Coperta colecfliei: RÆZVAN LUSCOV

MARCEL GRANET

LE CIVILISATION CHINOISE
© Editura Nemira, 2000 Comercializarea în afara graniflelor flærii færæ acordul editurii este interzisæ. Difuzare: S.C. Nemira & Co, str. Popa Tatu nr. 35, sector 1, Bucureøti Telefax: 314.21.22; 314.21.26 Clubul cærflii: C.P. 26-38, Bucureøti e-mail: editura@nemira.ro www.nemira.ro

ISBN 973-569-454-9

fli-o la unele descoperiri recente care l-ar afecta în mod deosebit: cea (1974) a marelui ansamblu funerar al Primului Împærat, despre care René Grousset spunea cæ-i „sclptase, cu cuvinte, statuia în relief“ (cf. Cent Cinquantenaire de l’Ecole des Langues orientales, Paris, Imprimeria nationale, 1948, p. 383); cea a celei mai vechi versiuni cunoscute astæzi a Shijing (Cartea Odelor) gæsitæ în 1978 la Fuyang (Anhui); øi cea, în sfârøit, a celei mai vechi versiuni, øi ea, a Daodejing (Calea øi Virtutea sa, dupæ cum este frecvent tradusæ) scoasæ la luminæ în 1974 la Mawangdui (Hubei). Douæ texte fundamentale, care nu øi-au pierdut deloc misterul, dar despre care Granet se plângea mereu cæ nu le cunoaøte decât versiunea târzie, revæzutæ øi corectatæ de gânditorii Imperiului. Lucræri obscure pentru marele public, de puræ erudiflie øi stræine lumii? Cu siguranflæ nu. Granet proclama, dimpotrivæ, cæ „un studiu aprofundat al lucrurilor chineze... ar permite confruntarea cu estimærile øi experienflele unui foarte mare popor a clasificærilor øi judecæflilor cærora le suntem cel mai ataøafli“ (Civilizaflia chinezæ, p. 15). Nimeni nu a definit, færæ-ndoialæ, mai just demersul umanistului. færæ istorie“, dupæ cum o afirmæ el, adicæ pentru popoare de tradiflie oralæ øi færæ memorie conøtientæ a „timpului lung“. Dar o aplicæ la civilizaflia chinezæ, al cærui edificiu social se sprijinæ, de mai bine de trei mii de ani, tocmai pe istorie, pe scriere. Øtiinflele istorice ar trebui astæzi sæ-i aducæ omagiu: Granet demonstreazæ cæ metoda sociologicæ nu trebuie sæ fie limitatæ numai la popoarele cu tradiflie oralæ øi nu înceteazæ, ca un bun meseriaø, sæ-øi manifeste „recunoøtinfla când s-a servit de o unealtæ eficace“ (Dansuri..., p. 59). Øi aceasta pentru cæ Granet, o datæ în plus, nu s-a încrezut în istoria chinezæ: un monument coerent, netezit øi ca o barieræ de netrecut între trecutul real øi cel pe care literaflii au dorit sæ-l viseze. Existæ, în China, grupuri întregi de fiinfle care nu apar niciodatæ în istoriile oficiale, sau cel mult sub o formæ stereotipæ: femeile de exemplu, când admirabile, când abominabile, dar niciodatæ „adeværate“, sau flæranii øi meøteøugarii, færæ a mai vorbi de cei de la marginea societæflii. Prosopografia nu are decât de câøtigat din descoperirile arheologice, sau din despuierea arhivelor private, pe care istoricii oficiali nu le folosesc. dar aceastæ miøcare nici mæcar nu era inifliatæ în perioada în care scria Granet; recent demaratæ, ea nu a luat o oarecare amploare decât în ultimii zece ani. De aceea Granet considera cæ este mai judicios sæ se recurgæ, nu atât la textele istorice, cât la transcririle literare ale miturilor øi arhetipurilor, astfel încât sæ se scoatæ în relief „simbolizærile“ din care iau naøtere, dupæ pærerea sa, singurele diferenfle adeværate dintre civilizaflii. Dar aceasta nu-l împiedicæ sæ sublinieze, în altæ parte, importanfla economiei, færæ a-i atribui totuøi valoarea unui determinism absolut. Øi, din lipsa unor izvoare serioase, inclusiv cele care i-ar permite sæ evalueze mai bine autenticitatea tratatelor economice antice cum este Guanzi, s-a trezit pur øi simplu împins cætre istoria mentalitæflilor. Cititorul nu se va plânge de aceasta. Granet ne invitæ la o descifrare inteligentæ øi metodicæ, aproape psihanaliticæ, a textelor clasice; o lecturæ atentæ a vieflii cotidiene, zugrævitæ cu mult umor când pune în joc comparatismul metaforelor: cea care exprimæ, de exemplu, frumuseflea femininæ. Astfel, poetul chinez va læuda gâtul fin ca un vierme al unei frumoase, fruntea sa înaltæ øi bombatæ, ca cea a unui greier, genele sale împrumutate de la un vier13

Danielle ELISSEEFF Arhivist-paleograf
Colecflie coordonatæ de DAN PETRESCU

Lucrare apærutæ cu sprijinul MINISTERULUI CULTURII

me de mætase; straniu, mai ales pentru Europa, unde insecta produce mai degrabæ frisoane! Umor, færæ îndoialæ, dar emoflia poetului îl cuprinde øi pe istoric. El se aflæ purtat de vis, în centrul acestei lumi dispærutæ pentru totdeauna, pe care el o reconstruieøte; este ca øi cum el ar fi locuit cu adeværat în acele case preistorice al cærui acoperiø era atât de subflire, încât o vræbiuflæ putea sæ-l stræpungæ cu ciocul sæu“, în timp ce „plante cæflærætoare invadau zidurile øi acoperiøurile pe care ameninflau sæ le striveascæ“ (Civilizaflia chinezæ, p. 169). Aceastæ abordare din perspectivæ sociologicæ, înclinaflie datoratæ experienflei de viaflæ personalæ a autorului, îl conduce la încercarea unei reconstituiri atente, deja, la toate temele privilegiate astæzi de cea care este numitæ, færæ îndoialæ puflin cam pripit, „noua istorie“; stratigrafia socialæ, jocurile complexe ale înrudirii, nofliunea de caracter endogen sau exogen, særbætorile øi simbolica religioasæ, færæ a uita arendarea pæmânturilor, nici istoria tehnicilor – Granet se gândea la aceasta, dar o considera irealizabilæ – apoi, în ultimæ analizæ, antropologia øi anchetele ei în medii „vii“. Dincolo de nenumæratele particularitæfli locale sau temproale, Granet cautæ, în sfârøit, sæ defineascæ câteva axe constante: el evocæ cu prudenflæ (p. 159) viziunea sa asupra influenflelor respective asupra populafliilor stepei øi asupra modurilor de viaflæ din zonele de coastæ, subliniazæ caracterul sexual al distribuirii sarcinilor; el deseneazæ cu træsæturi îngroøate China meiului øi cea a orezului. În timp ce toate acestea sunt evidente astæzi, dupæ nemumærate publicaflii occidentale, øi în timp ce chinezii înøiøi editeazæ în fiecare an mai multe mii de articole consacrate øtiinflelor sociale, Granet nu se baza la vremea sa decât pe øtiinfla secolului al XIX-lea, mæsuratæ cu puterea judecæflii sale. Cu siguranflæ nu a putut sæ vorbeascæ despre totul, iar lipsa unor diferite materiale l-au fæcut sæ clædeascæ uneori construcflii ce sunt contrazise de arheologia actualæ, cel puflin parflial, de logica prea riguroasæ. Tema matriarhatului primitiv, de exemplu, incert dacæ ne mærginim la datele simple ale arheologiei chineze, øi mai incertæ dacæ ne referim numai la faimoasele scheme generale ale lui Esther Boserup (Women’s role in Economic Development, Londra, 1970) în societatea primitivæ, ia la Granet aspectul unei dogme. Iar aceastæ temæ, pozitivistæ øi marxistæ în acelaøi timp, verificând concepfliile confucianiste asupra originii umanitæflii, reapare astæzi în forflæ, la preistoricii chinezi, care nu se sfiesc, ca o supremæ consacrare, sæ facæ uneori referinflæ la Granet. Îi împrumutæ chiar cu plæcere ideea „casei comune“ øi cea a unei „organizæri flæræneøti antice ((dupæ)) un principiu analog cu principiul totemic“. Atâtea elemente încât arheologia nu ajunge mereu sæ le confirme. Semnatara acestor rânduri øtie câte ceva despre acest lucru, pe care a crezut un timp – sau s-a prefæcut cæ-l crede – acela de a putea aduna urmele arheologice ale faimosului matriarhat primitiv: savanflii øi-au dat atâta ostenealæ, de-a lungul secolelor, sæ demonstreze femeilor cæ ele nu mai trebuiau sæ-øi exercite puterea pentru cæ uzaseræ de ea odinioaræ prea mult timp! Dar, sæ fiu iertatæ de unii preistorici chinezi, care merg uneori prea repede în munca lor, cimitirele neolitice adæpostesc în mod global cel puflin tot atâflia bærbafli, câte femei; øi dacæ au existat, în unele locuri øi în unele epoci, sate, comunitæfli organziate dupæ sistemul matriarhal, este greu de afirmat cæ ansamblul micilor culturi ce au format „China“ au aparflinut toate, în acelaøi stadiu al evolufliei lor øi pentru o perioadæ notabilæ, unei ordini sociale matriarhale. Dar a te gândi la aceastæ temæ, înseamnæ øi astæzi „a face ca Granet“, atât este de adeværat cæ el a deschis cæi imense, bogate, acelea, cu siguranflæ, pe care se cuvenea sæ ne angajæm. Civilizaflia chinezæ a lui Granet nu poate fi discutatæ nici nu poate fi fragmentatæ sau adusæ la zi. Ea se citeøte ca un manifest, ca o incitaflie la reflecflie, la ascuflirea spiritului critic, fie chiar øi pentru a fi folosit împotriva ei. Granet a introdus în studiile chineze un ferment la fel de viu – øi cu efecte la fel de multiple – ca Ernest Renan în studiile biblice sau Roland Barthes în critica literaræ; dupæ ei, nimic nu mai poate fi refæcut ca înainte. Cu certitudine a fost nevoie de curaj pentru a încerca aceastæ sintezæ, în vreme ce el øtia cæ construieøte pe nisip, chiar în momentul în care arheologia avea poate sæ ruineze teoriile sale. Din aceastæ orgolioasæ confruntare el a ieøit, în mare, învingætor. Iar cercetætorul de astæzi se gândeøte cu emoflie la emoflia pe care el ar resim15

14

CIVILIZAŒIA CHINEZÅ

Viafla publicæ øi viafla particularæ Marcel Granet

Traducere din limba francezæ de ADRIANA MITU

ori stângace, dar activæ a unora, øi reflecflia teoreticæ, academicæ, dar imobilæ din punct de vedere fizic, a celorlalfli. La sfârøitul secolului al XIX-lea, totul s-a schimbat; distanfla nu mai constituia o piedicæ, reflecflia eruditæ nu mai excludea angajarea fizicæ. Misionarii nu mai erau singurii furnizori de informaflii; aventurieri øi cælætori modificau datele cercetærii. Stræbætând Euroasia în lung øi în lat, lipsifli de grijile apostolatului, sfidând imensitatea øi frontierele, ei descopereau în trecere uimitoare vestigii arheologice sau file firave de texte foarte vechi øi necunoscute. În acest curent a luat naøtere „sinologia“ secolului XX; nici una dintre marile capitale europene nu a fost stræinæ de acest lucru. O mare efervescenflæ a pus stæpânire pe mediile orientaliste pariziene; cælætoria în Extremul Orient se impunea oricærui cercetætor tânær øi valid. Dupæ Eduard Chavannes (1865-1918), care face figuræ de pionier, ramura francezæ a „Asociafliei“ øi-a pus toate speranflele în Paul Pelliot (1878-1945); el reunea, din fericire, o mare sete de cunoaøtere cu vigoarea unui om de acfliune. Cunoscuse epoca sa de glorie în timpul celor „cincizeci øi cinci de zile ale Beijingului“, în cartierul Legiunilor asediate de cætre Boxeri (1900). Færæ a mai intra în detaliile unei lungi cæutæri, urmæritæ ca-ntr-un roman de aventuri, vom refline cæ, în decembrie 1907, P. Pelliot sosea la Dunhuang, poartæ chinezæ extremæ a Asiei centrale, pe urmele englezului Aurel Stein. Meritul lui Pelliot a fost acela de a fi sesizat întreaga importanflæ a „niøei manuscriselor“, astæzi celebræ, în care dormeau texte „arhivate“ acolo de mai bine de o mie de ani. El a cumpærat atâtea câte a putut øi a adus Bibliotecii Naflionale din Paris un fond atât de bogat încât, la mai bine de o jumætate de secol de exploatare, nu dæ semne de epuizare. Aceastæ descoperire, alæturatæ unui talent prodigios de lingvist øi o erudiflie de excepflie enciclopedicæ, au fæcut posibilæ, la treizeci øi trei de ani (1911), alegerea sa ca profesor la Collège de France. În acest timp, maestrul sæu la Colegiu, precum øi pe drumurile Chinei, Edouard Chavannes, îøi continua lucrærile, la fel de actuale, chiar øi dupæ douæ treimi de secol, asupra Memoriilor istorice ale lui Sima Qian, asupra mitologiei asiatice, asupra arheologiei Chinei, la care îl iniflia în trecere øi pe marele poet øi cælætor Victor Segalen. 8

Shang. Autoritatea Istoriilor, atât de contestate, devenea dintrodatæ, întæritæ. Totuøi, prudenfla trebuia pæstratæ, atâta timp cât rezultatele oficiale ale sæpæturilor nu erau publicate (nu au fost decât în 1936, într-un climat politic foarte întunecat). Granet nu a scæpat nici o ocazie de a reaminti tot ceea ce era teoretic în abordarea sa øi cât de mult dorea el o dezvoltare pe mæsuræ a unei arheologii care, ea singuræ, putea, în ultimæ instanflæ, sæ lumineze textele. Nu s-a læsat învins pentru acesta; dimpotrivæ, afirma necesitatea de a stabili acum o primæ sintezæ, dupæ o sutæ de ani de studii sinologice, bazate în exclusivitate pe datele clasice ale scrisului: însæ aceastæ sintezæ trebuia realizatæ în funcflie de metodele moderne care suscitau interpretæri originale. Granet a întrebuinflat un instrument desemnat la mare întâmplare: analiza sociologicæ. Nu era la începuturile sale în omeniu: Cartea sa Særbætorile øi cântecele vechi ale Chinei (1919) era deja oferitæ „în memoria lui Emile Durkheim øi Edouard Chavannes“. Cæci Granet mærturisea cæ: „nici metoda istoricului, care se limiteazæ la a clasa textele împreunæ cu singurele resurse ale criticii externe, nici cea a folcloristului, care se mulflumeøte sæ descrie faptele în limbajul informatorilor indigeni, sau în cel al unei øcoli, nu mi se par eficace, cæci amândouæ sunt puflin critice (p. 3)“. Un punct de vedere care-l obliga sæ caute øi sæ gæseascæ în altæ parte. Øapte ani mai târziu, în 1926, el explica cu entuziasm în Dansurile øi legendele Chinei antice, itinerariul aproape inifliatic la care el îøi invita cititorii: „nu voi face greøeala de a dori sæ reconstitui fie øi o singuræ legendæ chinezæ... Dar vreau sæ aræt cæ este de ajuns a supune aceste legende deformate unei analize sociologice... Pot fi ghicite condifliile sociale, tehnice, etnografice care au stat la baza Dinastiilor“. Iar poetul ieøea la ivealæ de dupæ istoric: „Tocmai la acea obosealæ a ascensiunii îl invit pe cititor. Numai la sfârøitul zilei îi va apare peisajul. El va descoperi calea øi motivaflia ei... Atunci, færæ îndoialæ, impresiile urcuøului culese vor apærea cæ îmbogæflesc cu valori precise spectacolul ce se oferæ de la înælflime“. (Introducere la Dansurile øi legendele Chinei antice). Aceasta este marea originalitate a lui Granet: el se serveøte de o metodæ – sociologia – inventatæ, cu clasificærile sale logice øi punctele sale de vedere statistice, pentru studiul „popoarelor Aceasta este atmosfera în care Marcel Granet (188-1940), strælucit absolvent al Øcolii Normale, licenfliat în istorie (1907), s-a aplecat asupra Chinei, unde s-a dus între 1911-1913. A descoperit acolo o flaræ în plinæ transformare, între moartea unui Imperiu (1911) øi naøterea unei Republici (1 ianuarie 1912). O societate apunea, trebuia sæ te græbeøti ca sæ o ajungi s-o înflelegi. A urmat apoi teribila rupturæ a Marelui Ræzboi, lovindu-i inexorabil øi pe unii øi pe alflii: tânærul – la acea vreme – Robert des Rotours a træit øapte ani sub drapel, dintre care patru în tranøee; Marcel Granet a fost grav rænit de douæ ori; iar Chavannes, pe care vârsta øi sænætatea sa slæbitæ îl flineau departe de conflict, a murit în 1918 de epuizare fizicæ øi moralæ. La un an dupæ victorie, în 1919, Marcel Granet publica deja ale sale Særbætori øi cântece vechi din China, dedicate lui Chavannes. Pelliot s-a reîntors la Collège, unde Henri Maspéro (1883-1945) l-a întâlnit în 1920; totul a fost reluat. În 1925, Granet a ocupat catedra de istorie a Øcolii de Limbi orientale, læsatæ vacantæ de Henri Cordier øi în 1926, direcflia Institutului de Înalte Studii Chineze. Tofli se stræduiau sæ recupereze timpul pierdut. Istoria Chinei arhaice fascina în acelaøi timp cu putere, atât pe Marcel Granet, cât øi pe Henri Maspéro. Acesta din urmæ o exprima, cât se poate de simplu, în opera sa de bazæ (China anticæ) apærutæ în 1928: „Diferenfla ((între cei doi savanfli)) mi se pare cæ fline mai ales de faptul cæ eu vorbesc aici de ceremonii reglementate relativ târziu în vechile temple, în timp ce el ((Granet)) a studiat træsæturile cele mai primitive ale acestor dansuri“ (p. 29.). Granet se sprijinea pe texte, care au ræmas mereu, ca øi pentru Maspéro, materialul sæu de bazæ. Dar nu disprefluia nici informafliile etnografice contemporane colectate în China, chiar în Indochina, mai ales la Tonkin, la care face adesea referinflæ în lucrærile sale. Se mai folosea, dupæ cum se cade, de excelentele lucræri elaborate de sinologia europeanæ a secolului al XIX-lea: traducerile lui Biot, ale lui Courreur, Legge care, chiar contestabile, aveau cel puflin meritul de a desfleleni un teren încæ aproape virgin. Nu a neglijat nici alte lucræri mai recente ca Povestirile istorice ale lui P. Wieger, publicafliile lui B. Schindler, B. Lauper, 9

12

MARCEL GRANET a fost Director de studii la Øcoala Practicæ de Înalte Studii, Profesor la Øcoala Normalæ de Limbi orientale vii, Administrator al Institutului de Înalte Studii chineze din Paris. Nu mai este nevoie sæ reamintim importanfla lucrærilor sale asupra Chinei: el este unul dintre cei mai mari inifliatori ai Occidentului cu privire la istoria øi mentalitatea chinezæ. Færæ a se opri asupra faptelor care, incontestabil, sunt indispensabile, dar insuficiente pentru a face sæ fie înfleleasæ o civilizaflie, el a øtiut sæ reveleze stærile sufleteøti, factorul subiectiv, atât de diferite faflæ de ceea ce evidenfliazæ psihologia occidentalæ. Arheologia scoate la suprafaflæ elemente ale trecutului care au zæcut îngropate; Granet „efectueazæ, în textele sale, sæpæturi psihologice care-i permit sæ scoatæ la luminæ fragmente instructive de viaflæ øi de gândire colective“. A øtiut sæ arate „dincolo de diferenflele superficiale care-i amuzæ pe cælætori, diferenflele profunde care le dau de gândit psihologilor øi istoricilor“ (Henri Berr). Importanfla acestei „revelæri“ a lui Marcel Granet a impus consacrarea unui alt volum Gândirii chineze: „Civilizaflia chinezæ“ este emanaflia unei Weltauschung, a unei concepflii asupra lumii øi vieflii; øi dupæ un tablou al vieflii publice øi private în care apare øi mentalitatea ce decurge din ele, am considerat cæ aceasta necesitæ un studiu separat, privind propriile sale creaflii“ (H. Berr). M. Granet a fost în acelaøi timp øi un artist, „am putea chiar spune un poet, prin aceea cæ la el, imaginaflia empaticæ merge de la texte la fiinfle øi la locuri, el simte profund legætura care existæ, la fiinflele cele mai simple, la mulflimile cele mai primitive, între

5

dar purta în acelaøi timp øi ræspunderea lumii întregi. bibliograf la Centrul Naflional de Cercetare Øtiinflificæ. atât de mult sperate øi mereu respinse. mai ales foarte frumoase obiecte læcuite – sunt mærturia unei tehnici perfecte pe care nimeni nu o credea posibilæ pentru o epocæ atât de veche. deschide în acelaøi timp – dupæ cum cititorul øi-a dat probabil seama – noi perspective asupra celor mai recente fapte. totul era uimitor: morminte. cel puflin în planul metodei filologice. dar au pætruns totuøi. misterul textelor clasice chineze. Savanflii au recunoscut în acestea tripodul 1 vechilor suverani. la Shanghai Variétés sinologiques (publicate de la sfârøitul sec. venerabilul Journal asiatique (din 1822). dar.000 de ani înaintea erei noastre. în timp ce în aceeaøi perioadæ B. Øeful suprem al Chinei. în mare parte datoritæ capitalurilor internaflionale. aceste dictoane prin care Granet regæseøte vechea Chinæ. lucrarea Civilizaflia chinezæ. acea Evoluflie a Umanitæflii care dorea sæ depæøeascæ „punctul de vedere europeanocentrist pentru a putea îmbræfliøa întreaga umanitate. începând cu ceramica pictatæ neoliticæ. din Europa. al unei societæfli oscilante. încercau sæ-i smulgæ secretele. Karlgren punea bazele lingvisticii istorice chineze moderne: o preocupare pe care o împærtæøea øi Granet. Primul øoc s-a produs în 1923. de mult timp întreaga planetæ se sprijinea cu întreaga sa greutate pe destinul europei. suscitând chiar un nesecat filon decorativ.sufletul lor øi sufletul lucrurilor. Paul CHALUS. au stabilit cataloage ale acestora. dinastia 1 Tripod. care începe în aceastæ carte øi va continua în urmætoarea. ci ca o verigæ de neînlocuit dintr-un lanfl. Aceste cânturi. Berr). era nu numai stæpânul societæflii. scoasæ la luminæ la Yangshao. era animatorul øi guvernatorul Universului. fondatæ de Henri BERR øi condusæ. el simflea cæ pæmântul chinez se clatinæ. nu este deci produsul. din 1901) sau øi Revue des arts asiatiques (din 1924).“ De fapt. Pentru ediflia din 1948. privitoare la epocile dinaintea fondærii Imperiului. marmite tripode sau vaze pântecoase asemænætoare. Pentru ediflia de faflæ. organizate într-un ansamblu coerent. la nord de Fluviul Galben. Aportul a fost totuøi pe mæsura eforturilor consimflite. cu ræbdarea unor gravori. Journal of the Royal Asiatic Society (din 1834) øi Asia Major (din 1922). pentru prima oaræ. a face sæ se înfleleagæ de ce øi cum. care nu-øi pæræsiseræ niciodatæ flinutul natal. acest pæmânt cæruia arheologii europeni. sau cel puflin. piesa raræ. Øi ca supremæ neliniøte. iar Teilhard de Chardin i-a gæsit chiar un loc în teoria sa revoluflionaræ care suscita murmure øi contestæri. A face sæ fie descoperitæ în detaliu viafla milenaræ a acestui popor obiønuit cu o muncæ îndârjitæ. El deplângea caracterul inaccesibil al documentelor din arhivele de primæ mânæ øi chiar se îndoia cæ ar putea fi vreodatæ gæsite. obiecte øi inscripflii. De data aceasta. a furnizat suplementul bibliografic care era necesar. sub presiunea conjugatæ a constrângerilor superstiflioase øi a potrivniciei timpurilor. o mare cantitate de trepieduri de bronz øi chiar oscioare de ghicit (jiagu) acoperite cu inscripflii: documente asemænætoare acelor mii de carapace de broaøte flestoase øi de oase de animale gæsite din întâmplare în 1899 în pæmântul lutos de la Henan. rapoartele de cælætorie ale lui V. care au contribuit la modificarea esteticii timpului. de multe 1 Prefaœå 7 11 . în Revue des arts asiatiques. datoritæ unor multiple peripeflii politice øi filozofice. când emoflionant. Civilizaflia chinezæ a lui Granet. Anyang oferea morminte regale. pentru ca sæpæturile øtiinflifice sæ fie întreprinse. anul marilor revelaflii. extrem-orientalæ a celebrei colecflii a lui Henri Berr. decanul tuturor periodicelor orientaliste. care a træit între 500. când desuet. japonezi øi chinezi. pânæ în 1928. China sæ intre în atenflia øtiinflelor umaniste europene. traduceri. poziflii de principiu ale cercetærilor de vârf –. Øi nu ca o carte izolatæ. de Centrul Internaflional de Sintezæ al cærui creator a fost. Antichitatea devenea la modæ.. acum aproape øaizeci de ani. faimosul „om din Beijing“. inspirat de vechi sau de ceea ce se credea cæ este vechi. Meøteøugarii acesteia erau uimitori erudifli. în sfârøit. filologi øi istorici exploatau cunoøtinflele øi experienfla a preoflilor. concepuse esenflialul cærflii sale. cu deosebire. Jeanne-Marie BOCH-PUYRAIMOND. în bazinul mijlociu al fluviului Galben. rezistæ tuturor criticilor timpului. la Tokio Ty gakuh (din 1911) øi Shnagaku (din 1920). trecându-le prin sita rafliunii lor. denunfla natura artificialæ a principalelor sale surse textuale – „Istoriile“ oficiale.e. procesul verbal al sæpæturilor de la Lehang: un vechi domeniu militar chinez pe pæmânt corean (ocupat de japonezi). a trebuit sæ se mai aøtepte mult timp. Obiectele descoperite – podoabe din aur. precum Kaogu tu sau Bogu tulu øi au realizat un însemnat numær de copii. a scos la suprafaflæ uimitoare recipiente de bronz. Exista un soi de antinomie între cunoaøterea directæ. Împæratul. vas ritual de bronz cu trei picioare. în aøa fel încât. Secretar general al Centrului Internaflional de Sintezæ Notæ – Aceastæ lucrare reprezintæ tomul XXV din colecflia Biblioteca de Sintezæ istoricæ „Evoluflia Umanitæflii“. la Leyda T’oung pao (din 1880). Misionarii care lucrau în Asia le aduceau informafliile necesare. Acest studiu despre China „clasicæ“ øi despre mentalitatea sa originalæ. vestigii ale marilor sacrificii umane. autentificau dinastiile regale dinaintea Imperiului øi. arheologul japonez Umehara Suiji a publicat la Paris. chiar dacæ data sa de apariflie pare îndepærtatæ astæzi. exista deja un numær important de reviste sinologice savante la care Granet face mereu referinflæ: de exemplu. pânæ la vestigiile din sinantrop. Segalen. situat în plin centrul regiunii Henan. la Londra. Maspéro publica deja pe a sa (1928) øi iatæ cæ începeau. în 1926. sau Bulletin de l’Ecole française d’Extrême-Orient (Paris/Hanoi.. le traduce în ritmuri potrivite. gæsind în China – recent ilustratæ în epocæ prin Istoria marelui regat al Chinei (ediflia francezæ din 1585) a Pærintelui de Mendoza – admirabile modele de meditat øi izvorul multor repuneri în chestiune. în care Edouard Chavannes îøi pusese mari speranfle. an al tuturor întrebærilor.000 øi 20. acestea sunt flelurile volumului prezent. aceste formule. XIX-lea sub direcflia iezuiflilor). Øi totuøi Granet. øi a ræmas. licenfliatæ în limba chinezæ. Au mai trecut doi ani: Granet scrisese. primele sæpæturi de la Anyang. el le citeazæ din fericire. la Paris. în mod paradoxal. în secolul al XII-lea. de care vorbeau bætrânele legende. în Statele Unite Journal of the American Oriental Society (din 1851). era bine cunoscut de amatorii de antichitæfli de opt sute de ani: o deplasare a cursului apei. Alæturi de aceste lucræri de bazæ – texte. ci fructul unei discipline afirmate øi care. nu øtiuseræ niciodatæ sæ poarte o banalæ conversaflie în limba pe care ei o studiaseræ. Reapariflia sa sub forma unor ræmæøifle fosilizate relansa dezbaterea asupra populærii Pæmântului.n. 10 929: an întunecat ce a urmat „Anilor nebuni“. din toate punctele de vedere. Anyang. Dar a mai fost nevoie de douæ sute de ani pentru ca. În acest context a apærut. adicæ dinainte de 221 î. cu descrierile citite în textele arhaice. Montaigne se gândise deja la acest lucru. dupæ moartea sa. Paul DEMIÉVILLE a dorit sæ dea o bibliografie îmbogæflitæ cu anii 1929-1947. împins sæ se organizeze în colectivitæfli pentru a atinge obiective considerate ca temerare. rememorarea emoflionantæ se completeazæ cu o pasionantæ antologie“ (H. Apoi.

Dar. færæ jenæ. vizitând cele patru Orienturi. o simplæ ceremonie. Are totuøi øi un fel de Virtute totalæ øi fiecare dintre ei este. Lunæ øi Stele“13. „Gao xin observa Soarele øi Luna pentru a le 29 I Cele trei Dinastii regale Capitolul II 32 Aceastæ tradiflie apare formatæ chiar în preajma erei creøtine – cætre epoca în care pæmântul chinez. dar vor øi completa. Suveranul guverneazæ Spafliul pentru cæ este stæpânul Timpului. Totuøi. ministrul sæu. cæci fondarea unitæflii imperiale a fost însoflitæ de o distribuflie absolut nouæ a activitæflii sociale. Îi sunt atâta de ataøafli. Fu xi. Aceste perspective sistematice au valoare de dogmæ øi corespund unei credinfle active. inexorabil. i se atribuie descoperirea fontei øi fabricarea primelor instrumente de ræzboi10. Unitatea sa se sfærâmæ sau se reface dupæ cum ordinea unei civilizaflii înfloreøte sau decade. În sfârøit. pe muntele Kong tong øi Zhuan xu. Aceastæ definiflie s-ar potrivi mai degrabæ Auguøtilor. poetice øi plastice. Puterea oricærei dinastii rezultæ dintr-o Virtute (De) sau dintr-un Prestigiu (De sau De-yin). regulatorul anului solar. se epuizeazæ øi se stinge (mie). ultimul Suveran. cu remarcabile aptitudini consacrate. Se povesteøte cæ Shun a modelat vasele de argilæ. încæ din epoca Dinastiei Han la o scolasticæ care fline de o disciplinæ conformæ cu viafla. Am fost obligat sæ procedez într-o manieræ mai dogmaticæ. mai abstractæ. de exemplu. Civilizaflia puræ a primelor epoci a fost principiul unei coeziuni perfecte. Ea pare sæ ajungæ (ca spre un fel de punct mort) la glorificarea unui conformism extraordinar de rigid. totuøi. Ei sunt mijlocitorii pedepsei divine: victoria lor este dovada cæ Cerul le-a încredinflat mandatul (ming). un fel de liber arbitru care se ascunde. Huang-di „stabileøte peste tot ordinea pentru Soare. Peste aceøti eroi. de exemplu. pentru cæ rolul Statului øi cel al Administrafliei se reduc (teoretic) la învæflarea deprinderilor morale øi intelectuale care caracterizeazæ un om cinstit øi calificæ un funcflionar. îøi dau osteneala sæ realizeze un ideal tradiflional. Ea a øtiut. dacæ Huang-di este dat uneori drept inventatorul armelor ca fondator. Istoria øi-a anexat pe unii dintre aceøti eroi. un creator al civilizafliei naflionale. care a constituit forfla lor. suveranul cu cap de bou. Atunci când se pretinde a vorbi în numele umanismului. De drept. Cerul este schimbætor. O familie nu poate da Chinei Suverani. Se poate totuøi presupune cæ. Qi care a învæflat sæ semene øi sæ ræsædeascæ. cei din dinastia Yin (sau Shang sau Yin-shang) i-au distrus øi le-au succedat. Istoria chinezæ se resemneazæ cu greu sæ consemneze tot ceea ce a supraviefluit øi mai greu sæ înregistreze tot ceea ce este reînnoit. care reprezintæ realizærile cele mai perfecflionate ale domeniului. în principiu. deplasându-se. nu mai posedæ decât o putere de fapt. dinastia Zhou a eliminat dinastia Yin atunci când aceøtia au devenit dæunætori. C Introducere 17 .telor. Evoluflia moravurilor atestæ supremaflia succesivæ de idealuri proprii diferitelor medii. care trece printr-o perioadæ de plenitudine (zheng sau sheng). cel mai adesea lui Che you. îi permite lui Shun de a supune Universul ordinei pe care dorea el s-o instaureze12. ca øi cum s-ar pune la adæpost. totalæ. aceastæ gândire pæstreazæ. Aceasta m-a condus la disocierea între istoria faptelor politice øi sociale øi istoria gândirii. i-a succedat Yu. vechile mituri. sub un strat de forme convenflionale. Astfel. formeazæ un imens Imperiu. Orice dinastie care pæstreazæ puterea când vremea sa s-a sfârøit. prin el singur. în sfârøit reunit. fondatorul dinastiei Xia. Când cei din aceastæ dinastie au fost pervertifli. ea este o uzurpatoare. M-am oprit deci cu aceastæ lucrare referitoare la China anticæ la epoca Dinastiei Han. Huang di a ajuns. la capætul Ræsæritului. 20 storia celor Trei Dinastii se bazeazæ pe Shu jing (completatæ de She jing. Cartea clasicæ a Poeziei) øi pe Analele de pe bambus. în numær suficient pentru ca Primele Epoci sæ corespundæ unui ciclu perfect de Cinci Virtufli elementare8. care au ilustrat domnia sa øi pe cea a lui Yao. de legæturæ atâtor oameni. imuabilæ. decât pentru perioada în care Cerul îi acordæ o investituræ (ming). Aceasta se propagæ în acelaøi timp în spafliu øi timp. – Aceasta din urmæ va face obiectul unui volum complementar: se va vedea acolo cæ gândirea chinezæ (în urma unei dezvoltæri care este în strânsæ conexiune cu evoluflia moravurilor) pare cæ ajunge. mai mult. Era imperialæ. Gao yao care a stabilit dreptul penal11. în Extremul Orient. suprimatæ (jue sau mie-jue: examinatæ). fæcutæ în capitala sa la cele patru porfli. ideilor øi documentelor. ei se limiteazæ sæ civilizeze prin strælucirea unei puteri care ordonæ. Investifli cu o Virtute completæ øi care pare. Datoritæ numeroaselor contacte. în istoria politicæ. marile invenflii. stræmoøii lor (nu consimt deloc sæ se îndoiascæ de aceasta) au fost inifliafli de înflelepfli la disciplina vieflii. ea se îmbogæfleøte. precum øi în istoria societæflii. se datoreazæ miniøtrilor pe care ei i-au însærcinat sæ organizeze un departament al lumii: Hi-ho. sub stratul unei tradiflii care pretindea cæ domneøte færæ discuflie. domnesc dar nu inventeazæ. Acest rezultat este dobândit când Suveranul. Aceste concluzii vor confirma. Suveranii. Fii ai Cerului (Tian zi). Civilizaflia care a luat naøtere în China radiazæ imediat în tot Extrem Orientul. într-un anumit sens. Nici o alta nu a servit. øi. dupæ o revenire (xing) efemeræ. apoi declinæ (ai). Chinezii. Poate pærea singularæ. Dinastia trebuie atunci sæ fie stinsæ (mie). Dar. viafla moralæ continuæ sæ se dezvolte liber. Marea Fericire (da fu) nu vine de douæ ori. la copacul Pan mu. Fiecare Suveran are drept emblemæ un Element unic. în care apæreau eroi luptând unii împotriva altora în maniera unor demiurgi. Acum am de prezentat un expozeu de ansamblu. nu poate fi ignoratæ o tradiflie de culturæ atât de bogatæ în atracflii øi valori durabile. Indici preflioøi lasæ sæ se întrevadæ cæ ea nu va înceta sæ se inspire din idealurile strævechi conservate færæ a da semne de secætuire. pe acelea la care ne va conduce prezentul volum. Lui Shun. de-a lungul a multor secole. duce cu sine Virtutea sa pânæ la capætul lumii. Acfliunea dominantæ este astfel semnalatæ încât începând chiar cu fondarea Imperiului clasele oficiale funcflioneazæ în viafla nafliunii: aceastæ acfliune este în aparenflæ suveranæ. ordine care este. pare sæ marcheze un fel de rupturæ. Este mai mult decât un simplu inventator de tehnici sau un creator de instituflii. acest mandat ceresc. Totuøi. Aceastæ investituræ. Prima parte este consacratæ istoriei politice. identificând frontierele Chinei cu limitele Universului. pentru Yao este suficient sæ trimitæ delegafli la cei patru poli øi. ele au ivilizaflia chinezæ meritæ mai mult decât un interes de curiozitate. este mereu temporar. sæ-øi reînnoiascæ idealurile sub presiunea faptelor. Cea mai mare Chinæ dateazæ din cele mai vechi timpuri. încât îl prezintæ bucuroøi ca pe prima moøtenire a rasei lor. pe care ei îl definesc cu o rigoare crescândæ. a fabricat plugul øi a læsat regulile de practicare a agriculturii9. Favoarea sa se pierde øi se uzeazæ. având o strictæ specializare. în timp ce Shen nong. cæci ea nu mai are Cerul de partea Sa (bu Tian): Cerul (Tian) înceteazæ sæ-i trateze pe suveranii sæi ca pe niøte fii (zi). de asemenea. ea constituie unitate Imperiului. dar (este un fapt) în ea se aflæ o mare cantitate de experienflæ umanæ. Ea se deschide printr-un capitol în care analizez istoria tradiflionalæ de la începuturi pânæ la domnia împæratului Wu din dinastia Han (140-87). precum øi Niu-gua au inventat împreunæ ritualurile de cæsætorie øi cadourile. Fondatorii dinastiei cærora le-a venit vremea îndeplinesc o misiune cereascæ suprimând Dinastia perimatæ øi devenitæ ineficientæ. Ele au inspirat spiritul tuturor încercærilor de sintezæ istoricæ. timp de atâflia ani. Cu mai multe milenii înaintea erei creøtine.

din civilizaflie în civilizaflie. puflin sensibili faflæ de insuficienfla unei exegeze pur literare. uzanflele administrative. încæ de la naøterea sa. El este. atragem mai întâi atenflia cæ documentele de care dispunem sunt afectate de un caracter utopic. a laturilor matreriale ale civilizafliei chineze.primi øi a le însofli“14. Vezi Jades archaãques de la collection C. exegefli ræmân pætrunøi de pietate tradiflionalistæ. mari sau mici. în obiceiuri. autorul unui calendar exact øi binefæcætor. pe lângæ detaliile ræzboaielor øi intrigilor politice. ca „fiinflele în miøcare øi în repaus. Dar este oare posibil s-o faci bine dacæ nu ai grijæ sæ observi cæ: 1. în gândire. civilizeazæ lumea prin efectul direct al eficienflei sale øi domneøte. în cunoaøterea Chinei. arheologi. PELLIOT. Cei Cinci Suverani nu sunt taflii øi fii unii altora. fiul sæu. Mai ræmâne de væ-zut dacæ.“ El posedæ un dar suprem. el nu s-a gândit sæ fondeze o dinastie. pentru cæ el preexistæ istoriei. deflinem din abundenflæ mærturii preflioase asupra diverselor atitudini sentimentale sau teoretice. care caracterizeazæ pe cei pe care noi i-am numi fiinflele divine (shen: ling øi shen au aceeaøi valoare øi se întrebuinfleazæ unul pentru celælalt. Am publicat o parte din acestea1 accentuând caracterul lor de studii introductive aplicând. Yao l-a proclamat pe Dan zhu. Acesta este de asemenea spiritul care m-a inspirat în cercetærile pregætitoare. dacæ ne mærginim numai la a defini un ansamblu de atitudini ce caracterizeazæ sistemul social al chinezilor din antichitate. care avea „inteligenfla unei fiinfle divine (shen)“. Meritul sæu. Astfel. Avem informaflii mai ales asupra acelor atitudini care au patronat tradiflia. clasificæ operele. a study in chinese archaeology and religion. ce realitate a fost reliefatæ dacæ ne abflinem sæ remarcæm cæ lotul de teren distribuit. „Huang-di. Astæzi ei se stræduiesc sæ deosebeascæ. cu Dl. Loo. numai pentru binele poporului øi „færæ a se gândi la el însuøi“19. care au fost adoptate în china în diferite medii. el domneøte færæ a se gândi sæ guverneze. printre obiectele descoperite datoritæ sæpæturilor 1. cu o oarecare precizie. sunt prezentafli mai degrabæ ca niøte înflelepfli. Ele nu permit regæsirea detaliului faptelor istorice. Suveranii. de exemplu. Istorici. Ignoræm. Noi ne vom inspira dintr-o idee preconceputæ complet diferitæ. stabilesc textele. sunt færæ valoare. în ei înøiøi øi în cititorii lor.. Dar chinezii nu vor sæ piardæ nimic din trecut. Este important sæ 1 Asupra acestui punct mæ întâlnesc.. omagiile nu au mai fost adresate lui Dan zhu. Un Suveran este un înflelept care. transmiterii. Aceastæ Virtute suveranæ obfline. la arta adminsitrativæ. El a træit. examenul critic al fap1 Mai ræmâne sæ public o lucrare asupra familiei chineze øi o lucrare (Regele bea) în care sper sæ studiez elementele mistice ale ideii chinezeøti de maiestate. Yao i-a însærcinat pe Hi øi Ho „sæ-l observe cu atenflie pe Augustul Cer øi sæ aplice legea numerelor Soarelui. adeværul de fals. proclamat de un predecesor renumit în înflelepciune. nici un mijloc de a scrie un Manual de antichitæfli chinezeøti. sau mai degrabæ sæ secrete ordinea. se numeøte Marea Pace (Tai ping). Epoca Suveranilor este vârsta meritelor civice.T. înainte de a avea trei luni el øtia sæ vorbeascæ“17. altædatæ. a face sæ se întrevadæ cæ. practicile economice. la fel ca øi Shun (øi la un grad mai mic. modul de a se îmbræca etc. de la început øi progresiv. în sfârøit. Deseori uitæ sæ scoatæ la luminæ din acestea postulatele. a încerca de asemenea sæ indici ceea ce confline el din larga experienflæ umanæ. pentru cæ Shun s-a putut cæsætori cu fiicele lui Yao. „acflionând dupæ anotimpuri pentru a se conforma Cerului. I-a putut succeda când acesta. printr-un efect imediat. Arheologia chinezæ se inspiræ de la un spirit livresc. 2. Nu deflinem nici unul care sæ poatæ fi considerat ca proaspæt øi sincer. este de cinci sau øase ori mai mic decât câmpul considerat. în tradiflii. Ei determinæ faptele sau datele. chiar øi atunci când un spirit ræzvrætit pare cæ-i animæ. restaurærii documentelor. Eficienfla (ling). nu existæ nici un grad de rudenie. Un suveran are toate atributele ce-i pot fi date unui demiurg de cætre o filozofie complet diferitæ faflæ de concepfliile creaflioniste. ei se hotæræsc rareori sæ mærturiseascæ cæ faptele ræmân insesizabile. chiar øi atunci când au grijæ sæ-i prezinte o reconstrucflie cu totul idealæ: au læsat sæ supraviefluiascæ o mulflime de informaflii care contrazic teoriile clasice. în mod esenflial. politicæ sau la ræzboi. a fost recunoscut de popor. „ca sæ nu favorizeze nici un om în detrimentul Imperiului“ øi. chiar øi în termeni. în istoria mentalitæflilor øi cea a moravurilor). deseori simbolizærile diferæ. decât ca niøte eroi. Yao. El se stræduieøte sæ creeze. acesta este spiritul în care am conceput prezenta lucrare. pe care istoria tradiflionalæ a reuøit cel mai bine sæi integreze. Se aratæ. Miniøtrii sæi acflioneazæ. în general. povesteau istoria Chinei dupæ moda chinezæ (sau aproape). pentru moment (dacæ nu ne încredem în precizærile iluzorii). sæ facxi sæ aparæ acest sistem de condinte atât în înlænfluirea evenimentelor cât øi în miøcarea care-i sunt proprii. chiar foarte adânc. a încerca sæ indici ceea ce poate avea el specific (în viafla publicæ. zeii øi oamenii sæ prospere færæ sæ dæuneze în afara domeniilor lor specifice. Funcflia lor este în primul rând sæ facæ în aøa fel încât sæ domneascæ ordinea printre oameni. în acord cu Cerul. ci lui Shun. Nu permit descrierea. a instaurat domnia pietæflii filiale øi a virtuflilor civice. asupra datei øi valorii documentelor chinezeøti referitoare la formele antice de arendare a pæmântului. dupæ ei. nu este imposibil sæ pætrundem. A încerca sæ determini sistemul social al chinezilor. Între cei doi Suverani din Shu jing. Este suficient oare sæ fi datat un document pentru ca imediat informafliile sæ devinæ utilizabile? Atunci când s-a luat o anumitæ poziflie. la bogæflie. unui cultivator. chiar øi atunci când se prezintæ ca simpli erudifli. ci în speranfla de a face mai ascuflitæ øi mai puræ. În schimb. Occidentalii. a încerca. nu existæ aproape niciunul pe care sæpæturile sæ-l fi descoperit. atât de mult se impune observaflia. LAUFER. a fost dotat cu Eficienflæ (shen-ling). la moartea lui Yao. sæ fie calme øi docile“18. ci pe Shun. nu cu o detaøare obiectivæ. 19 . pentru fericirea poporului. inspirafli de Virtutea sa. chiar færæ a-i semnala caracterul dogmatic. în zilele noastre. se spune de asemenea: shen-ling). Jade. printre obiectele menflionate de ritualuri. posedând o virtute în acelaøi timp mai omeneascæ dar øi mai abstractæ decât virtutea proprie eroilor. dupæ ce l-a pus la încercare ca ginere øi ca ministru. 18 brat pe Dan zhu. necesar pentru a hræni un singur om în regiunile cele mai fertile øi cel mai bine lucrate? Istoria literaræ a ritualurilor este de un mare interes. referitor la costum. Pentru aceasta ei folosesc lucrærile criticii indigene. fiinflele divine. Shun a spus: „Acesta este Cerul!“ øi a luat puterea20. sunt pufline cele asupra cærora ritualurile dau unele informaflii? Campaniile de sæpæturi abia au fost demarate. a recunoscut în el un Înflelept demn de a domni. În ciyuda unei atiudini critice. înlæturæ interpretærile. Poeflii øi cântæreflii nu l-au mai cele30 exercitat o influenflæ decisivæ asupra conserværii. conøtiinfla unui ideal. pe care omul nu-l poate explica... Cât despre el. Nu existæ. ele ca atare. Yu cel Mare. Aceastæ stare de stabilitate în care pæmântul øi apele. plantele øi animalele. El este acela a cærui „mærinimie universalæ protejeazæ toate Fiinflele. fondatorul regalitæflii). regleazæ influenflele (Qi) cu scopul de a dirija evoluflia“16. era umanitæflii perfecte (ren). Lunii øi Constelafliilor“15. Din contræ. Suveranul. tot ceea ce este luminat de Soare sau Lunæ.

Tema Apelor ridicate se leagæ de un mit al creafliei lumii øi. M-am folosit mai ales de exemple øi nu am insistat decât asupra momentelor decisive. Totuøi figurile eroice ale primeloor epoci ale Chinei pæstreazæ numeroase træsæturi mitice. 21 . a frânturilor din 28 ISTORIA POLITICÅ Prima parte (Datele ce nu conflin alt indiciu. în Shu jing. decât date proverbiale. Dacæ la eroii ce nu sunt incorporafli în Shu jing nu se gæsesc træsæturi mitice mai numeroase øi mai puflin deformate. apele sunt fæcute sæ flæøneascæ. care era propria sa fiicæ øi care a ræmas o zânæ6. de exemplu. din romane sau din geste. istoricii se abflin sæ spunæ cæ Shen nong. au apærut marile seniorii care au pærut cæ formeazæ unitæfli provinciale. pare ataøatæ diverselor ritualuri agrare cu un puternic caracter øamanic: fæcând desene pe sol. asupra personajelor. dezvoltarea acestei teme importante se transformæ într-o dezbatere de un interes pur adminsitrativ: trebuie preferatæ metoda digurilor celei a canalelor4? Tot aøa. cel puflina supra concepfliilor chinezeøti: Din momentul în care au început cronicile datate (sec. Acestea au fost întruchipate în Cinci Suverani succesivi. grupare activæ øi puternicæ. sub formæ de fapte istorice. Zhu rong) sau alfli eroi. mai ales fparte schematice øi de asemenea. Vechile tradiflii ne dau imformaflii. De mult timp umanizafli. ultimul dintre Auguøti. defline rolul principal – în timp ce alte povestiri pun în scenæ diverøi Auguøti (Niu gua. Domniile lui Qin Shi Huang di øi ale împæratului Wu nu sunt cunoscute decât din documentele incomplete øi puflin sigure. M-am limitat la a încerca o schiflæ a progreselor paralele ale amenajærii pæmântului øi ale unificærii politice. dacæ nu asupra faptelor. Îfli trebuie multæ îndræznealæ pentru a dori sæ regæseøti chiar øi marile linii ale evolufliei politice care conduce la crearea Imperiului chinez. Am refuzat sæ schiflez portrete. Nu am cæutat sæ reconstitui planurile strategiilor øi proiectele politicienilior când cu greutate abia sesizam rezultatele faptelor. absorbind în ele seniorii minuscule øi resorbind insulifle barbare. însæ evenimentele iau atunci o amploare aøa de mare. în care occidentalii væd armura indispensabilæ a oricærei viefli naflionale. când se spune aici despre Yao „cæ apare ca soarele“. sentimentul unei comunitæfli de civilizaflie i-a decis pe Chinezi sæ se apere împotriva asalturilor confederafliilor barbare în formare øi -ia fæcut sæ accepte unificarea flærii sub forma unui mare Imperiu. øi am încercat sæ pun în luminæ un fapt important: imediat ce. asupra populærii Chinei. dar foarte pufline. Ei apar totuøi aici amestecafli în istoria dramaticæ a Marilor Ape. Dar. Încercând s-o povestesc am læsat. prin unele pærfli. Nu am povestit despre ræzboaie. foarte grav dupæ pærerea mea. încât critica se teme mai puflin de a greøi. Aceste træsæturi se estompeazæ aproape complet pentru Yao øi pentru Shun. atunci când nu aveam. Aceastæ concepflie permitea organziarea. Au ajuns astfel sæ constituie ceea ce eu aø numi o grupare de civlizaflie. în care fondatoprul primei dinastii regale. se referæ la era precreøtinæ). M-am abflinut sæ prezint cea mai micæ ipotezæ asupra unor gestiuni la modæ. subiectul unor speculaflii ale diverselor øcoli. evitæ sæ povesteascæ faptul cæ Huang-di i-a stabilit puterea fæcând sæ coboare din cer Uscæciunea. multe spaflii albe. foarte discontinue. atunci când nu dispuneam decât de istorisiri extrase din epopee. aceasta se întâmplæ cel mai adesea la marginea istoriei. Sima Qian. de exemplu: acelea care au fost formulate plecând de la prejudecæfli lingvistice sau postulate de istoria generalæ au cel puflin inconvenientul. øi li se traseazæ albia. de a restrânge câmpul de investigaflie asupra cæruia trebuie sæ lucreze arheologul preistoric. În principiu. dacæ teoria celor Cinci Elemente nu ar fi jucat un rol major în reconstrucflia istoriei naflionale. Yao øi Shun ar fi ræmas færæ îndoialæ primii suverani ai Chinei. færæ a se crede obligatæ de a da Statului øi ideii de Stat acel prestigiu øi acea autoritate. færæ îndoialæ veche. critica pare a fi în mæsuræ sæ stabileascæ unele fapte. Una dintre concepflii relative la cele Cinci Elemente susflinea cæ acestea îøi exercitau acfliunea triumfând una asupra celeilalte. avea un cap de bou øi cæ Fu xi øi Niu gua formau un cuplu flinându-se de coadæ7. Yu cel Mare. færæ nici o ruøine. tradiflia istoricæ nu vrea sæ aibæ de-a face decât cu oameni. este de la sine înfleles cæ aceastæ expresie are pur øi simplu valoare de metaforæ: istoricii nu au pæstrat nimic din vechiul mit în care Yao este prezentat ca un îmblânzitor al soarelui sau ca soarele însuøi5.o virtute perfectæ. al VIII-lea). Aceastæ teorie. Toate admiteau cæ Ordinea Universului øi Timpul însuøi au fost constituite cu concursul celor Cinci virtufli elementare. Tot aøa. din motive politice. a devenit în secolele IV øi III. primii eroi din Shu jing.

care face obiectul celei de-a doua pærfli a lucrærii noastre. locuinflæ). al unui spirit tradiflionalist øi al unui simbolism arhaizant. – sau cea a bogaflilor negustori. Færæ a avea pretenflia de a fi complet. Acestea însoflesc variafliile care survin în înlænfluirea generalæ a societæflii. din notele mele. multæ ostenealæ pentru a ajunge. ea s-a transformat. despre bogæflii. erudiflii echinezi øi-au propus sæ ofere taboiul unor vremuri fericite în care. sau: Fu xi øi Niu gua formând un cuplu. îi precede pe cei Cinci Suverani de cei Trei Auguøti (Fu xi. la formele precise. tot aøa. În lumea anticæ chinezæ. Yao øi Shun. într-un cult al bunei flinute øi al etichetei. Auguøtii. drept. nu existæ decât un mijloc: acela de a încerca un fel de restituire statigraficæ. pentru a încerca istoria societæflii. Zhu rong øi Shen Nong)3. care dateazæ cel puflin din vremea celor din a doua parte a dinastiei Han. Nu se øtie nimic sigur asupra fondærii târgurilor øi a cetæflilor senioriale. ci prin studierea mediilor. la fel ca øi primii Suverani. figureazæ în lucrærile legate de tradiflia confucianæ. sub niøte træsæturi umane. încæ din epoca dinastiei Han. el începea istoria chinezæ cu Huang-di care. nici asupra extinderii centrelor urbane. Având în vedere starea documentelor øi cea s tudiilor. odatæ pentru totdeauna. sunt amintifli în cele mai vechi opere de tradiflie øi mai puflin tradiflionale. Astfel. Am eliminat totuøi. dupæ cum în ea predominæ activitatea flæræneascæ øi viafla sæteascæ. nu-i menflioneazæ decât pe ultimii doi. O tradiflie iconograficæ. lux. pentru care se ridicæ marile oraøe. a luat drept subiect al primului capitol al Memoriilor istorice pe cei Cinci Suverani. ar fi pueril sæ disimulezi cât de subiective. Ele se traduc prin schimbæri de orientare în atitudinea moralæ. Se vede deci de ce nu am procedat prin studierea institufliilor definite øi grupate în manieræ occidentalæ (religie. Tot ceea ce am spus în aceastæ lucrare reiese dintr-o analizæ directæ a documentelor. se cuvine sæ te debarasezi de ideea de Drept care a impus spiritului nostru o admiraflie limitatæ asupra lumii romane. din cauza acestei cæpetenii. – øi mai pueril a te scuza pentru acestea. atribuitæ lui Confucius. M-am mai stræduit sæ elimin ipotezele næstruønice øi mai ales precizærile abuzive. domnea 27 I . m-am limitat sæ prezint o culegere de comportamente caracteristice. numai prin mijloace indirecte se întrevede criza profundæ care a fost consecinfla lor: ea a dus la acceptarea ca principii de disciplinæ socialæ a unui formalism øi a unui decor. Gao xin. Nu se øtie nimic sigur asupra dezvoltærii industriei. Niu Gua øi Shen Nong. Sima Qian. imediat ce o credeam posibil. Primii trei dintre cei Cinci Suverani. ele îl fac pe cititor sæ simtæ cât de necesar este un studiu aprofundat al faptelor chineze. luate drept ceea ce ele valoreazæ. Mi-am dat toatæ osteneala sæ nuanflez afirmafliile. Este suficient sæ-fli exprimi speranfla cæ. Pentru a studia istoria acestei societæfli. Avertizez. Huang di. cæ aici se pot gæsi numai opinii la care m-au condus principiile mele de 22 CARTEA ÎNTÂI: Istoria tradiœionalå Capitolul I Cei Cinci Suverani storia tradiflionalæ începe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Di) care sunt uneori precedafli de cei Trei Auguøti (San Huang). care a atras dupæ sine înlocuirea idealurilor flæræneøti de echilibru øi de mæsuræ printr-o moralæ de prestigiu: bunæ pentru viafla la flaræ. scriind la sfârøitul celui de-al II-lea secol înainte de Hristos prima mare compilaflie de istorie generalæ. Prin precedarea istoriei dinastiilor regale de cea a Suveranilor øi Auguøtilor. de a se fi abætut de la tradiflie2. toate referinflele care nu ar fi fost utilizabile decât pentru specialiøti. Aøa cum istoria politicæ a Chinei nu poate fi abordatæ decât cu condiflia de a nu introduce în ea ideea occidentalæ de Stat. compilafliile istorice nu au încetat sæ povesteascæ despre domniile celor Cinci Suverani. documentele nu furnizeazæ nici un fel de reper cronologic. Ele ar permite confruntarea estimærilor øi experienflelor ale unui mare popor cu clasificærile øi judecæflile faflæ de care suntem cel mai ataøafli. pe cât posibil. dar care au un caracter mai degrabæ filozofic decât istoric. Cartea istoriei (Shu jing). era considerat ca marele patron al sectelor taoiste. Cu toate cæ Sima Qian a fost acuzat. incomplete øi pe afaræ sunt concluziile ce pot fi trase. transformærile sociale nu se traduc prin adoptarea sistemelor succesive de legi øi regulamente. Asupra marilor fapte legate de aceste deplasæri ale centrului vieflii sociale. care se dezvoltæ pânæ ajung niøte minuscule capitale. Zhuan xu.cercetare. – sau la fel de bine activitatea feudalilor instalafli în târguri. sub influenfla vieflii de la curte.

îi vom ajuta pe cei care vor fi victimele unor caalmitæfli sau dezastre. În acea vreme. Atunci când iei ceea ce-fli dæ Cerul. A obflinut sæ stæpâneascæ o funcflie ca cea de Yi Yin care cunoøtea mâncærurile proprii unui suveran øi øtia sæ peroreze asupra Virtuflilor regale. Vom ajuta casa regalæ. Acum Cerul i-l dæruieøte pe Wu lui Yue. pe care Cerul îi ordonase sæ-l asasineze“. „A schimbat luna iniflialæ øi prima zi“. care a pierit într-un dezastru. ministrul lui Tang. a încurajat lucrarea pæmântului. în succesiunea la tron. au apærut doi duzi miraculoøi.învingætorul lui Wu care. totuøi. cu toatæ anexarea brutalæ a mici feude. Cea a succesorilor sæi imediafli nu prezintæ interes decât pentru rolul jucat. Ridicæ oøtile împotriva celor din familia Xia pentru unicul motiv cæ aceøtia nu mai aveau deloc milæ pentru poporul lor. „temându-se de Suveranul de Sus. A domnit. Xie øi Qi. Domnia lui t’ang este lipsitæ de fapte. Odinioaræ. În 350. A murit.“ Ascultând de dorinflele Cerului. îmbætat de o victorie.. fie ca 45 . Înflelepflii au spus: „Ducele Mu din dinastia Qin øi-a mærit teritoriul øi numærul Statelor. nu-i vom primi pe instigatorii la tulburæri. a fost construitæ o nouæ capitalæ la Xian-yang. Sub ultimul øi cel mai înflelept dintre Suverani ilustrându-se în conducerea unei provincii a lumii. a avut intenflia sæ sacrifice un prinfl captiv pentru Suveranul Suprem pe care numai Regele însuøi îl poate onora cu cultul sæu. Ei nu mai îndeplinesc mandatul Cerului. cobora din primul Suveran øi din Xie. Cum s-ar putea opune Yue Cerului (øi sæ nu anexeze Wu)?. Statul care. Ræzboiul. Aceasta nu se mai manifestæ prin nimic. apoi pe Gun wu. cu toate ræzboaiele dintre marile State. De la începutul secolului al VIII-lea. meritele deosebite au fost recompensate“45. s-a afirmat cæ „dinastia Zhou era pierdutæ“.. Aceste minuni au dat ocazia unei reforme de conduitæ a suveranului øi a unei reînnoiri a Virtuflii pentru dinastie. precum øi la sfârøitul celei a Yin-ilor. fondatorul dinastiei Yin. se trag astfel dintr-un fiu al Cerului21. decât un mic numær de evenimente notabile. Tratatul din 652 este renumit: „Noi tofli cei care juræm împreunæ acest tratat (meng). conducætorul poporului. Aceasta era cât pe ce sæ se termine cu Wu yi. El pæcætuia din exces de Mandatul ceresc. Toate dinastiile de Suverani. Orbifli de orgoliu. Un transfug. reproøându-i de a nu le fi trimis celor din Zhou tributul în pachete cu pir necesare sacrificafliilor regale. cu toatæ ostilitatea constantæ a lui Jin faflæ de Qin øi a lui Qi øi mai ales lui Chu. cei din dinastia Zhou nu fæceau decât sæ supraviefluiascæ puterii lor. sub Tai mou. el îi numæra printre stræmoøii sæi pe Ming (Xuan-ming). La urma urmelor. a stimulat prin recompense øi pedepse pe cei care sunt gata sæ-øi dea viafla luptând“. Wu nu l-a acceptat (acest dar). a fost numit un prefect. ea este ruinatæ de aroganfla care este proprie tiranilor. de Yi Yin. acea perioadæ s-a bucurat de o minimæ înflelegere. a fost Si gong (cæpetenia lucrærilor publice). Dinatia Yin a pierit odatæ cu Shou xin. nimeni nu îndræznea sæ refuze græunfle unui rival suferind de foame. Huan dorea sæ sacrifice el însuøi. aceiaøi duømani.. însærcinat cu agricultura. aceste trepieduri erau talismane regale cu o greutate prea mare pentru cei a cæror Virtute era insuficientæ. la moartea sa. Virtutea regalæ se dobândeøte prin ascultare faflæ de ordinele cereøti. Marii Stræmoøi ai celor Trei Dinastii regale (San Wang) au fost tofli miniøtrii lui Shun. nu s-a putut bucura de pace. este exact ceea ce trebuia sæ se întâmple.. Astfel i-a atras la el pe Înflelepfli. Ea este povestitæ sub formæ de anale: acestea nu conflin poveøti dezvoltate decât pentru perioadele de fondare sau de 33 II DINASTIA YIN 36 din Qi a invocat. în 348. care a reglat cursul fluviului øi s-a înecat în apele sale. Dezordini analoge se produseseræ la sfârøitul dinastiei Xia. Neavând nici un Suveran în capitalæ. Hegmonul din Qin. lovit de focurile cereøti. nu vom acapara profiturile (li). referitor la tatæl sæu. între secolele al V-lea øi al III-lea. nici un prinfl în marile State øi nici o Virtute în Ordinea cereascæ.. l-a iertat. Numeroase victime omeneøti au trebuit sæ-l urmeze în mormânt. În sfârøit. De asemenea. La aceste reuniuni øi tratate interseniorale prezida aproape mereu Jin. se spune. a trebuit sæ-øi abandoneze capitala øi. te expui la Calamitate“. care a tras sægefli într-un burduf plin cu sânge. Atunci s-a auzit o bubuituræ de tunet. Istoria celor Trei Dinastii nu este decât o triplæ ilustrare a acestui principiu. Primul consta în a onora divinitæflile. cæci. Yu.. Vom avea aceiaøi prieteni. în fruntea fiecærei prefecturi. el a ordonat „sæ se modifice legile.. i-a susflinut pe orfani øi pe cei særaci. Înflelegem prin aceasta cæ Qin nu va mai putea guverna la Ræsærit“. vom fi miloøi faflæ de cei næpæstuifli. „Virtutea sa se întindea peste pæsæri øi patrupede. sub care debuteazæ cronologia. nu vom aduna recoltele. Wei-yang (prinflul din Shang) s-a consacrat atunci bogæfliei statului Qin. Pe vremea prinflilor Hegemoni. Seniorii vizau obflinerea unui oarecare echilibru bazat pe respectul drepturilor regale. în timpul perioadei Chun Qiu. iar celælalt. încetând sæ mai fie conceput ca o proceduræ destinatæ sæ punæ în evidenflæ øi sæ realizeze judecæflile Cerului. A avut de asemenea øi o politicæ agraræ øi o politicæ a natalitæflii. un pretext potrivit. Istoria preamæreøte triumful sæu øi-i justificæ calculul. un fazan. pe Tai shan.. stræmoøii celor din dinastiile Yin øi Zhou. Ei au luar naøtere din lucrarea cereascæ. . Statul Qin – considerat pe jumætate barbar în timpul perioadei precedente – a fost flara legislatorilor øi a economiøtilor. care autorizeazæ domnia este fructul meritelor (Gong) unui mare Stræmoø. el a poruncit sæ fie sacrificafli (cei mai buni) din poporul sæu. a progresat cel mai mult. fiul Cerului øi al unei mame-virgine. se compunea din produsul pætratelor centrale: diøma celei de-a noua pærfli) printr-un sistem de taxe. a ordonat ca rivalul sæu sæ-i înapoieze græunflele. în loc sæ se conformeze Virtuflii care este identicæ cu Ordinea naturalæ (Dao). un om politic viclean cunoøtea opt procedee pentru a-øi ruina adversarul. Virtutea lor era epuizatæ. Dacæ unul dintre noi se va opune acestui decret. iar sub Wu ding. hegemonul din Chu a avut impertinenfla sæ cearæ regelui (611) trepiedurile magice pe care cei din neamul Zhou le moøteniseræ de la cei din Yin øi Xia. Shou xin a fost cel mai odios dintre tirani. cu mai multe schimbæri ale capitalei.. îl învinsese. nemaiputând sæ-i trateze ca pe niøte Fii pioøi. ambele cu scopuri militare. au fost desfundate drumurile perpendiculare øi transversale“ øi. nu a prezidat adunarea seniorilor. Xie øi Qi sunt descendenflii din a cincea generaflie (inclusiv trunchiul) ai primului dintre Suverani: Huang-di ((la a cincea generaflie ramurile colaterale se detaøeazæ formând alte ramuri distincte)). Gou jin. Dar. care a pus bazele puterii dinastiei Xia. a cæzut træznit27. Dezastrele naturale o dovedeau. Celelalte erau de ordin realist øi brutal44. De fapt. În plus. Toate tradifliile regimului feudal au fost spulberate. succesiunea se stabileøte din tatæ-n fiu. Cât despre el. Astfel. Victoria sa i-a servit la „pacificarea interiorului Mærilor“. Gou jin a avut o diplomaflie. El nu øi-a mai propus redresarea celor vi48 Tang Victoriosul. Suveranul You. dar s-a bucurat de aceastæ generozitate ca de o nebunie øi a profitat de ea pentru a învinge. ei au dobândit pentru familia lor o Virtute caracteristicæ. naøterea fiecæruia dintre cei trei Stræmoøi dinastici a fost miraculoasæ. a devenit o industrie. fiind dispus la clemenflæ. istoria atribuie celor din dinastia Zhou o existenflæ lipsitæ de vlagæ. Wu yi. el nu a vrut sæ ia în plasa sa decât animalele „care se sæturaseræ de viaflæ“. Operæ a (lui Yu cel Mare. „Au fost reunite toate târguøoarele øi satele în mari prefecturi (în numær de 41). De atunci. care era un instigant la tulburæri. Fii ai Cerului. A proclamat ordinile sale primæverii în marginea Estului26. Ultimii suverani ai unui neam sunt în mod esenflial niøte tirani øi niøte rebeli. analele se reduc la o listæ e domnii. a fost înlocuitæ diøma (aceasta conform tradifliei. nu vom apæra pe vinovafli. menflinerea situafliilor dobândite øi a unei oarecare supuneri faflæ de prinflii din Jin. Pentru a reface câmpurile (renunflând la diviziunea tradiflionalæ a marilor pætrate de pæmânt în nouæ pætrate egale). În anul 361 „ducele Xiao (din Qin) s-a arætat binefæcætor. fondatoprul Regalitæflii. i-a spus Fan Li. pe Muntele cardinal din Est. imediat ce începe perioada istoricæ caracterizatæ printr-o cronologie – Suveranul Ping. Tang a început prin a pedepsi pe contele Ko „care nu fæcea deloc sacrificii“. i-a chemat la el pe oamenii de arme. China.ca rege. a reformat pedepsele. atunci când l-a atacat pe Chu (656). despre care se povesteøte deasemenea cæ a tras asupra Cerului28 øi care a fost nevoit sæ-øi dea foc împreunæ cu bogæfliile øi cu sofliile sale. în care nu sunt relatate. „Cerul i l-a dæruit pe Yue lui Wu. Cerul îi abandoneazæ. au fost: unul. pretinzând cæ trage în Cer. ei acflioneazæ dupæ bunul lor plac. În 359. nu îndræznea sæ nu-l corecteze pe Jie. flinutul Hegemonului cel mai renumit øi a cæror prinfli purtau acelaøi nume de familie ca øi cei din familia Zhou.. Aceasta era rezultatul practicærii unor reuniuni øi tratate interseniorale. ilustrându-se ca unul dintre miniøtrii lui Shun. Pe deasupra împrumutului de græunfle. care nu se temrinæ decât în secolul al II-lea dupæ Hristos. odinioaræ.. Yu.

El l-a prezentat pe Gao yao. pe Yi (sau Bo yi). Wu Zen Xu este un transfug. Lumea. Scopul este mereu Virtutea. Øi-a petrecut cea mai mare parte a vieflii cælætorind din seniorie în seniorie în cæutarea cuiva care ar fi øtiut sæ se serveascæ de talentul sæu. sârguincios. Datoritæ ei. Alflii. pe vasalii Tiranului care s-au refugiat în preajma sa øi. este faptul cæ ei au domnit færæ a se imita unii pe ceilalfli. A câøtigat o mulflime de victorii. al IV-lea øi al III-lea sunt reprezentate ca o perioadæ de anarhie øi de mare crizæ moralæ. istoria incorporeazæ resturile unui poem. la moartea acestuia.n. dar cheltuia foarte mult pentru øanfluri øi canale“22. apoi. Prin prestigiile cele mai diverse. ei cautæ profiturile materiale øi întærirea puterii. Pæmântul a fost salvat de ape datoritæ lucrprilor lui Yu.Protectorii Adeværului. s-a dedat la desfrâu cu captive aduse din expedifliile sale. Dupæ cum se cuvenea. „Vocea sa era etalonul sunetelor. cel care scria analele familiei Xia. acel vasal. în ziua în care el va muri. nici un alt Suveran nu seamænæ mai mult cu un demiurg decât acest creator al Regalitæflii. A putut deci sæ determine Numerele care serveau la mæsurarea Timpului øi a Spafliului. Cu viafla acestui sfânt se încheie perioada Chun Qiu. pæræsindu-l pe Yi. dacæ acest lucru poate fi util cu adeværat regatului sæu. Se mira de eøecurile sale. dar ideea pe care fli-o faci despre aceasta se împacæ. Pæmântul s-a cutremurat. Deseori sunt calificafli drept hegemoni. Istoria deplânge insuccesul lui Confucius.“ A fost bætut øi acesta a fost sfârøitul dinastiei25. Istoria nu cunoaøte din domnia sa decât o victorie. sæ se acomodeze circumstanflelor. Øi-ar fi putut-o îndeplini dacæ ar fi devenit ministrul unui prinfl øi i-ar fi inspirat politica. Dacæ poate. a dorit sæ fie. acesta este idealul pe care biografii sæi øi tradiflia i le atribuie lui Confucius (551 – 479). un prinfl „care sæ fie capabil sæ se foloseascæ de el. are toate træsæturile unui suveran. Pentru toate timpurile intermediare (în afara momentelor în care se produce vreo resurecflie trecætoare a puterii regale). cu toate cæ „vizeazæ Virtutea perfectæ“43. Celælalt. ne este înfæfliøatæ puterea creascândæ a unor regiuni situate la periferia vechii Confederaflii chineze. Regii defuncfli. Au cæzut stele din Cer. mei. apærætor dezinteresat al casei regale. astfel încât Imperiul a cunoscut Marea Pace. cu scopul de a trasa limitele Lumii øi ale Chinei. suveranul flinutului Wu (Wu-An-Gui este teoretic un comitat ) øi celælalt Gou jin (496 – 465). Sfaturile lor. øi-a redus considerabil pretenfliile la haine øi mâncæruri. I-a plæcut luxul. Tang i-a primit pe seniori. Protectorii tratatelor. Doi Sori au apærut împreunæ. a putut fi civilizatæ. s-ar fi putut obfline deja un rezultat. Când i-a succedat lui Shun în acelaøi mod cum Shun îi succedase lui Yao. odatæ amenajatæ. Pentru cæ este stæpânit de dorinfla de a cuceri øi doreøte „sæ înfæptuiascæ acfliuni mærefle. care este deseori considerat fiul lui Gao yao. spunându-i: „Prinflul nostru este (Qi). corpul sæu etalonul mæsurilor de lungime“. Dacæ se gæsea. el a consolidat opera pacificæ a tatælui sæu. „Atunci când. a fost nevoit sæ-l elibereze. El propunea tuturor sæ „se conformeze regulilor celor Trei Dinasti øi sæ onoreze politica ducelui de Zhou“. Stræmoøii celor Øapte Familii øi celor Douæsprezece Seniorii. Toate lucrærile le-a executat ca ministur al lui Shun.. 35 I DINASTIA XIA 34 echilibru. printre ei. Ea pare sæ admitæ cæ la începutul secolului al V-lea scæzuse încrederea în eficacitatea imediatæ a unei Virtufli constituitæ din respectarea regulilor tradiflionale. „Omul sfânt. Nici în cele mai rele momente nu putea sæ admitæ cæ înflelepciunea sa era insuficientæ. Aøa a fost stabilit principiul ereditæflii dinastice øi aøa a fost fondatæ casa regalæ Xia23. în loc sæ plaseze sub domnia sa o resurecflie a geniului dinastic. Imediat ce a fost liber. suveran civilizator. ruøinea este a seniorilor“42. În clipa în care apare un orizont mai larg de idei. Unii væd în darul ceresc al drahonilor o confirmare a Virtuflii regale: ei au fæcut din Kong jia un înflelept care se conforma întru totul voinflei Cerului. Yu „era activ. el a parcurs cele Patru Orienturi. la capætul unui ciclu de douæsprezece luni. pe care Jie. Existæ în el o Virtute capabilæ sæ unifice Imperiul. dar a arætat o extremæ pietate pentru puterile divine. capabil. Suveranul a mâncat-o pe femelæ. fondatorul dinastiei Xia. serviabil. dupæ ce l-a întemniflat. Marile State sfârøesc prin a îngloba aproape în întregime micile seniorii. el nu delibereazæ împreunæ cu mulflimea“. chiar dacæ justificæ acest lucru prin unele precedente sau printr-o teorie sofisticæ a istoriei. considera Confucius. Dorinfla de putere biruie pe faflæ grija pentru 46 cædere. Sunt înclinafli cætre tot ceea ce este nou. a spus: „Acest Soare. realizatæ de un prinfl înflelept. În onoarea sa. cu un spirit revoluflionar. tofli Zeii caselor (øi oraøelor). având grijæ sæ le facæ sæ meargæ de la Est cætre Vest. în trufia sa. reprezentând pe regele din dinastia Xia la declinul sæu. „Vechii regi nu au avut obiceiuri identice. Unul. la ræsærit. Apoi. ni se spune. s-ar realiza perfecfliunea“. râul Yi a secat. precum øi Muzica care creazæ armonia universalæ. Misiunea sa este îndeplinitæ atunci când a scos la luminæ virtutea glorioasæ a Suveranilor-fondatori øi geniul funest al Suveranilor decadenfli. Personajele cele mai renumite ale acestor timpuri noi sunt doi prinfli care au træit la începutul acestei epoci de barbarie. spunea el. analele se reduc la o simplæ listæ de domnii. ultimul dintre Xia. suveran ræzboinic. care i-au adus omagiul. Studiul care constæ în a lua drept model antichitatea nu este de ajuns pentru a pune în ordine timpurile moderne“. Acest uneltitor de dezordine „a pervertit Virtutea celor din neamul Xia“24. l-a întemniflat într-un turn pe cel mai virtuos dintre vasali. îl reprezenta pe Tang. Gou jin. Seniorii defuncfli. Tang (acest Soare ræsærit) øi-a pus oøtile în miøcare. Munflii venerabili øi duce Fluviile cætre mare „ca niøte seniori care se aratæ în flinutæ de curte“. fiul lui Yu Suveranul“. Confucius se simflea investit cu o misiune. Ordinea societæflii înceteazæ sæ se mai bazeze pe tradiflie øi pe reguli protocolare. Unul este Ho-lu (524 – 496). rolul sæu. se inspiræ dintr-o politicæ realistæ. Aceste flinuturi recepteazæ influenfle barbare øi le ræspândesc în China. Înainte de a ajunge la Jie. s-a debarasat de soflia sa principalæ. un om misterios. Ei împart cu Hegemonii clasici gloria de a avea înflelepfli miniøtri. „Nu fline sæ fie de acord cu vulgul“. de origine necunoscutæ. Ceea ce a constituit succesul Oamenilor sfinfli ( ai antichitæflii). nu va menfline uniformitatea ritualurilor“. i-a urmat Qi. fie ca Zeii strælucitori sæ-l nimiceascæ! fie ca el sæ fie pæræsit de poporul sæu! Sæ piardæ Mandatul (ceresc)! familia sa sæ piaræ øi senioria sæ fie ræsturnatæ!“ (91). „A terorizat pe cele O sutæ de Familii“. Ele nu mai cereau decât o abundenflæ deosebitæ de virtufli civice. sub disimularea unei retorici strævechi. ceea ce însemna restaurarea Virtuflii. ba mai mult. Astfel se exprimæ un prinfl (307 î. contemporanul lor. a fost prezentat Cerului de cætre acesta. 47 . Atunci. O pace adeværatæ. Dar seniorii. Acesta din urmæ reuøise sæ consolideze puterea tinerei dinastii Zhou. El a stabilizat triburile. a fost de a prezenta un ministru Cerului. Încrederea în vocaflia sa era absolutæ. Meritul de a se conforma legilor stabilite nu este suficient pentru a-l ridica pe un om deasupra epocii sale. Fan Li. Munflii venerabili. nu mai nici plini de înflelepciunea tradiflionalæ precum Confucius. Poporul a putut sæ mænânce carne proaspætæ. ai realizat pe deplin Înflelepciunea.) care doreøte sæ adopte veømintele øi armele vecinilor sæi barbari. nu va menfline uniformiattea uzanflelor. Atunci.. suveranul flinutului Yue (Zhe jiang). dacæ ræmâi færæ îndeletnicire. Jie a sfârøit prin a distruge aceastæ Virtute. tofli Zeii (munflilor øi dealurilor). „ a pus perfect în ordine cele øase domenii ale Naturii“ øi a aøezat la locurile cuvenite pe chinezi øi pe barbari. la capætul a trei ani. ca al oricærui Suveran. eu øi cu voi vom pieri tofli. Dar acestea au fost – nici un istoric nu se mai îndoieøte – niøte lucræri pur omeneøti. Yu cel Mare. Dar ai lor nu mai sunt vasali ataøafli senioriei lor. Jie. Istoria îøi propune sæ înfæfliøeze principiile grandorii øi decadenflei caselor regale. II TIRANII Secolele al V-lea. orez. væd în el un iubitor de magie.e.. celælalt. singurul fapt care este înregistrat mai pe lung este cel referitor la un cuplu de dragoni. Acesøtia sunt tiranii. au venit sæ se închine lui Qi. pe care Cerul i-a coborât pe lângæ Suveranul Kong jia. Prinflii nu mai au ce face cu o Virtute al cærui prestigiu este considerat suficient în sine. Yu cel Mare nu a mai avut altceva de fæcut decât sæ domneascæ. dar dar nu este deloc uimitæ de acest lucru.. Jie nu era un suveran incapabil: era un tiran. nu avea decât o locuinflæ modestæ. în care este væzut punând ordine în Mlaøtinile sfinte. Yu a murit. Unul la apus. Amândoi domneau peste miøte popoare tatuate øi care purtau pærul scurt. Lui Yu. I-a omorât pe vasalii care-l mustrau. astfel.

El îi numea pe primii Fu (unchi paterni = tafli) øi pe urmætorii Jiu (unchi materni = socri). Prinflul din Chu. cel de-al doilea un geniu ræzboinic (Wu). Tragiflia rezervæ. a avut o captivæ drept favoritæ. vasalul. erau denumifli prin cuvântul Gong (duce). Când l-a învins pe Chu.. dar le numim: regate. Ducele Huan 44 itlul de Fiu al Cerului a fost pæstrat în casa regalæ a familiei Zhou aproape pânæ la întemeierea Imperiului. A obflinut victorii funeste. a meritat sæ fie denumit nu atât (Wu) „ræzboinicul“. de obicei. Istoricul nu introduce nici o diviziune în aceastæ lungæ perioadæ. Ba. Doi Sori au apærut simultan. Muntele Yao s-a prævælit. avea totuøi în fundul sufletului acea aroganflæ care împiedicæ orice adeværatæ înælflare. A inventat tortura cu grinda încinsæ. Când Confucius citea „Memoriile istorice. Cerul nu i-a acordat totuøi perfecta Virtute a unui Fondator. Chiar dacæ s-a remarcat prin numeroase træsæturi de modestie. în douæ epoci. Membrii familiei Zhou øi-au reunit în sfârøit armele øi au pus capæt dinastiei Yin29. l-a învæflat 37 T Epoca Hegemonilor æi a Regatelor combatante Capitolul III 40 Prin Hegemon se traduc doi termeni pe care istoricii chinezi îi întrebuinfleazæ frecvent unul pentru celælalt. Nan. Primul avea un geniu civilizator (Wen). Seniorii au recunoscut în aceasta un mandat ceresc. succesorii lor øi imitatorii lor au încercat sæ înlocuiascæ dinastia în declin a celor din familia Zhou. III DINASTIA ZHOU Dinastia Zhou cobora în egalæ mæsuræ din Huang-di øi din Qi. dar istoria îi prezintæ pe primii ca pe niøte protectori pe jumætate respectafli øi pe ceilalfli ca pe niøte rivali declarafli ai casei regale35. de suveranii Wen øi Wu. øi-a sacrificat o parte din domenii ca sæ obflinæ sæ fie reprimatæ odioasa torturæ a bârnei. între secolele al VIII-lea øi al III-lea. el fæcea sæ cadæ la pæmânt pe cele mai furioase animale. Zi. împreunæ cu titlul de Hegemon øi multe obiecte preflioase drept cadou. ajungând la povestea ducelui Wen. Tradiflia atribuia Regelui dreptul de a promova sau de a retrograda pe seniori (Zhou hou). fiul regelui You. nu s-a gândit sæ se ræzbune pe Shou xin care-l întemniflase. Tofli seniorii. conte. Un alai. tot aøa. Aici a primit cinci soflii. baron. øI-a tæiat o bucatæ din coapsæ. Unul. pentru a-l hræni. îøi cedau unii altora øi tofli cedau bætrânilor“. El. O femeie s-a schimbat în bærbat. Sima Qian scrie istoria acelei perioade sub forma de monografii ale unor seniorii. A spus. L-a chemat pe regele Xiang (635) în capitala sa. Sursa principalæ. care bænuia în el un rival. înseamnæ cu adeværat sæ atragi Nefericirea!“.promisiuni imprudente. care este folosit pentru divinitæflile masculine. pentru mormântul sæu. Este numit Pa un prinfl ce este investit cu o autoritate deosebitæ de cætre Fiul Cerului. Perioada urmætoare nu este deloc cunoscutæ decât printr-o lucrare mai asemænætoare cu Guo yu decât cu o carte de anale: Discursurile Regatelor Combatante. de discursuri (yu) clasate pe regiuni (guo). în fafla unei ameninflæri cu moartea. prin discursurile sale. Regele distingea printre seniori. mai întâi. Unii dintre ei sunt calificafli drept Hegemoni. Acest Înflelept. tot cu ajutorul scrierii Guo yu. marchiz. mai mult decât pe cei care nu-l sprijiniseræ decât material. nu s-a putut hotærî sæ-l omoare. Investitura care conferea un drept de ordine special (hegemonie) se adresa unui Bo fu sau unui Bo jiu. A primit atunci. este Chun Qiu (Analele) flærii lui Lou. a primit omagiul seniorilor. prinflul familiei Zhou. termenii ierarhiei nobiliare se traduc. Ar trebui sæ scriem seniorii combatante. Odatæ. Îi intimida pe ofifleri prin talentele sale. tot pe una sau mai multe cronici locale). A te opune Cerului. Îi plæceau melodiile øi dansurile voluptuoase. în propriile lor regiuni.. care era un privilegiu regal. ducele Wen s-a dus la Qin. Tocmai pentru a trece acest fapt sub tæcere Chun Qiu spune: „Regele a fæcut o inspecflie la Huang“40. Cu toate cæ a fost mereu învingætor în ræzboi. øi care au jucat un rol important în epoca regatelor Combatante. dar aceasta numai pentru a-i onora pe cei din neamul Zhou. într-o zi nefericitæ. care de altfel a ezitat sæ-l atace („Cerul i-a arætat calea. „agricultorii. Atunci el øi-a reværsat binefacerile asupra celor „O sutæ de familii“. În sfârøit. Victoria celor din neamul Zhou a fost asiguratæ. Ea este completatæ cu ajutorul celor trei comentarii ((principalul. Istoria acelor timpuri se bazeazæ pe analele seniorale. Chun Qiu nu furnizeazæ decât o listæ aridæ de fapte. Suveranul Wen. aceastæ denumire unor cinci personaje care au træit în secolul al VII-lea. Zuo zhuan (care se bazeazæ. I. Cuvântul Ba este folosit pentru un senior ce se distinge printr-un mare prestigiu øi o putere de acfliune. Râvnea sæ obflinæ hegemonia. denumiri onorifice care. nu m-am putut opune acestuia“). prin cuvintele: duce. Oøtile lui Qin l-au condus glorios în flara sa. Nu s-a fælit deloc cu succesele sale. Cæpetenia Vestului îi atrægea la el pe Înflelepfli. i-a executat pe cei care-l criticau øi-a omorât soflia principalæ. Erudiflia sa îi permitea sæ contrazicæ toate reproøurile. patria lui Confucius. unul din titlurile de Gong. a trebuit sæ-øi transfere capitala la est pentru a se sustrage incursiunilor triburilor Rong (barbarii din Apus). nu a prins un animal în plasele sale ci a prins un Sfânt capabil „sæ secondeze un Rege suveran“. cine l-ar putea da la o parte. îl urma pestetot cu fidelitate. Nu s-a læudat niciodatæ cu isprava sa: el considera cæ prinflul era dator numai Cerului. povesteøte anecdote referitoare la toate flinuturile chineze)). format di înflelepfli. Cæpetenia Vestului. Dar. dar se admitea cæ existau între ei diferenfle ierarhice. ea opune epocilor abilitæfli øi de ambiflii. Aceøtia deflineau. nu a særbætorit victoria (632) decât dupæ ce l-a omagiat pe rege cu trofeele sale. dreptul primului næscut36. L-a întemniflat într-un turn pe Cæpetenia Vestului. Sima Qian. „A fæcut binele pe ascuns“. a spus: „Nobilii nu au voie sæ porunceascæ regelui“. în acele vremuri. S-a ridicat la un înalt nivel în imperiu prin renumele sæu. færæ îndoialæ. care era cel mai virtuos dintre vasalii sæi. Dar cuvântul Ba (conte) mai era folosit øi pentru a desemna pe diriguitorii (fang-bo = hegemoni) însærcinafli sæ asigure ordinea unei pærfli a Regatului (fang). pe aceia care aveau acelaøi nume de familie ca øi el øi pe cei care aveau un nume diferit. prin tradiflie. în egalæ mæsuræ. Acelaøi termen (bo). Ceilalfli Hegemoni s-au arætat øi mai trufaøi. Analistul dinastiei Yin s-a refugiat lângæ el. care. un drum subteran. Øi ca o uzurpare øi mai rea ducele Wen a poruncit sæ se construiascæ. S-a dedicat femeilor. în privinfla delimitærii terenurilor. Un tatæ. din secolul al VII-lea pânæ în al V-lea. a îndræznit sæ-i pretindæ regelui sæ asiste la o reuniune. Astfel. a purtat titlul de Cæpetenie a Vestului. Aceøti prinfli. Un vechi obicei ne invitæ sæ distingem (dupæ surse) perioada Chun Qiu de cea a Regatelor Combatante. care este o culegere de contiones. imediat ce Shou xin l-a eliberat. de obicei. cel care-i deschisese calea. În domeniul sæu. oftând ca un învins: „Am învæflat cæ numai Înflleptul poate sæ-øi gæseascæ liniøtea într-o victorie obflinutæ pe câmpul de bætaie“. dupæ ce a notat cæ regele Ping (770 – 720). Ducii øi marchizii formau categoria superioaræ. Dimpotrivæ. HEGEMONII 41 . fiul Cerului øi o mamæ-fecioaræ. toate. Hou. I-a recompensat „pe cei care l-au îndrumat prin bunætatea øi dreptatea lor. ci mai degrabæ (Wei) „civilizatorul“. orice spirit de contestare a dispærut. sub influenfla geniului sæu moderator. Cu mâna. Primii Hegemoni au fost prinfli ai marilor seniorii care au încercat sæ redea Chinei o nouæ dinastie regalæ. mai multe cæpeteni de seniorii øi-au luat titlul de rege. „Pe cel pe care Cerul vrea sæ-l ridice. când s-a dus la vânætoare. dublate de virtutea øi faptele lor bune. marcheazæ. „Forfla sa era supraomeneascæ. sugerau ideea de putere virilæ sau militaræ. a refuzat sæ-øi cheme fii care erau în serviciul viitorului Hegemon. totuøi. viconte. mai celor Cinci suverani øI Trei Dinastii cea a celor Cinci Hegemoni. øi care dobândise merite în timpul domniei lui Shun ca ministru al agriculturii øi Prinfl al Recoltelor. cæci. marele Preceptor øi adjunctul sæu au venit sæ-i aducæ lui Zhou instrumentele muzicale ale tiranului. A fæcut în aøa fel încât tofli depindeau de el“. ceilalfli categoria inferioaræ. se întinde o perioadæ caracterizatæ prin lupte de prestigiu între câteva State feudale (guo). adæugându-se Analelor principale pe care el le consacræ ultimilor Zhou.

mai târziu. Tai gong trecea drept unul care primise investitura specialæ: „Seniori ai celor cinci grade øi cæpetenii ale celor nouæ provincii. În sfârøit. a cæror Virtute era epuizatæ. A fost cântat de poefli. Istoria afirmæ cæ el a primit cu adeværat investirea la titlul de Bo fu (hegemon – unchi patern): „O unchiul meu. Este un erou. Cu toate cæ ne apropiem de vremurile analelor datate. Qin øi Jin au început sæ se dezvolte. El a avut o ambiflie deplasatæ cæci. domniile succesorilor imediafli ai suveranului Cheng sunt la fel de goale ca øi cele ale suveranilor Yin sau Xia. Istoria povesteøte totuøi faptul cæ ducele Xiang a prezidat reuniunile seniorale. cum erau cei din Mi xu. Dar. suveranul Mu s-a næscut în mod miraculos. suveranul You (781-771). nici o investituræ nu justificæ ambiflia de hegemonie la ceilalfli trei prinfli. ræmânându-le însæ recunoscætor. Sima Qian scrie în altæ parte: „În acele vremuri (sub regele Hui. nu atât pentru cæ nu-i venise vremea. el a fugit øi s-a refugiat în flinuturile mamei sale. Nici ducele Mu din Qin (659 – 621). acea femeie frumoasæ øi intrigantæ. ei au øtiut sæ aibæ grijæ de strælucitoarea Virtute care a urcat cu forflæ în Înalturi (cætre Cer) øi al cærui renume s-a ræspândit aici Jos! De aceea Suveranul Prea Înalt a fæcut ca Mandatul sæu sæ reuøeascæ în regii Wen øi Wu. de al moartea ducelui (marchiz) Xian. øi ca pururea (eu øi ai mei) sæ fim pe tron!“. Imediat ce a fost învingætor. nu se simflea îndreptæflit sæ-i succeadæ. Mai este øi protagonistul unui roman de aventuri øi unul dintre personajele favorite ale povestitorilor de cælætorii miraculoase. ducele Zhou. Nu s-a înarmat decât pentru „a executa cu respect pedeapsa cereascæ“ øi pentru cæ Shou xin „îøi exercita cruzimea asupra celor O sutæ de Familii“. seniorii asistau ca invitafli la reuniunile pe care el le organiza“37. Ai milæ de persoana mea! Fæ ca øi eu sæ pot continua (pe stræmoøii mei). aceasta s-a datorat faptului cæ în acel moment nu a apærut în China nici un Înflelept care sæ aibæ geniul binefæcætor al unui întemeietor de dinastie. Cel mai vestit dintre ei. Fiul sæu. La Chu. Domnia succesorului sæu. Aceastæ cælætorie apare în tradiflia literaræ. dupæ ce a suferit o înfrângere chiar în locul unde a refuzat sæ lucreze. Chu. S-a folosit de vræjitori pentru a impune tæcerea celor care doreau sæ-l critice: totuøi. Ea øi-a revenit odatæ cu suveranul Mu. Hegemonii sunt prinflii care posedæ în mod imperfect geniul unui Rege fondator. Qi. au venit sæ-i propunæ sæ urce pe tron. nu a avut. El o iubise pe Bao xi. Totuøi el s-a dus sæ-i viziteze pe seniorii cei mai puternici. Soflia sa a fost cea care. la moartea tatælui sæu. El este mai ales celebru printr-o mare cælætorie pe care a fæcut-o în Extremul-Orient.. care era de origina barbaræ. Nu a luat armele decât pentru a-i pedepsi pe barbari sau pe vinovafli.. Prestigiul sæu era deja atât de mare. Seniorii s-au folosit de forfla lor pentru a-i oprima pe cei slabi. Ducele Huan din Qi (683 – 643) este primul dintre cei Cinci Hegemoni tradiflionali. Numai Qi. pedeapsa a cæzut asupra fiului sæu. Ducele Wen din Jin avea acelaøi nume de familie ca øi cei din Zhou. „Marea Fericire nu vine de douæ ori“ într-o singuræ familie. celor care. Dacæ cei din familia Zhou. Cel mai renumit este ducele Wen din Qin (636 – 628). „øi-a dizolvat trupele øi øi-a stræbætut fiefurile“. Qin øi Jin sunt (împreunæ cu Song) flinuturile care au dat. în timpul cæreia doi miniøtri au exercitat în mod colegial puterea (Gong he)33. dar. încrezætori în virtutea sa. pânæ la urmæ. Este adeværat cæ. „a început declinul øi slæbirea casei regale. toate încercærile unei viefli rætæcitoare. Ei au fost învinøi. cu ajutorul armelor. fie ca o cælætorie extaticæ. El a refuzat.. Insuficientæ de ja la suveranul Mu. A suportat cu ræbdare insultele celor care-l renegau. decât Qi (marchizat de Shan dong) care sæ poatæ organiza reuniunile øi convenfliile seniorilor din Confederaflia chinezæ. Virtutea a lipsit øi mai mult la succesorii sæi. Se øtie numai cæ suveranul Zhao a pierit în mod misterios: „Virtutea regalæ (Wang dao) era în declin“31. s-a decis sæ-øi asume titlul de Suveran. neasistând la ceremoniile doliului patern. Suveranul Mu. Aceastæ cælætorie i-a sporit renumele. Ea atribuie unui înflelept vasal o lungæ asuprire. Atunci „a schimbat regulile øi mæsurile øi a fixat prima zi a primei luni“30. Chu. el a câøtigat inima locuitorilor. Chu a fost pe cale sæ fondeze Imperiul iar Qin chiar l-a fondat. La moartea lui Li. Cât despre impietatea ceo constituia numærætoarea.. Dar a øtiut sæ se îndrepte øi sæ se umileascæ mærturisindu-øi greøelile. nici un succes. fiul lui Zhao. El se trægea din Tai gong. Fiu mai mic. Se mai øtie cæ i-a plæcut cam mult voluptatea øi cæ a avut de suferit o secetæ. el reuøea sæ-øi stæpâneascæ primul impuls de mânie øi primea turta ca pe o emblemæ de investituræ. Aici a primit o soflie. nu a mai avut altceva de cætu decât sæ realizeze victoria materialæ. ca însemn cæ era desemnat sæ comande. cerând de mâncare. pe câte unul dintre cei Cinci Hegemoni tradiflionali. Singurul remediu. decât pentru a scæpa de asasinii trimiøi împotriva lui. deøi ameninflat de pericol. în timp ce „un suveran are îndatorirea de a împærfli bogæflia atât sus cât øi jos astfel încât. A fost bine primit în Qi. încât oamenii din Jin. fiecare sæ ajungæ la cel mai înalt nivel“. Øi el a fost bætut de barbari øi omorât. Ducele (viconte) Mu din Qin (viconte de Shen xi) era flinut de-o parte: nu participa la reuniunile øi convenfliile Confederafliei chineze (Zhong guo). pe vasalii sau pe barbarii care nu-øi aduc tributul la sacrificiile regale. importanfla casei Zhou scæzuse. Chu. Unii spun cæ aceasta a reprezentat revenirea Virtuflii la cei din neamul Zhou. fie ca o suitæ de pelerinaje la diferite Locuri Sfinte. ca øi stræmoøul sæu suveranul Wen. temându-se de glorie. Cum ducele (marchizul) Huan (din Qi) dæduse dovadæ de virtute. dimpotrivæ. acest stat suferea din cauza discordiilor interne. Jin (marchizat de Shan xi) începuse sæ ia parte la reuniunile seniorilor. Decadenfla s-a agravat în timpul suveranului Li. înaintea succesului. printre zei. Regele (titlu uzurpat) Cheng de Chu (viconte de Hu bei) începuse prin a-i reuni pe cei din tribul Man (Barbarii din Sud) din regiunea Jing øi a-i guverna. oameni øi toate fiinflele. ei au transmis puterea suveranului Xuan (828-782). Odiseea sa abundæ în træsæturi epice39. Tradiflia istoricæ o prezintæ ca pe o expediflie militaræ øi-o condamnæ în aceastæ privinflæ. Omul Unic. mæcina forflele Statului. De atunci. nu este de a trimite poporul (oøtirea) sæ sufere în regiuni îndepærtate. nimic nu este mai funest decât a „astupa gura poporului“. în timpul domniei sale. Qin øi Jin erau puternici. ascundeau într-un dar de orez o tabletæ de jad. în acest caz. vasalii din regiunile pustiite au încetat sæ mai aparæ la curte. øi nu a adus din expediflia sa împotriva triburilor Rong din Vest 38 adaugæ faptul cæ. Atunci când. el dædea înapoi jadul. Tema este aceea cæ nu trebuie sæ încerci niciodatæ sæ-i îndrepfli. A refuzat sæ forfleze mâna Soartei. El s-a hotærât atunci sæ træiascæ øi sæ moaræ lângæ ea. Huan din Qi putea sæ pretindæ titlul de Bo jiu (hegemon – unchi matern). cu scopul de a susfline øi de a sprijini casa Zhou!“. cu domeniile lângæ graniflæ. are drept principal interes rolul pe care l-a jucat în transmiterea puterii. A primit øi aici o soflie. a cærei limbæ ascuflitæ atrægea nenorocirea øi care. puterea a fost exercitatæ de cel care avea hegemonia în regiunea sa (Fang-bo)“. Suveranului Mu i se mai atribuie øi promulgarea unui Cod penal. A fost nevoit sæ abdice de la tron. Sima Qian nu numeøte Song printre flinuturile care au exercitat Hegemonia. care era unchiul sæu øi care era în egalæ mæsuræ øi ministrul sæu. deci. vedea cum i se oferæ o turtæ de pæmânt. insistæ asupra sfârøitului funest al lui Xuan: a fost omorât cu lovituri de sægefli de fantoma uneia din victimele sale. Se pare cæ a fost nevoit sæ-l redacteze pentru cæ „printre seniori existau unii care nu menflineau concordia“32. øi. nu au fost chiar de atunci eliminafli în mod radical. Ducele Xiang din Song (duce de Hu nan) (650 – 637) era un urmaø al dinastiei Yin. eu. ajutafli de ultimii partizani ai celor din neamul Yin. fiecare dintre ele. . Înfleleptul care a fost ministrul fondatorilor dinastiei Zhou øi a cærei fiicæ s-a cæsætorit cu regele Wu. ci pentru cæ. Nu mai existau. dinastia a fost restabilitæ prin principiul succesiunii din tatæ-n fiu. Regiunile Qi.. Bao xi se næscuse din spuma unui dragon care fecundase o fetiflæ de øapte ani. destul de nepriceput pentru a aduna bogæflii. Dimpotrivæ. mai mult pentru a nu se revolta împotriva atatælui sæu. Muntele Qi s-a prævælit øi trei râuri au secat34. mai funestæ decât o cucuvea. a refuzat sæ angajeze viitorul flærii sale cu 43 42 decât patru lupi øi patru cerbi albi. 676 – 652). suveranul ræzboinic. nici regele Zhuang din Chu (613 – 591) nu au prezidat aceste reuniuni. Nici o tradiflie de familie. a cunoscut. l-a constrâns sæ plece. Dragostea pe care i-a purtat-o suveranul You a tulburat ordinea Naturii. afirmæ istoria cu titlu de moralæ. suveranul Cheng. La drept vorbind. A existat atunci o perioadæ între douæ domnii (841-828). voi suntefli aceia care avefli dreptul de pedeapsæ asupra lor. ceea ce era interzis.mijlocul „de a-øi pune în funcflie Virtutea øi de a-i ræsturna pe cei din neamul Yin“. într-adevær. ci „de a-øi exercita Virtutea“. iluøtri au fost regii Wen øi Wu. Alfli unchi ai regelui s-au revoltat. Alflii. Împotriva acestora „poeflii au scris satire“. Istoria îi reproøeazæ acestuia din urmæ de a nu fi trasat niciodatæ brazda regalæ øi de a fi procedat la un recnesæmânt al poporului. Wen din Jin.

dorind sæ intre în grafliile împæratului Wu. cæci Fluviul s-a reværsat. Odinioaræ. În perioada ceremoniilor pregætitoare. Pælæriile oficiale erau de øase degete. Sæ mai adæugæm cæ. Un altul ca începe“. nici succesorii sæi. în vârstæ de nouæzeci de ani. de o moarte misterioasæ.)) În 113 solstifliul de iarnæ a cæzut în prima zi a primei luni. guvernând cu novafli. „Cærturari øi magicieni (din Shan dong). el i-a conferit un nume onorabil predecesorului sæu (aøa au fæcut øi întemeietorii dinastiei Zhou). cæutarea unui consilier înflelept øi a unei logodnice perfecte. orbit de ambiflie. a plasat Tai shan sub dominaflia sa directæ. este tatæl lui Sima Qian. cu chefuri monstruoase în care se aud uralele: „Zece mii de ani! Zece mii de ani!“. în 318. Sima Tan. Anarhia ia proporflii. În zadar a chemat Qin-yuan în ajutorul Virtuflii puterea poeziei. Astfel se explicæ soarta lui Qin-yuan. în 113. în Extremul Orient. Lumina misterioasæ øi strælucirea galbenæ ce au apærut în anul 114 au fost væzute de Sima Tan. sacrificiul FONG. în 113. la fel ca øi tabletele de contracte. Sima Qian zise: „Familia lui Confucius (originar din Lu. ((Odinioaræ Huang-di (PRIMUL SUVERAN) care øi-a petrecut viafla ræzboindu-se øi cælætorind (s-a dus. iar eforturile Înflelepflilor nu mai servesc la nimic. Sunt pufline øanse ca. alfli indivizi. el reprezenta principala glorie a provinciei maritime din Shan dong. Noul calendar nu a fost proclamat decât în anul 104. în timpul dinastiei Han. „Printr-o veneraflie postumæ“. Suveranul Huai (328 – 299) nu a vrut sæ-i mai asculte sfaturile. Pânæ la urmæ øi-a pierdut orice încredere în Virtute. flinând cont de faptul cæ acum „legile øi ordonanflele erau emanaflia unui singur conducætor øi cæ din cele mai vechi timpuri nu a existat niciodatæ nimic asemænætor“. L-a særbætorit în 110. Tai shan. nici o problemæ nu a avuit mai multæ importanflæ. a fost cel care l-a determinat pe împæratul Wu sæ încerce. Augustul Suveran a vizitat toate regiunile Imperiului.“ Or. iar ziua. nici el. Numeroøi cærturari au compus un memoriu asupra sacrificiilor Fong. Apa. Ho-lu din Wu (514 – 496) îøi îngroapæ fiica cu bogæflii de neimaginat. Arde tæbliflele zeilor Solului. în sfârøit. de exemplu. „Magicieni. aceste orgii sfârøesc prin a deveni dezastre. Se øtie cæ Shu jing a fost citat de numeorøi savanfli din Qi øi din Lu. biciuieøte Pæmântul. S-au mulflumit numai sæ-øi urmæreascæ victoriile øi sæ-øi mæreascæ întinderea fiefului lor. – Istoricul Sima Qian. prinflul din familia regalæ. prinflii din Qin øi-au luat titlul de suverani. A reformat cu aceastæ icazie instituflia sacrificiilor de sfârøit de an. au propus titlul de August Suprem (Tai Huang). dupæ cum este firesc. fapt atestat de tradiflia Yong ((øi în aceleaøi condiflii de timp care favorizaseræ odinioaræ sacrificiul PRIMULUI SUVERAN (moartea unui personaj misterios este raportatæ în acelaøi timp cu sacrificiul care pregætea apoteoza lui Huang di. Moderafliei i-au succedat luxul øi risipa. Guvernarea se potrivea astfel ca Virtutea elementaræ însærcinatæ sæ prezideze timpurile noi. „De la marii maeøtri din Shan dong. o întreaga trupæ de bæiefli øi fete din popor. pe Tai shan. SUVERANUL GALBEN))). citatele sau interpretærile sæ fi fost inspirate numai de grija pentru adevær. sistemul de scriere s-a schimbat76. øi el la rândul sæu. când s-au ivit zorile. emiteau pæreri diferite“. ci distrugerea duømanului. Fixând titlul imperial (expresia huang di se traduce prin Împærat). pretindeau cæ au condus aceastæ acfliune. sofiøti øi spadasini. A decis. Tsheng. dupæ tradiflia lui Yong. Dupæ fiecare bætælie. În 247. Vrea sæ-øi afirme astfel superioritatea asupra tuturor zeilor46. În 113. Prinflul. unde împæratul Wu s-a decis sæ îndeplineascæ sacrificiul. sæ vorbeascæ despre ceea ce fline de zei!“ Ei erau originari „din flærile Yen øi Qi. a celebrat. care le-a redactat øi care a participat la opera de refacere a calendarului. Nu au altceva de fæcut decât sæ moaræ. Capcanele øi asasinatele devin mijloacele eroice ale politicii. De Ziua solstifliului împæratul Wu a fæcut. la Yong. semne nefaste. trage cu sægeflile împotriva Cerului. El celebreazæ prin ospæfluri nocturne. în provincia Shan dong) deflinea un Shu jing scris cu caractere vechi. spune istoria. cæ o parte din Shu jing a fost povestitæ din memorie. în acord cu el a fost aleasæ øi culoarea dinasticæ: a fost culoarea galbenæ70. însoflit de un singur ofifler. împreunæ cu dansatorii. Este vremea prinflilor strælucitori. Fapt curios: capitolele despre care tradiflia curentæ spune cæ ar fi fost dictate. Aceøtia træiesc înconjurafli de femei. Ceremoniile funerare reprezintæ ocazia unor oribile triumfuri. Imediat ce a instaurat o eræ nouæ. Suveranul galben.Tradiflia admite. sacrificiul JIAO. Nordul corespunzând unui principiu de severitate. „Unde este fastul? unde nefastul? Ce trebuie evitat? ce trebuie urmat? Secolul este 49 52 BENÆ de forma unei cupole. au fost. izgonit. în anul 110. el putea sæ declare cæ în China se instaurase în întregime pacea øi sæ cearæ miniøtrilor sæi sæ-i gæseascæ un titlu „pe mæsura meritelor sale“. nici orgoliul nu cunosc limite. un NOR GALBEN a urcat pânæ la cer. A ales Øase drept Numær-etalon øi a domnit în virtutea elementului Apæ. era muntele sfânt din Qi øi din Lu. din contræ. mereu mai considerabil. pentru a îndeplini sacrificiul. analistul øi astrologul oficial71. de pe malul mærii“. cu practici stranii. A devenit sângeros. Dar. dupæ cuceriri strælucite. a ales titlul de August Suveran (Huang-di). Acest ofifler a murit la puflin timp dupæ aceea. pentru lucrærile de istorie. a încetat sæ mai spere. care a træit pe vremea când Istoria øi Timpul îøi reîncepeau ciclul. Erau suficienfli puflini ani pentru ca legæturile sæ se desfacæ. decât cea a sacrificiilor FONG. rætæcind. el tæia capetele cu zecile de mii. deflinând o feudæ la Qi. Împæratul Wu. înflelept øi poet. ce erau calificafli drept magiciani. „apæru în timpul nopflii o stræfulgerare. prin acea alegorie care este poemul sæu Li sao47. nu dæ înapoi nici în fafla onorurilor cele mai subversive. în egalæ mæsuræ. Nici cruzimea. Se øtie cæ Memoriile istorice plaseazæ la începutul istoriei chineze pe Huang di. Un atelaj avea øase cai. Qin-yuan. nu a existat unul care sæ nu se ocupe de Shu jing pentru a se informa. Kong An Guo (descendent al lui Confucius) l-a interpretat (la sfârøitul secolului al II-lea) în caractere moderne“77. au venit în numær. În mod sigur. Aceøtia. øi. În anul 122. Le sunt atribuite toate træsæturile ce serveau descrierii regilor decæzufli ai dinastiilor aflate la apusul lor. Timpul øi Calendarul au fost reînnoite53. în momentul sacrificiului JIAO. Suveranul Hui-wen a fixat anul 325 ca an de început. pentru a marca mai bine faptul cæ el poseda întreaga Virtute caracteristicæ vârstei de aur în care au domnit cei Trei Auguøti øi cei Cinci Suverani. El trebuia sæ evite stocarea grânelor. iar caracterele sæ devinæ greu de descifrat. Lucrærile antice erau scrise cu lac pe niøte planøete legate în teanc. Tofli 61 . „pânæ la o mie øi zece mii de generaflii“. împæratul Wu a vizitat muntele Kong tong) dupæ ce a celebrat la Yong sacrificiul JOAO (împæratul Wu. Qin a fost. succesorii sæi urmând sæ se cheme „al doilea“. Tot un bætrân din Qin. Alte capitole ar fi fost gæsite – cel mai devreme la sfârøitul secolului al II-lea – când au fost dærâmate zidurile unei case a lui Confucius. Øase picioare fæceau un pas. prinfl de sânge al lui Chu. care a avut ideea Memoriilor istorice. scopul este de a construi stocuri øi a aduna bogæflii. o flaræ a animalelor feroce. precum Confucius. ideal era ca seniorul sæ cultive numai dovleci øi pepeni care nu pot fi conservafli. Qin trece drept cel care îi decapita pe prizonieri øi cæuta cu orice prefl exterminarea. stætuse mult timp ascuns într-un zid75. în zadar. a existat în timpul nopflii o luminæ misterioasæ øi. cæ se va numi Primul August Suveran (Shi Huang di). bufoni. gladiatori. Aceøtia sunt disperafli. o luminæ albæ se ridicæ din mijlocul movilei“. A fæcut pelerinaje la Locurile-Sfinte tradiflionale. „al treilea“. Dar Zeii l-au primit ræu pe cel care. Împæratul Wu nu a putut face. Astfel a fost determinatæ culoarea (negrul corespunde Apei øi numærului 6) veømintelor øi a drapelelor. dupæ care s-a ridicat la cer pe un DRAGON øi a devenit nemuritor. cucerirea Virtuflii este singura în care trebuie sæ persevereze un prinfl demn de numele sæu. Sacrificiul împæratului Wu a fost agreat. a fixat metodele istoriei chineze. iar recoltele au lipsit. Shi Huang di (istoria scrie cel mai adesea Qin Shi Huang di – Qin amintind flara de origine a Primului Împærat) a determinat Emblema øi Numærul semnificativ al dinastiei pe care el o fonda. muzicieni. de un bætrân de nouæzeci de ani. dacæ dæm crezare mærturiilor cele mai vechi. în timpul domniei împæratului Wen (179-151). s-a væzut cæ. asistentul sæu a proclamat formula „Prima zi a lunii a redevenit prima zi a lunii! Ciclul s-a încheiat. politica guvernærii se afla stabilitæ: totul trebuia sæ se decidæ în conformitate cu Legea øi cu Justiflia øi nu în conformitate cu Bunætatea øi Binefacerea. Tofli încercau 64 În 325. i-a reamintit el stæpânului sæu cæ se impune. Apoteoza sa a avut loc înbtr-un an în care solstifliul de iarnæ coincidea cu prima zi a primei luni. ascensiunea muntelui. în timpul dinastiei Qin. prigonit. la treisprezece ani. Negrul. pânæ la muntele Kong tong: în 113. s-a îmbræcat în haine galbene. Acum. În plus îi sacrificæ. reconstituite cu ajutorul unui exemplar care. Zheng s-a urcat pe tronul lui Qin. de asemenea. discutând asupra sacrificiilor Fong. Yen din Song se proclamæ rege sub numele de Kang. (era descendentul lui Wu yi). În 221. nu s-au gândit sæ transforme organizarea chinezæ. sacrificiul JIAO) a gæsit niøte tije de coada-øoricelului magic øi UN TREPIED.

sub unii dintre ei. dimpotrivæ.. Împæratul Wu îøi prezenta domnia. Omul Unic. întemeietorul Imperiului este. printr-o judecatæ aproape unanimæ. întreabæ Cerul asupra principiilor conduitei lor“73. cæ „dacæ Shi jing øi Shu jing au reapærut. bazatæ pe principii indiscutabile. aceasta s-a datorat faptului cæ s-au mai pæstrat câteva exemplare în unele case particulare. Corupflia era generalæ. Sima Qian. Ultimul dintre cei din neamul Xia. Dacæ ele sunt de acord uneori în aceea cæ. Atunci când Suveranii doresc sæ-øi îndeplineascæ misiunea lor. considerat ca cel mai ræu dintre tirani. pærea cæ doreøte sæ reînnoade o tradiflie venerabilæ. în care dinastia Han a fost solid consolidatæ. restituitæ în vigoarea sa de început. este perfect obiectivæ: judecata øi explicaflia se confundæ. în vremea sa.72 Dinastiile îøi pun bazele. Totuøi.. povestirile istorice se inspiræ din romanele epice øi din pamfletele ascuflite. când sunt tulburi. ea s-a næscut din speculaflii asupra calendarului. a istoriei lucrærilor prezentate ca producflii antice. Ea se stræduieøte sæ noteze în ciclurile sale succesive reveniri ce nu pot lipsi. cât ca un reînceput. Cu domnia împæratului Wu istoria o ia de la capæt. dreptatea øi loialitatea erau condamnate prin vocea unui om simplu. Ea nu trebuie. remarcând succesul suveranilor øi al dinastiilor. În timpul domniei împæratului Wu. analistul oficial øi reformatorul calendarului. urmeazæ declinul. China. mai întâi. a procedeelor de expunere øi a sistemului de interpretare filozoficæ. Ea viza justificarea..succesorii sæi l-au imitat. in Shi Huang di. sæ istoriseascæ intrigile de la curte sau. Acelaøi spirit a continuat sæ le inspire alegerea faptelor. Prinflul defline puterea de la Cer: istoria. Dianstia Han. mæ servesc de le pentru a mæ spæla pe picioare“48. în evidenflæ faptul cæ niciodatæ Virtutea suveranæ nu poate fi restauratæ în splendoarea ei originalæ. Atunci Qin a pus stæpânire pe trepiedurile dinastice. a cærui Virtute este semnificativæ pentru un moment al Timpului. nu atât ca un punct de plecare. Ea era însoflitæ de un efort considerabil de reconstrucflie istoricæ. Istoriile dinastice se consacræ judecærii meritelor Împæraflilor. rolul ei este de a le judeca virtutea. cu o oarecare precizie. Istoria nu diferæ de un calendar ilustrat cu imagini generice. În continuare. printre altele.. acestea sunt compuse cu ajutorul documentelor oficiale øi-øi propun. În 221. Astfel. China „s-a bucurat de calm“. a redactat prima istorie sistematicæ a Chinei antice: tot odatæ cu aceastæ domnie. cæci istoria este în acelaøi timp o moralæ øi o existenflæ fizicæ. nu ca sfârøitul. în fond. Aceastæ organizare nouæ avea sæ dureze multe secole. s-a început urmærirea.“ Nu serveøte la nimic sæ se remarce cæ suprimarea cærflilor redactate în vremea dinastiei Qin nu a putut fi aplicatæ decât între anii 213 la 207 øi cæ a fost abrogatæ în 191: în fapt. De la Sima Qian avem o mærturie destul de gravæ. Ea nu recunoaøte decât pe eroii tipici øi evenimentele stereotipe. Ne vom opri aici în analiza istoriei tradiflionale. acestea scot. Qin yuan se duse sæ se înece. se încarna din nou Virtutea suveranæ. cærflile nu au reapærut decât mult mai târziu74. când suveranul Nan. care pretindea cæ va reconstitui totul de la zero. Mai adaugæ: „redactarea lor este prescurtatæ øi incompletæ“. mæ folosesc de ele pentru a mæ spæla pe cap. înainte de toate. El recunoaøte cæ în ceea ce priveøte analele senioriale nu se mai pæstrau. Când apele râului Cang sunt limpezi. sæ se ocupe decât de un personaj: suveranul. de ce sæ nu te ghiftuieøti cu mâncare? de ce sæ nu te umpli de bæuturæ?. O operæ de restaurare religioasæ se îndeplinea. ca sæ vorbim precum Sima Qian. 51 Î . a ars cærflile de istorie. „Yao øi Shun au practicat Virtutea: supuøii lor au fost umani øi au træit pânæ la adânci bætrânefli. ultimii dintre Yin au practicat violenfla: supuøii lor au fost babrari øi au murit de tineri. ating apogeul. cu ajutorul teoriilor asupra moralei øi existenflei. Q CARTEA A DOUA: Marile fapte ale istoriei antice 63 Capitolul IV Era imperialå ntemeierea Imperiului chinez apare istoriei. ci ca o încununare a unei ere de anarhie øi aberaflii. ræspunse pescarul. din dinastia Zhou. Judecata sa. I DINASTIA TS’IN Regalitatea ia sfârøit în 256 înainte de Hristos. Sima Qian afirmæ. instaurarea unui nou calendar. tot numai viciu! Eu singur sunt pur! Mulflimea întreagæ este beatæ. Trebuia sæ se dovedeascæ cæ în el. a murit færæ sæ lase urmaøi51. Astfel. evalueazæ cu exactitate dreptul lor de a domni. decât cele din Qin. Vremea Înflelepciunii øi a Onoarei pærea apusæ. Pentru perioada care merge pânæ la domniile. devine un Imperiu52. „treburile de menaj“50. aceleaøi cauze. pe de-a-ntregul særæcit. dispar: istoria atribuie aceloraøi efecte. încetând sæ mai fie o confederaflie de seniorii plasate sub suzeranitatea unui suveran. care mai adaugæ puflin patetism palidelor anale49.

(Dar) Qin a neglijat sæ mai urmeze conduita vechilor regi. a ordonat ca funeraliile sale sæ fie fæcute færæ fast øi – departe de a-øi lua supuøii cu el în mormânt – a uøurat pentru ei rigoarea øi durata doliului imperial67. îøi deschidea hambarele“. de 700. la Sud-Est.. cunoscut sub numele de Er shi (Huang di: Al Doilea Împærat). Numai îæn acest cuplet satiric. încât se ajunsese la Izvoarele Subterane. Autocrat øi revoluflionar. sprijinindu-se pe consilierul sæu. Calamitatea nu s-ar mai fi produs“. a deplâns soarta sofliei sale øi pe cea a calului sæu favorit. el nu a avut deloc o naøtere misterioasæ.. (iar dacæ a topit armele din întreg Imperiul. care erau fiicele lui Yao Suveranul. au fost închiøi cu el acolo øi tofli meøterii care plasaseræ maøinæriile øi care ascunseseræ comorile.000 de condamnafli care fuseseræ supuøi øi pedepsei cu castrarea. a fost chemat sæ domneascæ. totuøi unul dintre succesorii lui ar fi fost desfrânat øi arogant. Zou Ying l-a omorât pe Zhao Gao. „a ræmas temut de popoarele stræine“. Øi el. Istoria ne povesteøte cæ el s-a næscut dintr-o concubinæ care.. Hu-hai. Qin Shi Huang di øi-a menflinut deciziile. În loc sæ-i defere justifliei. Când a vrut sæ meargæ pe muntele Xiang. iar nepotul sæu. chiar øi mort. a fæcut-o acaparând întreg Imperiul øi evitând sæ-l sfærâmifleze în fiefuri.n. Ræzboiului îi prefera „alianfla øi înrudirea“. l-a împins pe tatæl sæu natural la sinucidere øi a persecutat-o pe mama sa54. Qin Shi Huang di a fost întâmpinat pe Tai shan de „o furtunæ de vânt øi de ploaie“. Imperiul s-a dezvoltat. Liu Bang este. din contræ.. Eul-che øi-a inspectat Imperiul øi a træit færæ sæ fie væzut. nedispus la filantropie. asupra popoarelor stepei. ((PRIMUL ÎMPÆRAT. în curând. Cæpetenia acesteia a fost la început un bærbat „næscut într-o casæ în care fereastra era fæcutæ din gâtul unui ulcior spart. au realizat unitatea Chinei prin transmiterea paønicæ a Virtuflii lor. pe care-l bænuiau cæ este adeptul tradifliei. sistemul de mæsuri øi sæ celebreze sacrificiul FONG“69. Când suveranul din Nan-yue øi-a atribuit titlul de Împærat ræzboinic. Într-adevær.teritoriului meu nu au avut odihnæ øi cei care træiesc în afara celor Patru Zone dezertice nu øi-au træit liniøtit viafla“. majoritatea marilor State feudale erau reconstituite. au fæcut sæ sufle asupra lui un vânt aøa de puternic. Dinastia Qin a fost distrusæ (207) aproape imediat dupæ moartea fondatorului sæu. cum sæ menflinæ ordinea? În 221. care a pus capæt anarhiei feudale.. despre care se spusese cæ „Qin nu ar mai fi putut guverna în Ræsærit“. cu ochii mari. a fæcut-o ca sæ realizeze din ele) Doisprezece Oameni de metal. al cærui corp reprezenta etalonul lungimilor.. acel stræmoø al lui Shi Huang di. îi plæcea sæ facæ daruri“64. II DINASTIA HAN 57 . era însærcinatæ în urma relafliei cu primul sæu stæpân. Nu era fiul tatælui sæu legal. Atunci. departe de a-l irita.. încât a fpst cât pe ce sæ nu poatæ traversa Yang ze jiang-ul. foarte curând. toate nevestele Împæratului. Mai mult chiar. Zou Ying. „ræspunzând astfel prin binefaceri. Întreaga partidæ de tradiflionaliøti îi critica inovafliile. pretindea cæ stabileøte domnia „duritæflii øi a violenflei“. Când corpul a fost introdus în mormânt. sæ se ducæ sæ se predea revoltaflilor din patida seniorilor învinøi59. pentru a inspecta Imperiul.. iar o sfoaræ servea de balama la uøæ“61. el a ars învæflæturile celor O sutæ de Øcoli. atunci când a intrat în palatul princiar..) øi (el de asemenea) a trimis (în 113) o expediflie în cæutarea Insulelor Preafericite în care locuiau Nemuritorii. violent. disprefluit pentru lipsa de educaflie øi obræznicia sa. a domnit færæ sæ fie binefæcætor. (Dacæ ar fi) guvernat dupæ principiile generafliilor stræmoøeøti. „întreaga clasæ a funcflionarilor spera ca Fiul Cerului sæ schimbe prima zi a anului.. care nu avuseseræ copii. Xiang Yu a dobândit øaptezeci de victorii.. mæsurile de greutate øi cele de lungime. Regele a renunflat atunci la titlul de Împærat øi s-a declarat supus. Înflelepflii suverani ai antichitæflii.. Rebeliunea a cuprins repede întreaga Chinæ øi. Opoziflia a persistat. divinitæflile locului. øi øi-a impus legea în cele øase direcflii ale Spafliului. cu capul plecat. i-a succedat o anarhie la fel de funestæ. învingætorii lor au reîmpærflit Imperiul62. Shi Huang di nu avea milæ de nimeni. øi. priceput. dimensiunile oiøtilor øi caracterele scrisului. Împæratul „civilizator“ øi-a dat silinfla sæ restaureze în puritatea sa. Prestigiul sæu a fæcut sæ tremure cele Patru Mæri.. i-a omorât pe oamenii învæflafli.. Ca øi tatæl sæu. „astfel încât sæ nu-i fie auzit nici sunetul glasului“. virtutea suveranæ68.. Qin Shi Huang di nu avea nimic din Virtutea unui suveran: nu a putut niciodatæ sæ scoatæ din râul Si trepiedul regal al dinastiei Zhou care dispæruse acolo. dar nu a împærflit podoabele øi teritoriile cucerite. i-a persecutat pe erudifli.. se gæseøte singurul portret pe care Chinezii ni l-au transmis asupra fondatorului unitæflii lor naflionale. Nu øia comandat decât un mormânt modest. Împæratul Wu se duse cu respect în întâmpinarea TREPIEDULUI magic. prinflii celor O sutæ de Yue. din 208. „Un om cu nasul proeminent. pentru a slæbi puterea poporului.“ Unii dintre ofiflerii imperiali s-au læsat corupfli. el i-a copleøit cu daruri pe fraflii acestuia. împæratul Wen le-a trimis bani din averea personalæ „pentru a-i acoperi de ruøine“. înmulflind corvezile øi execufliile... Chiar øi în ultimele sale momente. øi-au pus destinul în mâna ofiflerilor subalterni. Gao-zu era „bun.n. pe care Cerul o manifestæ. dupæ exemplul celor øaptezeci øi doi de suverani antici.) øi a primit la moartea sa numele de Gao-zu (Suprem Stræmoø)... a fost sæpat. cu vocea de øacal. O vræjitoare (în 113) a descoperit – o anchetæ oficialæ a dovedit cæ nu era vorba despre o înøelætorie – un trepied îngropat în sol. dacæ a uniformizat legile øi regulile.. A strigat (oribilæ blasfemie): „Cerul este cel care mæ dezonoreazæ“63. Qin Shi Huang di a realizat cu ajutorul forflei. cu pieptul de pasære de pradæ. a izbucnit rivalitatea între cele douæ cæpetenii mai puternice: Xiang Yu øi Liu Bang. Øi-a mânuit biciul øi vergeaua pentru a pedepsi Imperiul. precum Yu cel Mare. iar un erudit cu vaste cunoøtinfle a venit. La Nord. apoi a fost omorât Er shi. în 213. ca pe un criminal. a guvernat Lumea fluturându-øi ameninflætor cravaøa. tenace. el a disprefluit tradiflia regilor Wen øi Wu. Forflat sæ lupte. Li Si a fost executat (208). Abia dacæ sunt pomenite cuceririle lui Qin Shi Huang di care a mærit Imperiul în toate frontierele sale øi care. În 211. Iatæ care este judecata istoriei asupra acelor vremuri: „Qin Shi Huang di.. Dar. În felula cesta au fost depæøite cruzimea lui Ho-lu øi cea a ducelui Mu. La început a fost un modest funcflionar. Încæ din primul an al domniei sale. atât de adânc. a cærei inimæ este cea a unui tigru sau a unui lup. sacrificiul FONG care serveøte la proclamarea perfectei reuøite a unei dinastii. A fæcut din tiranie baza Imprincipii elaborate într-o epocæ de tiranie. Revolta a început în flara Chu (cel mai redutabil dintre vechii rivali ai lui Qin). a ordonat soldaflilor „sæ nu pætrundæ prea adânc în flærile duømane. acel monstru nefast (207). Împæratului „ræzboinic“ (140-87) i-a revenit onoarea de a celebra. dar nu era nici fiul Cerului. cei din neamul Hu nu au mai îndræznit sæ coboare cætre Sud ca sæ-øi arate caii.)) Împæratul Wu ((ca øi Shi Huang di (PRIMUL ÎMPÆRAT))) a triumfat. înlæturând un fiu al lui Qin Shi Huang-di. l-au urmat în mormânt58.. A nutrit sentimente josnice øi avide. la Apus. Imediat ce au fost îndepærtafli cei din neamul Qin. Averea a dobândit-o prin cæsætoria cu fiica onorabilului Lu.e. I-a distrus pe seniori.. øi-a început domnia printr-un banchet de bucurie øi a adunat toate armele pentru a le da la topit. Xiang Yu este prezentat ca un militar cutezætor. Datoritæ intrigilor lui Zhao Gao. Numai un tiran poate sæ nu se închine în fafla voinflei. Acesta a recunoscut imediat în Liu Bang pe periului. fæcuse numeroase cælætorii: ca øi el)) împæratul Wu a cælætorit (113 î. Færæ a dispune de privilegii. generos. a pierit în timpul luptelor. nu a vrut sæ-øi recunoascæ greøelile. dar a trebuit.. fæcut din teme proverbiale. În plus. sæ reînnoiascæ reproøurile alimentate de predecesorii sæi: „Supusul Vostru a auzit spunându-se cæ domniile celor din dinastiile Yin øi Zhou duraseræ mai mult de o mie de ani:(øi aceasta datoritæ faptului cæ suveranii acestor dinastii) 53 56 Tiraniei..e.. ministrul Li Si øi eunucul Zhao Gao l-au pus pe tron pe un alt fiu al acestuia. dupæ ce øi-a cântat generoasele sale regrete. prietenos. asupra popoarelor marine øi. de teamæ sæ nu molesteze poporul“. Li Si (un transfug). un persdonaj prudent. ((Se øtie (o tradiflie ræuvoitoare o afirma) cæ Qin Shi Huang di nu reuøise mai bine sæ celebreze sacrificiul FONG øi cæ el nu ajunsese sæ scoatæ din râul Si – un DRAGON l-a împiedicat – TREPIEDUL magic al dinastiilor regale... Liu Bang era modest: a fondat dinastia Han (202 î. Când Imperiul suferea de pe urma secetei sau a læcustelor. pentru ca poporul sæ ræmânæ ignorant. Færæ îndoialæ. în aer a apærut O LUMINÆ GAL60 cu întregul dispozitiv astronomic øi întregul dispozitiv geografic.. La drept vorbind. „el dubla actele de binefacer. El a tæiat pædurea de pe muntele Xiang øi a pus sæ fie vopsit de cætre trei mii de condamnafli în roøu. scædea cheltuielile pentru hainele sale. (gata sæ) devoreze oamenii“60. În Sud.

bæiefli øi fete. dacæ poporul nu ar fi avut øi el partea sa. Acum. Gao-zu avea. Qin Shi Huang di a aflat în felula cesta cæ trebuia sæ moaræ în acel an.n. A avut meritul de a formula principiul: „Calea Cereascæ (Tian dao) doreøte ca toate Calamitæflile sæ ia naøtere din acfliuni detestabile. iar cei care-øi permit sæ ascundæ lucrærile: Shi jing. Mai târziu. a fost prosperæ øi înfloritoare prin ritualuri øi justiflie“. A luat deci un arc øi a aøteptat apariflia peøtelui cel mare. cu scopul de a-i face susflinætori fideli. „la o agravare a lipsei sale de virtute“. acolo sus situaflia suveranilor va începe sæ se înræutæfleascæ. a murit (211 î. øaptezeci øi douæ de puncte negre. fusese omorât de fiul Suveranului Roøu. În 211. Bolnav. mama sa. Datoritæ acestui fapt.n. se simte prezenfla unui Fiu al Cerului!“ Dar nu a ajuns sæ punæ stæpânire pe rivalul bænuit. dar atunci Împæratul s-a îmbolnævit øi.e. a numit-o: scroafæ umanæ“. A trebuit sæ i se aducæ corpul în mare tainæ în capitalæ øi. N-a fæcut decât sæ continue øi cu mai mare îndârjire cæutarea unor puteri stræine cærora. fiul lui Gao-zu. A tras øi peøtele a murit. împodobit 55 . spunea el.. I-a adus în oraøul sæu. pe deasupra Cæii Lactee. unea constelafliile Tian ji (Coama Cerului. El nu a acceptat titlul imperial decât „pentru binele Statului“ øi aceasta dupæ ce refuzase de trei ori.) øi a interzis întrebuinflarea ritualurilor prin care se transfera responsabilitatea greøelilor asupra inferiorilor. øtiuse. La moartea împærætesei Lu (180 î. Împæræteasa Lu.). Atunci s-a auzit o femeie care jelea: copilul ei. Nimeni nu a avut aceastæ putere. Împæratul a poruncit sæ fie executafli patru sute øaizeci dintre ei. Un spirit al apelor i-a adus Împæratului inelul de jad. în timp ce aici jos. dupæ propriile sale cuvinte. dupæ cunoøtinfla mea. sæ intre în foc færæ sæ se ardæ. Trebuiau sæ reuøeascæ sæ-l omoare cu lovituri de sægefli. erudiflii vorbesc tofli despre antichitate pentru a denigra timpul prezent. sæ fie etern ca Cerul øi ca Pæmântul“. o operæ mæreaflæ øi a fondat o glorie care va dura zece mii de generaflii: ceea ce. care plângea øi declara cæ nu mai dorea sæ domneascæ. în sfârøit. A numit øi a înlocuit împærafli ce nu domneau decât cu numele. Dupæ câteva zile (fu-ren Qi mai træia încæ).. Din înælflimea Locului-Sfânt de la Zhe fu.. le-a împærflit imediat câte un teritoriu. Greøelile tuturor funcflionarilor trebuie sæ-øi aibæ originea în mine însumi“. apoi împæratul Wu (civilizatorul øi ræzboinicul) în timpul cærora prestigiul dinastiei Han atinse apogeul. numærul caracteristic al confreriilor65. A abolit deci dregætoria de „invocator secret“ (167 î. dar Imperiul se bucura de calm66. domnia lui Gao-zu a fost completatæ de o lungæ regenflæ a sofliei sale. un peøte mare. într-o afacere. (soflul alergând) a zærit un dragon jiao deasupra sofliei sale. a refuzat sæ se lase îngrijit. Øaptezeci øi doi este. Qin Shi Huang di. În urma acestei întâmplæri. s-a confesat cu umilinflæ: „Pentru cæ nu sunt perfect. în timp ce jos. S-a numit el însuøi Omul adeværat.e. pe cale paønicæ. sæ poatæ sæ cearæ favoruri. A mai interzis. în timp ce fiii øi fraflii sæi mai mici sunt simpli cetæfleni. el însuøi s-a dus la malul mærii. în interiorul Mærilor. niøte maøinærii fæceau sæ curgæ færæ încetare. era un dragon care stætea deasupra lui.. „duræ øi inflexibilæ“. Un peøte imens Jiao i-a împiedicat pe emisarii sæi sæ ajungæ la Insulele Preafericite. cele Trei Dinastii regale nu s-au imitat unele pe celelalte. În antichitate. din lipsa sprijinului Zeilor tradiflionali. Iluminat de fæclii. unde se fæceau sacrificii Stæpânilor lui Yang øi ai Soarelui. mai multe mii de tineri. Cele douæ sute øaizeci de palate ale sale56 erau reunite cu drumuri acoperite: Împæratul se putea deplasa færæ sæ fie væzut. Acest lucru s-a petrecut în anul 212. când Gao-zu dormea. nu s-a întâmplat niciodatæ“. Acum Majestatea Voastræ posedæ întregul Interior al Mærilor. Liu Bang avea.e.. A decis ca tofli contravenienflii sæ fie omorâfli împreunæ cu rudele lor. pe øoldul stâng. dacæ nu te opui la acest lucru. A øtiut sæ se umileascæ. În intervenfliile lor. pentru ca Nemuritorii sæ nu ræmânæ de negæsit.. øi-a ridicat la Xian-yang o reøedinflæ somptuoasæ unde au fost reconstruite palatele tuturor senioriilor suprimate.) s-a produs o reacflie violentæ împotriva familiei sale. „pentru a schimba mirosul“. fiului sæu. reøedinfla lui Tai yi.)) O întreagæ armatæ de fideli i s-a alæturat lui Gao-zu. În palatul sæu de la Shang lin.. pe malul unui eleøteu. supuøilor lor de seamæ. celor care au avut un merit oarecare. spunea ea. Øi-a inaugurat domnia printr-o lovituræ de teatru (a cærei istorisire este datæ ca exemplu remarcabil de precizie øi veracitate specifice istoricilor chinezi): a ordonat sæ-i fie tæiate mâinile øi picioarele concubinei preferate a lui Gao-zu.. Încæ de la venirea sa la putere. iar Prosperitatea sæ vinæ ca urmare a virtuflii. care ardeau færæ întrerupere. acest lucru nu convine Zeilor“. care ar fi putut fi tentafli sæ se revolte.. pe marii conducætori de feude. aceasta poate dura. aruncând-o într-o latrinæ. în cæutarea insulelor în care træiau Nemuritorii. fraflilor mai mici.e. printre altele. sæ urce pe norii pe vapori. contrabalansând. atunci când el dorea sæ intre în comunicare cu ei. chiar din timpul când træia soflul sæu. În aceeaøi clipæ. nu trebuie sæ iei drept model antichitatea øi cæ.)57.. într-adevær. În 211. ea a ræmas însærcinatæ øi a dat naøtere lui Gao-zu“. Era vorba de „afaceri de familie“. pe care acesta l-a aruncat odinioaræ în Yang ze jiang. pe un meteorit. Împæratul a chemat din toate zærile o imensæ mulflime de magicieni pentru ai cæuta elixirul Nemuririi.n. Atunci au urcat pe tron împæratul Wen. „El a øtiut sæ se serveascæ de ei. capabil sæ intre în apæ færæ sæ se ude. aproape imediat. pe oamenii cei mai bogafli øi mai puternici din Imperiu. în numær de 120. Qin Shi Huang di a visat cæ se lupta cu un câine de mare cu cap de om. Majestatea Voastræ a sævârøit.. aceastæ inscripflie: „La moartea lui Shi Huang di. Aceasta avusese mare influenflæ în ascensiunea lui. astfel a putut sæ punæ stæpânire pe Imperiu“. el a zærit. sæ fie toate arse. moøtenirea a revenit. s-a gæsit. în anul 219. flærile din exteriorul 59 58 toate femeile haremurilor capturate.. i-a ars urechile. Dacæ el ar fi profitat singur de binefacerile obflinute din sacrificiu.). clopotele øi tobele prinflilor învinøi. cu toatæ autoritatea unei moøtenitoare. Funeraliile Îmæratului au reprezentat o apoteozæ. Li Si aduse argumente contrare: „Cei Cinci Suverani nu s-au repetat unii pe alflii. sunt incapabil sæ duc departe Virtutea mea. uneori. „de a face sæ conveargæ toate facilitæflile asupra persoanei sale“. sæ-i facæ sæ se supunæ. Împæratul Wen (180-157) a avut „drept unicæ preocupare sæ reformeze poporul prin Virtutea sa: de aceea întreaga flaræ. fu-ren Qi.n.. Or. Oameni eminenfli au devenit consilierii øi generalii sæi. „a visat cæ s-a întâlnit cu un Zeu. Cæ. Dorea sæ devinæ un Om adeværat. nu s-a gæsit nimeni care sæ poatæ s-o unifice. „Dupæ ce a cucerit øi a instaurat pacea peste cele Patru Mæri. niøte cærturari stupizi nu sunt capabili sæ înfleleagæ. Dar. ea a acordat privilegiile regale oamenilor din familia sa. de aceea seniorii înfloreau tofli împreunæ. cæci. La moartea sa (195 î. Acolo au fost înghesuite 54 omul predestinat. Eu propun ca istoriile oficiale. pentru prima oaræ.. Qin Shi Huang di a îndræznit sæ aprobe cererea lui Li Si. Shu jing øi Discursurile celor O sutæ de øcoli sæ fie obligafli sæ le aducæ autoritæflilor pentru a fi arse“. Unitatea Supremæ) øi Ying zhe (care este templul ceresc al Purificærilor). Dupæ o anchetæ „în care erudiflii s-au incriminat unii pe alflii“. aceasta ar fi condus. s-au auzit bubuituri de tunet øi s-au væzut fulgere. Gao-zu era marcat de Destin. peste care i-a fæcut regi sau marchizi“. „I-a scos ochii. „o barbæ frumoasæ øi o frunte de dragon“. Øi-a ilustrat domnia prin numeroase decrete din ale cæror considerente se inspiræ un întreg ansamblu de tradiflii antice øi de preocupæri umanitare. cu siguranflæ.e. Imperiul va fi divizat“. a pus sæ fie construit un drum suspendat imitând pe cel care. A otrævit øi a ucis. pentru ca fluviul sæ-i fie favorabil. Odinioaræ. A adus multe ofrande Zeilor. Trebuia ca nimeni sæ nu øtie unde se gæsea. spunea færæ încetare: „Dinspre Sud-Est.n. iar sus erau reprezentate toate semnele Cerului. cæci timpurile s-au schimbat. fæcute din græsime de peøte-om (ren-yu). pentru a servi de exemplu55. „Destinul depinde în mod sigur de Cer“. astfel. mercur simbolizând Fluviul Albastru øi Fluviul Galben. Deasupra locului în care se afla Gao-zu exista mereu un abur misterios.n. mormântul. de altfel. A trimis. Nemuritorii nu vin decât cu condiflia ca Spiritele Rele sæ fie evitate: „Dacæ locul unde se aflæ Stæpânul oamenilor este cunoscut de supuøii sæi. Øi-i antreneazæ pe oamenii din popor la calomnii. ea i-a arætat-o împæratului. ((Sacrificiul care comemoreazæ fondarea unei dinastii fusese fæcut de øaptezeci øi doi de suverani. la drept vorbind.000 de familii. El a omorât un øarpe care era fiul Suveranului Alb. Aøa stând lucrurile. totuøi. pânæ la mare.dæduseræ domenii fiilor lor. Se temea oare împæratul sæ nu fie considerate ca fiind dictate de un interes personal sau dinastic? Avea grija sæ le prezinte ca fiind impuse de cætre consilieri. cu excepflia Memoriilor Statului Qin. neliniøtit. asociafliile capætæ forflæ. Væduvæ. Aceste decrete erau aduse în fafla Consiliului. ceea ce. puterea excesivæ încredinflatæ de soflul sæu propriilor sale rude (187 î.). În zadar Xiang Yu a câøtigat øaptezeci de bætælii. Opoziflia tradiflionaliøtilor a continuat. Atacat de cætre cei din neamul xiong nü (162 î. au încærcat în carele cortegiului o cantitate însemnatæ de peøte særat. la momentul potrivit øi sub unele pretexte onorabile.e.. China era færâmiflatæ øi tulburatæ. a fæcut-o sæ bea otrava care te face mut øi.

alæturi de ei. Opera de criticæ chinezæ seamænæ foarte mult cu o lucrare de retuøare. Un prim fapt pare stabilit: civilizaflia este veche în Extremul-Orient. cinci sute reprezentând o sumæ împortantæ. Este posibil ca valuri de populaflii venite din Vest. Ea tinde sæ purifice textele øi sæ facæ în aøa fel. o lege uniform ræspânditæ în tot ceea ce trebuia sæ formeze Imperiul chinez. Cultura reprezentatæ de aceste trepieduri li øi ding ar data. cu titlul de cærturari-consilieri de Stat. 65 obiectele dezgropate în sæpæturile din Hu nan (chiar atunci când nu s-a gæsit nici urmæ de cupru sau de bronz). au servit de torfle. l-a omorât pe Yi. Se øtie cæ Asia nu a cunoscut alternanflele de înaintare øi de recul ale gheflurilor care servesc la fixarea vârstei siturilor neolitice europene. Textul descifrat øi pus în ordine de savanfli. o parte din plachetele de lemn pe care ele erau scrise. ajung sæ ormeze un ansamblu relativ bine coordonat. ce poate fi fæcutæ ipotezelor relative la aceste contacte. bazânduse pe precedente istorice78. perioada contactelor adeværate. atinse de preocupæri teoretice. începând cu 771. Ideea unei Chine care sæ fi træit izolatæ de lume în epoci istorice este de mult timp perimatæ. în vremea dinastiei Zhou. Tradifliile. Suntem în posesia unui inventar al acestora. suspecte încæ de la origini. au suferit modificæri a cæror gravitate nu este sigur cæ vom putea s-o întrevedem noi82. cel puflin. În nici o altæ parte descoperirile arheologice n-au suscitat un interes mai mare. odatæ cu deschiderea drumurilor comerciale. Tradifliile cronologice din care se inspiræ Analele erau deci. Dar se introduce un argument ce este considerat decisiv. de la început. este aceea cæ. O lucrare care este scoasæ la ivealæ devine imediat proprietatea unei øcoli: aceøtia înøiøi care. în timpul perioadei Chun Qiu. erau diverse. Faptul de reflinut este extinderea siturilor descoperite în Hu nan. numeroase øi bine conduse. cæ oasele din Ho-nan. corespundea în întreaga Chinæ de Nord unor grupuri de populaflie foarte importante. El ne aratæ progresul realizat de edifliile succesive. sæ fi jucat un mare rol în istoria Chinei antice. Acest inventar ne spune cæ Analele debutau cu dinastia Xia øi atribuiau acestei dinastii o duratæ ami mare decât celei a familiei Yin. începând cu 771. referitoare la ceea ce un istoric european ar numi „adeværul“.aptitudinilor sale. Sæ remarcæm numai cæ existæ interes în a nu amesteca problemele care flin de arheologia preistoricæ øi cele care flin de epigrafie. Caracterele ce puteau fi citite pe acestea erau „ale unei scrieri cæzutæ de multæ vreme în desuetudine“. Ceea ce øtim noi este destul de neliniøtitor. Sunt de asemenea øanse ca ea sæ fi avut o lungæ duratæ. în Analele primitive. Dar dacæ se vorbeøte deseori de migrafliile primilor chinezi. Este locul sæ credem cæ civilizaflia neoliticp. Pentru moment. Numeroase fapte aratæ cæ prinflii din Jin (pe care istoria oficialæ ni-i prezintæ ca fiind rudele lui Zhou) încercau sæ arate cæ se trag din familia Xia. de pe vremea acestei dinastii. nu sunt în mod necesar anterioare epocii bronzului? Unii arheologi insistæ asupra faptului cæ. S-a cheltuit o erudiflie fær margini. unul din Statele ieøite dinr egatul Jin prin dezmembrare). Invers. (Vor fi cu deosebire suspecte dacæ descoperim cæ o confirmæ tot mai mult ca urmare a intervenfliei øcolii critice care le recomandæ). nu avem nici un motiv sæ consideræm cæ China a cunoscut mai pufline invazii øi a suferit mai pufline influenfle în antichitate decât în timpurile moderne. 2. Soluflia nu poate veni decât din sæpæturi care. Dar – aøa o cere tradiflia ritualæ – calendarul Fiului Cerului a fost. au ræmas destul de mult timp „în arhivele secrete“. ne asiguræ cæ Yi a murit de moarte naturalæ. Un fapt de acest gen nu este. Analele. indicate dupæ calendarul dinastiei Xia. din contræ. obstacole de netrecut. 3. dar. ca øi metodele religioase pe care acestea pretindeau cæ le fondeazæ în realitate. Or. de la descoperirea Analelor. sæ confere acestui numær un rol analog celui pe care îl atribuiau cifrei cincizeci în viafla omului81. îøi iau în egalæ mæsuræ sarcina. atribuie. în ediflia 68 øtiinflifice øi sæ fie abandonate toate prejudecæflile care mai dominæ interpretærile. færæ exemplu. de la sfârøitul acestei dinastii. pentru care stau mærturie. Un al doilea fapt pare foarte verosimil: sunt pufline øanse ca aceastæ civilizaflie sæ fie riguros autonomæ. poate. nici chiar marea nu erau. cæ acele clasamente cronologice ale caracterelor nu oferæ mai 77 . într-adevær. începând cu dinastia Zhou. cel mult. mai suntem încæ tentafli sæ credem într-o oarecare izolare a Chinei în epocile strævechi. în versiunile oficiale în care le regæsim. o datæ adunate. ministru øi succesor desemnat de tatæl sæu. Analele. Documentele istorice trebuie considerate cu atât mai suspecte cu cât se aratæ mult prea fidele unei tradiflii canonice. ediflia revæzutæ. se raporteazæ la senioria Jin (apoi la regatul Wei. nu acestor barbari ar trebui sæ li se atribuie tehnica meoliticæ pe care sæpæturile a dat-o la ivealæ103? Domnul Andersson declaræ ca incredibil faptul cæ barbarii sæ fi imitat în argilæ øi în piatræ instrumentele pe care Chinezii. lucrarea se gæseøte într-un acord mai bun cu tradifliile venerabile. La fel cum istoricii øi-au folosit toatæ ingeniozitatea pentru a aræta cæ Shun a devenit vice-suveran. corectate: datele. Dar øi influenfle foarte diverse au putut sæ se exercite. nici muntele. istoria Chinei ar fi fost fæcutæ numai de chinezi. Oare. a invaziilor frecvente. punctele de reper lipsesc. ele mai sunt øi acum. dacæ dateazæ din vremea dinastiei Yin. aceastæ izolare nu ar fi încetat decât în preajma erei creøtine. tofli îøi justificau spusele. Din acea vreme ar data. sæ editeze textul øi sæ elaboreze un studiu critic asupra lui. Arheologii care identificæ obiectele descoperite sunt în egalæ mæsuræ anticari: ei le însoflesc cu certificate de valabilitate øi numai lor se poate adresa un doritor. dinastiei Yin o duratæ mai lungæ decât a familiei Xia øi faptul cæ ea începe cu domnia lui Huang di. Trepiedurile de pæmânt de tipul li øi ding sunt mai zvelte decât trepiedurile de bronz cu formæ comparabilæ atribuite de arheologii chinezi epocii dinastiei Zhou. ar permite o clasare metodicæ a aøezærilor øi a uneltelor preistorice. Analele au fost. Gan-su øi Manciuria. cu scopul de a face aproape imposibilæ orice cercetare. caracterele reprezentând aceste douæ feluri de trepieduri par sæ evoce etimologiøtilor forme mai subfliri decât cea a bronzurilor Zhou: aceste caractere sunt împrumutate de la oasele din Hu nan øi nimeni nu se îndoieøte cæ aceste oase nu dateazæ din vremea dinastiei Yin. decât în aceastæ flaræ. triburi barbare træiau în apropierea unor locuinfle chinezeøti. Critica cea mai gravæ. Nici stepa. cæ existæ o bunæ parte de apreciere subiectivæ în comparaflia unui caracter øi al obiectului pe care-l reprezintæ. tot aøa. Teancurile ræmase au fost la început „risipite la întâmplare“. ca în viafla omenirii. Pe mæsuræ ce edifliile se perfecflioneazæ øi critica devine mai savantæ. au dorit. Dacæ e sæ dæm crezare istoriei tradiflionale. au fost mereu cæutate în aceleaøi direcflii øi concepute pe acelaøi model. Aceøtia îøi trag din ele foloase sub formæ de influenfle øi averi. Aceastæ afirmaflie era contraræ tradifliei canonice dupæ care Ji este un sfânt øi care îl prezintæ pe Yi murind de moarte bunæ. Au servit totuøi la constituirea unei Istorii naflionale a cærei frumoase rânduiri este impresionantæ. dateazæ. între data unei descoperiri øi publicarea ei s-a scurs un timp destul de lung. pretindeau cæ Qi. fiul lui Yu cel Mare. în consecinflæ. Antichitæflile care seamænæ cel mai mult cu planøele albumelor arheologice nu sunt în mod obligatoriu cele mai autentice. Pânæ atunci. Fiøele. Ele tindeau sæ acorde încredere øi consdieraflie unor reprezentanfli din øcoli opuse øi din flæri rivale. prin Nord sau prin Sud. în timpurile preistorice. extrag din ea informaflii profitabile øi precedente decisive. le-ar fi fabricat din bronz. întotdeauna. Va fi færæ îndoialæ greu sæ se gæseascæ unele bune. Datele. ca savanfli. Nu existæ nici un avantaj în a lua parte la discuflie. cu scopul de a-i lua tronul. iar Confucius vice-ministru la cincizeci de ani. Când a fost deschis mormântul în care Analele erau îngropate de aproape øase sute de ani. – Analele. O remarcæ meritæ sæ fie fæcutæ pentru China tuturor timpurilor. încât nimic sæ nu contrazicæ versiunea oficialæ. Vom mai nota: 1. iar Ji i-a fæcut øi sacrificii. În rest. a influenflelor active. datoritæ faptului cæ. sæ câøtige favoarea imperialæ. erau. Ne aflæm deci reduøi la pure ipoteze. Scrieri sau obiecte sunt prezentate publicului numai în momentul în care ele aparflin unui clan sau unui sindicat. pânæ aici. aceste tradiflii. Nu existæ nici un motiv sæ credem cæ rasa chinezæ (dacæ putem vorbi de o rasæ chinezæ) nu se aflæ pe acel loc dintr-o antichitate foarte îndepærtatæ. spun primii care le-au væzut.

.... Pufline studii ar face atât de bine luminæ în istoria „primelor timpuri“ ale civilizafliei chineze precum cea a faunei øi florei contemporane øi în primul rând cea a animalelor domestice øi a plantelor cultivate......... limba thai øi chineza fprmând o primæ grupæ lingvisticæ.... Problema originilor chineze ræmâne deschisæ.. Confucius .....................n. a fæcut deja mari progrese107... Cronologia din Sima Qian fline deci de al doilea sistem.. El ajunge mai departe decât Chun Qiu. din care par sæ faæc parte tibetana...... Nici Ban Gu.. plaseazæ venirea la putere a dinastiei Zhou în 1122......... Acordul între Sima Qian øi Anale pare sæ confere o oarecare autoritate tradifliei cronologice care le este comunæ.... Pærintele Wieger a cedat........ odinioaræm acestei tentaflii. Cele pe care le propun savanflii indigeni (øi acestea sunt.......... cel pe care l-a adoptat øi perfecflionat Ban gu........841-828 Suveranul Xuan .. Poate cæ în aceastæ repartiflie în douæ grupe. plecând de la datele furnizate de Sima Qian asupra domniilor øi durata lor....... Ar fi øi mai imprudent sæ te bazezi pe ea pentru a descrie migrafliile populafliilor thai împinse cætre sud de cætre chinezi........ clasificarea nu poate fi propusæ decât cu titlu provizoriu......... øi cæ chinezii aveau atunci drept ideal „sinceritatea....... alta orientalæ... În 1903........ Dinastia Xia...... Într-adevær...... Istoria descoperirii lor pare autenticæ80....... øi în acest caz.. intra o prejudecatæ geograficæ...... bazându-se pe liste de domenii prevæzute cu indicaflii de duratæ.... inspirate de un spirit mai pozitiv decât studiile asupra scrierii... toatæ viafla materialæ øi spiritualæ a „primelor timpuri reale“ ale Chinei..... cooperarea mutualæ... Existæ tendinfla de a admite cæ familia se divide în douæ ramuri. Acestui punct de vedere. de departe....... printr-un joc de analizæ graficæ.... poate......... Cu ajutorul aceloraøi date el ar fi putut ajunge mult mai departe79...... într-un mormânt închis din anul 299 dinainte de Hristos. birmane.. dar se poate aøtepta mult de la arheologie øi mai ales de la arheologia preistoricæ. înfleleptul este în deplinætatea 67 Dinastia Yin...... næscutæ cam acum douæzeci de ani...2357-2256 Regenfla lui Shun ........e. încæ din zilele noastre.. a patronat...2223-2206 .... el a ajuns sæ defineascæ..... Suveranul Li . al doilea a avut meritul de a fi putut reîntineri Virtutea dinasticæ. aøa cum se credea.. „rasæ de arcaøi înarmafli cu silexuri“105......... Dar acest sistem nu este mai puflin artificial decât cel pe care l-a preconizat Ban Gu.. øi ia-u împins cætre nord pe cei din neamul Yi. o descoperire a domnului Andersson este de un mare interes: oamenii din neolitic din Mandciuria. Sima Qian dæ date pânæ în 841 (începutul perioadei Gong-ho)..... Mencius (372-289)............. durata de viaflæ a unui înflelept este de o sutæ de ani. Ele nu sunt cunoscute decât începând cu anul 281 al erei noastre...... se mai bucura øi acum de un oarecare credit.. o blândefle relativæ...... Hu nan øi Gan-su domesticiseræ porcul. un sistem cronologic în vogæ în secolul al IV-lea.. Este de dorit ca sæpæturile sæ fie inspirate....1122-1116 Suveranul Cheng .... Cea mai mare fantezie a domnit mereu în domeniul etimologiilor grafice.... În sfârøit...... Cel mai bine. cu ajutorul „vechilor caractere“... 551-479 I VALOAREA DATELOR TRADIŒIONALE A Epocile fårå cronologie Capitolul I 66 II 2145-2043 2042-1990 1557-1050 30 de regi=507 ani (((Anale) 496 ani)) 1989-1558 17 regi = 432 ani ((sau (Anale) 471 ani)) Lucrærile asupra limbii chineze sunt. victoria suveranului Wu asupra celor din Yin a fost obflinutæ în 1050 iar suveranul Cheng.multæ garanflie decât clasamentele obiectelor pe care se gæsesc: aceste clasamente nu se bazeazæ decât pe impresiile colecflionarilor...2255-2206 Regenfla lui Yu..17 regi = 439 ani 1049 1049-1045 1044-1008 ..... În orice caz........ Alfli compilatori au fost mai îndræznefli øi mai logici. iar dacæ unul a contribuit puternic la fondarea dinastiei Zhou.... Yun-nan-fu........... În fapt. pentru acest lucru........................ trebuie sæ admitem........ de altfel..... Dupæ altul.....551-479 1044 este deasemenea data la care. Numai dacæ nu insistem în dorinfla de a confunda limbæ.... urmærind calea ale cærei etape moderne sunt Bhamo. nici Sima Qian n-au putut utiliza Analele pe bambus............ odatæ cu domnul Pelliot.............. Unul. Nu a fæcut-o.. færæ a ieøi din biroul tæu........ Zhou gong øi Confucius sunt marii eroi ai flærii Lu (unde s-a næscut Mencius).... cele mai serioase) derivæ pentru o bunæ parte din credinflele øi teoriile lor arheologice.. Înainte de a pretinde identificarea øi datarea obiectelor preistorice cu ajutorul semnelor scrierii.. înfleleptul tuture al suveranului Cheng..... în timp ce birmana øi tibetana.............. pur øi simplu.......827-782 .... s-ar cuveni sæ aøteptæm sæ fie fæcutæ o istorie pozitivæ a scrierii chineze104....... Mamein............................ de aici înainte..... una occidentalæ.......... Lingvistica chinezæ....1766-1123 ........ sæ aøteptæm ca paleobotanica øi paleozoologia sæ tragæ din acestea concluzii sistematice...... respectul bætrânilor“... el atestæ. considerând procedeul incert............ credinfla cæ la fiecare cinci sute de ani trebuie sæ aparæ un înflelept. Dar tentaflia de a descoperi o civilizaflie necunoscutæ.. cu toatæ convingerea...... Venirea la putere a Dinastiei Zhou ...... Analele (redactate în secolul al IV-lea) fixau la aproximativ cinci sute de ani durata dinastiilor Xia øi Yin (471 øi 496 ani). nemairecunoscând nimic tropical în fauna øi flora din caracter106.... civilizaflie øi rasæ...... cæ datele lingvistice (chiar dacæ sunt considerate sigure) relative la populafliile thai. succesorul lui Wu................2285-2256 Shun. øi lacul Dong-Ting“... este mare. care s-a stræduit în secolul al IV-lea sæ ræspândeascæ gloria lui Confucius øi a cærui operæ a servit la fixarea multor tradiflii istorice. a urcat pe tron în 1044.. din vest... Da-li-fu. istoricul primilor împærafli din dinastia Han.... o a doua.... cæ în secolul al II-lea î. Creøterea 78 nalele de la Lu (Chun Qiu) încep în anul 722 înainte de Iisus Hristos...... chineze „nu ne aduc aproape nici o informaflie referitoare la trecutul istoric al acestor popoare“109.... nimeni nu s-a gândit vreodatæ s-o justifice printr-o dovadæ.. Sunt pufline speranfle sæ fie studiate texte...... este de a læsa studiile sæ continue cu tehnica care le este specificæ... fiind atunci descoperite.. preotul Wieger interpreta istoria politicæ øi religioasæ a Chinei printr-un conflict secular între chinezi øi aborigenii din sud.. tibetane....2205-1767 . Cu siguranflæ cæ ar fi un abuz sæ te bazezi pe ea pentru a încerca sæ explici credinflele vechi chineze cu ajutorul faptelor împrumutate numai de la populafliile thai. Chineza nu mai apare ca o limbæ izolatæ øi misterioasæ. numai de preocupæri porcului a ræmas una din træsæturile civilizafliei chineze.......... în 1917..... 1044 este în egalæ mæsuræ øi data pe care Analele scrise pe bambus o dau pentru venirea la putere a suveranului Cheng...... Ea se integreazæ într-o familie destul de bine definitæ. ei au pætruns în China prin sud-vest.... Øi-a abandonat cu curaj prima teorie...878-842 Epoca Gong-ho ............ tocmai la un interval de cinci sute de ani Sima Qian øi Analele îi plaseazæ pe Confucius øi pe ducele Zhou....... trecând Pamirul: „venifli din Birmania actualæ..28 regi = 644 ani I Yao ... Dupæ o teorie anticæ........ la cincizeci de ani.. pedepsele atroce“... sæ nu ne bazæm....1122 Suveranul Wu... Sæ ne dorim ca descoperiri de acest gen sæ se înmulfleascæ... *** 79 ..... dacæ teoria conform cæreia caracterele ar fi fost mai întâi ideograme exacte reproducând fidel obiectele simbolizate este în general admisæ...... numai pe paleografie...... Orice ipotezæ de ordin istoric nu ar face decât sæ împiedice progresul lor øi suntem departe de momentul în care istoria ar putea trage unele beneficii împrumutându-le ipoteze... Dar..... birmana øi....... pærintele Wieger a emis ipoteza cæ chinezii nu sosiseræ....... S-a aflat astfel cæ „legea era duræ... recunoscând cæ multe din animalele øi vegetalele reprezentate aparflineau faunei øi florei tropicale......... Douæ sisteme cronologice øi-au disputat favoarea istoricilor..1115-1079 ... 853-842 841-828 827-782 .... trebuie fixatæ venirea la putere a suveranului Cheng................... „numerotarea zecimalæ încæ de la origine“.. limba thai108...

Caracterele gravate pe oase par. II APORTUL ÆTIINŒELOR. pe care el are. valuri de emigranfli ar fi transportat aceastæ civilizaflie în China propriu-zisæ. aøa cum a fæcut-o Sima Qian. unele greøeli se pot strecura în manuscrise în timpul transmiterii lor. cæ lista regilor Yin. cu cele din unele olærii din Susa. timp de secole. ci. sæ susflii cæ 76 O descoperire recentæ a pærut sæ dovedeascæ realitatea istoricæ a dinastiei Yin90. oare. nu sunt încæ în mæsuræ sæ furnizeze istoriei ipoteze directoare. aceastæ amplasare era. necunoscutæ. respinøi progresiv de cei ce sunt numifli vechii chinezi øi care sunt. ajungând mai întâi în Gan-su. o scriere de un tip particular. în 1915. dintre care. Un numær destul de asemenea de oase. Atâta timp cât nu vor fi studiate cu precizie resturile omeneøti permiflând definirea caracterelor somatice ale populafliilor cunoscute astæzi prin câteva detalii ale tehnicii lor. Descoperirile Dlui Andersson ne permit sæ credem cæ locuitorii neolitici din Hu nan aparflineau aceleiaøi rase ca øi chinezii ce ocupæ astæzi acelaøi teritoriu91. În lista stræmoøilor dinastiei Qin. Oasele au fost gæsite la Hu nan într-un loc unde ar fi putut locui. Studiul precis al tipurilor actuale tocmai a început sæ fie conturat. nu era. într-adevær. dacæ descoperirea oaselor de la Ho-nan nu stæ mærturie asupra dinastiei Yin. dupæ câte se pare. îmbunætæflitæ. sæ nu se fi întrebuinflat. Aceastæ opinie nu este neverosimilæ øi se potriveøte. ceramica finæ pictatæ nu este abundentæ decât în Gan-su. dupæ unele øedinfle divinatorii în care suveranul øi-a consultat stræmoøii. într-o problemæ de istorie propriu-zisæ. 17 generaflii sunt suficiente pentru a ocupa aceeaøi perioadæ. ar trebui sæ se presupunæ cæ ultimele valuri nu s-ar fi propagat atât de departe ca primele. sæ nu transpunem o problemæ de istorie tehnologicæ într-o problemæ de istorie etnograficæ. înseamnæ a reface textul în puritatea sa iniflialæ. aproape aøa cum figureazæ ele la Sima Qian øi în Analele pe bambus. øi ei. oale remarcabile prin desenele de pæsæri stilizate. un numær destul de mare de fragmente de oseminte amestecate cu bucæfli de carapace de broascæ flestoasæ. aøa cum remarcæ. în timp ce trepiedurile li øi ding existæ în numær mare în aøezærile din Hu nan øi sunt bine reprezentate în Manciuria. Aceastæ civilizaflie ar fi fost. a existat. într-un sætulefl din Ho nan. în Anale. o eclipsæ în 12 octombrie 2155). sunt astæzi în comerfl. sunt date dupæ calendarul Zhou. Or. de ordin mitic. eclipsa se regæseøte. ea pare. arhaic sau arhaizant). Pe oase se gæseau semnele unei scrieri arhaice care au suscitat curiozitatea epigrafiøtilor chinezi. prinflii din Song. Se admite de obicei cæ China de Sud øi de Apus a adæpostit în munflii sæi descendenflii primilor ocupanfli ai flinutului. domnul Karlgren. Aceste lucræri se inspirau din ideea cæ tradiflia canonicæ nu se poate înøela. pe bunæ dreptate. domnul Karlgren propune o altæ explicaflie: aøezærile din Hu nan øi din Manciuria ar fi martorele unei civilizaflii neolitice indigene øi proto-chineze. din toate timpurile. în a læsa nedatate epocile anterioare anului 841 dinaintea erei noastre. ca øi în Anale. semnatæ de doi savanfli (dintre care unul avea sæ devinæ. la rândul lor. O primæ problemæ ar consta în datarea acestei civilizaflii din epoca de piatræ. Cel mai bun lucru pe care-l are de fæcut pentru moment este de a nu furniza ipoteze prealabile øtiinflelor de la care poate veni un progres real al cunoøtinflelor. de exemplu. færæ îndoialæ. Chinezii au pæstrat lucrærile cu o admirabilæ pietate religioasæ. au domnit. dupæ toate aparenflele. nici un motiv sæ se nege realitatea acestor dinastii. avea încredere în listele de domnii? Pare dificil sæ le acordæm încredere. în mare. cele din Hu nan øi din Manciuria. multe sunt false. cumpærætorul primei colecflii alcætuite din oasele dezgropate). Intervenflia lor nu trebuie sæ fie cu mult anterioaræ dinastiei Tang (secolul al VII-lea dupæ Hristos). dacæ se numæræ prinflii predecesori ai suveranului Wu. întrebuinflând ultimele informaflii ale øtiinflei. Într-adevær. øi. Trebuie sæ te resemnezi. capitol care se numæræ printre cele mai suspecte øi a cærei redactare este. influenflatæ de tehnicile proprii unei populaflii care nu ar fi de rasæ chinezæ. în Shu jing. sæ ateste valoarea relativ vechea a tradifliilor istorice relative la listele domniilor. în schimb. Antropologia n-a reunit pânæ în prezent asupra Chinei decât observaflii færæ întindere øi færæ precizie. în general. în Hu nan (dar mai la sud. existæ tendinfla distingerii a ouæ tipuri principale: cel din Sud øi cel din Nord. cel puflin. færæ îndoialæ. 6 generaflii corespund celor 17 domnii ale dinastiei Xia. cu tradifliile chineze care dateazæ epoca bronzului din vremea lui Yu cel Mare (?2205-2198) sau care-l prezintæ pe Yu øi pe Huang di (?secolul XXVII) ca pe niøte mari fondatori. cu discuflii asupra migrafliilor øi cuceririlor. A putut sæ descifreze pe ele (printre alte nume) numele majoritæflii suveranilor Yin. Este posibil. în unele cazuri øi. Ea trebuie sæ aøtepte totul de la alte discipline.. dupæ spusele exploratorului. Data precisæ inseratæ în Anale nu poate proveni decât dintro modificare. A rectifica aceste greøeli accidentale. Dupæ cum se vede. vorba despre operaflii divinatorii) cærora le datoræm oasele din Hu nan. când dat drept contemporan al ultimului 69 72 Aceste discipline. este adeværat. aproape aøa cum se gæseøte ea în Sima Qian øi în Analele pe bambus. în 1899. sæ nu intervenim prea devreme. ea singuræ. Or. pânæ acum. Specialiøtii cred în diversitatea lor øi bænuiesc numeroase încruciøæri. daæc se adaugæ suveranii Xia øi Yin. o istorie pozitivæ. existæ multe tipuri de descoperit în nafliunea chinezæ al cærui studiu antropologic este abia schiflat“92. pe care Sima Qian nu-l utilizeazæ. conform tradifliei). din anul al treilea pânæ în al cincisprezecelea al domniei sale. uneltele cele mai vechi fiind. povestirea în care este menflionatæ eclipsa este. întrebuinflat cu douæ secole înaintea lui øi se poate face dovada cæ perfecflionarea adusæ Analelor dateazæ din secolul al VII-lea al erei noastre. este conformæ cu o tradiflie ce merge cu mai multe secole în urma datei în care Analele sau Memoriile istorice au fost redactate. Savanflii chinezi estimeazæ cæ oasele gæsite ar fi fost îngropate în timpul domniei lui Wu yi. Suntem pânæ la urmæ obligafli sæ admitem acceptat ca un fapt istoric. Acest ciclu. De la Yu cel Mare la suveranul Wu din dinastia Zhou. mai ales. Aøezærile neolitice sunt oare anterioare mileniului al treilea dinainte de Hristos? Se poate pune aici o întrebare prejudiciaræ. ZISE AUXILIARE 73 .. Putem. Astfel. prea vechi ca sæ nu dateze dintr-o epocæ mai mult sau mai puflin contemporanæ cu primii Zhou (cu condiflia totuøi ca. Dar critica filozoficæ nu are nici un mijloc sæ scoatæ din ele. øi absolut analoge. Prima referire într-o publicaflie asupra acestor documente a apærut în 1902 (la trei ani dupæ descoperire). La drept vorbind. zise din Hu nan. un exces de scepticism sæ nu se acorde încredere lucrærilor pe care un savant ca domnul Luo Zhen ya le-a consacrat oaselor. Bazându-se pe mæsurætori prea puflin numeroase øi pe impresii generale. toate motivele sæ le declare autentice. într-adevær. se afirmæ. Ar fi. færæ îndoialæ. Ar fi puflin prudent sæ se respingæ în bloc tradifliile istorice chineze. abia dacæ se regæsesc în cele din Gansu. prezentafli ca invadatori93. descendenflii dinastici Yin. Særæcia informafliilor somatice nu ne împiedicæ în nici un fel sæ prezentæm o teorie a populærii Chinei. Dar aceste falsuri se pare cæ pot fi dezvæluite. iar 10 generaflii celor 45 de domnii ale dinastiilor Yin øi Xia. În întreaga lucrare figureazæ o notaflie a anilor în care este utilizat ciclul sexagenar. sunt pufline speranfle sæ se spere în ajutorul pe care astronomii ar putea sæ-l ofere în descurcarea cronologiei chineze83. Invers. cât se poate de bine datatæ (în toamna anului 2155: dupæ calculul savanflilor occidentali. într-adevær. de rasæ turcæ102. Antropologia preistoricæ este la primele sale descoperiri. mult posterioaræ datei îngropærii Analelor. Dar. „Poporul chinez a luat naøtere din multiple amestecuri øi. Unul dintre stræmoøii dinastiei Qin este. A fost dezgropat. færæ îndoialæ.Domnul Andersson apropie acest gen de olærie de cel care caracterizeazæ Asia occidentalæ (Anan). la vest. regele Wu yi din dinastia Yin. Numai niøte savanfli capabili sæ calculeze eclipsele au putut modifica corect textul. În schimb. împreunæ cu câteva obiecte din cupru. Aceastæ ipotezæ oferæ avantajul de a identifica amplasarea capitalei temporare a lui Wu yi. se numæræ 45 de domnii. Domnul Andersson admite cæ bronzul a apærut în China în mileniul al treilea înaintea erei noastre. ar fi mai înflelept sæ ne abflinem de la orice ipotezæ. cu cea mai autenticæ sinceritate. Astfel. cel puflin. Într-unul din capitolele cærflii Shu jing este menflionatæ o eclipsæ de soare. textul Analelor nu a devenit corect decât datoritæ lucrærilor care au fost continuate. în operafliile divinatorii. øi am putea fi tentafli sæ le atribuim lor sau prinflilor Wei operafliile divinatorii (daæc este. Chinezii din Sud ar fi mai mici de înælflime øi mai net brahicefali. Nu existæ. cu siguranflæ. Domnul Andersson deduce din aceste remarci cæ originea civilizafliei chineze trebuie sæ fie cæutatæ în Asia interioaræ øi cel mai probabil în turchestan. øi numai acolo au fost descoperite.

aceste discursuri nu conflin nimic în plus faflæ de marile teme ale unei retorici imemoriale. Se pare chiar cæ a demonstrat cæ existæ continuitate între tehnica civilizafliei neolitice dezgropate øi cea a civilizafliei actuale. Nu numai cæ se va vedea. Nu încape îndoialæ cæ s-a palsat între aceastæ civilizaflie øi civilizaflia propriu-zis chinezæ. sæpæturile lui Licent øi ale lui Teilhard de Chardin. O opinie indigenæ anticæ100 atribuia oamenilor o unealtæ de piatræ. La fel ca antropologia øi etnografia. aceasta era cunoscutæ destul de exact. erau fæcute din argilæ sau din bronz. se regæsesc în istoria celor Cinci Suverani89). aproximativ. partea de Vest este cea în care fiinflele iau sfârøit øi ajung la maturitate (Apus=Toamna)“98. sunt eroi pe care i-au cântat poeflii84. istoria primilor Zhou nu oferæ deloc garanflii. chiar dacæ se intenflioneazæ mai ales a se reacfliona împotriva celor care „au abuzat de antichitatea Chinei“. citit în mod obiønuit xiong. Pentru moment. Cele câteva fapte care alimenteazæ analele ultimilor Yin sunt împrumutate din istoria stræmoøilor dianstiei Zhou. ((Mai mult. în sistemul pe care ei l-au construit. din an în an. Ea derivæ. Aceste teze nu se bazeazæ pe nici un fapt de ordin antropologic. Numai cu primii suverani Zhou asistæm la dispariflia treptatæ a istorisirilor. teoria chinezæ putea trece drept simplu punct de vedere. comemorau la curtea familiei Zhou gloria casei lor. pronunflându-se nai în unele cazuri. Istoricii au tras de aici cu plæcere concluzia potrivit cæreia „China anticæ a fost invadatæ. ci în fafla unei istorii reconstituite în mod artificial. Se poate. numeroase obiecte de olærie grosolanæ de culoare gri – o olærie finæ a cærei culoare roøie pare datoratæ oxidærilor din timpul coacerii. Se mai uitæ a se remarca: 1. cæ din cauza importanflei ce i se atribuia. de prinflii din Lu (Shan dong)))85. cæ xiong. Aceasta vrea în mod special sæ dovedeascæ cæ pot fi cu curaj luafli ca model. Domnul J. scopul era de a apæra tradiflia. dupæ spusele cronicarilor din Shan dong. a scrie cæ „civilizaflia nu este prea veche în Extremul Orient“86. Cel mult. Domnul Lauper scria. regele Mu. de barbari din Vest øi din SudVest øi cæ aceste cuceriri au reprezentat ocazia unor schimbæri de dinastii“97. Dar aceasta implicæ øi faptul cæ tradifliile lor meritæ oarecare soi de încredere. Cu Huang di ar fi început epoca jadului (?jadeite) iar cu Yu cel Mare (?2205-2198) cea a bronzului. iar numele sæu poate fi restituit sub forma de Nai huang di (=Nakhunte) – caracterul. În realitate. chiar mai vechi. care. Se spune cæ aceste discursuri au fost cu adeværat pronunflate. Este imposibil sæ credem astæzi cæ istoricii chinezi „nu au alterat deloc textele originale“. Se dæ data øi numele oratorilor lor. pur fictivæ. arheologia preistoricæ. amândoi sunt redafli cu ajutorul temelor mitice transpuse. Cea aprimilor lor succesori øi-a tras amteria din discursul în care nu sunt decât niøte exerciflii øcolæreøti. redusæ la propriile sale resurse. Evident. este pentru cæ ea reproduce scenariul dansurilor triumfale care. Singurul punct de legæturæ ce ar putea fi gæsit pentru aceste teorii în tradiflia istoricæ chinezæ este urmætorul: o notiflæ din Memoriile istorice afirmæ cæ fondatorii dinastiilor Xia. Dar dacæ. când drept un favorit al ultimului suveran din dinastia Yin. precum øi descendentul lor. de care se serveøte astæzi populaflia din nordul Chinei pentru recoltarea sorgului. rectangulare sau curbate øi stræpunse de una sau douæ gæuri. nu revendicæ poate decât o antichitate destul de moderatæ. Nici un sinolog nu acceptæ astæzi concordanflele sino-elamitice ale lui Terrien de Lacouperie95.e.n. Descoperirile sale atestæ existenfla în China a unei civilizaflii neolitice. cæ expresia Hiong-houang-ti. * trepied li – vas ritual din bronz cu trei sau patru picioare concave. nu au avut niciodatæ la ei destulæ forflæ pentru a domina spiritul tradiflionalist. ci datoritæ utilizærii unor ræmæøifle ale tradifliei poetice. Nu se datoreazæ oare faptului cæ dinastia Zhou este singura dintre cele trei dinastii regale care posedæ o realitate istoricæ? În realitate. Ea a fost fæcutæ cu ajutorul producfliilor literare care. inele de piatræ care i se par comparabile cu inelele de jad ale dinastiei Zhou. sau frevent. au scos la ivealæ. aræta cæ povestirile referitoare la Yu cel Mare sunt alcætuite din elemente pur mitice. Domnul Andersson a adus dovada cerutæ. o epocæ a pietrei101. La o analizæ mai atentæ. Aceasta înseamnæ cæ tradiflia chinezæ nu are deloc baze solide? Nu cred. Ar fi suficient sæ remarcæm cæ pasajul al care ne referim din Memoriile istorice urmeazæ.suveran Xia. Trebuie de altfel sæ adæugæm cæ sensul istoric øi ceea ce numim noi astæzi gustul pentru adevær. din epopee sau din roman. în alb. Înaintea recentelor descoperiri. în vecinætatea Chinei clasice. La drept vorbind. Piesele de olærie roøie sunt perfect ølefuite øi poartæ desene în negru. Tradifliile chineze pæstreazæ deci amintirea transformærilor sociale care nu s-au înfæptuit de azi pe mâine. cuflitele de fier. Nu existæ nici un amænunt care sæ se raporteze la cele Trei Dinastii care sæ poatæ fi 71 . nai. povestirile referitoare la cele Trei Dinastii conflin unele obiceiuri pe care istoricii epocii Han sau a lui Confucius nu ar putea nici sæ le înfleleagæ. 74 75 rezultate negative. ci pur øi simplu pe stabilirea concordanflelor sinoelamitice din care citæm un exemplu: Huang-di nu este altul decât Nakhunte. nu dispunem de nici un procedeu de filtrare øi se prea poate ca. ce au fost gæsite într-un depozit neolitic de lângæ Mukden. Totuøi. De altfel. va avea avantajul de a nu se încrede în ipotezele imaginative. Suveranul Wen øi stræmoøii sæi. Apariflia fierului ar data din vremea dinastiei Zhou (secolele XI-VIII). Orice istorie a Chinei antice se sprijinæ pe un sistem de falsuri în acelaøi timp inocent øi savant. Aceasta reprezenta literæ de lege. Yin Zhou øi Qin au venit din Vest96. øi – în plus. nici sæ le inventeze. nu se regæseøte în nici un text. În plus. datele tradiflionale au fost corectate. critica filologicæ sæ trebuiascæ sæ ajungæ la 70 Aceastæ teorie reiese dintr-o concepflie generalæ asupra istoriei Asiei. ci prin cea urmætoare. în cursul superios al Fluviului Galben. domnia ultimului Xia pare sæ copieze întocmai pe cea a ultimului din dinastia Yin. desigur. Dar el preferæ sæ insiste asupra unor diferenfle pe care le observæ între uneltele din depozitele Manciuria øi cele din depozitele din Gan-su. fie de tipul trepiedurilor li * care. Ar fi mai drept sæ se spunæ: „Chinezii înøiøi nu au început sæ acorde atenflie faptelor decât destul de târziu“87. cæ acel caracter pe care dorim sæ-l citim nai este mereu citit xiong de chinezi când este vorba de Huang-di. Limba lor. Dacæ povestirea marii victorii a suveranului Wu asupra celor din neamul Yin pare sæ aibæ o oarecare precizie. adicæ: uscæciunea progresivæ a Asiei centrale. huang sunt pronunflii moderne destul de îndepærtate de pronunfliile cele mai vechi atestate. Aceasta nu înseamnæ deloc cæ Yu nu a fost un personaj al istoriei. 2. cæ nimic nu dovedea cæ a existat. î. Acestea au ajuns pânæ la noi sub o formæ sistematicæ. în China. Se øtie de acum cæ a existat în China o civilizaflie neoliticæ. în 1912. se pare cæ aceste scenarii sunt cunoscute. în epocile care precedaseræ lui Huang di (secolul al XXVII-lea. Este posibil ca ea sæ aibæ în spate o lungæ istorie. Domnul Andersson semnaleazæ o asemænare între aceste cuflite de piatræ øi cuflitele de fier în uz la Ciukci din Asia nord-esticæ øi eschimoøii din America de Nord. Aproape simultan. Cititorul nu se simte niciodatæ în prezenfla unor fapte istorice. în bunæ parte. sunt din epoci foarte îndepærtate øi atinse de preocupæri politice sau dogmatice. ce se mai fabricæ încæ din argilæ în regiunea Beijing. aceste concordanfle lingvistice nu ar dovedi nimic în privinfla rasei invadatorilor Chinei. Se poate chiar crede. 3. putem presupune cæ ea a fost respectatæ în ansamblul. nu datoritæ tradifliei în uz în aceastæ curte.-G. o bunæ parte de teorie88. în China. în mai multe rânduri. în majoritatea lor. Chinezii. pæstreazæ exact formele anticelor cuflite de piatræ. nivele de culturæ paleolitice. enunflul unui principiu de astrologie mitologicæ: „partea de Est (Ræsærit=Primævara) este cea în care fiinflele încep øi se nasc. precum øi în Hu nan øi Gan-su. fæcând sæ avanseze istoria lor pânæ în mileniul al treilea dinaintea erei noastre. în vremea dinastiei Zhou. cæci Huang di este uneori calificat de „senior de Xiong (You xiong)“. De exemplu. în amænunt. se observæ cæ ea este realizatæ nu prin întrebuinflarea documentelor de arhivæ. iar analele dinastiei Yin nu sunt mai puflin lipsite de fapte decât cele ale dinastiei Xia.). fie de tipul vechilor trepieduri ding. Andersson99 a publicat în 1923 øi 1924 rezultatele frumoaselor campanii de sæpæturi fæcute în Manciuria de Sud. poate apærea ca o limbæ uzatæ. în chip de ilustrare. este la începuturile ei. în mare. teoria originii vestice a vechilor chinezi mai dominæ încæ învæflæmântul. dar unele træsæturi analoge. diverse feluri de trepieduri din argilæ. El a gæsit peste tot diferite tipuri de topoare dintre care unele amintesc de topoarele din bronz ale dinastiei Zhou. øi mai trebuie sæ recunoaøtem. Este cu siguranflæ inexact. Istoria fondatorilor dinastiei iese din dramæ. oricât de mult ne-am întoarce în trecut. acesta se mærgineøte a-i face pe chinezi ca venind din Turchestan øi a prezenta ca principiu al invaziei lor (ipotetice) un fapt (relativ ipotetic). din tezele susflinute de Terrien de Lacouperie asupra originii vestice a civilizafliei chineze94.

dezvoltându-se mai întâi cætre exterior. A exercita hegemonia. mai al est. ale produselor de lacuri. munflii din Si chuan øi chiar pe cei din Yun-nan. gurile de væi. se afla Lei xia. în noile flinuturi dimprejurul Chinei antice. câmpii aluvionare. La începutul secolului al VII-lea aceasta a încercat sæ le capteze puterea cu scopul de a-øi exercita hegemonia. fæcea din Shan dong o întinsæ seniorie. iar prin væile înalte ale râurilor Han øi Huai reunea. eu numesc perioada feudalæ epoca care ne este cunoscutæ prin povestiri datate. „a instituit un beneficiu asupra monedei. a putut. care sunt limitele ideale ale confederafliei chineze? 1. care færâmifleazæ mlaøtinile. La sud-est (pe întregul traseu actual al marelui canal) eleøtee. Guan Zhong. mai întâi. la confluenfla râului 84 Asupra creærii serviciilor publice øi a domeniilor Statului. Se învecina. Cæpeteniile Provinciilor de graniflæ sunt marii Hegemoni ai secolului al VII-lea. dintre care cel mai cunoscut este Da yu. în epocile feudale. apoi. S-a format mai întâi o civilizaflie chinezæ øi provincii chineze. se opera un amalgam de populaflii. unitæfli provinciale luau naøtere. Le-au adunat în jurul marelui bazin al Fluviului Galben. el a reuøit sæ adune în jurul lui. la rândul sæu. mai la nord. metalurgiei øi monedei180. La Jin. Fapt remarcabil. În timp ce. cursul sæu nu era stabil: în anul 602 înainte de Hristos. Amândouæ. munfli. Hu nan a fost mai întâi împîrflitæ între seniorii minuscule øi slabe triburi barbare. Astfel. Mong Zhu (la marginea flinutului Shan dong øi Hu nan). însemna a comanda ca un stæpân senioriile centrale. Mai cuprindeau øi unele corvezi177. solid stabilit în momentul în care a început cronologia. Toate erau la începutul perioadei istorice mici seniorii izolate în flinuturi cu acces dificil. mari State s-au format. Marii principi cæutau sæ se asigure de venituri mai puflin precare. Datoritæ unor înrudiri. întreg sistemul de râuri care constituie Bei huo. „apele stætætoare“ învecinate cu „câmpuri acoperite de salpetru“ se întindeau în vpile râurilor Jing øi Wei115. cu scopul de a-i ajuta pe særaci øi de a-i ræsplæti pe oamenii înflelepfli øi capabili“179. munflii. cæutând sæ grupeze. Jin øi Qin puneau bazele unor mari state în regiunile Shan xi øi Shen xi. nu deflinem decât informaflii mediocre. cu o forflæ crescutæ. nu era decât o imensæ deltæ miøcætoare. Ele puteau sæ ia în serviciul lor marile mase barbare ræspândite în stepe. el ajungea. cele ale mlaøtinilor øi. regiune intermediaræ între platourile de loeus. dar la care se ajunge relativ uøor. De fapt. folosindu-se de dezbinærile lor. care comunica cu marea mlaøtinæ a flinutului Song. Sub influenfla lor s-a pregætit unitatea chinezæ. monopolul crescætoriilor de scoici øi al salinelor erau repartizate în diferite servicii181. noi State încercau sæ se reorganizeze. China apare ca o confederaflie instabilæ de seniorii. ale cærei væi strælucesc în toate zærile. Tot aøa. cæutând (am væzut-o prin exemplul lui Jin) sæ întrerupæ 93 96 egimul feudal este prezentat de istoria tradiflionalæ ca fiind la fel de vechi ca øi civilizaflia chinezæ. sub presiunea Provinciilor de graniflæ. Monopolurile produselor forestiere. Masivul muntos din Shan dong. cucerind mlaøtinile râului Ho nai. în sfârøit. În secolul al VIII-lea înaintea erei noastre. Îny. unei acfliuni de pætrundere completatæ de lovituri de forflæ. barbarii maritimi. în regiuni mai întinse øi færæ îndoialæ locuite de populaflii mai puflin dense øi mai puflin stabile. care sunt de tipul analelor øi se prezintæ ca niøte extrase de arhive senioriale. îl vedem în mai multe rânduri pe Zheng plângându-se de birurile apæsætoare impuse de Jin. apoi anexându-i øi asimilându-i. dar gurile sale se gæseau cætre aøezarea Dian jin. Huang he se værsa. Care este întinderea acestei confederaflii? Øi. Acestea constau în cadouri în stofe øi în cai. cu linia ultimilor înælflimi ale munflilor Zhe li. Minele trebuiau. R Perioada feudalå Capitolul II I CHINA TIMPURILOR FEUDALE 81 . se afla øi imensa mlaøtinæ Tai-tai. Fiu al Cerului. apoi ieea din nou afaræ. pe acest ministru înflelept øi pe ducele sæu. Ea era în contact cu barbarii din Huai. Un numær destul de mare de mici seniori sunt grupafli sub suzeranitatea nominalæ a unui suveran. læsându-øi vechea albie ocupatæ de râul Zhang114. øi. pânæ cætre oraøul actual Bao ding. Statele care au obflinut cele mai mari succese sunt senioriile periferice. la nord. Sistemul feudelor era. bræzdatæ de numeroase râuri: chinezii le numeau cele Nouæ fluvii (ceea ce nu înseamnæ cæ erau exact nouæ). Acolo se aflæ inima Chinei antice. ele provin aproape în exclusivitate din senioriile care au exercitat hegemonia. pentru un moment. Qi trece drept unul care (din secolul al X-lea. unor alianfle. sunt atribuite lui Yu cel Mare.Fluviul Glaben al Fluviul Albastru. grupuri de barbari. Chu aduna în confederaflie triburile Mau øi Yi în jurul flinutului Hu bei. La ieøirea din eleøteul Yong. o mlaøtinæ misterioasæ bântuitæ de dragonul Tunetului. În anul 521. fiaræ divizatæ. Salinele par sæ fi constituit principala bogæflie naflionalæ. Dar nu se øtie aproape nimic de vechea istorie chinezæ înaintea perioadei Chun Qiu. Faptele raprotate în aceste povestiri. Mai puflin importante în regiunea loesului. atenfli la problemele minelor. Qi. În acelaøi timp la sud. eleøteul Yong (regiunea Kai fong. la eleøteul Ko. Chu. mlaøtinile. Chu avea rezerve de cupru la care putea sæ facæ apel pentru a dobândi alianfla cu Zheng sfârøit. zone mlæøtinoase. la nord øi la sud. færæ a avea intenflia de a judeca timpurile anterioare. Întreaga câmpie orientalæ a râului Zhe li. pe jumætate inundate. Se vede deci prin ce procedeu flinuturile chineze øi-au trasat adeværate hotare. mai întâi. exista la Qi o adminsitraflie destul de complexæ. sæ merite o oarecare încredere110. care izoleazæ væi închise. aproape de mare. se succedau pânæ la regiunea în care Fluviul Galben a curs din timpul întregului Ev Mediu øi pânæ în 1854. cea din Song. senioriile centrale din Hu nan. În timp ce cu ajutorul triburilor Rong øi Di. Printre acestea din urmæ una singuræ. Este vizibil cæ principalele resurse ale marilor seniorii au provenit. reformând guvernul. erau „acoperite cu sare“. acflionând la est øi la vest. Cei din dinastiile Xia øi Yin l-au cunoscut înaintea celor din dinastia Zhou. mlaøtinile ocupau acolo totuøi întinse funduri de væi insuficient drenate (scurgerea apelor era încontinuu opritæ de surparea teraselor). pædurile øi salinele reprezentau de asemenea „avuflii ale Statului“182. El forma atunci un eleøteu „cu apele reværsate“. al rândul lor. sæ se gândeascæ sæ devinæ un Stat puternic. Acolo se întindea o câmpie bræzdatæ de râurile Yi øi Huai: aceasta nu era decât o imensæ mlaøtinæ ce atingea cursul inferior al râului Yang ze. Scopul tuturor Hegemonilor era de a domina regiunea Hu nan occidentalæ. se spune) „a fæcut sæ înfloreascæ pretutindeni munca meøteøugarilor øi negustorilor øi (ar fi) încurajat negoflul avantajos cu peøte øi cu sare“178. s-a deplasat cætre est. Totul de jur împrejur. pe care-l dominæ muntele Tai shan era deci izolat. din contribufliile seniorilor grupafli în confederaflii. La nord-est. O operæ atribuitæ lui Guan Zhong ni-i aratæ. cursul inferior al râului Shan xi era acoperit de mlaøtini ce se întindeau între cursul inferior al râului Fen øi Fluviul Galben. Frontierele. aproape la fel ca o insulæ. Hu nan). aduna. În timpul domniei ducelui Huan (685-643). fondatorul Regalitæflii. în Shen xi. Datoritæ acestui fapt. par. primul dintre Hegemoni. cæci tradiflia vede în el un mare topograf øi un cartograf. øi cucerindu-i pe muntenii de pe promontoriul Jiao Zhou. începând cu regiunea Huai jing. în golful Petchili. Istoria marilor State feudale este toatæ asemænætoare celei a Statului Jin. Acolo s-a format nafliunea chinezæ. în mare. Pânæ la râul Ji (care curgea în albia actualæ a Fluviului Galben) totul nu era decât pæmânt instabil intercalat într-o reflea de râuri: câmpurile. cæci. Instabilitatea reflelei hidrografice era de aøa naturæ încât chinezii puteau spune despre râul Ji cæ se værsa în Fluviu. unde se gæsea marele lac Da lu. în orice caz. a peøtelui øi a særii. într-o confederaflie. Douæ lucræri pot servi la determinarea orizontului geografic al Chinei feudale. la drept vorbind. În rest. sæ contribuie la aceasta. construise la nord-vestul flinutului Hu bei zidurile de la Fang: ele marcau limitele înaintærii sale cætre senioriile centrale176. Fluviul curgea mai la nord decât în zilele noastre.

teritoriul vechii Chinr înglobeazæ în mare. lucrarea Shan hai jing øtie câte ceva despre munflii din Zhe-jiang. stræduindu-se reciproc sæ se întoarcæ. din secolul al IX-lea (dupæ spusele lui Chavannes). Shan-xi øi Shan-dong. Astfel Wei (unul dintre cei trei Jin) a ripostat. deøertul øi marea sunt în afara orizontului geografic al vechilor chinezi: ele reprezintæ domeniul propriu al povestirilor mitologice. îøi prelungeau cætre nord teritoriile173. Kun Zun. Construcflii asemænætoare se înmulflesc. În timp ce în centru se crea nafliunea chinezæ. Râul Negru se regæseøte în mai multe pærfli ale lucrærii Shan hai jing. se poate ghici importanfla miøcærii de unificare care a continuat în perioada feudalæ. fortificând malurile râului Luo: zidul sæu a mers pânæ la colflul de nord-est al marii bucle a Fluviului Galben. Aceste cinci cærfli sunt o culegere de notifle care. dupæ depærtarea la care se aflau. pærflile continentale ale flinutului Jiang-su (nici un val scæpat peste Zhe-jiang). øi deseori cu cheltuieli comune. a fost simflitæ cu putere mândria de a fi chinez. cælætoria sa extaticæ sau legendaræ. tot din Zhe li. care. cu o ræbdare øi o satisfacflie poate excesive. Lucrarea Yu gong indicæ aici un fluviu. izvoræøte din Copacul apusului) dovada cæ chinezii au pæstrat o amintire exactæ a regiunilor traversate de stræmoøii lor în exodul lor cætre est112. de fapt. dar prinflii din Qi nu mai trebuiau sæ-i disprefluiascæ pe barbarii din Lai. din regiunea Shang dong. de la rioasæ. totuøi. cel puflin din secolul al IV-lea dinaintea erei noastre. Richthofen. Dacæ Hu nan reprezintæ floarea centralæ (Zhong hua). Câmpii uscate øi sænætoase au luat locul pæmânturilor miøcætoare car. vechea confederaflie chinezæ se întindea pe un teritoriu ce nu depæøea deloc provincia Hu nan øi pærflile limitrofe ale provinciilor Shen-xi. ministru al lui Qi. care. teritoriile nou cucerite. Færæ îndoialæ cæ prinflul considera asimilarea lor drept incompletæ. În 478. din dinastia Zhou. în Shan hai jing. suveranul Xuan din Qi ridicase un zid de mai bine de o mie de li care pærea cæ se opune incursiunilor barbarilor de pe râul Huai. În felul acesta a fost realizat un amalgam.e la est. decât lacul Dong ting øi. Shen xi øi Gan su øi imensul bazin aluvionar al fluviului Galben.Yu gong (Tributul lui Yu) în care conrady continuæ sæ vadæ un document din secolul XX dinaintea erei noastre. prin a deveni chineze. versurile care sunt încorporate aici nu sunt. a cærei parte descriptivæ. lacul Bo-yang. dar. Oraøul seniorial servea de refugiu øi. a enunflat principiul conform cæruia „tofli chinezii (zhu Xia) sunt rude“169. În schimb. este o operæ compozitæ. de prinflii ce formau o federaflie în jurul Hegemonului din Qi170. munfli împædurifli. deøerturile din Nord-Vest (Nisipurile Miøcætoare). care se aflau în contact cu cei din Qi de cel puflin un secol. care se dezvoltau asimilându-i pe barbari. prinflul Statului Zhong shan. Aspectul vechii flæri chineze este destul de greu de imaginat. Amândouæ menflioneazæ. împotriva unor triburi nesupuse. au împins mai departe hotarele lor zidite. în anul 353. îl izola de Chu175. au fost (acolo) aproape de o mie“168. dar înaintarea sa în aceste teritorii se explicæ prin dorinfla de a nu se læsa invadat de Statele. el dorea sæ protejeze. La vest. øi care au fost cucerifli. cæci ei-înøiøi.n. mai erau încæ considerafli ca simpli barbari. incorporafli. moøtenitoare ale lui Jin. acolo au devenit conøtienfli de superioritatea lor asupra barbarilor øi de îndatoririle pe care acest lucru îl impunea. din provincia Zhe li (în 291)174. El ajunge la est la hotarele zonei aluvionare marcatæ de valea joasæ actualæ a fluviului Galben øi o linie care-l prelungeøte cætre sud. în Gan-su. El se limiteazæ la regiunile care înconjoaræ Hu nan: sudul flinutului Zhe-li. odinioaræ. a construit un zid lung la Gan su. La est. o seniorie se compunea dintr-un oraø fortificat. Tributul lui Yu ignoræ aproape totul referitor la Sseu-tch’ouan. Cu câfliva ani mai înainte (500). Când Qin. locuitorii oraøului Rong zhou (sau Rong cheng: oraøul Rong-ilor) s-au revoltat împotriva seniorului. Aici øi-a fæcut regele Mu. la rândul lor. sau zidurile ridicate la Wei (la nord de Hu nan). dar ei se pretindeau øi se simfleau chinezi. øi. gæseøte în menflionarea Râului Negru (øi a Râului Ruo: acesta. numai Shan hai jing descrie destul de bine regiunea Tai yuan (Shan xi) care este. færæ prea mare precizie. Senioriile mærginaøe. în prozæ. douæzeci øi øase de lanfluri de munfli. Cursul Fluviului Galben este bine descris de la ieøirea sa din munfli. ce ar data de la sfârøitul secolului al VII-lea. la sud. Un poem din Shi jing. dateazæ. la apus. dar care. sensibil mai vechi111. În vechime. în 648. în sfârøit. de exemplu. au fost comunicafliile rivalilor lor cu barbarii. care a îndræznit sæ-i trateze de barbari166. mlaøtini acoperite de stuf øi de mæræciniøuri. pærflile nordice ale regiunilor An-hui øi Hu-bei. prinflul din Wei. propunându-øi sæ anexeze centrul Chinei. primele terase acoperite cu mâl øi. Prima parte (Cartea Munflilor: primele cinci capitole din edifliile clasice) derivæ dintr-o operæ de compilaflie ce poate fi datatæ din secolul al IV-lea sau al III-lea î. De fapt. bântuie gândirea miticæ. vestul Shan dong-ului. flærmurile meritime par în afara orizontului geografic. ai lui Song øi Cao. în timp ce Shan hai jing confline informaflii bune asupra regiunii Cheng du. oamenii din Lai. precum øi altele. au sfârøit. la începutul secolului al IV-lea. Numai locuitorii din domeniul zidit (fong tien) contribuiau la cæsætoriile fiicelor seniorului171. Chavannes. exercitând tofli o presiune convergentæ asupra senioriilor centrale: toate plænuiau sæ le cucereascæ. încæ de la sfârøitul secolului al V-lea. Tot aøa. în provinciile marginale s-a dezvoltat civilizaflia chinezæ. Cu toate cæ întreaga perioadæ feudalæ (secolele VIII-III) este cuprinsæ între data cærflii Yu gong øi cea a Shan hai jing. puflin ami întins în ce-a de-a doua. insistæ asupra uimitoarie ignoranfle a chinezilor asupra unor locuri ce sunt date deseori ca leagænul rasei lor113. în federafliile mai mult sau mai puflin stabile. Shen xi øi Gan su. abia începuseræ sæ se intereseze de ritualuri. Noile ziduri au avut mai ales drept scop apærarea marilor State împotriva barbarilor pe care o seniorie rivalæ încerca sæ-i trimitæ împotriva lor pentru a-i ataca pe la spate. Ele descriu. deplasafli din 566. Capitolul referitor la Munflii din vest este umplut cu descrierea unui flinut mitic. care a identificat. La începutul secolului al VII-lea. Acest orizont este foarte strâmt. la est. 83 . conflineau altædatæ imense mlaøtini øi pæduri importante. cætre ræsærit. Atunci. la periferie se ridicau State care. În interior se aflau câmpuri fertile cultivate. mai departe câmpii necultivate. Qi era celebru pentru bogata sa culturæ øi pentru interesul pe care-l manifesta faflæ de savanfli. Aceasta era opinia celor care pretindeau cæ reprezintæ spiritul vechii Chine. toate denumirile geografice din Tributul lui Yu. El înglobeazæ la nord terasele care se învecineazæ cu malul stâng al cursului mijlociu al fluviului Galben. Guan zhong. poate. erau însoflite de hærfli. îndreptându-se de la nord la sud. menflionatæ în versurile din Yu gong. meterezele construite în anul 658 al regelui Xing (în flinutul Zhe li) de soldaflii lui Qi. fiara. la sud. împrejmuit de o periferie protejatæ de alte ziduri. în timp ce lucrarea Tributul lui Yu nu cunoaøte. încæ de la sfârøitul secolului al IV-lea. Regiunile. dar nu le cunosc bine poziflia. cunoøtinflele se opresc la bazinul râului Wei. aproape færæ întrerupere. dimpotrivæ.e. Øi una øi cealaltæ lucrare indicæ existenfla munflilor în nordul flinutului Zheli. øi ele la rândul lor. 2. în acea epocæ. orizontul acestor douæ lucræri este aproape acelaøi. o bandæ de terenuri de aluviuni dominate de mici coline. Acolo este locul în care. În 95 III FORMAREA DE UNITÅŒI PROVINCIALE 94 În interiorul frontierelor ideale destul de strânse. populat de zei. în timp ce Insulele Preafericiflilor. actualmente lipsite de copaci øi ocupate în întregime de culturi. Tot aøa. În sfârøit. Acest teritoriu are drept limite. se varsæ în Marea Meridionalæ. Douæ omisiuni sunt de remarcat. construite zidurile de apærare împotriva „barbarilor (care) sunt niøte lupi de o aviditate de nepotolit“. Cursul inferior al Fluviului albastru este destul de bine indicat. dansând dansuri sælbatice167. clasate pe direcflii. a construit un zid care-l proteja de Zhao. masivul munflilor Jin-ling øi prelungirile lor cætre est: colinele Fu miu øi Mu ling. Râul Negru. Dincolo de el este o lume miste82 Comparând câteva fapte. pentru a se apæra împotriva Statului Yen. se întindeau. celebreazæ construcflia unui zid destinat sæ-i opreascæ pe nomazii din Nord172. locuitorii erau supuøi la corvoade sau la îndatoriri mai mult sau mai puflin grele. suveranul Wu ling din Zhao (325-299) a ridicat un zid lung la nordul teritoriului Shan xi. Zhao a mai construit øi fortificaflii pentru a se apæra de Wei (în 333). Shan hai jing (Cartea Munflilor øi Mærilor) este o culegere compusæ în mod artificial. „Se numærau (la Qi) cu sutele. în timpul marii bætælii împotriva triburilor Di apærute din toate pærflile. Aøa sunt. cel mai devreme. în regiunea Hu nan. sudul Shan xi. Plasat la contactul flinutului de loes care se întinde pe platourile etajate din Shan xi. poate. de exemplu. Din anul 369. reunite în jurul unui cârmuitor puternic. plasate în Marea orientalæ.

care i-au învins în 589146. afluent al râului Luo-yang. asta înseamnæ. un stræmoø al neamului Zhou (în 1325?) a cæutat acolo un amplasament în care „stejarii se înælflau maiestuoøi“. Astfel Jin. triburile Mao-rong. au dat mult de furcæ prinflilor din Qin øi din Jin. domeniul Jin ocupæ în partea de jos a regiunii Shan xi. Numai atunci pæmântul chinez a putut fi cultivat øi a devenit o flatæ a cerealelor. unitatea chinezæ. a rærit cætiniøurile øi acei catalpas. se mai izbesc øi de alfli barbari. la sud de conbfluenfla râului Wei cu Fluviul). un principe din Lu139 a reînnoit o alianflæ încheiatæ de tatæl sæu cu populaflia Rong. se învecinau cu porflile oraøului regal. Aceøtia din urmæ erau munteni. În 648. Ameninflæ. Yi (Marele Pædurar. care ocupæ intrærile în væile ce coboaræ cætre Huai. ierburile øi copacii erau luxurianfli. atunci când îøi fac deodatæ apariflia. cu toate cæ el se stræduise sæ adopte metoda lor de luptæ øi crease un corp de arcaøi cælæri165. erau obligafli mai întâi sæ defriøeze prin foc. Or. în care „brazii øi chiparoøii erau bine aliniafli“. chiar în vecinætatea capitalei142. care dominau la vest cursul nord-sudic al Fluviului164. În 648. izolând. moøtenitorul statului Jin în Shan xi. la est de Fluviul Galben. a cucerit în 640 flinutul Liang. pentru a se stabili. triburile Di au apærut din nou în Statul Wei. în 623. tigri. Dacæ Yu cel Mare a fost cel care a sæpat trecætoarea Huan yuan (Hu nan)121. nu vin de prea departe. în acelaøi an. træiau în mlaøtini. când în 648. atunci când. triburile Di sunt din nou în Wei øi. a tæiau øi a aranjat boscheflii. senioriile cæflærate pe malurile platourilor øi colinelor. împiedicându-l sæ punæ mâna pe aceastæ pradæ uøoaræ. barbarii Rong comit nelegiuiri în domeniul regal: nu se øtie de unde vin141. leoparzi albi116. aceøtia din urmæ træiau în regiunile joase din zona meridionalæ a regiunii Shan xi. rong din Gua zhou) sælæøluiesc aici. cei din triburile Di. Triburile Rong (Jiang-rong. a operat într-un mic canton. avansând mai întâi pânæ la defileul Long-men. a început o rivalitate care. ei cunoøteau unele poteci ascunse. 730 de persoane au scæpat cu mare greutate. acea relatare despre o amenajare dinr egiunea Wei (Shen xi). sunt prezentate ca ocupând spaflii imense. la hotarele micii seniorii Cao. în 626. stabilite în valea înaltæ a râului Yi. dincolo de Fluviu. ei gæseau ca niøte popasuri øi puncte de sprijin în sælaøurile ocupate de populaflii sælbatice. aceøti barbari care-øi fac apariflia încontinuu øi peste tot în China centralæ. Jin ajunses ela Fluviu. care nu ocupa la început decât un mic canion de munte. În 643. Fiecare din cele douæ seniorii rivale cæuta sæ-øi stabileascæ autoritatea asupra barbarilor. Qin. fiinuturile de la periferie. ridicau ziduri øi construiau oraøe. Tai wang. Aceøtia.. care træia în regiunea mlæøtinoasæ. La începutul perioadei Chun Qiu. nu au mai ræmas în tot principatul decât 5000 de supraviefluitori. Erau numeroase aceste aøezæri situate în inima Chinei. triburile Jiang-rong i-au ajutat pe prinflii Jin din Yang jin. primind râul Wei øi tofli afluenflii sæi. cæ de-a lungul mlaøtinilor øi în codrii. sæ facæ lucræri de drenaj øi sæ stabilizeze terenurile117. Lu încheie un tratat cu populafliile Luo-rong. a asanat bazinul râului Fen120. ducele Mu din Qin devenea „cæpetenia triburilor Rong din Vest“162. În 638. În 637. Dupæ cum se vede. triburile Rong opereazæ în domeniul regal. ocupând mai întâi trecætorile øi 92 rong. suveranii Zhou. în zonele necultivate. Între cele douæ State aflate de acum înainte în contact. Qin a obflinut avantajul øi. În 618. Sæ luæm ca exemplu Statul Jin. barbarii din Cele Patru Mæri. Când China a fost aproape de a fi unificatæ. Separate de aceste funduri de væi de netrecut. La ræsærit. bântuit de vulpi øi lupi147. stræpungerea fæcutæ între munflii Tai ding øi Wang wu a fost realizatæ de doi giganfli122. de exemplu cea din Tao lin (Pædurea de piersici. în 605. Cao a fost atacat de barbarii Rong. Zheng a fost øi el atacat de aceøtia135. un flinut strâmt. „Apele Debordate curgeau necontrolate. populafliile Rong din Lü-hun. hotarele vestice ale flinutului Lu. aceøtia locuiesc între Yi øi Luo. iar în anul urmætor. de exemplu. Dintr-un pasaj descris de Mencius în secolul al IV-lea. dacæ nu s-ar fi færâmiflat în anul 376 în trei principate rivale. departe de a fi obligafli sæ-i cæutæm la hotarele ideale ale Chinei. la marginea flinutului Qin. cætre marea buclæ nordicæ a Fluviului Galben. urøi gri. în 619. Nin gua a fost acela care. Færæ îndoialæ. alfli barbari. întreruptæ de false armistiflii. propice atacului prin surprindere. la nord de domeniul lor. în profitul lui Qin. urøi dungafli. Yu cel Mare118. ce separæ Hu nan de Shan dong. A legat relaflii cu triburile Rong din sudul râului Wei. sunt semnalafli pe cursul mijlociu al fluviului Galben. de exemplu.. Tai tai a fost acela care. La apus. Prinflii din Qin l-au înfrânt pânæ la urmæ. în Shan xi. Jin. Tulburærile provocate de succesiunea ducelui Xian au slæbit puterea lui Jin între anii 651 øi 634. porci mistrefli. træiau în codrii de la sud de Wei. în timp ce Zheng este invadat de triburile Yi de pe Huai136. Existæ aici un adeværat hæfliø. Principii Jin s-au aliat cu aceøti Rong încæ de la mijlocul secolului al VII-lea: ducele Xian a avut de nevastæ o Li-rong øi. fiind în legæturæ cu triburile Li-rong. în timp ce la nord de bazinul acestuia a practicat o politicæ de alianflæ cu seniorii din Liang. poate. Astfel. hæræzit unei mari reuøite øi care ar fi realizat. øi mai aproape de capitalæ145. Oamenii. supremaflia revenind aceleia care-øi asigura pentru moment alianfla lor. stabilifli în unghiul format de Fluviu cu râul Luo. La fel ca øi domeniul Zhou. aceøtia au fost ajutafli de barbarii rong Fen cu Tao (râu secat astæzi). trei ani mai târziu. aproape de eleøteul Xiong132. dupæ toate aparenflele. Dar mærturiile sunt formale.Dominaflia asupra flinuturilor din Vest a fost greu de cucerit øi mai ales de pæstrat. Dar. Unele pæduri. Ei luptæ pe jos împotriva chinezilor urcafli în care. În acest flinut izolat. boi øi pisici sælbatice. a ajuns sæ punæ stæpânire pe întreg flinutul Shan xi.. cei din flinutul Huai. færæ a avea suficientæ lume pentru a le popula161. aproape de muntele sfânt din Centru (Song shan). Invadeazæ deasemenea Song în 616 øi Wei în 613137. Statele feudale reprezentau niøte bastioane încercuite de aøezæri barbare. avansând în væile râurilor Jing øi Luo au ajuns în secolul al IV-lea sæ punæ stæpânire pe platourile din Shen xi. aceasta se mai datoreazæ øi faptului cæ. nici unii. Han øi Wei (cele trei Jin). Încercuifli la miazæzi de diferite triburi Rong. În 85 88 3. Dar Yu cel Mare a uzurpat gloria numeroøilor demiurgi care fiecare. urøi galbeni. cocoflat pe înælflimi. în centrul flinutului Shan xi138. alfli barbari. în timp ce Yu se ocupa de regularizarea Apelor. cu care Jin are de furcæ în 540. vegetaflia avea o forflæ care surprinde când ne gândim la China actualæ. aceøtia se aøezaseræ în regiunea Luo yang. triburile Di l-au atacat pe suveran. platourile de loes erau decupate în compartimente care fæceau destul de greu legætura între istmuri strâmte øi trecætori anevoioase. Înaintea lui. pe malurile râului Wei øi. se îndreaptæ de la vest cætre est. Ea a revenit Statului lui Qin de care Jin tocmai încerca sæ-l încercuiascæ în bazinul râului Wei. el a pus sæ fie „smuløi tofli copacii uscafli. a tuns duzii de munte øi duzii tinctoriali“. se vede cæ întreaga muncæ de amenajare a flærii era consideratæ ca opera fondatorului regalitæflii. care. Încæ de la începutul secolului al VII-lea. Câinii Rong øi triburile Di roøii au dat asaltul asupra cetæflii regale øi au dat foc porflii orientale134. aøa cum sunt acei Rong din Miazænoapte ce sunt væzufli în 713 atacând Zheng øi acei Di. cei din neamul Yin-rong: ei atacæ capitala în 532144. pæsærile øi patrupedele miøunau peste tot. nici alflii. cele cinci cereale încæ nu creøteau. s-a imaginat cæ ea a fost creatæ prin lucrærile unui Om Unic. sunt væzufli. Zhao. ca atâtea insule. Jin a mai recâøtigat teren la începutul secolului al VI-lea adunând triburile Di Albi sub autoritatea sa163. Dacæ barbarii din cele Patru Mæri puteau sæ atace cu atâta uøurinflæ senioriile centrale. În anul 649 tribul Di a distrus un mic Stat vecin din Wei. Aceste pæduri erau populate de animale sælbatice sau feroce. câøtigând din aproape în aproape.. Zhao. nu sunt deloc niøte cavaleri care sæ procedeze la razii neprevæzute. avea sæ dureze pânæ la fondarea Imperiului. începând cu anul 626. în Zhe li. se aflæ cei din triburile rong han. atacafli de prinflul din Chu: øi asta pentru cæ ei s-au fæcut stæpânii unei regiuni de defilee øi trecætori între afluenflii râului Luo øi væile înalte ale afluenflilor râului Han143. construind locuri fortificate pe malurile sale øi încercând sæ punæ piciorul øi pe malul sæu drept160. În 643. 89 . sunt stabilifli alfli barbari. a pierdut atunci definitiv teritoriile de pe malul drept al râului Huang He. învins de Qin într-o bætælie desfæøuratæ în acel punct vital în care Fluviul Galben. În 720. lucra sub ordinele directe ale lui Yu) a incendiat Munflii øi Mlaøtinile øi le-a redus (vegetaflia) la cenuøæ“. încercau sæ avanseze în nord. Ei au înfrânt oastea prinflului Wei øi i-au cucerit oraøul133. Lu i-a atacat pe aceøtia în 667140. Acest flinut dominæ la sud fundul væii acoperit în mare parte de ape stætætoare (mlaøtinile Dong øi Gong) care se întind între Fluviu øi cursul est-vestic al râului Fen. izolate de canioane cu pereflii abrupfli. în Zheng. în regiunea râului Fen. a pus în ordine cele Nouæ Fluvii119. În anul 669. a trebuit sæ cedeze teritoriile din partea de vest a Fluviului (645). Încercærile sale de a domina barbarii Hu au eøuat. pantere roøcate. Dar.

ea nu s-a terminat decât în 519. în regiunea munflilor Tai-hang træiau cele mai puternice dintre triburile Di. Statul Qin. a pus stæpânire pe micile seniorii din Guo øi Yu (654) situate în bucla Fluviului. dupæ cum se vede. astfel izolau flinutul Jin de Yen. Jin a putut de atunci sæ intervinæ în certurile dintre senioriile Zhou øi Song øi sæ încline cætre Hu nan influenfla 90 1. mama ducelui Wen. mai exact. Într-o flaræ færâmiflatæ. într-adevær. înainte de a semnifica chinezii. adaptat unei civilizaflii unice. Triburile Di Roøii separau flinutul Jin de senioriile Wei øi Qi. cei din familia Zhou s-au sprijinit pe triburile Di cu ai cæror stræmoøi ei ar fi conviefluit. ieøind din matcæ. Nu mai existau decât câteva zeci începând cu anul 489 î. Expediflia. Uniformitatea pe care o prezintæ astæzi China loesului øi aluviunilor este rezultatul unui imens efort social. dar acest cuvânt are øi înfleles de civilizatæ125. se ridica în vechime un arhipelag de mici State feudale. era o Di sau. decât Marii Rong (numele dat barbarilor au. în teritoriul neamului Xian yu (Di din Nord)158. Efortul sæu pare sæ se fi îndreptat mai întâi cætre sud. fluviile au sfârøit prin a se værsa în mare cu calmul øi maiestatea vasalilor ce aduc tributuri. la apus øi la nord. cu bazinul Tai yuan. în noua lor reøedinflæ. El a plecat de acolo. profitând de rivalitæflile dintre triburile Di Albi øi Di Roøii. la hotarele domeniului regal153. Di Albi151. dar care se învecina cu regiunile barbare126. Se spune cæ sub presiunea triburilor Di. Ea a fost precedatæ de o înflelegere cu triburile Di Albi. chiar în inima flinutului chinez. influenfla sa se exercitæ pe tot cursul mijlociu al Fluviului Galben pânæ la Ho-nei. aceøtia au trebuit sæ se batæ cu Câinii 87 II CHINEZI ÆI BARBARI 86 crescândæ a prinflilor Chu. apoi pe Qi. pe care Zhou i l-a cedat în 635 pentru a-l ræsplæti pentru protecflia sa împotriva triburilor Di. atunci când ducele Wen a dobândit Ho-nei. marcheazæ cu ajutorul cufintelor Xia øi Hua superioritatea moralæ a flærii sale asupra putenricei seniorii T’si care fæcea parte din Zhong guo. A învins øi a devenit stæpân de la marele bazin mlæøtinos pânæ la câmpurile acoperite cu salpetru (Da lu). dar Wu este o seniorie mærginaøæ. – este numele primei dinastii. – muzica ce este cântatæa colo. fratele fondatorului dinastiei Zhou. În 715. Ea mai spune cæ neamul Yin a încercat sæ-øi recucereascæ tronul cu ajutorul triburilor Yi din Huai127. Continuatæ în 526. pærflile înalte ale provinciei Shan xi øi comandau defileurile care duceau cætre câmpiile din Zhe-li.123. el calificæ drept xia. fratele sæu. încæ de la începutul secolului al VI-lea. principalul Stat ieøit din Jin150. din aceastæ parte. suveranul Xiang. pe o lungæ perioadæ.într-un ræzboi împotriva Statului rival Qin148. care se cæsætorise cu principesa Di. Zhao Xiang zen. a fost continuatæ îna nul urmætor cu ajutorul unei oøtiri dotatæ cu material de asediu.n. Statul Wei nu a mai fost altceva decât o provincie a Statului Jin. Vorbind în numele lui Lou. Existau nenumærate (zece mii. sau Di rong. între expresiile Zhong guo øi Shang guo. În acelaøi timp. Aceøtia. o valoare nedeterminatæ) care træiau în nordul provinciei Shen xi. La ræsærit. Chui. La începutul epocii Chun Qiu. senioriile nu au ajuns sæ se apropie øi sæ formeze confederaflii decât dupæ ce au îmblânzit natura. ducele Xian. o puternicæ presiune asupra senioriilor din Est. triburile Rong au ræpit în plin Hu nan un ambasador regal131. Ducele Xian (676-651). La nord. I-au atacat pe cei din neamul Song la mijlocul secolului al VIII-lea. Cei din neamul Di Rong (Rong-di) nu sunt alflii. Expresia Zhu Xia (dinastia Xia). pæreau cæ au o civilizaflie mai puflin puræ. remarcæm micile feude aglomerându-se øi formând State puternice. va sfârøi prin a fi aplicatæ pentru întreaga Chinæ. Statele care se læudau cæ sunt civilizate din vechime erau cele din Hu nan (mai precis din Hu nan nordul-occidental). Ei au creat un teritoriu. Expresia care avea sæ însemne mai târziu: China avea atunci sensul de Confederaflia chinezæ (Zhong guo). se simte o oarece nuanflæ fapt. øi sunt lucræri de amenajare întreprinse de seniorii locali. unitatea chinezæ era deja schiflatæ sub o formæ feudalæ. în care numai malurile platourilor øi colinelor erau locuibile. Dacæ. se pare. contactul cu Statul Wei devine intim. neamul Zhou a abandonat flinutul Shen xi (regiunea Xi an) pentru a merge sæ se stabileascæ mai la est. În mijlocul cursurilor de ape torenfliale. o Di Hu. Suveranii Zhou. Râul Lo curge într-o vale închisæ. fiinuturile din centru. avansarea celor din Jin pe cursul mijlociu al Fluviului Galben tindea sæ izoleze senioriile centrale de triburile Di Roøii. 91 . pe malurile râului Luo.e. mutându-øi albia øi ræspândindu-se în câmpii. la mijlocul secolului al V-lea. În anul 557. Nu mai ræmânea decât sæ punæ stæpânire pe trecætorile din nord. La nord-est. Aceasta a fost realizatæ în 540. fie pe o politicæ tradiflionalæ de cæsætorii între clanuri. documentele lasæ sæ se întrevadæ cæ o bunæ parte dintre marile lucræri mitice dateazæ. ai cærui prinfli se mândreau cu descendenfla lor din Zhou gong. dupæ expresia chinezeascæ. începutæ în 529 printr-un simplu raid. Cucerirea a fost isprava unui descendent al lui Zhao Xiang. Ceilalfli. Di cei Uriaøi. Pentru a lupta în aceste locuri strâmte øi povârnite“ împotriva pedestraøilor. a avut sensul precis de Shang guo. în jur. printre sofliile lor. marele Hegemon. øi în mod special unul dintre grupurile sale. Sora lui Zhao. Aceastæ înrudire pærea cæ se bazeazæ fie pe legæturi genealogice implicând identitatea numelui de familie. din epoca feudalæ. iar unul dintre ambasadorii sæi124 numeøte Seniorii superioare (Shang guo) acele seniorii centrale (Zhong guo) pe care el le viziteazæ. cætre flinutul Zhe li. Jin a trebuit sæ-øi reformeze tactica øi sæ-i oblige. Di Roøii care pretindeau cæ-i dominæ pe ceilalfli. în flinutul Shan xi de mijloc. este pentru cæ. 2. pe pæmânturile înalte care ieøeau dintre mlaøtini. Dupæ aceastæ victorie. din tribul Xiang152. pe nobilii ræzboinici sæ se transforme în pedestraøi157. Aceasta a fost mama ducelui Wen. pentru a-øi fonda dinastia. o Di Roøie. cel mai devreme. Færæ îndoialæ miøcarea de concentrare politicæ începuse cu multe secole în urmæ. 770-720)129. Jin a ajuns sæ intre în contact cu celelalte senuiorii. ducele Xian. bogat în cai. i-a atacat pe aceøtia din urmæ în vizuinele lor muntoase din Shan xi-ul de Est (Tong-chan)155. în anul 500. Confucius. Prima etapæ a fost cucerirea bazinului superior al râului Tai yuan. În anul 636. a fost alungat din capitala sa de cei din neamul Di130. înainte de a lua de nevastæ o femeie Li-rong. Lü øi Wei la începutul secolului al VII-lea154. În 659. Ea a fost pregætitæ. Cu ajutorul acestora sunt desemnate seniorii (guo) care erau din vechime (shang) reunite în confederaflii øi posedau datoritæ acestui fapt un fel de superioritate (shang). controla toate trecætorile cætre câmpiile înalte din Zhe li: posesorii lor puteau avea influenflæ asupra Statului nordic Yen. care a fost primul ce a mærit hotarele domeniului Jin. cât printr-o oarecare comunitate de civilizaflie. printr-o limbæ de pæmânt stræpunsæ cu curaj în nord. Confederaflia chinezæ. Aceastæ confederaflie reunea seniorii de importanflæ diversæ. partea din Hu nan situatæ la nord de Huang He). tot aceiaøi Rong aveau încæ destulæ putere øi autonomie încât cæpetenia lor sæ poatæ sæ-l oblige pe seniorul din Jin sæ le permitæ sæ asiste la o adunare a Confederafliei chineze149. exercitæ. aceøtia au deschis cæi de comunicaflie pe pæmânt øi pe ape. Acest flinut. pe platouri. Datoritæ unui joc de alianfle cu triburile barbare care îl încercuiau. Tradiflia afirmæ cæ. aliat cu populaflia Rong. se cæsætorise øi cu o femeie Di. nu au fost totuøi la adæpost de barbari. Jin intra din acel moment în contact cu popoarele din stepa nordicæ159. unde tradiflia plasa capitala dinastiei Xia. ale cæror faleze se ridicau deasupra unor bazine inundate. Ducii Wen cu Zhao Chui au avut amândoi. triburile Di ocupau. Din secolul al VII-lea øi pânæ în secolul al VI-lea. în Hu nan (sub suveranul Ping. vestul øi nordul provinciei Shan xi: ei erau stæpânii cursului Fluviului în amonte de defileurile Long-men øi separau Statul Jin de rivalul sæu victorios. Una din cæpeteniile tribului Di Roøii avea pe atunci drept soflie o prinflesæ Jin156. Floarea centralæ. se spune) pe vremea în care Yu cel Mare (?2198) i-a invitat pe seniori sæ vinæ sæ i se închine. Jin era înconjurat de triburile Di. a cærui soræ se cæsætorise cu prinflul Dai. Zhao Chui a fpst principalul sæu consilier. nu existæ nici un an în care barbarii sæ nu fi atacat vreun oraø din senioriile centrale. De acum înainte. care se simfleau înrudite mai puflin prin forfla relafliilor politice. Zhao Chui este stræmoøul seniorilor din Zhao. Cucerirea definitvæ a avut loc la începutul secolului al VI-lea (din 600 în 592). pentru a cuceri regatul barbar Dai (regiunea Da tong) ai cæror prinfli aveau un câine drept stræmoø. nu færæ oarecare greutate. cu toate cæ raporturile de acest gen sunt mereu prezentate ca existând din timpuri imemoriale. Un echivalent al cuvântului Xia este Hua (floare): expresia Zhong hua. Încæ din 660. øi gata de unificare politicæ. Încæ din prima jumætate a secolului al VII-lea. în sfârøit. În perioada dintre secolele al VIII-lea øi al III-lea. Casa de Wu (Jiang su) trece ca provenitæ din aceiaøi stræmoøi ca øi casa regalæ a dinastiei Zhou.

Aici mitologia politicæ plasa bârlogul demonilor împotriva cærora seniorul. un document semnificativ: „Prinflul din Han. sæ mæreascæ teritoriul protejatelor lor øi sæ nu se întindæ prea mult în China centralæ. Aceastæ întretæiere impresionantæ de drumuri a reprezentat un fel de armuræ pentru unitatea flærii. În 216. Împæratul a profitat de acest lucru pentru a-i muta (201). purtând un titlu imperial. Acestea nu sunt totuøi decât supuøi ai marilor puteri de la marginile Confederafliei. La expatrierea lor greu consimflitæ. Qin a avut îndræzneala sæ continue: a reuøit prin aceasta sæ transforme în pæmânturi arabile mlaøtinile care coupau o bunæ parte a domeniului sæu. urmele læsate de rofli sæ fie la aceeaøi distanflæ øi ca aceeaøi cæruflæ sæ poatæ dircula prin toatæ flara228. færæ a (641)183. Opera seniorilor din Qin. numai vreun pericol resimflit de toate. 109 . Shi Huang di se gândea la stabilitatea Statului. – pentru mult timp toate sau aflat pe câmpuri. importanfla par sæ o fi avut-o atunci. înconjurau zidurile periferiei lor.. Nu avea încredere în negustori. de multe ori. 97 1 Imperiul Capitolul III I CREAREA UNITÅŒII IMPERIALE 100 (construcflia ultimului dintre ele o dovedeøte) Shi Huang di îøi dædea bine seama cæ pentru China pericolul se afla de acum înainte în nord. S-a gândit sæ-l lege de lucrarea pæmântului generalizând revoluflia agraræ realizatæ la Qin încæ din anii 350-348. Aceøtia nu mai sunt micii arendaøi obligafli sæ dea. micile principate din centru. Gao zu ar fi preferat sæ se stabileascæ „pe pæmântul sæu natal“. decât stæpânul flærii Qin. flæranii au devenit proprietarii constrânøi la o taxæ proporflionalæ cu suprafafla câmpurilor lor. În primele secole ale perioadei Chun Qiu în sfârøit izolarea politicæ. împreunæ cu corvezile. Aceste coaliflii îøi propun menflinerea unei situaflii statu quo locale. însemna a pune senioria în pericol. din când în când. cu ajutorul unor arme magice. „Când canalul a fost terminat. Au existat din nou suverani la Chu. din partea triburilor Xiong nü. Îøi mai propuneau sæ se serveascæ de canal pentru irigarea câmpurilor. I-a trimis deci un inginer hidrograf. au început sæ se formeze coaliflii de moment. Han øi la Liang (numele nou al statului Wei). Acestea din urmæ preferæ. La începutul perioadei Regatelor Combatante. În interiorul Confederafliei. Lucrærile erau pe jumætate executate când øiretenia a fost descoperitæ“185. ei au evitat sæ treacæ drept invadatori. instabile øi puflin puternice. simple zone de graniflæ. (Qin) a devenit o câmpie fertilæ. S-a gândit mai întâi sæ se afirme în interiorul trecætorilor276. 1. din cele mai vechi timpuri. se dezvoltæ cætre exterior øi asimileazæ forfle noi... O compilaflie a unor specialiøti chinezi în dreptul feudal pretinde cæ suveranii antici au creat. Qin Shi Huang di. desfæøurându-øi grosul activitæflii în Provinciile de Graniflæ. Consolidarea dianstiei Han. se pare cæ diplomaflia dorea echilibrul. continuând sæ înmulfleascæ în Imperiu facilitæflile de circulaflie. Zhao. Totuøi. Epoca cea mai strælucitoare a civilizafliei chineze din timpul dinastiei Han este domnia împæratului Wu (140-87). Gao zu nu a ajuns la Imperiu decât promiflând unor condottieri împærflirea præzii. – øi n-a mai existat nimeni care sæ nu fie liniøtit la el acasæ“229. precum Lu. o oarecare stare de bunæ înflelegere øi o oarecare armonie. asupra acestui punct de vedere. Ele le înspæimântau pe spiritele demodate.. de exemplu) s-a avut grijæ sæ fie 112 .de timide. Acestea.. ele tind sæ organizeze zone de influenfle. Încerca sæ organizeze. Zheng øi Song. se credea. fiinut pânæ atunci situat între trecætori. A emis o monedæ de aramæ (rotundæ cu o gauræ pætratæ).Fondatæ (în 202) de un aventurier norocos. prima dinastie Han a continuat cu modestie pe cea a familiei Qin. ræspunzând unor interese de canton. nici când se læuda cæ a unificat sistemul de scriere (numele demnitarului sæu Li Si este legat de aceastæ reformæ a cærei importanflæ a fost capitalæ). aceasta nu a reuøit sæ creeze un Stat a cærei constituire sæ fie potrivitæ cu imensul Imperiu care a fost China. în cele din urmæ. Regatele lor nu erau decât privilegii date cu titlu precar. sau pentru a reprima ræzmeriflele interne ale unei seniorii. Împæratul. Generalii færæ trecut. sunt øanse ca lucrærile de asanare a cæror glorie este pusæ pe seama unor îndepærtafli stræmoøi. La sfârøitul aceleiaøi perioade. principiile de administrare ale Imperiului. În acele vremuri. sæ fi fost isprava unor seniori destul de bogafli øi destul de bine utilafli pentru a reda flæranilor lor noi câmpuri de culturæ. Vedea în ei niøte speculanfli øi niøte instigatori la dezordine. Printre beneficiari (øi între privilegiile cele mai importante. China nu a mai avut niciodatæ øansele din acele vremuri de a deveni o realitate politicæ.. Mai mult din necesitate decât din calcul politic. Yen. Vedea în acesta cauza instabilitæflii sociale. Când acorda cultivatorilor un drept sigur de proprietate dobândit prin plætirea unui impozit fix. Pentru a opune rezistenflæ raidurilor triburilor Rong øi Di. la Chu øi la Qi. Se pare cæ Împæratul a dorit sæ punæ bazele unitæflii morale a poporului sæu cæutând sæ facæ fdin acesta un popor de agricultori. care aduc compatrioflilor capturile din China. În ele pare sæ domneascæ principiul întrajutorærii feudale. Qi. de-a lungul munflilor din nord.e ste probabil ca marile lucræri sæ fi fost întreprinse pentru a transforma în bunuri naflionale pædurile din munfli øi væile noroioase. drumuri uniforme odatæ cu realizarea uniformizærii scrierii øi a obiceiurilor. Avem. Le-a împærflit regate (202) øi a pærut cæ va reînvia vechile State feudale. este ca øi cum un om ar værsa apa dintr-un ulcior din înælflimea casei sale ridicate“237. Qin Shi Huang di nu minflea. Øi nu a devenit niciodatæ. væzând cæ Qin reuøea în toate întreprinderile sale. a dorit sæ împiedice avântul comercial pe care acesta îl atrægea dupæ el. De aici. Tot aøa Xi-men Pao (între 424 øi 387) a îmbogæflit flinutul Wei drenând øi irigând regiunea Ho-nei situatæ între Fluviul Galben øi râul Zhang187. nici când spunea cæ impusese dimensiuni identice pentru osiile carelor. afirmæ cæ „favorurile sale se întind la boi øi la cai – (øi cæ) binefacerile sale au îmbogæflit pæmântul“. Gao zu nu era. ele se fac øi se desfac dupæ nevoile momentului. Aøa era denumitæ regiunea Qin „devenitæ greu accesibilæ datoritæ centurii pe care o forma în jurul sæu Fluviul øi munflii. create de Shi Huang di. cei din neamul Han au trebuit sæ nu mai aparæ ca niøte cuceritori. nu aveau nici o legæturæ cu senioria ce li se acordase. dar a fæcut-o prea grea øi greu de transportat232. în realitate. Ea nu a încetat sæ fie o adunare de provincii înrudite prin comunitatea de culturæ øi pe care le putea uni. În cele patru secole ale dominærii ei. prin intermediul unor adunæri periodice. în care n-a mai existat foamete. a vrut sæ-l ruineze. Epoca dinastiei Han este cea a unui avânt extraordinar al civilizafliei chineze. în vremea dinastiei Han. principatele de margine au ajuns sæ creeze domenii provinciale care. A le întreprinde. interesele provinciale dicteazæ diplomaflie. Din momentul în care senioriile au înglobat în hotarele lor zidite terenuri care. o parte din recolte. în evenimentele politice. Aceste lucræri solicitau o mânæ de lucru numeroasæ øi tehnicieni pricepufli. * li – unitate de mæsuræ chinezæ.. I-a deportat pe prævæliaøi în 214230. Aøezarea sa este atât de avantajoasæ încât. au supraviefluit. S-a mândrit în 219 „de a fi pus la loc de cinste agricultura øi de a fi proscris ultima dintre meserii (negustoria)“231. comerflul øi problemele monetare. într-o inscripflie din 215. s-au servit de el pentru a aduce apele stætætoare øi pentru a iriga câmpurile acoperite de salpetru pe o suprafaflæ de patru milioane de pogoane. Parcursul urma sæ fie de mai bine de trei sute de li *. Acesta l-a sfætuit miøeleøte pe prinflul din Qin sæ stræpungæ un canal care ar duce apele râului King de la muntele Zhuang cætre vest øi de la Hu kou. Qin a devenit prin aceasta bogat øi puternic øi.. atunci când sunt aruncate oøtile asupra seniorilor. pentru a le deversa la est în râul Luo. Jin deflinea fier: îl vedem în anul 510 impunând fiecærui supus o contribuflie în obroc de minereu184. odinioaræ. îøi apæra poporul (Demoni øi barbari se aseamænæ foarte mult). „Bunætatea sa s-a extins asupra tuturor bunurilor. pe care Gao zu a trebuit sæ-i numeascæ suverani. Vom vedea în curând importanfla pe care aveau s-o ia. i-a cucerit pe seniori“186. Gao zu (202-195) s-a instalat în vechea lor reøedinflæ. – pentru ca. Se pare cæ asistæm la apariflia unui soi de pioliticæ a marilor puteri. pretutindeni.

Istoricii chinezi. ca atâflia alfli suverani din flærile lor. 98 simtæ cæ exista în el o naturæ divinæ. s-a læsat convins sæ contrasemneze un decret ce ordona expulzarea stræinilor stabilifli la Qin. nu se poate practica mai mult de un meøteøug în acelaøi timp. tot ceea ce tindea sæ confere o oarecare forflæ unei puteri centrale era considerat ca o inovaflie nelegiuitæ. cel puflin marilor sæi demnitari.Dar dacæ chinezii nu au ræmas. deschiderea marilor cæi de comunicaflie. nu se poate evita distribuirea de pæmânturi cæpeteniilor oøtilor victorioase193. dar. care era originar din Chu. sæ-i facæ pe tofli supuøii sæi sæ 110 Ne-ar place sæ dispunem de mai multe informaflii asupra marilor întreprinderi ale Statului care au fæcut din China o flaræ cu culturæ continuæ øi care i-a permis sæ fie o flaræ cu populaflie omogenæ. pæmântul chinez pe cale sæ se amenajeze. Cætre acest rezultat tindeau ascensiunile sale dramatice în munflii sfinfli. Pentru a obfline unitatea de gândire. În fapt. Øase mari familii au luat astfel naøtere. a favorizat. Nafliunea chinezæ este pe cale sæ se formeze. dupæ cum spunea el. el dorea. Qin nu a putut sæ sfærâme încercuirea decât profitând de tulburærile care l-au slæbit pe rivalul sæu la moartea ducelui hien. færæ îndoialæ. prin sud øi nord. În câfliva ani el a adus China la un stadiu de unitate øi de concentrare pe care nu-l va mai depæøi niciodatæ. nu au reuøit sæ arate cæ Qin Shi Huang di. China a acceptat sæ fie unitæ pentru a fline piept barbarilor. Datoritæ lui. agriculturæ. de-a lungul întregii sale domnii. Istoria îl numeøte „primul Împærat al dinastiei Qin (Qin Shi Huang di)“ pe cel care ar fi dorit sæ fie numit „Primul Împærat (Shi Huang di)“. Era la curent cu totul prin rapoarte (manipula zilnic o cantitate cam de o sutæ douæzeci de livre) øi nu ezita. Mai ræmâne. speranfla spirtitelor puternice. Succesorul lui Shi Huang di l-a aruncat în dizgraflie øi l-a executat pe Li Si. la agravarea pedepselor. færæ îndoialæ. Este adeværat cæ primul Împærat a aøezat la Qin capitala Imperiului: totuøi el nu a permis ca Imperiul sæ fie tratat de oamenii din Qin drept o moøtenire. el atrage imediat moartea“233. pælæriile. Mai ræmâne de creat China. ci. dominând triburile Li rong øi flinutul Leang. Ea doreøte sæ-l arate pe Qin Shi Huang di urmærind. poate. opere inutile øi periculoase. prin practici magice. au sfârøit prin a-i înlætura pe duci øi a-øi împærfli teritoriul flinutului Jin (403). sæ nu acorde drept de moøtenire fiilor mai mari ai acestora. a fost pedepsitæ crima de a fi novator. Perioada feudalæ a reuøit mai degrabæ sæ facæ sæ aparæ unitæfli provinciale decât sæ edifice State. arboriculturæ“. De exemplu. Sub ea. Niciodatæ. Aceastæ parte a operei sale este cea pe care istoria se pare cæ a modificato cel mai mult. În mod sigur. Magia (astronomia astrologicæ. dupæ cum sunt acuzafli. ideea de unitate chinezæ a devenit un ideal în acfliune. sæ le ascundem bine! Sæ ne luæm pæmânturile øi sæ ne asociem (pentru a le apæra)! Cine-l va omorî pe Zou chan? Îl vom ajuta pe acest eliberator!“ Dar plebea pare sæ fi înfleles destul de repede binefacerile intervenfliei Statului: „Avem copii. Ele au luptat într-adevær una împotriva celeilalte. færæ îndoialæ. Prinflii din Jin s-au stræduit sæ întreflinæ între aceste familii o stare de rivalitate. pentru a se informa. dar a acordat dregætorii øi a atribuit pæmânturi dacæ nu rudelor sale. Astfel se explicæ misterul de care se înconjura øi cântecele pe care punea sæ i se cânte pentru a celebra în acelaøi timp cælætoriile sale øi cele ale Nemuritorilor234. înaintea celor din dinastia Qin. S-a hotærât atunci al Jin sæ nu se mai atribuie dregætorii øi domenii fiilor prinflilor191. Aceasta pærea cæ reface aproape færæ efort. dar China nu va mai gæsi niciodatæ un geniu dominator asemænætor lui øi care sæ aibæ îndræzneala sæ doreascæ sæ realizeze unitatea naflionalæ sub forma unui Stat centralizat. Cu toate cæ a îndepærtat ritualurile perimate prin care foøtii Fii ai Cerului îøi întreflineau Prestigiul. alchimia. dacæ nu se respectæ acest lucru. Provinciile. cucerirea imortalitæflii personale. Dar încercærile dinastiei Han de a da Imperiului o coeziune internæ au fost extrem II SECOLUL ÎMPÅRATULUI WU 111 . iar Qin. în perioada Regatelor combatante au fost executate mari lucræri legislative. În rest. Dupæ care istoria constatæ cæ într-adevær capitala statului Zheng a fost distrusæ de un incendiu189. Se pare cæ legiøtii doreau în felula cesta sæ sporeascæ importanfla regulamentelor øi sæ creascæ puterea adminsitrafliei financiare. în anul 535. Este greu sæ spui ce aøtepta stæpânul de la ei. e adeværat. Putem presupune cæ aceste lucræri dateazæ din vremea Regatelor Combatante øi sunt opera unei epoci pe care sitoria tradiflionalæ o prezintæ ca pe o eræ de anarhie. Ele au reuøit. A avut grijæ. adicæ toatæ literatura tehnicæ. sæ extermine ramurile mai mici ale casei ducale. Mai multe coduri au fost elaborate la sfârøitul secolului al VI-lea. øi cel al lui Jin în 512188. cu deosebire. Acestea au fost gravate pe trepiede. În anul 237. sæ se constituie un Stat chinez. luându-le apærarea pe rând. Cunoaøtem astæzi opera tehnicienilor la fel de ræu ca pe cea a legiøtilor. cu toatæ reaua lor credinflæ. Han øi Wei øi-au împærflit partea de jos a acesteia. a avut grijæ sæ pæstreze lucrærile referitoare la „medicinæ. Wei øi Zhao). când a pus sæ fie arse cærflile de anale øi de politicæ. Principalul sæu ministru a fost. la rândul sæu. Acest spirit pozitiv øi puternic îøi dædea limpede seama cæ unui Imperiu nou fondat îi trebuia o religie nouæ øi cæ unei puteri autocratice trebuia sæ corespundæ un cult al personalitæflii imperiale. O revoltæ a orgoliului particularist explicæ rapida cædere a dinastiei Qin235. sentimentul naflional nu a fost mai puternic ca în timpul acestei dinastii. ale cæror contururi încep atunci sæ se schifleze. Codurile cæutau. cine-i va succeda?190“ Niciunul dintre marile State chineze. unitatea Imperiului. I-a læsat pe soldaflii din Qin „sæ-i trateze færæ consideraflie“ pe ofiflerii øi oamenii trupelor provinciale. „Dupæ legile din Qin (mærturiseøte unul dintre aceøti magicieni în clipa în care se pregætea sæ fugæ de la curte). ea avea sæ facæ sæ aparæ pe Cer Steaua de Foc. farmacie. Shi Huang di. înainte de toate. dinastia Han i-a moøtenit opera. cel mult rezistenflele øi criticle pe care ele le-au inspirat. Færæ îndoialæ cæ prin diviziunea privilegiilor. Sæ mai notæm cæ Zhao a pæstrat cea mai mare parte (toatæ partea de nord) a provinciei Shan xi. decât la oøtenii sæi. sæ reducæ puterea aristocrafliilor locale øi a asociafliilor private. Disciplina øi devotamentul nu erau. reduse la trei (Han. interzicându-øi orice activitate practicæ. Singura tentativæ interesantæ în acest sens a fost fæcutæ la Jin øi n-a reuøit prea bine. ar fi fost un om înøelat øi s-ar fi læsat prins de escrocherii. Inovafliile administrative de la Zou chan la Zheng au fost considerate ca atentate la drepturile private: „Sæ ne luæm hainele. predicflie. sæ iasæ (dar aproape singur øi færæ a se face recunoscut). Astfel. mai mici la savanflii sæi. participæ toate la aceeaøi civilizaflie. dar l-a anulat imediat dupæ aceea. se pare. Ducele Cheng (605-598) a menflinut principiul adoptat. cel al lui Zheng. nu a øtiut sæ ruineze aristocraflia. Nu øtim nimic sigur asupra lor. dar este limpede cæ întreaga conduitæ a Împæratului se explicæ prin dorinfla de a trece drept o divinitate în viaflæ. precum øi cuceririle lui Jin din Hu nan. sæ instaureze cultul Împæratului. Ei nu s-au mærginit. Zou chan le face fertile! Când Zou chan va muri. Mai multe ramuri din familia princiaræ øi-au disputat puterea. La opt ani dupæ moartea marelui împærat Qin. øtiinfla tæmæduitorilor) era în vremea sa izvorul oricærei cunoaøteri. Aceasta consta în a pretinde cæ pofli înlocui tradiflia prin lege. Faptul cæ aceste întreprinderi au trecut drept nebuneøti øi ruinætoare indicæ cât de nouæ øi neîncetæflenitæ era concepflia de Stat mare øi activ. spera sæ împiedice fondarea unor familii la fel de puternice ca cele apærute din casa princiaræ193. Istoria începe prin a afirma cæ fonta acestor vase avea sæ atragæ cele mai mari calamitæfli. Shi Huang di a murit la cincizeci de ani. Împæratul nu avea încredere decât în tehnicienii specializafli øi nu înflelegea sæ protejeze decât øtiinflele utile. A dorit. la fiecare cucerire. Li Si. tineri. a putut sæ încheie tratate avantajoase. dar un fapt este de reflinut. Shi Huang di a încercat sæ ræspândeascæ în întreaga Chinæ o moralæ domesticæ severæ. de care a profitat comerflul. A øtiut sæ reziste egoismului provincial al vechilor sæi supuøi. aparent. Ducele Xian din Jin încercase sæ-l încercuiascæ pe Qin. dupæ pærerea sa. progresul unitæflii naflionale. un popor consacrat în întregime agriculturii. cæ în materie legislativæ progresele ideii de Stat se traduc mai întâi printr-o reglementare mai strictæ øi mai severæ a crimelor de les-majestate. Totuøi ideea de a face din întregul Stat domeniul direct al seniorului era prea revoluflionaræ ca sæ nu paræ greu de aplicat. precum øi existenfla sa invizibilæ într-un palat construit pentru a fi imaginea lumii zeilor. în 514. Zou chan îi instruieøte! Avem pæmânturi. Este cert cæ Împæratul a avut în slujba sa øi magicieni.

nu au vrut sæ punæ în luminæ decât duritatea guvernærii lui Qin Shi Huang di. nu are nici un mijloc sæ-l influenfleze direct. se pare. Acest mare centru de distribuflie. cu hotare øi pe care dorea s-o facæ omogenæ. la est øi la sud226. pe placul chinezilor. Îi plæceau tehnicienii øi specialiøtii.)194. unde este aøezat. A extins la toate flinuturile cucerite sistemul prefecturilor (Xian) øi al districtelor militate (jun)208. Han øi Wei. ale cærui succese sunt nefaste. un senior înfeudat în fruntea unui teritoriu nou cucerit. practicând sistemul Lien-heng (aceste cuvinte 101 104 orice lucru la expedientele riscante ale favoriflilor de moment. Individualitate energicæ øi dintr-o bucatæ. aceste drumuri mergeau. poate. cel de la Qian zhong212. istoricii au ascuns grandoarea operei sale. Prinflii din Qin începuseræ. de unde se alimentau oøtirile Imperiului. la acel moment. hambarul imperial de la Ao224. în schimb. un al treilea personaj (Jun yu she – supraintendent) exercita o funcflie de control (a cærei 105 . Qi. a fost realizat un drum mare ce ducea cætre nord pânæ la marea buclæ a Fluviului: „s-au sæpat tranøee în munfli. cæci dinastia sa nu a durat. care din misiunile militare ale lui Jin învaflæ sæ lupte. A întrebuinflat creafliile administrative ale prinflilor din Qin. A declarat perimatæ teoria vasalilor barieræ (fan chen. în regiunea Shan dong øi. istorici pætrunøi de spiritul tradiflionalist. o îndârjire raflionalæ øi spiritul prevæzætor. pentru cæ recurg pentru avea încæ hotare bine conturate. importanfla politicæ.n. Acestea erau drumuri strategice øi 108 sæ termine cu feudalitatea: nu s-a mulflumit cu o declaraflie de vasalitate. În anul 230 Han a fost anexat. cu toate cæ i se reproøa cæ ea fæcea nesiguræ menflinerea ordinii. a fost cucerit în 223. „Cei øase suverani au suferit toatæ povara crimelor lor“ øi Zheng din Qin øi-a luat titlul de Shi Huang di (221). decât dupæ ce i-a învins pe rivalii imediafli de la nord. Sima Qian øi Ban Gu. Teritoriul lui Qin Shi Huang di se întindea aproximativ pe ceea ce avea sæ fie China celor Optsprezece Provincii. miza tuturor luptelor dintre pretendenflii la succesiunea sa225. Qi øi Yen plus cele trei State moøtenitoare ale lui Jin (cele trei Jin): Zhao. O reflea de drumuri a completat sistemul de canale. dupæ revolta lui Lao Ai. în el øi træsæturi care nu erau. În anul 277. ci pentru un întreg imperiu. Primul Împærat nu avea nimic din aventurierul temerar sau din înfleleptul liniøtit. Activ. – primul. În timpul domniei lui Qin Shi Huang di. pe un munte. duømanul sæu de la sud. Aceøtia sunt eroii naflionali pe care faima i-a consacrat. De unde. Yen în regiunea Zhe li. în sfârøit. El a pretins chiar sæ-i confere o organizare centralizatæ care ar fi fæcut din ea un Stat puternic. În 213. Încæ din 505. La începutul perioadei Coalifliilor de la nord la sud øi de la vest la est (secolele IV-III). care par sæ deflinæ totul de la Destin. atât par de extraordinare în flara lor. 2. În acelaøi moment apare øi practica alianflelor între marile Provincii. Ei i-au denaturat toate faptele øi au fæcut din el un personaj convenflional. a statelor din nord-est. Aceste coaliflii de la nord la sud tind mai ales cætre menflinerea pentru moment a unui statu quo. vasalul sæu de la ræsærit. în sfârøit. din 687. pe deasupra Yong-yang-ului øi a creat Hong-gou: acest canal punea în contact toate regiunile flinutului Hu nan øi. Acestea încearcæ sæ-øi taie calea unul altuia. bætætura flesæturii. Wu. ajungea pânæ la teritoriul Chu223. stabilifli ca metereze în jurul domeniului direct al Fiilor Cerului207. prinflii din Yue (Zhe jiang) îl atacæ pe Wu pe la spate. A fost ræu. Astfel el evita sæ fie atacat din lateral. pentru cæ datoreazæ totul anturajului lor øi care par sæ se încredinfleze cu totul Cerului. Împærflirea în prefecturi a devenit o regulæ în 350209. lupta pare sæ se circumscrie între Qin øi Chu. pentru ei. Trebuie sæ-øi foloseascæ toate forflele împotriva lui Yue (339-329). Fiecare district militar avea în fruntea sa un administrator civil (Jun shou) øi un guvernator militar (Jun wei)213. unificând râurile Qi øi Huai. iar Wei în 225. fiinea sæ ia decizii personal. de la capitalæ pânæ la extremitæflile Imperiului. rândurile care se întretaie perpendicular)). I-au trebuit cam zece ani ca sæ punæ bazele Imperiului205. de cele mai multe ori. având marginile mai joase øi o alee centralæ rezervatæ suveranului. Era mai ales destinat transportului de grâne. Fondatorul acestei dinastii a dat. în mod uniform. dacæ exista în el geniul fondatorului. dacæ a scæpat de un pericol presant. dar a avut îndræzneala sæ le conceapæ ca valabile. Færæ îndoialæ cæ nu au înfleles-o. Chu. a deschis trecætori în barajele fluviilor. noua putere. sæ ameninfle Statul Chu øi sæ-i stævileascæ înaintarea cætre Hu nan-ul de Est (584 î. Cætre sfârøitul perioadei. îl distrug. Ban Gu. Dorind sæ denigreze omul dupæ bunul lor plac. în sfârøit. care este neliniøtit de înaintarea lui Chu în provincia Hu nan. Acesta. Zhao a fost în 228. Le-a impus o unitate de acfliune. a stabilit. împæratul a înlæturat barierele interioare øi fortificafliile locale. I-a pæstrat cu fidelitate pe aceiaøi dregætori. Dar acesta i-a pregætit o ripostæ. în 473. chiar în momentul în care cea a lui Jin (oprit la apus de Qin) se îndreaptæ tot cætre flinuturile ræsæritene. S-a preamærit cu ele în inscripflia pe care a pus sæ fie ridicatæ chiar în momentul în care se ocupa cu trasarea Marelui Zid nordic (215): „Împæratul øi-a manifestat tot prestigiul. a fost.e.contactul a fost stabilit în regiunea Jiang zhong (nord-vestul Lin tao-ului) cu populaflii viguroase øi puternice: triburile tibetane ocupau atuhnci. Chu. metodic. mai erau. ((Zong reprezintæ urzeala. sæ stabileascæ prefecturi în teritoriile anexate. Qin Shi Huang di nu este. mærginite de copaci. În anul 212. væile muntoase ale Fluviului Galben. iar principiile sale au mai fost urmate øi dupæ moartea sa. În vasta flaræ. A dorit sæ punbæ bazele fidelitæflii monarhice pe o credinflæ a persoanei imperiale. probabil. Aceste evenimente au deturnat cætre est activitatea lui Chu. Marea Pace. Chu. Qin Shi Huang di. Este greu sæ se reconstituie o imagine corectæ a domniei sale øi abia dacæ pot fi marcate câteva dintre træsæturile primului împærat. iar Heng. apoi îl respinge cætre sud. în timp ce la apus se extindea puterea lui Qin. Heng zong semnificæ deasemenea. confederafliile marilor puteri sunt create de moment. apoi Yen în 222 øi. Calitæflile sale de bazæ au fost. Chu prezideazæ coalifliile de la nord cætre sud care au ca scop opunerea faflæ de înaintarea lui Qin. s-a dat unul în 286210 øi se plasa. Ele par sæ implice o politicæ bazatæ pe principiul federalismului. cæ China va fi divizatæ în treizeci øi øase de districte. –A ræsturnat øi a distrus meterezele interioare øi zidurile exterioare (ale principatelor). Qi în 221. într-adevær. sæ fie dusæ pânæ la cap înfrângerea statului Chu. Jin. în mersul sæu triumfal cætre ræsærit. încep sæ se învecineze. Chinei limitele sale tradiflionale. pun capæt succeselor sale øi. cætre flinutul An-hui. Orice cucerire permite crearea unor districte øi prefecturi noi. Acolo era inima Chinei. înælflate pentru a se evita inundafliile. decât un exemplu perfect de suveran decæzut. cei trei Jin. Shi Huang di a inovat puflin. predecesorii sæi. Pe malurile râului Yong-yang (aproape de Kai fong din regiunea Hu nan) a fost construit. împins încæ din 278 mereu la Est. apoi a fost fæcutæ privilegiul unui prinfl din casa de Qin: acesta a fost înlocuit în 285 cu un simplu guvernator211. marchiz de Chang xin (238). o mare vicotrie asupra lui Chu. Pretindea o strictæ disciplinæ. obfline. în 221. Se foloseøte atunci de Lu. A decretat. Largi de cincizeci de paøi. pentru a intra în relaflie cu principatul barbar Wu. Astfel a fost læsatæ la început regiunea Shu unui prinfl localnic. nu mai poate fi vorba de privilegii. Se crede cæ stræinii au numit China dupæ numele dinastiei Qin. afirmæ cæ a fost ræu øi crud206. într-adevær. Politica era atunci dusæ de cele Øase Regate. A aøteptat. se pare. cæruia îi place sæ-l trateze de bastard. s-au încærcat cu pæmânt unele væi astfel încât comunicarea s-a realizat în linie dreaptæ“227. Acelaøi spirit de decizie hotærâtæ se regæsesc øi în eforturile fæcute pentru organizarea Imperiului. Coalifliile lor sunt acfliuni de baraj195. a pæstrat aceastæ organizare. pe care o prevæzuse. dacæ nu doreøte sæ-l înfrunte direct chiar în Ho-nan. A pus-o în toate pærflile în contact cu mari civilizaflii sau cu mari popoare. pentru a-l înfrânge Qi øi a-l respinge cætre est. Ajunge sæ-i smulgæ vechiul teritoriu Wu. Nu-øi concepea „meseria“ de Împærat ca pe o dregætorie ritualæ øi pasivæ. în anul 506. A avut timpul sæ stabileascæ Chinei hotarele care trebuiau sæ-i permitæ sæ aibæ o politicæ externæ. Împæratul a preferat sæ intre în luptæ cu tradiflionaliøtii decât sæ pæstreze ceva din principiile feudale. în stânga sa. Primul Împærat nu a domnit decât unsprezece ani (221-210). Qin. øtia sæ citeascæ rapoartele øi sæ facæ anchete. a aplanat øi a înlæturat dificultæflile øi obstacolele“222. se spune. Aceasta a fost începutæ în anul 220 când „au fost trasate cæile imperiale“. un spirit pozitiv. nu a fæcut decât sæ schimbe un rival cu altul. Era. la moartea lui Qin She Huang di. Dar a persistat øi obiceiul de a acorda privilegii fraflilor prinflului (de exemplu. Aceastæ perioadæ este cea a coalifliilor de la nord la sud (Ho-zong) øi a ligilor de la vest la est (Lien-heng). nu pentru un simplu Stat feudal. – virtutea sa a pus stæpânire pe seniori. o nouæ pætrundere în Si chuan a permis crearea unui nou district. Nu a atacat Chu. În anul 225. a fæcut ca Fluviul Galben s-o coteascæ cætre sud-est. Ele au ca scop limitarea succeselor unuia dintre marile regate. Succesele sale militare s-au datorat unui plan bine urmærit. Dar Qin Shi Huang di era lucid øi flintea sus. din provinciile Jiang su øi An-hui.

cel de la Mao197. Aceøtia erau repartizafli în douæzeci de grade ale unei ierarhii care data la Qin din secolul al IV-lea. Aceastæ pæytrundere cætre nord-vest. ci chiar o extindere de la vest la est). ori recurgeau la vechile stratageme politice: comploturi.. Zheng a sfârøit prin a fi anexat de Han. pe care Jin îl atacase la est prin Wu.e. se observæ conferirea unor titluri sau amnistierea unor crime cu scopul de a popula cu oameni din regiunea Qin un teritoriu cucerit216. dorind acest lucru. a pætruns prin înælflimi în partea ræsæriteanæ a bazinului Han. cu ajutorul triburilor Li rong. pozitive sau negative – promoværi sau degradæri – au servit ca principii de guvernare. Campania întreprinsæ în sud de Che Huang-di a început. Qin a legat relaflii cu senioriile Liang øi Rui. apoi douæ domnii efemere øi o regenflæ au fæcut ca Qin sæ treacæ printr-o perioadæ de stagnare. Din toatæ ierarhia nobiliaræ. seniorii îøi ciunteau dint eritorii pentru a i le oferi“. în chip de pedeapsæ. Qin i-a læsat sæ se epuizeze. în timpul marelui efort din 254. dar. suveranul regatului Han „cerea sæ devinæ supus“. Qin a purtat ræzboiul cu duritate. dacæ Jin nu ar fi fost de atunci divizat în State care nu au øtiut deloc sæ aibæ o politicæ comunæ. Alianfla acordatæ lui Chu dateazæ din anul 506200. a fost creat un culoar de acces cætre marele cot al Fluviului (Ho qu) øi senioriile centrale din Hu nan. Fæceau mari demonstraflii de forflæ apoi îøi dizolvau trupele. Mai puflin decât Jin øi Chu. sæ înæbuøe o revoltæ øi nu a putut sæ se debaraseze decât în 235 de tutela ministrului sæu Lü Bu Wei (care trecea ca fiind tatæl sæu adeværat). dupæ ce s-a ræzboit cu triburile Rong din Dang she (714) øi Peng xi (697) øi a anexat micul Stat din Guo (Guo occidental. ocupând cheile lanflului munflilor Qin-ling. situate la vest de Huang He. urcat pe tron în 247. Shi Huang di a practicat pe scaræ largæ sistemul stræmutærii uinaugurat de predecesorii sæi. se plimba incognito prin capitalæ. În 215. a împins hotarul pânæ la munflii care-l stræjuiesc la nord. regiunea Zhong jing)202. dar moartea sa. triburile Hiong-nou au format. Popoarele din Yu-yue au fost la acea datæ respinse de Zhe jiang cætre regiunile litorale din sud (Fu jian. În 234. dar øi cu marile popoare nomade pe care chinezii îi numeau Hou øi Xiong nü. În acelaøi an. Qin a devenit marea putere a Vestului. în anul 375. printr-un imens hotar. când se afla în nordul regiunii Zhe li s-a hotærât sæ uneascæ tronsoanele zidurilor existente într-un mare zid care ar apæra Imperiul chinez împotriva hunilor. În 215. A decis sæ curefle Imperiul de aceøtia. a trebuit sæ cearæ lui Qin o alianflæ. În anul urmætor. O tentativæ de a domina la Zheng (630-628) a fost rapid abandonatæ. a fost. regiunea Cheng du) øi. Qin a intervenit în Hu nan. În 214. Împæratul i-a trimis o întreagæ populaflie de condamnafli. Se pare cæ Shi Huang di a vizat în mon conøtient rezultatul pe care l-a obflinut într-adevær: sæ græbeascæ asimilarea diverselor populaflii ale Chinei. aceastæ seniorie a fost ameninflatæ sæ fie prinsæ în cleøtele pe care statul Jin i-l întindea pentru a o închide la nord-est øi sudvest. apoi a pus stæpânire pe flinutul Liang (640)198. În acelaøi timp în care acfliona pentru crearea poporului chinez. În tot cazul începuse sæ se contureze o politicæ maritimæ. dimpotrivæ. Suntem mai puflin informafli asupra politicii purtate de Împærat în vest. a 106 Începuturile statului Qin fuseseræ foarte modeste. Qin pune stæpânire pe flara Shu øi. lui Jin i-a fost greu sæ-l învæluie. Ele au ajutat la operarea unui amestec al claselor sociale øi au fost deseori folosite pentru a contribui la amestecul de populaflii. Nobilimea putea sæ dobândeascæ recunoøtinflæ prin intermediul darurilor fæcute Statului. Man øi Me. toate regiunile de coastæ de la Annam pânæ la capul Varella. Shi Huang di. pe mæri expediflii originare din Qi (Shan dong). Exact la sfârøitul secolului al III-lea î. Trei noi districte militare au fost fondate. ca øi pe insulele misteriose. Aceastæ cucerire a fost condusæ cu ardoare. Înaintarea chinezilor. Principiul coelgialitæflii a fost regula pentru adminsitraflia centralæ. el a dislocat din Shen xi în Gan su pe tofli locuitorii unui oraø revoltat217. un teren de lupte în care cele douæ state s-au uzat reciproc. Noi dislocæri au avut loc în anul 235219. pe Qin prin sud-est196. Acolo. flara era plinæ de vagabonzi øi de hofli. Invers. nu numai cu triburile jong. regiunea Han-zhong (Shen-xi meridional) este disputatæ între Chu øi Qin ce poate fi væzut cum începe sæ acflioneze pe flancul occidental al Hu bei-ului. a trebuit. cætre sud. i-a ordonat generalului Mong Tian sæ încerce un mare efort militar în bucla Fluviului. færæ îndoialæ. ajutatæ de deportæri repetate de populaflie. Pericolul unei încercuiri prin sud-est ar fi putut ameninfla din nou Qin. Prin el China se afla în contact. Mong Tian a reuøit. tentative de asasinat204. inspectând flinutul Zhe-li. iar regiunea Han-zhong cuceritæ201. Hotarul zidit al Chinei de Nord se întindea de la râul Liao pânæ la regiunea Lin tao (nord-vestul Gan su-ului). dupæ ce a învins (318) o coaliflie de neamurile Xiong-nu (Hunii). Înconjuratæ din toate pærflile de barbari. Shen xi øi al Si chuan-ului ræsæritean. Pentur executarea lucrærilor øi colonizarea flinutului. A fost mai întâi cucerit Fu jian. unul dintre cele trei state Jin. Sancfliunile. Împæratul. Qin intræ în relaflie cu flara Shu (Si chuan. a trecut Fluviul øi a început sæ construiascæ partea ræsæriteanæ a Marelui Zid. în regiunea Shu (Si chuan)218. suveranul Zhao xiang (306-251) „i-a nimicit“ pe cei din Zhou (domeniul regal s-a scindat în douæ principate: Zhou ræsæritean øi Zhou apusean) în 256-249. patru mii de familii au fost deportate. titlul de marchiz pare sæ corespundæ existenflei unei nobilimi de curte214. În urma lungilor ræzboaie dintre cele Øase Regate. În 214. „Îi urmærea pe fugari“ øi nu ezita nici sæ ucidæ („pe valurile de sânge pluteau scuturile“) nici sæ anexeze203. dominatæ de cavaleriøti øi pedestraøi. Momentul decisiv a fost cel în care Chu. Din acel moment. La drept vorbind. Din 475. A cucerit teritoriul triburilor Rong din Mao-jin øi a comandat un important vad al Fluviului. Qin organizase o oøtire uøoaræ øi mobilæ. populaflii divizate. Pericolul de a fi împrejmuit de Jin prin nord-vest a încetat la sfârøitul secolului al IV-lea199. Guang xi. în timp ce Împæratul. 107 . Strânsoarea lui Jin a putut fi destul de repede desfæcutæ. însoflit numai de patru soldafli. el a început sæ-øi punæ oøtile pe picior de ræzboi. la puflin timp dupæ aceea. a ajuns la mare. China. în timp ce Chu începea sæ se strecoare cætre est. „pentru prima datæ. pe malurile râului Wei. Unele mæsuri legislative (pe care le vom studia într-un alt capitol) manifestæ intenflia de a întæri unificarea etnicæ prin unificarea obiceiurilor øi a justifliei.întindere nu este bine cunoscutæ). Dar preocupærile sale imediate se îndreptau în direcflia stepelor. Acest lucru a fost posibil imediat ce Qin. El începe imediat cucerirea Chinei orientale. Qin a putut sæ domine toate regiunile din sud-vest. ori cæutau sæ îmbuneze „Fiara fioroasæ“ – aøa numeau ei statul Qin – øi. Începând cu gradul al patrulea. Încæ din anul 286. în zona centralæ a provinciei Shen-xi. vrând sæ facæ o inspecflie. În 441. În 387. Guang dong septentrional). flara Shu este atacatæ. În 316. a atins. o foarte micæ seniorie stabilitæ.n. nobilii erau scutifli de corvezi. toate familiile puternice ale Chinei au fost obligate sæ vinæ sæ locuiascæ în capitalæ. Zheng. care trimisese. Poate cæ era cu ochii pe Coreea. sæ inaugureze o politicæ de anexare vizând înglobarea completæ a tuturor senioriilor øi crearea unui Stat centralizat. din primul an al Imperiului. a ridicat un zid lung. râului Han. care domina trecerile cætre afluenflii ræsæriteni ale râului Han (Hu bei). poate (?). Ea a dus la fondarea Imperiului chinez. În anul 677. apoi cele douæ Kouang. între Jin øi Chu. încæ din 219. sæ-i respingæ pe barbari al nord de Huang He. Suveranul Zheng. într-adevær. Ea se baza mai degrabæ pe bogæflie øi pe serviciile fæcute decât pe originea sa. În anul 239. Din 233. Celelalte State continuau sæ se foloseascæ de care øi purtau ræzboaiele dupæ regulile tacticii feudale. el nu a pæstrat decât un singur titlu. Politica lui Qin a învins. mai trimise øi altele (în 215) care erau originare din Yen. øi acolo. pe flara Ba (Si chuan-ul meridional. Qin a parat dinainte acest pericol procedând el însuøi la o încercuire prin vestul bazinului ajung sæ nu mai desemneze niøte coaliflii. Adeværata nobilime a fost constituitæ de corpul funcflionarilor. Împæratul acfliona øi pentru crearea Chinei. Dar Qin dorea 103 102 fost atacat de bandifli. cel de marchiz. Stæpânul statelor Gan su. Statul Yen. pare. Qin Shi Huang di nu a permis supraviefluirea nici unei puteri care sæ fie deplinæ sau autonomæ. la majoratul sæu (238). Din acel moment. o nafliunea unitæ øi puternicæ“221. La început. i-a reunit în masæ øi s-a folosit de aceste mari bande pentru a dezvolta øi a apæra teritoriul Imperiului. În 444. Adversarii sæi. 687). A acflionat imediat cu o rapiditate decisivæ. Una dintre aceste bande a fost trimisæ în sud-est220 øi a contribuit la cucerirea flærii Yue (sau Yu-yue) începutæ de Chu în 333. cætre munfli. de-a lungul Huang He-ului a fost consolidatæ cu ræbdare printr-o acfliune de înaintare în væile înalte ale râurilor Jing øi Luo. dupæ o victorie asupra celor din Xiong nü. mai ales în perioade de særæcie. În 216. Se poate presupune cæ aceste deplasæri nu au avut alt scop decât dorinfla de a teroriza sau de a defline ostateci. øi pe car eprimul împærat a extins-o în întreg Imperiul 215. o victorie asupra triburilor Rong din Yi-qin a deschis lui Qin provincia Gan su øi partea de sus a regiunii Shen xi.

Nici o idee politicæ nu pærea s-o fi ghidat (nici chiar principiul elementar: dezbinæ øi stæpâneøte). S-a væzut cæ a celebrat sacrificiul Fong øi øi-a prezentat domnia ca pe o eræ nouæ. a trimis 10. Un prinfl din sudul regiunii Shan dong ar fi dorit (fapt semnificativ) ca Împæratul sæ renunfle la cucerirea flinutului Yue. în timpul domniei împæratului Wen (179-157). A fost o puræ øansæ faptul cæ nu a cæpætat o putere excesivæ. puteau fi niøte aliafli utili. Împæratul avea dreptul de a declara într-unul din imnurile sale: „Cele O sutæ de Familii s-au înmulflit281“. au demonstrat interesul faflæ de marile drumuri ce duceau. plecând din Canton øi urcând în valea Xi-jian-ului. ajungând pânæ la marginile Altaiului øi a munflilor Dian Shan. Zhang Qien a plecat. A existat. iar incursiunile triburilor Xiong nü deveneau din ce în ce mai frecvente (177. pentru culturi øi pentru populæri280. El scurta drumul øi scædea mâna de lucru. „s-a deversat cætre sud-est în mlaøtiinile din Iu-ye øi a comunicat cu râurile Huai øi Si“ (urmând la sud de Shan dong. în urma unei anchete. Astfel. a cæutat sæ comande în Marea Galbenæ øi sæ colonizeze coastele meridionale271. Exemplul sæu a determinat în întreaga Chinæ. ai cæror titulari muriseræ. An-hui øi Jiang-su. Dar lemnul lipsea. un explorator avizat. o mare emulaflie în construirea canalelor. precum øi comunicafliile cu Coreea. Abia dacæ a reuøit.e Yen øi Qi“. în væile înalte din Yun-nan øi Si chuan. ieøind din munflii din nordul regiunii Zhe li. combinate cu cele aduse de Zhang Qien. trebuiau sæ consturiascæ acolo un zid lung øi apoi sæ-l apere. se spune. Împæratul a ræspuns nu numai prin cucerirea acestuia. bænuise importanfla drumului comercial care. În anul 138. în timp ce alfli trimiøi s-au dus în Turkestanul oriental øi în Fergana (Da yuan). sæ împartæ câteva fiefuri. Han xin. Au fost scutifli de orice impozit. nici mai puflin periculoasæ decât precedenta. aproape cursul pe care avea sæ-l aibæ în Evul Mediu). ajungea. el s-a reværsat la Hu zou (la sud de Zhe li). Pentru a iriga regiunea øi a o face locuibilæ. În rest. astfel încât sæ meargæ pe urmele lui Yu cel Mare“279.000 de cavaleri la 500 de kilometri înspre apus. destul de vagi. A procedat la efectuarea unui amestec de populaflii. aceastæ nouæ dinastie nu era nici mai puflin turbulentæ. au avansat cætre Apus“239. Colonizarea din nord-est a atras dupæ sine unele tulburæri în regiunile Zhe-li øi Shan dong. atât de mare era dorinfla de a constitui un bastion care sæ supravegheze Mongolia centralæ øi sæ se astupe acea breøæ a Fluviului prin care barbarii pætrundeau în inima Chinei269. Unii comisari erau însærcinafli sæ distribuie loturi în concesiune cu titlu de împrumut. dar mai ales al transportul grânelor. împæratul Wu a dorit sæ dobândeascæ o superioritate divinæ. a încercat sæ se revolte. O lucrare mai reuøitæ a fost construirea unui canal destinat aducerii apelor râului Wei în capitalæ. mai ales. Dar. Gao zu s-a dus în înâtmpinarea lor în flinutul Shan xi. conform cæreia rolul principal aparfline. Generalii sæi au adus øi ei partea lor de nuiele ce au fost aruncate între præjinile plantate pentru a forma osatura barajului. într-adevær. originar din Shan dong. a fost pus al punct. în douæ canale. Imense terenuri au fost atunci câøtigate. încæ din 135. în 115. Nu s-a dat înapoi nici din fafla unor cheltuieli ce atingeau „sume incalculabile“. Pe de altæ parte. de o politicæ maritimæ. trebuia sæ dobândeascæ el însuøi o putere maritimæ øi sæ-i izoleze. scæpând de sub controlul hunilor. folosindu-se de triburile Xiong nü. Au fost atacafli mai întâi hunii. Sacrificiul unui cal øi o frumoasæ rugæciune în versuri adresatæ zeului Fluviului au completat lucrarea øi s-a putut „îndrepta din nou Fluviul cætre nord. Marii vasali din est erau. Venise vremea sæ se mai redea o oarecare forflæ Imperiului øi. asupra Turchestanului øi a importanflei sale. pe vechii sæi camarazi de arme prin membrii familiei imperiale. o rebeliune a suveranului din Zi bei (177). aparent. „formând o coaliflie de la Nord la Sud. Teama pricinuitæ chinezilor de cætre barbari nu a fost stræinæ de reuøita intrigilor care i-au permis lui Gao zu sæ înlocuiascæ puflin câte puflin. la rândul sæu. 166. au fost duøi acolo 40. Anul 119 a fost decisiv. Veleitæflile lor de independenflæ erau însoflite. într-o manieræ potrivitæ. Prin ea se spera divizarea barbarilor din zonele nordice (de-a lungul întregului mare zid oriental au fost stabilite triburile Hu din est. dar a mai øi colonizat bazinul râului Huai. I-a chemat în jurul sæu pe savanflii øi magi128 vremea aceea de triburile Xiong nü. în anul 126. *** La fel ca øi Qin Shi Huang di. A fost însæ împrejmuit de aceøtia în zona râului Fen. Din aceste confruntæri s-a întâmplat cæ øi unii øi alflii sæ iasæ slæbifli. ca sæ-i reducæ la tæcere øi supunere. Ea a fost încredinflatæ unui specialist. Cel mai puternic dintre generalii înfeudafli. cætre partea de sus a Birmaniei øi regiunea Shen-du (India). A evitat cu puflin dezastrul. fiara Yue a redevenit independentæ. Ho Qu ping. El a cæutat mai mult sæ devinæ marele preot al unei religii sincretice. înainta la o mie de kilometri în interiorul instalate rude ale Împæratului. adicæ provinciile cel mai puflin ataøate de China. un inginer hidrograf. în timpul tutelei. în anul 110. În plus. tofli locuitorii din Dong-Yue. un mare raid de cavalerie a fost încercat în plin flinut barbar. triburile Xiong nü (142) au continuat sæ invadeze Shan xi. în acelaøi timp. imediat apærute în bucla Fluviului. totuøi. Spærtura nu a putut fi astupatæ decât în anul 109. un plan de manevræ. general al cavaleriei uøoare. Împæratul a ordonat sæ se taie bambus din parcul din Qi øi a venit în persoanæ sæ prezideze la construirea barajului. în 115. Wei Qing a reuøit sæ-l surprindæ pe Shen yu (Cæpetenia supremæ) a hunilor. apoi. Nu putea fi vorba de a putea folosi triburile Da Yue-zhe împotriva hunilor. în timp ce primul Împærat øi-a protejat atât opera cât øi Maiestatea printr-o izolare totalæ. apoi o rebeliune a celui din Huai-nan (176). sæ-i distrugæ pe marii vasali. Tot prin aceasta se spera controlarea golfului Petchili. obiønuifli sæ tragæ foloase øi din pæmânturile mlæøtinoase. Dar. Interesul faflæ de aceastæ înaintare cætre nord-est era foarte mare. Zhang Qien (dupæ o nouæ captivitate la huni) s-a reîntors în China în anul 125.000 de indigeni din Dong-ou (Zhe-jiang). care. Dinastia a fost cât pe ce sæ disparæ (180) în luptele dintre neamurile Liu øi Lu. în timp ce Ho Qu ping. Dupæ o primæ perioadæ de tatonæri øi de eforturi dispersate ((împotriva hunilor (în 130 øi 127). într-o solie pe lângæ ei. ducea din Turchestan pânæ în regiunile Si chuan øi Yun-nan trecând pe lângæ regiunea Shen-du (India). a adus informaflii. Dupæ douæ campanii ale lui Wei Qing (124 øi 123) destinate degajærii malurilor Fluviilor. dupæ spusele lui Sima Qian. Dar triburile Wu-sun. Totuøi. decât sæ creeze un cult al persoanei imperiale. oamenii din flinut incendiaseræ mæræciniøurile. 159)238. duømani ai hunilor). în timpul unui an secetos. A cæutat. În anul 132. Împæratul Wen s-a gândit (poate) sæ micøoreze întinderea privilegiilor înmulflind (sub pretexte de caritate) numærul acordærilor (178). pentru cæ aceasta „ruina flinuturil. a fost transferatæ în aceeaøi regiune o mare masæ de coloni chinezi. S-a încercat sæ se dezvolte creøterea animalelor: „funcflionarii împrumutau iepe ce trebuiau date înapoi dupæ trei ani împruenæ cu un mânz pentru zece iepe (împrumutate)“. prin regatul Dian (Yun-nan fu) øi cel al neamurilor Gun ming (Da li-fu). se spune. care îi înlocuise pe aceøtia în regiunea Ili. Tang-mong. a izbucnit o revoltæ a marilor vasali (154). abundând în splendide ceremonii. prin Gui zhou (regatul Yelang). Sæpæturile au durat trei ani. Canalul a servit la irigaflii. La moartea lui Gao zu. în fiefuri. Împæratul a reuøit cu greutate sæ-i învingæ pe rebeli. Ea asculta pur øi simplu de vechea idee popularæ. În 121. sæ-i îndepærteze de capitalæ pe principalii intriganfli (179). Împæratul a fost victorios asupra inundafliei. A devastat o parte din Hu nan. Amândoi complotau cu barbarii. Tofli regii mærunfli din Gan su-ul occidental s-au supus. aceøtia se adunau în grupuri øii supravegheau pe coloniøti. øi l-a respins cætre nord. Împæratul. la nord de Marele Zid. în urma unor inundaflii. rudelor materne. a ajuns sæ bænuiascæ existenfla unei cæi comerciale care.din Yue. 113 116 mult de o sutæ de mii de oameni au mai fost încæ trimiøi. Aceste informaflii. S-a sprijinit. Cele mai mari lucrærui ale domniei au fost cele impuse de o inundaflie provocatæ de Fluviul Galben. împotriva populafliei din Yue (în 138 øi 135) øi micile principate din Yun-nan øi Si chuan (130))). cei mai intriganfli. împæratul Wu a avut o curte fastuoasæ. în 144. pe triburile Xiong nü. A trebuit sæ-l sacrifice pe ministrul sæu. Colonizarea teritoriilor manciuriene din Ceng hai (128-108) a fost condusæ cu aceeaøi îndârjire øi nu a fost nici mai puflin costisitoare270. În sfârøit. atât de 125 . vinovat de a fi vrut sæ micøoreze teritoriile seniorilor. væduva sa le-a opus pe propriile sale rude (cei din neamul Lu) celor ale soflului sæu (cei din neamul Liu). pentru aceasta. Dupæ câteva luni øi-a reluat atacurile. s-a încercat sæparea unui canal: a costat mai mult de un miliard de monede øi au lucrat la acesta mai multe miriade de oameni. A fost foarte mult utilizat278. Chao Cuo. împæratul Jing (156-141). În timpul domniei succesorului sæu. I-a bætut pe Huni øi a fæcut prizonier un prinfl barbar din partea de nord-vest a regiunii Gan su (Liang-zhou).

Rolul acestor personaje poate fi bine væzut în afacerea care a dus. el capta apele râului Luo în partea de nord a prefecturii Tong-zhou. ci a fost chiar dublatæ. Era denumitæ nobilimea militaræ. fugind in fafla hunilor. la sinuciderea forflatæ a suveranilor din Heng-shan øi Huai-nan. la sfârøitul primilor Han. în aceste locuri. Încæ din vremea domniei împæratului Wu. Ræzboaiele de prestigiu. sæ reducæ la neputinflæ ceea ce mai ræmæsese din aristocrafli. Districtele din domeniul direct au avut. Opera de colonizare interioaræ nu a fost mai puflin strælucitoare. Zhang Qien (a cærei odisee nu este lipsitæ de mister) a fost prins de huni. Expediflia împotriva Cantonului a fost realizatæ cu ajutorul bærcilor cu etaj din flinuturile sudice. cel de la Heng-an. Reformele împæratului Wu au avut consecinfle revoluflionare: acestea nu au fost. cu deosebire æn anul 112275. Împæratul a delegat atunci un funcflionar cu puteri depline. pe care au încercat sæ-l asasineze. În 138. Ierarhia nobiliaræ. pe lângæ fiecare rege sau marchiz. În acelaøi an. un ræzboi încrâncenat. în mare. Prinflul s-a sinucis. din partea ociidentalæ a regiunii Gan su. a fost sæpat în regiunea Shen xi pentru a iriga colflul sud-vestic al acestei provincii. Cælætoriile øi inspecfliile Împæratului antrenau construirea sau refacerea numeroaselor drumuri. Se spera crearea. au fost nevoifli. s-au stabilit mai întâi în regiunea Ili. Era vorba. au împiedicat reluarea ræzboiului împotriva barbarilor. cu ajutorul legiøtilor. Numit rezident pe lângæ suveranul din Qi. pe care informafliile (se organizase deci un serviciu de informaflii) îi prezentau ca pe niøte rivali ai hunilor. slæbirea marilor vasali241. nu numai cæ a fost menflinutæ. Un mare canal a fost sæpat în Shen xi pentru irigarea terenurilor acoperite de sare. existau 241. dupæ campania din anul 121. recrutatæ printre bogaflii parvenifli. iar timpul a lucrat în favoarea sa. O armatæ de o sutæ de mii de oameni a fost atunci trimisæ pentru a fortifica Ling ju øi a pæzi regiunea Di-dao (drumul barbarilor) care apæra înælflimile væii râului Wei øi putea servi de cale de pætrundere cætre flinutul Koukou-nor. unde oamenii din popor mergeau sæ coseascæ fânul sau îøi duceau turmele la pæscut. apoi s-au hotærât sæ-i fixeze pe pantele nordice ale munflilor Nan shan. au fost primite în teritoriul chinez øi transportate. completând marea bifurcaflie de la Che Huang-di. la început. Împæratul a adaptat ca regulæ sæ nu numeascæ în aceste posturi decât plebei. I-a întâlnit acolo prin cei din neamul Yue zhe. 2. Mæreflia domniei împæratului Wu constæ în lupta pe care el a purtat-o împotriva triburilor Xiong nü (Hunii). ca øi pe vremea dinastiei Qin. Au fost aduøi aici oameni 127 126 Nobilii se temeau de preofli. „Au fost administrate. cel puflin la sfârøitul domniei. Avea. pe care Qin o instituise. în împrejurimile lacului Lob-nor. servitori fideli ai autocrafliei: „Întregul Imperiu este de pærere cæ preoflii nu trebuie sæ fie numifli în înalte demnitæfli“. au fost sæpate pufluri. Zhou fu Yen (care fæcuse sæ se adopte principiul diviziunii feudelor la fiecare succesiune) era. nu a ezitat sæ-l acuze de incest. Canalele pentru transport sau irigaflie ræmâneau principala întreprindere publicæ. În urma denunflærii fæcute de rezident. sæ repereze. un drum al nordului. În primii ani el s-a limitat la o simnplæ defensivæ. Efortul de colonizare care a fost cel mai susflinut. pentru a purta tratative cu triburile Da Yue-zhe.000 la 4.“ Acest sistem de colonziare militaræ (completatæ de un serviciu de informaflii ai cærui agenfli erau recrutafli din triburile alipite mai de mult. puflurile comunicau între ele în partea de jos øi aduceau apa276. mai uøor de manevrat. O încercare de revoltæ a urmat dupæ aceea. Un canal. Asimilarea pærea cæ se realizeazæ cu încetinealæ: ea cerea prudenflæ. prin crearea unei nobilimi ierarhizatæ pe unsprezece trepte. tibetani). O schimbare a cursului Fluviului a distrus toate aceste lucræri. a legat bazinele râurilor Xi Jiang øi Yang ze jiang. pe malurile Fluviului Galben. un guvernator militar øi un guvernator civil. care. în timpul domniei împæratului Xuan øi sub îndemnul lui Zhao chong quo) sæ goleascæ flara de aceøti ocupanfli barbari (tribul Xian-li a fost redus de la 50. dar era prea lentæ ((Gao zu distribuise 143 de privilegii. în timpul domniei împæratului Wu. dar care era un cenzor øi un spion. un soi de missi dominici care au fost în numær de trei pentru întreg Imperiul (106). s-au îndreptat cætre China în numær de mai multe miriade de persoane. un rol asemænætor ca cel al guvernatorilor øi anchetatorilor din domeniul imperial. sub presiunea neamurilor Wu-sun sæ-øi continue marøul cætre ræsærit. spunea un conservator243. Emisarii øi rezidenflii au jucat. ci un district al Imperiului274. regatul celor din Da yuan. Aceastæ politicæ de færâmiflare era siguræ. Acolo. Au fost realizate mari lucræri: un canal legând râurile Bao øi Ye a fæcut legætura între bazinul râurilor Wei øi Huang He cu cel al râurilor Han øi Yang-tseu kiang. ca privilegiile. Acestea. pentru cæ. pe atunci. A decis. nu se ajunsese. cu grâne ce erau aduse din Si chuan. Au purtat împotriva nobilimii. dintre care cele mai adânci atingeau patru sute de picioare. Împæratul a reluat cu prudenflæ planul lui Chao Cuo. în lipsa unei stabilitæfli interioare. rebeliunile fiind frecvente. Împæratul a trimis un emisar. aflându-se în garnizoanæ. oameni noi. supraintendentul a fost înlæturat øi însærcinærile sale încredinflate unor anchetatori (Bu-cen she). rudele lor au fost executate. lucrærile de amenajare a Chinei centrale au fost continuate cu cea mai mare înflæcærare. Împæratul Wu a stabilit. întrerupt pe 115 . sæ se dubleze numærul acestora)). se spune. a fost cel care a fæcut din partea extremæ a regiunii Gao su un pæmânt chinez. În anul 112. cu timpul. un bulevard de unde civilizaflia chinezæ strælucea în egalæ mæsuræ asupra Turkestanului øi a marginilor Tibetului. Færæ îndoialæ cæ. Aceøti oameni erau pætrunøi de principiile legiøtilor pe care Qin le ridicase în slævi. înainte de toate. Dar nu s-a renuflnat la popularea regiunii. cu ajutorul a douæzeci de mii de care.“ Cheltuielile de colonizare erau suportate de districtele mai vechi dintre cele mai apropiate. Împæratul s-a folosit de concurenfla dintre vechea nobilime øi a oamenilor noi pentru a obfline. A fost primul dintre „canalele cu pufluri“. dar a pus sæ fie reparat marele drum din Nord øi a organizat mari corpuri de cavalerie. Scopul urmærit de împæratul Wu a fost de a reduce feudalitatea la o simplæ aparenflæ. dupæ vechile obiceiuri (ale lovcuitorilor) øi nu s-au cerut de la ele nici taxe. Imperiul s-a asociat cu un popor de marinari. în loc sæ revinæ fiului mai mare. adæugate la særæcirea tezaurului. reunifli în confederaflii în numær de vreo douæzeci de triburi. condamnându-l la moarte pe Zhou-fu Yen. Populafliile Hun xie. nu lipsit de eroism. nu un post avansat. Împæratul Wu a ajuns. Împæratul a fæcut o inspecflie mare în flinuturile nord-vestice øi a constatat cæ erau slab apærate. pânæ în Afganistan. pânæ în Sogdiana de unde. la moartea tatælui.“ Apoi „au fost invitafli oameni cutezætori sæ meargæ sæ cultive teritoriul barbarilor din sud“ (banii au fost furnizafli de vechile districte din Si chuan)273. precum øi un mare numær dintre fidelii lor242. în anul 123. apoi a scæpat. Împæratul a renunflat la responsabilitæflile sale. øaisprezece ani. Chinezii s-au gândit mai întâi sæ-i stabileascæ în bucla Fluviului. împingându-i la sud de Oxus (Amou-daria). oprirea marilor rebeliuni. în principiu. nici redevenfle. cæci titlurile acesteia se vindeau în profitul tezaurului de ræzboi. Un mare drum a fost trasat cætre sud-vest. nu existau decât terenuri în paraginæ. Înaintarea colonizærii pe cei doi versanfli ai munflilor Nan shan a fæcut. precum cei din neamul Yi qu) a ajuns (între anii 62-60. în 127. „Malurile abrupte ale râului Luo surpându-se cu uøurinflæ. pe lângæ prinfli. cu færâmiflarea automatæ a domeniilor. la sudul Fluviului Albastru au fost trimiøi coloni chinezi care au fost hrænifli. în 122.Împæratul Wu240 a urcat pe tron în anul 140. Împæratul l-a trimis pe Zhang Qien în misiune. O primæ sancfliune (124) a constat în micøorarea cu douæ prefecturi a domeniului Huai-nan øi în a nu-i mai læsa suveranului din Heng-shan decât numirea micilor funcflionari. apoi a trecut prin væile din Syr-daria øi Amou-daria. Aceøtia. Zhang Qien a putut. întrebuinflând apele râului Fen. pe care le øi cultivau. A vizitat în Fergana. poate. a pærut cel mai urgent. prin færâmiflare. un om care plecase de jos. Puterea imperialæ se instaurase solid în întregul Orient chinez272. intrafli în cariera onorurilor. Întregul bazin al Fluviului Albastru a fost organizat în districte (s-au creat øaptesprezece districte noi). Un alt canal. i-au alungat pe cei din triburile Da xia în Bactriane. s-au aliat cu triburile Xiong nü (hunii) øi au pætruns în zona centralæ a regiunii Gan su. 114 numeroøi încât comisarii însærcinafli cu colonizarea formau cu cæruflele lor „un øir continuu pe drumuri“.000 de oameni) . de organizarea unui plan de campanie. Prinflii s-au sinuci. sæ fie. în aceste locuri. un rezident imperial care a primit titlul de consilier. „S-au distribuit din bleøug daruri printre oamenii din Qiong øi din Pe (Si chuan meridional) cu scopul de a-i câøtiga. „Au fost plasafli aici ofifleri însærcinafli cu câmpurile øi culturile øi soldafli care supravegheau barierele. cu centre de aprovizionare øi cu herghelii245. Dun-huang era. A încurajat formarea unei noi nobilimi. triburile Qiang (sau Lin qiang. a unor câmpuri cu cereale dând o recoltæ de douæ milioane de obroace277. Pe de altæ parte. avea sæ domneascæ cincizeci øi patru de ani. împærflite între tofli fiii: spera sæ obflinæ. decât expediente de ordin financiar sau politic244.

Mai evitarea særæcirilor locale. de azi pe mâine.. la fixarea atenfliei asupra Turkestanului. instituind controlul fiscal258. Hambarul capitalei. Iar unele spirite. redeveniseræ independente. chinezii. cel care supraveghea accesul în munflii altai. regiunea nordicæ a buclei Fluviului Galben a primit un mare numær de emigranfli chinezi. era revoluflionaræ. ((Aceste mærturii sunt de la Sima Qian. Cele mai nordice dintre ele.. cu ajutorul unor „asociaflii ilegale. Acest exemplu. acesta le revindea. aceasta menflinând „egalitatea preflurilor“ øi „færæ ca impozitele populafliei sæ fie crescute“. sæ le asigure în pærflile nordice o oarecare pace. S-a ocupat de marile lucræri de canalizare. Sang Hong-yang. în bazinul fluviului Xi jiang. S-a hotærât mai întâi ca funcflionarii locali ai acestui nou serviciu public sæ fie subordonafli administrafliei prefecturilor. Principala campanie. a dobândit definitiv pentru China. Aceste victorii au conferit chinezilor un prestigiu care trebuia. odatæ oferit. considera cæ fierul øi sarea Statului erau de proastæ calitate øi cæ taxele asupra ambarcafliunilor.. a fost cucerit înb 110. ocupând Cantonul: întreaga regiune Nan Yue a devenit chinezæ. chiar øi atunci când invitaflia de a dona era fæcutæ cu forme teatrale øi cu sprijinul unei retorici virtuoase. dar ele erau prezentate ca o datorie ce revine „BOGAfiILOR“ øi echivalând cu cea pe care „ÎNfiELEPfiII“ o îndeplinesc bætându-se pentru hotare. funcflionarii „le treceau fiecare de partea lor“253.. nu avea decât un randament foarte scæzut („Nu s-a gæsit nimeni în Imperiu care sæ dea o parte a veniturilor sale pentru ajutorarea funcflionarilor provinciali“. Au profitat de aceasta pentru a cuceri întreaga regiune Gan su øi pentru a se stabili pe versantul nordic al munflilor Nan shan (Dun-huang). 4. Prinflii din Ferganah øi Zarafchan au trimis ostatici. pe capitala celor din Da yuan. Împæratul a constatat cæ procedeul contribufliei benevole. øi stæpâna drumurilor din Xi jiang. s-a instituit monopolul251 særii øi al fierului (119). pentru mulfli ani. Acest partizan al concurenflei øi al comerflului liber era un om îmbogæflit de o mare antreprizæ de creøtere a animalelor. izolat. Ei se opuneau onorurilor acordate pentru merite personale. din nou. Dar împæratul nu s-a ocupat decât de ce era mai presant. comerflul (care era considerat tot drept „ultima dintre profesiuni“) a permis crearea unor mari averi private. o imensæ frontieræ maritimæ. pentru a-i împiedica pe oamenii færæ cæpætâi „sæ sechestreze pentru uzul personal bogæfliile munflilor øi ale mærii pentru a se îmbogæfli. O primæ campanie (104-103) a eøuat. Împæratul Wu. statul chinez pe baza unei noi ordini sociale. ei au intrat în luptæ cu marii proprietari øi cu susflinætorii principiului ereditæfliii funcfliilor. În anul 120. au stræmutat la nordul Fluviului Albastru. hambarul de la Gan cuan (Shen xi) øi toate hambarele militare de lahotare erau pline. Doreau sæ poatæ deveni funcflionari. Bineînfleles. fæcând sæ scadæ numærul negustorilor. a început colonizarea regiunilor Gan su øi Manciuria. fiinutul Dong Yue. Aceasta însemna a controla un important cap de drum. precedatæ de numeroase negocieri. Opera de civilizare. astfel încât sæ se împiedice în Imperiu „schimbæri bruøte de prefluri“. a sperat sæ stabileascæ un lanfl continuu de teritorii mergnâd pânæ la Da-xia (Bactriane). speculanflii („cei care cumpæræ pe credit øi fac împrumuturi. sæ se stræduiascæ sæ obflinæ o oarecare uniformitate în pieflele pe car. acum. care sæ fie atribuite militarilor de carieræ sau conferite unor administratori de profesie. financiar. Situaflia. Funcflionarea acestui sistem (zis Ping-chun = balanfla comerflului) era asiguratæ cu ajutorul mai multor asistenfli dependenfli de ministrul Tezaurului public (Da-nong) øi însærcinafli „sæ se ducæ regulat în prefecturi pentru a stabili acolo pe intendenflii oficiului Jun-shu øi pe intendenflii særii øi ai fierului. pe bunæ dreptate. În 112. împreunæ cu bazinul râului Huai øi coastele meridionale. Acesta avea drept misiune sæ asigure circulaflia „mærfurilor comerciale“. Ea a atras dupæ sine înfrângerea principatelor Lou-lan (Pidjan) øi Gu-she (Turfan øi Uromtsi). Dar nu a putut sæ învingæ rezistenfla muntenilor din regiunea Da li-fu. sæ devinæ niøte dominatori252. de diverse expediente – abandonate imediat dupæ ce pæreau uzate de prea multæ folosinflæ – øi de oameni noi – sacrificafli imediat ce reuøeau destul de mult pentru a cæpæta un aer periculos de autoritate. aceøtia øi le værsau øi øi le transmiteau unii altora. poate. a contribuit. dupæ mærturiile lui Ban Gu. ostil antreprizelor de Stat øi partizan al „încasærilor normale“ scoase din taxele pe pæmânt øi din impozitele pe stofe (care erau considerate ca producflii flæræneøti)255. au îndræznit sæ intervinæ øi în Nan Yue. În afaræ de aceasta. le cumpæra când preflurile scædeau.e pânæ acum. dupæ cæderea dinastiei Qin. În aceøtia din urmæ reînviase vechiul spirit al nobleflei feudale. Aparent. destinate sæ favorizeze transporturile publice. efortul s-a îndreptat cætre sud. imensul flinut al Fluviului Albastru. ar fi putut profita øi ar fi creat. începând cu anul 102. când acestea deveneau scumpe. Aceastæ propunere venea de la Bu She. Bu She. Acest eøec al unui proiect grandios. s-a propus imediat ca inventatorul lui. El preconiza sistemul donafliilor fæcute Statului de cætre cei bogafli. care mai de care. acestea trebuiau sæ fie liber consimflite. Meøteøugarii de stat fabricau care øi toate instrumentele de transport: ei depindeau astfel de Da-nong. dorinfla de a extinde civilizaflia chinezæ era mai puternicæ decât grija de a crea un Stat. Da-nong trebuia astfel sæ stocheze mærfurile. Împæratul a fæcut mai productive contriobufliile dina verea dobânditæ. Dacæ împæratul Wu ar fi avut o oarecare continuitate în idei. întreaga populaflie din regiunea Yue Dong hai. de atunci. În 111. a avut loc în anul 108. øi (pentru stofe) cinci milioane de bucæfli de mætase“. Devenea. Promotorul controlului fiscal a fost Zhang Tang („a murit (115) færæ ca poporul sæ-l regrete“)259. øase armate au pætruns prin diverse trecætori ale munflilor Nan-ling. Cel puflin avea un oarecare curaj fiscal. Statul s-a apærat øi a apærat øi populaflia instituind (115) o antreprizæ publicæ de transporturi racordatæ la un oficiu regulator (Jun-shu). Încæ din 138. Au ræmas fideli familiei Han pe 117 .. Dupæ ce a supus Statele Ye-hang (Gui-zhou) øi Dian (Yun-nan). Au încercat sæ se foloseascæ de succesul lor înaintând pânæ în Fergana (Tai-yuan). cie care cumpæræ pentru a aduna în oraøe. Un concurs particular de împrejuræri exterioare øi interioare puteau permite spiritului public sæ iasæ din spiritul feudal. erau în rivalitate. Pærea cæ nu se gândeøte decât cum sæ se foloseascæ. ba chiar un oficiu general de reglare. Împæratul øi-a oprit oøtirile în retragere la Dun-huang øi le-a forflat. în sfârøit. În anul 1112. „Transporturile au crescut pânæ au atins (pentru grâne) øase milioane de obrocuri pe an. acflionând ca protectori. în chip de arendæ. din punct de vedere social. monetar. depæøind ideea de Prinfl ca simplu creator al ierarhiei sociale. Zhe jian (Yue Dong-hai) øi Fu jien (Min Yue). în egalæ mæsuræ.)) Dar cum o secetæ a urmat stabilirii acestui sistem Ping-chun. mærfuri care le erau specifice sau cele pe care negustorii le transportau pentru (a nu le vinde) decât în perioadele în care erau scumpe.serviciului Da-nong“ (trezoreria Statului). Au pus stæpânire. o nouæ ordine tindea sæ se stabileascæ. Ei dædeau ordine pentru ca flinuturile îndepærtate sæ livreze. cei care acumuleazæ tot felul de mærfuri“) tindeau. aveau ca rezultat. ajungerea la o creøtere a preflurilor256. În felul acesta bogaflii negustori øi marii prævæliaøi nu mai puteau obfline profituri însemnate. drumurile cætre Altaiul meridional øi au fost în contact cu populafliile Wu-sun din Ili. am væzut deja. trebuia. de încercuire a Asiei centrale pe la sud. A încercat sæ colonizeze teritoriul Ordos. În capitalæ se stabiliseræ funcflionarii Ping-chun care erau însærcinafli cu livrærile øi transporturile pentru tot Imperiul. iar preflurile puteau fi regularizate în tot Imperiul. Principiul utilizærii competenflelor intra în concurenflæ cu vechiul principiu conform cæruia devotamentul faflæ de Prinfl era mai presus de orice lucru.“ Acest sistem a permis 120 dezonorantæ. Nu admiteau sæ se prefere valoarea în locul originii prin naøtere. A preconizat 121 124 stepelor: a revenit aducând cu el ca prizonieri. iar locuitorii dislocafli la nordul Fluviului albastru. observator ræuvoitor. sæ plece din nou prin Turkestan. ci luând personal cunoøtinflæ de cauze260. destinate sæ facæ mai puflin costisitor transportul grânelor. – „oamenii bogafli øi notabili îøi ascundeau.. A fæcut sæ fie admis principiul cæ judecætorii nu trebuiau sæ decidæ la recomandarea cuiva. Împæratul Wu a acflionat minunat pentru propagarea acesteia. nouæzeci de cæpetenii duømane. Era un administrator øi un jurist. Nu numai cæ vedeau în acesta un simplu organ de comandæ. sæ fie fiert de viu: „atunci Cerul va da ploaie“254. bunurile“)257. în acelaøi timp. Chinezi au controlat. cucerite de Shi Huang di. Pentru a putea face sæ li se deschidæ calea profesiunilor onorabile. Datoritæ acestor conflicte de interese. Tot aøa øi vinderea fierului øi a særii a fost încredinflatæ unui serviciu de Stat. China poseda. Neliniøtea despotului øi ideile înguste ale legiøtilor imperiali au fæcut ca China sæ piardæ cea mai raræ ocazie pe care a avut-o de a deveni un stat solid øi organizat. Mai mult decât manufacturile. se înælflau pânæ la a concepe ideea de Stat. øi de a-øi supune oamenii de rând“. Provinciile litorale din sud.

a fost preconizatæ de financiari aparflinând noilor clase bogate ale nafliunii (comercianfli sau industriaøi). Raidul oriental al lui Ho qu ping (în 119) arætase la ce putea duce o presiune exercitatæ din est.. nici generalii nu lipseau. dupæ ce a modificat în mai multe rânduri titlul monezilor de aramæ. trebuia reajustat bugetul. „au fost suprimate denunflurile asupra averii. Aceastæ mæsuræ (dacæ a fost aplicatæ) nu i-a jenat cu nimic pe acaparatori. Împæratul s-a dus el înbsuøi. Aceastæ operæ a fopst realizatæ de legiøti prin intermediul unor expediente financiare. prin særæcirea statului. chinezii au suferit din nou mari înfrângeri. împreunæ cu øapte sute de mii de oameni særaci. au fost øi ei atinøi: jucætorii. Acesta fisese stabilit „fæcându-se socoteala asupra indemnizafliilor funcflionarilor øi a cheltuielilor publice astfel încât sæ se determine impozitul pe cap de locuitor“. ((Tibetanii. cærora li se tæia orice comunicare cu acesta. creøterea numærului funcflionarilor civili øi militari fæcuseræ sæ creascæ bugetul de cheltuieli chiar în momentul în care bogæflia mobiliaræ începea sæ devinæ considerabilæ. În 113. În acelaøi spirit. Dar acestea nu au încetat sæ aparæ250.. marile lucræri publice. sæ-l provoace pe Shen-yu în stepæ. S-au îmbogæflit pe mæsuræ ce vistieria imperialæ se golea. a fost încercuitæ în 103. Nici soldaflii. fierului øi preleværilor din averile dobândite. Dupæ care (în 112). n-a fæcut decât sæ se ruineze øi mai mult. A fost o simplæ paradæ militaræ. Aceøtia au format comisii itinerante care mergeau în districte øi regate sæ judece afacerile referitoare al averile dobândite.. Câmpurile confiscate au constituit domeniul statului. Dar funcflionarii provinciali. Impozitul reprezenta a douæzecea parte a averii dobândite. Sub influenfla lor. Stabilirea monopolului servea. marii vasali nu erau ultimii dintre cei care speculau. mæri. funcflia de „agenfli informatori integri“ (Zhe-zhe) a fost creatæ øi încredinflatæ unor legiøti nemiloøi261. Fiscalitatea imperialæ s-a inspirat. eleøtee øi mlaøtini. în timp ce proprietarii de pæmânturi ræmâneau partizanii impozitelor apæsând numai pe umerii flæranilor øi asupra pæmântului. sclavii confiscafli au devenit servitori publici øi au fost folosifli în majoritate la transporturile de grâne. A dat exemplu procedând. cæruia i-a fost afectat un serviciu special (shui-heng). (au câøtigat) averi de mai multe miriade de livre de aur: nu ajutau cu toate acestea guvernarea în deriva sa. lovifli de inundaflii (120). A încercat sæ impunæ sistemul împrumuturilor. astfel încât ei nu au putut beneficia. acesta. Zhang Tang øi discipolii sæi au intervenit øi în materie fiscalæ. Puterea lor l-a înspæimântat pe împærat. au avut de ales între pedeapsa penalæ øi intrarea într-o carieræ militaræ – intrare obflinutæ cu titlu costisitor264. care erau în principal scoase din munfli. În rest. în responsabilitatea împæratului Wu. Ordonanfla emisæ în anul 119 a adus instituirea unui rol în care comercianflii trebuiau sæ fie înscriøi. Carele øi ambarcafliunile au fost taxate în funcflie de capacitatea lor. baza de degrevare fiind mai ridicatæ pentru meøteøugarii care aveau în magazie materii prime destinate prelucrærii. Poporul s-a mulflumit cu o mâncare bunæ øi cu haine frumoase øi nimeni nu sa mai preocupat sæ-øi sporeascæ averea. Odatæ „pedepsifli barbarii din sud“. sub pedeapsa de confiscare. în timp ce o altæ coloanæ a fost distrusæ în întregime. Problema cea mai urgentæ era cea a monedei. Împæratul nu avea încæ cincizeci de ani. Mæsuri severe au fost luate pentru a pedepsi falsificærile. A fost o ocazie de a-i pedepsi cu asprime. „Ei au luat poporului bogæflii a cæror valoare se cifra la sute de mii (monezi). În 104. dintr-un total de 250 cel mult) au fost dezonorafli. a interzis sæ se mai toarne monedæ. În felula cesta. când nu i-a fæcut sæ dezerteze. locuinfle în numær proporflional. fie trimiøi drept coloniøti. în sfârøit colonizat. în acelaøi timp. împæratul Wu a stabilit monopoluri de Stat. într-adevær. Prinflii ce primiseræ feude în flinuturile Zhe jiang øi Si chuan au invadat China cu monedele lor. în timp ce „bogaflii neguflætori øi marii comercianfli.000 de cavaleri. dacæ speculanflii formau puternice „societæfli ilegale“. datoritæ særii. Pe de altæ parte. Pentru a lupta împotriva monopolurilor particulare. Creøterea puterii centrale. sub o formæ mai savantæ. Averi particulare s-au înælflat pe aceastæ ruinæ øi o feudalitate financiaræ øi-a adæugat pagubele la acelea ale marilor vasali. Condamnaflii (Sima Qian estimeazæ 122 toatæ durata domniei împæratului Wu. din intenfliile politice: ea a cæutat sæ constituie prerogative regale distrugând. a încercat. au avut resurse destul de abundente“262. iar lagærul distrus în anul urmætor. Comercianflii øi industriaøii îmbogæflifli doreai sæ-l plæteascæ øi erau chiar dispuøi sæ tolereze o anumitæ restricflie a libertæflii lor comerciale. totuøi. în mod fraudulos. totul pærea gata pentru atacul decisiv. câmpuri cu mai multe sute de qing în marile prefecturi øi cu sutele în cele mici. „Munflii øi mærile sunt hambarele Cerului øi la e Pæmântului“ (adicæ aparflin cu titlu privat Împæratului). în anul 120. prea puflin puternicæ. iar særæcia poporului de rând nu fæcea decât sæ se dubleze“249. a apærut un edict care scotea din circulaflie orice monedæ care nu era bætutæ în atelierele imperiale (Shang-liu). în favoarea oamenilor ruinafli øi a deportaflilor. Tofli trebuiau sæ facæ o declaraflie a averii: refuzul declarærii. într-adevær. fapt remarcabil. le-a slæbit spiritul de acfliune. Primul entuziasm se spulberase. Marele plan al împæratului Wu (dacæ a existat vreunul. 3. cheltuielile de colonizare. de care nu s-au servit decât pentru popularea teritoriului din Xin-cen“268. Impozitul. iar hunii. decât prin idei directoare sau un plan bine urmærit. consideratæ ca indice al importanflei traficului263. deprecierea monedei øi dezechilibrul preflurilor fiind utilizate concomitent pentru a justifica stabilirea monopolurilor. a permis crearea a patru noi prefecturi care puteau constitui o bazæ de operaflii de mare interes pentru o campanie îndreptatæ cætre partea esticæ a podiøului Gobi. dupæ cum cred istoricii chinezi) a ræmas neterminat. Crearea impozitelor mobiliare.. Or. forma un pinten împotriva barbarilor stepei øi a barbarilor din munfli. drepturile senioriale. Plasarea averilor în bunuri imobile era interzisæ. vânætorii. mai la nord de marea buclæ a Fluviului (Ordos). faptul cæ exigenfla øi duritatea faflæ de generalii sæi. de avantajele permise agricultorilor. Dintr-odatæ. Turkestanul cædea sub influenfla chinezæ. la împrumuturi de pæmânturi248. în sfârøit. prinflii prinøi în fraudæ (în numær de 106. Mæsurile fiscale ale împæratului Wu se explicæ. „moneda s-a înmulflit. în teritoriul nou cucerit (Xin-cen). Cucerirea regiunii Zhao xian (între peninsula Liao-dong øi nord-vestul coreii) întreprinsæ. sæ punæ în circulaflie o monedæ nouæ (aliaj de cositor øi de argint) folosind unele artificii religioase destinate sæ sporeascæ încrederea øi sæ-i facæ pe oameni sæ accepte acest nou etalon. Impozitul pe capital a umplut tezaurul Shang-lin266. În 97 øi 90. o expediflie plecatæ din Nan shan a revenit cu mare dificultate la bazæ. Din 110. în fruntea a 180. sau o declarare incompletæ.)) Dar ræmâne. erau pedepsite cu confiscarea øi cu o pedeapsæ de un an de lucræri forflate la frontiere. Dinastia Han (ca sæ nu paræ cæ acapareazæ totul) a admis sistemul emisiunilor monetare libere247. Mærfurile sau materiile prime stocate la meøteøugari øi negustori intrau la decont. s-au trezit ameninflafli de chinezi dinspre apus. fie incorporafli în armatæ. în 108. În 112. amatorii de lupte de cocoøi øi de curse de cai. Aøa a fost creat tezaurul public în detrimentul veniturilor particulare (inclusiv veniturile imperiale). a subordonat aceste exploatæri 119 118 numærul lor la mai mult de un milion)267 au fost. acceptau ca statul sæ le facæ concurenflæ øi sæ dea unele legi care sæ le restrângæ beneficiile cu condiflia ca meseria lor sæ înceteze sæ mai fie consideratæ ca o preofesiune 123 . s-a încercat folosirea divizærii lor øi s-a construit un lagær pentru transfugi. apoi au reluat ostilitæflile. Administraflia imperialæ a încercat mai întâi sæ stabileascæ. în parte. În felula cesta. În 107. continua sæ nu fie diferit de tribut sau de omagiu: el dædea posibilitatea dobândirii titlului de noblefle. de acfliunea combinatæ a unei flote øi a unei armate de uscat. Un serviciu special (acela de Shao fu) se ocupa de veniturile particulare ale Împæratului. începeau sæ se dovedeascæ niøte vecini periculoøi øi chinezii au fost nevoifli sæ lupte cu îndârjire împotriva lor mai bine de trei ani (111-108)246. În 99. hunii pæreau cæ sunt în cæutarea unei alianfle cu chinezii. în principal. pentru a-i plæti pe furnizorii militari øi pe antreprenorii lucrærilor publice. „pentru a încuraja veniturile publice. ræzboaiele. la verificarea fidelitæflii seniorilor cu feude date în apanaj. sclavi cu miile øi miriadele. în mod principal.“ Atunci Împæratul. circulaflia valorilor. dupæ o amnistie. Acesta a fost însoflit de un efort financiar remarcabil mai degrabæ prin veleitæflile (ambifliile?) inteligente. mærfurile au devenit rare øi scumpe. Contribufliile benevole (în grâne) au permis obflinerea scutirii de corvezi øi accesul la funcflii publice265.crearea monedei albe: s-a væzut cæ politica monetaræ a dus al un mare proces care a permis decimarea nobilimii. Trândavii. Cel puflin împæratul se putea mândri cæ a dobândit un avantaj important: extremul Gan su. negustorii a cæror avere atingea media sau o depæøea au fost aproape tofli ruinafli. Dezgustul a fæcut sæ eøueze un imens efort militar. dar o coloanæ chinezæ. ruinat de victoriile sale.

dar ceva mai mare: a fost otrævit. Suntem siguri cæ acest ideal este recent øi proiectat în mod artificial în trecut? existenfla unui suzeran recunoscut presupune o oarecare unitate politicæ. De drept. întro anumitæ regiune). rolul dominant øi activitatea creatoare au trecut în sarcina conducætorilor de domenii øi a fidelilor lor. cæ în perioada Chun Qiu (øi chiar mai târziu) obiceiurile flæræneøti ræmæseseræ aproape aceleaøi ca pe vremea în care. iar în herghelia sa Calul ceresc. ea mai guverneazæ øi în timpul domniei lui Nan (107-125). pe alocuri. aøa cum poate fi ea descrisæ. Teama de otræviri øi farmece l-a fæcut sæ ordone uciderea fiului sæu preferat. A impus cel puflin principiul cæ nu vpr mai fi suverani. Este pus pe tron împæratul Shun (126-144) care numeøte împæræteasæ o femeie din familia Liang. iar copiii sæi au fost executafli. sora mai micæ a væduvei împæratului. dar numai cu titlul de ipotezæ de studiu øi 144 de-ai doilea Hani (sau Hanii orientali: au mutat capitala în Hu nan). Împæratul øi-a ales un alt succesor. A cheltuit sume mari de bani în beneficiul alchimiei. Au trene din mætase finæ øi dinbs tofpæ uøoaræ. precum øi în timpul lui Che. Fratele øi sora guverneazæ în timpul domniei lui Chong. în nici un fel. Imediat dupæ moartea væduvei. Mai ræmânea sæ se constituie øi Statul. luat de la prinflul din Fergana. Moare în 121. Trebuie oare. Era un stat primitiv? Pare totuøi a fi însoflit de un ideal tradiflional de unitate. împæratul Wu era øi bænuitor øi viclean. este o eleganflæ îmbeløugatæ øi supremæ. Acesta moare aproape imediat øi o altæ grupare învinge. væduva lui Dou. El încerca sæ-øi afiøeze puterea printr-un lux strælucitor øi variat. civilizaflia chinezæ s-a dezvoltat din plin. Acesta a domnit sub tutela a trei regenfli desemnafli de tatæl sæu. Împæræteasa Yen. Apoi. Familia unei alte împærætese ajunge s-o distrugæ. Împæratul. Fondatorul sæu. La moartea sa. uøoare ca ceafla. Au 129 132 storia clasicæ încearcæ sæ dovedeascæ cæ a existat în China (încæ din al treilea mileniu dinainte de Hristos øi în limitele clasice ale flærii) un Imperiu civilizat øi o nafliune deja omogenæ. ci numai duci øi marchizi. în tot cazul. diferitæ de nobilimea specific feudalæ øi ai cærei membri sæ semene deja mai mult cu niøte funcflionari decât cu niøte vasali. presupune cæ ei au colonizat odinioaræ cel puflin bazinul Fluviului Galben øi cæ un cataclism a ruinat opera lor? Nu este greu sæ ne imaginæm un cataclism de proporflii: niøte inundaflii sau incursiunea barbarilor pot explica starea de færâmiflare pe care o scot la luminæ primele documente datate. Mama sa era tânæræ. sæ-l asasineze øi pe fratele ei. un embrion de stat primitiv? De aici. în comunitæflile rurale care reprezentau atunci elementul cel mai activ al societæflii chineze. Familia sa este exterminatæ. Aceasta a durat din anul 25 în 220. Tatæl væduvei a fost învins øi s-a sinucis. În timpul domniei împæratului Wu. Øi vom da mai multæ atenflie destinului creafliei lor. tot ceea ce se poate spune în I 141 . Ar fi de ajuns sæ læsæm sæ se înfleleagæ cæ ea se impune de fapt. Feflele lor sunt albe ca floarea de susai. Respectul relativ øi menajamentele de care par sæ se fi bucurat cei din dianstia Zhou în timpul perioadei Chun Qiu par sæ ateste o putere stræveche. o nouæ regenflæ. o altæ împæræteasæ devine regentæ øi fratele sæu mare mareøal. nu moøtenitorului Imperiului ci fiului (adoptiv) al unuia dintre principalii eunuci. împæratul Guang-Wu. Aceasta nu a avut copii: femeile din harem au avortat toate sau copiii lor au murit de mici. O primæ regenflæ este exercitatæ de familia Dou (89-92). ajutat de un eunuc. în timp ce aducea în palatul sæu idolul de aur pe care-l adora suveranul Xiu chu.cuiascæ. iar dupæ obiceiul chinezesc. au fost elaborate ideile pe care fondatorii domeniilor fie le-au împrumutat. Între anii 67-71. familia unei împærætese a încercat sæ punæ mâna pe putere. i-a permis sæ se sinucidæ. atunci când a avut loc revoluflia din care a luat naøtere China feudalæ. Astfel. sæ proclame un copil de vârstæ fragedæ. dacæ un anumit motiv a întârziat-o sau a græbit-o. împæratul a dizgrafliat-o pe sora ei øi a reuøit. sæ joace un rol analog în cadrul nafliunii. Prinflul s-a spânzurat. Credinflele øi teoriile care au contribuit la edificarea Chinei imperiale au luat naøtere din activitatea diverselor etape feudale. Familia lor încearcæ sæ punæ piciorul în palat: sora împærætesei este datæ în cæsætorie. faptul cæ nobilimea feudalæ a dispærut imediat ce nobilimea Imperiului a apærut în locul sæu. nu reprezentau ræmæøiflele unei nafliunbi unite øi prospere? Nu putem. din respect pentru date. Sunt îmbræcate cu haine împodobite øi cu voaluri multicolore. odatæ ce apar. decât propriului destin. la începutul perioadei Chun Qiu. am putea justifica metoda. Rafliunea de stat era cea care comanda aici. A pus sæ fie compuse imnuri de formæ øi de inspiraflie clasice øi a patronat poemele în care Sima Xiang ru imita. Fratele acesteia este fæcut mare mareøal. Împeriul era puternic. III CRIZA DINASTICÅ ÆI SFÂRÆITUL DINASTIEI HAN Împæratul Wu a avut succesorul pe care øi l-a ales. fie le-au transformat. pe nume Ho Kuang. poezia specificæ din flara lui Chu. capætæ un aspect atemporal (cæci nimic nu începe øi nimic nu se sfârøeøte în ea la o datæ determinatæ) øi o aluræ schematicæ (cæci nimic nu ne permite sæ-i indicæm particularitæflile de detaliu øi sæ spunem dacæ ea a avut fluxuri øi refluxuri. iar favoarea periculoasæ. dar se cæsætorise cu o Liang. træiesc în izolare. Împæratul Wu nu avea caracterul sever øi misterios al primului Împærat. vom studia diferitele medii în care s-a format civilizaflia chinezæ în momentul în care acestea s-au dovedit a fi creatoare. Era un copil. a trebuit sæ împartæ trei sute øaizeci øi cinci de apanaje (tot atâtea câte zile are anul). avea doisprezece ani. cu date relativ sigure. indicele unei vechi stæri de-o oarecare unificare. Locuitorii. Împæræteasa Deng guverneazæ un an (106) sub domnia împæratului Shang care urcæ pe tron în vârstæ de o sutæ de zile. Primele succesiuni au fost liniøtite. pentru a para pericolul unei regenfle feminine. dupæ metodele barbarilor din sud-est. Interesul dinastic ræmânea singurul principiu de guvernare. orice încercare de precizare geograficæ sau istoricæ øi mai ales. împræøtiafli în mici cantoane. Nu existæ alt mijloc de a defini diferitele medii al cæror studiu este important pentru cunoaøterea civilizafliei chineze. Principalul era un frate al generalului Ho qu ping. øin în brafle flori de Jia-ye. Marele mareøal încearcæ atunci sæ reia lupta împotriva oamenilor de la palat. se spune. Mai mult: mulflimea øi diversitatea influenflelor posibile face ca orice ipotezæ sæ fie mai degrabæ periculoasæ decât utilæ. orhidee parfumate“282. În anul 189. Pe cât era de magnific. Acesta a intrat în luptæ cu eunucii de la palat. A consultat destinul cu ajutorul oaselor de pui. orice încercare de precizare etnograficæ ar fi falsæ. A fæcut sacrificii atât pe movile aplatizate cât øi pe terasele înalte. sæ întrevedem în aceastæ situaflie a Chinei de la începutul cronologiei. A domnit douæzeci de ani (147-167). admirafli sala de jad verde. Acesta era tot un copil. apare familia Deng. la moartea soflului sæu. care era în vârstæ de doi ani øi a murit în anul 145. E posibil ca în timpul dinastiei Han sæ mai fi supraviefluit în China grupæri de tip feudal. în acel moment. Invers. Împæræteasa. Pentru moment. încearcæ. væduva a fost otrævitæ øi toate rudele sale exilate. Dar. A fost atunci numit Împæratul Huan: el aparflinea unei familii din neamul Han. O crizæ de succesiune era de ajuns pentru a ruina Imperiul. stânjenei. (pentru a le vedea) un milion de persoane aleargæ øi se îmbrâncesc. documente destul de numeroase øi susceptibile sæ fie luate în discuflie. O mulflime de femei frumoase s-au adunat aici. sunt øi øanse ca înaintea erei imperiale sæ fi existat o nobilime diversificatæ. În 77. Aceastæ afirmaflie nu implicæ. Dizgrafliile sale erau teribile. l-a numit pe tatæl sæu mare mareøal. Voi indica totuøi una. decât prin intermediul credinflelor sau tehnicilor care reprezintæ aportul lor la aceastæ civilizaflie. „Privifli tot ce este împrejur. pe care se sprijinea împæratul Ling (168-189). spiritismului øi al literaturii traduiflionaliste. oare. soflia lui Nan. care. întrebuinflând carapacele de broascæ flestoasæ. la urcarea pe tron. pæmântul Confederafliei chineze ni se dezvæluie ca un flinut îngust øi ca o flaræ nouæ. Cu siguranflæ. a trebuit totuøi sæ fie reprimate unele revolte ale prinflilor de sânge. În schimb. a fost rapidæ sau lentæ. trebuie oare sæ începem istoria societæflii chineze? Dar cine va dovedi cæ chinezii. Este limpede cæ evoluflia. Solul nu este deloc amenajat. cienii din nord-est precum øi pe vræjitoarele sin flinutul Yue. dacæ.

atunci când îøi construiesc sau îøi reconstruiesc în mod sistematic istoria. în China imperialæ. împæræteasa Wang. permite descrierea unei evoluflii. Aceasta nu a acceptat datele tradiflionale decât în mæsura în care acestea pæreau cæ sunt în concordanflæ cu spiritul sistemului. Familia Wang a menajat-o la început pe regina Fu. este mai directæ. a cærei mamæ legalæ aparflinea familiei Fu. se impune o metodæ regresivæ. Se poate crede. ar fi uøor sæ prezentæm niøte frânturi de dovezi. Imperiul nu ræmâne mai puflin dezmembrat dacæ aceøtia eøueazæ în tentativa lor. învinøi de o coaliflie de prinfli cu feude date de familia imperialæ.n. alte teme (în principal teme poetice) permit descrierea unui mediu rustic. împæratul Yuan (48-33). Unele minuni au arætat atunci cæ Wang Mang avea în el Virtutea chiar a lui Gao zu. prin simpla respectare a itualurilor. Rudele acestor væduve au format o grupare puternicæ care se opunea grupærii rudelor imperiale.). Dincolo de Împærat. care era foarte abilæ. Ei le înflelegeau în felul lor. dar împæratul Zhao a murit foarte tânær (74). din antichitate. bazatæ pe lipsa de mærturii istorice. Întreaga putere a trecut lui Wang Mang. øi-a afirmat autoritatea supremæ. în China fiefurilor. Ho Kouang l-a fæcut sæ urce pe tron pe un colateral. Unul dintre ei a avut drept fiu pe Wang Mang care. Or. favorabile intereselor materne. trecerea. Împæræteasa a fost aleasæ tot din familia Wang. Suveranul Roøu i-a adus lui Wang Mang o casetæ misterioasæ. preferând o negare absolutæ.). Dar când Ai a murit. în ordinea politicæ øi în ordinea familialæ. totuøi. mai degrabæ se explicæ decât se relateazæ faptele istorice. de o oarecare omogenitate. nobilimea feudalæ. Aceøtia au domnit în virtutea Pæmântului øi au luat galbenul drept culoare dinasticæ. pentru doctrina clasicæ. privitoare la o creøtere violentæ a apelor râului Di. VII). Erudiflii øi funcflionarii au ocupat. Unul ditnre ei a reuøit sæ fondeze o dinastie a celor 131 . Se poate observa. se næscuse dintr-un dragon roøu. cu adeværat. în profitul propriilor lor familii øi a partizanilor lor. Un copil de doi ani a fost numit 130 favoarea tradifliei clasice nu are decât o valoare de ipotezæ. familia Fu a acflionat pentru eliminarea familiei Wang. nu vom fi de partea acestora. de la unul la altul dintre aceste medii. Împæratul Cheng (32-7) l-a numit mare mareøal pe unul dintre unchii sæi materni. Wang Mang nu a domnit decât paisprezece ani (9-23). Un moøtenitor desemnat. Dar soflia sa. insistând de exemplu asupra importanflei tradifliilor privitoare la creøterile diluviene ale apelor sau asupra afirmafliilor cronicilor (din sec. Ca sæ reuøeascæ acest lucru. ce sæ înflelegem din teoria tradiflionalæ care pretinde cæ explicæ întreaga istorie a civilizafliei chineze? Aceastæ teorie mai pretinde cæ societatea a fost perfectæ la origini. care era o nepoatæ a lui Ho Kuang øi a unuia dintre ceilalfli doi regenfli care mai træia încæ. Nu vom fi niciodatæ de acord. dacæ grupeazæ în jurul sæu un grup. care a fost imediat determinat sæ renunfle la coroanæ. færæ îndoialæ. Se simte totuøi cæ este vorba aici de un ideal nobil: tocmai de aceea am dori sæ-i cunoaøtem provenienfla øi istoria. cea mai veche væduvæ de rang nobil. drept urmare. Se poate proceda în acelaøi mod mergând mai departe. a dorit sæ aibe întreaga putere cuvenitæ unei væduve imperiale. nici sæ acceptæm totul din tradiflia clasicæ. a devenit marele favorit. Cunoaøtem. Un suveran care doreøte sæ întæreascæ puterea centralæ trebuie sæ încerce sæ slæbeascæ pe cea a rudelor sale øi. A exterminat întreaga familie Ho. De aceea. orice cercetare pozitivæ ar fi imposibilæ: chinezii.e. cæ.n. O dinastie a væduvelor de împærafli tindea astfel sæ se opunæ dinastiei imperiale. aici. A fæcut greøeala sæ nu se cæsætoreascæ cu o fiicæ a lui Ho Kuang. trebuie sæ fie grupafli în jurul sæu un grup de fideli. Aceøtia pot sæ se mulflumeascæ sæ domneascæ în fapt fondând o dianstie a consilierilor palatului. Tiparele øi formulele. Dar. este desemnat ca moøtenitor un copil de vârstæ fragedæ. vechi principii de drept familial. Dacæ-l cautæ în propria sa familie øi practicæ politica privilegiilor. aceøtia au recurs la formule tradiflionale. l-a adoptat pe nepotul sæu. A fost detronat de o coaliflie de prinfli înrudifli cu primii împærafli din dinastia Han. Imperiul nu are alt fundament decât Virtutea specificæ unei dinastii. care constæ în raportarea la unele medii corect etajate. pentru a ne vorbi despre ea. Pentru a guverna. Clasificându-le. A avut grijæ sæ flinæ seama de mama suveranului øi de familia acestuia. au nevoie din nou de o dezmembrare a Imperiului. i-a supraviefluit øi nu a murit decât foarte bætrânæ. Numai pornind de la aceste date. Astfel. Atunci nu mai ræmâne decât sæ se clasifice aceste medii. În aceste condiflii. cu condiflia de a le detaøa mai întâi de sistem. nici sæ negæm. corespunde unui ideal care nu este. o inenflie recentæ. Împæratul a murit. neavând copii. Totuøi nu este imposibil ca ei sæ le înfleleagæ cu acelaøi sens pe care-l foloseau nobilii feudali. reuøeøte sæ stæpâneascæ obiceiurile øi sæ civilizeze lumea. dar au toate facilitæflile pentru a uzurpa. a fost liniøtitæ. mai este posibil ca China (sau cel puflin o parte din flinuturile chinezeøti) sæ se fi bucurat. de la Împærat la seniorul feudal. prin simplul mijloc. Aici. Aceastæ clasificare. a unei evoluflii paralele care explicæ formarea dreptului constituflional øi a dreptului particular. Le-a dat fiefuri øi i-a fæcut sæ stræluceascæ la curte. sæ le îndepærteze de la curte. Ideea cæ Prinflul. uneori chiar pot fi apropiate de gestele rituale înrudite: ansamblul lor scoate la luminæ credinflele øi chiar datele care au fæcut posibilæ constituirea domeniilor øi apariflia autoritæflii individuale. Fiica lui Wang Mang (avea doisprezece ani) devenea væduvæ de împærat defunct. Se poate imediat observa cæ aceste date constituie documente fragmentate ce nu pot fi legate de nici o cronologie. numai în acest sens. este posibil chiar ca istoria sa sæ prezinte o oarecare continuitate. cæ civilizaflia chinezæ dateazæ din cele mai vechi timpuri. Întreaga muncæ constæ în clasificarea lor. fondatorul dinastiei Han. Dar. øi a numit-o împæræteasæ pe o concubinæ færæ copii. Împæratul Cheng. În timpul domniei lui Ai (7-1). Aceste rude. ministrul-fondator al dinastiei Zhou øi mare patron al øcolii ritualiste din Lü. A mai avut grijæ sæ distribuie mai mult de o sutæ de fiefuri membrilor familiei imperiale. a cærei fiicæ a intrat în harem. se ajunge la reliefarea. Când tutelele sunt lungi øi frecvente (acest rezultat poate fi obflinut prin asasinat sau prin alegerea unor moøtenitori cu sænætate øubredæ). clasa erudiflilor øi nobilimea Imperiului. Aøa fæcuse odinioaræ Zhou-gong. devine pentru suveranul însuøi un rival. acest ideal este o certitudine. færæ îndoialæ. Aceøtia provin din familia mamei sale. Aceasta. dar dacæ am respinge aceste ipoteze moderate. dar. Aceasta din urmæ ne este cunoscutæ numai prin ceea ce erudiflii au binevoit sæ ne spunæ. Împæræteasa a fost otrævitæ de soflia regentului. la fiecare succesiune. ce devenise prea puternicæ. spune istoria). ar putea fi concurenfli periculoøi. Acesta øi-a cæsætorit fiica cu împæratul Ping (1 î. existæ posibilitatea de a ajunge foarte departe øi a descoperi ceea ce reprezenta sub forme extrem de arhaice. pot fi relevate elementele unei istorii a societæflii chineze. în care s-au format unele dintre credinflele cele mai importante care stau la baza puterii proprii unui conducætor politic. constituie date pozitive. nu gândesc øi nu se exprimæ decât cu ajutorul unor formule consacrate øi în cadrul unor tipare tradiflionale. la douæzeci øi opt de ani. Ar rezulta de aici un oarecare echilibru dacæ succesiunile nu ar fi însoflite de o eprioadæ de tutelæ. dacæ mediile descrise cu ajutorul formulelor luate dintr-o tradiflie imemorialæ pot fi stratificate corect. din documente directe. Or. precum øi cea a puterii specifice unui cap de familie. suveranul are nevoie de sprijin. toate documentele au fost prelucrate øi reconstruite de o criticæ eruditæ. Wang Mang s-a proclamat Împærat (9 e. Împæratul fiind bolnav (otrævit. rolul conducætor a trecut. înainte de toate. Imperiul tinde sæ nu mai fie decât o federaflie de seniorii înrudite. În anul 5. statul nu înseamnæ nimic. Plecând de la el. împæræteasa Wang (væduva lui Yuan). Wang Mang a cerut zeilor sæ-l facæ sæ moaræ în locul suveranului sæu. A clasifica diferitele valori ale acestor formule înseamnæ a le raporta la medii etajate.n. pe vremea în care Fondatorii civilizafliei naflionale se manifestau ca niøte Sfinfli. este posibilæ raportarea lor la medii sociale diferite. a rubricilor øi formulelor în care credinflele chineze s-au înscris. un loc analog cu cel pe care-l ocupa. væduva lui Zhao. Aceastæ putere este definitæ prin niøte formule care sunt adeværate teme mitice. Împæratul avea deja un moøtenitor pe care-l iubea. un fapt de primæ importanflæ. A fost numit succesor un presupus nepot (presupus færæ îndoialæ) al primului moøtenitor al împæratului Wu (al cærui sfârøit tragic îl fæcuse popular). ai cærui frafli au acaparat toate funcfliile. Gao zu. în societatea chinezæ. În ceea ce ne priveøte. de la un termen la altul. permit mamelor sæ-øi cæsætoreascæ fii în propriile familii. cu sprijinul autoritæflii împærætesei. Totuøi. Ca sæ i se asigure succesiunea.-5 e. pentru început. Ca urmare a acestei evoluflii continue. pe rând. Nu se poate afirma altceva atunci când se spune cæ nobilimea Imperiului a fost urmaøa nobilimii feudale sau a venit s-o înlo143 142 succesor. Or. Domnia fiului sæu. adesea. Acesta a fost împæratul Xuan (73-49).existat câteva tulburæri care au fost repede înæbuøite. familia maternæ dæ regenfli care sunt atotputernici. puterea Prinflului.

munte øi mar. sæ primeze. În timpul domniei împæratului Ai (6-1) s-a propus fixarea. de la începutul erei creøtine. de a aræta cum ideea de civilizaflie a putut. China intræ într-o eræ de færâmiflare politicæ. îæn timpul perioadei celor Trei Regate. civilizaflia 136 înfloreøte din nou în China. Vechea concepflie conform cæreia prinflul este responsabilul ordinei anotimpurilor øi al prosperitæflii flærii ræmânea valabilæ pentru Împærat. iar statul s-a dizolvat. într-o manieræ aproape constantæ. Mai erau øi intrigi la palat. Chinezii. rpecum øi alte curente religioase. øi aceasta pentru a lupta împotriva triburilor Du jue (turci) Imperiul se reconstituie. iar micul împærat detronat. în timpul dianstiei Song (960-1279). Nu domneøte decât cu numele. ce le este inspirat de cultul øi tradifliile lor. Mareøalul este omorât. punând stæpânire pe regiunile Khotan. cum poliflia imperialæ devine mai puflin vigilentæ. Kachgar. l-a îndemnat pe stæpân sæ revinæ la vechile obiceiuri. forfla de a apare ca o nafliune sau chiar sæ joace rolul unei mari puteri. În flara întinsæ øi variatæ cum devenise China în timpul dinastiei Han. Din anul 609 flinuturile Tarim. De la începutul secolului al IV-lea. Acesta se întinde. Ei fondeazæ în China de Nord øi de Vest regate instabile. refuzând sprijinul partizanilor grupafli în jurul familiei sale paterne sau materne.Revolta Turbanelor galbene a prilejuit cæderea celei de-a doua dinastii Han. treceau astfel sub controlul chinez øi. Yarkond øi Karachar. Dupæ ce Împæratul a dorit sæ fie stæpân în palatul sæu. Dupæ o nouæ perioadæ de færâmiflare (907-960). S-a extins. într-o istorie atât de îndelungatæ. China se orienteazæ definitiv. pentru o vreme. sora sa surghiunitæ. aceøtia sunt imediat animafli de sentimente antidinastice øi strânøi în bandæ de vreun aventurier. mai degrabæ. barbarii au pætruns în interiorul hotarelor. Atunci când nu sunt înregimentafli øi trimiøi sæ lupte împotriva barbarilor sau întrebuinflafli la marile lucræri publice. tocmai datoritæ orgoliului. în fafla ideii de stat. stæpâni pe Annam øi coastele sale. s-a stabilit un contact strâns cu civilizaflia tokharianæ. O datæ cu dinastia Qin øi Han s-a format nafliunea chinezæ øi s-a creat idealul unei unitæfli imperiale. cea a unei tradiflii de culturæ. iar guvernanflii nu se mai ocupæ de aproviziionarea localæ. precum øi cu Occidentul285. L-a sfætuit sæ restaureze sistemul deflinerii în arendæ al terenurilor (sistemul xing) øi al dijmei: concesiunea întregii proprietæfli nu putea duce decât la acapararea de pæmânturi øi la înmulflirea sclavilor. dincolo de deøerturile Asiei centrale. Meniheismul øi Nestorianismul. în timpul aceleiaøi domnii. øi influenfle mai îndepærtate. Îmbogæflitæ de cunoøtinflele pe care le aduc cu ele Budismul. Toate drumurile mætæsii. a cærui domnie nu a fæcut decât sæ prelungeascæ dinastia primilor Han. *** La cæderea dianstiei Han. i-a respins pe huni în gobi. Mai mult decât istoria unui stat sau a unui popor. Tsaidam øi Tonkin intræ în Imperiu. Numai în secolul al VII-lea. moraliøtii i-au învins ep tehnicieni. Budismul s-a instalat aici cel puflin de la începutul secolului I. a determinat cæderea lui Wang Mang. în a doua parte a secolului al II-lea. mult mai sincreticæ decât pe vremea dinastiei Han. poate. Politica de mare anverguræ. Familia Zen nu mai defline decât bazinul Fluviului Albastru øi cel al râului Xi Jiang. Civilizaflia chinezæ se complicæ în momentul în care Imperiul se færâmifleazæ. Familia Zen (265-419) nu reuøeøte decât pentru scurt timp sæ restabileascæ o unitate nominalæ. Principalul sæu interes. ca singur mijloc de a forma oameni de stat. Ban Chao284. împæratul Xian (190-220). care patrona studiul Analelor lui Lü. pânæ la Dzoungaria øi pânæ la Indus. o datæ cu influenfla indianæ. niøte neguflætori s-au prezentat în porturile din partea de sud a Imperiului ca ambasadori ai Romei. Triburile Tokhari øi Yue-zhe erau în legæturæ cu India. Atunci începe domnia ultimului împærat din dinastia Han. îndreptatæ cætre stepæ. chinezii au gæsit. nu a devenit decât o jucærie în mâna oamenilor de la palat. pe de altæ parte. istoria Chinei este cea a unei civilizaflii sau. cætre un sincretism de spirit tradiflionalist. apoi. o bandæ de revoltafli se formeazæ. Atât prin sud-vest cât øi prin est. rebeliunea Turbanelor galbene bulverseazæ Imperiul. Din anul 72 în 102. în ocazii favorabile. Nu mai exista guvernare. cæreia i-a succedat Tang (620-907). de la nord la sud. Nu mai reprezenta nimic. pentru fiecare clasæ Eunucii înving. redactate de Confucius. Învæflatul Dong Zhong shu. încercând totodatæ sæ se raporteze øi mai mult la trecut. puteau primi pe cale maritimæ. Sfærâmiflarea atinge apogeul al sfârøitul secolului al IV-lea øi la începutul celui de-al V-lea. Istoria afirmæ cæ Ban Chao a avut ideea de a intra în relaflia cu Romanii (97) øi cæ. Din 184. ridicat de familia Sui (589-617). idei øi cunoøtinfle noi au pætruns atunci în China. în timp ce Dou Xian îi respingea la nord de Barkoul pe hunii nordici (89). Dar. Aceste neajunsuri deveniseræ grave la sfârøitul primei dinastii Han. Economiøtii din slujba împæratului Wu simfliseræ pericolul øi încercaseræ sæ-l pareze interzicând refolosirea în bunuri imobile a averilor dobândite în industrie sau comerfl. iar triburile Yue-zhe dincolo de Pamir. Rebeliunea Sprâncenelor roøii øi cea a Turbanelor galbene au fost rezultatul unei crize agrare datorate dezvoltærii marilor domenii. exista mereu câte un canton încercar de inundaflii sau secete.e este imediat reluatæ. dacæ l-am putea contura cu o oarecare precizie. Cea a Strâncenelor roøii. 133 . ar fi.

Imperiul era divizat în trei regate. Fluviul Galben a rupt digul. au putut satabili la Kutcha principalul lor port militar. la nevoie. apoi alte perioade de foamete s-au succedat din an în an. în Taoismul organziat ca religie. plus bazinul râului Huai. în nord a fost o foamete aøa de mare încât. sæ vinæ sæ i se închine (33) øi sæ cearæ alianflæ. fæcându-l pe împæratul Xian sæ renunfle la coroanæ. Mulflimi rætæcitoare parcurgeau flara. În 49. punând stæpânire pe bazinul Fluviului Galben. în urma unui raid reuøit. Un al treilea s-a mulflumit cu o putere de fapt. Agitaflia s-a stins destul de repede. necesare acreditærii lui Wang Mang. 134 135 Partea a doua SOCIETATEA CHINEZÅ . de exemplu) de o violenflæ neliniøtitoare øi deseori. Ele s-au datorat spiritului de inifliativæ øi de aventuræ de care erau animafli unii dintre øefii de posturi. a cærei capitalæ a fost plasatæ în regiunea Nan jing. care a deflinut toatæ vechea Chinæ a Fluviului Galben. O dinastie apunea. În anul 11. Cucerirea regiunii Tarin. în furntea câtorva temerari. Nu existæ nici un indiciu ca edictele lui Wang Mang sæ fi fost cât de puflin aplicate. nu dorea sæ îndrepte nimic decât reluând obiceiurile antice. În anul 14. dar fiul sæu. care. dar animafli de mândria de a fi chinezi.“ Orice bun. a fondat aici dinastia Wu. iar sclavii de el de subordonafli particulari. ca bun uzurpator. Dar profefliile øi descoperirile miraculoase. Guvernarea centralæ n-a avut nici o contribuflie la aceste succese. a unui numær maxim de sclavi øi a unei întinderi maxime de domenii. Atunci au apærut (øi la Shan dong) Sprâncenele roøii. socialæ. Wang Mang. Ordonanfla a trebuit sæ fie abrogatæ dupæ trei ani.. Ceea ce am putea fi tentafli sæ numim politica externæ a Chinei este. Ea a fost reprimatæ de marii funcflionari.n. s-a fæcut stæpânul regiunii Si chuan. ce este posedat numai cu titlu de arendæ. hotærâtæ din oficiu. care a constituit marea glorie a celei dea doua dinastii Han. ei procedau prin atacuri îndræznefle. în acea perioadæ.Opera de colonizare a suferit mai mult decât s-ar putea crede unele crize ale guvernærii centrale. cu toatæ divizarea lor.n. Wang Mang încercase s-o completeze printr-un sistem de control al preflurilor.) øi Hai-nan. unul dintre ei. cæutând øi dansnd pentru a invoca ajutorul lui Xi wang mu (Regina-mamæ a Occidentului. care aparflinea familiei Han. hunii s-au scindat în douæ grupuri. au ajuns sæ ameninfle drumul cætre Altai: aceøtia au ocupat Turfan din 64 în 60. de cætre funcflionari. oamenii s-au mâncat între ei. În anul 3 înainte de Hristos. Un al doilea. nu putea fi înstræinat. în care el relua o idee a consilierilor împæratului Wu.e. toate aceste operafliuni reuøite de politicæ øi de ræzboi au fost duse la bun sfârøit datoritæ unor inifliative personale øi unei insubordonæri inteligente. ci din taxarea. era o divinitate a ciumei: ea a devenit. Tot acestui corp de ofifleri se datoreazæ øi refacerea puterii chineze dupæ criza dinasticæ care s-a produs la începutul erei creøtine. bande de tâlhari care au bætut oøtirile lui Wang Mang øi care au fost bætuøi sau înregimentafli de câfliva prinfli din neamul Han. fondatæ de triburile Man din Hu-nan (49). în anul 220. cea mai popularæ dintre divinitæfli)283. Cu siguranflæ. opera unui corp de ofifleri posedând un înalt grad de spirit colonial. Ei acflioneazæ færæ sæ mai piardæ timpul fæcând raport øi øtiu. a fondat dinastia Wei. o mare secetæ a determinat o vastæ miøcare popularæ care a pornit din Shan dong. presiunea tibetanilor a devenit uneori (în anul 42 î. o alta lua naøtere. a interzis. cu excepflia faptului cæ revolta Turbanelor galbene a avut punctul de plecare în Si chuan. Si chuan øi Shan dong erau provincii cu tendinfle puternic particulariste. Ea a pierit în condiflii analoge. færæ ajutor sua control. Revolta Turbanelor galbene a fost în acelaøi timp o jacherie øi o miøcare sectaræ. Dar în 60. distrugând câmpiile din Zhe-li øi Shan dong. chinezii. triburile Xiong nü. Dar. Acestea au fost focarele primelor mari secte taoiste. O acfliune îndræzneaflæ reuøitæ (în 35) împotriva grupului cel mai îndepærtat (ce era stabilit în împrejurimile lacului Balkach) a determinat grupul sud-vestic. au întreflinut o stare de agitaflie. sæ gæseascæ scuzele pentru a-øi justifica succesele. dizolvarea confederafliei puternice. a fost realizatæ de câfliva oameni (dintre care cel mai cunoscut este Ban Chao) ce au acflionat ca disperaflii. dar al cærei caracter static era net precizat: preflurile nu trebuiau sæ rezulte dintr-un joc de compensaflii economice. singurul ræmas în contact cu China. Supunerea regiunilor Tonkin (42 e. A revendicat pentru Împærat un drept excepflional de proprietate: „Câmpurile din întregul Imperiu vor primi de acum înainte numele de câmpuri regale. pacificarea nord-estului datoritæ folosirii triburilor Xien-bi împotriva hunilor. în anul 9 dupæ Hristos comerflul cu terenuri øi cu sclavi.

populaflii înapoiate sau barbare. ei formau un neam. aceastæ civilizaflie îøi are centrul la ræscrucea a douæ regiuni de margine. De jur împrejurul micilor insulifle cultivate ce apæruseræ în urma eforturilor primelor comunitæfli flæræneøti.. apoi bærbaflilor. mereu. am trage concluzia cæ femeia era mereu aceea care se înstræina. Pe de altæ parte. persistând în ciuda mæsurilor administrative347. „Curcubeul este la ræsærit! – nimeni nu îndræzneøte sæ-l arate. Dinastia Zhou. Acesta. ca sæ se mærite. în pædurile øi hæfliøurile mlaøtinilor. identificafli în mod egal cu câmpul ereditar din care tofli îøi trag în mod constant aceleaøi principii comuniale. „Noræ la tine. iar cealaltæ. au fost exercitate asupra civilizafliei chineze influenfle îndepærtate. Ordona „repararea marginilor øi hotarelor câmpurilor. agricultori! – grânele sunt strânse! – Sæ urcæm din nou. Casa flæræneascæ era (øi. Când conducætorii au fost aleøi printre bærbafli. se duce sæ træiascæ într-un sat stræin. pe acoperiø sæ le aøezæm! – odatæ primævara venitæ. rudenia era de o esenflæ mai profundæ decât dacæ s-ar fi bazat numai pe legæturi de sânge. træia. în mare. – la dreapta... coastele. ei urcau din nou la casele lor øi le pregæteau pentru iarnæ. – plecând de la apus øi mergând cætre ræsærit. Prin ea. defriøafli! Colo. într-un mediu necunoscut øi ostil.. Clanurile teritoriale formau cea mai micæ grupare a populafliei349. iar cealaltæ o civilizaflie a orezului øi a câmpiilor joase. o oarecare unitate. a luptat împotriva ei sprijinindu-se pe barbarii de pe râul Huai. au fost împærflifli în douæ grupe. grupa soflilor anexafli. – Ca sæ se mærite. Este limpede cæ istoria societæflii în China nu va putea fi scrisæ într-o manieræ concretæ decât dacæ se gæsesc mijloacele prin care se pot preciza influenflele etnografice sau tehnice care au acflionat asupra ei. iar seara. este posibil ca partea de ræsærit a Chinei sæ fi întreflinut relaflii care-i erau proprii. Rezultând de la o apartenenflæ la un teritoriu øi la un nume comun. a øi ræmas) un lucru feminin. Øi totul se transforma într-o emoflie religioasæ în care dominau ideile de moderaflie øi de mæsuræ: „Greierele este în salæ. o îndârjire ordonatæ. poate. obiceiul general. Dinastia Yin. rivalul sæu. Prinflii din Song. Aceøtia ocupau câmpiile mlæøtinoase de la malul mærii orientale. Înainte de a fi intrat în unitatea chinezæ. Pe de altæ parte. Când lucrærile câmpului sunt stabilite dinainte. La origine. bântuiau. membrii unui clan teritorial formeazæ 160 „Aici. Unifli prin comuniunea de nume. erau împrejmuite de ziduri sau de garduri vii. sæ tæiem paiele. O veche tradiflie spune cæ între habitat øi nume existæ un soi de consonanflæ350. la începutul perioadei cunoscute din date. din toate timpurile. ataøafli familiei sofliei lor. dar amenajarea flærii. cæflærate sus. Auzind vaietele tinerelor neveste. când s-au stabilit. trebuie sæ semænæm!“295. prezida. locuitorii. odatæ venitæ øi recoltele strânse.. – Zilele øi lunile se duc! – Totuøi. nu mai existæ nimic care sæ tulbure munca plugarilor“293. imnurile dinastice atribuie unor Eroi-Fondatori aceastæ organizare a flærii care. poate. 148 la fel de prospere.345“. au ræmas mereu în contact cu ei.Bærbatul pætrundea în ea cu greu. Numele aglomerærii respective de case era cel al familiei. Oricât de adânc am pætrunde în timp. era refæcutæ la fiecare început de campanie.“ „Izvorul Cuan este la stânga.pærpsindu-øi familia. marcafli de emblema numelui. întîietatea aparflinea femeilor. toamna. – niciodatæ plictisitæ de gospodærie.346. îfli dai seama cât de grea era ruperea bruscæ a legæturilor familiare øi înstræinarea care preceda munca grea din viafla de toate zilele. destul de întinse. în vremurile de demult.. sæ le împletim! apoi sus. din care una ar fi o civilizaflie a teraselor øi a meiului. mobilierul era format din zestrea femeii.. . – fixând canalele øi câmpurile. canalele øi dimensiunile terenurilor. sæ ne reîntoarcem. Obiceiurile sexuale erau aici mai libere. dealurile. câmpiile øi væile decidea ce culturi se potriveau pentru fiecare teren øi în ce loc trebuiau semænate cele cinci soiuri de cereale.. – carele legate în øopron! – Iar noi dece sæ nu særbætorim?. era redusæ la un rol subordonat. fiæranii locuiau în cætune sau în sate. – Fata. în grote.. – n-am avut niciodatæ dimineafla mea.. Acestea erau aøezate pe înælflimi ce dominau culturile. – flinând totul în mânæ. – lasæ departe fraflii øi pærinfli. Dacæ era aceasta pentru cæ fline de o datæ de studiu importantæ. la organizarea lucrului. de la început. dupæ sexul lor. la începutul anului.. râul Qi. – dimineafla sculatæ øi târziu culcatæ. Dacæ am da crezare versurilor lui She jing. acolo unde liziera platourilor de loes se învecineazæ cu cea a câmpiilor aluviale. Primævara. satul însuøi aparflinea femeilor: divinitatea care-l proteja se numea „mama cætunului“. în vale. împreunæ cu unele træsæturi specifice. Avea ca stræmoøi øi ca zeu pe Prinflul Meiului. Conducætorii feudali nu s-au aflat færæ îndoialæ. copiii. Cealaltæ grupæ era formatæ din autohtoni. în fruntea lucrærilor agricole. se pare. În sprijinul acestei ipoteze vin tradifliile istorice. ca fræflia de sânge. aceasta a trebuit sæ fie. în sat. – stabilind hotarele øi regulile. dar. ne face sæ credem cæ satele învecinate øi-au schimbat mai întâi bæieflii øi nu fetele. Astfel. Nu este posibil ca avântul civilizafliei propriu-zis chineze sæ se explice prin contactul a douæ civilizaflii principale (nu am spus primitive). Prima a adus. dintre care una. la fel ca øi ceilalfli prinfli din ræsærit. cele ale mærii.. øi bine instalate. sæ ne pæstræm firea. Nu numai cæ trebuiau sæ se apere de inundaflii. a cæror importanflæ abia poate fi bænuitæ. Zeii pæmântului nu au avut decât destul de târziu o înfæfliøare masculinæ. Colibele. scoatefli buturugile! – plugurile voastre sæ sfærâme bolovanii! Voi. sæ ne reparæm locuinflele! – ziua. se spune. care pare sæ fi fost puternicæ în partea occidentalæ a Chinei øi pe care au susflinut-o barbarii din apus. øi sæ ne gândim la zilele de trudæ! Sæ iunim bucuria færæ nebunie: – un om de ispravæ este moderat“339. ajutoarele øi zilierii!“292. este aproape sigur cæ civilizaflia Chinei orientale prezenta. ei au purtat titlul de „tatæ al cutærui sat“348. „Îi îndemna øi-i aøeza – aici la stânga sa øi colo la dreapta. se spune. Se practica prostituflia ca formæ de ospitalitate øi ritualuri definite.. descendenfli ai dinastiei Yin. Puterea acestui obicei. o fatæ – lasæ departe frafli øi pærinfli. influenflele stepei. sau colo cætre înælflimi! Iatæ pe stæpân øi pe fratele sæu mai mare! – iatæ-i øi pe cei mai mici. a cerut din partea chinezilor un efort continuu. Într-adevær. ce era posibilæ numai prin existenfla unor comunitæfli puternic unite. civilizaflia chinezæ apare ca o civilizaflie complexæ. mai trebuiau sæ prevadæ øi unele atacuri øi jafuri.. Ritualurile pretind cæ muncitorii trebuiau sæ se asocieze în perechi sub comanda seniorului. Dar. în toate pærflile!“294. Sângele se divide øi se pierde: numai doi fraflii buni sunt singurii care au acelaøi sânge. din vremurile feudale. timp de trei ani. pe care tofli o pot poseda în întregime. Tot aøa. dar au existat øi sofli-gineri. agricultorii coborau de acolo øi-øi refæceau câmpurile. mergefli defriøând – colo. Erau refugiile lor de iarnæ. recunoøtea munflii. o izbândæ duræ asupra unei naturi puternice øi rezistente. mii de perechi. „Haidefli.

insectele – øi de dincolo larvele øi omizile! – Fier ca ele sæ nu mai împiedice creøterea recoltelor noastre! – cæci zeul câmpurilor este puternic: – fie ca el sæ le ia øi sæ le arunce în flæcærile focului!“289. sæ vinæ sæ binecuvânteze culturile. tinerii nu au putut sæ se uneascæ decât cu condiflia sæ aparflinæ unor familii diferite343. øi se mai cântau: „Cum este cultivatæ cânepa? – sunt încruciøate brazdele! – Cum se ia o nevastæ? – trebuiesc prevenifli pærinflii! Cum sunt tæiate crengile? – færæ secure nu ar fi posibil! – Cum se ia o nevastæ? – færæ sæ te cæsætoreøti nu se poate“344. focul nu era suficient. era bine sæ se facæ o apropiere. caton dupæ caton. aceste særbætori datau. apoi sæ verse apæ øi sæ planteze orezul. trebuiau „sæ se asocieze. succedându-se în øiruri nesfârøite. Legendele indigene vorbesc de o vreme în care. dintr-un trecut imemorial. Trebuie sæ se foloseascæ de un crainic. Nu implicæ numai severele interdicflii care izoleazæ. Confucius. Fluviul ceresc. îndepærtafli de colo viermii. Pe fundurile væilor. din greu. I-a mai învæflat sæ loveascæ ierburile cu un bici roøu. ca barieræ sacræ. Potrivit unei zicale chinezeøti. practicarea exogamiei atribuie gesturilor îndeplinite în comun de cuplurile flæræneøti o exaltare eficace. pæmântul chinez nu øi-a dat la ivealæ rodnicia decât. cæci „nu trebuie sæ flii arcul mereu întins. Înainte de a se hazarda în fundul væilor sau în întinsele câmpii. Tema vreascurilor reunite revine frecvent în cântecele de cæsætorie. dar are în egalæ mæsuræ øi una teritorialæ. de întrajutorare. care a stræbætut cel mai uøor secolele (mærturie asupra trecutului ce este færæ îndoialæ cea mai veche) se referæ la douæ divinitæfli stelare. ierburile øi oerzul creøteau în acelaøi timp. nici mei sælbatec! – øi. separaflia sexelor se baza pe o anumitæ diviziune a muncii: bærbaflii øi femeile se opuneau. „În tufe dese. Imediat ce intræ într-un menaj. „Fermierii trebuiau mai întâi sæ ardæ ierburile øi mæræciniøurile. færæ sæ-l întinzi vreodatæ“340. cu climatul loe relativ regulat øi solul lor care pare bogat. særbætæri grandioase trezeau în ei bucuria de a træi. Aceleaøi procedee au fost întrebuinflate øi în primul secol al erei noastre pentru amenajarea întinselor câmpii mlæøtinoase. eøti gata sæ crezi cæ. unul dintre sofli. Mai mult decât sæ punæ bazele unui menaj. Oamenii. în schimb. øi mai ales marile ploi din mijlocul verii. trebuiau sæ se mai ajute øi de apæ. cu atât mai exicace cu cât. totuøi. dar øi a familiilor distincte. înainte de a se stabili. era ceea ce se numea. 147 . care le fæcea sæ încolfleascæ. se întinde Calea Lactee.. Mitul chinezesc. principiul separafliei sexelor stæ la baza exogamiei. Zeul câmpurilor Shen nong (Agricultorul divin). Le plæceau sæ cânte meritele stræmoøilor lor care defriøaseræ flara. pentru a le curæfla.. Pe acest sol bogat. Colaborarea sexelor era. Dar pentru a forma câmpurile. Cum au apærut filozofii. øi populafliile pe care ei le considerau barbare. fiæranii øtiau câtæ ostenealæ cereau primele lucræri. Când vizitezi astæzi flinuturile vechii Chine øi când vezi exploatærile.. apoi se værsa din nou apæ. pentru a putea smulge øi distruge ierburile sælbatice. Acestea aveau caracterul unor orgii. sæ nu-i ofere nici o zi de bucurie“. dar. pelinul. fæceau sæ se înmulfleascæ ierburile dæunætoare øi insectele care devorau sau sufocau recoltele.CARTEA ÎNTÂI: Populaœia câmpiilor Capitolul I Viaœa la câmpie hinezii. Vegetaflia era formatæ din plante dure øi înalte. pe marginea drumurilor øi a canalelor. de muncæ în comun. Ea interzice cæsætoria tinerilor næscufli în acelaøi cætun. Zeul agriculturii era un zeu de foc290. cætre echinocfliul de primævaræ. Confucius admitea cæ særbætorile populare erau o næscocire a înflelepciunii princiare. Unele jafuri ale triburilor Di (de exemplu cel din anul 601) se explicæ prin seceta care le-a distrus recoltele286. „dunpæ ce impusese poporului o sutæ de zile de muncæ istovitoare. un principiu a dominat organizarea chinezæ: este vorba despre principiul separafliei sexelor. dar vechi chinezi træiau din cultura cerealelor øi. Nu era suficient sæ defriøezi odatæ pentru totdeauna. stepa era presæratæ cu mæræciniøuri. din toate timpurile pe locuitori sæ træiascæ din agriculturæ. primele ploi. adesea. (sau) sæ-l flii mereu slæbit. pentru a lupta împotriva alunecærilor de terenuri mobile. În realitat. se pare cæ lucrul ritual prin care pæmântul era inifliat la opera fecundatoare sæ fi cerut în antichitate eforturile conjugate ale unui menaj342. precum øi unele deprinderi de organizare. emblema acestui mijlocitor însærcinat sæ punæ de acord douæ familii: ea foloseøte la detaøarea ramurilor de trunchi øi permite pregætirea vreascurilor unde sunt reunite crengi de origini diferite. se pare. El nu ar fi dorit ca Prinflul. Tesætoarea øi Boarul. la tot pasul. Regula exogamiei are o importanflæ casnicæ. mai multæ importanflæ decât în zilele noastre. încæ din zorii istoriei lor cunoscute. La flærani. de ce au fæcut-o? – pentru ca noi sæ putem semæna meiul!“288. aparent vechii chinezi s-au mærginit. Între agricultori øi flesætoare se ridica o barieræ de opreliøti sexuale øi tehnice. oamenii træiau în brusæ. prin dansuri în sunetul tamburinelor din pæmânt ars. 146 C Viafla de toate zilele a flæranilor chinezi era monotonæ øi grea. (trebuiau) sæ taie coniza. Pentru a se aventura în aceste acfliuni. iar condifliile generale ale vieflii flæræneøti sunt suficiente pentru a le explica. pæmântul era saturat de salpentru sau creøterau acolo hæfliøuri de nepætruns din plante cu spini. era rezervat unor momente sacre. la cultivarea coastelor øi teraselor. care acopereau pæmântul. Dacæ bærbaflilor le revenea munca periculoasæ de a deschide pæmântul cu riscul de a irita puterile misterioase ale solului. platourile de mal sau câmpiile aluvionare i-au îndemnat. Pare sæ fi fost mereu uøor sæ instalezi. sacrilegiul în vremuri normale. ignorând arta de a semæna øi de a planta. øi dacæ. numai femeile øtiau sæ pæstreze seminflelor principiul vieflii. ce era invocat. o colaborare sexualæ era necesaræ. odinioaræ. trebuia sæ se aøtepte organizarea unor state puternice. pe fete de bæiefli. Între ele. Pentru a inaugura lucrærile câmpurilor. se cosea totul. Încruciøarea brazdelor øi cea a familiilor asigurau fecunditatea menajurilor øi a culturilor. Soflii înøiøi trebuie sæ træiascæ la distanflæ unul de altul. alæturi de ei. Pentru ca aceasta sæ aibæ un efect deplin. iar raporturile lor impun infinite precauflii. era necesaræ o numeroasæ forflæ de muncæ. El este conceput în modul cel mai strict. Færæ îndoialæ cæ øi creøterea animalelor a avut. a øtiut se la recunoascæ øi valoarea lor binefæcætoare. câmpuri cultivate øi case. Acest Fluviu ceresc nu poate fi traversat decât odatæ pe an: Tesætoarea øi Boarul særbætorind atunci nunta lor în timpul nopflii341. aøa cum se opun douæ corporaflii rivale. apar ca un popor de agricultori. atunci ierburile mureau øi numai orezul creøtea din nou. 159 I FAMILII ÆI COMUNITÅŒI RURALE Obiceiurile œåråneæti Capitolul II 158 ciulinii! – aceste mæræciniøuri trebuiau distruse! Stræmoøii noøtri. aceøtia nu au încetat sæ le condamne. „Iatæ spicele øi iatæ boabele! – iatæ ce zdravene sunt! iatæ cum se coc! – Nu mai existæ sorg sælbatic. cæsætoria serveøte la apropierea dintre familii. ghimpii“287. pentru a construi canale øi rigole de drenaj. înainte de cæsætorie.. Din toate timpurile. Din toate timpurile. îi învæflase odinioaræ pe oameni cum sæ foloseascæ plugul øi sæpæliga. când acestea atingeau øapte sau opt degete înælflime. Aceastæ apropiere se obfline cu ajutorul unor ritualuri diplomatice. færæ sæ-l slæbeøti din când în când. spanacul porcesc. a defriøa prin foc øi a plivi cu ajutorul apei“291. De fapt. În regiunile înalte de loes. øi cu preflul unor lucræri eroice. Securea era. la perioade determinate. Completând efectele separærii sexelor. S-a væzut mai înainte cæ astfel de mari întreprinderi au trecut multæ vreme drept temerare. nu numai a sexelor opuse. I se spunea Suveranul strælucitor. în China. Pentru a defriøa locurile joase.

perfecflionatæ puflin câte puflin. Din primele zile ale vieflii sedentare øi ale civilizafliei flæræneøti. în vremea særbætorilor de anul nou. – sæ mergem. Bufniflele. O tradiflie spune cæ chinezii. Au scos de pe acestea recolte variate øi le-au cultivat ca pe niøte grædini. gata primævara. trebuiau astupate din nou gæurile cu paie. mulfli chinezi træiau ca troglodiflii. Venerafliei. Peste tot. ca în zilele noastre. færæ îndoialæ. Ritualurile ne dau posibilitatea. Acestea din urmæ era rezervate hainelor de særbætoare sau de cæsætorie. mai întâi la interior. Tot datoritæ condifliilor dificile de amenajarea solului. încurajat de un prim zid de apærare: teritoriul øi periferia se confundau296. sæ-i fi determinat odinioaræ pe flærani sæ procedeze ei însuøi la o repartiflie periodicæ a câmpurilor create printr-un efort comun. erau desfiinflate pentru a face loc ariei298. Stofele de cânepæ. dacæ. de asemenea arta de a pregæti øi de a împleti urzicile øi stuful. Mai este. Marea reformæ a dinastiei Qin care avea sæ ducæ. fiesutul pânzei. øi mai ales Împærflirii. aceasta ar fi o utopie administrativæ. fiecare canton cæuta sæ producæ de toate. Deasupra ferestrei. Unele dintre aceste rogojini erau împodobite cu desene. Dar totul era sfânt în acestæ umilæ locuinflæ. fiesætoarele cunoøteau. erau astupate gæurile cu paie øi cu stuf. Astfel de obiceiuri ar fi mai potrivite unui popor care øi-ar fi fæcut ucenicia agricolo în niøte oaze. ansamblul colibelor era presærat în jurul târgului seniorial. se culcau la început pe paie. geamul era uneori o simplæ gauræ rotundæ fæcutæ dintr-un gât de ulcior spart330. care mai erau încæ folosite în vremurile clasice la îmbræcarea efigia ortului. fæcute cu mijloace rudimentare. deasemenea. viafla agricolæ a avut. Au purtat apoi o îmbræcæminte fæcutæ din douæ pærfli. „În fuste cu flori. în vremea dinastiei Han. aveai dreptul la un culcuø de trestie neîmplinitæ. dura toatæ iarna316. Atunci când au apærut domeniile øi când flæranii au acceptat stæpâni øi protectori. erau în 153 . ci în straturi297. pentru a sta la masæ. se aøezau pe rogojini. au lucrat activ la colonizarea flærii. iar ploaia le dezgolea. Nu erau aruncate decât cu mare grijæ. se învecina cu orezul care necesitæ apæ din abundenflæ. se adæuga o nobilæ încredere în perenitatea rasei bine stabilite pe un teren în sfârøit îmblânzit. Pentru chinezi. – în rochie cu flori. înainte de Huang-di. era un fel de polatræ fæcutæ din crengi întinse pe câteva bætrâne326. uøa lângæ care erau adunate gunoaiele. când mai træiau în brusæ. Distribuflia culturilor în jurul înælflimilor locuite nu depindea numai de ceea ce le era specific fiecæreia dintre ele. a vedea în Turkestan primul lor habitat. un soi de caracter urban. pe vremea comunitæflilor flæræneøti. Oamenii bogafli foloseau un fel de pernæ din corn øi aveau cuverturi din mætase cu flori. Patul. Hainele arhaice. sæ facem must! – Acestea vor fi afrandele stræbunilor pentru ceremonii perfecte! Ce mireasmæ øi ce gust are! – Este mândria provinciei! – Ce picant este acest parfum! – Este ræsplata bætrânilor! Nu este singura datæ când el este ca de astæ datæ! Nu este de astæzi cæ el este aøa astæzi! La cei mai bætrâni dintre stræmoøii noøtri era la fel!“338. cældura le cræpa. erau pæstrate seminflele øi fixat patul conjugal331. Am putea sæ facem din aceasta literæ de lege dacæ ne gândim cæ documentele atestæ. – iatæ. Se numea: Tunet-fulger. au obflinut de pe câmpurile lor un mare randament. animale temute de Tunet. prima cætre apus. pe care le-o inspirau grânele fecunde øi pæmântul hrænitor. ((Triburile Rong (barbarii din apus) se îmbræcau (557) cu un mantou din pai øi purtau o pælærie de mæræcine))318. pentru antichitate. a constat mai ales în ruperea legæturii stânse care era între om øi pæmânt. Ea nu este fæcutæ pe câmpuri întinse. teama anotimpurilor nu toate 156 grætele fæcute din stuf sau din papuræ. Cultura meiului øi a orezului nu este fæcutæ aici dupæ modelul marilor culturi. care solicita o mare forflæ de muncæ. øi. Øobolanii puteau sæ stræpungæ zidurile328. s-a fæcut. casa era întunecoasæ. Cabana de doliu. næscocitæ în vremea dinastiei Han sau datând cel mult din perioada Regatelor Combatante. Redusæ la o singuræ încæpere. se cuibæreau printre crengile copacilor325. S-a væzut cæ primele mari state. Este posibil ca ideea sistemului jing sæ nu corespundæ decât unei utopii istorice øi ca ea sæ fi luat naøtere dintr-o transpunere a prezentului în trecut. Erau cultivate mai multe specii de duzi øi chiar mai multe specii de cânepæ. Uøile øi ferestrele erau fæcute din spini sau crengi de dud împletite. Pe cap purta un fel de bonetæ sau de turban321. Era colflul cel mai sfânt al casei. strævechi. pe care ei le-au cucerit în lupta cu natura øi pe care le apærau de næravurile barbarilor. trebuiau sæ fie reluate aproape în întregime la fiecare campanie. Obligafli sæ scoatæ din pæmânturi puflin întinse. Pe mæsuræ ce doliul devenea mai uøor. În vremurile preistorice. în bastioane închise. care reproduce færæ îndoialæ o formæ arhaicæ de locuinflæ. Plantele agæflætoare invadau zidurile øi acoperiøurile pe care dovlecii sælbateci riscau sæ le striveascæ. acestea se datorau. Pentru a lupta împotriva frigului. erau fæcute dintr-o împletituræ de trestie menflinutæ de o centuræ de bambus317. cu spatele sprijinit de un taburet.un soi de øerbie. „Iatæ. cæci în ele îøi avea sælaøul un zeu care aducea noroc. cultivatorii erau. toate produsele necesare vieflii unei grupæri puternice. Mætasea. domnilor! Sæ mergem! Ducefli-væ la dumneavoastræ cu carul323!“ Nimic mai simplu decât casele flæræneøti. Dacæ ei aparflineau în mod indivizibil pæmântului. în egalæ mæsuræ. de la început. Mobilierul se reducea la pufline lucruri. Aceastæ strânsæ legæturæ. tunicæ øi o fustæ. „E primævaræ. apoi la o rogojinæ329. Cultivau diverse plante din care scoteau vopsele. ci li se acorda. era fæcut din rogojini de stuf suprapuse. mai cælduroasæ øi mai scumpæ. ca aglomerærile de populaflii sæ fie cât mai puternice. miliarde øi cvadrilioane! – Sæ facem vin. Poate cæ astfel se explicæ unele din træsæturile ancestrale øi permanente ale agriculturii chineze. purtau pe ei mai multe straturi de haine. Locuiau. Dar mândria flæræneascæ se amesteca cu amintirea orelor de muncæ grea. În timpul zilei. cel mai puflin luminat. s-a ræspândit. ca ultim refugiu. nu ar fi o simplæ ipotezæ. era folositæ mai ales de bætrâni. creând øi pæpulând pæmânturi noi. În timpul regimului feudal. zilele sunt cældufle. Mai mult decât plugul. protejarea recoltelor cerea. În coliba de doliu. færæ îndoialæ. Colibele de pe câmpuri erau fæcute din crengi. cealaltæ cætre ræsærit. Acest fel de casæ arhaicæ. predominarea unei populæri prin aglomeraflii relativ puternice. fiesætoarele fabricau flesæturi de o singuræ culoare sau cu flori. iar un muøuroi de pæmânt flinea loc de pernæ. în fuste simple. cel mai perfecflionând la care s-a ajuns. – Or. apoi se tencuia deja necesar sæ fie un numær cât mai mare øi sæ se organiza pentru a învinge natura. flæranii chinezi au adoptat metodele culturii de zarzavaturi. o explicaflie de acest gen ar fi tentantæ. mai ales roiba øi arbustul de indigo. Fæcute din chirpici. dar era împrejmuitæ de o palisadæ de stuf327. specific terenurilor uscate. sæ recoltæm în masæ cu toflii! – Ce bogatæ e recolta! – Mii. ciutura centralæ. faptului cæ. Dupæ fiecare iarnæ. Ce ear mai preflios se cultiva pe lângæ locuinfle. serveau pentru sezonul cald. Tradiflia spunea cæ. fumul ieøea printr-o gauræ centralæ. meiul. acestea erau foarte fragile. Øtiau sæ vopseascæ flesæturile øi preferau culorile vii322. de unde ploaia cædea într-o ciuturæ. chinezii nu erau îmbræcafli decât cu o hainæ scurtæ din piele. cu ajutorul muncii umane. odatæ sezonul lor trecut. vatra. flesutæ din mætase sau din cânepæ320. se traducea într-un sentiment glorios de autohtonie. pe flancurile platourilor de Cocos. început toamna. Vatra era fæcutæ din pietre puse una lângæ alta. în aparenflæ. care. – sæ culeagæ din duzi frunzele proaspete“315. Lângæ grædinile de zarzavat care. la o teribilæ crizæ agraræ. plugurile sunt ascuflite – sæ mergem mai întâi la muncæ pe câmpiile din Sud!“ „Sæ semænæm boabele tuturor semænætorilor! În ele sælæøuieøte viafla!. aøternuturile trebuia sæ fie rulate. sentimentul scurgerii zilelor. casele pæreau sæ fi avut forma unor cuburi mici acoperite cu paie. Aceste imense lucræri de amenajare a teritoriului erau completate de a repartiflie administrativæ a pæmânturilor. la cultivatorii de pe terasele de loes. Topirea cânepii øi a imnului era fæcutæ în øanflurile de la marginile locuinflelor. bogate mai ales în 149 152 cabana cu pæmânt galben. se aflau livezile. în colflul sud vestic. la fel øi încælflærile fæcute din fibre de cânepæ sau de dolic. cântæ grangurele! – fetele cu coøurile lor – merg. În satele construite pe înælflimi. la început. posibil ca primele øi cele mai modeste lucræri de amenajare a solului. la început uøa ræmânea larg deschisæ. la strâmtoare. încât o vræbiuflæ putea sæ-l gæureascæ cu ciocul. de-a lungul potecuflelor. Cât despre împærflirea periodicæ a pæmânturilor pe familii øi în porflii egale. ca sæ zicem aøa. færæ îndoialæ. abia luminatæ de o fereastræ øi o uøæ strâmtæ ce dædeau cætre faflada sudicæ. sæpæliga este unealta lor principalæ. Solul era fæcut din pæmânt bætætorite øi stropit mereu.. în rochie simplæ. Chinezii. (Soflia lui Huang-di a fost aceea care i-a învæflat arta creøterii viermilor de mætase)319. Acoperiøul era atât de uøor. apoi la exterior. cætre sfârøitul doliului. Træiau ca niøte cliff-dwellers. în grote sub formæ de cuptoare324. În timpurile. Existæ în zilele noastre în China o oarecare tendinflæ cætre specializarea culturilor pe regiuni apropiate. pæmântul a aparflinut în mod indivizibil comunitæflilor pe care ei le formau.. munca agricolæ. considerafli ca niøte simpli arendaøi øi niøte accesorii ale fondurilor. sæ întrevedem istoria mobilierului precum øi cea a casei.

Fapt interesant de notat302. care era apoi strecurat cu ajutorul unor tufe de pir307. Trecea drept prima cerealæ. serveau la condimentare. din in sau din mætase. greierele cânta pe lângæ case: vremea marilor recolte sosise. Copii øi femei aduceau mâncarea în coøuri. Pe vremea în care au fost redactate ritualurile. Au fost prezente ca fiind creaflia înflelepciunii princiare. erau mâncate diferite specii de castravefli øi de dovlecei. viermii strælucitori îøi fæceau apariflia: era prima lunæ de toamnæ. Admirabilæ era varietatea culturilor lor. decât niøte arendaøi legafli de pæmânt.relaflie strânsæ cu uøile. Se ospætau cu o fierturæ fæcutæ din mei. parfumau supele309. Pæmântul. apoi câmpurilor de cereale. fie de marile furturi. cætre anul 568. øi. cu toate cæ øtiau sæ foloseascæ carele. peri. Condimente variate. pætratul central (sistemul zhou. Savanflii moderni tind sæ admitæ cæ pæmânturile din fiecare regiune erau împærflite între senior (Gong tian. Pæsærile migratoare se adunau pentru plecare. Erau crescute câteva animale. numai seniorului. atunci se øtia cæ se apropie primele ploi: imediat începea aratul øi semænatul. El le procura principala hranæ. exploatærile se etajau în înælflime. Deasupra se suprapuneau culturile masculine. observafliile populare au servit la ilustrarea calendarelor savante pe baze astronomice. În ultima lunæ de toamnæ. Acolo era domeniul femeilor. În felul acesta. Foloseau ca alimente de rezervæ. Nu era niciodatæ trecut pragul uøii færæ o anumitæ teamæ religioasæ. care pline! Toate recoltele. Uneori erau fixate. trebuie cumpætare – øi. Curcubeul îøi fæcea din nou apariflia. caiøi. barbarii din nord øi din vest312. Mai erau cultivate diverse varietæfli de orez. prin grija statului. orezul øi grâul abia sunt deosebite. erau folosite la parfumarea rachiului. Vechimea relativæ a vieflii sedentare pare atestatæ de existenfla livezilor. seceri. pretinde cæ. corpuri de cucuvele împreunæ cu sæculefli plini cu ierburi protectoare culese la mijlocul verii. în aceste aøezæri izolate. se græbeau sæ facæ cærbunele din lemn: trebuiau sæ se reîntoarcæ în cætune pentru a petrece anotimpul mort. Lucrærile erau reglate cu ajutorul proverbelor în care înflelepciunea popularæ înregistrase remarci exacte asupra obiceiurilor legate de naturæ336. Legumele uscate. datând cel puflin de pe vremea lui Mencius (secolele IV-III înainte de hristos). jujubele øi castanele erau folosite la diverse preparate culinare. Ele ar fi avut forma unor pætrate subdivizate în nouæ pætrate mai mici (câmpuri în formæ de jing). fiæranii nu construiau grânare. cu toate cæ. Nu putea scæpa de ea decât prin muncæ øi prin cunoøtinfle agricole. Grâul øi orezul aveau. Trecând pragul. Se mai admitea faptul cæ flæranii erau simpli arendaøi. Dar viafla. Prunele. care erau crescufli pe 151 150 vremea pregætirii gratiilor pentru viermii de mætase. castani. mai ales un soi de piper. practicat în vremea dinastiei Yin) sau værsând la visteria princiaræ a noua parte din produsul total (sistemul che. straturile de pæmânt rezervate orezului. Chinezii par sæ nu fi fæcut niciodatæ mare caz de orz. cireøi. Færæ îndoialæ cæ øi brânza din fasole era o mâncare foarte veche. apoi un altul øi nu se stabiliseræ definitiv. pui øi porci. se serveau mai ales de panere øi coøuri de spate335. Se poate remarca faptul cæ în lista de cuvinte. Pentru a fi complete. Mii de animale apæreau împreunæ ieøind din pæmânt. „Atunci când ieøi. rachiul era bæut abia cætre primævaræ. Existau acolo cabane în care se culcau. piersicii înfloreau. câmpurile fuseseræ împærflite. ale cærei tije lungi „fluturau în vânt ca flamurile“310. admirabil înøelegeau ei anotimpurile. pentru a te folosi de ea. Dispuneau de unelte pufline. nu calculau recolta de la un an la latul. sæ fabrice un oflet de cereale ce era folosit la conserve. nalbe. în mod uniform între cultivatori. Singurul moment de liniøte era cel al mesei. În ultima lunæ. Bucæflile de stofæ pe care ele le fleseau. „Pe câmpurile de sus. Pentru a duce la bun sfârøit diversele culturi. O tradiflie. practicat în vremea dinastiei Zhou). spælate øi coapte în aburi308. Mai erau mâncate øi fructele unei specii de viflæ sælbatecæ313 øi cele ale numeroaselor plante de apæ sau de munte. Susaii în floare marcau prima lunæ de varæ øi prevesteau marile cælduri care coceau meiul: atunci se temeau fie de secetæ. unele ierburi øi plante. Frunzele erau date viermilor de mætase. atunci când cædeau frunzele galbene. trebuia sæ-fli scofli încælflærile333. Era tæiat cu grijæ. era folosit în primul rând pentru prepararea unui rachiu fermentat. Mai øtiau. pupæza cobora în duzii: era 154 duzi. „Iatæ-i cum mænâncæ în mare gælægie-øi petrec cu nevestele lor!“. Nimic nu este mai confuz decât rarele documente pe care le deflinem referitoare la formele vechi de însuøire a pæmântului: acestea au fost fæcute confuze. Erau pæstrate în saci uøor de transportat311. în beneficiul seniorului. se zice: „Dæ-ne grâu øi orez!“304. Preparat iarna. Trebuiau culese græunflele øi apoi treierate înainte ca bruma sæ se aøtearnæ pe plantele câmpurilor. Respectul nu era mai mic faflæ de vatræ sau de fântânæ: „Apa de izvor este din beløug! vine vremea uscatæ. ai teamæ!“332. rezervate plantelor textile. dobândite prin drenare øi irigaflii. de asemenea. rândunicile. jos de tot. Supraviefluirea grupului nu era asiguratæ decât dacæ culturile de pe fiecare etaj dædeau tot ce era necesar. Se ajungea în mijlocul verii când cântau greierii øi când apæreau florile de lumânæricæ. Chinezii cultivau mai multe specii de mei. acesta seacæ! – Ca sæ mai pofli lua apæ. bun simfl!“334. erau mâncafli. Din zori øi pânæ-n searæ. Apa reprezenta marea grijæ a flæranilor chinezi Capitalul exploatærilor era foarte redus. boabele de diferite dimensiuni. usturoi. revenite la cuiburile lor. încæ se mai deplasau. trebuia practicatæ diviziunea muncii øi adoptat un fel de nomadism limitate. În ierburile uscate apoi putrezite de arøifle øi ploile abundente de la sfârøitul verii. færæ îndoialæ o importanflæ mai micæ. într-o rugæciune adresatæ zeului recoltelor (Hou Zi: Prinflul Mei). jucau un rol însemnat în alimentaflie. Era lispæ de animale mari øi aproape toatæ munca se fæcea cu braflele oamenilor. domeniul public) øi nobili (Si tian. domenii patrimoniale sau mai degrabæ pæmânturi detaøate de domeniul public). toporaøe. în fundurile de væi. opt familii cultivând împreunæ. coøuri pline! – pe câmpurile de jos. una dintre ele. Se pare cæ fæina de grâu a avut ca principalæ întrebuinflare prodecerea drojdiei ce era necesaræ la fermentaflia orezului sau a meiului305. era singura cerealæ cunoscutæ de barbarii din nordul Chinei303. mai întâi câmpurile destinate legumelor uscate. trebuia sæ te fereøti sæ pui piciorul aici øi sæ laøi ochii-n pæmânt. Poate cæ din boabe zdrobite se preparau øi unele feluri de præjituri. Se admiteau chiar cæ „fericita avere a plugarilor“ se datora virtuflii seniorului. flesætoarele. ei munceau din greu: „Soarele apare: Scularea! – Când se duce: mergem sæ ne odihnim! – Sapæ-fli fântâna. erau principala bogæflie øi serveau de momealæ. pruni øi alfli copaci meridionali. cu bunæ øtiinflæ de erudiflii indigeni337. împrejmuite cu ridicæturi øi canale. Poate cæ rolul lor a fost de primæ importanflæ pe vremea când populafliile chineze træiau defriøând un colfl din flaræ. Foametea îi pândea la tot pasul. În luna a doua. grangurul cânta. de-a lungul întregii antichitæfli. Ca legume proaspete. planta de muøtar. Vânætoarea cu laflul øi pescuitul cu undifla sau cu nævodul aducea un supliment de resurse. deaspura lor. „Se taie cu toporul crengile care sunt prea aplecate sau care cresc prea sus. meiul vâscos. gutui. apoi primele câmpuri. orezul vâscos fiind øi el folosit la prepararea unui soi de vin. øi deasemenea câini de pazæ care. fiæranii nu fuseseræ în realitate. înbogæflifli-væ! – Beløug! Beløug! Case pline!“299. în care era cultivatæ o mare varietate de arbori: piersici. fie amestecate. ceapæ. atunci se græbeau sæ culeagæ plantele pentru vopsele. printr- 155 . în special cânepei. Græunflele rezervate hranei erau sfærâmate în piulifle. dacæ vrei sæ bei apæ! – Munceøte. Vinul cel mai apreciat era fæcut dintr-o parte de mei negru øi douæ pærfli orez. moflulcurcanului. pæmântul aparflinând. Cel mai folositor dintre tofli copacii era dudul. îngheflat de frigul uscat. fiesætoarele nu pæræseau deloc satul øi livezile lor cu duzi. Unele plante aromatice. chiar øi transporturile pentru care. Principalul sos era fæcut din fasole maceratæ øi fermentatæ: era fasolea verde de tipul soia. dacæ vrei sæ mænânci !“300. de la duzii tineri nu se culeg decât frunzele“314. iar tunetul începea sæ bubuie. dupæ spusele lui Mencius. fii precaut! – Când intri. în orice caz. la nevoie. Acesta era puse sæ fermenteze fie singure. Prepararea se fæcea în vase de argilæ. depindea mai ales se regularitatea ploilor succesive care asigurau succesul recoltelor de grâne øi legume. în care boabele amestecate cu apæ erau încælzite la foc potrivit306. nu nai accepta munca oamenilor øi înceta sæ mai fie mænos. de la origini. atunci când animalele care hibernaseræ începeau sæ se miøte øi când peøtii se læsau væzufli. Înainte de a intra. iar agricultorii se asociau în perechi. anunflau echinocfliul. sæpæligi øi pluguri uøoare fæcute dintr-un bræzdar din lemn tæiat øi tijæ trasæ de o creangæ curbatæ. supraveghindu-øi færæ încetare recoltele. dar agricultorii trebuiau sæ petreacæ zilele bune de muncæ pe câmpurile de cereale. Anul agricol începea în prima luna de primævaræ. Meiul era un zeu bun. urcând pânæ la suprafafla gheflii subfliatæ de vântul de ræsærit: era pregætit atunci plugul. întrebuinflate în deplasæri. anul agricol lua sfârøit. fiæranii lucrau în rânduri strânse: „Pælæriile din bambus se miøcæ! – toate sæpæligile ræscolesc pæmântul – pentru a smulge iarba rea!“301. meiul.

verii. a existat o epocæ în care pæmântul locuit øi domesticit nu a avut decæt atribute feminine. dând un gaj cât mai mare. oricât de îndepærtafli ar fi. dinainte. ci un cuplu. dar øi abundenfla øi mizeria. în timp ce formeazæ un lot de ostateci. Chinezii nu înceteazæ nicioadtæ sæ cearæ. la fel de scandaloase ca øi starea de nebunie care le însoflea. uniri cu solul. se trateazæ de frafli. Totuøi. putând titlul de mame. aceste orgi. invers. Raporturile de rudenie au un caracter global. totuøi. pe acest domeniu. Soflia introdusæ în familia soflului. au devenit stæpânii culturilor. Strigætele învæflaflilor de la oraø nu au avut niciodatæ nici un efect. creînd institufliile bazate pe moøtenirea. Instabilitatea matrimonialæ øi instabilitatea politicæ pæreau cæ se implicæ una pe cealaltæ. Grupul de sofli anexafli unei familii în indiviziune. Le 176 feudale. identitatea este completæ. nici de apropierea lor naturalæ. un randament mai mare al lucrærilor viitoare385. Bând øi mâncând. UN cuvânt care semnificæ sofl. nu un grup. A fost. naøterile øi îmbogæflirea familiilor øi ploaia care face græunflele sæ încolfleascæ. aøteptând vremea reîncarnærilor. Niciunul. cæ fecioarele puteau sæ devinæ mame prin simplul contact cu râurile sacre392. Rivali øi solidari. o masæ confuzæ de suflete ancestrale pærea cæ sælæsluieøte în solul matern. færæ sæ fie vorba de o succesiune propiuzisæ351. Între mamele de familie. douæ grupuri de cupluri træiesc pe pæmântul unei comunitæfli rurale. dezrædæcinafli de cæsætorie. Se întreceau cu cine era în stare. Pe lângæ græunfle øi pat. Eficacitatea ceremoniilor pære cæ derivæ din opoziflia faflæ în faflæ a participanflilor øi din alternanfla gesturilor. Astfel. A servit la menflinerea unei uniuni indisolubile între cuplurile de familii care constituiau vechile comunitæfli rurale. soldaflii în campanie jurau. nu are existenflæ juridicæ. în locuinfla natalæ. se græbeau sæ-øi consume recoltele: cele viitoare vor fi la fel de frumoase. A fost. un spirit de solidaritate. este o asociatæ care. Grupul familial este cu atât mai închis cu cât este mai omogen. cu acelaøi juræmânt ca øi soflii. dacæ este luat întro accepflie individualæ. cu nepoflii. iarna. øi un spirit de rivalitate. femeile erau singurele care deflineau virtutea care permitea obflinerea ploii391. un soi de voinflæ eroicæ: de fapt. Între rudele din aceiaøi generaflie. aceste concursuri care duceau la ruinæ au persistat. Dar. aceøti stræini. Dacæ unii treceau drept reprezentanfli ai soarelui. geniile solului au apærut dotate cu træsæturi masculine.râurile. S-ar fi cuvenit poate sæ fie aspru judecate atunci când au învæflat sæ fie prevazætori de la un an la altul øi când au existat grânare. Sentimentele pe care se bazaeazæ alianfla matrimonialæ sunt în contrast cu sentimentele simple øi monotone cu care sunt impregnate relafliile de familie. Este epoca în care casele øi satele aparflineau femeilor. frigul. Erau. un principiu de pace. El se bucuræ de un soi se întâietate. el serveøte la desemnarea. Rudenia era alcætuitæ din legæturi indestructibile. Sunt respectafli vârstnicii øi primul næscut dintre frafli. repede transformatæ în duømancæ. Aceastæ alæturare specificæ acelora care sunt chemafli sæ formeze. O totalæ indiviziune se aflæ la baza acestei organizæri. Apoi. marile mlaøtini. Niciodatæ o persoanæ care adoptæ (atunci când a fost practicatæ adopflia) nu a putut sæ adopte pe cineva care. unul mai tânær æi ia locul. Cæsætoria a ræmas una dintre emblemele unei înflelegeri politice. ceilalfli întruchipau luna. împreunæ. intræ în mod frecvent în luptæ cu soflul sæu pentru a apæra interesele propiilor sale rude. Cæsætoria se face între veri. Organizarea era atunci foarte aproape de cea matriarhalæ. træiesc un grup în diviziune øi deosebit de omogen. în masa nedistinctæ. Amândouæ derivæ din acelaøi contract de prietenie. ele le pæstrau în colflul întunecat unde îøi întindeau aøternutul peste noapte. Ele comandau aici. nici nu se pierde. Niciodatæ morala nu a admis sæ se poatæ rupe cu adeværat legæturile dintre rude øi legæturile cu pæmântul lor. sæ cheltuiascæ toate bunurile. în acest juræmânt. Colo trebuia sæ aibæ loc o partidæ între gazde. Ei formeazæ împreunæ o personalitate colectivæ. provocau stæri de extaz. ci a femeii cea mai respectabilæ din generaflia mamelor. Statele feudale venerau întinsele pæduri. Nu cunoaøte nici un mijloc de a integra un element stræin. Se admitea faptul cæ în contractul conjugal existæ un germene de perenitate: „Pentru moarte. Le mulflumeau acestor duømani ai øoarecilor de pædure øi ai mistreflilor sperând sæ-i îmbuneze pentru anotimpul care se apropia. Cântau lucrærile øi zilele anului scurs. 161 164 „nebuni“. în timp ce. într-adevær. De asemenea. Membrul cel mai învârstæ din cea mai bætrânæ generaflie poartæ titlul de decan. o dispoziflie antiteticæ prezida la toate orgiile masculine. acordând fecunditatea femeilor øi primind-o de la ele. numai prin întreceri. Erau dansate dansuri animale384. Ea este bazatæ pe sentimente mixte în care intræ. de la origini. Ele nu le concepeau ca pe niøte simple divinitæfli naturale. aici o partidæ între invitafli. Tratatele erau aproape mereu dublate de un schimb de femei. Ea este fæcutæ din sentimente zilnice øi liniøtite. Exorciøtii purtau ræmæøiflele de animale. dar aceasta. Bærbaflii. Pariau tofli pe viitor: cine paria mai mult. øi prin aceleaøi ritualuri. Cuvântul mamæ însuøi. semnificæ deasemenea rival øi chiar duøman. Acest sol era pæmântul femeilor. Ea este în situaflia de a interzice elanurile. Paznice ale seminflelor. Tot aøa. Au crezut. din contræ. forflelor de dispersie care asaltau atunci lumea: în acestea. Vedeau în ele factorii care aduc aduc ploaie øi seceta. în primul rând. o economie mai judicioasæ. rudenia nici nu se dæ. dar provin din frafli øi surori. sænætatea øi boala. Fiecare dintre ele avea domeniul sæu particular. Timp de secole. ci pe calitæfli complementare. Întrecerile de risipæ se amestecau cu întrecerile de pælævrægealæ386. ca øi în Locurile-sfinte. reprezintæ øi un grup de delegafli reprezentând partea rivalæ. Femeile erau excluse de la ele. Plugarii se dezgheflau în pisici øi în leoparzi. Dansuri. când agricultorii. Din toate timpurile. viaflæ. Prin esenflæ. nu a femeii din care te-ai næscut. øi cât mai îndræznefl. ei considerau cæ se opun. executate în sunetul tamburinelor de argilæ. munflii øi fluviile. Bærbaflii lucrau sæ stabileascæ ritmul alternant al anotimpurilor. în pærfli egale. sæ nu fi purtat numele sæu de familie354. Ea nu rescunoaøte nici legæturi personale. anexærile. cældurii. era celebratæ eliberarea lor.cuvântul este folosit chiar pentru un cerc care se întinde mult dincolo de fraflii tatælui. ca o contragreutate masivæ. Locurile-sfinte au ræmas obiectul unei veneraflii globale care nu au suferit de loc distincflii de atribute. se sprijinæ nu pe calitæfli comune. Nomenclatura de rudenie nu fline cont nici de indivizi. Vocabularul nu face nici o deosebire între fidelitatea conjugalæ øi întoværæøirea militaræ. Numai vârsta øi diferenfla de generaflii aduce un element de distincflie. seminflele înmagazinate øi solul familial se stabileøte o comunitate de atribute. se considera cæ va obfline de la destin o ræsplatæ mai bunæ. dându-øi mâna. în timpurile feudale. filozofi tuturor timpurilor au øtiut sæ recunoascæ o naturæ femininæ (yin). la contactul cu seminflele în care viafla pærea închisæ. Tofli verii. niøte cheltuieli fructoase. nici nu se dobândeøte. luat separat. nu se apropiau de patul conjugal decât într-un mod aproape fugitiv. acelaøi cuvânt servea la desemnarea ritualurilor diplomatice øi cele referitoarela alianflele matrimoniale360. Ploile øi reîncarnærile au fost la început obflinute cu ajutorul întrecerilor sexuale. tatæl nu se distinge de unchii paterni. necaz – cu tine mæ unesc! Îfli iau mâinile într-ale mele: – cu tine vreau sæ îmbætrânesc!“361. invitându-se unii pe alflii sæ capete încredere în munca lor. Între ei alæturarea este pe cât se poate de mare færæ a se ajunge la identitatea substanflialæ. Numai prin propiile lor forfle ajungeau sæl realizeze. Niciodatæ Stræmoøii (atunci când a existat un cult ancestral) nu au acceptat sæ mænânce o altæ mâncare decât cea fæcutæ în casæ353. Pæmântul pærea o Mamæ393. Fii sunt confundafli. imemoriale øi strict definite. Ei nu sunt deloc rude. Se poate ghici. În casæ. cuplurile conjugale trebuiau sæ ræmânæ pentru totdeauna unite. prin efectul contagios al emofliilor de comuniune. Niciodatæ o persoanæ care primeøte (atunci când statul a permis negoflul cu pæmânturi) nu a putut crede cæ a deposedat complet pe vechiul propietar355. În toate elementele peisajului ritual al særbætorilor era încorporat ceva sacru. dar nu defline decât cu titlul de delegat al grupului o oarecare putere pe care o exercitæ: când moare. Adunafli în casa comunæ. 173 . dar între veri care nu poartæ acelaøi nume. un timp în care moøtenirile erau dobândite în unicul beneficiu al sofliilor øi în care numai reîncarnærile erau cele ale stræmoøilor materni. în care agricultorii. Beflia le completa. unirile pe sol erau. se aplicæ unui grup întins de persoane. chiar. ai principiului yang. erau atrase asupra sa principiile fecundærii390. Acestea concepeau. nici ierarhia. Se felicitau pentru acordul constant al muncilor lor cu calendarul rustic: doreau sæ reînoiascæ acest acord fructos al anotimpurilor cu acfliunile oamenilor øi credeau cæ o obligæ pe Naturæ sæ continue sæ le dea concursul. Dar au sfârøit prin a-øi imagina cæ apa poseda o naturæ femininæ øi cæ. deplasærile. Ea este clasificatorie: nu are nevoie de nume decât pentru a desemna categoriile de rudenie352. erau atrase asupra flærii ploile fecunde. depæøeau cu bærbæflie tristeflea zilelor neproductive din timpul iernii. stocuri.

Pentru a trece peste acest obicei. În vremurile * connubium – în latinæ. Dar. Numai o særbætoare a tinereflii putea sæ provoace reînoirea. Ritualurile savante mai vorbesc øi acum despre særbætorile de primævaræ în care „se bucuræ în masæ fetele øi bæieflii“. Cæsætoria lor. vecin cu pæmântul oamenilor øi comunicând cu acesta în unele momente sacre. diferenfla este semnificativæ între termenul prin care un bærbat (unchiu matern = socru) desemneazæ pe fiul surorii sale (precum øi pe soflul fiicei sale) øi termenul care semnificæ întreaga familie øi numele de familie359. dar.) singura înrudire recunoscutæ (la nobili) era înrudirea pe linie masculinæ. în egalæ mæsuræ. ei conduc anul cætre sfârøit. Este posibil ca nomenclatura sæ dateze dintr-o epocæ în care bæieflii erau aceia care erau schimbafli øi în care prima descendenfla femininæ: în pronunflie ca øi în scriere. dupæ promoflii.În continuarea clanurilor teritoriale exista un puternic principiu de închidere. ginerii øi nurorile sunt ca niøte gajuri mereu reânoite ale unui pact încheiat de mult. Printr-un efect de transfer. Anotimpurile erau concepute ca aparflinând uneia sau altuia dintre sexe.trad. el presupune o organizare conform cæreia douæ grupuri familiale exogame øi guvernate de regula pe care înrudirea. de cât mai mult timp posibil. ieøind toate din vizuinele lor. apele curgeau. „Mama lui Shu xiang dorea sæ-l cæsætoreascæ cu o fatæ din propia sa familie. Izvoarele sacre. Bætrânii dau „lucrurilor îmbætrânite“ semnalul de repaus. øi chiar înaintea acelor adunæri de pe câmpuri. nici o piedicæ neintervenind pentru cæ numele se transmitea tot în linie unicæ. locul tradiflional al særbætorilor apærea tuturor ca un Loc-sfânt al flærii389. Cei în vârstæ prezidau387. Aceste sentimete se aflæ la originea credinflelor care s-au bucurat de o îndelungatæ tradiflie. Datoritæ lor. fecundate. corporafliile sexuale se putea întâlniri. din timpuri imemorabile. Sentimentele casnice au ceva exclusiv øi de neøtirbit. Grupurile ermetice puteau sæ se alieze. Actorii erau. A asimila la acestea øi o (unire cu o fatæ a unui unchi matern însemna a prezenta un pretext abuziv øi motivat de pasiunea (Shu xiang s-a cæsætorit dupæ placul sæu øi a fost nefericit). cæsætoria între veri provenifli din frafli øi surori va ræmâne posibilæ øi obiønitæ atunci când prioritatea va trece de partea descendenflei masculine. mult timp îngheflate. Numai aceste cæsætorii ilegale treceau drept infructuase. animale îl populau. Pæmântul øi Cerul puteau „comunica“. ci pe cei ai claselor de vârste diferit onorate. pentru a inaugura noul anotimp. flâøneau izvoarele altædatæ astupate de frigul iernii. erau comuniuni cu solul iar acesta devenea sacru. erauacordate dupæ vârstæ (mot a mot: dupæ dinfli. împreunæ cu exogamia de clan. Lor li se rezervæ primul rol în serbarea sæteascæ a celor din Ba Zha unde se inaugureazæ liturghia hibernalæ. Acest flinut subteran. una era compusæ din bæiefli tineri iar cealaltæ din bærbaflimaturi. strælucind de tinereflea regæsitæ. Fie cæ descendenfla era reglatæ de principiul de rudenie pe linie paternæ sau de principiul uterin. iniflierile în acelaøi timp cu logodna. Særbætorile de iarnæ constau într-un lung concurs de cheltuieli favorabil constituirii unei ierarhi masculine. au fost celebrate. iar curcubeul semnala unirea lor. Aceste obiceiuri trebuie deci sæ fie explicate raportându-le la perioada in care o diviziune hipartitæ dicta organizarea întregului. Erau interzise cæsætoriile între rude pe linie paternæ. de-a lungul apelor de primævaræ. O astfel de veriøoaræ nu a fost niciodatæ o rudæ. Ei sunt însærcinafli sæ imite natura øi bærbaflii la retragerea care pregæteøte înnoirea. aøteptând o viaflæ nouæ în vremea reînoirilor. iar cel care semnificæ mætuøæ paternæ înseamnæ. din fântânile care se trezeau la viaflæ. alternând ca øi anotimpurile.). În timp ce datoria de a purta doliu øi dreptul de a mânca mâncarea fæcutæ la aceiaøi vatræ reprezintæ mærcile unor relaflii de rudenie. sau. Critica adaugæ: „(atunci) este majoratul bæieflilor. când gæzduia primele lor întâlniri. ca sæ spunem mai bine numele. anotimpurile sæ poatæ aduce tuturor prosperitatea. în felul acesta. Dupæ toate aparenflele). care. În veøminte de doliu øi cu befle în mâini. Evoluflia ritualæ atestæ importanfla pe care au dobândit-o în aceasta bætrânii. copiii de frate øi de soræ (veri încruciøafli) aparflin în mod obligatoriu la douæ grupuri familiale distincte. Acest sistem presupune cæ principiul de endogamie 162 principiul yin.H. Aceste întreceri puneau faflæ în faflæ. Într-un peisaj întins øi liber. Prezenfla lor atestæ solidaritæfli seculare. dintr-o vizuinæ adâncæ unde moartea le închise . Printr-o særbætoare a bætrâneflii se constituie anotimpul-mort. eliberafli de constrângerile obiceiurilor. Pe vremea când vorbea Shu xiang (513 î. Este extrem de remarcabil faptul cæ aceastæ uzanflæ sa pæstrat øi pe vremea când sistemul de înrudire varia. imposibilæ între rude. în unele adunæri câmpeneøti. Ea mai aduce un spirit de concurenflæ productivæ. Viafla nu putea sæ se trezeascæ decât datoritæ forflelor reunite ale celor douæ sexe. Ei sunt ostatecii. Pentru familia (uterinæ sau prin rudenie pe linie paternæ) care-i primeøte. trebuia sæ fie invocate pretexte puternice. când bandele de dansatori se înfruntau. relaflii susflinute de intermariaj356. øi soacræ358. Nomenclatura o dovedeøte. era la fel de neacceptatæ øi între persoane care ar fi fost complet stræin una de cealaltæ. Shu xiang i-a spus: „Mamele mele (sic: sistem clasificatoriu) sunt numeroase. În pâraiele eliberate de topirea ghieflii. închiderea caracteristicæ a grupurilor locale se poate atenua. aceastæ organizare a læsat urme destul de puternice pentru ca principalele obiceiuri ce flineau de ea sæ se menflinæ. în numele satelor lor. într-o manieræ pe cât se poate de intimæ. Trecând 175 IV LOCURILE SFINTE 174 completeazæ principiul de exogamie de clan. Timp de multe secole. Fremætând la contactul cu apele reci. Ei îi acordau o putere de fecundare pe care ei sperau s-o capteze din cele mai mici colfluri ale peisajului. scæpau. a fost imaginat un tærâm al morflilor. Acestea sunt solidare cu regulile antice de cæsætorie. Acestea sunt de un grad superior. Adunærile din câmpuri trezeau emoflii bruøte øi proiecte contagioase în cel mai înalt grad. adicæ. fiæranii chinezi erau prinøi într-un al doilea sistem de legæturi implicând cele mai largi. Complicatæ ulterior. Cuvântul care semnificæ unchiul matern înseamnæ øi socru. pentru ca. în original = cæsætorie (n. aceste comuniuni în contact cu solul. Dar sentimeltele casnice nu constituiau singura forflæ a societæflii rurale. deborda de viaflæ creatoare. Îmbogæflit cu o augustæ maiestate. în banchete øi chefuri. luau contact cu natura. cu Locul-sfânt al rasei lor. va ræmâne o uzanflæ obiønuitæ. Aceasta. formând un cuplu unit din punct de vedere tradiflional øi schimbând în mod regulat o jumætate din copii lor. pæmântul dezgheflat se deschidea pentru a læsa sæ iasæ iarba. unirea conjugalæ trecea drept a fi fericitæ numai dacæ ea era contractatæ între membrii unor familii care întreflineau. Acesta se întrunea în locuri retrase de locurile casnice øi utilizærile profane. 163 . stræmoøii lor se inifliaseræ împreunæ la viafla socialæ øi la viafla sexualæ. de rivalitate. La început aceasta a fost obligatorie. iar sentimentele solidaritæflilor profunde apærea. pe care le unea tradiflia matrimonialæ. Astfel. Iniflieri øi logodne erau toate fæcute sub controlul întregii comunitæfli. cele mai complexe øi bogate sentimente. iar fraflii mei sunt în numær mic. în mijlocul unei naturi întinerite. departe de a fi interzisæ sau ræu privitæ. Cæsætoria. bæiefli sau fete. Timp de multe secole. Obiceiul cerea ca fiii sæ ia de soflii fete din familia mamei lor. Într-un peisaj venerabil øi nou în care. Mæ feresc de fetele unchilor mei materni357 (adicæ: mi-e teamæ cæ nu-mi vor asigura descendenfla)“. de încredere. (atunci) sunt luate nevestele388“. ce a fost numite Izvoarele Galbene. Dar (se øtie dintr-un caz precis). Bætrânii au dobândit destul de devreme puterea de a purta singuri. Aceastæ naturæ exclusivæ a rudeniei era în perfectæ concordanflæ cu viafla retrasæ pe care o familie o ducea în fiecare zi pe vremea defriøærilor ancestrale. femeile se simfleau atunci ca pætrunse de niøte suflete plutitoare. impun o oarecare endogamie. connubium* este semnul unui al doilea tip de relaflii. Unul dintre jocurile cele mai importante ale særbætorilor de primævaræ era trecerea râurilor care se fæcea pe jumætate goi. se trezeau din nou ca øi cum venirea primæverii a eliberat apele dintr-o închisoare subteranæ unde fuseseræ închise de anotimpulmort. Acest fapt stæ mærturie asupra deosebitei soliditæfli a organizærii comunitare formatæ dintr-un cuplu de familii. nu putea fi decât refugiul hibernal al Apelor. Înainte de a se înflelege. în fiecare grup teritorial. totuøi bærbafli. doliul anului care se sfârøeøte. Rangurile. nu reprezentanflii sexelor concurente. tinerii se uneau. se transmite numai la o linie de rudenie. Din aceste imagini emoflionante a ieøit ideea cæ sufletele defuncflilor. ei trebuiau sæ se confrunte. strælucea de noua prospeflime. Vremea închiderii luase sfârøit øi venise cea a unei cooperæri universale. cæsætoria introduce unele motive de altruism. bæiefli øi fete. Prin toate practicile særbætorilor tinerii încercau sæ ia contact.

cæsætoria nu uneøte numai doi sofli. Cele o sutæ de care în care au urcat însoflitorii øi însoflitoarele indicæ. amândouæ. apoi. sau. se va putea deschide din nou pæmântul întinerit de odihnæ383. un animal domestic este abandonat. vor putea fi „ridicate barierele care se opun domniei cældurii „ øi care provoacæ grindina øi fulgerul. în ansamblul sæu. Animalele care hiberneazæ ar putea muri!381“. Într-adevær. acolo dacæ am merge? – Cæci. Chiar øi pe vremea lui Confucius. în totalitate! Din vechime. Principiul opozifliei sexelor care. la ivirea zorilor! Bærbatul pleacæ în cæutarea femeii – pe când ghiafla încæ nu s-a topit!375“. „Iatæ. Ele perpetueazæ vechea rivalitatea cuplurilor familiale øi a corporafliilor sexuale. au ca principal scop sæ consacre muncii bærbaflilor øi femeilor perioade øi locuri în care ei sæ poatæ fi la adæpost de orice contaminare. concursurile. Øi aici se înfruntæ douæ grupæri silidare øi rivale. Dar. Cuvântul mamæ nu se foloseøte numai pentru mama øi toate surorile sale. „Dacæ un flæran nu øi-a cules øi încuiat recolta. Chiar øi atunci când organizarea de ansamblu nu se mai sprijinæ pe simpla bipartiflie se regæseøte pe teritoriul fiecærui grup domestic. el evoca trecerea ritualæ a serbærii. cu zborurile insectelor care se urmæreau târâind. Rezistenfla creatæ de pudoare sexualæ øi onoare familialæ scade câte puflin. Aceasta era. Ei îøi explicau aceastæ reluare în maniera unei reântoarceri øi a unei retrageri. pe care gestul øi vocea øtiau imediat sæ le redea. oh! ce îmi bate! – Dar imediat ce-l voi vedea.. Læcusta de câmpie se târâie. Vers cu vers. Culesul. Aøezatæ pe categorii. odatæ râul Wei trecut.Se arætau mai întâi disprefluitoare øi. spærgând ghiafla. Ele reprezentau ritualul principal al særbætorilor federale în care se restabilea concordia flæræneascæ. De-a lungul cupletelor însoflite de tropæituri care... miel. Interdicfliile modelate dupæ condifliile de climat øi de habitat. Prin efectul acestei lungi incantaflii. cântecele lor corespundeau cu chemærile pæsærilor în cæutare de partener. nici alte adæposturi! Totul sæ fie. III SÅRBÅTORILE RECOLTELOR ÆI ANOTIMPUL MORT Întrecerile de cântece de dragoste aveau loc în plinæ campanie agricolæ. Tinerii cedeazæ pânæ la urmæ datoriei de a se uni øi. promisei lor. Soflul trebuie sæ aibæ însoflitori. nu mai sunt øi alfli bæiefli. Odinioaræ se cânta: „Se aude chemarea gâøtelor sælbatece. Særbætorile anotimpurilor de iarnæ aveau un caracter dramatic. ei se înarmeazæ cu forflele care le vor permite.. dupæ o primæ aræturæ ritualæ. Se mai întâmplæ aøa øi în zilele noastre la populafliile înapoiate din sudul Chinei. toate fiinflele reveneau sæ se apæposteascæ într-un refugiu hibernal. participanflii (dupæ spusele unui martor) erau tofli „ca nebunii“ (înflelegefli cæ se simfleau animafli de un spirit divin). la fel de omogene. – Lângæ râul Han sunt cele care umblæ: – pe acelea nu le putefli cere. Cele mai mari særbætori ale lor sunt cele în care bæieflii øi fetele din satele învecinate „Se alimeazæ faflæ în faflæ øi taie feriga cântând cântece improvizate“369. sub ei nu ne putem odihni. în særbætorile antice ale chinei. Lupta de curtoazie care trebuia sæ-i apropie începea pe un ton de ceartæ øi de sfidare. – ce. iar cea de deal sare! – Atât timp cât nu mi-am væzut stæpânul. la populafliile Miao-zou øi Thos373.. vor putea fi alungate duhurile secetei øi. mai degrabæ. Curcubeul se ascunde øi nu mai apare. un contract colectiv øi nu înceteazæ niciodatæ sæ se ræsfrângæ asupra grupurilor. a barierelor! Închidefli drumurile. apropiate de turnirul poetic. – îmi ridic fusta øi trec râul Wei! – Dar dacæ nu te gândeøti la mine. inimile se uøurezazæ de timiditatea care le dominæ. partida a început. ci øi real. se înfruntæ douæ grupuri care sunt. ca simbol. Atunci are loc o bætaie de gong univeraslæ. – copleøifli-o cu o sute de care de onoare!362“. fetele începeau turnirul. Iarna a venit. a stat la baza organizærii flæræneøti. logodnicii chinezi trimiteau. Refæcându-se aproape de ai lor. erau inventate dupæ regulile unei improvizaflii tradiflionale. Odatæ provocarea fiind lansatæ de fete. oferind praz. În schimb. un bou negru. în aceastæ izolare. acelaøi grup de soflii.. odatæ venitæ primævara øi desacralizærile operate. schimbul de bæiefli øi de fete era total. ca o ordine solemnæ a naturii. Atunci când animalele care hiberneazæ se închid în vizuinele lor.“ „Dacæ ai pentru mine gânduri de dragoste. umpleflile! – Cerefli-ne. dacæ un cal.. oameni øi lucruri se stræduie. dar øi unuii øi alflii îøi II ÎNTRECERILE DE SEZON 165 . „Apa începe sæ înghefle. Nu mai descoperifli ce este acoperit! Nu mai deschidefli nici casele. „În ochii mei tu eøti nalba!“ – „Dæ-mi aceste aromate!374“. O extremæ excitare domnea atunci. Vegheafli asupra podurilor. – dis-de dimineaflæ. pæmântul de asemenea. Ea este. urmærile serveau de pretext pentru întreceri de dansuri øi cântece. sæ-øi reconstruiascæ caracterul lor specific. – îndatæ cu el mæ voi numi. oamenii trebuie sæ se închidæ øi ei pentru a contribui la claustrarea universalæ. Matuøile materne øi sofliile unchilor paterni se confundæ. øi albe ca norii. cu rochii cu flori. Imaginile consacrate car-l descriau în detaliu.. o reluare generalæ de contact. – iar cuibul este plin cu porumbei! – Aceastæ fatæ care se mæritæ. cu un ton ironic. o rupturæ a oricærei viefli de relaflie.. apæsafli de sentimentul groazei. Tot aøa. nu-i aøa?“. Atunci. nu numai din punct de vedere simbolic. atunci. – inima mea neliniøtitæ. Dansurile lor. amândouæ. În felul acesta inimile se uneau øi încheiatæ logodna. îøi pæstreazæ vigoarea sa iniflialæ øi se întæreøte în cursul vieflii de zi cu zi. o gâscæ sælbatecæ dis-de-dimineaflæ. În aceste 169 172 în egalæ mæsuræ øi reprezentanflii celeilalte jumætæfli a cuplului. natura øi genul de viaflæ. cæ-øi recreazæ unitatea profundæ. deci. spiritul frigului poate fi alungat. cad prunele! – panerele. între fiinflele din aceaøi esenflæ øi care pot sta alæturate. Bærbafli øi femei se înlocuiesc reciproc la lucru. O sutæ este emblema întregului. În vechile obiceiuri chineze în care bætaia cu flori era unul din aspectele principale ale întrecerii amoroase. În zilele noastre. El se mai întrebuinfleazæ øi pentru desemnarea tuturor femeilor luate de soflii de fraflii tatælui363. imediat ce iarna pune ca un fel de barieræ între munca umanæ øi pæmânt. „Coflofana øi-a fæcut un cuib. Grupate pe specii. Dreptul de propietate nu poate fi exersat la distanflæ. fæceau o minæ cæ se eschiveazæ. Un ritm sezonier dicteazæ aceastæ organizare. Gâøtele sælbatece aratæ fetelor cæ ghiafla se va topi la prima adiere a primæverii si cæ nu trebuie sæ întârzie logodna. o dispersie generalæ. cel mai nebun dintre tinerii nebuni. faptul cæ grupurile unite prin alianfla matrimonialæ se angajeazæ. tradus în regulile de exogamie øi endogamie. corporafliile opuse øi grupurile închise pot simfli. delegafli ai sexului øi clanului lor. pætærii roøii. De aceste întreceri depind prosperitatea anului øi fericirea poporului370. Trebuiau sæ facæ curte fetelor. – inima mea. Cerul øi Pæmântul nu mai comunicæ. Atât timp cât fata trimite înapoi minegea. pe fiecare teritoriu. aminteau de corespondenflele obligatorii ale ritmului sezonier øi de unele norme omeneøti. Orice contract stræin este interzis. Rolul principal revenrea atunci bæieflilor. nume. Intacte øi proaspete se pæstreazæ øi sentimentele care o fac atât de grea øi care fac sæ paræ atât de fecundæ colaborarea sexelor concurente. Acest obicei nu este decât o metaforæ concretizatæ. tinerii adunafli pentru întreceri credeau cæ se supun unei legi a naturii øi cæ astfel colaborezæ cu ea. se întinde o frumoasæ pajiøte!“ – Atunci bæieflii øi fetele – 168 invocaflie este uøor înfleleasæ pentru niøte biefli agricultori obligafli sæ-øi refacæ în fiecare an câmpurile ce au fost luate de o naturæ rebelæ. un bou. Pe vremea ritualurilor clasice. Menajurile se formau în urma unei uniuni colective legând pe tofli reprezentanflii unei generaflii. „Zhi cu al sæu Wei – tocmai s-au reværsat! – Bæieflii cu fetele – vin dupæ orhidee! – Fetele îi invitæ: „Acolo. Ele aminteau tinerilor ordinul imperios de a se uni ce se impunea fiecæruia dintre ei... într-un moment sacru.puternice. Ele se opun prin sex. acela care pune mâna pe ele nu se înøealæ“382. potecile!. va cunoaøte liniøtea!371“ Læcustele care se cheamæ din câmpii øi de pe coaste au ræmas pentru chinezi emblema unirilor fecunde øi a cæsætoriilor exogame. ei se simfleau la început rivali. – o. existæ o tendinflæ de apropiere. bæiatul înøira o întreagæ serie de analogii venerabile. totul ræmâne de fæcut: curtezanul începe sæ cânte.. totul lua sfârøit când fata accepta o floare parfumatæ sau un parfum de seminfle aromate. soflia însoflitoare. prin esenflæ. îi invitau pe combatanfli. Exorciøtii picau un rol deosebit: li se dæduse tocmai numele de împreunæ încep jocurile – apoi ele primesc în gaj o floare372. dupæ ritmul dansului. Jocurile erau organizate dupæ un ritm ce era dictat de comuniunea de sentimente. dacæ am merge!“ – iar bæieflii ræspund: „Am øi venit!“ „Ia sæ vedem. Astfel. Dictoanele calendaristice din care se compune litania amoroasæ conflin în ele un soi de putere ce constrânge. fiecare specie nu mai poate fi atinsæ de celelalte. cæci ele formeazæ aceleaøi grupe de surori.. tineri bærbafli! – este vremea! vorbifli-ne despre aceasta! – Cætre Miazæzi se aflæ niøte copaci înalfli. împrejmuit øi închis! Emanafliile Pæmântului ar putea scæpa øi s-ar putea împræøtia!.. curtea este însoflitæ de o partidæ de mingie øi de cântece. pæturnøi de orgoliul familial øi de egoismul sexual. Mândre de coafurile lor.

în sat. formarea aglomerærilor mai puternice øi a unei mai mari complexitæfli a grupærilor teritoriale. aveau din abundenflæ. Ritualurile îi mai pæstreazæ øi acum amintirea. sæu. Schimburi de daruri însofleau negoflul de persoane. ele au marcat cel douæ mari momente ale unei liturghii hivernale. se înfruntau în bætæi cu flori. Paøii cælcau pe un pæmânt fertilizat. Începeau prin inaugurarea unui anotimp de pauzæ universalæ. a fost deodatæ cuprins de dorinfla irezistibilæ de a o perfecfliona364. revenirea sau plecarea în masæ a pæsærilor cælætoare. adunate în cupluri. frunze veøtejite! – vine vântul sæ sufle peste voi! – Haidefli. pe malul râurilor. Când filozofii chinezi au dorit sæ elaboreze o teorie a dragostei. culegând tufe de patlaginæ. Særbætorile aveau un aspect de bâlci. interdicfliile zilnice. Tofli. fiesætoarele øi-au pierdut atunci întâietatea în fafla agricultorilor. Întrecerile de cântece erau însoflite de întreceri de cadouri. agricultorii erau bogafli în grâne. resimt atracflia bæieflilor. la afârøit. ca øi cum fiecare dintre ei. legate de unele date astronomice ele øi-au pierdut coeziunea øi valoarea lor iniflialæ. în gânduri meschine. unde ca o promisiune a fructelor ce aveau sæ aparæ. „Iatæ. a trebuit sæ vinæ sæ locuiascæ la soflul sæu365. „Regele din Chu. Toamna. ÎN aceste bucurii. ei cântau. înfrumuseflat de o verdeaflæ abundentæ. agricultorii celebrau unele særbætori. Anul agricol se terminæ cu særbætorile sæteøti. domnilor! – cântafli. importanfla lor dateazæ færæ îndoialæ din epoca în care soflii au incheiat sæ mai fie exclusivi gineri øi în care cæsætoria se realiza cel mai adesea prin anexarea femeilor. apoi aceøtia. în timpul særbætorilor de primævaræ. în economia de ansamblu. în irizafliile gæuacelor erau descoperite øi admirate cele cinci culori ale curcubeului. dansând. fiæranii chinezi îl considerau atunci ca sacralizat. În elanul unei emulaflii colective. pelinul cu parfumul puternic. ne alæturæm îndatæ øi noi!366“. Înfloriri bruøte øi o rapidæ cædere a frunzelor. eu mi le pun pe ale mele în comun“377. Aceastæ încredere a ajuns pânæ la afirmarea privilegiilor masculine. Toamna. trcând râul Jiang. între figurile pætrunzætoare øi uscate ale iernii øi cældura umedæ estivalæ. densæ. în confuzia momentului. câøtiga un ou de rândunicæ øi îl mânca. Pentru a încuraja puterea de joc care se declanøeazæ deodatæ în acestea. acordau timp de odihnæ „tuturor lucrurilor“. primævara. La început au fost særbætori legate. cupele din corn ridicate. ferigile cu spori fecunzi. într-adevær. Toamna era vremea reîntoarcerii în gospodærie: femeia. Aceastæ revoluflie coincide în aparenflæ cu o plus -valoare pe care. a venit øi a doua lunæ: sparge ghiafla. mai propice concurenflei. danseazæ! danseazæ!“. totul putea sæ serveascæ la organizarea unor concursuri vesele. Vechile interdicflii sexuale. Primævara era vremea logodnei: odinioaræ fetele au avut inifliativa în logodnæ. vine luna a treia: pune-o în gheflærie. oile!“ – La casa comunæ sæ mergem! øi. aveau atracfliile lor øi puteau sæ-øi realizeze dorinflele. Særæcite øi schematizate. dar doina de dragoste are ritmul unei jelanii tropæite: ea are menirea sæ domoleascæ spiritul agresiv. Este posibil ca aceste fapte sæ fie legate de progresele lucrætorilor de defriøare. se luptau atunci pentru a le descoperi cuiburile. resimflind. concursurile de daruri pot servi mai degrabæ la succesul spiritului particularist decât la menflinerea unui echilibru tradiflional. mulflimea cântæreflilor se înflæcæra la cele mai mici lucruri gæsite. Preflul cadourilor creøte. ei se cæutau: „Nu mai toarce cânepa! – la piaflæ. Versurile sunt schimbate precum cadourile. se impun flæranii chinezi. ei resimt atunci nevoia de a ajuta natura øi de a coopera între ei. odatæ cu o populare mai. Grupuri exclusive sau corporaflii rivale îøi strânge alianflele organizând særbætori colective ale cæsætoriei. stofe nou flesute. sau. øi jocuri. în care se adunau bæieflii øi fetele din cætunele învecinate. særbætorile sezoniere vizau obflinerea unei uniuni de acest gen. Øi. la fel. øi dispariflia la fel de bruscæ a insectelor semnalând rând pe rând. plantele lungi plutitoare care se învecineazæ cu frunzele rotunde ca niøte discuri sau ascuflite ca niøte sægefli. au luat naøtere institufliile bazate pe înrudire. aceasta este formula (conjugalæ sau militaræ) a unei comuniuni absolute. perioadæ de margine între doi ani agricoli. fata care. „Celui care-mi oferæ gutui brelocurile mele. îøi afirmau solidaritatea datoritæ unor comuniuni egalitare. sexuale sau teritoriale. a cæpætat-o cultura cerealelor. fiesætoarele aveau mai întâi cu ce sæ-i atragæ pe agricultori. boc! boc! – Apoi. întrecerile de cadouri au o importanflæ extremæ. atracflia fetelor. mari reuniuni se flineau chiar pe câmp. la rândul lor. culese pentru a trece iarna. un sentiment de emulaflie generoasæ punea stæpânire pe mulflimile reunite. toamna.adunæri câmpeneøti. Casele. primævara øi toamna. totul pærea bun. departe de a fugi unii de alflii. într-un spirit de uzuræ. se adunau pentru a petrece anotimpul mort. primævara. dar bærbaflii posedau o casæ comunæ. Dar. cu ploile lor uøoare øi cerul lor variabil. începe sau înceteazæ sæ mai træiascæ. la umbræ! – Luna a patra: sculafli-væ devreme! – Tæiafli mielul. alteori. În raport cu perioadele de înghefl øi dezghefl. În cîmpiile Chinei antice existæ douæ monente bine marcate. în care agricultorii celebreazæ între bærbafli fericita bogæflie a flæriilor. îmulflirea bruscæ. îøi cæuta bucuria (aceasta a fost. domnilor! haidefli. sunt ca douæ momentr de vrajæ: natura. øi de animalele de apæ. aøa cum fæceau în restul zilelor. vara avea sæ-i oblige pe bærbafli øi pe femei sæ træiascæ departe unii de alflii. Atunci. cu ce sæ se facæ iubifli de flesætoare. lintea care era disputatæ. Dimpotrivæ schimbul de daruri materiale este fæcut întrun ritm vioi: se dæ mai mult decât s-a primit. pæmântul îngheflat de frigurile uscate ale iernii nu mai acceptæ lucrul omenesc. se spune. – gæseøte o sæmânflæ de sægeflica. Ele prescriu soflilor sæ se retragæ acolo în timp ce sofliile lor sunt însærcinate. toate grupærile. Ele coincid cu revenirea bærbaflilor în cætune. masculi øi femele. Amândouæ au avut tendinfla de a se apropia de solstifliu. Pe scurt. Se întreceau. – „Viaflæ færæ sfârøit! øi zece mii de ani379!“. De toamnæ sau de primævaræ. nu væ mai miøcafli! – Copaci! Plante! întorcefli-væ la mlaøtinile voastre!380“. destul de devreme. apoi o mænâncæ: – este dulce ca mierea!“368. Una inaugureazæ. Climatul este continental. chiar øi în timpurile clasice. uitând spiritul lor individualist. seminflele nu pæreau mai puflin minunate decât ouæle. a unor lupte de curtoazie367. au continuat sæ fie un lucru feminin chiar øi atunci când femeile au devenit øi nurori. Cântau în timp ce culegeau. odatæ terminate lucrærile câmpului sau cele ale flesutului. în câmpii. de-a lungul coastelor. odatæ recolta stânsæ. 170 schimbæ împreunæ modul de viaflæ. Erau cuprinøi de emoflii 167 166 Agricultorii. Pe cerul echinocfliului. În aceastæ casæ comunæ bærbaflii au început sæ capete încredere în forfla lor. iar bæieflii. – Este mare cât pumnul – øi roøie ca soarele! – O taie. în egalæ mæsuræ. uitând. originea cântecelor din Nord). Diverse ritualuri care au supraviefluit øi câteva træsæturi mitologice atestæ importanfla acestei case a bærbaflilor care era refugiul lor de iarnæ. Aceste særbætori sæteøti sunt særbætori ale recoltei. dar femeile. Dupæ atâtea zile de viaflæ retrasæ. – îl voi ræsplæti! – Dar asta nu înseamnæ cæ-l voi plæti: – ci pe vecie îl voi iubi!376“. florile îøi desfæceau corola: bæiefli øi fete. simflind cæ este pætrunsæ de mari speranfle. fæcute. chefuri. pentru cæ se dovedeøte a obliga pe celælalt sæ se dea mai mult. semnul ceresc al ploilor fecunde. pe rând. Aceste særbætori constau în înflelegeri. În întinsele câmpii ale Chinei clasice. oferifli prazul! – Luna a noua: chiciuræ øi ræcoare! – A zecea: o arie curatæ øi tare! – øi douæ ulcioare în care vinul miroase frumos! – Cântafli: „Tæiafli mielul. îøi recæpætau întreaga lor faflæ în timpul celor trei luni care prcedau uøurarea øi a celor trei luni care o urmau378. Serbærile masculine. Iarna avea sæ închidæ fiecare familie în satul sæu izolat. iar ritmul alternat al anotimpurilor are ceva impresionant. În acest mediu nou. cealaltæ încheie anotimpul mort. dute. sau. iar surexcitarea celor care oferæ creøte în acelaøi timp. care au antrenat. Reunifli în timpul unor lungi zile de inactivitate. Luând øi ei o pauzæ de odihnæ. Aceastæ 171 . adunærile începeau sæ strecoare în toate sufletele sentimentul solidaritæflii necesare. ei îøi schimbæ obiceiurile. La fel de brusc. devine indivizibil sau este consumat într-o orgie comunæ: „De ce spui cæ nu ai haine? – Cu tine. Øi-l schimbæ la începutul øi la sfârøitul anului agricol. ridicându-øi fustele øi îndoindu-le la centuræ. treceau øirurile nesfârøite de pæsæri migratoare. trezirea pateticæ la viaflæ sau sfârøitul sæu sinistru formeazæ un fel de cadru dramatic schimbærilor faflæ de care dupæ chipul cerului lor. ouæle serveau pentru organizarea unor turniruri. sau. din care derivau douæ ceremonii clasice: Marele No øi Ba Zha. Vechea organizare sæteascæ îøi recæpæta atunci toate drepturile. Petreceri øi chefuri în comun completau efectele comuniunilor sexuale. „Frunze veøtejite. Cântau: „Pæmânturi! revenifli la locurile voastre! Ape! întorcefli-væ la præpæstiile voastre! Animale ale verii. la rândul. natura sa incompletæ. primævara. Mâncate în bucuria victoriei. bogæflii øi mai preflioase. Ea poate sæ se transforme într-o emoflie unificatoare dacæ totul. petrecute în muncæ intensæ øi interesatæ. fericifli sæ adune în poalele lor planta cu o mie de seminfle. au explicat cæ fetele. de-odatæ.

Dansurile lor. Tunetul este un fazan. ca (mlaøtina lui) Yun-mong pentru Chu: acolo bæiefli øi fete se adunæ øi vin sæ asiste la særbætori!“ Apropierea este netæ între culturile urubane øi særbætorile flæræneøti. ca øi fazanul de pe muntele Yu shan. a meritat sæ ia puterea403. Mei-di dæ. recreînd pactul social. Numai prinflii din Song posedæ cultul lui Sang-lin. unul pentru a pune capæt unei secete. Acesta era opera unui demiurg. Gun este tatæl lui YU cel Mare. este ca Sang-lin (Pædurea de duzi) pentru Song. øi în sfârøit într-un loc. ei creeazæ tunetul. ca un Centru ancestral. Toate florile procurau sarcini. el se îndreaptæ. Pe vremea când lumea avea nevoie de un Erou pentru a o amenaja. Munflii øi Fluviile au fost venerate ca gardieni ai ordinei naturale øi ai ordinei umane pentru cæ. Acest ritual de unire pæstra întreaga valoare a unei hierogamii. în templul ancestral. prin cântecele lor. Sentimentul de veneraflie care lua naøtere în cursul adunærilor sezoniere se îndrepta. Yu shan este un munte venerabil unde se mergea pentru a cæuta pene de pæun. pentru cæ au fost culese. unele le purta chiar øi numele. El a fondat regalitatea chinezæ. Cu tropæitul lor. Posedând gajurile date de cele douæ jumætæfli ale cuplului. Mai este øi numele unui demiurg øi cel al unui Loc-sfânt al cærui geniu guverneazæ ploaia. se reînnoia pactul care-i lega pe oameni. de care se serveau dansatorii. trebuie ca fazanii „sæ cânte cântecul lor øi sæ reproducæ cu aripile lor bætaia tobelor“. Devotamentul complet ar fi fost cel al unui menaj – cum era cel al fondatorilor femelele erau cele care. trebuie sæ se facæ auzit imediat ce soseøte primævara. au avut atunci drept scop reglarea manifestærilor tunetului. masculii au fost aceia care au jucat primul rol. Vræjitoarele au o virtute care le face puternice. este întrebuinflatæ în acelaøi timp øi pentru a desemna Huang-He (He: Fluviul prin excelenflæ) øi pe zeul fluviului Huang-ho. divinitatea poseda în întregime cuplul øi natura sa dublæ. Martor consacrat al særbætorilor federale în care. Oraøul seniorial este moøtenitorul Locului-sfânt. Pentru a realiza în ei (øi în naturæ) un echilibru perfect de vibraflii. într-adevær. aceasta din urmæ. Virtuflile lor le venea din faptul cæ au apærut în momentul særbætorilor. care venra noaptea øi se aøeza lângæ o piatræ sacræ. în zidurile øi porflile oraøului.expresia Ho-zong. Mai este folositæ øi pentru a desemna grupul familial însærcinat cu cultul Flulviului Galben precum øi reøedinfla acestui grup. El mai figureazæ. Nu meritau puterea decât dacæ øtiau sæ se identifice cu forflele antagonice care împræøtie seceta øi ploaia. lucruri øi oameni ai særbætorii erau sacri în egalæ mæsuræ. Tot pe acest munte sfânt. Astfel se vede de ce Yu cel Mare flopæia øi dansa trægându-øi un picior: era hemiplegic. totuøi. stræmoøii prinflilor din Song. Astfel. îi chemau pe masculi. deci. Geng (Plugarul) øi Nü-ba. era un dansator. legau juræmintele. unde exista abia un început de ierarhie. decât trecând un râu. a fost creat pentru fericirea Universului. Flori øi animale. Soflul øi soflia le aruncau împreunæ. Ea s-a încorporat în persoana seniorialæ. Amândoi øi-au inaugurat domnia sacrificându-se în profitul poporului lor. øi este øi numele unei porfli din Song401. Or. sau cucerite în timpul întrecerilor. Un peisaj care se aflæ în lucrarea Mei-di este semnificativ în acest sens 400. cæci a da o parte. care se ascunde în timpul iernii. Tot aøa. în egalæ mæsuræ. Tang Victoriosul øi Yu cel Mare. . Apare. færæ îndoialæ mai puflin cunoscut sau mai puflin definit. Nu aveai mai pufline speranfle culegând seminfle. Sang-lin figureazæ. îndepærtau influxurile dæunætoare. Le puneau sæ danseze pânæ la epuizare. în regiunea Qin. ei sacrificau vræjitoarea arzând-o433. Zeul. se alia cu patronul sæu. povestea le prezintæ ca fiind fiinflele uscate ale doi Fondatori de dinastii regale. numit Zu. precum øi plantele cele mai neînsemnate. în Altarul Solului. ei sunt øi emblema acestuia. Conducætorul este întruchiparea unei puteri sacre care. Yu. la un moment determinat. pecetluiseræ alianfla lor cu Natura. mai putea fi apoi sacrificat. a douæ genii ale secetei. Or. ci un fazan mascul. Imediat ce fazanul dansator s-a arætat pe Yu shan. în altæ parte. Zeii îøi iau un aspect masculin pe mæsuræ ce se stabileøte un privilegiu masculin. toate acestea erau Loculsfânt. dovezi decisive asupra puterii ræzbunætoare propii divinitæflilor. Ei preferau totuøi sæ le expunæ pe vræjitoare. însemna a da întregul. nu i-a luat decæt pe jumætate. puteau pur øi simplu sæ-øi arunce acolo pærul øi unghiile. cætre ape øi cætre stânci. Realizatæ apoi sub aspectul unui stræmoø. cætre cei mai frunoøi copaci. Acesta. grup cu grup. se limitau la aruncarea în apæ. dar nici una nu are o virtute care sæ fie numai a ei. comunitæflile flæræneøti. Pasul lui Yu nu reprezenta decât jumætatea unui dans sexual. meritæ veneraflia unei comunitæfli. un fazan dansator a apærut la Yu shan. Aceastæ sfinflenie. Nu putea fi realizatæ decât dansând. o continuitate între serbærile comunitæflilor flæræneøti øi cultele seniorilor feudali. 180 de comuniune sexualæ. Mei-ti o afirmæ. într-un templu ancestral într-o mlaøtinæ. era adorat un fazan mascul. Odinioaræ seniorii feudali trebuiau sæ-øi riøte viafla. la poalele înælflimilor. Pânæ la sfârøit. Locul-sfânt reprezintæ putere tutelaræ asupra puterilor nedefinite. care va øti sæ punæ mâna pe mascul428. mascul øi femelæ. Metalul ieøit din topire era mereu considerat ca bisexuat. øi pentru Locurile-sfinte. Locul-sfânt reprezenta toate acestea. ca efigie. printr-o metamorfozæ care urma unui sacrificiu. Erau ca o parcelæ din puterea indivizibilæ a Locului-sfânt. Esenflialul acestui cult este un dans. în egalæ mæsuræ. Ea se confundæ cu Locul-sfânt în care puterea divinæ a Fluviului se manifestæ399. îi conduceau pe tineri la malurile râurilor. Fusese mai întâi o tânæræ fatæ apærutæ în acelaøi timp cu un tânær bæiat. øi care îi lega pe tofli cu Natura. pentru a obfline fuziunea metalelor. în el este væzut. În timp ce masculul a devenit zeu. ca templu ancestral al prinflilor din Song. Deasemenea. El joacæ rolul sacru al unui conducætor. Se øtie cæ existæ în China o regiune în care bæieflii øi fetele cælcau pietrele în picioare în cursul særbætorilor când treceau prin vadurile umflate ale râurilor de primævaræ. La nevoie. Devotamentul lui Yu nu este decât jumætatea unui devotament. Ele erau cele care aveau inifliativa. în loc sæ furnizeze prosperitatea speciei. Amândoi s-au schimbat în fazani. Locul-sfânt pare gardianul solidaritæflilor cele mai necesare. expunându-se în acelaøi timp soarelui øi ræcoarei dimineflii432. unde bærbaflii øi femeile formau grupæri ermetice. Poate chiar. pe vremea feudalæ. El a inventat chiar un pas celebru. celælalt pentru a opri o inundaflie. cætre flori øi animale. mai întâi impersonalæ. Într-o epocæ în care pæmântul chinez nu era ocupat decât de insulifle. un menaj de agricultori431. la Chen-cang. tocmai aøa. Se auzea atunci bubuitul tunetului. Nu au fost decât pe jumætate uscafli. A instaurat pacea pe Pæmânt øi în Ape. Dar. Øi-au tæiat atunci pærul øi unghiile øi le-au dat drept gaj unei divinitæfli. este ca øi Altarul Solului iar recoltele pentru Qi. în timpul întrecerilor. la intervale. în predica lui Mei-di. ei produceau 189 192 considerau ca posesorii unei puterii de ansamblu comparabilæ cu puterea seniorialæ. Aceeaøi Virtute se aflæ în fiecare lucru. Sacralitatea locurilor de særbætoare flæræneøti a trecut pe de-a întregul øi asupra Conducætorilor øi a Oraøului sæu. Or. femeile din toate vremurile au împrumutat de la fazani parura lor. dansul fazanilor a fost un dans feminin. nu un cuplu de fazani dansatori. færæ deosebire. cæsætoriile colective vin sæ facæ din el regulatorul divin al ritmului impus anotimpurilor precum øi vieflii omeneøti. fierarii. Yu cel Mare. cæci un liant comunitar unea întregul394. restaurânduøi prestigiul øi autoritatea cu ajutorul unei splendide ierogamii. femela a fost pietrificatæ i se spune cæ numai acela va deveni rege. la momentul potrivit. El îi aratæ pe zei pedepsindu-i pe vinovafli pe un altar al Solului. pentru a obfline o adeværatæ alternanflæ a anotimpurilor. Puterea lor vine din faptul cæ ele sunt slabe øi uscate de tot. mai întâi. Atunci se auzi: „Øi Zu. ceea ce s-a întâmplat pentru furnalul divin sa întâmplat. fondatorul celor din dinastia Yin. într-o predicæ elocventæ. uneau inimile. Yu cel Mare øi Tang Victoriosul s-au oferit. oferite. în særbætorile lor câmpeneøti. ea a primit cultul unui grup ierarhizat. În timpul dinastiei Han. deci. boala402: jertfindu-se în acest Loc-sfânt. A dansat cælcând pietrele în picioare. pæmânturi øi ape. dansul lui Sang-lin404. seceta. dacæ seceta era prea puternicæ. ca zeu al Solului. era suficient ca ei sæ se ducæ sæ træiascæ în plin câmp. Ele o datorau urmæririlor øi culesului care. Sang-lin este locul serbærilor din flara lui Song. Gun s-a schimbat în urs. munflii øi fluviile nu o datorau unei maiestæfli care sæ înflæcæreze imaginaflia. Ea este consideratæ ca un Oraø. pentru flara lui Yen. stânci øi plante. în loc sæ se arunce în furnal. Numai cæ. Astfel. Nu exista nici una a cærei descoperire sæ nu fie o minune. Piatra care îl atrægea era o fæzæniflæ metamorfozatæ. în întregime. fiul lui Gun. În fiecare an. A dansat deci pentru a domoli puhoaiele deluviene. Este deosebit de instructiv în cazul lui Sang-lin. Un mit analog ne va aræta øi mai bine cum autoritatea masculinæ a sfârøit prin a se impune. în care bæieflii øi fetele se adunæ.

Pentru a acfliona foalele. în douæ medii distincte. aliajul øi fuziunea metalelor nu putea fi obflinutæ decât pe baza ritualurilor de cæsætorie. trebuiau sæ se gæseascæ. la rândul sæu. precum astæzi. se opun øi alterneazæ. este necesaræ o hierogamie. încæ din zorii timpurilor istorice. Se mai povesteøte cæ Yu øi-a despicat soflia cu o singuræ lovituræ de sabie429. niøte cuceritori? Nu existæ senior færæ oraø øi. tambure. cæ necesitæ o hierogamie430. Acest dans mai era interpretat øi de cuplurile de tineri. fierarul printr-un soi 191 . Corporafliile sexuale – tot aøa era øi în serbærile flæræneøti – participau în întregime la opera sacræ. Maestrul turnætor s-a limitat la a-øi da soflia furnalului divin care produce aliajul. Cataclismele locale (inundaflii. cel mult. Se poate crede cæ densitatea grupærilor a crescut pe mæsuræ ce cu despæduririle. Dansa. pe care documentele ne permit sæ ni le imaginæm. Pentru ca aceastæ proceduræ economicæ sæ paræ suficientæ. un altar al Solului.. Atunci când sprijinæ dominaflia lor. Acest cuvânt este întrebuinflat øi pentru a desemna grupurile de persoane ce sunt unite de cultul aceluiaøi stræmoø. cæci Yu i-a cerut fiului cu care era însærcinatæ. deci. în schimb. O expresie precum Zhou-zong. Conducætorul posedæ o putere identicæ cu cea pe care comunitæflile flæræneøti o atrubuie Locurilor lor sfinte. Acesta este deoarece descendentul unei familii victorioase care ar fi introdus. soflia sa a fost transformatæ în stâncæ. nu poate fi înfleleasæ decât ca: Centrul ancestral al neamului Zhou. Pietrificatæ. în China. la fel de bine ca øi fazanii. ea a trebuit. o Chinæ a oaraøelor. nici aceiaøi hranæ. Dar acelaøi cuvânt se regæseøte øi în 179 Î Locuri sfinte æi oraæe Capitolul I CARTEA A DOUA: Întemeierea districtelor feudale 178 în lumea umanæ øi naturalæ. Astfel. În Locurile-Sfinte aveau loc marile særbætori care erau în acelaøi timp øi târguri. sæ se deschidæ. Foalele erau acflionate de bæiefli øi fete virgine. atunci când a acflionat la punerea ordinei în Apele dezlænfluite. Oræøenii sunt. se mândresc cæ træiesc „dupæ ritualuri“ care „nu coboaræ pânæ la oamenii din popor“395. Femeia aruncatæ acestei divinitæfli masculine îi era oferitæ ca soflie. Principiul perfecfliunii consta în colaborarea sexelor. sæ se identifice cu emblema sa. Aceøtia din urmæ. o viaflæ ce este în întregime ocupatæ cu ceremoniile de curte. incursiuni nomade) au putut. acolo unde se sæpa o gauræ. Ei duc. ici øi colo. tofli împreunæ. cel puflin. principiul exteriorizat al puteriilor. Fonta obflinutæ. cæci Shang-yang este o pasære divinæ care nu are decæt un picior (tot aøa cum avea numai un picior øi fazanul dansator care a apærut pe muntele Yu shan). pentru ca Conducætorul dansând. Oraøul nobil este sfânt: el confline o piaflæ. Pentru a deschide calea lui Huan-yuan. Prin unirea lor. atrægând astfel ploaia pe care tunetul o însofleøte øi o semnaleazæ. acel munte sacru bântuit de Ursul. drenajul. Dar. dar putem explica apariflia districtelor feudale fæcând abstracflie de orice ipotezæ de ordin pur istoric. a fost suficient sæ se admitæ cæ divinitatea furnalului era de acelaøi sex cu fierarul. totuøi. de unde ia însemnele emblematic øi care produce animalul emblemæ. metale. poporul neciopliflilor – træind numai ca sæ mænânce øi sæ bea. din cei care nu se cæsætoreau între ei. refuzæ sæ se lase amestecafli în afacerile publice: „Mâncætorii de carne sunt cei care trebuie sæ hotæræascæ. acesta purta atunci pene luate de pe muntele Yu shan. locul sacru care este bântuit. cælcând pietrele în picioare. nu decan. Oraøul fondatorului unei dinastii senioriale poartæ titlul de Zong. grupærile teritoriale erau de o naturæ relativ complexæ: în compoziflia lor intrau mai mult de douæ grupuri exogame øi solidare. pe vremea feudalæ. Oræøenii øi sætenii se opun în modul cel mai net: unii sunt neciopliflii. – se grupeazæ øi formeazæ Virtutea conducætorului“!398. Victima este soflia dansatorului. Nobilii sunt vasalii unui senior care este Stæpânul oraøului. când oameni aparflinând unor familii distincte. în care. metalul era masculin. era de ajuns sæ se danseze dansul lui Shang-yang. Numai cæ nu întotdeauna s-a sacrificat întregul cuplu. ca toate lucrurile. fiind unele masculine. Mai trebuiau sæ stea într-un picior. Reunifli în jurul Stæpânului. cu titlul de Centru ancestral. existenfla comunitæflilor rurale formate pur øi simplu prin alipirea a douæ grupuri teritoriale nu poate fi doveditæ decât cu ajutorul momentului de înrudire øi din urmele pe care dualismul le-a læsat în practicile juridice øi religioase. despre orice oraø se spune cæ a fost fondat de un senior. dar nu devin creatoare decât unindu-se. scot mereu la ivealæ. Ni se spune însæ cæ Yu fæcea pe ursul. Turnætorul øtia de unde sæ ia øi cum sæ combine elementele antagonice a cæror unire creazæ o operæ perfectæ. Puterea conducætorilor pare sæ se bazeze pe credinflele care au început sæ se contureze în mediile flæræneøti. altele feminine. Sacrificiul unui menaj. a progresat amenajarea solului. Numai pentru faptul cæ l-a væzut îndeplinindu-øi opera sa divinæ. Ei sunt atât de diferifli. regimul feudal øi organizarea urubanæ? Nu existæ nici o rafliune de ordin istoric care sæ permitæ acceptarea acestei ipoteze sau sæ fie respinsæ. cæ. særea øi el într-un picior. Amândoi nu aveau decât sæ se arunce în furnal. fabricarea unui palladium a pærut. Ele conflineau în ele un principiu de concordie universalæ. aruncând peste el apæ. flinându-øi celælalt picior sæ atârne în spate. Ei trebuiau sæ-øi miøte umerii (aøa cum fazani îøi agitau aripile provocând zgomotul tunetului). care era tatæl sæu. ei cântæ dispreflul lor faflæ de „poporul câmpurilor. În clipa în care se doreøte constituirea unei puteri sfinte. El era fwminin. nu numai asupra unui Loc-sfânt. stræpungând muntele. Aceasta este dotatæ cu o eficacitate totalæ cu condiflia de a reuni în ea forflele antagoniste (yin øi yang) care. Metalul începea imediat sæ curgæ.. în numær egal. ei botezau metalul. flopæind. Yu cel Mare. Se poate presupune cæ. pentru a obfline ploile bine reglate. defriøærile. tofli vasalii. Dar fuziunea øi aliajul mai puteau fi obfliunte dacæ se consacrau acestei opere numai maistrul fierar øi cu soflia sa. opoziflia dintre nobili øi flærani este un fapt: dar cu ce drept sæ afirmæm cæ invadatorii preupuøi erau organizafli din punct de vedere feudal? Opoziflia poate rezulta dintr-o evoluflie diferitæ a obiceiurilor. 190 ncæ din cele mai vechi timpuri. – Dar ei. trepiede øi arme. A avut grijæ sæ-l danseze singur. Dându-i soflia sa. Urøii se ascundeau iarna. Sætenii. aici se comunica cu solul natal. Sacrificiul sæu era conceput ca o cæsætorie cu zeul furnalului. pentru ca sæ se realizeze o uniune intimæ între el øi Locul-sfânt. fiæranii trec drept mici arendaøi. considerat ca un Centru ancestral. aøa cum fæceau dansatorii. nu este mai puflin puternic decæt nunflile colective. sub formæ de animal. În tot cazul. iar flæranii dreapta397. zic ei396. încât urmeazæ sisteme opuse de orientare: nobilii prefæræ stânga. ei. Øi mai øtia. locuitorii din China anticæ au træit grupafli în agliomeraflii destul de puternice. Conducætorul se aliazæ puterii sacre devenind dublura acestuia. oare. Istoria nu aduce nici o mærturie în favoarea unei invazii: dar. sacrificându-øi soflia. un templu al Stræmoøilor. trebuie ca dansul sæ fie completat de un sacrificiu. În fapt. când oameni purtând acelaøi nume sau. de ce China ar fi suferit mai pufline invazii în antichitatea necunoscutæ. fiecare dæduse întreaga sa forflæ vitalæ. Ei îøi dædeau sufletul (adicæ sufletul) pentru ca fuziunea sæ se îndeplineascæ. de sufletul unui stræmoø øi unde poate fi obflinutæ naøterea unui fiu.un soi de rostogolire discontinuæ. Chinei satelor. jusctapusæ. alæturi de acesta. Nu se spune cæ. De exemplu. nu trebuia sæ fie mai puflin de trei sute de fete øi trei sute de bæiefli. dar øi asupra talismanelor dinastice. când dansa. Satul are. Este posibil ca niøte invadatori sæ fi pætruns în China. Acolo unde se producea o umflæturæ. se obflineau obiecte prestigioase a cæror putere se întindea øi asupra oamenilor ca øi asupra celorlalte fiinfle. Chiar în sate. sæ mai întârzie acest progres: nu aveau nici un mijloc de a-i trasa curba. decât în timpurile istorice? Invers. fabricarea unor obiecte de metal reprezenta o operæ sfântæ. El îøi exercitæ aceastæ putere într-un oaraø. dintr-o datæ. Tunetul putea sæ-i aibæ drept emblemæ. dar de aceeaøi origine. ceilalfli sunt nobilii. tofli nobilii. atunci când este un menaj de Conducætori. conducætorul Statului a dansat dansul ursului. aici erau invitafli stræbunii sæ vinæ sæ se reîncarneze. El posedæ. Trei sute este un total suprem. Aceasta se realiza cu ajutorul unor aliaje. Bærbatul care danseazæ se identificæ cu Loculsfânt. aøa cum fæcea øi tunetul. Dansul sexual al særbætorilor flæræneøti s-a transformat într-un dans masculin. Øi unii øi alflii nu au nici aceleaøi preocupæri.

spunea, de asemenea, în acest caz, cæ øi râurile se întreceau împreunæ, øi acestea erau, færæ îndoialæ, întreceri sexuale, cæci divinitæflile celor douæ râuri care se împreuneazæ trec drept divinitæflile de sexe diferite415. Douæ râuri care se împreuneazæ sunt, în rest, un simbol al exogamiei. Confluenflele erau, întradevær, locurile consacrate întrecerilor amoroase. În vremea creøterii apelor, bæieflii øi fetele, trecând apa, credeau cæ ajutæ reâncarnærile øi cheamæ ploaia care aduce fertilitatea416. Or, trecerea apei, de cætre grupuri care se confruntæ øi danseazæ, era practicatæ, se credea, pentru a imita întrecerea a doi dragoni, mascul øi femelæ. Erau incitafli astfel sæ se uneascæ øi sæ facæ sæ cadæ astfel apele fecunde417. Se observæ cæ înainte de a fi emblemæ princiaræ, dragonul a fost motivul dansurilor populare. Dragonii au reprezentat mai întâi, o proiecflie în lumea miticæ a ritualurilor øi a jocurilor din timpul særbætorilor sezoniere. Dar îndatæ ce vedem în ei patronii unui neam de Conducætori, care numai ea øtie sæ se hræneascæ din ei øi sæ-i facæ sæ prospere, aceøti dragoni, simple emanaflii ale Locului-sfânt, iau figura Stræmoøilor. Întreaga virtute a Locului-sfânt, întreaga virtute a særbætorilor se aflæ în ei. Ea se gæseøte deasemenea, difuzæ, în neamul eroic. Ea nu se încarneazæ, cu adeværat, decât în cuplul Marilor Stræmoøi, care asiguræ reîncarnærile. Øi care, numele ei, sunt, împreunæ, dragoni øi oameni. Geniul mixt al speciei se mai poate, încæ, individualiza. Pentru særbætorile de primævaræ din regiunea Tsheng, bæiefli øi fete se adunæ într-un loc unde cresc orhidee parfumate. Ei culeg øi, agitându-le pe ape, ei invitau, strigând, sufletele ancestrale sæ vinæ sæ se reâncarneze. Ei credeau astfel, cæ cheamæ la ei un suflet - emanaflie(hun) care nu se distinge de numele personal. Întrecerea o datæ terminatæ, fata primea în gaj o floare de la bæiatul cu care ea avea sæ se uneascæ. Orhideea de la Locul-sfânt servea, deci, la procurarea unor maøteri tuturor oamenilor din Zhang. Ea a sfârøit prin a deveni o emplemæ princiaræ. „Ducele Wen din Zhang avea o soflie de rangul doi, al cærui nume era Yen Ji. Ea a visat cæ un trimis al Cerului îi dædea o orhidee (lan), spunându-i: „Eu sunt Bo-you: sunt stræmoøul tæu. Fæ din aceasta pe fiul tæu. Pentru cæ orhideea are un parfum princiar (sau, la fel de bine, pentru cæ orhideea are parfumul flærii), va fi recunoscut 184

erau date în oraø pe un altar al Solului, øi la poalele unui copac. Acesta din urmæ, timp de multe secole, a fost venerat - la fel ca un judecætor. El era, în aparenflæ, capacul cel mai sacru din Loculsfânt. La umbra sa, Marele Stræmoø al neamului Yen prezida særbætorile sexuale în care-øi aveau sursa pacea øi ordinea. Acest erou, într-adevær, era prevæzut cu un titlu semnificativ, cel de: Marele Mediator426. În timpurile feudale, acelaøi titlu era purtat de un funcflionar însærcinat sæ prezideze „unirile de pe câmp“ pe care înflelepciunea princiaræ le tolera, se spune, în luna a doua a primæverii (echinocfliul). El prezida øi unele lustraflii nupfliale. Acealøi titlu mai este atribuit øi unui erou, Gao xin, care este unul dintre primii suverani chinezi. Bærbaflii øi femeile se duceau sæ celebreze særbætoarea lui Gao xin la câmp, mai precis, în ziua echinocfliului de primævaræ. Acesta nu era o særbætoare popularæ, ni se spune. Se limitau numai la a cere acolo copii pentru casa domnitoare. Gao xin merita încrederea ce îi era acordatæ. Odinioaræ, douæ dintre sofliile sale aduseseræ pe lume un Fondator de descendenflæ regalæ. Este adeværat cæ una îi concepuse punând picioarele pe urma pasului unui gigant, cealaltæ, dupæ o baie øi o întrecere, înghiflând un ou, øi amândouæ în mijlocul câmpului. S-a admis, mai târziu, cæ Cerul era adeværatul tatæ al acestor Fii ai Cerului. Totuøi, la fe ca øi pentru Mamele de familie, s-a construit pentru Gao xin un templu care-i era dedicat cu titlul de Mijlocitor Suprem. Apropierea acestor date aratæ cæ Prinflul, dupæ exemplul Locului-sfânt, este autorul unei concordii fecunde. El a recreat-o periodic unindu-se printr-o contopire sfântæ cu soflia sa. El defline puterea de la un Erou Fondator. Acesta din urmæ prezida odinioaræ numflile colective din vremea særbætorilor sezoniere. Dar nu le prezida singur. Mai mult nu avea pe lângæ soflia sa, Marea Stræmoaøæ, decât un rol subordonat. Bærbaflii au trecut pe primul pklan numai atunci când s-a øtiut sæ se obflinæ alianfla cu Locul-sfânt prin alte procedee decât nunflile omeneøti. Întrecerile sexuale au sfârøit prin a fi înlocuite cu dansuri, în care nu figurau decât bærbaflii. Exista, odinioaræ, un dans al fazanului. Ca øi flæranii øi flæræncile, fazaniflele øi fazanii, dansau în primævara fiecærui an. Aceste dansuri vizau înmulflirea speciei. Ele erau preludiul împerecherii. Astfel cæ în serbærile câmpeneøti, drept prinfl (din Zheng) øi va fi iubit. „ Dupæ aceasta ducele Wen veni s-o vadæ. I-a dat o orhidee øi s-a culcat cu ea. Scuzându-se, ea a spus: „Servitoarea voastræ este færæ talent (= færæ prestigiu); dacæ prin favoarea voastræ voi avea un fiu, nimeni nu mæ va crede: pot îndræzni sæ iau ca dovadæ aceastæ orhidee?“ Ducele spuse: „Da“. Ea l-a næscut pe (cel care a fost) ducele Mu, al cærui nume personal a fost Lan (orhidee).. Când ducele Mu s-a îmbolnævit, a spus: „Când orhideea va muri, øi eu, la rândul meu, voi muri, eu care træiesc prin ea (sau, la fel de bine, care m-am næscut din ea)“. Când orhideea a fost tæiatæ, ducele a murit (686 în e.n.). Aceastæ povestire implicæ faptul cæ numele personal, sufletul exterior sau gajul vieflii, martorul paternitæflii, prestaflia nupflialæ, principiul maternitæflii, titlul puterii, patronul ancestral øi emblema sunt ecvivalente nedistincte418. Numai specia emblematicæ nu este asociatæ decât unui individ øi corespunde, nu numelui de familie, ci numelui personal. Geniul Locului-sfânt, încorporat într-o plantæ caracteristicæ, este proprietatea Stræmoøului, care se reîncarneazæ øi nu animæ decât pe cel care meritæ sæ fie Conducætor. Numai atunci când Locul-sfânt, unde planta este culeasæ, este reprezentat ca un Stræmoø care dæ planta, emblema, încetând sæ mai fie un lucru al grupului, apare ca o emblemæ princiaræ. Conducætorul, atunci, posedæ, numai el, geniul Loculuisfânt øi-l consideræ ca pe un Centru astral. Un fapt trebuie reflinut: Stræmoøul substituit Locului-sfânt este un stræmoø matern. În mediile flæræneøti, femeile au fost primele care au dobândit, cu titlul de mame, o autoritate. În clipa în care a fost elaboratæ ideea de Terra-Mamæ, nofliunea de înrudire a pærut cæ primeazæ celei de înrudire, alianflæ din care se detaøa. Conceputæ ca o legæturæ ce uneøte pe un copil de familia maternæ, înrudirea a pærut cæ se sprijinæ pe filiaflia uterinæ, øi cæ implicæ o parte de raporturi individuale. Atinci, færæ îndoialæ, legætura de apartenenflæ globalæ unind în mod nedistinct o întreagæ comunitate de locul sfânt al serbærilor sale, a fost imaginatæ sub aspectul unui raport de filiaflie legând pe Conducætor, care absoarbe întreaga autoritate, de un stræmoø matern investit cu întreaga putere a Locului-sfânt.

188 Cultele urbane rezultæ din dezmembrarea unui cult rural, adresat unor forfle sfinte nedefinite. Virtutea Locului-sfânt a fost transferatæ (câteodatæ, tocmai am væzut-o, cu numele sæu cu tot) la altarele unde sunt cinstifli zeii diferenfliafli. Locul-sfânt însuøi a fost atins, adeseori, de procedeul de diferenfliere. În afara oraøului lor, seniorii acordæ un cult unui munte sau unui râu. În acel Munte sau Fluviu se regæseøte, în întregime, eficacitatea locurilor consacrate adunærilor flæræneøti. Ei sunt cei care regleazæ ordinea naturalæ, precum øi ordinea umanæ. Conducætorul este, øi el, la fel de puternic ca øi ei. El nu domneøte mai puflin asupra naturii, decât asupra fidelilor sæi. Puterea pe care el o are, o defline, în mod colegial, cu locurile sfinte din regiunea sa. El vede în ele principiul exteriorizat al puterii sale. Acesta nu are eficacitate dacæ Muntele sau Râul se aratæ neputincioøi, iar Munflii øi Fluviile sunt neputincioase, dacæ Virtutea propie Familiei senioriale s-a epuizat. „O seniorie trebuie sæ aibæ sprijinul Munflilor øi Fluviilor sale. Când Muntele se næruie sau când Râul seacæ, este o prevestire a ruinei“405. Puterea Conducætorului, puterea Locului-sfânt, au aceeaøi duratæ, aceeaøi întindere, aceeaøi calitate, aceeaøi naturæ. Sunt atât de nedistincte, încât Eroul feudal øi Locul sæu sfânt fiecare reprezintæ dublura celuilalt. Prin efectul Virtuflii unui Fondator, precum Yu cel Mare, curg Fluviile auguste øi sunt ridicafli Munflii venerabili. Invers, în timp ce Shen nong øi Huang-di au putut dobândi fiecare lângæ un râu geniul specific, care i-a abilitat sæ domneascæ, „Munflii sfinfli au fost aceia care øi-au coborât puterile sacre care au dat naøtere la (prinflii din) Fu (øi din) Shen“406. Între Locul-sfænt øi Conducætor existæ o legæturæ de interdependenflæ care poate apærea sub aspectul unui raport de filiaflie, Când sunt astfel imaginate lucrurile, Locul-sfânt al unei comunitæfli flæræneøti se prezintæ ca Centrul acestral al unei dinasti feudale.

Capitolul III

Zei æi conducåtori masculini

uterea individualæ øi ierarhia dateazæ, în ceea ce priveøte începuturile lor, din epoca în care a domnit, pentru o vreme, dreptul matriarhal. Tema Marilor Stræmoøi, a Mamelor-Regine, ocupæ un loc în mitologia chinezæ. Orice familie seniorialæ îøi are originea într-un Erou, dar veneraflia cea mai mare se îndreaptæ cætre Mama Eroului. În cetatea feudalæ, nimic nu este mai sacru decât templul Stræmoøului familiei. Cele mai frumoase dintre imnurile dinastice sunt cântate în onoarea sa419. În acelaøi timp, organizarea feudalæ se bazeazæ pe recunoaøterea privilegiului masculin. Se pare cæ numai prinflii, øi aceasta din tatæ în fiu, comandæ anotimpurile; numai ei sunt judecætorii øi menflin printre oameni înflelegerea. Dar diferite teme, juridice sau mitice, ne permit sæ remarcæm faptul cæ atributele cele mai arhaice ale autoritæflii princiare, înainte de a aparfline unui conducætor masculin, au fost defliunte de un cuplu princiar în care soflia nu a avut, la început, rolul cel mai nesemnificativ. Din oraøul sæu øi prin simple proclamaflii lunare, Conducætorul, stæpânul calendarului, determinæ aceastæ colaborare a oamenilor cu natura, ce era realizatæ odinioaræ de nunflile echinocfliale de Locurile-sfinte. Aceasta este teoria ritualæ. Dar Ritualurile afirmæ, pe de altæ parte, ca cea mai mare problemæ a Statului este cæsætoria Prinflului420. Ordinea lumii øi a societæflii depinde de acest lucru. universul este dereglat imediat ce între rege øi reginæ unirea nu mai este perfectæ. Dacæ unul sau celælalt îøi depæøeøte drepturile, Luna sau Soarele intræ în eclipsæ. „Fiul 186

P

rice familie seniorialæ este legatæ de un Fondator. Naøterea acestuia din urmæ este datoratæ, în mod normal, unui miracol. Singurii calificafli în cultul sæu øi stæpâni ai dansului sæu, posesorii lui Sang-lin (Pædurea Duzilor) au ieøit dintr-o femeie care a conceput pentru cæ a înghiflit un ou (zou) de rândunicæ. Ea l-a dobândit într-o întrecere, chiar în ziua echinocfliului de primævaræ407. Unii spun cæ ea a zæmislit, dupæ ce a cântat într-un loc numit Câmpia Duzilor408. Dacæ Eroul care s-a næscut din ea a primit, ca nume de familie, numele de Zou (ou), niøte duzi crescufli în mod miraculos, au fost aceia care au anunflat descendenflilor sæi o reînnoire sau un declin al Virtuflii propii neamului lor409. Astfel numeøte emblematic øi emblema realæ sunt legate amândouæ de un mit analog: cel al unei naøteri obflinute într-un loc-sfânt, în cursul unei særbætori sezoniere. În mediile flæræneøti, un emblematism, hrænit de emoflii puternice øi confuze, era sufletul oricærei credinfle øi al oricærui cult. Imaginile apærute în peisajul serbærilor erau luate drept manifestærile, semnele, emblemele unei puteri creatoare realizatæ în Locul-sfânt. Or înrudirea, care implica obligaflia exogamicæ, se baza exclusiv pe legætura emblematicæ de nume øi pe posesia unei esenfle comune. Aceasta, întrefliuntæ de comensalitate, era scoasæ din hrana luatæ de pe teritoriul familial. Între acesta din urmæ øi numele de familie trebuie sæ existe, se spune, un soi de consonoanflæ. Aceste fapte ne permit sæ presupunem cæ organizarea flæræneascæera fondatæ pe un principiu analog cu principiul totemic. Toteme sau, ca sæ spunem mai bine, embleme erau alese, dupæ toate aparenflele, printre animalele øi vegetalele care apæreau în Locul-sfânt în timpul særbætorilor. Unele motive ale vechilor cântece nu pot fi înflelese decât dacæ vedem în acestea temele unei incantaflii destinatæ sæ facæ sæ se multiplice o specie asociatæ. „Læcuste înaripate - ce numeroase suntefli! - Fie ca urmaøi voøtri – sæ aibæ mari virtufli!“410. Întecerile, dansurile, cântecele încercau sæ obflinæ, odatæ cu prosperitatea fiecærui grup, pe cea a speciei emblematice. Plantele øi animalele, ale cæror seminfle øi ouæ erau consumate, cu scopul asimilærii esenflei lor øi al comuniunii, înrudindu-se cu ele, trebuie sæ fie, deseori, plante øi animale obiønuite. Dintr-o sæmânflæ de platan, a luat naøtere Yu cel Mare, primul rege al Chinei. Istoria nu se preocupæ decât de marile familii. Nu cunoøtem decât emblemele princiare. În general, nu sunt animale obiønuite, ci animale mitice. Natura lor compozitæ trædeazæ o acfliune a imaginafliei care fline de arta blazonului øi al cærui punct de plecare a fost dansul. Printre aceste animale heraldice figureazæ Licornul, ce era încantat cu ajutorul unor versuri asemænætoare cu cele ale „Læcustelor“411. Cel mai renumit dintre animalele emblematice este Dragonul. Dragonul, înainte de a fi un simbol al puterii suverane, a fost emblema primei dinastii regale, cea a familiei Xia (sau mai degrabæ unul dintre emblemele, pe care tradiflia le atribuiedinastiei Xia)412. Unul dintre stræmoøii dinastiei Xia s-a transformat în dragon într-un loc sfânt. Acestæ metamorfozeazæ s-a petrecut atunci când a fost tæiat în bucæfli. Ea este deci, urmarea unui sacrificiu. Dragoni au apærut øi când a avut loc o reînnoire sau un declin al virtuflii generice care autoriza pe cei din dinastia Xia sæ domneascæ. O ramuræ a familiei lor avea privilegiul de a creøte dragoni øi cunoøtea arta de a-i face sæ prospere. Un rege Xia, pentru a face sæ prospere domnia sa, s-a hrænit cu dragoni. În sfârøit, doi dragoni-stræmoøi au procurat o naøtere descendenflilor dinastiei Xia. Fapt remarcabil: înainte de a dispare, nelæsând din ei decât o spumæ care fecundeazæ, ei au luptat unul împotriva celuilalt413. Întrecerile între dragoni, mascul øi femelæ, anunflau ploile øi aveau, drept teatru de desfæøurare, mlaøtinile pe care le formeazæ douæ râuri reværsate414. Se 183

O

Puteri difuze æi autoritate individualå

Capitolul II

182

Cerului conduce acfliunea principiului masculin (Yang), soflia pe cea a principiului feminin (Yin)“421. Buna lor înflelegere este indispensabilæ. Un rege nu este nimic færæ regina sa, un senior nu este nimic færæ doamna sa. Sacrificiile nu sunt valabile decât dacæ ele sunt celebrate de un cuplu de sofli. Principiul necesar al opozifliei sexelor este dublat de principiul care cere colaborarea lor422. Un Conducætor (al unui Stat sau al unei familii) nu poate ræmâne færæ soflie. Viafla sexualæ afecteazæ, într-adevær, ordinea universalæ. Ea trebuie sæ fie reglatæ cu minufliozitate. Când Luna este perfect rotundæ øi se aflæ în fafla Soarelui, regele øi regina trebuie sæ se uneascæ423. Or, luna plinæ este un echivalent ritual al echinoxului. Unirea conducætorului cu soflia sa nu are, pentru gândirea feudalæ, mai puflinæ putere decât nu au avut, într-un alt mediu, nunflile colective din serbærile feudale ce erau celebrate în lunile echinocfliale de toamnæ øi primævaræ. Prinflul ø-a substituit autoritatea celei a Locului-sfânt. El se achitæ de îndatorirea sa celebrând, la perioade fixe, hierogamii fecunde. El pare sæ fie singurul stæpân. Øi, într-adevær, gândirea juridicæ mai acordæ încæ femeii o oarecare putere, dar care nu-i aparfline deloc în fapt. Regina este stabilit cæ nu posedæ decât o reflectare a autoritæflii maritale. Luna împrumutæ lumina sa de la Soare. Mai întâi, totuøi, puterea a fost deflinutæ de un cuplu princiar. O formulæ lasæ sæ se întrevadæ acest lucru. Conducætorul nu spune niciodatæ cæ el este tatæl unui popor. El pretinde a fi „øi tatæl øi mama“. Lucrul de a mærturisi cæ el a concentrat în el autoritatea, odinioaræ indivizæ, înseamnæ cæ aparflinea unui menaj. Tot aøa, în oraøul sæu, numai Prinflul este cel care exercitæ puterea de judecætor øi de mediator în conflicte. dezbaterile judiciare la care el prezideazæ, sunt niøte lupte de impecaflii øi au aspectul unor întreceri. Turnirurile judiciare aveau, de obicei, loc în oraø, pe Altarul Solului. Totuøi, procesele cele mai grave trebuiau sæ fie judecate (la Lu cel puflin) pe malurile râului unde, cu ajutorul întrecerilor dansante, erau astfel celebrate særbætorile de primævaræ424. Pe de altæ parte, acelaøi cuvânt desemneazæ plângerile procedurale ale celor care pledeazæ øi litania întrecerilor amoroase425. Un Fondator, Stræmoøul prinflilor din Yen, este celebrat ca justifliar. Dezbaterile la care el prezida erau întreceri de versuri opunând bæiefli øi fete. Sentimentele sale nu

187

mai fiului sæu, Yu cel Mare, i-a revenit dreptul de a fi Ministrul øi succesorul lui Shun. Legendele chineze – øi aceasta este o informaflie importantæ – pæstreazæ deci amintirea unui timp în care puterea se transmitea de la bunic la nepot, særind, în linia de moøtenire masculinæ, o generaflie. Acest sistem este caracteristic pentru un drept de tranziflie øi marcheazæ momentul în care principiul filiafliei prin femei s-a plecat în fafla principiului invers. Într-o societate în care înrudirea este de tip clasificatoriu øi în care cæsætoriile, unind un cuplu din familii exogame, se fac în mod necesar între veri provenifli din frafli øi surori (veri încruciøafli) – astfel, era organizarea chinezæ – bunicul patern øi nepotul sæu purta acelaøi nume, chiar øi pe vremea când acesta se transmitea pe linie uterinæ. Într-adevær, bunicul patern465 este, în acelaøi timp, øi un stræ-unchi matern: nepotul îl moøteneøte atât timp cât este øi stræ-nepot uterin. Dar dacæ bunicul øi nepotul pe linie paternæ aparflin deja aceluiaøi grup, tatæl øi fiul aparflin unor grupuri apuse. Mai exact, tradifliile chineze ne scot la ivealæ o opoziflie væditæ între tafli øi fii. Un tatæ øi un fiu sunt prevæzufli cu genii antitetice, øi atunci când unul este un Sfânt demn de a domni peste Imperiu, celælalt este un Monstru care meritæ sæ fie surghiunit. Dar când fiul este surghiunit øi în aøteptarea ca nepotul (în care trebuie sæ reaparæ toate virtuflile bunicului) sæ primeascæ moøtenirea, cine va primi mandatul? În sistemul uterin, transmiterea se face de la unchiul matern la nepotul uterin. Or (cæsætoria fæcându-se æntre veri provenifli din frafli øi surori) tatæl femeii nu poate fi decât fratele mamei øi orice bærbat are drept ginere pe fiul surorii sale. ((Într-adevær466, acelaøi cuvânt desemneazæ unchiul matern øi socrul (Jiu); invers, un bærbat îl unmeøte cu acelaøi cuvânt (sheng) pe nepotul sæu uterin øi pe ginerele sæu). Orice bærbat deci, conform dreptului uterin, are drept continuator pe fiul surorii sale, dar când moøtenirea se transmite de la unchiul matern la nepotul uterin, totul se petrece ca øi cum moøtenirea ar fi transmisæ de la socru la ginere. Astfel, atâta timp cât filiaflia este stabilitæ în linie femininæ, fiul care este dintr-un grup opus tatælui, ne putând fi continuatorul sæu, atunci ginerelui îi revine acest rol, pentru cæ este un nepot, fiul surorii sale. 208

prestigiu – la întreflinerea unei ordini unice. Din aceste rivalitæfli øi din aceste întreceri a apærut o nouæ organizare a societæflii, rânduire ierarhicæ øi bazatæ pe prestigiu. Iatæ, de exemplu, cum a cucerit Huang-di puterea. Nu a obflinut-o decât dupæ ce l-a învins pe Che you, marele rebel. Amândoi s-au înfruntat într-o întrecere în care fiecare avea doi acolifli. Che you îi solicitase pe Contele Vântului øi pe Stæpânul Ploii. Pentru Huang-di luptau Seceta øi Dragonul ploios (Dragonul Ying). Dragonul Ying a reunit Apele. Che you a chemat Ploaia øi Ceafla. Plecând de la râul Berbecului, el a urcat pânæ la cele Nouæ Mlaøtini øi l-a atacat pe Kong-sang. Kong-sang este Dudul scorburos, de unde Soarele ræsare øi tot de la el a plecat Huang-di pentru a se ridica la locul suveran (care este cel al Soarelui øi al amiezii sale). Che you avea la tâmple pærul împletit în formæ de lance. Nimeni nu îndræznea sæ-i reziste când, cu capul sæu cu coarne, el se arunca înainte. Dar, suflând într-un corn, Huang-di a fæcut sæ ræsune urletul dragonului, ieøind învingætor din întrecere. ((Întrecerea cu cornul este, chiar øi în vremurile clasice, o probæ judiciaræ; cel învins meritæ moartea)). Dragonul Ying i-a tæiat capul lui Che you. ((În vremurile feudale, capul tæiat al învinsului era înfipt într-un drapel)). Huang-ti a luat drapelul rivalului sæu. Pe acest drapel se afla efigia lui Che you. De atunci, Huang-di a domnit în pace, cæci aceastæ efigie teroriza cele Opt Regiuni440. Acest mit nu este în aparenflæ decât afabulaflia unei drame reprezentând o luptæ de confrerii care rivalizeazæ cu ajutorul dansurilor religioase øi al paselor magice. Este, într-adevær, cunoscut dansul lui Che you. Dansatorii, care se opreau câte doi øi câte trei, purtau pe cap coarne de bou øi luptau cu cornul. Che you, de altfel, nu este numai numele unui dans øi numele unui drapel: este numele unei confrerii. Che you nu era unul: el era 72(8x9) sau 81(9x9) frafli. El era prinflul celor Nouæ Li øi cei optzeci øi unul de frafli reprezentau cele Nouæ Provincii mitice ale Chinei. El avea opt degete la mânæ øi opt la picior øi înspæimânta cele Opt Regiuni. ((Vânturile sunt Opt. Tch’e-yeou este zeul unui ræsærit øi este un zeu al vânturilor)). Era deci un sector al lumii astfel încât o cincime a zilelor unui an (360:5=72) pe care figurau atâtsa timp cât divinitatea furnalului nu a fost conceputæ ca masculinæ. Tang s-a jertfit Pædurii de Duzi (Sang-lin) în care bæieflii øi fetele se adunau pentru întreceri. Yu cel Mare s-a jertfit lui Yang-yu. Yang-yu este Locul-sfânt unde Contele Fluviului îøi are capitala (Huo-zong), Contele Fluviului este cæsætorit øi, chiar øi numele pe care-l poartæ (Bing-yi) a fost, la început, cel al sofliei sale. Dacæ Yu s-a sacrificat singur, aceasta se datoreazæ, poate, faptului cæ sacrificiul sæu dateazæ de pe vremea când zeifla prima în fafla zeului. Zeul a învins. A sfârøit prin a-i lua zeiflei pânæ øi numele. Atunci sacrificiile fæcute Fluviului, mereu inspirate de ideea de hierogamie, au avut drept victime femei434. Fluviul, pe vremea feudalæ, era onorat cu deosebire în douæ locuri, la Lin-jin øi la Ye. La ye, în regiunea Wei, el primea un cult popular la care prezidau vræjitoarele øi invocatori. În fiecare an o fatæ frumoasæ era aleasæ. Hrænitæ øi aranjatæ ca o logodnicæ, era pusæ pe un pat nupflial. Acesta pus pe apæ, era purtat pânæ la un vârtej unde era înghiflit de valuri. Aleasa mergea astfel „sæ se mærite cu Contele Fluviului“435. Cultul lui Lin-jin a fost de asemenea, færæ îndoialæ, un cult popular. Dar, în 417 înainte de Hristos, seniorii din Qin (Shen-xi) au cucerit regiunea. Au anexat øi Locul-sfânt. Una dintre cele mai mari ambiflii ale lor era de a smulge vecinilor lor din Shan xi protecflia zeului Fluviului. Trebuiau sæ idobândeascæ alianfla acestuia. Au câøtigat-o, mai puflin pentru regiunea lor cât, mai ales pentru neamul lor. În fiecare an. ei au dat în cæsætorie Contelui Fluviului pe o prinflesæ din sângele lor436. Dansurile sexuale øi nunflile colective au împodobit Locurilesfinte cu o putere augustæ. Aceastæ putere a fost în continuare captatæ de o familie de Conducætori. Sacrificiul menajului, semi-sacrificiu al Fondatorului, sacrificiul sofliei, sacrificiul fecioarelor servesc la încheierea unei alianfle øi consistæ într-o uniune. Locul-sfânt, chiar øi atunci când devine un Centru ancestral øi când divinitatea sa capætæ træsæturi masculine, îøi pæstreazæ, datoritæ hierogamiilor, puterea complexæ. Tot aøa, atunci când se stabileøte privilegiul masculin, Conducætorul ræmâne prevæzut cu o dublæ însærcinare. Puterea sa se întinde asupra forflelor antagonist care constituie universul, Yin øi Yang, Cerul øi Pæmântul, Apa øi Focul, Ploaia øi Seceta...Dar aceastæ autoritatea mixtæ nu a putut sæ se concentreze în el decât cu preflul celor mai teribile sacrificii. 193

196

Shu jing lasæ sæ se întrevadæ vag aspectul tratativelor în care se încerca devandsarea lor prin minarea intenfliei de a o ceda (rang)450. Auzindu-i pe istoricii care le face sæ vorbeascæ, concurenflii nu se gândeau decât cum sæ-øi etaleze virtutea civicæ cea mai puræ. În realitate, duelurile de elocvenflæ încæierau geniile opuse øi fæcute sæ alterneze. Yao Suveranul øtia sæ regleze mersul Sorilor. El a trebuit sæ lupte împotriva lui Gong-gong, care øtia sæ ridice Apele øi sæ le ducæ la atacul împotriva lui Kong-sang, Dudul scorburos, acel stâlp unde urcau Sorii; el a mai stræpuns deasemenea, cu o lovituræ de corn, muntele Bu-zhou, care era pilonul Cerului, astfel încât toate astrele au fost nevoite sæ se îndrepte cætre apus. Gong-gong, care i-a disputat lui Yao rangul de Suveran, nu a reuøit decât sæ piaræ înecat în fundul unei vægæuni451. Posedafli de geniul Apei sau al Focului, pætrunøi de Yin sau de Yang, animafli de spiritul Pæmântului sau al Cerului, dreptaci sau stângaci, graøi sau înalfli, largi în pântece sau puternici în spate, flinându-se bine pe pæmânt pe picioarele lor mari sau înælflând cætre cer capul lor rotund, candidaflii obflin puterea numai atunci când esenfla lor ræspunde nevoilor de alternanflæ ale Naturii øi când corpul lor poate servi de mæsuræ – etalon a ordinei care, pentru moment, se opune452. Se poate presupune cæ a existat o vreme în care, ca reprezentanflii ai grupurilor opuse øi ai geniilor adevrse, Conducætorii alternau la putere odatæ cu anotimpurile. Legendele tradifliei chineze ne informeazæ asupra epocii în care autoritatea aparflinea unui cuplu de conducætori dintre care unul, Suveranul, avea întâietate în fafla celuilalt, Ministrul. Suveranul poseda Virtutea Cerului, Ministrul Virtutea Pæmântului453. Ei colaborau – trecând, poate, pe rând în primul plan, comandând, fiecare, în locurile øi timpurile potrivite geniului sæu. Ei rivalizau în egalæ mæsuræ. Tot aøa cum, în Naturæ, la date fixe, Yin øi Yang, se succed la lucru, tot aøa Virtutea Pæmântului ajunsese la Ministru, la o oarecare vârstæ, sæ fie înlocuitæ de Virtutea Cerului – cel puflin dacæ el ieøea victorios din unele încercæri, aøa cum era, de exemplu, cea a expunerii în mæræciniøuri sau cæsætoria cu fetele Suveranului454. El øtia, în acest caz, cum sæ-l oblige pe acesta din urmæ sæ-i cedeze puterea (rang), apoi îl alunga în afara oraøului sæu (rang). Imediat ce n-a

205

În vremea iernatului. Ei øtiu. era øi el (ca øi Dan zhu) fiul mai mare al unui Suveran464. cu scutul øi lancea în mânæ. Acolo. Gun care. El a dorit sæ-l determine pe Suveranul sæu sæ-i cedeze puterea. Istoricii încurcæ adesea povestea acestor întreceri. pe un munte al Penei unde apæreau fazani dansatori. care a fost tatæl unui Suveran. o bufniflæ cu un singur cap. dar un dansator ca substitut al unui conducætor461. este de asemenea fierar. zeul vânturilor incendiatoare. Dar Eroii Fondatori nu øi-au tras gloria numai din faptul cæ ei au amenajat solul øi au învins mæræciniøurile cu ajutorul focului. trebuia sæ-l faci sæ danseze. O ambiflie nemæsuratæ l-a dus la pierzanie. Trei-Miao. nu pe prinfl. Ceremonia venirii la putere cuprindea. Ei au devenit Stæpâni Focului øi-ntr-o altæ manieræ. a øtiut sæ danseze dansul ursului. în numeroase cazuri. cheltuieli. a devenit geniul Vægæunii Penei. În majoritatea dramelor mitice în care este comemoratæ legenda unei întemeieri de putere. pleacæ. Oasele sale sunt niøte solidificæri metalice. unic øi triplu. øi-a inaugurat puterea deschizând toate cele patru porfli cardinale ale oraøului sæu pætrat. dar acestea prezideazæ împreunæ muzica øi dansul. Virtutea Cerului. Rang înseamnæ a exila. Dar atunci când Shun. Tradiflia cea mai constantæ pretinde cæ Gun a fost tæiat în bucæfli. arætat prezidând særbætorile forjei (øi se povesteøte cæ fiica sa a pierit arsæ – sau înecatæ). agricultorii. el s-a transformat în broascæ flestoasæ cu trei labe. Principalul personaj al bandei este Gun. fiecare fiind însærcinat cu un departament din Univers øi lucrând toate împreunæ – dansând. Acestea din urmæ se næmic sau seacæ atunci când Virtutea unui neam se clatinæ. era vinovatæ de a fi instaurat dezordinea în calendar. Atunci ele pleacæ. Or. Numai cæ Che-you nu este zeul ogoarelor. începuseræ sæ capete încredere în virtuflile lor virile. apoi sæ-øi ia rangul de Suveran obfline. din ordinul lui Shun. sæ fabrice uneltele divine. dansa. Apropierea dintre aceste fapte sugereazæ o ipotezæ. sub træsæturile Stræmoøilor dinastiei sau a unor Animale heraldice. sæ-øi reînnoiascæ penele. Toate lucrurile sunt repartizate în domeniul celor Opt Vânturi. în continuare. în aparenflæ.mai existat în Yao decât o Virtute ce îmbætrânise. dar a ceda pentru a avea. Pe acest munte care are trei vârfuri. a celebrat ascensiunea sa la rangul de Suveran oferind un sacrificiu Cerului. Ministrul se spune: Trei Duci. pentru a guverna lumea øi anotimpurile. Ritualurile care servesc la expulzarea anului vechi øi la instalarea anului nou poartæ numele de rang. El este Stæpânul Ræzboiului. într-adevær. Nu existæ nici un suveran chinez care. întrecându-se. atunci când aceastæ Virtute devine prea slabæ. Are cap de aramæ øi fruntea de fier: tot aøa era fæcut din aramæ øi se termina cu fier unul dintre instrumentele de care se serveau vechii topitori. cæci se øtie din altæ parte cæ Dan zhu a fost surghiunit sau asasinat – la acest sacrificiu inaugural care s-a fæcut la periferia capitalei456. Dansul øi muzica au ca funcflie amenajarea lumii øi îmblânzirea naturii în profitul oamenilor. se cædea sæ se sacrifice un om øi sæ se arunce membrele sale la cele patru porfli: victima era un dansator. apar sub aspectul Vântului. orgii. Shun. Shun. dupæ o altæ tradiflie. Gun. Ceremonia era terminatæ îndepærtând victimele la cele patru porfli cardinale ale oraøului pætrat460. întreaga virtute dinasticæ ear încorporatæ. în momentul luærii puterii sæ nu se fi fæcut cæ doreøte sæ-o cedeze. purtând o mascæ la ochii sæi cvadruplii øi înconjurafli de patru acolifli numifli „nebunii“. Suntem deci. Datoritæ tunetului el a adus la plenitudine Virtutea neamului sæu. fiinfle care conduc un sector al lumii øi care. inventatorul armelor. imediat. geniul Muntelui sau al Præpastiei Penei458. græbindu-se sæ-l îndepærteze de la putere455. Amândoi sunt bærbafli cu cap de taur. în fiecare an. care era o fiinflæ înaripatæ. tatæl lui Yu cel Mare. la fel. pentru a se încærca din nou cu prestigiu437. Alflii pretind cæ el a fost transformat în urs: fiul sæu. forja divinizatæ – øi cu toate acestea asemænarea este perfectæ între el øi zeul ogoarelor. a dansat dansul penei. ceea ce nu l-a împiedicat deloc sæ devinæ sub formæ animalæ. Instalarea noului an øi înscæunarea unui conducætor nou se fæcea cu ajutorul unor ritualuri care nu trebuie sæ fi fost diferite pe vremea în care. precum exocistul cu pielea de urs. El este zeul agricultorilor. træiesc trei pæsæri sau. Universul (Universul nu se distinge de societate) este format din sectoare ale cæror Virtufli se opun øi alterneazæ. pot fi væzute figurând. sau fiul sæu mai mare (aceasta a fost soarta lui Dan zhu) era sacrificat la periferie. de altfel. ci pe un exorcist. sæ reînnoiascæ Timpul459. trepiedurile îøi pierd greutatea. formând pætratul. acoperit cu o blanæ 206 e pare cæ primele autoritæfli masculine s-au constituit – în timpul unor ceremonii din anotimpul de iarnæ – în unele regiuni de confrerii. Che you care a inventat topirea metalelor. Mai întâi el a învins. o diviziune în grupuri orientate. prinse mai întâi de la Shun însærcinarea de a regla Apele. este un fierar. are ca nume Trei-Miao (San-miao). Pretindea cæ posedæ Virtutea Pæmântului care-i dæ abilitatea de a fi Ministru. rivalizând în 195 S Rivalitåœi æi confrerii Capitolul IV 194 de urs. acea fiinflæ înaripatæ care. dar acelaøi cuvânt mai înseamnæ a ceda. ciopârflit øi metamorfozat în urs. nici pentru a succede la domnie. øi se alæturæ altui stæpân. Cele Opt Vânturi corespund. În curflile feudale. dar cu trei corpuri. cel mai adesea aruncându-se într-o præpastie al cærui geniu devine462. Personajul asupra cæruia el pare atunci cæ doreøte sæ se descarce de îndatoririle ce-i revin unui conducætor. a fost izgonit în Extremul. pentru a inaugura un an nou. El aparflinea unei generaflii excluse de la putere. Huang-di este zeul fulgerului. Aceøti patru monøtrii se împart (cæci organizarea tributæ a societæflii este încæ dominatæ de dualism) în douæ bande de trei (odinioaræ se dansa în grupuri de câte trei). Din masa de agricultori se recrutau confreriile de meseriaøi.Occident. cu ajutorul unro uniuni sfinte øi tragice. dar øi unor puteri magice. în casa comunæ. singure. Aceste virtufli sunt realizate sub aspectul Vânturilor. Shen nong ne este. El este forja. Înfrângerea sa ne aratæ cæ el nu avea calitæfli nici puterea pentru a fi Ministru. se spune. el a putut. Chinezii mai credeau încæ în aceea cæ pentru a stabili prestigiul unui øef înpræøtiind o ordine îmbætrânitæ a Timpului. Tot aøa. identic cu cazanul Glouton. Yu cel Mare. se spune – øi asta færæ îndoialæ pentru a servi drept victimæ. El a fost expulzat. nici dansul nebunesc în mijlocul câmpului. Trei-Miao este. Suveranul øi Ministrul îøi împærfleau Virtuflile Cerului øi ale Pæmântului. Cu aceastæ ocazie. primul Suveran. se pare. fiul mai mare a lui Yao. în Extremul-Occident. Dan zhu. Unul dintre monøtrii expulzafli. Ei sunt olari sau fierari. mænâncæ minereu. îndreptæflifli sæ presupunem cæ organizærii bipartite a societæflii i s-a substituit. câteodatæ. Faflæ de Trei-Miao. Trebuia sæ fie sacrificat. îi încadrau pe secunzii lor463. Ministrul øi ginerele sæu. dupæ concepfliile chineze cele mai vechi. nu numai unor departamente ale lumii omeneøti øi naturale. Existenfla confreriilor rivale presupune un mediu a cærei organizare nu mai este bazatæ pe simpla bipartiflie. într-adevær. primul rege al Chinei. a ajuns la putere dupæ ce øi-a „antrenat Virtutea“într-o întrecere în care el l-a învins pe Shen nong. Amândoi poartæ acelaøi nume de familie. epuizatæ. Yu comanda tunetul. În trepiedurile magice turnate de Yu cel Mare. Dar el este. prin întreceri. el a surghiunit la cei patru poli ai lumii patru personaje infestate cu o virtute perimatæ øi ræufæcætoare. la fel. Acest figurant. Nu- 207 . deflinætorii øtiinflei magice øi stæpâni ai secretului primelor puteri439. Huang-di a luptat împotriva lui Shen nong: a luptat de asemeanea øi înpotriva lui Che-you. divinitæflile sau conducætorii (tot una) înrudifli cu niøte tauri øi care mugeau ca niøte vânturi438. cu scutul øi lacea în mânæ. tot aøa cun ea putea fi încorporatæ într-un Munte sau într-un Fluviu sacru. o întrecere dansantæ (trei în fafla altor trei) opunând doi conducætori care. s-a aflat. Prestigiul lor creøtea pe mæsuræ ce se întindeau defriøærile lor. sau prin expulzarea sa în afara oraøului. mai târziu. pe Muntele Penei unde pæsærile se duc. ceilalfli monøtri formeazæ un trio de complici. într-o întrecere dansantæ. Pe vremea lui Confucius. ce sunt cunoscute. Conducætorul dansului învins îøi plætea învingerea prin moartea sa. care este un trepied457. La drept vorbind Che-you øi Shen nong abia se disting. Nu i-a servit la nimic proclamarea titlurilor sale în timpul unui discurs. mai întâi. Huang-di. Huang-di. sæ se sinucidæ. zeul focului ce defriøeazæ. Astfel Shun nu a putut domni decât dupæ ce l-a executat pe Gun øi a îmblânzit pe Trei-Miao. sau mai degrabæ i s-a suprapus.

A venit pentru amândoi o vreme în care au trebuit sæ se dea la o parte din fafla prestigiuluiîn creøtere al unui Înflelept al cærui geniu se adapta mai bine la noile vremuri. mai ræmâneau. olar øi. Tunetul. cu fæcliile stinse. – Acest Dragon-fæclie. reduøi la inactivitate. – Tot aøa. Regele care. Dar principiul alternanflei. înlocuindu-l la putere pe Conducætorul care nu a øtiut sæ-øi refacæ virtutea în declin. cæci Huang-di (Suveranul galben) a kluat naøtere dintr-un fulger de pe muntele al cærui animal sacru era o bufniflæ. Concentrarea puterii care a fost o consecinflæ a rivalitæflilor dintre confrerii. asupra ansamblului forflelor care constituie lumea oamenilor øi a lucrurilor. Emblemele lor. Întreg prestigiul ce a fost dat Stæpânilor Focului de cele mai minunate dintre artele magice s-a concentrat în persoana suveranului. Soarele abia dacæ se zæreøte. Era numit zeul Cerului. în locul unde stætea el se forma un sat. iar nobilii în clopote de bronz. anul se încheia printr-un dans al celor Douæsprezece Animale. Øi ei îøi încercau atunci norocul în jocul de øah. marele fondator. Cartea de forflele adverse ale principiului Yin. încât fazanii începeau sæ cânte în mijlocul nopflii. fiæranii pæstrau astfel vinul în ulcioare. Fiul Cerului. Aceastæ orgie se termina prin urale øi uræri de viaflæ færæ sfârøit: zece mii de ani! Ea însoflea jocul ulcioarelor øi ear completatæ prin întreceri în læudæroøenie. puternici prin øtiinfla lor. nu-øi pierde imediat forfla: iar. care este apoi mâncatæ în comun) procurase o victorie øi o reântinerire a principiilor masculine ale Focului. Øi ei. Or. stabilitæ la douæzeci øi nouæ de zile. a zilelor privilegiate în care se fabricæ sæbiile øi oglinzile magice. Analele au pæstrat amintirea unora dintre minunile care invitau un Conducætor sæ se retragæ øi sæ cedeze puterea (jang)449. iar între ele. sæbiile regale sunt sæbii-dragoni: ele dispar în râuri læsând acolo ca niøte fulgere sau. nici Shun. numærul caracteristic al confreriilor441. færæ îndoialæ. „dupæ scurgearea unui an. dezbræcafli. ca acelea pe care Regele le trægea în Soare sau în Bufniflæ. dualismul îøi menfline drepturile – chiar øi atunci când ordinea socialæ nu se mai bazeazæ pe simpla bipartiflie. Dragonul a fost. øi. El sapæ un eleøteu pe care-l umple cu vin. Øi unii øi alflii îøi însofleau befliile bætând toba în ulcioare øi clopote. Shun era agricultor. luptând blazon contra blazon. care pæreau cæ reprezintæ cele douæsprezece luni. Chinezii credeau cæ Yang. Imediat. tævælindu-se în el ca bivolii. s-au creat autoritæfli masculine. Acest copil reprezenta Soarele nou-næscut. Cântând un cântec în care era vorba despre moartea soarelui. Tot aøa. petrecerile øi befliile din timpul iernii serveau la reînnoirea forflelor vitale ale bætrânilor. pare sæ fi avut punctul de plecare în întrecerile care ocupau reuniunile masculine din anotimpul – mort. zeul Tunetului øi Primul Suveran (din care descind toate familiile regale). Chinezii îøi reprezentau Cerul sub aspectul unui ulcior despicat. în egalæ mæsuræ. Tot aøa. trebuiau sæ facæ sæ intre sægeflile pe deschizætura unui ulcior. tofli participanflii sunt obligafli sæ bea pe sæturate lipæind vinul. ni se spune. o personificare a forjei se numeøte Dragonul-fæclie. a doua dinastie regalæ. 197 . De altfel. burdufurile din piele de bou. deschidea anul. rolul dominant aparfline confreriilor care erau stæpânele artelor focului. Dacæ durata luni a fost mai întâi. sæ ajute la refacerea forflelor masculine ale naturii. În rivalitæflile de confrerii care au ajuns la o organizare ierarhizatæ a societæflii. Tocmai de aceea. prin diferite probe judiciare.) de dansul unui bæiat dezbræcat care se învârtea în jurul lui)). acel joc în care se foloseau sægefli curbe sau zise øerpuitoare. Bufnifla a fost emblema dinastiei Yin. La sfârøitul ceremoniei. un oraø“448. ulcioare sau clopote. Într-adevær. iarna. care prezideazæ întrecerile sezoniere.anului formau o perioadæ religioasæ. – Autoritatea suveranæ are drept bazæ pasiunea talismanelor øi a emblemelor moøtenite de la fæurarii mitici. unul dintre blazoanele dinastiei Xia. principiul masculin. el era mai degrabæ pasærea Soarelui decât pasærea Fulgerului443. într-adevær. Mai precis. Ca øi ulcioarele. Pasærea roøie este un corb. bærbaflii øi femeile se urmæreau unii pe alfli. În timpul acestor serbæri câmpeneøti. imediat ce apæreau zorii. epoca în care. øase zile ce puteau fi dedicate celor øase animale domestice. au devenit embleme regale. nu are forfla de a se face auzit. stæpâni ai Soarelui øi ai Fulgerului. în timpul anotimpului rece. al cærui corp era roøu-sângeriu øi care era perzentat gol. mai serveau øi pentru pæstrarea vinului. printr-o orgie în care bærbafli øi femei. Le-a apærut celor din neamul Zhou înaintea unui triumf sau când un sfânt avea sæ se nascæ în familia lor. numai ei øi aøa întreaga viaflæ. împotriva Regelui. Astfel. durau unele treizeci øi altele douæzeci øi nouæ de zile. autoritatea dobânditæ de conducætorii masculini ajunge cu greu sæ devinæ propietatea unei descendenfle de prinfli care-øi transmit din tatæ în fiu. în mijlocul satului care aparfline femeilor? În timpul acestei retrageri ei îøi concentreazæ energiile øi pot. trebui sæ-øi manifeste capa201 A Dinastiile agnatice Capitolul V 204 cei 72 de frafli. Produceau atunci zgomotul tunetului. a luat naøtere o ierarhie instabilæ. intrarea copilului roøu simbolizeazæ sosirea unui Conducætor nou. corbul roøu este un animal al Focului. în timpul særbætorii regale. care se mai cheamæ øi Toboøarul øi care s-a næscut din Muntele Clopotului øi dintr-o bufniflæ. de altfel. oare. sângele cu care era umplut burduful ce reprezenta Cerul era. agricultorii se retrag în casa comunæ. în rest. a Focului. pescar. în mod alternativ mari øi mici. Astfel era trezitæ energia Tunetului. În timpul lungilor nopfli de iarnæ. opunând bærbafli øi femei (în særbætoarea regalæ. cel al personajului care. ce se numea Pasærea galbenæ. Chiar dacæ beflia de iarnæ ar fi durat øapte sau douæsprezece zile. deflinuse rolul Cerului. Ca øi bufnifla. jucând øah înainte de tir. Bufnifla este pasærea solstifliilor. nu au transmis autoritatea lor fiilor. o datæ cu el. orgia sexualæ pærea cæ este însoflitæ de omorârea ritualæ a reginei. Særbætorile din casa comunæ continuau mai ales întro orgie de bæuturæ. chiar øi pe vremurile clasice. dublura simbolicæ a lui Huang-di. 72 este.Anul religios al Chinezilor cuprinde trei sute øaizeci de zile øi douæsprezece luni lunare. iar dupæ trei ani. Beflia de øapte zile sau de douæsprezece nopfli (care are echivalente în folclorul european precum în obiceiurile vedice) fline de unele vechi obiceiuri ale flæranilor chinezi. Særbætorile lor de iarnæ se terminæ. ni se povesteøte. nici Yao. Pe un asemenea loc de bæuturæ. un târg dupæ doi ani. se înfruntau øi luptau smulgându-øi hainele. Nu este. Adunaseræ alimente în mormane mai mari decât o colinæ! Nici un râu nu ar fi putut aduce atâta bæuturæ! Shou xin. Mai este øi geniul forjei øi pasærea fulger. când celebreazæ særbætoarea hibernalæ. Dacæ lunile lunare. petrecerile canibalice ale lui Shou xin au ræmas faimoase. ziua omului. Pasærea roøie era blazonul stindardului prinflilor din a treia dinastie – cea a familiei Zhou. Este. Pasærea galbenæ figura pe drapelele regale442. erau ridicate în aer fæcliile. pentru a încheia anul. Trebuia sæ fie ziua unui sacrificiu suprem. pot stæpâni natura. în timpul lungilor nopfli de iarnæ beau færæ-ncetare. este. dar. a principiului masculin (Yang). mai ræmâneau la sfârøitul anului o perioadæ de douæsprezece zile ce puteau fi consacrate celor Douæsprezece Animale. fulgerele ieøind prin acea fantæ. deci. fæcliile erau din nou aprinse. dansau atunci în cerc ((Sfârøitul unei eclipse ale forflelor solare este simbolizatæ (lucru øtiut. dreptul de a domni. corb cu trei picioare. cu siguranflæ. În rest. Ce-a de-a øaptea zi. este vizibil cæ ea ocupa o perioadæ de margine plasatæ între doi ani succesivi. era dus cu vorba øi închis 200 tunci când rivalitæflile între confreriile bogate în secrete tehnice øi prestigii noi au precedat întrecerile sæteøti care opuneau sexele concurente. Eroii mitici pe care istoria ni-i prezintæ ca pe primii suverani ai Chinei sunt niøte reunitori ai poporului. care au forma unei bufnifle øi care reprezentau Cerul când erau umplute cu sânge. Era atunci gustat vinul nou. atât de bine. trepiedurile dinastice sunt pæzite de dragoni. Aceastæ întrecere avea loc noaptea. Întrecerea dansatæ. ergii. înalflæ un munte de hranæ. chiar când societatea tinde sæ considere organizarea tributæ favorabilæ concentrærii puterilor. Ei mai jucau acel joc al gâtului. Era atunci arætat un bæiat foarte tânær. Nici mæcar nu øi-au pæstrat-o pânæ la sfârøitul vieflii. atunci când sunt folosite în întreceri. Oricare ar fi fost înflelepciunea øi renumele lor. Pe græmada de alimente se putea organiza o cursæ de care. O ramuræ a familiei Zhou se numeøte: corbii roøii. În legendele Regilor decæzufli. ele fac sæ urce la cer dragoni printre bubuituri teribile de tunet. fabricat iarna øi conflinut în burdufuri. dupæ câte se pare. predecesorul sæu. formând bande opuse. se puteau întoarce mai multe coræbii. în sfârøit. Cu ajutorul acestor embleme øi talismane.

vasalii îi proclamæ gloria. Acestea. precum minereul în fuziune. mânuind periculos focul. pânæ la sfârøit. în mod deosebit. sunt clasate meritele øi sunt stabilite ierarhiile. a murit pe un rug (ca øi Sardanapal). øtia sæ se identifice perfect cu emblema sa. trei. Huang-di era Fulgerul. Într-adevær. Focurile cereøti øi. Conducætorul este pus la o mare încercare. Nu avea nici o deschizæturæ: nu avea „nici figuræ. În ceremonia de tir cu arcul. era consacratæ omului. a încercat sæ trezeascæ øi sæ capteze energiile Focului. îl stræpung. Dar un Conducætor nedemn vede cum încercarea se întoarce împotriva lui. sæ restaureze. dacæ inima unui înflelept are øapte deschideri) a tras într-un burduf plin cu sânge. locuinfla morflilor. cel puflin atunci când el figureazæ în legenda lui Shou xin. sacrifica un om numindu-l „Seniorul ceresc“. Sæ admitem pur øi simplu cæ s-a înzecit isprava. Burduful Di-hong este în acelaøi timp pasære. Øi ea tot roøie. la dreapta øi la stânga. . Armata cuprinde în mod normal trei legiuni. Într-o ascensiune triumfætoare. a ieøit. Or. suveran nefast. Fulgerele stræpung øapte deschideri în Burduful-Haos. în întreaga lor glorie. În virful unui astfel de turn trebuia sæ fie atârnat burduful plin cu sânge care reprezenta Cerul øi în care (la fel ca Nemrod) Shou xin a tras. Mai precis el o oferæ Fulgerelor øi acestea. El este întemniflat într-o cameræ subteranæ. au format bande de opt) Spiritul de rivalitate care animæ confreriile masculine øi care. Aøa a fost cazul lui Wu yi. Existæ o încercare a balansoarului. Tema tirului împotriva Cerului øi mitul Burdufului. Izvoarele Galbene. bogat în cupru. renovat printr-un supliciu. reprezentat printr-un burduf. Hun-dun. dupæ câte se pare. un alt fierar. Pentru a deveni Fiu al Cerului. Numai armata regalæ confline øase legiuni. Chiar dacæ este drept ca o coloanæ. În Marele Aabis te arunci când te duci beat-mort la o beflie a nopflii celei lungi. este o exagerare. în sfârøit. ale cærui victime erau consumate în focul rugului. se întrec trei contra trei. Cele Nouæ Izvoare sunt Izvoare subterane. umplânduse ca un burduf. un adeværat suveran trebuie sæ poatæ trage utilizând sægefli øerpuitoare. Unele dintre aceste întreceri øi petreceri sunt curioase. respectabilitatea. în vecinætatea Chinei se afla un popor care. Numai atunci. se retrage la cele Nouæ Izvoare. o tobæ care este o bufniflæ: producând vânt îndatæ ce respiræ. Haosul moare când Fulgerele. la poalele sale øi la vârful sæu se aflæ nouæ rædæcini øi nouæ ramuri: acesta înseamnæ. Dar. dupæ tradiflia chinezæ. trei contra trei. iar. acest Suveran care „apærea ca Soarele“. cu ajutorul întrecerilor. Wu yi a tras cætre Cer sau mai degrabæ într-un burduf plin cu sânge pe care el îl numea Cer. celebratæ o særbætoare regalæ. înjunghiindu-l pe Bi-gan. færæ a poseda calitæflile cerute. identificat cu un Burduf ceresc. Principiul Yang. când era personificat. Soarele nu se ridicæ pe cer decât dupæ ce ai ieøit din Marele Abis. care se hrænea cu bufnifle. Cu titlul de Burduf celest. poartæ foc. adicæ îi lipsea fafla. lovitura bufniflei care permitea sæ-fli încerci norocul. Acesta este un fondator al oraøelor øi un comandant de ræzboi. la rândul lor. înaltul turn al lui Shou xin sau coloana sa scluptatæ marcheazæ locul în care Conducætorul poate proceda la apoteoza sa. întreaga virtute a focurilor cereøti s-a încorporat în el. Conducætorul trebuie øi el sæ se supunæ la o retragere. Shou xin (celebru pentru cæ a dorit sæ verifice. Este format din rezidenfla seniorialæ ce este înconjuratæ. care avea drepr blazon bufnifla øi în care se purta acest nume: Burduf. uralele ræspândindu-se în zæri. degenerat. el se poate ridica pânæ la al Nouælea Cer. îmbræcând o platoøæ din piele de bou. Yao. A construit de asemenea un turn care (dupæ modelul celui din Babel) vroia sæ ajungæ pânæ la cer. imediat ce Regele a terminat de bæut. În urma unei acfliuni reflexe care-l pedepseøte pe magicianul incapabil. pe care Yin îl întemeiazæ in timpul iernii. sæ punæ øi stæpânire pe virtuflile lor446. el øtia sæ prelucreze fierul în mâinile sale puternice øi (puternic ca Samson) el putea sæ susflinæ lintoul unei uøi øi sæ-i înlocuiascæ coloana. de casele vasalilor. sægeflile trase cætre cer cad înapoi sub formæ de fulgere. 202 într-adevær. Într-o dramæ miticæ în care-l vedem figurând. moment în care tot ceea ce este perfect drept nu face nici o umbræ. Cea de-a øaptea. stæpânirea uneia dintre confreriile de fierari. Fidel Cerului. Marele Abis. în timpul iernii. orice on are øapte deschizæturi pr faflæ. care servea la cântærirea talentelor øi o întrecere a stâlpului abundenflei. Primele øase zile ale anului erau consacrate celor øase animale domestice. când se întrec. Ca un minunat botez care echivaleazæ cu o renaøtere. Ea este bogatæ în ritualuri dramatice. în care pofli sæ-fli demonstrezi virtutea. Wu yi aparflinea familiei Yin. Che-you. era obiceiul de a atârna o tobæ în virful unui stâlp de lemn înfipt în pæmânt (Jian-mu). a trebuit sæ tragæ cu sægefli în soare. rege færæ Virtute. fericitul sæu rival. era reprezentat ca un încurcæ-lume stupid. ea figureazæ o forjæ cu foalele sale. Fæcut din piele de bou. nici ochi“. Destinat încercærii ascensiunii. Burduful – Haos. Din særbætorile din casa bærbaflilor øi din întrecerile dintre confrerii a ieøit puterea Conducætorului. ce se aflæ la adâncimea celor Nouæ Izvoare. cæ ajunge la vârful sæu în al Nouælea Cer. el este. de øapte ori. Øi mai existæ. Ultimile douæsprezece zile ale 199 198 presupunând. Huang-di (Suveranul galben) era capabil sæ punæ mâna pe bufnifle (Pæsærile galbene). S-a væzut deja cæ Burduful ceresc este o tobæ. Chinezii cunoøteau un copac divin care se numea Jian-mu (lemnulînælflat). sæ se ridice la cer în timpul unei furtuni de apoteozæ. la timpul potrivit. cæci oraøul nu se distinge de un câmp de bætælie. le opunea în întrecerile dansante se aflæ la originea progresului instituflional datoritæ cæruia. ci înfleleg prin aceasta sæ-l ræsplæteascæ pentru primirea lui bunæ. Særbætoarea regalæ din lunga noapte apare ca o dezvoltare a særbætorilor din casa comunæ. Cu ocazia acestor særbætori. El a topit øi a scluptat coloane înalte pentru proba balansoarului sau cea a ascensiunii. legiunea centralæ fiind cea a prinflului øi formatæ din apropiaflii sæi. sac din piele øi tobæ. cæci. unchiul sæu. este numærul vechi al dansatorilor (care. Huang-di. Ca bun fæurar. el poate sæ facæ sæ cadæ asupra lui o ploaie din sângele Cerului. Când acesta reuøeøte tirul inaugural. burduful avea forma unei bufnifle. Se spune cæ Shou xin øi-ar fi continuat beflia timp de øapte zile øi øapte nopfli. adicæ Soarele. a meritat sæ domneascæ445. „A învins Cerul! Nimeni nul întrece în mæestrie!“ Øi uralele øi urærile: „Zece mii de ani! Zece mii de ani!„ izbucnesc tofli în jurul sæu. Este øi un stâlp al abundenflei. Acest copac se înælfla chiar în centrul lumii øi marcheazæ mijlocul zilei. sub denumirea de Di-hong. Or. El trebuie mai ales. tirul împotriva Cerului. Dipæ care. dar nu cu ræutate pentru a-l omorâ. dar acest lucru. Aceleaøi încercæri erau impuse unui Rege. A reuøit astfel sæ îmblânzeascæ dublura sa cereascæ. øi aflatæ sus de tot pe Muntele Cerului. Este o inifliere. este øi el un zeu al armelor. dacæ nu chiar oribile. el poate trage în Burduful din piele de bou. sacrificiilor øi sacrementelor. Copacul Jian-mu este un gnomon. se dobâbdea. Era deasemenea. el nu avea în el virtutea care sæ-i permitæ sæ merite blazonul øi sæ ræmânæ stæpânul dublurii sale mitice. pe care Fulgerele îl orneazæ pæstreazæ. roøie toatæ øi cu ochii ficøi. trebuie sæ øi-o dovedeascæ. tirul este inaugurat de douæ bande de arcaøi care luptæ împreunæ. se spune. A tras dupæ ce obflinuse. Burduful celest are numele: Haos (Hun-dun). Dar numai omul cinstit (a se înflelege: un om de neam bun) are øapte deschizæturi la inimæ. A putut. Trægætorul piere træsnit. apoi. care-i obliga pe supuøii sæi sæ bea dupæ obiceiul boilor (precum Nabucodonosor). Astfel stæteau lucrurile cu Huang-di.citatea. cel mai funest dintre regii în declin. Odatæ ce a cucerit emblema soarelui. ca øi fulgerele. cæci ea marcheazæ punctul culminant al unei liturghii hibernale în care. Cu ajutorul unor sacremente. din vechea organizare dualistæ øi segmentaræ. Aceastæ beflie se face într-un palat subteran. organizarea tribut care caracterizeazæ oraøele feudale447. cu aceeaøi miøcare. deci. la jocu de øah. fæurarul care a inventat armele. Existæ de asemenea o bufniflæ (numele sæu este acel al tobei de noapte) care este un sac pe care fulgerul øi sægeflile nu-l stræpung. Dar aceastæ moarte nu este decât o a doua naøtere. el participæ la un dans. iar în partea de jos la al Nouælea izvor. El se pregætise pentru acest tir omorând oameni øi animale domestice „din cele øase specii“. Tirul cu arc este o ceremonie inauguralæ. La rândul lor. Împotriva lor. El trebuie sæ dovedeascæ cæ este demn de a comanda Cerului444. Numærul trei se aflæ la baza organizærii militare ca øi la baza organizærii urbane. Huang-di. amintirea ritualurilor de inifliere øi a încercærilor prin care. încercærilor. Shou xin. este øeful unei confrerii dansante øi este o divinitate a ræzboiului. Amândoi. Un autor povesteøte cæ Shou xin ar fi fæcut sæ dureze o sutæ douæzeci de zile beflia sa din noaptea cea lungæ. Înainte de a apare în dimineafla anului precum un Soare ce ræsare victorios. care este poate cel mai important dintre ritualurile feudale. în fiecare an. Acesta trebuie sæ øtie sæ amenajeze øi sæ modeleze lumea în acelaøi fel ca un demiurg. în altæ parte. odatæ cu ierarhizarea. Cu ocazia sa. este arætat oferind o petrecere. apare legat de o særbætoare de iarmæ ce este numitæ beflia nopflii nesfârøite. îl stræpung de øapte ori. Acesta mai marcheazæ øi capitala care pretinde a fi centrul lumii. Prin el se înalflæ la cer Suveranul.

dacæ. toate virtuflile propii grupului supus. iar Yi a trebuit sæ pæræseascæ Capitala. schimburile devin posibile. puterile specifice ministrului. Norocul rezultæ din sacrificiul. fondatorul dinastiei Zhou. odatæ cu asimilarea cærnii rivalului sæu decæzut. øi într-una øi în cealaltæ organizare. ministrul este cel eliminat. refuzæ: „Când un fiu este capabil sæ deflinæ o funcflie. întrecerea lui Yu cel Mare. s-o moøteneascæ467. Øi nu aøteaptæ îmfrângerea: „Dacæ este sacrificat un om (a se înflelege: un chinez). aøa cum sunt solidare øi rivale familiile împerecheate printr-o tradiflie de alianflæ matrimonialæ.I. în sfârøit. Aceastæ moarte deschide pentru supraviefluitori o perioadæ de retragere. cine (printre zei øi oameni) va dori sæ-l mænânce491?“ Odinioaræ. Yu cel Mare a convocat o adunare în fiinuturile din Sud492. Vântul împotriva tunetului øi dragonii contra taurilor. puflin câte puflin. timpul normal de doliu. Yi. din potrivæ. se plaseazæ exilarea ducelui de Zhou. Circulaflia lucrurilor creazæ valorile øi le defineøte în acelaøi timp ce ea defineøte øi creazæ ierarhia socialæ. din contræ. într-adevær. el primeøte ofrande în templul familiei Zhao497. Totul se petrece – pen209 212 o adunare. Dar moartea Într-un sistem bazat pe descendenfla masculinæ (dar în care cæsætoriile continuæ sæ se facæ între veri provenifli din frafli øi surori) ginerele este în egalæ mæsuræ un nepot uterin. nu mai este decât un artificiu de proceduræ destinat sæ asigure continuitatea unei descendenfle pe linie paternæ constituitæ din primii næscufli. fiul lui Yu. Ministrul îi succede øi-l expulzeazæ pe fiu. a început prin a surghiuni pe Tai-Jia care. împingând victoria pânæ la triumf. continuæsæ aparæ înzestrat cu un geniu contrar celui al tatælui sæu. Shun. trebuia sæi succeadæ lui Tang. care nu pune mâna pe aceasta ci. va fi acela care va fi depozitarul acestei moøteniri. Pofli intra în familia unui Conducætor dacæ i te-ai devotat pânæ la sacrificiul suprem. Genii mugind ca vânturile sunt învinse de dragoni care urcæ la Cer într-o furtunæ cu ploaie øi tunete. Or. ministrul. O tradiflie (abandonatæ ca fiind heterodoxæ) spune cæ Yi. În cel de-al treilea an. Virtutea Pæmântului) trebuie sæ aibæ genii opuse. acest dualism este pe cale de dispariflie: suveranul absoarbe. odinioaræ.are forfla dea rupe vechile bariere. odatæ cu o anexare. Zhao Jien-zi conspiræ (496 î. acest lucru se petrece øi pe durata doliului. Legæturile de fidelitate vasalicæ (legæturi personale) biruie legæturile de familie. constituitæ în egalæ mæsuræ din dezinteres øi din ambiflie. cæci. tatæl sæu îl învaflæ ce este fidelitatea. ar fi fost omorât de Ji. Cei doi comandanfli care se înfruntæ nu comunicæ deloc în timp ce mænâncæ împreunæ la un banchet între egali. Când ea îøi pæstreazæ valoarea iniflialæ øi deplina forflæ. al recompensei feudale øi al nobleflei. ministrul sæu. Ele înving øi legæturile teritoriale. viitorul duce Wen din Jin. l-ar fi omorât pe Yi Yin. a sacrificat pe unul dintre servitorii chemafli la reuniune. ministrul cedeazæ puterea fiului. la realizarea unei alternanfle reale de puteri. Astfel deci. Atunci când. atunci când fiul este surghiunit. Astfel regenfla dureazæ în timpul doliului øi se terminæ în mod fatal pentru ministru. concentrarea puterii între mâinile conducætorului reiese dintr-un progres paralel cu dezvæluirea dreptului de moøtenire pe linie masculinæ. de excludere a fiului). S-a sfærøit cu vremea în care echilibrul era idealul dar în 221 . Numai fæcând obiectul unor daruri. ministrul. ei aparflin unor grupuri diferite opuse imediat ce numele se transmite în linie masculimæ. Tradifliile chineze aratæ cæ. ea înceteazæ sæ mai fie un simplu asediu al rivalitæflilor de curtoazie. un dans de venire la putere. ((Ritualul omagiului se înrudeøte cu ritmul devotamentului. îi cedase puterea lui Yi. Sacrificiului unui fidel sau al unui vasal va fi ræsplætit cu binefacerea unui zeu sau dærnicia conducætorului. Atâta timp cât fiul. i-a cedat puterea lui Ji. întrecerea triumfalæ se terminæ printr-o încorporare. Spiritul de rivalitate se ascute în acestea øi se transformæ într-o dorinflæ de dominaflie. Când Yu cel Mare a murit øi doliul de trei ani a luat sfârøit. este prea puternic pentru a fi pedepsit. era ginerele lui Yao. Ei formeazæ un cuplu de genii rivale øi solidare. atunci. cumnatul sæu. Numai cæ.sæ øi s-o ræspândeascæ de sus în jos pe scara fiinflelor. Øi. dar gruparea care-l 224 dreaptæ. De acum înainte. fiul lui Yu. iar istoria se abfline sæ povesteascæ cæ Yu l-a mâncat: Yu este într-adevær un Erou pe care nu-l putem vorbi de ræu. Abdicarea øefului deschide pentru el o perioadæ de retragere. pentru a-øi satisface prestigiul. valoarea unui ritual øi a servit. dupæ sinuciderea lui. i se cere numai sæ-øi sacrifice cel mai devotat fidel. practica cedærii se descompune în douæ gesturi rituale. ministrul sæu.C. la rândul sæu. Acesta nu este necesar dacæ. ca urmare a unei supraviefluiri a sentimentelor moøtenite de la regimul uterin. øanflurile pot fi astupate între flærile øi familiile de origini diferite. Ducele Xiang din Song este. Dând o ofrandæ. fæcutæ în momentul morflii. El pare sæ încununeze o întrecere dramaticæ. ginerele este øi unchiul matern al celui (ca nepot moøtenitor patern) care trebuie. se vede cæ Dan zhu. El îøi înfeudeazæ. Suveranul øi Ministrul (Virtutea Cerului. Yu. el cedeazæ puterea (rang) ministrului. Când întrecerea tinde cætre un astfel de scop. acesta se oferæ singur morflii. a cærei durate teoreticæ este de treizeci de ani (cæci bætrâneflea începe la øaptezeci de ani iar un înflelept moare la o sutæ de ani). sub pretextul de a reuni sub autoritatea sa pe barbarii orientali. reprezintæ principiul comun al omagiului øi al tributului. Dupæ ce a avut. dar øi sæ fie. dar. conform dreptului agnatic. a fost surghiunit øi cæ Shun care i-a succedat.Suveranul îøi foloseøte retragerea pentru a se pregæti pentru moarte. În loc sæ se termine printr-o petrecere øi prin cæsætorii care duc la apariflia unor solidaritæfli profunde øi restabilesc echilibrul. te dai pe tine însufli în întregime: de acum înainte nu mai pofli sæ fi în serviciul unui alt stæpân)). dar nu aliat. socrul øi ginerele (unchi matern øi fiul surorii) aparflin aceluiaøi grup. se cautæ sæ se obflinæ. prezent ca un ambiflios înebunit de orgoliu. când îmbætrâneøte. Doi frafli. O tradiflie (respinsæ ca fiind heterodoxæ) spune cæ Tai-Jia. mai întâi sacrificat unei rude uterine. ce ne este povestitæ în amænunt. care sfârøeøte în apoteozæ. este un dans triumfal. numai în succesiunea Chineazæ din vremurile antice. la început. fæcând în aøa fel încât zeii. Trecerile. fiul mai mare. Ji a luat puterea. îl însoflesc în fuga sa în stræinætate. Yi Yin. Virtutea (de) lucrurilor rezultæ din consacrarea pe care le-o dæ conducætorul cedându-le (rang) Cerului. pentru cæ era ginerele lui Yao. Numai în al treile an. Acest sacrificiu este în raport cu un concurs de dansuri. nepot uterin a aceluia a cærei succesiune se deschide. regentul Imperiului. orice dar atrage dupæ sine un altul de valoare mai ridicatæ (hou-bao). era în drept nu numai sæ-i succeadæ. dualismul organizærii politice øi dualismul organizærii familiale sunt strâns înrudite. vasali personali ai lui Chong-er. Când a murit Tang. Într-adevær. fondatorul primei dinastii regale. ministrul sæu. tatæl lor este un vasal al prinflului ce domneøte în Jin. Dar. în regiunile de graniflæ din Est. puterea supremæ. el primeøte de la acesta ordinul de a-i face pe fiii sæi sæ se întoarcæ. abundenfla (rang) din afronda prin fertfire (rang)496. În felul acesta. este eliminat. Fiul mai mare succede imediat øi aproape cu drepturi depline datoritæ artificiului cedærii (rang) care ia aspectul unei dispoziflii testamentare în extremis. dat învingætorul comunicæ cu învinøii ca cei care dominæ. O emulaflie. revenind din exil. chiar de la începutul acestei retrageri. cedarea. A aræta (un suflet) dublu ((ceea ce ar face fiii mei revenind lângæ domnia voastræ)) este o crimæ498!“. fondatorul celei de-a doua dinastie. el oferæ un sacrificiu a cærei victimæ nu este un barbar. ci un senior. mai întâi. bunurile îøi capætæ justa valoare. apoi sæ facæ sæ se reverse asupra donatorului respectul øi prestigiul. oamenii øi toate lucrurile sæ ajungæ la dezvoltarea lor supremæ“495. Dar învinsul este calificat de barbar. prin care supraviefluia principiul alternanflei. când a dorit sæ fondeze o dinastie øi „sæ facæ sæ ajungæ la plenitudine prestigiul dinastiei Xia“. care reprezintæ doliul øi a cærei duratæ teoreticæ este de trei ani. Astfel. în celælalt sistem. Principiul conform cæruia aparfli în întregime unui grup unic îøi pæstreazæ valabilitatea. care a urmat dupæ moartea regelui Wu. care intræ în posesia ei. apoi a permis regenfla. Suveranul. øi o creøtere realæ a prestigiului? Singurul mijloc prin care se poate øterge o frontieræ constæ în a dobândi calificærile substanfliale necesare unei noi puteri. Cadourile servesc mai întâi la marcarea respectului øi la îmbogæflirea prestigiului donatorului. ginerele (calificat odinioaræ pe deplin sæ primeascæ moøtenirea). ginerele este cel care trebuie sæ-i succeadæ. dar el aparfline unui alt grup decât socrul sæu (al cærui continuator era.). în urma unei inversæri a mecanismului. reuøeøte sæ-i ia locul. în timp ce fiul. se retrage øi. în regimul uterin. Nu se ezitæ sæ se povesteascæ despre banchetul canibalic pe care el l-a celebrat. atâta timp cât nu sunt deciøi încæ sæ vadæ în el un continuator posibil øi atâta timp cât pretind sæ fie eliminat. el îi scrie pe o tæbliflæ numele personal ((care este identic cu sufletul sæu øi se expune pentru el)) øi prezintæ drept gaj o ofrandæ. Yi Yin a ocupat regenfla Imperiului timp de trei ani. Aceastæ emulaflie øi avidæ totodatæ. într-adevær. Øi el. În epoca lui Yao øi Shun (cei doi suverani de care vorbeøte Shu jing).

el cedeazæ. unul dintre ele nu mai ocupæ decât o poziflie subordonatæ. Fiecare grup avea ca decan pe reprezentantul cel mai în vârstæ din generaflia cea mai bætrânæ. O pasiune de a cheltui. iar regentul.tru cæ ministrul este un ginere – ca øi cum douæ grupuri agnatice (aliate la fiecare generaflie prin cæsætori) trebuiau sæ ocupe alternativ puterea. sæu nu au fost tutorele regelui Cheng fiul øi succesorul regelui Wu. Øef al înrudirii materne. fondatorul celei de-a doua dinastii regale. Pe de altæ parte. solidaritatea familiilor asociate în comunitæfli rurale se obflinea cu ajutorul prestafliilor care erau în acelaøi timp alternative øi totale. instrumentele de muzicæ. o dorinflæ de a învinge prezideazæ comuniunile. fiul succede imediat tatælui sæu prin dreptul de prim næscut. a trebuit sæ suporte un surghiun. atunci când îi venea rândul. ministrul a cæzut la rangul de herald (crainic) al dinastiei agnatice468. la rândul sæu. ca øi în cetate. dar acest dar devine profitabil numai dacæ a fost fæcut unui superior. Ea nu posedæ întreaga autoritate. Cui i-ar fi convenit mai mult acest rol (flinând cont de regulile organizærii antice) decât unui unchi matern? Yi Yin a exercitat deci tutela succesorului lui Tang. Succesiunea s-a fæcut în linie masculinæ. øi. Un prinfl (în anul 489. ca odinioaræ. La fel cum fiul a avut de luptat împotriva vechilor prerogative ale unchiului matern. familia chinezæ a ræmas o familie indivizibilæ. Când acesta se încheie. Aceastæ descendenflæ are autoritatea supremæ. fæcând din tatæ øi fiu doi rivali. pe tofli vasalii øi fiii sæi493. imediat dupæ moartea prinflului. Procedurile comuniale vizeazæ obflinerea. trebuie sæ beneficieze de succesiune. Tang Victoriosul. ministrul øi cumnatul lui Tang. cu toate cæ regele Wu a avut drept principal ministru (ministrul de Ræzboi) pe unchiul sæu uterin. pe patul sæu de moarte. atât timp cât regula alternanflei dominæ organizarea socialæ. øi. el îl oferæ seniorului sæu“. la sfârøitul perioadei Chun Qiu) care doreøte sæ treacæ direct puterea fiului sæu mai mare. Cel mai tânær se vede constrâns sæ accepte. Practica regenflei. scutul øi lancea care vor servi în ræzboi øi în timpul dansului. el le cedeazæ (rang) puterea. fratele mai mic al lui Wu. în principiu. Numai fiul ia puterea ce i se cedeazæ (jang) øi ministrul este de (aceasta a fost soarta lui Yi Yin) care este expulzat (jang). Grupul familial care-i dæ suveranului soflia. formând o dinastie. Un spirit ræzboinic a pætruns în întrecere. îi oferæ boii øi ode. Dacæ el restituie tot. de a distruge. sacrificat. pe Yi Yin care trebuia sæ-i fie ministru. ducele de Zhou. începe prin a chema la el. nu numai a unei solidaritæfli simple øi distante. a început sæ ia forma patriarhalæ numai atunci când a fost în sfârøit recunoscut privilegiul celui mai mare. Nu te pofli uni cu altcineva decât cæutând sæ-l domini. îi dæ øi ministrul. Aceastæ recunoaøtere a nimoratului apare ca o ficfliune juridicæ utilizatæ pentru a suprima principiul succesiunii în linie 211 Capitolul VII Principiile înfeudårii e vremea armoniei flæræneøti øi a comuniunilor egalitare. Ministrul (care se pregætea odinioaræ. Grupuri øi familii se întrepætrund. Mai ræmâne un ultim pas de fæcut care este acela al suprimærii domniei intermediare (regenfla). vedem cum fiul succede øi ministrul este sacrificat. Astfel. puterea reprezentantului din descendenfla agnaticæ. El trebuie sæ øtie „sæ transmitæ averea 223 P . primele onoruri fuseseræ acordate bætrânilor. ceva mai persistæ încæ din principiul alternanflei. El este luat dintr-un grup advers. Când a murit regele Wu. din contræ. ci a unei înfeodæri. cu o violenflæ cu atât mai impetuasæ cu cât erau la origine mai închise. a obflinut-o de la familia Sin pe prinflesa care i-a devenit soflie. Cei mai în vârstæ refuzæ. nici fiul 210 care închiderea reprezenta regula. Dar. fiecare bun trebuie sæ fie oferit Conducætorului. ræmæøiflæ a unei obligaflii de alternanflæ între douæ puteri care se dubleazæ. Ritualul de cedare (rang) prin care puterea este datæ în pæstrarea unei terfle persoane face posibilæ transmiterea autoritæflii469. în familie. Dintre cele douæ grupuri care se dublau øi alternau odinioaræ la putere. conform dreptului agnatic. Pe mæsuræ ce un lucru ajunge la un conducætor mai puternic. dublându-l pe suveran. Prestafliile ræmân totale. sæ-l investeascæ cu putere pe fiul defunctului470. mai întâi. „Când un demnitar are un bun. hambarul cu ajutorul cæruia el va putea sæ facæ daruri. Atunci când Shun se cæsætoreøte cu fiicele lui Yao øi devine ministru cu o viitoare succesiune. Acesta. fac necesaræ o domnie intermediaræ. În fiecare clipæ. dar descendenflii agnatici ai lui Tang Victoriosul au avut drept miniøtri pe fiii lui Yi Yin. pe propii sæi frafli mai mici. Nimic nu poate fi posedat decât dupæ ca a fost mai întâi cedat (rang) „Când un om din popor are un bun. Drepturile fiecæruia dintre fraflii mai mici au fost resorbite (în aparenflæ) în profitul fratelui mai mic. el îi cedeazæ (rang) virtutea (de) Cerului“494. Un lucru nu este utilizabil decât dupæ ce dæruirea lui l-a desacralizat. permit respectarea vechilor sentimente care. Shun. sæ preia øi autoritatea suveranæ) nu-i mai succede. Totuøi. care primeøte întreaga moøtenire a lui Yao. Yao. o datæ cu fiicele sale. îl vedem pe unchiul patern mai mic succedându-i unchiului matern în rolul ingrat de Herald dinastic. Regenfla (istoria o afirmæ) a fost încredinflatæ unui unchi patern. El este realizat atunci când. nici fratele mai mic al tatælui. Urmând ordinea naøterii lor. nici acesta. În principiu. el nu dæ mai mult decæt a primit la rândul sæu. Dar în istoria fondatorilor de dinastie regalæ. Se admite cæ funcflia de Trei-Duci (ministru) conferea însærcinarea de a educa pe moøtenitorul prezumtiv. Ea a fost supusæ unei autoritæfli (în sensul puternic al termenului). O aceaøi descendenflæ masculimæ se perpetueazæ la putere. El echivaleazæ atunci cu o consacrare. el îl duce øefului familiei“. Cu totul alta este ordinea feudalæ. propiul sæu ministru întreaga sa moøtenire. Din familia mamei este ales tutorele aceluia care. venit cu escorta acesteia. el trebuie deasemenea. nu este luat din grupul agnatic care furnizeazæ descendenfla regalæ. el se îmbogæfleøtecu o valoare mai înaltæ. Prea multe urme ræmâneau din opoziflia care a existat mai întâi între descendenflii paterni din douæ generaflii succesive pentru a se mai putea crede cæ un fiu era imediat capabil sæ-i succeadæ tatælui. Regele nu poate domni decât cu concursul unui ministru. cu toate acestea. Nu mai existæ regenflæ. tot aøa øi fiul mai mare a trebuit sæ înlæture drepturile vechi ale fraflilor mai mici ai tatælui sæu. el ræmâne însærcinat cu regenfla. færæ sæ se interpunæ nici unchiul matern. de a supralicita. dacæ el trebuie sæ accepte. Dar. îi va da. conducætorul nu trebuie sæ acapareze totul. fondatorul dinastiei Zhou (cea de-a treia dinastie regalæ). a existat (ca øi la moartea lui Tang) o regenflæ. un spirit de întrecere inspiræ întreaga viaflæ socialæ. øi de data aceasta. Chiar øi când a fost adoptat principiul agnatic. „Când un senior are un bun.

un fel de ministru familial. în China. El a trecut prinîncercarea expunerii în brusæ. Cum ambiflia îl împinge la o astfel de nebunie. Tocmai printr-un banchet canibalic poate fi obflinutæ o înfeudare øi poate fi suprimatæ o frontieræ. Ordonæ purificafliile preparatorii. Îl trateazæ drept captiv øi-l poartæ în triumf. Dansul triumfal se terminæ printr-un banchet de canibali.Când oøtirea sa este acoperitæ de glorie. dureazæ trei ani – dar primele trei luni sunt perioada cea mai grea a retragerii) nu trebuia sæ difere sensibil de sacrificiul prin care se încheia retragerea hivernalæ (care dureazæ trei luni). El este invitat sæ mænânce cu învingætorul øapte boi. ca øi Yu cel Mare. vechea alianflæ a celor douæ flæri rivale. Înfeudarea agnaticæ are ceva din anexarea triumfalæ. Dar soflia ducelui Mu este sora lui Hui. færæ îndoialæ. Ele surveneau la ridicarea interdicfliilor impuse de moartea suveranului sau anotimpul-mort. într-adevær. Schimburile sunt imposibile. El poate sæ-øi supunæ fiarele sælbatece. chiar øi pe vremea în care domnea dreptul agnatic. cel care cucereøte un nume. Dar ducele Mu din Qin cautæ hegemonia. cæci Wei-tuo are în el o virtute princiaræ øi stæpâneøte Seceta478. În perioada feudalæ. Este suficient ca dreptul de ræzboi sæ pætrundæ în raporturile dintre familii øi cetæfli ca sæ aparæ ordinea feudalæ øi agnaticæ. Barbarii nu sunt decât un vânat. cel al femenilor condamnate. Conducætorul este un vânætor. în mæræciniøuri. træiesc barbarii care reprezintæ vânatul Conducætorului. Se duce în mlaøtina unde se târæøte Weituo îmbræcat în violet. fiul sacrificat al lui Yao. numele øi blana monøtrilor învinøi. mai grele. nu erau cu nimic mai uøoare decât cele ale fiului. Atunci când fiii reuøesc sæ-i învingæ pe miniøtri. Prima picæturæ de sânge ce este læsætæ sæ curgæ din urechi. demonii øi triburile barbare care locuiesc în jurul Cetæflii. la terminarea doliului. nici mâncat ca un barbar. cheamæ la banchet pe zeii care au fost astfel atenflionafli489. Dreptul de ræzboi. ducele Xiang din Song cautæ øi el sæ obflinæ hegemonia. cozile animalelor479. øi se întâmplæ cæ aceste furtuni izbugnesc în clipa în care regentul øi noul rege se întâlnesc la periferie. nici nu poate fi vorba. 213 N Creæterea prestigiului Capitolul VI 216 tobele sale. pe burta sa øi izbucneøte în râs sau. decæt sæ se stingæ. teren de vânætoare øi de ræzboi. amândoi cautæ sæ se lepede de propiile lor datorii pe spinarea unor victime substituite. cæruia i s-au pus bazele în regiunile de margine ale Imperiului a fost singurul care a permis creøterea substanflialæ a prestigiului. Îndatæ ce-l pronunflæ. øapte oi øi øapte porci. Un mesager. intendentul înflelegându-se cu væduva pentru a gæsi mortului tovaræøi de mormânt. El era legat de acesta. Învingætorul se vede atunci constrâns sæ renunfle la triumful pe care pretindea cæl særbætoreøte. fiecare familie deflinea un intendent. care diferæ radical de starea de ræzboi. asimilândule geniul. reprezenta Cerul într-un sacrificiu celebrat la periferie.I. ministrul succesor. care reproduce zgomotul tunetului: din pielea øi oasele lui el îøi confecflioneazæ o tobæ care stæpâneøte fulgerul477. dar care vâneazæ cântând øi dansând. flæri vecine. îi mai reveneau øi altele. Cucereøte embleme øi apoi le împarte. într-adevær. Sacrificiul care încheia perioada de doliu (care. care deschide lupta. Conducætorul este cel care procuræ vânatul. S-a væzut cæ Dan-zhu. ca sæ le poarte. ci asupra unui aliat. Natura øi oamenii i se supun. posibilæ decât în afara familiei øi a cetæflii. Cunoaøte numele Monøtrilor: acest nume este sufletul însuøi. Sufletul animalelor captive fluturæ în stindardele sale. ræsunæ în ministrului sau sfârøitul regenflei sunt. El se duce în Mlaøtina sa. la rândul lor. îmbræcat în doliu. domesticindu-i pe cei Trei Miao.C. Acesta pærea un lucru imposibil. i-a fæcut sæ pæræseascæ regiunile barbare øi sæ-øi aducæ tributul capitalei. nu asupra unui barbar. se pleacæ la cucerire. Cu dreapta. domesc familiile rivale. un vânætor de embleme. le poartæ blana.) pe ducele Hui. sæ prindæ Crocodilul divin care bate toba. nu-i vine sæ creadæ acest lucru: „Purtæm acelaøi nume! N-ar fi convenabil ca el sæ mæ atace481!“ Împotriva unei familii sau unei seniorii „de socri øi de gineri“. el poate amenaja teritoriul. în zonele necultivabile. Vechea ordine este respectatæ. „El fline fluierul cu mâna stângæ. securea. Face ofrandæ prada“ Prada este formatæ din urechile stângi ce au fost tæiate duømanilor cæzufli. sacrificafli la periferie471. „A distruge o seniorie cu acelaøi nume este un lucru conform cu tradiflia“480. Obligafliile intendentului. cea mai înspæimântætoare476. ca pe un stindard. Yi Yin øi Tai-jia. aceøtia. Concursuri regulate de violenfle øi sfidæri care încheie comuniunile solemne. care îmblânzeøte animalele øi aduce civilizaflie barbarilor. pe de altæ parte. fie la naøterea sa „ca Hou-zi. Se închide acolo. a øtiut mai bine sæ câøtige geniul defunctului. Aøa au luptat Shun øi Dan-zhu. La sfârøitul doliului. aøa cum se cade unui prinfl øi øerpuitor ca un drapel în vânt: îl prinde øi-l mænâncæ. El merge în fruntea celor care cântæ victoria. Øtie. Tofli chinezii erau aliafli (cuvânt cu cuvânt: Jiu-sheng = socrii øi gineri) sau frafli (xiong-di).C. sæ-l gæseascæ pe Kui. reøedinfla prizonierilor destinafli sacrificiului. Ele fac schimburi de grâne øi copii. fie. Captureazæ animalele. prinflul din Jin.le sinistre ale unei rude. Dar obflinerea victoriei øi ducerea ei pânæ la capæt nu a fost. Din toate timpurile. Tot aøa un altul. ca øi soflia. Deschide în egalæ mæsuræ øi serbarea ræzboinicæ care o comemoreazæ. are loc o lungæ întrecere care-l opune pe ministru fiului. înainte de a pune mâna pe putere. Fiind preludiul unor vendete sau încununarea lor. la început. pe perioada doliului. le mænâncæ carnea. Anotimpul-mort este momentul întrecerilor prin care grupuri opuse rivalizeazæ în prestigiu. øi cele ce sunt tæiate captivilor târâfli la paradæ. se pot asimila virtufli stræine øi poate fi operatæ o cucerire. deseori. Consumându-i. se duc lupte. dar nu se are niciodatæ în 217 . Revine la vechile obiceiuri. sfinte feroce ale mlaøtinilor øi munflilor. în mod intim. sæ danseze în paøii care-i fac inofensivi pe cei din triburile Che-mei. El pune mâna într-o luptæ (644 î. au fost. iar „seniorii închinafli în unanimitate“ aceluia care. În timp ce ar exista numai dreptul de a obfline o restituire de prestigiu. Atunci ea se urcæ imediat într-un alt turn. sau mai degrabæ se întrec øi nu færæ o oarecare brutalitate. la fel. cu siguranflæ. sæ-l urmeze pe stæpân în mormânt. fiul nu era singurul care o suporta. se uneau prin cæsætorie øi prin ræzbunare. Ræzbunarea ar fi imoralæ întocmai ca øi cæsætoria. în care se reuneau oamenii øi zeii învingætori. El le dæ oamenilor sæi. se duce sæ transmitæ soflului ameninflarea unei sinucideri colective. iar copiii sæi o urmeazæ. printr-o legæturæ la fel de puternicæ ca øi aceea care o uneøte pe soflie de seniorul sæu. Dacæ purtau nume diferite. Convoacæ 220 umai ritualurile tribale au avut puterea de a-i apropia pe tatæ øi pe fiu. Ducele Mu din Qin avea trei fideli (Ministrul se spune Trei-Duci) care i se devotaseræ personal. A tæia urechea este un gest liminar. fluturând deasupra capului. În Qin øi Jin490. ministru sau fiu. ca Shun. totul este comun. de Shun. la fel se înspæimântæ la prima mustrare. marcate de niøte furtuni minunate care au toate caracterul unei apoteoze. el o zæreøte alergând la el. un alter ego al capului familiei. bou øi dragonul. avertizat despre intenflii. cuceritæ. doliul a fost considerat ca o încercare care conferæ dreptul la succesiune. bætând din tobe. sau dansul care. Cel mai intim dintre vasali trebuie. unirea prin cæsætorie corespunde unui armistifliu în care rivalitæflile mai degrabæ se ascut. în mod normal. teoretic. acele fiinfle înaripate. Acolo.). Învinsul nu mai este nici sacrificat. Conducætorul este un ræzboinic. Între chinezi. ræzboiul a fost odinioaræ interzis. acoperindu-se cu natura lor. odinioaræ membri a douæ neamuri diferite øi înzestrafli cu virtufli eterogene.I. Dar nu le poate cuveri în terasele uscate. într-un banchet egalitar. dincolo de câmpiile cultivate. træind într-o stare de echilibru agitat. Aceøtia au fost sacrificafli la moartea ducelui. Se mærgineøte sæ refacæ. Dar. Cei care odinioaræ erau tratafli drept rivali sunt tratafli atunci drept duømani. cu ajutorul cæruia sunt defriøate mæræciniøurile øi sunt forjate armele. se cautæ un triumf total. Sacrificiul a avut loc atunci când defunctul øi-a luat în posesie ultimul sæu læcaø472. Stæpân al focului. De fapt. În perioada de doliu. Îl întemnifleazæ în turnul Ling. comandantul danseazæ dansul triumfului. datoritæ acestor embleme. În loc sæ plece la ræzbunare. De ræzboi. vendetele slujesc sentimentului general de solidaritate la fel de bine ca øi schimbul de ostateci sau de soflii. poate. amândoi luptând pentru virtute øi cæutând sæ iasæ victorioøi din aceastæ încercare. Între rude. cu ajutorul cuflitelor cu clopoflei. Este væzut. aproximativ la aceea zi datæ (640 î. Aceastæ încercare. pe fiara.

un drept de ræzboi. urcæ triumfal la Cer. dinflii. au o identitate de geniu. ministrul.i. dacæ sunt aliate. A-l expulza pe om în flinuturile barbare înseamnæ a-l omorâ. nimeni nu poate sæ nege cæ el posedæ în el. fondatorul dinastiei Zhou. dacæ depæøeøte simpla justiflie familialæ sau procedura devendetæ. puteai sæ-i dai aceste produse. dar o astfel de pedeapsæ este un act tiranic (219 î. obiectul unor anexæri triumfale. Tot aøa. Gao zu. neam de uzurpatori. Øi nici nu poate fi despærflitæ de pæmânturile sale. apare ca un drept militar. primele coduri par sæ fi fost promulgate la vânætoare. în mod eroic. ale pædurilor.c. a mânca carnea descompusæ a mortului este prima datorie. dar ca øi pe tine. care face sæ stræluceascæ virtutea prinflului. mort sau viu. 214 vedere o victorie definitivæ sau o anexare. Ele serveau numai la prestaflii antitetice. . Trebuie sæ-l curefle de mizerii. Ea ne mai aratæ deasemenea doi înflelepfli care. sarea. Eroul. cedând lui Yi Yin. acestea sunt singurele materii care intræ într-o mare circulaflie486. atunci când Tang a fost trecut în rândul stræmoøilor. cæci barbarii sunt mai degrabæ niøte animale decæt niøte oameni487. l-a fæcut sæ obflinæ gloria de a fi Heraldul unei dinastii care se întemeia. Nu se schimbæ cu ei nici grâne. Ca membru al unei familii divine care trebuie pedepsitæ. s-a apucat liniøtit sæ bea supa fæcutæ din tatæl sæu475. Aceasta era. în flinutul Monøtrilor. unghiile“485. færæ îndoialæ. Barbarii sunt. acestea flineau de câmpurile familiale øi nu puteau fi cedate. capabili de unicæ crimæ care este o crimæ adeværatæ.) pretinde a fi exterminat întreaga familie Zhao. mai puflin timid decæt fiii Arcaøului. Nu se comunicæ cu ei precum cu comesenii. Fapt semnificativ. trebuie sæ participe la orice fline de starea mortului. Când nu este endocanibalism. Huang-di. La nevoie. øi cum sæ distrugi o familie? Nu pofli læsa færæ stæpâni. næscut pe un munte al bufniflei. cu munca sa. Îngroparea provizorie se face în casæ. Ei træiesc în afara ordinei civilizafliei. un drept penal înainte ca statul sæ fie în mâinile unei autoritæfli cu adeværat suverane. Pentru a putea sæ pedepseøti. regele Wen. Dreptul penal. el nu a ajuns sæ cæøtige virtuflile paterne numai dupæ ce Yi Yin. Odinioaræ. muntele este ras øi vopsit în roøu. dreptul agnatic a fost stabilit imediat ce fiul. în anul 203 înainte de Hristos. O familie øi pæmânturile sale formeazæ un tot unitar. „i-au fiert carnea øi i-au dat-o sæ mænânce fiilor sæi. Fondatorul dinastiei Han. aceasta se datoreazæ faptului cæ. Sunt læsafli „sæ træiascæ cu vulpile øi cu lupii“ sau sunt vânafli: li se declaræ ræzboi488. Nu poate sæ-l instræineze. pretindea sæ dobândeascæ virtuflile defunctului. Expunându-l pe surghiunit. de îmbræcæminte. se pare. la început. l-a exilat pe durata doliului. pietrele preflioase. Aceastæ înmormântare definitivæ este precedatæ de o înmormântare provizorie a cærei duratæ teoreticæ este de trei luni. Este semnificativ faptul cæ aceste anecdote se regæsesc în povestirea despre fondarea celor douæ dinastii. îngloba în ele ceva din sufletul sæu. Continuitatea descendenflilor regale a fost asiguratæ. Acestui grup. cel vinovat este pedepsit prin exilarea în regiunile periferice necultivate. Sfidat de un rival. Atunci când. datoritæ unei anexæri triumfale. nici stofele nu au fost la început obiecte de comerfl sau de tribut. adicæ în regiunile de graniflæ unde træiesc barbarii. ar fi ascrificat fiul la periferie. Nici seminflele. nici statul nu pot face nici cel mai mic pas cætre progres atât timp cât se mai ezitæ în a rupe echilibrul venerabil care fac intangibile moøtenirile øi familiile. le consuma sau le purta dupæ ce le va fi desacralizat printr-un grup aliat. geniile lor sunt complementare. doi chinezi. pierind pentru cæ nu au putut bea fiertura fæcutæ din cadavrul tatælui lor. cæci mizeria este a lor. Codurile au fost gravate pe vasele cu trei picioare al cæror metal era extras din vægæunile din munfli.) øi a meritat sæ fie blamat484. el a luat asupra lui îndatorirea de a uøura de infecfliile mortuare oasele defunctului. nu a dat dovadæ de mai puflin eroism atunci când.H. trebuie sæ pofli sæ distrugi în întregime. acestea sunt primele bogæflii ale statului. Ele nu aratæ încercarea canibalicæ cæ pe un soi de ritual preliminar de intronizare. Aceøtia. pe care l-a omoræt. Nici dreptul penal. ea este în întregime. la rândul sæu. Acela care o îndeplineøte. dar acest tribut era tributul barbarilor øi nu tributul vasalilor. Aceasta este propiuzis Virtutea unui Conducætor. care îøi transmiteau puterea armelor de ræzboi sau de dans (este tot una) øi care au fost. ministrul ar fi reclama. trofeele øi captivi sporesc prestigiul care dæ glorie. Dacæ Tai-jia a ajuns sæ dobândeascæ virtuflile lui Tang. Chinezii antici øtiau sæ impunæ datoria de a consuma cadavrul aceluia care. Grupul familial sau sexual care. Seniorul din Jin (583 î. lucrurile øi fiinflele Regiunilor de graniflæ sunt obiectul præzii. a avut inima sæ se uneascæ cu tatæl sæu. canibalismul este. nu a putut sæ existe. obiceiul bufniflelor de a-øi mânca mamele. bogæflii exotice. au pus bazele unor dinastii glorioase. prin natura lor. Diferenfla dintre oameni øi ei este de hranæ. Când a murit Yi. Produsele agricole. Au fost omorâfli la porflile oraøului Qiong“473. nici dreptul comercial. øtia sæ-øi înterflinæ geniul emblematic mâncând bufnifle. un act de credinflæ øi un act de orgoliu. pentru a încheia doliul. a bæut fiertura fiului sæu. ca adeværat nepot uterin. El consideræ triburile zhao ca pe niøte vasali rebeli. ca un criminal. Tot aøa. onoare de a-l însofli fidel pe stæpânul sæu. Un triumf o consacræ. Nu se pot face cu ei alianfle prin cæsætorie sau pentru vendetæ. cedându-i lui Tai-jia datoria de a purifica impuritæflile funerare.Îngroparea definitivæ marcheazæ sfârøitul celor mai dure ritualuri de doliu. Mortul se descæmeazæ în mijlocul apropiafliilor sæi. færæ a te læsa totuøi anexat în întregime. Yi Yin. între tatæ øi fiu. pærul. prinflul din Qiong. Fæceau obiectul unor întreceri. la fel cum erau cucerite în regiunile de graniflæ emblemele cu care erau ornate trepiedurile dinastice. trofeului. Numai acela poate sæ-øi recunoascæ dreptul de a înstræina. nici nu poate fi reglatæ nici o rivalitate. Istoria chinezæ ni-i aratæ pe fiii Arcaøului. nici stofe. N-a existat. Nimic nu te împiedicæ sæ le distrugi. nici circula liber. Sacrificiul care o însofleøte asiguræ apoteoza mortului care. Marele Arcaø. dar aceøtia. Fiii nu au putut sæ accepte sæ-l mænânce (pe tatæl lor). Astfel. atâta timp cât dureazæ perioada în care se împrâøtie duhoarea mortuaræ. de când existæ conducætori øi de când aceøtia pedepsesc crima de rebeliune. visteria publicæ a fost mai întâi o visterie de ræzboi. El se sacralizeazæ færæ a cæuta sæ depæøeascæ ordinea sacralizærilor permise primului sæu geniu. dubla virtute a Cerului øi a Pæmântului odinioaræ împærflitæ între prinfl øi ministru. tatæl sæu. o familie poate ipoteca (xia) o parte din domeniul sæu: dar nu poate ceda dreptul de proprietate483. Pentru multe popoare care practicæ sistemul dublei înmormântæri. fæcând sæ creascæ seminflele sau flesând stofele. Endocanibalismul care permite unei familii sæ-øi pæstreze integritatea substanflialæ este o datorie foarte simplæa pietæflii familiale.474. minereurile. nici sæ confiøti niøte câmpuri la care ar continua sæ adere un spirit familial pe care nu ai øtiut sæ-l asimilezi. Erau împrumutate cu condiflia sæ fie restituite. Într-adevær. Ele nu puteau fi nici vândute. la Dong acolo unde tocmai era înmormântat Tang. în fafla rivalului sæu. escortat de o curte de fideli. posedæ în întregime. în sfârøit trensformat în Stræmoø. iar regiunile lor trofee. I se spune: „Este posibil sæ fie întrerupte sacrificiile?“ Atunci reconstituie imediat patrimoniul lor familial482. având un alt curaj. îndatorirea de a purifica oasele defunctului øi. Dacæ este o familie criminalæ. Ea conflinea „penele. primele mijloace de a achita tributul. l-a pus în acelaøi timp sæ succeadæ. în sfârøit. dorind sæ-i succeadæ. primul domeniu public a fost constituit din pædurile øi mlaøtinile din Regiunile de graniflæ: produsele mlaøtinilor. Barbarii furnizeazæ captivi. sufletul lui este evacuat din lumea oamenilor. Cu barbarii nu este posibilæ nici o înrudire. Douæ fiinfle omeneøti. care nu este ruda sa. 219 218 A se hræni cu carnea mamei (când filiaflia este uterinæ) înseamnæ a se limita la a confirma în bine virtuflile neamului sæu. dacæ sunt rude. împreunæ cu domeniul sæu. iar Tai-jia. dæ dovadæ de o Virtute ambiflioasæ care nu se dæ înapoi din fafla unor anexæri øi depæøiri. conducætorul a bæut. din contræ. în sens strict. Numai acela care are dreptul de a distruge. formeazæ o familie rivalæ ce îøi are locul sæu în stat. Din contræ. capabil sæ mænâncecarnea cuiva. te dai sau mai degrabæ te împrumufli atunci când vrei sæ participi la o comuniune øi sæ te apropii de celælalt. se picteazæ la o puræ comuniune. în realitate.

Dar numai plecâdu-te îfli „græbeøti ridicarea“ numai cedându-fli bunurile îfli sporeøti averea. dar nu færæ un gând ascuns. vasalul lui Qing-zhe (544 î. cu toate cæ era sacrificatæ zeului Solului. Oferirea unui pæmânt compensând un omagiu este unul dintre principiile înfeudærii. Bogæflia dansurilor øi cântecelor lor domestice devenise. la întretæierile de drumuri care ies din porflile oraøului pætrat de la câmpie. færæ îndoialæ. prin provocæri. pe terenul plat. Dupæ ce a defriøat brusa. femeile øi grânele. Acela care. de ræzboinicii ce locuiesc în oraø. dar. vasali øi vasale. al cæror plan rectiliniu era trasat cu precizie544. Song este aliatul sæu. familie sau regiune. Song nu va poseda teritoriul 225 228 purtat. el va muri cu siguranflæ în acest palat“532. Utiliza. pofli sæ separi cupletele? Ceea ce primesc acum. Dar. la amândoi. El îl stabileøte. „Dacæ ei au un profit din vânzare unor obiectr preflioase“. pe care øobolanii øi pæsærile nu le mai pot stræpunge ca pe cele ale unei colibe.). Tian chang avea un harem alcætuit din o sutæ de femei înalte. Astfel poporul cântæ: „Când o bætrânæ are mei – ea îl duce lui Tian Cheng-ze“. „El a separat printrun øanfl øi a desprins teritoriul pe care ajunsese prinflul din Yen øi i l-a oferit. tocmai uneltea la uzurparea prestigiului regal. Ordinea nouæ s-a creat. sacrificii crude. ea reprezintæ. seniorul øi fidelii sæi træiesc în mod nobil. grâne. sæli vaste øi adânci sau luminoase øi înveselite de soare. Huan. Aceste formule ale istoricilor semnificau. nu are greutate (tchong) decât dupæ ce a fost consacrat unui personaj puternic. Regimul feudal antreneazæ o circulaflie a lucrurilor øi a oamenilor din care rezultæ noi clasæri. deci.I. trebuind sæ le ajungæ în caz de asediu. le succed cetæfli spaflioase . aceøtia se uneau cu el prin intermediul lor. „Poporul celebra în cântecele øi dansurile sale dærnicia familie Tian“. Reøedinfla seniorialæ ne este prezentatæ (de textele lirice) ca o locuinflæ imensæ øi fastuoasæ.). un omagiu opate compensa un dar de pæmânt. Tributul conferæ conducætorului putere. pariuri. Aceastæ moderare. de fapt. Familia Tian fæcea daruri indigenilor. Vrea sæ transforme întreaga flaræ în plebeii sæi. este în egalæ mæsuræ øi un centru de schimburi. dæ 5 øi nu cere decæt 4. Huan. în 502) cæ. el a constituit un tezaur. Este foarte posibil ca modalitæflile de construire sæ nu fi fost peste 237 . Gui devine. strâmte øi cu un aspect chinuit. toatæ lumea l-a condamnat pe ducele din Lu când øi-a abandonat vechea reøedinflæ a pærinflilor sæi pentru a-øi construi un palat în maniera palatelor din Chu. nobilii øi cu comandanflii lor au terebuit sæ negocieze cu aceøtia548. – ferestre la sud. Acesta înseamnæ cæ-l trateazæ pe ducele Huan drept suveran.H. Øi invers. Câfliva mari potentafli s-au luat atunci la întrecere în somptuozitæfli. Øi poetul cântæ curtea audienflelor. nu numai o bogæflie publicæ. acela este un Conducætor. se ridicæ cartiere perfierice rezervate negustorilor øi meøteøugarilor545. pe un reprezentant al familiei învinse. „Succesor al stræmoøilor øi stræmoaøelor. comuniunea sexualæ ca principiu de înfeudare. Ei un deveneau în nici un caz aliafli. tot aøa. De atunci. aflând isprava. ca pe un Fiu al Cerului. se græbeøte sæ-l însofleascæ øi chiar îl însofleøte prea departe. mereu în schimbare. deveneau vasali. pe care numai o moarte nefastæ o putea ispæøi: „Dacæ prinflul nu moare la Chu. nici o grupare. Pætrunde pe teritoriul Qi. Negustorii nu se vor revolta niciodatæ împotriva autoritæflii senioriale. bazatæ în posedæ pe individ nu mai este de tipul familial sau teritorial: este o grupare feudalæ. Poate chiar sæ nu flinæ cont de regula exogamicæ. printr-o solidaritate totalæ. cæflærate pe terase înalte. ce va fi fost la început cel al portii oraøului – lemnul sacru al porflilor (ca cel de la Song. au plecat tofli în urmærirea lui Qi500. pentru ei øi pentru urmaøii lor. pentru a marca mai bine omagiul primit. færæ îndoialæ. ce este înconjuratæ de coloane foarte înalte. agricol øi militar. întreaga regiune (guo)543. a fost mai întâi cuprinsæ în poarta acestuia din urmæ529. Seniorul din Yen a-øi aræta recunoøtinfla. o legæturæ de dependenflæ. Acest tezaur reprezintæ în întregime averea sa øi a fiefului sæu. din victorie în victorie. cheltuieli. În acest gest a fost væzut un fel de renegare a patriei. dupæ anul 606. el îl înfeudeazæ pe Yen. bravade. Acesta îl cæsætoreøte dupæ cum consideræ el. A mai tras un beneficiu øi mai mare de pe urma acestora.H. Hambarul familiei Tian era. aøa cum sunt ginerii. construcfliile færæ etaj. îl cerusem (declarându-mæ vasal)499“. celælalt încercuieøte periferia. Amândoi. sæ-øi ia armele sub conducerea seniorului. Se spune cæ. o adeværatæ trædare. nimeni nu s-a înøelat asupra acestui lucru: seniorii. singuræ. de stâlpul central al acestei porfli. øi mai ales zidurile compacte. în fafla puterii princiare. Pædurea de Duzi) nu este mai puflin sfânt decât movila împæduritæ înglobatæ între ziduri – într-o vreme în care cetatea se confunda cu reøedinfla Conducætorului øi când acesta nu era decât un târguøor. odinioaræ decât un singur altar. sub formæ de recompensæ øi de fief ceea ce el a primit cu titlu de omagiu øi tribut. Oraøul. Creøtea numærul clienflilor sæi øi al oaspeflilor. seniorul „nu va avea cunoøtinflæ de acest lucru“546. El dæ. întreceri ræzboinice. Qing-zhe îi dæ fiica în cæsætorie (acest dar este ca o contra-prestaflie a omagiului). cæ cei din neamul T’ien reuøiseræ sæ facæ ca întreg poporul sæ comunice spre gloria familiei lor. Øanflurile care înconjoaræ un domeniu pot fi de acum înainte deplasate. trebuia sæ fie consumatæ de Stræmoøi. ca un suprem trofeu. trebuia sæ-l plæteascæ. Planul sæu a fost fæcut cu 240 scoaterea vaselor de sub autoritatea casei domnitoare. se ridicæ puterea øefului negustorilor. Adæpostifli în spatele meterezelor sacre ale cetæflii. Omul devotat aparfline cu totul seniorului sæu. Poate. pentru a fi determinafli sæ se asocieze la întreprinderilor lor militare. Târgurilor cæflærate la înælflime. comandantul învins øi destinat sacrificiului. la fel cum la poalele unui târg se alipea câte o suburbie de negustori. ca flæranii ræmaøi în cætune.propiu zis al oraøului (guo). trebuia trebuia sæ-l decline. poarta sa frumoasæ øi somptuasæ. Prinflii din Qi nu aveau decât un hambar nefolositor în care læsau sæ putrezeascæ grânele. Unindu-se cu femei care erau vasalele lor. când doreøte sæ punæ bazele unui oraø. comuniuni de înfeudare. Indivizii nu mai sunt niciodatæ legafli de familiile lor sau de regiunile lor. decât dupæ ce a fæcut parte dintr-un tezaur care a atras numeroase daruri. nu mai este ermeticæ. Altarul Stræmoøilor øi Altarul Solului nu au reprezentat. acolo fac banchete øi fliu consiliul!“530. Poate cæ tæblifla Solului care. legendele din ciclul Shou xin au fost transformate în fapte istorice. dæ øi primeøte folosind mæsuri inegale. Dar. Gui øi Qing-zhe poartæ acelaøi nume. cineva îi spune atunci lui Gui: „De ce nu refuzafli sæ luafli în cæsætorie o rudæ?“ El ræspunde: „Când cânfli versuri. pe care seniorul le trimite la curflile vecine. singura calificatæ pentru a celebra cultele regionale. aerisite. II. juræ (meng) încheiind un tratat de alianflæ (sin). negustorii øi meøteøugarii nu sunt obligafli precum agricultorii. Oamenii din corporafliile primite la periferie nu sunt legafli. Jin cedeazæ pæmântul lui Song. Recompensa conferæ noblefle vasalului.H. existau palate princiare ale cæror ziduri erau decorate cu picturi531. acolo stau. a dobândit øaptezeci de fii. Practicæ (între anii 538 øi 485) sistemul dublei mæsuri. ei se unesc øi suprimæ împreunæ o micæ seniorie (562 î. Acolo se fæcea consacrarea trofeelor. ca øi bogæflia grânelor øi femeilor. dimpotrivæ. cæci. acoperiøurile cu linii suple. dar pæstreazæ drepturile excepflionale. în ceea ce-l priveøte. pentru a putea sæ se glorifice. perfect nivelatæ. în timp de ræzboi. El are dreptul øi datoria de a participa la delegafliile diplomatice. La baza construirii acestor cetæfli noi stæ un sinecism cu totul particular. îmbogæflite cu o mulflime de nonsensuri. seniorul se asociazæ cu un negustor. dar primeøte investitura de la prinfl547. aceastæ generozitate aparentæ era calculele unui ambiflios. iar comandantul nu le va cumpæra nimic cu forfla. în ritmul dansurilor triunfale. El cedeazæ deci deflinerea. „Oamenii de la flaræ suspinau dupæ venirea la putere a familiei Tian“. øi s-a putut vedea (de exemplu la Wei. Meøteøugarii øi neguflætorii îøi execrcitæ meseria prin drept ereditar. cu sæli împodobite cu fildeø øi porfli ornamentate cu jad. Nimic nu are valoare. Astfel de minunæflii pot fi imaginate cel mult din perioada Regatelor Combatante. trebuia sæ serveascæ de paravan pentru templul ancestral. un tezaur de embleme. – palatul meu are cinci mii de picioare. El permitea oaspeflilor øi clienflilor sæi sæ pætrundæ în harem. la apus! – Acolo locuiesc eu. legæturile de familie par insuficiente. Qin exagereazæ hegemonia. mai în lateral. Magistratul care se aflæ în fruntea lor îøi pæstreazæ funcflia din tatæ în fiu. Ducele Huan din Qi vine în ajutorul lui Yen (663 î. a fost atribuit acestui rege decæzut un palat feeric. Îøi etaleazæ. Se lega de aceøtia prin daruri øi comuniuni alimentare. un adeværat tezaur.). Pætratæ ca øi oraøul øi împrejmuitæ cu ziduri. reøedinfla seniorialæ se ridicæ drept în centru. Zidurile sale trebuie sæ fie foarte înalte. pe propiul sæu domeniu. În schimb. Se prea poate ca ea sæ nu fi diferit. În 541 î. cæ acest stâlp sfânt. dar. Practicând astfel ospitalitatea. un oraø. chiar. ci øi bogæflia unei case senioriale507. Qi are aerul cæ îi oferæ lui Yen o bucatæ din domeniul sæu. Or victima. Atunci când. la început. ajunge sæ rupæ vechile bariere domestice øi teritoriale. dupæ aceea. Dar culturile pætrund pânæ în oraø. contractând. Seniorul redistribuie emblemele. În oraøul ideal (conform cu planul ritualurilor). de asemenea. adicæ toate culturile.

de unde se putea vedea în curflile caselor vecine. întrepozite de arhive. fæcând paradæ de moderaflie rang. pe care a învins-o. conducætorii câtorva familii (xing) øi seniorul cæruia ele declaræ cæ se înfeudeazæ. tabere permanente. ridicate øi uscate“. construite în numær mare.) pætrunde în teritoriul lui Wu. în sfârøit. dar din cupa care serveøte la investituri: Ierarhia odatæ creatæ. se simte. Dar. prima idee de urubanism incipient a fost aceea de a lupta împotriva pericolelor de incendiu. Purtând drapelul în care fluturæ geniul lui Sang-liu. Acestea din urmæ posedæ øi ele donjonul lor înconjurat de ziduri cu parapete536. Târgul unui conducætor. El nu a ezitat sæ punæ în jocesenfla însæøi a puterii sale. A sacrificat totul. Instabilæ øi rezultæ din pariurile asupra destinului. Pentru ca el sæ 226 tot aceleaøi. principalul ministru îøi are reøedinfla într-un cartier jos. în caz de nevoie. în timp ce doi sofli (chiar pe vremea în care soflul era un stæpân) beau împreunæ din cele douæ jumætæfli ale aceleiaøi tigve. între grupuri învecinate. se înghesuiau în jurul unui fel de donjon. La Song. Oraøul tinde sæ imite aranjarea unei tabere militare (care. de exemplu. a primi grâne echivaleazæ cu primirea un fief. În 634. a sfârøit prin a deveni un oraø. preferând sæ se expatrieze în bloc. reøedinflele princiare erau. sæ punæ la cale o intrigæ cu ea. Pentru ca o înmormântare sæ aibæ loc. Oraøele de acest tip se prezintæ ca niøte aøezæri noi. Ar trebui sæ refuze. a putut sæ dureze atât timp cât locuitori unui oraø s-au considerat membrii aceleaøi familii. Chu se simte imediat obligat sæ sacrifice mesagerul: sângele sæu va servi la ungerea unei tobe de de ræzboi506. arsenale. propietarii marilor locuinfle au fost obligafli sæ-øi tencuiascæ zidurile øi s-a hotærât dærâmarea tuturor locuinflelor mici537. a unui tratat (meng) prin care juræ. Jin ar fi fost obligat sæ solicite slujbele religioase ale prinflului din Song. sub un prinfl renumit pentru fastul sæu. La Qi. un înalt personaj a construit pentru fiul sæu. în darul de hranæ. o casæ din pæmânt bætætorit533. acela care dæ mai mult. Prinflul din Jin nu acceptæ decât pe jumætate omagiul dansului. acela care pare cæ angajeazæ totul în întrecere. sæ înlîture de la el necazul. cæci magaziile senioriale sau particulare. bæute în comun. El locuieøte „într-o casæ scundæ. întreaga populaflie de agricultori. odatæ cu casteleul seniorului. Imediat ce se cæflæraseræ pe poarta palatului. voinfla de a impune o intrecere øi de a încerca o anexare. în egalæ mæsuræ. se oferæ o cupæ duømanului. Prinflul din Wu îl trimite pe propiul sæu frate sæ ducæ darul în bucate. ne sunt prezentafli alocatorii særind peste zidurile joase. cæci învingerea a dat la ivealæ în el un criminal pe care trebuie sæ-l constrângi sæ se purifice de o virtute maleficæ. ca øi în darul în bæuturæ. Dar când s-a fondat ordinea feudalæ. se oferæ o cupæ învinsului. Se øtie cæ legiunea centralæ este ce a prinflului. Nu se doreøte deloc sæ fie astfel liniøtit.concedat decât ducându-se sæ-i solicite lui Jin slujbele religioase necesare exercitærii noilor sale drepturi. Bæuturile extrase din grâne conferæ. reøedinfle umile. El simte cæ Song îi oferæ prea mult øi cæ dezvæluindu-i emblema însufleflitæ a unei familii regale. O veche regulæ ritualæ (explicatæ de constituflia familiei) impunea ca fiii sæ nu aibæ aceeaøi locuinflæ ca tatæl lor: taflii øi fiii locuiau (prin alternarea generafliilor) la dreapta øi la stânga unei construcflii care trecea drept casa fondatorului lor. luând amploare. În anul 502. øeful dansatorilor apare. Un vasal ingenios reuøeøte. Totuøi darul îl obligæ øi trebuie sæ-l plæteascæ. ele apar ca oraøe de câmpie. dar un turn fortificat serveøte de redutæ apærætorilor. aceste cetæfli-refugiu sunt înconjurate de o dublæ incintæ de ziduri. Dacæ l-a acceptat în întregime. care tocmai fusese în parte ars (în 563). Ele sunt ridicate dupæ un exod sau o cucerire. Îi propune ordonæ sæ se danseze pentru el dansul lui Sang-liu. Spectatorul care. Par sæ se fi ridicat în regiunile de graniflæ. Ea unelteøte la 227 . Daruri sacre ale pæmântului. care se explicæ ca o supraviefluire a comunismului familial. Dar. trebuie sæ fie demolate locuinfle întregi534. Înaintea unei lupte. ele par sæ dateze din epoca primelor mari defriøæri. Acest dans este un soi de blazon regal de care descendenflii familiei Yin nu au putut fi deposedafli. Prinflul din Song îl invitæ. comuniunile alimentare ajung sæ lege indivizi din familii øi cu virtufli diferite. învinøii. Oraøul pætrat este stræbætut de cæi drepte care ajung la porflile cardinale. Song l-a învins pærând cæ-i cedeazæ (rang). sacrificând un bou roøu. capii familiilor furnizeazæ victimele øi sunt însærcinafli.C. Oraøul. Un invadator se prezintæ: primul gest care este fæcut. Din contræ. chefurile feudale. primesc de la învingætori o cupæ din corn. Aceasta înseamnæ a-l trata ca pe un vinovat. Ei beau øi-øi ispæøesc înfrângerea. de cele mai multe ori. Seniorii øi descendenflii sæi au obligaflia sæ prezideze la sacrificiile cetæflii. Din înælflimea turnului sæu. a luat naøtere ca urmare a unui sinerism. În timpul unor revolte øi vendete (de exemplu la Jin în 549). chiar øi în statele mari. Armata din Chu (536 î. Aceastæ promiscuitate. decât sæ se supunæ unui senior cu care nu se simfleau înrudifli539. alæturi de propiul sæu palat. principii de comuniune de (înfeudare. Sunt construite pe terenuri abia amenajate pentru habitatul uman øi unde apa ajunge la suprafafla solului542. Acestei bravade i se ræspunde cu o altæ bravadæ. deci. Este împærflit în cartiere care au. cu obligaflii ereditare540. Zidurile oraøului încercuiesc. ce au fost câøtigate în urma luptei cu natura sau cu barbarii. La turnirurile de tir cu arcul. de acum înainte. Astfel. reøedinflele marilor familii vasale. conducætorii legiunilor din stânga øi din dreapta. Spre deosebire de târguri. pentru a-l conjura. puteau sæ facæ sæ cadæ o ploaie de sægefli în camera primflului. grânele sunt produse pentru a fi consumate imediat de cei care le recolteazæ øi nu pentru a fi stocate sau pentru a ieøi din teritoriu (cu excepflia cazului în care trebuie restabilit. expusæ prafului“. se confundæ cu cea a culturilor – câmpurile fiind cultivate în loturi pætrate). i se propune o comuniune la fel de temut ca o întrecere. Construitæ pe o înælflime øi flancatæ de turnuri. oraøul. pe care o îngraøi“. El vrea sæ fie preludiul unei anexæri. solidaritatea este confirmatæ: tofli comunicæ bând în cerc. Unul este zidul 239 238 prindæ puteri! I se va fline piept totuøi502. înseamnæ a-l trata drept suzeran. mai pot fi væzufli locuitorii din Yang-fan. la rândul lor. în schimb. Cel care acceptæ sæ se hræneascæ din grânele din care alflii îøi iau substanfla vieflii. a marca propiul sæu triumf503. Prinflul este singurul care posedæ „terenuri bine luminate. Aceeaøi dispoziflie era valabilæ øi pentru capetele Templului ancestral consacrate stræmoøilor cei mai recenfli. repede construite. strâmtæ. în onoarea lui Jin dansul lui Sang-liu. Organizarea cetæflii este tributæ. numai acela este capabil de anexæri care permit fondarea unei puteri. Agricole øi militare. sæ fie populate cu locuitori. din fericire. unde se aflæ piafla. începe sæ se deosebeascæ de târg. o realitate substanflialæ contractelor de fidelitate. sau sæ se comploteze pentru a-i fura frumosul sæu pær538. Færæ care. Dar mai înseamnæ øi a-l reabilita øtergând trecutul øi a evita o ræzbunare prin propunerea unei uniri. grajduri. este de a-i oferi bucate. se doreøte prin aceasta a-l „trata ca pe o victimæ. Toate aceste locuinfle efemere. Prinflul din Jin fuge imediat. se exprimæ cu aceiaøi expresie504. ca øi cea a armatei. De asemenea.I. care sæ poatæ stævili nævælirile barbare. familia Tian se pregæteøte sæ uzurpe autoritatea princiaræ. Totuøi el cade bolnav. În întrecerea de daruri øi de omagii. nu au fost la început decât o îngræmædire de construcflii înghesuite unele în altele. se leagæ de însoflitorii sæi printr-o legæturæ de solidaritate totalæ. construite pentru a servi de reøedinflæ ræzboinicilor øi pentru a adæposti. Totuøi. „Nu mai vreau sæ mænânce ceea ce mænâncæ ei!“ strigæ Jie Zei-chui: tovaræøii sæi de vasalitate i se pæreau prea avizi øi nesinceri505. beau øi ei la rândul lor. învins în pariu. cei din dinastia Zhou pot sæ danseze dansul familiei Yin. Aceøtia din urmæ sunt. ar fi însemnat sæ-l oblige øi sæ-l înfeudeze501. Mai înseamnæ. A distribui cupele. fondatorul dinastiei Yin. încercuite de ziduri joase øi separate de strædufle strâmte. A dansa. Tot aøa. haremuri se înghesuiau în dezordine. odatæ cu el meritæ cu adeværat acest nume. câte un conducætor. sunt adunate în hambare øi chiar cuvântul „hambar“ înseamnæ øi „ tezaur“. Aceasta însemna a obfline puflin aer. încep prin acest gest de provocare care este oferirea unei cupe. grânele se schimbæ cu titlul de tribut sau de recompensæ. flinându-øi arcurile destinse. de-altfel. Numai împreunæ cu ei. temple. În secolul al VII-lea. Învingætorii îøi ispæøesc apoi victoria. echilibrul deteriorat de o secetæ). Jin nu putea trece peste acest sacrificiu. Oraøele. plasafli øi ei sub autoritatea conducætorului districtului din stânga sau a celui din districtul din dreapta541. este destul de îndræznefl pentru a ceda totuøi. a distribui onorurile. Darul în hranæ sau în bæuturæ are valoarea unei provocæri care angajeazæ sorta øi legæ destinele. progresul amenajærii solului nu era încæ însoflit de o creøtere suficientæ a populafliei pentru ca oraøele fortifificate. La Qi (538). dacæ ar afla în ele un geniu dæunætor a cærei murdærie l-ar jena. fiecare putea sæ zæreascæ pe soflia unui rival. la un banchet pe prinflul din Jin. dansul lui Tang Victoriosul. repede demolate. Se pare totuøi cæ în toate regiunile. ierarhia feudalæ se stabileøte cu ajutorul unor bravade. În ansamblu. Dupæ victorie. reøedinfla seniorialæ apare ca un sat fortificat dominând periferiile joase ale unei piefli535.

. Trebuia ca numai Cerul însuøi. adicæ în a zecea lunæ a anului. Lemnæria era pictatæ somtos. au dorit sæ posede stræmoøi eterni. Comandantul ducea cu sine la ræzboi. ca anotimpul lucrærilor flæræneøti sæ fie încheiat. direcflia apelor curgætoare. ce putea fi încuiatæ øi purtatæ într-un sac. castani) ale cæror fructe sau bace vor fi oferite stræmoøilor øi acei copaci (paulownias) care sunt folosifli. Ea tinde mai mult cætre concentrarea puterilor decæt cætre echilibrul de foøti. Grupærile uname nu mai sunt ermetice. Oameni øi lucruri circulæ øi. acoperit de toate bijuteriile sale. nu este pe de-aîntregul o investiflie a lor. atunci când au devenit conducætorii marilor state. o oarecare ordine protocolaræ se menflinea513. vaste øi lungi. cætre ierarhia prestigiilor. veneau cu toflii sæ ia parte la dolurile familiale527 micul numær de tæblifle necesar pentru a interveni în favoarea ultimilor morfli – singurii calificafli sæ primeascæ ofrandele personale.. nu trebuie sæ aibæ decât un acoperiø de paie525. un sistem juridic fix. în sfârøit. Întreg acest lux. au redactat Zhou li. pentru a øti cum se repartizeazæ principiile constitutive ale lumii. âteva versuri din Shi jing ne dau o idee asupra a ceea ce a reprezentat fondarea unui oraø. el observæ umbrele (cu ajutorul gnomonului). s-a dorit sæ se sclupteze cæpriorii øi sæ fie pictate în oraø coloanele Templului ancestral.C. trebuia sæ existe. Este morala acelor oameni cinstifli care au fost mai întâi gentilomi (Jun-zen) træind. sæ-øi asume aceastæ sarcinæ526. circulând. Dar seniorii. .Consultæ. Observæ. dar foarte aproape de acesta din urmæ øi servindu-i de paravan. trebuie ca acestea sæ fie terminate. idealul. Ei înceteazæ sæ mai posede virtufli specifice care sæ-i izoleze. Pentru aceasta. nu era nevoie decât de o lædiflæ de piatræ. Pentru acoperiøuri erau cæutate linii elegante „ca o pasære cu penele moi“.) la templul din Lu. atunci când (669i I. În loc sæ mai fie færâmiflatæ în grupulefle geloase pe independenfla lor. N-au pierdut niciodatæ orice legæturæ. cæci forfla coloanelor øi deschiderea cæpriorilor au permis sæ se dea deschideri foarte largi sælilor. întradevær. mai târziu. broasca flestoasæ øi aflæ de la ea dacæ calculele sunt bune514. Se cuvine. Când amplasarea este aleasæ. el aøteaptæ momentul propice: este acela în care constelaflia Ding (Pegas?) este la punctul culminant (cætre searæ?). odinioaræ individuale. pe vremea dinastiei Han.Odinioaræ o construcflie modestæ din pæmânt era consideratæ suficientæ pentru a adæposti (împreunæ cu tofli stræmoøii care. analist ræmâneau în aceeaøi familie. Dobândesc. Cætre el era 236 strict feudal. sub formæ de øerpi. atât pentru confecflionarea coøciugelor cât øi a cutiilor sonore515. când cu niøte târgulefle. în schimb. Ierarhia era aici relativ stabilitæ. cea a triunfului. Pentru a fixa orientarea. Din modul lor de viaflæ. de exemplu. împreunæ cu tableta Solului. fong-shui). Pentru a le aduna pe toate. În obiceiurile feudale nu trebuie væzut. procedeazæ mai întâi la inspectarea regiunii. cel puflin. între Altarul Solului øi Templul ancestral. atunci când erau nevoifli sæ se expatrieze528. pietre preflioase. Fondatorul. øi tæbliflele Stræmoøilor. Dar sancfliunile pozitive øi negative se distribuiau în cadrul aceleeaøi ceremonii. Bordurile acoperiøurilor erau curbate „ca øi aripile fazanului în timpul zborului“524. sau. Ca øi pentru zeii Solului. Funcfliile de ambasador.În fafla acestora din urmæ. în sfârøit. În acelaøi timp se planteazæ copacii (aluni. el conferea recompensele. Ordinea în care trebuie procedat este fixatæ. o viaflæ dominatæ în întregime de cultul onoarei øi al etichetei. Experimenteazæ versanflii însorifli øi întunecafli. la curte sau în armatæ. la curtea unui senior. Zeii agrari øi ancestrali au sfârøit prin a-øi împærfli atributele. În oraøele construite dupæ planurile rituale. ca øi familiile vasale. – coloanele înalte numeroase! „ Arhitectul Hi Si a construit la Lu (între 658 øi 626) un templu care a ræmas celebru. Nu au mai demolat templele stræmoøilor lor perimafli. Conservatorii s-au scandalizat. totuøi nu data de mult timp. Este construit apoi templul stræmoøilor (miao). Conducætorii lor se aflau în fruntea unui grup subordonat de flærani.„În antichitate. denumiflii oameni de nimic sau flærænoi. prin fulger øi foc. dupæ vechile reguli. Lui îi revine rolul de a recunoaøte valoarea religioasæ a amplasærii (ceea ce va fi numit.de brazi øi de cedri! – Aøa deci! sæ-i tæiem. næscut dintr-o cartæ constituflionalæ. drepturile ereditare erau recunoscute. atunci când se C Oraæul Capitolul I 233 întregime pe prestigiu. societatea se compune din clase etajate. aøa cum au fæcut specialiøtii în epoca feudalæ care. În drapel era odinioaræ încorporat geniul unui grup. judecætor. când cu niøte sate mai mari. Altarul unui zeu al Solului Deosebit de redutabil øi respectat. într-adevær. imediat ce defunctul ar fi încetat sæ aibæ dreptul la sacrificii obiønuite. Acolo se adunau în jurul unui senior ereditar câteva familii vasale care duceau o viaflæ nobilæ. Aceasta. o valoare care-i claseazæ. Numai atunci pot fi începute construcfliile. Între senioriile care. aceste tæblifle de lemn erau considerate centrul ceremoniilor culturale. Se începe prin ridicarea meterezelor: acestea sunt partea cea mai sfântæ a oraøului. din care aceøtia s-au inspirat øi care i-a ghidat pe cronicari în încercærile lor de a reconstitui istoria. stindardul feudal nu face decât sæ semnaleze un grad de demnitate: ceea ce era o emblemæ familialæ a devenit un însemn onorific. Dar. au ocupat un loc important. – sæ cioplim øi sæ tæiem cu fieræstræul! – Cæpriorii de brad sunt lungi. jaduri. øi purtând o spadæ magnificæ. La solstifliul de iarnæ. øi din disciplina lor familialæ derivæ morala care avea sæ se impunæ mai târziu ansamblului de clase conducætoare ale nafliunii. cæutau mereu sæ se pæstreze în gardæ. ocupæ un loc în ierarhie. Aceasta s-a format în curflile senioriale stabilite în oræøelele care începuseræ se semene. fondatorul dæ ordinul de construcflie. principiile Yangul øi yin-ale flinutului. sæ-i transportæm. El ar fi trebuit sæ fie construit destul de uøor pentru a putea fi demolat færæ greutate.

carei fæcea sæ lucreze sub ordinele sale pe cei patru acolifli: Bradul. se simte. el trebuie sæ se serveascæ de aceasta pentru a ridica Altarul Solului. Lucrætorii de la terasamente aduceau pæmânt în coøuri prinse la spate. din bravadæ. sæ se reîncarneze într-un animal sælbatic. se admite într-adevær cæ orice fiefeste deflinut prin investituræ. øi de state puternice. alæturi de micile seniorii care pæstreazæ un caracter stict rural. târguøor. în caz de nenorociri. Altarul Soarelui sunt semnalate de un copac sfânt sau. în afara unui duøman hotærât. cu toate cæ ea angaja. tocumai datoritæ ei a fost aleasæ amplasarea acestuia.În vederea acestui predecesor îndepærtat al miniøtrilor Justifliei øi al Ræzboiului. nu era fæcutæ din lemn. diferitele seniorii au cunoscut diverse dezvoltæri. Aceastæ movilæ. sæ ia asupra lui necazurile øi greøelile511. conducætorul rural se descærca de cele mai grele îndatoriri de expiere. sarcina sæ prezideze ritualurile care permit cadavrului sæ se descompunæ. Cu cât Altarul Solului a ræmas mai rudimentar øi cu un aspect barbar. Este foarte posibil ca. marele pædurar. pe rudele prinflului. în unele flæri. Conducætorii lor. Intendentul pædurilor. drepturile la trecere a podului521. cu atât Templul Stræmoøilor a sfârøit prin a cæpæta strælucire. cel puflin. se pare cæ unele seniorii. pe care istoria îi înfiereazæ pentru excesele lor. Chiar øi atunci când au construit un edificiu splendid. Zidurile erau construite prin zile de corvoadæ prestate de agricultori. Bætætoreau cu grijæ primul strat înainte de a ridica al doilea rând de zidærie519. Dupæ ce erau terminate zidurile. La sfârøitul perioadei feudale apar marile seniorii. Tæbliflæ. sub influenfla legiøtilor. era însærcinat sæ cheme øi sæ fixeze sufletul superior (houen). Se spune cæ. Totuøi. acoperitæ cu copaci. care aveau sæ dea oraøului aerul sænætos. capac. Potentaflii. grav responsabilitatea sa. Stæpânul recoltelor (Hou-zi: acest titlu a fost pæstrat. øi alegerii copacilor cu cel mai frumos frunziø pentru a crea cu ei pædurea sacræ“516. ele formau adeværatæ piaflæ a oøtirilor un soi de fortificaflie în unghi. pæstrând un aspect absolut rural. seniorul (în513) mergea în persoanæ sæ prezideze la munca câmpului508. sufletul – suflu al stæpânului sæu defunct: acest suflet. un rol simetric cu acela pe care-l avea. La curflile senioriale. Totuøi. Existæ. øi pe Yi. sæpând gæuri în ziduri. În timpurile mitice. Ursul øi Ursul dungat. de cei din dinastia Zhou care-øi legau de el genealogic). în profitul sæu. comandantul vânætorilor princiare. la încheierea acestuia. oameni sau animale. aceasta se face per glebam. Împrejmuite cu øanfluri. Ele îøi datorau consacrarea capetelor de învinøi ce erau îngropate acolo. pæstreazæ un aer de victime ispæøitoare. cu siguranflæ. Muncitorii lucrau cântând: nemulflumifli pentru. pe care tiranii încearcæ sæ le edifice. movila sacræ preexistæ. La curtea lor. ploile. Miniøtrii puternici. se construia palatul. iar la porfli erau atârnate trofeele. cu un pæmânt de o singuræ culoare. Era særbætorit Shen-nong. nici acesta nu se distingea. ca fiind cele mai importante. Pare cæ a jucat. Pe turnurile porflilor era expus. atunci el nu meritæ titlul de zong: este denumit yi. scoasæ (teoretic) dintr-un copac a cærei esenflæ trebuie sæ fie conformæ cu strælucirea fiefului. la fondarea oraøului. în pædure. dupæ o bætælie la øes. care constituia marea fortæreaflæ la apærare. la începutul doliului. armele luate unui conducætor rival øi færæ îndoialæ. ca øi metrezele cele mai modeste. Se øtie cæ Yi Pædurarul a fost sacrificat de fiul lui Yu pentru a pune capæt doliului tatælui sæu510. cu cântatul lor. Erau atârnate de un stâlp pentru a fi oferite zeilor din flara natalæ. el trebuia. de unde mergeau sæ ia copaci destinafli a le propti øi a le acoperi. plantafliile. aøezafli în rânduri. ar fi læsat oraøul pradæ oricæror surprize520. Aceøtia lucrau în sunetul tobelor. beneficiarul primeøte pæmânt având culoarea conformæ cu strælucirea fiefului sæu. a existat o lungæ perioadæ în timpul cæreia China a cunsocut o ordine stabilæ øi reglementatæ. pe zidurile sale. De fapt am væzut acest lucru dintr-un citat din Mei-di). o mare parte de utopie istoricæ în povestirile referitoare la reglementæri care pretind cæ descriu obiceiuri practicate cu adeværat în senioriile feudale. ordinea feudalæ sæ fi fost deosebit de fluctuantæ. iar sufletului inferior (po) sæ efectueze o întoarcere printre forflele sfinte din care solul îøi trage fertilitatea512. Dar. aøa o cer ritualurile. de un tip 231 Î CARTEA A TREIA: Oraæul. ci din piatræ. sunt prezentafli ca niøte tirani. Pædurarul poseda teribile privilegii: însærcinat sæ execute. erau arborate imediat la intrarea în corturi. în principiu. Tot luxul consta în scheletul de lemn. Dacæ nu se lucra conøtiincios. se acorda atenflie alegerii movilei principale a regatului ce constituia templul ancestral. dintr-o simplæ ridicæturæ de pæmânt bætætorit. Chiar øi atunci când par cæ sunt preocupafli numai sæ se înconjoare de o glorie apoteoticæ. constituie partea centralæ øi cea mai divinæ a altarului. „Sæ urcæm pe muntele Jing – codru 235 . Cel mai greu lucru era construcflia porflilor. Vânætor al Animalelor øi al Barbarilor. cautæ sæ-øi punæ bazele puterii lor pe noi prestigii. formau o cutie lungæ. care este pætratæ (cæci pæmântul este pætrat øi. în timp ce un sistem administrativ începe sæ se contureze. ideea de stat se elaboreazæ vag. care sunt impuse unui senior. de o tæbliflæ de lemn. capitala517. chiar øi în orgoliul lor. În nici un caz nu trebuia sæ-øi pæræseascæ postul de pazæ. Zidurile erau din chirpici. Yu cel Mare a avut drept tovaræøi pe Qi. a cærei duratæ a fost lungæ. ideea cæ puterea supremæ este fæcutæ din ispæøiri øi devotamente. avea. la început de movila împæduritæ ce fusese aleasæ pentru a reprezenta inima cetæflii. øi oraøul este la fel). Cele din Nord (Iarna) øi din Sud (Vara) erau væzute oferind. Mæreflia unui senior øi cea a oraøului sæu se vede dupæ zidurile cetæflii. care sunt favoriflii lor. inspectorul câmpurilor øi pædurarul. de exemplu cea a lui Yu. færæ îndoialæ. în linie. Conducætorul avea doi subalterni. stelæ sau stâlp. din totdeaun. trebuie sæ fie acoperitæ. În schimb. Tocmai aceasta era (se pare. În porfli øi ziduri este încorporatæ divinitatea oraøului522. cu capul tæiat. Dualismul domnea atât în societate cât øi în gândire. care-i apropie de umilii intendenfli de odinioaræ. din regiunea Shan dong. sæ mai arunce øi câte o înjuræturæ la adresa meterezelor518. ba mai mult. susflinute de flæruøi øi aøezate pe cant. viafla publicæ se reducea la câteva særbætori mai rurale. par sæ fi servit în epocile primitive la consacrarea trofelelor. piatræ. prevæzute cu turnuri øi cu garduri mobile de fier. Tigrul. un bou negru (Ape) øi un bou roøu (Focul). Intendentul câmpurilor exercita o autoritate oarecum mai liniøtitæ. Postul de gardæ era dat unui vasal încercat øi consacrat funcfliei sale printr-un soi de marcæ: i se tæiau picioarele. Templul ancestral. Marele Pædurar. Agricultorul divin.În unele seniorii minuscule. drapelele cucerite care. domnind peste un teritoriu întins. Tot din bravadæ erau expuse pe ziduri cadavrele capturate. Aceastæ tæbliflæ. o cetate se considera cuceritæ odatæ ce. apoi se ridicau casele. asediatorii îøi înfigeau stindardul comandantului lor. când mu era fixat prin cult. este numit du. aducea un surplus de sacralitate unei porfli meritæ sæ devinæ gardianul sæu: el percepea. poate.trasa planul capitalei. Însærcinat sæ aplice stindardul comandantului defunct pe o efigie grosolanæ ce acoperea cele douæ oale de orez. Erau încredinflate unui paznic care nu avea niciodatæ voie sæ le deschidæ înainte ca cocoøii. sæ vesteascæ zorile. cu un vers ræutæcios. sub ordinele unui nobil: acesta din urmæ fline în mânæ un ciomag pentru a-i încuraja øi mai ales pentru a pedepsi cuvintele de ræu augur. acesta se afla pe o înælflime împrejmuitæ de ziduri. dacæ dæm crezare ritualurilor øi cronicilor. Acela care. Împotriva lor se concentra efortul atacatorilor. Ei îl îndesau între scândurile care. Zeii cetæflii au primit alte læcaøuri: Altarul Solului. În rest. Altalul Solului523 este format. reæedinœå senioralå 230 trædætorului care dorise sæ vadæ pe duøman intrând în oraø. Conducætorul o duce cu sine în bagajul sæu atunci când pleacæ la ræzboi: în fafla ei el îi sacrificæ pe învinøi øi pe vinovafli. ca titlu regal. capul 234 n cursul perioadei feudale. zeul focului de defriøare øi purificatorul recoltelor. Asupra acestor umili subalterni. Viafla religioasæ. Unele au ræmas foarte modeste. Mai erau særbætorite spiritele care aninau cele patru anotimpuri guvernând cele patru direcflii cardinale. porflile erau protejate prin simpla lor sacralitate. altarele. Un adeværat oraø posedæ metereze zidite din în acest caz. Îmblânzitorul fiarelor. Acestea sunt fæcute din pæmânt bætut atunci când oraøul nu confline Templul ancestral al descendenflei princiare (zong-miao). cel puflin dupæ cele relatate în cartea (Shi jing) principala funcflie a unui conducætor509. în caz de crimæ. între vremea senioriilor rurale øi epoca tiranilor (Regatele Combatante). putea merge.

253 S Viaœa publicå Capitolul III I NOBILII ÎN ARMATÅ 256 linia. sæ înumere platoøele øi armele. plasându-se puflin în spatele treptelor. Curtea lucreazæ la pæstrarea seniorului într-un soi de carantinæ splendidæ. o salæ de recepflie. un oraø grupat în jurul sælii celei mari. odatæ ce se cæsætoreøte. el fline într-un registru socoteala terenurilor ce pot fi lucrate. reprezintæ fiecare un oraø. cu fafla cætre nord. Seniorul træieøte în mijlocul curflii sale. care. a domesticit caii. totuøi. la mæsuri øi la îmbræcæminte. este sigur cæ autoritatea seniorialæ se bazeazæ pe altceva decât pe investitura suzeranului. Ei acflioneazæ în numele conducætorului. Seniorul este. o etichetæ redutabilæ. sala de recepflie este deschisæ în întregime cætre sud øi formezæ un soi de verandæ ridicatæ. se cuvine. când Fondatorul a 241 . unele ziduri se mai ridicæ pentru a împrejmui locuinfla fiecærui conducætor al unui mic grup familial. pe domeniul sæu. de la un stræmoø øi confirmatæ la fiecare succesiune. Numai cæ ele sunt toate înglobate între zidurile senioriale. sala audienflelor se deschide cætre un bulevard care. din aceastæ cauzæ. o semnificaflie militaræ: toate implicau ideea de comandæ. în posturæ de vasal. El are misiunea de a menfline un grad de civilizaflie a cærei valoare este apreciatæ cu ajutorul manifestærilor Naturii øi al sentimentelor oamenilor. La el acasæ. desemnând ultimul ordin de noblefle. posesor al unui templu. dar de aceeaøi naturæ. cereau cu regularitate investituræ regalæ. aceasta avea cel mult interesul sæ le fixeze locul într-o ierarhie mult mai instabilæ øi în mod curios mai puflin ordonatæ decât o pretind tradifliile ortodoxe. Forfla augustæ care-l animæ pe conducætor este o forflæ misticæ a cærei întindere este extremæ øi care este extrem de molipsitoare. în care ceremonii sezoniere fac sæ renascæ personalitatea virginæ a stræmoøilor imediafli. care a primit de la un suveran o investituræ. face repartiflia pæøueniorul prezideazæ curtea vasalilor øi-i trimite la luptæ . în sensul strict. Numirile øi promoværile (de cætre rege øi prinfli) trebuiau sæ fie fæcute în Consiliu øi în urma unei deliberæri angajând adeziunea vasalilor. muzicæ. Intræ øi el acum. Fiecare este. cântatæ în imnurile sacre ale familiei. a inventat cerealele. el trebuie. Marele Stræbun a dat dovadæ de o virtute (de) pe care neamul sæu a moøtenit-o øi cæruia i-a datorat emblemele. Ca øi reøedinfla princiaræ. stæpânul cetæflii øi al zidurilor sale. locuinflele marilor familii sunt. trecând printre altarul Solului øi Templul ancestral. numele. Responsabilitatea unui act atât de curajos trebuie. a cæpætat un caracter rafinat. Cele douæ mari obligaflii ale unui vasal sunt sfatul øi serviciul militar. Øi conducætorul celui mai mic dintre grupurile familiare are la el acasæ un altar al Stræmoøilor øi un zeu al Solului. care øi-a dedicat viafla ræzboiului. seniorul este acoperit cu o sfinflenie care impune. a cærei grindæ centralæ se sprijinæ pe douæ coloane. pânæ în curte. Nu se vorbeøte decât „servitorilor sæi“. izolat øi pasiv. stæpânul. pe care genealogia lor îi leagæ de dinastia domnitoare sau de o dinastie mai veche. când se prezintæ în curtea acestuia. Cuvântul duce (ca øi cuvântul prinfl) este o denumire valabilæ pentru orice senior. reprezintæ averea indivizibilæ a fiefului øi a familiei princiare. care determinæ în amænunt rangurile øi tributurile pæmântului øi ale oamenilor. a alungat monøtrii. prin efectul vieflii de curte. nu o construcflie prinsæ într-un castel sau o casæ alipitæ de alte case despærflitoare. el este un stæpân øi un conducætor. În ocazii excepflionale. la fel ca un prinfl. nu sunt calificafli sæ comande în fieful lor decât în virtutea investiturii primite. în China imperialæ. Sa reîntors în masa lucrurilor sfinte care formeazæ sufletul global al flærii. trebuie sæ aibe. el nu mai este hrænit decât cu carne crudæ. primeøte în locuinfla sa cu fafla spre miazæzi. douæ construcflii laterale. Prin acest bulevard soseøte cortegiul vasalilor al cærui omagiu îl primeøte prinflul. în toate aceste oræøele zidite. Istoricii feudaliøti. soarta morflilor plebei. la început. seniorii. În marea cetate.Teoria constituflionalæ implicæ ideea cæ nimeni nu defline autoritatea decât printr-o investituræ acordatæ de un suzeran øi consimflæmântul vasalilor øi supuøilor. de unde iradiazæ o glorie. a munflilor øi colinelor. ea trebuie sæ fie folositæ în deplina sa vigoare øi. ca în zilele obiønuite. cu fafla cætre miazæ zi. ci o reøedinflæ seniorialæ. tocmai cu acest titlu ea pare o lucrare de temut øi aproape sinistræ. Dar. fiecare dintre locuinflele particulare este. a cæpætat sensul general de nobil. a defriøat mæræciniøurile. pe de altæ parte. Fiecare edificiu are locul sæu desemnat. Ea s-a format în viafla de campanie. accedând la putere. ce echivaleazæ cu o luare brutalæ sub stæpânire øi în posesie. cel puflin în interiorul senioriei sale. La dreapta øi la stânga înainteazæ. la rândul lor. în care øeful familiei primeøte omagiul rudelor. a zonelor de graniflæ inundate. Ea este cea care angazeazæ destinul flærii. odinioaræ. omul cæruia nimeni nu-i vorbeøte. Încercuitæ de zidul din fund øi cele ale constructiilor laterale. mici chiar la persoana a treia. Øi toate aceste reøedinfle sunt niøte oraøe în sine complete. Numai un prinfl care este prea înclinat cætre lupte se gândeøte sæ procedeze. se îndreaptæ direct cætre poarta din Sud. Ordinea militaræ stæ la baza ordinei civile. sæ însemne „Maiestatea Voastræ“578.Aceste titluri au avut. Morala nobilæ. stræluceøte pânæ la el. Ea acflioneazæ de obicei prin simpla strælucire. fæcând sæ creascæ un prestigiu care se conservæ intact. primit de cætre øeful de familie sau stæpânul cetæflii. Aceste merite se recunosc dupæ buna întreflinere a Altarelor Solului øi ale Stræmoøilor. în care se accede din curte prin douæ scæri de colfl. sæ fie læsat pe seama unui om. Øi. cæci fiecare fiu al unei familii. pe acest stræmoø ca pe un vasal meritoriu. Fiecare dintre acestea au ajuns sæ corespundæ unui grad determinat. Scara dinspre ræsærit este rezervatæ ministrului casei. a supus focul. în timpul perioadei Chun-Qin. în fundul curflii sale împrejmuite. a pædurilor de la munte. toate amestecate. precum toate titlurile feudale. sæ se opreascæ la partea de jos a treptelor. a mlaøtinilor øi lacurilor. întors cu fafla cætre sud. la înnumærarea populafliei. sæ nu sufere nici o pierdere. Ministrul Ræzboiului („aøa se cuvine“)588 este însærcinat sæ regleze contribufliile. este o obligaflie militaræ. care inspirau o concepflie administrativæ øi o idee înaltæ øi nouæ asupra puterii centrale. Contrar aserfliunilor feudaliøtilor. Cuvântul ofifler (she). În acest scop. fidelilor sæi precum øi lui însuøi. Ca øi puterile anonime ale solului. a terenurilor joase sau særate. El exercitæ de sus însærcinarea sa. El împarte terenurile plate aflate între diguri. Prin acestea se pætrunde cætre camere lungi øi strâmte care sunt închise în întregime cu ziduri: acestea sunt camerele de locuit. care umplu cetatea. diverøii lor posesori sunt unifli prin legætura dependenflei lor faflæ de seniorul comun. cu de la sine putere. în sfârøit. în mulflimea forflelor impersonale øi care. În spate este un zid strpæuns de uøi mici. atribuie regelui dreptul de a promova sau de a retrograda pe seniori. apoi unui grad de ierarhie feudalæ. dupæ meritele lor552. Fie cæ a amenajat pæmântul. De fapt. dacæ documentele istorice par sæ arate cæ. Moøtenitor al unui stræbun eroic a cærei glorie. dupæ modul de aplicare al edictelor regale privitoare la obiceiuri. El atribuie acestuia toate meritele unui inventator øi ale unui demiurg. fieful. dar pe care seniorul øi-l reprezintæ sub aspectul unui Prim Stræmoø øi cu træsæturile mitice ale unui Erou Fondator. a învins apele. øi numai cærora eu îndræznesc sæ mæ adresez)“ a sfârøit. Poarta care duce la curtea sa de onoare nu este mai puflin sacræ decât poarta oraøului. Recensæmântul. astfel încât expresia „(cei care sunt)“ la poalele treptelor (tronului. Seniorii. destinul – istoria oficialæ prezentând. Cuvântul (ming) care semnificæ investituræ øi mandat 244 Performanfla ordinii militare se manifestæ printr-o regulæ semnificativæ. a deversærilor de ape. Regele – suzeran însuøi defline puterea în acelaøi timp de la Cer øi de la popor. acordând diverøilor feudatori o autoritate de un ordin inferior. în mod normal. Ei îi apæræ pe stæpânul lor împotriva oricærei apropieri contaminante. Tot aøa. Pedepsele (cel puflin cele mai grave: moartea sau exilul) trebuiau sæ fie proclamate în piafla publicæ øi sæ comporte adeziunea întregului popor553. protejatæ de un acoperiø mare. Dar pentru aceasta trebuie ca ea sæ ræmânæ concentratæ øi puræ. Drept în mijloc. Odinioaræ. Acest edificiu este mereu comceput dupæ acelaøi plan. Vasalii „formeazæ o barieræ „. stæpân al Altarelor Solului (un numær de fondatori sunt calificafli drept zei ai Solului sau zei ai Recoltelor).

Întreaga sa curte îl înconjoaræ øi fiecare dintre fidelii sæi trebuie. se spalæ pe cap pe corp“582. Song a meritat sæ devinæ prosper pentru cæ pe vremea inundafliilor prinflul sæu.Nu se vorbeøte seniorului. nu se poate aøeza decât corect pe o cuverturæ. la cea mai micæ lipsæ. când i se dau în mod indirect sfaturi. În fiecare însemnele demnitæfli sale. trebuie „sæ stea cu corpul înclinat. sæ spunæ „da“. pentru o comuniune iniflialæ. Pus la adæpost. Acolo unde prinflul trebuie sæ træiascæ. Circumspecflia este prima sa datorie. Nimeni nu ar îndræzni sæ-øi amestece privirea cu privirea sacræ. Trebuie sæ asculte numai muzicæ potrivitæ. când a distribuit. se vorbeøte în prezenfla sa øi. în ocurenflæ. formula prenumelor personale permise unui senior care. se înghesuie. Suzeranul tuturor seniorilor din China. Un ofifler. reøedinfle øi a ridicat pentru el-însuøi marea salæ. El træieøte sub ameninflarea istoriei. viconfli. prinflul se supuse el însuøi unei etichete øi mai minuflioase. seniorul nu domneøte decât cu condiflia sæ ræmânæ pasiv. Titularii fiefurilor – salarii. viafla nobilæ fusese inuguratæ . sæ-l cheme la ordine. Puterea princiaræ se bazeazæ pe posedarea unei virtufli de esenflæ religioasæ øi magicæ. ce în prezenfla sa. În cazurile în care un simplu nobil face paøi de douæ picioare øi un mare ofifler paøi lungi de un picior. a convocat pe tofli øefii de familie care se legaseræ de el prin juræmânt øi „pe care i-a adunat pentru a obfline gloria“. a fæcut aceastæ alegere: a ascultat de un sfætuitor. în timp ce ei tofli. Un domeniu mai puflin mare poate fi considerat un fief. nu intræ în apartamentele femeilor. pe baza reglementærilor pe care acesta le instituie. „mergând cu coatele întinse ca aripile unei pæsæri“. „sæ scuture praful de pe cærflile sale“ sau pur øi simplu „sæ le aøeze în ordine. seniorul este acela care. repartizafli în cinci clase. nici sæ glumeascæ: ceea ce el a fæcut este bine fæcut. marchizi.Numærul emblemelor atribuit fiecæruia dintre ei variazæ dupæ calitatea investiturii. iar dacæ prinflul. la o anumitæ datæ. Vasalii sæi cei mai intimi (marii ofifleri) nu uitæ niciodatæ. întinderea fiefurilor lor variind (teoretic) proporflional cu titlul lor. Seniorii formeazæ cinei clase (duci. Nimeni n-ar îndræzni sæ-i suporte strælucirea. pentru a se desemna. de cætre o curte în care domneøte o eticheta meticuloasæ. sæ se spele pe mâini de cinci ori pe zi. trebuie sæ stea drept. în nemernicia sa. Înainte sæ se prezinte la stæpân. înseamnæ a da dovadæ de sentimente necurate“. A pregætit pentru ei rogojini øi taburele. trebuie sæ i se dea „într-o manieræ deturnatæ579. decât dupæ ce a primit investitura regelui550. a privi într-o parte. înseamnæ a fi arogant. înseamnæ a manifesta mâhnire. confli. nu trebuie sæ mænânce decât mâncæruri preparate dupæ reguli. trebuie sæ ræmânæ imobil. Existæ 254 terminat de construit meterezele. atât în lungime. de toate contaminærile care ar putea veni sæ-i maculeze sfinflenia. Primele trei (soarele. Aceasta determinæ rangul ocupat în ierarhia feudalæ. O sutæ de li reprezintæ mæsura unui domeniu al unui duce sau al unui marchiz. primind investitura de la rege. stând lângæ stæpânul sæu. dar trebuie sæ fie îndreptatæ chiar asupra lui580. „ei se purificæ printr-o abstinenflæ severæ. Acesta îl guverneazæ în numele Fiului Cerului. se græbesc. Ochii vasalului nu trebuie sæ se aflinteascæ asupra prinflului „mai sus decât partea de jos a bærbiei“. Seniorul upæ teoriile. Virtutea prestigioasæ øi trecætoare a conducætorului nu ræmâne în el decât dacæ viafla de curte øi eticheta o conservæ. cel mai neânsemnat cuvânt sau acfliune are consecinfle incalculabile. Domeniul propiu al Fiului Cerului mæsoaræ o mie de li. Conducætorul se limiteazæ. constelaflia) îi sunt strict rezervate. lungimea paøilor seniorului nu trebuie sæ depæøeascæ jumætate de picior585. este însærcinat sæ guverneze un fief. cu de la sine putere. – i-a pus sæ mænânce øi sæ bea: – Seniorul vasalilor. ræspunzând unor condoleanfle. sæ nu comande în detaliu. cu picioarele pærând cæ calcæ poala hainei. oricât de adeværate ar fi ele: cæci acestea vin de jos. astfel. totul terbuie sæ fie în ordine øi curæflenie. cu o creangæ de piersic. atunci când vorbeøte. a privi sub centuræ. „stæteau cu deferenflæ øi cu gravitate“549. al cærui prestigiu îl condamnæ la o gravitate inertæ. În timp. vor putea fi. Le-a oferit. pe cât se poate de jos“. Activitatea realæ este apenajul vasalilor. Dreptul de a le purta pe celelalte (sau mai degrabæ un anumit numær dintre ele) este acordat diferiflilor seniori investifli. cincizeci de li cea a unui fief de viconte sau de baron551. stæpânul. Scribul care ar îndræzni. era convenadilæ sau nu era587. dar unul care nu este deflinut direct de rege ( cel puflin în calitate de rege). Titularul sæu este vasalul stæpânului unui domeniu particular. Viafla la curte. nu se poate exprima decât cu ajutorul formulelor consacrate. îndepærtate de hrana destinatæ sæ intre în substanfla sfântæ a conducætorului. øi cu o mæturæ de stuf“583: influenflele rele pe care. 243 D . Suflul unei voci josnice nu trebuie sæ ajungæ sæ murdæreascæ puritatea princiaræ. nu poate sæ nu le aducæ cu el. O totalæ discreflie este impusæ servitorilor unui prinfl. cu fafla cætre stæpân. Seniorii øi regele distribuie nu numai fiefurile – domenii ereditare. Un conducætor nu poate nici sæ se joace. poartæ titlul de mari – ofifleri (tai-bo) sau de ofifleri (she). în Consiliu. fidelii. El nu acflioneazæ decât prin simpla eficacitate a prestigiului sæu. sæ nu conducæ o administraflie. sfinflenia unui conducætor nu trebuie sæ suporte injuria unui reproø sau a unui sfat direct. ar merita sæ fie pedepsifli581. ci øi dregætorii. Capitolul II acolo analiøti care monteazæ cele mai mici gesturi ale sale. pe care istoricii feudaliøti le-au elaborat mai târziu. la dreapta øi la stânga.Venind de la un senior. dar (fapt semnificativ) nu prinflul. luna. Seniorul este cæpetenia unei ierarhii øi un Øef de stat. nu poate merge decât cu un pas exact mæsurat. baroni). dar acest „da“ princiar reprezintæ un decret care angajeazæ destinul. un anumit conducætor a ales. Întemniflat la curte. animafli de grandoarea serviciului princiar. extremitæflile centuri atârnând cætre pæmânt. Fiecare trebuie sæ se lase pætruns direct de virtutea care lumineazæ ochii conducætorului. aøezatæ cum trebuie. mâinile trebuie flinute împreunate. „A ordonat sæ fie prins un porc pentru sacrificiu. are grijæ sæ se înarmeze cu „plante cu mirosuri acre. Ea este mai degrabæ o putere de animare decât o putere de conducere. ghicitorul care „ar fline claie peste græmadæ bastonaøele de coada-øoricelului“sau care „ar culca pe-o parte carapacea de broascæ flestoasæ“. ceea ce a zis e zis584. legat de etichetæ. inactiv øi aproape mut586. cât øi în læflime. Sau fiefuri – salarii. Bærbia trebuie sæ fie întinsæ ca burlanele unui acoperiø. regele poartæ pe veømintele sale douæsprezece însemne emblematice. cele mai mici cuvinte. Øef de clan!“. a avut fericita idee sæ foloseascæ pentru a se numi pe sine expresia „micul orfan“ mai degrabæ decæt formula „om cu puflinæ virtute“. – a turnat vin în tigve. stæpânul unic al întregii flæri chineze. „A privi uitându-te pe deasupra capului. un mare banchet. Cel care oferæ seniorului bucate gata preparate. par sæ zboare. în perezenfla prinflului. istoria ne aratæ cæ soarta statelor a fost schimbatæ pentru cæ.

sæ revinæ. în camera sa. pe care ea îl reprezintæ øi al cærei nume îl poartæ. În limba specificæ vechilor filozofi taoiøti. de o capitalæ sau de un Loc-sfânt. „Acolo. a fost legat acest suflet. numele personale se dædeau dupæ o asculatre a vocii (vocea. odatæ ce Cerul este obligat la pocæinflæ prin pocæinfla princiaræ. lipsindu-se de muzicæ. Dacæ. Succesul ar fi trecætor dacæ învingætorul. seniorul îøi poate hræni propia substanflæ cu forflele constitutive ale universului. deja bogatæ. privilegiilor culturale. vine de la stræmoøi øi orice act particular de putere trebuie sæ fie precedat de o consultare a voinflei lor. îmbræcându-se în doliu. oastea s-a împræøtiat: comandantul îøi maltrteazæ corpul. prin provocarea grindinii care este devastatoare. Se va aræta feroce dacæ seniorul era o fiinflæ lipsitæ de mæsuræ øi dacæ a avut o moarte prematuræ. El mænâncæ atunci când vânatul este bun. predestinat la numele Yu. Dar. pæstrând în acelaøi timp o personalitate durabilæ øi sfântæ. amestecat cu forflele nedistincte ale solului hrænitor. Meniurile lui sunt compuse. sæ vegheze asupra sænætæflii sale. Yin øi Yang sunt în armonie565. curajul renaøte în tofli soldaflii sæi. el poate sæ punæ stæpânire pe corpul acelor animale care constituie vânatul nobil: ursul sau porcul mistrefl576. Sænætatea sa este deopotrivæ øi a flærii sale. cel puflin. El se osteneøte în profitul tuturor. Seniorul trebuie. el conservæ principiul frigului. Nici o forflæ nu are puterea sæ scurteze durata unui destin familial. îøi mærturiseøte greøelile. Seniorul træieøte în centrul flinutului. destinul sæu øi cel al familiei sale depind cu strictefle de Virtutea fondatorilor acesteia. prin intermediul sæu. flara sa. În loc sæ se desfacæ. Nimic nu este mai important decât modelul în care se hræneøte. cæci ea acflioneazæ øi ea o strælucire blândæ. De acum înainte. a legat familia sa de un Loc-sfânt. toamna când începe sæ se formeze bruma cea albæ577. El mai poate. cele patru anotimpuri se întâlnesc. vânturile øi ploaia se adunæ. Destinul unei dinastii este într-adevær legat de un pæmânt determinat. Îl împiedicæ. care va fi numit „Va reuøi“. Este særbætorit primævara. excesele cældurii. a transmis descendenflilor sæi puterea de a face. este sufletul øi este numele) dar øi dupæ o consultare a stræbunilor. într-un loc de convergenflæ øi de uniune. un copil care. astfel. în raport cu teritoriul. El posedæ vigoarea binefæcætoare a unui spirit tutelar. Acest cuvânt este unul dintre cele mai bogate øi cele mai vechi din limba chinezæ. este aøezatæ într-o ladæ de piatræ ce este pæstratæ într-o salæ consacratæ stræmoøului cel mai vechi. când moare. un suflet princiar. Mai mult. talismanelor øi bijuteriilor. øi sæ se loveascæ cu forflele adverse pe care este vremea sæ le domine. în flara sa. seniorul va avea dreptul sæ se intituleze unicul autor al ordinii naturale. în aøa mæsuræ încât un om. se alimenteazæ øi ea. în primul rând. astfel. Face sæ se îndrepte cætre el toate forflele binefæcætoare. strælucitoare øi augustæ564. pentru cæ øi ei erau seniori ghiftuifli cu cærnuri øi cu vinuri. Dar posteøte atunci când recolta lipseøte. næscut prinfl. inima i se întristeazæ øi îøi face sânge ræu mâncænd fiere. Duømanul învins se umileøte. îøi ia zborul din cadavrul plin de forflæ. întrefline în el forfla sfântæ pe care a primit-o de la stræmoøii sæi.. sæ tempereze. la începutul primæverii. Prinflul. El reprezintæ sufletul unui stræmoø. el ispæøeøte prævælirea unei coline. nici frig distrugætor vara. fieful din Yu556. Ea pretinde chiar cæ-øi aflæ originea istoricæ într-o ispæøire ilustratæ: fondarea unei puteri princiare este însoflitæ de un sacrificiu eroic øi total. a cærei amintire s-a øters deja. dansurilor. posedæ. pentru oamenii sæi øi mai întâi pentru el însuøi. Când s-a hrænit cu fiere. iar domeniul seniorial sfârøeøte prin a se dezvolta562. dacæ moare. Dar. El corespunde. vine o vreme în care aceastæ personalitate se împræøtie øi se stinge. El împiedicæ. pierderea unui teritoriu. în sfârøit. care purificæ în acelaøi timp întreaga flaræ cu supuøii sæi. nici vânt glacial primævara. suveran perfect øi care a træit o sutæ de ani. „Numai prinflul trebuie sæ aibæ hrana preflioasæ!“568. Atunci când. unui lot de embleme øi de puteri semnificative al unui anume caracter specific – în timp ce însemnele conferite prin investitura suzeranului desemneazæ numai o demnitate sau un rang. a cærei valoare este fixatæ chiar de aceastæ Virtute. sufletul sæu. când roua umezeøte pæmântul. Atunci când primeøte øi stæ cu fafla cætre sud. Unele ceremonii sezoniere îl vor face sæ participe la viafla naturii.în palatul sæu. Un prinfl se hræneøte cu esenfle. sæ încorporeze în el. La fel ca øi tæbliflele stræmoøilor mai îndepærtafli. într-o zi. se pot teme de o ræsturnare a norocului. dezastrul produs de un incendiu. Numele exprimæ fiinfla øi creazæ destinul555. oricât de bogat în personalitate ar fi sufletul unui conducætor. cu o cantitate determinatæ de putere. El pæstreazæ ghiafla într-o ghieflærie adâncæ øi care este deschisæ cu mari precauflii. Autoritatea sa ca øi a lor are la bazæ. Stræmæøul. principiul luminos (Yang) îl împodobeøte cu toatæ strælucirea sa. atunci când acordæ investitura (ming). în acelaøi timp. crima pe care a comis-o un supus omorându-øi pærinflii. El se confundæ cu un soi de lot.. Capitala sa este un centru. erau deflinute de stræmoøi. Ræmânând într-o cameræ mare øi adâncæ. pentru el øi ai sæi. dupæ toate ritualurile. hrænind cu gândurile culese de pe câmpul sacru al recoltelor senioriale. legendelor. o datæ încercarea trecutæ. Sufletul stræmoøesc supraviefluieøte øi persistæ. care mai este înobilat øi purificat de cætre ispæøirile doliului.. El reuøeøte sæ øi-o infeudeze datoritæ unui sistem de sacralizæri pozitive. Numele de familie. acolo. Sfinflenia sa se afirmæ atunci când purificæ relele øi ridicæ interdicfliile. nu mai poate exista „nici cælduræ nepotrivitæ iarna. Sufletul sæu. nici ploaie dezastroasæ toamna. Odatæ ce s-a hrænit cu acesta. oøtirea a fæcut ceva mai puflin decât ceea ce face seniorul atunci când „se necæjeøte. dacæ el cheamæ asupra sa pedeapsa cereascæ. pe care-l face el zilnic. Binefacerea sa se ræspândeøte asupra tuturor lucrurilor. are grijæ sæ ridice „barierele puse de înghefl“ domniei principiilor care încælzesc pæmântul. a cærei domnie va trebui. în oraøul sæu. tot prin ea. el îi conferæ o puritate reânoitæ. la soare (yang) øi la rouæ (yin). ea nu poate fi smulsæ din flara în care aceastæ virtute îøi are rædæcinile. La capætul câtorva generaflii. suspinæ“ øi asiguræ victoria flærii sale mærturisindu-øi propia sa lipsæ de demnitate563. dezvoltându-se trup øi suflet. Un senior nu are dreptul sæ acflioneze decât pe baza unui mandat al stræmoøilor sæi. pe care. cu carnea provenitæ din crescætoriile domeniului øi preparatæ in bucætæria princiaræ. va trebui sæ posede. acolo. nu a putut sæ reuøeascæ cu nici un chip557. pe scurt. pe care ar dori sæ-l facæ centrul lumii – idealul ar fi ca la prânzul unei zile din mijlocul verii guononul sæ 248 pe care stræmoøii i-au transmis-o. Prin cale se traduce cuvântul Dao. Dar. penitenfla sa. Într-adevær. dacæ el îøi acuzæ lipsa de virtute. atunci când revendecæ numai pentru el pota produsæ de o crimæ sau de un necaz øi când. sacrificii senioriale: un duøman care a vrut sæ stingæ dinastia Shun înainte ca lotul sæu de generaflii princiare sæ se fi terminat. un dozaj echilibrat al forflelor care întreflin viafla lumii. la viafla flærii. cel al Marelui Stræmoø care. astfel încât. El mai poate capta energia Yang dacæ are un turn înalt øi urcæ acolo. va asimila energia Yin. confirmæ un decret (ming) al Cerului: acesta „a deschis mai întâi calea“. o øi merita. consumând øi împærflind ghiafla. în timpul unei secete. tot aøa ea umezeøte totul. væicærindu-se trei zile. nu poate sæ nu reuøeascæ. frigul sæ scape de acolo în timpul verii. totul se încælzeøte. timp de o sutæ de generaflii. un centru anotimpurilor. în acest caz.stræmoøilor priniciari. I se va omagia un cult într-un templu plasat nu departe de Altarele Solului øi al Recoltelor. ispæøirea øi devotamentul. cu vânatul dobândit în flinuturile de graniflæ øi închinat de vânætori altarului Solului. rolul sæu de stræmoø a luat sfârøit. Cariera sa s-a terminat. Atât timp cât familia mai are o rezervæ de virtute. Autoritatea. Dupæ cum roua se depune pe plantele de pe câmp. o putere augustæ øi înaltæ. la rândul sæu.Dar dacæ seniorul øi-a petrecut zilele dupæ normele senioriale. El corespunde posedærii genealogiilor. nu ar øti sæ se umileascæ. înceteazæ sæ mai fie hrænit ca un senior. ca un spirit tutelar prevæzut cu o individualitate puternicæ øi distinctæ. ca øi numele. un 249 252 este identic cu cuvântul (ming) care are drept sens destin øi acesta nu diferæ de cuvântul (ming) care semnificæ nume554. el noteazæ o oarecare putere de 245 . Suzeranul. spærgând øi adunând ghiafla. acolo. Dar seniorul nu este legat de flara sa numai printr-o viaflæ de sacrificii. chiar øi împotriva vionflei regale. iar un altul. dar sacrificiul. øi nimeni nu mai moare de o moarte prematuræ“567. va deveni bæiat de grajd dacæ i s-a dat numele de „Rândaø de cai“. abflinându-se sæ mænânce. prin care excesul de rouæ se disipeazæ566. departe de a se împræøtia ca un suflet obiønuit. dupæ moarte. Cultul care i s-a celebrat l-a fæcut sæ scape mulfli ani de nu facæ aici nici un pic de umbræ – dar care trebuie sæ reprezinte. Shun. luându-le din hranæ la timpul potrivit. poartæ pe mânæ la naøterea sa semnele în care se citeøte litera Yu. Le asimileazæ øi-øi creazæ. înceteazæ sæ mai aibæ dreptul la un sanctuar care sæ fie al ei. dupæ o viaflæ lungæ. el o øterge cu ajutorul privafliunilor øi al ceremoniilor de purificare. tæbilfla de care prin ritualuri potrivite. Obfline deci pentru flara sa. sporindu-le prestigiul øi pe cel al seniorului. Cerul øi Pæmântul se unesc. Dar nu este nevoie în nici un caz de un palat splendid: numai expunându-øi corpul. Ræzboinicii au fugit. øi drept principiu. Câøtigând bætælia.

cele mai mici bucurii ale locuitorilor øi ale oamenilor. bætrâneflea nu-l uzeazæ. El le stabileøte destinul oamenilor øi pe cel al lucrurilor. sufletul seniorului.. ofletul. trufandaua încæ interzisæ. din flinuturile îndepærtate de graniflæ. el a asimilat mari cantitæfli de esenfle. vigoarea masculinæ (yang) care este în el. Soarta lucrurilor. viguroase. nu are forfla sæ treacæ peste moarte øi sæ se întoarcæ în materie. un prinfl înflelept „îøi liniøteøte inima“ consumând fiertura. cu cât senioria sa este mai mare øi mai bogatæ. el nu va mai fi nici capabil sæ suporte sacralizærile care dau vigoare øi virtute. Stuful. îmbogæfleøte domeniul. temperând ceea ce altele au prea mult. Comandant al ræzboinicilor øi stæpân al agricultorilor. dar care totuøi se opun. – Gândirea prinflului nu oboseøte niciodatæ: – se gândeøte la cai øi aceøtia îøi iau avântul!. În fieful sæu el este cel care beneficiazæ de totul øi ispæøeøte totul. 251 . Moartea. obiceiurile oamenilor depind de ea. fie cæ ræmâne confundatæ cu principiul eficace al tuturor lucrurilor (deseori numit: Dao). El comandæ aici asupra naturii øi a oamenilor sau. atunci când survine când le-a mai ræmas ceva suflet. oamenii øi natura. în întregime. Acflioneazæ prin contagiune. Dar vasalii nu au obligaflia sæ se omoare pentru prinfl decât în cazul în care acesta. Se expune la toate riscurile. se vor întoarce împotriva sa ca o otravæ mortalæ. confline în el întreaga virtute (dao) a pæmântului seniorial572. el face sæ fie aici aøa cum sunt. pe de altæ parte. astfel. el cautæ sæ obflinæ pentru flara sa o succesiune fericitæ a recoltelor. Dar dacæ este un conducætor imperfect. numai de ea. Acesta din urmæ. Îøi foloseøte întreaga viaflæ înrudindu-se cu grupul peste care pretinde cæ domneøte øi care este un grup uman øi natural. care. Spiritul flærii se aflæ. Prinflul Jing din Jin care a dorit. iarna mei øi porc (Nord)569. Acest spirit comandæ øi regleazæ toate lucrurile printr-o acfliune imediatæ. acidul. odatæ cu acesta care se împræøtie la scurt timp. pentru el. imediat. Folosite independent sau combinate. a auzit un ghicitor spunându-i cæ nu ar mai putea mânca grâu nou. De fapt. dacæ disprefluieøte armonia (ho). Meiul are tot ce-i trebuie pentru a prospera. de avere. el gustæ primul din fructele acestea. animæ întreaga sa flaræ. Virtutea. aøa øi flara. dar care. vara fasole verde øi pui (Sud). a cæzut øi a murit“. un zeu urban al Recoltelor øi care este în mâna seniorului este suficient pentru a face sæ rodeascæ câmpurile574. concentratæ. sarea. Seniorul se pregæteøte de moarte îmbuibându-se cu hranæ deosebitæ øi cu bæuturi care-fli dau viaflæ. depæøindu-øi puterea. este caracteristicæ conducætorului. dacæ pot sæ mæ exprim aøa. echilibrat. Un bærbat øi o femeie din popor îøi pierd orice existenflæ individualæ atunci când mor la capætul vieflii. „sæ vegheze la pæzirea Altarelor Solului øi al Recoltelor“571. særatul. El dobândeøte. mai ales. Îøi mai trage øi alte virtufli. seniorul asiguræ perenitatea patriei øi supraviefluirea locuitorilor. Iar dacæ este un senior criminal øi nedemn. El ispæøeøte ticæloøiile. iar prinflul primul. atunci când. sæ suprime total una din familiile din senioria sa. efectul nociv al sacralizærilor abuzive. Expresia dao-de nu poate fi redatæ decât prin cuvântul Virtute. aøa sunt øi supuøii. atunci când are grijæ sæ mænânce primævara oaie (animalul din Est) øi grâu. care dæ mæsuræ propriei sale puteri. pentru tofli. îl îmbræfliøeazæ pe defunct. peøtele crud“. carnea tocatæ. A asimilat cu atât mai multe. Întreg domeniul. sunt semnificative pentru un flinut. s-a umflat. care l-ar face incapabil. pætlagina dæ mii de græunfle sau recoltele lipsesc de pe solul epuizat. sæ se înmulfleascæ fructele pæmântului. atunci când spiritul princiar este în plinæ forflæ. Ea reprezintæ øansa fiefului. cum este prinflul. „Bucætarul le pune (pe toate acestea) în armonie. Începe el sæ decadæ. doliurile. arætura princiaræ desacralizeazæ. elibereazæ.Gândirea prinflului este foarte corectæ: – se gândeøte la cai øi aceøtia merg drept!561“. din terenurile de vânætoare. øi-a identificat sufletul 250 realizare. bea vin amestecat cu piper care „susflin forflele bætrânilor cu gene lungi“. La drept vorbind numai seniorii au un suflet. Îl îmbogæfleøte. o acfliune de la spirit la spirit. el este cel care trage prima brazdæ de pæmânt. El îøi trage din câmpuri øi din produsele lor o abundentæ provizie de virtute. stelele cad – dupæ cum Virtutea familiei senioriale este decæzutæ sau nouæ. contopindu-se. Seniorul este. izvoarele seacæ. se înmulflesc. nefericirea øi boala (mai puternice asupra unui suflet mai mare). pæmântul va da fructe abundente dacæ seniorul. fie cæ animæ o individualitate distinctæ. „cadavrul nu este încæ decât un obiect de onoare“. -Pentru apærarea sa. îøi hræneøte autoritatea øi o fondeazæ mistic participând la viafla domeniului sæu în modul cel mai strâns. din locurile de pescuit. concentratæ øi nedeterminatæ. Mænâncæ „fripturæ bogatæ“. primul. În fiecare primævaræ. cæruia Cerul îi deschide calea (dao) øi pe care-l investeøte (ming) cu un caracter determinant (de) prevæzându-l cu un destin (ming) specific unui senior. determinând proporfliile dupæ gust“. dulcele“. El este identic cu patria. nu mai puflin bogate. s-a dus la locul de uøurare. din mijolcul cetæflii sale.. Datoritæ acestor precauflii. complet. un suflet a cærei forflæ slabæ poate cel mult sæ fie întrebuinflatæ la unele capricii rele. „Gândirea prinflului se întinde færæ limitæ: – se gândeøte la cai øi aceøtia sunt puternici!. cuvântul dao nu avea mai puflinæ forflæ. vasalii. chiar øi atunci când ea rezidæ într-un individ. Seniorul îøi trage puterea dintr-o forflæ misticæ care este în el. animatorul unic øi în mod universal puternic al flærii asupra cæreia caracterul sæu specific îl destineazæ sæ domneascæ. succesele. Timpul îøi va îndeplini lucrarea din umbræ. pæmântul redevenit virgin. în sensul adeværat al cuvântului.ansamblu de calitæfli specifice care. poate dobândi „o robustefle esenflialæ“ care-i permite sæ înfrângæ moartea øi sæ subziste în stadiu de „fiinflæ spiritualæ“ (shen ming)575. Se devoteazæ flærii ispæøind cu orice ocazie. bærbaflii refuzæ sæ se întoarcæ la familiile lor. contribuie la îmbogæflirea sufletului seniorului. prunele. fiecare în parte. favorurile. El a sporit substanfla. „devenit viguros prin folosirea unui mare numær de esenfle din fiinfle“.. focul. Când vremea acestuia a venit øi când a trebuit sæ mænânce. în profitul tuturor. fiecare. recolta bunæ sau anul prost. el acflioneazæ învæflându-i pe ceilalfli. prin lucrærile sale sacre. Acest suflet. toamna câine (Vest) øi græunfle oleagenoase. puternicæ sau perimatæ560. unde posedæ rezerve de vânat øi parcuri de creøtere a animalelor. Le dæ o oarecare putere de a fi. nu înceteazæ niciodatæ sæ fie întreg øi identic cu el însuøi558. Altfel se întâmplæ cu sufletul unui senior. „burta sa. întreaga substanflæ a lucrurilor se aflæ în trufandalele pe care le consumæ seniorul. dao însemnând eficacitatea puræ. cu puterile solului øi ale germinafliei. pæmânturile se surupæ. Patria nu mai existæ atunci când acest altar este transformat într-o mocirlæ. mai degrabæ. Teoreticienii ortodocøi (care sunt moraliøti øi nu se gândesc decât la oameni) cred cæ explicæ prin imitare aceastæ acfliune dominatoare a prinflului: prinflul este un model pentru întreaga flaræ. apropiindu-se prea mult de femei (care sunt yin). Cuvântul de noteazæ. vasalele cresc. Ele noteazæ cele douæ aspecte ale unei puteri eficace. Se întrebuinfla cel mai adesea în combinaflie cu cuvântul de. træind ca un adeværat senior. dezastrele. seniorul evitæ durerile. a øtiut sæ participe la ritmul anotimpurilor øi al producfliei agricole. Degustarea seniorialæ. acesta se duce sæ se alæture curflii 247 246 Seniorul. ce este inaugurat prin aceastæ mærturie de devotament. Altarul Solului este dublat de un Altar al Recoltelor573. prinflul. dar care. acea dao-de conceputæ ca o forflæ de animaflie de esenflæ universalæ. eficacitatea spiritului princiar este de naturæ religioasæ øi magicæ. odatæ ce øi-a dat sufletul. hrænit cu zgârcenie cu fructe øi græunfle. de forflæ. Asimileazæ o øansæ totalæ.. dacæ nu øtie sæ combine în el „acrul. compromite. El este un „mâncætor de carne“. va deveni victima lui Gu – care este preflul plætit al oricærui exces. Din contræ. este potrivitæ unui anotimp øi care. de eficacitate. difuzæ. în care se amestecæ „apa. La moartea fiecærui vasal øi când. simplu careu de pæmânt înglobat în reøedinfla princiaræ. cu cel al patriei. într-adevær. cu toatæ forfla unui suflet mare. victoriile. În limba comunæ. Se încarcæ cu supærærile fiecæruia øi încorporeazæ în el norocul dorit de tofli. dar. De aceea. vræjitoria în deplinætatea forflei sale570. de exemplu. Altarul Solului. Acea virtute dao-de a conducætorului este principiul oricærui succes. un suflet de Conducætor: o virtute eficace în (tot timpul øi în toate direcfliile. Formula trebuie luatæ ad literam: cum este stæpânul. extenuat? oamenii flærii sale mor prematur. dacæ familia mortului a dobândit un stræmoø. rigorile timpului. În timpul viefli sale. El face sæ sporeascæ turmele domeniului. crizantemele cresc drepte. la fiecare recoltæ. dao øi de exprimæ ideile alæturate de autoritate øi de putere. strângându-l la piept. caracterul specific care se dobândeøte (în acelaøi timp cu un nume) træind într-o anumitæ regiune: tocmai acest caracter este cel ce abiliteazæ pe cineva sæ comande acolo ca stæpân559. tofli vasalii trebuie sæ øtie sæ moaræ. De øi dao corespund unor nofliuni gemene. dacæ. În timp ce sufletul flæranilor. în timp ce de evocæ aceeaøi eficacitate atunci când ea se consumæ øi se particularizeazæ . în senior. la sfârøitul doliului. iar întregul succes al lucrærilor revine seniorului. El neutralizeazæ partea periculoasæ a oricærui eveniment. cele mai mici necazuri. tot el elibereazæ partea fericitæ. adæugând ceea ce lipseøte unor alimente. dacæ uitæ mæsura (ce).

nu îndræznesc sæ le flin!“ Atunci când tofli ræzboinicii. – Se ridicæ un cort. ne vom supune acestei hoatærâri! Dar dacæ vefli binevoi sæ væ amintifli de vechile legæturi de prietenie. – Se dæ jos cortul. – Se duc sæ se roage pentru izbânda bætæliei“. avute în timpul pæzirii armelor. Dupæ øaptesprezece zile de asediu (596). îl încercuieøte din nou. Primele schimburi de replici nilor øi a pæmânturilor cultivabile. sunt sortifli morflii imediat ce. par sæ angajeze soarta campaniei. Comandantul începe prin a-øi justifica expediflia. – Delibereazæ. De obicei. dacæ mæ transformafli (transmiflându-mi Virtutea voastræ) astfel încât (sæ fiu capabil) sæ væ servesc în calitate de vasal. ai noøtri stræmoøi! O viaflæ lungæ (ming: destin) nu este ceea ce væ cer eu! Pietrele de jad de la centura mea. în care ei væd deja un vinovat. merse în întâmpinarea (învingætorului). Acest act de bravadæ.. Odatæ oastea adunatæ. în momentul înmormântærii. Asediaflii. trebuie sæ fie contrabalansat printr-un gest de moderaflie. Se duc sæ-l înfrunte pe duøman. Oastea se compune.. Ce fac oare? – îi convoacæ pe ofifleri. cu bustul dezgolit (ritual de doliu) øi trægând de funie un berbec (în ceremonia de triumf. sæ nu accept hotærârea voastræ (ming)? Dacæ dorifli sæ ne trimitefli. captivii. Apoi spuse: „Cerul nu mai este de partea mea! Nu am fost capabil sæ væ servesc (ca vasal). trecându-øi mâinile peste cadavru (gest de comuniune). „el nu mai trebuie sæ priveascæ înapoi“. Pedestraøii sunt slab înarmafli. El oferæ stræmoøilor pietre preflioase: acesta este gajul impus aceluia care. Totul pare pierdut.. oamenii aleargæ în dreapta øi în stânga. – Se astupæ puflurile. Se dærâmæ vetrele. „færæ speranfla de a mai reveni“. în întregime. unei puteri sfinte. trebuie sæ echipeze un numær fix de care de ræzboi. – Se duc sæ asculte discursul (comandantului). care pretinde cæ forfleazæ destinul. încurajat. dumneavoastræ vefli decide!“ Prinflul din Chu. Operaflia de parcelare a pæmântului øi recensæmântul se confundæ. A face numærætoarea populafliei înseamnæ a împinge flara la ræzboi. Ea revine oamenilor în funcflie de pæmânturile lor øi flinându-se cont de natura øi valoarea acestora. închise cu grijæ. S-a îmbolnævit imediat. sæ îndeplinim marea noastræ încercare! Aceasta pentru a nu væ dezamægi pe voi. el încredinfleazæ drapelul øi trece comanda altcuiva. Oastea lui Chu dæ înapoi cu treizeci de stadii. în contul seniorului. dupæ ce se vor fi lamentat în Templul ancestral. arcaøii în stânga. Zhong-hang Xien-zou. urcafli într-un turn. dacæ dorifli o parte din fericirea pe care o pot acorda stræmoøii noøtri regali øi princiari (aceastæ fericire (fu) va fi dobânditæ prin consumarea cærnii din sacrificiu pe care o vom putea mereu trimite drept cadou (zhe fu) dacæ scarificiile fæcute Stræmoøiloe nu sunt întrerupte de distrugerea senioriei). din oameni pe care o pedeapsæ i-a obligat sæ se dedice unor acfliuni ce presupun sacrificiul suprem øi. dacæ dorifli sæ fim (bærbafli øi femei) reduøi la condiflia de servitori (øerbic penalæ). Atunci când. læncierii în dreapta. – Dupæ ce au urcat în care. convins de aceastæ confesiune irezistibilæ („Un senior care øtie sæ se umileascæ este cu siguranflæ capabil sæ obflinæ de la poporul sæu o fidelitate 272 Vocea mai mult sau mai puflin fermæ a trimisului informeazæ asupra spiritului de decizie al adversarului601. în schimb. Se ridicæ un nor de praf . a pedeøtrilor care-i escorteazæ. devine dublura seniorului.. îmbræcându-øi costumele consacrate. Ea se închinæ atunci la zeii drumurilor øi se aøterne la drum. el devine sufletul operei de ucidere ce este inauguratæ prin înveømântarea sa. însærcinafli cu expulzarea. Oastea echipatæ se adunæ în jurul movilei Templului Solului. Dar. recæpætânduøi speranfla. – Or lupta?) – Nu se øtie. În curând intræ în piaflæ. Altarele noastre ale Solului øi ale Recoltelor. În fiecare tabæræ. sæ-øi ofere bunurile sale cele mai de prefl øi sæ-øi punæ în joc trupul øi viafla.. va fi (din partea voastræ) o binefacere! Nu îndræznesc sæ sper acest lucru! (Dar) îndræznesc totuøi sæ-mi deschid inima în fafla voastræ! Senior. strigæ atunci: „Senior.. a aruncat pietre preflioase în Fluviu øi a pronunflat acest juræmânt: „Nu-mi voi permite sæ trec din nou Fluviul!“ Xien-zou nu a fost decât pe jumætate învingætor øi. duømanul a cærei înfrângere trebuie sæ adevereascæ nedreptæflile. senior! V-am provocat senior. Mort. conducætorul de armatæ. Aceasta are drept unic scop sæ. Acest numær dæ mæsura fiefului øi funcfliei lor. De acum înainte. sortifli unui destin teribil. – Se adunæ în mijlocul taberei (în jurul comandantului).. – Prinflul din Jin se duce sæ dea ordine. „Prinflul din Zheng. Aceasta seamænæ cu acea înveømântare a exorciøtilor. Datoria militaræ se referæ atât la pæmânturi cât øi la oamenii. trebuie. El se îmbracæ astfel cu o hainæ funeraræ øi nu va putea ieøi din cetate decât prinrt-o spærturæ fæcutæ în partea dinspre Nord: tot printro spærturæ. Oastea duømanæ se retrage învinsæ prin acest ritual funebru. a trecut din nou Fluviul. O pace onorabilæ este încheiatæ632. au fost eliberafli datornicii. Rari sunt totuøi aceia care doresc sæ accepte periculoasa onoare a unui imperium total. oare. acceptând imperium-ul. locuitorii din Zheng aflæ de pe carapacea de broasca flestoasæ cæ singura lor scæpare este sæ-øi abandoneze oraøul. se aflæ. Aceastæ rugæciune (dao) însofleøte un gest øi un juræmânt tragic prin care conducætorul pregæteøte definitiv armata pentru bætælie. cu gura larg deschisæ. – Se duc sæ consulte broasca flestoasæ în fafla tæbliflelor prinflilor defuncfli din Jin.. morflii trebuie sæ iasæ din templul stræmoøesc625. vede cæ i se încredinfleazæ toba øi drapelul. teoretic. dacæ. pe malurile râului (Yang-ze) Jiang øi ale mærii (surghiun în districtele de margine necultivate). Postul are loc în Templul ancestral øi provoacæ o astfel de emoflie. O ungere cu sânge le conferæ armelor o nouæ putere. Agricultorii nu furnizeazæ armatei decât soldafli pedeøtri. se deschid arsenalele øi se distribuie armele. cerând o protecflie. în acelaøi timp. pe noi. „Gata de luptæ. Conducætorul face un sacrificiu. Nu pot fi atinse færæ a fi pregætifli. totuøi. au fost amnistiafli vinovaflii: armata a fost întregitæ“589. sæ priveascæ cu ochii sæi bulbucafli. Determinæ atunci contribufliile ce trebuie date. Un general prudent scoate. „sortit morflii“. juræ cæ nu se vor întoarce decæt dupæ ce „ s-au luptat pânæ la capæt“. Presimflirile. Ei se duc. cel puflin. Generalul trebuie sæ-øi taie unghiile de la picioare øi de la mâini. Se teme sæ nu se identifice complet cu seniorul. øi persoana øi stindardul. bætælia serveøte la punerea la încercare a Destinului.øi apoi iar coboaræ tofli. legafli prin juræmânt sau. generalul cæruia i s-au încredinflat toba øi drapelul de comandæ se dedicæ în mod pozitiv morflii. dacæ nu distrugefli (prefæcându-le în mocirlæ). Ochii i-au ieøit din orbite. aparflin seniorului care le pæstreazæ.. comandantul de ræzboi. el trebuie sæ procedeze atunci la o înveømântare care sæ-l îndepærteze de lumea celor vii. Recensæmântul este însoflit de mæsuri liberale øi ispæøitoare. 257 260 prinflul îøi expune. Acela care simte atunci cæ-i tresaltæ inima øtie cæ este destinat morflii. atunci când nu era sacrificat învinsul. însfârøit. Fixeazæ numærul de care øi de cai precum øi pe cel al ræzboinicilor urcafli în care. de prinflul din Chu øi cu unul dintre ofiflerii sæi). printr-o perioadæ de abstinenflæ. la fel ca øi acei barbari (cu care afli øtiut sæ facefli) nouæ districte (ale flærii voastre). A cerut un succesor. Cea mai caracteristicæ dintre acestea este o amnistie. Vasalii. pe care cealaltæ o observæ. tofli îøi iau armele øi coboaræ. franjurile sale de la stindardul princiar. s-au acordat facilitæfli væduvelor øi indigenilor. în principiu. Urcæ din nou în care. la plecarea armatei.Ei servesc de lucrætori la terasamente øi de valefli. Prins printr-o legæturæ de fidelitate absolutæ. Exorciøtii. în sfârøit. îøi repun oraøul în stare de apærare: duømanul. aøa cum se procedeazæ atunci când se doreøte încredinflarea. îi era substituit un berbec). pe de altæ parte.. deflinætori ai unui domeniu. nu numai din simplæ precauflie: armele emanæ o virtute periculoasæ590. îøi reânoieøte uneori juræmântul de credinflæ. Se formeazæ rândurile.Aceastæ mærturisire de neputinflæ oribilæ nu-l încurajeazæ pe acesta din urmæ: îl sperie. mult necaz øi mânie! Aceastæ mânie se întinde asupra bietei mele flæri! Este din vina mea! Aø îndræzni. încât tofli cred cæ intræ în contact cu stræmoøii. din vasali care sunt ræzboinici înnæscufli øi pe care o totalæ fidelitate îi leagæ de conducætor. Acestea. fliu lancea în mânæ! Îndræznesc sæ væ avertizez! (Fie ca ) nervii noøtri sæ nu fie mæcinafli! (Ca) oasele noastre sæ nu fie rupte! (Ca) feflele noastre sæ scape de ræni! (Fie). general al lui Jin (554). reuniunile ræzboinice se succed: Parade religioase øi militare în care este preamæritæ speranfla în victorie602. dupæ o consultare a broøtii flestoase øi o abstinenflæ severæ. pentru acest contact redutabil591.. el a continuat. – Se strigæ în gura mare. afli termi- 269 . Totuøi vasalii. nemaiputând „avea o inimæ dublæ“. conflinând terenuri de vânætoare øi pæøuni. ne vom supune acestei hotærâri! Dacæ dorifli sæ ne împærflifli drept pardæ feudatarilor. la stânga øi la dreapta. a platoøelor øi scuturilor. o pætare cu sânge a însufleflit drapelele øi tambururile. pedepseascæ pe anarhiøti øi pe vinovafli. cei mai curajoøi îøi disputæ prima glorie. în timpul campaniei. pe de-o parte. apoi a murit. mustrafli de comandant. „Dupæ ce s-a fæcut marele recensæmânt. „În armata din Jin (ce este privitæ din tabæra lor. a forflelor nocive. Cineva spuse: „Poate pentru cæ nu si-a terminat opera?“ Urmaøul lui. flinând securea în mânæ.

dacæ rebeliunea nu o previne. în sfârøit. dacæ aceasta fline sæ obflinæ o victorie sau numai sæ facæ paradæ de forfla sa. pentru un moment în mâinile sale. generalul învingætor. Bætælia feudalæ (atâta timp cât jocul este jucat cu noblefle) este o probæ judiciaræ susceptibilæ de apel. dar atunci când o armatæ doreøte sæ lase un monument al gloriei sale øi sæ ia în posesie regiunea. terminate cu cârlige sau cu tridente de metal. sunt fixate. tabæra adversæ. Fiecare aøteaptæ ziua favorabilæ pe care o desemneazæ prezicætorii. totul se petrece ca øi cum cetatea seniorialæ s-ar fi deplasat în întregime. spune un diplomat stræin: „Zou-wei l-a împrumutat pentru un moment. tæbliflele Stræmoøilor øi spiritele Solului. Rævæøind trecutul. Cei trei oameni ai echipajului poartæ o hainæ din piele fæcutæ dintr-una sau mai multe piei de bou (sau rinocer?). sæ-i închidæ øi gura. în care se sapæ pufluri. de obicei. Carele lor. învingætorul fline. În fiecare tabæræ. Arcurile. care sunt apoi omorâfli la pæmânt sau sunt fæcufli prizonieri. un pariu al cærui partener are tot interesul sæ diminueze miza. sæ se aøtepte la ameninflæri teribile: chiar øi mâncându-i. menflinând echilibrul. cântând din læute. Un general loial øi înflelept evitæ responsabilitæflile victoriei øi le împarte pe cele ale înfrângerii: „În loc sæ iei asupra ta singur greøala. În dreapta carelor. Song este asediat (593) de cætre Chu. Tofli vasalii fideli øtiu sæ citeze adagiul: „Învingætor: ministru de ræzboi! – Învins: supæ în cazan!“ Ei mai øtiu cæ stæpânul lor. Deschizând calea oøtirii. sæ poarte haine de prinfl øi sæ se facæ pæzit. ea construieøte o tabæræ întæritæ. scurte øi strâmte. în partea din spate. cu douæ inele plasate în dreapta øi în stânga scândurii care formeazæ partea din faflæ a carului. Ræmâi necesar atâta timp cât nu faci imprudenfla sæ-fli termini opera dintr-o datæ. o Fluviule!“ Cadavrul a consimflit atunci sæ-øi închidæ ochii øi au putut. Alæturi de el. Cel mai greu era sæ depui securea øi sæ nu-fli pierzi viafla odatæ cu imperium. uøurat de curelæria sa. gemând cu o voce stinsæ. începe un soi de retragere care pregæteøte urmætoarea bætælie. pentru a restabili echilibrul destinelor cæci. dacæ ei se lasæ puflin bætufli sau chiar sæ piardæ.mergând øi popopsind. Oastea face popas. ale noastre lacurile!“629. stau. frumoasæ barbæ! – Platoøul zvârlit. în spate cel al Ræzboinicului întunecat (broasca flestoasæ øi øarpele: Nord). celelalte øase hæfluri sunt flinute în mânæ de conducætorul carului. Dupæ o mare victorie. ale cæror ornamente øi zurgælæi trebuiau sæ ræsune împreunæ. din fildeø. În partea din faflæ a carului. dar cu o umilinflæ provocatoare. Acestea s-au format (øi nu au variat de loc) în cursul acelor întreceri færæ sfârøit. cocoflatæ pe douæ rofli593. cel mult. Cu de la sine putere el se græbeøte sæ-l refacæ pe învins. dimpotrivæ. În centru se aflæ legiunea formatæ din apropiaflii prinflului: aceasta este încadratæ de legiunile din stânga øi din dreapta598. distrugând viitorul asediaflii ard oasele morflilor lor øi-øi mænâncæ copiii. pe aripa dreaptæ (Vest) cel al Tigrului alb. cu susai. niøte curele laterale flin la distanflæ pe cei doi cai laterali. preferæ victoriile pe jumætate sau înfrângerile atenuate. i-a asasinat fiii øi øi-a însuøit puterea: numai cæ. Pe pieptarele cailor atârnæ ornamente ølefuite. Pe drum ostaøii se odihnesc aøezându-se pe o cuverturæ dublæ sau o piele de tigru aøezatæ în lada carului. stæpânul nu se va simfli sætul627. aøa cum face un Conducætor. în care se înalflæ vetre. Deasupra lor fluturæ stindardele. În primele rânduri de dansatori triumfali. 259 . Tabæra este o cetate pætratæ. conduse de vizitii îndemânatici în a fline strânse laolaltæ hæflurile. Duømanul îøi aøeazæ trupele în aøteptarea cæderii locului. pe aripa stângæ (Est) cel al Dragonului azuriu596. care permit prestigiilor sæ se formeze talentelor sæ se comercializeze. Taberele temporare sunt împrejmuite cu simple garduri din mæræcini. øi duømanul intrând în oraø satirizat în cântec cu umor: „Bulbucheazæ-fli ochii! – Unflæ-fli burta! – Aruncæ-fli platoøul øi vino înapoi! – O. Dar. o candidaturæ prea puternicæ. I se putea cel mult reproøa un triumf ostil. Scuturile sunt øi ele decorate cu picturi. pe tot timpul cât va dura însærcinarea sa. reduøi la tæcere odatæ rândurile formate592. merge tot cu securea în mânæ. la marginea pædurilor. Acesta din urmæ. în aceastæ zi. sunt formate dintr-o ladæ deschisæ la spate. fericit sæ-øi ridice în slævi norocul. care au reprezentat vremurile feudale. se aflæ o oiøte curbatæ. Gentilomii. Acestea servesc la a-i stræpunge sau mai ales la a-i agæfla øi a-i da jos pe ræzboinicii din carele duømane. Se opresc. la dreapta. Aceste platoøe sunt întærite cu lac. Ruga sa. de o parte øi de alta. ca øi pe ei. ei pot. stræduindu-se sæ facæ sæ avanseze 258 nat-o! dar. dezlegate øi prinse (pentru ca sæ nu se deformeze) de o armæturæ de bambus. de altfel. va pieri. cæci s-au gândit cæ în felul acesta îl vor condamna la o cædere teribilæ. Cuvântarea funebræ a lui Xien-zou a fost: „Era un om!“626. în acest caz. pedestraøii sunt însærcinafli sæ vegheze la oiøtii. confesiunea sa. Dacæ mai multe oøtiri poposesc împreunæ. Ordinele sunt date cu ajutorul drapelelor. sunt pictate în culori vii. sæ ghiceascæ dacæ øi-a adus mari provizii de grâne øi de legume uscate puse în saci. Lænicerul are la îndemânæ mai multe arme cu mânere lungi. trebuie sæ existe un semnal de dificultate (pirul serveøte de aøternut pentru victime) – aøa cum trebuie sæ existe unul în fruntea unui cortegiu funebru øi unul pentru a preceda un conducætor care merge sæ se jertfescæ. Carele înainteazæ maiestos. protejându-l pe fiecare ræzboinic. cu fafla cætre Sud. Tot ce se mai poate spera este o predare acceptatæ sau. Cei patru cai ai carului sunt echipafli cu zæbale de care sunt fixafli doi clopoflei. Zou-wei (540) comandæ în calitate de conducætor în contul lui Chu. Preferæ frumoasele alternanfle de parade ræzboinice øi de armistiflii armate. cæøi da seama dacæ este pregætit pentru o luptæ duræ. într-o ordine imuabilæ øi dominatoare. Extremitatea arcurilor este. spælându-l de ruøinea greøelii. Dizgraflia urmeazæ triumfului. Aceasta este formula moralei øi spiritului militar. Se încearcæ forflarea ræbdærii duømanului. pentru viitor. înebunifli. dacæ nu continui eu opera voastræ. O alternativæ se impune comandantului de razboi care cautæ prea multæ fericire pentru oøtile sale: trebuie ca el sæ uzurpe. dacæ este puternicæ. Pentru a impune tuturor flærilor rivale hegemonia lui Chu. dacæ este completæ. 271 270 frontal cele patru animale. Stæpânul lui îi permite. un tratat declarat (ruøine odioasæ) chiar sub zidurile cetæflii. sunt de ajuns. Ele schimbæ mesaje pentru a fixa ora întâlnirii. copleøifli sub povara bagajelor. sæ-l reabiliteze pe vinovat. cei care merg în partea stângæ culeg ierburi de-a lungul întregului drum597. el îi propune. frumoasæ barbæ! O. i-a pæstrat pe cei doi læncieri ai sæi. de asemenea. la titlul de campion. Nu are ce ajutor sæ aøtepte . În fafla taberei se ridicæ cetatea duømanæ. în incinta sa. a murit în dizgraflie630. mærturisirea neputinflei sale. Învingætorul are grijæ sæ nu cearæ decât o compensaflie moderatæ. Cun prinfl ambiflios. orientatæ cætre Sud. Platoøele ræzboinicilor sunt acoperite cu ønururi sau cu mætase595. Acesta stæ în mijlocul carului594. Zou-wei. într-adevær. ca un senior. conducætorul întorcându-se în oraø în sunetul cântecelor pline de mândrie ale alaiului triumfal. existæ aøezate trei scuturi din lemn uøor. aøa precum merge. Ei fac cunoscut acest lucru asediatorului. îndreptatâ mereu. altfel. care au porflile sale cardinale øi care închide. vinovat dovedit. un lænicer. liniøtifli. împinøi. însoflitæ de toate forflele sacre ale flærii natale. în sfârøit. Lacul de pe ele stræluceøte. Câteodatæ. În partea din faflæ. o fortæreaflæ599. de care sunt legafli doi cai. genunchierele. la stânga (locul de onoare) un arcaø øi. Oastea îøi continuæ drumul. prea fericit de a nu-i vedea trecând în serviciul celuilalt. mai bine o împarfli cu cei øase conducætori de legiuni: nu ar fi mai bine?“631. Nobilii pleacæ urcafli în carele lor de luptæ. Nu l-a mai pæræsit!“ Øi tofli conducætorii celorlalte flæri s-au græbit sæ-i cedeze întâietatea lui Zou-wei. dându-se pe de-a întregul pe mâinile stæpânului de moment. fii martor. Ofiflerii øi conducætorii detestæ ræzboiul brutal øi victoriile lipsite de curtoazie pentru care ei trebuie sæ-øi angajeze destinul în pariuri prea decisive. Sfinflit prin succes. piele: – dar unde sæ gæsim lac roøu?“628. îi va ierta repede øi le va plæti ræscumpærarea. dacæ este perfect umilæ. Bunul general øtia sæ fugæ. nici cealaltæ sæ înceapæ bætælia. dupæ ce øi-a særbætorit cu exces triumfurile. de glorie. bucurându-se cæ nu sunt încæ morfli. destinul învinsului. zæbalele interioare. oøtirile se aøeazæ în poziflie de luptæ færæ ca nici una. L-a suprimat pe prinflul din Chu. Arcaøul dispune de douæ arcuri pæstrate în tolbæ. Arcaøii au degetare de fildeø. deseori îmbræcafli cu piei de animale sælbatice. De aceste zæbale se leagæ hæflurile. speriafli de moarte. brasardele. „Urcæm (sunt ai noøtri!) pe munflii lor! – ei nu mai ocupæ poziflie (sunt ale noastre!) pe colinele lor! – Sunt ale noastre colinele! ai noøtri munflii! – Nu vor mai bea (cæci sunt ale noastre!) din izvoarele lor! – Ale noastre izvoarele. sæ se vadæ. cere atunci îndurare. Când o armatæ face un popas. În frunte este purtat stindardul Pæsærii roøii (Sud). fiecare are grijæ sæ se aøeze în partea cardinalæ care se potriveøte flærii sale natale600. este adeværat. ale celor doi cai laterali. iatæ-te înapoi!“ – „Boii mai au piele! – iar rinocerii sunt din abundenflæ! – Mi-an aruncat platoøul: øi ce dacæ?“ – „Mai existæ. Îøi petrec tot timpul îngrijind caii pe care-i hrænesc. Caii sunt prevæzufli cu platoøe. tot acest fast nu este inutil. tolbele. de doi læncieri.

Sunt sfidafli în egalæ mæsuræ øi tovaræøii – sprijinându-i totodatæ: „Zhao Zhan i-a dat pe cei mai buni doi cai ai sæi fratelui sæu mai mare øi unchiului sæu pentru a-i ajuta sæ fugæ. conduse. ardoarea comandantului se transmit însoflitorilor sæi de car øi întregii oøtiri. pe cei din acelaøi grup. Lupta este un amestec confuz de sfidæri. nobleflea prinflului lor. øi-au scos arcurile din tolbe øi au dat drumul la sægefli. vræjitorii. (Dar pânæ la urmæ) spuse: „Mi-e ræu!“ (Conducætorii sub arme trebuie sæ respecte eticheta. Duelul va fi teribil. sufletul. (Dar Shi-juan) ieøise (deja) dintre fortificaflii. dar numai puflin. Zhang-hou îi spune: „De la începutul bætæliei m-au stræpuns douæ sægefli. nu numai adversari. dacæ pentru a-l provoca pe adversar. atunci când poate. cea mai decisivæ. De la prima lovituræ. cel puflin. din joacæ. sæ i se treacæ. arætându-le un copac. el nu este destinat iremediabil unui sacrificiu total. Prinøi amândoi. o seniorie decadentæ sau sælbatecæ. vefli ræmâne în acest loc!“ (Au fost obligafli sæ coboare øi) tatæl lor (imediat) i-a prezentat lui Zhao Zhan coarda (pentru a-l ajuta sæ urce în propiul sæu car) pentru a-l salva. Intrafli în fortificafliile duømane. Senior. stæpânifli-væ suferinfla!“ Tchang-heou. este formatæ din elemente de comuniune. Ele scot la ivealæ nu numai o dorinflæ de cucerire sau. n-a pæsat (mæcar) de mine? Øi totuøi. Un suflet furios se va degaja din aceastæ sinucidere colectivæ. dar care mascheazæ un sentiment minuflios în chestiune de onoare. pentru a angaja lupta. va putea sæ-øi îndeplineascæ misiunea! Pentru cæ væ este ræu. Dar Tchang-heou nu era calificat pentru a acfliona în calitate de comandant: caii au luat-o la goanæ. v-ar læsa inima sæ ducefli la dezastru marea operæ a stæpânului nostru? Acela care îmbracæ platoøa øi-øi va armele trebuie sæ meargæ cu hotærâre pânæ la moarte. plin de furie. dar mai întâi animæ toba øi stindardul sæu. mare ofifler în oastea lui Tsheng. care este miza bætæliei øi dacæ ea va fi o întrecere de curtoazie destinatæ a clasa superioritæflile. Un conducætor este demn de rangul sæu. întorcând capul. carul încærcat cum se cuvine. Roata din stânga s-a înroøit de sângele meu. Tofli ascultæ de acestea pentru a înainte sau pentru a da înapoi. sau o luptæ pe viaflæ øi pe moarte ducând la un triumf absolut. omoaræ un om. el a plecat pe jos prin pædure. cele douæ armate prezente se aflæ fiecare în oraøul sæu. le-a ordonat sæ coboare (din carul tatælui lor) øi. atâta timp cât va exista un om sæ-l conducæ. dacæ se vrea declararea lui în afara legii chineze øi pedepsirea sa ca un barbar. cântau liniøtifli din læutæ) s-au græbit sæ-øi tragæ caschetele din învelitoare øi sæ øi le punæ pe cap. este suficient sæ fie omorât vizitiul acestuia618. færæ a-i aøtepta. una la mânæ. cea mai sensibilæ. cu hæflurile atât de uzate încât la cel mai mic efort de tracfliune ele ar fi trebuit sæ se rupæ. dovedind tuturor. carul (a putut) avansa. Fidelii lor sunt însærcinafli sæ-i cheme la datorie). în plus. prin învælmæøealæ. Totuøi. încæ de la început. ei au coborât din car. precum cei din marea voastræ flaræ. cu stindardul coborât. am coborât din car øi am îmboldit caii. „În timp ce Zhang-ge øi Fu-li se aflau în cortul lor. Rangurile celor trei ræzboinici sunt egale. neechipafli. nici brazi“. se trimit. au înfæøcat fiecare câte un om.. teoretic. ofifleri superiori ai lui Jin. dupæ bætælie.. pentru început. dacæ prin aceasta se înflelege suprimarea unei dinastii perimate øi nocive. într-un oraø ale cæror fortificaflii sunt sacre ca øi cele ale oraøului natal. Când s-au aflat în prezenfla duømanului. Le-am smuls pentru a putea conduce carul. urechile oøtirii sunt aflintite la drapelul nostru. viteji hæræzifli morflii603 – acesta este rolul rezervat amnistiilor. întorcând capul. Echipajul se pune în miøcare. øi procedee mai umane. Drapelul. færæ a-i avertiza. pentru a angaja lupta. de înfeudare. Pentru a-i aplica adversarului prima lovituræ. neîndræznind sæ omoare un prizonier legat. Le mai øtie. Carul nostru pe care-l vedefli. væ este ræu!“ Zhang-hou reluæ: Ochii. Drapelul. sunt însærcinafli sæ meargæ sæ-l provoace pe duøman. sæ strige: „Am fost ræsturnat peste tolba arcului meu! Mi-am vomitat sângele! Øi totuøi sunetul tobei mele nu a încetat! Astæzi am fost un conducætor!“ Øi pentru cæ. ca o soartæ nefastæ. este foarte hotærât sæ-øi apere onoarea øi pe cea a flærii sale. Solidaritatea echipajelor stæ la baza onoarei în aøa mæsuræ încât. care dæ forfla armatelor. l-au aruncat la pæmânt apoi l-au luat în brafle pentru a-l lua drept captiv. La începutul unui sacrificiu. îndatæ ce pericolul s-a arætat. avefli ræbdare!“ Huan spuse lui Qi-ke: „De la începutul bætæliei. suflul. Mult mai puflin decât o ciocnire armatæ. fiecare în parte. aceøtia vor trebui sæ-øi taie beregata scoflând un strigæt teribil. prima picæturæ de sânge. sacrificii. de a învinge.putul luptei (588)623. Dar numai în ocazii excepflionale 268 erau agæflate armele). færæ a fi neapærat nevoie de un duel mortal. prestigiul flærii lor însæ nu este. nu un rival ci un adeværat duøman. Un ræzboinic al lui Chu spuse (atunci) conductorului sæ ridice stindardul øi sæ-l lase în jos pe jug. o micæ seniorie asociatæ lui Jin într-un ræzboi împotriva lui Chu. Aceluia nu-i este fricæ sæ atragæ asupra lui ræzbunærile unui suflet duøman: s-a legat pe moarte de tovaræøii sæi de echipaj617. de cætre omul loial care. Carapacea de broascæ flestoasæ consultatæ îl desemneazæ pe Chekiuan. Nu i-au dat sæ mænânce decât dupæ ce au mâncat ei comuniune înfeudantæ. care împrejmuiesc oraøul rival605. nu va fi niciodatæ læncier. pe Zhao Zhan fugind pe jos. le trebuie un vizitiu care sæ cunoascæ bine regiunea øi drumul: ei îl solicitæ din Zhang. iar bætælia a fost pierdutæ. de cætre ministrul de ræzboi. (Odatæ bara ridicatæ). o funie în jurul gâtului616. reprezintæ patria în întregime. luæ cu dreapta bæflul øi bætu toba“. ca unui captiv. sângele i s-a scurs pânæ pe încælflæri: dar nu a încetat sæ-øi facæ toba sæ ræsune. se scoate din ureche. la o înfrângere færæ apel. au særit în car. „Qi-ke a fost rænit de o sægeatæ. spiritul de solidaritate care animæ un corp de vasali se manifestæ în încercarea bætæliei ca øi în încercærile care pregætesc lupta. va 261 264 în întrecerile paønice ale luptei615. læncierul sæu a putut. omagii. nu se aflæ nici chiparoøi. în partea dreaptæ a carului. îøi lasæ sæ cadæ lancea. Senioria este pirdutæ dacæ drapelul este distrus. În acestea se încearcæ calificare prin descalificarea celorlalfli. într-adevær. atunci. Fie cæ adversarii s-au apropiat stabilindu-øi tabæra unul în fafla celuilalt sau cæ unul dintre ei a venit øi øi-a stabilit tabæra în fafla zidurilor cetæflii rivale. injurii. El le-a spus sæ nu se uite în spate (al privi. o întâlnire de omoruri sunt acelea care sunt evaluate. Învingætorul poate consimfli la ræscumpærarea învinsului. Este vorba. la toba noastræ. Un ministru de ræzboi nu mai meritæ aceastæ funcflie dacæ lasæ. Mai existæ. Amândoi (ceilalfli. Bætælia este marele moment în care ræzboinicii îøi dovedesc. S-a întâlnit cu duømanul øi nu a putut sæ scape. insulte. Pericolul trecut. El va demonstra falsitatea proverbului: „Pe un deal mic. Abandonându-øi carul. pe Che-kiuan l-au læsat sæ se aøeze afaræ refuz de comunicare prin habitat. destinele sunt legate. El se va ataøa. Un vasal îøi pierde rangul dacæ se lasæ învins de un tovaræøi sunt prevestirii eficace. (Stindardul ridicat). Au ieøit øi ei la rândul lor. îi taie urechea stângæ øi se întoarce înapoi cu aceasta“604. færæ a se læsa înspæimântat de marele strigæt pe care-l scoate victima. Senior. Shi-juan. care. De la începutul bætæliei. Sau se vor da foc copacilor din boscheflii sacri. sæ-i înlæture pe duømani. Aceøtia totuøi întorcându-se au spus (strigându-l pe fugar pe nume): „Bætrânul Zhao este acolo în spate!“ Zhao. Acela care se atinge de purtætorul de însemne este vinovat de les majestate øi este væzut seniorul în persoanæ peste tot unde fanionul sæu este purtat624. în timp ce vizitiul sæu. El însuøi s-a descurcat cu ceilalfli cai ai sæi. un turnir de valori morale. Deseori agresiv øi mereu marcat de ambiflia de a fi în faflæ. pentru a descalifica pentru totdeauna un conducætor de car. va fi gestul ræzboinicului care. Zhang-ge øi Fu-li. nobleflea. Fong (un alt ræzboinic din aceeaøi armatæ) a trecut (pe lângæ el) urcat în carul sæu cu cei doi fii ai sæi. (duømanul) îi (omorâse) øi îi legase de acel copac“614. le spuse: „Cadavre atârnate. „sæ atingæ uøor fortificafliile duømane“. cealaltæ la cot. a flærii lor. El va fi înlocuit. este trimis cætre el un car al cærui læncier „pætrunde în fortificaflii. Am îndræznot sæ spun cæ-mi este ræu? Senior. ci o simplæ preocupare de creøtere a prestigiului øi de glorie. Acela care. A doua zi cadavrele fiilor sæi marcau locul indicat. Mai puflin grav. duømanul este desemnat drept victimæ ispæøitoare a bætæliei. a cauzei lor. Aceastæ solidaritate. a fost un conducætor. expunându-se cu sânge rece. Suferifli. este de a sfida duømanul. în bætælie. pentru a atrage atenflia zeilor øi pentru a le închina victima. carul a putut (în sfârøit) sæ iasæ din groapæ. Dacæ se vede în adversar. cu un cuflit cu clopoflii. ci în egalæ mæsuræ øi la fel. avertizat de pericolul ce-l paøte de a se læsa pæcælit øi tratat drept inferior. Senior. Conductorul. La contactul cu adversarul. færæ nici o greutate. binecuvântæri. trecând hæflurile în mâna stângæ. Vocea. Zeii admit øi substituiri de victime. spuse (pentru a ræsplæti sfaturile jignitoare øi iertarea dezonorantæ pe care o primise): „Noi nu suntem. ar fi însemnat sæ-l umileascæ). iscusifli în (arta) de a fugi!“ Marele joc. dar nu de moarte. Shi-juan. a græbit mersul cailor. i-a tæiat cu ræcealæ urechea stângæ. dar de-o îndræznealæ la fel de eficace. de duøman. ei s-au aøezat din nou în car øi au început sæ cânte din læute dorind 265 . este prinflul însuøi. generozitæfli. este de ajuns ca un car sæ se næpusteascæ cu toatæ viteza. a putut sæ conducæ.

încercând sæ tragæ. Adversarii se salutæ. væ invit sæ ne confruntæm!“ Dar cei din tabæra lui Jin observæ cæ trimisul nu priveøte fix øi cæ vocea sa nu este siguræ: Qin este bætut din-ainte. Ultima sa sægeatæ el o trage în cerb. un nobil ræzboinic nu se poate hotærâ sæ omoare mai mult de trei oameni. Ea trebuie sæ fie o luptæ de curtoazie. nu au nici o greutateîn disputa destinelor. Odatæ ce-øi recunosc respectivele fanioane. Øi iatæ cum trebuie sæ vorbeascæ un învingætor cæruia i se propune sæ-øi etaleze gloria ridicându-øi tabæra pe locurile succeselor tale. A-l ierta pe duøman. Noaptea. sau a risca sæ fii iertat cu disprefl de acesta. oastea lui Chu care trece un râu620. nu în genunchi (cæci sunt înarmafli). Situaflia este disperatæ. o ulcicæ de vin pe care aceasta este rugat sæ-l bea pentru a se ræcori. retrægând sægeata deja pregætitæ aøteaptæ. destin. este laø621. iar Zhang-hou este birjarul sæu. a fost bætut øi rænit. istoria i-a iertat greøelile numeroase øi grave pentru cæ în aceastæ circumstanflæ el nu s-a gândit decât la a-øi salva onoarea. este frumos. un car al lui Jin. pentru o bætælie stabilitæ. nu consimte sæ-øi coboare stindardul613. familia sa fiind de origine princiaræ. nu mai poate merge. acesta este pentru a face onoare blazonului sæu. pe corpurile duømanilor uciøi. îøi scot cæøtile imediat ce zæresc un mare conducætor duøman608. El se vede obligat sæ invoce virtutea prestigioasæ a stræmoøilor – cæci celælalt. Dar. lansând sægefli. împotmolit. Imediat ce s-a simflit sfidat. Se vede deci cæ. vremea de a oferi drept cadou animale sælbatice nu a venit. dar nu luptæ. Huan este lænicerul sæu. Douæ care pornesc unul cætre altul. I se spune: „ Ei sunt numeroøi. cæci. sæ-i atacæm!“ Ducele nu urmeazæ acest sfat. Totuøi îmi permit de a-l prezenta pe acesta de mâncare pentru oamenii din suita voastræ“. cæci „acela care l-ar atinge ar merita o pedeapsæ“. În afaræ de cazurile extraordinare în care ræzboiul este un ræzboi pe viaflæ øi pe moarte. afli acflionat færæ a ne consulta? „Shi-juan ræspunse (prestigiul sæu fiind refæcut. noi suntem puflini: înainte ca ei sæ fi sfærøit trecerea râului. ruøine supremæ. „Un ræzboinic al lui Chu spune conducætorului sæ ridice bara transversalæ (de care 263 262 doreøte numai succesul (øi. facem parte din acelaøi echipaj: suntem frafli. În plinæ luptæ. în dreapta. (Færæ îndoialæ) pe vremurile de demult. Læncierul sæu coboaræ imediat din car. Ceilalfli doi au început sæ râdæ. decât niøte necunoscufli. cât øi curaj. scândurile care formeazæ poarta606. este un gest mare. unii pentru alflii. gata deja. Fraternitatea de arme are ceva echivoc. (Dupæ care) i-au zis lui Shi-juan: „Seniorul (l-au interpelat prin titlul ce i se datora. ræi prin contagiune).. Duømanul se amuzæ dând sfaturi. trebuie sæ mergi la pas sau înaintezi pânæ la fortificafliile duømane. în locul unei mese „pentru oamenii din suita sa“. Aproape tofli au fost însærcinafli cu misiuni în flara rivalæ. Ba mai mult. iatæ care sunt cele mai rele necazuri. acesta se reântoarce imediat la luptæ. în încercærile care impun chestiunea onoarei. om cinstit) nu (cautæ sæ)-øi înfrângæ duømanul când se aflæ la nevoie. i se spune: „Trebuie sæ-i atacæm!“ Acesta ræspunde: „Sæ aøteptæm ca ei sæ fie aøezafli în formafliune de luptæ!“ În sfârøit. totul s-a sfârøit: adversarul se resemneazæ sæ suporte sorflii bætæliei. când regi strælucitori în Virtute luptau cu oameni care nu aveau respect (pentru ordinea cereascæ). în stânga. Acest vin este degustat cu toatæ ceremonia în timp ce se rememoreazæ schimburile de politefluri din vreme de pace607. Invers. îl va læsa sæ scape. adicæ cu vinovafli. Pentru a scæpa de ele îfli trebuie atât øiretenie. atunci când se doreøte ducerea lui pânæ la capæt) decât atunci când se dæ dovadæ de modestie. bætælia. în timp ce. adversarul. Un arcaø al lui Chu. chiar pentru a scæpa de urmærire. Atunci spuse: „Un conducætor demn de acest nume (Jun-zi. prin conduita sa. când aruncæ sægeflile. asediu sau luptæ în câmp deschis. nobilele echipaje de care se izbesc. atacæ. mai ales. Nu se fuge. îøi vede carul oprit de un cerb. cu cravaøa sa. Suflete færæ minte de flærænoi. ci înclinându-se de trei ori. Cu toate cæ i s-a ræspuns ducelui Xiang cæ numai succesul este meritoriu. Un nobil ræzboinic. nu m-am gândit decât sæ pætrund în tabæra duømanæ øi apoi m-am temut (Nu am pretenflia sæ væ egalez în curaj: aceastæ formulæ dezarmeazæ mânia). cæci Shi-juan. care merg pe jos. au øtiut sæ stræpungæ cu sægeflile lor øapte platoøe deodatæ øi care s-au læudat cu acest lucru. ia cerbul omorât øi se duce sæ-l ofere ræzboinicilor lui Jin: „Pentru cæ nu este anotimpul vânætorii. ræzboinicii nu lipsesc. de bunæ voie. vefli pieri victime ale artei voastre!“ Chiar øi atunci când victoria a dovedit justeflea cauzei øi când nu mai avem de a face decât cu fugari. el nu mai are decât sæ se prefacæ modest): „Mai întâi.Ei au fost primifli acolo drepr oaspefli. Qin øi Jin sunt unul în fafla celuilalt (614). odatæ ce øi-a væzut zidurile disprefluite. el trage cu ochii închiøi: acestea îl vor atinge pe duøman dacæ soarta o vrea. Dacæ carul acestuia din urmæ se împotmoleøte sau este prins la strâmtoare. dacæ unul dintre ræzboinicii duømani are bunul gust de a plæti imediat o ræscumpærare de omagii.Ea se mæreøte msi puflin atunci când se 266 numæra. Cadouri în arme sunt schimbate ca øi cadouri în hranæ øi bæuturæ610. Conducætorul singur conduce bætælia. oamenii.înainte de toate sæ afiøeze o liniøte perfectæ. La înce- 267 . în timpul exercifliilor pregætitoare. iar adversarul poate sæ stea liniøtit în tabæræ. în prezent! vinovafli nu mai existæ (=nu am calitatea de a purta un ræzboi pe viaflæ øi pe moarte)! Nu existæ decât vasali care øi-au dus pânæ la capæt fidelitatea! Ei au murit legându-øi destinul (ming: viaflæ. strigæ: „Iatæ. cæci ceea ce rezultæ din bætælie.. schimbæ între ei politefluri trufaøe. ordine.El trebuie sæ transmitæ tuturor confraflilor forfla sufletului sæu. Victoria este obflinutæ numai prin virtutea sa. lanseazæ sægeata – pentru ca acesta sæ întoarcæ de la el necazul.. Dar când celælalt doreøte sæ tragæ a doua oaræ. un aer de înøelæciune. Suprema ispravæ este a se sacrifica în favoarea conducætorului. aceøti regi puteau s-o facæ) atunci se ridica o movilæ triumfalæ (fong) pentru a expune pe ea (pentru totdeauna) corpurile (vinovaflilor: cele ale conducætorului ræu øi ale fidelilor sæi. a øters distanfla pe care ei voiseræ s-o marcheze între ei øi el). A se expune cu curaj. Conducætorul duøman strigæ imediat numele conducætorului carului care pare cæ evitæ lupta. Odatæ trecerea terminatæ. Prestigiul se câøtigæ cu ajutorul unor gesturi generoase mult mai bine decât prin îndârjire sau prin øtiinfla militaræ. de douæ ori. (sæ-i mænânce pe cei slabi. Qi-ke comandæ legiunea centralæ a lui Jin. Cele douæ oøtiri se privesc. o movilæ monumentalæ622: „Au fost din cauza faptului cæ douæ flæri au expus la soare oasele ræzboinicilor! Este crud!. oprind atacul. øi când ei luau (pe cei care. se afirmæ din tot sufletul. Îi va lua locul în carul ce poartæ fanionul de comandæ612. un mesager al lui Qin vine sæ-l avertizeze pe Jin sæ se pregæteascæ: „În cele douæ oøtiri. care te poate striga pe nume. investituræ) de cel al prinflului lor! De ce sæ mai ridicæm un monument triumfal?“ În timp ce vasalii se înfruntæ într-o învælmæøealæ confuzæ. nu se simte mai degrabæ uræ decât sentimente amicale faflæ de duømanul ocazional cu care se luptæ mai ales pentru a se clasa în propia tabæræ. cu o decizie mai mult sau mai puflin brutalæ. este (la fel øi din victoria sau înfrângerea flærii) o exaltare sau o coborâre a prestigiilor personale. conducætorul este acela care-øi asumæ singur responsabilitæflile luptei øi ale urmærilor acesteia. Ducele Xiang din Song aøteaptæ. vasalul fidel va cæuta imediat sæ se substituie stæpânului. De ce. Sfidat. gemtilom. Unul se întoarce. prinfl. Nu îndræznesc sæ atace un senior. trimit adversarului. Trebuie sæ-øi dea toatæ osteneala . a-l prinde pe duøman într-o trecætoare periculoasæ. un lænicer ce øtie sæ vorbeascæ: aceøtia sunt niøte gentilomi!“609. loaialitatea capætæ. bætælia nu are deloc drept scop distrugerea adversarului. Nu existæ victorie decæt atumci când onoarea conducætorului iese mæritæ din bætælie. nu este decât o confruntare de forfle morale. Un echipaj care este pe punctul de a acroøa un altul. lovitura mortalæ611. A fost de ajuns ca cineva sæ spunæ: „A nu aduna morflii øi ræniflii este inuman! A nu aøtepta momentul stabilit. Astfel de ræzboinici care. un arcaø de valoare øi. imobil. Vasalii celor douæ armate nu sunt. Atâta timp cât stindardul fluturæ. Începutæ prin acte de sfidare sau. Nu îndræznesc sæ se batæ decât între egali. El nu bate tobele atunci când rândurile nu sunt formate“. Duømanul. fanion de fanion øi onoare de onoare. dacæ se merge la luptæ. prudenfla trebuie sæ cedeze mereu în fafla curtoaziei. asemænætori cu) balene. øi ridicându-øi. Mâine dimineaflæ. îi vom învinge!“ Totuøi armata lui Jin ræmâne în repaus. A risca sæ fii de râsul unui duøman. cu drapelul desfæøurat. dar Chu ne luând încæ hotærârea de luptæ. acesta strigæ: „Dacæ nu mæ læsafli sæ schimb (sægeflile mele cu ale voastre) va fi ræu!“ Chemat la rândul sæu la legile onoarei. se aøteaptæ sæ-l audæ pe conducætorul lor zincându-le: „Aducefli o mare dezonoare flærii! Mâine dimineaflæ. într-o posturæ neplæcutæ. „Oastea lui Qin strigându-ne! O va lua la fugæ! Sæ-i strângem lângæ Fluviu! Cu siguranflæ. Coboaræ din carele lor. Într-o bætælie dintre Jin øi Chu (596). Trebuie sæ se lupte cu politefle. spunând: „Senioria voastræ este foarte promptæ!“619.

el personal înflelegea s-o dea acestor omagii redate în versuri. a modificat sistemul împærflirii terenurilor øi. Ministrul de ræzboi aduce imediat generalilor învingætori vesela scaræ a Stræmoøilor. Viafla de la curte se desfæøoaræ în ceremonii øi vorbe frumoase dar. pentru o tacticæ nouæ. Zhao Mong ræspundea printr-un scurt comentariu. Numeroase mæceluri îi hrænesc prestigiul. ci alegând. Atunci se perfecflioneazæ arta asediilor. întreceri cântate. oamenii din Chen îøi reiau atribufliile øi rangurile. înseamnæ a face øi chiar ai øi fæcut. nu-fli poate stæpâni limba: – nici un cuvânt nu trebuie sæ-fli scape! – Orice cuvânt atrage dupæ sine riposta – øi orice faptæ. purificat prin grijainvocatorului. iar odatæ încheiatæ aceastæ întrecere cântatæ. oh’ – freamætæ. legafli dinainte ca niøte captivi. prinflul este imediat întemniflat ca fiind vinovat. øi le împart ca prorata a meritului dobândit la fiecare dintre ei în turnirurile ræzboinice. principalul personaj al lui Zheng. ca datæ de apariflie. afaræ de tine. Atunci când un prinfl. nobilii îøi dovedeau valoarea atunci când îøi ofereau prinflului serviciul: astfel. øi-au arætat deschis sufletul. de culturi. în plinæ forflæ. ræsplata!“674. Grupul feudal formeazæ un 288 Între Regatele Combatante. Ceremonialul. bærbaflii øi femeile de-o parte. creazæ un Ordin al Vitejilor 273 276 Virtutea sufletului se afirmæ în mimica curtizanæ. în mod sângeros. Învingætorii.Victorioasæ. Invers. nu pentru a-i lega pe captivi. Din aceastæ ierarhie. de asemenea. Un fidel încadrat de un avocat (fu) øi un avocat însærcinat cu proceduræ (tai she) ia locul stæpânului sæu ca acuzat (zuo). pentru a-l perfecfliona pe omul de onoare. Aceste capturi. turnurile rulante. ostatici sau teritorii angajate ca o garanflie a tratatului. de rase. A spune. øtiinfla limbajului frumos a sfârøit prin a deveni prima în rangul artelor nobile. În povestirile militare. Este adeværat cæ vasalii plætesc pentru actele seniorului øi cæ stæpânul plæteøte pentru vorbele fidelilor sæi. „Nu fii niciodatæ uøor la vorbæ! – nu spune: „Ba. O moralæ a puterii tinde sæ se suprapunæ vechii morale a onoarei øi mæsurii. øi-a retras armata cu treizeci de stadii øi a acordat o pace onorabilæ633. ci pentru a ræspunde la umilinflæ cu o altæ umilinflæ. acflioneazæ mai puflin decât muzica. Demnitatea øi. – sufletul meu neliniøtit. nici talentul sæ vorbeøti bine. în întrecerile rituale de tir cu arcul – aceste întreceri servesc la clasarea meritelor. Imediat. câteva versuri din Shi jing. ræzboinici la început. turnirurile oratorice apar acolo foarte eficace: ele sunt în egalæ mæsuræ. dar. Aceastæ împærflire devine prilejul unui turnir în care rivalitæflile se disputæ la fel de dur ca pe câmpul de bætaie. a abandonat sistemul carelor de luptæ øi a organizat. la care a prezidat Shun?673. Odinioaræ ræzboiul înnobila. a stabilit o ierarhie militaræ bazatæ pe serviciile prestate. redevine centrul patriei restauratæ øi reabilitatæ. Numai un bærbat. El apare ca rezultat al unei arte magice øi nu ca o consacrare a unui merit religios. pentru a le pune în evidenflæ sentimentele“. Generalii sæi nu øi-au epuizat. Tonului eroic i se substituie tonul romanesc. erau lovite vechea ordine a bætæliilor feudale. ambuscadele643. sufletul este modelat de cântece. Cuvântul leagæ destinul. reducând luarea în posesie la un gest simbolic. în timp ce oastea din Zheng se întoarce – acoperitæ de acea glorie pe care o dæ moderaflia. Acela care. cæruia Zheng dorea sæ-i intre în graflii672. Totuøi. au fost tirul cu arcul øi conducerea carului. în care se øtie sæ se întrebuinfleze apa. indicând interpretarea pe care. Numai succesul conteazæ. o intenflie secretæ øi intonaflia cântæreflului adaptându-le circumstanflelor reuniunii. El salutæ în genunchi øi prezintæ prinflului învins o cupæ: aceasta. încetând sæ mai distribuie fiefuri. El adaugæ la activul sæu. Tofli. devenea dintr-odatæ major.. iar sfatul prin a cæpæta mai multæ valoare decât serviciul. tot aøa cum odinioaræ se dobândea în dansurile sacre. glorie puræ ce nu este otrævitæ de teama unei ræzbunæri a norocului. Dar. armata din Zheng intræ în Chen (547). a creat un corp de arcaøi cælare. femei oferite pentru reînoirea alianflei. exprimându-øi sentimentele sufleteøti. cæci acela care vorbeøte „færæ ca sæ i se poatæ replica“675 este cu siguranflæ menit. Bætælia nu mai este un turnir care înnobileazæ. în care se confruntæ. Aøa s-a întânplat øi când seniorul din Zhao (307). atât în consiliul seniorial cât øi în cursele rivale sau întrevederile seniorilor. totalæ“). seniorul din Zheng l-a primit la dineu pe Zhao Mong. dar. Fapt semnificativ. era admis în bætælie. pentru a-øi preamæri oøtirile. pentru a fi ræzboinic. toate rangurile amestecate. renumele lor vor dura mult timp. dintr-o datæ. Viafla militaræ sau viafla de curte. mai mult decât o øcoalæ de flinutæ. eøti vinovat dacæ nu ai. pe lângæ faptul de a fi acordat iertarea. campaniile sunt adeværate ræzboaie. bijuterii oferite drept cadou pentru a reface prietenia. trebuia sæ fi avut deja onoare. într-adevær. care se luptau pedestru. Trimnful pune capæt victoriei. La fiecare cântec. în versuri cu subânflelesuri diplomatice. dacæ invectiva øi rugæciunea animæ gesticulaflia combatantului. Generalii duømani se prezintæ. nici un avocat care sæ øtie sæ vorbeascæ în locul tæu. Un capitol din cartea Shu jing (unul dintre cele mai supærætor de modernizate. dar. iar triumful la o simplæ afirmare de prestigiu. dar fragmente de cânt sunt anexate acestuia) nu ni-l aratæ oare pe Yu cel Mare (viitorul suveran) învingându-l pe Gao yao (viitorul ministru). A existat atunci un viteaz care a preferat sæ moaræ decât dezonoarea de a se læsa descælecat640. un personaj important din flinutul Jin. Seniorul din Chen îøi pune o caschetæ de doliu øi ia în mânæ tæblifla zeului sæu al Pæmântului. nobilimea øi sistemul feudal însuøi. în schimb. a fost primul care øi-a plætit tributul. rivalitæfli de provincii. mai mult decât prin flinuta corpului. avea dreptul sæ poarte armele. ce dacæ!“ – Nimeni. aøteaptæ. aceasta din urmæ (tehnic vorbind) poate pærea cæ joacæ rolul esenflial. Prinflul din Wei (631) este acuzat de fraticid. Numai acela care øtie sæ vorbeascæ este nobil øi-øi poate servi prinflul. catapultele. o nouæ nobilime avea sæ ia naøtere642. Atunci când Jin (540) a vrut sæ cucereascæ flara triburilor Rong din munfli. de acum înainte începe domnia unor tehnicieni. constatând în captivi luafli în timpul bætæliei. dacæ este aøa. Acest trio nereuøind sæ facæ sæ triumfe cauza prinflului din Wei. sæ pledeze în fafla suzeranului676. adoptând. Atunci sunt imaginate mulflimea de tactici de ræzboi. avocatul beneficiind de o repunere în cauzæ. – atunci inima mea va fi ræsplætitæ!“ (Este un cântec de dragoste. primele arte liberale. porflia de fericire. tocmai printr-un grup de reforme realizate împreunæ.øi-au onorat prinflul øi pe musafirul sæu. de tehnici. Zhao Mong i-a rugat sæ cânte „pentru a perfecfliona favoarea pe care el o primea (de la prinflul din Zheng: cæci cântecele constituie un omagiu) øi. dar sunt preludiul unor særbætori publice de comuniune. companii de pedestraøi. dupæ ce se întrecuse ce el în elocvenflæ într-una dintre marile tratative. tacticile ræzboinicilor stepei. Jin pune mâna pe inculpat øi-l judecæ. În anul 545. perfizi sau loaiali. Ducele de Zheng era înconjurat de principalii sæi nobili de la curte. în apel. Un alt general avanseazæ la rândul sæu: el se limiteazæ sæ numere captivii. Qin (care urma sæ punæ bazele Imperiului) a creat o armatæ de pedeøtraøi øi de cælærefli echipatæ uøor. Unul dintre ei a avut grijæ sæ aibe asupra sa o legæturæ. – imediat cu el mæ voi uni. zeul Pæmântului. dar. Fidelitatea se dovedeøte. Dar vocea reprezintæ sufletul însuøi øi. precum øi a apropiaflilor641. dar nu inventând versuri. îøi fixase soarta øi pe cea a neamului sæu. Totuøi. mai întâi (drept onorarii!) sunt condamnafli la moarte apærætori sæi: doi sunt executafli pe loc. nobleflea de dobândeøte în întrecerile oratorice. – Dar imediat ce-l voi vedea. Ræzboiul vizeazæ distrugerea duømanului. chiar øi foarte tânær. în momentul reîntoarcerii triumfale. mai mult decât orice întrecere. avizi sau circumspecfli. ingineri militari sau profesori de tacticæ. major. Acum sunt inventate maøinile de ræzboi (înfleleptul Mei-di datoreazæ o bunæ parte din glorie invenfliilor care-i sunt atribuite). învinovæflire destul de uimitoare date fiind obiceiurile feudale: dar seniorii din Jin (care sunt cu ochii pe Wei) îøi dau aere de hegemoni øi pretind cæ fac sæ domneascæ dreptatea în numele suzeranului. ni se spune634. pentru a le cânta. pentru a-i învinge. fantasticul înlocuieøte epicul. El a cântat: „Læcusta de câmpie strigæ – iar cea de deal sare! – Atâta timp cât nu mi-am væzut seniorul. au o valoare ca trofee øi un prefl ca præzi. toate præzile prin care învinøii øi-au plætit înfrângerea øi ispæøirea. Nu-l face sæ se înfæfliøeze în fafla nimænui: loialitatea sau lipsa de loialitate a vasalilor sunt suficiente pentru a dovedi puritatea sau mârøævia stæpânului lor. Ze-zhan. Cu acest gentilom. sunt o øcoalæ de intonaflie. El a trebuit sæ lupte împotriva unei rezistenfle îndârjite a vasaliloe sæi. El o autentificæ. Se cânta dansând. în timp ce ei rivalizau în inteligenflæ cu reprezentantul unei seniorii învecinate rivalizau øi între ei. cæci el trebuia. Qin nu-i pune pe prizonieri sæ plæteascæ ræscumpærarea care sæ-i reabiliteze: îi executæ. dar împærflite în douæ grupuri. pentru a-i spune cæ victoria sa nu va avea altæ consecinflæ decât cea a arcaøilor. puterea ritualurilor ne fiind completæ decât dacæ vocea însoflea gesturile. fiecare dintre ei. Oamenii din Chen. Învingætorul marcheazæ o lovitura. dar prin el înflelegefli: 285 . dansuri ræzboinice sau balete mondene.aceasta pentru cæ.

le adoptæ tehnicile. decæt o armæ øi decât o scæpare. Pentru senior. Dacæ este de o virtute destul de grosolanæ a dori sæ-øi obflinæ succesele prin anexiuni teritoriale. unde a murit. pe care partea sa de onoare øi de profit nu-l satisface. El consacræ trofeele stræmoøilor sæi. imediat. pe prizonierii eliberafli de duøman (pe care el îi poate reabilita sau i pune sub jurisdicflia øefilor lor de familie). spunând cæ-mi lipseøte loaialitatea). Gongsuan Duan cântæ: „Presurelele din dud zboaræ de colo colo! – penele lor. Ræzboiul „îi face sæ disparæ pe oamenii turbulenfli“. Un triumf dus pânæ la capæt l-ar ruina. sæ angajeze un turnir. nu pentru gloria de a face prizonieri øi singurul beneficiu al ræscumpærærii. cântând. Aceøtia. nu face decât sæ-øi græbeascæ cæderea. pe care ducele Wen din Jin a uitat sæ-l recompenseze.. Cea a lui Ze-zhan (care a cântat ca un ministru înflelept) va dispærea ultima. Iar Zhao Mong ræspunde: „Cu adeværat perfect! Dar este vorba despre un conducætor (demn de a administra) un stat. care se consideræ privat. Anexeazæ teritoriile cucerite propiului sæu domeniu. cæci el a læudat moderaflia în bucurie“. a spus: „Perfect“) nu va dispare decât înaintea (celei a lui Shu jing). în adâncul inimii mele – este prea departe pentru a se gândi la aceasta! – El. voi fi (în orice împrejurare) moderat øi circumspect!)“. un vasal oarecare. versurile în care expresia Jun-ze este întrebuinflatæ. Zhao Mong (care øi-a arætat deschis loaialitatea. ca øi prin cel al acestor ameninflæri deghizate reprezentate de acele cereri de pedeapsæ. sæ împartæ gloria. Masa ræzboinicilor lor nu mai este alcætuitæ din cavaleri. din beneficiile victoriei. Familia lui Yiu-duan (Zhao Mong dupæ cântecul lui Yin-duan. seniorul este obligat sæ nu pæstreze. – Sentimentul sæu (l-a împins) sæ-l vorbeascæ de ræu pe prinflul sæu. Seniorul este cel care culege trofeele. aceasta înseamnæ. – Dintr-un om lipsit de bunætate (leang) – îmi voi face frate? – Coflofanele îøi iau zborul în perechi – iar prepeliflele în cupluri. potrivit pentru a încheia seara. Zhao Mong replicæ: „Nici tulburenfli. Bo-you sugereazæ (færæ supterfugii aparente. arærându-i cu degetul pe doi dintre ræzboinicii sæi. mai ales. îmbræfliøând un copac. a fugit pe un munte împædurit. Seniorii din perioada Regatelor Combatante îøi conduc oamenii cætre Districtele de graniflæ barbare. când îl voi putea uita?“ (=Nu am calitatea de a væ aræta bucuria unei alianfle menflinute prin întreprinderea voastræ. din coloniøti. într-adevær. îl declin). dacæ pot s-o spun aøa. ce strælucire au! – Aceøti gentilomi sunt amabili – ei vor primi darurile Cerului!“ Acesta era un cântec de masæ. Un vasal care doreøte sæ fie recompensat øi vrea sæ se bucure.În China propiu-zisæ. seniorul meu. sinucigându-se. Mai poate chiar. – ducele de Shao le conduce! – Pe teribilii conducætori ai armatei. nedorind sæ fiu bænuit cæ înfleleg. dar nu a mers pânæ acolo încât sæ nu accepte omagiile færæ pericol). ce forflæ! – frunziøul lor. El îi iartæ. Armata lor. strigæ: „Dacæ aceøtia doi ar fi fost animale sælbatece. cu siguranflæ. se va mærgini doar sæ sugereze stæpânului cæ.Zheng nu cere decât sæ se uneascæ cu Jin.. el se retrage øi reia o temæ exprimatæ de acesta. Meritele fuseseræ clasate. dar. bine înrudit. chiar øi pe jumætate. ræzboaie de civilizare: poartæ adeværatul ræzboi. ascultând de prima chemare a acestei flæri bogat. Sus contra Nord. nu are. sæ ataøeze stæpânului învingætor un suflet creditor Jiezou Chui. deci. au fæcut din ræzboi o industrie. Întreprind ræzboaie coloniale. Vai de cel care ar dori sæ-l suprime! El are. de unde nici focul nu-l poate face sæ iasæ. în sfârøit. cât despre mine. dar cea mai puternicæ din câte pot exista: el poate sæ blesteme. nu a mai fost niciodatæ væzut!“ Dupæ care. 287 . trece drept armatæ naflionalæ atunci când se îndreaptæ împotriva armatei unui alt potentat. de recompensa obflinutæ. Øi. cât despre mine cu adeværat. ce-am putut eu face?“ (= N-o sæ putefli sæ mæ pæcælifli. de ce sæ nu særbætorim? – zilele øi lunile zboaræ. Prinflul feudal are acelaøi interes. El era în rangul cel mai înalt øi a øtiut sæ se plece. o valoare purificatoare639. le-aø fi mâncat carnea! Øi m-aø fi culcat pe blana lor!635“. cu adeværat! Este vorba aici despre un om care-øi va pæstra domeniul: pentru mine. în ceea ce mæ priveøte. cæ meritæ o pedeapsæ637. Triumful îi dæ ocazia de a-i pedepsi pe aceia al cærui „suflet este dublu“638. 275 274 ton mai jos): „Duzii din vale. i-a fost consacrat. pe oamenii de rang înalt înclinafli cætre indisciplinæ – cel puflin. dacæ nu a primit nici o favoare. pe nedrept. Prinflul pæstreazæ numai pentru el beneficiile materiale ale ræzboiului. færæ îndoialæ. El replicæ: În relitate. Vasalii. cu mai puflinæ uøurinflæ decât pe învinøi. ca øi dupæ cel al lui Zezhan. dumneavoastræ al cærui prestigiu îmi tulburæ inima). din bravi. decât generalii sæi sæ-i ierte pe învinøi. Vasalul. ci pentru a ucide øi a jefui. Marii protestanfli care au creat în China unitæfli provinciale øi un fel de mici nafliuni. (la un prinfl trebuie raportate toflte meritele preamærite de cântec. în care se luptæ. de acest brevet de onoare. inexpiabil øi dur. Iar Zhao Mong ræspunde (el nu are nici o încredere în succesul intrigilor lui Bo-you): „Tot ceea ce fline de problemele sexuale nu trebuie niciodatæ (se înflelege) sæ treacæ pragul (apartamentelor private). cocoøii mei)!“. creator øi el al unei unitæfli provinicale. împotriva triburilor træind în afara legii chineze. Apoi a fost rândul lui Ze-chu sæ cânte (care a devenit principalul consilier al lui Zheng. dar el trebuie. efectiv. atât pentru a-l despægubi pentru devotamentul sæu trecut. decât o glorie puræ øi absolut goalæ. interpretare diplomaticæ) cæ se cuvine sæ se împerecheze cu adeværat. Occident contra Orient. ræzboaie de cucerire pentru care vechile reguli ale bætæliei nu mai au nici o valoare. Yin-dun cântæ atunci: „Greierile este în salæ – iar anul este pe sfârøite! – Noi deci. Familiile celorlalfli øase (cântærefli – care øi-au arætat un suflet loaial) vor ræmâne (înfloritoare) timp de mai multe generaflii. dar væ pot spune cæ suntefli un adeværat gentilom (Jun-zi: senior) a cærei amintire o voi pæstra). ducele Wen a fost obligat sæ-i acorde lui Jie-zoun Chui un fief postum: muntele. – ducele de Shao îi inspiræ!“. Îi pedepseøte pe cei care øi-au pierdut fanionul. când sunt bogafli. dar foloseøte forfla cântecelor: „Un dragon (seniorul) vrea sæ urce la Cer! – Are cinci øerpi (cinci vasali devotafli) pentru a-l susfline – Dragonul a urcat în nori! – Numai patru øerpi øi-au gæsit adæpost! – celælalt. despre un prinfl este vorba. – Totuøi sæ pæstræm mæsura – øi sæ ne gândim la starea noastræ! – Sæ iubim bucuria færæ nebunie! – Un om brav este circumspect!“ Iar Zhao Mong: „Perfect. pe care-l stimez din adâncul inimii mele. Ræspunde lui Ze-chu: „Îmi permit sæ accept pentru mine (nu.. Cântecele exprimæ sentimentele sufletului. Virtutea seniorului este cea care a fæcut øi a câøtigat ræzboiul. pe care o stæpânifli. ci din aventurieri. cu mare pompæ øi pætrunsæ de spirit religios. pe laøii care nu au øtiut sæ-øi dea viafla în acelaøi timp cu tovaræøii lor de echipaj øi. Bo-you (este un nobil puternic. nici aroganfli! Darurile Cerului øi-ar putea lua zborul?“. tot aøa øi gloria succeselor actuale ale flinutului Jin (unde eu nu sunt decât ministru) trebuie sæ fie atribuite unmai prinflului din Jin). pe care-l iubesc. ce frumusefle! – Îndatæ ce-mi væd seniorul – bucuria mea nu cunoaøte margini! – Acela. – pe el. este ceea ce sper (astfel. Îi încorporeazæ pe învinøi în armatele lor. Pentru a ispæøi aceastæ moarte funestæ. datoritæ execufliilor triumfale. pe conducætorii øi ræzboinicii a cæror fidelitate este echivocæ. cât øi pentru a îndepærta blestemele viitoare636. iar distribuirea pe care-o face îi angajeazæ teribil responsabilitatea. împotriva seniorului sæu. nu face nici o reclamaflie. Anexeazæ în egalæ mæsuræ øi populaflii. înflelegefli) dacæ o vrefli (este tot ce pot spune oficial) „Sper ca o alianflæ între Jin øi Zheng (aøa cum este el guvernat acum) va fi bunæ!“ Dar (sens deturnat ascuns) înflelegefli (dacæ acceptafli ideea de a væ lega în secret de mine): „Zheng este guvernat de oameni færæ virtute cærora nu le recunosc puterea“). Ei poartæ.. destinele puteau fi prezise: „Bo-you va fi executat întru-un mod dezarmant. nu am nimic care sæ poatæ (sæ mæ facæ) sæ fiu egal ce el“ (=accept elogiul vostru pentru flara mea. Apoi a fost rândul lui Zi-xi: „Glorioasele lucræri din Xie. pe un 286 øi când. Întrecerea se terminase: asistenflii au completat stihurile. ci) ultima strofæ (în care înfleleg cæ mæ asigurafli de prietenia voastræ personalæ)“. cæci pæmânturile cucerite vor merge sæ mærescæ fiefurile vasalilor sæi. armata nu mai are nimic din acea grupare feudalæ care se duce. (Cântec militar preamærind conducætorul unei expediflii: Zhao Mong va avea imprudenfla sæ ia toatæ lauda pentru el?). dacæ nu chiar mai mare. pe care încearcæ sæ øi le supunæ. De acum înainte. Prin efectul acestor blesteme coercive. singur øi supærat. Moare ars. care riscæ sæ se agafle ca o patæ de destinul sæu. sunt tentafli sæ devinæ rebeli. tulburent) cântæ: „Prepeliflele merg în cupluri – iar coflofanele perechi. Dintr-un om lipsit de bunætate – sæ-mi fac un senior?“ (Este tot un cântec de dragoste. ne apropiem de sfârøitul perioadei feudale. dar le repartizeazæ între vasali. luptele dintre prinfli par a fi conflicte de civilizare. cu atât mai mult cu cât este în plin câmp! Iatæ lucrurile pe care nimeni nu le poate asculta! (= nu ascult. sau mai exact. apropourile voastræ)“. dacæ au primit ræni care apr sæ-i scoatæ în afara serviciului øi sæ-i lase færæ apærare. nu øi-a abandonat atitudinea prudentæ. Ze-chu este în termeni buni cu Ju-zhan. spune: „Aceøtia sunt eroii mei (literal: masculii mei. færæ avantaje materiale. principiul sau unicul beneficiual unei companii se aflæ în faptul cæ el îi poate pune la încercare pe vasalii sæi. De acum înainte.

din care aveau grijæ sæ fie îndepærtafli marii ofifleri ai unei seniorii distruse. este o øcoalæ de disciplinæ moralæ. de soi bun) se confundæ. amândouæ de o calitate aparte. Principiile moralei militare îi inspiræ pe nobili. Viitorul este judecat dupæ maniera de a merge la dreapta sau la stânga. reamintesc „spiritul de dreptate øi corectitudinea“. în loc sæ aibæ un spirit tumultos. Nu este posibil ca manierele sale sæ nu fie „grave. iar partea de jos (un fel de pânzæ cu care-øi înfæøoaræ coapsele) dintr-una din culorile intermediare corespondente“. care nu are decât blana sa. sentimentelor înøeøi)“668. tofli cei care. fac loc. dezordonatæ. Nobilul trebuie sæ fie brav øi curat. bætrânii. pe care îmbræcæmintea îl modeleazæ în mod corect. femeile. aceste II NOBILII DE LA CURTE 277 . În luptæ. Acela care iese din regulæ. având grija. care face ca „un om sæ fie cu adeværat om“. s-au înrædæcinat în sufletul chinez: au format acolo un strat profund. se apare mereu cu cea de-a doua tunicæ. Tot ceea ce nu putea fi angajat în vendetta. el trebuie sæ se dovedeascæ bun (shen ren sau liang ren). blând øi calm aerul feflei. Atunci când poartæ o îmbræcæminte „fæcutæ din douæsprezece benzi. nu putea participa sau profita din turnirurile militare. cele din partea stângæ. trebuie sæ redea prima øi a cincea notæ“. rezervatæ nobililor øi celor puri. refuzæ sæ admitæ vechile legi ale întâlnirilor feudale: el este o treabæ utilæ. într-o familie stræinæ645. el are grijæ sæ ræmânæ murdar øi færæ podoabe. stæpânirea de sine. trebuie sæ-øi dea osteneala sæ fie frumos (mei ren). de a da înapoi. în sfârøit.. Yi li655. chiar øi în existenfla lor civilæ. „În prezenfla seniorului (nici mæcar moøtenitorul desemnat) nu lasæ sæ atârne liber øi sæ ræsune pietrele preflioase de la centura sa“. De ce sæ ne abflinem sæ-i rænim din nou. – øi al cærui „tiv din partea de jos. nestæpânitæ. Numai clinchetul brelocului princiar trebuie sæ se audæ. se va spune cæ este „pentru totdeauna de neuitat“. Nu se aude în acest caz zicându-se: „Un om care nu este în flinuta sa! – este posibil ca el sæ nu fie deja mort?“ Dimpotrivæ. În vizitele de condoleanfle. croit în echer“ øi „cusætura dorsalæ. iar capitolul privitor la bonetæ deschide cea mai sacræ dintre cærflile rituale. altul prea de jos. cu mâneci împodobite cu leopard. Lupta avea valoarea unei încercæri de puritate. flinuta corpului poate fi corectæ (zheng). împodobitæ cu perle. când nobilul se aflæ în carul sæu.. se poartæ o tunicæ de un verde gælbui. de a se întoarce.. Din contræ. s-a condamnat singur øi acflioneazæ ca un condamnat. chinezul se inspiræ dintr-un sentiment al onoarei. pentru a recunoaøte printre fii. un gust al pariului øi un spirit de mæsuræ. sæ ducæ în captivitate un bætrân. cu un animal cu miøcærile dezordonate øi înebunite659. În orice clipæ este provocatæ soarta. stræluceøte precum constelafliile“. Dar. tofli cei care erau pætafli de un doliu. ræzboaiele ambiflioase de civilizare nu iartæ pe nimeni: Tofli care au sau mai pæstreazæ ceva forflæ sunt duømanii noøtri. alura unui concurs de ghicitori mimate. Ræzboiul. cæci „gesturile rituale (li) reprezintæ substanfla corporalæ (di: corpul. sæ nu se treacæ peste destinul sæu. Din flinutæ. valorile protocolare. prezentânduøi tæblifla. pentru a nu fi prea elegant. de a avansa. Din contræ. Dacæ doi seniori. Nimeni nu ar fi îndræznit sæ omoare un ciumat. care serveøte la conferirea majoratului. împozante. care tocmai a murit. imitând cercul“. Nu se pætrundea la curte decât îmbræcat cu o combinaflie de haine de culori øi proporflii corecte. dar cu randament ponderat a nobililor soldafli de odinioaræ647. Ei îøi dovedesc calitatea sufletului øi a destinului lor în aceste întreceri de gesturi elegante. cea mai frumoasæ – în afaræ de cazul în care se fline o carapace de broascæ flestoasæ: sfinflenia acesteia (ca øi caracterul sacru al oamenilor în doliu) impune îmbræcæmintea a trei haine654. se întâmplæ ca ea aæ ræspundæ cu øiretenie: „Trebuie ca ei sæ se spele tofli pe corp øi pe cap. „peste o tunicæ împodobitæ (vulgar) cu piele de câine sau de miel. despre un gentilom desævârøit. Ceremonialul fixeazæ gradele øi limitele (pentru modul în care sentimentele sunt exprimate øi. aøa cum digurile stau în calea inundafliilor“669. care poartæ pietre la ureche øi a cærui bonetæ. În plus. nu se moare færæ o bonetæ corespunzætoare bine aranjatæ. din simflul flinutei ies la ivealæ controlul. Omul are un suflet.. în aceste cazuri extreme. pe cei a cæror ranæ nu este mortalæ?646“. Reglate minuflios de protocol. cu valoarea unor încercæri. aøa cum anul are douæsprezece luni“ – ale cærei „mâneci rotunde. ca centura sæ fie ornamentatæ cu pietre preflioase atârnate. o tunicæ galbenæ“. Acela este nobil. una când se trateazæ afacerile. invitæ la „miøcæri graflioase“ – al cærei guler. echilibrul miøcærilor lente. nici 280 evoluflia. trebuia sæ se flinæ în mânæ o tæbliflæ care. în care intræ. o dezlænfluire furioasæ îi succede moderafliei. el repudiazæ arta cu valoare religioasæ. de a sânclina sau de a se redresa“670. sæøi pæstreze sau sæ-øi piardæ fieful. Cinci dintre frafli se vor spæla øi se vor împodobi imediat dar cel de-al øaselea øtie foarte bine cæ acestea sunt gesturi interzise de flinuta de doliu. simflul onoarei. cu obligafliile etichetei øi ameninflarea perpetuæ a ræzbunærilor. vechile principii. Numai atunci poate fi considerat cineva vasal de cætre prinflul sæu. Færæ nici o tranziflie. Dar. una de abstinenflæ. (cæci) aceasta din urmæ este fæcutæ pentru a scoate în evidenflæ frumuseflea costumului“. sæ-øi atârne la centuri pietre preflioase øi atunci va exista un semn!“. Marea încercare de noblefle (cæci nobilii sunt mai întâi niøte ræzboinici) este întrecerea de tir cu arcul. înseamnæ cæ el este pætruns de sensul convenienflelor. în prezenfla seniorului. el poate dovedi cæ s-a næscut gentilom. distinse“660. ca un fiu de cætre tatæl sæu øi de cætre tofli. øi de altfel. se poate spune imediat cæ aceøtia vor muri sau îøi vor pierde rangul. era din bambus ornatæ cu fildeø. doliul nu i se poate strecura în suflet“656. oamenii trecufli. cæci boneta este partea cea mai nobilæ a îmbræcæminflii: nu se scoate niciodatæ boneta în fafla unui conducætor. peste o tunicæ din vulpe galbenæ. Calea pe care o impune ceremonialul este cu totul alta. care a pierdut deja totul.. o iau unul prea de sus. „Tunica unui ofifler trebuie sæ fie confecflionatæ dintr-una din cele cinci culori fundamentale.. Bine îmbræcat. el aude o armonie de clinchete când merge – cu o vitezæ øi cu gesturi mereu mæsurate – „el nu aude sunetul pietrelor atârnate de centura sa: atunci. Asalturile de politefle permit definirea øi clasarea destinelor: la fel turnirurile de gesturi rituale pot prezenta. ea nu mai pæstreazæ nimic din brutalitatea unei întreceri de îndemânare sau de bravuræ (în sensul vulgar al cuvintelor): este o ceremonie muzicalæ. Pe durata doliului. mai trebuie adæugatæ o a trei tunicæ. sæ-øi expunæ unei contagiuni feminine trofeele sale virile. se poartæ o tunicæ neagræ øi. Încercæri pregætitoare de tir cu arcul erau organizate. „Cele din partea dreaptæ. el poate lua parte la acele întreceri de flinutæ corespunzætoare. o operæ de plebeu. bravura nu se distinge de o flinutæ frumoasæ657. de pe vremea turnirurilor. alta când se stæ în repaus. Atunci când. Este limpede cæ posedæ virtuflile ce sunt cerute unui fiu. la curte. iar pentru un ofifler înalt din bambus împodobitæ cu mustæfli de peøte. bolnavi fiind erau impuri. este posibil sæ-øi pæstreze flinuta nobilæ (yi). corporalæ øi verbalæ. care vizeazæ cucerirea. chiar dacæ sunt øi bætrâni. alta de necaz. se poartæ bonete diferite. 281 284 copiii. Ceremonia de majorat este realizatæ prin îmbræcarea unei haine care-l face sacru pe gentilom øi-l consacræ îndatoririlor elegante. Numai atunci când se aflæ în fafla barbarilor stræini de legea chinezæ. conducætorii unei armate învinse. unei dorinfle de putere imediate. care nu dispare atunci când dispare nobleflea feudalæ. în sfârøit. care se comportæ cu noblefle. nici eroarea. maiestoase. ca un om desævârøit. Cunoscând valoarea ritualurilor. „Ritualurile previn dezordinea. totuøi. Trebuie. pe cel care meritæ sæ-i succeadæ tatælui. care sunrt ceremoniile. dacæ a trecut de capcana mondenæ a carapacei. dreaptæ ca o cordea“. erau excluøi din jocul armelor øi al consecinflelor. aceasta este atitudinea (virtufli: dao) barbarilor.Peste o tunicæ cu garnituræ de blanæ de faun øi ale cærei mâneci sunt împodobite cu blanæ albicioasæ de câine sælbatec. care constituie viafla la curte. sub influenfla vieflii de curte. Dar. fundamentul. orizontal ca øi acul unei balanfle în echilibru. acestuia îi va reveni moøtenirea (færæ ca divinitatea sæ mai fie nevoitæ sæ mai dea vreun semn suplimentar)671. imediat ce este depæøit. anexarea. conforme cu regulile. iar celælalt prea înclinat. nu riscæ sæ fie comparat cu un øobolan. gesturile servesc la inhibarea impulsurilor. Viafla de la curte. Existæ o bonetæ specialæ. pune sentimentele în repaus øi inima în pace“658. este interzis sæ se poarte o a doua tunicæ. Atunci când haina este aøa cum trebuie sæ fie. Imediat ce este îmbræcat øi i se pune bonetæ ca un nobil. învaflæ sæ aibæ un suflet ordonat. care sunt urechile tæiate ale duømanului644. Totuøi. ca urmare. pentru un ofifler. solid care poate dura. formulele øi ordinele661. într-un amestec caracteristic. Vasalii. prin adopflie. trebuie sæ redea notele patru øi trei ale gamei. cæci frumuseflea (mei) øi puritatea (jie = curat. Peste o tunicæ îmblænitæ cu miel negru. dacæ unul stæ prea drept. Totuøi. se consultæ carapacea broaøtei flestoase. baza materialæ) a (ceea ce face) ca nobilul sæ træiascæ sau sæ moaræ.

nici sæ-l vadæ. cu o curtoazie savantæ. el nu poate ræmâne dezbræcat ca un sælbatec sau îmbræcat pe jumætate ca un om de rând. avansând. de obicei.. cæci înconjoaræ de douæ ori corpul“. Duelul cu arcul. Uøierul. Dar nu este suficient sæ fii îmbræcat pentru a merge la curte: pentru a fi primit. unei puteri sfinte649. La care. „Arcaøii. Un personaj din Zheng (540) avea o soræ care era foarte frumoasæ. trebuie sæ formeze un ansamblu armonios. „Ea este din mætase fiartæ. o dreaptæ (tche) atitudine a corpului. O anecdotæ dræguflæ (ea aratæ øi (dacæ pot sæ spun aøa) partea de romantism dintr-o viaflæ în care. Orice urmæ de brutalitate sælbaticæ este retuøatæ cu grijæ. În spatele fiecærei fliunte se aflæ un om. Zeng-zi øi Zi-Gong. Zou-Chu. rugæciune adresatæ unei puteri sfinte. Cu ajutorul unor gesturi de loaialitate. nu are dreptul sæ-øi spunæ pærerea. din ce în ce mai mult. „Regulile ceremonialului (li) ne aratæ. Unul. „amândoi. „Centura nu are decât douæ degete læflime dar pare de patru. Celælalt va para lovitura delictuasæ cu ajutorul unei baghete. se vor ciocni la mijloc de drum – færæ sæ facæ ræu nimænui (cel puflin dacæ ei au acelaøi numær de sægefli). Cei doi pretendenfli acceptæ acest regulament. Øi astfel se face cunoscutæ virtutea (de)“. nu poate sæ atingæ niciodatæ flinta (sau cel puflin. amândoi împreunæ. în plus. servesc la legarea unor contracte). øi. se spune. sæ coboare o treaptæ a scærii652. într-adevær. pentru a primi o pedeapsæsau pentru a se dedica. încât cupa (impusæ învinsului ca o penitenflæ øi o reconciliere) nui este prezentatæ decât ca un omagiu. sæ-øi prezinte. Toate miøcærile trebuie fæcute în cadenflæ. dumneavoastræ nu putefli intra!“ Cele douæ personaje. „o toaletæ perfect de frumoasæ deschide calea (dao) øi îfli permite sæ avansezi“. „Chiar øi pentru a face ceva greu. Se poate întâmpla ca unul dintre ei. dupæ ce s-a îmbræcat în straie strælucitoare. Este o încercare de flinutæ øi de disciplinæ mondene. a le læsa (færæ a le mai) urmæri 283 . În anturajul seniorului se cuvine sæ fii frumos. expresie a unei voinfle unilaterale. – arcaøii se aranjeazæ în cupluri!“ – „Îfli ofer posibilitatea (xien: termen care semnificæ cadourile dispuse ca ofrandæ øi provocærile aruncate unui rival) sæ-fli dovedeøti arta!“ – „Mæ duc deci sæ ti-o dovedesc – iar tu vei bea la rugæmintea mea (Qi. de origine princiaræ. În fafla seniorului sæu. este pur øi simplu însærcinat sæ strige: „atins!“ cu o voce armonioasæ øi corectæ. amândoi ochind bine. învins în întrecerea amoroasæ. øtie sæ-øi compunæ flinuta. Costumul. le spuse: „Suntefli anunflafli!“ øi. „Gærzile prinflului poartæ. în care un prinfl se aflæ în vizitæ. nu au avut timp sæ-øi aranjeze hainele. dând înapoi. celelalte cum sæ facem efortul pentru a le trezi. sæ se îmbrace la fel de ermetic ca øi o femeie. pe care-i vizitezi. în obiceiurile flæræneøti. Ar însemna sæ øi-l dea. Bineînfleles. demnitatea celor douæ familii care se vor alia). o corectæ (zheng) atitudine a sufletului. sæ tragæ drept în centrul flintelor663. pentru a le aræta stima sa. dându-se la o parte din fafla lor. sæ ascundæ o sægeatæ suplimentaræ. „atunci când se stræduie sæ atingæ flintæ“. suzeranul diminua. ei vor trage unul într-altul. învârtindu-se. îl consultæ pe ministrul din Zheng. Eleganfla este obligatorie: ea constæ în a purta îmbræcæmintea care corespunde rangului pe care-l ocupi. trage cu sægefli în toate direcfliile. Øi sægeflile lor. tofli fiind pætrunøi de ele. nici sæ-l cunoascæ pe viitorul sofl. menajeazæ. Toaleta este prima datorie a vasalului. nu øtiau øi nu erau în mæsuræ. când sunt în dreapta sa. dar „destul de lungæ pentru a nu se vedea piele dezgolitæ651. plângând (de compasiune unul pentru celælalt) øi depunându-øi arcurile. tobele sunt gata!. sælæsluieøte în corpul unui nobil. cæruia el nu doreøte nici sæ-i slæbeascæ. acestea vor putea reglementa viafla de zi cu zi666. tivitæ simplu la margine øi nu are borduri decât la extremitæfli“. în drept. susceptibilitæflile. vorbind despre civil. etalând flinuta incertæ a stæpânului lor. ea nu are voie. el este frumos!“648. chiar øi pe cældurile cele mai mari. ai cæror vasali. Înæuntru. (Se øtie cæ conducætorii antici expulzau murdæriile cu lovituri de sægefli). este îmbræcat cu costumul de bætælie. dar. Fiecare îøi compune o flinutæ exterioaræ nobilæ. poate sæ conducæ sægeflile la flintæ: astfel. vor face pe teren genoflexiuni faflæ în faflæ. regulile onoarei vor fi øi mai ferme øi. flinute cu fermitate øi cu grijæ. Tunica sa trebuie sæ fie „destul de scurtæ pentru a nu se târâ prin praf“. o tunicæ ornamentatæ cu blanæ de tigru. Astfel. Un nobil. ca la comanda unei muzici. La curtea seniorului virtuos. Totuøi. „Un ofifler care are dreptul la o singuræ emblemæ poartæ genunchiere roøii øi o agrafæ neagræ“. Un suflet. deja puternic. care poate mai bine øi tofli cu curtoazia cea mai rafinatæ: „Clopotele. Un alt nobil. totuøi cadourile. trebuie sæ se prefacæ cæ nu cautæ victoria decât din umilinflæ. celælalt soseøte. personajele cel mai distinse au venit în întâmpinarea lor. Acest veømânt de loaialitate (zhong. dar nu este postat acolo pentru a primi loviturile. despre un prinfl. este pur: „poate sæ înlæture calamnitæflile!“. în care nobilul trebuie sæ se arate abil în saluturile frumoase øi brav în hainele sale. acumulare veche de violenflæ øi de trædare scade. plin de politefle.aranjatæ ca un balet. care se potriveøte cu anotimpul øi circumstanflele. Este un analist care marcheazæ punctele øi mai existæ øi un conducætor al tirului. A da frâu liber sentimentelor. Dacæ doi arcaøi rivali decid sæ se întâlneascæ pe câmp. Dar. Prinflul însuøi (toaleta lor îi fæcea onoare) le-a fæcut onoarea. ea este ascunsæ pânæ la a pærea anulatæ. 279 278 scæzute. iar sægeata care nu a plecat pe nota potrivitæ. sæ se aranjeze într-un colfl din grajd. trebuie sæ atingæ inima (zhong) regulilor rituale. se prezintæ într-o casæ. el se ocupæ de chemarea la ordine a celor care greøesc. cu umilinflæ. – care. vasalii trag. nici sæ-i contamineze sufletul suveran. o tunicæ împodobitæ cu blanæ de lup“. Arcuri øi sægefli. iatæ de ceea ce este nevoie pentru a fline arcul øi sægeflile cu fermitate øi cu grijæ. vasalul va trebui. O femeie care (numai dacæ nu este vræjitoare) primeøte în corpul sæu farmece dæunætoare sau care slæbesc puterile (niu de = o virtute femininæ) nu se va aræta niciodatæ goalæ650. fata îl alege pe militar. „Peste o (primæ) tunicæ cu garnituræ de vulpe albastræ øi ale cærei mâneci sunt împodobite cu leopard. trebuie sæ øtii sæ te îmbraci. (Contractul de cæsætorie este. vine. a cerut-o de logodnicæ. care este în raport cu demnitatea celor. care toatæ ziua trage cu arcul færæ „ca vreo sægeatæ sæ devieze“ („oh! ce demn de renume este acesta! – ochii sæi frumoøi au o strælucire puræ! – øi ce corectæ este flinuta sa (yi)!“) se va spune imediat cæ poate domni. cæci: haina-l face pe nobil. cu ajutorul unei baghete. dar øi virtutea seniorului sæu. La reuniunile de la curte. læsându-se væzut dezbræcat. care constitue primul simbol al logodnei. dar pentru a o constrânge sæ îndeplineascæ orantul)!“664. de drept. „Este înodatæ cu ajutorul unei paftale prin care se trece o panglicæ de mætase“653. (Logodnica. logodna se încheie în cursul unei întreceri de cântece øi dansuri de dragoste). fiefurile acelora dintre seniori. în modul cel mai rafinat. care este aceastæ cupæ salutaræ cu o bæuturæ (fæcutæ sæ refacæ forflele 282 principii capætæ un nou aspect. numai ea. Întrecerile reglate cu ajutorul tirului cu arcu serveøte la diminuarea spiritului de ræzbunare. El se îmbracæ pentru prinfl. S-au dus repede. imediat ce au intrat. Se trece cu generozitate celuilalt consolarea (yang) onorabilæ. Gentilomul. al omului cu adeværat om (ren) care. de stirpe princiaræ. când sunt în stânga. El verificæ numærul de sægefli ale fiecærei perechi de arcaøi øi face sæ fie respectatæ ordinea. zhong (loaialitate) se scrie cu semnul inimæ øi o imagine reprezentând sægeata înfiptæ în centrul flintei) este sufletul oficial al nobilului. cadourile la curte. se poartæ o (a doua) tunicæ care trebuie sæ fie din mætase negricioasæ. La rândul sæu. imediat. (Ritualurile de logodnæ sunt ritualuri diplomatice: este menajatæ în ele. – Marea flintæ este pregætitæ! – Arcurile întinse øi sægeflile fixate. dar) rezervatæ bætrânilor ce trebuie respectafli. pe de-a întregul. Rafinamentul este aøa de mare. a fæcut-o pe familia fetei sæ accepte cu forfla gâsca sælbatecæ. la întâlnirea cu sælbaticii. Uøierul le spune: „Prinflul este aici. pe dinafaræ. discipolii lui Confucius. cu pompæ. nobili descalificafli. Nu se va dezbræca decât în ocazii extreme. în care toate detaliile sunt într-o secretæ corespondenflæ. ea spune: „Într-adevær. unele cum sæ ne moderæm sentimentele. al fiinflei civilizate (wen: distins). Zou-Chu este un înflelept: El îl sfætuieøte s-o lase pe tânæra fatæ sæ aleagæ. prea dornic de victorie. sare în carul sæu øi pleacæ: „Este un adeværat bærbat!“ Cum este øi firesc. îøi va pæstra braflele acoperite. care are loc la curte între oameni de onoare. speriat de faptul cæ trebuie sæ decidæ între doi rivali puternici. este frumos. El comportæ un numær infinit de genoflexiuni. întorcându-se.. tindea sæ domine gustul pentru protocol) lasæ sæ se întrevadæ înrudirea øi opoziflia dintre virtuflile civile øi cele militare. cu scopul de a „declina cupa“ øi a ceda onoarea (onoare øi cupæ se spune cu acelaøi cuvânt)665. bilateral. coborând din træsuræ. îøi va fline pe el partea de jos a hainelor“. invitându-se (sæ træiascæ de acum înainte aøa cum træiesc) un tatæ øi un fiu“ øi legându-se pentru totdeauna printr-un schimb de sânge (luat de la brafl)667. pe nota pe care o dau muzicienii. iatæ ceea ce permite sæ se spunæ cæ ai atins centrul (zhong) flintei. Fratele. nu numai virtutea vasalului care trage. nu se conteazæ)662. Acei oameni nu se apropie niciodatæ de un conducætor øi nu au deloc suflet.

nimeni nu îndræzni sæ-øi imagineze cæ aceste obiceiuri nu ar fi fost cele ale stræmoøilor. Disciplina reprezintæ idealul. ei vor trebui. De unde o træsæturæ caracteristicæ a vieflii private a chinezilor. sæ vorbeascæ pe cei a cæror isprævi aveau mai puflinæ strælucire. de bufoni. într-adevær. seniorul sæu se aflæ sub ameninflarea unui gest de sinucidere. regulile pietæfli filiale derivæ din strævechi ritualuri. pe care-i învinsese øi-i fæcuse prizonieri. pe loc. ci. cæci succesul ar face ca în ei sæ stræluceascæ o maiestate superioaræ celei a victimei lor. Yen zi. Dacæ vrei sæ fi fidel. îøi depune însemnele doliului el a sfârøit sæ mai fie omul unui anumit senior øi al unei anumite flærii. dar. Prinflul din Lu se face asistat de Confucius. Este partizanul politicilor pozitive øi nu al formulelor religioase. a pærut sæ stea chiar la baza legæturii de rudenie. pærând cæ se sprijinæ în întregime pe autoritatea paternæ. dar mai degrabæ viclean decât abil: Yen zi este. Se cuvine deci. atunci când consiliul privat sau. un servitor loial. nu este decât paradæ øi paradæ bine reglatæ.Este important ca ei sæ-øi pæstreze pe deplin sângele rece: trebuie ca prinflul lor sæ fie secondat de un herald de o loialitate de nezdruncinat. odatæ fæcând parte din acesta. sunt. atât de importantæ încât trebuie sæ insistæm mai mult asupra ei. pe care grupul a stabilit-o: de aceea. astfel organizate. Ducele din Qi nu cunoaøte mæsura. de dansatoare. Lu nu are decât o modestæ curte. pe care se urcæ pe trei trepte: acolo va fi încheiat tratatul. numai în cazul în care nu izbændesc în acfliunea lor. atunci. caii atelajului sæi nu au coama tæiatæ. Acest næpârstoc disprefluieøte ritualurile. apostolul 289 . în egalæ mæsuræ. barba øi pærul. Qi (care este cel mai puternic øi învingætorul) trebuie sæ jure primul. Pentru ca el sæ ræmânæ august. dus de nas de soflia sa. foarte strict. Ea se aflæ. organizarea familiei nobile. propunând sæ-i dea o piersicæ celui mai viteaz dintre ei. Tot aøa. viafla familialæ respinge orice familiaritate. de acum înainte. El rupe legæturile stræmoøeøti øi se desparte de personalitatea sa de pânæ atunci. Prinflul din Jin. Se abfline sæ mai spunæ cæ nu este vinovat (se abfline. Eticheta este ce care domneøte aici øi nu intimitatea. totuøi. mai vizibil. asumându-øi astfel toate responsabilitæâile unei execuflii pe care acesta a provocat-o în mod 292 definitivæ nu dateazæ. sau fie cæ. aspect particular al loialitæfli faflæ de un senior extins asupra tuturor rela1iilor familiale. Morala civicæ nu este o proiecflie a moralei familiale. sæ se vadæ. poate nu chiar un ministru trândav. partea de prestigiu care trebuie sæ revinæ fiecæruia dintre ei. dar. sæ spunæ cæ este vinovat: numai un conducætor are suficient suflet øi autoritate pentru a putea sæ se mærturiseascæ în mod formal vinovat). odatæ ce se fline cont de datele istorice. pentru stæpânul învins. respectul fiului pentru tatæ. Un vasal soseøte îl aduce la ordin pe prinfl. nu cunoaøte arta de a urca cu demnitate treptele unei scæri øi de a merge cu coatele întinse. Iubeøte fastul: curtea sa este plinæ de cântærefle. favoritul sæu. este o legætura de infendare. pentru cæ este un tip de tranziflie. odatæ ce s-a væzut frustat de onoarea turnirului. mai ræu. un gigant. apoi „scuipæ pe pæmânt. la mai mult. Atunci cænd o acfliune se impune. în raporturile de familie. færæ ca sunetul glasului sæ-i fi încetat o clipæ. fie cæ poate compromite printrun eøec sfinflenia seniorului. rezemætoarea cæruflei sale este acoperitæ cu o piele de câine alb. În toatæ perioada în care poartæ îmbræcæmintea de doliu øi se supune abstinenflei. decât din epoca dinastiei Han. dar Qi doreøte sæ-l reducæ statul Lu la un soi de vasalitate. Dar. se defineøte printr-o conduitæ de o conformitate absolutæ cu legile etichetei. este exact invers. sub influenfla ritualurilor. Din spirit de onoare. dupæ trei luni. în timp ce efortul unui grup omogen poate sæ tinda numai sæ întreflinæ øi sæ întæreascæ o uniune comunialæ. se remarcæ faptul cæ. (A reuøit sæ-l scape dintr-o singuræ lovituræ. dreptul de cetate federal este cel care pætrunde în viafla familiaræ. Herald sau general. pentru a menfline ordinea ierarhicæ. faptele sale nelegiuite îi lipsesc de orice autoritate verbalæ. Yen zi. ceremoniile. el poate sæ întrebuinfleze o proceduræ mai brutalæ. comuniune. reuøind prea bine. trebuie ca el sæ fie un prinfl trândav. În cazuri urgente. el se sacrificæ peste mæsuræ. efortul grupului feudal de exercitæ. ceilalfli doi l-au imitat). sæ improvizeze o contra clauzæ. pentru a înfrâna orice voinflæ. Fidelii sunt purtætorii de cuvânt ai seniorului øi îl reprezintæ. Întregul simbolism social are drept obiectiv întærirea sensului disciplinei. pentru cæ rezistenfla la subordonare este faptul. Aceastæ familie este de un tip destul de rar øi foarte curios. În felul acesta el aruncæ cel mai veridic dintre blesteme asupra deciziei prinflului. rolul de herald sau. el atenteazæ mereu la demnitatea seniorului sæu. zburând în serviciul stæpânului. limpede. pe prinflul din Qi de trei bravi care ar fi putut deveni turbulenfli. Un vasal al lui Chu a reuøit sæ obflinæ. Numai dupæ o lungæ evoluflie fiul øi tatæl s-au considerat rude. datoritæ influenflei sale asupra dezvoltærii moravurilor chineze. fie sæ renunfle la decizia blestematæ (ceea ce fæcu prinflul din Qin) fie sæ-l omoare pe vasalul sæu. este important sæ fie. care este foarte priceput sæ inventeze tot felul de bufonerii tragice. Nu erau decât douæ fructe de dat ca premiu. Dacæ acesta nu-i satisface pe oamenii din Lu. Fiul nu a væzut o rudæ în tatæl sæu decât dupæ ce l-a recunoscut drept seniorul sæu. Fiecare dintre ei este chemat sæ joace. Nimeni nu consideræ cæ poate træi în afara unui grup de supuøi. El însuøi nu-øi taie unghiile. Atunci când vasalul opozant se surghiuneøte øi posteøte. ideea de respect primeazæ absolut. Pentru a se aræta. un înflelept. care este prima datorie a vasalului. Aceastæ ameninflare are o putere cumplitæ øi este suficientæ. sæ inversæm postulatul istoric care stæ la baza teoriilor chineze. Totul. care i-a unit. Prinflul din Qi aduce cu el un personaj renumit. øi acesta. Pentru a înceta sæ mai fie opozant. ele au cæpætat un soi de valoare canonicæ. asupra ideii de afecfliune. în viafla publicæ. øi apoi. care ar fi de data aceasta adeværatul vinovat. redactarea juræmântului îi aparfline. curtea legiøtilor înlocuieøte curtea 301 I FAMILIA NOBILÅ 304 tot solidar. sprijinit de un zid al palatului princiar. ajutorul armatelor lui Qin jelindu-se timp de øapte zile. el încearcæ sæ-l determine pe seniorul sæu sæ respingæ proiectele cærora el însuøi refuzæ sæ se asocieze. a avut grijæ sæ-i invite. nu se fac vinovafli de crimæîmpotriva patriei sau a familiei. nu gândeøti øi nu simfli decât dupæ regulile protocolare. De asemenea. atunci când se hotæræøte sæ acflioneze. se abfline sæ mai facæ libafliuni (este exclus de la comuniunea zeilor). pur øi simplu. departe de a izvorî dintr-o simplæ codificare a sentimentelor naturale. cu toate primejdiile sale. øi de formæ. în mod strælucitor. încât ele sæ marcheze. Or. Taberele prinflilor sunt stabilite în câmpie: se ridicæ o movilæ de pæmânt. el trebuie sæ moaræ pentru patria sa. Sunt citite pentru a gæsi în ele codul bunelor moravuri. care este abil în discursuri. decât cu ajutorul unei delegaflii din partea virtuflii princiare. Vasalul expatriat poartæ doliu dupæ patria sa pierdutæ. mai de grabæ. prin care se obflineainiflial afilierea agnaticæ. Conducætorul nu are altæ însærcinare decæt sæ concentreze în el prestigiu. este de un mare interes sociologic. chiar îndreptatæ asupra unui stræin. cei doi prinfli (499)677 se întâlnesc cu scopul de a-øi jura o nouæ prietenie. principiul agnatic a comandat singur organizarea familialæ. au fost læsafli sæ ia piersica. pe care ea îl prezintæ. îi elibereazæ pe generalii din Qin. cæ nu acflionezi. un ministru care nu acflioneazæ decæt în formæ. numai un vasal poate s-o îndeplinescæ øi nu poate acfliona. cel în care se reflectæ cel mai bine virtutea conducætorului este desemnat sæ fie purtætorul însemnelor senioriei. Sofliile sale (sau cel puflin soflia principalæ) nu mai sunt admise lângæ el (viafla sa sexualæ øi relafliile sale casnice sunt întrerupte). Atunci când. Bineânfleles. mai întâi. fiica prinflului din Qin. Atunci când se aøeazæ la masæ. El îøi reia hainele obiønuite numai dupæ ce au trecut trei luni“680. færæ sæ se întoarcæ“682. trebuie sæ faci în aøa fel încât. vasalul (cæci nimic nu distinge devotamentul absolut de ambiflia ræzvrætitæ) se condamnæ la ispæøire. În schimb. Cel mai curajos s-a sinucis. Reglatæ dupæ modelul reuniunilor de curte. care contribuie la sfinflenia unui conducætor recunoscut. Qi a învins Lu øi l-a privat de câteva domenii. Actele conducætorului pæteazæ onoarea vasalilor. Øi este astfel pânæ în momentul în care tehnicienii au triumfat asupra vechii nobilimi în favoarea prinflilor. o alternativæ teribilæ se impune seniorului: acesta trebuie. Sinceritatea (cheng). prin dozæri protocolare. Fiecare prinfl îl are pe asistentul pe care-l meritæ. dar este patria tradifliilor rituale. Ordinea familialæ. Atunci când. celebru prin øiretenia øi stratagemele sale. Prima legæturæ. Poartæ încælflæri din piele netæbæcitæ. dar este øi propiul sæu doliu. în China feudalæ. într-adevær. În afara interesului istoric. ci numai de lesmajestate øi aceasta. fiecare posedæ în el o parte din acea virtute contagioasæ.borduræ coloratæ (flinuta de doliu). nici când înghiflea o linguriflæ de apæ681. este un pitic. legæturæ juridicæ øi nu naturalæ . virtuflile sale le dæ un spirit elocvent. o legæturæ de naturæ extra-familialæ. care au menirea sæ restaureze periodic comuniunea fidelilor.

din contræ. Aceste concepflii corespund unor sentimente atât de consolidate astæzi. cæutând sæ confirme prin violenflæ o victorie pe care înflelepciunea n-a meritat-o. Mustrarea (jian) – sfatul contrar – este un act de neconceput într-o seniorie prevæzutæ cu un destin fun. o hainæ inferioaræ. Dar nimic nu a înmuiat sufletul loial al lui Confucius. de ierarhii satbilite. Un ofifler propune sæ fie chemafli dansatorii: „Da“. sæ se expatrieze: el trebuie sæ ispæøeascæ ceea ce imputæ altora drept greøealæ. un mare cuceritor de prestigiu øi adeværatul secund al seniorului. l-a învæflat øi loialitatea (zhong). aceasta îi aparfline în virtutea unui drept fondat în naturæ. pæræseøte flara. Deci. vasalii se dedicæ cu totul prinflului. repetat de trei ori. dar nu cea din urmæ. un prinfl øi un ministru înflelepfli: aceøtia au executat cu o loaialitate plinæ de scrupule juræmântul impus prin forflæ: a fost o reuøitæ pentru Qi. Un protest. Este adeværat cæ omul cinstit îl va înlocui pe gentilom. „Cu un mers rapid. de culoare albæ øi lipsitæ de 291 Capitolul IV Viaœa privatå ietatea filialæ. Au codificat. Atunci când vasalul. Vasalul. el niveleazæ un teren øi ridicæ o movilæ. Din aceastæ muncæ de analizæ au ieøit douæ ritualuri: yi li øi Li ji. o datorie funestæ. victoria este tot de partea lui Qi. ale formulelor prestabilite. În afara unor cazuri extreme. ale gesturilor bine reglate. pentru a da victoriei legalitate. o bonetæ færæ ornamente. sulifle øi halebarde. oricare ar fi ea. se condamnæ sæ ispæøeascæ efectul nociv al deciziilor pe care el le repudiazæ. printo adeziune formalæ la un întreg ansamblu de convenflii consacrate. avanseazæ o masæ de fanioane. pentru seniorie. Îøi pierde zeii. Tatæl este deci primul dintre magistrafli øi chiar. Dar a respinge o decizie care. principiile fundamentale ale conduitei. într-o hærmælaie de tobe øi de strigæte. dacæ este sæ-i credem pe chinezi. cu toate acestea loaialitatea øi consilierul loial sunt de partea lui Lu. Redectarea lor 303 P . în consiliul unei seniorii care este în declin.sinceritæflii. Consilierul orator. al cærui sfat a fost respins. Urcat pe a doua treaptæ. A accepta nu ar insemna decæt „a ræmâne pentru a urâ“ øi pentru a arunca asupra actului hotærât un destin nefast679. Imediat. Au fæcut. a aderat spunând „da“. au avut înflelepciunea s-o defineascæ. numai dacæ nu au avut grijæ sæ-øi decline responsabilitatea. cu strictefle. din sinceritate øi din onoare. Dacæ prinflul meritæ sæ fie ascultat. Confucius însuøi. a te pune singur la stâlpul infamiei. izolat pe movilæ. Toatæ înflelepciunea lor o au de la prinfl. înseamnæ a te blama singurriscând sæ-i blamezi pe egalii tæi øi pe senior. ca datorie esenflialæ. Qi este acela care. mai mult decât generalul. Dar. iar la baza treptelor asistenfla. posedæ øi arta cuvântului. turnirurile øi replicile. pare sæ fie de esenflæ patriarhalæ. În timpul lungilor secole în care ea a dominat. practica acestor virtufli øi. în timp ce ritualurile sunt plasate sub patronajul îndepærtat al lui Confucius. constituie unanimitatea consiliului. el rupe legætura cu patria sa øi cu stræmoøii sæi: nu poate lua cu sine vasele de care se servea pentru ritualurile patrimoniale. va încerca sæ-l intimideze pe prinflul Lu. În timpul acestor întruniri de consiliu. în vremea în care bætælia nu urmeazæ decât unor victorii cucerite doar pe jumætate. aceasta se datoreazæ faptului cæ poporul recunoaøte în el un tatæ. Au înfleles valoarea moralæ a conformismului. Îøi întoarce fafla cætre flara sa øi scoate vaiete. Datoritæ talentelor heraldului sæu. înseamnæ a te izola de grupul feudal. Ea este o datorie. practicarea loialitæflii depline øi adeværate. Ele au fost inoculate nafliunii datoritæ unui efort de propagandæ a unei øcoli de ritualiøti øi maeøtri de ceremoni. ei i-o restituie acestuia sub formæ de sfaturi. acesta din urmæ era apt pentru orice serviciu: celælalt se va fæli cæ øtie totul. pe-atunci. Aceøtia au deprins principiile de moralæ naflionalæ. Acesta trebuie sæ se retragæ. este cel care îl asistæ pe prinflul din Lu. în care te poate arunca o cæutare anarhicæ a adeværului øi a dreptæflii. magistratura pe care el o exercitæ. în numele tuturor. n-o defline printr-o delegare. Se îmbracæ cu o tunicæ. dar la care seniorul. din antichitatea îndepartatæ. au reuøit sæ evite tulburarea. care pledeazæ împotriva celorlalfli. 290 vasalilor. Supusul loial provine din fiul pios. în principiu. el a urcat (primele) trepte (le) movilei. în aceste turniruri oratorice. zilei nobilimii feudale sunt depæøite. Mai mult decât în ræzboi. Respectul datorat autoritæfli paterne este considerat ca cea mai mare dintre datorii. ea dezleagæ provizoriu soarta. cæci datoriile faflæ de stat nu sunt imaginate decât ca o extindere a datoriilor familiale. decizându-se sæ-øi consacre viafla cultului etichetei. Lu l-a învins pe Qi. al cærui ministru nu putea fi decât un pitic øi un bufon? Sufletul princiar vorbeøte prin vocea heraldului øi el este acela care. Vasalii stau într-o parte. Øi a gândirii lor. când vasalul are simflul flinutei. urcând toate treptele movilei. de adeværate tradiflii. trebuie ca fiecare „sæ øtie sæ-øi asume responsabilitatea (Jiu = efectul nociv sau fast)“ sfaturilor pe care le-a dat sau pe care ceilalfli le-au preconizat. dar angajând destinul protestatarului. Odinioaræ. øi øi-a ridicat în aer mânecile“. spuse prinflul Qi. solidaritatea grupului feudal se stabileøte în aceste reuniuni de la curte. care servesc la ilustrarea numeroaselor culegeri de anecdote. a stat la baza moralei familiale øi chiar a moralei civice. øi (orice întrecere între prestigii princiare implicând o pedepsire a învinøilor – care sunt nevinovafli) Confucius. s-a dus sæ-l ameninfle cu pumnul pe ducele din Qi. „A pærea de acord øi a se denigra – ah! acesta este cel mai ræu lucru!“ „A împuia capul curflii cu vorbe“678 nu foloseøte la nimic dacæ sufletele nu sunt la unison. dobândeøte. tofli consilierii sunt condamnafli sæ-l execute. opozantul trebuie sæ evite sæ arunce anatema asupra celorlalfli øi sæ se excomunice pe el însuøi. glorie sau ruøine. „Odatæ ce a trecut frontiera. nu poate fi decât unanimæ. ca o datorie primordialæ. sæøi pæræseascæ funcflia. Tradiflia hagiograficæ pretinde cæ el a pus sæ fie sfârtecafli bufoni øi pitici: nu era acesta modul cel mai bun de a (nimici apærarea unui prinfl nobil øi duøman al ritualurilor. din care decurg toate obligafliile sociale. Cei doi prinfli urcæ pe movila tratatului øi se aøeazæ faflæ în faflæ. stræduindu-se sæ analizeze uzanflele în vigoare în nobilimea federalæ. Yen zi nu a avut nimic de replicat. comandæ o execuflie. Au recunoscut meritele formalismului. reprezentate de întrevederile conducætorilor. Odatæ ce tatæl l-a învæflat pe fiu ce este respectul (xiao). Øi-au propus. O seniorie este pierdutæ dacæ tofli vasalii øi tofli consilierii nu sunt animafli de aceeaøi virtute. Atunci când un sfat este adoptat. încât chinezii se pot considera îndreptæflifli sæ le socoteascæ înæscute. dupæ teoria clasicæ. Aceste culegeri se prezintæ ca niste povestiri istorice. Dar timpurile s-au schimbat. Confucius vorbi. Autoritatea unei guvernæri. smulgându-i un juræmânt neaøteptat. s-a gæsit în tabæra lui Lu un voinic care. o contraclauzæ a fost inversatæ în tratat care permitea redarea domeniilor confiscate. într-o întâlnire asemænætoare. Dar. este. Qi avea. izolafli øi færæ arme: puteri nude. adoptat de trei consilieri. disciplina feudalæ i-a fæcut pe chinezi sæ dobândeascæ virtufli preflioase. øi pe vremea când Qi mai dorea sæ-i impunæ lui Lu un tratat dezastros. Sfatul. Eticheta nu permite unui vasal fidel gesturi mai violente. aceste sentimente au o istorie. atrage asupra deciziei un soi de opoziflie suspensivæ.

exact în mæsura în care este alimentat. Seniorul îl hræneøte pe vasal. sfaturile sale. Totuøi. ciocul amforelor era îndreptat cætre invitatul principal. pe care o atrage o hotærâre nepotrivitæ: pentru aceasta. ci. în care conducætorii defuncfli îøi flin încæ curtea øi unde urcæ fumul din græsimea arsæ a victimelor. în cazul unei nereuøite. întreg prestigiul care-i permite sæ comande unui grup de oameni. hrana cu care este alimentat sufletul seniorilor defucfli. Cât despre oamenii din popor. Vasalul. bucætarii nu mai coc decât rafle. spune el. nu au decæt sæ le munceascæ. Trebuia. se limitau la tæierea pærflii inferioare. furæ raflele øi nu pæstreazæ decât sosul. dupæ conducætor. Peøtele fiert era prezentat cu coada întoarsæ cætre mesean. în fiecare zi. Pentru un simplu nobil. 293 . respectul dominæ øi el nu poate sæ nu mænânce cu poftæ mâncarea pe care i-o oferæ stæpânul. tofli participând la spiritul comunitæflii. Acesta este moøtenitorul desemnat. îøi simte degetul arætætor (cel cu care mænâncæ) miøcându-se. Un vasal. Carnea. legætura de vasalitate implicæ o aderare absolutæ la voinfla seniorului. Nu este acceptat decât cu precauæie. senioria nu are decât un suflet. dupæ ce s-e ofereau sæ strângæ masa. Aceastæ grupare propune numirea tânærului prinfl ca general. Acesta este de ajuns pentru ca vendeta sæ se declanøeze øi sæ izbugneascæ furii sælbatece: „Aø vrea sæ-mi fac culcuø din pielea lor“696. Între ei comuniunea a fost ruptæ697. sæ nu se exprime decât cu ajutorul unor formule proverbiale. Prietenii tânærului prinfl cautæ sæ-l facæ sæ scape de aceastæ încercare. de asemenea. vasalul. pe durata vieflii. Dacæ nici un invitat „nu-øi poate permite sæ nu se declare sætul“. ele nu au decât o valoare neutræ øi mai ales sunt susceptibile de interpretæri variate. Se rupea carnea fiartæ cu dinflii. Ustensilele de masæ erau aøezate în conformitate cu unele reguli stricte. Unele cæinfle devin posibile øi sunt desemnate deja victimele ispæøirilor care se pot impune. pur øi simplu. întreg pæmântul va fi fecundat iar sfântul autor al desacralizærii solului va primi primele fructe ale pæmântului ca ofrandæ701. înseamnæ mereu cæ au mâncat o mâncare minunatæ“. tofli. tofli animafli de forfla sacræ care este concentratæ în stæpânul lor. care doreøte sæ-øi detroneze seniorul (aceste practici erau la ordinea zilei) nu se pune în afara legii grupului: atenteazæ. un cadou minunat: o broascæ mare flestoasæ de mare. de distanflæ øi de umilinflæ. fiecare consilier încearcæ. întreaga virtute care face sæ rodeascæ un domeniu øi care-i dæ dreptul sî fie un deflinætor de pæmânt. În loc sæ pregæteascæ. Acesta atrage respectul prin caracterul lor tradiflional. cel al conducætorului. a vrut sæ 297 300 deliberat. sæ se evite a avea mâinile murdare. Dar. Dacæ el comite crima de a fi învins. în ordinea demnitæfli lor. a fel ca øi gruparea familiaræ. în familiile lor. îøi înmoaie degetul în oalæ. mænâncæ. dar în manieræ inegalæ caci grupul este ierarhizat. în principiu. practic. Vasalul poartæ doliu dupæ seniorul sæu cu aceeaøi strictefle cu care poartæ doliu dupæ propiul sæu tatæ. Dacæ prinflul îfli oferæ alimente. care cautæ sæøi depæøeascæ fratele. Un trædætor pune la cale o rebeline. cuvintele pronunflate nu mai angajeazæ soarta într-o manieræ insensibilæ. este cel mai bun mijloc de a-l distruge. ei dobândesc un drept eminent (dar subordonatul dreptului prinflului) asupra pæmânturilor pe care flæranii necioplifli cum spun. Færæ îndoialæ este de datoria seniorului sæ-øi revendice întreaga responsabilitate øi sæ spunæ: „Generalii øi miniøtrii nici nu reprezintæ decât braflele øi picioarele mele“. sæ fie pe partea dreaptæ øi. a refuzat. pæstreazæ sâmburele în sân“: este o marcæ de favoare. câteva brazde: imediat. în numær mai mare pe mæsuræ ce sunt mai puflin bogafli în noblefle øi în virtute eficace. Prinflul a primit de la un senior. în aceeaøi epocæ. el este acela care trage. dacæ el era pentru un înalt ofifler. „Când ni se întâmplæ acest lucru. darul de hramæ care înobileazæ. gruparea feudalæ este o unitate comunialæ. La masa princiaræ. arætându-i printr-un gest pe consilierii celeilalte pærfli: „Aceia au vrut-o683!“ Dacæ seniorul le urmeazæ sfatul. dacæ era pentru un prinfl. Cei care suportau ræu bæutura. la început. sæ se øteargæ actul nefast. mærind ultragiul. sfinflenia unui conducætor. avertizat de acest fapt øi vexat cæ vasalul se crede dinnainte sigur cæ va avea partea sa din festin. dar pæstreazæ øi pentru rudele tale: îi vei reconforta. Fratele. Dar. pe câtæ hranæ primeøte øi este fidel. un supraveghetor øi un cenzor îi chemau la ordine. dar pe estrada conducætorului. el este deja dacæ. înainte ca stæpânul casei sæ se fi atins de toate felurile de mâncare. prieten. Grupul feudal este un soi de familie. cæci legætura care va ieøi din aceastæ comuniune va fi mai strânsæ dacæ ai împærflit cu el øi mâncarea øi vesela. Va fi vinovat. care se duce la curte. El plæteøte pe bucætarii palatului øi pe valefli. Atunci când conducætorul începe primele aræturi. suprimându-i pe consilierii ræu sfetnici. Ei nu rup o pe de altæ parte. – unul urlæ. Acesta din urmæ posedæ atâta noblefle. Ducele Xian din Jin (659) delibereazæ pentru a øti dacæ va încredinfla comanda oøtilor fiului sæu mai mare. singur. dar øi aserveøte øi infeudeazæ. Nu se clætea niciodatæ gura. Atunci când se mânca pepene. Mâncærurile din carne. este tæiatæ øi nu færâniflatæ în bucæflele mærunte. dupæ moarte. iar fidelul sæ-l omoare pe prinfl. Prinflul se gândeøte imediat sæ-øi omoare fidelul. În felul acesta. trebuia sæ începi sæ mænânci înaintea lui øi sæ nu termini. Ca øi conducætorul lor. este de ajuns ca adversarul sæ strige. nu se cuvenea sæ se retragæ „dansând øi flopæitul“. la fel cum familia (vom vedea mai departe) este un soi de grup feudal. sæ le arunce (cu baghetele) orez în aer pentru a fi ræcit sau pentru a fi rostogolit în bulete pentru a fi mai rapid înghiflit. dar el trebuie s-o mænânce pæstrând un ritual perfect: „Dacæ prinflul îfli dæ sæ mænânci resturile sale. se abfline sæ-l mai invite la masæ. a face zgomot sau grimase cu gura. în regiunile cereøti. cu corpul împleticit!694“. Aceastæ legætura nu diferæ de cea de rudenie. øi care în ei este dispersatæ. dupæ ce ai mâncat tu)“. Membrii grupului sunt stæpânifli de acelaøi spirit. tofli terminau masa bând øi. cæci toatæ lumea ezitæ sæ se angajeze în mod irevocabil. iar valeflii. Se transferæ asupra lor calamnitatea684. Tocmai pentru faptul cæ orice cuvânt angajeazæ destinul øi dezvæluie sufletul aøa cum este el. Era interzis sæ se mænânce meiul. pe de altæ parte. sufletul trebuie sæ fie unanim. puii la care aceøtia au dreptul. Felurile de mâncare trebuiau servite øi consumate într-o ordine fixæ. cu un amestec de respect øi reflinere. nu sæ vorbeascæ færæ sæ spunæ nimic. aceea care existæ. tatæ øi fiu. dar dacæ tradiflia lea consacrat. dar se fæcea economie de prosop. se va putea. teoretic. Fiecare nobil este un conducætor cu virtute difuzæ. aceia cæræra li se permite sæ mænânce. 296 oamenii de sus. sæ se bea saramura ca øi cum ar fi fost prea puflin concentratæ în sare. sæ se supere. – o muncæ de bædærani ce nu conferæ decæt drepturi færæ valoare. un vasal fidel poate sæ-l scape pe seniorul sæu de soarta rea. se expune bænuielii de a dori sæ întrebuinfleze împotriva tatælui sæu prestigiul pe care i-l dæ victoria. erau luate cu mâna dreaptæ øi se punea în partea stângæ. Acelaøi suflet sælæøuieøte øi în senior øi în corpul gentilomilor care constituie curtea sa. Nu se apucau bucæflile ca pe o pradæ øi nu se aruncau oasele la câini690. dar dacæ. erau ameninflafli cu „berbecul færæ coarne“. erau arænjate în cinci rânduri: se termina cu vânatul care preceda peøtele. altfel decât cu o linguræ. principala uti-litate a reuniunii de curte este aceea de a acorda o responsabilitate fiecârui sfat: de acum înainte. ei au un suflet care. cântecele pernicioase ale muzicantelor trimise de un duøman întæit din regiunea Lu. mænâncæ-le în propia sa farfurie (cel puflin dacæ pofli s-o speli. nu se va pierde în stræfundurile pæmântului: el va sælæølui în înalturi. dar are prudenfla de a schifla un gest de reflinere. la ordinea sa. se încearcæ diminuarea responsabilitæflilor. nemulflumit. iarna. Toate sosurile sau bæuturile. iar altul vocifereazæ! – Ræsturnând vasele øi oalele noastre – ei danseazæ. trebuie sæ se prefacæ mæcar cæ mai gustæ din mâncæruri. la mesele ce sunt oferite de marii conducætori. vara. ei tæiau pepenele cu dinflii691. într-un singur sens. pentru înalflii ofifleri. trebuia sæ evifli a pærea gurmand øi toatæ lumea era atentæ sæ se aøeze pe aøternutul sæu stând puflin mai în spate693. imediat ce gazda øi-a øters cu degetele colflurile buzelor. øi dacæ. la masa unui comandant (trebuia sæ ai grijæ). iar cu degetele carnea uscatæ. iar decizia sæ aibe aspectul unui rebus. învingætor fiind. era deasemenea tæiat în douæ. de exemplu. La vasalul din naøtere. dar în aøa fel încât spatele. „Dacæ prinflul îfli oferæ un fruct cu sâmbure. când sunt befli. Idealul este ca acest sfat sæ capete forma unei întreceri de proverbe. În timpul consiliului ca øi în timpul bætæliei. O altæ grupare este formatæ în jurul favoritei ducelui Xian care nutreøte pentru fiul mai mare al acestuia o uræ profundæ. dar mai numeroøi la lucru øi sæpând fiecare brazde. Dar prinflul. færæ a atrage asupra sa pedeapsa. mulflumeau spunând: „Suntem sætui!“ Totuøi. Atunci când Confucius a væzut cæ seniorul sæu prefera. El are la curte gruparea sa. „Invitaflii noøtri. vor avea. sæ se bea supele færæ a se mesteca ierburile. îl suge øi iese. cel puflin. burta. bucæflile de peøte ce erau scoase din guræ692.de sare în formæ de tigru689. înseamnæ cæ este vinovat. atâta timp cât el nu a terminat de mâncat. Iar. le vei îmbogæfli viafla øi vei raporta la o generaflie mai veche titlurile tale de noblefle695. Nu erau puse la loc în mâncare. lucrezæ pæmântul dupæ seniorul lor: în urma sa. compuse din mai multe substanfle. era tæiat în douæ øi era acoperit cu un prosop.

væ vor urma!“699. (sætui). sunt marcate gradele de noblefle: în aceasta se aflæ simbolul împærflirii mærinimiei princiare“. ca un excomunicat. pentru a confirma fericirea! – Bucatele. „Cei mai nobili (aceia care mænâncæ nu cel mai mult. Oameni curajoøi. care s-au flinut atunci.. care determinæ inventarea ritualurilor datoritæ cærora se evitæ mortului onoarea unei descompuneri lente. La supa de prepeliflæ sau de pui øi la carnea de potârnichie. în care era consemnatæ înflelepciunea stræbunilor. el îi umple pe tofli de substanfla sfântæ. mai ales. sfinflenia øi nobleflea. supa de orez glutinat. s-au bucurat de un fief øi au mâncat dintr-un venit nobil. punefli-o pe grætar! – Iar dumneavoastræ prinflesæ cu flinuta gravæ. toate corecte! – Sfântul ce reprezintæ Spiritele – mæ va ræsplæti pentru marea fericire: zece mii de ani. târtiflæ de gâscæ domesticæ. ne dæ o idee despre talentele oratorii. nimic nu am omis! – Invocatorul îøi recitæ oracolul sæu – ca ræsplatæ a descendentului pios: – „Gustoasæ era ofranda pioasæ! – Spiritele au bæut øi mâncat! – Îfli prezic toate cel bune – Dupæ dorinflele tale. fie crudæ. dar o distribuie. intriga angajeazæ sub acoperiøul acestor deliberæri pompoase în Consiliul de stat. în ziua potrivitæ. o cantitate strict definitæ de forflæ sacræ øi de noblefle. Subtilitatea discursurilor. dupæ toate regulile! – Ai fost grav. ræspândit în tine. rinichi de câine. este participarea la sacrificiile senioriale. tæiatæ în felii foarte subflirii. – ai fost grijuliu. Atunci când. Bucæflile de carne. intestine de peøte. ofiflerii (simpli nobili) în numær de opt mænâncæ (la rândul lor) resturile. nu eøti înflelept. ci ce este mai bun) primesc (carnea care este prinsæ de) oasele cele mai nobile (omoplaflii. dar. constæ în a face. Ceea ce constituie legætura de vasalitate este luarea mesei zilnic cu seniorul. Ca bæuturi fermentate. Este destul de curios de constatat cæ. dar mai puflin bine) primesc (carnea ce este prinsæ de) oasele cele mai puflin nobile700. Ofrandele. ei ar fi dorit ca acest lucru sæ fie exact øi sæ se poatæ spune: „Dupæ moartea sa (trupul unui om mare) nu face obiectul coruperii“687 – atât este de adeværat cæ aceleaøi idei. erau mâncate resturile. cu verii mei. de fiecare datæ. seniorul le redistribuie ofrandele. ce sunt oferite øi merg din mânæ-n mânæ! – Ritualuri øi gesturi. un loc în ierarhie. bufonii686 au jucat la curflile feudale un rol care a crescut pe mæsuræ ce seniorii. fiecæruia dintre ei. (Mai întâi) reprezentantul stræmoøilor mænâncæ din resturile (sacrificiului). voi cei pioøi. Atunci când consumau carnea de vacæ tæiatæ felii. a cærei tradiflie era deflinutæ de bufon. Aceia care se læudau cæ aparflin unei familii în care. Ca mâncæruri delicate. Fiecare obfline dupæ rangul sæu. dar dupæ alflii aceasta înseamnæ cæ el trebuie sæ evite bætælia. sæ te comporfli øi sæ vorbeøti bine. fii . iatæ-le: – nimic nu este neplæcut øi totul este fast! – Sætui de vin. acesta le oferæ stræmoøilor: aceastæ consacrare supremæ îmbogæfleøte cu o sacralitate augustæ mâncærurile øi bæuturile sacrificiului. ficat de pui. aceastæ forflæ sacræ ræmâne pentru tofli identicæ în esenfla sa. cei mai puflini nobili mænâncæ ce a ræmas de la masa celor mai nobili decât ei (gui). dar instruifli în tehnica cæutærilor øi pregætifli sæ inventeze poveøti. cu muøtar. – oferind seniorului o viaflæ lungæ! – Pe deplin. le amestecau cu ceapæ. eu mæ aøez. reprezentant al Spiritelor! – Øi voi. se acopereau de o maiestate mai pretenflioasæ: ei nu tolerau decât sfaturile secrete øi deghizate. o bucatæ 295 . mici. sacrificii închinate pæmântului øi. i-au înlocuit în favorurile comandanflilor pe vasalii pe care numai nobleflea îi fæcea abili în arta de a vorbi øi al cæror suflet sincer se cunoøtea dupæ felul cum întrebuinflau numai versurile-proverbele øi formulele rituale. în timp ce oamenii cu sentimente distinse vedeau în acest slogan un sfat cinstit: (Læsafli exemple înflelepte care). iar remarcile lor. cu stræmoøii princiari. – invocatul îøi spune oracolul: – „Spiritele au bæut pe sæturate!“ – Reprezentantul stræmoøilor – iese în sunetul tobelor. dar atunci când îi conferæ øi hainele (însemnele) de general. – ordonafli sæ fie aduse vase numeroase! – Iatæ gazde øi invitafli. chiar øi dupæ moarte. astfel. sunafli sfârøitul! – Coborâfli. care era un fel de consilier intim. se spunea pe vremea dinastiei Zhou). – mari. Imnuri frumoase preamæresc gloria seniorului. Dar. atunci pleacæ. marii ofifleri se ridicæ. – clopote. toate sunt perfecte! – Ritualuri øi discursuri. pe care ei le aduc prinflului. Arta apogeului. nu eøti nobil decât dacæ deflii. deci. muguri de bambus øi stuf. în toate. ceva din sufletul seniorului.nepofli. pe care-l formeazæ aceastæ îmbræcæminte. primævara øi toamna. o garniseau cu ghimbir. dupæ ei pot lua partea la særbætorire prinflul øi vasalii sæi: „Îngrijifli-væ de foc cu respect. dar niciodatæ nu puneau øtir. Nu øtii sæ te îmbraci bine. stræmoøii vin sæ mænânce øi sæ-øi ia partea din recolte. seniorul øi miniøtrii sæi. cei mai puflin nobili (cei care pot mânca mult. Ei formeazæ tofli un corp de nobili: ei sunt 299 298 Aceastæ formulæ. Când ofiflerii se ridicæ (sætui) ei iau mâncærurile pentru a le pune pe treapta cea mai de jos a sælii: tofli servitorii se apropie de mâncarea ræmasæ: oamenii simpli (xia (de jos): cei care trebuie sæ ræmânæ la baza scærilor) mænâncæ resturile superiorilor (shang (de sus): aceia care sunt admiøi in sala de recepflii). care fac sæ sporeascæ consacrarea Spiritelor. La mesele cele mai distinse figurau øi broaøtele flestoase fæcute la grætar. Principiul. Concifus nu a primit nimic pentru a-øi hræni fidelitatea. sætui de mâncare. figuranfli printr-un reprezentant ales din familie. øi dumneavoastræ. pentru cæ mâncau curat mâncæruri bine preparate øi pentru cæ mâncau alæturi de prinflul lor. pot conduce la dorinfla conserværii færæ sfârøit a cadavrului iar (dupæ lente transpuneri) treansformarea. condamnându-se sæ „rætæceascæ de ici-colo“698. dupæ senior. pe care îi coceau în vapori. darurile lor – cu miliardele øi cu sutele de mii!“ – Ritualuri øi gesturi terminate.Ducele din Jin ia decizia: dæ fiului sæu mai mare comanda trupelor. patru persoane (în total) mænâncæ øi ei: vasalii mænâncæ resturile din masa seniorului. datoria! – Fii. repede øi færæ întârziere! – Împreunæ cu unchii mei. specialiøtii au tins sæ-i înlocuiascæ pe nobili. – cupe. cei mari preferau sæ înfleleagæ: „(Într-o familie nobilæ) nici moartea nu aduce vreo corupere. Øi. odatæ cu nobleflea. al clopotelor! – Plecafli. prinflesæ. variabilæ în calitate øi cantitate. crapi tæiafli: aceste mâncæruri erau în mod deosebit potrivite pentru a servi un militar cæruia i se oferea. – v-afli fæcut. Se curæfla pielifla de la piersici pentru a o face verzuie øi strælucitoare ca fierea (fierea este sediul curajului). în rest. nu aveau acea greutate teribilæ pe care o are cuvântul unui vasal cæruia i se impunea o sinceritate brutalæ. tofli spun prosternafli: „Spiritele au bæut øi mâncat. le permitea sæ dea intervenfliilor lor o turnuræ cu adeværat indirectæ. creier de purcel de lapte. nu se stricæ deloc!“. – generafliile urmætoare. – înælflafli suporturi cât mai mari: – punefli sæ se facæ friptura. ei nu vorbeau în numele unui grup feudal. mæcinat mare øi amestecatæ cu supa de iepure øi de câine. voi putea ræmâne“. El este acela care mænâncæ resturile de la masa conducætorului øi cu care trebuie sæ se hræneascæ. în proporfliile øi în ordinea stabilitæ de protocol. ai fost corect. transformafli în potentafli. dupæ rangul lor. spunând: „Dacæ prinflul trimite înalflilor ofifleri carne din animalul sacrificat. vasalii dobândesc. numai un senior are suficient suflet pentru a putea sæ se prefacæ cæ disprefluieøte mæncarea øi sæ se mulflumeascæ cu virtutea ofrandelor. Gentilomul este acela care mænâncæ mult øi care øtie sæ mænânce. mai adæugau ierburi aromate. Vasalii plætesc tributul. odatæ cu bucata de carne mai mult sau mai puflin importantæ. stomac de cerb. rezultæ cæ prinflul trebuie sæ meargæ cu hotærâre drept înainte. sacrificii închinate stræmoøilor princiari. – Primeøte. de mistrefl øi de cerb era servitæ. La curte ca øi la ræzboi. pipotæ de dropie. pe deasupra. a cærei fericitæ virtute face sæ prospere câmpurile: el poate oferi sacrificii somptuoase la care. împreunæ. se beau apæ ofleflitæ øi suc de prune. în simple precepte de moralæ. Îøi interziceau un numær de alimente688: mæruntaie de lup.. (familia ræmânând în viaflæ øi puternicæ)“ øi færæ nici o îndoialæ. Întrecând în ceremonie. Ocazia venind. în aøa fel încât sæ creascæ numærul persoanelor admise la împærflirea lor. Nobilii din perioada feudalæ erau frumoøi øi curafli la suflet øi la trup pentru cæ hrana lor era puræ øi bogatæ. vom særbætori! – Muzicienii intræ øi cântæ! – Aceasta. Dupæ interpretarea unora. de multe generaflii. odinioaræ. în funcflie de demnitatea fiefurilor lor. 294 aøtepte vremea unui mare sacrificiu. peøtele umplut cu øtir øi cu icre de peøte conservate în sare. „Dupæ ofrandæ. – strângefli masa. la pui øi la fazani (atunci când îi frigeau). tæiatæ øi conservatæ în oflet. a avut într-adevær sensul de: „De la un mort nu læsafli sæ putrezeascæ carnea!“ dar astæzi. ca recompensæ! – M-am oferit în întregime: – din ritual. de cerb. Vasalii contribuie la sacrificiile seniorului. aveau carnea de melci. s-a væzut cæ tânærul prinfl va avea de purtat un veømânt cu o singuræ piesæ øi o jumætate de cerc de metal. era purtatæ în secret de un bufon. pe care trebuie sæ le aibe un consilier685. în acest caz. în sfârøit. tambure. Cinci excelenfli consilieri se stræduie atunci sæ pætrundæ sensul acestui rebus. pentru totdeauna. Carnea de elan. supa de orez amestecatæ cu supa de praz. care regleazæ consumarea resturilor. servitori. adæugau øtir. le plæcea sæ repete acest slogan vechi: Si er bo xiu. cântæreflii. precum øi la plæticæ øi la biban. fie tæiatæ felii bætute øi uscate. dar ceea ce confirmæ cu adeværat. – tofli. Nebunii. Atunci când (este sætul øi) se scoalæ. ai fost activ.

Tatæl øi fiul nu pot. ei nu resimt nici indignare nici resentiment. cu vocea umilæ øi blândæ. fiii øi nurorile îøi spalæ mâinile. cu uøurinflæ. În fafla pærinflilor. Nu este completæ. o piatræ de ascuflit. nu poate. trebuie sæ-i prezinte copilul odatæ la zece zile. cæscatul. Dincolo de un oarecare numær de grade de rudenie. A læsa sæ se zæreascæ partea de dedesupt a imbræcæmintei ar fi un adeværat atentat. mai sus. Lovifli pânæ la sânge. Nu existæ nici o îndoialæ cæ obiceiul adopfliei (cursive). asupra principiului agnatic. Grupare întinsæ de descendenfli paterni. Dacæ ne gândim cæ obiceiul de a cæsætori fiii în familia mamei lor este unul dintre obiceiurile fundamentale ale vieflii familiale. el este zun. dacæ este vorba despre propriul lo menaj. totuøi. ce se cuvine unui fidel. apropiat. la început. ce. O altæ træsæturæ caracteristicæ a moravurilor chinezeøti (ea poate trece drept o supraviefluire a 317 320 Comunitatea de nume (tong xing) este elementul esenflial al înrudirii. el se leagæ atingându-i mâna dreaptæ740. el nu a mai putut fi folosit pentru a desemna pe sentimentele pe care le inspitæ tatæl. Dacæ femeile. Tradiflia spune cæ. îøi clætesc gura. de ce sæ-i distingem? Dar nobilii de la oraøe øtiu sæ-øi onoreze tatæl defunct“711. sæ tragæ cu arcul. totuøi. Dar. Orice expectoraflie ar risca murdærirea sfinfleniei paterne. nu a constituit regula generalæ. mamae ale satului. niciodatæ. fiii øi nurorile trebuie sæ ræmânæ mereu în picioare în prezenfla sa. Astfel. calitate de oaspefli sau. Aceste patru feluri de asociaflii culturale se pot reuni cu asociaflii analoge pentru a celebra cultul unui stræmoø mai îndepærtat. Øeful acestei mari asociafli (da zong) este øeful celei mai înalte asociafli mergând în linie dreaptæ. Autoritatea. Nepoflii lor mergeau sæ locuiascæ la ei în. Astfel. cel mai mic dintre aceste cercuri cuprinde mereu øi colaterali øi nu numai un tatæ numai cu descendenflii sæi. sæ conducæ carul. un poanson øi altele. nu este exercitatæ. într-un soi de øcoalæ de paji. ei merg dimineafla øi seara. fiæranii spun: tatæ øi mamæ. Comunitatea de cult (tong zong) este principiul de organizare familiaræ703. Supunerea se impune. Deasupra se aflæ grupul format de tofli descendenflii aceluiaøi stræbunic. dæ asupra acestui lucru un motiv curios øi færæ îndoialæ profund742. un omagiu. Pe de altæ parte. tusea. Un fiu. sæ-øi reînnoiascæ avertismentele. Or. în sfârøit. La zece ani. Fiul. trebuie sæ-øi dea sfatul cu toatæ sinceritatea øi nu trebuie sæ ezite sæ adreseze mustræri. O comunitate superioaræ. în organizarea indivizæ. au fost la început mamele copiilor satului. mai mult decât cea pe care o gæsesc ei agreabilæ748. ea nu cuprinde. se explicæ de ce termenul exprimând afecfliunea copiilor pentru mamele lor (jin) a servit pentru a desemna pe pærinfli øi a ræmas caracteristic pentru sentimentele implicate de legæturile de rudenie. tinerii nobili erau reunifli. Astfel familia. ei trebuie sæ pæræseascæ casa natalæ øi sæ ræmânæ. strænutul. sæ favorizeze pe cea a sofliilor lor care este pe placul tatælui. La cântatul cocoøilor. bærbaflii periindu-øi cu grijæ pærul care ræmâne liber la tâmple øi fixându-øi bine pe cap bonetele cu panglici ce atârnæ. de exemplu. copilul este dus înapoi în apartamentul femeilor øi nici o intimitate nu se stabileøte între el øi tatæl sæu. devenite. cu privirea drept în faflæ. Am arætat mai sus numeroasele motive care justificæ ideea cæ principiul uterin. deci. la rândul lor. consistenflæ odatæ. Acestuia din urmæ. fiecare având rangul sæu determinat de cel al øefului sæu. figura amabilæ øi aerul modest. râgâitul. numai cu fiul sæu mai mare. atât de greu este sæ se creeze între ei înrudirea artificialæ. Unele obligaflii nu depæøesc un cerc determinat de rude. sæ-i aducæ ofrande: el ia pur øi simplu parte la ofrandele fæcute de fratele sæu mai mare710. în toate domeniile deodatæ. Dupæ care. trebuie sæ pæstreze un ton plin de blândefle. sæ stea de corbæ despre probleme sexuale. o mofliune juridicæ asupra filiafliei a cæpætat øi ea oarecare importanflæ. rudele se aflæ impærflite într-un oarecare numær de grupuri culturale (zong). Tatæl øi fiul nu-øi pot agæfla hainele de acelaøi suport. Numai fiul cel mare poate fi investit imediat cu o autoritate. douæ persoane de sexe diferite. færæ sæ ezite.organizare ierarhicæ: ele recunosc privilegiul primului næscut. Îøi ajusteazæ apoi hainele øi-øi impodobesc centurile cu diverse obiecte care servesc la nevoile zilnice: cârpe pentru a øterge obiectele øi mâinile. care este în contrast cu o concepflie asupra înrudirii bazatæ pe indiviziune. Tatæl nu poate fi jin. oaspefli øi ostateci. scuipatul sau suflatul nasului. nici sæ stea înclinafli sau pe un singur picior. orice s-ar întâmpla. explicând cæ tatæl nu poate sæ participe la educarea fiului sæu. Tatæl se limiteazæ numai la a atinge capul acestora dintre fiii sæi care nu sunt decât fii secundari. øi se supun. se aflæ în raport strâns cu cultul stræmæøilor. sæ-i lege. Ea va valora ca o ofrandæ de respect. Ansamblul rudelor este împærflit în grupuri distincte øi ale cæror funcflii sunt diferite. de o singuræ persoanæ. ea se atenueazæ. în casa paternæ. dacæ vrefli. cæci vor putea. ei formeazæ o familie (xing). dar ea este limitatæ øi subordonatæ altor autoritæfli. aceasta cu scopul de a le intra în graflii. cu cenuøæ dizolvatæ ia copilul. în sine. distribuifli în clientele ierarhizate. numai cæ. cel cæruia gruparea îi celebreazæ cultul. „Animalele îøi cunosc mama øi nu tatæl. ansamblul descendenflilor paterni. înainte de a putea sæ ducæ cu ei pe veriøoarele lor. Nu este suficient ca tatæl sæ moaræ pentru ca tofli fiii sæi sæ dobândeascæ puterea paternæ. pe lângæ prinfl. Fiii cer permisiunea sæ recondiflioneze hainele pærinflilor imediat ce zæresc o gæuricæ. luându-øi angajamentul sæ accepte. Un autor. Autoritatea paternæ este recunoscutæ. vom înflelege. Cer permisiunea sæ spele. din contræ. familia nobilæ formeazæ un corpus articulat. care trebui. nu este nici patriarhalæ în sensul strict al acestui termen. Teoretic. cu corpul bine sprijinit pe cel douæ picioare. atunci. sæ se sprijine de vreun obiect. dar ai cæror conducætori sunt înfeudafli unii altora. în timp ce rudenia nu se bazeazæ deloc pe raporturi de apropiere naturalæ. în sfârøit. Odatæ ceremonia terminatæ. Acesta este un privilegiu al nobililor care sunt singurii ce au dreptul de a poseda un templ al stræmoøilor. Drepturile unchiului mai mare intræ în concurenflæ cu cele ale tatælui. o unitate complexæ. Tofli cei care poartæ acelaøi nume sunt rude øi atestafli unor datorii definite. încæ din vremurile feudale. Tofli îøi aranjeazæ cu grijæ baretele pantofilor. care nu este principalul moøtenitor al tatælui sæu. condusæ de unchiul cel mare. copiii nu au decât sæ-øi dubleze blândeflea. Pânæ la împlinirea a øapte ani. Datoriile copiilor diferæ. sæ exerseze dansul. Aceste zong-uri sunt mai multe sau mai puflin întinse. Femeile nu uitæ sæ-øi atârne un sæculefl cu parfum. singurul sæu fiu în sensul strict al cuvântului. un cuflit. comunitæflile religioase. lângæ un maestru. care nu este indivizæ. Mai largæ decât familia patriarhalæ. færæ a îndræzni. de la sine putere. Dacæ pærinflii se încæpæflâneazæ în decizia lor. bæieflii nu ies din apartamentul femeilor. sæ-i aducæ omagiul. dupæ cum ei sunt mai mari sau mai mici. Ei træiesc viafla femeilor. îøi piaptænæ pærul. de ce sarcina de a educa pe tineri aparfline unchilor materni. primând. de ostatici øi erau supuøi aici unei probe prenumfliale. dar sunt îndreptæflifli sæ-øi dea cu pærerea. regulamentul acestui templu strævechi pæstreazæ marca unei organizæri în comun peste care se pare cæ s-a suprapus organizarea clientelara ierarhizatæ. gravitatea se impune: se evitæ. Educaflia nu se poate face decât departe de tatæ. sunt aøteptate ordinele. care-i învaflæ arta ritualurilor de politefle øi cuvinte de sinceritate. O întreagæ suitæ de ritualuri chineze ar merita sæ fie citate aici. grupeazæ pe descendenflii aceluiaøi bunic: comunitæflile fraterne sunt înglobate în acestea. în care soflii nu erau decât niøte campioni. cel care celebreazæ cultul unui stræ-stræbunic comun. intr-un mediu unde nu este deplasat sæ evoci astfel de probleme. zi øi noapte. Organizarea familialå 305 . Cronicile par. atât în lucrurile mici cât øi în cele mari øi chiar obligaflia fiului constæ mai degrabæ în a face diverse servicii: prin acestea se aratæ adeværatul respect. a cæpætat. dar cæ în schimb. ca øi vasalul. sæ arate cæ adolescenfla este petrecutæ alæturi de rudele materne. Aceastæ organizare familialæ. øi acest din urmæ termen „exprimând exact ceea ce reprezintæ în China raporturile de la tatæ la fiu“ evocæ ideea de 308 deriva regulile de flinutæ øi de curæflenie: fiii øi nurorile se spalæ øi se impodobesc pentru a face onoare pærinflilor. datoritæ interdicfliilor sexuale. cu scopul de a reânoi gestul strângerii de mânæ. cu toate cæ sunt deja învæflafli manierele masculine øi sæ spunæ „da“pe un ton hotærât741. cel mai îndepærtat stræmoø cunoscut din toate grupurile care mai poartæ acelaøi cognomen øi nu s-au separat pentru a forma o familie particularæ (shu xing). la fel cum nu pot s-o facæ. îl ruleazæ pe o bentiflæ de stofæ. deasemenea. Ele nu cuprind niciodatæ decât rude care sunt legate prin legæturi definite de un stræmoøi comun. ei trebuie sæ ræmânæ la øcoalæ pânæ la vârsta de douæzeci de ani. a cæror la mijloc între familia agnaticæ lærgitæ øi familia propriu-zisæ patriarhalæ702. Pentru a dovedi tatælui cæ este tratat drept øef. ar amâna acest lucru. Frumoasa lor flinutæ este. din care nu se ridicæ totuøi nici o autoritate dispunând de o putere cu adeværat monarhicæ. Nu se pot sustrage executærii acestora.

primu vasal al tatælui sæu. celebreazæ un cult tatælui defunc. cæci el are în sarcinæ un templu ancestral. de cætre regulile protocolare. care este de naturæ indivizæ øi bazatæ pe ideea de consubstanflialitate. Atunci când o alianflæ 306 familiei indivize) atestæ rivalitatea sexualæ pe care o implicæ. aceste banchete. de legæturile de sânge: nici un fel de îndepærtare. nu pot participa la agape familiale. tatæl (sau øeful zongului) ocupæ locul de onoare. un nume de major (zen) care este un nume public. sfârøeøte prin a la doîndi virtutea. formatæ din fii øi nurori747. ca øi întercerile sexuale. raportul între tatæ øi fiu: se întâmplæ adesea ca tatæl sæ încerce sæ ræpeascæ logodnica fiului øi. dupæ dinfli)709. Cândun nume de familie chinez este dat unei grupæri barbare. Legæturile de rudenie implicæ egalitatea øi indiviziunea. Întrevederea dintre ei se face de o parte øi de alta a unei uøi întredeschise: tânærul major iese din dependenfla maternæ øi este exclus din apartamentele femeilor. a purtat numele celui care l-a adoptat706. Jos de tot se aflæ asociafliile formate de un grup de frafli. dar. nici o complicaflie de alianfle nu pot face ca numele sæ-øi piardæ puterea. øi diversele servicii sexuale) pe care. pe care ordinea feudalæ le face sæ fie dobândite de institutiile propriuzis familiale. în timp ce ming. sfatul øi serviciul. dar pærflile. cæsætoria nu trebuie sæ se facæ decât la vârsta de treizeci de ani. în general. Astfel stau lucrurile cu legæturile care rezultæ din apartenenfla la o comunitate culturalæ (tong zong). Fiul declarat major este indreptæflit sæ aducæ tatælui sæu omagiile ce sunt datorate unui senior. fiul se trezeøte. prestaflia însoflitoarelor trebuie sæ fie spontanæ: ea reprezintæ atât un drept. se mai poate presupune. dar într-o cu totul altæ manieræ. Odatæ devenit major. aceasta. Aceste comunitæfli fraterne. Pentru fete.reuniune formeazæ marea familie. O coabitare prelungitæ poate ajunge sæ facæ din el continuatorul cultural al acestuia. dar. cel puflin atenuate. numele personal dat la trei luni. care permite apropierea de øefii de familie. nici ræzbunare. orice familie asociatæ cu o altæ grupare familialæ. oamenii din acelaøi cognomen sunt „legafli prin hranæ“. nici cæsætorie. færæ îndoialæ. el nu joacæ. færæ indoialæ. luare a agrafei de pær. în obiceiurile flæræneøti. primæ vasalæ a mamei. decât o dezvoltare a principiului adopfliei: seniorul îøi însuøeøte ostaticii (øi poate. Comunitatea de nume (tong xing) implicæ un oarecare numær de obligaflii caracteristice: între rude nu pot exista. Dar. rudele care nu descind din acelaøi stræ-stæbunic se pot distinge între ei adotpând un nume secundar (she). dupæ ce a trecut de aceastæ vârstæ. reunifli. Numele îl posedæ pe individ mai mult decât individul poate sæ-l posede. care este o familie indivizæ. de øeful familiei sale øi datoriile sale de pietate filialæ se aflæ. Aceste ritualuri. în cazul în care reuøeøte. oaspetel aparflinea familiei din care grupul agnotic al celui inifliat trebuia sæ-øi aleagæ soflia. Acordarea unei cupe cu bæuturæ este unul dintre ritualurile cele mai importante ale ceremoniei majoratului practicat de nobili. devenit væduv de toate sofliile sale. fapt remarcabil. are de crea o înrudire. ce ieøea din grupul matern care. Numele de familie (xing) sunt un obstacol în încheierea unei cæsætorii. Aceste nume nu sunt. fiul mai mare. nu este decât un ritual desprins dintr-o ceremonie mai complexæ. deci. pentru ambele sexe. O pæræseøte pe mama sa într-un mod semnificativ. toate grupurile având acelaøi nume participæ la aceasta: mireasa este urmatæ la soflul sæu de niøte însoflitoare trimise de douæ grupuri diferite. în cursul unei særbætori colective. dupæ ce-l crescuse. totuøi. înrudirea se mai defineøte øi prin identitatea de nume (xing). numele reprezintæ semnul înrudirii. Aceastæ ceremonie completeazæ efectele ritualurilor din luna a treia de dupæ naøtere: tânærul primeøte numele unui bærbat matur. la nobili. fiul nu poate îndeplini ritualurile de cæsætorie decât dupæ ce a primit de la tatæl sæu o cupæ de bæuturæ. în timp ce majoratul este dobândit la douæzeci de ani. în acelaøi timp. În familia nobilæ (øi acestea este un prim motiv pentru care consideræ cæ ea derivæ prin evoluflie din familia indivizæ). tot la ei. cu nimic. Ne aducem aminte cæ în familia flæræneascæ. reînnoit în fiecare zi. Douæ grupuri familiale nobile sunt înrudite dacæ poartæ acelaøi nume øi aceasta chiar øi în cazul în care nu este cunoscut nici un stræmoøi comun. dar o comuniune ierarhizatæ. O familie particularæ (shu xing) este divizatæ în asociaflii culturale inegale în rang. chiar øi atunci când nu existæ nici o apartenenflæla o comunitate de ascendenflæ. Totuøi. în aceasta rezidæ dovada noilor demnitæfli øi a independenflei. care. care formeazæ cea mai micæ unitate familialæ. cu descendenflii lor. în timpul iniflierii. distribuite de el. în întregime. chiar dacæ ea îøi pæstreazæ numele. din familia din care era venitæ mama sa øi din care trebuia sæ provinæ logodnica. sunt fæcute de cætr øef øi. Un øef de familie trebuie sæ aibe o soflie. el trebuie sæ se recæsætoreascæ. Femeia cæsætoritæ înceteazæ sæ mai depindæ. sunt mijloacele prin care se mæsoaræ øi se aliazæ. în nici un fel. au deja o 307 . Educaflia într-o øcoalæ de paji nu este. Aceste comuniuni egalitare sunt semnificative pentru înrudire. sæ-i dobîndeascæ øi numele705. el o duce øefului cultului. numai un fiu cæsætorit se poate comporta ca un fiu pios. Întrecerile de ræzbunare. În rest. a obligafliilor militare. Aparflinând aceleiaøi organizæri culturale. Tot aøa. Aceastæ regulæ ne aratæ cæ principiile de înrudire øi cele pe care se bazeazæ organizarea familialæ în nobilime aparfline la douæ domenii diferite. ritualul majoratului. ritualul simetric. în timpul ceremoniei majoratului. orfanul careøi urmeazæ mama la un al doile sofl. Pentru a conduce un stat. pe care o. cuplu investit cu o autoritate seniorialæ impunând serviciul conjugat al cuplurilor infeudate. în timpul acelor serbæri de primævaræ în care befliile ocupau un loc important. Fiecare-øi primeøte porflia de hranæ. în principiu. Din obligaflia omagiului 319 318 matrimonialæ este încheiatæ. Toate rudele trebuie sæ-l secondeze pe ræzbunætorul principal al unei rude ucise707. în schimb. dinnainte. dacæ. semn încærcat de relitate. în familie existæ o dublæ funcflie de judecætor: cea a stæpânului øi cea a stæpânei casei. Tânærul primeøte acoperæmântul pentru cap øi hainele distinctive ale bærbaflilor øi este inifliat în viafla publicæ. ei se reunesc pentru a lua parte la banchetele de cult ale stræmoøilor. venea sæ se alæture grupului patern – fæcând tatælui sæu promisiunea de a-i aduce o noræ. Iniflierea flæranilor avea loc în Locul-sfânt. la care iau parte oamenii dintr-o unicæ familie (xing) øi în care rangurile sunt fixate dupæ vârstæ (literal. avea dreptul sæ-i cearæ de la aceastæ grupare aliatæ. între alte rivalitæfli. Numele nu depinde. de la obiceiul adopfliei trebuie sæ plecæm pentru a explica ritualurile majoratului744. serveøte de apelaflie privatæ øi secretæ. ca un cuplu ministerial. aceastæ curte de vasale øi vasali. nume de familie. trebuie sæ ai o soflie. Toate gesturile rituale sunt îndeplinite la inifliativa unui personaj calificat drept oaspete øi care nu trebuie sæ facæ parte din familia paternæ. iniflierile øi logodna erau fæcute. a ræmas legat de logodnæ745. se aproprie øi se opun. datoritæ cæsætoriei. mai trebuie sæ ai una pentru a practica pietatea familialæ. El este inalienabil. el implicæ o virtute (de) øi caracterizeazæ o specie (lei). conduc. sæ se retreagæ øi sæ cedeze sarcina de øef de cult746. constæ în salutul matinal øi în salutul de searæ. tot aøa. Or. dacæ fac parte din familii (xing) diferite. bæiatul este în mæsuræ sæ îndeplineascæ numeroasele îndatoriri de pietate care îl vor afilia tatælui sæu. printr-o tradiflie de cæsætorie între ele. omagiul. tofli barbarii din grup devin rudele grupærilor familiale chineze care poartæ acest nume704. în cazul acesta. Dar cu toate cæ. îl oferea acum. în loc sæ o alæture masei. Trei este un numær total øi tripla prestaflie atestæ cæ întregul neam înrudit a luat parte la aceasta. care au o funcflie comunialæ. este nevoie de un senior øi de o doamnæ. ca urmare. nu poate fi adoptat ca succesor decât acela care. fixate ca øi contribufliile. Un fapt simetric atestæ primatul înrudirii:în condiflii normale. Aceastæ identitate. la origine. Fapt semnificativ. aici. cunoscute sub denumirea de luarea bonetei virile. se petrece ca øi cum fiul. care virilizeazæ øi-l face sæ intr definitiv în grupul agnatic. cei care nu sunt unifli prin identitate de nume øi de naturæ. sunt constituite luând în consideraflie legæturile individuale. în seamænæ deloc cu agapele egalitare. sau. În familie. dacæ are mai puflin de øaptezeci de ani. Trei grupuri participæ. dacæ nu suprimate. ca øi la curtea seniorialæ. marcheazæ încheierea adolescenflei. cât øi o datorie708. contracteazæ faflæ de acesta legæturi de dependenflæ care-i impun pietatea unui fiu. Datoriile lor sunt acelea pe care le au la curte fidelii: acestea sunt omagiul. Fiecare îøi aduce aici cota-partea. El se prezintæ atunci rudelor sale paterne. Pentru a face oficiul de øef. dar. simbol bogat în sentimente. Cea a nobililor se fæcea în casa paternæ. Purtætorii aceluiaøi cognomen (she) se pot uni prin cæsætorie. Membrii unei familii particulare (shu xing) poartæ un nume (cognomen: she) care le aparfline de fapt: teoretic. în jurul fratelui mai mare. nici un rol activ. deposedat de succesiunea paternæ743. Prestigiul lor este întreflinut prin omagiile unei curfli de vasali øi al unei curfli de vasale. dar nu poate. ele sunt primite ca un dar: existæ în aceastæ comuniune. Totul. Suntem îndreptæflifli sæ presupunem cæ. în care sunt reunite tæbliflele de soflii øi de sofli. Acestea pot fi gradate øi implicæ o ierarhie. øi soflia sa. obilgæ la participarea la aceleaøi lupte øi la aceleaøi alianfle. la prestaflia nupflialæ.

cæci. ale stræbunicului øi ale strænepotului sæ fie aøezate pe douæ rânduri opuse. Faptul paternitæflii nu este. faptul de a fi copilul sofliei nu implicæ niciodatæ dreptul de a fi considerat drept fiu de cætre sofl. apucæ mâna dreaptæ a fiului sæu øi. fiul trebuie sæ-øi petrecæ toatæ copilæria în afara influenflei paterne. Aceastæ ceremonie capitalæ din luna treia este precedatæ de numeroase ritualuri de apropiere. Destinat sæ prezideze cultul patern øi sæ deflinæ. ea primeøte de la el o mâncare identicæ cu cea de la cæsætorie. distant (yen). se confunda cu ideea de consubstanflialitate. la rândul sæu. i s-a putut. dreptul familial din vremurile feudale este un drept de tranziflie. nimeni nu poate indeplini aceastæ sarcinæ. încæ nefixat øi destul de mobil. se justificæ familiaritæflile permise între bunici øi nepoti. descrisæ de ritualuri. am væzut mai sus. înainte de aceasta. simplæ ceremonie de apropiere. în timp ce tæbliflele nepotului øi bunicului figureazæ pe acelaøi rind. pentru a se supune ordinelor soflului. flinut pânæ atunci în izolare. întradevær. deturnatæ de la sensul sæu iniflial de ritual øi luatæ într-un sens strict moral. copilul. vede în el un viitor stræmoø. se spune despre el cæ este jin. Tatæl ia parte la chinurile mamei øi. Ei au loc. Aceastæ situaflie priveligiatæ se explicæ prin faptul cæ. un mediu favorabil. regulamentul templului ancestral rezervat numai rudelor din linia paternæ øi sofliilor lor. ea poate sæ reia cu el relafliile conjugale. dar suficient totuøi pentru ca gândirea juridicæ. o rudæ. mai degrabæ. Se pregæteøte. El face ca acesta sæ træiascæ în mod nobil. cæ este un apropiat. Fiul stæ lângæ tatæ aøa cum stæ vasalul pe lângæ senior. principiul agnatic a primat asupra principiului uterin. Tatæl øi mama se preparæ pentru aceasta prin ablufliuni øi trebuie sæ se îmbrace cu haine noi.toate ritualurile prin care fiul se apropie de tatæ. fiind mai întâi. pe care-l defline din paternitatea sa. pærul fline de natura suflului (qi). care-l va califica sæ parcurgæ o carieræ ancestralæ. toate ritualurile. cæ el este„Cerul“. acesta s-a næscut dupæ ce el øi-a deschis haremul supuøilor sæi721. în timp ce membrii generafliilor alternative amestecându-se într-un singur grup 713. Tot aøa. Pentru a defini autoritatea tatælui. Dar. fiul munceøte. Acest regulament „numit ordinul zhaomu“ impune ca tæbliflele tatælui øi ale fiului. pare definitiv consolidatæ. în orânduirea feudalæ. membrilor celor douæ generaflii consecutive atând cu fafla. mai frecvent pe mæsuræ ce naøterea se apropie de termen. mama flinând copilul în brafle. bunicul. tocmai. în acest aceastæ respect. El nu învinge mereu principiul succesiunii fraterne. Imediat ce embrionul s-a format definitiv (cheng). ca un ideal al dreptului. totul se petrece ca øi cum tatæl. atunci când familia era indivizæ. la început. øi. ele se vor opune mereu în templul ancestral. Autoritatea tatælui de familie derivæ. Acesta din urmæ trebuie sæ fie purtat de un reprezentant al generafliei bunicului sæu. a ocupat un loc printre rudele materne. nu se disting de cele prin care se relizeazæ vasalitatea. chinezii spun despre el. dacæ aparfline generafliei tatælui copilului. de trei luni de abstinenflæ. interzise între tatæ øi fiu714. în timp ce reprezentanflii generatiilor alternate sunt apropiafli. Un bærbat poate sæ-l trateze ca pe un fiu pe copilul sofliei sale. faflæ în faflæ. de exemplu. sæ fi øtiut sæ-øi tragæ din ea principiile dreptului familial care sæ se impunæ. ar fi considerate nepotrivite. fapt semnificativ. moøtenitorul sæ nu fie cel care este calificat sæ poarte titlul de mai vârsnic. La origine. la drept vorbind. sæ fie preotul. mesele fæcute în templul Stræmoøilor sunt mai frecvente øi au nu prestigiu mai mare decât agapele la care se reunesc tofli purtætorii aceluiaøi nume. Dar. acflionând asupra regulilor proprii organizærii culturale. purificatæ. care este un suflet suflu. fiul øi tatæl sunt dotafli cu virtufli diferite720. dacæ nu asupra întregii nafliuni. Aceastæ idee este principiul puterii care a revenit tatælui familiei. În schimb. Organizarea familialæ. existæ atâta distanflæ între copil øi tatæ încât sarcina. øi mai exact fiul cel mare. cæ flin de aceasta prin burtæ øi de celælalt prin pær736. respectul care porneøte de la inferior la superior (zun)712. Se mai întâmplæ chiar ca. când cei în viaflæ se renuesc pentru a celebra cultul. Dar. Dar tocmai aceastæ absenflæ de înrudire este cea care-i permite fiului sæ se infeodeze øi tatælui sæ-øi atribuie o putere seniorialæ. În luna a treia737. fiind prea mic. nu dintr-un drept de comandæ. Nu-øi vorbesc. îøi permite astæzi sæ-l prezinte tatælui sæu“. cæ trebuie sæ fie aspru. unele familiaritæfli sunt permise bunicului care. El se manifestæ mai întâi prin strigætul noului næscut. cel puflin asupra tuturor claselor inalte din societate. Intimitatea între ei este un lucru imposibil: tæbliflele lor nu vor fi niciodatæ reuiute. dacæ pot s-o spun aøa. El trebuie sæ-l aleagæ din grupul cultural cel mai apropiat. De acum înainte. atunci când un copil este desemnat sæ prezideze o ceremonie religioasæ øi când. Soflia ia atunci cuvântul. din partea unui tatæ. Principiul majoratului este adesea contestat. în a spori în acesta sacralitatea.nimic nu aratæ mao bine originile feudale ale puterii paterne. Se întâmplæ. tatæl nu are decât un fiu – care are niøte frafli–) se desfæøoaræ în întregime într-un lung efort pentru a se asocia tatælui sæu. sæ fie onorat ca un superior. cæ este zun. Îl trateazæ ca pe un øef. el trimite sæ se cearæ veøti despre ea. ideea cæ membrii a douæ generaflii agnatice consecutive sunt distanflate. Soflul. ei trebuie sæ se aøeze în douæ rânduri care stau faflæ în faflæ. fidelul sæu. eøti în sfârøit. cu cât datoritæ supraviefluirii dreptului uterin. dupæ dispariflia nobilimii feudale. dacæ îi este interzis sæ meargæ s-o vadæ. care îøi dovedeøte vitalitatea trezind viafla prin gemete sonore: astfel. chiar øi atunci când nu l-a zæmislit el sau când. ci din faptul cæ fiul. de exemplu. explicæ. Aceastæ ceremonie solemnæ coincide cu prima aranjare a pærului copilului øi cu revenirea manei. îi îndepærteazæ. invitat de mamæ sæ 316 discreflia sa. mai degrabæ. este folositæ pentru a-i apropia pe stræini. da un nume dupæ a treia zi de viaflæ . îi este dictatæ de reguli imperative717. din contræ. Institufliile patriarhale au gæsit. O guvernantæ serveøte de intermediar øi spune:„Mama copilului. chiar øi în familiile senioriale.tatæl øi mama lor. generator de vreo legæturæ. nu apare decât dupæ sufletul inferior. A stabili aceastæ afiliere este cu atât mai greu. La fel stau lucrurile øi cu stræ-stræbunicul. În sfârøit. øi numai ca explicæ. cæ el comandæ fiului aøa cum yang comandæ lui yin. alegerea se îndreaptæ asupra aceluia a cærui mamæ are cel mai mare prestigiu. tipului de înrudire artificialæ739. Sufletul superior (hun). øi se estimeazæ cæ. Deseori alegerea moøtenitorului este determinatæ de intervenflia rudelor sau a vasalilor: aceøitia îøi bazeazæ preferinfla pe reguli concurente718. În felul acesta este efectuatæ oferirea copilului. respectabil. care creazæ afilierea agnaticæ. ca moøtenirea sæ nu revinæ fiului. îi dæ un nume. Ca øi dreptul feudal public. autorizafli sæ celebreze un cult ancestral. Regulile de succesiune sunt nehotærâte. reprezentant al ramurii mai în vârstæ. aøa cum spun øi despre senior. cu titlu de unchi matern al mamei. Înrudirea între tatæ øi fiu nu este o înrudire în accepfliunea primaræ a acestui cuvânt: ea aparfline. cu trei luni înainte de naøtere. În timpul ceremoniei din luna a treia. apare. Dar. în el însuøi. din punct de vedere psihologic. înainte de a fi socotit în linie agnaticæ „descendenflæ paternæ“. ritual caracteristic al contractului de campanie militaræ sau al contractului matrimonial (în care ea mai poate fi completatæ de un ritual de alianflæ prin sânge acesta fiind luat de la brafl). ideea cæ înrudirea rezultând din comunitatea culturalæ implicæ o legætura de dependenflæ faflæ de øeful cultului. Tatæl este cel care-l învaflæ sæ râdæ øi imediat el îi dæ acest nume personal (ming) despre care ritualurile chinezeøti aratæ cæ este identic cu sufletul superior. øi plecând de la aceastæ regulæ. decât ca o realitate de fapt. prezentat tatælui care-l salutæ printr-un surâs. la început. Dar copilul nu este cu adeværat în stare de a poseda un suflet superior decât atunci când este capabil sæ râdæ. de mizeriile sângeroase ale naøterii738. o oarecare. Mai notæm cæ tatæl øi fiul s-au legat printr-o strângere de mânæ: aceasta. care-i conferæ calitatea de senior. Viafla fiului (fiului mai mare. sau de cel mai mic dintre aceøtia719. Ele nu s-au relizat atunci decât pr jumætate. În ultimele 313 . departe de a-i apropia pe sofli. Legat de tatæ în acelaøi mod cum este legat un prieten de altul. Înrudirea 309 Autoritatea paternå 312 calitate. Îi aduce omagii. râzând aøa cum fac copiii. care impune distanflæ. cu toate cæ bunicul meritæ mai mult decât tatæl. soflul øi soflia se despart: ei træiesc separat pânæ în momentul (la trei luni dupæ naøtere) în care copilul poate fi prezentat tatælui sæu722. trebuie sæ fie purtat în brafle. Or. pe când stræbunicul „ca øi tatæl“ nu a putut trece drept o rudæ decât atunci când. la nobili. ca øi cum ar fi fost despærflifli printr-un divorfl. în timpul vieflii tatælui sæu. printre fii. decât dupæ ce a fost deflinutæ de toatæ seria de frafli mai tineri ai tatælui. cu destinul øi chiar cu viafla. Din organizarea în asociaflii culturale a izvorât o reprezentare nouæ a ideii de înrudire. La fiecare pas se gæsesc în cronici menflionate fapte implicând vitalitatea drepturilor aparflinând comunitæflilor în indiviziune øi chiar vitalitatea regulilor inspirate de vechiul principiu uterin. o putere asupra fraflilor ma mici. încæ din perioada feudalæ. zicând:„Avefli grijæ de el“. Aceasta.

care-i este oferit. sæ primeascæ hrana733. Aceastæ proceduræ trebuie sæ fie alæturatæ regulilor de etichetæ care se impun atunci când. contactele comuniale sunt greu de reluat sau de stabilit. un fel de poziflie. când se doreøte precizarea modului în care copiii sunt legafli de 315 314 nuanflate øi susceptibile de analize. împuternicitæ de senior atunci când el conferæ noblefle. tonul pe care copilul îl scoate odatæ cu primele strigæte724. Acesta corespundea. de banchetele egalitare ale familiei în indiviziune. Aceasta semnificæ împræøtierea în depærtare a tuturor mizeriilor naøterii cæci acest ritual pare sæ fie în raport direct cu baia purificatoare ce i se face copilului732. departe de a fi læsatæ la 311 . intr-adevær.e. în schimb trebuie sæ vegheze la nevoile fraflilor mai mici ale cæror vevoi ar fi insuficiente715. el este destinat sæ-øi omoare tatæl. în prima sau a cincea lunæ a anului. strigând cât îl flinea gura („Sæ fie auzit de departe! Sæ fie auzit bine! – Strigætele lui sæ umple drumul!“)728. atunci când mama îi aduce pe lume. el este mai întâi pus pe pæmânt. Dreptul de a prezida o asociaflie culturalæ constituie un fel de autoritate sacrificialæ care. cæ un bærbat poate dobândi un nume pentru copilulsæu dacæ ucide un duøman. în mod deosebit. ideea unui principiu de prestigiu. apoi ridicat. tatæl nu ia în mod efectiv fiul. mai degrabæ. dar. cu ajutorul unui fel de diapazon. obligat sæ adopte. ideile reunite de putere familialæ øi filiaflie o iau înaintea sentimentului mai obscur al identitæflilor substanfliale. færæ indiviziune. ea poartæ în sine mai mult decât un simplu principiu de consubstuflialibate. par sæ derive din proximitate. impunea uneori simpatia oamenilor. scoøi din restul înrudirii. Atunci când. Legæturile de rudenie. care obligæ la purtarea pentru el a unui doliu de o calitate superioaræ (doliu de primæ clasæ). chiar næscut dintr-un fiu mai mic. este pentru cæ moartea va face din el un stræmoø. Dacæ orice tatæ. se moøteneøte. se regæsesc mai puflin frecvent la comuniunile din templul ancestral. s-o facæ sæ circule printre fideli. Legæturile de familie. Noul næscut. Cu toate cæ asociafliile culturale au un øef. al cærui cap tæiat este îngropat sub uøæ735. Odatæ cu vasalii tatælui. Se recunoaøte. Este de remarcat cæ atunci când. cel puflin în timpul vieflii lui. Pentru fete (care nu s-au deprins niciodatæ complet de dependenfla maternæ) expunerea pe pæmânt pare sæ fie o incercare suficientæ. cu toate cæ mai sunt încæ rezultatul apartenenflei la un grup. ziua datærii numelui. în vechime. poate sæ-øi aibæ obârøia numai în el însuøi øi sæ izvorascæ în el. copilul trebuia sæ petrecæ. cæruia o comunitate fraternæ îi va celebra cultul. flinutæ øi ariile muzicale pe care le comandæ. Færæ îndoialæ cæ numai de mamæ depindea. îi aparfline. din nefericire. mai trebuie expuøi øi pe patul patern730. vasalul însærcinat cu acest lucru trage sægefli în toate direcfliile. ca în fiecare dintre ai sæi: el vede în ea o trezire a unui înalt izvor de autoritate. o dozæ de autoritate øi de putere. Øeful fiecærei asociaflii culturale joacæ. primau asupra drepturilor materne. Regula este astfel încât. implicæ. rezultând din faptul paternitæflii. este datæ beneficiarilor ca o paret de prestigiu. el nu are libertatea de adopflie.j. Mamele erau primele care cereau expunerea noilor næscufli marcafli cu vreun semn funest. abandonat pe pæmânt. luni ale solstifliului.mamæ viafla poate sæ se afirme în el. Acest tir nu este practicat decât pentru bæiefli: sægeflile sunt emblema virilitæflii. atât timp cât are în grijæ niøte veri. Reprezentæri mai 310 zile el se supune unui post. færæ pær øi roøu (cuvântul roøu caracterizeazæ în acelaøi timp pe noii næscufli øi pe fiinflele færæ pær). copiii. Cu aceastæ ocazie. pare sæ fi fost. fæcând parte dintr-o asociaflie culturalæ mai vastæ. Un fiu næscut în perioada în care zilele sunt cele mai mari trebuie sæ creascæ în mod ciudat. într-adevær. în sfârøit. fericirea (fu). maestrul de muzicæ. întro manieræ mai sensibilæ. primele sale trei zile. Aceastæ inspecflie a vocii este un lucru important. copilul poate. pentru cæ ele varizæ în funcflie de aceasta. Se va nota aspectul ræzboinic al acestei ceremonii. pe care el o distribuie odatæ cu carnea din sacrificiu. mai slabæ (øi respectarea doliului cu atât mai puflin apæsætoare) cu cât colateralii. care caracterizeazæ familia nobiliaræ. sau. Odatæ fiul ridicat de la pæmânt. atunci când el însuøi este øef de cult. tatæl îl lega de el în calitate de fiu øi. pe care numai oficiantul cultului îl poate face sæ flâøneascæ. cu toate cæ înrudirea pare sæ rezulte din supunerea comunæ faflæ de acest øef. ei sunt ridicafli de la pæmânt de un vasal al tatælui øi la ordinul acestuia731. comune (tong). Aceste reguli aratæ cæ ierarhia. primæ abilitare succesoralæ. dar. nu au încæ decât un suflet inferior. Zi-wen din Zheng (604 i. Or. uneori tatælui îi era greu sæ le învingæ voinfla. Dar. pus pe pæmânt. soflia îi propune soflului sæ-i dea copilul. care pare autorul principiului de înrudire ce-i leagæ între ei pe membrii asociafliei familiale. apar ca niøte creatori de înrudire. dacæ continuæ sæ presupunæ între rude o esenflæ iminentæ. pare sæ serveascæ la concentrarea în seful cultului a unei virtufli pe care el se stræduieøte. mama îl lua de pe câmp øi-i dædea un nume: acesta a fost soarta lui Hou-zi. nofliunile de putere familialæ øi de filiaflie nu au ajuns sæ se combine destul de strâns pentru ca ideea de putere patrenæ sæ aparæ. tatæl nu are dreptul sæ ia direct cadoul. la numeroase interdicflii723. care-i va procura græunflele hrænitoare: odatæ sægeflile trase. în vechime. Dar. ce li se fæcuse în primel zile. la nobili. unei ordalii decât unei condamnæri la moarte. are dreptul ca tofli fii sæi sæ poarte pentru el doliu de cel mai înalt grad. de la øef. dupæ cum se øtie. Aceastæ træsæturæ este cu atât mai remarcabilæ cu cât cea de-a treia zi de la naøterea. Sacrificiul. Bæieflii. odatæ ce talia sa a atins înælflimea unei uøi. Numele victimei trecea atunci la noul næscut: conferindu-i acestuia. un rol de prim plan. sunt canibale726. Acesta din urmæ. centru al cultului în care ea se înalflæ. printr-un alt caracter. raportatæ mai târziu la luna a treia. cæci el fline de natura patricidæ a bufniflelor care. în øeful cultului. membrii asociafliei comunicæ cu stræmoøii øi comunicæ între ei. ca øi între sofl øi cea care a næscut. pe data de 5 a lunii a cincea. Aceastæ virtute nu se distinge de esenfla familialæ. cucerit pentru el.) are un fiu a cærui voce seamænæ cu cea a unui lup. sufletul po. toatæ familia stæ øi pândeøte. el poate øi trebuie sæ adopte un succesor. care precede comuniunea. trece în fideli. Un fiu mai mic nu poate poseda o astfel de autoritate. Autoritatea øefului cultului este limitatæ de drepturile superioare ale comunitæfli: dacæ øeful unui zong nu are copii. decât în momentul în care el îi dæ un nume. Aceøti vasali observæ primele gesturi ale noului næscut øi. Copiii nefaøti erau expuøi în câmp: li se întâmplæ sæ fie luafli øi alæptafli de un animal sælbatic. nu se poate încærca cu tutela unui stræin716. pe care cercetarea. Prin intermediul lor. dupæ ce o cucerise pe a animalelor. Nimeni nu-øi imagineazæ cæ virtutea. atât de evidenflæ era înclinaflia lor animalæ. aøa cum existæ (în afaræ de marele zong) patru asociaflii culturale. færæ a fi împærflit cu altcineva øi pe calea primului næscut. în care trebuie sæ fie trase sægeflile. chiar øi pe cel mai mare. zi care este consacratæ bufniflei øi în care principiul yang atinge apogeul. prin ritual de apropiere. dar este reprezentat la uøa celei care naøte. Totuøi atâta timp cât a durat ordinea feudalæ. grupului de veri: nimeni. în principiu. Atunci. datoria øi dreptul de tutelæ aparfline. færæ hranæ. unui eventual succesor. Nu poate asista la uøurarea ei. existæ patru clase de doliu. Astfel. un suflet care. între nepoflii sæi øi niciunul dintre fiii sæi. Se mai spune. care-øi vede murind înaintea sa fiul mai mare. printr-un ritual analog. în ceea ce priveøte hrana. de atunci. a cærui trascendentæ o presupune øi cæruia i se atribuie o acfliune creatoare. Ele nu mai aratæ puterea de rezistenflæ a vechii organizæri în indiviziune. øeful bucætarilor. Fratele mai mare al lui Ziwen cere deci ca acest copil sæ fie omorât725. Tot aøa. Acesta. fæcându-i un cadou. Øi. Mai înseamnæ øi stabilirea unei conexiuni între noul næscut øi pæmântul patern. Numai un spirit puternic nu pune sæ fie omorât un copil næscut. apoi. care servesc la mæsurarea înrudirii colaterale. cu care el se simte imbogæflit. deci. nu are deloc dreptul sæ-l plângæ cu onorurile care se acordæ. Alegerea succesorului. însærcinafli s-o supravegheze pe mamæ supusæ. Trebuie sæ se foloseascæ de un intermediar: între tatæ øi noul næscut. în comunitatea fraternæ (grupul tong cai) toate resursele (cai) sunt. Se øtie. øeful de muzicæ determinæ. comuniunile sacrificiale din templul ancestral se disting. stræmoiøul regilor Zhou. odatæ cu numele unui învins.pe care o creazæ participarea la mesele de sacrificiu pare mai puternicæ între cei care iau impreunæ parte la aceste banchete mai frecvent. în calitate de celebrant. pare sæ capete un caracter angust øi ceva sublim. de vasalii sæi. drepturile paterne asupra copilului astfel ræscumpærate. principiul indiviziunii îøi pæstreazæ întreaga forflæ. Înrudirea este cu atât. cæci „spiritul vital øi suflul copilului sunt færæ forflæ“729 øi numai în contact cu Pæmântul. pe de altæ parte. øi mai ræu. Cadoul nu este niciodatæ dat din mânæ în mânæ direct. Ascendenfli øi primi-næscufli. o scosese la ivealæ în ei727. Dupæ teoria chinezæ. expunerea copilului. Un fiu mai mic nu poate face distincflia. un fiu mai mic. o faci la recomandarea unei persoane stræine. sufletul sângelui: astfel este atunci gol. surplusul trebuie sæ fie dat fratelui mai mare. tu øef. la fel ca øi autoritatea seniorialæ. Chiar øi în cazul unei naøteri normale. are drept principiu instituflia cultului Stræmoøilor øi nu o autoritate naturalæ. dacæ la un frate mai mic existæ o supraabundenflæ.

cu excepflia. UN fiu bun. în raport cu aproprierea de defunct. Pentru a semnala starea ei de logodnicæ. În aceastæ datorie fundamentalæ. nu pot sæ-øi cunoascæ numele unul altuia. Am væzut cæ tinerii erau frecvent trimiøi la familia mamei lor. aceastæ dublæ træsæturæ de moroavuri se observæ de-a lungul întregii istorii chineze: ea dovedeøte cæ mai presus de orice. Toate recompensele pe care le obfline. cæ „stând pe lângæ el în calitate de servantæ. O bucætærie bunæ nu este suficientæ: mai trebuie ca mâncærurile sæ fie servite øi supravegheatæ ordinea în care sunt servite. mai sunt necesare øi defunctului øi trbuie sæ fie cu atât mai numeroase cu cât natura acestuia din urmæ a fost mai nobilæ. îm mod activ. pe paie (se pare cæ în vechime mortul era îngropat în paie). Aceste expresii øi altele analoage se regæsesc numai în cântecele de întâlnire791. exilarea prenupflialæ a cæpætat o semnificaflie mai riguroasæ. în familie ca øi în cetate. ei au constant nevoie de alimente delicate øi. când cadavrul va fi îngropat adânc în sol. uøoare øi suculente. – femeile. de pe centuræ. singurele atestate din vechime de jurisprudenfla paternæ. numai în cazul în care tatæl îl ia cu sine la ræzboi sau îi comandæ sæ-l urmeze pe seniorul sæu. ei sperie øi alungæ monøtrii ræufæcætori. sæ fie flinutæ între cer øi pæmânt. resturile de la fratele mai mare øi de la øoflia acestuia. coliba. apæ care a servit la spælatul orezului. dar în afara casei. 321 . teoreticienii vor cæuta baza moralei civice: orice om este dator sæ aibæ o bunæ conduitæ. „Un bæiat øi o fatæ. ei se duc repede sæ ia. în templul Marei Stræmoaøe. în intervalul acestor ablufliuni regulate. Orice fiu trebuie sæ se priceapæ sæ pregæteascæ cele (opt alimente alese) øi mai ales (friptura minunatæ) øi vinul aromatizat. Atât timp cât mortul nu poate fi alæturat stræmoøilor. Înainte de aceasta fiul nu-øi depune niciodatæ armele. unele referitoare la concepflii miraculoase. Nu este suficientæ apærarea sau refacerea onoarei paterne. Fetele. Dar cea mai bunæ 333 336 în apæ. decât dupæ înmormântarea definitivæ. condimentate cu grijæ. Fiul pios nu se expune pericolului. Aceastæ modalitate de cæsætorie cu oaspetele sau cu ostatecul are mereu un caracter instabil øi se prezintæ ca o cæsætorie de probæ793. în timpul perioadei sale de claustrare prenupflialæ. iar tabu-ul logodnicilor a fost înfleles într-o cu totul altæ manieræ. la rândul lor. a mâncærurilor dulci. Chiar datoritæ acestei participæri totale fiul pios. Atât timp cât cadourile prenupfliale nu au fost viafla sa779. resturile. loc de retragere profundæ790. care a fost dreptul din vreme de ræzboi. sunt pentru ei (aøa cum sunt pentru vasali resturile de la masa seniorului). Dar. suntem asigurafli. la optzeci de ani. la mesele pærinflilor. dacæ fiul ar nesocoti ritualurile bcavurii. atât cât dureazæ perioada activæ de doliu „ce este denumitæ perioada plânsetelor continue“. sæ se caflære pe un zid. Nu existæ mese de familie. dacæ ele purificæ mâhnirea familialæ. în cazul unei vendetta. dupæ iertarea seniorului øi pe cea a tatælui sæu: acesta ar putea sæ-l omoare în templul stræmoøilor780. indicæ faptul cæ aceasta a avut la origine un caracter militar: s-a mai spus cæ. færæ a se descoperi øi færæ ca vârful picioarelor sæ pæræseascæ pæmântul. unde trebuiau sæ-øi gæseascæ o soflie øi unde erau primifli ca niøte oaspefli. care este un dar în alimente. care trebuie sæ stea sprijinitæ de un zid al incintei casei familiale763. Dar. pretexte ale unor comuniuni ierarhizate. un viitor stræmoø trebuie sæ fie bine hrænit. Doliul sæu nu ia sfârøit decæt odatæ cu moartea ucigaøului. nu sunt autorizate sæ adopte decât un ton tânguitor761. se arætau nesupuøi øi neglijenfli781. la început. sunt potrivite cu diferitele anotimpuri øi diversele vârste ale vieflii. dimineafla øi seara. nevoie de mâncæruri delicate: de altfel. aøa cum îl înlocuieøte øi în fafla tribunalelor penale. în sensul feudal al cuvântului. el este ræzbunætorul sæu. se reunesc „in corpore“. lasæ sunetul sæ se îndepærteze øi sæ disparæ. ci. „vegheazæ ca nimic sæ nu lipseascæ din dormitorul pærinflilor (mai ales când este bætrân øi friguros. piaflæ sau palat princiar. fiul trebuie sæ se culce. dupæ trei modulaflii. cæci se admite cæ ea trebuie sæ coincidæ cu logodna. în schimb. salturile øi strigætele. nici chiar în locurile de pace. trebuie sæ obflinæ. în fiecare casæ. Am væzut cæ atunci soldatul se luptæ. În aceastæ cabanæ. fiul vegheazæ la sæ se îngrijeascæ pentru tatæl sæu. sæ meargæ pe o gheaflæ prea subflire. legendele Marilor Stræmoaøe amintesc de temele de inifliere tæræneøti de primævaræ. nu trebuie sæ fie tencuitæ: cræpæturile nu trebuie sæ fie astupate cu pæmânt. Mortul fiind. sunt calificate de „fete pure“ øi este de la sine înfleles cæ atunci ele se exerseazæ pentru castitate. dæunând corpului sæu. închisæ. la pândæ pentru a veni sæ devoreze cadavrul. Cu cât pærinflii sunt mai în vârstæ. Ca øi un soldat pentru comandantul sæu. ordinea feudalæ øi ordinea agnaticæ sunt responsabile de apariflia acestei prime forme de drept penal. mai întâi. în templul ancestral sau mai degrabæ. Fetele din înalta nobilime træiau închise. în singurætate. la început. øi. rudele ajutæ. Odatæ la cinci zile. mese de curte. pentru tatæl sæu øi în onoarea tatælui sæu. rudele øtiu sæ producæ un zgomot asemænætor bubuiturii tunetului subteran: atunci când ei fac sæ se audæ acest soi de bubuit întrerupt. mucii sau scuipatul seniorilor casei749. Pentru fiul principal. cu atât mai rafinate trebuie sæ fie alimentele care li se oferæ: la øaptezeci de ani. Astfel se stabileøte. ierarhia de substanflæ care stau la baza ordinii familiale. se pare. Aceste douæ exemple. Dar. care susflin forfla bætrânilor øi le dau mucilagiu751. ar prejudicia pe tatæl sæu de o parte a bunurilor øi a fericirii sale. cu vapul pe un scut782. pentru ca nimeni sæ nu vadæ nimic. care. tinerele fete se exersau în a cuceri inima acestor logodnici predestinafli øi preferafli de mama lor. fiul este. dar lovindu-se în piept. cu capul sprijinit de un muøuroi de pæmânt. un øef de cult trebuie sæ fie curat. petele de pe bonetæ. în timp ce templul lor este câteodatæ zis cel al Marelui Mijlocitor care. în multe alte feluri. existæ obiceiul sæ se ofere unui oaspete o fatæ din familie: se speræ. mai ales dacæ este vorba de acea recompensæ de substanflæ. timp de trei luni. Or. în viafla de toate zilele. sæ se apropie de o præpstie. -numai bærbaflii descoperindu-øi braflul drept øi særind cu adeværat. ei pun sæ se încælzeascæ apæ øi-i invitæ pe pærinfli sæ facæ o baie.un ritm semnificativ. ei pregætesc apa pentru ca pærinflii sæ se spele pe faflæ øi dacæ. Prizonierul. în timp ce rudele mai îndepærtate. La fel. Ei spalæ picioarele pærinflilor øi le øterg în mare grabæ. Vasalii mai îndepærtafli. defunctul sæ iasæ victorios din încercarea. doarme pe un aøternut de doliu. dupæ cum s-a væzut. sub pæmânt. în afara unor motive foarte grave. care este luatæ împotriva acelora care. nu o poate vedea788. în timpul acestei perioade dintre domnii. A existat o vreme în care. dobândeøte øi pentru el însuøi calitatea de øef de cult øi øef de familie. 324 særbætori feminine. dar numai pentru a-i încuraja pe aceøtia sæ mænânce bine. fiul le aduce tatælu. dar o face cu prudenflæ. – fiul scâncind ca noii næscufli. Prima regulæ a pietæflii filiale constæ în aceea cæ fiul nu trebuie sæ facæ nimic. la sfârøit. datoritæ eforturilor ritualiøtilor. ea sæ-i cucereascæ øi inima“792. ele mai trebuie sæ participe la starea mortului. fæcutæ din crengi. de dulciuri. pe care ei trebuie sæ le pæstreze pentru copiii lor752. prezida la aceste særbætori. totuøi. existæ o apropriere deosebitæ între bunici øi nepofli. færæ ca sunetul vocii sale sæ se opreascæ. atunci când ele stæteau izolate sub supravegherea unei guvernante experimentate øi a mamei familiei. Este foarte probabil ca ea sæ inaugureze o perioadæ de izolare deosebit de severæ. Numærul salturilor este identic cu numærul de luni cât trebuie sæ dureze îngroparea provizorie în casæ762. asupra cæruia numai tatæl este stæpân. Rudele. fæcându-l pe tatæ sæ câøtige aceastæ demnitate ancestralæ care-l va face sæ primeascæ cultul. atunci cînd scapæ din captivitate. este pusæ sæ poarte la gât un fel de ønur. odatæ la trei zile. Ei le preparæ mâncærurile care. Onoarea din urmæ ar scædea. cel puflin pentru familiile princiare. care l-ar face numai sæ presupunæ cæ ar putea pune în pericol integritatea unui corp. omul tatælui sæu. cæci el trebuie sæ evite pedepsele care. Aceøtia din urmæ au. tunicæ sau de pe haina de dedesupt. pentru aceastæ toaletæ suplimentaræ. astfel. Tropæind øi urlând în cor. se ridicæ un soi de polatræ. Prima datorie a pietæflii filiale este aceea de a veghea la asigurarea hranei care îmbogæfleøte esenfla pærinflilor. Unele teme. în primele zile de doliu. care i se impune ca un purgatoriu. atâta timp cât nu a existat un demers al unui intermediar. Aceste indicii ne fac sæ credem cæ izolarea prenupflialæ a fecioarelor nobile nu exclude deloc. în acelaøi timp ce servesc la clarificarea durerii øi la exprimarea ierarhiei rudelor. care erau tinerii lor veri. Fiul îl înlocuieøte pe tatæ în armatæ. care stau. ritualurile de pre-unire obiønuite la flærani. în întrecerile de tir cu arcul. fiii øi nurorile secundare consumæ. Fiul mai mare øi soflia sa (nora mai mare) asistæ. a spus Zeng zen. în fiecare noapte. pus mai degrabæ în coøciug decât îngropat la adâncime. izgonirea în afara familiei este o pedeapsæ. Pe de altæ parte. Ea trebuie neâncetat sporitæ. ne fac sæ credem cæ fata devenitæ nubilæ trebuia. defunctul ræmâne stæpânul casei în care stæ cadavrul sæu. Astfel. Or. nu poate dormi singur) øi sæ le procure hrana øi bæutura cu o afecfliune sinceræ“750. într-un turn înalt øi perfect protejatæ de razele soarelui789. fiecare fiu ræmâne într-o colibæ izolatæ ce este ridicatæ într-un loc închis øi retras. se întâmplæ ca fafla pærinflilor sæ fie murdaræ. Dar. logodnica nobilæ trebuie sæ træiascæ complet izolatæ: nici un bærbat. de exemplu.

Spre deosebire de bæiefli. Aceste interdicflii. care va servi. fiul se oboseøte ca nimic. odatæ ce pæræseøte curtea senioralæ. Se øtie numai cæ fetifla învaflæ sæ asculte cu un aer blând. În sfârøit cadavrul. Nu ni se dau informaflii asupra acestei 335 II VIAŒA DE FAMILIE ÆI ROLUL FEMEILOR Viaœa de familie 334 este fæcutæ prin agitarea. numai femeile participæ la aceasta. unde se presupune cæ a învæflat ce este umilinfla øi. un fel de cârpæ sau de prosop. a întârzia prea mult timp sau a pretinde a împiedica descompunerea cærnii. acest tip de relatii. de pe înaltul acoperiøului. În nobilimea feudalæ s-a dezvoltat o moralæ total opusæ. Raporturile lor nu fac parte din domeniul afecfliunii. dacæ este vorba despre tatæ. Aceastæ educaflie se face sub conducerea unei guvernante. în locul unui arc cu sægefli. vârsta la care cresc dinflii noi. care s-aîntins. trecând uøa. øi la relafliile dintre frafli. în toate felurile. decât dupæ ce l-a fæcut sæ jure cæ se va supune voinflei sale supreme. ca el sæ moaræ inopinant øi nu în casa sa: nu trebuie sæ fie surprins de moarte decât în conformitate cu ritualurile øi în camera rezervatæ stæpânului casei. Ele vor fi soflii øi flesætoare. Ar fi o nenorocire sæ fie luat prin surprindere øi sæ nu fie timp sæ fie ridicat muribundul din pat øi pus pe pæmânt. în ansamblul ei. Eliberat de eforturile care uzeazæ. læsând pe solul familial o substanflæ care trebuie sæ-i revinæ758. Încæ din copilærie. iar ritualurile nu gæsesc de cuvinflæ sæ vorbeascæ despre ea. El procedeazæ la chemarea sufletului-suflu (hun) care 322 La un moment nedeterminat al istoriei chinezeøti. Dupæ vârsta de øapte ani. moravurile au fost foarte aproape de a fi matriarhale. îngropat numai puflin. un va pærea destul de somptos755. se pare. Or. dupæ cum se pare. li se inoculeazæ. jadul. ci al etichetei øi al onoarei. care-i va face pe pærinflii lor sæ evite unele vendete crude. cæci i se dæ atunci un ac de pær787. cæci. este. Imediat ce øtie sæ vorbeascæ. Ar fi øi mai exactsæ spunem cæ raporturile dintre tatæ øi fiu sunt niøte raporturi de la onoare la onoare. tot aøa cum. fiind învæflatæ sæ spunæ „da“ pe un ton umil. Autorii se feresc sæ vorbeascæ despre aceasta cu precizie. pe care el îøi petrece ultimele sale momente. dacæ. Pentru a fi semnalatæ venirea lor pe lume. Ar însemna a pæcætui prin aroganflæ. dupæ ce. hrænindu-se atunci când tatæl are poftæ de mâncare. Øapte ani. mai ales. sau. sæ melifleze cânepa. tatæl urmeazæ imediat. Fetiflele sunt. oferite stræmæøilor786. Mai este inifliatæ în arta de a pregæti øi a aøeza mesele de ceremonii. „dacæ este mai bine sæ intri imediat în descompunere dupæ moarte. datoria fiului este sæ vegheze cu atenflie ca tatæl sæ poatæ sæ moaræ frumos. rudele. se elibereazæ. din ce în ce mai mult. Pentru a pætrunde pe drumul ancestral. odatæ cu modestia. deosebit de secret. Atât timp cât va træi. orice fel de intimitate tandræ între tatæ øi fiu. Trebuie sæ existe vatæ gata pregætitæ. Cæsætoria pærea sæ plaseze femeia sub influenfla soflului. o putrefacflie prea rapidæ. în China. bând øi mâncând mai puflin. În mod deosebit. pe de altæ parte. viafla privatæ. de respectarea dificilæ a doliului. a sfârøit prin a domina. trebuie sæ fie abandonatæ în plin câmp784. Fetele nobile sunt crescute pentru a merge sæ træiascæ în calitate de nurori într-o familie stræinæ. încæ de la øapte ani. ca el sæ moaræ cât mai târziu cu putinflæ. o substanflæ hrænitæ mai din abundenflæ. treizeci de ani de stagiu sunt optimi. este declaratæ majoræ øi i se impune un nume nou în timpul unei ceremonii în care ea trebuie sæ-øi modifice coafura. Primul veømânt cu care sunt îmbræcate. dar ar fi cea mai mare crimæ dacæ oaspeflii. cu ajutorul fiului sæu. Dacæ are totuøi loc vreuna. nu este pusæ pe patul patern. ca sæ facæ din el un vampir øi. sæ împleteascæ snururile. la fel ca øi hainele stivuite. în timp ce în naøterea unui bæiat este væzut un principiu de onoare. atunci când le aruncæ pe corp. de exemplu dacæ este roøie øi pæroasæ. nici nu poate sæ mænânce cu ei. Numele. face ca ea sæ devinæ definitivæ. ar putea vedea viermii. Øaptezeci de ani este vârsta retragerii øi (atât de puternice sunt legæturile dintre organizarea civilæ øi organizarea feudalæ). fiul împodobeøte cu orez amestecat cu scoici sau cu jad gura mortului. dupæ vârsta de zece ani. este ridicatæ de pe pæmânt. într-adevær. trebuie pæstrat acasæ timp de mai multe luni. a hainelor defunctului stigând numele sæu personal. Trebuie. Ei sar øi strigæ într-un numær determinat de ori øi pe 323 . li se dæ (o fusaiolæ). de o murdærie cu care au venit în contact. Nici un suflet nu va mai putea pætrunde în acest corp. va împiedica. el a trebuit sæ scoatæ primele flipete tot pe pæmânt. dar postind atunci când el este bolnav øi luând cu el leacuri. Atât timp cât osemintele ræmân infectate øi cât nu se poate merge la cimitirul familial pentru a le pune alæturi de oasele stræmoøilor. a limbajului. De altfel. este orientatæ cætre un destin de supunere. Nu ni se spune nici dacæ tatæl cere sæ-i fie prezentatæ fetifla: între ea øi el se pare cæ nu se face nici un ritual de apropiere. Dacæ acest suflet nu vine sæ se agafle în aceste haine familiare. printr-un simplu efect al durerii. sæ fleasæ stofe. Pentru aceastæ încercare el trebuie sæ se pregætescæ de la øaptezeci de ani. trebuie sæ abandoneze øi conducerea grupului sæu familial. care coincide cu învæflarea lucrului. Øef al corului familial. cât øi pentru cea a familiei sale. „ca un copil care regretæ un obiect pierdut“759. mai mult timp dacæ defunctul posedæ. fiul cel mare îøi asumæ responsabilitatea ritualurilor prin care. fata. în privinfla înobilærilor. ea va depinde numai de mamæ. ce a fost flinutæ deschisæ pânæ atunci cu ajutorul unei legæturidin corn757. Totuøi. Femeile transmiteau numele lor copiilor. venifli sæ aducæ tributul de condoleanfle. împreunæ cu un rang mai înalt în ierarhie. atributele specifice puterii paterne. dupæ cum vom vedea. asigurându-se cæ moartea este efectivæ. dar nu ca sælbaticii. la început. Toate aceste reguli sunt o remarcabilæ contrapartidæ a regulii obligatorii. De acum înainte. O fatæ cu un aspect nefast. la fel ca øi fraflii lor. pentru gloria sa. Tot øefului responsabil cu doliul îi revine sarcina de a obfline ca defunctul sæ consimtæ sæ închidæ ochii: el nu consimte câteodatæ la aceasta. care le vor permite sæ lucreze pentru prestigiul familiei lor. la viafla paternæ754. Ei se elibereazæ de aceasta urlând øi tropæind. Ar fi nefast. odatæ nubilæ. vesel odatæ ce tatæl se simte bine. sæ toarcæ firul de mætase. Pe de altæ parte. spælat. Ar fi nepotrivit ca aøtenutul. ca sæ fie deasemenea feritæ de orice înclinaflie cætre orgoliu. ci pentru muncile øi serviciile din apartamentele femeilor. nici un coøciug. viafla femininæ este reglatæ de numærul øapte øi cæ fetele trebuie sæ ajungæ la pubertate de la paisprezece ani. este separatæ de fraflii sæi. este pus din nou pe patul mortuar øi este îmbræcat. tatæl nu ordonæ sæ se facæ nici o ceremonie. cu strigæte øi gesturi dezordonate. mama posedæ o putere care. decât sæ risipeøti banii“ comandând un sicriu de lux pentru sine. nou næscut. Când fetei i se prezice de bine. dacæ mai pæstreazæ unele dintre caracterele sale vechi. ele însele. unde trebuie sæ-øi dea sufletul.Obligafliile filiale sunt deosebit de grele atunci când tatæl se aflæ pe patul de moarete. sæ depene coconii. la culegerea sufletului ce iese. dupæ teorie. percum øi de obligafliile sale maritale. nobilul. opturat ermetic. sæ nu fie unul care sæ corespundæ exact rangului sæu de noblefle756. impun o izolare completæ. øi alte calitæfli. regimul care-i permite sæ devinæ un stræmoø venerat. capætæ. Rudele urlæ øi tropæie în ordine øi din ordin. la o sutæ de ani dacæ o meritæ753. Soflii nu erau decât niøte tovaræøi anexafli grupului sofliilor. ca toate rudele sæ fie chemate øi sæ fie gata pentru strigætele care salutæ plecarea sufletului. trei pentru nobilii obiønuifli. de fiecare datæ când soseøte ora ritualæ pentru exprimarea durerii familiale. este unul pentru purtat noaptea øi nu la ceremoniile publice. Este important. a flinutei øi a virtufliilor specifice femeilor. în cazul de moarte. ieøifli din cadavrul sæu îngrijit. în mod constant. datoritæ virtuflilor sale proprii. cæci. sæ confecflioneze hainele. recompensæ este aceea care. Tofli „îøi pun atunci membrele în miøcare“. care se cuvine femeilor785. se atârnæ la uøæ. trist când îi este ræu. tofli încep sæ strige „pentru a calma durerea øi a micøora tristeflea“760. cu toate cæ. a fost capabilæ de concepflie. sæ nu-i lipseascæ øi mai ales sæ nu-i lipseascæ un sicriu frumos. este momentul unui soi de primæ formare: a existat odinioaræ o fatæ care. O fatæ nu trebuie sæ fie încorporatæ în grupul agnatic. nici prea repede: trebuie obflinut ca ea sæ se producæ în conformitate cu regulile protocolului. øi la semnalul dat de øeful de cor. încep sæ funcflioneze interdicfliile sexuale: fetifla nu se poate aøeza pe aceeaøi cuverturæ cu fraflii ei. puse. ajutându-l pe mort sæ facæ un pas de temut. stræduindu-se sæ participe. Fetele nu sunt fæcute pentru viafla publicæ øi ræzboi. Cæci marea problemæ este ca descompunerea sæ nu se facæ nici prea lent. merge direct la tatæl sæu: acesta este principiul respectat. Corpul. au fost astupate toate orificiile corpului cu bucæfli de jad. færæ îndoialæ. la naøtere. În loc de a l-i se da drept jucærie un sceptru de jad. dat de mamæ. pe pæmânt783. care interzice orice fel de familiaritate. o fatæ apare ca un principiu de influenflæ. trecând peste fiul meritoriu. Vârsta nubilitæfli este fixatæ la cinsprezece ani.

îl fac pe mort sæ iasæ din situaflia sa critica. sæ se miøte færæ ajutorul altcuiva767. fiul pios. Pe durata întregii ceremonii. El træieøte în carantinæ. ce este luat victimei de lângæ ureche. mæ voi omorâ“. cæ drepturile fiului mai mare asupra celor mai mici primeazæ în fafla drepturilor tatælui asupra fiilor. îl acordæ noblefle. dacæ Excelenfla Voastræ nu mæ trimite pe mine øi-l trimite pe fratele meu mai tânær. Ca øi seniorul. este numit conducætorul familiei. Cât timp ræmæøiflele mortuare nu pæræsiseræ casa. La fel ca øi vasalul. care comanda organizarea culturalæ. care putea sæ paræ bazatæ pe filiaflia agnaticæ. fiul cel mare este supus unei autoritæfli seniorialecare. Strigând: „Carnea øi oasele se reînoiesc acum în pæmânt: acesta este Destinul! Dar acel hun øi suflul. atât timp. Acesta. cât acest mort nu poate fi øi el hrænit în calitate de stræmoø. dar scoflând ceea ce a constituit cea mai înaltæ parte din personalitatea defunctului. într-o familie. Celelalte. øeful doliului. Odatæ ce ræmæøiflele pæmânteøti sunt redate pæmântului. Într-adevær. nu gusta. Forfla 329 332 „suferind astfel cæ tatæl sæu este în pæmânt“764. de altfel. Acesta ar însemna sæ promitæ altcuiva devotament pânæ la moarte. cu sufletul sæu. odatæ 328 bunicului. poate. din carnea sacrificiului la acea primæ degustare: el pærea cæ nu primeøte. pioøenia faflæ de fratele mai mare (di) nu este o obligaflie mai puflin esenflialæ. nu este stæpân pe sacrificiul terminat. megând de la sânga cætre dreapta. trezite de zgomotul fæcut de zurgælæii cuflitului de sacrificiu. li se oferæ posibilitatea unei reîncarnæri de moment. decât prin intermediul unui invocator. care pærea aberantæ øi care este semnificativæ. în care cultul tatælui defunct pærea esenflial. Îøi concemtreazæ toate gândurile asupra fiinflei anguste. acesta era npotul. sæ suporfli grelele practici religioase care. dar. trebuie sæ merifli sæ fi øef de cult. Unul dintre fiii mai mici ai onorabilului Tehou. îi vine de la senior. atrase de mirosul primul sânge værsat. Or. mai ales. La chemarea acestui cuplu pur. La fel cum moartea îl exclude pe defunct din comunitatea celor vii. Dar. În mod normal. s-a pregætit de sacrificiu. Pentru situaliøtii însuøi. sensibil în aceastæ poveste. punea bazele autoritæflii sale familiale. dar cu condiflia sæ dispunæ de viaflæ. Ele aveau un caracter de comuniuni infeudante. cu excepflia acestei comuniuni privilegiate a nepotului. în ceea ce-i priveøte pe fii. care doreau sæ vadæ în autoritate paternæ o instituflie de drept naturalæ. fiul nu este stæpân pe corpul sæu. decât dupæ el. izvorând din aceiaøi ordine. de acum înainte. în principiu. Ajunge. obiceiul implica o consecinflæ. cu care el va fi însærcinat. de la sine putere. nu færæ oarecare dificultate. Încæ de pe vremea organizærii în imoliviziune. øi într-o clasæ ca aceia a nobililor. tatæl dispune asupra copiilor sæi øi în primul rând aspura celui mai mare. care explicæ perfect istoria familiei chineze. legætura unind pe nepot de bunic. Cu toate cæ era evident cæ misiunea va fi ræu îndeplinitæ. Acum când fratele meu mai tânær decât mine a comis o crimæ. dæ de trei ori ocol gropii. ca ceremonia sæ capete un aer neplæcut de picnic775. în sfârøit. este punctul de plecare al cultului nou. Regulile doliuluiau pæstrat. fericirea familialæ (fu) încorporatæ în ofrande. Fiul pios trebuie sæ posteascæ øi sæ slæbeascæ. cu oricine. într-adevær. au revoluflionat organizarea indivizæ. sosesc sufletele ancestrale. Fiul cel mare protesteazæ: „Atunci când. adicæ. pentru a moøteni nobleflea paternæ øi a deveni øeful cultului ancestral. mama a sprijinit reclamaflia fiului cel mare. îl legau pe vasal de senior. În virtutea regulilor ordinului zhao mu. ordinea feudalæ a transformat aceastæ putere simplæ de reprezentare. fiecare din el fiind reperezentat. în numele stræmoøului. care. într-o autoritate de ordin seniorial. primul. Îndelungate ritualuri de apropiere. dezgolindu-øi umærul øi scoflând strigæte. ca øi ea. Încæ din epoca feudalæ. tatæl. Împuternicire a autoritæflii senioriale. El încercuieøte øi pecetluieøte astfel definitiv. Fiul nu mænâncæ decât cu regret. dupæ ei. este ameninflat cu moartea. care nu este însæ øi cel mai mare. Când sacrificiile se adresau în acelaøi timp mai multor stræmoøi. iar pe rude din izolarea lor. nu se simte împuternicit sæ-i succeadæ768. existæ un fiu mai mare. o persoanæ însærcinatæ sæl reprezinte. de obicei. Limitatæ în ceea ce-i priveøte pe fraflii øi verii de cætre regulamentele organizærii în indiviziune. nu mai are dreptul sæ le lege. vine sæ-l asiste: ea este împuternicitæ sæ celebreze cultul unei stræmoaøe care. pæstrându-øi numai forfla de a îndeplini ceremoniile. pentru un motiv øi mai puternic. Pentru aceasta. în primele zile numai un pumn de orez. Nu poate avea prieteni. ca cele care. Primele reies dintr-o dezvoltare obiønuitæ a dreptului de indiviziune sub presiunea ordinei feudale. ele dominæ. el reia drumul cætre locuinfla familialæ. în egalæ mæsuræ. Dar. Legat printr-un omagiu de devotament. fiul principal. de cætre regulile dreptului uterin øi ale unei organizæri strævechi. fæcutæ din încælcæri ale acesteia. cu care va intra în comuniune. doliul îl exclude pe fiul pios. Tatæl. sæ intre în comuniune cu sufletul divizat al stræmoøului. decât prin intermediul sæu. el trebuia sæ fie ales din generaflia nepoflilor acestuia din urmæ øi. exageratæ. în fafla fiului sæu. care a fost seniorul tatælui. Atunci când øeful de cult fæcea un sacrificiu tatælui sæu. dar. trebuie mai întâi. læmureøte sensul cultului stræmoøilor. urmat de sufletul superior care. dorind sæ-l salveze øi sigur cæ va reuøi trimiflându-i judecætorului un cadou frumos. Un 325 . autoritatea familialæ este øi mai limitatæ. Pentru a deveni øeful unui grup familial. i-a conferit dreptul de a sacrifica în numele unui anumit numær de stræmoøi. Senior al fiului al mare care. Soflia sa. pentru nepotul care ar fi fost succesorul sæu un doliu deosebit de greu. Astfel. care este adresarea de reproøuri. caracteristicæ raporturilor dintre vasali øi senior øi mereu inclusæ. decât pioøenia faflæ de toatæ (xiao). distribuitor al hranei sacre. Tatæl. el reprezintæ pe tofli fraflii sæi. imediat sufletul sæu purificat se ilumineazæ øi întreaga sa fiinflæ se acoperæ cu o sfinflenie care va întæri sacramentul sacrificial. unul dintre fii sæi era cel care reprezenta Stræmoøul776. O anecdotæ ne va aræta acest lucru778. ca øi el. Aceastæ intervenflie în oredinea ierarhicæ se fæcea chiar în clipa în care øeful cultului.øi distracfliile. Aceastæ regulæ. Pentru a se asigura de prezenfla lor. la fel ca un cadavru. iar tatæl a trebuit sæ se supunæ . în calitate de øef de doliu. Acflionând asupra organizærii familiale. trebuie ca reprezentantul sæ aparflinæ ramurii de înrudire din care fæcea parte stræmoøul. conduce cortegiul. ultimele ræmæøifle perisabile. cu toate cæ sub formæ latentæ. Tatæl. apærea într-o posturæ umilitoare. s-a pæstrat aici un fel de tæbliflæ provizorie. cæci. Ar însemna sæ se inverseazæ ordinea faptelor. se întâmpla. care nu a vegheat la doliul tatælui sæu. în aceastæ proceduræ de contestare. fac din fiu vasalul tatælui. stæpân pe nimic øi. Seniorul. Stræmoøul este chemat sæ ia în posesie. într-adevær. El trebuie sæ-øi cheltuiascæ întreaga energie pentru a alimenta onoarea patermæ. purificând infestarea funebræ. Ea se exercitæ asupra fraflilor øi a verilor. centru al cultului769. Dar aceastæ datinæ trebuie sæ inspire. care dæ stræmoøii. Unul dintre scopurile principale ale ceremoniilor era tocmai a se obfline reâncarnarea stræmoøului în persoana nepotului. în mormânt. a fost anexatæ familiei în calitate de noræ. Autoritatea. Acest obicei arhaic a fost criticat de multæ vreme de ritualiøti. dar într-o familie. datorie esenflialæ a fiului øi a vasalului. Se poate remarca ameninflarea de sinucidere. mânca. în care ideea de generaflie avea mai multæ importanflæ decât cea de filiaflie. care merge sæ alæture osemintele mortului la cel ale stræmoøilor. succesor al bunicului. Un ritual. în fiul sæu. care aparfline øefului de cult. ca øi zeilor. urma acestui mod de transmitere a sacrului: un bunic poartæ. sæ ridice dreptul de a poseda un templu ancestral. cu cât succesiunea de dobândit este mai considerabilæ „pentru a deveni rege nu ai voie sæ deschizi de loc gura în timpul celor trei ani ai doliului patern“765. pioøenia fraternæ nu este decât o consecinflæ a datoriilor impuse de pioøenia filialæ. Fiul. nu mai are øef de familie. este. un fiu. pe de altæ parte. acuzat de o crimæ. puterea familialæ este de esenflæ seniorialæ. acceptæ sæ se înfeudeze øi sæ înfeudeze odatæ cu el întregul grup al fraflilor sæi mai mici. odatæ cu un anumit grad de noblefle. Mai trebuie ca intervenflia familiilor stræine sæ-l constrângæ sæ ia hrana øi ca aceasta sæ fie oferitæ drepr cadou766. i se impune sæ slæbeascæ în aøa mæsuræ. în cultul feudal. Nu poate exista bucætærie în casa mortului. ostilitatea oamenilor. el nu este. toate comuniunile rudelor se fæceau respectând ierarhia familiaræ. La sfârøitul îngropærii provizorii øi a timpului plânsetelor neântrerupte. între tatæl øi fiu. trebuie sæ respecte pe reprezentantul propriului sæu tatæ. pe care el îl îndeplineøte atunci. nu existæ loc unde sæ se poatæ duce!“. dacæ el trebuie sæ primeascæ o bogatæ moøtenire de vasali (care de acum pot sæ-l ajute). de fapt. Aceasta nu se extinde uøor asupra membrilor generafliei inferioare. având cu atât mai puflin dreptul de a vorbi. abilitându-l sæ devinæ succesorul sæu cultural. care nu putea sæ nu paræ revoltætoare. va fi fixat într-o tæbliflæ. Cine nu mai are stræmoøi. Nu-i putea vorbi. încât sæ nu mai poatæ. se gândeøte sæ încredinfleze aceastæ misiune delicatæ copilului sæu cel mai abil. Vom mai nota faptul. øi care totuøi ræmâne oscilantæ. o legæturæ continuæ sæ primeze asupra legæturii stabilite în mod artificial. în calitate de decan. de o autoritate de tip militar. fratele mai mare exercitæ o oarecare putere.

un bærbat nu se limiteazæ sæ se cæsætoreascæ cu nu grup de surori. de exemplu. Dacæ un fiu mai mic ajunge sæ dobândeascæ un rang mai înalt decât fratele sæu mai mare. sub numele de Xuan Jiang. sub presiunea reprezentanflilor chiar ai acestei familii. Aceste complicaflii succesorale (în care. cresonul. În timp ce øeful familiei oferæ. sæ se stræduiascæ sæ ræmânâ curat. aceastæ apropiere a putut. Imediat dupæ terminarea perioadei de impuritate majoræ. Mai trebuie. cæci fiecare familie nu are dreptul decât la un numær determinat de stræmoøi scoøi în evidenflæ. dupæ cum am væzut. un colegiu de puteri rivale. sæ cunoascæ tehnica øi limbajul ritualurilor. s-a cæsætorit cu Yi Jiang. Pe de o parte. Dar tatæl øi fiul nu au dreptul. øi pe unchii sau stræ-unchii 326 mijloacelor rituale. succesiunea ancestralæ este în funcflie de rangul de noblefle. ocupæ un loc subordonat în grupul familial. sæ ofere. apæratæ de sentimentul care trecea drept bazæ a înrudirii.simplu bæfl de lemn. numele mortului poate fi reluat de rude771. acest fiu este sacrificat de tatæ øi acesta din urmæ îøi ia drept moøtenitor copilul næscut din soflia care. devenitæ mama sa vitregæ. în mod normal. pe care (substituindu-se fratelui sæu mai mare. Dar la moartea ducelui Xuan. taflii øi fiii se opun unii altora. Aceastæ autoritate se confirmæ cu ocazia sacrificiilor. Stræmæøului. øi pe una dintre nepoatele lor. Importanfla rolului femeilor øi a rudelor lor ræmân dominantæ. Îndatorirea sa de oficiant îi impune unele obligaflii din care el îøi trage un principiu de superioritate. care în timpul vieflii. amestecatæ cu cel ale stræmoøilor îndepærtafli. pe care o impune cultul. in conformitate cu anotimpurile. dar moøtenirea a revenit unui copil. S-a væzut cæ acest respect. dacæ nu ar øti. ajutat de serviciile propriilor sæi fii. care se va naøte din cæsætoria astfel încheiatæ. în fafla tatælui lor. filiaflia agnaticæ. nu primeøte. în numele fraflilor sau verilor sæi. Acest frate al lui Ji. pæræsindu-øi soflia. Înainte de sacrificiu. se întâmplæ ca. nuferii. „clarvæzætor“773. mai întâi. care îl obligæ sæ træiascæ în mod nobil øi sæ cunoascæ ritualurile. Ar fi lipsit de sinceritatea totalæ. fosta sa mamæ vitregæ øi prima soflie. ouæle de furnici sau greierii. Înainte de a dobândi personalitatea ancestralæ. dau dimensiunea. aceea dintre fetele din generaflia urmætoare. el l-a omorât pe Ji. aceastæ tæbliflæ este ca o osaturæ a unei efigii grosolane. în flinuta sa øi sincer in afirmafliile sale. cu deosebire în obiceiurile matrimoniale.cæ fiii se sprijinæ. o tæbliflæ de lemn foarte simplæ va servi de suport sufletului spiritualizat al defunctului: ea este suficientæ pentru a-l reprezenta. folosite pentru a-i apropia pe reprezentanflii celor douæ generaflii agnatice consecutive. predestinatæ fiului cæruia ea îi devine mamæ vitregæ. iar aceasta trebuie sæ fie fata fratelui lormai mare. în întreaga sa viaflæ. prin intermediul lor. færæ a fi værsate în masa celorlalte. iar fi trebuit sæ-i dea soflului ei de fapt. nou venit în grupul ancestral. Din aceastæ rivalitate fundamentalæ. El îøi pæræseøte nevestele øi se abfline sæ asculte muzicæ. de exemplu. ar pronunfla „praz“. care fac. hrana sacrificialæ. care trebuie sæ fie destinatæ fiului principal. Înainte de toate. aøa cum le-a dat øi pe cele ale tatælui lor. ræmâne øi în timpul carierei sale ancestrale tot un simplu subordonat772. Ducele Sian. sæ le contopeascæ pe acestea într-un soi de generaflie intermediaræ. Se mai poate observa motivul pentru care Stræmoøii se intereseazæ de soarta descendenflilor lor: sacrificiile îi hrænesc o perioadæ mai lungæ de ani atunci când moøtenitorii imediafli træiesc mai mult timp. din aceastæ înælflare el îøi trage dreptul de a-øi hræni mai bine pætinflii øi de a sacrifica pentru ei. din contræ. o autoritate care se întinde øi asupra acelor care i-au fost subordonafli øi a acelora care. prin numærul lor. mai vechi al acestei secflii (secflia zhao sau secflia mu) din grupul agnatic în care el are dreptul sæ intre770. în nobilime øi în mod special în clasele cele mai înalte. mama sa vitregæ777. Invers. Fosta logodnicæ a lui Ji. în calitate de fiu principal. pentru cult. a trebuit sæ se uneascæ cu unul dintre fraflii mai mici ai fostului sæu logodnic. pentru a transmite moøtenirea fiului. Mortul nu pæstreazæ personalitate decât pe perioada în care tæblifla primeøte sacrificii individuale: odatæ ce aceastæ tæbliflæ este pusæ în lada de piatræ. mai este necesar sæ se intre într-o stare de graflie774. Numai promoværile de cadefli (fii mai mici) în ordinea nobiliaræ mai pot ajunge sæ complice protocolul sacrificiilor. devine øi mai severæ. Stagiarul. mai târziu. Instalarea noii tæblifle într-o salæ specialæ are ca efect mutarea într-o ladæ de piatræ. raporturi næscute dintr-un tip de apropiere care trebuia sæ paræ monstruos: interzisæ. în care fiul trebuie sæ gæseascæ soflie øi ajutor. S-ar descalifica dacæ. în detrimentul fraflilor succesori ai fiului din prima cæsætorie. care acoperæ oalele de orez øi care stæ deasupra stindardului defunctului. înfeudat tatælui. Întreaga familie intræ atunci în comuniune cu stræmoøii.cele în care principiul ierarhic este deja cel mai ferm stabilit. El este cel care oficiazæ. traduc independenfla øi opoziflia lor primare. alungæ reflecfliile personale 327 . sæ profite de aceasta. alæturi de tema incestului cu mama vitregæ sau cu nora. douæ victime în loc de una. într-adevær. înlæturat øi sacrificat) i l-a fæcut lui Xuan Jiang. cei în viaflæ øi. numit Ji. Adesea chiar. Mai este obligat. Xuan Jiang. Tæbliflele ce pot fi pæstrate . El ia. ci a bunicului sæu. Cultul ancestral este un schimb de bunuri efectuate între acele douæ ramuri ale rudelor pe care le formeazæ. stau mærturie asupra dificultæflii de a se stabili. Originea puterii paterne se aflæ în aceste raporturi deosebite dintre tatæ øi fiu. i-ar fi fost. din cauza uzanflei frecvente. Acela. Ducele Xinan din Wei718-700. a luat logodnica destinatæ fiului sæu Ji. una dintre sofliile tatælui sæu (nu se øtie dacæ aceastæ mamæ vitregæ i-a fost mai întâi destinatæ drept soflie). Axeastæ tæbliflæ nu devine imediat centrul cultului. fiul pe care l-a avut de la Yi Jiang.copilul næscut dintr-o femeie. adicæ. pe de o parte. substituindu-se fiului mai mare sacrificat. în ultimele trei zile. dar tot fratele mai mare este cel care prezideazæ sacrificiul. Apoi. În acest caz. pe de altæ parte. intervenea øi tema leviratului øi a minoratului. un peøte øi un iepure. în calitate de soflie. dupæ ce l-a servit. dacæ fiul mai mare al mamei vitrege a luat. Evitæ orice miøcare dezordonatæ a picioarelor øi a mâinilor. Vom vedea. unul dintre fiii din prima cæsætorie. Atunci când a purtat doliul øefului familiei. pe care øi-o procurase din succesiunea paternæ. unei retrageri care. în care familia maternæ (Jiang) a jucat rolul principal. dar numai øeful cultului prezideazæ la aceastæ comuniune. aceasta este primitæ de cætre tatæl sæu stræmoøul defunct. El trebuie sæ aøtepte sfârøitul doliului (începutul celui de-al treile an) pentru a primi un cult personal øi pentru a poseda în Templul ancestral un loc care sæ fie numai al lui. rangului nobiliar al familiei. Din cauza femeilor. trece de la o generaflie la alta. din masa ancestralæ. ci nepofli. la început. principiul puterii materne. hrana sacrificialæ decât prin intermediul unui membru. se întâmplæ ca tatæl sæ i-l fure. decât exilându-se øi. se impune datoria de a fi pur. în mod precis. atât în anturajul sæu dar øi ca un adeværat om de stat. nu a avut timp sæ ia puterea. îøi are originea într-o ordine a relafliilor care sunt extra-familiale øi se apropie de relafliile de vendetta. primeøte de la el. îl împinsese la omorârea acestui fiu mai mare. sæ-øi ia soflii decât dintr-o singuræ generaflie a familiei aliate din aceea care (în virtutea echivalenflelor stabilite de întreaga serie de cæsætorii precedente) pare sæ corespundæ generafliei lor. Acest schimb se face de la grup la grup. Or. timp de zece zile. odatæ cu ele. aøa cum acesta este 331 330 defuncfli: în templu. alæturatæ celei a sacrificærii fratelui mai mare). flinând de drepturile opuse ale acestor generaflii rivale. Îøi înfrâneazæ orice impuls øi orice doerinflæ. ca øef al cultului sæu. tatæl se leagæ dinainte (øi prin cea mai bunæ dintre uniunile posibile) cu generaflia familiei materne. la început. dar prin intermediul øefilor grupurilor. stræmoøii al cæror suflet supraviefluieøte. aceøtia reperzentanfli ai acestor douæ generaflii antagoniste cautæ. de obicei. oferind praz. dacæ se poate spune aøa. care. În felul acesta. de heterogenitatea naturii specifice reprezentanflilor celor douæ generaflii agnatice consecutive. departe de a fi caracteristic pentru relafliile specific familiale. a tæbliflei stræ-stræbunicului sau celei a bunicului. A avut cu aceasta un fiu.øi în aceasta constæ. nu copii. dar tot cu ajutorul femeilor ei ajung sæ se uneascæ: pentru a se apropia. Se vede astfel cæ nobleflea nu rezultæ din posesiunea unei lungi descendenfle de stræmoøi. „ofrandæ fleapænæ“. nu a tatælui. fiul pios se supune. cæruia au mers sæ-i caute o soflie în familia Jiang. din care provenise mama sa. tatæl mort. cæci numele sæu este scris pe ea. subsistæ urme semnificative. atunci când fiul este la vârsta de a încheia alianfla øi când un lot de soflii i-a fost acordat. el nu a putut evita moartea. puterea. în parte. la momentul cuvenit. Nu este suficient a se antrena în alegerea ofrande øi a cuvintelor potrivite. numit Zhao-bo. la început. mortul are un stagiu de îndelpinit:el îl indeplineøte sub protecflia. tæbliflele fiilor secunzi ræmân alæturate de cea a fiului principal. „peøte“ sau „iepure“ øi nu: „rædæcinæ abundentæ“. Tatæ øi fiu formeazæ. pe care l-a næscut cea care ar fi trebuit sæ-i fie noræ. aøa cum se apropie raporturile de tej feudal. sæ se cæsætoreascæ cu mama vitregæ devenitæ væduvæ. pe familia mamei lor. Aceasæ familie le va da sofliile. dupæ unele competiflii sângeroase. adicæ: respectul fiului faflæ de tatæ. ci.

a gæsit un sofl pentru fiica sa. Privat de sofliile sale prin unele morfli repetate. reântors în capitala sa. alteori fratele mai mic. este ca bæiatul sæ nu vadæ figura logodnicei. dintr-o altæ familie decât soflia fratelui mai mare . Acest necaz poate fi evitat de cætre cele douæ familii atunci când. Din fiecare dintre grupurile familiale. soflia principalæ pare s-o deflinæ numai ca o consecinflæ a participærii la puterea fiului principal. de acum înainte. cæ. Aceastæ regulæ de pudoare poate da ocazia unor aventuri încântætoare. (dar atunci) nu ar fi trebuit s-o numim mamæ pe soflia fratelui mai mare?“843. apoi. øi pentru cæ nu se poate da un nume.de altfel. înzestrat. Soflia mænâncæ prima parte a resturilor din mâncarea soacrei.mic. adesea (øi de drept ele pot proveni). Se øtie cæ nepoata este datæ cu scopul de a lega. nu are nici un drept sæ contracteze øi alte cæsætorii. chiar øi când este venitæ dintr-o altæ familie. din ce în ce mai frecvent. femeia este supusæ faflæ de douæ autoritæfli concurente: cea a soflului. dupæ ce a servit mâncarea socrilor este cea care oferæ ce a ræmas de la masa acestora. Fapt invers øi cu atât mai semnificativ: soflia principalæ continuæ sæ le numeascæ mezine (cumnatele mezine) pe sofliile fraflilor mai tineri ai soflului844. El nu poate obfline schimbarea deciziei soflului. cea a sofliei principale. fiul principal care are frafli. conform ritualurilor. Atunci când logodnica este datæ soflului. Un prinfl al lui Chu. se constatæ. care ar implica între ea øi ei o relaflie ca de la sofl la sofl). el primeøte urmætorul 337 340 pe prima soflie consideratæ responsabilæ de o trædare ce i se reproøeazæ fratelui sæu839. soflia principalæ (dar înconjuratæ de suita sa) este primitæ de cætre socri øi prezentatæ Stræmoøilor. principiul judicaturii feminine este menflinut. care nu primeøte totuøi decât douæ soflii: o a doua cæsætorie din partea sa. cautæ mai întâi s-o seducæ øi apoi sæ se cæsætoreascæ cu cumnata sa mai mare841. Într-adevær. care este totdeanua consideratæ ca investitæ cu drepturi specifice celor mai în vârstæ. Poligamia implicæ monogamia. prima soflie a fiului principal. de naturæ independentæ. cæci trei reprezintæ o sumæ. separæ pe cumnafli øi cumnate. ele se pun de acord printr-un mijlocitor. totuøi. În vremurile feudale. Mai sunt væzufli alflii care se gândesc. ci dintr-o calificare primitæ prin investitura autoritæflii maritale. sæ capete un caracter seniorial. fidelitatea sa faflæ de alianfla odatæ încheiatæ. care „dæ mæsura prestigiului“. cæci. Prima soflie se aflæ în acest fel protejatæ (øi odatæ cu ea copiii sæi. la fel cum se vede în fiul mai mare. soflul sæu. cæci. printr-o înflelegere de cæsætorii între ele. odatæ terminate diferitele stagii ale încercærii matrimoniale. învins505 øi fugind cu toate femeile sale. cu toatæ umilinfla care se cuvenea i-a declarat: „Te porfli ca o fatæ atunci când îi flii pe bærbafli la distanflæ. Aceastæ formulæ demonstrazæ importanfla juridicæ a apelafliilor ming semnificative a legæturilor familiale. este necesaræ recurgerea la bunele oficii ale unui intermediar. un anumit numær de formulare sacramentale. marele numær al însoflitoarelor constituie mæreflia“. astfel încât sæ formeze un soi de cæsætorie lærgitæ øi indivizat. Zhong Jien. la origine. În timpul vieflii. dinainte. Femeia trece de la supunerea (zong) faflæ de acest øef la supunerea faflæ de sofl. orice femeie se stræduieøte sæ ræmâna pentru ai sæi o ficæ bunæ809. care doreøte sæ-øi substitue puterea celei a fratelui mai mare decedat. în profitul unei favorite840. pe sofl de generaflia urmætoare a familiei aliate. øeful propriului sæu menaj. puterea pe care grupul de cumnate i-o recunoaøte. nu trebuie sæ fie atât de mare încât sæ epuizeze. ca familiile. în nobilime. un lot de frafli cu un lot de surori. Prinflul a reuøit sæ iasæ din mlaøtinæ øi. sunt mult mai aspre atunci când este vorba despre fratele mai mic øi cumnata mai mare. Ea serveøte la menflinerea unei vechi alianfle sau la procurarea unei noi. Acest numær. Tot aøa. La primul ritual. Acest mediator binevoitor va deveni. cumnata mai mare. în care fiecare sofl. mama de familie nu are decât o noræ. renunflând „la vechile relaflii“. de-a lungul întregii sale funcflii de soflie øi de mamæ. totuøi. consultat în astfel de cazuri. numai cæ jurisdicflia femininæ pare sæ rezulte. printr-un contract de alianflæ unic. chiar øi numai oral. cu un lot abundent de soflii. autoritatea caresar extinde øi asupra fraflilor soflului. Mediatorul cedeazæ atunci locul unui ambasador calificat. dupæ imaginea autoritæflii paterne. pe lângæ drepturile principale care-i erau recunoscute asupra uneia dintre soflii. a fost. ea refuzæ sæ le consume pe cele din mâncarea socrului: îi este 352 „Pentru o femeie. Prin aceasta. a ræspuns fæcând apel la vechiul principiu: prima soflie este cea care este trimisæ ca atare de cætre familia cu care familia soflului este legatæ printr-o veche tradiflie de cæsætorii. deci. cæsætoria poligamicæ practicatæ de nobilime derivæ dintr-o cæsætorie de grup ce uneøte. Regula. acesta se datoreazæ faptului cæ. dar øi însoflitorii îøi gæsesc locul aici. în acest caz. Pentru a intra în afacere. la care nici logodnicul. Soflul nu figureazæ în ceremonia în care soflia. Aceastæ autoritate. se întâmplæ. Soflul nu este pe de-a întregul substituit drepturilor øefului din familia natalæ. pe viaflæ. Interdicfliile care. dar numai in interiorul gineceului. Tot aøa. Un maestru de ceremonii. numind-o mamæ. anumite drepturi asupra copiilor ce se vor naøte de la el. este mereu condamnatæ de opinia publicæ. Aceasta procedeazæ la ritualurile de logodnæ. poseda øi drepturi secundare asupra tuturor sofliilor. devin un soi de ambasador. pe care øeful familiei pretendentului îl trimite la familia fetei799. un coajutor al tatælui de familie. Dar aceasta. ele au în mod necesar. totuøi. nici tatæl sæu nu trebuie sæ aparæ. ginerele se aflæ definitiv ataøat de familia sofliei. sæ vedem în interdicfliile care vizeazæ izolarea cumnaflilor øi cumnatelor 349 . interzicând orice contact. Færæ îndoialæ. Un senior. nu din drepturile specifice ale celui mai în vârstæ. în mod tradiflional. într-o singuræ generaflie. Ea a dobândit. Pentru a menfline o oarecare stabilitate în viafla gineceurilor. sunt pur øi simplu substituite celor din primul lot insuficient de durabil. termen care nu antreneazæ erodarea nici unei legæturi juridice). nu trebuie sæ vinæ mai mult de douæ surori. în timpul acestui drum greu. cu øeful familiei fetei. faflæ de pærinflii unei soflii defuncte. în instabilitatea lumii feudale. înainte de cererea ritualæ. chiar øi pentru nobilul de rând. sæ caute „norocul (li)“ alæturându-se unui alt sistem de alianfle796. a vrut s-o ducæ în spate pe fiica seniorului sæu. care primeøte nouæ soflii deodatæ. prin intermediul unei cæsætorii unice. øi mai ales interzicând purtarea doliului unii pentru ceilalfli. sæ-øi degradeze prima soflie titularæ. faflæ de aceasta din urmæ. cu toate se tinde a vedea în ea un fel de coajutoare (cu viitoare succesiune) a soacrei. disponibilitæflile matrimoniale ale unui grup familial. decât dupæ alaiul nupflial. apare sub un alt aspect. cel puflin teoretic dacæ nu øi faptic)797 potrivit cæreia cæsætoria nu este de bun augur decât între familii unite. . dar supus faflæ de fratele mai mare. Ritualurile oficiale nu sunt puse în joc decât dupæ încheierea acordului. pe care familia aliatæ se græbeøte sæ i le trimitæ. printr-un simplu decret de autoritate maritalæ. s-a dus sæ poposeascæ în mijlocul unei mlaøtini øi. de exemplu. nu este vorba de o a doua cæsætorie: femeile. færæ ca ai sæi sæ nu se expunæ unei vendete798.cu acea consecinflæ. autoritatea soflului (numit: senior) tinde. Totuøi. sæ i se atribuie autoritatea unei mame de familie. atunci când el prezintæ cererea. odinioaræ însærcinat sæ prezideze ceremoniile prenupfliale. Singuræ. trebuie sæ se înfleleagæ mai ales oferite. Trebuie. Mediatorul. – care are (cumnate) mai mici. un adeværat mijlocitor însærcinat cu gæsirea soflilor øi arænjarea de cæsætorii. Cæsætoria unei fete nobile este o afacere aproape diplomaticæ. Tatæl de familie nu are decât un fiu. a trebuit sæ fie admis un alt principiu: titlul de primæ soflie este definitiv dobândit de aceea dintre soflii pe care soflul a autorizato sæ deflinæ rolul principal în ceremonia cæsætoriei inifliale. dacæ acesta nu ezistæ sæ-øi dæruiascæ fetele cu generozitate. La fiecare dintre ritualuri. pe una dintre nepoatele lor. . nu existæ tradiflie adeværatæ øi transfer complet de autoritate. posibilæ în drept øi frecventæ în fapt (dar instabilitatea feudalæ permite seniorilor sæ violeze regula monagamicæ). cu aceeaøi ocazie. un vasal fidel. care contribuie la întregirea prestafliei. Monogamia poligamicæ are drept funcflie circumscrierea viitorului matrimonial al soflului: familia sofliei a cumpærat. care nu are un nume din punct de vedere juridic (pentru cæ nu se doreøte încæ. rangul de surori mai mici øi poziflia de surori substituite (la fel ca øi soflia dintr-o a doua cæsætorie. la drept vorbind. Aceastæ regulæ serveøte la justificarea obiceiului prin care se dæ drept tovaræøæ celor douæ surori. adicæ ideea cæ aceastæ cæsætorie nu este un contract liber: o fatæ cerutæ nu poate fi refuzatæ. este numitæ simplu cu ajutorul unui titlu de onoare (sao = seou: bætrâna. el schimbæ. intervenflia sa apare necesaræ pentru cæ regula stræveche (øi respectæ încæ. ei nu pot avea nici un fel de relaflie sau apropiere“794. ginerele are dreptul sæ le înlocuiascæ øi. Într-adevær. supraviefluirea semnificativæ a leviratului: uneori fratele mai mare cedeazæ celui mai mic o femeie care i-a fost oferitæ lui. în fiecare menaj secundar. Cu toate cæ acestea provin. totuøi. Zhong Jien m-a dus în spate!“Totul este sæ stii sæ vorbeøti: tatæl a mæritat-o cu bærbatul din mlaøtinæ795. regula a fost gânditæ mai ales pentru ei) împotriva arbitrariului soflului. aceasta defline poziflia de fiicæ substituitæ)845. prin supunere (zong). tofli vor fi supuøi unei influenfle unice øi puternice.

Aceste formule capætæ întreaga lor semnificaflie când sunt alæturate reproøurile severe pe care le-a meritat Huan din Qi. care pare încæ paradoxalæ. implicând drepturi conjugale secundare. Aceste cuvinte de modestie. Din aceastæ ipotezæ. aparflinând unor generaflii diferite. iar o fatæ este. pentru a aduce cadourile rituale. De altfel. cele mai în vârstæ dintre soflii asupra surorilor sale mai mici. a cæpætat un caracter seniorial. printr-o legæturæ comunialæ. la cæsætorie. Dacæ ar fi existat doliu între descendenflii masculini øi sofliile din aceeaøi generaflie. Qi (nimeni nu s-a îndoit cæ prinflul sæu nu øi-ar îndeplini aceastæ datorie) era obligat sæ reînoiascæ oferta deficientæ. La puflin timp dupæ cæsætorie. totul s-ar fi petrecut „ca øi cum am fi numit noræ (pe soflia unui fiu) pe soflia unui frate mai 351 350 Numai cæ dacæ aceste relaflii (începute sau nu înainte de cæsætorie) erau continuate øi dupæ aceasta. în principiu. mai exact. pe care o are soflia principalæ asupra tuturor menajurilor fraflilor soflului sæu. face acealøi serviciu soflului. Trebuie. îmi dafli un ordin? (Eu) Un Oarecare. dar o contribuflie profitabilæ. ei recunoøteau aceastæ infeudare acceptând. asupra cærora nu a avut. Puterea de control. care se impune. Soflul trebuie sæ aibæ însoflitori aøa cum øi soflia trebuie sæ aibæ însoflitoare. la rândul ei. când se dezbracæ. incestul între frate øi soræ. cæruia îi conferea drepturi asupra propriilor sale surori mai mici. nu am îndræzneala sæ væ refuz“800. pe care-l are. frafli mai mici. faflæ de soflia acestuia. færæ îndoialæ. Monseniore. curând abolite). ele nu o împiedicau896. în care tofli consorflii comunicæ. decât în cazul în care. Dând mæsura nobleflei pretendentului. pentru a fixa ziua alaiului nupflial. dar dupæ ei. dacæ ei nu se pot numi cu numele de sofl sau soflie. „Mai am încæ fete næscute din tatæl meu øi din soflia sa principalæ. la origine. ei se pot numi tatæ. prin efectul cæsætoriei colective. . Huan din Qi este în special taxat de infamie pentru cæ. modelânduse dupæ autoritatea paternæ. Aceastæ le „deschide calea“ printr-o „acfliune încruciøatæ“ care este semnificativæ. O a doua misiune diplomaticæ este necesaræ pentru a întreba numele personal al sofliei. care a refuzat constant sæ-øi cæsætoreascæ surorile øi mætuøile895. la ieøirea din perioada de adopflie nu erau recuperafli decât contra unei recompense øi în schimbul trimiterii surorilor lor în calitate de soflii. Un membru din suita logodnicului întinde logodnicei ibricul necesar pentru primele ablufliuni purificatoare. soflii ale fraflilor mai mici. Ele mai stau mærturie øi asupra vechiului caracter obligatoriu. Se întâmpla. dacæ unirea iese ræu. valoreazæ ca depozitari ai onoarei familiale. derivæ din drepturile strævechi care aparflineau. ne face sæ înflelegem valoarea regulei exogamice. sæ participe la comuniune în calitate de supuøi.ræspuns impus: „Fiica lui Cutare este proastæ. la rândul lor. o valoare de schimb. ca soræ mai mare øi care-i conferæ rolul de protagonist feminin în mariajul colectiv. care este femeia cæsætoritæ. uruind cu mare zgomot! Cele opt talængi ale fiecæruia fac o gælægie asurzitoare! S-a væzut ceva mai strælucitor? Surorile mai mici formeazæ escorta. Ducele Ping din Jin. În anumite cazuri. din respect pentru el. dacæ acestea ræmân. pentru cæ odinioaræ fii. dar fraflii mai mici nu-øi mai pæstreazæ drepturile secundare. în orgoliul sæu de Hegemon. ei tindeau sæ fie plasafli. resturile de la masa soflului revin însoflitoarelor øi cele ale sofliei însoflitorilor. în mod normal. sunt crescute pentru a deveni soflii. Descoperim atunci originea puterilor de care se bucura soflia principalæ: ele nu difereau deloc. leviratul (odatæ consolidate drepturile ramurii mai mari) a fost interzis. Frumuseflea alaiului nupflial este o contribuflie la gloria ginerelui. legafli de ea prin unirea cu surorile sale. Ceremonia cæsætoriei nobile nu se explicæ decât prin supraviefluirea acestei situaflii inifliale842. în cadrul ceremoniilor de pietate familialæ. ea dobândea. drepturi asupra fraflilor mai mici ai soflului. sora mai mare. decât sub forma de drepturi posibile (drepturi de levirat. în care furnizarea de soflii are adeseori valoarea unei împæcæri. Totuøi. faflæ de fratele lor mai mare øi de aici. pentru cæ Shao Jiang nu a fost însoflitæ în Jin cu aceleaøi onoruri cu care fusese cerutæ. În plus. reiese cæ drepturile sofliei principale asupra cumnatelor sale. dar faptul. de puterile specifice primei soflii. devin acum sofliile sale secunde. atunci când autoritatea primilor næscufli. rezultæ mai întâi din dreptul de judecatæ. ci prin faptul cæ. pe care ei se stræduiesc s-o creeze între protagoniøtii fiecærui grup. Fraflii mai mici nu au fost legafli de femeia care deflinea. acesta este onoratæ sæ plætescæ cu generozitate. 338 o consecinflæ inversatæ a drepturilor care. dupæ masa ritualæ de comuniune. autoritatea maritalæ a uzurpat jurisdicflia femininæ. însoflitoarele fiind surori mai mici. la început. folositæ ca ræspuns la o cerere în cæsætorie. pentru cæ familiile rivale au drepturi asupra lor. Dar. Øi aici. Legatæ de fratele mai mare. la unirea a douæ grupuri de consorfli øi nu numai a doi sofli. în beneficiul fiului mai mare.. în fapt. Banchetul de la nunflile poligamice nu mai poate fi o masæ de egali. o a treia. Atâta ostenealæ protocolaræ nu este prea multæ. Shao Jiang øi era cât pe ce sæ izbucneascæ din nou vendeta. în familia nobilæ. sæ presupunem. îi apropiau. sofliile mele secundare altele. el este ridicat pentru a face cinste soflului. NU a fost posibil sæ fie crescutæ bine. dupæ ce a luptat împotriva flærii lui Qi. atunci când. cumnata mai mare. ræmâne cu acest titlu. o piele dublæ de cerb øi bucæfli de mætase (logodna capætæ atunci un caracter definitiv) øi o a cincea misiune. Istoria insinueazæ cæ acest Hegemon avea cu ele relaflii incestuoase. soflii surorilor mai mici. s-a cæsætorit cu una din fetele acestuia. dacæ pare excepflional în familiile potentaflilor. însoflitorii øi însoflitoarele comunicæ de la egal la egal. deci. drepturi confirmate printr-o comuniune înfeudantæ. fratele mai mare øi-a anexat întregul grup de surori. trebuie sæ-øi dea hainele unei însoflitoare. pe care le aveau asupra acesteia din urmæ. poligamia suroralæ a fost instituitæ øi când. cu ajutorul ritualurilor de logodnæ. printr-o comuniune infeudantæ. un imn nupflial ne-a arætat acest lucru: doamnele de companie îi uimeau. este pentru cæ se preferæ a fi oferite ca ostatici. la origine. fraflii mai mici ai soflului sunt îndepærtafli øi înlocuifli cu simpli figuranfli. a fost separatæ de aceøtia prin interdicflii. înainteazæ ca niøte nurori!-Prinflul din Han le priveøte!-splendoarea lor umple palatul!“807. soflia (regulæ øi mai remarcabilæ) le dæ unuia dintre însoflitori. se gæseøte o formulæ mai completæ. escorta compusæ din însoflitori øi mai ales însoflitoare care o urmau ca o adeværatæ curte. sau. în principiu. rangul de soflie principalæ. Bæieflii. se aflau extinse øi asupra cumnaflilor. specificæ soflului sæu. Prinflul din Han vine la ea!-vine în satul lui Gui! Nu avem informaflii asupra zestrei pe care o aducea mireasa. pentru a veni sæ se afle ræspunsul ghicitului. admise. specific contractului matrimonial. dar esenflialul acestei zestre îl constituia. care trebuie cunoscut pentru a se putea ghici norocul801. doliul nu este posibil. ea a murit802. dar este crescut øi pentru a face cinste sofliei. Fetele mai reprezintæ øi un principiu de prestigiu. pe care o avea furnizarea unei soflii. înainte de toate. aceøtia din urmæ nu se pot apropia unul de celælalt decât cu ajutorul unui efort conjugat al suitei. la origine. în avans. decât drepturi secundare. „Soflia mea mi-a dat atâtea fete. surori mai mici. dupæ cum am væzut. Ele nu au nimic neobiønuifli.. Fetele trebuie cæsætorite în afara familiei.. era o crimæ imputatæ frecvent prinflilor din Qi (dar nu numai lor). prima soflie. Surorile mai mici. în generaflia lor. aøa cum fac soflii principali. a oricærei responsabilitæfli. o a patra.. pentru a væ completa gineceul. Ca reprezentant al întregului grup de frafli. Ea nu a mai avut alte drepturi decât cele care-i reveneau dintr-o împuternicire de putere. poate. Dacæ. speranfla mea va renaøte“803. Acest ansamblu de ritualuri nu are sens decât dacæ însoflitoarele øi însoflitorii trebuie sæ fie legafli printr-o legæturæ analoagæ legæturii conjugale. numærul însoflitorilor este determinat de protocol. cumnaflii sæi. Un proverb chinez (invocat tocmai pentru a justifica imposibilitatea oricærui doliu între cumnate øi cumnafli) redæ noutatea acestei situaflii. care pune capæt provizoriu unei vendete. a dorit sæ le priveze pe familiile rivale de garanflia conferitæ de posesia acestui soi de ostatec. ca seniorii sæ-øi aleagæ consilierii dintre însoflitorii sofliei808. în loc sæ fie apropiatæ de fraflii mai mici. mamæ. Dacæ binevoifli sæ alegefli dintre ele. au ca scop declinarea. noræ sau fiu (= nepot). Atunci când. Între descendenflii masculini øi soflii. comunicând acum în calitate de supuøi. cæ øi insoflitorii au fost. Existæ în aceasta un curios principiu de endogamie. S-a oferit el însuøi. 339 . Acesta. Cum cæsætoria a servit. Acest lucru se simte fie øi numai din tonul imnurilor de cæsætorie: „Prinflul din Han îøi ia soflia-fiica regelui din Fen fiica seniorului din Gui! O sutæ de care trec. dar. o familie prezintæ dreptul pe care-l are de a cere de la o altæ familie trimiterea unei soflii. aceste drepturi prime ale celei mai în vârstæ. ele øi nu fii. îmi mai ræmân atâtea øi de la mætuøile mele paterne øi de la surorile mele“804. El ræmâne deosebit de sensibil în cazul cæsætoriilor senioriale. . una dintre însoflitoare. într-o situaflie analogæ cu cea a fiilor. În aceste ocazii. cæci trebuie menajatæ onoarea pærflilor contractante øi disimulat acest caracter de contract impus.

luna a treia pentru a consuma cæsætoria) nu avea loc decât în luna a treia. Vedem. færæ îndoialæ. acest timp de încercare se justificæ prin dificultæflile de asimilare conjugalæ. ce e drept. Tot aøa. dar din altæ cupæ. De altfel. care aøreptau. øi sora mai micæ (dacæ nu între nepoatæ øi sora mai mare) se pune o problemæ de întâietate. este adeværat. de exemplu.øi atunci izbugnesc certurile de gelozie care se exprimæ prin incantaflii ameninflætoare ale caror exemple le gæsim menflionate în Shi Jing838. este adeværat. sau. în astfel de cazuri. sæ îmbrace haine proaspæt spælate. primele ritualuri dimineafla (atunci când Yang triumfæ asupra lui Yin). reprezintæ o alianflæ respinsæ. Øi într-un caz øi în altul. într-adevær. øi mai ræu. se spune. Soflia secundaræ a unui înalt ofifler831. cæ dacæ a ajuns sæ obflinæ informaflia care. conform ritualurilor clasice. care nu evolua bine. cæsætoria se consumæ în casa miresei. dar soflia simflise deja cæ-i vorbeøte inima ei de fiicæ. træiesc într-un soi de carantinæ. sæ-øi aranjeze pærul într-un anume fel. sub influenfla dreptului agnatic. Clasamentul sofliilor în interiorul gineceului tinde sæ depindæ de bunul plac al soflului. Tot aøa. Un cortegiu o însofleøte pe femeia repudiatæ. Trimiterea înapoi a unei soflii se face cu toate formele alaiului nupflial. în clase înalte ale societæflii feudale în care. având acelaøi nume. øi mereu în caz de repudiere. chiar øi când este deghizatæ prin încorporarea neopatei în lotul primelor soflii. dupæ tatæ øi sofl. sau sæ le închidæ în acelaøi cufær. Nu au dreptul sæ foloseascæ acelaøi prosop sau acelaøi pieptene. ci în orele crepusculare. contrar regulei. Între nepoate fiica unui frate mai mare. Cuvântul hun (crepuscul) mai înseamnæ øi a lua de soflie. Væduvæ. femeia are dreptul de a purta titlul de noræ (fu) ce serveøte la desemnarea femeii cæsætorite. Câteva anecdote ne lasæ sæ întrevedem dificultæflile acestei lungi întreceri inifliale. pe care trebuie sæ le folosescæ tatæl øi mama sofliei. ele îøi consultæ mama:„Între tatæ øi sofl. trebuie sæ fie acoperitæ de væl. soflul øi soflia îøi interzic totuøi sæ se numeascæ pe numele lor827. sæ-øi lege la centuræ un sæculefl parfumat øi. care iau în cæsætorie deodatæ trei loturi de femei. înainte de cel de al treile an. În aceste situaflii. mæritatæ cum se cuvine (dar se spune cæ ea era frumoasæ øi cæ soflul nu prea era). sæ-øi lege cu grijæ panglicele pantofilor. transferului tutelei nu este cu nimic definitiv: fata reintræ sub tutela alor sæi. În vechime. noua soflie (în obiceiurile moderne ea un începea sæ facæ mâncare decât în ziua a treia) nu trebuia sæ munceascæ înainte de luna a treia822. Rivalitæflile se complicæ odatæ ce. El este pur øi simplu. Discufliile lor scot la ivealæ concurenfla dintre principiul indiviziunii (care dominæ în familiile de plebei øi favorizeazæ succesiune fratermæ) øi principiul ierarhic (care biruie în familiile nobile. În aceste cazuri. Instituflia poligamicæ îøi schimbæ aspectul atunci când. care are toate caracteristicele unei ceremonii de luat ræmas bun821. Acelaøi cuvânt le desemneazæ øi pe rudele sofliei. Tot aøa nu trebuie sæ existe nici un contact între lucrurile lor personale. salvându-l pe tatæ. Aceastæ unire impune într-adevær. a reuøit. cæruia i s-a acordat concediu pentru cæsætorie. sæ obflinæ. Formule de modestie ritualæ sunt schimbate între mesagerul soflului øi øeful familiei natale. cæci a ræmas puternicæ ideea cæ repudierea nu este un lucru grav. nu se termina. cel mai mare scandal ar fi sæ facæ împreunæ baie829. Pentru un sofl. nici transfer de autoritate: sunt sfaturi obligatorii date pentru ca. Nici un ritual de logodnæ øi de cæsætorie nu se face în plinæ luminæ. O dispoziflie juridicæ semnificativæ apæræ repudierea oricærei femei. justiflia paternæ exercitându-se. Sentimentele de onoare sexualæ sau familialæ poate cæ devin mai maleabile. Prin el se doreøte sæ se evite ca ruperea cæsætoriei sæ nu declanøeze o vendetæ812. înainte de a merge sæ-øi întâlneascæ stæpânul. odatæ cu primogenitura. dar eticheta îøi menfline drepturile. ea nu are dreptul ca rudele soflului sæ poarte pentru ea doliu datorat sofliilor. Pe de altæ parte. nu putea sæ se prezinte la curte timp de un an de zile823. Situaflia pe care o ocupæ soflia este cea a unei Sabine. numai dupæ acest stagiu de trei luni. în care nu sunt cruflate sofliile care. cum se cuvine. mai ales. Transferul tutelei. formulele consacrate.sau câøtigat de cele mai puternice. sedus de cele mai abile. ci atunci când unul ia obiectul pe care celælalt l-a depus în fafla lui. sæ se purifice prin post. care-l împinsese la divorfl pentru aøi cæsætorii fiica. Numai dupæ trei luni. cæci. multe precauflii. o perioadæ de stagiu indispensabilæ pentru a face-o pe soflie sæ fie agreatæ de familia soflului. din cauza suprapunerii crescânde a sistemelor de alianfle. el resuøeøte s-o facæ sæ revinæ la el. în timpul ceremoniei nupfliale. nu implicæ nici abandon. sæ-øi clætescæ gura. dar nu ai niciodatæ decât un tatæ!“ ræspunde mama care nu ezitæ asupra datoriei care trebuie aleasæ. l-ar costa viafla pe sofl. Dacæ moare înainte. Frecvenfla raporturilor sexuale este în funcflie de nobleflea soflului øi de cea a sofliei. are grijæ. pe care ritualiøtii îl indicæ în detaliu830. ca øi cum nu ar fi puri. care cautæ sæ lege generafliile succesive. Dintre toate. Ei mai dau informaflii minuflioase asupra toaletei obligatorii. Datæ pentru a compesa sau a preveni vendeta. Aceste încælcæri ale uzanflelor de înmulflesc. împreunæ cu soflul. care o tratau de acum înainte drept noræ (fu) dupæ ziua a treia. La fel. atunci când logodnicul vine s-o ia. pe sora mai micæ din gineceul cu prima soflie:„Atunci a fost ca øi cum avea douæ soflii“ iar tatæl noii soflii. cu toate cæ teoretic este vorba de o cæsætorie unicæ în cazul seniorilor feudali.gradul de noblefle este mai înalt) aøteptau trei luni820. soflul nobil. în harem. dar tot dupæ trei luni ginerele trebuie sæ facæ socrilor o vizitæ. Prin respect mutual. Datoria conjugalæ se impune soflului faflæ de fiecare dintre sofliile sale. Aceastæ viaflæ nu capætæ un caracter mai intim odatæ femeia îmblânzitæ. dupæ un protocol determinat. ceremonia nupflialæ la læsarea serii (când principiul masculin este învins de principiul feminin). nici mæcar responsabilitatea sa. în noua sa calitate de soflie øi de noræ. ea înceteazæ sæ mai fie strict suroralæ. în mod special. Alta. mai delicatæ la începutul sæu. escorta logodnicei revine la pærinflii sæi. uneori în cazul unei væduve. decât în calitate de fiicæ sau soflie. acesta bea. dupæ rangul nobiliar al soflului øi al propriului sæu rang în gineceu. casa natalæ. soflul trebuie sæ se dedice uneia sau alteia dintre sofliile sale. ritualiøtii. sæ nu-l apuce de partea unde a fost atins de celælalt828. ea este plasatæ sub supunerea (zong) faflæ de fiu. un prim cuvânt øi un prim surâs: erau în cel de-al treilea an al lor de viaflæ conjugalæ. construind pentru ea o locuinflæ nouæ. sæ evite sæ facæ ceva care ar angaja responsabilitatea øi onoarea familiei sale natale. Cele trei luni øi cele trei zile sunt. Perioada de încercare. Dacæ soflia unui simplu nobil se prezenta socrilor sæi. Fastul relafliilor lor creøte atunci când ei trebuie sæ se împreuneze (cæci raporturile lor sexuale nu sunt libere. cætre sofl nu suprimæ în nici un fel drepturile tatælui. prezentarea în fafla stræmoøilorsoflului (cel puflin la înalflii ofifleri. soflii ordonæ sofliilor lor sæ se ræzbune sunt deloc prea mulfli trei ani pentru a ajuge sæ seducæ sau sæ-øi câøtige soflia. Numai cæ nu-øi dau nimic din mânæ în mânæ. în organizarea agnaticæ. omogenitatea ginerelui este de fapt ruptæ. Cæsætoria nu le permite deloc soflilor sæ-øi atârne hainele de acelaøi suport. de cætre soflul sæu) nu a consimflit sæ-i vorbeascæ decât dupæ ce a avut cu el doi copii825. favorizând. soflia trebuie sæ se 341 . ceea ce nu înseamnæ deloc cæ acesta are asupra ei cea mai micæ putere de comandæ. nu 344 din interes dar fidel sentimentului sæu. ordinea patriarhalæ de succesiune)837. Soflul. Ele corespund poate unei perioade de încercare care odinioaræ. trebuia sæ treacæ înainte ca mireasa sæ poatæ pærasi. supusæ unui soi de minoritate. mærturiseøte. soflia aparfline celor douæ familii contractante la fel ca un gaj asupra cæruia cel douæ pærfli au drepturi autitetice. ci sever reglementate). evitând orice contact chiar øi indirect. Aceste diferite valori ale cuvântului sugereazæ ideea ca. un fel de tutore responsabil. O femeie (furatæ. ea øi-a dat toatæ osteneala sæ-l seducæ pe acesta øi sæ-l „amuze“814. De fapt. contracteazæ mai multe cæsætorii succesive. atunci când soflul. dar este limpede cæ interesele tatælui sæu îi sunt mai apropiate decât cele ale soflului. avem de a face cu o dublæ cæsætorie. În serviciul soflului. în ziua stabilitæ. bigamul a sfârøit ræu836. loturi de soflii cu nume diferite se strecoaræ în alaiul nupflial. dar. care marcheazæ începutul vieflii conjugale øi în timpul cæreia soflii. dând dovadæ de îndemânare . pe care ritualiøtii ezitæ s-o regleze. asupra unei fete cæsætorite. Se væd fiice care-øi avertizeazæ tatæl asupra unei capcane întinsæ de sofl813. în antichitate. mærindu-øi haremul pentru a-øi multiplica alianflele.øi atunci totul poate sfârøi prin vendete aprige. Solidaritatea din lotul de soflii este mai puflin strânsæ atunci când acest lot cuprinde øi o nepoatæ. Femeia. a luat-o imediat înapoi pe aceasta în rest. cu scopul de a îndepærta responsabilitatea. cæci fiecare dintre cele trei grupuri doreøte sæøi impunæ inflenfla. nu are un loc în societate. tinde sæ predomine o ordine ierarhicæ constituitæ în profitul bærbaflilor. de exemplu. principala datorie a primei soflii constând 345 348 ideea cæ femeia. Atunci când soflia oferæ bærbatului o cupæ cu bæuturæ. declaræ cæ este vorba în acest caz de o încælcare a drepturilor øi datoriilor maritale810. a ræmas øi ea cu încæpæflânare mutæ826. în sfârøit. trebuie. care este cel mai apropiat øi care trebuie sæ-mi fie cel mai drag?“-„Oricine poate sæ-fli fie sofl. care n-ar mai avea pærinfli în stare sæ o ia sub tutelæ811. dar venite din grupuri familiale distincte. decât dupæ trei ani de viaflæ comunæ824. pentru o anumitæ soflie.

În principiu. Însoflitoarele. Urmatæ de întreceri disimulate între parteneri. împins prea departe. reunifli pentru noapte. øi totul se petrece ca øi cum nu ar fi existat nici un mort. Cæsætoria nu se consumæ decât dupæ trei zile. O primæ soflie. Ei fac separat libafliile cætre spirite øi fiecare gustæ din perechea de plæmâni care îi este servitæ øi din bucata de coaste. Înainte de a lua împreunæ masa de unire. încæ din copilærie. o soflie. øi când a gustat fiecare de trei ori din mâncæruri. Un personaj din Wei 485. defline în ritualurile nupfliale rolul de protagonist feminin. Sunt aprins fæclii. care are. imediat (cæci soflia nu are voie sæ vorbeascæ) declinæ acest omagiu. care era autoritatea ei. Un sofl de øaptezeci de ani. în care cæsætoria a fæcut-o sæ ocupe rangul de noræ. iar vendeta izbughneøte între foøtii aliafli815. atunci când prezidezæ ceremoniile de pietate familialæ øi-i conduce pe tofli fraflii sæi. îndeplinind îndatoririle de pieatate. sæ-i respecte autoritatea. „izbucni cu mânie“: „Qin øi Jin sunt de acelaøi rang!De ce sæ fiu umilitæ!Imediat Chong-er. ea a øtiut sæ-i înapoieze tatælui sæu pe cei trei øefi de prefl. flinând ibricul în calitate de însoflitoare. Atunci când Chong-er din Jin a primit cadou de la oaspetele sæu. ei vor forma. soflii intræ într-o perioadæ de retragere øi încep sæ se pregæteascæ împreunæ pentru moarte. I s-a pregætit (obicei ræmas probabil din vremurile în care pretendentul trebuia. øtergându-se diferenflierile sexuale. øi aceasta. øi. sæ intre în serviciul socrului). acum. care ilustreazæ principiul. dar. pe soflie în pragul casei sale øi se înclinæ pentru a o face sæ intre. care sunt surori mai mici (sau nepoate) au trebuit. aøa cum este o greøealæ sæ fie læsatæ færæ sofl una dintre fetele familiei. ar fi un caz de bigamie835. luate dintr-o parte øi alta a spatelui unui porc. aratæ drumul. cu fruntea la pæmânt. însoflitori øi însoflitoarele ræmân sæ vegheze. Astfel. Aceastæ autoritate capætæ atunci un caracter seniorial. pe care-l reprezintæ cæsætoria. mai este îndepærtatæ de acesta øi datoritæ interdicfliilor sexuale pe care juræmântul cæsætoriei le atenueazæ færæ sæ le poatæ suprima. fæcându-i semn sæ se retragæ. færæ sæ spunæ nimic. totul este reglat pentru ca nici unul sæ nu poatæ s-o ia prea decisiv înaintea partenerului. „Conflictele sexuale øi gelozia“834 par evitate prin simplul fapt cæ surorile (care au primit aceeaøi educaflie øi reprezintæ interesele aceleiaøi familii) formeazæ un tot solidar øi sunt. Aceastæ formulæ este exactæ. Qi Ji øi soflul sæu fac o plimbare cu barca øi. guvernanta. Am væzut cæ fiul principal. el depune la picioarele socrului o gâscæ sælbaticæ øi îi aduce omagiu salutându-l stând de doua ori în genunchi. întinzându-i o coardæ. tratatæ ca soflie principalæ . fiecare. dintr-o jumætate din acelaøi tigvæ. consideratæ ca dependentæ de sofl. recunoaøte în el un senior. la femei la cincizeci de ani. un cuplu de stræmoøi. pe soflie sæ urce în car. la început. plinæ de consecinfle (pentru societate cât øi pentru naturæ). separatæ de sofl de cætre interesele divergente ale famiilor lor. dacæ cere sæ încheie o nouæ cæsætorie. în detrimentul celuilalt. iar socrul nu-l conduce la plecare. apoi de mamæ de familie. Este suficientæ o singuræ cæsætorie pentru a le mærita pe toate împreunæ. la rigoare. toate raporturile din interiorul haremului sunt modificate. un sofl care-øi pierde prima soflie se trezeøte respins. o personalitate colectivæ. Pot apoi sæ meargæ sæ se dezbrace. Tocmai în aceastæ valoare ritualiøtii øi-au gæsit argumentul atunci când justificæ. cadou prea mare øi care-l angaja prea mult . soflul se preface cæ-i este foarte fricæ. Dar. femeia øi bærbatul ei træiesc într-o stare de pace armatæ. temporar. fiica mai micæ este substituitæ celei mari. farfuria sa de mei. luæ în fafla ei atitudinea unui captiv“. ele erau dominate de faptul cæ funcflia de judecætor a primei soflii asupra însoflitoarelor øi cea a sofliei principale asupra cumnatelor sale se exercitæ ân virtutea unui drept propriu øi nu prin împuternicire. în mæsura în care idealul obiceiurilor elaborate în mediile nobile este realizat. Ei au. care îi este destinatæ. Logodnicul trebuie sæ vinæ personal s-o caute pe logodnica sa. o cæsætoresc cu altcineva pe fiica lor. Alæturi de camera nupflialæ. îøi repudiazæ soflia. ar fi putut declanøa vendeta. prestigiul. Væduvia nu este efectivæ decât dupæ dispariflia întregului grup.gândeascæ cum sæ-øi serveascæ pærinflii. Recæsætorit 347 Mama de familie 346 Chong-er sæ-øi facæ purificarea de la începutul mesei. se pare: învæflaflii afirmæ cæ înalflii ofifleri (gravitatea unirii sexuale este cu atât mai mare cu cât 343 . care trebuie sæ-i revinæ imediat ce soflul sæu îøi va fi asumat øi el autoritatea de øef de familie. Soflia care este introdusæ în cæminul sæu pæstreazæ aici un suflet stræin. ce nu ar putea sæ aibæ resentimente faflæ de ea. Dupæ trei ture de roatæ îl opreøte øi. se amuzæ încercând sæ încline barca. Calificat din acel moment drept ginere. Dar. înlocuit de un vasal. Primit în calitate de oaspete. ajutafli de însoflitorii lor. pusæ în fruntea unui grup de soflii. se urcæ într-un alt car. cu toate cæ sora ei mai micæ øi urmætoarea îi erau pe plac. Ginerele pune carul în miøcare. condusæ de o guvernantæ816. Invers. Dar ea. fiecare în camera sa. S-a væzut. beau. Un proverb chinez exprimæ faptele spunând simplu cæ soflia (prima soflie) capætæ în familia soflului. în care soflii mænâncæ unul lângæ altul øi nu faflæ în faflæ øi unde totul este aranjat ca ei sæ fie de acum înainte cele douæ jumætæfli ale aceluiaøi corp. aøa cum se primeøte un oaspete. un lot de cinci femei (în loc de trei). pe care Jin îi capturase818. luând-o înainte. ca soflie pe una dintre rudele sale care a fost ostatec în Qin. soflul este eliberat de obligafliile sale conjugale faflæ de acelea dintre sofliile sale care au atins aceastæ vârstæ.dar niøte jumætæfli separate. Bând øi mâncând. Dacæ la început el a fæcut oficiul de vizitiu. Funcflia de judecætor care aparfline primei soflii derivæ din drepturile pe care ea le avea înainte de cæsætorie asupra însoflitoarelor sale. Este o greøealæ. atât timp cât supraviefluieøte un reprezentant al grupului. stabilitæ de mult timp. pe deasupra. drept o instituflie înfleleaptæ. Astfel. în calitate de înlocuitoare. . Profitând de ocazie pentru a marca lovitura øi a-l întrece pe oaspetele sæu Chong-er a avut grijæ. spælându-se pe mâini817. Aøezat fiecare pe aøternutul sæu. Atunci când trupurile lor vor fi reunite în acelaøi mormânt øi tæbliflele lor în aceaøi salæ. mai târziu. de atunci. ne face în acelaøi timp sæ simflim solidaritatea existând între regula monogamiei øi instituflia poliginicæ. øi în casa sofliei. fiecare. cæutând sæ câøtige pentru ai sæi. al cærei sofl este fiul principal are. amândoi se purificæ. în acfliunile sale. în generaflia din care acesta face parte. nu mai sunt obligafli sæ se izoleze. fiecare. El aduce carul nupflial. Din în asigurarea respectærii ordinii protocolare care dicteazæ viafla haremului832. Apoi. Nora principalæ. se pregæteøte sæ exercite rolul de mamæ de familie. strâns unifli. o trimite la ai sæi pe acestæ femeie prea aventuroasæ. de cincizeci de ani. pentru cæ existând încæ o soræ mai micæ. logodnica îl urmeazæ. dupæ un vechi obicei. ei s-au salutat ceremonios. dupæ acest armistifliu. un statut corespunzætor celui al soflului. pentru a încheia o alianflæ profitabilæ. Încæ de la alaiul nupflial (începutul conteazæ). O anecdotæ. ce sunt înflæcærafli de sentimentele de onoare familialæ øi de onoare sexualæ.o ultimæ datæ (ritual suprem) din douæ cupe fæcute. cæ una dintre femei servise. devenitæ væduvæ øi unele certuri sângeroase izbugnind între Qin øi Jin. l-a ajutat pe 342 Atunci când o fiicæ. dar. Numai øi numai atunci soflia va fi definitiv integratæ în grupul familial. orice obligaflie încetând pentru el dupæ vârsta de øaptezeci de ani833. El o primeøte. Færæ sæ existe succesiunea (nu existæ succesiune posibilæ în interiorul aceleiaøi generaflii). cu toate cæ nu figurase în lotul de femei decât în calitate de însoflitoare. Ca urmare. el a constatat. fiecare va avea aøternutul sæu819. rangul de soflie principalæ. Ea este o fiicæ mai mare. Mai ard fæclii. fiziologia chinezæ arætând cæ dorinfla sexualæ înceteazæ la bærbafli la øaptezeci de ani. Ea ne mai aratæ øi cât de puflin contau sentimentele în viafla familialæ. Acest salut nu-i este întors. ei mænâncæ aceleaøi mâncæruri færæ a le lua din acelaøi vas. Ei îøi pot strânge lucrurile în acelaøi loc færæ nici o separare. valoarea unui ordin statutar. ea ocupæ în haremul soflului locul de primæ soflie. s-o stropeascæ cu mâna sa udæ. trebuie sæ se facæ secondat de soflia sa: acesta le conduce pe toate cumnatele sale. apoi o invitæ. timp de trei zile. ducele din Qin. autoritatea stæpânei casei pare o împuternicire de autoritate din partea øefului familie. sæ fie neglijatæ una dintre soflii. soflul aratæ faflæ de soflie aceeøi umilinflæ ca øi faflæ de socru. Aceastæ autoritate. repudierea se ræsfrânge automat asupra întregului grup de soflii. un adæpost provizoriu aproape de casa logodnicei. fiecare de trei ori. atunci când. porflia sa de øapte peøti. Victoriosæ în acest prim duel conjugal care. prin simplul fapt al cæsætoriei. Atunci înceteazæ øi interdicfliile sexuale. viafla de cuplu este lipsitæ de intimitate. Soflia este foarte îndræzneaflæ în jocul sæu. fæcând sæ-i cadæ (de pe umær) haina (de ceremonie). Ea a fost aceea care. stæ la baza disciplinei din gineceu. vremurile în care soflia. Aceøtia din urmæ se supæræ. Ea este inauguratæ de o masæ de comuniune. poligamia între surori: între surori obiønuite încæ din copilærie sæ se supunæ sau sæ comande. din punct de vedere juridic. a fost imediat. Intimitatea nu se stabileøte în viafla conjugalæ decât în momentul în care. Este un joc delicat: trebuie totdeauna ca triumful sæ nu fie prea mare.

Dezinteresându-se. singur printre seniori. în acest caz. pe care øi le impunea øi din care îøi trægea o virtute însufleflitoare. intim. Totuøi. Øi tot aøa. El comandæ (în principiu) expedifliile care sunt adeværate ræzboaie. în ardoarea sa maternæ. De asemenea. gelozia maternæ s-a adæugat geloziei conjugale. nu poate sæ ia parte la apærarea zidurilor capitalei. mai trebuie ca armurile øi toate armele lor. sæ ræmânæ invizibile877. care sunt cele ale oaspeflilor. ca øi pe soflie. dimpotrivæ. fiul nu a mai putut fi prezent. dacæ tatæl doreøte adesea sæ ia logodnica rezervatæ fiului sæu. pe care a dobândit-o în funcflia de Fiul Cerului. ei au îndepærtat o bunæ parte din valoarea datelor cronologiei antice889. de obicei. se presupune cæ-l înlocuieøte în caliatate de Hegemon: asta înseamnæ cæ. sæ fie calificatæ pentru a purta titlul de noræ principalæ. ascunse în blænuri. ritualurile spun cæ. Cu toate cæ. privitoare la acest lucru. contribuflia le crearea unei aure de noblefle deosebitæ casei suzerane. este de ordin colectiv øi nu-øi are originea într-un sentiment de frustrare personalæ. poate. au fost stabilite pentru a pune în valoare ordinea patriarhalæ. cea care impune o victorie cuceritæ de forflele reunite ale Confederafliei. În epoca Chun Qiu. El conduce dansul triumfætor al sacrificiului cætre Cer øi comunicæ primul cu o divinitate veneratæ de tofli seniorii federafli. datoritæ stræmoøilor acestora din urmæ. se referæ la cel de-al doilea dintre cele douæ cicluri de raporturi conjugale. a servit la desemnarea Tiranilor este identic cu titlul care era. sunt de naturæ identicæ cu jertfele simplilor seniori din perioada istoricæ890. simpli figuranfli. Din funcflia sa de comandant de ræzboi se pare cæ suzeranul defline o calificare religioasæ deosebitæ. cât øi pe însoflitorii sæi. Aceasta care (printr-un efect de accentuare. nu este chemat sæ mænânce resturile de la masa mamei sale. nici nora sæ comunice cu socrul altfel decât prin intermediari sau figuranfli. rezervate. Cea mai în vârstæ dintre femeile Zen a avut un fiu. dar din grupul sæu. odatæ ce ceremoniile. Suzeranul prezideazæ într-adevær la pacea chinezæ. celelalte se bucuræ øi astfel pot fi „înmulflifli descendenflii“851. suzeranul triumfa875. de fapt. sæ-i facæ sæ comunice. se spune. alteori fiul îøi însuøeøte væduva læsatæ de tatæl sæu (ce ne este prezentat. de datoria pe care natura pare sæ o impunæ unei mame dupæ opinia noastræ. cele ale fiului cu mama vitregæ. ca øi sentimentul matern. fiind îndreptate împotriva barbarilor. ea obfline. Înrudit intim cu ea. ræmânând în acest caz regula ca øi în ritualurile specifice nupfliale. Obiceiurile. au dat naøtere diverøilor fondatori ai dinastiilor regale892. dar a unei importanfle tardive. Dar expierile. se afirmæ cæ ea are drept scop împiedicarea geloziei materne odatæ cu gelozia femininæ: atunci când una dintre femeile unui lot poligamic are un fiu. unor norme religioase deosebite. sæ fie mama a numeroøi copii: în felul acesta soflia regelui Wen a dobândit o sutæ de fii øi o glorie nemuritoare852. Înaintea cronicilor datate. fondatorii primelor douæ dinastii regale ale tradifliei chineze. Totufli. el poate sæ se numeascæ fiul acesteia. ca oricare alt conducætor. Mai puflin prudentæ decât mama naturalæ. El pare cæ judecæ în apel procesele feudale878. iar grupul interzis sæ comunice cu el care. aøa cum este obiceiul în Templul ancestral. printre stræmoøii caselor seniorale. oraøul sæu este un loc al pæcii. coborând treptele de la apus. se øtie. prin voia Cerului. pe fiu. unul singur este în mod expres calificat drept Mediator. dupæ Hegemoni. Ritualurile de comuniune terminate. Tema miticæ sau ritualæ a unirii charmelor –regine cu o divinitate cereascæ a inspirat frumoase imnuri dinstice: acestea øi-au adus. vieflii naturii. În felul acesta. al trebuia. trei regi Zhou au jucat. suzeranul este unicul care are dreptul la numele de Om Unic: aceasta pentru cæ numai el se înrudeøte cu Cerul. Atunci când erau învingætori.imperiale. dar el nu opereazæ decât la graniflele senioriei sale. la rândul sæu. Pentru a justifica poligamia suroralæ. simplul senior. inspirate de principiul de indiviziune. Nici un document nu ne permite sæ tragem concluzia cæ suzeranul træia. Tradiflia istoricæ plaseazæ. îi era acordat apartamentul (she) pe care avea sæ-l locuiascæ846. dar figuranfli substituifli fraflilor mai mici. În shimb. Or. La drept vorbind. Fiul Cerului apare ca un Comandant de ræzboi al Confederafliei chineze. Este chiar uimitor cum aranjarea ritualurilor nu a fost inversatæ total astfel încât. Un prinfl din Qi553 cæsætorit la Lu (cu o femeie purtând numele Ji) nu a avut copii de la soflia sa principalæ. în timp ce socrii pæræseau sala de ceremonii. Aparent. ideea cæ el este singurul care guverneazæ întreaga Chinæ øi Timpul pentru tofli. la perioade stabilite. puterea mamelor øi a dualismului care se aflæ la 368 o importanflæ secundaræ pe vremea când puterea maternæ rezulta dintr-un drept direct aparflinînd. ca pe comandanflii marilor expediflii contra barbarilor de la frontierele îndepærtate874. Aceastæ temæ aminteøte. Între sofliile cu numele Ji øi cele cu numele Zen s-a declanøat o luptæ aprigæ. dintr-o altæ mamæ. færæ îndoialæ. pentru a prezida. surorile mai mici ale sofliei. sacrificiu înaintea cæruia nu 353 356 specificæ suzeranului. ea poate sæ-øi încredinfleze copilul unei însoflitoare mai bine plasate la Curte. Nu este de ajuns ca ræzboinicii sæi sæ-øi scoatæ caschetele øi sæ coboare din care. în spiritul nou al ceremoniei. sæ se supunæ. la originea unei dinastii de Fiu al Cerului. un rol istoric. este crearea unei legæturi de dependenflæ între soacræ øi cea nou venitæ care. jurisdicfliei feminine. Mama care luptæ øi se expune pentru copilul sæu. nu o face din dragoste pentru el: ea munceøte pentru prestigiul grupului de soflii pe care ea îl conduce. trebuie sæ ai o delegaflie de la imperium-ul suzeranului879. el prezideazæ tratatele (meng) care domolesc vendetele. Cel puflin teoretic. ceea ce este important. persoana. I s-a trimis o nepoatæ a acesteia. Acesta din urmæ. a trecut drept atribut specific al Fiului Cerului. pentru care. nu a ezitat sæ facæ tot posibilul pentru ca acest copil. Oricare ar fi valoarea acestor ræmæøifle rituale. absent. nu difereau cu nimic de cele care erau impuse seniorului din cea mai umilæ garnizoanæ: este semnificativ faptul cæ sacrificiile lui Yu øi ale lui Tang. De fapt. Când instituflia este respectatæ. pentru a se lega de douæ generaflii succesive. pe un Erou næscut din lucrarea Cerului891. stæpânului casei. partea pe care o lasæ soflia aparfline însoflitorilor fiului. Astfel primitæ de cætre pærinfli øi imediat ce ea le-a prezentat Stræmoøilor un prim sacrificiu. dacæ fiul. numai sofliile familiei suzerane aveau dreptul de a særbætori primævara pe Mediatorul suprem. regii Zhou. ea a sfârøit prin a fi omorâtæ. primul dintre Hegemoni: i se atribuie gloria de a fi spulberat un atac violent al triburilor Di. acel unic sofl al Marilor Stræmoaøe care. Or. numai seniorii sunt aceia care conduc aceste expediflii ale Confederafliei. unei viefli de expunere în brusæ sau izolat într-un loc întunecat. care a fæcut din ea principala sa reprezentantæ pe lîngæ sofl. datorat acfliunii de reconstituire istoricæ) a pærut sæ fie sursa unui prestigiu de ordin superior. trebuie sæ credem cæ acea comuniune a însoflitorilor cu mama soflului este o mærturie a primului ciclu al acestor raporturi. cæ fiul mai mic poate fi chemat sæ-l înlocuiascæ pe cel mare. dupæ cum s-a væzut. ne furnizeazæ mærturia importanflei extreme. într-un mod deosebit. El ajungea astfel sæ-øi asocieze. orice senior este un vânætor de barbari. luându-øi sarcina ispæøirii celei mai dure øi celei mai glorioase. investifli de imperium pentru a conduce ræzboiul împotriva barbarilor este Huan din Qi. supunîndu-i-se prin comuniune. cautæ adesea sæ-øi exercite drepturi maritale (sau premaritale) asupra sofliei destinatæ fiului sæu. acest copil a avut rangul de fiu principal. fie cæ 365 . – Ca øef de ræzboi al Confederafliei. prin aceste obiceiuri. printr-o derivaflie de uzanflæ. Shu øi Xiuan. øi pe însoflitoare. Cel mai vestit dintre aceøti comandanfli. prima soflie îøi vede crescând prestigiul atunci când. o dispoziflie ce nu ia nici o atitudine. nora cobora. dupæ autorii de ritualuri. reglând ordinea gineceului øi favorizând apropierile dintre sofl øi sofliile sale secundare. Atunci când. sæ fie preferat copilului din grupul rival. ce sunt cæutate de fiecare individ. Numai Fiul Cerului conduce ræzboiul sau prezideazæ confruntarea dintre Confederaflia chinezæ øi o confederaflie barbaræ.tradiflia liricæ sau epicæ îi prezintæ pe aceøti Fii ai Cerului. Dacæ comuniunea însoflitoarelor cu socrul. Tradiflia ritualæ pretinde cæ ei au acflionat întotdeauna în numele regelui. ea acflioneazæ în interesul familiei natale. face ca resturile de la masa socrului sæ fie mâncate de însoflitoare. Sæ mai notæm cæ termenul care. indice al vechilor drepturi matrimoniale. Mama naturalæ nu a ezitat sæ-øi încredinfleze copilul însoflitoarei mai bine plasatæ la Curte: aceasta. pæstreazæ urme semnificative. Un senior care pleacæ sæ lupte cu un rival. gineceul a fost deschis unor femei venite din familii diferite. cu soacra. Totuøi. cu tatæl. ca contractând o a doua cæsætorie). în sensul propriu al termenului. se pare cæ tofli conducætorii feudali aveau misiunea de a prezida særbætorile de primævaræ ale fecunditæflii. în timp ce cea mai micæ a reuøit sæ-i placæ prinflului. pe scærile de la ræsærit. dar aceastæ gelozie. cu care a avut un fiu: fiind dat de grupul sofliei principale. regele este scutit de vendetele feudale. Dar prinflul mai avea un grup de soflii venite din Song øi reprezentând interesele familiei Zen. conferit de investituræ care acorda imperium militar876. sub acoperiøul de paie al templului Ming tang supus. în speflæ. cel care prezideazæ efectiv.

diferite seniorii nu întrebuinflau un sistem unic de calendar. Fii mai mici. În capitala regalæ (øi numai acolo. Se poate presupune cæ el datorezæ aceastæ naturæ antropomorficæ sacrificiilor care. templul Ming tang fiind o Casæ a Calendarului. færæ a fi pus în raport cu un templu numit Ming tang. dar Cerul este. adicæ femeia abilitatæ sæ le dea socrilor sæi un nepot succesor – tofli ceilalfli copii (nepofli secundari) formând. îl hrænesc cu carne umanæ880.explicæ øi ( øi într-o manieræ caracteristicæ) titlul de Fiu al Cerului. conform cu ritulurile). cursul Timpului – dupæ ce. a pærut apoi sæ derive dintr-un drept de comandæ deflinut de socri øi sofl. un grup indistinct de nepofli. ei nu mai au nici o mamæ care sæ fie a lor. fiul va trebui sæ dea dovadæ de pietate: este adeværat cæ fiul unei mame degradate era de obicei omorât. aceasta se datoreazæ unei intervenflii pioase a istoricilor erei 367 366 directæ (nu spun naturalæ). în timpul purificærilor prealabile. Nu numai cæ nu este necesar a aduce pe lume un copil pentru a avea un fiu (este suficient sæ fii primæ soflie øi ca o soflie secundaræ sæ dea naøtere unui copil). ruptura legæturilor dintre copil øi mama repudiatæ li se pare fireascæ. aceastæ formulæ semnificativæ: „Cea care era soflia mea era. chiar øi în ochii femeilor. în calitate de soflie sau mai degrabæ noræ principalæ. de asemenea. într-adevær. øi cu acest titlu. Pentru aceata. Or. faflæ de ea. singurul zeu cæruia i se atribuie træsæturi umane. o mamæ. aceasta din urmæ va deveni mama øi. Stæpân unic al Calendarului. adicæ de a avea un fiu. Fiu al sofliei principale sau al primei soflii. ei nu puteau s-o facæ decât în particular (si). în plan secundar asupra unei colectivitæfli de copii øi.puteau exista. care sunt guvernate de Cer. în tot cazul. sunt legate de parade militare fæcute le hotarele barbare882. legendele referitoare la primele forme ale cultului Cerului ne aratæ pe suveranii mitici fæcând sacrificii. este calea cætre o recunoaøtere a legæturilor individuale de rudenie între mame øi fii: astfel. care sæ practice faflæ de ea ritualuri de pietate. nu are ea însæøi copil)849. El este zeul tratatelor. Astfel. se spune. la origine. dacæ li se impun mai multe datorii faflæ de prima soflie a tatælui lor decât faflæ de oricare altæ femeie din generaflia mamelor. Fii cei mari ai nurorilor secundare vor deveni øefii cultului acestora din urmæ. Pe de altæ parte. Puterea maternæ. el trebuie sæ circule în Casa Calendarului care este pætratæ (ca øi Pamântul) øi orientatæ. sau cæ. puflin câte puflin. atunci când dai naøtere unui fiu øi eøti primæ soflie. în timpul vieflii lor. tot aøa. cu titlu de mamæ-decan. Cronicile datate nu aratæ nici un rege Zhou circulând în Imperiu øi fæcând sacrificii la Înaltele-Locuri. bazatæ. nici posibilitatea de „a creøte copii“847. cæci Cerul este zeul juræmintelor. la propiu. pentru cæ în casa Calendarului el guverneazæ. Astfel. Este suficient. fiul cel mai mare al nurorii principale este stæpânul care posedæ. dupæ ce a obflinut victorii pentru Fiul Cerului. Tradiflia afirmæ cæ poemul se referæ la paradele celor patru mari vânætori sezoniere. Fiul Cerului. însufleflitor al întregului Pæmânt chinez. el este strict limitat primilor næscufli. Stræmoøii øi Solul sunt asociafli triumfului. Acest ultim caz clarificæ semnificaflia raporturilor inifliale dintre mamæ øi fiu precum øi evoluflia lor. pe care le prezideazæ Fiul Cerului øi locul unde se cuvine sæ fie promulgate rânduielile lunare (yue ling) care sunt valabile pentru întreg regatul887. nici adeværate relaflii conjugale. Fiul Cerului îøi întinde asupra întregului Imperiu Virtutea sa regulatoare. fiul mai mic trece în spale fiului cel mare øi nu poate fi fiu. dar care trebuie sæ fie acoperitæ cu un acoperiø circular din paie ( ca øi Cerul). Acest semi-privilegiu. Muntele cardinal din Est885. înainte de a-i fi atribuit. posedate cu titlul de indiviziune. Pe de altæ parte. tot aøa nu poate exista în acest grup decât o mamæ (a se înflelege mama unui fiu principal). cazurile cele mai semnificative de sacrificii umane. printre tofli copiii ieøifli din acelaøi bunic. øi mama fiului meu. øi el asociat. este stæpânul unui sacrificiu de o splendoare excepflionalæ. „circulând prin Imperiu“ regele „îøi cultivæ øi îøi ræspândeøte în acelaøi timp Virtutea“884. o colecflie de Înalte-Locuri sacre. Fiul atribuit trebuie s-o trateze ca pe propia mamæ. Încetând (prin repudiere) sæ mai fie soflia mea. În epoca Chun Qiu. un sacrificiu pe Tai shan (Shan dong). în clipa în care ea a început sæ capete un caracter de legæturæ individualæ. Huan din Qi (Shan dong). în anotimpul potrivit. trebuia sæ existe un turn Ling. pe drepturi de naturæ colectivæ dar 354 celebreazæ triumful. ducele Mu: acesta dorit sæ sacrifice Cerului un învins pe care l-a gæzduit mai întâi. maternitatea devine în mod radical distinctæ de orice legæturæ de sânge. plasat la ræsærit. Regele acflioneazæ ca Fiu al Cerului. seniorii din Qi (care øi-au constituit. Invers. atât de bine încât înrudirea cu mama nu mai rezultæ decât dintr-o hotærâre revocabilæ a tatælui. sub influenfla obiceiurilor feudale. pe aceastæ mamæ impusæ. Fiu al unei soflii secundare. femeia dobândea aptitudinea de a fi mamæ. datoritæ cærora. Amândouæ trebuie sæ fie astfel fæcute încât regele sæ promulge. decât cu titlul secundar. de un grup de surori formând un lot de cosoflii. pe munflii din cele patru puncte cardinale883. Dacæ turnul Ling este pomenit cu ocazia triumfurilor øi ofrandelor de captivi. pe care ei fæceau sacrificii unor ipoteze regionale ale Cerului) atribuiau titlul de hegemon unuia dintre stræmoøii lor. pofli sæ încetezi sæ mai fi mama acestui copil: este suficient ca soflul sæ te repudieze – de exemplu la ordinul socrilor. au fost mai întâi exercitate de cea mai mare dintre aceste surori. pe care amintirea ni le-a mai pæstrat. pentru prima soflie. conceputæ dupæ modelul-legæturilor dintre senior øi omul devotat. Cerul este cel care ordoneazæ anotimpurile. el este øi locul în care s-au observat manifestæri ale voinflei cereøti. tocmai. S-a væzut cæ. øi chiar mai mult decât orice altæ divinitate (agraræ sau ancestralæ). este væzut tatæl de familie repartizându-øi copiii printr-un decret (ming) la diferitele soflii secundare (cel puflin atunci când aceøti copii øi-au pierdut mama naturalæ øi când mama. Paralel. în numele Cerului. în schimb. înfrângerea familiei Yin) este în acelaøi timp locul reuniunilor interfeudale. atunci când promulgheazæ rânduielile lunare. de asemenea. Atotputernicia maritalæ sau paternæ nu este suficientæ pentru a explica o astfel de indiferenflæ faflæ de ceea ce numim noi legæturile natale. dupæ tradiflie. care nu se disting de atacurile împotriva barbarilor881. Astfel. Aceste rânduieli au drept scop a face ca ocupafliile oamenilor sæ fie în concordanflæ cu legile naturii. fiul din prima cæsætorie nu trebuie sæ facæ nici o diferenflæ între mama sa vitregæ øi prima sa mamæ850. atunci. dar cum. Ea s-a exercitat. aøa cum tatæl o defline pe a sa din calitatea de fiu pios. turnul Influenflelor benefice886. iatæ cæ mæ trateazæ drept fiu!“. cel puflin în particular. în ordinea patriarhalæ. Ritualiøtii cautæ sæ se opunæ acestor excese al autoritæflii maritale sau paterne. Circulaflia Fiului cerului în ming tang este asimilatæ de tradiflie circulafliei siveranilor mitici prin Imperiu. Astfel este stabilitæ (în virtutea credinflei chinezeøti care postuleazæ o exactæ aderenflæ a Spafliilor øi Timpurilor) ordinea împerecheatæ a Zærilor øi a Anotimpurilor888. mama îøi defline puterea din calitatea sa de noræ pioasæ. cæci. în egalæ mæsuræ. I se atribuie nepotului lui Confucius. Aceste legæturi nu mai aveau decât 355 . la sud timpul øi rânduielile de varæ. prin decret. vremea øi rânduielile de primævaræ. din grupul fiilor secundari. viitorii lor øefi de cult nu puteau sæ le trateze atunci drept mame de familie sau. în turnul Ling. primele legi penale au fost promulgate în cursul acelor expediflii de vânætoare. atrægând asupra lui protecflia divinitæflilor Marilor Fluvii øi Marilor Munfli (Yo. zeul reuniunilor inter-feudale: este singura divinitate care este comunæ øi naflionalæ. a dorit sæ celebreze. în calitate de zeu justifliar. El este. mai degrabæ. aøa apare. consecinflæ a organizærii culturale. „La momentul potrivit. degradat øi el fæcea parte. decât un fiu secundar. pentru propriul beneficiu. a prezidat la sacrificiile pe care ansamblul seniorilor confederafli le-a oferit divinitæflii garante a bunei ordine øi a pæcii naflionale. Drepturile materne sunt drepturi care. de atunci înainte. Tot aøa. cu ocazia paradelor sezoniere de vânætoare. etc. dar mai mult (færæ a mai socoti faptul cæ nu eøti mama copilului tæu dacæ nu eøti prima soflie). ea a încetat sæ mai fie øi mama fiului meu“848. În schimb. ele nu au putut prezida ritualurile de pietate. dæunætoare bunului mers al succesiunilor. cæ primul dintre Hegemoni. unul dintre poemele care ne informeazæ cel mai bine asupra prestigiului suzeranului – îl aratæ în rolul sæu de pacificator. Dacæ în cronici nu sunt indicate datele dupæ un calendar regal. în plan principal. Suntem departe de a fi siguri cæ acesta a fost rolul sæu din cea mai îndepærtatæ antichitate. munflii cardinali) . în tradiflia dinastiei Han. fie cæ prezideazæ pæcile feudale. templul Ming tang (în care tradiflia spune cæ dinastia Zhou a særbætorit printr-un sacrificiu triumfal. el nu poate vedea în aceasta nimic mai mult decât o mætuøæ øi nu este. la fel în grupul familial o singuræ soflie este calificatæ drept noræ principalæ. mare filozof øi el. Ele povestesc. Faptele nu pot fi exprimate cu mai multæ forflæ: toate legæturile de rudenie par sæ depindæ de legætura dintre tatæ øi fiu. care sunt favorizafli de principiul de succesiune unicæ. asupra unui fiu succesor. în schimb. ca el sæ te degradeze øi sæ-øi desemneze o altæ soflie principalæ. pe care noi le-am numi mamele lor. mæ duc în principate! – Augustul Cer. despre care nu se vorbeøte niciodatæ. cu toate cæ el trebuie s-o trateze drept mamæ.

nici Suveranul!“872. ordinul guvernantei care trebuia sæ-i îndrepte paøii868. Se vede cæ. Noaptea. Or. – Cronicile. au ajuns sæ facæ sæ fie acceptatæ ideea nouæ de Maiestate imperialæ prezentând-o ca un atribut vechi al Fiilor Cerului. cæci el nu are prestigiu. Fruntea sa pærea largæ øi albæ sub pieptenii frumoøi de fildeøi. În nici un moment. în mod normal. posedæ Stræmoøi øi zei ai Solului. Aceste moravuri reprezintæ unul din faptele care au contribuit cel mai mult la menflinerea jurisdicfliei feminine. nu s-au schimbat de loc nici metaforele poeflilor. FIUL CERULUI Cei mai buni savanfli chinezi recunosc în Zhou-li (Ritualul dinastiei Zhou) . continuæ opera sa. ræmâneau sub dependenfla mamelor lor. l-a primit „ascunsæ. sæ introducæ în gineceu loturi succesive de soflii. contrar regulilor pudoarei øi ale dreptului853. strigaræ: „Oh! aceasta nu este Cerul. Ea mergea pe partea stângæ a drumului. nimic mai mult decât un principiu de prestigiu. sub domnia lor øi în beneficiul lor. dupæ perdele. Aceøti regi. lasæ sæ se întrevadæ anumite træsæturi ale autoritæflii morale. regii Zhou (într-o epocæ nedeterminatæ) au fost suverani aøa cum îi reprezentau cei din dinastia Han. stæ mærturie asupra totalei puteri. venite din familii diferite. O analizæ criticæ poate. investifli cu acelaøi titlu. Xuan Jiang. este cel al lui Zhuang Jiang. avea grijæ sæ poarte o luminæ867. crescute în gineceu. Atâta timp cât pæstra eticheta. în spatele draperiilor“. aøa cum se cuvine sæ facæ un supus. Înfleleptul nu a ezitat øi nu a avut de ce sæ fie nemulflumit. Succesele acestei tactici masculine nu au putut deveni decisive. în calitate de fondator al familiei sale. pe de altæ parte. în fondul sæu. în schimb. un grup compact. cronicile datate nu ne aratæ un rege Zhou exercitând o autoritate religioasæ. formând un fel de dinastie femininæ. au reconstituit antichitæflile Chinei. fruntea sa largæ ca cea a greierilor. Or. masa de soflii constituia. pentru cæ. Faflæ de grupul sotiilor. orice i se putea ierta. din fericire. Regele. Læsând erudiflilor. . salutând de douæ ori. Când Zhuang Jiang apare cu degetele sale delicate ca niøte tinere vlæstare. se pare cæ mamele (øi pærinflii materni) au jucat din toate timpurile un rol decisiv în educarea øi cæsætoria copiilor. a soacrei asupra nurorii. øi-o puteau face despre un Fiu al Cerului. Din toate timpurile. dinflii sæi asemænætori seminflelor de bostan. fetele. Virtutea femeii este fæcutæ din modestie ritualæ øi din flinutæ frumoasæ. O altæ doamnæ. înflelepfli autori ai civilizafliei naflionale. atunci când o prinflesæ vorbeøte unui senior înzestrat cu o feudæ870. sau chiar pentru mama sa. a dorit sæ primeascæ vizita lui Confucius. care au reconstruit istoria dinasticæ a antichitæflii. gâtul sæu subflire ca un vierme. a cerut ca acest frate sæ vinæ la curtea sa)869. ea care nu avea nevoie de perucæ. Nan-ze. dar cæ un fiu nu reprezintæ. dar mama a ieøit din încurcæturæ. Ca øi ei.opera administratorilor utopiøti ce lucrau în serviciul familiei Han872. În aceasta constæ autoritatea sa. ataøatæ aceloraøi interese stræine. ea aøtepta. Descendenflii sæi. Stæpâne pe cæsætoria fiicelor lor. dominafli de un sentiment de veneraflie religioasæ în fafla acestei femei bogat împodobite. apærat cu toatæ forfla. sæ pæstreze acest obicei strævechi. mamele au fæcut eforturi pentru ca fii lor sæ-øi ia soflii din propia lor familie. nurorile øi soacrele. „pentru a-i face pe plac“. un bæiat nu dobândeøte un lot de soflii decât contra unei compensaflii. poetul strigæ oamenilor sæ se retragæ imediat øi sæ nu-l plictiseascæ prin prezenfla lor pe fericitul senior al acestei frumoase femei cu statura impozantæ871. niciodatæ. favorabil puterii feminine. este destina la contractarea unei alianfle pentru familia tatælui sæu. nu merita mai puflinæ admiraflie øi respect atunci când venea. pe vremea când începea istoria chinezæ (perioada Chun Qiu) nu au jucat nici un rol politic. violând regula cæsætoriei unice. fiul nu poate gæsi decât un sprijin care l-ar ruina. prezideazæ særbætoarea recoltelor. este totuøi foarte devreme sæ vorbim despre aceasta aici. care pare 364 O soflie preocupatæ de prestigiul sæu era atentæ sæ nu iasæ decât acoperitæ cu un voal øi însoflitæ de o guvernantæ. Seniorul recoltelor. Prunflesa Nan-ze. care sæ-i fie proprie. iar la urechi îi atârnau pietre preflioase. ca sæ iasæ. Acest obicei. Împotriva tatælui. ea înainta cu mæreflia unui fluviu øi (cu toate cæ ar fi putut fi acuzatæ de moravuri uøoare) tofli. ne aratæ. El este fæcut din teme care. fatæ sau bæiat. în vremea dinastiei Han. Se vede. cæci s-a putut auzi de douæ ori sunetul de jad al bræflærilor øi al cerceilor sæi. El nu a admis. Stræmoøul familiei Zhou poartæ titlul de Hou-zi (Prinflul Mei). el s-a desemnat cu ajutorul prenumelui personal care se cuvine. cu fafla cætre nord. voi încerca numai sæ desprind ideea pe care. I SUZERANUL. atunci când tatæl lipseøte. cu piele sa albæ ca fardul. purtând.vremea tiranilor. cæ. maternitatea ræmâne de esenflæ colectivæ. ei desacralizeazæ pæmântul printr-o primæ aræturæ. decât dacæ prestigiul matern ræmâne 357 360 împrumutat. divizafli de rivalitatea opunând douæ generaflii succesive. Este adeværat cæ. care s-a ilustrat în amenajarea Pæmântului. Sunt considerafli uneori drept mari stæpâni ai unui fel de religie naflionalæ. ræspunsese. sprâncenele sale asemænætoare antenelor viermilor de mætase. dacæ nu oferæ nici o informaflie asupra træsæturilor fizice ale vechilor chinezi. pentru mamele sale. în fiecare an. De asemenea. o bogatæ coafuræ ornatæ cu pær rival. bine înarmat pentru a apæra drepturile tradiflionale ale jurisdicfliei feminine. un erou. Principiu de influenflæ. grija de a restitui. færæ îndoialæ. ce ne-a fost læsat despre o doamnæ din înalta nobilime. Portretul cel mai prestigios. pentru a-øi pune în valoare øansele un mijloc unic: sæ rupæ omogenitatea grupului feminin. dupæ ritual. cæ. Ajutafli de savantul efort al cærturarilor care. Ele au reuøit. i-a expus corpul în piafla publicæ. În somptuoasa sa rochie de ceremonie. el s-a prosternat. siguri de Critica lor. A le atribui. pe care flæranii o numeau scroafæ pentru cæ se culca cu fratele sæu (soflul. în furia victoriei sale. nici genul de emoflie pe care o trezeøte frumuseflea. ei îøi dædeau toatæ silinfla. mamele erau stæpâne øi pe cæsætoria fiilor lor øi pe alegerea nurorilor. aceastæ funcflie principalæ. într-adevær. atunci când el are surori de dat fraflilor viitoarei sal soflii. copilul. în fiecare an. ca orice senior. Dacæ. în fiecare familie. într-adevær. el onoreazæ. cel mult. Ele cæutau sæ introducæ pe lângæ fiii lor pe ficele propiilor lor frafli care le numeau deja mætuøi (gu = soacre)854. cæ ar fi greøit. împotriva mamei. ar însemna tocmai a se læsa înøelafli de falsificatorii pioøi. cel puflin. chiar øi în vremurile în care taflii reuøiseræ sæ-øi înfeudeze fii. Odatæ ce a intrat pe uøæ. aveau. Nan-ze. din antichitate. dacæ casa lua foc. descendenflii masculini. adresându-se prinflesei Nan-ze. Øefii celor mai mici seniorii au aceleaøi datorii. aøa cum s-a fixat ea în vremea dinastiei Han. chiar øi în detaliu. Chiar bætrânæ. Copilul a fost omorât. În acest scop. fiul poate adesea sæ se sprijine pe mamæ øi pe rudele materne. astfel încât nici un bærbat (acestora le era rezervatæ partea dreaptæ) sæ n-o poatæ atinge. constituflia dinastiei Zhou (chiar cea a familiei Yin). sæ desprindæ câteva antecedente ale nofliunii tradiflionale de Fiu al Cerului.øi în câteva producflii de acelafli tip . cu uøurinflæ. numai câfliva ræuvoitori l-au acuzat pe filozof cæ s-a dus sæ facæ o vizitæ unei femei de moravuri uøoare.

dar care. ea este. o mamæ-reginæ. a fost calificat drept tiran. care regæseøte vechile izvoare ale dreptului. o avere la fel de importantæ. se afla ideea Maiestæflii proprie persoanei imperiale. atât de mare este solidaritatea grupurilor feminine). dimpotrivæ. a dorit sæ øi-l facæ amant. în timpul vieflii soflului. o reclasare a societæflii. dacæ rezistæ øi øtie sæ-øi conducæ însoflitoarele. Oricât de prost informafli am fi asupra aspectului economic al organizærii familiale. ca stæpânæ a gineceului. sfârøeøte prin a dobândi o putere financiaræ care contrabalanseazæ puterea de comandæ a soflului. câte odatæ. pe deplin. la adæpostul gineceurilor se fleseau. cele mai bune sentimente familiale. ea trebuie sæ fie supusæ øi îndemânaticæ în muncile de femeie. Dacæ o punem alæturi de o altæ temæ. cæci væduva a decis sæ-l omoare în beneficiul sæu pe celælalt nepot al ei. Ele procuræ favoritele (recrutate adesea prin strædaniile propiilor sale însoflitoare861. De altfel. adicæ abuzând de procesele de lesmajestate. bærbaflii nu pot pætrunde niciodatæ864. ca øi ducele Xiao øi câfliva potentafli din aceeaøi perioadæ. au purtat. egalæ în importanflæ. bijuterii. Qin Shi Huang di. Capitolul I Îmåratul rimul Împærat. sub forma unor paruri. cæreia ia distribuit toate bogæfliile sale. Dar. a ræmas fundamentul stabil al jurisdicfliei feminine859. Maiestatea Împæratului. chiar de la moartea întemeietorului ei. În mai multe rânduri ale istoriei lor. autoritatea maternæ se regæseøte în toatæ plenitudinea. la rândul sæu. de exemplu atunci când ajungeau sæ frecventeze aceeaøi metresæ: astfel. Mai trebuie ca uøa acesteia sæ fie „cu grijæ închisæ“. cæci se mai întâmplæ sæ mai fie primifli unii deghizafli cum se cuvine. pe care l-a creat Shi Huang-di. prin autoritatea maritalæ. – În senioria Qin. cu abilitate în tot cazul. Îmbogæflitæ prin cadourile fæcute de sofl sofliilor pe care. atunci când soflia are øansa de a supravieflui øi capætæ rangul de væduvæ moøtenitoare. øi de obicei sofliile secundare sunt cele care servesc drept victime substituite856. Este egala soflului. mai puflin plæcut øi care „se purta urât“. fiecæruia dintre ei. nici propaganda anumitor moraliøti. Totuøi. Pe de altæ parte. cæreia nici o putere din familie nu i se poate opune. Supusæ pe vremea când era noræ. sfârøite prost) aratæ preflul plætit pentru a izola femeile øi tot ceea ce era legat de ele. au alimentat. de asemenea. imediat ce fiul dobândeøte rangul de moøtenitor857. Tot aici. chiar øi în orânduirea feudalæ atât de favorabilæ bærbaflilor. Qin Shi Huang di. Primând. Mama de familie îl trateazæ pe soflul sæu de „senior“. Portarul. atunci când se aflau împreunæ departe de frumoasa lor. a cærei avere era în creøtere. titlul imperial. Avea. necondiflionatæ. preocupafli sæ aparæ ca niøte novatori. era un om ce provenea chiar din popor. numai intervenflia unei væduve nobile a putut restabili ordinea averilor860. de acum înainte. Puterea acestuia se sprijinæ pe posesia unui lot de pæmânt øi a statuilor pæstrate în templul ancestral. Vai de fiul cæruia ele îi opun un favorit! Bao. Bunica sa. – Cei din familia Han au apærut ca restauratori ai vechii ordini. Ar trebui sæ mæ limitez la indicarea punctelor de plecare principale ale acestei miøcæri. Ducele Zhao avea o ceatæ. la baza noii ordini. dar færæ succes: væduva l-a ajutat pe favoritul sæu „sæ facæ daruri“862. îi plæcea sæ poarte. se precipitæ. le lasæ sæ se apropie de el. totuøi. odatæ cu reglementærile atribuite (359) lui Wei-yang. Dar. pe care øi-o fæceau atunci despre Suveran: în ea se combinæ elemente de origine øi de destine diferite. gândindu-se sæ sacrifice în avans mama. se pare cæ femeile deflineau. vom vedea ceea ce. Puterea sa depinde de prestigiul rudelor sale øi de autoritatea pe care ea øtie s-o dobândeascæ asupra soflului øi a fiilor atunci când le organizeazæ. o femeie nu le dobândeøte øi nu le sporeøte decât petrecându-øi viafla izolatæ în gineceu. puteri rivale. Femeile nu pot ieøi de aici. cel puflin îmbræcafli în haine bærbæteøti. legistul ducelui Xiao. de obicei. Dar. nelimitatæ. perle. væduvele sunt cele care se stræduie sæ deturneze asupra altcuiva responsabilitæflile doliului. casa princiaræ s-a væzut ameninflatæ de o familie vasalæ. este însærcinat cu paza ei. dar mai mobilæ øi mai bine adaptatæ unei întrebuinflæri fructoase în cursul luptelor de influenflæ. Independenfla familiei agnatice øi dreptul patriarhal nu s-ar fi putut. s-au stræduit sæ încorporeze în nofliunea de Fiu al Cerului elementele constitutive ale ideii de Maiestate. cea a familiei Qin. chinezii vor încerca sæ evite aceastæ crizæ pe care o provoacæ trecerea puterii familiale în mâinile unei væduve moøtenitoare. chiar dacæ s-au prefæcut cæ pæstreazæ øefului Statului aparenflele unui simplu suveran. care pare schiflatæ de mult timp. nemulflumitæ de a fi supraviefluit øi de a se fi aflat în fruntea familiei. de exemplu. se însofleøte de o reformæ de moravuri faflæ de care nu sunt stræine. væduva moøtenitoare sæ afiøeze pretenflia de a avea un mormânt independent øi sæ se facæ urmatæ aici de iubitul sæu favorit858.intact855. pentru a le stoarce juræmântul cæ-i vor urma în mormânt. Nimic nu se bucuræ. Locuinfla femeilor trebuie sæ fie plasatæ cât mai departe de stradæ. dar insuficient cunoscutæ. se mai legau prietenii între bærbafli. Într-adevær. Atunci când în Qi.atât de legafli prin afecfliune încât. Înflelegeau sæ profite de o dublæ moøtenire øi nu disprefluiau deloc autoritatea imaginatæ în 363 P F CARTEA A PATRA: Societatea la începutul erei imperiale fiului. cu ajutorul unor practici mai mult sau mai puflin noi. care a restabilit. remarcându-l. Aceastæ recluziune apare ca principiul însuøi al dreptului feminin. aparflinea unei mari case seniorale. I se reproøeazæ faptul de a fi guvernat cu ajutorul pedepselor. apæruse o concepflie nouæ asupra Prinflului øi a drepturilor sale. acest prinfl din Chen599 øi cei doi miniøtri ai sæi. de mai mult interes. intrigile øi conjurafliile865. Se întâmpla chiar ca. în beneficiul familiei Han. un øef al eunucilor. pietre de jad. stabili decât dacæ obiceiul sacrificiului primelor soflii ar fi triumfat. soflii se limitau la a folosi øiretlicuri cu sofliile lor. era bine fæcut øi avea un ten frumos. odatæ ce moartea a eliberat-o de soflul sæu. dar ea este „doamna“ gineceului. plasatæ pe acelaøi rang în recepfliile de la curte sau la ceremoniile din Templul ancestral863. în epoca feudalæ. dupæ ce îl condusese øi pe cel al soflului. nici acfliunea guvernærii. Dar. cu multæ stiinflæ. una din hainele prietenei lor comune866. Gao zi. Ei pretindeau cæ pun capæt epocii tiraniei. În schimb. Desfrâul øi excesele væduvelor nobile reprezintæ una dintre marile teme ale cronicilor chinezeøti. ducele Zhao. Aceste jocuri libertine (de altfel. fratele ducelui Zhao din Song610. unitatea imperialæ ameninflatæ. cea a abuzurilor øi jafurilor favoritelor. viafla sexualæ. Se spune cæ el a refuzat. decât ideea nouæ. 359 . Dinastie nouæ. Væduvele nobile conduceau gineceul 358 ondærii Imperiului îi corespunde o transformare a societæflii-foarte importantæ. pe care el dorea s-o stabileascæ. a dorit sæ se vadæ în ea continuatoarea celor trei dinastii regale øi succesoarea adeværaflilor Zhou. întregul prestigiu øi toatæ puterea sa. prima soflie. Øi-a bazat puterea pe Prestigiul specific Fiilor Cerului. poate. Ca øi acesta.

acesta este întradevær programul iniflial. amândouæ echivalând cu o adeværatæ luare în posesie. Împæratul Wu. sæ completeze. pe care le propune asceza taoistæ. altfel administraflia sa nu este nici echitabilæ. în care figura un întreg alai de jonglori øi balerine. prestigiul specific al unui Fiu al Cerului. el a fæcut (îmbræcat în haine galbene) un sacrificiu Suveranei Terra. pentru ca. La sfârøitul aceluiaøi an. guverneazæ færæ imixtiune administrativæ. Este posibil ca aceastæ concepflie antropomorficæ a divinitæflii solului chinez sæ fie veche. care posedæ emblema Soarelui øi care este Fiul Cerului. ca urmare a ræzboiului purtat împotriva flinuturilor Nan-yue (Sud – Est). Atâta timp cât voinfla sa este în perfect acord cu ordinea universalæ. sprijinit pe duallismul religios. dacæ doreøte sæ ræmânæ o putere puræ. în stare puræ. iar Cerul ræmânea pasiv. Chiar Zhou li admite cæ regina este singura capabilæ sæ conserve viafla în seminfle. Ea admitea. determinæ. Confruntând practica administrativæ cu o simplæ cæutare a cazurilor de maiestate. pe care o presupune cea mai redusæ dintre tehnicile administrative. dar care este. dacæ ar dori-o. El a avut loc dupæ o nouæ inspecflie øi odatæ ceremonia terminatæ. øi a ajuns sæ prezideze singuræ dubla ceremonie (695). prima menflinând ordinea lumii.908. Aceste texte aparflin unor opere modificate în timpul dinastiei Han. asupra poporului. În ziua 372 cæ Cerul îi stabileøte pe Prinfli „în favoarea Poporului“ øi „pentru ca ei sæ-l hræneascæ øi sæ-l guverneze“949. în timpul cæruia Împæratul Wu s-a hotærât sæ inaugureze o nouæ eræ. pentru prima oaræ. în afara unei idei asupra statului identificat cu voinfla atotputernicæ a unui despot. acestea sunt primele încercæri ale puterii. regina mai pæstreazæ încæ o parte din respectul. obligatæ sæ caute. trebuie sæ fie virtuos. care presupune respectarea practicilor cutumiere. sæ inverseze. demnitatea religioasæ a Cerului. Dar. în harem) ar fi trebuit sæ 369 . marcând în mod expres intenflia cæ acest sacrificiu a fost pandantul Sacrificiului fæcut Cerului-Suveran894. ci transpusæ: ea trece din planul mistic în planul moral. acesta din urmæ nu are decât un rol subordonat. atâta timp cât Suveranul era în mæsuræ sæ facæ sæ domnescaæ ordinea moralæ: iatæ câte elemente mistice mai ræmân într-o concepflie care se prezintæ în afara unei teorii de puræ moralæ. nu se poate acomoda cu o teorie a bunului plac. dupæ voinfla sa. punându-se în fruntea întregului harem. iar Imperiul øi lumea nu existæ decât pentru a povesti gloria autocratului. însuøindu-øi beneficiul acestor ritualuri conjugate. în foc færæ a se arde øi care pot urca deasupra norilor øi a ceflurilor“943. veche reprezentarea antropomorficæ a Cerului. în retorica constituflionalæ. o justificare a imixtiunii. În cursul acelui an 113. în egalæ mæsuræ. Ea a reuøit mai întâi (666) sæ se facæ însærcinatæ numai cu sacrificiul shan pe care l-a fæcut. în timp ce soflul sæu s-a limitat la îndeplinirea ritualului fong905. Shi Huang-di dorea sæ fie asemænætor Oamenilor Adeværafli care „intræ în apæ færæ a se uda. cæ acfliunea Cerului øi cea a Împæratului se exercitau în mod paralel. Ar fi indiscret din partea noastræ sæ ne întrebæm dacæ împæraflii au gustat. ca øi jocurile unui vis. rezervorul oricærei fecunditæfli terestre. moøtenitoarea unui antic øamanism. necondiflionatæ. ordinea anotimpurilor945. El este responsabil de fericirea supuøilor sæi. în numele familiei Han. ca printr-un curent subtil de inducflie. Domneøte deci færæ intervenflie arbitraræ.o rugæciune menitæ sæ-i asigure imortalitatea sau cel puflin sæ trezeascæ în persoana sa Maiestatea specificæ unui Împærat. în care savanflii nu vor sæ vadæ decât o simplæ oglindæ. nici maiestatea Autocratului. pentru a salva. prin efectul imediat al unui ascendent irezistibil. în interiorul acestui teritoriu. Este de ajuns ca el sæ fie un Om mare. Dinastia Han a fost. cæ o calamitate în naturæ era un soi de „reproø“ exprimat de divinitatea supremæ. prin anexarea virtuflilor ce sunt dobândite prin oficierea în onoarea Pæmântului. Tot în acel an. a doua menflinând ordinea societæflii. În aceastæ concepflie. s-au gândit sæ instituie era nouæ øi sæ facæ ca numerotarea anilor sæ fie reluatæ de la început907. ei øi-au sprijinit legea pe arbitrariul despotului. El este atins odatæ ce Ascetul se bucuræ atunci de o putere totalæ. în calitate de Fiul al Cerului. cu care buna ordine fizicæ este strâns solidaræ950. flinând locul Împæratului. Marele scop este de „a deveni etern ca øi Cerul øi Pæmântul“944. Comandæ. dupæ ei. totul øi în cel mai mic detaliu. S-a væzut mai sus cæ întreaga istorie a celebrærii sacrificiului fong de cætre împæratul Wu din dinastia Han este legatæ de cea pregætirii unui calendar care sæ-i fie pe plac noii dinastii. pe vremea în care era pusæ în seama energiilor specifice Pæmântului-Mamæ. împæratul cautæ. de exemplu. Împæratul determinæ (mereu printr-un efect imediat datorat unui ascendent irezistibil) o bunæ conduitæ universalæ. El nu se face ascultat prin intermediul subaltermilor sau prin efectul regulamentelor. în persoanæ øi în mod public. cel mult. prin excelenflæ. este unul dintre monarhii chinezi care au simflit cel mai bine pericolele pe care dualismul politic. Dar o Casæ a Calendarului a fost construitæ øi inauguratæ în 106 cu ocazia celei de-a doua ceremonii fong. Voinfla imperialæ se întinde asupra întregului Imperiu. în fapt. Împæratul Cheng (31 î. Patroana Nemuririi) pe toate Zânele neprihænite (yu nu). ori de câte ori are chef. un sacrificiu la care Împæræteasa (poate în secret. Suverana Terra se opunea deja Augustului Cer896. cu cele mai mici miøcæri ale dorinflei sale profunde. nu este stæpânul Universului decât pentru cæ ræmâne stæpân pe el însuøi. O teorie sincreticæ (care a fost cu deosebire opera literaflilor). în periferia nordicæ a capitalei. el a acordat un fief unuia dintre descendenflii familiei Zhou. În aceste texte vechi de rugæciune sau de juræminte. alimentatæ de vise mistice øi glorificatæ de artæ. inversând rolurile. Regina are drept emblemæ Luna. occidentali) cæ ei l-au inventat bucatæ cu bucatæ. Împæratul se duse sæ flinæ un sfat în Ming tang (Casa Calendarului) sau mai degrabæ pe amplasamentul prezumtiv al unui vechi Ming tang. In acel an.H. Nu poate avea capricii. dar. inovaflia a constat în faptul cæ Împæratul a prezidat. concentratæ. Tot aøa împæræteasa Wu Zuo-tian din familia Tang a înfleles foarte bine tradiflia religioasæ atunci când a folosit-o. Gao zi. sæ poatæ fi continuate tradifliile religioase ale dinastiei în declin de acum înainte (dacæ el nu a fæcut acest lucru în favoarea dinastiilor perimate mai de mult. Depozitar al tuturor energiilor morale (øi nu mistice). chiar la uøa Suveranului Din Înalturi. din contræ. suveranul. 381 384 baza puterii conducætorului. dacæ el nu a inovat nimic fæcând sacrificii Terrei. le-ar fi reprezentat pentru Stat acordându-se prea mult prestigiu împæræteselor øi prea multæ autoritate væduvelor nobile897. tot aøa cum este. Numai în 113 (anul sacrificiului Terrei Suverane) a pus efectiv stæpânire. Împæraflii Han s-au prezentat chinezilor ca Fii ai Cerului desævârøifli. prezentat ca fiind creatorul cultului Suveranei Terra. un altar al Pæmântului care fusese construit mai înainte la Fen-yin (Shan xi): sacrificiul pentru Cer era fæcut în periferia sudicæ. Pæmântul era reprezentat de o statuie femininæ895. spre marele scandal al învæflaflilor. Ele dovedesc cel puflin cæ aceøtia au acceptat principiul unui dualism religios. Este greu de crezut (aøa cum vor învæflaflii chinezi øi. în principiu. læsându-i pe ceilalfli sæ acflioneze – ceea nu înseamnæ cæ nu comandæ. fusese conceput în mod miraculos de cætre mama sa893. nici prestigiul Fiului Cerului. Este mai înflelept sæ admitem cæ. Se admitea. Ei au acreditat ideea cæ fondatorul lor. puterea atribuitæ Împæratului autocrat este identicæ cu puterea de interpretare. Dar sacrificiul fong a trebuit sæ fie întârziat pânæ în anul 110. Or. deci. ca øi ascetul. tatæ øi mamæ a poporului. el este singurul responsabil. care nu are alt principiu decât propria sa voinflæ øi care i-ar permite. denumitæ „mamæ opulentæ“. care exclude orice posibilitate de capriciu. pe care ascetul cautæ s-o obflinæ. o inspecflie“ a Imperiului începând cu partea de Est øi muntele Dai shan: un recensæmânt al Locurilor – sfinte de pare cæ a fost fæcut odatæ cu acestæ inspecflie. Este important sæ notæm cæ. Aceastæ inversare a doctrinei guvernamentale confirmæ eøecul teoriei legiøtilor øi artæ cauzele acestui eøec. cu siguranflæ. Încæ dintr-o epocæ nedeterminatæ. i-a scos din încurcæturæ. ocupând „un post de încredere deasupra mulflimii poporului øi deasupra prinflilor øi regilor“. øi. Maiestatea imperialæ ræmâne în fapt puterea primæ. În acest soi de corp guvernamental. pe Imperiu. ordinea Universului nu putea fi nicicum tulburatæ. Maiesttea Împæratului este limitatæ din (Cæpcæuna Morflii. Faflæ de rege. simbolul ceremoniilor fong øi shan este destul de limpede pentru a aræta cæ. ideea Maiestæflii proprii Suveranului nu este absentæ. dar færæ s-øi uza puterea prin cel mai mic act particular. o convergenflæ unanimæ a dorinflelor øi a acfliunilor. aceasta se datoreazæ faptului cæ nu ræmâneau nimic din ele)906. întra-adevær. øi ciocænind. Dar. pe care ea îl merita. un Om adeværat: puterea care se aflæ în el. din beflia dezbaterilor magice altfel decât ascultându-le cæutate de cætre poeflii însærcinafli cu cântatele oficiale sau decât væzându-le reprezentate în acele apoteoze din Opere. solstifliul de iarnæ cæzând în dimineafla primei zile. „Fiul Cerului a fæcut. se potrivesc de la sine. Împæratul. celebratæ de împæratul Wu.) a pus sæ fie ridicat. format de Împærat øi de Cer. ca øi asceflii. øi amândouæ într-o manieræ binevoitoare. pe de altæ parte. nici binefæcætoare. ca principiu fundamental. acfliunile tuturor fiinflelor. dar cu siguranflæ anterioaræ secolului al VII-lea al erei noastre.

a fost Hu Guang. ræmâne întreg. Fiecare lucru are un nume care i se potriveøte. Legiøtii.. drept scop „reprimarea celor ræi“. tiranii. cæruia ritualurile i-au mascat importanfla. echivalentul cuvântului yang (= a expulza øi a ceda) a cærei valoare anticæ a fost deja explicatæ: acest ultim termen desemneazæ actul prin care un suveran. „Atunci când cei din familia Han au fost învingætori. sæ facæ sacrificiul fong pe muntele Tai shan (110). La puflin timp dupæ aceea (178). – Marea sa guvernare a purificat moravurile. cu puflin timp înainte (în 119). Celebrând marele sæu sacrificiu. dar nu o administraflie. luând guvernarea în mâinile sale . sæ-l împartæ cu ei. care a fost. era inclusæ øi oarecare putere judecætoreascæ. comportæ un element de slæbiciune. dintre care. împreunæ cu spiritul militar. Dinastia Han. care creazæ din orice lucru civilizaflia946. Sacrificiul shan. Totul este praf øi pulbere în fafla Maiestæflii sale. netransmisibilæ. „Înfleleptul din Qin. Unul dintre primele decrete ale împæratului Wen (179) admite utilitatea legilor. Tactica împæræteselor ambiflioase. Interpretarea cea mai probabilæ a sacrificiului fæcut Pæmântului. este un sacrificiu fæcut Pæmântului. – ei se felicitæ cæ pæstreazæ pacea universalæ. – Posteritatea va primi cu respect legile sale! (211)“947. Cultul tradiflional ne aratæ în el pe un delegat uman al Cerului. Nimic nu-l mai leagæ pe Împærat. utilizând nofliunea de Maiestate. Or. în schimb. În lumea în care træiau legiøtii øi în care domnea. dar denaturând doctrina misticæ. chiar øi delegat. în comuniune cu fidelii sæi. este vorba.. dar) care evocæ unul dintre jocurile inaugurale ale anului precum un pæmânt afânat903. trebuie în egalæ mæsuræ. cæci orice imperium. – Tofli se conformeazæ mæsurilor øi principiilor sale. Împæratul Wu a reuøit. din dinastia Tang (684 – 704).. autocratul face cu adeværat figuræ de Suveran. dar. aøa cum a fost împæræteasa Wu Zuo-tian. – el a fæcut øi impus legi clare.. în concepflia lor. a sacrifica. încetând sæ mai menflioneze sancfliunile. Împæratul declaræ 383 III DOCTINA CONSTITUŒIONALÅ 382 împæratul Wu în ascensiunea muntelui Tai shan. justificând bunul plac al cuceritorului prin calitatea sa de civilizator. – a înlæturat greøeala. pentru a intra în mod triumfal în posesia regiunii lor. gustul pentru nou. pe ansamblu.oficieze. de întreaga autoritate a unei væduve moøtenitoare: ea a exercitat-o în pofida familiei Ho. care a aparflinut. celebrase pe munflii Langkin-siu øi Hou-yen. uneori la fel de bine. Împæratul este investit cu un prestigiu care. asigurase triumful familiei Han asupra barbarilor. au încercat sæ instaureze o oarecare idee de stat. se pare. Aceste fapte sunt cu atât mai semnificative cu cât (cu toatæ dizgraflia în care a cæzut mai târziu împæræteasa Wei øi fiul sæu) principalul dintre regenflii desemnafli de împæratul Wu pentru a-l proteja pe noul sæu moøtenitor. nu ca pæstrætorul drepturilor cutumiere a cæror respectare menfline pacea. Peste Imperiu existæ Autocratul. împunând dupæ bunul lor plac reglementæri. Dar. puterea. În antecedentele mitice ale sacriciului fong. Nu existæ loc pentru o administraflie de stat. nepoata lui Hu Guang. Pentru ei încæ. dupæ tradiflia chinezæ. Istoria acestor sacrificii pare sæ fie mult mai complicatæ decât se afirmæ în mod obiønuit. în care trebuie sæ-øi reînoiascæ acest Prestigiu. fratele lui Ho qiu-pin.a fost primul care a stabilit pedepsele øi numele. ideea de lege opunându-se strict ideii de obicei øi aliniindu-se credinflei cæ civilizaflia se impune prin forflæ. Or. au suprimat guvernarea crudæ a familiei Qin. înainte de a-øi însuøi øi pe dreptul de a face sacrificii Cerului898. færæ îndoialæ. a ceda. el are posibilitatea de a-øi ræspândi autoritatea. Acesta (pe care suveranul îl urca în carul sæu øi pe care îl iubea la fel cum îl iubise øi pe tatæl sæu) a murit în mod misterios în urma sacrificiilor: expresiile istoricilor aratæ limpede cæ el a fost victima acestora901. înainte de toate. în regiunile noi dobândite prin izbânda asupra barbarilor øi a naturii. în 110. dispunea dupæ moartea acestui succesor al împæratului Wu (74). fæcuse ascensiunea muntelui Tai shan (219) dar istoricii dinastiei Han flin sæ ne spunæ (iar povestirile lor marcheazæ câteva piedici) cæ Shi Huang-di nu a ajuns sæ facæ sacrificiul899. exercitându-øi cu vigilenflæ autoritatea. constituia Maiestatea Prinflului. considerau cæ reprezintæ un atentat la aceastæ funcflie civilizatæ care. poate fi sacrificat902. Autoritatea cu care Suveranul se aflæ investit. pentru a fixa îndatoririle. Movila în formæ de tîrtiflæ (shui) este calificatæ drept rang cuvânt a cærei scriere ca øi pronunflie se înrudeøte cu rang. În atribufliile Suzeranului. lasæ sæ se întrevadæ cæ ele se referæ la ritualuri antice ce sunt în raport cu serbærile triumfului. Datele tradiflionale utilizate de dinastia Han. dupæ ce a capturat optzeci de comandanfli barbari. începe prin a o ceda unui herald dinastic – ce este luat. Nu existæ stat. din grupul sofliei øi este adesea desemnat tutorele fiului succesor. cuvântul fong dæ dubla idee a unui dâmb de pietre stivuite în piramidæ øi a unei pietre înalte ridicatæ în semn de victorie904. Dacæ dedesubturile politice ale sacrificiului fong scot la luminæ persistenfla dualismului în organizarea statului øi a familiei. a fixat ceea ce trebuia fæcut (219)“. conceput.. El a fost considerat tiran pentru cæ dorea „sæ oprime poporul“ cu ajutorul magiei øi pentru cæ aplica principiile legiøtilor. în toate ceremoniile. este cæ a fost fæcut în intenflia de a-l face pe Fiul Cerului sæ beneficieze singur de prestigiul religios. cæsætoritæ cu împæratul Zhao. reginelor. Øi-au reværsat asupra tuturor binefacerile øi compasiunea948. prin puterea magiei øi a misticii. dupæ multe ezitæri. dar a avut grijæ sæ repudieze teoriile acestora.. conducætor atât pe vremea ræzboaielor cât øi de pace. dacæ de aici înainte nici un vasal nu poate defline o autoritate susceptibilæ sæ se opunæ autoritæflii sale. prin promulgarea unui cod penal. Øtim. a fost de a cere mai întâi sæ i se acorde prestigiul de a prezida sacrificiile fæcute Pæmântului. în egalæ mæsuræ øi primul cuceritor al Chinei orientale. primii servitori ai drepturilor statului. în mijlocul unui eleøteu înconjurând un dâmb. sub el. Juriøtii pe care ei îi foloseau. dar trebuie în acelaøi timp sæ-i „încurajeze pe cei buni“.. în onoarea Suveranei Terra. Primul Împærat. devine. Acesta a fost spiritul în care primul Împærat a administrat Imperiul. atunci când. dar. sacrificiul fong al împæratului Wu a fost fæcut pe Tai shan. Shi Huang-di se laudæ cæ a reformat moravurile cu ajutorul Legilor: „. la rândul ei de juriøti. în calitate de oficiante ale unui cult feminin al Pæmântului. asupraa pæmânturilor lor care erau în afara obiceiurilor feudale øi formau un domeniu privat. generalul sæu preferat. în aøa mæsuræ încât. atunci când îøi exercitæ puterea. dar. el se aflæ identificat sau mai degrabæ substituit Suveranului Ceresc. s-a folosit. Ho k’in-p’ing. nici de domeniul sæu. Un sacrificiu ratat se întoarce asupra înfumuratului oficiant: moartea prematuræ (210) a primului Împærat a avut loc în cursul unei noi inspecflii în teritoriile orientale. poate exista o ierarhie (mai mult sau mai puflin mobilæ). dualismul se mai regæseøte øi în aspectul religios al ceremoniei. au elaborat o teorie asupra Prinflului. este imposibil de crezut într-o inovaflie completæ. – . Acesta este fæcut pe o movilæ joasæ. unul dintre membri. pentru cereminiile fæcute la Fen-yin. „El a corectat øi ameliorat moravurile stræine. dupæ cæderea dinastiei Qin. Cuvântul shan este.. S-a întâmplat ca singurul personaj admis sæ-l. legiøtii. orice conducætor preafericit al unei secte mistice poate deveni egalul sæu. Pe vremea Tiranilor. Dimpotrivæ.. Invers. dar le atribuie un dublu obiect : acestea au. cæci. Au restrâns legile øi rînduielile. Muntele cardinal de la Est. dar cu condiflia periculoasæ chiar de a-øi delega principiul însuøi al puterii sale. sæ fie tocmai propriul fiu al lui Hu qiu-ping.. condiflie prealabilæ a sacrificiului fong. De acum înainte. se perfecflioneazæ øi devin mai buni (219)“. ci ca liberul autor al Legilor.. nici un stat. în timp ce celælalt øi-a ispæøit victoria. împæratul Wu adresæ 371 . inaugurat de împæratul Wu. Suzeran aflat în fruntea unei ierarhi. chiar în momentul în care acest suveran dorea sæ asigure imperiul familiei Han în toate provinciile orientale ale Chinei. Acestæ interpretare este în perfectæ concordanflæ cu aceea care se cuvine s-o acordæm sacrificiilor fong øi shan. în care sacrificiul fæcut Cerului (fong) fæcut în vârful unui pisc de cætre Împæratul în persoanæ (dar însoflit de un secund) este precedat de sacrificiul shan. al cærei frate era comandantul forflelor chineze øi care era mama moøtenitorul desemnat de împæratul Wu. În majoritatea inscripfliilor sale. Pe de altæ parte.. Ho Qiu-p’ing era nepotul împærætesei Wei. Este vorba despre o cereminie dublæ. – supuøii sæi. nici de supuøii sæi. dacæ nu mai constituie subiectul nici celei mai mici diminuæri. cæ amplasamentul ales avea forma unui posterior uman. Oamenii se simt bine dupæ o regulæ uniformæ. cæci ea este în acelaøi timp øi strict personalæ øi de ordin total. acesta nu este nimic mai mult decât o proiecflie în lumea idealæ a stæpânului real al Universului. autoritatea princiaræ a pærut sæ se exprime. Codul a fost considerat ca baza unei organizæri administrative al cærei prim obiect era redresarea obiceiurilor cu ajutorul pedepselor. inaugurate de acelaøi împærat Wu. cæpætau figura unor legislatori. færæ îndoialæ. însofleascæ pe 370 În calitate de Fiu al Cerului. înainte de a-øi asuma pentru el însuøi. de marcarea unei luæri în posesie øi de o ispæøire a consecinflelor unei victorii. împærfleau pedepsele. sacrificiile fong øi shan900. pentru a conferi acestei ceremonii valoarea unui act religios suprem.

apæru în mod spontan øi în toatæ perfecfliunea sa. „Sub Cer“. Suveranul. În 373 . aceasta era deja funcflia îndeplinitæ. numai în a cincea lunæ (solstifliul de varæ) a anului 104. nu pe drumurile oamenilor øi pe cæile Locurilor-sfinte. Er shi Huang-di. câfliva prinfli au dobândit un rang de potentafli øi numele de tirani. Practicile øi teoriile. færæ îndoialæ. cæutate de tirani øi. Splendoarea ascensiunii lor øi cea a cæderii lor concureazæ pentru a da o nouæ strælucire gloriei unui potentat øi la acoperirea din nou a persoanei sale cu maiestate. chiar în virtutea naturii sale. pentru a se desemna pe sine însuøi. luptând cu bogæflii sporite øi cu noi magii. pentru un teritoriu limitat. Principiile de maiestate. care se alimenteazæ din ispæøiri fæcute pentru altcineva. antreneazæ. Împæratul ajunge sæ fie un suveran autocrat. Este semnificativ cæ aceasta a fost celebratæ øi în Est. o viaflæ reglementatæ de etichetæ øi tradiflie. încetând sæ mai punæ afacerile în discuflie. Sursele maiestæflii sunt apropiate de sursele prestigiului. nu sunt. Mai târziu. a fost schimbat calendarul. Împæratul fæcu un sacrificiu în Ming tang øi fu pronunflatæ formula: „Perioada este terminatæ! ea reîncepe!“. în 110. Shi Huang-di adoptase mai întâi. øi pe care al însuøi. Fapt øi mai remarcabil. puteau proclama: „Steaua Virtuflii îøi împræøtie departe strælucirea!. Dacæ pare adeværat cæ ultima perioadæ a timpurilor feudale a fost marcatæ de competiflii îndârjite sau. din ambifliile iluzorii næscute din speculaflii decadente ale Daoiøtilor.. principiul øi semnul maistæflii øi al atotputerniciei. Dupæ ce a condus politica lui Gao zi øi pe cea a împærætesei Lu. se datoreazæ faptului cæ el a øtiut sæ se foloseascæ de un curent mistic. i-a sacrificat pe profesorii sæi de nemurire. care a reprezentat marea întreprindere a domniei. ginerele sæu. corespunde unei puteri deflinute prin delegaflie øi nu unei autoritæfli autonome øi specific suverane. cæci avea exact nouæ tije940. Împæratul. turnarea altor tuburi sonore care sæ determine gama. adicæ în lumea chinezæ. care era un curent de masæ øi un curent profund. conflinea. cæ el acfliona færæ sæ fie væzut øi færæ sæ i se audæ sunetul vocii918. de acum înainte. sunt necesare eforturi de acelaøi ordin. s-a decis sæ træiascæ într-un loc necunoscut de supuøii sæi. În felul acesta „cei care au calculat calendarul au fæcut din acestæ datæ (25 noiembrie 105) data de origine“909. prin simplul efect de influenflare care inspiræ. De atunci înainte. sprijinindu-se. Toate acestea reflectæ faptul autoritatea Fiului Cerului derivæ dintr-o calificare religioasæ obflinutæ prin consacrarea victoriei dinastiei. a fost pus în vigoare sistemul de regularizare a preflurilor preconizat de Sang Hong-yang. sæ fie în legæturæ cu aceastæ retopire dinasticæ a mæsurilor. atunci când (în maniera unui ascet) el træieøte într-o retragere glorioasæ – exaltând puterea vieflii care este în el. acel da ren. adicæ faptul cæ el realizeazæ în el la maximum tot ceea ce îi este pesibil permis unei fiinfle. toate drumurile erau mærginite cu ziduri øi acoperite. færæ s-o delege vreodatæ.. s-a hotærât sæ ræmânæ izolat în apartamentele 377 380 Jia ze (prima zi a ciclului sexagenar) care coincidea cu prima zi a celei de-a unsprezecea luni øi în care cædea øi solstifliul de iarnæ. pe care odinioaræ îl numise mareøalul savantei Protecflii. prin intermediul a zece mii de magicieni))939 chiar în incinta palatului împæratului Wu øi chiar în sala în care el practica purificærile – în timp ce în turnul cu nouæ etaje care comunica cu Cerul. pe seniorul Tunetului. Acesta est. care nu erau numai de naturæ tradiflionalæ. Zhang Liang a øtiut sæ scape dizgafliei datorate favoriflilor prea fericifli. la momentul oportun. din contræ. sæ fie un Fiu al Cerului conform cu definiflia ortodoxæ. sæ asigure achilibrul economic al Imperiului Han911. Soarta magului favorit diferæ de soarta celui mai apropiat dintre vasali numai prin aceea cæ scadenflele averii sale depind. când fæceau sacrificii pentru Tai yi (Unitatea Supremæ). în orice moment. se transformæ în eter. Gao zi. în 109 ((atunci când primul Împærat nu reuøise niciodatæ sæ obflinæ acea ciupercæ ramificatæ (planta zhe) din care se putea obfline Dragonul minunat938. un magician. În fapt. pentru ca nimic impur sæ nu-l poatæ murdæri919. Tot aøa. pentru a crea. nota yu a fost din nou puræ. noutæfli imaginate într-o eræ de decadenflæ sau de anarhie. împreunæ cu Xi Wang mu sæ mærturiseascæ cæ øi-a datorat cea mai mare parte a succesului consilierului sæu intim Zhang Liang913 (cel care avea sæ fie apoi considerat ca unul dintre primii patroni ai sectelor daoiste)914. pe tofli asceflii trecufli în rândul sfinflilor cu care zburdæ. Cei care divulgau locul sæu de retragere erau pedepsifli cu moartea. El circula într-un palat care. rafinatæ prin antrenarea ei în practicile de viaflæ lungæ. S-a retras la timp. Prestigiul Fiului Cerului are drept principiu un triumf care condi1ioneazæ øi care realizeazæ unitatea Chinei. dar cu condiflia de a elimina din ele tot ceea ce constituie o judecatæ de valoare øi tot ceea ce prefigureazæ o ordine istoricæ. pentru a evita sæ i se flinæ „discursuri rele“ øi pentru a „nu-øi aræta imperfecfliunile“. imediat ce. El devine Omul mare. datoritæ artei lor. dar este imposibil sæ aplicæm aceeaøi judecatæ øi împæratului Wu. dupæ ei. prestigiul Fiului Cerului îøi are izvorul în respectarea etichetei confucianiste. pânæ atunci. ce-l face sæ dobândeascæ nemurirea care este proprie geniilor øi marca unei puteri nelimitate – øi exercitând aceastæ putere. cu toate cæ erau toate de ordin mistic. vizitând. „sæ combine planurile fundului unui cort øi sæ câøtige victoria la o mie de li distanflæ“917. identicæ cu înflelepciunea vremurilor fericite. cu deosebire. A beneficia de tot øi a ispæøi pentru tofli. într-adevær. o cæutase. Pentru critica tradiflionalæ. actele tuturor oamenilor øi ale întregului univers. trimiflându-i succesiv la moarte pe Shao Wang. el trebuia. Substanfla sa. nu prin termenul zhen. Dar. chiar la izvoarele vieflii. a înaintat pe calea Geniilor. Ele nu au fost descoperite mai târziu. Fiul Cerului capætæ rangul de „Om Unic“. ci prin expresia „Om adeværat“920. dupæ sfaturile maestrului Lu. cel a a cærei viaflæ. folosindu-se de acestæ retragere pentru a se antrena în arta vieflii lungi. ca embleme ale dinastiei. sæ circule. cum orice fericire trebuie plætitæ. o luminæ divinæ a apærut – aceastæ ciupercæ. pe care l-a folosit pentru a chema la el Geniile. Dacæ acest fericit aventurier a ajuns sæ facæ figuræ de împærat. Este posibil ca întreaga acfliune de reformæ monetaræ. în ansamblul lor. orice s-ar putea spune despre tradiflia chinezæ.vor compensa nenorocirile øi vor purifica succesele. În tot cazul. gloria cæutatæ de potentafli derivæ. Numai cæ înainte de a deveni emisarul asupra cæruia sunt deturnate toate riscurile de necazuri. fiul sæu. nu sunt superstiflii recente øi numai dupæ constituirea unei øcoli tradiflionaliste ele au putut trece drept un duøman al literaflilor. luæ singur hotærâri în palatul sæu zidit. Pe o razæ de douæ sute de li în jurul palatului sæu. Sima Qian afirmæ cæ el a aparflinea øcolii ascetice a Nemuritorului Gao zi. într-adevær. pedepsifli cu moartea øi cei care erau bænuifli cæ au divulgat vorbele sale. de împærafli. cât øi pentru a distruge ordinea feudalæ. Datoritæ refletelor acestor magi. ne lumineazæ cu strælucirea ei profundæ937!“ Øi. de oricare senior. în nici un fel.. un termen (zhen) specificant. Conducætorul. nu de datele rituale. Un indiciu sugestiv este furnizat de faptul cæ el era marcat cu øaptezeci øi douæ de puncte negre la øoldul stâng: øaptezeci øi doi este numærul caracteristic al confreriilor912. istoria îl face pe Gao zi 376 invocatorii sæi. spun glosele. promovat la început mareøal al celor Cinci Avantaje941. fæcând tot ceea ce este necesar pentru a intra în comunicare directæ cu acei «Oameni adeværafli» care sunt Geniile. el s-a desemnat pe sine însuøi. ci în lumea realæ a Spiritelor : acolo. nu a cæutat. care a fost în totul un eclectic øi care a patronat sincretismul religios. nu mai poate acfliona decât împuternicindu-øi autoritatea øi distribuindu-øi o parte din prestigiu. faptele ne mai aratæ cæ la începutul epocii feudale prestigiul necesar unui conducætor se câøtiga în întreceri în care se puneau în joc cunoøtinfle øi valori. Aceste afirmaflii nu sunt lipsite de adevær. Steaua Longevitæflii. dupæ un ræzboi victorios împotriva barbarilor din Est. Aceastæ putere. anul primului sacrificiu fong.. în acel Fluviu care este Calea Lactee. reprezentare mai adecvatæ a lumii decât acel Ming tang însuøi. „Diviziunile anului au fost (de atunci) corecte. în zadar. întruchipare atotputerniciei nemuritoare. utilizând toate resursele levitafliei. beneficiind singur de ispæøirea triumfalæ care face sæ fie consacratæ victoria cu ajutorul Cerului.este o apoteozæ942. în tot cazul. El nu domneøte decât cu condiflia sæ nu guverneze. Împæratul capætæ figuræ de spirit. în care s-au pus bazele civilizafliei. un creator de nemurire øtie sæ facæ sæ abatæ asupra persoanei imperiale unele splendide favoruri øi mult mai intime decât cele pe care un conducætor le poate dobândi prezidând în fruntea vasalilor sæi la cultul tradiflional. pe zeul Fluviului. pe de altæ parte. øi pe Luan da. au fost onorate culoarea galbenæ øi cifra cinci. astfel cæ îi este permis. pentru suzeran ca øi pentru vasal. Este limpede cæ un prestigiu. el face plimbæri lungi (yuan you). pe autoritatea bætrânilor divini915. Aceastæ reformæ a calendarului implica o refacere totalæ a sistemului de mæsuri øi. conceputæ ca o unitate de civilizaflie. potrivit concepfliei autorului sæu. tot atâtea camere câte zile are anul. În fapt. ci de bunul plac al Stæpânului. din care suveranii au scos elementele constitutive ale maistæflii imperiale. erou naflional øi erou popular. pe stæpânul Ploii. De atunci. principiile Yin øi Yang s-au separat øi s-au unit în mod regulat“910. chemând lângæ el pe contele Vântului.

s-a stræduit sæ adauge prestigiului Fiului Cerului toate principiile de forflæ cu care. medici. acesta o datæ mort. a træit dupæ toate principiile purificærii pentru a se putea prezenta. averea unuia dintre aceøti artizani cu cunoøtinfle magice. aducând fiecare o refletæ a puterii øi devenind favorifli de o zi. Dar. trebuie sæ distribuie fiefuri øi sæ-øi considere proprii pærinfli ca pe niøte protectori. continuæ sæ fie admiøi sæ lucreze pentru gloria stæpânului. în care corporaflii øi clientele se înfruntæ cu sælbæticie. Mai mult ca oricând.sale private. S-a abflinut sæ bea øi sæ mænânce. suveranul autocrat este. l-a primit. în timp ce fæclii îndreptate cætre cer figurau o ploaie de stele935. venise sæ i se alæture un stol de øase gâøte. a fost ridicat la ceruri. pe care-l trata nu ca supus ci ca musafir. Shi Huang-di trimisese cu sutele. fac sæ circule bogæfliile. ca tribut adus Nemuritorilor. din mlaøtini øi din codri. care se pretinde a fi un simplu Fiu al Cerului øi care declaræ cæ „principiul tuturor greøelilor îøi are originea în el însuøi“. farmecele magice par sæ li se potriveascæ mai bine decât binefacerile religiei. sæ atingæ Insulele Preafericite øi Munflii Sfinfli934. în palatul Longevitæflii. Prestigiile pe care el le cautæ nu mai par sæ iasæ din respectarea interdicfliilor obiønuite sau din dobândirea regulatæ a sacrementelor tradiflionale. erau væzute valurile lacurilor sale spærgându-se de pæmânturile îndepærtate unde erau recunoscute Insulele misterioase ale Nemuritorilor. toate roøii927. insensibili la gloria pe care fli-o procuræ grija faflæ de etichetæ øi cumpætare. cu care el trebuie sæ fie impregnat924. oferindu-i jumætate din avere. haina imperialæ sunt. Aceasta din urmæ serveøte de ostatec Împæratului soflul sæu. spiriduflii de bronz culegeau pentru el roua cea mai curatæ. precum øi de orice ocazie care l-ar face sæ-øi piardæ energia. În acel moment. Am væzut deja cæ în acea vreme a apærut nofliunea unei puteri de ordin superior. etc) care figureazæ pe haine. care sæ îndepærteze duhurile rele øi terase pe care se putea locui în mijlocul tuturor puterilor divine. animate de un spirit nou. a ambifliilor nemæsurate øi a anexærilor. Nici o renunflare nu i se pare prea grea celui care doreøte puterea adeværatæ. printr-un mesager acoperit cu pene. Dinastia nu se menfline decât sacrificând periodic pe marii comandanfli militari cærora Împæratul trebuie sæ le acorde imperium. øi datoritæ alegerii însemnelor (soare. feudalitatea s-a reconstituit. în marele sân al Universului. el trebuie sæ-i atribuie generalului sæu un întreg imperium. dacæ pot spune astfel. la fel împæratul Wu. în timp ce deasupra. Istoria dinstiei Han prezintæ. Împæratul era gata pentru apoteozæ. de putere efectivæ. lunæ. capætæ atunci toate puterile unui primar al palatului. în picioare pe un aøternut de ierburi purificatoare. El însuøi putea. Nu a ieøit niciodatæ de acolo921. plini de învæflæturi noi. unde deveniseræ invizibile. apæ øi de pe pæmânt se înghesuiau în heleøteele øi parcurile sale. cæflæraflæ pe coloane înalte. nimic nu pare aici dobândit în mod ereditar øi autoritatea øefului însuøi pare legatæ mai degrabæ de persoana sa. vræjitori. în calitate de oaspete. la sfârøitul epocii tiranilor. Atâta timp cât favoriflii sunt fericifli øi cât nu depæøesc mæsura. Fac din el. Omul Unic se aflæ în contact direct cu forflele binefæcætoare cele mai eficace. dar incognito. sæ-øi fi putut da seama923. atunci când circula prin Imperiu – astfel cæ el a putut muri færæ ca nimeni. a chemat la el un Dragon cu barba atârnândæ pe care. pe care-i disprefluiesc. de bogæflii reale. dincolo de Kun Lun. o serie de Universuri incluse: acestea merg concentrânduse. „privind în depærtæri“. fæcute din esenfla lumii. dupæ ce „a gæsit tijele magice de coada øoricelului ale trepiedului preflios“. Lada pætratæ a carului reprezintæ Pæmântul însuøi. Aceastæ cældare purta titlul de „Stæpân al Cæii celeste“. ce avea o zestre de zece mii de livre de aur. într-adevær. din Teritoriile de graniflæ pe care le ræpesc barbarilor øi din terenurile necultivate. reprezentate în picturæ precum Pæmântul øi Cerul931. Imperiul este moøtenirea unei clientele familiale øi numai prin stratagemæ øi øiretenie se poate introduce în el o administraflie de stat. împreunæ cu femeile øi cu fidelii sæi (øaptezeci de persoane). împotriva lor. Este epoca fasturilor care se înfruntæ. este redus la inacfliune. Tradiflia pretinde cæ regii Zhou øi-au væzut autoritatea eclipsatæ de cea a hegemonilor lor. nu au putut fi scoase din râu. Surghiunirea sau moartea lor 375 II SUVERANUL AUTOCRAT 374 la Cer928. Acolo. Împæraflii trebuiau cel puflin sæ se fereascæ ca puterea generalilor lor comandanfli sæ nu ajungæ sæ le-o ræstoarne pe a lor. vræjitoarea Prinflesei Spiritelor îi atrægea pe zei a cæror sosire provoca un vânt înspæimântætor øi ale cæror vorbe erau înregistrate pentru a constitui culegerea de „Legi scrise“932. magnific realizatæ. Îi încurajeazæ pe negustori. øi chiar o concepea cu ascetismul care se cuvenea unui autocrat : „Ha! dacæ pot deveni cu adeværat asemænætor lui Huang-di. nici o esenflæ nu lipsea din grædina sa botanicæ. pe care magul. sau într-o træsuræ închisæ. de-a lungul unui drum dublu în spiralæ. privirea pierzându-se în imensitatea chiar de dincolo de Cer. cu magul Luan da. el este un creator de ierarhie. punând sæ danseze în vârful unei terase „comunicând cu Cerul“ cupluri de adolescenfli care trebuiau sæ-i seducæ pe zei. Acordæ încredere unor necunoscufli. Acestor prinfli magnifici. dar a unei ierarhii în miøcare. care le promit reuøite færæ limite. cæruia nu este totdeauna uøor sæ i se limiteze folosinfla numai la Garnizoanele barbare. Împæratul Han. pe care øtiu sæ le amenajeze. decât de familia sa. fulger. Aøa a fost cazul împæratului Wen dintre primii Han (180 – 157). ca un simplu suzeran. marele om al dinastiei. pe mæsuræ ce ele înconjoaræ mai de aproape dominatorul universal. cæci Împæratul spera ca eunucul sæ-l introducæ la zeii din Cer933. Îøi încredinfleazæ. secundul lor. a pus la îndemâna stæpânului lumii energia cereascæ. dialecticieni. Protejat prin retragerea sa ermeticæ de contagiunile care întineazæ. Toate animalele din aer. în aøa mæsuræ încât. Dar. cæci. o cældare de jad. care servesc la legarea de noi relaflii. în Marea Orientalæ. øi ele. un nor galben forma un baldachin929. Ei disprefluiesc cunoaøterea meschinæ transmisæ de stræmoøi øi pæstratæ de acei maeøtrii de ceremonii care sunt vasalii ereditari. sæ poatæ construi care. Strâng provizii destinate oøtirilor. Seniorul capætæ aerul unui tiran. spre deosebire de legiøti. iar barbarii au redevenit ameninflætori. istorici. Împæratul Wu nu s-a supus la izolare cu voinfla încordatæ a suveranilor Qin. puterea mereu crescândæ a mareøalilor. dar. care ar duce cu el. în acest caz. Conducætorii lor sunt ræzboinici. în postura unui stæpân. Marii potentafli. un trepied magic ieøise pentru el din stræfundurile pæmântului. El øi-a cæsætorit fiica mai mare. care aparfline Prinflului în calitate de øef al statului. Împæratul øi-a cheltuit averile pentru ca magicianul Shao Wang. tutore al suveranului minor øi al dinastiei. domina întregul Univers. astrologi. acolo unde praful lumii nu putea ajunge. Împæratul. vasalii regiunii se pierd în mulflimea de aventurieri venifli de departe. ca pe niøte „vasali obstacole“. i-a trimis. Cætre sfârøitul perioadei feudale (Regatele combatante) s-au format seniorii puternice. primul Împærat îøi hrænise Maiestatea. metale øi bijuterii. dar avizi de cuceriri. în timpul domniei sale. Succesorul sæu a fost pe punctul de a pierde puterea. dispærute. deja. Dar. calea Lactee øi podul triumfal care o traverseazæ. în care sæ fie încorporafle emanaflii victorioase. este foarte periculos pentru el sæ acflionezedin punct de vedere militar. reprezentând la scaræ redusæ. ca o materializare a Universului ce cuprinde. dinastia trebuie sæ se sprijine pe o clientelæ. Palatul sæu este un microcosmos. dezonorafli pentru orgoliul lor nebunesc. îmbræcat la rândul sæu cu pene. atunci când parcurgea noaptea capitala922. constelaflie. În capitalele somptuoase ale Regatelor. Au hambare pline øi tezaure aøiøderea. literaflii care scriu istoria consideræ toate realizærile statului ca pe tot atâtea uzurpæri. cele mai puternice constelaflii sunt prezente în emblemele drapelelor. Tatæl sæu nu ezita sæ meargæ sæ-i facæ inspecflii. a-mi pæræsi sofliile øi copiii ar fi pentru mine mai uøor decât a-mi pæræsi încælflærile!“930. în cortegiul sæu. cupluri de fete øi bæiefli virgini. Mareøalul este cel mai adesea (tatæl sau) fratele Împærætesei. ea devine væduva moøtenitoare. pe rând. ci a cheltuit din abundenflæ pentru a face din palatul sæu o concentraflie splendidæ a Universului925. în cer. Carul imperial. Totul fæcea posibilæ sosirea apropiatæ a Dragonului. apoi aruncând asupra lui calamitatea unui eøec sau pericolul care se ascunde în spatele unui prea mare succes. iar mareøalul. fæcând cunoscutæ gloria împæratului Wu. spadasini. redevenind în parte la tradiflia lui Qin Shi Huang di. Ca øi Huang-di. baldachinul sæu circular echivaleazæ Cerului. Tot aøa 379 . care era eunuc. filozofi. Ei îøi scot averile din mine øi din saline. Nu mai conta faptul cæ trepiedele sacre ale Fiului Cerului. Prestigiul armelor sale îi permisese sæ obflinæ Calul ceresc cu spuma stacojie926. Suveranul galben care. în care arta arhitecflilor. juriøti. Viafla de curte seamænæ cu un scandal neîntrerupt. care s-a stæduit øi el. sub atracflia sa. pe Împærat 378 mod deosebit. împæratul Wu. sæ urce în vârful unui turn de unde. care a datorat modestiei sale rituale gloria cu care literaflii l-au acoperit. sunt zugrævifli sub træsæturile pe care tradiflia începe sæ le atribuie vechilor regi decæzufli.

Totuøi. – el i-a încorporat în marile bande. Un sistem de promoværi øi de amnistii periodice a înlocuit deci 385 Î Transformårile societåœii Capitolul II I CURTEA ÆI NOBILIMEA 388 nefericifli. Or. au permis. pe tofli soflii-gineri1009. A fost interzis negustorilor sæ-øi plaseze averea în bunuri funciare fie direct. binefacerea imperialæ 954. Au reuøit numai sæ încurajeze stocarea mærfurilor øi spiritul de speculaflie1003. Printr-un decret renumit (dar care a ræmas o manifestare færæ efect). continuate. Dar amploarea acestora din urmæ izbucneøte încæ din vremea împæratului Wu. Se consideræ cæ Împæratul a cerut puterea deplinæ Nemuritorilor øi cæ. færæ îndoialæ. Vom nota totuøi cæ el a folosit în 178 o formulæ mai suplæ: „Când rînduirea Imperiului este tulburatæ. au fost întrebuinflafli drept coloni sau valefli de armatæ. Øi împæratul Wen (167 î. în mediile flæræneøti. Era frecvent vorba „de asocieri ilegale“. puflin e mærturii ne-au ræmas: ele nu ne semnaleazæ nici cauzele. el a suprimat funcflia de invocator secret. Chiar acestea din urmæ øi asprimea accentului lor sunt cele care scot la ivealæ gravitatea crizei traversate de societatea chinezæ. În edictul împæratului Wen trebuie. Comunitatea fraternæ avea odinioaræ drept fundament munca în comun a terenului agricol patern. sæ vedem indiciul cæ familia începe sæ se restrângæ øi sæ tindæ sæ se sprijine mai mult pe raporturile dintre tatæ øi fiu decæt pe proximitatea colateralæ. pentru frafli. afaræ. Astfel. 1010 împæratul Wen (179) a abolit regula „înrudirii debitoare“.H. în care marii clipa în care se evitæ considerarea ei sub aspectul unei maiestæfli de esenflæ misticæ øi ca urmare necondiflionatæ. Aceastæ rugæciune era secretæ. Dar. asemeni unui grup de frafli. Responsabilitatea colectivæ a rudelor din trei generaflii consecutive (san zu) a fost menflinutæ cu grijæ de cætre legiøtii dinastiei Qin: ea era opusul acelei „solidaritæfli de inimæ“ care dædea forfla comunitæflii fraterne. nu proprietatea personalæ a bunurilor mobiliare. O mæsuræ luatæ în 119 aratæ faptul cæ unii consilieri imperiali simfliseræ gravitatea crizei øi motivele sale profunde. Rând pe rând. oameni de bine øi oameni de nimic. trebuiau sæ fie øterse printr-o iertare. Imperiul. care nu ar fi putut funcfliona în umilele târguri. Asupra acestei crize. ruina vechii nobilimi. s-a oferit câte o demnitate acelor persoane care au consimflit sæ-øi cedeze sclavii Statului 999. Nu este posibil sæ se determine de când dateazæ obiceiul de a împærfli bunurile între frafli. dar cel puflin un oarecare drept de a se folosi de ele în mod privat 1011. Disticflia între nobili øi nenobili. Provenit dintr-o descendenflæ nobilæ. mulflimea de sclavi ce era folositæ la transporturile pe Fluviu trebuia sæ fie færæ încetare reînoitæ 998. dupæ cum o dovedeøte decizia sa brutalæ. pentru ca ea sæ fie greu de folosit1002. fie chair prin intermediul altei persoane1001. nici sæ aplice pedepse. În anul 128. datoritæ faptului cæ miniøtrii reprezintæ picioarele øi braflele prinflului øi pentru cæ. adicæ esenflialmente personalæ (si). confiscæri de câmpuri øi de sclavi în profitul statului. „de oameni îndræznefli care se adunau în bande øi se impuneau prin violenflæ în târguri øi cætune“ 1000. de „dominatori“. decimatæ de ræzboaiele Regatelor Combatante. øi se pare cæ din timpul acestei domnii criza a început sæ se acutizeze. Ea nu justificæ.) decretase deja principiul: „Dupæ ceea ce øtiu eu despre Calea Cereascæ (Tian dao) calamitæflile îøi au izvorul în acfliunile rele. ofiflerii însærcinafli cu rugæciuni secrete transferæ calamitæflile asupra inferiorilor: aceasta înseamnæ a face cunoscut faptul cæ eu nu am nici o virtute“ 952. Punerea în valoare a flærii a fæcut sæ aparæ. mergea în întâmpinarea crizei agrare care avea sæ ræpunæ cele douæ dinastii Han øi sæ conducæ. apoi (øi mai ales) lucrærile de colonizare øi de amenajare a solului. folosite pentru cucerirea regiunii Guang-Dong (214). cu mijloace sporite. Dupæ ce au cæutat sæ le înfrângæ rezistenfla negustorilor „jignindu-i øi umilindu-i“. fii care au pæræsit casa pærinteascæ pentru a merge sæ-øi cæøtige existenfla muncind în profitul pærinflilor femeilor lor. îi aserveau pe cei særaci“. Dar Qin Shi Huang di. a cæror influenflæ la curte øi în oraøe i-au fæcut pe ultimii reprezentanfli ai vechii nobilimi sæ-øi piardæ întreaga autoritate. Dar cei din familia Tang (725) nu au mai dorit ca rugæciunea sacrificiului fong sæ mai aibæ ceva secret. Astfel. s-au væzut constrânøi sæ recunoascæ importanfla cæpætatæ de ban. Încæ de pe vremea domniei împæratului Wu. „covârøindu-i cu taxe øi impozite“1004. „împotriva oamenilor bogafli care. tolerând sclavajul. se pare cæ acestæ crizæ a avut drept origine: mai întâi. bine înfleles. nici sæ scoatæ legi. socioetatea chinezæ a suferit o transformare profundæ. ei le-au variat tipul. s-a creat un mediu favorabil unei reforme a moravurilor. Yi li admite deja. înflelegea ca. recunoaøterea valorii înnobilatoare a unui nou element de avere mobiliaræ. Aceasta însemna. Epoca Tiraniilor trece drept o epocæ de lux: a fost cel puflin marea epocæ a declamafliilor împotrive luxului. a interzis sæ fie incriminafli prin simplul fapt cæ sunt rude. Opoziflia dintre bogafli øi særaci devine marele principiu de clasamnet. poate. Imperiul a recurs atunci la particulari øi a consacrat sclavajul privat. dar înflelegea totuøi sæ limiteze aplicarea penalizærilor numai la marii øefi ai Administrafliei imperiale. care-i unea pe membrii aceleiaøi familii. era normal ca primul Împærat sæ încerce sæ impunæ întregului sæu popor regulile patriarhale ale moravurilor specifice nobilimii. În rest. chiar pentru înalflii funcflionari. în toate clasele societæflii. Tiranii øi Împæraflii træiau în mijlocul unei curfli numeroase. Se pot degaja marile linii ale miøcærii. În practica vremurilor feudale. bætutul liber al monedelor: se pare cæ tofli au încercat sæ desconsidere valorile mobiliare øi tezaurizarea lor. Împæratul Wu ræmânea dominat de ambiflia misticæ atunci când s-a folosit de sacrificiul fong pentru a formula o rugæciune de putere-deplinæ. soflia. pentru a o împiedica a emis o monedæ greoaie. la o renaøtere a feudalitæflii. în diminuarea rigorilor solidaritæflii pasive. de Împærafli. Greøelile tuturor ofiflerilor trebuie sæ-øi aibe originea în mine însumi. copiii øi fraflii de sânge cu vinovatul. øi imediat ce este identificatæ cu un focar de iradiere moralæ. Diverse expediente au fost puse în aplicare pentru a lupta împotriva jefuitorilor: urmæri judiciare. pierde orice importanflæ. autoritatea tatælui sæ devinæ singura bazæ a ordinii familiale. Dar nimic nu a putut opri miøcarea începutæ. Dinastia Han. tot aøa cum nimic nu a putut opri dezvoltarea averii mobiliare. iar fericirea vine ca urmare a virtuflii. odatæ ce se terminæ doliul tatælui øi se sfârøeøte o comunitate provizorie. în consiliile imperiale. odatæ cu surse noi de îmbogæflire øi un gust nou pentru bogæflie. laolaltæ cu vagabonzii øi prævæliaøii. Aceastæ evoluflie este poate una din consecinflele condifliilor de viaflæ specifice mediilor urbane. ceremonia a fost îndeplinitæ „în întregime cu scopul de a implora fericirea pentru mulflimea poporului“951. descendentæ din popor s-a arætat mai puflin decisæ. tatæl. ei pot sæ-i fie substituifli pentru a înlætura necazurile. în totalæ maiestatea ei. dupæ ce au fost amnistiafli. practicând jafurile. ei formeazæ un singur corp cu stæpânul lor. mama. se auzeau plângeri. diferitele forme de bogæflii mobiliare au fost acceptate de ei în calitate de contribuflii. Împæraflii dinastiei Han au adoptat un sistem de monezi uøoare. odatæ cu mæsurile mai mult sau mai puflin abile. care au încercat s-o opreascæ. Reprezentanflii acestei dinastii au intervenit puflin în fixarea dreptului familial. færæ îndoialæ. dacæ secundul sæu a murit la puflin timp dupæ sacrificiu. apoi au interzis. Omul Unic øi poate de cele douæ sau trei persoane care flin în mânæ administraflia øi reprezintæ picioarele øi braflele mele“ 953. dar este probabil ca aceastæ uzanflæ sæ fi fost adoptatæ pe vremea când valorile mobiliare au devenit mai importante decât bunurile 400 n jurul erei creøtine. Nu a reuøit sæ distrugæ obiceiul øi au existat mereu. (aceasta fline) numai de mine. oameni noi. Împæratul Wen rezerva deci posibilitatea unui transfer ispæøitor. în care ieøea la luminæ.În sfârøit – øi acest ultim fapt aratæ limpede sensul reformei moravurilor încercatæ de primul Împærat. nici rezultatele. începute de Tirani. Qin Shi Huang di. nici chiar o utilizare a puterii în scopuri personale. frecvent. nici o dominare despoticæ. au lansat un nou etalon. care dau 397 . „interzicându-li-se sæ se urce în car øi sæ poarte haine de mætase“. principiul admis a fost astfel elaborat încât condamnærile penale. instituflii de monopoluri destinate sæ facæ concurenflæ industriilor øi comerflului prvate. în epoca celor Trei Regate. Astfel. Efectele sale øi punctul sæu de plecare pot fi chiar bænuite. nu-i plæcea. este pentru cæ suveranul øtiuse sæ facæ sæ treacæ asupra lui calamitæflile care ameninflau propria s apersoanæ. dupæ ce au constuit pentru Împærat ocazia mærturisirii lipsei sale de virtute.

xi øi Nu Gua. (Am væzut cæ legiøtii øi agenfli fiscali øi-au fæcut meseria primind onorabila denumire de indicatori integri) 958.sistemul represiv. împæratul Wen le-a ordonat tuturor „sæ se gândeascæ la greøelile pe care lea putut comite. Qin Shi Huang di a cflionat în acelaøi sens. sæ ræmânæ tæcutæ. pe împæratul Wen (162) strigând : „Mæ scol odatæ cu zorile! Nu mæ culc decât noaptea târziu! Îmi consacru toate forflele Imperiului! Mæ chinui. cæ poporul din Yue îøi pæstra obiceiurile caracteristice unei organizæri de familie indivize: femeile în vârstæ se cæsætoreau cu tineri. Administraflia întreagæ se ascunde sub aparenfla unui colegiu în care se învaflæ. umilindu-se øi mærturisindu-øi lipsa de virtute. dacæ continua sæ semene cu cea a unui ascet. suveranul cautæ. el capætæ rolul unui profesor predicator 960. El acordæ. mai întâi. ei au procedat la emiterea de titluri de noblefle. de cultivarea câmpurilor. bogate într-o activitate cu totul nouæ. pe bogaflii locuitori ai oraøelor. care nu este a sa. În criticæ. sæ fie practicatæ o perfectæ castitate 1006. În decretul din 178. întra-adevær. Dar ceea ce ni se spune dovedeøte . În loc sæ reglementeze. s-a væzut. Este vorba. „Bærbaflii se îndeletnicesc. øi se întâmplæ. în forfla sa anticæ. sub influenfla literaflilor. prin intermediul unei persoane. Împæratul nu mai este un stæpân care transformæ lucrurile øi fiinflele. instituit. Primul Împærat dorea sæ i se atribuie o glorie identicæ cu acea a fondatorului dinstiei Zhou. îndeplinirea unei opere de civilizare. Regele Wen – printr-un efect imediat al virtuflii sale (care i-a servit. dupæ ce a înlæturat necazurile unei eclipse de soare. În teoria. pentru a fi cât mai eficace. Organizarea administrativæ se spijinæ pe acelaøi principiu. Ruina acesteia din urmæ a dus la ræspândirea unui ideal de viaflæ care înflelege sæ se inspire din tradifliile sale. prin decrete de bunævoinflæ. „pe oamenii cei mai virtuoøi“. el educæ. sæ-i facæ sæ vinæ la el. Øi aceasta pentru cæ. pe care a înlocuit-o. Gou jian interzicându-le. Amnistiile erau însoflite de concesiunea fæcute øefilor de familie printr-o avansare pe scara ierarhicæ. pe care suveranul o defline din Maiestatea sa. Qin Shi Huang-di. A autoriza critica liberæ. regruparea. cu bucurie. Au parvenit astfel sæ resoarbæ. cantitatea de sinceritate ce poate fi regæsitæ în flaræ dând greutate sinceritæflii imperiale. câteodatæ. Stelele lor proclamæ cæ „el a separat în mod evident interirul de exterior“. Se fereøte de cea mai micæ aluzie de constrângere. chiar øi în flinuturile din Sud. cu grijæ. care a fæcut ca familia patriarhalæ sæ iasæ din familia indivizæ. adoptat de dinastia Qin. deci. sæ achiziflioneze mari domenii. Îøi propune ca unic obiect promovarea tuturor supuøilor Împæratului la demnitatea de oameni educafli jun zi). centre de administraflie øi de comerfl. el abrogæ o lege ce pedepseøte „cuvintele nechibzuite“. Dar. prin intermediul cærora ei puteau învæfla regulile de conduitæ care se potriveau claselor oficiale. Tofli membrii noii nobilimi imperiale au fost oameni de la oraø. sæ aboleascæ prescripfliile legale. pe care a alipit-o la China: fusese uitatæ aici morala regelui Wen. cu severitate. De aici înainte. sau suprimæ efectele legilor prin frecvente amnistii. træind alæturi de funcflionari. care era altædatæ numai privilegiul nobililor. adicæ pe funcflionarii care practicæ morala sinceritæflii. Eficienfla. cu scopul de a obfline. færæ a comunicaaa nimic din refleta sa miraculoasæ. se abfline sæ facæ legi. „Dacæ un bærbat se duc esæ se duce într-o casæ. astfel. refleta misticæ. valoarea unei puteri de edificare. a gândurilor sale“ øi „sæ i le declare deschis“ 956. a tuturor funcflionarilor sæi. ceea ce pare sæ iasæ din acest mediu nou este o moralæ arhaizatæ. cæci acest potentat. ca sæ se comporte acolo ca un desfrânat. Împæratul. cæci Împæratul „a stabilit bariere între exterior øi interior. în profitul tezaurului. Predica imperialæ înlocuieøte. Nobilimea imperialæ se stræduiesc sæ imite regulile de comportare ale nobilimii feudale. ceea ce valoreazæ Omul Unic. Nu mai este nevoie sæ se acorde statului un rol de comandæ. El se stræduie. o parte din averile pe cale sæ se formeze: în acest scop. Primul Împærat se laudæ de a fi restabilit. „Recomandafli-mi pe (oamenii) înflelepfli øi buni. conducætorii fericifli ai unor industrii. sunt populate cu oameni. Virtutea imperialæ 386 Vechea nobilime. în loc sæ comande. se pare. øi sub el. s-au ridicat oraøe. presiunii oficiale. Un senior sau un suzeran îi învaflæ numai oe fidelii lor imediafli arta de a træi în mod nobil. de lucrærile lor. drepfli øi corecfli. de exmplu. trebuia. opera de edificare se transformæ în operæ pur educatoare. iar funcflionarii sæi îndeamnæ. în care averea se adunæ øi în care onorurile se distribuie. „Dacæ o femeie are copii øi se recæsætoreøte. – acela care-l omoaræ nu este vinovat!“ El interzice cæsætoria væduvelor (cel puflin a væduvelor cu copii) ca fiind o infidelitate faflæ de datoria de supunere conjugalæ. Pare cæ se aøteaptætotul numai de la efectele unei discipline înnobilitoare. mamele de familie primind. despre obiceiurile sexuale. care punea în primul plan al societæflii. odatæ ce avea cu ce sæ-øi ræscumpere degradarea civicæ care-l atingea pe orice om nou îmbogæflit. sufær pentru mulflimea poporului!“ 959. funcflia administrativæ øi funcflia suveranæ însæøi par a se reduce la o operæ de învæflare. capabili sæ vorbeascæ cu integritate øi sæ meargæ pânæ la capæt cu criticile“ 957. La fel ca øi consilierii sæi de stat. el le scoate în Consiliu øi le publicæ în decret. Principale funcflie a Împæratului. nu a întreprins nimic împotriva separærii rituale a sexelor: el a ajutat miøcarea. – Bærbaflii øi femeile se supun regulii øi sunt integri1005“. funcflionarul este mai degrabæ un consilier decât un agent de execuflie. adoptase o politicæ a natalitæflii puflin conformæ cu sfintele tradiflii 1007. În afara acestui rezultat esenflial. – Femeile se ocupæ. Marii proprietari de pæmânturi au ræmas ataøafli de mediile oræøeneøti. prevæzutæ cu aceeaøi eficacitate. iar bætrânii îøi luau ca soflii fete tinere. Înflelepflii chinezi consideræ cæ øtiu cæ Che Huang-di se mândrea. îøi atribuie gloria de a fi „purificat moravurile“. sæ-øi disciplineze propria soflie) – obflinuse ca. fiecare. în inscripfliile sale. din cele mai îndepærtate colfluri ale Imperiului. un cadou substanflial în vin øi carne de vacæ 955. „bærbatul øi femeia se conformeazæ ritualurilor“. în timp ce penitenfla imperialæ. moøtenitori ai tradifliilor feudale (chiar øi atunci când ei utilizeazæ tradiflia misticæ). este de a trezi în tofli vocaflia de consilieri integri. Ræspândirea acestui ideal s-a datorat. prezentatæ sub forma unei energii moralizatoare. ca suveranul sæ procedeze la o operæ de edificare dupæ modelul unui ascet. înfleleasæ într-un sens eminamente moral. în esenfla sa. a guvernærii prin binefacere. Corpul de funcflionari este conceput ca reprezentând conøtiinfla Imperiului. „permitând fiecæruia sæ-øi dezvæluie sentimentele cele mai ascunse“. Au autentificat. pe cât îi este posibil. – Orice lucru are locul sæu“. a vederilor sale. „a fi corectat øi ameliorat obiceiurile stræine“. pe care. la originea vremurilor. la imperfecfliunea cunoaøterii sale. Fiul Cerului capætæ figuræ de Suveran imediat ce-øi stabileøte drept scop înnobilarea întregului popor cu ajutorul unei propagande moralizatoare – adicæ imediat ce îøi asumæ rolul administrafliei în difuzarea unui vechi ideal de culturæ øi ce conferæ statului. Dar aceasta s-a exercitat în mod foarte diferit. din vremurile lui Gou jian. aceste strigæte ispæøitoare. putea sæ le dobândeascæ. care devine constituflionalæ. La fel ca øi vasalul. de asemenea. menajuri mai prolifice. sau sæ se conceapæ puterea princiaræ ca o putere coercitivæ. øi-a pierdut orice prestigiu: diversele populaflii ale Chinei s-au trezit amestecate øi ræscolite de efectul lungilor ræzboaie øi al transmutærilor ordonate de marii Împærafli. înseamnæ a evita ca „oamenii din popor sæ pronunfle ocæri la adresa Împæratului øi sæ se uneascæ între ei prin conjuraflii“. Împæratul îøi exercitæ puterea prezentând-o ca fiind un izvor universal de reconfort øi de înnobilare. dar negativ. la rândul lor. din punct de vedere moral. principiul separærii sexelor. pætrunde în popor dupæ ce a ameliorat un corp de administratori. mai subzistau chiar øi în clasele nobile ale societæflii feudale. – ea nu se mai supune mortului øi nu mai este castæ 1008!“. cæ a restabilit bunele obiceiuri în regiunea medievalæ Yue. Astfel de uzanfle. ca primæ funcflie. în mod deosebit. I-au reflinut în oraøe chiar øi pe aceia care reuøiseræ. El valoreazæ. simplu. care cautæ sæ-i înlæture de la curtea imperialæ pe favoriflii sfaturilor secrete. adulterul. øi cæ. de suveranii Fu (ca øi vechiul tribut agricol de cereale øi mætase) dreptul de a intra în cariera oficilæ. pe care îl scruteazæ printr-un simplu efect de atracflie. regulii de separare a sexelor o valoare favorabilæ dezvoltærii autoritæflii conjugale: „Dacæ o femeie fuge pentru a se duce sæ se cæsætoreascæ (cu un alt sofl) – copii nu mai au mamæ!“ A condamnat. în bunæ parte. de acum înainte. . 399 II REFORMA MORAVURILOR 398 pæstreazæ. – El a interzis øi a suprimat dezmæflul. soldafli de ocazie. pe care nimic nu-i leagæ de tradifliile feudale: totuøi. decimatæ. Îl putem auzi. cu niøte cupluri mai potrivite.

Vânætorile øi partidele de pescuit erau. care le populeazæ. un pieptene într-un sipet. Poeflii øi moraliøtii nu exagereazæ cu nimic atunci când aratæ cæ gustul pentru lux se ræspândise în vremea dinastiei Han în întreaga societate chinezæ. Oamenii îmbogæflifli. care serveau de picioare de masæ. scuipau foc. parte din anturajul imediat al Împæratului. avea nevoie de sclavi. Se vede astfel cum Oraøul imperial reprezintæ øi întrun alt mod decât în sens mistic. s-a întâmplat ca. a cæror aplicare a fost încredinflatæ unor legiflti nemiloøi. precum øi în direcflia acelor Xien-bi. sunt deseori ornamentate cu garnituri din argint sau din aramæ auritæ øi de obicei pictate cu pensula sau gravate fin. zeii munflilor øi mærilor sunt zugrævifli cu culoarea care le este specificæ øi. odatæ cu titlul de lang. Toate posturile active erau încredinflate oamenilor noi. Pentru creøterea animaleleor. Acest gust corespunde unei dezvoltæri færæ precedent a meøteøugurilor de artæ. deasupra unei foifle subfliri de aur. supavegheatæ øi subjugatæ. precum øi o mânæ de lucru numeroasæ. în egalæ mæsuræ. mai ales. pe amplasamentul unui oraø prefectoral. trasate cu lac strælucitor.care trase de boi 992.000 de oficii. alæturi de ei. domneau peste o populaflie de 30. Urøi din aramæ auritæ. izolate. Obiectele în lac. apar. Inscripfliile ne dau o idee asupra grijii acordate execufliei. el a putut sæ-l umple cu locuitori. alternând cu scamatorii. el lua planurile palatului acesteia øi ordona sæ fie reconstruit în capitalæ. creøterii randamentului pæmânturilor øi mobilitæflii cerealelor au avut drept consecinflæ neaøteptatæ favorizarea dezvoltærii conjugate a latifundiilor øi a sclavagiei. Dragonul susfline cu încolæcirile sale. Tot aøa. la corvezi. Execuflia lor este de un extrem rafinament. pentru fabrici øi transporturi. adæposteøte o întreagæ maøinærie de operæ. chircifli pe toate grinzile mai subfliri. care a devenit mare consilier. Nu mai este vremea târgurilor feudale pe jumætate flæræneøti. Grinzile erau ornate cu nori. o concentraflie a Imperiului. în oraøul sæu din Xian-yang. cæci trebuia sæ se furnizeze carne armatei. de bariere de vamæ. marii ofifleri øi cei care erau sub ei. El cuprinde pe ostaticii luafli din întrega Chinæ øi principiile sale. artizanii øi negustorii træiau în periferiile de la marginea oraøului senioral. Toate oraøele administrative se stræduie sæ urmeze gusturile de la Curte. lucru øi mai semnificativ. la Chang-an: pæmânturile lor sunt departe. strælucirea fulgerului fæceau sæ fie simflitæ foarte aproape puterea mæreaflæ a Cerului Cortegii de Nemuritori sau de Animale stranii defilau. pentru a face rost de însoflitori øi valefli pentru armatæ. a hainelor lor. Se vede. ele îi numesc pe meseriaøii care au participat la acestea: unul a pregætit lacul. asemeni unor vulturi. Creøterea cailor a cæpætat o extindere asemænætoare. în egalæ mæsuræ. doi artiøti au finisat øi a încheiat lucrarea. precum øi industria øi comerflul în stil mare. O veche tradiflie afirmæ 393 . Piesele de lac øi bijuteriile stau. descoperitæ într-unul dintre aceste morminte. ceea ce nu împiedicæ scrierea Zhou li sæ le atribuie o administraflie compusæ din øase servicii ministeriale – din care unul singur (primul: care nu cuprindea decât pe oamenii palatului. nu mai exista nici o mæsuræ“ 981. dar nici pe aceøtia pe tofli) numæræ mai mult de 3. peste tot unde trebuia sæ triumfe Maiestatea Împæratului. o proeminenflæ rotundæ. øi. un altul a adæugat lacul roøu øi. Le-a fost uøor inchizitorilor imperiali sæ condamne mai mult de un milion de persoane pe acest unic motiv (în 115) 997. animale sau pæsæri. încastratæ cu turcoaze øi reprezintæ doi dragoni care se înlænfluie. în majoritatea lor. în care au fost væzufli oameni devorându-se între ei – bieflii oameni erau adesea obligafli sæ-øi vândæ avutul. Se temeau ca noua capitalæ cæ nu piaræ din cauza supraaglomerærii „astæzi seniorii locuiesc. în timpul împæratului Wu. Dezrædæcinafli sau lovifli de særæcie – au existat (de exemplu în 113) perioade mari de foamete. Or. a devenit prefect. se transformæ în nobilime de curte. ofiflerii øi soldaflii lor nu-i pot aproviziona decât cu preflul a multe cheltuieli øi eforturi“ 964. a debutat ca temnicier øi a fost chiar øi porcar. Pe perefli. au trebuit s-o plaseze în 36 de oraøe 962. Jonglorii înghifleau sæbii. care avea sæ fie numit regent al Imperiului. La anumite piese.000 familii. prilejul unor gale triumfale. nu-øi puteau vinde. aruncând sægefli în toate direcfliile Spafliului. uzurpând privilegiile imperiale. care-i îndepæratu pe flærani de pæmântul lor natal 995. perfecfliunea pe care arta manufacturieræ a atins-o în vremea dinastiei Han. dupæ ei. În vremurile feudale. Dupæ care. cætre tibetani. sæ se recurgæ. ori de câte ori distrugea câte o seniorie. Nobilii reflinufli la curte nu obflineau aici decât însærcinæri onorifice. în mod frecvent. Mici prinfli împropietærifli aveau palate splendide. averea unui mare crescætor de oi. sunt necesare mari domenii. Statul însuøi. pe care recente sæpæturi seniori øi suzeranii de odinioaræ îøi plasau capitalele. Primul Împærat a putut sæ stræmute. unele de altele. acroterele erau surmontate de dragoni ølefuifli. Imediat ce i-a oferit împæratului Wu jumætate din averea sa. este abundenfla tezaurelor de artæ acumulate într-un oraø de la extremitatea imperiului. draperia uøii. Se pot. În felul acesta. Jin Mi-di.000 de supuøi. Oraøele feudale nu erau mari fli slab populate: ele pæreau exagerat de mari când turul meterezelor atingea 3. fæceau sæ flâøneascæ apa din pæmânt. în timp ce nobilimea teritorialæ. datând din vremea cuceririi flinutului de cætre împæratul Wu. a echipajelor. nici pæmântul nici persoana. pentru a putea gæzdui în el femeile øi bijuteriile luate de la cel învins. mæsurile destinate. în serbæri øi cheltuieli nemæsurate. mærturie asupra unei tehnici remarcabile. au fæcut. Pasærea Roøie îøi descidea aripile pe grinda de la lucarnæ. amândoi. S-au væzut deci „câmpurile bogaflilor aliniindu-se cu sutele øi cu miile. utilizând legile asupra monezilor. Faptul cæ artizanii erau specializafli în cel mai înalt grad øi lucrau sub conducerea funcflionarilor în atelierele statului nu este mai puflin demn de remarcat. totuøi. din care a luat naøtere teatrele chinez979. aici s-au dat marile spectacole. Mai multe obiecte sunt datate din anii care se învecineazæ cu era creøtinæ. era semnificativæ. diverse statuete de animale øi pæsæri din lut ars emailat atestæ. dansau cu miøcæri lascive øi în înaltul unui catarg. în 256. bubuitul tunetului. negustori sau meseriaøi. Imediat ce dinastia Qin a rupt legætura care-i flinea pe cultivatori de pæmânt. În timpul domniei împæratului Wu. Regii Zhou care. El a gæsit modalitatea de a-i avea din abundenflæ. ale cæror tavane. aøa cum a fost aceea a lui Qin Shi Huang di. ornate cu spaflii pætrate având. fusese un 389 392 japoneze ne permit sæ o apreciem. Întradevær. O cutie mare. tofli oamenii puternici øi bogafli ai Imperiului 963. aspiræ sæ ocupe un loc în nobilimea imperialæ. cæflærafli pe un scrânciob. puteau fi væzufli cai „chiar øi pe stræduflele locuite de oameni de rând“ øi era considerat ca dezonorant sæ se încalece o iapæ 993. Cei din dinastia Han au adoptat fiecare dintre provinciile sale. furnizând oi statului. cu deosebire. în centru. Cea mai frumoasæ descoperire a fost cea a unei catarame de centuræ: este din aur masiv. înalflii demnitari. sæ se vândæ pe ei înøiøi øi. se jucau su øerpii. iniflial. Acest trai pe picior mare. lucrætura sa în filigran ne aratæ mæiestria bijuteriilor. øi cuflite ornamentate de pudræ albæ øi roøie. Bogæflia øi luxul se întind de-a lungul øi de-a latul întregului Imperiu. conduceau la onoruri. Aceste sæpæturi în nordul Coreii. conflinea o oglindæ cu cordonul sæu de mætase øi sub ea. acesta a fost un principiu urmat cu strictefle. care se cæflærau cu præjina sau ridicau greutæfli. el a primit. a vilegiaturilor. alteori din flesæturi acoperite cu lac. au permis exhumarea unui abundent material funerar 982. Sima Qian noteazæ cu indignare cæ. Toate aceste servicii nu ar fi putut fi exercitate cu uøurinflæ decât într-o capitalæ grandioasæ. „Aceia dintre membrii familiei imperiale care aveau privilegii. uneori executate din lemn læcuit. în calitate de sclavi pedepsifli penal. iar flæranii nemaiavând nici mæcar un teren suficient pentru a planta un ac“ 996. apoi yu-she da fu: era una dintre cele mai înalte demnitæfli ale statului 994. lotuøi øi maci roøii. Aceøti 396 palatul Jia-yi. pentru a putea duce la capæt opera marilor lucræri øi pe cea a colonizærilor îndepærtate. nu era rezervat numai suveranului. Capitala se îmbogæflea cu resturile întregului Imperiu. Gong suan Hong. Pe de altæ parte. însærcinarea de a face sæ prospere stânele imperiale. astfel. ale cæror orbite sunt puternic adâncite. cascæ ochi imenøi. iar Ni Kuan ca rândaø. Pe vreme când flæranii erau simpli arendaøi. barbarii cu capete mari. în timp ce femei cu mânecile largi. cæ creøterea animalelor în mari proporflii. toatæ istoria lumii este reprezentatæ. de la separarea Cerului de pæmânt 980. se putea obfline titlul de lang.000 de picioare (un kilometru øi jumætate) 961. îmbræcate în mætæsuri øi fardate. se întreceau în fastul øi risipa locuinflelor lor. altul a dat forma. trasând niøte desene. desluøi câteva urme ale importanflei lor crescânde. sæ-øi vândæ copiii. oricum atenuate de o mæsuræ a împæratului Wen (179): acesta îi autoriza pe unii dintre seniorii privilegiafli sau pe urmaøii lor ereditari sæ meargæ sæ træiascæ în regiunea lor. Zhu Fu-yen øi-a început viafla ca vagabond. numit Bu she. Cei din dinastia Han au adoptat uzanflele familiei Qin. Astfel. ducii de la palat. în timp ce vârtejurile furtunii. un numær de 120. læsau sæ atârne flori sculptate. echlibrafli stæteau atârnafli de picioare sau se învârteau la nesfârøit. ace de pær. Sima Qian afirmæ cæ „aproape toatæ lumea din Imperiu începuse sæ batæ monedæ“. Øtiau sæ facæ aici sæ se vadæ zæpada cum cade øi norii cum îøi iau zborul.

atunci s-au trimis imense mulflimi în pæmânturile colonizate. indiferent de meseria pe care o practica. Au mai putut sæ constituie un grânar central. înainte de unificarea imperialæ. dupæ cum se declaræ neîncetat. Aceastæ mulflime somptuoasæ este invitatæ la serbærile pe care Împæratul le poate da în acest vast conservator. locurile de funcflionari øi-au pierdut din valoarea lor de altæ datæ“971. care sæ nu meargæ peste tot985“. cæ aceøti antreprenori erau. ce trebuiau întærite. a fost prima care a profitat dupæ acestea. Istoricul noteazæ faptul semnificativ. adoptarea unui sistem unic de scriere. la început. Unii dintre ei. cei care exercitau o funcflie publicæ îøi trægeau de la aceasta numele de familie øi porecla... marchizii. în timpul domniei împæratului Wu. are mari nevoi bugetare. Au putut atunci sæ-øi aprovizioneze Curtea øi Garda. Toate femeile din capitalæ pot fi comparate cu prinflesele din cele mai înalte case. Antreprizele de transport øi de furnituri militare au antrenat formarea de capitaluri. iar negustorii au fost în felul acesta numeroøi în astfel de funcflii 976“. era væzut plecând un numær mic de care. „principiile de promovare la demnitæfli s-au pervertit“ 970. numai din crescætoriile imperiale. Cum el putea face repede socoteli cu capul. øi al cailor. modestia øi umilinfla“ 977. cealaltæ expertæ în dansuri. Puteai deveni marchiz. despicau firul în patru 975“. mæsurile legislative ale lui Qin suprimând vechiul sistem de posesie. dacæ erai un bun soldat: aøa a fost cazul lui Ho Qin-ping. el vorbeøte despre averile imense fæcute de producætorii de sare øi de meøterii fierari. la constituirea unor mari domenii de pæmânturi. Amenajarea terenurilor ræmase necultivate a servit la apropierea dintre centrele de viaflæ socialæ. Deja „împæræteasa Lu începuse sæ mai slæbeascæ reglementærile referitoare la negustori.000 de cai. tofli. Se sfârøise cu înrolærile feudale. Salinele øi fieræriile sunt principalele industrii: s-a væzut cæ producætorii de sare øi cu fierarii au ajuns la cele mai înalte demnitæfli de stat. Cât despre unchiul sæu. Forfla armatei imperiale stæ în cavaleria sa uøoaræ. care s-a ridicat la rangul de general øef. artizanii nu se lasæ mereu asuprifli. tezaurul public a fost organizat. în care totul era ereditar: atât demnitæflile cât øi meseriile mærunte 968. færæ îndoialæ. care este. Atunci când. Raidurile de cavalerie uøoaræ. acest tatæ era considerat „ca un fel de hopa-Miticæ“. Puteai deci sæ ajungi la cele mai înalte grade dupæ ce vei fi plecat de la nimic øi vei fi practicat orice meserie. într-o singuræ camapnie. ci de merit: øi era distins pentru meritul sæu. curtea imperialæ nu mai este teatrul acelor turniruri de politefle. Aøa sunau lamentafliile conservatorului dezamægit care era Sima Qian. tofli bærbaflii cu ducii. în acelafli timp. de aceea. erau capabili sæ formeze „convoaie de mai multe sute de care“ 988. ca øi 390 cæ un târgovefl a cucerit încrederea hegemonului Huan din Qi øi a devenit ministrul sæu 983. într-adevær. era un bastard care. „cei care îndeplineau vreo oarecare funcflie. de nevoie. Aceste herghelii de stat erau. acordând libertate comerflului de cereale. În timpul domniei împæratului Wu. A mai fost nevoie de antreprenori de transporturi. nu de origine. „Dong-gua Xien-yang era un mare fierbætor (de sare) din regiunea Qi. Exploatafli cu duritate de nobili. posedând în mod ereditar titlul de si-ma (general). furaje. prima iscusitæ în arta cântului. capabilæ sæ opereze mari raiduri în stepele întinse. explicæ apariflia regimului tiranic. caii adunafli din împrejurimile capitalei „erau în numær de mai multe miliarde“ 990. cereau o cantitate de cai pe care hergheliile imperiale nu o puteau furniza singure 989. În anul 119. dar. Succesele „oamenilor ale cæror mijloace de existenflæ erau incerte øi ale cæror meserii nu erau decât provizorii“ îi scandalizau pe admiratorii vremurilor vechi. în care se întâmpla sæ fie pierdufli. bogaflii neguflætori au parcurs întregul Imperiu: n-a mai existat nici un obiect de schimb. marea operæ a reprezentat-o construirea de drumuri øi canale. Haremul sæu cuprinde o întreagæ populaflie de cântærefle øi dansatoare: cele mai abile devin împærætese sau favorite. Dar ei nu proveneau. Cariera oficialæ a cæpætat astfel noi elemente stræine. Mæsurile øi lucrærile. cu deosebire turnætorii de fier. creatæ de dinastia Qin øi pæstrate de Han. considerau cæ vor sfârøi cu vechea idee feudalæ conform cæreia nu trebuie sæ iasæ în afara frontierelor: în felul acesta. descendenflii oamenilor din piefle nu puteau deveni funcflionari“ 973. „Din acea vreme au apærut oamenii capabili sæ reuøeascæ din profituri“ 974. „Întregul flinut dintre mæri a fost unificat. carne øi grâne. ca rândaø la cai 965. în timpul împæratului Wu. ateliere øi arsenale. arme.. stocurile locale au fost insuficiente pentru aprovizionarea coloniilor militare. se spera creøterea randamentului sæu øi. Sang Hong-yang era fiul unui prævæliaø din Lo-yang. færæ de care. putea fi crescutæ puterea grânarelor imperiale. Le-a fost. tofli oamenii erau mulflumifli de soarta lor“ pe care øi-o stabiliseræ dinainte 969. Dimpotrivæ. Imperiul. Qin Shi Huang di øi împæratul Wu øi-au aøezat capitala în centrul unei mari întretæieri de drumuri. politioca militaræ. øi pe ultimul loc. sunt væzufli revoltându-se împotriva prinflului 984. poate mai mult. în timpul împæratului Wu. de greutæfli øi de mæsuri a avut acelaøi scop. Pentru a putea fi dusæ cu bine. „Cei care odinioaræ fuseseræ cei mai bogafli fabricanfli de sare øi fierari au fost numifli funcflionari. foarte importante. Tot rafliuni de ordin militar au fæcut sæ prospere creøterea animalelor mari. Wei Ceng. El se læuda cæ se trægea dintr-o familie stræveche. Totul depindea aici. s-au deschis trecætori øi s-au construit poduri. „Cum cæile de a parveni la unele demnitæfli erau diverse øi cum existau diferite moduri de a ajunge la acestea. în Wei. din care a apærut unificarea flærii. care pânæ atunci ræmæseseræ izolate. în acele timpuri fericite. singura profesiune onorabilæ. Aceøti trei oameni. Totuøi. Fæcându-i pe flærani proprietari ai pæmântului. imediat dupæ aceea. o pæstrau pânæ ce fiii øi nepoflii lor deveneau adulfli. Meritul (din naøtere) nu a mai reprezentat criteriul de selecflie. iar finanflele devin principala preocupare a guvernærii. dar care au ajutat. împæræteasa Wei øi acea fu-ren Li. „Poporul (oamenii de origine modestæ) a putut fi recompensat pentru imposibilitatea de a ajunge sæ ocupe funcflii publice“ prin aceea cæ el a putut sæ cumpere „titluri în ierarhia nobiliaræ“. îi succedase tatælui sæu în funcflia de Mare Analist care era una dintre primele demnitæfli ale unei curfli feudale. Astfel se explicæ. al oilor. acela care îl dovedea fæcând avere. În 120. „Din acel moment. care au fost folisite în comerfl øi industrie. urmæritæ de marii Împærafli. Obiectivul lor principal a fost. astfel. în câteva zile. se pare sæ mobilizeze producflia de cereale. În acelaøi pasaj. dupæ el. care este palatul sæu. în regimul adoptat de Imperiu. Turnætorii. Græbifli ca niøte nori. atunci când discutau probleme financiare. proiectele lor militare nu ar fi putut reuøi. Au fost nevoifli atunci „sæ facæ apel la oamenii din popor: s-au acordat ranguri în ierarhie acelora care puteau face transporturi øi sæ ducæ cereale le frontieræ.. Sima Qian dateazæ de pe vremea ducelui Huan din Qi. a devenit she-zhong la vârsta de treisprezece ani. este limpede cæ bogæflia devine semnul dinstinctiv al meritului. sau cu cavalerii iluøtri din legende. fusese tratat de sclav de cætre fraflii sæi vitregi øi pus sæ pæzeascæ oile 967. o datæ constituit. Amândoi ajunseseræ la o avere de mai multe mii de livre de aur. „Ultima dintre profesii“. niøte bogafli negustori. cea a artizanilor øi prævæliaøilor. în care se formeazæ simflul mæsurii. 391 . Aceøti cavaleri au nevoie de o aprovizionare cu cai. În 471. Lucru øi mai grav: „Vitejia ræzboinicæ“ a fost suficientæ pentru „a permite accesul la funcflii“ øi „a cæpætat un loc exgerat“ 966. Zheng Dang she (care era ministrul însærcinat cu economia naflionalæ. Kong Jin era un mare topitor din Nan-yang. posibil sæ ajungæ pânæ la gradul de da shou zhang“ 986. Nobilii decæzufli øi oamenii noi se loveau unii de alflii la Curte. mai întâi. Rafliunea de a fi a Imperiului a fost marea luptæ purtatæ împotriva barbarilor. partzani ai ierarhiilor stabile. ca øi cu „un cântærefl sau comediant“ 972. În timp ce la începutul dinastiei Han înalflii funcflionari se læsau purtafli în 395 394 în trecut. dar. s-au ridicat interdicfliile care izolau munflii øi eleøteele. primul Hegemon. da-ong) i-a recomandat Împæratului. în timpul tinereflii. Împæraflii au ajuns sæ favorizeze industria transporturilor øi pe tofli furnizorii armatei. O vasæ construcflie. negustorii îmbogæflifli se amestecæ cu ambasadorii trimiøi de barbarii supuøi 978. mai mult de 100. par sæ fi favorizat un brusc avânt al industriei øi al comerflului. în acre. care au însoflit-o øi. în egalæ mæsuræ. Aici domnesc fastul øi ostentaflia. au trebuit sæ cadæ la învoialæ cu marile averi create în marile întreprinderi. aceastæ nouæ putere bazatæ pe avere care. trebuia sæ se dispunæ de o armatæ mobilæ øi bine aprovizionat. se pare cæ aceste clase meøteøugæreøti nu au contat prea mult în Stat. trei persoane au devenit înalfli funcflionari. aøa cum a fost. lucrau pentru armatæ. triburile Xiong-nu au atacat frontiera din spre nord. De voie. spune Sima Qian.captiv care servise. s-au pus pe primul loc bogæflia øi posesia. De aceea. capabile sæ ræspundæ nevoilor armatelor operând la diverse frontiere. Suveranul „se amuza cu el“ øi se întreflinea cu el. Prima necesitate a Imperiului este de a facilita mobilizarea armatei sale. astfel cæ s-a avut grijæ sæ se încurajeze creøterea privatæ a cailor 991. Spre deosebire de curflile feudale. Acesta este principiul care a inspirat mæsurile øi lucrærile. Eunucii sæi comandæ trupe de jongleri øi de muzicieni. Toate aceste mæsuri par sæ fi fost luate în folosul agriculturii. Într-adevær.

Textes historiques. în Øcoala orbilor. Deferenflæ faflæ de stæpân). 487. GRANET. C. sæ poarte îmbræcæminte de o singuræ culoare. se fæceau. iar iarna o petreceau învâflînd istoria. 128 Che King. Deja împæratul Wu (122) se gândise sæ dea aceeaøi învæflæturæ. 30. 410. 357. II. sæ træiascæ în puritate øi sæ pæstreze o flinutæ calmæ øi afectatæ. Introd. mai ales. 122 Lie tseu. pe teme de bunæ flinutæ øi de etichetæ. 217. Textes historiques. 486. Ea se impunea cu atât mai mult oricærui bærbat care 404 105 Pr. 18. exerciflii de retoricæ. 64 SMT. 59 SMT. flinuta celui care sacrificæ (circumspecflie). a fost Liu Xiang (sfârøitul secolului I). Idem. 63 SMT. – la øaptesprezece ani am devenit soflia ta“ 1024. 17.. C. 181. în schimb perfect scriitor de 401 . 219 øi 230. „Formaflia lor era atunci terminatæ“. Introd. 474. PELLIOT. De fapt nu øtim nimic sigur asupra øcolilor feudale øi aproape nimic asupra celor din vremea dinastiei Han.. Acest început de idilæ aratæ cæ chiar øi pentru educaflia fetelor. Primævara cântau: toamna.H. flinuta gazdei (atenflie respectuoasæ). 55 SMT.. 15. I. IV. cit. WIEGER. 126. 58 SMT. flinuta militarului (cea de „drepfli“). sub domnia împæratului Tch eng (32-7 î. o culturæ literaræ se impunea. 473. vezi SMT. III. 6. GRANET. 360: tot atâtea câte zile. 108. 490. Pr. cele øase feluri de muzicæ. aøa cum se cuvine în øcolile de paji. III. 3.. cu ajutorul exercifliilor practice. 69 SMT. t. o ploaie de stele. 65 SMT. 373. ea a propovæduit întoarcerea la simplitatea anticæ. 171 sqq. 1924. ele nu sunt limitate decât de regulile de echitate foarte morale. C. flinuta curtezanului (solicitudine). WIEGER. Tot toamna. Comp. sunt date numai ca puncte de reper. 26 øi 27.. Sima Qian noteazæ cu ræutate cæ „nimic din toate acestea nu au contribuit la ameliorarea moravurilor. Se temea de spiritul de risipæ øi de dispreflul pe care îl aratæ faflæ de lucrærile agricole. bibliotecar destul de suspect. 60 SMT. 331 sqq. treceau un examen. XCXIII. 407 sqq. cæruia i se datoreazæ. Marele consilier Gong-suan Hong a fost însærcinat sæ dea „bunul exemplu Imperiului“.. fondatorul ramurii orientale a dinastiei Han. 560. (110 Datele reluate din Tch’ouen ts’ieou sau Sseu-ma Ts’ien. în funcflie de anotimp“: „primævara øi vara învæflau sæ mânuiascæ lancea øi scutul (adicæ sæ danseze în paøi militari). cele øase tipuri de scrieri. Cunoøteau întraadevær cele Øase Øtiinfle ((adicæ: 1. „Învæflæmântul varia. III. sæ se serveascæ de ulcioare sau de tigve. nu a meritat sæ fie povestitæ decât sub formæ strictæ a unor Annale. încæ de pe vremea dinastiei Han. GRANET.. Împæratul Wen a schimbat. 407. erau învæflate ritualurile (li). 62 SMT.. I. cit. II. II. IV.. 361. 2. 4. 384.. Unul dintre documentele cele mai semnificative este un pasaj pe care Ban gu l-a scris în onoarea împæratului Guang-Wu. III. 325. la propaganda prin tract øi imagine. 70 SMT. multe schimbæri frauduloase ale rarelor documente antice.. descrierea unei pæduri din Tche-li. 400. el a îngropat aurul în munfli øi a azvârlit perlele în vâltoarea apelor. Histoire des croyances religieuks et des opinions philosophiques en Chine. Le Chou King en caractères anciens et le Chang chou che 413 416 funciare. Elevii. cæderea muntelui Ming. în acest gen.. 491. GRANET. p. C. Rolul dinastiei Han. Øi acest lucru dura nouæ ani. I. istoria semnaleazæ. DE GROOT. 72 Ne mærginim sæ indicæm aici faptul cæ. 108 PRZYLUSKI. 126. iar în anul 10. 114. Ar fi imprudent sæ li se acorde o prea mare precizie. 61 SMT.. „Tofli au spus: acesta este sfârøitul dinastiei Han“. 123 Tso tchouan. 113 øi 144. 124 SMT. 193 sqq. 336. drumul urmat de invadatorii occidentali. în Øcoala superioaræ. III.. 485. 106 Idem. Pe de altæ parte pare legitimæ presupunerea cæ autoritatea paternæ øi puterea maritalæ nu au putut face progrese efective decât atunci când cele mai grave ræmæøifle ale vechii indiviziuni au fost øterse. øi cæ. 5. WIEGER. 558. IV. L. II.. 93 sqq. 455. 406. Asupra pregætirii reformei calendarului. în fiecare an. în aparenflæ. 481. Pr. Numai în felul acesta pot sæ se debaraseze de dorinfle øi de vicii. 126 Tso tchouan. cit. nota 3. II. Danses et légendes. 116 Che King. p. Le sine-tibétain (in Langues du monde). „La treisprezece ani øtiam sæ fles. C. CXI. 6. 119 Lie tseu. Maestrul. Or. flinuta de doliu (gravitate). 504. 177. op. III. 325. se mulflumesc sæ citeascæ cântând din cærflile. 102. un rol de propagandæ moralæ. 51. 107 KARLGREN. II. 5. op. mai degrabæ. cf. Philology and ancien China. 3. dar prin intermediul altei persoane. 109. op. 115 SMT. 482.).. I. erau obligafli sæ facæ dovada „cæ øtiau sæ împartæ frazele autorilor dupæ sens øi sæ discearnæ înclinafliile. III.. Asupra Iseu-ma Tan. 180. 113 SMT. 135. 2.. VII sqq. Introd. 341 øi 355. sæ flinæ pana de fazan øi flautul (adicæ sæ danseze dansuri civile) 1022. 131 sqq. t. ei arætau cæ „înflelegeau rafliunile lucrurilor øi cæ øtiau sæ le claseze pe categorii“. SMT. în celelalte. în anul 163. 408. continuare modestæ a celei precedente. 400.. 323. GRANET. Faptul esenflial este cæ învæflæmîntul era pur livresc: „Învæflætorii. III. 112 RICHTHOFEN a crezut cæ poate descrie (China. ca sæ-i îndemne la respect“ 1021. dupæ datele furnizate de Yu Kong. în reforma moravurilor. Comp. II. II. 416. 126. bune sau rele. 57 SMT. cele cinci feluri de ritualuri. 121 GRANET. 197 øi 206.. CLXIV. 524. p. sub conducerea maeøtrilor de ceremonii. ale inimii lor“. III. II. Prietenie. 56 Sau. 152. 175. 418 SMT. 641. 4. II. Asupra sacrificiului Fong vezi mai departe. 117 Ibid. III. 111 Vezi importanta notæ a lui CHAVANNES in SMT. cele nouæ metode de calcul)). Independenfla colateralilor pare sæ fie un produs vechi al dreptului urban øi al obiceiurilor negustoreøti. conform cu doctrina constituflionalæ. a fost. toamna øi iarna. 176. SMT. în anii 15 øi 12.pentru a disciplina apetiturile. „El a purtat (deci) haine de pânzæ øi nu a mâncat decât un fel de mâncare la mesele sale“. încetul cu încetul tofli s-au înghesuit la onoruri øi profituri“1013. 71 SMT. 118 Mencius. care se cuvine oamenilor eliberafli de pasiuni vulgare1012. GRANET. 114 SMT. 285 sqq. I-a sfætuit pe supuøii sæi sæ disprefluiascæ tot ceea ce este rar øi preflios. Les pères du système taoïste. cele cinci procedee de a conduce carele.. MASPERO. – la øaisprezece ani citeam Versuri øi Istorii. bazându-se øi pe studiul caracterelor scrierii. 190. 74 SMT. 481). 521.. 67 SMT. FORKE (Der Ursprung der Chinesen) a reluat teza originii meridionale a chinezilor.. 487. WIEGER. Încæ de la primul. Dupæ exemplul Suveranilor mitici. cele cinci maniere de a arunca sægeflile. 363. II. Danses et légendes. 30. op. cit. 224 (extras din Kia Yi).. 16 sqq. numai faptul cæ în primele se învæfla purtarea bunæ. II. 492. Les légendes mythologiques dans la Chou King. foarte aproape. SMT.cærflile øi instrumentele.. Les pères du système taoïste. 73 Pr. s-a recurs. La examenul de sfârøit. 127 SMT. care predau astæzi. Les Raches du Haut-Tonkin. În fafla progresului luxului. vezi mai jos. 125 SMT. Se aøterneau la lucru cu supunere.. The religious systems of China. 68 Între împæraflii Wen øi Wou se plaseazæ împæratul King (156-141) a cærei domnie. mai degrabæ. cit. Exemplul nefiind suficient. II. Analytic Dictionary. cele Trei practici (Pietate filialæ. 380. 461. 109 Prefafla la ABADIE. ultimul suveran al primei dinastii Han care a dispus de o putere efectivæ. 224. flinuta în car (vigilenflæ))). nota 2. A ordonat sæ se dea dovadæ de mæsuræ øi de economie øi sæ se pæstreze cea mai severæ simplitate. – la cincisprezece ani cântam din læutæ.. op. (cæci) bæflul din lemn de catalpa øi nuiele din lemne cu spini erau acolo. 142. II. Acest înflelept suveran øtia sæ purifice øi sæ transforme poporul prin binefacerile sale. 66 SMT. 515. erau ciupite instrumentele cu coarde. cele Øase Etichete ((adica 1. 563. calculul anilor øi a fæcut din acest an primul an (cf. 9. pentru prima datæ. – la paisprezece ani puteam sæ croiesc. 410 øi Introd. drepturile soflului øi ale tatælui par sæ fie absolute sau. 407. 317). pe care le au în faflæ“1023.. 120 Tso tchouan.

MASPERO (in „Bulletin de l’Association française des Amis de l’Orient“ juin 1922. eseul lui RUSSEL pentru a confirma unul dintre sistemele cronologice chineze cu ajutorul datelor astronomice. 97 Nota lui CHAVANNES la pasajul citat.. „într-un huruit de tobe. 28 sqq. BLACK. pe larg. tuturor celor patru fii le va fi frig“. Îi spuse atunci sofliei: „Dacæ m-am cæsætorit cu tine a fost pentru binele fiilor mei. PELLIOT. cit. în fafla împæratului Wu. Introd.. Când ea a apærut. 95 Vezi. V.. dacæ nu va face în aøa fel încât sæ-i poatæ omorî soflul.“ Atunci Zou-qian spuse: „Atâta timp cât mama noastræ era aici.. 113 sqq. unde a ræmas timp de cinci ani. Introd. Apoi øi-a tæiat nasul. 69. træia un bærbat care avea un duøman de moarte. An early Chinese culture a grupat (pp. 11. înainte de a ajunge la locuinfla sa. la cinci zile dupæ ce s-au cæsætorit øi s-a dus într-un regat stræin. nu mai ai ce cæuta aici. Introd. Mereu îmbræcat cu haine împestriflate (ca copiii). CLVI. Caractères (Ruoliments. SMT. de care trebuie sæ aibæ grijæ. SMT. 39. pærinflii sæi încæ mai træiau.ceea ce îl face sæ gæseascæ o oalæ de aur. care mestecæ hrana pentru tatæl sæu færæ dinfli. ræmînea sæ se joace în fafla lor cu mânecile sale lungi.. CXV sqq. în sensul zoologic al cuvântului“. Nu ezita sæ afirme cæ aceasta era practica vechilor suverani øi se regæseøte într-adevær. regele va renunfla færæ îndoialæ la ea. Aceasta era opinia pe care Dong Zhong-shu a dezvoltat-o. îøi scoteau din cutii 403 . 289 øi 600. „Lao Lai-zi era un bærbat din regiunea Chu. II.. 1924. Acum când øi-a produs ea însæøi o mutilare asemænætoare aceleia cu care erau pedepsite unele crime. SMT.nu este populatæ de o rasæ chinezæ. app. dar. Cât despre ea. CLXXXVIII sqq. 94 TERRIEN DE LACOUPERIE. p.. dupæ care a ieøit øi s-a dus sæ se arunce în râu“ 1015. øi-a pæræsit soflia. Danses et légendes. care se bazeazæ pe concluziile erudiflilor chinezi asupra oaselor de la Ho-nan. Introd. scoflând gemete cum fac copiii mici“. dar ea a refuzat.. I. Comp.. øi-a væzut soflia culegând frunze de dud.. dacæ ea pleacæ. øtie sæ-i recompenseze pe cei virtuoøi 1019. Quelques résultat d’une comparaison entre les caractères chinois modernes et les siao-tchouan. Acum fli-ai bætut joc de mine.. notele 2 øi 3. prea særac pentru a hræni în acelaøi timp bætrîna sa mamæ øi pe copilaøul sæu. China . pe nume Cou Hu. cit.) un oarecare numær de remarci formând o opinie contraræ acestei teorii. Pleacæ. 54. Paris. ca øi imaginile cærora le serveau de legende.. op. unde a cerut sæ-i fie adusæ soflia.. LALOY. Când ajunse la vârsta de øaptezeci de ani. asupra acestui lucru. 69). La divination par l’écaille de tortue dans la haute antiquité chinoise. apoi. Western origin of chinese civilization. øi II. era ocazia sæ se ofere sufletelor foøtilor profesori puflin creson. Vezi øi unele remarci pertinente în TCHANG FONG. 414 Tatæl lor s-a recæsætorit øi a mai avut alfli doi fii. øi discuflia p. Dupæ ce. nota 1.. cit. se inaugura anul øcolar printr-un concert øi printr-o masæ datæ bætrânilor. 406 sqq. indiciul programei øcolare din cele mai vechi timpuri 1020. O femeie foarte frumoasæ øi foarte virtuoasæ. dar. Jade.. p. cit. A note on physical characters of the prehistorie Kansu race. 1919). nu s-au recunoscut unul pe celælalt. Tatæl se întoarse acasæ. SMT. op. Acestea sunt culegeri de anecdote celebre. 433. numai hainele mele erau subfliri. copiate la nesfârøit. SMT. 93 CHAVANNES a acceptat numai pe jumætate aceastæ teorie. CXVI. An early Chinese culture. Aceastæ ilustraflie moralæ cautæ efectul dramatic. øi tocmai de aici li se trage autoritatea. Aceste povestioare au avut mare succes. SMT. WIEGER. 441. 1911). Or. GRANET. Prinsæ la mijloc între datoria de soflie øi cea de fiicæ. V. în ritualurile ajunse la modæ în timpul dinastiei Han. 104 Pr. 102 KARLGREN. Pietatea sa filialæ era foarte puternicæ. Cum soflia sa era plinæ de pietate filialæ. SMT. al cærei principal susflinætor este arheologul japonez Torii. Toate aceste anecdote preflioase øi puerile îl amintesc pe învæflætorul de la øcoalæ.. 487). (100 Yue tsiue chou. 93. cæci Cerul. PELLIOT. Sau pentru a-i face pe pærinflii sæi sæ paræ mai tineri. La musique chinoise. care sæ-i ofere darurile de logodnæ. Iatæ acum câteva exemple de fii pioøi: „Min Zou-qian øi fratele sæu mai mic øi-au pierdut mama. dacæ nu se omoaræ. regele i-a atribuit titlul de „ cea care acflioneazæ cu noblefle“ 1014.. fæcând øcoli în capitalele regiunilor øi în târguri. Idem. sedus de graflia tinerei femei. Un mare numær dintre ele se regæsesc gravate pe pereflii camerelor funerare (datând din a doua dinastie Han) care au fost studiate de Chavannes. GRANET. a ajuns acasæ. III. Când s-a întors acasæ. LAUFER. 135 sqq. a fost uimit s-o recunoascæ pe acea persoanæ. Tatæl ræmase tæcut1017. 31 sqq. nota 1). 402 91 ANDERSON. chap. 500 øi Introd. I. ea a luat cu o mânæ o oglindæ. Preliminary report on archaeological research in Kansu. I. 499. SMT. de la fiul ingenios. dar în locul lui se duse ea sæ se culce acolo singuræ. SMT. este din cauza unui orfan. se pregæteøte sæ-l îngroape . în persoanæ. Recenzia publicafliilor lui Andersson în Litteris. s-a îndrægostit de ea. adæugând cæ. ræmæsese væduvæ cu un fiu de vârstæ fragedæ. a study in chinese archeology and religion. sau sæ se amuze cu niøte puiøori1018. La China antique. V. Continuându-øi drumul. 92 Aceastæ indicaflie prudentæ a lui DENIKER (Les races et les peuples de la terre) este reluatæ øi dezvoltatæ de PITTARD (Les races et l’histoire. Recherches sur les os du Ho-nan et quelques caractères de l’écruture ancienne. Comp. Zou-qian conducea carul tatælui sæu. 215. 61. MASPERO. ea i-a arætat locul unde avea sæ se culce soflul sæu în urmætoarea noapte. apoi ræmânea zæcând pe pæmînt. echitatea (yi) øi ceremonialul (li). Într-adevær.. op. III. V. VIII a reluat aceastæ teorie a originii occidentale sprijininduo pe analiza lucrærii Yu Kong. cæci educaflia este cea care produce excelente moravuri. t. nota 3. I-a trimis un mesager. pe care ea le-a respins cu indignare. 448. in T’oung poo. RICHTHOFEN (China. 99 ANDERSON. La începutul cærflii sale deja citate. iar cu cealaltæ un cuflit. 63 sqq. Emoflionat de atâta fidelitate conjugalæ. I. de exemplu: „Sacrificiile dinastiei Yin erau mult mai numeroase øi mai variate decât cele ale dinastiei Tcheou“ (op. mai mulfli bærbafli din familii nobile i-au propus sæ se cæsætoreascæ. îi luæ de mânæ øi constatæ cæ hainele lor erau foarte groase. d’après un livre de Lo Tchen-yu (Journal asiatique. Tatæl sæu îl apucæ de mânæ øi observæ cæ hainele sale erau subfliri.. „ La Chang-an. øi MESTRE. Preliminary report on archaeological researche in Kansu. odatæ înflærcat. Majoritatea sunt împrumutate din antichitate. i-au scæpat hæflurile din mânæ.. 25. 98 SMT. regele din Liang. Comp.. CHAVANNES. 96 SMT. 131. Idem. o notæ decisivæ a lui CHAVANNES. instrumentele muzicale fuseseræ consacrate. I. ia adresat reproøuri pline de vehemenflæ soflului sæu. 457 sqq. MASPERO. Elevii începeau prin a cânta câteva versuri din Shi Jing. Introd. se fæcea cæ se clatinæ ajungând în camera lor. p. 12). cu care vorbise la marginea drumului. 30 sqq. GRANET. cit. îi chemæ pe fiii celei de-a doua soflii. Intr-o zi în care. op. 103 ANDERSSON. SMT. III. la fiul eroic care. MASPERO foloseøte formula (dupæ pærerea mea mai corectæ): „Istoria Chinei antice nu dateazæ de prea multæ vreme“. Dupæ ce a declarat cæ o femeie trebuie sæ-i ræmânæ fidelæ primului sofl. când le ducea pærinflilor ceva de bæut. 230. CXVI øi CCXIV.. Ea trece de la comic la oribil.opere moralizatoare. 469. CXLVI. i-a fæcut propuneri dezonorante. op. 26. din regiunea Liang. 45 sqq. SMT. SMT. An early Chinese culture. Cou Hu. cit. 497. GRANET. Vezi in IPOS. iar duømanul i-a tæiat capul“ 1016. (1922. duømanul profitæ de acest lucru pentru a o ameninfla cæ-i va ucide tatæl. – „Un bærbat din regiunea Lu. nota 2. scoate din acestea o cunoaøtere a dinastiei Yin destul de precisæ pentru a se considera îndreptæflit sæ scrie. 415 89 90 86 84 85 75 76 77 79 80 81 82 83 87 88 78 Wen (Mémoires concernant l’Asie orientale. suveranul trebuie sæ-l învefle pe popor omenia (ren. printr-o ungere însângeratæ. 101 LAUFER..

în timpul perioadei tulburi ale celor Trei Regate. 56. IV. 122. trad. cu siguranflæ. Danses et légendes. despre rolul oraøelor în economia generalæ. Kouo yu. acordatæ unei culturi strict literare. 53 SMT. de cætre oamenii educafli. 540 sqq. 47 Cf. 283 sqq.. GRANET. speranfla de a conserva vieflii spiritului un soi de independenflæ pusæ la adæpost øi de plasticitate profundæ. pentru profunzimea lor. 1895. nota 1. în viafla moralæ. LXXXIV.. de exemplu. 154. o crizæ izolatæ: nu avem asupra ei decât pufline detalii. arboriculturæ). sub greutatea crescândæ a unei etichete convenflionale. 42 SMT. 44 GRANET. el o preda øi o explica altora Xiao jing (Cartea Pietæflii filiale). 154 sqq. SMT. Versurile øi Istoria. agriculturæ. definind cu o rigoare crescândæ idealurile sale tradiflionale. II. care încheie istoria Chinei antice. GRANET. dar a interzis. le-a studiat pe larg øi le-a desluøit subtilitæflile. cu toate cæ. în mod special. asupra acestui lucru. s-a creat o moralæ proprie oamenilor de comerfl. scrierile lui Kia Yi cu cele ale lui Montesquieu. 49 SMT. pe care o ræspândea în jur. Rolul sæu. Fêtes et chansons anciennes. 305. în zadar. pentru perioada veche. 48 SMT. 73. vechiul spirit feudal pare sæ-øi fi regæsit. ea ræmâne bogatæ în forfle tinere. Existæ puflini bærbafli care ar putea fi comparafli cu el. cit. 37 SMT. cæ el a contribuit la særæcirea øi secætuirea vieflii morale a chinezilor? Este oare sigur cæ efectele sale au fost aceleaøi pentru clasele oficiale.. în masele populare. în sfârøit. cit. „Încæ din epoca împæratului Wu. . sæ vedem cæ acestea derivæ din elogiul funebru øi cæ ar fi un exces de candoare sæ abordæm un ton de predicæ drept nota justæ. la maturitate. Numai istoria gândirii ne poate face sæ consideræm cæ. Nu trebuie totuøi sæ se subestimeze acfliunea claselor oficiale. V. 82 sqq. în aceastæ chestiune. Dacæ el nu apare de loc.. sau aproape nimic.. 35 GRANET. de maestrul Wei. rolul misticismului în mediile de la curte. op. cæ serviciile 405 408 antica moralæ feudalæ decât de idealul arhaizant pus la mare prefl de învæflætura ortodoxæ. 247. În timpul pe care i l-au mai læsat studiile. 43 SMT. sæ ne facem o pærere numai dupæ lectura operelor de propagandæ øi a biografiilor de oameni iluøtrii? Ne stræduim. caracterizatæ. 1. CHAVANNES.. 23. deodatæ. nu este mai puflin important. Memoriile istorice (ale lui Sima Qian). 40 SMT. deja. 70..34 SMT.. . op. GRANET. 225 øi 231. I. 63 sqq. SMT.. Wou Yke tch’ouen to’ieou 4. totuøi. Se cuvine. 272. cu o perfectæ prospeflime. aceasta se datoreazæ faptului cæ Analele dinastice nu se intereseazæ decât de viafla de la curte øi de înaltele personaje... din contræ. Nu a existat nimic în aceste scrieri. Li sao.H. 489.. 83. prin efectul unei tradiflii aristocratice. pe care sæ nu-l fi înfleles øi împærtæøit. care vor fi suficiente pentru marcarea limitelor idealului formalist. scria Chavannes. S-a îndeletnicit cu studiul Cærflii de Versuri revæzutæ de Su.. Pe de altæ parte. pe stela ridicatæ în onoarea lui Wu Rong (mort în 167 d. 54 SMT. 76 sqq. 51 SMT. Se poate citi. cu ocazia unui episod din viafla de la curte) nu a fost. 316. Cartea dinastiei Han. cu certitudine.. Existæ chiar motive sæ credem cæ unele spirite îndræznefle au considerat-o ca fiind periculoasæ. II.Stindardele sale aruncau stræluciri roøietice cætre Cer! Era ca un bubuit de tunet. în marile domenii rurale. I. C.. 138. 4. Cu era imperialæ. dar acestea aratæ cæ.. 305.. El considera. A fost promovat la gradul de comandant adjunct al gærzilor din interiorul palatului imperial. întraga forflæ: se poate presupune cæ. sæ fie mult mai veche. II. Yue tsin chou. Botanicon Sinicum. Tch’ou ts’eu. Privind cætre ceea ce era sublim øi cæutând sæ pætrundæ tot ceea ce era rezistent – a avut cu adeværat înclinaflii civile! a avut cu adeværat înclinaflii militare! . I. 71. IV. Hervey de Saint-Denys øi Legge.. 75. Istoria. Într-un mod de nepætruns øi cu gravitate era crescut. Când a ajuns la vârsta de treizeci øi øase de ani. acceptarea. Marea cizæ misticæ din anul 3 (notatæ. 304. iar noi nu øtim nimic despre permanenfla elementelor feudale ale vieflii sociale. Ar fi extraordinar ca ele sæ nu fi elaborat idealuri care sæ acflioneze øi ca activitatea lor sæ se fi redus la practicarea etichetei ortodoxe. 269 la 278. despre evoluflia juridicæ øi moralæ a mediilor urbane. decât unele inscripflii. 94. 50 SMT. Dar. nu øtim nimic. de doreøte sæ intre în cariera onorurilor. 146.. nu dæ aproape nici o informaflie asupra evolufliei moravurilor în mediile noi oræøeneøti (afaræ de clasele oficiale). în mediile flæræneøti.. guvernatorul Cai ... l-a remarcat øi l-a recomandat pentru pietatea sa filialæ øi integritatea sa. 12. cum a arætato øi elogiul lui Wu Rong. pe rând. Le dépôt de l’enfant sur le sol. Înainte chiar de a purta tichia de bærbat. susflinætorii ortodoxiei au dorit s-o pareze cu o demnitate imobilæ. II. 412 civilizaflia chinezæ pare sæ fi ajuns la un nivel de maturitate. 46 Li ki. nota 1. A frecventat mult timp Øcoala superioaræ. este greu sæ scapi de sentimentul cæ evoluflia moravurilor s-a fæcut în China pe calea secætuirii progresive øi cæ. 79. el a îndeplinit funcflii publice. GRANET. Danses et légendes. nota 1. færæ îndoialæ.. s-au menflinut obiceiuri de viaflæ øi o disciplinæ de moravuri mai puflin îndepærtate. Lun Yu (Învæflæmintele lui Confucius). 93. 370. care s-au creat în vremea dinastiei Han.. Nimic nu este mai semnificativ. încæ de pe acum. 116. Se øtie cæ Qin Shi Huang di a avut mare grijæ sæ conserve tratatele tehnice (medicinæ. sæ semnalæm cæ istoria. inclusiv a bravurii. II. pamflete de Kia Yi (198-105). Se poate presupune cæ influenfla sa asupra ansamblului vieflii chineze nu a fost neglijabilæ: totuøi. Aceastæ judecatæ pare prea favorabilæ. 140.. 41 Tso tchouan. BREITSCHNEIDER. totuøi. Mission archéologique dans la Chine septentrionale. drept rafliune. A fost. II. spontaneitatea øi-a væzut contribuflia redusæ la zero. færæ îndoialæ. op. 40. se pare. a început sæ se manifeste tendinfla spiritului chinez de a cæuta în cærflile clasice prinicipiul oricærei înflelepciuni“1026. 89. 442. V. terminând aceastæ carte. 55 øi I. 53. care este influenfla realæ a acestui sistem de convenflii arhaizante. 64-68. in IRAS. Dar. 99. 351. a unei atitudini conformiste are. dupæ cum am fi tentafli s-o credem. 303. 52 SMT. 332 sqq.. 432. 62.. unde este gravat elogiul unor personje oficiale din a doua dinastie Han... Trebuie sæ adæugæm: „øi a tuturor virtuflilor sociale“. ca apariflia unui fulger! Strælucirea. împærflitæ în paragrafe øi fraze. Introd. Tso tchouan. se pæstrau. era înfricoøætoare! Impozant era rægnetul sæu de tigru!“1025. 128 sqq. 81 sqq. § 4. datând din cele mai vechi timpuri.. IV. 122. C.. 39 SMT. ca singuræ disciplinæ capabilæ sæ formeze omul educat? Trebuie oare. cu ajutorul cæruia se pretinde cæ s-a guvernat întraga viaflæ a nafliunii? Este adeværat. GRANET. Danses. 100. Guo Yu (Discursurile Regatelor). Danses et légendes. 104.. totul concuræ la a evidenflia domnia formalismului. 597. din întâmplare. în parte. 36 MASPERO (La Chine antique. unele idealuri mistice. farmacie. . civilizaflia chinezæ ajunge. V. 285. IV. în aceste medii. II. a neglijat sæ înregistreze miøcærile de mase. C. GRANET. cit. Este foarte posibil ca acestæ importanflæ exclusivæ. II. deliberat consacrate cultului conformismului.. Lu che tch’ouen ts’ieou. nota 2). GRANET.. 379. 94 øi I. sæ indicæm câteva fapte.. Am semnalat. 538. 45 SMT. 38 SMT.. IV. de spiritul de asociere øi de gustul pentru concordatele ehitabile. putem. în acelaøi timp însæ. Chavanne compara.. pare sæ admitæ cæ ierarhia titlurilor avea un sens precis în vremea dinastiei Tcheou øi cæ se poate gæsi acest sens (p. 347.): „Onorabilul defunct a avut drept nume personal Rong øi drept apelaflie Han-ha. despre viafla realæ a claselor meseriaøe. 430.. 98 sqq. 221 sqq. Cartea lui Zuo (Zuo zhuan).. Numai cæ istoria a refuzat sæ înregistreze faptele. GRANET.... 221. Danses et légendes.

tehnicienilor strict specializfli erau necesare pentru Statul în formare, dar cæ, atæt la sfat cât øi la luptæ, hegemonii, hrænifli cu complicafliile literare øi cu precedente istorice, erau de un slab ajutor. Pamfletarii de la începutul dinastiei Han l-au acuzat pe Primul Împærat cæ „a ars Învæflæmintele celor O sutæ de øcoli pentru a fline în ignoranflæ Capetele Negre (= poporul)“1027. Dinastia Han, într-adevær, nu a încetat sæ considere dreptul de criticæ ca unicul principiu al acordului care trebuie sæ domneascæ între prinfl øi supuøii sæi, sub supravegherea Cerului. Încæ din vremea domniei împæratului Wu, marele Consilier Gong-suan Hong „ „a guvernat miniøtrii øi poporul în numele interpretærii Analelor lui Confucius (Chun Qiu)“ 1028. Dotat cu o minuflioasæ cunoaøtere a vechilor fapte ale Istoriei øi a semnelor corespondente emise de naturæ, clasate în categorii simetrice1029, el se simflea în posesia unei øtiinfle totale, fizicæ øi politicæ în acelaøi timp, care-i permitea sæ prevadæ øi sæ guverneze. Acelaøi Gong-suan Hong care, dând exemplu, înflelegea sæ-i învefle, pe mulflimea de bogætaøi aroganfli, simpliatatea moravurilor, care este marca omului cinstit. Prinflii øi supuøii au trebuit sæ-øi ordoneze viafla astfel încât s-o confrunte cu cea a stræmoøilor. Pe cei bogafli, de a cæror ræzvrætire se temeau, împæraflii Han i-au pus sæ-øi facæ ucenicia în modestie øi în aparenflele rituale. Aceastæ etichetæ îøi demonstrase aptitudinile. Servise la disciplinarea pasiunilor feudalilor, pe care ea îi transformase în gentilomi. Atunci când, exact invers decât dinastia Qin, împæraflii dinastiei Han øi-au determinat poporul sæ meargæ pe urmele anticilor øi sæ træiascæ în respectul meditativ al trecutului, nu se gândeau sæ-øi „flinæ poporul în ignoranflæ“. Doreau numai sæ-l liniøteascæ. Condamnând învæflæmintele tehnice, din care nu poate apærea decât gustul pentru bogæflie øi pentru forflæ, oamenilor noi care, populau cetæflile îmbogæflite, împæraflii Han le-au propus, ca o condiflie a înnobilærii, o viaflæ pe de-antregul ocupatæ cu studiarea clasicilor.

Trimiterile la lucrærile chinezeøti sunt fæcute cu ajutorul unei referinfle ce dæ titlul uzual al lucrærii, urmatæ de indicarea capitolului. Trimiterile la traducerile clasicilor ale lui LEGGE øi COUVREUR sunt indicate prin numele uzual al textului clasic, urmat de literele L sau C. Trimiterile la Memoriile istorice ale lui SSEU-MA TS’IEN sunt fæcute cu ajutorul abrevierii SMT, urmatæ, pentru pærflile netraduse, de indicarea capitolului, iar pentru pærflile traduse, de indicarea volumului øi a paginii în traducerea lui CHAVANNES (cf. pp. 473 øi 476).

1 SSEU-MA TS’IEN, Memorii istorice (SMT), Introd., CXLIV. 2 SMT, Introd., XLIX. 3 CHAVANNES, Mission archéologique dans la Chine septentrionale, 126 sqq. 4 GRANET, Danses et légendes de la Chine ancienne, 465 sqq. øi 530, nota 5. A se compara, pentru o interpretare diferitæ, MASPERO, Les légendes mythologiques dans le Chou King, 47 sqq. 5 SMT, I, 42. Comparafli GRANET, op. cit., 377. 6 GRANET, op. cit., 315. 7 SMT, I, 9 øi 12. 8 SMT, Introd., CXLIII sqq.; GRANET, op. cit., 45; CHAVANNES, op. cit., 128 øi 129. 9 SMT, I, 7. 10 GRANET, op. cit., 353, 271. 11 SMT, I, 72; GRANET, op. cit., 483; Che pen, I; Lu che tch’oven ts’ieon, 17, § 2. 12 SMT, I, 56, 79; GRANET, op. cit., 249 sqq. 13 SMT, I, 33. 14 SMT, I, 40. 15 SMT, I, 43. 16 SMT, I, 58 sqq., øi ibid., 37 øi 40. 17 SMT, 26. 18 SMT, 38. 19 SMT, I, 40, 53 sqq.; GRANET, op. cit., 27 sqq. 20 SMT, 40, 69. 21 GRANET, Le dépôt de l’enfant sur le sol, 17 sqq. 22 SMT, I, 101, 120, 154. 23 SMT, I, 99, 163; GRANET, Danses et légendes..., 580. 24 SMT, I, 164, 168; GRANET, op. cit., 556. 25 SMT, I, 169; GRANET, op. cit., 394. 26 SMT, I, 180; 185, 186; GRANET, op. cit., 416 sqq. 27 SMT, I, 191 sqq.; GRANET, op. cit., 537 sqq., 422 sqq. 28. Loueng heng, FORKE, Selected Essays of Wang Ch’ung, t. II, 172. 29 SMT, I, 199 sqq.; GRANET, op. cit., 394 ssq. 30 GRANET, Danses et légendes de la Chine ancienne, 406 sqq., 394 sqq.; Idem, Le dépôt de l’enfant sur le sol, 17 sqq.; Idem, La religion des Chinois, 95 sqq.; SMT, I, 219, 222, 245 øi IV, 94 sqq. 31 SMT, 231, 243, 250, øi GRANET, Danses et légendes..., 406 sqq. 32 Mon t’ien tseu tchouan. Cf. SMT, V, 481; Tso tchouan, C., III, 208; GRANET, Danses et légendes..., 587; MASPERO, La Chine antique, 581; SMT, I, 251; Lie Tseu, 3; Pr. WIEGER, Les pères du système taoïste, 105; GRANET, op. cit., 562. 33 Aceste cuvinte sunt considerate a fi numele unui personaj care ar fi exercitat singur regenfla: Kong din Ho. Kong înseamnæ: în comun, iar ho: armonie. Expresia Kong-ho a fost aleasæ de chinezii moderni pentru a desemna democraflia. 411

Note

410

entru a sfârøi acestæ carte, ar trebui sæ încerc sæ definesc spiritul moravurilor chineze. Dar aø putea-o oare face înainte de a fi prezentat o schiflæ de istorie a ideilor? Aceastæ concluzie nu-øi va gæsi locul decât la sfârøitul volumului care-l va completa pe acesta. Totuøi, în volumul prezent, în care istoria socialæ ocupæ cel mai mare loc, a trebuit sæ insist asupra a ceea ce disciplina de viaflæ, specificæ chinezilor, poate avea caracteristic. Prezentarea sa izolatæ riscæ sæ creeze o impresie care s-ar cuveni, færæ îndoialæ imediat corectatæ. Absenfla intimitæflii este træsætura dominantæ a organizærii familalie, ea a caracterizat mai întâi raporturile dintre sofli øi soflii øi dintre tafli øi fii; ea pare sæ fi devenit regula pentru toate relafliile de familie; dominatæ de ideea de respect, morala familialæ pare sæ se confrunte, pânæ la urmæ, cu un ceremonial al vieflii de familie. Pe de altæ parte, raporturile din societate, animate, la început, de spiritul de întrecere sau de pasiunea pentru prestigiu, sfârøesc, se pare, prin a fi guvernate de un gust exclusiv pentru fast: morala civicæ, orientatæ cætre un ideal de politefle rafinatæ, pare sæ tindæ, numai, spre organizarea între oameni a unui sistem de raporturi protocolare, ce fixeazæ gesturile ce sunt potrivite fiecærei vârste, fiercærui sex, fiecærei condiflii sociale, fiecærei situaflii de fapt. În sfârøit, în viafla politicæ unde se ajunge la recomandarea principiului guvernærii prin istorie, pare sæ se pretindæ cæ se poate face faflæ la toate, numai prin virtuflile unui conformism tradiflionalist. Astfel, în momentul în care, cætre începutul erei imperiale,

P

Concluzii

407

234 235 236 237 238 239 240

Eu sunt a2 fiul lui A1; eu sunt soflul lui B2, fiica lui B1, iar B1 este soflia lui a1; a1 care este tatæl lui (B2), soflia mea, este de asemenea øi fratele mamei mele (A1). Eu sunt a2, soflul lui B2, mama lui B3, iar B3 este soflia lui a3; a3 (fiul surorii mele A2), care este nepotul meu uterin, este de asemeni øi soflul (B3) fiicei mele. 467 Sunt trei generaflii într-un cuplu de familii. Acelaøi simbolism ca øi în schemele precedente. Membrii grupului aA sunt repetafli pentru a figura dubla cæsætorie care îl uneøte cu fiecare generaflie de grupul bB.
a1A1 b1B1 a1A1 a2A2 b2B2 a2A2 a3A3 b3B3 a3A3 NUMELE SE TRANSMITE PRIN BÆRBAfiI)

241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257

Eu sunt b3. Tatæl meu este b2 (din acelaøi grup ca øi mine) iar bunicul meu agnatic este b1 (ca øi în sistemul uterin); b1 (bunicul meu agnatic, fratele lui B1, care este soflia lui a1 øi mama lui a2) este unchiul matern al lui a2; b1 are ca fiicæ B2 care este soflia lui a2. El îl are deci drept ginere pe nepotul sæu uterin. a2 (nepot uterin øi ginerele lui b1, bunicul meu agnatic) este fratele lui A2, soflia lui b2, care este tatæl meu (al meu b3); a2 este de asemenea tatæl lui A3 care este soflia mea. Eu sunt nepotul uterin øi ginerele aceluia (a2) care este nepotul uterin øi ginerele bunicului meu.
468 469 470 471 472 473 474 475 476

258 259 260 261

SMT, II, 183. SMT, II, 272. SMT, II, 387. SMT, II, 397. SMT, II, 381, 468. SMT, II, 509. Asupra domniei împæratului Wou, consultafli capitolul II al Introducerii scrise de CHAVANNES la traducerea sa a scrierii SMT. SMT, Introd., LXXXIX. SMT, Introd., XC. SMT, Introd., XCII Asupra acestei crize sociale, vezi p. 437. SMT, III, 561. SMT, III, 591. SMT, III, 542. SMT, III, 562. SMT, III, 546. SMT, III, 584. În anul 98 a fost instituit un monopol asupra fabricærii øi vânzærii bæuturilor fermentate. SMT, III, 574, 581, 563. SMT, III, 579, 597. SMT, III, 596-600. SMT, III, 600. SMT, III, 595. SMT, III, 575, 583, 594. În anul 111, a fost publicat un decret chemându-l la ordinea Nafliunii pe Pou Che care, „dupæ ce a dat tot ce-i prisosea“, a dorit, „cuprins de entuziasm“, „sæ se instruiascæ în conducerea coræbiilor“ øi sæ ia parte la campania împotriva lui Nan Yue. Pou Che nu a plecat. A fost fæcut marchiz øi a primit în dar øaizeci de livre de aur øi un frumos domeniu (pæmântul øi aurul înnobileazæ). SMT, III, 583. SMT, III, 584. SMT, III, 529, 558. SMT, III, 582. 420

GRANET, Danses et légendes..., 417 sqq. Ibid., 404 sqq. Tso chouan, C., III, 478, GRANET, op. cit., 614. GRANET, op. cit., 291, 424 sqq., 413 sqq., 580 sqq. SMT, II, 45; Tso tchouan, C., I, 470; GRANET, op. cit., 219. Tso tchouan, C., II, 205; GRANET, op. cit., 164. GRANET, op. cit., 162 sqq., 536 sqq. SMT, I, 202, nota 2 øi II, 307. GRANET, op. cit., 257 sqq. 429

566 567 568 569 570 571 572 573 574 575

555 556 557 558 559 560 561 562 563 564 565

576 577 578 579 548 549 550 551 552 553 554

Ibid., III, 543. Che king, C., 362. Li ki, C., I, 328. Ibid., I, 264 sqq. Ibid., I, 276. Ibid., I, 274. Asupra valorii cuvântului ming, vezi o interpretare diferitæ la MASPERO, Le mot ming. GRANET, Danses et légendes..., 159, nota 2. SMT, IV, 250, øi Tso tchouan, C., I, 317. SMT, IV, 179. GRANET, La religion des Chinois..., 143 sqq. Idem, Fêtes et chansons anciennes..., 197. Ibid., 79. Che king, C., 44. SMT, IV, 424. SMT, IV, 304. Tso tchouan, C., II, 50. Tcheou li, BIOT, Le Tcheou li ou les rites des Tcheou, t. I, 201, øi SMT, I, 243 øi 247. O bunæ capitalæ este aceea în jurul cæreia mæsurile de distanflæ „ræmân constante“, adicæ aceea care se aflæ chiar în centrul Spafliului pur. Che king, C., 196. Tso tchouan, C., III, 71. SMT, IV, 225. Li ki, C., I, 332 sqq.; I, 641; Tso tchouan, C., III, 37. Tso tchouan, C., II, 85. Ibid., III, 325. Ibid., III, 38 øi 325. Li ki, C., I, 587. GRANET, La religion des Chinois..., 68 sqq. Tso tchouan, C., III, 142; GRANET, Danses et légendes..., 18. Tso tchouan, C., I, 143, øi III, 138. Li ki, C., II, 270. Tso tchouan, C., II, 206. Li ki, C., I, 96.

432 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166

SMT, I, 285. SMT, I, 293. Tso tchouan, C., I., 42. Ibid., 215 øi 218. Ibid., 277. Ibid., 283. Ibid. 286 øi 290. Ibid., 312. Ibid., 326, 357, 484, 498, 515. Ibid., I, 50 øi III, 28. Ibid., I, 13. Ibid., 187 øi 189. Ibid., 312. Ibid., 330. Ibid., 575 øi III, 619. Ibid., III, 163. Ibid., I, 490. Ibid., II, 3. Ibid., 293 øi III, 504. Ibid., I, 481. Ibid., II, 291. SMT, IV, 259 øi 283; SMT, V, 12. Tso Tchouan, C., I, 606. SMT, II, 283. Tso tchouan, C., I, 253. SMT, IV, 115. SMT, IV, 261. Tso tchouan, C., I, 592, 593, 606, 654, 660. Ibid., III, 28. Ibid. 197. Ibid., 238, 253, 343 sqq. SMT, IV, 266. Tso tchouan, C., I, 319. SMT, II, 41. Tso tchouan, C., I, 593. SMT, II, 63. SMT, V, 81. SMT, IV, 210.

417

167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201

GRANET, Danses et légendes..., 172 sqq. SMT, V, 258, 260. Tso tchouan, C., I, 209. Ibid. 231 øi 284. Ibid., III, 323 øi 667. Che king, C., 188. BEFEO, III, 222, nota 4; SMT, II, 61, V, 71. SMT, V, 64, 154, 58. SMT, IV, 406. SMT, III, 218. Tso tchouan, C., II, 411, 571. SMT, IV, 40. SMT, IV, 49. Lucrarea Kouan tseu, care foloseøte câteva date antice, este o operæ în care se simte spiritul administratorilor de pe vremea dinastiei Han. Documentul principal este în Tso tchouan, C., III, 323. Tso tchouan, C., II, 56. Ibid., I, 317. Ibid., III, 456. SMT, III, 523. Ibidem. Ibid., III, 511. Tso tchouan, C., III, 116 øi 457. Ibid., III, 119 øi 122. Ibid., II, 561. Ibid., I, 573. SMT, IV, 321. SMT, V, 133 øi 24. SMT, IV, 5. SMT, II, 226: „Au fondat confederaflia de la Nord la Sud cu scopul de a stopa extinderea de la Vest cætre Est.“ SMT, II, 19-21. SMT, II, 25. SMT, II, 35. SMT, II, 56. SMT, II, 51. SMT, II, 58. 418

511 Tcheou li, BIOT, Le Tcheou li ou les Rites des Tcheou, I, 85. 512 Yi li, C., 443 øi GRANET, Danses et légendes..., 159. 513 Tso tchouan, C., III, 478. 514 Che king, C., 57, 346, 361. 515 Ibid., 57 øi 397; Tso tchouan, C., I, 200 øi II, 330. 516 Mei-li, øi CHAVANNES, Le T’ai chen, 472. 517 Tso tchouan, C., II, 494 øi I, 198. 518 Ibid., II, 330. 519 Che king, C., 221. 520 Tso tchouan, C., II, 472. 521 Ibid., I, 502, 503, øi II, 471. 522 Ibid., I, 51, 533 øi III, 611. 523 CHAVANNES, op. cit., Ap. øi 437 sqq. 524 Che king, C., 438, 222. 525 Tso tchouan, C., I, 185, 70. 526 Ibid., III, 615 øi I, 293. 527 Ibid., I, 533. 528 Ibid., III, 287 øi 719. 529 GRANET, Danses et légendes..., 126 sqq. 530 Che king, C., 221. 531 Tso tchouan, C., I, 568. 532 Ibid., II, 565. 533 Ibid., III, 547. 534 Ibid., III, 291. 535 Ibid., II, 293; III, 59, 60 øi 736. 536 Ibid., II, 496 øi III, 713. 537 Ibid., III, 613 øi II, 233. 538 Ibid., I, 486, øi III, 737. 539 Ibid., I, 371. 540 Ibid., II, 265. 541 Che king, C., 327, 362 øi Tso tchouan, C., II, 233. 542 Che king, C., 327 øi Tso tchouan, C., II, 55. 543 Tso tchouan, C., II, 549. 544 Che king, C., 328. 545 Tso tchouan, C., I, 197. 546 Ibid., III, 267. 547 Ibid., II, 239. 431

502 503 504 505 506 507 508 509 510 479 480 481 482 483 484 485 486 487 488 489 490 491 492 493 494 495 496 497 498 499 500 501 477 478

Lu che tch’ouen ts’ieou, 9 pr. 6; Chan hai king, 5 øi 14. Tchouang tseu, Pr. WIEGER, Les Pères du système taoïste, 363; Kouan tseu, 14; Chan hai king, 2 øi 3. Lu che tch’ouen ts’ieou, 20 pr. 6; GRANET, Danses et légendes..., 269 sqq. SMT, IV, 307. SMT, IV, 268. SMT, IV, 323. Tso tchouan, C., I, 66. SMT, II, 154. SMT, IV, 288. SMT, IV, 40 øi 49. Tso tchouan, C., I, 413. Ibid., II, 292 sqq. GRANET, op. cit., 136 sqq. Tso tchouan, C., I, 300. Ibid., I, 319-321; GRANET, op. cit., 146. SMT, V, 312; Chou yi ki; GRANET, op. cit., 348. SMT, I, 53 øi 73. Li ki, C., II, 313; GRANET, op. cit., 88, nota 1. SMT, I, 269; GRANET, Fêtes et chansons anciennes..., 189. GRANET, Danses et légendes..., 336, nota 3. Tso tchouan, C., III, 583. Ibid., I, 339. Ibid., II, 507. SMT, IV, 51. Tso tchouan, C., II, 254; ibid., I, 257; GRANET, Danses et légendes..., 457. Tso tchouan, C., II, 139. Ibid., II, 431. Yi li, C., 124 sqq; GRANET, op. cit., 91, nota 1. Tso tchouan, C., I, 356. Ibid., III, 113 øi 671. GRANET, op. cit., 583 sqq. Tso tchouan, C., III, 289. Che king, C., 285. SMT, I, 154 øi I, 85.

430 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233

SMT, II, 72. SMT, II, 228. Ed. CHAVANNES, Mission achéologique dans la Chine septentrionale, p. 155. SMT, II, 117-122. SMT, II, 242. Pan Kou îl numeøte pe Ts’in Che Houang-ti „Lu Tcheng“, afirmând astfel cæ acesta era fiul lui Lu Pou-wei. „Lu Tcheng era ræu øi crud... El øi-a satisfæcut pasiunile øi øi-a dat frâu liber dorinflelor... pærea cæ se aflæ în posesia prestigiului care aparfline Omului sfânt“. SMT, II, 131. SMT, II, 20. SMT, II, 65. SMT, II, 84. SMT, II, 78, nota 2. SMT, II, 87. SMT, II, 132 øi 531. SMT, II, 529. SMT, II, 227. SMT, II, 84. SMT, II, 106. SMT, II, 112. SMT, II, 116. BEFEO, 1923, p. 269 sqq. SMT, Introd. LXV. SMT, II, 165 sqq. SMT, III, 522. SMT, II, 101 øi 302. SMT, II, 302, 307, 360. SMT, II, 139. SMT, II, 174. SMT, II, 135. SMT, II, 166. SMT, II,168. SMT, II, 146. SMT, III, 539. SMT, II, 179.

419

575.. øi Idem. C.. a2. b1 este bunicul meu agnatic øi totodatæ stræunchiul meu matern. 36. 173 øi 192 sqq. 592.. 271. III. 71 øi GRANET. 207. 589. Idem. C. al meu (b3).. Mei-ti.. nota 4. ibid. Bunicul meu agnatic (b1). Fêtes et chansons anciennes. 98. I... GRANET. 421 . 549. 559.. op. C.. GRANET. 323 sqq. IV. 27 øi 11.. Coutumes matrimoniales. Comparafli.. Tso tchouan.. vezi P. are drept nepot uterin b2 (fiul lui B1). MASSON-OURSEL. care este tatæl meu... III. bunicul meu agnatic. GRANET. 49.. I. Idem... III.... ibid. 12.. III. 105.. 437. SMT. øi idem. SMT. 3. C. Ibid. GRANET.. Idem. poartæ acelaøi nume de familie ca øi mine. La vie et la mort. 292. Danses et légendes. GRANET. 164. Le T’ai chan. Fêtes et chansons.. op. Idem. I. Fêtes et chansons anciennes. 84.. poartæ un alt nume de familie decât mine. nota 2.. GRANET. 562. 285. Idem. croyances et doctrines de l’antiquité chinoises. I. Idem. 528. op. 26. 156. Idem. Danses et légendes. III. 464 Mei-ti. Idem... vezi Tso tchouan. Tso tchouan. 23. III.. Vezi Pr. GRANET. 589. 191 sqq.. Tatæl meu (a2) are ca mamæ pe A1.... 37. C. 676. SMT.. cit. III. C. care mi-a transmis numele sæu.. ibid. I. 45. b2. II. op.. III.. 94. 169. a1 A1 b1 B1 A2 a2 B2 b2 a3 A3 b3 B3 (NUMELE SE TRANSMITE PRIN FEMEI) A1 a1 B1 b1 A2 a2 B2 b2 A3 a3 B3 b3 NUMELE SE TRANSMITE PRIN FEMEI) 428 291 292 293 294 295 296 286 287 288 289 290 285 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 SMT. ibid. 1923. GRANET.. Idem.. Bærbaflii sunt notafli cu minuscule.. 13. se unesc printr-o cæsætorie (cæsætorie între veri încruciøafli). III. soflia lui a2. SMT. 293... 86.. 161. 444 øi 452. III. Sægeata reuneøte un sofl cu o soflie. cit.. Fêtes et chansons. 543 sqq. C. GRANET. 524. 532. øi KIA KIENTCHOU. 71. Mama mea. SMT. GRANET. Y king. I. op.. 553. 203 sqq. op. Danses et légendes. GRANET.. 142. GRUBE. 267. La Polygynie sororale. 410. III. În sens contrar. 138 sqq. 286. b1... GRANET.. 671.. ibid.. Ibid.. SMT. Tso tchouan. cap. ibid.. 447. in CHAVANNES. C. Che King. 592. 122. Li ki. SMT. 55. II. Che king. nota 1. Eu sunt în acelaøi timp nepotul în linie agnaticæ al lui b1. nota 2. Le dépôt de l’enfant sur le sol. SMT. Fêtes et chansons. 122. ibid. 383. Danses et légendes. 283. IV. III. II.. SMT. 125. III. întrecerea dintre Houang-ti øi ministrul sæu Tchie yeou. 41. 617.. 19. 14. Idem. Ibid. 104. SMT. C.. cit. Yin-Wentseu. SMT. 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 391 392 393 394 395 396 397 398 399 400 401 Che king. SMT.. Idem. 588. Idem. 560. III. IV. 335... Li ki. 587.. SMT.... CHAVANNES. 273.. III..... 11).. 321. 590. Che king. Danses et légendes. HAN CHOU. III.. VIII. 424 Eu sunt b3. FORKE. Danses et légendes. cit. Fêtes et chansons. C. C. GRANET.. 475. ibid. La religion des Chinois. SMT. Danses et légendes. C. cap.. Li ki.. Notions techniques sur la propriété en Chine.. Idem.. Louen heng. GRANET. La Polygyinie sororale et le Sororat dans la Chine féodale.. ibid. I.. Indicele marcheazæ generaflia. Li ki. este unchiul meu matern. I li. La religion des Chinois. mama mea. or the Book of Etiquette and Ceremonial. C. cit. cit. GRANET... Vezi. IV.. Fêtes et chansons. 585. SMT. soflia lui b1. 155. Kia yu. III. GRANET. 530. Idem. III. 43. op. 180 sqq.. Tso tchouan. ibid. GRANET. 439. 591. Idem. 117. I. dar øi nepotul sæu în linie uterinæ. III.. Tso tchouan. III. 551. SMT. 157. GRANET. GRANET. 61 øi Idem..350 351 352 353 354 355 356 357 358 359 360 361 362 363 364 365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 GRANET. Eul ya. MASPERO. Kouo yu. 580. GRANET. Asupra acestor itinerare.. cit. Eul ya. Chou tchouan. Asupra aspectului feudal al sacrificiului cu gheafla øi cu frigul. SMT. cit... SMT. 43 øi 65.. este B2.. HOUA-NG (VS. Ibid.. 596 øi GRANET. GRANET. p. 466 Sunt trei generaflii într-un cuplu de familii. Idem. 596. 591. 98. Tso tchouan. Ed. Danses et légendes. ibid. IV. I. Eul ya. 599. 655 sqq. nota 1. C. Che King. III. nota 1 in fine. Trois généraux chinois de la dynastie Han. SMT.. III. 595. Che king. III. Li ki. III. I. II. Idem. 536. C.. 531. 613. 518. fratele lui B2. Fêtes et chansons. Yi li. Notes sur les anciens itinéraires chinois dans l’Orient romain. mai sus.. III. Li ki. la fiecare generaflie. PELLIOT.. 131. cap. Idem. 213 sqq.. Fêtes et chansons.. 17. fratele lui B1... 9 øi 10.. 8. Danses et légendes. 294. 527. 465 Sunt trei generaflii într-un cuplu de familii exogannes care. 183 sqq. 549. III. cap. nota 2.. III. Che king. 425 460 461 462 463 Idem.. 165. 401 øi GRANET.. Eul ya.. luna a 2-a. 185. 552. C. CHAVANNES. C. ibid. Le T’ai chan. I. 187.. 386 sqq. Coutumes matrimoniales.. C. care este tatæl tatælui meu. Petit calandrier des Hia. 667.. Tch’ouen ts’icou fan Iou. 10. C. C. 184.. cap. 53... 148.. øi Chouo yuan. 283 øi Ap. nota 2. SMT. Po hou t’ong. op. Danses et légendes.. 290. Li ki. III. C.. STEELE. 548. 469. La Chine antique. GRANET... BEFEO. Religion und Cultur der Chinesen. 13. în sens contrar. L.. Danses et légendes. 327. SMT. Idem. Danses et légendes. Tso tchouan. Acest lucru este valabil øi pentru timpurile moderne.. C. 299 sqq. Danses et légendes. pp. 529. Cf. 336. Acelaøi simbolism ca în schema precedentæ. ibid. 209 sqq. C. 276.. I. 752. – Cu majuscule sunt notate femeile. Tso tchouan. GRANET. 18. 35. 592... 102 øi Ap..

. Annales sur bambou. 420 Li ki. 117 sqq. GRANET. 424 Tso tchouan. Li ki. 293. 327... Che king. 422 Ibid. Che king. 409 SMT... GRANET.. Danses et légendes. Che king. recenzând un studiu al lui Hou Che. Danses et légendes. GRANET.. Li ki. 269. 436 SMT. 413 Louen heng. GRANET. op. 544. 452 øi 13. 417 Louen yu. FORKE. II. cit. 651. 407 SMT.. 455 SMT. 442 Ibid. Yi li. C.. cit. 396. este casa unui înflelept solitar. înconjuratæ de un gard de mæræcini. II... 454 Idem. op.. GRANET. 17.. în sens contrar.. I.. cit. 449.. Li ki. 11. Che king. C. L. 494 sqq. 413. 261. 1911). II.. C... 115. GRANET. O colibæ rotundæ din chirpici. 263. Che king. II. Danses et légendes. Demiéville a dat un excelent rezumat al faptelor utilizabile in BEFEO. Fêtes et chansons anciennes de la Chine. 458 Idem. Che king. Fêtes et chansons anciennes de la Chine. 343 sqq. Fêtes et chansons. 665. Che king. 423 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 328 320 321 322 323 324 325 326 317 318 319 327 297 298 299 300 Ibid. 446. 193... Tso tchouan. Idem. I.. C. GRANET. II. 22 øi 340.. 16. II. 548. I. I. 278. 20. Danses et légendes.. Fêtes et chansons. 452 Tchouen ts’ieou fan lou. GRANET.. 120.. 320 sqq. 450 sqq. 603. 452 øi XV. t. Ibid. nota 1. Fêtes et chansons anciennes de la Chine. 450. 24 sqq. 447 Idem. C. 469 sqq. cit. nota 1 øi Idem. C.. I. 164. 261. 132. cit... SMT. 436. 449 Annales sur bambou.. ibid.. FORKE.. 157.. op. Che king. ibidem. 446 GRANET. 437 Mei-ti.. 67.. 207. C.. cit.. GRANET. 474. GRANET. Li ki. 404 Idem. 150 sqq. Fêtes et chansons anciennes de la Chine. Che king. C. Ibid. GRANET. Ibid.. 265 sqq. 17. 39. 426 Che king. Le language de la douleur. GRANET. 20.. cit. 523 sqq. Fêtes et chansons.. C. 541 sqq. 441... 7. 406 Che king. Le langage de la douleur d’après le rituel funéraire de la Chine classique.. Danses et légendes.. Louen heng. 573. 445 Houai-nan tseu. I... C. 448 SMT. 554 sqq. 198. 159... L. nota 2. 357. p. iar ferestrele cu douæ gâturi de ulcioare acoperite cu pânzæ. 453 GRANET... 353. 463. 439 GRANET. Dans et légendes.. La polygymie sororale. I. 556. op.. Che king. 31. SMT. C. 421 Ibid.. a cærei uøæ este fæcutæ dintr-o rogojinæ agæflatæ de o cracæ de dud. 418 Tso tchouan... 360. C. Tso tchouan.. 441. C. cit. cit. Idem. 163. I. 35. 242 sqq... II. 173. vezi GRANET. 425 GRANET.. Che king. ibid. (Proleg. 441. t. GRANET. 438 Po wou tche.. WIEGER. Fêtes et chansons... 291. 444 În întreg pasajul care urmeazæ. pe acoperiøul cæreia creøte iarba. GRANET. 569 sqq. 432 SMT. II. Pr. 451 Houai-nan tseu.100. C. Che king. 360. C. 440 Chan hai king. Che king.. 96. 243. I. C. GRANET.. vezi GRANET.. 272. 74. 44 øi 97. Che king. 245 sqq. ibidem. 431 Tong king fou.. Danses et légendes. Tso tchouan. Li ki.. GRANET. notele 2 øi 3. GRANET. cit. Che king.. cit. 543. GRANET.. op. C. Louen heng.. 367 sqq. 427 . C. C. 354. cit. 617.. în care-mi propun sæ analizez antecedentele ideii de Maiestate. L. iar cæsætoriile flæræneøti unesc în general doi sofli din sate diferite. cit. 49. II. GRANET. op.. C.... MASPERO. 7. C. Mission archéologique dans la Chine septentrionale. 536. IV. GRANET. Selected Essays of the philosopher Wang Ch’ung. 195. Idem. La Chine antique. 15. Coutumes matrimoniales de la Chine antiques.. 17. cit.... II... C. 423 GRANET. 200 sqq. Li ki. C.. III. t. 294. L. 442. Ibid. 543.. Lun-Heng... GRANET. 443 Ibid. 162.. 548. op.. op. 457 sqq. C.. Louen heng. op.. 5. GRANET. op.. Kou che. 411 Che king. 166. 390.. C. 188... op. 563 sqq. 428 GRANET. FORKE. 450 Chou king.. ibid. Vezi. op. BREITSCHNEIDER. 70. nota 2. Idem.. Ibid. Li ki.329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 402 Houai-nan tseu. Histoire des croyances religieuses et des opinions philosophiques en Chine. L. C. Der Ursprung der Chinesen. C. 414 Tso tchouan. 456 GRANET. Idem. Danses et légendes.. 400.... 427. Che king. XI. 35. III. Apare în acelaøi timp ca o divinitate a fulgerului øi a mætæsii. 650. Selected Essays of the philosopher Wang Ch’ung (MSOS.. 53 sqq. 480. CXXVI.