Istoria Designului

Aspecte generale: • • diversitatea obiectelor create de designeri şi marea varietate a opiniilor lor asupra rolului obiectului în societatea noastră contemporană; evoluţia activităţii de inovare a produselor,de la creaţia intuitivă bazată pe talent şi dexteritate,la activita- tea ştiinţifică complexă cunoscută astăzi sub numele de design pornind de la lucrări de cercetare,construcţii experimentale,proiecte de inginerie tehnologică ; istoricul dezvoltării industriei,descoperirea noilor materiale şi tehnologiilor de prelucrare; o altă eră,maşinismul;

• •

Maşină în stil antic egiptean:fabrica Pope and sonAnglia 1851

Război jacquard în stil gotic:fabrica Taylor and sonAnglia 1851

Maşină oscilatoare în stil gotic:fabrica B.Hick and son-Anglia 1851

Pod aerian lung.vilbrochenul. antrenat prin una sau mai multe biele într-o mișcare de rotație pe care o transmite unui mecanism. traversând o vale la mare înălțime.viaductele.unelte.este o piesă în formă de disc turnat din fontă.podurile.Construcție de piatră. Arbore articulat de una sau mai multe biele.1. viaductul. de beton sau de metal care susține o cale de comunicație terestră. care permite t ransformarea mișcării de rotație în mișcarerectilinie a unor pistoane și invers. Premise istorice ale Designului Precursorii • puterea dezvoltării industriale dădea naştere unor noi familii de forme ce nu puteau fi ascunse în totalitate:elicea. să aibă o mare parte din masă repartizată spre periferia discului. să asigure montajul la arborele cotit. De asemenea este prelucrat ca să poată fi montată coroana dințată de pornire și să formeze organul primar al transmisiei mișcării de la motor la sistemele acționate. . cu unul sau cu mai multe coturi.Arbore al unui motor. vibrochenul.construcţiile industriale din oţel volantul.volantul. susținut de arcuri de beton. Este prelucrat astfel ca să fie perfect echilibrat. care asigură continuitatea unei căi de comunicație peste o vale adâncă sau deasupra unei alte căi de comunicație. arbore cotit. Repartizarea exterioară uniformă a greutății se face cu scopul ca volantul să îndeplinească funcția de uniformizator a miș cării de rotaț ie pe toată durata ciclului motor.noile tipuri de maşini.

acoperind o suprafaţă de cca.al cărui centru de atracţie a fost uriaşul Crystal Palace.Înalt de 36 m el este susţinut de 3300 de co. Crystal Palace .prefabricate la Birmingham şi montate la Londra în termenul record de şase luni.de lemn.74000mp.loane de fontă. Edificiul este gigantic pentru acea vreme :563 m lungime.2224 de grinzi şi 300000 elemente de sticlă.construcţie acoperind 74.începe la finele secolului al XVIII-lea cu Expoziţia industriei franceze.în 1798 secolul al XlX-lea a cunoscut un număr mereu mai mare de expoziţii industriale naţionale era marilor manifestări industriale internaţionale se deschide însă în 1851 la Londra.• • • • nimic nu ilustrează mai bine viteza şi amploarea creşterii producţiei industriale şi implicit.versală.organizată pe Champ-de-Mars.263 m lă.prinderi în materie de structuri metalice-grinzi pentru căi ferate)din elemente standardizate.ţime.decît expoziţiile locul congreselor ştiinţifico-tehnice de azi.oţel şi sticlă.(cam de patru ori mai mare ca biserica San Pietro din Roma)realizată de Joseph Paxton (o sinteza reuşită a cunoştinţelor de cre.ator în materie de tehnici de acoperiş orizontal utilizat la sere şi experienţa unei între.000 mp.cu prima Expoziţie uni.pe cea a invenţiei tehnice şi formale.

aşezată în Prater.fonta.remarcandu-se două din cele mai îndrăzneţe şi mai originale construcţii metalice de pînă atunci:turnul de 300 m înălţime ce avea să poarte numele crea.susţinută de o serie de arce metalice cu triplă articulaţie.de 428 m lun.torului său .a depasit toate recordurile anterioare ca si dimensiune si exponate.din 1867 .gime.tabla de zinc si sticla în 1873 Expoziţia Universală din Viena care.• La Grande Exposition Universelle de Paris. Turnul Eiffel .000 mp şi cuprindea un mare număr de pavilioane -productia industriala din acei ani a ilustrat folosirea unei cantitati enorme de otel.opera arhitectului Ferdinand Dutert.şi Galeria Maşinilor.şi înaltă de 45 m.Expoziţia Universală din 1889.expoziţia acoperea în total o suprafaţă de aproape 650.avînd o boltă cu deschidere de 115 m.pe malul Dunării ocupa un spaţiu de cinci ori mai mare decît marea expoziţie din 1867 de la Paris • La Grande Exposition.în colaborare cu inginerii Dion şi Contamin:hală uriaşă pe atunci.amenajată pe terenul devenit tradiţional din Champ-de-Mars şi pe insula din Billancourt.inginerul Gustave Eiffel.

Galeria maşinilor .

Dar el făcuse o adevărată operă de designer.în pictură.parţiale sau colaterale.tatori francezi.ce nu fusese găsit de predecesorii săi.la care putea lucra oricine şi.ideea fundamentală a maşinii de cusut.mai ales.Acul cu două vîrfuri şi cu un ochi în centru.decît în foarte mică măsură.libru general al maşinii.Opera lui Singer nu mai era.ergonomic.A trebuit să treacă însă trei sferturi de veac vreme în care numeroşi inven.o invenţie. Weisenthal încă în 1775.găsind acel echi.funcţional şi formal.care putea fi produsă industrial. teatru. .economic.apărute de-a lungul a cîtorva decenii.fusese patentat de Carlos F.Singer a adus astfel nu numai un nou dispozitiv tehnic.de pildă.ca o iluminare bruscă.ci şi un nou element în lumea modernă a formelor.este alcătuită dintr-un şir de invenţii.englezi sau americani au adus fiecare îmbunătăţiri ideii primordiale pentru ca americanul Isaac Merrit Singer să realizeze în 1850 prima maşină de cusut.tehnic.poezie etc.• povestea maşinii de cusut.cum ne-o închipuim uneori în chip ideal.ce a apărut de atunci înainte ca o imagine simbol.în serie.precum si o nouă relaţie ergonomică-estetică: femeia care coase la maşină.

rapid şi ieftin.cînd ea a început să fie produsă în serie de către atelierul din str.cu transmisie prin lanţ.condusă de un levier de direcţie.sau de la invenţia „Velocipedului” cu pedale. pînă la 1817.din 1855.cînd baronul Drais von Sauer. Raleigh. • Creaţia fondatorilor lui Raleigh Cycle Company.ce avea în plus roata dinainte pivotantă.din 1879. pînă la cea a bicicletei lui Lawson.prin industrializare .în Nottin.Dar lungul şir de avataruri prin care a trecut vehiculul cu două roţi s-a întins pe un întreg secol:de la 1790. ca şi Singer.al lui Henri Michaux.realizase. cînd francezul Sivrac.(de altfel pe idei vechi.ce datau poate din antichitate) „Velociferul”. un fel de jucărie pentru copii acţionată prin împingere cu picioarele pe pămînt.Maşina de cusut fabricată de Issac Merrit Singer la 1851 • invenţia bicicletei datează propriu-zis abia de la finele veacului al XlX-lea.ei au realizat acel echilibru general ce a făcut ca bici-cleta să devină cel mai popular vehicul din lume:uşor de acţionat.bronn inventează „drezina”.al cărei principal promotor a fost Frank Bowden.gham (Anglia).

echipat cu anvelopele pneumatice inventate de John Dunlop. Velocifer Drezină Grand Bi-model de curse Lawson Prima bicicletă cu lanţ a lui .şi chiar cu schimbător de trei viteze inventat în 1902 de H.• Iar modelul Raleigh din 1905. Archer.nu se mai deosebeşte cu nimic de cel mai curent tip al bicicletei de azi. Sturmey şi J.a englezului Moulton (1960): bicicleta cu roţi mici. de-abia după o jumătate de veac.nu infirmă modelul Raleigh 1905.cu centrul de greutate mai jos şi un cadru puţin diferit de cel clasic.Inovaţia.

furniruit.cu prilejul unei mari comenzi pentru cafeneaua Baum din Viena.Procedeul a fost inventat în 1830 de tîmplarul si ebenistul german Michael Thonet.în care invenţia lemnului curbat a deter minat forme noi. • tipul de scaun ce-i poartă pînă azi numele.cu altele din lemn curbat.Lungă vreme după aceea însă.s-a născut abia după vreo douăzeci de ani.rea unor forme vechi:scaune rococo sau Biedermeier înlocuind piesele din lemn masiv.din Boppard.Moulton Deluxe fabricată de Moulton Alex • un caz poate şi mai semnificativ îl constituie invenţia lemnului curbat la cald. .pe Rin.industriale.funcţionale.conform fabricaţiei în serie mare.el şi-a folosit invenţia pentru confecţiona.

Ludwig Mies Van der Rohe sau Vladimir Tatlin — au plecat.ca Alvar Aalto. de la acelaşi principiu de design. Josef Albers. Charlotte Perriand sau Charles Eames. într-un fel sau într-altul. fie în tuburi metalice ca Marcel Breuer.Scaunul din lemn curbat al lui Thonet • marii creatori contemporani de scaune: fie în lemn presat. Scaune Alvar Aalto .al lui Thonet.

Scaune din ţeavă de oţel îndoită –Marcel Breuer .

cazmalele.noua con.la nevoile practice şi la comoditatea mînuirii ce par realmente că vin în întîmpinarea nevoilor noastre” • Stilul „Pullman car”.savantul Franz Reuleaux.Scaune din ţeavă de oţel îndoită –Marcel Breuer • vizitînd în 1876 Expoziţia Universală din Philadelphia.funcţionale .Toate au o trăsătură comună.Există la ele o adaptare la funcţie.şeful delegaţiei germane.scria: : „Topoarele.produs industrial.cepţie a mobilierului american.securile.în serie.realizat din piese standardizate în forme simple.cuţitele de vînatoare sînt de o varietate şi o frumuseţe ce face să te opreşti în faţa lor cu uimire.

Teza necesităţii ridicării calităţii artistice a formelor în producţia industrială a fost susţinută în Anglia încă din prima treime a secolului al XIX-lea. este deficitară din punct de vedere al designului.Într-un discurs ţinut în faţa Camerei Comunelor.Ca urmare.în raport de un deget la un picior înălţimeProblema formei industriale nu era total ignorată nici în Europa.omoplaţii va avea.care nu va depăşi.Va trebui ca scaunele să fie prevăzute cu un spătar pentru a susţine muşchii dorsali.în orice caz.de regulă.o înclinaţie înapoi.deşi superioară din punct de vedere tehnic celei străine.fără ca muşchii coapselor să fie comprimaţi de marginea şezutului.(tendinţele funcţionaliste din mobilierul american datau încă din prima jumătate a veacului trecut.s-au deschis şcoli de arte şi meserii.acest spătar. mic sau mare.În raportul său către Comisia senatorială a educaţiei din Statele Unite.în aprilie 1832.expoziţii şi s-a instituit un comitet care să promoveze unirea artei cu industria) .Sir Robert Pelle se străduia să-i convingă pe manufacturierii englezi de necesitatea încurajării studiului artelor în Marea Britanie.Henry Barnard preciza în 1838 condiţiile funcţionale pe care trebuie să le îndeplinească mobilierul şcolar(de fapt criteriile ergonomice ale designului):„fiecare elev.trebuie să fie aşezat pe un scaun astfel dimensionat.încît picioarele să se rezeme comod pe podea.dat fiind că producţia industrială naţională.

• inginerul român Anghel Saligny care.aşa cum a spus-o în 1845.spre deosebire de membrii mişcării fundate în anii 60 de Wi.precum şi Victoria and Albert Museum.cu .în South Kensington-Londra.a adus un aport cu totul semnificativ la istoria dezvoltării tehnicii şi artei.Iar principalul său colabora.Cole s-a străduit mai repede să colaboreze cu industria.din 1851.lliam Morris.Owen Jones (1809— 1874). .decît să reînvie arti.organizatorul Expoziţiei Universale de la Londra.Henry Cole a fundat o serie de şcoli de arte şi meserii.cu podul metalic de la Cernavodă. Podul de la Cernavodă-Anghel Saligni • un aport deosebit la istoria dezvoltării tehnicii şi artei a adus un alt român.unul din promotorii gîndirii funcţionaliste engleze.• Henry Cole(1808-1882) . ţelul său era de a dezvolta produsele de artă.şi redactorul publicaţiei Journal of Design (1849— 1852) .adică „ de a introduce arta şi frumuseţea în producţia mecanică”.tor.primul muzeu modern de arte decorative din lume.designer şi profesor.cel mai mare pe atunci din Europa.a exercitat o mare înrîurire asupra dezvoltării artelor industriale europene prin lucrarea sa din 1856: Grammar of Ornament.care la 18 martie 1906 a reuşit să ridice de la sol.Traian Vuia.zanatul .mare animator în domeniul designului industrial.

un aparat mai greu decît aerul. Artă şi meserii (Arts and Crafts) (1850 – 1900) . Aeroplanul automobil-Traian Vuia 2.mijloace proprii.pe care l-a numit aeroplanul automobil.

W.R.adusese în viaţa cotidiană nu nu. Crane. Ch.un ansamblu conceput ca o operă de artă la care fiecare detaliu este studiat cu foarte multă atenţie.erau reflexia de concepere a obiectelor care intruneau 3 principii: formă. J. Morris. rezultatele aces.cu creaţia şcolii de arte aplicate a lui William Lathaby. în general.ale cărei producţii .Morris punea chiar o mare parte din racilele societăţii capitaliste pe seama maşinismului. „Red House”.operele lui Ruskin şi Morris ca şi experienţa mişcării Arts and Crafts au însemnat o treaptă fundamentală în precizarea tezelor funcţionaliste.în relaţie cu cultura epocii.ornamentul este necesar căci el reprezintă expresia liberă a artistului şi artizanului. H.maşinismul. funcţie şi decoraţie. în pofida poziţiilor maşinoclaste sau a celor utopice. acest ultim aspect este la originea renumelui mişcării.natura şi mediul rural • Soluţia progresului social propusă de partizanii mişcării Arts and Crafts: • regăsirea purităţii creaţiei prin reînvierea artizanatului.inclusiv naşterea marilor aglomeraţii urbane.După ei.duşmanul învăţământului abstract şi prin aceasta precursor a lui Bauhaus • • .teia fiind socotite drept supremul etalon al frumuseţii • Prejudecăţile antimaşiniste au continuat să domine şi generaţia discipolilor lui Morris: W.• William Morris pune în practică principiile de bază ale mişcării Arts and Crafts creînd firma sa Morris & Co.precum şi în naşterea întregii arte şi arhitecturi moderne Casa lui W.cărora le opunea.este primul exemplu de „total design”.Ashbee sau A.chiar şi atunci cînd au început să colaboreze cu industria.Această mişcare a avut răsunet in domeniul educaţiei. L.Day.singura cale pe care se putea reda vieţii oamenilor frumuseţea şi adevărul • capacitatea de creaţie manuală.mai urîţenia.funcţie şi formă.prin continua strădanie de lămurire a relaţiilor dintre materiale.prin reînvierea meseriilor artistice.unii dintre ei devenind promotori de seamă ai designului indus-trial.ca mijloc de purificare.Lethaby.în dezvoltarea designului practic.dar şi minciuna.de jefuitori şi escroci.R. Mackmurdo.tehnică. reprezenta una din cele mai înalte şi imuabile calităţi umane.pline de cocioabe şi mizerie.fără intervenţia maşinii.Sedding.De fapt.

„Red House” .

• arhitectul si designerul belgian Henry Van de Velde (1863—1957) consemna structura raţională a obiectului.ramură fundamentală a design.Hotelul Tassel a produs scandal.primul curent care a infirmat cu adevărat academismul în toate do.logica fără compromisuri în folosirea materialelor şi exprimarea procesului de fabricaţie direct în valori plastice • lupta împotriva minciunii formelor începută în 1894 de acelaşi Van de Velde.Dar premisele acestei conştiinţe se puseseră încă de mişcarea de la 1900.curajul său de a ridica la rang de plastică arhitecturală elementele inginereşti ale construcţiei în fier:ca de exemplu piese profilate cu nituri vizibile.de pildă.a fost strălucit ilustrată.3.ricist.cu deosebire afişului.la Hotel Tassel din Bruxelles.Arta 1900.a pus la stîlpul infamiei prostul gust al epocii şi a căutat sinteza modernă a arte.în special.şi a promovat. . Perioada Art Nouveau (1890 – 1905) • mulţi autori leagă începuturile designului conştient abia de Şcoala Bauhaus.tecturală.ceea ce majoritatea arhitecţilor vremii ascundeau sub false suprastructuri de ghips.sector cu deosebire supus pe atunci domniei absolute a eclectismului isto.ului comunicaţiilor vizuale.lor. prin lucrarea sa Deblaiement de l'art (Curăţirea artei).Dealtminteri. în opera altui belgian.i-a atras lui Horta mari adversităţi.cît şi în cea a artelor aplicate.arhitectul Victor Horta (1861-1947) • Horta a fost primul arhitect care a folosit structuri metalice aparente în construcţia de locuinţe:în 1892-93.fondată imediat după primul război mondial.atît în creaţia arhi.utilizarea maşinii.a dat naştere graficii publicitare.meniile.taxate drept pisici jupuite.cea care a constituit în general prologul întregii arte şi arhitecturi moderne.iar arhitectul a fost acuzat pentru expunerea musculaturii şi viscerelor caselor sale.

Victor Horta-Hotel Tassel • alături de Horta o contribuţie însemnată la dezvoltarea construcţiei metalice în arhitectura modernă au avut-o arhitecţii francezi: Hector Guimard .cu gările Metroului din Paris sau cu marea sală de concerte Humbert de .

partizanul producţiei artizanale.gerea rolului creaţiei designerului chiar de către industriaşi.vile şi uzine. Van de Velde a lăsat o impresionantă operă teoretică.Unul din cei care în colaborare cu indus.tot din capitala Fran. constructori de mari magazine universale la Berlin. sticlă şi ceramică).Romans(1902).Art Nouveau. poziţiile pro-artizanale şi aparent antimaşiniste ale unora dintre creatorii de la 1900 au avut două cauze principale:prima.dar pe o linie arhaizantă. iar a doua consta în nivelul tehnic încă insuficient la acea vreme al proceselor de fabricaţie.implicit.bijuterii şi modele de rochii.a creat pictură de şevalet.Motiv pentru care devenise apoi.opunîndu-se liniei industriale a lui Muthesius • • .Mişcarea Arts and Crafts încercase şi ea o renaştere a meseriilor artistice.şi conceptul de design.tria a făcut astfel de încercări neizbutite a fost chiar Van de Velde.ca şi arhitecţi germani şi austrieci.consta în neînţele.Franţei.muzee şi magazine şi chiar nave maritime şi vagoane de cale ferată.din care va apare apoi Bauhaus-ul. • insă rolul hotărîtor pe care Arta 1900 l-a jucat la începutul istoriei designului sa concretizat mai ales în domeniul obiectului. în cadrul Werkbund-ului.şi Frantz Jourdain care a construit la 1905.afiş şi grafică publicitară.Modern Style.compromiţînd nu numai valoarea artistică a prototipului ci.în colaborare cu Henri Sauvage.mobilier si arhitectură: teatre şi şcoli.toţi creatori de concepţie 1900.şi cea mai însemnată.Jugendstil sau Sezession au însemnat înainte de toate o nouă şi originală lume a obiectelor. marile magazine Samaritaine.a fost un remarcabil profesor şi chiar unul dintre precursorii pedagogiei designului la acea Kunstgewerbeschule (Şcoala de arte aplicate) din Weimar.tacîmuri şi servicii(în metal.situaţie ce a făcut ca multe experienţe să dea rezultate nefericite.tapiserie şi tapete.

.

.

.

Case şi scaune concepute de Van de Velde .

Unul din cei care în colaborare cu indus. în cadrul Werkbundului.partizanul producţiei artizanale.opunîndu-se liniei industriale .oferindu-i modele şi standarde • poziţiile pro-artizanale şi aparent antimaşiniste ale unora dintre creatorii de la 1900 au avut două cauze principale:prima.şi cea mai însemnată.tria a făcut astfel de încercări neizbutite a fost chiar Van de Velde. iar a doua consta în nivelul tehnic încă insuficient la acea vreme al proceselor de fabricaţie.• artiştii de la 1900 nu numai că n-au respins colaborarea cu industria.compromiţînd nu numai valoarea artistică a prototipului ci.situaţie ce a făcut ca multe experienţe să dea rezultate nefericite.consta în neînţelegerea rolului creaţiei designerului chiar de către industriaşi.şi conceptul de design.Motiv pentru care devenise apoi.dar au şi căutat-o.implicit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful