You are on page 1of 13

SISTEM DE CANALIZARE COMUNA BUCIUMENI

ANALIZA COST BENEFICIU conform metodologiilor : a/ POS mediu fondurilor de coeziune si /sau structurale si b/ PNDR- Masura 322-Renovarea si dezvoltarea satelor

ASPECTE GENERALE Analiza Cost Beneficiu s-a elaborat in doua variante , utilizind metodologia POS mediu- fondurii de coeziune si /sau structurale care este mult mai laborioasa s i conform metodologiei PNDR- Masura 322-Renovarea si dezvoltarea satelor. I. IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR Cuprinde urmatoarele subcapitole : Identificarea Investitiei Obiectivele Investitiei Cadrul sectorial de conformare Perioada de referinta I .1. A) Identificarea Investitiei Titularul investitiei: Consiliul local al comunei BUCIUMENI, judetul DAMBOVITA Beneficiarul investitiei Consiliul local al comunei BUCIUMENI, judetul DAMBOVITA Proiectul se realizeaza in comuna BUCIUMENI, jud. Dimbovita, in in prima etapa in zona centrala a comunei,, avand o retea de canalizare de 5,903 m si un debit de epurat mediu pe zi Quz med/zi=300 mc/zi, intr-o singura statie de epurare Beneficiari : 1500 locuitori + primaria cu 20 persoane Satele Buciumeni si Valea Leurzii, din cadrul comunei Buciumeni, pentru care sa facut dimensionarea retelei de canalizare insumeaza o populatie de 3.309 locui tori, in cca. 1000 de gospodarii, precum si 10 obiective social culturale ( scol i, biserici, gradinite, dispensare, primarie, politie, etc.). De asemenea comuna dispune de unitati economice cu specific de mica indu strie si servicii, cu posibilitati de dezvoltare, iar gospodariile individuale c uprind numeroase animale

Tipologia investitiilor si serviciilor 1. Construirea unei infrastructuri de canalizare si epurare a apei menaj ere, proiectata sa raspunda la necesitatea utilizarii apei potabile in gospodari ile individuale la bucatarii, WC-uri si bai racordate la reteaua de canalizare. 2. Sunt investitii predominante in lucrari de retele, de colectare ,sta tie de trarare a apelor menajere in statii de epurare in sistem centralizat. 3. Pe strazile asfaltate sint prevazute camine de racord pentru a facili ta cuplarea reteleleor de canalizare din gospodarii la cele publice I.2.Obiectivele Investitiei 1. Introducerea sistemului de canalizare ,cu o statie de repompare si co nstruirea unei statii de epurare de tip modular, automata cu sistem de monitoriz are la distanta, in mod esalonat, in comuna BUCIUMENI (total 3.309 locuitori), incepand cu zona ceea mai populata din perimetrul central unde locuiesc 1950 d e cetateni si unde este si sediul primariei. Precizam ca in comuna BUCIUMENI, in toate satele componente exista re tea de alimentare cu apa 2. Inlaturarea sarcinii poluante prin desfuntarea latrinelor si/sau a fo selor prin preluarea apelor menajere in sistemul de canalizare. 3. Imbunatatirea parametrilor de mediu prin eliminarea deversarii apelor menajere in sol si in subsolul gradinilor gospodariilor populatiei. 4. Eliminarea riscurilor de imbolnavire de la folosinta latrinelor in go spodarii. 5. Epurarea apelor de canalizare intr-o statie performanta, conform Di rectivei 91/271/CCE- privind epurarea apelor uzate- si a normativul NTPA 001 cu deversarea lor in emisar, raul Ialomita, in conditiile dezvoltarii faunei pisci cole specifice zonei colinare subcarpatice. Proiectul se incadreaza in Masterplanul - Strategia de dezvoltare locala a infra structurii de canalizare si epurare a apelor menajere din Judetul Dimbovita-, f iind in concordanta cu dezvoltarea sistemelor centralizate de apa si canalizare in sistem centralizat coordonate de operatorul regional SC COMPANIA de APA Tirg oviste Dimbovita. . . I.3. Cadrul sectorial de conformare 1. Planificarea economico-financiara din sectorul apei, care prevede in Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, la masura 22 Mediu, in s ectiunea aferenta jud. Dimbovita, obligativitatea, pentru comuna BUCIUMENI, de a avea un sistem de canalizare si epurare pana in anul 2018. 2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de apa si canalizare a jud. Dim bovita, cu MASTER PLANUL -proiect 190-01-31/08.2006, HCJ nr.116/30.10.2007 - pri vind constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara si HCJ nr.115/30.10.2 007 privind constituirea operatorului judetean. A fost desemnat ca operator unic in judetul Dimbovita a SC COMPANIA de A PA TIRGOVISTE-DIMBOVITA. 3. Politica de mediu in acord cu Directiva UE 91/271/CEE privind epurare a apelor uzate, care a fost transpusa in legislatia romineasca prin HG 188/2002 completat si modificat cu HG 352/2005 privind conditiile de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate. Acest act normativ cuprinde cerinte ca: colectarea, epurarea si evacurarea apelor uzate din aglomerari urbane/rurale si a celor biodegradabile provenite de la industria agroalimentara prevede termene limita de implementare a directivei, in cazul comunei BUCIUMENI anul 2015. pentru comune, cum este si cazul comunei BUCIUMENI, se prevede numai statie de tratare cu treapta secundara,fara tertiala.

I.4 PERIOADA DE REFERINTA Perioada de referinta a datelor din proiect este SEPTEMBRIE 2012 II ANALIZA OPORTUNITATII Cuprinde urmatoarele subcapitole : 1.Situatia anterioara proiectului - Scenariul A nu face nimic 2 Scenariul A face ceva 3. Solutia propusa

II 1.Situatia anterioara proiectului - Scenariul A nu face nimic In prezent, comuna Buciumeni nu dispune de retea de canalizare, populatia folosi nd latrine sau fose vidanjabile cu evacuarea periodica a apelor uzate menajere. Comuna Buciumeni, satele Buciumeni si Valea Leurzii au ca sursa de alimentare captarea Galma printr-un racord la conducta de aductiune ce traver seaza raul Ialomita prin nordul localitatii. Elementele principale ale sistemului centralizat de alimentare cu apa existent pentru satele Buciumeni si Valea Leurzii sunt: Conducta de aductiune Gospodaria de apa - Rezervor de inmagazinare - Grup de exploatare - Camera pompelor - Camera statiei de clorare si depozit butelii clor - Camera dispecer - Grup sanitar Retele tehnologice Statie de repompare nr.1 Statie de repompare nr.2 Retele distributie Utilitati In prezent oamenii folosesc pentru satisfacerea nevoilor fiziologice lat rine care constituie un permanent focar de infectie si de transmitere a bolilor. Rareori sunt amenajate la proprietati fose vidanjabile construite etans. Dispunerea latrinelor n incinta proprietilor conduce mai ales in perioadele cu precipitatii abundente la deversri ale materiilor fecale si ale dejectiilor de la animale, att n incinta proprietilor, ct i pe arterele de circulaie, situaia res tiv genernd un puternic impact negativ asupra condiiilor de via ale comunitii. II.2 Scenariul A face ceva O alterantiva posibila ar fi utilizarea de bazine (fose) septice etanse si vida njabile, o solutie extrem de costisitoare si necontrolabila. Este recomandat ca acest tip de preluare a apelor menajere sa se utilizeze numai pentru gospodariil e izolate. Pentru localitatile care au apa potabila in sistem centralizat un ast fel de scenariu nu este viabil. O alta alternativa posibila ar putea fi realizarea de sisteme mici cu o statie d e epurare in fiecare sat, ceea ce presupune costuri operationale ridicate ce s-a r regasi in tarife cu cca 60% mai mari decat cele estimate in solutia prezentata , datorita cheltuielilor suplimentare cu energia, cu personalul si cu laboratoru l pentru monitorizarea calitatii apelor uzate. Din aceasta cauza s-a ales varian ta cu o singura statie de epurare de tip modular. In concluzie varianta de a uti liza un sistem de canalizare cu o singura statie de epurare este cea mai sustena bila. II.3. SCENARII ANALIZATE si SOLUTIA PROPUSA Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului de invest itii pot fi atinse b.1. Scenarii propuse

Scenariul 1, care ia in considerare folosirea statiilor de epurare clasice, cu urmatoarea componenta generala: - Gratare - Desnisipator; - Decantoare primare longitudinale - Decantoare longitudinale secundare - Bazine cu namol activ ( bazine de aerare) Elementele componente ale acestor statii de epurare, sunt alcatuite in t otalitate din cuve din beton ingropate, si se caracterizeaza printr-o exploatare costisitoare. Randamentul acestor statii de epurare nu depaseste 70%. Scenariul 2, care are la baza o statie de epurare mecano -biologic compact, contai nerizata, suprateran. Tehnologia utilizata de statiile de epurare moderne are multiple avantaj e cum sunt: mai multe trepte de calitate a apei epurate; refolosirea apei tratate pentru : irigatii, necesitati tehnice, apa pentru toale te, apa pentru racire, necesitati tehnologice ale companiilor industriale; cost scazut de epurare a apelor uzate; costuri de investitie minime; instalare simpla si rapida; posibilitate de extindere a capacitatii, eficienta si calitate; efect antropic minim asupra mediului; procese simple care nu necesita personal cu inalta calificare; instatiile lucreaza: fara sistem de deshidratare / cu sisteme de deshidratare. Staia de epurare este dotata cu laborator propriu si cu instrumente neces are realizrii analizelor asupra parametrilor de intrare si evacuare. Monitorizare a acestora se poate face intr-un registru sau pe un PC. Monitorizarea funcionarii staiei (d.p.d.v tehnologic) este realizata de un controller cu modem care transm ite date pe un GSM asupra funcionarii utilajelor. De asemenea monitorizarea funcio narii se poate face cu dispecer prin achiziionarea unui soft si a unei interfae de comunicare. b.2. Scenariul recomandat de catre elaborator In proiect s-a optat pentru scenariul 2. b.3. Avantajele scenariului recomandat Tehnologia utilizata de statiile de epurare moderne are multiple avantaj e cum sunt: mai multe trepte de calitate a apei epurate; refolosirea apei tratate pentru : irigatii, necesitati tehnice, apa pentru toale te, apa pentru racire, necesitati tehnologice ale companiilor industriale; cost scazut de epurare a apelor uzate; costuri de investitie minime; instalare simpla si rapida; posibilitate de extindere a capacitatii, eficienta si calitate; efect antropic minim asupra mediului; procese simple care nu necesita personal cu inalta calificare; statiile lucreaza: fara sistem de deshidratare / cu sisteme de deshidratare. un lucru deosebit de important l constituie absena nmolului n exces datorit nei tehnologii performante de epurare biologic cu unitatea compact proiectata. consum energetic redus, att compresoarele ct i electropompele de proces fiind t fiabilitate si randament; toate echipamentele sunt din oel inox, neexistnd probleme generate de aciunea sau sedimentului asupra componentelor; realizarea dezinfeciei cu ultraviolete n instalaia de tip UV prezint avantaj

apli

de

apei

fa

uia clorinrii, cea din urm variant conducnd la producerea de compui toxici n mediul ac atic receptor. Instalaia de dezinfecie asigur o eficien de pn la 99% privind reducerea coliformilor totali; prin forma compact se obine o suprafaa redusa a staiei de epurare, astfel suprafa atformei staiei este de S = 770 m2 din care suprafaa ocupata cu obiectele si reelel e tehnologice este de cea. 50 %; amorsare rapid a procesului de epurare biologic Unitatea ajunge n cteva zile la c iii optime de funcionare, chiar i n cazul unor ntreruperi mai ndelungate n ceea ce pri ete alimentarea cu ap uzat; automatizarea instalaiei conduce la siguran n exploatare, personal de ntreinere nefiind obligatorie supravegherea permanent (o inspecie pe zi); Staia de epurare este dotata cu laborator propriu si cu instrumente neces are realizrii analizelor asupra parametrilor de intrare si evacuare. Monitorizare a acestora se poate face intr-un registru sau pe un PC. Monitorizarea funcionarii staiei (d.p.d.v tehnologic) este realizata de un controller cu modem care transm ite date pe un GSM asupra funcionarii utilajelor. De asemenea monitorizarea funcio narii se poate face cu dispecer prin achiziionarea unui soft si a unei interfae de comunicare III. ANALIZA FINANCIARA Cuprinde urmatoarele subcapitole : 1. Analiza Cererii 2. Analiza elasticitatii tarifului 3.Analiza gradului de suportabilitate a tarifului 4 Analiza pietii si a evolutiei cererii 5. Calculul indicatorilor de PERFORMANTA

