PROIECT APLICATIV NR.

2 CERCETARE ASUPRA UNOR UTOPII SOCIALE CONTEMPORANE

Nume şi prenume: Georgescu Adela Facultatea: de Sociologie şi Psihologie Specialitatea masterală: Economie socială Anul: I Disciplina: Programe sociale de dezvoltare comunitară și efecte în planul dezvoltării durabile 1. Conceptul de „utopie” Utopia, în sensul cel mai larg al termenului se referă la tentativa umană de a crea o societate perfectă, care nu există (încă). Ideile care ar putea schimba radical lumea noastră sunt denumite, adesea, utopice. "Utopia" în sens peiorativ desemnează orice idee prea avansată, prea optimistă sau lipsită de realism, care pare la un moment dat imposibil de realizat (himeră). Termenul se referă la agregări de indivizi care s-au strâns împreună pentru a crea asemenea societăți (societăți utopice, secte, falansteruri). Termenul utopia este o creaţie a lui Thomas Morus şi apare pentru prima oară în „Cartea de aur a lui Thomas Morus, pe cît de utilă pe atît de plăcută, despre cea mai bună întocmire a statului şi despre noua insulă Utopia”, în anul 1516. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor despre utopie plasează primele scrieri utopice în Antichitatea greacă, văzută ca o preistorie a utopiei, printre autori enumerînduse mai mulţi scriitori ai Greciei, mai apoi ai lumii elenistice, precum Phaleas din Calcedon, Hippodamos din Millet, Aristophan, şi mai tîrziu Zenon, Theopomp, scriitori care, chiar dacă nu au elaborat veritabile utopii, cel puţin au conceput planuri ale unor societăţi înzestrate cu o constituţie pe care ei o considerau perfectăi. Abia dialogurile lui Platon însă, precum Republica, Timeu sau Critias, reprezintă lucrări de anvergură, invocate în majoritatea scrierilor despre utopie, la care, pentru a avea o imagine completă a cetăţii ideale în viziunea filozofilor greci, se poate adăuga şi Politica lui Aristotel. UTOPÍE s.f. 1. Operă literară, filozofică sau politică în care se imaginează o lume ideală. 2. Proiect irealizabil; dorință irealizabilă; fantezie, himeră, vis. 3. Concepție politică sau socială generoasă, progresistă, dar irealizabilă pentru că nu ține seama de condițiile istorice-concrete date și de legile obiective ale dezvoltării societății. (http://dexonline.ro/definitie/utopie) Utopia este grotescul în roz, nevoia de-a asocia fericirea cu devenirea. Pe scurt, o feerie monstruoasă. (Emil Cioran). Eu consider că în privinţa utopiei omul este pus într-o situaţie existenţială: el se sufocă dacă nu visează, iar atunci cînd îsi pune în aplicare visele, provoacă panică, teamă, groază. 2. Tema de investigație: Comunismul este o doctrină şi un sistem social întemeiat pe proprietatea comună asupra mijloacelor de producţie şi a produselor economice, membrii comunităţii participând într-o egalitate deplină la administrarea, dar şi la folosirea lor. Idee asemănătoare, dar totuşi diferită de cea de socialism şi colectivism. Comunismul e un sistem de actiune. El nu crede in idei, in teorii, in conceptii decat in masura in care acestea ajuta la desfasurarea procesului revolutionar. Ideile n-au o valoare in sine.

Page 1

un asemenea regim nu putea să nu lase urme profunde în mentalităţi şi comportamente. în care furtul din bunul statului. dar neintegraţi cu adevărat în civilizaţia urbană. S-a creat o largă categorie de „orăşeni”. Marxism-Leninismul propune concepția progresului în istorie. De asemeni dezvoltă concepția determinismului. și de aceea el trebuie reeducat în lumina noii societăți comuniste. ţărănimea aproape a dispărut. capitalismul și comunismul. E ca Proteu. c) ce? Page 2 . la un moment dat. manierele de discutie. sacrificat. De asemenea. afara de nucleul conspirativ. în care au murit milioane de oameni în decursul secolului XX. potrivit căreia există patru faze ale dezvoltării economice a societății: sclavia. în care teroarea a dezvoltat laşitatea. Mare parte din elita noastră intelectuală şi politică a fost fie suprimată în închisori sau la Canalul Dunăre-Marea Neagră. rupţi de sat. și în celelalte state frățești. daca aceasta poate servi la cresterea influentei comuniste in lume. a sfârşit prin a apărea legitim din cauza privaţiunilor permanente şi a exemplului de înşelăciune venit de sus. Stalin. caci obiectivul lui nu e triumful unei ideologii. metodele de lupta si chiar ideile. Toate structurile au fost bulversate. pana si mumia lui Stalin. transformând-o prin Manifestul comunist într-o organizație cu ideologie materialist-atee. Nicolae Ceauşescu. Fișa principalilor indicatori: a) cine? Vladimir Ilici Lenin. 4. colectivizarea a transformat ţăranul în proletar agricol. Comunistii ar fi dispusi sa se converteasca in capitalisti. sau chiar in cei mai ferventi practicanti crestini. care isi schimba infatisarea dupa vointa. nu de gândirea acelui individ ci de clasa la care aparține. sau o mișcare politică care dorește să implementeze acest sistem. fondată la Londra în 1836 sub numele de Liga Celor Drepți. La origine este Liga Comuniștilor. Petru Groza. În comunism toate bunurile aparțin societății ca întreg. Totul se schimba in comunism. fie obligată să se exileze. și toți membrii acesteia se bucură de același statut social și economic. China. Gheorghe Gheorghiu-Dej. zeul din mitologia greaca. iar industrializarea forţată a absorbit o masă rurală importantă. comunismul după revoluția din octombrie din Rusia țaristă. a fost o organizație comunist-creștină. Motivarea opțiunii: Perioada comunismului a răsturnat toate valorile societăţii româneşti. membru al acestei organizații. a apostaziat de la caracterul creștin al organizației. potrivit căreia fiecare individ dintr-o clasă are un gen de comportament indus. este sinonim cu marxismul și diversele ideologii derivate. comunismul este un tip de societate egalitaristă în care nu există proprietate privată și nici clase sociale. Totul e fluid. o ideologie care promovează acest sistem social. În această perioadă minciuna a fost ridicată la rangul de metodă de guvernare. 3. feudalismul. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagărelor de reeducare. dar şi din cel al vecinului. în Rusia sovietică a lui Stalin. Karl Marx. daca interesele revolutiei lor ar cere-o. Printre altele. în care delaţiunea a fost considerată virtute. Ca ideologie mai nouă. ele servesc la mobilizarea maselor populare si la stimularea instinctelor lor de razvratire. Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noțiuni: un anume sistem social. Ca sistem social. Răul mi se pare atât de adânc şi de generalizat. ci cucerirea puterii. încât nu ştiu dacă generaţia celor care acum sunt tineri îl vor putea stârpi. totul e in prefacere. Panta rhei. Totul poate fi renegat. Partidul Muncitoresc Român b) contra cui? Contra societatii capitaliste.Ele sunt simple instrumente de lupta. Comunismul isi modifica necontenit aspectele. cea mai notabilă fiind a MarxismLeninismului. comuniștii au naționalizat proprietățile private prin procesul de colectivizare.

economist și publicist. Doctrina marxistă sau Marxismul reprezintă ansamblul concepțiilor politice. considerat ca instrument speculativ în slujba burgheziei. A avut o influență importantă asupra istoriei politice a secolului al XX-lea. Mizând pe egalitate (în dauna libertîţii). b) Contribuții colaterale semnificative Vladimir Ilici Lenin – întemeietorul comunismului rus Page 3 . 14 martie 1883. la fel ca și sistemele socioeconomice precedente. Marxismul se bazează pe materialism și pe socialism. revoluție datorată bolșevicilor marxiști. filozofice și sociale ale lui Karl Marx. capitalismul va fi înlocuit de comunism. Această influență a crescut impetuos odată cu victoria Revoluției din Octombrie din Rusia.d. sclavagist. Aceste contradicții se exprimă prin lupta de clasă. g) până când? Până la formarea societăţii comuniste. evident. Procedând la o răsturnare radicală. 5 mai 1818. Marx a argumentat că sistemul capitalist. capitalist) și de "relațiile de producție". opusă idealismului. aceasta însemna. și reflectă astfel gradul exploatării capitaliste. "Plus-valoarea" reprezintă diferența dintre valoarea creată de muncitor în timpul muncii prestate și salariul primit. Germania . Reprezentanți: Karl Heinrich Marx (n. care afirmă că numai realitatea socială determină conștiința oamenilor. Ideile lui Marx au început să exercite o influență majoră asupra mișcării muncitorești la scurt timp după moartea sa. În acest model capitalismul va lua sfârșit prin activitatea organizată a clasei muncitoare internaționale. Formarea unei societăţi în care toţi oamenii să fie egali. Abordarea sa este vizibilă din prima linie a primului capitol al Manifestul Partidului Comunist: "Istoria tuturor societăților cunoscute este istoria luptei de clasă". adică de raporturile dintre oameni în procesul de producție. e) în ce scop? Comunismul preconiza o lume nouă. 5. Așa cum capitalismul a înlocuit feudalismul. o societate fără clase care urmează unei perioade de tranziție în care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului. materialismul are două aspecte: unul dialectic. să aibă dreptul la muncă şi să primească după calitatea muncii lor. Pentru marxiști. Marea Britanie) a fost un filozof german. care exprimă legile generale ale lumii exterioare și ale gândirii umane. el este în același timp teorie și program al mișcărilor muncitorești organizate. Egalitatea şi libertatea sunt cele două mari componente ale democraţiei.Mitul egalităţii pe care l-a vehiculat defineşte o tendinţă irezistibilă a imaginarului politic şi social. un altul istoric. Pe de altă parte. materialismul reprezintă baza teoretică. f) cum? Extinderea terenului agricol. În doctrina marxistă. Friedrich Engels și ale continuatorilor lor. comunismul i-a atras pe cei care au profitat. care este astfel motorul istoriei. „urbanizarea” completă a României. Comunismul a fost un regim impus de cuceritor şi din dorinţa maselor largi de a scăpa de sub jugul exploatării şi de a deveni oameni liberi şi egali. şi transformarea radicală a peisajului şi habitatului. teoretician și lider al mișcării muncitorești. feudal. „colectivizarea” oamenilor. d) de ce? (cauzele care au pus în mișcare întregul proiect de reformare). construind „o lume pe dos”. întemeietor împreună cu Friedrich Engels al teoriei socialismului științific. Londra. produce tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Marx a elaborat și o teorie a valorii: valoarea este expresia cantității de muncă conținută de un produs. Marx a argumentat că schimbările socio-economice se produc prin intermediul activității revoluționare organizate. comunismul şi-a atribuit o aură democratică şi a reuşit să seducă prin proiectul său de construire a unei lumi fără exploatare şi fără discrepanţe sociale majore. omogenizarea modului de viaţă. Dezvoltarea istorică a societății ar fi condiționată de contradicțiile diverselor "moduri de producție" (primitiv. Karl Marx împreună cu Friedrich Engels a scris și a publicat în 1848: Manifestul Partidului Comunist. Trier.

activitatea acelui partid trebuia să se bazeze pe centralismul democratic. Lenin a îmbunatăţit teoria lui Marx cu privire la imperialism. Engels a dezvoltat teoria comunistă. îmbunătăţite de propriile sale viziuni asupra comunismului.era o problema mondială. dar în Rusia. alienarea și exploatarea lucrătorilor. deci revoluţia era singura cale de înlaturare a acestuia. Friedrich Engels considera că socialismul a apărut ca un echilibru la noua ordine – cea capitalistă. sub dictatura lui Vladimir Ilich Lenin. Sfânta familie (împreună cu Marx). proprietății private și statului . In concluzie. îmtemeietor al partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi al statului sovietic. În concepţia lui Friedrich Engels socialismul urma ca treaptă imperios necesară în dezvoltarea societăţii omeneşti datorită următoarelor aspecte: . A fost un sistem controversat. un mijloc de organizare. In primul rand. cât şi în cele mai puţin dezvoltate. Friedrich Engels considera că transformările sociale. Urmatoarele idei leniniste evocate aici se referă la imperialism ca la etapa finală a capitalismului. a fost coautor al Manifestului Partidului Comunist (1848). Lenin s-a implicat foarte mult în activitatea de propagandă revoluționară și în studiul marxismului . o revoluţie mondială era necesară. a fost înlocuit dupa moartea lui Lenin cu regimul lui Stalin. Evident.instaurarea unei dictaturi a proletariatului . revoluţie care deşi proclama idealuri salvatoare pentru întreaga omenire.. Lenin a subliniat faptul că revoltele erau necesare atât în statele dezvoltate. Continuator al operei lui Marx şi Engels. Ideologia germană (împreună cu Marx). în problema naţională („Note critice în problema naţională”. Friedrich Engels Friedrich Engels (n. In plus. Page 4 . o altă ideologie a luat naştere.. a fost adoptat şi în alte ţări comuniste. In 1913-1914 Lenin publica o serie de lucrări în care elaborează şi fundamentează programul marxist . din secolul al XIX-lea. sistemul de conducere al lui Vladimir Ilici Lenin s-a bazat pe idei Marxiste. care a atras numeroşi adversari. Toate regimurile comuniste din istorie au avut ca şi fundament ideile Marxiste. Împreună cu partenerul său. Lenin a dezvoltat şi aplicat în mod creator marxismul în condiţiile epocii imperialismului şi ale trecerii omenirii de la capitalism la socialism. Aceasta se numeşte Leninism. Idei susţinute: Cofondator al marxismului (împreună cu Karl Marx). Engels a editat mai multe volume din Das Kapital (Capitalul). 5 august 1895) a fost un filozof politic german. care reprezenta de fapt "avangarda revolutionara".) . În martie 1919. Aceasta ideologie a caracterizat regimul politic din URSS în perioada deceniilor II si III ale secolului XX.Originile familiei. această nouă ideologie. Mai mult de atât. materialism istoric. care s-a născut după revoluţia franceză de la 1789. mai bine cunoscutul Karl Marx. revoluţiile politice trebuie căutate în economia epocii respective şi nu în filosofia ei’’. fără să ţină cont de toate impedimentele care i-au intervenit în cale. dar în ciuda acestui fapt. totodata. Lenin și veteranii bolșevici s-au întâlnit cu revoluționarii socialiști din întreaga lume și au format Internaționala Comunistă. Războiul țărănesc în Germania . dar. după cum spusese Marx.numai cu ajutorul Partidului Comunist. conducător al mişcării muncitoreşti revoluţionare internaţionale. 28 noiembrie 1820 – d. a fost conturata şi cu ajutorul credintelor personale ale acestuia. „Dreptul naţiunilor la autodeterminare” etc. Opere principale: Capitalul (împreună cu Marx). bazată pe Marxism. a condus doar la schimbarea clasei dominante.Teoretician şi om politic marxist rus.Revoluție și contrarevoluție în Germania . De asemenea. Lenin l-a implementat imediat dupa ce a preluat puterea dupa Revoluţia din Octombrie. după moartea lui Marx. Lenin spunea că o clasă muncitoare şi-ar putea atinge scopul . In Uniunea Sovietica. Pentru a-l eradica. considerându-l mai mult decât o problema naţională.incompatibilitatea dintre producţia socială şi însuşirea capitalistă.

accentuarea naţionalismului.a. dictatura comunista avea două mijloace prin care era menţinut controlul: învingând duşmanii sau cauzându-le suferinţe nelimitate care i-au urmărit pentru tot restul vieţii lor. „colectivizarea” oamenilor. Teroarea fizică şi pshihică a denaturat condiţia umană şi relaţiile inter-umane.antagonismul dintre proletariat şi burghezie. religioasă ș. d) structuri instituționale tipice (privind organizarea muncii. morală. 6.unde indivizii sunt egali intre ei. accesul la învăţământul superior avea profil ideologic şi politic.m. libertatea. justiția socială. Sinteză: a) însusiri distinctive ale utopiei abordate Teoria socialismului a fost impusa în societăţi care nu erau pregătite pentru o asemenea schimbare radicală. de familie.. burghezia în capitalism. organizaţiile UTC e) acțiuni/măsuri preconizate (de factură economică. deviza comunismului „nici pâine fără muncă. Eliminarea acestor aspecte enumerate mai susse poate face. organizaţiile de pionieri. educațională. Sarcina socialismului ştiinţific este aceea de a cerceta condiţiile istorice şi prin aceasta a face din clasa asuprită (proletariatul) clasa conştientă de condiţiile şi natura propriei acţiuni. le descrieți succint). promovarea ingineriei. politică. solidaritatea. b) valori de raportare Modelul socialist presupune un sistem de valori în care interesul național. deporatarea şi hărtuirea. folosind metode cum ar fi: înfometarea. Degradarea umană a atins punctul culminant când comuniştii au început să-i trateze pe oameni mai rău decât pe animalele. emanciparea umană. religioase etc. Punct de vedere critic: a) de ce este utopie? Ideologia comunista promoveaza ideea de societate perfecta. De fapt. In plus. militară. Statul comunist trebuie sa asigure tuturor o educatie elementara. a educației. statul urma să dispară şi el dar treptat. administrativă. Drept consecinţă singura metoda viabila prin care a fost posibilă implementarea comunismului a fost forţa. o slujba si servicii sociale corecte. acesta poate deveni realmente reprezentant al întregii societăţi. Sistemul socialist parea sa fie salvarea majoritatii. Page 5 . Partidul Comunist. 7.) Extinderea terenului agricol. dispariţia contradicţiilor prezentate mai sus. saracia si disciminarea sunt eredicate. dar nici nu a putut fi aplicată asupra economiilor subdezvoltate şi asupra sistemelor politice pe care încercă să le reconfigureze. din păcate drame umane. doar prin cucerirea puterii de stat de către proletariat şi de transformarea de către aceştia a mijloacelor de producţie în proprietate de stat. conservarea naturii și pacea sunt inseparabile într-o societate în care poporul își conduce treburile democratic și echitabil.d. nimeni nu se putea opune sistemului comunist. după părerea lui Engels. Drept urmare nu ar mai trebuii a existe oameni care sa traiasca la marginea societatii. omogenizarea modului de viaţă. Nu numai că ideologia iniţială a fost greşit interpretată pentru a servii intereselor conducătorilor. Engels consideră că numai după câştigarea puterii de stat de către proletariat. iar o dată cu atingerea scopurilor revoluţiei proletare. socială. Friedrich Engels îşi prezintă opinia despre stat pe care îl considera ca fiind statul acelei clase care reprezintă fiecare epocă: proprietarii desclavi în sclavagism. „urbanizarea” completă a României. nobilimea în feudalism... colaborarea reciproc avantajoasă. -contradicţia între organizarea producţiei înlăuntrul fiecărei fabrici şi anarhia în producţie din întreaga societate. familială. a vieții sociale și de relaționare publică. Cruzimea comunismului a distrus fundamente seminficative ale umanităţii. industrializarea. nici muncă fără pâine”. egalitatea. Consecinţele acestui fapt au fost dramatice şi neaşteptate: eşecul sistemului însuşi şi. c) mize proiectate Egalitate între oameni şi drepturi egale.

Condițiile necesar de respectat/îndeplinit pentru ca programul de dezvoltare pe care l-am elaborat să fie ferit de orice derapaj spre utopie sunt:  Accesul la educaţie  Pregătire profesională şi integrare în muncă  Acceptarea specificităţii rromilor (limbă. în care să nu mai existe inegalităţi. meserii etc)  Combaterea rasismului  Acceptarea şi recunoaşterea propriei identităţi ţigăneşti din punct de vedere politic şi cultural  Abordarea statului român a problemelor rromilor printr-un demrs de intergrare. asuprire şi nedreptate. folosind metode cum ar fi: infometarea. premisa nu era numai inovarea. eliberat de toate servituţile: un om liber într-o ţară liberă. Crimele lui. motivate „democratic”. Dar. Teoria socialismului a fost impusa in societati care nu erau pregatitae pentru o asemenea schimbare radicala. Consecintele acestui fapt au fost dramatice si neasteptate: esecul sistemului insusi si. Cruzimea comunismului a distrus fundamente seminficative ale umanitatii. 8. prin ceea ce au facut. În fapt însă. b) dacă și ce primejdii ascunde? În drumul său spre putere. era necesară o fază (preferabil cât mai scrurtă) de violenţă revoluţionară (dictatura proletariatului) – fază premărgătoare comunismului.Nimeni nu se putea opune sistemului comunist. Proiectul afişat era crearea unei lumi noi. poate fi cunoscuta numai prin ochii celor care au simtit-o. punerea comunismului in prctica a avut efecte negative. par mai puţin cumplite decât crimele naziste. Drept consecinta singura metoda viabila prin care a fost posibila implementarea comunismului a fost forta.De fapt. Pe de-o parte. lipsa de calificare. Pe de-o alta parte. de crime şi de dereglarea totală a mecanismului social. aceştia au fost asimilaţi forţat în cadrul populatiei majoritare. de destine zdrobite. ideea initial atragatoare a devenit o realitate inacceptabila. Marea problema a comunismului era discrepanta evidenta intre teorie si practica.” Tema abordată: Persoanele de etnie rromă sunt expuse la unui risc major de marginalizare şi excluziune socială. De fapt. analfabetismului. Totusi dimensiunea reala a acestui sistem utopic. Nu era nici timplu potrivit si nici locul potrivit pentru aplicare sa. comunismul a excelat în îmbinarea discursului democratic cu practica totalitară. deporatarea si hartuirea. dar maniera in care aceste teorii au fost aplicate va pot face sa va schimbati opinia. comunismul este responsabil nu numai de o represiune brutală. In perioada comunistă. Degradarea umana a atins punctul culminant cand comunistii au inceput sa-i trateze p oameni mai rau decat pe animalele. obiceiuri. dar nici nu a putut fi aplicata asupra economiilor subdezvoltate si asupra sistemelor politice pe care incerca sa le reconfigurez. comunistii au omis faptul ca socialismul avea nevoiae de un temei puternic pentru a se dezvolta. avantajele acestei societati idealiste sunt greu de combatut. care s-a transformat intr-o masina a degaradarii. Nu numai ca ideologia initiala a fost gresit interpretata pentru a servii intereselor conducatorilor. datorita abordarii atroce. Teroarea fizica si pshihica a denaturat conditia umana si relatiile inter-umane. lipsa unui loc de muncă. cea mai eleganta de a crea un loc. dictatura comunista avea doua mijloace prin care era mentinut controlul: invingand dusmanii sau cauzandu-le suferinte nelimitate care i-au urmarit pentru tot restul vietii lor. sărăcia. Iluzia democratică l-a ajutat multă vreme să-şi păstreze o anume respectabilitate. şi a unui om nou. Retroanaliză: „Discriminarea populaţiei de etnie rromă în România comparativ cu ţările din U. Drept urmare. datorită nivelului scăzut de educaţie. sau.dar parea sa aduca solutii pentru marile probleme ale societatii capitaliste. pentru a zdrobi lumea veche şi a pune bazele lumii noi. Departe de a fi singura. cel putin. şi nu de asimilare Page 6 .E. din pacate drame umane. precaritatea stării de sănătate.

Ed. http://www. L. Humanitas.coe. Boia.com/2009/12/cap-il. Compania. Ţiganii din România – o minoritate în tranziţie. Bucureşti.org 6. E. 2008 8.wordpress. Bucureşti.html 2. http://alergatorulcufaclie.ro/antidiscriminare/Cine%20sunt%20romii.marxist. www. http://library.files.pdf 3. N. O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. Djuvara. Pons. Humanitas.Bibliografie: 1.pdf 4. 2007 7. 1999 Page 7 .wikipedia. Ed.thinkquest.org– site-ul oficial al marxistilor 5. Ed.org/07aug/00858/ro/index. www. Bucureşti. România – ţara de frontieră a Europei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful