0 Proiect Didactic Cl08 Lacul Mihai Eminescu

Proiect didactic

Data: Şcoala: Profesor: Disciplina: Clasa: Subiectul lecţiei: Tipul lecţiei:
Competențe generale vizate
3. 4. Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

19.10.2011 S.A.M. Prisăcani, Jud. Iaşi Adina Brânzea Literatura română a VIII-a A Lacul de Mihai Eminescu – interpretarea textului de receptare a unei opere lirice

Valori și atitudini
  Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate.

Competențe specifice
3.1 3.2 4.1 Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date. Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă.

Conținuturi asociate
 structura textelor lirice, eul liric;  procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație, asonanță, epitet, personificare);  versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);  trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;  valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;  comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de limbă și de stil).

1/8

Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Competențe derivate / obiective operaţionale  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:  a citi fluent și expresiv textul. Adina Brânzea S.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric.  a înțelege mesajul textului. dialogul. Resurse  capacităţile de învăţare ale elevilor. 2/8 . problematizarea. A. Prisăcani. Strategii didactice 1.  timp de lucru: 50 minute. lucrul pe text.  a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar.  a-și dezvolta pasiunea pentru lectură.Prof. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe 4. învățarea prin descoperire. 3. Mijloace de învăţământ  caietele elevilor. Metode şi procedee       lectura model. M.  a cunoaște trăsăturile genului liric.  portofoliul elevilor.  cunoştinţele anterioare.  tabla. 2. conversația.

Coman. Editura Aula. Poezia. Manual preparator baza tuturor manualelor alternative ale ciclului gimnazial. Bibliografie  Limba română. clasa a VI-a – Ion Popa. Raluca Scarlat. I. Prisăcani. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 5. M. comunicare pentru clasa a VIII-a în conformitate cu noile programe. de Raluca Scarlat Iancău. Brașov. 2008  Literatura română. clasele V-VIII. Marinela Popa. Iași. prof. Editura Niculescu.Prof. L. manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan. Editura Aula. Florentina Sânmihăian. Kudor. 2007  Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative. M. 2008  Literatura română. limbă română.  Literatură. D. Bucureşti. V. L. Editura Ovi-art. Editura Polirom. A. Editura Badea & Professional Consulting. Bucureşti. ediția a II-a. Mihaela Secrieru. 2002  Literatura în școală. A. București. Adina Brânzea S. Constantin Parfene. Editura Universității „Al. 2003. Cârstocea. Brașov. 2008 3/8 . 2005  Literatura română. Editura Humanitas Educational. Columban. F. Gal. Sofia Dobra. București. Manual preparator pentru clasa a VIII-a pe baza textelor literare din cele trei manuale alternative. Emanuela Ilie. 1997  Literatura română. Editura Niculescu. București. E. analiza textelor din toate manualele alernative clasele V-VIII. 2003  Didactica limbii române. Botoşani. Sfârlea. Marinela Popa. Iași. Grup Editorial Art. Ioniță. Ion Popa. 2004  Didactica literaturii române. Mariana Badea. Cuza”.

a înțelege mesajul textului.Prof. 2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană. verificarea temelor. verificarea materialului didactic. obţinerea performanţelor în învăţare şi asigurarea conexiunii inverse  Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu. a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar. 3) Cum apare lirica erotică eminesciană? Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii. stabilirea ordinii. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Desfășurarea activităţii didactice I. M. Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu. 4) Care este semnificația titlului acestei poezii? 4/8 . A. Prisăcani. Enunţarea obiectivelor  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:      a citi fluent și expresiv textul.  Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu. IV. II. elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la următoarele întrebări-cheie: 1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu? Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”. Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor. III. iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă. Coordonarea învăţării.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric. - Pregătirea stării de învățare Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu. - Moment organizatoric prezenţa. Adina Brânzea S. a cunoaște trăsăturile genului liric. a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu.

„lin foșnească”. Adina Brânzea S. Prezența apei prin farmecul și misterul ei. natura preia sentimentele și stările eului liric. 10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură? Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul. apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”. inexprimabil. Însă totul rămâne la stadiu de dorință. luna. „lin foșnească”. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii. Natura este personificată. exterior care cuprinde descrierea naturii și altul ideal. luna vântul. luna. „unduioasa apă”). Decorul natural este unul nocturn. al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. codrul. 8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional? Compozițional. Verbe precum „a cădea”. „a scăpa”. A. barca. 6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu? Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul personificărilor (lacul „tresărind”. Prin personificare. interior al visului de împlinire a iubirii absolute. nuferii) converg către lacul din mijlocul codrului. „unduioasa apă”. favorizează reveria. vântul. 5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu? În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu. intimitatea și inefabilul1 întâlnirii imaginare. de visare. 12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă. determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală. Prisăcani. la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului. 7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea? Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL. „blânda lună”. poezia poate fi structurată pe două planuri. pentru că visul de iubire nu se realizează. 5/8 . „cutremură”. 11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această întrebare. de visare. strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final. 1 inefabil = care nu poate fi exprimat în cuvinte. „a sări”. Ea este dinamică. trestiile. de posibilitate. apa este un element al vieții. 9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți? Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt: lacul.Prof. codrul. unul real. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. M. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. nuferii. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile. 13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei. „a pluti”.

de visare. „a scăpa”. Astfel. verbele sunt la modul indicativ. natura. Prisăcani. „cutremură”. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și consistența cromatică a celei din prima strofă. revenind la realitate. În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor. „unduioasa apă”. din emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta. lacul ca element al ei. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora. b) Epitete: „lacul albastru”. „sufăr”. „să-mi cadă lin”. M. timpul prezent: „încarcă”. „cercuri albe”. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare. 16) Explicați rolul conjunctivului prezent. „blândei lune”.Prof. lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară. „să sărim”. Adina Brânzea S. „Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă) „Tresărind în cercuri albe” (prima strofă) „Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă) Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie. cât și cea interioară. b) sugerează o acțiune dorită. „nu vine”. „a pluti”. „nuferi galbeni”. „a sări”. claritate. „să plutim”. „suspin”. Care sunt acestea și cum sunt distribuite? Verbe precum „a cădea”. Conjunctivele exprimă o acțiune dorită. Care sunt acestea? 6/8 . dar nerealizată: „să cadă”. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. seninătate. pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”. lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului. ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului. „să scap”. 17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri umane. limpezime. „lin foșnească”. a) Personificări: „Lacul codrilor albastru Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă” „Să sărim în luntrea mică Îngânați de glas de ape”. preia din zbuciumul sufletesc al poetului. 18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. A. dar nerealizată. decorul nu mai este luxuriant. c) sugerează o acțiune ireală. 15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text. intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare. alegând dintre următoarele variante : a) sugerează o acțiune viitoare posibilă. De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică. este mai puțin dinamic.

dar nerealizată. Identificați cine este „el” din prima strofă. 20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale. îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii. „să-mi scape”. apropiate de versificația creației populare. „lângă lacul”. Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. ci doar inclus. sugerat. a) aliterații: „să sărim”. Astfel. ci către o iubire ideală. În prima strofă. abandonați extazului. cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra. „Să plutim cuprinși de farmec”. Explicați de unde provine această impresie. „eu”. iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului. el și noi. „el” fiind lacul. pe care o dorește împlinită tot la modul ideal. rima(rimează numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată). unele exprimate. Prisăcani. Adina Brânzea S. în decorul de basm al codrului și al lacului. „noi” nu este exprimat. 22) În ciuda simplității aparente a poeziei. A. căci împlinirea iubirii este dorită. Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”. 19) Iubita nu apare în mod direct în cadru. 7/8 .” „Îngânați de glas de ape” „lacul cel albastru / Încărcat”. Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor. pentru a spori armonia versurilor.” „Să sărim în luntrea mică”. din text se degajă o vrajă aparte. cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură și de farmecul ei. „Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape”. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita. „ea”. idealul feminin către care tinde acesta. Acestor procedee li se adaugă. 21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți. apar ca persoane gramaticale. în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis. „Ea”. ea. b) asonanțe: „Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă.Prof. Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă. M. Dacă „el”. altele incluse sau doar sugerate: eu. ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe. ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului. Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret. verbele sunt la persoana a treia singular. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării. al reveriei și al reîntoarcerii la realitate. „Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept.

în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale. V. Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei Tema pentru acasă Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric. Adina Brânzea S. aliterații și elemente de versificație. realizată prin asonanțe. exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la următoarele aspecte: VI. 8/8 . Comentați legătura poet . „parc-aștept”. contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare.Prof. Natura este personificată. Realizarea feedback-ului 1. de calmă resemnare. pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original! VII. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. atmosfera generală pe care o degajă versurile este una de seninătate. Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive. Prisăcani. Deoarece este o operă literară în versuri. 24) Cărei specii literare. Cum explicați acest fapt? Armonia versurilor. Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parcascult”. participând emoțional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. credeți. poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel. A. „suspin”. Pe baza discuțiilor anterioare. M. „să cadă”. natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste. că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul. Aprecieri Se notează elevii care au răspuns corect la oră. În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor? 3.natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei. „să răsară”. „sufăr”. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel? 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful