You are on page 1of 28

Liceul Teoretic „Gaudeamus”

Dr. Pavel Cerbuşca

Clasa a X-a Sugestii de conţinuturi pentru orele de dirigenţie
Capitolul I. Persoana şi identitatea sa 1. Identitatea persoanei – identitatea ţării. 2. Identitatea de gen în timp şi spaţiu. 3. Relaţiile de gen în capodoperele lumii. Relaţiile de gen şi mass-media. 4. Bărbat – femeie: relaţii de parteneriat. 5. Familia – locul de afirmare şi autorealizare a bărbatului şi femeii. 6. Drepturi şi responsabilităţi. Probleme de gen în societatea contemporană 7. Relaţiile de gen şi credinţa (religia creştin-ortodoxă).

Introducere
Conceptul de egalitate între bărbaţi şi femei presupune un parteneriat de gen, un nivel egal de armonie, de responsabilitate şi de participare dezinteresată a ambelor genuri umane în toate sferele de activitate. În baza experienţei din perspectiva dimensiunii de gen, am constatat următoarele:  genul este definit mai ales prin deosebiri şi mai puţin prin asemănări. Tipul ideal de feminitate/masculinitate promovat explicit şi implicit în societate la nivel imagistic, lingvistic şi ideatic oferă un model de gen în care femininul şi masculinul se constituie în două lumi separate. Astfel, deseori este indusă mai curând segregarea, decât colaborarea de gen; de regulă în multe cazuri cotidiene lumea socială este descrisă de pe poziţiile unei dominante masculine. În viaţa socială obişnuită, construcţia antropocentrică se concretizează în opoziţia dintre domeniul public (masculin) şi cel privat (feminin); între stradă (ca loc al pericolelor) şi casă (unde femeia este privită ca cămin al familiei, având grijă de copii şi aşteptând bărbatul; analiza dimensiunii de gen în curriculum-ul şcolar şi manuale are drept scop de a îmbunătăţi calitatea conţinuturilor curriculare şi a materialelor elaborate din perspectiva educaţiei de gen. Această analiză va contribui la sensibilizarea membrilor comunităţii pentru transformarea instruirii pentru problemele de gen într-o preocupare permanentă a domeniului educaţiei; o analiză a modelelor şi valorilor de gen promovate în societate a fost necesară pentru a conştientiza procesul educaţiei de gen derulat în societate şi în special în instituţiile şcolare pentru a-l norma în mod corect. Modelele de feminitate şi masculinitate propuse, transmise şi puse în practică de către societate condiţionează comportamentele viitoare ale băieţilor şi fetelor, roluri distincte de femei şi bărbaţi; prin scenariile activităţilor propuse avem drept scop de a semnala prezenţa unei probleme care până în acest moment era considerată, pentru mulţi dintre actorii educaţionali, ca invizibilă. Materialul complementar va fi util diriginţilor, aşa cum programele şi manualele şcolare nu sunt sensibile la problematica de gen; în organizarea şi desfăşurarea activităţilor educaţionale de către diriginţi, vor sensibiliza cadrele didactice şi de conducere, precum şi membrii comunităţii în legătură cu rolul pe care acestea îl au în analiza problematicii de gen şi de responsabilitatea lor în a asigura realizarea efectivă a egalităţii de şanse; diriginţii sunt persoanele care ar trebui să ofere modele diversificate de feminitate şi masculinitate, informaţii mai nuanţate şi actualizate legate de anumite grupuri sociale, inclusiv despre femei şi bărbaţi, să analizeze valorile pe care le promovează şi să includă printre ele în mod explicit şi valori de gen.

Subiectul:

1. Identitatea persoanei – identitatea ţării.
„Femeia este partea nervoasă a omeniri şi bărbatul partea musculară.” J.N. Halle

Tipul activităţii: mixtă Timpul: 45 minute OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:  sa demonstreze prin exemple din cotidian importanţa identităţilor – umane, etnice, culturale, civice, individuale, de gen – pentru afirmarea demnităţii persoanei. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:  sa descrie caracteristicile diferitor tipuri de identităţi;  sa analizeze componentele ce contribuie la consolidarea identităţii cetăţeneşti;  să aprecieze importanţa valorilor culturale pentru formarea identităţii persoanei şi a ţării. Strategii didactice:  Metode şi procedee: brainstormingul, discuţia Panel, discuţia dirijată, scriere liberă. Surse bibliografice:
- Balan Elena, Dragomir Otilia, Educaţia pentru viaţa privată, disponibil la http://www.edu.ro, 2000

Scurtă prezentare a problemei:

Identitatea persoanei consolidează imaginea ţării
În realizarea unei Europe Noi, sunt puse în atenţie valorile fundamentale, aşa cum menţionează Convenţia de la Bologna (1999) presupune recunoaşterea caracterului fundamental al educaţiei în construirea şi consolidarea cetăţeniei europene, axându-se pe abordarea multiperspectuală şi egalităţii şanselor. Prin educaţie cetăţeanul european va fi capabil să dobândească acele competenţe necesare pentru a răspunde provocărilor secolului al XXI-lea. Destul de importantă şi actuală astăzi este abordarea corectă a identităţii civice, ceea ce semnifică acordul benevol al fiecărui cetăţean de a susţine anumite principii şi valori ale democraţiei, pornind de la egalitatea tuturor persoanelor în faţa legii, indiferent de identitatea etnică, religioasă, sexuală, rasială sau altele. Printre toate identităţile persoanei, cea de gen este mai dificilă, dar şi foarte actuală în condiţiile emancipării femeii şi necesităţii stabilirii unui parteneriat între femei şi bărbaţi. “Feminitatea” şi “masculinitatea” se schimbă în funcţie de diversitatea contextuală istorică şi se intersectează cu alte identităţi, precum cea socială, religioasă, etnică, civică, culturală şi altele. Egalitatea genurilor a fost definită ca un demers complicat şi de lungă durată de a oferi băieţilor şi fetelor, femeilor şi bărbaţilor drepturi şi şanse egale, condiţii de manifestare şi tratamente în toate domeniile vieţii şi de activitate socială. Astfel, genul devine una din noţiunile de bază pentru elucidarea realităţii istorice. Din aceste considerente, promovarea principiului egalităţii de gen trebuie să devină un obiectiv primordial pentru întreaga societate civilă, necesitând o abordare pluri- sau multidimensională. În acest context, o atenţie sporită urmează să fie acordată politicilor educaţionale, care constituie domeniul de maxim interes atunci când se vorbeşte de promovarea şi integrarea dimensiunii de gen.

Desfăşurarea activităţii:
A. EVOCAREA (5-7 min.) Brainstorming scris Dirigintele organizează cu elevii un asalt de idei (brainstorming). Elevii se împart în grupe a câte 46 persoane. Fiecare grup se aşează în jurul unei mese în cerc. Fiecare persoană are în faţă o foaie albă, iar în centrul mesei există una suplimentară. Dirigintele anunţă elevilor enunţul: „În orice om o lume întreagă îşi face încercare”. Fiecare persoană scrie pe foaia sa o idee. Cel care a terminat primul înlocuieşte foaia de pe masă cu foaia sa şi scrie altă idee, pe foaia luată de pe masă. Între timp, altă persoană a terminat şi face acelaşi lucru cu foaia de pe masă, pe care găseşte deja o idee sau mai multe scrise. Fiecare trebuie să adaoge altă idee, inspirându-se, eventual, de la ceea ce găseşte pe foaie. Dacă doreşte, poate să continue ideea celuilalt. Exerciţiul continuă timp de 3 minute, după care rezultatele sunt propuse unui grup de „experţi” să analizeze ideile scrise şi să facă concluziile necesare la finele activităţii. În continuare fiecărui/ei participant/e i se propune să-şi spună „Numele şi prenumele – sunt....” (se anunţă să numească 2-3 identităţi care-l caracterizează).  După acest exerciţiu, elevilor li se propune să anticipeze obiectivele activităţii, apoi dirigintele completează şi precizează elementele ce vor fi învăţate şi consolidate.  B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min).
Discuţia (în) Panel.
Notă: Panelul este un grup de 5-7 persoane, fiind din timp cunoscuţi cu subiectul activităţii şi care poartă o discuţie informală (fără un plan strict impus, dar şi fără permisiunea de a citi de pe notiţe sau cărţi) în faţa unui auditoriu, care asistă în tăcere, având permisiunea să participe numai prin mesaje scrise (bileţele) pe care le expediază spre un injector de mesaje (de obicei moderatorul îşi asumă acest rol). Mesajele nu sunt semnate, deşi dirigintele le poate cere elevilor să le semneze, pentru a aprecia acele persoane care pun întrebări inteligente sau aduc completări valoroase. Mesajele conţin: întrebări, corectări, completări, atitudini ale celui din bancă faţă de ceea ce discută panelul şi faţă de modul în care se poartă discuţia. S-ar putea ca auditoriul să aibă tendinţa de a emite mesaje agresive la adresa persoanelor din panel, datorită situaţiei psihologice (restricţia de a interveni oral, direct). Grupul panel va fi avertizat din timp asupra acestui fenomen pentru a nu fi provocaţi la anumite tensiuni.

Pentru a discuta despre identitatea de gen a persoanei în legătură cu alte tipuri de identităţi (etnice, culturale, lingvistice, religioase etc.) se propune de a organiza o discuţie Panel. Dirigintele propune unor

moderatori să discute în faţa auditoriului despre tipurile de identităţi ale persoanei, accentuând identitatea de gen în comparaţie cu alte identităţi. Ei pot folosi câteva repere, de exemplu:
sunt Om şi aceasta mă face mai conştient faţă de viitor, dar şi mai responsabil; sunt cetăţean al Republicii Moldova şi nu pot fi indiferent faţă de soarta ţării; sunt băiat/fată şi aş dori să-mi dezvoltă calităţile ce mă caracterizează; sunt o persoană care apreciez … (se accentuează una sau câteva valori culturale, de exemplu arta, muzica, folclorul, dansurile populare) etc..

La anumite intervale de timp (la 4-5 minute), injectorul citeşte cu voce tare bileţelele, pe care între timp le-a clasificat oarecum. Panelul continuă discuţia, ţinând cont de mesajele citite şi răspunzând la unele întrebări, dar fără obligaţia de a le răspunde pe rând, tuturor. C. REFLECŢIE (5-7 min):

Scriere liberă: „Identitatea persoanei contribuie la consolidarea identităţii ţării”. Dirigintele ar putea să le propună elevilor să-şi exprime în scris opinia, pornind de la extrasul din Constituţia Republicii Moldova: Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase” (art. 8, alin.1.).

Elevii sunt rugaţi să explice conţinutul articolului 8 şi să continue gândul, exprimându-şi părerea de ce nu este inclusă în articol şi identitatea de gen. Vor fi apreciate judecăţile de valoare şi propunerile constructive. D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.): La finele activităţii, dirigintele ar putea să organizeze evaluarea demersurilor, pornind de la:  prezentarea rezultatelor concluziilor grupului de experţi, care au analizat ideile expuse, pornind de la enunţul: „În orice om o lume întreagă îşi face încercare”.  discuţii dirijate cu referire la exerciţiul: „Numele şi prenumele – sunt....”, adresând câteva întrebări. De exemplu:
a) b) c) d) e) cum v-aţi simţit când vi s-a propus să găsiţi 2-3 identităţi care vă reprezintă? de ce este bine să fim conştiente/ţi de trăsăturile ce ne caracterizează ca persoană? ce dificultăţi aţi întâlnit la etapa de descriere a unei sau altei identităţi? ce au evidenţiat în deosebi domnişoarele/domnişorii? ce concluzii aţi făcut cu referire la identitatea dumneavoastră?

întrebări şi răspunsuri la completarea articolului 8 din Constituţia Republicii Moldova etc.

Dirigintele formulează o concluzie generală că cunoaşterea şi respectare culturii şi vieţii spirituale a persoanelor din comunitate, din ţară, din Europa sau din lume sunt componente a identităţii personale. E. SARCINI PENTRU EXTINDERE (2-3 min): Identitatea de gen a personajului literar Elevii sunt rugaţi să lucreze individual sau în grupuri mici şi să determine identitatea de gen a unui personaj literar în baza algoritmului:  numele, prenumele personajului;  afirmarea identităţii în diferite spaţii: privat (familie) sau public (la studii/ la serviciu/ în relaţii cu alte persoane etc.);  identificarea a 1-2 trăsături de personalitate, caracteristică personajului din perspectiva identităţilor de bază. Pentru analiză, dirigintele ar putea să le propună elevilor să folosească câteva întrebări de reper, de exemplu:
          Ce fel de personaj/e este/sunt în text? Ce tip de identitate a personajului se conturează din text? În care spaţiu, public sau privat, este cel mai des reprezentat? Ce roluri de gen îndeplineşte? Care sunt personajele cu care relaţionează? Cine este mai activ/ mai pasiv? Ce activităţi/acţiuni desfăşoară? De ce valori se ghidează? Ce fel de relaţii se stabilesc în interacţiune dintre persoane? Ce tip de familie reprezintă?

Exemplu: personajul Ilie Moromete din romanul „Moromeţii” de M. Preda, unde sunt evidenţiate mai multe identităţi: tată, ţăran, soţ, frate, bărbat, prieten, sătean, cetăţean, cap de familie etc. Lectură suplimentară: Dirigintele propune elevilor pentru lectură suplimentară să analizeze operele lui V. Alecsandri, Piatra din casă (1847) sau Ciclul Chiriţa (1850, 1852) şi să analizeze personajul Chiriţei după acelaşi algoritm.

Subiectul

2. Evoluţia identităţii de gen în timp şi spaţiu.
bărbaţilor asupra femeilor este înfăţişat ca reflectând ordinea naturală”. Carole Pateman.

“Construcţia diferenţei de gen ca diferenţă politică este centrală pentru societatea civilă. Dreptul patriarhal al

Tipul activităţii: mixtă Timpul: 45 minute OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:  să analizeze evoluţia conceptului de gen în timp şi spaţiu OBIECTIVE OPERAŢIONALE:     sa caracterizeze diverse statute ale omului pe care le-a avut în istorie; sa compare rolul de gen cu alte roluri ale persoanei la diferite popoare; să aprecieze diferite roluri de gen în afirmarea identităţii persoanei. Strategii didactice: metode şi procedee: clustering-ul, pânza discuţiei, mini-eseul. Surse bibliografice: - Buletin Informativ. Centrul Naţional de Studii şi Informare pentru Problemele Femeii, Chişinău, 2004. Scurtă prezentare a problemei:

Dimensiunea de gen: istorie şi prezent
Istoria demonstrează că dominanta masculină a fost, dar mai rămâne şi în prezent o caracteristică esenţială a societăţii umane. De regulă, în perioadele istorice anterioare, femeile sunt reflectate drept fiinţe slabe, persoane timide, retrase şi ruşinoase. Analizând evoluţia istorică a omului, am constatat că au fost reflectate mai des acţiunile bărbaţilor în viaţa socială, ei fiind regi/domnitori, conducători de armate sau departamente/ministere, inventatori sau oameni de artă. Descrierea acţiunilor femeilor practic lipseşte sau apare episodic, în special în slujba bărbaţilor sau în unele cazuri în viaţa privată. În consecinţă, femeile nu pot să nu fie de acord cu dominatorul, deoarece ele nu dispun decât de instrumentele bărbatului de cunoaştere care dau relaţiei de dominare. În acest context femeia se va vedea pe sine ca fiind inferioară, menită să aibă grija copiilor şi a casei, ne având timp pentru implicarea în viaţa socială. Toate acestea se caracterizează drept naturale şi nu rezultate ale creării unui model masculin ce o determină pe femeie să se vadă astfel. În unele state democratice deja s-au făcut importante schimbări de mentalitate, întreprinse din perspectiva stabilirii unui echilibru în societate, bazat pe parteneriat şi înţelegere între persoane, fără deosebire de gen. În altele, printre care şi Republica Moldova, se simte necesitatea unor acţiuni neîntârziate, dar cu mare precauţie, luând în consideraţie specificul tradiţiilor şi demersurilor istorice. Societatea noastră este construită pe o dominantă masculină. Deseori barbaţii sunt prezentaţi agenţii sociali mai activi, iar femeile mai pasivi. Deşi în secolul al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea rolul femeiei pare a se schimba, ele sunt reprezentate ca intităţi care mai puţin decid şi nu participă prea activ practic la luarea deciziilor în toate domeniile sociale, cum ar fi în politică, viaţa socială, economie, cultură şi spiritualitate.

Desfăşurarea activităţii:
A. EVOCAREA (5-7 min.)

 Dirigintele propune elevilor să completeze un clustering (o variantă a brainstorming-ului de
tip ciorchine).
Notă: Clustering-ul este o tehnică care poate fi folosită în situaţiile în care urmează să se definească diferite concepte sau pentru a se arăta legătura existentă între diferite noţiuni. Se pleacă de la o noţiune supraordonată şi, prin tehnica brainstormingului, participanţii sunt solicitaţi să pună în evidenţă care sunt noţiunile care ar avea legătură cu cea de la care se porneşte şi va rezulta un adevărat „ciorchine” de noţiuni.

Elevii sunt rugaţi să evidenţieze noţiunile caracteristice pentru epocile istorice din perspectiva dimensiunii de gen, de exemplu:
epoca antică  bărbatul - domeniul social  femeia – domeniul privat

Identitatea de gen în istorie
evul mediu bărbatul - dominant social femeia - simbol al gloriei

  

Epoca contemporană parteneriat comunicare egalitate în faţa legii

 

 

Epoca modernă lupta pentru drepturi emanciparea femeii

În continuare, elevilor li se propune să propună obiectivele activităţii, apoi dirigintele precizează elementele ce vor fi analizate.

B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min). Elevilor li se propune să alcătuiască argumente în baza tehnicii pânza discuţiei cu referire la moţiunea: Ar trebui în societatea contemporană să li se acorde femeilor mai multă libertate? Elevii sunt plasaţi în 2 sau 4 grupe (afirmatoare şi negatoare). Sunt numiţi 4-6 persoane care vor avea rolul de observatori şi vor face anumite notiţe în baza discuţiilor realizate în grupuri. Timp de 10 min. liderii numiţi de diriginte vor organiza membrii grupelor pentru a alcătui cel puţin câte un argument, urmat de explicaţii, dovezi şi concluzii, aproximativ după exemplul ce urmează mai jos:
Pro: Realizarea de facto a egalităţii în faţa legii În legislaţia naţională şi internaţională este specificat că toate persoanele sunt egale în faţa legii, indiferent de anumite diferenţe sociale, etnice, de gen etc. Art. 16, aliniatul 2 din Constituţia Republicii Moldova; Art 34. din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În societatea contemporană a apărut o necesitate inevitabilă de a acorda o libertate egală tuturor persoanelor datorită proceselor de democratizare şi umanizare a societăţii. Argumente Explicaţia Contra: Libertatea femeii va pune în pericol statutul familiei Odată cu emanciparea femeii, rolul bărbatului în familie scade. El nu mai este considerat „capul familiei”, astfel devine mai indiferent, mai puţin orientat spre a aduce bani acasă. În multe state occidentale, de exemplu Germania, a crescut numărul de divorţuri, precum şi de persoane care nu doresc să întemeieze familii, are loc reducerea natalităţii. În statele din Orient, de exemplu Turcia, datorită păstrării dominantei patriarhale familia este într-o siguranţă mai mare. În Republica Moldova istoric sau creat condiţii datorită cărora nu poate fi acordată mai multă libertate femeilor, altfel se pune în pericol viitorul familiei şi al societăţii.

Dovezile

Concluzia

După ce sunt ascultate câteva argumente şi comentariile la ele, liderii grupelor au dreptul la replici şi întrebări. Dirigintele va analiza doar greşelile de conţinut sau tehnice, nu şi cele de opinie.

C. REFLECŢIE (5-7 min): Elevilor li se propune să scrie un micro-eseu din 7-10 propoziţii cu genericul: „Testament pentru nepot/nepoţică din perspectiva anului 2060” (în perioada când copiii actuali vor deveni deja bunei sau bunici). Dirigintele îi va ghida pe elevi să se gândească ce statut vor dori să acorde nepoatei sau nepotului, ce rol vor avea ei în societate şi în familie peste 50 de ani. D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.): Dirigintele acordă timp pentru analiza notiţelor observatorilor. Sunt ascultate concluziile unei fete şi a unui băiat, care din timp au primit sarcina de a analiza comportamentul colegilor pe parcursul activităţii. Pot fi acordate elevilor întrebări, de tipul: Cum va-ţi simţit astăzi pe parcursul activităţii? A existat vre-o diferenţă în atitudinea dumneavoastră, în dependenţă de genul pe care îl reprezentaţi? Cum s-au prezentat băieţii/fetele în dependenţă de anumite situaţii (cine au fost mai activi, mai agresivi, mai timizi, mai ingenioşi etc.) Ce veţi sugera nepotului sau nepoatei când veţi fi bunei-bunici? Etc. E. SARCINI PENTRU EXTINDERE (2-3 min): 1. Pentru acasă elevilor li se propune să analizeze diferenţele dintre noţiunile „sex” şi „gen”. Dirigintele ar putea să le acorde câteva indicaţii, de exemplu:
- Putem să înţelegem prin gen un set de idei care ni se ataşează prin imagini sociale stereotipe despre femei şi bărbaţi”. Deşi unele trăsături biologice pot fi uneori schimbate, sexul biologic rămâne esenţial acelaşi. - În studiul despre drepturile umane ale femeilor, elaborat de Mertus Julie, Flowers Nancy, Dutt Mallika, citim următoarele „Sexul” se referă la diferenţele biologice dintre femei şi bărbaţi, puţinele diferenţe despre care putem spune că sunt naturale, adică sunt înnăscute. „Genul” se referă la relaţiile sociale dintre bărbaţi şi femei şi felul în care această relaţie este construită de societate. Cu alte cuvinte, genul este ceea ce devenim în societate, după ce ne-am născut. - Definiţiile legate de gen sunt în permanentă transformare răspunzând condiţiilor sociale şi economice în schimbare. De exemplu, într-o situaţie de criză femeile pot să-şi asume rolurile tradiţionale ale bărbaţilor, cum ar fi muncitori în industrie sau soldaţi. Deoarece genul este construit de societate şi nu este nealterabil, noţiunile stereotipe despre rolurile femeilor şi bărbaţilor pot fi supuse revizuirii. Atunci când spunem că femeile şi bărbaţii nu sunt la fel, nu ne referim doar la diferenţele biologice (diferenţele de sex), ci şi la rolurile diferite care au fost create de societate (diferenţele de gen). - Datorită atât diferenţelor de sex, cât şi diferenţelor de gen, femeile şi bărbaţii au nevoi diferite. Drepturile omului, precum şi conceptele de dezvoltare care recunosc diferenţele de gen caută să răspundă acestor nevoi într-un mod care să promoveze participarea totală a femeilor la viaţa comunităţii şi la viaţa politică.

2. Elevii sunt rugaţi să selecteze imagini din presa periodică, din diverse reviste sau anumite pagini internet în care sunt specificate subiecte de gen, care vor fi analizate în activitatea următoare. Lectură suplimentară: Pentru lectură suplimentară copii ar putea să analizeze statutul Smarandei descris de I. Creangă în „Amintiri din copilărie” în anii 1881-1882 şi să compare cu statutul fetelor în epoca contemporană, identificând 2-3 asemănări şi deosebiri.

Subiectul

3. Relaţiile de gen în literatură, artă şi mass-media.
privighetorile verii, toţi strugurii toamnei şi toate ninsorile iernii.” Gr. Vieru

„Femeia este al cincilea anotimp în care Natura se odihneşte amintindu-şi toate florile primăverii, toate

Tipul activităţii: mixtă Timpul: 45 minute OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:  să descrie valoarea relaţiilor de gen reflectate în cultură şi mijloacele de informare în masă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:    să caracterizeze relaţiile de gen reflectate în literatură şi artă; sa analizeze caracterul articolelor despre relaţiile de gen din presa periodică şi internet; să-şi exprime opinia cu referire la relaţiile de gen din comunitate. Strategii didactice:  metode şi procedee: Metoda „BBB”, lectura ghidată, scrierea liberă. Surse bibliografice:
- Zece plus. Clubul ziaristelor din Moldova, Chişinău, 2001-2002.

Scurtă prezentare a problemei:

Locul femeii şi a bărbatului în imaginaţie artistică şi creaţie
Echitatea de gen constituie corectitudinea atitudinii faţă de bărbat şi femeie, însemnând tratament egal sau diferit, dar considerat echivalent în termeni de drepturi, beneficii, obligaţii şi oportunităţi. Această echitate se exprimă prin-un şir de acţiuni concrete, reflectate în literatură, artă sau mijloacele de informare în masă, prin intermediul cărora sunt eliminate disparităţile dintre genuri, prejudecăţile şi stereotipurile, atitudinile sexiste şi discriminarea. Istoria demonstrează că majoritatea scriitorilor şi pictorilor au fost bărbaţi. Deşi în operele literare sau de artă femeia a fost prezentată de ei destul de activ, rolul ei este reflectat cu preponderenţă din perspectiva dominantei masculine. Femeia este descrisa mai ales în simboluri (Patria – în scrierile despre războaie sau revoluţii), imagini dorite (Mama – în pictura murală), publicitate (Femeia – sexul frumos) etc. Deseori personalităţile de artă şi literatură au lăudat femeia doar pentru a o cuceri mai repede, pentru ai da importanţă în domeniul privat, şi astfel pentru a nu-i permite să se realizeze activ în cel public. Psihologii consideră că scriitorii, oamenii de artă şi majoritatea persoanelor ce activează în mass-media au descris rolul femeii inconştient, din perspectiva dominaţiei masculine În opere de regulă bărbatul este prezentat drept persoană puternică, hotărâtoare, cu caracter şi important pentru societate, iar femeia este prezentată drept o persoană frumoasă, ocrotitoare a căminului familial şi sexuală. Atât calităţile masculine. cât şi cele feminine ar trebui de dezvoltat şi de educat, dar fără a face o deosebire evidentă în ceea ce priveşte posibilităţile de afirmare în societate sau în domeniul privat. Sunt femei care pot să aducă o contribuţie esenţială în politică sau administrare publică, precum mulţi bărbaţi, care pot să se manifeste şi în familie. De aceea realizarea echităţii de gen presupune elaborarea unor politici publice eficiente, strategii comprehensive şi proiecte durabile, graţie cărora ar putea fi consolidată o societate în care principiul egalităţii de gen este unul primordial.

Desfăşurarea activităţii:
A. EVOCAREA (5-7 min.)  METODA "BBB" (Batelle-Bildmappen-Brainwriting).

Notă: Metoda BBB este cunoscută şi sub numele de Brainwrting cu mapa de imagini. Este o tehnică de asalt de idei individual (în tăcere) inspirat de imagini, prin care se îmbunătăţesc ideile din brainstorming-ul oral ori se propun altele. Fiecare participant face notiţe pe agenda sa.

Dirigintele citeşte problema în faţa auditoriului: „Femeia şi bărbatul a fost prezentat diferit în operele literare şi de artă. Unii consideră că multe caracteristici ale bărbatului/femeii descrise de scriitori sau pictori nu sunt în favoarea lor, dacă o privim din perspectiva de gen. În multe opere evidenţiem bărbaţi, care au roluri de persoane agresive, răzbunătoare etc., iar femeile slabe şi cu comportament uşuratic”. În continuare dirigintele prezintă auditoriului câteva imagini selectate din operele de artă, iar elevii scriu comentariile sale în tabelul: Imaginea 1. …………………………… 2. …………………………… 3. …………………………… Ce sugerează imaginea? 1. …………………………. 2. …………………………. 3. …………………………. Ce idei apar în baza celor văzute? 1. ……………………………….. 2. ……………………………….. 3. ………………………………..

Apoi dirigintele organizează un brainstorming oral cu auditoriul. Câţiva voluntari citesc cu voce tare ideile lor. Auditoriul discută câteva minute pentru a găsi şi alte variante. Pe parcurs elevii deduc concluzii şi le argumentează pe baza exemplelor analizate. Sunt analizate imaginile selectate şi se determină: 1) Ce valori transmit ele? 2) Promovează modelul de succes masculin / feminin? 3) Promovează ideea colaborării? 4) Ce sfaturi propuneţi colegilor când analizează diferite imagini în care există un dezechilibru de gen? B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min).

Dirigintele propune elevilor să analizeze un fragment din „Scrisori persane. Scrisoarea a XXXVIII-ea”de Montesquieu, utilizând tehnica lectura ghidată. Sunt propuse câteva întrebări:  Ce idei vă sugerează titlul operei?  Care credeţi că este conţinutul operei?  Cum va fi descrisă tematica de gen în această operă? etc. Apoi se lecturează individual primul fragment din operă şi elevii primesc sarcina de a compare ideile anticipate cu cele ale autorului:

Scrisoarea a XXXVIII-ea
de Montesquieu (1689-1755)
I fragment: E o mare întrebare pe care şi-o pun bărbaţii şi anume: e mai bine să le iei femeilor libertatea sau să le-o laşi? Mi se pare că sunt destule motive şi pentru, şi contra.

Dacă europenii spun că nu e o dovadă de generozitate să nefericeşti persoanele pe care le iubeşti, asiaticii noştri răspund ca e o josnicie ca bărbaţii să renunţe la puterea pe care le-a dat-o natura asupra femeilor. Dacă le spui că numărul mare de femei închise e stânjenitor, ei răspund că zece femei supuse stânjenesc mai puţin decât una nesupusă. Când li se obiectează că europenii nu pot fi fericiţi cu femei ce nu le sunt credincioase, răspund că această credinţă atât de mult lăudată nu împiedică dezgustul care urmează întotdeauna după satisfacerea pasiunilor. Femeile noastre ţin prea mult la noi. O pasiune atât de liniştită te face să nu mai doreşti nimic şi nici să nu mai ai temeri. Spun că puţină cochetărie e o sare care dă gust şi care previne corupţia. Poate că unui om mai înţelept decât mine i-ar fi greu să hotărască: pentru că, dacă asiaticii fac foarte bine căutând mijloace potrivite ca să le potolească neliniştile, şi europenii fac foarte bine că nu au aceste nelinişti. La urma urmei, zic ei, când suntem nefericiţi în calitate de soţi, găsim întotdeauna mijlocul de a ne despăgubi în calitate de amanţi. Pentru ca un bărbat să se poată plânge pe drept de necredinţa soţiei, ar trebui să nu existe pe lume decât trei persoane; dar ar fi chit când ar exista patru.       Ce idei au fost asemănătoare cu acele pe care le-a descris autorul? Care este conţinutul de bază a primului fragment al operei? Ce a dorit să spună autorul prin: „…Femeile noastre ţin prea mult la noi….”? Credeţi că este specifică situaţia descrisă şi pentru comunitatea noastră? Despre ce credeţi că a scris în continuare autorul? Cum credeţi că sunt descrise femeile şi bărbaţii de către autor?

II fragment: O altă problemă e de a afla dacă legea naturală le supune pe femei bărbaţilor. - Nu, îmi zicea mai zilele trecute un filosof foarte galant! Natura n-a dictat niciodată o asemenea lege. Stăpânirea noastră asupra lor e o adevărată tiranie. Ne-au lăsat să le subjugăm numai pentru că sunt mai blânde decât noi şi deci mai umane şi mai înţelepte. Avantajele acestea care ar fi trebuit fără îndoială să le dea superioritatea, dacă noi am fi fost oameni de înţeles, le-au făcut să şi-o piardă pentru că n-am fost. Or, dacă e adevărat că n-avem asupra femeilor decât o putere tiranică, nu e mai puţin adevărat că ele au asupra noastră o putere naturală, acea a frumuseţii, căreia nimic nu-i rezistă. Puterea noastră nu se exercita în toate ţările, dar cea a frumuseţii e universală. De ce să avem noi vreun privilegiu? Pentru că suntem mai tari? Dar asta este o adevărată nedreptate. Folosim tot felul de mijloace ca să le slăbim curajul. Forţele ar fi egale, dacă şi educaţia ar fi aceeaşi. Să le cercetam talentele pe care educaţia nu le-a slăbit si să vedem dacă suntem atât de tari. Trebuie sa recunoaştem, deşi asta ne cam jigneşte moravurile, că la popoarele cele mai civilizate femeile s-au bucurat totdeauna de autoritate în faţa bărbaţilor lor. Autoritatea le-a fost stabilită prin lege la egipteni în cinstea zeiţei Isis, iar la babilonieni în cinstea Semiramidei. Despre romani se spune că porunceau tuturor popoarelor, dar ascultau de soţiile lor. Nu mai vorbesc de sauromaţi care erau într -adevăr supuşi femeilor. Exemplul lor nu poate fi citat, ei fiind prea barbari.    Despre ce nedreptate a scris autorul? Cui îi este ea convinabilă? De ce? Cum poate fi asigurată dreptatea de gen prin educaţiei? Ce concluzie a făcut autorul?

III fragment: După cum vezi, dragă Ibben, am prins gust de ţara asta în care oamenilor le place să susţină teorii extraordinare şi să reducă totul la paradox. Profetul a hotărât asupra acestei probleme şi a reglementat drepturile fiecărui sex. Femeile, spune el, trebuie să-şi cinstească soţii; soţii trebuie să le cinstească la rându-le; dar ei au avantajul să stea cu o treapta mai sus…    Eşti de acord cu concluzia făcută de autor? Dacă ar fi posibil să continui opera, care vor fi următoarele 3-5 propoziţii? Ce învăţăminte ai scos, lecturând acest fragment din opera lui Montesquieu?

C. REFLECŢIE (5-7 min): La finele activităţii este binevenită folosirea tehnicii Turul galeriei. Dirigintele din timp a preîntâmpinat elevii sa selecteze imagini din reviste şi ziare cu problematica de gen, pentru a fi atârnate pe pereţii din clasă, conform anumitor tematici. Elevii se deplasează prin clasă şi analizează câteva minute imaginile, adresând întrebări colegilor şi făcând schimb de experienţă. De exemplu: Imaginea femeii în presă Autor: Galina Sandu
În ultimul timp tot mai des se vorbeşte că imaginea femeii în presă este diferită de cea a bărbatului. Cred că foarte puţini cititori sunt preocupaţi de această întrebare atunci când frunzăresc o revistă sau parcurg ziarul preferat. Dar întrucât în societatea noastră tot mai insistent se încearcă a promova conceptul egalităţii genurilor, problema imaginii femeii în presă devine importantă căci ea include ideea creării condiţiilor şi a tratamentului egal pentru ambele genuri. Sunt oare tratate egal, reprezentate egal ambele genuri în presa noastră? Care este realitatea? Concluzie: Am frunzărit la întâmplare un ziar popular de la noi. Am numărat în paginile lui 17 fotografii, 13 reprezentând bărbaţi vorbind sau pur şi simplu portretele lor. Şi doar 4 poze atestă prezenţa feminină: o femeie – la serviciu, alta – la o şedinţă. Pe o fotografie nişte femei în vârstă strigă ceva în stradă (foto e plasată în prima pagină şi demonstrează un tablou nu prea estetic), iar în pagina a patra două tinere dezbracă un bărbat. Genul dominant în presă este cel masculin. Iar femeia, în fond este umbra lui, care se duce la serviciu, se zbate să rezolve ceva probleme sau prestează plăceri. Prin felul de a promova imaginea femeii, presa noastră continuă să alimenteze proverbul "Pe drum merge un om şi o femeie". Multe materiale despre femei au o conotaţie din start negativă, punând-o în condiţii umilitoare, marginalizând-o, blamând-o pentru aceleaşi fapte mult mai dur ca pe partenerul său.

D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.): Elevii sunt rugaţi să analizeze în opinia lor, nivelul de reflectare a echităţii de gen în literatura, arta şi presa periodică (nivel înalt, nivel mediu, nivel scăzut) şi să propună sugestii de îmbunătăţire, în caz dacă ei vor fi autorii anumitor opere. E. SARCINI PENTRU EXTINDERE
Elevii primesc sarcina de a scrie un mini-eseu, a desena sau de a face o poză sau câteva, care în opinia lor ar reflecta situaţia mai echitabilă din perspectiva dimensiunii de gen. Aceste lucrări vor fi analizate la începutul activităţii viitoare, pentru a realiza un ziar sau o revistă a clasei cu genericul: „Bărbat-femeie – relaţii de parteneriat”. B. Analiza revistelor. Poate fi propus elevilor să analizeze conţinutul revistelor pentru bărbaţi şi pentru femei, pentru a observa deosebirea între conţinutul şi aspectul lor, de exemplu: revistele pentru bărbaţi de multe ori conţin poze cu femei dezbrăcate, aici regăseşti reţete de a cuceri femeile, femeile nu sunt una şi aceeaşi cu nevestele. Redactorii revistelor pentru bărbaţi sunt în general căsătoriţi…. Revistele pentru femei de asemenea au poze cu femei dezbrăcate. Asta din cauza că, fizicul femeii este o opera de artă, ce trebuie admirată, în timp ce corpul bărbatului este păros şi nu ar trebui văzut la lumina zilei. În paginile acestora găseşti reţete de a cuceri bărbaţii, dar în nici un caz de a da curs victoriilor astfel obţinute. În revistele femeilor acestea se plâng ca sunt singure, dar sfătuiesc cititoarele să nu cedeze nici unui pretendent. Redactorii revistelor pentru femei sunt în general femei divorţate. A.

Lectură suplimentară: 1. M. Eminescu, Cezara (1876) – Cezara 2. M. Eminescu, Luceafărul (1883) – Cătălina

Subiectul 4.

Bărbat – femeie: relaţii de parteneriat.
„Natura l-a făcut pe bărbat poligam; misiunea femeii e de a-l face monogam.” P.Mantegazza

Tipul activităţii: mixtă Timpul: 45 minute 1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:  să exprime în cuvinte proprii esenţa rolurilor de gen ale persoanelor 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:    să descrie esenţa parteneriatului de gen; sa analizeze exemple de relaţii de parteneriat dintre bărbaţi şi femei din comunitate; să aprecieze valoare parteneriatului de gen pentru consolidarea relaţiilor între persoane. 3. Strategii didactice:  metode şi procedee: ŞVÎ, Jocul simulat, Interviul Surse bibliografice:
- Grunberg Laura, Ştefănescu Doina, Manifestări implicite şi explicite ale genului în programele şi manualele şcolare, în Vlăsceanu L., (coord.), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului obligatoriu, disponibil la http://www.edu.ro.

Scurtă prezentare a problemei:

Parteneriatul – bază pentru realizarea principiului echităţii de gen
O societate armonioasă, în care domină paritatea de gen, se constituie în baza principiului egalităţii şi echităţii de gen şi este asigurată de parteneriatul dintre femei şi bărbaţi, care se implică activ, conştient şi în mod voluntar în diverse activităţi, în corespundere cu caracteristicile sale individuale, fără a fi constrâns de obiceiurile şi tradiţiile culturale şi sociale şi indiferent de apartenenţa la o categorie de sex sau alta. Dar relaţiile de parteneriat dintre femei şi bărbaţi trebuie construite, analizând minuţios stereotipurile şi prejudecăţile de gen, formate pe parcursul timpului. Convingerile, ideile, credinţele pe care le au oamenii dintr-o societate în privinţa atributelor şi aşteptărilor comportamentale ale bărbaţilor şi femeilor" formează stereotipurile de gen. Ele se împart în două categorii: a. culturale – imagini formate sub influenţa propriei noastre culturi prin intermediul şcolii, bisericii, artei, cărţilor, filmelor, muzicii, presei şi, mai nou, publicităţii. Deşi femeile constituie mai mult de jumătate din populaţia lumii, ele sunt sub reprezentate ca imagine publică, fiind persoane pasive, cu influenţă slabă, subordonate; pe când bărbaţii sunt reprezentaţi ca persoane active, cu influenţă, ca experţi şi conducători. b. personale – propriile noastre convingeri în ceea ce priveşte trăsăturile bărbăteşti şi cele femeieşti sau cum este şi trebuie să fie un bărbat şi o femeie. Acestea sunt, în mod obişnuit, următoarele: - trăsături bărbăteşti: independenţă; raţionalitate; agresivitate; obiectivitate; încredere în sine; spirit de competiţie, capacităţi analitice; înclinaţie spre ştiinţe; ambiţie; autoafirmare etc. - trăsături femeieşti: dependenţă; emotivitate; blândeţe; subiectivitate; nevoie de protecţie; sensibilitate la context; înclinaţie spre detaliu şi aparenţă; slăbiciune; înclinaţie spre arte; tact; grijă faţă de alţii etc. Deseori femeia consideră că este normal ca soţul să fie mai în vârstă, mai hotărât şi cu venituri mai mari sau cel puţin egale cu ale soţiei. Acestea sunt stereotipuri şi prejudecăţi formate pe parcursul timpului. Dacă nu aşa stau lucrurile, atunci însăşi femeile remarcă că bărbatul nu e bărbat şi nu îşi îndeplineşte atribuţiile. S-ar putea de înţeles că modelul masculin este creat nu de bărbaţi, el fiind deprins cu acest statut creat sau cu imaginea răspândită în societate, ci probabil în primul rând de femei. Aceasta se explică că structurile de dominare au o durată de viaţă foarte mare, create pe parcursul mai multor secole, de aceea ele se regăsesc la nivelul convingerilor, comportamentelor şi atitudinilor şi prin aceasta dau impresia că sunt lucruri reale.

Desfăşurarea activităţii:
C. EVOCAREA (5-7 min.)

Deoarece elevii au fost rugaţi în activitatea precedentă să pregătească sarcini (mini-eseu, desene, poze) care în opinia lor ar reflecta situaţia mai echitabilă din perspectiva dimensiunii de gen, dirigintele poate organiza la etapa de evocare o analiză a acestor creaţii. Urmează câteva întrebări pentru a descrie esenţa parteneriatului de gen:
   Ce acţiuni întreprind subiecţii din creaţii? Este prezent parteneriatul de gen în creaţii? Prin ce este specificat? Ce ar schimba elevii dacă ar trebui să pregătească sarcinile de extindere încă o dată, luând în consideraţie cerinţele parteneriatului între bărbaţi şi femei?

Agenda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat Elevii sunt rugaţi să completeze individual/ în perechi, primele două coloane din tabelul ŞVÎ ce ştiu ei despre parteneriatul d gen şi ce ar dori să afle, de exemplu: Ştiu
O societate armonioasă, se constituie în baza principiului egalităţii şi echităţii de gen şi este asigurată de parteneriatul dintre femei şi bărbaţi. Parteneriatul dintre bărbaţi şi femei este necesar pentru progresul societăţii etc.

Vreau să ştiu
De ce există mari dificultăţi în asigurarea unui parteneriat de gen? Care este deosebirea între relaţiile patriarhale şi cele parteneriale? Cum se manifestă relaţiile de parteneriat în diverse planuri? Etc.

Am învăţat

Dirigintele face câteva concluzii în baza rezultatelor elevilor şi propune să fie analizate obiectivele operaţionale ale activităţii. B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min). Pentru a realiza obiectivele preconizate, elevii sunt rugaţi să simuleze în grupuri o situaţie, din societate (la dorinţa lor: serviciu, odihnă, în transport etc.), unde ar putea fi evidenţiate relaţiile dintre bărbaţi şi femei. Clasa de elevi sunt rugaţi să analizeze situaţiile simulate, luând în consideraţie două paradigme: Relaţiile patriarhale
a) în relaţii: de dominare-supunere – bărbatul domină, femeia se supune; b) în plan logic: domină gândirea lui „sau-sau”; c) în plan moral: se aplică morala dublului standard (norme diferite, tratament inegal de gen) – legiuitorul este autoritatea masculină (care face legea, norma), astfel încât aceasta să fie în avantajul său; d) în plan valoric: un gen (masculinul) este superior celuilalt (femininul) – „bărbatul este capul familiei”; e) în planul acţiunii: autoritatea (masculinul) dictează, iar celălalt (femininul) se supune, execută ceea ce i se cere şi ceea ce „se cuvine”; EL – EA, există fiecare în parte, nu există NOI.

Relaţiile parteneriale
a) în relaţii: reciprocitate între persoane libere şi autonome; bărbatul şi femeia sunt parteneri egali; b) în plan logic: este prezentă gândirea „şi-şi”, a demersului în comun; c) în plan moral: metoda convenirii, a înţelegerii, fiecare partener aduce ceva personal în relaţia, care se construieşte astfel încât şi EL, şi EA sunt atât subiect, cât şi obiect; se aplică morala standardului unic, al tratamentului egal de gen; d) în plan valoric: cele două genuri sunt parteneri egali; încredere în sine, respect faţă de sine şi faţă de celalalt; e) în planul acţiunii: se comunică, se negociază, se decide împreună si de comun acord; EL şi EA devin împreună NOI.

După aceste analize, dirigintele propune să fie completată a treia rubrică a tabelului ŞVÎ.

A. B.

REFLECŢIE (5-7 min):

În baza informaţiilor completate în rubrica Am învăţat, dirigintele propune elevilor să analizeze textele, imaginile, sarcinile dintr-un un manual şcolar, pentru a constata dacă relaţiile de gen se bazează pe un parteneriat corect. Dirigintele va observa în timpul realizării sarcinii de către elevi şi nivelul de colaborare şi parteneriat dintre fete şi băieţi. METODA 6-3-5 Cifra 6 indică numărul fix de membri ai grupului. Fiecare persoană îşi împarte coala sa de hârtie în trei coloane. Se enunţă problema: Elaborarea parametrilor pentru analiza de gen a manualelor şcolare (editori, autori de manuale, pictori). Fiecare participant notează problema pe foia din faţa sa. Din acest moment începe căutarea soluţiilor la problemă, lucrându-se în tăcere, individual, fiecare în ritmul său, cei care termină primii având datoria să-l aştepte cu răbdare şi pe ultimul. Fiecare emite individual câte trei idei, pe care le scrie pe foaie, în cele 3 coloane (acesta este semnificaţia cifrei 3, din denumirea metodei). Runda I a deplasărilor foilor spre vecinul din dreapta. Fiecare lucrează pe cele 3 idei primite de la vecinul din stânga: le completează, le îmbunătăţeşte, precizează unele amănunte, le modifică sau îşi spune părerea despre ele. Nimeni nu are voie să propună alte idei. Rundele a II –a, a III –a, a IV –a şi a V –a ale deplasărilor foilor. Fiecare va continua să lucreze pe cele trei idei deja în lucru. La sfârşit, ideile iniţiale au trecut pe la toţi cei 5 membri ai echipei (acesta este semnificaţia cifrei 5). Moderatorul strânge foile, urmând ca el sau altcineva să facă o analiză atentă a ideilor. Se notează pe fleepchart parametrii elaboraţi de participanţi, se compară cu indicatorii în baza cărora se analizează manualele din perspectivă de gen De exemplu: Analizaţi şi comparaţi activităţile/acţiunile personajelor redate în manualele de fizică. Concluzii: Acţiunile personajelor masculine: demonstrează corpuri transparente şi opace, aruncă o bilă, se uită într-o carte, joacă fotbal, miroase parfum, pune coadă la o lopată, deplasează cuţitul în rândea, arată cu mâna, discută, aleargă, schiază, trage din arc, conduce bicicleta, motocicleta, maşina, trage greutăţi, taie lemne, construieşte, ridică greutăţi, fac gimnastică, pompează, experimentează plutirea corpurilor, lucrează cu scripeţii … Acţiunile persoanelor feminine: experimentează, încearcă temperatura apei cu mâna, citeşte, bate o minge de ping-pong, face balonaşe de săpun, balerina dansează, demonstrează electrizarea corpului. Acţiuni mixte: fac sport-patinaj artistic, un băiat duce în spate o fetiţă, salvând-o de inundaţie, sunt în echilibru în scrânciob, acrobaţi, trag de funie, formând un triunghi echilateral. Întrebări:
- Ce concluzii aţi dedus, analizând activităţile / acţiunile personajelor în manualele de Fizică? - Ce valori transmit ele? - Promovează modelul de succes masculin / feminin? - Promovează ideea colaborării? - Ce aţi schimba voi, dacă veţi fi autorii manualelor analizate?

E. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.): Elevii sunt rugaţi să aprecieze relaţiile de parteneriat existente în: clasă, instituţia de învăţământ, familie, conform indicatorilor:
  
Identificarea relaţiilor de parteneriat (nivel: a) înalt; b) mediu; c) scăzut); Contribuţia personală până la activitatea de azi (nivel: a) înalt; b) mediu; c) scăzut); Intenţii în viitor (nivel: a) înalt; b) mediu; c) scăzut);

De exemplu: Pentru ca o relaţie de cuplu să poată rezista trebuie ca cei doi parteneri să se cunoască foarte bine, să ştie ce îi place sau ce nu îi place persoanei iubite. Iar ca să ajungă în acest stadiu de cunoaştere, comunicarea este esenţială. Tot ce trebuie să facă la început este să ştie unele trăsături esenţiale ale bărbaţilor şi ale femeilor: - Bărbaţii au emisfera dreaptă mai mare decât cea stângă, rezolvă probleme de matematică fără să vorbească, se concentrează mai puţin timp, folosesc mai puţin contactul vizual, reacţionează încet la frică, aud mai bine cu urechea dreaptă, sunt mai buni la şah, văd întregul, fac uşor mai multe lucruri deodată, caută mai mult senzaţiile puternice. - La femei emisfera stângă este mai mare decât cea dreapta, femeile sunt mai atente la detalii, învaţă mai repede limbi străine, tind să vorbească în timp ce rezolvă probleme de matematică, folosesc mai mult contactul vizual, sunt atente la detalii şi mai interesate de oameni si chipuri, ascultă în mod egal cu ambele urechi, fac greu mai multe lucruri deodată, caută mai puţin senzaţiile tari, se concentrează mai mult timp şi sunt mai tolerante la teama pe termen lung.

E: SARCINI PENTRU EXTINDERE
A. Elevii primesc sarcina să realizeze un interviu cu 3-5 persoane diferite, pornind de la motoul: „Bărbatul şi femeia trebuie să trăiască în armonie. Bărbatul e capul, femeia - coroana.” J. Michelet. B. Tot odată sunt stimulate şi găsirea situaţiilor ne ordinare, care sunt specifice femeilor sau bărbaţilor, reieşind din mentalitatea şi cultura existentă. De exemplu: - Maturitate: Femeile se maturizează mult mai repede decât bărbaţii. La 17 ani o femeie poate fi considerata un adult. La 19 ani deja ştie ce vrea: un bărbat inteligent, puţin egoist cu ceilalţi (dar foarte darnic cu partenera lui); foarte frumos (dar nu mai frumos ca ea); ferm (dar blând); experimentat (dar naiv); preocupat de afacerile sale (dar aproape de sufletul ei); dorit de alte femei (dar foarte fidel…) etc. La 17 ani bărbaţii încă mai colecţionează surprize şi vizionează filme cu karate. De aceea prieteniile din liceu rezistă rareori. Ei se maturizează în jurul vârstei de 30 ani, dar din păcate deja o fiinţă mult mai inteligentă ca el îi arata un certificat de căsătorie de acum 7-8 ani şi 2-3 copii care au nevoie parcă de toate lucrurile din lume. - Băile: Numărul mediu de obiecte din baia unei femei este de 437. Un bărbat nu ar putea identifica majoritatea dintre aceste obiecte. Un bărbat are în general 6 articole în baie: periuţa şi pasta de dinţi, crema şi lama de ras, un săpun şi un prosop luat de la vreun hotel. - Ieşitul în oraş/sat: Când un bărbat spune că este gata de ieşit din casă înseamnă că este gata de ieşit. Când o femeie spune că este gata de iesit din casă înseamnă ca VA FI gata de iesit, dupa ce îşi va găsi şi celalalt cercel, se va îmbrăca, se va machia…

Lectură suplimentară: I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută (1884) – Zoe; Duiliu Zamfirescu, Ciclul Comâneştilor (1894-1910) – Saşa Comâneşteanu.

Subiectul 5.

Familia – locul de afirmare şi auto realizare a bărbatului şi femeii.

" Pecetea pe care părinţii o lasă asupra structurii şi profilului spiritual - moral al personalităţii propriilor copii se menţine toată viaţa ". M. Golu. Tipul activităţii: mixtă Timpul: 45 minute 1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:  să demonstreze prin exemple din cotidian importanţa identităţii – umane, etnice, culturale, civice, individuale – pentru afirmarea demnităţii persoanei. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:    să caracterizeze statutul familiei în societate; sa analizeze exemple de relaţii bazate pe respect şi armonie în familie; să aprecieze valoare familiei în afirmarea şi auto realizarea persoanelor. 3. Strategii didactice: metode şi procedee: Analiza comparativă, mozaicul, scriere libera: 4. Surse bibliografice: - Petru Iluţ şi Cornelia Mureşan, Familia şi politica reproducerii, Bucureşti, 2007. Scurtă prezentare a problemei:

Familia – exemplu de manifestare a echităţii de gen
Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale, deoarece ea influenţează şi modelează persoana umană. Familia este adevăratul laborator de formare a persoanei. Transformarea individului în persoană adică în ”individ cu statut social” este întâi de toate opera familiei. Sunt doua cauze care explica aceasta influenta a familiei asupra persoanei: una este legata de faptul că acţiunea familiei se exercita mai de timpuriu; a doua se leagă de faptul că multa vreme familia e calea prin care se consolidează oricare alta acţiune de socializare, ea fiind identică cu întreaga lume socială a copilului. Familia se formează prin compromis şi înţelegere, dragoste şi ajutor reciproc. Cu toţii cunoaştem diferenţele majore care există între bărbaţi şi femei din punct de vedere al modului în care gândesc şi privesc unele lucruri. Însă s-a demonstrat ştiinţific faptul că deosebirile respective sunt mai mult decât normale, ele fiind apanajul importantelor deosebiri genetice dintre femei şi bărbaţi. Toate acestea se materializează în carenţele de comunicare care există între cele două sexe. Iar lipsa de comunicare duce inevitabil la controverse, făcând într-un final imposibilă convieţuirea partenerilor unui cuplu. Miile de studii făcute au dovedit că, într-adevăr, există deosebiri sexuale semnificative, dar deosebirile psihologice de natură genetică sunt cele care afectează comunicarea dintre sexe. Aceste diferenţe, însă nu sunt nişte bariere în formarea unei mici comunităţi – familia, ba dimpotrivă: diferenţele sunt un catalizator al progresului şi al consolidării unui tot întreg, precum atomul. Partea stângă a creierului este predominant logică, în timp ce partea dreaptă este predominant intuitivă sau emoţională. Lucrul acesta explică ceea ce se numeşte „intuiţia feminină". Nu vrem să spunem prin aceasta că o femeie nu poate gândi logic, sau că un bărbat nu poate gândi emoţional. Dar creierul bărbatului este proiectat să fie mai analitic, iar al femeii, mai intuitiv, sau emoţional. Familia este laboratorul prim al personalităţii, si in unele cazuri si cel mai important. Rolul dominant al familiei în dezvoltarea echilibrată şi în prevenirea din cauze afective şi educaţionale a deviantei şi delincvenţei trebuie cunoscut mai de timpuriu de către tinerii care vor întemeia familii, pentru ca ei sa nu repete erorile celor dinaintea lor. Disciplina, la fel ca si dragostea, trebuie acordata şi administrata cu măsură. Ceea ce nu trebuie însa să se uite este faptul ca, în viaţă, conflictele nu trebuie evitate, ci învinse. Iar părinţii trebuie să-şi înveţe copii acest lucru.

5. Desfăşurarea activităţii: A. EVOCAREA (5-7 min.) Analiza comparativă: Elevilor li se propune să analizeze implicarea tatălui şi a mamei în creşterea şi educarea copiilor, pornind de la afirmaţiile (în baza sondajului realizat de Fundaţia pentru o societate deschisă):
Aproximativ 1 din 3 taţi se implică doar ocazional în hrănirea, schimbarea scutecelor, îmbăierea, îmbrăcarea, culcarea copilului (2-3 ori pe săptămână); Aproape 85% dintre părinţi consideră că fetele şi băieţii nu trebuie educaţi în mod diferit; Mai mult de 50% dintre părinţi consideră că “fetele sunt mai sensibile şi mai emotive decât băieţii”; În jur de 40% dintre părinţi consideră că “fetele trebuie educate mai ales pentru a deveni mame şi soţii bune”; Mai mult de 50% dintre părinţi consideră că “responsabilitatea tatălui este în principal de a asigura resursele necesare pentru creşterea copilului”; Peste 40% dintre părinţi consideră că “este important ca băiatul să fie încurajat să devină mai independent şi mai puternic decât fata (1- 3 ani); Mama este cea care îl pedepseşte în general pe copil (78,4% - 3-5 ani, 79,4% - 6-7 ani); Tatăl se implică în mică măsură în disciplinarea zilnică a copilului; Copilul “ascultă” mai ales de tată (43,3% -3-5 ani, 43,2 -6-7 ani).

Întrebări: 1. Ce aţi constat din rezultatele sondajului de mai sus? 2. Care sunt în opinia voastră lucruri „normale” şi care nu? De ce? Argumentaţi opinia. 3. Ce aţi modifica voi în viitoarea voastră familie? Cum? Concluzie: Familia reprezintă “nucleul social sau, celula societăţii”. Ea este cea care răspunde de satisfacerea trebuinţelor elementare ale copilului şi de protecţia acestuia. Acţiunea educativa din familie a ambilor părinţi are totdeauna un caracter intenţional urmărind o anumita finalitate – formarea personalităţii copilului pentru integrarea lui în societate. În familie, copilul îşi face pregătirea pentru viaţă. Contribuţia familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic şi scade pe măsură ce copilul creste („Ce şapte ani de acasă”). Aici rolul bărbaţilor şi al femeilor este orientat spre un singur obiectiv: consolidarea relaţiilor în familie. B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min. Tehnica Mozaic. Se formează grupe a câte 4-5 persoane, în dependenţă de numărul de elevi în clasă. Participantele/ţii primesc pentru lectură individuală textele/fragmentele. Numărul 1 din fiecare grup citeşte despre familie la general, nr. 2 – despre familia ca prima şcoală a copilului, nr. 3 – despre familie şi societate, nr. 4 – despre locul copiilor în familie, nr. 5 – despre locul familiei printre priorităţile omului. Timpul alocat pentru lectură – 2-3 min., după care se formează 5 grupe de experţi, alcătuite din persoane care au prelucrat aceeaşi informaţie. Experţii împreună discută, fac notiţe, realizează o sinteză a celor analizate şi aleg modalitatea de predare. Participanţii/ele din grupele de experţi revin fiecare în grupele de bază şi fiecare predă/explică subiectul său grupului.
Nr. 1. Familia este cel dintâi cadru social de care fiecare om are nevoie pentru a vieţui în el. Ea este, mai ales, mediul cel mai prielnic pentru naşterea, dezvoltarea şi desăvârşirea fiinţei umane. Dintre toate vieţuitoarele, omul se naşte cel mai plăpând şi cel mai neputincios în a-şi satisface nevoile vitale existenţei: total dezarmat, singurul lui mijloc de conservare fiind lacrimile. De aceea, el are neapărată nevoie de ajutorul neîncetat al părinţilor săi, care, în această lucrare, nu pot fi întrecuţi de nimeni. Familia, făcând parte din stat, are să se încadreze în organizaţia lui, contribuind la realizarea scopului său. Cât priveşte organizarea interioară a familiei, soţii stau în raport de egalitate, cu autoritate comună faţă de copii. După învăţăturile Bisericii, conducerea în familie revine bărbatului: ,,Femeile să li se supună bărbaţilor lor ca Domnului. Pentru că bărbatul este cap femeii, aşa cum şi Hristos este cap Bisericii” (Efes. 5, 22-23). Dar femeia nu este sclavă, ci tovarăşa bărbatului, împărţind cu el autoritatea părintească. Nr. 2. Familia este prima alcătuire de viaţă obştească şi sâmburele din care cresc toate celelalte forme de viaţă socială. Procrearea, întreţinerea, îngrijirea, creşterea şi aşezarea copilului constituie preocuparea centrală a familiei.

Familia procură membri pentru societăţile superioare, pregătindu-i cea dintâi pentru viaţa socială. Ea este o adevărată cheie de boltă pentru siguranţa şi echilibrul vieţii sociale, prin faptul că asigură în chip firesc naşterea, creşterea şi pregătirea membrilor societăţii. Familia este cea mai necesară şcoală de omenie. Statisticile judiciare arată că majoritatea delincvenţilor şi a celor din instituţiile de corecţie au fost lipsiţi de o reală asistenţă din partea familiei. Familia procură frâna cea mai eficientă şi mai suportabilă împotriva izbucnirii patimilor. Ea este, de asemenea, o primă şi temeinică şcoală a altruismului. Prin familie se poate obţine cea mai deplină şi mai statornică corectare a egoismului individual. Nr. 3. Familia este prima societate naturală şi adevărată celulă socială. În organizarea sa proprie, ea oferă garanţii de moralitate; este prima şcoală care pregăteşte pe copil pentru viaţa socială, deprinzându-l să-şi îndeplinească datoria, să-şi disciplineze voinţa, dându-i simţul ierarhiei şi ordinii. Familia este un oficiu înalt al respectului, al demnităţii, al libertăţii interioare, al seninătăţii constructive. Mediul familial oferă siguranţă, linişte, afecţiune, seninătate, care constituie o atmosferă prielnică pentru o dezvoltare normală şi echilibrată. Căminul nu este numai confort domestic, ci şi un ,,loc de reculegere, de linişte, de regăsire lămuritoare cu tine însuţi”. Nicăieri nu te simţi mai bine ca la ,,mama acasă”, ca în familia ta. Familia este un paznic ce veghează neîncetat şi un zăgaz puternic care ocroteşte moralitatea părinţilor prin bucuriile curate şi senine, precum şi prin sentimentele de iubire şi răspundere pe care le prilejuieşte. Copiii sunt pentru părinţii lor un imbold puternic spre muncă şi economie, spre cât mai multe virtuţi, precum şi o puternică pavăză contra ispitelor din afară. Prezenţa copiilor exercită o cenzură morală din cele mai eficiente asupra conduitei părinţilor. Din dorinţa şi grija de a-i face cât mai buni şi mai fericiţi, părinţii îşi dau toată silinţa să le ofere pilde personale cât mai bune şi să propăşească mereu în toate domeniile. Nr. 4. Copiii exercită asupra părinţilor lor o puternică influenţă binefăcătoare, fiind şi ei, la rândul lor, într-un fel oarecare şi fără să ştie, educatori ai părinţilor lor. Astfel, chiar înainte de a se naşte, mintea şi inima părinţilor se pregătesc pentru primirea lor în condiţii optime, verificându-se şi transfigurându-se. Una dintre cele mai importante misiuni, pe care copiii o îndeplinesc printre noi, cei maturi, este de a ne prilejui şi ajuta să ne păstrăm şi să ne recăpătăm tinereţea. Copiii sunt vestitorii şi purtătorii primăverii; ei răspândesc pretutindeni un aer proaspăt de noutate şi frăgezime. Înnoirea şi întinerirea efectuată de copil asupra organismului mamei sale, care cuprinde şi sufletul ei, se extinde asupra întregii familii, stimulând în toţi cei din jurul lor forţe latente nebănuite, izvoare de energie fizică şi spirituală până atunci necunoscute. Copilul este o călăuză miraculoasă care ne poartă din nou în lume, obligându-ne s-o cunoaştem din ce în ce mai bine. Datorită copiilor noştri, stimulaţi de ei şi de dragostea pentru ei, devenim mai luminaţi, mai puternici şi mai buni. Prin ei ne reluăm de la început întreaga noastră viaţă şi activitate, acel anevoios şi splendid efort de umanizare. Între noi şi copiii noştri are loc un permanent schimb de valori, o dăruire reciprocă. Dacă îi învăţăm alfabetul, ei ne învaţă în schimb un alfabet mult mai scump şi mai nobil al emoţiilor, al primelor sentimente, al uriaşei fantezii, al purităţii şi al candoarei, puterea de a descoperi lumea cu priviri proaspete. Copiii cimentează legăturile dintre soţi. Copiii fiind obiectul comun al dragostei lor, părinţii chiar când şi-au răcit sentimentele unul faţă de celălalt, se întâlnesc măcar în iubirea şi grija lor comună pentru copii. Astfel, copiii contribuie foarte mult la temeinicia şi trăinicia căsătoriei. Statisticile arată că divorţurile sunt mult mai numeroase între soţii care nu au copii. Nr. 5. Căminul este mediul cel mai prielnic pentru reculegere şi pentru o colaborare deplină între cele două sexe. În cuprinsul lui, sensibilitatea feminină şi însuşirile energice ale bărbatului au posibilitatea de a se întâlni şi de a colabora, întregindu-se reciproc. Soţii au în familie condiţiile cele mai bune de a se educa reciproc printr-o colaborare continuă. De asemenea, fraţii şi surorile vor dobândi o experienţă foarte utilă în convieţuirea lor din familie pentru viaţa de mai târziu, când vor trebui să ştie cum să se comporte faţă de celălalt sex. În general, familia contribuie foarte mult la educarea omului pentru viaţa socială din afara familiei. Adâncimea şi sinceritatea sentimentelor ce leagă pe membrii familiei influenţează pozitiv relaţiile cu ceilalţi semeni, care nu sunt în fond decât alţi părinţi, alţi fraţi, alte surori, alţi unchi ai noştri. Dovadă pentru aceasta avem modurile de adresare obişnuite la poporul nostru ca: ,,mamă”, „tată”, „unchiule”, „mătuşă”, care se fac şi faţă de străinii de familie. Datorită familiei, omul nu este izolat în lume, fără rădăcini în trecut, fără reazem în prezent şi fără speranţă în viitor. S-a constat că cei fără familie sunt gata pentru orice aventură. În familie se deprind disciplina şi spiritul de iniţiativă şi se cultivă sentimentul demnităţii, dreptăţii, iubirii, respectului şi ajutorului, sentimentul sacrificiului, care sunt elemente de bază ale vieţii sociale. Continuarea între generaţii începe de la raporturile dintre părinţi şi copii, care se extind şi asupra celorlalţi membri ai societăţii şi care beneficiază de însuşirile deosebite obţinute în cadrul familiei. Prin comunitatea de sânge, de educaţie, de amintiri, de viaţă şi prin faptul că au aceiaşi părinţi, copiii îşi dezvoltă sentimentul dragostei frăţeşti, care este izvorul celei mai dificile dintre virtuţi şi anume: recunoaşterea fără invidie a valorii şi meritelor altora.

Dacă rămân elevi fără sarcină, ar putea să primească rolul de observatori în unele grupuri, în ajutorul dirigintelui, urmărind nivelul de responsabilitate, implicare în realizarea sarcinilor, modalităţile de predare şi relaţiile stabilite între diferiţi membri ai grupurilor.

C. REFLECŢIE (5-7 min): Scriere liberă: La etapa de reflecţie, elevii sunt rugaţi să scrie cum ar trebui să-şi exprime respectul faţă de părinţi, indiferent de gen:
De exemplu: A cinsti pe părinţi înseamnă: - A-i iubi, a le datora şi face tot binele cu putinţă. Iubirea faţă de părinţi este şi o poruncă a firii, de aceea o găsim la toate popoarele, Călinescu. - ,,Dragostea faţă de părinţi este o datorie atât de clară, pe cât de clar este că zăpada este albă”, Aristotel; - ,,Cine are părinţi / Pe pământ, nu în gând / Mai aude şi acum / Ochii lumii plângând…” Adrian Păunescu.

Concluzie: Familia este prima societate naturală. Este un oficiu înalt al respectului, al demnităţii, al libertăţii interioare, al seninătăţii constructive. Mediul familial oferă siguranţă, linişte, afecţiune, seninătate, care constituie o atmosferă prielnică pentru dezvoltarea normală şi echilibrată. Datorită familiei, omul nu este izolat în lume, fără rădăcini în trecut, fără reazem în prezent şi fără speranţă în viitor. Rolul primordial în formarea şi consolidarea familiei îl au ambii părinţi, atât mama, cât şi tata, precum şi copiii. D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.): Elevii sunt rugaţi să aprecieze prin diverse culori (negru – relaţii conflictuale, roşu – relaţii tensionate, albastru - relaţii de colaborare, verde – relaţii care vor fi promovate în viitoarea lor familie) relaţiile lor cu tata şi mama, precum şi cu fraţii şi surorile sau verişorii. Acest lucru poate fi realizat în scris, desen, sau dacă copii nu doresc să scrie un text reflexiv. E. SARCINI PENTRU EXTINDERE
A. Elevii primesc sarcina să observe comportamentul părinţilor lor, făcând notiţe pe agende unde să evidenţieze acele aspecte, care în opinia lor vor fi dezvoltate în viitoarea lor relaţie cu soţul/soţia sau copii, precum şi acele dificultăţi care ar trebui să fie înlăturate sau corectate. Ei ar trebui să ajungă la concluzia că femeile nu trebuie sa se considere inferioare bărbaţilor sub nici o formă. Daca vorbim despre o familie, ştim că aceasta trebuie să aibă un membru pe care îl numim "cap de familie". Aşa cum un bărbat poate îndeplini acest rol, la fel de bine o poate face şi o femeie. Dar acest lucru nu înseamnă ca unul îi este superior celuilalt. Atâta timp cât din punct de vedere social şi politic femeile şi bărbaţii manifestă aceleaşi drepturi, e bine să punem teoria în practica şi să nu ne abatem de la principiile unei societăţi moderne şi democratice în care avem pretenţia să trăim şi să fim trataţi ca atare. B. De asemenea se poate de propus să se analizeze unele stereotipuri şi prejudecăţi, de exemplu: - Daca nu munceşti, eşti o simpla femeie de casă, daca lucrezi şi câştigi mai mult ca ei se supară; - Daca ei sunt…săracii nimeni nu îi înţelege, dacă eşti urată, nu te baga în seama; - Daca eşti frumoasă şi deşteaptă le este frica de tine, dacă îşi fac o iubită mai tânără ca ei, sunt “şmecheri”. Etc.

Lectură suplimentară: a) b) Ioan Slavici, Mara (1906) – Mara, Persida; L. Rebreanu, Ion (1920) – Ana, Florica.

Subiectul 6.

Drepturi şi responsabilităţi. Probleme de gen în societatea contemporană
"O slăbiciune! Numele tău e femeie ". Shakespeare.

Tipul activităţii: mixtă Timpul: 45 minute 1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:  să explice importanţa egalităţii genurilor în drepturi, şanse şi opţiuni pentru auto realizare în viaţa socială şi privată. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:    să identifice problemele de gen în societatea contemporană; sa analizeze drepturile şi responsabilităţile persoanelor din perspectiva dimensiunii de gen; să propună căi de soluţionare a problemelor identificate în comunitate. 3. Strategii didactice:  metode şi procedee: Discuţie dirijată, locul de rol, dezbaterea, analiza comparativă: 4. Surse bibliografice: - Mertus Julie, Flowers Nancy, Dutt Mallika, Studiul despre drepturile umane ale femeilor. Bucureşti, 2004 Scurtă prezentare a problemei:

Dreptul şi realitatea contemporană
În ultimii ani se vehiculează pregnant ideea unei societăţi bazate pe principiul egalităţii de gen (gender-equal society) în care atât femeile, cât şi bărbaţii au şanse egale de a participa la toate tipurile de activităţi sociale, beneficiază în egală măsură de privilegii economice, politice şi culturale şi îşi divizează în mod echitabil responsabilităţile şi obligaţiunile. În pofida drepturilor egale stipulate în constituţie şi alte acte normative, femeile sunt mai vulnerabile decât bărbaţii pe piaţa muncii şi în confruntarea cu şomajul, mai afectate de sărăcie, marginalizări. Cele mai serioase prejudicii sunt aduse femeii prin deficienţele de promovare a acesteia în poziţii manageriale şi de leadership politic. Exemplele din istorie demonstrează că mai des femeile au fost considerate inferioare bărbaţilor. Datorită schimbărilor în societate a apărut cerinţa egalităţii în drepturi a femeilor şi a bărbaţilor. În Republica Moldova ponderea femeilor în funcţii de conducere rămâne a fi nesemnificativă. În ministere personalul este constituit în majoritate (55,33%) din femei. Dar posturile mai înalte şi mai bine plătite sunt ocupate practic toate de bărbaţi. Ambele genuri trebuie să-şi însuşească limbajul egalităţii, nu numai femeile cum se pare la prima vedere prin feminismul promovat. E clar că dacă libertatea formală există şi pentru femei, totuşi bărbaţii trebuie să-şi schimbe comportamentul conform noii paradigme noi – şanse egale pentru toţi. Bărbaţii ar trebui să demonstreze mai multă înţelegere, că ceea ce a fost nu sunt decât abateri de la regulă. Femeia în acest context are un rol hotărâtor, nu doar de a ridica problema, ci a propune sugestii concrete şi comportament adecvat, care prin negociere şi compromis să fie discutate şi soluţionate. Din aceste considerente, promovarea principiului egalităţii de gen trebuie să devină un obiectiv primordial pentru întreaga societate civilă, necesitând o abordare pluri- sau multidimensională. În acest context, o atenţie sporită urmează să fie acordată politicilor educaţionale, care constituie domeniul de maxim interes atunci când se vorbeşte de promovarea şi integrarea dimensiunii de gen.

5. Desfăşurarea activităţii: A. EVOCAREA (5-7 min.) Discuţie dirijată. Fiecare participant/ă, timp de 2 min., îşi aminteşte o experienţă discriminatorie în bază de gen, apoi o relatează colegilor după algoritm. Discuţie în grupuri de câte 4-5 persoane.
      Algoritmul discuţiei: Vi s-a negat vreodată un drept sau aţi fost tratat/ă inegal din cauza genului dvs.? Împărtăşiţi povestea dvs. Vă amintiţi vre-o experienţă de discriminare de gen? Aţi avut vr-o experienţă când cineva a dorit să vă impună un comportament discriminatoriu? Cine va apărat sau va consulat? Aţi luat în dezbatere acest tratament? V-aţi adresat cuiva să vi-l explice?

De la fiecare grup este prezentată una din experienţe, care este mai sugestivă. Dacă se dispune de timp, poate fi completat un tabel în paralel cu discuţia.
Nr. Indicatori 1. Cine neagă sau nu respectă anumite drepturi? De exemplu: un membru al familie, un şef, un profesor, un medic, un reprezentant al autorităţilor publice locale sau naţionale etc. 2. Care a fost rolul familiei, instituţiei în care învăţaţi în situaţia descrisă? De exemplu: au fost ele o sursă de discriminare sau de refugiu în cazul de discriminare? 3. De ce a avut loc acea discriminare? De exemplu: există, pe lângă un motiv “oficial”, şi unul trecut sub tăcere? 4. Joacă religia, cultura sau tradiţia vreun rol în povestirea dvs.? Dacă da, cum? 5. Unde a avut loc încălcarea dreptului respectiv? De exemplu în sfera “publică” sau în sfera “privată” a vieţii. 6. A avut comunitatea vreun rol în sprijinirea sau sancţionarea comportamentului discriminatoriu? De exemplu, ONG, mass-media, poliţia etc. 7. Ce aţi propune unei persoane să evite această situaţie? Comentarii ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………………………………………. ……………………………………………………….

B. REALIZAREA SENSULUI ( 20-25 min.) Joc de rol. Clasa de elevi va fi împărţită în două grupuri după diferenţa de gen: băieţi şi fete. Ambele grupuri vor fi rugaţi să comenteze enunţurile de mai jos; băieţii imaginându-se că sunt în locul fetelor, iar fetele în locul băieţilor:
bărbaţii sunt mai capabili să conducă decât femeile; femeile au fost învăţate că a se afla la conducere nu e treaba lor; femeile ca şi bărbaţii au drepturi egale: atât în viaţa publică, cât şi cea privată; bărbaţii sunt interesaţi ca femeile să nu intre în concurenţă cu ei pentru a obţine posturi de conducere; femeile sunt prea ocupate cu atribuţii de gospodărire şi nu au timp pentru viaţa publică; femeia nu poate fi în postul de conducere căci membrii familiei nu-i permit; femeilor le este frică de mari responsabilităţi; nu există măsuri politice care ar încuraja participarea femeilor la posturi de conducere.

Dezbatere publică. Moţiunea: „Femeia - între îngrijirea copilului şi carieră?”
Elevii pot analiza situaţia de ce legislaţia trebuie adaptată noilor realităţi sociale. Ei ar putea să pregătească câteva argumente pentru a fi puse în dezbatere în cadrul unui proiect imaginar “Deputatul din comunitatea mea”. Moţiunea este una de actualitate, dacă ţinem seama, pe de o parte, că natalitatea este în descreştere, iar, pe de alta, că femeia-mamă nu este sprijinită suficient nici în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copilului, şi nici în carieră. La dezbatere pot participa şi persoane resursă: reprezentanţi ai autorităţilor publice locale cu competenţe în domeniu, ai ONG-urilor interesate, cât şi alţi factori interesaţi de tema dezbaterii (mame, educatori, psihologi şcolari). Participanţii la dezbateri, ar trebui să contribuie la ambiguitatea legislaţiei care să protejeze mama şi copilul, cât şi insuficienta cunoaştere a acestei legislaţii. De exemplu: 1. Necesitatea de a echilibra familia cu responsabilităţile profesionale este o cerinţă fundamentală a Strategiei de la Lisabona şi este prezentă în Decizia Consiliului European privind constituirea unei Alianţe Europene pentru Familii. Iar pentru a face faţă acestor schimbări, Guvernul trebuie să iniţieze politici sociale active în vederea creşterii treptate a natalităţii, prin susţinerea familiilor, a tinerilor, urmărind ca direcţii de acţiune reconcilierea între viaţa de familie şi viaţa activă; crearea de facilităţi (beneficii şi servicii) pentru creşterea copiilor; crearea de oportunităţi în procurarea unei locuinţe. 2. Modificarea legislaţiei privind concediul de creştere a copilului, astfel încât să poată beneficia de aceasta atât mamele, cât şi taţii. 3. Pentru a soluţiona problema lipsei de implicare a taţilor în creşterea şi educaţia copilului, familia trebuie privită ca un parteneriat între bărbat şi femeie pentru creşterea copiilor. Instituţiile publice din domeniu ar trebui să demareze o campanie pentru atragerea taţilor în creşterea copilului. În această campanie ar putea fi cooptate şi ONG-urile din acest sector. În Suedia, de exemplu, concediul de creştere a copilului poate fi luat fie de unul dintre părinţi, fie de amândoi.

C. REFLECŢIE (5-7 min): Elevilor li se propune să analizeze individual tabelul: Egalitate reală în Republica Moldova în drepturi între femei şi bărbaţi? (segmentare după sexul respondentului, sondaj efectuat de Fundaţia pentru o societate deschisă).
Nr. Întrebări adresate bărbaţilor şi femeilor 1. Există o egalitate reală între bărbaţi şi femei? 2. Ce înţelegeţi prin egalitatea în drepturi între femei şi bărbaţi? Răspunsurile femeilor da – 31%, nu – 53% nu ştiu – 16% drepturi egale – 40% înţelegere – 25% acces la aceleaşi profesii – 15% obligaţii egale – 5% nu există egalitate – 5% alte menţiuni – 10% bărbaţii – 45% femeile – 20% nu contează sexul – 30% nu ştiu – 5% bărbaţii – 50% femeile – 25% nu contează sexul – 20% nu ştiu – 5% în bine -55% în rău – 20% Răspunsurile bărbaţilor da – 41%, nu – 47% nu ştiu – 12% drepturi egale – 35% înţelegere – 25% acces la aceleaşi profesii – 20% obligaţii egale – 10% nu există egalitate – 0% alte menţiuni – 10% bărbaţii – 40% femeile – 30% nu contează sexul – 25% nu ştiu – 5% bărbaţii – 60% femeile – 20% nu contează sexul – 15% nu ştiu – 5% în bine – 50% în rău – 30%

3. Sunteţi de părere că în familii ca a dvs. este de preferat să conducă ... 4. Sunteţi de părere că în viaţa publică (administraţie, politică, la locul de muncă etc.) este de preferat să conducă ... 5. Cum ar influenţa lucrurile participarea femeilor în viaţa politică?

6. Cum ar influenţa lucrurile participarea femeilor în afaceri? 7. Ce aţi alege pentru funcţia de primar?

fără schimbări – 20% nu ştiu – 5% în bine – 60% în rău - 20% fără schimbări – 10% nu ştiu – 10% bărbat – 45% femeie – 40% nu contează sexuzl -15%

fără schimbări – 15% nu ştiu – 5% în bine – 55% în rău – 35% fără schimbări – 15% nu ştiu – 5% bărbat – 60% femeie – 30% nu contează sexuzl – 10%

Dirigintele va putea acorda câteva întrebări elevilor de tipul:
La ce concluzii aţi ajuns în baza informaţiei din tabel? Credeţi că în tabel este reflectată o situaţie reală a lucrurilor? Ce propuneţi pentru schimbarea situaţiei în societate cu referire la egalitatea între persoane fără diferenţă de gen?

D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.): Elevii vor participa la analiza problemelor de gen în societatea contemporană (apreciind prin calificative foarte bine, bine, slab, insuficient) nivelul lor de soluţionare la nivel de: familie; localitate; stat; comunitate europeană; comunitate internaţională. E. SARCINI PENTRU EXTINDERE: Elevilor li se propune să analizeze statutul liceului şi să aprecieze în ce măsură sunt luate în consideraţie aspectele juridice, respectând echitatea socială între toţi membrii. Lectură suplimentară: a). L. Rebreanu, Ion (1920) – Ana, Florica; b). H. Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach (1927) – Elena Drăgănescu, Ada Razu

a) b) c) d) e)

Subiectul: 7.

Relaţiile de gen şi credinţa religioasă

"Fără femei începutul vieţii noastre ar fi lipsit de ajutor, mijlocul de plăcere şi sfârşitul de mângâiere". Schopenhauer. Tipul activităţii: mixtă Timpul: 45 minute 1. OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:  sa demonstreze prin exemple din cotidian importanţa identităţilor – umane, etnice, culturale, civice, individuale, de gen – pentru afirmarea demnităţii persoanei. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:  sa descrie modelul femeii şi a bărbatului în Biblie;  sa analizeze situaţii din cotidian în raport cu moravurile religioase;  să aprecieze importanţa valorilor religioase pentru formarea identităţii persoanei. 3.Strategii didactice: Metode şi procedee: analiza reflexivă, metoda cadranelor, discuţia dirijată. 4. Surse bibliografice:
- Barometru de gen, Studiu realizat de Gallup România, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Bucureşti,. 2000,

Scurtă prezentare a problemei:

Rolul moral şi social al familiei
Este necesar să redescoperim demnitatea, sensurile şi menirea familiei din zilele noastre, privite în lumina Sfintei Evanghelii, pentru a umple un gol spiritual şi pentru însuşirea moralei ortodoxe în viaţa de zi cu zi. Familia este cel dintâi aşezământ divin, întemeiat de Dumnezeu pentru om în rai, cu sfatul Prea Sfintei Treimi: ,,Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor asemenea lui” (Fac. 2, 18). Familia este celula şi baza societăţii, prima ,,biserică” întemeiată de Dumnezeu din iubire pentru om, după modelul Bisericii cereşti. Cea dintâi familie a fost întemeiată în rai, nu pe pământ, având ca Arhiereu şi martor pe Însuşi Dumnezeu, pentru a sublinia ce mare rol are familia, ce demnitate i-a dat Creatorul şi ce misiune deosebită i-a încredinţat. După morala creştină, familia este prima şi cea mai mică celulă a organismului social. Originea ei stă în natura socială a omului şi în voinţa divină exprimată pozitiv la crearea omului (Fac. 1, 27-28). Familia se întemeiază prin căsătorie, adică prin legătura de bună voie şi pentru toată viaţa a unui bărbat şi a unei femei. Însuşirile fiinţiale ale căsătoriei sunt: unitatea, trăinicia, sfinţenia şi egalitatea dintre soţi. Scopul căsătoriei este: înmulţirea neamului omenesc, ajutorul reciproc, înfrânarea trupească şi îndeosebi ,,stabilirea unei stări desăvârşite între soţi, ca să se împlinească reciproc, transmiţând unul altuia calităţile şi darurile care sunt proprii fiecăruia, înnobilându-se reciproc şi lucrând la îndeplinirea menirii morale a fiecăruia” (Hristu Andrutsos). Scopul căsătoriei este îndeosebi ultimul, fiindcă sunt căsătorii şi fără copii şi nu din vina soţilor şi fiindcă ajutorul reciproc poate fi dat şi fără legătura căsătoriei. Oamenii credincioşi înţeleg căsătoria creştină ca un parteneriat pe viaţă între un bărbat şi o femeie botezaţi, în contextul comunităţii bisericeşti. Drept urmare, ea afectează mai mult decât cuplul. Între membrii societăţii cei mai apropiaţi de cuplu se numără rudele, prietenii, colegii şi organizaţii precum comunitatea parohială, comunitatea de la serviciu şi conducerea civilă. Aşa cum cuplul îşi aduce o contribuţie la societatea mai largă, tot aşa şi diferitele elemente ale societăţii mai largi se angajează să ajute cuplul.

Desfăşurarea activităţii:
A. EVOCAREA (5-7 min.)
Dirigintele propune elevilor să analizeze constructiv, folosind elementele gândirii critice cele 7

Adevaruri Biblice:
1. Biblia ne învaţă că şi bărbaţii şi femeile au fost creaţi după chipul/imaginea lui Dumnezeu, au avut o relaţie directă cu Dumnezeu şi au împărtăşit în unire responsabilităţile de a face şi de a educa copii, şi de a stăpâni pământul. (Gen. 1:26-28). 2. Biblia ne învaţă conceptul de egalitate deplină între bărbaţi şi femei în Creare şi Răcumpărare. (Gen. 1:26-28, 2:23, 5:1-2; I Cor. 11:11-12; Gal. 3:13, 28, 5:1). 3. Biblia ne învaţă că femeia şi bărbatul au fost creaţi pentru parteneriat deplin şi egal. Cuvântul "ajutor" (ezer) folosit pentru a descrie femeia în Geneza 2:18 se refera la Dumnezeu în majoritatea cazurilor utilizării acestuia în Vechiul Testament. (ex. I Sam. 7:12; Ps. 121:1-2). Astfel, cuvântul nu implică nicidecum supunerea sau inferioritatea femeii. 4. Biblia ne învaţă că facerea femeii din bărbat demonstrează unitatea şi egalitatea fiinţelor umane (Gen. 2:21-23). În Geneza 2:18, cuvântul "potrivit" (kenegdo) denotă egalitate şi adecvare. 5. Biblia defineşte funcţia de lider ca împuternicirea altora pentru slujire şi nu exersarea autorităţii asupra lor (Mat. 20:25-28, 23:8; Marcu10:42-45; Ioan 13:13-17; Gal. 5:13; 1 Petru 5:2-3). 6. Biblia ne învaţă că soţii şi soţiile sunt împreuna moştenitori ai harului vieţii şi ca sunt legaţi împreună într-o relaţie de supunere şi responsabilitate reciprocă (1 Cor. 7:3-5; Efes. 5:21; 1 Petru 3:1-7; Gen. 21:12). Funcţia soţului în calitate de "cap” (kephale) în aceasta relaţie de supunere reciprocă trebuie înţeleasă ca a iubi cu o dragoste ce da de la sine şi a sluji (Efes. 5:21-33; Col. 3:19; 1 Petru 3:7). 7. Biblia ne învaţă că şi mamele şi taţii trebuie să fie lideri în îngrijirea, instruirea, disciplinarea şi învăţarea copiilor lor (Exod. 20:12; Lev. 19:3; Deut. 6:6-9, 21:18-21, 27:16; Prov. 1:8, 6:20; Efes. 6:1-4; Col 3:20; 2 Tim. 1:5; vezi şi Luca 2:51). Întrebări: 1. Cum este reflectat rolul bărbatului şi a femeii în Biblie? 2. Ce alte interpretări cunoaşteţi? 3. trebuie oare de interpretat critic sursele biblice? După acest exerciţiu, elevilor li se propune să anticipeze obiectivele operaţionale ale activităţii, apoi dirigintele completează şi precizează elementele ce vor fi învăţate şi consolidate.

B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min). Metoda cadranelor urmăreşte realizarea unei lecturi conştiente a unui text şi realizarea unui act de reflecţie personală în legătură cu acesta. După lectura textului participanţii trebuie să – şi noteze într-un cadran: ideile textului, sentimentele pe care le-a trezit lectura; în ce măsură textul are legătură cu propria lor experienţă „învăţătura” pe care au desprins-o din text. Fecioara Maria
In termeni teologici, cinstirea pe care o dăm celei mai sfinte dintre femei se numeşte supravenerare, spre deosebire de cinstirea pe care o dăm celorlalţi sfinţi pe care o numim simplu venerare. Evangheliile canonice nu furnizează prea multe amănunte despre viaţa Fecioarei Maria. Sfânta Fecioară Maria, a fost cea mai sfântă dintre femei şi venerată ca cea dintâi dintre toţi sfinţii. Cinstirea ei a fost inaugurată de însuşi arhanghelul Gavril, care, trimis de Dumnezeu să vestească Fecioarei din Nazaret că ea va naşte pe Mesia a salutat-o cu cuvintele ,,Binecuvântată eşti tu între femei! “ Astfel, a fost recunoscută maternitatea ei dumnezeiască, împreună cu fecioria ei. -,,Cea plină de har , ,,Prea sfânta”, ,, Împărăteasa”. Vechiul Testament vorbeşte deja de prea slăvirea Maicii Domnului. Ea este identificată cu scara dintre cer şi pământ, din visul lui Iacov, prin care Dumnezeu a luat firea noastră umană, pe care îngerii lui Dumnezeu se suie şi se coboară. În tradiţia patristică, Maria este comparată cu Eva, fiind chipul unei noi umanităţi. Aşa cum Eva a luat parte la căderea şi moarte lui Adam, tot aşa şi Maria a participat la întoarcerea chipului celui întinat la chipul cel dintâi. După har „Născătoare de Dumnezeu” , Fecioara Maria este după naştere fiica lui Adam şi numai astfel ea reprezintă umanitatea care aşteaptă mântuirea: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău” .

Completarea cadranului Ideile textului Legătura cu experienţa C. REFLECŢIE (5-7 min):

Sentimentele Mesajul textului

Dirigintele ar putea propune elevilor să continue discuţia cu elevii, începută la etapa de reflecţie, de la lecţia „Familia – locul de afirmare şi auto realizare a bărbatului şi femeii”. A cinsti pe părinţi înseamnă (din perspectiva religioasă):
- Să nu-i supărăm cu ceva şi să ne purtăm faţă de ei cu toată cuviinţa, vorbind despre ei şi cu ei cu mult respect. ,,Ochiul celui ce batjocoreşte pe tatăl său şi nu ia în seamă ascultarea maicii sale, să-l scoată corbii şi să-l mănânce puii vulturilor” (Pilde 30, 17); - Să-i ajutăm la nevoie, mângâindu-i în necazuri şi înseninându-le seara vieţii lor. ,,Frate, sprijină pe tatăl tău la bătrâneţe şi nu-l mâhni în viaţa lui” (Sirah 3, 2); Pildă pentru noi este Însuşi Mântuitorul, Care de pe cruce o încredinţează pe Sfânta Sa Mamă ucenicului preaiubit, Ioan, ca să aibă grijă de ea (In. 19, 26-27). Prin această dispoziţie testamentară a Mântuitorului, s-a inaugurat în creştinism cultul mamei;

Concluzii: Indiferent dacă suntem credincioşi sau nu, aşa ne învaţă morala creştină că trebuie să ne comportăm faţă de părinţii noştri, care ne-au dat ceea ce au avut mai bun, pentru ca noi să fim fericiţi, să ne realizăm în viaţă, să ne întemeiem şi noi o familie. Trebuie să fim alături de ei, să-i facem să se considere utili, după puterile lor, pentru a nu-i lăsa în deznădejde şi singurătate. Cei care sunt indiferenţi faţă de părinţii lor şi le întristează bătrâneţea, vor fi un exemplu negativ pentru copiii lor. Aceşti oameni nu pot răspunde poruncii iubirii faţă de aproapele, dacă ei nu pot fi capabili să răspundă iubirii părinţilor. Astfel, în lumina acestor principii religioase, familia creştină depăşeşte dimensiunea sa exclusiv instituţională, juridică sau socială. D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.): Subiectul activităţii fiind destul de sensibil, ar putea crea situaţii de dezbatere, care foarte atent vor putea fi continuate în grupurile de interese sau familie, în dependenţă de dorinţa elevilor şi realitatea din comunitate. Dirigintele ar putea să propună elevilor să identifice anumite valori care pentru ei au o importanţă majoră în consolidarea relaţiilor şi dezvoltării personalităţii lor. E. SARCINI PENTRU EXTINDERE (2-3 min): Elevii ar putea selecta informaţii din alte izvoare creştine sau ale altor confesiuni religioase, care caracterizează modele şi valori de gen sau vin în contradicţie cu realitatea pe care o trăiesc ei. O sugestie ar putea dată elevilor să analizeze unele interpretări religioase ale statutului femeii:
- "femeile să tacă în adunări [...] dacă doresc să înveţe ceva, să îi întrebe pe bărbaţii lor acasă, căci este ruşinos pentru o femeie să vorbească în adunare" (1Corinteni 14,34-35). - femeile trebuie să se supună soţilor lor (Efeseni 5,22), să accepte autoritatea lor şi să nu poarte podoabe exterioare (1Petru 3,1-3).

Lectură suplimentară: Dirigintele propune elevilor pentru lectură suplimentară să analizeze
a). M. Eliade, Maitreyi (1933) – Maitreyi b). I. Druţă, Casa Mare (1959) – Vasiluţa

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Ioan Slavici, Mara (1906) – Mara, Persida 2. L. Rebreanu, Ion (1920) – Ana, Florica 3. H. Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach (1927) – Elena Drăgănescu, Ada Razu 4. M. Sadoveanu, Baltagul (1930) – Vitoria 5. C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) – Ela 6. G. Ibrăileanu, Adela (1933) – Adela 7. Gib I. Mihăescu, Rusoaica (1933) – Marusea, Niculina 8. M. Eliade, Maitreyi (1933) – Maitreyi 9. Ionel Teodoreanu, Lorelei (1935) – Gabriela Nei, Lucia Novleanu 10. M. Eliade, Domnişoara Cristina (1936) – Cristina 11. C. Petrescu, Patul lui Procust (1937) – Doamna T., Emilia 12. G. Călinescu, Enigma Otiliei (1938) – Otilia 13. M. Preda, Moromeţii (1955) – Polina, Catrina Moromete, Guica 14. Idem, Cel mai iubit dintre pământeni (1980) – Suzy Culala 15. I. Druţă, Frunze de dor (1957) – Ruxanda 16. Idem, Casa Mare (1959) – Vasiluţa 17. Idem, Samariteanca (1988) – maica 18. M. Cărtărescu, De ce iubim femeile (2005) – personajele feminine