Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar Bucuresti Centrul National de Educatie Continua a Medicilor, Medicilor

Dentisti si Farmacistilor Bucuresti
în colaborare cu

Societatea Romana de Homeopatie

HOMEOPATIE
NOTE DE CURS
- Modulul 1 -

Manual adresat medicilor cursanti înscrisi la Atestatul de Studii Complementare în domeniul Homeopatiei din Romania

Intocmit pe baza notelor de curs ale lectorilor Coordonator Dr Doina Pavlovschi

2009

1

HOMEOPATIE - NOTE DE CURS MODUL 1 Coordonator Dr Doina Pavlovschi DESPRE HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi .............................................................. 4 HOMEOPATIA – DEFINITIE, PRINCIPII - Dr Doina Pavlovschi ................................ 10 MATERIA MEDICA, REPERTORII HOMEOPATICE - Dr Doina Pavlovschi ............ 12 ORGANON - Dr Constantin Sararu ................................................................................. 15 ORGANON - FORTA VITALǍ - Dr Secil Omer........................................................... 22 MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE - Dr Doina Pavlovschi............... 25 CONSULTATIA HOMEOPATICA - Dr Adrian Dumitrescu ........................................ 32 REPERTORIZAREA SIMPTOMELOR, SELECTIA REMEDIULUI, SELECTIA POTENTEI SI MODUL DE ADMINISTRARE A REMEDIULUI HOMEOPATIC - Dr Secil Omer ........................................................................................................................ 40 HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE - Dr Doina Pavlovschi .......................................... 43 CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI SI IMPORTANTA SENZATIEI IN HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi ...................... 52 ACONITUM NAPELLUS - Dr Ioan Dumitrescu ............................................................ 56 DULCAMARA - Dr Ioan Dumitrescu ............................................................................ 58 COCCULUS, TABACUM, PETROLEUM - Dr Doina Pavlovschi ............................... 60 GRUPUL FERRUM - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................................ 65 CONIUM MACULATUM - Dr.Ioana Ionescu ............................................................... 70 LACHESIS MUTA - Dr.Ioana Ionescu ............................................................................ 72 PSORA - Dr Secil Omer .................................................................................................. 75 SULPHUR, SULPHUR IODAT, PSORINUM - Dr Secil Omer .................................... 79 PULSATILLA, PLATINA - Dr Ioan Dumitrescu ........................................................... 92 GRUPUL NATRIUM - Dr Doina Pavlovschi ................................................................. 99 TUBERCULINISMUL - Dr Ileana Rindasu .................................................................. 111 SILICEA, TUBERCULINUM - Dr Ileana Rindasu ....................................................... 116 GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu ................................................................. 123 SICOZA - Dr Silvia Nedelcu ......................................................................................... 126 MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu.......................................................................... 127 THUJA OCCIDENTALIS - Dr Silvia Nedelcu.............................................................. 130 AURUM METALLICUM - Dr Ileana Rindasu.............................................................. 133 GRUPUL ARGENTUM - Dr Doina Pavlovschi ........................................................... 136 LUEZA - Dr. Mariana Galesanu .................................................................................... 144 GRUPUL MERCURIUS - Dr Mariana Galesanu .......................................................... 149 LUESINUM (SYPHILINUM) - Dr Mariana Galesanu .................................................. 153 GRUPUL CALCAREA - Dr. Mariana Galesanu ........................................................... 154 REMEDII INDICATE IN TRAUMATISME - Dr Ileana Rindasu ................................ 165 A DOUA PRESCRIPTIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi ........................... 170 ARSENICUM ALBUM - Dr Doina Pavlovschi ............................................................. 174 PHOSPHORUS - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................... 176 STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi ..................................................................... 179 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................... 181 BROMIUM - Dr Doina Pavlovschi ................................................................................ 183 LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu ..................................................... 186

2

CHINA, CHELIDONIUM - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................... 191 SEPIA, IGNATIA - Dr. Doina Pavlovschi .................................................................... 195 NUX VOMICA - Dr. Adrian Dumitrescu ..................................................................... 200 BRYONIA, RHUS TOXICODENDRON - Dr Secil Omer ........................................... 207 GRUPUL KALI - Dr Dorin Dragos................................................................................ 212

3

DESPRE HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi Istoric Homeopatia este o medicina heterodoxa, o alta modalitate de tratament, bazata pe principiul analogiei, inteleasa ca similitudine, principiu foarte vechi, enuntat pentru prima oara de catre Pythagoras in secolul VI i.e.n. si consemnat de discipolii sai in “Hieros Logos”: “Vei afla, pe cat ii este ingaduit unui muritor, ca natura este in toate punctele asemenea cu sine insasi”. Hippocrate in secolul V i.e.n. a aplicat acest principiu in medicina. El a fost inventatorul “observatiei clinice”, care trebuie sa fie extrem de minutioasa si orientata catre o intelegere sintetica, holistica a omului bolnav. Numai asa, afirma el, se poate pune un diagnostic. Considerand unitatea om-mediu esentiala in terapeutica, Hippocrate a stabilit trei orientari fundamentale in arta medicinii : - legea contrariilor - legea similitudinii - natura vindecatoare Galien in secolul 2-1 i.e.n. renunta la principiul analogiei in terapie. Gandirea sa scolastica si dogmatica domina tot Evul mediu medical, poate in afara Scolii medicale din Salerno, care continua linia hippocratica in practica. ( Scoala medicala din Salerno afirma ca somnul de dupa amiaza trebuie evitat cu strasnicie, deoarece provoaca febra, dureri de cap, inflamatie si indolenta.) Paracelsus ( 1493-1541 ) a dat un suflu nou ideilor lui Hippocrate. Adept al teoriei “semnaturilor”, care consista in a descoperi asemanari intre om si natura, el cauta concordanta intre un organ bolnav si mijlocul de a-l vindeca. A fost un aparator al individualizarii bolii bolnavului si a tratamentului sau : “ trebuie administrat mercurul bolilor care vin din mercur, sare bolilor care vin din sare si sulf bolilor care vin din sulf, adica fiecarei boli un tratament potrivit, asa cum se cuvine.” Tot el este un precursor al dilutiilor si atenuarilor preparatelor medicamentoase. Samuel Hahnemann (1755-1843), la sfarsitul secolului 18 este fondatorul medicinei homeopatice. El a formulat teoria homeopatiei, principiile ei de baza si tehnica de preparare a remediului homeopatic Hahnemann a fost fiul unui pictor de la manufactura de portelan din Meissen. In 1775 se inscrie la cursurile Facultatii de Medicina din Leipzig pe care le urmeaza cativa ani, apoi se stabileste la Viena pe langa profesorul Quarin, care-l recomanda baronului von Bruckenthal si astfel ajunge la Hermannstadt, Sibiul de astazi, ca bibliotecar, pentru o perioada de 1 an si 7-8 luni, probabil intre august 1777 si aprilie 1779, cand se intoarce in Germania, isi sustine examenul de doctor in medicina si incepe sa practice ca medic la Hettstadt, Dessau, Dresda. Se casatoreste in 1783 si are 11 copii. Hahnemann a avut intotdeauna in vedere o cauza interna a bolii si necesitatea tratarii organismului in intregime. In 1789 il regasim la Leipzig. Deceptionat de practica medicala din timpul sau inceteaza de a mai profesa medicina si traieste un timp din traduceri de opere stiintifice din limbile franceza, engleza, italiana. In 1970, traducand Materia medicala a lui Cullen, este izbit de aparenta contradictie dintre actiunea febrifuga a chininei si faptul ca poate provoca o febra asemanatoare cu

4

.. garanteaza viata organismului si este receptiva la actiunea remediului diluat si dinamizat dupa legile homeopatiei. a introdus metoda prin 1830. Rau si Griesselich. Nu ne ramane decat sa experimentam pe organismul uman medicamentele carora vrem sa le cunoastem puterea medicinala. simpla sau complicata ?”. etc. Kent este autor al unui “Repertoriu” si al unei “Materia Medica”. etc. de origine germana. Burnett. intre 1811-1821 “Materia Medica Pura”. Arnica. Tyler si Templeton.care este singura cale prin care boala ne permite sa gasim remediul necesar. Tot Kent este promotorul orientarii terapeutice uniciste in homeopatie.. In Anglia homeopatia a fost introdusa in 1827 de catre Quin si Curie (bunicul lui Pierre Curie).. care a fundat in 1822 “Archiv fur die Homoeopatische Heilkunst”. in Editiile 5 si 6 ale Organonului. trebuie sa-si fixeze atentia pe urmatoarele doua puncte: ... Allen este autor al “Encyclopedia of Materia Medica” in 1874-1879. la varsta de 80 de ani. El publica rezultatele experimentelor sale in 1805 in “Fragmenta de viribus medicamentorum positiz suive in sano corpore humano observatis”.. ambele de mare valoare. iar in 1828 “Bolile cronice”.” Forta vitala este o forta imateriala. Hubbard si R.. care au dus la aparitia lucrarii “ Eseu asupra unui nou principiu pentru a descoperi virtutile curative ale substantelor medicinale” in 1796. si asa au inceput experimentele de remedii. adica a energiei vitale dezechilibrate. la cativa ani dupa moartea primei sotii. Organon. T. In 1835. Clarke. care vrea sincer sa-si perfectioneze arta. Boericke. se recasatoreste.F. Hering (1800-1881). elev al lui Hahnemann.Adevaratul medic. El publica o Materia Medica Homeopatica in 10 volume. Referirea la forta (energia) vitala. Citate din lucrare: “Pentru a intelege efectele medicamentelor. Rummel si Hartmann care au editat in 1833 “Allgemeine Homoeopatische Zeitung” si Scoala specifista cu Muller. Austin. Homeopati cunoscuti au fost Hughes. Discipolii sai au creat scolile homeopatice germana. A verificat pe el insusi. franceza si anglo-saxona.T. Moare in 1843 la 88 ani si este inmormantat la cimitirul Pere Lachaise.. Tot pe atunci se fundeaza si Spitalul de Homeopatie din Londra. Acestia din urma admit legea analogiei si experimentarea patogenezica pe om.aceea pe care o vindeca. par 7: “Este ansamblul simptomelor a carui imagine exterioara este expresia esentei interioare a bolii. In Statele Unite ale Americii C. J. la “Dynamis” apare abia prin 1833. pentru a le adapta bolilor.Care sunt efectele simple produse de fiecare substanta luata individualizat in organismul uman ? . In Germania se distinge Scoala purista cu Stapf. In 1810 publica “Organon”. dar nu recunosc individualizarea bolnavului si simptomele subiective din Materia Medica. 5 . Schmidt sunt alte nume de homeopati renumiti. Ei prescriu “specific” la o boala nosologic definita. care exista si astazi. trebuie lasat cat mai putin hazardului si procedat intotdeauna rational. care ii confera astfel o energie asemanatoare fortei vitale. Samuel Hahnemann este primul care a introdus metoda experimentala la scara umana in practica medicala. cu o tanara pacienta de 35 ani de origine franceza si se muta in Franta la Paris..Ce rezulta din observarea efectelor lor intr-o boala sau alta.. continuate apoi cu Chamomilla.

1884 . relating to the Punjab and Cashmere. . Barbulescu. Sistemul Mattei” . pe langa Farmacia “La vulturul negru”. In Romania volumul a aparut in traducere sub titllul “Treizeci si cinci de ani in Orient” Johann Martin Honigberger. In Romania au fost ilustrii inaintasi : Nicolicescu. . Tara Romaneasca. Anglia. in 2004 la Editura Polirom. Europei si Africii. Parvulescu. India. homeopati minunati a caror amintire a ramas vie pentru toti cei care i-au cunoscut. . Denis Demarque. articole in Romania. ajuns medic de curte al maharajahului Ranjit Singh (Lahore). O personalitate cu totul aparte in istoria homeopatiei romanesti.Dupa 1840 apar practicieni homeopati in orase din Transilvania. Moldova. unii formati la studii in strainatate. Lathoud. a unei sectii de farmacie homeopata. Renard. elev al lui Nicolicescu si profesor al nostru. a avut o viata plina de aventuri si cu multe actiuni de pionerat. Bratu. Timp de 50 ani a strabatut drumurile Asiei. Discoverries.prima tiparitura romaneasca despre homeopatie. Tiberiu Ionescu. farmacist din Brasov. Experiments. Inspector Serviciul Sanitar in Tara Romaneasca. Medicina si tamaduirea poporului. 6 . a fost Johann Martin Honigberger ( 1795-1869 ) – farmacist sas din Brasov.1915 – Infiintarea la Sibiu. dar si mondiale. stabilit si practicand homeopatia la Bucuresti. Apel catre damele din Romania si relatie asupra Baltei Albe “ Bucuresti .1805 – Samuel Hahnemann publica prima editie din “ORGANON” . Cunoaste o mare dezvoltare datorita lui Leon Vannier si Fortier-Bernoville. pentru care nutrim nesfarsita afectiune si consideratie. and a Medical Vocabulary in Four European and Five Eastern Languages by John Martin Honigberger. Austria. Zissu.In Franta homeopatia a fost aplcata de Guidi si Jahr. cronologic: . Botany.A Julien. R. Calcutta volumul “Thirty-Five Years in the East. lui Rouy.1930 – Dr Alexandru Skileru publica in “Romania Medicala” despre homeopatie.1858 – Dr Maier Frizenhausen “O vorba asupra homeopatiei. In 1852 a publicat la Londra. Franta. Polihroniade si ultimul pe care-l numesc. Aurian-Blajeni.1777-1779 – Samuel Hahnemann ( 1755-1843) este in serviciul baronului Samuel von Bruckental ca bibliotecar la Sibiu. practica homeopatia pe care o introduce pentru prima data si in India in calatoriile sale. Homeopatia in Romania. together with an original Materia Medica. &c.La Sibiu sectia de farmacie homeopatica de la “La vulturul negru” se muta la farmacia “La ingerul”si aprovizioneaza si farmacia “La urs” din Bucuresti a farmacistului Victor Iacobi care a fost mentorul farmacistei Cezarina Tuchel.Dr Alexandru Popovici din Bucuresti publica “Electrohomeopatia. Dr Daniel Roth venit de la Munchen si stabilit la Iasi. A introdus pentru prima data in India tratamentul homeopatic al dr Samuel Hahnemann. A publicat multe scrieri. Kollitch. . New York. Dr Doc Gheorghe Bungetzianu. Pharmacy. dar foarte important noua. Adventures. F. Henri Bernard. ci prin farmacistul Riesdorfer. . C.Johann Martin Honigberger (1795-1869).1924 . USA. dispune ca Dr Spech sa nu mai “debiteze” personal medicatia homeopatica. Noailles. Lamasson. Fulga.Carol Davilla. and Historical Sketches. etc In Elvetia remarcabil a fost Nebel. Late Physician to the court of Lahore”. in connection with Medicine. . de exemplu: Dr Eduard Spech venit de la Viena. Iasi. . Nicea.

Gheorghe Bungetzianu.Dr. cu farmacist Victor Iacobi. . autor Prof. autori Dr Maria Chirila si Dr Pavel Chirila.1972-1975 – Dr D.Dr.1964 – In cadrul USSM Bucuresti se infiinteaza. Victor Iacobi. .1946 – Dr Constantin Barbulescu publica “Policrestele homeopatice. sub aceeasi conducere. . Vicepresedinte Dr Victor Sahleanu si Secretar Dr Tiberiu Ionescu. Farm. Materie Medicala Clinica Homeopatica. .Doc. Roger Morrison – Ghid practic de remedii homeopatice – traducere Dr Dorin Dragos si Dr Maria Malai. Farm.Gheorghe Bungetzianu si Dr Gheorghe Jurj.Organon – traducere de Dr Ofelia Lugojan si alta traducere Dr Marius Radu. Tratament Homeopatic indreptar de simptome si semne. nu tratamentul.Gheorghe Bungetzianu si Dr Pavel Chirila. . Au fost scrise si traduse carti de homeopatie de catre membrii SRH. apoi cu farmacist Cezarina Tuchel . S. Cartile d-nei Dr Sorina Soescu : Lac-uri. s-a dezvoltat.1969 – Ministrul Dan Enachescu oficializeaza practica homeopatica in Romania. Homeopatia teorie si practica. Hahnemann . 7 .. printre care volume importante pentru invatamantul si practica homeopatica : Manual de Homeopatie.Doc. autori Prof. . initiatorii ei fiind Dr Nicolae Nicolicescu. .1947 – “SOCIETATEA DE HOMEOPATIE DIN ROMANIA” cu personalitate juridica. Remedii homeopatice din pasari si insecte si traduceri din Margery Blackie : Homeopatia clasica si Pacientul. Gutu face un studiu al eficientei homeopatiei pe motonavele oceanice de cursa lunga.1990 – SOCIETATEA ROMANA DE HOMEOPATIE (SRH ). Dr Tiberiu Ionescu. autori Prof.1948 – Dr Corneliu Aurian Blajeni publica la Paris in “Cahiers d’Homeopathie et de therapeutique comparee” un studiu despre efectele biochimice ale dozelor infinitezimale. Dr Corneliu Aurian Blajeni. . Monografie Sulphur” si “Memoratorul materiei medicale homeopatice” .Doc. Remedii florale Bach. pe langa Societatea de Medicina Generala CERCUL DE HOMEOPATIE cu Presedinte Dr Gheorghe Galea (alopat). Dr Constantin Barbulescu.1984 – Dr Gheorghe Bungetzianu devine Presedintele Sectiei de Homeopatie. . autonoma. Repertoriul Homeopatic.1980-2007 – Ani benefici in care Homeopatia s-a afirmat.1966 – Se infiinteaza Cabinetul metodologic de Homeopatie in cadrul Policlinicii Coltea (Diham) servit de Dr Tiberiu Ionescu.1992 – Dr Ioan Teleianu este ales Presedinte al Societatii Romane de Homeopatie. .1938 – Dr Baruch Weinstock “Homeopatia si medicina” – teza de doctorat la Facultatea de Medicina din Cluj. .1975 – Prima emisiune radiodifuzata dedicata Homeopatiei . cu presedinte Dr Pavel Chirila ia fiinta din Sectia de Homeopatie. . Alexandru Pop. Dr Nicolae Gruia-Ionescu.1956 – Dr Victor Sahleanu face un raport “Unele probleme ale practicii homeopatice in tara noastra”. Repertoriul Kent Plus autor Dr Ioan Teleianu.Dr. autor Dr Corneliu Aurian Blajeni. ia fiinta. concluziile sunt publicate in “Muncitorul sanitar”. Dr Gheorghe Bungetzianu.1967 – Sectia de farmacie homeopatica se muta pe langa Farmacia nr 7 Bucuresti. remedii homeopatice din lapte de animale.1982 – Cercul de Homeopatie condus de Dr Victor Sahleanu devine SECTIE DE HOMEOPATIE in cadrul USSM Bucuresti. .1980 – Centrul de Perfectionarea medicilor si farmacistilor al Ministerului Sanatatii organizeaza Curs de initiere in Homeopatie la Bucuresti.

oligoelementele. prezentari de cazuri. . ci si in mari centre universitare : Cluj. Timisoara.Multe carti de homeopatie traduse de grupul de la Iasi Revista Romana de HOMEOPATIE fondata de Prof. iar acest remediu sa fie lasat sa actioneze fara alte interventii 8 . homeopatia. organe si tesuturi cu secretiile lor interne si externe .Gheorghe Bungetzianu si Dr Gheorghe Jurj in 1998.Legea similitudinii asociata cu dozele infinitezimale. 1908 medici si 130 farmacisti. a ajuns la numarul 30. . sa folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav. Dr Didier Grandgeorge. Nu concepem de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform naturii. Au avut loc intalniri lunare de comunicari stiintifice.Doc.2007 . Invatamantul homeopatic din tara noastra s-a perfectionat.unicisti rigurosi – Kent si elevii sai – cer sa fie cautat remediul similimum pritr-o observatie atenta. Samuel Hahnemann – Organon par. posibila in faza de patologie functionala – enzime. etc Orientari terapeutice homeopatice De-a lungul anilor s-au format trei orientari terapeutice homeopatice: 1. in consecinta este inadmisibil de a o face. . In medicina unica si adevarata.Legea echilibrarii biologice. de reglare a schimburilor electronice si reechilibrare a metabolismelor fizico-chimice din organism. Sibiu. Dr Paresh Vasani din India si altii au tinut Conferinte si Seminarii. Dr Frederik Schroyens din Belgia.Legea identicului. S-a plecat in strainatate la manifestari homeopatice internationale. Dr Simone Fayeton din Franta. oligoelemente. Incepand din 1982 anual s-au tinut Simpozioane sau Congrese. medicamentele alopate. editata trimestrial. Dr Jacques Rey. Au fost invitati homeopati de renume din strainatate : Dr Russell Malcolm din Anglia.remedii de echilibrare biologica pot fi remediile homeopate. realizeaza o sautospecificitate – isopatia . s-au organizat cursuri de Homeopatie nu numai in Bucuresti. ultimul CONGRESUL XXIII la Bucuresti in 2008. Iasi. individualizare – homeopatia . s-au creat relatii trainice cu colegii din alte tari. o ierarhizare si repertorizare a simptomelor. cu specificitatea terenului morbid.Dr.Legea contrariilor cu specificitate farmacodinamica bazata pe mecanisme patogenice – alopatia . Din 1980 pana in 2007 am avut 2038 cursanti.2007 – Societatea Romana de Homeopatie se integreaza in Asociatia Medicala Romana Posibilitati terapeutice medicale . schimburi de experienta intre colegi. unica medicina conforma naturii. organoterapicele. 273 “ Nu exista tratament in care sa fie necesar.” In cadrul acestei scoli se pot diferentia: .unicism = administrarea unui singur remediu odata intr-un caz dat. anul IX nr 2/2007.Dr Doina Pavlovschi este aleasa Presedinte al Societatii Romane de Homeopatie. este interzis sa administrezi bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp. Brasov. de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite.

. Scoala romaneasca de homeopatie are orientare terapeutica unicista.. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S. remedii complementare.terapii adjuvante: organoterapice. Bolnavii sunt ades putin capabili sa se analizeze exact. etc 3. adevarate sinergii medicamentoase. intr-un cadru nosologic considerat. Chirila P. . 2. poate in dilutii crescande. sau prescrierea mai multor remedii care sa acopere tulburarile acuzate de bolnav. daca bolnavul are rabdarea necesara. oligoelemente. . dau relatii contradictorii dela o consultatie la alta. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G.remedii de fond pentru bioteren in dilutie inalta. Bibliografie Aurian-Blajeni C. ajungandu-se la complicate combinatii: . . trec neobservate modalitatile simptomelor. cum recomanda insusi Hahnemann.complexism = administrarea de amestecuri de remedii care pot fi prescrise intr-o afectiune data.remedii pentru drenajul emonctoriilor si a organelor mai deficitare in dilutie joasa .nosode pentru diferite etiologii .pluralism = administrarea mai multor remedii intr-o ordine oarecare. in speranta ca remediul similimum sa fie unul din cele prezente in cocktail si ca celelalte nu vor provoca tulburari noi.unicisti eclectici – cei care dau un singur remediu.– Organon Ed 6 9 . In caz de esec schimba remediul pana cand obtin efectul dorit.remedii simptomatice locale in dilutie mijlocie . Solutia este sau sa se astepte conturarea unui tablou simptomatic precis pentru prescrierea remediului similimum.

vindecarea se poate obtine prin administrarea in doze slabe sau infinitezimale a substantei ale carei simptome toxice experimental la om sanatos sunt asemanatoare simptomelor bolnavului. fara exceptie.simptome patognomonice bolii. Este bine sa fie cunoscute amandoua metodele si folosite una sau alta dupa situatie. Remediul homeopatic actioneaza la nivel energetic reechilibrand energiile perturbate din organism. le stimuleaza pentru a le face mai eficiente. Hahnemann – Organon par. in doze ponderale. agitatie sau prostratie. Beneficiul este al bolnavului. Un bolnav prezinta: . modalitati reactionale particulare manifestate ca agravari si ameliorari. par 22: “Proprietatile terapeutice ale medicamentelor rezida exclusiv in puterea lor de a provoca simptome patologice la omul sanatos si de a le face sa dispara la omul bolnav” S. ansamblul semiologic ce permite diagnosticul nosologic . un ansamblu de simptome = o patogenezie .Dr Doina Pavlovschi Ce este homeopatia ? Homeopatia este o medicina care trateaza conform legii similitudinii si care utilizeaza remedii in doze infinitezimale dinamizate.) nu se exclud. la omul sanatos si sensibil. 24: “Prin urmare nu ramane alt tratament de real folos pentru a aplica medicamentele in boli decat cel bazat pe principiul similitudinii” Metoda terapeutica homeopatica de determinare a remediului necesar consta in a gasi coincidenta celor doua tablouri simptomatice reactionale: cel al patogeneziei experimentale cu cel al bolnavului in boala sa. Hahnemann – Organon. antibiotice. Hahnemann . ochi. Prescriptia homeopatica se face pe indicatii clinice. legate de bioterenul sau. el este o informatie. contra tusei. care tin de modul personal de reactie al subiectului in sanatate si in boala. Homeopatia si alopatia ( metoda obisnuita de tratament prin contrarii : antinevralgice. bolile ale caror simptome se apropie cel mai mult de ale lor”. care realizeaza aspectul unic al suferintei sale – prezenta sau absenta setei.simptome particulare ale reactiei individuale a bolnavului.HOMEOPATIA – DEFINITIE. simptome. S. este holistica ( se adreseaza bolnavului in intregul sau. Remediul homeopatic este acea substanta care este capabila sa creeze la omul sanatos o suferinta ( pathos) asemanatoare ( homeo) Remediul homeopatic actioneaza in acelasi sens cu reactiile organismului agresat. o calitate si nu o cantitate. etc ) si strict individualizata. nu pe segmente. transpiratiei. Principiul similitudinii – “similia similibus curentur”: o substanta care in doza ponderala provoaca tulburari la om sanatos poate in doze infinitezimale vindeca aceleasi tulburari la omul bolnav. cap.Organon. PRINCIPII .bolnavul prezinta un ansamblu de simptome morbide conform bolii si reactivitatii sale . S. Principiul similitudinii “similia similibus curentur” arata paralelismul de actiune intre puterea toxica a unei substante si puterea sa terapeutica: . etc. stomac.orice substanta farmacologic activa provoaca. par 26: “Experienta ne invata ca toate medicamentele vindeca. Principii de baza in homeopatie 1. 10 .

Chirila P. Principiul dinamizarii. rolul dinamizarii ar fi de a le elibera. 273 “ Nu exista tratament in care sa fie necesar. plante. Dilutia devine purtatoare de energie. adica acela care va actiona cel mai mult in acelasi sens cu reactia reflexa de aparare a organismului. minerale. Numai experimentarea pe sine si pe colaboratorii sai i-a permis sa obiectiveze legea similitudinii pentru aflarea remediului cel mai potrivit terapeutic. homeopatia. In medicina unica si adevarata. Este necesara nu numai o individualizare a bolii. acela ale carui simptome patogenezice se apropie de ansamblul de simptome prezent la bolnav. cum se practica in mod curent in alopatie prin punerea diagnosticului nosologic. aduce dimpotriva o intarire a actiunii sale. Principiul administrarii unui remediu unic. a formei pe care o imbraca boala la bolnavul in cauza. ci o individualizare holistica a bolnavului cu tot ce prezinta el mai particular. Samuel Hahnemann – Organon par. departe de a diminua activitatea remediului. Orice substanta pe masura rarefierii ei se insoteste de condensare de forte care eliberate prin dinamizare iradiaza in dilutie. in acelasi timp. Raspunsul organismului difera nu numai la dilutii joase sau inalte. animale. Fiecare forma clinica este. unica medicina conforma naturii. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G. nu de substanta. Dilutia este o modalitate tehnica particulara de utilizare a remediilor. constituit din substante naturale.” Bibliografie Aurian-Blajeni C. Principiul experimentarii pe om sanatos. 4. fizionomia patologica a bolnavului isi gaseste asemanarea in patogenezia remediului.. ci. Principiul infinitezimalitatii. de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite. dela un subiect la altul in functie de bioteren. Principiul individualizarii Homeopatia este o medicina a persoanei. o actiune biofizica. in cadrul aceleeasi dilutii. se insoteste de un numar de secuse puternice. Nu concepem de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform naturii. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S. este contraimaginea individualizata a remediului. 6. care. 3. sa folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav. 5. Hahnemann are meritul de a fi ridicat experimentul clinic la rang de metoda experimentala sistematizata pentru a cunoaste proprietatile curative ale medicamentelor. Forte ( energii) reale sunt incorporate in materie. in consecinta este inadmisibil de a o face.2. este interzis sa administrezi bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp. S. ritmul optim fiind cel al batailor inimii Dinamizarea este o calitate dinamica a remediului. Fiecare dilutie succesiv realizata din remediul homeopatic. astfel incat in dilutii inalte poate fi uimitor de rapida si durabila.– Organon Ed 6 11 . o forma terapeutica.

Nu trebuie sa se gaseasca decat expresia naturala cercetata cu grija si buna credinta. subiectivismul probantului fiind un factor de luat in seama. 4. in patogenezia Conium-ului este inregistrata “expectoratie purulenta” si asa este reprodus mai departe in alte lucrari. Materia Medica provine din patru surse: 1. – Experimentare patogenezica pe om sanatos. dispar cand se administreaza un remediu anumit. care nici acestea nu sunt inatacabile toate.MATERIA MEDICA.” Materia Medica constituie o baza experimentala stiintifica ce poate fi folosita in terapeutica individualizata. Richard Hughes (1836-1902) este de parere ca Materia Medica trebuie sa se bazeze numai pe date experimentale.: un bolnav cu cancer pulmonar in tratament cu Conium prezinta brusc expectoratie purulenta. Ex. 3. semne psihice. altfel zis patogenezia acestor substante.Dr Doina Pavlovschi MATERIA MEDICA Materia Medica clasica este ansamblul studiilor descriptive asupra caracterelor fizicochimice si istoriei naturale a medicamentelor folosite in farmacopee. biotip. relatii medicamentoase. actiunea acestor substante asupra organismului sanatos al omului. toxicomanii. etc 2. Remediilor experimentate provenite din mediul natural. cuprinde. numita astfel de S. semne etiologice. asa numitele nosode. minerale. afirmatie gratuita sau fictiune sa fie exclus cu severitate din aceasta Materia Medica. Maniera in care sunt prezentate remediile difera de la o Materia Medica la alta. li s-au adaugat si substante sintetice si substante biologice provenite de la persoane bolnave. REPERTORII HOMEOPATICE . pe langa simptome autentice remediului se pot ivi si simptome intamplatoare sau iesite din imaginatie sau sugestie. a descris astfel in jur de 100 de substante. nu numai la unul. substante animale. dar din acestea doar vreo 400 bine cunoscute. Hahnemann a practicat-o pe el si pe colaboratorii sai. Astazi exista peste 2000 de remedii experimentate. semne locale pe aparate. Pentru Hughes importante sunt simptomele care se 12 . existand la bolnav. semne generale cu modalitati. ca si cel al probatorului care inscrie datele. Hahnemann – Organon: “ Tot ce este presupunere. profesionale. Simptomele din observatia clinica trebuie cu atentie triate pentru a nu se strecura simptome care apartin bolii si nu remediului. De o valoare deosebita ar fi acele simptome care nu se afla in patogenezii si care. chiar acolo unde uneori este dificil de pus un diagnostic clinic. Experimente se fac in continuare. Bogatia sa in simptome permite o adaptare supla a aspectelor morbide cele mai variate. vegetale. pe langa ddatele de mai sus. – Observatia terapeutica. – Semne necropsice – trecute de Hahnemann in “Bolile cronice” Exista mai multe Materia Medica aparute dela Hahnemann si pana in zilele noastre. In patogenezii simptomele sunt grupate dupa diversele parti ale corpului: actiunea generala. – Toxicologie – date culese din intoxicatii accidentale sau voluntare – intoxicatii medicamentoase. ci la mai multi bolnavi chiar. Care este valoarea stiintifica a Materiei Medica homeopatice ? Ce o caracterizeaza este obiectivitatea si lipsa oricarei interpretari S. Hahnemann. Materia Medica homeopatica.

pentru o buna cunoastere a remediului. organe de simt. In dreptul acestui simptom in repertoriu se gasesc 10 remedii. Care este cel mai bun ? Bolnava mai prezinta crapaturi ale mainilor. In repertorizare urmeaza un alt remediu. in functie de importanta lor – cauzale. Dupa ce am terminat repertorizarea remediul gasit nu trebuie administrat orbeste. Bolnavul nostru este mic. inteligent si cu memorie foarte buna.repeta la mai multi probanti si care sunt caracteristice remediului. In repertorizare conteaza maximum de acoperire al simptomelor. un dictionar de simptome cu modalitatile lor si remediile potrivite. Ierarhizarea si repertorizarea simptomelor vor face subiectul unui alt curs si preocuparea noastra practica pentru mult timp. generale. ar trebui experimentate remediile in dilutii diferite si in conditii diferite de anotimp. Lamasson este de parere ca probantul ar trebui sa fie cat mai lipsit de imaginatie si sa fie probate pe el mai multe remedii. piept. aparat respirator. Aceste simptome caracteristice trebuie urmarite in evolutia lor in timp. aparat urinar. Aceasta operatie se numeste repertorizare. Numarul probantilor. Baryta carbonica este descris cu inteligenta redusa. atunci cautam in repertoriu la rubricile corespunzatoare simptomelor si eliminam remediile care nu se repeta dela o rubrica la alta. Trebuie controlat daca exista similitudine intre remediu si bolnav in totul. spate. Nu se potriveste. care pot sa ne conduca la remediu atunci cand se reintalnesc in practica. somn. fiecare dilutie aproape poate avea patogenezia sa si fiecare coincidenta a unui simptom cu o situatie anume importanta sa. Sa presupunem ca o bolnava se prezinta la consultatie pentru o eruptie umeda in spatele urechii. Pe seama datelor inscrise in Materia Medica se pot trage doar concluzii pozitive.: la repertorizare a iesit Baryta carbonica. transpira la efort fizic si are menstre dureroase cu false membrane. cap. fata. destul de redus. aparat digestiv. slab. memorie slaba. Repertoriul Kent – simptomele sunt grupate pe aparate incepand cu psihismul si terminand cu pielea: minte. temperatura. Numai ca pentru o buna repertorizare trebuie sa asezam simptomele bolnavului intr-o anumita ordine. aparat genital. locale. stare psihica. transpiratie. generalitati. Pe o hartie aranjam pe coloane verticale remediile gasite la fiecare simptom si cu gradul lor de importanta. Remediul similimum trebuie sa acopere simptomele prezente la bolnav. febra. extremitati. in cele mai bune cazuri in jur de 30. Mai mult.. pentru a le putea compara. uscat. si nu simptomele vagi si generale care pot sa apara in orice patogenezie. Aceasta operatie se numeste ierarhizare. Remediile sunt scrise cu caractere diferite de litere dupa gradul de importanta al simptomului in cadrul remediului respectiv. Daca memoria nu ne ajuta sa ne amintim remediul. nu poate da tablouri patogenezice complete si nu se poate sti ce alte simptome ar aparea daca s-ar testa mai multi indivizi. etc. mintale. piele. simptomele comune din toate experimentele apartin bolnavului si nu remediilor si trebuie excluse. nu poate dormi din cauza senzatiei de frig la picioare. De ex. iar aparitia la bolnav de simptome nenotate in patogenezii nu neaga remediul. in general gras. REPERTORII HOMEOPATICE Repertoriul homeopatic este o Materia Medica inversata. 13 .

iar simptomele diferitelor parti din corp legate de menstre sunt la segmentele de corp respective. informationale pe calculator : Radar. De Ex. Simptomele culese dela bolnav trebuie traduse in limbajul repertoriului.. practica homeopata si inteligenta clinica pot fi suficiente. Pentru a putea fi folosit cu usurinta repertoriul trebuie studiat in prealabil. Cara.concomitenta simptomelor – aparitia acelorasi combinatii de simptome in ambele situatii. cu aceleasi caracteristici. Repertoriul homeopatic este o memorie artificiala. tumefactie. Trebuie cunoscut locul fiecarei rubrici – de ex agravarile si ameliorarile ciclului menstrual sunt la Generalitati. etc Bibliografie Aurian-Blajeni C.– Organon Ed 6 14 .tiparite: . Murphy. Barthel. Synthesis Dr Doc Gheorghe Bungetzianu ( in limba romana) . Considerarea bolnavului in intregul sau trebuie avuta in vedere permanent. Repertorii existente: .felul actiunii – febra. Dupa afirmatia lui Hughes pentru alegerea remediului similimum trebuie sa fie identitate intre patogenezia remediului si simptomele bolnavului in urmatorii parametri: .locul actiunii – organul afectat sau mai afectat .: somnolenta postprandiala apare in repertoriu: a dormi – dorinta de – dupa masa. paralizie. Homeopatia Editura Litera Bucuresti 1983 Bungetzianu G.sa zicem Belladonna. etc .clinic sau nosologic – fiecarei boli sau sindrom ii sunt notate remediile pe care practica le-a aratat mai frecvent indicate – Voisin (in limba franceza) . Boericke. parestezie. care corespunde mai bine bolnavului si are sanse mai mari de reusita. O buna cunoastere a Materiei Medica.pe simptome: Kent. Boenninghausen. in descrierea calitatilor si modalitatilor . Chirila P.cauzalitate (etiologie) . dar cand nu sunt repertoriul homeopatic este o unealta necesara. inflamatie. modalitatile menstrei sunt la Organe genitale feminine.virtuale. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S.caracterul senzatiilor – durere.

PARAGRAFUL 4 Medicul este un veritabil ocrotitor al starii de sanatate daca el cunoaste lucrurile care perturba starea de sanatate si induc starea de boala si daca stie cum sa-i fereasca pe oamenii sanatosi de ele. notiunea de miasma. permanent. deviat de la starea de sanatate.obiceiurile . emotionala si mentala . preferintele si aversiunile alimentare . singura sa datorie. Totalitatea acestor semne perceptibile reprezinta boala in intreaga ei manifestare si impreuna ele constituie adevarata ei forma.Dr Constantin Sararu . conform unor principii clare. cea mai putin daunatoare.apetitul.cauzele mentinatoare PARAGRAFUL 6 Observatorul obiectiv.pozitia sociala . cea mai sigura. PARAGRAFUL 2 Idealul cel mai inalt al terapiei este restabilirea sanatatiirapid.pasiunile .modul de viata .somnul . Strategia tratamentului homeopatic PARAGRAFUL 1 Datoria suprema a medicului. principiul administrarii remediului unic. este de a-i face sanatosi pe oamenii bolanavi – sa-i vindece cum se spune. PARAGRAFUL 3 Medicul adevarat trebuie: . conceptul de boala acuta si cronica.viata sexuala .rolul medicului. indepartarea si distrugerea intregii boli pe calea cea mai scurta.varsta . usor de inteles.sa stie daca exista obstacole in calea vindecarii si cum pot fi acestea eliminate. PARAGRAFUL 7 15 .sa cunoasca bolile – ceea ce trebuie vindecat .constitutia fizica.sa cunoasca medicamentele .relatiile de familie . doza si frecventa de adminstrare corecte . Capacitatea medicului de a pune in evidenta tot ceea ce este anormal.interactiunile cu mediul exterior .sa stie sa aleaga remediul. singura cu putinta. bland.preocuparile . fara prejudecati.ORGANON . PARAGRAFUL 5 Cauza excitanta in bolile acute Cauza fundamentala in bolile cornice ANAMNEZA .

este cea care trebuie sa fie principalul si singurul mijloc de alegere a remediului necesar. subtile. sa actioneze sau sa se intretina. Principiul rezonantei sta la baza interactiunii fortei vitale perturbate cu remediul homeopatic ales corect pe baza totalitatii simptomelor. subtil. Trebuie sa ne preocupam exclusiv de simptomele pe care medicamentele le produc la cei sanatosi. Nu avem substanta chimica ci numai energie care actioneaza intr-un mod subtil.fizice . nepalpabil echilibrand forta vitala. Medicul poate vindeca cu adevarat numai actionand asupra fortei vitale perturbate cu medicamente specifice care sa produca efecte dinamice. perturbatori externi actioneaza la nivelul fortei vitale in mod dinamic. Totalitatea simptomelor trebuie sa fie principala preocupare a medicului: .starea de boala in dezechilibru PARAGRAFUL 21 Esenta curativa a medicamentelor homeopatice nu poate fi cunoscuta prin ea insasi. – nota a: Remediul homeopatic actioneaza intr-un mod dinamic asupra fortei vitale. PARAGRAFUL 20 Nu putem sa cunoastem si sa percepem forta vitala decat prin efectele pe care ea le produce asupra organismului uman: .mentale PARAGRAFUL 9 Forta vitala anima organismul uman material.psiho-emotionale .Totalitatea simptomelor.starea de bine in echilibru . Se restabileste astfel in totalitate stare de sanatate. Principiul similaritatii Principiul proving – ului PARAGRAFUL 23 16 . PARAGRAFUL 10 In absenta fortei vitale organismul material nu este capabil sa simta. PARAGRAFUL 16 Agentii malefici. PARAGRAFUL 17 Prin actiunea asupra fortei vitale medicul homeopat actioneaza de fapt asupra cauzei bolii si anume forta vitala perturbata. adica a fortei vitale perturbate. PARAGRAFUL 11 Forta vitala perturbata este cea care produce simptomele care definesc starea de boala. Ea mentine senzatiile si functiile tuturor partilor organismului viu intr-o deplina stare de armonie. imaginea externa care exprima esenta launtrica a bolii. Totalitatea simptomelor care definesc starea de boala vor fi astfel eliminate de o forta vitala reechilibrata. Remediile vindeca numai datorita capacitatii lor de a altera starea de sanatate a organismului viu.

dupa vindecarea bolii mai puternice. perturbat in mod dinamic de boala naturala. principiul vital. daca sunt la fel de puternice sau daca prima este mai puternica decat a doua. ceea ce inseamna ca boala s-a agravat. ales cu acuratete pentru similaritatea simptomelor lui. Principiul remediului unic – constitutional – similimum Remediile similare PARAGRAFUL 36 Cand doua boli disimilare se intalnesc la acelasi pacient. diferita prin natura sa. boala artificiala produsa de un medicament nu trebuie sa fie numai mai puternica pentru a vindeca boala naturala. PARAGRAFUL 38 Daca cea de-a doua boala disimilara este mai puternica decat boala naturala. este luat in stapanire de o boala artificiala similara si ceva mai puternica. PARAGRAFUL 25 Toate medicamentele homeopatice. Remediile similare sau nepotrivite PARAGRAFUL 40 17 . Bolnavii cronici nu fac boli acute sau epidemice PARAGRAFUL 37 Tratamentul alopat obisnuit fiind opus nu va vindeca niciodata o boala naturala ci doar va realiza o supresie. Ea trebuie sa fie cat mai similar posibil cu boala naturala. acestea aparand ulterior cu o intensitate mult mai mare.Medicamentele alopate avand efect simptomatic produc supresia simptomelor. Principiul remediului unic si al provingului PARAGRAFUL 34 Totusi. PARAGRAFUL 26 In organismul viu. ci actioneaza numai asupra organismelor susceptibile. ea o supreseaza temporar si o suspenda pe prima. nelasand nici un simptom nevindecat. Principiul alegerii potentei PARAGRAFUL 29 In vindecarea homeopatica. insa mai puternice. fara exceptie. PARAGRAFUL 27 Puterea curativa a medicamentelor homeopatice se datoreaza faptului ca simptomele lor sunt similarecelor ale bolii. PARAGRAFUL 32 Orice medicament real.vindeca acele boli ale caror simptome seamana cel mai mult cu ale lor. o afectiune dinamica mai slaba este permanent eliminata de una mai puternica. cea de-a doua va fi respinsa. Astfel acesti agenti ai bolilor nu imbolnavesc toata lumea in acelasi timp. Principiul agravarii homeopatice PARAGRAFUL 31 Influentele ostile fizice si psihice existente nu au putere absoluta de imbolnavire. dar foarte asemanatoare in expresie. prin administrarea unui medicament potentat. Apoi. poate in orice moment si in orice circumstante sa afecteze orice persoana vie si sa produca simptome. prima boala mai slaba se va intoarce. adica remediul homeopatic. mai usoara.

dar experienta ne-o dovedeste din plin. PARAGRAFUL 51 Dupa ce si-au atins scopul lor curativ. imperceptibil si adesea foarte rapid de stareaideala de sanatate permanenta. Astfel. ci numai cu unul ce poate produce simptome similare si este ceva mai puternic. un remediu care produce efectul opus – contraria contraries PARAGRAFUL 59 Simptomele definitorii ale unei boli cronice n-au fost niciodata tratate in acest mod paleativ fara sa reapara dupa cateva ore. in aceasta terapie fara egal nu este nevoie sa ataci violent organismul pentru a distruge o boala. care trateaza in conformitate cu metoda clasica paleativa. efectele acestor agenti medicamentosi dispar de la sine si sunt depasite de forta vitala fara sa fie nevoie ca ele sa fie eliminate la randul lor.Suferinta si chinul din boala naturala sunt inlocuite bland. PARAGRAFUL 61 Daca medicii ar fi capabili sa reflecteze asupra rezultatelor triste ale folosirii remediilor contrare ar fi descoperit de mult timp marele adevar ca autentica si durabila arta a vindecarii consta in exact opusul acestei metode antipatice de tratare a simptomelor bolii. Medicul poate dilua. administreaza un remediu pentru fiecare simptom suparator ignorand restul bolii. veche. PARAGARFUL 57 Medicul alopat. PARAGRAFUL 53 Vindecarile autentice si blande sunt exclusiv homeopatice.Se poate intampla ca boala cea noua. PARAGRAFUL 63 18 . oricat de puternic. diminuand doza. Falsa doctrina alopata nu recunoaste acest lucru. singura arta medicala naturala posibila. se intampla foarte des ca prin actiunea secundara a remediilor opuse. diviza si potenta acesti agenti patogeni artificiali aproape la infinit. boala sa fie agravata sau sa apara ceva mult mai grav. PARAGRAFUL 44 Bolile similare nu se suspenda una pe alta si nu pot exista in acelasi organism in acelasi timp. PARAGRAFUL 48 Toate exemplele mentionate ne arata ca nici natura si nici priceperea medicului nu pot distruge si vindeca o tulburare sau o boala cu un agent morbid disimilar. Metoda homeopatica autentica de vindecare este singura corecta. nerecunoscute pana in zilele noastre. adesea manifestandu-se mai grav. disimilara si sa formeze impreuna cu ea o entitate patologica complexa care afecteaza mai multe organe. Principiul supresiei in homeopatie si alopatie PARAGRAFUL 42 Acest lucru se intampla numai in cazul bolilor disimilare. Pe scurt. dupa ce a actionat timp indelungat asupra organismului uman si nu a fost vindecata.Aceasta complicatie pare sa se realizeze in asa fel incat cele doua sau mai multe boli isi impart organismul intre ele ocupand organele si sistemele pentru care au o afinitate caracteristica. sa se uneasca in cele din urma cu boala initiala. in conformitate cu legile eterne si irevocabile ale naturii. Cea de-a doua va initia procesul de vindecare a primeia.

simturi integre. efortul fizic exagerat. Cu cat o boala cronica este mai veche cu atat forta vitala este mai slaba si simptomele pe care le exprima pacientul sunt insidioase si greu de definit. interactiunea cu temperatura exterioara. PARAGRAFUL 81 Transmiterea treptata si dezvoltarea incredibila a acestor trei miasme de-a lungul istoriei omenirii explica nenumaratele forme de boala cronica care au aparut in prezent si care sunt din ce in ce mai greu de tratat. Cauze ale bolilor acute pot fi alimentare (exces sau deficit). PARAGRAFUL 73 Bolile acute apar ca urmare a unei actiuni intense a unei cauze morbide asupra unui organism relativ sanatos.Orice agent care actioneaza asupra organismului viu modifica forta vitala intr-o masura variabila si induce modificari in starea de sanatate care persista mai mult sau mai putin – actiunea primara. stresul. PARAGRAFUL 74 Bolile cronice se definesc ca stari patologice in care forta vitala se epuizeaza treptat ca urmare a actiunii continue si pe perioada mare de timp a agentilor perturbatori exteriori. PARAGRAFUL 75 Deteriorarea sanatatii umane prin aplicarea tratamen-tului alopat daunator este cea mai tragica si cea mai incurabila dintre toate bolile cronice. PARAGRAFUL 78 Adevaratele boli cronice naturale sunt cele care apar dintr-o miasma cronica si se agraveaza continuu daca nu sunt tratate adecvat.Sifilisul . PARAGRAFUL 86 Medicul trebuie sa obtina descrierea amanuntita si completa a fiecarui simptom in parte.Psora . oboseala excesiva si lipsa somnului. traumatisme.Sicoza Ele au aparut ca urmare a supresarii scabiei. Aceasta reactie de aparare este o activitate automata – actiunea secundara. PARAGRAFUL 83 Realizarea unei anamneze se face de catre medicul homeopat cu impartialitate. Forta vitala se straduieste sa-si opuna propria energie impotriva acestei influente. Intr-o boala cronica sunt afectate mai multe sisteme de organe mergandu-se pana la afectarea intregului. Simptomele in bolile acute sunt puternice si bine exprimate deoarece forta vitala este puternica. Se formeaza astfel asa numitul simptom complet. PARAGRAFUL 91 19 . observare atenta si exactitate in inregistrarea tabloului bolii. sifilisului si respectiv condilomatozei. PARAGRAFUL 79 Cele trei miasme fundamentale sunt: . agenti patogeni infectiosi. PARAGRAFUL 89 Doar dupa ce pacientul a terminat de facut intreaga descriere a simptomelor medicul poate sa se foloseasca de intrebari suplimentare pentru a se clarifica. PARAGRAFUL 87 Medicul trebuie sa puna intrebarile astfel incat sa nu induca raspunsul pacientului pentru a nu denatura adevarul sau a nu obtine informatii gresite. supararile si framantarile psiho-emotionale.

Simptomele si senzatiile prezente la un pacient imediat dupa efectuarea unui tratament medicamentos nu ofera o imagine corecta a bolii. Trebuie sa se astepte cateva zile. PARAGRAFUL 94 Medicul trebuie sa analizeze cu atentie aspectele particulare ale activitatii de zi cu zi a pacientului, conditii de locuit, dieta, situatie familiala, etc. El trebuie sa afle astfel daca exista o cauza mentinatoare si sa o elimine pentru a sustine procesul de vindecare. PARAGRAFUL 96 Pacientii pot fi ipohondrii sau foarte sensibili. PARAGRAFUL 97 Exista pacienti inchisi, introvertiti care isi descriu vag simptomele sau le considera neimportante. PARAGRAFUL 98 La nevoie medicul poate sa intrebe si rudele sau apropiatii pacientului pentru informare. PARAGRAFUL 99 Anamneza este mult mai usor de facut in bolile acute si informatiile sunt mult mai clare. PARAGRAFUL 106 Medicul trebuie sa cunoasca intregul tablou patologic al fiecarui remediu pentru a putea spera ca-l va gasi cel mai potrivit pentru fiecare pacient in parte. PARAGRAFUL 108 Nu exista alta metoda de a stabili exact caracteristicile unui remediu decat administrandul in doze moderate la oameni sanatosi. Principiul proving-ului PARAGRAFUL 110 Se pot obtine informatii despre remedii si din toxicologie sau din descrierea unor simptome la pacienti care au ingerat accidental anumite substante toxice. PARAGRAFUL 116 Unele simptome sunt produse frecvent de medica-mente si apar la multe organisme, altele sunt produse mai putin frecvent si doar la putini oameni, iar unele sunt produse doar in foarte putine organisme. PARAGRAFUL 118 Fiecare medicament produce in corpul uman efecte specifice care nu se intalnesc la nici o alta substanta medicinala in exact acelasi mod. Principiul rezonantei Principiul individualizarii PARAGRAFUL 119 Fiecare dintre aceste substante actioneaza intr-un mod propriu, particular si produce modificari in starea de sanatate si in senzatii, astfel incat, este imposibil sa o confunzi una cu cealalta. Numai cine nu cunoaste efectele pure, pozitive ale diferitelor medicamente poate fi atat de naiv sa creada ca poate convinge pe cineva ca unul poate fi folosit in locul altuia si ca actioneaza la fel de bine in aceeasi boala. PARAGRAFUL 120 Se impune ca medicamentele de care depind viata si moartea, sanatatea si boala, sa poata fi deosebite foarte exact unele de altele si pentru aceasta trebuie stabilite influentele lor asupra oamenilor sanatosi prin experimente atente, corecte, pentru a evidential proprietatile si efectele lor autentice.

20

Principiul proving-ului PARAGRAFUL 123 Fiecare dintre aceste medicamente trebuie folosit intr-o forma complet simpla, nerafinata: - Plantele indigene – suc proaspat cu putin alcool - Plantele neindigene – pulbere sau tinctura - Saruri si gume – dizolvate in apa inainte de folosire - Plantele uscate – se face infuzie PARAGRAFUL 124 Pentru a realiza acest lucru, orice substanta medicinala trebuie folosita doar ea insasi, intr-o forma complet pura, fara sa fie amestecata cu nici o alta subtanta straina. PARAGRAFUL 125 In timpul experimentului, dieta trebuie reglementata cu atentie. Trebuie evitate substantele excitante, alcoolul, diferite alimente cu proprietati medicinale. PARAGRAFUL 126 Persoana aleasa pentru experiment trebuie, inainte de toata, sa fie de incredere si constiincioasa. In timpul experimentului trebuie sa evite orice suprasolicitare a trupului si a mintii si orice excese si pasiuni perturbatoare. Trebuie sa fie doritoare sa observe si sa noteze cu cea mai mare atentie, sa fie sanatoasa fizic si inteligenta pentru a putea numi si descrie senzatiile sale cat mai clar posibil. PARAGRAFUL 127 Medicamentele trebuie experimentate pe barbati si pe femei pentru a scoate in evidenta modificarile caracteristice fiecarui sex in parte. PARAGRAFUL 128 In prezent, cea mai buna metoda de a investiga proprietatile medicinale ale substantelor este administrarea pe stomacul gol timp de cateva zile a potentei 30c. PARAGRAFUL 133 Pentru a defini cu precizie un simptom particular este util si chiar necesar ca in momentul aparitiei lui, subiectul sa se plaseze in circumstante variate si sa observe daca el creste, descreste sau dispare. PARAGRAFUL 135 Imaginea de ansamblu a simptomelor bolii pe care un medicament le poate produce devine completa numai dupa multe observatii facute pe multe persoane corespunzatoare de ambele sexe si constitutii variate. PARAGRAFUL 141 Dintre toate proving-urile efectuate cele mai bune vor fi intotdeauna cele pe care medicul sanatos, fara prejudecati, constiincios si sensibil le face pe propria lui persoana, cu toate precautiile si grija pe care le-am mentionat. Astfel de observatii remarcabile asupra lui insusi il conduc la intelegerea propriilor senzatii, a modului de gandire si de simtire (cunoaste-te pe tine insuti…).Mai mult, acest proces il transforma intr-un fin observatory PARAGRAFUL 143 Toate informatiile adunate despre toate remediile experimentate alcatuiesc materia medica. PARAGRAFUL 144 Orice banuiala sau lucru inventat trebuie complet eliminat dintr-o astfel de materia medica. Totul trebuie sa fie doar limbajul pur al naturii, investigat cu atentie si onestitate.

21

ORGANON - FORTA VITALǍ - Dr Secil Omer Fiinţa umanǎ este un sistem integrat acţionând tot timpul prin trei niveluri distincte: mental, emoţional şi fizic, nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emoţional. Din momentul naşterii fiinţa umanǎ trǎieşte într-o continuǎ dinamicǎ cu mediul, care îi afecteazǎ organismul în diferite moduri şi este deci obligat sǎ se adapteze continuu în vederea obţinerii unui echilibru dinamic. Nivelurile mental, emoţional şi fizic nu sunt complet separate între ele, aflându-se într-o permanentǎ interacţiune. Gradul de sǎnǎtate sau de boalǎ al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri. Existǎ o ierarhizare şi în cadrul acestor trei niveluri de bazǎ . Planul mental este vǎzut ca fiind cel mai central, cel mai întai ierarhic pentru cǎ pe acest nivel existǎ funcţiile cruciale exprimǎrii individului. Planul fizic, deşi important, este totuşi listat ca cel mai periferic sau mai puţin semnificativ în aceastǎ ierarhie. În interiorul fiecǎrui plan existǎ o ierarhie a funcţiilor individuale. În cazul unui stimul morbid, mecanismul de apǎrare al organismului creeazǎ cea mai bunǎ apǎrare posibilǎ la un anumit moment încercând întotdeauna sǎ limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Ce înţelegem însǎ prin mecanism de apǎrare al organismului voi încerca sǎ clarific mai departe. Aceastǎ noţiune destul de vagǎ la prima vedere are o expresie bine cunoscutǎ la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar, endocrin şi nervos. Dar existǎ o expresie a mecanismului de apǎrare atât la nivel emoţional, cât şi la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care funcţioneazǎ unitar şi coerent apǎrând organismul în cea mai bunǎ manierǎ posibilǎ şi în orice moment. Funcţia mecanismului de apǎrare este sǎ protejeze regiunile interne cât şi pe cele psihice înalte şi spirituale ale organismului. Acest mecanism de apararare face parte dintr-o structurǎ energeticǎ a organismului, un fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopaţi au denumit-o, în mod arbitrar “forţa vitalǎ”. În paragraful 9 din Organon, Hahneman referindu-se la acestǎ forţǎ vitalǎ, afirmǎ cǎ dinamismul (energia) care animǎ corpul material (sau anatomic) coordoneazǎ toate funcţiile vitale şi pǎrţile organismului şi le menţine într-o admirabilǎ armonie astfel încât mintea sǎ poatǎ acţiona pentru atingerea scopurilor înalte ale existenţei. Corpul omenesc fǎrǎ aceastǎ structurǎ numitǎ forţǎ vitalǎ nu poate avea senzaţii, funcţii şi nu se poate autoconserva. Ea rǎspunde de senzaţii, de realizarea funcţiilor vitale vieţii şi animǎ organismul material atât în starea de sǎnǎtate cât şi în cea de boalǎ (paragraful 10 Organon). Cu alte cuvinte, ea direcţioneazǎ toate aspectele vieţii organismului: se adapteazǎ la influenţele mediului, animǎ viaţa emoţionalǎ a individului, îi conferǎ gânduri şi creativitǎţi şi îl conduce la inspiraţia spiritualǎ (Vithoulkas, Ştiinţa Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceastǎ forţǎ vitalǎ foloseşte expresia “inteligenţǎ formativǎ”, inteligenţǎ care este supusǎ schimbǎrilor, pǎtrunzând în substanţa materialǎ, fǎrǎ a o înlocui, creând ordine în corp, aparţinând domeniului calitǎţii mai degrabǎ decât celui al cantitǎţii, fiind adaptabilǎ şi constructivǎ. Una dintre expresiile frecvent folosite în legǎturǎ cu forţa vitalǎ este aceea de dinamism. Pentru înţelegerea acestui concept va trebui sǎ apelǎm la cunoştinţele de fizicǎ modernǎ, mai ales cele legate de teoria câmpului, teoria cuanticǎ şi teoria relativitǎţilor. Lumea mecanicistǎ clasicǎ a fost bazatǎ pe noţiunea particulelor solide indestructibile care se

22

mişcǎ în vid. Fizica modernǎ a adus o revizuire radicalǎ a acestei imagini. În teoriile câmpului cuantic clasicul contrast între particulele solide şi spaţiul înconjurǎtor este complet depǎşit. Câmpul cuantic este vǎzut ca o entitate fizicǎ fundamentalǎ, un mediu continuu care este prezent peste tot în spaţiu. Particulele sunt mai degrabǎ condensǎri locale ale câmpului, concentrǎri ale energiei, care vin şi pleacǎ, deci nu îşi pierd caracterul lor individual şi se dizolvǎ în câmpul înconjurǎtor. Deci materia este constituitǎ din regiuni de spaţiu în care câmpul este extrem de intens. Ca urmare se schimbǎ complet aspectul realitǎţii. Adicǎ materia şi energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabilǎ. Forţa vitalǎ este o structurǎ a organismului dotatǎ cu inteligenţǎ care animǎ organismul omenesc şi poate fi asimilatǎ cu un câmp analog celui electromagnetic. Materia şi energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. Acest câmp este în interrelaţie cu particulele care se influenţeazǎ unele cu altele prin schimbǎri şi mişcare. Aceste relaţii sunt definibile prin oscilaţii şi relaţii. Din punct de vedere al unui observator extern mişcarea particulelor poate fi descrisǎ ca o undǎ. Viteza de propagare a acestor unde este dependentǎ de tipul de substanţǎ în care se deplaseazǎ. Existǎ 3 parametrii care definesc forma undei: 1. frecvenţa, mǎsuratǎ în cicli/secundǎ 2. lungimea de undǎ 3. amplitudinea în unitǎţi de forţǎ Frecvenţa vibraţiei este descrisǎ ca numǎr de unde sau cicli/ unitatea de timp. Conceptul de frecvenţǎ a vibraţiei este înţeles imediat dacǎ ne gândim la notele muzicale. Amplitudinea este o mǎsurǎ a forţei efective care este conţinutǎ în undǎ. Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât forţa conţinutǎ în undǎ este mai mare. Considerând forţa vitalǎ a organismului uman în termeni de vibraţii electrodinamice, aceasta la rândul ei poate fi caracterizatǎ de o frecvenţǎ vibratorie şi de o anumitǎ amplitudine. Fiind un sistem atât de complex, vibraţia rezultatǎ se modificǎ în timp ca frecvenţǎ şi amplitudine în interrelaţie cu mediul înconjurǎtor. Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeazǎ legilor şi principiilor care se aplicǎ tuturor câmpurilor, cum ar fi principiile rezonanţei, armoniei, reîntǎririi şi interferenţei. Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic, primul eveniment care se produce este o abatere a frecvenţei de vibraţie a planului dinamic. Pânǎ la un anumit prag al forţei stimulului, forţa vitalǎ poate face faţǎ acestor stimuli fǎrǎ modificǎri vizibile. Peste acest prag, care este strict individual, forţa vitalǎ sau planul dinamic prin componenta sa numitǎ mecanism de apǎrare, va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale unuia dintre cele trei niveluri. În paragraful 11 din Organon, Hahneman menţioneazǎ cǎ atunci când o persoanǎ se îmbolnǎveşte, forţa vitalǎ prezentǎ peste tot în corp este în mod fundamental perturbatǎ de influenţa dinamicǎ a unui agent nociv; aceasta duce la apariţia simptomelor dezagreabile cu apariţia unor procese injurioase pe care le numim boli. Pentru a se produce o modificare în frecvenţa de vibraţie a forţei vitale, trebuie ca dinamismul agentului patogen sǎ aibǎ o frecvenţǎ de vibraţie corespunzǎtoare cu a organismului, şi totodatǎ sǎ fie depǎşitǎ o anumitǎ “amplitudine prag”. Interacţiunea cu forţa vitalǎ va duce la o modificare a frecvenţei acesteia ceea ce duce şi la modificarea susceptibilitǎţii organismului, adicǎ aceeaşi forţǎ vitalǎ nu va mai putea interacţiona (ca

23

fie mental. S-a observat în anumite clinici de psihiatrie cǎ bolnavii care fǎceau boli acute (gripe. fie este prea sǎnǎtoasǎ cu o frecvenţǎ a vibraţiei superioarǎ. iniţial agravarea. având o frecvenţǎ a vibraţiei corespunzǎtoare unor nivele mai profunde de rezonanţǎ.vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dupǎ supresia timp de ani a scurgerilor vaginale). Principiul rezonanţei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de bazǎ (vibratoriu) la un anumit moment. Dacǎ prin metode supresive (ce nu cresc frecvenţa de vibraţie a organismului) forţei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic). fie emoţional. va duce implicit la întǎrirea ei ca modificare a frecvenţei ei vibratorii. sau pacienţii cu psihoze nu fac gripǎ decât foarte rar. pneumonii) aveau o luciditate mentalǎ foarte bunǎ care dispǎrea imediat ce se vindeca boala acutǎ. fie mental (tulburuǎri de memorie. o depresie. Cooperarea se face în homeopatie prin înţelegerea totalitǎţii simptomelor şi administrarea unei substanţe sau remediu care produce la un organism sǎnǎtos aceleaşi simptome. Totalitatea acestor simptome reprezintǎ cea mai bunǎ soluţie pentru organism pe care forţa vitalǎ le-a putut manifesta în direcţia echilibrǎrii agresiunii. vor fi împinse manifestǎrile cǎtre un nivel mai . stare de anxietate). cu cât o persoanǎ este mai psihoticǎ cu atât este mai puţin posibil sǎ facǎ o boalǎ acutǎ. Ca urmare infectarea cu un anumit virus fereşte de infectarea cu virusuri similare. Ca urmare cooperearea cu forţa vitalǎ. fie emoţional (o fobie. cu creşterea ulterioarǎ a frecvenţei de vibraţie şi dispariţia simptomelor şi implicit a bolii. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvatǎ. De exemplu. Un şoc sau stimul poate acţiona fie fizic. cu încercarea ei de echilibrare. Medicul homeopat va deduce nivelul forţei de vibraţie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezintǎ pacientul. o epidemie de gripǎ sau o suprasolicitare mentalǎ. concentrare). Deci o persoanǎ de pe un anumit nivel nu va face o anumitǎ boalǎ fie pentru cǎ este prea bolnavǎ. Un efect similar de coborâre a frecvenţei vibratorii îl poate avea o intervenţie terapeuticǎ supresivǎ. Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecvenţei actuale de vibraţie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale. adicǎ la nivelul pielii sau mucoaselor. cu condiţia ca organismul sǎ fie susceptibil la frecvenţa vibratorie a stimulului. pacienţii cu SIDA sunt imuni la infecţii gonococice. Este ca o cetate asediatǎ care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic nivel de apǎrare. va prefera în mǎsura în care este posibil (depinzând şi de susceptibilitatea înnǎscutǎ) sǎ manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic. Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face stǎri patologice corespunzǎtoare unui alt nivel energetic. 24 . Forţa vitalǎ care are însǎ calitatea de inteligenţǎ va prefera sǎ producǎ simptome pe un nivel cât mai periferic al organismului. Însǎ poate duce prin modificarea frecvenţei vibratorii a forţei vitale la posibila suprainfectare cu fungi care au frecvenţe vibratorii mai joase. (antibioterapie). Asemenea influenţe benefice pot sǎ aparǎ virtual în orice tip de terapie dar în majoritatea cazurilor se produc accidental pentru cǎ nu sunt respectate principiile prin care frecvenţa de rezonanţǎ a agentului terapeutic sǎ se potriveascǎ cu cea a bolii. fie fizic (un organ mai important . Deci. Stimulul poate fi un şoc emoţional. Dacǎ stimulul este suficient de puternic forţa vitalǎ va duce la apariţia simptomelor ca mecanism de echilibrare. adicǎ are aceeaşi frecvenţǎ vibratorie.nivel energetic vibratoriu) cu agenţi patogeni care au aceeaşi frecvenţǎ vibratorie cu cea a primului stimul.

c. homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui.er. petr.phos.. sep. brom...... lept. lil. Gels. kali br. led. Rhod. Calda : Aloe (umeda).fl.m. In timpul furtunii : natr.. Dulc.(umed). CONCOMITENTE ..(frig umed). agravari si ameliorari. Natr. Rhod.. Luna in crestere : arn. sep. AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod.s. natr.. Caust. phyt.Dr Doina Pavlovschi Modalitatile sunt calitati ale simptomelor.. Calc. de ritm..(umiditate). mang. Lach. functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul..r... croc.. croc. ran. Rhus tox.. agar... Natr. con.. Cham. puls.(umed) Zapada : Calc. sars. Psor... Lach....(umiditate). ambianta. formica r.natr.(furtuna). colch.c. coff.cr.(umiditate). ammon... Rhus tox.. kali bi. Calc. puls.cr..t. Rhod... calc....phos...t. Mag.. fizice... Natr. crot. Sulph. Natr..sil..c. hep. form. sil.MODALITATI..s. ip..(umeda).. Calc.b.phos. mez. Sep.t. thuya Lumina lunii : Antim. sulph... Luna noua : alum.. sep.ph. melilot....Carbo v..... Ant. merc. caracteristica individuala. Dulc. Sil.s kali c. Frig : Acon. Phos.. Ran........ Modalitatile reprezinta circumstantele psihice.. 25 . nux v. aporturi alimentare. lach. Lach... Rece : Acon.(umed).c. Natr. mang.. alum. sec.. Iod. ruta.(umed). bell. Vreme Schimbare : Bry...ph. (uscat).. phos..... sulph... Natr.c. nux v.. lues. Rhus tox..c... sil. puls. Nux m.. Caust. gels.(umed). clem. Nux v. psor. natr. calc.. Nux v. Rhod. Aran..(umiditate). ant.. Rumex.s..c. Sil. Ars.s. Dulc.c. (cald dupa frig)....c. Apis. m. care confera unui simptom. Puls.sulph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant. sulph Luna in descrestere : dulc. Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei..... colch. alum. Luna plina : Calc...Th. pozitie.c. Dulc. aplicatii locale. Rhod.. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon..(umed). (ploaie). All. magn..m. Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat. sep. bell. Hep s.. thuya Uscaciune : alum... gnaph.(uscat)...mur. hydroph.c. calc.. sil. Rhus tox. (umiditate). carb. calc. Phos. (caderea zapezii). Puls.. natr.. Spig. sec...... Merc.ph. carbo veg. Rhod. bov. Apropierea furtunii : agar.fl.c. Calc.. miscare. Nux m. urt. Iod. Anotimp Primavara : ant.(umiditate). Camph... ALTERNANTE.(umed). lues. Kali c... Aur..c..mang. nitri ac. bar. iod. (cald umed).. caps.Gels. Magn... banal prin el insusi. dros. Nux m.u..sat. bar. Psor.. Glon.(umed).. bry. Lues.(uscat)... spongia Temperatura Cald : ant..b. Merc... Hep..

ham.. phos. merc.. sep. natr.... phos. carbo v. oxl..c.. Natr.... Stram. Dulciuri : Arg. arn... glon. merc. Intuneric : ars. sab.. carb. Puls.. sang. Phos. Psor. Toamna : China...i. cycl.. Ther. Gels. Bell... ther. kali ph.s. sil. Anac. puls.. bry.t.. tub. thuya Gandind la raul sau : bar. hyosc. Thuya Vin : Ant. Cartofi : Alum. Phos. hydroph. Efort mintal : Agar..n. Gels. gels.. cycl... Opium.m. Furie : Bry. sulph.. coff. Ver.m.... Ign.. Emotie : acon. Col. ign.c. ox.. Cic.t.. bell..n. Conditii psihologice Necaz : Ign...s... canth.. China... med... kali bi. carbo v. Puls. Ign. Fluoric ac..... Ign..c. Apa : cant. gels.m.b. lues.. Strada : chenop. Ign... Ign....c. Contact : acon. Bauturi calde : bry... Hydroph.. Lach. spig. Nitri ac. Lach. Coloc. Tar. Staph. china. dulc. dig.m. hell.. magn.c.m.... Obiecte stralucitoare : bell. Stram.. arn. sab.. Alimente : Ars. Hep. Consolare : hell. Oua : ferr. Sel.alb Grasimi : Carbo v. Muzica : Graph. Natr. Conditii senzoriale Miros . Puls.. Tutun : bell.... ver.n.c.ac.. Colch.. Stram. Lyc.ac.... Bry.. calc. Bere : Kali bi.n....ac... Nux v.. Tact : Soc : Bell...... lyc... cham..m. tarax.. lyc. cocc. kali c. Nux v... Puls.t. ant.. Staph..a. caust.v. ipeca. Frica : Acon. Nux v.phos.ac. ipeca. nux v. calc... puls.. lil. Nux v.m... Flori : graph. Spig. canth...i. Fructe : Ars.. brom. sulph... ver. spig. gels. thuya 26 .. Lyc.. spongia Bauturi acide : Ant. cycl...c. Staph. Nux v. Presiune : apis.. phos. Sel.. Ran.. Ox... Natr. Mirosuri violente : Bell.......s. Puls.. sel. sep. Hep. Lach.. Nux v. Euph. Auz : Zgomot : asar.... Lyc. Helon. Stram.c. sabad.. Cham. Patiserii : Carbo v... kali c.. Nux v. Cocc.. Varza : Bry.. sil.. fluoric ac... lyc.. Kali bi. Cafea : cann... Zincum Conditii orare Dimineata : ammon. phos. hydroph. ars. Puls.. Bauturi reci : Ars.... stan. lyc... kali bi. Cham...t. Nux v.. Sep.. Sulph... puls. Sulph. lach.. croton t. arg. cann. Veratr. Sab. natr.. Calc..ac.. Coff.. China. Calc.c..ac. Lapte : Aethusa. bry. bor...alb. sep. kali m. Rhus tox.....c. canth.... sulph.. hep. ant.or. lyc. Singuratatea : Ign.c.. merc. Dupa amiaza : bell. Petr. natr. Nux v.... Legume : bry. Nux v. spig.. Calc. Ceai : Ab. colch. Petr. apis.. Ther. kali m. lil. Condimente : Nux v. op. Natr. Iarna : aur.. nux v.. arg... hyosc. Nux v..ac.... fluoric ac. nux v... kali bi... lach... Vaz : Lumina : Bell...Vara : cina.. glon.a. Alimente si bauturi Unt : carbo v...... china. cupr.. Alcool : Ars.h..

. Ferr..t.. Ora 17-21 : hell. coff. Ora 4-6 : Ferrum m. Aplecandu-se : ammon.. Kreos. spig... rhus tox... op. pod. calc.c. Ora 8 : eup.. Glon.. coloc. naja. kreos.c... Culcat pe partea dureroasa : acon.p. Noaptea : acon.s. lil. samb. rum.. naja. cedr.... zinc.. dulc.. Ars. merc. Ora 3 : ammon. cean... sep.c..m.. Lyc... Sulphur. Ars. puls.. gnaph. nux v.... natr... rhus tox. cycl.. Petr. Coborand : Borax. 27 .c. magn..m. magn.m.... spongia Ora 1-3 : Ars. eup. Rhus tox.s. Kali phos.. Sulphur In miscare : Aesc.. borax.. phys. Cham. lues.. cycl.... hydroph. sep. dig. Bry. phos. Magn.. phyt. colch. lyc..ph. Generalitati Inghitind : bell. gels.. kalmia. Lach. tab... phyt. hyosc. glon. cham.. puls. stan. spongia. sulph. sil. ferr.. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil. Aloe.t.c. Kreos. kali c. colch....m Ora 11 : Ign...ac. sil. puls.c. rum... ferr. dulc.. Lues.. Culcat : Ars.. sel. Ora 5 : Aloe. cactus. Sab. hep. Ora 2-4 : Kali c. sulph. mez. ran.ph. Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum. plumb. Aur.. natr.. Ora 10 : Natr.. dig. stannum Ridicandu-se : Aconitum. sulph. rhod.. Sulph. Culcat pe partea stanga : bar. plat. sep. naja. puls.... nux.. Spig..b. hep. tub. sep. Bry.fl..... apoc. con... Band : canth.m..m... mang. calc. calc.. Intorcandu-se in pat : con. Led..... Nux v.Seara : acon.. plat.. Card... Dupa somn : apis.. rhus tox..ph. China. samb....t. Lyc.. Kali c. Sep....ac. Ars. Sulph. Nux v. chel...n. Urcand scarile : cact.. Cocc... Lil. China. calc......m.c.. calad....m.... berb... colch.. kali c.. Culcat cu capul jos : Ars. Culcat pe partea dreapta : arg.m.. Phos. Mergand cu masina : arg. Pod. phos. zinc..c.. cocc. Spig. glon. nitri ac.. cycl. con. Ora 7 : pod. Ora 6 : rhus tox..... Merc.. Sulph. Phos... Cocc. Act sexual : Agar. Rhus tox. sang. alum. hyosc. ferr.. Baie rece : Ant. tar... Puls.. iod.. Merc. rum. Puls. diosc. thuya In repaos : arn... Ars. sel.. glon..h. hell. Ortostatism : aesc. grin. Phos..phos.. coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot. stan. Bell...s. merc. cham. caust. nitri ac... hyosc.. phos.. hep... diosc. La dentitie : Aeth....s.. berb.. Bell. plumb. bapt....... lach. Ora 4 : Thuya. bry. Moschus... lach. merc.. berb... coff..

.tox.c. bell. Zincum Dupa : Bor.. calc.. Spig. bell. sep.ac.. Dela stanga la dreapta : Lach. Nux v.d..c..ph.... crotal... natr.. sep..s.m. Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis.. sab..v. Tar.c. Psor.. nux v. cham. Iris v.fl. mag.. Sang. cocc.ph. In timpul : Act. con.. Asterias. arg.r. Led... Kali c. Puls.. Graph. ferr.. lob... mang. bry. lil.. ver.. Ars. kali c. nux v. ars.. Pall. op. bor.. Psor. gels.r. sang. Rhus tox. Nux v.... Transpiratie : Bell.. lyc.t. amm. sel. cedr. chel. form. Magn.. cocc... ver Frig : all.protoiod. mag.q. Natr. natr. naja. spongia Uscaciune : amm. plumb.... Thuya Varsaturi : aethusa.ac. Camphora..... La 2 zile : alum..... aloe..d. ant. Tutun : ascl. Chel...t.s.. Anual : ars. Lach. Lach. glon. pic.. rhus.. phos.. form.. Ign... for. bell. cic. AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom.p.. Graph.. Nux v. lil.. Sec. stan. natr.. Sulph.... carb.. ant... ther..a. Plumb. nitri ac. stroph.. Calc..... Puls. ver... La 3 saptamani : Magnesia carb..... op. ammon.ph. Periodicitate La aceeasi ora : aran. Ars. Menstra : Inainte : con.... Berb. Sulph.. apoc.. Caust... lac c. vib. Dulc. Cean.a. med.... Phyt.. coff..s. Merc.a. China.. podo.c. phyt... con. Narcotice : cham.c. phos..... Nux m.s..Spalandu-se : ammon.. cham..... Caust. bor... tril.. La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria.c.cr. ign.. Lyc.c. sulph.h. calc. vib. sil.. calc.. Apis. Collins.. sulphur Temperatura Cald : act.r. ox.h.. cham.. Mag. Pod... merc. natr.. Phyt..n..n. Merc.. stram. Ant. plat. biiod. phos. tarent. Mang. thuya Vorbind : Arg. Lyc... china. brom.. Dulc.h. Mag. rum. aran. natr. Nux v.ac. kreos... col.. 28 ... Sil. calc.. natr. bor.. China. Lach. Hyosc. Tact : La frictie : canth..cr.s. cedr. Rhus tox....n......c... col. Sulphur Dupa ce mananca : aloe.c.. Hep.. Dela dreapta la stanga : Lyc.. stan... Nux v.. Kali c. Kreos..ph.. Ars.. Presiune : Arg. Bry. Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent. caust. sep.t.. equis.s.. lept. ver.n.. Merc.. Thuya...... par.c....... Hep. cocc. lyc.c.s...rac. Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar.ph.r. nux v... staph. ip.. ascl... Vaccinare : Silcea.. Iod.ph. Stanga : arg.. dulc. hep... Cedron Zilnic : Natr m....

colch. Lyc. Gnaph.c. Sang... rheum.... Rhus tox..c.....ac. Puls.. dig.. arn. cocc... lyc.or.. chion. coff. Sepia.c. Thuya In miscare : abrot.. ferr.m. gels. nux v.m.. Glon. sab.. Glon.ph. natr..m.... ign. Chim.. ruta.m...c. Lach.p...c.. Ptel... Diosc. ant... sanguinaria Calde : alumina...ph.ph. dulc.... Phos. thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell. Colch. Alimente si bauturi Acide : ptelea. Bry. Kali c.. Culcat pe burta : amm.. Stram.. Pod. mag. calc. calc.b. samb. Distractie : calc. kali br.cr.. rhod. magn...s.. kali c. anac... Tab.. Puls. ran.t..ac... In masina : brom. fluo. euphr.. Culcat pe partea stanga : lil. bry.. Lycopodium. Luesinum Dimineata : collinsonia Seara : anac. Conditii psihologice Consolare : hell.. merc. sepia Aplicatii reci : Apis... con.. In repaos : acon.m. moschus. bov. graph. Aplicatii calde : Ars.ph... Sulph. Puls. Phos.. Kali c. Apis... lept. lil. Ledum. Gels.. all. Helonias.. fluoric ac... phos.c. Col... clem.. Culcat : acon.t... sang...Bry..b.. Mag. Ignatia.. equis. hyosc.Vaz : Lumina : stram.. card. mur.. card. canth. Oxalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism. Magn... Med. sep...... Rhus tox...c. Natr. lob. Schimbarea pozitiei : Ars. Bry. Pall.a.. samb. bism.. Pozitie si miscare Asezat : ant.. rum.sars... Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis. Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon.... iod. phos.. ran.. sulph. cycl... dros.. sang. gels. natr.t. Natr..fl... bor. natr. Ortostatism : ars... Intuneric : Bell. calc. Indoit : china.m. Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars.. sabadilla Reci : Bryonia. diosc. ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant.c. calc... Nux v. Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep.. bar... spig. Aplecat inainte : ascl.. Lyc.. colch... cact..or. bell.. Phos. iris v.. tar. Spigelia Conditii orare Ziua : apis... Puls.. merc. Mang.. plat.. Zincum 29 .ac. Culcat pe partea dureroasa : amm. rhus tox. carbo v.h. Col. natr.. stan. Causticum.c. Cham. ver.m.. Kali c. lith. nux v.c..t...fl. Ferr. con... Trill.

caps. care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic. Ign.. spongia... un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor.ac. hep. proeminente. Chel.r.a. kali c.... kali phos.. cham. care nu sunt alese aleatoriu..simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare. lith. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie.. Herpes si diaree : Rhus tox.. Carbo v. Phos. Sunt simptomele particulare.s. primele legate direct de acuze. alum. Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham..c.. Arg. Zincum Transpiratie : acon.rac.. Naja. pentru ele trebuie gasit remediul similimum”.Eructatie : ant. Lil. Anac.. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act.or. ciudate despre care Hahnemann spusese : “aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz...t. Evantai : arg. In timpul menstrei : Lachesis.. printre care “Therapeutic Pocket Book” . care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor.c. natr. care exista sau se petrec impreuna.. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum. calc. uran... oxal.... Carbo v. rhus tox. Totalitatea se refera la tabloul 30 .. cic. natr. Hyosc. Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bichromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie. Graph.n. Croc..d. Astm si guta : Lycopodium.. bry.m..n..v. senzatie si modalitati.. Psor..cub. ver.. Rhus tox.. Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb. Mancand : act... Mictiune abundenta : Gels. ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente. Petr.. Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum..n. sep. sunt baza prescriptiei homeopatice. Iod. Ign. ALTERNANTE MORBIDE Astm si eruptii : Caladium. lachesis Fumand : aran. Dupa B.t. Tar.

transpiratie in partea superioara a corpului. Phos. medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii”.. Merc. Kali c. BIBLIOGRAFIE Allen T. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga. emotie. vreme umeda. remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma.. in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor. Nux v. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante.. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere. pot lua forma celorlalte trei elemente. Caust. vorbit. noaptea si ameliorat de frictie locala. Calc.. Sep. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. Bry. emotie. simptomele concomitente avand mare rol in decizie.La acestea B. 31 . obraji. Este agravat de atingere. Boenninghausen’s Therapeutic Book. Rhus tox. Hahnemann : “de acum. bufeu de caldura la cap. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J. totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B.China..F. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed..... un spasm cam la 5 minute interval.. adauga simptomele concomitente. cel care vindeca. Deseori ele par irationale in cazul respectiv. De atunci au aparut crizele care s-au indesit in timp. Sil.. de altfel. Sulphur. au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang. Puls.. Pacientul a primit Sulphur 1M.. odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica. insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. care. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars. Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom.. Nitri ac. maxilar superior. Introduction by Roberts H. CAZ : barbat care sufera de un tic dureros.c. B. noaptea.& Wilson A. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum. adica factorul de diferentiere. Spig. > la frictie locala Concomitente : foame apriga.. secretie otica. Staph. vorbit. vreme umeda.simptomatic manifest in prezent.

Uneori.F. In acest fel.CONSULTATIA HOMEOPATICA .Dr. Homeopatul trebuie să aiba o minte “fără prejudecăţi”. 90% din succes este dat de anamneză. Anamneza se studiaza sub 2 aspecte: Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta A. Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Niciodată nu sunt 2 cazuri identice. Un interior plăcut al cabinetului (un decor armonios. anxios. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. Indiferent de ce natură ar fi aceste probleme. nu prin anamneză. estetic) poate avea acelaşi efect. meticulos şi cu unghii îngrijite (Na-Mur. Nat-m . Despre sala de aşteptare şi interiorul cabinetului O sală de aşteptare prietenoasă poate linişti pacientul. Despre pacient . B. . Calităţile medicului homeopat: . în acest mod oferindu-ne informaţia necesară pentru o bună prescripţie.Observarea pacientului începe din sala de aşteptare şi se continuă în timpul anamnezei. . “chiar astăzi dacă se poate”). mână moale – lipsă încredere în sine. . 32 .poziţia faţă de birou dacă stă aproape de birou (Phos. nerăbdător – Nux-v). . se lasă umilit.“Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica” .intro-extrovertit. Ars).dacă e în şorţ şi miroase (Sulphur) . Motto: . . medicul homeopat urmăreşte să stabilească diferenţele dintre pacientul respectiv si toţi ceilalţi pacienţi care au acelaşi dg.1.cei care au citit multă homeopatie pot să nu-ţi spună ce e mai important. . puteţi învăţa ceva din modul în care acesta stabileşte programarea (de ex. Empatie – capacitatea de a ne pune în pielea pacientului şi de “înţelegere a problemelor pacientului”. .Dr Adrian Dumitrescu anamneza homeopată şi importanţa ei în alegerea remediului corect. ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume.felul în care se prezintă: ezitant. Diferenta dintre consultatia alopatica si cea homeopatica Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boală. Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) . . atitudinea medicului trebuie sa-l încurajeze pe pacient să vorbescă liber. . Schmidt De asemenea. voce joasă.te roagă să iei pe altul mai grav înainte – Staph – se simte mai prejos. sau să conteste remediul primit.dacă e curat îmbrăcat. anumiţi pacienţi vor o programare urgentă. de boală. imp. P.S.2. C.reacţia la întârziere (iritabil. sunt simptomele luate prin observaţie. Lyc) dacă stă departe: Kalium Carbonicum.

Unde? = localizare: stg-dr. C. Caust).cuprinde mai multe intrebari . Simptome patologice majore.. intensitatea.când insistă pe ceva anume care lui i se pare mai important (ex: are poliartrită dar se plânge de oboseală – află modalităţile oboselii).Pacientul este lăsat să vorbească liber despre suferinţa lui. articulare regiunea cervicală. vertex. Staph.Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative . senzaţia: ca un ciocan. intensitate: scară de la 1 la 10 de ex. occiput. .După ce “anamneza spontană” a luat sfarşit.Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul . .Cum? = caracterul durerii. ca un cui. de ex: Ign – Nat-mur. . . B. extensia – iradierea durerii: ex. Regiunea lombară Piele – erupţii. am 34 de ani şi 4 luni – conştiincios faţă de amănunte.te pot flata (Mind-flatering = Lycopodium) .familiaritatea cu care te abordează unii (affectionate. familiarity).De ce? = cauza stimulatorie primară (traum. minore şi analiza pe sisteme: A. fără a fi intrerupt deloc. şoc emoţional): a divorţat? a pierdut slujba? (remedii pentru necaz: Na-m. . Ce ne interesează când repertorizăm un simptom (când este complet un simptom?) De ex: migrene de 4 ani: Simptom complet: . arzătoare. . dar mai puţin severe? Ex: vine pentru depresie dar mai are şi migrene. Ce l-a adus la consultaţie? Ce-l deranjează cel mai mult? Acestea sunt simptomele majore patologice. eczeme Extremităţi – articulaţii. 33 . vrei să scapi de el – vrei să te apropii de pacient – totul e în rezonanţă cu patologia lui. Din acest moment nu mai depindeţi numai de ce zice pacientul. explozivă. . . Stomac – abdomen – constipaţie -diaree Scrieţi şi cât de severe sunt (contează frecvenţa. îl ghidaţi cu întrebări pentru simptomele patologice: ex: cap – migrene faţă – dureri dentare.Percepere expresie pacient şi traducerea în limbaj de repertoar.Percepere rapidă a cazului. frontală cu iradiere spre vertex. pulsatilă. începe “anamneza dirijată” de întrebările homeopatului Schema anamnezei dirijate .Se respecta principiul intrebarilor deschise 1. Se poate remarca astfel succesiunea unor remedii de care ar fi beneficiat pacientul. Ce alte simptome majore mai există.mă numesc John Smith. Prima parte a anamnezei . Când au început? Dacă sunt vechi de ani de zile să întrebăm dacă sunt la fel sau diferite acum faţă de momentul debutului.vezi ce-ţi transmite: te irită. te face să plângi. la care se raspunde prin da sau nu .Trebuie evitate intrebarile directe. frontal. claritatea).

AHC – istoric familial Ex: dacă vine pentru migrene. ora 11. necăsătorit.dacă debutul e brusc sau insidios. Sil. Agraphis Nutans Fistule rectale: Sulphur. asocieri: de ex: în timpul menstrei (după sau înainte). . naşteri? Alte patologii genitale? .dacă creşte gradat/ încetează brusc sau scade gradat.Cu ce? = concomitenţe.dacă îsi schimbă locul . Mag-c (s-a simţit ca un orfan de atunci) sunt remedii ce caută dragostea tot restul vieţii lor..INFLAMMATION . de ce aţi venit după 4 ani la medic? frecvenţă: iniţial o dată/lună. Nit-ac.coition. Menstruaţie: .Ce? Modalităti: Factori sau fenomene care duc la < > Ex: Phos e friguros dar se > la băuturi reci în ceea ce priveşte stomacul Ne mai interesează . migrenă cu senzaţie de foame. Baryta-c Vegetaţii adenoide: Thuja. Nat-mur. Sfera mental emoţională: A Ce tip de relaţii are persoana? Ex: este important de ştiut care este situaţia familială a pacientului. Chirurgie (APP) – operaţii suferite Amigdalectomie: amigdale foarte mari: Calc-c. Tuberculinum. migrene cu modificări ale vederii. apariţia de zgomote în urechi.La ce vârstă a început? (Na-mur. Merc 4. Dacă au existat cazuri de: cancer.first intercourse: Staphysagria.new sexual relationship. dacă este femeie e momentul să întrebaţi de 2. Are un partener? Este căsătorit. tbc în familie – se transmite o predispoziţie care poate fi prevenită homeopat.Dacă există simptome înainte de menstruaţie? . Dacă face cistite recurente. Dacă au avut un deces în familie când erau copii? (moartea unui părinte). După simptomele patologice. astm bronşic.coition.Dacă a venit si vine la intervale fixe? Pulsatilla are ciclu neregulat (vine o lună şi nu mai vine 2-3 luni). 5.Dacă a avut avorturi. after . moment al zilei: dimineaţă. Bar-c începe la 15 ani) . diabet. . since 3. . after . . Ignaţia. rinită alergică sau dermatită atopică e interesant de aflat dacă există o predispoziţie genetică. Kali-c.Cât sângerează (cantitate)? Există cheaguri? Ce culoare are sângerarea? .Cistite? Multe femei suferă de cistita lunii de miere: BLADDER . la fiecare 2 zile. . infecţie tratată cu AB) care a < migrena.Când? = timp.INFLAMMATION . poate că ar trebui să facă un tratament şi soţul care o infectează continuu (Med): BLADDER . divorţat? Locuieşte singur sau împreună cu alţii? Are copii? Iubeşte persoane de acelaşi sex? 34 .Cât durează? . ulterior aproape zilnic = a părut o altă situaţie stresantă (ex. periodicitate: în fiecare weekend.

Lach le e frică că celălalt se va duce să spună mai departe. Dacă cineva le face ceva rău (te jigneşte. dif. Puls. Caust (vrea să facă dreptate). Lyc va întâlni repede alţi oameni (e volubil). . D. Lyc.Lui Nux-v îi e frică să nu-şi piardă controlul – e f. Ign şi Nat-mur din cauza traumei de a fi fost respinşi nu pot intra în altă relaţie uşor. Cât de uşor plâng? Dacă răspund afirmativ întrebi când au plâns ultima dată? Puls plânge f. C. Nat-m urăsc consolarea.vor să se răzbune: Nux-v. . Nux-v e meticulos doar la locul de muncă. Ars. Când e f. Ign. supărat: .uită de supărare: Puls. vrea prieteni ca să fie consolat. Lui Sulph îi trece repede supărarea.Ign şi Nat-mur îşi ţin problemele în interior din cauza vulnerabilităţii emoţionale. G. E. Na-mur şi Ign ţin în interior şi pot saluta acea persoană dar nu mai au încredere în ea.Nat-s nu spune ca să nu-i întristeze pe ceilalţi. Ign. Nitric-ac (e un mare ranchiunos – ani de zile). Arg-n vs. Sep. Care este ocupaţia sa de bază? Care sunt activităţile sale de timp liber? Toate simptomele emoţionale pot să apară din această relaţie emoţională. K. F. pentru că se gândesc tot timpul la asta. Puls). Este sensibil la cuvintele altora? 35 .Lui Calc. te supără)? .iese la plimbare? (Ign.Ex: situaţia socială a pacientului este importantă.Phos e un remediu deschis. I. Mg) – vor linişte în interior. Nat-m.Nux-v şi Ars cred că e problema lor şi caută rezolvarea (Ars caută rezolvarea la medic dar nu e de acord cu ei). . Staph). Lach. Relaţii interpersonale: Ex: îţi faci prieteni uşor (afli astfel dacă este mai sociabil sau mai rezervat) Ex: poţi să-ţi faci prieteni oriunde sau îi selectezi? Majoritatea Natrium-urilor şi Magneziilor îşi aleg cu grijă prietenii (au o sensibilitate emoţională importantă şi nu se pot certa cu ei). . Uneori au o presiune la nivelul pieptului = echivalentul nodului în gât. . Sunt meticuloşi? (fastidious) Nat-m şi ars sunt f. . . Staph (se lasă umilită). Dacă ai o problemă vrei s-o spui sau o păstrezi pentru tine? Din nou se face dg. J.despre ceva total diferit (Lyc). între remediile deschise şi cele rezervate: . Sulph. Ars). Calc-P e nemulţumită pe toată viaţa ei. Vrea sau nu să fie consolat?: Ign. H.Vorbeşte cu cineva – despre problemă (Phos. uşor şi adoră să fie consolată. de asemenea.Stă singur în cameră? (Na. Doreşte sau nu companie?: (Phos. Oftează uşor? Ign (nemulţumită emoţional). Nat-mur pot vorbi cu multe persoane dar nu se vor împrieteni cu oricine. Pot avea nod în gât şi sau probleme de tiroidă: Nat-m. B. . . iritabil. curaţi şi ordonaţi.

Ars E bine să lăsaţi pacientul să spună cum vrea el. ades şi vara). Phos. iarna în pat îşi scoate vreodată picioarele afară din plapumă? Picioare calde: Sulphur. Calc. Nat-m.Frică de spaţii înguste: Arg-n (la spectacole se aşează aproape de ieşire ca să fugă în caz de incendiu.Frică de furtună/ fulgere: Phos .Frică de oglinzi: Stram (e o frică de imaginea subconştientă). Ex: are frică de înălţime? dar poţi să-l întrebi şi altfel dacă este mai sensibil: Ex: Dacă se poate uita uşor în jos de la balconul etajului 5-10? Dacă traversează uşor o pasarelă sau dacă merge cu telecabina? Arg-N are multe frici şi compulsiuni (se gândeşte că o să cadă înainte de a ajunge să se uite în jos). M. .Frică de moarte/ boală: Ars.Sunt f.Frică de cutremure: Phos. reci: Calcarea carbonica (doarme cu şosete în picioare. Nux-v. 6. (dacă le spui că nu-ţi place costumaţia lor îşi schimbă dispoziţia. Puls. hobby-uri are pacientul? N. Dacă au probleme de ejaculare prematură? Lyc Medorrhinum se excită când vede o femeie pe stradă (au o sexualitate intensă). Prima întrebare f.Frică de hoţi: Ars (verifică uşa şi sub pat). sensibili: Puls. Med (lasă o lumină aprinsă). Phos.Frică de mulţime: Acon. Kali-ars. Medorrhinum. . una rece şi una caldă. Sulph şi Tub iubesc muntele (din cauza plămânilor care se eliberează la munte). Calc . Dacă este o persoană timidă? (sau dacă a fost aşa în tinereţe)? La o petrecere aşteaptă să vină alţii să vorbească cu el sau se duce el? Are sau nu încredere în sine? L. . Calc.narrow place. în care ar intra? Ex: iarna te îmbraci gros? Ex: pacientul. Pulsatilla. Arg-n . Calc are o frică mai mică. Ign. se agravează pe litoral. . Sep. Lyc: le e frică să vină să vorbească în public. . Tub.Frică de întuneric / cimitire / fantome: Stram. Ac. dar ţin asta în interior). Puls. Ce preferă?: Litoralul sau muntele? Calc-c şi Med iubesc litoralul. Cum e dorinţa sexuală? (întrebi de câte ori face dragoste/ săptămână?) Are aversiune faţă de sex? (Trebuie multă sensibilitate cu aceste întrebări). Nux-v. Ars. B. Ce pasiuni.. Stram. C. Nux-v sau Sulph îţi spun imediat că nici tu nu arăţi bine. in . Ex: dacă este afară şi are de ales între 2 camere.FEAR . . Nat-mur.Frică de examinare: GELS. importantă este: factorul fierbinte-rece Nu întreba dacă-l deranjează x sau y pentru că devin nervoşi.Frică de câini: Tub. Natrium-m.Frică de filme de groază: Calc. China (de toate animalele). Kali-ars. Arg-n. MIND . Phos. K. Frici: Unele din cele mai fricoase remedii sunt: Arg-n. Generalităţi: (întrebări ciudate şi plăcute pentru pacient care se relaxează de obicei în această etapă): A. Vremea: 36 . .

Med. Nat-c. Calc Generals – food and drinks . D.salt – desire. Arg-n. Caust. Lyc. Lach. Generals .meat – desire: Sulph.. Phos. Med. Lac-d. Stomach .pressure of clothing (agg). Fotosensibilitatea: iarna sau vara trebuie să porţi ochelari de soare? Dar când sunt nori? E. Nat-p. Ex: sărat. Nux-v.Ex: îţi place ploaia? să mergi prin ploaie? (Ignatia este o romantică.exposure to the sun: Nat-m. Calc.AIR . Ex: ce preferă între carne şi peşte? Generals – food and drinks .fish – aversion Avers pentru peşte: Graph. Sulph. Sulph La alcoolicii agresivi Stramonium scade agresivitatea. Nux-v.clothing agg. Nux-v). Puls. Sep. la ce visează?). Generals – food and drinks . Med. Sulph. External throat . Staph.draft .clothing agg. Ex: (soarele) Vara poţi uşor sa stai pe litoral fără umbrelă sau preferi umbra? Generals . Dacă pot purta haine strâmte sau lucruri strâmte în jurul gâtului? gât < Lach.agg.. Ign haine < Nux-v. Vin: Phos. ulterior Nux-v 37 . Nat-m) sau nu(Sulph. Calc Ex: ouă moi: Calc Ex: lapte: Rhus-tox. Rhus-tox. Calc – urăsc vremea înnourată. Tub Generals – food and drinks . Puls. Dorinţe şi aversiuni alimentare? Apetit + sete? Să zicem că eşti într-un deşert. Lach Generals – clothing . Magneziile au aversiune Ex: Vin/bere/alcool: Mari băutori de tărie: Lac-c. Calc. Kali-c. Nux-v e deranjat chiar şi când aude vântul. Generals – food and drinks . Tub.sweets – desire. F.desire – smoked Ex: făinoase/ macaroane/ paste: Na-mur. Dacă îi place f mult carnea. Phos cei mai mari băutori de lapte (rece) Nat-c. Lyc.sun .fish – desire Vor peşte: Nat-m. Glon nu suportă să stea la soare Ex: (vântul): Generals .pain. Calc. Lach. Nat-m şi Phos sărează tot ce mănâncă (albesc mâncarea) Ex: amar/acru/lămâi: Medorrhinum ia lămâia şi o mănâncă goală (le place să sugă şi cuburi de gheaţă) Ex: carne. nat-m.oppression. ce ţi-ar place să mănânci chiar dacă este rău pentru sănătate? (Nu vreţi să ştiţi ce mănâncă ci ce i-ar place să mănânce. < Sil. Ex: dulciuri. Nat-m Ex: mâncare (carne) afumată: Calc-p. from Chest .clothing. Phos. întrebi dacă dă grăsimea la o parte (Puls.meat . îi place să meargă prin ploaie şi reflectă şi sentimentele ei).foodand drinks .

Lyc. Staph prezintă constricţie la nivel stomac după stres.şi se pot lăsa de băut (se poate pune remediul în ţuică sau votcă).) Ex: dimineaţa te trezeşti odihnit sau obosit? Nux-v şi Calc au mare dificultate de a se trezi dimineaţă. Prea puţin setoase: Puls.left side. Ign. ci dispare dorinţa. Natrium-m. Calc. on . Ce fel de probleme: . Calc au o activitate a minţii care îi ţine treji. Ex: dacă au coşmaruri sau vise recurente? Ex: dacă au nevoie de lumină când dorm? (Stram. Phos. la 1 a. Se trezesc dimineaţa cu toată lenjeria de pat mototolită şi aruncată jos.m. adormi uşor? Nat-m. Puls). Ex: Iarna câte pahare de apă bei /zi? (Orice alt lichid nu contează) Foarte setoase: Bry. Nat-m: mănâncă şi pierd în greutate. . Stomach – appetite . Ex: dacă se trezesc frecvent noaptea? Sleep – waking . Ars-alb este neliniştit din cauza anxietăţii şi a problemelor respiratorii. Apetit: Ex: De câte ori mănânci/zi? Lyc. Apis. eşti neliniştit în pat? Rhus-tox nu-şi găseşte poziţia de durere. Ign. Nux-m (atenţie la contrarii: Nat-m poate să nu aibă sete). Dacă nu poate bea apă pentru că gândeşte că e impură.night Tub.midnight – after : Sulph Ex: adormi uşor după ce te trezeşti? (Ars se trez. on – impossible Ex: te foieşti mult.side. Somnul: Dg diferenţial între remedii: Ex: adormi uşor sau nu? Ex: dacă ai probleme sau stress. Sleep – position . Gels.anxietate de anticipaţie: Arg-n se trezeşte la 3 noaptea ca să nu piardă trenul de ora 8 Ex: Pe ce parte dormi? Phos şi Lach nu pot pe partea stângă (le dă palpitaţii). Iod. Nitric acid şi Nat-mur nu vorbesc cu nimeni dimineaţă la trezire Ex: dacă scrâşneşte din dinţi sau dacă salivează? Cum este energia generală? Se simte obosit sau în formă (fluctuaţiile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acasă? Cum se simte în general? Cum inregistram simptomele . Graph: mănâncă puţin şi se îngraşă. Nu apar efecte secundare.frequent . are anxietate în privinţa sănătăţii. Nat-m. Nat-m din cauză că îşi aminteşte din trecut. Phos. Nat-c. Setea: (se refera la apa). Sulph.night . cu cuvintele lui 38 . Phos şi Psor au foame crescută în timpul nopţii. Puls.uneori Staph nu adoarme în situaţii romantice.increased .Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul.

cu 2 linii cele de mare claritate si intensitate.La analiza cazului. intense. sa nu uitam ca: . dupa cum urmeaza: .O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii.Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului. Vithoulkas) .Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient.Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate. dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata .pe care le resimte intens si pe care le enunta clar. oferite spontan . dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide . vom traduce simptomele in limbajul repertoarului . fara posibilitatea de false interpretari . 39 . oferite de asemenea spontan (dupa G.Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari . dar si la consultatiile ulterioare.cu o linie cele clare.Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav.cu 3 linii cele de cea mai mare claritate si intensitate. pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere.

Repertorizarea este doar orientativă. Pentru recunoaştere nu se vor da căutătorului date obişnuite (că are înălţime medie. V) Selecţia remediului • După repertorizare se citeşte materia medica pentru primele remedii care au un scor mare şi dacă esenţa remediului corespunde cu cea a pacientului se poate administra cu încredere acel remediu. Pentru un remediu este foarte important să acopere modalitătile pacientului. • Adesea găsim cazuri cu multe simptome comune dar numai.Dr Secil Omer Consultatia homeopatica I) Discuţia homeopatică II) Extragerea simptomelor III) Analiza simptomelor IV) Repertorizarea simptomelor V) Selecţia remediului VI) Selecţia potenţei VII) Mod de administrarea remediului homeopatic IV) Repertorizarea • Procesul de repertorizare se face fie cu un program de calculator fie cu o carte repertoar (Kent. Ca urmare este greu de obţinut o totalitate homeopatică distinctă. Synthesis. Dacă se face repertorizarea vor ieşi multe remedii. că e un pic şaten. specifice care se manifestă în plan mental. general şi abia apoi în plan regional sau local. Ulterior se va ţine cont de celelalte simptome în selectarea remediului următor. SELECTIA POTENTEI SI MODUL DE ADMINISTRARE A REMEDIULUI HOMEOPATIC . • Se începe repertorizarea cu acele simptome rare.două simptome specifice. Boeninghausen. • In repertorizare nu se folosesc ca eliminatorii acele rubrici cu unul sau două remedii. mai ales policreste. Boericke). un ochi de o culoare şi celălalt de o alta) • Niciodată nu trebuie dat un remediu pentru că a ieşit cu scorul cel mai mare la repertorizare pînă nu se face verificarea în materia medica dacă se potriveşte cu pacientul.REPERTORIZAREA SIMPTOMELOR. • Unele cazuri necesită un alt tip de abordare de tip cauzalitate. o pată pe un obraz. De exemplu un pacient prezintă o simptomatologie neurologică după o lovitură la cap. ci se va face referire la aspectele ciudate (dacă are o asimetrie a feţei. De exemplu dacă aspectele mentale sugerează Pullsatila dar pacienta este 40 . De asemenea nu este de aşteptat ca un remediu ce acoperă generalităţile să acopere toate simptomele particulare. In aceste situaţii este permis a se focaliza atenţia asupra simptomelor specifice urmată de studierea atentă a materiei medica. • Dintr-o mulţime de oameni trebuie identificat unul singur. ciudate. Dacă la anamneză iese unul sau două simptome sugestive de Arnica sau Nat-sulph (selectate pentru utilitatea în problemele apărute după loviturile la cap ) atunci se va administra remediul numai pe baza factorului cauzator ignorîndu-se simptomele celelalte. că are un mers normal…). Phatak. SELECTIA REMEDIULUI. Acestea se folosesc la sfîrşitul repertorizării pentru confirmare.

• Există unele remedii cum ar fi Aurum. In cazurile cronice se pot da numai indicaţii orientative. pentru că datorită provingurilor insuficiente nu s-a descris un tablou psihoemoţional complet pentru toate remediile. dar dacă aspectele generale şi modalităţile corespund atunci se poate administra cu încredere.foarte friguroasă şi are mare dorinţă de grasimi este greu de crezut că administrarea de Puls va rezolva cazul • Uneori un remediu poate avea dispoziţie emoţională diferită. De aceea ele se folosesc în potenţe joase 30 sau 200CH cu excepţia cazurilor cînd pacientul nu are patologie fizică. Potenţele de folosit sunt de la 12X la 200CH. De exemplu un copil cu eczemă sau psoriasis după administrarea unei potenţe înalte va avea o agravare severă. • Se spune adesea că potenţele înalte se dau pentru cazurile cu centrul de greutate la nivel mental în timp ce potenţele joase se folosesc pentru probleme în plan fizic. • Copiii cu probleme severe trebuie trataţi cu potenţe joase. Lachesis şi nosodele cu acţiune profundă ca Med. 41 . Singurele situaţii cand se pot face aprecieri comparative asupra potenţei sunt epidemiile. Se spune că un remediu corect va acţiona indiferent de potenţă. dar se poate folosi o potenţă înaltă numai dacă simptomele indică clar un tablou de remediu. zgomote. Cand modificările au ajuns la nivel fizic înseamnă că forţa vitală este slăbită şi administrarea unei potenţe înalte poate duce la o suferinţă severă. lumină şi chiar la chimicalele din mediu şi alimente. Ei sunt de asemenea reactivi la remedii indiferent de potenţă şi de aceea e bine de utilizat potenţe joase sau medii pînă la 30 sau 200CH. de regulă slabi şi rapizi în mişcări sensibili la mirosuri. Acest principiu este în mod particular valabil pentru pacienţii cu patologie fizică (ateroscleroză. mai ales generalităţile şi modalităţile. pacienţii varstnici sau persoanele hipersensibile. • Există o serie de pacienţi la care se indica folosirea potenţelor joase de la început. • Uneori cînd sunt puţine simptome specifice se selectează un remediu chiar mic care să le acopere şi se citeşte cu atenţie materia medica. VI) Selecţia potenţei • In general cu cat e mai severă patologia fizică cu atat potenţa trebuie să fie mai mică pentru prescrierea iniţială. cancer. Dacă simptomele mentale nu indică un tablou clar de remediu este recomandat a se folosi o potenţă joasă. Aceştia sunt pacienţii cu o constituţie slabă. emoţionali. Ca urmare în asemenea cazuri se poate folosi o potenţă joasă administrată repetat sau o doză de 30 CH. care au o tendinţă puternică de a dezvolta patologie fizică. adică un Graph poate fi grosolan dar şi rafinat. Aceştia sunt pacienţi foarte reactivi la stimuli fizici. Este adevărat că simptomele mentale sunt cele mai importante în alegerea remediului. O potenţă corectă va acţiona mult mai bland pe cand una prea mică sau prea mare fie nu va acţiona fie va produce agravări nedorite. adică o forţă vitală slabă. • Pacienţii hipersensibili de asemenea reprezintă o problemă. boală coronariană ). • Autorii clasici susţin că selectarea potenţei este mai puţin importantă decît a remediului. Motivul este că o potenţă înaltă poate să stimuleze în exces o forţă vitală slăbită ceea ce poate duce la agravări inutile.

In general dacă se dă o potenţă mică repetarea se face după un interval de timp mult mai scurt de ore sau chiar mai des VII) Mod de administrare • In general se administrează la distanţă de mese. fie o doză unică fie 2 sau 3 zile la rind pentru potenţe de la 30 în sus.• In cazurile acute repetiţia este mult mai frecventă decît în cele cronice. • Potenţele mai mici se pot administra şi zilnic pe perioade mai lungi de timp 30-40 de zile. Bineînţeles există cazuri care necesită administrare zilnică de potenţe înalte pentru perioade mai lungi de timp. mai ales cînd e o patologie mentală severă fără modificări fizice evidente. un singur remediu. • Potenţa LM se administreză zilnic sau la 2 zile şi se opreşte la apariţia unei agravari 42 .

Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia. Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. este ansamblul cauzelor favorizante si declansante. ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale: pamant. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator. Important si de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. umed. temperament si miasma . Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. muscular si cerebral. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala. tendintele fiziologice si comportamentul psihic. apa.Dr Doina Pavlovschi Confucius – sfat dat printului Ling :”Puneti în ordine denumirile. foc si aer cu cele 4 stari: uscat. ca predispozitie la un mod de reactie specific al unui organism. modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. ) evolueaza dupa varsta. impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. leptosom schizotim si atletic ixotimic. bilios si atrabiliar sau nervos. temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara caracterelor proprii ale bolii. Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce. sanguin. Martiny a descris tipurile embrioblastice: cordo. El spunea: „trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala”. omul sanatos în om bolnav. digestiv. endo sau exogene. ectomorf cerebroton 43 . mesomorf somatoton. psihiatru. ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. Cand denumirile sunt incorecte. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper. fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. Kretschmer. a descris tipurile somato-psihice: picnic ciclotim. iso si discrinic. Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. cauzalitatea homeopatica. meso. ereditara. psihice si tendinte morbide. Constitutia este fixa. Omul bolnav este definit prin constitutie. care transforma. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. Etiologia. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice. rationamentele sunt incorecte”. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala. formata din anumite caractere morfologice. Deci interes diagnos tic. ento si ectoblastic.HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE . Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice. impreuna cu boala. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente: limfatic.

Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora. phosphoric si fluoric. dinamism si optimism moderat de ratiune. hiperhipofizie moderata. echilibrat. ligament alveolo-dentar solid arcade circulare. cu congestii active arteriale si venoase acute localizate: piele – furuncule. genunchi Ap. sulphurica si phosphorica. cadentat. duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor.hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata . regulate. articulatii cu tonicitate normala în hiperextensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. sub influenta mediului. albi sau alb-galbui. la stanga se gaseste tipul carbonic. atitudine armonioasa. duce la infiltrare. elvetian si Leon Vannier. seroase – reactii artritice. bolta palatina rotunjita. eczeme. echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie. greutate mijlocie. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. reprezentate prin carbonic. tuberculinism si luetism. pe langa un fond de caractere comune se poate. . sobru gesturi controlate. ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata.Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice: . Singura combinatie imposibila este cea carbo-phosphorica. Tipul decompensat este incapatanat. au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în cele 3 tipuri constitutionale minerale calcice. ligamente. dar secundara. CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general: armonios. 44 . francez. alergie. ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. buco-dentar: dinti usor dreptunghiulari. Constitutia fluorica este considerata autonoma. rationala. actiuni bine gandite Ap. armonioase muschi. spirit intreprinzator. respectiv Calcarea carbonica. cu „self control” si incredere în sine. obiectiv. dreapta mers regulat.carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie . cot. constient de responsabilitatile sale. locomoto : segmente mijlocii. iar la dreapta tipul phosphoric. sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice . dar cu judecata. mucoase hemoroizi. hidropexie. Morfotipologie homeopata Nebel. sau generalizate: HTA. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general. rare carii radacini mijlocii si paralele. iritabil si exploziv. talie normoligna. obtuz. care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid. de unde stadiile evolutive. El distinge 3 constitutii primitive carbonica.oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa.

un realizator metodic cu rationament de bun simt. dar aplecata în repaus. picioare scurte. scleroza renala. gesturi suple. maini scurte. rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot. genunchi Ap. torace alungit si aplatizat dinainte inapoi. Este econom. cu congestii pasive si degenerescente scleroase. rigida la adult mers regulat. greutate mica. Examene complementare Uree sanguina crescuta. ligament dens si solid arcade eliptice si largi. artroze precoce. sacadat. mai ales solara. ligamente si articulatii hipotone la copil. Tipul decompensat este lenes. exteriorizari zgomotoase Ap. obezitate aspect trapu. cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la 45 . rotunjita segmente scurte. dar cu carii de colet radacini puternice. carnoase. sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate Domina pasivitatea si economia. ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil. neuroartritism. vorbeste putin. patrate. artroze. talonat actiuni gandite si precise Ap. perseverent. inalt. eleganta. Friguros care se teme de caldura. suple.Examene complementare Poate usoara poliglobulie. pace. divergente. tendinta la slabire. hipercorticism la stres. segmente lungi si subtiri. buco-dentar: dinti albi. incapatanat. rapid si usor. frunte inalta. greutate marita. ordine. indiferent afectiv. scurta. rigiditate scleroasa la adult. lent. actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva. expansive. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice. locomotor: craniu brahicefalic cu frunte larga. lunara sau în para. hipotiroidie de fond si hipogenitalism. doar ce stie. se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. bolta palatina rotunjita. greoi. mers suplu si gratios. moi. patrati. hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. guta. bazin basculat inainte. maini lungi. boli de nutritie – diabet. adus de spate. hipercolesterolemie. atitudine supla. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal. abdomen important atitudine hipotona în copilarie. vii. late muschi. HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie. elegante. dezvoltat în largime fata sferica. patrat sau sferic. solizi. Doreste liniste. diminuarea metabolismului bazal. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general: talie breviligna. locomotor: craniu dolicocefalic. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general: talie longilina.

carii multiple simetrice radacini lungi si paralele. demineralizare si pierdere de substanta tisulara. in cursul unei perioade de exaltare. hipertiroidie. prea suple. suicid. inutile. Ap. ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa. Are oroare de ordine si disciplina.platfus. buco-dentar: dinti galbeni. cu mici deviatii. unghii mici. retrognatie inferioara. chiar cu apetit exagerat. Tuberculoza excavata pulmonara. hipotiroidie si depresie sexuala. atitudine dezechilibrata. dar cu realizari capricioase. dreptunghiulari. ligament gros si lax. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate. Nu rezista la efort. triunghiulare sau trapezice. Boli inflamatorii ale mucoaselor. moi. stangace. hiperlaxitate articulara. Actiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata. hipotonus muscular. bolta palatina alungita. actiuni variabile si paradoxale. palavragiu. disgratios. ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot. cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. demineralizare – calciu. în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot. talie mai mult mica. asimetrie. mai mult visator decat realizator. mai mult intuitiv decat rational. elastopatie. congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala. asimetrica. aspect batranicios. nu are rabdare. sentimental si superficial. tendinta la exaltare si deprimare rapida. superficial si meschin. ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa. insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare. degete efilate. sensibilitate la frig. mers neregulat. cu prezenta de ptoze viscerale. Tipul superior poate fi artist genial. Ap. hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare. Tipul inferior este infatuat. locomotor: asimetric. renala. malformatii osoase de toate felurile. limfocitoza. hiperlaxitate. ocluzie foarte defectoasa. fosfor. (Sulphuric: tbc cutanat. Carbonic: tbc fibroasa. genunchi. dar nu suporta aerul inchis. radacini conice sau convergente. genunchi. Artrite. arcade variabile. hipersensibilitate imaginativa si afectiva. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie. policarii. Tendinta la slabire. organelor nobile. Decalcifiere osoasa. magneziu. Examene complementare Anemie. buco-dentar: dinti gri triunghiulari si mici. bolta palatina foarte ogivala. CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general: variabil. imprevizibile Ap. cade in depresie. uree si colesterol scazute. gesturi dezordonate. platfus. Distrat. incalecati sau cu spatii libere. entorse. seroaselor. dislocata si instabila. meningee. maini flexibile. greutate variabila. Fiziologie si tendinte patologice 46 . muschi. boem. tendinta la demineralizare celulara. osteo-articulara) Instabilitate termica: frilozitate.

Rhus tox. Magn. rac. iar endocrin glandele genitale. imprevizibile. agitat.. si altele Nervos : Natr. s. Hepar s.. si altele Sanguin : Sulphur. m. Mur.... depravat.. Baryta c. Graph. agraveaza decompensarea sulphuricului. C.. iar endocrin timusul... fl. ph.. Fluoric : Calc. vicios.. c. în miscare continua. actioneaza fara multa gandire. Natr. s. Sulph. Tipul superior este intuitiv. fl. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului.. Ammon. . Alum.... scleroza. sistemul adeno-limfoid. c. Arnica. Ammon. Nu are continuitate în actiuni. Tipul inferior este ambitios fara scrupule. ph.. Carbo v.. Kali ph. dar îi anima ritmul de viata. s.. Puls. Nitri ac. mur.. Mentalitate Instabilitate si paradox.. Sil. cu nevoia de schimbare..slab : Calc.. Phosphoric : Calc. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc. personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. Sulphuric : – gras : Calc.. sicoza si luetismul. Carbo anim. Kali c. dar cade just printr-un deosebit simt de observare si intelegere.. Magn.. ac.. c.Disarmonie distrofica.. instabilitate... Fluoric acid. Arg. Caust. Bilios-muscular: mai ales la adult cand predomina ficatul.. Kali s. mur. Conium. capricios. Aurum. Phosph. ac. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc. dezordonat.. s. Ammon. Act. China... Sanguin-respirator: mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine. c.. fara a invata. hiperlaxitate ligamentara. Kali m.. malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile. Iod. Nervos-cerebral: mai ales la batran cand predomina scleroza. Nux v. Natr. Natr. TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv: mai ales în copilarie cand predomina organele digestive. Sepia. ac.. ph. Ferrum si altele Bilios : Lyc. irational. Natr.. induratie. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene – psora. Baryta c. m. si altele.. Natr.. Bry. descrise în „Bolile cronice” plus alte 2 miasme noi – tuberculinismul si cancerinismul PSORA 47 . Indecis. s. tiroida. m. Magn. Magn. ph. Bar.. Phos.. Natr. asimileaza repede. Kali c.. dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile. precipita scleroza carbonicului. CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. Kali bichromic. nitr.

fibroame. etc.tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia. atasate unei patologii predominante. la staza. incetinire a eliminarilor centrifuge.tulburari alergice respiratorii . care tratate duc la metastaze morbide. de euforie si anxietate . deformate. Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea – Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani.ameliorare generala prin eliminari . dedublate. transpiratie. SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos. Clinic : . Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana. menstra.tendinta la recidive . a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare. Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. etc. polipi. scabia. striate. fragil .alternanta de stari stenice si astenice. seroterapie poliinfectii. putand fi sau nu asociate cu gonoree. cu disparitia lunulei. facies „bouffi”.incetinirea tranzitului intestinal si oligurie.diaree. mai ales pe organele genitale.psihic lentoare cu tendinta depresiva .mana sicotica (Michaud): unghii casante. Etiologie : gonococia.alternante morbide cutaneo-mucoase . buze groase. verucos.catabolism incetinit. Caracteristici: . mai ales colibacili. Caracteristici dupa Hahnemann: la inceput boala generala si interna . etc .tulburari eliminatorii genito-urinare . Caracteristici : .retentie hidrolipopexica . congestii hepato-biliare . infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara . ereditare sau/si castigate si altele. piele lucioasa si grasa. la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide.aparitie secundara de semne cutanate. adenoame.tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie. bacili tifici si paratifici politoxicoza – toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei 48 . mai ales cea recidivanta vaccinari repetate. condiloame. deplasari pe alte organe. iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice.Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice.secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare . eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : .hipersensibilitate hidrometrica .neoformatii: veruci. Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. pusee hemoroidare .infiltrare hidrica si adipoasa: palid.tendinta la neoformatii . infectiile cronice virale. par rarefiat.tulburari ale fanerelor: unghii casante.

carii dentare . diskinezii articulare. fragilitate respiratorie . rinofaringite. eczema zemuinda. parazitoze intestinale – oxiuri mai ales . apoi ulcerative.variabilitatea simptomelor – alternari excitatie-depresie . eritem nodos. desgust de grasimi. . alternante de astenie-hiperstenie.hiperlaxitate ligamentara . hipertiroidie.insuficienta hepatica congenitala.labilitate neuro-senzoriala si emotionala .piele uscata si crapata. eruptii zemuinde sau pruriginoase Patologie: rujeola. cianoza periferica .mod reactional fiziopatologic centripet . astenie psiho-fizica.eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva. Caracteristici: .tulburari de somn 49 . Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. transpiratii. ras si plans facil. reumatism articular acut. ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : . frilozitate.hiperalgii – dureri liniare nocturne . pertussis.morfologic asimetrie . unghii subtiri. Caracteristici : .congestie venoasa periferica. ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM Caracteristici: . discrinic . pete albe pe unghii. carii dentare . Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. tremor. acute si cronice .LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare. absenta setei. extrasistole.sindrom digestiv: apetit capricios. disritmic vegetativ.procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : .piele marmorata.formare de leziuni ulcero-necrotice . adenopatii. cianoza . palpitatii.sindrom neuro-endocrin-psihic: instabilitate caracteriala.sindrom loco-motor: dureri dorsale. par rar .contrarietati familiale si griji profesionale .sindrom cardio-vascular: eretism circulator.scleroza arterio-venoasa. tulburari în metabolismul calcic si fosforic.procese inflamatoare. diaree urmata de constipatie.anomalii dentare .depresie endogena. gripe. alcoolismul cronic. slabire fara cauza . pleurezie. ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica. bronsite. deformari ale coloanei vertebrale.demineralizare cu deshidratare si slabire. colibaciloza.tendinta de a raci.

Carbo an.. grasimi .sporturi neviolente.va evita sedentaritatea si aerul inchis .piele inchisa. pete galben-brune în regiunea hepatica. restrictie de sare..cardio-vascular: tulburari ale tensiunii arteriale . alb. Conium.. par rar si casant. Kali c. responsabilitatea Carbonic . si altele Luetism : Merc. competitiile. Lyc. melanoza Etiologie: cauze endogene: disritmie neuro-endocrina.educatia: mai mult trebuie franat . diminuarea transpiratiei. oligurie .. Bar... comedoane.. si altele Cancerinism : Ars.. Ethylicum. hipotimie.. Ferr. Nitri ac. Vaccinotoxinum. Kali bich.. hemoroizi.se combate hipersensibilitatea... Staph.profesional: profesiuni in care isi poate exercita dinamismul. desgust de carne. si altele Tuberculinism : Natrum mur. picante. imbatranirea prematura cauze exogene: factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene. evitarea competitiilor. Ign. cheratoza. s. chiar violente. Carbo v. nitr.profesiuni subalterne. jena în hipocondrul stang . scleroza ..alimentar: lupta cu atonia prin alimente gustoase. Bromium. transpiratia . Colibacilinum. constipatie cu hipotonie intestinala. puncte negre. Iod.Clinic: . Phos. climat uscat si cald . Caust.. Calc.. c. fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric . Kreos. Arg..neuro-endocrino-psihic: hipostenie. Thuya si altele PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric . Hydr. Stan.. Phyt. Graph . c . frilozitate .. . Apis. infectii microbiene cronice NOSODE Psora: Psorinum Sicoza: Medorrhinum. Marmorek. limba fisurata. cancerofobie. Lach.. Natr. Absinthium Tuberculinism: Tuberculine : TK. greata matinala.digestiv: gura amara. Spengler.. obezitatea.. si altele Sicoza: Thuya.. varsta.genito-urinar: lombalgii. Hepar s. Denys. Sil. buze livide si fisurate. Puls. TR. Hydr. umflarea pleoapelor. ficat gros. insuficienta hepatica 50 . Aviar Cancerinism: Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora: Sulphur. etc Luetism: Luesinum. Aurum. flasca.se combate plethora si supraincarcarea . sensibil. Plat. demineralizarea. nevi rubinii. masaj .. algii centrale si periferice. Dulc.se evita sedentaritatea.va evita excesele alimentare repetate .se combate limfatismul.se recomanda sporturile. Bacilinum.. hipotiroidie cu ten palid..

necesita climat sedativ. The chronic diseases Julian O. calmat. fara competitie si transpiratie . Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. activitati artistice Fluoric .profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie. bogata in materiale azotate si minerale .se evita eforturile mari. Abregee d`homeopathie Ed.educatie: trebuie avut tot timpul sub control .F.H.sporturi neviolente. A.mare sau munte de mica altitudine .S.profesiuni care sa nu necesite eforturi. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle 51 . animate si nesablonizate BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C..se combate instabilitatea . Chirila P. 1980 Zissu R. necesita repaos si calm .activitate in aer liber..alimentatie hipotoxica. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P. munte. N. Masson 1981 Little D. fara expunere la soare . cu masura . Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G.educatie: incurajat. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. nu mare .alimentatie variata. tact in educatia sexuala .

“Sensation refined” 2007. MIASME. 7. Fapte – specific unui grup de persoane – simptomele. simptome mentale sau somatice. este tulburarea fortei vitale. Boala vine din aceasta dereglare profunda. potenta si ritmul de administrare. Nivelul 7 este un “spatiu gol”. il experimentam cand suntem conceputi si la moarte. mineral. nu numai in boala. ci dintr-un plan profund. Emotii – specifice omenirii 4. Sustine Seminarii in lumea intreaga. odata fixata. Din el se formeaza modelul energetic. miasme sau nu. mineral. 6. Tulburarea centrala determina tulburari mintale si generale care duc la simptome patologice locale. este o falsa perceptie care. ci in toate si se exprima ca atare. 4 = m-am simtit ca si cand lumea intreaga s-ar fi distrus. Nivelul 7 Persoana este fixata predominant la un nivel in trairea sa. “An insight into Plants” vol. Energia – este in tot universul. Contine potentialul intregului univers. expresia unei experiente comune cu altceva neuman din natura. miasme. ca si multi dintre noi.Dr Doina Pavlovschi Rajan Sankaran a promovat Bombay Homoeopathic College in 1981. Iluzii (Fantasme)– specifice regnului animal. A fost asistent profesor la Homoeopathic Medical College in 1986. viteza. “Provings” 1998. “The Elements of Homoeopathy” 1996. Medic de onoare al Spitalului Homeopatic din Mumbai din 1986. Perceptia alterata = iluzia. pattern energetic. Autor de carti : “The spirit of Homoeopathy” 1991. CELE 7 NIVELURI ALE TRAIRII 1. programate cu mult inainte. exprimata in senzatia vitala. 3 = am fost teribil de speriat. “Sankaran’s schema” 2003 si “ The Sensation in Homoeopathy” 2004. REGNURI SI IMPORTANTA SENZATIEI IN HOMEOPATIE . 5. directie. sunete. a dat si el peste multa confuzie si nesiguranta. 2. nu apare din ratiune. 6 = miscare. S-a adancit in studiu si experimente si a elaborat. limitat in timp. 3. BOALA In stress realitatea nu coincide cu perceptia ei interioara. este o stare similara cu ceva din natura exprimat in fiinta umana. a energiei. planta sau animal. culori. in cel mai interesant mod de la Hahnemann incoace. vegetal. 52 . “The substance of Homoeopathy” 1994. “The soul of remedies” 1997. medic homeopat elev al lui Phatak si a altor mari homeopati.CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA. A fost elevul tatalui sau. Nume – specific unei persoane – diagnosticul. va face ca orice situatie noua sa fie perceputa la fel. inchide cercul celor 7 niveluri. “The system of Homoeopathy” 2000.: cutremur – 2 = de 8 grade la ora3. Ex . Senzatii – fenomen terestru comun regnurilor animal. I si II 2002. In homeopatie. 5 = am fost zguduit cu totul. nici din emotie. regnuri si importanta senzatiei in homeopatie. s-a lovit si el de dilemele de care ne-am lovit si noi : un remediu sau mai multe remedii. A fondat o noua metoda de preluarea cazului pentru identificarea mai rapida si mai exacta a remediului homeopatic similimum. conceptia sa despre boala.

In cursul consultatiei trebuie recunoscute toate nivelurile. acoperire. uman si neuman. Cuvinte cheie: brusc. Tinta este Senzatia vitala. se exprima in atitudine si grad de disperare.Daca efortul dureaza apare colaps. homicid. Atitudinea e de acceptare si evitare. 53 . miasma e “CUM” si “CAT” al cazului. Miasma tifoida – intre miasma acuta si psora. Miasma malarica – intre miasma acuta si sicoza. secret. totusi. senzatii. 3. vinovat. Senzatia e de situatie fixa. iremediabila. un animal. care duce la iluzii. Modelul energetic tulburat este caracteristic a “ceva” din univers neuman = boala. Fapte – emotiile sunt baza faptelor. 2. metafore. fara ajutor. este perspectiva umana a acestei senzatii anormale. frica. e individualizata. interese si mai ales in vise. Senzatia e “CE” al cazului. scapare. Energia vitala se reduce dela nivelul 6 la 1. speranta. vise. benigna. suparare si opusele lor: calm. Tulburarea energetica duce la tulburarea senzatiei vitale. ca nimeni nu-l poate ajuta. pericol. imagini. Senzatia vitala este expresia modelului energetic imprumutat din natura si se manifesta in tot : acuza principala. cuvinte. gesturi ale mainilor. Psora – Senzatia vitala e permanenta. incredere. Emotia variaza dela om la om. Sunt 3 de baza: furie. frica. simptome caracteristice. care duc la simptome patologice. implica intelectul si gandirea. nesiguranta de a depasi. permanenta. violent. benigna cu atacuri intermitente. bucurie. acoperit. O substanta din natura cu acelasi model energetic poate restaura sanatatea. devastate. ascuns. panica. este fixa. Iluzia este imaginea falsa prin care senzatia vitala este perceputa de minte in orice situatie.Energia este imateriala. nu este fixa. Atitudinea: efort concentrat pe o scurta durata. o planta sau un mineral. Sicoza – Senzatia e permanenta si fixa. Atitudinea e de panica. 4. hobiuri. interese. cu sentimentul de persecutat si impiedecat. evitat. Cuvinte cheie: fix. Nume – acumularea de fapte duce la identificarea. se armonizeaza intre ele. Emotiile decurg din iluzie. Somatizarea ei este Senzatia.Patologic. In sanatate nu este sau poate fi temporara si adecvata intr-o actiune. Senzatia vitala si miasma sunt 2 aspecte ale aceluiasi fenomen = boala. in boala. MIASME Miasma este felul in care se percepe Senzatia vitala. Luetism – Senzatia e perceputa profund. 5. senzatia de izolare. Energia e universala. Miasma acuta – Senzatia vitala e perceputa ca ceva brusc. 1. mascare. care cere mai mult de un raspuns instinctiv si care cere efort. fara speranta. dar nu distructiva. imposibil. nivel la care se poate identifica miasma strans legata de senzatie si de aici remediul similimum. care formeaza boala. manifesta in tot. temporar periculos pentru viata. adevarata pentru ceva din alt regn. teroare. suicid. modelul neuman apare in hobiuri. Un model energetic poate fi acelasi pentru un om. o lupta permanenta cu speranta succesului. Ceva subit. fara speranta si disperata. anxietate. cat de cat. distructiva si fatala. siguranta. exista speranta. dificultate. care duc la emotii. Atitudinea: efort. singur pe lume. Cuvinte cheie: lupta. sfarsit. numirea obiectului. alarma. 6. acceptat. permanenta. exista speranta. Daca cele doua modele. efort. Cuvant cheie: criza. Atitudinea e disperata Cuvinte cheie: distrus. temporar si amenintator pentru viata. reflex instinctiv de lupta sau fuga.

plangaret. pierderi financiare. dezgust de sine. acceptare. nenoroc. Fiecare regn are senzatia sa vitala. distrugerea pare iminenta. in dungi. Senzatia e profunda. competitie. In acut poate fi un raspuns instinctiv.Atitudinea: acceptare cu sentimentul ca e nenorocos. divagheaza. expresivi. nesuferit. asteptari. Au nevoie sa atraga atentia. sufocare. Cuvinte cheie: control. musca). nu e multa speranta. REGNUL ANIMAL – supravietuire. Vise axate pe structura si functie REGNUL VEGETAL – senzitivitate si reactivitate. repulsie. sufocare. disperat. Puternici. predare. Personifica acuza: “ei ma enerveaza”. Cronologici. specifica pentru o substanta din natura. “ei ma persecuta”. Senzatia e de distrugere. Miasma leprei – intre tuberculinism si luetism. Cuvinte cheie: activitate. Atitudinea e de speranta si lupta. teoretizeaza. e murdar si blestemat. febril. “ei ma lovesc”. lipsa sperantei. capcana. Atitudinea: activitate febrila si nevoia de schimbare totala. libertate. Vise variate. Miasma fungica ( Ringworm ) – intre psora si sicoza. supraomenesc. Fricile lor sunt axate pe relatii. calculati. muscat. sfasiat. Imbraca haine in culori luminoase. Rol in mentinerea ordinei si structurii. Cuvinte cheie: incercare. hartuit. slujbei. 9. Animal : “cine ma afecteaza”? CAZUL – metoda de preluare in 4 pasi : 54 . 8. mai ales de cei dragi. REGNURI REGNUL MINERAL – structura – senzatia de lipsa. 7. sadism. Au relatii cu persoane care le completeaza ce le lipseste lor sau la care ei completeaza. Cancerinism – intre fixitatea sicozei si distructia luetismului. dezgust. Scrisul e net. Vioi. foarte mica speranta. la intamplare. capcana 10. violenta ( sfasie. izolare. fara speranta. mai e ceva speranta. opresiune. natura. sufocare. Senzatia e mai profunda si cu mai mare disperare decat in cancerinism – de opresiune. fara speranta si cu sentiment de insingurare. sistematici in prezentare. Atitudinea e disperata. conservatori. declasat. efort. haine corecte cu modele simetrice. izolare. persecutat. a fost uitat de toti. comunicativi. izolare asemanatoare cu cea din luetism. contacte umane. Mineral : “ce-mi lipseste”. victima-agresor. imbraca modele florale. Tuberculinism – intre sicoza si luetism. Atitudinea: sfortare dincolo de puteri. Sunt punctuali. Persoane emotive. desene rare. verdeata. blestemat. “ei mi-au facut”. Vorbesc organizat. haos scapat de sub control. literele la rand. intens. Vegetal : “ce ma afecteaza”. précis. mutilat. slabiciune interna. sistematici. culori potrivite. opresiune. neregulate. torturat. minutiosi si precisi in descriere. nesiguranta. lupta. schimbare. “lovesc si eu inapoi”. sistematizati. disperare. nefericit. impiedecat. Afectati de ruperea relatiilor. scris neregulat. Senzatia e permanenta si fixa. alternata cu acceptare. efort. muzica. Interese: arta. murdar. dar nu e distrugere totala. Cuvinte cheie: atacat. perfect. sensibili la socuri emotionale sau fizice. ordine. descriu starea lor dezorganizat. haos. nenoroc. fantazeaza. dar nu atat de iremediabila ca in sicoza. pierdere in structura sau functie. Fiecare familie de plante isi are specificitatea ei. Cuvinte cheie: opresiune. flori. esecuri.

Se repeta acelasi cuvant si se cere sa-l descrie mai departe sau sa spuna mai mult despre el sau ce simte si ce senzatie are. Gestica. Se pune aceeasi intrebare in mai multe variante. Nu se folosesc cuvinte nefolosite de pacient. LM 5 si 6 Nivelul 4 – simptome neuro-endocrino-imune. fiecare percepe doar la ce e senzitiv. copilaria. LM 3 si 4 Nivelul 3 – concomitente. BIBLIOGRAFIE : Sankaran R. Senzatia arata regnul. Se cerceteaza aria celor mai mici compensari : vise. vocatia. Se urmareste senzatia vitala in profunzime in descrierea pacientului pana la sursa remediului similimum. Senzatia vitala e pura aici. LM 11 si 12 Nivelul 7 – coma : CM. 3. modalitati generale : M. LM 9 si 10 Nivelul 6 – miscari generale. Victima si agresor sunt doua fete ale aceleasi stari. Se mentine legatura cu acuza principala 6. hobi. Nu se recurge la Repertoriu prea devreme. Nu se pun intrebari directe. Gestica e foarte importanta mai ales la Nivelul 2 Fapte si 5 Senzatia. 2. LM 13 si 14 REGULI DE URMAT 1. Acuza principala este amanuntita la toate nivelurile de perceptie pana cand senzatia vitala si miasma sunt clare. . LM 1 si 2 Nivelul 2 – simptome locale. daca exista. modalitati : 30 CH. 3. paternuri energetice – 50 M. 7. pentru confirmarea senzatiei vitale si a miasmei. LM 7 si 8 Nivelul 5 – senzatii generale : 10 M. Senzatia si actiunea sunt egale si opuse. Nivelul 2 – Fapte – e foarte important – nivelul adevarului. dorinte. nu se intrerupe decat daca divagheaza. 12 CH. efecte generale : 200 CH. Se incurajeaza pacientul 4. Nu se interpreteaza spusele pacientului. cum ii face fata pacientul arata miasma. Functionam in acord cu ce percepem. NU pe emotii. NU ce simte. Iti faci tie insuti ceeace vezi ca altii iti fac tie si faci altora sau lucrurilor ceeace ai dori sa-ti faci tie. e intrebat CE arata cu ea. Nu e nimeni si nimic in exterior decat el. Alte arii importante in viata pacientului pentru confirmare. Pacientul spune “cand” si “dece”. Focus pe Senzatia vitala. este reprezentarea locala a tulburarii vitale care e recognoscibila in toata viata omului 2. interesele. 4. Acuza principala e o condensare a senzatiei vitale.The sensation in homoeopathy . Senzatia vitala trebuie confirmata la toate nivelurile de perceptie 5. La orice e spus de pacient opusul e tot atat de adevarat. trebuie intrebat “CE se intampla exact ?” si “CE simte relativ la simptom ?” = Senzatia si “CUM simte?”= Miasma POSOLOGIE Nivelul 1 – diagnostic patologic – potente joase : 6 CH.1. somn.Homoeopathic Medical Publishers Mumbai 2004 55 .

Elveţia. Fata rosie. Vorbire tremurata si balbaiata 6. Vomismente: sange. inflamatii ale ochilor. paraziti 4.1. taiere insotite de neliniste. tetanus. orbire brusca. descrie caracteristicile mentale ale tipului Aconit: anxietate. duduit 2. agitatie. Epistaxis 2. toxica. Simptome generale 1.ACONITUM NAPELLUS .Au fost prezentate mai sus . facand proving. ca si cum ar fi prajite 5. ger. Scandinavia. retentie de urina.1. de caldura a fetei si fata rosie . irascibil. paralizie faciala afrigore.1. estimarea datei mortii ( chiar ziua si ora ) . fierbinte 2. Gura . Sete excesiva d. dar are efect si in bolile cronice : febra. Atac cataleptic cu incletstare dinti.1. Simptome psihice . amorteala.). Senz de arsua. mucus. insotit de greata. Meteorism 6. stari socogene . tragere. Vertij. Limba alba 3. Durere de trigemen 4. Gust amar sau putred pentru toate tipurile de alimente si lichide c. Buze uscate. inflamati 2.1. interventii chirurgicale. Ochi rosii. umede din zonele munctoase Europa de sud. Eructatii 2. bauturi amare 2. Sensibilitate excesiva la mirosuri 3. durere tip rasura 2. Dureri reumatismale insuportabile insotite de sete si roseata obrajilor agravate noaptea 3. frica de moarte. bila. amorteala in gat 3. Greata 3. Foame excesiva Abdomen . induratii ganglionare. holera. Hahnemann e primul care. Congestie cerebrala Ochi .Dr Ioan Dumitrescu Planta Aconitum napelus creste in locuri mlastinaose. Util in inflamatii cauzate de ger. Frica. inflamatii. Anorexie b. vin. Inflamatie gatului ( palat. La tipul Aconit durerile sunt intolerabile. smucituri Simptome fizice Cap . Senz de rasura. Trismus cu salivatie Gat . par negru sau castaniu inchis .1. insotite de furnicaturi Dinti . Limba paralizata 5. Asia. Raguseala Stomac . Durere de stomac dupa ce mananca sau bea 5. Deglutitie dificila 4. Cauzalitate. hipertensiune arteriala . Senzatie de tensiune si presiune in hipocondru 2.1. energic. Fotofobie 5. Ca medicament homeopatic actioneaza rapid in acut. ─ planta Aconit creşte în umede şi acoperite părţi din aproape în fiecare ţară în nord de munte sau de mijloc din Europa. Durere in regiunea hepatica 3. Caracteristici. Stranut insotit de coriza Fata . Senzatie de greutate ca o piatra in epigastru 7. Dureri oculare tiparsura 3. Furnicaturi in urechi Nas . anxietate. Este o planta otravitoare. Vedere tulbure 4. avand un puternic efect sudorific . Trismus 6. Nu suporta zgomotele 3. Limba amortita 4. tremor. Abdomen dureros la atingere 5. furnicaturi. Dorinta de bere. uscaciune sau uscaciune a gurii 2. Dureri la nivelul fetei tip arsura. Apetit: a. urmate de frisoane. tip rupere.1. hemoragii. senz. Individul Aconit este un tip pletoric. amigdale ) insotita de febra. Borborisme 56 . caldura. cefalee. Zgomote in ureche tip zumzet. Cefalee 3. Transpiratie a fetei 3. are agravare noaptea. varsaturi. frica de moarte. dureri de cinti." . Icter al nou nascutului 4. febra . astm bronsic. Germania şi Suedia.1. Dureri lancinante insotite de conngestie. slabiciune 2.1. Lacrimare 4. în Jura. la caldura si la frig . şi Asia Centrală. Vedere tulbure Urechi . umflata. nu suporta sa fie atins.

vant rece. Nevralgie. Dizenterie. senz de caldura la fata. gonoree stadiul I 4. crampe in gambe. Sold durere acuta 9. Puls puternic insotit de anxietate Extremitati . Alăptarea. Glossitis. Uter. Diaree. Respiratie scurta. Diaree insotita de colica si emisie abundenta de urina Renal . Durere cord cand urca scarile 3. Haemorrhoids. Paralizie.1. Amorteala in degete si in bratul stang 3. Glande umflate.1. Scarlatină. Dysmenorrhoea.1. pozitia verticala. Urina. Lumbago.1. Supresie a ciclului 3.. Vise anxioase Febra . caldura.1. Febră. efectele. Respiratie dificila 6. Senz de greutate in picioare 11. Senz de gadilatura in piele cu descuamare 2. Respiratie dureroasa. Hyperpyrexia. Sarcina. Leucoree galbuie 8. Furnicaturi in degete.Scaun si anus . Crup. 2.1. excitabilitate nervoasa. Astm bronşic. Hidropizie. in special cand scrie 7. Pleurizie si pneumonie cu febra. efectele. Nefrită. Greata si transpiratie. Puerperal febră. Hemoroizi sangeranzi 9. galbena Somn . Bronşită. Pleurezie. enervare. Tuse uscata agravata noaptea 7. Piele uscata. Enterită. Holeră. senz de anxietate. Apetit sexual crescut sau diminuat 2. Sange in sedimentul urinar Genital barbat . cu presiune in vezica urinara 2. Pojar. Atac de sufocare cu anxietate 8. Avort. Angina pultacee cu tuse uscata si respiratie rapida 9. Sete extrema. 13. Insomnie de la anxietate 3. Scaune involuntare 6. anxioasa 3. Durere si slabiciune in brate 2. Tuse convulsive cu sufocare si constrictie laringeeana 8. Senz de furnicaturi ce merg de la talpi spre coapse. mai ales in fata 2. Ovarita 5. Inflamatie laringeana si bronsica 6. Tuse agravata dupa ce mananca. Piele .1. 57 . mersul pe jos. Slabiciune paralitica a bratelor 4. Hemoragii. Frica. Tetany. Genunchi inflamatie 10. scaune cu aspect de spanac 2. Maini umflare 5. Nevoie de urinare 3. Tuse constanta cu senz de gadilatura in laringe 5. Senz de sufocare 2. Intermitent febră. Mare dorinta de somn. aer liber si vorbind .1. de afectiuni. puls tare si rapid Indicatii clinice: Amaurosis. Frisoane. simptome ameliorate cand sta intins pe spate . Senz de amorteala in trahee 3. Gâlci. Suprimarea filtratului urinar. tuse uscata. Icter. Boala lui Hodgkin. Apoplexie. Cystitis. fum de tigara. Cardita 4. caldura. Senz de greutate si opresiune toracica 9. dupa ce pierde scaunul 8. Scaune frecvente si moi. prolapsus a. Senz de slabiciune cardiaca 5. Senzatie de intepatura in gland cand urineaza Genital femeie . caldura in cap si fata 3. Sperietură. Dismenoree 6. Hemoragie uterina 7. Vertij. Enurezis cu sete 4. Plămâni afectiuni. Oreion. Scaune albe 4. Senz de rigiditate in picioare cand se deplaseaza 12. sete. Peritonita puerperala 4. bea. Dureri testiculare 3. Meningită. Palpitatii insotite de anxietate si senz de caldura. Scaune de tip holeriform cu colaps. Orbire brusc. prelungite. Torace . Scaune cu tenesme 3. Dureri de cap. Mielită. in special in timpul somunului 2. Testicule. Purpură. Roseola. Convulsii. Paralizie epiglota 4. Senzatie de frig si stagnare a sangelui in toate membrele . Gonoree. Galactoree Respirator . in special dupa micul dejun 2. Respiratie fierbinte 5. Orhita. Cicluri abundente..1. Peritonită. Tuse.1.1. Pleurodynia. Laringită. Degete senz de paralizie 8. Cateter febră. Astm bronsic 7. 6. Miliaria. Catalepsie. Eritem nodosum. Gripa. Maini reci 6. pneumonie. Mialgie. febra la inceputul bolii 2. Amorţeală. suprimarea. Respiratie lenta in timpul somnului 4. Paralizia anusului 7. Vaccinarea. Cord .

Apetit alimentar: 1. Are inclinatia de admonesta fara sa fie jignit. nelinistit. Senz de arsura caldura la nivelul omusorului Saliva multa in gat Stomac . Sete de bauturi reci cu limba uscata 4.si scaune . agravate noaptea Ceafa. gust amar in gura 3.agravare noaptea. Gust de sapun. Cauze: frig umezeala. scaune verzui. expectoratie ca urmare a expunerii la frig Tuse expectoratie mucus si sange Opresiune puternica Paralizie diafragm Palpitatii puternice.Constipatie cu scaune uscate Diaree. accidente. ca si cum ar avea gheata in membre Negi pe maini si genunchi Durere cu carácter paralitic Palme transpirate Picioare umflate Parestezii Erizipel 58 . abundent Amenoree indusa de frig Torace . Paralizii produse/agravate de frig umed.Dureri de spate tip junghi.Durere de urechi Nas . vizibile. mucus mult.Bronsite.Negi pe org sexuale Genital femeie . Apetit bun 2. Foame dupa febra 5. spate Rigiditate a cefei de la o expunsere la frig Spate . urticarie. Simptome generale Dureri reumatice Slabiciune si durere a intregului organism Oboseala mare Simptome fizice Cap . herpetice. a corzilor vocale.Salivatie Uscaciune a limbii Paralizie a limbii. Vomita mucus dimineata Crampe contractie in stomac Balonare abdominala Senz de gol in stomac Durere arsura Abdomen .Ciclu menstrual intarziat.Vertigo Frunte durere arsura Cefalee cu plictiseala Cruste groase pe scalp Durere exploziva Ochi . furfuracee. de repaus si ameliorare de miscare. Eruptii umede.Paralizie cu senz de frig. tuse.DULCAMARA . iritabili sensibili la frig umed. Indivizi flegmatici. etc .Durere în gât. Simptome psihice Tipul Dulcamara este nerabdator. agitat.Epistaxis Coriza uscata Fata .Dr Ioan Dumitrescu Caracteristici Este un remediu contra frigului si umezelii.Galbejita Negi pe fata Cruste umede pe obraji Paralizie maxilar inferior Miscari convulsive buze Gura . vorbire dificila dupa expunere la frig Gat . Modalitati . raguseala. ca prin tifon Stelute in fata ochilor Urechi . cu mucus si sange Prolaps de anus si rect Diaree vara Renal . baie in apa rece.Durere de ochi Inflamatii ale ochilor prin expunere la frig Ptoza palpebrala Vedere confuza. pacienti agitati. ce se extind la membre Induratie a gg ceafa Dureri in reg lombara Extremitati .Durere in reg ombilicala Durere prin expunere la frig Inflamatie ganglioni inghinali Rect . Paralizia vezicii urinare. Cum ar fi o paralizie declansata in frig umed .Retentie de urina Urina miros fetid Urinare dureroasa Stricturi uretrale Urinare picatura cu picatura Urina tulbure Genital barbat .

cefalee. afonie. herpes. lumbago.Edeme membre. reumatism. veruci. gripa.Frison seara Febra cu frison si cefalee Febra cu delir si sete Transpiratie fetida noaptea Indicatii clinice – Adenite. scarlatina. angina.Piele .Somnolenta ziua Insomnie din cauza ca nu poate sta mult timp in aceasi pozitie Febra . fata Veruci pe tot corpul. nevralgii. etc 59 . paralizii. rinita alergica. Eruptii cu pustule si mancarime Eruptii rosii ca si cum ar fi fost muscat de purici Somn .

la aer. tremuraturi.iritabil.parestezii. spasme. epuizare nervoasa cu lentoare in perceptii . dificultate de concentrare. la fum de tigara.anxietate Simptome generale . avion . Actiune: simpaticotonie – tulburari motorii. secuse. mai ales mijloace de transport .COCCULUS. inapetenta cu refuzul alimentelor. PETROLEUM .cefalee occipitala sau frontala. cu cheaguri. paraliziii Comparatii Raul de transport: Petroleum.slabiciune extrema.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia Menispermacee – Anamirta cocculus.spasme.ca intoxicat . la emotie. pareze: Gelsemium.iluzia ca timpul trece prea repede ( invers Arg.rau de sarcina cu greata. senzitive si senzoriale Caracteristici .rau de transport – masina. convulsii .greata cu salivatie mare.band. nitr.ameliorat asezat sau culcat Simptome locale . in mijloace de transport.menstre in avans.senzatia de gol undeva in corp .< inchizand ochii) Anxietate: Aconitum. tren.agravare la miscare.unele pareze. vapor. convulsii . varsaturi aproape incoercibile. sete intensa cu refuzul bauturilor.insomnie anxioasa .fatigabilitate iritabila cu hipersensitivitate . miscare. abundente. band. Simptome psihice .moartea e privita cu indiferenta Modalitati Agravare : la miscare. mancand.) . greata. o liana mare.senzatia de gol undeva in corp . intolerant la zgomot. Theridion (> mancand. Causticum Repertoriul Synthesis 7 60 . mai ales partea stanga .vertij cu greata si varsaturi in mijloace de transport. Habitat originar : India.transpiratii reci . TABACUM. contradictie . Lachesis (matinala) Tremuraturi. la secuse. Gelsemium.. cefalee insotitoare . varsaturi . astenie mare Indicatii clinice . la lipsa de somn. Arsenicum album.slabiciune mare . de intelegere si de raspuns .vertij. la cafea. la menstra Ameliorare : asezat sau culcat in spatiu inchis. Sri Lanka.contracturi musculare .lentoare mintala. varsaturi .Dr Doina Pavlovschi COCCULUS . Tabacum.

time. frig de gheata in corp. 1436 Perspiration – cold – gr. pain – gr 2. pag. A dictionary of practical Materia Medica B. 1638 “ . 3.disperat.pag.) si tremuraturi .prostratie cu nevoia de a schimba necontenit locul (Ars. iritabil. nu-si poate concentra gandurile . earlier – gr.1595 “ . 3.senzatia de lesin iminent .transpiratii reci Simptome locale 61 . pag. as if – gr.anxiety – gr.Mind – dullnesas – gr. 924. 2. America. pag. ameliorat la aer si prin varsatura Simptome generale . vapor sau alt mijloc de transport. 2. pag. deschizand ochii. 239 Stomach – nausea – gr. sensation of – gr. Modalitati Agravare: la cea mai mica miscare. 707 Head – pain – gr. greata. vomiting – gr.J. pag. pag. nemultumit de el. pag. pag. in masina. 3.motion. pag.desvelirea amelioreaza . 236 “ . 1513 Vertigo – gr.slabiciune . pag. 678. 3. varsaturi.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia Solanee – Nicotiana tabacum.constriction – gr. difficult – gr. 275 Female genitalia – menses. 2. inchizand ochii Simptome psihice .prostration of mind – gr. pag. pag.vertij cu paloare mortala a fetei si transpiratii reci. 3.concentration. Habitat originar Europa. anxiety from – gr. 2. 141 “ . transpiratii reci. 2. descoperindu-si abdomenul.175 “ . pag. 1634 “ . 3. pag. pag.head. 2.intoxicated. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Synthesis 7 TABACUM . 3.3. bed in. 3.3. pag.2. 2.lying. Actiune: vagotonie .prostratie cu ameteala. too – gr. frequent. 3.pag.1579 Sleep – sleeplessness. amel – gr.1702 “ . – gr. 84 “ .H. pag 923 Bibliografie Clarke J. pag. agg. agravat la miscare si deschiderea ochilor. clotted – gr. 925. pag.irritability – gr. pag. 3. 2.36 “ . copious – gr.delusions. Ameliorare: la aer. accompanied by.14 Genarals – weakness – gr.emptiness. 95 “ . 235.tremuraturi .

transpiratii reci . varsaturi. 235 “ .salivatie.uncovering. 678 “ .2.J. Elaps. pag. Bryonia. 1692 “ . pag.trembling – gr. pag. pag. 2. 3. 1702 “ . Petroleum. 2. pag. pag. 1696 Perspiration – cold – gr. slab . pag. varsaturi. 90 Head – pain.senzatie de frig in abdomen ameliorat desvelindu-si abdomenul . pag. 278 Vertigo – gr. Petroleum. Bryonia Tulburarile cardiovasculare: Spigelia Senzatia de frig in abdomen: Colchicum. pag. Varsaturi de sarcina.vomiting – gr 3.concentration – gr.3. 790.despair – gr.2.diaree brusca.greata cu paloarea fetei si transpiratii reci . cu greata. 1. racirea pielei. accompanied.constipatie cu atonie intestinala si spasm al sfincterelor .puls neregulat. 794 Chest – palpitation – gr. 1080 Extremities – coldness – gr. vomiting – gr. – gr. pag. verzuie. 2. Indicatii clinice Rau de miscare (Cocculus. ameliorat culcat pe dreapta. 1596 “ .cefalee intensa cu greata. pag. Dilutie 9 CH Intoxicatie tabacica. Theridion. pag. 175 “ .weakness – gr. pag.gr. Dilutie 9-15-30 CH Relatii Rau de transport: Cocculus. pag.dullness – gr. 586 Stomach . pag. Dilutie 7 -9 CH dupa fiecare varsatura Vertij ASC. pag. 718 Rectum – constipation – gr. amel. 2. 95 “ . head. 236 Generals – faintness – gr. 2. Ipeca).H. Lachesis Repertoriul Synthesis 7 Mind – prostration . . 3. 2.1514 Mouth – salivation – gr. 707 Abdomen – coldness – gr. nausea – gr. A dictionary of practical Materia Medica B. 36 “ . 2.palpitatii violente agravate culcat pe stanga si noaptea.extremitati reci cu transpiratii reci si vascoase. transpiratii reci si vascoase . pag. 3.accompanied by. 2.1.. Publishers New Delhi Synthesis 7 62 . Dilutie 7-9 CH cu o ora inaintea calatoriei si imediat ce apare greata. pain – gr.. 1164 Bibliografie Clarke J. galbuie. constipation – gr. pag. pag 817 “ . 2. pag.diarrhea – alternating with. presanta. spasms – gr 2. pag. gura plina cu mucozitati albicioase si aderente .nausea – gr. 1.2.2.

convulsii epileptice . Lyc.greata cu varsaturi in mijloace de transport . greata si ameteala . furunculi. furunculoza. in repaos Tip: psoro-tuberculinic cu emonctorii insuficiente. uscata.slabiciune cu greata si alte tulburari in mijloace de transport . pruriginoasa. Phos) Simptome locale .. expulzate in jet . Tabacum.acufene: apa care curge.iritabil violent .slabiciune mare dupa mic efort . abundente. Bryonia Piele: Alumina. ulcer gastro-intestinal. fisuri sau ulceratii .iritatii catarale cronice ale mucoaselor) cu tendinta la ulceratii ( stomac. rugoasa si fisurata.sete mare. Actiune: vagotonie . vant. inainte si in timpul furtunei. elimina toxine prin piele si mucoase.vertij insotit de greata in mijloace de transport . piele uscata. mai ales de bere (Kali bi).iritatii vaginale.agravare la furtuna. cu transpiratii mirositoare si eruptii Indicatii clinice Rau de transport. cruste.anxietate melancolica .vertij insotit de greata Modalitati Agravare: iarna. ca este dublu. groase ( conjunctive oculare. diaree. Theridion. fata palida. fisuri.. iarna .eruptii cutanate cronice cu vezicule. varsaturi. foame noaptea (Psor. grasimi si varza – diaree .confuzie mintala.deficit de memorie . cu eruptii cronice cu vezicule. ca are un membru dublu. fistule lacrimale Relatii Rau de transport: Cocculus. Graphites. vertij. Dispepsie.piele cu pete galbene sau maronii. Simptome psihice .cefalee occipitala cu senzatia de greutate. veruci.aversiune pentru carne. greata. fisuri la unghiul pleoapelor . Blefaro-conjunctivite cronice. impulsuri ucigase Simptome generale .eczema. Psorinum 63 . halucinatii vizuale. uretra. scrotale . cefalee Eruptii cutanate. in mijloace de transport. intestin) sau fistule (ochi) si secretii purulente.lesinuri. se pierde in strazi cunoscute .prurit al pleoapelor. fisuri sau ulceratii. hipoacuzie . Thuya (eruptii umede genitale).diaree numai ziua cu scaune apoase. perineale.hemoroizi pruriginosi si arzatori . anale.idei delirante: i se pare ca e alta persoana este cu el in pat. psoriazis.PETROLEUM – Dr Doina Pavlovschi Petrol. cruste. Sulphur. sanguinolente.friguros care raceste usor .organe genitale umede permanent. vagin) . la emotie Ameliorare : la cald. duriloame .

pag. 14 “ . 1676 Skin – eruptions gr. 141. 2.J.2. pag. pag. 387 Stomach – nausea.irritability – gr. occiput – gr. winter in. pag. pag.3 pag.gr.faintness – gr. 2.delusions. being – gr. 75 “ . pag. epileptic – gr 1.1. pag. 1582 “ . violent – gr. 1528. 3. 1529. double.678 Rectum – diarrhea – gr. people.confusion – gr. pag. pag. 226 “ .memory. 2. pag.793 “ . beside him – gr. 40 “ .3.2. weakness of .H. 38.3. pag.hemorrhoids – gr. 804 Bibliografie Clarke J. 147 Generals – weakness –gr. pag. boils – gr. pag. pag. pag.3. 2.2. pag.convulsions. 385.Diaree: Aloe Remediu posibil complementar: Sepia Repertoriul Synthesis 7 Mind – anxiety – gr.gr. itching – gr. cracks – gr. desire to – gr.kill. loses his way in well-known streets – gr.“ . agg – gr. crusty – gr. bleeding – gr. pag. pag.seasons. 303 Eye – inflammation – gr. 2. 3. 2. 2. 3.Publishers New Delhi Synthesis 7 64 . 2. 1524 Head – pain. 3. 1596 “ . a dictionary of practical Materia Medica B.3. pag.2. 1702 “ . pag. pag. 158 “ . 2. pag. 1527. 60 “ .

emoţii.afectează sângele. plimbare. să nu i se întâmple ceva neplăcut.a. căldură sau frig.) 65 . prezintă o slabiciune marcată Modalitati Agravat: noaptea – miezul nopţii. de ghinion. la menopauză. după ce bea. Au o voinţă puternică şi dacă sunt convinşi că au dreptate. Trec uşor de la o stare de spirit la alta. la menopauza Ameliorat: mişcare uşoară. Sunt serioşi. lucruri nedigerabile Simptome fizice Cap Vertij: când se ridică. pâine cu unt. carne. după bere. bere. vin. digestia. FERRUM METALLICUM Acţiune: . este folosit încă din antichitate – în medicina ayurvedică dar şi de către medicii greci .pentru tratarea stărilor de slăbiciune.GRUPUL FERRUM . alcool. pâine. evitând compania celorlalţi. de zgomote. unic). să meargă cu trenul (3 rem). 2 sau 3 săpt. când traversează un pod îngust. periodică (la 14 zile). splina. în timpul menstrei sau din cauza supresiei acesteia.. claustrofobie. transpiraţie. Ca medicament. efort fizic intens . Silvia Nedelcu Fierul este larg răspândit în natură – în plante şi animale. pulsatilă.) Alimentar: agr: grăsimi (inclusiv unt). depresie în timpul menstrei. băuturi reci. Simptome generale Valuri de căldură: la eforturi minime . dorinţă de: mâncare fierbinte. acre amel: mâncare rece. sprijinit. ridicând braţele. Nu suportă să fie contrazişi. ferr-i. după defecaţie. anxietate şi sentimente de vinovăţie (as if guilty) Frici: agorafobie. care deşi par puternice. Simptome psihice In general sunt persoane rezervate.) -- încăpăţânare. robuste. Biotip: persoane tinere. pierdere de fluide vitale – hemoragii.: Ferr. ouă. Au o sensibilitate excesivă la zgomote. deltoidul stâng. să traverseze un pod (9 rem. Slăbiciune (care frecvent contrastează cu aspectul său – robust. stând aplecat.). nat-m. dictatoriali. ceai. Periodicitate: la 2 zile. premenstrual. responsablili. acest lucru sau zgomotele pot declanşa accese de mânie. supărătoare. anemice. Exoftalmie în Graves-Basedow după supresia menstruaţiei (2 rem.). debutează temporal şi se extinde occipital. postprandial sau dacă nu mănâncă. dulciuri. mucoasele. roşu în obraji etc. Cefalee continuă. Obezitate . de afaceri. durere deasupra ochiului stg. nervii.Dr. roşii. lapte. seara ( 2 rem: ferr. Pot fi dominatori. presiune. în special la foşnetul hârtiei. muncitori şi preocupaţi de probleme materiale. este al 4-lea element ca importanţă în scoarţa terestră. repaus prelungit. râd sau plâng exagerat (weeping immoderately – rem.inclusiv la copii. alim. dacă priveşte o apă curgătoare. pot fi de neclintit ( există şi expresii de tipul ‘voinţă de fier ‘ ş. sângerare minimă.

amel. cu tenesme. în timpul sarcinii. Faţa cu obrajii roşii şi mucoase palide. Prolaps vaginal. masturbare. în decubit sau mergând lent. 66 . în decubit dorsal. când se plimbă încet. în timp ce mănâncă sau imediat după. când se plimbă încet. prolaps rectal. după 12 p. pătează galben. în timpul defecaţiei . unic) Cardiovascular Palpitaţii ag. la menopauză. alternează cu hemoptizie. Gastro-intestinal Apetit excesiv. Remedii complementare: China Comparaţii: Pulsatilla: obezitate. de mişcare. în timpul. îi place pâine cu unt . vărsături sau regurgitaţii în timp ce mănâncă sau imediat postprandial. când înghite în sec. rude sau prieteni decedaţi sau nemaiîntâlniţi de demult. Febra. după ortostatism prelungit sau în timpul mersului. Dilataţii varicoase la nivelul membrelor inferioare ag. după un bufeu. de cădere.) Vise: bătălii. Hemoptizie. dificil de evacuat. Dispnee amel. în timpul sarcinii.) sau imposibil pe spate (14 rem. Talalgii ag. de ouă. de mişcare. Dureri articulare şi periarticulare in special la nivelul membrelor superioare – umăr stg. noaptea în pat..în special la faţă.. ag. la traversarea unui pod îngust. extremităţi reci. de apă rece ca gheaţa. Guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei. sau după masturbare (r. Tuse uscată.. Uro-genital Incontinenţă urinară exclusiv în timpul zilei. Scaun tare. amel. Metroragie şi valuri de căldură . Senzaţie de gust de sânge sau de ouă stricate. se înroşeşte uşor.m. inapetenţă sau ambele. ag. Somn Poziţie – numai pe spate (4 rem. amel. Ign) Capul şi faţa fierbinţi. ag. alternând. urmat de dureri de spate. de mişcare. noaptea. Ferr. după pierdere de fluide. frison Frison violent cu faţa roşie şi sete (Ferr. enurezis nocturn. debilitantă. Greaţă. roşu. transpiraţie rece. când se plimbă încet. Prurit anal in ascaridioză. Gat Senzaţie de corp străin. plânge uşor.: chin. ag. Spate si extremitati Adenopatie occipitală (Bar-c) Dureri cervicale sau lombare amel. de căldură. războaie.). Dureri abdominale ag. de plimbare în ritm lent. Dureri de dinţi amel.Epistaxis: la copii sau la pubertate. în timpul lactaţiei (2 rem. de nod -ag. Diaree fără dureri. în locul sau după supresia menstruaţiei. în timpul cefaleei. ag. Respirator Disfonie sau voce schimbătoare.

amigdalită cu amigdale tumefiate şi roşii. . dureri dentare amel. Ignatia : manifestări de tip isteric. Respirator 67 . bere. mişcarea lentă amel. de aplicaţii reci sau după micţiune. de mişcări ale capului.. slăbiciune. valuri de căldură şi/sau roşeaţă la o persoană în general friguroasă.în special ale aparatului respirator .. dureri în umărul dr. otită medie. de consolare. hemoragii cu sânge roşu aprins (Ferr. fiind însoţită de o stare de disconfort sau de o modificare a dispoziţiei şi după 1-2 zile apar celelalte simptome) Modalitati agravare : la 4-6 a. de apă rece. alimente: roşii. copilul învaţă să meargă târziu (Calc) etc Nucleul (Vermeulen): intoleranţă.). în timpul febrei.. de efort. Gat faringită. flatulenţă. după intervenţii ORL. hipoacuzie după răceală. după micţiune (Gels. aversiune pentru companie şi ag. hematemeză cu sânge roşu aprins.. Simptome fizice Cap cefalee amel. Natrum muriaticum . dureri oculare amel. subţire. la debut.Lycopodium : dominator. Mill.). în special la copii (Ferr. anemie. faţa roşie sau paloare cu pete roşii. discordanţă între aspectul fizic şi starea de slăbiciune. FERRUM PHOSPHORICUM Este un remediu excelent pentru inflamaţii acute. tulburări digestive. după micţiune (Gels. nu suportă să fie contrazis.). dorinţă pentru alimente fierbinţi etc. rezervat. ag. grăsimi. aplicaţii reci. ouă. iar remediul este dificil de recunoscut ( uneori creşterea temperaturii poate să fie moderată. alimente acre. îi plac roşiile crude etc . nevralgie facială amel.. epistaxis. Ip. bine delimitate. cefalee. de aplicaţii reci. acide. a contrazicerii. fotofobie în timpul febrei. Simptomele nu sunt însă foarte clare – pacientul poate avea febră înaltă fără alte manifestări. ameliorare: mişcare lentă. Gastro-intestinal vărsături imediat după ce mănâncă. iritabilitate din cauza zgomotelor. de grăsimi. Phos). piele lucioasă (waxy). lateralitate drp (pneumonie. ag. postoperator. ca aspect este mai degrabă zvelt. senzaţie de nod în gât.m. dispoziţie schimbătoare. frison cu faţa roşie şi sete. ag. umăr) (mai accentuată decât la Ferr) Simptome generale febră înaltă. constituţional. râde sau plânge exagerat. pentru controlul hemoragiei şi al durerii. iritabilitate din cauza zgomotelor. dorinţe alimentare: băuturi reci.

Ferr. sardele (3 rem. eructaţii. dorinţă pentru peşte sărat ( 4 rem. cefalee pulsatilă înaintea şi în timpul menstruaţiei. ag. 68 . Bell. de căldură. Sulph. fără sete în timpul febrei.. Extremitati dureri în umărul drept. FERRUM ACETICUM util după creştere rapidă în înălţime la copii. diaree. după miezul nopţii şi după băuturi reci. 1). FERRUM BROMATUM s-a dovedit eficient în cazuri de spermatoree cu anemie şi depresie. în cazuri de TBC pulmonar. urmată de slăbiciune. GENERALITATI : lateralitate dreaptă. vărsături postprandial. depresie. dureri în umărul drept. amel. EXTREMITATI : picioare fierbinţi. de ouă. ag. ag.. slăbiciune. anxios. Smith) s-au obţinut următoarele simptome: senzaţia de moarte iminentă. epistaxis.. Puls. GASTROINTESTINAL : distensie abdominală. constipaţie alternând cu diaree FERRUM IODATUM GENERALITATI : călduros. neliniştit. dureri epigastrice cu greaţă şi flatulenţă. hemoptizie. supărătoare... Lyc). senzaţie foarte intensă de amorţeală la nivelul scalpului. expectoraţie abundentă. de slăbiciune este mult mai pronunţată. pneumonie – în special pe partea dreaptă ( Bry.. la copii. FERRUM MURIATICUM Psihic: optimism. sete intensă. Sarah N. de aer rece. friguros şi ag. de cea mai mică atingere a gâtului (Lach). ( care au şi simptome foarte clare şi intense). leucoree excoriantă. sensibil la zgomote. transpiraţii care pătează galben. anxietate. hipersensibilitate. ag.. FERRUM ARSENICOSUM – preia câteva din simptomele lui Arsenicum şi Ferrum: tipicar. hepatosplenomegalie şi febră. epilepsie. vin. locvacitate. de mişcare lentă. starea de moleşeală.. FERRUM CYANATUM iritabilitate. grd. Comparaţii: Ferr. leucoree excoriantă şi senzaţie de greutate intrauterină. Lyc. grd 2). de frig.tuse uscată. tutun. expectoraţie cu striuri sangvinolente sau hemoptizie cu sânge roşu aprins. Phos. noaptea. Gels. şi Bell.. la Gels. purulentă verzuie. debutul este mai lent la Ferr-p decât la Acon. In urma unui proving ( Dr. flatulenţă. slăbiciune GÂT: guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei ( Ferr). şi le dezveleşte. diaree ag. astm bronşic.. In bolile acute. amel de mişcări lente Comparaţii: Acon. ag. amel.

care apar după FERRUM PICRICUM cefalee în vertex ag. Shah Rajesh. diaree. dureri dentare amel. concomitent cu menoragie. RESPIRATOR: tuse amel.R. 2 / 65 rem. vărsături după ouă. probleme traumatisme ale umărului. Desktop Guide of Materia Medica..) Bibliografie: Boericke W. amel.. după grăsimi.R. Vermeulen F. cu pete roşii. regurgitaţii. + Sulph. greaţă. de căldură. după ce mănâncă ( Spong. noaptea. parazitoze intestinale (grd. My Experiences with Ferrum Metallicum Vermeulen F. Morrison R.R..) călduros.. vaginism.. de rece. hipoacuzie şi gută. Phatak S. 69 . de apă rece. surditate după extragerea molarilor de minte. eructaţii.CAP: nevralgie facială dr. GASTROINTESTINAL: eructaţii ag. de efort mental. Concordant Materia Medica. vărsături. Synoptic Materia Medica. FERRUM SULPHURICUM (~ Ferr. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. zgomote.) EXTREMITATI: dureri în umărul drept ag de mişcare. GENITOURINAR: spermatoree. Materia Medica of Homeopathic Medicines. afonie după efort vocal. ag. dispareunie. hipertrofie de prostată la vârstnici. faţa roşie sau palidă.

minte greoaie. idei fixe.Tulburari neurologice: ~ slabiciune progresiva // Paralizie ascendenta progresiva ~ sindrom vertiginous Cauzalitate: . depresivi. melancolici. Actiunea toxica se datoreste alcaloizilor (conina. tristete. tumori glandulare tulburarile se instaleaza lent si progresiv patologie cronica. epuizare intelectuala (“brain-fag”). un timp al slabiciunii si al lentoarei. simt ca ar plange. intuneric.1. chisturi) cu evolutie posibila spre malignitate ~ mental: inflexibilitate. cu aversiune fata de viata sociala. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici. depresie . inceata.deteriorare intelectuala progresiva.cucuta sau bucinis Toxicologie: “ cunoscuta” inca din antichitate (condamnatii la moarte. rigiditate. cand remediul se dovedeste extrem de util. senilitate. miscare-mers. se sufoca si senzatie de nod in gat. dar si cu teama de singuratate. rigiditate. supusi adesea unei abstinente sexuale prelungite Simptome psihice: .Dr. fara emotii. tulburari de memorie. se poate ajunge la malignitate 1-ul remediu luat in considerare in cazul tumorilor dure aparute dupa traumatism afecteaza Sistemul Nervos ( boli degenerative severe) si sfera genitala (tulburari severe) 2 tipuri de patologii: .abstinenta sexuala sau dimpotriva.traumatismele vertebrale sau in alte regiuni Modalitati agravare: . se pastreaza descrierea facuta de Platon. inflexibilitate. lentoare.necazurile. cum ar fi mersul dificil. insensibile. glanda mamara. uter (fibroame. excesele sexuale. inchise. indiferente. rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare. ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri. Caracteristici generale: Cuvinte cheie: slabiciune progresiva. testicule. repaus.Ioana Ionescu Familia Umbeliferae . indiferenta. noduli. excesele sexuale. sindrom vertiginous. avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii. surmenaj. isterie. lipsite de orice relief. conhidrina) Substanta produce paralizie ascendenta. confuza.persoane materialiste. practice. profunda. in special in Grecia). suprasolicitarea. paralizie. induratie. .tristete < continenta / dupa masturbare / dupa supresia menstrelor / transpiratie . alcool ameliorare: .anxietate. insensibilitate. prostata. tulburari paretice si/ sau genito-urinare.Tumori sau Induratie la mai multe niveluri: ~ glandulara / ganglionara / genitala : ovare. pierderea brusca de forta in timpul mersului.CONIUM MACULATUM .depresie la persoane timide.2. lasand picioarele sa atarne Biotip: adulti precoce imbatraniti sau obositi. “business minded”.celibat.caldura. cu lentoare fizica si psihica. excesele sexuale. varstnici cu involutie cerebrala senila.certareti. depresie. munca in exces. Simptome generale 70 . pierderea memoriei si senilitate ~ emotional: platitudine. . toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual . . coniceina.denumire populara . femei descurajate. in relatarea despre executarea lui Socrate.

oboseala progresiva.prostatoree. sare. relaxat pierde urina Piept: . parestezii. obligand sa se ridice in sezut. avers.tumori de san dure si adesea cu adenopatie axilara (uneori dupa contuzie-bel.per) . Diagnostic diferential: Sep. tumori dure ovar.. testicul. Caust. Morrison. lapte Simptome fizice Ochi: fotofobie. cataracta dupa traumatism paralizia muschilor oculari. mers( calc. eventual si lacrimare. eruptii cu secretii fetide verzui Transpiratie: .tumori.dorinta de acru. dar: . mancarea intra pe trahee cand vrea sa inghita Genital: . tulburari de vedere si acomodare . pb la fixarea privirii pleoape grele. Phos-Ac. rash inainte de menstre.apetit sexual crescut. Bibliografie: Boericke. distensie < lapte adenopatie si induratie a ggl mezenterici Piele: urticarie dupa efort intens. erectii imperfecte. ejaculare prematura. atonie rectala (constipatie) psihice: astenie. TDS. Stomac // Abdomen: ulcer/ cancer cu voma “in zat de cafea”. albicioasa sau sanguinolenta Urinar: .causticum.slabiciune. Comentariu : efect benefic in cancer mamar dupa o contuzie (Grimmer). sepia) Fata: cancer de buza mai ales la fumatori Vertij: intorcand capul / miscand ochii /in decubit dorsal / la rasucirea in pat amel. agravat de alcool.adenopatii cervicale dure. . fata de paine. Carb-an. Complementare: Tuberculinum. noduli duri).Vermeulen. gusa cu exoftalmie.. . Cocc. ataxie. scleroza multipla. ptozate ( gels. uter.ejaculare involuntara la simpla excitatie psiho-sexuala. cafea. pareze/paralizii: ataxie. . 71 . inchizand ochii Gat: .leucoree iritanta. disfunctii urinare alte indicatii: pb tiroidiene( gusa.la inchiderea ochilor (singurul remedu) Indicatii clinice neurologice: vertij. < de gadilatura sau uscaciune in laringe Extremitati: . lac-c.impotenta. uter. .sani umflati si durerosi inainte de menstra. mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul membrelor inferioare. Rem. prostata. distimii pe un fond de involutie cerebrala uro-genitale: mastopatii.. < vibratie.flux urinar intermittent (nu urineaza cand se forteaza. tub) Tuse: intins.. ovar. testicul. inclusiv maligne de prostata. Murphy.

prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient. .posesiv cu lucrurile si persoanele. extroversie. 72 . pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune. soarele. cu delir de persecutie (Hyos.parinteasca. bauturi calde(mai ales pentru simptomelefaringiene).in timpul si dupa somn. . Cauzalitate: .lateralitatea stanga. . sare rapid de la un subiect la altul. tulurari renale Cuvant cheie: suprastimulare.supresia dorintei sexuale amel. cresterea permeabilitatii capilare cu edem voluminos si hta. claustrofobie. septice. vorbeste fara oprire si fara sa asculte. manc.) / de serpi( lac-c) / de nebunie (calc.hemoliza (phospholipaza A2) Fenomene inflamatorii. < supresia dorintei sexuale .: . Toxicologie: Fenomene circulatorii: . creativitate. .LACHESIS MUTA .suprimarea secretiilor. agresivi. -bauturi reci. . falsa perceptie despre dragoste( celalalt = obiect).agitatie psihomotorie. aroganti.. cel mai locvace din toata MM ( Act rac). Hering.dimineata. cann-I. expresivitate.locvacitate. “lively”. intensitate.) invidie. climax Modalitati: agrav.decubit lat stg.iritabili. zeflemitori. vitalitate.vasodilatatie. cu febra ridicata si delir. provocandu-i stare de inconstienta.pasiune. .microtromboze locale ce determina necroza. . malitiosi . . de boli de inima (isi fac multe griji legate de sanatate( Ars. angoasa (disimulata in spatele unei atitudini extrovertite) . la cererea guvernului german.primavara.: -la aparitia menstrelor sau secretiilor. Proving: efectuat de C. totul la ei este foarte intens . dictatoriali. Ver.) . alcool. necazul.intoleranta la atingere. . pot ajunge paranoici. contact. spaima. la serviciu. . Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului homeopat.ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari. emotii puternice.aspect pozitiv al usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante. . .Dr. flux continuu de idei.aer liber. sarcastici.suporta greu restrictiile si autoritatea de orice fel . .ingestia de alcool. stari maniacale < seara . frica de moarte. . jignitori. foarte critici ( dar nu suporta nici o critica).gelozie patologica( Hyos. Dupa ce si-a revenit.agravare dupa somn.caldura camerei. . Simptome psihice .Ioana Ionescu Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud. canicula. tulburari fobice severe. bai calde. . . stransoare. in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior.suprimarea unei secretii sau intarzierea aparitiei lor. gelozia. mai ales in zona gatului si a taliei. egocentrici. ingamfati.suspiciune extrema. nevoie de un “orificiu de evacuare’ ca sa nu explodeze Caracteristici : . . vexarea. .afectarea endoteliului vascular cu hemoragii.orice blocheaza circulatia. agravare la supresia lor. egoisti.mare anxietate. . cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. puls) / de a fi otravit .. a partenerului de viata. pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi.

urata. inghite greu saliva si lichidele Piele: . Preferinte alimentare: fructe. ulcer varicos.hipersexualitate. presiune pe laringe > aer liber. sentiment de vinovatie. limba tremuratoare cand e protruzionata Gat: . plat.herpes zoster pe partea stg.este sub controlul unei forte supranaturale. pozitie de somn pe partea dreapta (nu pe stanga) Simptome fizice Cap: . cu senzatia de sufocare. orig. < in decubit lat. pot ajunge la ura declarata Simptome generale: caldurosi (pot fi frigurosi. hematurie de culoare inchisa Genital: . violaceu . spongia) Piept: .vertij >la debutul unei secretii Ochi:. dezvoltare sexuala excesiva si precoce. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate. cu senzatie de explozie pe partea stg.cosmaruri cu serpi/ persoane decedate. . inghitirea de solide hipersensibilitate la atingere. devine locvace cand il intereseaza ceva sau dupa alcool. Sunt gelosi fata de parintele de acelasi sex. stridii. atingere > bauturi reci.otita medie stg Nas: .anxietate.vin. in somn. . PM.cefalee congestiva: pulsatila. dimineata la trezire. HTA . mai putin agresiv.. . Somn: . aplecat in fata (kali-c. iradierea durerii spre ceafa si umeri. fata de care devin extrem de gelosi.palpitatii.epistaxis Gura: . energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal (calculi) sau pot cade prada fobiilor si anxietatilor. herpes zoster pe stg Respirator: . < stransoarea hainelor. masturbare. cianoza -erizipel senil. . cu emotii intense dar neexprimate.iluzii . varicozitati.bufeuri la nivelul fetei.senzatia ca ochii sunt trasi in orbite. frustrare si invidie. in camera calda.rinita alergica. promiscuitate( Grat. purpura. . echimoze. pot dezvolta tulburari de comportament sau patologie fizica (astm) dupa nasterea unui frate mai mic. dispretuita. nimfomanie. . vorbeste cu persoane decedate. agravare mentala dupa somn Exista si un tip introvertit de Lach. sarcina). menopauza. batanta. nu suporta gulere stranse senzatie de nod in gat > temporar cand inghite.angor cu senzatie de constrictie in piept si iradiere pe bratul stg . < Q. contact. fainoase. posesivi fata de prieteni carora le pretind toata atentia. in timpul si dupa somn. Copiii Lachesis sunt extrem de gelosi si nu tolereaza autoritatea sau restrictiile. presiune.caderea parului in sarcina.astm bronsic declansat de gelozie/ emotii intense < noaptea la adormire.litiaza renala stg. tacut. la trezire . metroragie cu sange negru 73 . staph) Dismenoree > in timpul menstrei.culoare violacee. opresiune < pe partea stg( Ph). facies pletoric. stang. dar cu un puternic complex de inferioritate. iluzia ca a comis o crima . la rece. varice.hemoragii gingivale. otravita.hemoragie retiniana Ureche: .leziuni de culoare violacee: furuncule. faringo-amigdalita pe partea stanga sau cu debut pe stanga < ingestia de lichide mai ales fierbinti.mastita de culoare violacee Urinar: . cafea. afectiuni ale ovarului stg(ust) Tulb ce apar prin supresia menstrelor( menopauza.dureri faringiene. dar au bufeuri) Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta.tresare brusc la adormire. .nevralgie stg. moral. tristete dimineata. inghitirea salivei. responsabil si cu un puternic simt etic. < dupa somn . care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. soare. depresie.senzatie de greutate sau arsura pe vertex. este urmarita. apnee de somn.

insuficienta cardiaca congestiva. cefalee congestiva. amigdalita. delir de persecutie. Ext. menopauza cu bufeuri. glosite. gingivite cu gingii edematiate. clothing agg.. angine pe partea stg sau evolund de la stg dr. pulsatila. Cocc. stare septica. mucoasa violacee afectiuni hepatice. Radar 8 74 . tulburari de climax. Hepar. occipitala.Gastro-intestinal: . psihoza maniaco-depresiva. sinuzite.Clarke. furuncule. cu amigdale purpurii. Bell. Bibliografie: W. insomnie cu cosmaruri. HTA. complementare: Crotalus. Fem. tuse chintoasa spasmodica si senzatie de sufocare < imediat ce adoarme sau la trezire.slightest touch(3). hemoragii cu sange negru. < oprirea scurgerii. hiperestezie cutanata si intoleranta fata de stransoare la nivelul gatului sau pieptului. otite.. changing quickly from one subject to another(3).sciatica stg cu hipersensibilitate la atingere . cu congestie mamara. alcolism.. epistaxis. delirium tremens. rhinophyma.diferential: Con. tulburari psihice. gelozie. pre sau post menstra sau la menopauza.genitalia: menses. Coff. hepatita.. stari paranoide. senzatie de constrictie. erisipel.(3). ustilago) // amenoree cu tulburari secundare. fragilitate capilara cu tendinta la echimoze si hematoame spontane. alcool.. menopauza. Ph-ac. Antidoturi: Ars. J. migrena stg < soare. meno–metroragii cu sange negru( secale. violacei. stransoare colita > diaree. hemoroizi proccidenti.premenstrual.of all complaints during(3).Boericke. cardiopatie ischemica. > menstra. sangereaza usor(carbo veg) acnee rosacee. hemoragie hemoroidala care > patologia. > in timpul menstrei. sd.abdomen sensibil la atingere. cu scurgere fetida. hemoroizi congestionati.Anthracinum(furuncule). amel. Lyc.throat: sensitive. ulceratii torpide cu margini violacei. HTA.Vithoulkas. insomnii. Diagn. violacei. purpura stomatite. alcoolism.. ovaralgie stg. alcool dismenoree. hipertiroidie Rem. strangulati. Nux-v. intoleranta la contact la nivelul gatului. presiune. < bauturi calde. R. senzatie de lesin. infectii. < post menstra. sangerande. cefalee.(2). ciclotimie. Cedron. Indicatii clinice Astm bronsic (se poate declansa in context de gelozie (copii) sau la menopauza. laringo-traheite cu spasm laringian. Throat: Choking.sleep agg. Graph. icter Extremitati: .nu suporta sa se atinga unul de altul Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy. G. hipersensibilitate la contact. claustrofobie. metroragii. intoleranta la atingere. as foolish as it is irresistible(2/1).rasfira degetele . loquacity.Murphy. intestinale cu intoleranta la stransoarea abdomenului.

Vithoulkas. Se poate vorbi în acest context de susceptibilitatea individuală. Începând cu sfârşitul sec.PSORA .psora produce perturbări în senzaţiile şi funcţiile organismului fiind numită miasma senzitivă.Paterson şi alţii. o "discrazie". J. îmbunătăţindu-se condiţiile de igienă personală.H. cea mai răspândită şi cea mai periculoasă miasmă cronică fiind comparată de Hahnemann cu o hidră cu nenumărate capete.Allen. homeopat contemporan. Prin studii clinice amănunţite Hahnemann a observat ca în multe cazuri această cauză iniţială ar fi o erupţie cutanată. au crezut cu tărie în natura non-materială a miasmelor. Această maladie originară ce părea că stă la baza majorităţii bolilor cronice Hahnemann a numit-o psora. dimpotrivă. se manifesta mai târziu prin simptome asemănătoare sau afecta alte organe patrunzând mai adânc în corp. psora manifestându-se din ce în ce mai mult doar ca o simplă erupţie pruriginoasă sau ca o banală mâncărime "tratată" superficial cu diferite unguente pe bază de sulf sau alte preparate sau chiar nefiind luată în seamă.Dr Secil Omer Unii homeopati au crezut ca miasmele se refera la o serie de stari infectioase. care în parte se datorează influenţelor unei miasme şi care constituie fondul care facilitează acţiunea agenţilor patogeni. psora s-a "refugiat" în interiorul corpului.T. au chinuit umanitatea mii de ani fiind menţionate încă din antichitate. cel mai frecvent în copilarie (motiv pentru care cei mai mulţi nu-şi mai amintesc de ea) sau miasma putea fi moştenită. cum este cazul cu J. spune Hahnemann. aproape că nu produce modificări structurale ci numai alterări funcţionale 75 . pe care unii se jenau să o relateze la un interviu neinsistent sau pur şi simplu o uitaseră sau nu-i dăduseră suficientă atenţie. Problema l-a preocupat începând cu anii 1816 . Hahnemann a observat că în multe boli cronice nevenerice nu se obţine o vindecare de durată în ciuda unui tratament homeopatic corect. XV. Tratarea lor cu remediul indicat dădea rezultate bune pentru o perioadă limitată de timp. . G. consideră miasma ca o predispoziţie la o boală cronică ce poate avea drept cauze ereditatea. J. bolile infecţioase grave sau tratamentele alopatice şi vaccinările. În anumite condiţii nefavorabile într-un organism slăbit reapăreau simptome considerate vindecate. dar întotdeauna însoţită de prurit (mâncărimi). ca forme de manifestare a psorei. lepra şi alte boli grave de piele.1817 ocupându-se de ea zi şi noapte după cum el însuşi mărturisea. Contaminarea se putea produce oricând în viaţă.Kent. o astfel de erupţie supresată printr-un tratament necorespunzator. În această concepţie noţiunea de miasmă dobândeşte un înţeles mai larg decât un simplu agent cauzal al bolilor. Internalizarea psorei a dus la apariţia a numeroase boli cronice şi Hahnemann aduce numeroase exemple de astfel de afecţiuni având o legatură evidentă cu o boală de piele. Psora este cea mai veche. altii. El şi-a pus astfel întrebarea de ce forţa vitală nu e capabilă de o vindecare rapidă şi de durată ca în bolile acute în condiţiile în care se administrează remediul indicat. El a constatat că de multe ori. Asta însă nu a condus la o îmbunătăţire a stării de sănătate a omenirii pentru că în lipsa manifestărilor externe. de exemplu. astfel de boli grave de piele au început să piardă teren. în diverse forme de manifestare. văzându-le mai degrabă ca predispoziţie. Contagiozitatea foarte mare la nivel cutanat a contribuit la răspândirea rapidă a psorei pentru că cei afectaţi de astfel de erupţii minore nu erau izolaţi ca bolnavii de lepră din trecut. Rezultatele a peste 10 ani de căutari se concretizează în lucrarea "Bolile Cronice". Râia. o stare.

vene varicoase.manifestate prin hipersenzitivitate. secundare . valvulopatii reumatismale Sifilis . moartea subita mai ales cardiaca. azoospermie 76 .fistule. epilepsie. ( Tatal cu gonoree si reumatism . ineficace atât la început cât si pe parcursul lor si nu le poate elimina niciodatã de una singurã. carii osoase. ulcere.Manifestare primara. rinichiul..sancrul secundare . cu intentia de a pãstra sãnãtate. cu propria ei putere astfel cã ea este nevoitã sã le lase sã se dezvolte în timp ce devine mai perturbatã pânã când în final organismul este distrus. agg nocturna. Este cuprins intregul organism Ceea ce este diagnosticat ca ‘boala’ nu este propriu-zis o boala ci efectul unei afectiuni a intregului organism. Carecteristic ele îsi urmeazã cursul si ajung la un sfîrsit mai mult sau mai putin rapid. mai ales iatrogena. nu poate oferi decât o rezistentã imperfectã. grabeste evolutia Daca forta vitala nu este ajutata in directia corecta din copilarie atunci organismul va fi supus unei lungi serii de supresii (vaccinari. Supresia. Adevaratul similimum se bazeaza intotdeauna pe miasma existenta. cordul este afectat aceasta inseamna ca omul era bolnav cu mult timp inainte de aparitia acestei expresii patologice. scurgere uretrala secundare . perturbã dinamic organismul viu. iritabilitate Sicoza -Manifestari primare . De ce este important sa cunoastem miasmele? Nu este oare suficient sa urmarim totalitatea simptomelor si sa alegem cel mai similar remediu? ‘Problema este ca nu putem selecta cel mai similar remediu daca nu intelegem modul cum actioneaza miasmele. HTA.enurezis. iritaţie. Acelea pe care le numim acute sunt procese morbide rapide ale principiului vital anormal perturbat. tratarea efectului exterior al bolii) si vor aparea boli asa zis noi care sunt de fapt expresii ale miasmei predominante la un anume moment. Bolile omului sunt acute sau cronice. par 146). Psora . tratamente locale.baieti cu moarte subita pina in 50 de ani.Manifestari primare – prurit. Celelalte. Daca un organ cum este ficatul. fiecare într-un mod caracteristic si-l îndepãrteazã gradat de la stare de sãnãtate în asa fel încât energia vitalã automatã forta vitalã .chiste ovariene.Allen Urmãtoarele remarci generale sunt o considerare preliminarã referitoare la primul punct (vezi par 105.H. anxietate. arsuri şi în cazuri extreme congestie şi inflamaţie.’ . mâncărime. nepotrivitã.condiloame genitale.) Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant. ele se nasc prin contaminarea dinamicã cu o miasmã cronicã. Se transmite de la o generatie la alta. adesea neobservate la început. Un homeopat adevarat intelege ca nu trebuie tratata o boala particulara a unei anume parti a organismului ci trebuie tratat organismul ca intreg. Le numim pe acestea boli cronice. Caracteristicele unei infectari miasmatice: Este cuprins intregul organism Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect. inflamatii cronice.J.

adesea prelungite. toate mentionate în cãrtile de patologie ca boli individuale. de nesuportat. interioarã a psorei se anuntã doar dupã infectarea internã completã a întregului organism printr-o eruptie cutanatã caracteristicã însotitã de o mâncãrime voluptoasã. cel mai ordonat mod de viatã si cea mai activã energie vitalã nu sunt suficiente pentru a le eradica *. hemoragia gastricã. Nu e de mirare cã atât de multe si diferite influente dãunãtoare interne si externe. chinuind pacientul cu o suferintã mereu mai mare pânã la sfîrsitul zilelor sale. ipohondria. prin sute de generatii si milioane de organisme umane. rahitismul. În timp ce celelalte douã manifestã boala lor internã specificã cronicã prin sancrul veneric si respectiv excrescentele conopidiforme. Altfel boala va reveni din nou si din nou sau va reapare sub alte forme sau alte entitati nosologice. explicã într-o oarecare mãsurã nenumãratele forme de boalã în care a evoluat de la un cap la altul al întregii rase umane în special când considerãm numãrul mare de factori extrinseci * si diversitatea de nedescris a constitutiilor umane distincte ce au contribuit la formarea acestei mari varietãti de boli cronice (simptome secundare ale psorei). astmul si supuratiile pulmonare. Selectarea remediului trebuie sa fie in concordanta atat cu simptomele pacientului cat si cu starea miasmatica de Psora. amenoreea. pulmonarã. litiaza renalã. ca o gîdiliturã si un miros specific. icterul si cianoza. vezicalã si uterinã. Mult mai rãspânditã. Cea mai robustã constitutie fizicã. mania.Adevãratele boli cronice naturale sunt acelea car apar dintr-o miasmã cronicã si care. în ciuda celor mai bune obiceiuri mentale si-a unei diete corecte. Daca starea generala a pacientului nu este buna desi au reaparut simptome vechi atunci trebuie schimbat remediul. cataracta si amauroza. impotenta si infertilitatea. paraliziile. Aceste boli sunt de departe cele mai grave. deteriorãri. migrena. surditatea. Transmiterea gradatã si dezvoltarea incredibilã a acestor vechi contaminãri. De exemplu daca in cursul tratamentului unui astm bronsic reapare o boala de piele veche (“tratata”) atunci aceasta trebuie lasata sa se exteriorizeze pentru ca remediul care a stimulat forta vitala sa readuca simptomele vechi este capabila sa le si rezolve. guta. lãsate singure farã remediul lor specific. melancolia. Pânã acum vechea patologie le-a prezentat în mod gresit ca boli separate cu o multitudine de nume particulare **. cariile osoase. nazalã. idiotia. miasma cronicã monstruoasã. Uneori simptomele vechi supresate care au reaparut necesita administrarea unui alt remediu. iar uneori numai prin câteva vezicule. hemoroizii. dizarmonii si suferinte în atât de mult variate organisme infiltrate de miasma psoricã. scolioza si cifoza. Psora. de nemãsurat si în consecintã mult mai importantã decât acestea douã este miasma cronicã a psorei. deficitul simturilor. produc o astfel de varietate nesfîrsitã de deficiente. 77 . isteria. continuã sã creascã indefinit. orice fel de durere etc. cancerul. cele mai numeroase flageluri ale umanitãtii dupã acelea cauzate de abuzul de medicamente (vezi par 74). Tratament Dintre remediile care acopera simptomele pacientului se va alege acela care acopera si miasma activa in momentul respectiv. nebunia. hidropizia. Aceastã psora este adevãrata cauzã subiacentã si creatorul celor mai multe forme de boalã care nu se datoreazã sifilisului si sicozei * printre care: neurastenia. scrofula. epilepsia si toate formele de convulsii.

se accentueaza mincarimea pielii cu intoleranta la caldura. Sulph. Pe baza istoricului familial dr Dey ajunge la concluzia ca este vorba de o stare de sicoza in familie iar prima boala a pacientului fusese o artrita juvenila. ii placea grasimea. 78 . De ex un pacient cu sancru genital. mai adoarme pe la 3-3. ii plac produsele lactate dintotdeauna. Sulphur 30 CH 3 zile cu disparitia simptomelor. are complexe de inferioritate. simte si furnicaturi pe piele ca si cum ar fi purici somnul este scurt si superficial sta si nu poate adormi si se enerveaza.Daca psora se asociaza cu sicoza sau sifilisul se trateaza miasma predominanta in momentul respectiv. sensibil la atingere dinainte de operatie. transpira cind maninca. nici sa citeasca. nu mai are rabdare nici la televizor. de atunci insomniile. ii e sete des. agg nocturna si agg dupa transpiratie primeste un remediu antisifilitic (ex. ii plac lucrurile bine facute se enerveaza usor. bea apa la temperatura camerei. balonari cu eliminari de gaze si pe sus si pe jos dintotdeauna. a facut judo si karate. eruptie pruriginoasa si foame matinala dureroasa .A. ii place caldura. Scurgerile gonoreice supresate apar de regula dupa administrarea unui remediu antisicotic corect chiar la ani de zile. acum nu. cu o tuse la 2 noaptea. scrisneste dintii in somn. doarme pe parti.30-23. vegetalele il amelioreaza. se pune in pat si transpira si se enerveaza meat aversion ailm fright sweets desire cursing thirst large quantities perspiration exertion during slight Phos 30 CH Energie buna. Pacientul nu se simtea insa slabit si nici anxios. Sulphur) Homeopatii care folosesc in principal tratamentul miasmatic recomanda ca la sfirsit sa se administreze un tratament antipsoric. Dupa ce dispar simptomele unei anumte miasme se trateaza miasma care se actualizeaza ulterior prin simptome specifice. nu poate adormi pe burta. De asemenea condiloamele sau negii supresati pot reapare ca un semn al directiei corecte de vindecare. Caz dr Dey Copil de 8 ani se prezinta la homeopat pentru o eczema pentru care primeste Mez. T. pancreatita acuta in 2001 colecistectomie 1999 pentru litiaza biliara fost alcoolic pina la pancreatita mai lua pastile de somn s-a speriat foarte tare la operatia de colecist. doarme automat pe la 22. nu mai suporta carnea de la prima operatie. ii plac si ouale.necesita un remediu antipsoric (ex. La 1 luna eczema este complet disparuta.00 La o luna reapare dorinta de grasimi. Sensibil la mirosuri. la cel mai mic efort. hears every sound ejaculation too quick perspiration exertion during slight aversion being touched fating fast pain liver colic gallstone ARS alb 30ch N-a mai dormit deloc. barbat 43ani Insomnie. ameteste cind se scoala in picioare. nu ii e somn. la concentrare.30. Psor fara nici un efect. injura. Mercurius) ulterior acuza fierbinteala in palme si plante. ii e indiferenta. Intr-o saptamina starea era absolut normala. ejaculare precoce dintotdeauna. nu-i place frigul. dar reapare ulterior o orhita cu hematurie si febra pentru care copilul fusese tratat cu 3 ani inainte. Se administreaza Medorrhinum 1M. Nu s-a administrat niciun remediu iar a doua zi diparuse hematuria si febra. Vertigo on rising ailm fright vegetables desire meat aversion sweets desire anger easily cursing grinding teeth sleep during thirst large quantities sleep light.

Acest tip de pacient tinde să fie extrovertit. în trecut era chiar şi mai evidentă. înainte de apariţia facilităţilor igienice şi a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. în faţa vieţii. în mare măsură. Pacientului îi e lene să se spele sau are aversiune faţă de spălat sau se spală doar pe porţiuni. De aici apare o lupta de a se ridica din nou de a fi cineva sa-si cistige respectul. fermecător. mindria lui este ranita. caracteristice remediului: 1). Poate avea perioade de posomorâre. detaşat. Oamenii depind de el. se gândeşte la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfârşit. încât nu e respingătoare. preocupat numai de realizările sale. cămaşa descheiată. amână îndeplinirea sarcinilor.Se simt insultati cind nu stiu ceva si incearca sa iasa din incurcatura prin teoretizare. Inteligenţa sa tinde să-l îndepărteze de ceilalţi. El poate fi foarte atent la modul cum arata in fata celor din jur. Poate fi generos. Chiar şi acum. care pune accent mai ales pe relaţiile sociale şi muncă. supresat.tipul filozofic. mototolită sau cu nasturii încheiaţi greşit. PSORINUM . Uneori ajunge să simtă dezgust faţă de alţii. Ei pot face astfel eforturi sa apara curati iar pe de alta parte pot neglija complet acest aspect adica sale fie complet indifferent cum arata (tot mai rar in ziua de azi). SULPHUR IODAT.Dr Secil Omer SULPHUR – Dr Secil Omer Sulphur este un remediu mineral regele remediilor antipsorice. prietenos. părul unsuros şi nepieptănat. pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele pătate cu mâncare. în ciuda igienei moderne. prietenii). Încrederea în sine pe care o nutreşte e de nezdruncinat. El se simte umilit . Pacientul zăboveşte. Avind senzatia ca sunt neimportanti sau dispretuiti ei trebuie sa se simta buni in ceea ce priveste cunoasterea . astfel încât devine plin de sine. cântărind îndelung probleme intelectuale adânci. Unul dintre pacienţii Sulphur a elucidat odată această caracteristică. Acest tip are nevoie de aprobare şi de afecţiune din partea celorlalţi. Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Este un om ambiţios. fanfaronada lui este atât de naivă. Deşi e lăudăros şi plin de sine. 2). oarecum inocent. Cea mai mare dorinţă a sa ar fi să descopere vreun adevăr sau nişte cunoştinţe noi care să îl facă celebru. vrea să simtă că e aprobat şi preţuit. profund. Există două mari tipuri de personalitate. Îi place mai mult să stea şi să discute filozofic decât să acţioneze practic. în legătură cu sănătatea sau cu familia sa. Lupta lui este pentru ego si onoare. deşi pare plin de încredere în sine. dar cu legături umane superficiale (cu familia. deoarece. Casa sau biroul său au un aspect 79 . deşi dorea să fie versat în literatura modernă. de asemenea poate avea multe temeri şi stări de anxietate. Este un gânditor adevărat. condescendentă. spunând că preferă să citească un comentariu critic dintr-o revistă.SULPHUR. Egoul este una din principalele teme de la acest remediu. tipul de intelectual rece. nu reuşea să facă efortul necesar pentru a citi chiar cartea Neglijenţa: Este o altă caracteristică a pacienţilor Sulphur. nelinişte şi depresie. adoptând o atitudine cinică. cu preocupări intelectuale. este plin de viaţă şi de entuziasm. despre o carte nouă. Jena este una din principalele senzatii ale lui Sulph. Principala senzatie a lui Sulph este aceea de a fi criticat pus jos.tipul de “idealist practic”. Are senzatia ca nu e perfect in aspect si ca e desconsiderat. într-un mod detaşat.

teamă când vede pe alţii la înălţime. Vor să fie centrul atenţiei şi pot reacţiona cu gelozie sau mânie dacă alţii devin centrul preocupărilor.  dezgust. dacă un membru al familiei întârzie.  nelinişte în legătură cu sănătatea. în timp ce adulţii continuă conversaţia. fiind foarte curioşi să afle cum sunt construite diverse mecanisme.  extrovertit.  neglijent. plini de curiozitate. Anxietate: Anxietatea e frecvent întâlnită la acest remediu. etc.  intelectual. 80 . Copii: Copiii Sulphur sunt robuşti. Aroganţa adulţilor se observă şi la copii. devenind lideri. Uneori pacienţii Sulphur pot fi anormal de meticuloşi şi de ordonaţi. El are multă încredere în sine şi îi consideră pe ceilalţi plicticoşi. Dacă au o fire dezechilibrată.  ambiţios.3). aversiune de a se spăla (gr. pacientului îi este imediat teamă să nu sa fi întâmplat un accident. copil gr. lăudăros. sau speriat să nu se întâmple ceva rău familiei sale. Uneori simte chiar dezgust faţă de alţi oameni. o sensibilitate viscerală pentru mirosuri. Criticism: Pacientul găseşte cusururi oricui. dezordonat (gr. nestăpânit. greoaie şi sunt bătăioşi. certăreţi. de exemplu faţă de oameni în vârstă sau obezi. nelinişte în legătură cu familia şi copiii. (gr. de asemenea poate fi îngrijorat. Băieţii Sulphur sunt atraşi de mecanică. prietenos. ei sunt foarte populari în şcoală. nu îi pasă cum arată (gr.  adversar inascut a tot ce este rafinat:  lene.  teamă de boli. în general legat de sănătate sau de familie.3). Pacientul poate ajunge la o adevărată ipochondrie.  murdar (gr.  teamă de înălţimi.3).  claustrofobie. Au o constituţie fizică robustă.2). Copiii Sulphur pot fi foarte deschişi şi inocenţi. gălăgios.3).de zonă calamitată. devin bătăuşi sau copii cu probleme de comportament.  critic. Dacă au o fire echilibrată.. (gr. Aroganţă: Egotismul este o altă caracteristică a remediului. etc. să teoretizeze. obiecte sau chiar oameni. Simptome psihice:  plin de sine. în mod iraţional. cu vrafuri de cărţi şi de hârtii şi vase murdare peste tot.  extrovertire la copii autoritari. face paradă privind calităţile sale. îi place să filozofeze. cu preocupare pentru mecanică. cu o voinţă puternică şi extrovertiţi.2. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintală şi de inteligenţa sa. Pare să creadă că ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însuşi. deşi unii pacienţi prezintă simptomul neîncrederii în sine şi au nevoie de sprijin.2). Le place să stabilească legături prietenoase cu adulţii şi nu suportă să fie trataţi altfel decât ca nişte adulţi. considerând că e necinstit să fie trimişi la culcare devreme. mai ales dacă aceştia nu îl găsesc pe el fascinant. de boli.  îi e teamă de accidente.

scurgeri.  lipsa încrederii în sine. agravare când stă în picioare (dureri lombare. transpiraţie cu miros fetid. faţa rumenă. transpiraţie excesivă.  încăpăţânat. 2) robust. îşi impune constrângeri. că îl fac să pară bogat. etc. sprijinit. rumen la faţă. acnee. deşi unii pacienţi sunt friguroşi. scaun. de cancer. mai ales dormind pe spate.  coşmaruri. înfăţişare: 1) corp subţire.  plâns la menopauză.  pacientul colectează lucruri. diaree. doarme bine 3 sau 4 ore. secreţii. mătreaţă. în week-end. agravare generală iarna. are impresia sau halucinaţia că lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare. se trezeşte brusc cu senzaţia de sufocare. erupţii pe pielea capului sau la marginea scalpului. cusurgiu. Zonele problematice obişnuite sunt: pielea (abcese. uneori congestionare alcoolică sau dilatarea venelor nasului şi obrajilor. cefalee sau arsură în vertex. care îl înspăimântă. etc. agravare la căldură. uneori încovoiat. ameliorată de comprese reci. de eşec. foame. hemoroizi. Simptome fizice: Orice stare patologică fizică răspunde la tratamentul cu Sulphur. ulcer. ameliorare când stă întins în pat. nepieptănat. 81 . Somn:  insomnie. buze roşii. sfrijit.  are nevoie să fie lăudat.cefalee în week-end. cefalee cu senzaţia de cordon strâns în jurul capului. păr unsuros.. apnee în somn. agravare generală la sfârşitul săptămânii.. îşi muşcă unghiile.  metodic. cefalee. psoriazis. când soarele de abia se zăreşte printre nori. Cap . teamă să nu fie respins de oameni. pletoric. cefalee mai severă iarna. agravare generală şi locală din pricina căldurii patului.  pacientul repetă întrebarea înainte de a răspunde. eczemă. seboree a pielii capului.  impulsuri de a face rău familiei.  râde în somn (Lyc. agravare la ora 11h. neîngrijit.  preferă să doarmă pe stânga. supt. agravată de mirosuri. agravare generală după supresia erupţiilor şi scurgerilor. Simptome generale: călduros (cu sânge cald). la marginea părului.) şi traiectul digestiv (diaree. teamă de infecţii. infecţii dentare recurente. apoi se trezeşte şi dormitează intermitent tot restul nopţii.).). etc. agravare în zilele noroase. dureri cu senzaţia de arsură. aversiune faţă de (sau agravare după) baie. la sprâncene. leşin).

dovlecei.  indigestie în timpul menstruaţiei.  aversiune: ouă. acnee pe nas.  urină cu miros puternic.  uneori pacientul are mai multe scaune în fiecare dimineaţă. rareori dulciuri.  nu suportă mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosul său propriu). îi place să mănânce. ameliorate la frig.  scaun cu miros extrem de puternic. arsuri uretrale sau prostatice. peşte.  hemoroizi.  polipi nazali. măsline.  fimoză.  conjunctivită cu senzaţie de nisip în ochi.. carne.  sinuzită. mere. acnee rozacee. ciocolată. puternică. stufoase.  eliminare de gaze cu miros puternic. . grăsimi. îngheţată.. mâncare acră. purulente din nas. alcool (mai ales bere sau whisky). mâncare cu gust picant (ardei iute.  dispepsii (arsuri în stomac. uscăţiv.  apetit sexual crescut la tipul de pacienţi pletorici. gastrite. activitatea sexuală nu este o prioritate sau este chiar dezagreabilă.  impotenţă sau absenţa erecţiei. buze rumene.  hipertrofie de prostată. retinită.  irită. toată familia ştie când a evacuat.  herpes.  enurezis. Nas:  mare sensibilitate la mirosuri.  diaree după ce bea bere. mai ales din pricina abuzurilor alimentare).  blefarită. deseori trezindu-l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h.). condimente. 82 . mai ales gălbenuş de ou moale. etc. Ochi:  sprâncene groase.  prostatită. otoree.  la tipul de pacienţi intelectual. Uro-genital:  erupţii în jurul organelor genitale.  boala fânului.  fistulă rectală.  prurit sau senzaţia de arsuri în rect agravate la căldură. hemoragie retiniană. ficat.  senzaţie de foame şi de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h. de defecaţie. Rect:  diaree sau scaun moale în fiecare dimineaţă.  secreţii.  doreşte: dulciuri. prelingeri ale rectului foarte iritante. ulcer peptic. terci. balanită . Stomac:  apetit nesăţios.bufeuri de căldură la menopauză. scurgeri cronice. mai ales la urechea stângă. roşeaţă. usturimi şi iritaţie la merginile pleoapelor.  scurgeri uretrale.  sete puternică cu dorinţă de a bea băuturi reci de la ghiaţă. doreşte dulciuri şi ciocolată mai ales înainte de menstre.  nevoie subită. otită.

pacientul se sprijină pe spătarul scaunului. Psoriazis. Lombalgii. Boli ale ţesutului conjunctiv. Malignitate. Polipi nazali. Aritmie. mai ales unghiile picioarelor. Depresie. Indicaţii clinice: Abces rectal. Prostatită.  transpiraţie cu miros puternic în zona inghinală. Scleroză multiplă. Reflux esofagian. Fisură recto-anală. furunculi dureroşi. Irită. Micoze rotunde (Tinea). leucoree galbenă cu miros puternic.  bronşită. Extremităţi:  dureri în umărul stâng. noaptea. Abces. Artrită. Astm. mai severă noaptea în pat. panariţiu paraunghial.  unghiile îngroşate şi distorsionate. Bronşită. pacientul îşi scoate picioarele de sub cuvertură sau caută cu neastămpăr locuri mai reci prin pat.  căldură la picioare. seboree. Prurit anal. sau în somn.  eczemă. Alergie.  apnee în somn.  erupţii cu scurgeri şi mâncărime insuportabilă.  respiraţie mai dificilă seara. Migrenă. Acnee. Sinuzită. în pat.  dureri lombare şi sciatică. Bufeuri de menopauză. Herpes. Demenţă. limfabgită. Scleroză amiotrofică laterală.  pneumonie. Blefarită. mai severe când pacientul stă în picioare mult timp. Faringită. mai ales pe antebraţe.  abcese. Inflamaţii intestinale. la plici. Angină pectorală. după baie sau când poartă haine de lână.  tuberculoză. Hernie hiatală.  prurit vaginal.  boli cardiace în stadiu avansat. Cardiac:  dureri precordiale (angină pectorală). vărsat de vânt.  emfizem. mai severe noaptea în pat. Fistulă rectală. Mătreaţă. Alcoolism.  artrită reumatismală. sau când se apleacă. Sindromul oboselii cronice.  celulită. ameliorată de comprese reci. Gută. Seboree.  palpitaţii. Piele:  prurit agravat de căldură. Ciroză. Constipaţie. Amigdalită. Conjunctivită. scabie. Pneumonie. Eczemă. Hepatită. urticarie. Ulcer peptic. când e în picioare.  transpiraţia picioarelor cu miros puternic. Hemoroizi. Cefalee.  dureri de spate. Sciatică. Insuficienţă cardiacă congestivă. Rinită. Impetigo. Artrită reumatismală. Torace:  astm. Colită. artrită psoriazică.  acnee pe spate. Spate:  slăbiciune a spatelui.  herpes. micoze rotunde. erizipel. Bursită.  varice. psoriazis.  tuse. Diaree. gută. elulită.  nu poate sta drept (ţeapăn). Hipertensiune. mai sever când pacientul răceşte. Anxietate. Diabet. Otită medie. de obicei recurenţi. pacientul tresare din somn cu senzaţia de sufocare. 83 .  artrită agravată de încălzire exagerată. impetigo.

iritabil.(util deci in neoplasme ganglionare). Mez. cefalee. nerăbdător. Rhus-t. Prostaţie. neglijate şi care se prelungesc: pacientului îi e cald. Puls.... lesin cu palpitatii. Ant-c. probleme gastrointestinale. Med. bronşită.. Unele simptome se amelioreaza dupa masa altele se agraveaza. Lyc.: Călduros (cu sânge cald).). « zemuindă » .Stări acute: .Desi e nelinistit si vrea sa se miste in general miscarea il agraveaza. <<<< (constitue aşa numita "triadă antipsorică. induraţie şi îngroşare postinflamaţie. Senzaţie de căldură arzătoare intern. eczema umede. Gels.: Călduros (cu sânge cald).. Nux-v. transpiră mult. sistem ganglionar. prelungite).Foarte util la personae pletorice cu congestii Combinaţie între două remedii cu acţiune profundă.: Ambiţios. teamă de înălţime. . gripă. părul devine unsuros şi se lipeşte de cap. congestie cefalică.. amigdalită. Aloe. teamă de înălţime. « erupţie pustuloasă buză superioară » « eritem al bărbiei » Acnee supurată Eczemă acută. Adesea pacientii prezinta adenopatii indurate frecvent laterocervicale. pletoră Caracteristici: Boli de piele persistente. dezgust. Bry. picioare fierbinţi. Alte remedii: Psor. plin de sine. Arg-n. ca după gripă... agravare la căldură. Plat. vascular (bufeuri.. mucoase (secreţii abundente. slăbit. zemuindă. Puls.. Remedii complementare: Ars.Răceli.. >>>> ciclul: Sulph. cu infiltrarea ţesuturilor. extrovertit. gălbui. prurit). diaree.. Puls.. doreşte dulciuri. Poate avea dureri in oase si ganglioni. Este un remediu util la copii emaciati cu apetit crescut. care trebuie să înceapă totdeauna cu Sulphur) Comparaţii: Nux-v. specific : foliculita bărbii. ambele calde. insensibile raceste foarte usor desi are dorinta de a fi in locuri racoroase 84 . SULPHUR IODATUM – Dr Secil Omer Acesta este un remediu profound cu actiune lunga ce poate afecta orice parte a corpului. dereglări gastro-intestinale. Slăbiciune. Secreţii acide.. --> Sulph. Pacientii sulph-I se simt de regula foarte slabiti la foame iar mincarea calda ii agraveaza ca de fapt caldura sub indiferent ce forma. doreşte dulciuri. prurit intens » Hipertrofie nedureroasă a glandelor. Bell. edem.. cu răceală externă. Degetele devin albe. Acon. cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erupţii pustuloase. acnee.keynote « roşu închis. --> Calc. boli de piele..Pojar (Apis. poartă haine vechi şi nu îşi schimbă hainele timp de zile întregi. Cel mai mic exercitiu poate declansa simptome: oboseala cu palpitatii. pneumonie. doreşte grăsimi şi condimente. Graph. --> Lyc. Euphr.. Sul-I prezintă intoleranţă pronunţată la căldură.. Psor.

cantitativ redusă. Grăbit. se trezeşte speriat. Urinar .favorizează reabsorbţia ) Modalităţi Agravare: Efort. Agitaţie noaptea. Stricturi postgonoree. culcat. înainte şi în timpul menstrei.Urină purulentă. Incapabil de muncă. Ca şi cum este strâns din lateral de o menghină Durere : > asfinţit. cu jet spiralat. Nas .după inflamaţie. Arsură la capătul distal. Înainte de furtună. Somn neodihnitor. Excoriaţia nărilor. Uscată. Confuz dimineata si seara sau in timpul efortului mental Starea mentala este agg de efortul mental Somn Somnoros ziua.Ganglioni mezenterici măriţi. doarme cu gura deschisă. Căldură şi prurit anal. Miros de zmeură. micţiune dureroasă. Mâncare. agitat. Căldură în epigastru.Uvula şi amigdalele mărite şi roşii. internal and external :The muscles twitch and the limbs jerk : Simptome psihice Evită efortul (teamă de efort). ajunare. Scaun galben deschis. acoperiţi cu puf moale. ortostatism.Parotide hipertrofice post-parotidită.are o tendinta convulsiva Supuraţie. flatus. urât mirositor. 85 . Speriat la trezire. limonadă Abdomen . Gât . Rect . la efort. cameră încălzită. Vise : confuze Simptome fizice Cap . dupa diaree. prostată. penis. iarna Vrea aer proaspat care amelioreaza majoritatea simptomelor Agravat seara mai ales dar si noaptea si dupa miezul noptii The symptoms are worse from touch and pressure :Throughout the body there is a feeling of tension :Trembling. Anorexie. murături. nisip maro. Gol în epigastru. Intins pe partea dreaptă. Sete. Tresare la trezire. Faţa . Dinţi . Hipertrofie cronică a amigdalelor Stomac . Gură -Limba îngroşată. uscăciune la deglutiţie. Simţul mirosului acutizat. < prinderea părului.Mucus verde în narine. Nehotărât. Edemaţiate. plimbare. Genital Bărbaţi: durere surdă. Prezinta o anxietate generala care il obliga sa se grabeasca cind munceste si cind merge. hemoroizi. expectoraţie. Erupţie papulară. Durere. Căldură.Senzaţie de tremurătură în epigastru. neastâmpăr noaptea / (Staph). Acnee supurată. trist. in timpul menstruatiei Amelioare : aer rece. chiar minim. băutură Apetit crescut la copiii cu scădere în greutate (marasmus) Durere de cap agravată ajunând.Constipaţie refractară. Dorinţă pentru: acru.La aplecare.Senzaţie de dinţi moi.Senzaţie: părul este ridicat (erect).

) Torace .Prurit – urechi. Limbă. criptice.Senzaţie de căldură (Rhod. cu senzaţie de arsură când stă în picioare. (Kali-bi. otite recurente Bronşită cu tuse violentă. Femei: . Piele . Amigdale: mărite. frecvent laterocervicale. acufene. mai ales la cap şi mai ales noaptea Clinic : hidrocel. Eczemă acută. Părul de pe membre stă ridicat (Irid-met) Tipologie Copii – slabi. se mişcă cu grabă. cu depozite de fibrină Transpiră uşor. dif. purulentă. pleurezie. Gripă. cu pielea de culoare rosu închis.Hidrocel la copii. prezintă facies adenoidian. Lichen plan. vâscoasă. Acnee. pruriginoasă. 86 . asfixiantă – acumulare mucozităţi vâscoase. însă obosesc repede Sunt călduroşi. pruritul de “bărbier”. catar Tuse . Buză superioară. Clinic: poliadenopatii. erupţii. îngroşare. cu stare de slăbiciune-oboseală generală mai accentuată la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent.) Durere sfredelitoare. Pruritul de “bărbier”. Parotidă. Urechi. dificil de eliminat Eczemă cronică. Gonoree. Leucoree abundentă.Spasmodică. Uretră.. Prostată. agrav. uretră Pustule – gât. Picioarele ard (Sulf). la căldură Acnee a spatelui şi frunţii Indicatii clinice : Acneea punctata (chiste retenţie glande sebacee – puncte albe). usturimi. hipertrofie. agrav dimineaţa Spută verzuie. galbenă. abundentă. agrav înainte şi după menstră. Erupţie cutanată Inimă . Rinichi. însă în pat sunt reci (dg. asociată cu dispnee. în pat. însă răceşte uşor Senzaţie de căldură. Rinită alergică. Lichen plan. hipertrofie cronică. Coloană vertebrală. Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple.Asmatică. eczemă acută (cu exudat abundent). uneori adult cu stare pronunţată de slabiciune Dorinţă puternică de aer proaspăt (Iod). Astm alergic cu strănuturi. nas. mai ales umedă. (Merc. Respiraţie . Carb-v) Labele transpirate şi reci noaptea. agitaţi.menstre – neregulate. Rinofaringite. Erupţie pruriginoasă antebraţe. edem şi prurit sever. dure . Amigdale. slăbiciune. strictură.Tălpile sunt dureroase. raluri.Senzaţie de constricţie. Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod). Scalp. vegetaţii adenoidiene şi/sau hipertrofie amigdaliană. sufocantă. Palpitaţii Membre inferioare . dureri.

2. Este mai degraba frica de un pericol exterior decit de ceva interior. Ca urmare idea de baza este ca a ajuns la un punct riscant in viata in ceea ce priveste sanatatea. dislocări. generand tulburări mentale şi lipsă de vitalitate. în « Convorbiri despre homeopatia clasică”. transpiraţia. Apare si la rubrica disperare legata de refacerea sanatatii chiar in timpul convalescentei. Are o marcată tendinţă către boli acute. otoreea. ca poate face orice. emoţii uşoare care generează tulburări severe. Aceasta frica vine dintr-o situatie in care se trezeste fara sa fi luat in calcul riscurile implicate. Probleme apărute după ridicarea unor greutăţi prea mari. E considerat cel mai friguros remediu din toată MM (se îmbracă gros vara – uneori cu pălărie sau căciulă). Nu este numai indoiala legata de capacitatea sa. afacerile etc. Psorinum e util atat în manifestările de la nivelul pielii (expresie superficială a bolii) cat şi atunci cand datorită supresiilor erupţiilor boala este împinsă în profunzime. Sărăcia (Poverty) internă şi externă. Oamenii nu pot sta în aceeaşi cameră cu pacientul Psorinum. Cauzalitate : Probleme şi tulburări după boli infecţioase. pe de o parte. Descompunerea (Decomposition) internă şi externă şi 3. Mancarimea (Itching) internă şi externă. Emoţii.PSORINUM – Dr Secil Omer Psorinum este un om care a incercat sa urce un munte si a ramas blocat undeva pe drum fara a putea nici sa urce nici sa coboare ambele fiind prea riscante. ci si frica de munte. Tuberculinum are o mare dorinta de calatorie si aventura pe cind Psorinum pleaca in aventura si ajunge la un punct din care nu se poate misca mai departe. răcesc uşor şi vindecarea trenează mult. lipsă de vitalitate şi apetit după cazuri acute severe. spune că 3 idei de bază se regăsesc în tabloul lui Psorinum : 1. cadaveric) al corpului şi al tuturor eliminărilor (diareea. Lipsă de vitalitate –vrea înotdeauna să ajungă acasă să se întindă. acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizează pe deplin. partea dreaptă a corpului. lovituri. Ii este frica sa se miste Aici este o imensa frica adesea frica cu disperare. De exemplu Sulphur este foarte optimist si crede ca este mare. Pe plan fizic : Sunt afectate în principal pielea şi plicile (orice gen de erupţie cu mancărime). iar pe de alta nehotarire. Esenta remediului: George Vithoulkas. anticipare si senzatia ca e complet abandonat.este un alt aspect al sărăciei despre care vorbeam mai sus( şi lipsa de reacţie vitală –nu reacţionează la remedii corect alese). prostraţie după boli acute. Adica a suferit atit de mult ca nu poate avea o speranta pina nu se reface complet Este un nosod.. care durează de ani de zile. cu disperare si frica de dezastru. Remediul este util cind apare o lipsă de reacţie în bolile cronice. Hering l-a preparat din materia sero-purulentă a veziculelor de scabie. 87 . aparatul respirator. La acestea se adaugă mirosul urat (putred. luxaţii. urechile şi intestinul. acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. Apare o lipsa de speranta. erupţiile).

Frică de singurătate. (3 remedii. Se simte un ratat. . abandonat. . -Visează hoţi şi pericole.Ii lipseşte căldura vitală.Frecvente probleme acute. . disperat că nu se va face bine. părăsiţi. şi se vindecă greu. Descurajat. Intotdeauna foame cu durerea de cap – dacă mănancă se amel cefaleea. (Se spune despre el că este cel mai friguros dintre remedii). . sau bebeluşi bolnăvicioşi care nu dorm nici ziua nici noaptea. Disperat ca nu se face bine.Anxietate în legătură cu sănătatea. dolichos pruriens de gradul 1). (scaun. frică de singurătate. eşec. răceşte uşor.Copii: cu stare de bine şi jucăuşi ziua. epilepsie. . .Stari de angoasa agg.Morocănos şi în mare depresie. si Psor singurele grd 2).Depresie datorită mancărimii.lack of vital heat). . ţipă şi plang toată noaptea. transpiraţie. Kali ars. pesimist. 88 . sperioşi. (generals.heat. . . Ca o paranteză e interesant că sărăcia reală poate să producă aceste cazuri senzaţia că sunt abandonaţi.Melancolie religioasă. secreţii.Transpiraţie urat mirositoare.ars) si Disperare in ceeace priveste viitorul (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat.Eliminari cu miros putred. Calc. abundentă noaptea sau de la cel mai mic efort (în special după o boală acută debilitantă). foame în mijlocul nopţii. de foc. Descurajat. Fără speranţă.Frica de saracie si faliment. angoase care pot să ajungă la ganduri suicidare frică pentru sănătate. .Se simte foarte bine inainte de a face o criza.Frică de cancer.itching of the skin from Simptome psihice: . iritabili şi plangăcioşi. însoţite de mare nelinişte. . .Disperare dela mancarimea pielei.Anxietate (gradul 4 impreună cu Ars. noaptea. .Se simte parasit.(Ars).m. carbnsulph. Despair . . . gripă) se simt foarte bine.Se simte sărac şi că nu-şi va reveni niciodată după eşecul în afaceri.Foarte friguros. Pe plan mental: (este mancărimea internă care apare adesea după supresia unor erupţii la nivel extern) şi disperarea în ceea ce priveşte viitorul frică de sărăcie şi faliment (insecuritate la nivel material) grd 2. . .chiar dacă e bogat are senzaţia că o să dea faliment. Mind. de hoit. întregul corp indiferent cat s-ar spăla).această frică se regăseşte în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3).Infăţişare murdară. Simptome generale . el fiind singurul de gradul 3 . Ganduri de sinucidere . Inainte de a avea un atac (cefalee.

Durere ca de ciocănele care bat (Nat-Mur). . Modalitati: .Menopauză: Bufeuri de căldură. nespălaţi şi cu căciulă pe cap în mijlocul verii.Senzatie de frig. 89 . . face uşor luxaţii şi se răneşte uşor. .Erupţii în conductul auditiv extern şi în spatele urechilor. lipsa de vitalitate.Infecţii cronice cu otoree urat mirositoare. . dureri cronice cu foame (înainte şi în timpul migrenei) şi vertij.Cruste cu secreţii în jurul urechilor.Puroi fetid din urechi de culoare maronie. amel de odihnă şi cănd stă în casă. se amel la epistaxis. noaptea. Simptome fizice Cap: . plimbări. agg de post.de mişcare. . Ureche : . Senzaţie de zgomote iluzorii ca şi cum ar auzi cu nişte urechi care nu-s ale lui.Fierbinte. . . fără luciu. ca şi cum s-ar turna apă caldă pe ea.Vise cu imagini vii care continuă şi după ce se trezeşte Transpiratie: . .cand mănancă.Mirosul este intolerabil.Transpiră abundent. amel.Otoree cu miros putred însoţită de durere de cap şi diaree apoasă ofensivă ca miros. inainte de furtuna. de transpiraţia abundentă .Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut după o boală lungă. cand se îmbracă călduros (chiar şi vara ar purta pardesiu sau căciulă). Cerumen roşu. de stat întins în general . . puroi. . Aglutinare. . Tresare uşor.stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în linişte.Oftalmie cronică cu recurenţe constante. haine de lană. . . . . . căldura patului. erupţii supresate. aspru.Slabiciune. Infecţii recurente.ameliorare: de căldură. Sulphur) şi noaptea.Eliminări urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor. . .de eruptiile si eliminarile supresate. de epistaxis şi de mancat.Aversiune la carnea de porc. de expunerea capului la frig. . Somn : Insomnie de la mancărimi intolerabile. . Seamănă cu vagabonzii aceia care miros puternic.Dureri ca după o lovitură puternică însoţite de menstre supresate.Păr uscat.Corp dureros. se încurcă uşor. dureri precedate de tulburări de vedere . frig.Herpes de la tample peste urechi pană la obraji. curent.Eruptii la nivelul scalpului care fac să adere şi părul la ele (Graph).Migrene.agravare: aer rece. cand are epistaxis. trebuie să si-l acopere chiar şi în timpul verii.. . carne de porc. schimbări de vreme. Calc. cand posteste. Ochi : . Blefarită. de la cel mai mic efort (Tub. Intunecarea vederii.Durere agg. . cronice. curenti de aer. Mancărime insuportabilă.

Rinichi: . . Senzatie de ulceratie sub stern. Flatus cu miros de ouă stricate. dispnee amel. Ulceraţii ale limbii şi gingiilor. 90 . Ca un dop în gat care împiedică expectoraţia. Respiratie: . Abdomen: . de mers şi stat în picioare.Coriză constantă ca în febra fanului. cu aspect bolnăvicios şi cu adenopatii. . care patează lenjeria în galben.Greaţă de la mişcările fătului . Spate: . Sifilis primar. Stomac: .Nas: . ca şi cum nu s-ar fi spălat. mucus aderent în gat. greaţă în sarcină neameliorată de alte remedii.Senzaţie de fierbinţeală la nivelul pieptului. . cu sange din rect şi hemoroizi arzători. tertiar.Pierdera apetitului după o boală. Gonoree cronică. urat mirositoare. cu iradiere la cap. agg la lună plină. putred. .Aversiune pentru sex. bolnăvicioasă. . fluid întunecat la culoare.Durere lombară agg. excesiv de fetid.Palidă.Enurezis constant. . Vindecă tendinţa la a face amigdalite. Faţă: . Rect: . Gura: .Leucoree fetidă cu durere mare de spate şi debilitate (slăbiciune). din uretră. nu poate să-şi îndrepte coloana. care se răspandeşte în toată casa. sange. cu dureri la înghiţire şi iradiere în urechi.Flatulenţă şi disfuncţii hepatice.Ceafă cu excoriaţii de la secreţiile eczemelor scalpului. Constipaţia sugarilor şi copiilor mici la copii palizi. Gat: . agg. bronsita.Scaune cu mucus. Simte că dinţii se clatină.intotdeauna ii este foame. Tuse care revine în fiecare iarnă de la erupţii supresate. Gust murdar în gură sau amar. erupţii urat mirositoare.Aversiune pentru sex. Expectoraţie cu sange şi senzaţie de căldură în piept.Erupţii umede. stand in sezut.Se trezeste noaptea si trebuie sa manance (si la gravide) (Lyc.Sinuzită. . Gingiile se retrag de pe dinţi.Vomită constant şi frecvent în timpul sarcinii. mucus cu gust prost adherent la palatul moale. Salivaţie abundentă şi urat mirositoare. Genital feminin . Simte varful limbii ca opărit (ars).Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere. .Erupţii urat mirositoare. .Amigdalite recurente (recurring quinsy). ca şi cum ar fi crucificat. Amigdale foarte mari.Crăpături recurente la colţurile gurii. secreţii nedureroase. Pioree a gingiilor. Stand intins pe spate cu bratele indepartate de corp. Scaun dificil de eliminat. apoi apare durerea agg de atingere. . Genital masculin: . Phos). Durere ca de înţepături la nivelul spatelui.Aspect murdar.tuse.Apetit nesăţios dar cu toate acestea este slab. puternică cu mare slăbiciune în piept. cu sete mare.Mancărime. . Durere surdă seara. Diareea sugarilor (cholera infantum). Piept : . sangerare. Fatul se mişcă violent. Tuse uscată. Gat extern: . .

insomnie. Constipaţie. Enurezis. . Gripă. H. fetidă. cand simptomele generale indică remediul. Comparatii: Ars: anxietate cu nelinişte şi prostraţie. Oftalmie. Tub. Debilitate. De multe ori leziunile de grataj seamănă cu cele de scabie iar dg. Med. Dispepsie.noaptea. Cruste peste tot. psoriasis. păduchi recurent . friguros.eruptii la nivelul plicilor articulaţiilor. frică de sărăcie. foarte uscată sau grasă. teamă de sărăcie. Allen mai menţionează că Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine selectate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur).mancarime. Amigdalite. Acnee. amorteala a picioarelor si bratelor. 91 . dif. Bac. Disfuncţii splenice. Diagnostic diferential Diagnosticul diferenţial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului că pacientul Psor. Dureri de spate. teamă pentru viitor. apetit crescut. Otoree. eczema Sulph: boli de piele cu prurit intens. Ars grd 3). Thuja grd 3. Petr grd 3. şi de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat şi nu acţionează. care da nastere disperarii: agg. Cholera Infantum. Sciatică. Impotenţă. Febra fanului .. Astm. Hemoroizi. grd 2. în timp ce pacientul Sulphur este predominant călduros. a vindecat cazuri de cefalee precedată de înceţoşarea vederii sau de puncte negre. (raw. Scabie. . glandele sebacee secretă excesiv ( piele grasă). furuncule.must scratch until it is: Graph.Durere în piept cu extindere la umeri. Sifilis (inclusiv terţiar).veruci. în jurul unghiilor. între degete. eczema. Remedii complementare : Sulph. Leucoree. mancarime.In practica lui Clarke. Paduchi. . Migrene. .grd 2. (Skin itching –scratching. ( deoarece multe cazuri se dezvoltă pe o constituţie psorică şi cand aceasta este vindecată. alergenii nu mai au nici un efect). Sulph. foarte friguros. Sulphur grd 2.Se scarpină pană sangerează sau pană la rană vie. Disfuncţii hepatice. agg de baut lichide reci. anxietate. boli frecvente. Psorinum a vindecat mai multe cazuri de ˝boala fanului˝ decat orice alt remediu. scabie .Aspect murdar. la caldura. Alergii. Calc : disperat că nu se va mai însănătoşi.C. Pustule langă unghiile degetelor . Efecte post difterie. Piele : . . la caldura patului. Adenopatii. de aer rece.Polipi nazali au fost vindecaţi cu Psor.prostată. acnee.bleeds. . Cancer (. Indicatii clinice : Probleme ale pielii. Extremitati: . eruptii. Gonoree. . Graph. Diaree.Hemoragii. anxietate pentru viitor. Sep. uleioasă. Psor grd 2). amel. Con grd 3). Furuncule. .eruptii de orice fel: eczemă.Psor. chiar şi fără erupţie. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). este foarte friguros şi vrea să se îmbrace gros chiar şi vara.ganglioni măriţi. must scratch until : Psor.

Dr Ioan Dumitrescu PULSATILLA .antropofobie . Substanta toxica din planta Pulsatilla este anemonina (dilactone of cyclobutane-1.descurajata.frica de boala.Dr Ioan Dumitrecu Aparţine familiei Ranunculaceae. producand perturbari vasculare. ale gatului prin iritatii ale terminatiilor nervoase. toate avand o acţiune similară asupra sistemului nervos. moarte. ce plange usor. epididimita. 2-diacrylic acid } Actiunea toxica a anemoninei se manifesta pe Sistemul cromafinic. in ganglionii simpatici abdominali. engorgement capilară. (8) Vertigo şi nebulozitatea la fel ca în apoplexie completă. nu are incredere in sine. (3) Umflarea a venelor. de isterie sau convulsii. în centru sau (mai mult de obicei). mai ales atunci când presiunea atmosferică este scăzută. ganglionii carotidieni.emotiva.PULSATILLA. şi pe înălţimi. ca este grasuta. dar si pe centrii limbici ai sistemului nervos. uneori.neincrezatoare in sine . perfectionista. cu tendinte de a face frecvent amigdalite. paraovarieni. fiecare actiune insa pe tesuturi distincte .capricioasa . excitand trairile emotionale in detrimentul centrilor volitivi pe care ii inhiba . Tipologic individul Pulsatilla are frica de orice. care pot prezenta alternanta de plans cu furie. 2-diol-1.invidioasa . Senzaţie de greutate şi de plinătatea creierului şi (7) acelaşi tip de durere.( un ansamblu de celule ce se coloreaza cu maro la impregnarea cu acid cromic. Actiune toxica a Pulsatillei este apropiata de Aconitum. PLATINA . staphysagria şi altele. Avem in repertoar simptomele : (1) Throbbings aici şi acolo sincrone cu puls. un fel de serie prost dispus. de aici si denumirea ) Celulele cromafine se gasesc in glandele suprarenale. indecisa . mai mult blonde decat brunete. cimicifuga. Este un remediu specific femeilor. pe partea dreaptă a creierului. dar poate fi util si la barbati ce prezinta cazuri de orhita. etc au actiune directa pe sistemul vascular. cu şocuri apoplectic. dar este iritabil si incapatanat Se teme de un rau iminent pentru el si pentru familia lui (Drobul de sare). (6). ambele producand: amorteli ale limbii. (5) congestiilor de sânge pentru a capului şi engorgement a sinusurilor. la care apartine si: aconitul. Hiperemotivitatea si ecesul de ingrijoarare il fac sa planga usor . Avem astfel doua categorii de simptome: hiperemotivitatea si lipsa vointei. plange usor .ipohondra . ce sunt keynoturi ale indicatiei medicamentului Pulsatilla . (4) Scăderea de căldură vitale şi de acţiune. coccigieni. ca va patii ceva rau copilul sau 92 . isi face griji ca sa intreprinda ceva. ambitioasa si care prezinta dureri cu caracter schimbator. ca nu isi va indeplinii sarcinile. Hahnemann spune despre Pulsatilla ca este o tipa timida. ca la abordarea de furtuni. Actiunea se manifesta atat central cat si periferic . Variabilitatea caracterizeaza simptomele Pulsatillei. (2) Blackness şi fluiditatea diminuat de sânge. Simptome psihice .

Paralizie de nerv optic 93 .Somn intarziat.Imposibilitatea de a dormi.salivatie crescuta . cu răceală. cu agitaţie şi nelinişte.Ulcior la ochi .noaptea are viziuni inspaimantatoare . vertij.idei fixe Simptome generale . ─ Durere în ochi. sau în frig. vertij <seara.inflamatii articulare. blefaro-conjunctivite) cu secretii vascoase si pleoape lipite dimineata cu aceasta secretie . în principal în seara sau dupa-amiaza . prea devreme în seara sau prea târziu în dimineaţa. fantezii . dinti. insomnie desi are somnolenta.Amauroză. .. dureri variate ca localizare si timp de aparitie: oase. greata. ─ Vertij ca în timpul intoxicaţie.Tendinta mare de a dormi în timpul zilei. roseata pleoapelor (blefarite. dureri ca şi cum ar fi nisip.Scaderea vederii.sechele rujeola . muschi .memorie slaba . pe care o simte rece. seara. paloare a fetei.Diplopie . fara sete si urmat de febra. ─ Stupefacţie în seara. anxietate . flebita .Febra. doar aşezat cu capul înclinat în faţă sau la o parte Febră . ca după o beţie. un flux mare de idei il împiedică sa doarma noaptea . uneori până la două ore după miezul nopţii. uneori. cu insomnie nocturne. oboseala. plictisitoare şi incisive . cosmaruri Simptome fizice.Dureri de cap insotite sau nu de furnicaturi ─ Oboseala fata de muncă intelectuală. anorexie.Febra cu pierderea cunostintei . şi. locale Cap .fuga de idei .Somn ─ neregulat. stupoare . transpiratie rece si miros acru ( ca de mosc ). cataractă. sau dimineata Ochi Afectiuni: în general. ─ Sensatie de confuzie în cap. emotii Somn . in camera calda. cu o senzaţie ca şi cum ar fi ceva peste ochi si pe care pacientul doreşte să il inlature prin frecare .Inflamatii ale ochilor. sau ascuţite. ca şi cum ar fi zgâriat cu un cutit. insotit de vertij.Somnolenţă permanenta şi somn comatos.Febra cu puls slab.Frison pe o singura parte a corpului.Abces in unghiul lacrimal . uneori.Fotofobie cu dureri lancinante cand priveste in soare . care apare pe cornee.varice. marginile pleoapelor . grasimi. rapid. şi. cu indiferenţă mare.agravare: culcat. ─ Dureri de cap ca o confuzie sau ca si cum ar canta o pasare in cap <atunci când culcat sau şezând liniştită. ─ Senzaţie de arsură.

fără sete .Tiuituri in urechi . cu expresie de suferinta .Epistaxis Fata .Durere .Nas infundat in special in camera calda .Sughit agravat de fumat.Foame si dorinta de a manca. ulceratii.Gust insipid.Dureri ce iradiaza spre ureche si ochi.Roseata a fetei alternand cu paloare .Dureri de dinti pulsatile. uneori cu sange. apoasa cu senzatia de voma . in special dimineata .Uscaciune a gatului .Urechi .Inflamatie a gatului .Eructatii frecvente.Senzatie de arsura si usturime in gat . insotita de stranut si senzatie de gadilatura . voma .Absenta setei Stomac .Gust amar in gura cand bea vin sau dulce la bere . ce este agravata si apoi ameliorata de caldura Dinti .Senzatie de impunsatura in ureche cu mâncărime .Senzatie de vierme ce umbla pe esofag .Regurgitatii de alimente.Parotidita Nas . cu gust amar.Foame fara dorinta de a manca . putred in gura .Abces al radacinii nasului .Uscăciunea gurii dimineaţa.Foame excesiva cu senzatie de roadere in stomac . ascutit incisive sau ca o roadere<seara.Umflarea glandei submaxilare .Nevralgie pe partea dreapta a fetei.Pierderea gustului dupa o viroza .Dureri ale oaselor nasului .Umflare dureroasa a mastoidei .Gura miros ofensiv.Fata galbuie. noaptea . cu senzatia de arsura. foetor putrid.Secretii purulente.Otita purulenta cu secretie vascoasa galbuie.Coriza constanta. urmare a unei rujeole saua altei boli febrile .Senzatia ca cerul gurii este umflat si acoperit de mucus vascos Gat .Descuamare a pielii fetei cu usturime .Senzatia ca limba e uscata .Sensibilitate dureroasa a pielii fetei .Senzatia ca un vierme se misca in gat Apetit si gust .Contractii involuntare a musculaturii fetei .Surditate dupa spalare pe cap .Saliva vascoasa in gura si pe limba . poate fi insotit de senzatie de voma si sufocare . catar dimineata . acid sau de alimente recent ingerate . pulsatie in gingii Gura .Durere ca si cum ar fi gatul "jupuit" .Senzatie de rece in somac de la inghetata si fructe 94 .Saliva dulceaga. fara sa stie ce .

spasme . tenesme anale sau/si ale vezicii urinare .Senzatie de constrictie si sufocare .Tuse spasmodica.Hematurie cu senzatie de arsura cand urineaza .durerosi cu senzatie de arsura.Palpitatii<cina. greutate. Coloana .Diaree urat mirositoare . greutate in piept.Constipatie cu evacuare dificila. in afara scaunului .Durere in epigastru . flatulenta insotita de varsaturi sau diaree Anus.Dispnee agravata cand sta pe spate.Urinare involuntara noaptea in pat ( la fetite ) .Precordialgie>presiune . cremoasa .Diaree "coroziva".Colici abdominale cu borborisme. inainte de ciclu . emotii insotite de anxietate si localizate in epigastru .Testicul : inflamatie.Tuse cu sange negru la suprimarea menstruatiei Torace . noaptea. noaptea .Disurie .Vezica urinara dureroasa Bărbat organe sexuale .Ciclu neregulat.Dispnee resimtita in zona coastelor false . scurta şi superficiala (în timpul febrei sau anxietatii) . precum şi senzaţie de arsură în inimă. arsuri . mancarimi. scaune . unoeri semilaterale. vertij. cu presiune in rect si lombalgie . varsaturi.Senzatie de voma dimineata .La menstra lombalgii.Nimfomanie . usturime inainte de evacuare .Sange in urina . inrosire pe traiectul spermatic.Prostatita cu erectii frecvente.Retentie de urina . tuse seaca < stand in pat. contractii.Dureri cervicale reumatice.Raguseala insotita de catar.inainte de pubertate. cu vertij si slabiciune . lichid prostata in cantitate crescuta Femeie organele sexuale . insotita de tuse Cord .Umflare sani . uscaciune gat .Diaree nocturna .Vagin dureri tip arsura . convulsiva.Scrot : umflare.Uter dureri.Colici abdominale. frisoane. usturime Organe urinare . ca urmare a unei indigestii indelungate Abdomen . uneori cu sange . varsaturi.Diaree la menstruatie .Abdomen tensionat. presiune. insotite de umflare ganglioni 95 .Hemoragii anus.Leucoree groasa.Diaree cu scaune galbene. durere arsura. tardiv sau prematur .Hemoroizi congestionati.Respiraţie accelerată. testicul hidropic .Respiratie dificila. dureros la presiune .Lactatie suprimata Respirator .Senzatie de gadilatura pe stern . greata. dureroasa.Amenoree.Anxietate. sufocare. paloarea fetei.Travaliu obositor si fara forta de contractie .. la femei mai in varsta corelate cu faza de luna plina . prelungite.

maini. iritabilitate şi furie. Indicatii clinice ale medicamentului Pulsatilla mentionez cateva : acnee. puroi gros.Erizipel . Pulsatilla se mai poate administra in sechelele de rujeola. cistite. indiferenţă faţă de treburile casnice. degetelor si rigiditate . Ignatia ascunde durere ei.Durere in umeri. bronsite.Varice membru inferior . noduli mamari. febra intermitenta.Mâncărime pe mâini.Durere de spate si senzatie de frig in spate.. etc . Sul.Pistrui la fetele tinere . Bi K. Comparaţii: infricosata . şi Puls se antidoteaza reciproc şi se succed bine. mainilor. intepatura ca de la furnici<seara.carne de porc. Lyc. degete. dureri tip intepatura. Membre inferioare . Bell. scarlatina manifestate prin otita medie acuta (ca si Belladona).Furuncule . plange atunci când este întrebata despre simptomele ei.Senzatia de arsura in brat seara sau noaptea .Vezicule intre degete cu durere tip intepatura . anorexie. ulcioare. cu anxietate si senzatia de tremor ..Articulatii inflamate..Durere ca o zdrobitura cu senzatie de slabiciune paralitica in oasele si muschi . in general dilutii joase de CH 5 repetate de 3 ori / zi .Flebite cu ulceratii Relaţii.Umflare fierbinte a picioarelor. excesiv si galben . brate.Rigiditate cervicala .Membre reci cu senzatia de furnicatura senzatia ca si cum ar fi moarte Membre superioare . faringite. in cazuri de amenoree . Pulsatilla poate urma dupa Ferrum Compatibilitate cu : Bry..Pulsatilla plange atunci când spune simptomele ei. noaptea .. blefarospasm. inghetata . Ign. varicocele. hemoroizi. umflare insotita de durere chinuitoare in articulatiile cotului.Senzatie de tensiune. Arg. Legături de cauzalitate ─ frig. prajituri. 96 .Durere chinuitoare in articulatia coxo-femurala.Slabiciune si durere in membre dimineata. reumatism. obligandu-l sa se intinda .. orhita: Hamammelis are dureri de partea afectată. amigdalite. n. durere tip arsura. umezeala la picioare.Eruptii cauzate de consumul de carne de porc<seara. orhite. Oftalmie : dam Argentum nitricum si apoi administram Pulsatilla..Durere pe traiectul muschiului psoas . Complementare: Lyc. La fetele cu anemie. traheite. inflamatii sau chisturi ovariene.Rani supurate.. Varice. Antidotata de: Cham.Cracmente cervicale si umar . noaptea .Mancarime. conjunctivite. amenoree. durere cu caracter paralitic in special in articulatia scapulo-humerala la ridicarea bratului . in special in regiunea dorsala < seara Piele . Pho. (Cham. ac.. Nux. iradiind spre genunchi . epididimite. Natrum Muriaticum este agravat de consolare. anemie. Se mai poate folosi bine si Sulphur pentru antidotare . Rhus. prostatite. isterie..Sacralgie Membre .

Iritabilitate precedata de momente pasionale 4. Ochi 1. Confuzie 2. Tema alternantei Simptomele fizice alterneaza cu cele mentale. enervare . constipatie. Idem : chisturi ovariene Asta explica si nimfomania tipului Platina si tendintele de homosexualitate la barbatul Platina ( perversiuni sexuale ) . oamenii i se par mici. Are crampe. Anxietate si frica 3. Zgomote in urechi 3. isterie. la furie 6. 3. varsaturi si amorteala a capului. Crampe si amorteala in nas si radacina nasului 2. Catalepsie 3. Impulsuri de a ucide: sot. Convulsii cu rigiditate 5. vizual si mental . 1. conduce la un deficit progesteronic . Senz de caldura si frig in ochi 4. Tema mandriei Obiectele. Femeie bruneta 2. Tristete alternand cu veselie 2. Este un individ increzut. Crampe. Simptome agravate seara. 2.PLATINA . Dorinte sexuale in exces. Cefalee insotita de greata. Vertij 3. Cazuri de amenoree . copil 6. Epilepsie cu crampe. Vedere tulbure Urechi 1. tensiune oculara 3. ingamfare si dispret pentru altii 5. Mandrie. Intrebare : de ce este suprimat ciclul menstrual la Platina ? Raspuns : excesul de foliculina. erotomanie. Vezi cauzalitate: doliu. Senz de amorteala si frig in urechi Nas 1. dispar cele fizice si invers .Dr Ioan Dumitrescu 1. Alternanta simptome fizice cu cele mentale Simptome fizice. Dureri de urechi 2. Cefalee ce creste treptat sau cu intreruperi 4. miscari convulsive ale ochilor 4. Coriza semiuscata 97 . locale Cap 1. masturbare. cand apar cele mentale. Tema crampelor . Simptome psihice 1. O putem corela si cu tendintele nimfomanice ale Platinei . Dureri oculare 2. Incoerenta Simptome generale. spasme . convulsii ce cresc si scad treptat .

furnicaturi. Furnicaturi si agitatie in membre Piele 1. Sex durata scurta si putina satisfactie Femeie org sexuale 1. Frisoane alternand cu febra 98 . Urina cu sediment rosu 2. furnicatura in gura . mancarime 2. crampe Abdomen 1. Dorinte sex crescute 2. Anorexie. in special la degete Somn 1. Eructatii 2. Amorteala a coccisului Extremitati 1. Anxietate si frica de boala de inima Ceafa. Leucoree alba Respirator 1. Durere de stomac ca o presiune. Urinare frecventa Barbat org sexuale 1. Contractie in reg ceafa. Senz de arsura. Amorteala 3. Amorteala anus. Amorteala a dintilor in reg inferioara Gura 1. Cascat spasmodic 3. Ulceratii cutanate. Crampe in gat. Bulimie Stomac 1.1. caldura. Dureri de dinti si crampe 2. Amorteala a barbiei Dinti 1. Crampe 2. furnicaturi. Apetit alimentar 1. Buze uscate si crapate 4. pana la scarba de alimente 2. spate 1. cu vise amoroase 3. Crampe abdominale Anus si scaune 1. Crampa. Somnolenta seara 2. Amorteala. Fata palida 2. Respiratie dificila insotita de anxietate Torace 1. Amorteala. Erectii frecvente in sepcial noaptea. Crampe in artic temp-mandib 5. Afonie insotita de tuse uscata. Sensibilitate crescuta in zona genitala 5. Durere in reg org genitale 4. Respiratie spasmodica Cord 1. Vise amoroase Febra . rigiditate 2. Opresiune in reg cord 2. Opresiune toracica cu anxietate 3. Amorteala in reg ceafa 3. frica si dispnee 2.Fata 1. Constipatie cu tenesme anale 2. Nimfomanie 2. Gat 1. furnicaturi la nivelul fetei 3. Eliminari de paraziti ( tenii ) Renal 1. Crampe la inceputul ciclului 4. Slabiciune 4. Balonare abdominala 2. Metroragii 3. opresiune torace insotita de respiratie scurta 2. mancarime 3.

Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0. derivat din latinescul nitrum. “ Cine sunt eu ?”. ClNa este sarea de bucatarie.catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase. cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara . slabiciune iritabila . cu conductibilitate termica si electrica mare.slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale. denutritie (N. zgomot.). Reactioneaza puternic cu apa. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor. se foloseste in cosmetica. diabet z. singur. obezitate. ex : Natrum sulphuricum . parasit. neglijat. cu gust sarat si evolutie cronica . individualitate.astenie cu iritabilitate. sapunuri. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei.asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei.sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi . In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa.m. Aprins arde in aer.agr.sensibilitate la factori alimentari – sare si farinacee . Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil. apoi industria detergentilor si a hartiei.hiperhidratare – imbibitie. poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu.la muzica (s.aparatul respirator . albicios galbene.) Cuvinte folosite de pacient : identitate. de oameni.(N. efort intelectual . miscare. la randul sau cu originea in egipteanul neter. spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. despartire. Sodiul metabolic : . inteles. ex : Natrum muriaticum .metabolism – deshidratare. pentru viitor.4.s. Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : . neiubit.mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic . dar si la caldura si soare. confuzie.agravare la frig.Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber.patologic apar dezechilibre.depresie. Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor. nu are identitate. grija.anxietate matinala si frici ( de boala.mintale). Dependent.m. atasat.c. agravati de mancaruri si bauturi reci . de la deshidratare la edeme. etc ) . dor de casa.GRUPUL NATRIUM .) Simptome comune : . N. se gaseste in natura in mare si in saline. Patologic tropism pentru : .stabilitate in relatiile sociale . 99 . curenti de aer. In organismul uman se afla in “oceanul interior”.sete mare. NATRIUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. demineralizare.deshidratare – ardere. preluat din grecescul nitron. tip oxigenoid. (N. In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. Se gaseste in pasta de dinti. schimbarea vremii . mediu intern care scalda toate celulele. tip hidrogenoid. uitat.

balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare . oculare. Simptome psihice . dacriocistite. serios. inclinat la disperare (“viata e nedreapta cu el”) .Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului.H.sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare . vorbire. intolerant la contradictie.morocanos. vegetale. astenie psiho-fizica .hipersensibil emotional si senzorial. edeme ale pleoapelor.catar.In medicina se foloseste.depresie anxioasa. J. mai ales glezne.slabiciunea ligamentelor – ptoze abdominale. Pielea de pe dosul mainilor este aspra. neindemanare. timiditate .depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila . Tendinta la obezitate. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice.keratite. buzelor .perseverent.hiperacuzie la zgomot. aversiune pentru lapte Simptome locale .cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa. Constitutie carbonica cu simptome de Natrum.catar nazal posterior cu secretii groase. iritabilitate. uscaciunea conjunctivei. pelvine.frica de furtuna cu tunete.slabiciune generala. soare.fata palida. psoric sau psoro-tuberculinic la inceput.tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal. de viitor. respiratorii. uremie . cearcane si usoara umflare a pleoapelor. Friguros intolerant la caldura mare si la soare. gat uscat. fragmentate. labilitate afectiva. ulceratii corneene. sociabil cu locvacitate voioasa . surditate . alaturi de bicarbonatul de sodiu. luxatii articulare . muzica. Laxitate articulara. tresare .friguros intolerant la caldura. .diaree galbena ca pulpa de portocale . raguseala 100 . genitale Biotip : Nash : dispeptic cu fata palida. urat mirositoare . mai ales la soare .foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 . Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei. uscata si zbarcita. cu varsta sicotic. presiune. galben-verzui. acufene. farinacee. anemie. slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor.coriza dupa cel mai mic curent de aer.eructatii acide. Modalitati Agravare : efort intelectual. la masaj. nemultumit. insomnie cu ruminatii noaptea Simptome generale .constipatie cu scaune dure. arterioscleroza. arsura in ochi si mare excitatie sexuala . agravat la miscare. zgomot. infiltratii celulare. mai ales dimineata la trezire . > dupa transpiratie. entorse. de oameni . Actiunea dozelor fiziologice repetate la om sanatos : . efort intelectual . inaintea menstrelor . evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme. curajos.agravare dupa bauturi reci.vertij dupa expunere la soare. ca alcalinizant pentru stomac. la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze.tulburari de memorie si concentrare. ulceratii ale mucoaselor digestive. caldura.somnolenta ziua agravata dupa mancare. la luna plina Ameliorare : la miscare.

milk agg 2 “ .ph. farinaceous.tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry.instabilitatea gleznelor cu entorse. Relatii .. c.tigr... Murex) < asezata pe scaun .sadness 3.contradiction intolerant 2 Sleep . weakness of 2 “ . demineralizat .anxiety 3. mai slab. Nux vomica. discontented 2 “ . insolatie. music from 2 “ .fear.menstre precedate de cefalee occipitala .starting 2 “ . music to 3 ( Nux v.food. vertex 2 Face – discoloration. difficult 2 “ . Natr.concentration. herpes. agg 2. milk aversion 3. before 2. storm on. unic ) “ .food. daytime 2 Generals – weakness 2.Calcarea carbonica. occiput.m.palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala . metroanexite.) .cold agg 2 “ . Lilium tigrinum. midnight before 3.Natr. Phosphorus. luxatii.food.Natr.senzatia de greutate pelvina ( Sep.sun. exertion.morose 2. pale 3. noise to 2 “ . light strong 1 - 101 .pain. Natr.. future about 2. – gr 1 Head – heat .irritability 3. exposure 3 “ . cold drink agg 2 “ . people of 3 “ . Lil. serious 2 “ . sleep during 2.s.Kali carbonicum – mai respirator. dispepsie flatulenta. with sleepiness.piele uscata. Murex ..sensitive. eruptii veziculare. mai ulcerat .ph.arsuri uretrale in timpul si dupa urinare. I ndicatii clinice Tulburari depresiv-anxioase. hipertrofie de prostata. enurezis .. Sep. ennui 2 “ . Graphites – mai cronici.).sleeplessness 2. vegetables agg 2 Vertigo – sun facing agg. hipotiroidism. approach of a – gr 1 ( R. ulceratii ( calcaie ) .. Sepia Repertoriul synthesis 7 Mind – conscientious 3. sterilitate. sun. thunderstorm 2. sleep after 2. Phos.Natrum muriaticum – mai respirator. from exposure to 3. morning 2..gr 2. Glonoin – cefalee la soare .leucoree abundenta cu secretie galbena groasa. alternating with cheerfulness 1 “ .. ichtioza. eyes around circles 3 Eye – pain. Natr.greutate pelvina ( bearing down ) . Ledum – glezne slabe Antidot : Arsenicum album.timidity 3 “ . poate fi acutul lor . eczema. rinofaringite catarale.memory.Sepia.Natrum sulphuricum – mai hidrogenoid . Lach. slight from 3 “ . Natr. iritanta . phos.

left 2 Female genitalia/sex – menses.photophobia 2 “ .2. lower limbs. food. tumultuous. cold taken 2.“ .nausea 2 “ .flatulence 2 Rectum – constipation 2. eating after 2. Actiune Fiziologic – pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern. copious 2.Caul. discharge with 3 “ . yellow 2.eructations . mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara. late too 1 “ “ “ . A Dictionary of practical Materia Medica B. midnight before 23h 1. thick 2. unic cu gr 2. craks 2 Bibliografie Bungetzianu G. bile 2. Nicc1). yellow-green 2. Jurj G. posterior nares 3 Cough – dry 2.H. 1 Clarke J. : fragilitate psihica . copious 2. insufficient 3 “ . leukorrhea with 2 ( Kreos. ankle 3 “ . herpetic 2. herpes 2 (Sep 2. Al). eating after 2 “ . type of. upper limbs. thigh 2 Skin – eruptions.dryness 1 Stomach – appetite increased night.N.tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari .troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic – deshidratare celulara cu hidremie sistemica . sour 1 Abdomen – distension 3. + 2 R. violent 2. lying.sange : anemie 102 . deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme .dry 2. vesicles 2.vomiting. vesicles 3..leukorrhea 2. waking on 2.side. after 5h 1 “ . Ca.diarrhea 2. Mg.sterility 3. warm room going into a 2 ( R. circinate 2 “ . ascending stairs 2. Cristale cubice. crusts inside 2.J.discharge. eating after 2.eruptions.S. hip 2.1) “ “ “ . Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRIUM MURIATICUM Clorura de sodium. type of. farinaceous 1 Stool – yellow 2 Nose – coryza 2. hip. sare de bucatarie (95% + ClK. anxiety with 2. purulent 2. thick 2. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. gr 1 ) Chest – palpitation 3. offensive 2 Extremities – weakness 2. difficult stool 2. offensive 3. sour 3 “ .reglarea tensiunii arteriale .

politicos sau iritabil cu furii. preocupati de munca (Ars. punctuali.pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen . acnee predominant la frunte. etc. limba geografica constitutionala.. politicos in societate pentru protectia interioritatii . paine. la foame. noaptea.vulnerabil emotional. mucoaselor. hoti. ca ii este sete Simptome generale . eruptii la marginea pielei paroase. constiinciosi. preocupat de domenii spirituale . Puls.grabit. dezamagiri in dragoste. Bar. Cauzalitate . insomnie cu ruminatii dupa neplaceri . frica de a fi ranit.exces de alimente acide. neindemanatic. comportament.ordonati. comedoane.agravare la caldura. micropoliadenopatii cervicale (Calc.pesimist. Bar. la ora 10-11. saline . interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp . la griji.anxietate de anticipatie. maturizare prematura . chiar la mult timp dupa ele . din anxietate. piele uscata.agravare la ora 10-11 103 . dupa masturbare. din vointa) .introvertit. dorinta de sare si sete. la caldura soarelui. se imbraca “corect”. depresii recurente.neincredere in el. saline).Adult cu autocontrol in emotii. scapa lucrurile din mana . plange in singuratate . de moarte. daca se trezeste nu mai readoarme. insecte . nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata. exprimare . mai ales la soare . complexul urateniei. la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis. sare Modalitati Periodicitatea afectiunilor – rinite sezoniere.. astenii periodice..traume psihice. dupa baie rece. relatia cu parintii in copilarie (conditionari. agravat de consolare . scaunelor.Somn superficial cu tresariri.foarte critic cu sine. in camera calda. buze cu scuame pe care le rupe. luetica sau cancerinica.c.). adoarme greu in camera calda. alergii. sentiment de abandon.isi roade unghiile . disperare pentru viitor.da importanta aparentelor. celulita coapselor. torace ingust.viseaza hoti. sentiment de vinovatie. lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase – rinita sau acumularea apei in tesuturi – edeme Biotip : tuberculinic cu tenta psorica (Na). la consolare. longilin. relatii putine. labil afectiv . pasari. la efort intelectual. subponderal. culcat.supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare . evita compania. fleacurilor . Agravare : in mediu salin ( mare. isi rupe pielitele. excoriatii periunghiale. isi reproseaza nereusitele.phos. post coit.). preocupat de imagine . perfectionisti.alb.zambeste continuu. Nux v.nevoia de a-si dovedi ca este adecvat. culcat pe partea dreapta Simptome psihice .Copil tacut. trist singur. frica pentru viata parintilor . nepatologica.m.Adolescent cu comportament retinut.agravare in mediu salin – mare. fisura mediana buza inferioara sau la comisuri.tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor. somatizarea suferintelor psihice.

herpes la menstra.leucoree apoasa. fotofobie.greata si dureri gastrice matinale +/. occiput .periodicitatea simptomelor Simptome locale ..dorinta de sare .scapa urina cand tuseste.balonare abdominala dupa masa. dermita seboreica . dupa efort ocular. miopie sau hipermetropie .otite. TDS .cefalee de diferite tipuri agravata dimineata. chiar mult . galbuie . cu secretie apoasa continua si stranuturi . la vant.miros puternic al organelor genitale.inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat .slabeste mancand destul.eructatii acre.dureri oculare la fortarea vederii sau la soare. bere.fisuri anale.piele uscata. paine. gust sarat. arsuri esofagiene sau stomacale . dismenoree .transpiratii profuze . fisura mediana buza inferioara. palpitatii .apetit capricios.limba geografica constitutional . corozive. acnee. veruci palmare. hemoroizi .vertij la privirea fixa a unui obiect..nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr.). dupa transpiratie . lacrimare la vant . scaune apoase. eruptii pruriginoase. dermita de contact agravate la cald.des . +/. anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate . cu cearcane. exploziva. urticarie. la unele alimente . Puls. mucoase uscate. ameliorata in liniste. culcat. stranuta. crapate. rade (Caust.sete .sete mare de cantitati mari de apa. cap.varsaturi acre-amare .constipatie cu scaune dure. la aer rece. dispnee urcand .rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit. coapse eczema uscata. la soare.menstre variabile cu tristete si herpes.eruptii la marginea pielei paroase.tuse seaca. la efort fizic. persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta. la suparare. borborigme . privind prin fereastra unui vehicol in mers. inaintea menstrei 104 . pruriginoasa sau umeda cu secretii groase.uscaciunea mucoasei nazale.nod in gat . inflamate. dupa cafea si in alte situatii . frunte. comedoane.paralizii musculare oculare. la efort intelectual. la miscare.. herpes circinat fata.senzatia de sufocare cand bea (Hyosc).pleoape cu margini fisurate.diaree profuza. acufene . frison +/. inchise la culoare .fata palida pamantiu-galbuie.hipertiroidie.buze uscate. astenopie musculara . amar sau acru .acnee. Scilla) . crustoase . fisuri la comisuri .par unsuros. uleioasa pe frunte .raguseala la rece . alergii. poliurie . la febra. obstructia nasului noaptea .afte. la furie.transpiratia fetei mancand . strabism divergent.febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza. evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile .

suicidal disposition 2 “ . active 3. night 3. hysteria 3 “ . morning 2. from his 2 “ . aversion 2. crowd in 2. Sepia. Natrum carbonic – agravare la soare Kali muriatic. disappointment 3. fisuri anale.impertinence 2.indifference 3.dwells past disagreeable occurrence.consolation agg 4 “ . taciturn 3 “ . anger 2. acnee. grief 3. Silicea.confidence. Ignatia. cannot bear to be 2 “ .concentration. trifles. palpitatii.pielite periunghiale (Carc) Indicatii clinice Cefaleea scolarilor. rage 2. everything with 3 “ . frighted easily 2. 2 “ .iod. revengeful and 3 “ . tahicardie. hypochondriacal 3 “ . everything to 2 “ . violent 2.malicious 3 “ . reproaches himself 2. want of self 2 “ . hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica. Tulburari respiratorii : rinite. Tub. fright 3.grief 3. starting 3. aversion to 4 “ . difficult 2.looked at. love disappointed 3. evil of 2.insanity 2 “ . spoken. tulburari de comportament. love.laziness 3 “ .answering. Bryonia..loathing. at 2 “ .discontented 3. Phosphorus. vision has. dullness 3 “ .confusion of mind 3.hypochondriasis 3. Sulph. bronsite. death of 2. eczeme. house in 2. from disappointed 3 “ . family.fear. astm bronsic Tulburari cutanate : herpes. on 4. fright from 3 “ .hurry 3.. weakness mental exertion 3 105 . mental exertion from 2 “ . life at 3.ailments from. constipatie.memory. offended 2. Cyclamen. Allium cepa – afectiuni respiratorii Apis – alergii Repertoriul Synthesis 7 Mind – absentminded 3 “ .conversation agg 3.delusions. Sal marinum – remedii asemanatoare Pulsatilla. mortification 3 Mind – anger 3.hatred 4.estranged. Anemie. thieves. bad news 2. recalls disagreeable memories 3 “ . aversion to 2 Mind – anxiety. hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani.irritability 3. urticarie Adenopatii tuberculinice. Hipertiroidie Relatii Aqua marina. insolence 2 “ . future about 2. silent 3.company. impacience 2 “ . quarrelsome 2 “ . – teren tuberculinic Glonoin.

lips. crusts 3.heaviness 3. salt agg 3 Stomach – thirst 3. inside 3. ineffectual 3. school children 3.choking drinking 4. 3 Face – discoloration pale 3. contraction of eyelids 3.forenoon. nervous 3.hiccough 3.disordered 3. rising on 3. eating after 3. relish without 3 “ . pressure external amel. copious 3 “ . increased 2. drawn from posterior nares 3. amel 2 “ . occiput 3 “ . seem to 3 Generals – morning agg 3. reading 3. tongue 3. forward 3 “ . eyes around circles 2. falling 3 “ . speaking in 3 (singur cu 3). impetigo margin of hair 2.heat.menses.food. swallowing on 2 External throat – goitre 4 Stomach – appetite. dryness.sadness 3. vesicles 3. mucus 3. consolation agg 3. herpes 3. eating 2 Eye – asthenopia muscular 3.eruptions. wind in 2 Mouth – dryness 3. dryness 3 “ . lump sensation of a 3. talking from 3 “ . vomiting 3 Abdomen – distention 3. sensation of 3. mapped tongue 2 “ . reading 3. eating after 3. morning.sensitive 3. nausea 3. tip 3 “ . writing 2 “ . eructation 3. salt desire 3. pitied.prostration.cracked. objects turn in circles. stadily 3 “ .hair sensation of a.rising on 3. sun. postnasal 3. 11h 3 “ . acne 3. exertion of eyes from 3. ravenous 3.pain. tongue 2 ( Sil 2.weeping 3. Kali bi 1) Nose – catarrh 3. greasy 3 “ . lower.mood alternating 2 “ . obstruction 3. walking while 3.lachrimation.hayfever 4. difficult stool 3. sour 3. itching 3 “ . coition after 2 “ . 10-11h 2.“ . as if 4 106 . pain.eruptions. hysterical 2 “ “ . discharge albuminous 3. tormenting 3 “ .if he believes he is 3. agg 3. periodicity 3 “ . heat during 3.pain 3. discoloration red 3 “ . pimples 3.mistakes. large quantities for 3 Fever – forenoon 3 Perspiration – 3 Head – eruptions.air seaside. upper 2. feces remind in. middle of 3. looking when. comedones 2 “ .from exposure to 2. pain in head 2.hair.thinking persistent 3. pain 2 Rectum – constipation 3. before mental symptoms 3 “ . mouth corners of 2 “ . sneezing 2 Throat – catarrh 3. morning 2 “ .10h 2. periodical 3.mental exertion agg 3 “ . waking 3. haunted by 3. accompanied by. noise to 2 “ . white 3. eating after 3. cannot weep though sad 4 Vertigo – 3. sun exposure to 3 “ . 10h 4.somnambulism 3 “ . fall tendency to. extreme 3. unpleasant subjects. lips 3.perspiration.

greoi.Aparat digestiv . deprimat. infiltratie tisulara interstitiala. catar la baza plamanului stang .menses copious 3. involuntary 3. daytime only 3.diarrhea 3. excoriation 3 NATRIUM SULPHURICUM Sulfat hidratat de sodium. tesuturi moi. meteorosensibilitate.eruptions herpetic. flatulent. diabet zaharat . eczema 3. mai ales coloana vertebrala si articulatiile coxo-femurale . Herculane. vaccinarilor. itching 3. acne 3. Fixeaza de 10 ori volumul ei de apa. can only pass urine when 2 Kidneys – Addison`s disease 3 Male genitalia/sex – sex erections continued 2. cough during 4. scanty3 “ “ “ . ecotoxicitatii. laughing 3.. Alopatic se foloseste ca purgativ. vesicular 3.Din cauza infiltratiei apoase pare corpolent. pain burning 3 Bladder – urination. depresie. fissure 2 “ .eruptions. prost dispus si iritabil – sicoza. astm la vreme umeda Biotip . facies bouffi.hemorrhoids 2. spasticitate. painful 3. aversion to 3. frig umed.In metabolismul apei. dar si de cald (Sulphur).Renal poliurie .leucorrhea 3. retarded.pain.sterility 3 Skin – eruptions 3.actiune coleretica si colagoga – provoaca diskinezie biliara. pimples 3. palid-galbui. albuminous 3 “ “ “ . la mare. bearing down. anus about 3. night 3. masturbation disposition 2 “ “ “ . cu alura suferinda. sicoza cu hipersensibilitate la umezeala. la nivel intercelular.inflammation 2. protracted 3. sneezing 2 “ “ . pollutions 3 “ “ “ . diaree sau constipatie. uterus 3 “ “ “ . Natriul intervine in echilibrul hidroelectrolitic.SNC – edem cerebral. Sulful in echilibru metabolic. depresie . thighs between 3 Female genitalia/sex – coiton. alone. are mare tropism pentru piele. TCC Modalitati Agravare: la umiditate.Aparat osteo-articular – artralgii agravate de umiditate. urticaria 3. dimineata 107 . Cauzalitate: Modificari ale tesutului reticulo-endotelial ca urmare a toxiinfectiilor repetate.Tegumente si mucoase – productii verucoase Patogenic provoaca retentie hidrica – constitutia hidrogenoida a lui Grauvogl. seroterapiei. Carlsbad. icter. involuntary stool 3 “ . sarea lui Glauber (care a descoperit-o in 1658 – sal mirabile). itching 3 “ “ “ . wanting 2. uneori periodic (tulburarile cutanate) Agravat de frig (Natrum). pantec mare. Ape minerale sulfuroase: Caciulata. frequent too 3. antibioterapiei. edeme .Aparat respirator – astm bronsic la vreme umeda (Dulc.“ . Nitri ac. corticoterapiei. Actiune . provoaca retentie apoasa extracelulara. late too 3. soda vitriolata.). edeme la extremitati. Med. herpetic 3. incomplete 2. infiltrate. celulita dureroasa la presiune.

nodozitati articulare. icter la furie (Bry).urogenital : uretrite cu secretii groase galben-verzui. ora 4-5 dimineata.diabet zaharat ( tip 1 = sicotic. barbat: prurit genital si transpiratii ale scrotului.periodicitatea simptomelor cutanate Simptome locale . rinita alergica . tropism pentru coloana vertebrala si articulatia soldului – coxartroza. tip 2 = luetic) . hepato-splenomegalie. anexite. albuminurie.anosmie. regrete. hemoroizi . Natr phos. locuri inguste. concentrare dificila. flatulenta.respirator: . veruci. isi tine pieptul cu mainile (Bry) .cap: cefalee.locomotor : reumatism meteodependent. galben-verzui. pielonefrite. foliculita barbii. diaree la vreme umeda . gust amar. femei: eruptii veziculare.ganduri nemarturisite. Puls. dupa scaun abundent Lateralitate stanga Simptome psihice .insomnie. are chef de munca.eruptii pruriginoase perianale . forme variate. neoformatii cutanate benigne (condiloame. epistaxis la menstra. icter la furie .obstructie nazala < noaptea si la cald ( Sulphur. secrete .circulator : bufeuri de caldura alternate cu frilozitate.peneumonie plaman stang – tuse cu secretii care nu pot fi expectorate si dureri mari. idea ca nu are noroc. guta. flatulenta. indigestie la farinacee. verzui.eructatii. hidrosadenita. dementa Simptome generale .alternanta de diaree si constipatie.decompensare depresiva. senzatie de lesin.).digestiv : limba cu depozit gros. > dupa scaun .recto-colita hemoragica. condiloame genitale. tenesme. simte cu 2-3 zile inainte schimbarea vremii.dupa TCC confuzie mintala. .edem pulmonar . . ceata.palpitatii.vertij matinal la trezire sau postprandial. mai ales dupa TCC .. laringita . reflux gastric. vaccinari) .iritabil. scaune precedate de colici dimineata. la mare . urticarie).Ameliorare: la timp uscat. litiaza biliara .anxietate dimineata. celulita) .astm bronsic < de umezeala. papule pe obraji.faringita. leucoree cu secretii galben-verzui. apoi sicotice : eruptii veziculoase pruriginoase (herpes. secretii groase. ulcere ale pielii cu secretii verzui. . uscaciunea si descuamarea buzelor. opresiune cardiaca .piele : eruptii psorice la inceput.agravare la umiditate. Simptom curios: > durerilor la furtuni violente fara ploaie si in ciuda durerilor nu se simte slabit.icter cu varsaturi bilioase.catar < de umezeala. iritante. . frica in aglomeratie. tresare la zgomote . trist dimineata . cruste in nas . ameliorat de transpiratie la cap . menstre iritante. Indicatii clinice 108 . herpes genital. mai ales la cefalee . calozitati. delir. astm infantil (parinti sicotici. eczeme. sialoree. ganduri suicidare ( impuscare. ozena. strangulare). colici.

tresare la zgomot. Belladonna TCC: Arnica. adormire. Ruta graveolens. Actiune: slabiciune marcata agravata la efort. Kali arsenicosum.. Rhus toxicodendron. fructe. Cicuta. excese sexuale. secretii. Relatii Meteosensibilitate : Rhus toxicodendron. sensibil la muzica . Antim. enterocolite. nevralgii. noaptea.nemultumit. veruci. Belladonna. Apis. lapte gras. leucoree. Hyosciamus. Thuya. Silicea. Gelsemium mielita: Gelsemium. confuzie mintala seara sau dupa ce mananca . Carcinosinum.apatie. constitutie phosphorica. epuizare dupa coit. Dulcamara. Medor. rectocolita hemoragica Urmari ale blenoragiei. acnee. friguros. schimbarea vremii. vise anxioase. Gelsemium. Helleborus Traumatism spinal: Hyper. Nux vomica Agravare la ceata: Aranea diadema.frica de viitor sau pentru sanatate. Oleander.secretii groase.. iritabil. Copii hraniti artificial cu colici postprandiale. verminoze intestinale. Ledum. faringite. insomnie de adormire. polutii cu slabiciune si tremor Simptome generale . < de umiditate. frig.. buimac. Diateza acida. Natrum – hipersensibilitate neurosenzoriala si termica. Dulcamara Sindrom cranio-vertebral: inflamatia meningelui: Apis. Zinc Afectiuni cutanate: Thuya. de ceva rau care i se poate intampla.. cr. astm Digestive: diaree de eliminare. aversiune pentru companie .Toate tulburarile hidrogenoide. Phosphorus. mai ales mintal . Prurit la dezbracare: Rumex. Ruta. secretiilor si excretiilor. paloarea buzelor si in jurul lor si al nasului.Agravare: dimineata.Arnica. Dulc. efort Simptome psihice . galben-aurii. Conium. ca vede oameni morti . Hypericum. artralgii agravate de umiditate Tulburari catarale ale mucoaselor: respiratorii: coriza.trist seara. artrite blenoragice Herpes. Kali bromat.. somnolenta. Apis. Graph. erotice. condiloame Tulburari posttraumatice. in somn Somn tulburat. nervos. intolerante digestive. Opium. scaune nedigerate. agravate la umiditate. Biotip: Tanar slab. Phosphorus. uretrite cronice. de ghinion. Palladium. ten si par gras. Caust. hrana rece. somnolent ziua.concentrare dificila.iluzii: ca va face o boala grava. dupa polutie. Staphysagria NATRIUM PHOSPHORICUM Ortofosfat de sodiu. de vesti rele. curenti de aer. sentimentul datoriei Phosphoric acid – depresie. dar nelinistit. Nitri acid. radiculite. nerabdator . agravat seara in pat sau dupa ce mananca . lichide. Hypericum. Silicea. acide 109 . Modalitati . Rhododendron. polutii nocturne cu slabiciune Simptome de Natrum la o persoana de constitutie phosphorica. reumatismul pe primul loc. Calc.toate simptomele psihice sunt agravate de efort. dermatita atopica. acrituri. furtuna. dulciuri. miros acru al corpului..

Sulph.. galbene.digestiv – pirozis. borborigme. descuamante. Selenium Natrum arsenicosum – mai friguros. blefarita granuloasa . Bar. Phos. dureri arzatoare Natrum carbonicum – meteodependent. galbene. dupa somn. Rheum Agravare dupa coit – Kali c. ? Pos.diaree cu scaune verzi. eczema a feselor. A dictionary of practical Materia Medica B. fragmentate.urechi – eruptii cremoase.. diabet zaharat.sete mare. acufene .fata palida.. diabet zaharat . nevoie de scaun dupa sex .aversiune pentru aer liber. agravate de zgomot.slabiciune dimineata in ortostatism. eczema. foliculita. dupa coit .locomotor – extremitati reci la menstre.Publishers New Delhi Synthesis 7 110 .vertij dimineata . ozena .faringita. varsaturi acre . arzatoare noaptea. Rob. crustoase... verminoze. dureri de spate dupa coit .cap – cefalee frontala agravata la efort fizic sau mintal. blefaro-conjunctivita.mur. Kali ph. pierderi seminale dupa coit. pruriginoase.H.. Caust. a excretiilor – Sil. eruptii. Nux v. Carb ac.c. Magn. Iris v. ciroza hepatica. Aciditatea corpului. insolatie Natrum muriatic – pare Natr.. mai diareic. urina albuminoasa cu mucus . infectii urinare. noaptea. Kali phos.. ameliorat culcat . cu miros acru .. Acid – mai epuizat. cremoase.. dureri postprandiale la 2 ore.ochi – secretii galben-aurii cremoase la trezire. lapte..balonare abdominala.. purulente. cremoase. Antimonium tartaricum Tuse agravata band apa – Causticum. dupa ce mananca . hiperaciditate gastrica.barbat – polutii fara erectii. pruriginoase. baie ..hipersensibil la durere S imptome locale . epistaxis. – mai multe dureri si secretii Bibliografie Bungetzianu G. Teucrium.piele – eruptii uscate. Kali c. + arsuri gastrice = Natr. furtuna. TDS . paine. aversiune pentru carne.femeie – leucoree cu secretii galbui. Materie Medicala Clinica Homeopatica Vol 1 Clarke J.respirator – catar cu secretii groase.alternanta de diaree si constipatie. sterilitate . miros acru. Jurj G.cardio-vascular – palpitatii cu anxietate. carb. Silicea Vise erotice cu polutii – Picric acid. Spigelia. scaune involuntare odata cu eliminarea gazelor. groase. unt . tulburari dispeptice. Agnus Verminoze – Abrotanum. eruptii pruriginoase . Cina.dorinta de dulciuri . erizipel. flatulent..m.urogenital – nevoie de urinare constanta. furuncule Indicatii clinice . sterilitate Relatii si diagnostic diferential Gastrita hiperacida – Calc.J.

şi pe care îi trata cu Tuberculinum. Un alt preparat. care administra acest remediu în diluţii XM. LM. fiind tot timpul bolnav”. Tot Tuberculinum bovinum au folosit Boericke şi Pierre Schmidt. CM. Sursa nozodului S-au experimentat şi folosit multe preparate de Tuberculinum. provine de la păsări.Dr Ileana Rindasu Generalităţi Tuberculinismul este cea de a 4-a miasmă desprinsă din psora hahnemanniană.. prelevaţi de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii de tuberculoză bovină(din ganglioni limfatici mediastinali). regăsite la persoanele descendente. Kent. denumit Tuberculinum K. îmbolnăvindu-se usor şi devenind anemici. 111 . din tesut pulmonar cavernos sau puroi din spută. după evidenţierea la microscop a bacilului. Finke şi Swan au făcut în 1879 preparate dintr-o picătură de secreţie purulentă recoltată dintr-un abces pulmonar sau din spută de tuberculos. din culturi de Mycobacterium avium. a reluat şi dezvoltat noţiunea şi a consacrat-o definitiv in 1924. cum ar fi: tusea. Tot Vannier precizează că geneza stării pre-tuberculinice aparţine eredităţii şi că purtătorului acestei stări „nu-i găseşti niciodată nimic. a fost preparat de Heath.îi confirma legitimitatea terapeutică. Mai mult. L. a unor simptome comune. trebuie recunoscut că Tuberculinismul se caracterizeaza printr-o stare dinamică insotita de o reacţie inflamatorie patologică care debutează şi se dezvoltă preferenţial la nivelul arborelui respirator având la origine ca agent etiologic. deşi au existat şi există controverse privind acceptarea Tuberculinismului printre miasmele fundamentale (Demangeat). expectoraţia. pe care-l putem recunoaşte pe baza unui ansamblu de manifestări şi semne clinice de impregnare cu toxine particulare: „Starea toxinică precede apariţia microbului în eliminările organice. Aviaire(Tuberculinum avium). Pentru el. Istoric Burnett a fost primul care a observat ca unele persoane cu ascendenţă tuberculoasă nu se eliberează de tendinţele ereditare şi prezinta o slabă vitalitate. Bacillinum ( Burnett). este indicat la copii şi bătrâni. atribuindu-i efecte de imunizare şi ameliorare a rezistenţei copiilor cu această ereditate. de manifestările tipologice ale remediului Phosphorus. ca miasmă.” În acest fel bacilul Koch ar fi ultima fază de evoluţie a unui ultra-virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii („granulia pre-bacilară”. foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundentă (bronhoree). descrisă de Calmette). spunea: „Remediul vindecă majoritatea vegetaţiilor adenoide şi adenopatiilor tuberculoase ale gâtului”. Kent a folosit exclusiv un preparat din ganglioni de sursă bovină. există si un stadiu pre-tuberculos.TUBERCULINISMUL . pentru Burnett. Un alt preparat. Ca definiţie. practic greu de diferenţiat. slăbirea şi sudorile nocturne. fără a decela agentul patogen (agentul miasmatic) . folosind ca nozod preparatul de bază. Clarke il considera foarte asemanator cu Tub. El leagă totdeauna tuberculinismul. mai ales copii şi persoane tinere. nervoşi – fenomene încadrate de el în categoria constituţiei „consumptive” . bacilul tuberculos. Elevul său. în prize succesive la lungi intervale. existenţa. Vannier. preparat din exotoxina filtratului bacilar. Nebel a introdus noţiunea de Tuberculinism. la toate cazurile de tuberculoză. editând o lucrare cu această denumire . Tuberculinum bovinum(Kent).

legat de alergenii pulmonari este de esenţă tuberculinică. Slăbire. Extremă variabilitate a tuturor simptomelor fizice şi mentale. Iodum. fiind preparat din tuberculina reziduală ( contine doar endotoxina) după prelucrarea specială a filtratului din bulionul culturii microbiene. favorizată şi de conformaţia strâmtă a toracelui. îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale susţinute. agitată. din orhita tuberculoasă.Tuberculinum Koch ( T. o sensibilitate dureroasă a vertebrelor dorsale (Phos.K. de esenţă psorică. Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reacţie la toate agresiunile din sfera respiratorie – zonă preponderent preferată de tuberculinism: • Sensibilitate puternică la frig şi la infecţii naso-faringiene: o Rinoree ce apare cu mare uşurinţă la schimbarea aerului. cifoză. debil.. • Trece repede de la râs la plâns şi invers (Puls. contine doar exotoxine. se eschivează. de fapt acelaş B. indiferent. care nu poate fi distribuit cu denumirea respectivă prin farmacii deschise. Abrotanum. • Fire mobilă. Denys este un bulion de cultură cu bacili Koch. deşi tuberculinicului îi place aerul răcoros.).) utilizeaza tuberculina obtinuta initial de Koch. este folosit rar.R. 112 . romantic. o Otite frecvente.G. devine chiar îndărătnic.. fatigabilitate. nu-i mai place munca. se surmenează uşor şi devine trist. slab. spatele său se curbează uşor. şi Tricophyton. un preparat extrem de bine suportat. etc. din sânge total de iepure imunizat prin cultura de B. Tuberculinum Rosenbach. Bacillinum testis. exasperante când apar la copiii mici. • Tuberculinicul se plânge frecvent de: o dureri ale coloanei vertebrale dorsale – pentru că tuberculinicul creşte prea repede.A. se deformează (ex. • Uşurinţa de a răci la cel mai neînsemnat contact cu vremea răcoroasă. aşa cum îl întâlnim la Natrium muriatic. stare cianotică a individului • Tuberculinicul este inteligent. • Insuficienţă respiratorie de diferite grade.). din culturi de BK. o Rino-faringite recidivante.B. predispusă la deformări: scolioză.. • Tipic este caracterul paradoxal.C.) • Eretism al localizării şi apariţiei durerilor. el „arde” intens în clipele sale de dăruire (Phos. • Copilul tuberculinic. Tuberculinum residuum Koch (T. imaginativ dar este fatigabil. la începutul studiilor este performant dar sfârşeşte mai slab. durerile din epifizita Scheuerman).) dar oboseşte. sclipitor. Marmorek.. pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere. mai ales la copii. V. demineralizare globală. filtrată.) are reputaţia de a fi mai bine suportat. etc. neputând să stea culcat pe un plan dur (Nat-m. Ign. deşi are un apetit viu (se aseamănă cu tipul hipertiroidian care este de esenţă tuberculinică).K. • Evoluţie rapidă spre afectarea bronchiilor şi parenchimului pulmonar: o Bronşite o Pneumonii o Astmul „pur”. Mai există şi alte surse: Tuberculinum Spengler. spre deosebire de astmul „asociat” cu eczemă. este un vaccin atenuat bilios.

greu tratabile cu antibiotice. • Hipotensiune ortostatică. cu stări de rău. care întreţin şi agravează patologia. Iodum. • Agravate sau declanşate de efortul intelectual şi de raporturi sexuale. senzaţie de sfârşeală. intens suferind. sau • Totale. • Frecvente dureri de creştere (coloana vertebrală. leşin.) • Degerături. cu caracter de suferinţe cronice. interminabile. diareice. de la bronşite recidivante. hiperexcitabilă • Tahicardie. • Algii precordiale. • Recidivante. Cycl. • Frigiditate (Sepia) Menstre abundente: • În avans.. Phos. • Repetate: o Epistaxis. fiind fragil. Dureri de cap frecvente: • Occipito-frontale. • Ameliorată la aer răcoros. cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: • Dorinţă de sare. Tuse frecventă. membre) Congestie venoasă periferică. • Tendinţă hemoragică marcată Dureri articulare acute: • Cu caracter eratic. epuizante. o Spută hemoptoică. mai ales la femei. Transpiraţie profuză. (Phos. • Colibaciloze. cu înţepături de origine neuro-vegetativă. Tendinţă la hemoragii cu sânge roşu: • Abundente. frecvente. brusc.). destins iar a doua zi cu febră mare. influenţate cu uşurinţă de alimentaţie: • Cu evoluţie cronică. pentru că răceşte uşor. Inimă iritabilă. • Însoţite de oboseală şi demineralizare (China. astfel seara este apiretic. Apetit viu. lapte. labil. Hipersexualitate: • Ce duce la impotenţă (Phos. • Agravată de căldură. • Intoleranţă pentru grăsimi care sunt greu digerabile (Puls. detestă untul) Scaune moi. fără dureri. • Care apare mai ales noaptea (spate). Ferrum phosphoricum) 113 . (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii şi cistite frecvente.• Agravări neaşteptate dar şi ameliorări aparent promiţătoare – pentru că tuberculinicul se decompensează rapid. periculos. o Hemoptizii. agravate de umiditate. de regulă. brânză. tenace: • Care nu ameliorează.). sau din contra. • Acrocianoză (Puls.

gălbui (Puls.). pleurozii.. Dinamica patologiei Principala caracteristică a patologiei tuberculinismului este aceea că atinge în mod esenţial persoanele tinere.. etc) Toate acestea produc secreţii ale mucoaselor respiratorii. o Izolare (Phos-ac. Nat-m. axată pe variatele tablouri de instabilitate psihică şi emoţională ale individului.. deal (înălţime mijlocie). mai ales ale urechii interne – legate de inflamaţiile reactive ale cavumului). • Purpură.• Hematurii (Formica rufa. – declanşate de factori în faţa cărora tuberculinicul. Sepia). mucegaiuri. Calcarea phosphorica). recidivante. o Încăperi închise..) • Frilozitate extremă (Kalium carbonicum. bogat în energie vitală. o Crepuscul. descrise de şcoala franceză. care respectă trăsăturile globale descrise. Stannum) – uneori cu striuri de sânge (Phos. Modalităţi: • Agravări: o Căldura patului dar şi frig la torace în contact cu suprafaţă rece. sensibilizări la polenuri.. intense. de consistenţă groasă.. o Stări depresive ce se succed cu uşurinţă după stări de hiperexcitabilitate şi exaltare. Kali-phos. bronşite. Colibacillinum). Se şi spune că „Se naşte tuberculinic şi moare psoric. Ferrum) – care realizează acele eliminări toxinice ale tuberculinismului. • Patologia nervoasă. neaşteptate. 114 . ocazionale: o Hipertermie sine-materia (Phos.. renumita febra de fân. Furtună. răcoros. o Manifestări schizoide sau schizofrenie. cu mişcare uşoară. Iodum. rino-faringite. o Vreme umedă şi rece.otite. • Ameliorări: o Aer liber. Principalele direcţii patologice: • Patologia respiratorie – pe prim plan: o Afecţiuni repetate ale barierei naso-faringiene (rinite. semnele de impregnare tuberculinică putând apare curând după naşterea copilului. • Zona de munte. o Acutizări alergice respiratorii (coriză spasmodică. o Repaos. fără cauză aparentă: • Febră de creştere. o Traheo-bronşite. • Stări de dezechilibru termic. răspunde cu vigoare exagerată. astm – ca reacţie la acarieni. astfel: o Indiferenţă pentru orice (Phos. peisaj de ţară.” O a doua caracteristică este fondul cronic al reactivităţii de tip tuberculinic. neaerate suficient. Tot atât de esenţial este şi faptul că eficienţa remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea are loc cât mai aproape de primele semne certe şi intense de impregnare la noul născut. o Demenţă precoce. Pusee febrile sau subfebrile. neiritante. pneumonii. etc. peste care apar din când în când accidente acute.

) • Patologia osteo-articulară: o Dorsalgii. Natrum-muriaticum. Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului. Indications of Miasm.Choudhury H.Teleianu I. Exemple de remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este Phosphorus.) o Alergii alimentare • Patologia cardio-vasculară: o Palpitaţii. Mag-mur.D.  Phosphoric-acid.. o Reumatisme inflamatorii. de esenţă tuberculinică). Bungetzianu G. cel mai adesea. facilitând eliminările.2006 4. • Patologia cutanată: o Urticarii... pe când eczemele sunt de origine psorică. o Reumatism articular acut. Ignatia.) o Fosfaturie (Phos. tahicardii.. hipotensiune ortostatică o Congestie venoasă. lombalgii. o Degerături. Chronic Diseases and Theory of Miasms. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Phosphorus. Calcarea phosphorica. remediu extrem de activ.. considerat remediu constituţional. cu scaune uscate (Bryonia. Alte patologii: • Patologia hepato-digestivă: o Gastro-enterite. o Somatizări diverse. Acnee. second edition 3. constipaţie. patogenezia lui reproducând simptomele esenţiale ale tuberculinismului. cu VSH crescut. etc BIBLIOGRAFIE 1. Jain Pbl..  Ammoniu-phos. de ex.o Spasme şi contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi. sau din contră. compusul său Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a căror patologie este combinată cu impregnări psorice. Acest lucru se datoreşte iodului care temperează focul sulfului. Chirilă P. cele legate de apetit. Are direcţia de evoluţie dinamică : Kali-phos. ca bulimia sau anorexia. în cazul remediului Arsenicum album.  Magn-phos. Manual de homeopatie 2. Nat-m. B. unde compusul său Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi. La fel. o Poliartrită reumatoidă. care cel mai des sunt de origine tuberculinică. Alte remedii: Apis. o Diarei facile şi cronice.Homeopathy Syllabus. Manganum. acrocianoză. Stannum. • Patologia uro-genitală: o Cistite repetate cu Coli sau cu urină clară la femei. ameliorate culcat sau pe o suprafaţă dură. Note de curs 115 . o Dismenoree sau amenoree (Puls.

Terra. astfel incat remediul Sil-mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Silicea.SILICEA. sfios. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur. obtinand initial transformarea in sticla si.nici psihic. laureat al premiului Nobel. insolubil in orice solvent. Actualmente. este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl. ca persoane care nu mai stiu sa se apere . nici fizic. Caracteristici generale Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil. avand in vedere comportamentul sau tenace. in repertoarul Kent. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ). sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. se gaseste sub forma amorfa. piele. Este vorba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. Sil. pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile. In acest caz. Mg. organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler. cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. etc ). In natura. in prima copilarie: greseli de alimentatie. remediul. de parca “ar sta cu spatele la zid”. In 1939. I. siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice. lat. in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata. mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Adolf Butenant. De exemplu. 116 . se foloseste adesea prescurtarea Sil. formand un sfert din scoarta terestra. apoi. boli acute tratate incorect. Nu apare liber in natura. a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! El reprezinta un nutrient esential pentru organism. ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator. ametistul si opalul. Poate fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente necesare organismului. Din pacate.Dr Ileana Rindasu SILICEA . ca element de baza. la care ne vom referi in continuare. Dupa Vithoulkas. este si un constituent fundamental al plantelor. Siliciul este cel mai raspandit element din natura. ci doar in combinatie cu oxigenul. Prof. nici imunologic. la fel de important ca si fierul sau calciul. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina preparat din nisip de pe plajele marine. Silex = cremene Se gaseste din abundenta in organism. pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. tridimit si cristobalit. in cuart.Dr Ileana Rindasu Bioxidul de siliciu. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica. datorita proprietatii sale de a stoca informatii. vaccinari Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. cum sunt: smaraldul. ganglioni si oase. pentru Sil-mar. Alaturi de oxigen. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. TUBERCULINUM . in : tesutul conjunctiv. Silicatii din natura se ragasesc si in pietrele pretioase. dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului. prin triturare. In zilele noastre. supus.

deformari osoase. apare si cea a talpilor. cu stari de emaciere. Amprenta silicica se observa diferit: La copil predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-i place. cu aparitia . aton. Persoana se va supune acestei imagini. chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ). Diversificarea alimentelor se face cu greu. Pe langa transpiratia capului. convulsii ). Copilul mic se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. eliminari de sechestre. cu dezvoltare generala intarziata (dintii apar mai tarziu. Sunt copii slabi. abcedari.Spre deosebire de Pulsatilla. chiar aristocratica si. silicoza. Daca nu se intervine la timp. ca un semnal de alarma pentru decompensare. marasm. sufera de diaree ). dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara. 117 .veruci. distructii ( fistule. Prefera sa se joace singur ( Calc. La varsta a treia evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza. adinamic. sunt frecvente si neoformatiile benigne . dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. rafinata. de aceea. Se vor produce: supuratii. osteofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate. alimentele noi nu sunt tolerate. Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). Sugarul Silicea este atrepsic. mai ales cu frica de a nu gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. i s-a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). chiar neoformatii maligne). Silicea este o persoana delicata. devenind chiar fixata in ea. Actiune: sistemul osos ( rahitism. poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ). plange slab. 2 Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. ulceratii. copilul este obosit si raceste usor. dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ( Puls. Evolutia ei ascunsa macina energia vitala. este foarte sensibil la vaccinari. dar intr-un anumit fel). proliferari benigne si maligne. fibroame.) Ca tendinta patologica. deformari. pe cand era copil. se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. lentoare in dezvoltare. necroze. La adult eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite. corpi straini. Prezinta o transpiratie abundenta a capului. carii). Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva (de ex. Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale. merg si vorbesc mai tarziu). dureri. mai rar constipatie. scaune neformate. putride. Silicea are propria sa parere.). eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale. chisturi. apare o combinatie neobisnuita de supunere ( fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare ( trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna. mocnite. a diferitelor temeri. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. vulnerabila. “ incapatanata”.

Simptome locale Cap – transpira. dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. lapte. in ortostatism. transpira abundent la picioare. Paradoxal. infofolire). in timpul menstrelor Cand sunt plecati departe. la efort mental. In mod paradoxal. alaturi de nerabdare si neliniste. cu instalarea unui dezgust fata de viata. cosmaruri cu hoti. lupte. inceperea unor activitati noi il sperie. inclusiv injectii. legata de viitor. Racesc usor. inghetata. dupa pierderi de lichide organice. de oameni. este plin de temeri. mai ales in timpul somnului 118 . crime. Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. laptele (matern). frigul umed. ii plac bauturile si mancarurile reci. Este conservator. desi este bine pregatit. mai mult la frig decat la cald. pe care le uitase. de anticipatie. au un dor bolnavicios de casa( Caps. la suprimarea transpiratiei. carne . la scoala. Neurastenia se poate agrava. bauturi reci. 3 Adultul . este prea corect si serios. vise lascive. Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. Ph-ac ). extrem de timid.toate caracteristicile anterioare se accentueaza.. alteori mancare fierbinte. ca urmare a instalari starii de slabiciune. Vise anxioase. Modalitati Agravare: la frig ( aer rece. dupa vaccinari Ameliorare: la caldura ( camera calda. Adultul este tipul de intelectual inteligent. curenti. Sensibil si usor de jignit. ce ii par respingatoare la trezire. mancarea calda/ fierbinte Dorinte alimentare: Mancare rece sau calduta. coloana se incurbeaza. nu mai doarme dupa ora 2 a. nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras. de a apare in public de a incepe ceva nou Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote. mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. Aversiuni alimentare: Carne. Frici mai frecvente: . rafinat si rezervat. detesta mancarea calda. iar odata raciti se vindeca greu. branza. Simptome generale Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica ii este frig si dupa exercitii fizice. noaptea. cu insomnie de adormire sau de trezire. Copiii doresc inghetata si apa rece. spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie. mai ales dupa ce simt frigul la picioare.Adolescentul isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica. etc. la magnetism ( bioenergie). la luna noua. de ex. niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ). vise cu evenimente din trecut. dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. mai ales a picioarelor.m. dupa mictiune profuza Simptome psihice Copilul nu are incredere in sine.de obiecte ascutite. dezvelirea mai ales a capului. la menstre.ex. Somnul – poate fi afectat. in decubit. Apare oboseala. Pot prezenta stari de iritabilitate. face sport cu abnegatie.

Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale.Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna Spate . cefalee. bronsita.Meniere. orjelet Orofaringe . Calcarea. de oboseala cronica. vitiligo. cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva caderea parului. verminoze. Constipatie la copii. Thuja. incarnate. urcior.cefalee agr.cheleste devreme 4 Ochi . In panaritii. la menstre. uscata Gastrointestinal . amel.Chisturi ale glandelor Bartholin Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita Piept . descoperirea capului. mastoza fibrochistica.Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi. Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale Urogenital . scolioze.Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut. Sanicula In supuratii. Coccigidinie Extremitati . la rece si curenti de aer. senzatia de par pe limba( kali-bic). cu absenta senzatiei de defecatie. psoriazis. sd. Psoriazis Indicatii clinice: Abcese. fragile. in decubit.Sd.infectii ale ductului lacrimal. cicatrici cheloide Piele nesanatoasa. transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate. constipatie. otita medie. fibroame uterine. astm.abcese dentare. dupa vaccinare Constipatie. cu pete albe Onicomicoze. efort intelectual. Meniere asociat unei sinuzite cronice. cu ochii inchisi. Impetigo. faringoamigdalite recidivante Ureche . 119 . relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice. se asociaza cu Myristica. dintii se cariaza usor. se incepe de obicei cu Capsicum. Vitiligo. dermatofitie interdigitala Tegumente . se continua cu Sil. infectii ale gingiilor.Greata. cu blocarea sa la nou-nascuti. amigdalita. eruptia dintilor lenta. otita medie acuta si cronica Nas . sd. acnee. Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea. anxietate. veruci. scaun timid care se retrage in rect.Obstructie cronica. Fluoric acid.

TUBERCULINUM – Dr Ileana Rindasu Cuvinte cheie : Calatorul plictisit Caracterizare generala (Bungetzianu G.D.): astenici cu infectii frecvente ale cailor respiratorii superioare; slabire importanta cu scadere importanta a fortelor; variabilitatea simptomelor; disfunctie tiroidiana, hiposuprarenalism. Util in stari tuberculinice, dar si in tuberculoze evolutive, in aceste ultime cazuri se da cu prudenta, dupa alte remedii pregatitoare. Nuicleul (Vermeulen) 1.Romantism.Dorinţă de schimbare şi izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisfăcută. 2.Simptome care se modifică tot timpul. Afecţiuni respiratorii recidivante. 3.Dorinţa pentru aer curat. 4.Agravat în spaţii închise; agr. de vreme umedă şi rece. 5.Dorinţe alimentare pentru afumături, lapte rece şi dulciuri. 6.Transpiraţii abundente, mai ales noaptea. Acţionează în principal la următoarele niveluri: - mental – emoţional - cap-occiput - ganglioni limfatici - laringe - pulmonar - sânge Simptome psihice: - persoane romantice, caracterizate prin nemulţumire launtrica, cu un sentiment profund de neîmplinire, senzaţia că sunt prinse într-o situaţie insuportabilă, din care trebuie să iasa. Se plictisesc repede, de unde rezulta nevoia de schimbare (îşi schimbă frecvent locul de muncă, locuinţa, partenerul), dorinţa de a călători, nevoia de experienţe care să-i stimuleze ( ex. sporturi extreme, substanţe excitante, stimulante), pentru că “viaţa este prea scurtă şi trebuie trăită din plin”; - mai ales la copii, comportament răutăcios, distructiv, ce poate fi un alt aspect determinat de senzatia de frustrare, cu accese de furie si manifestări auto/hetero agresive ( copilul se trânteşte pe jos, îşi loveşte capul sau îşi smulge părul, aruncă şi sparge obiecte – de preferat preţioase, sau îi loveşte şi înjură pe cei apropiaţi); - hiperactivitate si tulburari comportamentale la copii; - frică şi/sau dezgust faţă de animale cu blană : câini, pisici ( au şi alergie la părul de pisică), frică de păsări, - frică de tunete şi teama indefinită de ceva rău care se va întâmpla; - comportament compulsiv – obsesiv, mergand pana la adevarate ritualuri, - tulburări de memorie, senzaţia că au uitat ceva şi trebuie să verifice, - lentoare mentală şi concentrare dificilă. Simptome generale: - tulburări de nutriţie, emaciere deşi mănâncă mult; - tulburări de creştere şi dezvoltare la copii ( inclusiv psiho-emoţională); - sensibilitate la schimbările de vreme, răceşte foarte uşor ; - < de vreme rece şi umedă, când se udă sau după o baie rece, înaintea furtunii, de aer închis, la mare (poate fi şi > la mare)

120

- > de vreme caldă şi uscată; la munte; într-o pădure de conifere (brazi); în aer liber ( şi aer în mişcare rapidă – ex. amel. într-un autovehicul care circulă cu viteză, cu geamul deschis); - alergie la lapte; pisici; - caracter schimbător al simptomelor – acestea îşi modifică rapid caracterul, localizarea - transpiraţii abundente: după cel mai mic efort; noaptea ; ( cu miros de şoarece); - dorinţă sexuală intensă, hipersexualitate (inclusiv la copii, care se pot masturba). Preferinţe alimentare : afumături, grăsime, lapte rece (<), îngheţată, sărat, dulciuri. Aversiuni alimentare: brânză, dulciuri, lapte rece; Antecedente familiale : - TBC; - afecţiuni alergice – astm, eczemă; - alcoolism; - afecţiuni tiroidiene. Antecedente personale : - afectiuni alergice: rinita alergica, astm, bronsita astmatiforma; - eczema, eczema suprimata de tratamente necorespunzatoare; - inflamatii cronice la nivel ganglionar; - TBC; - boli de plaman: rujeola, tuse convulsiva,bronsite, bronhopneumonie - amigdalite, otite, - cistite recurente. Simptome fizice Cap: - îşi loveşte capul – pentru că a fost contrazis sau refuzat, ori compulsiv; - îşi rostogoleşte capul pe pernă în timpul somnului; - cefalee cu senzaţia de presiune ca într-o bandă de oţel, cefalee periodică (la 7-14 zile); - alopecie; îşi pierde părul de la nivelul bărbii sau mustăţii ( jumătatea stg.); - adenopatie cu ganglioni induraţi la nivelul capului sau cervical; - sclere sau conjunctive albastre (Carc.), gene fine, lungi; - epistaxis; - erupţie dentară dificilă, întârziată; - bruxism; scrâşneşte din dinţi în timpul somnului. Gastro-intestinal - apetit exagerat - noaptea, se trezeşte de foame; - constipaţie - diaree cronica/recidivantă sau care urmează după coriză - sangerare la nivelul rectului. Uro-genital - hipersexualitate, cu promiscuitate; - masturbare de la o vârsta mică; - amenoree; - dismenoree; - infecţii urinare, cistite recidivante; - enurezis nocturn - poliurie nocturna. Piept - Torace subtire, îngust; plamâni debili, cu deficit funcţional - infecţii repetate ale tractului respirator inferior;

121

- tuse cronică, uscată, supărătoare; tuse agr. când ridică braţele; provocată de suprimarea menstrelor; tuse sau accese de astm amel. de “vânt” ( sau in aer liber; mergând într-o masină cu geamul deschis); - sputa hemoptoica; - tumori mamare benigne; sânii umflaţi şi foarte dureroşi premenstrual sau în timpul menstrei. Spate - păr de-a lungul coloanei vertebrale si la nivel scapular la copii; - scolioză. Extremitati - dureri articulare agr. de vreme rece şi umedă, amel. de căldură şi mişcare; - artrita migratorie - rahitism. Somn - poziţie pe abdomen sau genupectorală; - insomnie din cauza foamei , sau se trezeşte din cauza transpiraţiei; - cosmaruri : visează câini negri, şerpi sau călătorii. Piele - eczeme – chiar de la naştere; - psoriazis; - prurit amel. de căldură, mai ales radiantă; - sensibilă la expunerea la soare- rămâne pătată. - transpiratii nocturne, cu sau fara febra. Comparatii Calc-phos.: nemulţumire, dorinţă de a călători, preferinţe pentru afumături . Med.: agresivitate, nevoia de excitare, hipersexualitate, astm br., amel. la mare, somn in poziţie genupectorală, dorinţă pentru grăsimi etc. Carc.: dorinţa de călători, poziţie în timpul somnului, sclere albastre, tulburări de comportament. Nux-v., Phos., Ign., Puls., etc. Remedii complementare Calc., Con., Phos., Puls., Stann., Sulph. Edward C. Whitmont: « Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de primă clasă, indicat, în medie, la fel de des precum Sepia, Nux vomica, Phosphorus, Pulsatilla etc. şi poate doar Sulphur să-i fie superior ca frecvenţă… Ar trebui în mod axiomatic să considerăm Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar pentru Sulphur, Calcarea şi Phosphorus. Putem stabili ca regulă - dar nu de prescriere automată, […]- că la orice caz care prezintă tablou clar de Sulphur, Calcarea sau Phosphorus, unde acestea nu acţionează, trebuie avut în vedere Tuberculinum. » Bibliografie: - Allen H.C., The Materia Medica of Some Important Nosodes; - Bungetzianu G.D., Chirilă P., Manual de homeopatie; - Clarke J.H., Dictionary of Practical Materia Medica; - Choudhury H., Indications of Miasm, second edition; - Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; - Nedelcu S., Note de curs; - Sankaran R. The Soul of Remedies; - Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; - Whitmont E.C., Psyche and Substance

122

GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu Magneziul este al 8-lea element ca frecvenţă pe Pământ – de importanţă vitală pe planetă, fiind în clorofilă echivalentul fierului-din hemoglobină;în forma sa metalică se oxidează rapid, producând o emisie bruscă de lumină (era folosit de fotografi ca blitz ; Jan Scholten ne-a oferit o perspectivă interesantă asupra acestui grup: - Mg aparţine seriei Siliciului – având comune următoarele teme: relaţiile de familie ; un alt TU ; iubire/ură ; comunicare ; învăţarea limbajului ; adolescenţa ; casa şi imediata vecinătate - şi este în acelaşi stadiu cu Calciul : nesiguranţă, timiditate; definirea graniţelor, a spaţiului; protejare etc. Prin urmare, este caracterizat de dorinţa de a-si păstra locul – în relaţie, familie, casă, de aici rezultând teama de confruntări şi ceartă ; devin pacifişti-împăciuitori ( sunt puternic afectaţi de certuri şi intermediază între părţile implicate pentru a leîmpăca – exemplul clasic este al copilului afectat de certurile, divorţul părinţilor). MAGNESIA CARBONICA Pacientul are sentimentul că nu primeşte toată grija, atenţia şi protecţia de care are nevoie – se simte ca şi cum ar fi abandonat de părinţi sau ar fi orfan. La adulţi, senzaţia este reprimată, regăsindu-se într-o formă de anxietate copleşitoare sau teamă să nu se întâmple ceva rău persoanelor apropiate (poate cauza insomnie). De teamă să nu fie părăsiţi, ajung să nu ceară, să nu pretindă nimic, să nu ceară ajutor nimănui, astfel creînd impresia că sunt independenţi şi se izolează. Acţiune: digestiv – stomac, intestin, ficat; nervi ; oasele feţei ; Lateralitate stg. / dr. Simptome psihice - pacifist, nu suportă certurile, conflictele, care îl pot marca; - senzaţia că e părăsit, neiubit de părinţi, prieteni; - anxietate ziua, amel. noaptea în pat, sau care apare seara, la culcare ; - rezervat, morocănos ( « acru si hipersensibil») - concentrare dificilă (şi posibile probleme scolare la copii). Simptome generale Agravare: noaptea; la 3-4 am ; dimineaţa la trezire – are un somn neodihnitor şi se simte mai obosit la trezire decât când s-a culcat ; frig, vânt, curent, schimbări atmosferice; lapte, alimente bogate în amidon ; odihna ; atingere ; înainte şi în timpul menstruaţiei, în timpul sarcinii ; ortostatism prelungit ; căldura patului. Ameliorare: mişcare, plimbare; aer liber; căldură; după defecaţie Alimentar : doreşte pâine cu unt şi are aversiune/dorinţă pentru carne, legume, fructe. - secreţii şi orice eliminări (transpiraţie, scaun etc) cu miros acru; - periodicitate- la 3 săptămâni ; - oboseală, epuizare, cu dureri în tot corpul ; - copii cu tulburări de creştere şi dezvoltare, cu intoleranţă la lapte, nu iau în greutate, merg târziu etc. Simptome locale Cap - nevralgie (de trigemen, dentară) în special de p. stg ag. de frig, curent, apă rece amel. de căldură, presiune, plimbare.

123

rece. cu tema clorului (= muriatic) a încrederii trădate.pacifist. Amel.afecţiuni hepato-biliare cu dureri care iradiază spre spate. fructe.nervi. . scaun uscat. amel. urticarie. 2.pe ceilalţi.lapte. ploioasă.mişcare (plimbare).Agravare: .digestie lentă. .. ag. 5.responsabil.neodihnitor. . Digestiv . cu un înalt simţ al datoriei . . aceasta provocându-i o mare dezamăgire. sau .presiune puternică (Chin. salate. Simptome generale .la mare: (pneumonie. MAGNESIA MURIATICA Asociază tema magneziului.diaree ag. suspicios.se simte îmbătrânit şi are impresia că arată bătrân. .alte trăsături M-E : . se trezeşte într-o stare ca şi cum ar fi intoxicat. . 3. este că încrederea pe care o are în cei de care depinde va fi înşelată. lapte.colici abdominale . Lateralitate dreapta. . . în timpul erupţiei dentare . . .senzaţie ca de electroşoc care îl trezeşte brusc. Digestiv .) sau câmd se ridică de pe scaun şi se opreşte în timpul mersului Nucleul (Vermeulen) : 1.noaptea . albicios . de plimbare în aer liber. sentimentul Mag-mur.). în pat. . de dependenţă infantilă şi senzaţia de a fi abandonat. închis.anxietate copleşitoare ag.în decubit lateral drept. sfărâmicios. .digestiv. sau tresare chiar înainte de a adormi Simptome locale Cap – nevralgie facială (stg. Somn : . .diaree (ag de lapte) cu scaun spumos. Devine rezervat. în decubit lateral stg.prurit al scalpului ag. ridicând un zid de protecţie care îi împiedică pe ceilalţi să se apropie de el (ca şi Nat-m.este un remediu important pentru afecţiuni hepatice . legume. Acru 4. 124 . dar e convins că orice ar face. pe vreme umedă. grăsimi. Pacifist . . ei îl vor trăda. . ca mătasea broaştei sau gelatinos . tuse) . cu miros acru. de lapte. de curent. Genital feminin.Alimentar: dorinţă sau aversiune pentru fructe. nu se lasă cunoscut nici de partenerul de viaţă. cu dorinţă pentru aer curat. noaptea. . evită confruntările şi suferă profund din cauza acestora . sare . Incearcă să se facă indispensabil ajutându. : noaptea . sentimentul că e sau va fi părăsit . Poate deveni în continuare morocănos şi respingător. .constipaţie cu scaun dur. constipaţie. (într-o măsura chiar mai mare decât Mag-c). . Acţiune: . grăsimi . .ficat. . Tot corpul obosit şi dureros.) ag. constipaţie. .friguros.Ameliorare : . de presiune puternică. sfărâmicios.pozitie pe stg. doar că acesta o face de obicei după ce a fost dezamăgit).flux menstrual doar noaptea (Bov. verzui. Ag.

Urinar - incontinenţă; - retenţie urinară amel. în timpul mersului. Nucleul (Vermeulen) : 1. Aversiune pentru confruntare, ceartă, agresiune. 2. Anxietate ag. noaptea. 3. Friguros, cu dorinţă pentru aer curat,rece, care amel. 4. Obosit la trezire. 5. Ameliorat de presiune puternică. 6. Agravat de lapte, grăsimi, sare (inclusiv la mare). MAGNESIA PHOSPHORICA Fosforul aduce în această combinaţie un plus de dinamism, energie, mai multă deschidere. Acţiune : - nervi; - muşchi ; Lateralitate dreapta. Simptome psihice - fire artistică, sensibilă ; - mai degrabă impulsiv decât pasiv (deci mai puţin pacifist decât celelate magnezii) ; - vorbeşte tot timpul despre problemele lui de sănătate. Simptome generale : - friguros ag. de aer rece ; Agravare : noaptea ; frig ; atingere ; lapte. Ameliorare : căldură, presiune, masajul zonei afectate. Simptome fizice - dureri cu orice localizare care pot avea următoarele caracteristici : - constrictive, colicative, nevralgice ; - iradiante ; - ag. de atingere şi rece ; - amel. de presiune, masaj şi căldură. exemple : - cefalee – începe în zona cervicală sau occipitală, se răspândeşte în tot capul şi se localizează deasupra ochiului drept (Sil.) ; - nevralgii faciale, dentare pe dreapta ; - colici abdominale –intestinale, renale, dismenoree amel. de presiune, masaj, aplecarea în faţa sau flexia coapselor pe abdomen (poziţii care ⇑ presiunea) , aplicaţii calde fierbinţi ; - crampa scriitorului, sciatică etc. Nucleul (Vermeulen) : 1. Sensibil, nervos, dinamic. 2. Lateralitate dreapta. 3. Friguros fără să fie amel de aer rece. 4. Dureri colicative, constrictive sau fulgurante. 5. Ameliorat de presiune puternică, aplecare în faţă, căldură ; agravat de atingere, frig

125

SICOZA - Dr Silvia Nedelcu Actiune: hiperfuncţie, hiperproducţie; - Sankaran : - psora : luptă, se chinuieşte să urce muntele ; - sicoza : a ajuns undeva la ½ drumului şi se decide sa se stabileasca acolo - lueza : cade în prăpastie Mental - dorinţa de putere, bogăţie (« mai mult »); materialişti pragmatici ; - excese, promiscuitate ; - impulsivi, grăbiţi ; - extrovertiţi, ostentativi ; - suspicioşi, neîncrezători (însine şi în ceilalţi) ; - secretoşi, mincinoşi, manipulativi, vicleni ; - iluzii ciudate legate de corp –ca sunt fragili, urâţi, au ceva în abdomen etc. ; - uită evenimente recente ; - cruzime, violenţa, gelozie ; - vinovăţie, remuşcări, retragere. pozitiv : artişti, plini de imaginaţie, inventivi, explorează noul. General - <ziua, >noaptea ; - >la mare ; - < umiditate ; - evoluţie trenantă ; - sensibili la schimbările atmosferice, influenţele astrale (fazele lunii) ; - secreţii galbene sau galben-verzui; - miros respingător (ex. : de peşte) ; - hiperproducţie= veruci, tumori, chisturi, excrescenţe, concreţiuni ; obezitate. - piele cu aspect nesănătos, murdar, uleioasă, cu tentă gri-verzuie ; îngroşată.

126

MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu Este nosodul sicozei; se obţine din secreţie uretrală gonococică. Personalitatea lui Medorrhinum  Extremism - Principala caracteristică a lui Medorrhinum, ce poate fi întâlnită la toate nivelurile este extremismul, cu trecerea rapidă de la o extremă la cealaltă sau coexistenţa, uneori paradoxală a celor două laturi extreme (« înger şi demon”). Este individul care acum îsi sufocă, plin de iubire şi tandreţe, obiectul pasiunii, pentru ca în momentul următor fie să îl uite şi să îl abandoneze, fie să devină agresiv şi violent la adresa acestuia. Uneori, comportamentul lui este dezordonat, haotic; există un tumult interior, o pasiune atât de intensă- ce răbufneşte în accese ca un vulcan, urmate apoi de perioade de acalmie cu scăderea energiei până la stare de prostraţie. Este fie foarte inteligent, cu o memorie activă, plin de idei (însă nesigur de punerea lor în practică), fie are o memorie atât de slabă şi se concentrează dificil, încât nici nu poate termina fraza începută (sau uită cuvintele în timp ce vorbeşte). Uită ceea ce tocmai a auzit, citit, ce a gândit sau vroia să scrie, cuvinte şi nume. Din dorinta de a se elibera de tensiunea lăuntrică, simte nevoia de a experimenta orice, e atras şi se implică în tot ceea ce este interzis sau periculos – sex promiscuitate, homosexualitate,droguri etc. Se comportă ca şi cum ar fi lipsiţi de orice spirit moral (nu-i pasă dacă se duce în iad sau în rai). La cealaltă extremă dezvoltă tendinţe religioase excesive, autoculpabilizâdu-se (are remuşcări ca şi cum ar fi comis o crimă, un păcat impardonabil) şi este preocupat de mântuire; se roagă într-una (ex. de simpt. din repertoar : se roagă în continuu, chiar în timp ce vomită).  Timpul - Pacientul Medorrhinum are deseori probleme cu percepţia timpului: are impresia că timpul trece prea încet , că evenimente recente s-au petrecut cu mult timp în urmă (invers : iluzuia cimpul trece prea încet : Cocc.). Este anxios când trebuie să respecte o oră fixă şi apreciază greşit timpul. Din acest motiv (+ forţa interioară, pasiune) devine nerăbdător şi îl enervează încetineala celorlalţi.  Clarviziune - Poate anticipa evenimente, în special neplăcute, şi pentru că de obicei previziunile se adeveresc, dezvoltă o frică de ghinion, de ceva îngrozitor care i s-ar putea întâmpla, anxietate anticipatorie. Poate avea şi presentimentul morţii. Are senzaţii ciudate: impresia că totul se petrece ca într-un vis, că totul este ciudat, ireal, iluzia că îl atinge sau îl mângâie cineva. Fie că are sau nu capacităţi premonitorii, este atras de diferite forme de divinaţie – chiromanţie, tarot s.a. Uneori, după ce primeşte remediul, această clarviziune dispare.  Egotism - Işi proiectează Eu-l în exterior, uneori pe fondul unei slăbiciuni pe care vrea să o ascundă (Thuj., Lyc.) şi este egoist, lăudăros, autoritar (÷dictatorial). Nu suportă să fie criticat (MIND - DESPAIR - criticism; from the smallest) şi este sensibil la orice mustrare sau cuvânt mai aspru care îi este adresat. Se prezintă ca şi cum ar avea intoleranţă la “atingerea” ego-ului, având în acelaşi timp intoleranţă şi la atingerea fizică. La polul opus, este timid şi lipsit de încredere în sine însuşi.  Munca - Poate fi foarte activ, obsedat de muncă şi succes ( Nux-v), munceşte până la epuizare (şi pentru că pierde nopţile fie pentru că atunci atunci are cel mai mare randament, sau pentru că se distrează). Este conştiincios şi tipicar. Incepe multe proiecte, dar de obicei nu este perseverent, le abandonează.

127

La polul opus, este leneş, indiferent la ceea ce se întâmplă în jur, amână tot ce are de făcut şi are aversiune pentru orice fel de responsabilitate.  Frici - de ghinion; - că este urmărit, că este cineva în spatele lui, cu senzaţii-iluzii că este cineva în spatele lui, motiv pentru care întoarce mereu capul, se uită în spate; - întuneric- mai ales când e singur; se teme de monştri ascunşi, de fantome, are impresia că este privit de cineva ascus sub pat sau are iluzia că vede persoane în cameră care îl privesc (⇒ se teme să meargă la culcare sau să se trezească). - de violenţă, de animale, deşi unii pot avea câini mari, dresaţi să fie agresivi; de pisici (poate avea şi alergie la pisici ~Tub.) - moarte; - boli contagioase sau incurabile ( şi se spală tot timpul pe mâini, ca şi Psor. şi Syph.) - nebunie - înălţime, frica de a nu cădea sau iluzia de cădere.  Confuzie, depresie - poate ajunge la confuzie de identitate (~Alum.) In depresie poate avea tendinţe suicidare (prin împuşcare). Plânge uşor; > de plâns; plânge când îşi relatează suferinţele (Puls., Sep., ign…) sau când i se vorbeşte. Infăţişare - frecvent robuşti, bruneţi, cu pilozitate în exces (~mediteranean); - ies în evidenţă prin comportament şi îmbrăcaminte – stridentă, în culori vii, etc. Copilul Medorrhinum - plin de energie şi pasiune, ca şi adultul; poate avea tulburări de comportament şi crize temperamentale -când îi loveşte pe ceilalţi sau se dă cu capul de perete, sau alternând momente de tandreţe şi drăgălăşenie cu cruzime; - îşi roade unghiile (chiar de la picioare); - îi place să se joace şi e foarte activ noaptea. - dezvoltare sexuală precoce şi masturbare. Alţi copii sunt exagerat de sensibili şi au tendinţa de a se izola din cauza traumelor emoţionale. Antecedente: - gonoree (mai ales în istoricul personal/ la Thuj. în AHC), orice uretrită nespecifică sau altă BTS (cu excepţia sifilisului); - orice expresie a sicozei : - tumori, veruci, litiază etc; - boli C-V în special cu debut timpuriu; - boli reumatice, artrită, gută; - boli inflamatorii cronice pelvine; - sinuzite cronice; - vaccinări şi orice pătrundere în organism a unor proteine străine (veninuri - folosirea forcepsului în timpul naşterii Simptome generale Agravare: - ziua; la 3-4 am; - vreme rece şi umedă (sau amel. de- ); frig; curent; - expunere la soare; - după micţiune (slăbiciune, senzaţie de leşin) Ameliorare: - după apusul soarelui şi noaptea; - la mare; - aer proaspăt; - secreţii; 128

în poziţie genupectorală sau în decubit ventral Alimentar : .inflamaţii . dorinţă pt..la ambele sexe – impuls sexual puternic ÷satiriazis/nimfomanie . Plat. herpes. sărat. uretrită cu secreţii cronice. are dorinţă de gheaţă . sânii sau doar mameloanele f. bronşiectazii. care lasă pete dificil de curăţat.  F : . peşte. cu senzaţia că elimină calculi . alcool. grăbit. îi place să meargă desculţ pe podeaua rece . Uro-genital . ca de gheaţă înaintea sau în timpul menstruaţiei.rinosinuzită cr. adenom . de baie în mare. după micţiune .poziţie genupectorală. alimente cu aspect gelatinos . . excese.condiloame care sângerează uşor sau care miros urât.călduros. .constipaţie dacă se lasă pe spate . . Tarent. alcool.inflamaţii -cistită.. asociere astm cu eczemă . gri-verzuie. de dulciuri . Puls. sterilitate. astm bronşic . galben-purulente . leucoree cu miros specific de peşte. Comparaţii : . îşi face vânt la mâini şi la picioare sau îşi dezveleşte picioarele noaptea . lucioasă. dogmatism religios. picioare fierbinţi etc .) Piept . cu sânge închis la culoare.ale prostatei.. doreşte să fie ventilat.eczemă . Anac etc 129 . excitante. . în poz. secreţii posteronazale. Nat-s.aversiune pt.). disfuncţii sexuale  M: .iritabilitate fizică exagerată /areactvitate Simptome locale Cap .dispnee amel. pe abdomen sau pe spate. Tub. în genunchi. prurit vaginal amel. verzi.picioare agitate noaptea în pat.. .. durerile sunt amel. .enurezis nocturn . Somn .faţa cu aspect murdar. Cann-i. senzaţie că îi fierbe sângele în vene. cu dorinţa de a fi ventilat . dulciuri.dorinţă pt.Thuj. anexită. condiloame. orhită.îşi muşcă limba în somn. ag. .edeme glezniere .coşmaruri epuizante. . teama de înălţime.colică renală severă. nevi. gheaţă . cruzime. .. malpoziţie fetală (Acon. amel. Extremitati .vaginită. Sulph. de aer liber. fructe necoapte. . . Puls. portocale . agresivitate. . secreţii galbene.Nux-v: obsedat de muncă. Remedii complementare: Thuj. în decubit ventral . în timpul colicii.sensibilitate marcată a tălpilor şi călcâielor . energie vulcanică. veruci. greu de pieptănat ..bronşită cr.. . astm la copii .. cu mâinile deasupra capului.. plânge când îşi relatează problemele. acre. flux menstrual crescut.eritem fesier la nou-născuţi.secreţie anală cu miros de peşte . reci. epididimită.tuse – amel. picioare fierbinţi etc. . Carc. Piele . vinete . .păr uscat.mâini şi picioare fierbinţi.senzaţie ca şi cum ar avea un gol în locul inimii .Puls.Sulphur: egotism. cu morţi sau fantome. guturai amel. dorinţa pt. grăsimi. . fără luciu. .. genupectorală . carne grasă . îşi drege vocea permanent (~Caust. de apă caldă. Digestiv . grăsimi etc .

psoriazisului. (ex. verzi.Hahnemann a remarcat potenţialul terapeutic . antihelmintice şi abortive. tub) .M se obţine din vârfurile tinere ale ramurilor. acţiunea sa iritantă provocând hipersecreţie glandulară şi hiperplazie epitelială.fam. menstruaţie. . aritmii. contact sexual. 4: Thuya.) 130 . Conifere . frunze şi flori .Dr Silvia Nedelcu Arbor Vitae.carne proaspătă ( 2r.fructe acre (Med. .Intoxicaţia provoacă vărsături. .cafea .: ameliorare generală când este răcit) (Generals . insuficienţă hepato-renală. Cedru alb/ galben. convulsii… Simptome generale ●Agravat: . except. mental-emoţional. diaree. Poate ajunge până la 15-20m. ganglioni limfatici Lateralitate stângă.sărat . care a învăţat de la indieni să folosească frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului. cu frunze mici.In etnoiatrie a mai fost folosită pentru tratamentul infecţiilor respiratorii.genito-urinar. cu apariţia unor formaţiuni de tipul verucilor şi condiloamelor. Thuya canadian etc. . decubit dorsal sau cu coapsele flectate.coryza . cistitei. condiloame. periodic: 3 a. general symptoms Thuj).grăsimi . .agravat de : .vaccinarea ( r. :Thuj.dulciuri .usturoi .micţiune. Echinacea pallida şi Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS şi ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infecţiilor bacteriene severe.ceapă .dorinţă pentru : . şi conuri de 1 cm. .gr. piele.m. enurezisului. Sil.Numele de Arbor Vitae i se datorează unui explorator francez.antigonoreic al plantei observând apariţia unei secreţii uretrale purulente verzui la un tânăr care mestecase câteva frunze de Thuja.ceai . mişcare. amenoreei. fazele lunii ( ↑ ).. digestiv. verucilor etc.supresia manifestărilor sicozei – veruci.căldură.usturoi .-gonoree în AHC. agitaţie psihomotorie. Mai sunt menţionate şi acţiuni insecticide. convulsii. sifilisul) ( Thuj. astm bronşic.Remediul are afinitate pentru ţesuturile epiteliale.THUJA OCCIDENTALIS . Cauzalitate: . aplatizate. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoacă inflamaţie acută şi secreţii purulente.) => diaree. eliminarea secreţiilor .proaspăt recoltate. . paralizie.amel.16 şi cultivat în scopuri ornamentale.vreme rece. . Med.ceapă .. tumori.Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat că are acţiune imunomodulatoare şi antivirală .poziţie: în decubit pe partea afectată. cap-occiput.ceai . ●Ameliorat: . în formă de solzi. Actiune: . cu crengi şi ramuri care se se dezvoltă într-un singur plan. . are o formă piramidală. umeda. Sulph.gonoree în APP). Jacques Cartier . .supresia gonoreei (şi a altor BTS. reumatismului. Cupressaceae Thuja occidentalis creşte spontan în estul Americii de Nord. fiind folosită în combinaţie cu Echinacea purpurea. iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura.ceapă – crudă . căldura patului. în regiuni mlăştinoase.m/p.T. . ●Alimentar: . A fost adus în Europa în sec.aversiune pentru : .

Delusions . cu idei fixe. coriză în timpul defecaţiei (sep). secreţii purulente. de senzaţia că sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu-i poate iubi. Ign).body .Delusions .hipersecreţie de sebum.soul. Masca/ măştile trebuie apărate cu orice preţ şi devin rigizi.. ●lateralitate stângă. Idei fixe sau iluzii : • că sunt sensibili. secreţii nazale posterioare.Mind .body .Delusions .Mind . morţi. cu aspect uleios al feţei.emaciation.people .coming in pieces. Incearcă să prezinte o imagine cât mai apropiată de normele societăţii în care trăiesc – de moralitate. people are .abdomen. is .delicate. Simptome psihice: Au o senzaţie de slăbiciune interioară. of .people .brittle.Delusions . 131 .m.continuity of body would be dissolved .Delusions . are in .body is .Delusions . sentimentul că sunt lipsiţi de orice valoare. sunt rezervaţi. iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice preţ.insomnie.Mind . deoarece se deschid greu şi pot oferi chiar informaţii false.Delusions .cefalee frontală sau temporală.Mind . de inadecvare.body .vise: de cădere. is . Somn .body .●secreţii galben-verzui sau verzi.veruci sau tumori pe faţă. Simptome fizice Cap . . sau de sarcină (Crocus) . . . cinste şi alte calităţi pe care le observă că sunt apreciate.sinuzită cronică. .Delusions .Mind .îi cad sprâncenele în ½ externă. is • că au slăbit. ofensive cu miros putrid.immaterial. religiozitate.păr uscat.she is made of . evită compania (au chiar aversiune pentru companie şi pentru atingere). secretoşi. .Delusions .pe partea stângă.Mind . someone is • că au un animal în abdomen .. fanatici.otită cronică.). se trezeşte la 3 a.separated .Mind . Depresie provocată de sentimentul izolării.body . friabil.pieces .pregnant.Delusions .Mind . corpul îşi pierde materialitatea sau că este separat de spirit: . she is.beside him.behind him.Mind . corectitudine.Mind . Sunt pacienţi dificili. body is separated from • că se află o persoană străină lângă ei sau în spatele lor ( Med) .Mind . .glass . body is . greu de pieptănat .body .thin .Mind . Nu comunică uşor (cu excepţia cazului în care masca presupune să fie foarte sociabili). durere ca de cui înfipt în cap (COFF.Delusions . după abuzul de ceai (Selen.lighter than air. fragili : . inflexibili.Mind – Delusions .Delusions .Mind .body . deasupra ochiului stg. . .animals . body is in danger of .Delusions . manipulativi şi înşelători.

proiectează o imagine compensatorie de putere. 6. cronică. ag. .Staphysagria – se subapreciază. cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senzaţia de evacuare incompletă. prostatită. Secreţii galben-verzui / verzi.reumatism cu antecedente de gonoree. Extremitati .erupţii.leucoree abundentă groasă. . care se retrage. Nit-ac etc 132 . de ceapă. urât mirositoare a picioarelor etc. pe tălpi. de usturoi.transpiraţie cu miros dulceag. Nucleul (Vermeulen): 1.Med.(preferinţe.Natrum muriaticum . Gastro-intestinal .hirsutism. dorinţă pentru usturoi. secreţie uretrală cronică purulentă.constipaţie cu dureri rectale violente. veruci plantare... 4. Sabin. . . Ceapă (dorinţă.Vremea rece şi umedă agravează..Silicea –lipsă de încredere în sine. friguros. rezervaţi. 2. condiloame. probleme unghiale etc.Lycopodium – slăbiciune interioară. sărat.. 3.) . agg. constipaţie cu scaun dificil. galben-verzuie. rezervaţi. încarnate. ag.. transpiraţie abundentă . transpiraţie uleioasă.uretrită. . de vreme umedă şi rece. fibroame..condiloame genitale. . Nit-ac. . jet bifurcat.. chist ovarian stâng. tumori etc. după vaccinare. fisuri între degetele de la picioare. . Masca.polipi corzi vocale. Nat-s. . cu scaun exploziv. Probleme unghiale.carii dentare lângă gingie.transpiraţie abundentă ..dureri premenstruale ovariene stg.Sulph Comparaţii .hipersecreţie de sebum.condiloame perianale. . .probleme unghiale – casante. după micul dejun (NAT-S). urât mirositoare a picioarelor. carii dentare care apar foarte devreme etc.astm bronşic ag. de miere. aversiune sau agravează). . senzaţia că se mişcă un animal în abdomen.transpiră în zonele neacoperite (Bell. 5. de ars. rânced. (Lach).. Merc-s.distensie abdominală. . . Complementare Ars. Respirator . Veruci. . polipi uterini. Piele uleioasă.sensibili la muzică. Sentimentul că sunt lipsiţi de valoare. secr.diaree: după vaccinare..adenom de prostată.. . Puls.veruci sau orice fel de tumori cutanate. de praz. Uro-genital . verzuie. deformate.. Nat-s. Piele . Med. ag de grăsimi.închişi. nazală posterioară etc . Thuj. . condiloame şi fibroame. . puls. flatulenţă. Sil. de vaccinare. Nat-m.erupţii în zonele acoperite. aversiuni şi agravări prezentate la generalităţi) .

tablou mental Dupa George Vithoulkas. Pe masura ce patologia avanseaza. de anihilare si moarte. la o persoana in acelasi timp bine crescuta si manierata. isi vor face tot mai multe reprosuri. buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata. se remarca si inversul acestei situatii. Nu mai au nici o bucurie. ele se vor face simtite prin oscilatiile dispozitiei. in acest scop. Dar. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. ei fiind cu adevarat valorosi. pentru emotiile lor fragile. dar nu sunt in stare sa o ofere. Intr-adevar. fiind prea seriosi si muncitori. apare ameliorarea generala seara. Pe masura ce patologia avanseaza. Accepta cu usurinta afectiunea altora. capabili. nimic nu ii mai intereseaza. se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. Pentru homeopat. Cu timpul. este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati. tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine. Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive. cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu. Pentru ei. dar dupa apusul soarelui. in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. R.Dr Ileana Rindasu Trasaturi esentiale . ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta. ambitioasa si foarte preocupata de cariera. dar paradoxal. inteligenti. dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati. cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei. Uneori. de aceea. nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. cu accente frecvente de tristete. ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata. 133 . Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu. prea mult aur indeparteaza iubirea. fiind reprimate. a caror afectiune o dorea. cu agravarea depresiei seara. de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste. De obicei. adesea primii din clasa. O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea. mai plini de incredere. prin analogie cu aurul care este un metal pretios. pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca. sentimentele negative sunt tinute sub control. individul Aurum este insetat de iubire. Initial. desi au intelectul foarte puternic. Punctul slab este reprezentat de nivelul emotional. ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi.AURUM METALLICUM . trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului. Existenta lor este prea sobra. ambitiosi la scoala. devin tot mai autocritici. Tot in acest stadiu. pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare. din etape premergatoare. luminoasa a vietii. dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala.

noaptea ( mai ales durerile osoase ) . toti considera ca nu existau motive pentru un gest disperat. cel foarte moral si religios. nu se mai gandeste la autodistrugere.heart disease 2 Simptome generale Prof. munca devine supapa lor de siguranta. Exista si o alta varianta de Aurum.dorinte alimentare – alcool. . in aer liber. spune lucruri foarte dure celor din jur.. nari ulcerate.high places 1 . Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv.Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza.agravat: . ca de branza veche.Music amel.Religious affection. incat se gandeste la sinucidere.Loathing of life 3 . pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie.aversiune: carne . Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana. desi deprimat.remediu antisifilitic . miros fetid al cavitatii bucale. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei. vara .sete pentru apa rece Simptome locale Cap.dureri de cap atat de intense. ceea ce ii mai alina suferinta.Suicidal disposition 4 . Simptome de repertoar: . 3 . ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi – hemianopsie – nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas . In aceasta noua etapa. mania for work 3 . of 2 .Religious affection 2 . care este simtit si de altii Abdomen – hernie inghinala la copii 134 . lapte.seara. throwing height. friends. Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane. pacientul.Alcoholism 2 . Se roaga si plange ore in sir. In acest caz. al durerilor osoase si al aterosclerozei. dulciuri. prin care este evitat disconfortul vietii emotionale. delicatese(produse de patiserie) . ci se roaga pentru mantuirea sufletului.obstructie nazala.Delusion.. cu forme severe de sinuzita. himself from a 4 . pot sa se arunce de la etaj.Fear – failure. el poate parea insensibil.ameliorat: . Tot acum. desi nu injura. dureroase Cavitate bucala si gat – Carcinom la nivelul limbii sau gatului. melancholia 2 . boala ia un alt curs.Industrious. paine. has lost the affection of 2 .Delusion.Suicidal disposition. o adevarata moarte in timpul vietii. he has 3 . plin de cruzime. neglected his duty. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. al congestiei si induratiei locale. vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au creat doar impresia ca sunt buni. In cele din urma.

merc.insomnie cronica severa. George – Esenta Materiei medica. ed. . cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor. Polirom.cardiopatie reumatismala. necoborat. Tao. ign. fibromatoza uterine 4 Piept – angina pectorala agravata seara. ed. nat-m. 2001 4. Comparatii cu alte remedii: nat-s. Chirila Pavel – Manual de homeopatie.remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim. 1992.Ap. 135 . George – Materi medica viva. pericardita. vol. . Nederlands. profunde. ed. Extremitati . Vermeulen Frans. agravate noaptea. 1995 6. . Bibliografie 1. Buc. agravate noaptea . Morrison Roger .geme. nux-v. testicul ectopic. psor.dureri osoase sfasietoare.cosmaruri. Vithoulkas.psoriazis Somn ..Ghid practic de remedii homeopatice. Haarlem.dureri reumatice migratorii ... 2005 2.ed. London. Iasi. endocardita. striga in somn. Vithoulkas. 1983 3.senzatia ca inima e stransa de o platosa . Bungetzianu Gheorghe. cancer testicular. Genital . Merlijn Publ. Moldogrup Iasi. .la femei.Synoptic Materia medica. plat. 1997 5. palpitatii violente. 3. Medicala. . Homoeopathic Book Publ. Buc. Dujany Ruggero – Manual practic de homeopatie.

Se simte silit sa performeze. de aici anxietate si furie. aparare. Modalitati Agravare : contact. vesela. suport moral.pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant. circuite electrice. ten pamantiu. vascoase. performanta.mucoase – laringe si faringe mai ales . tristi nelinistiti. scriitor. Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii. Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala. ii slabeste puterea mintii si cea fizica. in vehicol. schimb. Are mare conductibilitate electrica si termica. la soare. usor expulzate 136 . cautator de greseli. recunoastere. Se simte slab in interior. nou. la pranz. ( Vermeulen) Caracteristici (Vermeulen) . antiseptice. piele palida. bijuterii. cancer uterin. ca o rana.dureri sfasietoare. Ameliorare : la miscare. contractura. se apara prin intelect. vertij . noaptea. prolaps uterin. culcat pe spate. convulsii. confuzie.GRUPUL ARGENTUM .laringe dureros. etc si se apara prin ea. articulatii . Trebuie sa straluceasca in societate. leucoree iritanta. abia mai vorbeste.sistemul nervos – contracturi. responsabilitate. asigurare. Aplicatii : fotografie. priceperea. cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund. stand aplecat. oglinzi. sa-si demonstreze calitatile intelectuale. TDS cu polutii. contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate. . fetida. se straduieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada.muschi – crampe in extremitati. cantaret. paralizii. se exprima ca orator.genital – barbat :orhita dreapta . dezvelindu-se.secretii mucoase gri. germicide. invelit. conductori electronici. Actiune . cantaretilor . incurajat. talentele. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput.femeie : anexita stanga. exostoze craniene. epilepsie.cartilagii. pret. incredere. creativ. cancer.durerea creste treptat si dispare brusc . de aici anxietatea de anticipatie. ii cade vocea. criticat. puterea creierului sau. senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii .Dr Doina Pavlovschi ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. presiune. mentine controlul. raguseala oratorilor. ajutat din spate. parestezii. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare. Alternanta de “sunt grozav” – “nu sunt bun de nimic”. dureri in cartilajele costale. tulburari de memorie. sa o apere de orice atac. impotenta . cu ochii adanciti. senzatie de socuri electrice. Copil a fost fortat de parinti sa performeze. injunghiat in spate. predicator. oase. carii osoase . tendinta la ulceratii. cafea. Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire.abilitatea de a se ocupa de ceva nou. dureri articulare asa zis “isterice” = fara umflatura. de catre preajma mai tarziu. Biotip : slab.nevoia de a performa in conditii adverse . provocarea de a fi creativ .

slabiciune. gri.grabit in mers si vorbit . laringite. multime .. prolaps. greata. blefarite. enurezis nocturn. ulcer. strictura canalului lacrimal .gastralgii arzatoare. health about 2 “ . borborigme .lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine.deficit de memorie Simptome generale .senzatie de cap gol. locuri inguste. Sepia Posologie – 6 X – CM Repertoriu Mind – anxiety 2. cantitati mari -TDS : polutii. confuz .dureri osoase.furie deliranta dupa criza de epilepsie . saliva vascoasa.agravat culcat pe spate .cefalalgie stanga instalata treptat.coriza cu stranut. agravare la efort fizic . excoriatii . raguseala.inflamatia laringelui. inflamatii ale cartilagiilor .constrictii externe.depresie taciturna sau excesiva veselie . impotenta sexuala .frica de inaltime. weakness 2 137 .prurit ocular. emaciere.uscaciunea gurii. TDS. fara caldura vitala.palpitatii. rezervat in atitudine . tuse. reumatism articular.secretii mucoase gri. e urmat bine de Calc. totusi rezervat si inchis . cancer uterin Relatii Zincum – prurit ocular. senzatia de oprire a inimii . exostoze. carii osoase. dureri articulare . contractii in pulpe coborand Indicatii clinice Blefarite. tahicardie. la pranz . Palladium – ovar drept.mictiuni frecvente.. mai des . convulsii. ametit. secretii nazale fluente sau purulente gri . vascoase . anxietate de anticipatie. Stannum – tuse razand Urmeaza bine dupa Alumina.. carii osoase. diabet zaharat. epilepsie.agravare la soare Simptome locale . varsaturi acre.crampe. cedeaza brusc .ingrosarea cartilagiilor. articulatii “isterice”.anxios nelinistit.socuri electrice la adormire sau trezire Simptome psihice . usor expulzate .memory. neliniste psiho-motorie .anxietate pentru sanatate.prolaps uterin. Platina. epilepsie . faringite. secretii vascoase.scaun moale.agravare ziua. anexita stanga . exostoze. Puls.friguros agravat la soare .

cartilages affection of 3. trembling 2 “ . exposure to the 2 “ . idei si actiuni fixe. altfel va fi renegat si dispretuit. cancer of. Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen. inflammation 2.prostration 3. apar frici.numbness 2 “ . epileptic 3. lost 3 Stomach . Murphy. left 2 “ .side. loquacity 2.caries bone of 2. 3 “ . convulsions 2. trebuie sa vada iesirea tot timpul.cold agg 2 “ . cervix 1 Chest – palpitation of heart 2 Bibliografie ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J. inflammation. Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei. tunele. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc. 3 “ . poduri. twitching 2. children. cartilages 3 “ . sta langa usa.taciturn 2. in criza.lying agg 2. hurry 1 “ . weakness 3 “ . avioane. A Dictionary of practical Materia Medica B. Jain Publishers New Delhi Kent J.mucous secretions increased 2. in bed 2 “ . lids 3. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire. empty 2 Eye . ideas abundant 1 Generals – daytime morning agg. Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint – NO3Ag.periodicity 3 Head – pain 3. inflammation 2 Larynx .pain 2. 3.itching 2. inaltimi. 138 .stricture of lachrymal duct 2 Nose – coryza 2. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime.constriction external 2.T. back on 2.pollutions 2 Female genitalia/sex – prolapsus 3. discharge with 3 Throat – choking 3. lack of vital heat 2.emaciation 2. hoarseness 3. burning 2 Bladder – urging to urinate 3. exertion physical agg 2. Trituratie si solutie. exostosis 2. right 3.sun. Trebuie sa lupte singur. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios.H. voice. infants 2 “ .restlessness 2. spatii inguste. colturi de strada. uterus. orice loc cu iesirea blocata.inflammation 2. actioneaza impulsiv ca sa scape. nimeni nu-l ajuta. joints 3 “ . pain bones of 2. ulcers.“ . gray 2 “ . mental exertion agg. interrupted 3. uterus 2. noon agg. frequent 3 Male genitalia/sex .

la menstra .deficit de memorie. halucinatii care-l framanta mai ales noaptea . uscat. este grabit. la furie cefalee. < la cald 139 .anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare .frica de multime.agravat culcat pe partea dreapta Simptome locale . ameliorata la aer rece si legat strans la cap .acufene. slabiciune iritabila.agitatie anxioasa. confuzie mintala .ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau .vertij la vederea unor cladiri inalte agr. tuse. Simptome psihice . frica de inaltime. baie rece .impuls nestapanit de a merge repede . alimente reci. surditate . compulsiile care sunt tulburari afective ? n. psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot. Modalitati Agravare : la cald. noaptea. ridat. genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative . culcat pe partea dreapta. hipertiroidian si hiposuprarenalian. tulburari de coordonare motorie.degenerescente parenhimatoase : ficat.slabiciune generala. fotofobie intensa.conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta. slabiciune . grabit si nerabdator. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca pe fereastra.impuls de a se arunca de la inaltime . Ameliorare : la aer curat – ii place sa-i sufle vantul in fata.de inchiderea ochilor.cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda. pareze mai ales ale membrelor inferioare . deprimat agitat. miasme multiple – luetism.) si fizic cu anxietate. anxios iritabil.mucoase : respiratorii.convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie. la presiune forte.sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea. durere de piept. iluzii. de spatii inguste. obsesiile.dorinta de dulciuri care-l agraveaza.doreste aer rece. pe care le doreste.m. ajunge la intalniri mai inainte. dulciuri. la baie rece. de poduri. de alimente si bauturi reci .depresie anxioasa. rinichi Biotip : slab. Lateralitate stanga. frica de moarte in situatii fixe fobice (Ac. treziri anxioase bruste . vrea sa termine lucrul inainte de a incepe . digestive.timpul trece prea incet. epilepsie la frica.in situatii nespecifice) . senzatie de infundare urechea stanga.irational in concluzii si actiuni . la menstra. Actiune . sicoza. febrilitate.tendinta la hemoragii .oase si cartilagii : necroze . fobiile. ganduri tulburi. psora. pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit. hipoacuzie. nu poate astepta. fizica si psihica .Planifica tot ca sa stapaneasca situatia.vise anxioase.agravat la cald . cu tremor si slabiciune Simptome generale .agravat noaptea .

diaree emotiva sau dupa masa . fetida.undertakes nothing. gaze zgomotoase si fetide la scaun . when 2 “ . tulburare afectiva bipolara. ataxie locomotorie. place cannot pass. gastrita hiperacida.“ . Antidot : Natr. ulcer cornean. conjunctivita granuloasa. paraplegie. of 1 “ .impotenta sexuala. meteorism. ulcerat. impotenta sexuala..senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) . varf rosu si dureros . forsaken is 3. hurry to arrive for appointed 3 “ .excitement. la mirosul de tutun. ameliorate plimbandu-se la aer rece . sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala . sweets. coit dureros . certain 2 “ . varsaturi . in 2 “ . diaree la emotie. desire 3. sanguinolenta . cu aspect de spanac tocat. parestezii. laringita cronica a cantaretilor si oratorilor. eroziune de col uterin. diaree verde cu flatulenta in entero-colite. galbuie.self-control.palpitatii agravate culcat pe dreapta. dizenterie.anexita stanga .“ walking while 3 “ . agravata dimineata obligand la tuse . leucoree.diaree verde. oftalmie purulenta. greata.weakness 3 140 . hipertiroidism. ulcer gastro-duodenal. Relatii Complementar : Lyc..limba cu papile proeminente.alb. obsesii. regurgitari de alimente nedigerate.slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi. spumoasa.tuse la notele inalte.leucoree alba. uretrite la barbat .anxiety 3 time is set. mur.Ver.hurry time.. paralizii Indicatii clinice Tulburare anxioasa. Ars.constipatie cu scaune uscate . despised he is 3 “ “ . uretrite.high places agg 2 “ . of losing 2 “ . Incompatibilitate : Coffea Repertoriu Mind – ailments from anticipation 3 “ .faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare . 3 “ . delusions. afectiuni medulare.durere epigastrica rozatoare. tulburare depresiv-anxioasa.col uterin tumefiat.eructatii zgomotoase imediat dupa masa .food. lest he fail 2 “ . agg.flatulenta marcata. aerofagie. if a 2 Generals – night agg. corners of houses project so that he fears he will run against them while walking in the street 2 Mind – delusions.fear.delusions. tremuraturi. oratorilor. astm nervos . la emotie.incontinenta de urina zi si noapte . coree. epilepsie.ciclu menstrual neregulat. flatulenta. narrow places. anticipating events.raguseala cronica a cantaretilor. crossing a bridge or place. pareze.alb. fobii. 3 “ .

“ . calator. uscata.warm agg. Simptome comune ambelor elemente. astm. crampe. condimente. Are relatii profunde. prietenos. boala.hemorrhage 2 Head – pain 2 Stomach – eructations 3 nausea 3 vomiting 3 “ . cefalee la ora 16. tuse spastica. intelectuali superiori. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg. Doreste dulciuri. Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin. continua. care-l agraveaza.pain 3 burning 2 Abdomen – distention 3 Rectum – diarrhea 2. impresia de gat zgariat. inghetata. intuneric. tuse spastica. spatii inguste. sa tina discursuri. dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat. tunete. singuratate. cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl. atacuri de sufocare. Frica de inaltime. > de tuse. 3 “ .durere constrictiva arzatoare in gat. fructe. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept. Are prieteni artisti. se vrea centrul atentiei. Dificultate de adormire. ARGENTUM IODATUM Ag I. politicos arogant. Ameliorat de cafea. somnambulism. mandrie ranita. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: . agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. adenopatii ganglionare. durere constrictiva tampla stanga. fata si limba foarte rosii . ocrotitor al artelor si ideilor Phos. sare Aversiune pentru grasimi. mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala. Mictiuni imperioase. stool green 3 flatus 3 Chest – palpitation of heart 3 Extremities – weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN. moarte. < aplecat. crampe dureroase. bauturi reci.respiratie dificila. Ameliorat vorbind. idei fixe. nu poate articula decat un cuvant odata. tresariri. scurta. Este sensibili la critici. pasionate. peste.: comunicativ. Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite. carne. spasm de esofag. se joaca cu cuvintele. : conservator. sa arate ce talentat este. 141 . fulgere.convulsions 2 epileptic 3 “ .durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr-o parte . simpatetic. Iritabil agravat de umilire.

dureri gastrice cu greata ameliorate de mancare. cum danseaza. diaree frecvent. Mucoasa vaginala incretita prin prolaps uterin. Copilul tipa continuu.1996 a primit Argentum nitricum 30 CH. are impresia ca se vor prabusi blocurile pe ea. teama ca va lesina. Arg. Evolutie foarte buna aproape imediat. temperament iritabil. Evolutie buna. A avut o internare in spital de psihiatrie cu ameliorare de scurta durata. Se vrea un exemplu.. 2 copii. Femeie de 50 ani.M. apoi recadere. in urma unei situatii tensionate de la serviciu. frica singura. prostratie. nu merge singura pe strada. nu se vrea ironizata. vedere incetosata. fara recidiva de atunci. Criticata se infurie si plange. Preston Norringtown Pa American Journal of Homeopathic Materia Medica Nov. Perfectionista la felul cum se imbraca. Pleoape umflate. spalatoreasa.CAZURI Argentum metallicum . Sepia. apoi Arg. a luat multe medicamente psihotrope fara rezultat notabil. oftalmie cu secretie purulenta abundenta. fara sechele. cum inoata. Deces. 200 CH intr-o singura zi in 3 prize la distanta una de alta. Ca tratament topice locale. 30 CH. durerile hipogastrice s-au rarit. teama de aglomeratii. nascuta in 1969.Teste – Homeopthic Materia Medica p. Argentum phosphoricum – Scholten il citeaza pe Rienk Stuut Fetita de 6 ani cu cefalee. 1 luna. Dr A. doar mamei la 4-6-12 ore. Conium. Cu toate ca nu a cazut si nu si-a pierdut constienta. mai mult noaptea. ameteala. a sunat telefonul. Rp/ Arg. dureri crampoide in coapse. tensiune locala. la 4 ore cu usoara ameliorare. S-a simtit foarte bine pana in 07. a reaparut teama sa nu cada cu impresia de ameteala si ca nu o mai tin picioarele cand merge singura pe strada.01. magaziner. tendinta la scaune moi. 118-119 Caz de scir ulcerat. Ironizeaza pe altii. Mereu obosita. met. 198 Copil. mictiuni mai rare. Ameliorare dupa scurt atac de febra si diaree. slaba. G : 68 kg. iar dupa 2 saptamani Argentum nitricum 200 CH o doza. met. 142 . Lycopodium fara efect. La 3 luni dela prima nastere. col uterin umflat si corodat de ulceratii cu secretie purulenta sanguinolenta cu miros oribil.07. fara efect. frica in spatii inchise ( nu a mai putut folosi liftul ) sau deschise. casatorita. In 14. sex F. Urina palida. Prefera dulciurile.Vithoulkas – Materia Medica Pura ii citeaza pe M. ameteala si disconfort la soare. Arg. Frica de intuneric si animale fioroase.70 m. Calcarea fara rezultat. nu deschide ochii decat la lumina foarte scazuta. asa ca le-a abandonat singura. nesiguranta cu senzatia ca se pierde in magazine sau aglomeratie. Sulphur. cu dureri lancinante in regiune. a ramas cu frica de a o face si cu simptomele mai sus descrise plus senzatia de greutate la cap cu dificultate de concentrare. Rp/ Argentum phosphoricum 1M. secretie purulenta fara miros rau. Canta si vorbeste tot timpul si cu papusile in pat. Debut la 3-4 zile dupa nastere. Diaree frecvent. pe cand dormea.2000 a primit Dysentery Co 30 CH o doza in 3 prize intr-o singura zi. de spatii inguste. bolnava de mult timp. fara repetarea remediului. M. In 29. Ars. met. met. Dupa o saptamana copilul a inceput sa suporte lumina si s-a vindecat treptat. ingrosate.2000 cand. Cicuta. fetida. nu tace cand vorbeste altcineva.1868 p. A fost mai in putere timp de 2-3 saptamani. Dureri intepatoare retro sternal. Fata galben-pamantie. s-a sculat repede sa raspunda si a simtit o stare de slabiciune. I : 1. fara efect de aceasta data. nu mai merge la munte pentru ca are impresia ca pica muntii pe ea. a ameliorat-o imediat: scaun normal. Speriata inainte de ceva nou. palpitatii. balonare hipogastrica sensibila la atingere. Respiratie fetida.

897 Etremities – weakness. desire 3. p. zahar. after 3.: parotidita epidemica cu orhita urliana.796 sugar after 3.128 Vertigo – walking 2. G : 67 kg.RADAR-EH Keyword=anticipation Keyword=delusions corners project houses walking street fears will run against Keyword=fear crossing bridge place Keyword=fear narrow place trains closed places Keyword=high places agg Keyword=vertigo walking Keyword=food drinks sweets desire aggravates Keyword=weakness anxiety Keyword=extremities weakness walking air open Keyword=rectum diarrhea anticipation Keyword=chest palpitation heart anxiety C. scarlatina. 36 ani. p.114 “ . dupa 3. laringite repetate.938 Chest – palpitation.L. excitement. necasatorit.664 Rectum – diarrhea. Polutii nocturne.73 m. simte nevoia sa-si dreaga vocea. p. Pentru el timpul trece prea incet. p. excitatie 3. hoarseness 3. p. 200 CH.662.14 “ . p.1506 Argentum nitricum 200 CH Luesinum 30 CH.934. mai ales dimineata. excitement 3. “Ameteste” pe strazi inguste. p. 1M 143 . sex M.626 Male genitalia/sex – pollutions 2. agg 3. agitatie anxioasa. agravat inchizand ochii.Synthesis 7 Mind – anxiety 3. Are rau de inaltime. se teme ca va cadea si nu poate traversa strada. lower limbs 3. sifilis.1406 Extremitati – slabiciune. walking while 3. agravata in aglomeratie. faringite. p.1615 Stomach – eructations 3. 101 “ . narrow places. le simte fara putere si cu tremor interior. p. p. p.239 Genarals – food.245 “ .964 Throat – hawk. Repertoriu .. simte ca nu il mai tin picioarele.excitement 3. p. Diaree la emotie. anxietate de anticipatie pentru evenimente chiar lipsite de importanta. vrea sa termine orice de cum incepe. p.hurry 2. merge repede pe strada.P. p. disposition to 3.“ . ca sa scape si sa ajunga in siguranta. p. Doreste dulciuri care-i provoaca diaree. a avut o relatie sexuala intamplatoare soldata cu sifilis. In urma cu cativa ani. eating after 3. agravate culcat pe partea dreapta. p. Nu poate merge singur pe strada. sweets. Eructatii violente dupa ce mananca. p.799 Rect – diaree. este mereu grabit. ameteste in mers. inginer. in 3. La emotie palpitatii violente. membre inferioare 3. A urmat imediat tratamentul obisnuit si “s-a vindecat”. A. La scurt timp s-a instalat o stare de neliniste permanenta. p.high places 2. p. I : 1.1082 Larynx – voice. dupa o deceptie sentimentala. p. Ragusit cronic.

introvertit . necroze. chiar pentru responsabilitati obisnuite ) . agresivitate fata de sine si fata de ceilalti . eroziuni -la nivel psihic =violenta. memoria si acuitatea intelectului . criminal cu sange rece (tocmit ) 144 . nu au incredere nici in altii . distructivi.ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) .aversiune la companie.mentalitate distructiva. agresiune corporala.Hypo (defectul. dinamic si potrivnic. golita de orice realizare sau intelegere . ca o conditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala .sicoza si lueza. cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral.mare neliniste si agitatie sterila. Hahnemann a descris 3 miasme: Psora. neinfluentate de explicatii.memoria afectata ( foarte uituc.inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) . excitatia ) = Sicoza . care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic. ulterior. atat de ei insisi cat si de ceilalti ) . care sunt. aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare. in caz contrar. (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei .nu sunt interesati de munca lor . nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic . s-au descris si alte miasme. Desi.LUEZA . violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni – inclusiv fata de ei insisi ) .incapatanat.Hyper (excesul.Dys (devierea. dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa .anxietate agravata noaptea. Prof. miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare .nemilosi. cu ganduri chinuitoare . in sensul lipsei. Mariana Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil. al excesului sau al distructiei . clar. inhibitia) = Psora . distructia.lipsa de incredere in sine. isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic = distrugere (de la piele pana la oase ): ulcere.cruzime tintita. care viciaza judecata. acumularea. idei fixe.( afectare profunda a organelor ) Mental . argumente . numai 3 : . fisuri.dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) .Dr. degenerarea ) = Lueza Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica . care va genera cu siguranta diferite afectiuni. lipsa.

distructii.fisuri.) . depresive. aglutinat.displazii.furie violenta.. gangrene .malformatii . corozive . putride (tendinta supurativa ) . cu scoame . hipermetropie ) . cu miros fetid sau metalic .parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior . bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare Ochi .melancolie si depresie profunda .modificari de refractie ( miopie. distructiva . suicidare . aplicatii reci ) La schimbarea pozitiei Fizic Cap .intoleranta la lumina artificiala 145 .somn afectat la malul marii.tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) .pleoape rosii .secretii groase.dureri de cap dure. ulcerate .caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului .aritmii Modalitati : Agravare noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara. de nesuportat: unilaterale.tendinte melancolice. ulcere. anizocorie . persistente.dezlipire de retina .deformari. devieri ( strabism. distrofii.manifestari de autoagresiune Somn . caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna .par gras.insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa .insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) .cataracta .ulcere corneene .necroze . vara.dureri cu caracter de carne vie . datorita transpiratiei Generalitati . degenerescente .

exploziv . ulcerat. distructiva. negre sau maron cu miros ofensiv .cruste groase verzui .dinti supranumerari sau lipsa .modificari structurale ale arcului dentar .limba umeda .leucoplazii .agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura Urechi .lungi .formeaaza filamente lungi .foetor oris extrem de ofensiv .leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului .gingivite supurate.agravarea caracteristica a luezei Nas . parodontoza Fata . buze groase.grasoasa.gust neplacut in gura (metalic . flegmon retroamigdalian .simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee . piele rugoasa .abcese dentare cu saliva putrida . aspra.otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive . fisuri adanci Respirator .transpiratia fetei si capului curge in picaturi .senzatie de carne vie in gat si amigdale . Tub ) .degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) . cleioasa. pierdut sau pervertit Gura ..exema retroauriculara cu puroi gros . amigdalite .acnee severa.pometi evidenti.respiratie urat mirositoare . ridata .gat dureros. pastreaza amprentele dintilor .dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei . convulsii .voce ragusita.malformatii (keilopalatoskizis . se refac frecvent dupa desprindere .amigdalite grave.tuse latratoare scurta. keiloskizis ) . uneori paroxistica 146 . false membrane .eruptie dentara complicata cu diaree .simtul mirosului diminuat.otite ulcerate. fetid si fisuri .alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului . sfasietor .saliva groasa . ulcerate. cenusie.argine zimtata a incisivilor (Med .distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) .ulceratii pe tot arborele respirator .ulcere ale cavitatii bucale . otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) .dureri cu caracter arzator .pierderea dintilor . de cupru ) . profunda si sparta .

dilatatia aortei .anomalii congenitale . cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala . rinichi in potcoava. eroziuni de col. cancer ulcerat .endocardite bacteriene ulcerative .abcese perianale.fisuri anale.ulceratii.vene varicoase .degenerescenta grasa a ficatului . agrav.dureri gastrointestinale arzatoare. tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate lucruri indigeste (creta .stricturi uretrale .rupturi vasculare (AVC ) .) .dizenterie cu sange si puroi .dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea . HTA grava ) .carcinom invadant de prostata . sfasietoare .expectoratie fara gust pregnant. ….neregulat .apendicita flegmonoasa. cu urme de puroi . coronarite . vascoasa . ulcer varicos . coroziva (agreseaza zonele de contact ) . supranumerar ) Genital F – tumori ulcerate. scleroza pulmonara Cardio-vascular .senzatie de greutate sternala .infarct miocardic .abces pulmonar.tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. hemoroizi cu scurgeri putride.ulcer. gangrena Urinar .aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) Abdomen .enuresis total inconstient (nu se trezeste .degenerari valvulare . noaptea .dispnee in pozitia culcat. explozive.agravare la amidon ( feculente ) .urina rosiatica .toate malformatiile (fimoza.peristaltism intestinal pervertit ..scaun negru. in filamente . fistule .cholera infantum . zace dimineata in patul ud ) . vagin 147 . Rinichiului si vezicii -pielonefroza . ofensiv. Noaptea si la caldura Stomac .distructii si fibrozari ale parenchimului renal .. para-.arterioscleroza (arterite obliterante . invadante . rectale. ciroza . scleroza .rectocolita ulcero-hemoragica . perforata . ardezie . aritmii .

ofensiva . Proceso Ortega Note despre miasme 3. ofensive. noaptea. ce agraveaza toate simptomele Unghii . palme si talpi ) . J.tumori ulcerate.eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliurilor de flexie. se indoaie..erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala . furuncule. genitale . Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosi 148 . presiune. percutie.apetit sexual violent.leucoree coroziva . evoluand spre ulceratie . se rup usor) . gangrene Bibliografie 1.apetit sexual pervertit (chiar pt.displazie de col uterin . grupate circular .dureri abdominale arzatoare si explozive . ulceratii. deformari si atrofii musculare .gangrene . carbunculi .subtiri (ca de hartie.infertilitate (avorturi spontane.ziua. putrida .ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase .slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor .scurgeri putride. carii si necroze osoase .metastaze maligne osoase . Allen The cronic miasms 2. moartea fatului in uter. fisuri.menstre: flux profuz. depresie .eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda. din ulceratii cu baza cadaverica . coroziv. transpiratie si amel.concave ( ca o farfurie ). nastere de copii morti sau cu malformatii ) . sadism B .transpiratie ofensiva.osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum . arterite.degenerari musculare cu paralizii. invers in sicoza (bombate ) .MS.infertilitate (azoospermie ) Piele . PES. ulcer varicos.supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare .H.escare . la caldura.fragilitatea oaselor . necroza . animale ) .cancer de piele ulcerat sau necrozat .supuratii . invadante ale org .ulcere si gangrene osoase .abcese.fisuri adanci pe piele (in sp.alunite ulcerate si cu smocuri de par . cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie .dureri in oasele lungi (agr. iarna si la schimbarea pozitiei ) .panaritiu Extremitati .necroze . atingere.

precum si din proving-uri . prod.mucoaselor aceleasi procese patologice :iritatie.c : la nivel genito-urinar uretra si vezica :nevoie frecventa de urinare. Keratite supurate apoi ulcerate. 1. sanguinolente . senz.excoriante. 1. transpiratii facile.supuratie .ulceratii limba umflata. gust metalic.pastreaza ampr. greata.noaptea . piele. sangereaza.caracteristice . Actiunea mercurului este evidenta pe: mucoase. cu puroi fetid si arzator . leziunile cutanate au progresia : rosata . groase. rect : catar iritant.cronice profesionale). sange. verzuie . tend.. Actiunea pe mucoase: iritatie. Actiunea asupra pielii Ca si la niv.ca sunt prea lungi. conjunctivita cu secretiile caracteristice.. amel. regurgitatii. dureri in oasele nasului (act.Dr Mariana Galesanu A fost experimentat de Hahnemann sub forma oxidului negru de mercur (solubilis) . spermatoree vagin si vulva : leucoree continua. S. supuratie. arsura. acoperita cu depozit galben murdar. scurgeri uretrale. abund) sau cronica (secretii groase.supur.nocturna 2.prurit local. cu tendinta la supuratie si adenopatii gastric : digestie dificila. exema.N. 1.GRUPUL MERCURIUS . nocturna si la transpiratie ulceratii cu f.d : la nivel ocular : blefarita. vascoase. sughit. ulceratie. ( agrav.e : la nivel otic = otoree cu secr. afte.de false membrane.neregulata . acute accidentale si intox. galben-verzui si purulente.noaptea).. supuratii facile. ulceratie. oase.asupra osului supra adaugata) mucoasa bronsica : bronsite cu tuse uscata si spasmodica noaptea si productiva ziua (expectoratie mucopurulenta galben-verzuie. Toate afectiunile oculare au fotofobie intensa . agrav. voma. umflate. 149 . agrav.lavaj cu apa rece) leucoree arzatoare. amigdalite. urini tulburi.ce se extind in suprafata. cu oligurie. sete intensa de bauturi reci.b : la nivel respirator mucoasa nazala : secretii arzatoare si iritante(narine ulcerate). hipersalivatie fetida (agrav. nu amelioreaza . 1. sarata . eruptii cutanate polimorfe (vezic.la urinat . miros respingator coryza acuta (cu secretii apoase. abundente. dureri arzatoare . Simptomatologia este identica cu a mercurului metalic ( vivus) Fiziopatologie si tropism Datele provin din toxicologie (intox.Secretiile sunt iritante. galbui) ozena. pulpita. herpes) toate avand caracteristic : rosata.. dureri acute.flasca. pulsatile (abces in formare). fetide.la supuratie si ulceratie si se insotesc de reactie ganglionara in teritoriul atins.ulceratie . senz.dintilor faringe : faringite. angine (eritematopultacee pana la false membrane). exud.a : la nivelul tubului digestiv : cavitatea bucala =gingivo stomatita (+ actiune pe osul dintilor) gingii retractate. nocturne. diaree dizenteriforma si tenesme inainte.abcese. 1. exudatie.pustul. dinti de culoare negricioasa.Rectocolite cu colici. arsura si prurit . arsuri la debutul mictiunii.ca nu si-a golit intestinul .in timp si dupa scaun. iritanta. 1. fetide . spongioase. pioree gura : halena fetida. albuminoase .

Ca ). balbaiala . vertij. La litiaza si ciroza) . Rezulta anemie si tendinta hemoragica . ineficienta mentala. colecistita cronic (hipertrofie hepatica dureroasa cu sete. proasta dispozitie. flatulenta. Actiune asupra oaselor Dureri nocturne . fara vointa. Ulterior. raspunde greu la intrebari (Op). Cauzele dobandite determina un tablou de Merc acut : toate afectiunile acute cu manifestari fiziopatologice de tip mercurial. 4. chiar pe cei pe care ii iubeste). hipertrofie amigdaliana) Actiunea asupra sangelui se refera la formarea amalgamelor metalice cu ionii metalici din sange (Cu. Prin actiunea asupra ionilor de Na si K ce controleaza capacitatea osmotica celulara si sanguina se explica sensibilitatea la modificarile higrometrice (agrav. In stadiul al treilea. uita.impulsivitatea si vulnerabilitatea trec intr-o stare paranoida (ii percepe pe toti ca dusmani. Actiune asupra S. intelegerea dificila. angine. bronsite. metroragii.ca este un individ inchis. necroza (in special la oasele fetei. Initial poate fi un stadiu stenic : iritabilitate. cu agrav. Mg. ci apare o stare de imbecilitate (toti stimulii sunt preluati .leziunilor ulcerative : sange negru cu cheaguri mari (acelasi caracter si la sangele menstrual. pierderea memoriei si uneori a ratiunii. tibie) 5. are teama de nebunie .cu tropismul specific : infectii sezoniere declansate de frig umed .3.greata. Aceste impulsuri nu sunt evidente imediat pt. cu febra si transpiratie nocturna.Indispensabil=semne bucofaringiene . inteligenta slabeste.cu tend. de a ucide pe cineva pt. este primul stadiu “graba si ineficienta”. ficatul este cel mai afectat : acut (icter infectios cu constipatie). tendinta hemoragica. limfa si ganglioni limfatici Mercurul excita sistemul limfoganglionar (poliadenopatii. Actiune pe sange si organe bogat vascularizate .etc) Paralizii (in sp. (corize. Deci in stad. Slabiciunea lui Merc se instaleaza insidios. 1. dizenterie) 150 . dezvaluie greu ceeace simte si se controleaza in societate. Zn. sparge. amorteala Simptome psihice Instabil si ineficient.cea mai neinsemnata ofensa . .central (evolutia tremuraturilor mercuriale catre paralizii) Tremuraturi in sp. darnu mai sunt intelesi ) Cauzalitate (Etiologie) Care sunt cauzele care permit dezvoltarea unei stari justitiabile de Merc ? Sunt doua mari categorii de cauze corespunzand aspectului acut si cronic. de care trebuie sa se apere).enterocolite.Supuratie. epistaxis) Printre organele bogat vascularizate . angiocolita.devine lenes.la miscarile voluntare (intentionale) si la emotie (probleme de alimentare. teroasa) . Al doilea stadiu de afectare mentala este “ impulsivitatea”(susceptibil la orice impuls: de a arunca.ale mainilor.N. mai ales la niv.final al patologiei mentale nu se dezvolta o dementa clara ( nu are forta).periferic (dureri nevralgice nocturne) .ale muschilor extensori) cu tremuraturi. prostratie.la umezeala) Anemie (fata palida. scris. nerabdare . nefrite) infecii cu false membrane (angine difteroide.

balbaiala. sanguinolente . litiaza biliara .aspectul caracteristic al secretiilor si agrav. cronice( dupa schimbarea vremii. azotemie . vertij( b. atat la frig cat si la caldura. tend. bronsite afectiuni oculare descrise afectiuni intestinale: sindrom dizenteriform dupa expunere la umezeala rece afectiuni cutanate ce evolueaza pe o piele umeda.Trebuie avut in vedere ca intr-o afectiune acuta de tip Merc exista intotdeauna tendinta la supuratie.oligurie. agrav.etc.caracteristica mai rar laringite..tend. Indicatii clinice Mercurius copil Copii Merc prezinta adesea o mare precocitate si stari afective intense . Cauzele ereditare dezvolta tablouri clinice justitiabile de Merc cronic. urini de culoare inchisa. au rezistenta scazuta la infectii . nefrita cronica : se adauga alterarea starii generale (slabire. gonoree cronica.paretica.la uremie (scleroza hepato-renala) Modalitati (Mercurius are multe agravari si putine ameliorari) Agravare . vascoasa . context in care menstrele sunt variabile cantitativ. Luetismul este marea cauza de aparitie a semnelor mercuriene si in functie de asocierea diferitelor constitutii.care lasa sau nu in urma sa o ulceratie.endometrita ulceroasa.tend. inflam.nocturna. .si osoase .cu evolutie la anurie si uremie terminala ) Mercurius adult tulb. ulceratie de gland sau preput.umezeala vreme umeda. scarlatina apare febra.ce poate evolua la hepatita cronica si ciroza hipertrofica .miasme.bucofaringiana si prurit vulvar) . dupa angine. tulb.decubit lateral dr. 2. Hepatobiliare :hipertrofie hepatica cu dureri agrav. proasta dispozitie.vascoasa . Genitale : mercurul determina scurgeri caracteristice . scaderea facultatilor mentale.feminin : leucoree in legatura cu metrita .paralizia m. chiar imbecilitate fizic : paloare si slabire .descurajare si apatie silentioasa. sange inchis la culoare cu cheaguri mari (insotite de umflarea sanilor. Merc. cand se incalzeste in pat ...masculin : scurgere uretrala in cadrul unei uretrite.nu are o morfologie speciala si va actiona diferit pe fundalul diferitelor constitutii si miasme. vaginita ulceroasa. balanita.exista tipuri diferite descrise in MM (tipul gras sau tipul slab). afectiuni buco-naso-faringiene acute sau cronice cu adenopatie . subac. propria transpiratie .atingere obiecte reci. colecistita.Merc. polakiurie arzatoare. Mercurius batran mental : avaritie.. piele rece. reactie ggl corespunzatoare teritorial afectiuni renale : nefrite ac.noaptea.Parkison) dureri artic.. azotemie. lumina si caldura focului.extensori . aer liber Ameliorare intins in pat 151 .transpiratia nocturna indica remed. in calitate de substanta straina organismului.tremuraturi mercuriene ce debuteaza la nivelul degetelor ( mana ) si se generalizeaza progr ..Concomitenta semnelor bucofaringiene.la supuratie si ulceratie. albuminurie.

ano-rectale . rectale. false membrane Indicat in forme acute. pe pielea fetei) # transpiratii fetide ale perineului (genital) si zona coapselor.din care se scurge un lichid fetid. fisurare.general : prostratie intensa si rapida .. deglut. cu sange.generale # angina ulceroasa si cu false membrane (dureri arzatoare. dar si pt. ureche medie 152 . colaps vascular (cianura . fetide. sanguinolent negricios. Puls. diaree bilioasa.vascoase.necrotica si gangrenoasa . gangrena (cianura). respectiv Protoiodatus pt. otita) si Bi-iodatus pt. vomismente bilioase) # sindr. curge pic.dizenteriform grav cu tenesme constante ( rectale si vezicale) # nefrite acute.si cervicala .partea stanga CINNABARIS (Cinnb) = sulfura de mercur Simptome apropiate de Merc. amigdala dreapta (agrav.unii autori prefera inceperea tratamentului cu unul din ele.halena oribila # rectita . MERCURIUS DULCIS (Merc-d) Calomel = clorura mercuroasa Este un mercur cu polaritate hepato-intestinala (ficat mare. adenopatie submaxil.la ingestia de alim. grave . (genitale. Electivitate pt. rosata. Puls. secr. Indicat in afectiuni acute si supraacute grave : # stomatite. cistite grave(urina arzatoare.oasele orbitei si ale nasului (luetism). Bell. corozive) MERCURIUS IODATUS FLAVUS (Merc-i-f ) (Protoiodatus) MERCURIUS IODAT RUBER (Merc-i-r ) (Bi-iodatus) In cazul patologiilor acute de tip mercurian. hemoragie. angiocolita) .cu pic. MERCURIUS CORROSIVUS (Merc-c) =biclorura de mercur. grave cu alterarea st.partea dreapta (amigdalita. Plumbum. rectocolita hemoragica : dureri violente.dureroasa chiar pt. MERCURIUS CYANATUS (Merc-cy ) = cianura de mercur .acide).cu alterarea starii generale : # difterie :false membrane pe pilieri+ disfagie . Remediu atat luetic cat si sicotic. tenesme. ulcerare a reg. endometrita ulceroasa (dureri arzat. Aur Incompatibil : Sil (nu se administreaza imediat inainte sau dupa Mercurius) Comparatii : Ars. sublimatul Are o actiune mai violenta si mai grava decat cyanatus prin adaugarea elementului coroziv . radicalul asociat particularizand diferentele . evolutie catre ulceratie cu tend. Nux vomica ALTE REMEDII MERCURIENE Toate au caractere comune datorate radicalului mercur. daca simptomele au o puternica lateralitate.Relatii medicamentoase Complementar : Ars. lichide.local : necroza. # uretrita. faringite f. organele genitale si piele (semne sicotice) # sinuzita etmoidala si frontala # veruci si condiloame(in forma de evantai). sangereaza la cel mai mic contact.

foarte obosit la trezire (insomnie totala). compulsiv ca si Med) Inabilitate pt. arterite obliterante).de la un ochi la celalalt (traseu frontal sau occitital) cu fotofobie si lacrimare .. 1. # cefalee nocturna.persistente. Bibliografie. Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice 4. Frica de noapte si insomnie. fapte recente. Frans vermeulen : Concordant MM 2. carii ale oaselor fetei sau ale oscioarelor urechii cu surditate. Gilbert Charette : La Matiere Medicale Pratique 153 .masculin: induratii testiculare. Comportament antisocial . Genital . Aur. Are si teama de paralizie.ac. # nevralgii lineare # dureri osoase nocturne (oase lungi.feminin: leucoree profuza. oftalmie. titluri de carti. miscare lenta . Roland Zissu : Matiere Medicale Homeopathique Constitutionnelle 3. psoriazis # fanere: caderea parului(vertex . Oroare de murdarie (inclusiv haine). diplopie. iritanta. Senz. Nesiguranta (verifica de mai multe ori. mentinera pozitiei Ameliorare: ziua .c.de apa fierbinte ce trece prin vene. agrav. Nosodul luezei . Senz. ihtioza.. Merc. lineara. Vase sanguine : atingerea cu predilectie a arterelor (anevrism aortic. ozena. Modalitati Agravare: noaptea .la percutia osului Tulburari motorii # Afectarea nervilor cranieni (ptoza palpebrala. Tendinta la suicid in timpul paroxismelor dureroase .LUESINUM (SYPHILINUM) . George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica 5. Simptome psihice Instabilitate psihica . atrofia nervului optic.retronazala persistenta. la malul marii . unghii concave # dinti cu indentatii (Tub. disperat sa se vindece .isoterapic din serozitatea sancrului sifilitic..) Pierderea memoriei (nu-si aminteste figuri. sprancene). schimbarea pozitiei Dureri : agrav. bani sau da mana cu cineva). Oase: osteita torpida (osteomielita cronica). microbi) = KN: mania de a se spala pe maini obsesiv (cand atinge o clanta.de vant rece.Dr Mariana Galesanu Stock . nas in sa . tibia. Nas: secr. apar si dispar progresiv. albire precoce. Sulph. la munte .) Frica si anxietate legate de sanatatea proprie (boli infectioase.. Este constient ca ceeace se intampla cu el este nefiresc si apare teama de nebunie. strabism. temperaturi extreme . Med). Sul-ac. se faramiteaza # limba rosie.noaptea.calcul matematic. avort habitual. Nitr. cu fisuri profunde longitudinale si amprenta dintilor Ochi: keratita. tendinta ereditara la alcoolism(Tub. apoasa. nume. de cordon spermatic si scrot .profunde. carii de colet (Thuj).. paralizie faciala) # paraplegie Tulburari trofice # piele: prurit. strazi. Phyt. stern). deprimat. melancolic. ulceratii Complementare : Ars. traiect linear. Bar.

calus vicios )   exces de liza ( osteoporoza )   calcificari in exces ( litiaza renala. in care exista caractere morfologice si fiziologice care particularizeaza persoana . simptome localizate.intervin in transmiterea neuromusculara determinand simptome nervoase vegetative (distonie vegetativa) dar si centrale (convulsii) si periferice (parestezii.tropism pt.Dr. modalitati  Vom prezenta acest tripied in paralel la cele 3 calcarei structurale apoi vom detalia pe fiecare in cadrul tablourilor clinice. putand fi regasite pe parcursul intregii vieti. spasme. salivara )   tulburari metabolice generale( tofi gutosi. Este stadiul de constitutie echilibrata. osteofite. tetanie. fosfat . sulfat. lentoare.)  musculatura striata ( influenteaza excitabilitatea : secuse.4% din invelisul terestru . modalitatile majore de structurare a formei corporale oferite de particularitatile scheletului poarta numele de constitutii . tenacitate Calc-p : armonie. adaptabilitate. eleganta. apare dezechilibrarea constitutionala (apar tablourile patologice descrise in Materia Medicala ) Caracteristici : 1. biliara. silicat . structurile contractile  musculatura neteda a vaselor. In homeopatie. consolidarea fracturilor ) .deformative ( la avansarea in varsta)  exces de formare si depunere(exostoze. tulburari vegetative. crampe. expresivitate. O constitutie nu inseamna o boala. Sunt remedii functionale (mediatori ai proc.  spasmofilie ) . contractile si secretorii celulare ) . Morfologie Aspect static si dinamic Calc-c : rigiditate. Sarurile de calciu sunt principalii constituenti anorganici ai scheletului. tulb. calcificari  tendinoaponevrotice) 2. regularitate. variabilitate. ci un cadru de referinta structural si functional de desfasurare a vietii. placi ateromatoase.formative (cresterea oaselor in copilarie.  palpitatii.GRUPUL CALCAREA . mici disfunctionalitati ce se pot autoechilibra. inima (spasme. salivatie( in exces sau lipsa ) Calcareele homeopatice nu aduc un surplus de Ca (suficient in alimente) ci restabilesc normalitatea cailor metabolice perturbate . Mariana Galesanu Calciul este un metal alcalinoteros foarte raspandit : 3. apare sub forma de carbonat. ordine.produc disfunctii secretorii : transpiratie. Pentru prescrierea unui remediu din clasa calcareelor este nevoie sa gasim 3 grupe de simptome :  morfologice= semne constitutionale   tipologice = semne si tendinte psihoemotionale si fiziologice   patologice = boli. iar cand aceste reglaje intrinseci au fost depasite.fluorat . polinevritice) . fatigabilitate 154 . Cand intervine un factor perturbator apar. tub digestiv. Constitutiile sunt partea cea mai stabila a unui individ. la inceput. Sunt remedii structurale .

Calc-f : dinti neregulati (ca forma. Fontanela anterioara se inchide tarziu (uneori la fosforici ca si la fluorici poate fi o inchidere prematura ). deformari ale sternului(carena sau infundat). palida. alaptare). uneori cu malformatii . Gura Calc-c: buze carnoase (uneori cea superioara proemina) cu crapaturi. incoordonare . grimase. dintii mai alungiti. macrocefalie. Asimetrii ale luetei. ancorare alveolara mai laxa. eruptii cutanate pe pielea capului. proeminent. cu radacini divergente sau convergente.exagerare Cap (trebuie observat volumul. ragade la frig si vant. temator in fata noului . transparenta (tipul astenic). La adult. privire curioasa. defectul de statica produce contracturi musculare dureroase cervico-lombare. patrati. Bolta palatina adanca. excavat (element sigur de diagn.Calc-f : neregularitate. paloare cu rosata pometilor. Coloana capata forma unui ?. Mimica reflecta o crispare interioara. ogivala. sarcina. diferential) Calc-f : asimetrii (linia alba ). imbujorata (tipul stenic) sau pufoasa. Bolta palatina este mai adanca. obraji acoperiti uneori cu cruste groase. tenta galbuie. marime.Devin friabili in perioadele fiziologice de decalcifiere (pubertate. torace ingust si alungit. Cifoscolioze si osificari vertebrale precoce. Dentitia este intarziata la copii decompensati. cu trasaturi regulate. frecventa vergeturilor Membrele (aprecierea rapoartelor intre segmentele membrelor precizeaza constitutia ca si cinetica mersului). forma regulata. de obicei apare normal dar face carii precoce. Calc-f : deformarile toracovertebrale sunt mai accentuate. cu radacini paralele puternic implantate in alveole. cruste mai putin frecvente. Abdomenul Calc-c : rotund. tenta gri. vie. albi. rotund Calc-p : longilini. Bolta palatina rotunda. Mimica redusa (inexpresivitate). Dinti regulati. forma si raportul cu restul corpului) Calc-c : rotund sau patrat. Torace (toate calc. instabilitate. cu bose frontale proeminente. gnatisme. implantare si chiar numar). armonioase . ambele fontanele raman multa vreme deschise. ticuri.Toate calcareile decompensate invata sa mearga tarziu . Eruptie dentara intarziata Calc-p : buze foarte rosii. cearcane. strambaturi. diferente de culoare intre cele doua irisuri sau inegalitati pupilare. matanii costale si evazare) Calc : simetrie si rectitudine pastrata. stralucitoare (chiar cand este bolnav) Calc-f : tendinta spre asimetrie. Buze palide. 155 . mare laxitate a ligamentelor paravertebrale ce duce la curbarea coloanei vertebrale in plan sagital (vizibil in perioada scolaritatii cu oboseala dureroasa in ortostatism prelungit). au tendinta spre deformari rahitice. privire directa si sustinuta (se uita in ochii interlocutorului) Calc-p : alungita. aspect retinut. Mimica mobila. albe sau eruptie furfuracee . armonie dar fruntea ramane larga . Capul drept. sub tensiune (chiar la copiii atrepsici) Calc-p : supt.hidrocefalie ( orice evolutie posibila in privinta inchiderii fontanelelor) Fata Calc-c : rotunda si carnoasa . microcefalie. ocluzia perfecta a arcadelor dentare. Calc-p : alungit. Calc-f : asimetrie. Se imbujoreaza brusc si pentru putin timp. aspect masiv. linia umerilor nu este orizontala si nici paralela cu linia soldurilor. tipice sunt cele in plan frontal (coloana nu numai ca cedeaza ant-post ci se stramba si lateral.

greoi. Palma este moale. neadecvate. Picioare lungi. De aceea: copiii incep sa vorbeasca mai tarziu. Mare tendinta la exostoze si vergeturi . Vrea sa stabileasca ordinea: sociala. demareaza incet o actiune. Ii plac responsabilitatile si rutina in viata . Mersul se resimte de pe urma asimetriilor si pozitiilor articulare vicioase. lunula mare. linistiti.Calc-c : membre breviline. 156 . un picior in fata celuilalt (genunchii se lovesc). sacroiliac) Centrul de greutate cade in afara verticalei mediane . Este extrem de practic. asimetrii si inegalitati care pot duce la aparitia precoce a artrozelor (gon-. dar are constanta si rezistenta si nu se opreste pana nu termina.Deplasarea da impresia de masivitate. cu linii putine. de la copilaria dolofana la maturitatea morocanoasa.Vene foarte aparente ale mainii. nu se iluzioneaza. armonioase. neindemanatice. Ordine si tenacitate: copiii se joaca singuri. cu calcaile usor ridicate. Vrea ca totul sa sa fie la locul potrivit. nodozitati. bine imbracate in carne (pufoase si moi in decompensare). o rigiditate de ansamblu (si bratele se balanseaza putin in mers). superficiale . expresive( vorbeste cu mainile). La membrele inferioare : hiperlaxitate (varus. scolarii stau ore in sir in fata lectiilor. Calca cu varfurile inauntru.coxo-. Desi se imbraca simplu si sobru. isi realizeaza scopul cu tenacitatea unui buldog . calca pe toata talpa. simetrice. nu poate mentine o pozitie corecta datorita deformarilor osoase si laxitatii ligamentare si musculare. adultii nu pot improviza in situatii neprevazute . politica. Incapatanarea il urmareste toata viata. Picioarele sunt solide cu coapse masive . disciplinat si corect. fine. Sub povara unei sarcini nu se indoaie ci se poate rupe. Psihic Calc-c : o anumita lentoare in gandire si actiuni ( nu este o incapacitate intelectuala ci o nevoie de a structura si clasifica noua informatie. Statica lui variaza in functie de sentimentele ce il anima) Copiii cresc repede (uneori cu atacuri febrile). centrul de greutate urca. talpile paralele. gratios. gracile cu degete lungi. pe care o adauga precedentei perfect elucidata ). Palme patrate. Gesturi exagerate. nonsalant ( bratele balanseaza relaxat). Distinctie . hiperlaxitate. le plac jocurile constructive si isi ordoneaza obiectele in timpul jocului. centrul de greutate corporal mai jos. Femeile prefera tocuri inalte. care compenseaza oarecum distributia inegala a greutatii. Forma generala a corpului este longilina. Membre hiperlaxe (antebratul se asaza in unghi obtuz fata de brat). unghii ovale. cu descuamari de piele. scurte. Calc-p : membre lungi. adancituri mici in pielea ultimei falange( spalatoreasa). hainele sunt bine croite si fara pata. toceste incaltamintea pe partea interna a calcaielor . fara sens. rare ori lunula este vizibila . Gesturi elegante. Intimidat de primele contacte interumane sau de orice situatie noua . Teren tuberculinic . este dizarmonic (oglindeste dezordinea structurala). cu degete si unghii scurte si late. liniile palmei fine adanci si numeroase. mers apasat si regulat. Gesturi putine si inexpresive. adultul este harnic. gratioase. policele poate atinge antebratul la flexia mainii). religioasa . fine. coatele se ating. constiincios. luxatie congenitala de sold). fuziforme. Degete neregulate ca forma. armonioase cu musculatura prelunga (in decompensare se topeste). In repaos talpile se asaza cu varfurile in afara. Vrea si asigura securitatea personala si a celor din jur. Rigiditatea ligamentelor articulare limiteaza partial extensia antebratului pe brat. mers elastic. Ligamente mai laxe(in extensie antebratul se asaza in prelungirea bratului) Mainile sunt alungite. solide. Calc-f : constructie corporala ondulata. linii palmare numeroase.

pana la fanatism. Calc-p : bine structurat mental. pe care de-a lungul vietii prin eforturi de vointa remarcabile le supracompenseaza in complexe de superioritate. are cosmaruri. nu abordeaza o problema pe care nu o stapaneste . nedecis. rapida. greu de satisfacut (cauta perfectiunea. (frica de moarte. cu dispret pentru ceilalti si dorinta de a-i domina . Inconsecvent. mereu nemultumit. trimestr). Exaltat. delicat. poate improviza in situatii noi. boala. Furie. frica de pasari (caracteristic). dar agraveaza intotdeauna (scolari la sf. contagiune. deznadejdea ii pandeste si se declansaza chiar la mici nereusite sub forme cutremuratoare. Cand se dezechilibreaza apare un comportament paradoxal. insecte. monotonia si rutina ca si munca fizica ii repugna (are frica de efortul fizic) Dorinta de schimbare. precizate . pun pasiune in ceeace fac. vrea sa stie si sa faca totul . se trezesc inspaimantati dupa vise infricosatoare . dominat de imaginatie nu poate stapani viata practica. Intuitiv. Sensibilitate exagerata ( dorinta de a fi bioenergizat. Devin palizi. Fata de ceilalti sunt insa 157 . carismatica. ca cineva va observa confuzia sa mentala. are iluzia ca ceilalti vorbesc despre el si ca il cred nebun) Pot ajunge si la disperare. cu crize cumplite aparute din senin. Au putine frici (in contextul oboselii psihice) : de vesti rele. In dezechilibru se trezeste la cel mai mic zgomot. sensibil. caracterizat prin contradictii (cu el insusi si cu cei din jur) si printr-o tendinta la hipertrofia eului. se entuziasmeaza usor si se deprima usor. imprevizibil. razbunare. Are si iluzii (la inchiderea ochilor vede fete oribile. este mai flexibil si mai imaginativ. de multime. microbi. de locuri inalte. capricios. de calatorie. de umbre. tunet. Calc c este remediul cu cele mai multe si mai diverse frici din MM. Efortul mental poate fi intens. Totusi. ignorand bunul simt si moralitatea. sa se comporte ca un om normal in perioadele fara obiectul fricii. dezvolta inca din copilarie complexe de inferioritate. de spatii inchise/deschise. de boli de inima. uneori cruzime.Comportamentul sau arata o anumita retinere in relatii. frica cu tresariri . delasatori. dar nu are puterea de a duce la bun sfarsit. cu greutate de a intelege si se plang de dureri decap . etc). dar pe perioade scurte dupa care abandoneaza si trece la o alta pasiune. stau treji dupa miezul noptii si nu se pot trezi dimineata decat cu mare dificultate si nu au mintea limpede. distinctie. de intuneric (de fantome sau fiinte oribile care il pandesc). anxios. copilul si adultul echilibrat si linistit devin prada unor anxietati si frici care il pot impinge chiar la idei suicidare. frica anticipativa=ceva rau. Foarte adaptabil. vesnic in cautarea locului sau. personalitate cuceritoare.Fricile sunt concrete. Calc c incearca sa lupte cu fricile. de soareci. de nebunie. in forma). Este foarte sincer si direct. Copii au pavor nocturn. cu sentimente paroxistice de depreciere si dorinta de sinucidere. Mare mobilitate mentala. boli de inima (obiectiv=palpitatii). Se poate concentra pasional. nu divagheaza. are o mare ambitie si mandrie. Adorm greu. fara efuziuni. desi este o natura simpatetica. eleganta. Calc-f : ca si structura si psihicul sau este dizarmonic. vorbire colorata. artistic. Isi urmareste scopurile si idealurile cu acerbie. Dorinta de a fi remarcat il impinge spre exhibitionism. fara obiect. Somnambulism. excitatia mentala declansaza menstra) Somnul este linistit in faza echilibrata ( adoarme usor si se trezeste devreme . teribilisme si fabulatii (mitomanie la adulti si chiar la copii). sunt ipohondriaci( citesc obsesiv carti de medicina) Sugestionabil (afectat profund de vesti rele).

adolescenti adipozogenitali. CALCAREA CARBONICA  obezitate (copii dolofani. Exista copii care nu mananca decat lapte. uneori perversiuni. cu dureri mari. spasmofilie)  convulsii (copii fac usor convulsii febrile. ca sunt o mare personalitate sau ca este victima unui complot. dar si sugari care refuza laptele matern (il vomita in cheaguri mari). < nocturna.  adultii la frunte si fata). In decompensare aluneca usor in abuz de alcool. Tendinta de a dezvolta obsesii( inchistari) Viata sexuala are o importanta exagerata . neincrezatori. la emotii  oboseala legata de agravarile generale   lipotimii (lesina usor. chiar invidiosi (pot crea confuzie deliberata altora . Dpdv. financiar extremele contradictorii se exprima prin avaritie (frica de saracie) sau cheltuitorul cu ostentatie. constant). pe fondul frigurozitatii pot avea bufeuri de caldura (nu numai la menopauza)  alimentar. le minimalizeaza meritele). Menometroragii dupa menopauza in contextul fibromatozei sau polipozei uterine. al doilea radical aduce conotatii proprii. vascoasa. epileptice)  sensibilitate la orice forma de frig. cazuri confirmate de intoleranta la lactoza. Generalitati In decompensare toate sarurile de calciu au in comun :  oboseala fizica sau mentala   sensibilitatea la frig   organe tinta: sistemul osos si ganglionii( adenopatii)   tendinta de a face tumori  Pe acest fond comun calcic. Multe simptome se agraveaza premenstrual 158 . miros acru (copii transpira la cap si liziera parului. Fluxul si dismenoreea se agraveaza la cea mai mica emotie. Dorinta de dulce in timpul migrenelor (remediu unic) Dorinta de substante indigeste (nisip. dar si locuri noi. tencuiala peretilor. Dorinta de carbohidrate (fainos si dulciuri). de rece pe zone limitate (mai ales picioarele –  reci si umede =sosete ude). in hidrocefalie sau  declansate de factori psihici. conv. care le diferentiaza.suspiciosi. ciclu abundent cu cheaguri are tendinta de a se scurta cu varsta. la eforturi mici. oricate si oricand (semn f. iritanta. Uneori dezvolta adevarate deliruri paranoide( ca au de indeplinit o misiune mareata. palizi. Personalitate prepsihotica. maini si picioare ude. creta)  menstrual: menarha apare tarziu la toate calcareile). dar extremitatile sunt reci si jilave. puerperale. iar laptele consumat provoaca diaree acida. Copiii pot fi chiar caldurosi. cloroza tinerelor grasute   transpiratie abundenta. senz. de moarte. cu mucoase decolorate. Persoane contestate . Indiferenta sau chiar aversiune fata de membrii familiei cu pastrarea interesului fata de parerea celor din afara. pufosi. Vise infricosatoare de pericol. Aversiunea fata de lapte poate persista toata viata. relatiile cele mai importante sunt cu ouale si laptele. locuri publice. conv. ii place sa surprinda si sa impresioneze (extavaganta vestimentara si comportamentala). SPM cu umflarea  sanilor. Mai ales copiii vor oua  sub orice forma. senz. toxicomanie sau delasare completa. adulti pletorici   anemie (copii palizi. Frisoneaza usor. ca nu  le ajunge aerul cu respiratii adanci.etc). Adultii. cu senzatia ca ceva se ridica sau coboara din stomac. pamant.

 mare tropism limfatic. cedeaza greu la tratament in ciuda excluderii alimentului presupus alergen.presiunea hainelor.ingestie de lapte Ameliorare: . pubertate. sarcina. rece (aer.  reversibile. cauzate sau agrav. scrasnesc din dinti. sub anticonceptionale (ingrasare). artroze.vorbit) Transpira copios la cap (occiput) la adormire. Limfatismul  predispune la o continua productie si eliminare de secretii (reactie de aparare si drenare a toxinelor) Vegetatii adenoide si hipertrofie amigdaliana  tropism pt. la schimbarea tipului de lapte sau a locatiei. cresterea oaselor.efort fizic si intelectual. Tipice: # crusta lacteea: eruptii crustoase albe-galbui. cu scoame groase. umede.fazele lunii (in special luna plina). in prima parte a somnului. bioenergetizare. cu anchiloza. cu scoame . se trezesc tipand. caracteristic dupa urechi. nu suporta soarele . de contactul cu imbracamintea. speriati de adultii zgomotosi. mamara.odihna. frecvente si la copii. menopauza. anumita periodicitate. munte) . localizate pe palme si degete . vor sa se hraneasca singuri foarte devreme). face usor ragade si fisuri la frig si dupa baie rece . vorbit . intindere Tablouri clinice 1. de a  avea sani mari inca din adolescenta.vreme rece si umeda.la frig. structurile glandulare (salivara.netolerate # prurit in cadrul eruptiilor sau sine materia . cu congestii. Copii prezinta risc de decompensare la terapia cortizonica . de arsura. culcat pe partea dureroasa . baie. hernie ombilicala. pavor nocturn. tendinta constit. Terori nocturne. mers.intuneric. tendinta de hipertrofie si indurare ganglionara. pe toata pielea capului. spondiloze. amel. Iritabili. induratii Tendinta hipotiroidiana ce se poate actualiza la pubertate. Vor sa fie leganati viguros . urticarian si tendinta recidivanta = PSORA homeopatica.  patologie ososasa: rahitism in copilarie. schimbarea vremii spre rece . masaj. spina bifida. exostoze. Sugarii sunt foarte independenti (stau unde sunt pusi. la luna plina. repaus. dupa sarcina. tiroida). cu descuamare furfuracee # urticarie: frecventa la copii.caldura si uscaciune . cruste cu localizari diverse si senz. diateza exudativa = eruptii bruste. Sugar Copilul Calc c poate prezenta chiar de la nastere semne ale remediului: exema capului. pe obraji si f. la aer rece si agrav. ce evolueaza  sever. agrav. osteoporoza ce se asociaza cu calcificari periarticulare. baie). # eruptii veziculoase herpetice sau herpetiforme. cu caract. alaptare) . la supt 159 . emotii. alim. aderente.  patologia pielii (calc este cea mai reprezentativa pt. # eruptii uscate. dentitie.perioade fiziologice (dentitie. forme maculopapuloase sau nodulare.intarziata (tonus muscular. Modalitati Agravare: . mers. se zgarie pe fata (raman urme ale unghiilor) Dezv. caldura patului(modalitati psorice) # veruci. ascensiune (scari. amel. se joaca linistiti. lipicioase. Pielea ramane sensibila. fracturi cu calus vicios. de culoarea pielii. Recurenta. dupa ingestia de oua. de grataj.

miros de mucegai . Eritem fesier cu aceeasi etiologie . moale. astm agrav. la care caracteristicile scheletale persista . Dpdv. sindrom de malabsorbtie . galbene.indigeste Aversiune pt. curiosi(pun intrebari existentiale.la efort fizic. carne . agrav. galben-verzuie.frecvente(semn constant) ce complica IACRS. boltit. carbohidrati (paine. membrele inf. ( Calc c este de folos in cazurile de intoleranta la lactoza). exema si urticarie cu caracterele descrise. Laptele este vomitat imediat in cheaguri mari. cartofi. Unghiile cresc incet. dar anxietate si frici multiple.groase. posibil lapte. Au rezistenta la efort . dulciuri). nedigerat. Capul transpira caracteristic si poate prezenta eruptiile descrise.In eutrofie aspect de copil reclama pt. 2. peste. IACRS. subst. Exista si tipul slab. ce apare in cursul racelilor. brevilin . alimentar au dorinta de oua. Traheite si bronsite cu tuse uscata noaptea si productiva ziua. mai ales cand se joaca afara). Vointa si independenta. Epistaxis . asimileaza lent si temeinic ceeace invata. 3. hipertrofie amigdaliana si amigdalite la expunerea la frig dupa ce s-a incalzit . eructatie. dar daca sunt fortati vomita imediat si cu timpul slabesc( fac riduri ) Dupa supt: sughit. ofensive). Midriaza . boala celiaca . mancare gelatinoasa. Parazitoze . stenoza sau fistula ductului lacrimal. Dezvoltare intarziata caracteristica . Mucoasa bucala cu afte si muguet .acomodare dificila (slabiciune musculara). Vaginita recurenta la fetite. urmare a catarului tubar ce insoteste obstructia nazala.. lapte. galben. Copil Aspectul copilului Calc c : dolofan. glezne slabe (cedeaza usor). Mare incidenta a candidozei. Baietii au tendinta la hidrocel si la rosata si eruptii in zona genitala . metafizice. galben. Coloana vertebrala este afectata (scolioze. Abdomen mare. Rinite frecvente.Afte si muguet (ce trece la sanul mamei si din nou la sugar). cu leucoree groasa. cei grasi sunt hipocrinici si pubertatea este tardiva (pot fi adipozogenitali) La fete Calc c poate avea pubertate atat precoce cat si intarziata : 160 . Crapaturi ale pielii retroauricular Secretie nazala constanta (chiar fiind sanatos. cu hipoacuzie fie supurata cu perforarea timpanului si secr. diaree. chiar daca le este frig. pentru a-si atenua anxietatea legata de propria siguranta ) Precauti. produse alimentare. Adolescent Calcarea carbonica este un mare remediu al pubertatii . De obicei constipatie bine tolerata cu evacuarea la cateva zile a unor cantitati mari de materii dure . miros ofensiv. Otite f. Se ingrasa desi nu termina biberonul.cervicali mariti (multi si indurati =margele). Mainile si picioarele transpira repede si profuz. prezenta unui mucus gros. sare. ggl. paste. Harnici. colici. inghetata. voma. laptoasa. ce acompaniaza eruptia dentara.la vant rece (fie catarala. se crapa si se rup usor . nas obstruat cu mucus gros.de obicei in valgus. flatus datorita intolerantei la lapte . ordonati. Constipatia sau diareea descrise la sugar. Sugarii vomita cronic laptele supt si sunt flamanzi imediat. Diaree acida. amestecuri. datorita aciditatii. neiritant. cu complicatii otice si amigdaliene. frig umed si la urcatul scarilor . religie. Eruptii. Baietii carbonici slabi sunt hipercrinici si au o pubertate normala . Faringite frecvente. spina bifida).

hipercrinica. Bar-c = scleroza cerebrala. obezitate Scleroza pulmonara. tesut glandular important (tipul doica) In dezechilibru: Carbonicii au un metabolism incetinit (o nota de autointoxicare). dar are SPM (retentie hidrica. izoterapica si antispastica) Reumatism cronic. Batran Calc este putin indicata la batrani. cu menstre abundente. cu menstre putin abundente   Pubertate tardiva la tipul slab. dantura si forta sexuala. hiperfoliculinic ( tuberculinism) cu menstre precoce. Calc c devine mai putin importanta.abcese si flegmoane in faza de colectare. Cina = parazitoze Mez = eruptii crustoase. HTA.  viguroasa.  profuze si lungi . hipercalcificari. dilatatie aortica. Tipul echilibrat pastreaza calitatile viguroase ale adultului. cefalee) 4. uremie. in calitatea ei diatezica. biliara. cu sani mari. pareze. cat si remediul constitutional care va incheia tratamentul. Sil = intoleranta la lapte 161 . edeme declive(insuf. Plb. Fecunditate.in febra si inflamatii acute.(Calc este atat remediul acut.  Calc c are dureri menstruale. Accidente cardiovasculare ( HTA in stadiul scleros cu amenintare de AVC. dar cu menstre abundente si in avans . astm. Se imbolnavesc rar . Urt-u = urticarie. coxartroza.  Pubertate tardiva la tipul gras. echilibrata psihic (stapana casei). dismenoree. putere mare de munca si forta genitala Hipercrinic (suprarenalian) evolueaza sub amenintarea HTA si a obezitatii. tromboflebite) Uremie (blocaj emonctorial) Accidente paretice Bronhoplegie. polimenoree Ipeca = acutul afectiunilor bronhopulmonare Nux vomica = acutul digestiv Miasmatice : Sulph = in faza stenica de pletora (perioade de eliminari toxinice. osteoporpza.SPM. pubertate precoce sau normala la o constitutie echilibrata (adolescenta brevilina. in avans sau regulate). Caust = fenomene paretice Rhus tox = dureri reumatice. uricemie si guta.card). HTA oscilanta). Rhus tox Acutizare : Bell . Aeth. Tumori benigne (polipi) Relatii medicamentoase Complementare : Bell. Femeia este corpolenta. Graph = exema. diabet zaharat La menopauza menometroragii asociate fibromatozei sau polipozei uterine. Kali c = reumatism cronic. congestie pumonara. 5.  Pubertate precoce la tipul slab. Lyc = patologie digestiva (hepato-renal). bun organizator. Tipul normal: Viguros.de frig. anexite acute. rezistent.migrene congestive periodice . senz. tromboflebite acute . Constitutia il predispune la reumatism de tip anchilozant. cu tendinta la pletora si ulterior scleroza . otite supurate. Adult Pe masura inaintarii in varsta. In decompensare este predispus afectiunilor varstei: procese scleroase. emfizem Litiaza renala. previne convulsiile febrile .

diaree ( bauturi reci.Periartrita scapulohumerala (acut=sport.Dureri ale suturilor osoase. noduli fibromatosi uterini .de consolare.faringiene .Transpira putin. racesc usor . osteofite. .Secuse musculare. apofizele vertebrelor toracice dureroase la palpare . Copil iritabil. agrav. . . . fibroame uterine . cu tendinta hemoragica (abundente. .cervicali mici. . tractionate. adenoidite . dureri de crestere (tibie . ovariene). tristete (R. La scoala devine coplesit de stresul lectiilor: pot aparea dureri de cap sau abdominale la sfarsitul programului scolar. Spondiloze cervicale precoce cu dureri occipitale iradiate spre frunte (amel. dorinta de schimbare.vegetatii adenoide masive. hiperemie conjunctivala. Confuz cand se trezeste dimineata. violenta. neiritanta . insotite de furnicaturi si amorteala. la cascat). sare. vaginism. de calatorie. . se trezeste greu dimineata (somn profund) Copiii gem si se vaita in somn . transpira. coloana) .Artrozarea articulatiilor mari (dureri taioase. 162 . oasele cresc in lungime. barbie.Durei cronice.noduli duri in glanda mamara (stg) . carne afumata.flatulenta. lacrimare( agrav. sudari vertebrale). gastice sau abdominale la scolari +/. plange. ce pot deveni enormi in infl. Tend. in decompensare transpira abundent noaptea . insotite de rigiditate) . frecvente amigdalite congestive si purulente (incl. dintii se cariaza repede dupa aparitie.Coloana cervicala sensibila la frig. polipi. fotofobie (lumina artificiala). Prolaps uterin( mictiune si defecare). vesti neplacute.la masturbare. borborigme.Dorinta de slanina.diaree . curent) . Vestile neplacute il scot din minti.de frig in vertex.Digestie slaba. .Tropism osteoarticular (sub infl. Cefaleea scolarilor.) . cresterea este rapida).Remediu de electie al fracturilor si osteoporozei .U. vreme umeda. frecv. Dorinta sexuala crescuta.scolari ) cu cefalee si dureri abdominale.CALCAREA PHOSPHORICA Nota parasimpatica a carbonicilor este inlocuita de predominanta simpaticului . hemoroizi proccidenti la defecare. mai degraba slab . inghetata (nu apa rece) . Se plange de plictiseala.Mental : nemultumit. contracturi musculare paravertebrale.adenopatii traheobronsice. durere in timpul actului sexual . se vaita mereu. prelungite) Dismenoree ce incepe chiar de la menarha (dureri crampoide uterine.radicalului Pho .Coloana vertebrala deformata precoce (tasari.epifizele se hipertrofiaza.hipertrofie amigdaliana( ~ unite pe mijloc). Premenstrual=mania de alucra. carnati.Oboseala ( in sp. critic. regulate.dureri ca de travaliu. iritabil.Aspect longilin . crampe de molet Somn : adoarme greu seara (activ noaptea). fructe acide si inghetata). epuizare mentala dupa vorbit. suspina. .Menstre precoce.Cap : senz. post=leucoree copioasa. aspect cremos. varful nasului si urechilor. .streptococice cu complicatii articulare) . salam. curenti de aer. explodeaza . ggl. suspicios. Transpira la emotii.Tumori: noduli mamari. Circulatie periferica deficitara (maini reci). .la cald si masaj). vrea in brate. .Tropism pentru tesutul limfatic : .

. hemoroizi.(osteofite.Sist. fie hiper.Mental : in echilibru este activ. vergeturi. tumori vasculare (nevi. hidrocel. carii osoase si deformari ). se faramiteaza si se rup . abcese dentare. Productie seboreica marita (chiste sebacee). In dezechilibru . CALCAREA FLUORICA Fluorismul are tendinta marcata de a deforma ( atingere profunda a tes. Chiar de la nastere : hemangiom. Tub Cauzalitate: crestere rapida.necroze.Modificari ale elasticitatii: # hiperlaxitate articulara si ligamentara: entorse. sclerodermie. sinoviale-pumn-si tumori fibroide. in sp.efort intelectual. reactii imprevizibile. exces sexual.) .Semne osoase: asimetrie si dismorfism Tulburari de calcificare. cicatrici indurate. angioame).vreme calda si uscata (vara) . (varice constitutionale. sarcoame.curent de aer. pinten calcanean.(decalcificari cu supuratii. cu tendinta la supuratie) . ateroscleroza. cu modificari trofice ale tes. culcat pe abdomen Relatii medicamentoase Complementar : Ruta.Alterarea profunda a tesuturilor: cataracta (remediu princeps). abdomen) Ameliorare. nodozitati. ulceratii.legate de aspecte financiare (frica de saracie.cand se gandeste la boala sa . dur.Cutanat : piele uscata.Tendinta la productii tumorale : chisturi (palpebrale. supuratii.osteosarcom) Dinti: dureri la atingerea oricarui aliment. fie hipo. keratoconjunctivite flictenulare.torace. umezeala( reumatism. cand se uda .abdominala . frici nefondate. cutanate. degeraturi . vesti neplacute.udare (ploaie). dimineata . induratii si dilatatii. indecizie constanta. efort intelectual. cefalhematom . la tineri). Nu suporta nici caldura excesiva .somn. simpt. luxatii. slaba implantare alveolara. . email deficitar. anxietate.frig(sub orice forma). . Rhus tox Miasmatic : remedii de decompensare fosforica . Unghii groase. . cu margini indurate si atone). exostoze. –ca piatra-.din jur. .. capricios (oroare de constrangere si disciplina). dura cu nodozitati. elastic si glandular. lumbago cronic # vascular : dilatarea vaselor (anevrisme). de faliment ) . presiune (la cap=palarie . cu suprafata rugoasa. lumina artificiala. . odihna. dezamagire in dragoste.Modalitati Agravare.Genital: masculin: tumori sau induratii testic. ulcere varicoase dureroase. varice si ulcere varicoase. cu deformari. acnee ce lasa cicatrici . ulceratii ale mucoaselor si pielii (trenante .osos.limfatic ( induratii ggl.rutina. uterine) . valvulopatii. varicocel 163 . . Venele sunt mai afectate decat arterele . topirea zapezii . calozitati (palme) fisuri. calus hipertrofic. # ptoze : gastrica.

fistula . mastoidian) .Jurj: Materie Medicala Clinica Homeopatica 164 .Are tendinta puternica la supuratii trenante si fistule ce se vindeca greu.Este indicata cand abcesul constituit are o cale de drenaj (naturala sau chirurgicala). Torace: abces pulmonar.Secretii purulente groase. laringita striduloasa recurenta (agrav. caracteristic Mucoase: inflamatii si supuratii caracteristice la orice nivel . putride. vreme umeda . muc. de acru. constit. Gh.de caldura .efort fizic (chiar o plimbare) Ameliorare: . Comparatii Sulphur: aceleasi modalitati. miscare continua. Roger Morrison: Ghid practic de remedii homeopatice 5. . prieteni). furuncule (conduct auditiv extern. canina. agrav. abcese. agrav.curenti de aer.Feminin: chiste ovariene. diaree purulenta cu sange. extrem de sensibil la aer rece si atingere. prurit Hepar sulphur: structura chimica asemanatoare. eruptii uscate cu multe cruste galbene (exema. Frans Vermeulen: Concordant Materia Medica 2. fibrom uterin. mastoza fibrochistica. psoriazis) Gastrointestinal: foame intensa.(Calc-s este un Hep incalzit si imblanzit) Medorrhinum: supuratii. supuratii. curenti de aer . noaptea Ameliorare: caldura. tendinta la gelozie (rivalitate intre frati. la dezvelire . cu grunji.schimbarea vremii. Modalitati Agravare: . R. Paul Herscu: The Homoeopathic Treatment of Children 4. se lamenteaza ca nu este apreciat .a se obs.aer liber. Relatii medicamentoase Complementar : Rhus toxicodendron Ca si Silicea este un remediu “cronic”= are nevoie de mai mult timp pt. Mukherji: Constitution and Temperament 6..K.) . . talpi fierbinti . dezvelire Local: Cap : fata si maxilare patrate . dominatoare. CALCAREA SULFURICA Sulfat de calciu (gips). talpi fierbinti Sil si Calc sil : frigurosi. Remediu psoric. baie rece. ajung greu la maturare. . blefaroconjunctivite purulente (cu caderea genelor) . caldura . constitutie masiva . sarat si dulce. cu multa patologie de suprafata (piele. putin dureroase). psoric calduros. supuratii (abcese reci. dar este friguros. puroi alb. Gh.repaus . masaj .Transpira la cel mai mic efort ( plimbare) Mental: Personalitate puternica. otite medii cu supuratii caract.fragila. obezitate Modalitati Agravare: .dimineata) Piele: abcese trenante cu orice localizare si eliminare de puroi galben.Bungetzianu.efectele. Roland Zissu : Matiere Medicale Homeopathique Constitutionnelle 3. rinite purulente . herpes suprainfectat. empiem. deseori sanghinolente . abces perianal (prurit ).: calduros. General. dorinta de fructe verzi. baie . Bibliografie 1. forma grava de acnee . in stadiile tardive ale supuratiei . frig umed. dorinta de fructe verzi.

Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime. de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin “ Nu te apropia de mine!” fizic/emotional. Vithoulkas ): Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere.REMEDII INDICATE IN TRAUMATISME . Ca si la alte remedii. tulburari de echilibru. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie. Din mai pana in iulie.Dr Ileana Rindasu ARNICA MONTANA (Carul zanelor. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. mai ales in partile dureroase. rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arnicae). analgetica si antiseptica. in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. producand ameteli. planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. de obicei. pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Compozitie chimica: Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei. cu actiune imunostimulatoare. dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa. simptomele evolueaza in mai multe stadii: 165 . Toxicitate: Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g ( 25 ml tinctura = 5 l-te ) este toxica. alba in interior. asemanatoare cu o floare a soarelui in miniatura. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala. calitatile curative sunt mai eficiente la flori. dar nu se aplica extern pe plagi deschise. Trasaturi esentiale ( dupa G. iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori. eventual se aplica diluate. din cauza poluarii. nu vrea sa i se vorbeasca si mai ales nu vrea sa fie atinsa. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace. Farmacologie ( fitoterapie ): Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina. diureza si transpiratia. sub forma de comprese. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. tulburari respiratorii si digestive. o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe. frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund. Carul padurilor. tremuraturi ale membrelor. alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. pare frumoasa. Podbalul de munte ) Planta larg raspandita. Parti utilizate: Intreaga planta proaspata sau uscata. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze. Iarba Soarelui. iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie-maronie in exterior. cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana. de a nu fi atinsa. Nordul Asiei si al Americii. Dr. avand o forma alungita. Radacina. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. in Europa.

mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. cu sange care curge din plaga Kent : “ Patul ii pare prea tare. dispretuitor. initial este capabil sa raspunda la intrebari. ( Cina. fantome. se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut. seamana cu bell. In aceasta etapa a suferintei sale. certaret. isi pierde interesul pentru munca.. nu vreau medicamente!” Cand se instaleaza starea semicomatoasa. luxatii. La femei. cand vrea sa fie lasat in pace.In primul stadiu de patologie. Arg-nitr. se inchide in el. se misca in pat. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit. ca un Nat-mur.etc. nu se mai poate concentra. Plange in somn. autoritar. Nux-v ). are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: “ Nu am nevoie de tine. se intoarce de pe o parte pe alta.frigul umed . Lachesis). o reactie de agresivitate. apoi nu il mai vrea si il arunca. pacientul devine distrat. forme negre. cu tendinta de a ataca pt. caracteristici generale si modalitati Traumatisme. de aceea este nelinistit.. Aspecte generale.efortul fizic – atingerea – zdruncinaturile . Durerea pare sa treaca un timp. Poate fi furios. entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare rapida Excelent remediu la nastere.” Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete ). cu treziri insotite de senzatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. desi aflat intr-o stare grava. Contuzii. se obs. Agravari: . de aceea are teama de a nu fi abordat. insotite de extravazare sanguina. produse de un obiect bont. scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral: se observa prostratia profunda urmata de delir. daca isi schimba pozitia. ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii. In timpul febrei. durere in tot corpul. inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor. senzatia de contuzii. vrea un obiect. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la consolare.repaosul indelungat . suprasolicitare.culcat pe o parte timp indelunngat . are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. ca si cand ar fi batut. Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot. inconstienta si coma. cu aparitia vanatailor. atins sau penetrat. are corpul rece si capul fierbinte. Alteori. Stadiul urmator: apare starea de anxietate ce isi are originea in socurile anterioare provocate de o spaima.dupa somn 166 . ca si cum a fost batut. crede ca va fi arestat. a preveni un contact prea apropiat. ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate. injura. pacientul devine foarte sensibil si pasiv. Pacientul este irascibil. Sugarul Arnica: Capricios. uneori inainte de a termina propozitia. Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie. In urmatorul stadiu.seara si noaptea in pat . Halucinatii: vede cladiri care se prabusesc peste el. reactioneaza cu agresivitate. dar recade rapid la starea initiala. uituc. sensibil la durere.

Ameliorari: .baile reci . entorse.daisy – se aseamana mult cu Arnica. etc BELLIS PERENIS Banuti. boils. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex.Contuzii. senzatia de batut. a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale Abdomen . Purpura. contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale. putride capul fierbinte. exertion after Skin: eruptions. Psoriazis.. Pascute. after Bladder: calculi. Contuzii.Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace . Luxatii. engl. agr.Senzatia de redoare si racire a membrelor. cu echimoze si/sau hematoame . rupti de spate la lasarea serii si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati . Extractii dentare.daca se dezveleste Dorinte si av.Luxatii. small Sleep: falling asleep. exertion from.in aer liber .schimbarea pozitiei . after operation for. cold limbs Rectum: diarrhoea. after Hearing: Impaired. cu capul in pozitie joasa . atat pentru dureri cat si pt. – traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) Aspecte generale Luxatii. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice. fumat.Lombalgii la gradinari de duminica. alcool ( whisky.Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate . desi e mai putin folosit. concussions from Nose: epistaxis.Abcese 167 . Traumatisme craniene. corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima. answering when Remedii complementare: Aconit. Rhus-tox. bere ) Av. injuries. Indicatii clinice: Abcese. noaptea Cateva simptome caracteristice ( locale ).limbajul de repertoar: Vertigo: Concussion of brain from Vision: Loss of vision. AVC. .culcat. Sul-ac. . alimentare Doreste acru. retantion of urine. contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare. Nastere. pentru carne si lapte. . bauturi reci. Dupa interventii chirurgicale. washing face from Face : heat. injury to eye. Comotie.

cu 5-10 flori terminale. . cu frica de moarte. Hamamelis RUTA GRAVEOLENS ( Varnant ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens (comuna). florile sale galbene au 4. Skimianina). Foarte utila in leziuni si traumatisme ale tesutului conjunctiv. In fitoterapie. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina.Contuzii ale globului ocular.dureri ale bontului de amputatie ( membru.Arnica. iar Chalepensina combate fertilitatea. Aspecte generale Stimuleaza calusarea fracturilor Indicat in . fiind numita uneori si planta gratiei (divine). In antichitate. englezii numindu-l si “ repara. Compozitia chimica include grasimi. alcaloizi.dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in . tendoanelor si periostului Contuzii si entorse.oase” ( bone-setter ). in medicina greaca si romana. ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm. Simptome mentale : Pacient melancolic. Slabiciune dureroasa a artic. Ulcer duodenal Extremitati . . in Hamlet. denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofeliei. ca si Hypericum. neintrecut de alt remediu Stomac – Gastralgie. Calc-c. Silicea. Calc-phos. Graveolimina. ) 168 . in timpul febrei sau supraincalzit Simptome generale Oboseste usor. Calc-fl. Remediul Symphytum este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza.Nevralgia genunchiului dupa traumatisme. alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator. uleiuri. Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean. Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. era folosita ca anticonceptional si abortiv.5 petale. iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte.fantoma ). flavonoide..la vreme rece si umeda. Staphysagria Simptome locale Ochi . in afectiuni reumatice. Ruta. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina. avand corola tubuloasa rosie-violacee. agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv.SYMPHYTUM OFFICINALE (Tataneasa) Planta erbacee perena. nemultumit de el insusi si de ceilalti. se poate folosi in aplicatii externe.in repaos ( Rhus-tox. certaret Alteori plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica. mai ales de glezna si pumn Modalitati Agravari: . Caracteristici : senzatia teribila de intepeneala resimtita in muschi si tendoane. trist.efort fizic. Comparatii . In folclorul englezesc simbolizeaza regretele si cainta.

intepaturi/ striviri in zone bogat inervate (varful degetelor.in pozitie culcat ( desi uneori. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. Atacuri de panica. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre. de miscare. dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice. prolaps rectal inainte de scaun Rectum. hepatoprotector Remediul Hypericum este extrem de util in leziunile nervilor si ale coloanei vertebrale. mai ales dupa o munca migaloasa Eye. – Rhus-tox .daca isi misca memrele sau intregul corp Simptome locale Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare. prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. luxatii ). . Fibrozite. senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii. – nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale.Ameliorari: .vreme uscata si calda. Pojarnita. Efecte terapeutice: Antibacterian. Simptome generale: Leziuni. limba. Nat-s 169 . Leziuni tendinoase. antiviral. Lombalgii. florile galbene. suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post-traumatice Leziuni traumatice ale periostului.ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. agr. de ex. stool before Extremitati : Dureri articulare < vreme rece si umeda. Leziuni ale periostului. cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. de vreme rece si umeda. Farmacologie – Extractele de sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. Prolaps rectal. Iarba Sf. amel. mai ales durerea ).la nivelul palmelor. exertion of vision from Digestiv : Constipatie cu efort de defecatie ineficient. nastere Extremitati: Dureri in membrul fantoma. comotie Simptome locale Spate: Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi. cazaturi. sewing while. Simptomul cheie : durerile ascutite. prolapsus. Bursite. numeroase. Indicatii clinice Artrite. reading while. Ruta. sfasieri de tesuturi. leziuni tendinoase.intepeneala agravata dimineata. Sciatica. urmata de cefalee. efort fizic. cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii: Ledum. se agraveaza. . Suprasolicitarea vederii sau musculara HYPERICUM PERFORATUM ( perfoliatum ) Sunatoare. Arnica. pain. contuzii. Cefalee. Ioan Planta erbacee perena. Chisturi sinoviale Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif. dupa contuzii Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor. redoarea cefei. Rhus-tox. insuportabile ca niste “ impuscaturi”. cu ingrosare. leziuni ale coccisului dupa lovituri. antiinflamator.

o supresie a simptomelor cu o inrautatire a starii bolnavului sau o prescriptie gresita fara raspuns. In acest moment se cere reamintita Legea lui Hering : vindecarea se produce de sus in jos. Simptomele prezente pot fi chei de interpretarea actiunii primului remediu sau pot fi baza unei a doua prescriptii. Daca se dau mai multe remedii pe rand acela care actioneaza este considerat prima prescriptie. care pot fi simptome din trecut sau cu totul noi. Important este de constatat care este raspunsul la primul remediu dat independent de parerea pacientului – daca este un raspuns de vindecare net . Se poate ca dupa o perioada de o luna sa apara schimbari greu de interpretat. Acest lung timp este necesar pentru o buna apreciere a actiunii remediului administrat. A doua consultatie homeopatica la o luna de zile poate aduce multe date noi utile ulterior. in care situatie este bine de asteptat inca 2-4 saptamani pentru clarificare.cazurile acute si cele cronice grave se cer revazute la scurt timp : la 6 ore in cazuri severe. iar raspunsul bun sa fie in ultimele 10 zile.cazurile cronice cer o perioada mai lunga. la 24 ore in cele mai putin severe . cum reactioneaza la intamplarile vietii. In consultatia de urmarire trebuie observat cum se simte pacientul in general. Uneori poate sa nu fie un raspuns in primele 20 zile. 170 . dinauntru in afara. sau sa fie o agravare. Se cer notate simptomele nou aparute. la a doua consultatie increderea bolnavului in terapeut este mai mare. Decizia de prescriptie se ia dupa o constiincioasa consultatie homeopatica si o judicioasa alegere a remediului conform principiului similitudinii. Se cere revazuta fisa de observatie initiala si urmarita evolutia in ameliorare sau agravare a fiecarui simptom. dela cel mai important organ spre cel mai putin important si in ordinea inversa a aparitiei simptomelor. daca e vreo schimbare in acuza principala sau pe plan mintal sau afectiv . iar energiile eliberate extraordinar de mari. Pericolul gresitei judecati a raspunsului la primul remediu prescris este foarte serios. A doua prescriptie se face in cadrul consultatiei de urmarire a actiunii primului remediu dat. Gustave Le Bon Prima prescriptie homeopatica este importanta.se revad la o luna sau la doua luni in situatiile foarte clare.Dr Doina Pavlovschi Evaluarea raspunsului pacientului la tratamentul prescris si valoarea ei in conducerea tratamentului si prognosticul vindecarii Materia este un rezervor de energie formidabila care nu se manifesta decat prin disocierea ei. Se reiau simptomele neclare si se incearca o lamurire a lor.A DOUA PRESCRIPTIE HOMEOPATICA . Intervalul de timp pentru consultatia de urmarire depinde de situatie : . Cantitatile de materii puse in joc sunt infinit de mici. se poate prinde mai bine „esenta” cazului. A doua prescriptie homeopatica este dificila.un raspuns partial. De subliniat ca nu este obligatoriu de prescris un remediu la fiecare consultatie. Se poate sa fie o perfecta prescriptie initiala care sa fie stricata ulterior prin repetarea la timp nepotrivit a remediului sau prescrierea unui nou remediu inadecvat. Cel mai important obiectiv in aceasta actiune este acela al administrarii unui remediu unic.

intotdeauna cu remediu unic si in dilutia infinitezimala adecvata. apoi ameliorare neta a tuturor simptomelor. Pronostic bun. dar cu aparare slaba.in cazuri foarte clare. in situatii foarte clare LM.copiii cu mecanism de aparare puternic cer dilutii inalte. Simptomele minore neschimbate. se opreste administrarea remediului la prima schimbare. Se asteapta. este o greseala „completarea tratamentului”. dar frecventa administrarii remediului poate fi mai deasa. se recomanda dilutii inalte 30CH-CM. dar am niste simptome noi” Neta agravare urmata de ameliorare. Se asteapta.in cazuri relativ curabile. Este utila o dreapta apreciere a starii bolnavului pentru ca : . „Ma simt bine in toate” Agravare. fara patologie fizica. neclare altfel. . uneori trebuie convins bolnavul sa indure. Pronostic bun. Pronostic bun. Remediu corect.in cazuri acute apar aceleasi recomandari.iar la cei foarte slabiti odata pe zi. peste 30 CH . nu trebuie sa ne grabim cu a doua prescriptie atat timp cat simptomele sunt in schimbare. .la cei hipersensibili se recomanda dilutii 30-200 CH .Manifestarea simptomelor depinde de starea mecanismului de aparare al organismului.in cazuri maligne nu se recomanda dilutii peste 200 CH . Iata cateva posibile raspunsuri la remediul homeopatic la a doua consultatie la o luna zile: 1.nu se da alt remediu pana cand tabloul simptomatic nu este clar. Se asteapta. Mai bine in toate. Ajunsi aici se impune alegerea dilutiei infinitezimale optime. Remediul a fost similimum. nu cu programare. nu se recomanda dilutii peste 200 CH. in evolutie aceasta scurteaza durata vindecarii. sunt clare la o aparare buna. . „Ma simt mai bine. „Ma simt bine. 2.nu se prescrie alt remediu daca o eruptie pe piele sau o secretie apare si este insotita de o ameliorare generala . ameliorare sau agravare.in stare patologica fizica grava se recomanda dilutie joasa 5-6-7 CH de 2-3 ori pe zi. cu gija de a o face intotdeauna la epuizarea actiunii remediului. sau sunt afectati de noxe chimice. ”Ma simt mai bine cu mult” Marcata ameliorare dupa mica sau deloc agravare. sau cu corticoterapie in antecedente. dar mai am tulburari” Simptomele majore ameliorate dupa o agravare. se reia anamneza si se asteapta . Remediu bine ales.nu se prescrie alt remediu daca simptomele se misca clar de sus in jos sau dinauntru in afara . Abia dupa ce am luat in considerare cele de mai sus se poate lua decizia necesitatii celei de a doua prescriptii si a remediului asupra caruia ne fixam. .nu se intervine daca acesta are o stare generala mai buna .copiii cu probleme severe cer dilutii joase 5-6-7 CH zilnic. dar apar semne noi caracteristice remediului dat 171 . 4. Iata cateva repere : . A doua prescriptie homeopatica se face la necesitate. in ciuda a ceeace poate parea pentru moment cruzime. in situatii mai putin clare 30-200 CH. Mecanism de aparare bun.nu se prescrie alt remediu daca simptomele restante sunt minore. 3.nu se prescrie alt remediu daca un vechi simptom sau un complex de simptome vechi apare. cei ce obosesc usor. .

10. Alte si mai profunde simptome apar. dar in general mai bine ca la inceput. Se reia anamneza.”One-sided case” – remediul a completat tabloul simptomatic. 5. Se prescrie un remediu bazat pe tabloul simptomatic prezent. „ Sunt mai bine. aceeasi imagine de la inceput. Acuza principala mai bine fara agravare. Se asteapta. mai ales daca dupa ameliorare imaginea e alta. daca nu apare clar se asteapta clarificarea. „Problema mea principala e mai bine. Se observa. dar acum sunt mai rau ca inainte” Ameliorare fara agravare. Pronostic bun. De reluat anamneza si de cautat alt remediu mai bun. acum la fel cum am fost” Ameliorare fara agravare. apoi recadere. Daca a fost antidotat se da aceeasi dilutie. fara vindecare sau caz incurabil. Se asteapta – alta prescriptie poate duce la o recadere sau tulbura cazul. acum sunt mai rau” Ameliorare buna dupa agravare. dar nu exact. apoi se asteapta clarificarea cazului. „Am fost mai bine. Paliative. 9. sau se cauta pe noua imagine.Remediu corect cu „fals experiment”. mintal. apoi recidiva. 172 . Poate fi prima faza a vindecarii.Daca da se da o dilutie mai inalta. Se reia cazul pentru a ne asigura ca remediul este corect. acum sunt mai rau din nou” Ameliorare buna dupa agravare. Apare o noua imagine. Se reia anamneza. recunoaste greu ameliorarea. se prescrie similimum. Daca apare clar alt remediu se prescrie. „ Am fost mai bine. dar nu cu adevarat bine”. Se cere restudierea anamnezei originale si descoperirea remediului corect. dar unele simptome s-au ameliorat” Ameliorare doar a unor simptome minore. „ Sunt la fel” Pacient introvertit. Remediu departe de similimum. „ Problema mea principala e mai bine. 14. 11. dar alte simptome majore neschimbate. afectiv. Acuza principala mai bine fara agravare. Pacient descurajat dupa euforia initiala. Remediu corect. nicio schimbare in energie. dar eu nu sunt inca bine” Acuza principala ameliorata dupa o scurta agravare. Se asteapta. dar acum sunt noi tulburari severe” Noua imagine este mai bogata. Nicio schimbare in energie. „ Sunt la fel” Remediu departe de similimum sau dilutie inadecvata a remediului corect sau remediul corect a fost inactivat inainte de administrare. 16. Remediu apropiat. „Am fost mult mai bine. se prescrie un alt remediu. apoi mai rau. Remediul a fost supresiv si a incurcat. „ Problema mea principala este mai bine putin. 6. Caz incurabil. dar ceva mai bine in ultima saptamana. 13. 8. dar acum am alta”. Daca nu apare alt remediu se antidoteaza. 15. Remediul s-ar putea sa fi inceput totusi sa lucreze. Se reia anamneza initiala pentru a gasi un nou remediu. inchis. Pronostic bun. se asteapta. afectiv. Remediu corect. „ Am fost mai bine. Remediu partial cu efect de ameliorare temporara. 12. „Sunt rau” Toate acuzele mai rele. „ Sunt la fel. dar efect scurt : dilutie prea joasa sau remediul a fost antidotat. mintal. 7.

afectiv mai rau. 17. Daca agravarea e rea se da imediat remediul ales pentru tulburarile cele mai grave. „Am fost rau toata luna” Mintal. Se asteapta. 20. Daca apare acelas remediu se da dilutie mai inalta. The science of homeopathy Grove press inc. 18. „ Am fost mai rau. „Sunt mult mai rau in toate” Remediu neadecvat sau tratament alopatic oprit si remediu neadecvat. „Am fost mai rau toata luna” Acuza principala mai rau. Pronostic prost. BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Se cauta un nou remediu. patologie severa. cu exceptia a scurt timp” Caz aproape incurabil. Daca agravarea nu e prea mare se asteapta clarificarea. New York 1980 173 . Homeopatia editura Litera Bucuresti 1985 Hahnemann S. celelalte ceva mai bine dupa agravare. Se asteapta. se asteapta. Organon of Medicine B. 19. dar in general mai bine.Remediu corect. Agravare mintala prelungita. De cautat remediul corect.Jain Publishers New Delhi 1986 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Grandgeorge D. Daca pare sa fie acelasi remediu se da o dilutie mai inalta. agravare prelungita. Remediu corect. Daca e neclar se asteapta. L’Homeopathie exactement L’imprimerie graphique de l’ouest 1989 Vitoulkas G.

.idei delirante sau delir violent . Simptome psihice .la cald. daca e mobil. tutun).hipersensibilitatea tuturor simturilor .slabiciune iritabila Simptome generale .Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4. se misca agil. de ruina si convingerea ca e incurabil . nu se poate increde in altii Arsenicum album : „ Apararea mea este slaba. la 15 zile. anual Biotip : sulphuric psoro-tuberculinic. la 2. Trebuie sa fiu cu grija.3. se simte singur sa faca fata.culcat pe partea bolnava si cu capul jos Ameliorare : .greata la miros de bucatarie 174 . sange Modalitati Agravare : . iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez. oamenii au luat toate lucrurile. mucoase.periodicitatea simptomelor . integritatea pierduta .alterare profunda a sistemului nervos central si periferic . cancerinic.sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat . boli anergizante.anxietate cu depresie. frica de moarte.efort .dureri arzatoare ameliorate la cald . nimeni nu este de incredere. Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice. intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi.egoist si rautacios .secretii mucoase excoriante cu miros putrid .nu are siguranta. abdomen) Periodicitate: in fiecare zi. sunt neajutorat. plamani. inghetata). Coloana 15. anxios.ARSENICUM ALBUM .inflamatii si necroze mai ales pe piele.alternanta de simptome cutanate si tulburari interne Simptome locale . Cauzalitate Stari acute : la frig sau baie rece. alcool.frig si umiditate. precaut si neincrezator. agitat. bauturi calde. atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata.4 zile. dorinta de cald .bauturi si alimente reci. sfaramata.dupa miezul noptii. cauze infectioase. ordonat si minutios. cere sa fie miscat in pat. Sunt hoti in casa care ma fura.trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile. erori dietetice ( vegetale.cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap.dorinta de alimente calde .vin. se simte singur sau in saracie. la 6 saptamani. .ordonat si minutios patologic . . .alcool. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie – munca zilnica e securitate .” Arsenicum album este oxidul alb de arsenic Actiune .frilozitate.agitatie. daca e imobilizat . mai ales intre orele 1-3 .prostratie nemotivata .

Indigestii. Posologie Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate. Zona zoster.1544 175 . lest he die – gr 3 pag 107 Mind – carefulness – gr 3 pag 28 Mind – anguish driving from place to place – gr 3 pag 12 Generals – agg. that the house and space under the bed are full of thieves – gr 2 pag 83 Mind – delusion. Tbc pulmonar. Nefrite. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium. Angor pectoris. Relatii Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus. Night midniht after : 1 h. scuamoase.4 pag.eruptii uscate. Repertoriul Syntesis 7 Mind – anxiety – gr.„ .3 pag 14 Mind – irritability – gr.fear death of – gr. pruriginoase agravate la frig. Anemie. – gr. Intoxicatii alimentare. there are – gr 1 pag 57 Mind – „ .703 extreme – gr 3 small quantities for – gr 3 pag 704 Respiration – asthmatic – gr. Carbo veg.2 pag.2 pag 101 Mind – avarice – gr 3 pag.23 Mind – fastidious – gr. Paludism . Nux vomica.3 pag 1576 Generals . Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace – au durata de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute.Gastro-enterite.. desire for. Cancer. Sciatica. against him . – gr 3 1-2 – gr.1623 Eye – swelling lids – gr 3 pag.d. about to receive. Hepar sulphur. alone of being.3 pag 1527 Skin – itching – gr. Astmă. Coriza. alone while – gr 3 pag 34 Mind – fear. – gr 3 pag 1575 cold air agg. Scleroza multipla..3 pag. Boala Addison.3 pag 1680 Generals – pain burning externally – gr 3 internally – gr 3 pag 1649 Generals – hemorrhage . conspiracies.2 pag. Aortita. Febra intermitenta. Psoriazis.palpitatii cu slabiciune tremuratoare .182 Mind – delusion. China. is – gr 1 pag 70 Mind – company. Rhus tox. Lupus e. sees thieves at night – gr 2 pag 84 Mind . Eczema cronica.141 Mind .109 Mind – excitement – gr.varsaturi si diarei simultane . Pericardita.106 Mind – restlessness – gr 3 pag.insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor .411 Stomach – thrist – gr 3 pag.gr.2 Generals – cold agg.warm amel. – gr. Veratrum album pentru tulburarile digestive. Polineuropatii..3 pag 970 midnight after – gr 3 pag 971 Skin – erruptions – gr. ameliorate la cald Indicatii clinice Boli infectioase. Endocardita.3 pag 1699 Generals – side right – gr.3 pag. Nevralgii. injury. Paralizii. Tulburare anxioasa.

generale sau psihice. hemoragii frecvente. plante si animale. datorate intoxicatiei acute sau cronice. violent.culcat pe partea dreapta . prefera compania.usor aplecat.senzatii arzatoare – intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa.dispozitie hemoragica.la frig Ameliorare : . mai ales dimineata cu senzatia de lesin 176 . dar emotiv timid .la schimbarea vremii. temperament sanguin. vorbaret. Frecvent constitutie phosphorica. datorita hipersensibilitatii. vizibile la tipul sensibil. sunt separat. traumatizat afectiv de orice emotie. Coloana 15. TIPul sensibil este longilin.seara in crepuscul . Dupa Sankaran : Randul 3 : „imi lipseste identitatea. trasaturile sunt trase. entuziasmului si generozitatii firii sale.in obscuritate . hiperemotiv.fatigabilitate rapida Simptome generale . in toate locurile .PHOSPHORUS . boala.in timpul furtunei .culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa .alimente reci . singuratate. Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase – ficat.vertij. moarte sau neliniste nedefinita . relatii sau performanta. provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. constituent al celulei cu important rol metabolic. dar cine sunt ?” Coloana 15 : structura erodata.anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul . Simptomele experimentale. Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale. erotic si impudic la febra . plaman. care se repeta.hipersensibil. miocard. hiperacuitatea tuturor simturilor .inainte de miezul noptii . sunt mai ales functionale.teama de furtuna. Pare bolnav. inalt si subtire. cu torace ingust .Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede. tuberculinic.delir locvace. rinichi. vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare.frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini . in roci. Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra.dupa somn Simptome psihice . la nivelul mainilor . integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata.sentimental. pielea palida. Actiune : simptome toxicologice si experimentale. obtinute prin administrarea de doze infratoxice. oxigenoid Modalitati Agravare : .

Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi. Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. Insuficienta cardiaca dreapta. vascoase matinale Indicatii clinice Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva. spasm laringian .constipatie cu scaune dure sau diaree cronica. Tulburari ale constitutiei phosphorice. pancreasul (diabet) Posologie Remarci : .15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana.. epuizanta. 15 CH o doza pe saptamana..pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza .transpiratii epuizante. sau la 2-4 saptamani.foame nesatioasa imediat dupa masa. flux redus prelungit. splina mari . 1-2 saptamani. ficat. agravat culcat pe dreapta. Inaintea unei operatii : Phos. 15 CH o doza pe saptamana. hemoragii vicariante . Delirium tremens (delir violent ca Stramonium. foame noaptea (Lyc. iritanta. encefalopatii. agravata la rece.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana. Nefrite hematurice acute : Phos.albuminurie cu hematurie si dureri lombare . debilitante .menstre in avans. ciroze : Phos.) . poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus. locvace ca Lachesis. Stari cronice : procese de hipertrofie. crestere prea rapida. Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. sechele AVC : Phos. vezica biliara (colecistite). mielite. scleroze medulare). alimente sarate si condimente Simptome locale . Phosphorus 15 CH la 6-12 ore. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. Mielopatii. Infiltrate pulmonare virotice : Phos. dureroasa. se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH.raguseala dureroasa seara. rinichii (nefrite). interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite. 177 .cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos.9 CH dimineata si seara plus Arnica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora.sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) .tuse uscata.dispnee cu senzatia de constrictie toracica . cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) .dorinta de sare. Degenerescente renale : Phos. reci.pericolul repetarii prea frecvente Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore. regurgitari. ficatul (ciroze). mergand dela cald la frig .15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni. Hepatite cronice.Psor.eructatii. involuntare.pericolul dilutiei mai mici de 5 CH . apoi degenerescenta tisulara si celulara.durere in regiunea hepatica.limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii .palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare . Hepatite virale acute : Phos.gingii inflamate care sangereaza usor . scaune fetide. varsaturi facile.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. In functie de transaminaze alte 10-15 zile o priza zilnic. urmari ale exceselor sexuale : Phos. senzatie de gol in stomac .

3 pag.thunderstorm agg – gr.125 Mind – prostration – gr.228 Mind – grief undermining the constitution – gr 2 pag.3 pag.2 pag.1713 lightning – gr.3 pag 117 Generals – hemorrhage – gr.3 pag 1712 Generals – food salt desire – gr.1 pag.483 Extremities – chilblains – gr 2 pag.3 pag.Repertoriul Synthesis 7 Mind – activity desires – gr3 pag.275 occiput – gr 2 pag 303 Vertigo – gr 3 pag.gr.3 pag 1511 Nose – epistaxis – gr.3 pag 1649 Head – pain in general – gr 3 pag.3 pag 175 Mind .2 Mind – weary of life – gr.sensitive – gr.3 morning – gr.235 Stomach – thirst – gr.fear thunderstorm of – gr.3 pag 1623 Generals .703 large quantities for – gr.3 pag 1614 Generals – pain burning – gr.1714 Generals – weather change of .705 Perspiration in general – gr.1162 178 .3 morning – gr 2 noon – gr.175 Mind .3 unquenchable – gr 3 pag.1 pag.

dureri arzatoare uretrale intre mictiuni .furie.copil slab.senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) . la cald. odihna noptii Simptome psihice .hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate impotriva lui.colici dupa ce a baut rece si la furie. Actiune .prurit sever.tulburari psiho-somatice legate de frustrare – urinare .hiperexcitabil. astenie generala .Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee.rani chirurgicale.excese sexuale.rani prin obiecte taioase Biotip . umilinta retinuta. predominant genitale . frica de sexul opus Simptome generale . nimfomanie. verminoze intestinale .psihic hipersensibilitate la cotrarietati. iritabil. apatie. mai ales la pleoapele superioare. foarte susceptibil .hipersensibilitatea vulvei. masturbatie . indignare. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator. dinti cariati la margine. iritabil. sicoza Modalitati Agravare : . dar hipersensibil. ameliorat de scarpinat. tremura . nemultumit.psoro-tuberculinism.STAPHYSAGRIA . blefarita cronica . luetism.idei obsesive sexuale.adult astenic. frustrat .SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor . dar care reapare in alt loc . salazion.eczema cu cruste groase si secretie iritanta. astenie generala.ameliorate de urinare . care formeaza noi vezicule la contact .orgelet.veruci uscate.dupa ce a mancat. furie retinuta. . refulat. toracica si cefalica. vascular staza sanguina abdominala. nemultumit de viata. Indicatii clinice 179 . urat mirositoare Simptome locale . masturbare . cu flatulenta . rani taiate net. cad .rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii . intestinale.furie retinuta . masturbare Ameliorare : . cutanate . noduli. negri. excitatie sexuala .batran prostatic .mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) .eliminari cutanate si mucoase iritante.tulburari de memorie .indiferenta. excese sexuale.dureri de dinti in timpul menstrei.Piele Cauzalitate . friguros.

1530 Skin – itching – gr.3 pag. Apis.3 pag. Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi.1544 180 .2 pag 213 Mind . Comparatii: Silicea.3 pag 217 Mind – nymphomania – gr. Pulsatilla.2 eczema – gr.413 Female genitalia – masturbation disposition to – gr 3 pag 921 Bladder – urination frequent – gr.3 involuntary –gr. Platina.3 pag.42 Mind – suspicious – gr.contradiction intolerant of –gr2 pag. Colocynthis Repertoriul Synthesis 7 Mind – indignation – gr 3 pag 136 Mind .Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand.3 pag 844 Skin – eruptions dry – gr.anger – gr 3 pag 8 Mind .irritability – gr.3 pag 141 Mind – thoughts persistent – gr. Thuya.2 meibonian glands – gr 3 nodules in the lids – gr. se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ). Cham..3 pag 214 Mind – thinking aversion to – gr. la nevoie 30 CH repetat la 1-4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana.145 Mind – taciturn – gr 3 pag 213 sex excesses after – gr.2 pag.386 Eye – tumor lids – gr.2 pag. se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput.2 pag 171 Mind – jealousy – gr.3 pag 216 Generals – injuries operation ailments from – gr 3 pag 1628 Eye – inflammation lids – gr.sensitiv – gr 3 pag 195 Mind . Hepar sulphur Remedii complementare : Causticum.

supresia transpiratiei. repede abatut de boala. spasme si delir. simptome violente care apar si dispar brusc. ameliorate la cald . lumina . Au simptome cu debut brusc. . Bell.carb. mort.camera calda. Biotip: pletoric. Cuvinte : viata si moarte. zgomot..excitatie violenta.BELLADONNA . cauta sa muste. monstri la picioarele patului. .hiperestezie la toate excitatiile – contact. insolatie. hipersensibil. fantoma. agresiv. impresiile nu corespund obiectelor din jur”.aplicatii reci. „ma raneste”. atac. apoplexie. nu se pot misca. Actiune acuta. negru. prefera patterne neregulate. impuscat. ciocanit.alungit. Modalitati Agravare : . curenti de aer. paroxistica. dezorganizat.deglutitie. prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. este „acutul” Calc.calor – rubor – tumor – dolor Cauzalitate : frig uscat. ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. congestii brutale.”.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee. monstri imaginari.dureri cu aparitie brusca.culcat pe partea afectata Ameliorare : . se imbraca.inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor. zgomot. obiecte stralucitoare . cu capul dat pe spate Lateralitate dreapta. lumina. creste in Europa in clima temperata. in locuri calde si umbroase – matraguna. criminal. delir agresiv. . „nu pot suporta”. Limfatic nervos. sa bata. . Scrisul lor este neregulat. sedat. 181 . liniste. Allen : „ cuvintele nu corespund gandurilor. vorbesc si despre simptomele altora. Simptome psihice – excitatie urmata de depresie .paralizia nervului vag – HTA.orice contact cu mediul exterior – frig. Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur. frica. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. Sunt organisme vii fixate de sol. febra si transpiratii . gandurile nu corespund impresiilor. stupefiat. In discursul lor isi prezinta tulburarile in forma dezorganizata. arta. dorinta de a fugi . moarte subita. insolatie. . soc brusc. apa – imagine care-l sperie . Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. viu. frig. Expresii : „sunt afectat de. caldura. midriaza. speriat. asasin. vanat. variabile si cu multe modalitati. Expresia sensitivitatii : furie exploziva.congestie activa cu excitatie nervoasa. la ora 15 si ora 23 . sarpe.repaus. mai ales la cap. sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste . Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. natura. strigate. contact. verdeata. Vise cu plante. muzica. teroare. prins. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc. florale. panica. exploziv. violent. hiperemie capilara .neliniste mare.dupa amiaza. incoerent. .locvacitate mare.halucinatii vizuale.

Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. calzi si duri (Bry. Lachesis (delir) Sepia.hipersensibilitatea tuturor simturilor . neameliorata de epistaxis.guturai dupa tuns – raceste cu usurinta .tuse spastica.abdomen destins. mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte.febra brusca. tumor .contractii anale dureroase. rujeola. rosie si lucioasa . anexite.puls plin. . urat mirositor . hemoroizi sangeranzi . scarlatina. cu ochii injectati. lucios. in delir dilutie inalta – 30 CH.spasme. dureroasa. dismenoree. cu frison. rubor. abundente. iradiata in urechea dreapta . Remedii complementare: Calcarea carbonica si Sulphur Comparatii: Apis. cu tenesme si senzatie de caldura . Ferrum phosphoricum. adenite.piele : abcese. Aconitum (inflamatii). eritem scarlatiniform Indicatii clinice Remediul inflamatiilor cu debut brusc.insomnie cu mare dorinta de a dormi . sete mare si disfagie .palpitatii violente .inflamatie congestiva si iritativa – calor. midriaza si fotofobie. trebuie repetat des. Lilium tigrinum (bearing down).limba uscata. contracturi violente si convulsii . sinuzite.sani grei. tumefiata. Simptome generale . rosu. pulsatila si arzatoare.reumatism articular acut . Hyosciamus.buza superioara tumefiata si rosie .epistaxis cu fata rosie si calda . colici.anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca . angine. insotite de febra si transpiratie.durere vie inghitind. metrite.sensitive .la inceput fara sete.menstre in avans. sange cald. etc In stari acute dilutii joase – 4-5 CH. manifestari violente si disparitie brusca – abces.faringe uscat. reumatism articular acut.uscaciunea mucoaselor . Laringite. Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) Repertoriul Synthesis 7 Mind – fear animals of – gr3 pag 107 Mind . coriza. dolor. secuse musculare. colici care apar si dispar brusc . rosii.mictiuni frecvente..violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc.gr 3 pag 194 182 . sensibil. transpiratii calde. apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari. imperioase. Stramonium. urmata apoi iar de agitatie. frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale.) . rosu. agravata seara inainte de miezul noptii . Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers). congestii cerebrale. tahicardie . cald. oroare de frig Simptome locale . .cefalee congestiva acuta.prostratie brusca cu stupoare. lancinanta. Remediul are actiune scurta.

testicule. ca AgBr in fotografie. . ovare. tuberculinic . frica de fantome (Ac.halucinatii in obscuritate.senzatia de panza de păianjen pe fata 183 .dureri surde. Coloana 17..hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici . Se afla in oceane..seara inainte de miezul noptii. glande mamare. Tanar blond.. Biotip: carbonic. Phos.astenie psihica. ten deschis. sanguin. tradat.Carbo v.iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare . unele izvoare termale. acnee fata si spate.eretism cardiac Modalitati Agravare: .anxietate agravata seara . Randul 4 : securitate si datorie. singur in fata pericolelor. glande salivare si ganglioni limfatici . tiroida. Actiune : . tradat.racit in zile calde. Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826. cu pielea fina. Puls.astenie marcata . .Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4. atacat.in masina sau calarind Lateralitate stanga. Simptome psihice . profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) .band lapte cefaleea . .insuficient hipofizar. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare.intrand intr-o camera calda tusea Ameliorare : .hipertrofii indurate glandulare . nu poate cere ajutor. abulic . ochi albastri. la purificarea apei. lasat sa cada Bromium : insecuritate totala.) Simptome generale . indiferent. munca zilnica e siguranta. Coloana 17 : structura e distrusa.Mind – restlessness – gr 3 pag 182 Mind – excitment – gr 3 pag 101 Mind – delirium – gr 3 pag 46 Mind – delusions –gr 3 pag 51 Generals – inflammation glands of – gr3 pag 1626 Generals – side right – gr 3 pag 1680 Generals – pain suddenly – gr 3 pag 1646 Generals – inflammation externally – gr 3 pag 1625 Sleep – sleeplessness – gr3 pag 1432 Head – pain – gr 3 pag 274 Eye – discoloration red – gr 3 pag 379 Female genitalia – menses bright red – gr 3 clotted – gr 3 copious – gr 3 pag 924 frequent – gr 3 pag 925 BROMIUM . Este singur. marea moarta.Este folosit ca sedativ in medicia.la mare.

astmul ameliorat la mare. durerosi. raguseala seara cu senzatia de frig inspirand. Baryta iodata. orhite. vorbeste cu dificultate .inflamatia faringelui cu adenopatie satelita.dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree Simptome locale . balbaie. agravata seara inainte de miezul noptii. cu accese bruste de sufocare.. Sulphur iodat.convulsii la frica sau emotie. Kali sulphuric. in sarcina. spune un cuvant in locul altuia. Ipeca.c u false membrane. la dentitie. Spongia.c.hemicranie stanga spre seara. arsura vie de la limba la stomac . Sulphur si altele KALI BROMAT Actiune : . gusa. abundente. trebuie sa se miste. traheite.menstre in avans. tremuraturi.testicul stang umflat. strigate. astmă. Silicea. glande salivare Afectiuni digestive: gastrite. epilepsie premenstruala sau la luna noua. . bruxism.terori nocturne ale copiilor. displazie mamara stanga . spasm al glotei .piele galben-pamantie. gemete in somn. obez.eruptii cutanate Biotip: supraponderal. laringite. Tuberculine Simptomatice : Argentum nitricum Comparatii : Bryonia. dar nu obligatoriu. acnee. nu suporta alimente calde . la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic Simptome psihice .senzatia de piatra in stomac. Phosphorus.vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge . ulcer gastro-duodenal.depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica.mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara. nedureros. dur.. constrictia gatului cu sufocare. degete .tuse seaca..insomnie agitata din cauza grijilor . Calc.scaune mucomembranoase cu gaze. difterie. ulceratii verzui cu miros putrid Indicatii clinice Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii: coriza. nu sta linistit. la luna noua. colite Remedii complementare Diatezice : Calcarea carbonica.fl. sangeranzi . ovar stang marit de volum si dur . Graphites. agravata band lapte sau aplecandu-se. furuncule. Sambucus. somnambulism Simptome generale .agitatie nervoasa. hemoroizi proccidenti. silabe. neliniste in maini. Iodum. Modalitati Agravare : noaptea.deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea . parestezii Simptome locale 184 . spastica. astmul marinarilor pe uscat . tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie: anexite. Calc.coriza persistenta si excorianta cruste in nari. Conium. ameliorat culcat pe partea dreapta . cefalee care insoteste criza .uita cuvinte. dureri constrictive ovarul stang. Dulcamara.

- respirator : tuse seaca, necontenita, agravata noaptea si culcat, cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare - digestiv : colici cotidiene la copii, ora 5 a.m., diaree choleriforma - genital : dureri in ovarul stang la mers - piele : acnee indurata, pustuloasa, livida, pe fata, piept, umeri, spate. Remedii complementare: Silicea, Sulphur Repertoriul Synthesis 7 Mind - fear evening – gr.1 pag. 106 Mind – fear alone of being – gr 1 pag 107 Mind – fear dark of – gr 1 pag 108 Mind – fear ghost of - gr.1 pag 111 Generals - inflammation glands of – gr 2 pag 1626 Generals – weakness – gr 3 pag 1701 Generals – weather warm wet agg. – gr.2 pag 1714 Generals – air seaside air at the amel – gr 1 pag 1714 Generals – side left – gr 2 pag 1680 Respiration – asthmatic – gr 2 pag 970 Respiration – asthmatic sailors as soon as they go ashore – gr3 pag 972 Male genitalia – induration testis left – gr 2 pag 889 Female genitalia – induration ovaries left – gr 2 pag 912 Mind – gestures hands involuntary motions of the fingers playing with – Kali bromat – gr 1 pag.122 Face – eruptions acne – Kali bromat gr 3 pag 515 Bibliografie Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Vienne Synthesis 7 Vannier L.& Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.& Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

185

LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu Pedicuta Specie perena taratoare, cu ramuri ascendente de 5-15 cm, cu frunze dese, liniare, cu spice sporifere, grupate de obicei cate doua. Spori de culoare galbena. Creste pe coastele dealurilor inalte, in paduri umede, pana in zona montana. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului – sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor – aminteste de anxietate, insomnie, frica de fantome Crucea pamantului – sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului – tulburari digestive, flatulenta In urma cu milioane de ani, era un arbore falnic, foarte raspandit, dar in prezent, este o planta plapanda care se intinde pe pamant. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute, vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. Astfel, persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare, dar in interior sunt slabe si nesigure, dornice de afectiune si de a fi laudate. Este unul din remediile fundamentale, fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice. Tema principala: Lasitatea Se simte nesigur, incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile, astfel incat va incerca mereu sa le evite. In exterior insa, prezinta imaginea omului capabil, chiar curajos. Dr. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui fata de care esti recunoscator. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila; fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. Psihism Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate, pe care incearca permanent sa le depaseasca. El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric, pacientul devenind timid si introvertit. Sufera de numeroase frici sau fobii, au frica de moarte, frica de a ramane singuri noaptea, frica puternica de oameni, cu aversiune fata de companie, dar si cu teama de singuratate, frica de caini. prin egotism si ingamfare, ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Bolnavul devine bombastic, ingamfat, extrovertit, fanfaron, vrea sa-si afirme personalitatea. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. Simptome mental-emotionale (repertoar): oboseala mentala dictatorial dictatorial, iubeste puterea dictatorial, vorbeste cu un ton de comanda, tiranic cu familia sau cu subalternii, dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac; timiditate legata de aparitia in public, desi este capabil sa o faca anxietate in legatura cu starea lui de sanatate, cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri), inainte de examene, dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul

186

frici: de cancer, de oameni, fantome, de singuratate noaptea, claustrofobie, agorafobie Copiii Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori, dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid, lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. Pe masura ce cresc, isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex; citit, calculator). Muncitori si ambitiosi la scoala. Stadii de patologie In stadii incipiente, Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. Spre exemplu, vrea sa obtina satisfactii sexuale facile, fara a-si asuma angajamente. Daca partenerul se arata interesat de casatorie, Lyc va disparea fara urme, inainte de a fi ingradit in vreun fel. Dorinta lui sexuala , desi crescuta, nu este la fel de intensa ca la Platina, este mai mult dorinta de a obtine satisfactie, fara obligatii. Odata castorit, Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale, datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate, va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile, ajungand uneori sa minta de “ ingheata apele”. Poate opta , in cele din urma, pentru a scapa de responsabilitati- pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. In stadiul al 2-lea, mistificarea devine si mai exagerata. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla, in incercarea de a-si construi sentimentul puterii personale. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul, precum si lasitatea. Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta, pot sa ajunga ipohondri. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointestinal. In al 3-lea stadiu, datorita risipirii energiei, fie prin excese sexuale, fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat), se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. Initial, se vor plange de slabirea memoriei dimineata, treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei, cu slabiciune intelectuala. In final, pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate, sfarsind intr-un azil de timpuriu. Morfologie Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei, gatului si a toracelui, in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen, solduri si coapse. Fata are alura anxioasa, cu tendinta de a se rida excesiv, iar parul se poate albi devreme, astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. Frecvent, sunt descrise in carti bataile aripilor nasului, dar in practica, se intalnesc in cazuri de dispnee.

187

Actiunea principala a remediului Este dovedita prin studii clinice, prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro-genital. Actioneaza si asupra tegumentelor si mucoaselor, precum si asupra sistemului nervos. Simptome generale, modalitati, preferinte alimentare Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros, de obicei, dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri, alcool, stridii, alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii, bauturi, mancare rece Agravari: stridii, ceapa, usturoi, varza, fasole, mazare, dulciuri, vin, alimente fast-food, alimente reci. Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune Agravari: la caldura, in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari, sperietura, zvonuri Simptome locale Cap: Cefalee agr pe dreapta, la 4-8 pm, declansata de foame, ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee, eczema, psoriazis Gat: Faringita pe partea dreapta, ameliorata de bauturi calde Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala, mai ales in etajul abdominal inferior, amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau, dimpotriva, apetit crescut, foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor

188

Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare. inainte de un discurs Somn: remediu important pentru insomnie doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit 189 . mai ales cand are o indigestie Aparat locomotor ( Spate. mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura Aparat respirator (piept): tuse uscata. hepatice si gastrice Psoriazis Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii. devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde Aparat uro-genital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta. cronica. ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci Piele: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale. extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa. cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta Aparat cardiovascular ( piept): Palpitatii agravate seara in pat.

Crapanne. 2003 J.Synoptic materia medica. Vithoulkas – esenta Materiei Medica. Vermeulen . Sepia. Natrium-muriaticum. Lachesis.Manual practic de homeopatie. Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium – datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare. 2004 R. 2001 F. Caba . de responsabilitati. ed. ed. J-L Masson – Homeopathic Therapeutics. agr de lucrurile noi. 1994 M. ed. ed. Jouanny. Constanta. ed. dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere.Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros. Ioan Teleianu.AFADH 2007 R. Fiat Lux. duoden). ed. 2002 C. ed. 1992 G. Blackie – Homeopatie clasica.se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama Remedii complementare: Pulsatilla. Merlijn Publ.Manual cu note de curs. Morrison – Ghid practic de remedii homeopatice. Dancer. Dujany. Tao. J-B. possibilities in chronic pathology. Sulphur. 2005 G. H. Polirom. mai ales legate de aparitiile in public Silicea – datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica – nu are lasitatea lui Lyc. Dictatorial acasa inflatie (ego. 1997 190 . stomac. modulul 1. Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor.Loutan – Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique. Fundatia crestina de homeopatie Simile. dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm Bibliografie Ovidiu Bojor – Ghidul plantelor medicinale si aromatice.ed. Boiron. Moldogrup Iasi. coordonator Dr.

cu tendinţa de cădere spre spate. 191 . Ameliorare : . -zgomote. carne. postprandial.Dr Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plantă originară din America de Sud.sistem circulator. de fantome. excese sexuale. făinoase. condimentat. slăbirea presiunii hainelor. toamna Simptome psihice Sunt persoane sensibile. se exprimă mai uşor prin versuri sau pictură. lapte. din Anzii peruvieni. cafea. 7 sau 14 zile. Vertij după pierderi de fluide. cafea. efort mental. Iluzii: că sunt persecutaţi. Este primul remediu experimentat de Hahnemann. curent. Periodicitate: la 2 . sărat. morocănoşi şi pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare. . diaree. Silvia Nedelcu CHINA OFFICINALIS (Chinchona). Au stări de spirit alternante. iritabile. de a nu fi răniţi. chiar domestice.) . pisici. De Cinchon. post. … construiesc castele de nisip în Spania) în timpul zilei dar mai ales noaptea. lactaţie. aversiune pentru: bere. de lucruri imaginare etc. splina. unt. păsări de curte. bere. mâncare caldă. vreme rece. Plini de imaginaţie. grăsimi. dorinţă pentru: dulciuri. fructe. emaciere Agravare : . se lasă purtaţi de fantezii şi planuri (în care au averi fabuloase. la lună nouă. uşor ofensabile. trepidaţii. proving care i-a oferit înţelegerea principiului Similia Similibus Curantur. CHELIDONIUM . alcool. mişcare.pierdere de fluide ( hemoragie. Alimentar: agg. câini. Simptome generale Slabiciune. ceilalţi îi împiedică să îşi realizeze planurile sau că sunt urmăriţi de duşmani. Actiune Sange. în timpul frisonului. carne. odihnă. cu tinnitus. grăsimi. Proprietăţile curative ale scoarţei erau cunoscute indigenilor. vânt. vezica biliara).Dr. care au beneficiat de efectele ei (utilizată ca antitermic în tratamentul malariei). Lateralitate stângă / dreaptă. nervi. transpiraţie etc. sunt idealişti şi rezervaţi. Numele de “Cinchona” provine de la numele soţiei viceregelui spaniol al Peru-ului. Au un simţ artistic dezvoltat. ceai. teamă de atingere. care a fost tratată de malarie. pâine. Au multe frici: de animale. dar folosirea ei pe scară largă a fost determinată de cuceritorii spanioli. peşte. cu modificări bruşte de dispoziţie.CHINA. de a nu fi compătimiţi. de : fructe. frică de ceva rău.presiune puternică. sau au calităţi excepţionale şi realizează lucruri uimitoare. introvertiţi. pot fi capricioşi.atingere (uşoară). în 1790. aparat digestiv ( ficat.

cu pulsaţii vizibile ale carotidelor.heat . de fructe. transpiraţii abundente. care revine însă după prima înghiţitură. se trezeşte din cauza foamei. la cea mai mică atingere. a planurilor şi a fanteziilor eroice.chill . splenomegalie. insomnie din cauza gândurilor incitante. lapte. de presiune puternică. apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare. paloare. hepatomegalie. diaree ag. insomnie. amel. de atingere sau pieptănat.then perspiration grd 3 frison in special înainte de amiază. de eliminarea gazelor. care nu este amel. de aplecarea în faţă . apă rece. visele continuă şi după trezire. foame canină noaptea. sensibilitate exagerată la mirosuri. la cel mai mic efort. imposibil pe partea dreaptă . aversiuni şi agg.) Genital leucoree sangvinolentă. hepatită sau ciroză hepatică.(o mână sau un picior cald şi celălalt rece). Extremitati dureri articulare sau musculare ag. cu senzaţia ca şi cum creierul pluteşte şi se loveşte de pereţii craniului. cefalee pe fondul unor afecţiuni hepatobiliare. malarie sau antecedente. (dorinţe. Simptome locale Cap cefalee explozivă. Piele sensibilitate dureroasă în timpul febrei. diaree periodică. dismenoree. pneumonie. Febra febră periodică. cefalee periodică. de atingere. gust amar când mănâncă sau fumează. care îl trezeşte din somn. colică billiară. diferenţe de temperatură stg-dr. – la Gen.followed by . Somn pe spate. transpiraţie rece în jurul gurii. epistaxis. dureri de dinţi ag. pulsatilă. cearcăne. cu sete înainte. orice are gust amar cu excepţia salivei. Fever – succession of stages .Istoric familial sau personal de malarie. metroragie cu sânge închis la culoare. crampe abdominale amel. debilitante noaptea. cu mâinile deasupra capului sau sub cap. debut în zona pieptului. peşte. colecistopatii. edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide şi godeu la apăsare. sensibilitate dureroasă a scalpului ag. Gastro-intestinal distensie abdominală cu borborisme. pătează lenjeria în 192 . Respirator crize de astm toamna. bronşită.

. şold. Nevralgie facială dr. de presiune. umedă.. Carb-v. cu lăcrimare excesivă. Ars. Durere pe partea dreaptă. .. anemie. Mai dominatori decât Lyc. 4. genunchi Lateralitate dreaptă (plămân. Simptome generale .. cefalee.. Idei multe şi planuri seara şi noaptea. . senzaţie de greutate. Agravare la cea mai mică atingere şi ameliorarela presiune puternică. asociat cu probleme hepatice.m. lapte cald.galben. sceptice. 2.. membru inferior) / lateralitate stg. spanac. Hipersensibilitate. mâncând. amel. Alimentar: dorinţă pentru lactate. Ign. simptome gastrointestinale. Bătăi ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente şi mucoase icterice. la schimbarea vremii. Tulburări după pierderi de fluide = epuizare. când stă ridicat în pat (grd. colon ascendent. la 4 a. Remedii complementare: Ferrum Comparatii : Nux-v. Icter. Lyc. halenă fetidă.m. iradiază în jos pe după ureche spre omoplatul drept. rinichi. când închide ochii. precedată de durere în hipocondrul drept. etc. Vertij Ameţeală cu senzaţie de greutate şi de amorţeală generală. de vreme rece. cu tendinţa de a cădea spre faţă.ag. Nucleul: 1. alimente/băuturi calde.Friguros. 4). mai puţin înclinate pentru o activitate intelectuală. “cu picioarele pe pământ”. CHELIDONIUM MAJUS . Distensie abdominală excesivă. slăbiciune. icter neonatal. Simptome psihice Sunt persoane practice. ag. oasele feţei.amel. 2 sau 4 p. neameliorată de eliminarea gazelor. ameiorat de alimente/băuturi calde. limba cu depozit gălbui. pot fi convinse numai cu dovezi palpabile.şi fără slăbiciunea sau laşitatea acestuia.ag. recoltată în perioada înfloririi. au tendinţa de a se impune oriunde (în faţa oricui). occiput. ovar. 3. Actiune – Ficat. 193 . brânză. condimentat. aversiune pentru brânză. Nat-m. dureri deasupra ochiului drept. dimineaţa la trezire.. gust amar.Dr Silvia Nedelcu Tinctura se obţine din planta întreagă. ca de plumb. 5. Simptome locale Cap Senzaţie de rece la nivelul occiputului. cu amprente dentare.

R. dureri intolerabile în călcâie. Essentials of Homeopathic Materia Medica. spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. de băuturi calde. erupţii eczematoase. cu picioarele aduse spre piept.Lateralitate dreaptă 3. < 4 am sau 4 pm. Persoane practice. sau alternând cu diaree. ulceraţii cu secreţii ofensive.. 4. Piele Icter.. Radar 8 194 .. amel.. mâncând. Spate Dureri cervicale.. Vărsături amel. etc. Nucleul: 1. cadavre. Bry. Vithoulkas G. urticarie. hemoptizie. care iradiază spre spate. Essence of Materia Medica. de băuturi calde (fierbinţi). Distensie abdominală. varsă tot. durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept. Torace Pneumonie pe partea dreaptă. > Băuturi calde. Bibliografie: Boericke W. dureri interscapulare după-amiaza. cască înaintea apariţiei durerilor nevralgice. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. dureri articulare în special de partea dr.. 5. Somn Neodihnitor.din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei.. prurit. senzaţie de constricţie transversală. colică biliară. Morrison R. Extremitati Dureri în umărul drept. aplicaţii calde. Dewey W. fierbinţi.. vise despre afaceri.A. Remedii complementare: Lycopodium Comparatii: Lyc. Desktop Guide of Materia Medica. cu limba maronie sau fisurată. dominatoare. redoare. Constipaţie cu scibale. amel. scaune decolorate. ca din cauza unui pantof prea strâmt.. Synoptic Materia Medica. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. 2. amel.Gastro-intestinal Dureri în hipocondrul drept. înmormântări. cu excepţia băuturilor calde.. litiază. Nevralgie intercostală dreaptă. senzaţie de rece ca de gheaţă în vârfurile degetelor. Nux-v. în decubit lateral stg. Vermeulen F. Hepatită.

Actiune .Dr. pleoape cazute. muraturi . Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori. fara bucurie de viata. Doina Pavlovschi SEPIA – Dr Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal. vant din est. Biotip: Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica. nimic nu o intereseaza. hiperlaxitate ligamentara.foarte impresionabila. se simte nenorocita. relatia victima-agresor. nimic nu o distreaza.relaxarea tesuturilor venoase. competitia. indiferenta pentru prezent. moluste. nu suporta consolarea – “nostalgie pentru trecut. Isi cauta refugiul in munca. un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor. Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape.SEPIA.agravare la lapte (diaree) si la mirosuri. somnolenta ziua .insomnie noaptea. Se simte in capcana si se vrea liber. totu-i negru.agravare la abuz de tutun (dispepsie) 195 .) Simptome generale . la cald. Modalitati Agravare : inainte de pranz si seara. disperata. mai ales de bucatarie . anxietate seara (Caust. apatica taciturna.indiferenta la preajma si la ai sai. nu suporta contradictia . spalandu-se.aversiune pentru carne . Ameliorare : exercitiu fizic. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei. aversiune pentru familie. se simte nenorocita. plange vorbind despre ea. pana la istovire. a sistemului port si a organelor genitale feminine. se vexeaza usor.fatigabilitate iritabila. otet. familiei cefalopodelor. Phos. poarta culori inchise.. dar face planuri pentru viitor” . mai ales la nivelul ficatului. Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea.trista si abatuta. ptoze viscerale. inchisa in ea. mergand repede. in societate. Vise de viol. Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica.scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila . a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice.instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate . distrusa . se doreste singura.dorinta de lucruri acide. cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree .staza si congestie venoasa pasiva. la aer rece. insuficienta hepatica si genitala. obosita dimineata. nemultumita de ceilalti si de ea insasi. Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia. inainte de furtuna. Se izoleaza. intinzandu-se Lateralitate : stanga Simptome psihice . visceroptoze. la presiune. neliniste si frici.bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare . IGNATIA . ierarhia superior-inferior.

mergand repede..urina tulbure. cu senzatia de arsura si de nisip in ochi .mur.transpiratii abundente. intre umeri.lacrimare dimineata si seara. prolaps rectal . Plat. mergand repede . cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos. Pod. hipersensibilitate la zgomot .).durere profunda in hipocondrul drept. seara dupa ce s-a culcat (Sang. negricioase.gust sarat ( Carbo v.senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) . agr. iritanta. picioare reci . ptozate . umflate si ulcerate .) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr. Puls.senzatia de greutate pelvina.) ..limba alba cu afte. senzatie continua de bol greu in rect (Anac. cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort. amel.c. acida. Kali carb. senzatie de dinti prea lungi.. aderent de peretii vasului .senzatie de gol in stomac (Ign. spastica. intoleranta la lumina stralucitoare . secretie anala quasi continua (Ant.sensibilitate dureroasa a ochilor seara. ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil. pioree .carii dentare cu dureri acute agr. acre. culcat pe dreapta sau la masaj .herpes al pleoapelor superioare .tuse seaca. prolaps uterin leucoree galbena.hemoroizi proccidenti in mers si la scaun.) imediat ce se gandeste la un aliment dorit. acuta in anus amel.durere brusca.t.distensie abdominala cu borborigme si flatulenta .cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang. herpes al buzei inferioare .constipatie cu scaune insuficiente. picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului .c. cu depozit rosu... Puls. amel.. ameliorata seara. Lach.la femeie : menstre intarziate si de scurta durata.incontinenta de urina in prima parte a noptii .ameliorare la miscare (dans) . dure.dureri constrictive in piept agr.) . la aer curat .).la barbat : secretie uretrala cronica. numai ziua.) . China) . curata la menstre . scibale brune dificil de evacuat. greata la spalatul pe dinti . buze umflate dimineata.pleoape superioare grele.senzatie de frig pe alocuri : vertex. agr. dupa fiecare mictiune.t.gura uscata. cu aspect laptos (Calc.) 196 .. trebuie sa-si incruciseze picioarele cand sta. fetida. neameliorata de scaun . in axile si scrot Simptome locale . orele 18-24. neameliorata mancand . cu aparitie matinala.sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului .Lil. obositoare. cedeaza la evacuarea scaunului . dupa somn.greata dimineata la sculare ameliorata mancand. inainte de menstra. cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis.acufene..senzatie de opresiune dimineata si seara .nari uscate.

Sulph.. Lil. – urini fetide Ars. prolaps uterin. “ . tigr. neameliorat de scarpinat.). to . similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : .in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare .mur. abdomen.. ihtioza . contradiction of “ .undertakes things opposed to his intentions “ .irritability. tulburari de sarcina.food.fear of poverty “ . Ars..tigr.herpes circinat catamenial . – tulburari reflexe de origine uterina Lyc..prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des . pete de sarcina . “ . ameliorata in camera calda . alb. Plat. Chel.urticarie agravata la aer. dismenoree. ci transformat in senzatie de arsura .will.delusion. acids. Sulphur.pete galbene sau brune pe spate.varice ale membrelor inferioare Indicatii clinice Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze. Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell.. Helonias. Phos. herpes catamenial. nas. Nitri ac. Phos..rac...ac. migrena digestiva. – psihism Lil..7 CH zilnic Simptome generale. Kali c. astenie iritabila Posologie Simptome locale : dilutii joase . psoriazis. dispepsie atona.eczema.. glezne).from contradiction “ . colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema. that he is unfortunate Mind – indifferent loved ones. desire Eye – falling of lids during headache Nose – yellow saddle across 197 . consolation aggr.tox. locale severe.prurit in plicile coatelor(Rhus. psoriasis (coate. leucoree. – psoriasis Natr. 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice... umeri. Nux vom. about domestic affairs “ .sadness Generals – exertion amel. Caust. Phos. menopauza. cronice : dilutii 9-15 CH. Act. pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie. full of. Afectiuni genito-urinare : metrite. – tulburari hepatice Benzoic acid. si pe peste tot.cares.to everything “ .. sour food. iod.weeping when telling of her sickness “ .industrious “ ..in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere Remedii complementare : Natrum muriatic. hemoroizi. Murex – senzatia de “bearing down” (presiune pelvina in jos) Repertoriu Mind – anger.

ameliorata de presiune. unilaterala.ac. cafea. contact. facut bucati. cafea.nitr.ac.socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) .anxietate care il impiedica sa vorbeasca . frig. doliu ( pierdere de persoana apropiata) Modalitati Agravare : necaz. tulburari de vedere functionale . contradictorii Cauzalitate . surmenaj.accidente (Arnica).insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat . rumineaza vexarile.mur. doliu. la distractie.aversiune pentru fumul de tigara . evenimente triste (Arnica. aprehensiune (Gels. caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina .senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic.) . durere agravata la frig.) . tutun Ameliorare : la cald.spasme ale pleoapelor.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee – samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina. distrus. Colocynthis) . Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic. Actiune . Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare. agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului . mirosuri. presiva.teama.. violenta. emotie.manifestari paradoxale. Ox. ameliorat inghitind . cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala. diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie.vexatie. nod in gat. contrariere.dezamagiri din dragoste (Natr.senzatie de constrictie faringiana.IGNATIA AMARA . Ignatia prezinta labilitate afectiva. doliu .cefalee congestiva. Arg. necazurile.dispozitie schimbatoare Simptome generale .suspine.depresie dupa necaz.greata ameliorata mancand 198 . indignare (Staph. Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea.). razbunare.ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic Simptome locale . alcool. tutun. isi tine nemultumirea in sine. la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat.hipersensibilitate senzoriala si mintala . Phos.manifestari spasmodice .emotivitate exagerata ..dureri vii in locuri mici (Kali bi..durere in gat ameliorata mancand alimente solide . Lach. alcool. cascat si plans nemotivat .) . Lyc. la plimbare Simptome psihice . nod care urca din stomac in gat si-l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere.acufene ameliorate de zgomot . frica..

shock.torn to pieces. extrasistole . death. mai ales la migrena .hemoroizi cu dureri ascutite.sudden manifestations. anger. bad news. spastica.sughit spastic .tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului.menstre in avans. mai ales cand e moale .prurit cutanat “nervos” Indicatii clinice si posologie . coming and going “ . mortification. position loss of Mind – delusion. agravate in mers .J. ruined he is Generals – chill.tuse seaca.diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica .constipatie mergand cu masina.soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand .convulsion. sleep going to “ . M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent Relatii Remedii complementare : Natrum muriatic. A dictionary of practical Materia Medica B. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest – Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy 199 .paralysis emotion after “ . shattered as if a nerve were Bibliografie Clarke J. vexation. grief. friendship deceived.. fright or fear from “ .dispepsie paradoxala . Apis. electric like.T. shattered pain as if Head – pain. Gelsemium Vexatie : Staphysagria Repertoriul Synthesis 7 Mind – ailments from. Book Service London 1989 Lathoud J. tahicardie emotiva. fright. cu atat ar mai tusi . cu durere mare la scaun.9 CH de 1-2-3 ori/zi .soc emotive vechi : 30-200 CH.A.H.nevoia de inspir profund .Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J. disappointment.catalepsy.manifestari spastice localizate : tuse.mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora. money from losing. cu cat tuseste. abundente. grief after “ .&Poirier J. Sepia. Sulphur Spasme : Belladonna. Hyosciamus Frica : Opium. right Teeth – neuralgic.shocks.manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata . sange negru cu cheaguri si miros urat.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. precedate de cefalee . side. deception. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. fright after “ . love. colici abdominale – 5-7.

fie că e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dacă cineva încearcă să-l depăşească în trafic.uterul Pulpa fructului este însă inofensivă şi este mâncată de păsări. ţigări. droguri. Strychnos Nux Vomica. pline de stres din zilele noastre.dorinta de stimulente: alcool. meticulosi în acest domeniu.esofagul . Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febră intermitentă şi în muşcături de şarpe.NUX VOMICA . În stadiul echilibrat pot fi descrise ca nişte persoane inteligente. Spasmul este primul Key-note al lui Nux Vomica. Tocmai aceste ultime 2 trăsături îl vor face să prezinte mai târziu simptomele care vor necesita administrarea remediului. În acest sens ei trebuie să câştige în orice domeniu fie că e vorba de jocuri. . . Nat-m. al doilea fiind hipersensibilitatea şi ambele sunt evidente în intoxicaţii. La acestea se adaugă ambitia şi un spirit de competitie ieşite din comun.hipersensibilitate – iritabilitate (se înfurie foarte uşor).spasme . Decoctul din frunze se foloseşte extern în reumatism. Istoric : Este un copac de talie medie.intestinele – rectul . capabile. Să reţinem câteva cuvinte care ne vor ajuta să recunoaştem imediat tabloul remediului: . Efectul general al spasmelor este de a produce opistotonus şi aruncarea capului către în spate. În cazurile de intoxicaţii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt spasmele şi convulsiile care vor provoca moartea prin oprirea mişcărilor respiratorii. Datorită calităţilor pe care le are avansează rapid în funcţii care presupun multă responsabilitate (ceea ce îşi şi doresc).stomacul . Esenţa remediului: Este remediul esenţial pentru multe simptome apărute ca urmare a vieţii agitate. Turta lupului. . Sunt foarte amare la gust datorită conţinutului de stricnină.vezica urinara .tulburari digestive. mâncare grasă şi condimentată. Spasmul afectează atât muşchii voluntari cât şi pe cei involuntari: .nerabdare . 200 . Poate că aşa s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv şi urinar. Acceptă cu plăcere orice responsabilitate şi sunt capabili să facă munca pentru 3 oameni.Dr. Caust şi Kali-C (grad 2). Au un puternic simţ al datoriei în ceea ce priveşte munca şi sunt foarte conştiincioşi. sex. Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut. acoperite de perişori fini. Se spune despre ei că sunt cei mai competitivi din toată materia medica. Se regăsesc la rubrica Mind – fastidious al cărei cap de afiş este Arsenicum Album (grad 3) alături de Carc. Fructul este asemănător cu o portocală şi conţine seminţe turtite şi circulare de forma unei monezi. rapide şi eficiente în ceea ce fac.friguros – sensibil la frig şi curenţi de aer. Este interesant de ştiut că seminţele de Ignatia au un conţinut şi mai mare de stricnină decât cele de Nux Vomica. Tabloul mental este însă foarte diferit. de culoare gri-cenuşiu.

congestie portală. temperatură înaltă. dispepsia şi iritabilitatea. faptul că nu se odihneşte suficient şi că are o viaţă sedentară şi nesănătoasă îl fac să fie copleşit. dă telefon după tine şi trebuie să-i spui exact cât mai are de aşteptat. Friguros Este friguros. Mare sensibilitate faţă de orice stimuli: lumină. Ca medic poţi să recunoşti uşor un astfel de pacient în sala de aşteptare pentru că nu are stare. Este imposibil pentru el să accepte vreo limitare sau să se resemneze. mâncarea grasă. indigestie cu greaţa şi vomă matinală sau după ce mănâncă. consistentă şi condimentată. la frustrare pot trânti sau sparge lucruri. Suferă de gastrită. mirosuri. Poate să aibă dorinţa de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. pot ţipa la alţii. Dacă aude pe cineva cântând strigă la el. Poate trânti cu telefonul dacă sună ocupat. . transpiraţie).atunci când are senzaţie imperioasă de urinare nu ies decât câteva picături . Nu suportă să aştepte la coadă. ceea ce îl va agrava şi mai mult. Hipersensibilitatea-iritabilitatea Se enervează imediat când îl contrazici şi pot să părăsească încăperea trântind uşa. Sistemul nervos e solicitat intens şi apar gradat: iritabilitatea ocazională. până la ore târzii din noapte. În ceea ce priveşte spasmele există câteva particularităţi: .adesea are constipaţie cu necesitate constantă dar fără eficienţă. iar printre simptomele importante sunt spasmele şi crampele (datorită stricninei). Pe de altă parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge sănătatea. El răspunde la aceste provocări muncind şi mai mult. Este maliţios. Tulburari digestive . < de cea mai mică mişcare ce determină un curent de aer pe sub păturile cu care e învelit. la semafor sau când este un blocaj în trafic. mânia.când are greaţă şi vrea să vomite. Apar primele simptome cum ar fi capul greu dimineaţa la trezire. drogurile. Dacă nu reuşeşte să se încheie la cămaşă îşi smulge nasturii. cafeaua şi ţigările. Trebuie să se învelească în fiecare stadiu al febrei (frison. să facă faţă la multe sarcini şi detalii şi ajung să fie supuşi unui stres permanent. Nu pot aştepta. furia şi în final violenţa şi cruzimea. nu reuşeşte. Dacă întârzii la consultaţie e furios.Astfel trebuie să facă din ce în ce mai mult efort mental. În final. ulcer. Când sunt foarte obosiţi şi se confruntă cu multe probleme. Cauzalitate: 201 . Nerabdarea. Urmează obiceiul de a lua diverse medicamente.spasme Nux Vomica produce tulburări digestive. sexul. zgomote. Ca să-şi uite grijile şi să poată simţi o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul. Este < de orice curent de aer. răzbunător şi crud în stadiile finale când manifestă un fel de nebunie paranoidă.

Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer. Nu poate să accepte o limitare. ţigări.> de căldură . . Frică de căsătorie. cu dureri ca de împungere în membrele afectate. etc. . . sex. dezamăgire. dar îi lipseşte curajul. . Poate deveni foarte agresiv. condimente şi exces sexual.Leşină : de la mirosuri . (Workaholic).< de vreme uscată.Convulsii. . Înjură şi ocărăşte. Simptome psihice : Ambiţios. medicamente. Simptome generale Friguros.< la frig. . competitiv la modul patologic. (Mind – weeping – anger – after). Trismus (Bell. alcool..Peristaltism inversat ( în ceea ce priveşte vomitatul. Tulburări mentale.Sensibil la toţi stimulii : miros.> de vremea umedă (Caust.Mânie. . Meticulos. . Ajunge să fie depăşit de sarcini. . Devine dependent de muncă. în timpul travaliului.Spasme cu rigiditate tetanica in aproape toti muschii. Dispoziţie suicidară (prin împuşcare sau sărit de la înălţime). Uneori ţinută în interior. cu intreruperi de cateva minute cand se produce relaxare musculara .Tulburări. . Strych).< de stimulente 202 . Iritabilitate. grasime. Crud. stimulente . droguri.< la dezvelirea unei părţi. Aversiune de a răspunde la întrebări. .< când mănâncă. Plânge de furie.Aversiune: la Carne. Hiperstresat şi hipersensibil.Vrea : condimente.< dimineaţa. . . frică. probleme de sănătate apărute după abuz de alcool. Hepar Sulphur). Conştiincios în munca.Opistotonus. . încleştarea maxilarelor. < de furie. indignare. stimulente. Hyper. alcool. . Pragmatic. curenţi. Dorinţe şi aversiuni alimentare : . Responsabil şi eficient. lumină. . . Răzbunător. urinatul şi defecaţia).Onoare rănită. Op. zgomote. Cic. Foloseşte stimulente precum: cafea.> de o siestă scurtă. Impulsuri violente. Se bazează pe sine. Nerăbdător. Dictatorial.Apoplexie. Arogant. Grăbit.

băuturi calde.Alergii.Fălci contractate..after – overeating). Greata permanenta (Ip).½ anterioară a limbii curată.) Ochi: .Vertij : Vertij dimineaţa şi după mesele principale. . Cu strănut. supărare.Senzaţie de piatră în stomac. Sil.Fotofobie. Puls (2). Faţă: . Nux v. .. acru în gură dimineaţa. (3). Bry (3). Eructatii acre sau amare. .Miros urât. . > de băuturi calde. < dimineaţa (Arg-N). haine strâmte > de caldură. Regurgitari de apa si lichid amar. . . Nas înfundat noaptea.Dureri < rece.Gastrita. coriza. > de căldură. febra fanului. efort mental. înainte de menstruaţie. . la trezire.Dureri de cap şi migrene. . Durere de cap dupa exces de alcool.Mici ulceraţii. margini crăpate. . < după ce mănâncă. sensation of a : Ars (3).Dureri < de furie. Vertij cu pierdere temporară a cunoştiinţei. 203 .Durere occipitală sau deasupra ochilor. .Acnee. Samb). supărare. Greata si varsaturi matinale cu depresie.Mâncărimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac să tuşească sau să înghită. .Durere congestivă asociata cu hemoroizi.Limbă cu depozit gros. . Dinţi : . dimineaţa. Gură: . . stimulente. .Gust amar. < frig. afte cu salivă sângerie.Efort de vomă.Durere frontală cu dorinţă de a-si presa capul de ceva. Hep. Nas: .Mandibulă blocată. Vertij cu tendinţa de a cădea într-o parte. Sensibil la mirosul florilor. (3)). alcool. furie. Stomac: . . ulcer. Bry (3).Scrâşneşte din dinţi. curge ziua. Calc (3). Simptome fizice locale Cap: . Bar c.Probleme după abuz de alcool. ½ posterioară acoperită de un depozit gros alb sau galben. . acru. cu vertij şi senzaţie de creier care se învârte. eructaţii cu incapacitatea de a voma. . Greata si varsaturi dupa ce mananca ( Ars (3).Sensibil la curenţi de aer (Chin. .Senzaţie de presiune la nivelul vertexului ca şi cum s-ar introduce un cui. (Stomach – pain – eating . dureri abdominale.Transpiraţie de o singură parte. Ureche: . după ce mănâncă (prea mult). Sforăit al sugarilor (Lyc.Greaţă şi vomă < de furie.. (Stomach – Stone.

alternează cu constipaţia. Somnolenţă în timpul zilei. cu dureri ce iradiază în spate şi senzaţie de defecaţie sau tenesme ameliorate imediat după defecaţie. de frig. supărare. Litiază biliară şi colici.Retenţie urinară.Meteorism. . Tuse : . de senzaţia de scaun imperios. Promiscuitate. dar ineficienta de defecatie (Sulph).Dorinţă sexuală crescută. . Rect: .Sleep unrefreshing (Lach (3). de caldură. Nit-ac (3)). Extremităţi: . . Vezică urinară: .Urinare dificilă la persoane cu probleme de prostată. în timpul menstruaţiei. > de baie caldă.Spasme ale muşchior. < dimineaţa în pat.Dismenoree > de căldură . reduse. Abdomen foarte destins dupa ce mananca (Arg-N. . . > de căldură şi de baie caldă. Piept: .Simte că o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet şi nesatisfăcător). .Dorinţă sexuală crescută. dar nu ies decât câteva picături. Promiscuitate. crampe şi contracturi. după ce mănâncă. > după scaun. Respiraţie: -Astmatică : < noaptea.Dureri de travaliu. Flatulenţă. mânie. Rinichi: ..Senzaţie de defecaţie imperioasă în timp ce urinează (Mur-ac).Colică renală. . tresăriri. la 3-4 a. în timpul durerilor de travaliu.Cistita. Hepatită. înainte de scaun. Ficat intoxicat cu medicamente. Pierde erecţia în momentul intromisiei. Opistotonus. . emoţii.Ameliorată de băuturi calde. Spate: -Dureri.Hemoroizi. . ineficiente. Mag-c (3).Impotenţă. cu senzaţie de scaun imperios. Somn neodihnitor .Dizenterie . Kali-p) < de febră. Hepatomegalie dupa consum mare de alcool (Aur. Genital masculin: . Boală Chron. trebuie să se ridice ca să se întoarcă în pat (Kali-c. cu vise. Mag-m (3). Ciroză hepatică. extinsă in corp. senzatie de mictiune imperioasa. scaune frecvente. .Spasme în timpul orgasmului.m.m. iradiate la rect.Abdomen: . la afaceri.Insomnie Se trezeşte la 3-4 a. Lyc). la frig. 204 . Colici la sugari cu iritabilitate şi arcuire a spatelui (Cham. Sulph).Diaree cu senzaţie imperioasă de evacuare. Piele: . Coloc).Spasm uterin în timpul orgasmului. dimineaţa. după ce mănâncă sau în legătură cu mâncarea.Urticarie însoţită de tulburări gastrice. gândindu-se la munca lui. Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui să se scoale.. hernie ombilicală. . însoţită de senzaţie de scaun imperios . Dureri şi crampe < după ce mănâncă. chimicale şi alcool. subţiri sau sanghinolente. Somn: . .Emisii seminale în timpul somnului. . Hernie inghinală. prolaps rectal. Chin.Constipatie cu senzatie permanenta. Carb-V.Hemoroizi sangeranzi. Hernie ştrangulată (Lyc. Genital feminin: . Palpitaţii < de stimulente. .Angină pectorală. Dios).

Diagnosticul diferenţial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei şi are mai multe lacrimi decât furie. . De la prea mult efort şi soicitare pot izbucni în plâns.Senzatia ca are capul mult mai mare decat corpul (Arg-n). Ceea ce o tulbură cel mai mult. Remedii complementare: Bry. Coloc. Dacă au un raport de făcut şi greşesc un detaliu minor sunt în stare să-l refacă de 10 ori. Ignatia la suprafaţă poate să pară vehementă. la Ignatia se manifestă prin melancolie.M.În ceea ce priveşte meticulozitatea (Mind – Fastidious) aceasta se referă mai ales la munca sa. . Cham.erotice Senzaţii particulare: ..Vise: . 205 . Lil-t. La Nux-V e mai multă iritabilitate decât depresie. . Lyc. Puls. Sulph. Kali-c. . Sep. Ign (3). Med (2)). Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestată prin mânie. Sep. Calc. este o dorinţă nebunească care apare atunci când rămâne singură cu soţul. CAZ 2 . (3). Nux-v explodează şi “rezolvă” problema. Nux-v (3)). Strych. Câteva elemente de diagnostic diferenţial: . (Mind – Contradiction – Intolerant of contradiction Lyc (4. Grat. Este meticulos datorită insecurităţii profunde pe care o simte în interior. Remedii similare: Asar. Nu se culcă până nu iese perfect. de a-l omorâ dacă ar avea un cuţit în mână Nux – V 1M a vindecat cazul. Ignatia poate să atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu-şi va modifica niciodată părerea sau poziţia adoptată. Cham. Sulph.Delirium tremens. pe care îl adoră. În 2 zile a putut să-şi reia afacerile. Stram. un puternic şi robust irlandez.Atunci când sunt complet epuizaţi vor încerca în continuare să muncească spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda şi nu va mai fi în stare de nimic. . CAZURI: CAZ 1 . se îmbăta de mult timp cu rom şi a făcut o criză de delirium tremens. Lach (2). idea of marriage seemed : Nux v. (3). vehemenţă şi iritabilitate.Nu suportă să fie contrazis dar nu atât datorită aroganţei (Lyc. Poate lovi şi omorâ. Nux-V la fiecare ½ oră timp de 2 ore l-a făcut să redevină calm şi raţional. Aur (3). Phos. Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se referă la modul cum e îmbrăcat. Aur. Bry. ci pentru că ar putea să-şi piardă libertatea. dar la cea mai mică provocare va izbucni în plâns.Poate să-i fie frică de căsătorie şi s-o evite dar nu din teama de a-şi asuma responsabilitatea cum se întâmplă la Lycopodium.) Sep (4). Se manifesta foarte sălbatic şi cu multă furie şi era nevoie de 3 oameni ca să-l poată controla. Ign. (Mind – marriage – unendurable. Plat) ci pentru că e convins că are dreptate şi e nerăbdător cu cei care nu au avut timp să ajungă la aceiaşi concluzie atât de repede ca el. plâns. la curăţenia şi ordinea din casă.O tânără căsătorită din dragoste se plânge de tulburări gastrice nu foarte deranjante. Lyc. vrea să facă totul perfect în acest domeniu. Con.că se ceartă. Med. .

Morrison R. Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile şi îl lasă paralizat pe partea dreaptă a corpului. Murphy Robin. dureri de spate şi şolduri. de 55 de ani este paznic de noapte. Pleoapa dreaptă era căzută. Părea cu totul neajutorat. Limbă cu depozit şi gust rău în gură.Domnul W. Îşi simte capul greu. 206 . Pe 22 ianuarie anul curent. cade pe podea incapabil să-şi mişte braţul sau piciorul drept. (Terapeutică clinică). Nu a avut nici o boală mai serioasă până în mai anul trecut când a avut un accident vascular cerebral tranzitor. A fost dintotdeauna un bărbat sănătos şi activ. S. Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica). Când a fost examinat prima dată era incapabil să stea în picioare sau să meargă singur. Primeşte Nux-V repetat şi îşi revine complet cu excepţia unei uşoare amorţeli în piciorul stâng. RADAR key notes. Limba cu depozit gros (lueta deviată către stânga) şi respiraţia urât mirositoare. iar apetitul scăzut.Doamnă de 30 de ani. ( Homeopathic Remedy Guide). (Materia Medica).CAZ 3 . Are micţiuni frecvente dar de fiecare dată urinează foarte puţin. Amorţeală a mâinilor şi picioarelor. Foarte neliniştit. dimineaţa la sculare. Reuşeşte să-şi revină în 2 luni şi se reântoarce la muncă. Durere intensă în occiput cu ameţeală. Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit. Hoyne T. Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. Prezintă greaţă şi vărsături şi mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice şi diaree apoasă. CAZ 4 . Durere de cap severă la nivelul frunţii. Durere la nivelul ochilor. Bibliografie: George Vithoulkas (Esenţa Materiei Medica).

pleurodinii.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea.Este unul din cele mai folosite remedii in situatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice. Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat. Sunt doua idei principale la acest remediu. seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase. piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig. Anxietate legata de viitor. De aici o insecuritate financiara. In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace. Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor. Iritabilitate. frica de saracie. mucoase. artrite…) fiind iritabili cu aversiune pentru companie. De aici frica de saracie. De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee.Uscaciune mentala-lipsa de imaginatie si umor. Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS. Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios. Este o planta agatatoare.Dr Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familia Cucurbitacee. De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile. Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte. vreme uscata .Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism. securitatii materiale adica banilor.BRYONIA.Uscaciunea este in plan mental. Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care sunt agravate de cea mai mica miscare. Simptome psihice Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete. Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa. De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar. emotional si fizic. Are afinitate pentru tesuturi epiteliale. vant rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dimineata 207 . Lipseste elementul apa care reprezinta emotiile. RHUS TOXICODENDRON . Simptome generale Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre deosebire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9 pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata. Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara.Dr Secil Omer BRYONIA ALBA . Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri.

amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare Somn . Hepatita cu icter durere in ficat.Agg de miscare. agg dim. Acut: Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa). amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata. Boli de tesut conjunctiv. dimineata sau la ridicarea din pat Constipatie cu uscaciunea rectului. Tuse . Artrita. Sulphur Comparatii Bell .infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v . Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala. Dureri dentare. vrea lapte cald. Rhus-t.agg la 9PM. Apendicita. miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu san fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie. pneumonii. buze uscate si crapate Gastro-intestinal . 208 . amel cind sta pe dreapta si are multa greata. bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare. Pleurezie.Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne. Psor.Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscare. Epistaxis. trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese.Guta. Bronsita. Artrita reumatoida.Tuse convulsiva. varsaturi. Spig. Sepia.. Fibrozita. amel de aplicatii reci. Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound. Constipatie. Tendinita. Pneumonie. hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare. agg de frig.iritabil. Gripa.Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse. Vertij.Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite) Simptome locale Cap . mese. Rhus-t. . Hepatita. Faringita. scaun tare si uscat Piept . agg de suparari.Doarme pepartea stg Vise legate de afaceri Indicatii clinice Apendicita. Agg de inspire profound. Calc. Extremitati .Tusea produce durere in cap sau in piept asa ca pacientul isi tine pieptul cu mina cind tuseste Remedii complementare: Nat-m. Meningita. Cefalee.iritabil. constipate cu indigestii Cham . Sciatica. Bursita. Pneumonie. Mastita. lateralitate dreapta. de constipatie. Lumbago.Tuse uscata dureroasa.Diaree. Migrene. apetit capricios Chelidonium . Astm. Exantem.

legate de agitatie. Apare depresia.. intepenit atit in plan fizic cit si emotional. vesel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul. Iritabilitate. Pe masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid. muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v. cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dimineata la trezirea din somn. > de miscari Acnee rozacee. Aeth. Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor. mucoase. In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritual. iritabilitate. Nu exista multe descrieiri in diversele surse de materia medica legate de trasaturile psihoemotionale ale remediului. In fazele initiale pacientul este vesel. Actiunea sa e puternica pe nervi. Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t. erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust. Desi prietenos pare mai degraba timid. modificarile de vreme. Este unul din cele mai supertitioase remedii. de vreme rece si umeda Amel de vreme calda. Graba Anxietate legata de copii.Cefalee < vreme umeda inchisa. furtuna. Agg de la efort Agg toamna Lateralitate stg Simptome locale Cap . Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de epuizare. glumet si plin de viata. comprtament ritual si uneori compulsiv Simptome generale Agg de frig. rautate. Otrava Superstitios. nelinistit. de bai calde Agg de current de aer Agg de vreme innorata. membrane seroase si piele. Nerabdare. Simptome psihice Glumet. nelinistit. Caracteristic acestei familii este senzatia de ‘intepenire” Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare. agitat. Kali-c. Ars Irita 209 .RHUS TOXICODENDRON – Dr Secil Omer Remediul se prepara din frunzele proaspete de Rhus toxicodendron o planta din familia Anacardiacee.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil. Pacientii adulti sunt de regula seriosi. Nat-c) Eruptia veziculara la varful nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis. Frici: de a ucide pe cineva.

Dorinta de: lapte rece.Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste. amel de miscare. dulciuri Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci Uro-genital . Tendinita. amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati Bursita. cu intepenire amel de miscare. Urticarie.Gat . amel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gatului si spatelui. Extremitati . branza. Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca.Parkinson. amel de exercitiu. dimineata la trezire. Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul. Probleme cu articulatia temporo-mandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit Gastro-intestinal . Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg Spate . Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee. agg de vreme rece amel de caldura.Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare. ticuri 210 .Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes. amel de caldura sau bai fierbinti.Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti Piept .Reumatism acut sau cronic. Psoriazis Eritem nodos Somn .Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczeme Tuse agg de frig si vreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita. la vreme rece sau inainte de furtuna. Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice Piele . Artrite Artrita agg noaptea in pat.Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn Indicatii clinice Neurologie B. pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree.

Varicela. dorinta de lapte rece tuse si raguseala Tuberculinum . agg de suprasolicitare fizica. Reumatism.artrita si injurii cu aceleasi modalitati. Coree. Probleme de comportament. Pemphigus.artrita cu aceleasi modalitati.friguros. Rad-br. RAA. dorinta de lapte Apis . Gripa. 211 . erizipel Ran-b. Artrita. Pneumonie. la vreme rece si umeda si de la furtuna. Impetigo. respiratorii. Sciatica. agg de vreme rece si umeda. Enurezis. Urticarie Remedii complementare: Bryonia. Cefalee. Boli de tesut conjunctiv. eczema Arsenicum album . Eritem nodos. Entorse cu intepenire. Bronsite. dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Angina. febra. sete pentru cantitati mici. Faringita.reumatism articular acut. intepenit . frisoane. probleme respiratorii Ruta .confuziile se fac mai ales in acut cu febra. Erizipel. Calc-p. eczema. artrite.Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate Boli acute Gripa cu multa curbatura care obliga pacientul sa se miste constant. Calcarea Comparatii: Phosphorus – artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna. probleme cutanate. dureri de gat cu redoare Calcarea . Laringita. dorinta de dulciuri. Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela. Dulc. Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginie. neliniste. Rhod. Boala Parkinson. Lumbago. Entorse. Tendinite. Cimic. nelinistit. Contuzii. Eczema. iritabil. agg noaptea. Hemilegie. Astm. dorita de lapte rece. probleme de piele.

Meşteşugar. greşeală. K-bich: . funcţionar. Perioada 4: Sarcină. intransigent. . iniţiativă. Utilitate. Tinereţe.Stări de anxietate cumplită. imatur. credul  Cunoască. .Persoană tristă. onest. stări de nebunie cu anxietate. intransigent.Conformişti.Mânie şi furie. gândire unilaterală. *. . Delirium tremens. Observare. Catatonie.Simte că asupra lui s-a abătut mânia divină sau că a fost abandonat de Dumnezeu. Abilităţi. rigiditate. Urmărit/investigat de autorităţi. . . cuviincios şi plin de decenţă.Anxietate şi îngrijorare.Atacuri de panică. naiv. mic întreprinzător. Retardare. probă. . cancer. vină. Pragmatism. în orice moment este pe punctul de a sări la ceartă. Întuneric. univocă.Iritabilitate. muncă. . responsabilitate. critică. inocent. profesie. . loial. Fantome.Anxietate legată de sănătate. nepregătit.Religiozitate excesivă.Rigid.Conservator. datorie.Nu suportă să fie atins. profesie  Afecţiuni abdominale superioare Afecţiuni gastrice Afecţiuni ale membrelor inferioare legate Sciatică mai ales de incapacitatea de a înţelege Simptome psihice K-ars: (~Ars. dar centrat pe inimă). credul. unic. Afecţiuni respiratorii inferioare comunice Incapabil să Înţeleagă semnificaţia Afecţiuni respiratorii superioare evenimentelor Preocuparea pentru muncă. datorie. Tendinţă la suicid.Iritabil. cu principii morale stricte. . Localitate (oraş. cinstit şi integru. . Psihoză maniacală. imatur.Disperat că sufletul său nu îşi va mai găsi izbăvirea. însingurat. Perfecţionarea tehnicilor.Paranoia. Dobândirea unor venituri care să le asigure viaţa. posomorâtă. 212 . gândire unilaterală. examen.GRUPUL KALI . Amnezie. lovituri (să nu fie lovit). . Reguli. de o mare probitate. singur. . o singură direcţie. Autism. o singură direcţie.Dr Dorin Dragos Prezentare comparativă grupul Kali Grupa Ia: Început. Control.Frică de: Boală iminentă. nepregătit.Tresare uşor la zgomote.Dogmatic. prostuţ. instinct.Memorie slabă. Permanent pus pe harţă. Se simte ca şi cum ar fi înfăptuit o crimă. Nu îi plac schimbările.Frică de boli de inimă sau alte boli cum ar fi accident vascular. comună). . singuratic.Frică (de): otravă (să nu fie otrăvit). leziuni. crimă. . să fie singur. etc. . univocă. naiv. riguros. K-brom: *. nebunie (să nu înnebunească). sat. *. Să fie singur. Eşec. impuls. comerciant. incapabil de a încălca nici cea mai minusculă regulă. Somnambulism şi stări de teroare nocturnă (pavor nocturn). supus la probe. simplu. responsabilitate. Resimte anxietatea şi alte emoţii la nivelul epigastrului. ordine. K-carb: *. .

Lipsă de încredere în sine. K-phos: Epuizare intensă. . *.Depresie şi indolenţă.Amorţeală şi anestezie.Vise cu călătorii.<în camere închise.m.) precum şi ale ganglionilor limfatici.>mişcare. >(plimbare în) aer liber. K-sulph: Călduros (∅supraîncălzirea. K-mur: Tablou nespecific (datoria de a avea grijă de alţii) K-nit: (~Ac-nit).Slăbiciune. .Periodicitate: simptomele apar zilnic la aceeaşi oră. Iritabil. de aerul de mare. <mâncare/băuturi reci. de vremea rece.Oboseală mentală. deşi simptomele se pot <rece). <cameră caldă. dur. . debilitate după chimioterapie sau operaţii de cancer. . . K-nit: Călduros şi <căldură (cu excepţia tusei). K-phos: . agravare la frig K-ars: . “Frică de diavol (de rău)”. . deznădejde. . K-brom: Lateralitate dreaptă.Vise terifiante . Foarte conservator chiar şi în felul de a se îmbrăca. hipersensibilitate la toţi stimulii. <frig. K-bich: Alternanţa simptomelor . Agravare la căldură K-bich: Reumatismul poate fi <vremea caldă. <supraîncălzire. K-carb: Uneori poate prezenta <căldură. . abcese. K-iod: Dureri osoase nocturne (sifilitice). neliniştit şi anxios din cauza efortului mental.m. K-carb: *<2-4 a. Este cu nervii la pământ. etc. moarte. Petit mal. de a se descurca. . K-sulph: (~Puls.Friguros. liber. K-sulph: . dar mai iritabil). .Convulsii. <intrarea într-un loc răcoros. Agravare nocturnă K-bich: <1 a. K-iod: Călduros şi <căldură. bine făcut sau chiar obez. îi este groază de orice solicitare nervoasă sau mentală. . Simptome generale K-ars: Doarme pe stânga cu mâna pe piept ca şi cum şi-ar proteja inima. o atitudine foarte rigidă. atrofii ale glandelor (mamare. hoţi. K-nit: <mănâncă carne de viţel (diaree. K-bich: . valuri de căldură. <frig. K-phos: (~Phos. Reacţia la temperatură Friguros.Nu suportă şi este <cel mai mic curent de aer. ⊕ şi >aer deschis. pieptănătura este clasică. astenie. K-carb: . mai cu seamă în timpul situaţiilor acute. .Iritabilitate.Obezitate. crimă. K-carb: Frisoane care apar pe la 5-6 după-amiaza. Somn .<mare.Friguroşi şi <rece. .Friguros şi <rece. .<umezeala rece. <haine călduroase. <ingestia de băuturi reci atunci când este supraîncălzit (Bell-p). >aer rece. dar cu tentă luetică) temperament brutal.K-iod: (~Iod. .fantome. de mişcare continuă. testicule etc.Tumefacţii. iritabil şi chiar crud. cefalee.Aspect: Solid.).Se simte incapabil de a face faţă solicitărilor.Tresare la zgomote.Anxietate legată de sănătate. trec de la o regiune la alta.Friguros.simptomele trec de la un punct sau un aparat ori sistem de organe la altul.<ingestia de bere. dar domină epuizarea). .<schimbarea vremii. . <căldură. 213 . În timpul consultaţiei are o postură.

Umflătură ca o pungă a pleoapei superioare în apropierea unghiului intern. nu poate digera carnea.de mărimea unei monede foarte mici. strânsoare. etc. <5 a. K-sulph: Secreţii gălbui Caracterul durerilor K-bich: * Dureri resimţite într-o zonă foarte restrânsă. K-phos: D. K-sulph: Astm <seara sau noaptea. K-mur: Secreţie groasă. K-phos: <activitatea sexuală.K-iod: <noaptea. cea superioară sau cea inferioară.Edem 214 . K-carb: D. K-mur: <mâncarea grea. K-sulph. deprimat. asociată cu sau determinată de suprimarea unei secreţii nazale. K-bich: ∅carne. R. K-phos: <noaptea în general.m. ∅Ouă. Nit-ac. K-sulph: D.Respiraţie şuierătoare şi raluri groase în piept în timpul somnului. vederea îi slăbeşte). Ochi K-ars: Pleoapele de jos sunt umflate. mai ales legate de o sinuzită. ∅Băuturi calde. dense. Hep). Descuamare gălbuie a scalpului.Irită.Durere de cap sau nevralgie facială. ca o pată mică sau chiar punctiformă. locale Cap K-bich: Durere de cap pe o zonă foarte restrânsă . ⊕ = îi place. . K-phos. adesea sifilitică.): K-phos (şi băuturi reci). între 2-5 a.. ptoză palpebrală. <(greaţă şi vărsături) la ingestia de bere. K-sulph: Cefalee <în cameră caldă. cu evoluţie subacută/cronică. . Ant-t). Agravare de la activitatea sexuală K-carb: <contact sexual (se simte slăbit. catar. aderente. <carne de viţel (diaree. Simptome fizice. K-bich: Fotofobie urmată de cefalee şi pierderea vederii. K-sulph. Caracterul secreţiilor K-bich: Secreţii excesive. K-phos: Cefalee <efortul mental. D. >se plimbă în aer liber. exsudat fibrinos. <căldură. K-carb: Dureri de cap. groase.Furuncule pe cap şi faţă. se desprind greu. dar mai ales la *5 a. cefalee. . ⊕dulciuri (D. K-carb. K-nit: Senzaţie de constricţie. ⊕Oţet. opresiune.Are pleoapele umflate.m. K-iod: Cefalee cu dureri ca o arsură sau înţepătură. albicioasă. mai ales la copii (Kali-bi. K-nit: ⊕grăsime.). dorinţă de bere şi băuturi acide. grasă  indigestie. .m. R. ⊕mâncare rece (R. K-carb: *. K-carb: Dureri ca o înţepătură (Bry. Alimente ∅ = nu-i place. frecvent cu secreţie verzuie. tenace (se întind în şiraguri). <noaptea.): K-bich. .

Faringită <vorbeşte. K-sulph: Obstrucţie nazală cronică.Răguşeală. K-mur: Catar otic şi tubar. a amigdalelor sau a laringelui.Senzaţia că are un fir de păr pe limbă (Sil). K-iod: Afte şi ulceraţii în gură.Face sinuzită de fiecare dată când răceşte sau la schimbarea vremii.Voce intens nazonată (cu un puternic timbru nazal). . laringită.Cruste groase. K-sulph: Otită cronică cu “ureche lipicioasă”. K-bich: Mucus gros. la nivelul nasului. mai ales pentru lichide. Sinuzită cronică.Febră de fân. Ţiuituri în ureche. K-phos: Secreţie (scurgere) cronică din ureche. K-mur: depozit albicios pe limbă (mai ales la bază). presiune şi de plenitudine la rădăcina nasului (Kalii) şi în sinusuri. K-mur: Mucus albicios la nivelul ochilor. de obicei galbenă şi vâscoasă. secreţie urât mirositoare. Polipi nazali pe dreapta. .important al conjunctivei (chemozis). . roşie şi cu aspect lucios (Pyrog).atât forme acute cât şi cronice. gros. pe vârful limbii sau în gât.Senzaţie de arsură în interiorul nasului. K-phos: Rinită cu miros neplăcut (ozenă). . în şiraguri. K-brom: Anestezie a uvulei. . în faringe. . Secreţie groasă eliminată din gât în timpul tusei. . *. aderente în interiorul nasului şi care provoacă sângerare dacă sunt îndepărtate. cruste aderente pe amigdale. K-carb: Catar cronic nazal cu secreţie groasă. catar nazal albicios. galbenă sau verde. pilieri. mai ales de la 1 la 3 a. disfonie.Durere. Congestie a uvulei şi a faringelui. .Alergia este >camere calde deşi pacientul se simte mai rău. K-nit: Obstrucţie nazală. K-sulph: depozit gălbui pe limbă Afecţiuni respiratorii superioare K-ars: Alergie <în aer rece.Limba netedă.Căderea părului la nivelul sprâncenelor. laringelui. . <rece şi vreme rece.Ulceraţii ale mucoasei nazale sau orofaringiene. Disfagie. aderentă. dar orice cavitate sinuzală poate fi afectată.Durere la rădăcina limbii când scoate limba. . . Sinuzită. pe dinţi. . frecvent cu scurgere gălbuie postero-nazală. greutate. *Rinoree sau secreţie (scurgere) postero-nazală groasă. . candidoză bucală. frecvent cu otoree gălbuie. în şiraguri. faringelui. în şiraguri. K-iod: Rinite alergice cu secreţie groasă.m. acufene). afonie. ulceraţii superficiale (afte). mai ales de tip alergic. Gură K-bich: Mucus gros.Exsudat gălbui în faringe.Polipi nazali. Indicat în principal în sinuzitele maxilare. .Sinuzită . tumefierea uvulei. . *. Sinuzită recurentă cu dureri de-a lungul feţei şi în special la rădăcina nasului. arsură. Urechi K-carb: Tinnitus (zgomote în urechi. . K-phos: Gingiile sunt umflate şi sângerează. Afecţiuni respiratorii inferioare K-ars: Astm <noaptea. cu senzaţie de arsură şi de inflamaţie a nasului. mai ales când are probleme de digestie. purulentă. K-mur: Depozit albicios. <este supraîncălzit. <fiecare inspir. .Tumefierea uvulei. 215 .Sforăie.

K-mur: Expectoraţie groasă.Tuse <dimineaţa la trezire. K-nit: . Embolie. Bătăi cardiace/puls slabe. Insuficienţă cardiacă congestivă. . când stă cu trunchiul ridicat pe pernă..Tuse spasmodică. . arsură.K-bich: . .<noaptea. . având un gust neplăcut ca de brânză. Pericardită. Dureri toracice.Palpitaţii însoţite de valuri de căldură şi de dispnee. nu poate să bea din cauza respiraţiei superficiale şi accelerate. Senzaţie de rece la inimă. Dispnee. Pneumonie. >aer liber. Palpitaţii. având caracter migrator (îşi modifică localizarea). K-phos: Dureri ascuţite. K-iod: Durere în piept ca şi cum ar fi tăiat în bucăţi. <în aer liber sau aer rece.Respiraţie şuierătoare (respiraţie şuierătoare) şi raluri groase în piept în timpul somnului.Astm <noaptea. în şiraguri. Kali-bi). cu senzaţie de gâdilitură în gât. Nevroză cardiacă.Respiraţie şuierătoare (respiraţie şuierătoare) <în camere calde.Tuse convulsivă. . ronflante. copilul ţipă din cauza durerilor ascuţite. cu spută verde groasă sau aderentă. mai ales pe dreapta. Constricţie. .Pneumonie acută.Sforăie. K-carb: *. .Dispnee severă. înţepături. Pneumonie la copii. noaptea. arsură.Tuse <noaptea. <mănâncă. zgomote cardiace diminuate. K-sulph: . K-iod: *. să bea sau să doarmă. >aerul rece.m. .m. care apar când trage aer în piept. Afecţiuni cardiace K-ars: Anxietatea centrată pe inimă. TUSE . Bronşită. . . cu durere în piept.Astm sau bronşită cu tuse productivă. atacuri de anxietate cu somatizare cardiacă K-bich: Senzaţie de rece în regiunea inimii (Kali-N).Tuse cu spută groasă. – Senzaţie de gâdilitură la bifurcaţia traheei. greutate. . mucus gros în bronhii.Senzaţie de răceală în piept. Dispnee când urcă scările. trebuie să se ridice în şezut.Umflarea sânilor. dispnee <stă întins.Pneumonie recidivantă. ca un junghi. <mâncare. albă. cu expectoraţie groasă şi gălbuie pe care trebuie să o înghită. Dispnee. K-nit: Senzaţie de rece în jurul inimii (Nat-m. opresiune. . înţepătoare. Stază în cavităţile inimii cu formare de trombi.Astm <3 a. . subcrepitante groase. . Afecţiuni gastrice K-ars: În epigastru are o senzaţie de gol sau de durere ca după o lovitură. mai ales între 2-4 a. *. K-brom: Strânsoare. când stă aplecat în faţă cu coatele sprijinite pe genunchi. 216 .m. nu mai pot să mănânce.Astm <seara sau noaptea. K-sulph: Anxietate în piept. în cantitate oricât de mică. sau la 3 dimineaţa. Insuficienţă cardiacă congestivă. .m.Astm <2-4 a.Astm cu <5 a. adesea pe partea stângă. lente (iniţial rapide şi neregulate). înţepături. .În timpul somnului respiraţia este zgomotoasă din cauza mucusului (la copii este recomandat Kalis). dar şi la nivelul lobului inferior drept. .m. mai ales la copii (Kali-bi. Înţepături în piept.Se trezeşte din somn cu sufocare şi dispnee. Dureri în stern.Dureri de piept care iradiază spre spate. sau dimineaţa la trezire. vâscoasă.Angină pectorală. Bronşită cu tuse slabă.Pneumonie cu dispnee mult mai severă decât ar fi justificata. purulentă. .Respiraţie dificilă. K-mur: Constricţie. obositoare. K-carb: Dureri în piept sfâşietoare. <iarna. opresiune. . în special între 1-2 a. tăietoare. în sacade scurte şi dese. Ant-t). înfundată. K-brom: Tuse uscată. K-phos: Astm. . expectoraţie galbenă. greu de eliminat. Palpitaţii. >stă ridicat.

. K-carb: Durere de spate joasă (lombosacrată). cu senzaţie de arsură şi de înţepătură. K-mur: Vomită mucus albicios. deşi în general are un bun apetit sexual. .Greutate în stomac Afecţiuni colonice K-ars: Diaree <noaptea. Constipaţie mai ales înainte şi după menstruaţie. . K-mur: Leucoree albicioasă-lăptoasă. .Ulcere peptice. supraîncălzit fiind. Avorturi. K-carb: *. scaun acolic (deschis la culoare. Spate. .Sciatică sau durere de spate joasă. .Anxietate resimţită în epigastru. neiritantă.Gastrită cu dureri ca o arsură în stomac.Durere în sacru sau coccis <stă aşezat.Sciatică. K-bich: Diaree <dimineaţa la ridicarea din pat. Afecţiuni genitale K-ars: Poate să-şi piardă libido-ul. saţietate precoce sau intoleranţă la mâncare. . . <înainte de a urina. fetide.Travaliu prelungit cu dureri puternice de spate. adesea cu o senzaţie de durere ca după o lovitură. iritantă.Ulcer peptic. Menstruaţie întârziată sau absentă (amenoree). adesea cu miros foarte neplăcut. <actul sexual. .Vomită mucus aderent. .Diaree estivală (în timpul verii). . K-iod: K-mur: Scaun cu mucus. . K-iod: Urinează frecvent înainte de menstruaţie (simptom cheie). K-carb: Menstruaţii cu scurgere corozivă. . K-nit: Menstruaţie cu flux negru ca cerneala. Sciatică. <bere. albicios – fără a fi menţionat însă în tratamentul icterului obstructiv).Insuficienţă renală cu edeme (mai pronunţate la nivelul ochilor) sau chiar anasarcă. .Dureri de stomac când. K-phos: Menstruaţie sau leucoree urât mirositoare. K-nit: Colită cu diaree acidă şi crampe severe. . Fibroame uterine. bea ceva rece. .Vărsături sau doar senzaţie de vomă după ce tuşeşte.Diaree.Diaree după carne de viţel. K-iod: Uretrită cronică. .Prostatită. . cu greaţă şi o senzaţie groaznică la nivelul epigastrului.Diaree alternând cu reumatism. Sciatică K-bich: Senzaţie de rece la nivelul spatelui sau gâtului. – Metroragie. groasă. K-sulph: Afecţiuni reno-urinare K-ars: Litiază renală cu dureri înţepătoare care iradiază spre vezica urinară. circumscrisă. dacă vrea să se întoarcă pe 217 . . vâscos.K-bich: *. K-brom: K-carb: Hemoroizi dureroşi. Gastrită. mai ales pe partea dreaptă.Candidoză vaginală. K-carb: Litiază renală cu dureri înţepătoare. . în şiraguri.Atrofie testiculară. . K-phos: Flatulenţă.Chisturi ovariene stângi.Emoţiile intense îi provoacă o stare teribilă de rău. *Durere de spate care îl face să se scoale noaptea din pat. primar (şancru) şi terţiar (gome). <noaptea. fetid. K-brom: Dureri fulgurante sau ca nişte descărcări electrice la nivelul spatelui. .Simptome gastrice care alternează cu reumatism sau astm. excoriantă. Colită.Printre principalele în sifilis. .Durere într-o zonă foarte mică.

K-bich: Artrită migratorie. >aer liber. mai ales de genunchi. Kali-bi). baie rece. Ovariene. . dureri. . Rhus-t). Diaree. Leucoree.). Puls. K-carb: Artrită deformantă. Litiază biliară. curbată. Med. Migrenă. Caust. mai ales pe frunte. Tuse convulsivă. <dezbrăcare. >mişcare.Urticarie. Angină. <stă nemişcat. .Tălpile picioarelor foarte sensibile.Dureri osoase nocturne. Artrită. Lombosacrate. K-brom: Accidente vasculare cerebrale. Prostată. Pneumonie. Dureri articulare. K-brom: Acnee. Obezitate. Tarent. K-iod: Furuncule recidivante (piept.Îşi frânge mâinile. cleioase. Afecţiuni caracteristice K-ars: Predispoziţie la afecţiuni maligne. Fibroame uterine. pruriginoase. K-bich: Alergie. Hipertensiune. Litiază renală. <rece sau de umezeală rece. . >rece. >aer rece. Litiază renală. Artrită. <stă sau <mers. K-carb: Alergie. Extremităţi. Berb. Indicatii clinice K-ars: Alergie. .Nelinişte. Ulcer peptic. Astm. Eczemă. K-nit: Diabet insipid. K-carb: Căderea părului la nivelul sprâncenelor. Cancer cutanat. . osteomielită. Epiteliom. Sciatică. . >mişcare. Eczemă.Prurit <căldură. Articulaţii. dureroase. K-mur: K-nit: Extremităţile inferioare reci şi umede. la degete şi la picioare (Zinc. Pneumonie. Amorţeală a întregului corp. K-iod: Sciatică severă.Amorţeală în membre. *. Sciatică. Cefalee. Anxietate. Crup. >mers. . neoplazice.Durerile articulare sau musculare apar şi dispar brusc. dureri. . Paranoia. Convulsii. >presiune. spate etc. Ulceraţii cutanate.partea cealaltă trebuie să se ridice din pat. agitaţie (le mişcă tot timpul) la mâini. Sciatică. Migrenă.*Boala Graves. .Dureri articulare <vremea caldă.Psoriazis. Ulcer peptic. Ataxie. Bronşită. Anemie. Colagenoze. Sclerodermie. Sinuzită. >căldură. Polip nazal. Coloana vertebrală strâmbă. 218 . Astm. Insomnie. K-phos: Artrită >mişcare. Psoriazis.Dureri articulare care alternează cu simptome respiratorii sau gastrointestinale. Astm. Acnee. Nevralgie. Neastâmpăr. . Fibroame uterine. K-sulph: Cancer cutanat. guşă exoftalmică.Tumori osoase. K-bich: Ulceraţii cutanate adânci şi cu margini nete. . Eczemă. Sinuzită.Mâini şi picioare reci (invers faţă de Sulph). Piele K-ars: Erupţii cu senzaţie de arsură. agitaţie. Schizofrenie. Dureri de spate joase (lombosacrate). K-iod: Guşă cu sau fără hipertiroidism clinic. Isterie. Psoriazis. <culcat pe partea afectată. Lombosacrate. chisturi. K-brom: *. Pavor nocturn. Cefalee. K-sulph: Artrită migratorie (Form. Sulph. <căldură. <menstruaţie. Psoriazis. Gastrită. K-iod: Artrită. <rece. Insuficienţă cardiacă congestivă. senzaţia că acestea sunt de lemn. adenom de. boli de ţesut conjunctiv.

Astm. “Neurastenie”. responsabilitate Exprimare. Bronşită. în şiraguri Kali-c: Sensibilitatea la cel mai mic curent de aer. rigidă în legătură cu datoria. Hipertiroidism. Kali-ars: Anxietate centrată pe inimă Kali-bich: Secreţii tenace. groase Kali-n: Senzaţia de constricţie Kali-i: Tendinţa distructivă (luetică) G r. Diagnostic diferential Toate Kali: Fire rezervată. VIIa Trăirea interioară intensă Datorie. Răceli. Artrită. Oboseală cronică. Colită. VIa Relaţii G r. K-sulph: Alergie. Vaginită.K-iod: Abces. Sinuzite. groase Kali-p: Epuizare după o suprasolicitare intelectuală/relaţională/de comunicare/de interacţiune Kali-s: Secreţii galbene. Bronşită. conservatoare. Cefalee. Hipotiroidism. aviditate Importanţă acordată recunoaşterii exterioare Cunoaştere. coezive. Pneumonie. manifestare energiei Salvarea G aparenţelor r VIb imaginea exterioară Aderenţă. nu lasă Bichromic să iasă la suprafaţă um 219 . Otită medie. comunicare Datorie. Tuberculoză. Pneumonie. Astm. rigiditate Nu acceptă nici o Carbonicu perturbare a ordinii m Experienţe personale: Expansiune. Cefalee. vâscoase. Sinuzită. Sinuzită. Eczemă. Sciatică. Sifilis. cuprindere. Guşă. Astm. Tuberculoză. responsabilitate Relaţii Nitricum Sensibilitatea curenţi la G r. Emoţii resimţite în epigastru Kali-m: Secreţii/depozite albicioase. exulceraţii G r. Va Constricţie toracică Epuizare după Phosphoric efort de cunoaştere / um comunicare Arsenicosu Anxietate legată m de inimă Sulphuricu m Muriaticu m Bromatum a Iodatum Iritabilitate  secreţii/ depozite albe Ataşament  secreţii/ depozite albe Persecuţie  psihoză Hiperergic distructiv Secreţii aderente. Cancer cutanat. Irită. Alergie. Scleroză multiplă. Psoriazis. Diaree. IVa Fixitate. K-phos: Anxietate. aderente. Rinită. Indigestie. sindrom de. K-nit: Alergie. Artrită. Diaree.

220 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful