You are on page 1of 34

AMERICA CURS 1

P.Cocean – “America” Dragoş Simandan - “Fundamentele culturale ale modelului american” Poziţia geografică şi limitele Prima problemă este dacă putem vorbi despre un continent unitar, dacă sunt 2 continente sau 3 uscaturi continentale. - D.p.d.v. fizico-geografic se obişnuieşte împărţirea continentelor în 3 subdiviziuni: America de Nord, Centrală, şi America de Sud. - D.p.d.v. al problemelor de geografie umană şi economică, continentele se impart în 2 entităţi: America Anglo-Saxonă ce cuprinde SUA şi Canada America Latină ce cuprinde ţările de la S de Rio Grande Trebuie amintit că adesea continentul American este asemuit cu SUA. Tinând cont de aceste 2 puncte de vedere considerăm că America este un continent unitar, în ciuda conexiunii limitate dintre cele 2 blocuri majore de N şi S. Argumente în favoarea acesteia: 1. - particularităţile reliefului - prezintă o similaritate accentuată între părţile de N şi de S, în V se desfăşoară lanţuri muntoase, în E structurile precambriene sub forma scuturilor, în centru mari bazine de sedimentare 2. – tendinta de sudare continua intre N si S prin formarea uscatului antilez 3. - tendinţe migratorii foarte accentuate ale populaţiei latino-americane spre N, indeosebi spre SUA Totuşi din motive metodologice, trebuie acceptate şi cele 2 modalităţi de divizare a continentului American Dimensiuni şi limite Suprafaţa totală depăşeşte 42 mil km², avand locul 2 pe glob. America de Nord are o suprafaţă de 23,5 mil km² (56% din toata suprafata), America de Sud 18,2mil km², America Centrală 967 000km² . Limite: - N: paralela de 84º lat. N (Ţara lui Grant - Insulele Ellesmere) - S: paralela de 56º lat. S marcată prin Capul Horn - E – pt. America de Nord : meridianul de 55º long. V (Capul Charles – Pen. Labrador) - E – pt. America de Sud: meridianul de 34º long. V (Capul Branco) - V – pt. America de Nord: meridianul de 168º long. V (Capul Prinţul de Wales – Alaska) - V – pt. America de Sud: meridianul de 81 º long. V (Capul Parinas) Continentul American este continentul cu cea mai largă extensiune pe latitudine, se desfăşoară pe 140º lat. sau o distanţă de peste 16.000 km. Vecini: - Oceanul Îngheţat la N - Oceanul Atlantic la V - Antartica la S - Oceanul Pacific şi Asia la V, America fiind legată de Asia prin Str. Bering şi Arh. Aleutine.

1

Evoluţia paleogeografică - Geneza continentului American îşi are punctul de plecare în fragmentarea uscatului iniţial (Pangeea) în două blocuri continetale: Laurasia şi Gondwana, la începutul Paleozoicului. - America de N, ca parte componentă a Laurasiei s-a desprins din aceasta conform derivei continentale acum 300 mil. de ani, respectiv în Carbonifer când s-a format Atlanticul de N. - America de Sud a aparţinut Gondwanei şi a urmat acelaşi scenariu dar mai târziu, în Jurasic (în urmă cu 120 mil. ani). - În continuare, a avut loc deplasarea blocului continental sudic spre N şi sudarea cu cel nordic în zona Istmului Central-American. Prin urmare, uscatul actual s-a format pornind de la nucleele de cratogen aparţinând vechilor continente. - În America de Nord acest nucleu era reprezentat de Scutul Canadian care cuprindea o vastă regiune din America de Nord şi Groenlanda. - Structurile caledoniene rezultate în urma orogenezei Caledoniene apar în N, E şi S Scutului Canadian, în Insulele Arh. Arctic şi în Appalachi de N. - Orogeneza Hercinică a cunoscut o evoluţie mai pronunţată în partea S şi centrală. Acum se adaugă la continent Appalachi de S, podisurile şi masivele centrale, Podişul Mexican. - În Mezozoic şi Neozoic se edifică lanţul Cordilierilor (Munţii Stâncoşi, Munţii Cascadelor şi Sierra Nevada în Mezozoic şi Munţii Coastelor în Neozoic). In acelaşi timp are loc colmatarea bazinelor interioare şi apariţia câmpiilor în America de Sud – zona de cratogen cuprinde Pod. Guyanelor şi Pod. Braziliei. Subasmentul Baz. Amazonian aparţine aceleeaşi structuri, dar a fost acoperit ulterior de sedimente groase mai noi ca urmare a procesului accentuat de subsidenţă din această regiune. - În urma orogenezei caledonice, uscatul se măreşte pe seama structurii din E Pod. Braziliei şi a celor din SV din regiunea Sierelor. - Hercinicul se manifestă în S în perimetrul Pod. Patagoniei. - Lanţul Andin şi-a început evoluţia în Neozoic şi continuă şi astăzi. - America Centrală: depozitele precambriene apar în unele regiuni muntoase. Golful Mexic se conturează în Triasic iar Baz. Caraibelor în Cretacic. Cea mai mare parte a reliefului muntos se edifica in neogen, iar I-le Arh. Antilez sunt, de asemenea, din Neozoic.

Orogenurile ce au dat naştere lanţurilor muntoase
În ceea ce priveşte structurile orogenice, se întâlnesc, conform Teoriei Plăcilor Tectonice, 7 tipuri de orogenuri( vezi curs P. Cocean). 1. Orogenul de tip cordilierian sau de tip de colaj – a dat naştere la unul din cele mai mari lanţuri muntoase de pe glob (Cordilierii N Americani). Datorită complexităţii sale, acest lanţ muntos a constituit domeniu de formulare şi exemplificare a Teoriei Tectonicii Globale. Analiza structurii petrografice şi a vârstei formaţiunilor a pus în evidenţă aşa numitele ”terenuri suspecte” a căror origine nu putea fi explicată prin teoriile clasice, astfel s-au identificat peste 200 terenuri alohtone alcătuite din formaţiuni de fund oceanic îngropate în structuri de tip continental. Ca urmare, a fost imaginată teoria orogenului de colaj cu 3 faze distincte : Faza 1 – Placa Pacifică purtând cu sine un arc insular se reduce sub bordura V a scutului Canadian. - arcul insular se apropie şi se ciocneşte cu scutul Canadian - placa oceanică se lipeşte de scut şi îl basculează, prin coliziune are loc mutarea marginii continentale, rezultand astfel Muntii Stâncoşi.

2

Faza 2 - In Cretacic, un alt arc insular format pe Placa Pacifică repetă mişcarea de deplasare şi subsidenţă dând naştere M. Cascadelor şi Sierra Nevada care se alipesc M. Stâncoşi. Faza 3 - Are loc în Neogen; lucrurile se simplifică, se subduce doar Placa Pacifică fără arcul insular, sub Placa Americană (scutul canadian) procesul se numeşte subducţie liberă şi a dat naştere lanţului muntos costal. Fazele 1 şi 2 sunt orogenuri de colaj (lipire a uscaturilor), iar faza 3 este orogen cu subducţie liberă. 2. Orogenul Acadian - a dat naştere Appalachilor de N, a rezultat în urma coliziunii între 2 continente. În Paleozoic, la E de scutul Canadian există un uscat numit Avalonia din care astăzi s-au păstrat unele porţiuni (ins. Terra Nova). Intre cele 2 uscaturi s-a localizat santul Fredericton – Merimack, care functiona ca bazin de acumulare marina. La începutul Paleozoicului are loc o deplasare convergentă a celor 2 blocuri continentale şi concomitent o dublă subducţie divergentă. In urma presiunii exercitate de cele 2 blocuri continentale, sedimentele acumulate în şanţul tectonic se cutează, fomându-se Appalachii de N.

3. Orogenul Chilean - Se regăseşte în partea centrală a Anzilor, cea mai impunătoare din acest lanţ muntos. Studiile din regiune au pus în evidenţă lipsa dovezilor subducţiei (ofiolite, amestec de roci, flis etc.). În consecinţă, au fost emise teorii care să explice lipsa uscatului continental care conţinea aceste dovezi în partea V a Americii de S. Astfel s-a presupus migrarea porţiunii de uscat spre V, N sau S sau subducerea treptată pe blocuri a porţiunii lipsă. Ultima teorie este cea mai plauzibila. Placa Nazca (oceanica) se subduce permanent sub America de S. S-a estimat că cca 5.000 km de placă cu o grosime de 250 m s-a subdus din Cretacic până în prezent. Subducerea plăcii Nazca atrage după sine o eroziune a plăcii superioare, numite eroziune de subducţie. Placa superioară se subţiază, se fragmentează şi se subduce parţial, în acelaşi timp are loc o topire şi o creştere în volum a plăcii subduse, ceea ce a dus la înălţarea permanentă a Anzilor, astfel se explică înălţarea Pod. Boliviei la 4000 m şi a Anzilor la 7000 m.

3

cu marginile suspendate. spinari de berbec. exista similitudini intre relieful Americii de Nord si relieful Americii de Sud.Arhipelagul Arctic . datorita extensiunii reduse. economic demografic . Spre periferie sunt frecvente formele glaciare : morene. al reliefului Trasaturi comune ale reliefului : prezenta reliefului muntos in cele 3 unitati vulcanismul accentuat asimetria genetica – ridicarea accentuata a fatadei vestice (Pacifice) prezenta structurilor de cratogen si orogen - In America de N . ARHIPELAGUL ARCTIC Cuprinde toate insulele din N Americii de Nord. cu o grosime medie de 1.p.A. Limbile unor ghetari ajung pana la tarmul vestic.d. maxima de 3.500 m si varsta de 600 ani. relieful se caracterizeaza prin orientarea liniilor majore pe directie longitudinala NS si prin concentrarea ariei montane in extremitatea vestica. fiorduri (Nordwestfjord – cel mai lung de pe glob = 313 Km).p.v.Podisurile si Campiile Centrale . Altitudinea medie este in jur de 600 m (fara calota). In partea E se desfasoara un lant muntos (alt.000. 2. Victoria. provenite din elementele fostului Scut canadian fragmentat sau din adaugarea de noi uscaturi in Paleozoic.v.America de Nord – Canada.AMERICA CURS 2 Relieful Americii de Nord Desi sudarea celor 2 blocuri continentale de N si S s-a realizat destul de tarziu (pliocen) . morfologic se disting mai mult unitati : .America de Nord. S.700 m). Relieful este acoperit de o imensa calota glaciara numita INLANDISS. GROENLANDA Este cea mai mare insula a Terrei. 4 . Ellesmere.d. rezultand Iceberg-urile care se deplaseaza spre Oc. exceptand M-tii Apalachi.M-tii Cordilieri 1. Cele mai mari insule : Tara lui Baffin.000 Km2. .America Latina – Mexic . ele evoluand separat. Topografia de ansamblu a insulei marcata de calota glaciara pune in evidenta o structura de platforma usor concava in centru. Atlantic. cu o suprafata de peste 2. unde se rup in bucati.U. D. O nota aparte o introduce America Centrala.v. America Centrala si America de Sud – d. d.Campiile Litorale .M-tii Apalachi .p.d.Groenlanda .

Mackenzie – situat in N continentului. N-E) si estuarul raului Sf. avand ca limite : N : Arh. topirea unor ghetari a dus la aparitia miscarii izostatice. Labrador – este cuprinsa intre Golful Hudson (in N. Arctic S : Campia litorala a Golfului Mexic E : M-tii Apalachi V : M-tii Cordilieri - Subunitati : . lacuri glaciare. au existat 2 lacuri. Dupa care. vai seci) cat si endocarstul.Pod. Regiunea Hudsonia – este reprezentata de zona din jurul Golfului Hudson. Apar si importante cascade : Niagara (inaltime de 49 m) . L. Indian. Morfologia de detaliu pune in evidenta prezenta formelor glaciare : morene. Ohio – este situat la S de Marile Lacuri. Initial. astfel incat este bine dezvoltat relieful carstic. Preeriilor . Michigan.Regiunea Hudsonia .Regiunea Marilor Lacuri . In cuvetele ghetarilor s-au format lacuri : L. spinari de berbec. Aceasta directie s-a mentinut si in timpul glaciatiunii. Huron. L. reprezentand versantul unei vai ocupate de ghetari.Pod. Ursilor. Laurentiu (in S). Ontario. drenajul se facea spre S. CAMPIILE SI PODISURILE CENTRALE Ocupa cea mai mare parte a Americii de Nord.Masivele Hercinice izolate a) Pen. Minnesota . functionand ca o zona de subsidenta. peste 500 Km.Pod. Este un podis de eroziune . Laurentiu cu drenajul spre E. Evolutia s-a realizat in mai multe faze. Missouri .Campia Mississippi . Winnipeg. atat exocarstul (doline. 160 – 180 m). in urma unor fenomene tectonice s-au format cuvetele actuale. Regiunea a fost un pol important al glaciatiei din America de N. intre M-tii Appalachi la E si Campia Mississippi la V. Regiunea a suferit remaniere hidrografica importanta. Dupa incalzirea postglaciara. In partea Estica apare un monoclin inclinat spre centrul regiunii.Pod. L. Michigan si Erie. Laurentiu si Hudsonia (in N) si izvorul fluviului Mississippi (in S). Renilor. Dupa retragerea ghetarilor s-au format 2 mari interioare la V si E.In general predomina relieful muntos.Pen. Selanilor. 3. fragmentat de afluentii raului cu acelasi nume.) 5 . rezultand ridicarea tarmurilor si formarea teraselor de abraziune marina (alt. Mackenzie . Erie.Pod. Manitoba. Prezenta calcarelor de Trenton si Niagara au permis individualizarea unui relief de cueste cu fruntea spre N. Ohio . L. Pod. L. drenajul spre S a fost blocat si s-a individualizat cursul raului Sf. Labrador . care a dus la aparitia reliefului de cueste cu frontul spre NE. L. Cuvetele lacustre principale sunt: L. ca urmare a dispunerii valurilor morenice in S. L. Fundamentul apartine scutului canadian. Superior. fiorduri. Are altitudini coborate. Regiunea Marilor Lacuri – se desfasoara intre estuarul Sf. Ulterior. avand un aspect de podis cu altitudinea medie de 750 m. L. peste care s-au depus formatiuni paleozoice cu dispunere monoclinala. L. spre Mississippi. Initial. Este format din calcare paleozoice. aici aflandu-se cea mai lunga pestera (Mammoth Cave. b) c) d) e) Apartine vechiului Scut Canadian. Pod.

separate de grabenul fluviului Hudson : Appalachi de N si Appalachi de S. S-a format si relief de bad-lands. pe raul cu acelasi nume. se numeste Piemontul Appalachian si este o forma de abraziune marina. Pen. subunitate a Pod. Sunt fragmente din vechile edificii hercinice ramase la suprafata sau dezvelite prin eroziune. b) Appalachi de Sud prezinta o evidenta adaptare la structura. Are un fundament vechi paleozoic. situata in E si S. CAMPIILE LITORALE Constituie cea mai joasa treapta morfologica din America de Nord. rezultand o alternanta de culmi care - corespund rocilor dure si vai formate pe rocile sedimentare pliabile. cu maree impresionante (pana la 21 m inaltime). h) Pod. Minnesota – este situat la V de Marile Lacuri. Loess-ul este de origine eoliana (in N) si de origine aluvionara (in S). j) Masivele Hercinice izolate – sunt raspandite intre Appalachi si Cordilieri. In partea de V are caracteristici de podis si se numeste Pod. cu suprafete tabulare de tip mesas si canioane (ex.A. peste care s-au depus sedimente cu grosimi mari si un strat de loess care ajunge pana la 30 m grosime.Campia Golfului Mexic 6 . In S se afla Pod. Minnesota. SE Canadei) Noua Scotie (peninsula) Insula Terra Nova In Noua Anglie sunt numerosi martori de eroziune.Campia Atlantica .000 km. Valea acestui fluviu se caracterizeaza prin meandre. i) Campia Mississippi – se extinde in S continentului. a carei creasta centrala se numeste Blue Ridge (pana la 2. Appalachian. Cumberland (S) si Muntii Allegheny (N). Noua Scotie are ca element important al peisajului Golful Fundy.: pe raul Recos). MUNTII APPALACHI Se desfasoara in E continentului pe directie NE-SV. In cadrul sau predomina relieful structural. cu cueste si vai subsecvente. avand o lungime de peste 2. 5. 4. S-au format cueste cu fruntea spre M-tii Stancosi (acestia inclina de la V-E). Missouri – este situat la V de Pod. fiind format din Pod. relief de lunca diversificat. termen care a fost consacrat in geomorfologie pentru a consacra martorii de eroziune.f) Pod. SPRINGFIELD. reprezentata de catena montana centrala. In partea de E are caracteristici de piemont.200 m) o treapta joasa care apare pe latura de V si latura de E. Preeriilor – se desfasoara la poalele Cordilierilor pe directie N-S si se extinde pana aproape de granita cu Mexic. bifluente.U. a) Appalachi de Nord cuprind 3 subunitati : - Noua Anglie (NE S. OZARK (pe harta sub numele de Podis). Se obisnuieste impartirea in 2 compartimente distincte. in lungul fluviului cu acelasi nume. intre care Muntele Monadnock (965 m) . Preeriilor. Llano Estacado. Cuprinde 3 subunitati : . g) Pod. OUACHITA. Acest tip de relief se numeste Relief Appalachian Prezinta 2 trepte morfologice : o treapta inalta.Peninsula Florida . Prezinta o morfologie glaciara cu prezenta a numeroase morene frontale si laterale.

Podisurile Intramontane . Pe tarm apar mangrove si recifi coraligeni. limane. Prezinta tarmuri cu estuar in N pe raul Potomac si tarmuri cu lagune. Principalele trasaturi : structura complexa datorita complexitatii proceselor orogenetice litologie variata : roci cristaline.000 m). care a dus la formarea unui relief carstic specific.000 Km lungime.M-tii Cascadelor si M-tii Sierra Nevada. cordoane litorale in S. care formeaza Cordiliera Mediana . S-a format prin acumulare marina si fluviala. depasind 8.M-tii Stancosi (Cordiliera Estica) 7 . 6. Florida are un relief de podis nivelat constituit din calcare. Are altitudine sub 100 m si prezinta tendinta de inaintare in mare. b) Pen. vulcanice vulcanism intens glaciatia masiva - Subunitatile muntilor de la V-E (desi s-au format de la E-V) .M-tii Coastelor (THE COAST RANGE) . in perimetrul Deltei Fluviului Mississippi. MUNTII CORDILIERI Reprezinta unul dintre cele mai lungi si masive lanturi muntoase.a) Campia Atlantica – are un subasment paleozoic (o parte a Appalachilor prabusita peste care s-au depus sedimente groase in Neozoic si Cuaternar). sedimentare. c) Campia Golfului Mexic are un fundament prabusit la mari adancimi (pana la 1.

Se desfasoara din Alaska pana in Mexic. Yukon Pod.: Vancouver. . peste 450 Km lungime si 0. rezultand platouri de lave ce formeaza chei si canioane.Pod. Masivul San Bernardino face trecerea spre Sierra Madre de Vest in Mexic. Gila. Tot legat de fragmentarea tectonica. gazduind lacuri sarate. rezultand structuri tabulare ce au format canioane impresionante (ex.) este format din masive orientate N-S. unele cu altitudini negative cum este Valea Mortii (-86 m sub nivelul marii). Columbiei este de natura vulcanica.U. Helens.Pod. culmile se restrang in latime. dar in cadrul localitatilor. In sectorul Canadei.AMERICA CURS 3 Muntii Cordilieri a) Muntii Coastelor – s-au format in Neozoic. Bolson = depresiuni inchise. iar spre S se desfasoara M-tii Cascadelor cu numerosi vulcani (ex. Marelui Bazin (C-V S. Vf. inca activa si care este sursa instabilitatii tectonice din zona. Columbiei Pod.Pod.194 m. . c) Podisurile intramontane nord-americane – sunt fragmente ale structurilor paleozoice. Subunitati : Pod. endoreice. Pe teritoriul canadian. Colorado Pod. Mexican - . formati din sisturi cristaline.A. Este modelat glaciar si fluvial. Lacurile Utah si Marele Lac Sarat. in urma subductiei placii Pacifice sub cea americana (I curs).000 m) si in S Mexic-ului prin catena Sierra Madre del Sud. Mckinley – 6. . M-tii Cascadelor se continua spre S cu Sierra Nevada.Pod. Raul Yosemite cu Parcul National. cu cota maxima din Cordilieri. Hood). I-le Regina Charlotte). rezultate in urma actiunii apelor de sub calota glaciara. Adams. format prin revarsarea lavei pe suprafete extinse. dar se numesc podisuri numai prin comparatie cu catenele muntoase inconjuratoare.Pod.: raul Colorado. Interioare Canadiene au inaltimea de 2.5-3 Km adancime). antrenate in miscarile orogenice ale Cordilierilor. Relieful muntos se extinde in Pen. are o fragmentare accentuata si se detaseaza de continent sub forma de insule si arhipelaguri (ex. 8 . separate de depresiuni de tip Bolson. In S sunt Deserturile Mojave. Caracteristice sunt vaile de tip Coulee. fara scurgeri exterioare. . Spre S apare o tendinta de regrupare a reliefului in Masivele Olympus si Klamath. Colorado este cunoscut prin relieful sculptat in depresiuni mezozoice si eocene. b) Cordiliera Mediana – incepe prin M-tii Alaskai (Alpii Alaskai). La S de Klamath fragmentarea tectonica a format depresiunea longitudinala California. Marelui Bazin Pod. California (alt. Yukon este strabatut de raul Yukon si se extinde pe teritoriul Alaskai si Canadei. necutate.000 m. I-le Alexander. In Masivul Rainier se afla aproximativ 25 ghetari. Raurile au sculptat canioane adanci. amintim Falia San Andreas. aparand in relief ca vai suspendate deasupra vailor actuale. exista activitate vulcanica intensa.: St. Interioare Canadiene Pod. peste 3.

d. in zona de subductie a placilor. situat la N de graben.000 m) . Yellowstone.U.400 m) cu structuri cristaline si vulcanice .campii litorale inguste . Al 2-lea are structuri neogene si se afla la S de graben. apoi M-tii Stancosi (S. iar in S Sierra Vulcanica Transversaal.cel mai raspandit: relieful vulcanic cu vulcani explozivi . Yucatan are ca element definitoriu relieful carstic bine dezvoltat (doline. Sunt mai multe unitati de relief : 1) Masivul Sierra Madre de Chiapas (3. Cele mai impresionante aparate vulcanice : Popocatepetl si Orizaba (peste 5. fiind constituit dintr-un istm alungit si arhipelag insular . Depr. cu peste 50 de varfuri cu altitudine de peste 4.N : Cordilieri de Costa Rica (pana la 3.000 m) si Tacana (Guatemala). In Sud sunt forme vulcanogene variate. se continua cu M-tii Stancosi Canadieni. In cadrul sau se afla Parcul National Yellowstone.. M-tii Stancosi (S. constand dintr-o asociatie de inaltimi.A.relief carstic bine dezvoltat in Pen. d) Cordiliera Estica – incepe in Alaska cu M-tii Brooks. Lantul Vulcanico-Costal pe tarmul Pacificului.U. Din aceste considerente.fragmentarea accentuata.A.predomina relieful muntos (altitudini de 3.Pod. Cuba. depresiuni si culoare tectonice ocupate de lacuri sau vaile raurilor. in C si N depresiuni endoreice de tip Bolson. grabenul este considerat ca linia de sudura intre America de N si America de S. In E. avand numeroase cuvete lacustre : Nicaragua si Managua.000 m. care a jucat rolul unui sant tectonic.). Jamaica (carst tropical tipic) . Este situat la extremitatea SE a Mexicului. Cel mai important vulcan : Tajumulco (4. avene. In cadrul peninsulei se detaseaza 2 subunitati : Campeche (V) si Masivul Maya (SE). Nicaragua se suprapune unui graben tectonic.putine podisuri .400 m) este un horst cristalin peneplenizat. gheizere si vulcani noroiosi si mofete. Cordilierii Istmului Costa Rica – Panama sunt alcatuiti din 3 sectoare : . M-tii Honduras au o structura veche cristalina paleozoica. suprafete de nivelare care ajung pana la 2. brecie si tufuri vulcanice.trecerea de la relieful Americii de N spre cel al Americii Centrale se realizeaza prin Istmul Tehuantepec.500 – 4.v. In N unitatii se detaseaza Pod. Primul are structuri vechi paleozoice. morfologic.) au o orientare NV-SE. se evidentiaza 2 compartimente separate de grabenul Nicaragua. celebru prin cele 3. apartinand uscatului nordic. RELIEFUL AMERICII CENTRALE Principalele trasaturi : . In E este litoral jos cu mlastini si mangrove. peste care s-au 2) 3) 4) 5) 6) 7) revarsat lave vulcanice. situat la 2. o asociere de elemente vulcanice.C : Cordilieri de Veragua 9 .000 m). aparute pe un sistem de fracturi.600 izvoare termale. Pen. format prin depuneri masive de lave. AMERICA CENTRALA ISTMICA D. Guadalupe. pesteri).500 m inaltime. La S de Sierra Madre de E si de V se desfasoara Sierra Vulcanica Transversa. Yucatan. relieful coboara brusc in Campia Litorala Mosquitos. in cadrul carora se remarca M-tii Mackenzie. Central Mexican este cuprins in Sierra Madre de Vest si cea de Est. uvale. Masivul Guatemalei : fragmentare tectonica intensa. Sierra Madre de Est.500 m .p.000-2.

numite mogote. cuprinzand 3 cordiliere orientate V-E: Cordiliera Septentrionala. Virgine. pentru ca in alcatuirea sa apar structuri foarte vechi (ca si structuri continentale) si structuri foarte noi. rezultand construirea Canalului Panama.000 insule. calcaroasa. Anegada.- S : Cordilieri Darien Inaltimile scad de la N-S. Antilele Mici sunt dispuse in 3 arcuri orientate N-S. Grenada. 3. c) Insula Haiti – este strabatuta de un masiv muntos. ceea ce pune in evidenta tendinta de evolutie. de origine coraligena. aparand relieful carstic. Martinica) 10 . Arcul median – depozite cristaline : Ins. Dominica. Martinica. II AMERICA CENTRALA INSULARA In legatura cu originea acestuia se pune intrebarea daca este reminescenta unui vechi uscat sau este vorba de un continent nou. La baza sa se desfasoara un podis format pe calcare. cu recif coraligen. Barbados. Guadelupa. Cordiliera Centrala si Cordiliera Meridionala.000 m). cu o catena muntoasa : Sierra Maestra (2. cu formele caracteristice. Arcul intern – este preponderent vulcanic : Ins. 2. separate de culoare joase. Raspunsul este diferit. Arcul exterior – de origine sedimentara. Pe litoral apar campii inguste de abraziune. Pelee (Ins. Antilele Mari cuprind : a) Insula Cuba – are un relief de campie (alt. cu litologie diferita: 1. 100 m) . Trinidad. Vulcani importanti : Mt. Din acest arc fac parte : Ins. Cuprinde Antilele Mici si Antilele Mari. d) Insula Puerto Rico – are un relief muntos e) Insulele Bahamas – este un arhipelag de 3. prin adaugarea de noi uscaturi. b) Insula Jamaica – are un relief muntos. rezultand unul dintre cele mai tipice carsturi. Antiqua. pana la 100 m in zona ingusta a istmului. Tobago. Santa Lucia.

fragmentat de afluenti de dreapta ai Amazonului sub forma de interfluvii paralele. Ca subunitate cuprinde Pod. cu altitudini de 400-700m. intre Sao Paolo si Rio de Janeiro). Este un vechi golf marin umplut in neozoic cu depozite marine. Braziliei de NE. orientate S-N . Braziliei C. Cuprind : . rezultand “capatani de zahar”. datorita miscarilor de basculare pe verticala a marginii scutului. Se prezinta ca o peneplena veritabila. Guyanelor .Pod. acoperind fundamentul cristalin.Pod.000 m).Campia Gran Chaco . care ocupa o suprafata variata si se impune prin suprafetele structurale de tip chapadas.Pod. numite “serre” : Serra Borborema si Serra Espinhaco . c) Campia Orinoco-ului – situata in N. Specific acestor sierre este procesul de alterare al granitelor intr-un mediu tropical-umed. intre Campia Orinoco si Amazonia. lacustre si fluviale. Braziliei de SE are cele mai ridicate altitudini. 1.Pod. Predomina sierrele cu inaltimi de pana la 2. Patagoniei a) Pod.Campia Pampas . Are 2 compartimente bine individualizate : . care se remarca prin existenta in cuprinsul sau a unor Sierre. Braziliei de S se remarca prin existenta unui platou vulcanic.Pod.800 m (Sierra de Montiqueira. .Campia Orinoco-ului . seismicitatii si modelarii glaciare - Unitatile de platforma Apartin vechiului Scut Guyano-Brazilian.Pod.AMERICA CURS 4 RELIEFUL AMERICII DE SUD Prezinta numeroase similitudini cu relieful continentului nord-american: orientarea de-a lungul meridianelor a catenelor muntoase situarea unitatilor de platforma in NE in C se desfasoara regiuni joase de campie si podis in V Pacificului se afla unitati de orogen (Anzi) prezenta vulcanismului. Braziliei .campia inalta Llanos Altos (cu alt.zona piemontana la poalele Cordilierilor .Pod. Guyanelor – este situat in NE. Pe baza depozitelor paleozoice si mezozoice orizontale sau usor inclinate s-au dezvoltat trepte si suprafete structurale iar prin organizarea retelei hidrografice pe aceste trepte au luat nastere cascade impresionante : Angel (aprox.Amazonia .800 m). Braziliei de N. intre Cordiliera Venezuelei (V) si Pod. iar in S fiind acoperit de depozite paleozoice si mezozoice. Sierra Pacaraima (2. format prin ridicarea platformei cristaline. Braziliei – situat in CE. . unde structurile fundamentului cristalin apar la zi in N. Guyanelor (E). de 300-400 m) 11 .Pod. Este un fragment al scutului Guyano-Brazilian. Cuprinde mai multe compartimente : . cu o extensiune mai mare si o varietate morfologica pronuntata. b) Pod. in mijlocul careia se inalta culmi muntoase numite Sierre : Sierra de Parima. Mato Grosso.

cu altitudini mai ridicate. Astfel. Tolima. 12 . argile). Trasaturi generale : dezvoltarea in lungul meridianelor prezenta a 3 aliniamente principale separate de depresiuni si platouri intramontane mozaicul litologic asociind formatiuni cristaline cu depozite sedimentare cutate si roci vulcanice vulcanism larg raspandit si accentuat (rezultand ca este cel mai fierbinte continent) : vulcanii Chimborazo.000 m puternica inaltare pe verticala a unora dintre componentele sistemului muntos - Se obisnuieste impartirea Anzilor in : . Formarea catenelor andine a intrerupt aceasta legatura cu Pacificul dupa care a urmat colmatarea intensa cu depozite paleozoice. . se pot distinge 3 niveluri : . seismicitate ridicata. lantul costal se continua din Istmul Central American. si se sudeaza cu Cordilierii Occidentali in S grabenului Atrato. Cele 3 subdiviziuni incep ca o prelungire a arcurilor insulare din America Centrala Insulara. inundabila la cresterea debitului . albiile raurilor sunt abia schitate. In zonele joase s-au format culoare si depresiuni.000 m (Sierra de Famantina si Sierra de Cordoba). Fundamentul apartine scutului Guyano-Brazilian. avand la V partea C a Anzilor.3. Sierra de la Ventana. avand conexiuni cu Pacificul (V). orientate N-S. S-a format prin scufundarea ampla si permanenta a vechiului scut.d) Campia Amazoniei – este o unitate foarte bine conturata prin extensiunea deosebita. separate de depozite alungite de tip Bolson. Pampasul umed are un aspect de campie cu inaltimi de 100-150 m. al caror joc pe verticala este diferit. Nevado Huascaran. Este fragmentat in blocuri. Cotopaxi. Este cea mai mare campie de pe glob. Peisajul actual se defineste prin planitate deosebita.2. Pod. Cayambe. mezozoice si neozoice de grosimi foarte mari. km2 . Igapo .terenuri inundate permanent care devin emerse numai la debite scazute. Unitatile de orogen Reprezinta o catena muntoasa tanara formata in neozoic. cu altitudini intre 25-100 m. peste care se afla depozite aluvionare si loessoide. Pe rocile moi s-a format relief de bad-lands. in extremitatea sudica a continentului.Cordilieri Centrali . Patagoniei – este cea mai sudica unitate de relief. Cuprinde 2 subunitati majore : . Este constituit din depozite cuaternare (pietris. In N are aspect de depresiune cu caracter endoreic (fara scurgeri spre exterior). activa de pe toata fatada vestica. In cuprinsul sau apar 2 vestigii ale fundamentului hercinic sub forma de insellberguri: Sierra del Tandil. cu o suprafata de aprox. intre raurile Parana si Salado. Are un fundament hercinic ce apare la zi in N. Pampasul uscat apare sub forma unor lanturi muntoase paralele. Varzea – albia majora. uneori depasind 6.1. fiind acoperiti spre S de depozite sedimentare vulcanice si de origine glaciara. 5 mil. nisip. Terra ferme – interfluviile neinundabile e) Campia Gran Chaco – situata in C continentului. Sierrele Pampina sunt fragmente ale scutului Brazilian antrenate si inglobate in structurile cutarilor andine.Cordilieri Orientali In N continentului. au loc frecvent remanieri hidrografice (schimb de curs) si o meandrare deosebita. acoperite cu o cuvertura de loess. In zona estuarului Rio de la Plata se desfasoara Campia de la Plata. datorita fenomenului de subductie. Desi au altitudine mica.Cordilieri Occidentali .Pampasul umed (E) . g) Pod.Pampasul uscat (V) : Sierrele Pampine. f) Pampasul – este situat intre Campia Gran Chaco (N). Patagoniei (S) litoralul Atlantic (E) si Anzii (V). prezenta glaciatiunii pe masivele ce depasesc 4. unde placa suboceanica se subduce sub cea continentala.

lantul costal si Cordiliera Occidentala flancheaza valea longitudinala chiliana de origine tectonica.000 m. Cordilierii flancheaza depresiunea Raului Magdalena. trecand treptat in forme mai joase. Pe teritoriul Chile. traversate de creste muntoase mai inalte. din care se desprinde spre S : Cordiliera Real cu Vf. 6. pe teritoriul Ecuadorului.400 – 4.400 m). Spre S. Desertul Atacama. In acest sector. spre S pe teritoriul Ecuadorului. Partea de S a podisului se numeste Puna de Atacama.700 m). de unde spre S se desfasoara Pod. Catapaxi – cel mai activ vulcan de pe glob . Nevado Huascaran (6. Sunt delimitati de grabenele raurilor Atrato (V) si Cauca (E).000 m (Chimborazo. Spre S. Cordilierii Centrali si cei Orientali se afiliaza. b) Cordiliera Centrala – se individualizeaza mai clar pe teritoriul Columbiei. in Peru. Spre S se dezvolta cca 80 conuri vulcanice. 3. Cordilierii Occidentali se evazeaza intr-un podis dominat de vulcanii lantului estic. AMERICA 13 . Prezinta numeroase conuri vulcanice : Tolima.000 m).700 m). In zona lor centrala. Pic Bolivar – 5. unde se individualizeaza 2 catene: Cordiliera Negra si Cordiliera Blanca. Se dezvolta apoi Anzii Ecuadorului. Cordilierii Orientali fac jonctiune cu cei Occidentali in Masivul Cerro de Pasco. inaltimea maxima este in Vf. In continuare. Spre S. Illiam Pu si Illimani (cca 6. c) Cordilierii Orientali – isi au punctul de plecare in Anzii Venezuelei. intre care se remarca Aconcagua (7. La S de acestea apar Precordilierii si Anzii Patagoniei. Llullaillaco. intre lantul costal si Cordiliera Occidentala se dezvolta la altitudini de 2000 m . denumite Precordilieri. prin Cordiliera de Merida (Vf. Altitudinile cresc din nou. Cayambe). aprox.La S de grabenul Atrato are loc jonctiunea cu lantul costal. . pe teritoriul Columbiei. in cadrul carora se remarca conuri vulcanice de aprox. Nevada de Huila.000 m). fiind o regiune de podisuri situate la altitudini de 3. lantul costal sufera o fragmentare accentuata.a) Cordilierii Occidentali – se impun in relief la S de Golful Darien. fiind inlocuit de Sierele Pampina. 6. Boliviei. lantul estic se fragmenteaza. numit si Altiplano (alt.021 m). Urmeaza o zona inalta de podis. In continuare spre S. care se continua si in Insula Tara Focului. lantul costal si Cordilierii Occidentali devin mai inalti (Vf. Spre S. Tot aici. pe teritoriul statului Peru (a fost centrul imperiului Incas). Cordilierii reapar sub forma Anzilor Patagoniei. in locul catenei centrale se dezvolta o depresiune longitudinala care se extinde pana in nodul orografic Cerro de Pasco. In extremitatea S (Patagonia). Cordilierii Occidentali raman principala axa a reliefului. fiind delimitati de grabenele raurilor Cauca (V) si Magdalena (E). rezultand arhipelaguri insulare.

.generează clima mai blândă a litoralului S al Pen. îndeosebi în masivele ce depăşesc 5000 m în zona caldă unde apar toate fâşiile de climă începând cu cea ecuatorială.CURS 5 Clima Datorită extensiunii mari pe latitudine. Atlantic. prin viteza vântului şi cantităţi de precipitaţii. Curenţii marini: . .Curentul rece al Labradorului . Cordilierii şi Anzii. tropicală.Curentul rece al Perului (Curentul Humbold) . Alaska. influenţele sunt foarte restrânse la o fâşie îngustă de litoral.Curentul cald al Alaskăi .care determină gradul de umiditate mai ridicat al maselor de aer ce străbat Pod. America este singurul continent unde se înregistrează succesiv toate climatele globului.Curentul Golfului ( Gulf Stream) . sub forma unor furtuni catastrofale. Relieful .acţionează în V Americii de S pe tot litoralul V şi menţine o arie anticiclonică deasupra Oc.N şi 56º lat.acţionează pe litoralul NV al Americii de N până la Insula Terra Nova.acţionează în partea V a Americii de N. 14 . Principalii factori climato-genetici sunt: • aşezarea geografică • forma continentului • relieful • curentul oceanic • circulaţia generală a maselor de aer Aşezarea geografică . Este răspunzător pentru precipitaţiile mai reduse şi temperatura media anuală mai scăzută din zona Pen. Amazonian. În consecinţă. temperată şi rece.Curentul rece al Californiei . subecuatorială. În ceea ce priveşte forma continentului. Pacific. . prin aspectul său triunghiular cu vârful ascuţit orientat spre S influenţează diferite tipuri de climă. Relieful intervine şi prin altitudine. La fel şi în cadrul climatului ecuatorial bine reprezentat în Baz. La întâlnirea lor se înregistrează nebulozitate ridicată şi ceţuri foarte dense. Extensiunea pe largi suprafeţe în America de N a climei temperate şi mai puţin în America de S. rezultând etajarea climatică evidentă. Dispoziţia pe direcţia N→S a catenelor muntoase facilitează circulaţia maselor de aer polar şi tropical spre centru şi extremităţile continentului.influenţează în primul rând prin dispoziţia longitudinală a principalelor catene muntoase. Acţionează pe tot litoralul Oc. Versanţii V ai lanţurilor sunt mai umezi cu precipitaţii bogate. . Braziliei. care se constituie bariere în calea maselor de aer vestice. care a generat lipsa de precipitaţii şi formarea deşertului Atacama în apropierea litoralului. în contrast cu versanţii E unde apar procesele de foehnizare. S a dus la prezenţa pe continent a unor fâşii climatice paralele de N şi S cu Ecuatorul.afectează litoralul Americii de N şi Golful Mexic. ca urmare a ascensiunii orografice a maselor de aer pacifice. O situaţie inversă în ceea ce priveşte climatul tropical cu suprafeţe restrânse în America de N şi Centrală şi mai largi în America de S. California.între 84º lat. al Braziliei şi Argentinei. Aceasta se reflectă în climat prin fenomene deosebite foarte accentuate în America de N. . în ciuda latitudinii ridicate. Astfel se observă extinderea largă a climatului rece polar şi subpolar în partea de N şi restrângerea acestuia în partea de S.Curentul cald al Braziliei .

N pe faţada Atlantică a Americii de N din cauza acţiunii curentului rece al Labradorului. Vara apare un centru ciclonal de minimă presiune în regiunea Gran Chaco. Cauza o reprezintă ascensiunea orografică a maselor de aer. în America de S şi între 30º-50º lat. Vara.caracteristica principală: temperatura media anuală sub 0ºC întreg anul . Regiunea climei temperate . În America de S. N în America de N pe litoralul Pacific şi între 40º-60º lat. regiunea Golfului Hudson şi Pen. . În S în Mexic şi Florida precipitaţile ajung la peste 2000 mm/an.specifică Groenlandei. Arh.cuprinde Pen. Vânturile de V acţionează asupra litoralului Pacific şi din N şi din S. dar pe suprafeţe restrânse datorită lanţurilor muntoase. Arctic şi bordurii de N a continentului. iarna deasupra Canadei se formează Anticiclonul Canadian care propagă spre S şi SE valuri de aer uscat şi foarte rece. Labrador . uscatul se încălzeşte puternic. Principalele elemente climatice Temperatura aerului – înregistrează mari variaţii de la un loc la altul în cuprinsul continentului astfel în N Americii de N . anticiclonul se transformă într-o arie cu presiune coborâtă ce atrage masele de aer tropical din zona Golfului Mexic. În America de N. ascensiunea orografică a maselor de aer şi curentul cald al Alaskăi.datorită latitudinii mai coborâte nu apar în America de S.are la bază principalii centri barici formaţi deasupra continentului sau deasupra oceanelor învecinate. Regiunile climatice ale Americii 1. Minimele ajung la – 65ºC în Groenlanda. Dintre vânturile locale: vântul de N (Northern) care acţionează dinspre Panama → centrul Americii de N şi chincok vânt uscat asemănător foehnului cu efecte în zona Podişului Marelui Bazin. Regiunea subpolară . Amplitudinile termice sunt mici la Ecuator de 1º-2º şi mai mari în deşerturile din interiorul continentului N American 60º-70º. 2. În America de N cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad pe litoralul V al Canadei. în timpul iernii australe se formează un anticilon deasupra Pod. Maximele pozitive se înregistrează în deşerturile din America de N ( 57ºC în Valea Morţii din Podişul Marelui Bazin). sub 10 mm/an. Groenlanda. ca urmare a acţiunii ciclonilor tropicali. alizeele care bat cu regularitate în America Centrală şi de S fiind atrase de minimele ecuatoriale din Amazonia: Alizeul de NE şi Alizeul de SE. temperatura coboară până la -23ºC . 15 . dar există perioade în care nu cad deloc precipitaţii. Regiunea polară (arctică) . generând precipitaţii bogate.30ºC. Precipitaţiile atmosferice . Vânturile – alizeele de NE şi SE afectează Arh.Apare între lat de 40º-60º lat. În Amazonia de asemenea cad între 2000-3000 mm/an.valorile maxime înregistrate în America de S apar pe litoralul Pacific al Columbiei unde depăşesc 7000 mm/an. Arh. Patagoniei. Temperatura medie a lunii celei mai calde atinge 28ºC în Câmpia Gran Chapo. respectiv litoralul E al Americii de S. Arctic. Alaska. având drept cauză acţiunea vânturilor de V.Circulaţia generală a maselor de aer . partea N a Canadei. Antilelor. Valorile minime apar în Deşertul Atacama.temperatura medie anuală sub 10ºC şi în timpul de vară 3-4 luni . cantităţile depăşind 3000 mm/an. Deşerturile din Podişul Marelui Bazin sub 200 mm/an. în Mexic urcă până la 20ºC-30ºC.prezintă nuanţe diferite în funcţie de acţiunea unor factori locali 3.

ceea ce a dus la formarea Deşertului Atacama. S. Predomină în general alizeele. Golful Mexic şi Pen. c) Provincia andină . Amplitudini termice mai accentuate până la 60º-70ºC. unde sub influenţa climatului NE se înregistrează precipitaţii bogate. extinzându-se între 30º-40º lat. Se deosebesc mai multe provincii: a) Provincia atlantică . c) Provincia atlantică . f) Provincia pacifică . Se remarcă prin veri calde cca 22ºC şi ierni blânde 10º12ºC.afectează litoralul Atlantic.înglobează Pampasul Argentinian. La aceasta contribuie şi curentul rece al Californiei. ierni uscate.în America de N se întâlneşte în Mexic. Are climat arid. În America de S climatul subtropical este mult mai reprezentativ. astfel că precipitaţiile sunt foarte reduse. 4. cu precipitaţii reduse.tierra gelada (ţara îngheţată): specifică vârfurilor înalte ce depăşesc 5000 m. aici precipitaţiile fiind reduse sub 300 mm/an datorită barierei geografice a Anzilor. generând precipitaţii abundente. 5.suferă influenţa Anticiclonului Pacific dezvoltat sub acţiunea curentului rece al Perului.In America de N apare în California.corespunde arhipelagului insular. Prezenţa anticiclonului Canadian în timpul iernii determină temperaturi scăzute. Barajul orografic şi procesul de foehnizare determină precipitaţii reduse cu valori de 200-300 mm/an. În California vara se instaurează un anticiclon de origine oceanică care determină o stabilitate îndelungată a timpului senin şi secetos. Câmpia Gran Chaco. În zona Golfului Mexic şi Pen. indeosebi în America de S care aduce precipitaţii bogate.apare pe litoralul V şi Valea Longitudinală Chiliană. d) Provincia pacifică . 16 . b) Provincia continental-umedă se întâlneşte în Câmpia Mississippi. cu precipitaţii bogate 2000-3000 mm/an. Se produc uragane tropicale numite hurricane. Se caracterizează prin veri ploioase şi amplitudini termice foarte mari.Appalachi şi Câmpia litorală Atlantică. Regiunea climei subtropicale . În S cuprinde litoralul sud-estic şi Pod. c) Provincia deşerturilor temperate – se suprapune podişurilor interioare in Cordilieri. S. e) Provincia andină – în zona Muntilor Anzi. b) Provincia interioară ..în N cuprinde M. Apare la S de Hudsonia şi Regiunea Marilor Lacuri. Are veri ploioase şi ierni uscate. Acţiunea curentului rece al Perului duce la instaurarea unui anticilon de vară secetos. d) Provincia Pacifică.are ca element definitoriu etajarea zonelor climatice. Provincia Preeriilor are un climat mai secetos datorat şi foehnului ce coboară din M. d) Provincia continentală .ocupă centrul Braziliei. Se disting 4 etaje climatice: tierra caliente: specific litoralului atlantic mai umed . Se disting mai multe provincii: a) Provincia Mexicană . unde se interferează masele de aer tropical şi polar. Anzii Centrali şi litoralul Pacific între 12º-30º lat. În America de S apare în Podişul Braziliei.specifică litoralului Pacific N şi S.tierra templada: apare în zonele de podiş şi corespunde climatului temperat .cuprinde partea corespunzătoare Anzilor. cu veri calde şi umede. Regiunea climei tropicale . b) Provincia centrală americană .Prezintă nuanţe diferite care au dus la distingerea mai multor provincii climatice: a) Provincia Atlantică. Florida. Braziliei. America Centrală Istmică şi în Antilele Mari. Patagoniei.se delimitează pe litoralul E al Pod.tierra fria (ţara rece): se întâlneşte în general pe versanţii edificiilor vulcanice .Stâncoşi. Alizeul de SE şi efectul orografiei determină precipitaţii bogate de peste 2000 mm/an. Florida este un climat subtropical umed. caracterizându-se prin precipitaţii ridicate până la 1000 mm/an în zona montană şi temperaturi medii anuale mai mari de 10°C.

Precipitaţii bogate până la 3000 mm/an. Regiunea climei ecuatoriale . AMERICA CURS 6 17 .6. unde se află şi polul pluviometric al continentului (Buenaventura ). Amplitudinile termice sunt mici. dar ajung la 7000 mm pe litoralul Pacific al Columbiei. Temperatura medie anuală ridicată tot timpul anului 21ºC-22ºC.În bazinul fluviului Amazon şi pe litoralul Pacific al Columbiei.

iar cea minima iarna. Glaciatia montana (ghetarii de circ sau de vale) afecteaza toti muntii inalti de pe continentul american. Pen. Patagoniei si zonele montane inalte aflate sub limita zapezilor persistente. Preeriilor. datorita latitudinii mai coborate si datorita inaintarii mai limitate a continentului spre S si a ingustarii lui in partea S. Valoarea maxima a scurgerii se inregistreaza vara. 18 . alaturi de topirea lenta a ghetarilor. fapt care.000 m). respectiv sub forma de calote glaciare in partea N a continentului. Debitele mari apar vara si sunt mai scazute iarna.: fluviul Columbia). N si centrul Campiei Mississippi. Cea mai importanta calota glaciara se afla in Groenlanda. podisurile inalte ale Anzilor si muntii cu altitudine moderata (2.500 m. Apele curgatoare Tipurile de alimentare a) Alimentarea glaciara este specifica raurilor din Groenlanda si Arh. c) Alimentarea glacio-nivala combina cele 2 surse (ghetari. d) Alimentarea nivo-pluviala sau pluvio-nivala este proprie regiunilor temperate. zapada) si se intalneste in muntii inalti (ex. Pod. km2 si o grosime medie de 1. Arctic. b) Alimentarea nivala caracterizeaza raurile din N partii continentale a Canadei. In general. Alte teritorii acoperite de gheturi persistente se intalnesc in Arh.GLACIOLOGIA SI HIDROGRAFIA Ghetarii Apar ghetari de circ sau de vale in cadrul lanturilor muntoase. unde apele provin din topirea ghetarilor de calota. cu o suprafata de aproximativ 2 mil. Patagoniei. Labrador. raurile au bazine de receptie mici. intalnindu-se la raurile din Muntii Appalachi. N Pod. dar acest tip de alimentare apare si in cursurile reprezentative ale raurilor care isi au obarsia in Anzi si Cordilieri. Arctic. Pod. In America de Sud nu exista o calota glaciara. face ca riscul viiturilor sa fie foarte mic.

cu cea mai mare scurgere spre Oc. alizeele. debitele se mentin constante tot timpul anului. Astfel. Cuba. California si in sectorul dintre Valparaiso si Valdivia). iar scurgerea minima la sfarsitul verii.Scurgerea maxima este primavara si la inceputul verii. Yucatan. Inghetat. prezinta fenomene de alimentare diferentiata. Mackenzie – este orientat de la S spre N. Jamaica. Laurentiu – are o alimentare nivo-pluviala cu debite maxime la inceputul verii. In zona subecuatoriala apar cele 2 sezoane: vara umed si iarna uscat. Principalele artere hidrografice 1. generand blocari ale drenajului si revarsari puternice in sectoarele median si inferior. Prezinta pod de gheata 1-2 luni/an. odata cu dezghetul raurilor. Patagoniei. - Factorii Relieful – influenteaza orientarea retelelor hidrografice si marimea bazinelor hidrografice. varsandu-se in Oc. In zona ecuatoriala cu alimentare din ploi aproape permanenta. In ceea ce priveste regimul scurgerii. Topirea mai timpurie a zapezii in S si cresterea debitului in bazinul superior surprinde podul de gheata din bazinul inferior. Ex. datorita actiunii in timpul verii a Anticiclonului oceanic care determina seceta. Datorita orientarii sale de-a lungul meridianului si lungimii de peste 4. musonii. precum si o asimetrie pronuntata a descarcarii hidrografice intre Oc. Pacific. Atlantic si Oc. se deosebesc mai multe variante in functie de caracterul si perioada precipitatiilor.000 km. unde s-au organizat acvifere carstice de mari dimensiuni. Inghetat. maximul de precipitatii apare iarna. in zona subtropicala si tropicala: maxim estival. au umiditate si ciclonii formati in timpul verii determina descarcari pluviometrice masive. Pod. Pozitia V. Atlantic.: fluviul Sf. care se 19 . marginala a lanturilor muntoase si existenta unui talveg axial in centrul celor 2 mari blocuri continentale au generat retele fluviatile orientate longitudinal. rezultand debitele ridicate in timpul verii. unde ploile ecuatoriale. Dreneaza si cuvetele Marilor Lacuri. Mississippi – pluvio-nival e) Alimentarea pluviala este caracteristica retelelor hidrografice din zona intertropicala. intre bazinul superior si cel inferior. Florida. Pe litoralul pacific (Pen. Sf. 2. Laurentiu – nivo-pluvial. f) Alimentarea subterana este prezenta in teritoriile calcaroase din Pen.

America Centrala In Istmul Central American. La varsarea in Oc. strabate Campia Mississippi. Jari. Colorado – strabate Pod. Guyanelor si Cordilierri Venezueleni. Cele mai importante sunt: Connecticut si Potomac. distribuiti relativ uniform pe dreapta si pe stanga fluviului. Colorado. Izvoraste din N Marelui Bazin si Platoul Columbian. spre deosebire de raurile scurte ce se varsa in Oc.200 km : Apure. 4. Japura. care la debite mici se varsa in Orinoco. 20 . Amazonul – detine 3 superlative: cel mai lung fluviu al globului (7. Pod. 6. Este numit Colorado datorita aluviunilor de culori diferite pe care le transporta. debit apreciabil (mediu. Braziliei si Anzii Peruvieni. Atlantic s-a format un estuar de mari dimensiuni. Pe aproximativ 600 km in amonte. cu debite bogate determinate de precipitatiile cazute ca urmare a ascensiunii orografice a maselor de aer oceanice. Mai importante sunt: Columbia. Fatada vestica a Americii de Nord este mai saraca in artere pluviografice.000 km). iar la debite mari se varsa peste cumpana de ape si se varsa in Rio Negro. se manifesta fenomenul pororoca = un val urias ce genereaza imaginea aparenta a unei curgeri inverse datorita mareelor puternice. Alimentarea este predominant pluvio-nivala. 120m3/s. Are 17 afluenti cu lungime mai mare de 1000 km: Rio Negro. Colorado. datorita bazinelor de receptie mai limitate si climatului mai arid. Prezinta o relativa simetrie a pozitionarii afluentilor. acestea fiind mai scurte si cu debite mai reduse.000-200. Columbia – are o alimentare mixta. Are o lungime de peste 6. 3. Meta. Scurgerea cea mai bogata este la inceputul verii. Mississippi – cel mai important rau al Americii de N. 2.000 m3/s. reteaua hidrografica este asimetrica. Este cunoscut mai ales prin canionul grandios pe care l-a sapat. La varsarea in Golful Mexic s-a format o delta impresionanta. Raurile care-si aduna apele de pe versantii E ai M-lor Appalachi – se prezinta ca retele hidrografice scurte. pluvio-nivala dar si din ploi aduse de vanturile de V. Debitele maxime sunt in timpul verii boreale. de tip hidroenergetic pe Tennessee si prin construirea unui canal care insoteste cursul principal. de la varsare. Este interesant fenomenul de DIFLUENTA de pe afluentul Casiquiare. dar cu oscilatii intre 60. Afluentii cei mai importanti au o lungime de peste 1. cel mai mare bazin hidrografic (>7 mil. Pe stanga: Ohio cu afluentii Tennessee si Cumberland iar pe dreapta: Missouri. America de Sud In America de Sud se remarca mai multe rauri: 1. iar la varsare si-a format un estuar de 200 km lungime. majoritatea raurilor avand scurgerea spre Golful Mexic si Marea Caraibilor. afluent al Amazonului. cand au loc si frecvente revarsari.000 km si debitul de 19. Colorado si Desertul Mojave din S Pod. km2). ceea ce a dus la amenajarea complexa a bazinului.constituie intr-un regulator major de debite. Pacific si care au debite mai mici. Orinoco – isi aduna apele din Pod. 5.000 m3/s). cuprinzand toata Amazonia. Madeira. Aceste rauri au debite bogate.

Uruguay – traverseaza Pod. Boliviei) . Labrador si in America de Sud.3. Yucatan si in platourile carstice din Cuba. Haiti. Limanurile si lagunele 21 . rezultand din inundarea poliilor. S-au format in cuvetele sculptate de ghetarii cuaternari. tectonice. Boliviei: Titicaca si Poopó. dolinelor de catre panza freatica aflata la mica adancime (L.Okeechobee). Reprezentativ este complexul Marilor Lacuri. vulcanice. Cel mai mare este Crater Lake (din Oregon).000 km2 in America de Sud Teritoriile areice = fara scurgere hidrografica (Desertul Atacama) - Lacurile Se intalnesc toate tipurile genetice: glaciare. Salina Grandes (Argentina). Lacurile sarate Apar in zonele endoreice si in depresiunile de tip BOLSON: Marele Lac Sarat si L.suprafata bazinelor endoreice: 900. 6. 4. 5. Sunt frecvente in America Centrala: Nicaragua si Managua. Winnipeg. carstice. lagune si limanuri. la contactul dintre Anzii Patagoniei si Pod. Manitoba. la N de Masivul Klamath. Alte 2 lacuri tectonice se afla in Pod. Lacurile carstice Sunt frecvente in Florida. Lacurile vulcanice Sunt intalnite in intreg lantul Cordilierilor si Anzilor. pe litoralul pacific raurile sunt scurte. Lacurile tectonice Sunt localizate in grabene. Marelui Bazin. Utah (Pod. datorita suprafetei vaste ocupate de ghetari: Pod. Jamaica. intre Sierra de Cordoba si Anzi. Alte lacuri de origine glaciara sunt cele din Canada: Ursilor. cu origine dubla: vulcanica si meteoritica. Sclavilor. avand ca afluent mai important: Paraguay 4. cu debite reduse si cu bazin hidrografic restrans. Lacurile glaciare Sunt cel mai bine reprezentate indeosebi in America de Nord. Ambele se varsa prin estuarul La Plata.000 lacuri glaciare). in Pod.. Parana – strabate Campia Gran Chaco. respectiv in spatele barajelor de morene. Marelui Bazin) si L. in Pen. Patagoniei. 1. care apare ca un veritabil rau interior. Bazinele endoreice = nu au scurgere la ocean apar in Pod. Si in America de Sud. Braziliei de Sud. Minnesota (peste 1. Mai apar in Pen. Sunt formate in cratere stinse sau in spatele barajelor de poduri vulcanice. uvalelor. 2. 3.000 km2 in America de Nord si 292. Mexican si in Puna de Atacama (S Pod.

Cuprinde semiarbusti ca: mesteacanul pitic.se caracterizeaza printr-un numar mai limitat de specii datorita climatului mai restrictiv . .Mexic). zada americana. . AMERICA CURS 7 Vegetatia. Arh. Cauza este geneza si evolutia separata a celor 2 blocuri continentale o lunga perioada de timp (pana in Pliocen).v. vulpea polara. . In S. iepurele polar. Arctic si litoralului N al Americii de N pana la 58o lat.apar cele 2 asociatii vegetale: Tundra si Silvotundra .p. bambusi. ceea ce a dus la un amestec de specii.Diversitatea morfologica si climatica a determinat o diversitate a speciilor. predominand muschii si lichenii. Vegetatia Americii de N prezinta asemanari cu cea din Europa si Asia. arinul pitic. fauna si solurile Caracteristici Nu exista similitudini intre America de N si America de S d. frasin. renul. din care lipsesc cele arborescente.U. In fauna este foarte raspandit elanul urias de Alaska.extinsa intre meridianele de 55 si 110o long. Fauna padurilor de foioase este cea intalnita in zonele temperate. hreanul arctic. Regiunea Holarctica include America de N pana la Rio Grande (granita S.p. bradul de balsam.Neotropicala . biogeografic.Antarctica 1. biogeografic. artar. Este dominata de gimnosperme (taigaua siberiana) cu molid. urs etc. cerbul Vapiti. tei.).cuprinde 4 subregiuni: a) subregiunea arctica . sub influenta climatului mai cald cresc palmieri. Sudarea celor 2 continente in Pliocen a generat migrari ale unor elemente de vegetatie si fauna. ducand la conturarea a 3 provincii:  Provincia Nordica – cuprinde Canada si Alaska. stejar.Holarctica . castorul  Provincia Mississippi-Appalachi – se dezvolta in regiunea Marilor Lacuri.Silvotundra se dezvolta ca urmare a faptului ca apare un anotimp cu temperaturi pozitive. litoralul SE al Braziliei (Mirim. bazinul superior al fluviului Mississippi si M-tii Appalachi.A. D.Tundra se caracterizeaza printr-un numar de specii foarte mic. vegetatia Americii de S prezinta afinitati cu cea din Africa si Australia. O a 2-a caracteristica deriva din prezenta tuturor tipurilor de clima. In lungul Amazonului s-au format limanuri fluviatile.Insotesc tarmurile joase din Florida. ca urmare a apartenentei acestui uscat la paleocontinentul Laurasia. Dintre speciile endemice: boul moscat nord-american. . V . b) subregiunea nord-americana de E .d. Dos Patos). litoralul E al Americii Centrale.d. ceea ce a permis desfasurarea tuturor asociatiilor vegetale cunoscute. golful Mexic. 22 .Fauna este specifica regiunilor polare si subpolare cu: ursul polar. cu ierbivore si carnivore (lup. salcii si magnolii. In mod identic. Predomina foioasele cu fag. . numeroase pasari si reptile. de 1-2 luni/an. pin. arborele de lalea.suprapusa teritorial Groenlandei. mai vizibil in Istmul central-american. America apartine la 3 regiuni: .v.

arborele mamut. Wigwamul . Predomina vegetatia de stepa. floarea soarelui. catelul preeriilor. 23 .A. capra zapezilor.traiesc in locuinte numite iglu-uri consturite din blocuri de zapada inghetata. .cuprinde deserturile din SV S. Se intalnesc si azi in extremitatea nordica .2 particularitati sunt evidente : etajarea pe verticala a vegetatiei si contrastele induse de podisurile interioare cu ariditate excesiva.Desi conditiile sunt restrictive.preeria cu ierburi inalte. Indienii din padurile canadiene si nord-americane nu aveau locuinte stabile. unele pastrandu-se pana in prezent. Locuinte construite din trunchiuri masive de copaci.Provincia Preeriilor – ocupa zona centrala a continentului nord-american (Pod. Gila) si N Mexicului. .U. Pana in sec XVI asezarile au fost putine apartinand populatiilor indigene .Pe litoral si pe versantii V ai lantului costal. se intalneste aici un numar mare de specii (aprox. d) subregiunea sonoriana .amerindienilor.Mexicul este patria unor plante de cultura: porumb. climatul este mai umed. Preeriilor). aparand vegetatia de semidesert. iar dintre reptile. 10. coiotul.Fauna subregiunii este formata din rozatoare si reptile. (Sonora. Mojave. stipa.500 sunt specii de cactusi. pinul galben.cuprinde Cordilierii N-americani si litoralul pacific . unde precipitatiile depasesc 500 mm anual . bradul lui Douglas. indeosebi din preeria cu ierburi inalte este formata din bizoni. Apare astfel .populeaza teritoriul dintre str Bering pana in Groenlanda . In partea S si la contactul cu M-tii Stancosi se remarca o ariditatea excesiva. astfel ca apare o vegetatie diferita de cea montana. iarna se ocupau cu vanatul iar vara locuiau in asezari temporare unde faceau schimburi de marfuri. cu graminee rezistente la seceta: festuca. Regiunea Neotropicala AMERICA CURS 9 Populatia. din care 1. in zonele mai joase.locuinta de forma dreptunghiulara adapostea adesea o obste intreaga.locuiesc in regiunea Marilor Lacuri.arh Arctic si Groenlanda. Triburile de irokezi si algoukini . c) subregiunea nord-americana de V . permitand aparitia unor specii de gimnosperme endemice: arborele vietii.000).In fauna apar de asemenea cateva specii endemice in M-tii Cordilieri: ursul Grizzly. asezarile Aparitia asezarilor umane pe continentul American e strans legata de particularitatile procesului de colonizare. cel mai important este sarpele cu clopotei (crotal). . Eschimosii si aleutii indigenii amazonieni. Fauna. de evolutia fenomenelor demografice si de traditiile si obiceiurile populatiei. in partea de E. diferentiata in functie de cantitatea de precipitatii. Specie endemica: agavel. . Exista mai multe tipuri de locuinte traditionale: Eschimosii si aleutii . captusite in interior cu piei de foca. .preeria cu ierburi scurte in regiuni mai inalte din V. vulpea de preerie. fasole si ardei grasi.  2.

Mai mult de 77% din populatia continentului traieste in mediul urban. Inceputul colonizarii a marcat un salt hotarator in aparitia asezarilor.maya . legata prin cai de comunicatie de oras. Formarea asezarilor a urmat doua coordonate principale care exclud elementul rural de tip sat: -satul este inlocuit de ferma numita hacienda ca forma de proprietate asupra pamantului si de valorificare a intinselor tinuturi nepopulate ale continentului. Pueblo . Cele din Sud se caracaterizeaza prin abundenta bisericilor.folosirea deseurilor -lemn. Vestigiile oraselor specifice civilizatiilor vechi .centrul e dominat de cladirile de tip zgarie nori iar la periferie sunt cartiere insalubre de cocioabe care au diferite denumiri -favellas sau in Arg .Peru .villas miserias.plastic sau tabla la realizarea locuintelor..Machu Pichu si Cuzco Intre orasele situate la nord si la sud de Rio Grande exista deosebiri evidente .si restul corturilor dispuse circular. -a doua coordonata a condus la formarea oraselor fapt ce situeaza America oe primul loc pe Glob sub aspectul ponderii populatiei urbane.aceasta este limita dintre anglo-saxona si latina. incasa . Functii complexe . praesidio -sediile administratiilor coloniale spaniole. forturile militare.financiara.in special la marile orase . Lipsa spatiului.pen Yucatan. Lipsa aproape totala a utilitatilor publice.sfatul batranilor . Conditii deficitare de igiena . Si aici o locuinta putea sa adaposteasca o obste intreaga. Transporturi dificile.Asezarea avea un cort central .oras O aglomerare de locuinte etajate construite din caramida nearsa. industriala.ex Colorado. 24 . trecandu-se direct la intemeierea unor asezari noi de tipul oraselor. stabilimentele misiunilor religioase. Contraste evidente intre centru si periferie .din platourile mari andine . S-au pastrat caracterele locuirii la eschimosi si la indienii din Amazonia. La originea oraselor americane stau mai multe tipuri de asezari: pueblo -indienii nord-americani. Cele din Nord se remarca prin etajarea constructiilor pe verticala. Favellas .. fara a se porni de la un nucleu rural existent. In Pampasul Argentinian valorificarea pastorala a terenurilor a conditionat aparitia locuintelor de tip corturi sau paravane foarte dispersate in teritoriu.In tinutul preeriilor deplasarile dupa vanat si pericolul reprezentat de alte triburi au determinat utilizarea unor locuinte ''migratoare" numite tipi sub forma unor corturi conice transportabile. Unele erau sapate in pesteri in interiorul canioanelor . Aceasta ferma functioneaza si ca celula de habitat izolata. politica. azteca -pod Mexican. Populatie saraca si needucata.mortalitate infantila si morbiditate foarte mari. culturala. Extensiunea larga a zonelor suburbane cu cartiere dispuse in fasii concentrice. In padurile tropicale umede din America centrala si Amazonia indienii traiau in locuinte confectionate din ramuri de copaci.

desfasurata intre capete. E alcatuit dintr-o succesiune de orase. ca urmare a procesului de suburbanizare.8 mil loc Santiago Belo Horizonte Cea mai mare formatiune urbana este megalopolisul Boswash.1 mil loc Rio de Janeiro 11 mil loc Buenos Aires 11 mil loc Exista de asemenea 12 orase care depasesc 5 milioane de locuitori: Chicago 9.7 mil loc New York 16. Apare Main Street . Cel mai mare centru 25 .1 mil loc Philadelphia Boston Dallas Detroit Miami Houston Lima 8 mil loc Bogota 6.1 milioane locuitori Sao Paulo . devenind in mare parte arii rezidentiale dar si cu intreprinderi economice.5 mil loc Washington DC 7.17. Ciudad de Mexico . Se desfasoara intre orasele Boston si Washington.8 mil loc Los Angeles 13. Se desfasoara pe o lungime de aprox 740 km si are o populatie cuprinsa intre 40 si 50 mil loc ceea ce reprezinta cam 20% din populatia SUA.7 mil loc San Francisco 7.18. Orasele sunt in majoritate porturi si concentreaza un sfert din activitatile industriale americane.exista 6 orase cu peste 10milioane de locuitori.Marimea asezarilor Cele mai mari orase de pe continent . Spatiile rurale dintre acestea au capatat treptat caracteristici urbane.

Cleveland. Mai sunt si alte orase de dimensiuni mai mici. Detroit. Orasul se confrunta cu probleme mari legate de poluare. Toronto. Saint Louis.din jurul Los Angeles. transporturi. Populatia 17. Cel mai mare centru economic al Mexicului.Atalanta.. Otawa. centru universitar si cultural stiintific.se desfasoara intre San Diego si Vancouver. Densitatea populatiei depaseste 5 000 loc/km2. Pitsburc. Hollywood. Oklahoma. detinand peste 50% din porductia industriala a tarii. Mai sunt Tokaydo si Banana Albastra . E un important centru comercial fiind piata mondiala a cafelei. Portland. Regiunea Sud-estica. Alte orase mari din zona . Rio de Janeiro 26 .1 mil loc. (Enciclopedia Recordurilor Geografice).orasele din UE. Kansas City.orase mai mici dar cu ritm de dezvoltare foarte accelerat . Mexico City 18.regiunea Boswash-Chicago . Concentreaza cea mai mare parte a industriei celor doua tari. pana la 100 milioane de locuitori. Punctul central Los Angeles. megalopolisuri dar in alt sens . Centre satelit . financiar si cultural. Initial dezvoltarea oraselor in America Latina sa realizat in lungul litoralului Atlantic. Birmingham. Kawasaki. De asemenea e caracteristica amplasarea multor orase mari la altitudini ridicate datorita conditiilor climatice mai favorabile. In America de Nord se disting trei regiuni urbanizate principale .metropole..Santa Monica. adica . turistica. Houston. Sao Paulo Cel mai important centru industrial al Braziliei. prima fiind Tokyo Yokohama.financiar -New York.San Francisco. Loug Beach. dupa care s-a patruns si spre interior. Pasadena .include megalopolisul si marile orase americane din jurul Marilor Lacuri. Seattle. Noile denumiri . In America Latina (de Sud si Centrala) se disting cateva orase milionare cu rol de polarizare la nivel national. Este a doua mare aglomeratie urbana de pe Glob. In plus mai sunt orasele Philadelphia. culturala. Aceasta regiune litorala se constituie intr-o arie de atractie pentru dezvoltarea post-industriala concentrand servicile informationale.50 mil si gigaholi.7 mil loc. la care se adauga functia sociala. deseuri. Dimensiunea mare a orasului se datoreaza in special exodului rural. New Orleans. Dallas. Are o suprafata de 1500 km2 la care se adauga anual cca 60 km2 sub forma favellas-urilor. Montreal si Quebec.. Pe toata costa estica a SUA si Canada. Baltimore.Chicago. alimentare cu apa. Ex Brasilia. Harward si Yale.. Spre deosebire de continentul Nord American tendina in A Latina este de dezvoltare exacerbata a oraselor de sine statatoare. Regiunea litoralului pacific . fara a se contura regiuni urbanizate.

Dispune de o pozitie gf pitoreasca prin prezenta formelor de relief . Astfel. al XVI-lea. au sustinut o dezvoltare economica fara precedent.A. concentrarea aurului si a diamantelor din podisul Braziliei. In America de Nord o incetinire a cresterii ariilor metropolitane in favoarea oraselor mici si mijlocii si a spatiilor construite dintre metropole. exportul cafelei. In concluzie se remarca doua tendinte diferite in ceea ce priveste dezvoltarea oraselor.functie financiara. In consecinta. referitor la dezvoltarea primului si subdezvoltarea celui de-al doilea. America Latina – cu un standard de dezvoltare mult mai redus si o economie de subzistenta. • • Acest decalaj nu poate fi pus pe seama conditiilor naturale sau a resurselor subsolului.U. cum ar fi emanciparea tarzie a statelor nationale. cu economie puternic dezvoltata si pondere insemnata in circuitul economic mondial. turistica. la care s-au adaugat si alti factori. dependenta stransa si indelungata de metropolele europene. Functiei portuare i se adauga cea de prelucrare si export a zaharului. Cauzele (explicatia consta) trebuie cautate in evolutia sociala diferita a popoarelor din cele 2 regiuni. mentinerea statutului de piata de desfacere pentru marfurile metropolelor sau de sursa de materii prime pentru aceleasi metropole. AMERICA CURS 9 Economia Americii Din punct de vedere economic. si Canada.11 mil loc. Buenos Aires 11 mil loc. Principalele trasaturi ale economiei nord-americane 27 . intregul continent fiind intens umanizat din sec. cele 2 blocuri economice exemplifica relevator conceptul actual de Nord si Sud. care nu difera prea mult sub aspectul varietatii si al cantitatii in S fata de N. In America Latina se constata o dezvoltare accentuata a metropolelor si numarul foarte redus al oraselor mijlocii. s-au conservat cateva secole in plus conceptii si tendinte feudale care au generat convulsii sociale. Are in acelasi timp rol de piata mondiala de cereale. democratizarea permanenta a vietii politice si sociale. si nici pe seama perioadei sau ritmului colonizarii. in America de N. In schimb. stimularea initiativei private a comertului liber. astfel ca a devenit un centru important al industrializarii si exportului de piei si carne. in America de S. functie portuara datorita situarii sale la estuarul La Plata si la fel . America se subdivide in 2 entitati majore: America de Nord (Anglo-Saxona) – ce cuprinde S. 6500km2.capatanile de zahar si a numeroase golfuri si stramtori. culturala. A fost favorizat in dezvoltarea sa de exploatarea agricola a Pampasului argentinian. a pietei concurentiale.

spirit intreprinzator. Industria a beneficiat de conditii optime de dezvoltare. Costa Rica sau Salvador. adesea cu caracter transnational.: in Brazilia. apar si elemente ale industriei de varf. in ind. Chrysler si American Motor. resurse ale solului si subsolului bogate si variate. Mexic. In mii de ani se inregistreaza usoare reculuri suplinite de dezvoltarea economica din perioadele urmatoare. intre N si S continentului. (respectiv in SUA 200 miliarde $ anual) si pe fenomenul de “brain – drain” (“exodul creierelor”) dominarea economica de mari corporatii. in jur de 3-4 % anual pentru economia SUA. implantate prin transfer tehnologic din tarile avansate din N datoria externa foarte mare a tarilor latino-americane.- - - - dezvoltarea accentuata a tuturor ramurilor economiei: agricultura. de calitate inferioara (ex. O trasatura comuna a 28 . legislatie permisiva. datoria lor ajungand la 80-100 miliarde $ tot ca factor inhibator a actionat frecventa regiunilor dictatoriale in unele din aceste tari explozia demografica este in curs. SUA detine suprematia mondiala. impunerea unor ritmuri de dezvoltare ridicate pe durata lunga. Mexic. Ford. implicarea statului in economie este redusa (ex. asigurata prin imigrare. in acest caz contrastele fiind vizibile mai ales in statele mari: Brazilia. Argentina avand indici ridicati de dezvoltare. Piete de desfacere in continua expansiune. Brazilia. care de asemenea a avut drept consecinta cresterea productivitatii si a randamentului sustinerea dezvoltarii economice printr-o cercetare stiintifica de varf bazata pe fondurile alocate. automobilelor din SUA este controlata in procent de 80% de 4 firme: General Motors. Mexic. textila si in siderurgie evidentierea unor contraste regionale accentuate atat intre tari. dezvoltarea industriilor de varf: SUA si Canada detin peste 40% din productia mondiala de echipamente electronice (in aceste tari se vorbeste din ce in ce mai mult de dezvoltarea societatii informationale sau postindustriala) renuntarea la industriile energofage automatizarea si robotizarea industriilor. 12 familii detin circa 80% din terenul agricol) industria s-a afirmat indeosebi in domeniul extractiv si al prelucrarii primare. forta de munca numeroasa si adesea calificata. transporturi. industrie. state ca Brazilia. Argentina se numara printre cele mai indatorate tari din lume. turism si alte servicii.: in SUA – ea reprezinta 25% din PNB) Trasaturile economiei in America Latina ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ dezvoltarea cu precadere a sectorului primar al economiei: agricultura si pescuit concentrarea pamantului ca mijloc principal de productie in agricultura in posesia unui numar restrans de proprietari. ceea ce are implicatii economice directe Trasaturile industriei americane Dezvoltarea fenomenului industrial in America a cunoscut o ritmicitate proprie si o departajare temporala neta. fiind depasita doar de Japonia. in vreme ce majoritatea populatiei are pamant putin. cat si in interiorul aceluiasi stat. in comparatie cu alte state mai mici ca Paraguay. in numeroase segmente ale acestor ramuri. astfel de exemplu: ind. ceea ce a condus la o crestere a productivitatii muncii mecanizarea accentuata si biotehnologizarea agriculturii.

unde pe langa concentrarea populatiei. Acest atribut al implantizarii timpurii a fost consfintit in sintagma “atelier al continentului”. in timp ce Pod. acest fenomen urmeaza cu fidelitate in evolutia lui conditionarile de amplasare a industriei in teritoriu. ca urmare a ponderii lui importante in venitul industriasului. a bumbacului. metalurgice. 18 in “Noua Anglie” (in partea NE a SUA). in sensul desfasurarii procesului de populare a teritoriului. cu o piata de desfacere de peste 150 milioane locuitori. In acelasi timp. Existenta unor centre polarizatoare mai ales in California si dezvoltarea industriilor de varf (Silicon Valley) contribuie la aceasta tendinta. conturandu-se asa numita “centura industriala” sau “Manufacturing Belt”. Amplasarea industriei in teritoriu Concluzii Se remarca pentru SUA si Canada. primul impuls fiind dat de afirmarea in al 2-lea deceniu al sec. dar si de desfacere spre exterior a produselor finite. Indiferent de perioada aparitiei. incluzand Appalachii de Nord si teritoriul Marilor Lacuri. existenta unei regiuni desfasurata din estuarul fluviului Sf. a fost transferata la sfarsitul sec. Dell – au deschis laboratoare de cercetare in productie. Mississippi. Dupa 1965. americane este migrarea activitatilor industriale de la E spre V. Urmatoarea perioada. Ulterior cu revolutionarea transporturilor. aici apar primele ateliere si intreprinderi de prelucrare din sfera ind. astfel ca astazi ele se leaga de alti factori: marimea pietei de desfacere. 20 si urmareau reducerea costului transportului. industria a fost blocata in dezvoltarea sa de monopolul impus coloniilor sale de Spania. Un exemplu edificator este cel al ind. conditionarile amplasarii industriei s-au schimbat. textile. Laurentiu pana in N Pen. In America Latina – pana la sfarsitul sec. In felul acesta se explica revenirea multor ramuri industriale in regiunea Megalopolisului Boswash. Florida. in partea N – concentrarea industriala a intrat intr-o perioada de stagnare. in statele din SE (Georgia. Aceasta prezinta frecvente apofize(trimiteri) vestice spre regiunea Marilor Lacuri si Cul. Contraponderea la aceasta centura a rezultat din raspandirea ulterioara a centrelor de productie in zona centrala si de S a SUA. Pacific explica concentrarea a numeroase ramuri industriale pe litoralul pacific nord-american. primele intreprinderi industriale se gasesc pe litoralul E. datorita facilitatilor de aprovizionare cu materii prime pe cale navala. folosita pentru a caracteriza I regiune industriala a SUA. ceea ce a generat un nou atribut pentru a caracteriza “centura ruginei” sau “Rust Belt”. Silicon Valley – Apple. iar pe directia N-S de la fluviul Sf. Carolina de N si Carolina de S. din cauza lipsei pietei de desfacere majore si a distantelor mari spre acestea. iar cele mai noi in interior sau pe litoralul pacific. Laurentiu pana la orasul Baltimore. sunt slab industrializate. Virginia). Astfel. in ceea ce priveste comertul. care incepe sa se dezvolte practic dupa al 2-lea razboi mondial (cu circa 200 ani mai tarziu decat in America de N). desi poseda mari resurse de subsol. Aceste interrelatii definesc toate tipurile de industrii aparute pana la mijlocul sec. industria se extinde spre V. 1915-1965 este cea a proliferarii maxime a intreprinderilor de profil in C. Treptat. a constructiilor de masini sau a ind. precum si in regiunea Marilor Lacuri. S si V SUA . HP. Preeriilor si M-tii Stancosi. 18. in sec. 18. materia prima necesara si forta de munca implicata. usoare. extinsa din Noua Anglie pana la V de Marile Lacuri. Lipsa unei traditii industriale si a fortei de munca necesare a intarziat progresul industrial. In America de Nord – revolutia industriala aparuta in Anglia la sfarsitul sec. industria beneficiaza si de o infrastructura de mare eficienta. precum si imperativele de ordin ecologic. dupa care se extinde rapid in zona Marilor Lacuri intre anii 1905-1915. 20 a ind. apare fenomenul revenirii la baza prin restrangerea activitatii din noile areale si concentrarea acestei ramuri in zona Marilor Lacuri. I etapa caracteristica este stransa legatura dintre industrie. cu peste 200 centre producatoare. 19. 29 . Profilul industrial se diversifica.ind. 17-inceputul sec. O tendinta actuala este cea a localizarii industriei in porturi. automobilelor – aceasta apare in Noua Anglie in perioada 1895-1905. Transferarea continua a activitatilor comerciale mondiale in bazinul Oc. standardul economic al regiunii in care se amplaseaza. De fapt.

Pentru tarile in curs de dezvoltare ale Americii Latine. Terenurile agricole detin aproximativ 1 miliard ha pe intregul continent. precum si ind. Pampasul si Patagonia in cazul Argentinei.U.. care se refera la faptul ca marile platforme industriale cu probleme ecologice numeroase sunt inlocuite de intreprinderi mici. in general agricole si semifabricate.A. se produc toate varietatile de plante si specii de animale care constituie resursele de hrana ale omului (atat cele din zona temperata cat si cele din zona intertropicala) Exista diferentieri intre agricultura tarilor dezvoltate din N si cea practicata in America Latina. Buenos Aires. dupa 1970. In cadrul industriei sud-americane se afirma mai ales ind. in zona preeriilor se practica o cultura extensiva a graului. AMERICA Economia (partea a doua) Agricultura Dispune de conditii propice de dezvoltare. mai usor de gestionat. 1. Sao Paolo. si Canada.Si aici se manifesta conditionarea primara a amplasarii industriei in functie de existenta materiei prime: este cazul ind. ramane inca principala ramura a economiei. cum ar fi cazul ind. Canada) grad avansat de dezvoltare care implica mecanizare. dezvoltarea industriei vizeaza in primul rand necesitatile interne. in vreme ce exportul se realizeaza doar la anumite produse. Apare si aici o concentrare masiva in zona litorala a marilor centre urbane si industriale : Rio de Janeiro. Braziliei si Amazonia in cazul Braziliei. In America Latina. totusi.) crize de supraproductie datorita productiei ridicate 30 - - - - .6% din populatia activa) concentrarea pamantului in ferme din ce in ce mai mari caracterul intensiv al agriculturii. siderurgice a Braziliei dezvoltata in asa-numitul “Patrulater de Fier” din NE statului sau a ind. O caracteristica recenta a industriei o reprezinta dimensionarea acesteia. numita “dry farming”. in podisurile si zonele montane din S.A. America de Nord (S. chimizare si biotehnologizare de inalt nivel.U. Importa numeroase produse industriale pentru acoperirea necesarului intern. la care se adauga si cresterea extensiva a animalelor. transport si desfacere a produselor aparitia „belt”-urilor = „centuri” : Corn-Belt (cultura porumbului in jurul Marilor Lacuri) si cotton-belt (bumbac in SE S. ceea ce a dus la o dublare a productiei pe unitatea de suprafata si o scadere a fortei de munca utilizate (2 milioane de agricultori = 2.). concentrata in Campia La Plata. extractiva si de prelucrare primara. alimentara si textila. Datorita conditiilor bio-pedo-climatice foarte diverse.U. datorita specializarii individuale a fermierilor.A. La inceptutul anilor 1990 sectorul industrial contribuia cu mai mult de o treime la produsul intern brut al Americii Latine. si anume C Pod. care presupune asigurarea tuturor conditiilor de productie.U. de automobile sau de produse electronice si electrotehnice. relativ echilibru intre cresterea animalelor si cultura plantelor (mai ales in S. integrarea agriculturii in sistemul de “agri-business”. atat morfologice cat si climatice si de sol. Ramurile noi se reduc adesea la intreprinderi de amplasare a elementelor produse in America de N sau Europa. alimentare din Argentina. aceste belt-uri s-au destramat.A. Trebuie remarcat insa ca politicile actuale de dezvoltare a industriei vizeaza teritoriile interioare.

In al doilea caz este vorba de marile latifundii apartinand unui numar restrans de proprietari. In sudul si vestul Marilor Lacuri se contureaza un areal important pentru cresterea porcinelor pe baza porumbului din “corn-belt”.U. sconcsul). cu suprafete agricole restranse. se practica cresterea animalelor cu blana pretioasa (vulpea argintie. raspandită pe litoralul atlantic al Braziliei. in zona podisurilor inalte se practica cresterea animalelor (ovine. 20. sec. destinata aprovizionarii oraselor din regiune. intensiva. pe care se cultiva cereale clasice (grau. In America Centrala Istmica. 19-20 au cunoscut ciclul cafelei. Braziliei. Brazilia). 18-19 au reprezentat ciclul trestiei de zahar. Sec. indeosebi din Argentina si Brazilia 1/3 din totalul fortei de munca de pe continent este ocupata in agricultura * * * In ceea ce priveste specificul agricol. pomii fructiferi tropicali). dar in general agricultura incepe sa fie mai diversificata. fiind atenuata de crizele de supraproductie din 1906 si 1930. caprine. In sud-estul S. America Latina - • • • - coabitarea agriculturii de subzistenta cu agricultura avansata.A. fiind destinata pietei. ambele avand ca destinatie imediata piata marilor orase din regiune. destinate strict consumului propriu. In podisuri si zonele montane se cresc ovine si cabaline. cafea (Columbia. aceasta a luat amploare mai ales in sec. orez). Nicaragua. Pentru Arh. Antilez este specifica mai ales cultura plantelor (trestia-de-zahar. banane (Costa Rica. In nordul Americii de Nord. iar cea avansata un caracter intensiv. In preerii se cultiva extensiv cereale si se cresc bovine. extinsa ca monocultura in S si SE Pod. turismului si a construcţiei cailor de comunicatie 2. Honduras). in partea nordica apar trestia-de-zahar si arborii tropicali. lamai („republicile bananiere”). Peninsula Florida se preteaza la cultura orezului pe baza de irigatii si a portocalilor. portocali. Pe litoral sunt raspandite monoculturi cu bananieri. in zona climatului mai rece. cabaline) si se cultiva plante specifice zonei temperate (in principal porumb).- pierderi de teren agricol in favoarea urbanizarii. In partea nord-estică a S. pe care se practica mai adesea monocultura. nucsoara (Grenada) orientarea accentuata spre export a produselor agricole din multe tari.A. se intalneste cresterea renilor si. In Campia Mississippi . vidra. (Noua Anglie) este caracteristica cresterea bovinelor pentru carne si lapte si legumicultura. monocultura cu tehnica avansata este integrata si aici in sistemul “agri-business” in cadrul agriculturii sud-americane se remarca existenta unor cicluri agricole: Astfel. in ferme specializate. introducerea treptata a tehnicii avansate si in cresterea animalelor se observa o specializare nationala a agriculturii Americii Latine: trestie-de-zahar (Cuba). specific este bumbacul.cultura intensiva a cerealelor (grau). In prezent se desfasoara ciclul pomilor fructiferi tropicali.nurca. In California se practica agricultura mixta. porumb. apare chiar sistemul de agricultura itineranta in Amazonia. cu o productie destinata pietei (marile proprietati cultivate cu banane au atras denumirea de “republici bananiere” pentru o serie de tari din America Centrala) agricultura de subzistenta are caracter extensiv. In primul caz este vorba de micii proprietari. de 2-3 ha. floarea-soarelui si cresterea bovinelor si porcinelor. In America de Sud. se constata o serie de diferentieri regionale. 31 .U.

indeosebi in marile orase. Argentina fiind un mare producator de carne si piei. Transporturile maritime se desfasoara pe cele doua fatade.In Amazonia – bananieri. din Alaska pana in sudul statului Chile.U. Parana. Sunt specifice in America de Sud caile ferate de mare altitudine din Anzi: Lima – La Oroya Huancayo (4. Importante sunt liniile ferate transcontinentale: • Washington – Atlanta – Dallas – El Passo – Los Angeles • New York – Chicago . In Pod.porumb. prin inchiderea liniilor. transporturile feroviare sunt folosite indeosebi la transportul marfurilor. maritime si fluviale – sunt foarte bine dezvoltate. astfel că in 1880 existau de 2 ori mai multe cai ferate decat era necesar. Braziliei.. Aceasta a dus la faliment in serie.Salt Lake City – San Francisco • Boston – Chicago – Minneapolis – Seattle dar si liniile orientate nord-sud: • Halifax – Boston – New York – Washington – Miami (pe tarmul atlantic) • Chicago . Transporturile rutiere – lungimea soselelor o depaseste pe cea a cailor ferate. Sf. Pe platourile inalte din Anzi – se cresc cai. In jurul orasului Buenos Aires –partea numita C La Plata se cresc vaci pentru lapte. Transporturi navale. lame si alpaca(seamana cu lama) – variantele domestice iar cele salbatice sunt huanaco si vicuma. ulterior s-au construit linii de legatura cu interiorul continentului si chiar cu litoralul pacific. In prezent. Tot aici se afla suprafete intinse cu eucalipti utilizati in ind. arborele de cauciuc. ajunganduse in 1960 sa existe orase milionare fara gari.800 m altitudine).St. Si in acest caz sunt importante autostrazile transcontinentale care fac legatura intre litoralul atlantic si cel pacific: • Montreal – Vancouver • New York – Los Angeles • Buenos Aires – Santiago De mare importanta este autostrada panamericana. Laurentiu. In zona Marilor Lacuri se desfasoara cel mai intens transport de marfuri din lume. linia ferata situata la cea mai mare altitudine de pe Glob. 2. care sunt navigabile. In America de Sud.A. In Pampasul Argentinian – agricultura mixta.culturi intensive pe baza de irigatii si cresterea intensiva a animalelor. Se adauga fluviile Mississippi. In 1828 a inceput construirea cailor ferate in S. ca urmare a tarmurilor lungi ale continentului si a fluviilor navigabile din interior. care strabate continentul de la nord la sud. Transportul cu metroul s-a dezvoltat foarte mult. Cresterea porcinelor si a pasarilor de curte in aproape toate regiunile Americii Latine. cu o oarecare specializare: in centru si nord . textila. Transporturile feroviare – sunt de asemenea larg dezvoltate pe continent. Orinoco si Amazon. impresionanta prin lungime (27000 km). caile ferate au aparut initial pe litoralul atlantic. (transtibetanul??) 3. Pentru Campia Gran Chaco . solurile de tip terra rosa au permis extinderea culturii cafelei (Brazilia ocupa locul I pe glob la productia de cafea).grau si in sud . Remarcabila este linia Buenos Aires – Santiago. arborele de cacao. Transporturile Sunt prezente toate tipurile de cai de comunicatii si mijloace de transport 1. 32 . oi. Louis – New Orleans • Seattle – San Francisco – Los Angeles – San Diego (pe tarmul pacific) Cel mai mare nod de cale ferata este Chicago. urmand un ritm de dezvoltare deosebit. unde se intersectează 39 de linii. In Patagonia este specifica cresterea intensiva a ovinelor.

U. si Canada (in Canada – 60% din populatie = utilizatori de Internet. in S. Venezuela) constituie cel mai utilizat mijloc de transport pentru traficul de calatori. Turismul Continentul american dispune de un potential turistic deosebit de bogat si atractiv. Toronto. Marilor Lacuri – are o destinatie turistica multipla. Argentina.U.Sosele de amploare sunt in constructie in Amazonia. Canada realizeaza 70% din import/export cu S. in cadrul caruia se combina obiectivele naturale cu cele antropice. Aceste transporturi includ si transmiterea informatiei prin linii telefonice. intre tarile subcontinentului latino-american: schimburile se bazeaza pe produse agricole. Brazilia.U.. principalele schimburi se realizeaza cu tarile Europei.A. Ottawa. materii prime.U. Muntilor Appalachi si a litoralului atlantic – predomina obiectivele antropice ale Megalopolisului Boswash. 18000 km. bunuri de larg consum. Chicago sau Detroit. nave. Importa: automobile. In vestul S. Transporturile aeriene – s-au dezvoltat foarte mult datorita distantelor apreciabile si obstacolelor naturale.U. Japonia.U. produse agricole.A. combustibili si minereuri de la o tara la alta. Exporta: masini si utilaje industriale. cu obiective arhitecturale si culturale). incluzand obiective naturale (cele 5 lacuri. produse electronice.U.A. – 57%. Primele doua transporta petrol si gaze din centrul si sudul S.preponderenta produselor agricole la export (mai ales pentru tarile Americii Latine) . intre acestea si tarile dezvoltate din nord (S. In America Latina.U.expansiunea capitalului japonez. impreuna cu ramificatiile sale.automobile. produse electronice.U. . echipamente de transport. radio. 33 2. arab si vest-european in economia statelor americane In ceea ce priveste S.A.A. Reg. combustibili si produse agricole tropicale.): automobile.. unde „Transamazonianul” va depasi.A. combustibili si minereuri. 2. Cascada Niagara) si obiective antropice (orasele Montreal. produse petrochimice. 1. Reg. Transporturile speciale – cuprind oleoducte.import masiv de produse industriale (inclusiv S. la care se adauga atractiile naturale ale zonei montane. s-a construit o retea densa de apeducte pentru alimentarea cu apa a Californiei. iar la import diferite produse industriale . intre tarile latino-americane si alte tari din Asia (Japonia) si Europa: la export predomina produsele agricole tropicale. Canada. gazoducte si apeducte. cel mai bine reprezentate in S. In tarile mari (S. cele doua state situandu-se pe primele locuri pe Glob) Comertul S.A. ramane inca cea mai importanta putere comerciala a lumii. Schimburile comerciale ale tarilor continentului se remarca prin cateva trasaturi: . spre porturi si centrele din nord si nord-est. 5.A. echipamente de transport . schimburile se realizeaza pe 3 nivele: 1. America Latina si Australia. TV.A. internet. 4. Canada.A. si Canada) 3.U.

litorala a Mexicului – are statiuni turistice de renume: Acapulco. +fiyico gf si una din umana 34 . cu varfuri ce depasesc 6. In partea sudica – capitala Mexico City si vulcanii Orizaba si Popocatepetl. 10. California – numita si Florida Pacificului. 5. cat mai ales marile centre urbane ale Braziliei: Rio de Janeiro . prezente la Machu Pichu si Cuzco. Haiti. 7. are un turism foarte intens. 11. cu plaje celebre ca Copacabana. Raman insa vaste teritorii necuprinse in circuitul turistic. dar si prin catedralele si palatele din timpul dominatiei spaniole. turistica a Marii Caraibilor – include numeroase insule: Jamaica. Reg. precum si São Paulo sau capitala Brasilia. Reg. Sunt o destinatie predilecta a americanilor. curei heliomarine si plajelor. Florida – are un turism de agrement datorat climatului subtropical. Reg. 4.000 m. lacul Titicaca. legat de obiective naturale ( M-tii Sierra Nevada) si obiective antropice (cele doua orase: San Francisco si Los Angeles). cu plaje insorite si posibilitati de practicare a sporturilor nautice. vulcani. dar cu mare potential natural: Amazonia. Cuba. Braziliei – cuprinde atat relieful serre-lor. Mexican – se remarca prin vestigiile civilizatiilor precolumbiene azteca si tolteca. Colorado. Reg. Printre obiective mai trebuie amintita aici prima rezervatie de sequoia din lume (in Parcul National Yosemite). Veracruz. SE a Pod. Reg. Reg. dar si prin vestigiile civilizatiei incase. Trinidad & Tobago. estuarului La Plata – concentrat in jurul orasului Buenos Aires si a zonei litorale.3. cu festivalul samba. 9. Muntilor Stancosi si a Podisurilor Interioare – concentreaza unele dintre cele mai numeroase si variate obiective turistice: Parcul National Yellowstone cu resurse naturale valorificate in proportie redusa si Marele Canion din Pod. 6. Anzilor Peruvieni – se individualizeaza prin resursele sale naturale. Martinica. 8. Anzii si Patagonia.cu peisajul căpăţânilor de zahar. Pod. cu climat favorabil.