Adesea noaptea Adesea noaptea ma perind prin vraja rapitoare, Sub luciul vesnicului vis cu pasul mai amar

, Pe-acelasi drum cantam iubirii noastre mare, Privind l-atunci eu plang si vad totu-n zadar. S-a dus!Azi nu mai este, ca fruntea sa-si coboare Pe inima-mi ce zburda in pieptul obosit, Pe inima mea trista si fara mangaiere, Ce inca o mai cauta cu-n dor nemarginit. Mereu mi-aduc aminte, cand visele ma cauta, Si-acum de-aceiasi strada pe care ne-ntalneam Cu-atata nerabdare. Azi dorul ma framanta L-auzul unor soapte ce nu le-ntelegeam.