Acesta este un percept clasic al medicinei chinezesti .

Asa cum exista Yang si Inn, asa exista si doua radacini in tipul de comportament , in liberul arbitru al nostru de a alege ce e cu adevrat bine pentru noi sau ce e rau E vorba de doua radacini : radacina ( cauza primara a boli ) si radacina sanatat ii . Radacina bolilor este un proces dinamic, cu evolutie progresiva, un trigger care functioneaza pe sistemul avalansa . In medicina europeana s-ar traduce prin aceea ca in cazurile de boli cronice ce pun medicul in dificultate, acesta trebuie sa caute cauza primara a boli . Evident primul lucru pe care il intrebam pe pacient sunt afectiunile pe care leau avut antecesorii sai, ce medicamente a luat mama in timpul sarcini si apoi ca re e momentul declansarii afectiuni si care ar fi factorul declansator al bolii ( cauzalitatea ) . Daca in cazul antecesorilor urmarim predispozitia genetica a pacientului, in cel elalte cazuri cautam factorii incidentali de declansare a unui proces patologic . Patologia secolului XXI abunda de forme iatrogenice de boala, adica boli induse incidental de actul medical . Relatia dintre comertul cu medicamente si medicina omului sanatos nu este un fer icita pentru beneficiarul sau, ci doar pentru furnizor . Exemplele sunt nenumarate . Desi este un lucru cunoscut tin sa reamintesc ca organismele vii sunt sisteme in continua adaptare la mediu si acest fapt a dus la evolutie . Astfel sistemul nostru imunitar isi produce anticorpi numai in contact cu antige nele microbiene, febra sub 40 grade fiind un factor benefic de producere a antic orpilor . Un organism mentinut intr-n mediu steril va fi un handicapat, lipsit de un siste m de aparare eficient . Exist o axioma in medicina : functia face organul . Adica un sistem care nu este antrenat, solicitat, va devenii lenes, va involua . Antibioticoterapia utila in urgentele medicale, nu isi gaseste locul intr-o infe ctie virala sau microbiana banala, lipsind organismul de antrenamentul necesar p roductiei de anticorpi . In plus orice antibiotic ar trebui testat in privinta chimiosensibilitatii asupr a tulpinei microbiene in cauza . Faptul ca un microb este rezistent la antibioticul respectiv, dar este administr at asa la plesneala, reprezinta o inconstienta medicala . Daca mai adaugam si faptul ca din ce in ce mai mult in pratica curenta medicala, unii colegi omit sa recomande si un antimicotic de tipul Nystatine, deschid cal ea infectiilor candidozice . Si pentru linistea unor colegi, multe din tulpinile de streptococ, pneumococ, pr oteus, piocianic, stafilococ, etc au devenit multirezistente la antibiotice si d oar o parte din populatia microbiana raspunde la sanctiunea antibioticoterapiei, restul dezvoltand in continuare rezistenta, ce genereaza tabloul infectiilor su bacute sau cronice . Astefl originea multor tablouri patologice se afla in administrarea intempestiva de antibiotice cu scaderea in secundar a imunitatii sau/si favorizarea infectii lor cronice candidozice . Tot in acest secol XXI, suntem beneficiarii vaccinarilor pe banda rulanta a copi ilor, fara a se aprecia daca din punct de vedere imunitar acel copil nu are un t eren alergic, care in contextul hiperstimularii antigenice prin vaccinare isi de zvolta serii limfocitare timodependente de autoagresiune . Aceasta explica si explozia de boli autoimune . Somnul ratiunii naste monstri si un medic responsabil nu are voie sa aiba consti inta sau responsabilitatea adormita . In evolutia vietii pe Pamant, omul acest mamifer superior are tendinta de a-si f orma propriul sau mediu natural, fiind tot mai putin expus factorilor naturali d e crestere a rezistentei ; consuma produse alimentare pline de chimicale greu to lerate ( metabolizate ) de celula hepatica, isi reduce efortul mecanic pana la c

ota de avarie pentru procesele de detoxifiere celulara, respira smogul urban, fi ind asemeni unui soldat neantrenat in razboiul cu virusii, microbii . Ultima gogrita a lumii moderne este si administrarea de fluor la copii, care chi purile ar creste rezistenta smaltului dentar, omitandu-se constient sau inconsti ent ca intoxicatia cu fluor induce fluorismul, o stare diatezica de tip luetic c u impact negativ atat somatic, cat si psihic