Alfabetul Alfabetul turc este format din 29 de litere, latine, majoritatea prezente in limba romana sau engleza.

Sunt 21 de consoane si 8 vocale. Literele noi fata de limba engleza (fac des referire la limba engleza pentru ca este mijlocul utilizat de mine cel mai des de a invatata turca) sunt: Ç, Ğ, Ş, Ö, Ü, I* *Atentie: pentru ca spre deosebire de limba romana, in limba turca avem o distinctie intrei si ı, ca majuscule – i, İ si ı, I (scriem İstanbul si nu Istanbul) Exista 3 reguli de baza ale acestui alfabet: -fiecare litera reprezinta un sunet (este o limba fonetica); - se pronunta toate literele (nu apar acele omisiuni de citire, ca la finalul de cuvant, din franceza); -doua sau trei litere nu se combina niciodata, formand un alt sunet (asa cum avem in romana cu grupurile de litere ce/ci sau ge/gi de exemplu) Asadar, iata intregul alfabet: A, B, C, Ç, D, E, F, G, Ğ, H, İ, I, J, K, L, M, N, O, Ö, P, R, S, Ş, T, U, Ü, V, Y, Z A se observa ca din alfabetul turc lipsesc literele: Q,W si X. Vocalele sunt: AEİIOÖUÜ Limba turca este o limba fonetica, iar citirea literelor, cu mici exceptii, e ca in limba romana. A se citeste ca si in romana – pat ; akşam seara; B se citeste ca si in romana – bac; baba tata; C se citeste ge – gem; cam [geam] sticla; Ç se citeste ci – cineva; çay [ceai] ceai; D se citeste ca si in romana – doar; duvar perete; E se citeste ca si in romana – elev; ekmek paine; F se citeste ca si in romana – far; fakir sarac; G se citeste ca si in romana – gol; gece [ghege] noapte; Ğ nu se citeste – e denumit yumuşak “g” si alungeste vocala pe care o urmeaza ağaç[aaaci] copac; yoğurt [ioourt] iaurt; nu apare niciodata la inceput de cuvant; H se citeste ca si in romana – hol; hafta saptamana; İ se citeste ca si in romana – iarna; iyi bun; I se citeste ca literele â sau î din limba romana – pâine; kız [kîz] fata; J se citeste ca si in romana – joc; jeton jeton; K se citeste c – cal; kim cine; L se citeste ca si in romana – lot; limon lamaie; M se citeste ca si in romana – mim; limon lamaie; N se citeste ca si in romana – nou; limon lamaie;

Se pronunta ca a lung – lâzım necesar(sursa). su apa. pilav pilaf. iar ca standard este considerat cel din İstanbul. Y se citeste i – ieri.vocala î – se citeste ca un ı prelungit millî national . cand se intalnesc mai multe sufixe. . cu peste 70 de milioane de vorbitori. vocalele din sufixe sunt determinate de ultima vocala din cuvantul de baza. uzun lung.o caracteristica pe care am sesizat-o inca de la inceput. şair poet. Ö se citeste ca grupul eu din bleu. lâle lalea. .este o limba aglutinanta. yeni nou. se evita intalnirea mai multor vocale prin utilizarea literelor de legatura. zil clopot. s-a ajuns la solutia de a fi substantive specifice care denumesc persoanele sau animalele. intr-o ordine prestabilita si determina numarul. turce Este o limba turcica (apartine marii grupe de limbi altaice). Are mai multe dialecte. mahkûm condamnat (sursa). U se citeste ca si in romana – mure.cand este prezent un numeral sau un adverb cantitativ.pe scurt. R se citeste ca si in romana – rece. söz cuvant. T se citeste ca si in romana – tot. pilav pilaf. extrem de rar si in cuvinte de origine araba sau persana: . atunci cand totusi ar fi necesare. genul sau timpul: ev – evdime (casa – la casa mea) .vocala â in cateva cuvinte de origine araba. . Ü se citeste ca u-ul din franceza sau ca ü-ul din germana. Caracteristicile lb. üzüm strugure. S se citeste ca si in romana – sonic.O se citeste ca si in romana – olar. este ca gramatica limbii turce este extrem de regulata.vocala û – se citeste ca un ü prelungit sükût liniste. comparand-o cu celelalte limbi straine pe care le cunosc. . ruj ruj. majoritatea locuitori ai Turciei. foarte rar aparand exceptii.sufixele se adauga conform respectand regulile armoniei vocalice . P se citeste ca si in romana – pol. adica se adauga la cuvantul de baza diverse sufixe.nu exista genuri. Mai apar si alte semne – ca accentul curcumflex ^. limon lamaie. Ş se citeste ca si in romana – şal. . Z se citeste ca si in romana – zidar. jeton jeton. substantivul e folosit la singular: köpek – köpekler (caine – caini) bir köpek – beş köpek (un caine – cinci caini) birçok köpek (multi caini) Kaç köpek var? Cati caini sunt? . V se citeste ca si in romana – vara.

.e folosit in cuvintele imprumutate din araba.accentul este de obicei pe ultima silaba. . Apostroful – Kesme işareti/Apostrof Inca de la inceputurile invatarii acestei limbi straine. 1985′te in 1985. .2′nci kat etajul al doilea. daca are sau nu un articol insotitor: güzel çiçek (floare frumoasă) güzel bir çiçek (o floare frumoasă) . Atentie! numeralul ordinal se scrie fie 5′inci. pentru a marca intonatia.’inci . (Ali mananca un mar. ABD’de in Statele Unite . statutul apostrofului in limba turca m-a intrigat si mi-a dat batai de cap.) sunt separate de sufixele care li se adauga printr-un apostrof: Ali’nin sandalye scaunul lui Ali. Ankara[ˈaŋkaɾa]. Acum pot spune ca m-am apropiat ceva mai mult de dumirirea mea. . . Pentru a putea conjuga un verb sau pentru a declina un substantiv ori adjectiv. . .) . iar aceste sufixe sunt supuse unor reguli. Mai precis.atributul precede substantivul.particula de negare değil (adverb care neaga verbul) sta langa cuvantul pe care il determina.la persoana a III-a singular. iar in cazul neologismelor pe penultima..in exprimarea timpului: saat 15′te la ora 15 ..toate substantivele proprii (fie ca denumesc persoane. ne olacak ce se va intampla? .in cazul unei propozitii pronume+verb. . pronumele de obicei lipseste si se deduce persoana dupa sufixele prezente. pentru substantivele proprii este mai atipic: İstanbul [isˈtanbuɫ].pentru a marca absenta unei litere.in cazul abrevierilor: BM’de la Natiunile Unite. halk oynu dans popular si halk oy’nureferendum (Ac.verbul se acorda in gen si caz cu substantivul pe care il determina.ordinea cuvintelor in propozitie: Subiect + Obiect + Verb. Armonia vocalica Armonia vocalica ste un concept extrem de important pentru limba turca. fie 5.). e nevoie sa vedem ce regula se aplica. In limba turca – clasificata ca o limba aglutinanta – aceste procese se fac adaugand sufixe la cuvantul de baza.pentru a face distinctia intre omonime (cuvinte care se pronunta la fel dar au sensuri diferite): karın stomac si karı’n sotia ta. . intr-un limbaj colocvial: n’olacak vs. tari etc.pentru numeralele ordinale: 5′inci al cincilea.particula interogativa -mi (. İstanbul’dan din Istanbul. localitati. vocala din sufix(e) este determinata(e) de ultima vocala a cuvantului de baza. 10′uncu al zecelea. 6′ıncı al saselea. cand se doreste a marca respectul fata de o anumita persoana: O’nun al Sau O’nan Lui.Türkiye’nin Dağları Muntii Turciei. verbul e situat la finaul propozitiei: Ali bir elma yiyor.mi/mı/mü/mu) sta de asemena dupa cuvantul pe care il determina. nefiind corecta forma 5.

o. cuvantul capata o forma de silabe aproape repetitive. Evinizde miyim? Sunt (eu) in casa voastra? (sursa) Astfel.ev casă(a) evler casa evin casata eviniz casavoastra evim casamea evlerinizin caselorvoastre evlerinizden dincaselevoastre evlerinizdendi el/eaeradincasavoastra Evinizdeyim.aceste reguli de armonie nu se aplica in urmatoarele situatii: > cand avem de a face cu cuvinte compuse (sunt considerate cuvinte separate): bu+gün>bugün aceasta+zi>astazi .nerotunde: a. i. ı. ı. ü. ı. Observatii: . daca ultima vocala a cuvantului este a. armonioase din punctul de vedere al sunetelor. ö. Tip (b) . o. u.vocale posterioare: a. ü . daca ultima vocala a cuvantului este e.rotunde: o. e. Astfel ca. ö. ü. u(E-dotted – in engleza) O alta clasificare gasita in engleza este (nu am gasit corespondenta in romana): . sunt 8 vocale in limba turca: AEİIOÖUÜ Sunt clasificate in mai multe clase: .vocale anterioare: e. u. ü (A-undotted – in engleza) . i. ı. i. ö. sufixele din limba turca sunt de doua tipuri: Tip (a) – care contin vocalele a sau e. Astfel aceste sufixe se armonizeaza cu a.care contin vocalele i. (Eu)asfifostincasavoastra. (Eu)suntincasavoastra. Evinizdeymişim. Dupa cum am precizat cand am prezentat alfabetul. u si cu e.

. In cazul in care un substantiv are deja un sufix terminat intr-o vocala si urmeaza un altul. -ü (Sufix de Tip (b). ca: anne mama sau kardeş frate/sora.) 2. -daş. Cele trei litere cu rolul de intermediar sunt: . Acest substantiv va fi insotit da litera de legatura de –y– si nu de – s–. in acest caz se utilizeaza ca litera de legatura -n-. iar sufixul care urmeaza incepe tot cu o vocala. . prin). vezi tabelul) pentru persoana a III-a singular. la) si -dan/-den (de. care nu au primit inca sufixe. pentru a evita forma susu. avand forme de tipul: ana si. substantiv + sufix dativ kedi > kediye [kedi-y-e] pisica > pisicii banka > bankaya [banka-y-a] banca > bancii baba > babaya [baba-y-a] tata > tatei Atentie: Litera de legatura – y . -u.(cu -da/-de si -dan/-den) -da/-de (in. care incepe tot cu o vocala. kedisi [kedi-s-i] – pisica lui/ei > kedisine [kedi-s-i-n-e] – pisicii lui/ei bankası [banka-s-ı] – banca lui/ei > bankasına [banka-s-ı-n-a] – bancii lui/ei babaları [baba-ları] – tatal lor > babalarına [baba-ları-n-a] – tatalui -N. -ı. pe. care nu respecta regula armoniei. substantiv + sufix predicativ İyi > İyiyim. (sursa) suyun sesi – Sunetul apei -Y– se utilizeaza pentru substantivele care se termina intr-o vocala. karındaş.) Fulbolcu > Futbolcuyum.n – . > in cazul unor cuvinte vechi trucesti.este utilizate in cazul substantivelor simple. kedi pisica > kedisi pisica lui/ei şemsiye umbrela > şemsiyesi umbrela lui/ei kapı usa > kapısı usa lui/ei palto palton > paltosu paltonul lui/ei araba masina > arabası masina lui/ei Exceptie: Un caz mai special il reprezinta cuvantul su (apa).s -. Ambele sunt sufixe de tip (a) – vezi tabelul: . (bolnav > (Eu) sunt bolnav. Litere de legatura Apar in limba turca unele situatii in care intre cuvantul de baza si sufixe sau doar intre sufixe se insereaza o litera. -S– . cu scopul de a separa vocalele (sursa). (fotbalist > (Eu) sunt fotbalist.>cand sunt folosite sufixe invariabile precum -iyor.) Hasta > Hastayım. in general.y -. > cand e vorba de imprumuturi din alte limbi. (bine > (Eu) sunt bine. 1. cu sufixele -i. cu scopul de a marca posesia.este utilizat pentru substantive. respectiv.

oricat de pozitiv ai fi.pronumele interogativ ne (ce) ar fi trebuit la genitiv sa aiba forma ne+ -n. iar -dan/-den > -ndan/-nden kedisi – kedisinde [kedi-si-n-de] – kedisinden [kedi-si-n-den] (pisica lui/ei – pisicii lui/ei – de la pisica lui/ei) kapısı – kapısında [kapı-sı-n-da] – kapısından [kapı-sı-n-dan] (usa lui/ei – pe/de la usa lui/ei – usii lui/ei – de la usa lui/ei) Este o exceptie pentru aceasta litera de legatura – -n-: . El/ea nu este doctor.Sufixele -da/-de si -dan/-den se adauga in aceasta forma direct cuvantului de baza.sta langa cuvantul pe care il neaga. Bu turk doktor değil. . nu se afla Hiçbir sandalye burada yok. atunci -da/-de devin -nda/-nde. Nu sunt sare si piper pe masa. sufixele pentru persoana si numar se adauga la particula değil. Tuz ve biber masaya yok. Siz Türk değilsiniz.+. Bu doktor turk değil. Acest turc nu este doctor. A FI – forma negativa Ben değilim Eu nu sunt Sen değilsin Tu nu esti O değil El/ea nu este . Acest doctor nu este turc. Negarea in limba turca ca in orice limba. nu se poate sa nu existe si situatii in care sa fie necesara exprimarea unei negatii. O bir doktor değil. in functie de tipul context sau de propozitie.in >nenin. 3 – folosirea particulei değil(=nu) in propozitiile in care nu exista verb. dar este utilizat ca neyin.se comporta ca un verb si sta mereu la sfarsitul propozitiei. Nu 2 – alt mod este utilizarea lui yok = nu exista. 1 – cel mai simplu e raspunsul hayır = nu – Bir çay ister misiniz? Ati dori un ceai? – Hayır. Voi nu sunteti turci. . kedi – kedide [kedi-de] – kediden [kedi-den] (pisica – pe pisica – de la pisica) kapı – kapıda [kapı-da] – kapıdan [kapı-dan] (usa – pe/la usa – de la usa) Daca sunt deja sufixe atasate cuvantului de baza. in limba turca se poate face acest lucru in mai multe forme. Aici nu e nici un scaun. Güneş yok. Nu este soare.

O ödevini yapıyor. yavaș Sursa: DEX Techer-mecher adv. -mı. a nimici.Biz değiliz Noi nu suntem Siz değilsiniz voi nu sunteti Onlar değiller Ei/ele nu sunt 4 – folosirea sufixului -mi in cazul verbului. talmes-balmes au corespondenta in limba turca. Sunt mai multe moduri prin care au fost construite. a nu zambi yapmak – yapmamak a face – a nu face ağrımak – ağrımamak a durea – a nu durea kopmak – kopmamak a (se) sparge – a nu (se) sparge kurumak – kurumamak a (se) usca – a nu (se) usca Si cateva exemple: Ben İngilizce biliyorum. Cuvintele duble – İkilemeler Expresiile romanesti treaca-mearga. teker meker. – Din tc. a face fărâme. . care prin dublare fie isi accentueaza sensul. pe sus. a distruge. este un sufix de Tip (b) care isi schimba forma conform Regulii armoniei vocalice. avand urmatoarele forme. fie il nuanteaza intr-o alta directie. nu atat ca sens ci ca maniera de constructie sub forma cuvintelor duble. în expr. O ödevini yapmıyor El/ea nu isi face temele. El/ea isi face temele. Eu stiu limba engleza. – Din tc. -mu. conform tabelului de mai jos: -mi.. Sursa: DEX harcea-parcea adv. vrand-nevrand. a zambi – a nu rade. binişor. și: técher-mécher] – Din tc. Ben İspanyolca bilmiyorum. [Acc. imediat. O lista foarte bine pusa la punct a acestor cuvinte gasiti aici. -mü. Unele cuvinte din limba turca au ajuns chiar si in limba romana: Iavaş-iavaş= încet. (Fam. parça-parça „bucată cu bucată” Sursa: DEX In general se refera la adjective sau adverbe.) A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tăia (pe cineva sau ceva) în bucăți. (Turcism înv. terchea-berchea. fără grabă.) În mare grabă. cu sila. bilmek – bilmemek a sti – a nu sti vermek – vermemek a da – a nu da görmek – görmemek a vedea – a nu vedea gülmek – gülmemek a rade. Eu nu stiu limba spaniola.

daca e cazul. ca yavaş-yavaş. Ulterior. fara. unde fie spunem ora si minutul. jumatate. Cat timp?) Pentru a raspunde la intrebari. folosim urmatorul model: saat + ora + -(y)i + minutul + geçiyor . fie facem o combinatie intre numerale si cuvinte precum:si. trebuie mai intai aruncata o privire pe numeralele cardinale. precum: saat-saatler ora-ore (am notat pluralul pentru ca este o exceptie) dakika minut saniye secunda çeyrek sfert buçuk jumatate zaman timp Important! in limba turca ce ora e si la ce ora sunt 2 concepte distincte. sfert.Daca unele dintre sunt obtinute prin simpla dublare a cuvantului. Cateva exemple. trebuie sa stiti si cativa termeni. Ora cat oare?) Kaç zaman? Cat de mult (timp)? Cat dureaza? (lit. Ce timp?) Saat kaç? Cat e ora? (lit. saat* iki ora unu saat on ora zece *saat poate fi omis din raspunsuri CE ORA E? Pentru a spune minutele din intervalul 0-30. precum asocierea unui termen care nu are sens in afara expresiei sau inserarea unui m la cel de-al doilea termen. mai jos: havadan sudan deodata delik deşik gaunos elim melim mana cu totul ucuz mucuz ieftin odun modun lemn si alte materiale care ard bakan makan ministere si birocratie Exprimarea orei Pentru a putea exprima ora. va rog? (lit. Intrebarile cu care putem afla detalii legate de timp: Ne zaman? Cat e ceasul? (lit. Ora cat?) Saat kaçta? La ce ora? Saat kaç acaba? Cat este ora. altele au la baza un alte seturi de reguli. care se exprima diferit. sunt mai multe variante – ca si in limba romana.

care are 4 forme. insa aici se traduce prin fara. . se utilizeaza urmatorul model: saat + ora + -(y)e/a + minutul + var saat yediye yirmi var 7 fara 20 (06:40) saat on bire beş var 11 fara 5 (10:55) saat dokuza çeyrek var 9 fara un sfert (8:45) Observatii: .-(y)e/a este un sufix Tip(a). . daca numeralul se termina cu o vocala. .saat beşi on geçiyor ora 5 si 10 minute (05:10) saat on ikiyi çeyrek geçiyor ora 12 si un sfert (12:15) saat üçü yirmi beş geçiyor ora 3 si 25 de minute (03:25) Observatii: .-(y)i este un sufix Tip(b).var are sensul de exista. conform ultimei vocale din numeralul caruia ii este atasat.se foloseste -y-. . daca numeralul se termina cu o vocala. se foloseste sufixul -de/-da (Tip(a)): saat birde la unu (01:00) saat onda la zece (10:00) saat bir buçukta la unu si jumatate (01:30) saat dört bucukta la 4 si un sfert (04:15) .se foloseste -y-. La fel cum se utilizeaza cuvantul çeyrek sfert. care are 2 forme. se afla. LA CAT NE VEDEM? (Saat kaçta? La ce ora?) Pentru a spune o anumita ora. se utilizeaza si buçuk jumatate: dört buçuk 4 si jumatete (04:30) on buçuk 10 si jumatate (10:30) Pentru a exprima minutele din intervalul 30-0. conform ultimei vocale din numeralul caruia ii este atasat.geçiyor are aici sensul de trecut de si il traducem prin si.

Pentru mai multe detalii si exemple. Sper sa va fie de ajutor explicatiile si imaginea. . dar sunt destule elemente diferite de romana care o pot face putin mai dificila.saat on bir ceyrekte la 11 si un sfert (11:15) saat iki ceyrekte la 2 si un sfert (02:15) LA CE ORA S-A INTAMPLAT? Pentru a indica ora la care se petrece (s-a petrecut) un anumit eveniment se folosesc alte 2 cuvinte (geçe si kala) si avem astefel cele 2 situatii: saat + ora + -(y)i + minute + geçe – pentru situatiile in care mai sunt minute pana la si jumatate: ikiyi çeyrek geçe doua si un sfert (02:15) saat + ora + -(y)a/e + minute + kala – pentru situatiile in care mai sunt minute de la si jumatate pana la fix: dokuza beş kala 9 fara 5 (08:55) sekize çeyrek kala 8 fara un sfert (07:45) La o prima vedere lectia parea usoara. va recomand sa urmariti articolele indicate ca sursa. mai jos.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful