Sectorul Imm

SECTORUL IMM Situatia existenta La nivel national, IMM–urile predomină absolut în economia românească, ca şi în cea a ţărilor europene, reprezentând

peste 98% din totalul întreprinderilor şi având o contribuţie substanţială la formarea PIB-ului şi crearea de locuri de muncă.
Numărul IMM-urilor active, funcţie de categoria de mărime Marime 1999 2000 2001 2002 2003 a firmelor Micro 294.597 279.893 280.448 285.207 313.485 (90,2%) (88,5%) (87,9%) (87,7%) (87,9%) Mici 25.987 29.417 31.249 32.010 34.893 (8,0%) (9,3%) (9,8%) (9,8%) (9,8%) Mijlocii 6.102 6.864 7.455 7.989 8.342 (1,8%) (2,1%) (2,3%) (2,4%) (2,3%) Total 326.686 316.174 319.153 325.206 356.710 (100%) (100%) (100%) (100%) (100%) Sursa: Ministerul Finanţelor Publice şi INS

2004

358.242 (89%) 36.080 (8,0%) 8.674 (2,0%) 402.996 (100%)

La nivelul anului 2004, in Romania erau active un număr de aproape 403.000 IMM-uri, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 24% faţă de anul 1999 şi respectiv 13% faţă de anul 2003, cea mai mare înregistrată de la an la an din perioada de referinţă. Datele pentru perioada 1999-2004 evidenţiază o evoluţie uşor oscilatorie, pe categorii de mărime. Numărul de Sector de activitat e Agricultu ra Industrie Constru ctii Servicii IMM-uri active private după sectorul de activitate 1999 2000 2001 2002 2003 2004

10.055 39.457 10.956 266.218

9.494 40.252 11.705 254.723

8.929 41.609 13.990 254.625

10.011 45.586 16.312 253.297

10.430 50.117 20.378 275.785

11.390 54.657 25.115 311.834

tradiţia şi expertiza locală în domeniul construcţiilor acumulată de-a lungul timpului. lucrări în subsectorul energetic. cel comercial al lanţurilor de magazine şi în domeniul sociocultural. prin definiţie.152 Sursa: Ministerul Finanţelor Publice şi INS 325. Micro-întreprinderile au fost în anul 2004 în măsură să genereze profituri nete mai mari în raport cu cifra de afaceri. conectate la piaţa locală.1%. lucrări industriale şi de infrastructură rutieră (construcţia de autostrăzi.8%).89. etc.686 316.8%) şi la un nivel apropiat de industrie (3.aprox. Datele statistice aferente anului 2004 arată că sectorul construcţiilor este în măsură să genereze cele mai mari profituri nete în raport cu cifra de afaceri (6. . dinamica cea mai accentuată înregistrată în 2004 fiind în construcţii 23.1% (sub media pe total sector IMM). în cazul celor două categorii din urmă acest raport a fost mult mai constant comparativ cu micro-întreprinderile care par a fi beneficiat de o mai bună conjunctură în 2004. în timp ce firmele mijlocii au fost cele mai puţin profitabile în termeni relativi de analiză. iar numărul acestora raportat la numărul locuitorilor este un indicator al dimensiunii acestor pieţe.3% in clasa de marime 0-9 angajati.996 Toate sectoarele înregistrează valori demografice pozitive. in Oltenia distributia intreprinderilor in functie de marime este urmatoarea: . IMM-urile sunt. Această evoluţie deosebită în domeniul construcţiilor este consecinţa mai multor factori: extinderea infrastructurii urbane şi rezidenţiale ca urmare a dezvoltării sectorului imobiliar. fiind urmate de firmele mici. iar în regiunea Sud -13. . 9%.710 402. apoi în servicii 13.6%) urmat îndeaproape de sectorul serviciilor (4. 8% in clasa de marime 10-49. precum şi a unor programe guvernamentale). cu sprijin din partea UE. în schimb.Total 326.2%. în regiunea Vest – 19. în timp ce agricultura se afla pe ultima poziţie cu doar 3.206 356. .174 319. În regiunile Nord-Vest şi Centru s-au înregistrat 20 de IMM la 1000 de locuitori. Evoluţia profitabilităţii în timp indică: micro-întreprinderile sunt cea mai dinamică categorie. în regiunea Sud-Vest – 14. reabilitarea drumurilor şi a alimentărilor cu apă din mediul rural. cu un raport anual la acest indicator deasupra mediei pe total sector IMM şi peste valorile înregistrate în celelalte categorii de întreprinderi. industrie şi agricultură cca. Numărul de IMM-uri raportat la 1000 de locuitori. La nivel regional.2% in clasa de marime 50.249. în anul 2004 pe regiuni de dezvoltare variază între 41 în regiunea Bucureşti-Ilfov şi 12 în regiunea Nord-Est. în regiunea Sud-Est – 17.

Acestea sunt concentrate in sectorul industriei prelucratoare si sectorul energetic.2% din total. In regiunea S-V Oltenia. in anul 2004. In termenii contributiei la crearea de noi locuri de munca. intreprinderile micro. comert si servicii. In 2004. industria de masini si echipamente cu 109.7% din unitatile mari ale regiunii. mici si medii insumeaza doar 55. Regiunea SV Oltenia are cel mai scazut numar de IMM-uri din Romania si cel mai scazut numar de IMM-uri cu capital strain. generatoare si transformatoare (Electroputere SA si Newage AVK SA).sub 1% in clasa de marime peste 250 angajati. Regiunea Oltenia 2001 2002 2003 2004 Dinamica 2004/200 1(%) Total 26445 26163 28256 30949 17. in dinamica 2001/2004.93 . Oltenia a inregistrat cel mai scazut numar de IMM-uri in Romania: 7. urmata de sectorul tranzactiilor imobiliare cu o crestere de 138%. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie. principalele produse industriale provin de la firme aflate pe primele locuri dupa cifra de afaceri si numarul de angajati: distributia si comercializarea energiei electrice (Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica Oltenia SA). productia de motoare. Sectorul intreprinderilor continua sa fie caracterizat de o prezenta puternica a intreprinderilor mari cu rezultate economice reduse. productia de autovehicule (Daewoo Automobile Romania SA).89 Constructi 1034 1138 1343 1571 51. productia de energie electrica (Complexul Energetic Craiova SA).. din care: Industrie 2970 3180 3571 3917 31. Aceasta crestere sa inregistrat dupa perioada 1997-2002 in care numarul total al intreprinderilor a scazut cu 11%. depozitare si comunicatii cu 93. productia generatoarelor de aburi (Societatea Comerciala de Reparatii si Servicii Termoserv Craiova SA). Astfel.8% din totalul fortei de munca. dinamica numarului de IMM-uri pe principalele sectoare de activitate ale economiei nationale in perioada 2001-2004 demonstreaza o crestere de 140% in industria extractiva.52% si sectorul transporturi. constructii.5%. in judetul Dolj existau in anul 2004.03 IMM-uri. numarul intreprinderilor active a crescut cu 8% fata de 2003. in timp ce intreprinderile mari angajeaza 44. 53 de intreprinderi mari. Totusi. reprezentand 25. numar unitati active.7% din numarul total al IMMurilor.

ponderea domeniilor principale de activitate din Municipiul Craiova.50 56. avand insă o pondere redusă in numărul total de firme. depozitare si comunicatii 1111 1425 2039 Tranzactii imobiliare 47 56 59 Invatamant 250 285 381 Sanatate si asistenta sociala Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj. al cifrei de afaceri totale şi al numărului de firme active.00 La nivel local. 2006 18309 1587 1786 -2. Industria domină clar prin prisma cifrei de afaceri si numărului de salariati.50 2647 69 515 138. care trebuie luată in calcul din dezvoltarea si restructurarea viitoare.66 93. oferă o imagine utilă de ansamblu asupra structurii economiei locale.81 106.25 46.i 18778 17163 17425 Comert 1013 1400 1445 Hoteluri si restaurante 923 1176 1509 Transportu ri. din punct de vedere al numărului de salariaţi. Acest lucru sugerează o vulnerabilitate importantă. .

O dinamică ceva mai lentă caracterizează sectoarele Comerţ.79% 100. deşi este o clar o evoluţie pozitivă. PESCUIT.00% 0.00% 161.27% 267. Industrie şi Agricultură. Pe ansamblu.00% 286.00% 100.08% 200.00% 180.00% 300. .00% 50. 2002 -2007 350. Construcţii şi High-tech.00% 2002 2003 2004 2005 INDUSTRIE CONSTRUCTII COMERT SI TURISM 2006 2007 CERCETARE -DEZVOLTARE SI HIGH -TECH AGRICULTURA.73% 250. PISCICULTURA SERVICII Evoluţia in timp a economiei locale craiovene arată o dinamică mai accentuate a numărului de firme active din Servicii.95% 150.71% 151.EVOLUTIA NUMARULUI ANUAL AL FIRMELOR ACTIVE MUNICIPIUL CRAIOVA.00% 251. nu se poate spune că a existat o efervescenţă antreprenorială nemaipomenită. in anul 2007 acestea fiind de aproape trei ori mai multe decat in anul 2002.

00% 10 0. P ES C U IT .E V O L U T IA C IF R E I D E AF AC E R I AN U AL E A F IR M E L O R AC T IV E E U R O C U R S M E D IU B N R . . atat de geniu civil. dar şi cu o dezvoltare generală a societăţii şi o politică de acordare a creditelor bancare destul de permisivă.00% 1 00.00% 70 0.00% 50 0.61 % 33 4. cat şi de instalaţii de amenajări. graţie deficitului de unităţi locative raportat la cerinţa pieţei.00% 438.08% 60 0. P ISC IC U L T UR A C O N ST R U C T II S E R V IC II C O M E RT S I T U R ISM Domeniul Construcţii a cunoscut un avant impresionant in ultimii ani. corelat cu infuzia de capital extern.21% 2 32. M U N IC IP IU L C R AIO V A.4 9% 40 0. Rezultatul s-a constituit in infiinţarea a foarte multe de construcţii.00% 4 05.9 7% 30 0.00 % 0. 2002-2007 80 0.00% 2 34.00% 67 7.00% 2002 200 3 2004 200 5 20 06 200 7 C E R C ET AR E -DE ZV O L T AR E S I H IG H -T E C H IN D U S T R IE AG RIC UL T U R A.85 % 20 0.

• Competitivitatea scăzută a IMM-urilor din sectorul productive. • Nivel scăzut al activităţilor de inovare derulate de către IMM. • Nivel scăzut al relaţiilor de colaborare între sectorul de C&D şi IMM. • Servicii on-line care să faciliteze accesul IMM la informaţii publice legate de dezvoltarea afacerilor şi relaţia cu administraţia publică restrânse. s-au identificat o serie de probleme cheie care impiedica pe termen lung. • Necesitarea simplificării şi stabilizării reglementărilor cu impact asupra domeniului IMM şi a mediului de afaceri. 2002 -2007 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 Lucrari de constructii Lucrari de instalatii Prioritati Nationale In cadrul Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013.EVOLUTIA NUMARULUI ANUAL DE FIRME ACTIVE DIN CONSTRUCTII MUNICIPIUL CRAIOVA. buna dezvoltare a IMM-urilor. • Insuficienta dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale şi a mijloacelor specifice IMM pentru accesarea pieţelor externe. . productivitate şi profitabilitate redusă. • Dezvoltarea slabă a serviciilor suport pentru IMM adecvate unei economii competitive. respectiv: • Utilizarea tehnologiilor şi echipamentelor depăşite.

ce are drept obiectiv creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii. aşa cum se poate observa din analiza situaţiei actuale. tehnologie şi infrastructură este redus. având o structură care denotă o orientare destul de redusă către activităţi productive. În ciuda unei dinamici pozitive. eficientizării şi reglementării sectorului financiar. În ciuda progreselor înregistrate în privinţa privatizării. Astfel. dar şi de procesul de globalizare în ansamblu. In acest context. . mult sub nivelul la care ar permite exercitarea rolului vital al IMM în întărirea competitivităţii economice. ponderea IMM în PIB este încă insuficientă. în condiţiile intrării depline pe o piaţă marcată de puternice forţe concurenţiale. permiţând României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE. prin flexibilitatea cu care introduc procese inovative şi adaptabilitatea la cerinţele pieţei. Accesul IMM la capital.5% anual. se poate constata o situaţie nefavorabilă la mai mulţi factori cu influenţă asupra competitivităţii. atât la nivel nominal. 5. În urma analizei situaţiei actuale. care să ţină seama de tendinţele europene.• Dezvoltarea slabă a culturii antreprenoriale. Se urmăreşte generarea până în anul 2015 a unei creşteri medii a productivităţii de cca. accesul firmelor la capital rămâne încă foarte limitat. în sectorul productiv. păstrându-se însă stabile echilibrele macroeconomice. în special al celor mici şi mijlocii. Factorul cheie în determinarea creşterii economice. Acest proces de recuperare a decalajelor presupune ca. Odată cu aderarea la UE. Sectorul IMM este poate cel mai afectat. cât mai ales real. În plus. una dintre sub-priorităţile în cadrul cărora se vor concentra măsurile din cadrul acestei priorităţi este: Creşterea competitivităţii prin îmbunătăţirea accesului pe piaţa al întreprinderilor. este creşterea competitivităţii economice. dezvoltarea avantajelor economice competitive trebuie să fie un proces constant. fiind necesară atât creşterea cantitativă cât şi cea calitativă a sectorului IMM. având drept consecinţă un grad insuficient de absorbţie a forţei de muncă specializate. dezvoltarea României va urmări convergenţa cu spaţiul economic european. Utilizarea unor tehnologii şi echipamente cu durată de viaţă depăşită. Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 propune drept prioritate nationala de dezvoltare “Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere”. în perioada 2007-2013. România să aibă ritmuri de creştere economică ridicate. energointensive reduce drastic productivitatea în majoritatea sectoarelor industriale.

3. reprezintă o condiţie critică pentru asigurarea funcţionării competitive a economiei româneşti.Politica Industrială consultanţă pentru afaceri . există încă dificultăţi datorate resurselor limitate de care acestea dispun. de performanţa lor depinzând competitivitatea întregii economii. în antreprenorial. contribuind atât la reducerea consumului de energie în sectorul productiv românesc. a investiţiilor în optimizarea bazei industriale. în special a IMM . respectând principiile dezvoltării durabile. în pofida progreselor certe înregistrate în implementarea Cartei Europene pentru IMM.Dezvoltarea accesului la finanţare a întreprinderilor. Îmbunătăţirea participării lor în cadrul pieţei unice europene prin susţinerea accesului la finanţare. În ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii. firmele româneşti vor trebui să îmbunătăţească calitatea produselor care se introduc pe piaţă şi să certifice performanţa acestora. Pentru dezvoltarea întreprinderilor este necesară susţinerea investiţiilor productive (utilaje şi tehnologii noi) care să permită adaptarea producţiei la cerinţele pieţei unice europene. accesului dificil la finanţare.Dezvoltarea infrastructurii Mijlocii de afaceri şi a serviciilor de .Susţinerea accesului pe îmbunătăţirea accesului pe întreprinderi şi spirit pieţe externe şi a activităţilor piaţă al întreprinderilor. În condiţiile concurenţei acerbe din cadrul pieţei interne a UE şi a gradului înalt de complexitate a cerinţelor consumatorilor. asigurând un grad sporit de securitate şi protecţie a consumatorului. COERENŢA CU POLITICILE UE Politici UE Modul de reflectare a Sub-priorităţi PND politicilor europene în cadrul strategiei PND .Carta Europeană pentru IMM Întreprinderile Mici şi . Aplicarea pe scară largă a standardelor voluntare europene şi internaţionale reprezintă o bună practică deja uzuală pe pieţele dezvoltate. cât şi la reducerea poluării mediului. în special a . în special de internaţionalizare a special al IMM pentru IMM (2001-2005) întreprinderilor.Decizia 2000/819/CE .Întreprinderile sunt motorul creşterii economice.1. decalajului tehnologic semnificativ şi lipsei de know-how care să le permită o adaptare rapidă la cerinţele pieţei europene şi la schimbările din economia globală.Susţinerea investiţiilor 1. Creşterea privind Programul productive competitivităţii prin multianual pentru . Se va urmări achiziţionarea de echipamente cu eficienţă energetică ridicată şi nepoluante.

Vest Oltenia propune drept masuri pentru atingerea Prioritatii 1.activitati specifice de dezvoltare. In acest scop.Sprijinirea intreprinderilor prin achizitionarea de echipamente si tehnologii moderne pentru activitati de productie. Prioritati locale: DE CONTINUAT . relocalizarea in structuri de afaceri. promovarea diversificării economiei rurale. echipamente. operatiunile indicative prin care se vor realiza aceste masuri presupun: . utilaje. consolidarea reţelei de aşezări urbane. servicii (cu exceptia celor ce nu sunt finantabile pe FEDR). aceasta prioritate regional regionala va urmari sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi) care sa asigure adaptarea calitatii productiei la standardele pietei europene. Prioritati judetene: La nivel judetean. Strategia de Dezvoltare Regionala Sud . masini. Astfel. cat si dezvoltarea asistentei pentru retelele de intreprinderi si asociatiile profesionale. proiectul se incadreaza in Obiectivul specific 1 respectiv Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor economice şi sociale intra şi inter-regionale prin stimularea dezvoltării intreprinderilor şi sprijinirea creşterii economice a sectoarelor cu valoare adăugată ridicată. prin intermediul acestor masuri. etc. in mod complementar vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor (marketing si management in IMM-uri si turism) si investitiile pentru dezvoltarea retelelor de intreprinderi si asociatiilor profesionale. achizitionare sisteme IT (echipamente si soft). ce face parte din cadrul Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Dolj 2007-2013. extindere /Reabilitare/amenajare spatii de productie. Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat. precum şi prin promovarea turistică a judeţului. constructii. sprijinirea investitiilor de capital in sectorul privat si a investitiilor necorporale. . aparatura.Prioritati regionale: La nivel regional.Investitii in instalatii.

84 persoane pe o locuinţă (353 locuinţe la 1000 persoane). numărul de locuinţe ce revin la 1000 de persoane. in perioada 1990-1994 au fost construite 2991 locuinţe (în medie 582 locuinţe/an).1%.5%).12 persoane pe o locuinţă în anul 2000 (334 locuinţe la 1000 persoane). Studiul a fost realizat in perioada ianuarie 2008 . de la 99789 locuinţe în anul 1990 la 105302 locuinţe în anul 2009 (+5. Domeniul constructiilor Datele statistice ale Institutului National de Statistica (INS) arata ca volumul lucrarilor de constructii a crescut in perioada 1 ianuarie .2% în anul 2006.8% în anul 1991. 100. Analiza locuinţelor existente în municipiul Craiova în perioada 1990 – 2009 înregistrează un trend crescător. Sociala si de Mediu a Municipiului Craiova in anul 2009. Potrivit unui studiu realizat de IBC Focus. urmând o îmbunătăţire la nivelul anului 2009.4%.800 de santiere in lucru si viitoare proiecte de constructii. Dintre acestea.9%.4% în anul 2000.0% în anii 2008 şi 2009). când s-au înregistrat 2.decembrie 2008 si reflecta exclusiv proiectele medii si mari.800 industriale si 3. astfel că de la 2. statistic. ajungând în perioada 2000-2009 la 3959 locuinţe (în medie 396 locuinţe/an). din Cluj-Napoca. proporţia acestora în total oscilând de la an la an (0.de infrastructura. s-amodificat sensibil în ultimii ani în Craiova.400 sunt proiecte civile.30 septembrie 2008. in Romania se proiecteaza sau se lucreaza la aproximativ 30 de obiective in fiecare zi. caracterizat prin numărul mediu de persoane ce revine pe o locuinţă sau invers. companie specializata in monitorizarea pietei autohtone de constructii. aproximativ 4. iar la constructiile ingineresti cu 30. 81. 58. 80. 87. In 2008. 1.2% în anul 2007. la cladiri nerezidentiale cu 32. În anul 2009 faţã de anul 2008 se înregistrează o creştere a locuinţelor existente cu 363 locuinţe.95 persoane pe o locuinţă în anul 1990 (339 locuinţe la 1000 persoane) s-a ajuns la 3.1% în anul 1996. . Gradul de aglomerare al locuinţelor. comparativ cu perioada corespunzatoare a anului precedent.000 . la cladiri rezidentiale cu 31.Construcţii de locuinţe Conform Raportului Primarului Municipiului Craiova privind Starea Economica. societatea IBC Focus a oferit date explicite despre peste 8. Începând cu anul 1991 la nivelul municipiului Craiova au început să fie construite şi locuinţe din fonduri private (în special din fondurile populaţiei). în perioada 1995-1999. În anul 1990 toate locuinţele au fost construite din fondurile publice. 1881 locuinţe (în medie 376 locuinţe/an).

5%) şi Germania (1.N. cele mai mari reduceri fiind înregistrate în regiunile NordEst (-385 de autorizaţii). Centru (-195). Bucureşti-Ilfov (-265). ajungând la 4.1%) şi Slovenia (19. Totuşi. Nord-Vest şi Sud-Est (+4 fiecare). sectorul construcţiilor din România s-a diminuat şi în august cu 29% comparativ cu luna similară din 2008.S.9% în primele nouă luni ale anului 2009 comparativ cu perioada similară din 2008.S.5%. comparând cifrele cu luna anterioară.7%. Astfel. Distribuţia lor în profil regional evidenţiază un avans al numărului acestora eliberate pentru clădiri rezidenţiale în patru regiuni de dezvoltare: Centru (+153 de autorizaţii). sunt confirmate şi de cele furnizate de Uniunea Europeană (UE). arătând că volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 9. Cele mai multe autorizaţii din septembrie 2009 (64. Însă. Sud-Muntenia (188) şi Sud-Vest Oltenia (-142).9%). în septembrie a fost consemnată o creştere uşoară.6%).641 de autorizaţii).424) şi Centru (-1. volumul a scăzut cu nu mai puţin de 20.4%) şi inginereşti (-7.4%. cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Polonia (9.Ultimul raport al Institutului Naţional de Statistică (I. în septembrie 2009 faţă de august 2009. Nord-Est (-1.724. Suedia (9.3%) au fost eliberate în zona rurală. arată un studiu Eurostat. acest volum a crescut cu 2%.9%).. de 1. ţara noastră este urmată de Spania (21. a scazut si numărul autorizaţiilor de construire eliberate în ultimele nouă luni din acest an. pe fondul creşterii lucrărilor pe segmentul construcţiilor inginereşti cu 6. a numărului autorizaţiilor de construire eliberate.238). după scăderea de 17.5% înregistrată în iulie faţă de aceeaşi lună din 2008. Bucureşti-Ilfov (+77).N.1% în perioada analizată. Totuşi.S. Acest lucru are loc în timp ce pe ansamblul blocului comunitar construcţiile s-au redus cu numai 11.758) decât în perioada similară din 2008. cele mai mari reduceri fiind înregistrate în regiunile Bucureşti-Ilfov (-2. În celelalte regiuni au fost înregistrate scăderi ale numărului de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale. În septembrie 2009.4% mai puţine (adică 37. fiind din nou cea mai mare scădere din UE. comparativ cu aceeaşi lună din anul trecut.9%). Cifrele I.N. comparativ cu aceeaşi lună din anul trecut. Astfel. pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate cu 20. Conform datelor I. Sud-Muntenia (-1. În topul scăderilor.) insa confirmă scăderea sectorului construcţiilor din ţara noastră. nerezidenţiale (25. .6%).469).7%. numărul autorizaţiilor a scăzut cu 23. Aceste scăderi au fost înregistrate la toate tipurile de construcţii: clădiri rezidenţiale (-42.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful