]EROME S.

BLACKMAN
101 ă ă
Cum se ă mintea
Traducere din limba ă de
. . Iuliana Diaconu
A
TReI
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM: ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU
Coperta:
FABER STUDIO (S. Olteanu, B. ţ D. ă
Redactor:
SIMONA REGHINTOVSCHI
Director ţ
CRISTIAN CLAUDIU COBAN
ă
ROXANA SAMOILESCU
ELVIRAARTIC
Descrierea CIP a Bibliotecii ţ a României
BLACKMAN, )EROME S.
101 ă ă : Cum se ă mintea / )erome S. Blackman ;
trad.: Iuliana Diaconu - ş Editura Trei, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-973-707- 301-3
1. Diaconu, Iuliana (trad.)
159.923.2
ă carte a fost ă ă 101 Defenses: How the Mind Shields Itself,
by )erome S. Blackman, M.D. , Brunner-Routledge, imprintTaylor&Francis, USA-UK
Copyright © 2004 by Taylor&Francis Books, Inc.
ă ţ este ă prin acord cu Paterson Marsh Ltd.
Copyright © Editura Trei, 2009
pentru prezenta ţ
c.P. 27-0490, ş
Tel./Fax: +4 021300 60 90
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edi turatrei.ro
ISBN 978-973-707-301-3
5
7
13
15
21
51
99
181
223
265
275
285
311
317
319
323
329
337
341
351
Cuprins
Cuprins
ţ ă
ţ
Introducere
1.
II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.
VIII.
Concepte generale referitoarela ă ă
ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş în pri-
mul stadiu genital al ă psihosexuale
ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ţ
alte tipuri de ă ă
Utilizarea ă ă în diagnosticarea psihopatologiei
Tehnicile interpretative
Diagnosticul ţ ş alegerea tratamentului
Tehnicile terapiei suportive
ă ă în evaluarea ţ suicidare
Anexa 1: Schizofrenia: Istoricul ţ criteriilor diagnostice
Anexa 2: Evaluarea ţ Eului în diagnostic
Anexa 3: ţ privind diagnosticul psihanalitic al sta-
diului de dezvoltare
Anexa 4: Scurt istoric al teoriei ţ de obiect
Anexa 5: Carmen de Bizet pe divan
ţ ă Câteva ă
Note
Bibliografie

ă
J
Steve, un pacient în ă de 26 de' ani, dorea ă îi fie admi-
nistrat testosteron injectabil ţ sexual în
ţ cu ţ El avea un motiv serios pentru ă solicita-
re; cu câteva luni în ă îi fusese ă ă chirurgical glan-
da ă iar acum avea nevoie de terapie ă de sub-
ţ
Pe vremea aceea îmi ă stagiul la ţ de ă in-
ă a spitalului în care Steve fusese internat în vederea moni-
ă ş ă dozelor de hormoni de ţ La acel
moment nu eram prea familiarizat cu psihologia sau ă ă
ă într-una din zilele când eram de ă ş am ă pentru
prima ă singur cu Steve, i-am ă ă eram curios ă
aflu de ce ş dorea tratamentul cu testosteron injectabil; Mi-a
explicat ă testosteronul urma ă îl vindece de ţ ă Pe
ă ă ce discutam, disconfortul ă s-a diminuat ş am putut
ă îmi fac o imagine mai ă cu privire la trecutul ă sexual,
întrebând ă problemele sexuale se manifestau ş sub forma
ţ ţ diurne sau a ă ţ de a se masturba.
În acel moment, Steve a suspinat. S-a uitat înspre ş rezer-
vei pentru a se asigura ă era ă ă care a spus: Ş ţ
101 ă ă • ţ ă
8
acum ă tot vorbim deschis despre asta, ă ceva ce ar trebui
ă ă spun. ă este ă alTI nevoie de ţ cu testoste-
ron doar în ţ ă cu ţ Am o ă cu care nu am
nevoie de ţ pentru a ţ
Steve s-a plâns de faptul ă ţ nu îi ă ă se-
xul. Aceasta fusese ă atunci când s-au ă ă De la ş
terea fiului lor, acum în ă de doi ani, actele sexuale deveni-
ă relativ rare, ă el considera ă ţ ă nu avea
ă ă cu ă ă Cu toate ă ş iubea ţ Steve
nu ş cum ă rezolve problema, ă pe care, spunea el,
ţ ş asumase în întregime. El a exprimat o ţ ă ă
de a se putea bucura de ţ ă ă cu aceasta; sub
multe alte aspecte fusese o ţ ă - de exemplu, îl ajutase
când fusese bolnav.
În ziua ă când am intrat de ă ţ lui Steve se
afla ă patul acestuia. ă ă cei doi ă deja situa-
ţ ţ ş exprimat ţ de a se vindeca de severa inhibi-
ţ ă ş a întrebat cine ar putea ă o ajute în acest sens. Am
ţ pentru ea câteva nume de ş de la rezidentul
în ă ă care ă superviza direct.
ă ţ ani, timp în care mi-am încheiat stagiul în psi-
hiatrie ş formarea în ă am putut ă formulez mai clar
ce se întâmplase în cadrul ţ mele cu Steve. Prin
ă adresate de mine privind alte ă ale proble-
mei sale sexuale, practic l-am "confruntat"2 (capitolul 5) pe Ste-
ve cu diferitele tipuri de ă ă pe care le utiliza, printre care:
comportamentul evaziv ţ (23)3 în ă ă cu ţ
sa; deplasarea (19) ţ sexuale de la ţ asupra iubitei;
ţ (42) ş concretizarea (52) - ă unei scuze, con-
siderând ă problema ă avea o origine pur ă
)EROME S. BLACKMAN
ă prin abordarea ă (capitolul 7), am exprimat
ă ţ astfel încât Steve ă ă încredere în
mine ş ă îmi ă despre ţ sa de compromis
ă (vezi capitolul 1) - evitarea ţ ş ascunderea
. ă ţ ă de aceasta pentru a evita sentimentele de vino-
ă ţ reprimarea ă ş deplasarea ţ sexuale ă
altcineva.
Cu alte cuvinte, Steve ş ă din punct de vedere fizic era
potent chiar ş ă ă ţ cu testosteron, ş cum o dovedea
ş activitatea sa ă ă Cu toate acestea, el se
convinsese singur ă avea nevoie de ţ pentru a fi potent
cu ţ ele ar fi ţ ca pana ă a lui Dumb0
4
(Aber-
son & Englander, 1941).
ă pozitiv al lui Steve la confruntarea mea privind
ă ă a avut ca efect ă conflictelor acestuia. În loc
ă ă tratament cu testosteron injectabil pentru tot restul ţ
ş ă ă în vederea ă sexuale la contacte sexuale
extramaritale ce i-ar fi distrus ă el ş ţ sa puteau acum
ă accepte problemele lor psihologice ş ă rezolve conflictele
care îi împiedicau ă ţ ă ţ ă în cadrul ţ
de cuplu. .
Treizeci de ani mai târziu, Dr. C mi-a pus ă între-
bare: "Chiar ţ spune ş ceva? Este atât de agresiv!". El era lo-
cotenent în U. S. Navy5, aflat în faza de încheiere a stagiului în
psihologie în cadrul Centrului Medical Naval din Portsmouth,
VA. Tocmai le explicasem la curs, lui ş colegilor ă faptul ă
atunci când în timpul ă psihologice ş puteau da sea-
ma ă cel evaluat ţ cu privire la ţ sale suicidare, în
scopul de a fi trecut în ă îi puteau spune acestuia ceva
9
101 ă ă • ţ ă
10 de genul: "Impresia mea este ă nu ţ sincer cu mine", ă
care puteau ă Ş ţ ă ă ţ pentru a ă
da Asta ă ă nu ă ţ ca fiind tera-
peutul ă de fapt, ţ ă ă ţ de mine."
ă ţ dr. C despre cât de "agresiv" sunau aceste
ţ am subliniat faptul ă un comportament evaziv (23) ş
devalorizarea (50) simt ă ă ă Dr. C l-ar confrunta cu ele,
ş cum eu sugeram (vezi capitolul 5), poate ă marinarul ar
admite ă se ş de ele ş ulterior, ar elabora .conflict)le
care ă atunci le evitase. Altfel spus, o parte dmtre q(zunle
ţ ce purtau în mod misterios diagnosticul sardonic
de "WOOTEN6"("Nu mai vreau ă fac partedin ă în
realitate puteau fi tratate prin terapia ă încetând
ă mai constituie o ă În plus, confruntarea ă ă
poate fi ă ş în diagnostic: tipul de ţ (antisociali) pro-
babil ă va continua ă ă pe când ţ de tip psihotic
grandios îl vor ataca verbal pe dr. C pentru ă a ă ă le
ă sub semnul ă ţ
Oricum, în acest mod dr. C putea evita sentimentul ă
de a se ţ folosit de ă pacient; cel ţ el nu ş putea re-
ş pasivitatea (62) ş faptul ă i-a permis acestuia ă îl intimi-
deze (83). Dr. C a agreat sugestia mea ş ulterior a relatat ă ţ
lesese avantajele unei astfel de ă a ă ă în terapia
cu o parte dintre ţ ă WOOTEN, constatând ocazional
ă unii dintre ş puteau fi ţ El a recunoscut ă
într-o oarecare ă ă echivalase atitudinea de a fi empatic 'cu
pasivitatea, astfel ă o abordare ă a ţ ţ
sau ţ în tratament îi provocase un sentiment de ă ţ
Mintea omului are o capacitate uimitoare de a inventa meca-
nisme care ă îl protejeze de ş ţ ă
I
I
JEROME S. BLACKMAN
Aceste mecanisme sunt adesea mascate ş ă ă ă ca in-
dividul ă le ş ă modului ascuns de opera-
re al ă ă ă ş ţ ţ efecte
negative pe care acestea le au poate fi ă De exemplu, un in-
divid incapabil ă ş accepte sentimentele de furie la adresa cui-
va apropiat, poate în schimb ţ o ă ă ţ ă de pro-
pria ă Când acesta ajunge la camera de ă suferind
de depresie ă capacitatea terapeutului de a aduce în dis-
ţ ţ ă de întoarcere asupra propriei persoane (15)
se poate dovedi extrem de ă în prevenirea unei tentative sui-
cidare sau a altor comportamente auto distructive ale pacientu-
. lui (vezi capitolul 8).
ţ ă ă este ă ş în alte ţ de ţ ă Iden-
tificarea modului în care un adolescent ş minimalizarea
(75) ş comportamentul contrafobic (44) îi poate ajuta pe ă ţ
acestuia în încercarea de a-l proteja de ă ţ periculoase. În-
ţ ă ţ (63) ş ă de un competitor la locul de
ă poate ajuta un manager ă ţ ă un avantaj într-o si-
ţ de afaceri ţ ă Confruntarea ă (6) ş a ra-
ţ ă (42) este ă pentru familiile în care ă o
ă cu probleme legate de consumul de alcool. A observa
mecanismul de identificare cu obiectul pierdut (37) este ă în aju-
tarea unei persoane îndurerate de pierderea cuiva drag. În ulti-
mul rând, dar cu o ţ ă ă identificarea mecanisme-
lor de ţ (61) în cadrul unei ţ de iubire poate
constitui un indiciu ă partenerul nu poate fi fidel ş statornic
în ţ ş cum presupune un mariaj fericit ş durabil.
În ţ clinice, ţ ă ă unei tipologii ina-
decvate de ţ sau la momentul nepotrivit poate fi, de ase-
menea, ă Aceasta în cazul în care terapeutul
11
101 ă ă • ţ
1
'1
1
12 poate ă ă identifice ă ă din moment ce acestea ope-
ă cel mai adesea ş Iar o ţ ă ar
putea chiar ă intensifice anxietatea pacientuh.ii.
În ă carte am încercat ă ofer un cadru teoretie care ă
explice originile, caracteristicile ş cauzele ă ţ cu rol de-
fensiv, incluzând ş un capitol despre diagnosticul ţ în
care este descris tipul de ţ cu care poti fi utilizate tehnici-
le interpretative. ă ş o ţ referitpare la descifrarea
modului patologic în care ă ă sunt folosi te. Am inclus ca-
pitole distincte despre cum pot fi abordate ă ă pentruca
apoi ă se ă terapeutic în sens suportiv sau interpreta-
tiv, în ţ de tipul de ă indicat în cazul respectiv. În fi-
nal, ă un capitol despre cum pot fi confruntate ă ă ca
o completare la celelalte tehnici utilizate în vederea ă
ţ suicidare.
]EROME S. BLACKMAN
Multumiri
I
Dedic ă carte ă mare de ţ ţ
unor discipline diverse, ă mi-a ă o ă ă ă
le predau timp de peste 28 de ani ş care m.,.au impulsionat ă
îmi organizez notele de curs sub ă ă Îmi exprimspe-
ţ ă ş publicul larg O va privi ca pe un dialog accesibil pri-
vind ă ă la care se ă o serie de idei asupra modului
în care acestea pot fi utilizate în diagnostic ş tratament.
Ca ş în ţ celorlalte idei valoroase despre modul cum
ţ ă mintea ă Sigmund Freud a fost primul care
a ţ mecanismele de ă în 1894 (!). ă fiica sa,
Anna Freud, a fost prima care a realizat o ă a acestora, în-
tr-un studiu cu caracter de pionierat, intitulat "Eul ş mecanis-
mele de ă pe baza materialului clinic provenit de
la ţ ş copiii cu care a lucrat terapeutic. Îmi exprim, de ase-
menea, ş ţ ă ţ ă de Percival Symonds, care a
reunit un ă de 25 de mecanisme de ă The Dynamics
of Human Adjustment
2
(1946). Acesta a adunat un ă impre-
sionant de exemple ş comentarii referitoare la mecanismele de
ă provenind de la ţ ă din cadrul Columbia Tea-
chers College.
101 ă ă • ţ
14
ş dori ă mai ţ ş lui Cecilio Panigua, M. D., psih-
analist în Madrid, Spania; Janet 1. Schiff, L.e. S. W., psihanalist
al ă ţ Freudiene din New York; William R. Goldman,
Ph.D., Director al Psychology Intership Training la Eastern Vir:-
ginia Medical School; Steve Brasington, M. D., Director al Child
. '\ G Z"
Psychiatry la Portsmouth Naval MedIcal Centre; Dr. eorge Im':'
mar de la Brunner-Routledge; asistentei mele, Jean Broughton,
pentru numeroasele lor sugestii ş corecturi pertinente pe
marginea manuscrisului; precum ş ţ mele, Susan; ş fiului
meu Theodore.
)EROME S. BLACKMAN
Introd ucere
Termenul de ă se ă la modul în care mintea împie-
ă accesul în ş ţ ă al sentimentelor
l
. Este bine cunoscut
faptul ă ţ ă ă ţ ă sentimentele ţ
lor. ă în ă simpla ţ a acestora nu este sufi-
ă pentru a-i ajuta pe indivizi ă ş ă ş ă problemele.
Este ă ş o explicare a motivelor ş a modului în care ă
ă ş îi ă pe ş ă intre în contact cu
propriile sentimente ă De fapt, cele mai multe proble-
me ţ apar ca urmare a ă unor afecte proble-
matice cu ă ă mobilizate împotriva acestora.
O ţ ă a acestor afecte ş mecanisme de ă
rare patologice îi poate ajuta pe indivizi ă ş explice mai bine
ţ ş originile comportamentelor, a simptomelor ş ati-
tudinilor ţ ă ţ îi ă adesea pe
ţ de simptome psihiatrice ă ă (ca de ă de-
presiile sau fobiile), ajutându-i ă ş schimbe ţ într-un mod
benefic.
ă probabil un ă infinit de ă ă - nu doar cele
101 descrise aici. Doi dintre cei mai mari teoreticieni ai psihana-
lizei, Anna Freud (Sandler & Freud, 1983) ş Charles Brenner
101 ă ă • Introducere
16 (2002a) au subliniat faptul cii aproape orice activitate poate con-
stitui o ă Evitarea privirii cuiva poate fi o ă (Re-
nik, 1978, p. 597) . A ţ la cineva poate fi o ă A juca golf,
la fel. cum economisirea banilor poate avea ă func-
ţ Sau, cel ţ putem spune ă toate aceste ă ţ pot fi
folosite în scop defensiv. Indiferent de activitatea ă sau
de comportamentul manifest, ă acestea îl ă pe indi-
vid de ă unor ţ ă ele au un rol defensiv.
ţ pot fi ă sau ă În general, cele ă
cute stau la baza problemelor cu care se ă indivizii, da-
ă ă Lmor ă ă cu caracter dezadaptativ. Mai con-
cret, afectele care produc ă sunt definite ca având
ă componente:
o ţ n, ă ă la care se ă gândul ă ceva îngrozitor
este pe cale Sti se ă ("anxi etate") sau ă deja s-a întâmplat
("afectul depresiv") (e. Brenner, 1982a).
Prin urmare, putem acum extinde ţ ă ă ă
ă ă constituie ţ mentale care, ca o ă ă În-
ă ă din ş ţ ă o ă (sau componentele) afectelor
ă - gândul, ţ sau ambele.
În diagnostic, conceptele de afecte de ă ă sunt utiliza-
te în explicarea unor fenomene, ca de exemplu uitarea a ceva
important, ă zicem o întâlnire. În acest caz, ţ ideatic
este ă din ţ ă Se poate ca individul ă amin-
ă de aceasta ă o ă atunci când ceva îi va "reîmpros-
ă memoria; apoi el ă ă nu de fapt ă se în-
)EROME S. BLACKMAN
ă cu persoana ă Altfel spus, ţ ideatic
(ca o ă a afectului) a fost ă ă ă ă a putea fi
recuperat. ă mintea a scurtcircuitat acest gând pentru a-l pro-
teja pe individ de ă ă de o rememorare (cealal-
ă ă
Se poate face analogia cu un circuit electric - ce are o ă
ţ ă de alimentare, becul ţ ă iar circuitul nu este
avariat. Cu toate acestea, a fost ţ un ă ce
te ţ astfel ă becul nu ă Acest ă
tor ar fi ca o ă ă - "Îmi voi scoate asta din min-
te" sau "Nu vreau ă discut despre asta!". ă acest lucru se
produce ă ă ţ ă atunci vorbim de o ă care
ă la nivel
ă ă sunt de fapt cele care ă ase-
ă ă ă de circuite. Când intensitatea curen-
tului electric devine prea ă ă amperme-
ă ţ ă ă ce produce scurtcircuitat:ea, iar
becul nu se mai aprinde. În mod analog, atunci când intensita-
tea afectelor ţ ca furia, anxietatea, depresia sau ă
ţ ţ ă ă ă ţ ă un între-
ă mental este ţ anumite gânduri sunt eliminate
din ţ ă ă uitate. La fel ca ş ă circuitu-
lui electric, acest tip de uitare ţ ă în mod automat.
Din punct de vedere diagnostic, trebuie ţ seama de fap-
tul ă pot exista defecte primare la nivelul "becului". ă
le de remediere a acestora au ca efect construirea unui echilibru
psihic fragil, cu elemente deficitare, ce fac ca "becul" doar ă
"pâlpâie" neregulat ş cum se ă în schizofrenie). În-
ă individului de a repara "becul" sau defectele de cone-
xiune (ca în cazul mecanismului de ţ a ă ţ [78]
17
101 ă ă • Int roduce re
_______ 000 _____ _
18 datorate unui blocaj prealabil al ţ de testare a ă ţ
pot duce la crearea unor circuite deficitare (deliruri).
La o ă categorie de ţ - cei cu o organizare a perso-
ă ţ de tip borderline (Kernberg, 1975) - este ca ş cum cir-
cuitele ar fi conectate, iar becul ş sursa de alimentare sunt de
asemenea intacte, ă ţ de conexiuni nu este ş capa-
ă ă gestioneze o tensiune ă ă ă ca firele ă se topeas-
ă sau ă se ş deconectarea. Lipsa de ţ ă a cir-
cuitului ar putea fi ă de o ă ă ă unor
tensiuni înalte, în ş mod cum unii ţ au deteriorate
"circuitele" responsabile cu gestionarea afectului, din cauza ac-
ă cronice a unei furii ş ă ţ extrem de intense, datora-
te unor lungi peri oade de ă suferite în ă Prin
urmare,în momentele de amplificare a tensiunii, circuitul a ă
rei ţ ă doar tensiuni reduse va fi supra solicitat ş va
ţ ă La ţ cu ă ţ borderline,
analogia ă în faptul ă ţ ă la afect a acestora
poate determina o ţ ă de a mobiliza ă ă
În ş la acei indivizi pe care ş îi descriu ca "ne-
vrotici", toate ă ţ circuitului sunt intacte, ă ă
rul a fost plasat la nivelul circuitului cu ani în ă ş în pre-
zent acesta a devenit inutil. Între timp, ţ s-,. dezvoltat ş
este mult mai ă la tensiune comparativ cu perioada co-
ă ă acel ă vechi ă mai poate închide cir-
cuitul, chiar ă în prezent nu mai ă niciun pericol real de
ă
Sarcina terapeutului ă în a determina natura problemei
care ă circuitele. Aceasta este ă fie de o reconstrui-
re a "becului", de dezvoltarea ţ de furnizarea de noi în-
ă sau, ă este vorba de ă de ă acelor
)EROME S. BLACKMAN
ă defectuoase ş inutile, pentru a facilita înlocuirea
lor cu unele mai realist adaptate la nevoile unui adult. '
Pentru a face lucrurile ş mai complicate, unele probleme
mentale nu se ă în principal ă ă ci sunt conse-
ţ unei ţ ă deficitare la nivelul altor ţ menta-
le. De ă sentimentele îi pot, de asemenea, pe indi-
vizi, blocându-Ie capacitatea de organizare a gândirii ş pe cea
de concentrare. Reducerea ă a acestor ţ nu are drept
ă mobilizarea ă ă (vezi capitolele 4 ş 6, iar ca o ex-
ţ regres ia eului [28] în scop defensiv). ă atunci când in-
dividul întârzie la un curs ce îi displace profund, iar profesorul
îl ă din ă ă este foarte probabil ca acesta
defensiv ă evite acel curs, ş probabil ă provoace pedeapsa (41) din
partea profesorului, pentru a se elibera de ă ţ ţ ă
Atunci când ţ un pacient, este o idee ă ă ţ fami-
ţ cu ă ă utilizate în mod frecvent, astfel încât, în-
tr-o ă ă ă le ţ identifica. Ulterior va trebui ă de-
ţ ă îi ţ explica acestuia modul cum ţ ă
ă ă riIe patologice - terapia ă (vezi capitolul 5),
sau ă este ă propunerea unor noi ă ă mai adap-
tative - terapia ă (vezi capitolul 7). Este de asemenea
ă ş o ş a factorilor ce ă activitatea
ă Vom examina aceste aspecte în capitolul 1.
19
101 ă ă • Introducere
1.
Concepte generale
referitoa re la ă ă ri
ţ ă ă ţ date cu privire la ă
ş afectul ă ă realizat acest demers, putem conti-
nua cu descrierea numeroaselor caracteristici ş ţ îndepli-
nite de ă ă
ţ date ă ă ş afectelor ă
ă ă sunt ţ mentale ce ă ă din ş ţ ă com-
ponentele afectelor ă
Afectele ă includ anxietatea, depresia ş furia. An-
xietatea se compune dintr-o ţ ă ă la care se adau-
ă gândul ă ceva îngrozitor este pe cale ă se ă Afectul
depresiv ă în ţ ă ă ş gândul ă ceva îngrozi-
tor deja s-a întâmplat (c. Brenner, 1982a). Furia include de ase-
menea o ţ ă ă ş gândul de distrugere a ceva sau
a cuiva (c. Brenner, comunicare ă 1990). ţ
ideatic al ă dintre aceste afecte ş poate avea sursa în
ţ sau în urme mnezice provenind din orice stadiu de dez-
101 ă ă • Concepte generale referitoare la api'iri'iri
22 voltare ?i mergând ă în momentul prezent, ş poate avea o ă
ă ă sau ă rezulte din combinarea acestora.
Factorii ş ai ă ă
Indivizii normali sau cei situati în "limitele ă
. .
(Hartman,1939)
La indivizii normali (E. Jones,1942), un afect foarte intens
poate ţ ă blocheze (sau ă ş ă ţ men,.
tale de gândire, organizare ş concentrare. Freud (1926), adop-
tând o ă mai ă a denumit ca "traumatice" ace-
le afecte ce inhibau gândirea, organizarea ş concentrare a, ca
ţ ale Eului (Hartmann, 1939).
Doamna AB, în ă de 39 de ani, a apelat la terapie ă unor
probleme maritale. Ea a relatat ă descoperise cum ţ ascundea
marijuana în dlllapul de medicamente din baia ă Pacienta
reprimatfllria a refuzat ă se mai ă la asta),
ă ce copiii ei de 13, respectiv 15 alli au adormit, ă
care expri/llat ţ ă de ţ ă sale îngrijo-
ri'iri legate dc sllni'itatea lui, referiloare la ţ comporta-
mentului ă asupra copiilor, privind posibilitatea de a fi arestat
sau ă în ţ pericolul de a comite acte necugetate sub
ţ drogurilor, riscând astfel umilirea în public. ă ea
a protestat în ă ă cu exemplul de imoralitate ilegalitate
oferit de ă acesta copiilor. Când ţ ă dreptul de a
fuma marijuana, ea a "pierdut" lupta. A început ă ă înce-
tând ă îi mai ă
JEROME S. BLACKMAN
A doua zi la prânz, în tirnp ce se afla la un magazin cu articole pen-
tru ă ă alegea flori pentru ă din ţ casei, domnul
AB a sunat-o pe telefonul mobil. Ajunsese ă o Ei sta-
ă o "întâlnire ă ă în timp ce copiii erau ă
la ă Pacienta uitase complet de întâlnire s-a ţ ă
pentru ă ă ţ
În acest exemplu, doamna AB la început ş reprimat (31)
ş furia, ă ă atitudinii nerezonabile a ţ
cu privire la ă sentimentele de furie ş deprima-
re au atins o intensitate ă Atunci, ea a mobilizat o
serie de noi ă ă ă ă a fi ă ş ă de acest lucru. A re-
fulat (25) "Întâlnirea ă ă aceasta a servit atât la
ă cât ş la exprimarea furiei (o ţ de com-
promis). ă a utilizat identificarea ă (4) - provo-
cându-i ţ o frustrare ă ceea ce a dus la eliberarea
propriei ă legate de faptul ă acesta nu era mai atent la
ţ sale. În urma ă cu agresorul (35), ea a ignorat
la rândul ă ţ ţ Ulterior, i-a respins propunerea
ă ş a deplasat (19) interesul asupra unor atribute feminine
(florile pentru ă ă ş astfel simbolic (20) femi-
nitatea. Prin urmare, ca a refll/at (25) insulta ţ ă atunci când
ţ nu a luat în considerare îngrijorarea sa. ă pacienta a
izolat (13) (blocat) ă depresive cu privire la ţ ă
Când i-am subliniat faptul ă uitarea întâlnirii cu ţ ş pre-
ocuparea pentru a alege florile ă ă ă ţ ex-
puse anterior, doamna AB a putut ş furia ş senti!llen-
tele de ă ţ ţ la adresa ţ Acest conflict dintre
furie ş ă ţ a stat ş la baza ă atitudinii pasive (62)
23
101 ă ă • Concepte generale referitoare la ă ă
24 în ţ argumentelor expuse de ă acesta. Câteva zile mai târ-
ziu, în ş ţ ă a povestit ă îi explicase ţ ă
se ţ ă ş ă cu privire la mariajullor, dato-
ă ă ă ţ ă lui insistente de a. consuma droguri ilegale, cu
efecte autodistructive. ă confruntare l-a determinat pe ţ
ă ş reconsidere atitudinea ă mai ales prin prisma impac-
tului ţ al comportamentului ă asupra copiilor adoles-
ţ El ş cerut scuze ş a aruncat marijuana.
Psihoza & ă ţ borderline
Pe de ă parte, la indivizii psihotici sau cu personalitate de
tip borderline, chiar ş afectele de o intensitate ă ă pot ,face
ă se dizolve ţ Eului. Pentru început, trebuie spus ă în
acest tip de ă ţ la afect, ca atribut al ţ Eu-
lui, (Kernberg, 1975) este ă
Domnul DB, ÎI1 ă de 25 de ani, fusese sever neglijat de ă
ă în perioada ă Mama le permitea ţ mai mari ai
pacientului ă îl ă La aceste abuzuri s-a mai ă faptul
ă pe vremea când eI era în primii ani de liceu, ă cum sora sa
se prostitua. ă de la vârsta de 15 ani, pacientul începuse ă con-
sume ă ţ mari de alcool. Cumularea acestor factori ă fu-
ria ţ ă la adresa ţ suprastimularea ă
ă ă la actele sexuale ale surorii modul în care con-
sumul de alcool în ţ ă ca neutralizant al afectelor, i-a inhi-
bat dezvoltarea ţ Eului) a ă ca domnul DB ă dezvolte o to-
ţ ă la afect extrem de ă ă
Aflat în prezent la universitate, în momentul în care a fost nevoit
ă studieze sllplimentar, el a devenit atât de furios, încât nu mai era
JEROME s. BLACKMAN
capabil ă se concentreze ;;i ă organizeze (integreze) gândurile,
ceea ce a condus la o incapacitate de a ă ţ Pentru a gestiona fu-
ria afectul depresiv, el o ă ţ în mod defensiv
pe prietena sa ă ţ ă (5) pentru ă îl încuraja-
se ă ă la universitate. In plus, el a adoptat o atitudine gran-
ă (63) (credea ă îl va reclama pe profesor pentru lipsa impar-
ţ ă ţ consuma alcool (consumul excesiv de ţ ca
ă (69).
Cu alte cuvinte, ă ţ (Eului) privind tolerarea
afectelor, un stres produs de o ţ cu caracter normativ, de ti-
pul temei suplimentare (ce îl înfuria) l-a ă ă ă ş
de o furie ă Atunci au fost mobilizate ă ă de o intensi-
tate ă cu scopul de a diminua sentimentul de ş pro-
dus de colapsul ţ (Eului) de concentrare ş integrare.
Boala ă
La indivizii suferind de boli nevrotice (ce includ fobii, con-
versii, atacuri de ă obsesii, compulsii, un anumit grad de
impulsivitate, unele tipuri de depresie), ţ Eului (vezi Anexa
2) poate fi ă ă chiar ş în cazul unui afect de o inten-
sitate ă acesta poate ţ ca semnal (Freud, 1926;
C. Brenner, 1982a). Afectul semnal ă ă ă în acele
ţ care îi reamintesc individului, de ă la nivel incon-
ş de ţ precedente similare în care s-a ţ ş
Renee, în ă de 34 de ani, se ţ ă Gândurile expri-
mate în ă ă cu anxietatea sa au condus-o la ţ ă de
a avea copii. li era ă ă îi ă ă ă ţ ă ţ
25
101 ă ă Concepte generale referitoare la ă ă
Î
26 lui, întrucât ţ cei doi ă ă nu ă copii. Mai mult,
Renee nu dorea ă ă ă de veniturile acestuia. Ea a
subliniat ă în ţ ă fusese ă ă se roage de ă ă
pentru a primi bani de buzunar ă acest lucru îi ă
profund.
Am subliniat faptul ă aparent ea se ca ţ ă fie la fel de
zgârcit ca ă ă Renee dat seama ă o astfel de caracteri-
zare a ţ era ă întrucât el fusese întotdeauna generos .
cu ea. In urma unei psihoterapii de ă ă (timp de câteva
luni), Renee a abordat ă cu ţ ţ cu privire la co-
pii, iar acesta s-a dovedit a fi entuziasmat fericit. (Pentru o de-
scriere ă a cazului, vezi Blackman, 2001, pp. 174-177).
. Renee utiliza ca ă ă ţ (59), evitarea (61), ş pseudo-
ţ (72) pentru a se proteja de anxietatea ă trans-
ferului (79) afectelor în ţ cu ţ Altfel spus, ş anxieta-
tea semnal ţ ă în cazul ă nu avea o intensitate
ş aceasta genera se ă ă cu caracter patologic.
ă ă ş versus ă ă ş
Blocarea accesului afectelor în ş ţ ă are loc automat, la
fel ca ş ţ Indivizii nu sunt de ă ş ţ de mo-
dul de reglare al ă ţ ă ş ă ş ş pot
asuI?a ş un control deliberat asupra acesteia ă ş
ă In realitate, ă ă ă atât ş cât ş incon-
ş indivizii le pot utiliza atât în mod ţ cât ş ă ă
ă ş da seama de acest lucru.
În terminologia ă ţ dintre utilizarea la
nivel ş sau ş a unei ă ă se face uneori prin
)EROME s. BLACKMAN .
utilizarea unor termeni ţ Reprimarea (31), de exemplu, in-
ă uitarea în mod ţ în timp ce refularea (25) ,semni-
ă o uitare ş ă În mod similar, comportamentul evaziv
(23) ă a ţ ţ în timp ce ţ (24)
ă o falsificare a ă ce apare ă ă ca persoana ă
ş dea seama de acest lucru. ţ faptul ă doamna AB
ţ ă anterior) ţ ş reprimat furia; doar ulterior a
avut loc refularea gândurilor furioase de a-l ă ă pe ţ
ă ă primare versus ă ă secundare
La ţ mecanismele de ă primare sunt de ă
refularea (25) ş izolarea (13) (afectului). Conform lui C. Brenner
(1982a), toate afectele ă ă ţ ş gân-
duri. ţ pot fi ă sau ă iar gândurile con-
ş sau ş Refularea este termenul dat fenomenu-
lui prin care mintea unui individ exclude automat din ş ţ ă
sau ă ă ţ ă în afara acesteia un ţ ideatic (al
unui afect). Izolarea se ă la ă din ş ţ ă a sen-
ţ dar nu în mod necesar ş a gândurilor asociate acesteia.
Celelalte ţ defensive au în general rolul de a ş ţ fie
refularea, fie izolarea sau pe ă Kemberg (1975) a ă
o ţ de la ă ă ă teoretizând ă unii indi-
vizi, pe care el îi include în categoria ă a ă ţ
lor de tip borderline, ă clivajul (8) ca ă ă
Caracter adaptativ versus dezadaptativ
Majoritatea ă ă pot fi utilizate atât în mod adaptativ,
cât ş dezadaptativ. De fapt, probabil ă terapeutul ar trebui ă
27
101 ă ă • Concepte generale referitoare la ă ă
28 îi ă pacientului despre o ă ă doar în ă
sura în care modul de utilizare a acesteia pare a fi unul deza-
daptativ. ţ defensive dezadaptative sunt responsa-
bile de ţ obsesiilor, fobiilor ş a modurilor defectuoase
de adaptare la ţ externe ("ajustarea la mediu" [Hart-
mann, 1939]). În descifrarea acelor ă ă ce stau la bazasimp-
tomelor, terapeutul va lua de ă în considerare aducerea
acestora în ţ pacientului - ă pe care ş o nu-
mesc "confruntare" (vezi capitolul 5).
o ă nu întâmpina nicio dificultate la locul de ă da-
ă ţ ă a ă ă (45)
ţ cu care se ocupa în mod ritual (12) de detalii. Cu toate
astea, frustrarea ţ în ă ă cu ţ acesteia le
crea probleme de cuplu. Drept urmare, terapeutul a ajutat pacien-
ta ă dea seama de ă ă riIe sale cu caracter obsesional, suge-
rându-i ă în acest mod ea se proteja de o serie de sentimente ne-
ă
ă ă mobilizate
in ţ de pericol versus ă ă cronice
ă ă sunt frecvent utilizate în ţ de pericol. Indi-
vidul este confruntat cu ţ unui afect care ă ă co-
ş ă Eul (indiferent ă este una ă sau nu) ş din aceas-
ă ă ă ă ă ş acel afect. Cu toate acestea, la unii
indivizi ţ defensive ă o ă ă de exem-
plu îi învinuiesc Întotdeauna pe ţ sau vorbesc foarte mult
în mod regulat.
)EROME S. BLACKMAN
Spre exemplu, mobilizarea ă ă în ţ de pericol apare
la ă ţ al ă copil ţ accidental degetul în ba-
ă ă o anxietate ă ă ţ afecte depresi-
ve. Mobilizarea ă ă ă aceste afecte intense ă le afec-
teze judecata, ţ de anticipare, pe cea de testare a ă ţ
activitatea psihomotorie. ă ă (13) ă ă
se cum ă ţ Mama ia în calcul pronosticul (in-
telectualizare) (45). Ambii ă ţ reprimat (31) teama. Cu
calm, ă îl duce pe copil la camera de ă în timp
ce mama ă (comportament contrafobic) (44) ă ă dege-
tul retezat la ţ ă
Ei nu ş putut permite ă a sentimentelor de ă ş
ă decât atunci când fiul lor a ajuns în ţ ă la spital ş
a fost preluat de doctorul de ă pentru a-i fi acordate îngri-
jiri medicale. ă ă riIe au protejat în cazul ambilor ă ţ func-
ţ autonome ale Eului, astfel încât ş ă ă lua prompt
decizia (ceea ce a implicat ă anticipare) de a merge la
spital (testarea ă ţ iar copilul a putut fi transportat în si-
ţ ă ţ psihomotorie). Degetul a fost astfel salvat.
Automatismele ş (Hartmann, 1939) sunt grupuri
de ă ă ş cronic în ţ cu o ţ ă
Domnul 1, de profesie inginer electronist, m-a consultat pentru ă era
pe cale ă ă locul de ă El s-a plâns de faptul ă aVea co-
legi de serviciu care ă în mod ostentativ regulile. Prin
urmare, ţ ă era de datoria sa ă raporteze chiar ă ă
minore ale regulamentelor. Am ţ curând ă pacientul ă acest
lucru într-un mod vehement ;;i foarte ofensator. Când am subliniat
faptul ă I/Iodlll ă de il-i reclal/la pe colegi îi ă pe ă nu îl
29
101 ă ă • Concepte generale referitoare la ă ă
30 ' ă ă era unul ofensator, el amintit cum În ă asistase
la ţ În care mama sa tolera abuzurile verbale din partea ă
(pe care pacientul le considera o ă de neiertat). Mama fi ă
risise domnului J ă fi dorit ă ş ă înfrunta ţ
Domnul J s-a identificat cu victima (36), ceea ce l-a determinat ă
se comporte în modul în care mama sa ş fi dorit ă o ă face
ea ă ş ă ă ă în mod activ la ă ţ ă el s-a
dezidentijicat (53) de atitudinea ă a acesteia, devenind activ
(transformarea ă ţ în activitate [64]). Ulterior a transferat (79)
toate aceste sentimente asupra firmei la care lucra (la nivel incon-
ş ă ă ca un ă abuziv), protejându-se astfel de reaminti-
rea furiei intense ş a fricii ţ ţ ă de acesta. În plus, pacien-
tul s-a ă împotriva furiei prin folosirea ă cu agresorul
(35): acum domnul J era cel care îi abuza verbal pe ţ Mai
mult, el a deplasat (19) furia ţ ă ţ ă de ă asupra ţ
Acest automatism ş de confruntare ă care
în cazul ă opera cronic ori de câte ori asista la ă unor
reguli, includea ţ defensive de provocare (41), impulsivi-
tate (68), dezidcntificare (53), identificare cu victima (36) pi cu agre-
sorul (35), transfer (79), deplasare (19) ţ transformarea ă ţ în
activitate (64). ă o serie de ă ş ă ale aces-
tor afecte ş ă ă pacientul a ţ mai concret comporta-
mentul ă inadecvat, fiind astfel capabil ă ţ la acesta ş
ulterior ă ă ă ş ă ă un nou loc de ă
Mecanisme de ă versus ţ defensive
Anna Freud (Sandler & Freud, 1983) ş "mecanismul
de ă de exemplu ţ ca mijloc mental folosit îm-
)EROME S. BLACKMAN
potriva unui afect, cam în ş mod în care este folosit un cio-
can pentru a bate un cui. ţ ă este un termen
cu caracter mai general, ce include orice alt mecanism utilizat în
acest scop, ca de exemplu folosirea unui pantof pentru a bate
cuiul respectiv. Masturbarea, de exemplu, ca activitate ă
ţ ă sexuale, poate fi ă în mod defensiv pen-
tru diminuarea depresiei sau a ă ţ (Marcus & Francis, 1975).
Chiar ş cel mai complex comportament poate fi utilizat în
scop defensiv. Spre exemplu, ă ce ţ ş mama ţ Theo-
dore Roosevelt au decedat în ş zi a anului 1884, acesta a
ă ă New York-ul pentru a duce o ţ ă de cowboy în Ba-
dlands, Dakota, pentru mai mult de doi ani (White House, 2002).
ă schimbare ă de comportament pare ă fi fost, cel
ţ în parte, o încercare ş ă de face mai suportabil do-
liul sever ă împotriva sentimentelor dureroase).
Într-un alt exemplu, un ă ce umbla cu numeroase femei
a solicitat ţ ă în ciuda faptului ă ş ă
aceasta îi va afecta ţ sexuale. ă ce, la insisten-
ţ sale, terapeuta i-a prescris ţ aceasta a putut realiza-
ş interpreta - faptul ă pacientul dorea ă o determine ă îl pe-
ă în vederea ă de sentimentele de ă ţ
trezite de ă ţ sale (Blackman, 2003). Cu alte cuvinte,
ţ acestuia de a lua medicamentele avea un scop defensiv.
ă ă simple versus ă ă caracteriale
Unele mecanisme de ă sunt simple ş ă un ca-
racter izolat, ca de ă intelectualizarea (45): la o o
ă ş despre o carte ă recent, în scopul dimi-
ă ă ţ sociale (Slavson, 1969).
31
101 ă ă • Concepte generale referitoare la apa ă
32 ă ă caracteriale au un caracter pervaziv, :.;unt com-
plexe ş se ă cronic. Acestea ă adesea ş alte as-
pecte ale ţ ă psihice. Un exemplu în acest sens ar fi
ţ în sens negativ
2
, ce ă ţ (1), gran-
diozitatea (63), devalorizarea (50), identificarea (34) ş clivajul (8) .
O ă ă ă mai ă ă în asumarea ro-
lului de discipol. ţ indivizi vor încerca ă ă în terape-
ţ lor ş guru ţ ca mijloc de evitare a unor afec-
te dureroase. '
ă ă cu rol in rezolvarea conflictelor
versus ă ă implicate in dezvoltare
Majoritatea ă ă sunt utilizate pentru gestionarea afec-
telor determinate de conflictele intrapsihice. Cu toate astea, une-
le par ă ă un rol ţ în cadrul constituirii structurii psi-
hice normale, acestea nefiind utilizate doar în scopul ă
împotriva afectelor. ţ (2) ţ ă ţ cu rol cal-
mant în stadiile de ţ ă timpurii, pe ă ş izbucniri-
lor ţ ale copilului ă împotriva acestora), $unt
ă necesare pentru dezvoitarea la copil a ţ Eului ş a
ă ţ de a tolera afectele (Lustman, 1966; Tolpin, 1971; Ker-
nberg, 1975).
Identificarea cu sistemele de valori ale ă ţ în timpul
perioadei de ţ ă (între 6 ş 10 ani) nu are doar rolul a-l
proteja pe copil de teama ă va fi pedepsit de ă ă ţ ,Tot-
ă aceasta contribuie ş la unei structuri impor-
tante: Supraeul (c. Brenner, 1982a). In realitate, valorile,
riIe ş ţ ă (Supraeul) sunt ţ considerabil
de ă ce au loc în decursul ţ În ă ş în ado-
]EROME S. BLACKMAN
ţ ă ă cu profesori, antrenori ş figuri media idea-
lizate ă un efect puternic. În perioada ă identifica-
rea cu valorile unor mentori, angajatori sau ţ poate
modifica valorile indivizilor. John Dean (1976), în autobiografia
sa referitoare la rolul avut în scandalul Watergate, descrie deta-
liat declinul propriului sistem de valori în perioada ă da-
ă ă (49) ş ă (34) sale cu Nixon, Halde-
man ş Ehrlichman.
o ă ă impotriva altei ă ă
În plus, ă ă pot împiediCa ş ă con-
ţ sau ţ mentale ce ă ţ sexuale sau ostile,
ş ă ş ţ ale ă ţ Uneori, o ă poate chiar
împiedica ş unei alte ţ defensive, ş cum
se întâmpla în cazul unui ă ce minimaliza folosirea frec-
ă a umorului (51), ca mod de ţ împotriva ş
ă sentimentelor de ţ
Greenson (1967) a subliniat faptul ă ş unii ţ ma-
ă ţ ă la terapie, ş nu vor ş acest lu-
cru. El a denumit fenomenul respectiv ca ţ ă la rezis-
ţ ă care de ă apare ca efect al ă ă ă
Un ă de 35 de ani a întârziat 20 de minute la prima ţ ă
s-a scuzat spunând ă adus aminte de aceasta doar în ultimul
moment. Când am încercat ă interpretez faptul ă uitarea sa putea
însemna ă se ă cu privire la ţ acesta a insistat
ă era "o ă ă de ţ ă Mai târziu în ţ ă ă
ce reamintit critica ?i ă ţ la adresa ţ
lor ă anteriori, am putut ă fac comentariul just ă îi era mai upor
33
ă ă • Concepte generale referitoare la ă ă
34 ă se ă la faptul ă uitarea ă cu mine era ceva
neînsemnat, decât ă fie nevoit ă î)ii înfrunte teama ă putea
ă la fel ca )ii ţ ţ
Organizarea in ţ
ă ă apar de ă în grupuri sau ţ (Vezi ş
capitolul 4). ţ defensive tipice pot ă ă în ă
toarele ă patologice:
1. Psihopatia ă (incluzând criminali ş alte categorii
antisociale): comportamentul evaziv (23), ă ţ proiec-
ă (5) ş ţ (42):
"Nu am ucis-o. Nici ă nu o cuno)iteam. Procurorul districtual
a spus ă ă îmi voi recunoa)ite fapta, voi fi închis astfel voi
ajunge pe scaunul electric - acesta este singurul motiv pentru care
am depus ă Pe de ă parte, am fost atât de revoltat când
m-au arestat, încât nu am ce ă spun ... "
2. Organizarea ă ă ţ de tip borderline:
negarea (6a), identificarea ă (4), idealizarea (49), dedife-
ţ (7), devalorizarea (50), grandiozitatea (63) ş clivajul
(8):
ţ meu este un idiot! Nu este ca Steve, un om minunat, care
îmi ţ nevoia de a avea doi ă ţ în ţ mea. Steve îmi spu-
ne ce ă fac, iar eu îl ascult pentru ă îi dau dreptate. ţ poate ă
ă pupe undeva! Voi petrece acest de ă ă ă cu Steve,
)EROME S. BLACKMAN
- - ------ ----_ ._------ ------------------------
iar ţ poate ă ă ă de copii! De ce ă nu ţ eu contro-
lul ă o ă De ce îmi doresc ă mor?"
3. Isteria
a) Subtipul histrionie: refularea (25), înlocuirea unui afect prin
altul (57), socializarea (46), dramatizarea (67), transferul (79),
inhibarea ţ Eului (48) ş logoreea (60):
o ă ă deschide prima ţ ă spunând: "Este minunat
ă ă întâlnesc, Dr. C! Ş ă ţ ă este contabil la
Anderson. Trebuie ă fi fost atât de greu ă ţ prin acel scan-
dal! Ce ă ă aduce? Este atât de jenant .. . Chiar trebuie ă
vorbim despre asta? Sunt ă ă ţ auzit lucruri mult mai gra-
ve .. . ă ţ de ă de ţ ă
b) Subtipul conversiei: refularea (25), simbolizarea (20), somati-
zarea (65):
ă o ă ă cu ţ un ă începe ă ă ţ
lipsite de putere.
c) Subtipul fobie: cele descrise la 3a sau 3b, la care se ă
ş ţ (1), deplasarea (19), simbolizarea (20) ş evitarea (61)
(vezi capitolul 4).
4. ă obsesionale: ţ (1), deplasarea (19), simbo-
lizarea (20), concretizarea (52), izolarea (afectului) ţ
ţ ă (11), anularea ă ritualurile (12), ţ
mul, hiperpunctualitatea, zgârcenia, intelectualizarea (45), ţ
35
101 ă ă • Concepte ge nerale referitoare la ă ă
36 zarea (42), hipercriticismul propriei persoane ş al altora (15) ş inhi-
barea ă ţ critice (48).
5. Depresiile: întoarcerea furiei ş a criticismului asupra pro-
priei persoane (15), ţ ţ ă (11), regres ia ă
ă (27), inhibarea ţ Eului (cea psihomotorie ş vorbi-
rea) (48), provocarea pedepsei (41), identificarea cu victima (36) ş
identificarea cu obiectul pierdut (37).
Momentul ţ in procesul ă
Multe dintre mecanismele de ă se ă în ă
rie, în timpul unui stadiu specific al ă La ţ ma-
joritatea ă ă pot fi folosite în diferite ţ inde-
pendent de stadiul în care acestea au ă Cu alte cuvinte,
un adult poate folosi combinat: logoreea (60) ş intelectualizarea
(45) (ce apar în perioada de ţ ă actul sexual ca ă (sta-
diul genital adult), identificarea cu obiectul idealizat (34) (adoles-
ţ ă ş ă ţ ă (5) (stadiul anal), ă cum ur-
ă
Un ă suferind de depresie convinge, cu vorbe ă
(logoree), o femeie ă ă sex cu el (actul sexual ca ă
comportându-se plin de ş ţ ă ş cum ă la fratele
ă mai mare (identificarea cu obiectul idealizat), ceea ce îl
face ă se ă mai ţ deprimat. fn momel? tul în care
partenera vrea ă ă ă la el peste noapte ş ă ia ă
micul dejun în ţ ă el o ă pe aceasta ă
este ă patologic de el ă ţ ă ş
ţ
JEROME S. BLACKMAN
ţ de compromis sau
"principiul ţ multiple"
(Waelder, 1936; C. Brenner, 1982a, 2002)
Pe ă faptul ă ţ ă ă ş
rea unui aspect al ţ ă mentale (de ă un afect), ă
rarea în sine poate avea ş alte ţ aceasta servind deo-
ă la realizarea altor ţ psihice. De exemplu, atunci când
individul se ă cu o ă pe care o ă (un obiect
idealizat), el ş ă ă ţ ă de rivalitatea ă
în raport cu aceasta ş ă ş ă ţ de a fi ca in-
dividul respectiv. Prin urmare, din punct de vedere teoretic, pe
ă faptul ă ă este o ă a unei ţ de
compromis ă ă ă ce constituie simul-
tan o expresie a afectelor ş o ă împotriva acestora), ă
rarea în sine ă o ţ de compromis.
Acest principiu este util în lucrul cu ţ De exemplu,
ă spunem ă îi interpreta ţ unei paciente faptul ă ă sa
este rezultatul unei ă cu mama, cu rolul de a evita sen-
timentele de furie pe care le ş ţ ă de aceasta. Pacienta
ă Ş pe ă ă ă ă nu vorbesc?"
În acest exemplu, identificarea ă pacientei nu doar ă o
ă ă de propria ostilitate, ci are simultan ş rolul de a ă pro-
voca, ca expresie a ă ţ sale.
Rezumat
ă ă sunt ţ mentale ce ă de ă acce-
sul în ş ţ ă al diferitelor idei, ţ intense, ţ sau
chiar al altor ă ă uneori, anumite ă ă cum ar fi identi-
37
101 ă ă • Concepte generale referitoare la ă ă
I
I

)
38 ficarea, pot fi implicate ş în dezvoltarea structurii psihice nor-
male. ă ă pot fi activa te atât de afecte cu o nor-
ă la acei indivizi la care ţ Eului este ă cât ş de
afecte semnal sau de cele traumatice. ă ă pot fi folosite în
mod ş sau ş ş pot fi adaptate la mediu sau
înalt dezadaptative. Acestea sunt adesea puse în ţ <:ttunci
când ă o ţ de pericol, ă pot de asemenea ă se cro-
nicizeze, caz în care duc la formarea unor simptome nevrotice
(anxietate ş depresie). Atunci când se ă în ţ
specifice, aceste ţ defensive stau la baza numeroaselor
ă psihice, în baza principiului ţ multiple: ă ă
riIe sunt parte a ţ ă la conflictele intrapsihice; toto-
ă ele constituie în sine ţ de compromis.
Având în vedere aceste concepte generale referitoare la ope-
ţ defensive, putem trece mai departe, în capitolele 2 ş 3, la
definirea celor 101 ă ă întâlnite în mod frecvent. Ulterior,
vom aborda modul în care teoria ă ă este ă în diag-
nostic, pentru evaluarea ă pacientului la o ă for-
ă de terapie, în cadrul tehnicilor suportive ş dinamice, ş în
determinarea riscului suicidar.
]EROME S. BLACKMAN
Sc u rt e d efi ni ţ i ale celor 101 ă ă ri I
în ordi nea a proxi ă a a pa ţ
acestora în procesul de dezvoltare
Faza ă (0-3 ani)
1. ţ (Freud, 1894; Wilick, 1993) - Atribui propriile
ţ psihice altcuiva.
2. ţ (Freud, 1917; A. Freud, 1936, 1992; Sandler, 1960;
Meissner, 1970; Volkan, 1976) - ţ formezi o imagine a
unei alte persoane.
3. ţ (Garma, 1969; Arlow & Brenner, 1964) - Vezi sau
auzi lucrurile la care încerci ă nu te ş - ţ co-
mentarii, fantasme sau critici - ă ă testarea ă ţ
Faza ă (1,5-5 ani)
,
4. Identificarea ă (Kemberg, 1975) Trei ţ
comune în care acest termen este utilizat:
39
101 ă ă Scurte ţ ale,celor 101 ă ă în ordinea ă .. .
40
a. Proiectezi atât de mult din tine ţ asupra altcuiva
încât îl distorsionezi masiv.
b. ş în ă afectele ă pe care le ţ
ţ ş compania").
c. ş în altcineva afectele ă pe care le ţ
ş te ţ ca persoana caree te-a ă ă te ţ atât de ă
5. ă ţ ă (Spruiell, 1989) - ă ţ ş
pe nedrept pe altcineva pentru propria ă
6. Negarea (A. Freud, 1936; Moore & Rubinfine, 1969) - se pre-
supune ă ai perceput realitatea ţ ă ţ este intact):
a. Negarea per se: Dezavuarea unui fapt real, în ciuda do-
vezilor clare ale ţ acestuia.
b. Negarea prin act: Comportament cu ţ simboli-
ă ă realitate ă ă nu ă
c. Negarea prin ă ţ unor convingeri ero-
nate, astfel încât nu este nevoie ă ţ realitatea.
d. Negarea prin cuvânt: ş cuvinte speciale prin care
ţ ţ convingerea ă despre o realitate.
7. ţ (fuziunea Sinelui cu obiectul) (Mahler,
1968) - Te ţ ş cum vrea altcineva ă fii.
8. Clivajul (Kernberg, 1975) - Vezi ţ oameni complet
ostili (McDevitt, 1985), în timp ce ţ sunt complet afectu-
ş Sau ă ş acum ă pe care l-ai iubit.
9. Animismul (Freud, 1913; Mahler, 1968) - Atribui cali-
ă ţ umane unor ă ţ neumane.
10. Deanimarea (Mahler, 1968) - Persoana pe care o vezi nu
e om, deci nu ai de ce ă te îngrijorezi.
11. ţ ţ ă (A. Freud, 1936; 1931)
- ţ opusul (de exemplu, este atât de amabil încât nu
ţ ţ exprima furia).
JEROME S. BLACKMAN
12. Anularea ă ş ritualurile - Te ş ţ
(Supraeului). Sau faci ceva pentru care te ţ vinovat,
ă care ă ş ş prin autopedepsire printr-un alt act
simbolic.
13. Izolarea (afectului) (c. Brenner, 1982a) - Nu ş con-
ş de ă produse de afecte.
14. Externalizarea (Clover, 1955) - Crezi ă "societatea" te
va critica, când de fapt tu te ţ vinovat.
15. Întoarcerea asupra propriei persoane (Freud, 1917;
A. Freud, 1936) - ş furios pe altcineva, dar ţ faci ă
ţ ţ te sin ucizi.
16. Negativismul (Levy & Inderbitzin, 1989) - Refuzi ă
cooperezi ş ai o atitudine ă ţ ă de
ţ .
17. Compartimentarea gândirii (Freud, 1926) - ţ inhibi ca-
pacitatea de a face conexiuni.
18. Agresivitatea ă (Symonds, 1946; McDevitt, 1985) -
Intri în dispute cu ţ pentru ţ ascunde sentimen-
tele ă
Primul stadiu genital (2-6 ani)
19. Deplasarea (Freud, 1900a; Arlow & Brenner, 1964) - ţ
ceva ţ ă de o ă dar ţ sentimentele ă o ă
ă ţ
20. Simbolizarea (Freud, 1900a; Arlow & Brenner, 1964) -
Acorzi o ţ ţ ă unui anumit aspect al
ţ ă mentale.
21. Condensarea (Freud, 1900a; Arlow & Brenner, 1964) -
Combini idei disparate, cu caracter contiguu.
41
101 ă ă • Scurte ţ ale celor 101 ă ă ri, în ordinea ă ".

42
22. Formarea iluziilor sau reveria (Raphling, 1996) _
Vizualizezi ş un scenariu ă sau ă de-
spre care ş ă este o ă
23. Comportamentul evaziv (Karpman, 1949) - ţ inten-
ţ cu un scop.
24. ţ (Spiegel, 1985; Target, 1998) - ţ ă ă
ă ş pentru ţ ridica stima de sine.
25. Refularea (Freud, 1923; Arlow & Brenner, 1964) - ţ
gândurile ă ă ă vrei.
26. ţ ă (Wimer, 1989) - Nu vezi ceva ce
te ă ă ş se ă chiar în ţ ta. .
27. Regresia ă [Regresia ă (Freud, 1905,
1926) - Te temi de sexualitate ş competitivitate, astfel
ă devii dependent (oral) sau ă ă ţ (anal).
28. Regresia Eului - acest termen este utilizat în trei ţ
a. Perturbarea unei ţ ţ sau ţ Eului nu mai
ă astfel încât nu ţ ţ ceva ă
b. Intoarcerea la moduri de ă mai primitive: Pui în func-
ţ mecanisme de ă specifice unui stadiu ante-
rior de dezvoltare.
c. ţ dejensive ineficiente: ă ă nu ş ă blo-
cheze afectele ă iar ş acestora îi ş indi-
vidului ă ţ de care se ă prin autopedepsire.
29. Regresia ă - Acorzi o ţ ă unor pe-
rioade anterioare, evitând astfel conflictele actuale.
30. Regresia ă (Freud, 1900a; Arlow & Brenner, 1964)-
Visezi pentru a evita o realitate ă
31. Reprimarea (Werman, 1985) - Încerci deliberat ă ţ ceva.
32. Identificarea cu o ă - Te ţ ca eroul
favorit.
)EROME S. BLACKMAN
33. Identificarea cu ţ parentale ş 43
sau ş (Johnson & Szurek, 1952) - Faci ce ţ
interzic ă ţ pui în act ţ acestora inacceptabi-
le, pentru care ş pedepsit.
34. Identificarea cu o imagine sau cu un obiect idealizat
(Carlson, 1977) - ş ş te ţ ca o ă
ă a fi ă
35. Identificarea cu agresorul (A. Freud, 1936) - Te ţ
abuziv ţ ă de o ă pentru ă altcineva s-a comportat
abuziv cu tine. Astfel te protejezi de sentimentele de furie.
36. Identificarea cu victima (MacGregor, 1991) - Te ţ
ca altcineva fie ţ un abuz, fie ă ă fii ă
Faci asta fie din ţ de a salva, fie pentru a respinge
propria furie sau ă ţ
37. Identificarea cu obiectul pierdut (Freud, 1917) - Te
ţ ca o ă ă pe care ai pierdut-o. ă
ă suvenire ş nu ş îndurerat, "se ă do-
liul patologic" (Volkan, 1987a).
38. Identificarea cu introiectul (Sandler, 1960) - Acesta de-
vine parte a Supraeului individului.
39. Seducerea agresorului (Loewenstein, 1957) - Seduci se-
xual sau flatezi pe cineva, pentru a te elibera de ă
Stadiul de ă (6-11 ani)
,
40. Sublimarea (A. Freud, 1936) - Te angajezi într-o
te care la nivel simbolic ă o ă
41. Comportamentul provocator (Freud, 1916; Berliner, 1947;
C. Brenner, 1959, 1982a) - Îi determini pe ţ ă ă sex
cu ctine, ă te ă sau ambele.
101 ă ă • Scurte ţ ale celor 101 ă ă în ordinea ă ...
44 42. ţ (Symonds, 1946) - ă ş scuze pentru a te ·
elibera de tensiune, de ă în urma ă unei ă ţ
43. Ruminarea ă - "Analizezi excesiv" sau ş
în gol", încercând astfel ă ţ rezolvi problemele.
44. Comportamentul contrafobic (Blos, 1962, 1979)·- Faci
exact lucrurile de care ţ este ă
45. Intelectualizarea (A. Freud, 1936) - Te cramponezi de
o teorie ă pentru explicarea unui comporta-
ment.
46. Socializarea ş ţ (Sutherland, 1980) - ţ folo-
ş ă ţ sociale pentru a te d Jstrage de la gânduri-
le dureroase.
47. Investirea ă a unei ţ a Eului (Hartmann,
1953) - ş unei ţ a Eului o ţ sim-
ă (de exemplu, ă vaselor este o ă pen-
tru femei", echivalând ţ o ă activitate cu
ţ la unul dintre sexe).
48. Inhibarea unei ţ a Eului (Freud, 1926) - ţ
Eului ă pulsional ă în conflict cu sentimentele
de ă ţ ş prin urmare, o blochezi (de exemplu, nu
ţ citi, pentru ă cititul este echivalat cu o activitate se-
ă ă [Antony, 1961]).
49. Idealizarea (Kernberg, 1975; Kohut, 1971) - Supraeva-
luezi pe cineva ă
a. narcisismului (Freud, 1914): pentru diminuarea ş
. privind propria inadecvare
b. narcisismului (Kohut, 1971): ş persoana cu
imaginea ă a propriului s ne ("Obiectul
sinelui")
c. iubirii: pentru a nu fi ă
JEROME So BLACKMAN
d. transferului (Freud, 1914): acesta este ă ca un ă
rinte foarte iubit în ă
50. Devalorizarea - Îl desconsideri pe ă pentru men-
ţ sentimentului propriei valori.
Perioada ţ ş ă - al doilea stadiu
genital (de la 13 ani la 20+)
51. Umorul (Zwerlling, 1955; Vaillant, 1992) - ş ş
ă ş pentru a evita ă te ş la sentimentele
dureroase. ă devii extrem de excitat, ş hipomaniacal
(Lewin, 1950; Almansi, 1961).
52. Concretizarea (Blos, 1979) ---:- Nu mai ş gândirea
ă (care nu este ă dai vina pe un "dezechi-
libru chimic" sau ţ ă descoperi un virus, pentru a evi-
ta ă te ş la ţ ş ă te superi.
53. Dezidentificarea (Greenson, 1968) - Încearci din ă
teri ă nu fii ca unul dintre ă ţ
54. Constituirea grupului (Freud, 1921) - ţ compania
unui grup, pentru a se ă de pulsiunile sexuale.
55. Ascetismul (A. Freud, 1936) - ţ contactul cu semenii.
56. Alegerea de obiect ă - "Amicul/ amica" de
ş sex ţ ă ă ţ privind excitarea he-
ă .
Alte tipuri de mecanisme de ă
57. Un afect versus altul (Ackerman & Jahoda, 1948) -
Acorzi ţ unei ţ pentru a evita alta.
45
101 ă ă • Scurte ţ ale celor 101 apilrilri, în ordinea aproximativil 0 00
46
58. Hiperabstractizarea - Teoretizezi excesiv. ă la aceas-
ta se ă negarea ş ţ ă ţ este pro-
babil vorba de o tulburare ă
59. ţ - Refuzi ă ş pentru a evita ă fii prins.
60. Logoreea - ş foarte mult, ă ă ă a fi circum-
ţ sau ţ
61. Evitarea - ş anumite ţ ă conflictelor
trezite de acestea.
62. Pasivitatea ţ în mod automat o atitudine ă
duitoare sau ă atunci când ş agresat.
63. ţ (Freud, 1913; Kohut, 1971;
Kernberg, 1975; Lachman & Stolorow, 1976; Blackman,
1987) - ş darul lui Dumnezeu pe ă ş ai pu-
teri speciale.
64. Transformarea ă ţ în activitate - "Nu ă ţ
concedia; Îmi dau demisia!" Controlezi momentul pro-
ducerii propriei ă
6.5. Somatizarea (Kernberg, 1975; Deutsch, 1959) - Acorzi o
ţ ă propriului corp, pentru a evita conflictele
legate de pulsiunile orale, sexuale sau agresive.
66. Normalizarea (Alpert & Bernstein, 1964) - Te convingi
singur ă ş normal, în ciuda psihopatologiei evidente.
67. Dramatizarea - Pui ţ în cuvinte, pentru a reduce
conflictul legat de faptul de a fi observat.
68. Impulsivitatea (Lustman, 1966) - Te ş de sex, .de
mâncat sau de ostilitate pentru a te elibera de o tensiune
sau un afect ă
69. Consumul excesiv de ţ (Wurmser, 1974) - Con-
sumi diferite ţ pentru a ă de afectele
ă
JEROME S. BLACKMAN
70. Comportamentul adeziv (Schilder, 1939) - Te ă ţ de o 47
ă care te respinge.
71. Lamentarea - Prin exprimarea ţ nu vezi
caracterul infantil al ţ de a fi îngrijit.
72. ţ - Devii ă ă ţ singuratic", ă ă
a le permite ţ ă te ajute.
73. Altruismul patologic (A. Freud, 1936) - ă de
fapt o ţ ş identificare cu victima: ţ negi ţ
orale intense ş le proiectezi asupra celui în nevoie,
ţ îngrijit în mod indirect.
74. "Inducerea" (Calef & Weinshel, 1981; Dorpat, 2000) - Îl
faci pe ă ă ă sau ă ă ă are o tulburare
ă
75. Minimalizarea - ş ş o realitate dureroa-
ă îi atribui acesteia o ţ ă ă
76. Exagerarea (Sperling, 1963) - Faci prea mult caz într-o
ţ
77. Generalizarea (Loeb, 1982) - Pentru a nu urî o ă
o vezi drept parte a unui grup diabolic . .
78. ţ ă ţ (Freeman, 1962) - Reinventezi
o ţ ă ce în prealabil ai negat realitatea
acesteia.
79. Transferul (Freud, 1914b; A. Freud, 1936; Loewenstein,
1957; Marcus, 1971, 1980; Blum, 1982) - Deplasezi amin-
tirile cu privire la ţ ş ţ trecute asupra cuiva
din prezent. Ulterior, mobilizezi vechile ă ă pentru a
uita sau controla ţ trecute, prin repetarea lor
ă sau modificarea finalului acestora.
80. Disocierea - (1) ţ un aspect al propriei ă ţ
ă îi dai un nume, de ă Butch, ş probabil psiho-
ă ă Scurte ţ al e celor 101 ă ă în ordinea aproximativll ...
48 tic (Frosch, 1983; Gardner, 1994). (2) Îl determini pe ă
lalt ă te caracterizeze, ă care respingi opiniile aces-
tuia (Whitmer, 2001).
81. Fotofobia (Abrahatn, 1913) - ţ lumina, evitând de
fapt propriile ţ scoptofilice (voaierism).
82. Apatia (Greenson, 1949) - ţ ş interesul pentru a .
ă ş o activitate.
83. Intimidarea ţ - comportamentul agresiv tiranic
(Knight, 1942; Blackman, 2003) - Îi pui pe ţ în gar-
ă pentru a te elibera de propria anxietate.
84. Compensarea ţ (Ackerman & Jahoda, 1948) -
Îi respingi pe cei cu o personalitate mai ă decât
a ta.
85. Ticul psihogen (Aarons, 1958) - Spasmul ca ă
a tensi uniii furiei.
86. ţ (Kohut, 1959; Fogel, 1995) - Te cufunzi în-
tr-o stare ă pentru a te elibera de tensiune sau
pentru a evita ă ţ externe.
87. Acordul rezervat (Abend, 1975) - ţ dai ţ consim-
ţ ă pentru a evita o atitudine ă
88. Investirea ă a unei ţ a Eului (Blac-
kman, 1991a) - Pui ţ privind ţ la afec-
te sau controlul pulsional pe seama ţ la unul
dintre genuri (masculin sau feminin).
89. Inautenticitatea (Akhtar, 1994) - Te prefaci, probabil
din ş ţ ă
90. ţ (Spruiell, 1989) - ş proce-
sele secundare pentru a evita afectele.
91. Imprecizia (Paniagua, 1999) - Ascunzi detaliile.
JEROME S. BLACKMAN
92. Hiper-estetismul (Paniagua, 1999) - ş preocupat de 49
ideea de ă ş frumos, pentru a evita realitatea
sau afectele.
93. Locvacitatea - Individul ş cu ş ţ ă dar nu
crezi prea mult din ceea ce spui.
94. ţ ă (Glasser, 1992) - "Anulezi obiectul", pen-
tru ţ opri ura.
95. Identificarea cu obiedullezat (Kitayama, 1991) -.:.. Te
modelezi ă ă ă ă pe care le-ai cunoscut
ş uneori, iubit).
96. Regresia ă (Freud, 1900a; Blum, 1994b) - Nu ţ
mai ş gândirea ă ă temporal.
97. ţ - ş cu ochii în patru, chiar ş atunci
când nu e necesar.
98. Deplasarea ă într-o ţ ă viitoare
(Akhtar, 1996) - ţ imaginezi cum ar fi ă ... " sau
"într-o ă zi ... ".
99. Extenuarea - Te ţ obosit, ă ă a avea o ţ ă
100. ţ (Feder, 1974) - ş onest ş ă pentru a
ascunde ă gânduri ş sentimente.
101. Transformarea autocriticii în criticarea obiectului
- Îl critici pe ă pentru a mi te critica aspru
pe tine.
101 ă ă Scurte ţ ale celor 101 api'lri'lri, în ordinea aproximativi'l ...
Il.
ă ă ri ca re se ă în stadii le
oral, anal ş în primul stadiu genital
al ă rii psi hosexua le
ţ ă ă regula ă ă ă sunt ope-
ţ mentale prin care sunt ă din ş ţ ă compo-
nente ale afectelor ă (Afectul este termenul psihanali-
tic utilizat pentru ţ
În examinarea ă ţ ţ ţ faptul ă orice
ă poate avea ca scop diminuarea ă ţ ă afect, prin
împingerea în ş a unei componente a acestuia. Mai
mult, cel mai frecvent ţ ă grupuri de ă ă care ţ
ă simultan.
De asemenea, ţ ţ ş faptul ă pentru a avea un tablou
complet asupra ţ ă mentale, este ă ş evaluarea
altor aspecte diferite de ă ă ca de ă activitatea pulsio-
ă (actul de ă activitatea ă ş agresivitatea); afec-
tivitatea (anxietatea, depresia, ă ţ ş ă fu-
ria); activitatea Supraeului ţ la auto-pedepsire, valorile,
idealurile, încrederea pe care o ă individul, punctualita-
101 ă ă ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
52 tea, responsabilitatea); ţ ă a Eului (integra-
rea, gândirea ă vorbirea, ţ testarea ă ţ abs-
tractizarea, autoobservarea, judeci1ta, pasiunile din timpul liber
ş aptitudinile [interesele Eului]): ţ Eului ţ la afect,
controlul pulsional, capacitatea de ţ a fantasmelor) (vezi
Anexa 2); ş capacitatea de a stabili ş ţ ţ de obiect
(empatia, ă ă încrederea, sentimentul ă ţ
apropierea ţ ă ş stabilitatea în ţ (vezi Anexa 3).
Simptomele mentale patologice (ca de exemplu ţ
fobiile, compulsiile ş conversiile) apar ă modurilor în care
pulsiunile, afectele, Supraeul, ţ Eului ş diferitele ţ au-
tonomeale acestuia, ţ de obiect ş ă ă ă în con-
flict unele cu altele. Modul final în care sunt rezolvate aceste con-
flicte diverse este denumit ţ de compromis". În cazul
ă psihice, vorbim despre ţ de compromis
patologice" (c. Brenner, 2002). Vom studia mai detaliat ţ
nile de compromis în capitolele ă (vezi ş capitolul 1).
În multe dintre exemplele
1
clinice care ă nu este impli-
ă doar o ă ă cu toate acestea, am încercat ă aleg
exemple care ă cu ă ă ă în ţ
În ă ă ă ă sunt aproximativ grupate ă sta-
diul de dezvoltare ă în cadrul ă se ă ă
aceasta nu ă ă ă încheierea stadiului respectiv, ă
ă ă ă mai ţ În realitate, ţ pot utiliza
orice ţ de astfel de ă ă Am optat pentru descrierea
ă ă într-un limbaj familiar, adesea prin folosirea ă
directe (de exemplu, identificarea cu agresorul ă ă le faci
ţ ceea ce la rândul ă ai suferit), Întrucât am constatat ă
în general acesta este un stil mai accesibil atât pentru cititor, cât
ş pentru autor.
JEROME S. BLACKMAN
Stadiul oral (între O ş 3 ani)
1. ţ (Freud, 1894; Willick, 1993)
Atribui ă mentale a celuilalt propriile afecte,
pulsiuni sau ţ distorsionând modul în care îl vezi pe
acesta.
ă ă ş o ţ ă în testarea ă ţ rezultatul va
fi o ţ de tip psihotic". Mecanismul ţ este in.,.
tensificat de ţ privind ţ dintre sine ş
obiect. Efectul ă ă ă în parte, în ţ indivizilor
de a proiecta asupra unui grup acele ă ă care le displac la
propria ă
,
Doamna D a relatat ă se gândea ă ă fusese furios pe ea în
ziua ă Ea mi-a explicat ă acesta o rugase ă ă ă
o ă ă ă pe care ă i-o ă cât mai repede posi-
bil. Acest lucru era dificil de realizat, ă celorlalte sarcini de
care ea trebuia ă se ocupe În acea zi. Prin urmare, a predat nota
mai târziu decât sperase. ş ş ă nu indicase în mod expres
ă ar fi fost deranjat de ă Întârziere, a stat ă ă noap-
tea, ă griji ă Îl Înfuriase pe acesta.
ă o ţ ă a devenit evident ă ea era cea care se în-
furiase pe ş considerând ă era nedrept ca acesta ă o re-
zolvare ă a sarcinii privind nota ă În ţ În
care ş ă ea avea de îndeplinit ş alte sarcini. Pacienta a proiec-
tat propria furie asupra ş ş ă acesta era furios
pe ea.
53
101 ă ă • care se în stadiile oral, anal ş ...
54 RECOMANDARE
De ă este mai bine ca ţ ă fie ă de-
vreme în cadrul terapiei, astfel încât pacientul ă ă în-
ţ modul în care aceasta ţ ă În caz contrar,
în mintea pacientului pot persista ă importante,
în special cu privire la ă ca terapeut. Unui
pacient cate începe ş ţ ă ţ avut o zi
ă ţ putea ă de exemplu, "Poate ă
acest lucru vi s-a întâmplat ă dar ţ prefera
ă ă ţ ă eu am avut o zi ă
Acest lucru devine ş mai important, atunci când pacien-
tul ă "De ce ă ţ ciudat?", iar ă dum-
ă imediat ar trebui ă fie ceva de genul: ţ
poate doar impresia ă ă privesc ş Oricum, observ ă
ă ă ţ la mine în acest mod. Se pare ă
îmi ţ mie ceva ce, de fapt, ă ţ
sau ţ ţ Pacientul care are capacitatea de a ţ
acest tip de confruntare a mecanismului ă de ă
va fi de departe mult mai adecvat ă urmeze o terapie ba-
ă pe insight.
2. ţ (Freud, 1917; A. Freud, 1936, 1992; Sandler,
1960; Melssner, 1970, 1971; Tolpin, 1971; Volkan, 1976)
ş o imagine a unei alte persoane, cu ajutorul func-
ţ Eului de ţ memorare ş integrare; cu alte cuvin-
te, vezi persoana, ţ ş ceea ce ai ă ă care orga-
nizezi acele ţ ş amintiri. "Reprezentarea ă
jEROME S. BLACKMAN
ă ş "introiect" sau "reprezentarea obiectului") astfel
ă poate fi ulterior ă ca suport mental pentru fan-
tasme ş afecte.
lntroiectul este adesea considerat ca o ă a "struc-
turii psihice". ă ţ ă ţ mamei
4
în decursul
primului an de ţ ă cu efect calmant asupra ş sunt
într-o oarecare ă ă încorporate de acesta (introiectate) ş ă
ulterior ş ă gradual ă ş introiecteze mama,
dezvoltând astfel capacitatea de ş Prin urmare, din
punct de vedere teoretic, ţ contribuie la dezvoltarea
ă ţ de auto control ş amânare a satisfacerii (ce ţ de for-
ţ Eului), iar în particular la dezvoltarea ţ la afect ş a
controlului pulsional (Lustman, 1966). (vezi Anexa 2.)
Când ţ este ă în scop defensiv (pentru a ţ
la ţ ă afectele), aceasta ă ă individul se ă
ca imaginea ă pe care o are despre ă Unii ş
definesc identificarea drept o aglomerare mai ă de introiec-
ţ (Meissner, 1970, 1971). Schafer (1977) a explorat vicisitudini-
le acestor procese de internalizare
5
.
Domnul Z. avea în mod repetat gânduri suicidare, ce ă ă
ce ă îl critica cu sadism. Am interpretat faptul ă el nutrea de
fapt gânduri criminale la adresa ă ă ă ţ
ţ ă de acesta, întorcea furia asupra propriei persoane; aceasta era
cauza gândurilor sale suicidare. Domnul Z. ţ cu ă
fantasma ă prin sinuciderea sa îi va distruge ă cariera politi-
ă iar acesta va fi umilit în ă Cu toate astea, pacientul a ac-
ceptat ă mele ă sinuciderea nu era decât un mod de
autopedepsire, care nici nu i-ar fi oferit ţ de a-l vedea pe
ă demisionâl1d din moment ce Domnul Z ar fi fost deja mort.
55
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
56 Câteva ă ă mai târziu, tot într-o luni ţ ă când am
ajuns la cabinet, am ă un mesaj ă de domnul Z. pe robotul
telefonic, ce suna astfel: "Domnule Or. Blackman, este vina dum-
ă ă sunt ă în ţ ă ă meu m-a umilit din nou, ast-
fel ă am intrat în ş ă în garaj ş am vrut ă pornesc mo-
torul. Apoi m-am gândit ă ă ţ spune ă este un
«gest prostesc» ă îmi fac ă doar pentru ă sunt atât de furios pe
ă meu. Ne vedem mai târziu."
În acest caz, interpretarea mea ă privind modul în
care domnul Z. utiliza întoarcerea asupra propriei persoane a fost
doar ţ ă Pacientul nu a integrat-o complet. În
schimb, el a ă o ţ a mea ş a cuvintelor spuse de
mine cu privire la sinucidere, ca act inutil. Se pare ă introiecta-
rea mea l-a împiedicat ă ă vreun "gest prostesc", reafirmând
pentru el faptul ă exista cineva (eu) pentru care era important
ca el ă ă ă ceea ce nu ţ în ţ cu ă ă Se pare
ă mesajul pozitiv ă îmi ă ş nu interpretarea mea dinami-
ă a împiedicat acea ă ă
3. ţ (Garma, 1969; Arlow & Brenner, 1964)
Indivizii psihotici ă lucruri sau aud voci care nu numai ă
nu au o ţ ă ă dar ă lucruri la care ei ă
ă nu se ă - ţ comentarii, fantasme sau critici.
Ş nu ş dau seama ă ceea ce ă sau aud sunt propriile gân-
duri, întrucât Eul lor ă blocaje la nivelul ă ă
ţ a ă ţ de discriminare între ă ş realitate, la ni-
velul ă ş a ţ proceselor primare (Kernberg,
1975; Holt, 2002). ă aceste ţ ale Eului ar fi operat, iar
JEROME S. BLACKMAN
ş nu ar fi fost psihotici, am fi utilizat termenii de "iluzii"
sau "reverii" pentru a desemna aceste ţ (vizuale, audi-
tive), ţ (gustative, olfactive, tactile), gânduri (comenzi,
fantasme condensate), ă de ş ţ ă (critici) ş urme
mnezice (auditive, vizuale).
Stadiul anal (intre 1,5 ş 5 ani)
4. Identificarea ă (Kernberg, 1975) .
ă trei moduri în care acest termen este, de ă utilizat:
a. Îi atribui celuilalt ă ă de caracter ş ă ţ pro-
prii de ă într-un grad atât de mare, încât imaginea
acestuia este ă
b. Stimulezi în ă prin comportament sau atitudini, ace-
le afecte care pentru tine sunt ă ţ ş
te compania").
c. Stimulezi în ă prin comportament sau atitudini, .
afecte care pentru tine sunt ă te compor similar
celui care ţ produs afectele ă
Doamna UU, o femeie ă în ă de 23 de ani, suferind de
depresie, a relatat ă avea probleme în ţ cu ă ă care o
ataca constant ş ă ă motiv. In timpul unei ş ţ pacien-
ta a început ă ă critice pentru ă întârziasem un minut. Ea a spus:
ă ţ de ă ş fi o ă Ş ţ ă nu suport ă a;;-
tept, din pricina felului în care ă meu se purta cu mine, ;;i cu
toate astea ă ţ ă ş Nu îmi place ă fiu ă de
ă cu ajutorul tehnicii psihologice pe care o ţ
57
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
58
ă îmi ţ scuze!"
In timpul criticilor sale vehemente am ţ ă ( 'am acuzat pe ne-
drept, ă ar fi fost inutil ă ă ă din mOrii I It ce pacienta ă
rea atât de ţ ă Din fericire, am ă CI , ţ mea emo-
ţ ă era efectul ă de ă ă a necanismului de
identificare ă In ţ ă am ă : "Acum ă simt
de ă ş fi întâlnit pe ă ă
Comentariul meu s-a bazat pe realizarea fap ului ă ea reu-
ă ă ă ă ă simt în mod cum se s. ţ ea atunci
când ă se înfuria ă ă motiv nu se putea a ă de acesta.
Travaliul nostru analitic ulterior a demonstrat ă unul dintre
motivele pentru care pacienta se comportase astfel cu mine îl
reprezenta diminuarea ă împotriva) pro
t
riei sale temeri
ă eu nu voi fi ă capabil ă ţ felul îl care ă o ă
cuse ă se ă Trezind în mine ă stare d( furie neputin-
ă ea putea ţ ă exista cineva care ţ prin ce tre-
cuse. Existau de asemenea alte mecanisme de ă ca de
exemplu identificarea cu agresorul (ea s-a purtat cu mine în ace-
mod în care ă se purta cu ea) deplasarea (furiei ţ
te ţ ă de ă asupra mea). Cu toate acestea, se pare ă folosi-
rea ă proiective era ă cea mai ă
întrucât îi genera pacientei sentimentul de neîncredere, motiv
pentru care am decis ă o interpretez prima (vezi capitolul 5).
RECOMANDARE
Unii ţ ţ în terapie se ă sau se ă în
fel încât ă ă ă antipatia. Akhtar (2001) include
aceste comportamente pe lista de indicii referitoare la per-
)EROME S. BLACKMAN
soanele cu risc suicidar - vezi capitolul 8. Probabil ă ă
ţ da seama ă pacientul ă ă ă ă ă ă sim-
ţ ţ în mod în care el se simte, dar ă ă tre-
buie ă întrucât se ă pe un ţ in-
ductiv. Un mod util de abordare a problemei este de a spune
ceva de genul: "Am impresia ă ţ ă ă ţ
pentru a nu deveni critic sau iritat. Este cumva ă
5. ă ţ ă (Spruiell, 1989)
responsabil pentru o ţ ă ă dar în loc ă te
ţ neglijent iresponsabil, ă ţ pe altcineva.
La 9:30 p. m., ă iese din biroul unde utilizase internetul ş ş
ă seama ă fiul ă de ă ă se juca Nintendo, în loc ă ş
ă ă o ă acuzator pe ă "De ce Jimmy nu
ş ă temele?" Aceasta tocmai încheiase o convorbire ă
ă cu un client ă "Eu eram ă De ce nu
ai avut tu ă ca el ă ă temele? f"
Acest mecanism apare frecvent în ţ de familie, caz în care
este adesea respins de ă cel ă ţ ce ă realita-
tea ulterior ă "Prin urmare, nu ă ă ţ pe mine!"
6. Negarea (A: Freud, 1936; Moore & Rubinfine, 1969)
Aceasta este modalitatea prin care mintea poate ă ignore
realitatea. Când ă ă indivizii ă o realitate, în mod
implicit presupunem ă ă nu s-ar ă ar putea
59
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
60
ă ă acea realitate. ă o ă ţ diag-
ă între indivizii care ă ă ale ă ţ
de testare a ă ţ ş care pot fi psihotici), ş aceia
care pot vedea ş ţ realitatea, dar ă ă ă acest
lucru pentru a rezolva un conflict ş nefiind, de regu-
ă psihotici).
S-a scris mult despre negare, atât în literatura ă
ş în psihologia ă cât ş în cântecele country6. Anna
Freud a descris patru subtipuri ale ne ă ca mecanism de ă
rare:
Negarea per se. Refuzul unei ă ţ în ciuda ţ de
ă ă a acesteia. De exemplu, chiar ş ă ce au fost ş
în ţ dovezilor cu privire la ă ţ comise de germani în
timpul celui de-al Doilea ă Mondial asupra a 6 milioane
de evrei, catolici ş persoane de etnie ă unii autori ă mai
ţ ă Holocaustul nu a avut ă loc (Holocaust Edu-
cational Research, 2002).
Din punct de vedere clinic, negarea ca ă este ă
frecvent. Indivizii suferind de alcoolism sever, nu doar ă ade-
sea ă gravitatea ţ dar pot ă nici nu
ă ă ar avea vreo ţ ă ţ Alcoolicilor
Anonimi (AA) ş teoria referitoare la ă ă ş
te, în timpul ţ ţ cu persoanele dependente de al-
cool (AA denumesc ă ă ţ în timpul
ă sunt utilizate toate metodele ş argumentele posibile pen-
tru a convinge individul alcoolic nu doar de faptul ă are o de-
ţ ă ci ş ă ă ţ acesteia.
Bornstein (1951) a fost primul care a subliniat modul în care
copiii ţ în perioada de ţ ă ă realitatea propriilor
)EROME So BLACKMAN
afecte. De exemplu, atunci când plâng ş sunt ţ ă sunt
ă ţ ş vor ă negativ.
Negarea prin act. Aceasta se ă la comportamentele a ă
ror ţ ă este: ă realitate ă ă nu
ă De exemplu, un cuplu american naviga cu ambarca-
ţ proprie ă insula Grenada (acesta fiind "actur'), la
scurt timp ă ce ă avertismentul ţ Rea-
gan privind ţ în acea ă a trupelor armatei cubane-
ze. Ajuns la ţ locului, cuplul a fost ş ă descopere ă îi
întâmpinau cubanezi ţ Abia în acel moment au reali-
zat ă avertismentul a fost unul "real" ş au ş ă scape din
acea ă cu ţ înainte ca trupele marinei americane ă acos-
teze pe ă
Negarea prin ă ţ unor convingeri ero-
nate, adesea cu scopul de a ignora o realitate ă ă
toare. De ă formularea "Oricine are ş o parte ă
Chiar ă acesta a violat ş ucis o ţ ă de 5 ani, tot poate fi
ajutat."
Negarea prin cuvânt. Folosirea unor cuvinte speciale pentru
ţ ţ convingerea ă asupra unei ă ţ ă
rul fragment clinic cred ă este ilustrativ pentru modul în care
un al doilea evaluator
7
ţ unei clinici psihiatrice de stat
ş acest mecanism într-o ţ ă În mod
ş ş sunt ţ pentru o a doua opinie privind
necesitatea ă în spital a unui pacient psihiatric ă ă acor-
dul acestuia, ă ce medicul psihiatru ă ă el repre-
ă un pericol pentru sine ş ţ
61
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş 0 00
62 Cu ani în ă ş ţ aveau rolul de a se asigura
ă ţ psihiatrici le sunt respectate drepturile civile.
Pe de ă parte, ş cum ţ dintre cei care ă în do-
meniu ş din ţ ă un efect nedorit al acestei proce-
duri este ă îi ă persoanei evaluate timp suficient pentru a
se dezice de ţ ă anterioare cu suicidul sau uciderea
altcuiva. ă aceste reguli sunt aplicate prea strict, ă ă a se
lua în considerare evaluarea ă ă de medic asupra ă ă
lor utilizate de pacient, pericolul real reprezentat de acesta
poate fi trecut cu vederea. Accentul pus exclusiv pe ceea ce
legea descrie ca "pericolul iminent" reprezentat de pacient,
poate facilita folosirea ă prin cuvânt de ă al doilea
evaluator.
Domnul Y, un ă de 48 de ani, a fost internat într-un spital
psihiatric la ţ timp ă ce încercase ă sugrume ţ în
timpul unui act sexual, ă ce aceasta a ă ce re-
venit, ea a fugit în ă de noapte la vecini a chemat ţ
care l-a ridicat pe domnul Y, aducându-l la spital.
In timpul ă pacientul a spus ă regreta ă atacase ţ
dar ă fusese furios pentru ă aceasta nu purta verigheta. Ulterior,
el a insistat ă fie externat, pretinzând ă nu are ţ ă mai
atace ţ din moment ce credea ă ea va ă ă de el. ă
ţ îl ă ă ceea ce l-a ă pe psihologul evaluator ă antici-
peze revenirea urii impulsurilor criminale ale pacientului, o ă
ce negarea în ă ă ţ se va întoarce ă nu mai func-
ţ O ă ă la evaluare a scris biletul de internare
ă a domnului Y.
Când al doilea evaluator l-a întâlnit mai târziu pe domnul Y, aces-
ta a refuzat ă ă "cuvintele magice": "Vreau ă îmi ucid ţ
)EROME S. BLACKMAN
a pretins ă ă acel gest atât de "prostesc". ă ă
prin cuvânt, al doilea evaluator a ignorat raportul ţ al eva-
ă psihologice în care se specifica clar faptul ă domnul Y folo-
sea negarea prin ă a refuzat ă aprobe internarea tem-
ă a acestuia.
Prin urmare, domnul Y s-a întors ă Ulterior, a mers cu
na ă o caute pe ţ care se mutase ă la ă ţ A abordat-o
pe aceasta în timp ce plimba câinele, încercând ă o ă ă
se ă cu el ă Când ţ a refuzat a luat-o la ă el a
mortal în spate. ă aceea s-a în camera
unui motel.
7. ţ (fuziunea Sinelui cu obiectul)
(Mahler, 1968)
Te ţ ş cum vrea altcineva ă fii pentru a evita afec-
tele ă cel mai adesea frica de pierdere.
În West Side Story8 (Laurents, Bernstein, Sondheim & Rob-
bins, 1956), protagonistul, Tony, ş acest mecanism de ă
rare. ş se ş pe sine, ă ce se ă ş de Ma-
ria, el ă ă aceasta ă "înfruntarea ă pe care
Tony o aranjase între bandele rivale pentru prevenirea unor ata-
curi ş Din teama de a pierde iubirea acesteia, el re-
ţ ă la identitatea sa pentru a deveni ca ea - crezând în mod
idealist ă iubirea poate triumfa asupra urii. Folosirea acestui
mecanism îl ă ă anuleze "Înfruntarea ă În-
cercând astfel ă ş ă orice animozitate. În mod ironic, aceas-
ă atitudine ă duce la uciderea prietenului ă cel mai
bun ş ulterior, a protagonistului.
63
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
64 ţ poate opera în ţ cu pi sÎvÎtatea (ca opu-
ă ă ţ cu identificarea cu agresorul. Când se ă
acest lucru, individul devine vulnerabil la ă unor li-
deri de cult.
8. Clivajul (Kernberg, 1975)
Individul psihotic sau cu o personalitate de tip borderline
are ţ de a considera ă ţ oameni ă ţ ă
de sine doar ostilitate (McDevitt, 1985), în timp ce ţ sunt
doar (La psihotici, ţ de testare a ă ţ re-
ţ cu realitatea ţ de integrare sunt mai grav afecta-
te, comparativ cu indivizii borderline). Indivizii cu ă
de acest tip ă obiectul introiectat în ă ă ţ - un
obiect plin de iubire versus un obiect care ă distructiv -
iar ulterior ă în ă doar iubirea sau ura clivate.
Prin urmare, clivajul ă individul ă îi atribuie celui-
lalt doar unul dintre aceste afecte (iubire sau ă ă ă a putea
vedea ă majoritatea oamenilor ă în mod ţ am-
bele ă ţ
Clivajul ţ stau la baza ă poezii pentru copii:
Din ce sunt ă ţ -
ă mirodenii )ii tot ceea ce este ă
Dtn ce sunt ă ţ ă ţ -
Ş melci fii ţ de ă
Ca o ţ a acestei ţ unii indivizi psihotici sau bor-
derline vor diva imaginea ă a celuilalt într-o parte ă
ş una "rea", ce apar la momente diferite - într-o zi acesta ă
)EROME So BLACKMAN
zut ca minunat ş angelic, iar în ziua ă ca demonic ş plin
de vicii. Kemberg (1975) descrie modul în care indivizii cu perso-
nalitate de tip borderline folosesc c1ivajul pentru a se ă de an-
xietatea ă de ş faptului ă ă este un "obiect
total" (integrat), cu ă ă complexe
9
.
RECOMANDARE
ţ o ţ ă clivajului la ţ care ă
fac complimente privind capacitatea ă te-
ă înainte de a fi avut vreo ţ tera-
ă (clivaj+idealizare) . La scurt timp ţ fi conside-
rat un ignorant ă ţ care ă ş ă prqfite
de încrederea lor (clivaj+devalorizare) . Când ţ ast-
fel de ă ă este de preferat ă le ţ ă de
la început, spunând, de exemplu: ţ ă ă dove-
desc ă sunt întocmai descrierii apreciative ă de Dr.
Smith ş ă ş ş gândul ă ş putea ă nu fiu de-
loc ş
9. Animismul (Freud, 1913; Mahler, 1968)
Atribuirea de ă ţ umane unor ă ţ fizice, ca ă
împotriva ă din partea semenilor. Individul ş spa-
ă piatra ă ş în mod afectuos cu plantele, se su-
ă ă pe aragaz ş se ascunde de televizor.
acesta este un mecanism specific psihozei adultului,
este Întâlnit frecvent ş la copiii normali, pentru care ă ş
sau animalele de ş sunt ţ Timp de mii de ani, nu-
65
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş 0 0 0
66 meroase religii au atribuit obiectelor de cult ş icoanelor cali-
ă ţ specifice omului. ă ş în prezent ş indivizi,
chiar ş în cultura ă ce ă la intermediari ce le
"transmit", cu ajutorul globului de cristal, ş de la persoa-
na ă ă sau care "vorbesc" cu vocea acesteia, ca
ă ţ de ă împotriva sentimentelor dureroase pro-
duse de doliu.
10. Oeanimarea (Mahler, 1968)
ă nu ş ă ca om, ţ nu sunt ţ ă ş ă
griji pentru ă ţ ă încredere.
Un ă aflat în terapie a relatat ă îi ă ă ă ă
în afara cabinetului, pentru ă îl ă ă se ă "line ca la
o ă ă ceea ce însemna ă ş ă El
prefera ă ă considere "doctorul obiect", nu o ă ă cu o
ţ ă proprie.
Acest mecanism este des întâlnit în psihoze ş în ă
narcisice grave.
Este interesant faptul ă deanimarea inamicilor este ă
ş în timpul ă În cel de-al Doilea ă Mondial, alia-
ţ îi numeau pe japonezi "pericolul galben". Vicisitudinile da-
torate folosirii acestei ă ă - a considera inamicul inuman
- au fost descrise artistic în filmul "A Majority of One" (Le-
Roy, 1961), în care, la scurt timp ă încheierea celui de-al Doi-
lea ă Mondial, o ă ă ă de origine ă ce
ş pierduse fiul în ă este ă ş în final se ă ş
te de un ă japonez, care de asemenea ş pierduse rudele.
)EROME s. BLACKMAN
.
11. ţ ţ ă (A. Freud, 1936; Gorelik, 1931)
Este vorba de transformarea a ceva în opusul ă
Adesea dai ă de atâta ă ţ ă încât nu ţ ţ ex-
prima furia.
Un ă a relatat amuzat o amintire din ă în care mama
sa îl ă în jurul casei pentru a-l lovi cu un cablu prelungitor.
in timp ce povestea despre acest abuz fizic, el nu a fost ş de
furia sau ă ţ ţ la adresa mamei.
Pacientul se ţ furios ş ulterior a ţ ă ă furie îi
trezea ă ţ considera ă mama sa încercase ă îl în-
ţ ţ dintre bine ş ă Impotriva conflictului dintre furie
ş ă ţ el a mobilizat o serie de ă ă printre care izolarea
afectului ă nu mai ă furie sau ă ţ umorul (era amu-
zat de acest abuz) ş ţ ţ ă ţ iubire pen-
tru ă în locul urii).
ţ hiperpunctualitatea ş zgârcenia au la ă
ţ ţ ă Indivizii obsesionali cu astfel de ă
ă caracteriale nutresc adesea intense ţ ş
te de rebeliune (lipsa manierelor), ţ oral-dependente
(lene ş ă ş se privesc deosebit de critic (irascibilita-
te). ţ ţ îi ă ă se comporte în-
tr-un mod plin de curtoazie ş ă fie punctuali, ă ă
excesiv ş ă fie ţ precum ş ă ş o atitudine pli-
ă de calm.
ă conflictelor dintre furie ş critica ă propriei
persoane, o parte dintre obsesionali se pot ă ă ţ de
acei ţ care "se prefac" ă sunt binevoitori ş punctu-
67
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş 000
68 ali. Pe de ă parte, prieten.ii ş ş ş care ă
Întârzie sau au alte defecte, pot fi ş pentru ă perfec-
ţ se Înfurie ş ia ca pe un afront) atacarea propriilor
ă ă
Atitudinea ă ţ ă de ţ poate de asemenea
ă constituie o ţ ţ ă în special când terapeu-
tul ş ă ă se simte iritat de ş
ă ţ ă s-a dovedit a fi mecanismul principal în ca.-
zul Dr. X, care a ă cererii adresate de pacientul ă domnul
A, ş i-a prescris acestuia ţ ă ş terapeuta a
fost ă de ţ domnului A, nu a realizat acest lucru în
timpul ş ţ 1n supervizare, Dr. X a ţ ă folosea, pe lân-
ă alte ă ă ţ ţ ă ş ă prescrierea medica-
ţ pacientului, ce îi cauzase acestuia unele ţ sexuale, nu
I
era în realitate chiar o manifestare a ă ţ (Blackrnan,
2003).
De fapt, ă Dr. X la cererea pacientului era o ă împo-
triva ş ă sentimentelor ostile ş a ţ de a se ă
na pe acesta.
12. Anularea ă ş ritualurile
Anularea ă poate însemna ă ţ în ţ
cu ceea ce ţ ă ş ţ (Supraeul), pentru ţ dimi-
nua sentimentul ă ş controlat de propria moralitate. De
exemplu, o ă în primul an de facultate ţ rapor-
turi sexuale cu unul dintre membrii ă ţ la o petrecere a aces-
JEROME S. BLACKMAN
tora, doar pentru a dovedi ă nu mai este ţ din tim-
pul liceului.
Anularea ă poate sta ş la baza ritualurilor obsesio-
nale, prin care individul se opune propriei ş ţ ă sim-
bolic acele lucruri ce îi trezesc ă ţ de care ulterior se eli-
ă autopedepsindu-se printr-un alt act simbolic. Uneori se
spune ă ce de-al doilea act îl ă magic pe primuL
Un ă de 9 ani era preocupat ca ţ din baie ă fie bine ş
ă ce îi folosea seara, înainte de culcare. El îi verifica în mod repe-
tat, pentru a se asigura ă nu picurau. 1n ş ţ ă când am subliniat
faptul ă el ă ă se protejeze împotriva a ceva, a ă ă incer-
ca de fapt ă ş protejeze familia, mai ales pe mama sa, pentru ă aceas-
ta nu ş ă înoate, în eventualitatea ă ţ ş ar fi putut
produce o ţ care i-ar fi înecat în somn pe membrii familiei.
Am putut ţ ă ă verificarea ă a ţ era
modul ă simbolic de "anulare" a ă ţ produse de ura sa dis-
ă la adresa mamei excesiv de critice ş a unui ă pasiv.
13. Izolarea (afeetului) (c. Brenner, 1982a)
Elimini din ş ţ ă ă ă a ş ă faci acest lucru) ă
asociate unor afecte. (Este posibil ca ideile asociate acestora ă
ă ă ş
o femeie îi spune terapeutului pe un ton lipsit de ţ ă ea ş
ţ nu au mai ă dragoste în ultimii trei ani. Acesta ă în
fiecare zi de ă la ora 5 ţ ş se întoarce ă 11 noaptea,
când ş ă ş un marti ni. El nu este interesesat de copii sau
69
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
70
de ea merge direct la culcare. ă sec ă este "un pic de-
ă de atitudinea ţ pacienta nu este ă de senti-
mentele sale negative datorate ofenselor ă suferite, pe
care le-a descris atât de succint.
14. Externalizarea (Glover, 1955)
Acesta este un tip special de ţ prin care te raportezi
la unele ţ psihice ca provenind din "exterior". Te ţ
gândi ă cineva sau "societatea" te va critica, când de fapt tu te
ş autocritic.
În ă ă ă se ă adesea sub forma re-
ţ la tratament. ţ dintre cei care încep o terapie se
simt ţ pentru ceva. ş ă vor spune adesea ceva
de genul: "Probabil ă ţ ă sunt îngrozitor" sau "Proba-
bilo ă îmi ţ ă sunt nebun", ă care ă vorbesc de-
spre un comportament de care le este ş ă dat de
terapeut ar trebui ă fie ceva similar cu: "Este ca ş cum ţ ş
tepta ca eu ă ă judec aspru. Poate ă ă ă pri-
ţ autocritic, motiv pentru care ă ş ţ ca ş eu ă fiu cri-
tic cu ă
RECOMANDARE
În primele ş ţ ţ folosesc adesea !xternalizarr:a,
care ulterior este ă de ţ ă (59). ş ar pU!2a
ă ă ă ă ţ fi sau deja ţ cri l ci
la adresa lor; fantasma pacientului are la ă externa li a-
rea Supraeului în terapeut. Este de preferat ca ă aJ ă
JEROME S. BLACKMAN
rare ă ă fi ă la momentul ă sale 71
în stadiile ţ ale terapiei, întrucât poate determina o
ţ ă ă la procesul terapeutic, ce poate fi ă
ă ă prin interpretare (Glover, 1955).
Ca o completare, atunci când ţ de-a face cu un indi-
vid autocritic, ţ ă ă nu ţ imediat ă eli-
ţ de ă ţ prin reasigurare sau persuasiune, afir-
mând ă nu ar trebui ă fie atât de critic cu propria
ă (tehnici suportive); altfel spus, s-ar putea ă nu
fie o idee prea ă ă ţ "Chiar nu ţ de ce ă
ă ţ ţ atât de vinovat!" ţ ţ faptul ă este posibil
ca pacientul ă se ă vinovat pentru o ă cu ade-
ă ă - ă ţ poate ă nu fie doar o exa-
gerare a .. acestuia.
Interpretarea ă ca ă îi poate ajuta pe in-
divizi ă ţ ă modul în care se ă de
zarea sentimentelor de ă ţ Când ă ţ
este ă ş îi poate face pe ş ă numai
repete acele acte pentru care se simt ţ Sau este po-
sibil ă ă la concluzia ă ă ţ lor este ţ ă
ş ă ar trebui ă ş ă ă ă de activita-
tea ce anterior le producea ă ţ
15. Întoarcerea asupra propriei persoane
(Freud, 1917; A. Freud, 1936)
Indivizii cu ţ suicidare ajung ă se deteste pentru ă
resimt o furie ă la adresa altcuiva. În schimb, aceasta este
ă ţ ă de propria ă
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
72
ă în timpul unui interviu (în limba ă cu o femeie ori-
ă din Mexic ce avea ţ suicidare, am interpretat faptul
ă ţ sa ă reprezenta întoarcerea ă asupra 1' ro-
priei persoane a furiei pe care nu permitea ă o ă ţ de
fostul ţ ă "Crea que usted quisiera matarse a si mismo ţ or-
que no quiere pensar en esfar enojado con el ." Ea a ă ;, la,
Doctor. Estoy mâs que enojada (Sunt mai mult decât revolta, (1) .
Estoy furiosa; no, enfadada; no, encolerizada! (Sunt ă ,[ /,l,
ă din ă nu, ă
RECOMANDARE
Întoarcerea furiei asupra propriei persoane ă la ba;, a
ă ţ tentativelor suicidare ş a multor cazuri de idt l-
ţ ă (vezi capitolul 8). Este o idee ă ă înc. r-
ţ ă ţ acest mecanism cu ţ care ă
idei suicidare.
16. Negativismul (Levy & Inderbitzin, 1989)
Refuzi ă cooperezi cu ţ ceea ce face ă apr )-
pierea ţ ă de ş
Un ă de 42 de ani vine la o ţ pentru ă mama sa l-a
ţ chiar l-a adus cu l1a pentru programare. El simte ă
o ă se ă "în curând", dar nu spune nici când o ă ă aceas-
ta nici în ce mod. Când terapeutul îi ă internarea la psi-
hiatrie, el ă Când îi este SI bliniat faptul ă tocmai a amel1 in-
JEROME S. BLACKMAN
ţ ă se va sinucide, el spune ă nu vorbea serios ă nu crede ă
acest lucru se va întâmpla ă Atunci terapeutul îi propune
ă ia medicamente, dar pacientul ă ă nu mai vrea
ă consulte niciun psihiatru sau terapeut.
17. Compartimentarea gândirii (Freud, 1926)
ţ inhibi capacitatea de a face conexiuni (nu ă noi
ţ pentru ă legarea acestora ă ceva ce ţ
ş ă ă ţ a ă (modalitate de ă
rare, vezi ă 48) este ă de o ţ ă la nivelul aces-
tei ţ ş pot fi confundate cu ş ţ ă
Doamna W, de 28 de ani, cu probleme privind ţ heterosexua-
le, a relatat în ţ ă ă invitase un ă pentru a înota ă
ţ în ă la miezul ţ Ea a fost ă ă constate ă
la întoarcerea în apartament, ă a încercat ă ă dragoste
cu ea. Ea "s-a ţ bine" pentru ă exprimat sentimentele"
refuzând propunerea ă iar partenerul a ă ă apartamentul
ă ă ă protesteze. Acum se ca terapeuta ă fie ă de
modul în care ea se descurcase în acea ţ
Terapeuta, ă de felul în care doamna Waborda ă ţ dar
nefiind ă ce ă ă adopte, mi-a prezentat cazul în superviza-
re. Am ă ă îi ă doamnei W despre neintegrarea aspec-
tului ă înotase ă ă ă cu un ă cu care nu inten-
ţ ă ă raporturi sexuale, având în vedere ă pentru un ă
acest comportament era interpretat ca preludiu la actul sexual. Am
considerat ă o astfel de confruntare ar clarifica ă doamna W avea
o ţ ă de integrare sau folosea compartimentarea gândirii.
73
101 ă ă ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
74
ă doamna W ar fi ă atacând verbal terapeuta pentru ă
era exact ca )ii acel ă de la întâlnire, "crezând întotdeauna ă
totul are ţ ă probabil ă ar fi fost vorba de o defi-
ţ ă de integrare. 1n acest caz, o abordare ă de tip su-
portiv în care terapeutul î)ii exprima doar ţ cu privire la
confuzia )ii furia pacientei ţ ă de ă ţ )ii sexualitate, ă ă a face
ă ar fi fost cea mai ă Terapeuta putea de aseme-
nea ă aprecieze curajul doamnei W, ă care ă o ă ă ă nu
mai înoate pe viitor ă ă cu un ă pe care nu dore)ite ă îl
ă
Pe de ă parte, ă doamna W ar fi fost ă de ă con-
fruntare, ă ă a putea ţ motivele pentru care ă un lucru
atât de prostesc )ii ar fi încercat ă ă ă un ă putând de-
ă ă ţ ă faptul ă avusese un comportament dezorga-
nizat, atunci era probabil vorba de o compartimentare ă
a gândirii.
O ă ă ă mai târziu, terapeuta a relatat în supervizare ă în
urma ă capacitatea de observare a Eului pacientei s-a
ameliorat. Doamna W a realizat ă se ţ atât de ă pen-
tru ţ sale sexuale intense, încât le putea satisface doar par-
ţ (înotând ă ă în ă Simultan, ea se elibera de vi-
ă ţ prin compartimentare: separa comportamentul de ţ
sexuale, ceea ce ă ca acestea ă ă ă refulate. Mai mult, a
reie)iit ă doamna W proiecta ă ă de dorintele sale se-
, ,
xuale asupra ă ţ
Terapeuta a relatat ă pe parcurs, ţ de ă doam-
na W a acestor ţ de compromis a condus la o ă
ă ţ ă a ă ţ de ă a pacientei.
JEROME S. BLACKMAN
18. Agresivitatea ă (Symonds, 1946; 1985)
Frustrarea ă cu un scop" (McDevitt) ă ş la agre-
sivitate ă Ulterior, ă ostilitate are rolul de a împiedica
accesul în ş ţ ă al ţ ş gândurilor ă
Un pacient de 29 de ani a admis jenat în ţ ă faptul ă atunci când
ţ a venit în dormitor purtând un neglijeu sexy, el a ridiculizat-o
furios pentru ă "î)ii pusese costumul de ă Acest comenta-
riu a ă în a)ia ă ă pe ţ încât a dormit ă în ca-
mera de ţ
Am analizat ă cum ă ostil al pacientului la ţ
ă a ţ avea incon)itient rolul de a o ă pe aceasta. Alt-
fel spus, ostilitatea lui, prin care î)ii atinsese scopul, era de fapt o ă
rare împotriva ă ţ multiple ale pacientului cu privire la inti-
mitatea ă )ii ţ sale sexuale.
Primul stadiu genital (intre 2 ş 6 ani)
(Galenson & Roiphe/ 1971; Parens/ Pol lock/
Stern & Kramer, 1976; Parens/ 1990)
19. Deplasarea (Freud, 1900a; Arlow & Brenner, 1964)
Ai sentimente ţ ă de o ă dar, de fapt, le ă ş în
raport cu altcineva.
75
101 ă ă • ă ă care se ă î n stadiile oral, anal ş .. .
76 Fiul în vârstii de 11 ani t,; i ui/n: !> II/anl/alul le ist orie la ă
Mama a început imediat sâ J ipc III el, spunând a act ca ă
ă tot timpul ţ ţ lucrurile!"
Aceasta acumula se în decursul timpului o mare cantitate de
frustrare ă ţ ă de ţ neatent, pe care a deplasat-o asu-
pra fiului.
20. Simbolizarea (Freud, 1900a; Arlow & Brenner, 1964)
Acorzi o ţ ă (uneori ţ ă unui anu-
mit aspect al ţ ă mentale. De exemplu, ţ ă ă tra-
versezi poduri când te afli la volan, pentru ă podurile repre-
ă simbolic atât ţ de ţ ă ă ţ cât ş teama ă
vei fi ă (vei muri) pentru ă ţ ă ă de aban-
don. Ulterior, visezi ă faci ă ă ă pe Riviera france-
ă încercând ă ă ţ recuperezi bikinii de la un ă
Simbolismul visului ţ gândul de care te aperi, anume ă
ţ este nepriceput (prost) "ca un ă în materie de sex.
21. Condensarea (Freud, 1900a; Arlow & Brenner, 1964)
ş ă ilogice Între idei, imagini, ă de
obiecte sau ţ mentale disparate, ce au un caracter conti-
guu sau simbolic.
Domnul V ă un Lexus în parcarea de ă cabinetul terape-
utului ă ş presupune ă îi ţ acestuia. Când se întâlnesc,
domnul V îi spune terapeutului: ,,lmi place ş dumneavoas-
ă Este un Lexus, nu-i ş
)EROME S. BLACKMAN
Acesta este un exemplu de condensare. Domnul V a gândit
ă terapeutul este bogat, în baza unui transfer patern (79) nega-
tiv (ostil) ă pacientului era avar). ă el credea ă cei
care au un Lexus sunt ţ din moment ce este costisitor ă
cumperi o astfel de ş ă ă Prin combinarea acestor idei,
pacientul a ajuns la concluzia ă ş îi ţ terapeu-
tului. În abordarea sa, domnul V a folosit, pe ă condensa-
re, socializarea (46) ţ despre automobile) ş ţ
ţ ă (11) ş o atitudine ă în locul uneia
competitive), protejându-se astfel de ş transferu-
lui (79) ă negativ la adresa terapeutului. '
22. ţ iluzorii sau reveriile (Raphling, 1996)
Vizualizezi ceva la nivel ş despre care ş ă este o
ă ă ă (sau reverie) poate îndeplini rolul
de satisfacere a unei ţ de evadare dintr-o realitate du-
ă sau de eliberare de sentimentul de ă ţ
o ă a relatat o "viziune" ă a unui câmp verde, ă
cut ş ă pe timp de ă ă S-a dovedit ă ea se ă
astfel împotriva sentimentelor de ş legate de faptul ă avea
un copil nelegitim, pe care îl considera "micul ă secret murdar."
Ea nu putea suporta sentimentele de ş furie la gândul ă
ă ă ă ă în timpul unei partide de sex neprotejat, pe
o ş
Renick (1978) descrie cazul tratat de Weinshel, al unei pacien-
te ce dezvoltase iluzia ă ă de pe o ă ă
ă pe peretele cabinetului avea o ţ ă ce sugera orga-
77
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
78 nul sexual. ă iiuzie o ă de ş ă de curiozita-
tea sa cu privire la penisul analistului.
23. Comportamentul evazlv (Karpman, 1949)
Individul minte în mod ş ş calculat. Acest mecanism
foarte des întâlnit este adesea trecut cu vederea de ă practi-
cienii psihiatri. ţ este o ă ă ă ă criminalilor,
la ş fiind de ă ţ ş de ă ţ ă (5)
ş ţ (42).
ţ în scop defensiv mai apare ş la copii ţ în sta-
diile ă ţ la ţ ş la ţ ţ în
ţ stânjenitoare. Anumite minciuni nevinovate spuse în
contexte sociale (de exemplu: "Ne pare ă ă nu putem ajun-
ge la petrecere; nu am putut ă o ă pentru copil"), sunt
adesea catalogate ca acceptabile din punct de vedere moral,
iar copiilor li se spune ă îi vor proteja de marginalizarea so-
ă ă oamenii ş exprima la nivel soci i1 l "sentimentele
reale" ă gândurile ş opiniile negative), acestea ar putea
ă (ofensa) narcisismul semenilor. Cu alte cuvinte, ţ
poate fi privit atât ca un mecanism defensiv extrem de patolo-
gic, cât ş ca un mecanism "normal" (adaptativ), în ţ de
ţ
Dramaturgul francez Moliere (1666/1992), în "Mizantro-
pul", ă cu umor aceste ţ ă ce Philinte
tocmai a declarat ă trebuie ă fii politicos cu aceia care la rân-
dullor se ă astfel cu tine, prietenul ă Alceste îl contra-
zice " ... Nu suport ă ă ă ă nici un fel de discri-
minare ... prietenul tuturor nu este ş prietenul meu" (Moliere,
1992, p. 2).
]EROME S. BLACKMAN
Philinte ă " ... Dar când ă ş în societate este de
dorit ă te ţ politicos, ş cum O cer bunele maniere".
Alceste îl contrazice: " ... sentimentele nu ar trebui ă as-
cunse sub complimente ş Philinte îi face ă "Exis-
ă numeroase ţ când sinceritatea ă este ă
sau nu este nici ă ă ... este o idee ă ă ascunzi
ceea ce ţ cu ă Crezi ă ar fi adecvat ă spui majori-
ă ţ indivizilor tot ceea ce crezi despre ei? Iar atunci când întâl-
ş pe cineva care ţ displace sau pe care îl ă ş o ă îi spui
ă Alceste ă "Da!" (Moliere, 1994, p. 24).
RECOMANDARE .
Uneori, indivizii care mint nu sunt de ă ş de
ş sau ă ţ ţ ă a Supraeului). ă ş
stau lucrile, ş de obicei nu pot fi ţ terapeutic.
Cu toate acestea, la cei la care Supraeul ţ ă adec-
vat, comportamentul evaziv poate fi o ă împotriva
ă ţ ţ ă de Supraeu, iar acest mecanism trebuie in-
terpretat. Prin urmare, distorsiunea Supraeului poate fi
ă ă
L-am confruntat ă în timpul ă pe un ă de
10 ani, ă ş ă ţ privitor la notele bune (mama
sa, ţ ă deja ă informase cum ă lucrurile). El a zâm-
bit, recunoscând ă "l-am prins", ă care a afirmat ă ă
na cu ă ă închis pentru fraude de identitate. Cu ajutorul
meu, ă a început ă ţ ă faptul ă ţ - datorat
ă cu ă îl ă de ţ ş furia ţ ţ ă
de ă "închis". Cu alte cuvinte, el nu recunoscuse faptul ă
79
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
80 era furios pe ă pentru faptele sale penale, ă ă erau
ă ţ ţ În schimb, ă s-a identificat cu ă ş a început
ă ă
24. ţ (Spiegel, 1985; Target, 1998)
Elatt (1992) ş acest mecanism astfel: " ... 0 ţ
ce ţ este ă ă ţ va fi ă unor ă se-
cundare ş asocieri cu caracter extensiv, nereali st, grandios"
(p. 704). Autorul descrie ţ ca fiind ă deo
ţ ă a Eului ("nerealismul"), ă cu o ă spe-
ă ("grandiozitatea").
Mai concret, ţ ca ă se ă ca ţ
automat (din motive ş de obicei pentru evitarea de-
ă imaginii de sine ă cu uitarea unor detalii privind
o ă ţ Caracterele narcisice, din care fac parte ş ti-
pologiile "ca ş cum" (H. Deutsch, 1965), pot fantasma la nesfâr-
ş Nesinceritatea de care dau ă unii impostori este un me-
canism în mare parte automat. Cu toate acestea, cel mai adesea
ţ apare în ă de atrofie ă ca de ă în boala
Alzheimer, ţ ă de ă de orientare ş de memorie
l2
.
o ă în ă de 86 de ani, suferind de boala Alzheimer, a
fost ă la ţ de ă preotul din parohie, pentru ă lo-
cuia ă pi adesea uita mâncarea pe foc. ă ă se ă ă în
imobilul în care locuia, ne?tiind ă se ă ă In timp ce
discutam cu pacienta despre aceste pierderi de memorie orienta-
re, ea mi-a spus: "Eu nu ă ă ă De cele mai multe ori doar
ă plimb. Uneori, ă sunt ă ă mai ll it câte ceva lipsit de
ţ ă
)EROME S. BLACKMAN
Modul interesant în care a relatat acest lucru, ă ă
cu teoria ă a ă (faptul ă uita lucrurile
ă ă era de fapt o ţ între ţ (in-
ventarea unui ă fals, în care credea), intelectualizare
(folosirea unei ţ false) ş ţ ă
unor scuze). .
25. Refularea (Freud, 1923; Arlow & Brenner, 1964)
Respingi în afara ş ţ ţ ideatic asociat unui
afect. (Reamintesc faptul ă afectele au ă componente - ă
rea ş ideea). Nu ş ă refulezi ceva. ă acest lucru se întâm-
ă voluntar, este vorba de reprimare.
În timpul unui atac de ă individul se simte anxios, trans-
ă iar inima îi bate cu putere, dar adesea nu ş ş gân-
durile care i-au provocat aceste ţ Oricum, ă ă se sim-
ţ ş Altfel spus, ţ ă ă de anxietate este
ş ă în timp ce gândul ş ă ş •
Freud a fost cel care, relativ devreme (1900a), pornind de la
ţ primite de la ţ cu simptome de conversie ş
ă sexuale, a ajuns la concluzia ă refularea ă la baza
ă unor gânduri sexuale inacceptabile din punct de vedere
social, astfel încât ţ sexuale intense erau transformate
în anxietate. Cu alte cuvinte, el a fost primul care a emis ipote-
za ă refularea produce anxietatea. Ulterior (1923, 1926), Freud
a realizat ă de fapt, opusul era ă Anxietatea era deter-
ă de conflictele intrapsihice cu ţ sexual Sau agre-
siv, iar refularea era una dintre numeroasele ă ă mobilizate
de psihic pentru diminuarea ă ţ (Arlow & Brenner, 1964).
În prezent, este cunoscut faptul ă refularea poate fi ă în
81
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
82 scopul de a ţ la ţ ă gânduri le asociate ă tip de
afect, inclusiv depresia (c. Brenner, 1982a) ş furia.
26. ţ ă (Wimer, 1989)
Refuzi ă vezi o realitate ă pentru ă aceasta este su-
ă ă sau în mod simbolic ţ ş de ceva ă
Un ă de 39 de ani, aflat în terapie de câteva luni, m-a între-
bat: ţ pus de curând acea ă pe perete?" Când am specificat
ă nu era ă pacientul a ă "Ciudat. Nu am remarcat-o
ă acum." Ulterior, acesta a asociat ă îi ă profund ă
ă cu ă viziteze soacra, pentru ă drumul dura o
zi ă Am putut ă îi ă faptul ă nu ă harta mai
devreme pentru a evita sentimentele ostile ţ la adresa
soacrei.
27. Regresia ă [regresia ă
(Freud, 1905, 1926)
Din motive nevrotice, nu ţ suporta gânduri le legate de
sexualitate ş competitivitate - acestea ţ trezesc ă ţ În
ţ ă te ţ infantil, evitând comportamentele se-
xuale sau agresive.
ă în principal cinci tipuri de regresie ă cea la
stadiul oral, la stadiul anal, la nivelul primului stadiu genital,
la perioada de ţ ă ş la ţ ă (al doilea stadiu geni-
tal). Copiii ţ într-unul dintre aceste stadii de dezvoltare
pot ă se ă la modul de ţ ă specific unui
JEROME S. BLACKMAN
stadiu anterior - spre exemplu, un copil de 4 ani care deja a
fost educat sfincterian (în primul stadiu genital), începe brusc
ă ă pe el ş ă fie ă ă ţ (regresie ă la scurt timp
ă ş (eveniment ă ă unui ă ţ
Un ă cu o tulburare ă ce trecea prin "criza de la 40
de ani", în efortul de a ă afeetele extrem de ă aso-
ciate cu ă grijile legate de sexualitate, a început ă
ă la fel ca un adolescent - regresie la modul de ţ
nare specific celui de-al doilea stadiu genital timpuriu. El cum-
ă o ă ă cu ţ ă a început o rela-
ţ cu o femeie mai ă ă ?i, la cererea acesteia, pus cerceI
în ureche.
ţ care încep ă manifeste ţ de gratificare ă
(de ţ ă sau pretind ă ă diminuarea an-
ă ţ considerându-se ţ ţ ş dezorga-
ţ (toate acestea putând sugera ţ unei ă ţ
de tip borderline), pot folosi regres ia ă la stadiul oral, cu
scopul de a se ă de ă ţ ă de ţ sexuale
sau ostile.
o ă de 31 de ani, ă ă ă ă m-a consultat din
pricina ş pe care le ă pentru ă mânca prea mult.
Ea luase în greutate aproximativ 27 de kilograme, ceea ce o ă ă
se ă inconfortabil, iar hainele nu i se mai potriveau. A petrecut
mare parte din ş ţ ă povestind cum încercase diferite diete, de-
spre clinicile la care a mers ş despre programele de ţ fizice,
toate acestea dovedindu-se ineficiente. Când am remarcat ă vorbi-
se mai mult despre obiceiurile sale alimentare, ă ă a spune ceva în
83
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş .. .
84 ă ă cu ţ de cuplu, ea a ă O explorare mai aprofunda- .
ă a acestei ă a determinat-o ă ă ă ă ea ;;i ţ dor-
meau în camere separate. in ultimul timp se masturba, ceea ce o ă
cea ă se ă ă ;;i ă
Altfel spus, preocuparea sa ă de conflictele specifice ni-
velului oral o proteja de ă ţ ş ş datorate conflicte-
lor sexuale ş a problemelor din ţ cu ţ
28. Regresia Eului
ă trei moduri în care acest termen este utilizat:
Perturbarea unei ţ O ţ ă a Eului (de
exemplu, ţ sau o capacitate a Eului (de ă contro-
lul pulsional) nu mai ţ ă astfel ă nu ţ spune ă
ţ ceva ă
O ă de 25 de ani, ă ă ă s-a plâns ă se ţ ă
;;i ă la scurt timp ă ce î;;i critica ţ Am verbalizat
faptul ă ă "confuzie" era o regresie la nivelul ţ de in-
tegrare a Eului. Prin urmare, am subliniat ă probabil "confuzia"
era pentru ea mai u;;or de tolerat decât furia. Ea a acceptat inter-
pretarea mea, ă care ;;i-a exprimat furia ;;i atitudinea ă cu
privire la ţ
Renik (1978) descrie depersonalizarea ş derealizarea ca meca-
nisme defensive în care ţ ă ţ în raport cu mediul este
pierdut pe perioade limitate: regresie la nivelul Eului privind re-
ţ cu realitatea (Frosch, 1964).
JEROME S. BLACKMAN
Întoarcerea la moduri de ă ţ primitive. Începi ă
utilizezi ă ă specifice stadiilor timpurii de dezvoltare (ca de
exemplu, negarea, ţ identificarea ă clivajul ş
ţ .
Doamna U, o femeie de afaceri de succes, a venit la ţ din cClU-
za unor probleme ţ intr-una dintre ţ ă ce a descris
ă ţ avute în ţ cu un ă m-a întrebat ă "Deci,
ce ă fac? ă trebuie ă ţ ţ la aceste probleme."
I-am ă ă probabil se ş ca eu ă fiu un fel de guru, iar ea
ă fie discipolul meu. Doamna U ;;i-a amintit ă în ă îi ă
întotdeauna ă stea cu mama sa la ă ă ;;i ă ă ceea ce aceasta
îi spunea: ă ţ de ă a;; fi fost parte din ea, ca ş cum ea
nu ar fi putut face nimic ă ă mine. Era ă ş amuzant. Mama era
o ă -foarte ă Ea nu ă ce ă ă eram-
cred ă ş ă ţ o astfel de ă
Am putut interpreta faptul ă ea ş dorise ţ ă ă ă nu eram
ţ în ş mod în care uneori se ţ în raport cu mama
sa ţ ţ transfer) pe vremea când era copil. Ulterior ;;i-a
imaginat ă eu gândeam în acela;;i mod ca ş ea (identificare proiec-
ă ţ clivaj), ceea ce însemna ă sunt diferit de mama sa, prin ur-
.
mare acest lucru fiind valabil ;;i în cazul ă (dezidentificare).
Vaillant (1992) ă ă aceste mecanisme de ă sunt une-
le "primitive". Din acest punct de vedere, doamna U regresase de
la nivelul de ţ mai ă manifestat în ţ profeSio-
ă Se pare ă aceste ă ă au fost puse în ţ de conflic-
tele sale ţ în raport cu mine.
ţ defensive inefi ciente. Mecanismele tale defensi-
ve nu ş ă împiedice accesul în ş ţ ă al gânduri-
85
101 ă ă • ă ă care se ă în stadii le oral, anal ş ...
86 lor angoasante, iar ş acestora ţ ă ă ţ de
care te eliberezi prin autopedepsire.
Un ă celibatar de 27 de ani, provenind dintr-o familie de "oa-
meni de succes", nu reu)lise ă ă î)li finalizeze studiile universi-
tare, de)li ă ă ani. El se masturba adesea, gândindu-se
cum Jose Feliciano, care era orb, ă sex cu Britney Spears. Pa-
cientul credea ă ă ă reprezenta "complexul ă oedi-
pian" în raport cu sora. De)li nu am confruntat ă intelectua-
lizare, am subliniat faptul ă se ă antrenat în astfel de reverii
pentru ş distrage ţ de la studiu; ă el evita rU)linea
ă de ă de a lenevi. El a ă încântat: "Din aceas-
ă ă nu ă ţ Poate ă nu ar trebui ă ă mai gândesc
atât la astfel de lucruri!"
29. Regresia ă
Te ş la etape de ţ ă anterioare, evitând astfel ă vezi
conflictele actuale. Alternativ, începi ă ş ă ş
sau ă te ţ ă unui stadiu de dezvoltare an-
terior. (În cel de-al doilea sens, termenul este foarte ă ă
tor cu cel de regresie la nivelul Eului ţ ă de regresia la
nivellibidinal).
Regresia ă în forma sa cea mai ă apare ocazio-
nalla persoanele care ş încep interviul de evaluare ţ ă pu-
nând accent pe traume le suferite în ă
Un marinar de 21 de ani, suferind de depresie, )li care fusese internat
din cauza ţ suicidare, ţ ţ ă era deprimat ă din
JEROME S. BLACKMAN
ă Am sugerat ă ţ sa ă una ă ca ş cum
el evita ă ă despre ă mai recente. Pacientul ş amin-
tit atunci ă o ă ă cu care se întâlnise cu câteva ţ înainte, pe
ă faptul ă rezistase la ă ă mai bine decât el, dansase cu prie-
tenii ă din bar, ă care îi furase ma)lina! Astfel am putut ţ
ă el nu suporta ă se înfurie pe cineva ş întorsese asupra propriei
persoane ă furia ţ ă ţ ă de ă ceea ce îi cauzase idei-
le suicidare. (Pentru mai multe ă vezi Blackman, 1997.)
La începutul interviului, el se ă ţ defensiv de convingerea ă
depresia începuse în ă (chiar ă s-a dovedit ă acest lucru
era ţ ă
30. Regresia ă (Freud, 1900a; Arlow & Brenner, 1964)
Te refugiezi în somn ş în activitatea ă evitând ast-
fel acceptarea unei ă ţ dureroase. Trecerea de la starea
de ţ ă lao stare de ş ţ ă ă (în care
în prim-plan trec procesele ş este o modalitate
ă
De exemplu, în timpul unei dezbateri aprinse pe tema vio-
ţ ş a actelor de omucidere, la care participa ă de pa-
tru colegi psihiatri, unul dintre ţ a adormit! Mai târziu,
acesta mi-a ă ă avea ă ţ în a "accepta realitatea
ţ
31. Reprimarea (Werman, 1985)
Încearci voluntar ă ţ
a. fie ţ ideatic asociat unui afect;
87
101 ă ă ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
88
b. fie ă ţ ideatic ş ţ asociate acestuia.
Vaillant (1992) ă ă ă ca fiind una "matu-
ă pentru ă adesea are un rol adaptativ.
RECOMANDARE
ş ţ în terapie ă ă "nu vor ă discute
despre un anumit aspect" ce le ă durere sau ă
Reprimarea ca ă are drept scop evitarea conflicte-
lor, ceea ce în terapia ă ar trebui interpretat. În te-
rapia ă terapeutul poate chiar ă încurajeze folo,:-
sirea acestui mecanism de ă pacient.
32. Identificarea cu o ă
Începi ă te ţ ş cum ai vrea ă fi i, probabil ca un
erou preferat.
Tocmai îi explicasem unei paciente atractive, în ă de 37 de ani,
modul subtil pi sadic în care se ă pe ţ pi ă se auto-
pedepsea, refuzând raporturile sexuale. Atunci pacienta pi-a amin-
tit faptul ă în ţ ă le admira pe Cleopatra pi pe Desiree,
amanta lui Napoleon. A fost ă ă constate ă în ţ de
cuplu se comporta, alternativ, fie ca o ă ă fie ca arran-
ta ă prin abandon.
Ea se identificase cu fantasmele sale privind aceste eroine idea-
lizate în ţ ă ă sale au fost ţ de fap-
jEROME S. BLACKMAN
tul ă ă bine" în ţ ă ceea ce îi oferea un control asu-
pra ă ţ Acest tip de control era sociosintonic ş îi ă sa-
ţ Cu toate astea, în ţ de cuplu, ţ sa între pre-
ţ regale (asemenea Cleopa trei) ş privarea
14
ă (la
fel ca Desiree) avea un efect dezadaptativ ş ă
În timpul ă Sigmund Freud îl idolatriza pe Hannibal
(AROPA, 2002), generalul cartaginez ce ş asumat cu curaj mi-
siunea de a cuceri Imperiul Roman
15
. Este interesant faptul ă în
ţ ă ş Freud ş asumat sarcina de a înfrunta un adver-
sar redutabil. Pe la ş anului 1800, la Întoarcerea de la stu-
diile ă la Paris cu Charcot, el le ţ prelegeri medicilor de-
spre ultimele descoperiri privind boala ă Freud a descris
ă în ţ observase faptul ă simptomele de conversie puteau
ă ă atât la ă ţ cât ş la femei (Breuer & Freud, 1895).
Cu toate ă avea dreptate, ţ sale au constituit o pro-
vocare pentru opiniile medicale existente la acea vreme, conform
ă isteria de conversie era o ă exclusiv ă Colegii
ă medici au fost sceptici cu privire la ţ lui Freud ş
l-au izolat pe acesta profesional, timp de mai ţ ani.
33. Identificarea cu ţ parentale
ş sau ş (Johnson & Szurek, 1952)
În loc de a face ţ spun ă ţ ţ exact în modul
opus. Astfel ei ş ă îndeplinite ţ inadecvate (uneori
respinse din ş ţ ă ceea ce le ă o ţ ă Când
ş te ă (în loc de a se critica pe ei), nu fa<: decât ă ţ
diminueze ă ţ ş continui ă te ţ inadecvat.
Johnson ş Szurek au fost primii care au descris ă mo-
dalitate ă de ă ă la ţ iar de
89
101 ă ă • ă ă care se ă în stadii le oral, anal ş ...
90
atunci diferitele forme de "acting out" ş "acting in"16 au fost
elaborate considerabil (Rexford, 1978; Paniagua, 1997).
in opera lui Wagner (870), Die Walkiire, zeul Wotan îi
fiicei sale preferate, ţ Briinnhilde, ă îl omoare pe Siegmund, mult
iubitul fiu al lui Wotan; care era ă zeu, ă om. Decizia
i-a fost ă lui Wotan de ă ţ sa Fricka, ca ă pentru
ă îl crescuse pe Siegmund rebel incestuos (el ţ raporturi
sexuale cu sora sa ă ă Sieglinde, care era ă ă ă Cu toate
acestea,Briinnhilde simte ă în realitate, Wotan nu dorea ca fiul ă
ă ă cerând acest lucru doar pentru ă se temea de pedeapsa pro-
ă de Fricka. Drept urmare, Briinnhilde ă ă îl salveze pe
Siegmund pe câmpul de ă ă acestei "treceri la act", ea va
fi ă df Wotan prin pierderea ă ţ adormire, ă ce
va fi ă de ă unui ă
Briinnhilde s-a identificat ş cu ţ ă ă
la care acesta ţ sub ţ pedepsei vrnite din ex-
terior (externalizare). Ea pune în act ţ reprin ate de ă
care astfel o va pedepsi, în loc de a primi el ş p so-
ţ Este interesant ă Briinnhilde îi ş lui\'\. otan aceste
I .
dinamici, Înainte ca el ă ş ă la îndeplinire pede, ,psa. Wotan
ş ă seama ă ea are dreptate ş îi ă o ă m; i ş ă
34. Identificarea cu o imagine sau cu un obiect idealizat
(Carlson,1977)
Te modelezi ă cineva pe care îl consideri remarcabil. (Indi-
ferent ă ă are aceste ă ţ sau ele sunt doar ţ
ţ fantasmate a individului.)
JEROME S. BLACKMAN
Blos (1979) a observat faptul ă alegerea carierei la ă ţ este
ţ ă în ultima ă a ţ de procesul de
separare de ă iubit (ca reprezentant al legii). Afectul depre-
siv temporar pe care ă pierdere ă îl produce îi
ă pe ă ţ ă utilizeze identificarea cu ă în mod
defensiv. Prin urmare, ş vor tinde ă încorporeze în Idea-
lul Eului acele aspecte legate de sistemul de valori al ă
pe care (cel ţ în parte) ei le-au respins în etapa mijlocie a
ţ
ă ă ţ ă ş în cazul indivizilor ş de
diferite culte. ş se ă ă personalitatea lideru-
lui, evitând astfel diferite afecte ce le produc ă
35. Identificarea cu agresorul (A. Freud, 1936)
ă faptei. Te ţ abuziv ţ ă de cineva, pentru ă
ai fost la rândul ă în trecut, victima unui abuz. Acest meca-
nism are rolul de a te proteja de ş sentimentelor
de furie. ă comportamentul abuziv devine cronic ş genera-
lizat, te încadrezi în tipologia caracterelor sadice, devenind un
agresor. (83)17.
RECOMANDAREA NR.I
ţ observa manifestarea acestui mecanism atunci când
ţ ş ţ ă perioada ţ sau o ă perioa-
ă de întrerupere, sau chiar ş atunci când ţ câte-
va minute la o ş ţ ă Se poate ca pacientul ă ă
la ă de la o ş ţ ă sau ă întârzie. ă se în-
. ă acest lucru, ţ încerca ă îi ă ţ ă ă
91
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
92 ă îl ă de ş ţ ă pentru ă i-a fost
dor de terapeut sau a furiei ă acesta l-a ă ă (ce se pot
datora transferului).
RECOMANDAREA NR. 2
ă ţ cadru didactic ş ţ ă un copil se
ă abuziv cu colegii, trebuie ă ă ţ ă
nu cumva el este în familie victima unui abuz fizic sau
ţ
ă faptei . Pentru ă te ş ţ la ostilitate din par-
tea celuilalt, te vei comporta de la început în mod ostil. Acest
mecanism ă serioase probleme în cazul copiilor ce au fost
victime ale unor abuzuri fizice, descoperite de ă ţ de
ţ care au decis ulterior trecerea în plasament a acestora.
ş astfel de copii pot mobiliza numeroase tipuri de ă ă
comportamentul agresiv nejustificat ţ ă de ă ţ adoptivi con-
stituie adesea o ă
Pe de ă parte, în mod normal copiii se ă cu agre-
sorul pentru a se elibera de anxietatea ă în urma proiec-
ţ ă ţ lor competitive asupra ă ţ care în procesul
de educare sunt ţ ca "agresori". ş de ă co-
pii a atitudinilor parentale contribuie la fonparea Supraeului
acestora (Sandler, 1960).
De exemplu, când ă ţ meu avea patru ani, [-am ă ţ ă nu
ă ă în living, pentru ă anterior ă covorul. Ulterior,
când am venit cu o ă de cafea în ă pentru a ne juca cu
)EROME S. BLACKMAN
cuburile, el mi-a spus: "Tati, ă ă ă aici! Du ş înapoi în
ă ă "
36. Identificarea cu victima (MacGregor, 1991)
Te ţ ă modelul altcuiva, acceptând ă fii agresat
sau provocând abuztil. Comportamentul este motivat de dorin-
ţ de a fi salvat sau de ă împotriva sentimentelor de fu-
rie sau ă ţ
Domnul S, un preot vicar în ă de 35 de ani, se ă frecvent
agresat de ă parohul bisericii. Analiza a scos la ă faptul
ă aparent, domnul S se comporta în mod similar fratelui ă mai
mic, asupra ă ă ă în ă furia sub forma
pedepselor fizice. Pacientul ă de acestea, fiind protejat de
ă
ă ţ domnului S, ă în parte de sentimentele
de rivalitate cu fratele, precum ş de furia ă ţ
ă la adresa ă abuziv, îl determinase ă ă la rândul
ă victima abuzurilor repetate din partea paroh ului bisericii,
asupra ă transferase ş sentimentele ţ ă de ă
În alte ţ pacientul era cel care provoca ş pedeap-
sa din partea parohului - provocarea ă ca ă (vezi
ş Freud, 1919, 1923).
Altfel spus, domnul S se identificase cu fratele, acceptând ast-
. . fel ă fie pedepsit pe nedrept. ţ sa ă era dimi-
nuarea sentimentelor intense de ă ţ
93
101 ă ă ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
94
37. Identificarea cu obiect ul pierdut
(Freud, 1917; Volkan, 1987a)
Pentru a evita sentimentele dureroase produse de doliu,
ţ ş ş unele caracteristici ale persoanei iubite ş pier-
dute. Când ă de asemenea suveniruri ş nu ţ face
doliul se ă doliul patologic" (Volkan,
1987a).
preot vicar (din exemplul de mai sus, #36) venera mama
ă care murise de cancer pe când pacientul avea 17 ani. El nu
a putut face ă doliul pierderii acesteia. Pe de ă parte, el se
ă abuzat la fel cum aceasta suferise din cauza abuzurilor ţ
ă pacientul folosea identificarea cu obiectul pierdut. !ndurarea
cu stoicism a abuzurilor avea rolul simbolic de a o ă pe ă
"vie" ă evitând ă ă doliul pierderii acesteia).
38. Identificarea cu introiectul (Sandler, 1960)
În perioada de ţ ă ă ă reprezentarea ă
a unui obiect, aceasta devine ulterior parte a Supraeului.
În patologia ă ă individul ă în imaginea
de sine anumite ă ă ale celui decedat, pe care ş
le ă ş el poate Întoarce ă ă asupra propriei persoa-
ne, ceea ce duce la instaurarea depresiei reactive (Freud, 1917;
Volkan, 1987a).
Mai mult, ă terapeutul ce ă un astfel de pacient
"absoarbe" temporar în imaginea de sine aspecte ale pacien-
tului (deja introiectate de acesta), terapeutul poate dezvolta o
)EROME S. BLACKMAN
ţ ţ ă (ceea ce Racker [1953] ş
"identificare ă Adoptarea ş ă de ă
terapeut a unei atitudini specifice unei persoane importante
din trecutul pacientului ă numele de "identificare com-
ă .
o femeie de 30 de ani, ce suferea de depresie avea probleme marita-
le, era ă ă ţ nu îi vorbea, nu exprima verbal ţ
nea ţ ă de ea ă ă fie interesat doar de aspectul sexual al rela-
ţ ă terapeutul se ă în "identificare ă cu pacienta,
ar putea ă o întrebe de ce ă o astfel de ţ ă este vor-
ba de o "identificare ă (cu ţ pacientei), terapeutul
ar întreba probabil de ce pacienta îl ă ţ doar pe ţ pentru
problemele din cuplu.
RECOMANDARE
Adresarea unor ă directe pacientului poate fi ris-
ă (Dorpat, 2000). ţ mai bine ă ţ ce ă
ă ş acesta. Sau, ă nu ş ţ ce ă ţ
ş ţ ă ă noi ţ
39. Seducerea agresorului (Loewenstein, 1957)
Când ţ este ă de cineva ţ un comportament se-
xual seductiv sau ă ţ ă de acesta, pentru a dovedi con-
trariul.
95'
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
96 Probabil ă indivizii folosesc acest mecanism în ţ
cu alte ă ă cum sunt: ţ ţ ă inhibarea jude-
ă ţ ţ contrafobice ş minimalizarea. Acest gen de ă ă
pot conduce la alegerea unui partener total nepotrivit (de
exemplu, o femeie crede ă va putea schimba un ă ă
prin iubirea pe care o ă acestuia).
Domnul JE, un muncitor instalator de 30 de ani, era ă ş depri-
mat din cauza ţ cu partenera ă El a relatat ă fusese ă ă
sit de ţ care ă cu noul iubit ă bazele unei afaceri cu
site-uri pornografice. Partenera din prezent ş ş ţ din
astrologie ş ţ El ţ ă ă o va lua de ţ 9i o
va ţ financiar, ea nu va mai fi ă ă ş banii pe aceste
ă necinstite. El deja îi ă un frigider un computer no{
Dintre dinamicile numeroase ce ă la baza problemelor domnu-
lui JE, i-am recomandat terapeutului ă ă interpreteze mecanismul
se ducerii agresorului (precum 9i modul cum domnul JE minilltali-
za aparentele ă ă antisociale ale partenerei). Terapeutul a urmat
ă ţ iar pacientul a ţ o mare eliberare. El a început
ă accepte faptul ă î
9
i alegea partenere nepotrivite, ă care încerca
ă Î
9
1 ă ă temerile legate de acestea prin adoptarea unui com-
portament "binevoitor 9i suportiv. "
Apare ca evident faptul ă este de dorit ca terapeutul ă evi-
te ă mobilizeze ş seducerea agresorului în ţ cu
pacientul, chiar ă unii ţ pot stimula o astfel de ă
rare, atunci când ţ ă ă abandoneze terapia. Acest lucru
este posibil ă folosirii de ă pacient a ă pro-
iective, prin care ă în terapeut anxietatea ă de pier-
derea obiectului.
JEROME S. BLACKMAN
Dr. C a prezentat, în cadrul unei întâlniri psihanalitice, cazul unei
paciente adulte, doamna R. Aceasta anula numeroase ţ
Dr. C a relatat cum începuse ă ă pe ă înainte de
ţ întrebându-se ă pacienta va veni.
Ca ă la întrebarea ă de unul dintre ţ
dr. C. a ă ă nu o confruntase pe ă cu privire la ge-
ţ aHulate, ci doar îi ceruse acesteia ă le ă ă Doamna R
nu avusese nicio ţ în acest sens.
Având în vedere istoria de ţ ă a pacientei, unul dintre interlo-
cutori a Întrebat ă terapeuta interpretase ă doamnei
R de a o face ă ă ceea ce ea ă în ă dor intens
ţ ă în ă ă cu o ă ce era mai tot timpul ă
în ă ă oferindu-i doar suport material. Dr. C a admis ă nu
se gândise la acest aspect; ţ ă era mai bine ă ţ ă
nevoia doamnei R de ţ ă Dr. C nu dorea ca pacienta ă
ţ la terapie, întrucât ţ ă aceasta avea nevoie ă fie
ă
Opinia mea a fost ă prin atitudinea sa ţ ă ş
ţ ă dr. C, în mod ş seducea agresorul
(doamna R), pentru a se ă de anxietatea ă de posi-
bilul abandon al pacientei. Probabil ă ă anxietate era
ă de comportamentul plin de ostilitate ş respingere
al doamnei R.
RECOMANDARE
Atunci când în timpul unei ţ sau pe parcursul
terapiei ţ ă ă ă ă în alt mod de-
cât terapeutic, aceste manevre ă adesea atacuri
97
101 ă ă • ă ă care se ă în stadiile oral, anal ş ...
98
simbolice. Este important ă nu ţ (din ă
ţ ă cererile sau nerealiste ale ţ sau
ca ă ă repetat de la ţ
)EROME S. BLACKMAN
III.
ă ă specifice perioadei de ţ ă
ş ţ alte tipuri de ă ă
Perioada de ţ ă (intre 6 ş 11 ani)
40. Sublimarea (A. Freud, 1936)
Pentru a te ă de fantasme sexuale sau distructive
tl angajezi Într-o activitate cu scop practic, care ţ ţ
simbolic, locul fantasmei. Astfel, fantasma ă în plan in-
(( chiar ş pentru tine ş va fi ă de interesul pen-
b 1 activitate.
ă ţ ş cadrele didactice fac eforturi considerabile pentru
a le trezi copiilor din ciclul gimnazial interesul pentru diferite
ă ţ - ă ă atletism, ţ obiectelor -
considerate intuitiv ca fiind "benefice". Ş ş ş este. Toate aceste
ă ţ sunt o modalitate de ă pentru fantasmele se-
xuale ş agresive.
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş .. 0
100 Am fost solicitat ă merg la un centru de plasament catolic,
ă loc mai multe tentative suicidare, într-un interval de timp
relativ scurt. Centrul ă mai mult de 200 de fete, de diferite
vârste (de la gin1l1aziu ă la liceu), majoritatea ac'cstora fiind vic-
time ale unor abuzuri fizice sali sexuale parcntale.
ă evaluarea a mai mult de 30 de fete cu tentative suicidare, a
ş ă independent de ţ individuale, exista ş o proble-
ă ţ ă Aceasta ă ă de faptul ă principala sanc-
ţ ă consta în interzicerea ă la o serie de
ă ţ ş ca de exemplu, sport, dans ş ţ de ă
I-am explicat ă centrului ă în special în cazulfete-
lor ce resimt furie ă abuzurilor suferite, este extrem de im-
portant ă li se ă ă ţ sanogene de eliberare a agresivi-
ă ţ ă In caz contrar, ă agresivitate
1
ă
va fi ă asupra propriei persoane, ducând la tentative sui-
cidare. Am recomandat ca ţ ă se axeze pe îndatoriri sau
ă ţ casnice suplimentare, astfel încât fetele ă ă folosi în
continuare ă de sublimare sanogene.
41. Comportamentul provocator
(Freud, 1916; Berliner, 1947; C. Brenner, 1959, 1982a)
Te ţ astfel încât ă determini pe ţ ă ţ ă
ceva. ă finalul este unul sexual, atunci ai indus în ă
o ă ă ă ş agresat, i-ai incitat ă te ă ă
suferi, posibil ă te ă pentru ţ diminua ă
ţ ţ ă
Pe perioada ă mele în psihiatria ă unii
ţ ş ă ţ ţ ă de indivizii provocatori, numin-
)EROME S, BLACKMAN
du-i lIexcitatori ai ş De exemplu, ă 101
sexuali au ă diferite moduri de manipulare pentru ş
convinge victimele vulnerabile ă se angajeze în ă ţ
sexuale.
De ă se presupune ă persoanele atractive sau cu un
comportament seductiv sunt întrucâtva ş de ceea ce
fac ş ă ă un scop precis. ă ă ş ţ în care
provocatorul (sau provocatoarea) este relativ surprins ă de ex-
ţ pe care o ş în ă - ă ă unor ă
ă ş printre care provocarea interesului sexual în
ă ţ ă uneori ş de negarea efectelor reale ale compor-
\mentului ă
In 2002, un coleg a relatat o ţ ă ă cu o ă
foarte ă care s-a plâns de faptul ă ţ ă ţ ţ
ă ă î?i manifeste imediat interesul sexual ţ ă de ea. Un as-
pect particular era ă ea purta la birou o ă ă ă ă
sutien. La un moment dat, terapeutul a sugerat discret ă pacienta
ă ă nu realizeze ă problema sa putea fi ă de. modul ă de
a se ă La început aceasta s-a ă ţ ă blu-
zele transparente erau "la ă Cu toate acestea, a ţ cu-
rând ă ţ era o ţ ?i ă incon?tient le provoca
ţ intercsl il sexual, În timp ce ţ sale ţ
ă în afara câmpului ţ Ea ş ă haina, ă
mânând astfel pentru tot restul ţ
Este posibil ca indivizii ş ce ş ă ţ ă
ă încerce ă se elibereze de ă ţ ş ţ autope-
depsirii pot avea la ă ş alte dinamici (Novick & Novick,
1996). Printre numeroasele motive, se pot ă
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
102 • controlul asupra momentului producerii unei ţ n{
ă de care se tem (transformarea ă ţ în activitatE
• dovedirea prin procrastinare (amânare) ă pot, în mod re
petat, face ţ ă unor ţ ă în care îl fac pe Cf
ă ă ş ş ă ş astfel iritarea
• împiedicarea accesului în ş ţ ă al pulsiunilor distruc-
tive îndreptate ă o ă - identificarea cu victim
(MacGregor, 1991)
• repetarea ş ă în ă ă a traumelo
anterioare, pentru a se convinge de veridicitatea ideile
magice (gândirea ă ş a ă diferit la even'
mentul traumatic ("punerea în act" a conflictelor transfe-
ţ
• provocarea ă ţ ş criticismului din partea semenilor,
care de fapt ă propriile sentimente ţ la
adresa acestora
• fantasma ă fac ă o ă care le ă an-
ă (Loewenstein [1957] seducerea agresorului)
• comportamentul adeziv ţ ă de un iubit narcisic sa" sadic,
pentru a controla propria anxietate ş depresie le ate de
pierderea acestuia
• provocarea luptelor pentru putere, în scopul ă unor
ţ sexuale conflictuale (regresie ă ă
• ,,îmblânzirea" unor figuri autoritare, astfel încât ă ţ ă
magic "puterea ă a acestora (identificarea cu obiectul
idealizat, implicând ceea ce Greenacre [1956] a denumit ,,fas-
ţ a penisului" ă
• crearea sau împiedicarea la nivel ş a fuziunii
ă ţ ă dintre reprezentarea sinelui ş cea a
obiectului), ă unei slabe ţ a sinelui de
)EROME S. BLACKMAN
obiect ş conflictelor privind ţ ţ ă (Ak- 103
htar, 1994)
• transformarea pulsiunilor, astfel ă ţ ă ă ni-
vel simbolic, o ţ ă (Freud, 1919)
• ţ ă a unei ă orale sau genitale din
partea celui care îi face ă sufere, ă cu ideea ă aces-
ta îi ş ă versus pierderea iubirii)
• diminuarea ă ţ ă de sexualitate, astfel încât ex-
citarea ă ă le ă produce ă .
42. ţ (Symonds, 1946)
ă ş ă (Nu ş conform ţ comune,
"excesiv de ţ Un obsesional va folosi ă de ţ
nalizare, ş izolare, ţ ţ ă anularea ă ş
intelectualizarea. Cei care ă ca ţ de ţ ar
putea întâlni la ţ criminali ţ ţ ă de
ă ţ ă ş comportamentul evaziv. Dintre pacien-
ţ psihiatrici, psihoticii ş cei cu tulburare de tip borderline fo-
losesc ţ ă cu negarea, identificarea proiecti-
ă ş clivajul.
Doamna LM, de 37 de ani, îi intentase proces unui ă dqtori-
ă unor ă de ă ce ă ă un minor accident ru-
tier. Acesta mersese cu în în timp ce doamna LM
se afla pe bancheta din spate. Ea pretindea ă simptomele sale in-
cludeau insomnii crize de ă ă Singura "leziune" fi-
ă de pe urma accidentului produs la o ă de doar 3 mile pe
ă era o ă la degetul ă ă In timpul ă psi-
hiatrice judiciare legate de proces, doamna LM a recunoscut ă au-
101 ă ă • specifice perioadei de ţ ş ...
104 zea voci atât din ţ cât ş din trecut; acestea îi dictau ă scrie
. mecanic".
Ea a ţ ă simptomele sale schizofrenice aveau
ă lovirea degetului ă ă ca urmare a accidentului2.
43. Ruminarea ă
"Analizezi excesiv", în încercarea de a rezolva o ă
ceea ce în realitate ş la evitarea altor gânduri ş ţ
înlocuite astfel de ideile repetitive. În ţ ă aceasta se traduce
ca "o ţ ă în gol".
o ă ţ ă în ă de 35 de ani, a petrecut în terapie
ă ă întregi încercând ă ţ ă de ce" ultimul partener
se ă ţ de ea. Intr-un final am putut ţ ă ă ru-
minare avea rolul de evitare a durerii (afeetelor depresive) produse
de ă ţ
44. Comportamentul contrafobic (810s, 1962, 1979)
Faci exact acel lucru de care ţ este ă pentru a d 'edi
ă nu ş ă
o ă analist a ajuns, ă o evaluare ă la conc ia ă
pacientul ă narcisic ar fi putut beneficia mai mult de I lrma
unei terapii psihanalitice intensive. Prin urmare, i-a reca ndat
acestuia ă ă ă ţ ş ţ la patru pe ă ă
ă standard. Prima ţ a pacientului a fost ă eXIl 1 de-
JEROME S. BLACKMAN
taliat toate ă ţ ş conflictele cu care se confrunta, accep- 105
tând ă terapia ă i-ar permite ă se ă mai bine. Cu
toate acestea, în ş ţ ă el a pretins ă nu putea lipsi de
la serviciu pentru a veni atât de des la terapie.
Folosind tehnica ă analista i-a sugerat pacientului fap-
tul ă scuzele ă îl protejau împotriva ă ţ de a se ţ
dependent de ea. Atunci el a ă ă ă din anii de ş ă
nutrea ţ de "a ă invizibil". Pacientul ş descria ţ
ile ca pe o ţ ă de etaje ş ş la care doar el avea chei-
le - îi putea ă pe ţ ă se apropie ţ sau nu.
Faptul ă ţ pacientul a acceptat ă ă ă ţ
ş ţ a fost în mod corect interpretat de ă drept un
ă contrajobic, ca ă împotriva conflictelor legate de
apropierea ţ ă ş angoasele asociate: de fuziune a sine-
lui cu obiectul ş cea de castrare.
RECOMANDARE
ţ ă ţ acest mecanism la ţ care cer
insistent o terapie ă dar ulterior se ă ş
pierd curajul).
Este de asemenea ă confruntarea ă a
comportamentelor contrafobice care le pun ţ în peri-
col ţ ce iubesc riscul ş se expun unor ţ li-
ă Comportamentul acestora este cu cel
tipic copiilor ţ în perioada de ţ ă ş ţ
lor, care ş ă astfel de riscuri în vederea reducerii
ă ţ sociale, de castrare ş a celei ă de pierde-
rea Sinelui.
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
106
Ca pentru a complica lucrurile, copiii sunt adesea ţ
ă ă teama de noi ţ "experimentând". ă nu
este ă excesiv, ă ă poate fi ă
Cu toate acestea, atunci când fiul ă adolescent ada-
ă la comportamentul contrafobic negarea prin act, ţ
zarea ţ ă ţ s-ar putea ă ă ţ ă ă ă
când ţ vedea ă ă ă ă cu motocicJ l'ta peste noua
ă ă de teren (SUV).
45. Intelectualizarea (A. Freud, 1936)
absorbit de o teorie ă pe baza ă ţ justifici com-
portamentul. Aceasta te ă ă nu ţ sentimentele
ţ izolarea ca ă prin care ă afectului este îm-
ă ă ă ă
Un profesor de facultate, în ă de 42 de ani, a ă în tim-
pul ă ă î;d ţ Când am subliniat ă ezitase ă vor-
ă despre asta (reprimare), el a început ă ă pe motiv ă ţ
ă ţ ă sufere. Din senin m-a întrebat ă se putea vindeca de
depresie luând Prozac. El citise ă depresiile erau cauzate de un "dez-
echilibru chimic". Când am interpretat ă s-ar fi ţ mai ţ vi-
novat ă am fi discutat despre chimia creierului, pacientul a încuvi-
ţ ă care a recunoscut alte ă ţ ce îi trezeau ă ţ
RECOMANDARE
Din moment ce intelectualizarea se ă pe folosirea unei
ţ autonome a Eului ţ în sc.opuri defeJsi-
I
JEROME S. BLACKMAN
ve, ţ ă ă nu ţ eronat drept ă o ac-
tivitate ă ă
46. Socializarea ş ţ (Sutherland, 1980)
ţ ş ă ţ sociale (o ţ ă a Eului)
pentru a te distrage de la gândurile dureroase. ă depri-
mat, te vei dedica ă ţ sociale eliberându-te astfel de sen-
timentele ă ă ai probleme legate de stima de sine,
vei încerca ă te convingi ă ţ te plac.
Unii indivizi suferind de anxietate ă de ţ de obiect
(privind fuziunea Sinelui cu obiectul) folosesc ca ă dis-
ţ în grade variate. La ş am ă ă refer cu termenul
figurat de "cornete". "Cometele" au de ă o personalitate
de tip borderline. Ca cometele propriu-zise, ce ă ini-
ţ în jurul Soarelui (cald), întorcându-se ulterior în ţ as-
tral (rece), "cometele" umane ă ş ies alternativ din ţ
ţ apropiate. Cometele ă pentru a ţ pe-
riodic iubirea, ţ ă de gratificare ă ă (ca o
ă ce ă pe ă în jurul Soarelui) ş pentru a evita sin-
ă ă mai devreme sau mai târziu, ş ă
(într-o atitudine de ă ă ţ ă ă ă persoana iubi-
ă cel ţ pentru o ă ei ar putea ă ă la aceasta
ă un timp. (Balint [1955] a denumit astfel de persoane "phi-
lobats". ă termenul a fost rar folosit.)
ţ indivizi se ă ă ă ţ ş au o
personalitate de tip borderline mai ă .(tipul schizoid) ş
folosesc mecanismul ţ ă permanente. Ei se ţ la o dis-
ţ ă ţ ă ă ţ ă de ţ Socializarea îi ţ
107
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
108 "pe ă ceea ce le ă un anumit grad de satisface-
re a nevoii de reIa ţ obiectale, ă de fIla el ţ ă (Balint
(19551 descrie acest tip ca "ocnophili". ă ş acest termen este
rar folosit.)
Atât "cometele", cât ş ţ tind ă ă socializa-
rea în scopul:
• ă ă ţ de fuziune a sinelui cu obiectul, ce
apare în ţ intime stabile ş de ă (Akhtar,
1992a), ş
• ă afectelor depresive (sentimentul de abandon)
produse de ţ ţ ă
47. Investirea ă a unei ţ a Eului
(Hartmann,1953)
ş unei ţ a Eului o ţ ă sau agre-
ă evitând astfel ă te ş la sentimentele conflictuale
trezite de ţ ă ă ţ ă ă ă
o ţ ă (de ă "Femeia din ţ mea s-a aple-
cat; aceasta este probabil o ţ ă ş "se-
xualizarea" (eoen, 1981), ă ş "erotizare" sau "inves-
tire ă ă ţ ă ţ Eului este una
ă ("a judeca oamenii este ceva ă investirea este
ă
Elevii de liceu, "acei bufoni ai clasei", investesc libidinal vor-
birea, ă o ţ ă în orice expresie, de exemplu
atunci când o ă se plânge ă este o zi ă ă spunând:
"M-am înfierbântat!".
Despre ă ţ care ă mecanica auto un "domeniu
exclusiv masculin" ş sunt ţ la astfel de ă ţ am
)EROME s. BLACKMAN
putea spune ă ideea "de a fi unul dintre ă ţ le ă 109
anxietatea ă de propria masculinitate. Filmul My Cousin
Vinny (Launer, 1992) ă acest tip de gândire ţ ă
ă de ş ca simbol exclusiv al ă ţ iubita lui
Vinny, în calitate de martor ă expert în controlul ţ
nii automobilelor, îl ă pe acesta ă ş procesul ş ă ş
salveze cariera.
48. Inhibarea unei ţ a Eului
(Freud, 1926; Antony, 1961)
ă ce uneia dintre ţ autonome ale Eului (de exem-
plu, ţ abstractizarea sau vorbirea) îi este ş ă o sem-
ţ ă sau ă aceasta poate intra în conflict cu ce-
ţ Supraeului, dând ş la anxietatea ă de ă
ş la afectele depresive. În ţ ă mintea poate bloca func-
ţ Eului ă pulsional, ca ă împotriva afectului aso-
ciat. Pentru ă ă activitate ă ă o ţ ă
ă voi descrie în continuare modul în care ă di-
feritele ţ autonome ale Eului.
CONTROLUL PSIHOMOTOR
o femeie în ă de 25 de ani, ce locuia ă cu mama sa, a
dezvoltat o incapacitate ă de a folosi unul dintre ţ Pe par-
cursul terapiei psihanalitice, am ţ ă ă se ţ vi-
ă pentru ţ sale agresive de a o lovi pe ă Astfel,
incapacitatea ă o împiedica ă ă în act aceste ţ
sau ă ă ş ostilitatea ţ ă la adresa acesteia.
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
110 Dezvoltarea simptomului, pe ă faptul ă reprezenta o pe-
ă îi afecta ş controlul psihomotor. Cu alte cuvinte, simp-
tomul de conversie ă se datora ă acestei func-
ţ a Eului ă agresiv ă ţ puternice = ş ş
mama ş se simte ă drept urmare, ă ţ =
ă ş nu o ş pe ă
VORBIREA
Intr-un caz de ţ a vorbirii, un medic în ă de 67 de ani,
dr. O (vezi Cath, 1986) a venit la ţ ă unui balbism
sever, ă ce posibilele etiologii organice ă eliminote. Acesta a
specificat ă simptomul ă în ă cu câteva luni, Î/1 timpul unei
ţ nu putea aminti exact în ă ă cu ce.
Când am interpretat posibilitatea ca ţ balbismului ă ă o
ţ ă dr. O a chicotit ironic. Aceasta l-a ă mai
întâi ă se ă la ţ ă de profesia de medic,
ă care a Încercat imediat ă ă acest lucru prin ra-
ţ pe seama ă guvernamentale. Interpretarea aces-
tei ţ ă ă ca ă i-a provocat pacientului ă
furie intense. Cu ţ ani în ă el propusese ă se ă
din practica ă ă un coleg mai ă de care era foarte apro-
piat îl convinsese ă accepte o ţ de conducere în cadrul unui
grup medical. Or. O a realizat ă ţ de a se pensiona îi trezise
ă ţ la gândul ă va ă discipolul. Am
sugerat ă gândurile sentimentele sale puteau avea ă ă cu
balbismul, ca ă prin limitarea ă ţ de exprimare. El a
ă "Da. Ca ă nu pot spune ceea ce doream, ă «imi dau
demisia!» "
. )EROME s. BLACKMAN
Când a revenit în ă ă ă la ţ ă balbismul dis-, III
ă iar pacientul ă ă se pensioneze în decursul lunii ce
urma. A ă ă gândul ă îl ă ă se ă
u;;or deprimat, îi ă ă un sentiment de eliberare.
În cazul dr. 0, actul vorbirii avea ţ simbolic-agre-
ă de a demisiona (ca ţ ă de frustrare ş furie). ·
Investirea ă a ţ vorbirii a intrat în conflict cu vi-
ă ţ ţ ă de Supraeu), acesta fiind rezolvat printr-o ă
ţ a ţ vorbirii (balbismul).
Ţ
ţ vizuale, ca ă defensive ale unui aspect al per-
ţ pot ă ă la copiii care au asistat adesea la actele se-
xuale dintre ţ În cazul acestora, a privi ă ă un simbo-
lism sexual. La copiii ş stimularea unor gânduri sexuale
ţ ă ă ş ă psihicul (anxietatea de fragmentare a
Eului); la cei de ă ş ă conflictul dintre ţ ă
sexual ş ş ţ ă ă ş la anxietatea ţ ă de Supraeu (vi.,
ă ţ în ambele cazuri, anxietatea poate avea ca efect o inhi-
ţ ă ă Ulterior, în alte ţ în care ă
ţ este ă ca de exemplu cititul, suprastimularea
ă îl poate face pe copil ă refuze sau ă nu ă ă citeas-
ă ă simbolismului asociat vederii (a privi = a fi ş
sau = a fi ă Astfel de copii trebuie ţ ţ de aceia cu
probleme neurologice sau cu întârzieri în dezvoltare datorate
unor cauze idiopatice (Marcus, 1991).
ţ vederii este mecanismul implicat de ă în orbi-
rea ă (sau ă - în care a privi a ă ă o sem-
101 ă ă ă ă specifice perioadei de ţ ă ş .. .
112 ţ ă sau ă ş prin urmare. a fost ă
" ... ă formulare ar putea fi ă ş pentru orbirea ne-
ă ă de Freud (1910). Investirea sau reinvestirea pul-
ă poate întârzia sau favoriza dezvoltarea Eului" (Barglow
& Sadow, 1971, p. 438).
MEMORIA
Uneori, amintirea a ceva poate fi atât de ă
nu este ă doar refularea acelui aspect. Din acest motiv,
individul ş poate inhiba ţ de memorare, ceea ce produce
ă de tipul "profesorului distrat".
Doamna N, o femeie ă în ă de 32 de ani, care ţ a
cerut o terapie ă pe insight, ă unor simptome anxioase
depresive. La primul interviu, aceasta nu PlltUt aminti durata
mariajului, ziua de sau când trebuiau ă taxele ă IRS3
(15 aprilie). [-am recomandat pacientei ă ă un control neurologic
o evaluare neuropsihologictl, ambele negative. Când i-am su-
gerat doamnei N Ctl problema sa de memorie se putea datora unui me-
canism de ă aceasta a început ă ă a admis ă ă
nutrea gânduri legate de uciderea cu sadism a fostului ţ a ă
ă în general cu privire la ă ţ
Conflictul dintre memorie (care simboliza furia ş ă ş
ş ţ ă genera se anxietatea ţ ă de Supraeu, de care
ea se ă ş prin ţ memoriei. ă interpre-
tarea acestor conflicte, ţ memoriei pacientei s-a ame-
liorat considerabil.
]EROME S. BLACKMAN
Ţ 113
Restrângerea ă a acestei ţ ă unei in-
vestiri simbolice este destul de frecvent ă De exemplu,
ă unei materii academice îi este ă o ţ ă
de ţ la sex, aceasta poate deveni imposibil de asi-
milat de ă unii indivizi. Mediul social ş atitudinile profe-
sorilor sau ale colegilor contribuie ş ele la o astfel de proble-
ă În Statele Unite, fetele ă adesea ă matematica sau
subiectele ş ţ sunt "materii pentru ă ţ La rândul
lor, ş tind ă ă arta ş subiectele umaniste "ca rezer-
vate fetelor". Astfel de investiri ţ pot fi ş
ş sau ş În ciuda eforturilor pentru egalitatea din-
tre sexe în plan profesional, se ă ă destul de rar ca
fetele ă se înscrie la ă ţ politehnice sau ca ă ţ ă
ş ia ţ în istoria artei.
ţ ă de un ă ţ de ?ase ani ă cu umor func-
ţ acestei ă ă mama sa era de profesie neurochirurg, iar
ă medic dermatolog. Intrebat fiind ce dore?te ă se ă atunci
când va fi mare, el a ă "dermatolog". La întrebarea de ce nu
ă fie neurochirurg, argumentul ă a fost: "Nu vreau. Asta
este pentru fete. II
În ă utilizarea acestui mecanism ă o varietate de
probleme complexe. Unii ă ţ ă ă tot ce ţ de psi-
hoterapie este "feminin" ş ă atribuirii acestui simbo-
lism legat de genul sexual (sexualizare), ş se ă cu
ţ foarte mari la tratament (Freud, 1937). O parte din-
tre femei, ş sunt comunicative în ţ de prietenie de ace-
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş 000
114 ş sex, devin ă atunci când se ă într-un grup în care
sunt ş ă ţ întrucât ă ă a vorbi deschis "este un
atribut al ă ţ egocentrici ş competitivi" - ş cum s-a
exprimat o ă ă în terapie. Altfel spus, femeia res-
ă poate ţ ă ă atunci când ă ă
acest lucru este un simbol al ă ţ Alte forme pe care
le ă la femei ţ de a vorbi deschis au fost descri-
se de Gilligan (1980).
Aspectul ţ intelectuale le-a trezit ş un
interes considerabil timp de mai multe decenii. B<J ruch (1952)
descrie tratamentul psihanalitic al unui ă diagnosticat ini-
ţ cu posibile ţ de ă ţ care, în urma terapiei, a
dovedit un nivel superior de ţ ă ş capacitatea de a
ţ ţ ş
SENZORIAUTATEA4
ţ proceselor senzoriale poate de asemenea ă se mani-
feste la unii indivizi sub ă de ă ă Un rezi-
dent în psihiatrie a relatat ă ş "pierdea concentrarea" în tim-
pul ţ aprinse ş energice purtate de colegi pe ten;a
ă ţ ş starea sa de ş ţ ă nu era serios ă In
alte ocazii, ă ă nu ă În cazul ă a ş ă
"problema" se datora conflictelor legate de ostilitate. ţ
era ă agresiv, ă care era ă în mod defenSIV.
Ţ CU REALITATEA SAU Ţ Ă Ţ
lnhibarea ţ ă ţ (Frosch, 1964, 1966, 1970) a ă
în cazul doamnei T, de 38 de ani, care mi-a relatat cum, împreu-
]EROME S. BLACKMAN
ă cu ţ au fost în pericol ă fie ş în 1980, pe vremea in- 115
vaz iei Statelor Unite în insula Grenada din Caraibe. ă
ă utiliza ş negarea prin act, ş cum am descris anterior).
Doamna T ţ acesteia ă avertismentele emise de Departa-
mentul de Stat (pe care le-au considerat ca fiind exagerate restrictive)
privind evitarea croazierelor ă Grenada ă ă ţ ă
rate în ă de ă ţ Cei doi au navigat cu pro-
pria ţ spre Grenada, unde au fost ţ de guerilele
cubaneze. ă ţ de începutul invaziei americane, doamna
T a ă ă o "uimise" ă ă "cubanezi reali cu arme automa-
te!" Chiar ă auzise avertismentele, ea "nu îl crezuse pe Reagan". (Avea
convingerea ă acesta vedea orice ţ drept o ă de conflict).
Privind ă ţ retrospectiv, probabil ă doamna T
nu numai ă a negat prin act realitatea, navigând în zona res-
ă dar a ş proiectat asupra ş Reagan propria
ţ a ă ţ ă agresiv (ea se afla în conflict cu De-
partamentul de Stat), ţ pe care o inhibase ă senti-
mentelor de ă ş ă ţ Similar, aceasta a ignorat reali-
tatea ă (avertismentele Departamentului de Stat), ă
ă ă ţ de a gestiona agresivitatea, fie ea ă
sau ă Dezinhibarea ţ ă ţ s-a produs atunci
când a fost ă în ţ faptului concret. (Ea a putut testa reali-
tatea, chiar ă un pic cam târziu!).
TESTAREA Ă Ţ
ţ în ţ ţ de testare a ă ţ sunt des în-
tâlnite la ţ nevrotici ce au ţ de a face presupu-
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş
I
116 neri false despre o ă sau o ţ Pentru ş veFi-
ficarea impresiilor este ă un proces "prea intruziv"
ă prea agresiv sau nepoliticos). Cu alte cuvinte, actul de: a
verifica veridicitatea opiniilor ş sensul simbolic de
agresivitate ă (sau în alte ţ de curiozitate sexu-
ă ş este blocat defensiv în scopul ă ă ţ Inhi-
ţ în testarea ă ţ ă considerabil de ţ ia
nivelul acestei ţ întâlnite în psihoze.
RECOMANDARE
Pentru a testa ţ dintre o ţ ă ş o ţ a
te ă ă ţ orice blocaj survenit la nivelul acestei
ţ îl ţ interpreta ca ă Astfel, ţ vedea
ă pacientul ajunge la o ţ mai ă a inhi-
ţ sale sau ă ş ţ ţ ă
(Vezi ş Abend, 1982).
DISCRIMINAREA Ă Ţ DE Ă Ă Ă TESTARE)
ţ la nivelul acestei ţ poate ă ă la ă ţ
ţ ce se ă conform unor personaje din vide-
oc1ipuri, ş cum este cel al lui Michael Jackson (1987): "The
Way You Make Me Feel"5. ă ţ pot ajunge ă ă ă pen-
tru a cuceri o ă ă este nevoie ă o ă ă i,n-
sistent, ş cum ă Jackson în videoc1ip. În
caz, masculinitatea este ă cu inacceptarea unui re-
fuz, iar respectarea ţ unei fete ar fi o ă de
efeminare.
)EROME S. BLACKMAN
Un adolescent care se ă la acest videoc1ip poate adopta 117
cu ş ţ ă ideea ă masculinitatea ă ă nu accepte
ă un "nu" din partea unei femei. ă idee ă
este ă ă de ă figura ă ă în videoc1ip, care
îl ă pe Michael ă fie "el ş ă ă ş afirrne
agresiv interesul sexual, ă ă a ţ seama de ă tine-
rei.
Un ă vulnerabil ar putea, în ţ ă ă ş inhibe func-
ţ de discriminare a ă ţ de ă pentru ă o echiva-
ă în mod eronat cu castrarea (pierderea ă ţ În
realitate, este foarte probabil ca el ă fie arestat pentru ă ţ
ă
CONCENTRAREA
Atunci când concentrarea ia sensul simbolic al unui act de
supunere ţ ă de o autoritate (investire ă copiii ş unii
ţ pot ş ă ş inhibe ă ţ pentru ă
trarea sentimentului de autonomie. ă la nivel ş
concentrarea este ă cu sentimentul pierderii ă ţ
Distragerea ţ se poate datora unei ă a ă ţ
de concentrare în scopul ă ă ţ de fuziune a si-
nelui cu obiectul. Aceasta poate fi, de asemenea, ş o manifesta-
re a unei revolte agresive ca ă ă uneori la copii atunci
când ă ţ le cer ă ş ă temele.
La copiii cu o atitudine de ţ ă ă cu di-
ă ţ de concentrare, este uneori dificil de stabilit ă func-
ţ de concentrare a Eului este ă ca ă împotriva con-
flictelor produse de agresivitate. Pe de ă parte, problemele
de concentrare se pot datora ş unei întârzieri în dezvoltare, ş
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
118 cum se ă în ADHD6 (Spencer, 2002), caz în care ţ
copilului este expresia ă produse de lipsa de empatie a
ă ţ ale ă ş ă sunt nerealiste în raport cu ă
rile copilului (Marcus, 1991).
ORIENTAREA
Aceasta poate ă ă sensul simbolic de ş ("asu-
mare") a furiei intense ş de o ţ ă ş prin
urmare, mintea ă capacitatea de orientare pentru a se ă
ra împotriva afectului.
De exemplu, la una dintre ţ o ă de 40 de ani era dezo-
ă cu privire la ă ?izi. Când am abordat ţ defen-
ă a acestui fapt, pacienta ?i-a putut aminti ă la sfâr?itul ă ă
mânii anterioare se înfuriase pe ţ pentru ă acesta planificase
ă ă ă ă ă ă ă îi ă ă
PROCESELE SECUNDARE
ă ţ timpului - ă a proceselor secun-
dare ale gândirii - este ă agresiv ă ă o ţ
ă ă ă comportamentul indivizilor poate
exprima o ţ ă a ă temporale; ş pot
dezvolta o serie de ă ă iritante, printre care: iresponsabili-
tate, nerespectarea cuvântului dat, lipsa ă ţ ş pro-
crastinare, ca ţ mobilizate defensiv. ă ţ tim-
pului este ă sexual ă o ă de iubire),
individul poate considera ă întârzierile, indiferent de motivul
)EROME S. BLACKMAN
acestora (chiar ş unul justificat), sunt dovezi ale lipsei de iubi- 119
re, iar punctualitatea va fi în mod eronat ă cu o dova-
ă a acesteia.
ÎNGRIJIREA PROPRIULUI CORP
Când ă ţ este ă ş cu supunerea ţ ă de
o autoritate, lipsa de ă poate simboliza o sfidare ă -
inhibarea îngrijirii propriului corp, ca ţ ă agresiv. ,
Ă Ţ SOCIALE
ă ş indivizi la care apar ţ tranzitorii sau
de ă la nivelul ă ţ sociale datorate unei ţ cu
ţ ă Frecvent, folosirea ă ţ sociale în-
ă o adaptare la reguli, iar pentru unii indivizi conformis-
mul se traduce prin pierderea ă ţ (a fi distrus). Prin ur-
mare, ş pot dezvolta la nivel ş sau ş o
ţ ă ă comportamentele antisociale, ce le dau sentimen-
tul ă sunt ţ ă ţ ă ţ sociale îi ă ă
împotriva ă ţ de pierdere a ă ţ
Personajul principal din filmul Finding Forrester ă
modul cum ţ ă acest mecanism. Forrester, un roman-
cier celebru, ş singur, ş ă ş pe dos ş ă
ă ă din apartament. El ă ă contactul cu realitatea ex-
ă dar ş ă ă ţ sociale pentru a se ă de sufe-
ţ ă de pierderea persoanei iubite. ă ţ
este într-o oarecare ă ă ă ă de o întâlnire gratifica-
toare de tip ă pe care Forester o are cu un adolescent ă ă
familie ş în urma ă el poate face doliul ă persoana iu-
101 ă ă • specifice perioadei de ţ ş ...
120 ă Ulterior, în ultimii ani de ţ ă acesta ş va ameliora par-
ţ ţ Eului ş va putea ş din nou în public ..
ADAPTAREA AUTO Ă - AJUSTAREA LI\ MEDIU
(LAMPL -DE-GROOT, 1966) .
Colegii unui student la ă în ă de 23 de ani, erau de-
ţ de lipsa de ă a acestuia ş ţ ă îl vor da ă
din camera de ă El a ă în ş ţ ă ă era dezOrdonat.
Aceasta însemna de fapt ă ş ă timp de mai multe ă la
rând hainele murdare în pat (unde ş dormea). Folosind ţ de
observare a Eului, el ş dat seama ă se comporta astfel în semn
de ă ă ă împotriva ă ţ care erau excesiv de or-
ţ
ş ă de adaptare se datora unei ă a ţ de
adaptare ă Adaptarea la mediu îi trezea sentimen-
te de ţ ă ş anxietate ă de pierderea ă ţ In-
vestirea ă a ţ de adaptare a dus la o inhibare
ă a acesteia ş prin urmare, la o inadaptare la situa-
ţ ă ă el ş exprima furia ţ ă de ă ţ (de-
ă asupra colegilor de ă ş îi provoca pe colegi ă îl
ă (provocarea ă a pedepsei pentru diminua-
rea ă ţ
MUNCA (TRECEREA DE LA Ă LA Ă
Atunci când a munci ă ă un anumit sens simbolit, min-
tea poate inhiba ţ individului pe linia de dezvoltare
)EROME s. BLACKMAN
de la ă la ă (A. Freud, 1956) sau ă determine o re- 121
gresie ă la ă ţ ce îi ă acestuia ă
imediate (jocul).
Un ă de 15 ani, fiul unui avocat, avea rezultate ş slabe. El
a ă ă era interesat de sexualitate ş de luptele profesionis-
te. Acest llicru intra în ţ cu valorile ă ă pro-
fesia îi ocupa majoritatea timpului, ş care încercase în repetate rân-
duri ă ş ă fiul de ţ muncii. Pentru ă ţ
ă cu ă era una ă el, ş echivalase a
munci cu o pierdere (la nivel ţ Acest simbolism ă =
pierdere l-a determinat ă ş in hibe capacitatea de a munci ş ă re-
greseze la ă ţ ş fantasme care îi produceau ă Interpre-
tarea acestor dinam ici l-a ajutat ă dezvolte o atitudine mai favora-
ă ţ ă de ă ş ă adopte un mod de lucru mai adecvat.
ANTICIPAREA
ţ de anticipare (extrapolarea ş planificarea) poate fi
de asemenea ă simbolic, ceea ce duce la inhibarea aces-
teia. În cadrul unei familii cu reguli rigide, fiul adolescent ar
putea echivala anticiparea cu o constrângere de la ă astfel
ă acesta va dezvolta o ţ de tipul spontaneitate = ă
o ă ă de 28 de ani, ce ocupa ţ de ş
dinte la o ba Il ă era ă de faptul ă putea ţ ă se-
ă doar cu ă ţ ţ pe care îi întâlnea la bar, ă
care mergeau ă ă la ea. ă ţ ă a sa intra în
conflict cu ţ de a se ă ă ş a avea copii? lntâlnirile pla-
101 ă ă ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
r
122 nificate îi ă plictisitoare, de?i f'tia ă ă ţ normali preferau
acest lucru. Oricum, atunci câlld trebuia ă "planifice" o activitate
ă aceasta î?i pierdea aspectul ă Pacienta a asoci1t ă
ţ ă de ă ţ îi ă entuziasmul la fel cum sel taie
maioneza!". Planificarea devellise incon?tient ă cu ostiiita-
tea ă ă de ă
" ,
JUDECATA
I
lnhibarea ă ţ apare la ş incurabili (Blackrrian,
1991a). În ţ ă pentru astfel de indivizi folosirea gândirii .cri-
tice ă cu o ostilitate ă Prin urmare, când este
nevoit ă critice pe cineva sau ă aprecieze ţ la acesta a
unor ă ă periculoase, idealistul este incapabil ă o ă Un
"optimist convins" îl va elibera ţ pe un criminal vio-
lator periculos, oferindu-i acestuia o a doua ş ă în baza con-
vingerii idealiste ă "oricine are un sâmbure de ă Inhi-
barea ă a ă ţ critice ă ş tipului de caracter riaiv.
ADAPTAREA Ă
o investire ă a acestei ţ - de transformare a me-
diului în ţ de nevoile individuale - poate determina in-
dividul ă echivaleze ş atingerea scopului cu un act
imoral. În ţ ă ţ de adaptare ă în conflict cu sen-
timentele de ă ţ ceea ce are ca efect blocarea ă a
ă ţ sociale sau politice. În acest caz, trebuie ă
în vedere stabilirea unui diagnostic ţ între individul
normal, care ă cu succes mediul, ş cel psihopat. La
)EROME S. BLACKMAN
cel din ă succesul se ă pe inducerea în eroare a ce- 123
ţ ş convingeri eronate, comparativ cu individul normal,
de succes, ce se ă agresiv în ă ţ sociale sau com-
ţ ă ă a ă regulile etice. A crea ţ nu este ace-
ş lucru cu a ş oamenii. A negocia un ţ avantajos pen-
tru o ş ă nu este similar cu a o fura.
Din punct de vedere clinic, inhibarea ă aloplastice
apare la indivizii care nu ă ă ţ de avansare. Unii
dintre ş pot concomitent ă invidieze pe cei care au suc-
ces, asupra ă ă propriile ţ ş in-
vestite sexual. De exemplu, ei vor afirma: "A ţ acel post
oferind favoruri sexuale!"
EUL CA OBSERVATOR
Când ţ de observare a Eului ă ă o ţ sim-
ă mintea o poate bloca.
Doamna L a explicat cum ă ă o critica frecvent în ă ş
ţ ă pentru faptul ă petrecea mult timp gândindu-se la pro-
pria ă
in timpul fazelor ţ ale terapiei, pacienta relata cu conf'tiincio-
zitate ă din ţ sa, af'a cum proceda în majoritatea rela-
ţ personale, ă ă ă a vorbi despre gândurile ?i afectele "lumii
sale interne". Când i-am atras ţ asupra acestui lucru, doam-
na L a afirmat ă se ţ ă atunci când se gâmfea sau vor-
bea despre propria ă
ă ă ţ se datora ţ ă pacientei cu
atitudinea dezaprobatoare a ă Ea considera ţ
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
I
i
124 ca pe o ă de ă ş egoism", un fel de ă ă os-
ă împotriva ă Prin urmare, ţ Eului ă agre-
siv ă ă o ţ ă astfel ă evita iefensiv ă o
mai ă
INTERESELE EULUI
ţ referitoare la interesele Eului (Kaywin, 1966; Loe-
wenstein, 1972) poate ă ă în ţ în care o activitate ce
anterior constituia o ă de ă de exemplu tenisul sau
muzica, devine ă simbolic cu amintiri dureroase legate
de pierderea cuiva drag. În ţ ă interesul Eului (activita-
tea) poate fi blocat, ca ă împotriva doliului. În urma aces-
tei ţ defensive, este posibil ca individul, în mod ş
sau ş ă ă ă evite terenurile de tenis sau spec-
tacolele simfonice - cu sau ă ă a realiza ş ă acest in-
teres.
ţ în ţ unor aptitudini deja dobândite pot ă apa-
ă la adult ca urmare a unei "reinvestiri pulsionale" a interese-
lor Eului. Aceasta ă ă sublimarea (40) în urma ă re-
ă o activitate ă (interes al Eului) pierde lupta cu
pulsiunile, iar interesul respectiv ş ş investirea sim-
ă ţ ă ă ă ţ ă in,tere-
sul Eului poate intra în conflict (adesea cu Supraeul), ce
duce la abandonarea ă a ă ţ
Carson McCullers (1936) a descris acest fenomen în Wunder-
kind, o ă despre o ă ă de 15 ani, Frances, care încetase
ă mai cânte la pian ă simbolismului conflictual ş
acestei ă ţ Ea ţ ă nu se mai bucura de ţ ex-
ă a profesorului de pian - care o ajutase ă ş ă ro-
JEROME s. BLACKMAN
chia pentru balul de absolvire a liceului ş în casa ă înnop- 125
ta ă ţ Frances credea ă favoritul acestuia devenise un
student, ajuns un pianist renumit (rivalitate ă Prin ur-
mare, "pasiunea" sa nu mai putea fi ă de acordurile
cântate la pian, prin care îl Încântase pe profesor - întrucât ea
începuse mai ă ă observe felul în care pantalonii relie-
fau musculatura picioarelor profesorului. Atunci a început ă
se ă prizoniera orelor de pian, pe motiv ă acestea o împie-
dicau ă socializeze.
Cu alte cuvinte, ţ anterior sublimate ale cânta tu-
lui la pian - victoria ă în ţ ă cu so-
ţ profesorului, ă ş "fratelui" student ş exprimarea "pa-
siunii" prin acordurile cântate - au devenit asociate ş
cu aptitudinile sale pianistice. Altfel spus, interesul Eului (cân-
tatulla pian) a fost reinvestit pulsional, intrând în conflict cu
sentimentele de ş ă ţ ş pierdere. Prin urmare, ea
s-a ţ defensiv de casa profesorului, de acesta ş de pia-
nul reinvestit simbolic. .
Cath, Kahn ş Cobb (1977) descriu ă ă
a aptitudinilor pentru tenis la o ă ce era de ă o ă
ă În ă ea a legat începutul dec1inului de comen-
tariul unui prieten, ă experimentat, ce afirmase ă tenisul
"constituie un mod formidabil de eliberare a ă ţ Sora
pacientei se înecase pe când aceasta era ă iar la scurt
timp îi murise ş ă în urma unei ţ hepatice. în tim-
pul unei ş ţ pacienta a afirmat: "".Nu vreau ă ă pe
nimeni pe teren sau în afara acestuia".
Cath ş colaboratorii ă "".ea ă .[se ţ
ă în ă ă cu sora ş ă crezând ă prin gelozia sa
îi ucisese. Ca urmare, pacientei. . .îi era extrem de ă ă nu-i
101 ă ă • specifice peri oadei de ţ ş ...
126 ă ă pe ţ ... Astfel ă atunci când cineva a ă co-
mentariul nevinovat ă ea se «elibera de agresivitate» pe tere-
nul de tenis, pacienta a devenit ă ă mai joace tenis"
(pp. 114 -11S).Altfel spus, când interesul Eului pentru jocul
de tenis a fost reinvestit pulsional (a ă ă sensul simbolic
de ueidere a adversarului, ca deplasare a conflictelor cu ă ş
sora), ea a fost ă de sentimente de ă ţ împottiva
ă a mobilizat o ţ ă a interesului Eului pen-
tru tenis.
AUTOCONSERVAREA
Autoconservarea poate dobândi sensul simbolic de ucidere
a celuilalt. ş aceasta este o ţ ă frecvent la schi-
zofreniei, ea poate ă ă ş la persoanele care ă cu "vina
ţ (Niederland, 1981). În principal, individul
se simte vinovat pentru ă ţ sa ă decesul cui-
va apropiat ă la nivel ş uciderea acestuia (vezi
exemplul descris mai sus, la interesele Eului). Atunci când vi-
ă ţ ă în conflict cu ţ Eului ă agresiv (ecua-
ţ autoconservare = ucidere a celuilalt), apare nu doar o bloca-
re a ţ de autoconservare, ci ş ş riscului de suicid
ă ă mecanismului de întoarcere asupra proJ?Yiei
persoane (vezi capitolul 8).
Ţ REGLATORIE
ă ţ referitoare la controlul nevoilor / ţ
pulsionale sexuale ş agresive, poate la rândul ă ă dobândeas-
)EROME s. BLACKMAN
ă o investire ă De exemplu, în cadrul grupurilor univer- 127
sitare poate exista o mentalitate de grup (ce ă ş unui sis-
tem de valori sociale la care grupul ă conform ă orice
înfrânare a nevoilor pulsionale sexuale este ă cu efe-
minarea sau ş Altfel spus, ideea de control a satisfa-
cerii sexuale - ce ă selectivitate, alegerea momentului,
ţ ş un mod de ă - este la nivel ş sau
ş ă cu feminitatea sau lipsa ă ţ
Atunci când unui ă aflat în ultima ă a ţ îi este
ă ă ar putea fi considerat ş acesta ş poate bloca defen-
siv ţ reglatorie, adoptând în schimb un comportament pro-
miscuu. Promiscuitatea poa te deveni ă atunci când
' se ă cu comportamentul contrafobic ş ţ contro-
lului pulsional.
ă ţ în scop defensiv mi apare doar la ă ţ
În pelicula ă The Last Picture Show (Bogdanovich, 1971),
Cybill Shepherd ă rolul unei eleve în ultimul an de
liceu care, pe baza ţ selectivitate ă = a fi paria, ş
ă ţ reglatorie pentru a fi ă în grup. Din nefe-
ricire, ea ajunge ă cedeze presiunilor unui grup de colegi de-
ţ cu o ţ ă ă ş ă participe la activi-
ă ţ sexuale ă ă o implicare ţ ă ca ă împotriva
ă (anxietate ă
49. Idealizarea (Kernberg, 1975; Kohut, 1971)
Crezi ă cineva este cel mai grozav dar nu e ă Ideali-
zarea poate avea la ă mai multe cauze:
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
128 a. ţ ă (Freud, 1914a), în vederea ă sen-
timentului de ş datorat propriei ă
b. fuziunea ă legate de "sinele grandios" cu
"imagourile parentale idealizate" (Kohut, 1971): individul
îl ă pe ă cu o supraestimare a propriei per-
soane, ă cu distorsiuni privind exagerarea ă .
ţ celuilalt ("Obiectul sinelui");
c. iubirea, pentru a evita ţ sentimentale; ş
d. transferul (Freud, 1914b): convingerea ă ă ă
doar ă ţ unui ă idealizat în ă ignorând
astfel orice ă avute în ţ cu acesta.
50. Devalorizarea
Crezi în mod eronat ă un altul este demn de ţ Gân-
ş astfel pentru ţ ţ sentimentul propriei valori.
ş acest mecanism este foarte evident la persoanele narci-
sice, el poate ă ş în alte forme mai subtile. Este frecvent
întâlnit în practica ă în cazul ţ care se plâng ă
terapia nu îi ă în ciuda unor ă terapeutice evidente
(altfel spus, ş pacientului nu are o ă ă
RECOMANDARE
Atunci când pacientul se plânge ă "terapia nu ă va
trebui ă ţ în considerare ă ţ continua sau nu ă
ţ cu acesta. ţ întâi ă ţ devalorizarea
ca ă împotriva ă ţ de a depinde în continuare
de ă ca terapeut. ă interpretarea ă
ne ă ă efect, probabil ă a fost atins "maximum de benefi-
]EROME S. BLACKMAN
ciu terapeutic" în lucnll cu acest pacient, iar recomanda- 129
rea unui alt terapeut ar putea fi ă atât pentru pa-
cient, cât ş pentru ă Asocierea ă
ă ca terapeut cu clivajul ţ "în totalita-
te ă ş ă ţ ă (este în întregime vina
ă atunci când este ţ ă ş de ă ale
ţ de a ţ o
ţ defenslva ce poate determma paClentul sa va m-
tenteze în mod nejustificat un proces de malpraxis.
Perioada ţ si ă _.
al doilea stadiu genitallde la 13 ani la 20+)
51. Umorul (Zwerlling, 1955; Vaillant, 1992)
ţ o atitudine ă pentru a nu te mai gândi ă ş
ă
Domnul 00, de 33 de ani, lin new-yorkez convins ce fusese nevoit ă se
mute în sud, a venit la terapie din cauza depresiei a ă ţ cu pri-
vire la sexul opus. 1n cea de-a zecea ţ ă pe când lua loc în fotoliu, el
a început ă ă sonor din buze. Apoi m-a întrebat repede, imitând
un personaj de desen animat: ă .. . Ce zici ă mai faci, doctore?!"
ă ce amuzamentul ţ s-a consumat am discutat felul
în care îl imitase pe Bugs Bunny, pacientul mi-a povestit ul-
tima ţ ă umilitoare pe care o suferise în încercarea de a ă
o ă ă am ţ ă folosirea umorului avea ţ
un rol defensiv, de a-l proteja de afectele depresive. El a folosit
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
130 inversarea rolurilor, deven ind cel care punea ă (identifi-
carea cu agresorul, ă faptei) înainte ca eu ă trec la ex-
plorarea conflictelor sale dllreroase.
Umorul nu este întotdeauna un mecanism defensiv. Uneori
individul poate în mod ţ ă ă cuvinte impro-
prii, ă aluzii subtile, reverii cu ţ pulsional, sim-
boluri sadice ş inversiuni gramaticale în scopul de a produce
ă
Atunci când umorul devine un automatism ş ă
puns defensiv automat la anumite ţ caracterizat de o sta-
re de ţ ă logoree, amuzament ş sentimentul
ţ toate acestea având rolul de a diminua afectele
depresive, de furie ş ş putem vorbi de hipomanie
mann, 1939; Lewin, 1950; Almansi, 1961).
RECOMANDARE
Folosirea umorului nu trebuie ă întotdeauna ca
o ă Pe ă scopul de a produce ă ţ
pot ă ă ş atunci când au atins un nivel mai bun
de ş ă cu o ă ă ţ a cap aci-
ă ţ Eului de observare ş de integrare.
52. Concretizarea (Blos, 1979)
Nu mai utilizezi gândirea ă (care nu este ă
ă în schimb o ă ă ă ca ţ pentru
problemele cu care te ţ Spre exemplu, dai vina pe un
JEROME s. BLACKMAN
"dezechilibru chimic" sau pe ţ unui virus în organism,
evitând astfel ă te ş la faptul ă problemele de ţ
nare sunt cauza ă tale.
o femeie de 58 de ani era ă din cauza ă evidente
a mariajului ă ce durase 29 de ani. Când pacienta a Întrebat: "Nu
îmi ţ prescrie un medicament care ă ă toate astea ă dispa-
ă am ă "Cred ă v-ar fi mai ă ţ ă o ă
ă nu-i Ea a afirmat: "Da. ţ dreptate. Presupun ă
trebuie totu?i ă vorbesc despre ă mele!"
Într-un alt caz, doamna PW, de 50 de ani, ce lucra ca agent
. ş prezenta o ţ ă a ă insistând
ă ţ sa ă avea drept ă un deficit de es-
trogen, ă ă a avea ă ă cu ţ sexuale
ă administrarea, la recomandarea medicului ă ginecolog, a unui
tratament cu estrogen combinat pentru tratarea depresiei, doamna PW
a dezvoltat migrene ?i teama ă se va ă de cancer. Atunci a
mers la medicul de familie, care i-a prescris analgezice a ă nu-
meroase teste (toate negativ). Am interpretat aceste concreti-
ă ţ ale ă ca ă ţ de a evita confruntarea
cu conflictele sale ţ
Doamna PW a ă ă îi era de faptul ă în trecut fusese
ă pentru depresie. ă o angoasa ţ ţ ă de me-
dici pentru a ţ suport ţ Ulterior a vorbit despre
ă ţ provocate de faptul ă simptomele sale erau un mod ma-
nipulativ de a capta ţ ţ
Ea se folosise de manipulare ?i în trecut, ţ ă o ia
în ă ă de?i ţ de ă fusese una ă - nevoia de
131
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
132 securitate ?i ţ de a sCiÎpa dl' o mal1liÎ excesiv nI' protectoare.
Am interpretat concretiza rea (inhibarea gândirii abstracte, exprima-
ă prin convingerea ă depresia sa avea în principal o ă hormona-
ă ca fiind ă o ă Împotriva sentimentelor de ă ţ
un mod ş de a primi ţ Ulterior, doamna PW a pu-
tut ţ ţ ă ă afectul depresiv era rezultatul vi-
ă ţ trezite de ţ de a se folosi de ţ ulterior de a-l ă ă
ă - ş nu de o ţ ă ă Conflictele sale
au determinat-o ă caute ţ concrete, care o ajutau ă ţ ă in-
ş ţ sadice de evadare, dar ă îi permiteau grati-
ă ţ ale ţ de ţ de ţ ş de a ţ ţ
ne ă ş ţ ă de la medicii ă ţ pe care îi consulta.
Bass (1997) a descoperit ă unii dintre ţ ţ în trata-
ment psihanalitic intensiv refuzau ă analistului, în
ciuda corectitudinii acestora. De exemplu, astfel de ţ erau
ferm ş ă analistul era furios pentru ă au întârziat, ă ă
a realiza ă era vorba de propria ţ Bass ă "
... pe ă ă ce analistul a putut interpreta felul în care ... [doam-
na MB] ... încerca cu ţ ă îl determine ă se conformeze
propriilor ţ ... [doam.na MB] ... a ă "Vreau ă ă
schimb. Vreau ca ă ă ţ ca mine ş ă ţ ă
ţ diferit" (p. 667). Concretizarea pacientei era o ă în ve-
derea ă ă ţ de separare ă ă în ţ transfe-
ţ ă cu analistul. Altfel spus, interpretarea ţ de ă
analist însemna pentru doamna MB ă acesta avea o minte se-
ă de a sa. ă ţ îi trezea pacientei anxietatea de
separare - teama ă ea ş analistul nu erau ţ Refuzul ă
concret de a accepta interpretarea era o ă împotriva anxie-
ă ţ produse de realitatea ă ea ş analistul erau ţ
)EROME S. BLACKMAN
53. Dezldentlficarea (Greenson, 1968)
Încerci din ă ă nu semeni cu cineva, de ă cu
unul dintre ă ţ
LZ, o ă de 21 de ani, a ă cu dificultate ă avea îndoieli
în ţ ă ă cu actualullogodnic. Mama sa nu îl ă pe aces-
ta, ă ş LZ îi lua ă considerând ca el ă doar gre-
"neînsemnate" ş ţ ă mama sa era ă
Am subliniat ă ea încerca ă nu fie la fel de ţ ă ca ş mama
sa. Pacienta a recunoscut ă nu ş iubea logodnicul, ă îi ă ă
accepte ă era de acord cu mama în ţ acestuia. Ea a ţ ă
dezidentificarea de ţ ă a mamei la criticism constituia
unul dintre mohvele pentru care s-ar fi ă ă cu acel ă
54. Constituirea grupulul (Freud, 1921)
Alegi ă ţ petreci majoritatea timpului într-un grup, astfel
încât ă nu ţ satisfaci nevoile de apropiere ţ ă ş sexu-
ă Aceasta este o ă ă ă de ţ a confortului
ţ la ţ ş în ă ă cu pierderea iden-
ă ţ ş 1>exualitate, dar este de ă ă ca dezadapatati-
ă în cazul indivizilor ă ă ţ
Un cuplu de tineri ă ă ţ m-au consultat pentru ţ
care îi ă ă se certe. ţ îi ş ţ faptul ă juca bi-
liard în fiecare ă ă orele de serviciu, ă ă ă
cu copilul lor în ă de doi ani. La rândul ă ţ era nemul-
ţ ă ţ ş pierduse interesul sexual pentru el.
133
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
- --- - _. - _._---------------------
134 Corelând alte ţ ţ în timpul ă am ajuns
la concluzia ă la ambii ţ capacitatea de abstractizare era pertur-
ă ţ ă "drepturile" ţ ă ţ sa îl "controla",
ţ cu fermitate cii îi era fidel ă îi iubea pe aceasta )li
pe copil. La rândul siiu, ţ se lllpta pentru "drepturile" sale de (l
putea refuza propunerile sexuale fiicute de ţ
Datoritii acestor limitiiri în ţ Eului, am decis sii abordez
problema lor folosind tehnicile terapiei suportive (vezi capitolul 7). Prin
urmare, i-am explicat ţ ă o ă ă presupune ţ la
unele ţ anterioare (ca de exemplu sii joace biliard cu amicii în fie-
care ă cel ţ ă dorea ca actuala ă ă ă El a
ă la sugestia mea ă pe teoria ţ de obiect referitoare
la empatia ă ă ă îngrijirea copilului îi producea an-
xietate. El ţ ă este o ă de femeie". Din acest motiv, se sim-
ţ mult mai confortabil (se ă în compania unui grup de ă ţ
In continuare am folosit tehnica ă prin ă unor infor-
ţ minime din ţ ă (ambele fiind de asemenea teh-
nici suportive), 7ii am spus ă atunci când fiul meu abia ă ţ ă mear-
ă implicarea în acestuia se dovedise a fi o ţ ă
gratificatoare, fapt pentru care nu consideram ă este o îndatorire ex-
clusiv ă ([-am contrazis - o ă ă ă Cum ă
punsul meu l-a surprins, a spus ă va încerca. Am ă presupune-
rea ă ţ ar fi devenit mai ă la propunerile sale sexuale, ă
el ar fi contribuit la îngrijirea copilului (sugestie de tip posthipnotic)li
sfat adresat ţ Aceasta a ţ imediat, ă
În ţ sociale, ţ dintre ţ singuri ce ş ă
un partener pentru o ţ ă pot deveni ţ ş ă
ţ de modelul de "club al celibatarilor". Unul dintre motivele
acestei ă pare ă fie un conflict între cele ă cono-
]EROME S. BLACKMAN
-------------- ------ ------------------------
ţ diferite asociate unui astfel de club. Pe de o parte, "clubul" 135
ar trebui ă ofere un loc de întâlnire în care ţ ce doresc o
ţ ă ş ă ă perechea; ulterior, partenerii ar putea
face în particular o evaluare a perspectivelor ţ La polul
opus, aceste cluburi sunt o reeditare a ă specifice ado-
ţ prin organizarea ă a unor ă ţ de grup
care de ă ă un obstacol în crearea unei ă ţ
în doi ă un loc unde ş ş petrece timpul) - folosind
constituirea grupului drept ă împotriva ă ţ în doi.
55. Ascetismul (A. Freud, 1936)
ţ contactul cu semenii,pentru a te proteja de sentimente-
le dureroase asociate cu criticismul sau cu pierderea acestora.
Un comandant de ă trecut în ă în ă de 55 de ani, nu
fusese ă ă ă ţ sa ă consta în aventuri de o
noapte cu femeile întâlnite în barurile din diverse porturi - uneori
acestea erau prostituate. Retragerea din ă îl ă ă se ă
singur 7ii deprimat . lncercând ă aflu de ce nu î7ii petrecea serile
B
la
clubul ţ existent în ora7i, el a motivat ă era deranjat de faptul
ă femeile nu se ţ doar cu un act sexual, ci doreau ulterior
o ţ ţ acestora de ţ îl iritau pe pacient, ceea
ce ulterior îi ă critici din partea femeilor privind comportamen-
tul siiu lipsit de maniere. El a pus acest lucru pe seama faptului ă Î?i
pierduse mama Înainte de a împlini un an ?i ă fusese crescut de mai
multe menajere nepiisiitoare, în timp ce ă comandor principal În
ă era adesea plecat în curse pe mare sau se afla Într-o stare avan-
ă de ebrietate. In perioada )lcolii fetele râdeau de el pentru ă nu era
un bun sportiv.
101 ă ă • Apil rilri speci fice peri oadei de ţ ş 000
, ..... -."'-----------------------------------
136 Cu alte cuvinte, ascetismul pacientului era o ă împotriva
ă ţ furiei ş ş ă atunci când ţ cu sexul opus.
56. Alegerea de obiect ă
Este ă de faptul ă ţ cu "amicul! amica"
de ş sex ţ ă ă ţ asociate cu ţ he-
terosexuale. Acest tip particular de alegere de obiect nu trebuie
. confundat cu alegerea de obiect ă un subiect com-
plex tratat adesea în literatura de specialitate.
ă ţ ă este ă frecvent la copii în
perioada de ţ ă ş la ţ ş având ţ ă
ă timpul doar cu prietenii de ş sex, ca ă îm-
potriva ă ţ legate de ţ heterosexuale. Cu toate
acestea, ă ş ţ care, ă ă ţ ş depresiei (dez-
ă în ţ intime cu sexul opus, ă o ţ ă
pentru petrecerea timpului ă de un prieten de ş sex.
Unii ă ţ spre exemplu, ş ă familiile pentru a merge
la pescuit sau la o bere cu un amic. În mod analog, ă femei
care sunt mai apropiate ţ sau petrec mai mult timp cu
prietena cea mai ă decât cu ţ (vezi ş exemplul de caz
de la punctul #54).
Alte tipuri de mecanisme de ă
57. Un afect versus altul (Ackerman & ]ahoda, 1948)
Te concentrezi asupra unui ă ţ pentru a evi-
ta ă a unui alt afect.
JEROME S. BLACKMAN
ă ţ ce ţ ă exagerat atunci când adolescentul În- 137
târzie seara, devenind foarte ş pe motiv ă acesta le sfidea-
ă regulile, ă adesea ă se ă de fapt la temerile lor
în ă ă cu ţ sau dezvoltarea ă a acestuia.
Indivizii care se înfurie adesea pe partener, pentru a evita an-
xietatea ă de apropierea ţ ă sunt foarte probabil
structuri borderline ce se ă ă de anxietatea de fuziune a sine-
lui cu obiectuL
58. Hi pera bstractiza rea
ş teoriile abstracte în mod excesiv, ridicol.
ş unul dintre simptomele comune ale schizofreniei îl con-
stituie ă ă ţ de abstractizare, schizofrenieii cu
un nivel ridicat de ţ ă se pot angaja în ă ex-
cesive, ţ de negarea prin cuvânt ş de ţ ă ţ
o ă suferind de schizofrenie îmi spunea Ea mi-a
explicat ă acesta era un termen hindus ce însemna "om ţ
lmi spunea astfel pentru ă ă cum a afirmat, eu ă foarte în-
ţ Pacienta a putut dezvolta ulterior ideea ă ă eu a)i fi
fost un profet hindus în ă sensului ţ
lntr-un final, ea a ă ă era ă de gândul ă voi muri,
)ii am ţ ă presupusele ă în ă ă cu mine cu
sensul ţ erau destinate ă o protejeze de ă ă Din ne-
fericire, ă prin hiperabstractizare s-a dovedit în acest caz ine-
ă Pacienta dezvoltase delirul ă trebuie ă ă pentru ca eu
ă ă în ţ ă )ii amminta ă se sinucide. A fost ă interna-
rea sa în spital )ii, ulterior, transferarea la un alt terapeut.
101 ă ă ă ri specifice perioadei de ţ ă ş ...
138 La indivizii care nu sunt psihotici, hiperabstractizarea poate ă
se manifeste ca o ă a asocierilor privind anumite ţ sau
urme rnnezice. Renik (1978) ă despre o ă cu care
lucra: ţ ţ percepute este ă prin folosi-
rea unei ă abstracte, de tipul: "Era ca ş cum ă priveam
de la ţ ă [sau] .. . eram ă în ă ă ţ (p. 596)" (sub-
linierea mea). Altfel spus, pacienta folosea hiperabstractizarea în
sprijinul ă ţ referitoare la o realitate ă ă
59. ţ
Refuzi ă ş pentru a evita ă unor aspecte
ă legate de propria ă La copii, ă ţ
ă poate sta la baza sindromului descris ca "mutism elec-
tiv" (Kubie & Israel, 1955).
Personajul cu ş nume din "Silent Cal", care în ţ adul-
ă se ă automat într-o ă ş ţ ă cronice, se
ă probabil în ţ interpersonale de ă ţ so-
ciale (Slavson, 1969), ca de ă teama de excludere ş umilire.
În plus, probabil ă acesta nu este ş de diferitele semni-
ţ pe care le atribuie ă propriei persoane.
ş folosirii acestei ţ defensive, ca o for-
ă ă de reprimare ă cu judecata, este descri-
ă cu succes de ă Turrow (1977) în One L. Personajul prin-
cipal, un student în primul an la Facultatea de Drept a
ă ţ Harvard, era îngrijorat ă ar putea vorbi prea
mult la ore, întrucât colegii îi ridiculizau pe ţ ce se
ofereau ă ă ă tot timpul la ă numindu-i ă
ă Prin urmare, el a decis ă ă ă doar o data la
ă cursuri.
)EROME S. BLACKMAN
-- - - --- ------ - -----
RECOMANDARE
ş ţ ar putea fi ă sau ă ca
ă ă posibilitatea ca acei ţ cu probleme
legate de ţ de obiect ş sau depresie ă ă nevoie
ă le ţ mai mult ă ă a interpreta) pentru a le sti-
mula propria capacitate de verbalizare (Lorand, 1937;Ze-
tzel, 1968; Kernberg, 1984).
60. Logoreea
ş foarte mult despre un subiect, ă ă ă a fi circum-
ţ sau ţ
Pe indivizii ce ă ş ă ă histrionice, vorbitul
excesiv îi ă de âiferite forme de anxietate. Cei cu o per-
sonalitate de tip borderline pot ă ă excesiv cu scopul de
a-l împiedica pe terapeut (sau o ă ă ă le ţ ima-
ginea de sine prin ă sau ideile exprimate de acesta. Pa-
cientul cu un "caracter narcisic falic" (Rothstein, 1979), la care afir-
marea propriilor opinii este în mod ş ă cu
mascu1initatea, poate ă ă excesiv pentru a evita ă se sim-
ă castrat (de ă terapeutul care simbolic îl ă
61. Evitarea
ş acele ţ a ă ţ ă ţ tre-
ş afecte conflictuale.
Evitarea este de ă o ţ ă ă
ă ă ce simptomul (de exemplu, fobii sau obsesii) a fost
139
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
140 format prin mobilizarea altor ă ă de tipul ă (25),
ă (20) ş ă (19) . Indivizii nu "se tem de anxie-
tate", care este mai mult o ţ ă (c. Brenner,
1982a), ci se feresc de ţ despre care ş din ţ
le anterioare ă le-ar putea trezi conflicte simbolice, generatoa-
re de anxietate.
La baza fobiilor legate de ă ă cu avionul, una dintre ca-
uze o constituie ă ă mobilizate împotriva ă ţ trezite
de ţ de a evada (uneori dintr-o ţ de iubire). Când
indivizii încep ă evite aeroporturile, ă de fapt conflictele de
care ă astfel ă scape (asociate simbolic cu ă ă cu avio-
nul), ş prin urmare ă ă pentru a se ţ în ţ ă
In continuare, voi furniza un exemplu din 1973: O femeie frumoa-
ă s-a ă la ă cu mine ţ colegi rezi-
ţ în anul Il, în timp ce luam prânzul la cantina spitalului. Pe
un ton ţ cochet, a spus ă aflase ă suntem ţ la psi-
hiatrie dorea ă ne ă o întrebare: "Care este cauza fobiei de
avion? ". Pentru ţ cei ţ Întrebarea a fost una încuietoare,
întrucât la acea vreme nu ă Am fost ă ă
ă de ce o interesa acest lucru. Ea a ă cu ă ă urma
ă ă în Florida la ă ă dar ă îi era ă ă
zboare cu avionul.
Unul dintre colegi a întrebat-o direct pe cine urma ă viziteze în
Florida. In acel moment, ea s-a ridicat brusc de la ă exc1amând:
"Cred ă întâlnirea a luat
In timp ce se ă colegii ţ la ă i-au celui care
adresase întrebarea faptul ă "o speriase." Acesta ţ ă
contrariul. Cu ţ am presupus ă ea urma· ă se ă cu
un ă Când nu ţ ajunge la struguri, spui ă sunt acri.
JEROME S. BLACKMAN
Niciunul dintre noi nu a realizat la acel moment ă pe ă 141
ţ ş ă ca noi ă o ă de anxietatea ă de
ă ă cu avionul, era foarte posibil ca ă ă ă ă ş
ă în mod ş ă fie ă de ţ sa
referitoare la ceva cu substrat sexual. Pe de o parte, am fi putut
ă o ă de îndoielile sale, astfel încât ă se ă bucura
de acea întâlnire. Sau, am fi putut ă îi spunem ă nu ă o
ţ pentru frica sa, ceea ce însemna ă ar fi trebuit ă evite ă
ă în Florida, ă cu posibilele conflicte asociate aces-
tei ă ă
Întrebând pe cine urma ă viziteze, colegul meu trezise posi-
bile conflicte legate de sexualitate (intrând în ţ cu pre-
supusul ă din Florida). Acest fapt a determinat-o ă plece,
pentru a evita stânjeneala ă de subiectul ţ ş vino-
ă ţ ţ ă în ă ă cu ţ ă ă în
timpul întâlnirii cu noi (cu alte cuvinte, fobia ei a fost ă
asupra ă ş prin plecarea ei, a evitat probabil conflictele
reactivate de întâlnire).
Trebuie ă ă cu regret ă nu ş ă ea a ş ă
ă în FlOl'ida sau cum a decurs întâlnirea. Nu am mai ă
zut-o de atunci.
62. Pasivitatea
ţ o atitudine ă sau ă ă faci acest
lucru în mod deliberat ş justificat, ă ă ţ ş ju-
decata (ca ţ a Eului) în scopul unei ă "autoplasti-
ce". Pe de ă parte, atunci când ţ în mod automat o si-
ţ în care ar tre1;mi ă ţ pasivitatea ca ă devine
ă
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
142 Pasivitatea ca ă ă are de ă rolul de a-l pro-
teja pe individ de sentimentele ş de ă ţ produ-
se de ţ de ă de a ă sau a ucide pe cineva.
Atunci când o atitudine aparent ă ă simultan rezis-
ţ ă ş furie, aceasta poate fi ă prin termenul de "pa-
ă (un tip de ţ ţ ă ă adesea).
În mod normal, dezvoltarea ă ţ este o ţ a sta-
diului de ţ ă (între 6 ş 10 ani), ceea ce ă de ce multe
cadre didactice ă ă predea la clasele a III-a sau a IV-a. Cu
toate astea, atunci când pasivitatea ş ţ ţ (11)
(de exemplu, docilitatea) au o ţ ă în perioada de
ţ ă copiii pot dezvolta la pubertate comportamente violen-
te, cu caracter antisocial (Meers, 1975).
63. ţ
(Freud, 1913; Kohut, 1971; Kernberg, 1975;
Laehman & Stolorow, 1976; Blaekman, 1987)
Ai o ă excesiv de ă despre tine, chiar ă aceasta
nu este ă ă ş ă de nimeni altcineva. Acest mecanism te pro-
ă de confruntarea cu propriile limite, ceea ce ţ produce
ă
ă un grup de indivizi ţ greu de suportat,
în cazul ă este vorba probabil de o întârziere în dezvol-
tare ă unui comportament excesiv de indulgent din
partea ă ţ Fantasmele din ă privitoare la ca-
racterullor special au fost insuficient temperate sau chiar am-
plificate de confruntarea cu ţ ă ţ Prin ur-
mare, ş ă mai cred ă sunt un dar de la Dumnezeu
pe ă ş se ă în continuare ca fiind "speciali".
JEROME S. BLACKMAN
ă ar fi ă facem un pronostic optimist, acest tip de indi- 143
vizi sunt dificil de tratat; orice referire la ă ă lor nar-
cisice probabil ă va avea ca efect eliberarea unei furii inten-
se sau va duce chiar la ţ ideilor suicidare ă furia
este ă asupra propriei persoane ş ă pentru ma-
nipularea ă a anturajului). Din acest motiv, ţ
cu ă ă omnipotente accentuate pot fi ţ doar în ca-
drul unei ţ de psihiatrie.
a ă categorie ă sunt cei care în realitate se simt
inferiori ş ţ ş indivizi egocentrici ş construiesc
ă o imagine excesiv de ă asupra propriei persoane, pen-
tru a nu fi ţ ă ş accepte propriile limite - ş afectul
depresiv pe care o astfel de ş îl ă La ş
tia ţ ă mai ă o grandiozitate ă Gran-
diozitatea poate sta la baza ţ de ă ţ existente în
perioada ă ş uneori în ţ ă din moment ce
activitatea de ă ţ ă o confruntare a acestei ă
ă - ducând la ş propriei ă ţ ş depresii
(Gillman, 1994).
Domnul Q, un masterand în ă de 23 de ani, se confrunta cu
ţ de ă ţ Mama sa îi oferise ţ pe ă perioada
ă ferindu-l de abuzurile fizice ale ă în ţ în
care ţ dintre ţ ţ se pare ă ă victime ale ă ă
lor acestuia. In ţ ă domnul Q a dezvoltat, pe ă nume-
roase alte probleme, ideea ă ă era "special" pentru
ă ă de o întâmplare ă pe când pacientul avea 5
ani. Mama ă ă ţ plecând ă cu fiul ă favorit.
Aceasta i-ar fi spus în ă sau cel ţ amintea dom-
nul Q, ă din acel moment el va fi ă ei".
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
144 La una dintre ş ţ am interpretat faptul ă el, aparent, se ă ţ de
ă imagine ă astfel încât ă nu fie nevoit ă se confrun-
te cu alte amintiri ş sentimente dureroase legate de ţ din
ă In ş ţ ă domnul Q a ă ă îi era tea-
ă ă nu va promova examenul pe care îl avea de ţ în dimi-
ţ ă Mi-a cerut ă în ă ă cu ce ă ă Când
l-am Întrebat ă Încercase ă studieze pentru examen, pacientul a·
Într-un râs aproape incontrolabil. A glumit, spunând: "Nu
m-am gândit la asta!", ă a reC/lnoscllt ă evita ă ţ pe motiv
ă "îmi ă ă ă despre mine!".
În ă în care. grandiozitatea ca ă se ă cu
ţ în ţ cu realitatea sau testarea acesteia, diagnos-
ticul pacientului se ă mai curând în spectrul ă
rilor psihotice (Frosch, 1964, 1966, 1983).
64. Tra nsforma rea ă ţ în activitate
Primul sens. "Nu ă ţ concedia; Îmi dau demisia!" Din
teama de a nu deveni ă provoci propria victimizare, în
încercarea de a controla momentul producerii acesteia.
ă ă a ş ţ lor defensive, copiii ţ
vor încerca adesea ă ş provoace ă ţ adoptivi ă repete
comportamentul abuziv. În cazul abuzurilor sexuale, copilul pqa-
te adopta un comportament seductiv, ca anticipare a ă
unei agresiuni ostile (transfer [79J) . La copilul abuzat, constela-
ţ ă poate include ş seducerea agresorului (39), provoca-
rea (41) ă ă sau a pedepsei), identificarea ă
(4), ă ţ ă (5) ş identificarea cu agresorul ş cu vic-
tima (35, 36) (Blackman, 1991b).
]EROME S. BLACKMAN
RECOMANDARE
ă ţ adoptivi sunt ş în ţ de a îngriji un copil
al ă comportament aproape ă ă la repetarea ti-
pului de abuz suferit de acesta anterior plasamentului. Ati-
tudinile ş comportamentul copilului constituie o Încerca-
re de a controla momentul producerii unei agresiuni fizice,
verbale sau sexuale, pe care el o ă Uneori este
util ca ă ţ adoptivi ă li se recomande ă îi explice
copilului aceste ă defensive . . ă ţ ca terape-
ut cu copilul, ţ interpreta ă ă în cadrul
ş ţ
Ar putea fi necesar ş ă îi ţ pe ă ţ adoptivi
ă evite aplicarea unor pedepse corp orale sau izolarea co-
pilului. Chiar ş "pauzele în activitate" (care de fapt în-
ă pedepsirea copilului prin izolare) îi pot face pe
copiii care au fost ţ ă le ă ca pe o repetare a
ţ de abuz; ş pot, în ţ ă ă ă pa-
ranoici, provocatori, ş ă caute activ producerea unor noi abu-
zuri (de exemplu, perioade de inactivitate progresiv mai marO,
pentru a controla momentul producerii acestora.
Al doilea sens. Nu ţ suporta ă ş ţ întrucât ă
atitudine este ă cu pasivitate, ă de vulnerabi-
litate la victimizare. Prin urmare, vei ţ defensiv o ţ
indiferent ă este o idee ă sau nu - pentru a te elibera de
tensiunea ă de ş ă ă le este specifi-
ă indivizilor cu ă obsesiv-compulsive, având rolul de a
îi elibera de îndoielile interminabile cu privire la ţ ş de-
ciziile proprii (Kramer, 1983).
145
101 ă ă • Ap.':ir.':iri specifice perioadei de ţ ş ...
146 ă doi ani de ţ ă cu o femei e care îl respingea în
mod repetat, un pacient a venit la ţ de luni )ii m-a ţ ă
la sfâr)iitul ă ă precedente se ă ă cu aceasta. El nu a
mai putut suporta îndoielile ş prin urmare, ă cum a spus, "am
ă acest pas. ă a fost o ş ă o ă ă ţ în perioada
ţ Câteva luni mai târziu, l-am ajutat.
65. Somatizarea (Kernberg, 1975; Deutsch, 1959)
Ai frici ş cu un caracter simbolic, referitoare la pro-
priul corp ş ţ acestuia, ş nu ă nicio ă me-
ă ţ concentrezi ţ asupra propriului organism, pen-
tru a evita afectele dureroase de depresie, ă ş
neîmplinire, datorate unei ă (de ă orale).
Cauzele ă nu sunt întotdeauna unele simple. La
polul ă grave din spectrul diagnostic se ă
cele legate de imaginea ă (Schilder, 1935), ă
le proprioceptive, de ţ a ă ţ ş de integrare (adi-
ă delirurile somatice) ce ă simptome identice cu cele
datorate folosirii ă în scop defensiv.
I
O ă de 55 de ani, ţ ă care lucra în domeniul de afa-
ceri, dezvoltase dureri abdominale. Cu doi ani în ă ea prezen-
tase pentru scurt timp o ş ă ş a enzimelor pancreatice 9i
a fost ă unei ţ abdominale ă ţ fiind sus-
ă de cancer pancreatic. Nu a fost ă nicio modificare
ă valorile cnzil11elor au revenit la normal »i nu
au mai ă alte anomalii.
)EROME S. BLACKMAN
ş ă doi ani de atunci, pacienta ă mai acuza ţ re- 147
fuza ă ă având prin urmare ă ţ ş unui bolnav cu ca»e-
xie. li fusese implantat epigastric un tub pentru a se ă iar ca
tratament îi ă prescrise antidepresive, analgezîce »i antiemeti-
ce de ă ţ medici; în prezent, medicul internist îi prelungise
ţ
Am fost consultat când pacienta fusese din nou ă în spital in
vederea ă medicale. In timpul interviului, ea insistase ă du-
rerea sa era ă ş ş despre ţ unei ă ţ trau-
matice de I/n par/cllcr, ă C1/ ţ timp Înaintea ă du-
rerii abdominale, pacienta a negat ă acel eveniment o afectase
ţ »i era ă ă nu avea nicio ă ă cu durerea ă
Ea se ă )ii din orice ţ apropiate, iar când i-am atras aten-
ţ (confruntare) asupra ţ pericQlului ca ea ă ă prin
înfometare, aceasta a ă "O ă merg ă pentru a muri lent.
Nu mai am pentru ce ă
Am fost de ă ă pacienta regresase ş dezvoltase un delir soma-
tic privind durerea ă Am recomandat administrarea me-
ţ antipsihotice )ii internarea la psihiatrie. Prin folosirea repe-
ă a unor tehnici suportive de argumentare »i intelectualizare (vezi
capitolul 6), am ş ă o conving ă accepte propunerile de trata-
ment, ş ea nu ţ la convingerea ă durerea ă
era simptomul unei boli fizice ă ă ă
La polul ă din spectrul diagnostic cu o etiologie
mai ţ ă se ă simptomele de conversie, ca ă ă sim-
bolice ş împotriva conflictelor, astfel ă indivizii adesea
nu ş mai fac griji cu privire la segmentul corporal afectat. Aceas-
ă ă de îngrijorare ă la indivizii cu simptome de con-
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
148 versie a fost ă ironic de ă Charcot (Breuer & Freud,
1895) la belle indifference
10
.
o ă de 38 de ani, ă ă ă se afla în ă ă unor
atacuri de ă avion, agorafobie ţ sexuale, simp-
tome ce ă ă ce ţ fracturase un picior la echita-
ţ ă la acel moment, devenise destul de clar faptul ă agorafo-
bia care o împiedica ă ă din ă o proteja de sentimentele de
ă ţ legate de accidentul ţ acesta simboliza
ţ sale agresive cu privire la ţ (de ă ţ era
ă de sentimentele pacientei produse de pierderea timpu-
rie a ă de care fusese foart e ă în urma unui accident la
ă ă ce survenise când ea avea 12 ani.
La aproape un an de la începerea terapiei, mi-am luat ţ ă pen-
tru o ă ă ă Pacienta m-a întrebat unde urma ă plec. Am în-
cercat ă explorez de ce dorea ă afle acest lucru, clarificând ce ă
ă afecte erau implicate. ă ea a ă sec, scuzându-se
pentru atitudinea sa ă Apoi ne-a urat ţ ă ă ă mie
ţ
Când am reluat ţ pacienta a relatat ă îi fusese ă ă ă
la cabinet. Se gândea ă putea ă afle ă murisem într-un accident
de avion, ceea ce îi trezea o furie ă la adresa mea; a asociat
aceste sentimente cu moartea ă ă Când am legat furia re-
ţ ă la adresa mea de fantasma ă privind ţ ă
ă în compania ţ corpul pacientei a devenit rigid, cu mâinile
ca cum se ă ţ cu vârful degetelor de canapea. A spus
ă ă ţ ă se în mod automat.
Am abordat acest simptom acut de conversie în mod analitic, ce-
rându-i pacientei ă asocieze liber. A ă ă nu dorea ă îmi
ă ă pentru ă îi ă ca analist. Ş amintit cu durere cum
JEROME S. BLACKMAN
în ă dorise ă ă mama de gât (cu mâinile). Deoda- 149
ă a început ă ă în hohote, pe ă ă ce amintea ă dorise
ca mama ă fi murit în locul ă
Când s-a mai am interpretat ţ acest transfer: rigidiza-
rea corpului ă astfel încât ă nu ă ă ă Eu trebuia ă ă
mân ă ea pentru a o îngriji, ă ă ti ă întoarce ă la ţ Pa-
cienta a început din nou ă ă iar ţ palmelor a ă
Ulterior amintit ă pe la vârsta de 5 ani dorise ă ă în
pat cu ă Când descoperise ă de la dormitorul ă ţ
lor era ă ea se îndreptase ă camera unui frate mai mare,
gândind: "Vreau ca tata ă ă ă eu nu pot fi cu el, atunci ni-
meni altcineva (inclusiv mama) nu va fi!"
Simptomul de conversie al pacientei - ţ palmelor
- era o ă pentru gândurile sale ostile ţ ă de ă o
împiedica ă ş ă în ă aceste ţ ş îl determina
pe ă ă stea cu ea. De fapt, supradeterminarea simptomului
ţ multiple) era mai ă aceste ţ
ş determinau spasmul palmar ş au fost analizate în
profunzime în timpul ş ţ ce au urmat.
66. Normalizarea (Alpert & Bernstein, 1964)
Pentru ă este dureros ă ţ ă ai o tulburare ţ
ă încerci ă te ă ă de fapt, totul este în ă ş ă
treci doar printr-o ă ă ă ţ ş cum li se
ă tuturor. De exemplu, o femeie de 32 de ani, ă ă ă
cu un caracter coleric, afirma: "Dar este normal ă ţ la copii,
nu-i ş ă ă este întrucâtva opusul ă
ş ă ca forme distincte ale ă (76).
101 ă ă • specifice perioadei de ţ ş ...
150 Normalizarea este foarte des ă la ă ţ al ă copil .
ă ă fie evaluat ă unor probleme ţ ş
tia tind ă încerce ă ignore ţ unei patologii a copilului,
chiar ă sunt de acord cu evaluarea. Discutarea modului în
care normalizarea îi ă ă de sentimentele dureroase ş de re-
ş vinovate poate avea un rol decisiv în stabilirea alian-
ţ terapeutice cu ă ţ copiilor de ă ă
RECOMANDARE
Nu ă ă ţ ş ş de ţ ce folosesc normali-
zarea în timpul ţ ă ţ ş alte ă ă aso-
ciate, ca de exemplu minimalizarea (75), ţ ş ex-
ternalizarea. Cu ţ ţ pacientul ă ş ă
ţ de observare a Eului, pentru a realiza ţ
acestor mecanisme. Nu ţ ă ceea ce este evitat este ade-
sea jenant de anormal.
67. Dramatizarea
ş ţ comportamentul sau exprimarea
ă pentru a te proteja împotriva conflictelor ce apar atunci
când nu te bucuri de ţ ţ
RECOMANDARE
ţ ă nu ţ comentarii asupra ţ ce ă la
baza folosirii ă de ă indivizi (de a se face
ţ Este de obicei mai indicat terapeutic ă le ex-
]EROME s. BLACKMAN
ţ aspectul defensiv al ă - îi ă de 151
teama ă vor trece ţ .
68. Impulsivitatea (Lustman, 1966)
Ca tip special de anulare ă (12), impulsivitatea defen-
ă nu trebuie ă cu o ţ ă la nivelul controlului
pulsional (aspect ce ţ de ţ Eului- vezi Anexa 2).
Ca mecanism de ă individul pune în act o ţ ă
ă pentru a se elibera de o tensiune sau de un afect
ă De exemplu, la scurt timp ă ce este ă ă ă de
ţ o femeie iese în ş ş are o ă ă cu un
ă necunoscut, pentru a se elibera de sentimentele
A depresive. '
/
Exemple ale acestui tip de ă pot fi ă în unele epi-
soade din serialul de televiziune "Sex and the City"12, în Care un
grup de prietene se ă discutând despre "sexul ocazional"
sau "a face sex ca ă ţ eliberându-se astfel de sentimentele
de nefericire, abandon, frustrare ă ş de îndoielile legate
de propria ă datorate unor întâlniri amoroase nefericite
..
cu o serie de ă ţ narcisici/ ţ
69. Abuzul de ţ (Wurmser, 19·74)
Recurgi la diferite ţ pentru a te elibera de afectele
intense, care ţ produc de ă ă
Campaniile mediatice pun accentul pe faptul ă abu-
zul de droguri sau alcool se ă unui ţ de
ţ a Eului (a controlului pulsional). Acest lucru
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
152 nu este ă valabil pentru toate cazurile de abuz de sub-
ţ La uni i indivizi, consumul de ţ facilitea-
ă ă unor sentimente extrem de dureroase. In-
terpretarea rolului defensiv al acestei ă ă îi poate ajuta
pe indivizii ţ de droguri cu un nivel adecvat
de ţ a Eului, î n special ă ş au urmat
în prealabil o ă de dezintoxicare.
70. Comportamentul adeziv (Clinging) (Schilder, 1939)
Te ă ţ de oameni care te resping din mai multe motive: a) ca
ă împotriva afectelor depresive determinate de pierderea
lor; b) ă ă stimei de sine atunci când nu te afli în pre-
ţ lor ţ de tip simbiotic); sau c) ca ă împotriva an-
ă ţ produse de impulsurile ostile îndreptate împotriva lor.
71. Lamentarea
Te plângi pentru ă nu vrei ă vezi calitatea ă
ş ă a dorinelor ă de a fi îngrijit ş ă ă ţ
În realitate, este posibil ca ţ ă se considere
responsabil pentru propria nefericire, ă lamentarea îl ă
ă ş diminueze ă nefericire.
72. ţ
Pentru ă ţ orale (de a îi ă pe ţ ă te îngri-
ă sau de a ţ seama de opiniile acestora) ţ trezesc ş
ne, te de ta ş de ş ş devii un fel de ă ă singuratic
1311
(Kaplan, 1990, p. 19).
]EROME S. BLACKMAN
/
Domnul K, un investitor bancar, în ă de 61 de ani, suferise de 153
curând un atac coronarian. cardiologul îi recomandase ă se me-
najeze timp de câteva zile, asistenta a descoperit ă pacientul se plim-
ba prin ă continua ă se ocupe de ţ financiare folo-
sind telefonul mobil, iar uneori fuma pe ascuns în hol (se deconecta de
la aparatul de oxigen).
ţ îl elibera pe domnul K de ş resim-
ţ ă pentru ă avea nevoie de îngrijiri medicale, ce însemnau pen-:-
tru acesta ă orale infantile, inacceptabile. Trebuie men-
ţ ă domnul K mai folosea grandiozitatea (63) ş ţ
ţ ă ţ (48).
73. Altruismul patologic (A. Freud, 1936)
Acesta ă o ţ între ţ ş identificarea
cu victima (36). Prin ajutorul oferit ţ ţ ignori propriile
ţ pulsionale orale (de ţ ă care astfel sun,t pro-
iectate asupra celui pe care îl ţ În mod indirect, te ţ bu-
cura de gratificarea propriilor ţ de a fi îngrijit; simultan,
acesta te ş prin deprivare, pentru a te elibera de vino-
ă ţ ă de propriile ţ orale intense.
În mod normal, altruismul este rezultatul unei ă em-
patice ă cu generozitate ş ă ţ ă ca valori mora-
le ce ţ de Supraeu. Pe de ă parte, altruismul patologic este
o ă de ă ă ă ce ţ ă adesea
cu: provocarea ă ţ ţ ă (11) ş gran-
diozitatea (63), fiind ă la acei indivizi ce ă pro-
cent semnificativ al economiilor de o ţ ă pentru cauze sau or-
ţ fictive.
ă ă • ă ă ri specifice perioadei de ţ ă ş ...
154
74. "Inducerea" (Calef & Weinshel, 1981; Dorpat, 2000)
Creezi o tulburare ă unei alte persoane pentru a ă
de sentimentul de a fi tulburat. Receptorul ă plin de
"compasiune" ă Alternativ, îi induci acestuia convin-
gerea ă este prost sau ă va înnebuni. Ideea acestui termen (l
fost ă de ţ filmului Gaslight14 (Cukor, 1944).
RECOMANDARE
Este posibil ca individul care ă cere sfatul ă fie victi-
ma unui "gaslighter"15. ă ţ devine destul
de ă ă nu îl ţ ş pe "inductor", ce
adesea ă chiar ş o ă ţ atribuind
toate problemele "indusului"16. ţ ă ă nu ţ
vreo opinie cu privire la presupusul "vinovat". ţ pu-
tea interpreta ă ă prin a-i ă pacientului
ă felul în care ş descrie problemele pare ă sugereze
ă se simte mai confortabil ă se considere "nebun", de-
cât ă se ă critic la adresa celui despre care spune
ă "îl ş
75. Minimalizarea
ş ş o realitate ă îi atribui acesteia o
ţ ă ă Prin urmare, vei spune destul de frecvent:
"Nu este mare lucru."
Interpretarea acestei ă ă ca ă poate ridica difi-
ă ţ deosebite, în ţ în care numeroase ă ţ de psiho-
JEROME S. BLACKMAN
logie ă par ă recomande folosirea acestui mecanism (Don't
Sweat the Small Stuff7 [Carlson, 2002] ş altele similare).
Minimalizarea este adesea ţ ă de ţ ă ţ cri-
tice, în special la ţ ă la aceste ă ă se adau-
ă ş un mecanism contrafobic, atunci individul se expune unui
pericol real - incapacitatea ă ă ţ critice ş
minimalizarea pericolului îl predispun la comportamente
riscante.
RECOMAN DARE
în vederea ă acestei ă ă atunci când este fo-
ă patologic, ţ putea ă îi ţ pacientului ă ţ
ţ faptul ă o parte din ţ sale pot ă nu fie în re-
alitate "mare lucru". Oricum, ţ cu care ă
ă ă (ori alta ă sau ţ în care o folo-
ş ă face ă ţ ă în acest mod se ă ă de unele
gânduri ă
76. Exagerarea (Sperling, 1963)
Atribui o ţ ă ă unei ţ pentru a masca
propria inadecvare atât ţ ă de tine, cât ş ţ ă de ţ
Catastrofizarea. Una dintre formele sub care apare acest me-
canism a fost ă catastrofizare. Aceasta este ă la
.indivizii ce ţ ă ţ în raport cu evenimen-
te minore, ca ş cum ar fi ă catastrofe.
155
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ş ...
156 o ă în clasa a III-a ia calijicativul C la una dintre materii. Mama
îi spune ă trebuie ă se ă ă mai mult, ă care o pedep-
ş prin a o trimite mai devreme la culcare, dar nu înainte de a-i
ţ o ă privind riscul de a nu intra la facultate ă va con-
tinua ă ia astfel de note.
Cum reiese din acest exemplu, catastrofizarea este de ă
o ă împotriva ă ţ ă o ţ ă ă nu poate
fi ă sau ă aceasta va persista.
Patologizarea. A doua ă sub care apa!
patologizarea. Aceasta se ă la faptul ă indh
buie o ţ ţ ă ă UJ
de normalitate.
Doamna PQ era ă pentru ă unicul ca,
uneori o lovea. Mai mult, ţ nu folosea ă
a acestei ţ a reiepit faptul ă ţ o 10',
când aceasta nu îi acorda ţ
I-am explicat doamnei PQ ă un copil de doi a
traI sfincterian ş ă ă ţ poate fi (
vârsta de 3 sau chiar 4 ani, mai ales când es
copil.
?xagerarea este
ii ă ş atri-
aspect ce ţ
[, o ţ ă de 2 ani,
ţ La o explorare
pe ă atunci
i nu are ă con-
ă abia pe la
vorba de primul
In ţ faptului ă ţ o lovea, am preci: I ă acesta un
comportament frecvent la 2 ani pi am ă 11 ma ă o ţ pe
ţ ă ă îi comunice ceea ce ş în loc de a 'ovi.
Faptul ă ţ o lovea ş nu avea ă con 01 sfincterian o
determina pe doamna PQ ă le considere sem) Je unei patolo-
gii. Referitor la ţ ă patologt area o ă pe
JEROME S. BLACKMAN
ă de teama ă ţ nu va ajunge ă la acest nivel 157
de dezvoltare. Cu privire la loviturile ţ mama patologiza
un ă normal la frustrare pentru un copil de 2 ani, evitând
astfel ă accepte cererea ă a copilului de a beneficia de
timpul ş ţ acesteia.
ă ţ care ţ ă ţ în raport cu simp-
tomele fizice ale copilului, în ţ în care nu ă un mo-
tiv real de îngrijorare, este posibil ă ă afectiv exage-
rat ă ţ ă unor ţ multiple ş a fantasmelor
de ă cu copilul, astfel de ă ţ pot dezvolta o preocu-
pare ă ă privind "nevoia" de a acorda copilului
ţ ş îngrijiri medicale speciale; uneori copiii se conformea-
ă acestOr ţ patologice ale ă ţ dezvoltând simpto-
me psihosomatice sau psihofiziologice cronice. Melitta Sperling
(1957) a introdus termenul de ţ de obiect psihosomatice"
pentru a desemna tipul de ă ă ă pe care
unele mame o stabilesc cu copilul mic. Mai recent, pediatrii nu-
mesc ă patologie "Sindrom Munchausen prin ă
(Mason, 2001).
77. Generalizarea (Loeb, 1982)
Vezi o ă ca parte a unui grup pe care îl ş pentru
a nu fi nevoit ă ă ş acea ă atât de mult (Blum, 1992).
Un ă ă ă în jur de 50 de ani, a realizat cu ajutorul tera-
piei analitice ă atitudinea sa "binevoitoare" ţ ă de ţ îl elibera
de sentimentele de ă ţ datorate ă ţ ţ ţ ă de
aceasta; ş ă ă ş exprima ş ă ostilitate prin
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
158 "uciderea ţ cu ţ Ulterior, el ă "Oricum,
toate femeile sunt imposibile! "
Cu alte cuvinte, ostilitatea pacientului a fost ţ ă
ă "femei în general" (modificarea ă ă folosite), astfel
ă el ă evita ă accepte propriul criticism la adresa ţ
(C. Brenner, 1975).
78. ţ ă ţ (Freeman, 1962)
ţ modifici opinia cu privire la evenimentele percepute, ă
ce în prealabil ai negat realitatea acestora.
Indivizii nevrotici recurg la acest mecanism pentru a se eli-
bera de sentimentele de ă ţ sau anxietate. Kanzer (1953)
ă ă în lucrul cu astfel de ţ terapeutul ă
ă ă realitatea ă ă ce în principal a reu-
ş deconstruirea descrierilor confuze ale pacientului. Cu alte
cuvinte, ă acesta are o ţ ă asupra evenimen-
telor, ă specificarea ţ ă sunt probabil
necesare identificarea acelor aspecte ignorate de ă pacient ş
ajutarea acestuia ă le reintegreze.
Cel mai adesea, pentru indivizii cu o personalitate ă
sau cu simptome psihotice manifeste, realitatea ă este du-
ă astfel ă ş ş ă în mod autist propria reali-
tate, în care ă se ă retrage în mod defensiv.
ă La indivizii cu ţ artistice, printre care se nu-
ă ă ş scriitorii de romane de ţ crearea unor ă ţ
paralele este adesea ă pe seama unei aptitudini speciale de
regresie în serviciul Eului, astfel ă nu constituie o ă (O
consider mai curând ca un atribut al ţ Eului.) Prin urmare,
JEROME S. BLACKMAN
capacitatea de a scrie un roman de ţ gen The Golden Com- 159
pass
18
(1996) nu este un semn ă autorul, Philip Pullman, este
psihotic. Aceasta constituie mai curând o ă a ă ţ
sale de a regresa formal (96) (utilizare a fantasmei ca proces pri-
mar) îl)' procesul creativ de scriere a prozei1
9
.
79. Transferul (Freud, 1914b; A. Freud,1936;
Loewenstein, 1957; Marcus, 1971, 1980; Blum, 1982)
Într-o ă ă deplasezi amintirile unor ţ ş rela-
ţ trecute ţ intense, sentimente de ă ţ ş ş ă
comportamentale), asupra imaginii unei persoane din prezent.
Ulterior, în ţ cu aceasta mobilizezi ş tip de ă ă
folosite în trecut pentru gestionarea unor ţ identice sau
doar similare.
ă ă în doi timpi te ă ă ţ ţ tre-
cute (Freud, 1914b). ă încerci ă controlezi amintirile ne-
ă prin repetarea acestora în prezent într-o ă deplasa-
ă ş printr-o modj ficare ă a finalului acestora.
Dr. C, un chirurg în ă de 40 de ani, m-a consultat pentru ă
nu ajungea ă la timp. ă ă îi cauza ă
majore la spitalul unde lucra, mai ales în ă ă cu programarea
ţ De asemenea, el fusese la un moment dat suspendat din
corpul medical pentru ă nu scrisese la timp foile de ţ
La momentul stabilirii prin telefon a ţ ţ îl ruga-
sem ă ă un cec pentru a ă ţ iar el fusese de acord.
ă primei ţ când i-am înmânat factura pentru
onorariu, el a motivat ă uitase ă ă carnetul de cecuri a în-
trebat ă era "în ă ă îmi ă ă la ţ ă
101 ă ă • specifice perioadei de ţ ş ...
160 ă un moment de ezitare, am decis ă spun "Nu".
ă amândoi în picioare, ţ ă În ţ ă iar dr. G s-a uitat la mine
a întrebat oarecum iritat: "Nu ţ ă sunt de încredere?" Am ă
puns ă nu era vorba despre asta. Noi ă o ţ acum
el voia ă nu o respecte dorea ca Cli ă accept acest lucru. ă o si-
ţ ă pentru modul în care era în general în "întârziere"
se ă atunci când ţ nu îi ă mrl i ă ă ţ ă Am
considerat ă era important ca el ă ă ononiriul în modul sta-
bilit, ă care ă ă de ce acest lucru îl înfuria. Or. G a ă
puns: "Am ă un bancomat la parterul blocului. ţ ă ă duc
ă scot bani ă ă aduc onorariul chiar acum' " Am fost de acord,
spunând ă îmi putea ă banii la ă care îi va trece apoi suma
pe copia facturii sale.
Or. G a mers ă ă banii a ă ţ In decursul ur-
ă ş ani de ă am ţ ă în acea ă ş ţ ă el
repetase în ţ cu mine ă dintre numeroasele problemele avu-
te în ţ cu propriul ă Mai întâi, faptul ă nu respectase ţ
încercarea de a ă face ă "îl iert", cum ă adesea
cu ă ă reprezenta modul În care pacientul manifesta ostili-
tatea la adresa mea. 1n al doilea rând, el ă provoca ă pedepsesc
pentru ă ă a ţ ceea ce se întâmpla ş în rela-
ţ cu ă
Repetarea ţ ă a acestor ţ îl proteja de reme-
morarea furiei ţ te la adresa ă ă în momentul în
care am analizat ţ acestor comportamente, pacientul
ş idealizase ă Analizarea ţ ţ care au
stat la baza ă sale de a nu se conforma ţ a fost
ţ ă pentru ca pacientul ă ţ ă ş ulterior ă ţ
la ă procrastinare ă
jEROME S. BLACKMAN
80. Disocierea
Nu se ă doar la faptul ă ţ un ţ ideatic (refula-
re), ci ş la ţ ş ă unor aspecte ce ţ de propria
personalitate, ca de exemplu elemente privind identitatea, do-
ţ pulsionale, ă comportamentamentale motivate
de ă ţ amintiri ş ă ă
O serie de ţ ş ş (1. Brenner, 1996,2001) au
relatat despre ţ "alter ego-urilor" ă ţ alter-
nante) la ţ ce au fost ţ sexual în ă ţ
ipoteza ă disocierea este un proces prin care aspecte importan-
te ale ă ţ sunt clivate ş devin ş ca ă
re împotriva ă ţ afectelor determinate de evenimentul
din ă
Armstrong (1994) ă ă diagnosticul ţ al'tul-
ă de personalitate ă (prescurtat mpd) include ş
schizofrenia: "Multe dintre simptomele întâlnite în mpd ... par
similare fenomenelor psihotice, ca de exemplu auzirea unor voci
interioare ş ţ unor sentimente sau ţ «impuse»
(Kluft, 1985) (p. 353).
Pe de ă parte, Target (1998), ă o trecere în ă a li-
teraturii de specialitate, a descoperit ă în numeroase studii,
"amintirile recuperate" sunt produse de ţ pacien-
tului, induse de ă terapeut. În acest sens, o serie de autori
(Frosch, 1983; Gardner, 1994) ă ă atunci când indivi-
dul crede ă altcineva îi impune din interior gândurile, senti-
mentele sau ţ cu caracter conflictual, este vorba de: refu-
lare, izolare (a afectuluO, compartimentarea gândirii, clivaj, reprimare,
comportament evaziv, transfer, ţ Eului ca observator, la care
se ă animismul ş gândirea ă ă ţ
161
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ' "
-
162 de deficite la Eului ă ă este ă pentru majo-
ritatea cazurilor de schizofrenie, ceea ce i-a determinat pe ţ
autori ă considere ă în ţ ă tulburarea de personalitate mul-
ă ă o serie de deliruri (în parte, defensive) ce apar
la schizofrenicii ţ (Rosenbaum, 1980).
Adoptând o ţ ă total ă Whitmer (2001)
propune o ţ ă a conceptului de disociere: " .. .În
disociere, subiectul ă ţ în jurul ideii ă
un altul îi impune acestuia ţ ... " (p. 812).
autorul nu descrie disocierea în termeni de activitate
ă ă din moment ce subiectul recurge la un
altul pentru formarea imaginii de sine, este vorba, cel ţ par-
ţ de o ţ ă Afectele de care se ă ă subiectul
pot fi variabile, ă e probabil ca anxietatea de. dezintegrare a
Sinelui ("anihilare") ă fie unul dintre ele.
În ă ţ ă de Whitmer ă ă
un ă mare de ţ ce par ă ş ă imaginea
asupra propriei persoane exclusiv pe baza ă unor persoa-
ne importante, de exemplu terapeutul, ţ un mentor,
/
81. FotOfobia (Abraham, 1913)
ţ lumina pentru a te proteja, printre altele, de ă ţ
ă ă de ţ de a privi (scoptofilie) cu ă
ţ interzise, cu un caracter sexuaFl .
ă ă le este ă indivizilor agorafobici.
ţ ă o "sensibilitate" ă ţ ă de ă motiv pen-
tru care ă pot cere ă ţ iluminatul din camera de consul-
ţ (ceea ce este un lucru ă având în vedere ă în ca-
binetele de terapie lumina nu este în general atât de ă
]EROME s. BLACKMAN
RECOMANDARE 163
Atunci când pacientul ă ă o astfel de cerere, îi
ţ ă ă este vorba de o deplasare a ţ incon-
de a "nu vedea" prea mult în ş ţ ă Ceea ce pa-
cientul nu ă ă ar putea astfel deveni
ă cu afectele de care acesta se ă ă
82. Apatia (Greenson, 1949)
Nu ai interesul necesar ă ă ă ă ţ
Indivizii apatici nu sunt în mod necesar sau
ă ă ă de entuziasm îi ă împotriva deza-
ă sau ă ţ legate de divulgarea prea multor infor-
ţ personale. ă ei ă astfel atât dorin-
ţ de a fi ţ ă stadiului oral infantil, precum
acceptarea ţ sadice de a controla lumea ă ă a fi ţ
83. Intimidarea ţ - comportamentul agresiv I
tiranic (Knight, 1942; Blackman, 2003)
Cel mai adesea, acest comportament are rolul de a-l elibera
pe agresor de ă ţ sau anxietatea legate de pierderea iubirii.
Knight a ajuns la concluzia ă " ... atitudinea ă ă
ă ostile ce au ca efect ă ţ ş consecu-
tiv, intensificarea nevoii unei ă ţ mai mari. Prin urma-
re, apare un cerc vicios ... " (p. 443)
Intimidarea este rar ă la ţ ţ la începutul
tratamentului; ţ dintre ă ă ţ ţ
101 ă ă • ă ă s pecifice perioadei de ţ ă ş ...
164 nale severe atunci când vin la prima consulta ţ ş prin
nu doresc ă ofenseze pe terapeut. Cu toate acestea, ă
ţ care vor începe ţ prin a ne "intervieva";
ă adresând numeroase ă referitoare la cât de cap a
suntem pentru a-i trata. ş îl ă adesea, în mod sub-
til, pe terapeut ă se ă vinovat în ă ă cu fantasmele de
ă ş ş uneori ş pe care începe ă
le ă ca ă la atacul pacientului.
RECOMANDARE
Pacientul care vine la consulta ţ are întotdeauna dreptul
de a ţ ţ privind ă ă
ă ş ideile generale referitoare la diagnostic ş
pronostic, iar majoritatea ţ ă în mod
ş la astfel de ă Cu toate acestea, aQlreSiarell
un'vi ă prea mare de ă poate fi o ă
care pacientul ă controleze ţ cu terapeutul,
ca ă împotriva unei ă ţ intense. În general, îi
ţ ţ atrage ţ asupra ţ de a controla, ceea
ce face ca intimidarea ca ă ă ă fi ă ş
ă
84. Compensarea ţ (Aekerman & Jahoda, 1948)
ţ o ă ă la adresa ţ care nu' au
ţ la fel de mari ca tine (mai ales cu privire la aspectele
legate de identitate). Ulterior, iei parte la marginalizarea ş ex-
cluderea acestora.
JEROME s. BLACKMAN
Un ă celibatar în ă de 31 de ani se afla ă în stadiul de a 165
ţ diploma ă Incercase o serie de "profesii", printre
care barman pentru o ă apoi tâmplar, ă care ş con ti-
nuase studiile universitare în sociologie. A ă ă îl admira
pe Hitler ş nazismul pentru ă ă un scop precis - perfec-
ţ - ş ş pe cine ă - poporul evreu. I-am explicat ă
prin ţ de a se identifica cu ş el spera ă va afla ce anu-
me îl ă pe el ca individualitate; în acest mod se elibe-
ra de sentimentele depresive legate de faptul ă nu ş ă ă se
"descopere pe sine". Pacientul a fost de acord, ă care a ă
sit ă se ţ vinovat pentru acest interes cu privire la nazism,
despre care ş ă este "bizar", având în vedere ă nu era de acord
cu politica de dominare a lumii ş cu genocidul de care ş se
fac ţ
85. Ticul psihogen (Aarons, 1958)
ă un spasm sau o ă ă a musculaturii
unui segment corporal, ce are rolul de a ă o tensiune emo-
ă astfel ă individul ă ş conflictului care
a produs ă tensiune. În ă grave, acest mecanism poa-
te lua forma pseudo-crizelor convulsive.
Mahler (1944) face ţ între ticul psihogen ş fenome-
nele de acest tip cu o ă ă ajungând la concluzia
ă ticul psihogen " ... ar putea simboliza un gest agresiv sau o
ţ motorie prin care Eul se ă ă în mod magic împotriva unei
tensiuni intolerabile ş a conflictului cu lumea ă (italice
ă p. 435).
ă ă specifice perioadei de ţ ş ...
166 RECOMANDARE
Este util de ţ minte ă ă ţ ă poa-
te ă ă la copiii ce ă unele simptome caracte-
ristice sindromului Tourette, ă ă ca acestea ă ă o ă
ă În astfel de cazuri, ă psihomotorie
poate fi ă ca respingere ă a unor fan-
tasme agresive sau sexuale. De asemenea, trebuie ţ
ă la ţ poate exista o neintegrare a controlului psiho-
motor cu celelalte ţ ale gândirii, aceasta putând su-
gera o ţ ă ă la ă (Bender, 1944).
86. ţ (Kohut, 1959; Fogel, 1995)
ş în tine ţ ca ă ă de ţ Altfel spus, în-
cepi ă ţ ş Eul ca observator pentru gestionarea afecte-
lor (similar folosirii ţ ca ă Kohut (1959) subli-
ă " ... ţ poate .. . constitui o evadare din realitate"
(p.466).
Mai mult, ţ indivizi fie au dezvoltat în ă aceas-
ă ţ ă de a "supra-analiza" propriile gânduri ş comporta-
mente ca modalitate de control al afectelor, fie ş dezvoltat
excesiv capacitatea de observare a Eului ă ă ţ in-
tense ă de pierderea controlului.
RECOMANDARE
Fogel (1995) ă "Demersul terapeutic eficient
ă ca ţ ce ă ă ă pato-
)EROME S. BLACKMAN
ă ă ş ă ă «trauma» - ţ de dedi- 167
ţ ce. le ă capacitatea ă de
ş a propriilor gânduri ş sentimente" (p. 793).
Cu alte cuvinte, în astfel de ţ a le permite pacien-
ţ ă "continue în acest mod" este o ş ă ş
vor face propriile ă dând împresia ă ş ţ
leg propriile conflicte, ă ă a avea loc ă niciun fel de
ă
A nu interveni în "autoanaliza" ţ asupra anu-
mitor ţ de compromis este adesea o ă
ă în stadiile avansate ale terapiei, întrucât o ati-
tudine mai ă a terapeutului ă autonomia
ţ ş capacitatea acestora de a se separa de tera-
peut. Pe de ă parte, la tipul de ţ ce folosesc in-
ţ în mod defensiv este ă confruntarea
acesteia ca mecanism patologic, ă cu ţ
intelectualizarea ş sau grandiozitatea, ă este ţ ă
de acestea.
87. Acordul rezervat (Abend, 1975)
ţ dai ţ ţ ă în ă ă cu ceva, pentru a
te ă împotriva furiei rebele ţ te.
Abend descrie ă ă astfel:
Am în vedere acei indivizi care nu ă ă sau ţ
ci ă în ă ă printr-o ă ce poate fi descri-
ă "Da, dar ... ". Aceptia aparent ă ă în special pe
cele familiare, ca urmare a ţ terapeutice anterioare. Cu
101 ă ă • ă ă specifice pe ri oadei de ţ ă ş ...
168 toate acestea, la astfel de ţ acceptarea este ţ ă în mod
caracteristic de ţ - pe care con?tient nu o privesc ca pe o
ţ - ă ţ factori ai ă ţ externe au ă
un rol important în determinarea comportamentelor, gândurilor ş
sentimentelor ce sunt supuse analizei (p. 631).
Autorul ă "ca ă ă ş ţ nu con-
ş ă intensitatea ţ lor de a se opune ă
lor terapeutului" (p. 631).
88. Investirea ă a unei ţ a Eului
(Blaekman,1991a)
ş cu ş ţ ă ş de ţ ă unei slabe capaci-
ă ţ de ţ ă la afecte (vezi Anexa 2). Pe de ă parte, aceas-
ă ă a Eului ţ ă o ş ă astfel ă o con-
sideri în mod defensiv ca o ă ă ş nu ca pe o
ă
La ă ţ heterosexuali care sunt atât de ţ de fan-
tasmele lor homo sexuale (Coates & Person, 1985) încât recurg
la terapia ă aceste fantasme ă adesea o sim-
ă ă ca ă împotriva ş datorate unui
control pulsional slab ş a unei ţ la afect reduse. Prin
ţ pentru acest gen de ă ţ "masculinitatea" poa te
reprezenta ă de caracter ţ Eului) ş ţ ă
ă ă este ă adesea ş la unele femei care
pun ă Eului (privind ţ la afect sau controlul
pulsional) pe seama faptului ă sunt "doar" caracteristici ale fe-
ă ţ ţ unor astfel de femei cu un Eu slab le descriu pe
acestea ca fiind "doar sexul mai slab" sau "mai ţ ş
]EROME S. BLACKMAN
Jolosesc probabil ca ă ă ţ ş investirea ă 169
a ţ patologice privind ţ ţ
Echivalarea ă ţ cu ţ ş ţ Eului poate
fi ă ă la stereotipul "iubitelor de ş care în-
ă ă compenseze propriile ţ de ţ a Eu-
lui întâi prin sexualizarea acestora, ă de dezvoltarea
unui ş ţ ă de ă ţ ţ ţ ca fiind
"puternici" .
. Inautenticitatea (Akhtar, 1994)
Te prefaci, probabil din ş ţ ă Astfel, ai sentimentul ă
ş în contact cu ţ dar ă ă în secret ţ
ţ ă ţ ă de ş
ş nu este ş pentru ţ ă "încerce" diferite
roluri, ă ă ă strategii sociale ş ă aceea ce ai spus?")
ş ă se comporte artificial (de exemplu, "blazat"), ţ ori-
ă dintre aceste fenomene în ţ ă tinde adesea ă de-
ă ă În particular, inautenticitatea îl ă pe in-
divid împotriva ă ţ privind propria identitate sau de
respingerea ă de expunerea ţ sale autentice.
RECOMANDARE
Inautenticitatea ar trebui ă cât mai devreme în
terapie, din moment ce ă o comunicare ă în
cadrul ş ţ Din propria ţ ă cu ţ ce
folosesc inautenticitatea defensiv, am observat ă li se poa-
te uneori atrage ţ asupra ă ţ ţ ţ
nale cu ţ umor. Un comentariu de genul: ă întreb
,
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
170 ă chiar ţ asta", îi poate facilita pacientului ţ
gerea acestei ă ă mai ales atunci când ă aces-
tuia este de forma: "Poate ă nu, dar nu su lt ş ă
fiu atât de sincer!"
90. ţ (Spruiell, 1989)
ş ţ de testare a ă ţ ş procesele secundare
(gândirea ă ă temporal) în scopul ă afectelor.
ţ este un complex de ţ psihice. ă de la
începuturile psihanalizei, Freud (1900a) introduce termenul pe
"procese secundare ale gândirii" pentru a desemna gândirea lo-
ă ă temporal. ş ă în literatura de specialitate
ţ cu privire la ţ (Goldberg, 1976; Asch,
1982), aceasta nu este în general ă ca ă
RECOMAN DARE.
De ă ă aproape tot ceea ce ă ă pacientul
se ă într-o ă ă ă ţ întreba de .ce
ş materialul ţ cu ă ă ă ţ ă ţ
putea ă îi ţ pacientului faptul ă este vorba despre
o ă ă de tipul: "Doar faptele, ă Sau
ă ţ referi la acest mecanism ca la un fel de "rigidita-
te". Orice modalitate ţ ţ ă pentru o ţ
ţ ă ă a pacientului, ă ce ţ deschis discu-
ţ - aceasta ar putea fi o furie ă ţ ă ţ ă de dum-
ă pentru ă ţ tulburat sentimentul de control
- o ă ă ă de Rosegrant (1995).
)EROME S. BLACKMAN
91. Imprecizia (Paniagua, 1999)
Faci doar aluzie la ceea ce ş astfel ă în realitate ni-
meni nu poate afla detaliile, ce ă astfel ascunse.
o ă de ă mijlocie s-a plâns în ş ţ ă ă avusese "un
sfâr?it de ă ă Îngrozitor". ţ fusese irascibil. ţ
ile dintre ei au fost "inutile". Iar în final au ajuns la "un fel de îm-
ă Când am subliniat faptul ă ă ă ă orice deta-
lii, pacienta a început ă ă spunând ă acestea erau "prea
dureroase". Ulterior a relatat treptat ce se petrecuse.
RECOMANDARE
Imprecizia este foarte des ă în ţ ţ
ş poate ă ă ş ulterior în terapie. Le ţ atrage
ţ ţ asupra acestui mecanism afirmând ă
ă sunt oferite doar "titlurile pe scurt" ă ă celelalte infor-
ţ ceea ce ă ă ţ unei ă ţ de a
vorbi pe larg despre subiectul respectiv.
92. Hiper-estetismul (Paniagua, 1999)
ş preocupat de ideea de frumos ş sau ă evitând ast-
fel ă ţ ă propria agresivitate sau afectele inac-
ceptabile.
Aceasta este o ă ă indivizilor cu un nivel ridicat
de ţ care pot discuta despre ţ unor idei, expozi-
171
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
172 ţ sau alte subiecte ă ă în 10 ă ş în ă probleme-
le personale. Pe de ă parte, ţ l ot încep ă comenteze în
ă ă cu decorul cabinetului sau vre. lea extreJ II de ă ă pen-
tru a evita ă se ă la aspectele ,mai ă
RECOMANDARE
Un mod relativ ş de abordarv a acestei ă ă ă în
adresarea ă a aspectelor ă de ;crise de pacient,
care sunt probabil "un pic mai ă de, ât alte gânduri ş
sentimente ţ de dumn( ă 'n ultima vreme".
93. Locvacitatea
ş cu ş ţ ă dar în realitate nu crezi prea mult din
ceea ce spui.
o ă de 35 de ani, ă a relatat un vis în care un ă
(ce semiina cu mine, analistul ă o cerea de ţ Apoi a continuat ă
ă detaliat despre nevoia sa de ţ ă construind diferite
teorii despre ă sa, printre cr, I'e a amin f it identificarea cu
firea ă a mamei sale. aceste ( mcluzii di'rivate din munca te-
ă ă erau corecte ni aveau UI / caracter inautentic,
nu ă ă fie investite afectiv de ă le ă
Am subliniat faptul ă pacienta ă impresia ă ă asupra ţ
gerilor anterioare legate de ţ ă ca cum lr fi ţ un exa-
men, dar ă nu eram sigur ă ea credea în mar parte ceea ce afirma.
Am ţ ă întrucâtva, nu abord 'se direct lIlaterialul visului pri-
vitor la fantasmele sale de a se ă ă . cu mine. Pacienta a ă
)EROME S. BLACKMAN
ţ dreptate! Nu vreau ă discut despre asta!" .
94. ţ ă (Glasser, 1992)
"Anulezi obiectul" ţ ă de care ş sentimentele ă
cute, prin neutralizarea efectelor pe care acesta le poate avea
asupra ta.
ţ ă are o istorie ă ş ă - ş
versus ţ .(WWF2), ţ ş versus ţ ă
ş versus porumbei (în ă din Vietnam). Cu toate aces-
tea, în terapie avem în general de-a face cu probleme legate de
ţ interpersonale, în care ţ ă constituie o ope-
ţ ă extrem de ă ş aceasta are o ţ ă
mar mare în rândul ă ţ ţ ca ă este ă
ş la femeile ce ş ă fizic copiii.
ţ lui Glasser (1992) la ţ ţ ă în
sub1inierea faptului ă aceasta nu ă doar ă unei
uri distructive sau un mecanism defensiv destinat ă
tii. În anumite ţ indivizii pot folosi ţ ă pentru a
se proteja de orice sentimente trezite de ţ cu semenii. Ne-
voia de a distruge orice ă ă ţ ă între sine ş ă
ş are de ă originile în patologiile ţ de obiect (cu alte
cuvinte, individul se ţ ă de ţ dar ă ă ă
anuleze impactul ţ pe care ş îl au asupra lui).
RECOMANDARE
ş ţ ă ă ă ţ ă ă la ţ ţ
în ţ ă de a ţ ş vor încerca proba-
173
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
174 bil ă ş anuleze sentimentele ă ă ţ la
adresa partenerului ă deplasându-le asupra co-
piilor. Prin urmare, unei mame de obicei ă care
ş ă ş din senin copilul peste ţ ă pe motiv ă aces-
ta "a ă mizerie la ă ţ încerca ă îi interpre-
tati felul în care ea ş probabil la nivel ş ă
îl împiedice pe copil ă o tulbure ţ iar "mizeria"
se ă de fapt la ceea ce simte ă a ă ţ - pro-
blemele din ţ de cupl u.
95. Identificarea cu obiectul lezat (Kitayama, 1991)
Ai convingerea ă ş ă ş ţ ca atare. ă
ţ ă ă are un rol de ţ
Un ă de 40 de ani nu ş ă ş finalizeze ă ţ El
i-a ă acest neajul/s ţ care a ÎI/cercat siî îl ajute. ,Când
am subliniat faptul ă apa rCllt Îllcerca ă ă pe ţ de
ţ ş incapacitatea sa, pacient , 1 mi-a dat dreptate. Ulterior
s-a descris ca ° ă ă ă ă care a spus ă ă cu un
ş pe care atunci când avea 3 sau 4 ani încercase ă îl salveze.
Puiul ă într-un bazin cu ă ş ciripea. EI crezuse ă era ă
nit ş întrucât mama sa nu era aten, 7, a fost cât pe ce ă ă în
bazin.
ă identificare a pacientului 2U puiul ă îl proteja
ţ ă de ş sentimentelor de ş
pentru ţ sa ă de a fi îngrijit de o ă ă Tot-
)EROME S. BLACKMAN
ă el deplasase ş aceste ţ de ţ mater- 175
ă asupra ţ
96. Regresia ă (Freud, 1900a; Blum, 1994b)
Nu mai ş gândirea ă ă temporal (proce-
sele secundare), ci o gândire ă ă (ca proces
primar). Trecerea de la procesele secundare la cele primare te
ă de concluzii dureroase.
ă ă este ă ă frecvent în disputele maritale,
atunci când unul sau ambii parteneri ă ă se ă
ă ă motiv".
PrijUI exemplu. ţ s-a plâns de faptul ă ţ "aduce în
ţ lucruri ce s-au întâmplat acum 10 ani, pe care nici ă
car nu mi le mai amintesc!/I Cu alte cuvinte, acesta era perplex
de modul cum ţ condensa problemele actuale cu vechile frus-
ă pentru a se ă de intensitatea sentimentelor de frustra-
re ă în prezent.
Al doilea exemplu. O femeie ă era ă de faptul
ă ţ ă motive ţ pentru a certa copiii". În reali-
tate, aceasta se ţ ă pentru ă nu lucra ş ş dimi-
nua autocritica glumind în ă ă cu ţ ă ş lenea ,co-
piilor - ş nu erau ş ă ş ă temele, ş cum
se ţ ea în anii de ş ă
Mai mult, ea era ă ă ţ petrecea multe ore la ser-
viciu. O deranja programul acestuia, ă ş ă el nu putea de-
cide în ă ţ ă Faptul ă se ă pe ţ o ă ă se
ă ţ ă
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
176 Pe ă faptul ă pacienta proiecta asupra ţ (vedea la
acesta) atât propria atitudine ă ţ ă de copii, cât ş senti-
mentul ă era ţ ă ea regresase formal în scop defen-
siv. Astfel, condensase imaginea propriei persoane cu cele ale
copiilor, devenind ă pe ţ pentru ă îi critica atunci
când nu ş ă temele, la fel cum ea se critica pe sine. pen-
tru ă nu lucra.
97. ţ
Te afli permanent într-o stare de ă chiar ş atunci când
nu ă niciun motiv obiectiv.
Acest mecanism ă persoana împotriva ş
ă ă ţ trezite de ă spontane de ă
ă ă sau ă ale semenilor. ţ
apare adesea ca urmare a ţ în ă a unei ţ
pulsionale intense: propria sexualitate ş agresivitate îi sunt
atribuite acestuia; prin urmare, individul devine hipervigi-
lent pentru a se proteja de propriile ţ ale unor idei ş
ţ (interzise).
98. Deplasarea ă într-o ţ ă viitoare
(Akhtar,1996)
ţ imaginezi la ş ce minutlat ar fi totul "numai
ă ... " sau "într-o ă zi ... ". Aceste fantasme au rolul de
ţ împotriva sentimentelor dureroase datorate nereali-
ă ţ ş te ă ă te bucuri de ă (inter-
ă ă
)EROME S. BLACKMAN
RECOMANDARE 177
Akhtar (1996) ă câteva etape de parcurs în tra-
tarea ţ ce folosesc acest tip de ă printre
care: ţ la ţ ă analizarea efecte-
lor unei astfel de ţ ă asupra pacientului, facilitarea
doliului care ă ş reconstruirea scenariilor ţ ce
au stat la baza ţ nerealiste.
99. Extenuarea (oboseala ă
Te ţ obosit, ş nu ă nicio ă ă care ă
explice ă stare. Oboseala are rolul dea te proteja de con-
ş unor aspecte ă ale propriei ă ţ
Acesta este un simptom foarte des întâlnit în practica me-
ă Fiecare nou deceniu aduce cu sine noi ţ "me-
dicale" posibile pentru acest fenomen. În ultimul timp, "sin-
dromul de ă ă a fost pus pe seama ă cu
virusul Epstein-Barr. Cu zece ani în ă cauza "la ă era
hipoglicemia (chiar ă testul de ţ ă al nivelului de glu-
ă din sânge ţ uneori valori normale). Doar ă
ce sunt eliminate alte cauze etiologice organice (printre care
tumorile maligne, boala ă bolile glandei suprarenale,
diferite ţ diabetul, artrita ă sau alte boli ale
"colagenului") evaluarea ă ajunge ă ia în calcul ş
factorii ţ
ţ extenuarea ca fiind o ţ ă - spe-
ă îndeosebi indivizilor ce se simt ţ pentru faptul ă
doresc ă fie ţ de ă ţ Acesta este un mod de
101 ă ă • specifice perioadei de ţ ş .,.
178 a-i determina pe ţ ă procedeze · ,o del, în timp ce indivi-
dul extenuat nu ş ş ă ţ Simultan, leste
valabil principiul ţ multiple: extenuarea îl ş
pe individ, astfel ă nu se poate bucura de gra ; ficarea ă
( ţ ă
100. ţ (Feder, 1974)
Aparent, ai o atitudine ă ş ş bine ţ ă
ă ţ ă de a spune ă îl ă atât pe tine,
cât ş pe ţ de aflarea "întregului ă privind ostilita-
tea ă ce te ă
ţ poate sta la baza ă verbale virulente,
fiind un automatism ş - ă un ă automat
compus din câteva tipuri de ă ă ce este ş de anumite
ţ conflictuale (Hartmann, 1939). Individul de o sinceritate
ofensatoare îi poate ţ adesea pe ţ pentru ş
lor. Poate ă ş au ă ceva inadecvat, ă ţ re-
ă o ţ ă ce îl ă ă pe individ de alte afecte.
ă cu ţ ă ţ în care este norm al ca indivizii ă
ă ţ atunci când ş dau seama ă ă ă îi
manipuleze. În realitate, cei care nu pot face acest lucru cer ade-
sea ajutorul ţ Cll toate acestea, sinceritatea în forma
sa ă sau ofensatoare poate fi o ă re dezadaptati-
ă atunci când este ă în mod automat ş r, etat.
Atitudinea ofensatoare este ă adesea lei indivizii care
se tem ă vor fi ţ nedrept. Teama de victimizare ş poate
avea originile în identificarea cu un ă sau un frate aflat în
ă ă sau se poate datora unor ş ă transferen-
ţ determinate de ţ trecute ale individului în rela-
)EROME s. BLACKMAN
ţ cu ă ţ ţ sau cu alte persoane. Prin atitudinea sa, 179
acesta se ă ă nu va ajunge în postura de ă Cei care
folosesc acest mecanism ş pierd adesea locul de ă ş în-
ă ă prietenii ş partenerii, ş prin urmare ă
RECOMAN DARE
Ca ş în cazul multor alte ă ă este dificil de interpretat
ă ţ este un mecanism dezadaptativ. ţ
pot adesea considera ă ţ ţ sau a atitu-
dinii ofensatoare este ă de "realitate". Alternativ,
ei se pot mândri cu presupusa sinceritate ă
Subtilitatea ţ terapeutice ă în a le comu-
nica acestora ă nu ţ sinceritatea sau agresivi-
tatea cu rol de ţ ca fiind patologice, ă mo-
dul în ş le folosesc este contraproductiv ş are
rolul de a-i proteja de fricile ţ Pe parcursul tera-
piei, probabil ă va trebui ş ă interpreta ţ în transfer fan-
tasma ă ă ţ ă ţ ă se
apere agresiv sau ă ţ ă ţ ă se "poar-
te frumos".
101. Transformarea autocriticii ln criticarea obiectului
Te ţ vinovat ş ş autocritic, ă îl critici pe ă sau
faptele acestuia.
Domnul UV; un ă de 33 de ani, internat în spital ă unor
ţ suicidare, se plângea ă ţ era ă El a rela-
101 ă ă • ă ă specifice perioadei de ţ ă ş ...
180
I
. I
fat ă îi spunea acesteia în ţ ă ă "începuse ă semene bu , .
1111 porc gras" ă //IânCil jJ/'l'II /Il/tit. Clilld a//l sugemt ă probabil
exista un motiv care o determina pe ţ ă ă excesiv, dom-
nul UVa exclamat: "Cum? Nu ă niciunul." l-am ă ă era
probabil prea aspru cu aceasta. Pacientul a continuat: "Asta spune
$i ea. Dar de ce sunt aspru?" "ldeea este ă o ţ cu sadism r-
am spus - dar ă ţ prefera ă nu ţ acest lucru". Dom-
JIul UVa replicat: "fIIIi pare rilu. Nil alll vru/. De ă suntfoar-
te aspru cu mine. 1mi sunt cel mai mare dU$man". '
1n ziua ă domnul UVa spus în ţ ă ă se gândise'la
modul în care îl ă ă se confrunte cu propriul sadism ă
îmi ă dreptate. M-a întrebat apoi: "Cum de nil 'Wl putut vedea
$i singur acest lucru?" "Pentru ă sunteti $i egocentric." Râzând,
domnul UVa comentat: "Ah, ţ Mai ţ $i alte «compli-
mente» ă ţ Am clarificat faptul ă domnul UV ă criti-
ca a;;a cum se critica $i pe si lle - ă de cruzime)ii sa-
dism. Pacientul a ţ ă "Uneori, când ă gândeam ă termin
cu toate, aveam sentimentul ă meritam ă mor, dar nu ţ
de ce". ( ,
Ulterior, am avut o ţ ă cu pacientul $i ţ acestuia (ce dea
doar 4 sau 5 kilogra//le peste greutatea ă În care ţ a c6n-
firmat cu sinceritate ă mânca excesiv pentru ă îi era greu ă su-
porte "criticismul permanent" al ţ
)EROME S. B,LACKMAN
)
IV.
Utilizarea ă ă
în diagnosticarea psihopatologiei
Literatura de specialitate privind utilizarea ă ă în
stabilirea diagnosticului psihologic începe cu primele desco-
periri ale lui Freud (1894), dezvoltat ulterior de ă Anna
Freud (1936) într-o lucrare ă de ţ ă Vaillant
(1992) ţ ă ţ defensive în ţ de nivelul
de "maturitate" al acestora, ă de stadiul psihosexual în
Ci' re ele se ă sugerând ă utilizarea unor ă ă mai
lll dture ă o ţ ă mai ă ă ă Prin con-
tr, st, Willick (1985) ă ă la ţ ţ dis-
l: l ţ diagnostice ce ă nivelul de maturitate al ă
ă sunt mai ţ elocvente comparativ cu o evaluare a
ţ Eului, pentru ţ ă psihotice de cele
nepsihotice.
În general, cu ţ câtorva ă ă deosebit de nocive (în-
deosebi negarea, ţ ţ ă ţ precum ş regre-
si /le la nivelul ă ă a ă si a ă de conti-
, , I ,
!l ere a proceselor primare), în stabilirea diagnosticului ş alegerea
tri1tamentului este ă mai întâi evaluarea ţ auto-
ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
182 nome ale Eului (Hartmann, 1939; Knight, ] 986; Busch, 1997).
ţ dintre unui nivel de ţ psihotic, comparativ
cu unul borderline, respectiv nevrotic ("superior") depinde
considerabil de gradul de ţ al Eului, la nivel de:1
• integrarei organizare (Bleuler, 1969)
I
• abstractizare
• testare a ă ţ ţ cu aceasta (Frosch, .964)
• autoconservare
• procesele secundare, comparativ cu cele primare
• ţ
• memorie
• coordonare psihomotorie
• ă
• anticipare (Bellack & Meyers, 1975)
• vorbire
• tipuri de ţ ă (Hartmann, 1939)
• capacitate de adaptare
• îngrijirea propriului corp
• ţ concentrare
• ţ reglatorie (controlul ţ pulsionale se{<uale
agresive) (Hartmann, 1955) :
• trecerea de la ă la ă (capacitatea l a se juca se
ă în capacitatea de a munci)
Mai multe informatii privi nd functiile autonome
ale Eului ' ,
La unii indivizi, ă mentale au drept ă o. serie
de ă la nivel cerebral datorate unor boli metabolice,
JEROME S. BLACKMAN
endocrine, vasculare, neoplazice, ţ ţ toxici, infec- 183
ţ sau bolilor (sindroamelor) ereditare. De ă aceste etio-
logii "organice" ă ţ la nivelul uneia sau mai
multor ţ psihice de ă ca de exemplu:
• ritmul somn-veghe: spre exemplu, ă ţ de trezire di-
ţ specifice ţ hipertiroidiene
• ţ (prelucrarea ţ primite de la organele
de ţ ca de exemplu, pierderea mirosului, ă tu-
morilor cerebrale ce ă nervul olfactiv
• senzorialitatea ţ ă ă de veghe):
de exemplu, starea de ţ ă în ţ cu
marijuana
• memoria (capacitatea de a ă recupera ţ
în l( ă ă cu persoane, locuri, obiecte): de exemplu, in-
divi luI suferind de boala Alzheimer nu mai ş
te copiii
• orientarea persoanelor, locurilor, ţ
timpului ţ ţ de exemplu, pierderea
ă în boala Alzheimer sau în bolile ţ de o sta-
re ă ă
• coordonarea psihomotorie: de exemplu, crizele epileptice
• vorbirea: de exemplu, incapacitatea folosirii limbajului ar-
ticulat ă un atac cerebral localizat în emisfera ă
Oricare dintre ţ ţ anterior ă o func-
ţ ă a Eului (Hartmann, 1939, 1981). Acestea nu sunt
, direct implicate în gestionarea ţ ci ă ţ
mentale de ă ce se ă în decursul unei perioade de
timp îndelungate. Cu toate acestea, ţ autonome ş dez-
101 ă ă • Uti liza rea a ă ă lor în diagnostica rea psihopatologiei
184 voltarea lor pot }i afectate atât de bolile organice, cât ş de diferite
ţ ş ă ă mobilizate împotriva acestora (vezi capitolul
3, ă ă #47, #48).
Boala ă poate fi rezultatul unor defi( ţ ereditare
(congenitale) la nivelul anumitor ţ ale Eu ui. În cele mai
multe cazuri de schizofrenie (vezi Anexa 1), tulb ă gândirii
par ă fie determinate de o incapacitate de a or; aniza ş a inte-
gra idei, de a utiliza abstractizarea pentru ţ gerea ă ţ
externe ş de a ţ ideile bizare ş fantasme e în afara con-
ş ţ ţ fantasmelor, ca procese prim, ·e). Spre exem-
plu, un ă credea ă asistentele din spitalluc au pentru FEI,
erau ă de ţ ş ă ă ă h re banii. El nu
putea împiedica aceste fantasme ă ă ş ş nu,pu-
tea folosi testarea ă ţ (pentru a verifica vericlicitatea acesto-
ra) sau procesele secundare (gândire a ă Cu "oate ă pacien-
tul utiliza ţ (el era cel avar ş avea ţ 'xuale intense),
transferul ă ă lucrase pentru FBI) ş deplasan I asupra per\o-
nalului spitalului, o interpretare a acestor ă ă 1U era suficien-
ă pentru a ţ starea sa ă de una r ă
În acest caz, diagnosticul a fost posibil doar î I urma ă
rii modului patologic de ţ a Eului pal entului.
Tulburarea ă poate ă ă ş atunc când ţ
deosebit de intense ă un blocaj simultaJl la nivelul câ-
torva ţ ale Eului, ă ă ca acesta ă ă ă un ni-
vel psihotic. De exemplu, o ă a început ă ă dificul-
ă ţ de concentrare ă moartea bunicii. ş acienta nu era
ă concentrarea ca ţ ă a 1 Jlui a fost blo-
ă temporar ă ă ţ afectului deresiv ţ
ă de doliu). ă ar fi fost blocate sim 1 tan ţ de
integrare ş cea de testare a ă ţ pacienta al ti putut ajunge
]EROME S. BLACKMAN
ă ă ă amintirile vizuale ş auditive legate de bunica sa 185
erau ţ "reale" (pierderea ă cu realitatea) ş ă bu-
/
ni ca era ă ş îi vorbea (suprimarea te ă ă ţ
Din ă ţ atât de severe în ţ Eului se
întâlnesc adesea în cazul fetelor ce au suferit un abuz sexual
(viol). ă este vorba de un abuz repetat, afectele intense de
furie, ă durere ş depresie pot împiedica dezvoltarea nor-
ă a anumitor ţ autonome ale Eului, cum ar fi concen-
trarea, ţ cu realitatea, abstractizarea, integrarea, inteligen-
ţ (Blackman, 1991b) ş ulterior, ţ reglatorie (controlul
tensiunii pulsionale ă de ţ sexuale ş agresive).
În concluzie, în tulburarea ă fie ă aceasta se dato-
ă unei patologii organice cerebrale, unei traume ţ
sau unor ţ cronice, ă de ă ă la ni-
velul ţ autonome ale Eului. Mecanismele neuronale
(Edelman, 1992) aflate la baza acestor ţ nu sunt cunos-
cute ă în prezent. ă unele ţ statistice interesan-
te cu metabolismul dopaminei ş al altor ţ ă la
nivelul sistemului nervos central). Cu toate acestea, ş
ă din domeniul psihanalizei (Bellack, Hurvich & Gedi-
man, 1973; Willick, 1993) ă ă problemele fundamentale
în psihoze se ă ţ în ţ ă ş
nu ţ defensive. (Pentru opinii contrare, ţ Lidz
ş a., 1957; Arlow & Brenner, 1964; Boyer, 1971; Waugaman, 1996).
Alte ţ autonome ale Eului ce pot fi afectate în ă
includ: memoria, îngrijirea ă - igiena (A. Freud, 1956),
ă ţ sociale (Slavson, 1969), adaptarea ă ---'- ajus-
tarea la mediu (Knight, 1986), trecerea de .la ă la ă
(A. Freud, 1956), judecata ş anticiparea (Hoch & Polatin, 1949),
adaptarea ă - transformarea mediului (Hartmann,
101 ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
186
1939), Eul ca observator (Kohut, 1959), interesele Eului - pa-
siunile ş ă ţ de petrecere a timpului liber (Hartmann,
1955) ş autoconservarea.
Atunci când ţ autonome ale Eului sunt deteriorate sau
deficitare, orice afect sau ţ ă mai intense pot duce la m6bi-
lizarea ă ţ defensive. ş ă ă de ă ă
(cel ţ 101) pot ă ă atât în ă psihotice, cât ş în
c:le. .. . ş ă ţ ă sunt des l1 în-
talmte la mdIvIzll sufennd de schizofrenie ("Tu ş nebun doc-
tore, nu eu!"), dar pot fi ă utilizate ş de indivizii rior-
mali în anumite ţ ă certurile maritale) sau! de
ă cei fobici (Fobia ţ ă de poduri este rezultatul ţ
sentimente inacceptabile de
Ş ţ astfel ca mdIvIdul se teme, de exemplu, ă va fi pe-
depsit cu moartea ă ă podul). Intelectualizarea poa-
te fi ă de ţ normali pentru a se ă de anxieta-
tea ă sau de schizofrenici, pentru mascarea unor ţ
eronate. Elementul definitoriu pentru patologia ă îl consti-
tuie perturbarea ă la nivelul ă ă ţ ş al altor ţ
ale Eului, ş nu în primul rând utilizarea unor ă ă specifice.
Pe ă acestea, în stabilirea diagnosticului ş alegerea tra-
tamentului trebuie ă în considerare întotdeauna ţ Eului
privind ţ la afect, controlul impulsurilor (al pulsiunilor
orale, sexuale ş agresive), ţ la ţ ă ş frustrare, con-
ţ proceselor primare (condensarea, simbolizarea) ale gân-
dirii (Hoch & Polatin, 1949), dezvoltarea unor canale sublima-
. torii adesvate (Kernberg, 1975), folosirea fanteziei ca ţ de
. ă {HClrtmann, 1955) ş elaborarea ă (mentalizare) a
afectelor, în locul ă ă acestora pe ă somatice (Schur,
1955). (Vezi anexele 2 ş 3).
]EROME s. BLACKMAN
Ca o ă ă cu cât ţ ă a Eului
ş ţ acestuia sunt mai afectate, cu atât persoana este mai pro-
babil ă se încadreze în spectrul psihotic (Bellack, 1989). În plus,
cu cât ţ ă sinelui ş a obiectului este mai de-
ă (Mahler, Pine, & Bergman, 1975; Kramer, 1979, 1992), cu
atât mai mult ţ trebuie ă se îngrijoreze ă pacientul pre-
ă o tulburare de tip borderline sau ă (vezi Anexa 3).
Mai mult, modul de ţ a Supraeului ă o aten-
ţ ă ţ de ţ ale acestuia pot fi întâlni-
te la indivizi cu un nivel adecvat, ă sau deficitar al ţ
lor autonome ş ă ţ ce ţ de ţ Eului. Cu alte cuvinte,
indivizii care mint permanent, cei care îi ş ă pe ţ ş cri-
minalii pot fi "înalt ţ de tip borderline cu ţ
psihotice sau pot ă prezinte simptome psihotice manifeste.
Cu toate ă evaluarea ţ defensive constituie un demers
ţ pentru ţ de orientare ă este de ase-
menea foarte ă ş formularea ţ diagnostice pri-
vind acei ţ la care Eul, Supraeul ş capacitatea de a forma
ţ de obiect ţ ă la un nivel adecvat, astfel ă ş
pot fi ţ cu ajutorul tehnicilor analitice (vezi capitolele 5 ş 6).
În particular, ă individul ă ă capacitate de abs-
tractizare, integrare, testare a ă ţ capacitate de observare a
Eului, ţ ă a Eului (vezi Anexa 2), un nivel adecvat al empatiei,
încrederii ş apropierii ţ precum ş un nivel suficient de
integrare al Eului, atunci terapeutul poate utiliza tehnicile analitice
interpretative (vezi capitolul 5) pentru diminuarea Sem modifica-
rea ţ defensive patologice (dezadaptative).
Ca o ce mpletare, o modalitate ă ă pentru a deter-..
mina dac' ţ ă ă capacitate de
re ş de in ' egrare în vederea unei terapii bazate pe insight cor-
187
101 ă ă • Uti liza rea ă ă ri lor în diagnostica rea psi hopatologiei
188 ă în oferirea unei ă de ă privind ă ă ş
afectele. Astfel- ţ vedea ă ţ pot ţ
terapeutic acest mod de ţ
Mai multe ţ privind
ţ de obiect ş ă ă
Pentru ca ţ ă beneficieze de pe urma tehnicilor de
confruntare ş interpretare a ă ă este necesar ca ş
ă ă ţ la un nivel adecvat o serie de ţ ş capaci-
ă ţ în cadrul ţ ţ apropiate.
ă privind ţ dintre sine ş obiect, întâlnite
la ţ borderline ş psihotici, de ă se ă clinic .
sub ă de anomalii la nivelul ă ţ de empatie, a îricre-
derii în obiecte, a apropierii ţ ă ţ ş sau ă
rii umane. Un instrument mnemonic util în evaluarea probleme-
lor în ţ interpersonale referitoare la aceste ă ţ leste
"Warm
L
ETHICS2": ă ă Empatia, Încrederea, ţ
nere din partea mediului, Identitatea, Apropierea ţ ă ş
Stabilitatea în ţ interpersonale. Cu cât aceste ă ţ ş
mai limitate, cu atât tulburarea individului tinde ă fie mai seve-
ă iar ă interpretative sunt mai ţ eficiente.
Warm-ETHICS
ş ţ indivizi se ă cu probleme în ţ in-
terpersonale, datorate unor ă la nivel de ă ă uma-
ă empatie, încredere în semeni ş în capacitatea de ţ
din partea mediului, probleme de identitate, apropiere ţ
JEROME S. BLACKMAN
ă stabilitate ş moralitate, acestea îi sunt foarte rar ţ 189
nate terapeutului de ă ţ În schimb, indivizii se plâng
adesea ă ă de o serie de simptome, ca de ă ţ
obsesii ş compulsii, fobii, anxietate, depresii ş "probleme în
ţ ce nu pot fi rezolvate. Este posibil ca terapeutul ă dis-
ă la ş ş ă de caracter, de tipul ă agre-
sive 'a ţ atitudinii gen "floarea de ţ ă ţ pa-
ă ţ agresive, atitudinilor seductive (Don Juan-ul), criticismului
tiranic ş ă ţ ţ ş narcisismului.
Pe ă simptomele principale evidente care îi aduc pe in-
divizi la terapie, în timpul ă trebuie avute în vedere ş
deficite privind:
1. Empatia: Are pacientul ţ ale ă ţ de a ă
de ţ (a se acorda ţ în mod adecvat la sen-
timentele ţ Îi ă ă ţ ă ţ mo-
ral; altfel spus, integritatea în cadrul ţ ă
la nivelul Supracului pot ă ă atunci când ă o defi-
ţ ă ă privind empatia ş apropierea ţ ă
2. Încrederea: Cât de ă este capacitatea pacientului de
a avea încredere în semeni?
3. Capacitatea de ţ din partea mediului: Este mediul
. extern relativ demn de încredere?
4. Integrarea ă ţ
5. ţ la apropierea ţ ă în cadrul ţ
6. Stabilitatea în ţ
7. ă ă
Atunci când putem identifica ă existente la nivelul
uneia dintre aceste arii de ţ nu este suficient ă ne
101 ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
190 ă ţ doar pe mecanismele de ă sentimen-
tele de ă ţ conflicte. Este de asemenea necesar ă iden-
ă ţ ş ă ă implicate în conflictele intrapsi-
hice care ă ă clinice ale problemelor la
nivelul ţ de obiect: Warm-ETHICS.
ă ă ă ţ în care aceasta poate fi inau-
ă ă pentru majoritatea indivizilor, contactele umane
constituie ţ ă ţ agreabile, ţ
de un zâmbet, sunt ţ comune, de ă Cu toate aces-
tea, indivizii cu ă ale ţ de obiect pot manifesta
ă ă sau lipsa ă ţ ţ la contactul uman
prietenos. par ă ă ă ţ privind ă ă
a apropierii ţ ş pot prezenta o ţ ă ă pe
care Mahler grupul ă de colaboratori (1975) au denumit-o
"responsivitate ă ă faptului ă astfel de indivizi
pot folosi ş izolarea afectului, ă cu reguli rigide, ei sunt
adesea ţ diagnostic cu ţ suferind de ă
ă la care capacitatea de a stabili contacte uma-
ne apropiate nu este grav ă
Indivizii ce ă ă ă ţ ă au suferit adesea o
tulburare ă în perioada de dezvoltare timpurie, ă
unei relative lipse de ă ţ din partea ă ţ
Astfel de ţ i-au ă ă ă ş ţ de entu-
ziasm ş apatici. ă ţ ă ă în dezvoltare,
ce aparent ş are originile în subfaza reaproprierii ţ
(16-25 de luni), se poate ţ sau chiar accentua în timpul
ţ ş ulterior, în ţ ă
ţ la nivel de ă ă ă trebuie ţ ă de
ţ empatiei (Easser, 1974). ţ sau ţ defensi-
)EROME S. BLACKMAN
ă la capacitatea de responsivitate (acordaj) ă ă ţ 191
ă (vezi în continuare), atunci când acestea nu sunt afectate,
apare ca o ţ la conflictul intrapsihic - de exemplu, ca pro-
ţ îII)potriva unei ă anticipate ce este ă
din ţ anterioare nefericite.
Empatia. Aceasta ă un subiect complex. Poate ă cea
mai ă ţ a fost ă de ă (1981). El subli-
ă ă un mod de dezvoltare a empatiei ă ţ ă fi
avut o ţ ă ă ă cu a celuilalt, astfel încât
ă acestuia ă ne ă ş gen de afecte. De exem-
plu, o ă ă ă descrie sentimentele referitoare la
ă unei terapeute. Aceasta a fost la rândul ă ă ă
astfel ă în baza propriei ţ afective, va putea ţ
imediat ţ afective ale pacientei. Neajunsul unei astfel de
ă ţ empatice ă în faptul ă ar putea fi distorsio-
ă de ţ terapeutului. Altfel spus, ă terapeutul a
trecut prin ş gen de ţ ă acesta poate proiecta pro-
priile ă ţ asupra pacientului ş prin urmq-
re, ă ţ ă ţ acestuia. Cu alte cuvinte, simili-
tudinea ţ îl poate de fapt împiedica pe terapeut ă
dezvolte un ă empatic în ţ cu pacientul.
Buie nu este pesimist în ă ă cu capacitatea de empatie a
terapeutului, atunci când acesta nu a trecut printr-o ţ ă
ă celei relatate de pacient. El ă ă terapeutul ş
poate folosi ţ ă pentru ţ experien-
ţ ţ ă Prin urmare, o femeie terapeut poate em-
patiza cu anxietatea cu privire la ţ sexuale, ă ă
de un ă impotent. Similar, un terapeut ă ş poate ima-
gina felul în care se simte o femeie ă ă
ă ă Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
192 Un alt aspect important subliniat de ci tre Buie se ă la
faptul ă la ş ş ţ de orientare psihodinami-
ă responsivitatea ţ ă se ă pe ş dina-
micilor psihice. Cu alte cuvinte, atunci când pacientul se înfurie
pe ă ă ţ ă ţ la modul: "Furia
pacientului apare întotdeauna atunci când este deprimat în le-
ă ă cu ceva". ş ă a dinamicilor acestuia
ă va ajuta ă îi interpreta ţ faptul ă ş ş ă furia la
adresa ă prin prisma istoriei sale de ţ ă ă gân-
ţ ă ă furie este ci ă ce îl ă de sentimen-
tele stânjenitoare de depresie ş inadecvare.
În concluzie, Buie este de acord cu ţ lui Freud lega-
ă de faptul ă oamenii pot ţ intuitiv aspecte ale celui-
lalt, ă ă a fi ş ţ de acest lucru. Buie ş ă
capacitate ţ ă Spre exemplu, în timp ce ţ cu ci-
neva, ţ ţ ă ţ ă ă ţ Pe ă ă ce v revi-
ţ propriile gânduri, ă este imposibil ă ă ţ vreun osibil
conflict, ca ă a acestei ă ţ Pe de ă parte, ubser-
ţ ă ă pare calm, precaut ş plictisit. Aceasta v-ar putea
semnala faptul ă individul ş izolarea afectului, ş posibil
reprimarea, ca ă ă în timp ce ă ă ţ prin re-
ţ ă ţ ă acele afecte pe care acesta ă ă le men-
ţ ă în afara ş ţ
Marcus (1980), în lucrarea sa de ţ ă despre contre] TCins-
fer, ş acest concept astfel încât clinicienii ă p0(1 1 i dis-
tinge între propriile ţ disruptive ş cele empatice, Clol de
facilitare a procesului terapeutic. Marcus ă ă ă ă
ţ de a folosi termenul contra transfer pentru a
toate ă terapeutului cu privire la pacient. PriI opo-
ţ acesta propune o ţ ce ia în considerare trei aspecte
JEROME S. BLACKMAN
majore, astfel ă terapeutul poate determina ă ţ 193
ă ă a avut un efect favorabil sau nefavorabil asupra cursului
terapiei pacientului.
În/primul rând, contra transferul ş are originile în ş
tul sau ş terapeutului (gânduri ce pot fi accesate
prin comutarea ţ În al doilea rând, contratransferul este
determinat în mod specific de transferul pacientului sau de ori-
ce alt material produs de acesta în ş ţ ă În al treilea rând, în
definirea contra transferului, se ţ cont de faptul ă ă
terapeutului poate întrerupe sau împiedica defensiv procesul
terapeutic.
Doamna C, o ă de 28 de ani, ă În tratament la o femeie
terapeut, i-a relatat acesteia ă se înfuriase cu o ă înainte pe
ţ per/tru ă acesta insistase ă ,,Î?i administreze" Viagra înaintea
actului sexual. Când doamna C ?i-a exprimat furia la adresa ţ
lui, acesta a ş nervos din ă ş luat ş ?i a plecat la
un prieten pentru a fuma canabis.
Terapeuta i-a ă doamnei C: ţ fost destul de ă cu ţ
ă gândindu-se ă acest comentariu o putea ajuta pe
ă ă ţ ă modul defensiv în care l-a "atacat pe ţ
pentru diminuarea propriilor ă ţ privind sexualitatea. Tera-
peuta "a ţ nevoia" de a o confrunta pe ă cu sentimen-
tele ostile de care aceasta se ă
Cu toate acestea, ă doamnei C a fost: "Eu sunt cea agresi-
ă Dar cu mine cum ă Ş ţ ă ia Viagra ă de când am
fost în luna de miere? Are doar 33 de ani! Nu cred ă ţ ţ
Cred ă el nu ă ş ş ă ă ă ă ceva. De ce
ţ ă sunt ă când timp de aproape doi ani am încercat
ă spun deschis acest lucru?"
101 ă ă • Uti liza rea a ă ă lor în diagnostica rea psihopatologiei
194
Protestul vehernent al doamnei C indica faptul ă ţ tera-
peutei - privind ţ ă a pacientei ţ ă de ţ - era
un ă ţ bazat pe identificarea de moment
a acesteia cu ţ pacientei (ceea ce Racker [1953] a denumit "iden-
tificare ă cu introiectul pacientului).
Din punct de vedere tehnic, ă faptului ă ă ţ con-
ţ ă a afectat procesul terapeutic, am recomandat ca
terapeuta ă ă ţ ă de ă lipsa ă de empa-
ă ă ă a-i oferi detalii Cll privire la cauzele acesteia. In ă
toarea ţ ă când terapeuta a ă acest lucru, doamna C i-a mul-
ţ ă care a ă noi asocieri în ă ă cu ţ
terapeutei, iar ulterior ?i-a amintit felul în care ă o ă ţ
întotdeauna în ţ ă pentru toate ă ţ sale de a socia-
liza cu ă ţ Aceste noi asocieri indicau faptul ă pacienta trans-
ferase asupra terapeutei furia ă ţ ă ţ ă de ă pentru
"insensibilitatea "5 acestuia.
Apropierea ţ ă Stabilitatea în ţ Identitate.
Apropierea ţ ă ş stabilitatea în ţ depind în între-
gime de sentimentul ă ţ propriei ă ţ (sau a ima-
ginii de sine). ă ă ă ale imaginii de sine, în pe-
rioada ă sau ţ (Blos, 1962), apropierea
ţ ă în cadrul ţ din ţ ă poate determi-
na anxietatea de fuziune a sinelui cu obiectul. Aceasta este ade-
sea ă prin crearea unei ţ ă o ă fi-
ă sau ţ ă de obiectul iubit sau prin ă unui
motiv de ă (ostilitatea ca ă Akhtar (1992a) a dife-
ţ ţ invizibile, orbitele ş zidurile invizibile", ca
patternuri de ţ distincte ce se ă la ţ indi-
vizi. Weiss (1987) a constatat ă la ă ţ ă ă ţ ce aveau
JEROME S. BLACKMAN
"nevoie" de o ţ ă acestea erau pattern uri 195
destinate ă îi apere de anxietatea ă ă de fuziunea
sinelui cu obiectul. Goldberger (1988) a identificat ş tip
de dinamici ş la femeile cu "nevoia" ă de a ă simul-
tan ă ţ de iubire.
Warm-ETHICS este utilizat în ţ cu evaluarea altor as-
pecte privind ţ de obiect. ţ ţ interperso-
nale au ajuns de-a lungul timpului la concluzia ă ă trei ni-
veluri principale de ţ ă Nivelul de ă
este cel "narcisic" (sau mai bine spus, autist). La acest nivel pri-
mitiv, individul nu îi vede pe ţ ca fiind ţ de el, ci
percepe distorsionat ţ acestora, în ţ de propriile
fantasme ş ţ ş indivizi "narcisici" au ţ ne-
realiste privind mediul, care este în mod constant ş ţ
ă unei slabe ă ţ de testare a ă ţ ş de judeca-
ă O femeie cu o astfel de ţ de tip autist a fost descri-
ă de Hellen Reddy (1973), în cântecul"Delta Dawn"6.
Un nivel ceva mai bun de ţ ă este de-
scris ca fiind bazat pe "satisfacerea unei nevoi". Indivizii func-
ţ astfel (uneori ş ă ca "narcisici") mani-
ă în general insensibilitate ş cruzime ţ ă de cei cu care au
o ţ Ei se folosesc de ş în scopuri sexuale, financiare
sau pentru a avansa, ă ă a fi ă ţ de o apropiere emo-
ă sau de sentimentele ş modul de ţ al partene-
rului.
În ultimul rând, nivelul interpersonal de ţ cel mai
ă ă ă "empatia ă Indivizii ţ la acest ni-
vel se ă ţ unul la ă în special cu privire
la ţ ă ţ ş ă ţ reciproce. ş
tia ă ă se ţ ă ş ă se ţ ă reciproc. ţ
ă ă Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
196 rea la unul dintre aceste niveluri nu le exclude pe celelalte, care
ă ă ţ Cu cât individul este mai normal, cu atât
ă un grad mai mare de empatie ă
Din punct de vedere al procesului de dezvoltare, Mah'1er ş
colaboratorii ă (1968, 1975) definesc parcurgerea a patru faze
ca fundament intrapsihic al ţ de obiect. În faza "autis-
ă (de la ş la 2 luni), ş nu poate ă distinge per-
ţ ş urmele mnezice ale ţ sinelui în
cu ţ ("obiectele"). Faza ă (între 3 ş 6 luni) pre-
ă ş faza de "separare-individuare" (7-36 de luni), în care
ţ de contopire sau fuziune cu obiectul ă cu an-
xietatea ă ţ de fuziune cu acesta. Atunci când
apare anxietatea privind ţ imaginii sinelui de cea
a obiectului, sunt instituite manevrele de ţ ă
ă ă ţ devine prea mare, aceasta ă ş unor
sentimente intense de ă ş ţ ă datorate ă
de obiect, ceea ce îl face pe copil ă mobilizeze alte mecanisme
de ă pentru restabilirea apropierii ţ ş fu- .
zi unii cu obiectul: plânsul, scâncitul ş comportamentul adeziv ţ ă
de adult.
Faza de separare-individuare ă de la aproximativ
7 sau 8 luni ă la vârsta de 3 sau 4 ani . Prin parcurgerea celor
. patru subfaze ale procesului de separa] ,' -individuare, copilul
începe, în mod normal, ă dezvolte o imagine ă ş cpnsis- .
ă atât cu privire la propriul sine, cât ş la obiecte ţ
obiectului ş a imaginii de sine). ă vârsta de trei ani, ,copiii
cu o dezvoltare ă pot fi ţ de mamele lor pentru
perioade mai lungi, ă ă ca acest lucru ă le ă amdetate
de separare ă Înaintea acestei vârste, nu se ş
exact de cât timp este nevoie ca figura ă ă ă în
]EROME S. BLACKMAN
ţ cu copilul, pentru ca acesta ă ă ţ 197
ţ obiectului ş a imaginii de sine (McDevitt, 1976)7. Cel
mult se poate spune ă riscul ţ unor ă ţ este în
ş pe ă ă ce procesul complex de îngrijire a copilului
ă mai multe ă ale acestuia de figurile materne im-
portante; ă ţ ar trebui ă ă în vedere sub fazele parcurse
de ă copil la un anumit moment ş pe cât posibil, ă se adap-
teze la nevoile acestuia.
ă ţ ş de asemenea, ş cum ă Erikson (1950, 1968)
ş Blos (1962), faptul ă aceste conflicte legate de separare, Îllte-
gritatea propriului corp ş identitate ă în timp ş în mod
90rmal ă o ă rezolvare în perioada ţ pro-
ces ce se încheie de ă la vârsta majoratului.
ţ de obiect si ă ă caracteriale
în ă de personalitate
La ţ unele ă de personalitate pot fi determina-
te de conflictele legate de separare-individuare (Marcus, 1971;
Hamilton, 1990). Pentru ţ acestui tip particular de con-
flicte este în primul rând ă o ţ a dinamicilor
de separare-individuare nerezolvate, specifice ă tim-
purii, ş modul în care acestea sunt reactivate la ţ ă În
al doilea rând, trebuie integrate aspectele ă ţ descri-
se de teoria ă conflictele datorate ţ pulsio-
nale, afectelor ş ă ă ce stau la baza ă de per-
sonalitate se ă cu problemele de separare-individuare
(Pine, 1990).
Unele ă de personalitate ă ă ţ ă
ă iar reunirea, ca fuziune a sinelui cu obiectul, este o ă
101 ă ă Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
198 ă ă Acest pattern apare la indivizii care în ţ adul-
ă ă le permit ă ţ intruzivi ă îi controleze, pentru a' se
elibera de ă ţ ă îi pot ă ă sunt prea ţ de
ş În comedia Best Friends (Jewison, 1982), Burt Reynolds
ş Goldie Hawn ă cu umor ă personaje cu astfel
de probleme. Mai mult, unele tipuri de ţ ţ ă apar
ca modalitate de ă împotriva ă ţ de fuziune a
lui cu obiectul - ţ fiind simultan ş o ă des-
ă ă îl elibereze pe individ de sentimentele de ţ
Toate aceste aspecte stau la baza ţ de comprofuis
ce se ă ca ă ă de caracter patologice.
Pentru a ilustra cele ţ ţ ă facem o ă :tre-
I
cere în ă a problemelor caracteriale cel mai des întâhLite.
În primul rând, ă "floarea de ţ tipul de femeie ce
ă de inhibitii sociale. De ă ne gândim ă aceasta utili-
ă ca mecan'isme de ă evitarea ş ţ vorbirii. ă
ă dinamicilor de separare-individuare este posibil dt ea
ă se comporte ă ca un "satelit" (vezi în continuare), luti-
lizând defensiv ţ pentru a evita apropierea ţ
ă în ţ cu semenii.
O ă tipologie o constitu ie individul ce ă prin
agresivitate" (Knight, 1942). De ă ne gândim la acesta în
termeni de pulsiuni agresive ş utilizarea în scopuri defenshre a
ă proiective: agresorul ă ă suscite în ţ tea-
ma, pentru a se elibera de propriile temeri. ă la nivel incon-
ş comportamentul ă poate fi motivat ş de ţ inten-
ă de responsivitate ţ ă din partea acestora, ă de
convingerea ă acest lucru nu poate fi ţ astfel ă el ajun-
ge ă le ă ă ţ ă ş neajutorare; astfel, se elibe-
ă de propriul sentiment de dezintegrare a sinelui ş desen-
]EROME S. BLACKMAN
timentele depresive produse de separare, trezind în ă emo- 199
ţ identice cu ale sale (intimidare, ă ă ă
"Casper Milquetoast" este un ă ă ş retras, ă
îi este ă ă ş de propria ă ce ş pasivitatea ş
ascetismul (replierea ţ ă pentru a se ă de ă
ţ ă de propria agresivitate. Cu toate acestea, s-ar putea
ca el ă evite ă orice contact cu obiectul ă ă
ţ de fuziune a Sinelui cu obiectul.
"Don Juan-ul" (Ferenczi, 1922; Alexander, 1930) este ş
cul ă De ă îl vom descrie pe acesta în termeni de
pulsiuni sexuale, ş probabil unele ţ în ţ Su-
praeului. Nu este ă exclus ca el ă fie o ă (vezi mai
jos), ă cu fervoare ă unei apropieri intense, sexua- .
lizate, ă care este nevoit ă evadeze din ţ ca ă
împotriva afectului depresiv (sentimentul de gol) datorat fu-
ziunii sinelui cu obieCtul (Wolf, 1994).
ă de comori"9 (Bergmann, 1995) este tipul de fe-
meie ă de avantajele financiare oferite de o ţ De-
spre ea credem ă este ă ş ă ş satisfacerea unei
pulsiuni orale ţ de a ţ bani). Nu se simte ă
ă ş ă scopul folosind sexualitatea (sexualizarea ca ă
re), întrudlt ţ Supraeului este ă Lucrurile de-
vin ş mai complicate ă ă defensiv ă ş apropierea
ţ ă (cu ă ă în schimb ţ gratifi-
ă orale (regresie ă ă Pentru a se ă împotriva
ă ţ de difuzie a ă ţ ea ş ă sexualitatea ca mo-
dalitate de evitare a apropierii ţ
Femeia ă - ă ş ă - ne face de ă ă
emitem ipoteze referitoare la pulsiuni, în special cu privire la
ă ă ţ Trebuie ă luat în considerare ş fap-
ă ă Util iza rea ă ă diagnosticarea psi hopatologiei
200 tul ă aceasta se poate ă împotriva unei severe ă ţ de
separare. Ostilitatea o ă ă se apropie ţ ă
exprimarea acesteia la nivel verbal o ă ă controleze ş ă
ă ţ pe ţ ş ţ va face tot posibilul ă o evite,
probabil mergând la pescuit sau la o bere cu prietenii înainte de
a se întoarce ă "la ţ ă ş iute la mânie", ea
nu se va ă ţ de el.
"Tocilarul" ce se ă social ă de o ţ defensi-
ă a ă ţ de adaptare, conflicte legate de exprimarea agre-
ă ţ ş ţ ale ă ţ sociale (ca ţ ale Eului).
Este posibil ca acest individ ă ă o ă capacitate de abs-
tractizare, ţ a ţ sau de ţ ă Cu
toate acestea, comportamentul antisocial poate fi ş o ă
împotriva ă imaginii de sine prin conformarea la nor-
mele unui grup.
"Farsorii" au fost ş de Arlow (1971) ca având un "per-
versiune a caracterului". Cel mai adesea ă ţ ş ă de
o ă ă de castrare, de care se ă ă trezind în ţ
contrariere ş ă Farsa este ă ş expresia ă ţ
ostile ţ ă ţ ă de ş Cu toate acestea, prin suscitarea
ă ţ legate de ţ mediului (Winnicott, 1969), farsorul
poate crea în ă (prin identificare ă sau inducere)
instabilitatea pe care o simte în propria stare de bine (Sandler, 1990).
În completare, mai ă tipul de ă neîmblânzit" sau
"femeie ă ţ Ne gândim de obicei
ă ş ă ţ la nivelul controlului pulsional,
al ă ţ ş ţ reglatorii. ă ei pot ă ă func-
ţ precum "cometele" (vezi în continuare), ce ă cu
înfrigurare intensitatea momentului, dar ă ş ţ
defensiv libertatea ă Opera Carmen ă o
)EROME S. BLACKMAN
astfel de femeie având obsesia ă ţ (Blackman, 2000; vezi 201
Anexa 5).
Diferitele manuale diagnostice ale ţ Americane de Psi-
hiatrie au drept scop descrierea ă de personalitate, ă ă
ă a face referire la determinismul cauzal al acestora. Cu toate
acestea, cauzele pot fi explicate pe baza teoriilor psihanalitice:
• Personalitatea ă este rezultatul unei fixa ţ orale
ş a regres iei libidinale la acest stadiu.
• Personalitatea ă are la ă utilizarea meca-
nismelor de ă cu ş nume.
• ă de personalitate de tip borderline ş narcisice,
/' ce ă problemele de ţ au drept ă di-
ă ţ privind ţ ş apropierea ţ ă dato-
rate unei slabe ţ a sinelui de obiect.
• Pentru personalitatea de tip schizoid, diagnosticul se ba-
ă pe mecanismul ţ ă defensive rigide în ţ
le ţ apropiate (ascetismul).
• ă ţ evitante ocolesc în mod defensiv ţ
care le ă ţ (conflictuale).
• Personalitatea ă ş afectivitatea în scop de-
fensiv.
În examinarea ă ţ acestor ă de personalitate,
teoriile bazate pe conflictul intrapsihic ţ ă acestea sunt re-
zultatul ă ă ă ă conflictelor produse de
ă ţ pulsiunile orale, anale, sexuale ş agresive. Teoreti-
cienii ţ de obiect pun accentul pe diferitele tipuri de ă
ă ş ţ privind apropierea ţ ă ţ sta-
bilitatea ş ă ă
101 ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihbpatologiei
202 Akhtar (1992a) a oferit conceptul util al ţ optime".
Pentru ţ ă ţ clinice a acestui concept, teoria rela- .
ţ de obiect face referire la ţ ă mai mare
decât cea ă ă în anumite patologii ale ţ
Conflictele legate de apropierea ţ ă nu sunt considera-
te patologice la copiii de 2 ani, în timpul fazei reapropierii emo-
ţ ş fac eforturi pentru a forma imagini distincte ş
stabile cu privire la propriul sine ş la obiect. Cum patologice
nu sunt nici ă ţ de apropiere ţ ă specifice vâr-
stei de 13 ani, datorate ă sub fazei de reapropiere emo-
ţ ă acum are loc constituirea ă ţ ă pentru unii
ţ apropierea ă nu ă o ă de gratificare
pe care ă ă ă o ţ ă în mod repetat, în baza princi-
piului ă (Schur, 1966), ci le ă o anxietate ă
de care se ă ă prin mobilizarea mecanismelor de ţ
Pentru o ţ ă a problemelor privind ţ de
obiect, este ă reformularea ă ă de C. Brelmer (1982b) asu-
pra conceptului de ţ de compromis. Brenner ă
ideea lui Waelder (1936) ă orice proces psihic sau simptom o
ţ ă principiul ă ţ multiple. Aceasta înseam-
ă ă diferitele urme mnezice, o mare parte dintre conflictele dato-
rate Supraeului ş cele datorate pulsiunilor, precum ş o de
ă ă sunt implicate în formarea ă simptom sau idei. I
În vederea ă teoriei ţ de obiect cu cea priv-ind
mecanismele de ă ţ în considerare ă as-
pecte: In psihopatologia ţ ţ de compromis pot:
tisface atât nevoia de apropiere ţ ă cât )ii pe cea de ţ
ă luând forme diferite ş conflictuale unele cu celelalte. Altfel
spus, unii indivizi ă ă ţ în ţ ş tânjesc ă
apropierea ţ ă Modul în care ei stabilesc ţ inter-
JEROME S. BLACKMAN
personale ţ seama atât de ţ lor de apropiere, cât ş de 203
ă ă mobilizate împotriva acesteia. Prin urmare, concepte-
le de ă ş ţ de compromis au o ţ ă de-
ă pentru ţ problemelor legate de ţ de obiect.
Unii ţ ţ în terapie se plâng de faptul ă se simt
ţ ş singuri. Un terapeut "suportiv" (vezi capitolul 7)
va întreba: "De ce nu ă ţ în ă ţ astfel încât ă În-
ţ alte persoane?" Pacientul va ă "Nu pot face asta.
ă ă faptul ă cineva ar putea ajunge ă ă cunoas-
ă Terapeutul se opune: ă ţ nu ajung ă ă cunoas-
ă ă ţ ţ în continuare singur." Pacientul ă melan-
colic: "Da. Din cauza asta sunt deprimat".
Atunci când ţ ă ă ţ ă iar
ă o ţ le ţ (simbolic) un pic de afec-
ţ ş o ă prin intermediul medicamentului.
ă vor dori probabil ă ă ă abia peste trei ă ă
mâni - pentru a nu se apropia prea mult de ă
Astfel de ţ ă simbolic apropierea ţ ă atunci
când ş iau medicamentul, dar ă ţ ţ ţ ă de
ă prin ţ ă a ş ţ Aceasta este
o ţ de compromis des ă la ţ ce se plâng
de depresie, dar în ş timp ă în stadiul adult con-
flicte legate de separare-individuare.
Printre alte ţ de compromis cu caracter patologic
ce pot continua ă existe ş în ţ ă (Kramer, 1979) se nu-
ă ă ţ invizibile
ll
", "orbitele", "barierele invizibile"
(Akhtar, 1992a), ţ "cometele" ş ş fugari1
2
"
(Blackman, 2001).
Indivizii ce ş construiesc ţ psihice, în ţ cu te-
rapeutul sau cu ţ ă ă o ţ ă ă ă ă a
ă ă Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
204 ţ ă la ă ţ ă cu acesta. Kramer (1992) de-
scrie cazul unui ă aflat în perioada de ţ ă care înaintea. '
ă ţ terapeutice ş construia un ţ El i-a te-
rapeutei: "Am ă folosesc ţ magic. Când voi trage de tu
ă vei auzi ş ca prin farmec vei veni la mine. Dar ă nul trag
I
de el, ă ă nu am nevoie de tine." i
O parte dintre ţ ţ de Akhtar foloseau cuvântul
ţ pentru a explica modul în care ţ cu persoanele
semnificative (1992a). Atunci când ei se apropiau ţ prea
mult de cineva, ţ ca ş cum imaginea lor. de era
pe cale ă se dezintegreze. Atunci recurgeau la o ţ de-
ă fie evitând contactul cu acesta, fie ă de
ă sau manifestând ă ă ţ ă "Pescuitul d:e in-
ţ descrie adecvat o ă a acestui comportament de-
ă evitant ş limitat printr-un astfel de ţ invizibil. '
A doua ţ ţ ă ă de Akhtar o consti-
tuie "barierele invizibile" pe care indivizii le pot ridica pentru a
stabili ş ţ o ţ ă ă Probabil ţ observa ă
tocmai când ţ pe punctul de a afla unele ţ
me ş detaliate, astfel de indivizi ă vor spune pe ş
ceva de genul: "Nu pot vorbi despre asta; mi-am ridicat uf zid
dincolo de care nu o ă ţ trece ă i
I
ă ă ce îi spusesem unei paciente ă realizam ă ceva o ă
rase, aceasta a venit la ţ ă ă )ii a afirmat: "Nu
vreau ă ă mai vorbesc ă Sunt ca lin porc spinos, când
ă simt astfel, ă ă ţ prea mult de mine o ă ă ţ
!
În ciuda simbolismului falie destul de evident prezent aso-
cierile pacientei ("penisul" care produce durere), în acest caz
)EROME S. BLACKMAN
folosirea unor imagini pseudofalice reprezenta un mod de a in- 205
stitui o ţ ă ă Ea era ă în ă ă cu apro-
pierea ţ ă ă ă ţ mele empatice. Din
acest exemplu mai putem ă ţ ă ceva: sexualizarea poate fi
ă ca ă împotriva ă ţ datorate problemelor
vind ţ ă sinelui ş obiectului.
În al treilea rând, Akhtar ţ ă termenul de "orbi te"
propus de Volkan, atunci când ă ţ ă " ... aceas-
ta poate fi ă cel mai bine ca o ţ ă ce permite
intimitatea ă ă pierderea autonomiei ş separarea ă ă sentimen-
tul dureros al ă ă ţ (Akhtar, 1992a, p. 30). "Starea de sa-
telit" (Volkan & Corney, 1968) de care ş Akhtar se ă
fa "acei indivizi cap tivi, ce ă într-un câmp ţ
creat de o ţ ă pe cât de ă pe atât de ambivalen-
ă ă de ţ ale acestora, de tipul ă ă jog-
gingului, impunerii propriilor opinii, au rol de ă ce îi
ă de angoasa de fuziune [sine - obiect], în timp ce lan-
ţ imaginare le ă posibilitatea ţ unui «con-
tact de la ţ ă (Mahler, Pine, & Bergman, 1975, p. 67) cu
analistul care ă disponibiL .. " (Akhtar, 1992, p. 39). Cu alte
cuvinte, unii indivizi ă ţ de tip satelit atât pentru a
se ă împotriva apropierii de obiectul iubit, cât ş pentru a
ă o ă ă cu acesta.
Escoll (1992) ă o ă privind orbitarea (de f'l-pt
o ţ de compromis), din terapia unui alt copil: a fi pa-
sagerul unei nave ţ ă la o ţ ă ă ţ ă
de ă ş baza ă cu care ă ă ă gravitând
pe ă ţ care ă astfel de ţ de compro-
mis tind ă ă ă ă undeva o ă ă la care ă
se ă foarte ă ă jocurilor copiilor din perioada de
101 ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
--- -- _ .. _--------------
206
ţ ă în care se ă ş tltacarea adversarului pentru a pu-
tea ajunge ă În jocul "îmi pare ă ă poate ajun-
ge ă ă ce l-a trimis pe un altul înapoi la ţ "Start".
ă ă de "Îmi pare ă este norocos, ă o serie de
ş ş ş va ş ă termine jocul în ţ "Aca-
ă înaintea ţ adversari ţ În baseball, obiectivul
ă este de a ş în ă pentru a marca (a ă ă
baza), ă care ă ă cât mai repede posibil în ă
("alergatul ă ă este cel mai rapid).
Afectarea·proceselor secundare ă ă ă mobiliza-
te pentru reducerea ă ţ de separare ţ ă de teama pier-
derii imaginii obiectului) era ă la un pacient pe care l-am
tratat. Acesta avea nevoie ca înaintea ă ă ă de afaceri
ă ă de la birou ă ă doar pentru a se
nu îi luase foc casa. La întoarcerea din ă ă primul lucru pe
care îl ă era ă ă cu ş ă ş ă casa. ă
ţ ă de a revedea casa avea rolul de a recrea imaginea men-
ă a acesteia, în ţ obiectului. Astfel de patternuri îl eli-
berau de anxietatea ă de ţ obiectului (Blum, 1981).
Din punct de vedere tehnic, Kramer ş Akhtar ă o ati-
tudine ă a terapeutului ţ ă de ţ care ă la în-
ceputul terapiei ă doresc "încheierea" acesteia în decurs de
ani sau chiar în ş ş ţ Fixarea unei astfel de limite repre-
ă adesea un mod de evadare - o ă împotriva ă ţ
trezite de o apropiere mai mare decât individul poate tolera!.
ţ ţ ă ă se ă pe canapea (în ă
pentru a se ă de anxietatea ă ă atunci când nu îl ă pe
ă problemelor privind constanta obiectului.
Intinderea pacientului pe canapea tinde ă faciliteze pro-
ducerea fantasmelor cu privire la analist. Unor astfel de ţ
)EROME S. BLACKMAN
faptul ă nu îl au pe terapeut în câmpul vizual ă ş fan-
tasmei ă acesta "nu este de fapt acolo" ţ ţ cu
personalitate de tip borderline pot chiar regresa profund -la
ă psihoticc tranzitorii - atunci când sunt ş pe caI\a-
pea. Este de ă indicat ca ş ă stea ţ ă în ţ ă cu tera-
peutul, astfel încât ă ă ţ o imagine mai ă a
terapeutului ş a propriei persoane
14
.
Am descris ţ ş "cometele" în capitolul 3 ă
#46). ţ sunt indivizi ce ţ o ţ ă ţ ă rela-
tiv ă în raport cu ă Ei ă în jurul ă ă a se
apropia prea mult ş ă ă a ş de pe ă Când apare pericolul
de a pierde "planeta ă (anxietatea de separare) sau de a se
apropia prea mult de aceasta (anxietatea de fuziune a Sinelui cu
obiectul sau de anihilare), ş indivizi instituie diferite ţ
defensive, printre care evitarea ă contact (de exemplu, se
ă în ş sau navigarea ă pe internet.
Cometele se ă ţ pentru scurt timp ş pot
ă ă ă de ţ ţ apropiate. Cu toa-
te acestea, ă un timp vor dezvolta imxietatea de fuziune a
sinelui cu obiectul (sau afecte depresive, cum se ă în ă
ă în care unul dintre ţ simte ă ş pierdut unele as-
pecte ce ţ de identitate) ceea ce va duce la mobilizarea ă ă
rilor (cum ar fi o ţ ă singur sau pierderea interesului pentru
ă ţ sexuale).
ş fugar" este un termen preluat din remarcabila po-
veste pentru copii ă de Margaret Wise Brown (1942). Într-o
recenzie ă cartea este ă astfel:
ş fugar începe cu un ce decide ă ă de ă
ă o ă fugi", îi spune mama sa, atunci" Voi fugi ă tine,
207
ă ă Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
208 pentru ă tu e;;ti iepura;;ul meu." Astfel începe jocul unei ă
imaginare ă Indiferent ce ă ia iepura;;ul - un
ti;;or într-un râu, o ă de ;;ofran într-o ă ă ă sau o stân-
ă pe un mUl1te - mama sa ă adoratoare ţ protectoare
te ă ă ă )ii ă ă ă ... (Everythil1g Preschool, 2002)
În ţ ă indivizii ce ţ ă ă modelul
ş fugar" sunt, din nefericire, destul de ţ ş
tia fug în ţ ă ţ de cei care le ă ţ
ş îi ă pe ş ă ă ă ş fugar" pen-
tru a îl (o) prinde. Fuga din ţ este o ă împotriva,an- .
ă ţ de fuziune a sinelui cu obiectul, în timp ce reunirea cu
acesta îi ă ă de anxietatea de separare (afectul ă ş gân-
dul ă imaginea obiectului se va dezintegra). Patternul de a fugi
ş a fi reprimit ă este adesea Întâlnit la indivizii aIcoolici ş
la ă ţ ţ
În concluzie, problemele caracteriale pot fi conceptualizate
sub ă de ţ defcns ive specifice ce sunt mobilizate
pentru a-l ă pe individ al:ll de conflictele structurale, cât ş
de cele legate de separare-individuare (Dorpat, 1976). Ambele
categorii de conflicte pot sta la baza ţ de compro-
mis Întâlnite în patologiile caracteriale.
ă ă ş complexele de simptome
Ş în cazul complexelor de simptome, diagnosticul depin-
de în principal de evaluarea mijloacelor de ă primare
utilizate de ă individ. Tabelul 1 ş ţ ce va urma
descriu ţ defensive tipice ce se ă în diferite
sindroame.
]EROME S. BLACKMAN
În examinarea acestor grupuri de ă ă simptomatice, ţ 209
în vedere în primul rând faptul ă orice ţ ă
poate fi practic ă la toate de indivizi, de la cei
relativ normali la cei cu ă psihotice. ă cum am ă
zut, ţ dintre ţ ă ş cea ă
are la ă în principal evaluarea ţ autonome ale Eului,
ţ acestuia ş gradul de dezvoltare al ţ de obiect.
a ă ă ă ă precizare, putem afirma ă anumite con-
ţ defensive se ă în sindroame specifice. Modul par-
ticular în care ă ă se ă ă de fapt un rol impor-
tant în definirea problemelor psihice (psihopatologie).
Simptomele "nevrotice" sunt în principal determinate de ă
ă € ş mobilizate împotriva afectelor produse de
conflictele psihice.
Sindroamele anxioase (alternative ale "isteriei")
În ă de ă fobice vom ă simbolizarea, con-
densa rea, deplasarea, ţ provocarea ă un alect versus
alt afect, transferul ş evitarea.
In ă cu ţ ani, am participat ă cu ţ colegi la un
simpozion având ca ă ă fobice. In introducerea ă ă pre-
ă mele psihanalitice, Dr. P, medic psihiatru generalist modera-
tor, a prezentat cazul unei paciente, Donna, o ă ă ă ă ă cu o fo-
bie ţ ă de telefoane. Aceasta nu putea atinge un telefon nu intra în
camerele în care exista unul. Medicul a relatat ă lucrase cu pacienta în
ritm de o ţ ă o ă la ă ă ă ;;i ă îi recomandase exerci-
ţ de desensibilizare, combinate cu ţ ă Aceste teh-
nici sunt ă frecvent folosite pentru tratarea fobiilor.
101 ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
/
210 TABELUL 1. Ţ DEFENSIVE
ţ defensive specifice nevrozelor (DSM III-R: 301.8)
Generale - întâlnite în toate tipurile de nevroze I
19. deplasarea
20. simbolizarea
21. condensarea
25. refularea
27. regresia ă
32. identificarea cu o ă
79. transferul I
ţ defensive specifice ă
Tipul obsesional (ICD 9 CM 300.3, DSM-IV 300.4)
I
1
11. ţ ţ ă
ţ
hi perpunctuali ta tea
12. anularea ă
ş ritualuri le
13. izolarea
14. externalizarea
17. compartimentarea
42. ţ
43. ruminarea ă
45. intelectualizarea
Tipul depresiv (ICD 9 CM 300.4, DSM-IV 311.0)
15. întoarcerea asupra
propriei persoane
37. identificarea cu obiectul pierdut
38. identificarea cu introiectul
62. pasivitatea
53. dezidentificarea
11. ţ ţ ă
Tipul masochist (ICD 9 CM 302.8)
35. identificarea cu agresorul
36. identificarea Cll victima
39. seducerea agresorului
41. provocarea
62. pasivitatea
64. transformarea ă ţ în
activitate
95. identificarea cu obiectullezal
100. ţ
83. intimidarea ţ
JEROME S. BLACKMAN
Anxietatea (de tip isteric) (ICD 9 CM 300.1)
Sub tipul histrionic (DSM-IV 301.5)
46. socializarea
22. ţ "iluzorie"
39. seducerea agresorului
64. transformarea ă ţ în
activitate
32. identificarea cu propria ă
47. investirea ă în special
erotizare
67. dramatizarea
68. impulsivitatea
76. exagerarea
77. generalizarea
92. hiper-estetismul
93. locvacitatea
Sub tipul ţ (DSM-IV 300.11)
59. ţ
62. pasivitatea
65. somatizarea
73. altruismul patologic
48. ţ ţ Eului inves-
ă erotic: conversia
49. idealizarea
56. alegerea de obiect ă
91. imprecizia
Subtipul fobie (IeD 9 CM 300.2, DSM-IV 300.21)
1. ţ
61. evitarea
44. comportamentul contrafobic
62. pasivitatea
57. înlocuirea unui afect cu altul
("panica")
211
101 ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
212 ţ defensive specifice ă borderline
(toate ă ă caracteristice nevrozelor, la care se ă
ţ generale pentru majoritatea ă
borderline (DSM-IV 301.83)
28. regresia Eului . 30. regresi a ă
ţ defensi ve specifice ă
Tipul paranoid (DSM-IV 301.0)
2. ţ
1. ţ
3. identificarea ă
4. ă ţ ă
5. negarea prin act
8. clivajul
65. somatizarea
14. externalizarea
16. negativismul
18. agresivitatea ă
74. inducerea
76. exagerarea
97. ţ
Tipul narcisic (DSM-IV 301.81)
34. identificarea cu o imagine
sau un obiect idealizat
49. idealizarea
50. devalorizarea
52. concretiza rea
53. dezidentificarea
63. ţ
60. logoreea
67. dramatizarea
46. socializarea
89. inautenticitatea
100. ţ
Tipul schizoid (DSM-IV 301.2)
55. ascetismul
59. ţ
40. sublimarea
(nu se ă la persoane)
61. evitarea
62. pasivitatea
72. ţ
)EROME S. BLACKMAN
Caracterele impulsive (DSM-IV 312.39)
57. înlocuirea unui afect prin altul
. 64. transformarea ă ţ
în activitate
68. impulsivitatea
69. abuzul de ţ
70. comportamentul adeziv
71. lamentare a
35. identificarea cu agresorul
Tipul antisocial (psihopat) (DSM-IV 301.7)
.5. ă ţ ă
10. deanimarea
16. negativismul
23. comportamentul evaziv
35. identificarea cu agresorul
42. ţ
46. socializarea
33. identificarea cu fantasmele
parentale ş sau in-
ş
76. exagerarea
ţ defensive specifice psihozelor (DSM-IV 298.9)
(toate cele de mai sus, la care se ă
6. negarea: per se, prin cuvânt,
prin act, prin ă
7. ţ
8. clivajul
9. animismul
10. deanimarea
-"---3.: halucina ţ
55. ascetismul
58. hiperabstractizarea
78. ţ ă ţ
80. disocierea
94. ţ ă
213
101 ă ă Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
214 ă un an de tratamente non-dinamice, Donna a avut o "uimi-
toare" ţ Ea se gândise la o ă ă ă ă intre
fobia ţ ă de telefon ş problemele din ţ de cuplu. Ş amintit
astfel ă fobia ă la scurt timp ă ce un fost iubit îi telefo-
nase pentru a o invita în ş Pacienta refuzase ţ ă ă
ă ca acesta ă o mai sune. ş luase în considerare posibilita-
tea de a-l contacta, ea nu a ă acest lucru ă
Donna i-a ă dr. P ă probabil evita telefoanele pentru ă se
ţ ,,foarte ă ă cedeze ţ intense de a-l revedea pe
fostul iubit ă ţ sa îi trezea prea ă ă ţ interes
)'i o mare anxietate). ă ce pacienta a realizat acest lucru, fobia
sa a ă Donna a ţ la ţ ă iar ul-
terior a încetat ă mai ă la ţ cu dr. P, fiind aparent vin-
ă de fobie.
Un aspeCt important în stabilirea diagnosticului ţ
ş a tratamentului se ă la faptul ă regres ia oral/, -:: a ă
ă ă ă ş o ţ de comp) omis (vezi
capitolul 1). Aceasta ă ă ş regres ia ă are rolul de
a ţ la ţ ă anxietatea ă de conflictele di ntre dorin-
ţ sexuale sau ostile ş ă ţ ă acestora, prin sim-
bolismul regresiv sunt exprimate simultan elemente ale acestor
conflicte. ţ pot de asemenea ă ă acele si ţ care,
pe ă gratificarea ţ ă constituie ş o ă de pe-
ă ş ă în vederea ă ă ţ asociate
acestora.
De exemplu, prin fobia sa ţ ă de telefoane, Donna evitaJim-
bolic realizarea propriilor ţ sexuale cu privire la fostul
iubit, protejându-se astfel de ă ţ Simultan, e,i se ţ
mai ţ ă ă ş gratifice oral aceste ţ în ţ
]EROME S. BLACKMAN
C'1 terapeutul, care o asculta cu ţ ş îi "oferea" ţ 215
ă Mai mult, pe ă faptul ă ţ ă accentuea-
ă regresia ă în scop defensiv, aceasta îi furniza pacientei
ş o gratificare ă ă ă ă ă ă Donna se sim-
ţ ă pentru aceste ă orale simbolice. Mai mult,
ă ţ sa a fost probabil ă ă ţ de
desensibilizare, pentru ă la nivel simbolic a putea vorbi la tele-
fon echivala cu stabilirea unei întâlniri sexuale cu fostul iubit ş
ă ă a ţ
Pe ă ă ce conflictele pacientei s-au amplificat ă ţ
ă ţ sexuale ţ ă de fostul iubit, a celor ostil-agre-
sive ţ ă de ţ ş a ă simbolice primite de la dr. P),
probabil ă intensificarea ă ţ a dus la o ameliorare a func-
ţ de integrare ş observare ale Eului. Ea a dobândit suficien-
ă ţ pentru a putea ă ş interpreteze fobia. Mai mult,
ă faptului ă ă ţ constituia în sine o for-
ţ de compromis (c. Brenner, 1982a), pacienta a început
ă evite defensiv continuarea tratamentului. La nivel simbolic,
prin deplasare, dr. P. îi gratifica se pacientei ţ pentru un
contact sexual extramarital destinat ă ă ă pe ţ ş îi am-
plificase ă ţ Prin urmare, dr. P a devenit obiectul fobie,
evitat cre ă ă
·Ga sindromul anxios se pot ă simptomele de conver-
sie, ţ uneori ş de atitudini ă seductive ("his-
trionice" - de fapt, o seducere a agresorului).
Doamna GN, în ă de 37 de ani, ă ă ă cu un medic de fa-
milie, suferea de fobie ă de ă ă cu avionul, atacuri de pa- '
ă în apropierea aeroporturi lor )'i nu putea ţ ă sexua-
ă Pacienta nu se excita sexual.
101 ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologie;
216 În urma ă ţ sale sexuale (ca sim
conversie), a ş ă aceasta era ă de un con
sa ă sexuale era o ă împotriva ş
niei re ţ ţ ă de ţ pentru ă acesta era "mai
ţ decât era cu mine ş copiii". El ni ci ă n
se la ş copiilor, pentru ă nu dorise ă ş schi!
gramul. Simultan, ţ ă a doamnei C N era
de respingere ă a ţ ş o ă pentru ao
tilitate (lipsa ă sexuale). Acest conflict ă
ş prin refularea ideilor ţ ă de identificarea cu {
ţ
Depresiile
om de
ţ lip-
rii mâ-
cu
akista-
Je pro-
Inimod
I
ă 05-
• I
lflcon-

Acestea pot fi considerate ca implicând un afcct de resiv ş
. ţ defensive tipice mobilizate împotri va aceStuia. Se-
veritatea bolii depresive se ş în ţ de gradu I de afec-
tare al ţ Eului (mai ă = "depresie psihot ă sau
"depresie ă cu simptome psihotice"), gradul de imitare
al ţ Eului (afectul depresiv reduce progresiv ţ la
afect, ceea ce poate determina, de exemplu, blocaje de memorie
ş perturbarea ritmului somn-veghe) ş gradul de ţ
litate în ţ de obiect (afectul depresiv se ă cu retra-
gerea din ţ cu persoanele iubite ["obiectr le"]).
Afectul depresiv poate fi determinat de o va rietate de situa-
ţ Trebuie ţ ă acesta se compune dintr-o ţ ă
ă ş un gând ă a avut loc ceva îngrozitor ş ireparabil. Pro-
babil ă cele mai comune dinamici ce stau la baza acestor
ţ pesimiste asociate afectului depresiv sunt: (1) incapaci-
tatea de a face doliul ă ă ş ă ş (2) în-
)EROME S. BLACKMAN
toarcerea furiei ş criticismului asupra propriei persoane, ca ă
împotriva ă ţ produse de furia ă (Blatt, 1992).
În cazul doliului nerezolvat, individul ş ă gândurile
referitoare la obiectul iubit ş pierdut ş sau ă afectele ne-
ă datorate pierderii suferite. Identificarea cu obiectul pier-
dut îl ă pe individ ă adopte comportamente specifice
obiectului ş ş expresii, ş ă de-
vine la fel de critic, ă la o ă sau ă alte compor-
/'
tamente cu o ţ ă ă au existat sentimente
de furie la adresa obiectului pierdut, acestea pot da ş la
ă ţ ceea ce face ca furia ă fie ulterior ă asupra pro-
priei persoane. Ş în acest caz, rezultatul este tot un afect depre,siv.
Cory, un ă de 30 de ani suferind de depresie, provenea dintr-o
familie cu o patologie ă în cadrul ă fusese supus la abu-
zuri fi zice. Cu toate acestea, el reu)lise ă ă o ţ ă cu
un frat e mai mare, Todd, care îl protejase. Acesta îl ajutase ş ă se
ţ în ţ ă "prin a-i împrumuta" o ă ă
Când Cory avea în jur de 22 de ani, Todd a murit într-un accident de
ă Cory mi-a povestit jenat ă ă înmormântarea frate-
lui ţ ţ sexuale cu ă acestuia. Când am subliniat
ă prin acest comportament el ţ ă este asemenea fratelui ş în
modmagic îl ă "viu" pe acesta (interpretarea ă cu
obiectul pierdut ca ă împotriva doliuluO, Cory a început ă
ă în hohote. ă câteva minute, el a spus ă ă moartea fra-
telui î)li "interzisese orice sentimente" (reprimare ş izolare a afec-
tului) ş ă nu ă ă doliul" ă Todd. A mai" ă
ă ţ acestuia îi amintea întrucâtva de fratele ă ş ă actul sexu-
al fusese o încercare de a ă ă cu el (sexualizarea ca ă
. rare împotriva afectului depresiv determinat de pierderea lui Todd).
\
217
101 ă ă • Util iza rea ă ă di agnostica rea psihopatol ogi ei
218
Chiar ă cumnata sa ţ ş ş dori se actul sexual, Cory
ţ o ă ţ ă /1111 ţ Î/'IlP/ I'/1l1i1 CII a face sex CII
ţ fratelui decedat reprezentase o deplasare a furiei ţ
ţ ă de acesta pentru ă murise ş îl ă singur. ă ţ lui Cory
se datora în parte acestei furii pe care o ţ ca "o nedreptate
ă ă lui Todd", motiv pentru care furia a fost ă asupra
propriei persoane, dând ş la depresie.
o ă ă ă a ţ depresive o constituie ş în
îndeplinirea obiectivelor. Acesta se poate datora fie stabilirii unor
obiective nerealiste, fie ă ţ ă unui obiectiv rea-
list ă ă ă ă În ambele cazuri, sentimentul
de ă se ă cu ideea ă ş este ireparabil.
Ryan, un student inteligent în ă de 18 ani, nu avusese
ă ă ţ în perioada liceului. Ulterior, el a început ă frec-
venteze cursurile unei ă ţ de renume, unde ţ erau
ridicate chiar ş pentru cineva cu aptitudinile sale. A fost nevoit ă
ţ la atitudinea ă privind posibilitatea ţ unor
note mari ă ă a studia. Atunci a început ă se ă deprimat, ceea
ce ă ă consume alcool în compania prietenilor ş ă ă
pentru a seduce tinerele. Când am subliniat ă abuzul de alcool ş
comportamentul nesincer ţ ă de femei ă ă ă ă senti-
mentul ă se putea descurca în orice ţ (confruntarea folosirii
defensive a alcoolului, a ă ţ sexuale ş a ă ţ
Ryan s-a întristat ş a spus ă nu suporta ă se ă la pierde-
rea ă ă ă când el avea 16 ani; el credea ă ă
i-ar fi fost ş ă ar fi ă ă ajunsese lin mtrzt. Era convins
ă ă ar fi ş mai mult de la el (identificarea eu idealurile
ă ă la baza idealurilor ă
)EROME S. BLACKMAN
Obiectivul lui Ryan de a face studii universitare, ş ă re- 219
alist în raport cu ă ţ sale intelectuale, nu putuse fi atins da-
ă folosirii defensive a ă ţ ă ţ sexuale ş a
consumului excesiv de alcool. ş în a se ridica la ă ţ idea-
lurilor sale (bazate pe ă cu ă îl ă ă se ă de-
primat.I
Personalitatea de tip borderline
ţ cu personalitate de tip borderline ă adesea
simptome ce au la ă ş tip de ă ă descrise în exemple-
le anterioare ca fiind "nevrotice". Cu toate acestea, diagnosticul
de personalitate de tip borderline, pe ă faptul ă ţ cont de
. ţ unei slabe ţ a Eului (în special cu privire la controlul
pulsional, ţ la afect ş capacitatea de ţ a fantasmei
ca proces primar), ia adesea în considerare ş ţ unor ă
ă foarte arhaice. Trebuie ţ ă acestea pot fi utilizate ş de
ă indivizii psihotici. ă la cei din ă prin ţ ţ
ile Eului ş ţ de obiect sunt mult mai perturbate.
ă ă caracteristice ă de personalitate de tip bor-
derline includ: grandiozitatea, devalorizarea (semenilor), ostilitatea
(cu rol de ţ idealizarea ă negarea ă proiec-
/"' fia,jdentificarea ă ş clivajul (Kernberg, 1975).
John
1S
, un avocat
16
homosexual în ă de 40 de ani, era depri-
mat în urma ă ţ recente de partenerul cu care avusese o re-
ţ de câteva luni. Din acest motiv, el "a ş la ă ţ într-o
ă ă ă a ş unde a ă ecstasy ş s-a împrie-
tenit cu un ă ă ă ă ă ce au consumat alcool ş ec-
stasY/,i doi au ţ de comun acord, un act sexual anal ne-
101 ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
"'--'--------------- ----------
220 protejat. Ulterior, ă l-a ă pe Jolm ş i-a furat acestuia
portofelul ş cheile de la ş fa/iri a fost nevuit ă ă câte-
va mile ă ă El nu a telefonat la ţ pentru a se proteja
de ţ ţ personale ş profesionale.
In ş ţ din ziua ă Jol1n a descris ă respectiv ca pe
un "nimic ă ă valoare". ţ 1' 1 ă ă nu realizeze pericolele la
care se expusese prin consumul de droguri, actul sexual neprotejat I'i
agresiunea ă ă
ţ rea acestui incident a necesitat numeroase ş ţ A deve-
nit clar faptul ă Jol1n negase pericolele reale de a contracta SIDA
ş de a fi ucis. El adoptase o atitudine ă II tunci când a cum-
ă ecstasy de pe ă ă ă a se gândi cii ar f i putut fi prins I'i
ă ş fi pierdut dreptul de ă în ă fi devaloriza pe acel
ă considerând ă era demn de ţ Iar faptul ă îl ă
prin a-i oferi ecstasy îl ă pe /ohn ă considere ă "nevoia" îi apar-
ţ acestuia ş nu era una ă ţ devalorizare).
La o explorare mai ă a ş ă John ă eta-
lând ostentativ la începutul în/lÎlnirii o ă de 50$ (identificare
ă Ulterior am aflat ă probabil ă îl ă întrucât
John îl lovise peste ş în timpul sexului anal, ă ă a-i cere permisiu-
nea. Putem vedea ă ă ă ţ îl ă pe John împotriva
unor alte afecte, printre care depresia ă de pierderea
lui, ţ depresiv cauzat de separare (legat de p.erderea sinelui aso-
ă cu pierderea partenerului-obiect) ş anxietatea de fuziune, dintre
sine ş obiect, în acest caz reprezentat de ă ă ă ă Mai mult,
John a provocat masochist pedeapsa pentru ş diminua ă ţ
Organizarea borderline a ă ţ lui John includea ele-
mente narcisice, impulsive, sadomasochiste, autodistructive ş
paranoide. ă ă faptului ă ţ de observare a Eului
)EROME S. BLACKMAN
ş cea {e integrare erau intacte, iar John era capabil de empatie 221
mutuala în ţ cu mine, a fost ă interpretaJzea ă ă
lor amin ti te anterior ş a ţ de compromis, ceea ce a
dus în final la încetarea comportamentelor sale autodistructive.
Psihoza
ş boala ă este de ă ţ ă în termenii unor
ţ ale ţ Eului (în special ale ă ţ de inte-
grare, abstractizare, a ţ cu realitatea ş a ă ă ţ
vezi Anexa 1) ş a unor ă la nivelul ţ de obiect
(afectarea ă ţ descrise ca Warm-ETHICS ă ten-
diQJelor de fuziune a sinelui cu obiectul), ş pot fi diferen-
ţ ş în acest caz anumite ă ă specifice.
În ă exemplu se poate vedea modul în care pacien-
tul ş regres ia Eului, regres ia ă ţ ă ţ
ţ deanimarea ş disocierea.
Tim, de 29 de ani, un absolvent ce urma cursuri postuniversitare,
nu ş ă ş finalizeze ă lucrarea de doctorat în literatura
ă ş avea convingerea ă acest lucru se datora "depresiei" sale.
ă ţ dura de opt ani, timp în care a fost ţ finan-
ciar de ă mama sa, o ă de succes. De când ş încheiase
studiile cu cinci ani în ă nu avusese nicio ţ iar în timpul
ă ţ ă o ă sau de ă ori la petreceri ale ă ţ
ă ă ă a avea vreo
t
ă Comentariile sale despre aceste proble-
me se refereau la faptul ă ,Jemeile sunt interesate doar de bani"
(deanimare). Altfel spus, el avea ţ ă considere ă proble-
ma se datora ,Jemeilor" ş nu propriilor ă ţ ş ţ (re-
ţ unor aspecte dureroase ale ă ţ
101 ă ă • Utilizarea ă ă diagnosticarea psihopatologiei
222 Tim Î?i petrecea mare parte din timp dormind (regresie ă Alte
ă ţ asculta ă ă în garsoniera în care locuia. Petrecea ore în-
tregi imaginând scene în care era la televiziune ţ inter-
pretând un rol (disociere) - ca de exemplu ă ă Orchestra fi-
I
ă din New York, în timp ce o fotografia pe Phy/lis SchlaJt;fiind
ă de membri ai partidului democrat sau poza diferite animale (re-
gresie a Eului privind ţ proceselor primare). Când aceste ă
ă imaginare luau sfâr?it, îi era dificil ă ă la realitate". I
Trebuie ţ faptul ă în oricare dintre sindroamele nl vro-
tice sau borderline, ă ă specifice descrise pot coexista cu'
cele de tip psihotic. ă ţ face ca diagnosticul psi-
hiatric ă fie mai dificil ţ comparativ cu cel din alte
domenii Dificultatl3a este ă ş de faptul ă ă
ce patternurile defensive patologice au fost identificate, scopul
terapeutic ă în modificarea ţ ă acestora.
Tratamentul bazat pe principiile psihanalitice ă în ge-
neral, ă scopuri terapeutice: (1) eliberarea pacientului de .
simptomele manifeste ş (2) ameliorarea celorlalte aspecte ale
ţ ă psihice: ţ Eului, ţ Eului ş ţ de
obiect. În principal, ă ă categorii generale de tehnici ce
pot fi utilizate în atingerea acestor scopuri: cele interpretatlve ş .
cele suportive. Ponderea ţ suportive versus cele in-
terpretative depinde de diagnosticul pacientului ş de 5Prea
ă a acestuia în timpul ă ş ţ Capitolele ă
toare ă problemele pe care le ă alegerea tipului de
terapie adecvat ş modul cum pot fi utilizate eficient atât tehni-
cile suportive, cât ş cele interpretative.
JEROME S. BLACKMAN
v.
Tehnicile interpretative
Terapiile de orientare ă (Compton, 1975; Gray,
1994; Blackman, 1994; Dorpat, 2000) ă în primul rând ă
ţ ţ modul cum pacientul se ă ă de ă unor expe-
ţ ţ În al doilea rând, aceste ă ă dezadaptati-
ve sunt aduse în ţ pacientului. Cu alte cuvinte, psihotera-
pia ă ş psihanaliza sunt forme de tratament în
cadrul ă ceea ce spune terapeutul ş când face parte din tehni-
ca ă ţ ş se ă adesea la comu-
ă ă pacientului în timpul ş ţ prin folosirea
termenului ţ
ţ analitice ("interpretative")
ţ terapeutice ş stabilirea ţ terapeutice
ţ terapeutice îi pot fi furnizate pacientului începând
cu a/doua ş ţ ă sau atunci când, ă încheierea ă
ţ ţ decis ă ţ ă ţ cu acesta. Unii ţ se
ă la începutul tratamentului cu dificultatea de a nu ş
101 ă ă • Tehnicile interpretative
224 cum ă se comporte. Pentru ş în special ă este vorba
de o terapie cu o ş ţ ă pe ă ă ă o descriere ă a
modului în care va decurge terapia poate fi ă Ca ă re-
ă ă terapeutul îi cere pacientului ă ă liber,
pe cât posibil, despre gândurile ş scntimenJele pe care le are în
ă ă cu problema de ă pentru care a cerut o terapie. La
aceasta se ă ţ ă pacientul poate relata orice alte
gânduri ş sentimente cu privire la ţ importante din
ţ lui, atât cele trecute, cât ş prezente. De asemenea, ar fi de qo-
rit ca acesta ă ă în cadrul ş ţ orice vis sau re-
verie pe care ş le poate aminti. Un aspect important se ă la
recomandarea ă de a se ţ liber ă vorbeas-
ă despre ţ sale pozitive ş negative în ă ă cu ceea
ce spune terapeutul în ş ţ ă sau cu privire la terapie în gene-
ral. Fantasmele cu privire la terapeut ş orice alte gânduri care
îi apar pacientului în timpul ş ţ pot fi de asemenea utile!în
cadrul tratamentului.
Altor ţ le este mai ş ă ă imediat ă asocieze
ş ă ţ cu terapeutul. Adesea, ş nu au nevoie pe
ţ în acest sens. În terapiile în care ţ ş ţ
este mai mare, de 3 ă la 5 ş ţ pe ă ă ă (cum este
cazul psihanalizei), ţ terapeutului pot fi mai succinte,
pe motiv ă ţ le la procesul terapeutic se pot instala mai
devreme, iar asocierile libere ca obiectiv ă îi permit al}a-
listului ă observe atât contiguitatea gândirii pacientului, ţ ş
I
ţ sale ideatice. :
ţ de ţ ă între terapeut ş ţ cuprinde ă
tipuri de concepte. ţ referitoare la "cadrul" terapeJtic
trebuie expuse, de ă ă din a doua ş ţ ă ş includ
ă aspecte pe care le poate ă ţ ă
]EROME S. BLACKMAN
ţ ă de lucru (Greenson, 1965). Aceasta presupune ă 225
persoana ă în terapie trebuie:
• ă ă la ş ţ stabilite de comun acord cu terapeutul;
• ă ă ă pentru acestea suma ă dinainte, în for-
ma ă de terapeut;
• ă ă ş
• ă accepte faptul ă vine la terapie din cauza unor proble-
me specifice, iar rolul terapeutului este acela de a-l ajuta ă
se ţ ă mai bine.
ţ ă ă (Stone, 1961; Zetzel, 1956). Aceasta pre-
supune ă persoana ă în terapie ţ
• ă dezvolte o empatie ă pe baza ţ cu
terapeutul; ş
• ă ă ă adecvat la ă ţ pe care tera-
peutulle face cu privire la ă ă ce pot determina re-
ţ la tratament.
ă oricare dintre aceste terapeutice nu se reali-
ă este ă ţ acestei ă a cadrului -
ş ţ sale defensive - înaintea ă dinamicilor
patologiei pacientului.
Explorarea
Ca ţ le adresa ţ ţ ă în ţ iden-
ă ş ă ă ă acestora. De exemplu, ţ PU'-
tea interveni în ă fel: ţ spus ă ţ a plecat de aca-
101 ă ă Tehnicile interpretative
226 ă ş ă ş cu sora sa. Ce s-a întâmplat între dumneavoas-
ă ş ţ înainte ca ea ă se mute?" ş o ţ de acest
tip nu ia în considerare imprecizia ş reprimarea individului utili-
zate ca ă ă prin intermediul acesteia ţ ă ă mai
patologice folosite de pacient, de ă ostilitatea, provocarea pe-
depsei ş inducaea.
Kanzer (1953) ă ca terapeutul ă le ă ţ
lor ă uneori cu rolul de a "reconstrui ţ prezente"
din ţ acestora, în special atunci când ei ă în tim-
pul terapiei. Pe de ă parte, Dorpat (2000) ă faptul ă
o explorare prea ă din partea terapeutului este un compor-
tament ă ă unui Mare Inchizitor, conducând la ţ
unor dinamici ş de tip sadomasochist - ţ
simt ă treb\1ie ă se ă ş ă ă ă la ă Gray
(1994) ă ă o astfel de explorare nu ţ cont de rezis-
ţ pacientului, ca imprecizia, reprimarea, pasivitatea ş reticen-
ţ a ă confruntare ş ţ în cadrul ş ţ ţ
ar putea fi ă pentru ţ ă a terapiei.
ş explorarea ă o ă ă trebuie ă ţ gri-
ă ă ţ ţ de a-i pune pacientului prea multe între-
ă ş ă ţ ţ ă seama de ţ acestuia - atât la
ă cât ş la cererea de a începe ş ţ Ideile din trecut
privind terapia ca demers "expresiv-emotiv" sau "explorato-
riu" s-au dovedit a fi problematice.
Confruntarea
Acest termen se ă la faptul ă ă ţ seama ă pacien-
tul ş în mod ş un anumit tip de ă pe
care o ţ în ţ acestuia (îl ţ ă o ş
]EROME S. BLACKMAN
Spre exemplu, unui pacient care nu ă prea multe detalii, îi 227
ţ spune: fISe pare ă azi ă este mai greu ă ţ despre
ceea ce ţ ş ţ ţ Prin ţ folosirea ă
nu presupune ş încercarea de a-i explica pacientului de ce folo-
ş anl!mite ă ă
Clarificarea
Presupune ă ţ succint un pattern defensiv, ca în ur-
ă exemplu referitor la clarificarea ă ca ă
re: "Deci ţ ă ă ţ ă ă ţ în ţ
pe care le ţ cu ţ mama ş ş Sau, ă ce o pacien-
ă descrie felul cum ş ş ă rezolve cele 17 probleme pe care
copiii ă i le ă ţ un comentariu referitor la modul
cum ea ş reprimarea: "Deci ţ din ă ă nu
ă ţ pe ş ş ă ţ tot posibilul ă le ţ
Uneori, clarificarea poate fi ă în locul ă unor
ă directe ţ O ţ de tipul celor ă de
Columbo, detectivul modest din serialul TV al anilor '70 (Peter
Falk), poate fi chiar ă pentru ţ ţ ă ă a fi
intruziv. Ceva de genul: "Nu prea îmi este clar ce se ă
sau "Pare a fi foarte neclar" îi ă pe ţ ă ofere expli-
ţ atunci când doresc ă ă acest hlCru.
ă dinamice
Prin acestea le ţ ţ ă ă de care nu erau
ş ţ Ulterior, le ă ţ de ce afecte se ă ă dis-
ţ de suficiente ţ ţ discuta cu pacientul ş de-
spre conflictele care au generat afectele respective. Pentru inter-
101 ă ă • Tehnicile interpretative
fi
I
228 pretarea ţ ţ ş a întoarceri Ilsupra propriei pc, -
soane, ca ă ă împotriva ă ţ produse de furia distruc-
ă a pacientului, ţ putea comenta: "Se pare ă ă ţ pen-
tru ă ţ furios pe fiul ă at -Inci ţ
«excesiv de binevoitor», ceea ce ă ş ş cu toa te acestea, fu-
ria ţ ă ţ ă de fiu este ă asupra ă ceea
ce ă face ă ă ţ ţ deprimat".
Mai trebuie specificat ă ţ alege ă ţ conflic-
tele intra psihice ş ă ă fie ă referire la un anumit ni-
vel al ă psihosexuale, fie având în vedere mai multe
/'
niveluri de dezvoltare. ă ce ă un singur nivel
ar putea fi de forma:
Nivelul oral. ă ţ destul de jenat ă ţ ca eu ă ă
ajut. Cred ă din cauza aceasta ţ vrea ă ţ ş ţ Pro-
babil ă ţ prefera ă ă ţ singur ţ la problemele dum-
ă .
Nivelul anal (separare-individuare). "Atunci când ă
ne ţ ă ă ţ cu ă ă ţ de expunerea unui ma-
terial jenant; în ş timp, ă ţ ca eu ă ă pot citi gân-
durile" .
Primul nivel genital/perioada de ţ ă "Se pare ă nu do-
ţ ă ţ consid.erat un ă pentru ă asta v-ar face ă ă
ţ ţ vinovat. Din acest motiv, ţ din ă ă ă pur-
ţ frumos cu ţ ş ţ ă ţ acest lucru, iar atunci
când le ţ ceea ce ţ ş ţ totul ă felul în
care o ţ îi ă pe ş ă ă ă (ceea ce ă
ă de ă ţ
JEROME S. BLACKMAN
În anumite ţ ar putea fi mai ă interpretarea re- 229
gresiei libidinale (sau progresiei). Aceasta ă ă interpreta-
rea conflictului intrapsihic se face având în vedere mai multe
niveluri de dezvoltare ă ş cum reiese din exem-
plul ă
Un ă de 29 de ani, cu simptome obsesiv-compulsive, începe ă
protesteze în ă ă cu orele la care are ţ ă
îi ă ţ faptul ă ţ sa de a provoca aceste lupte de putere
(nivelul anal), îl ă ă de sentimentele de legate de faptul
ă depinde de ă (nivelul oral) simultan, îl împie-
ă ă se ă la problemele de ejaculare precoce cu care se
ă (nivelul genital matur).
Interpretarea ţ ă
ţ faptul ă pacientul ş în ţ cu dumnea-
ă ş tip de ă ă ca ş în ţ cu ă ţ ă Sin-
gura ţ ă este ă acestea sunt complet inutile în ţ ac-
ă cu ă
Un ă ă ă ă ă ă nu îi acorda ă ţ
în ţ ă la rândul ă el ignora ă Când ă
aproape astfel ă nu ţ ţ ce spune, ă
ţ "Atunci când nu se ţ ce ţ cred ă ă ă
ţ de teama ă putea ă nu fiu ţ de ceea ce ţ de spus,
la fel ca ă ă ă ă rog ă ţ aceasta ă
ă când nu fac acest lucru ţ convins ă sunt la
fel ca el, ă nu îmi ă
101 ă ă • Tehnicile interpretative
230 Interpretarea ă
Presupune ă îi ă ţ pacientului modul în care conflictele
din trecut sunt deplasate asupra ţ prezente:
"Cred ă ţ ca ţ ă ă viziteze în fiecare
ă mama, pentru mai bine de ă ore, pentru ă ţ din
ă ă n 11 ţ ă )ii posesivii, a)i a cum era mama cu dum-
ă în ţ ă ceea ce vii ă profund" (deziden-
tificarea de ă ca ă versus sentimentele de ă ţ
sau
"Se pare ă ţ fe1J1eile pentru ă ă ţ nevoie ă ă prote-
ţ de ţ ca cum ţ mai fi ă în perioada liceului, iar

fetele ar râde de ă pentru ă ţ supraponderal."
Interpretarea viselor
ă în a-i explica pacientului modul în care simboliJmul
visului ă anumite conflicte împotriva ă el se ă ă
ş de care nu este ş În vederea unei ă adecva-
te, este util ă ţ în considerare gândurile pacientului ("aso-
ţ cu privire la diferitele elemente simbolice ale visului-
produse în ş ţ ă din ş ţ anterioare sau care
apar în ş ţ viitoare.
Domnul NN, un inginer de 35 de ani, ă ă suferea de ejacula-
re precoce. El a relatat un vis: ă aflam la tribunal, fiind judecat
)EROME S. BLACKMAN
pentru ceva. Cineva îmi spune ă juriul îmi este complet nefavora- 231
bil. Ies din ă Apoi, stau singur îmi sug penisul, care ajunge
la aproape un metru".
Pacientul a asociat în ă ă cu faptul ă se ţ oarecum vino-
vat pentru ă în seara ă evitase ă ia masa . cu ţ cei
doi copii, preferând ă ă ă un meci de fotbal la televizor. El
credea ă nu poate avea încredere în nimeni. In acel moment, am
putut interpreta ţ ă a ă defensive a in-
ă ţ cu ţ mai bine Î)ii oferea singur ă pentru ă prefe-
ra ă se ă ca un ă fatal" (penisul de un metru), decât ă
ă ă se ţ vinovat pentru ţ sale de a depinde
de ţ într-un mod infantil. El )ii-a amintit atunci ă îi ceruse aces-
teia ă ă ă un pahar cu lapte cald, înainte de culcare.
Un alt exemplu referitor la interpretarea viselor:
Doamna L, o femeie de 29 de ani ce suferea de ţ a avut ur-
ă vis: "Eram ă ă de ni)ite ă ţ Imi era ă de ei
)ii fugeam. Ş ă doreau ceva sexual de la mine. Am fugit de-a
lungul unei ă ă ă celei pe care am ă am in-
trat în ă în casa doamnei Smith, Închizând cu cheia. ă
aceea m-am trezit". Doamna L a asociat ă ţ din vis cu ă
ţ în general", care "de ă ă un singur lucru". Casa
doamnei Smith fusese "Întotdeauna un loc primitor confortabil"
p.entru ea.
Doamna L mai credea ă unul dintre ă ţ din vis ă cu
Chuck, un ă "foarte ă ţ pe care îl ă în timpul liceu-
lui, dar ţ ă de care nu-?i ariitase ă sentimentele. I-am in-
terpretat doamnei L faptul ă în vis ă ă se ă (refu-
gieze) defensiv În compania femeilor, cu care se ţ în ţ ă
101 ă ă • Tehnici le i nterpretative
232 Teama pacientei ţ ă de ă ţ ă ă fie ţ rezultatul pro-
ţ asupra acestora a propriilor ţ sexuale ă ţ
Chuck"), pe care le considera pericllioase; prin urlllare, fugea atât
de sexualitatea ă ţ cât )'i de propria sexualitate. La interpre-
tarea mea, pacienta a ă "A)'a este. Nu doream ca Chuck ă
ş ce ţ pentru el. Asta m-ar fi ă ă ă " imt ă
Interpretarea ţ
Un ă în ă de 35 de ani a întârziat 25 de la
prima ş ţ ă spunând ă pierduse foaia pe care ş notase cum
ă ă la cabinet. Auzind scuza sa, am ă ă ţ
ă era ă nu mai ţ ă la întâlnirea cu mine?". El a în-
ceput ă ă ş ş amintit ă terapeutul anterior îi ş ă
profund, ceea ce l-a ă probabil ă ă ă la fel se va, în-
tâmpla ş în cazul meu. i
Despre interpretarea ţ vom mai vorbi în subca-
pitolul ă referitor la identificarea ă ă Pe scurt,
ca terapeut, ţ încerca adesea ă le ă ţ ţ faptul
ă întârzierile, ţ de la ş ţ dificultatea de a vorbi,
de a uita ă ă ă ş ţ sau imprecizia pot fi expresii
simbolice ale unei ţ la terapie, de care ş nu sunt
ş ţ
Interpretarea cu rol de legare
ă în verbalizarea ă dintre diferitele idei expri-
mate de ă pacient în cadrul unei. ş ţ întrucât conside-
ţ ă între acestea ă o ţ
JEROME s. BLACKMAN
Spre exemplu, ţ ă ă ţ 233
în activitate )'i provocarea ă a celuilalt sunt ă ă
mobilizate de pacient, drept pentru care îi ţ ţ început i'e-
ţ afirmând ă ă ă faptul ă ţ ă ă ă spu-
ă tot timpul ce ă ţ ca i'i cum ţ fi unul dintre subalternii
ă ţ Acum îmi ţ ă ă spun despre ce ă vorbiti. Poate
ă ţ ţ cumva ă i'i eu ar trebui ă ă spun ce ă ţ
ţ
ă ă ă rar ă în cadrul terapiei
ă ţ cu privire la ţ din trecutul pacientului
ce ar putea sta la baza ă ţ sale actuale. Tehnica poate
fi ă atunci când pacientul nu ş poate aminti unele întâm-
ă recente sau din trecutul ă
ţ tind ă se ă cel ţ într-o oareca-
re ă ă inexacte. Din acest motiv, este periculos ca terapeu-
tul ă încerce o ţ a unei istorii de abuz sexual petre-
cut în ă pacientului, ă ce acesta nu ş ş
trauma ă ţ ţ ale terapeutului îi pot
provoca pacientului "sindromul memoriei false" (Blum, 1996)
din ţ de a-l ţ pe terapeut (aceasta fiind o ă
de inducere, în care terapeutul îl ă pe pacient ă crea-
ă ă are o ă tulburare):
Altfel spus, ă terapeutul ă ă reconstrui as ă o isto-
rie a unui abuz sexual petrecut în ă pacientului, ă ă ca
acesta ă ş ă trauma, pacientul poate introiecta con-
vingerea terapeutului, ca ă împotriva ă ţ sau vino-
ă ţ trezite de contrazicerea acestuia. Pacientul poate mobili-
101 ă ă Tehnicile interpretative
234 za ş alte ă ă ca de exemplu pasivitatea (acceptarea sugestiei
terapeutului), ţ ţ ă ă o atitudine bi-
nevoitoare, când, de fapt, se simte revoltat ş furios), ş dedife-
ţ ţ ă la anumite aspecte ale Sinelui, incercând ă
semene cu terapeutul, ca ţ împotriva anxi l ă ţ de sepa-
rare). Aceste ă ă îi fac pe unii indivizi vulnerabili la influ-
ţ unor culte sau lideri ai acestora. Este mai ă o abor-
dare a efectelor traumatice ale unui abuz sexual, în momentul
în care pacientul ş poate aminti evenimentul traumatic.
Pe de ă parte, ă alte ţ când o ţ pre-
ă ş ă poate avea ca efect stimularea de
ă pacient a unor conflicte de ă ş a ţ defensi-
ve mobilizate impotriva acestora, ceea ce poate duce la inStght
terapeutic. !
!
Domnul CX, un ă de 40 de ani, obi
9
nuia ă

atace verbal su-
periorii la locul de ă iar ace9tia riposta : 1 prin izola 9i a-l
împiedica ă avanseze ierarhic. Am ă o interpretare cu rol de le-
gare între acest comportament autodistructiv ă anterioa-
re ale pacientului despre felul în care ă ă îl "plesnea" cu o cu-
rea, pentru a-l pedepsi în anii de ă La Început, domnul CX a
obiectat în ă ă cu cuvântul "plesnire", afirmând ă prefera ă
taie" sau "lovire". Mai mult, în ciuda faptului ă amintirile aces-
tor lovituri îi erau clare, ele nu erau ţ de 1, icio ţ emo-
ţ ă din partea pacientullli.
ţ mea s-a bazat pe faptul ă pacientlll ţ probabil
în ă o furie ă Ia adresa ă pentru ă ă primite,
dar aceasta fusese ă îndurând cu stoicism pedepsele. Tot-
ă pacientul ă ă deplaseze în prezent ă asupra
superiorilor ă care în plan simbolic reprezentau imago-uri paterne;
]EROME S. BLACKMAN
astfel ă punea în act o ţ ţ ă (transferul, ca me- 235
canism defensiv), în care î
9
i critica superiorii 9i era pedepsit în mod
repetat. Ca ă domnul CX 9i-a amintit 9i alte situafii din ti-
ţ în care ă îl "manipulase" astfel încât, de9i ţ furie,
el încercase în schimb ă ţ ă ă De asemenea, am
reu9it ă ţ ă ă ă cu agresorul, paci.en-
tul "lovea" verbal superiorii, în mod în care ă îl lovi-
se în ă (o ă ă împotriva furiei ţ la adresa
ă
Identificarea mecanismelor de ă
În principal, ă ă metode de identificare a acestora:
metoda ă ş cea ă
Tehnicile deductive
ţ deduce activitatea ă pe baza anumitor obser-
ţ obiective. ş cum este ilustrat în tabelul 2, atunci când
pacientul ş întrerupe fluxul ţ ă brusc subiec-
tul, ş de la ş ţ ă ţ ce ar putea avea
ă ă cu ă (Langs, 1973), ş foarte sim-
bolic ţ este ca o cutie de b9mboane ... ") sau ţ ă
cu ă în moduri care ă fac ă ţ ă îi ţ
ă cu rol clarificator (YWTAQ3), atunci este foarte. probabil
ă acesta ş o serie de ă ă Tabelul 2 ă modul
în care ă ă ă accesul în ş ţ ă al afectelor
ă generate de conflictul intrapsihic dintre ţ
(pulsiunile care ă ă sentimentele de ă ţ
101 ă ă Tehnicile interpretative
_____ .. _ _ __ . ___ _ _ ____ ___ __ . ______ ....:..z _________ . ____ ._ ... _ ....
236

>
6
::J
o
w
o
«
o
o
f--
w

Z
-o:::
o..
o:::
o
---l
-o:::

o:::

o..
«
«
w
o:::
«
z
-
o:::
w
f--
w
o
N
---l
::J
---l
UJ
ro

ro
cu
...
ro
...
' S;
.&;

cu
N
cu
C
III
]
"'C
cu
III
>I'CI
III
cu
Ri
u
cu
cu
t:

o
u
>ro
U
's
ro

t
1l

,1


JEROME 5, BLACKMAN
(pedeapsa Supraeului pentru aceste ţ pulsionale), realita-
tea ă ţ ţ individului.
Gary (1994) ă ă întreruperile în discursul pacien-
tului ă ă ă ce pot fi confruntate cu ţ în timp
ce pacientul ă Mai mult, momentele de întreru-
peri în discurs apar adesea atunci când pacientul este foarte
aproape de ş unor sentimente ş ţ pulsio-
nale intense.
ţ indivizi ă ţ puternice ă de la în-
ceputul terapiei. ţ doresc ă o abandoneze prematur. în ori-
care dintre cazuri, ă ţ afla în ţ de a fi ţ ă in-
ţ ă ă riie ce ă ţ ă scenarii
ă o parte dintre ţ tipice ş idei (care sunt doar
orientative) despre cum ţ putea ă le ţ pacientului.
CONCRETIZAREA Ş INTELECTUALIZAREA
\ I
Pacientul: ă despre diverse teorii cu privire la me-
ţ ă pentru un "dezechilibru chimic" -- pen-
tru a nu ă ţ sau ţ dureroase ş stân-
jenitoare. Spre exemplu, poate spune: "Am citit un articol
care spunea ă toate depresiile sunt cauzate de un deze-
chilibru chimic. ă ă ce ţ ă este vorba de o
ţ ă de vitamina E".
ă terapeutului: "Cred ă ă este mai ş ă cre-
ţ acest lucru -- ş ă ţ cu mine despre aceste te-
orii -- decât ă ă ţ la conflictele cu care ă confrun-
ţ în ţ importante/la locul de ă
237
101 ă ă • Tehnicile interpretative
i
L.... __
238 NORMALIZAREA Ş GF'·,ERALIZAREA
Pacientul: face presupunerea ă problemele cu care se con-
ă sunt unele ş întâlnite în mod frecvent, "doar
le au ţ nu-i ş De exemplu, ţ ţ simt la fel, nu?"
ă terapeutului: "Se pare ă nu ţ ă ă gân-
ţ la problema ă ca fiind una ă
probabil ă ă ţ ţ destul de stânjenit ă ă ţ
în ă ă cu ea".
Ţ Ş MINIMALIZAREA,
DETERMINÂND UNEORI PESIMISMUL
Pacienta: "Nu este mare lucru. Sunt ş ă cu abuzuri-
le. SoNI meu a avut o ă ă nu se poate con-
trola. Chiar nu pot face nimic în ţ asta. "
Terapeutul: "Pe de o parte, ceea ce îmi ţ ă ă
cu pledoaria unui avocat al ă ă - îi ă ţ ţ
numeroase scuze; pe de ă parte, ă ţ ă ă sun-
ţ total ă ca un copil mic. În ambele cazuri,
felul în care ţ problemele din ă dumnea-
ă ă ă ă ţ ă ş putea ă ă spun
ceva care o ă ă ajute - este ca ş cum ţ gândi ă voi
încerca ă ă conving de ceva cu care nu o ă ţ fi de
acord".
JEROME S. BLACKMAN
Ţ Ş EXTERNALIZAREA
Pacientul: ţ probabil ă sunt un idiot ... "
Terapeutul: "Cred ă acum ş ş ţ dumnea-
ă probabil ă ţ destul de critic cu dumnea-
ă iar acum ă ş ţ ca ş eu ă ă judec la fel de
aspru cum o ţ ă
Ţ Ş PASIVITATEA, DETERMINÂND UNEORI O AmU-
DINE Ă
Pacientul: "Nu am ce ă spun ă Ce ţ dori ă ă
spun?"
j t 1 H·d ţ v • d· . 1
.Lerapeu u :" al el sa mcepem prm a ne gan 1 ţ a
felul în care ţ asumat imediat rolul de a-mi face pe plac".
SOCIALIZAREA Ş UMORUL
Pacientul: "Îmi place foarte mult cabinetul dumneavoas-
ă Decoratorul meu ar fi invidios!"
Terapeutul: ţ pentru aprecieri. Presupun ă v-ar
ă ă ţ ă îmi voi dovedi ţ ş ca tera-
peut, dar ă ţ îndoieli în ă ţ ă
239
101 ă ă Tehnicile interpretative
240 Tehnicile inductive
Pe ă deducerea ţ ă ă ş pe baza
criteriilor obiective, ă patru tipuri de ă contratrans-
ţ pe care le ţ considera ca indicii privind folo*,ea de
ă ţ a unor ă ă patologice. Este de dorit ă nu le co-
ţ ţ aceste ă ţ Mai curând
. dori ă reflecta ţ asupra lor pentru a formula ipoteze privind ă
ă ce ar putea fi mobilizate de ă pacient. În mod evident, fo-
losirea ţ inductive ă o confirmare ă a
ipotezelor ă de exemplu prin "sugerarea" unei in-
ă a ă ă pentru a vedea ă ţ o ă
/'
REGULA CELOR 4 PUNCTE PENTRU DETERMINAREA INDUC-
Ă A Ţ Ă Ă poate fi ă ca acroni- ,
mul WEBS4 - contrarierea ţ de tip "cum?!"), bloca-
jul ă ţ empatice, "nonsensul"pacientului, ş ;,ar
trebui".
CONTRARIEREA Ţ DE TIP "CUM?!"). ţ ţ de
a-i spune pacientului: "Cum?! De ce ţ ă asta?"
o ă a relatat cazul doamnei I, o femeie de 26 de ani, divor-
ţ ă ce suferea de depresie. Doamna I acceptase ca un fost iubit ă
o viziteze, depi la telefon ţ ă acesta era într-o stare avansa-
ă de ebrietate. Când ă a sosit, ea i-a repropat faptul ă ă
se. Atunci fostul iubit a ţ verbal pe doamna I, în timp ce
ă ă apartamentul. ţ tel''''peutei a fost: "Sunt ă
]EROME S. BLACKMAN
De ce ţ ă asta?" Doamna I a ă ă nu ptia, ă oricum 241
mai important era ă totul seterminase cu bine.
In ţ de supervizare, i-am subliniat terapeutei faptul ă fn ţ
cu fostul iubit aflat în stare de ebrietate, pacienta ă ă ă o
serie de ă ă ţ ţ ă (manifestarea ă ţ
ţ ă de un fost iubit pe care îl ura), provocarea pedepsei (invitarea
acestuia ă ă de repropuri pentru a-l incita s-o ţ ceea
ce o elibera de ă ţ ă de ţ de a-l ucide), minimaliza-
rea (pericolul reprezentat de acesta nu "era mare lucru"), pi identifi-
carea ă (inducerea în ă a furiei, criticismului pi con-
fuziei) - toate acestea stimulând în ă o ţ de tip "Cum? !".
Din punct de vedere al tehnicii terapeutice, am recomandat ca terapeuta
ă reflecteze asupra ţ sale de tip "Cum?!", pentru a emite ipoteze
privind ă ă mobilizate de doamna l, pe care ă le interpreteze ulte-
rior ă cu conflictele subiacente. A·i fi cerut doamnei I ă vor-
ă despre afectele inconptiente pi ă ă ar fi avut ca efect doar con-
ptientizarea pi, în ţ ă rninirnalizarea acestora de ă ă
BLOCAJUL Ă Ţ EMPATICE. Apare atunci când, în
ş ţ ă individul ş despre un anumit afect sau o atitu-
ă ă nu ş ţ ă ţ cu pacientul.
LIpsa ă de ă ţ poate fi indiciul unei in-
ţ ţ Sau este posibil ca blocajul res-
ă ţ ă empatice ă ă semnaleze faptul ă
paCIentul ş un anumit tip de ă
Doamna H, o femeie de 35 de ani, ă ă ă a început ă ă in-
controlabil în timpul ţ Ea era ă ă pentru ă ă
101 ă ă • Tehnicile interpretative
-
242
cu care avusese o ă ă în ultimii cinci ani refu-
za ă o mai ă ă ce îi sllgerase ă ă activitatea sexua-
ă Mai mult, când i-a ă ţ aventura, acesta s-a înfu-
riat foarte tare ş a refuzat ă mai ă timp de câteva ore.
In timp ce doamna H plf;lngea, ţ ă cei doi ă ţ o trata-
ă nedrept, am ţ cum începeam ă fiu iritat ;;i critic. Obser-
vând ă nu ţ ţ de care vorbea doamna H, am pre-
supus ă aceasta se ă împotriva sentimentelor sale. Pe baza
reactiei mele - critice - anI formulat ipoteza ă pacienta folosea
probabil ca ă provocarea pedepsei din partea celuilalt.
Ulterior, am subliniat ă în ambele cazuri ea ă ă le provoace ă
ţ frustrarea, ceea ce îi ă pedeapsa din partea acestora. Pa-
cienta a izbucnit în râs, întrebând: ă ţ ă eu am creat aceas-
ă ă ă In continuare, ea a ă o asociere, spunând
ă la 19 ani suferise îngrozitor pentru cii primul ă iubit o ă ă
ă ce ă ă ă ă Cu ă ă a povestit cum
nu o ţ ?i nici nu o ajutase financiar ă ă avortul. Ea a realt-
zat ă se ţ ă pentru ă se ă pe nedrept" (de-
plasare) pe ţ ă ţ ă la rândul ă pe ş ă sufere
(identificarea cu agresorul).
NONSENSUL" PACIENTULUI. Un pacient ă liber în tim-
ş ţ în ă ă cu aspecte care par
fie au fost analizate anterior în detaliu. In acest caz, ţ co-
menta: "Mare parte din ş ţ ă ţ vorbit despre cum se circula
la ş ă ă trecute, când ţ fost în excursie; am im-
presia ă ţ ă îmi ţ toate ă ă oarecum
ţ ă ţ la alte aspecte, mai ă
)EROME S. BLACKMAN
Un fost pacient încerca ă î;;i ă psihopatologia ă 243
ţ pe internet. El a început una dintre ş ţ declarânr1
ă suferea probabil de o tulburare ă ă din moment
ce toamna era cuprins de ţ Cand am încercat ă interpretez
ă intelectualizare ca ă împotriva ă ţ ţ
pentru ă ş ş ţ el a confirmat: "Doar vorbeam ş eu
ş Credeam ă o ă ă deranjeze ă am glumit pe seama dumnea-
ă
Renik (1978) ă faptul ă o concentrare prea mare asu-
. pra "materialului... inofensiv contribuie la consolidarea opera-
ţ defensive menite ă dis ă pacientului ţ de la gân:-
durile ... ă (p. 590).
"AR TREBUI". Pacientul ă ă o ţ extrem de difi-
ă pe care o ă ş Face acest lucru folosind izolarea afeetu-
lui, ce poate fi ţ ă ş de lamentare. ă ţ ţ
nevoia ă ţ ce ar trebui ă Acesta este un moment
adecvat pentru interpretarea ă ă pacientului, cu ă
dere pasivitatea.
(
In filmul "Analyze This" (Ramis, 1998), Billy Crystal ă rolul
unui terapeut care, în scena de început a filmului, ă o feme-
ie ă ă ce se ă El ş ă cum se
ă brusc din fotoliu, ţ la aceasta ceva de genul: "De ce nu
încetezi cu ă ă ş nu începi ă ă ş f De ce nu faci ceva? f"
Cu toate acestea, în ş ţ ă el doar ă ă care îi spune pa-
cientei ă o ş ă ă ă ă
101 ă ă • Tehnicile interpretative
244
In realitate, ă imagillllr al personajului interpretat de Crys-
taI ă un tip de ţ ă ă ţ ă de ă
Ceea ce în film nu se ă este un al doilea pas necesar: pe baza
ţ de tip "ar trebui" (cu privire la ă terapeutul verba-
ă modul în care acesta defensiv pasivitatea izola-
rea afectului. ă ţ intemil, pentru un terapeut cu expe-
ţ ă ar fi un indiciu ă pacienta avea de fapt o ţ ă
ă respingea afectele ce ar fi putut ă o ajute ă rezolve pro-
blemele. ţ ă ar fi constat în confruntarea de ă
terapeut a ă ţ apatiei ş a ă afectului.
Ordinea ă
. d IV V f' d t
ţ defensive trebme e regu a sa le a use In a en-
ţ pacientului, ă cu afectele împotriva ă el se ă
ă în ordinea ă
1. ă ă riie care 'ii pun pacientul u ţ 'in pericol
Din ă categorie fac parte: Întoarcerea furiei asupra pro-
priei persoane, inhibarea ă ţ sau Cl ţ de autoconserva-
re, negarea ă ş ţ um li pericol real, ş provocarea
ă a unor pedepse severe.
Domnul B, un contabil de 32 de ani, a venit la terapie la recoman-
darea terapeutului fostei ţ a pacientului, întrucât el ţ
ă se va sinucide. Pacientul era convins ă ţ insistând
ă ţ ă un mariaj de 11 ani. El considera ă ţ ar fi
trebuit ă ţ ă seama ă aveau ă doi copii, dar, pe de ă
)EROME S. BLACKMAN
parte, ţ îi trezea frustrare. Domnul B nu a exprimat niciun 245
fel de furie ţ ă de ţ cu toate ă aceasta insistase în ă cu câ-
teva luni ca el ă se mute.
ţ era ă de ţ pacientului ă ţ era ă
duitoare cu el. Ea nu îi spusese ă clar ă nu vor mai putea
fi ă Domnul B a spus ă mergea frecvent ă la ţ când
ea lipsea, pentru a supraveghea copiii. Pe ă chiria ă ă pen-
tru apartamentul în care se mutase, el continua ă suporte ratele
casei în care locuiau ţ copiii, ă un efort financiar con-
siderabil.
De fapt, în prima ş ţ ă el a legat ţ ideilor suicidare de o
ţ ă ă când ă ă singur cu copiii. ţ plecase la
ş acelei ă ă ă ş viziteze un prieten din alt ş cu
care pretindea ă avea doar o ţ ă
Când a revenit ă seara, ea i-a cerut domnului B ă plece,
în ciuda protestelor acestuia. El interpretase faptul ă ţ îi per-
misese ă ă ă de copii în casa în care ă ă ca
pe o ă de ă gândurile suicidare au ă ă ce în
noaptea ă domnul B a presupus ă ţ decuplase te-
lefonul, pentru ca el ă nu mai încerce ă o ă ă ă o
ş ă
Am interpretat faptul ă domnul B nu putea accepta o realitate des-
tul de ă probabil ă ţ nu mai dorea ca ei ă fie împreu-
ă ă se folosea de el pentru a ă cu copiii în lipsa ei. Aveam
convingerea ă pacientul utiliza negarea (atât prin cuvânt, cât ş
prin ă pentru a se ă de durerea ă furia împo-
triva ţ datorate ă ă ă
lntâi domnul B a început ă ă ă aceea, a izbucnit: "De ce
trebuie ă ă asta? De ce nu se poate maturiza ş ă ă ceea ce
este corect?!" Când a realizat ă era, de fapt,jurios pe ţ pa-
101 ă ă • Tehnicile interpretative
246 ( ientul i-a ă acesteia imediat scuze, de exemplu spunând ă era
, foarte ă la serviciu".
) Il ă ş ţ am ă noi ă privind folosirea
ă de ă pacient a ă ţ ă întoarcerii asu-
l )ra propriei persoane ş ţ ă ţ ţ aces-
tor ă ă a dus Ia ţ ţ suicidare, chiar ă el ă
era nefericit. Pacientul a continuat tratamentul timp de câteva luni,
ă în care nu a avut nevoie de spitalizare ş nici nu a avut
" 'reo ă ă
ă faptului ă firma care îi ă ă de ă ă a
schimbat clinica ă domnul B a fost nevoit ă ă la un
II lt terapeut. Ş ani mai târziu, un terapeut diferit mi-a solicitat
ţ despre cazul domnului B; acesta nu avusese tentative sui-
cidare între timp.
Un alt exemplu de ă ă care îi pun pacientului ţ în pe-
ricol a fost relatat de ă dr. H, rezident psihiatru în anul IV,
cu formare în psihiatria ă
Acesta a fost solicitat ă îl consulte pe domnul ee, de 27 de ani, un
ă celibatar care a venit Ia camera de ţ ă pentru ă avea
idei suicidare. eând a auzit prima ă istoria pacientului, dr. Ha
,:rezut ă va fi vorba despre un "caz ş de internare" pentru
depresie ă ă medicul urma ă constate ă abordarea psiho-
ă a cazuLui avea sii se dovedeasciî mult mai terapeuticii de-
cât s-ar fi gândit.
Domnul ee dezvoltase ţ ă ă ce, într-o noapte, prie-
tena sa venise ă la 4 ţ în stare de ebrietate, ş recunoscu-
se cii ţ ţ sexuale cu un alt ă EI încercase ă fie
ţ ă cu aceasta, întrucât La râl1duL ă o ş cu un an În
)EROME S. BLACKMAN
ă cu o ă femeie. Din acest motiv ţ ă "nu avea dreptul" 247
ă fie furios - ceea ce a fost pentru medicul rezident un indiciu ă
domnul ee se ţ vinovat. Rezidentul a interpretat faptul ă aceas-
ă atitlldine "exagerat de ţ ă ţ ţ ă
avea roLuL de a-L eLibera pe domnuL ce de ă ţ astfel ă el întor-
cea furia devastatoare asupra propriei persoane.
Domnul ee a izbucnit în plâns ş a vorbit despre furia ţ ă
ţ ă de prietena sa, ă era convins ă el crease aceste probleme.
Cu un all ÎIl ă când prietena ă îi ă ş în le-
ă ă cu acea ă el o provocase ă ş ia ş pentru
"a se elibera de furie". Rezidentul a ţ ă era vorba de o pro-
vocare ă ş ă a interpretat modul cum domnul ee a
atras asupra sa pedeapsa pentru a se elibera de ă ţ Pacien-
tul a recunoscut ă ă ţ se ţ vinovat ă unor jo-
curi erotice din ţ ă avute cu o ă mai mare.
ţ ă a ă ă ce domnul ee a început ă ţ
ă aceste conflicte. El a solicitat în continuare o terapie în ambu-
latoriu cu respectivul medic rezident, pe care a început-o a doua zi.
2. ă ă riie ce ă culegerea unor ţ cruciale
Printre acestea se pot ă proiectarea ă ţ (ce determi-
ă sentimentul neîncrederii în terapeut), reprimarea,
reticenta, imprecizia, deplasarea ş transferul negativ.
in timpul unui stagiu cu ţ psihiatri (Blackman, 1997),
doamna BB, în ă de 22 de ani, de profesie ă ă a
prezentat ca simptom principal pierderea memoriei în ă ă cu
un incident recent, În care fusese ă ă ă furase diazepam (Va-
101 ă ă • Tehnicile interpretative
248 lium) din ţ unde lucra. Ea afirma ă uneori putea uita ce ă
se în decursul unei zile de serviciu. La explorarea mea privind con-
sllmul de alcool sau medicamente, aceasta a ă negativ.
La s-a plâns în ă ă cu: "problemele pe care le am. De fapt, nu
sunt simple probleme; ă ă ă întreb ă sunt norma-
ă Uneori cred ă sunt". Pacienta a oferit foarte ţ ţ
Cum ă deja în cadrul seminariilor noastre despre re-
ţ dr. M (unul dintre ţ a avut ţ ă abordeze
cazul folosind tehnica ă La cererea mea, acesta a con-
fruntat pacienta cu privire la reprimare imprecizie, ca mijloa-
ce de ă în loc de a-i pune ă pentru a afla mai multe
detalii. l)oamna BB a început ă ă (defensiv), spunâ1d ă avea
atât de multe de spus, încât n1l cu ce ă ă Ea ă stân-
ă nil a spus acest lucru; dr. M a interpretat cii stânjenea-
la pacientei era una dintre cauzele ce au determinat mobilizarea
ă ă
Doamna BB a ţ miirturisind ă cel ţ o ă i se în-
tâmplase ă ă ă în bllzunar, când ajunsese ă un flacon de
diazepam; nu avea idee cum ajunsese acolo. In mod spontan, a legat
"amnezia" ă de faptul ă spre ţ furase
dintr-un magazin, ă ţ ă nu amintea mai multe de-
spre aceasta. Pe un ton lipsit de ţ ea s-a descris ca "fiind ă
persoane diferite".
Observând ă ţ ă ă îi dea crezare pacientei, am oprit
interviul pentru a discuta despre diagnosticul ţ Pe baza
ţ avute în psihiatria ă am intuit ă doamna BB
ţ din mai multe considerente: (1) comisese recent o ă fap-
ă ă (furtul diazepanllllui), (2) ă sale erau vagi (3)
avusese antecedente de furt (cel ţ o ă în ţ ă de care
evident ă ă ă pretirzzând ă era ă
JEROME S. BLACKMAN
am realizat ă era ă discutarea cu tact a diagnosticului 249
ţ - ce includea amnezie (de tip isteric), re gresie psihoti-
ă (blocajul memoriei) comportamentul evaziv (pentru evita-
rea ă penale) - am decis ă demersul, ă era ă ă ă
a o leza pe ă îi putea ajuta cel mai mult pe ţ ă ţ
ă diagnosticul.
Mai întâi, le-am cerut acestora ă discute ipotezele pe care le aveau.
Se pare ă ei considerau ă refularea era singura ă pentru apa-
rentele ă amnezice ale pacientei. Am subliniat discret faptul ă
diagnosticul ţ mai includea regresia Eului la nivelul
ă precum comportamentul eyaziv (din ce
istoria pacientei sugera o patologie a ţ Le-am explicat
ă amnezia de tip isteric presupunea de ă un conflict între un
Supraeu excesiv de critic derivatele pulsionale sexuale agre-
sive, în ţ ţ unor ţ autonome ale Eului rela-
tiv intacte.
La cererea mea, dr. M a confruntat folosirea ă de ă doamna
BB, prin sublinierea faptului ă ţ dificultatea acesteia de a vorbi
despre problemele sale. Pacienta a ă ă era stânjenitor, pentru
ă "oamenii vor crede ă este ă A spus aceasta zâmbind, astfel
ă utilizarea cuvântului ă ă a fi o dramatizare ă
ă M-am întrebat în sinea mea ă ea proiecta asupra ce-
ţ propriul sentiment de ă fragmentare a Eului.
Pentru a facilita elaborarea unui nou material, i-am sugerat dr. M
ă clarifice cu pacienta ă imprecizia acesteia era un automa-
tism. Dr. M a exagerat, spunând: ţ ă nu ţ deliberat ă
ţ despre anumite aspecte sau ă ţ ţ ă unele dintre aces-
tea ar putea fi utile în stabilirea unui diagnostic". ă ce pacien-
ta a plecat, am discutat faptul ă dr. M fusese o disculpase
pe doamna BB, ceea ce era inadecvat, întrucât exista posibilitatea ca
101 ă ă • Tehnicile interpretative
250 ea ă ă Cu t.oate acestea, faptul ă dr. M o lini)ltise pe ă
s-a dovedit benefic, de)li ţ era una ă
Doamna BB a ă "Nu este vorba despre mine, ci de ceea ce mi
se ă 1n urma ă mele neintruzive, ea a recunoscut ă
ceea ce i se întâmpla includea ţ în care mobila, tacâmurile,
ce)ltile )li farfurioarele "începeau ă zboare prin ă 1n ă ă
cu aceste ţ ea a explicat ă "nu aveau nicio ţ dar ă
nu "erau imaginare" )li nu ă sau dormea". Mai mult, ea vedea
oameni care îi vorbeau, de)li îi era greu ă reia teze ce spuneau. Am
clarificat cu pacienta faptul ă nu credea ă ţ se datorau
unui conflict intern. Ea le ţ mai curând ca "reale", nu doar
gândite. Clarificarea cu privire La concretismul )li caracterul dereistic
al gândirii indicau faptul ă pacienta era ă
Pentru confirmarea diagnosticului, am explorat ă cu pa-
cienta ă suferea )li de blocaje ale gândirii. Ea a recunoscut ă ade-
sea era ă ă îi întrebe pe ţ despre ce vorbea, pentru ă
nu î)li putea ă )lirul propriilor idei.
Având aceste noi ţ ce sugerau o tulburare ă i-am
prevenit pe ţ ă urma ă folosesc tehnici terapeutice diferi-
te. Imi formulasem mental ipoteza ă pacienta folosea intelectuali-
zarea )li ţ cu privire la simptomele sale, )li ă prezen-
ta o regresie mai ă decât dorea ă ă ă rU)linii).
Se pare ă în mod defensiv ea ne inducea în eroare cu privire la
gradul "amneziei" sale, despre care aveam convingerea ă putea în-
semna perioade de regresie la nivelul ă (dezorganizarea
gândirii). Prin urmare, am abordat comportamentul evaziv ma-
nifest al doamnei BB, spunând ă era greu de crezut ă uitase în
totalitate ce ă în anumite zile. Am mai sugerat ă supor-
ă ă ă ă un efort, probabil ă urma ă î)li ă ceva
referitor la acele zile. . .
JEROME S. BLACKMAN
/
A ă ă nu îi venea nimic în minte. Atunci am folosit argu- 251
mentarea ă ă spunând ă din ţ ă de regu-
ă oamenii nu ă ceva în procent de ă la ă Am întrebat ă
era posibil ca ea ă fi fost atât de ă în acele zile, încât ă nu
î)li ă aminti nici ă ceea ce gândea. Am presupus ă era po-
sibil ă î)li ă faptul ă se ţ ă )li ă
A ă ă mintea îi era adesea "extrem de ă de "prea
multe gânduri". Acestea o împiedicau ă ă timp de ă squ
trei ţ la rând. A ă ă ,,lua Benadryl pentru a putea
. dormi." Prin folosirea ă am ghidat pacienta ă su-
ă pentru a reduce ţ Supraeului), întrebând: ţ câte
10 sau 15 pastile o ă A)lteptam ca ea ă ă faptul ă
obi)lnuia ă ia câteva pastile. ă pacienta a ş ă ne ă
pe ţ A râs cu nervozitate )li a spus ă de fapt ţ câte 25
sau 30 de capsule o ă (25 mg fiecare) de ă pentru
ă altfel nu "ar fi ş ă ă ă In aceste ţ
am decis ă cu ţ ă era mai ă ţ neu-
ă Pacienta a fost de acord ă ă un astfel de tratament.
ă încheierea ţ am concluzionat ă probabil doamna
BB furase diazepamul în timp ce se afla într-o astfel de stare de agi-
ţ ă ă de ţ de integrare, incapacitatea de a
testa realitatea )li incapacitatea de ţ a proceselor primare.
Probabil ă atunci când fusese ă îi era ă ă va fi pe-
ă pentru furt ş prin urmare, a ţ Dr. A a amintit faptul
ă ş pacienta fusese ă ă de furtul diazepamului, ă
"amneziei", ea ă ă ă a fi ă oficial.
ţ ulterioare s-au centrat pe amnezie, ca simptom
descris de ă ş pe care ţ nu îl pusesem la ă Se pare
ă ă ş legate de ţ ş simptomele sale psihotice, ea re-
primase ş ţ )li intelectualiza se, ţ ă su-
10.1 ă ă • Tehnicile interpretative
252 ferea de tulburare de personalitate ă ă nu am fi abordat
modul în care ea se ă prin izolarea afectului, refuzul ş
de a oferi ţ comportamentul evaziv iii intelectualizarea,
ă ă ă ar fi putut fi ă în mod eronat ca
având tulburare de personalitate ă (Gardner, 1994).
Astfel, am putllt evita ă încerctlm ă ă simptomele cu ajuto-
rul ţ de tip dinamic. ă abordare era contraindi-
ă întrucât pacienta avea ţ majore la nivelul ţ
Eului (integrare iii abstractizare), motiv pentru care ţ com-
ă cu ţ suportive erau mult mai adecvate.
3. ă ă riie ce ă ţ la terapie
Acestea sunt:
• Refularea ş evitarea, evidente în special atunci când pacien-
ţ ă în întregime materialul unei ş ţ anterioare sau
când întârzie 15 minute la ă ş ţ ă
• Reprimarea unui material semnificativ, ca de exemplu, idea-
ţ suicidare ţ ş ţ ă legate de con-
flicte sexuale, inclusiv fantasme.
• ţ de transfer ş ţ ce ă neîncredere
ş devalorizare, identificarea cu obiectul care ă
ş externalizarea Supraeului (adesea ă ca teama
de ă sau dezaproba re din partea terapeutului).
Un exemplu de ţ ă ă sentimentelor ţ ne-
gative deplasate din ţ terapeutice anterioare este cazul doin-
nului F, de 52 de ani, ce venise la terapie pentru ă suferea de "de-
JEROME S. BLACKMAN
-- - - -----
presie". El mi-a cerut ă îi recomand "Prozac sau una dintre clone- 253
le acestuia". Am interpretat ă astfel el "încerca ă se elibereze dp
sentimentele dureroase, ă ă a fi nevoit ă îmi ă despre pro-
blemele maritale". Domnul F a ă "Am mai urmat ;;i alte te-
rapii înainte. ţ ţ doar ă acolo ;;i ă ascultau.
Este probabil vina mea, ă nu au ă ă ajute". Am ă
puns: "Poate Ctl ă ţ ca ;;i ă terapie cu mine ă fie la
fel de ă pentru ă ă de data aceasta ţ
prefera ă ţ ţ iii ă ţ medicamente, decât ă ţ ne-
voit ă mai ţ încredere în vreun terapeut". Domnul F a ă
"Nu m-am gândit ă la asta. Poate. Imi displace ă ă gân-
dese cât de ţ bani am irosit inutil pentru a fi ţ de mâna»!"
4. ă ă riie ce contribuie la
psihopatologia ă a pacientului
Acestea includ: ţ vorbirii, identificarea cu agresorul, pasi-
vitatea, refularea, ţ ţ ă evitarea (unor ţ
simbolizarea ş condensarea.
ă ă riie in nevroze
Doamna O, în ă de 43 de ani, ţ ă pentru a doua ă
m-a consultat ă agorafobiei ;;i depresiei moderate, ce debuta-
ă ă o suspendare ă din postul de ă Moti-
vul aparent al ă era reducerea de personal; cu toate aces-
tea, pacienta credea ă "o ă mai ă ă care era în ţ
cu ea, îl convinsese pe ;;eful ă ă îi preia postul. In prezent, doam-
101 ă ă • Tehnicile interpretative
254 na O primea ajutor de ş ea dorea ă se ă la serviciu,
ă când pleca de ă avea frecvent atacuri de ă severe.
La câteva luni de la începerea terapiei, ea a recunoscut în timpul
ş ţ ă nu dorise ă ă în acea zi. Când am comentat asupra
faptului ă era posibil ca astfel ă evite ă îmi ă despre sen-
timentele negative ţ ă de mine ş terapie (interpretarea rezisten-
ţ pacienta m-a întrebat: "De ce ţ vorbit data ă atât de
mult despre sexualitatel" Am clarificat faptul ă În ş ţ prece-
ă ea fusese cea care afirmase ă se ţ ă ă glumise
spunând ă nu avea de gând ă ă la ţ de ă ţ legat
ă ă a pacientei de evitarea ă ţ despre care îmi
spusese deja ă era o ă de conflict pentru ea. Cu toate acestea,
ea ă acum ă ă ă ţ ă pe mine de aducerea în discu-
ţ a aspectelor sexuale ţ ş ă ţ ă
ă ă cu felul distorsionat în care ş amintea ţ
ă ea mi-a dat dreptate, ă care a ă râzând dis-
cret: "Este mai ş ă dau vina pe ă decât ă vorbesc
despre asta!" M-a întrebat apoi ă putea ă bea o ş ă de cafea.
Am interpretat ă era probabil mai confortabil pent ru ea ă avem
doar o ţ ş ă la o cafea, mai ţ periculos decât ă
ă despre aspectele sexuale (regresia ă ca ă
re). Ea a râs din nou, spunând: "Cafeaua ş ţ ă de re-
ă ă sex!" Am discutat din nou ă probabil era mai conforta-
bil pentru ea ă îmi atribuie mie ş ă glu/l
Ulterior, doamna O a sunat pentru a anula urmel /I )am ş ţ ă spu-
nând ă avea o ă ă Când am reluat :di li tele, era inca-
ă ă ş ă ceva din ultima ş ce precedase cele
trei zile în care suferise de migrene. Am interpretat întâi faptul ă
exista o ă ă între uitare (refulare) ş migrene. Pacienta mi-a
cerut ă îi reamintesc despre ce vorbisem în acea ş ţ ă Am men-
)EROME S. BLACKMAN
ţ ţ cu privire la ţ ei de a vorbi despre sexualita- . 255
te, faptul ă dorise o cafea ş ă glumise despre aceasta, precum ş
faptul ă avea ţ ă ă ă ţ ă ă ă a fost:
"A, acum îmi amintesc. A fost îngrozitor - nu trebuia ă glumesc
ş Am interpretat faptul ă ea ă ă se critice destul de as-
pru, ş poate ă migrena era un mod de a se pedepsi ş de a evita ş
ţ ş gândurile legate de aspectele sexuale.
Pacienta a ţ ă care a ă "ceva despre care nu
mai spusese ă avusese ş o a treia ă ă cu un ă
de o ă etnie, de care se ă ţ ş acesta o iubea. Se întreba
ă ţ ă acestuia nu se datora furiei intense pe care
ă o ţ ţ ă de primul ţ despre care spunea ă o ă ă
sufere ţ Atunci am legat aceste aspecte ş de atitudinea
pacientei ţ ă de fostul ă ş Ea a izbucnit ă "Trebuie ă
ă o ţ ş ţ ă unde! ă
Explorând ţ pacientei la terapie, am putut ţ ă
simptomele sale agorafobice, depresive ş de conversie ş aveau sur-
sa în ţ conflictuale cu fostul ş cu cei trei ţ ş în ă
ţ ă cu ă - toate acestea ducând la o evitare ş ă a
locului de ă care îi retrezea sentimentele de ă ţ furie
ă ş intense ţ sexuale.
ă ă la ă ţ de tip borderline
Atunci când indivizii ce vin la ţ ă evidente
,probleme la nivel de Warm-ETHICS (vezi capitolul 4), asociate
,cu ţ în ţ Eului (la nivelul controlului pul-
si9nal, ţ la afect ş ţ proceselor primare), exis-
ă o ă ă ce ă poate fi de ajutor. Aceasta se ă la
101 ă ă • Tehnicile interpretative
. ' ,
256 interpretarea într-o ă ă a mecanismelor defensive de
ţ ţ ă ş amânare a ă ţ ă
ă ă mobilizate împotriva conflictelor dintre ţ puI-
I
sionale ş ă ţ ă de acestea, '
Un ă de 37 de ani, ă ă este profund mâhnit din cau1za
numeroaselor sale aventuri sexuale, El se plânge ă nu poate înche-
ia ţ cu amanta, pentru ă aceasta ă ă participe la acti-
ă ţ sexuale specifice care îl ă ţ îi ă punerea în
ă a fantasmelor sale sexuale, iar preludiul pe care aceasta îl
lui nu îi aduce ţ ă
Probabil ă în acest caz, primele ţ ar trebui ă vize-
ze modul în care pacientul ă o ţ ă ţ ă ţ ă de
ţ prin angajarea în ţ ă ă el ă
apropierea ţ ă ţ ă de ă folosindu-se de
doar pentru satisfacerea fantasmelor sexuale, Cu alte cuvmte,
controlul gradului de apropiere ţ ă ţ ă de ţ
trebui discutat ş ţ înaintea celorlalte aspecte conflictuale
privind ţ interpersonale (pentru mai multe ţ asu-
pra acestui tip de patologie, vezi Marcus, 1971). .
ţ unei astfel de succesiuni a ţ terapeuti-
ce ă în faptul ă manevrele de ţ au un rol
de ţ împotriva ă ţ datorate lipsei de încredere în
ţ ă aceste conflicte nu sunt abordate ş ţ prirp-e-
le, astfel încât pacientul ă ă ţ ă are ţ ă evi-
te expunerea ă a materialului ţ în momentul în
care îi ţ vorbi despre celelalte dinamici simbolice care îi de-
ă comportamentul, pacientul va deveni anxios în ă
ă cu încrederea pe care o poate avea în ă ceea l e
JEROME S. BLACKMAN
probabil îl va determina ă abandoneze terapia înainte ca dum-, 257
ă ă ţ ajuta.
ă ă in ţ ş in terapiile de ă ă
Acest demers este important atât în terapii le scurte ş de lun-
ă ă (cum este psihanaliza), cât ş în timpul anumitor con-
ţ (Blackman, 1994). ă adesea ideea ş ă ă o con-
fruntare ţ ă de interpretarea ă ă ş ar fi
ă doar în psihoterapiile de ă ă (o ă pe ă ă
ă timp de cel ţ un an) sau în ă (3 ă la 5 ş
ţ pe ă ă ă timp de cel ţ un an). ă ţ în
care o interpretare ă ă ă în cadrul unei ţ
poate ajuta pacientul sau poate chiar avea un efect terapeutic
asupra acestuia.
Doamna Jones, o femeie ă ă ă în ă de 30 de ani, a fost adu-
ă pentru o ţ ă ă în cadrul unui seminar pentru
ţ (format din 6 persoane), de ă medicii F C, care aveau
unele îndoieli cu privire la diagnosticul tratamentul alese. Pa- ,
cienta fusese ă pentru ECT7, ă unor simptome dep re-
sive ce nu ă la tratament. Pacienta nu ă favorabil
la ţ ă nici la "terapia de grup ă pe in-
sight", ca ă de tratament ă de dr. F dr. C, în decursul
ultimelor patru luni.
Când i-am spus doamnei Jones ă ţ ă este ă pen-
tru faptul ă tratamentele urmate nu au dat rezultate, ea a încuvi-
ţ râzând. [Comentariul ă a fost unul empatic, cu rol clarifi-
cator - ă ă ă stabilirii unei ţ cu
pacientul). Am rugat-o apoi pe ă ă îmi ă despre
101 ă ă • Tehnicile interpretative
-
258
problemele cu care se confrunta [furnizarea unor repere - ca teh-
ă ă
Pacienta a început prin a spune ă se ţ ă ă din copi-
ă ă ă unor probleme în ţ cu mama sa. ă ce timp
de câteva minute ea a vorbit despre acestea, am confruntat ă
ă regresia ă ca ă prin subliniereajap-
tului ă ţ ă existau numeroase motive din trecut care o ă
ceau ă dar pe de ă parte aveam sentimentul ă evita ă vor-
ă despre ceea ce se întâmplase în ultimele patru luni.
Comentariul meu a surprins-o într-o oarecare ă ă dar a ă
puns ă nu îi venea în minte nimic special petrecut în ultima pe-
ă ă nu exista "vreo întâmplare ă A revenit apoi
la convingerea ă problemele sale ă ă de la vârsta de
patru ani, când ă ţ ă se ă ţ ă [Am ţ ă ă folo-
sea regresia ă de ă ă ţ ă de intelectu-
alizare, evitare )li un transfer al ă ţ rebele. ă ţ
le avute erau insuficiente. Prin urmare, am folosit o ă ă -
explorarea - în vederea ţ unor ţ suplimentare}.
Am întrebat pacienta ă lucra undeva. A ă ă nu; încetase
ă mai lucreze în ă cu patru luni (1). Lucrase ca ţ
avea o ă în ă de la universitatea Stanford. Când
am clarificat ă ă faptul ă ă impresia ă nu
este prea ă în ă ă cu ce anume dore;;te [tulburare a ima-
ginii de sine ducând la difuzia ă ţ ea a confirmat imediat
ă acesta era unul din aspectele problematice importante. Nu ş
ă ce dorea ă ă ce fel de profesie îi putea da ţ Când
am întrebat ce ş imagina ă ar putea ă îi ă ă [explorare
ă a ă ă ă din ă ş dorise ă fie coafe-
ă a început apoi ă ă spunând ă mama sa fusese ă
de ţ ei. Cu o ă ocazie, Î/l care ea îi povestise unei ă ă
)EROME S. BLACKMAN
dorea ă ă ţ de zbor, aceasta se enervase, sustinând 259
ă ar trebui ă se ă fizician! Doamna Jones a spus în continuare:
"Singurul lucru pe care mi l-am dorit întotdeauna a fost ă ă ă
ă )li ă am copii ... " Am ă de acord cu pacienta ă exista
o ă ă ă de propria identitate.
Am adus apoi în ţ acesteia faptul ă ne ă din n'au
de la ce se petrecuse în ă cu patru luni, cu ţ înainte ca ea
ă ă tratamentul [confruntarea mecanismelor de evitare, in-
telectualizare regresie ă Mai precis, am ă obser-
ţ ă nu vorbise deloc despre ţ ă Pacienta a recu-
noscut ă îi era ă [ea se ă împotriva afectului] ă ă
despre problemele din ţ de cuplu.
A explicat ă întâlnise ţ în facultate, pe când acesta era stu-
dent la drept. Când, pe un ton mai curând lipsit de ţ a spus
ă nu ă ă ă ă ă cu acesta, am subliniat ă ă
rea ă ă detafiat despre aceste lucruri ă probabil se sim-
ţ foarte ă chiar ă îi era greu ă ă [interpretare
ă a ă afectului]. La început, ea a recunoscut ă frus-
trarea era ă de faptul ă nu ă ă ă ă ă ulterior,
folosind intelectualizarea fii ţ a afirmat ă oricum
nu era ă ă în realitate dorea "atât de mult" copii.
Ulterior a ă ă de fapt ă ă ă ă ă sarcina
nu a fost ă medical ă în ă cu patru luni. ă
numeroase ţ medicale pentru o durere ă ă
sise în ş un medic obstetrician principal ce diagnosticase corect
ţ unei sarcini ectopice ă în trompa ă Am ex-
plorat în ă ă cu ă medicale pentru tratarea sarcinii ectopi-
ce, ă pacienta a evitat întrebarea, spunând cu ţ cât de dificil
fusese ă ă ă un doctor bun. Era ă de incertitudinile
privind stabilirea unui diagnostic, dând impresia din nou de maturita-
101 ă ă Tehnicile interpretative

260
te ă ş ă ă ţ ă deja la acea întâmplare ă
Prin urmare, am interpretat ă preocupare privind detaliile
procesului diagnostic ca fiind În lIlare parte un mod de a se proteja
de sentimentele dureroase provocate de pierderea sarcinii. Ea a res-
pins interpretarea, spunând ă nu ş permisese ă ă ă ă
pierdere. an schimb, ea probabil ţ se ă avea sentimente
ambivalente în ă ă cu maternitatea: ş ş dorise întotdeauna
copii, acum nu mai era ă de acest lucru. Aparent, ea Proiecta
ă ă ţ asupra medicilor pe care îi acuza ă nu ş ă
ă ş dea seama ă era ă ă
Doamna Jones a ţ ă ă ă "dorise ă ă ă în mod acci-
dental ă ă cu un ă cu care avusese o ţ înainte de
a-I întâlni pc actuallil ţ [Aparitia lInei noi ţ ţ ă de des-
ă ă ă faptul ă interpretarea a fost ă A ă
imediat o programare pentru un avort, iar la momentul respectiv s-a
ţ ă Pacienta nu ă nicio ă ă între depresia actu-
ă ş ă ţ ă ă [Aceasta ă ă ă cred ă pa-
cienta folosea ca ă compartimentarea gândirii, pentru a ges-
tiona conflictele intense legate de acest aspect]. ţ ă nu "spusese
ă despre avort - referindu-se de fapt la ţ anteriori.
S-a oprit pentru a se corecta, spunând ă îi ă recent ţ
despre avort, ş fusese ă ă acesta nu s-a ă ş nici nu avea
de gând ă o ă ă ă ş cllm ea se temuse cii ar fi putut ă ă
A mai ă faptul ă sarcinile ă o ă în familia
ei de origine. Mama sa îi spusese ă nu ş dorise sarcina în urma
ă se ă doamna Jones.
La ş ă ă psihice a doamnei Jones, a ş faptul
ă era vorba de o femeie ă modest ă ă ş care nu
prezenta ă la nivelul ţ ă autonome a Eului, ce ar
fi putut indica o tulburare ă (vezi capitolul 4). Nu exista
JEROME S. BLACKMAN
niciun indiciu al folosirii ţ ă în scop defensiv, ă la 261
ţ borderline sau narcis ici, care ă probleme legate de
apropierea ţ ă Ea era mai curând foarte binevoitoare [for-
ţ ţ ă ş reprimase sentimentele dureroase ş su-
ferea ă conflictelor la care nu ă ă o ţ determi-
nate de ţ pulsionale sexuale ş agresive.
Din moment ce în ă ş ţ ă de ţ pacienta ţ
nase adecvat la ă privind evitarea sentimentelor dure-
roase, izolarea afectului, regresia ă ş intelectualiza-
rea, ca ă ă am întrebat-o ă nu dorea ă ă o terapie
ă ă cu dr. F, în loc ă ă la cea de grup sau
ă încerce ECT. Ea a ă ă era ă de idee ş în-
ă ceea ce 1111 se mai întâmplase de luni de zile.
ă ce doamna Jones a ă ă ă ţ ş expri-
mat uimirea în ă ă cu istoria ă de ţ ă a pacientei.
Ei nu ş ă de avortul anterior ă ă ş nici de sarcina ex-
ă Nu se ă nici la conflictele ă de ă
dintre statutul ă profesional ş cel de ţ ce are ă de ă ş
familie.
În exemplul de caz ce ă efectul terapeutic al inter-
ă ă ă este ş mai evident, ducând la ţ simp-
tomului pacientei ă prima ş ţ ă de evaluare.
Un medic obstetrician m-a solicitat ă o ă pe doamna F, o femeie
ă ă ă în ă de 26 de ani, cu o ă ă în ultimul tri-
mestru, ce fusese ă la ţ de ă Ea avea hipere-
mie ă (vomismente severe asociate cu sarcina) care nl1 ce-
ă la administarea de medicamente antiemetice.
in timpul ţ am putut afla ă doamna F nu ş dorise
101 ă ă • Tehnicile interpretative
262 ă ă ?i În primul trimestru luase în considerare posibili- .
tatea unui avort. In ciuda acestui fapt, ţ o presase ă ă
sarcina, de?i cuplul mai avea ă trei copii ?i se confrunta cu seve-
re probleme financiare. Aceste ţ privind ţ pa-
cientei ţ ă de o ă ă (Freud, 1893; Blum, 1979) ?i faptul
ă avea un ţ nesuportiv (Kaplan & Blackman, 1969) îmi sugerau
ă pacienta se ă împotriva sentimentelor de furie.
Ea a afirmat: "Trebuie ă îl ţ ţ pe ţ meu. Provine
familie ă ?i întodeauna ?i-a dorit cel ţ patru copii.
In ă ă de ă am discutat faptul ă ea ă ă ă
sentimente conflictuale deosebit de intense în ă ă cu sarcina,
dar ă pe de ă parte ă numeroase scuze ţ pri-
vind atitudinea dominatoare a ţ Se pare ă ţ într-o mai
mare ă ă cont de ţ acestuia ţ ţ ă
decât de propriile sale ţ Am mai spus ă aveam impresia ă
încerca din ă ă evite ă fie ă Ia adresa ţ (inhibi- ,
ţ ă ţ critice, ca ţ a Eului ă agresiv), pentru ă
asta o ă ă se ă ă atât pentru ă îl ă cât ?i
ă propriilor ţ (ostil-distructive) de a face un avort.
Pentru un timp, ea a plâl1s CLi suspine. ă ce s-a calmat, a spus
pe ă "Imi vine ă Îl omor. Se gânde?te doar la el. Nu m-a
ajutat ă ă cresc copiii! Probabil ă sunt ă ă mai fac
ă unul! Dar îmi iubesc bebel1/?ul ?i nu vreau ă îi fac ă
Am interpretat ă ţ ă dragostea pentru ă intra
în conflict cu ţ de a nu mai avea un alt copil, ceea ce o ă
ă se ă ă [-am spus ă era posibil ca vomismentele ă
ă mai multe ţ simbolice: (a) erau un mod de a se au-
topedepsi pentru ostilitatea ţ ă Ia adresa bebelu?ului ?i a so-
ţ (b) exprimau ţ ă nu ă sarcina. Acest lucru i
s-a ă interesant ?i a continuat ă îmi ă despre ambi-
)EROME s. BLACKMAN
ţ sa în ă ă cu ă ă ?i ă ă ă 263
Când am revenit a doua zi pentru a vedea cum se simte, pacienta a
spus ă vomismentele ă de 24 de ore, de?i nu mai luase
ţ ă Era ă ă o ajutase faptul ă discuta-
se aceste aspecte cu mine. Vomismentele nu au mai ă pe
perioada ă iar câteva zile mai târziu pacienta a fost
ă fiindu-i prescrise ?i medicamente, în caz ă ar mai fi
avut nevoie.
101 ă ă • Tehnicile interpretative
VI
Diagnosticul ţ ş alegerea
trata mentu I ui
Demersul de ţ a ă ă patologice, ş cum a fost
descris în capitolul 5, poate aduce ă terapeutice deose-
bit de benefice indivizilor ţ în ţ ă ă doar ă sunt
îndeplinite ă ţ
1. ş ă nu fie psihotici.
2. ă nu fi comis fapte penale grave (viol, omucidere, jaf ar-
mat, furt din proprietatea ă abuzuri grave asupra
copiilor). \
3. ă nu prezinte ţ la nivelul ă aspecte
ale ţ ă psihice:
ţ autonome ale Eului
• ţ de integrare relativ ă ă ă organiza gân-
durile ş ă ă ă coerent)
• capacitatea de abstractizare relativ ţ ă (poate ţ
lege sentimentele semenilot, chiar ă acestea nu sunt ex-
primate în mod direct, ş ţ simbolismul)
101 ă ă • Diagnosticul ţ ş alegerea tratamentului
266
• capacitatea de testare a ă ţ relativ ă (poate ţ
lege ţ dintre ă ş realitate)
• o ă capacitate de auto-observare
Supraeul
• poate ţ ă ţ sau ş
. ţ Eului
• capacitatea de a ă ideile bizare în afara ş ţ (con-
ţ proceselor primare)
• capacitatea de a nu recurge la consumul excesiv de sub-
ţ în general, ă ă control al impulsurilor
ţ de obiect
• un nivel adecvat de dezvoltare al încrederii ş empatiei în
ţ interpersonale
Cu alte cuvinte, ă evaluarea multiplelor ţ mentale
în scopuri diagnostice, este de asemenea important ă se deter-
mine gradul de adecvare al pacientului pentru abordarea psi-
ă Indivizii cu sindroame psihotice sau la ă cu
ţ organice cerebrale sau care ă ă severe
la nivelul ţ Eului ş al ţ de obiect, în general nu
pot fi ţ psihodinamic.
Dinamicile ş ţ dintre pulsiuni, afecte, Su-
praeu ş ă ă ă în ş ă ă interesul ţ
încât ţ dintre ş (precum ş majoritatea ă ţ de psi-
hoterapie) se ă pe ţ de tip dinamic, ă ă o eva-
luare ă a ţ Eului ş a ă ţ pacientului de
a forma ţ de obiect. Concluzia este ă în cazul indivizilor
)EROME S. BLACKMAN
cu ţ ale ţ Eului mai greu observabile, tratamen- 267
tul cu ajutorul terapiei psihanalitice care ă afectele ş ă
ă nu va duce la ţ unei ă Pe de ă parte,
ţ la care ţ Eului sunt intacte ş care ar putea ţ
ne rezultate prin terapia ă pe insight pot ajunge ă fie tra-
ţ cu ţ ş sau terapie ă (vezi capitolul 7) ş în
mod similar, ă nu ţ ă progrese pe ă ă ţ .
Din cadrul ţ autonome ale Eului, printre cele mai im-
portante în evaluarea ă pacientului pentru orice tip de
terapie ă pe insight se ă ă ă
1. Capacitatea de abstractizare.
2. Eul ca observator . .
3. Un grad suficient de testare a ă ţ
4. Integrarea.
5.
6. Senzorialitate ă ţ
ţ de integrare a pacientului trebuie ă opereze la un
nivel acceptabil pentru ca acesta ă ă urma o terapie ă
pe insight. ă integrarea este ă tratamentul nu va da
rezultate chiar ă terapeutul îi ă pacientului ă ă
riIe ş anterioare (ca de exemplu ţ ş introiec-
ţ sau ţ ş precedente (agresivitatea com-
ţ ă sau sexualizarea ă Pentru a ţ ă
la nivelul ţ prezente ş al simptomelor, indivizii trebuie
ă ă capacitatea de a corela (integra) noile ţ privind
propria personalitate. În cazurile de schizofrenie sau de tulbu-
ă borderline severe, la care ţ de integrare este afectata,
ţ privind ţ ş ce operau in-
101 ă ă • Diagnosticul ţ ş alegerea tratam.entului
268 ş nu pot fi de ă integrate, astfel ă nu se ţ un
efect terapeutic. Din ă interpretarea ă ă ar putea
ş pacientul, perturbând ţ Eului la indivizii su-
ferind de schizofrenie sau tulburare ă ă (Loeb
&Loeb, 1987).
ţ ă ţ de abstractizare este de asemenea ab-
solut ă în terapia ă pe insight. Abstractizarea nu
trebuie ă cu ţ De fapt, ă indivizi in-
ţ ce nu ă un nivel ridicat al ă ţ de
abstractizare. Pentru a beneficia de pe urma ă psiho-
dinamice, indivizIi trebuie ă ă capacitatea de a ţ
conceptele abstracte ş ă se ă schimba pe baza acestor
ţ De exemplu, individul trebuie ă ă realiza ă
furia re ţ ă ţ ă de ş ar putea fi ş ă asu-
pra ţ
Abstractizarea poate fi ă într-un grad mai mare sau
mai mic, independent de diagnosticul pacientului. ă situa-
ţ în care indivizii ă ţ minore, ceea ce ă
doar o diminuare a ponderii ă ă ă ca acestea ă
fie eliminate. Oricum, cu astfel de ţ terapeutul trebuie
ş ă ă succint ă dintre ă ă ş sau
ş ş afectele subiacente, pentru ă în caz contrar,
schimbarea nu poate fi ă Din ă la ţ cu o
foarte ă capacitate de abstractizare, oferirea de ţ ş
ă în exces de ă terapeut poate fi ţ ă ca un
afront; cu astfel de ţ doar ţ ă ă este
adesea ă pentru ţ insight-ului.
ă indivizii au o capacitate extrem de ă de observare
a propriilor ţ ş procese mentale (Eul ca observator),
terapia ă este chiar ă În cazul în care
)EROME S. BLACKMAN
terapeutul nu îl poate ajuta pe pacient ă ş dezvolte ă 269
ţ rezultatul va fi cu ţ ă un ş
Prin urmare, în cazul pacientului cu fobie ă de poduri,
o confruntare ă a ă ă în cadrul primului inter-
viu ar putea lua forma: ţ gândit ă la posibilitatea
ca evitarea podurilor ă ă o ţ ă Pacien-
ţ care ă imediat ipoteza, realizând ă teama ar putea fi
ă ă nu pot întelege ce anume ă au ă
deja un pas important în vindecarea prin terapia ă pe in-
sight. Pe de ă parte, cei care se ă imediat în planul con-
cret, spunând ă "nu cred" în ş ceva ş practic încep ă intelec-
tualizeze privitor la cauza fobiei, au în general un pronostic mai
neclar în ţ succesului acestei terapii. Ei ar putea avea ne-
voie de ţ ă ă nu poate fi diminuat con-
crehsmul gândirii prin confruntarea acestuia ca ă (vezi
capitolul 3, ă ă #48 ş #52).
ţ testa în cadrul primului interviu ţ de integra-
re, abstractizare ş observare a Eului întrebând, de exemplu:
"Cum o ţ pe mama ă în timpul adolescen-
ţ ş cum o ţ în prezent, comparativ cu acea ă
Astfel, ţ observa capacitatea pacientului de a folosi inte-
grarea ş ţ de observare a Eului - pentru a discuta la un
nivel abstract despre ă ă ă ţ ş a le compara cu mo-
dul cum acestea sunt percepute în prezent. ţ indivizi pot
descrie mai ş modul în care gândesc alte persoane, decât pro-
priul fel de a gândi).
Acei indivizi care ă ă nu s-au gândit ă la ceea
ce îi ş pe ă ţ lor, sau ă nu pot conceptualiza ceea
ce li se cere, ă un pronostic rezervat pentru terapia baza-
ă pe insight. Un ă mai adecvat ar putea fi, de exemplu:
ă ă • Diagnosticul ţ ş alegerea tratamentului
270 "Interesant ă ţ întrebat asta, pe când aveam 13 ani mama era
foarte ă Îmi permitea ă vin ş ă plec oricând vo-
iam; ă ă ă o atitudine ă cu privire la interesul meu
tot mai mare pentru sexualitate. ă pe la 18 sau 19 ani, e, de-
venise foarte ă de ceva, ş cred ă avea ă ă cu fap-
. tul ă tata ş ea nu se mai ţ Nu ş de ce, ă de când
am ă mi se pare ă s-a izolat ş ă ă ă ă motiv, ş ă
ne vedem mai rar". În acest caz, pronosticul este mai favorabil,
ă ţ ă adecvate a Eului ca observator, a abstracti-
ă ş ă
Am convingerea, în urma anilor în care am predat, ă ţ
dintre practicienii ş ţ în formare din domeniul psihia-
triei nu fac o evaluare ă a acestor trei ţ - integra-
rea, abstractizarea ş cea de observare a Eului - la ţ cu
care încep o terapie, în special atunci când ş ă o in-
ţ ă sau ă ţ sociale superioare (ca ţ distincte ale
Eului). Drept urmare, ţ îi pot accepta pe ş pentru
terapia ă pe insight, ş ţ nu sunt ţ pen-
tru o astfel de terapie. Acest lucru are ţ nefavorabile
pentru pacient. Mai mult, ş inevitabil al terapiei îi poate
demoraliza pe te rap eu ţ care ar putea ajunge ă generalizeze, ă
ă ă terapia ă este ă ş ă se ă de
capacitatea lor de a apela la ea.
Diagnosticul fenomenologic este de asemenea utilizat în de-
terminarea ă pacientului pentru a fi tratat prin ă
ă de terapie. În general, abordarea ă pe insight este
ă în schizofrenie, din moment ce la majoritatea aces-
tor ţ capacitatea de integrare ş cea de abstractizare sunt
afectate. Cu toate astea, o parte dintre ţ cu schizofrenie
ş unii psihotici ş pot ţ relativ ă ţ de obser-
JEROME S. BLACKMAN
vare a Eului, ceea ce le permite ă ş dea seama atunci când boa- 271
la se ă ş ă ă coopera cu terapeutul în vederea unei
terapii suportive ţ ă în ambulatoriu.
De asemenea, nici indivizii cu ţ ale ţ de orien-
tare ş la nivelul ă ţ nu pot fi ţ astfel. De ă
ă este vorba despre o ţ tranzitorie cu ţ va
fi necesar un alt gen de abordare ă pentru ş ţ res-
ă Cei cu intoxica ţ cronice ă dezintoxicare, înainte
de a se trece la discutarea mecanismelor de ă utilizate,
ş confruntarea ă a ă ă ţ ţ i-ar pu-
tea face pe ş ă accepte o dezintoxicare.
ţ privind îngrijirea propriului corp, atunci când
igiena ş ţ ţ generale sunt neglijate,consti-
tuie indicii ale unei schizofrenii latente. ţ de la ă
ă sunt cazurile de ţ sau ţ ce se ă ă
simbolic împotriva conformismului prin a nu se îngriji de pro-
pria ă ţ ş Este ă ă ţ înaintea ă în
terapie a unor astfel de ţ ş trebuie ă ă o ţ
ă între cei la care capacitatea de integrare ş cea de abstrac-
tizare ţ ă adecvat ş cei la care acestea sunt foarte re-
duse. La ţ cu un aspect neîngrijit, cu dantura ă pie-
le ă ş ă haine ă aceste deficite sunt de
ă o ţ a tratamentului analitic.
Un domeniu ce ă în mod particular ă ţ de eva-
luare se ă la ţ de autoconservare. Capitolul 8 este de-
. dicat în întregime problemei ă riscului suicidar. Pe scurt,
acei indivizi cu o istorie de tentative suicidare repetitive, aproa-
pe ş sau cei al ă comportament ă ă
sare ţ ă de propria ă se ă adesea într-una din-
tre categoriile ă psihotice ă ţ severe
101 ă ă • Diagnosticul ţ ş alegerea tratamentului
272 la nivelul câtorva ţ de ă ale Eului), ă ş pot fi
ş ţ drept "cazuri ă cu ă rele"3. Une- .
ori, ă indivizii cu risc suicidar ă un grad adecvat de
integrare, abstractizare ş observare a Eului, interpretarea' în-
toarcerii urii asupra propriei persoane (precum ş a altor ă ă
poate fi ă în prevenirea unor tentative suicidare viitoare. Pe
de ă parte, când aceste ă ţ sunt deficitare, interpreta-
rea dinamicilor este ă întrucât riscul de suicid ă
permanent unul foarte ridicat, ceea ce face ca pronosticul ă fie
rezervat în ţ ă forme de terapie. Când ă ţ
ţ ale ţ de autoconservare, este ă internarea în
spital ş alte ă suportive, inclusiv administrarea medica-
ţ psihotrope (vezi capitolul 7).
ţ de ă sunt întâlnite frecvent, dar luate în
sine nu constituie o ţ pentru terapia ă pe in-
sight. ţ indivizi nevrotici sau imaturi ă ă ţ de
ă la fel cum se ă ş în multe cazuri de ţ
borderline tratabili. Cu toate acestea, erorile severe de ă
cu privire la mediu ş ţ grave ale ţ de testare a
ă ţ constituie ţ relative.
Problemele de adaptare nu ă în mod necesar con-
ţ ale terapiei bazate pe insight, din moment ce ţ
indivizi suferind de ă ă ă atacuri de pa-
ă sau imaturi au ţ Eului suficient de dezvoltate, ast-
fel încât ă ş ă ă la ă ţ propriile ă ţ
de adaptare (adesea datorate ţ defensive a ă ţ -
vezi ă #48).
Privitor la ţ ă pentru evaluare sunt foarte importan-
te aspectele implicate în ţ problemelor ş formularea
de ă O ă capacitate ă a pacientului poate
)EROME S. BLACKMAN
constitui un avantaj în travaliul terapeutic. Pe de ă parte, este 273
cunoscut faptul ă o ţ ă ă ce permite performan-
ţ academice, poate coexista cu ţ severe de integrare ş
abstractizare. Schizofrenia ă a fost adesea ă
"psihoza ţ
LirJl.bajul ş vorbirea sunt în general necesare pentru ca tera-
pia ă pe insight ă fie ă ş unii ţ cu defi-
ţ de exprimare datorate unor cauze organice pot fi ş
ţ
Doamna ST, o ă ă în ă de 65 de ani, suferise
decurând un blocaj la nivelul arterei cerebrale medii stângi, în urma
ă a ă cu o afazie ă ă ă ca receptarea ă fie afeqta-
ă ă putea ţ limbajul, dar nu se putea exprima clar4. Mo-
dificarea cadrului terapeutic la care am recurs a constat în faptul
ă periodic, verbalizam anumite cuvinte, ă pacienta ă ă
ă În mod similar unui test cu ă multiple. Aceas-
ă ă a rezolvat problemele datorate disnomiei (incapacitatea
de a numi idei, persoane ;>i lucruri), urmare a atacului cerebral.
Doamna ST era ă ă ă cuvântul corect atunci când eu
il ţ chiar ă nu putea face acest lucru ă
Pacienta a ţ ă depresia ă ă atacul cerebral se dato-
ra în mare ă ă folosirii mecanismului defensiv al întoarcerii
ă ţ asupra propriei persoane, întrucât nu se mai putea
ridica la nivelul idealului (Eului). Acest ideal se baza pe identifica-
rea cu valorile materne.
Mama doamnei ST, ă ă o trimisese pe aceasta în copi-
ă ă ia ţ de ţ Astfel, pacienta ajunsese ă valorizeze ex-
primarea ă ;>i se lIlândrea cu vocabularul exprimarea sa cla-
ă ca ă )ii directoare a )icolii în care preda. Depresia de ă
101 ă ă • Diagnosticul ţ ş alegerea tratamentului
- ._ - ---
274
atacul suferit avea drept ă atât ţ datora ă pierderii ca-
ă ţ de exprimare, precum sentimentele de ă ţ
ne pentru ă nu se mai putea ridica la nivelul idealuluI sau de o
ă acela de a se exprima articulat, bazat pe identificarea cu mama.
I I
Explicarea ş ţ acestor au într-o
ă ă ă la vindecarea depreslel paC1entel. Aceasta a
ş ă ş ajusteze considerabil ş ă referitoare la pro-
pria ă conform ă ţ curente, ş standardelor ma-
terne cu care ea se identijicase în mod defenslv.
]EROME S. BLACKMAN
VII.
Teh nici le tera piei su portive
Identificarea ă ă este extrem de ă indife-
rent de tipul ă terapeutice. Cu toate acestea, ceea ce
ă ă ţ în continuare ă în ţ de caz.
Atunci când ţ ă ţ severe la nivelul abs-
ă ă ş al încrederii bazale, este de ă mai
indicat ă ţ în tratarea acestora tehnicile terapiei su-
portive (Stewart & Levine, 1967; Blackman, 1994). Acest capi-
tol se ă la tehnicile terapiei suportive bazate pe ţ
psihanalitice, iar o parte dintre acestea au în vedere ă ă
pacientului.
Repararea ţ ţ Eului
ă ce ţ stabilit ă una sau mai multe ţ autonome
ale Eului sunt deficitare, ţ suplinirea ă a unui as-
pect al acestora, astfel încât pacientul ă îl ă încorpora. În
continuare sunt date o serie de metode empirice cu caracter ge-
neral privind tehnicile pe care le ţ utiliza în încercarea de
a trata ţ cu ţ ale ţ Eului.
ă ă Tehnicile terapiei suportive
276 ţ de integrare
ţ ă ţ ţ
blocaj, incapacitate de conceptualizare ş alte ă ca
de exemplu ţ "relaxarea ţ ş fuga de
• ţ ţ ă (în doze mai reduse la
ţ borderline).
• ţ verb ali ă dezorganizate ale pacientului, prin în-
treruperea discursului acestuia.
• ţ ş ţ astfel încât aceasta ă vizeze probleme
specifice.
Abstractiza rea
ţ ă în caracterul concret al gândirii.
• ţ ţ ţ evenimentelor ş ale altor
aspecte pe care pacientul nu le poate ţ "cititul prin-
tre rânduri".
• ţ ţ cu argumente ş ţ pacientul cu privire
la ţ ţ semenilor, precum ş ţ
legilor, ţ ş obiceiurilor.
Testarea ă ţ
• ţ realitatea pacientului, în ţ de modul
în care ţ ţ evenimentele relatate de acesta.
• Prescrie ţ ţ ă sau ţ pacientul la
un medic psihiatru.
)EROME s. BLACKMAN
• ţ pacientului ipoteze cu privire la ţ ţ 277
nilor semenilor.
• ţ analogii cu evenimente de ţ ă ş de ţ
• ţ concluziile false ale acestuia.
Exprimarea ă
• Corectati gre;::.elile pacientului privind utilizarea frazelor.
• ţ sfaturi ş modele lingvistice pe care pacientul ă le
ă utiliza în diferite ţ dificile.
Autoconservarea
• ţ ţ autodistructive ale pacientului (de
exemplu, ţ faptul ă anorexia este autodistructi-
ă (Wilson, Hogan, & Mintz, 1992).
• ţ ă ţ mai adecvate de rezolvare a pro-
blemelor.
• ţ ă intelectualiza te privind dinamicile in-
ş
• ţ internarea în spital ş ţ medica-
ţ ă
Adaptarea
Ţ ţ cont de faptul ă adaptarea poate fi ă (mane-
vrarea sau transformarea mediului) ş ă (ajustarea la
mediu).
• ţ ă ş ţ adoptarea unor comporta-
mente mai adaptative.
101 ă ă Tehnicile terapiei suportive
278 • Practicarea acestora prin discutarea unor planuri de ţ .
• ţ ţ ă în scopul reducerii sentimentelor de
ş
Judecata ş anticiparea
• ţ propriile ţ cu privire la ţ
De la activitatea de joc la cea de ă
• ţ capacitatea persoanei de a munci.
• ţ ă ţ cont de capacitatea ă a
persoanei ş ţ ă la nivelul Supra eului (de
exemplu, "Eu ş ... ").
Exemplu
Doamnei XK, o ă de liceu în ă de 40 de ani, îi ă
ă ă predea limba ă ă era ă în ă ă cu
ţ ă Se ţ ă suferea pentru ă nu avea prie-
teni. lntotdeauna locuise ă
Pacienta dezvoltase o ţ ă cu ţ ă ţ ă
de o ă de 15 ani ă îi era ă Doamna XK se întreba
ă ar trebui ă o invite într-o ă la restaurant, ţ
ă probabil aceasta începuse deja ă ă întâlniri amoroase.
Am considerat ă doamna XK prezenta o ţ ă la nivelul ă rea-
ă ţ a ă ţ de ţ a fantasmelor ca procese primare. Era
ă ă ă fantasma pentru testarea ţ astfel încât
ă ă anticipa ţ iar capacitatea sa de abstractizare era limi-
ă Prin lIrmare, am ă ă nu ă în ă ă ă
)EROME S. BLACKMAN
I-am explicat (versiunea mea asupra ţ pe care o consideram mai 279
bine ă în realitate comparativ cu cea a pacientei) ă era împotriva
regulamentelor ă ţ liceelor ca profesorii ă ă cu elevi chiar de
sex, la care se ă faptul ă eleva ă era ă ă
ceea ce însemna ă planul doamnei XK ă toate regulamentele.
Am adus alte argumente, spunând ă ă ă eleva se gân-
dea ă reclame faptul ă profesoara o invitase în anticipam ă
doamna XK va pierde locul de ă ce îi aducea ţ
de care avea nevoie ă anticipare autoconservcire). ă ă
tragere de ă pacienta a ţ în final ă o mai abordeze pe
ă ţ reglatorie controlul impulsurilor).
ă fortei Eului

Este ă identificarea ă privind ţ Eului (ce
includ ţ la afect, controlul impulsurilor ş capacitatea
de ţ re a proceselor primare - vezi Anexa 2), pe care ă
se bazeze ulterior persuasiunea, argumentarea, modelarea sau
exprimarea ţ de ă terapeut. Modelele empirice ale
acestor tehnici includ:
• Verbalizarea ă empatice autentice.
• Furnizarea unor variante cu rol de clarificare.
• Educarea pacientului cu privire la societate, copii etc.
Exemplu
Un ă student homosexual, în ă de 21 de ani, care era alco-
olic, dar nu mai ă timp de câteva ă ă m-a sunat seara
101 ă ă • Tehnicile terapiei suportive
________________________________________________________ ________________________ __ ______ •.---------
280 acasif, putea sif
v
ţ El ă , Ta cuprins
ţ Il era teama ca va le;;l dm nou m pa I . pentru a fa,ce
sex neprotejat, ca mod de eliberare a tensiunii res i ţ (prin ur-
mare, expunându-se riscului ă cu SIDA).
Ţ cont de ţ la afect capacitatea de CI Iltral pulsional
ă ale pacientului, mi-am exprimat întâi ţ egerea privihd
faptul ă se simtea cople)iit. Acesta mi-a ţ ă care m-a
întrebat ă îi puteam splllle ClIIII ă se descurce Îll acea ţ
L-am ă ă ă la biblioteca ă IIllde putea Msi
un loc retras pentru a studia, ;;i periodic ă î)ii ofere pauze în care
putea ă ă cu prietenii, pentru distragerea ţ dei la
probleme ţ suportului ţ Pacientul a fost recu-
ă pentru ă idee )ii a pus-o în aplicare, evitând aSffel
escapadele din parc.
În ţ în care ă o ţ ă a ţ Eului sau la ni-
velul uneia dintre ţ acestuia, o ă ă ce ă
direct ţ defensive ă în recomandarea de noi ă
ă mai adaptative.
Recomandarea de noi ă ă
De ă în formularea ă ă în considerare
ă ă ă
• Reprimarea
• Izolarea afectului
• Intelectualizarea
• ţ
• Umorul
JEROME S. BLACKMAN
• Minimalizarea (dar nu negarea) 281
• Identificarea cu terapeutul
• Generalizarea
• Verbalizarea, în vederea ă atacurilor proiective
• Evitarea
• Deplasarea conflictelor asupra unor aspecte sociale ş poli-
tice
Exemplu:
Un ă depresiv, de 47 de ani, profesor de limba ă ce sufe-
rea de schizofrenie )ii prezenta un risc suicidar incipient, nu ă
cuse ă prieteni predase ă ţ în licee din câteva ora-
mici aflate în sudul extrem al Statelor Unite. ţ ă ă
întodeauna, pentru ă erau ţ de ă "nu aveau
maniere", în ciuda faptului ă pacientul crescuse la o ă din acea
regiune.
Pe parcurslll unui an de terapie ă ă ă ă am oferit
ca alternative folosirea de: ţ ă ă dezi-
dentificarea ţ ă de ă ţ ş modelarea ă terapeut, pre-
cum ş alte tipuri de ă ă
Am sugerat în cadrul terapiei posibilitatea ca el ă se mute ă la
ă într-un ş mai mare (recomandare). Mi-am exprimat con-
vingerea ă s-ar fi ţ mai confortabil în preajma unor persoane
mai educate ţ ş ţ la grup) ş eram de
ă ă avea nevoie ă se de imaginile ă ţ (per-
suasiune în vederea ă Am ă ă din propria
ţ ă era mai ă ă ş în mai mari (modelarea
în vederea ă cu terapeutul), întrucât evenimentele cul-
turale (concerte de ă simfonice, evenimente sportive profesio-
101 ă ă • Tehnicile terapiei suportive
282 niste) aveau în general o calitate ă (recomanda rea subli-
ă ş a ţ
Pacientul a cOllsiderat ă aceasta era o idee ă ş a aplicat pentru
un post de profesor la un colegiu dintr-un mare ş pe care l-a ş ob-
ţ Mai târziu mi-a scris, spunâlld ă ţ ă are mai II/ult "spa-
ţ ş nu mai trebuia ă se amestece cu "cei de rând" ţ
ş ţ ă Mai mult, putea ă se bucure de evenimentele
culturale ă ă a se mai gândi la "cineva disponibil pel/tru o ţ
Repararea ţ la nivelul ţ de obiect
La indivizii ce recurg la diverse ă ă în scopul ţ ă
rii ţ defensive, se poate proceda în modul descris
în continuare, cu ţ ă astfel de tehnici sunt dificil de
utilizat ş pot avea adesea un efect opus celui scontat. Ar tre-
bui probabil ca acestora ă le ş un avertisment de tipul
celor întâlnite în sporturile extreme: "Nu ţ ă ţ
asta ă Acestea sunt tehnici ce pot fi utilizate doar de
ă ţ ţ sau de ţ ce ă
sub supervizare.
• Clarificarea ă ă de ţ
• Explicarea fantasmelor de pierdere a ţ dintre sine
ş obiect împotriva ă pacientul se ă ă
• Încurajarea ă a pacientului de a regla ţ
ţ ă ţ ă de ţ (mai mare sau mai ă
• Oferirea în ţ cu pacientul din cadrul ţ ţ a
unei ă ţ rezervate, în ă ă al-
ă cu perioade de ă ţ
]EROME S. BLACKMAN
• ţ privind divulgarea ţ personale ce pot 283
fi "accesate public" - cele pe care pacientul le poate ţ
ne cu ş ţ ă în cadrul ă ţ din care ţ parte
(de exemplu, opinii, valori, ţ strategii adaptative,
sau pasiunile din timpul liber).
ă unor ţ personale este de departe cea
mai ă ă cu privire la ţ de obiect, întrucât poa-
te fi foarte ş ă de pacient ca ţ ţ ă
"de trei ori"2 înainte de a furniza o astfel de ţ iar când
ţ acest lucru, ă ţ cu ţ ă pacientului. Nu
ă ţ ţ personale referitoare la sexualitate sau la
propriile ă ţ Sub nicio ă nu ţ pacientul. (O strân-
gere de ă la prima întâlnire cu acesta în sala de ş ş
I la ş ş ţ de încheiere a terapiei este un lucru uzual).
ţ ă în baza ă terapeutul ar putea dez-
ă ţ personale ă în faptul ă acest demers ar
putea duce la o ş a ă ţ pacientului de a forma re-
ţ de obiect ş consecutiv, la o ş a ţ Eului (Alpert,
1959). ă ă a ţ personale este ade-
sea ă mai ţ ă în tratarea copiilor. Pe de ă
parte, un efect secundar al acestei tehnici în tratarea adolescen-
ţ ş ţ ă în faptul ă apropierea ţ ă ţ ă
de terapeut poate avea ca efect ş riscului suicidar - da-
ă ă ţ crescute cu terapeutul. ţ din categoria
ă borderline - caz în care ă de ţ
personale este adesea ă (Renick, 1999) - pot dez-
volta anxietatea de fuziune a sinelui cu obiectul, ă inter-
ţ gratificatoare cu terapeutul; în ţ ă ei vor tin-
de ă se apere de anxietate devenind pe acesta. ă faptul
101 ă ă Tehnicile tera,piei suportive
284 ă terapeutul s-a purtat întodeauna "frumos" cu ei le poate trezi
ă ţ astfel ă ostilitatea va fi ă asupra propriei per-
soane (Harley & Sabot, 1980, p. 178), luând forma unei tentati-
ve suicidare.
ă ş alte tipuri de ţ asociate tehnicilor suporti-
ve. Prima ă în faptul ă ţ cu care ţ ar putea
începe ă ă considere ţ În al doilea rând, este posi-
bil ă nu ţ ţ adecvat ţ pacientului ş ă ţ
involuntar asupra lui aspecte referitoare la propria istorie ş ex-
ţ ă Prin urmare, ă ş modelul oferit ar putea
ă nu ţ ă cont de realitatea pacientului sau chiar ă fie nocive.
Prin ţ atunci când ţ ce ş pot folosi capaci-
ă ţ de abstractizare ş (ca o ţ ă în te-
rapiile bazate pe insight) ă ă cum ţ proceda pentru
rezolvarea unei ţ ar trebui ă interpretati acest lucru drept
o manifestare ţ ă în care ă ţ rolul
de ă cu care pacientul ş ă se identifice. Ulterior,
le ţ ă ă ă ţ gratifica o astfel de ţ ă nu ar
mai fi ţ ă ş accepte sentimentele ă ă ţ ă de
propriii ă ţ
)EROME S. BLACKMAN
VIII.
ă ă ri le în eva I ua rea tendi ntelor
I
suicida re
Evaluarea indivizilor suicidari este ă ă proble-
melor ce pot ă ă la tot pasul, ceea ce poate avea ţ
periculoase atât pentru pacient (acesta poate comite suicidul), cât
ş pentru terapeutul care face evaluarea ă posibilitatea de a
fi dat în ă ă individul comite suicidul ă evaluare).
ă o ă ă în domeniul suicidologiei, pe care nu
voi încerca ă o trec în ă în acest capitol. (Pentru o bibliogra-
fie ă vezi Cutter, 2002). ş dori mai curând ă prezint un re-
zumat a ceea ce ş ă ă ă a fi
factorii care pot ş riscul de comitere a suicidului în evaluarea
ă ă aceea, putem ă pentru precizie, ş
ţ teoretice ş de ă ă referitoare la ă ă
Criteriile demografice pentru riscul suicidar ridicat
Vârsta: ţ ă sau ă ţ
Rasa: cea ă ă o ţ ă mai mare decât
cea ă (u. S. Public Health Service, 1999)
101 ă ă • ă ă riie in evaluarea ţ suicida re
286 Tentativa ă ă în 40% dintre sinucideri
ă o ă ă (Jacobs, Brewer,
heim, 1999) I
Istoricul familial al tentativelor suicidare j
Idei anterioare sau concomitente cu privire la omucidere
Sexul: raport de 3:1 în favoarea femeilor pentru tentatiye-
le suicidare; 3:1 în favoarea ă ţ în cazurile de s}1i-
cid ş .
Disponibilitatea arinelor sau a altor mijloace pentru reali-
zarea actului I
Consumul de droguri ş alcool, abuzul de ţ ş ţ
tragerea ţ ă (Sederer & Rothschild, 1997):
ţ ă a suicidului de 220/100.000, ă de 20 de ori mai !ri-
ă decât la nivelul ţ generale (11/100.090)
(u. S. Public Health Service, 1999)
Comunicarea de ă individ a planurilor suicidare: în
70% dintre cazuri (Jacobs et aL, 1999)
Persoanele aflate în ţ rata sinuciderilor este de trei
ori mai mare decât la nivelul ţ generale
33/100.000 (Sederer & Rothschild, 1997)
Criteriile de risc suiddar ridicat cauzate pe
Schizofrenia (risc ridicat, întotdeauna): 10-15% ă
10.000-15000/100.000 (Sederer & Rothschild, 1997)
Depresiile majore, în special cele legate de pierderea obiec-
tului (Blatt ş 1984a, 1984b)
JEROME 5, BLACKMAN
I
Impulsivitatea ă ă ţ impulsive) (Ja-: 287
cobs, 1999)
Personalitatea de tip borderline: ţ suicidului este
de 45% când se ă cu depresie ş consumul excesiv
de ţ (Davis, Gunderson, & Myers, 1999)
Personalitatea ă sau simptome de acest tip
Incapacitatea de protejare a propriei ţ (factor contro-
versat)
Lipsa de ţ ă ş sentimentul ă (Rochlin,
1965; Beck & Steer, 1988; Cassem, 1988): pesimism cu pri-
vire la viitor, pierderea ţ ş diminuarea ş
ă
Criteriile lui Shneidman (1999) pentru
risc suicidar ridicat
Caracterulletal- gradul de pericol mortal al ă
Perturbarea - starea de dezorganizare ă
Distructivitatea - patern uri de comportament sau ţ
cu caracter autodistructiv.
Caraeterulletal
La ţ cu tentative suicidare trebuie luat în conside-
rare cât de aproape de ş ă a fost încercarea. Pentru cei care
nu au avut nicio ă dar ă ţ ă se
ia ca factor de risc caracterul distructiv al fantasmelor aces-
tora. De exemplu, ă individul se ş ă ia o supra-
ă de alprazolam (Xanax), pericolul nu este extrem, întru-
101 ă ă • ă ă în evaluarea ţ suicidare
288 cât este ţ probabil ca supradoza ă îi fi e ă Din con-
ă un individ care se ş s5 ă de pc un pod sau ă
intre cu ş în parapetul de beton ă un risc mult
mai mare.
Perturbarea
În plus, gradul de perturbare al individului ar putea influ-
ţ ş riscului suicidar. Acesta ă de ă ţ
Eului ţ la afect, controlul impulsurilor ş gradul de con-
ţ a fantasmei) .
Distructivitatea
i
În ultimul rând, ă indivizii au ca ă ă ă ă
ura ă asupra propriei persoane ă au în mod regu-
lat comportamente autodistructive), probabilitatea unei tentati-
ve suicidare este mai mare.
Tentativele suicidare "disimulate" sunt cele mascate de ra-
ţ ă în care "realitatea" pare ă nu sugereze o ă
ă Cele mai comune sunt accidentele de ş ă în care
este ă doar persoana în ă
Criteriile lui Litman si Tabachnick (1967)
pentru riscul suicidar ridicat
Anumite cazuri suicidare sunt atipice ş nu ă în mo,
necesar criteriile standard. De exemplu, ă tipologia indivi
dului predispus la suicid, comparativ cu cea a individului pn'·
dispus la accidente.
]EROME s. BLACKMAN
Individul predispus la suicid 289
• "învins, dependent, pasiv, inactiv, se simte constrâns"
• "neajutorat, lipsit de ţ ă extenuat ... confuz" (vezi de
asemenea Weiss & Hufford, 1999)
• pierderea obiectului iubit simbiotic, ceea ce ă "fan-
tasme ... de eliberare, repliere, pedepsire, ă ş
tere ş reuniune" ,
Individul predispus la accidente
• ă ş ă ş impulsiv ş decis, independent, iu-
ş aventura"
• "este rebel ş ă autoritatea"
• nu ă ă fie încorsetat sau ă ş ă autonomia"
• are ţ ă de ş dovedi invulnerabilitatea.
. Criteriile lui Durkheimpentru riscul suicidar ridicat
(1897, extrase din )ones, 1986)
AltruismuL - a salva propria onoare sau pe cea a celuilalt
Egoismul- ă de cei ţ
Anomia - pierderea reperelor sociale ă existen-
ţ ă ă pierderea ţ sentimentul de umilire
Ti pu I a Itruist
Sinuciderile din altruism sunt relativ rare în ţ occi-
ă ă Desigur ă Harakiri a fost practicat în Japonia
101 ă ă • ă în evaluarea ţ suicidare
290 timp de secole, atunci când ţ individului devenea insu-
ă În ă ţ întâlni acest tip de. idea ţ
la indivizii care, în urma unei pierderi finanC1are, conSIdera ca
moartea lor va aduce un beneficiu familiei, prin încasarea asi-
ă de ţ ă
Tipul egoist
ţ ă cu caracter egoist poate ă ă atunci când:
separarea de persoana ă ă ţ ă pierderea;
este una ă ă de o ă ă I
Tipul anomic
ă ă anomice se întâlnesc, de exemplu, în ţ
. t' v I
în care cineva ş pierdut copilul. IntensItatea trauma Ica
evenimentului poate precipita la indivizii vulnerabili aparij
ţ ţ suicidare. Ş ş pierderii ţ poate fi ca-
uza unei tentative de suicid. Acesta din ă pare ă fie
zul amiralului Michael Boorda (Holliman, 1996), care aparent
s-ar fi sinucis în urma ţ publice suferite ă ce
Newsweek a scris despre ţ pe nedrept a unor decora-
ţ militare.
Criteriile lui Menninger (1933)
pentru risc suicidar ridicat
I
Gândurile suicidare ă conflicte determinate de dorir:t-
ţ de a muri, de a ucide sau a fi ucis. ş trei factori au ,o
ţ ă ş sunt ţ de diverse alte
i
)EROME S. BLACKMAN
conflicte specifice ă individ. Sentimentul de ă ţ 291
imposibilitatea ă ţ de a ucide ş ţ da-
ă urii ţ ă de obiect pot avea o ţ la ă
suicidare. Acestea corespund conceptului lui Freud (1917) refe-
ritor la doliul permanent, nerezolvat ca a întoarcerii os-
ă ţ asupra unei ă interne ambivalentea obiectu-
lui pierdut, ă iubit ş urât.
Criteriile lui Jacobs (Davis ş 1999) pentru
riscul suicidar ridicat
Componentele de rangul 1
I
Impulsivitatea
ă ă antisociale (inclusiv lipsa de onestitate)
ţ în ţ interpersonale
Narcisismul patologic
ţ la automutilare
Psihoza ă cu tentative suicidare bizare
Centrarea pe impulsivitate ş lipsa de ţ ă
Componentele de rangul II
Abuzul de ţ
Componentele de rangul III
"Probabilitatea de suicid", în urma ă psihodinamice
101 ă ă ă ă în evaluarea ţ suicidare
292 Componentele de rangul IV
Personalitatea de tip borderline: ă cu o probabilitate
ă de suicid ş coexistând cu:
1. ţ ă ă
2. Lipsa ţ sentimentul ă
3. ţ
4. Restrângerea câmp ului gândirii
5. ş din ţ ţ de trecere la act
Criteriile lui Akhtar (2001) r,entru riscul
suicidar ridicat - "cei 7 01 '
Dezorganizarea gândirii ,
Dezorganizarea ţ sociale
Duplicitatea (lipsa de onestitate) (Dorpat & Boswell, 1964)
Durerea (boala ă
Drogurile sau alcoolul (consumul excesiv)
Deteriorarea stimei de sine
Desconsiderarea pacientului ă antipatiei terapeu-
tului)
Dezorganizarea gândirii
ă ă ă ă se ş în ă psihotice sau aproa-
pe psihotice. Prin urmare, ă gândirea unui pacient suicidar
pare ă aceasta ă un diagnostic la limita între
tulburarea borderline ş ă cu probabilitatea ţ tinei
tentative suicidare.
]EROME S. BLACKMAN
Dezorganizarea ţ sociale
Poate consta în probleme datorate unor ţ extraconjuga-
le, conflicte în ţ dintre un individ heterosexual ş parte-
nerul acestuia homosexual, sau alte ţ ă ă unui
serial melodramatic. ă acest gen de ă ţ nu ar trebui
tratate cu superficialitate.
Duplicitatea (lipsa de onestitate)
Atunci când indivizii ce ajung la camera de ţ ă par ă
ă ă ă o ă ă este ă ţ
rea acestora. Lipsa de onestitate poate fi dificil de detectat, ă
un pic de ţ precum ş surprinderea unor ţ evi-
dente ă pot folosi drept indicii.
Un ă de 43de ani a fost adus la camera de ţ ă în urma
unui accident în care doar sa fusese ă La început,
acesta i-a spus medicului de ă ă adormise volan. Ulterior,
a recunoscut ţ ă de o ă ă de fapt, dorise ă se ă
din cauza unei dispute purtate la telefonul mobil cu fosta ţ
ă el o asigurase pe ă ă a ţ la astfel de gânduri
suicidare. La câteva ore ă externarea din spital, pacientul
s-a sinucis.
Durerea (boala ă
Bolile organice, în special cele foarte grave, de tipul canceru-
lui, îi pot cauza individului atât o diminuare ă a sen-
293
101 ă ă ă ă evaluarea ţ suicidare
294 timentului propriei valori, cât ş sentimente intense de ă ă ă
obiect. Prin urmare, bolile organice cresc probabilitatea suici-
dului.
Drogurile sau alcoolul (cons u mul excesiv)
Acestea au un efect dezinhibant asupra ă ţ ş produc o
diminuare a controlului implll sllrilor; ţ se poate insta-
la brusc, ca în ţ acute, sau treptat, cum este cazul con-
sumului de alcool în exces. La acestea se ă faptul ă ţ
indivizi care ă droguri ascund ă Drept urmare,
ă ţ detecta antecedente ale consumului excesiv de dro-
guri, atunci riscul suicidar este sporit. Când cel evaluat nu este
onest, riscul se ă
Mai mult, majoritatea indivizilor care ă droguri au
ţ în ceea ce ş îngrijirea ă (Gabbard, 1994)
ş controlul impulsurilor (Treece & Khantzian, 1986).
Deteriorarea stimei de sine
Deteriorarea stimei de sine poate ă un caracter ge-
neralizat. Cu cât individul se simte mai lipsit de valoare, plin
de ă inutil ş stupid, cu atât suicidul este mai probabil. Ma-
ţ ţ atunci când un individ cu o ă sui-
ă ă ă spune: "Am fost un prost ... ", chiar ă ex-
presia este ă în scopul de a ă asigura ă nu mai ă
riscul ă tentativei. Regretul legat de ş ă ă
poate ă nu reflecte o ş a ţ Eului, ci mai ă
o intensificare a urii ş ă ţ ă de propria
ă
)EROME S. BLACKMAN
Desconsidera rea pacientu lui
ă antipatiei terapeutului)
Unul dintre aspectele cele mai interesante subliniate de ă
Akhtar se ă la ş riscului suicidar atunci când dum-
ă ca ţ ţ întrucâtva ă ţ ţ antipa-
tie la adresa individului pe care îl ţ ţ observa ă ţ
dori ca interviul ă se termine cât mai repede. Este posibil ă ă
fie greu ă ă ţ sau ă ş ţ ă pacientul ă
ş iritare - uneori, în timp ce ţ cazul respectiv cu
un coleg. Principalul motiv al antipatiei trezite de indivizii sui-
cidari ă probabil în folosirea: ă de ă ş a
ă proiective, prin care în mod subtil ă induc ostilitatea
ş ura considerabile ţ ţ ă de propria ă Din mo-
ment ce ş ş pot întoarce ostilitatea asupra propriei persoa-
ne, iar ă ă ţ identifica cu criticismul re ţ
de ş ţ ă de ei ş ş ş ă ţ critic la adresa lor), am-
bele afecte ă ă acest gen de indivizi ce ă displac pre-
ă un risc suicidar mai mare.
Criteriile Psihologiei Eului ş ale teoriei ţ de
obiect pentru riscul suicidar ridicat
ţ para logice date ţ de ţ ă complicate
o femeie în ă de 23 de ani, care lucra în ă a fost trans-
ă de ţ ă de pe ă cu elicopterul la spital, în urma unei
tentative suicidare. In timpul ă ea a explicat ă nu mai do-
295
101 ă ă • ă ă în eva luarea ţ suicidare
296
rea ă ă ă pentru ă ă lumea se purta urât cu ea.
Ea fusese ă cu un militar din marina de ă La ceva timp
ă ce plecase în misiunea pe mare, aceasta s-a ă a avut ra-
porturi sexuale cu unul dintre colegi, iar spre surprinderea sa, a ă
mas ă ă Ea i-a cerut marinarului respectiv ă o ia de ă
ă acesta a refuzat. Atunci sunat logodnicul, ă i-a spus ă
trebuiau ă se ă ă ă imediat, întrucât ă ă ă ă cu
un coleg. Logodnicul a rupt ţ Atunci ea ă venele.
Când mi-a fost prezentat caZl/ I, am recomandat internarea pe ter-
men lung a pacientei, datori tiÎ ţ suicidare determinate de
gândirea sever ă ca illdiciu posibil al unei schizofrenii la-
tente, cu ţ ă de ă (Hoch & Polatin, 1949).
ă actului" sau echivalentul
Acei indivizi care ă comiterea actului suicidar pre-
ă un risc ridicat. ş nu au pus ă în ă planurile,
ei ă de o deteriorare ă a ţ de integrare ş
de o diminuare a ţ cu realitatea (Frosch, 1964). Nuvela lui
Aiken (1974) Silent Snow, Secret Snow descrie artistic o astfel de
deteriorare ă ă cum face ş Sylvia Plath în The Bell Jar
(2000). În practica ă indivizii cu ţ atât de severe
la nivelul Eului ă un pericol atât pentru propria pe-
ă cât ş pentru semeni.
Refuzul ş de a divulga detalii privind
ţ suicidar
t
Încercarea, în ă sens al cuvântului, de a evalua
ş ajuta indivizii suicidari constituie o ţ ă ş
)EROME S. BLACKMAN
ă în ţ în care ş ă spun ă nu ă ş cum 297
sau când ă ă ş actului. La baza refuzului lor
se ă cel mai adesea o ă împotriva ă ţ de fu-
ziune a sinelui cu obiectul, ă de cea ă la pacien-
ţ "borderline". În acest caz, problemele de ţ a sit;lelui
cu obiectul sunt complicate de pierderi ale contactului cu
realitatea ţ în testarea acesteia. Din propria expe-
ţ ă indivizii ce ă ă strategie tind ă fie
psihotici ş ă un risc suicidar deosebit de mare. (Pen-
tru o opinie ă vezi ţ lui Akhtar [1992b] pri-
vind terapiile cu ţ ă cu ă paranoide de
personali ta te) .
Imposibilitatea ă conflictelor precipitatoare -
cu ă cele interpersonale
Când indivizii se ă la ţ având în ţ per-
ă probleme extrem de complicate ş angoasante, ce îi fac
ă se ă ţ de ţ ă ş ă un risc suicidar
ridicat. Acest lucru este în special valabil atunci când ă as-
pecte extrem de dureroase ş insurmontabile.
Doamna RR, de 44 de ani, era ă Cu cinci ani în ă so-
ţ îi rupsese piciorul în timpul unei ţ ă în imposi-
bilitatea de a mai munci. Ea terminase doar ă clase, pentru ă
mama sa, o ă murise ă de sifilis.
La momentul ţ una dintre fiicele pacientei se afla în în-
chisoare pentru furt. Doamnei RR îi ă ă în îngrijire nepoata
în ă de 3 ani, pentru care primise un ajutor de la AFDC. 1n-
trucât se deplasa cu dificultate lua ţ ă într-una
101 ă ă • ă în evaluarea ţ suicidare
298 din ţ doamna RR 1111 S- Il {illtU! trezi; ţ a ş pe ă a
fost ă ă de vecini ş ă de ace)i tia ă iar pacienta a pierdut
custodia ţ ă ţ
ţ pacientei se afla de asemenea în închisoare pentru omor din
ă (fiind ă el lovise mortal un ă Doamna RR primea
un ajutor social ă ă sale psihice (depresie ă
era ă cu aproximativ 23 kg ş nu avea niciun alt in-
teres în ă de acela de a se uita la televizor.
ă caracterului ireconciliabil al problemelor sale inter-
personale, doamna RR prezenta la acel moment un risc suie
dar ridicat.
ă unui mariaj încheiatînainte ca femeia
ă fi împlinit 19 ani sau ă 23
Aceste limite de ă sunt întrucâtva orientative, plus/mi-
nus ţ ani; ideea este ă indivizii care nu ş încheiat cea
de-a doua ă de separare-individuare ă ado-
ţ sunt ş ă formeze ţ de tip simbiotic. În
general, femeile încheie procesul de separare-individuare cu ţ
va ani mai devreme decât ă ţ ă ă numeroase ex-
ţ privind ambele sexe). I
ţ simbiotice ă ideea ă cei doi parteneri sunt
"unul", iar fiecare dintre ş nu poate ţ în ţ
celuilalt. Prin urmare, iubirile din ţ ă ţ de ă
intense elemente narcisice - iubirea presupune ă partenerul
este considerat ca fiind "parte" din sine. Când ruperea ţ
duce la separarea "celeilalte" ă ţ a Sinelui, o ă ă ş vio-
ă ţ ă de partenerul anterior iubit ar putea fi ă dând
JEROME S. BLACKMAN
ş ţ de ucidere a acestuia (ceea ce Kohut [1971] nu- 299
ş "produse agresive ale rupturii"). ă pentru ă astfel de
ţ ă în conflict cu sentimentele de iubire, ura ă
poate fi ă asupra propriei persoane. Alternativ, pierderea sti-
mei de sine ă ă ţ de partener poate alimenta fan-
tasme intense referitoare la lipsa valorii personale ş "goliciune
ă ceea ce, de asemenea, constituie un factor de risc.
Chiar ş în cazul indivizilor mai vârstnici ce s-au ă ă în
timpul celei de-a doua etape de individuare, o ă ă
poate conduce la ţ dinamicilor descrise anterior.
Este util ă ă ţ mai întâi ţ privind carac-
terul simbiotic al ţ ş pierderile consecutive ă de indi-
vid la nivelul imaginii de sine ş al sentimentului propriei va-
loii. ă de ă ă acesta ă ă dreptate ş începe ă
asocieze pe problema ă ţ ş a imaginii de sine. Sau ş
ţ se poate axa pe dinamicile ă ţ trezite de eliberarea fu-
riei intense. Oricum, Întrucât ţ Eului este de ă ă
la indivizii cu ţ simbiotice cronice, astfel de ă sunt '
adesea insuficient integrate pentru ş dovedi efectul terapeu-
tic. Prin urmare, riscul de suicid ă unul ridicat, fiind nece-
ă adoptarea unor ă care ă îl protejeze pe individ.
Criteriile teoriei ă ă pentru
riscul suicidar ridlcat
Când un individ a avut de curând o ă ă sau
ă ţ cu caracter suicidar este firesc ca evaluatorul ă
empatizeze cu sentimentele de ţ ş depresie ale acestuia.
Pe de ă parte, este extrem de important ă ţ ţ ă aproape
întotdeauna, individul suicidar poate reprezenta un pericol sau
101 ă ă • ă ă riie în evaluarea ţ suicidare
300 chiar poate avea idei criminale. În ziare ţ ă numeroase
articole despre ţ în care cineva a încercat ă împiedice un
suicid ş a ş prin a fi ucis de ă individul suicidar . .
În cele ce ă ă recomand ca, pe ă identificarea
criteriilor anterioare, ă ţ în considerare ş evaluarea ten-
ţ suicidare ţ cont de ă individului la
interpretarea ă ă ă rog ă ţ ţ faptul ă (a) nu este
nevoie ă ţ acest lucru ă în urma ă criteriilor
standard ţ ţ suficiente ţ ce ă ă individul
ş pune ţ în pericol; (b) tonul vocii ă trebuie
ă exprime ţ ş (c) în ă în care interpretarea ă
ă pune în ţ convingerile individului suicidar, ac.es-
tea constituie o abordare ă foarte ă chirurgu-
lui ce ă scalpelul - ă acest tip de intruziune în
modul de a gândi al pacietului, ş îl poate tulbura pe moment,
îi poate salva acestuia ţ Pentru a decide ă individul prezin-
ă un risc suicidar ridicat, se iau în considerare ă ne-
gative sau inadecvate la interpretarea ţ ă a ă Conflic-
tele ş ă ă pe care ă ă le ă sunt
ă toarele:
• întoarcerea furiei asupra propriei persoane
• autopedepsirea ca ă împotriva ă ţ
• mill imalizarea sentimentelor dureroase datorate pierderilor
sUJerite
• for. ţ ţ le, ca ţ împotriva ă ţ tre-
zit<2 de furie
• socializarea, ca ă ş produse de ideile suicidare în-
ă de furie
• provocarea ă a ţ pentru eliberarea de ă ţ
)EROME S. BLACKMAN
• retragerea/replierea ţ ă din ţ de obiect, ca ă 301
rare împotriva ş durerii
• clivajul pentru evitarea sentimentelor de ş ş neîncre-
dere asociate cu ş consumului excesiv de sub-
ţ sau a fantasmelor cu ţ suicidar
• imprecizia, ţ comportamentul evaziv
• identificarea cu agresorul ş cu victima
• negarea unei ă ţ dureroase
Întoarcerea furiei asupra propriei persoane
ă ce ţ ţ pe cine este pacientul furios ş ţ expli-
cat ă ţ ă furia asupra propriei persoane pentru a
se elibera de ă ţ sau tensiune, atunci când el nu ţ
ge" ş spune: "Nu îmi ă sau nu ă un ă integrat, pro-
babil ă nu ă ă capacitate de integrare ş abstrac-
tizare pentru a beneficia de pe urma ă Altfel spus,
insightul este dificil de ţ iar riscul suicidar este foarte
mare. Este absolut ă internarea pacientului ş combina-
rea unor ă terapeutice diferite: cea ă (vezi capi-
tolul 7), terapia de familie ş ţ ă
Autopedepsirea ca ă împotriva ă ţ
Are ă ă cu mecanismul ă pedepsei în scopul
ă de sentimentele de ă ţ
De exemplu, un marinar în ă de 18 ani s-a ţ umilit ă pri-
mirea unei ţ administrative pe motiv ă absentase nemotivat
(U/A în marina ă Fiind convins ă astfel ş ă ă
101 ă ă • ă ă în evaluarea ţ suicidare
302 ţ el a intrat ţ Cll mapina într-un copac (a ţ în
urma accidentlllui). Rezidentul care l-a internat a încercat ă interprete-
ze gestul ca pe o condamnare a pacientului la pedeapsa cu moartea, pen-
tru a se elibera de ă ţ De)ii pacientul a confirmat interpretarea, el
a continuat ă ţ ă ă merita ă ă Pe perioada ă vino-
ă ţ sa ţ ă a putut fi ă ca urmare a unei ţ la care
au participat )ii ă ţ (tehnici suportive de introducere a unor elemen-
te de realitate )ii restabilire a ţ de obiect semnificative). ă
abordare s-a dovedit întrucâtva mai ă decât interpretarea.
Minimalizarea sentimentelor dureroase datorate pierderilor
Când indivizii au suferit o pierdere ă În general a unei
persoane iubite sau uneori a unei deprinderi, ş nu pot face do-
liul acestei pierderi, se poate vorbi despre un factor de risc. Nu
atât realitatea pierderii recente constituie un factor diagnostic,
cât mai ales minimalizarea (sau reprimarea ă a sentimen-
telor dureroase. ţ ă este un tip de afect depresiv,
iar ă ă intensitate devine suficient de mare, poate bloca
capacitatea Eului privind ţ la afect, ă de o ă
ă a ţ de autoconservare. ţ este cu atât mai
ă cu cât în urma ă ă pacientul nu poa-
te ă afectele, ceea ce face ca reintegrarea ş adaptarea la
realitatea pierderii ă nu se ă realiza (Tarachow, 1963).
ţ ţ ş ţ ă ca ţ
împotriva ă ţ trezite de furie
Atunci când o femeie care a fost ă fizic de ă ţ
devine ă ţ ţ ă ă ă pe care
)EROME S. BLACKMAN
aceasta le poate utiliza. Atitudinea sa este "prea binevoitoare" 303
atunci când spune ă ă ş ş ţ De fapt, opusul
este ă Ea ş ă îl omoare, ă se simte prea vino-
ă pentru aceste ţ prin urmare, utilizarea ţ
ţ ca ă ă convingerile sale în opusul lor.
ă ă ce ţ subliniat ţ ţ pacienta to-
ş ă ă le ţ ă cu convingere, ţ încerca de ase-
menea ă ţ ţ ă ei ("el a avut o ă difi-
ă nu se poate controla" etc.) folosite pentru a se elibera de
ă ţ ă de ţ criminale.
ă Este mai indicat ă ţ în ţ aceste ă ă
înainte de a încerca ă ţ tehnicile suportive. În caz con-
ţ ă ţ ă ţ pacienta ă este ă ţ ă ă fie
ă pe ţ sau ceva ă ă este foarte probabil ca ea
ă mobilizeze ca ă ă ţ ţ ă ş ţ
Cu toate acestea, când astfel de ă nu ş ă o aju-
te ă ă sentimentele de furie ş ă ţ precum ş peri-
colul real reprezentat de ţ atunci se ă internarea
ă cu ă suportive ce ă în mod direct si-
ţ de ţ ă a pacientei - de exemplu, ă o ţ ă ă
la un "acord de pace" cu ţ
Socializarea, ca ă ş produse de ideile suicidare
ă de furie
ă o ă ă sau ă ţ idea-
ţ suicidare, ă spunem ţ ă de ţ un ă ş începe con-
ţ de evaluare ă ă la camera de ţ ă prin a ă în-
treba: ţ ş ă ţ meciul cu Tiger Woods în Open-ul
101 ă ă • ă ă în evaluarea ţ suici dare
,

I
304 din ă ă ă Acesta este un exemplu de utili-
zare a socializdrii ca ă Alternativ, el ar putea spune: Jmi
pare ă ă v-au întrerupt de la ă part lei de golf,
doctore. ş fi dorit ş eu ă o pot vedea ă ". Mecanis-
mele ă ca ă au adesea rolul de a-l elibera pe
individ de sentimentul ş Aceasta se poate datora teme-
rii ă este bolnav psihic ă ţ suicid re) sau ă a
"pierdut controlul".
ţ ă ţ socializarea ca ă l e exemplu:
"Presupun ă ă am începe ă vorbim desp " turneul de
golf, nu va mai trebui ă ne gândim ă ţ putea avea o sufe-
ţ ă ă ş am ţ ă de curând ţ î cercat ă ă
sinucide ţ Probabil ă este o ţ ă p( ltru dumea-
ă
ă pacientul nu ă (de ă ă nde ceva de
genul: ă doctore, ş tu ş unul dintre cei care vede un
sens în orice lucru lipsit de ţ ă ă d ,ar conversa-
ţ Serios, pu este nimic în ă cu mine; a fos doar un gest
prostesc ă înghit ă aspirina din acel flacon. l' u ai de ce ă
te îngrijorezi ă ş putea face acest lucru din nou ), ţ ă
în mod serios la internarea acestuia.
Provocarea ă a ţ pentru
eliberarea de ă ţ
Domnul CC, un ă celibatar în ă de 27 l
camera de ţ ă pentru a fi ajutat, întrucât se
face singur ă Rezidentul psihiatru a aflat ă pal
risise de curând domnului CC ă îl ş cu altei }
)EROME S, BLACKMAN
rz ni, a venit la
ndea ă ş va
l1era îi ă
ia. ă si-
ţ se repetase de câteva ori. Medicul rezident a considerat ă 305
pacientul ă în mod deliberat pedeapsa, ş prin urmare i-a spus
acestuia ă aparent ş ă în mod repetat pedepsele asupra sa.
Domnul CC a ţ ă care a ă ă ş ş par-
tenera cu ceva timp în ă ş ă ş in ă ţ îi
sugerase acesteia ă procedeze la fel, pentru ş lua ş
Când rezidentul i-a subliniat domnului CC ă ţ ă ă
rea ă ă rolul de a-l elibera de ă ţ ş ă din ş motiv
ş provocase prietena ă ă ă sufere, acesta a asociat Ia cele
tâmplate faptul ă întotdeauna sexul îi trezise ă ţ El se sim-
ţ vinovat în special pentru unele jocuri sexuale în care se angaja-
se cu sora sa, pe vremea când ambii erau ţ
Se pare ă ş ţ de evaluare a avut ca efect diminuarea intenselor
ă suicidare ale pacientului. La solicitarea acestuia, rezi-
dentul i-a stabilit o ă ş ţ ă pentru ţ ă Dom-
nul CC a urmat o psihoterapie ă pe termen scurt ă ş
ă în ambulatoriu, care s-a dovedit ă ă pacientul nu ar
fi dovedit Ia primul interviu o ă integrare ş ţ a proprii-
lor ă ă de diminuarea ideatiei suicidare, rezidentul
")1 I I I
ar fi fost nevoit ă îl interneze în spital (vezi ş capitolul 5, "Ordi-
nea ă exemplul 2).
Retragerea/replierea ţ ă din ţ de obiect,
ca ă lmpotriva ş durerii
Indivizii care ş pierdut orice interes în ţ cu
semenii ă un risc suicidar foarte ridicat. Le ţ inter-
.preta faptul ă prin evitarea ţ ă probabil ă ş
diminueze ţ sau ă se elibereze de sentimentele de vi-
101 ă ă • ă ă în evaluarea ţ suicidare
306 ă ţ datorate atitudinii critice pe care o au ţ ă de cei pe I
care îi ă _ . . I
Ca ă ă ă ţ are un efect terapeutic, I
indivizii pot ă ceva de genul: Ş ţ nu m-am gândit I
ă la asta. Mama întotdeauna îmi spunea ă nu fiu cri- I
tic cu ţ dar probabil ă am ţ cont exagerat de i·
asta ... [plânge]". Pe de ă parte, ă interpretarea ă I
ă ă efect, acesta este un indiciu ă impulsul suicidar este i
mai periculos. I
Clivajul pentru evitarea sentimentelor de ş
ş nelncredere
Wurmser (1987) sublinia ă 11" ţ dintre consumatorii de
droguri folosesc ca ă clivajul, pentru a dezavua O repre-
zentare a sinelui ca abuzând de consumul de droguri, ce alter-
ă cu reprezentarea Sinelui în perioadele de ţ ă ... "
Prin urmare, ţ dintre cosumatorii de droguri probabil ă nu
vor vorbi despre acest lucru. În mod similar, pot ă ă sub
ă ş ţ ă
ă ţ un indiciu cât de mic privind implicarea
pacientului în ă ţ antisociale, ca de exemplu apelarea lini-
ilor erotice cu ,,900", vizitarea ă obscure" sau a altor
saloane pentru ă ţ sexuale sado-masochiste, sau ă pa-
cientul ă ă în timpul ş ţ o imagine "prea ă
este mai ă o confruntare a mecanismului c1ivajului prin
discutarea faptului ă ă este ă o imagine prea ă pen-
tru a fi ş ă ă sau ă materialul mai ă nu este adus
în ş ţ ă ă un individ se ă de depresie mult prea
repede, nu ş despre lucrurile ă ă sau ă
JEROME S. BLACKMAN
la o confruntare a ţ ideilor suicidare prin evitarea subiec- 307
tului, riscul suicidar este unul ridicat.
Imprecizia, ţ comportamentul evaziv
Unul dintre criteriile ţ de Akhtar (anterior) în eva-
luarea riscului suicidar este duplicitatea (lipsa de onestitate). Dih
moment ce comportamentul evaziv este un tip de ă pu-
ţ încerca, în ţ de ţ o confruntare mai mult sau
mai ţ ă a acesteia.
De exemplu, în cazul ă care la început ţ ă
a adormit la volan, ă care a recunoscut ă era furios pe so-
ţ un ă ar fi putut fi: ţ ă nu ţ spus ă
prima ă Ce se ă Sau chiar de forma: ţ ă la
început nu ţ dorit ă ş ţ ă acesta a fost de fapt mo-
dul ă de a ţ ţ Mai ă ş alt-
ceva despre care nu ţ cu sinceritate, pentru ă ă ş
ă sau ş
(De fapt, în acest caz, ă ţ ş în ă ă cu abu-
zul cronic de marijuana ş alcool, despre care s-a aflat abia mai
târziu, din ţ ţ membri ai familiei. ă in-
ţ ar fi dus probabil la ţ pacientului în spital, pen-
tru evaluarea ă ţ sale de a se angaja într-un demers tera-
peutic). Confrunt<;lrea comportamentului evaziv nu ă
o ţ ă ţ ţ ţ utile, ă ă o ş ă
în plus în acest sens.
Atunci când un individ suicidar ă în mod ş ă
ă ofere ţ în timpul ă în curând ţ începe ă
ă ţ ţ ca un anchetator. ţ putea realiza ă ă ţ ţ frus-
ţ ş ă ă ă nevoia de a "explora mai adânc" ă
101 ă ă • Ap:lr:lrile în evaluarea ţ suicidare
308 ţ Ca ă la explorare, ţ încerca confrunta-
rea ţ pacientului (reprimarea) ca ă ă nici acest
lucru nu ă rezultate, secretomania pacientul ui trebuie consi-
ă ca un serios factor de risc.
Probabil ă se ă frecvent ca indivizi i ţ ă se
exprime imprecis; Atunci când ă ii ţ de-
spre tentativa ă unde a avut loc, la ce se gândeau, ei
ă ă nu ş amintesc ş ă se gândeau doar ă totul se va
termina. ă îi ţ ce ă în acel moment,
iar ei spun: "Mai nimic". Privind consumul regulat de alcool în
ă ţ mari, vor afirma: "Nu prea mult. Doar uneori." La un
moment dat, ţ încerca o confruntare a acestor ă ă la .
modul: "Observ ă îmi ţ doar ă generale, ţ
detaliile." ă individul va continua ă ă ă evaziv, ca de
ă "Chiar, nu ş ce ă spun ... ", atunci confruntarea ca teh-
ă nu este ă din moment ce este vorba de o deficien-
ţ ă a ţ de integrare, ă cu un factor de risc crescut.
Identificarea cu agresorul ş cu victima
ă presupunem ă ţ unui individ s-a sinucis de curând,
iar acesta vine la ţ La rândul ă el are gânduri
suicidare. ă ţ faptul ă pare ă ă
ă repete comportamentul recent al ţ ă ă prin
a spune cât de vinovat se simte în ă ă cu sinuciderea so-
ţ dar ă ă ă ţ sa este ţ ă (ceea ce de obi-
cei este ă el ar putea fi tratat în ambulatoriu. Pe de ă
parte, ă ă ă indiferent de ţ el este "vino-
vatuI" - în ciuda ţ ă dovezi în acest sens - ris-
cul suicidar este extrem de ridicat.
JEROME S. BLACKMAN
, Negarea unei ă ţ dureroase 309
Un ă de 29 de ani a ă de pe un pod ă aflarea ă
ţ îl ă ă ă ă sale ţ El a avut nevoie
de numeroase ţ dar a ţ
Atunci când un rezident psihiatru l-a intervievat ă câteva ă
ă pacientul ţ ă nu mai dorea ă se ă Cu toate
acestea, în urma ă opiniilor sale privind ţ ă a
ă el era "destul de sigur" ă ţ se va întoarce, ă el se
va "schimba" pentru ea. Intr-un interviu anterior separat, ţ con-
firmase ă nu mai avea ţ în ă ă cu mariajul.
Cu alte cuvinte, el folosea ca ă negarea prin ă Au-
zind acest caz, l-am ă pe rezidentul care ă evaluarea ă
confrunte negarea ca ă ceea ce a dus la un acces prelungit
de plâns al pacientului, pe când acesta se afla ă internat în sec-
ţ de ortopedie. Ulterior, el a fost transferat la ţ de psihia-
trie, unde a stat pentru câteva ă ă timp în care ă
le s-au axat pe acest mijloc de ă la care s-au ă ţ
la care participa ţ El a intrat într-o ă ă de do-
liu, ă care a putut accepta realitatea deciziei ţ ă ă alte ame-
ţ ă cu suicidul.
Rezumat
Evaluarea riscului suicidar constituie un demers complex ş
dificil, chiar ş atunci când acest lucru este posibil. Pentru a ă
spori ţ este ă evaluarea ţ la nivelul
ţ autonome ale Eului, a ţ Eului, a ţ de obiect,
101 ă ă ă ă riie în evaluarea ţ suicidare
310 precum ş a ă inadecvate ale pacientului la confrun-
tarea anumitor ă ă Rezultatele acestor ă pot fi ulte-
rior ă la criteriile demografice, diagnostice ş cele deter-
minate de Shneidman, Litman ş Tabachnik, Durkheim,
Menninger, Jacobs ş Akhtar.
]EROME s. BLACKMAN
. (
ANEXA 1
Schizofrenia: Istoricul evolutiei
I
criterii lor diagnostice
Criteriile stabilite de Eugen Bleuler (1908)
Simptome primare
Întreruperea ţ asociativ: tulburarea ă are ca
efect o ă ţ ă a gândirii: blocaj, ţ ă ţ
tate, ţ (pierderea în detalii), conexiuni false
(paralogice), ă ă gândirii
ţ ă ţ ă a unor atitudini complet
opuse
Autism ş o ă concentrare a ţ retragere în propria
lume, lipsa interesului în exterior; ţ negative
ţ ă de abstractizare: incapacitatea de a distinge sen-
surile ş simbolurile, ceea ce duce la ă eronate
Afectivitate ă lipsa ţ ("aplatizarea" ă
sau trecerea ă de la o starea ă la alta
101 ă ă • Schizofrenia: istoricul ţ criteriilor diagnostice
312 Simptome secundare (accesorii)
ţ auditive ş vizuale: proiectarea ţ sen-
zoriale, ă ă posibilitatea de testare a ă ţ Sexualitatea, agre-
sivitatea, ţ Supraeului = ă de ă ţ
tul gândirii . ,
Deliruri: convingeri eronate ş idei de ţ ă cu caracter
persecutoriu, confuzie privind ţ la sex, somatice, de
grandoare
Sigmund Freud (1914a) a ă
• Ruperea ă cu realitatea
• Retragerea interesului de la lumea ă
,
1,
• Reconstructia ă într-un mod nerealist, având ca efect
, ,
delirurile ş grandiozitatea
Paul Hoch ş Philip Polatin (1949) au ă
• Simptome specifice diferitelor nevroze: obsesii, fobii
r
an-
xietate, depresie, simtome de conversie ş perversiuni -
prezente la ş individ
• Predominarea în ş ţ ă a ideilor cu ţ sexual
• ă ă ă ă a ţ
lor ă ţ ş fenomene de derealizare ("lumea nu e re-
ă :
• Anxietate ă ă
JEROME S. BLACKMAN

, Heinz Hartman (1953) a ă
• Agresivitatea ă ă de sub control poate duce la ţ ă
ş la o ţ ă ă în dezvoltarea ţ autonome
ale Eului de integrare ş abstractizare
Robert Knight (1954) a ă
• Interpretarea ă a unor ţ sociale simple
• Fragmentarea expresiilor idiomatice sau alte moduri idio-
sincratice de folosire ş ă a limbajului
• Inabilitatea de a desprinde concluzii logice, bazate pe o re-
alitate ă
Kurt Schneider (1959) a ă
• Auzirea propriilor gânduri
• ţ gândirii" (idei impuse din exterior) ş transmite-
rea gândurilor
Edith ]acobson (1954) ă
• Confuzii legate de caracteristicile ce ţ de sine ş cele apar-
ţ ţ (fuziunea sinelui cu obiectul)
• Autodistructivitate ă ("masochism primar")
• Introiectarea de obiecte ţ umane (imagini mentale)
(de exemplu, nasul, un deget, sânul etc.)
313
101 ă ă • Sc hi zof reni a: i storicul ţ cri t erii lor di agnostice
314 John Froseh (1964) a ă
• Ruperea ă cu realitatea ş pierderea ă ţ de
testare a acesteia
Margaret Mahler (1968) a ă
ţ sinelui de obiect ("depersonalizare". De ase-
menea, vezi ş Feigenbaum, 1937)
• Animismul (atribuirea de ă ţ umane obiectelor)
• Deanimarea (indivizii nu mai sunt ă ţ ca umani)
John Feighner (1972) a ă
• ă capacitate de a munci ş a ţ social
Otto Kernberg (1975) a ă
I
• Înlocuirea gândirii logice ş a ţ timpului prin
de visare, lipsa ţ timpului, gândire ă ţ
ă ă uneori având ca rezultat o sexualitate
ă ă
• Imposibilitatea de a dezvolta canale sublimatorii (pasi1;1ni
ş interese)
• Temeri concrete având ca obiect ă ţ corp orale (deliruri
somatice)
• Dezintricarea pulsiunilor agresive ş sexuale (clivaj) i .
• ă ă utilizate: ţ devalorizarea, idealizarea, ne-
garea, identificarea ă
)EROME S. BLACKMAN
Jerome Blaekman ă
Din cauza ţ defectuoase cu realitatea:
• ţ majore la nivel de "Warm-ETHICS" - ă ă
ă empatie, încredere, capacitatea de ţ din par-
tea mediului, sentimentul ă ţ apropiere ţ
ă stabilitate în ţ
• ţ multiple la nivelul ţ Eului de:
integrare ş procesele secundare ale gândirii
abstractizare
testare a ă ţ
îngrijire ă (igiena)
autoconservare
coordonare psihomotorie
+ / -vorbire ş memorie
• ţ multiple ale Eului la nivel de:
ţ a proceselor primare (fantasmelor)
control pulsional ă agresivitatea ş sexualitatea)
folosire a fantasmei pentru testarea ţ
ţ ă la afect.
315
101 ă ă • Schizofrenia: istoricul ţ criteriilor diagnostice
I
ANEXA 2
/ Evaluarea ţ Eului în diagnostic
Pragul de ţ ă la stimuli (Esman, 1983): Capacitatea de con-
centrare nu este grav ă
Controlul impulsurilor amânarea ă (Kernberg, 1975):
Gestionarea ţ intense sexuale, orale ş agresive.
ţ fantasmelor (ca procese primare) (Hoch & Polatin, 1949):
ţ în afara ş ţ a unor ă ş simbo-
luri cu caracter bizar.
ţ la frustrare: A suporta amânarea ă ţ
cu privire la mediu.
ţ la afect (Kernberg, 1975): ţ puternice nu au ca
efect ş Eului sau o mobilizare ă a ţ
lor defensive.
ţ la durere: Suportarea durerii fizice ş ţ
ţ la tensiune: Eul are capacitatea de a media conflictele
dintre ţ intense, ţ Supraeului ş cele ale reali-
ă ţ ă ă perturbarea ţ specifice.
Dezvoltarea canalelor sublimatorii (Kernberg, 1975): Înlocuirea fan-
tasmelor orale, sexuale sau agresive cu ă ţ productive
(de exemplu ţ de a ucide un frate rival se ă
în ţ ă
101 ă ă Eva luarea ţ Eului în diagnostic
I
! .
m
;o
o

m
Y'
ce
!j;;
n
'"


z
o
....
AI
"1:1

-o AI'
:1.
:T •
<li n
::J o

f)' o.:


<li _ .
o.. -o
c' ::1.
-< C _.
_ . ::J
0..0..
m o..
c... Qj'
mO<>
N ::J
< o

OJ n'

n s: :-;;
n:. n:. n:.
OQ -g "1j n n 00 0..;:: ;:s o.. n
..-re (") re m::;: re J,:: B" O ....
00 .... . ::;! .... , 00 ...... _ '"t "1j '"
B" a n' N' 5'
g J,:: g s' o.. 8:
n o.. CI} S re 00

tT1 J,:: n:. re ...... (t g""'=:! J,:: re "'"
J,:: ::l. '";:: . S "1j ..... ....., n '"t "
....... .... ........ ............ ",
00 < Q (6 '"t E' .[D o P5 re E'
...... ţ ...... \O;:: .....
...... o ... -;::;:; ...... UlUl ::;: . re .... :::-:
...... 1---" ('"') Ql t""1- v.... "'1: ,...J
re J,:: ::;! E.. (6 S' J,:: s.:
n ..... n:. ::;! ..... ::;! E. ::;! n 00 s·
..g n o re
....... ;f,:;: o tl '"t ,,"1j",=:! n liS(
re ... - ....... ;;J >-i' ...... """t .v o
......... tl '(J)
..... . • ...... jro..oI..I r.n )-1. fJ) ..... . ;:::> .... .
;t' o.. §l ..- n '"t... ....., n ..... l:l... "1j f)
re J,:: ::;! o
- n ........ \.()oo'"tre(") '"t
q o J,:: Ul ...... Q ..... S
O"(J)re::;!OON::;! """t
O" ..... ........ .... 0.."1j P.2 ..... ;:s
........ ..-.. n O::l '"t re re"""t' ::;!;::J '
.... , := n re o ...... '"
.... ::;! .... re ...- tl n .....
re (") ..... 00 :::;- ;;J ::;!:;:
:::ro 00 J,:: .- J,:: :::.: J,:: '" ..... -
"1j <:::l '"t ..... ....... re"1j;:s :::':tr:I
fl' i1c S n 00 ...-:;:
n "-"O" .... \.()o o '"t:;:
n 00 o n '-l O' tl S';:s n:::'
'" .- °Ul....;;J ..... 0'-'"
w..... J,:: ...... ::;! .... ..... .... . 7'
t::> v n ... J,:: ..... re "'=:! ::;!,::::..
......
n n ...... \.()J,::noo '"t
..... crq o CI:) ..... re ...... (") J,:: (=l
...... '" ::;!J,::
8" ..... 8 P. ::l. ::;! E S' ... 00
..... -{Jlre_ '"t
00 t"'. ::;! .- n re
re .0..- 00 "1j 8:- n "1j \'1:). \O
><re n01
9 9 S 9 9
w
.....
00
6J
No..0
..... CI}
'"t '"t ....
re re

re
@ (t ;:s

o re {f>
'"t .-;::
Sl

"1j n:.
'"t ;:s
o .....
'g
......
.... .
...-
o
'"t

B"


o
'"t f)
.........
::;! .....
........ ::::
re ::l.
..... ) -.

S'
..... '"t
re §"

§

re \.()
n VJ
re \.()
1--' ':-:""
...
(60

ţ
I I
Anexa 3. ţ privind diagnosticul al stadiului de
i ., li .. ____ 1 "_L"'!";'L ::1_ 0 __ 1 i::i L
Ia fragmentarea Încre- AutlSm/SlmbiOiii ţ
ş ţ ă stimuli Eufui suptul, cautarea dem de (de lanaptere la ţ .
ţ anihilarea obiectului ă 5 lum) ţ
pierderea ţ ă ob!ecte .
Integrarea obiectului tulburare de ă obiecte ale smelUI
pr?cesele fuziunea ţ ă ă Separare
pnmare lipsa de în- obsesii IndlVlduare
senzoriali- credere alcoolism ţ
tatea _ iu- ţ ă ă (5-12.lum)
b':rl oblectu- ă de Incredere practtcare
rea psiho- lUi fu t I (12-16Ium)
motorie ra u ă ă
Stadiul Stadiul Stadiul Stadiul Stadiul Stadiul
anal anal anal anal anal anal
Stadiul
anal
ţ amânarea separarei mvelulfiZwlOgzc: "morahta- Reapropierea Identificarea ă
vorbirea/ ă autonomie ţ excretorii tea sfincte- (16-24 de lum) ă ţ ă
limbajul rii pulsio- ţ pulsiu- controlul sfincte- ă ţ re- negarea (cu cele patru forme), de-
nafe nilor rian ţ ă sine- ţ cfivajul, animis-
ţ ă le ("Nu") lui ş a obiectului mul, deanimarea, ţ
aspect neîngrijit, empatia ţ ă anularea ă
dezordonat încrederea ş ritualurile, izolarea (afectu-
ţ ă ţ lui), extemalizarea întoarcerea
scatologie (coprola- ă asupra propriei persoane,
lie) ş negativismul, compartimenta-
obiectuluI rea gândirii
(25-36 de luni) ă
m
;;o
o
s:
m
1/'
al
>
n
;:o:;
s:
ţ
z
...
El
III

""
"ii:.
:J.
:r •
'" n
o

n' (î

OJ _.
Cl. "
c' :J.
-< C _.
_ .:J
Cl.Cl.
ro Cl.
a.. a::;-
ro()Q
N :J
< o
o \1>

c
ro _
Primul stadiu Primul stadiu Primul stadiu
genital genital genital
Primul stadiu
genital
Primul stadiu
genital
Primul stadiu
genital
Primul stadiu ge-
nital
ţ rea- > oblectivitate nlVelulfizlO1ogzc: teama de pe- ţ repre- deplasarea,
w
N
o
ţ descarcare SQ- ă rea- ă produ- ă datora- zentaru smellll slmbohzarea,
testarea reali- ă ă ă de organele ă competitivi- a obiectului condensarea, for-
ă ţ fantasma = castrare genitale ă ţ (26:-48 luni): ţ iluzo-
realitate ver- testarea ţ penetrare • ă în rela- ţ din rie, comporta-
sus ă nii ă dezvolta- ţ cu alte per- partea mediului mentul evaziv,
concentrarea re a ţ soane apropierea emo- ţ
ţ Eului ţ ă ţ ă refularea,
orientarea libertinaj sexual ţ nega-
probleme sexu- ă
ale regresia
Perioada de
ţ ă
Perioada de
ţ ă
Perioada de
ţ ă
Perioada de
ţ ă
Perioada de
ţ ă
Perioada de
ţ ă
Perioada de
ţ ă
îngrijirea cor- dezvoltarea Supraeul nlvelulfizw/o- intemahzarea ă uma- ldentificarea cu
ă canalelor su- ţ gic: ţ din- ă (o ă
procesele se- blimatorii sociale coordonarea tre "bine" ş apropierea obiectul ideali-
cun dare ţ la ţ nefa- procesului de ă concre- ţ ă zat, agresorul,
ă ţ so- afect miliare ş tism; inflexibi- stabilitatea re- victima, obiectul
ciale ţ la nerealizarea ţ patologi- litatea reguli- ţ de pierdut, introiec-
adaptarea au- frustrare idealurilur cii: lor; obiect tul), seducerea
ă ţ la ţ ţ sexua- corectitudine agresorului,
ţ de la durere pierderea iden- le sublimarea, ra-
activitatea de ţ la ă ţ ă ţ
joc la cea de tensiunile ţ ruminarea, com-
ă pulsionale ă portamentul con-
anticiparea ţ trafobic,
interesele Eu- proceselor intelectualiza-
lui primare rea, socializarea,
investirea pul-
ă a ţ
lor Eului,
ţ Ş ţ ţ ţ ţ
D° ,on"n" ă
inhibi pa unei
ţ a Eului
ţ ţ
abstractizarea controlul
judecata pulsional
nLvel ul;zziolo- reguli abstracte Reaprop!erea: ideâ1izarea, de-
gic: extemalizare ţ valorizarea,
adaptarea regresia în ser-
ă viciul Eului
EuI ca capacitatea de
observator ă pul-
autoconserva- ă
rea
ţ reglato-
rie
aparatul sexual idealuri înalte ă umorul,
fixa/ia patologi- capacitatea de Sinelui ş a reprimarea,
ă a fi de încredere obiectului concretizarea,
ţ în responsabilita- dezidentifica-
grup te . rea,
mas turbarea punctualitate constituirea
narcisismul ţ ă grupului,
ţ ascetismul,
alegerea de
obiect
ă
Perioada ă Perioada ă Perioada ă
blocajUl PUISIUIU sexua- ţ
ă ţ le ş agresive ă si-
blocajul unei sublimate ş nelui ş a obiec-
ţ controlate tului
caracterul so-
ciodistonic
lipsa unei
ă ţ
W
IV
-
ANEXA4
Scurt istoric al teoriei relatiilor de obiect
J
În lucrarea sa "Pentru a introduce narcisismul" (1914) ş în
alte articole privind teoria pulsiunilor, Freud a introdus ideea
ţ CU privire la "investirea ă altfel spus, care
este intensitatea investirii afective pe care individul o face în ra-
port cu un altul. Din punct de vedere cantitativ, se pune între-
barea cât din cantitatea de energie (sau interes) ce poate fi in-
ă (bezetzung
1
) este ţ ă ă ă (obiect) ş cât
din ă cantitate este ă ă propriul corp ş func-
ţ ă În cele din ă se pune întrebarea ă in-
dividul a regresat - ş reorientat în întregime interesul, de la
obiecte ă propria ă - în ţ în care ţ aces-
ta avea capacitatea de a se gândi la ţ
Freud a folosit ţ ă teorie în încercarea de a dife-
ţ psihoza de alte tipuri de ă El considera ă psiho-
za presupunea o retragere a bezetzung (investirii libidinale) de
la obiecte - ă la psihotici doar o ă parte a energiei libidi-
nale era ă în semeni. Ceea ce ă numim empatie ş
încredere lipsea la indivizii psihotici. Judecarea ă ţ prin
prisma propriilor ţ le afecta acestora sentimentul de a avea
ţ din partea mediului. Freud a fost primul care a iden-
101 ă ă • Scurt istoric al teoriilor ţ de obiect
324
tificat mecanismul de ţ a ă ţ î ntâlnit în psi-
hoze ca urmare a re tragerii din ţ cu ţ ş a incapaci-
ă ţ de testare a ă ţ ă lui Freud
retragerea investirii libidinale din lumea externa - Ş au ongi-
nile ţ în studiul ă asupra autobiografiei de Se-
ă ă ţ de Apel), Damel Schreber
(Freud, 1911).
Freud a încercat o ă ă a conceptului de carac-
ter. Într-unul dintre articolele scrise în decursul ultimei perioa-
de, "Libidinal Typesl/2 (1932), el descrie modul (le ţ
specific diferitelor ţ ale tipurilor de c
erotic ş compulsiv. Tipurile narcisice au fost t lescnse ca
mai retrase ş centrate asupra propriei persoane. La cele erotice
predomina interesul ţ Tipurile compulsive
caracterizate printr-o atitudine mai ă Freud a descns o
serie de ţ ale acestor tipuri caracteriale: narcisic-ero-
tic, narcisic-compulsiv, erotic-compulsiv etc. Pe baza acestor
ţ ş a teoriei structurale, Freud a încercat ă elaboreze idei
cu privire la caracter. . .
Un alt autor care a adus ţ însemnate cu pnvue la
teoria ţ de obiect este Hartmann. Printre acestea se
ă ă
1. ă mentale ale propriului sine ş de-
pind în mare ă ă de ţ de integrare EulUi ..
2. Functiile Eului, cum sunt integrarea, abstractizarea Ş tes-
ă ţ nu trebuie confundate cu imaginea de sine
sau cu mecanismele de ă .
Capacitatea de a utiliza aceste ţ este strâns ă de
imaginea individului despre propria persoal' 1; ă aceasta im-
]EROME S. BLACKMAN
ă ş alte ţ ce sunt reaminti te ş integrate cu ajutorul 325
ţ de integrare. ş lucru este valabil ş pentru imagi-
nile obiectelor (de ă semenii).
Jacobson (1964), în perioada ă între 1940 ş 195Q, a elu-
cidat faptul ă studiul ţ umane ă mai mult de-
cât îndreptarea ţ asupra pulsiunilor ş a mecanismelor
de ă Activitatea ă (pe care Freud a descris-o ca
ţ intense orientate ă ţ era în realitate ţ
ă de ţ ş urmele mnezice ale ţ de obiect stabi-
lite în decursul ţ Aceste ţ erau stocate la nivel ce-
rebral (pentru a folosi terminologia ă sub ă de
imagini mentale despre propria ă ş despre ţ (re-
ă ale Sinelui ş ale obiectelor). Jacobson a fost influen-
ţ de ideea ă de Hartmann, conform ă ţ Eu-
lui: integrarea, testarea ă ţ vorbirea, abstractizarea,
observarea, ş contribuie la formarea imaginii de sine, dar ă ă
a fi ş lucru cu aceasta.
În diferitele stadii ale ă psihosexuale, copiii au sen-
timente ş ţ diferite cu privire la ă ţ diverse ţ
despre ş iar ţ cu ă ţ le pot trezi ă sau ne-
ă Copiii ş ă imagini ale ţ cu ă ţ iar
acestea sunt integrate în structura ă în decursul unei pe-
rioade îndelungate. Astfel, copiii ă idei cu privire la pro-
pria identitate ş la cea a ă ţ '
Mai mult, imaginea obiectului, sau altfel spus imaginea ori-
ă persoane investite libidinal (o ă ă pen-
tru individ), include aspecte legate de iubire, ă ţ
rea Supraeului, a Eului ş capacitatea ă de a forma
ţ de ş - toate acestea luând forma ă
lor mentale.
101 ă ă • Scurt istoric al teoriilor ţ de obiect
326 Mahler a mers mult mai departe în ceea ce ş studiul
copilului. În studiul ă pe termen lung întreprins asupra copi-
ilor psihotici, ş ş a celor care se Înscriu în "limita normali-
ă ţ aceasta a putut stabili dezvoltarea ă (de la ş
ă la 3-3
1
/
2
ani) a ă ţ de integrare la copil a ţ
lor referito.are la propriul sine ş ţ ă diferite faze par-
curse în dezvoltarea acestei ă ţ având ca rezultat final
organizarea unei ă stabile ş separate asupra propriei
persoane ca "Eu" diferit de "Tu": ceea ce teoreticienii francezi
numesc "Eu" ş "Tu" în ţ ă ţ ă de cea
ă Cu alte cuvinte, "Eu" ş "Tu" devin în mod per-
manent separate, fiind ţ ş investite ca atare (Mahler, 1968;
Mahler ş a., 1975).
Prima ă ă de Mahler, autismul normal (de la ş
re la 3 luni) este ă la scurt timp de faza de ă (de la
3 la 5 luni). ă stare de ă ă dintre ă ş
copil este în final ă în timpul fazei de separare-indi-
viduare, ce ă timp de ţ ani, având patru subfaze: (a)
ţ (5-12 luni), (b) practicarea (12-16 luni), reapropie-
rea (16-25 luni) ş (d) ţ ă sinelui ş a obiec-
tului (25-36 luni). ă parcurgerea acestor stadii, copilul este
în final capabil ă dezvolte o imagine relativ ă asupra
sinelui ş obiectului: "Eu sunt eu, iar tu ş tu": începuturile
ţ sinelui ş a obiectului (începând cu 36 de luni, dar
aceasta este ă de regresii la stadiile anterioare). Cei care
ă cu copii sau sunt ţ în îngrijirea acestora ş ă
ă ţ considerabile referitoare la aceste stadii, chiar ş
la copiii normali.
Blos, între 1960 ş 1970, a reformulat perioada ţ
în termeni similari3. ţ trec, la rândullor, prin perioa-
]EROME S. BLACKMAN
deIe de ţ practicare ş reapropiere ce duc, in final, la 327
instaurarea ţ sinelui ş a obiectului. În perioada ado-
lescentei sinele se extinde. incluzând ş ţ legate de cari('-
ra, 110i capacic'lfi psi.hice valuri lSupraeul devine mai integrat).
Imaginea de sine se ă considerabil ă ş adoles-
ţ ş începutul perioadei adulte.
Akhtar a descris ă ă cu rol de ţ întâlnite la in- .
divizii cu ă de personalitate legate de, ţ
de obiect. In Broken Structures (1992b) ş When the Body Speaks:
Psychlogical Meanings in Kinetic Cues (1992a), acesta face o trece-
re în ă ă a teoriilor lui Freud, Hartmann, Jacobson,
Mahler ş Kramer (1979).
101 ă ă • Scurt istoric al teoriilor ţ de obiect
ANEXA 5
Carmen de Bizet pe divan
Este oare Carmen doar o femeie de moravuri ş ă
de ş ş ţ ă ce ă cu cal'0ralu1 nepotrivit?
Se ă oare Don Iose ca un ă ş ş de far-
mecul acesteia ş cuprins de disperare atunci când ea îi ia în de-
râdere sentimentele?
Nu ş din punctul de vedere al unui psihanalist: începând cu
Freud, care a oferit ă cu privire la Leonardo da Vinci,
ş le-a ă adesea ă ă speculeze asupra mo-
ţ ş care au animat figurile istorice ş perso-
najele literare. Prin urmare, ş nu putem vorbi la propriu cu
astfel de ţ care ne-ar putea confirma sau nega formu-
ă ne putem ş amuza examinând posibilele elemente
ş care ă persoanele ce apar în opera Carmen.
Mai întâi Don Jose. Acesta este un ă timid, pe care nu îl
prea ă "galanteriile" întâlnirilor amoroase dintre sol-
ţ ş muncitoarele de la fabrica de ţ în Actul l, înainte
de a-i fi ă floarea lui Carmen în "dar", aceasta îl ă
ce face. Jose ă "Je fais une chaîne pour attacher mon
epi!lglette"("Fac un ţ de care ă îmi ş percutorul- arma
sa"). ă ă ascunde simbolic secretul caracterului ă
101 aplirliri • (armen de Bi zet pe Jivan
330 Sexualitatea sa ("percutorul") îl ă ă se ş (îl în-
ă ţ Mult mai târziu, la ş Actului III, când Carmen
va încerca ă ă ţ el se va opune: "Non, non, non, je ne
partirai pas!!" Ş ă "La chaîne que nous He, nous liera jus-
qu'au ţ care ne ă ne va ţ astfel ă la
m te''') oar ..
Prin urmare, de ce nu a început Jose o ţ cu ş
ă (,,0 ă Micaela, pentru a ne ţ de cele trei ore de
S & M2 ţ ca ă nu mai amintesc dificultatea demersu-
lui de ţ a dinamicilor ş ale personajelor?
Atunci când Jose o ş pentru prima ă pe Micaela
la oficiul ş el se ă în ochii acesteia ş ce vede? ş vede
propria ă De fapt, ă dat de Micaela lui Jose fusese
trimis de ă mama acestuia, care o ă pe Micaela ă
oficierea slujbei ş o rugase ă ă ă lui Jose (" ... ce
bese que je te donne, de ma part tu le lui rendras"). O ş
ă ce ă la nivel ş pe Jose, care ă
cum amintirile legate de mama sa ş de ş natal ("souve-
nirs d'autrefois3") îi umplu din nou inima de putere ş curaj.
ă la nivel ş Micaela este "cam prea aproape de
ă
Jose ş sentimente ambivalente. El este ă legat de
mama sa, dar în ş timp ă ă ă ş ă ă în-
ă ţ Acesta este motivul pentru care nu îi scrie, trimite un
email sau orice altceva mamei ... ş care îl face atât de apologe-
tic ("il se repent aujourd'huW'), el având ş ţ
de a o respinge pe Micaela de ă ce Carmen ş ă floa-
rea, în ciuda promisiunii ă de acesta mamei: "Ne crains rien,
ma mere ... je la prendrai pour femme ... "("Nu ţ face griji
ă o ă ă însor cu ea [Micaela]/I).
)EROME S. BLACKMAN
Cum va ş acest ă ă ă se separe de mama sa? 331
ş cum spunecântecul popular: "Îmi place ă aleg femei de
moravuri ş Jose o alege pe Carmen - femeia ă
cu o sexualitate ă - ţ ă de care ă un ş
ment de tip simbiotic, prin ţ la propria identitate ş
adoptarea unei atitudini rebele pentru a fi ă cu aceasta.
Este !!lama sa ţ ă de acest lucru? Cu ţ ă ă da -
ea o va trimite pe Micaela înapoi la Jose, în Actul III!
ă ce este ă pentru ă o înjunghiase pe Manuelita
ş ă la închisoare pe motiv ă refuzase ă ă ă
ă puse de Lt. Zuniga, ţ superior lui Jose, ă
bunarea lui Carmen se va manifesta sub forma seducerii lui Jose.
Ea îi promite acestuia ă îl ă la Lillas Pastia pentru o
ş ă ă o va ajuta ă scape de Zuniga, care o pusese în
ţ ş cu ţ ă avea propriile planuri în ă ă cu
aceasta). Ulterior, Jose va fi închis pentru ă a complotat la eva-
darea lui Carmen. Atunci când este eliberat, Carmen începe ă
ş respecte promisiunea, dar Jose este pe cale ă o ă ă ă
("Adieu pour jamais!5/1) pentru a evita ă fie declarat dezertor.
Cu toate acestea, atunci când Zuniga reapare ş îi face avan-
suri sexuale lui Carmen, Jose ă ţ astfel la
ş ţ datoriei ş la propria identitate, în încercarea de a
evita durerea ă de pierderea lui Carmen în favoarea
lui Zuniga.
Acum, ă vedem ce putem spune despre Carmen? Se presu-
pune ă ea este cea mai ă femeie din ş Sevilia. Mo-
dul în care ţ aceasta ş cu Jose are un substrat sexual:
Când ă ă el ş ş la percutor, ea îl ş "percutorul
sufletului meu!"("epinglier de mon âme!"). (Aceasta este un fel
de versiune a secolului XIX pentru cântecullui Mae West: "Hei,
101 ă ă • Carmen de Bizet pe divan

332 ă e cumva un pistol ceea ce se vede în buzunarul ă ... ?").
Jose este ă ş ş excitat de ă lui Carmen!
Carmen este la început ă ca o femeie cu o sexualitate
ş o agresivitate impulsive. Ea îi ă pe ţ ţ ş se
ă în ţ cu Manuelita. La scurt timp ă descoperim
ă ă un sens în ă nebunia sa. În Actul 1, aceasta îi spune
lui Zuniga: " ... coupe-moi, bnlle-moi, je ne te dirai rien . ./'("ta-
ă ă foc - tot nu o ă ă nimic"). Este intere-
sant ă formula ă "tu" cu care ea i se ă lui Zu-
niga ă o ă de respect ş tachinarea) acestuia. Ca o
ă faptul ă ea face referire la o ă ă pare
ă îi ă lui Zuniga interesul. Acesta o ă în timp ce
ă " ... elle est gentille vraiment..."("Ea este chiar ă
re ... "); ş ă ş ă ă o ţ ă cu ea, în Actul II.
Oricum, în timp ce Carmen ă ă îl se ă pe Zuniga,
ea ă ă personalitatea sa este puternic ă în spiri-
tul Amendamentului Cinci al ţ Americane: Aceasta do-
ş ă ş ă autonomia ă ş libertatea de ţ
ă ă a ţ cont de nimeni ş de nimic, ceea ce include ă ţ ş
legea. Carmen ă "Surtout, la chose enivrante: la ("Mai
presus de toate, Libertatea este ă ă Simultan, ea vrea
ă ţ ă o ă ă ă cu ţ ă ţ care o doresc de
la ţ ă Pe ă ţ ă sexuale, ea se ş de
sexualitate ş înalte scopuri: ignorarea constrângerilor sociale,
ţ unei ă fantasmate cu ă ţ ş separarea re-
ă de cei care îi cad în mreje, toate acestea având rolul de a-i
ă sentimentul unei ă ţ ă ă
Un alt personaj, toreadorul Escamillo, este posibil ă fi e la
fel de narcisic precum este Carmen. În Actul III, imediat ă
ce a fost ş de ă Jose, el îi spune acestuia ă va fi doar
JEROME S. BLACKMAN
un partener jalnic ce nu este în stare ă ş ş ţ ş 333
vedea iubita ă pe Carmen). ă Escamillo este un cunos-
ă al tipologiei femeilor ă ă lui Carmen. El ă
"Les affaires de Carmen ne durent pas six mois"("Aventurile
lui Carmen nu ă nici ş luni").
În concluzie, Carmen este acea "oiseau rebel" ă rebe-
ă a Havanei
6
) . La nivel ş ea ş ă ş ă li-
bertatea (autonomia). ă simultan, aceasta pune în act fantas-
ma ă a abandonului pasiv, atunci când îi ş ă lui
Jose, " ... sur ton cheval tu me prendrais ... en croupe tu m'em-
porterais ... si tu m'aimais ... "("M-ai fi luat pe cal. .. furân-
ă ... ă ă iubeai"). Iar Jose, în ciuda ă ţ sale con-
ş ("Dragon d' Alcala ... fidele"), este ambivalent cu privire
la ţ care îl ă de mama sa prin intermediul Micaelei
ş ş ş ă se elibereze de acestea, prin a deveni
un brigand sexual ă ă ş autonom. Pentru a rezolva aceste
conflicte, el ş ă interesul amoros asupra lui Carmen,
astfel ă devine la fel de adeziv ca ş mama sa, iar ulterior nu îi
va permite lui Carmen ă ă ţ care îi ă
Discursul psihanalitic nu ar fi complet, ă nu am face refe-
rire ş la ţ de tip oedipian dintre Jose ş Carmen. Altfel spus,
sex combinat cu ţ ă Cei doi ă ţ Jose ş Escamillo, se
ă pentru a intra în posesia femeii mult râvnite, la fel ca ş
babuinii masculi.
ş în mod straniu ă lui Jose este absent, personajul lui
Escamillo este probabil un simbol al acestuia. Desigur ă în Ac-
tul III, Jose ă ă ş ă ă ş ă ş ă rivalul ("un coup
de navaja"7), ca ţ ă pentru dragostea acestuia ţ ă de
Carmen. Ea ş ş ă îl ă pe Jose ă îl ţ pe Esca-
miHo, astfel ă în final acest ă oedipian nu ş ucide ă
101 ă ă • Carmen de Bizet pe divan
..
334 Jose O pedepsise deja pe mama sa prin a o ignora ş a o dez-
ă (chiar ă ă ţ îl va face ă se ă în Actul
III, înainte ca aceasta ă ă Ulterior, în Actul IV, el o va exe-
cuta pe Carmen (ca simbol al mamei), pe motiv ă l-a ă cu
ă reprezentat de Escamillo. Pentru faptele sale, Jose este
condamnat la moarte, ceea ce îl ă de ă ţ produ-
ă de ţ de a o avea pe Carmen (mama), de a-l ucide pe
Escamillo ă iar în final pentru uciderea lui Carmen (mama),
pentru ca nimeni (inclusiv ă ă nu o ă avea - o rezo]··
vare ă ă destul de ă
Nu avem nicio ţ cu privire la ă ţ lui Carmen,
ş printre "surorile" acesteia de la fabrica de ţ se ă
Manuelita (un simbol matern) pe care Carmen o va înjunghia
pentru ă aceasta o comparase cu un ş de ă plin de
ş ceea ce insinua ă ă ă ţ sale, Carmen era
o ă ă Carmen este la rândul ă ă (exe-
ă de ă Jose) pentru ă a comis ă de a-l seduce pe
ă simbolic (Escamillo).
Sexualitatea o face pe Carmen ă intre în ţ ş cu
celelalte fete (deplasarea ă ţ ţ te ţ ă de ă ş
surori). Ea ă deschis un comportament sexual seduc-
tiv ţ ă de substituturile paterne ţ care tânjesc ă ea),
dar în final face ceea ce spune ("Si tu ne m' aimes pas, je
t'aime ... " - ă tu nu ă ş eu te voi iubi ... ") alegân-
du-l pe Jose, ă "pe care nu îl poate avea" (ca simbol al
ă Cu toate acestea, ă ce Carmen îl ă pe Jose,
el va înceta ă mai reprezinte un simbol al ă Ea îl deni-
ă ş îl trimite ă înapoi la ă Apoi va încerca ă îl
ă pe Escamillo, care este viril, mai matur ş nu ţ ă la
propria identitate.
JEROME S. BLACKMAN
ă ă ţ ă atât de ostilitatea ă cu fi- 335
gurile materne (fetele de la ă mama lui Jose ş în cele din
ă cu Jose), cât ş de ş iubirii lui Escamillo ă
("Si tu m'aimes, Carmen ... "8), o ă pe Carmen ă îl pro-
voace pe Jose, devenit un simbol matern, ă o ă cu
moartea.
Carmen ă atât o poveste despre moralitate ă
ţ tineri, cât ş cel mai ă ş al ă ă Cu
ţ ne facem griji ă fiul ă dintre noi ar putea fi ş
de intensitatea propriilor ţ sexuale, de nevoia de a se se-
para de mama sa ş de ţ intense ş rebele ale adolescen-
ţ Acestea l-ar putea determina ă se asocieze cu persoane în-
doielnice, ă ă fete cu un "caracter imoral" ş ă ă un
nimeni. Ne facem griji ş ă fetele noastre ar putea dezvolta o fi-
ţ la ă ţ ale ă ţ adoles-
ţ ă intre într-un anturaj cu o ţ ă ă doar din
ţ de a se ţ separate, iar ulterior ă fie seduse de ă
ţ ă ă ş ş rebeli, care le-ar ă ş distruge ţ
Carmen este cel mai pesimist scenariu de acest gen, mai cu-
rând un ş ş ă La ş operei ă ă ş
ţ descoperind ă ă tragic nu ne ă în
niciun fel. Noi, publicul spectator, ne putem relua apoi eforturi-
le de a ne bucura de ă ş ale ţ ă ă a ă cu via-
ţ pentru aceasta.
ă ă • Carmen de Bizet pe divan
ă
J
Câteva ă
Am preluat sarcina de a oferi o descriere ă a ă ă
lor, precum ş o serie de ţ referitoare la acestea, care ar
putea fi utile clinici anului practician. Orientarea mea ă
include elemente specifice psihologiei Eului (conceptele de func-
ţ ş ţ ă a Eului descrise de Hartman, Frosch, Bellack ş Ker-
nberg), teoria ă a psihismului (a treia teorieI a lui Freud
cu privire la pulsiuni, Supraeu ş ă ă teoria ţ de
obiect ă de Mahler (procesul de separare-indivi-
duare ş vicisitudinile acestuia) ş teoria ă a "conflictu-
lui psihic" (c. Brenner, 2002) cu privire la ţ de com-
promis.
ţ constata ă nu intru foarte mult în dezbaterea ă de
ş ă ţ ă ă (vezi Frosch,
1990), pe motiv ă sunt de ă ă atât conceptul de deficien-
ţ ă a unei ţ a Eului, cât ş cel de ţ a acesteia au o im-
ţ ă ă Unii teoreticieni de orientare ă au o
atitudine ă cu privire la teoriile privind ţ autonome
101 aplirliri • ţ ă
338 ale Eului dezvoltate de ă Freud-Hartmann-Frosch ţ Busch,
1995), ţ prin urmare probabil c5 nu vor fi de acord cu descrie-
rea ă ă cu privire la ţ ă a acestor ţ ţ
cum a fost ă de continuatorii lui Freud, 1926).
Cei care ă la teoria lui Kohut nu vor fi probabil de acord
cu teoria ă (ce include ă ă preferând în schimb
utilizarea conceptelor de fantasme interne ("obiecte ale Sine-
lui") direct implicate în reglarea stimei de sine.
ţ teoriilor lui M. Klein, Jung, Maslow, Lacan ţ
folosesc limbaje teoretice diferite, ceea ce face ca ţ conceptele
ce ţ de normalitate, ţ respectiv patologie, ă difere. O compa-
ţ sau o ţ a acestor teorii cu cea referitoare la ă
ă nu face scopul acestei ă .
Controversele din cadrul dintre care multe nu
ţ ă ă o rezolvare, sunt cel puj n la de numeroase ţ
de controversate ca ţ cele existente înt! ; teoriile psihanalitice ţ
cele ţ altor ă Este evi :lent ă prezenta lucrare
nu se ţ a fi o ţ academie i asupra dezbaterilor te-
oretice existente între diferitele ţ ţ domeniului psih-
analizei sau între aceasta ţ celelalte ă teoretice ne- (ori
anti-) psihanalitice.
Ca un ultim aspect, trebuie preciza t ă nu am inclus ideile
ţ "psihiatriei biologizante", cu privire la anxietate, de-
presie ţ ă întrucât nu ă în prezent o ă ă între ne-
urobiologie ţ teoria referitoare la ă ă (Colaboratorii recen-
tei reviste Neuro-Psychoanalysis ă acest aspect.) Înclin
ă ader la multe dintre concluziile lui Gerald Edelman, ţ ă
tor al premiului Nobel (de exemplu, în 1992) cu privire la rolul
important ţ complex al proceselor cerebrale asupra ţ ă
rii mentale. ţ ă în opinia ă ţ ţ creie-
JEROME S. BLACKMAN
rul ă organul psihismului ţ se ţ faptul ă boli- 339
le cerebrale pot produce ă mentale, ă nll a fost stabi-
ă baza ă nici ă pentru un gând. Chiar
ţ sinteza ă ă ă de Even Levin (2002) asupra stu-
diilor întreprinse de Iberhauft cu privire la sistemul neuroimun
ţ ţ ă ă de ă ţ este, ţ cum acesta afirma,
ă Au fost stabilite o serie de ţ statistice în-
curajatoare între nivelul de ă ţ ă din li-
chidul cerebrospinal ţ unele forme de depresie; ă ă în
prezent, nu avem nici cea mai ă idee privind procesele bio-
chimice cerebrale responsabile de producerea gândurilor ce stau
la baza a cel ţ ă dintre afectele cunoscute - care îi
fac pe oameni ă se ă singuri, ţ ă le ă ă sau
ă se ă ţ (ori ţ Prin urmare, ţ ana-
tomo-neuro-fiziologiei iubirii, urii, ă ţ sau regresiei (de
exemplu, criza de la mijlocul ţ care îi ă pe unii in-
divizi ă ţ ţ ţ sport scumpe) trebuie amâna-
ă pentru mai târziu.
Mi-a ă ă ă constat ă unii ţ ţ în for-
mare ă o ă a ă ă ţ a ţ Eului) la înde-
ă pe peretele din ţ biroului. ă lucrare ă
în ţ ă o încercare de elaborare asupra acestei liste de 101 ă
ă
101 ă ă • ţ ă
1
Note
ă

Steve avusese un adenom produs de ţ celulelor cromofobe la nivelul glandei
pituitare anterioare - o ă ă dar ă ..
2 "Confruntarea" este un termen utilizat ocazional pentru a descrie o comunicare ă ă
de analist pacientului, ă ă îi ă acestuia ţ în ă ă cu un anumit
aspect al propriului comportament, ă ă ă a-i oferi o ţ sau o interpretare a
acestuia. (conform Rycroft, c.: "A Critical Dictionary of Psychoanalysis. Second Eqi-
tion", p. 25, Penguin Books, London, 1995) (N. t.)
\ Numerele din paranteze se ă la ţ ă ă ş cum acestea apar în
Tabelul 2 ş pe parcursul capitolelor 2 ş 3.
4 Dumbo este un desen animat produs în 1941 de Walt Disney, ă povestea cu ş
nume ă de Helen Aberson. Personajul principal este jumbo jr., un ă ţ care
este poreclit cu cruzime "Dumbo" ă urechilor sale foarte mari. ă cu
mama sa, acesta ş ă ş ă ţ la un circ, unde este ridiculizat de ă ţ
ţ ş de copii. Mama îl ă ă din ă de aceste ţ motiv pentru care
va fi ă ă ş va fi ă ă singur, Dumbo ş face prieten un ş
cel, Timothy, ă cu care va trece prin alte ă aventuroase. într-una din
zile, ş se ă din ş ă ş ş în copacul unui grup de ciori, conduse de
jim Crow, care la rândul ă râde de urechile lui Dumbo. Timothy ş ă ă prietenul,
povestindu-Ie acestora ţ la care Dumbo a fost supus. Impresionat, jim Crow
ă cu Timothyîi ă lui Du.mbo o ă despre care pretind ă este ă
ş ă îl poatt1 ajuta ă zboare, ă este suficient de ă Astfel, Dumbo nu doar
ă ş ş ă zboare ă urechilor). dar va deveni ş vedeta circului. (N. t.)
5 Marina armatei americane. (N. t.)
6 Prescurtarea provine în original de la "WANT OUT OF THE NAVY". (N. t.)
ă ă • Note
342
Multumiri
.
Anna Freud a descris ă mecanisme de ă regresia, refularea, ţ re-
ţ ă izolarea, anularea ă ţ ţ Întoarcerea asupra pro-
priei persoane ş transformarea În contrariu. La acestea se ă un al zecelea, subli-
marea, ce ţ mai ă de normalitate decât de patologie. (N. t.)
"Dinamicile ă umane" (N. t.)
Introducere
1 ş cum am subliniat ş în capitolul 1, ce va urma, ă ă pot împiedica ş con-
ş altor ţ mentale (ca de exemplu, ţ ale Eului, ţ ş alte
ă ă sau pot fi implicate în dezvoltarea ţ psihice (cum este formarea
imaginii asupra propriei persoane ş ţ 5upraeului). Est e ă mai simplu ş
mult mai uti l ca ă ă ă fie considerate ca operând în principal împotriva afecte-
lor, din moment ce în majoritatea terapii lor bazate pe insight este ă ă
ţ ne.
Capitolul l
Exemplul face parte din notele de curs ţ lui M. 50tt arelli, M. D., predat la
L. 5. U. Medical School, 1974.
2 Ca atitudine ă ţ În sens pozitiv, ţ desemnea-
ă o atitudine ă de respect sau ă ţ ă ţ ă de cineva. (N. t.)
Capitolul 2
Toate ţ privind identitatea ţ au fost fi e ă fie modificate în
mare ă ă
2 Autorul ş persoana a II-a, ă traducerea în limba ă a necesitat uneori
înlocuirea acesteia cu modul impersonal. ( N. t.)
3 Alte ă ă ce contribuie la formarea ati tu dinil or ofensatoare includ: devalorizarea
unui grup, ă cu liderul sa u ţ membri ai grupului care ă astfel
de atitudini, generalizarea criticismului proiectat, regresia privind testarea ă ţ ş
deplasarea ă ţ competitive î n afara grupului respectiv. Aceste tipuri de ă ă
vor fi di scutate ulterior.
4 Am preferat termenul ă pentru a desemna maternajul persoanei care ş
copilul în primul an de ţ ă evitând astfel folosirea unor expresii mai ambigue, ca de
]EROME 5. BLACKMAN
exemplu: "figura ă care ă ş sau ş copilul. Altfel spus, mama se
ă la mama ă indiferent de persoana ă ce ş acest rol.
S Volkan (1999) a optat recent pentru înlocuirea unor astfel de termeni cu caracter teh-
nic prin expresii comune, cum ar fi "a prelua în interior", "a deveni ca" sau "a se com-
porta ca". '
6 Pam Tillis (2002) ă despre ţ sa ă cu un ă care ş este infi-
del : " .. ţ Cleopatra, pentru ă sunt Regina ă
7 În original este folosit termenul "prescreener", ce a fost tradus ca "al doilea evaluator".
(N.t.)
H "Poveste din cartierul de vest". (N. t.)
'i Kernberg (I a fel ca ş ]acobson [1964], Mahler [1968], ş Kohut [1971]) se ă pe "te-
oria ă a "investirii libidinale", pentru a lega clivajul de ă dorin-
ţ pulsionale sexua le sau agresive (A. Freud, 1956). Aceasta este o teorie foarte com-
ă care, în ţ ă contrazice modurile ş în care sexual itatea ş
agresivitatea contribuie de ă la ţ de compromis în ţ cu obiectul
iubit. Nu putem acoperi adecvat aici vicisitudinile acestei teorii, ce a dat ş unor
opinii controversate între ş Pentru idei opuse lui Kernberg. ţ Abend,
Willick ş Porder (1983) .
10 Întrucât autorul nu a putut ă un echivalent în engleza ă pentru "coleric",
în textul ori ginal îl descrie aproximativ ca "superlativ referitor la conceptul arhaic de
«eter» sau de «fiere» - specificând faptu I ă nu ă un echivalent în limba ă
ă Cu toate acestea, cuvântul "choleric" ă în engleza contempora-
ă "temperament irascibil, furios" . Probabil ă termenul a fost adoptat din ă mai
târziu. (N. t.)
11 În original apare expresia "stupid ass" care se poate traduce ca "extrem de prost", ă
în engleza veche "ass" ă ş ă (N. t.)
12 În sindromul Wernicke-Korsakoff (Medical Council on Alcool, 2000; Meissner, 1968)
ţ apare de ă ă unei ţ de vitamina Bl ă cu alcoo-
lismul sever, ă poate fi ă ş de alte tipuri de deteriorare ă (Wei-
gert-Vowinckel, 1936). Aceasta se poate datora exclusiv unei ă cerebrale, ă ă
a fi rezultatul unei ă ă împotriva afectelor asociate.
13 Având în vedere ă gândurile sunt ţ de compromis, ă individul cuprins de
atacul de ă ş ă ă va muri din cauza hipneei ş a ţ acesta ar
putea fi un indiciu ă gândurile refulate ce au cauzat atacul sunt legate de pedeapsa cu
moartea pentru ă ţ ă de ţ ostile sau sexuale. Pe de ă parte,
fantasmele de moarte ce ţ atacul de ă ar putea ă fie determinate ş de
ţ ă ă de hipoxie ă ţ
14 ş mi-ai provocat o mare ţ ă sunt ă suficient de ă pentru a nu te ier-
ta". (Desiree, într-o scrisoare ă lui Napoleon, ă ce a aflat de ă ă acestuia
cu ]osephine) (Hopkins, 1910)
15 " .. . Astfel, ţ de a vizita Roma constituia în ţ ă o deghiza re ş o expresie
ă a unor ţ foarte ţ a ă realizare necesita un efort compara-
343
ă ă • Note
344
tiv cu tenacitatea ş ă ge neralului punic, chiar ă acest moment ă une-
ori la fel de ă ca ş visul de o ţ ă al lui Hannibal de a intra vi ctori os î n Roma .. ...
(Freud,1900b)
16 .. Treceri la act în afara cadrului terapeutic, respectiv în interiorul acestuia". Primul ter-
men se ă cu ă la treceri la act ţ pacientului, pe când cel de-al
doilea ă în special trecerile la act ale analistului. (N. t.)
17 Este foarte interesant faptul ă nicio ţ DSM nu a inclus ă tulburare de per-
sonalitate, destul de ă în cadrul listelor detaliate ale diferitelor di agnostice fe-
nomenologice.
Capitolul 3
1 McDevitt (1985) ş agresivitatea ă ca ţ cu sco p"; agresi-
vitatea ă irupe ca ă la frustrarea ă ţ normale. Parens (l973) ă
ă agresivitatea ă ă doar unul dintre cele patru ti pu ri de agresi-
vitate: forma ă ă ă în studierea pentru un test ). neosti-
ă ă (în actul ă ă (în criticismul ş ostil-dis-
ă ţ calomnierea).
2 în ciuda faptului ă leziunea ă a doamnei LM era evident una ă ş ă ă a se
ţ cont de expertiza ă din care ş clar ă simptomele schizofreniei nu
pot fi cauzate de echimozele degetului ă ă compl etul de ă dispus plata
unor daune de 60.000 $. Acesta constituie un exemplu interesant al de caz
descris de Howard (1996), în care ţ ă ş nevoi a de a ă un vinovat (fnvino-
ă ţ ă sunt dintr-un motiv de ţ acceptate drept cauze rea le pentru
ţ cuiva, în ciuda faptului ă ţ comun ă ă nu au nicio ă ă cu
aceasta .
3 .. Internal Revenue Service", departament al guvernului american ce se ă de co-
lectarea taxelor la nivel ţ (N. t.)
4 Acest termen este sinonim cu sensibilitatea, ca facultate de a percepe ţ pro-
venind de la propriul organism sau ţ din mediul extern. (N. t.)
5 în videociip, o ă ă ă este mai întâi ă ă care ă de ă
ă ş piruetele cu ţ ă ale lui )ackson (ca atuuri în ţ ţ
ă ţ cu o abordare mai ă Ea ă ă mai ă de acesta, iar când ajun-
ge în dreptul unui hidrant din care începe ă s'e reverse un torent de ă aparent ă
ra ajunge ă fie ă de ţ ă astfel ă teama sa ă se trans-
ă magic în ă Fantasma ă ă ţ - în ţ ă ă rigide
mobilizate de ă ă - ş ejacularea ă vor ş inima unei fete frumoase
apar destul de evident. în 2002, la 15 ani ă ce videoclipul a fost filmat, el este ă
promovat drept unul .. clasic realizat de Mich ael" ş ca fiind "de ţ ă în ă
Mesajul transmis de videoclip pare opusul vi deoclipu rilor ce ă "stimularea
ă ţ ş prevenirea ă ţ sexuale la locul de ă
)EROME S. BLACKMAN
6 "Attention Deficit Hiperactivity Disorder", ă .. sindrom de hiperactivitate ş deficit 345
de ţ (N. t.)
7 Este discutabil ă ţ sa pentru "sexul ocazional" ar fi putut fi ă pa-
ă cazul în care nu ar fi intrat în conflict cu ţ ă ş de înte-
meiere a unei familii. Pentru ţ indivizi, a locui singuri ş a avea mai multe ţ
intime, ă ă perspectiva unei ă ă sau a copiilor, nu pare ă constituie o ă
Am tratat mai ţ ţ care se ţ ţ pentru ţ lor de a fi liberi, ş
se ă de ă ă ţ prin a se ă ă ă ce acest lucru devenea clar, unii
dintre ei decideau ă terapia ş atinsese scopul de a-i ajuta ă ş ţ ă problei11ele
legate de apropiere ş angajament ţ astfel ă încheiau atât terapia, cât ş ma-
riajul. Ei evitau pe viitor ă se mai ă ă ă sau ă mai ă promisiuni în acest sens.
8 în text este ă expresia .. to attend happy hours", ce ă "anumite oreîn
care un bar ă ă alcoolice la ţ mai mici". (N. t.)
9 dismorfofobiile (N. t,)
10 "Minunata ţ ă (N. t.)
II De fapt, la acel moment nu eram ă ă
12 în România serialul este cunoscut sub titlul "Totul despre sex" (N. t.)
' 13 ă ă ţ singuratic", (Lane Ranger) aluzie la personajul filmului cu ş nume. (N. t.)
14 "Lampa cu gaz". (N. t.)
15 .,inductor" (N. t.)
16 "gaslightee", în original (N. t.)
17 "Nu ă ţ pentru lucrurile neînsemnate". (N. t.)
18 "Busola de aur" (N. t.)
19 Pe de ă parte, este interesat de ţ ă o parte dintre scriitorii cu ă
creativi au fost psihotici, sau cel ţ au avut episoade psihotice. Un astfel de exem-
pl u este Ezra Pou nd.
20 Unul dintre avantaj ele psihanalizei clasice în tratarea ă de caracter severe
ă în faptul ă pacientul întins pe canape'a nu îl are pe analist în câmpul ă vizu-
al, ceea ce ă dezvoltarea transferului, care ulterior poate fi analizat.
21 Abraham (1913) ă ideea ă Soarele ş lumina) poate avea o multitudine de
ţ simbolice, ceea ce face ca ş evitarea luminii diurne ă fie un act simbolic.
;Pe baza unui studiu detaliat ş îndelungat asupra câtorva cazuri, acesta concluzionea-
ă ă lumina poate reprezenta " ... ochiul care ă ... al ă iar fotofobia este,
prin urmare, .. ţ individului de a se ţ la ţ ă [de acesta]" (p. 175)
Referitor la un pacient, .. , .. Ia începutul terapiei, acesta ă evita ă ă ă
vreo parte a corpului mamei sale, cu ţ ţ ş a mâinilor. Chiar ş ă o ă pur-
tând o ă cu ajur la baza gâtului îi cauza o ă ă Asocierile ulterioare
l-au condus pe pacient la remarcabila descoperire ă .. ... ţ de a o privi pe ă
ş avea originile în ţ de a o vedea ă ă ş în particular organele genitale
ale acesteia. Ideea de a nu avea voie ă se uite la ea a devenit... ă asupra] fo-
biei ă sub forma ă ţ de a suporta lumina ă (p.1777)
22 Primul ă mondial. (N. t.)
ă ă Note
346
Capitolul 4
1 Termenul "warmth" are sensul de ă ă prieteni e, intimi ta te, ak iune ă
(N. t.)
2 Prescurtarea "Warm-ETHICS" provine de la "Warmth, Empathy, Trusl, Holding Envi-
ronment, Identity, Closeness and Stability" . (N. t.)
3 în original, "Iow-keyedness" ă o "stare ă a Sinelui" ă de ă
tre Mahler ş colaboratorii ă la copii ţ în subfaza de practica re, at unci când ş
tia ş ţ mamei. Este ă prin dimin uarea ă ţ ă
derea interesului în mediul ă ş orientarea ţ ă il :erior, ă
CU "imaginarea" mamei (Mahler, M., Pime, F., Bergman, A: The Psyc h' dogical Birth of
the Human Infant. Symbiosis and Individuation, Karnac, London & 1\ "w York, 2002,
p. 74). (N. t.)
4 Altfel spus, ă ţ ale terapeutului sunt I. eterminate de
atitudinile ş comportamentele pacientului; o serie de atitudini al e ter; leutului ceîm-
ă procesul terapeutic pot fi expresia modului de ţ al acestuia, ă ă a
avea vreo ă ă cu ă pacientului. ş dori ă adaug faptul ă se ă
ş ca ţ ţ sau ă ă o formare ă ă ă el ori tehnice pri-
vind modul cum conduc o terapie ă pe insight, ă ă ca acestea ă se datoreze,
unor conflicte ş ale terapeutului.
5 Dinamicile acestei serii de ţ sunt mul t mai complexe. Am Ofl l it acest exem-
plu cu scopul de a explica mai bine conceptele de empatie ş contratran, fe r.
6 Delta Dawn, ce fel de floare este cea pe care o ţ fi un trand"fir ofilit al unor
zile apuse? /
Spui cumva ă te-ai întâlnit cu el ă / Pentru a merge la el ă în î la ltul cerurilor?
7 McDevitt (1976) ă opinia lui M. Mahl er, conform ă se pare c; este ă
pentru copilul care abia ţ ă ă ă petrecerea a cel ţ ă ore pe zi (cu
sensul de "timp calitativ") în ţ unui obi ect matern consistent, î 1 vederea achi-
ţ ţ obiectului ş a imaginii de sine, ă nu s-au ă ă pe ă
ă întrucât ar fi avut un caracter politizat, fiind ă ă o interpretare a re-
zultatelor.
8 Termenul în original este "wallflower", ce ă ă ., 'oare ă ţ ă ş
ă ce nu este ă de nimeni la dans ş ă pe margi le (Ia un bal etc.)".
(N. t .)
9 ă ă ş ă ţ cu acest tip de patologie ă ă termenul este
utilizat cu ă pentru a descrie femeile. În plus, cu ţ ă ţ gigolo
care sunt ă ţ pentru serviciile lor, cei mai romantici ă ţ ce ă ă ă
femeile vor prefera ş unui fals interes pentru acestea, în loc ul satisfacerii unor
fantasme cu interes pur sexual ţ partenerelor.
10 Acest tip de femeie este ă remarcabil de ă Kathleen Turnerîn Body Heat
(Kasdan, 1981). Personajul ă ş ţ ă pentru ş atinge scopurile;
JEROME S. BLACKMAN
finalul filmului ă narcisismul, oralitatea ş ţ de ţ ţ ă a 347
personajului.
11 În original apare cuvântul "tether" care ă în limbajul comun un ţ sau o
funie ce ă ş ă În acest context este vorba de ă pe care individul le
ş la nivel psihic ş care au un rol limitativ. (N. t.)
12 în original "Runaway Bunnies". (N. t.)
13 în textul original apare verbul"to prick", care se traduce prin a ţ sau a Împunge.
Ca substantiv, acesta are atât sensul de ă ă ţ ă ă cât ş pe cel de
"penis" (În limbajul colocvial). (N. t.)
14 Pe de ă parte, Volkan (l987b) ă câteva tehnici ce pot fi utilizate În analiza
pe divan a unora dintre ţ borderline.
15 ă material de caz este Într-o oarecare ă ă ş ă astfel de ă
sunt des întâlnite la ţ cu organizare a ă ţ de tip borderline.
16 în acord cu climatul psihiatrie actual, trebuie ă precizez ă orientarea ă a lui
John ş profesia acestuia nu au nicio ţ ă în dezvoltarea patologiei sale borderline.
Astfel de conflicte ş comportamente simptomatice apar ş la ţ borderline he-
terosexuali sau care nu sunt ţ
Capitolul 5
1 În limba ă "prick" are atât sensul de ă cât ş cel de "penis" (în limbajul
informal). (N. t.)
2 În textul original, YWTAQ este abrevierea de la "You Want To Ask a Question". (N. t.)
3 "WEBS" în original provine de la "What, Empathy break, Bull ş Shoulds". (N. t.)
4 Se ă adesea ca, în decursul ă sau terapiei, indivizii ă ă material
semnificativ sau ă ţ ă insight în urma unei ă inexacte sau incorecte.
ă ş simt ă terapeutul este bine ţ se ă adesea În interac-
ţ pe care le consider ca destinate ă ajute terapeutul", având în plus ţ
ţ ă de copil bun al terapeutului (care la nivel ş ă un ă
rinte) sau pe cea de ă bun pentru terapeut (acesta din ă reprezentând un co-
pil .care are nevoie de ajutor) .
De exemplu, unii ţ ă la o confruntare a unui afect, ă ă la un moment
nepotrivit - de genul : ă ţ furios" - prin a vorbi detaliat despre conflictul ş ă ă
riie ce le ă probleme, ă ş este, ă ţ atât de vinovat, încât nici nu
aveam de gând ă vorbesc despre asta!" Cu toate acestea, este adesea mai sigur ca mai
întâi ă ţ ţ ă pe care ulterior ă o ţ Eului ca ob-
servator al pacientului - poate la modul: ă ă ţ mai precaut decât de obieei".
în caz contrar, ă pacientului la confruntarea furiei ar putea foarte bine ă fie:
"Nu, nu sunt. Poate ă ţ o ă De ce ţ ca eu ă fiu furios?! "
5 O ă denumire ă pentru Benadryl. (N. t.)
6 Terapie prin ş electrice. (N. t.)
101 ă ă • Note
348
Capitolul 6
1 în original este folosit termenul "grand larcenists", care ă ţ de bunuri cu o
valol!re foarte mare, aflate în proprietatea ă Termenul mai este ă folosit în
engleza ă în timp ce în engleza ă acesta a fost Inlocuit.
2 Prescurtarea ă AORl1CS (Abstractizare, Observarea Eului, Testarea ă
ţ Integrarea, Concentrarea, Senzorialitate ă poate ă ă adecvat cele mai
importante aspecte ale ţ ă Eului necesare pentru tratarea ă a pacien-
tului cu ajutorul tehnicilor psihodinamice.
3 ţ ş ale acestui eufemism ciudat includ "pacientul borderlineînfuriat"
ş "pacietul borderline care ţ ă
4 Padenta substituia cuvintele unele cu altele - ţ adesea cuvântul ş Disnomia sa
ş ă ă ă ţ organice ă de atacul cerebral la nivelul zonei lui Bro-
ca, în lobul temporal stâng al creierului, în care sunt localizate ţ motorie ş limbajul.
Capitolul 7
1 "Deraierea" (N. t.) .
2 Aluzie la expresia ă în limba ă "ta think twice", ce ă "a decide un
curs de ţ ă aprecierea posibilelor riscuri sau probleme implicate". Prin ur-
mare, autorul ă ţ ă unei atitudini precaute. (N. t.)
Capitolul 8
Ir
1 S-a încercat pe cât posibil traducerea acestora în limba ă I' rin ă unor cuvin-
te echivalente care încep cu litera "d", în vederea ă ă stilul ui din original. (N. t.).
Anexa 4
1 Aceasta este varianta ă a termenului din ă care a fost ă prin "in-
vestire" ("Vocabularul psihanalizei", J. Laplanche ş J.-B. Pontalis [1994], p. 202). (N. t.)
2 "Tipurile libidinale" (N. t.)
3 EI ă ţ ca a doua ă de separare-indi liduare. (N. t.)
Anexa 5
1 "Nu, nu, nu, nu voi pleca!" (N. t.)
JEROME S. BLACKMAN
2 Sada-masochism (N. t.) 349
3 "amintiri de ă (N. t.)
4 "el se ă ş ă (N. t.)
5 "Adio, pe vecie!" (N. t.)
6 în textul original "habaiiera" ă ,,(locuitoare) din Havana" (N. t.)
7 "cu o ă de briceag" (N. t.)
8 ă tu ă ş Carmen ... " (N. t.)
ă

Prima teorie (1895) a fost una ă Cea de-a doua (aproximativ, între 1900 ş
1905), uneori ă ş modelul hidraulic, se referea la energia ă ş la rezerva-
rul .,în fierbere" al ş Cea de a treia teorie a fost cea structural>'! (1923,
1926). A patra teorie se ă la instinctele ţ ş ţ (între 1920 ş 1939). Prima, a
doua ş a patra teorie nu sunt folosite.
Am ţ di.n a doua teorie conceptul de "proces primar", deoarece ţ exces
la nivel ş a fantasmelor ca procese primare tinde ă indice o ă
mai ă (Vezi Hoch & Polatin, 1949; Kernberg, 1975; Hoit, 2002), ş Arlow & Bren-
n.er (1964) ă considerarea mecanismelor procesului primar ca ţ defen-
SlVe. în mare parte, am utilizat anumite concepte ale teoriei structurale, cu toate ă
C. Brenner (2002) ţ ă ar trebui ă se ţ ş la acestea, ă subtilelor
ă ţ intrateoretice.
101 ă ă • Note
Bi bliografie
Aarons, Z.: "Notes on a case of maladie des tics", Psychoanalytic
Quarterly, 27, pp. 194-204, 1958.
Abend, S.: "An analogue of negation", Psychoanalytic Qtiarterly,
44, pp. 631-637, 1975.
Abend, 5.: "Reality testing as a clinical concept", Psychoanalytic
Quarterly, 51, pp. 218-238, 1982.
Abend, S., Willick, M. & Porder, M.: Borderline Patients: Clinical
Perspectives, International Universities Press, Madison, CT,
1983.
Aberson, H. & Englander, O.: Dumbo. http://us.imdb.com/Ti-
tle0033563, 1941.
Abraham, K.: "Transformations of scoptophilia", 1913. În Selec-
ted Papers on psychoanalysis. Traducere de Bryan, D. & Stra-
chey, A., The Hogart Press, Londra, pp. 169-234, 1948.
Ackerman, N. & Jahoda, M.: "The dynamic basis of anti-semitic
attitudes", Psychoanalytic Quarterly, 17, pp. 240-260, 1948.
Aiken, c.: Silent snow, secret snow, IL: Dramatic Publishing, Wo-
odstock, 1974.
101 a p ă r ă r i • Bibliografie
352 S.: "Tethers, orbits and invisible fences: Cl inical, deve 'p-
mental, sociocultural, and teclmical aspects of \)ptimal dis !n'"
ce". În Kramer, S. & Akhtar, S.(Eds): When the body speaks: Ţ
chological meanings in kinetic cues. NJ: Aronson, Northvale, 19
Akhtar, S.: Broken structures, NJ: Aronson, Northvale, 1992b
Akhtar, S.: "Object constancy and adult psychopathology" 11-
ternational Journal of Psychoanalysis, 75, pp. 441-455, 1994
Akhtar, S.: "Someday ... " and "If only ... " fantasies: PathoJ ,;i-
cal optimism and inordinate nostalgia as rclated forn of
idealization, Journal of the American Psychoanalytic Associa
pp. 723-753, 1996.
Akhtar, S.: Why do patients attempt suicide on Friday nights? 'e;-
zentare pentru Departamentul de Psihiatrie, 1]. S. Navy e-
dical Centre, Portsmouth, VA, 200l.
Alexander, F.: "The neurotic character", International JOUrl , of
Psychoanalysis, 11, pp. 292-311, 1930.
Almansi, R: Abstract la Recamier, P.: "L'Evolution Psychiah .le
III. From anxiety to mania. Clinical and psychologycal SI :iy
of mania in its relationship to depression", Psyclwanalytic (
terly, 30, p. 156, 1961 (Varianta ă ă în 1957
Alpert, ·A.: "Reversibility of pathological fixat ions associ, ed
with maternal deprivation in infancy", PsycllOanalytic 5 dy
of the Child, 14, pp. 169-185, 1959.
Alpert, A. & Bernstein, I.: "Dynamic determinants in oral ] :a-
tion", Psychoanalytic Study of the Child, 19, pp. 170- 195, 1964.
Anthony, E.: "Panel reports - learning difficuJ ties in childho-
od", Journal of the American Psychoanalytic Association, 9, pp.
124-134, 1961.
]EROME S. BLACKMAN
Arlow, J.: "Character perversion". În Marcus, 1. (Ed.): Currents in 353
psychoanalysis, International Universities Press, New York, 1971.
Arlow, J. & Brenner, c.: Psychoanalytic concepts and the structural
;theory, International Universities Press, New York, 1964.
Armstrong, J.: "Reflections on multiple personality disorder as
a developmentally complex adaptation", Psychoanalytic Stu-
dy of the Child, 49, pp. 349-364, 1994.
AROPA ţ ă Pentru Promovarea Psihanalizei):
Sigmund Freud - Biograplzy: I. Childhood. http: / / freudnet.tri-
pod.com/biography.html, 2002.
Asch, S. 1982: Recenzie la Hans Loewal's Psychoanalysis and the
history of the individual, Yale University Press, New Haven,
CT, 1978. Journal of the American Psychoanalytic Association,
30, pp. 265-275.
Balint, M.: "Friendly expanses - horrid empty spaces", Inter-
national Joumal of Psychoanalysis, 36, pp. 225-241, 1955.
Barglow, P. & Sadow, 1.: "Visual perception: Its development
and maturation from birth to adulthood". Journal ofthe Ame-
rican Psychoanalytic Association, 19, pp. 433-450, 1971.
Baruch, D.: One little boy, Julian Press, New York, 1952. Recorec-
tat de Sperling, M., în Psychoanalytic Quarterly, 22, 115, 1953.
Bass, A.: "The problem of concreteness". Psychoanalytic Quarter-
ly, 66, pp. 642-682, 1997.
Bates, J., Bentler, P. & Thompson, S.: "Gender deviant boys com-
pared with normal and clinical control boys", Journal of Ab-
normal Child Psychology, 7, pp. 243-259, 1979.
Beck, A. & Steer, R: Beck Hopelessness Scale (BHS), 1988. The Psy-
chological Corporation-HBJ. http://www.suicide-parasui-
ă ă Bibliografie
354 cide.rumos.com/ en/ resources /psychological_tests/in-
dex.htm, 2002.
Bellack, L.: Ego Function Assessment (EFA). Larchmont, NY: C. P.
S,1989.
Bellack, L., Hurvich, M. & Gediman, H.: Ego Functions in schizop-
hrenics, neurotics, & norrnals, John Wiley & Sons, New York, 1973.
/ Bellack, L. & Meyers, B.: "Ego function assessment and analyzabi-
lity", International Review ofPsycho-analysis, 2, pp. 413-427, 1975.
Bender, L., citat de Mahler, M.: "Tics and impulsions in childreri:
A study of motility", Psychoanalytic Quarterly, 13, p. 430, 1944.
Bergman, M.:"The nature and function of a pathological oedi-
pal constelation in a female patient", Psychoanalylic Quarter:-
ly, 64, pp. 517-532, 1995.
Berliner, B.: "On some psychodynamics of masochism", Psychoa-
nalytic Quarterly, 16, pp. 459-471, 1947.
Blackman, J.: "Character traits underlying self-neglect and their
connection with heart disease", Joumal of the Louisiana State
Medical Society, 139(2), pp. 31-34, 1987.
Blackman, J.: "Instinctualization of ego functions and ego de-
fects in male homosexuals: Implications for psychoanalytic
treatment". În Volkan, V. & Socarides, C (Ed.), The homosexu-
alities & the therapeutic process, International Universities Press,
Madison, CT, 1991a.
Blackman, J.: "Intellectual dysfunction in abused children", Aca-
demy Forum, 35, pp. 7-10, 1991b.
Blackman, J.: "Psychodynamic techniques during urgent con-
sultation interviews", Joumal of Psychotherapy Practice & Re-
search, 3, pp. 194-203, 1994.
JEROME S. SLACKMAN
Blackman, J.: "Teaching psychodynamic technique during an 355
observed analytic psychotherapy interview", Academic Psy-
chiatry, 35, pp. 148-154, 1997.
Blackman, J.: Bizet's Carmen on the couch., VA: Virginia Opera Voi-
ce, Noefolk, 2000.
Blackman, J.: "On childless stepparents". În Cath, S.&Shopper,
M. (Ed.), Stepparenting: Creatingand recreatingfamilies in Ameri-
ca today (pp. 168-182)., NJ: The Analytic Press, Hillsdale, 2001.
Blackman, J.: "DCM: Diagnostic & Clinical Manual of disturvances
in mental functioning", VA: Colley Press, Norfolk, 2002.
Blackman, J.: "Dynamic supervision concerning a patient's re-
quest for medication", Psychoanalytic Quarterly, 72, pp.
469-475,2003.
Blatt, S.: "The differential effect of psychotherapy and psychoa-
nalysis with anaclitic and introjective patiens: The Mennin-
ger Psychotherapy Research Project revisited", Joumal of the
American Psychoanalytic Association, 40, pp. 691-724, 1992.
Blatt, S., McDonald, C. & Sugarman, A.: "Psychodynamic theo-
ries of opiate addiction: New directions for research", Clini-
cal Psychology Review, 4, pp. 159-189, 1984.
Blatt, S., Rounsaville, B., Eyre, S. et al.: "The psychodynamics of
opiate addiction", Joumal of Nervous & Mental Disease, 172,
pp. 342-352, 1984.
Bleuler, E.: Dementia praecox or the group of schizophrenias, Inter-
national Universities Press, New York, 1969. (Varianta ţ
ă ă în 1911).
Blos, P.: On adolescence, International Universities Press, New
York,1962.
ă ă • Si bliografie
356 Blos, P.: "Concretization in adolescence". În The adolescent Pas-
sage, International Universities Press, New York, 1979.
Blum, H.: "The curative and creative aspects of insight", Journal
ofthe American Psychoanalytic Assciation, 27S, pp. 41-70, 1979.
Blum, H.: "Object inconstancy and paranoid conspiracy", Journal ,
of the American Psychoanalytic Assciation, 29, pp. 789-813, 1981.
Blum, H.: "The transference in psychoanalysis and psychothe-
rapy", Annual ofPsychoanalysis, 10, pp. 117-138, 1982.
Blum, H.: "Clinica! and developmental dimensions of hate", Jo- ;
urnal of the American Psychoanalytic Assciation, 45, pp.
1992.
Blum, H.: "The erotic transference: contemporary perspectives",
Psychoanalytic Inquiry, 14, pp. 622-635, 1994a.
Blum, H.: "The conceptual development of regression", Psychoa-
nalytic Study of the Child, 49, pp. 60-79, 1994b.
l3lum, H.: "Seduction trauma: Reprcsentation, deferred action,
and pathogenic development", Jouma! of the American Psy-
choanalytic Assciation, 44, pp. 1147-1164, 1996.
Bogdanovici, P., director: The last picture show. http:/ / filmsi-
te.org/lastp.html, 1971.
Bornstein, B.: "On latency", Psychoanalytic Study of the Child, 6,
pp. 279-285, 1951.
Boyer, B.: "Psychoanalytic technique in the treatment of certain
characteriological and schizophrenic disorders", Internatio-
nal Journal of Psycho-Analysis, 52, pp. 67-85, 197L
Brenner, C: "The masochistic character: Genesis and treatment", .
Journal of the American Psychoanalytic Association, 7, pp.
197-226, 1959.
)EROME s. BLACKMAN
Brenner, C, reporter: "Alternations in defenses during psychoa- 357
nalysis". The Kris Study Group of the New York Psychoanalytic
Institute, Monograph VI, International Universities Press, New
York,1975.
Brenner, C: The mind in conflict, International Universities Press,
Madison. CT, 1982a.
Brenner, c.: "The concept of the superego: A reformulation", Psy-
choanalytic Quarterly, 51, pp. 501-525, 1982b.
Brenner, C: "Conflict, compromise formation, and structural
theory", PsychoanalyticQuarterly, 71, pp. 397-418,2002.
Brenner, 1.: "On trauma, perversion, and «multiple personali-
ty»", Journal of the American Psychoanalytic Association, 44, pp.
785-814, 1996.
Brenner, 1.: Dissociation. Lucrare ă la Annual Meeting of
the Virginia Psychoanalytic Society, Charlottesville, VA, 200l.
Breuer, J. & Freud, S.: "Studii despre isterie"(1895). În Opere XII:
Studii despre isterie, Editura Trei, pp. 71-281, 2005.
Brown, M. W: The runaway bunny, Harper Collins, New York, 1942.
Buie, D.: "Empathy: Its nature and limitations", Journal of the
American Psychoanalytic Association, 29, pp. 281-307, 1981.
Busch, F.: "Understanding the patient's use of free association:
An ego psychological approach", Journal of the American Psy-
choanalytic Association, 45, pp. 407-424, 1997.
Cald, V. & Weinshel, E.: "Some clinical consequences of introjec-
tion: Gaslighting", Psychoanalytic Quarterly, 50, pp. 44-66, 1981.
Card, O. S.: "Ender's Game", Tom Doherty Associates, New
York, 1991. (Varianta ă ă în 1977).
101 ă ă • Bi bliografie
358 Carlson, D.: "Dream mirrors", Psychoanalytic Quarterly, 46, pp.
38-70, 1977.
Carlson, R: "Don't sweat the small stuff (book series)", Don't
Sweat Press, divizie a Hyperion Books, New York,
http://www.crimsonbird.com/books/ dontsweat.html, 2002.
Cassem, N.: "The person confronting death". În A. Nicholi, Jr.
(Ed): The new Harvard guide ta psychiatry, The Belknap Press
of Harvard University Press, Cambridge, MA, 1988.
Cath, S.: "Fathering, infancy to old age: Overview of recent psy-
choanalytic contributions", Psychoanalytic Review, 73, pp.
469-479, 1986.
Cath, S., Kahn, A. & Cobb, N.: Love and hate an the tennis court:
How hidden emotions affect your game, Charles Scribner's Sons,
New York, 1977.
Coates, S. & Person, E.: "Extreme boyhood femi nity: Isolated
finding or pervasive disorder?", Journal of the American Aca-
demy of Child & Adolescent Psychiatry, 24, pp. 702-709, 1985.

Coen, S.: "Sexualization as a predominant mode of defence",
Journal of the American Psychoanalytic Associll tion, 29, pp.
893-920, 1981.
Compton, A., reporter: "Aspects of psychoanalytic intervention", •
The Kris 5tudy Group of the New York Psychoann/ytic Institute,
Monograph VI, International Universities Press, New York,
1975.
Cukor, G., Director: Gaslight, Warner Brothers. http://www.fil-
msite.org/ gasl.html, 1944.
Cutter, F.: Suicide prevention triangle (Chapter 5: Assessment),
2002. http://www.suicidepreventtriangle.org/Suichap5.htm.
)EROME 5_ BLACKMAN
Davis, T., Gun?erson, J. & Myers, M.: "Borderline personality 359
disorders". In D. Jacobs (Ed.): The Harvard Medical 5chool gui-
de ta suicide assessment and intervention, Jossey-Bass, San Fran-
cisco, 1999.
Dean, J.: Blind ambition, Simon and Schuster, New York, 1976.
Deutch, E: On the mysterious leap from the mind ta the body, Inter-
national Universities Press, New York, 1959.
Deutch, H.: "Some forms of emotional disturbance and their re-
lationship to schizofrenia". În Neuroses and character types: Cli-
nical psychoanalytic studies (pp. 262-281), International Uni-
versities Press, New York, 1965. (Varianta ă ă
în 1942).
Dorpat, T.: "Structural conflict and object relations conflict", Jo-
urnal of the American Psychoanalytic Association, 24, pp. 855-874,
1976.
Dorpat, T.: Denial and defense in the therapeutic situation, NJ: Aron-
son, Northvale, 1984.
Dorpat, T.: Gaslighting, the double-whammy, interrogation, and other
methods of covert control in psychotherapy and analysis, NJ: Aron-
son, Northvale, 2000.
Dorpat, T. & Boswell, J.: "An evaluation of suicidal intent in sui-
cide attempts", Comprehensive Psychiatry, 4, pp. 117, 1964.
Easser, R: "Empathic inhibition and psychoanalytic technique",
Psychoanalytic Quarterly, 43, pp. 557-:580, 1974.
Edelman, G.: Bright air, brilliant fire, Basic Books, New York, 1992.
Erikson, E.: Childhood and society, W. W. Norton, New York, 1950.
Erikson, E.: Identity: Youth and Crisis, Faber & Faber, London,
1968.
ă ă • Bibliografie
360 Escoll, P.: "Vicissitudes of optimal distance through the life cy-
ele". În S. Kramer & Akhtar (Eds.), When the body speaks: Psy-
cJlOlogical meanings in kinetic cucs, NJ: Aronson, Northvale, 1992.
Esman, A: "The 'stimulus barrier': A review an.d reconsidera-
tion", Psychoanalytic Study of the Child, 38, pp. 193-207, 1983.
"Everything Preschool", recenzie la The runaway bunny, 2002.
http://www.everythingpreschool.com/book/book23.htm.
Feder, S.: "On being frank", International Review of Psycho-Anf1-
lysis, 1, pp. 277-281, 1974.
Feigenbaum, D.: "Depersonalization as a defense mechanism",
Psychoanalytic Quarterly, 6, pp. 4-11, 1937.
Feighner, J. P., Robins, E., Guze, S. B., Woodruff, R A, Winokur,
G. & MUIl.OZ, R: "Diagnostic criteria for use in psychiatfic
research", Archives of General Psychiatry, 26, pp. 57-63,
I
Ferenczi, S.: "The symbolism of the bridge". Intemational Jour-
nal of Psychoanalysis, 3, pp. 163-168, 1922. !
FogeC G.: "Psychological-mindedness as a defense", Journal'of
the American Psychoanalytic Association, 43, pp. 793-822, 1995.
Freedman, A & Kaplan, H.: Comprclzcl1sivc tcxtbook of psychiatry,
Williams & Wilkins, Baltimore, 1967.
Freeman, T.: "Narcissism and defensive processcs in schizop-
hrenic states", International Journal of Psycho-Analysis, 43,
415-425, 1962.
Freud, A: Eul ?i mecanismele de ă (1936), Editura ţ
ţ 2002.
I
Freud, A: Conceptul de linii de dezvoltare (pp. 67-90). In Nor-
mal ?i patologic la copil. ă ale ă (1956), Editura
ţ ţ 2002.
)EROME S. BLACKMAN
Freud, A: "Love, identification, and superego". În J. Sandler 361
(Ed.): The Harvard Lectures, Anna Freud, International Univer-
sities Press, Madison, CT, 1992. (Varianta ă ă
în 1952).
Freud, A, Nagera, H. & Freud, W. E.: "Metapsychological as-
sessment of the adult personality: The adult profile". În
R Eissler, A Freud, M. Kris, & A Solnit (Eds.): An anthology
of the psychoanalytic study of the child - Psychoanalytic asses-
sment: The diagnostic profile, Yale University Press, New Ha-
ven, CT & London, 1979. (Varianta ă ă în 1965).
Freud, S.: "Un caz de vindecare ă (1893). În Opere XII:
Studii despre isterie, Editura Trei, pp. 9-22, 2005.
Freud, S.: "Psihonevrozele de ă (1894). În Opere XII: Stu-
dii despre isterie, Editura Trei, pp. 55-70, 2005. .
Freud, S.: "Proiect de psihologie" (1895). În Opere XVII: Proiect
de psihologie, Editura Trei, pp. 7A45, 2007.
Freud, S.: Opere IX: Interpretarea viselor (1900a), Editura Trei, 2003.
Freud, S.: Interpretarea viselor, capitolul Vb. în Opere IX, Editura
Trei, 2003 http://www.psywww.com/books/ix:terp/
chap05b.htm.
Freud, S. : "Trei eseuri asupra teoriei ă ţ (1905). În Ope-
re VI: Studii despre sexualitate, Editura Trei, pp. 31-128,2001.
Freud, S.: ţ despre un caz de paranoia (Dementia pa-
ranoides) descris autobiografic" (1911). În Opere VII: Psiholo-
gia incon?tientului, Editura Trei, pp. 115-174,2002.
Freud, S.: "Animism, magie ş atotputernicia gândirii" (1913).
În Totem ?i tabu, Opere IV: Studii despre societate ?i religie, Edi-
tura Trei, pp. 275-291, 2000.
ă ă Bibliografie
,"' ....... _----
362 Freud, S.: "Pentru a introduce narcisismul" (1914). În Opere III:
Psihologia ş ului, Editura Trei, pp. 33-56, 2000.
Freud, S.: "Amintire, ţ ş elaborare" (1914). În Opere XI:
Tehnica psihanalizei, Editura Trei, pp. 137-147,2004.
Freud, S.: "Câteva tipuri de caracter din practica ă
(1916). În Opere I: Eseuri de ă ă Editura Trei,
pp. 217-240, 1999.
Freud, S.: ,tDoliu ş melancolie" (1917). În Opere III: Psihologia
ş Editura Trei, pp. 145- 161,2000.
Freud, S. : "Psihologia maselor ş analiza Eului" (1921). În Opere
IV: Studii despre societate ş religie, Editura Trei, pp. 49-106, 2000.
Freud, S.: "Eul ş Se-ul" (1923). În Opere III: Psihologia ş
tului, Editura Trei, pp. 215-256, 2000.
Freud, S.: ţ simptom, ă (1926). În Opere V: In-
ţ simptom, ă Editura Trei, pp. 199-264, 2001.
Freud, S.: "Despre tipurile libidinale", Opere VI, Editura Trei, 2001
Freud, S.: ă cu final ş ă ş ă (1937c). În Ope-
re XI: Tehnica psihanalizei, Editura Trei, pp. 283-322, 2004.
Frosch, J.: "The psychotic character: Clinical psychiatric consi-
derations", Psychiatric Quarterly, 38: pp. 1-16, 1964.
Frosch, J.: "Psychoanalytie considerations of the psychotic cha-
racter", Journal of the American Psychoanalytic Association, 18,1
pp. 24-50, 1970.
Frosch, J.: The psychotic process, International Universities Press,
New York, 1983.
Frosch, J.: Psychodyna11lic psychiatry: Tlleory and practice, Vals. 1 &
2, International Universities Press, Madison, CT, 1990.
)EROME S. BLACKMAN
Gabbard, G.: Tratat de psihiatrie ă Editura Trei, 2007 363
Galenson, E. & Roiphe, H.: "Impact of early sexual discoveries
on mood, defensive organization, symbolization", Psychoa-
nalytic Study of the Child, 26, pp. 195-216, 1971.
Gardner, R.: "You're not a paranoid schizophrenic; you only have
multiple personality disorder", Academy Forum, 38(3), pp.
11-14, 1994.
Garma, A.: "Present thoughts on Freud's theory of dream hal-
lucination", International Journal of Psycho-Analysis, sa, pp.
485-494, 1969.
Gilligan, c.: "Effects of social institutions on the moral deve-
lopment of children and adolescents", Bulletin of the Mennin-
ger Clinic, 44, pp. 498-516, 1980.
Gillman, R.: "Narcissistic defense arid learning inhibition", Psy-
choanalytic Study of the Child, 49, pp. 175-189, 1994.
Glasser, M.: "Problems in the psychoanalysis of certain narcis-
sistic disorders", International Journal of Psycho-Analysis, 73,
pp. 493-504, 1992.
Glover, E.: The technique of psychoanalysis, International Univer-
sities Press, New York, 1955.
Glover, E.: "Aggression and sado-masochism". În 1. Rosen
(Ed.): Pathology and treatment of sexual deviation, (pp. 146-162),
London: Oxford, 1964.
Goldberg, A.: "Discussion of the paper by C. Hanly anc;l 1. Mas-
son: «A critical examination of the new narcissism»", Inter-
. national Journal of Psycho-Analysis, 57, pp. 67-70, 1976.
Goldberger, M.: "The two-man phenomenon", Psychoanalytic
Quarterly, 57, pp. 229-233, 1988.
ă ă Bibliografie
364 Goldstein, W.: Beginning psychotherapy, Brunner /Mazel, New
York,1997.
Gorelik, B.: "Certain reaction-formations against oral impulses",
International Journal of Psycho -Analysis, 12, pp. 231-232, 1931.
Gray, P.: The ego and the analysis of defense, NJ: Aronson, Northva-
le, 1994.
Greenacre, P.: "Experiences of awe in childhood". Psychoanaly-
tic Study of the Child, 11, pp. 9-30, 1956.
Greenson, R.: "The psychology of apathy", Psychoanalytic Quar-
terly, 18, pp. 290-302, 1949.
Greenson, R.: "The working alliance and the transference
roses", Psychoanalytic Quarterly, 34, pp. 155-181, 1965.
Greenson, R: The tecJ111.ique and practice of psychoanalysis, Inter-
national Universities Press, New York, 1967.
Greenson, R: "Disidentifying from the mother", Joumal of the
American Psychoanalytic Associatiol1, 49, pp. 370-374, 1968.
Hamilton, N. G.: Self and others: Object relations theory in practice,
NJ: Aronson, Northvale, 1990.
Harley, M. & Sabot, L.: "Conceptualizing the nature of the the-
rapeutic action of child analysis", Journal of the American Psy-
choanalytic Associatiol1, 28, 161-179, 1980.
Hartman, H.: Ego psychology and the problem of adaptatiol1, Inter-
national Universities Press, New York, 1939.
Hartman, H.: "Comments on the psychoanalytic theory of the
ego". În Essays on ego psychology (pp. 113-141), International
Universities Press, New York, 1981. (Varianta ă
ă în 1950).
JEROME s. BLACKMAN
Hartman, H.: "Contribution to the metapsychology of 365
hrenia", Psychoanalytic 5tudy of the Child, 8, pp. 177-198,1953.
Hartman, H.: "Notes on the theory of sublimation". Psychoana-
lytic 5tudy ofthe Child, lO,pp. 9-30, 1955.
Hoch, P. & Polatin, P.: "Pseudoneurotic forms of schizophrenia",
Psychiatric Quarterly, 23, pp. 248-276, 1949.
Holliman, J.: McFarlane: Embarrassment may have caused Boorda's
suicide. http://europe.cnn.com/US/9605/17 /fatal.flaw /,1996.
Holocaust Educational Research, 2002. http://www.nizkor.org.
Hoit, R: "Quantitative Research on the primary process: Me-
thod and findings", Joumal of the American Psychoanalytic As-
sociation, 50, pp. 457-482, 2002.
Hopkins, T.: Women Napoleon loved. Eveleigh Nash. http://www.
ddg.com/LIS /InfoDesignF97 / aim/ desiree.html, 1910.
Howard, P.: The death of common sense: How law is suffocating Ame-
rica, Warner Books, New York, 1996.·
Jackson, M.: The way you make me feeI, 1987. http://www.mi-
chaeljackson.com/ video /Way.ram.
Jacobs, D. (Ed.): The Harvard Medical School guide to suicide asses-
sment and intervention, Jossey-Bass, San Francisco, 1999.
Jacobs, D., M. & Klein-Benheim, M: "Suicide assessment:
An overview and recommended protocol". În D. Jacobs (Ed.):
The Harvard Medical 5chool guide to suicide assessment and in-
tervention, Jossey-Bass, San Francisco, 1999.
Jacobson, E.: "Normal and pathological moods: Their nature and
functions", Psychoanalytic Study of the Child, 12, pp. 73-113,
1957.
101 ă ă • Bibliografie
366 Jacobson, E.: The self and the abject world, International Universi-
ties Press, New York, 1964.
Jewison, N., director: Best Friends. Warner Brothers.
http://www.citypaper.com/1999-12-0l/rewind.html. 1982.
Johnson, A. & Szureck, S.: "The genesis of antisocial acting out
in children and adolescents", Psychoanalytic Quarterly, 21, pp.
323-343, 1952.
Jones, E.: "The concept of a normal mind", International Journal
of Psycho -Analysis, 23, pp. 1-8, 1942.
Jones, R A.: "Emile Durkheim: An introduction to four major
works", CA: Sage, Beverly Hills, 1986.
relst.uiuc.edu/ durkheim/Summaries/ suicide.html, 2002
Kanzer, M.: "Past and present in the transference", Journal of the
American Psychoanalytic Association, 1, pp. 144-154,1953.
Kaplan, D.: "Some theoretical and technical aspects of gender
and social reality in clinic al psychoanalysis", Psychoanalytic
5tudy of the Child, 45, pp. 3-24, 1990.
Kaplan, E. H. & Blackman, L.: "The husband's role in psychia-
tric illness associated with childbearing", Psychiatric Quarter-
ly, 43, pp. 396-409, 1969.
Karpman, B: Din "The autobiography of a !iar: Toward the cla-
rification of the problem of psychopatic states", partea a-II-a{
Psychiatric Quarterly, 23, pp. 497-521, 1949. Abstract de Bier-
noff, J., în Psychoanalytic Quarterly, 20, pp. 151-152, 1951.
Kasdan, L.: Body Heat, 1981. http://www.suntimes.com/
ebert/ ebert_r.eviews/1999 /01/body0929.html, 1981. I
Kaslow, N., Revlere, S., Chance, S., Rogers, J., Hatcher, c., Was-
serman, E, Smith, L., Jesse, S., James, M. & Seeling, B.: "An
JEROME S. BLACKMAN
empirical study of the psych.)dynamics of suicide", Journal 367
of the American Psychoanalytic Association, 46, pp. 777-796,1998.
Kaywin, L.: "Problems of sublimations", Journal of the American
Psychoanalytic Association, 14, pp. 313-334,1966.
Kernberg, O.: Borderline conditions and pathological narcissism,
Aronson, New York, 1975.
Kernberg, O.: Severe personality disorder: Psychotherapeutic strate-
gies, Yale University Press, New Haven/London, 1984.
Kitayama, O.: "The wounded caretaker and guilt", International
Review of Psycho-Analysis, 18, pp. 229-240, 1991.
Kluft, R: "The natural history of multiple personality disorder".
În R Kluft (Ed.): Childhood antecedents of multiple personality, (pp.
197-238). American Psychiatric Press, Washington, DC, 1985.
Knight, R: "Intimidation of others as a defence against
ty", Bulletin of Menninger Clinic, 6,4-14,1942. Abstract de Gre-
enson, R, în Psychoanalytic Quarterly, 12, p. 443, 1943.
Knight, R: "Borderline states". În M. Stone (Ed.): Esssential papers
an borderline disorders: 100 years at the border, University Press,
New York, 1986. (Varianta ă ă în 1954).
Kohut, H.: "Introspection, emphaty, and psychoanalysis: An exa-
mination of the relationship between mode of observation
and theory", Joumal of the American Psychoanalytic Associa-
tion, 7, pp. 459-483, 1959.
Kohut, H.: The analysis of the self, International Universities Press,
New York, 1971.
Kramer, S.: "The technical significance and application of Ma-
hler's separation-individuation theory", Journal of the Ameri-
can Psychoanalytic Association, 27 (S), pp. 241-262, 1971.
ă ă • Bibliografie
368 Kramer, S.: "Object-coercive A patholog cal densive
response to maternal incest", Tourii Il of the American Psycholl '
nalytic Association, 31 S, pp. 325-351,1983.
framer, S.: "Nonverbal manifestat ions of separa-
tion-individuation in adult psycl 1opathology". In S. Kramer
& S. Akhtar (Eds.): When the bodl! speaks: Psychological mea-
ning in kinetic cues, NJ: Aronson, Northvale, 1992.
Kris, E.: Psychoanalytic exploratiol1s in art, International Univer-
sities Press, New York, 1952.
Kubie, L. & Israel, H.: "Say you're sorry", Psychoanalytic St ', dy
of the Child, 10, pp. 289-299, 1955.
Lachmann, F. & Stolorow, R: "Idealization and grandiosity: Oe-
velopmental considerations and treatment implications", Psy-
choanalytic Quarterly, 45, pp. 565-587, 1976.
Lampl-de-Groot, J.: "Some thoughts on adaptation and confor-
mism". În R Loewenstein, L. Newmann, M. Schur, & A Sol-
nit (Eds. ): Psychoanalysis - A general psycholo"glJ Essays in ho-
nor of Heinz Hartmann (pp. 190- 221), International Universities
Press, New York, 1966.
Langs, R: The technique of psychodyna11lic psychotherapy, NJ: Aron-
son, Northvale, 1973.
Launer, D.: My Cousin Vinny. http://www.foxhome.com/cap-
sule/vinny.htm, 1992.
Laurents, A, Bernstein, L., Sondheim, S. & Robbins, J.: West side
story, Random House, New York, 1956.
LeRoy, M.: A majority of one. http://www.rottentomatoes.com/
m/ AMajorityofOne-1045419 /about.php, 1961.
]EROME S. BLACKMAN
Levin, F.: "The neuroimmune network and its relevance to psy- . 369
choanalysis", Psychoanalytic Quarterly, 71, pp. 617-627, 2002.
Levy, S. & Inderbitzin, L.: "Negativism and countertransferen-
ce", Journal of the American Psychoanalytic Association, 37, pp.
7-30,1989.
Lewin, B.: The psychoanalysis of elation, Norton, New York, 1950.
Lidz, T., Cornelison, A, Fleck, S. et al: "The intra familial envi-
ronment of schizophrenie patiens, II: Marital schism and ma-
rital skew", American Journal of Psychiatry, 114, pp. 241, 1957.
Litman, R & Tabachniek, N.: "Fatal one-car accidents", Psychoa-
nalytic Quarterly, 36, pp. 248-259, 1967.
Loeb, F.: "Generalization as a defense", Psychoanalytic Study of
the Child, 37, pp. 405--419, 1982.
Loeb, F. & Loeb, L.: "Psychoanalytic observations: Effect of li-
thium in manie attacks", Journal of the American Psychoanaly-
tic A;;sociation, 35, pp. 877-902, 1987. ,
Loewenstein, R: "A contribution to the psychoanalytic theory
of masochism", Journal of the American Psychoanalytic Associa-
tion, 5, pp. 197-234, 1957.
Loewenstein, R. : "Development in the theory of transference in
the last fifty years", International Journal of Psycho-Analysis,
50, pp. 583-588, 1969.
Loewenstein, R.: "Ego autonomy and psychoanalytic technique",
Psychoanalytic Quarterly, 41, pp. 1-22, 1972 ..
Lorand, S.: "Dynamics and therapy of depressive states", Psy-
choanalytic Review, 24, pp. 337-349, 1937.
Lustman, S.: "Impulse control, structure, and the synthetic func-
tion". În R Loewenstein, L. Newmann, M. Schur & A Solnit
101 ă ă • Bibliografie
370 (Eds.): Psychoanalysis - A general psychology. Essays in honor
of Heinz Hartmann (pp. 190-221), International Universities
Press, New York, 1966.
MacGregor, J.: "Identification with thevictim", Psychoanalytic
Quarterly, 60, pp. 53-68, 1991.
Mahler, M.: "Tics and impulsions in children: A study of motili-
ty", Psychoanalytic Qucirtcrly, 13, pp. 430--444, 1944.
Mahler, M.: On human symbi osis and the vicissitudes of individua-
tion, International Universities Press, New York, 1968.
Mahler, M., Pine, F. & Bergman, A.: The psychological birth of the
human infant, Basic Books, New York, 1975.
Marcus, 1.: "The marriage-separationpendulum". În 1. Marcus
(Eds.): Curents in psychoanalysis, International Universities
Press, New York, 1971.
Marcus, 1.: "Countertransference and the psychoanalytic pro-
cess in children and adolescents", Psychoanalytic Study of ale
Child, 35, pp. 285-298, 1980.
Marcus, 1.: "Learning disabilities in children". În S. Greenspan
& G. Pollock (Eds.): The course of life, International Universi-
ties Press, New York, 1991.
Marcus,1. & Francis, J.: "Developmental aspects of masturbation".
În 1. Marcus & J. Francis (Eds.): Masturbation from infancy to se-
nescence, International Universities Press, New York, 1975.
Mason, J.: "Munchausen Syndrome by Proxy". http://www.
emedicine.com/ emerg/ topic830.htm, 2001.
McCullers, c.: "Wunderkind", Stonj, 9, pp. 61-73, decembrie, 1936.
McDevitt, J.: Lecture, Medical School Department of Psychiatry,
Louisiana State University, 1976.
)EROME S. BLACKMAN
P-4!
McDevitt, J.: "The emergence of hostile aggression and its de:- 371
fensive and adaptive modifications during the separation-in-
dividuation process". În 1-1: . Blum (Ed.): Defense and
(pp. 273-300), International Universities Press, New York, 1985.
Medical Council on Alcohol: Prevention and treatment of Wernic-
ke-Korsakoff Syndrome (WKS) in accident & emergency depart-
11lents (A & E), 200.0. www. medicouncilalcol.demon.co.uk/
wks.htm.
Meers, D.: "Masturbation and the ghetto". În 1. Marcus & J. Fran- .
cis (Eds.): Masturbation fram infancy to senescence, Internatio-o
nal Universities Press, New York, 1975.
Meissner, W.: "Notes on dreaming: dreaming as a cognitive pro-
International ]ourna! of Psycho-Analysis, 49, pp. 699-708,
1968.
Meissner, W.: "Notes on identification", Psychoanalytic Quarter-
ly, 39, pp. 563-589, 1970.
Meissner, W.: "Notes on identification II: Clarification of related
concepts"; Psychoanalytic Quarterly, 40, pp. 277-302, 1971.
Menninger, K.: "Psychoanalytic aspects of suicide". Internatio-
nal ]oumal of Psycho-Analysis, 14, pp. 376-390, 1933.
J. de.: The 11lisanthrope, Dover Press, Mineola, NY, 1992.
(Varianta ă ă în 1666).
J. de.: Le Misanthrope ou L'Atrabilaire Amoureux, Classi-
ques Bordas, Paris, France, 1994. (Varianta ă publica-
ă în 1666).
Moore, B. & Rubinfine, D.: "The mechanism of denial". The Kris
Study Group of the New York Psychoanalytic Institute, Monograph
III. International Universities Press, New York, 1969.
ă ă • Bi bliografie
372 Niederland, W.: "The survivor syndrome: Further observations
and dimensions", Journal Of the American Psychoanalytic Asso-
ciation, 29, pp. 413-426, 1981.
Noyick, J. & Novick, K.: Fearful symmetry: The development and
treatment of sadomasochism, NJ: Aronson, Northvale, 1996.
Oliver, J.: "Succesive generations of child maltreatment. The chil-
dren", British Journal of Psychiatry, 153, pp. 453-553, 1988 ..
Panigua, c.: "Negative acting in", Journal of the American Psy-
choanalytic AssoCiation, 45, pp. 1209-1223, 1997.
Panigua, c.: Personal communication, 1999.
Parens, fI.: "Aggression: A reconsideration", Journal of the Ame-
rican Psychoanalytic AssoCiation, 21, pp. 34-60, 1973.
Parens, H.: "Girls' psychosexual development", Journal of the
American Psychoanalytic AssoCiation, 38, 743-772, 1990.
Parens, H., Pollock, L., Stern, J. & Kramer, S.: "On the girls' en-
try into the oedipus complex", Journal of the American Psy-
choanalytic AssoCiation, 245, pp. 79-107, 1976.
Pine, E: Drive, ego, object, self, Basic Books, New York, 1990.
Plath, S.: The bell jar, Harper Collins, New York, 2000.
Pullman, P.: The golden compass, Alfred A. Knopf, New York, 1996.
Racker, H.: "A contribution to the problem of countertransferen-
ce", International Journal of Psycho-Analysis, 34, pp. 313-324, 1953.
Ramis, H., Director: Analyze this. http://www.rottentomato-
es.com/m/ AnalyzeThis-1084884/reviews.php, 1998.
Raphling, D.: "The interpretation of daydreams, I", Journal of
the American Psychoanalytic Association, 44, pp. 533-547, 1996.
JEROME S. BLACKMAN
Reddy, H.: "Delta dawn". Capitol Records. http://www.super- 373
seventies.com/ 1973 _7singles.html, 1973.
Renik, O.: "The role of attention in depersonalization", Psychoa-
nalytic Quarterly, 47, pp. 588-605, 1978.
Renik, O.: "Playing one's cards face up in analysis", Psychoana-
lytic Quarterly, 68, pp. 521-540, 1999.
Rexford, E.: A developmental approach to problems of acting out, In-
ternational Universities Press, New York, 1978.
Rochlin, G.: Griefs and discontents: The forces of change, Little,
Brown, Boston, 1965.
Rosengrant, J.: "The anal world of a six-year-old boy", Interna-
tional Journal of Psycho-Analysis, 76, pp. 1233-1243, 1995.
Rosenbaum, M.: "The role of the term schizophrenia in the de-
eline of diagnoses of multiple personality", Archives of Gene-
ral Psychiatry, 37, pp. 1383-1385, 1980.
Rothstein, J.: "An exploration of the diagnostic term 'narcissis-
tic personality disorder' ", Journal of the American Psychoana-
lytic AssoCiation, 27, pp. 893-912, 1979.
Sandler, J.: "On the concept of superego", Psychoanalytic Study
of the Child, 15, pp. 128-162, 1960.
Sandler, J.: "On the structure of internal objects and internal ob-
ject relationships", Psychoanalytic Inquiry, 10, pp. 163-181,
1990.
,
Sandler, J. & Freud, A.: "Discussion: The ego & the mechanism
of defense", Journal of the American Psychoanalytic Association,
31(S), pp. 19-146, 1983.
Schafer, R.: Aspects of internalization, International Universities
Press, New York, 1977.
l O l a p ă r ă r i • Bibliografie
374
Schilder, P.: "The relations between clinging and equilibrium",
International Journal of Psycho-Analysis, 20, pp. 58-63, 1939.
Schilder, P. & Wechsler, D.: "What do children know about the
interior of the body?", International Journal of Psycho-Analy-
sis, 16, pp. 355-360, 1939.
Schneider, K.: Clinical psychopathologtj, Grune & Stratton, New
York,1959.
Schur, M.: "Comments on the metapsychology of somatization",
Psychoanalytic Study of the Child, la, pp. 119-164, 1955.
Schur, M.: The id and the regulatory principles of mental
ning, International Universities Press, New York, 1966.
Sederer, L. & Rothschild, A.: Acute care psychiatry: Diagnosis &
Treatment, Williams & Wilkins, Baltimore, 1997.
Settlage, c.: "The psychoanalytic understanding of narcissistic
and borderline personality disorders: Advances in develop-
mental theory", Journal of the American Psychoil nalytic Asso-
ciation, 25, pp. 805-833, 1977.
Settlage, c.: "Therapeutic process and developmcntal process
in the restructuring of object and self constancy", Journal of
the American Psychoanalytic Association, 41, pp. 473-492, 1993.
Shneidman, E.: "Perturbation and lethalithy: A psychological
approach to assessment and intervention". În D. Jacobs (Ed.):
The Harvard Medical School guide to suicide assessment and in-
tervention, Jossey-Bass, San Francisco, 1999.
Slavson, S.: A textbook in analytic group psychotherapy, Internatio-
nal Universities Press, New York, 1969.
JEROME S. BLACKMAN
Spencer, T.: "Pharmacologic treatment of attention-deficit hype-
ractivity disorder in children", CME. http://www.medsca-
pe.com/viewprogram/1927,2002.
Sperling, M.: "The psycho-analytic treatment of ulcerative coli-
tis", International Journal of Psycho-Analysis, 38, pp. 341-349,
1957.
Sperling, O.: "Exaggeration as a defense", Psychoanalytic Quar-
terly, 32, pp. 533-548, 1963.
Spiegel, R: "Faces of truth in the psychoanalytic experience".
Contemporary Psychoanalysis, 21, pp. 254-265, 1985.
Spruiell, v.: "On blaming: An entry to the question of values",
Psychoanalytic 5tudy of the Child, 44, pp. 241-263, 1989.
Stewart, R & Levine, M.: "Individual psychotherapy". În A. Fre-
edman & H. Kaplan (Eds.): Comprehensive textbook of psychia-
try (pp. 1212-1214). Williams and Wilkins, Baltimore, 1967.
Stone, L.: The psychoanalytic situation: An examination of its deve-
lopment and essential nature, International Universities Press,
New York, 1961.
Sutherland, J.: "The British object relations theorists: Balint, Win-
nicott, Fairbain, Guntrip", Journal of the American Psychoana-
lytic Association, 28, pp. 829-860, 1980.
Symonds, P.: The dynamics ofhuman adjustment, D. Appleton-Cen-
tury, New York & London, 1946.
Tarachow, S.: An introduction to psychotherapy. International Uni-
versities Press, New York, 1963.
Target, M.: "The recoveredmemories controversy", Internatio-
nal Journal of Psycho-Analysis, 79, pp. 1998.
375
101 ă ă • Bibliografie
,
. \
376 Tillis, P.: Cleopatra, queen Of denial. http://www.arracis.com.
ua/Pam/ cleopatra.htm, 2000.
Tolpin, M.: "an the beginnings of a cohesive self: An applica-
tion of the concept of transmuting internalization to the stu-
dy of the transitional object and signal anxiety", Psychoana-
lytic Study of the Child, 26, pp. 316-352, 1971.
Treece, C. & Khantzian, E.: "Psychodynamic factors in the de- .
velopment of drug dependence", Psychiatric Clinics of North
America, 9, pp. 399-412, 1986.
Turrow, S.: One L, Warner Books, New York, 1977.
U. S. Public Health Service: The Surgeon General's call ta action ta
prevent suicide, Washington, De, 1999. http://www.surgeon-
general.gov /library / calltoaction/ calltoaction.htm.
Vaillant, G.: Ego mechanisms of defense: A guide for clinicians and
researchers, American Psychiatric Press, Washington/London,
1992.
Volkan, V: Primitive internalized abject relations: A clinical study of
schizophrenic, borderline, and narcissistic patiens, International
Universities Press, New York, 1976.
Volkan, V: Linking objects and linking phenomena, International
Universities Press, New York, 1987a.
Volkan, V: Six steps in the treatment of borderline personality orga-
nization, NJ: Aronson, Northvale, 1987b.
Volkan, v: Presentation to the Virginia Psychoanalytic Society, Ric-
hmond, VA, 1999.
Volkan, V. & Corney, R: "Some considerations of satellite states
and satellite dreams", British Journal of Medical Psychology,
41, pp. 283-290, 1968.
)EROME S. BLACKMAN
Waelder, R: "The principle of multiple function: Observations on
overdetermination", Psychoanalytic Quarterly, 5, pp. 45--62, 1936.-
Wagner, R: Die Walkure, 1870. http://www.metopera.org/sy-
nopses / walkure.html.
Waugman, R: "Experiences of schizophrenia: An integration of
the personal, scientific, and therapeutic", Journal of the Ame-
rican Psychoanalytic Association, 44, pp. 395-939, 1996.
Weigert-Vowinckel, E.: "A contribution to the theory of schizop-
hrenia", International Journal of Psycho-Analysis, 17, pp.
190-201, 1936.
Weiss, R & Hufford, M.: "Substance abuse and suicide". În D.
Jacobs (Ed.): The Harvard Medical School guide to suicide asses-
sment and intervention, Jossey-Bass, San Francisco, 1999.
Weiss, S. S.: "The two-woman phenomenon", Psychoa1,1alytic
Quarterly, 56, pp. 271-286, 1987.
Werman, D.: "Supression as a defense". În H. Blum (Ed.): De-
fense and resistance (pp. 405-415), International Universities
Press, New York, 1985.
White House: Theodore Roosvelt, 2002. http://www.whitehou-
se.gov /history / presidents / tr26.html.
Whitmer, G.: "an the nature of dissociation", Psychoanalytic
Quarterly, 70, pp. 807-837,2001.
Willick, M.: "an the concept of primitive defenses". În H. Blum
(Ed.): Defense and resistance (pp. 175-200). International Uni-
versities Press, New York, 1985.
Willick, M.: "The deficit syndrome in schizophrenia: Psychoa-
nalytic and neurobiological perspectives", Journal of the Ame-
rican Psychoanalytic Association, 41, pp. 1136-1157,
:177
101 ă ă • Bibliografie
378 Wilson, C. P., Hogan, C. & Mintz, 1.: Psychodynamic technique in
the treatment of the eating disorders, NJ: Aronson, Northvale, 1992.
Wimer, L. : "Understanding negative hallucination: Toward a de-
veIopmental classification of disturbances in reality aware-
ness", Journal of the American Psychoall17 lytic Associat ion, 37,
pp. 437-'-463, 1989.
Winnicott, D.: "The use of an object" , J ournal of the American Psy-
choanalytic Association, 50, pp. 711-716, 1969.
Wolf, E.: "Narcissistic Iust and other vicissitudes of sexuaIity",
Psychoanalytic Inquiery, 14, pp. 519-534, 1994.
Wurmser, L.: "Psychoanalytic considerations of the etiology of
compuisive drug use", Journal of the American Psychoanalytic
Association, 22, pp. 820-843, 1974.
Wurmser, L. : "A defense of the use of metaphor in anaIytic the-
ory formation", Psychoanalytic Quarterly, 46, pp. 466-'-498, 1977.
Wurmser, L.: "Flight from conscience: Experience with the psy-
choanalytic treatment of compuisive drug abusers, 1: Dyna-
mic sequences, compuisive drug use", Journal of Substance
Abuse Treatment, 4, pp. 157-168, 1987.
Zetzel, E.: "Current concepts of transference", International Jour-
nal of Psycho-Analysis, 37, pp. 369-375, 1956.
Zetzel, E.: "The so-called good hysteric", International Journal of
Psycho-Analysis, 49, pp. 256-260, 1968.
Zwerling, I.: "The favorite joke in diagnostic and therapeutic
interviewing", Psychoanalytic Quarterly, 24, pp. 104-114, 1955.
]EROME S. BLACKMAN
lAI ". p
ii: o "".
= . '. ţ
t.&,I , •••• l' o •
, ALFRED ADLER·
1/1 >o _ ;.: •• '.,
ÎNTELEGEREA VIETII
,..
ţ
vietii
#
Introducere in
psihologia ă
[Understanding Life]
Autor: Alfred Adler
Limba ă ă
Traducere de: Raluca Hurduc
ă carte, ă ă în
ultima ă a ă ţ
lui Alfred Adler, are ţ
punct de plecare
ţ pe care le-a
ţ în Statele Unite ş
ă o ă
ă asupra principiilor fundamentale ale psihologiei
individuale. Conceptele importante ale teoriei adleriene-
complexul de inferioritate, complexul de superioritate, stilul de ţ ă
sentimentul social- ş diferite aspecte ale practicii terapeutice-
amintirile din ă visele, ajustarea ă copiii ă
ţ de cuplu ş sexualitatea - sunt prezentate pe larg ş ilustrate
prin numeroase exemple. ţ cei ţ de psihoterapie,
consiliere ă psihologie ă ş ţ vor ă în
ă ţ o introducere ă în psihologia ă
Alfred Adler, medic ş psihoterapeut austriac, este fondatorul ş
de psihologie ă care se ă între psihanaliza lui
Sigmund Freud ş logoterapia lui Viktor Frankl.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful