SINTEZA EVENIMENTULUI - masa rotunda: MEDIUL DE AFACERI SI PRIMARUL TIMISOAREI - IMPREUNA PENTRU PROGRESUL SUSTENABIL?

La intitiativa Camerei de Comert Industrie si Agricultura Timisoara, impreuna cu Patronatul Regional Banat, a fost organizata in data de 16 mai, intre orele 15:00 si 17:00 in sala Europa a Centrului Regional de Afaceri al CCIAT din BVD. Eroilor de la Tisa nr.22, o masa rotunda, evenimentul avand tema MEDIUL DE AFACERI SI PRIMARUL TIMISOAREI IMPREUNA PENTRU PROGRESUL SUSTENABIL? La eveniment s-au prezentat noua din cei paisprezece candidati la fotoliul de primar al Timisoarei si anume:Claudiu Butuza, Floare Dragomir, Ioan Garboni, Gheorghe Noditi, Adrian Orza, Ion Raducanu, Nicolae Robu, Marinel Trif si Rodica Vlad, care au fost dispusi sa se lase supusi tirului de intrebari lansate de catre cei o suta de invitati,reprezentanti ai mediului de afaceri din Timisoara, evenimentul desfasurandu-se in prezenta reprezentantilor mass-media . Scopul evenimentului a fost ca in conditii de echidistanta, echilibru si moderatie, fara atacuri la persoana si dupa un regulament de desfasurare dinainte stabilit de catre organizatori si agreat de catre participanti, acestia sa convinga mediul de afaceri timisorean ca fiecare dintre ei este persoana potrivita pentru a deveni edilul Timisoarei. Intrunirea a fost moderata impecabil de catre doamna Menuta Iovescu, Director General al CCIAT care a reusit sa tempereze cu fermitate, politete si chiar cu simtul umorului, ceea ce a avut darul sa destinda binevenit atmosfera intrunirii in momentele delicate, cele cateva incercari de abatere de la regulamentul stabilit ,. Desfasuratorul mesei rotunde, care a inceput exact la ora fixata si s-a incadrat in cele aproximativ doua ore anuntate de organizatori, a constat intr-o scurta introducere a moderatorului, o succinta prezentare a fiecaruia dintre candidati, raspunsul acestora - in ordine alfabetica, la cele sase intrebari preadresate in scris fiecarui candidat, cu cateva zile inainte de eveniment, cate o interventie a fiecarui competitor la trei dintre intrebarile adresate din sala - alese aleator. Fiecare alocutiune a fost cronometrata si supusa aceluiasi barem temporal de doua minute, sub sanctiunea intreruperii microfonului. Dupa incheierea lucrarilor in holul Forum si in Sala de Protocol a CRAFT intr- un interval de 30 de minute, reprezentantii mass-media au putut lua interviuri candidatilor. In cadrul sesiuni de prezentare majoritatea candidatilor a incercat sa dovedeasca ca sunt cat mai timisoreni, cat mai banateni sau de ce sunt atasati de Timisoara in urma anilor petrecuti in orasul de pe Bega. Pentru sesiunea de intrebari unii dintre candidati s-au pregatit mai mult, altii mai putin, cativa deloc. Unele raspunsuri au fost pertinente unele au fost pe langa subiect iar altele chiar hilare. Iata de ce in cele ce urmeaza este doar o parte din ideile competitorilor, in mare parte sub forma de citat pentru a lasa loc cat mai putin unei interpretari subiective asupra viziunii domniilor lor.
1

Gheorghe Noditi (PDL) Dezvoltarea pe domenii de activitate e importanta. Exista un pol de dezvoltare, programe de dezvoltare regionala, iar proiectele si strategia de IT trebuie sa fie dezvoltata. Nu putem vorbi de mediul de afaceri, daca nu avem mediu universitar. Timisoara Capitala culturala e o alta discutie ce trebuie abordata la acest capitol. Avem, dar trebuie sa construim mai multe edificii culturale. Exista polul de dezvoltare local, sunt scrise programe de dezvoltare regional. Sunt aceste proiecte- care trebuie dezvoltate, la fel i industria IT. Dezvoltarea pe domenii de activitate a mediului de afaceri local este foarte important. Mediul universitar este important, nu putem vorbi de mediu de afaceri, daca nu avem mediu universitar Timioara capital cultural este de asemenea un punct important ce trebuie discutat Este necesar nfiinarea la nivelul primriei a unei structuri n subordinea primarului pentru organizarea unor departamente care s pstreze legtura cu autoritile publice. Vom analiza posibilitile de colaborare cu aceste instituii, iar decizia s fie a consiliului local, nu a primarului

Nicolae Robu (USL) Un sector privat care aparent functioneaza bine, fara somaj e un lucru care ar trebui sa fie linistitor, dar e paralizant. Timisoara trebuie sa cunoasca un nou bum economic prin atragerea de investitori care sa valorifice potentialul de resursa umana. Scoli de meserii trebuie create. Pasaje, parcari, sala polivalenta, bazin de inot olimpic si in cartiere, Timisoara trebuie sa fie si un mare centru bancar, cu bursa de marfuri, trebuie sa devina un important centru turistic. Timioara trebuie s dea drumul marilor investiii publice, trebuie s fie un mare centru bancar, o adevrat capital euroregional. Voi avea ntlniri, att formale, ct i informale, cu reprezentanii primilor cinci investitori i a primilor cinci angajatori din Timioara., a spus Robu. El a mai anunat c, atunci cnd va deveni primar va creea un culoar special pentru marii investitori n cadrul instituiei, numai pentru marii investitori.

Adrian Orza (Uniunea pentru Timis) Programul de dezvoltare a orasului este deja antamat de guvernarea Romaniei. Dezvoltarea industriei si a circulatiei marfurilor, extinderea circulatiei de transport in comun spre zonele metropolitane. Un mediu de afaceri modern are nevoie de un mediu de comunicatie modern, astfel ca lucrarile la unele strazi din oras prevad acest lucru prin introducerea tubulaturii necesare. Programul de dezvoltare al oraului e deja antamat de Guvernul Romniei i se refer la chestiuni complete, inclusiv n domeniul afacerilor. Sunt importante parcurile de inovare, bursa de mrfuri regional, sunt proiecte aflate n diverse stadii de implementare, a spus Adrian Orza, candidatul Uniunii pentru Timi.

Rodica Vlad (PER)- Masterplan. Timisoara nu are ce sa prezinte timisorenilor in afara de Piata Operei. Dezvoltarea urbanistica si conservarea patrimoniului orasului. Consultarea mediului de afaceri. Dezvoltarea spatiilor verzi. Trebuie s existe un rendez-vous cu tehnologia i cultura. Timioara nu are ce s prezinte la ora asta vizitatorilor. Dezvoltarea urbanistic a fost stopat de muli ani. Trebuie gsite strategii de dezvoltare accesate de cetenii oraului, Ioan Coriolan Garboni (Independent)- Vreau sa construiesc pentru Timisoara o poveste de succes. Cred ca Timisoara trebuie sa aiba autoniomia ei, iar dumneavoastra, CCIAT sunt sigur ca ne puteti ajuta. Timisoara noastra trebuie sa fie o Timisoara pentru atragerea de investitii noi si asiguraraea unui rebranding pe care in acest moment Timisoara nu il are. Cred ca Primaria nu trebuie numai sa planteze flori si sa se ocupe de curatenia din oras Trebuie s ne ducem spre o Timioar deschis, s insistm pe atragerea de investiii europene. Timioara trebuie s devin un brand cultural. Dac vom reduce primria i mediul de afaceri la o simpl relaie n care primria va fi o main de nvrtit hrtii, sau mai nou e-mail-uri, cred c nu vom face nimic. Primria ar trebui s aib i alte atribuii, nu numai s planteze flori sau s se ocupe de curenia n ora Grigore Trif (PRM) Timisoara trebuie sa porneasca de la traditie si pozitie geografica. Este un oras al comertului. As inclina spre manufacturarea produselor agricole si sa incetam sa fim furnizori de materie prima, sa devenim furnizori de produse finite. Complexul Dan Paltinisanu sa fie vandut mediului de afaceri, iar din banii obtinuti sa facem un nou complex sportiv, in afara orasului. Propun rezolvarea unui fenomen social fotbalul vom ncerca ca tot ce nseamn complexul sportiv Dan Pltinianu s fie vndut mediului de afaceri. tii dumneavoastr ce s facei cu el. Meciul de fotbal trebuie s fie i un shopping

Ion Raducanu (UNPR) Cel mai mare primar si cel mai longeviv spunea ca urmatorul primar are datoria de a face Timisoara un oras mare si modern. Planul Raducanu are 100 de puncte, printre care: concept sustinut este metropola sectorizata compusa din cartiere oras, trebuie definitivat PUG, trebuie rezolvata strategia de dezvoltare si planul de investitii. Stop trenurilor in oras, jos cablurile, urgentarea ingroparii cablurilor, Timisoara nu mai are cer Cei care vor s devin primari au fost ntrebai dac vor reduce taxele locale odat ajuni primari. Au fost dou tabere. Una optimista care a propus c va scdea taxele , respectiv una realist, care a anunat c se poate vorbi de nlesniri sau un ajutor, dar nici ntr-un caz de reduceri de genul 50%, aa cum au crezut unii candidai c se poate. Mai precis, este vorba de Codul Fiscal care stabilete clar limitele ntre care valorile se pot stabili. Primria poate decide doar dac se aplic valoarea minim sau maxim, oricum diferena ntre aceste limite este destul de mic.

O alt ntrebare a fost lansat chiar de Camera de Comer Timi, instituia considernd c taxa de concesiune aplicat pentru utilizarea terenului pe care funcioneaz Centrul Regional de Afaceri este mult prea mare i ca ar afecta financiar cofinanarea proiectelor din fonduri europene pe care CCIAT ncearc s le acceseze. Eu iubesc foarte mult Camera de Comer, vin aici i primesc sucuri i prjituri. Iar eu nu pot s m abin, sunt nnebunit dup prjituri. Dar, trebuie s inem cont c vorbim aici de un ONG, care ntr-adevr reprezint mediul de afaceri, dar care este un ONG. Scopul primriei nu este s ajute ONG-urile, s le ofere faciliti. Dar, promit c n prima edin de consiliu local n care voi fi primar voi propune o reducere a taxei de concesiune. Tot ce v pot promite este o reducere de 10%, pentru c v iubesc mult, a declarat Ioan Grboni. Adrian Orza cunoscand situaia legislativ i primria in urma celor 12 ani in calitate de viceprimar. Eu mi aduc aminte foarte bine edina n care s-a votat acordarea acestui teren ctre Camer. i mi mai aduc aminte c s-a discutat clar asupra valorii. i acest contract s-a fcut pe baze legale, pe baza legii concesiunii. Aceasta stabilete foarte clar valoarea concesiunii i tarifele percepute. Aceast cldire este superb, face o deschidere urbanistic i arhitectural pentru ntreaga zon, dar noi trebuie s inem cont de cadrul legal, a spus, la rndul su, Orza. Ioan Rducanu a venit cu o alt propunere. Mai precis, el ar prefera ca terenul respectiv s fie vndut Camerei, la preul pieei, dac se afl n domeniul privat al primriei, respectiv s fie prima dat trecut n domeniu privat dac se afl n domeniul public, i ulterior vndut Camerei. Toi candidaii prezeni au susinut transparena bugetar la primrie, solicitndu-se organizarea de licitaii publice, respectiv online. De asemenea, s-a insistat asupra adaptrii personalului instituiei la cerinele actuale n scopul mbuntirii raporturilor cu publicul, dar i scurtarea pe ct posibil a perioadei de acordare a diferitor avize. Ca o concluzie, evenimentul a constituit o premiera in a aduce in acelasi cadru pe toti candidatii la functia de primar al Timisoarei, dialogul s-a mentinut intr-un cadru civilizat,cei cativa simpatizanti in plus, ai unora dintre candidati, respectiv peste numarul de cinci impus de organizatori - s-au conformat si au parasit sala imediat ce a fost reclamat acest lucru organizatorilor, microfonul a fost intrerupt o singura data iar incercarile de atac la persoana s-au transformat din posibile acuze chiar in propuneri de colaborare ulterioara, mai in gluma mai in serios.