T e m a : Afectivitatea Stările afective sunt trăiri care e x p r i m ă gradul de concordanţă sau neconcordanţă dintre o persoană, obiect sau o situaţie

şi tendinţele noastre.

însuşirile •

stărilor

afective

Intensitatea: e forţa trăită, puterea, profunzimea de care dispune la un anumit m o m e n t trăirea. Depinde de stimul şi receptor.

• • •

Tonul afectiv: conotaţia pozitivă sau negativă a unei trăiri. Durata proceselor afective: păstrarea în timp a unei trăiri afective. Mobilitatea: trecerea rapidă de la o fază la alta în interiorul uneia şi aceleiaşi stări afective sau trecerea de la o stare afectivă la alta.

Expresivitatea: manifestarea în exterior a unor trăiri afective prin intermediul unor semne (nonverbale, paraverbale sau verbale).

Clasificarea 1. procesele afective primare:

proceselor

afective sunt slab organizate, sunt

au un caracter spontan,

mai aproape de biologic şi mai puţin elaborate cultural. E x e m p l e : cînd atingi o h a i n ă care p r o v o a c ă senzaţii plăcute, cînd ai mîncat şi te simţi bine. 2. procesele afective complexe: au un grad mai înalt de conştientizare şi

intelectualizare. Din această categorie fac parte emoţiile. Emoţia este o reacţie globală intensă şi de scurtă durată a organismului la o situaţie neaşteptată şi e însoţită de o tonalitate plăcută sau neplăcută. Clasificarea emoţiilor

Karl Izard evidenţiază 10 emoţii fundamentale care nu pot fi dezmembrate în elemente constitutive: • • • • • • • • • interesul plăcerea/bucuria/satisfacţia uimirea tristeţea furia dezgustul dispreţul frica ruşinea

Sentimentele se nasc din emoţii. pasiune pentru jocuri intelectuale. sentimente morale: stimă. sentimente estetice: de ex. pasiuni legate de eu: ex. pasiuni legate de societate. şah. de noroc. . grup: ex. Tipuri • • de pasiuni pasiuni lucide: pentru frumos. sentimentele Eului: inferioritate. Clasificarea sentimentelor 1. Sentimentele sunt trăiri' afective intense. oscilantă şi apoi stabilizată şi generalizată. antrenînd întreaga personalitate. 2. Aici se includ sentimentele şi pasiunile. gelozia 3. avariţia 2. este o emoţie repetată. cu o anumită orientare. Pasiunile sunt sentimente de lungă durată. intensitate.• vina 3. patriotism. sunt relativ stabile şi specific u m a n e . dragoste pentru D u m n e z e u . narcisism (dragoste exagerată pentru sine însuşi). procesele afective superioare: sunt structurate. sentimente ce apar în procesul cunoaşterii. 3. sunt raportate valoric la personalitate. sentimente intelectuale: curiozitate. artă pasiuni oarbe: 1. superioritate. pasiuni legate de altul: ex. respect. 4. grad de stabilitate şi generalitate foarte mare. îndoială. la vederea unui lucru frumos. colecţionarii. de lungă durată .

inclusiv o m u l . Freud considera c ă personalitatea u m a n ă este c o m p u s ă din 3 părţi: Şinele. să creeze bunuri pentru prosperitatea oamenilor.Tema: Sistemul de personalitate Personalitatea Personalitatea reprezintă fenomenul dezvoltării sociale a unui om concret înzestrat cu conştiinţă şi autoconştiinţă. S ă înţeleagă sensul vieţii. • • • Să p o s e d e simţul u m o r u l u i . să elaboreze noi căi de dezvoltare. M a s l o w consideră că personalitatea c o n t e m p o r a n ă trebuie să fie înzestrată cu următoarele calităţi: • • • Să perceapă activ realitatea şi să posede abilităţi de a se orienta în ea. să reacţioneze adecvat la cele întîmplate. cu anumite calităţi şi manifestări de adaptare originală la mediu. dar care pot fi actualizate în conştient. orice organism. să fie responsabilă de acţiunile sale. s ă d e p u n ă efort m a x i m în atingerea scopurilor propuse. alcătuiesc preconştientul. Acea parte a psihicului de care suntem conştienţi Freud a numit-o conştient. să preţuiască viaţa. cunoscut sub denumirea de tehnică psihanalitică. Să dispună de capacităţi creatoare. iar ceea ce este în stratul mai profund al minţii. reprezintă inconştientul. înţelegere cu alţii. Eul şi Supraeul. avînd cea mai mare parte a sa sub apă. ale cărei componente nu ajung la conştiinţă. să utilizeze creativ şi critic opiniile elaborate de alţii. ceea ce conturează identitatea lui specifică. Psihologul american A. • Să se includă activ în m u n c ă . Individ semnifică orice fiinţă vie. • Să fie cinstită. • Să se bazeze în luarea deciziilor pe raţiunea şi experienţa proprie. S ă se perceapă adecvat pe sine şi p e alţii. Să fie la curent cu ceea ce are loc în m e d i u l său de existenţă. . să accepte insuccesul. s ă întreţină relaţii d e prietenie. amintirile şi gîndurile care sunt temporar uitate. în care mintea u m a n ă este reprezentată ca un aisberg. Individualitatea este individul luat în ansamblul trăsăturilor sale distinctive şi originale ce-1 deosebesc de alţi oameni. s ă ţină cont de părerea altora. Freud a elaborat un model al personalităţii. s ă nu ignore opinia cuiva fără argumente. Teorii ale personalităţii Teoria psihanalitică S. să observe daunele provocate de alţi oameni şi să lupte cu ele.

prin faptul că tinde să c o r e s p u n d ă cerinţelor prezentului. nesexual (creaţie artistică. Rogers consideră c ă toate experienţele noastre de viaţă trec prin prisma acestei trebuinţe. ca parte a atribuţiilor sociale. • • raţionalizarea . trebuinţe sexuale etc. sete. individul îşi modelează conduita spre a semăna altei T e o r i a u m a n i s t ă a personalităţii Carls Rogers a elaborat teoria u m a n i s t ă a personalităţii.c o n s t ă în atribuirea unei idei sau senzaţii neplăcute altei persoane. Şinele este se dezvoltă. • refularea — ascunderea unei amintiri atît de bine. sport). în ultima instanţă.se manifestă prin refuzul subiectului de a recunoaşte realitatea unei percepţii traumatizante. • sublimarea . de satisfacere imediată a trebuinţelor biologice (foame.proces prin care pulsiunea este derivată spre un scop nou. Eul d e s e m n e a z ă conştiinţa de sine şi se dezvoltă în confruntare cu şinele şi conştiinţa de l u m e încercînd să satisfacă solicitările sinelui. Supraeul se exteriorizează ca un fel de "părinte interior indicîndu-i individului ce ar trebui sau nu ar trebui" să facă şi conţinînd toate ideile. . formaţiunea reacţionată . îndatoririle şi responsabilităţile individului. Fiind o necesitate atît de importantă.suprimarea atît de puternică a unui lucru. Dintre mecanismele de apărare a Eului fac parte: • proiecţia . numai în baza în întregime egoist manifestîndu-se principiului plăcerii. In opinia lui Rogers. C o n c o m i t e n t . dar ţinînd cont totodată de realitate. încît acesta să se transforme în opusul său. • negaţia realităţii . Eul care acţionează conform principiului realităţii mai trebuie să menţină echilibrul între realitate şi solicitările mereu crescînde ale Supraeului.). adică are necesitatea de autoactualizare.găsirea unei scuze rezonabile spre o a n u m i t ă acţiune. conform căreia omul are cîteva necesităţi de bază. Şinele şi Supraeul se află în inconştient şi preconştient.Şinele pulsiunile este partea personalităţii care şi instinctele. • identificarea persoane. fiinţa u m a n ă se manifestă prin năzuinţa c o n t i n u ă spre creştere şi dezvoltare. Eul elaborează o serie de m e c a n i s m e de apărare care îi permit să se protejeze împotriva presiunilor exercitate de Sine şi de Supraeu. iar Eul le barează calea să treacă în conştient. încît să n u mai poată fi reactualizată deloc. conţinînd toate stimulările lăuntrice.

trebuie să tindă să fie ea însăşi. Este latura dinamico-energetică a personalităţii. Rogers a descoperit că multe persoane au o imagine despre sine diferită de cea reală. Teoria u m a n i s t ă susţine că fiecare om dispune de calităţi pe care se poate sprijini procesul de autorealizare. O altă necesitate fundamentală. deoarece pentru majoritatea indivizilor. e sociabil. optimist. E productiv în cadrul lucrului dinamic şi variat. în orice situaţie. îşi c o m u t e a z ă cu uşurinţă atenţia. există persoane care le oferă o preţuire necondiţionată. Colericul este iritabil şi inegal în toate manifestările sale: fie că acest om este eruptiv. nu se j e n e a z ă nici într-un m e d i u nou. în caz că acest aspect este frecvent reprimat pot apărea probleme de ordin neurotic şi psihotic. apreciere care să se manifeste prin dragoste. E temperamentul bunei dispoziţii.Necesitatea fundamentală a omului este de a-şi dezvolta potenţialul. De regulă. El consideră c ă orice fiinţă u m a n ă are trebuinţa să fie preţuită de alte persoane. conform teoriei lui Rogers. îşi menţine rezistenţa şi echilibrul psihic în orice condiţii. înţelege repede ceea ce e nou. El poate aştepta fără o încordare chinuitoare şi poate să renunţe fără a suferi mult. d u p ă m o d u l cum îşi organizează conduita. în loc de a j u c a un rol. nestăpînit. E x t r e m a mobilitate sangvinică îngreunează fixarea scopurilor. Temperamentul Temperamentul constituie una din însuşirile individual-tipologice prin care oamenii se deosebesc între ei d u p ă cantitatea de energie de care dispun. al adaptabilităţii prompte şi economicoase. între condiţiile de valoare şi imboldul intern de autoactualizare. rapiditatea mişcărilor şi vorbirii. fire deschisă. In colectiv sangvinicul e vesel. comunicativă. adaptabilitate. Sangvinicul se deosebeşte prin ritmicitate. El prezintă ascensiuni şi căderi ale . Carls Rogers consideră că fiecare persoană. situaţiile dificile le suportă fără crize. consolidarea intereselor şi prejudiciază persistenţa în acţiuni şi relaţii. fie deprimat. Cu cît şinele ideal este mai diferit de şinele real. plin de viaţă. cu atît subiectul se simte mai anxios şi mai nefericit. stăpînirea de sine. echilibru. dar sentimente superficiale. dezvoltarea unei personalităţi sănătoase p r e s u p u n e lipsa conflictelor între Eul real şi Eul ideal. cuprins de p a n i c ă şi teamă. Se evidenţiază calmul. D u p ă Rogers. este conceptul de sine. rapid în activitate. afecţiune şi chiar prin simplul respect. emoţii intense. sangvinicul resimte nevoia de variaţie în decor şi activitate. Cea de-a treia necesitate a personalităţii u m a n e este necesitatea preţuirii. Hiperactiv în plan motor. în decursul vieţii.

emotivitate deosebită. flegmaticul ajunge la sentimente extrem de consistente şi durabile. stereotipia. în condiţii de grup manifestă dependenţă. Flegmaticul e solid. comunicativi. neînarmat pentru depăşirea dificultăţilor m a i grele ale vieţii. a se pasiona de ea. renunţă la aspiraţiile lor. Dar. calculîndu-şi-le. E s t e capabil de m u n c i de fmeţe şi acţiuni de m i g a l ă cu preţul epuizării m a i rapide. Colericii sunt oameni neliniştiţi. prietenos melancolicul poate fi destul de comunicativ. uneori agresivitate. Melancolicii sunt necomunicativi. lenea. dar calitativ. Ei sunt gata de a se consacra cu toată ardoarea cauzei. agitaţie. neobişnuit de calmă. e capabil să manifeste perseverenţă şi să învingă greutăţile. Dintre neajunsurile flegmaticului se pot menţiona inerţia şi mobilitatea r e d u s ă . De obicei este puţin comunicabil. Melancolicul este puternic afectat de insuccese. Este c u m p ă t a t în relaţii. pentru el este caracteristică lentoarea în mişcări şi limbaj. Dar într-o atmosferă obişnuită. el d u c e la b u n sfîrşit lucrul început. înclinaţiile spre exagerare periclitează echilibrul emoţional. p r i n educaţie. nerăbdători. Melancolicul vădeşte un t o n u s scăzut. Are dificultăţi în adaptarea socială. Deşi pare indiferent afectiv. . încredere r e d u s ă în forţele proprii. d a c ă li se e p u i z e a z ă puterile. temeritate şi starea de a b a n d o n . P o s e d ă o reactivitate motorie accentuată. e sociabil cu m ă s u r ă . el nu-şi c o n s u m ă forţele în zadar.capacităţii de lucru. De asemenea. dar şi la afecţiuni neadecvate în relaţii ce a c c e n t u e a z ă atît amiciţia cît şi ostilitatea. scade încrederea în posibilităţile proprii şi a b a n d o n e a z ă activitatea. în special într-un colectiv bun. sunt orientaţi spre prezent şi viitor. Dispune de un fel de răbdare naturală şi de aceea. atinge performanţe în perseverenţa voluntară. disponibilităţi energetice r e d u s e . Activitatea are un randament scăzut. manifestă tendinţe de a o p u n e rezistenţă şi de d o m i n a r e în grup. sociabili. decepţie. toleranţa. înclinare spre depresiune în condiţii de solicitări crescute. nepăsarea. sensibilitate. la colerici se o b s e r v ă un caracter ciclic al muncii. Sunt foarte emotivi. oscilaţii între entuziasm. orientat m a i m u l t spre trecut. Este t e m e i n i c în m u n c a de l u n g ă durată. predispuşi la violenţă în caz de furie. mai ales cînd se întîlnesc cu o a m e n i noi. Flegmaticul este o p e r s o a n ă lentă în tot ceea ce face. indiferenţa. poate îndeplini cu succes misiunea încredinţată. Colericii sunt extravertiţi. sunt pregătiţi să depăşească toate dificultăţile ce stau în calea spre atingerea scopului propus. meticulozitate.

Caracterul reprezintă un ansamblu al trăsăturilor specifice de personalitate căpătate care se e x p r i m ă în conduita omului în m o d stabil şi permanent.2 trăsături dominante. indiferenţa. 3. stăpînirea de sine.Caracterul D i n greacă caracter înseamnă " a m p r e n t ă " . trăsături intelectuale: 4. entuziasmul. voioşia. spiritul autocritic. sentimentul demnităţii lenevia. laşitatea. conservatismul. susceptibilitatea. individualismul. spiritul de iniţiativă. neglijenţa. atitudinea corectitudinea. curiozitatea. din atitudini: faţă de societate şi de alţii: empatia. trăsături derivate • profunzimea. spiritul de independenţă. Allport menţionează că la fiecare om se disting 1 . grija pentru calitatea produselor muncii.1 5 trăsături principale şi mii de trăsături secundare pe care adesea însuşi subiectul le neagă. sociabilitatea. sentimentul inferiorităţii. bunăvoinţa. hărnicia. aroganţa. trăsături derivate din emoţii: impulsivitatea. • atitudinea faţă de sine însuşi: modestia. mobilitatea gîndirii. tristeţea. flexibilitatea. trădarea. egoismul. tactul. "pecete". delicateţea. 2. 1. personale. trăsături derivate din voinţă: insistenţa. • atitudinea faţă d e activitate: sîrguinţa. curajul. sensibilitatea. spiritul de iniţiativă. mîndria. 1 0 . fermitatea. răutatea. . Caracterul este un m o d de a fi al persoanei. dezorganizarea. Structura caracterului Marele psiholog american G. îngîmfarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful