Tutunul dăunează, tratează!...

Istoria nicotinei
Pare paradoxal, dar nu s-a fumat tutun decât după anul 1500. În antichitate grecii şi romanii se pare că fumau plante aromate cum ar fi piperul, eucaliptul, menta. Cu toate acestea în mormântul lui Ramses al IIlea s-au descoperit frunze de tutun, fapt care ridică numeroase întrebări. Ştim sigur că civilizaţiile amerindiene, atât din America de Sud, cât şi America de Nord, au fumat, utilizând tutunul în pipe, sau pentru otrăvirea vârfurilor săgeţilor (denumindu-l “petum”). Indigenii îl cultivau în insulele Tobago (Antilele Mici), incaşii şi aztecii îl fumau zilnic sau la marile sărbători religioase.

S-a asezat si pe tot pamantul a incoltit tutunul. . Indienii Huron din America de Nord.semn ca pamantul devenise fertil.Se spune ca odata a fost o foamete mare si ca intreg pamantul era neroditor. Marele Spirit a trimis o fecioara o fecioara fara straie sa faca pamantul din nou roditor si sa salveze oamenii.Ea a atins pamantul cu mana stanga si acolo au rasarit cartofii.Apoi la atins cu mana dreapta si a dat nastere vegetatiei si porumbului .Dupa multe rugaciuni. au un mit despre originea tutunului.

• Tutunul a fost un mesaj sau un blestem. . ce arată că darurile zeilor nu sunt nelipsite de preţ. Oricare ar fi însă adevărul. cert este că tutunul şi inplicit fumatul este dăunător sănăptăţii.Există două interpretări ale acestei legende: • Tutunul a fost un dar pentru minte. aşa cum cartofii şi porumbul au fost pentru stomac.

Europa si America. precum si in alte porturi. iar unii dintre marinari l-au incercat. Echipajul lui Magellan a lasat seminte in porturile din Philippine. le-a placut si au realizat ca le este foarte greu sa renunte la el. Acestia isi facusera rezerve serioase de tutun pentru perioada calatoriei. Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri in Africa. . iar portughezii l-au luat de la polinezieni. In secolul al XVI-lea doi capitani de vas au convins trei amerindieni sa-i insoteasca la Londra. tutunul era extrem de folosit de catre amerindieni la vremea la care sosea Columb. Nemtii au adus tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa).Oricare i-ar fi fost originea.

. si nici o alta substanta nu este un substitut adecvat. el se poate si mesteca sau poate fi transformat in pulbere si inhalat sub forma de “priza”. Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficienta pentru destindere sau placere.Tutunul nu poate fi folosit doar la fumat.

În 1828 nicotina este izolată de către Posselt şi Reinmann. . iar extractul apos de tutun se folosea pentru stropirea pomilor.Plantele de tutun au fost menţionate pentru prima oară de Fernando Hernandez de Toledo. Către mijlocul secolului XVI-lea este aclimatizat în Portugalia. În 1690 agronomul Jean de la Quintinie descoperă proprietăţile insecticide ale tutunului. Jean Nicot de Villemain trimite circa 1500 de frunze de tutun tocate Catherinei de Medici. sinteza sa fiind realizată prima oară de Pictet în 1913. iar ambasadorul Franţei la Lisabona. medicul lui Filip al II. descriind tutunul ca fiind capabil să calmeze migrenele. În 1735 botanistul Linne foloseşte pentru prima oară termenul de nicotină.

una din cauzele principale de creştere a cancerului pulmonar. .Fumatul suprimă senzaţia de foame. la fumătorii cronici 90-98% din nicotina inhalată este reţinută în plămâni şi constituie alături de gudroanele rezultate din ardere.

.

Cercetatorii au folosit astfel un virus ce ataca numai plantele de tutun. . ca apoi sa infecteze plantele de tutun cu gena purtatoare de virus.Levy si o echipa de cercetatori au inceput sa studieze o forma de cancer. distrugandu-l prin adaugarea unei gene de anticorpi din celulele unui pacient bolnav de cancer. numita cancer limfatic cu celula B foliculara. care ataca sistemul imunitar si formeaza anumiti anticorpi ce nu se regasesc in celulele sanatoase ale corpului uman.

cam 70 % din pacientii injectati cu noul tip de vaccin au dezvoltat un raspuns imun si nu au avut efecte secundare. .In urma unui test pe 16 pacienti cu cancer limfatic cu celula B foliculara.

Tutun modificat genetic pentru diabeticii dependenţi de insulină .

. ce i-ar putea ajuta pe pacienţii cu diabet de tip 1. sau pe cei care suferă de alte boli autoimune. dependenţi de insulină.O echipă europeană de oameni de ştiinţă a modificat genetic plante de tutun astfel încât să conţină o proteină ce poate trata diabetul de tip 1. numită “interlukina-10”. Un grup de cercetători finanţaţi de Uniunea Europeană a anunţat joi că a produs plante de tutun căptuşite cu o proteină antiinflamatoare.

pavând drumul pentru metode mai ieftine de fabricare a medicamentelor şi vaccinurilor biotehnologice.Reuşita este catalogată drept un important progres în domeniul ingineriei moleculare. .

în recipiente din oţel inoxidabil. din moment ce plantele sunt cei mai ieftini producători de proteine. Cu toate acestea. medicamentele şi vaccinurile cu anticorpi sunt produse în culturi de celule. crede că astfel de medicamente ar putea să fie recoltate direct de pe câmpuri. Mario Pezzoti. cercetătorul care a condus studiul cu plantele de tutun. de la Universitatea din Verona.Momentan. .

Deşi grupurile de cercetare din întreaga lume au studiat diverse plante pentru acest potenţial. . tutunul este unul dintre marii favoriţi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful