exterminare la nivelul de vrf al regimurilor de la Bucureti i Berlin? PS: Wannsee a fost momentul n care a avut loc sistematizarea Holocaustului. Deportarea i din vestul Europei i din alte ri din centrul Europei (a nceput apoi), dar exterminarea s-a hotrt dinainte, asta e deosebirea. Deci Wannsee a fost birocratizarea, dac pot s m exprim aa, pentru c cine a fost la Wannsee? Reprezentani ai tuturor ageniilor de stat germane, fiecare cu sarcina special n ceea ce privete evreii. i Cile Ferate i bncile i militarii i Ministerul Justiiei pentru c a fost vorba nu numai de distrugerea evreilor, dar i de furtul tuturor averilor evreilor. PI: Absolut, un aspect extrem de important i n Germania de altfel i n toate rile n care au fost exterminai evreii, partea de jaf, partea economic, a jucat un rol extraordinar de important. De altfel i la Iai, n Romnia i cu att mai mult n Bucovina, n Transnistria i n Basarabia evident c au avut loc nite jafuri la scar mare de tot. Toat Romnia a fost de altfel supus unui sistematic jaf numit atunci romnizare.

Copil cu steaua lui David, la comemorarea a 70 de ani de la pogromul de la Iai Studiul Holocaustului, tinerii i crima indiferenei PI: O ultim ntrebare domnule Shapiro, ca istoric, cum vedei activitatea institutului Holocaustului din Washington n privina edificrii tinerilor, copiilor. Cum se poate ajunge la ei, pentru c prin coli, cu modul oarecum uscat al unor profesori de a preda, e destul de dificil ca aceti copii s fie informai... Cum vedei pe viitor aceast chestiune, n condiiile n care nici Romnia, nici alte ri din est, n-au nceput de fapt cu asumarea real, n profunzime, i nu vor mai beneficia de martori oculari, pentru c ei vor muri rapid n urmtorii civa ani, cum vedei aadar adecvarea muncii dumneavoastr la tineri, la copii? PS: Este o ntrebare cheie. Noi lucrm foarte mult n domeniul de antrenament al profesorilor de coal secundar. Am stabilit n toate statele americane nvtori cheie dac pot s m exprim aa, care pot s predea i ei celorlali profesori de coal secundar. n coala primar nu ncercm fiindc subiectul este aa cum este. Cred c este important pentru toate rile. Eu tiu c Romnia particip la International Task Force pentru studierea i nvarea Holocaustului i a avut mai multe programe sprijinite de ctre

Task Force exact ca s antreneze o serie de profesori s predea acest subiect elevilor. Este foarte important. Problemele ridicate de Holocaust sunt problemele umane din toate timpurile i eu personal nam vzut pn acum niciun moment istoric care s evidenieze att de dramatic de ce anume sunt n stare oamenii. Omul poate s omoare, trebuie s-o recunoatem. Orice om are acest potenial (asasin). Noi tim cu toii c avem posibilitatea s spunem ei i? dac este n dauna altcuiva, ce-mi pas? i s asistm pasivi (la crime), s fim indifereni. Avem i posibilitatea de a fi ntr-adevr oameni creai n imaginea lui Dumnezeu, s facem ceva ntr-adevr nobil, s salvm copilul cuiva care nu ne este cunoscut, cum sa ntmplat n Holocaust, nu ct de des ar fi trebuit, dar s-a ntmplat. Deci se vd toate potenialurile oamenilor cnd studiezi Holocaustul. Pentru mine asta este foarte important i fiindc firea omului nu se schimb foarte repede. Dac prin nvmnt putem s ncurajm actualizri mai benefice ale acestui potenial i s descurajm potenialurile negative care ntotdeauna aduc probleme cu ele, asta este deja mare lucru. PI: Domnule Shapiro, v mulumesc foarte mult pentru acest interviu. PS: Eu v mulumesc. Autor: Petre Iancu Redactor: Rodica Binder

Iranul, principalul inamic al noului guvern Netanyahu


20 Feb 2009 Razvan Ciubotaru Coaliia de dreapta care va guverna Israelul nu va primi sprijinul celui mai puternic partid, Kadima, pentru c nu accept soluia crerii unui stat palestinian. Liderul dreptei israeliene, Benjamin Netanyahu, a fost desemnat de preedintele Shimon Peres pentru a forma noul guvern de la Ierusalim. Imediat dup anunul preedintelui, premierul desemnt a evideniat prioritile viitorului executiv. Iranul ncerca s obin arme nucleare i este cea mai mare ameninare din existena noastr, ncepnd cu obinerea independenei, a spus Netanyahu. Forele Iranului ne amenin i de la nord, a mai adugat el, fcnd aluzie la Siria i Liban, state suspectate c ar sprijini micrile Hamas i Hezbollah. Netanyahu, eful partidului Likud, va avea la dispoziie 28 de zile pentru a forma guvernul, cu posibilitatea de a mai primi un rgaz de nc 14 zile. Noul guvern Netanyahu va fi alctuit, cel mai probabil, din partide de dreapta i extrem-dreapta, care se opun soluiei crerii unui stat palestinian i relurii negocierilor cu Siria. Guvernul, care va avea o majoritate foarte redus n Knesset, va trebui s coopereze cu Egiptul pentru a securiza grania Fiei Gaza, s negocieze cu gruparea palestinian moderat Fatah, pentru reducerea influenei Hamas, precum i s gestioneze dificilul dosar nuclear iranian. Liderul partidului Kadima, Tzipi Livni, actualul ministru de Externe, a refuzat oferta de participa la guvernare. Va fi o coaliie care va duna rii. Nu va fi stabil i eu nu voi fi acolo ca s-l salvez pe Bibi (Netanyahu) de greelile sale i ale partenerilor si, a spus Livni pentru cotidianul Haaretz. Ea a rspuns i oferta potrivit creia Kadima urma s primeasc drept de veto n cadrul noului cabinet. Surse apropiate lui Netanyahu au precizat c, n cazul n care se va altura coaliiei Kadima va primi un post de vicepremier i importantele portofolii ale Finanelor i Externelor. Liderii Kadima au respins ns aceste propuneri, preciznd c resping politica Likud de a nu permite crearea unui stat palestinian. O poziie similar a adoptat i preedintele Autoritii Palestiniene, Mahmud Abbas. Nu vom negocia cu guvernul israelian dect dac accept o soluie bazat pe dou state, dac oprete colonizarea i respect acordurile, a declarat pentru AFP purttorul de cuvnt al lui Abbas. Benjamin Netanyahu este unul dintre cei mai duri politicieni israelieni la adresa palestinienilor. Cu toate acestea, n 1996, cnd era premier, a ordonat retragerea armatei israeliene din Hebron, n Cisiordania, aa cum prevedea un acord preliminar de pace. Netanyahu a studiat n SUA, unde tatl su a fost cercettor universitar. A participat la rzboiul din 1973 i i-a ncheiat serviciul militar cu gradul de cpitan. Netanyahu a intrat n politic n 1976, dup ce fratele su a fost ucis ntr-o operaiune de salvare a unor

ostatici evrei. A devenit, pe rnd, ambasador la ONU, parlamentar i ministru de Externe. n 1996 a fost desemnat premier. Preedintele Shimon Peres a anunat nominalizarea lui Netanyahu dup ntlniri cu liderii partidelor care au obinut cele mai bune rezultate n urma alegerilor legislative. Arbitrul formrii guvernului a fost Avigdor Lieberman, liderul partidului de extrem-dreapta Israel Beitenu, care a obinut 15 mandate n Knesset. El l-a susinut pe Netanyahu, ns cu condiia participrii la guvernare i a partidului Kadima, ctigtorul alegerilor, cu 28 de mandate. Partidul Likud s-a clasat al doilea, cu 27 de mandate.

Rabin israelian: Palestinienii ne sunt dumani de moarte!


28 Ian 2009 ntr-o brour nmnat soldailor israelieni care se pregteau s intre n Gaza se sugereaz c cruzimea poate fi cteodat o virtute i c palestinienii sunt dumanii de moarte ai evreilor. Broura a fost publicat special pentru operaiunea Plumb Turnat i se bazeaz pe nvturile rabinului ultraortodox Shlomo Aviner. n-tr-una din seciuni, rabinul i compar pe palestinieni cu filistinii, descrii n Biblie drept o ameninare la existena poporului lui Israel. ntr-un alt pasaj, Aviner l citeaz pe filozoful medieval Maimonides care spune c nu trebuie czut prad ispitei nebuniei gentililor (neevreilor - n.red.) care au mil pentru cei cruzi. Breaking the Silence, un grup de foti soldai israelieni, susine c astfel militarilor le este indicat s nu respecte normele internaionale privind conflictele armate menite s protejeze civilii i cere demiterea rabinului-ef al armatei, generalul de brigad Avi Ronzki. Noul emisar american n Orientul Mijlociu, George Mitchell, a declarat miercuri c acordul de ncetare a focului din Gaza trebuie extins i consolidat i a adugat c SUA vor lua o serie de iniiative n Orientul Mijlociu. Sosirea lui Mitchell n Orient a coincis mari cu o intensificare a violenelor n Fia Gaza, prima de la acordul de ncetare a focului. (A.D.)

Olmert avertizeaz c Netanyahu ar putea provoca izolarea Israelului


Vasile Decu Mari, 24 Martie 2009 Premierul israelian demisionar, Ehud Olmert, a avertizat recent c succesorul su desemnat, liderul partidului Likud, Benjamin Netanyahu, risc s izoleze Israelul pe scena internaional prin refuzul de a accepta formula dou state pentru dou popoare. n reuniunea de duminic a consiliului de minitri, Olmert a reamintit c principiul crerii unui stat palestinian st la baza negocierilor bilaterale, transmite AFP. Adevrata alegere este ntre dou state pentru dou popoare sau un singur stat pentru dou popoare. Cei care nu neleg asta se mint singuri i risc s-i provoace Israelului cel mai mare prejudiciu, a avertizat Olmert. Istoria nu o s-i ierte, a precizat el, fcnd aluzie la liderul Partidului Muncii, Ehud Barak, invitat la guvernare de Netanyahu. Discuiile dintre Likud i Partidul Muncii, de centru-stnga, au fost iniiate ieri pentru stabilirea unei alternative la un guvern de extrem dreapta. Negocierile survin ncheierii unui acord de coaliie, duminic sear, ntre Likud i partidul ultraortodox Shaas. Acesta este cel de-al doilea acord parafat de Netanyahu, dup cel cu partidul de extrem dreapta laic Israel Beitenu. Formaiunile extremiste i asigur lui Netanyahu majoritatea parlamentar necesar, ns ar putea fi o piedic n dialogul cu SUA, care mizeaz pe ncheierea unei nelegeri israeliano-palestiniene de tip teritorii pentru pace.

Orientul Mijlociu, ntre semne de ntrebare i ateptri


Roxana IONICI Anul 2008 a fost unul cu multe frmntri i tensiuni pe scena politic israelian. Scandalul de corupie n centrul cruia s-a aflat premierul Ehud Olmert i urmrile acestuia, care au dus la organizarea de alegeri anticipate, lupta pentru succesiune n fruntea guvernului de la Ierusalim i complicarea negocierilor cu palestinienii erau subiectele care au inut prima pagin a buletinelor informative de anul trecut. Cu doar cteva zile nainte de finalul lui 2008, situaia devenea incendiar. Plumb ntrit: ofensiva israelian n Fia Gaza Pe 27 decembrie, aviaia israelian a lansat o ofensiv n Fia Gaza, cea mai ampl operaiune desfaurat n acest teritoriu palestinian dup retragerea unilateral din august 2005. Sub numele de cod Plumb ntrit, aciunea armatei israeliene a fost ndreptat mpotriva gruprii islamiste palestiniene Hamas, care, n ultima vreme, intensificase tirurile de rachete asupra teritoriului su. Scopul declarat al autoritilor de la Ierusalim era oprirea acestor atacuri. n ciuda raidurilor israeliene, militanii Hamas au continuat s lanseze rachete asupra oraelor israeliene Sderot, Ashkelon i Ashdod. Atacurile erau din ce n ce mai dure. n Fia Gaza peisajul devenea dezolant de la o zi la alta: cldiri n ruin, muni de moloz i nori deni de praf. Nimic nu prea s indice sfritul operaiunii. La o sptmn de la declanarea raidurilor aeriene, Israelul lanseaz faza a doua a operaiunii, cea terestr. Mai mult, Israelul a lsat s se neleag faptul c i vizeaz individual pe toi liderii Hamas i pe activitii care lansau n continuare rachete spre teritoriul su. Un alt obiectiv al armatei israeliene era distrugerea Axei Philadelphia, zon din nprejurimile oraului Rafah situat n sudul Fiei Gaza la grania israeliano-egiptean. Axa Philadelphia sau culoarul Philadelphia este poriunea cea mai dificil a graniei, mpnzit de galerii subterane, prin care se face contraband cu arme de pe teritoriul Egiptului. Armata israelian a bombardat peste 40 de tuneluri; multe dintre ele aveau ieire chiar n imobile locuite sau depozite. Aproape totul a fost distrus, iar bilanul victimelor cretea de la o or la alta. Ministrul israelian de externe, Tzipi Livni, a cerut comunitii internaionale s susin ofensiva din Fia Gaza, care, n opinia sa, avea n vedere schimbarea situaiei din teren i revenirea la calm pentru sute de mii de israelieni care locuiesc n raza de aciune a rachetelor lansate din Fia Gaza. Dar apelurile la ncetarea focului veneau din toate colurile lumii. Frana a condamnat actiunea israelian n Gaza, n timp ce Uniunea European aprecia c Israelul nu avea dreptul s angajeze aciuni militare care afecteaz n mare msur populaia civil. Statele Unite, care au blocat adoptarea unei declaraii a Consiliului de Securitate privind condamnarea ofensivei, s-au pronunat pentru o ncetare durabil a focului care s nu fie ns o revenire la status-quo. Spania a cerut i ea micrii Hamas s nceteze lansarea de rachete, iar Israelului s pun capt ofensivei terestre. Preedinia ceh a Uniunii Europene a apreciat c nici mcar dreptul inalienabil al unui stat la autoaprare nu autorizeaz aciuni care afecteaz masiv civilii. Ministrul britanic de externe, David Milliband, aprecia c ofensiva israelian demonstreaz nevoia urgent a unei ncetri imediate a focului, escaladarea conflictului provocnd confuzie i consternare. Preedintele parlamentului iranian, Ali Larijani, a prezis transformarea Fiei Gaza ntr-un cimitir pentru armata israelian, n timp ce unele ri musulmane, printre care Pakistanul, au cerut ncetarea ofensivei israeliene, iar Iordania a adresat comunitii internaionale apelul de a-i asuma responsabiliti. Dup 22 de zile de confruntri, soldate cu moartea a peste 1300 de palestinieni i rnirea a peste 5300, Israelul a decretat un armistiiu unilateral, urmat de o retragere progresiv a armatei. Forele israeliene au deinut poziii-cheie n interiorul Fiei Gaza, cu toate c s-au repliat continuu pentru o retragere treptat. n tabra israelian au murit 10 militari i trei civili. Armata israelian a deschis imediat i punctele de trecere de la Kerem Shalom i Karni, prin care au trecut sute de camioane cu produse alimentare, ap potabil i materiale medicale.

n trei sptmni de lupte grele, Fia Gaza a fost distrus n mare parte. Un raport al Biroului central palestinian pentru statistici estimeaz c daunele depesc suma de 470 de milioane de dolari. Cine este Hamas? Hamas, forma prescurtat de la Harakat al-Muqawamah al-Islamiyyah nseamn Micarea de Rezisten Islamic i este o grupare palestinian, cu o ideologie politic apropiat de cea a Frailor Musulmani din Egipt. Sloganul gruprii Hamas este Dumnezeu este scopul, Profetul este modelul lui, iar Coranul este constituia. Se pare c primele idei cu privire la crearea gruprii au aprut n jurul anului 1967. n 1978, eicul Ahmed Yasin, conductorul la acea vreme al Frailor Musulmani n Fia Gaza, a nfiinat o fundaie non-profit sub numele Al-Mudjamma. Aceasta promova Islamul i ncerca s ctige susinerea instituiilor, universitilor i a cercurilor religioase. Organizaia ca atare a fost nfiinat n 1987, o dat cu izbucnirea Primei Intifada, la iniiativa eicului Ahmed Yassin i a lui Muhammad Taha, membru al organizaiei Frailor Musulmani care activa n Fia Gaza. n august 1988 organizaia publica Carta Micrii Hamas, text care i reflect ideologia n cele 36 de articole prin care orice compromis cu Israelul este respins i susine nfiinarea unui stat arab pe teritoriul israelian. La scurt timp dup apariia Cartei, organizaia a fost interzis de ctre autoritile israeliene. Brigzile Izz Ad-Din Al-Qassam reprezint aripa militar a Hamas, creat n 1992 sub conducerea lui Yahya Ayyash. Denumirea a fost aleas n memoria unui lider celebru al rezistenei arabe n zon Izz Ad-Din Al-Qassam un predicator sunnit din perioada mandatului britanic asupra Palestinei, care n 1930 a fondat un grup militant arab numit Mna Neagr, fapt care a dus la uciderea sa de ctre britanici n 1935. Brigzile Izz Ad-Din Al-Qassam mai sunt cunoscute i sub numele Elevii lui Ayyash sau Elevii inginerului n memoria primului conductor, ucis n 1996, Yahya Ayyash, care era supranumit i Inginerul deoarece el era specialistul organizaiei n crearea dispozitivelor explozibile. Terorismul este privit de liderii micrii ca o modalitate eficient de a rezolva problema palestinian. Ei nu au ezitat s i exprime acest punct de vedere n declaraii sau interviuri, ncurajnd n acest mod aciunile sinucigae i violenele mpotriva forelor de poliie i militare iasraeliene, dar i mpotriva civililor. Dup ctigarea alegerilor din 2006, Hamas a exprimat prin vocea unuia dintre liderii si continuarea a ceea ce ei numesc lupt de rezisten att pe plan politic, ct mai ales prin aripa sa terorist. Alturi de Mahmoud al-Zahar, Ismail Haniyeh este liderul Hamas n Gaza, fost prim-ministru al Autoritii Palestiniene. A fost demis de ctre preedintele palestinian Mahmoud Abbas n ncercarea de a contracara influena crescnd a organizaiei n teritoriile palestiniene. A refuzat ns s recunoasc demiterea, iar Consiliul Legislativ Palestinian, n care Hamas a obinut majoritatea la alegerile din 25 ianuarie 2006, i respect autoritatea pe care i-o exercit de facto. Dup demiterea sa, preedintele Mahmoud Abbas l-a numit pe Salam Fayyad. Aceast numire a fost considerat ilegal, deoarece, potrivit legii palestiniene, preedintele poate demite un prim-ministru, dar nu poate numi un altul n locul su fr acordul Consiliului Legislativ, ceea ce nu s-a ntmplat n cazul lui Fayyad. Ismail Haniyeh este unul dintre cei mai tineri lideri ai organizaiei. A fost unul dintre apropiaii lui Ahmad Yassin i a reprezentat Hamas de nenumrate ori la ntlnirile cu Autoritatea Palestinian. n 2003 a supravieuit unei tentative de asasinat. O dat cu formarea n martie 2006 a unui guvern condus de Ismail Haniyeh, un alt membru important al organizaiei, Mahmud al-Zahar, a fost numit ministru de externe. El este unul dintre membrii fondatori ai organizaiei, nc de la nceput avnd un rol neoficial de purttor de cuvnt al Hamas i este recunoscut ca unul dintre cei mai radicali membri ai acesteia. Mai muli lideri au fost asasinai de-a lungul timpului de ctre forele israeliene, de aceea, ca urmare a uciderii liderului fondator Ahmed Yassin n 2003 i a succesorului acestuia Abdel-Aziz Rantissi n 2004, s-a decis pstrarea secretului asupra numelui conductorului organizaiei. Hamas i-a atras foarte repede simpatizani n rndul palestinienilor. i-a extins apoi influena n sindicate, universiti, organizaii profesionale, dar i n politica guvernului local. Organizaia Hamas este vzut de ctre Uniunea European, Canada, Statele Unite i Israel drept o grupare terorist.

n afara Orientului Mijlociu, gruparea Hamas este n primul rnd cunoscut pentru atacurile cu bomb, ndreptate mpotriva civililor i a zonelor urbane aglomerate din Israel. Este renumit i pentru recompensele bneti generoase pe care le pltea famiilor atacatorilor sinucigai. Pricipalul scop al oganizaiei este acela de a uni toate teritoriile israeliene i palestiniene sub o singur umbrel, aceea a Statului Islamic, ceea ce ar nsemna sfritul Israelului. Gruparea fundamentalist nu recunoate Israelul drept un stat suveran; vorbete despre o entitate sionist, un termen comun, ostil, folosit n retorica politic arab. Hamas consider rzboiul araboisraelian o lupt religioas ntre Islam i Iudaism, care poate fi rezolvat doar prin distrugerea statului Israel. Pentru a-i atinge intele, n special crearea unui stat palestinian, n locul Israelului, Hamas utilizeaz influena politic, dar i violena, aa cum a fcut-o n 2000, n timpul celei de-a doua Intifada, dup ce Israelul a fcut presiuni asupra gruprii islamice din Cisiordania. Organizaia devine foarte popular printre palestinienii din Fia Gaza, care lansau tot mai mult acuzaii de corupie la adresa formaiunii Fatah. Astfel, n 2006, palestinienii au dat ctig de cauz Partidului Islamist Hamas, n primele alegeri desfurate dup 10 ani. Gruparea Hamas a declarat atunci c lupt n continuare pentru anihilarea Israelului, afirmaii care au provocat ngrijorarea comunitii internaionale. Hamas a creat o for executiv ca s fac fa supremaiei Fatah asupra forelor de securitate ale Autoritii Palestiniene. Ciocnirile dintre cele dou grupri s-au intensificat n 2007, dup ce Hamas a preluat controlul n Fia Gaza i i-a ndeprtat de la putere pe toi simpatizanii Fatah, partidul liderului moderat al Autoritii Palestiniene, Mahmud Abbas. Guvernul format de Hamas a fost imediat boicotat financiar i diplomatic de ctre comunitatea internaional, iar gruparea a fost trecut pe lista organizaiilor teroriste de ctre Uniunea European i Statele Unite. Conflictul cu Hamas La nceputul anilor 1990, n Israel i n Teritoriile Palestiniene, seria atentatelor sngeroase prea fr sfrit. 6 aprilie 1994 explozia unui autobuz n oraul Afula, din nordul Israelului, provoca moartea a 8 israelieni i a atacatorului sinuciga. Hamas revendic atentatul. La nici o saptmn, pe 13 aprilie, un atentator sinuciga arunca n aer un autobuz, ntr-o staie aglomerat din oraul Hadera; au murit cinci oameni. Pe 19 octombrie, acelai an, militantul Hamas Saleh Abdel-Rahim al Sowi se sinucide, dar omoar i 22 de persoane; atentatul are loc ntr-un autobuz care circula pe bulevardul Dizengoff, din centrul Tel Avivului. Peste o lun 11 noiembrie 1994 un ciclist palestinian i detoneaz ncrctura exploziv la un post militar din apropierea unei colonii evreieti din Fia Gaza: 3 mori. 9 aprilie 1995 a fost o zi neagr pentru aezrile evreieti din Fia Gaza: dou atentate sinucigae ale militanilor Hamas ucid 8 israelieni; Yasser Arafat, liderul Autoritii Palestiniene de atunci, reacioneaz printr-o serie de arestri n rndul militanilor islamiti. Pe 23 februarie 1996, dou atentate puse la cale de ctre gruparea integrist Hamas, la Ierusalim i Ashkelon, au provocat 26 de mori i 77 de rnii iar pe 3 martie 1996, ntr-un atentat cu bomb asupra unui autobuz, n centrul Ierusalimului, au murit 19 persoane, dintre care 6 erau ceteni romni. Atunci, premierul israelian, Shimon Peres, declara rzboi total gruprii Hamas i altor micri sau organizaii teroriste. Era doar nceputul. n 2004, premierul Ariel Sharon i-a dezvluit intenia de a-i evacua pe toi cei 8 mii de locuitori ai celor 21 de colonii din Fia Gaza, precum i alte cteva sute, din alte 4 implantri din Cisiordania. Sharon a dat de neles c Israelul nu mai dorea s-i menin pe coloniti n mijlocul unui milion i jumtate de palestinieni confruntai cu srcia, ntr-o zon cu una dintre cele mai mari densiti de populaie din lume. n plus, armata israelian va putea interveni n Fia Gaza ori de cte ori va considera c este necesar. Palestinienii din zon vor continua s fie dependeni de ap, sistemele de canalizare, comunicaiile i electricitatea israelienilor. Dup 38 de ani de ocupaie, retragerea din Fia Gaza contravine ns politicii de colonizare promovate timp de decenii de toate guvernele israeliene att de dreapta, ct i de stnga n Cisiordania i n Fia Gaza. Paradoxal, de-a lungul timpului, unul dintre

cei mai mari susintori ai politicii de colonizare a fost nsui Ariel Sharon. ncepnd de atunci, asasinarea premierului Sharon i a altor personaliti politice i militare reprezenta o ameninare real. De atunci, Ariel Sharon, acest general din linia nti, nvingtor n toate rzboaiele Israelului, se temea n mod real. El purta permanent o vest anti-glon i era nconjurat de numeroase grzi de corp. Shabak-ul i-a interzis chiar s mai circule n public. n august 2005, premierul Ariel Sharon i respecta promisiunea: toate coloniile prevzute n planul su de retragere au fost evacuate. n Cisiordania, evacuarea a vizat doar 4 dintre cele 120 de colonii construite pe acest teritoriu. n Fia Gaza, operaiunea s-a ncheiat n doar o saptmn, fr incidente majore, ns cu multe lacrimi i disperare. 8 mii de locuitori ai celor 21 de colonii i-au prsit definitiv casele i, imediat, buldozerele au nceput operaiunile de demolare. n toamna lui 2005, ns, se reaprind scnteile: Israelul a lansat primele atacuri israeliene n Fia Gaza dup retragere. Motivul: tiruri intense cu rachete trase de militanii islamiti asupra oraului israelian Sderot. n iulie 2006, relaiile israeliano-palestiniene au intrat ntr-o nou criz dup ce un militar israelian a fost rpit de un comando palestinian. Este pentru prima dat n ultimii 12 ani cnd gruprile extremiste din teritorii recurg la o astfel de agresiune. n timp ce comunitatea internaional ncerca s detensioneze situaia, primul ministru, Ehud Olmert, a ordonat armatei s se pregteasc pentru o ofensiv de amploare n Fia Gaza i a dat un ultimatum palestinienilor pentru eliberarea militarului Gilad Shalit. Acetia nu s-au conformat i armata israelian a declanat prima operaiune de amploare de dup retragerea din Fia Gaza. Ierusalimul a adoptat o poziie dur nc de la declanarea crizei: cabinetul de securitate condus de Ehud Olmert le-a acordat palestinienilor un termen de 48 de ore pentru eliberarea caporalului Gilad Shalit. n caz contrar a ameninat cu represalii, inclusiv reocuparea Fiei Gaza, evacuat dup 38 de ani de prezen militar n regiune. ntre timp, n oraul Gaza, oficialii palestinieni i civa membri ai serviciilor de securitate egiptene au nceput negocieri cu gruparea armat care i-a asumat responsabilitatea rpirii. Gilad Shalit, n vrst de 19 ani, care este i cetean francez, a fost prins n timpul atacului asupra unui post militar de la frontiera cu Fia Gaza. Un comando format din cel puin apte persoane a ptruns printr-un tunel secret n zona Kerem Shalom provocnd un incident care s-a soldat cu moartea a doi israelieni i a doi militani palestinieni. Aciunea a fost revendicat de gruparea Brigzile Ezzedin Al Qassam, braul armat al micrii Hamas, i de ctre Comitetele rezistenei populare i Armata Islamului, o grupare necunoscut. Dup expirarea ultimatumului impus de autoritile de la Ierusalim, armata a declanat ofensiva. Locuitorii din Gaza nu mai auziser de nou luni tirurile israeliene. Cel puin cinci mii de militari au participat la operaiunea cu numele de cod Ploaie de var. Forele israeliene au ptruns prin sudul Fiei Gaza, iar aviaia a distrus principalele ci de acces spre nord. Apoi, trupele i tancurile israeliene au ocupat mai multe poziii din apropierea aeroportului dezafectat. Autoritile militare israeliene au anunat c motivul acestei aciuni n for era recuperarea caporalului Gilad Shalit n via i ct mai repede. Dei comunitatea internaional face apel la calm i la soluionarea crizei pe cale diplomatic, n teren distrugerile lsate n urma atacurilor sunt importante. Un gest fr precedent al Israelului a afectat i mai mult situaia: acesta a anulat statutul de rezident n Ierusalimul de Est pentru patru demnitari ai gruparii Hamas, originari din partea rasritean a Oraului Sfnt. Dup ce ei au refuzat s condamne un atentat sinuciga produs n Israel, ministrul de interne de atunci, Roni Bar-On, i-a anunat pe cei 4 demnitari palestinieni c, dac n 30 de zile nu prsesc micarea islamist Hamas vor fi expulzai n teritoriile palestiniene.

Ateptri
Roxana IONICI Israelul la sfritul anului laic 2008, un an cu multe frmntri i tensiuni pe scena politic intern. Ehud Olmert nceputul sfritului

Corupia, subiect aflat la primul punct pe agendele tuturor dezbaterilor din Israel, a generat multe tensiuni, schimbri de poziii i chiar de strategii. Un sondaj recent arat ca aproape trei sferturi din populaia Israelului (75%) apreciaz c nivelul corupiei este foarte ridicat n ara lor. Israelienii consider c printre cele mai corupte instituii sunt cele ale administraiei publice, Knessetul (parlamentul israelian unicameral), consiliile municipale, mass-media, poliia i centrala sindical Histradrut. n opinia a 73% dintre persoanele chestionate, fenomenul corupiei n cadrul actualului guvern este mai grav dect n trecut. n centrul ateniei s-a aflat premierul Ehud Olmert. Criza politic de la Ierusalim sau agonia guvernamental cum au numit-o unii analiti a nceput nc de anul trecut, imediat dup publicarea mult-ateptatului raport al Comisiei Winograd, comisie numit de nsui premierul Ehud Olmert, ca s analizeze eecurile celui de-al doilea razboi din Liban din vara lui 2006. Concluziile judectorului Winograd au sunat ca un verdict: Olmert era considerat principalul vinovat. nc de atunci, opinia public, profund dezamgit de modul n care a gestionat acest conflict, i-a cerut s demisioneze. La fel a reacionat i clasa politic; att stnga, ct i dreapta i-au cerut s parseasc imediat efia guvernului. El nu a cedat i a ncercat s diminueze importana acestor demonstraii de for, cu toate c se afla deja n centrul unui scandal de corupie. Pentru premierul Olmert ncepea ns, n scurt timp, numrtoarea invers. O nou lovitur de imagine agraveaz situaia: procurorul general al Israelului, Menahem Mazuz, a ordonat nceperea unei anchete penale mpotriva premierului Ehud Olmert, pentru un scandal de corupie n domeniul imobiliar. Controlorul statului, care monitorizeaz activitatea guvernului, investigase deja acuzaiile conform crora Ehud Olmert ar fi cumprat o cas la un pre mult subevaluat fa de valoarea de pia a imobilului, genernd suspiciunea de fraud i luare de mit. Premierul israelian i-a declarat nevinovia, insistnd c preul casei cumprate de el a fost unul corect. El a promis deplina sa cooperare cu echipa de investigaie i a promis c va demisiona dac va fi gsit vinovat. n ndelungata sa carier politic, Ehud Olmert a fost acuzat de multe ori de acte de corupie, ns nu a fost niciodat inculpat. La nceputul lui septembrie 2008, poliia israelian recomand inculparea sa. Motivul: corupie i abuz de ncredere n dou dintre cele ase dosare ntocmite pe numele premierului Olmert. Concret, poliia l acuza pe acesta c a primit sume importante de bani de la un om de afaceri evreu american, Morris Talansky, pe vremea cnd era primar al Ierusalimului ntre 1993 i 2003 apoi n perioada n care era ministru al industriei i comerului pn n 2006; este bnuit i de fraud ntr-o afacere de dubl facturare de bilete de avion. Ehud Olmert, a crui reputaie a fost grav afectat de aceste acuzaii, a anunat n acel moment c i va prezenta demisia dup alegerea, pe 17 septembrie 2008, a succesorului su n fruntea Kadimei, partidul centrist aflat la putere. Aa s-a i ntamplat: pe 21 septembrie, Olmert i-a prezentat demisia n faa preedintelui Shimon Peres. Tzipi Livni i lupta pentru succesiune Ministrul israelian de externe, Tzipi Livni, a fost aleas la conducerea partidului Kadima, nlocuindu-l astfel pe Ehud Olmert. Livni a obinut 43,1% din voturile exprimate, fa de 42%, ct a obinut adversarul su, ministrul Transporturilor, Shaul Mofaz. Aceast victorie nu i-a asigurat numirea automat n funcia de premier. n aceste condiii, preedintele rii, Shimon Peres, a desemnat-o s formeze o echip guvernamental. Eecul acestei aciuni a dus la decizia organizrii de alegeri anticipate, pe 10 februarie 2009. Cu toate acestea, Tzipi Livni este privit drept cel mai probabil succesor la conducerea guvernului. Considerat cea mai puternic femeie din Israel, dup fostul premier Golda Meir, Livni, n vrst de 49 de ani, a fost printre primii care i-au cerut lui Olmert s demisioneze dup raportul foarte critic privind rzboiul din Liban. Fiica unui celebru combatant sionist, Livni a lucrat mult vreme n serviciile secrete israeliene. La fel ca Ehud Olmert i fostul premier Ariel Sharon, Tzipi Livni a prsit partidul de dreapta Likud n 2005, ca s se alture formaiunii nou-nfiinate atunci Kadima. La anticipatele din februarie este foarte posibil s i aib drept contracandidai pe liderul Partidului Muncii, Ehud Barak, i pe eful Partidului Likud, Benjamin Netanyahu. Analitii prevd o lupt dur pentru fotoliul de prim ministru. Situaia politic din Israel a complicat negocierile de pace cu palestinienii Secretarul de stat american, Condoleezza Rice, spune c situaia politic din Israel trebuie acuzat dac nu va fi un acord de pace n Orientul Mijlociu pn la sfritul anului, contrar obiectivelor administraiei Bush. Oficialul american a fcut aceste afirmaii n timp ce Ehud Olmert, prim-ministrul israelian de

tranziie, s-a aflat pentru trei zile la Washington, mai ales ca s-i ia ramas-bun de la prietenul i aliatul su George W. Bush. Olmert a fost primit n Biroul Oval pentru ultima oar de ctre Bush, unde, aproape o or, au discutat cu uile nchise i astfel au ncheiat un capitol care va intra curnd n istorie. Planul de pace comun, relansat n noiembrie 2007, la conferina de la Annapolis, nu a fost dus la bun sfrit, nici nu a nregistrat rezultate spectaculoase; va intra doar n istorie, poate sub titlul Un proces de pace dificil, relansat dup ase ani de ateptri. Multe ntrebri rmn ns fr rspuns. Ce anse va avea procesul de pace n timpul mandatului Barack Obama? Exist o ans bun de a obine un acord de pace n Orientul Mijlociu dup instalarea la putere a preedintelui ales Barack Obama, afirma recent preedintele israelian Shimon Peres, ntr-un interviu difuzat recent de BBC. Am ncredere c suntem n aceeai tabr. Nu vd nici o contradicie, spunea Peres la nceputul unei vizite oficiale la Londra. n Teritoriile Palestiniene populaia are o alt prere: alegerea democratului Barack Obama la preedinia Statelor Unite nu va avea impact asupra anselor de soluionare a conflictului cu Israelul. Un sondaj de opinie dat publicitii la nceputul lui decembrie relev faptul c pentru 57,5 % dintre palestinieni, alegerea lui Obama nu va constitui nici o diferen fa de administraia actual, n ceea ce privete negocierile de pace israeliano-palestiniene. Majoritatea covritoare a palestinienilor, 75,7 %, nu este deloc mulumit de rolul americanilor n procesul de pace din Orientul Mijlociu, n care Washingtonul este pricipalul mediator. Rmne ns de vzut cnd vor ajunge din nou cele dou pri la masa tratativelor i dac vor aprea rezultate concrete. Israelul i criza financiar mondial La scurt timp dup ce ministrul de Finane Roni Bar-On a prezentat un plan de relansare a economiei rii, afectat de criza financiar internaional, marii rabini ai Israelului i-au chemat pe credincioi s participe la o rugciune menit s ajute la rezolvarea acestei crize. Un responsabil al Marelui Rabinat, sub rezerva anonimatului, susine c aceast situaie critic a provocat o scdere drastic a donaiilor oferite de oameni de afaceri evrei instituiilor de nvmnt i religioase, care risc s fie nchise din cauza lipsei finanrii. Astfel, cei doi mari rabini ai Israelului, Yona Mezger (akenaz) i Shlomo Amar (sefard), au precizat, ntr-un comunicat, c actuala criz financiar a dus la nchiderea unor ntreprinderi i escaladarea omajului, astfel nct numeroi capi de familie nu-i mai pot ntreine familiile. De aceea i chemm pe toi s participle la o rugciune. n ncercarea de a evita recesiunea, Banca Israelului a anun?at, pentru a doua oar n decurs de 15 zile, reducerea cu o jumtate de punct a dobnzii sale de referin, care a ajuns la 2,5 procente, cel mai sczut nivel din istoria rii. Banca Central a Israelului estimeaz pentru anul viitor o cretere a Produsului Intern Brut cu doar 1,5%, comparativ cu 4,3%, n 2008. Deocamdat, efectele rugciunilor nu sunt vizibile; dar poate mai trziu vor aprea...

Prima ntlnire Obama-Netanjahu - dezamgire sau succes deplin?


19.05.2009

ntrevederea dintre cei doi efi de stat a avut loc ntre patru ochi Preedintele american, Barack Obama, i premireul israelian Benjamin Netanyahu au avut o prim ntrevedere la Washington

Dup ntrevederea de la Casa Alb, att preedintele american Obama ct i premierul israelian Netanyahu au declarat c discuiile au fost foarte constructive, chiar dac nu au putut prezenta opiniei publice rezultate concrete. Barack Obama a descris pentru prima oar viziunile sale politice privind Iranul i a declarat c dorete s atepte rezultatul alegerilor pentru a intra n dialog cu Teheranul. "M atept ca, n cazul n care pornim negocierile la scurt timp dup alegeri, s ajungem pn la sfritul anului la un rezultat concret i s tim dac Iranul se ndreapt n direcia dorit i dac prile implicate depun eforturi n a elimina diferenele existente", a precizat preedintele american. Fostul ambasador israelian, Oded Eran consider c att Statele Unite ct i Israelul pot aprecia ntlnirea celor doi lideri drept un succes, cu toate c Barack Obama nu a schiat planul posibilelor discuii viitoare.

Relaia dintre Israel i Siria nu a fost menionat oficial "Cred c partea oficial n ntrevederii dintre Obama i Netanyahu, de la Casa Alb, nu este dect o parte din adevr. Un exemplu: ameninarea care vine din partea Siriei nu a fost menionat cu nici un cuvnt. Pe de alt parte sunt convins c s-a discutat i despre aceasta", a explicat Eran. Toate detaliile cu privire la convorbirile dintre preedintele american i premierul israelian nu vor fi comunicate opiniei publice, consider Eran. Oficial, Barack Obama a declarat c nelege dorina Israelului de a se asigura mpotriva unei posibile ameninri din partea Iranului. eful Casei Albe a solicitat ns n acelai timp din partea Irsaelului sistarea construirii de aezri evreieti.

Preedintele american se pronun pentru soluia celor dou state "Am spus n trecut i o repet acum: cred c soluia celor dou state, care s coexiste n pace i siguran, nu este doar n interesul palestinienilor ci i a iaraelianilor, a Statelor Unite, a ntregii comuniti internaionale", a spus preedintele american. Benjamin Netanyahu a evitat s vorbeasc depre "cele dou state", el a declarat ns c este oricnd dispus s reia discuiile i s extind negocierile n restul lumii arabe, cu condiia ca palestinienii s accepte Israelul ca stat evreu. "Dac aceste condiii sunt ndeplinite, sigurana Israelului garantat i legitimitatea noastr confirmat, atunci cred c putem lua n considerare un aranjament care s asigure palestinienilor i israelienailor posibilitatea de a tri n demnitate, n siguran i n pace", a precizat Netanjahu. n urmtoarele sptmni sunt ateptai la Washington preedintele palestinian Mahmud Abbas i preedintele Egiptului Hosni Mubarak. eful Casei Albe a atras de pe acum atenia c i statele arabe trebuie s depun eforturi pentru a normaliza relaiile cu Israelul.

Autori: Christina Bergamn/ Maria Pascu Redactor: Medana Weident

Netanyahu ar putea accepta soluia celor dou state


09.06.2009

Presiunea exercitat n ultima vreme de preedintele american Barack Obama asupra guvernului israelian i arat roadele. Dup Obama, premierul israelian Benjamin Netanyahu intenioneaz s in la rndu-i un discurs. Nu mai trziu de duminica viitoare, Benjamin Netanyahu intenioneaz s in un discurs la la Univesitatea Bar Ilan din Ramat Gan n reacie la cel adresat lumii musulmane de Barack Obama la Cairo. Analitii sunt de prere c discursul premierului israelian va ncerca s exprime foarte clar viziunea guvernului Netanyahu privitoare la obinerea pcii i securitii n regiune. De altfel, nc de acum dou zile, premierul israelian a fcut cunoscut direcia politic spre care se ndreapt guvernul su. "Cutm s facem pace cu palestinienii i cu statele lumii arabe. n acelai timp dorim s obinem o nelegere ct mai consistent cu Statele Unite i cu prietenii notri din ntreaga lume. mi doresc s obinem o pace stabil, cldit pe principiul ferm al securitii Israelului i a cetenilor si", a spus premierul israelian. Schimbare de direcie Multe din ziarele israeliene sunt de prere c premierul i va schimba abordarea n chestiunile privitoare la conflictul cu palestinienii. Cel mai mare cotidian israelian "Jedioth Achronoth" scrie c discursul pe care-l pregtete Netanyahu ar putea semnala o schimbare a politicii actuale a guvernului. Jurnalistul cotidianului sus-menionat, Nahum Barnea, se ateapt ca premierul israelian s i asume idee unui acord cu palestinienii. Ceea ce nseamn, mai spune gazetarul, c Netanyahu va fi cel mai probabil de acord cu soluia celor dou state, lucru pe care l-a ocolit consecvent pn acum. Posibile renegocieri Presupunerile ziaritilor ar putea s nu fie pure speculaii, de vreme ce au nceput s circule informaii conform crora preedintele israelian Peres a nceput deja s discute cu Netanyahu despre reluarea negocierilor de pace cu palestinienii i despre normalizarea relaiilor cu statele arabe. n legtur cu cea din urm chestiune, i-a exprimat prerea i ministrul israelian al aprrii, Ehud Barack, dup ntoarcerea de la Washington. "Exist fr ndoial multe domenii n care avem preri diferite de cele ale Statelor Unite. n unele chestiuni suntem ns de acord cu guvernul american. n mare, relaiile noastre cu America sunt profunde i serioase, i nu avem voie s le pierdem. Trebuie s ne concentrm pe nelegerea realitii cu care ne confruntm. Israelul ar face bine dac s-ar implica n gsirea unei soluii regionale i i-ar manifesta acordul cu privire la renegocierea acordurilor anterioare", a spus Ehud Barack. Aceste "nlegeri anterioare" ar putea face trimitere direct la "road map-ul" din 2002, prezentat de fostul preedinte american, Georghe W. Bush. Autor: Sebastian Engelbrecht / Vlad Drghicescu

Redactor: Petre M. Iancu

ansele istorice i succesele lui Obama


11.06.2009

Premierul israelian Benjamin Netanjahu nu se ferete s arate c nu este dispus s tolereze un stat palestinian la graniele Israelului. Dar presiunile din partea Statelor Unite ale Americii sunt tot mai puternice. Administraia de la Washington a explicat n mod clar c i susine pe palestinieni n eforturile de edificare a unui stat propriu. Primele succese ale lui Obama n Orientul Apropiat sunt deja vizibile. Duminic, 14 iunie, eful guvernului israelian va susine un discurs referitor la soluionarea conflictului. i totui funcioneaz. Ceea ce n era lui George W. Bush prea imposibil, este realizabil. Barack Obama a nceput s schimbe situaia din Orientul Apropiat, nu cu arme, ci cu vorbe. nainte de toate, el a reuit s influeneze pozitiv guvernul israelian. O singur voce de pe mapamond este ascultat de conducerea israelian, indiferent de culoarea ei politic, i aceasta este vocea preedintelui Statelor Unite ale Americii. Barack Obama a luat taurul de coarne i muli europeni, nord-americani, dar mai ales israelieni, locuitori din teritoriile palestiniene i din statele arabe i doresc acum s nu i mai dea drumul. Poziia ferm a lui Obama i a emisarului su special n zon, George Mitchell, i-au dovedit din plin eficiena. Benjamin Netanyahu a anunat c va ine duminic un discurs programatic referitor la viitoarea politic fa de palestinieni. Barack Obama a salutat decizia. Netanyahu se afl pe un drum fr ntoarcere

Benjamin Netanyahu Nu are alt opiune dect s accepte soluia celor dou state i s se ralieze la planul de pace recunoscut de comunitatea internaional. Orice alt variant ar reprezenta un afront la adresa preedintelui Statelor Unite, dar i fa de palestinieni i restul lumii. Netanyahu trebuie s acioneze, pentru c fr sprijinul marelui aliat, SUA, sigurana Israelului nu ar putea fi garantat. Preedintele Statelor Unite a solicitat n mod consecvent oprirea construciilor n coloniile din Cisiordania. Dar acesta nu este dect nceputul. Cu aceeai consecven, Obama vrea s l conving pe premierul israelian s fac nite compromisuri n punctele vitale ale conflictului din Orientul Apropiat. Dac se va ajunge la negocieri, dac israelienii i palestinienii se vor aeza la o mas comun, atunci Netanyahu nu va mai putea evita teme precum statutul Ierusalimului sau frontiera comun.

Este bine c un reprezentant al dreptei se afl acum n fruntea Cabinetului israelian. n mod tradiional, efii guvernelor de dreapta sunt mai n msur s semneze acorduri de pace dect cei de stnga. Cert este c Netanyahu nu o va face cu convingere, tiut fiind poziia sa n favoarea unui stat israelian mare - de la Marea Mediteran pn la apele Iordanului. Dar pacea poate fi decis i din pragmatism. Preedintele Peres are dreptate: un Barack Obama nu va mai reveni n curnd. Israelul are o ans istoric de pace. Autori: Sebastian Engelbrecht / Alina Khnel Redactor: Medana Weident

"Da" crerii unui stat palestian, dar cu condiii


15.06.2009

Mult ateptatul discurs de duminic sear al premierului israelian Benjamin Netanyahu a declanat att reacii pozitive, ct i de mpotrivire. n vreme ce Barack Obama n-a ezitat s catalogheze discursul lui Netanyahu drept un pas important spre obinerea pcii, partea palestinian a dezavuat prompt solicitrile exprimate de eful guvernului israelian, de care acesta condiioneaz crearea unui stat palestinian independent. Uniunea European a salutat discursul lui Netanyahu, pe care l consider, la fel ca preedintele american, un important pas nainte spre soluionarea conflictului din Orientul Apropiat. n cadrul ntrunirii minitrilor de externe ai UE n Luxemburg, britanicul David Miliband a declarat c este un lucru bun c premierul israelian consider crearea unui stat palestinian independent drept parte integrant a viitorului regiunii. Ceva mai plastic n declaraii, ministrul de externe finlandez, Alexander Stubb, a precizat c, dei discursul lui Netanyahu a fost un pas n direcia cea bun, spusele lui premierului israelian sunt "precum un pepene rou: 92% ap. Iar pepenii moderni nu au nici mcar smburi". Demilitarizarea, acesta este cuvntul de ordine cnd vine vorba de crearea unui stat palestian, lucru pe care premierul israelian nu l-a respins nicidecum n discursul su de duminic. "Dac primim aceste garanii privind demilitarizarea i dac palestinienii recunosc Israelul ca stat al poporului evreu, atunci vom ajunge la o soluie bazat pe un stat palestinian demilitarizat alturi de Israel". "O via normal" n discursul su de circa treizeci de minute, eful guvernului israelian a abordat inclusiv chestiunea refugiailor palestinieni, declarnd c aceasta trebuie soluionat n afara granielor statului israelian. De asemenea, Benjamin Netanyahu a declarat c Jerusalimul trebuie s rmn capitala nedivizat a Israelului. Pe de alt parte ns, palestinienii i-au exprimat de mai multe ori dorina de a transforma partea de est a oraului n capitala viitorului stat Palestina. Primul ministru Netanyahu i-a exprimat fr echivoc prerea i cu privire la coloniile evreieti din Cisiordania.

"Nu intenionm s ridicm alte colonii sau s le extindem pe cele existente. Trebuie ns s permitem locuitorilor din aceste colonii s aib o via normal. Ei nu sunt dumanii poporului, i nici dumanii pcii. Ei sunt fraii notri i surorile noastre", a mai spus premierul israelian. Nici o negociere cu Hamasul Premierul israelian a respins orice fel de negocieri cu organizaia islamist Hamas, preciznd c responsabilitatea pentru situaia din Gaza revine reprezentanilor Autoritii Palestiniene. "Palestinienii trebuie s ia o decizie important. Trebuie s aleag ntre pace i Hamas. Este treaba Autoritii Palestiniene s restabileasc ordinea n Fia Gaza i s controleze Hamasul. Israelul nu va negocia cu teroriti care vor s-l distrug", a conchis Netanyahu. n cadrul aceluiai discurs, premierul israelian a mai spus c programul nuclear iranian reprezint cea mai mare ameninare pentru Israel i ntreaga lume. Autor: Sebastian Engelbrecht / Vlad Drghicescu Redactor: Ovidiu Suciu Joachim Alexander

Obama, Netanyahu i Abbas se ntlnesc la Washington


22.09.2009

eful Casei Albe va ncerca s relanseze negocierile de pace din Orientul Apropiat Pe marginea Adunrii Generale a ONU de la Washington, preedintele american, Barack Obama, se va ntlni astzi cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu i cu liderul palestinian, Mahmud Abbas. Purttorii de cuvnt ai premierului israelian au anunat c la ntlnirea acestuia cu preedintele american, Barack Obama i cu liderul palestinian, Mahmud Abbas, Netanyahu va susine cu hotrre extinderea aezrilor evreieti. n acelai timp ns, lociitorul ministrului israelian de externe, Danny Ayalon, a ncercat s tempereze ateptrile privind rezultatul ntlnirii celor trei lideri politici.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu

"Reuniunea este important prin simplul fapt c are loc. Tenacitatea american a nvins aici refuzul palestinian de a continua negocierile de pace. Dar dac liderul palestinian, Mahmud Abbas, a crezut c prin schimbarea administraiei de la Washington a obinut un drept de veto sau c se va putea folosi de noul executiv american pentru a spori presiunile asupra Israelului atunci trebuie s fi neles pn acum c s-a nelat. Guvernul israelian nu s-a speriat, nu i-a schimbat prerea i nu a cedat presiunilor externe, iar eu cred c linia noastr politic consecvent d deja primele rezultate." n acelati timp, negociatorul ef palestinian, Saed Erekat, a respins afirmaiile Israelului c Autoritatea palestinian ar fi condiionat procesul de pace de oprirea extinderii aezrilor evreieti. Mai degrab, stoparea construciilor este o ndatorire a Israelului, pe care i-a asumat-o la semnarea planului de pace "Roadmap to peace" n 2003.

Liderul palestinian, Mahmoud Abbas Liderul palestinian, Mahmud Abbas, a declarat n context: "Dac Israelul dorete s continue negocierile de pace, atunci trebuie s opreasc extinderea aezrilor evreieti. Abia dup aceea putem discuta restul punctelor cheie ale planului de pace." Gruparea radical Hamas, care deine n prezent puterea politic n Fia Gaza, l-a acuzat din nou pe liderul palestinian de inconsecven. Cu toate c Abbas repetase n nenumrate rnduri c nici nu concepe s se ntlnesc cu premierul israelian nainte ca guvernul de la Ierusalim s accepte oprirea construciilor, reuniunea dintre cei doi lideri politici are totui loc la New York, a denunat conducerea Hamas. Autori: Clemens Verenkotte/ Maria Pascu Redactor: Ovidiu Suciu

Va da curs Israelul solicitrilor comisiei Goldstone?


20.10.2009

Judectorul Richard Goldstone, care a condus comitetul ONU de investigare a aciunilor militare din Fia Gaza Guvernul israelian analizeaz nfiinarea unei comisii de anchet a ofensivei din Fia Gaza. Israelul reacioneaz la presiunile internaionale de investigare a aciunilor din timpul rzboiului de la nceputul anului. Aceasta este solicitarea central a raportului aa-numitei Comisii Goldstone, care acuz att Israelul ct i organizaia palestinian Hamas de crime de rzboi.

Cabinetul israelian de securitate analizeaz urmrile diplomatice i juridice ale aa-numitului raport Goldstone, care a fost adoptat la sfritul sptmnii trecute de ctre Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. Potrivit presei israeliene, n interiorul cabinetului condus de Benjamin Netanyahu, a izbucnit o polemic legat de oportunitatea nfiinrii unei Comisii independente israeliene de investigare a celor ntmplate pe durata rzboiului din Gaza. Potrivit unei relatri a radioului public, numeroi minitri ai coaliiei de dreapta, n frunte cu ministrul aprrii, Ehud Barack, resping categoric crearea unei comisii autonome de anchet. Ei afirm c, dac Israelul ar nfiina o comisie de cercetare a operaiunii militare "plumb turnat", acesta ar fi un semnal clar c guvernul nu mai are ncredere n propria sa armat. Armata israelian afirmase deja n aprilie ntr-un raport intern c pe durata rzboiului din Gaza au fost ucii preponderent lupttori narmai ai Hamas i c nu au existat atacuri deliberate mpotriva populaiei civile palestiniene. Fosta ef a diplomaiei, Tzipi Livni, care i-a ncheiat mandatul abia dup terminarea rzboiului din Gaza, i-a reproat guvernului Netanyahu c a adus prejudicii politicii externe israeliene i intereselor statului. Postului de radio al armatei, lidera opoziiei i-a declarat cu privire la oportunitatea nfiinrii unei comisii independente de anchet:

Tzipi Livni, ministru de Externe n timpul ofensivei din Gaza "Sigur c o astfel de aciune ar ngreuna aprarea armatei. Dac o astfel de comisie ar lua fiin pentru a confirma raportul Goldstone i nu pentru a-l contrazice, atunci o astfel de comisie nu ar fi de niciun folos. Dac ns o astfel de comisie ar reui s contrazic raportul i s asigure capacitatea armatei de a se apra, atunci ne dorim o astfel de comisie." Raportul Goldstone, care acuz ntre altele Israelul i organizaia Hamas de svrirea unor crime de rzboi, va fi analizat, dup prerea premierului Netanyahu, att n cadrul Consiliului de Securitate, ct i n Adunarea General a Naiunilor Unite. Aceasta ar putea s confere raportului, potrivit lui Netanyahu " aura unei legitimiti care i-ar putea determina pe procurorii Curii Internaionale de la Haga s pun sub acuzaie politicieni israelieni de prim mrime". Judectorul sudafrican, Richard Goldstone, sub a crui baghet a fost ntocmit raportul ONU privind rzboiul din Gaza, a cerut Israelului s treac la aciune. El a declarat: "Mi-a dori ca Israelul s iniieze o anchet proprie, deschis, transparent, recunoscut la nivel internaional. Desigur ,statul evreu este capabil de aa ceva, fiindc a mai dovedit-o n trecut." Editorialitii marilor ziare israeliene l acuz pe premierul Benjamin Netanyahu c a interpretat greit efectul n politica extern a raportului Goldstone. Cotidianul Yediot Ahronot consider c, din pcate, Israelul a ajuns s fac acum silit ce trebuia s fac de la bun nceput, cnd premierul a auzit de acuzaiile ce se vehiculeaz. nc de pe atunci era necesar o anchet amnunit. Cabinetul nu trebuia s ncerce s scape de acuzaii doar prin ancheta intern a armatei. Autor: Clemens Verenkotte / Ioachim Alexandru

Redactor: Rodica Binder

Sfritul unui parteneriat strategic?


19.10.2009

Premierul turc Tayyip Erdogan i preedintele Israelului Shimon Peres la Forumul Economic de la Davos Relaiile bilaterale dintre Turcia i Israel s-au nrutit considerabil. Guvernul de la Ankara este nemulumit de politica premierului israelian Benjamin Netanjahu privind relaiile cu palestinienii. Cu un an n urm, relaiile dintre Ankara i Ierusalim erau nc intacte. Armatele celor dou state organizau nc manevre militare comune, iar premierul turc Recep Tayyip Erdogan ncerca s medieze n negocierile dintre Ierusalim i Damasc privind restituirea Platoului Golan, ocupat de Israel n timpul Rzboiului de ase Zile din iunie 1967.

Siria ar putea s profite de pe urma acestor tensiuni bilaterale Dup ofensiva israelian n Fia Gaza mpotriva micrii Hamas, relaiile bilaterale dintre Turcia i Israel s-au rcit ns brusc. La Forumul Economic de la Davos, premierul turc Erdogan l-a acuzat deschis pe preedintele israelian Shimon Peres c ar fi ucis copii nevinovai n Gaza, iar n Turcia s-au organizat demonstraii n favoarea palestinienilor. Dup scandalul provocat de premierul Erdogan la Davos, relaiile dintre Turcia i Israel s-au deteriorat i mai mult. Ierusalimul a blocat negocierile cu Siria privind restituirea Platoului Golan, iar legturile dintre cele dou ri s-au redus la minimul necesar. n al doilea rnd, sptmna trecut, guvernul de la Ankara a retras invitaia naintat Israelului de a participa la manevrele anuale ale aviaiei militare turce. n prezent circul dou zvonuri privind motivul retragerii invitaiei. Pe de o parte, premierul turc Tayyip Erdogan a declarat c aceasta este "dorina poporului", ceea ce pare a fi o replic la criza palestinian din iarn. n cercurile diplomatice se speculeaz c armata turc nu dorete ca avioanele de lupt care au bombardat Fia Gaza s participe la manevre pe teritoriul Turciei. Pe de alt parte, n armata turc se vehiculeaz acuzaia c Israelul amn n mod inutil furnizarea unei serii de drone anti-teroriste n valoare de peste 180 de milioane de dolari.

Turcia intenioneaz s organizeze manevre militare comune cu Siria Un lucru i ngrijoreaz ns i mai mult pe israelieni: Turcia este dispus s efectueze o manevr militar comun cu Siria n luna aprilie a anului 2010 la grania comun a celor dou state. Avnd n vedere c problema Platoului Golan este nc nerezolvat i c Siria este un partener loial al Iranului, este de neles de ce guvernul de la Ierusalim reacioneaz consternat, anunnd c relaiile de parteneriat statagic dintre Turcia i Israel sunt "grav periclitate." Turcia este pe cale de a-i extinde relaiile internaionale i dincolo de atitudinea strict pro-occidental adoptat pn n prezent, iar Israelul risc s-i piard singurul partener din Orientul Apropiat. Autori: Ulrich Pick / Maria Pascu Redactor: Alexandra Sora

Jimmy Carter: Palestinienii sunt tratati precum animalele


de A.N. HotNews.ro Miercuri, 17 iunie 2009, 18:13 Fostul presedinte american Jimmy Carter a declarat, la sfarsitul unei intalniri avute in Fasia Gaza cu liderul Hamas, Ismail Haniyeh, ca palestinienii sunt tratati "precum animalele" si a cerut ridicarea blocadei instituita de Israel, informeaza RawStory. Fostul lider american l-a indemnat, de asemenea, pe Barack Obama sa stearga Hamas de pe lista organizatiilor teroriste. Dupa discutiile cu Haniya, Carter a cerut incetarea "tuturor violentelor" impotriva palestinienilor si israelienilor, afirmand ca "acesta este pamantul sfant pentru noi toti si speranta mea este aceea ca putem avea pace". Carter a denuntat blocada israeliana si distrugerile produse de ofensiva Israelului in Gaza, in decembrie si ianuarie. "Sentimentul meu major astazi este acela de manie si disperare, iar un elemnt al furiei apare atunci cand vad distrugerile provocate oamenilor inocenti", a afirmat Carter. "In mod tragic, comunitatea internationala a ignorat prea des tipetele de ajutor, iar cetatenii palestieni sunt tratati mai mult ca animalele decat ca fiinte umane", a spus fostul presedinte american, acuzand "infometarea a 1.5 milioane de oameni si lipsirea lor de lucrurile de baza - niciodata inainte in istorie o comunitate atat de mare nu a fost decimata de bombe si rachete, dupa care sa-i fie refuzate mijloacele de a-si reveni". El a cerut, totodata, ca militantii palestinieni sa nu mai lanseze rachete spre Israel. Pe de alta parte, FoxNews sustine ca fostul presedinte american il va indemna pe Barack Obama sa stearga Hamas de pe lista organizatiilor teroriste. Aceasta cerere vine dupa ce Carter s-a deplasat in Fasia Gaza pentru a discuta cu liderii Hamas, pe care a incercat sa-i convinga sa accepte conditiile comunitatii internationale pentru a pune capat boicotului impotriva organizatiei: recunoasterea Israelului, renuntarea la violenta si acceptarea acordurilor de pace realizate pana in acest moment. Hamas este considerata o organizatie terorista de catre Israel, SUA si Uniunea Europeana.

Statul palestinian - condiionat de demilitarizare i fidelizare


Autor: Matei Dobrovie Data: 16 iun 2009 Semnal FP Romnia online. Pentru aprarea securitii sale externe, Israelul va susine un stat palestinian doar dac acesta renun la armat i recunoate Israelul ca stat evreu, susine premierul Netanyahu. Recent, partenerul su de coaliie, Avigdor Lieberman, a ncercat s asigure securitatea intern a Israelului prin fidelizarea forat, prin lege, a arabilor israelieni.

Foto: Manifestaii palestiniene de comemorare a catastrofei au loc nu doar n Fia Gaza i Cisiordania, dar i n LIban Pe lng armat, palestinienii ar trebui s renune i la dreptul de a se ntoarce al refugiailor strmutai n urma rzboiului arabo-israelian din 1948 i a Rzboiului de ase zile din 1967. Fac apel la Dvs., vecinii notri palestinieni, i la conducerea Autoritii Palestiniene s ncepem negocierile pentru pace imediat, fr precondiii. Israelul i respect acordurile internaionale i ateapt ca i toate celelalte pri s-i ndeplineasc obligaiile, a spus Netanyahu, citat de Canberra Times, parc mai curnd pentru urechile Washingtonului. Loialitate prin lege Partidul de extrem dreapt Israel Beiteinu a introdus recent n Knesset dou legi de loialitate prin care urmrea s interzic arabilor israelieni s comemoreze Nakba (Ziua catastrofei), care marcheaz nceputul exodului palestinian ca urmare a nfiinrii statului Israel, i s-i oblige pe acetia s depun un jurmnt de credin fa de statul evreu, zionist i democratic Israel. n fiecare an, cam n aceeai perioad n care israelienii i srbtoresc independena, israelienii arabi organizeaz maruri ctre satele arabe distruse n 1948. Aproximativ 700.000 de palestinieni au fugit sau au fost obligai s-i prseasc casele n 1948, reamintete BBC . Mai mult, tot atunci se comemoreaz i masacrul de la Deir Yassin, n care ntre 107 i 120 de civili palestinieni au fost ucii de 132 de lupttori de gheril evrei zioniti. Furie palestinian Pn s fie respinse n Parlament, legile au fost criticate vehement de muli arabi din Israel, care au susinut c acestea ar duce la o a treia intifad. De ce s se team israelienii cnd ei controleaz totul? Palestinienii sunt cei care sufer. Noi nu putem fi loiali dect naiunii noastre palestiniene. Nu putem fi loiali rii care ne-a demolat casele i care este resposnabil pentru Nakba noastr, susine Abdelhakeem Mufeed, redactor-ef al ziarului Micrii Islamice din Iersualim. Ne terg memoria i nu se vor opri aici. Vor ncerca s ne tearg limba, numele arabe ale strzilor noastre. Vom deveni evrei, susine i pictoria Nasreen Abu Bakr. n prezent, arabii israelieni care reprezint 20% din populaia Israelului, sufer de pe urma discriminrii pe piaa forei de munc i triesc n condiii grele.

Un sondaj recent, realizat de Universitatea Haifa arat c numrul arabilor israelieni care recunosc dreptul de a exista al Israelului a sczut de la 81% n 2003 la 53%, iar numrul celor care neag Holocaustul a crescut de la 28% n 2006 la 40% n 2009.

Relaiile americano-israeliene pe butuci?


24.07.2009

Raporturi mai reci de ct oricnd: Preedintele SUA, Barack Obama, la Casa Alb, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu la 18 mai 2009 n ciuda variilor dezminiri din partea diplomailor celor dou ri, e tot mai evident c relaiile americano-israeliene se deterioreaz n ritm alert.... Experii statului evreu s-au reunit recent la ministerul israelian al aprrii, spre a se consulta asupra opiunilor pentru cazul n care SUA i vor reduce ajutorul financiar i militar acordat anual Ierusalimului. Contenciosul dintre Washington i Ierusalim legat de nghearea complet a activitilor de construcie n aezrile israeliene risc s pun pe butuci un raport de parteneriat strategic care prea fcut s reziste eternitii. Cearta dintre America i Israel a atins cote paroxistice dup ce guvernul de la Ierusalim a aprobat construcia a 20 de locuine ntr-un cartier din nordul oraului sfnt, situat ntr-o zon cucerit de la iordanieni n 1967. Departamentul de stat american l-a convocat pe ambasadorul israelian la Washington, cruia i s-a cerut imperativ blocarea proiectului. n reacie, premierul israelian Netaniahu s-a declarat surprins de atitudinea american i a respins categoric revendicrile departamentului de stat. Oficialii, care insist asupra dreptului israelienilor de a-i construi locuine n aezri spre a face fa creterii naturale a populaiei au subliniat c nu doar evreii posed locuine n cartierele arabe. Sute de palestinieni i-au procurat n ultimii ani locuine n cartierele evreieti din Ierusalim i n alte orae ale statului evreu. Concomitent, autoritile israeliene se ntreab ce s-ar ntmpla oare, dac la New York, Paris, Londra sau Berlin li s-ar interzice evreilor s se mute ntr-un cartier sau altul i de ce Ierusalimul ar trebui s aib alt regim. Alte voci se ntreab dac evreilor israelieni urmeaz s li se impun aceleai limitri viznd creterea natural, precum cele la care au fost supui n evul mediu strmoii lor din ghetouri. Dincolo de aceste dueluri retorice, e clar ns, c, n absena unei frnri a extinderii aezrilor israeliene din teritoriile revendicate de arabi, nfiinarea unui stat palestinian viabil s-ar amna la calendele greceti. Or, administraia Obama s-a fixat definitiv asupra acestui obiectiv, extrem de popular n lumea arab i islamic i crede c-l poate atinge rapid, supunnd unilateral guvernul israelian unor presiuni pe ct de ample, pe att de lipsite de precedent. De bun seam, la Washington se mizeaz pe ipoteza unui rapid eec politic, sub impactul presiunilor americane, al actualei coaliii guvernamentale israeliene. Calculul administraiei Obama, ntemeiat pe prezumia corect, potrivit creia politica de colonizare israelian e controversat chiar i n rndul populaiei evreieti din Israel i SUA, pare totui greit i contraproductiv, dup cum reliefa recent ziaristul Amnon Lord. Fiindc, dei o parte din electoratul israelian detest guvernul Netaniahu i e gata s renune, n scopul obinerii pcii, la aezrile evreieti

de pe malul apusean al Iordanului, realitile regionale au iscat n ultimii 10 ani mutaii de proporii n ara Sfnt. Pericolul nuclear iranian, cuplat cu incapacitatea palestinienilor de a impune domnia legii i cu ameninarea terorismului de tip Hezbollah i Hamas, grupare care a preluat controlul asupra fiei Gaza dup evacuarea ei de ctre israelieni, au schimbat n profunzime datele problemei. La fel s-a modificat i starea de spirit a israelienilor. nct programul enunat recent de premierul israelian la universitatea Bar-Ilan, unde a evocat crearea unui stat palestinian, acceptnd-o ns doar n condiiile n care nu va periclita securitatea statului evreu, reprezint o poziie consensual n Israel. n plus, experiena istoric atest c, ori de cte ori sunt supui unor ameninri majore sau unor presiuni externe, pe care le consider injuste, israelienii reacioneaz ncpnat, unindu-se n jurul liderilor lor. Oficialitile din Washington au afirmat c este prematur s se discute anularea subveniilor atribuite Israelului. Ceea ce nseamn c subiectul rmne pe tapet. America poate firete recurge la reducerea sau tierea complet a celor 3 miliarde de dolari pe care-i acord anual Israelului sub form de asisten militar. Dat fiind ns pericolul, care confrunt statul evreu, e greu de crezut c o astfel msur i-ar putea convinge pe israelieni s-i schimbe atitudinea. Cu att mai mult cu ct statul evreu dispune i de o opiune francez pentru o viitoare cooperare militar. In schimb, n-ar fi exclus ca un atare demers, echivalnd cu abandonarea de ctre America a unui vechi aliat, s erodeze popularitatea oricum tot mai fragil a lui Obama n SUA i s sperie ri partenere, precum Egiptul, care se tem de crescnda putere iranian. S-ar plasa ca atare noi obstacole greu surmontabile n calea unei pci negociate n Orientul Mijlociu. Autor: Petre M. Iancu Redactor: Medana Weident

Nou atac verbal al preedintelui iranian la adresa Israelului


18.09.2009 Preedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a declarat vineri c Holocaustul este o minciun i un pretext pentru crearea statului Israel. Iranienii au obligaia religioas i naional de a lupta mpotriva acestui stat, a spus Ahmadinejad, ntr-un discurs n faa susintorilor si la Universitatea din Teheran. Afirmaiile lui Ahmadinejad vin tocmai n ultima vineri din postul Ramadanului, zi n care n Iran au loc tradiional demonstraii mpotriva Israelului. ntre timp, n capitala iranian au avut loc noi manifestaii mpotriva preedintelui. Cel puin 10 susintori ai opoziiei au fost btui i arestai de forele de ordine. Liderul spiritual suprem al Iranului, aiatolahul Ali Khamenei, a avertizat opoziia s nu foloseasc demonstraiile anti-Israel pentru proteste la adresa puterii de la Teheran. Mii de suporteri ai liderilor opoziiei, Mirhossein Mousavi i Mehdi Karoubi, s-au aflat ns printre participanii la marurile antiisraeliene. n timpul acestora, demonstranii ultraconservatori l-au agresat pe fostul preedinte moderat Mohammad Khatami.

Dilemele muncitorilor palestinieni din aezrile evreieti


Autor: Matei Dobrovie Data: 26 aug 2009 Semnal FP. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins nc o dat cererile Occidentului de ngheare a procesului de colonizare. ntre timp, n teritoriile ocupate, tineri palestinieni sraci lucreaz din greu pentru a ridica case evreieti, clcndu-i pe inim doar pentru a-i putea ntreine familiile.

n ciuda presiunilor SUA, Israelul continu s extind aezrile evreieti, pardoxal cu ajutorul muncitorilor palestinieni constrni de nevoie n cadrul ntlnirii de la Londra cu premierul britanic Gordon Brown, eful guvernului israelian a declarat c Israelul nu va ridica noi aezri, dar va continua s construiasc pe suprafaa celor existente pentru a permite creterea natural a comunitilor evreieti care triesc acolo, relateaz BBC. Totodat el a inut s sublineze c Ierusalimul de Est ocupat, unde palestinienii doresc s-i stabileasc capitala unui eventual viitor stat palestinian, face parte din capitala indivizibil a Israelului i nu este o aezare. n prezent, peste 450.000 de coloniti israelieni triesc n Cisiordania, inclusiv n Ierusalimul de Est, iar aceste aezri sunt ilegale potrivit dreptului internaional. Netanyahu s-a ntlnit astzi la Londra cu emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, George Mitchell, pentru a discuta problema aezrilor evreieti. El i va continua turneul diplomatic cu o vizit la Berlin, unde se va ntlni cu cancelarul german Angela Merkel. Disperarea palestinienilor Aproximativ 12.000 de palestinieni primesc anual permise de munc pentru a lucra n aceste aezri. Muli dintre ei nu vd nicio alt cale pentru a-i ntreine familiile numeroase sau pentru a-i finana studiile. M simt ca un sclav, dar nu am nicio alternativ. i nu sunt singurul, tot satul meu lucreaz n aezrile evreieti. Toate aceste aezri au fost construite de palestinieni, explic Khalil Rabbaye, un tnr palestinian care vrea s ajung jurnalist, citat de BBC. De partea sa, Autoritatea Palestinian refuz reluarea oricror negocieri cu Israelul pn cnd procesul de construcie din aceste aezri va fi ntrerupt, dar recunoate c, date fiind dificultile economice i omajul ridicat din Cisiordania, nu le poate cere acestora s nu mai construiasc case evreieti. Salarii mai mici nainte zeci de mii de muncitori palestinieni veneau din Gaza i Cisiordania s construiasc case acolo. ns dup intifada din 2000, numrul celor care primeau permise de muc a sczut, la fel ca i salariile. Acum palestinienii sunt pltii cu numai 100-110 de echeli pe zi(26-29 de dolari), sub salariul minim israelian de 150 de echeli(40 de dolari). Unii dintre muncitorii palestinieni susin c vor oprirea colonizrii, chiar dac astfel i vor pierde slujbele. Alii nc ezit cu gndul la familii.

Holocaustul i mitologizrile lui


27.01.2010

Preedintele israelian Shimon Perez n Bundestag 27 ianuarie, ziua eliberrii lagrului morii de la Auschwitz-Birkenau, unde ntre 1941 i 1945 au fost ucii peste un milion de evrei, numeroi romi precum i deinui politici s-a marcat oficial n Germania. Preedintele Israelului, Shimon Perez, a rostit n Bundestag un discurs n premier. La 27 ianuarie se comemoreaz pretutindeni, n Europa, de 5 ani ncoace, printr-o decizie ONU, ziua Holocaustului. Or, exterminarea de ctre nazitii germani i aliaii lor a 6 milioane de evrei, continu s fie, pentru muli, o tem de care se abuzeaz n fel i chip. E adevrat c Auschwitz a devenit de mult un simbol. Simbolul, "prin excelen", al Holocaustului. Dar localitatea polonez n care nazitii au construit, n numele poporului german, lagrul AuschwitzBirkenau n-a fost singurul perimetru al morii din Europa ocupat de trupele lui Hitler. Mutilarea fundamentelor morale O vast reea de fabrici de exterminare similare, eufemistic numite lagre de concentrare, a mutilat, n anii 40 ai veacului trecut, faa i fundamentele morale ale ntregului continent. Unii dintre asasinii mari i mici de-atunci triesc i azi. Este de pild cazul clului din Sobibor, ucraineanul Ivan Demianiuk, care s-a regsit mai nou, pe banca acuzrii n Germania. i unii supravieuitori tot mai puini - ai mainriei de exterminare naziste, una pe ct de uria, pe att de bine uns, se mai afl printre noi: bolnavi, nonagenari, cu un picior n groap. Or, n ciuda mrturiilor lor i a vastitii materialului istoric, a dovezilor palpabile i documentare care probeaz genocidul, negaionismul ia amploare. nc nainte de a se stinge i ultimul supravieuitor a devenit ic s se nege primul i fr ndoial cel mai atroce genocid din istoria modern a omenirii civilizate: crima de o magnitudine n continuare inimaginabil, prin care s-a ncercat nimicirea cu mic cu mare a unui popor, a unei rase i a unei religii. Negaionismul, cu ntregul su cortegiu mitologic (camerele de gazare ar fi pasmite o invenie, Hitler nar fi tiut ce se ntmpl, evreii, vezi bine, s-ar folosi de relatri exagerate despre genocid ca s profite politic ori financiar) s-a nstpnit nu doar la preedinia iranian. Se tie c n lumea arab i islamic nazitii i-au exportat la un moment dat, cu mult succes, antisemitismul. Minciuna face ravagii Minciuna despre Holocaust face ravagii ns i n Europa. Caraghioslcul acestei concepii, rupte vdit de orice realitate nu i-a rpit defel din sex-appeal. La stnga, dreapta i uneori chiar i n centrul, progresist i el, al spectrului politic i al elitelor a devenit cochet s se fac uz de Holocaust n cele mai varii scopuri abuzive, de regul politice, antisemite, antiamericane i anti-sioniste. n ultimii ani a nceput s fie la mod trivializarea lui. Lista gogorielor pe care le susin complicii, trivializatori, ai otirii de negaioniti este virtual interminabil. Ba c palestinienii ar fi "noii evrei". Ba c evreii ar fi fost ei nii "de vin" pentru masacrul la care au fost supui. Ori c exterminarea lor ar fi fost chipurile de net mai mic anvergur dect au estimat istoricii occidentali. n fine, s-au ncetenit i forme mai subtile de edulcorare a dezastrului. Astfel se scoate adesea n eviden c la Auschwitz au fost asasinai nu doar evrei. "Nu toate victimele lui Hitler au fost evrei, toi evreii au fost victime"

Este perfect adevrat c malaxorul exterminator nazist a nghiit i o jumtate de milioane de romi, a ucis cretini rui, francezi i polonezi, precum i muli ali ceteni din toat Europa, homosexuali i disideni, laici i clerici. Tot att de adevrat e ns c, dei "nu toate victimele lui Hitler au fost evrei, toi evreii au fost victime", dup cum a precizat la un moment dat un gnditor israelian. A-i scoate pe evrei vinovai pentru orice, a-i transforma n api ispitori e, pe btrnul continent, un sport mai vechi. Nou pare a fi numai neruinarea cu care, n pofida evidenei, se practic aceast ndeletnicire ntru culpabilizarea victimei pentru cataclismul cel mai amplu din istoria plin de catastrofe a evreilor, care s-a abtut asupra ei. Nou e i dimensiunea pe care a luat-o deficitara adecvare a europenilor la propriul trecut totalitar. Ceea ce a nceput, n occident, prin a fi subestimarea proporiilor tragediei provocate de comunism s-a prefcut ncetul cu ncetul n ultimele decenii, sub presiunea unui segment larg al imigraiei musulmane, ntr-o carent asumare a crimelor naziste. Asumarea nazismului E-adevrat c Germania a fcut eforturi mai mari de asumare a nazismului dect orice ar implicat n cel de-al doilea rzboi mondial. Prezena lui Perez, la 27 ianuarie 2010, ca principal vorbitor, n limba ebraic, n Bundestagul german e un semnal ncurajator. Dar, dup cum reliefa recent un editorialist liberal polonez, "nsi necesitatea fixrii unei date speciale de comemorare a victimelor Holocaustului demonstreaz c muli europeni - i nu doar imigranii continu s aib dificulti n a-i asuma motenirea criminal a continentului lor". n aceste condiii de intens degringolad moral e dificil de crezut c atrocele hiat de civilizaie provocat cndva de naziti nu se va repeta. Fiindc adevrul este prea fragil. Iar bruma noastr de civilizaie e prea uor de anihilat. Autor: Petre M. Iancu Redactor: Robert Schwartz

Mesajul lui Hitler pentru lumea arab: "Singura voastr salvare este distrugerea evreilor nainte ca ei s v distrug pe voi!"
Cristina Iana Joi 22 apr 2010

Antisemitismul, alimentat de propaganda nazist n lumea arab

Rdcinile fanatismului se pot regsi n mesajele transmise de ctre Adolf Hitler la posturile de radio arabe n timpul celui De-al Doilea Rzboi Mondial, conform unei noi publicaii a academicianului american Jeffrey Herf, "Propaganda nazist n lumea arab". Singura voastr salvare este distrugerea evreilor nainte ca ei s ajung s v distrug pe voi! Acesta era mesajul pe care Hitler l transmitea Orientului Mijlociu n 1942, unul dintre miile de astfel de mesaje, n ncercarea de a ctiga ncrederea lumii arabe, scrie cotidianul britanic The Telegraph. Un numr mare de evrei care triesc n Egipt, alturi de polonezi, greci, armeni i francezi, dein arme i muniie, a afirmat Hitler n cadrul unui mesaj transmis pe posturile de radio arabe, dorind s provoace o creterea sentimentului antisemit n Egipt. Unii evrei din Cairo au cerut chiar autoritilor britanice s monteze mitraliere pe acoperiul caselor lor, pretindea acesta. Mesajele transmise de naziti pe canalele radio n timpul rzboiului au rmas un capitol ascuns al istoriei pn la descoperirea acestora de ctre un academician american, care crede c aceste mesaje au alimentat conflictul din Orientul Mijlociu dintre populaia israelian i palestinieni. Conflictul dintre Israel i palestinieni s-ar fi ncheiat cu mult timp n urm dac nu ar fi existat ura, inspirat din religie, pentru evrei, care a fost alimentat de propaganditii naziti, i care a continuat i dup terminarea rzboiului, este de prere Jeffrey Herf, profesor de istorie la Universitatea din Maryland. n cartea sa, Propaganda nazist n lumea arab (Nazi Propaganda for the Arab World), profesorul american scrie c propaganditii naziti au oferit un mesaj care a completat Fundamentalismul islamic, precum totalitarismul secolului al XX-lea, a fost i nc mai este un amestec ntre elemente foarte vechi i elemente foarte moderne. n urm cu doi ani, Herf a descoperit 6.000 de astfel de nregistrri, realizate n perioada Ministrului Propagandei Publice Joseph Goebbels i trimise ctre lumea arab ntr 1939 i 1945. Potrivit The Telegraph, nregistrrile au fost clasificate pn n 1977, pstrate de ambasada american la Cairo n timpul rzboiului, iar ulterior aduse la Washington. Nazitii foloseau astfel de nregistrri - traduse n arab - pentru mesaje propagandiste n acea perioad, avnd n vedere c radioul era ascultat n cafenele, piee i locuri care atrgeau foarte muli oameni . Aceast campanie propagandist a compromis un capitol important din istoria celui De-al Doilea Rzboi Mondial, conchide profesorul american.

Palestina, ca stat
Moiss Nam Luni 26 apr 2010

Protest n Cisiordania, pentru eliberarea prizonierilor palestinieni din Israel Comentariu. Ce se va ntmpla dac Palestina i-ar declara independena? ntrebarea nu este doar teoretic. La Washington i n alte centre de putere se zvonete cu insisten c o declaraie de independen din partea Palestinei este iminent. Salam Fayad, premierul palestinian, spune c asta intenioneaz s fac dac nu se poate ajunge la un acord cu Israelul. Un proces de pace blocat, absena unei perspective care s ofere speran, vulnerabilitile politice existente de ambele pri sunt factorii care fac o declaraie de independen tot mai plauzibil. Nu ar rezolva problema; dar ar schimba lucrurile. Tirania minoritii Un alt factor este fragmentarea politic a Israelului, care consolideaz izolarea rii. n teorie, democraia presupune c guvernele reflect preferinele unei majoriti electorale. n practic, interesele guvernului nu sunt i cele ale majoritii, ci aparin segmentelor mai vocale. Pasiunea anumitor organizaii i poate pune decisiv amprenta asupra vieii politice. Asta se ntmpl n Israel, unde grupuri religioase conservatoare se asigur c interesele lor determin agenda naiunii. n martie, chiar n timpul vizitei vicepreedintelului Statelor Unite n Israel, guvernul a autorizat construcia a nc 1.600 de noi case n Ierusalimul de Est. Cnd am vzut acest lucru, m-am ntrebat dac liderii Israelului consider Iranul drept o ameninare pentru ara lor", mi-a declarat un oficial de la Casa Alb. n timp ce noi lucrm din greu s convingem China i Rusia s impun sanciuni Teheranului, politicienii Israelului par interesai doar s construiasc case pentru civa coloniti." O interpretare diferit a incidentului este aceea c reprezentanii politici ai colonitilor au deturnat birocraia israelian, utiliznd-o ca mijloc de promovare a propriilor obiective. ntr-un astfel de scenariu, premierul Benjamin Netanyahu a fost la fel de surprins precum Joe Biden de autorizarea proiectului. Iat cum, o minoritate vocal i radical duce ara ntr-o direcie pe care puini o susin. n schimb, majoritatea ntoarce spatele politicii, bucurndu-se de beneficiile unei viei la standarde nalte i linitite, pe fondul reducerii atacurilor teroriste ca urmare a sigilrii teritoriilor palestiniene. O schimbare nu chiar radical Izolarea internaional a Israelului se accentueaz. n multe ri a susine Israelul a devenit un demers costisitor, n timp ce sprijinirea palestinienilor aduce dividende. Ideea unei declaraii de independen unilaterale devine tot mai tentant . i totui, problema nu este gestul n sine, ci ce se va ntmpla ziua urmtoare. Independena nu va schimba faptul c palestinienii rmn divizai. i nici nu va conta n negocierile cu Israelul asupra frontierelor Ierusalimului sau n problema rentoarcerii refugiailor. Dar ar putea hrni

ceva ce aceast mic parte de lume produce n cantiti uriae: sperane care se transform rapid n dezamgiri.

Netanyahu apr ofensiva mpotriva "Flotei solidaritii"


Politic | 01.06.2010

Militari israelieni coboar pe frnghii pe puntea vasului "Mavi Marmara" (31.05.2010) Israelul a declanat ieri o intervenie militar mpotriva aa-numitei "flote a solidaritii cu Fia Gaza". Operaiunea s-a soldat cu vrsare de snge. n urma aciunii i-au pierdut viaa cel puin nou persoane.

Comunitatea internaional a reacionat scandalizat. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat astzi o rezoluie n care condamn aciunea statului evreu i cere ntre altele eliberarea imediat a vaselor i a persoanelor sechestrate. De asemenea, Consiliul de Securitate solicit demararea prompt a unei investigaii impariale. Israelul a respins acuzele reliefnd c militarii au acionat n legitim aprare. Guvernul de la Ierusalim a cedat azi diminea (1.6.) presiunilor internaionale i a publicat nregistrri video de la ofensiva mpotriva vasului Mavi Marmara. Imaginile arat coborrea soldailor evrei din elicoptere cu ajutorul frnghiilor, n timp ce la bordul navei, demonstranii i atac lovindu-i cu rngi de fier. n acest moment, comandantul unitii de intervenie le permite soldailor s se apere n faa

agresorilor: "La bordul vaporului e mult violen, au loc bti. Dac ar s fie necesar, se poate deschide focul. Avei grij s-i scoatei teferi i nevtmai de pe vas".

Activitii "flotei solidaritii" la bordul vasului Mavi Marmara n afara rngilor de fier, armata israelian a gsit pe vapor cuite, prtii i muniia aferent - bile de sticl, precum i gaze lacrimogene. n imaginile filmate se aud, de asemenea, focuri de arm, i pe fundalul lor apelul comandantului navei aflate n drum spre Gaza: "Ctre toi fraii de pe punte. Am pierdut n mare parte controlul asupra vasului. V rog s cobori i s v ocupai poziiile". Ancheta pe marginea incidentului de pe vaporul Mavi Marmara va rmne mult vreme n centrul ateniei publice. n opinia premierului israelian, Benyamin Netanyahu este ns limpede c soldaii evrei au acionat n legitim aprare: "Demonstranii i-au atacat pe primii soldai care au cobort pe vas cu rngi de fier. Militarii au fost btui, njunghiai i au fost trase chiar i focuri de arm. Soldaii notri au fost nevoii s se apere, altminteri ar fi fost omori. n urma acestor incidente au fost ucise cel puin zece persoane. Regretm pierderea acestor viei", a declarat premierul Benyamin Netanyahu, care i-a ntrerupt vizita n SUA. eful executivului israelian i-a contramandat de asemenea ntrevederea cu preedintele Barack Obama prevzut pentru astzi la Washington. Sute de militani pro-Hamas au fost sechestrai n portul din Adod. Guvernul israelian intenioneaz s-i expulzeze. Cine se va opune expulzrii risc s fie arestat. Printre persoanele arestate se afl i unii activiti porpalestinieni i deputai ai Partidului german al Stngii. Acetia inuser s participe la aanumita "misiune de solidaritate", menit s sparg blocad israelian impus fiei dup preluarea de ctre Hamas a puterii n Gaza. Autor: Sebastian Engelbrecht/Ana-Maria Fischer-Dieskau Redactor: Petre M. Iancu

Israelul i btliile sale pierdute


01.06.2010

Indiferent ce anume s-a ntmplat n largul coastelor israeliene, statul evreu a mai pierdut o mare btlie. Una propagandistic. ntr-un trziu, la 11 septembrie 2001, lumea liber a sesizat n fine c se afl angrenat n rzboi cu islamismul extremist. Edificarea, precar i incomplet pn azi, nu s-ar fi produs, dac n-ar fi avut loc

mega-atentatele al Quaidei. Dar acest rzboi, declanat de fore fundamentaliste din lumea islamic mpotriva valorilor occidentale, ncepuse cu decenii n urm, prin revoluia iranian i exportul ei, precum i prin repetatele i concertatele atacuri arabe contra statului evreu. Un stat, resimit n vaste zone ale universului musulman, drept un corp apusean, strin i ostil, implantat n Orientul Mijlociu. ntre timp, tiermondista campanie anti-israelian s-a diversificat i a devenit net mai eficient. Terorismul sinuciga a ncetat de mult s fie singura arm de care se folosesc extremitii. Sub impactul extinderii relativismului cultural n occident i a transformrii corectitudinii politice ntr-o ideologie atotcuprinztoare, militantismul anti-sionist a nvat s se foloseasc deopotriv de orice slbiciuni sau reflexe antisemite din lumea apusean, ca i de fora percutant a imaginii televizate. Cu ajutorul mijloacelor de comunicare n mas, Israelul s-a vzut supus unei intense ofensive propagandistice. Iniiat n timpul celei de-a doua Intifade i ajuns la apogeu mai nti n 2006, n timpul confruntrii cu organizaia iit pro-iranian Hizbullah, apoi n 2008 i 2009, n urma campaniei antiHamas din Gaza, acest rzboi televizat are un scop clar. Purtat, chipurile, n numele pcii" i a idealurilor umanitare", obiectivul strveziu al acestei campanii este s-i sustrag statului evreu legitimitatea i s-l izoleze pe plan internaional. n acest context, ea amintete de similarele operaiuni "de agit-prop" declanate de sovietici n anii 50, 60 i 70, cu sprijinul i complicitatea multor intelectuali de stnga din Apus. Diferena dintre campania actual i cea a Moscovei din timpul Rzboiului Rece e ns clar. Cea din urm a euat jalnic graie coeziunii occidentale i inepiei propaganditilor Kremlinului. Cea actual are toate ansele s fie ncununat de un triumftor succes. Operaiunea israelian de stopare a flotilei pornite spre Gaza spre a sparge blocada impus Fiei dup acapararea puterii n zon de ctre gruparea extremist Hamas s-a soldat nu doar cu mori i rnii. Dei nregistrrile video difuzate de israelieni relev c militarii statului evreu au acionat n legitim aprare, eecul propagandistic al Executivului de la Ierusalim e evident. Sub presiunea tot mai influentei opinii publice islamice, Israelul s-a vzut confruntat din capul locului cu o indignare i o condamnare internaional cvasi-unanime. n plus, conform vrjmailor si, statul evreu ar fi comis un masacru i i-ar fi devoalat barbaria". n fapt, Israelul i-a trdat proasta pregtire la nivelul serviciilor secrete. Statul evreu i-a mai demonstrat incapacitatea de a face fa, n mod adecvat, necesitii de a menine blocada impus extremitilor proiranieni din Gaza, precum i, mai ales, de a contracara eficient campania public internaional de intuire a statului evreu la stlpul infamiei. Evident, dac, nainte de a se narma cu rngi de fier, aa-numiii activiti pentru pace ar fi dorit cu adevrat aplanarea conflictului israeliano-arab i nu intensificarea lui, ar fi avut multiple posibiliti s-o fac. S-ar fi putut de pild declara de acord cu formulele de compromis propuse de oficialitile israeliene, bunoar de a se transporta ajutoarele umanitare prin portul israelian Ashdod. C le-au respins nu e ntmpltor, ci ine de un calcul tactic i strategic. Cel tactic a ieit. Israelului i s-a mai pricinuit o nfrngere diplomatic fr precedent, precum i un prejudiciu de imagine enorm. Dar i Anglia i-a pierdut n istorie mai toate btliile. Nu ns pe cele decisive. Autor: Petre M. Iancu Redactor: Cristian tefnescu

Premierul turc cere pedepsirea Israelului pentru atacul asupra convoiului umanitar
Raidul Israelului asupra convoiului umanitar internaional n largul coastelor Gazei este un masacru care trebuie pedepsit. Afirmaia aparine premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, care a avertizat autoritile de la Ierusalim s nu pun la ncercare rbdarea Ankarei. ntr-un discurs n parlament, Erdogan a mai cerut Israelului s ridice i ceea ce a numit embargoul inuman impus Fiei Gaza. Primul ministru turc a solicitat o anchet internaional privind atacarea de ctre comandourile israeliene a convoiului umanitar

sprijinit de Turcia. ntr-o not critic la adresa operaiunii marinei israeliene s-a exprimat i preedintele UE, Herman van Rompuy, care a declarat c pierderea de viei omeneti n incidentul respectiv este inexplicabil.

Turcia acuz Israelul de terorism de stat


Autor: Paul Ciocoiu Mari, 01 Iunie 2010. 2605 vizualizri, 293 comentarii, 1 vot Regimul de la Ankara a condamnat ieri, n termen duri, atacul armatei israeliene asupra unui grup de vase care transporta ajutoare pentru palestinienii din Fia Gaza.

Ankara a reacionat virulent la asaltul forelor speciale israeliene asupra flotei internaionale, format n mare parte din vase turceti, care transport ajutoare umanitare n Fia Gaza, condamnnd n termeni duri operaiunea derulat n cursul nopii de duminic spre luni i soldat cu cel puin 9 mori n rndul pasagerilor. Acest atac este un alt semn al nivelului nesbuit la care au ajuns politicile violente ale guvernului israelian, a declarat vicepremierul turc Bulent Arinc ntr-un discurs televizat, n timp ce eful executivului de la Ankara, Tayyip Recep Erdogan, i-a ntrerupt un turneu n America de Sud i a revenit n ar. Israelul a comis un act de terorism de stat, a acuzat Erdogan. Din cei 600 de pasageri de pe nava Mavi Marmara, cea mai mare din flot i la bordul creia comandourile israeliene au deschis focul, aproape 400 erau turci, a adugat Arinc, citat de Reuters. Condamnm atacul Israelului la modul cel mai ferm, a subliniat oficialul turc. Turcia, stat membru NATO, i-a rechemat ambasadorul n Israel i i-a suspendat participarea la trei exerciii militare comune cu statul evreu. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit, ieri dup-amiaz, la cererea Turciei, membru nepermanent al forului decizional al Naiunilor Unite. n paralel cu reaciile oficiale ale Ankarei, mii de turci au protestat, ieri, n Istanbul, cel mai mare ora al rii, scandnd sloganuri ostile statului evreu. Israelul se justific Confruntat cu un val de reacii ostile, statul evreu a ncercat s conving, ieri, comunitatea internaional c operaiunea armatei a fost ultima soluie pe care guvernul a avut-o n vedere. Adjunctul ministrului de externe, Dany Ayalon, a declarat, ntr-o conferin de pres, c pasagerii de la bordul navei Mavi Marmara i-au provocat pe militarii israelieni, crora au ncercat s le smulg armele. Au fost atacai cu cuite, cu rngi de fier i chiar cu focuri de arm, a mai precizat i purttorul de cuvnt al executivului de la Ierusalim, care a confirmat c zece militari israelieni au fost rnii, unul fiind n stare foarte grav. Netanyahu nu mai merge n SUA

Premierul Benjamin Netanyahu, aflat n vizit n Canada, i-a anulat deplasarea la Washington, unde urma s se ntlneasc cu preedintele american Barack Obama, i a revenit n Israel pentru a gestiona situaia de criz. El nu a ezitat s i manifeste public sprijinul pentru Tsahal, armata israelian. Mai muli oficiali europeni, printre care comisarul pentru Relaii Externe, Catherine Ashton, i eful diplomaiei franceze, Bernard Kouchner, alturi de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, au cerut demararea unei anchete complexe, n timp ce mai multe state au convocat pentru explicaii ambasadorii israelieni. Incidentul de ieri a adus relaiile turco-israeliene la un nivel de avarie, dup ce Ankara i Ierusalimul s-au mai confruntat n ultima perioad pe diferite teme, n special pe situaia din Fia Gaza. Tensiunile s-au accentuat dup ce Turcia a mediat recent un acord nuclear cu Iranul, acuzat de statul evreu c vrea s produc armament atomic. Turcia practic un joc periculos n Orientul Apropiat 02.06.2010

Proteste la Istanbul Turcia a preluat n ultimele luni un rol de mediator n Conflictul din Orientul Apropiat. Acum, dup sngeroasa misiune militar israelian de stopare a flotei cu ajutoare pentru Fia Gaza, soldat cu moartea mai multor ceteni turci, aparent nu mai poate fi vorba de aa ceva. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan a calificat incidentul drept "masacru" i a cerut pedepsirea statului evreu. Un comentariu de Baha Gngr. C Israelul nu este ginga cnd este vorba s-i impun interesele, tie ntreaga lume. C Israelul nu se d n lturi s nclace drepturile omului, s atace civili lipsii de aprare sub pretextul autoaprrii - cel trziu de la rzboiul din Gaza, nu mai necesit dovezi suplimentare. De aceea trebuie s fie permis ntrebarea: ce scop a urmrit aciunea ntreprins de o organizaie turceasc, declarat independent de guvern, cu sprijinul unor activiti europeni. Scopul declarat oficial nu a putut fi atins, dup cum era i de ateptat. Navele nu au reuit nici s strpung blocada instituit de Israel n jurul Fiei Gaza i nici s descarce ajutoarele direct la rmul teritoriului palestinian. De altfel, de cteva sptmni, Israelul a tot transmis Turciei, prin toate canalele diplomatice disponibile, c va stopa o astfel de aciune, la nevoie cu mijloace violente. Israelul i-a pus n practic ameninrile, lund cu asalt cea mai mare nav din convoi. n cursul aciunii, statul evreu a nclcat dreptul internaional fiindc navele se aflau n apele internaionale. Militarii israelieni au deschis focul ucignd i rnind oameni. De atunci, Recep Tayyip Erdogan i manifest nestnjenit mnia fa de Israel, jucnd un joc periculos. Turcia nu este o ar oarecare, ci un membru al NATO de aproape 60 de ani. Ca aliat al Pactului Nord Atlantic, Turcia are obligaia de a milita n favoarea pcii. n ultimul timp, diplomaiei de la Ankara i reuise s detensioneze raporturile dintre Iran i occident, s medieze ntre Israel i Siria, ca un partener credibil. De la debutul acestei sptmni ns, Turcia a devenit membru al frontului anti-israelian din

Orientul Mijlociu. Credibilitatea rii are cel puin de suferit din perspectiva viitoarelor misiuni de mediere.

Turcia nu are voie s se nhame la crua unor state nedemocratice

Nava turceasc era pavoazat cu imense drapele turceti i palestiniene. Imaginea transmis a fost aceea c militarii israelieni au luat cu asalt o nav turceasc. n Turcia au fost mobilizai zeci de mii de demonstrani care au asediat reprezentanele diplomatice israeliene. n faa grupului parlamentar al formaiunii de guvernmnt AKP, Erdogan a atacat viguros Israelul, vorbind despre "terorism de stat" i despre un "regim al minciunii", fiind de prere c "israelienii se pricep de minune s omoare oameni". Premierul turc a cerut n consecin "pedepsirea" statului evreu. "Cine trece acum cu vederea faptele abominabile comise de Israel, se face prta la crime mpotriva umanitii" - a mai spus Erdogan. Turcia este un mediator important n eforturile internaionale de asigurare a unei pci durabile n Orientul Apropiat, n Caucaz, dar i n Balcani. De aceea, nu are voie s se nhame la crua unor state neiubitoare de pace din Orientul Apropiat, aezate pe temelii nedemocratice. n Turcia nu exist dect extrem de puine voci care avertizeaz asupra posibilelor consecine ale rzboiului retoric n plin desfurare. n Europa, argumentele lui Erdogan sunt luate la cunotin cu stupoare. Chiar dac el condamn antisemitismul i promite siguran comunitii evreieti din ar, un val de ur antiisraelian a cuprins Turcia. Unul din puinii comentatori europeni rezonabili ai incidentului din Marea Mediteran a fost Ruprecht Polenz, preedintele Comsiei de Politic Extern a Bundestagului. El a cerut, n disonan fa de colegii si de partid cretin-democrai, motivarea Turciei pe drumul integrrii europene n locul discriminrii acestei ri din motive religioase i culturale. n acest moment este greu de anticipat n ce tabr se va afla Turcia n cazul eurii proiectului european. UE ar face ns bine, n interesul propriei sale politici externe, s ncurajeze Turcia pe drumul integrrii n structurile comunitare. Autor: Baha Gngr / Ioachim Alexandru Redactor: Rodica Binder

Noua ecuaie politic din Orientul Mijlociu


02.06.2010

Nu e clar cine anume a luat, n Israel, decizia reinerii, timp de ore n ir, a nregistrrilor video documentnd agresivitatea ieit din comun a aa-ziilor militani pentru pace.

Oameni, care s-au repezit, narmai cu rngi de fier, s-i omoare n btaie pe soldaii israelieni trimii s opreasc din drum flotila de nave, cu sute de activiti pro-palestinieni, n special turci i arabi la bord, ce se ndreptau s deblocheze fia Gaza. Or, Gaza e un teritoriu blocat nu doar de israelieni, ci i de egipteni, de cnd la crma lui se afl organizaia extremist Hamas, izolat de vecini anume ca s nu se narmeze pn n dini teroritii islamiti. Fapt e c, spre deliciul gruprii Hamas i al Iranului fundamentalist-islamic care-i sponsorizeaz pe extremiti, dumanii statului evreu au profitat cu impunitate, timp de tot attea ceasuri , de supremaia imaginilor propagandistice anti-israeliene. Transmise lumii, prin televiziuni, n scopul denigrrii Israelului ca ar chipurile barbar ce ar recurge la violen mpotriva unor oameni pasmite panici, aceste imagini au provocat statului evreu un imens prejudiciu de imagine. Ele au afectat i mai grav relaiile, oricum serios mpovrate, dintre Israel i statele din Orientul Mijlociu, ndeosebi cele dintre Ierusalim i oficialitile de la Ankara. Or, Turcia poart o mare parte din rspundere pentru sngeroasele evenimente din Marea Mediteran. Fiindc guvernul islamist de la Ankara este cel care a susinut, fie i neoficial, aa-zisa misiune de solidaritate" pro-palestinian, menit s provoace statul evreu printr-o demonstraie politic avnd nu att scopuri umanitar-pacifiste ct anti-sioniste. ncrcate pn la refuz cu sute de militani, mai degrab dect cu ajutoare umanitare, vasele flotei plecate din Turcia, cu nenumrate drapele turceti i palestiniene fluturnd pe puntea principalei nave, nu-i propuseser s aline presupusele suferine ale populaiei din Gaza. Ci s provoace un imens scandal internaional. Fiindc altfel ar fi acceptat sugestiile Ierusalimului de a-i descrca ajutoarele ntr-un port israelian i de a le expedia n Gaza pe uscat. Turcia tie la fel de bine ca i aliaii ei din NATO ce hram are blocarea Gazei. Ca i misiunea antiHizbullah din largul coastelor libaneze, acest demers ncearc s mpiedice importul de arme i rachete utilizate de organizaiile teroriste palestiniene din fie spre a ataca localitile israeliene. Concomitent, la Ankara i aiurea s-a nregistrat i faptul c cel puin 3 din extremitii turci ucii n timpul operaiunii israeliene erau teroriti islamiti care i-au anunat expresis verbis intenia de a deveni martiri". Pe de alt parte, e clar c i responsabilii israelieni au comis greeli. Dincolo de ntrzierea cu care s-a trecut la probarea legitimei aprri a militarilor atacai, una din erori rezid n faptul c unitile de comando au trecut la aciune n ape internaionale. Acest fapt livreaz propagandei anti-israeliene unicul argument plauzibil privind o prezumtiv nclcare, de ctre statul evreu, a dreptului internaional. n plus, unitile s-au dovedit insuficient pregtite s fac fa violenei exercitate de aa-ziii militani pentru pace". Toate acestea nu schimb n esen datele problemei. Conflictul israeliano-arab, generat de refuzul lumii islamice de accepta n Orientul Mijlociu un stat ne-arab i ne-musulman, va continua s mocneasc i din cnd n cnd s erup. Ceva mai noi sunt n schimb datele ecuaiei diplomatice. Preedintele SUA, principalul aliat al statului evreu, a cerut amorsarea unei anchete independente. Or, democraia israelian e perfect capabil s investigheze operaiunea. Iar violena i provocarea extremist de la bordul flotei de solidaritate" nu mai constituie un secret. i mai problematic e, din unghi apusean, premierul islamist al Turciei, care i-a perpetuat escaladarea retoric anti-israelian. Erdogan nu poate fi bnuit c nu cunoate contextul politic n care i-a formulat incendiarele acuze de masacru" i revendicrile de pedepsire" a statului evreu. De asmenea, excesele verbale turceti nu sunt de natur s-i ngrijoreze acut doar pe israelieni. Fiindc, n timp ce sub Obama SUA dau dovad n Orientul Mijlociu de perplexitate, incoeren, lips de loialitate fa de aliai i de sensibilitate diplomatic, Turcia i demonstreaz desprirea de valorile occidentale. Stridena i virulena Ankarei par s fi pecetluit noua orientare a Turciei i trecerea acestui stat NATO, cu arme i bagaje, n tabra Iranului, a Siriei i a celorlalte fore din coaliia islamist din regiune.

n aceste condiii, ansele de pace n Orientul Mijlociu se destram rnd pe rnd. Extremitii exult. Iar israelienii se vor simi pe viitor i mai izolai i, ca atare, tot mai nclinai s recurg la operaiuni de auto-aprare din ce n ce mai drastice. Autor: Petre M. Iancu Redactor: Rodica Binder

Pro sau contra blocadei?


03.06.2010

Fsia Gaza ramne izolata Comunitatea internaional ia poziie fa de situaia locuitorilor din Fia Gaza. Dup atacul asupra aa-zisei "flote a solidaritii", blocada impus de Israel a revenit n atenia liderilor din ntreaga lume. "Israelul are dreptul s tie dac este vorba despre o eventual contraband cu muniie", ntruct "Israelul se afl n rzboi cu organizaia radical-islamic Hamas". Aceasta este opinia vicepreedintelui american Joe Biden, exprimat ntr-un interviu televizat. Prima opinie clar a unui oficial american, dup ce comunitatea internaional a insistat s afle pe ce poziie se situeaz Washingtonul, dup atacul asupra flotei solidaritii, atac soldat cu nou mori i mai muli rnii. Inadvertene americane La New York ns, presa sesizeaz deja inconcordane n interiorul administraiei Obama. Mai muli membrii ai guvernului sunt citai de "New York Times" ca fiind mpotriva blocadei maritime impuse de Israel pe coastele Fiei Gaza. Mai mult chiar, Washingtonul ar insista asupra unei noi linii politice, care s permit introducerea de alimente n zonele grav afectate de srcie din teritoriile palestiniene.

Ban Ki Moon - Secretarul General al ONU i tot la New York, Ban Ki Moon nu ezit s lanseze apeluri ct se poate de clare: "Aceast tragedie scoate la lumin o problem fundamental mult mai serioas. Blocada ndelungat aplicat Fiei Gaza este contraproductiv i complet greit. Sunt pedepsii civili inoceni. Blocada trebuie ridicat imediat de ctre autoritile israeliene". Ancheta ONU De altfel, imediat dup incident, Consiliul Permanent de Securitate al ONU a dispus nceperea unei anchete transparente i credibile asupra cauzelor care au dus la uciderea i rnirea mai multor civili.

ntruct majoritatea activitilor din convoi sunt de origine turc, atacul a fost aspru criticat de guvernul de la Ankara. "Crime ordonate de autoriti" sau "masacru sngeros" sunt doar dou dintre expresiile dure folosite de autoritile turce, care cer pedepsirea imediat a celor vinovai. n cursul acestei nopi, la Istanbul au ajuns 466 de activiti eliberai de autoritile israeliene, ase dintre acetia fiind ceteni germani. n vreme ce politicienii se ntrec n declaraii i acuzaii, blocada impus nc din vara anului 2007, n urma unui conflict violent ntre organizaiile rivale palestiniene Fatah i Hamas, se menine. Sub conducerea gruprii radical-islamice Hamas, 1 milion i jumtate de oameni continu s sufere de foame, ntr-o srcie crunt. Autor: Alina Khnel Redactor: Alexandra Sora

Israelul respinge ideea unei comisii internaionale n cazul flotilei propalestiniene


Politic | 04.06.2010

Israelul a respins apelurile ONU i ale altor organizaii sau state pentru o anchet internaional n cazul raidului su militar asupra flotilei umanitare pentru Gaza. Guvernul israelian a refuzat categoric nfiinarea unei comisii internaionale care s investigheze circumstanele atacrii de ctre armata israelian a flotilei care se ndrepta spre Fia Gaza cu ajutoare pentru palestinieni. Ministrul de externe evreu, Avigdor Liberman, a anunat n schimb c Israelul nsui va crea o astfel de comisie din care, dac se dorete, pot face parte i experi strini. ntr-o intervenie la postul public de radio, Liberman a declarat c Israelul nu va permite nici urmtoarei flotile cu ajutoare pentru Fia Gaza s ajung la destinaie. "Prefer s accept criticile internaionale dect s nmormntez soldai. Asta pe de-o parte. Pe de alt parte trebuie s fie clar pentru toat lumea c flotila nu a ajuns pe coastele Fiei Gaza i nici o alt ambarcaiune nu va ajunge acolo", a subliniat, ferm, Avigdor Liberman. "Vina aparine n totalitate Turciei" n ceea ce privete protestele vehemente ale Turciei, ministrul de externe israelian a declarat c nu este n interesul Israelului s ncing atmosfera oricum tensionat n regiune. "Nu noi am declanat aceast provocare, noi nu am trimis oameni narmai cu cuite i cu leviere n Turcia. n acest caz, ntreaga vin aparine de la nceput i pn la sfrit turcilor. Noi nu avem pentru ce s ne scuzm, dimpotriv", a mai spus oficialul israelian. Dincolo ns de criticile Turciei, armata israelian se confrunt i cu un val de masive proteste ale Asociaiei Presei Internaionale. Reprezentanii acesteia acuz armata israelian c nu permite publicarea fotografiilor fcute de jurnalitii care se aflau la bordul flotilei "Free Gaza" i spun c soldaii israelieni au prezentat imagini i filmri fcute nainte de declanarea raidului asupra flotilei, fr a cere permisiunea celor care le realizaser. "Spargerea blocadei cu orice mijloace"

Asear, minitrii arabi ai Afacerilor Externe au hotrt, n cadrul unei reuniuni extraordinare la Cairo, s "sparg" blocada israelian impus Fiei Gaza "prin toate mijloacele". Anunul a fost fcut de secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa, citat de AFP. Minitrii au apreciat drept pozitiv hotrrea egiptean, anunat mari, privind deschiderea terminalului de la Rafah pe o perioad nedeterminat, a anunat acelai Moussa. Reuniunea a fost convocat pentru identificarea unui rspuns "colectiv" n urma unui atac al Israelului mpotriva flotilei propalestiniene, pe fondul unor puternice presiuni din partea opiniei publice. De asemenea, Moussa a subliniat c arabii "nu au sentimentul c Israelul coopereaz sau ar avea intenia s coopereze n privina eforturilor de pace", o aluzie la negocierile indirecte purtate prin intermediul Statelor Unite. "Acesta este motivul pentru care ne pregtim s mergem la Consiliul de Securitate, pentru a prezenta dosarul conflictului israelo-arab n ansamblul su", a precizat el. Autor: Clemens Verenkotte / Vlad Drghicescu Redactor: Rodica Binder

Israelul i dubla msur


Politic | 04.06.2010

Flotila de solidaritate cu Gaza C n lumea musulman, antisemitismul a luat proporii fr precedent se tie de mult. nspimnttoarea intensitate a ostilitii fa de evrei reiese ntre altele din nenumratele apeluri la vrsare de snge evreiesc lansate n internet dup stoparea de ctre israelieni a flotilei de solidaritate cu Gaza. Frecvena i virulena acestor apeluri, datorate n special unor utilizatori turci ai site-urilor Facebook i Twitter au sfrit prin a alarma i comunitatea evreiasc din Berlin, care s-a adresat justiiei germane cerndu-i s pun capt instigrilor la ur i la crim. Vehemena urii anti-israeliene, alimentate nu doar de mai vechile sau mai recentele excese retorice iresponsabile ale premierului turc Erdogan, ci i de critici parial nejustificate la adresa Ierusalimului, formulate n special de stnga occidental a devenit de mult un factor politic cheie. Un factor care modific i complic profund misiunea Comunitii Internaionale de a aplana conflictul israeliano-arab. Fiindc, n siajul acestei adversiti radicale, mascnd deopotriv interese politice nguste, carene de personalitate i de civilizaie, precum i abulie moral, evolueaz mai vechiul proces de demonizare a statului evreu. Acest proces nu poate avea dect efecte dintre cele mai pernicioase asupra oricror eforturi de aplanare negociat a conflictului dintre israelieni i palestinieni ntruct, pe de o parte, exacerbeaz sentimentul evreiesc al izolrii i ca atare tendina adoptrii de msuri israeliene tot mai dure. Pe de alta, ncurajeaz fixarea taberei palestiniene, arabe i islamice pe poziia unor inacceptabile revendicri maximaliste. Toate acestea nu nseamn firete c trebuie trecute cu vederea erorile tactice ori strategice svrite de oficialitile israeliene. La categoria erori tactice trebuie incluse de pild demararea n ape internaionale a unei operaiuni militare lipsite de o pregtire prealabil suficient n materie de informaii secrete i n absena unor msuri de flancare informaional adecvate. Ori, punerea n dificultate, din pricina unei

birocraii israeliene excesive, a lui Joe Biden, surprins de proiecte de construcie controversate, n timpul vizitei efectuate de vicepreedintele american la Ierusalim. Dincolo de legitimitatea unor critici justificate la adresa autoritilor israeliene se remarc ns, i n Apus, o tot mai accentuat tendin de a se aplica statului evreu nu numai grila demonizrii, ci i pe cea a unor standarde diferite. Aa de pild, Naiunile Unite i varii cancelarii au cerut Israelului s accepte o comisie de anchet internaional care s investigheze incidentul de pe nava turceasc Mavi Marmara. Pavoazat cu drapele turceti i palestiniene, nava, nsoit de alte vapoare ncercase s sparg blocada impus fiei Gaza, de cnd la conducerea ei se afl organizaia terorist islamist Hamas. Ciocnirile de pe aceast nav, plin pn la refuz cu militani islamiti narmai ntre altele cu rngi de fier, care, departe de orice pacifism sau umanism, s-au repezit s-i atace pe militarii israelieni, s-a soldat cu nou mori. Or, nimeni nu s-a gndit de pild s cear Germaniei s admit o comisie de anchet internaional n cazul bombardrii celor dou autocisterne capturate de talibani. Bombardamentul, solicitat de un ofier german din Afganistan, se soldase cu 150 de mori, ntre care i numeroi civili. Procuratura german a sistat investigarea colonelului Klein, considernd c ofierul n-a comis o greeal imputabil juridic. Or, democraia israelian nu e mai puin vital dect cea german i ca atare e perfect capabil s se auto-investigheze credibil. A nu admite acest fapt echivaleaz cu a perpetua discreditarea, demonizarea i delegitimarea statului israelian i ca atare, cu a complica misiunea aplanrii litigiului din Orientul Mijlociu. Sub politica oarecum confuz a administraiei Obama, SUA s-au demonstrat incapabile s urneasc din loc negocierile din Orientul Mijlociu. Dimpotriv, ele par a fi devenit imposibile. Ar fi ceasul Europei. Or, Europa se confrunt ea nsi cu probleme imense de adecvare la realitile devenite vizibile la 11 septembrie 2001. Voturile imigranilor musulmani, frica de extremismul islamist, pacifismul, relativismul postmodern, moral i cultural, manifestat n aa-zisa corectitudine politic i dau mna pe btrnul continent. Pe muli politicieni i formatori de opinie din occident, toate acestea i determin s tac n reacie la amploarea pe care au luat-o instigrile anti-israeliene i antisemite. Aceiai elit tinde s ignore i vdita trdare a intereselor occidentale de ctre Turcia premierului islamist Erdogan, care, de-o bun bucat de vreme, cocheteaz cu Iranul i cu micrile extremiste din Orientul Mijlociu. n consecin, exist motive suficiente de pesimism n privina anselor de relansare a tratativelor de pace n Orientul Mijlociu. Autor: Petre M. Iancu Redactor: Rodica Binder

Vocea raiunii
Politic | 08.06.2010

Scriitorul israelian Amos Oz Ct vreme Israelul va confunda violena cu puterea, conflictul va dura crede scriitorul israelian Amos Oz, referindu-se la modul n care autoritile de la Ierusalim au gsit de cuvin s opreasc din drum aa numita flot a solidaritii.

Fr a fi singurul, dar ca puini alii, scriitorul israelian Amos Oz s-a implicat lucid i tenace, n dezbaterile generate de conflictul din Orientul Apropiat prin crile sale, prin articolele i eseurile publicate i traduse n ntreaga lume. Plednd mpotriva fanatismului, n cri i n via, n favoarea pcii, dar nu a uneia cu orice pre i necondiionate, dispus s-i revizuiasc poziiile, nu radical ci doar nuanndu-le n funcie de ansele unei soluii de a aduce pacea, intervenia sa publicistic n dezbaterile iscate de felul n care autoritile israeliene au tiat calea aa numitei flote a solidaritii, devenise aproape scadent. Sub titlul Spirala uciga, Amos Oz semneaz un articol pe care Frankfurter Allgemeine Zeitung l-a tiprit nainte ca ceaa ce nvluie nc toate cele petrecute pe bordul navei Mavi Marmara s se risipeasc. Opiniile scriitorului israelian, adept al soluiei celor dou state, membru al micrii Peace Now, sunt greu digerabile pentru adepii nverunai ai soluionrii conflictului prin fora armelor. De peste dou mii de ani, evreilor le-a fost dat s cunoasc limbajul violenei doar sub forma loviturilor pe care le-au tot primit. De cteva decenii ncoace suntem i noi capabili s recurgem la violen. Aceast putere ne-a ameit adesea. Dac suntem confruntai cu o problem, ne imaginm c o putem soluiona doar militar, precum cel care, innd n mn un ciocan, ar vedea n fiecare problem un cui. O incursiune n istoria statului evreu i permite autorului s readuc n actualitate figurile unor lideri ai generaiei de ntemeietori care au recunoscut limitele violenei i au tiut cum s procedeze spre a nu le transgresa. Cotitura fundamental n schimbarea strategiei ar fi indus-o rzboiul de ase zile, din 1967. De atunci ar data i fixarea pe fora militar, mantra, deviza fiind, pn azi, urmtoarea: dac obiectivul nu poate fi atins prin for, trebuie s recurgem la i mai mult for. Produsele acestei noi strategii nu doar militare ci i mentale ar fi ncercuirea Fiei Gaza, pe de o parte, i, pe de alta, ideea c Hamasul poate fi nfrnt manu militari - n acelai fel lsndu-se soluionat i problema palestinian.

Scriitorul Amos Oz, dnd o mn de ajutor la strngerea mslinelor, alturi de palestinieni n satul Aqraba, din Cisiordania Riscnd s suscite aversiunile latente sau reaciile vehemente ale propriilor si conaionali, Amos Oz ntrevede n organizaia Hamas nu doar componentele ei teroriste ci i statutul ei ideatic, ideologic (fanatic, ce-i drept), nscut ns din descumpnirea i disperarea multor palestinieni. Ceea ce adepilor soluiilor dure n combaterea terorismului li s-ar putea prea un sacrilegiu, o erezie fatal, dobndete n discursul raional i lucid al scriitorului israelian statutul de axiom moral i demonstraie irecuzabil, istoric argumentat: Niciodat o idee nu a putut fi anihilat prin violen, nici prin blocade, nici prin atacuri aeriene, nici prin coloane de blindate, nici prin btlii navale. Pentru a nfrnge o idee trebuie s-i opui ceva mai bun, o alt idee, mai atrgtoare, mai acceptabil. Aplicat n cazul conflictului israeliano-palestinian, axioma ar avea drept consecine crearea unui stat palestinian, format din Cisiordania i Gaza n frontierele din 1967, cu capitala n Ierusalimul de Est, i ncheierea unui acord de pace ntre guvernul lui Abbas i cel israelian.

Ct desptre conflictul cu Fia Gaza, acesta ar fi soluionabil doar prin tratative cu Hamas, preferabil fiind i includerea n negocieri a lui Abbas i a micrii Fatah. n situaia actual, scenariul pare de-a dreptul utopic - dei nu mai puin himeric este i convingerea c soluionarea conflictului ar fi posibil doar prin suplimentarea i intensificarea mijloacelor militare. Enunnd banalul adevr c nici israelienii i nici palestinienii nu sunt doar ei locuitorii exclusivi ai rii sau ai Ierusalimului - Amos Oz d acestei constatri rezonana unui avertisment: Ct timp noi, israelienii i palestinienii, nu recunoatem consecinele logice ale acestui simplu adevr,vom tri ntr-o permanent stare de asediu - Gaza sub asediu israelian, Israel sub cel internaional i arab. Ca i cum ar fi intuit c adversarii si l pot acuza n cel mai bun caz de idealism, de pacifism sau de defetism, Amos Oz revine asupra importanei pe care o are potenialul militar pentru Israel, pentru existena i libertatea statului evreu. Dar - orice ncercare de a uza nu preventiv, n scopul aprrii, ci ofensiv de acest potenial, spre a elimina probleme i idei - se va solda cu i mai multe catastrofe de felul aceleia petrecute n dreptul rmurilor Fiei Gaza, n larg, n apele internaionale. La finele lecturii acestui apel la raiune lansat de scriitorul Amos Oz , ne putem teme c zicala nimeni nu-i profet n ara lui se va adeveri, din pcate, i de ast dat Autor: Rodica Binder Redactor: Cristian tefnescu

Marmelad i condimente pentru Gaza


Politic | 11.06.2010

Dup sngerosul atac al armatei israeliene asupra aa numitei flote a solidaritii, guvernul de la Ierusalim a anunat o relaxare a blocadei impuse n Fia Gaza. Marmelad i condimente ar putea fi livrate, ncepnd de sptmna viitoare, populaiei din Gaza. Anunul a fost fcut de un purttor de cuvnt al guvernului israelian. Pe lista dat publicitii mai figureaz: chipsuri, biscuii, limonad, fructe i aparate de ras de unic folosin. Aceste produse ajung de mai muli ani n Fia Gaza, prin tunelul ilegal care face legtura cu Egiptul. Nil Press, fost ef al biroului de legtur israelian din Gaza, consider anunul ca fiind total lipsit de relevan. ntr-un interviu acordat postului de radio al armatei israeliene, Press a detaliat: Decizia este prezentat ca o relaxare survenit acum. Nimic mai neadevrat. Asistm la o manipulare a mijloacelor de informare, care lovete din nou n statul Israel. Cert este c acestea i alte produse erau livrate dinainte. Astfel nct ele nu lipsesc cu adevrat din Fia Gaza. Guvernul Hamas din Gaza a reacionat cu rezerv la anunul de astzi. Ministerul economiei condus de islamiti a informat c se va aplica interdicie de import pentru produsele evreieti, fabricate naintea blocadei n Gaza, precum biscui, sucuri i salate. Hamas reacioneaz astfel la decizia Israelului care, de la declanarea blocadei, n urm cu trei ani, nu a mai permis livrarea materilor de baz pentru aceste produse n Fia Gaza, slbind astfel economia din teritoriile palestiniene.

eful guvernului Hamas, Ismael Hanijeh, a solicitat din nou ridicarea embargoului asupra Fiei Gaza. Doar o relaxare a restriciilor nu este suficient, n opinia lui Hanijeh. Washingtonul critica situatia

Preedintele palestinian Mahmud Abbas a fost primit de Barack Obama la Washington Chiar i preedintele american Barack Obama a caracterizat situaia ca fiind insuportabil. Potrivit unor informaii transmise de postul de radio israelian, Statele Unite ar avea un plan menit a pune capt blocadei. Fore internaionale i de securitate de la grania israeliano-palestinian ar urma s fie implicate n realizarea acestui plan. n plus, este vizat negocierea unui armistiiu de durat ntre Israel i Hamas. Siguranta contra hrana Siguran pentru hrana - aceasta ar fi deviza sub care ar urma s se desfoare planul american, inspirat probabil i din programul Naiunilor Unite Petrol pentru hrana, care funcioneaz din anii 90 n Irak. Premierul israelian Benjamin Netanjahu nu a comentat, deocamdat, n nici un fel informaiile de ultim or referitoare la embargoul din Fia Gaza i nici la planul Washingtonului. Autori: Sebastian Engelbrecht / Alina Kuehnel Redactor: Alexandra Sora

Blocada civil din jurul Fiei Gaza va fi nlocuit cu o blocad de securitate

Relaxarea blocadei terestre din jurul Fiei Gaza, aa cum a fost anunat de Israel, este salutat n occident. Preedintele SUA, Barack Obama, intenioneaz s se ntlneasc pe 6 iulie cu premierul israelian, dup ce o preconizat ntlnire similar nu a mai avut loc la nceputul lunii iunie, eventual din cauza atacului israelian asupra convoiului de nave ncrcat cu ajutoare pentru populaia din Fia Gaza. De partea cealalt, palestinienii sunt sceptici n privina promisiunilor israeliene, apreciind c acestea ar fi pur diversiune. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a justificat n felul urmtor decizia de relaxare a blocadei la care este supus de mai muli ani populaia din Fia Gaza: Politica guvernului fa de Gaza este clar: Israelul depune eforturi s nu ajung n fia de coast armele i materialele cu ajutorul crora Hamas

poate executa atacuri teroriste i cu rachet asupra statului evreu i populaiei sale. Toate celelalte mrfuri pot fi introduse n Gaza Mass media israelien relateaz c Netanyahu ar fi declarat oamenilor si de ncredere c noile msuri reprezint o blocad de siguran, iar aceste msuri urmeaz a fi nsprite. Nu mai este vorba deci despre o blocad civil instituit n jurul Fiei Gaza. Cabinetul israelian vrea s priveze organizaia Hamas de posibilitatea de a acuza Israelul c prejudiciaz populaia civil palestinian. Emisarul cvartetului pentru Orientul Apropiat, fostul premier britanic Tony Blair, a calificat n felul urmtor decizia israelian, n prezena lui Benjamin Netanyahu: Aceast schimbare permite guvernului israelian i premierului s-i menin decizia absolut de a apra securitatea Israelului concomitent cu ameliorarea condiiilor de via ale oamenilor din Fia Gaza. Ismail Radwan, purttor de cuvnt al Hamas n Fia Gaza, a criticat anunata relaxare a blocadei, apreciind c aceasta ar fi doar o manevr de diversiune a statului evreu, care vrea s scape de presiunile la care este supus de ctre comunitatea internaional de la luarea cu asalt a navelor cu ajutoare, un sngeros incident petrecut n urm cu trei sptmni. Radwan a explicat: Este vorba de ncercarea de a eluda decizia internaional de desfiinare total a blocadei din jurul Fiei Gaza. Este o ncercare de contracarare a presiunilor fcute de lumea islamic i arab dar i de oamenii liberi din ntreaga lume, care cer ridicarea blocadei. El a adugat c n Fie exist o penurie real de aparatur electric, echipament medical, materiale de construcie i oel, i orice schimbare care interzice pe mai departe importul acestor produse este numai de faad. i trectori pe strzile oraului Gaza s-au artat foarte sceptici fa de anunul cabinetului Netanyahu, dup patru ani de blocad. Un brbat a declarat: Nu vom fi fericii pn nu vom avea un stat propriu. Sunt sigur c blocada va fi reinstituit. Acesta nu este dect un joc politic. Ei relaxeaz blocada fiindc aa le poruncete America. Un altul a estimat: Trebuie s vedem mai nti c anunul se i aplic. S fac ce au spus, i anume s deschid toate punctele de trecere. Israelul a afirmat c vrea s relaxeze blocada. Vrem ca aceasta s se ntmple cu adevrat, s nu auzim numai declaraii. Potrivit ziarului israelian Yedioth Achronoth, chiar i dup anunata schimbare va fi meninut interdicia de import pentru multe sortimente de mrfuri care pot fi folosite la producia de arme, ntre care produse de aluminiu, ngrminte chimice i numeroase produse de metal. Autor: Clemens Verenkotte / Ioachim Alexandru Redactor: Petre M. Iancu

Gilad Shalit i conflictul israeliano-arab


Politic | 25.06.2010

Gilad Shalit, ntr-o fotografie prezentat de familie n timp ce premierul israelian Beniamin Netanyahu se pregtea s se ntlneasc la Washington cu preedintele Barack Obama, la Ierusalim se adunau protestatari cernd executivului statului evreu s nu-l uite n temni pe franco-israelianul Gilad alit, un tnr rpit la 25 iunie 2006 de organizaia extremist palestinian Hamas i inut de-atunci ntr-o total izolare. Un comentariu de Petre Iancu.

La 25 iunie 2010 s-au mplinit patru ani de la rpirea, de ctre gruparea islamist Hamas, a unui tnr cu cetenie dubl, francez i israelian, pe atunci n vrst de 19 ani. De-atunci ncoace, organizaia extremist care controleaz fia Gaza l menine nu doar n captivitate, ci i ntr-o izolare complet, fr dreptul de a fi vizitat de Crucea Roie sau de Semiluna Roie, fr posibilitatea de a transmite tiri familiei sale ori de a primi vreo scrisoare sau pachet. Barbaria condiiilor de detenie impuse, de ani n ir, de ctre gruparea terorist Hamas, tnrului rpit, a determinat Human Rights Watch s cear s se pun capt imediat tratamentului inuman care i se aplic lui Gilad Shalit. n mod absolut justificat, organizaia pentru aprarea drepturilor omului a calificat acest tratament drept tortur. n vest acest cuvnt e tare. n orient nu nseamn ns mai nimic. Ca atare, acest calificativ din partea unei organizaii care exceleaz altfel prin critici virulente la adresa statului evreu risc s rmn fr nici un efect. Nici decizia israelian de a menine doar izolarea militar i de a renuna aproape integral la embargoul comercial impus fiei Gaza, de cnd la crma ei a trecut o organizaie ce militeaz deschis pentru distrugerea statului evreu, nu i-a impresionat pe liderii Hamas. Pentru eliberarea lui Shalit, mai marii gruprii palestiniene, sponsorizate de negaionitii Holocaustului, cu ambiii nucleare, aflai la crma Iranului, revendic punerea n libertate a mii de teroriti condamnai de justiia israelian. Aceast revendicare plaseaz statul evreu ntr-o dilem perpetu. Pe de o parte, Israelul depune prin tradiie eforturi enorme spre a-i recupera cetenii luai prizonieri. Pe de alt parte, oficialii de la Ierusalim tiu bine c orice decizie disproporionat, luat sub presiune, precum amnistierea n mas a sute i mii de rufctori va fi, pe drept cuvnt, cotat ca neechilibrat i nejustificat i va sfri prin a-i ncuraja pe teroriti. Or, sub o masiv presiune american i internaional, s-a adoptat la Ierusalim i hotrrea de a se deschide graniele fiei Gaza. Precaut salutat de Comunitatea Internaional, ntmpinat cu mult scepticism de palestinieni, controversat i problematic la culme, din unghi israelian, decizia risc, evident, s-i ofere gruprii Hamas considerabile avantaje politice. Organizaia palestinian se va folosi, firete, de bunurile importate n Gaza, spre a-i consolida reputaia de organizaie chipurile filantropic i a se eterniza la conducerea fiei, spre deliciul nesfrit al tuturor micrilor teroriste i al regimurilor exportatoare de extremism. Curios i pernicios politic i moral nu e, n context, doar caracterul unilateral al presiunilor crescnde exercitate de Comunitatea Internaional asupra Israelului, n ciuda concesiilor teritoriale, de asemeni unilaterale, fcute de oficialii israelieni n ultimele trei decenii. Fiindc aceste presiuni n-au fost niciodat nsoite de o similar plasare n menghin a rpitorilor lui Gilad Shalit, n ciuda cruzimii lor ieite din comun. i mai straniu e zig-zagul politicii israeliene, care, spre a evita izolarea politic, i-a abandonat n repetate rnduri, n ultimii 20 de ani, legitimele interese de securitate n favoarea unor prezumtive avantaje diplomatice, vremelnice i ndoielnice. Acest curs tot mai sinuos n ultima vreme oglindete n fapt nu numai neajunsurile conducerii israeliene ci i abulia elitei politice din capitala SUA, principalul aliat al statului evreu. Aparent lipsit de valori morale clare, aceast elit pare cu totul incapabil s-i onoreze alianele i s duc la bun sfrit rzboiul anti-terorist. Autor: Petre M. Iancu Redactor: Rodica Binder

Turcia i-a nchis spaiul aerian pentru avioane israeliene


Politic | 29.06.2010

Heron TP, cel mai mare avion fr pilot din flota aerian a Israelului Hotrrea Turciei intervine ca reacie la operaiunea militar israelian efectuat mpotriva unui convoi umanitar pentru Fia Gaza, a declarat premierul turc Recep Erdogan. Turcia a interzis, ncepnd de duminic (27.06.2010), oficial accesul aeronavelor militare israeliene n spaiul su aerian. Potrivit ageniei turce de pres Anadolu, care citeaz declaraiile premierului Recep Erdogan la summitul G20 desfurat n Canada, msura survine ca reacie la operaiunea militar israelian desfurat mpotriva Flotilei libertii, avnd la bord ajutoare umanitare pentru Fia Gaza. Potrivit unor surse guvernamentale, anumite zboruri pot fi aprobate ns, de la caz la caz.

Recep Tayyip Erdogan La sfritul sptmnii trecute, Turcia a interzis oficial primul zbor al unei aeronave israeliene prin spaiul su aerian. Este vorba de un avion cu peste 100 de ofieri la bord, care se deplasa n Polonia. Potrivit cotidianului israelian Jediot Ahronot, armata israelian nu a reacionat nc oficial fa de acest incident pentru a nu ncorda i mai mult relaiile bilaterale cu Turcia, i aa tensionate de la incidentul din Marea Mediteran, n urma cruia i-au pierdut viaa opt ceteni turci. Guvernul de la Ankara a reacionat prin retragerea ambasadorului turc din Tel Aviv, precum i prin anularea exerciiilor militare comune cu Israelul. Executivul turc a solicitat statului evreu restituirea vaselor sechestrate i acordarea de compensaii victimelor. n cadrul summitului G20 desfurat la Toronto, premierul turc a reiterat solicitarea ca statul evreu s-i cear scuze oficial pentru raidul aerian efectuat mpotriva Flotilei libertii. El a adugat c Ierusalimul trebuie s nceteze complet blocarea Fiei Gaza i s permit efectuarea unei anchete internaionale pe marginea incidentului din 31 mai. Nimeni nu poate spune c Israelul a fost atacat, a declarat Erdogan, argumentnd c nu s-au gsit niciun fel de arme la bordul vasului sechestrat.

Criz n relaiile turco-israeliene Premierul turc i-a exprimat sperana ca ntrevederea pe care o va avea la nceputul lunii iulie cu preedintele Statelor Unite, Barack Obama, s aib un efect pozitiv asupra administraiei Netanyahu de la Ierusalim. Guvernul statului evreu a refuzat s coopereze cu anchetatorii strini, demarnd ns o

investigaie proprie a incidentului din Marea Mediteran, investigaie la care particip i doi observatori internaionali. Preedintele comisiei de anchet, Jacob Turkel, a declarat c n cadrul investigaiei vor fi audiai, de asemenea, premierul Benjamin Netanyahu i ministrul Aprrii, Ehud Barak. Autor: Stephanie Gebert/Ana-Maria Fischer-Dieskau Redactor: Robert C. Schwartz

Parlamentul german cere ridicarea blocadei n Fia Gaza


Germania | 02.07.2010

Liberalul Rainer Stinner Parlamentul german a solicitat ridicarea imediat a blocadei impus de Israel n Fia Gaza. ntrun document semnat de Uniunea Cretin-Democrat/Cretin-Social, social-democrai, liberali i de verzi, se afirm clar c blocada din Gaza este contraproductiv i nu servete intereselor de securitate ale Israelului. Bettina Marx ne trimite informaii de la Berlin. O nou, surprinztoare i deplin armonie politic n Parlamentul german, care a dezbtut, vineri, situaia politic i umanitar din Fia Gaza. Prin intermediul unui document semnat de toate cele patru fraciuni din Bundestag, politicienii germani solicit ridicarea imediat a blocadei impus de statul evreu n Fia Gaza, considerat a fi nu doar contraproductiv, ci i n neconcordan cu legile internaionale. Consensul la care au ajuns principalele partide politice germane a fost ludat de parlamentarul liberal Rainer Stinner, care a declarat c acesta reprezint dovada calitii politicii interne i externe a Germaniei. O prere asemntoare a fost exprimat i de Wolfgang Gehrcke, membru al Partidului Stngii, care a punctat nsemntatea documentului semnat de toate cele patru fraciuni politice din Bundestag. Este pentru prima oar cnd n chestiuni viznd Orientul Mijlociu, toate fraciunile politice prezente n Bundestag vorbesc aceeai limb. Acest semnal va fi cu siguran luat n considerare n regiune, a spus Gehrcke n Parlament. Acelai deputat al Stngii a inut s sublinieze c documentul prezentat n Bundestag nu are sub nicio form un caracter anti-israelian sau anti-palestinian, ci ine este spre binele ambelor popoare. Liberalii au ntrit afirmaiile lui Gehrcke, declarnd, prin vocea lui Rainer Stinner, c textul documentului nu lezeaz n nici un fel relaia noastr istoric special cu statul israelian. A dori s afirm acest lucru ntr-un mod foarte clar, a adugat Stinner. Unul din puinii, dac nu cumva singurul parlamentar care a turnat un strop de ap n vinul nobil al armoniei politice, a fost cretin-socialul Thomas Silberhorn. El a acuzat Partidul Stngii c a susinut forele islamiste prin prezena a doi membri de partid ai si la bordul flotilei pro-palestiniene. A fost vorba mai puin de oamenii din Gaza i mai mult de o confruntare cu Israelul, a spus Silberhorn. n rest, ideea c ridicarea blocadei ar aduce beneficii Israelului, nu a fost contestat de nimeni. Cretindemocratul Philipp Missfelder a atras ns atenia c interesele legitime de securitate ale Israelului nu trebuie scpate din vedere. Autor: Bettina Marx / Vlad Draghicescu

Redactor: Medana Weident

Opiunea israelian: soluia celor dou state sau un stat binaional?


Politic | 06.07.2010

Ct de viabil este soluia celor dou state n Orientul Mijlociu? i ce vrea, de fapt, statul evreu? Dou state pentru dou popoare n Orientul Mijlociu - acesta este scopul declarat al aa-numitului proces de pace de la Oslo. Documentul prevede crearea unui stat palestinian n Cisioradania i Fia Gaza, teritorii ocupate de Israel. Perspectiva convieuirii panice a statului evreu alturi de un stat palestinian, devine ns tot mai ndeprtat.

Marele zid din Cisiordania n discursurile sale, premierul israelian Benjamin Netanyahu face deseori trimitere la soluia celor dou state. n paralel, el creaz ns premisele blocrii acestei opiuni. Politologul german Helga Baumgarten triete n Ierusalimul de Est i este expert n chestiuni privitoare la organizaia extremist palestinian Hamas. Aceasta apreciaz c Israelul urmrete dou chestiuni distincte n regiune. Este vorba pe de-o parte de extinderea coloniilor, iar pe de alt parte de consolidarea infrastructurii, care reprezint un punct esenial. Construcia de strzi cimenteaz n realitate prezena coloniilor evreieti n Cisiordania, spune profesoara de la universitatea Birzeit din Ramallah. Baumgarten spune de asemenea c reeaua de strzi din Cisiordania, care leag coloniile de teritoriul statului evreu, ar fi rezervat exclusiv colonitilor, palestinienii neavnd voie s circule pe aceste strzi. Ce se ntmpl? Israelul caut s obin controlul absolut asupra Ierusalimului i asupra unor teritorii ct mai ntinse din Cisiordania, miznd pe faptul c palestinienii vor renuna la un moment dat la un trai n asemenea condiii i vor pleca.

Dou state, o capital comun?

n teritoriile ocupate triesc n prezent circa 500 000 de coloniti evrei. Oraele lor, satele, fermele i cartierele lor brzdeaz Cisiordania n lung i-n lat fcnd imposibil crearea unui stat palestinian ntre graniele unui teritoriu omogen, cu capitala n Ierusalimul de Est. Soluia celor dou state, invocat mereu i de politicienii germani, nu mai este aadar o opiune real, deoarece ea ar implica evacuarea teritoriilor ocupate de colonitii evrei - o perspectiv pe care Israelul o respinge. Nici imon Perez, politicianul n vrst de 87 de ani, laureat al Premiului Nobel pentru Pace n calitate de arhitect al soluiei celor dou state, nu a crezut vreo clip cu adevrat n ea, cutnd mereu s elaboreze i alte concepte paralele. Acestea ns nu ofer niciun rspuns la ntrebarea privind destinul palestinienilor. Ar fi ideea unui stat binaional, n care palestinienii s triasc, cu drepturi egale, alturi de evrei, o alternativ pentru soluia celor dou state? Aceast idee se vehiculeaz din anii 1930. Cu toate acestea, ea este greu de pus n practic. ntr-un astfel de stat, evreii ar deveni n mai puin de zece ani minoritari. Astfel, ea se opune radical conceptului sionist al unui stat democratic al evreilor. n timp ce n rndul palestinienilor ideea unui stat binaional se bucur de tot mai mult popularitate, n opinia evreilor singura soluie care ar garanta existena pe termen lung a unui stat evreiesc, este aceea a celor dou state. Autor: Bettina Marx/Ana-Maria Fischer-Dieskau Redactor: Vlad Drghicescu

Slabe sperane pentru palestinieni - semnalele politice nu i favorizeaz


Politic | 06.07.2010

Mahmud Abbas, liderul Autoritii Palestiniene Chiar i ntre palestinieni apruse sperana, n urma venirii la putere a preedintelui Barack Obama, c SUA vor promova o nou politic pentru Orientul Apropiat, abandonnd poziia sprijinului necondiionat acordat Israelului, aplicat n timpul mandatelor George W. Bush. Mare lucru nu s-a ales de aceste sperane; administraia de la Washington a ncercat pn acum zadarnic s relanseze negocierile de pace. Emisarul special american pentru Orientul Apropiat, George Mitchell, nu a reuit s obin progrese, dei a vizitat n mod repetat regiunea. Israelienii i palestinienii nici nu s-au mai reunit oficial pentru tratative de pace, iar atunci cnd, nu mai departe de ieri, ministrul Aprrii Ehud Barak s-a ntlnit cu premierul din Cisiordania Salam Fayyad, miza real a fost doar crearea unui climat favorabil naintea discuiei de azi dintre preedintele Obama i premierul Netanyahu. Aparent, Barack Obama a fost deja pe jumtate ctigat n favoarea cauzei israeliene. Astfel, cu ocazia unei recente vizite efectuate la curtea regelui Abdullah al Arabiei Saudite, liderul de la Washington a vorbit, ce-i drept despre pace n Orientul Apropiat, dar a fcut o fin diferen ntre palestinieni i israelieni. El a afirmat: Am discutat despre procesul de pace n Orientul Apropiat i despre nevoia imperioas de a avansa clar i n chip curajos, despre nevoia de a asigura un cmin palestinian care s poat exista alturi de un stat israelian sigur i prosper. Un stat prosper pentru unii, un cmin pentru alii

Aadar un stat prosper pentru unii i un cmin pentru alii. n aceste circumstane, i premierul israelian se arat brusc interesat de tratative directe, chiar i numai pentru a contracara impresiile negative provocate de guvernul su. A nu se uita c blocada n jurul Fiei Gaza este n vigoare, c n Cisiordania opereaz n continuare armata israelian icannd populaia palestinian la numeroasele baraje de control. Mai mult dect att, circul zvonul c se fac pregtiri pentru reluarea masiv a construciilor n coloniile evreieti din Cisiordania, ncepnd din septembrie, cnd expir o interdicie n acest sens, impus de SUA. n ce-l privete, preedintele palestinian Mahmud Abbas este de mai mult vreme dispus s reia negocierile directe, mai mult dect att, s fac o serie de compromisuri, spre satisfacia strintii. Cu ocazia unei vizite la Brookings-Institute din Washington, un important centru de studii strategice, Abbas a declarat: Ok, atunci haidei s stm de vorb. Noi spunem: graniele din 1967 - toat lumea vorbete despre asta - dar cu o serie de corecturi i cu schimb de teritorii pe ici pe colo. Suntem de acord. n privina securitii, vom da garanii israelienilor. Pentru 10, pentru 20 sau ci ani doresc, pentru ca israelienii s aib sentimentul siguranei n interiorul granielor proprii. Ce altceva s mai fac n plus? La Ierusalim nu se d curs unor astfel de propuneri. Dimpotriv, ministrul de Externe, Avigdor Lieberman, un reprezentant al aripii dure de dreapta, i-a declarat cu cteva zile n urm omologului su rus, Serghei Lavrov, aflat n vizit n Israel, c pn la finele anului 2011 nu va lua cu siguran fiin un stat palestinian. Abbas: Vreau pace pentru nepotul meu, vreau ca el s aib sentimentul c aparine unui loc Se poate presupune n cazul lui Lieberman c el caut de pe acum ci i mijloace pentru a lsa s treac i acest termen fr s se schimbe ceva, i asta cu complicitatea tacit a SUA i a altor ri europene. Numai n cazul blocadei din jurul Fiei Gaza au existat proteste politice, chiar i la Berlin. n chestiunile fundamentale ale problemei palestiniene nu se acioneaz ns, n ciuda asigurrilor lui Mahmud Abbas, privind disponibilitatea pentru o coexisten panic. Putem colabora i face totul. Suntem interesai de aceasta. Vrem s facem ceva fiindc vrem ca regiunea s fie linitit. Vrem s trim. Am suferit vreme de peste 62 de ani. Vreau pace pentru nepotul meu, vreau ca el s aib sentimentul c aparine unui loc. Pn acum credem c nu suntem nicieri acas. Vrem acest stat - 22 la sut din ntreaga Palestin. Acceptm acest lucru, a spus Abbas. Atta vreme ct astfel de declaraii nu sunt luate n serios i nu sunt sprijinite mai ales de ctre SUA, se face un imens serviciu radicalilor. Palestinienii sunt n continuare divizai, i nu numai geografic, ntre Cisiordania i Fia Gaza, ci i ntre organizaia conciliant Fatah, a preedintelui Abbas, i micarea islamist Hamas. Fiecare obstacol aprut n calea negocierilor de pace ntrete Hamas - un efect potenat nc prin inactivitatea strintii. Iar Hamas nu dispune de o reet de pace, ci numai de una de prelungire i aprofundare a conflictului, dup cum a subliniat i unul din liderii Hamas, Mahmud aZahar, ntr-un interviu acordat postului libanez de televiziune future-tv. El a declarat: Noi am eliberat Gaza dar am renunat la ara noastr care a fost ocupat n 1948. Noi cerem eliberarea Cisiordaniei i crearea unui stat palestinian n Cisiordania i Gaza, avnd Ierusalimul drept capital. Dar, fr a recunoate dreptul la existen al statului evreu. Aceasta este cheia... Fr a recunoate dumanului israelian dreptul la vre-o frm din teritoriu. Autor: Peter Philipp / Ioachim Alexandru Redactor: Vlad Drghicescu

No photos fusese refrenul


Politic | 07.07.2010

Ultima dat cnd s-au vzut, au fcut-o pe ct posibil departe de curiozitatea presei. De data asta, preedintele american Barack Obama i premierul israelian Benjamin Netanyahu au defilat n armonie pe aleile Casei Albe Conferina de pres de la finalul ntrevederii efului Executivului de la Washington, Barack Obama, cu omologul su israelian Benjamin Netanyahu a nceput sub semnul unui camuflaj: ntre cele dou administraii nu au existat niciodat probleme sau tensiuni. Nici mcar atunci cnd vasul turcesc aflat n drum spre Fia Gaza a fost luat cu asalt de militarii trupelor de elit ale statului evreu. Jurnalitii nu au fost prea siguri de aceast stare de fapte, aa c ntrebarea nu a ntrziat s apar - nu cumva Obama s-a distanat de Netanyahu n vremea din urm? E o greeal de percepie, a sugerat Obama: n toate declaraiile mele din ultimul an i jumtate am spus-o clar: angajamentul Americii fa de securitatea Israelului rmne una dintre responsabilitile neschimbate. Aceasta nseamn, a subliniat eful Casei Albe, c Statele Unite nu vor cere Israelului s face vreun pas ndrt care s i afecteze aprarea. Este, desigur, o trimitere nenominalizat de ctre preedintele american la posesia de arme atomice - fapt niciodat recunoscut oficial de statul evreu. Sunt, a completat Obama, un element indispensabil securitii Israelului, ameninat de programele de narmare ale Iranului i de gruparea palestinian Hamas - i chiar de o parte dintre vecinii arabi, n ciuda faptului c tonul acestora din urm nu mai e, de ceva timp, vdit agresiv. Procesul de pace din regiune a fost, ns, torpilat i dinspre partea israelian, anume, de locuitorii ultraconservatori ai noilor colonii din teritoriile palestiniene. Lucrurile, a promis Netanyahu, se vor schimba: Ne simim obligai s facem pace, eu m simt obligat s fac pace. O pace care va schimba vieile israelienilor i palestinienilor i va schimba regiunea noastr. Israelul, a asigurat premierul Netanyahu,pregtit s fac multe pentru pace,dar completnd: ns vrem s avem certitudinea c dac ne nelegem asupra pcii, chiar pace vom avea dup aceea - i securitate. Nu vrem s mai prsim teritorii n care se vor amplasa rachete care s loveasc n noi. Dup ntrevederile lui Barack Obama cu eful palestinian Mahmud Abbas i cu Netanyahu se ntrevede trecerea la urmtorul pas - dialogul direct. Rmne de vzut cum poate fi ncadrat, n formula diplomaiei, gruparea Hamas - i dac chiar aceasta va dori s se lase cooptat. Autor: Silke Hasselmann/Cristian Stefanescu Redactor: Rodica Binder

Slabe sperane pentru palestinieni - semnalele politice nu i favorizeaz


Politic | 06.07.2010

Mahmud Abbas, liderul Autoritii Palestiniene

Chiar i ntre palestinieni apruse sperana, n urma venirii la putere a preedintelui Barack Obama, c SUA vor promova o nou politic pentru Orientul Apropiat, abandonnd poziia sprijinului necondiionat acordat Israelului, aplicat n timpul mandatelor George W. Bush. Mare lucru nu s-a ales de aceste sperane; administraia de la Washington a ncercat pn acum zadarnic s relanseze negocierile de pace. Emisarul special american pentru Orientul Apropiat, George Mitchell, nu a reuit s obin progrese, dei a vizitat n mod repetat regiunea. Israelienii i palestinienii nici nu s-au mai reunit oficial pentru tratative de pace, iar atunci cnd, nu mai departe de ieri, ministrul Aprrii Ehud Barak s-a ntlnit cu premierul din Cisiordania Salam Fayyad, miza real a fost doar crearea unui climat favorabil naintea discuiei de azi dintre preedintele Obama i premierul Netanyahu. Aparent, Barack Obama a fost deja pe jumtate ctigat n favoarea cauzei israeliene. Astfel, cu ocazia unei recente vizite efectuate la curtea regelui Abdullah al Arabiei Saudite, liderul de la Washington a vorbit, ce-i drept despre pace n Orientul Apropiat, dar a fcut o fin diferen ntre palestinieni i israelieni. El a afirmat: Am discutat despre procesul de pace n Orientul Apropiat i despre nevoia imperioas de a avansa clar i n chip curajos, despre nevoia de a asigura un cmin palestinian care s poat exista alturi de un stat israelian sigur i prosper. Un stat prosper pentru unii, un cmin pentru alii Aadar un stat prosper pentru unii i un cmin pentru alii. n aceste circumstane, i premierul israelian se arat brusc interesat de tratative directe, chiar i numai pentru a contracara impresiile negative provocate de guvernul su. A nu se uita c blocada n jurul Fiei Gaza este n vigoare, c n Cisiordania opereaz n continuare armata israelian icannd populaia palestinian la numeroasele baraje de control. Mai mult dect att, circul zvonul c se fac pregtiri pentru reluarea masiv a construciilor n coloniile evreieti din Cisiordania, ncepnd din septembrie, cnd expir o interdicie n acest sens, impus de SUA. n ce-l privete, preedintele palestinian Mahmud Abbas este de mai mult vreme dispus s reia negocierile directe, mai mult dect att, s fac o serie de compromisuri, spre satisfacia strintii. Cu ocazia unei vizite la Brookings-Institute din Washington, un important centru de studii strategice, Abbas a declarat: Ok, atunci haidei s stm de vorb. Noi spunem: graniele din 1967 - toat lumea vorbete despre asta - dar cu o serie de corecturi i cu schimb de teritorii pe ici pe colo. Suntem de acord. n privina securitii, vom da garanii israelienilor. Pentru 10, pentru 20 sau ci ani doresc, pentru ca israelienii s aib sentimentul siguranei n interiorul granielor proprii. Ce altceva s mai fac n plus? La Ierusalim nu se d curs unor astfel de propuneri. Dimpotriv, ministrul de Externe, Avigdor Lieberman, un reprezentant al aripii dure de dreapta, i-a declarat cu cteva zile n urm omologului su rus, Serghei Lavrov, aflat n vizit n Israel, c pn la finele anului 2011 nu va lua cu siguran fiin un stat palestinian. Abbas: Vreau pace pentru nepotul meu, vreau ca el s aib sentimentul c aparine unui loc Se poate presupune n cazul lui Lieberman c el caut de pe acum ci i mijloace pentru a lsa s treac i acest termen fr s se schimbe ceva, i asta cu complicitatea tacit a SUA i a altor ri europene. Numai n cazul blocadei din jurul Fiei Gaza au existat proteste politice, chiar i la Berlin. n chestiunile fundamentale ale problemei palestiniene nu se acioneaz ns, n ciuda asigurrilor lui Mahmud Abbas, privind disponibilitatea pentru o coexisten panic. Putem colabora i face totul. Suntem interesai de aceasta. Vrem s facem ceva fiindc vrem ca regiunea s fie linitit. Vrem s trim. Am suferit vreme de peste 62 de ani. Vreau pace pentru nepotul meu, vreau ca el s aib sentimentul c aparine unui loc. Pn acum credem c nu suntem nicieri acas. Vrem acest stat - 22 la sut din ntreaga Palestin. Acceptm acest lucru, a spus Abbas. Atta vreme ct astfel de declaraii nu sunt luate n serios i nu sunt sprijinite mai ales de ctre SUA, se face un imens serviciu radicalilor. Palestinienii sunt n continuare divizai, i nu numai geografic, ntre Cisiordania i Fia Gaza, ci i ntre organizaia conciliant Fatah, a preedintelui Abbas, i micarea islamist Hamas. Fiecare obstacol aprut n calea negocierilor de pace ntrete Hamas - un efect potenat nc prin inactivitatea strintii. Iar Hamas nu dispune de o reet de pace, ci numai de una de

prelungire i aprofundare a conflictului, dup cum a subliniat i unul din liderii Hamas, Mahmud aZahar, ntr-un interviu acordat postului libanez de televiziune future-tv. El a declarat: Noi am eliberat Gaza dar am renunat la ara noastr care a fost ocupat n 1948. Noi cerem eliberarea Cisiordaniei i crearea unui stat palestinian n Cisiordania i Gaza, avnd Ierusalimul drept capital. Dar, fr a recunoate dreptul la existen al statului evreu. Aceasta este cheia... Fr a recunoate dumanului israelian dreptul la vre-o frm din teritoriu. Autor: Peter Philipp / Ioachim Alexandru Redactor: Vlad Drghicescu

Poziia UE fa de blocada impus n Fia Gaza


Politic | 19.07.2010

Catherine Ashton la Jabaliya (nordul Fiei Gaza) Catherine Ashton, naltul reprezentant al UE pentru politic extern este primul diplomat strin care a vizitat Fia Gaza dup relaxarea blocadei impuse de Israel. Diplomatul european a declarat c Uniunea ramne implicat n regiune pentru a mbunti situaia din Gaza i pentru un stat palestinian democratic i viabil". naltul reprezentat UE pentru politic extern, Catherine Ashton, a cerut diminuarea blocadei israeliene din Gaza, regiune n care s-a aflat la sfritul sptmnii. De la relaxarea blocadei, n Fia Gaza au fost din nou permise transporturile de alimente i medicamente. Economia duce ns, n continuare, lips de materie prim i materiale de construcii. ederea diplomatului european n Fia Gaza s-a limitat la vizitarea unei coli, a unui lagr ONU pentru refugiai palestinieni i la convorbiri cu reprezentanii sectorului economic. Dupa ntlnirea de smbt, de la Ramallah, cu premierul palestinian Salam Fayad, oficialul european a cerut Israelului implementarea deplin a politicii revizuite fa de Gaza i a afirmat c noua politic, ce prevede ridicarea parial a embargoului, este necesar pentru mbuntirea traiului oamenilor din Gaza. Dar - a mai afirmat Ashton - "Redresarea economic nu depinde numai de diminuarea blocadei, ci i de comer, inclusiv de exporturi." n opinia doamnei Ashton, punctele de trecere a frontierei ar trebui s fie deschise n ambele direcii, att pentru populaie, ct i pentru transporturile de mrfuri. Poziia Uniunii Europene este limpede: vrem ca oamenii s poat circula liber, iar bunurile nu numai s poat ajunge n Gaza, dar i s poat fi exportate" a spus ea. naltul reprezentant UE pentru politic extern a anunat alocarea unui ajutor financiar direct ctre Autoritatea Palestinian i a menionat c Uniunea va analiza acordarea unui ajutor suplimentar n cteva luni. Guvernul israelian impune n continuare restricii privind libera circulaie. Pentru populaia din Gaza, graniele rmn deocamdat nchise. De asemenea, n regiune ptrund numai mrfuri pe care Hamas nu le-ar putea folosi la producerea armelor. Ministrul israelian al finanelor, Yuval Steinitz, reproeaz Uniunii Europene c subestimeaz pericolul reprezentat de Hamas.

"Cred c unii europeni ignor caracterul acestei grupri radical-islamice. Este cel mai brutal regim de pe pmnt. Statistic vazut, n Gaza au loc mai multe execuii ca n oricare ar din lume", a declarat Steinitz. n cadrul vizitei n Orientul Mijlociu de la sfrtiul sptmnii, Catherine Ashton nu a avut ntrevederi i cu reprezentanii gruprii radical-islamice Hamas. Autori: Tim Amann, Claudia tefan Redactor: Vlad Drghicescu

O poveste de succes
Germania | 19.07.2010

Groansicht des Bildes mit der Bildunterschrift: Sfenicul de Hanukka, de Srbtoarea Luminilor, instalat la 11 .12. 2009 n Pariser Platz, n faa Porii Brandenburg din Berlin Cei 60 de ani mplinii de la nfiinarea Consiliului Central al Evreilor n Germania o instituie reprezentndu-i pe cei peste 120 000 de evrei care triesc n Republica Federal -, sunt o poveste de succes. Consiliul Central al Evreilor n Germania nu este doar o instituie, avnd o component politic i religioas deopotriv, ci i o instan, una moral, o voce care se face auzit cnd n discuie sunt aduse trecutul nazist al Germaniei, Holocaustul, extremismul de dreapta, xenofobia, antisemitismul. Dei oficial nfiinat la 19 iulie 1950, Consiliul Central al Evreilor n Germania i are rdcinile istorice n secolul al XIX-lea, o filiaie pe care nazitii au ncercat s o curme radical. C numrul evreilor care triesc n Germania astzi este de peste 120.000 pare un miracol, estimeaz actuala preedint a Consiliului, Charlotte Knobloch. Cnd n urm cu 60 de ani se nfiina la Frankfurt pe Main aceast instituie, din cei peste o jumtate de milion de evrei, ci triau n Germania nainte de Holocaust, mai rmseser n via doar vreo 15.000, dintre care abia o treime reuiser s supravieuiasc prigoanei, n clandestinitate. Restul erau fie supravieuitori ai infernului concentraionar nazist, fie rentori din exil ori evrei din Europa de est care nu au mai putut reveni n locurile natale, aa numiii Displaced Persons. Germania avea s dein pentru muli dintre ei, dup cumplitele ncercri prin care au trecut, doar rolul unei staii de tranzit i fiindc amintirea nc proaspt a oribilului trecut ecrana perspectivele de viitor. Totui, aa cum Heinz Galinski, cel dinti preedinte al Consiliului Central al Evreilor avea s precizeze, prima ndatorire a proaspt createi instituii a fost aceea de ale reinsufla comunitilor evreieti o contiin de sine puternic, de a le oferi ansa s se organizeze. O misiune deloc uoar fiindc muli oameni stteau nc cu valizele fcute, netiind dac s rmn n Germania sau s plece mai departe.

Memorialul nchinat victimelor Holocaustului, la Berlin nc din primele ceasuri ale existenei sale, pe lng ajutorul material, concret, acordat comunitilor, Consiliul i-a asumat o datorie primordial - aceea de a coparticipa la elaborarea legislaiei de despgubire a evreilor care au avut de suferit de pe urma nazismului. Dar deja asumndu-i aceast fundamental ndatorire, Consiliul Central al Evreilor i-a luat n primire i rolul de instan moral, membrilor si revenindu-le i funcia de a avertiza asupra pericolului amneziei ce ar putea s se atearn peste atrocitile comise n numele dictaturii naional-socialiste, asupra primejdiei antisemitismului, xenofobiei sau ideologiei de extrem dreapt. Confruntarea cu trecutul nazist a rmas pn n ziua de azi o dominant tematic a activitii Consiliului Central al Evreilor. Ea a culminat cu o dezbatere public, antologic, n 1998, cnd scriitorul Martin Walser, n discursul rostit cu prilejul lurii n primire a Premiului Pcii acordat de Asociaia Librarilor Germani, a recurs la o nefericit analogie prin care Auschwitz era comparat cu o mciuc moral. Preedintele din acea vreme a Consiliului Central al Evreilor, Ignatz Bubis, l-a numit la rndu-i pe Walser un spirit incendiator, acuzndu-l c vrea s trag o linie sub trecutul brun al Germaniei. Comunitile evreieti din Republica Federal, pstorite de Consiliul Central, au nceput s-i sporeasc numrul de membri n deceniile ase i apte, prin imigraia la nceput sporadic apoi tot mai constant a evreilor din Uniunea Sovietic. Dup 1990, imigraia a luat o amploare nemaintlnit i o nou calitate: evreii care soseau din fosta Uniune Sovietic veneau spre a se stabili definitiv n Germania, dnd astfel consisten formelor evreieti de via.

Rabinul Chaim Rozwaski, n faa Sinagogii din Pestalozzi Strasse la Berlin Nu au lipsit nici unele relaii conflictuale ntre vechii membri ai comunitii i noii venii, dintre care unii nu aveau nici cunotine de limb german i nici educaie religioas. Consiliul Central al Evreilor s-a vzut i se vede confruntat la rndu-i cu datoria de a-i nva pe noii membri ai comunitii nu doar litera credinei ci de a-i educa i n spiritul tradiiilor evreieti. n 2003, printr-un tratat de stat, relaia dintre guvernul german i Consiliul Central al Evreilor este rentemeiat pe baze noi, fiind nu doar dovada unei ncrederi reciproce, ci i o mn de ajutor concret, n valoare de 5 milioane de euro anual, dat comunitilor, spre a face fa obligaiilor lor sociale i culturale. Multe din lurile de poziie ale Consiliului Central al Evreilor din Germania vizeaz i politica Israelului, n spiritul unei aproape nermurite loialiti fa de statul evreu. Abia n vremea din urm se mai fac auzite, ocazional i prudent articulate, i unele tonuri critice la adresa actualei politici a Ierusalimului. De la ntemeierea sa i pn azi, Consiliul Central a avut la conducere persoane al cror destin a fost marcat de prigoana naional-socialist, care au supravieuit n clandestinitate, care au scpat cu via din lagrele de exterminare. Cu alte cuvinte, reprezentani ai aa numitei generaii a supravieuitorilor. Consiliul Central al Evreilor va fi confruntat, dup ce ultima victim i ultimul fpta i vor fi dat obtescul sfrit, nu numai cu asumarea i mai ferm a problemei responsabilitii morale, ci i cu iminente nnoiri de personal i inovaii de structur. Fiindc deja de pe-acum exist unele comuniti, precum cea a evreilor liberali, neologi, care aduc n discuie dreptul Consiliului Central de a fi singurul reprezentant al evreilor n Germania. Ceea ce oblig venerabila instituie, la cei 60 de ani mplinii, s nu se culce pe laurii binemeritai, ci s se ncumete s nfrunte iminentul proces al redefinirii propriilor ei competene. Autor: Cornelia Rabbitz/ Rodica Binder

Redactor: Robert Schwartz

Atacuri cu rachet asupra Israelului i Iordaniei


Politic | 03.08.2010

Cele dou autovehicule lovite n Aqaba Metropola turistic Eilat, situat n sudul Israelului, a fost din nou inta unor atacuri cu rachet. O rachet a lovit oraul vecin iordanian Aqaba, ucignd un taximetrist. Statul evreu consider c rachetele au fost lansate din Peninsula Sinai, n Egipt. Potrivit autoritilor israeliene au fost lansate luni cinci atacuri cu rachet n Israel i Iordania. Patru dintre ele au ratat inta, anume hotelurile evreieti, de pe litoral, cznd n Marea Roie.

Moschee din oraul iordanian Aqaba (n fundal staiunea israelian Eilat) Cea de-a cincea, destinat probabil staiunii Eilat, a lovit oraul vecin iordanian Aqaba, provocnd explozia a dou autovehicule i moartea unei persoane. Ministrul de interne iordanian Nayef Qadai a confirmat c o rachet de tip Grad a ucis un ofer de taxi n vrst de 51 de ani i a rnit alte patru persoane. Guvernul de la Amman a condamnat atacul drept aciune terorist. Nimeni nu a revendicat pn acum atacurile. Rachetele au fost lansate din Egipt Potrivit declaraiilor unor responsabili ai poliiei israeliene, rachetele au fost lansate din Peninsula Sinai, teritoriu aparinnd Egiptului i situat n imediata vecintate a oraului Eilat. Comandantul poliiei israeliene, Moshe Cohen, presupune c rachetele au fost lansate dinspre sud. Grania cu Egiptul se afl la doar zece kilometri de staiunea turistic Eilat. n acest moment nu se poate preciza cu exactitate de unde anume au fost lansate rachetele, autoritile israeliene i iordaniene au declanat ns o anchet pentru a stabili direcia din care au fost efectuate atacurile.

Grania israeliano-egiptean la Marea Roie Potrivit unor surse egiptene, ar fi ns exclus ca atentatele s provin din Deertul Sinai, deoarece teritoriul respectiv s-ar afla sub supraveghere maxim. Aceast serie de atacuri este cea de-a doua n acest an, dup lansarea mai multor rachete asupra oraelor Eilat i Aqaba n aprilie. i atunci autoritile statelor afectate au fost de prere c atacurile au provenit din peninsula Sinai. Eilat i Aqaba sunt dou staiuni turistice foarte frecventate, desprite doar printr-o fie ngust de grani. Guvernul german a condamnat atacurile. n comunicatul de la Berlin se subliniaz c aceste atentate demonstreaz c obinerea unei soluii de pace este deosebit de important pentru toi oamenii din regiune. A sosit timpul pentru negocieri de pace directe Recent, eful Casei Albe a sporit presiunile asupra preedintelui Autoritii Palestiniene, de a accepta reluarea negocierilor directe de pace cu Israelul. ntr-o scrisoare adresat lui Mahmud Abbas, publicat de ziarul arab Al-Hayat, Obama a afirmat c a sosit timpul de a demara negocieri de pace directe. Abbas a respins n repetate rnduri dialogul direct cu statul evreu, condiionndu-l de anumite concesii ale Israelului, ca de pild retragerea coloniilor din teritoriile ocupate. Potrivit declaraiei unui responsabil israelian, citat de AFP, administraia municipal din Ierusalim a aprobat luni construcia a 40 de locuine noi n incinta coloniei israeliene Pisgat Seew din estul oraului, locuit preponderent de palestinieni. Autor: Naima El Moussaoaui/Ana-Maria Fischer-Dieskau Redactor: Ovidiu Suciu

Dedesubturile incidentului israeliano-libanez


Politic | 04.08.2010

Soldai israelieni pe un tanc la grania cu Libanul Incidentul, cel mai grav de la rzboiul de acum 4 ani, cnd statul evreu s-a confruntat sptmni n ir cu gruparea islamist iit, pro-iranian Hizbullah, care controleaz bun parte din Liban, a amplificat nu doar tensiunea din regiune, ci i ngrijorarea cancelariilor occidentale. Dar, ce s-a ntmplat de fapt mari la grania dintre Israel i Liban? Dup schimbul de focuri n cursul cruia a fost ucis un ofier israelian, iar altul grav rnit, n timp ce de partea libanez a frontierei i-au pierdut viaa doi militari i un jurnalist al unui ziar apropiat de gruparea extremist Hizbullah, autoritile celor dou ri s-au lansat n acuze reciproce. Oficialitile de la Beirut i-au acuzat pe israelieni de violare a teritoriului libanez. Reacia israelian nu s-a lsat ateptat. Ministerul de externe de la Ierusalim a condamnat agresiunea forelor libaneze afirmnd c a nclcat n mod clar prevederile rezoluiei ONU 1701, care, n 2006, a pus capt celor 33 de zile de confruntare militar dintre Israel i Hizbullah. n cacofonia nvinuirilor reciproce adevrul e mai greu de stabilit. Cteva ntrebri de bun sim pot ns lesne clarifica situaia. Ce fcea armata israelian la frontiera libanez? Executa lucrri de ntreinere menite s nlture vegetaia din zon spre a-i ameliora vizibilitatea. Statul evreu anunase efectuarea

acestor lucrri forelor Naiunilor Unite, UNIFIL, cu 6 ore nainte de nceperea aciunii. La rndul lor, ctile albastre dislocate n sudul Libanului informaser armata libanez. Armat care, de altfel, a recunoscut c a deschis focul asupra israelienilor, dar, potrivit ei, numai dup ce ostaii evrei ar fi ignorat o solicitare "de a prsi teritoriul libanez". n replic, autoritile de la Ierusalim au difuzat o fotografie aerian care demonstreaz c soldaii israelieni atacai de libanezi se aflau pe teritoriul statului evreu. ntre timp, reprezentanii UNIFIL au confirmat aceast poziie. Ce fcea ns n zon un jurnalist al unui ziar de propagand al gruprii Hizbullah, organizaia care susinut de Iran i Siria, dispune de singura for militar redutabil din Liban, una care o depete net pe cea a armatei naionale? Rspunsul logic la aceast ntrebare se impune de la sine i susine poziia israelian. Potrivit creia informaiile furnizate de israelieni ctilor albastre i retransmise de UNIFIL armatei libaneze au fost utilizate pentru montarea unei ambuscade anti-israeliene menite s provoace reescaladarea tensiunilor la frontier. De ce a avut loc acest incident tocmai acum? Att Iranul ct i organizaiile extremiste i teroriste pe care le sponsorizeaz Teheranul n Orientul Mijlociu se afl sub o crescnd presiune. Programul nuclear persan a sfrit prin a alerta i statele arabe din Golf, care se tem de o proxim bomb atomic iranian mult mai mult dect de Israel, n msura n care, odat fabricat, ar schimba din temelii echilibrul de fore din zon, n defavoarea prii arabe. Concomitent, Hizbullah e acuzat mai nou de un tribunal special al ONU de implicare n asasinarea fostului premier libanez Rafi Hariri, tatl actualului premier libanez. Pn la finele acestui an mai muli membri ai gruprii extremiste iite din sudul Libanului urmeaz s fie tradui n judecat pentru acest asasinat. n aceste condiii att Teheranul ct i Hizbullah, care controleaz practic ntreaga viaa politic i economic din Liban, au tot interesul s abat atenia de la propriile probleme cu restul Comunitii Internaionale. n plus, o confruntare cu israelienii are, prin tradiie, virtutea de a ralia ntreaga lume arab de partea dumanilor statului evreu. Or, situaia din zon e att de fragil, nct asemenea incidente, iscate cu scop tactic, se pot lesne transforma ntr-un incendiu de proporii. Ca atare, alarma cancelariilor occidentale, care au cerut ambelor pri s manifeste maxim reinere, e pe deplin justificat. Cu toate acestea, apelurile occidentale par mai degrab patetice, dect eficiente. Ct vreme apusul va continua s tolereze prezena n sudul Libanului a unei fore armate de anvergura celei de care dispune Hizbullah, pacea n regiune va continu s rmn o iluzie. Autor: Petre M. Iancu Redactor: Robert Schwartz

Papandreu i Netanyahu - un parteneriat cu muli ai la ambele capete


Politic | 17.08.2010

Premierul israelian Netanyahu, dreapta, salutnd presa la primirea la Atena de ctre omologul grec Papandreu

Benjamin Netanyahu este cel dinti premier israelian care viziteaz Atena - iar eful Guvernului grec Giorgos Papandreu asigur c Ankarei nu trebuie s i fie team. Miezul lui august este vrful absolut al sezonului turistic din Grecia. O perioad n care, prin tradiie, Atena politic lipsete cu desvriere - i nici vizite de stat nu se programeaz, pentru c trec prea neobservate. Pare-se c tocmai asta i-a dorit, ns, premierul grec Giorgos Papandreu. La nici trei sptmni de la vizita fulger pe care a efectuat-o la Tel Aviv, eful Guvernului elen l-a primit, n cldura insuportabil a Atenei, pe omologul su israelian Benjamin Netanyahu. Cele dou ri dau impresia c-i doresc s dezvolte n mar forat un parteneriat bilateral; i au destule de recuperat, de vreme ce Israelul a fost recunoscut oficial de ctre Grecia de abia n 1993. Dup nrutirea relaiei cu Turcia, Israelul caut noi prieteni i aliai n vreme ce Grecia urmrete s exploateze orice surs de impulsionare a economiei, pentru a depi faza recentului faliment naional. Papandreu a vorbit despre investiii inovative, n special n domeniul resurselor energetice regenerabile, n agricultur i n domeniul securitii. Turismul, pe de alt parte, ar putea marca o cretere cu 40% a prezenei israeliene n resorturile greceti, poate singura veste bun pentru un sezon, altfel, cvasi ratat.

Papandreu i Netanyahu, de vorb n biroul premierului elen Netanyahu, la rndul lui, a venit cu propriile griji: aviaia israelian are nevoie de noi poligoane de antrenament, de vreme ce spaiul aerian turc a fost nchis pentru armata statului evreu. n schimbul acestui favor, Grecia ar putea beneficia de tehnologia militar avansat a Israelului. Evident c apropierea greco-israelian nate suspiciuni dar Giorgos Papandreu a ncercat s le nlture: "Colaborarea turco-elen i turco-israelian nu sunt la concuren cu noua relaie pe care ncercm s o dezvoltm. Pacea i rezolvarea conflictelor implic nti de toate cooperare regional. Avem, din cnd n cnd, momente tensionate cu Turcia, problema cipriot rmne deschis, ns vecintatea noastr se bazeaz pe principiile dreptului internaional". Radioul public de la Atena a anunat c subiectul central al discuiilor dintre Papandreu i Netanyahu a vizat situaia din Orientul Mijlociu. Premierul de la Atena s-a pregtit mult vreme pentru performane diplomatice, este preedintele Internaionalei Socialiste i poart un nume care deschide, nc, numeroase ui n Orientul Mijlociu. Rmne de vzut dac aceasta nseamn i o garanie a succesului n labirintul conflictului israelo-arab. Autor: Jannis Papadimitriu / Cristian tefnescu Redactor: Rodica Binder

Un nou impas n Orientul Mijlociu


Flavius one Vineri 13 aug 2010

n ciuda eecului negocierilor, Benjamin Netanyahu pare mai bine dispus dect interlocutorul su palestinian Negocierile de pace din Orientul Mijlociu par a se fi blocat nainte de a rencepe, din cauza refuzului celor dou pri, israelian i palestinian, de a gsi un cadru comun de dialog. Astfel c, reprezentatul special american, George Mitchell, nc de la nceputul misiunii sale n regiune, ntmpin dificulti greu de surmontat. Dei primul ministru israelian, Benjamin Netanyahu, afirmase miercuri, n cadrul unei discuii cu George Mitchell, c i dorete s reia discuiile cu Autoritatea Palestinian ct mai repede cu putin, evenimentele ulterioare au schimbat premisele pozitive ce preau s se iveasc n cadrul dialogului israeliano-palestinian. Dorina liderului israelian rezida n nceperea discuiilor cu partea palestinian fr existena unor precondiii sau a unui cadru fix de dialog. Haidei, ne apucm de treab? V propun s iniiem discuiile... sta este mesajul meu central, pe care-l exprim de aproape una an i jumtate: haidei s discutm, afirmase, plin de ncredere, Netanyahu. ntlnindu-se la Ierusalim, reprezentantul american i-a transmis premierului Netanyahu cerinele preedintelui Autoritii Palestiniene, Mahmoud Abbas, care-i dorete ca negocierele directe s aib ca punct de plecare declaraia comun a Cvartetului Internaional ( Statele Unite, Naiunile Unite, Rusia i Uniunea European) din 19 martie, referitoare la situaia din teritoriile ocupate. Rezoluia comun a Cvartetului viza crearea unui stat palestinian i retragerea Israelului pe graniele din 1967, blocarea construciilor de aezri n teritoriile ocupate i oprirea demolrilor n Ierusalimul de Est. De asemenea, declaraia vorbea inclusiv despre nerecunoaterea anexrii Ierusalimului de Est de ctre comunitatea internaional. Practic, diferena ntre poziiile celor doi lideri ine de punctul de plecare al dialogului. Dac partea israelian vrea ca totul s fie pe mas, supus negocierilor, partea palestinian, din contr, dorete ca dialogul s se reia dintr-un punct avantajos, recunoscut, de altfel, i de ctre comunitatea internaional. Lipsa de angajament a Ierusalimului, ntr-o astfel de circumstan, este motivat de autoritile israeliene prin lipsa de adeziune popular la o astfel de soluie, Netanyahu sugernd c o acceptare a acestor termeni din partea sa, ar conduce la o opoziie n cadrul opiniei publice. Nerbdarea american Partea american, care intermediaz reluarea negocierilor, s-a pronunat n favoarea relurii procesului de pace cel puin pn la nivelul la care a fost ntrerupt la nceputul anului 2009, cnd Israelul a nceput ofensiva mpotriva Gazei conduse de Hamas. Dei Washingtonul a depus multe eforturi n direcia restabilirii dialogului, probabilitatea ca acesta s se reia se restrnge pe zi ce trece, datorit expirrii n septembrie a moratoriului de zece luni, instituit de Guvernul Netanyahu asupra construcie de aezri n Cisiordania.

Blocarea negocierilor ar fi un imens dezavantaj strategic pentru Autoritatea Palestinian, care se bucur, n prezent de o poziie favorabil n negocieri i de susinerea proiectului unui stat naional palestinian de ctre preedintele american, Barack Obama. Chiar dac dialogul la nivel nalt nu a fost rezumat, Mahmoud Abbas a ncurajat cooperarea ntre jurnalitii palestinieni i cei evrei, subliniind importana contactelor permanente.

Musulmanii britanici, ndemnai s boicoteze curmalele israeliene n timpul Ramadanului


Matei Dobrovie Mari 10 aug 2010

i n Irak pregtirile pentru Ramadan sunt n toi. Irakienii iau cu asalt magazinele alimentare Grupul de activiti Friends of Al Asqa face apel la musulmanii britanici s nu mai cumpere curmale produse n Israel, ca form de protest fa de ocuparea continu a teritoriilor palestiniene. Dincolo de importana simbolic a fructelor cu care musulmanii termin o zi de post, curmalele reprezint 15% din exporturile Israelului ctre UE. ntr-un moment n care ne gndim la oameni mai puin fericii ca noi, ar fi ipocrit i un afront din partea noastr s ignorm ce se ntmpl n Palestina, ba mai mult s alimentm opresiunea cumprnd produse israeliene, susine Samiul Joarder, unul dintre reprezentanii grupului, citat de The Guardian. Aceast campanie de verificare a etichetelor este susinut i de alte grupuri precum War on Want i Jews Boycotting Israeli Goods, care sper ca aciunea s reduc veniturile anuale ale Israelului realizate din vnzarea de curmale n spaiul UE, cifrate n prezent la 80 de milioane de euro anual. Ambasadorul israelian n Marea Britanie a minimalizat ns ameninarea cu boicotul i a susinut c Israelul va continua s exporte cu succes curmale, n timp ce alii aleg s exporte ur. i ncurajm pe cumprtorii musulmani s ignore acest nonsens i s cumpere de dou ori mai mult dect de obicei pentru a ajuta la o two-date solution(parafrazarea sintagmei two-state solution, soluia celor dou state), a adugat ironic Ron Prosor. Preuri fixe de srbtoare Ramadanul este o for n toat regula, care mut lumea - o perioad impredictibil a consumerismului vorace. Dei nu este tocmai uriaul consumator global care este Crciunul, Ramadanul se afl pe un respectabil loc doi. Mall-urile din Istanbul sunt nesate de lume i este una dintre perioadele cele mai aglomerate ale anului pentru dealerii de maini de lux din Riad. Lanurile de fast-food ofer promoii de noapte pentru mncare, iar egiptenii cumpr de dou ori mai mult mncare dect de obicei, scrie Vali Nasr n ultima ediie a FP Romnia.

Anul trecut guvernul din Dubai a impus controale stricte i inspecii pentru a descuraja manipularea preurilor pe piaa local n timpul srbtorii. Ca urmare preurile la 400 de produse au sczut cu 40% iar civa retaileri au fost amendai pentru vnzarea la suprapre, scrie Gulf News. n prezent retailerii i stocheaz alimentele cele mai cutate, precum curmalele, pentru a-i descuraja pe consumatori s stocheze sau s cumpere cantiti mari en gros, astfel nct s se evite penuria. Politica noastr este s nu cretem niciodat preurile pe cont propriu i s cutm s avem aprobarea guvernului nainte. ncercm s absorbim costurile adiionale. Anul acesta coul alimentar de Ramadan va fi mai ieftin cu 10%, explic V.Nandakumar de la LuLu Hypermarkets. Cele mai bine vndute alimente n perioada Ramadanului sunt sucurile concentrate, energizantele, orezul, apa i iaurtul. Dar anul acesta retailerii se ateapt la profituri mai mici pentru c muli clieni prsesc ara din cauza temperaturilor ridicate pentru vacane n strintate. Totui economistul emiratez Simon Williams consider c nu exist o presiune pentru a mri preurile pentru c inflaia este sub control i nu exist o cerere destul de mare.

Yoav Galant sau drumul ctre culmea gloriei al tietorului de lemne


Politic | 26.08.2010

Yoav Galant, nominalizat pentru efia armatei israeliene N-ar fi exclus ca de numele lui s se lege un nou capitol al istoriei sngeroaselor rzboaie din Orientul Apropiat i Mijlociu. Lui Yoav Galant i s-a propus s treac la crma forelor armate israeliene ntr-un moment extrem de sensibil i de periculos pentru statul evreu. Dar cum se ajunge de la cariera de tietor de lemne, la cea de ef al uneia dintre cele mai moderne i puternice otiri din lume? Simplu, parcurgnd traiectoria sinuoas a generalului maior Yoav Galant, propus recent, de ministrul israelian al aprrii, Ehud Barak, n funcia de nou ef al statului major al forelor militare israeliene spre a-l nlocui pe Gabi Akenazi. Fiul unei supravieuitoare a Holocaustului, care a traversat Marea Mediteran la bordul legendarului Exodus i a unui erou israelian, czut la datorie, pe cmpul de lupt, pe cnd biatul su era adolescent, n-a fost crescut n puf. La 19 ani Yoav a fost ncorporat n armata statului evreu. i-a absolvit serviciul militar obligatoriu i a fcut carier ntr-o unitate de elit a marinei, participnd la numeroase operaiuni de comando n Mediteran. Dar tnrul ofier a nceput s se plictiseasc de meseria armelor. i-a luat traista n b i lumea n cap. A ajuns n Alaska, unde s-a hrnit ca tietor de lemne. Dar nici acolo nu i-a plcut s se eternizeze. S-a repatriat, devenind unul dintre cei dinti ofieri ai marinei israeliene care s treac n rndul trupelor de uscat. n calitate de consilier militar al fostului premier Ariel Sharon, el nsui un om politic care a fcut carier n unitile de elit ale armatei israeliene Galant a nvat s evalueze i s trieze informaiile secrete i s neleag interdependena dintre diplomaie, politic i recursul la fora armelor. Aceast apreciere, citat de ziaristul Gil Yaron de la Deutsche Welle aparine unui dintre cei mai apropiai colaboratori ai fostului premier Sharon, influentul jurist i consilier politic Dov Weissglass. Mult atenie i s-a rezervat lui Galant din pricina operaiunii Plumb topit, n spe a ofensivei militare din Gaza, menite s pun capt tirurilor de rachete ale extremitilor palestinieni n direcia localitilor

israeliene. n ciuda masivelor critici suscitate de aceast operaiune pe care a condus-o la cumpna anilor 2008 i 2009, Galant s-a acoperit de glorie. Fiindc, dei frnat constant de conducerea politic, aflat sub presiunea opiniei publice internaionale, Galant i-a comandat militarii ntr-un mod excelent. Doar 13 dintre ei i-au pierdut viaa n fia stpnit de organizaia terorist Hamas, iar tirul de rachete al extremitilor din Gaza fost n mare msur sistat. De cealalt parte ns Hamas a supravieuit ofensivei. Iar palestinienii au pltit un pre de snge greu, nregistrnd peste 1000 de mori, ntre care, ca ntotdeauna n asemenea conflicte asimetrice, numeroi civili. Deloc de mirare c ziarele arabe l-au calificat drept mcelarul din Gaza. Dac-i va prelua funcia de ef al statului major n februarie 2011, Galant va trebui s-i asume ns misiuni net mai complexe. Israelul se confrunt cu pericole multiple, simultane i fr precedent. Ele in, pe moment, n special de regimul islamist al Iranului. Executivul iranian nutrete ambiii nucleare, neag Holocaustul, a ameninat statul evreu cu genocidul i sponsorizeaz varii grupri teroriste, precum Hamas i Hizbullah, instalate ferm n teritorii situate la grania de nord i de sud a Israelului. Autor: Gil Yaron/Petre M. Iancu Redactor: Medana Weident

Ce anse are pacea israeliano-palestinian?


Politic | 01.09.2010

Ultima runda de negocieri sub mediere american Premierul israelian Netanyahu a hotrt s nu suspende negocierile directe de pace cu palestinienii n urma uciderii, lng Hebron, a patru civili israelieni ntr-un sngeros atentat terorist revendicat de Hamas. Momentul ales de teroritii palestinieni sponsorizai de guvernul iranian pentru a-i declana aciunea, o execuie n stilul mafioilor lui Al Capone derulat pe un drum public al rii Sfinte, e edificator. n ajunul ndelung pregtitelor tratative directe israeliano-palestiniene, cu participarea liderilor celor dou pri, Benjamin Netanyahu i Mahmud Abbas, atentatul svrit lng Hebron s-a soldat cu mpucarea a patru civili israelieni. Or, dincolo de cruzimea lui, atentatul - reliefa pe bun dreptate ziarul israelian Jerusalem Post - a constituit o evident tentativ de torpilare a negocierilor. mpucturile au transmis un mesaj clar din partea Teheranului i a gruprilor extremiste pe care le susine Iranul, n spe Hamas i Jihadul Islamic. Potrivit acestui mesaj, actorii regionali aflai n spatele sngeroasei operaiuni ncearc nu doar s mpiedice un eventual succes al discuiilor, ci nsi desfurarea lor. E incontestabil c atentatul a sporit speranele tuturor extremitilor din regiune n capacitatea lor de a arunca n aer negocierile. La fel de limpede este c liderii taberelor angrenate n conflictul pentru controlul rii Sfinte au tot interesul s zdrniceasc ndejdile teroritilor. Dar misiunea lor este extrem de dificil. Att aezrile israeliene din teritoriile revendicate de palestinieni ct, mai cu seam, anvergura urii anti-sioniste, extremismul i terorismul din regiune, precum i sumedenie de greuti politice interne i externe au creat obstacole aparent insurmontabile n calea unui eventual acord. Mari semne de ntrebare ridic nsi voina americanilor, a israelienilor i palestinienilor de a ncheia realmente o nelegere negociat. Potrivit ziarului parizian Le Monde, ambele pri ar fi acceptat invitaia

american doar din raiuni de imagine, din politee i calcul tactic spre a nu fi nvinuite c obstrucioneaz pacea. Pe de alt parte, nici obiectivele lui Obama nu sunt clare. ncearc el cu adevrat s rezolve un conflict parc vechi de cnd lumea, spre a ameliora, strategic, poziia SUA n lumea arab i islamic, aa cum a dat semne c dorete? Sau, dimpotriv, e pe cale s revin la simpla gestionare a crizei, poziie la care, ntre altele din cauze politice interne, s-au vzut redui toi predecesorii si la Casa Alb? Potrivit SUA, negocierile ar urma s dureze un an i s se ncheie printr-o soluie de pace. n Orientul Apropiat i Mijlociu prea puini observatori serioi mprtesc asemenea ndejdi. Evoluiile din ultimele patru decenii, alunecarea treptat spre dreapta a electoratului israelian i constelaia politic actual de la Ierusalim l leag pe primul ministru al statului evreu de mini i de picioare. Concesii ample, ba chiar totale, de felul celor favorizate de europeni, Netanyahu nu va putea face. Pe de alt parte, terorismul islamist i lipsa de autoritate a liderului palestinian Abbas, contestat, iat, de Hamas, nu doar n Gaza, ci, dup cum o dovedete atentatul de la Hebron, chiar i pe malul apusean al Iordanului, constituie un obstacol i mai redutabil n calea oricrui posibil acord negociat. Autor. Petre M. Iancu Redactor: Cristian tefnescu

nceputul negocierilor de pace israeliano-palestiniene la Washington


Politic | 02.09.2010

Liderul palestinian Abbas, premierul israelian Netanyahu i preedintele american Obama Pentru prima oar n ultimii doi ani, israelienii i palestinienii sunt dispui s discute direct procesul de pace din Orientul Apropiat. Dup o prim rund preliminar de discuii, purtat de preedintele american Barack Obama cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, liderul palestinian Mahmud Abbas, preedintele Egiptului Husni Mubarak i regele Iordaniei Abdullah, eful Casei Albe a anunat un nceput excelent de negocieri: "Ambele pri implicate au lsat s se neleag c negocierile pot fi ncheiate n decurs de un an", a spus, ntr-un exerciiu de optimism, Barack Obama. Statele Unite susin negocierile ns succesul procesului de pace din Orientul Apropiat depinde numai de israelieni i palestinieni, a mai adugat liderul politic american. Mai mult, eful Casei Albe a admis c nencrederea i suspiciunea care domin de ani de zile ntre cele dou pri nu poate disprea ntr-o singur noapte. "Munca grea abia de acum ncepe. Nu putem promite nici c negocierile vor fi un succes dar nu putem pleca de la premisa c vor eua. Un lucru este cert: procesul de pace este sortit eecului dac nici nu ncercm s negociem. Dac prile implicate nu se angajeaz n tratative de pace, conflictul din Orientul Apropiat va continua i va afecta i urmtoarea generaie. Nu putem permite o astfel de evoluie", a avertizat Obama.

Toi cei prezeni la negocieri sunt de acord c rezultatul procesului de pace trebuie s fie dou state independente. nainte de a atinge acest obiectiv trebuie clarificate o serie de probleme precum statutul Ierusalimului i graniele unui posibil stat palestinian. nceputul discuiilor a fost umbrit de un atentat comis la Hebron, revendicat de braul militar al gruprii extremiste Hamas i cruia i-au czut victim patru israelieni. Liderul palestinian Mahmud Abbad a condamnat atentatul i a declarat c va face tot posibilul pentru ca negocierile de pace s fie ncununate de succes. Zvonurile aprute imediat dup atentat, cum c Israelul intenioneaz s reia constucia de aezri evreieti ca reacie la atentat, au fost comentate de purttorul de cuvnt al Departamentului american de Stat Philip Crowley astfel: "Vor exista multe speculaii i puneri n scen n urmtoarele ore, zile i sptmni. Ceea ce conteaz cu adevrat sunt ns negocierile. Decisive nu sunt declaraiile publice spectaculoase ci dicuiile care au loc n spatele uilor nchise." Premierul israelian Benjamin Netanyahu a refuzat s comenteze zvonurile amintite, n schimb a admis c palestinienii i israelienii trebuie s nvee s coexiste: "Am venit aici pentru a ajunge la un compromis istoric, care s permit ambelor popoare s triasc pe viitor n pace, siguran i demnitate." Autori: Christina Bergmann/ Maria Pascu Redactor: Cristian tefnescu