III 1. Analiza cererii in cele doua variante A si B Cererea de racordare la reteaua de canalizare are la baza racordurile d in gospodariie existente la reteaua de apa potabila, prin intermediul carora se stabilesc consumurile de apa menajera preluata de sistemul de canalizare. Pentru determinarea debitelor de apa uzata menajera efectiva, se considera un co eficient de restitutie de 100% din necesarul de apa potabila. In urma calculelor de dimensionare au rezultat urmatoarele debite caracteristice. Debitul apelor uzate menajere Quz med care se ia in calcul la dimensionarea ret elei de canalizare si implicit a statiei de epurare se considera conform S.R. 18 46/1-2006 in functie de debitul necesarului de apa ( SR 1343-1/2006) astfel: Quz zi med = Qzi med Conform breviarului de calcul intocmit, rezulta urmatoarele debite carac teristice de ape uzate : Qu zi med. = 277,69 mc/zi. Qu zi max. = 429,53 mc/zi Qu o max. = 36,28 mc/h = 10,08 l/s Statia de epurarea dimensionata pentru acest numar de locuitori va avea o capacitate Qzi max. = 300 mc/zi. In comuna BUCIUMENI in iunie anul 2011, consumul mediu lunar de apa pot abila in sistem centralizat a fost de 2,4 mc apa/ persoana, deci canalizarea re prezinta 1,92 mc /persoana. In conformitate cu solicitarile de racordate rezulta ca cel putin 1400 d e locuitori se vor racorda la canalizare. III. 2 Analiza elasticitatii tarifului Comuna BUCIUMENI fiind membra a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara APA DIM BOVITA si semnatara a Contractului de Delegare de gestiune cu operatorul regiona l SC Compania de Apa Tirgoviste Dimbovita , va utiliza tarifele unice pe judet,

astfel: - apa 3,20 lei/mc - canalizare 1,19 lei/mc III. 3.Analiza gradului de suportabilitate a tarifului Pentru a analiza gradul de suportabilitate se va studia factura medie pe familie in urmatoarele ipoteze : apa menajera deversata la canalizare reprezinta 100% din consumul mediu de apa c are este 2,4 mc/pers/luna, ceea ce reprezinta 1,92 mc/pers/luna apa menajera. Nr. mediu de persoane la un bransament de apa este de 2,4 persoane venitul mediu net/salariat in luna mai 2009 a fost in judetul Dambovita de 1148 lei/salariat , in calcul , pentru mediu rural se va lua un coeficient de corecti e de Cs=( 0,681 la 0,996) [2], se alege salariul mediu = 1148x 0,923 = 1060 lei /luna pensia neta medie in trim I 2009 a fost de 636 lei/pensionar in mediul rural pen sionarii au venituei mai mari si acestea pot fi cirectate cu coeficientul CP=(0, 55 la 1,35) . Se alege CP=0,695, astfel pensia medie = 442 lei/luna. venitul mediu pe familie se calculeaza pentru 2,4 persoane ca fiind obtinut din insumarea unei pensii si a unui salariu mediu. Deci venitul mediu pe familie int r-o luna il putem considera egal cu 1060+442=1502 lei/luna/familie Vmf=1502 lei/luna/familie Factura medie pe un bransament se calculeaza astfel: Se considera ca ve niturile obtinute din cresterea animalelor acopera costul apei potabile consumat e de acestea. Factura medie pe un bransament se calculeaza astfel : a. pentru apa potabila 2,4 mc x 2,4 pers x 3,2 lei/mc = 18,43 lei/luna/familie b. pentru canalizare 1,92 mc x 2,4 persoane x 1,19 lei/mc=5,48 TOTAL FACTURA MEDIE apa+canal = 18,43+5,48=23,9 lei/luna In tabelul 1 se prezinta o sinteza a principalilor indicatori de suportabilitate Tabelul 1 indicator valoare PRET CANALIZARE -[lei/mc] 1,19 FACTURA LUNARA medie canal [lei/mc] 5,48 FACTURA LUNARA medie apal [lei/mc] 18,43 Factura totala lunara apa+canal [lei/luna] 23,9 Pondera facturii in VENITUL MEDIU[%] 1,6 Pondera facturii in SALARIUL MEDIU[%] 2,08 Ponderea facturii in PENSIA MEDIE [%] 3,75 CONCLUZII : In conformitate cu recomandarile normelor europene [UE], factura de apa+canal nu trebuie sa fie mai mare de 4% din valoarea venitului mediu pe fam ilie.In structura acestei facturi aceasta cerinta este espectata. Prin analiza venitului net actualizat, din calculul ratei interne de rentabili tate se va pune in evidenta aspectele de sustenabilitate financiare si de oport unitate economica. III.4 Analiza pietii si a evolutiei cererii Studiul de fezabilitate a analizat o cerere de introducere a canalizarii pentru locuitorii din zona centrala cu 1500 locuitori echivalenti ,unde este densitate a maxima din comuna BUCIUMENI, urmind ca ulterior sa se treaca la a doua etapa p rin extinderea retelei de canalizare in toata comuna pentru circa 90% din locui tori. Dezvoltarea sistemului de apa si canalizare se face prin metoda modular a astfel incat dezvoltarea capacitatii de epurare a statiei sa fie realizata pri n montarea unui modul nou, utilizandu-se capacitatea electrica, gratarele si baz

inul de predecantare existente. Reteaua de canalizare a fost dimensionata in sistem divizor numai pentru apa men ajera fiind in concordanta cu reteaua de apa potabila realizata Ciclul si fazele proiectului In studiul de fezabilitate s-au analizat fazele proiectului care constau in : s-a propus o solutie tehnica etapizata de dezvoltare a unei retele de canalizare menajera cu o statie de epurare unica ce poate fi marita prin introducerea de n oi module o data cu extinderea retelei de canalizare. s-a elaborat analiza costurilor de operare si urmarire a realizarii investitiei in contextul existentei operatorului unic in judetul Dambovita care este Compani a de Apa Targoviste Dambovita. III. 5. Calculul indicatorilor de PERFORMANTA Fluxul de numerar al investitiei (FNI) FNI se compune din toate valorile cheltuite pe perioada investitiei (valoare sup usa licitatiei cu TVA), analizate pe fiecare an in parte, pana la punerea in fun ctiune a acesteia. FLUXUL DE NUMERAR OPERATIONAL (FN) FN reprezinta fluxul de numerar obtinut din activitatea de operare (exploatare) a investitiei conform proiectului, de catre un operator licentiat utilizand cele mai bune practici in domeniu. FN se calculeaza cu datele anuale disponibile in perioada de baza si se estimeaz a pentru fiecare an din perioada viitoare de analiza. Proiectul va fi analizat c onform datelor din bibliografie pe o perioada de 30 de ani.

In cazul proiectelor analizate se va aplica metoda de analiza a variatiei struct urii costurilor si beneficiilor, deoarece se compara o situatie fara proiect cu una viitoare care asigura venituri proprii. Evolutia acestor date se va face i n structura unei anuitati pe perioada celor 30 de ani. Avind in vedere ca se utilizeaza tariful unic la serviciu de apa si canalizare se vor calcula veniturile la nivelul vinzarilor utilizind tariful de 1,19 lei/mc la canalizare. Costurile sint grupate in doua categorii , cele fixe si cele variabile. De remarcat ca operarea se face prin Compania de apa iar costurile de personal s int corelate cu serviciul de apa, astfel ca pentru sistemul de canalizare se va utiliza un cost echivalent de 1,5 angajati. In tadelul 2 se prezinta cantitatea anuala vinduta : Tabel 2 Nivel de racordare [%] 100 Nr. Locuitori bransat 1500 Cantitate de apa pentru epurare [mc/an] 43.200 Cheltuieli variabile se prezinta in tabel 3 TABEL 3 CHELTUIELI VARIABILE anuale Debitul Qc -mc/an 43.200 Energie el. Cs=0,9 lei/mc 38880 Material tehnolocic Cs=0,0872 lei/mc 3767 Taxa CN APELE RO Cs=0,0085 lei/mc 367 TOTAL lei/an 43014 Costurile cu personalul se prezinta in tab 4

Tab 4. nr. personal sal tarifar [lei/luna] sporuri luni sal brut [lei/lu na] prime CCM lei/angajat total brut [lei/an] ch. munca vie [lei/an] 1,5 950 128% 12 21.888 900 22.788 44.968 Costurile fixe sint in tab 5 Costuri fixe Costuri munca vie [lei/an] 44.968 costuri administrativesi de regie 3500 TOTAL COSTURI FIXE [lei/an] 48.468 Veniturile din exploatare sint prezentate in tabelul 6 VENITURI DIN EXPLOATARE A-DEBIT Qc mc/an 43.200 A PRET cu TVA 1,19 Venituri din exploatare [ lei/an] 51408 Calculul fluxuli de numerar se prezinta in tabelul 7 CALCULUL FLUXULUI DE NUMERAR PROFIT 2940 IMPOZIT PROFIT 470 PROFIT NET 2470 -CAPITALIZARE 247 PROFIT DISPONIBIL 2223 A-FLUX NUMERAR NET [ lei/an] 2112

Toate calculele s-au facut in preturi constante din primul an , urmin sa fie act ualizate pentru urmatorii 30 de ani prin metoda incrementala ce se prezinta in continuare. In algoritmul de calcul s-au introdus valorile investitiei cu semnul negativ (c heltuieli) si veniturile cu semnul plus (incasari). Valoarea actualizata neta a fluxului de numerar (prescurtarea in romana VANFN iar in engleza NPV) se calculeaza cu formula : unde: i - reprezinta nr. de ani care variaza de la 1 la 30 de ani S - reprezinta fluxul de numerar la anul i I0- valoarea investitiei Termenul: se mai numeste si factor de actualizare Rata Interna de Rentabilitate (prescurtarea in romana RIR iar in engleza NIPV) s e determina la valoarea la care:

Fluxul de Numerar Net reprezinta suma constituita in fiecare an din valo area redeventei si cota parte din profitul net dupa ce s-au retinut sumele neces are capitalului circulant si /sau capitalizarii (dotari/ investitii surse pro prii) SE VOR UTILIZA DOUA METODE DE CALCUL A INDICATORILOR ECONOMICI: I. a/ metoda POS MEDIU In aceasta varianta s-a determinat RIRF pentru care VNAF=0, sub forma grafica In anexa 2, s-au facut calculele conform metodologiei specifice,obtinind u-se rezultatele prezentate in tabelul nr.8

Tabelul 8 factor de actualizare RIRF Venit net actualizat Indice de profitabilitate -0,22 8.660.857,32 5.328.768 1,63 -0,21 4.704.112,86 5.328.768 0,88 -0,195 1.916.916,49 5.328.768 0,36 -0,185352912 0,00 5.328.768 0,00 -0,18 -1.468.414,21 5.328.768 -0,28 -0,17 -2.480.283,18 5.328.768 -0,47 -0,12 -4.531.703,43 5.328.768 -0,85 Valoarea investitiei

Evolutia grafica a indicatorilor financiari , RIR. ,VNA si ip se prezinta in graficele urmatoare VNAF=0 pentru RIRE=-18,3552912 %< 8%

b/ PNDR- Masura 322-Renovarea si dezvoltarea satelor, calculul se prezinta in an exa 2 , in detaliu VNA-CUMULAT -106.306.593,04 RIR 0,080000000 Valoare actualizata a veniturilor din exploatare 20.733 Valoare proiectului -5.308.035 RAPORT :Valoare actualizata a veniturilor nete din exploataret/ Val. Proiect -0,003906023 Valoare actualizata acosturilor din exploatare 475.863 Venitueile actualizatedin exploatare 504.731 Raport :Valoare actualizata a costurilor din exploataret/Venituri din exploatare 0,942804357 VNA-CUMULAT -109,451,653.04 RIRF 0.080000000 VNAF -5465288 Valoare actualizata a veniturilor din exploatare 20,733 Valoare proiectului -5,465,288 RAPORT :Valoare actualizata a veniturilor nete din exploataret/ Val. Proiect -0.003793635 Valoare actualizata acosturilor din exploatare 475,863 Venitueile actualizatedin exploatare 504,731 Raport :Valoare actualizata a costurilor din exploataret/Venituri din exploatare 0.942804357

Avem: La RIR = 8% , calculat pentru anuitate de 20 de ani cind VNA = -5.465.288<0 RAPORT VNAF/ Val. Proiect = 0,02210185 < 0,25 Raport cost / beneficii = 0,942804357< 1

Deci investitia este sustenabila cu finantare 100% In varianta B La :

RIR = 8% , calculat pentru anuitate de 20 de ani avem VNA = - 246.543.618,78 RAPORT ; VNAact/ Val. Inv = 0,021575413 Deci investitia este sustenabila cu finantare 100% IV ANALIZA ECONOMICA Nu se solicita . V ANALIZA DE SENSITIVITATE Analiza de sensitivitate reprezinta investigatia care se face cu privire la nive lul modificarii unor factori, la potentialele modificarisau eruari ce se pot pro duce in legatura cu impactulce pe care acestea le pot produce asupra rezultatelo r proiectului. Alte elemente de analiza a senzitivitatii sunt prezentate in tabelul urmator: Schimbari parametru Influenta in VNA (%) Rata inflatiei de la -1,5% la +3,5% +8,5% la -10,8% Dinamica costurilor operationala de la +3% la -1% -3,5% la -1,08% Modificarea consumului de apa/canalizare la +5% la -10% +8.0% la -9,1% Tarife pentru servicii de la +10% la -10% +8,1% la -8,1% Costurile cu materialele consumabile +10%la -10% De la- 0,35% la + 0,35% Costul energiei electrice cu +10% -3,2 % Crestera salariilor cu +10% - 6,7% Modificarea costurilor imprumutului bancar -3% la +3% +4,1 la -4,1 Concluzie: Nici una din variabilele folosite in analiza prezentata mai sus nu ar e o elasticitate marginala (variatia pozitiv /negativa de 1% nu duce la valoei m ai mari ale VNA),deci nu sintem in nici-o situatie considerate critica Fiecare parametru a fost analizat intr-o marja de oscilatie cu probab ilitate medie. IV ANALIZA RISCURILOR Fiecare proiect are riscuri in implementare si operare, mai mari sau mai mici, i mportanta acestora evidentiindu-se functie de impactul produs. Se vor analiza in continuare urmatoarele riscuri: RISCUL FINANCIAR Calculul pentru analiza financiara s-a efetuat in doua ipoteze principale in ca re investitiile sunt cofinantate prin intermediul unui imprumut bancar al carui cost total al creditului este echivalent cu o dobinda anuala de 5,2 %. Exista riscul cresterii acestei dobinzi , de accea la contractarea imprumutului trebuie sa se negocieze ferm , pentru toti cei 12 ani de derulare a acestuia, o dobinda fixa si comisioane de administrare stabile. Din acest punct de vedere riscul este mediu. In cazul derularii investitiei in varianta A fara o strategi de dezvoltare ulterio ara a investitiei , pina la termenul de conformare ,inclusiv cu asigurarea finan

tarii pe diverse programe , poate duce la amenzi importante Din acest punct de vedere riscul este ridicat In cazul executarii investitiei in varianta B se asigura realizarea strategiei de dezvoltare rurale cu imbumatatire performantelor operationale pentru serviciul apa si canalizare. Principalul risc al acestei variante este reprezentat prin nivelul ridicat al fa cturii serviciului, asa cum se prezinta in tabelul nr. 10, corelat cu gradul de suportabilitate sintetizat in tabelul nr.11. Pretul variaz de la un maxim de 4,17 lei/mc , la 2,87 lei/mc in ultimul an al i mprumutului .In aceasta structura a tarifului doua tipuri de cheltuieli au o pon dere majora , cele cu rambursarea creditului si plata muncii salariale, care var iaza intre 60si 70% din pretul canalizarii. Pentru reducerea influente costurilor cu imprumutul ,este necesar sa se apeleze la siteme de finantare cu dobinzi cit mai mici si cel mai bine ar fi daca se p oate apela la grant integral , asa cum am prezentat in VARIANTA FARA CREDIT. Reducerea costurilor cu personalul se poate face numai daca se realizeaza o stat ie de epurare complet automatizata iar reteaua de canalizare este utilizata core spunzator, fara cheltuieli importante de curature . Nivelul de suportabilitate arata ca pentru familiile de pensionari , plata serv iciilor de apa si canalizare poate deveni o probleme majora, aceste reprezentind in medie circa 15% din pensia medie.Analizind ,totusi in mod realist, aceasta situatie se poate aprecia ca la familiile numai de pensionari au consumuri mai m ici deci si facturile vor avea valori mai scazute, cu procente in intervalul 30 -40%. Pentru familiile in care costul serviciului de apa si canalizare depaseste 5% di n venituruli, autoritatile publice locale trebuie sa apeleze la un sistem de aju toare sociale pentru diferenta ce depaseste acest procent de referinta , corpbor at cu impunerea unui consum de apa maxim. Din acest punc de vedere riscul este mediu Concluzii: 1. Nerealizarea numarului de bransamente la nivelul prognozat in primii 5 a ni de functionare a sistemului constituie un risc major datorita nerealizarii pr agului de rentabilitate al operarii si maririi pretului care ar putea depasi gr adului de suportabilitate a populatiei. 2. In cazul realizarii prognozei riscurile se reduc la nivelul mediu iar po pulatia cu venituri scazute ar putea beneficia de compensatii/ajutoare pentru o parte din valoarea cheltuielilor aferente acestuoi serviciu. 3 Un aspect important al finantarii investitiei este acela in care TVA-u l aferent trebuie platit de catre autoritatea locala, daca nu se promoveaza d in timp un act normativ pentru scutirea acestor investitii publice de aceasta t axa . In varianta de plata a TVA-ului de autoritatile publice si cuprinderea acestu ia in valoarea investitiei ,se obtin valori mai scazute cum s-a prezentat la c ap.II. Chear in aceasta situatie RIR esre mai mare decit limita de -10% cit limi ta de acceptibilitate [3], Asigurarea cofinantarii din bugetul local si al TVA-ului constitue o preocupare majora si este un risc important .

RISCUL INSTITUTIONAL SI POLITIC La nivelul judetului Dambovita s-a constituit conform Legii nr. 51/2006 Asociati a de Dezvoltare a Infrastructurii Serviciilor de Apa si Canalizare, cu operator

unic Compania de Apa Targoviste-Dambovita. Compania de Apa are actionariatul format numai din Autoritatile Locale din judet , are licenta de operare gradul II, si a gestionat cu succes investitiile din ca drul programululi MUDP II din Targoviste. RISC SCAZUT RISCUL TEHNIC SI OPERATIONAL Prin solutia tehnica aplicata (PVC) conducta este rezistenta la solicitari mecan ice si la efectele de coroziune si eroziune ale apelor reziduale, proiectul asig urand o buna viteza de autocuratire datorita pozitiei terenului cu panta natural a. In zonele cu panta scazuta se poate asigura o buna curatire folosind utilaje specializate de interventie. Statia de epurare are un grad ridicat de automatizae,are nevoie de o supravegere periodica, din care cauza are numai doi angajati de baza si unul pana care re alizeaza si supraveghrea retelei de canalizare si efectueaza si incasarea servic iului. RISC SCAZUT Alte categorii de riscuri : -Riscuri externe : riscuri economice de crestere a inflatiei, deprecierea monede i nationale, scaderea veniturilor populatiei, etc Riscuri interne :executia defectoasa a lucrarilor, nerespectarea graficului de i mplementare a investitiei, incapacitateade a administra sistemul in cazul operar ii locale, etc -Riscuri sociale : cresterea costurilor fortei de munca ; lipsa personalului cal ificat, etc Riscurile interne pot fi atenuate/prevenite prin intermediul unor masuri cu cara cter administrativ, cum ar fi : selectarea unei compani performante pentru lucrari introducerea unui contract strict , riguros cu termene si responsabilita ti clare selectarea riguroasa a personalului pentru operarea locala Riscurile externe sint dificil de anihilat ,fiind independente de menegementul d e proiect.Prin aderarea tarii in UE probabilitatea unor riscuri este substantia l diminuata, pentru Romania fiind prognozata o crestere economica pina de 5-6% in mod permanent pina in amul 2013. Indicatori de monitorizare Pentru a monitoriza eficienta lucrarilor din perioada de realizare a lucrarilor se stabilesc urmatorii indicatorii relevanti : Km de retea realizata /luna Certificate de calitate pentru materialele utilizate Agremente tehnice pentru principalele componnte uzinate Faze determinante cu probe tehnologice Unitate de implementare a proiectului , va intocmi periodic, pentru autoritatea locala, urmatoarele : rapoarete lunare de analiza si verificari urmarirea graficelor de activitate si a platilor inspectii in teren diagramele cu desfasurarea lucrarilor corelate cu respectarea programulu i de calitate Toate aceste instrumente impreuna cu alte rapoarte stau la baza analizelor de u

rmarire si supraveghere a implementarii cu succes a investitiei

Bibliografie: [1] Evaluarea Proiectelor de Investitii Manual de referinta PHARE 2001 [2] Intarirea Capacitarilor de Pregatire a Proiectelor de Mediu Manual Pregatire a Proiectelor de Apa si Ape uzate - Ministerul Mediului si Motto Mac Donald - 2 004 [3] Ghid pentru analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii - CE/2006 [4] Tehnici de analiza financiara Erich A. Helfest Ed. BMT 2006 [5] ANALIZA COST BENEFICIU concepte si practica - Anthony E. Boardman, David H. Greenberg .... Editura ARC 2006 [6]*** Buletin Statistic Lunar al Romaniei Nr.9/2007(forma de pe Site) [7]*** Documentatii ale operatorului SC Compania de Apa Tirgoviste Dimbovita [8]*** Site-uri CJ Dambovita, Ministerul Mediului, CE, BERD, BEI, etc [9] Ghidul Solicitantului Masura 322 PNDR [10] Buletin Statistic al Judetului Dimbovita