1.

DEZVOLTAREA PRODUCERII ENERGIEI
ELECTRICE


1.1 Concep ia producerii energiei electrice

Producerea energiei electrice reprezint procesul de transformare a
diferitelor forme de energie primar în energie electric , în cadrul unor instala ii
specializate de complexitate mare, denumite centrale electrice. Evolu ia
consumului de energie electric a f cut ca acestea s fie tot mai mari, puterile lor
instalate fiind limitate de restric ii tehnologice, economice, de mediu sau de
securitate.
Centrala electric reprezint un ansamblu de instala ii complexe, în
care se asigur condi iile pentru conversia unei forme primare de energie în
energie electric . Ea materializeaz tehnologic o concep ie de conversie.
Se pot eviden ia la limit , dou concep ii opuse de producere a energiei:
i O concep ie centralizat , bazat pe centrale electrice de mare putere,
care utilizeaz surse primare cu •concentrare energetic mareŒ
(combustibili fosili sau nucleari). Puterea acestor centrale este de regul
superioar consumului local, implicând existen a unui sistem de
transport i distribu ie a energiei electrice. Ansamblul centralelor i al
re elelor electrice de transport, exploatate i conduse într-o concep ie
unitar constituie un sistem electroenergetic.
i O concep ie distribuit , cu surse mici, amplasate lâng consumatori.
Se bazeaz în general pe utilizarea unor surse primare •u oareŒ, cu
concentrare energetic redus (solar , eolian etc.). Centrala este
destinat strict pentru acoperirea consumului local, eliminându-se
necesitatea de a transporta energia electric la distan .

În prezent concep ia centralizat are înc o pondere mult mai mare, rolul
producerii distribuite crescând îns odat cu accesul tot mai dificil la sursele
primare cu concentrare energetic ridicat , pe de-o parte, i a restric iilor tot mai
severe impuse de protec ie a mediului, pe de alt parte.
Dezvoltarea unei concep ii sau alteia depinde de modul în care la nivelul
unei ri sau comunitate exist o strategie global , prioritar fa de cea de la nivel
de grup, companie sau societate.

Capitolul 1
14
1.2 Surse de energie primar

1.2.1 Categorii de surse primare de energie

Dezvoltarea unei industrii energetice puternice este condi ionat de
existen a unor surse de energie primar care s se caracterizeze prin: diversitate,
accesibilitate, siguran , pre uri stabile, asigurarea cantit ilor dorite pe o perioad
de timp cât mai mare. În raport cu aceste condi ii, aten ia industriei energetice se
îndreapt spre o gam din ce în ce mai diversificat de surse de energie primar , cu
particularit i din ce în ce mai diferite. Prin conversia realizat în instala ii
specializate, aceste surse acoper cererea de energie electric i termic a societ ii.
În mod conven ional, sursele de energie primar sunt împ r ite în dou
mari categorii:
i surse finite;
i surse regenerabile.

Sursele finite de energie primar se consider a fi limitate atât în timp, cât
i în spa iu. Ele sunt capabile s acopere nevoile societ ii umane doar pentru o
perioad de timp limitat . M rimea acestei perioade de timp depinde de volumul
rezervelor de energie primar la care are acces societatea uman . Cele mai
importante surse finite de energie primar sunt combustibilii fosili i nucleari. Din
punct de vedere al modului în care se definesc rezervele corespunz toare surselor
finite de energie, se disting:
i Rezerva cert : reprezint cantitatea din respectivul combustibil
existent în z c mânt, care a fost certificat prin m sur tori i a c rui
exploatare este considerat ca fiind rentabil în condi iile economice i
de dezvoltare tehnologic corespunz toare unui anumit moment dat.
i Rezerva cert recuperabil : reprezint cota din rezervele certe care
poate fi recuperat (extras din z c mânt), în condi iile economice i
de dezvoltare tehnologic corespunz toare unui anumit moment dat.
i Rezerva adi ional : reprezint cantitatea din respectivul combustibil,
adi ional în raport cu rezervele certe, care poate fi:
- certificat prin m sur tori, dar a c rei exploatare nu este rentabil
pentru condi iile tehnologice i economice curente;
- rezultat în urma unor estim ri care se refer atât la por iuni
neexploatate ale unor z c minte cunoscute, cât i la regiuni care
ofer condi ii geologice favorabile.
i Rezerva adi ional recuperabil : reprezint cota din rezervele
adi ionale posibil a fi recuperate în viitor.

Se subliniaz faptul c volumul rezervelor certe, respectiv adi ionale, este
variabil în timp, el depinzând de dezvoltarea cuno tin elor geologice, de varia ia
pre ului combustibililor, de progresul înregistrat în domeniul tehnologiei. De
Capitolul 1
15
exemplu, sc derea pre ului la o categorie de combustibili poate muta un z c mânt
din zona rezervelor certe în cea a rezervelor adi ionale, exploatarea lui devenind
nerentabil din punct de vedere tehnico Š economic.
Sursele regenerabile se refer la acele categorii de surse primare de energie
care sunt generate în mod continuu de c tre sistemele naturale. Se disting
urm toarele categorii principale de surse regenerabile de energie: hidraulic ,
solar , eolian , geotermal , a mareelor, a valurilor, biomasa. Ele se caracterizeaz
prin:
i Poten ialul teoretic brut: Reprezint energia care ar deveni disponibil
prin conversia în energie util a tuturor fluxurilor naturale de energie
regenerabil , cu o eficien de 100 %.
i Poten ial tehnic: Reprezint cota din poten ialul teoretic brut care
poate fi convertit în energie util , inând seama de nivelul de
dezvoltare tehnologic i de posibilitatea de utilizare a acesteia de c tre
societatea uman (geografia uman ).
i Poten ial economic: Reprezint cota din poten ialul tehnic care poate fi
convertit în energie util , în condi ii de rentabilitate economic .
Toate sursele de energie men ionate mai sus particip , într-o m sur mai
mare sau mai mic , la satisfacerea nevoilor energetice ale societ ii umane. Este
foarte interesant s se analizeze evolu ia în timp a disponibilului de energie primar
în lume. Se poate constata c rezervele i produc ia evolueaz dependent de
consum, de politica (investi iile) în domeniul prospec iunilor, de interesul marilor
companii implicate i foarte mult de interesele politice i strategice ale rilor mari
consumatoare de energie.
Dac se urm re te aceast evolu ie, se poate constata c secolul XX
marcheaz trecerea de la domina ia puternic a c rbunelui la penetrarea petrolului
i gazelor naturale. Avantajele folosirii acestora a condus la diminuarea
prospec iunilor miniere. Crizele energetice din 1973 i 1979, care în esen au fost
crize petroliere, au relansat interesul pentru c rbune. Concluziile evidente ale
acestor muta ii impun existen a obligatorie a unei strategii na ionale în acest
domeniu, strategie care s impun o dezvoltare orientat spre mai multe forme de
energie primar i pe realizarea unor stocuri strategice, tampon, care s preia
fluctua iile cauzate de crizele i perturba iile economice i politice.
În tabelul 1.1 este prezentat modul în care este acoperit cererea mondial
de energie primar pentru anul 1997, respectiv 2020.
Din analiza datelor de mai sus se pot trage urm toarele concluzii:
i Combustibilii fosili continu s acopere cea mai mare parte din cererea
mondial de energie primar (90 % în anul 2020).
i De i va cre te în valoare absolut , energia hidraulic va satisface în
anul 2020 o cot mai mic a cererii de energie primar , în raport cu
anul 1997. Acela i lucru este valabil i pentru energia nuclear .
i În ciuda avântului deosebit pe care îl vor înregistra, sursele
regenerabile de energie (altele decât cea hidraulic ) nu vor acoperi în
anul 2020 decât 3 % din cererea mondial .
Capitolul 1
16

Tabelul 1.1 Modul de acoperire a cererii mondiale de energie primar , Mtep (%)
Surs de energie primar Anul 1997 Anul 2020
C rbune 2 239 (26) 3 247 (24)
Petrol 3 444 (40) 5 412 (40)
Gaz natural 1 894 (22) 3 517 (26)
Combustibili nucleari 603 (7) 676 (5)
Energie hidraulic 258 (3) 271 (2)
Alte surse regenerabile* 172 (2) 406 (3)
TOTAL 8 610 (100) 13 529 (100)
* Include urm toarele categorii de energii regenerabile: geotermal , eolian , solar , a mareelor, a
valurilor, biomasa, de euri industriale i menajere

În conformitate cu previziunile Agen iei Interna ionale de Energie,
produc ia mondial de energie electric va cre te de la 14 000 TWh, în 1997, pân
la aproximativ 26 000 TWh în anul 2020. În Tabelul 1.2 este prezentat modul în
care diversele surse de energie primar particip la produc ia de energie electric .
Se pot remarca urm toarele elemente:
i Ponderea combustibililor fosili în producerea de energie electric va
cre te de la 63,5 % la 73,7 %.
i C rbunele î i men ine pozi ia de lider în ceea ce prive te produc ia de
energie electric .
i Prin avantajele pe care le ofer , îndeosebi din punct de vedere al
protec iei mediului, ponderea gazului natural se va dubla.
i De i în valoare absolut participarea surselor regenerabile de energie
(altele decât energia hidraulic ) va cre te semnificativ, ponderea lor nu
va dep i 2,3 %.

Tabelul 1.2 Participarea formelor de energie primar la producerea
de energie electric , %
Surs de energie primar Anul 1997 Anul 2020
C rbune 39,5 37,7
Petrol 9 6
Gaz natural 15 30
Combustibili nucleari 17 9
Energie hidraulic 18 15
Alte surse regenerabile* 1,5 2,3
TOTAL 100 100
* Include urm toarele categorii de energii regenerabile: geotermal , eolian , solar , a mareelor, a
valurilor, biomasa, de euri industriale i menajere


1.2.2 C rbunele

C rbunele este una din cele mai importante surse primare de energie, lui
revenindu-i aproape 70 % din energia înglobat în rezervele certe de combustibili
Capitolul 1
17
fosili. C rbunele care a constituit baza revolu iei industriale din secolul XIX, dup
o perioad important de regres (1950 Š 1980), revine ca o energie primar
deosebit de important pentru viitor.
Din punct de vedere al calit ii, c rbunii pot fi împar i în:
i c rbuni bitumino i (superiori): Includ huila i antracitul, iar formarea
lor a început în perioada jurasic .
i c rbuni bruni: Formarea acestora a început în paleogen. În aceast
categorie se disting c rbunele brun sub-bituminos i lignitul.
i turba: Reprezint rezultatul unui proces de carbonificare incomplet.

Pentru industria energetic îndeosebi primele dou categorii prezint o
importan deosebit .
În raport cu ceilal i combustibili fosili c rbunele are o serie de avantaje
indiscutabile:
i Se g se te din abunden .
i Poate acoperi nevoile societ i umane pe o perioad mare de timp,
permi ând elaborarea unor strategii energetice pe termen lung.
i Este r spândit pe o arie geografic mult mai larg decât petrolul sau
gazul natural.
i Pre ul este relativ stabil, fiind pu in influen at de factori politici.
i Nu exist probleme majore privind transportul de la surs la
consumator.
i Exist tehnologii mature din punct de vedere comercial care permit o
utilizare •curat Œ a c rbunelui, cu impact minim asupra mediului
înconjur tor.

Tabelele 1.3 i 1.4 prezint situa ia rezervelor certe recuperabile, respectiv
produc ia de c rbune pe plan mondial, pentru anul 1999. Dup cum se poate
observa, luând ca referin anul 1999, rezervele certe recuperabile de c rbune pot
satisface cererea mondial pentru aproximativ 225 de ani.
Limit rile cele mai importante privind utilizarea c rbunilor sunt provocate
în special de puternicul impact pe care îl au asupra mediului înconjur tor. Se
amintesc în acest sens emisiile de pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, dioxid de
carbon. Pentru reducerea emisiilor aferente primelor trei categorii de noxe exist la
ora actual tehnologii mature din punct de vedere comercial capabile s satisfac
cele mai severe restric ii. Din punct de vedere al dioxidului de carbon (care
contribuie în mod substan ial la amplificarea efectului de ser ), c rbunele se
caracterizeaz prin cea mai ridicat emisie specific în raport cu cantitatea de
c ldur rezultat prin ardere. În consecin a, în urm toarele decenii eforturile vor fi
îndreptate înspre dezvoltarea unor tehnologii performante, mature din punct de
vedere comercial, care s asigure re inerea i stocarea dioxidului de carbon rezultat
din arderea combustibililor fosili.


Capitolul 1
18
Tabelul 1.3 Rezerve certe recuperabile de c rbune pe plan mondial, milioane tone
- anul 1999 -
Zona geografic
C rbuni
bitumino i
C rbune brun
subbituminos
Lignit Total
Africa 55 171 193 3 55 367
America de Sud 7 738 13 890 124 21 752
America de Nord 120 222 102 375 35 369 257 966
Asia* 179 040 36 688 34 580 252 308
Europa 112 596 119 109 80 981 312 686
Orientul Mijlociu 1 710 - - 1 710
Oceania 42 585 2 046 38 033 82 664
Total 519 062 276 301 189 090 984 453
* F r Orientul Mijlociu


Tabelul 1.4 Produc ia de c rbune pe plan mondial, milioane tone
- anul 1999 -
Zona geografic
C rbuni
bitumino i
C rbune brun
subbituminos
Lignit Total
Africa 231 0 0 231
America de Sud 45 0 46
America de Nord 607 384 88 1 080
Asia* 1 481 30 159 1 670
Europa 422 105 481 1 008
Orientul Mijlociu 2
- -
2
Oceania 224 18 66 308
Total 3 011 538 795 4 343
* F r Orientul Mijlociu


1.2.3 Petrolul i gazele naturale lichide

Petrolul r mâne o energie primar deosebit de c utat datorit avantajelor
importante pe care le ofer atât din punct de vedere al valorii sale energetice cât i
al propriet ilor sale fizico-chimice. Utilizarea lui este la ora actual îngr dit atât
de reducerea rezervelor, cât i de accesul dificil la z c minte repartizate în mod
inegal din punct de vedere geografic. Un alt dezavantaj major al petrolului este
legat de pre , care prezint fluctua ii importante, de multe ori din cauze politice.
Pe lâng petrol, o pondere deloc neglijabil o au gazele naturale lichide.
Acestea sunt reprezentate de hidrocarburi componente ale gazului natural (etan,
propan, butan, pentan) care sunt recuperate sub form lichid . În general statisticile
includ rezervele de gaze naturale lichide în cele de petrol.
Tabelele 1.5 i 1.6 prezint situa ia rezervelor certe recuperabile, respectiv
produc ia de petrol pe plan mondial, pentru anul 1999. Dup cum se poate observa,
luând ca referin anul 1999, rezervele certe recuperabile de petrol pot satisface
cererea mondial pentru aproximativ 40 de ani. Un element demn de remarcat este
Capitolul 1
19
concentrarea deosebit a rezervelor din zona Orientului Mijlociu (peste 64 % din
totalul rezervelor mondiale).

Tabelul 1.5 Rezerve certe recuperabile de petrol pe plan mondial (1999)
Zona geografic Rezerve, milioane tone*
Africa 10 122
America de Sud 13 370
America de Nord 8 573
Asia** 8 183
Europa 9 495
Orientul Mijlociu 92 242
Oceania 502
Total 142 487
* Sunt incluse rezervele certe recuperabile de gaz natural lichid
** F r Orientul Mijlociu

Tabelul 1.6 Produc ia de petrol pe plan mondial (1999)
Zona geografic Produc ie, milioane tone*
Africa 358,9
America de Sud 331,1
America de Nord 619,9
Asia** 395,0
Europa 636,6
Orientul Mijlociu 1 046,5
Oceania 30,6
Total 3 418,6
* Sunt incluse rezervele certe recuperabile de gaz natural lichid
** F r Orientul Mijlociu

1.2.4 Gazul natural

Gazul natural este definit ca un amestec de hidrocarburi care este exploatat
în stare gazoas i a c rui component principal este reprezentat de metan. În
ultimele decenii gazul natural a devenit combustibilul preferat în raport cu
c rbunele sau petrolul, în principal din urm toarele motive:
i Gazul natural este un combustibil relativ •curatŒ din punct de vedere
ecologic, cu emisii reduse de oxizi de sulf, oxizi de azot i pulberi.
Datorit raportului carbon/hidrogen mai sc zut decât în cazul
c rbunelui i petrolului, emisiile de dioxid de carbon sunt de asemeni
sim itor mai reduse.
i Aria geografic de r spândire este mai larg decât în cazul petrolului.
Peste 85 de ri posed z c minte semnificative de gaz natural.
i Au fost dezvoltate tehnologii industriale de mare eficien care
func ioneaz pe baz de gaz natural (ex. ciclurile combinate gaze-
abur).

Capitolul 1
20
Ca dezavantaj principal se men ioneaz problemele pe care le implic
transportul de la surs la consumator. Acest transport necesit existen a unor
conducte magistrale de mare capacitate care în multe cazuri trebuie s traverseze
teritoriile unor ter e ri. De asemeni pre ul gazului natural este mult mai instabil
decât în cazul c rbunelui.
Tabelele 1.7 i 1.8 prezint situa ia rezervelor certe recuperabile, respectiv
produc ia de gaz natural pe plan mondial, pentru anul 1999.
Dup cum se poate observa, luând ca referin anul 1999, rezervele certe
recuperabile de gaz natural pot satisface cererea mondial pentru aproximativ 57 de
ani.

Tabelul 1.7 Rezerve certe recuperabile de gaz natural pe plan mondial (1999)
Zona geografic Rezerve, miliarde m
3

Africa 11 400
America de Sud 6 299
America de Nord 7 943
Asia* 17 106
Europa 53 552
Orientul Mijlociu 53 263
Oceania 1 939
Total 151 502
* F r Orientul Mijlociu

Tabelul 1.8 Produc ia de gaz natural pe plan mondial (1999)
Zona geografic Produc ie, miliarde m
3

Africa 166,5
America de Sud 100,1
America de Nord 840,6
Asia* 331,4
Europa 929,2
Orientul Mijlociu 225,8
Oceania 41,9
Total 2 635,5
* F r Orientul Mijlociu


1.2.5 Uraniul

Uraniul reprezint una din sursele primare cu concentrare energetic
deosebit de ridicat . Datorit reactivit ii chimice ridicate uraniul nu este întâlnit în
natur în stare metalic , ci sub form de oxizi (UO
2
, U
3
O
8
), fosfa i, silica i, etc. În
Tabelul 1.9 sunt prezentate rezervele certe recuperabile de uraniu pe plan mondial.
Aceste rezerve sunt clasificate în func ie de costul specific aferent opera iunilor de
exploatare, transport i procesare a minereului de uraniu.

Capitolul 1
21

Tabelul 1.9 Rezerve certe recuperabile de uraniu pe plan mondial, mii tone (1999)
Cost specific la care este posibil
recuperarea, $/kg Zona geografic
< 80 80 - 130
Total recuperabil
pentru un cost
specific < 130 $/kg
Africa 507,4 105,7 613,1
America de Sud 169,0 2,2 171,2
America de Nord 431,4 272,7 704,1
Asia* 564,3 255,0 819,3
Europa 228,5 74,8 303,3
Orientul Mijlociu - 0,5 0,5
Oceania 571,0 99,0 670,0
Total 2 471,6 809,9 3 281,5
* F r Orientul Mijlociu

În anul 1999 cererea mondial de uraniu a fost de aproximativ 61 600 tone,
urmând ca ea s ajung la 54 500 Š 79 800 tone/an în 2015. Aproximativ 75 % din
cererea anului 1999 a fost acoperit din produc ia z c mintelor de uraniu, restul
provenind din alte surse cum ar fi stocurile deja existente de combustibili nucleari
sau arme nucleare dezafectate. Pe plan mondial peste 90 % din produc ia de uraniu
este asigurat doar de 10 ri, dintre care cel mai important este Canada (8 214 tone
de uraniu în 1999, cea ce reprezint aproximativ 25,2 % din total).
Folosirea uraniului în aplica ii civile este strâns legat de dezvoltarea
centralelor nuclearoelectrice (CNE). De i în perioada 1980 Š 1990 energetica
nuclear s-a confruntat cu crize majore, cum ar fi accidentele de la Three Miles
Island (SUA) i Cernobîl (Ucraina), ea r mâne în continuare o variant viabil de
acoperire a cererii de energie electric . În Tabelul 1.10 sunt prezentate puterile
instalate i energia electric produs pe plan mondial în CNE la nivelul anului
1999. În acest sens se men ioneaz cazurile Fran ei i Lituaniei în care CNE
acoper peste 70 % din necesarul de energie electric al rilor respective.

Tabelul 1.10 Capacit i i produc ii de energie electric în CNE (1999)
Capacit i instalate
Capacit i în
construc ie
Zona geografic Nr.
unit i
Putere
instalat ,
MWe
Nr.
unit i
Putere
instalat ,
MWe
Energie
electric
produs , TWh
Africa 2 1 800 - - 11,6
America de Sud 3 1 552 3 3 200 10,6
America de Nord 120 108 919 - - 806,6
Asia* 90 65 884 24 19 437 465,8
Europa 215 170 854 13 9 917 1 096,0
Orientul Mijlociu - - 1 1 000 -
Oceania - - - - -
Total 430 349 009 41 33 554 2 390,6
* F r Orientul Mijlociu
Capitolul 1
22

inând seama de rezervele de uraniu existente, CNE vor putea juca i în
viitoarele decenii un rol important în acoperirea cererii de energie electric . În
acest scop este necesar rezolvarea unor probleme cum ar fi:
i Cre terea siguran ei în exploatare;
i Sc derea costurilor de capital la nivele comparabile cu cele ale
centralelor electrice care func ioneaz pe combustibili fosili;
i Stocarea în siguran a de eurilor nucleare (inclusiv a combustibilului
uzat);
i Cre terea gradului de acceptare a CNE de c tre opinia public .


1.2.6 Energia hidraulic

Energia hidraulic reprezint cea mai important surs regenerabil de
energie, acoperind aproximativ 18 % din cererea mondial de energie electric . În
mod conven ional no iunea de energie hidraulic este asociat doar cursurilor de
ap , alte surse primare pe baz de ap (cum ar fi energia valurilor sau mareelor)
fiind asimilate la categoria Surse regenerabile de energie.
De i ocup deja un rol major în balan a energetic mondial , exist în
continuare un poten ial tehnic i economic impresionant care nu a fost pus înc în
valoare i care ar putea contribui în viitor la acoperirea cererii de energie electric .
Dintre avantajele certe oferite de energia hidraulic se pot aminti:
i Resursele sunt larg r spândite pe glob, peste 150 de ri dispunând de
poten iale hidroenergetice semnificative.
i Tehnologia de conversie a energiei hidraulice în energie electric este
matur din punct de vedere comercial.
i Joac un rol important în reducerea emisiei de gaze cu efect de ser .
i Centralele hidroelectrice (CHE) se caracterizeaz prin flexibilitate în
exploatare.
i CHE se caracterizeaz prin costuri de exploatare deosebit de sc zute i
durate mari de via .
i Amenaj rile hidroenergetice pot contribui la rezolvarea altor probleme
cum ar fi iriga iile sau asigurarea cu ap potabil a popula iei.

Principalele limit ri care apar în dezvoltarea CHE sunt legate de costurile
ridicate de capital i de impactul deosebit de sever produs asupra mediului în faza
de construc ie Š montaj.
În Tabelul 1.11 este prezentat poten ialul hidroenergetic pe plan mondial,
iar în Tabelul 1.12 sunt date puterile instalate în CHE, precum i produc iile de
energie electric la nivelul anului 1999.


Capitolul 1
23

Tabelul 1.11 Poten ialul hidroenergetic la nivel mondial, 1999
Zona geografic Poten ial teoretic, TWh/an Poten ial tehnic, TWh/an
Africa > 3 876 > 1 888
America de Sud 6 891 > 2 792
America de Nord 6 818 > 1 668
Asia* 16 443 > 4 875
Europa 5 392 > 2 706
Orientul Mijlociu 688 > 218
Oceania 596 > 232
Total > 40 704 > 14 379
* F r Orientul Mijlociu

Tabelul 1.12 Puteri i produc ii de energie electric în CHE, 1999
Putere, MW
Zona geografic
Instalat În construc ie
Energie electric
produs , GWh
Africa 20 170 2 471 73 159
America de Sud 106 277 15 873 496 016
America de Nord 160 113 1 937 711 225
Asia* 174 076 71 171 567 501
Europa 214 368 8 917 735 655
Orientul Mijlociu 4 185 9 751 8 434
Oceania 13 231 63 41 918
Total 692 420 110 183 2 633 908
* F r Orientul Mijlociu


1.2.7 Surse regenerabile de energie

Una din alternativele energetice deosebit de tentante la ora actual este
reprezentat de utilizarea surselor regenerabile de energie. Dintre beneficiile aduse
de utilizarea acestor surse se pot aminti:
i Prezervarea rezervelor de combustibili fosili ale omenirii;
i Reducerea impactului asupra mediului înconjur tor produs de sectorul
energiei electrice, cu accent asupra diminu rii emisiei de gaze cu efect
de ser .

Principalele surse regenerabile care pe termen mediu pot fi luate în
considera ie la acoperirea cererii de energie sunt: energia hidraulic (prelucrat în
microhidrocentrale), biomasa, energia solar , energia eolian i energia geotermal .
Microhidrocentralele formeaz o categorie distinct atât sub aspect tehnic,
cât i financiar. În general, în aceast categorie sunt cuprinse CHE cu o putere
electric instalat mai mic de 10 MW. Microhidrocentralele se limiteaz la
interesele de valorificare a unor surse relativ mici de energie hidraulic , fiind
promovate în general de colectivit i locale sau de industria de capacitate mic i
mijlocie.
Capitolul 1
24

În ultimii zece ani utilizarea acestor surse energetice a devenit o prioritate
la nivel guvernamental pentru foarte multe ri, în acest scop fiind promovate o
serie facilit i i stimulente fiscale. Cel mai bun exemplu ar putea fi Cartea Alb
promulgat de Uniunea European (UE) în anul 1997 prin care se stabilesc
obiective deosebit de îndr zne e în ceea ce prive te sursele regenerabile de energie
(vezi Tabelul 1.13). Astfel, pân în anul 2010 aceste surse trebuie s acopere cel
pu in 12 % din consumul de energie primar al Uniunii Europene. Prin aceasta se
urm re te o reducere a emisiilor anuale de dioxid de carbon cu peste 400 Mt.
Centralele electrice bazate pe surse regenerabile de energie se
caracterizeaz (cu excep ia energiei hidraulice) prin puteri unitare relativ mici. Ele
se constituie în general în surse distribuite de electricitate plasate în imediata
apropiere a consumatorilor. Pe plan mondial, situa ia capacit ilor instalate este cea
prezentat în Tabelul 1.14.

Tabelul 1.13 Prevederile Cartei Albe a UE privind utilizarea
surselor regenerabile de energie
Categorie de surs Obiectiv pentru anul 2010 Situa ia în anul 1999
Energie eolian , GWel 40 9
Energie hidraulic , GWel 105 94
Celule fotovoltaice, GWel 3 0,1
Biomas , Mtep 135 57
Energie geotermal *, GWel 1 0,6
Energie geotermal **, GWt 5 1,2
Captatoare solare, milioane m
2
100 9
* Conversie în energie electric
** Utilizare direct

Tabelul 1.14 Capacit i de producere a energiei electrice având la baz
surse regenerabile de energie
Categorie de surs
regenerabil
Previziuni pentru anul 2010,
GW
Situa ia în anul 2000,
GW
Energie eolian 130 17
Microhidrocentrale 45 32
Energie solar * 2 0,4
Celule fotovoltaice 11 1,1
Biomas 55 37
Energie geotermal 14 8
* Bazat pe utilizarea ciclurilor termodinamice

În Tabelele 1.15 Š 1.18 sunt prezentate o serie de detalii privind utilizarea
pe plan mondial a surselor regenerabile de energie.




Capitolul 1
25

Tabelul 1.15 Capacit i de producere a energiei electrice instalate în microhidrocentrale
Zon geografic Situa ia în anul 2000, MW
China 9 500
Europa 12 500
America de Sud i Central 3 000
America de Nord 5 500
Restul lumii 1 500
TOTAL 32 000


Tabelul 1.16 Evolu ia produc iei mondiale de celule fotovoltaice, MW
Zon geografic 1994 1996 1998 2000 2002
Europa 21,7 18,8 33,5 60,7 112,8
Statele Unite ale Americii 25,6 38,9 53,7 75,0 100,6
Japonia 16,5 21,2 49,0 128,6 251,1
Restul lumii 5,6 9,8 18,7 23,4 47,8
TOTAL 69,4 88,7 154,9 287,7 512,3


Tabelul 1.17 Puteri instalate în centrale geotermale la nivel mondial, anul 2000
Zona geografic
Produc ie de energie
electric , TWh
Putere electric instalat ,
MW
Statele Unite ale Americii 15,5 2 228
Filipine 9,2 1 909
Mexic 5,7 755
Italia 4,4 785
Japonia 3,5 547
Indonezia 4,6 590
Noua Zeeland 2,3 437
Restul lumii 4,1 723
Total 49,3 7 974


Tabelul 1.18 Capacit i de producere a energiei electrice instalate în generatoare eoliene
Zon geografic Situa ia în anul 2002, MW
Europa 22 558
Asia 2 466
America de Nord 4 929
Restul lumii 426
TOTAL 30 379





Capitolul 1
26
1.3 Situa ia energetic a României

1.3.1 Consumul de resurse primare de energie

Din punct de vedere al diversit ii resurselor primare, România poate fi
considerat o ar relativ bogat . Ea a dominat mul i ani Europa prin produc ia de
petrol i gaze naturale, element care a determinat constituirea ei într-o zon
strategic în perioada celor dou r zboaie mondiale.
În Figura 1.1 este prezentat evolu ia consumului de resurse primare de
energie în perioada 1992 Š 2000. iar în Tabelul 1.19 este dat structura acestui
consum. Se poate observa c , de i ponderea lor a sc zut în perioada 1992 Š 2000,
combustibilii fosili au reprezentat principala resurs energetic primar a
României.

Tabelul 1.19 Structura consumului de energie primar al României, % (1992 Š 2000)
Categorie resurs 1992 1995 1998 1999 2000
C rbune 24,1 21,8 20,4 19,2 19,9
Petrol 30,4 34,2 33,8 31,7 32,1
Gaz natural 41,1 34,4 32,5 34,5 33,9
Alte surse* 4,4 9,6 13,3 14,6 14,1
Total 100 100 100 100 100
* Energie hidraulic , nuclear , energie electric din import, surse regenerabile




50943
55941
46205
39791 40454
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
1992 1995 1998 1999 2000
an

Fig. 1.1 Consumul de energie primar al României în perioada 1992 - 2000

Figura 1.2 prezint evolu ia previzionat a consumului de resurse primare
de energiei. Combustibilii fosili continu s ocupe ponderea cea mai important .

Capitolul 1
27
hidro
carbune
gaze + titei din tara
nuclear
RER +
alti combustibili
gaze + titei din import
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
2001 2005 2010 2015
³·· ¬»°

Fig. 1.2 Consumul previzionat de energie primar al României în perioada 2001 - 2015

În ultimele dou decenii volumul rezervelor certe de combustibili fosili a
avut o evolu ie descresc toare, România devenind o ar net importatoare, în
special de petrol i gaze naturale. În acest sens, în Figura 1.3 este prezentat modul
în care este acoperit consumul de energie primar .


1.3.2 C rbunele

România dispune de cantit i însemnate de lignit, 80 % dintre rezerve fiind
plasate în bazinul carbonifer al Olteniei. Acestea sunt utilizate practic în mod
exclusiv pentru acoperirea necesit ilor sectorului de producere a energiei electrice
i termice. La nivelul produc iei actuale rezervele certe recuperabile de lignit pot
acoperi cererea pentru o perioad de cel pu in 50 Š 60 de ani (vezi Tabelul 1.20).
Se men ioneaz de asemeni cantit i reduse de huil (aflate în propor ie de 95 % în
Valea Jiului) i c rbune brun (în bazinele carbonifere ale Prahovei i Banatului). În
Capitolul 1
28
Tabelul 1.21 este prezentat produc ia de c rbune a României în perioada 1991 Š
1999.

66
51
34
49
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2001 2015
an
Import
Productie interna

Figura 1.3 Modul de acoperire a consumului de energie primar al României


Tabelul 1.20 Rezervele certe recuperabile de combustibili fosili ale României, anul 1999
Categorie combustibil Rezerve
Huil + c rbune brun, milioane tone 36
Lignit, milioane tone 1 421
Petrol, milioane tone 108
Gaz natural, miliarde m
3
406

Tabelul 1.21 Produc ia de c rbune a României, mii tone
An 1991 1995 1996 1997 1998 1999
Huil 5 411 6 356 6 965 5 642 4 331 3 741
C rbune brun 645 570 605 511 369 328
Lignit 29 149 37 062 37 204 30 093 23 405 20 465


Dup anul 1998 a fost demarat o ampl ac iune de restructurare a
sectorului minier, unul din obiectivele principale fiind închiderea sau conservarea
minelor nerentabile. Rezultatul este o reducere a produc iei de c rbune, astfel încât
costurile specifice s fie men inute în limite acceptabile, în condi iile în care
subven iile sunt eliminate. Este de a teptat ca produc ia de lignit s fie plafonat la
25 Š 30 milioane tone/an, fiind totu i capabil s acopere necesit ile sectorului de
producere a energiei electrice. În ceea ce prive te huila, pe lâng rezervele
autohtone se va apela în continuare la importuri.


Capitolul 1
29
1.3.3 Petrolul

Petrolul a constituit mul i ani una din resursele energetice importante ale
României, ea fiind una din rile care au f cut pionierat în acest domeniu. Se
aminte te în acest sens c exploatarea comercial a petrolului în România a
demarat înc din anul 1857. Pân la cel de-al doilea r zboi mondial a fost cea mai
bogat ar european în petrol i mai ales în petrol cu con inut redus de sulf, fiind
concurat dup r zboi de rezervele descoperite în Marea Nordului i Marea
Caspic . În perioada cea mai productiv , produc ia de petrol a României atingea 15
milioane tone pe an. Pe aceast baz a fost dezvoltat o puternic industrie atât
extractiv , de rafinare i prelucrare a produselor derivate din petrol, cât i
constructoare de echipamente de foraj. Lipsa prospec iunilor din perioada anilor
1970-1990, combinat cu epuizarea treptat a rezervelor cunoscute a avut drept
consecin o diminuare rapid a produc iei de petrol. Ea atinge în prezent cel mult
6-7 milioane tone pe an, neputând acoperi cererea intern . În aceste condi ii
România a devenit o ar net importatoare de petrol, peste 50 % din cerere fiind
acoperite pe aceast cale.
În anul 1999 rezervele certe recuperabile de petrol ale României erau de
108 milioane tone, pentru o produc ie anual de 6,4 milioane tone. În viitorul
apropiat se preconizeaz oprirea acestui declin i chiar o u oar cre tere a
produc iei anuale. Acest lucru va fi posibil în special datorit atât introducerii unor
tehnologii moderne de foraj i extrac ie, cât i intr rii în exploatare a unor
z c minte (îndeosebi cele de pe platforma M rii Negre). Totu i, România va
continua s r mân dependent de importurile de petrol.

1.3.4 Gazul natural

Ca i în cazul petrolului, România a avut importante rezerve de gaze
naturale, fiind pân în anul 1959 (anul descoperirii rezervelor de gaz natural de la
Groningen, Olanda) cel de-al doilea mare produc tor de gaze naturale din Europa,
dup URSS. Rezervele de gaze naturale au diminuat treptat, cererea intern
dep ind posibilit ile de produc ie. Astfel, România a devenit o ar net
importatoare, aproximativ 30 % din consum fiind acoperit pe aceast cale.
În anul 1999 rezervele certe recuperabile de gaze naturale atingeau 406
miliarde m
3
. În Tabelul 1.22 este prezentat evolu ia produc iei i a importului de
gaz natural pentru cazul României pentru anii 1990 Š 2002, iar în Tabelul 1.23 este
dat o previziune pentru perioada 2007 Š 2015.
La ora actual , importul de gaz natural se realizeaz doar din Rusia, via
Ucraina, printr-o magistral având o capacitate de transport de aproximativ 25
milioane m
3
/zi. Pentru a se putea elimina aceast dependen strict sunt luate în
considera ie dou categorii de m suri:
i Diversificarea surselor de aprovizionare (ex. racordarea la re eaua
vest-european prin intermediul Ungariei; dezvoltarea infrastructurii
necesare pentru importul de gaz natural lichefiat).
Capitolul 1
30
i Cre terea capacit ii de stocare subteran . Un deziderat ar fi m rirea
acestei capacit i de la 2,5 miliarde m
3
în anul 2003, la peste 6,5
miliarde m
3
dup anul 2010.

Tabelul 1.22 Situa ia gazului natural în România, miliarde m
3

An 1990 1992 1994 2000 2001 2002
Produc ie intern 25,6 21,8 18,7 14,6 13,0 13,3
Importuri 7,3 4,4 4,4 3,2 2,8 3,1
Surs : Asocia ia pentru Politici Energetice din România, 2003

Tabelul 1.23 Previziuni privind situa ia gazului natural în România, miliarde m
3

An 2007 2008 2009 2011 2013 2015
Produc ie intern 8,5 8,2 7,8 6,9 6,2 5,5
Importuri 9,3 10,3 11,2 13,3 15,3 17,3

1.3.5 Uraniul

România nu dispune de rezerve însemnate de uraniu: aproximativ 6900
tone la nivelul anului 1999, pentru o produc ie anual de 105 tone. Se pot eviden ia
trei zone în care exist z c minte cu valoare industrial : zona Crucea din Carpa ii
Orientali, zona Bihor din Carpa ii Apuseni i zona Banatului. Din anul 1952, de
când a început exploatarea, a fost produs o cantitate de aproximativ 17630 tone,
cantit i însemnate de minereu fiind exportate în URSS.
Începând cu anii Ž70 au ap rut preocup ri privind dezvoltarea unor CNE în
România. În acest scop s-a trecut la o reorganizare sistematic a sectorului nuclear,
cuprinzând activit i de extrac ie, prelucrare i cercetare în domeniu. Prelucrarea
minereurilor se face în prezent la Feldioara, lâng Bra ov, asigurându-se aici
procesarea întregii produc ii din zonele sus-men ionate. Rezervele existente sunt
considerate suficiente pentru func ionarea a dou unit i din cadrul centralei
nucleare de la Cernavod pe toat durata lor de via .

1.3.6 Energia hidraulic

Energia hidraulic ocup un loc aparte în energetica româneasc . De i
primele centrale electrice construite în ar au fost cele hidraulice, ele au pierdut
treptat din teren în favoarea combustibililor fosili.
Poten ialul hidroenergetic al României a fost în aten ia speciali tilor înc
de la începuturile producerii energiei electrice, studii sistematice fiind realizate în
perioada 1900-1914 de c tre Dimitrie Leonida i I.S. Gheorghiu. Ele au fost
continuate dup 1927 de c tre Dorin Pavel, autor a dou studii de referin privind
poten ialul hidroenergetic românesc. Acestea au fost dezvoltate i actualizate în
mod sistematic de institu iile de specialitate în perioada 1951 - 1989.
Lungimea total a cursurilor de ap din România este de circa 115 000 km,
din care fluviul Dun rea ocup un loc important, cu o lungime pe teritoriul rii de
1075 km i o denivelare de circa 68 m (debit mediu 5540 m
3
/s). În Tabelul 1.24 se
Capitolul 1
31
prezint poten ialul liniar al cursurilor de ap interioare, f r a se ine seama de
Dun re.
În Tabelul 1.25 este prezentat poten ialul hidroenergetic al României la
nivelul anului 1999. Dup cum se poate observa, amenajarea poten ialului
hidroenergetic se apropie de limita economic . Pe termen scurt i mediu nu este
a teptat demararea unor noi investi ii majore în acest domeniu.

Tabelul 1.24 Poten ialul liniar al cursurilor interioare din România
Lungimea cursurilor de apa Poten ialul liniar mediu Puterea specifica
kW/km Total, km %, din total Total, MW % din total
sub 200 14 675 62,6 1 170 19,9
200 Š 500 5 370 22,9 1 760 29,9
500 Š 1000 2 395 10,2 1 590 27
peste 1000 1 010 4,3 1 370 23,2
Total 23 450 100 5 890 100

Tabelul 1.25 Poten ialul hidroenergetic al României, anul 1999
Poten ial teoretic, TWh/an 56
Poten ial tehnic amenajabil, TWh/an 36
Poten ial economic amenajabil, TWh/an 17
Poten ial amenajat, TWh/an 16 - 17


1.3.7 Surse regenerabile de energie

Cu excep ia biomasei (lemn) nici o alt form de energie regenerabil nu
este reprezentat semnificativ în România. Se men ioneaz totu i cercet ri
efectuate în domeniul energiei solare (captatoare) i eoliene care au ajuns pân în
faza de experimentare i demonstrativ .
În concordan cu preocup rile existente pe plan mondial, un accent
deosebit se va pune în urm toarea perioad de timp pe utilizarea poten ialului
eolian. Dintre zonele cele mai favorabile pentru instalarea de turbine eoliene se
men ioneaz platforma continental a M rii Negre, zona litoral , podi urile din est
i platourile montane. În Tabelul 1.26 este prezentat poten ialul eolian tehnic
amenajabil pentru România.


Tabelul 1.26 Poten ialul eolian tehnic amenajabil al României
Zona
Platforma
M rii Negre
(off-shore)
Podi urile
Dobrogei i
Moldovei
Zona
Alpin
Alte
regiuni
Total
Poten ial, MW 1 200 410 240 600 2 450
Energie electric
anual , GWh/an
2 800 650 550 900 4 900
Surs : ENERO, 2002






2. CARACTERISTICI ALE CENTRALELOR
ELECTRICE

2.1. Clasificarea centralelor electrice

Centralele electrice se pot clasifica în func ie de mai multe criterii, cum ar
fi tipul energiei primare utilizate, tipul energiei utile produse, destina ia centralei,
puterea total i unitar a grupurilor din structur , agen ii energetici folosi i i
parametrii acestora, tipul ma inii energetice, etc. În Tabelul 2.1 se prezint
clasificarea centralelor electrice dup criteriul energiei primare utilizate,
eviden iindu-se lan ul transform rilor energetice pân la forma final de energie.
Modul în care diversele forme de energie primar au fost accesibile,
precum i gradul de dezvoltare tehnologic atins la un moment dat au determinat
proliferarea diferitelor tipuri de centrale electrice prezentate în Tabelul 2.1. Astfel,
în timp ce unele se afl de mult timp în faza de deplin maturitate comercial
(CCA, CNE, CTG, CCGA, CDE, CHE), altele de abia au penetrat pia a energiei
electrice (celule fotovoltaice, centrale eoliene), sau sunt în faza pilot i
demonstrativ (CMM, centrale termomarine sau bazate pe energia valurilor).


2.2 Particularit i i indicatori care caracterizeaz
func ionarea centralelor electrice

2.2.1. No iuni de putere utilizate la exploatarea centralelor
electrice

Pentru gestionarea i exploatarea centralelor electrice în cadrul sistemelor
electroenergetice, este necesar a se folosi o terminologie unitar pentru diferitele
categorii de puteri i indicatori de comportament. Cel mai adesea acestea sunt
standardizate sau precizate prin regulamente interne. În Figura 2.1 i în Tabelul 2.2
se prezint cele mai importante no iuni de putere folosite în România, precum i
modul lor de definire.
Dup cum se observ , la nivelul sistemului electroenergetic, la un moment
dat, din puterea total instalat , numai o parte este utilizabil , deoarece puterea
momentan produs depinde atât de consum, cât i de indisponibilit ile de putere
existente.
Capitolul 2
38
Reducerile de putere se datoreaz :
i Unor reduceri temporare datorate fluctua iilor calit ii combustibilului,
înc rc rii instala iilor de cogenerare, modific rii condi iilor de r cire,
sau a reducerii nivelului lacurilor de acumulare, ceea ce conduce la
diminuarea puterii disponibile pân la nivelul efectiv disponibil.
i Unor reduceri de putere datorate repara iilor, ceea ce conduce la
diminuarea puterii pân la nivelul de putere efectiv utilizabil .

Pentru acoperirea consumului, variabil de-a lungul unei zile, se pornesc
grupuri care însumeaz ceea ce se nume te putere efectiv utilizabil în func iune,
aceste grupuri furnizând puterea numit putere produs sau momentan . Se poate
constata c apar dou rezerve de putere. Una în grupuri în a teptare, numit rezerv
static , i alta în grupurile aflate în func iune, numit rezerv turnant . Stabilitatea
sistemului i siguran a aliment rii cu energie a consumatorilor este influen at de
m rimea acestei rezerve de putere.

Fig. 2.1 Puterile caracteristice ale sistemului electroenergetic
P
ed rep
P
d rep

P
eu

P
u

P
ed

P
d

P
i

P
e ind

P
red d
P
ind

P
rt

O
Ð
P
rs

P
gz

P
euf

P
gn

P
vz

P
vs

P
l

Pp
0 6 12 18 24
¬¬¬ ¬ [h]
Capitolul 2
39
Rezerva static intervine la avarierea grupurilor aflate în func iune,
înlocuind grupurile defecte, m rimea ei trebuind s fie cel pu in egal cu cea a
celui mai mare grup din sistem. Grupurile aflate în rezerv static se diferen iaz
prin durata (timpul) de pornire i de înc rcare pân la sarcin nominal . În general,
în caz de avarie, la început sunt solicitate grupurile cu pornire rapid i apoi cele
mai lente. Duratele uzuale de pornire sunt de 1 - 5 min la motoarele Diesel; 1 - 3
minute la turbinele hidraulice; 15 - 25 minute la instala iile de turbine cu gaze, 2 - 8
h la turbinele cu abur.
Rezerva turnant poate interveni în caz de avarie a unui grup aflat în
func iune, dar destina ia ei principal este a asigura reglajul frecven - putere în
sistem.
Puterea momentan serve te i la acoperirea consumului propriu de
energie electric al centralelor. Acest consum propriu se diferen iaz , printre altele,
în func ie de tipul centralei i de combustibilul utilizat, i reprezint în raport cu
puterea produs la bornele generatorului: 5 - 12 % la CCA, 12 - 14 % la CNE, 0,5
- 1 % la CHE.

2.2.2. Curbe de sarcin

Curba de sarcin reprezint varia ia în timp (zi, luna, an, etc.) a puterii
electrice sau termice, produse sau consumate. Ea reprezint leg tura dintre sursa de
energie i consumator, i st la baza program rii func ion rii grupurilor într-un
sistem centralizat sau descentralizat de alimentare cu energie.
Forma curbelor de sarcin este în general aleatoare, depinzând puternic de
particularit ile consumatorilor. Pentru consumul de energie electric , cele mai
folosite tipuri de curbe de sarcin sunt: curba de sarcin zilnic , curba clasat
anual i curba puterilor maxime lunare.
În continuare sunt tratate curbele de sarcin electrice.

2.2.2.1 Curba de sarcin zilnic

Curba de sarcin zilnic reprezint varia ia în 24 ore a puterii produse sau
consumate. Pentru definirea complet a rolului, particularit ilor i a utilit ii curbei
de sarcin zilnice este necesar s se precizeze forma, modul de construire,
indicatorii i modul de acoperire în sistem a acesteia.

A. Forma curbei de sarcin este determinat de:
i tipul consumatorilor (casnici, industriali, etc.) i ponderea acestora;
i clim , sezon, durat de iluminare natural ;
i gradul de energointensivitate al economiei ;
i tipul zilei din s pt mân (lucr toare sau nelucr toare).

În Figura 2.1 se prezint forma tradi ional a curbei de sarcin zilnic , iar
în Figura 2.2 sunt date dou exemple pentru cazul României. Se disting dou
Capitolul 2
40
G
I
puncte de maxim: unul denumit putere la vârful de sear (
vs
P ) i unul puterea la
vârful de zi (
vz
P ). De asemeni exist dou puncte de minim: unul denumit puterea
la golul de noapte (
gn
P ), iar cel lalt puterea la golul de zi (
gz
P ). În Figura 2.3 se
prezint exemple de curbe de sarcin pentru o serie de ri puternic industrializate,
a c ror caracteristic este atenuarea diferen ele dintre cele dou vârfuri. Se poate
remarca c golul de zi se reduce sau chiar dispare.


Fig. 2.2 Exemple de curbe de sarcin zilnic pentru România


Fig. 2.3 Exemple de curb de sarcin din Germania (G), Fran a (Fr),
Italia (I), Spania (S) i Polonia (P)

Dup cum se poate observa din figurile de mai sus, puterea maxim este rar
atins , existând varia ii importante în cadrul aceleia i zile. Deoarece energia
electric nu se poate stoca în mod direct, consumul maxim va fi acela care dicteaz
m rimea puterii instalate în sistem. Modul în care valoarea cererii se situeaz în
raport cu puterea instalat va indica eficien a folosirii acesteia din urm .

GW
Fr
S
P
G
I
Capitolul 2
41
B. Construirea curbei de sarcin poate fi abordat din dou puncte de
vedere:
i pentru caracterizarea produc iei de energie electric , având un caracter
aposteriori;
i pentru prognozarea consumului de energie, având un caracter aprioric.

Forma aposterioric se poate ob ine u or, prin m sur tori efectuate la
anumite intervale de timp, între acestea considerându-se fie media puterilor
m surate, fie o varia ie liniar a acestora.
Prognozarea curbei de sarcin este mult mai dificil . Ea se realizeaz cu
ajutorul metodelor statistico - probabilistice i utilizeaz curbele de sarcin reale,
determinate prin m sur tori, luând în considerare tendin ele consumului, ritmul de
dezvoltare al industriei, influen a cre terii economice, etc. Prognozarea este
esen ial pentru planificarea modului de acoperire a consumului în sistemele
electroenergetice.

C. Cu ajutorul curbei de sarcin se pot defini urm torii indicatori utiliza i
pentru caracterizarea varia iei sarcinii electrice:

i
zi
E : energia total produs zilnic

medzi
24
0
p zi
P 24 d ) ( P E I ã ã , [MWh] (2.1)

unde: ) ( P
p
este varia ia puterii în func ie de timp pe parcursul unei
zile, în MW;
medzi
P - puterea medie ob inut pe parcursul unei zile, în
MW; - timp, h.

24
E
P
zi
medzi
ã , [MW] (2.2)

Energia total produs zilnic se determin prin planimetrarea ariei de
sub curba de sarcin (cu ordonata exprimat în valori absolute). Permite
determinarea puterii medii produse pe parcursul unei zile.

i , : factorul de minim, respectiv de aplatizare al curbei de sarcin

maxzi
minzi
P
P
ã (2.3)

unde:
zi min
P este puterea minim atins în decursul unei zile, în MW;
Capitolul 2
42
zi max
P - puterea maxim atins în decursul unei zile, în MW.

maxzi
medzi
P
P
ã (2.4)

Ace ti indicatori reflect cantitativ neuniformitatea consumului. Cu cât
au valori mai apropiate de 0, cu atât folosirea grupurilor în sistem este
mai pu in eficient din punct de vedere al înc rc rii.

i
zi max u
k : coeficientul de utilizare zilnic a puterii maxime (factorul de
înnegrire)

maxzi
medzi
maxzi
zi
umaxzi
P
P
P 24
E
k ã
I
ã (2.5)

i
zi max
: durata de utilizare zilnic a puterii maxime


zi u
maxzi
zi
zi max
k 24
P
E
I ã ã , [h/zi] (2.6)

i
regl
P . intervalul de reglare al curbei de sarcin

zi min zi max regl
P P P ó ã , [MW] (2.7)

Reprezint zona de reglare a puterii la nivelul sistemului energetic. Cu
cât zona de reglare este mai mare, cu atât sistemul este mai dificil de
exploatat.

i . viteza de modificare a puterii în sistem (caracterul dinamic al
sarcinii).

d
dP
ã , [MW/min] sau [%/min] (2.8)

Viteza de varia ie a puterii este diferit pe parcursul unei zilei, putând
varia de la 0,008 - 0,01 %/min (în perioadele de gol), la 2 - 3 %/min în
zona vârfurilor. Cu cât viteza de varia ie a puterii este mai mare, cu
atât echipamentele din cadrul centralelor electrice trebuie dea dovad
de manevrabilitate superioar .


Capitolul 2
43
D. Modul de acoperire în sistem a curbei de sarcin : Centralele
electrice, în func ie de caracteristicile lor, particip în mod diferen iat la acoperirea
curbei de sarcin , programarea optim a acestora având ca obiectiv minimizarea
consumului de combustibil i deci ob inerea unui cost minim pentru energia
electric produs . Se pot defini patru zone semnificative (vezi Figura 2.4):
i Zona de baz (ZB), în care sunt programate cu prec dere:
- grupuri care nu pot fi supuse, din considerente tehnologice sau
economice, la varia ii de sarcin sau întreruperi în perioada
golurilor de sarcin (CNE, CHE pe firul apei, CET echipate cu
turbine cu contrapresiune);
- grupuri cu investi ie specific ridicat (durata mare de func ionare
permite o rapid recuperare a investi iei ini iale);
- grupuri care utilizeaz combustibili ieftini (ex. lignit);
- grupuri cu randamente ridicate (CTE cu parametrii ridica i, CCGA).
Grupurile din aceasta zon vor func iona la sarcin constant , cât mai
aproape de valoarea nominal , pentru care randamentul este maxim.
i Zona de semibaz (ZSB), în care sunt programate grupuri care în
perioada golurilor de sarcin vor fi solicitate s func ioneze la sarcini
par iale. În aceast categorie pot intra CET, CHE cu acumul ri mari de
ap , CTE cu performan e mai modeste.
i Zona de semivârf (ZSV), în care sunt programate grupuri care pot fi
oprite la golurile de sarcin (noaptea, la sfâr it de s pt mân ) sau sunt
solicitate s func ioneze cu varia ii mari de sarcin . Se folosesc CTE cu
parametrii coborâ i, ITG performante.
i Zona de vârf (ZV), în care se programeaz grupuri care accept varia ii
mari de sarcinã, fiind folosite pe perioade scurte de func ionare. La
acoperirea zonei de vârf participã CHE cu acumul ri mici de ap ,
CHEAP, ITG, CDE. În aceast zon se pot accepta grupuri cu
randamente mai sc zute sau care utilizeaz un combustibil mai scump.

În ultimii ani, au crescut exigen ele de manevrabilitate ale grupurilor, chiar
i centralele nucleare fiind proiectate pentru a accepta varia ii de sarcin specifice
zonei de semibaz . De remarcat sunt de asemeni CCGA, care prin flexibilitatea lor
pot lucra la fel bine atât în zona de baz , cât i în cea de semibaz sau semivârf. În
Figura 2.5 este prezentat un exemplu de acoperire a unei curbe de sarcin zilnic .
Dup cum s-a precizat mai sus, interesul este de a ob ine un factor de
aplatizare cât mai mare pentru curba de sarcin , rezultând în acest mod urm toarele
avantaje:
- Devine posibil producerea aceleia i energii zilnice cu o putere instalat
mai mic , deci cu investi ii mai mici în centralele electrice.
- Varia iile de înc rcare ale echipamentelor energetice vor fi mai mici.
Rezult regimuri uniforme de func ionare, cu randamente de conversie,
fiabilitate i disponibilitate mai bune.
- Se elimin necesitatea pornirilor i opririlor zilnice pentru unele
Capitolul 2
44
instala ii energetice.

Fig. 2.4 Zonele curbei de sarcin zilnice
ZB - zona de baz ; ZSB - zona de semibaz ; ZSV - zona de semivârf; ZV - zona de vârf

În scopul aplatiz rii curbei de sarcin zilnice se pot întreprinde, printre
altele, urm toarele ac iuni:
- Conectarea sistemelor electroenergetice pe longitudine. Vârfurile
curbelor de sarcin corespunz toare acestor sisteme apar la momente
diferite, iar în aceste perioade sistemele se pot ajuta între ele.
- Promovarea unei politici tarifare care s stimuleze consumul de energie
electric în perioadele de gol.


2.2.2.2 Curba clasat anual

Curba clasat anual reprezint ordonarea descresc toare a puterilor
produse într-un an. Ea se ob ine prin clasarea tuturor curbelor de sarcin zilnice.
Pentru definirea rolului i utilit ii sale este necesar s se cunoasc modul de
construire, forma curbei i principalii indicatori.

A. Construirea curbei se face prin clasarea celor 365 de curbe de sarcin
zilnice. Suprapunerea tuturor curbelor de sarcin constituie •muntele de sarcin Ž al
sistemului. Prin intersectarea acestuia cu un plan perpendicular se identific
palierele de putere i duratele aferente, rezultând forma din Figura 2.6.

B. Forma curbei depinde de modul de utilizare anual a grupurilor din
sistem. Se pot g si corela ii ale formei cu durata de utilizare a puterii instalate.


ZB
ZSB
ZSV
ZV
¬ ÅhÃ
P
Capitolul 2
45































Fig. 2.5 Participarea centralelor electrice la acoperirea curbei de sarcin zilnice
1. CHE pe firul apei, 2. CNE, 3. CET, 4 Š 6. CTE cu parametrii ridica i, CCGA
7. CTE cu parametrii coborâ i, 8. CHE cu acumulare, ITG, CDE, 9. CHEAP în faza de
turbinare, 10. CHEAP în faza de pompare


Capitolul 2
46


C. Se pot defini urm torii indicatori specifici ai curbei clasate:

i
an
E . energia produs anual

medan OABC
8760
0
p an
P 8760 S d ) ( P E I ã ã ã , [MWh] (2.9)

unde:
medan
P este puterea medie produs pe parcursul unui an, în
MW.

Energia produs anual se ob ine prin planimetrarea ariei de sub curba
clasat i permite determinarea puterii medii anuale produse.

8760
E
P
an
medan
ã , [MW] (2.10)

i
uian
k . coeficientul de utilizare anual a puterii instalate

i
medan
i
an
uian
P
P
P 8760
E
k ã
I
ã (2.11)

i
ian
. durata de utilizare anual a puterii instalate

uian
i
medan
i
an
k 8760
P
P 8760
P
E
ian
I ã
I
ã ã , [h/an] (2.12)

Reprezint durata cât ar fi func ionat sistemul la nivelul puterii
instalate, în condi iile în care ar produce aceea i energie anual .

i
an max u
k . coeficientul de utilizare a puterii maxime produse într-un an

maxan
an
umaxan
P 8760
E
k
I
ã (2.13)

unde:
an max
P este puterea maxim produs pe parcursul unui an, în
MW.


Capitolul 2
47
i
an max
. durata de utilizare a puterii maxime produse într-un an

maxan
medan
maxan
P
P 8760 I
ã , [h/an] (2.14)



























Fig. 2.6 Curba clasat anual i modul ei de construire



2.2.2.3 Curba puterilor maxime lunare

Curba puterilor maxime lunare reprezint varia ia puterii maxime lunare în
cursul unui an. Pentru cunoa terea ei i a rolului pe care îl joac este necesar s se
defineasc modul de construire, forma curbei i utilitatea curbei.

A. În Figura 2.7 se prezint modul de construire al curbei. Maximele
lunare sunt maxime ale puterii efectiv utilizabile în func iune i ale puterii
momentan produse. În acela i timp, se remarc varia ia lunar a puterii instalate,
disponibile i efectiv disponibile din sistem. Suprafa a cuprins între puterile
maxime efectiv utilizabile în func iune i puterile efectiv disponibile constituie o
O
P
0
¬
maxan

¬
1

N
¬
2

n
1
¬
1
+ n
2
¬
2
M A
B
C
O
Åh/anÃ
24
P
Capitolul 2
48
energie echivalent din sistem, care este rezervat planific rii repara iilor i
rezervei statice.

B. Forma curbei reflect evolu ia anual a maximului de consum, cu un
minim vara, datorat diminu rii activit ilor în perioada de vacan , i cu un maxim
la sfâr itul anului, datorat cre terii consumului.

Fig. 2.7 Curba puterilor maxime lunare

C. Utilitatea curbei: Curba puterilor maxime lunare are o importan
deosebit pentru planificarea repara iilor i a rezervei de avarie (statice) din sistem.
Dup forma curbei este logic ca repara iile s fie planificate în perioada de minim
de consum. Planificarea este îns mult mai complex i depinde de mai mul i
factori printre care m rimea consumului, nivelul de siguran impus la alimentarea
consumatorilor, cerin ele programului de mentenan , etc. Din Figura 2.7 se poate
observa c în fiecare moment poate fi formulat o problem de optim între puterea
indisponibilizat pentru repara ii i m rimea rezervei statice (siguran a în
alimentarea cu energie).
Într-un an sistemul are posibilitatea s aloce o suprafa (energie
echivalent ) pentru repara ii i pentru rezerva static , egal cu aria cuprins între
ed
P i
euf
P .
P
rep
+ P
rs

P
eu

P
ed

P
d

P
i

P
euf

P
p
P
l

S
disp

Ü ÜÜ ÜP
I F M A M I I A S O N D
luna





3. CENTRALE CONVEN IONALE CU ABUR

3.1. Cicluri termodinamice cu turbine cu abur

Ciclul termodinamic care st la baza func ion rii centralelor
conven ionale cu abur (CCA) este cel cu abur supraînc lzit, cunoscut i sub
denumirea de ciclul Hirn (figura 3.1a). Principala caracteristic este faptul
c , pentru a produce lucrul mecanic, este utilizat abur supraînc lzit.


a) b)
Fig. 3.1. Cicluri termodinamice cu turbine cu abur
a Š ciclul Hirn, b Š ciclul Rankine

Se disting urm toarele transform ri:
i 0 - 1: destindere cu producere de lucru mecanic - transformare
izentrop ;
i 1 - 2: cedare de c ldur la sursa rece a ciclului - transformare
izobar ;
i 2 - 3: compresie cu consum de lucru mecanic - transformare
izentrop ;
i 3 - 4 - 5 - 1: înc lzire la sursa cald a ciclului - transformare izobar .

Într-o serie de centrale electrice nucleare, solare, geotermale poate fi
întâlnit de asemeni i ciclul Rankine. În acest caz, spre deosebire de ciclul Hirn,
pentru producerea de lucru mecanic se utilizeaz abur saturat (figura 3.1b).
s
1
4
5
0
x = 1 x = 0
s
T
1 2
3
4 0
x = 0
x = 1
2
3
T
Capitolul 3 50
În figura 3.2 este prezentat o instala ie care func ioneaz având la baz un
ciclu de tip Rankine sau Hirn.


Fig. 3.2 Instala ie care func ioneaz dup un ciclu Rankine - Hirn
GA - generator de abur; TA - turbin cu abur; GE - generator electric;
K - condensator; PA - pomp de alimentare.

Schematic, figura 3.3 prezint lan ul transform rilor energetice care apar în
circuitul termic.

Fig. 3.3 Lan ul transform rilor energetice

Generatorul de abur are rolul de a vaporiza apa i de a o transforma în
abur saturat sau supraînc lzit. Acest proces se realizeaz cu aport de c ldur din
exterior (arderea unui combustibil fosil, fisiune nuclear , energie geotermal ,
captare energie solar ).
Turbina cu abur asigur destinderea aburului, producând lucrul mecanic.
Generatorul electric transform energia mecanic produs de turbin în
TA
GE
GA
PA
K
GA TA K PA
Energie
primar
(combustibili
fosili, fisiune
nuclear , energie
solar , energie
geotermal )
Lucru
mecanic
spre
exterior
Cedare
c ldur
spre
exterior
Aport de
lucru mecanic
din exterior
Capitolul 3
51
energie electric .
Condensatorul asigur condensarea vaporilor de ap e apa i din turbin .
Reprezint sursa rece a ciclului termodinamic. Pentru evacuarea c ldurii spre
exterior se poate utiliza drept agent de r cire apa sau (mai rar) aerul atmosferic.


3.2 Bilan ul energetic al CCA

În Figura 3.4 este prezentat sub forma unei diagrame de tip Sankey bilan ul
energetic al CCA, iar în Tabelul 3.1 sunt explicitate principalele categorii de
pierderi i randamentele aferente.


























Fig. 3.4 Bilan ul energetic al unei CCA de condensa ie

Randamentul de producere a energiei electrice (randamentul electric
brut) este dat de produsul randamentelor (vezi Tabelul 3.1):
Ü ÜÜ ÜQ
GA

Ü ÜÜ ÜQ
Cd

Q
0

Ü ÜÜ ÜP
M

Ü ÜÜ ÜP
G

Ü ÜÜ ÜQ
K


P
M

P
G
P
B


T

Q
1

Q
1

Capitolul 3 52


G M T CD GA B
I I I I ã (3.1)
iar puterea electric la bornele generatorului (puterea electric brut )
este:


B B
Q P I ã
0
(3.2)


Puterea electric livrat c tre consumator este inferioar valorii ob inute cu
ajutorul rela iei 3.2. Acest fapt se datoreaz , pe de-o parte, consumurilor interne ale
CCA (ex. motoare de antrenare a pompelor, ventilatoarelor, etc.), iar pe de alt
parte pierderilor care apar în sistemul interior de transport a energiei electrice (ex.
în transformatoare). Puterea livrat c tre consumator, denumit putere electric
net , va fi în acest caz:


NET NET
Q P I ã
0
(3.3)

unde se define te randamentul net de producere a energiei electrice:

ø ÷
SP B NET
ó I ã 1 (3.4)

Tabelul 3.1 Categorii de pierderi i randamentele aferente pentru CCA
Categoria de pierdere
Nota ie
(vezi figura 3.4)
Randamentul
aferent
Valori uzuale pentru
randament
Pierderi în cazanul de abur datorit :
arderii incomplete din punct de
vedere chimic i mecanic, pierderilor
de c ldur prin evacuarea în exterior
a produselor de combustie (gaze de
ardere, zgur ), pierderilor de c ldur
prin radia ie i convec ie în mediul
ambiant
ÜQ
GA

¸
GA
(randament
generator de
abur)
0,85 - 0,92
(în func ie de tipul
combustibilului i de
dimensiunea
cazanului)
Pierderi în conductele de leg tur ale
circuitului termic ÜQ
CD

¸
CD
(randament
conducte)
0,97 - 0,99
Pierdere datorat c ldurii cedate la
sursa rece a ciclului termodinamic
(condensator)
ÜQ
K

¸
T

(randamentul
termic)
0,35 - 0,49
Pierderi de putere datorate frec rilor
din lag rele turbinei cu abur
ÜP
M

¸
M
(randament
mecanic)

0,99 Š 0,996
(cresc tor odat cu
puterea)
Pierderile de putere în generatorul
electric. ine seama de pierderile
mecanice ale acestuia i de cele
electrice din înf ur rile statorice i
rotorice.
ÜP
G

¸
G

(randament
generator
electric)
0,975 Š 0,99
(cresc tor odat cu
puterea)
Capitolul 3
53
Termenul
SP
reprezint cota de servicii proprii electrice a centralei. Ea
are în general valori cuprinse în intervalul 0,05 - 0,15. Valoarea lui
SP
depinde de
tipul combustibilului (mai mare în cazul c rbunilor) i de puterea instalat .
Randamentul dat de expresia 3.1 este inferior celui mai mic dintre
randamentele componente. Din Tabelul 3.1 se poate observa c cele mai mici
valori pot fi întâlnite în cazul randamentului termic al ciclului:
T
. Deci,
principalele eforturi de cre tere a eficien ei globale de conversie a energiei primare
în energie electric trebuiesc îndreptate în sensul major rii randamentului termic al
ciclului termodinamic utilizat (Hirn).


3.3 Solu ii de cre tere a performan elor CCA

Expresia randamentului termic pentru un ciclu termodinamic este:


1
2
1
Q
Q
T
ó ã (3.5)

unde Q
1
, Q
2
reprezint c ldura primit la sursa cald , respectiv cedat la
sursa rece a ciclului.

Deci, pentru a îmbun t i randamentul termic, i implicit randamentul
global de utilizare a energiei primare, sunt necesare m suri în sensul cre terii lui
Q
1
, respectiv mic or rii lui Q
2
. În Tabelul 3.2 sunt prezentate în acest sens
principalele metode posibile.

Tabelul 3.2 Principalele metode posibile de cre tere a randamentului termic
Metode care ac ioneaz asupra
sursei de c ldur
- cre terea presiunii ini iale
- cre terea temperaturii ini iale
- introducerea supraînc lzirii intermediare
Metode care ac ioneaz asupra
sursei reci
- sc derea temperaturii (presiunii) de condensa ie
- preînc lzirea regenerativ a apei de alimentare
- cogenerarea


3.3.1 Cre terea parametrilor ini iali: presiune, temperatur

Parametri ini iali ai ciclului corespund punctului de ie ire din generatorul
de abur (intrare în turbina cu abur). Cre terea presiunii i temperaturii ini iale
conduce în mod nemijlocit la cre terea randamentului termic al ciclului Hirn.
Pentru o cre tere simultan a presiunii i a temperaturii cu 40 bar, respectiv 30 °C,
se men ioneaz o m rire posibil a randamentului termic cu 5 puncte procentuale.
Aceast metod de cre tere a randamentului este grevat îns de o serie de
Capitolul 3 54
restric ii de ordin tehnologic:
i Principala restric ie în calea cre terii presiunii i temperaturii ini iale
este dat de rezisten a mecanic a componentelor circuitului termic
(îndeosebi a celor apar inând generatorului de abur). În cazul utiliz rii
unor o eluri feritice obi nuite, limitele maxime sunt de 200 bar,
respectiv 570 °C. Introducerea unor o eluri puternic aliate de tip
feritic/martensitic sau austenitic, permite îns realizarea unor unit i
energetice cu parametri supracritici. În acest caz presiunea ini ial
poate trece de 300 bar, iar temperatura ini ial atinge 600 °C.
i Cre terea presiunii ini iale are ca efect o cre tere a umidit ii aburului
în zona final a turbinei (vezi Figura 3.5). Prezen a în num r mare a
pic turilor de ap în aburul ce se destinde cu mare vitez (>200 m/s)
conduce la un fenomen de eroziune pronun at i de distrugere a
paletelor rotorice din zona final a turbinei. Cre terea temperaturii
ini iale are un efect contrar asupra umidit ii la e aparea din turbina cu
abur (vezi Figura 3.6). În consecin , cre terea presiunii ini iale trebuie
acompaniat în mod necesar de o cre tere a temperaturii ini iale.
Pentru un ciclu simplu de tip Hirn, f r supraînc lzire intermediar ,
având temperatura ini ial de 570 °C, valoarea presiunii ini iale este
limitat superior la 140 bar.

Cre terea parametrilor ini iali implic eforturi investi ionale sporite. Deci,
aceast metod de cre tere a randamentului este justificat îndeosebi atunci când:
i Puterea unitar a grupului este ridicat .
i Durata anual de utilizare a puterii instalate este mare.
i Combustibilul utilizat este scump.

Fig. 3.5 Efectul cre terii presiunii ini iale la temperatur constant
(p1 < p1Ž x2 > x2Ž)

1


2 3
4

5

T
1
=const.
p
1

T
s
Capitolul 3
55

Fig. 3.6 Efectul cre terii temperaturii ini iale la presiune constant
(T1< T1Ž x2 < x2Ž)

3.3.2 Supraînc lzirea intermediar

Supraînc lzirea intermediar (SÎI) este o metod de cre terea a
randamentului termic ce ac ioneaz asupra sursei calde a ciclului termodinamic.
Metoda presupune ca destinderea aburului în turbin s fie întrerupt , iar acesta s
fie trimis înapoi la generatorul de abur. Aici el este din nou supraînc lzit pân la o
temperatur comparabil cu cea ini ial i apoi se destinde în continuare în turbina
cu abur. În Figura 3.7 este prezentat schema simplificat pentru un grup energetic
cu supraînc lzire intermediar .












Fig. 3.7 Schema simplificat pentru un grup energetic cu supraînc lzire intermediar
GA Š generator de abur; SÎI - supraînc lzitor intermediar; CIP - corp de înalt presiune;
CMJP - corp de medie i joas presiune; GE - generator electric; K - condensator;
PA - pomp de alimentare; PR Š preînc lzitor regenerativ
s
T
2
1

5
3
T
1


4
T


p
1
=const.
CIP
CMJP
PR
GA
SÎI
K
PA
GE
Capitolul 3 56

Prin introducerea SÎI se poate ob ine o cre tere a randamentului termic cu
aproximativ 5 puncte procentuale. În acela i timp, SÎI conduce la sc derea
umidit ii în partea final a turbinei cu abur (vezi Figura 3.8). Deci, SÎI permite
cre terea în continuare a presiunii ini iale peste valoarea de 140 bar men ionat
anterior. În cazul ciclurilor cu parametrii supracritici se pot utiliza chiar dou
supraînc lziri intermediare.
SÎI presupune o complicare a circuitului termic i a generatorului de abur
cu efecte directe asupra investi iei ini iale. În consecin SÎI este justificat în
general doar pentru grupuri de mare putere (>100 MW) cu o durat anual de
utilizare a puterii instalate suficient de ridicat .















Fig. 3.8 Efectul introducerii supraînc lzirii intermediare
( x2 > x2ŽŽ)


3.3.3 Sc derea temperaturii (presiunii) de condensa ie

Sc derea temperaturii (presiunii) de condensa ie reprezint o metod care
ac ioneaz la sursa rece a ciclului termodinamic. Cu cât temperatura aburului la
condensator este mai sc zut , cu atât Q
2
este mai mic i conform rela iei 3.5,
randamentul termic cre te. Se men ioneaz faptul c efectul produs de o sc dere a
temperaturii de condensa ie cu 1°C poate echivala cu cel corespunz tor cre terii cu
10 Š 15 °C a temperaturii ini iale a ciclului. Deci aceast metod de cre tere a
randamentului termic este foarte eficace.
O temperatur sc zut de condensa ie este condi ionat de existen a unor
fluide de r cire având un debit i un nivel termic corespunz tor. În cazul ciclurilor
cu abur, agentul optim de r cire s-a dovedit a fi apa. Valoarea limit pân la care
poate fi coborât temperatura de condensa ie este dat de temperatura
corespunz toare agentului de r cire (foarte apropiat de cea a mediului ambiant).

1

2 3
4
5
2ŽŽ
T
s
Capitolul 3
57
Pentru temperaturi inferioare valorii de 373 K va rezulta o sc dere a presiunii de
condensa ie sub 1 bar, iar partea final a turbinei cu abur lucreaz sub vid.



























Fig. 3.9 Sisteme de r cire ale unei CCA
a - În circuit deschis: întregul necesar de ap de r cire provine de la o surs natural
(ex. râu) b - În circuit închis: tot debitul de ap de r cire evolueaz în circuit închis
trecând printr-un turn de r cire; c - În circuit mixt: o cot de ap de r cire trece prin TR,
restul provenind de la o surs natural
TA - turbin cu abur; K - condensator; TR - turn de r cire; PR - pomp de r cire


Exist o serie de elemente care limiteaz ob inerea unor presiuni de
condensa ie foarte sc zute:
Considerente legate de amplasamentul centralei pot diminua accesul la
o surs de ap de r cire natural suficient de puternic (râu, lac, mare,
etc.). Solu ia în acest caz este apelarea la un sistem în care apa de
r cire a condensatorului este vehiculat în circuit închis, trecând printr-
un schimb tor de c ldur aer - ap (turn de r cire) unde cedeaz în
atmosfer c ldura extras din ciclu termodinamic. În Figura 3.9 sunt
TA
TR
TA
RÂU
PR
K
PR
K
a) b)
c)
TA
RÂU
PR
K
TR
Capitolul 3 58
reprezentate schematic sistemele de r cire posibile pentru o CCA. Din
punct de vedere termodinamic cel mai bun sistem de r cire este cel în
circuit deschis.
Apar reglement ri din ce în ce mai severe în scopul evit rii polu rii
termice a surselor naturale de ap . Chiar în condi iile în care în
imediata apropiere a centralei exist o surs de ap corespunz toare,
aceste reglement ri impun evitarea r cirii în circuit deschis i trecerea
la un circuit mixt i chiar închis. Toate aceste m suri aduc severe
penalit i termodinamice.
Pentru unit ile care utilizeaz un circuit de r cire deschis, este necesar
ca în anotimpul rece temperatura apei de r cire la intrarea în
condensator s fie limitat inferior. Se evit în felul acesta sc derea
exagerat a presiunii de condensa ie i deplasarea punctului final al
destinderii într-o zon de umiditate ridicat . Conform celor afirmate în
paragrafele anterioare, în aceast zona apar efecte nedorite în ceea ce
prive te procesul de eroziune la ultimele iruri de palete ale turbinei.


3.3.4 Preînc lzirea regenerativ

Preînc lzirea regenerativ a apei de alimentare a generatorului de abur
constituie una din principalele metode de cre tere a randamentului termic. Ea poate
aduce o cre tere a acestuia cu 9 - 12 puncte procentuale.
Principiul preînc lzirii regenerative se bazeaz pe extrac ia din turbin a
unei p r i din aburul par ial destins i folosirea acestuia pentru ridicarea
temperaturii apei de alimentare.
















Fig. 3.10 Sporul de randament ob inut prin introducerea unui
preînc lzitor regenerativ suplimentar
6
5
4
3
2
1
0
1 2 3 4 5 6 7 8 10 9
Num rul de ordine al preînc lzitorului regenerativ
Capitolul 3
59

Randamentul termic al ciclului este cu atât mai mare cu cât num rul de
prize ale turbinei, respectiv de preînc lzitoare regenerative este mai mare. Totu i,
sporul de randament adus prin introducerea unui preînc lzitor suplimentar scade pe
m sur ce num rul acestora cre te, dup cum se poate observa din Figura 3.10.
Problema stabilirii num rului de preînc lzitoare se rezolv printr-un calcul
tehnico-economic care analizeaz , pe de-o parte, economia de combustibil rezultat
din sporul de randament rezultat din trecerea de la N la N+1 preînc lzitoare, iar pe
de alt parte surplusul de investi ii i cheltuieli anuale legate de complicarea
schemei termice. Utilizarea unui num r mare de preînc lzitoare regenerative este
justificat în CCA care lucreaz la baza curbei de sarcin , deci cu o durat anual
de utilizare a puterii instalate suficient de mare. În felul acesta se pot recupera în
timp util investi iile suplimentare. Pentru o astfel de CCA num rul preînc lzitoare
poate varia în intervalul 7 Š 9.


3.3.5 Cogenerarea

Cogenerarea reprezint producerea combinat i simultan de energie
electric i termic . În cazul CCA principiul const în faptul c aburul, dup ce s-a
destins în turbin , nu mai intr în condensator, ci este trimis c tre un consumator
extern pentru a acoperi necesarul de energie termic al acestuia. C ldura
corespunz toare acestui flux de abur este considerat efect util, în timp ce
pierderile la condensator devin nule (Q
2
= 0). Conform rela iei 3.5, randamentul
termic pentru un astfel de ciclu devine egal cu unitatea:

1 ã
T
(3.6)

În Figura 3.11a este prezentat schema termic simplificat
corespunz toare unui astfel de grup energetic de termoficare, care utilizeaz o
turbin cu abur cu contrapresiune. La o astfel de turbin presiunea de e apare este
sensibil mai ridicat decât în cazul unit ilor energetice de condensa ie, ea
depinzând de nivelul termic cerut de consumator:

i 0,7...2,5 bar pentru consumatori urbani (înc lzire, preparare de ap
cald sanitar , etc.);
i 1...40 bar pentru consumatori industriali.

O caracteristic a acestui tip de schem este dependen a total între nivelul
produc iei de energie electric , respectiv termic . Va exista produc ie de energie
electric doar atâta timp cât exist i cerere de energie termic . Pentru a înl tura
acest dezavantaj în figura 3.11b este propus o schem în care este utilizat o
turbin cu abur cu condensa ie i priz reglabil . Se disting în acest caz dou
fluxuri de abur:
Capitolul 3 60

i Un flux de abur care, dup ce s-a destins în turbin , este extras prin
intermediul unei prize i trimis c tre consumatorul termic. Priza poate
permite reglarea presiunii aburului în func ie de nevoile
consumatorului.
i Un flux de abur care se destinde prin toat turbina pân la condensator.

În aceast variant , chiar dac nu exist o cerere de energie termic , va fi
posibil producerea de energie electric pe baza aburului ce se destinde pân la
condensator. Evident, randamentul termic va fi mai mic decât în cazul turbinei cu
contrapresiune datorit c ldurii cedate la condensator.
Cogenerarea implic o complicare a schemelor termice (apar suplimentar
schimb toare de c ldur , conducte noi de leg tur pe parte de ap i abur, etc.)
ceea ce conduce la cre terea investi iei ini iale.
















Fig. 3.11 Schema termic simplificat pentru un grup energetic de cogenerare
a - Cu turbin cu contrapresiune; b - Cu turbin cu priz reglabil i condensa ie
GA Š generator de abur; TA Š turbin cu abur; GE Š generator electric; CT Š consumator
termic; K Š condensator; PA Š pomp de alimentare; DT Š degazor termic


3.4 Fluxuri interne de energie i mas în CCA.
Circuitul termic

O central conven ional cu abur reune te un complex de instala ii prin
care evolueaz diferite fluxuri de energie si mas . În Figura 3.12 se prezint o
schem simplificat pentru o CCA de cogenerare (pentru a se lua în considerare i
posibilitatea de furnizare de energie termic ), punându-se în eviden principalele
subsisteme i fluxuri de energie i mas . Principalele subsisteme sunt :
TA
GA
CT
GE
PA
a)
TA
GA
K
GE
PA
b)
DT
Capitolul 3
61

I. subsistemul de producere a aburului;
II. subsistemul de conversie a energiei aburului în energie electric
(grupul turbogenerator);
III. subsistemul de r cire;
IV. subsistemul de furnizare de c ldura pentru consumatorii externi
(cazul CCA de cogenerare);
V. subsistemul de preînc lzire regenerativ a apei de alimentare, care
include i pompele din circuitul termic.

În cadrul acestor subsisteme evolueaz urm toarele fluxuri de energie i
mas :

F1 - f/axa/ de cambast/b//. Este un flux de material a c rui m rime
este dictat de puterea instalat a centralei i de calitatea
combustibilului. Cu cât combustibilul este de calitate mai proast , cu
atât cresc cantit ile necesare func ion rii centralei. În acest caz, pentru
a diminua cheltuielile necesare pentru transportul combustibilului, se
recomand ca centrala s fie amplasat cât mai aproape de sursa de
energie primar (amplasare œla gura mineiŒ). De exemplu, un grup
energetic de 330 MW, func ionând pe baz de lignit, are un consum
orar de combustibil de aproximativ 480 t/h. Aceste cantit i mari de
combustibil ridic probleme speciale de transport, manipulare, stocare
i preparare, cu influen e directe asupra suprafe ei de teren ocupate de
central i a costurilor investi ionale.
F2 - f/axa/ de aer de ardere. Aerul necesar arderii combustibilului
este preluat din exteriorul sau din interiorul cl dirii unde este amplasat
generatorul de abur, folosindu-se ventilatoare speciale.
F3 - f/axa/ de cena / zgar . Cenu a i zgura rezult în urma arderii
c rbunilor, cantitatea lor fiind influen at de calitatea combustibililor i
de nivelul de consum al acestora. În mod tradi ional zgura i cenu a
sunt depozitate pe suprafe e special amenajate (depozitul de zgur i
cenu ). În cazul marilor centrale electrice pe lignit, aceste depozite
pot ocupa suprafe e de ordinul sutelor de hectare.
F4 - f/axa/ de gaze de ardere. Gazele rezultate din procesul de ardere
sunt evacuate în atmosfer . Ele con in o serie de substan e (cenu ,
oxizi de sulf, oxizi de azot) care polueaz atmosfera. Normele care
vizeaz protec ia mediului impun folosirea unor instala ii speciale de
re inere a acestor substan e poluante.
F5 - f/axa/ agenta/a/ energet/c ap -abar. Agentul energetic
evolueaz în circuit închis, având varia ii mari de volum specific
datorit modific rii presiunii i temperaturii (vezi paragraful 3.1).
F6 - f/axa/ de energ/e e/ectr/c eracaat d/n centra/ . Acest flux
realizeaz leg tura dintre centrala electric i consumatorul final prin
Capitolul 3 62
intermediul sistemului de transport i distribu ie a energiei electrice.
Energia electric este o form de energie care poate fi transportat u or
la distan , cu pierderi relativ sc zute. În consecin , aceast leg tur
este flexibil , nefiind necesar amplasarea centralei electrice în
imediata apropriere a consumatorului.
F7 - f/axa/ de energ/e e/ectr/c pentra serr/c// prapr//. El reprezint
consumul de energie electric al instala iilor proprii din central .
M rimea lui depinde de tipul centralei (condensa ie pur sau
cogenerare), de parametrii acesteia i de tipul combustibilului. În mod
uzual, pentru o CCA acest flux reprezint 5 - 12 % din puterea produs
la bornele generatorului electric.






























Fig. 3.12 Subsisteme i fluxuri de mas i energie pentru o CCA
1 - generator de abur; 2 Š turbin cu abur; 3 Š condensator; 4 Š instala ie de r cire;
5 - pomp de condensat, 6 - preînc lzitor regenerativ; 7 - pomp de alimentare;
8 Š schimb tor de c ldur ; 9 - sta ie de tratare a apei de adaos

3
5
4
9
1
2
6
6
F
3

F
4

F
5

F
6

F
7

F
8

I
II
III
8
F
9

IV
V
7
GA
F
2

F
1

F
10

Capitolul 3
63


































Fig. 3.13 Circuitul termic al unui grup energetic de condensa ie pur dotat cu
supraînc lzire intermediar
GA Š generator de abur; CIP Š corp de înalt presiune; CMP Š corp de medie presiune; CJP Š corp de
joas presiune; PIP Š preînc lzitoare regenerative de înalt presiune; PJP - preînc lzitoare
regenerative de joas presiune; RAL Š recuperator abur labirin i; PA Š pomp de alimentare;
D Š degazor termic; REJ Š recuperator abur ejectori; REt Š recuperator abur etan ri;
PC Š pomp de condens principal; ST Š sta ie de tratare chimic a condensului principal;
EJ Š ejector cu abur; PR Š pomp de r cire
REJ
RAL
REt
PCII
ST
PCI
PR
EJ
GA
PIP7
PIP6
D
b
a
CJP
c
CIP CMP
PJP1
b a c
PJP2 PJP3
PA
Capitolul 3 64
F8 - f/axa/ de agent de r c/re. Acest flux este caracteristic centralelor
electrice bazate pe utilizarea unui ciclu termodinamic. El asigur
extragerea c ldurii de la sursa rece a ciclului termodinamic. Ca agent
de r cire se utilizeaz apa, sau (mai rar) aerul atmosferic.
F9 - f/axa/ de energ/e term/c pentra cansamatar/ extern/. Acest flux
realizeaz leg tura dintre centrala electric i consumatorul final de
energie termic . Apare în cazul centralelor de cogenerare. El const
din extrageri de abur de la prizele reglabile sau fixe ale turbinelor, care
sunt folosite direct sau indirect (prin preparare de ap fierbinte) pentru
alimentarea consumatorilor termici. Transportul c ldurii la distan
implic pierderi energetice considerabile. În consecin , aceast
leg tur este rigid , fiind necesar amplasarea centralei electrice în
imediata apropriere a consumatorului.
F10 - f/axa/ de ap de adaas. Apa de adaos este introdus în circuitul
termic pentru a compensa pierderile ap rute în timpul func ion rii.
Atinge o cot de 1,5 - 3 % din debitul de agent energetic ap -abur
pentru centralele de condensa ie pur i 30 - 40 % pentru cele de
cogenerare (acolo unde consumatorii utilizeaz sau impurific agentul
termic primit de la central ).

C/rca/ta/ term/c reprezint ansamblul de instala ii i echipamente prin care
evolueaz agentul termic. În Figura 3.13 este prezentat circuitul termic pentru un
grup energetic de condensa ie pur dotat cu supraînc lzire intermediar .
Pe lâng subsistemele i fluxurile men ionate mai sus se pot face
urm toarele comentarii privind structura circuitului termic:
Pentru a corecta regimul chimic al apei de alimentare a generatorului
de abur, în circuit se introduce o sta ie de tratare chimic a condensului
principal (ST). Din considerente de rezisten mecanic , filtrele din ST
limiteaz presiunea condensului. În consecin , pompa de condens
principal este împ r it în dou trepte:
ó Prima treapt (PCI) asigur extragerea apei din condensator,
ob inându-se în refulare o presiune acceptabil pentru ST.
ó A doua treapt (PCII) asigur cre terea presiunii condensului
principal pân la valoarea necesar .
Sc p rile de abur de la etan rile terminale ale turbinei sunt recuperate
i utilizate astfel:
ó Aburul din camerele subatmosferice ale etan rilor terminale este
extras cu ajutorul unui ejector. C ldura acestui abur este recuperat
în REt. Acest abur are cel mai coborât nivel de presiune.
ó Aburul din camerele de presiune u or supraatmosferic ale
etan rilor terminale ale turbinei este direc ionat c tre
recuperatorul de abur labirin i (RAL).
ó O parte din aburul extras de la etan rile terminale ale CIP,
caracterizat prin cel mai ridicat nivel de presiune, este utilizat
Capitolul 3
65
pentru a realiza etan area la CJP.
Pentru crearea i men inerea vidului în condensator sunt utilizate
instala ii de extragere a gazelor necondensabile: ejectoare cu abur,
ejectoare cu ap , pompe de vid. Pentru exemplul din Figura 3.13 se
utilizeaz un ejector pentru care aburul reprezint agentul motor. Dup
ce a trecut prin ejector, aburul este recuperat în REJ unde acesta
condenseaz , iar gazele necondensabile sunt evacuate în atmosfer .
Schema de preînc lzire regenerativ con ine perfec ion ri
(desupraînc lzitoare, subr citoare), astfel încât s fie optimizat
procesul de transfer de c ldur din preînc lzitoare.


3.5 Scheme de leg tur generator de abur - turbin

3.5.1 Categorii de scheme de leg tur

Conductele de abur viu asigur circula ia aburului pe traseul generator de
abur - turbin . Modul de realizare al acestui traseu este determinant pentru
structura circuitului termic.
În func ie de tipul traseului generator de abur - turbin , CCA pot fi:
i cu schem bloc
i cu bar colectoare
i cu bar de ajutor


3.5.2 Schema bloc

Schema de tip bloc este generalizat la grupurile energetice cu puteri
unitare mai mari de 100 MW, prev zute cu supraînc lzire intermediar . Acest tip
de schem se caracterizeaz printr-o leg tur biunivoc între generatorul de abur i
turbin . Nu exist leg turi pe parte de abur între grupurile existente într-o CCA.
Alegerea între o schem cu un generator (Figura 3.14), respectiv dou
generatoare de abur pe grup (Figura 3.15) se face, printre altele, în func ie de:
ó Criterii economice: Este preferabil realizarea unor generatoare de
abur de capacitate cât mai mare, pentru a avea o investi ie specific cât
mai mic .
ó Criterii tehnice: Concentrarea produc iei într-un singur generator de
abur permite ob inerea de randamente superioare.
Solu ia cu dou generatoare de abur permite men inerea în func iune a
turbinei, chiar i atunci când unul dintre generatoare nu este disponibil. În schimb,
are dezavantajul prezen ei unui num r sporit de arm turi în sistemul de abur de
înalt presiune.
La pornirea grupului, cât i la oprirea acestuia, aburul poate ocoli turbina
Capitolul 3 66
prin intermediul IRRIP (Instala ie de Reducere R cire de Înalt Presiune) i IRRJP
(Instala ie de Reducere R cire de Joas Presiune).
În Figura 3.16 este prezentat schema pentru un grup energetic de 330
MW.


















Fig. 3.14 Schem bloc cu un generator de abur pe grup.

















Fig. 3.15 Schem bloc cu dou generatoare de abur pe grup.




IRRJP
IRRIP
CJP
CIP CMP
GA
CJP
CIP CMP
GA1
GA2
Capitolul 3 68

3.5.3 Schema cu bar colectoare

Toate generatoarele de abur debiteaz pe o bar comun din care sunt
alimentate turbinele (Figura 3.17).












Fig. 3.17 Schema cu bare colectoare.

Nu exist o leg tur între num rul de generatoare de abur i cel de turbine.
Singura condi ie este ca produc ia de abur a generatoarelor s fie mai mare decât
capacitatea de înghi ire a turbinelor.
Schema ofer o bun elasticitate, deoarece orice generator de abur poate
alimenta orice turbin .
Principalele limit ri:
ó Num rul mare de arm turi în sistemul de înalt presiune;
ó Bara colectoare trebuie s aib o fiabilitate bun , defectarea ei ducând
la ie irea din starea de func ionare a întregii centrale electrice.
Solu ia se aplic în general pentru CCA de mic capacitate, cu parametrii
coborâ i, i pentru CCA de cogenerare cu puteri unitare de pân la 50 MW.


3.5.4 Schema cu bar de ajutor

La func ionare normal fiecare generator de abur alimenteaz turbina
proprie. Exist îns posibilitatea de cuplare generatorului de abur cu alt turbin ,
prin intermediul barei de ajutor (Figura 3.18).

bara colectoare
GA GA GA
TA TA
Capitolul 3
69
bara de ajutor

Fig. 3.18 Schem cu bar de ajutor.

Schema combinat avantajele i dezavantajele schemei bloc cu cele ale
schemei cu bare colectoare. Ea este folosit în mod curent în România pentru
grupurile de cogenerare cu puteri unitare cuprinse între 50 i 100 MW.











4. GENERATOARE DE ABUR

4.1 Schema de ansamblu

Aburul constituie unul din cei mai importan i vectori energetici întâlni i în
industrie, el putând fi utilizat atât ca agent motor (ex. antren ri de turbine), cât i
direct în cadrul unor procese (ex. industria chimic ). În consecin , generatorul de
abur reprezint o instala ie prezent într-un num r mare de aplica ii industriale.
Generatorul de abur are rolul de a transforma apa în abur saturat sau
supraînc lzit pe baza c ldurii provenite, printre altele, din arderea unor
combustibili fosili sau din recuperarea c ldurii provenite din diverse procese
industriale.
În practica curent majoritatea generatoarelor de abur sunt de tip
acvatubular, ele reprezentând obiectul prezentului capitol. Un accent deosebit se va
pune asupra generatoarelor de abur bazate pe arderea unor combustibili.
Generatorul de abur acvatubular are în componen canale de dimensiuni
relativ mari în care sunt imersate sisteme de evi. Gazele de ardere provenite din
arderea combustibililor circul prin canale, pe la exteriorul evilor, cedând c ldur
c tre agentul termic (ap i abur) care este vehiculat prin interiorul acestora.
Arderea combustibililor se realizeaz într-o zon situat la baza canalelor, numit
focar. Pere ii canalelor pot fi realiza i fie din materiale ceramice rezistente la
temperaturi înalte (c r mizi refractare), fie din membrane metalice r cite la interior
cu ap i/sau abur. În figura 4.1 sunt prezentate elementele men ionate mai sus.


4.2 Combustibili utiliza i în generatoarele de abur

Generatoarele de abur utilizeaz o mare varietate de combustibili, conform
celor prezentate în Tabelul 4.1

Combustibilii solizi i lichizi se caracterizeaz printr-o stare ini ial , care
define te compozi ia masic exprimat în procente, în condi iile reale de utilizare
(rela ia 4.1). În cadrul compozi iei se disting 5 elemente: C Š carbon; H Š hidrogen;
O Š oxigen; N Š azot;
c
S - sulf combustibil i dou substan e: A Š masa mineral
necombustibil , denumit i cenu ;
t
W - umiditatea.

Capitolul 4 71

100 ã õ õ õ õ õ õ
i
t
i i
c
i i i i
W A S N O H C . [%] (4.1)


Fig. 4.1 Generator de abur acvatubular utilizat în centralele conven ionale cu abur


Ì¿¾»´«´ ìòï Categorii de combustibili utiliza i în mod curent
în generatoarele de abur
Solizi Lichizi Gazo i
- c rbune (c rbune brun, lignit, huil ,
antracit)
- isturi bituminoase
- de euri solide combustibile
- biomas
- p cur - gaz natural
- gaze reziduale combustibile (provenite
din industria metalurgic , rafin rii)
- biogaz

Similar, combustibilii gazo i se caracterizeaz printr-o compozi ie
volumetric exprimat în procente (rela ia 4.2).

ã õ õ õ õ õ õ õ 100
2 2 2 2 2 2
O H H C S H O N H CO CO
n m
. [%] (4.2)

canal gaze de ardere
focar
sisteme de evi
structur de rezisten
alimentare combustibil
Capitolul 4
72
Puterea calorific reprezint cantitatea de c ldur degajat prin arderea
complet a unit ii de mas sau volum a combustibilului. În mod uzual, în cazul
combustibililor folosi i în generatoarele de abur se utilizeaz puterea calorific
inferioar , care nu ine seama de c ldura latent de vaporizare a vaporilor de ap
din gazele de ardere.
În cazul combustibililor solizi i lichizi, dac se cunoa te compozi ia la
stare ini ial , puterea calorific inferioar (
i
i
Q ) se determin cu rela ia:

ø ÷
i
t
i
c
i i i i
i
W S O H C Q I ó ó I ó I õ I ã 1 , 25 109 1 , 1029 339 , [kJ/kg] (4.3)

unde componentele combustibilului sunt exprimate în procente.

Pentru un combustibil gazos anhidru (f r con inut de vapori de ap ),
puterea calorific inferioar este dat de expresia:

I I ã
i
j i j
anh
i
Q r Q
,
100
1
, [kJ/m
3
N] (4.4)

unde:
j
r este participa ia volumetric a componentei j, în %;
i
j i
Q
,
- puterea
calorific inferioar a componentei j, în kJ/m
3
N.

În tabelul 4.2 sunt prezentate puterile calorifice inferioare pentru o serie de
combustibili utiliza i în mod curent în generatoarele de abur.

Tabelul 4.2 Puteri calorifice inferioare pentru combustibili utiliza i în CCA
C rbune brun (inclusiv lignit) 5 000 h 16 000, kJ/kg
Huil 20 000 h 30 000, kJ/kg
Antracit 29 000 h 31 000, kJ/kg
P cur 39 000 h 42 000, kJ/kg
Gaz natural (inclusiv gazul de sond ) 30 000 h 36 000, kJ/m
3
N

Gaz de furnal 3 000 h 5 000, kJ/m
3
N

Gaz de cocserie 14 000 h 19 000, kJ/m
3
N



4.3 Circuitul ap - abur

4.3.1 Structura

Circuitul ap Š abur al generatorului este format din sisteme de evi
imersate în canalele de gaze de ardere. Din punct de vedere func ional se disting
urm toarele suprafe e de transfer de c ldur care intr în componen a acestui
circuit: economizor, vaporizator, supraînc lzitor primar i supraînc lzitor
Capitolul 4 73
intermediar.
Economizorul (ECO) realizeaz cre terea de temperatur a apei de
alimentare pân la o valoare apropiat de cea de satura ie. Transferul de c ldur
între ap i gazele de ardere este de tip convectiv.
Vaporizatorul (VAP) asigur trecerea apei din faz lichid în cea de abur
saturat. Transferul de c ldur se realizeaz preponderent prin radia ie.
Supraînc lzitorul primar (SÎ) realizeaz supraînc lzirea aburului produs
de c tre vaporizator pân la nivelul de temperatur dorit. Transferul de c ldur se
poate realiza atât convectiv, cât i radiativ.
Supraînc lzitorul intermediar (SÎI) apare în cazul centralelor
termoelectrice conven ionale i asigur o cre tere a temperaturii aburului deja
destins în corpul de înalt presiune al turbinei.
Modul în care se realizeaz transferul de c ldur , pe de-o parte, i nivelul
de temperatur necesar a fi atins de c tre agentul ap Š abur, pe de alt parte,
impun modul în care aceste suprafe e de schimb de c ldur sunt amplasate în
interiorul canalelor de gaze de ardere.
La interiorul evilor VAP are loc o schimbare de faz (vaporizare),
coeficien ii de transfer de c ldur având valori ridicate. În aceste condi ii devine
interesant plasarea VAP în focar unde, la exteriorul evilor coeficien ii de transfer
de c ldur sunt de asemeni mari. Acest lucru se datoreaz faptului c în aceast
zon transferul de c ldur se face preponderent prin radia ie (temperatura în
interiorul focarului dep e te 1000 pC).
Va rezulta pentru VAP o valoare ridicat a coeficientului global de transfer
de c ldur , implicând o suprafa necesar de transfer de c ldur redus , cu efecte
benefice asupra costului generatorului de abur.
În cazul SI, SÎI i ECO situa ia este diferit : coeficien ii globali de transfer
de c ldur posibili a fi ob inu i la interiorul evilor sunt sensibil mai mici decât
pentru VAP. Cele trei suprafe e de transfer de c ldur sunt amplasate în zona
convectiv , pozi ia fiind dictat de temperatura care trebuie atins pe parte de agent
ap Š abur:
- în zona convectiv de înalt temperatur : SI i SÎI;
- în zona convectiv de joas temperatur : ECO.

În figura 4.2 este prezentat schematic modul în care circuitul ap Š abur
este dispus în interiorul canalelor de gaze de ardere.
Se men ioneaz faptul c exist tipuri de generatoare de abur la care o
parte din evile supraînc lzitorului primar sunt amplasate în focar, lâng cele
corespunz toare vaporizatorului. Pentru aceste evi transferul de c ldur se
realizeaz preponderent prin radia ie.
Din punct de vedere al modului în care se realizeaz circula ia agentului
ap Š abur în interiorul vaporizatorului, generatoarele de abur pot fi cu circula ie
natural , cu circula ie for at multipl sau cu circula ie for at unic (fig. 4.3).
Capitolul 4
74


Fig. 4.2 Amplasarea suprafe elor de schimb de c ldur în generatoarele de abur bazate pe
arderea unor combustibili fosili




Fig. 4.3 Circuitul ap Š abur al generatorului de abur
a Š cu circula ie natural ; b Š cu circula ie for at multipl ; c Š cu circula ie for at unic
1 Š economizor; 2 Š vaporizator; 3 Š supraînc lzitor; 4 Š pomp de alimentare;
5 Š tambur; 6 Š purj ; 7 Š pomp de circula ie; 8 Š butelie separatoare


ECO
SI, SÎI
VAP
combustibil
+ aer
co
FOCAR
1
1 1
2
3 3 3
4 4
4
2
2
5
5
6
6
7
8
a) b) c)
Capitolul 4 75

4.3.2 Generator de abur cu circula ie natural

La acest tip de generator, dup ce str bate economizorul, apa este introdus
într-un cilindru (tambur) care reprezint punctul de separa ie dintre faza lichid ,
respectiv gazoas (figura 4.3a). Din tambur, apa saturat este direc ionat c tre
vaporizator prin intermediul unor evi descendente amplasate în exteriorul
canalelor de gaze de ardere (figura 4.4). Vaporizatorul const din evi ascendente
situate, spre deosebire de cele descendente, în calea gazelor de ardere, pe pere ii
focarului. În evile ascendente are loc un proces de fierbere, la tambur fiind
returnat o emulsie ap Š abur. Vaporii satura i astfel forma i sunt colecta i pe la
partea superioar a tamburului, fiind direc iona i c tre supraînc lzitor. În acela i
timp, faza lichid este reintrodus în bucla vaporizatoare prin intermediul evilor
descendente.
Pentru vaporizare complet , o unitate de mas de ap trebuie s parcurg
de mai multe ori traseul descris mai sus. Num rul de bucle efectuat de aceast
unitate de mas pân la vaporizarea complet poart denumirea de multiplu de
circula ie (m). În consecin , pentru acest tip de generator de abur este valabil
rela ia:


abur VAP
D m D I ã , [kg/s] (4.5)

unde:
abur
D reprezint debitul de abur produs de generator, în kg/s;
VAP
D -
debitul de agent termic care evolueaz în sistemul vaporizator, în kg/s; m -
multiplul de circula ie.

Circula ia în sistemul vaporizator se realizeaz pe baza diferen ei de
densit i existente între evile descendente (cu ap ), respectiv cele ascendente (cu
emulsie ap Š abur). Aceast diferen de densit i creeaz la rândul ei o diferen
de presiune care asigur circula ia agentului termic (rela ia 4.6):

ø ÷ h g p
asc desc
I I ó ã Ü , [Pa] (4.6)

unde
desc
reprezint densitatea apei din evile descendente, în
3
/ m kg ;
asc
- densitatea emulsiei ap - abur din evile ascendente, în
3
/ m kg ; g -
accelera ia gravita ional , în
2
/ s m ; h - în l imea evilor descendente,
considerat egal cu aceea a evilor ascendente, în m.
Capitolul 4
76

Fig. 4.4 Structura sistemului vaporizator dintr-un generator cu circula ie natural
1 Š evi descendente; 2 Š evi ascendente; 3 Š perete focar

Odat cu cre terea presiunii de lucru, diferen a dintre densit ile fazei
lichide, respectiv gazoase ale apei scade. În consecin , diferen a de presiune dat
de rela ia 4.6 se va diminua, în condi iile în care în l imea la care este amplasat
tamburul este limitat în general la 40 Š 50 m. Apare deci o limitare superioar a
presiunii de lucru pân la care circula ia în sistemul vaporizator se poate efectua în
condi ii corespunz toare. În practic , generatoarele cu circula ie natural sunt
utilizate pentru presiuni ale aburului de pân la 140 bar.
Dup cum s-a precizat mai sus, prezen a tamburului asigur o delimitare
clar între faza lichid , respectiv gazoas . Dac salinitatea în apa de alimentare a
generatorului dep e te limitele admisibile este posibil o corectare a acesteia
printr-o purjare efectuat la tambur. Purjarea implic extragerea unei cote de ap cu
con inut ridicat de s ruri i înlocuirea acesteia cu ap având o calitate chimic
corespunz toare.
Datorit prezen ei tamburului, generatoarele cu circula ie natural au un
volum echivalent de ap mare, rezultând iner ii termice mari atât la pornire, cât i
în timpul func ion rii. Comportarea generatorului la sarcini par iale se înr ut e te,
iar men inerea circula iei naturale în sistemul vaporizator devine din ce în ce mai
dificil . Rezult un minim tehnic de func ionare deosebit de ridicat (40 Š 50 % din
sarcina nominal ).




tambur
FOCAR
Capitolul 4 77
4.3.3 Generator de abur cu circula ie for at multipl

Spre deosebire de generatoarele cu circula ie natural , în acest caz apare o
pomp de circula ie amplasat pe evile descendente ale sistemului vaporizator
(figura 4.3b). Prezen a pompei are urm toarele efecte:
a) Are loc o m rire a vitezei de circula iei a agentului ap Š abur în
sistemul vaporizator i o cre tere a coeficientului global de transfer de
c ldur . Multiplul de circula ie are valori mai sc zute decât în cazul
generatoarelor cu circula ie natural .
b) Cre te stabilitatea curgerii prin sistemul vaporizator la sarcini par iale,
iar minimul tehnic poate coborî pân la 25 %.
c) Presiunea posibil de a fi atins pe parte de abur cre te pân la 180 bar.

Generatorul cu circula ie for at multipl p streaz toate avantajele privind
corectarea regimului chimic al apei prin purjare la tambur. Se men ioneaz totu i
faptul c pompa de circula ie lucreaz în condi ii grele de temperatur , existând în
acela i timp pericolul de apari ie a cavita iei.


4.3.4 Generator de abur cu circula ie for at unic

Circula ia for at unic presupune egalitate între debitele de agent termic
care evolueaz în economizor, vaporizator, respectiv supraînc lzitor (rela ia 4.7):


VAP abur
D D ã . [kg/s] (4.7)

Pentru vaporizare complet , o unitate de mas de ap are nevoie de o
singur trecere prin sistemul vaporizator. Spre deosebire de cazurile anterioare,
generatorul cu circula ie for at unic nu dispune de un punct fix de schimbare de
faz . Acesta se deplaseaz în lungul suprafe ei de transfer de c ldur a
generatorului în func ie de sarcin . Exist variante de generatoare cu circula ie
for at unic prev zute cu butelii separatoare amplasate imediat dup sistemul
vaporizator (Figura 4.3c). Aceast butelie joac rolul unui tambur, dar nu intervine
decât la sarcini foarte mici (pentru a limita domeniul în care se deplaseaz punctul
de schimbare de faz ) i în etapele de pornire ale generatorului de abur.
Circula ia în sistemul vaporizator nu mai este condi ionat de diferen a de
densit i dintre faza lichid , respectiv gazoas , ea fiind asigurat integral de c tre
pompa de alimentare a generatorului. În consecin nu exist limit ri superioare
privind presiunea aburului.
Se disting alte dou particularit i ale generatoarelor de abur cu circula ie
for at unic datorate absen ei tamburului:
- Nu este posibil o corectare a regimului chimic al apei. Ca urmare,
devine obligatorie o demineralizare total a apei de alimentare a
generatorului de abur.
Capitolul 4
78
- Volumul echivalent de ap este mai mic decât în variantele anterioare,
iar iner ia termic mai sc zut . În general, exploatarea unui generator
cu circula ie for at unic este mai preten ioas decât în cazul celor cu
circula ie natural .


4.3.5 Domenii de utilizare i parametrii de func ionare

Tipul de generator utilizat într-o aplica ie dat depinde în mod direct de
cerin ele consumatorului de abur.
În aplica ii industriale (cu excep ia celor din sectorul producerii energiei
electrice) parametrii aburului sunt dicta i de necesit ile consumatorului (procesul
tehnologic industrial). În general nivelul de presiune este inferior valorii de 100
bar, fiind preferate generatoare cu circula ie natural . Existen a tamburului poate
asigura de asemeni o corectare a regimului chimic al apei de alimentare, mai ales în
condi iile în care în aceasta apar impurit i provenite din procesele industriale. În
tabelul 4.3 sunt prezentate câteva exemple de astfel de generatoare fabricate în
România.


Tabelul 4.3 Exemple de generatoare de abur industriale fabricate în România
Debit, t/h 10 30 50 50
Presiune abur, bar 16 16 35 40
Temperatur abur, °C 350 250 450 450
Combustibil gaz natural lignit gaz natural lignit
Randament, % 90 82 90,5 83


În sectorul producerii energiei electrice parametrii aburului produs de
generator rezult din necesitatea de a ob ine randamente de conversie cât mai
ridicate. În tabelul 4.4 sunt prezentate principalele caracteristici pentru generatoare
de abur energetice fabricate în România.

Tabelul 4.4 Exemple de generatoare de abur energetice fabricate în România
Debit, t/h 120 420 525 1035
Presiune abur, bar 98 137 196 196
Temperatur abur, °C 540 550 540 540
Tip circula ie natural natural for at unic for at unic
Combustibil gaz natural lignit lignit lignit
Randament, % 93 85 86,5 87,5


În tabelul 4.5 este prezentat o evolu ie în timp pe plan mondial a
parametrilor generatoarelor de abur energetice.

Capitolul 4 79

Tabelul 4.5 Evolu ia parametrilor generatoarelor de abur
din centralele termoelectrice conven ionale
An 1938 1958 1966 1970 2000
Presiune ini ial , bar 62 103 159 196 290
Temperatur ini ial , °C 482 538 565 540 580
Temperatur de supraînc lzire intermediar , °C - 538 565 540 580


Se observ clar tendin a de cre tere a presiunii aburului produs de
generatoarele din centralele termoelectrice la valori de peste 180 bar. Ca o
consecin , în marile centrale de acest tip se vor reg si cu prec dere generatoare de
abur cu circula ie for at unic . O situa ie aparte o întâlnim la centralele de
cogenerare la care, din cauza calit ii chimice a condensului returnat de la
consumatorii termici, se prefer de multe ori utilizarea generatoarelor de abur cu
circula ie natural .
Ultimul deceniu a fost marcat de promovarea pe o scar din ce în ce mai
larg a centralelor conven ionale cu abur cu parametrii supracritici. Caracteristic
pentru generatoarele utilizate în astfel de centrale este faptul c apa trece direct din
faza lichid în cea de vapori supraînc lzi i. În Figura 4.5 este prezentat evolu ia
ciclului termodinamic pentru o unitate cu parametrii supracritici.


Fig. 4.5 Ciclul termodinamic pentru o unitate conven ional cu abur
cu parametrii supracritici


4.4 Circuitul aer Š gaze de ardere.

Circuitul aer Š gaze de ardere al unui generator de abur îndepline te
urm toarele func iuni:
punct critic
Capitolul 4
80
- vehicularea i preînc lzirea aerul necesar arderii;
- filtrarea gazelor de ardere;
- evacuarea în atmosfer a gazelor de ardere.

Din punct de vedere al presiunii din interiorul canalelor de gaze de ardere,
generatoarele de abur pot fi cu depresiune (presiune u or subatmosferic ), sau cu
suprapresiune (presiune u or supraatmosferic ).
Din punct de vedere al circula iei aerului i gazelor de ardere se disting
urm toarele cazuri:

a) Tiraj natural
Nu exist ventilatoare de aer sau de gaze de ardere. Circula ia se face pe
baza în l imii canalelor de gaze de ardere i a co ului de fum, acestea
asigurând un tiraj natural. Solu ia se aplic la generatoare de mic
capacitate.
b) Tiraj suflat
În circuit se prevede doar ventilator de aer. Generatoarele de acest tip
lucreaz cu suprapresiune în focar, deci este necesar o etan are foarte
bun a canalelor de gaze de ardere. Solu ia este întâlnit la generatoare
mici care utilizeaz hidrocarburi i la cele pe c rbune cu ardere în pat
fluidizat.
c) Tiraj aspirat
Generatorul are doar ventilatoare de gaze de ardere, iar în focar se
stabile te o depresiune. Aceast variant se aplic la generatoare mici pe
c rbune sau lemn, cu ardere pe gr tar.
d) Tiraj mixt
În circuit se întâlnesc ventilatoare atât de aer, cât i de gaze de ardere.
Reprezint solu ia cea mai întâlnit în centralele electrice.

În Figura 4.6 este prezentat cazul cel mai general al unui generator de abur
cu tiraj mixt care utilizeaz drept combustibil c rbunele. Dup cum se poate
observa, pe lâng canalele în care este amplasat sistemul ap Š abur, circuitul aer Š
gaze de ardere cuprinde un num r important de echipamente auxiliare.
Filtrul de aer are rolul de a re ine impurit ile mecanice care ar conduce la
erodarea paletajului ventilatorului de aer, fiind amplasat chiar în aspira ia acestuia.
Ventilatorul de aer asigur aerul necesar arderii combustibilului. Aerul
poate fi aspirat din interiorul, sau din exteriorul cl dirii unde este amplasat
generatorul de abur.
La ie irea din zona circuitului ap Š abur, gazele de ardere se
caracterizeaz printr-o temperatur relativ ridicat (în general peste 350 pC).
Evacuarea lor în atmosfer la o asemenea temperatur ar reprezenta o important
pierdere energetic pentru generatorul de abur. Pentru diminuarea acestor pierderi
se introduce în circuit un preînc lzitor de aer. Aceasta are rolul de a preînc lzi
aerul necesar arderii pe baza c ldurii con inut în gazele de ardere evacuate spre
Capitolul 4 81
co . Rezult o serie de efecte benefice cum ar fi îmbun t irea arderii i cre terea
randamentului generatorului de abur.


Fig. 4.6 Circuit aer Š gaze de ardere cu tiraj mixt (combustibil c rbune)
1 Š filtru de aer; 2 Š ventilator de aer; 3 Š preînc lzitor de aer; 4 Š sistem de ardere;
5 Š focar; 6 Š circuit ap Š abur; 7 Š instala ie de filtrare a oxizilor de azot; 8 Š instala ie de
filtrare pulberi; 9 Š ventilator de gaze de ardere; 10 Š instala ie de filtrare oxizi de sulf;
11 Š evacuare gaze de ardere în atmosfer ; 12 - combustibil

Gazele de ardere nu pot fi r cite oricât, fiind necesar asigurarea unei bune
dispersii a noxelor în atmosfer , pe de-o parte, i evitarea condens rii vaporilor de
ap , pe de alt parte. Se men ioneaz c , prin condensarea vaporilor de ap pe
suprafe ele metalice ale canalelor de gaze de ardere, poate ap rea un fenomen
nedorit de coroziune al acestor suprafe e. Temperatura de condensare a vaporilor
de ap (temperatura de rou ) este cu atât mai ridicat cu cât con inutul de sulf din
combustibil este mai mare. În Tabelul 4.6 sunt prezentate intervale recomandate
pentru temperatura de evacuare în atmosfer , în func ie de tipul combustibilului.


Tabelul 4.6 Valori uzuale pentru temperatura
de evacuare în atmosfer a gazelor de ardere
Tip combustibil Temperatur de evacuare, p pp pC
Gaz natural 100 Š 120
P cur cu con inut redus de sulf ( % 1 ä
i
c
S )
120 Š 125
P cur cu con inut ridicat de sulf ( % 1 â
i
c
S )
130 Š 150
C rbune superior (antracit, huil ) 120 Š 130
Lignit 140 Š 160


Sistemul de ardere cuprinde instala iile de preparare ale combustibilului
precum i arz toarele. Aceste sisteme difer fundamental în func ie de tipul
combustibilului: solid, lichid sau gazos.
Prin arderea combustibililor apar o serie produse care au un efect nociv
asupra mediului înconjur tor: pulberi, oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de
carbon. Legisla ia în vigoare impune concentra ii maxim admisibile în gazele de
ardere pentru aceste noxe, îndeosebi pentru generatoarele de abur cu o putere
1 2
3
4 5 6 7 7 8 9 10 11
12
Capitolul 4
82
termic instalat mai mare de 50 MW
t
(caracteristice centralelor electrice).
Respectarea acestor limite necesit introducerea în circuitul gazelor de ardere a
unor filtre care s re in pulberile (cenu a), oxizii de azot i de sulf. Pozi ionarea
filtrelor depinde de tipul func ional al acestora, în Figura 4.6 fiind prezentat doar
una din variantele cele mai des aplicate în centralele electrice. O filtrare
corespunz toare a gazelor de ardere va permite alegerea de valori pentru
temperatura de evacuare în atmosfer mai mici decât cele prezentate în Tabelul 4.6.
Filtrul de pulberi are i un rol tehnologic, el re inând particulele solide care ar
conduce la erodarea paletelor ventilatorului de gaze de ardere.
Ventilatorul de gaze de ardere asigur evacuarea în atmosfer a gazelor
de ardere, fiind imperios necesar în cazul generatoarelor de abur care lucreaz cu
depresiune în focar.
În mod clasic evacuarea în atmosfer se realizeaz prin intermediul unui
co de fum. O solu ie modern utilizat în centralele electrice const din utilizarea
pentru evacuarea în atmosfer a turnurilor de r cire deja existente în structura
centralei. Rezult o reducere a costurilor de capital, nemaifiind necesar
construirea unor co uri de fum. În Figura 4.7 este prezentat o sec iune printr-o
astfel de unitate energetic .
Un element prin care se diferen iaz generatoarele de abur este modul de
realizare al canalelor de gaze de ardere în care sunt dispuse suprafe ele de schimb
de c ldur ale circuitului ap Š abur. În acest sens se disting generatoare de abur cu
1 drum (vertical sau orizontal), respectiv dou drumuri de gaze de ardere (fig. 4.8).



Fig. 4.7 Sec iune prin circuitul aerŠgaze de ardere al unei unit i energetice pe c rbune
1 Š sistem ap Š abur; 2 Š sistem preparare combustibil; 3 Š sala turbinelor; 4 Š filtru oxizi
de azot; 5 Š preînc lzitor de aer; 6 Š ventilator de aer; 7 Š filtru de pulberi; 8 Š ventilator
gaze de ardere; 9 Š filtru oxizi de sulf; 10 Š evacuare gaze de ardere în atmosfer (turn de
r cire)

3

4
5
1
2
8 10
7 6 9
Capitolul 4 83

a) b)
Fig. 4.8 Generatoare de abur
a Š cu 2 drumuri de gaze de ardere;
b Š cu 1 drum de gaze de ardere vertical (generator de abur turn)


4.5. Analiza energetic a generatorului de abur.

4.5.1. Bilan ul termic

Pentru a putea pune în eviden pierderile de c ldur i a determina
randamentul unui generator de abur este necesar efectuarea unui bilan termic. În
acest scop trebuie fixat o suprafa de referin în raport cu care sunt definite
fluxurile termice componente ale acestui bilan . Pentru generatoarele de abur, drept
suprafa de referin poate fi aleas suprafa a exterioar a canalelor de gaze de
ardere în care sunt dispuse circuitul ap Š abur i preînc lzitorul de aer (fig. 4.9).
Rela ia general prin care se exprim bilan ul termic al unui generator de
abur este:


p abur i
Q Q Q õ ã , [kW] (4.8)

unde:
i
Q este puterea termic intrat în suprafa a de referin , în kW;
abur
Q - puterea termic corespunz toare aburului produs de generator, în kW;
p
Q -
puterea termic pierdut sub diferite forme în mediul ambiant, în kW.
Puterea termic intrat în generatorul de abur se determin cu rela ia :

Capitolul 4
84
aer inj apa c i
Q Q Q Q Q õ õ õ ã , [kW] (4.9)

unde:
c
Q este puterea termic introdus odat cu combustibilul, în kW;
apa
Q - puterea termic a apei de alimentare la intrarea în generatorul de abur, în
kW;
inj
Q - puterea termic corespunz toare aburului injectat în generator pentru
diverse scopuri tehnologice (ex. pulverizare combustibil lichid), în kW;
aer
Q -
puterea termic corespunz toare aerului de ardere, în kW.

Fig. 4.9 Schema de bilan termic pentru un generator de abur
T Š tambur; ECO Š economizor; VAP Š vaporizator; SÎ Š supraînc lzitor;
PA Š preînc lzitor de aer

La rândul ei, puterea termic corespunz toare combustibilului este:


c
i
i c
h B Q B Q I õ I ã , [kW] (4.10)

unde: B este debitul de combustibili introdus în focar, în kg/s;
c
h - entalpia
sensibil a combustibilului, kJ/kg.

Pentru cazul cel mai general, în care se utilizeaz un combustibil solid,
ap de alimentare
aer de ardere
gaze de ardere
a
ECO
PA
cenu , zgur
VAP
T
purj
a

abur
suprafa de referin
combustibil
Capitolul 4 85
pierderile de c ldur sunt date de expresia:


PJ zg ex m ch ev p
Q Q Q Q Q Q Q õ õ õ õ õ ã , [kW] (4.11)

unde
ev
Q este puterea termic sensibil (fizic ) a gazelor arse evacuate, în
kW;
ch
Q - puterea termic pierdut datorit arderii incomplete din punct de vedere
chimic a combustibilului, în kW;
m
Q - puterea termic pierdut datorit arderii
incomplete din punct de vedere mecanic a combustibilului, în kW;
ex
Q - puterea
termic pierdut în mediul înconjur tor prin convec ie i radia ie, în kW;
zg
Q -
puterea termic pierdut datorit produselor solide evacuate pe la baza focarului
(îndeosebi sub form de zgur i cenu ), în kW;
PJ
Q - puterea termic pierdut
datorit purjei, în kW.


4.5.2. Randamentul generatorului de abur

Randamentul pe cale direct (
d
) se define te ca raportul dintre puterea
termic util , respectiv puterea termic consumat de generatorul de abur. Rela ia
utilizat în mod uzual în acest scop este:

ø ÷
100 I
I
õ I ó
ã
i
i
aer c aa
d
Q B
Q h B Q
, [%] (4.12)

unde:
aa
Q este puterea termic preluat în generator de c tre agentul ap Š
abur, în kW.

În cazul în care se neglijeaz debitul de purj , iar generatorul de abur nu
este prev zut cu supraînc lzire intermediar , va rezulta:

ø ÷
apa abur abur aa
h h D Q ó I ã , [kW] (4.13)

ø ÷ ø ÷
100 I
I
õ I ó ó I
ã
i
i
aer c apa abur abur
d
Q B
Q h B h h D
, [%] (4.14)

unde:
abur
D este produc ia de abur a generatorului, în kg/s;
abur
h - entalpia
specific a aburului produs de generator, în kJ/kg;
apa
h - entalpia specific a apei
de alimentare la intrare în suprafa a de referin , în kJ/kg.
Determinarea randamentului pe cale direct se aplic pentru cazane aflate
în faza de operare i este condi ionat de m surarea cu mare precizie a unor
Capitolul 4
86
elemente cum ar fi debitele de ap , abur i combustibil. De multe ori m surarea
debitului de combustibil are un grad relativ ridicat de imprecizie, îndeosebi în cazul
c rbunilor. În aceast situa ie, pentru determinarea randamentului se prefer
metoda indirect .

Randamentul pe cale indirect are la baz rela ia de bilan termic scris
sub forma (în ipoteza în care se neglijeaz
inj
Q i
PJ
Q ):

ø ÷
zg ex m ch ev apa abur d
Q Q Q Q Q Q Q Q õ õ õ õ õ ó ã , [kW] (4.15)

unde:
d
Q este puterea termic disponibil corespunz toare combustibilului
i aerului de ardere, în kW.


aer c d
Q Q Q õ ã . [kW] (4.16)

Împ r ind expresia 4.15 cu
d
Q i înmul ind cu 100 se va ob ine expresia
randamentului pe cale indirect , exprimat în procente;

ø ÷
zg ex m ch ev
d
apa abur
i
q q q q q
Q
Q Q
õ õ õ õ ó ã I
ó
ã 100 100 , [%] (4.17)

unde:
zg ex m ch ev
q q q q q , , , , reprezint pierderi specifice de c ldur , în %.

Pierderile specifice prezentate mai sus pot fi determinate relativ u or
existând posibilitatea de a utiliza diagrame i rela ii construite pe baze statistice.
Spre deosebire de cazul anterior, expresia randamentului pe cale indirect poate fi
aplicat atât în faza de operare, cât i în cea de proiectare a unui generator de abur.

4.5.3. Caracteristica energetic a generatorului de abur

În figura 4.10 este prezentat varia ia tipic a randamentului în func ie de
sarcin pentru un generator de abur. Se poate observa c randamentul este proiectat
s ating valori maxime pentru sarcini mai sc zute decât cea nominal (uzual în
intervalul 80...90 %). Acest lucru ine seama de faptul c , în timpul oper rii,
debitul de abur produs de generator este în general mai mic decât cel nominal.
Caracteristica energetic a generatorului de abur reprezint rela ia de
dependen dintre consumul de combustibil, respectiv produc ia de abur (figura
4.11). Se observ existen a unui consum de combustibil de mers în gol (
0
B ) pentru
care produc ia de abur este nul . Acest consum este necesar pentru acoperirea
pierderilor de putere termic care nu depind de produc ia de abur a generatorului.
Analitic, caracteristica energetic este dat de expresia:
Capitolul 4 87

abur
D b B B I õ ã
0
, kg/s (4.18)

unde B este consumul de combustibil al generatorului, în kg/s;
0
B -
consumul de mers în gol, în kg/s; b Š coeficient a c rui valoare depinde de sarcina
generatorului, în (kg combustibil/kg abur);
abur
D - produc ia de abur a cazanului,
în kg/s.
Fig. 4.10 Varia ia randamentului generatorului de abur în func ie de sarcin

Fig. 4.11 Caracteristica energetic a generatorului de abur
randament
[%]
80 90
n
abur
abur
D
D
[%]
100
B
0

B
[kg/s]
D
abur

[kg/s]
Capitolul 4
88

Curbele prezentate în figurile 4.10 i 4.11 caracterizeaz un anumit
generator de abur pentru o serie de condi ii date: calitate combustibil, parametrii
aer de ardere, parametrii ap de alimentare, etc. În momentul în care aceste condi ii
ini iale se schimb va rezulta implicit o modificare a formei curbelor care descriu
randamentul i caracteristica energetic a generatorului de abur.








5. REDUCEREA POLU RII ATMOSFERICE ÎN CCA

5.1 Poluan i rezulta i în urma arderii combustibililor
fosili

5.1.1 Categorii de poluan i

În Tabelul 5.1 sunt prezenta i principalii poluan i atmosferici rezulta i din
arderea combustibililor fosili. Dintre ace tia, în cazul CCA cei mai importan i
poluan i sunt oxizii de sulf, oxizii de azot i pulberile, ei urmând a fi trata i pe larg
în paragrafele urm toare. Exist norme care prev d limitele maxime admisibile
pentru concentra iile acestor trei poluan i în gazele de ardere evacuate în atmosfer .
În Anexa A se face o scurt trecere în revist a acestor limite.

Tabelul 5.1 Poluan i rezulta i din arderea combustibililor fosili
Poluant Efecte
Oxizi de sulf (SO
2
, SO
3
) D uneaz direct organismului uman.
Ac ioneaz asupra florei i faunei.
Determin formarea ploilor acide.
Oxizi de azot (NO, NO
2
) D uneaz direct organismului uman.
Determin formarea ploilor acide.
Pulberi (cenu a zbur toare) Irita ii ale mucoaselor oculare i cele ale c ilor
respiratorii.
Dioxidul de carbon (CO
2
) Contribuie la efectul de ser .
Protoxidul de azot (N
2
O) Contribuie la efectul de ser .
Favorizeaz distrugerea p turii protectoare de
ozon din stratosfer .
Monoxidul de carbon (CO) Efecte toxice asupra regnului animal.
Clorul; fluorul (Cl, F) Formare de acizi (HCl, HF) cu efecte toxice.
Fluorul contribuie la distrugerea stratului de
ozon.
Aerosoli toxici Efecte toxice i cancerigene.
Metale grele (Cr, Ni, Cd, As, Pb, etc.) Efecte toxice i cancerigene.




Capitolul 5
90
5.1.2 Dioxidul de carbon Š CO
2


Dioxidul de carbon reprezint unul din principalii poluan i rezulta i în urma
arderii combustibililor fosili. Din punct de vedere al concentra iei în atmosfer se
manifest o accentuat cre tere în ultimii dou sute de ani: de la aproximativ 285
ppm în anul 1800, la 300 Š 350 ppm în zilele noastre.
Principalul efect negativ al CO
2
este legat de absorb ia radia iilor IR emise
de p mânt i accentuarea efectului de ser , cu toate efectele sale negative
(schimb ri ale zonelor climaterice, topire a calotelor polare, ridicare a nivelului
m rilor i oceanelor).
Dintre m surile de reducere a emisiei de CO
2
se amintesc:
i Cre terea eficien ei de conversie a energiei primare din combustibilii
fosili.
i Utilizarea unor combustibili cu con inut sc zut de carbon. Din Figura
5.1 se poate constata c din acest punct de vedere gazul natural este
avantajat.
i Înlocuirea combustibililor fosili cu alte forme de energie primar (ex.
combustibili nucleari, surse regenerabile, etc.).

0,42
0,33
0,27
0,2
0,15
0,2
0,25
0,3
0,35
0,4
0,45
Carbune inferior Carbune superior Pacura Gaz naturaI

Fig. 5.1 Emisia de CO
2
pentru 1 kWht rezultat din arderea combustibilului






Capitolul 5
91
5.1.3 Protoxidul de carbon Š N
2
O

Experimental s-a dovedit c N
2
O reprezint o emisie secundar , nedorit ,
rezultat în urma aplic rii tehnicilor de reducere a concentra iei de NO
X
din gazele
de ardere. Pân la temperaturi de 600 °C, protoxidul de azot este un gaz stabil,
dup aceast valoare el descompunându-se conform reac iei:

N
2
O + O N
2
+ O
2
(5.1)

În zona stratosferei (10 Š 50 km altitudine), N
2
O devine un gaz nociv,
contribuind la distrugerea p turii de ozon:

N
2
O + O
3
N
2
+ 2O
2
(5.2)


5.1.4 Monoxidul de carbon Š CO

Prezen a monoxidului de carbon în gazele de ardere este o consecin a
arderii incomplete a combustibilului din punct de vedere chimic. Efectul principal
asupra regnului animal este fixarea hemoglobinei din sânge, ducând în final la
înr ut irea aliment rii cu oxigen a organismului i la sufocare (CO are o afinitate
fa de hemoglobin de 300 de ori mai mare decât a O
2
). Reducerea emisiei de CO
se poate face în primul rând printr-un control corespunz tor al arderii (asigurarea
unei arderi complete).


5.1.5 Clorul; fluorul

Emisiile de compu i ai Cl i F caracterizeaz îndeosebi procesele de ardere
ale de eurilor menajere urbane. Prin reac ie cu vaporii de ap se formeaz HCl i
HF, care au efecte toxice asupra biosistemelor. De asemeni, acidul clorhidric va
conduce la coroziunea componentelor metalice ale cazanelor de abur:

i atac direct:

Fe + 2HCl FeCl
2
+ H
2
(5.3)

i distrugerea peliculei protectoare de oxizi de fier:

Fe
2
O
3
+ 6HCl 2FeCl
3
+ 3H
2
O (5.4)

Fe
3
O
4
+ 8HCl FeCl
2
+ 2FeCl
3
+ 4H
2
O (5.5)


Capitolul 5
92
5.1.6 Aerosoli toxici

Aerosolii toxici sunt o consecin a arderii incomplete a combustibililor,
reprezentând unii din cei mai nocivi poluan i. Ei sunt constitui i din hidrocarburi
aromatice (C
8
H, C
6
H) care au efect puternic cancerigen. La ie irea din instala ia de
ardere, aerosolii cristalizeaz sub form de particule foarte fine (dimensiunea
medie 0,025 ³m) i plutesc prin aer.
Evitarea form rii acestor poluan i se realizeaz printr-o ardere complet ,
corespunz toare din punct de vedere al temperaturii, timpului de sta ionare în focar
i al excesului de O
2
.

5.1.7 Metale grele

Efectele negative ale cenu ii zbur toare sunt accentuate de prezen a în
compozi ie a unor metale cu ac iune toxic i cancerigen . Re inerea acestor metale
se face odat cu cenu a, în instala ii specializate. Concentra ia de metale grele în
cenu este dependent evident de caracteristicile c rbunelui utilizat.



5.2. Reducerea emisiilor de pulberi

5.2.1 Generalit i

În timpul arderii, materia anorganic a c rbunelui se transform în pulberi.
O cot din aceste pulberi este re inut la baza focarului, dar cea mai mare parte este
antrenat de gazele de ardere. Caracteristicile pulberilor depind de tipul
combustibilului utilizat, precum i de tipul arderii (pe gr tar, în strat fluidizat sau în
stare pulverizat ). Cele mai utilizate filtre de pulberi (cenu ) în CCA sunt:

- Filtrul electrostatic (electrofiltru)
- Filtrul textil (filtrul sac).

Prin performan ele lor, aceste dou tipuri de filtre pot asigura emisii de
pulberi sub valorile limit men ionate în Anexa A. Filtrele de pulberi nu pot
func iona la temperaturi înalte, ele fiind amplasate la ie irea din generatorul de
abur, dup preînc lzitorul regenerativ de aer.


5.2.2 Filtrul electrostatic

Filtrul electrostatic este folosit în mod curent în centralele termoelectrice
de mare putere i poate func iona pe o plaj larg de temperaturi, presiuni i
concentra ii de pulberi. Nu este foarte sensibil la m rimea particulei i poate re ine
Capitolul 5
93
atât particule ude cât i uscate. Rezisten a la eroziune i coroziune trebuie în
general luat în considerare în faza de proiectare. O configura ie tipic pentru
electrofiltru este prezentat în Figura 5.2.



Fig. 5.2 Principalele componente ale unui electrofiltru
1 - Carcasa EF; 2 - pâlnii de tip piramidal; 3 - plac de distribu ie;
4 - electrozi de depunere; 5 - electrozi de ionizare


Filtrul electrostatic este compus din rânduri de pl ci dispuse paralel care
formeaz c i prin care curg gazele de ardere. Aceste pl ci formeaz electrozii de
depunere (ED), fiind lega i la p mânt. În centrul fiec rei treceri se afl electrozii de
ionizare (EI) conecta i la polul negativ al unei surse de curent continuu de înalt
tensiune. Ace ti electrozi se prezint sub forma unor re ele de sârm .
Datorit intensit ii ridicate a câmpului din jurul EI se produce o
desc rcare Corona (sunt emi i purt tori de sarcin negativ ). Moleculele de gaz
care se afl în zona EI sunt ionizate i migreaz c tre electrozii de sarcin opus
(electrozii de depunere). Ionii se ciocnesc cu particule din fluxul de gaze de ardere,
ader la acestea i le transfer sarcina electric . În momentul în care atinge o
înc rcare electric suficient de ridicat , particulele migreaz la rândul lor c tre ED.

1
5 4 3
2
Capitolul 5
94
Particulele se depun pe ED sub forma unui strat de praf. Prin acest strat
particulele elibereaz sarcinile lor electrice c tre suprafa a electrodului. Atunci
când stratul are o grosime suficient de mare, electrozii sunt scutura i cu ajutorul
unor sisteme mecanice. Pulberile depuse cad în pâlnii situate la baza
electrofiltrului, de unde sunt desc rcate ulterior.
În Figura 5.3 este prezentat schematic principiul de func ionare al unui
electrofiltru.



Fig. 5.3 Electrofiltru. principiu de func ionare
1 - Emisie de electroni (desc rcare Corona); 2 - Înc rcarea particulelor cu sarcini electrice;
3 - Transportul particulelor înc rcate; 4 - Depunerea particulelor pe ED;
5 - Îndep rtarea particulelor de pe ED prin lovituri mecanice


În practic , filtrul este împ r it într-un num r de câmpuri distincte (maxim
cinci în cea mai mare parte a cazurilor) alimentate din surse independente de
energie electric . Electrofiltrul este plasat dup preînc lzitorul de aer sau
economizor, în a a numita œzon rece a generatorului de aburŒ.
Rezistivitatea particulei de praf este foarte important . Dac este prea
sc zut , în momentul în care ajunge pe electrodul colector, particula î i pierde cu
u urin sarcina electric i este reantrenat în curentul gazelor de ardere. Când
rezistivitatea este prea mare, un stat izolator se formeaz pe electrodul colector, i
eficien a filtrului scade sensibil.
Distribu ia curgerii afecteaz performan ele sistemului. Se dore te o
curgere uniform pe întreaga sec iune deoarece aceasta asigur o colectare eficient
a prafului. În acest scop este prev zut la intrarea în electrofiltru o plac de
distribu ie.
Capitolul 5
95
Eficien a de reducere a concentra iei de pulberi din gazele de ardere este
deosebit de ridicat , dep ind valoarea de 90 %.


5.2.3 Filtre textile

Filtru textil reprezint una dintre cele mai eficiente solu ii de reducere a
emisiei de pulberi, eficien a lui dep ind 99 %. În general el este realizat din una
sau mai multe unit i plasate în paralel con inând iruri de unit i filtrante. Acest
unit i filtrante se prezint sub forma unor cilindri executa i din material textil. În
Figura 5.4 este prezentat un exemplu de astfel de filtru.
Particulele sunt re inute pe suprafa a interioar a unit ilor filtrante i apoi
cad în pâlniile de colectare. O parte dintre particule r mân totu i pe suprafa a
textil . În timp are loc o înfundare a filtrului, pierderile de presiune pe parte de
gaze de ardere crescând peste limitele admise. Periodic este necesar o cur are a
suprafe elor unit ilor filtrante.
Rezult o func ionare ciclic a instala iei, alternând perioade (mai lungi) de
filtrare cu altele (mai scurte) de cur are.



Fig. 5.4 Configura ia unui filtru sac
1 Š gaze de ardere nefiltrate; 2 Š unitate filtrant ; 3 Š carcas ;
4 Š gaze de ardere filtrate; 5 Š ventilator; 6 Š clapete;
7 Š pâlnie de colectare pulberi; 8 Š vane de evacuare a pulberilor colectate


Cele mai cunoscute metode de cur are sunt:
utilizarea unui flux invers de aer comprimat sau gaze de ardere filtrate
faza de cur are
filtru
faza de filtrare
Capitolul 5
96
(cazul din Figura 5.4);
scuturare mecanic .

Prin utilizarea corespunz toare a unui sistem de clapete, o unitate se poate
afla în faza de cur are, în timp ce celelalte sunt men inute în etapa de filtrare a
gazelor de ardere. În acest mod, pentru cur are nu este necesar oprirea întregii
instala ii.
Exist combustibili care pot cauza înfundarea filtrelor textile, ducând la
apari ia unor probleme de operare. Înfundarea poate ap rea în timpul pornirilor,
când este utilizat p cur . Dac construc ia este modular i modulele sunt izolate,
mentenan a pentru un filtru se poate executa în timp ce celelalte func ioneaz .
Investi iile sunt mai mici decât la filtrele electrostatice, dar problemele
cauzate de c derile de presiune i cur are duc la costuri de operare mari. Aceste
costuri variaz func ie de tipul filtrului, materialul sacilor i metoda de cur are.
Costurile de mentenan sunt i ele mari deoarece sacii trebuie schimba i la
perioade ce variaz în general între doi i cinci ani. În Tabelul 5.2 sunt prezentate o
serie de materiale utilizate pentru realizarea unit ilor filtrante.

Tabelul 5.2 Materiale utilizate în cadrul filtrelor textile de pulberi
Temperatur de lucru, °C
Tipul materialului filtrului
Normal Maxim
Bumbac 70 110
Polipropilen 90 100
Poliacrilnitril 125 140
Poliester 150 160
Polifenilen 180 200
es tur din fibr de sticl 250 300
Postav din ace de sticl 220 250
Politetrafluoretilen 260 280



5.3 Reducerea emisiilor de oxizi de sulf

Se deosebesc trei c i de reducere a emisiilor de sulf:
i desulfurarea combustibilului
i alegerea corespunz toare a combustibilului
i desulfurarea gazelor


5.3.1 Desulfurarea combustibilului

Desulfurarea combustibililor lichizi poate fi realizat în timpul procesului
de rafinare. În acest caz, desulfurarea se realizeaz prin hidrogenare, în prezen a
Capitolul 5
97
unor catalizatori (cobalt, molibden), la temperaturi i presiuni relativ ridicate (320
Š 420 °C, respectiv 25 Š 70 bar). Procedeul este costisitor, putând conduce la o
scumpire a combustibilului lichid cu 20 Š 30 %.
Pentru combustibilii solizi principala solu ie este gazeificarea. În urma
gazeific rii rezult un amestec de gaze combustibile în care sulful se reg se te sub
forma de hidrogen sulfurat (H
2
S), acesta putând fi îndep rtat cu u urin .


5.3.2 Alegerea corespunz toare a combustibilului

O alt posibilitate de a reduce emisia de SO
2
este alegerea unui anumit
combustibil (în faza de proiectare) sau schimbarea celui utilizat în mod curent în
exploatare. Se pot eviden ia dou exemple în acest sens :
Înlocuirea p curii cu gaz natural. Con inutul de sulf din gazul natural
este practic neglijabil, rezultând o reducere drastic a emisiei de SO
2
.
Utilizarea unui c rbune cu con inut redus de sulf (< 1 %). Pre ul pentru
un astfel de c rbune este relativ ridicat, solu ia putând a fi neviabil pe
termen lung din punct de vedere economic.


5.3.3 Desulfurarea gazelor de ardere

Exist trei procedee principale de reducere a con inutului de oxizi de sulf
din gazele de ardere:
i procedeul uscat
i procedeul semiumed
i procedeul umed


5.3.3.1 Procedeul uscat

Metoda presupune injec ia direct a unui reactant (aditiv) uscat în canalele
de gaze de ardere. Reactan ii uzuali sunt : piatr de var pulverizat (CaCO
3
), var
hidratat (Ca(OH)
2
) i dolomit (amestec de CaCO
3
i MgCO
3
). În focar, c ldura
produce calcinarea reactantului i transformarea lui în compu i reactivi (CaO,
MgO). Compu ii reactivi reac ioneaz cu SO
2
, formând sulfi i (CaSO
3
, Mg SO
3
).
Sulfi ii nu sunt produse stabile din punct de vedere chimic i prin reac ie cu
oxigenul rezult sulfa i de Ca i Mg (CaSO
4
, MgSO
4
). În continuare produ ii de
reac ie sunt re inu i de c tre filtrele de pulberi. În Figura 5.5 este prezentat
succesiunea de reac ii chimice corespunz toare acestui procedeu de desulfurare.
Aditivii pot fi injecta i în diferite puncte ale traseului gazelor de ardere
(vezi Figura 5.6). Dac injec ia se efectueaz dup filtrul de cenu este necesar
introducerea unui filtru suplimentar care s re in produsele rezultate în urma
desulfur rii.
Capitolul 5
98



Fig. 5.5 Reac ii chimice aferente desulfur rii uscate




Fig. 5.6 Posibilit i de injec ie a reactan ilor în cadrul desulfur rii uscate
1 Š moar de c rbune; 2 Š focar; 3 Š canale de gaze de ardere din zona convectiv a
generatorului de abur; 4 Š filtru de pulberi; 5 Š co de fum


Punctul de injec ie trebuie s in seama de temperatura optim de reac ie
dintre reactan i i oxizii de sulf. În Figura 5.7 este prezentat varia ia gradului de
re inere a SO
2
în func ie de temperatur
,
pentru diferi i reactan i (aditivi). Se poate
observa c , pentru compu ii calciului domeniul de temperatur favorabil reac iei cu
oxizii de sulf (800 Š 1100 °C) este mai larg decât în cazul magneziului.


3
1
2 4 5
injec ie reactant injec ie reactant
Capitolul 5
99

Fig. 5.7 Varia ia gradului de re inere a SO
2
în func ie de temperatur
,
pentru diferi i reactan i (aditivi)



5.3.3.2 Procedeul semiumed

Procedeul semiumed s-a dezvoltat pe baza faptului c absorb ia SO
2
de
c tre

compu ii calciului poate fi îmbun t it prin umidificarea acestora. În cadrul
acestui proces, agentul de absorb ie (în general o suspensie de var) este pulverizat
în gazele de ardere într-o dispersie extrem de fin . În urma acestui proces, apa din
absorbant vaporizeaz i SO
2
reac ioneaz cu agentul de absorb ie. Reac iile care au
loc sunt date în Figura 5.8. Procesul de vaporizare are loc pân când produ ii de
reac ie iau forma unei pulberi uscate, care este ulterior re inut în filtrul de cenu .
În Figura 5.9 este prezentat schema unei instala ii de desulfurare semiumed .
În raport cu procedeul uscat se ating eficien e mai ridicate de desulfurare
(pentru aceea i cantitate de reactiv), dar costurile investi ionale i de operare sunt
mai ridicate. Fa de procedeul umed investi ia ini ial este mai sc zut , dar
costurile de operare sunt mai ridicate datorit utiliz rii unui reactiv mai scump
(varul). Un alt avantaj fa de procedeul umed este acela c , dup desulfurare,
gazele de ardere nu trebuiesc în general reînc lzite.
Din punct de vedere al r spândirii, procedeul semiumed ocup locul al
doilea dup cel umed. Primele aplica ii comerciale au ap rut în SUA, fiind aplicate
la grupuri energetice func ionând pe c rbune. Eficien a de desulfurare poate atinge
70 - 90 %.

Capitolul 5
100

Fig. 5.8 Mecanismul re inerii SO
2
în procesul semiumed de desulfurare

Fig. 5.9 Schema unei instala ii de desulfurare semiumed

Capitolul 5
101
5.3.3.3 Procedeul umed

Procedeul umed se situeaz printre cele mai folosite tehnologii de
desulfurare a gazelor de ardere, fiind întâlnit în aproximativ 80 % din cazuri. În
prezentul paragraf se prezint cazul în care absorbantul utilizat este carbonatul de
calciu (piatra de var - CaCO
3
). Utilizarea carbonatului de calciu este avantajoas
deoarece este disponibil în cantit i mari în multe ri i este ieftin. Produsele care
rezult sunt gips sau un amestec de sulfat i sulfit de calciu.
Componenta principal a instala iei este reprezentat de un turn (scrubber)
în care are loc amestecul între gazele de ardere i reactan i. Un turn de sp lare este
alc tuit din trei p r i principale (vezi Figura 5.10):
i zona inferioar de drenaj,
i zona de contact gaz/lichid i
i zona de gaze de ardere curate.


Fig. 5.10 Turn de absorb ie prin pulverizare pentru desulfurarea umed a gazelor de
ardere

Capitolul 5
102
În zona de drenaj suspensia rezultat din sp lare este colectat , amestecat ,
ventilat i îmbog it cu absorbant proasp t. Volumul acestei zone este determinat
în principal de viteza de dizolvare a absorbantului, precum i de cantitatea de SO
2

ce trebuie înl turat .
În zona mijlocie a scruberului, zona de contact gaz/lichid, gazele sunt
aduse în contact cu suspensia de sp lare, în contracurent, i astfel sunt sp late.
Lichidul de sp lare este distribuit uniform, pe mai multe nivele de pulverizare.
Astfel se creeaz un spa iu de amestec omogen gaz/lichid în care are loc transferul
de mas de la gazele de ardere la lichidul de sp lare.
În partea superioar a scruberului (zona de gaze de ardere curate), gazele
de ardere trec printr-un separator de pic turi în care se re in pic turile fine de lichid
pe care le-au antrenat. Pentru cur are, separatorul de pic turi este sp lat cu ap de
sus în jos, într-o anumit succesiune a sectoarelor acestuia, cu ajutorul unor
pulverizatoare.
Principala reac ie chimic care are loc în timpul desulfur rii cu carbonat
de calciu este:

SO
2
+ CaCO
3
+ 2 H
2
O + 1/2 O
2
CaSO
4
2 H
2
O + CO
2
(5.6)

În cazul în care este utilizat laptele de var drept principal absorbant,
principalele reac ii sunt:

SO
2
+ Ca(OH)
2
+ H
2
O CaSO
3

.
1/2 H
2
O + 3/2 H
2
O (5.7)

CaSO
3

.
1/2 H
2
O + 1/2 O
2
+ 3/2 H
2
O CaSO
4
2 H
2
O (5.8)

Figura 5.11 prezint schema unei instala ii moderne de desulfurare a
gazelor de ardere cu oxidare integrat , folosind calcar drept absorbant. Gazele de
ardere sunt r cite în tipul procesului pân la 40 Š 50
0
C. Realizarea unei bune
dispersii la evacuarea în atmosfer prin intermediul unui co implic o temperatur
a gazelor de ardere de cel pu in 80
0
C, fiind necesar în unele cazuri reînc lzirea
acestora. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unui schimb tor de c ldur
în care gazele de ardere filtrate se înc lzesc pe seama gazelor de ardere care intr în
instala ia de desulfurare (vezi Figura 5.11). În configura iile moderne, în care
gazele de ardere sunt evacuate prin intermediul unui turn de r cire, nu mai este
necesar o astfel de reînc lzire.
Produ ii de reac ie colecta i la baza turnului sunt evacua i cu ajutorul unei
pompe. Prin deshidratarea acestor compu i rezult gips de calitate foarte bun care
poate fi utilizat în industria materialelor de construc ie.
Apa rezidual evacuat din ciclu trebuie tratat datorit con inutului s u
ridicat de ioni i de metale. În schem se poate prevedea i un ventilator de aer care
s asigure oxigenul necesar reac iilor 5.6 sau 5.8.
Instalarea echipamentelor necesit un spa iu destul de mare în central . La
centralele existente, care nu au suficient spa iu, pot fi necesare investi ii
Capitolul 5
103
suplimentare în sistemele de conducte i teren, ceea ce poate duce la costuri
suplimentare sesizabile.


Fig. 5.11 Instala ie de desulfurare umed a gazelor de ardere

În Tabelul 5.3 este realizat o sintez a procedeelor de desulfurare a
gazelor de ardere.

Tabelul 5.3 Sintez procedee de desulfurare gaze de ardere
Procedeu
Eficien de
desulfurare
Observa ii
Uscat 50 Š 90 %
Eficien a procesului depinde în primul rând de raportul
molar Ca/S, tipul reactantului, umiditatea, cantitatea de
aditivi, punctul de injec ie i înc rcarea generatorului
de abur.
Semiumed 70 Š 90 %
Pentru combustibil cu con inut de sulf de peste 3%
scade foarte mult eficien a procesului.
Umed > 92 %
Din totalul capacit ilor de reducere a oxizilor de sulf
instalate, 80 % folosesc procedeul umed. 72 % dintre
acestea folosesc ca reactant piatra de var, 16 % varul i
12 % al i reactan i


Capitolul 5
104
5.4 Reducerea emisiilor de oxizi de azot

5.4.1 Formarea de oxizilor de azot

Oxizii de azot forma i în timpul arderii combustibililor fosili sunt în
principal NO i NO
2
, în care NO are un procent de peste 90% din totalul NO
x
. La
evacuarea gazelor de ardere în atmosfer are loc un proces rapid de conversie a NO
în NO
2
. În func ie de modul de formare, oxizii de azot se împart în trei categorii:
NO
x
termic: Rezult din reac ia dintre oxigenul i azotul din aerul de
ardere. Emisia de NO
x
termic este cu atât mai mare cu cât temperatura
în focar i excesul de aer au valori mai ridicate.
NO
x
prompt: Rezult din reac ia dintre radicalii de combustibil (de
exemplu CH) i azotul molecular, urmat de oxidare.
NO
x
combustibil: Rezult din oxidarea compu ilor de azot din
combustibil.

În Tabelul 5.4 sunt prezentate emisiile de oxizi de azot pentru diferite
cazuri, în condi iile în care nu sunt aplicate procedee speciale de reducere a acestor
emisii.

Tabelul 5.4 Emisiile de oxizi de azot pentru diferite procese de ardere
Š f r m suri speciale de reducere

Proces de ardere
Concentra ia în gazele
de ardere, mg/m
3

Emisie per kilogram de
combustibil, g/kg
C rbuni superiori cu ardere în stare
pulverizat :

i focare cu evacuare lichid a zgurei 1200...3000 13...30
i focare cu evacuare solid a zgurei 700...1800 8...20
Lignit (ardere în stare pulverizat ) 600...1000 4...8
Focare industriale cu gr tare de post-
ardere
150...650 2...9
Focare cu pat fluidizat
i sta ionar 100...1000 1,2...11,6
i circulant 80...300 0,9...3,5
Focare pe combustibili lichizi 300...1100 3,5...13
Focare pe combustibili gazo i 100...800 0,4...3,4

Tehnologiile de reducere a emisiilor de oxizi de azot se împart în dou
categorii: m suri primare (cele care sunt utilizate pentru controlul form rii NO
x
) i
m suri secundare (care ac ioneaz asupra gazelor de ardere).


5.4.2 M suri primare de reducere a emisiilor de oxizi de azot

În acord cu condi iile de formare a oxizilor de azot men ionate în § 5.4.1,
m surile primare au ca scop:
Capitolul 5
105
i reducerea oxigenului disponibil în zona de reac ie;
i sc derea temperaturilor de ardere;
i evitarea vârfurilor de temperatur prin uniformizarea i amestecarea
rapid a reactan ilor în flac r ;
i reducerea timpului de reziden la temperaturi înalte;
i reducerea oxizilor de azot deja forma i la sfâr itul fl c rii.


5.4.2.1 Reducerea excesului de aer

Reducerea excesului de aer este o m sur simpl i u or de implementat.
Reducând cantitatea de oxigen disponibil în zona de ardere la un minim necesar
pentru arderea complet , se reduce formarea de oxizi de azot termici. Procedeul
necesit un sistem de reglaj fin al raportului aer - combustibil i un amestec
deosebit de bun al acestora în zona de reac ie.
Aplicarea necorespunz toare a acestui procedeu duce la o ardere
incomplet . În acest caz randamentul generatorului de abur scade datorit cre terii
cantit ii de carbon nears din cenu i a concentra iei de monoxid de carbon din
gazele de ardere.



















Fig. 5.12 Principiul de aplicare a arderii cu trepte de aer

5.4.2.2 Arderea cu trepte de aer

Procedeul se aplic la nivelul focarului. Reducerea NO
x
prin introducerea
aerului în etape se bazeaz pe crearea a dou zone distincte de ardere în focar: o
combustibil
aer
ZONA II
ZONA I
(´ > 1)
(´ < 1)
gaze de ardere
aer
Capitolul 5
106
zon primar , cu lips de oxigen i o zon secundar cu exces de oxigen pentru a
asigura arderea complet a combustibilului (vezi Figura 5.12). Aceast metod
reduce cantitatea de oxigen din prima zon de ardere la 70 Š 90 % din necesar.
Arderea substoechiometric suprim conversia azotului din aer în NO
x
. Este redus
de asemenea formarea de NO
x
termic. În cea de a doua zon arderea devine
complet prin introducerea restului de aer necesar. Temperatura joas din a doua
zon de ardere limiteaz de asemeni produc ia de NO
x
termic.
Exist dou mari dezavantaje dac procedeul nu este corect aplicat:
formarea de monoxid de carbon i arderea incomplet a carbonului.


5.4.2.3 Arderea cu trepte de combustibil

Metoda se bazeaz pe crearea mai multor zone în focar în care sunt
introdu i în etape atât combustibilul, cât i aerul de ardere. În Figura 5.13 este
prezentat schematic acest procedeu.




















Fig. 5.13 Principiul de aplicare a arderii cu trepte de combustibil


Procesul presupune apari ia în focar a trei zone:
i În zona primar se arde 85 Š 90 % din combustibil într-o atmosfer cu
exces relativ sc zut de aer.
i În a doua zon (numit zon de postardere) este introdus restul de
combustibil. Se produc radicali de hidrocarburi care reduc oxizii de
azot forma i anterior la azot molecular. Formarea oxidului de azot în
combustibil
combustibil
aer
aer
ZONA III
ZONA II
ZONA I
(´ > 1)
(´ > 1)
(´ < 1)
gaze de ardere
Capitolul 5
107
zona de postardere poate fi p strat la un nivel redus prin temperaturi
de ardere sc zute
i În a treia zon arderea se completeaz prin ad ugarea restului de aer.

În zona de postardere se pot folosi diferi i combustibili, dar în general se
prefer gazul natural. În principiu procedeul poate fi implementat pentru toate
tipurile de combustibili i în combina ie cu alte tehnici de denitrificare.


5.4.2.4 Recircularea gazelor de ardere

Procedeul const în recircularea în focar a unei p r i din gazele arse
evacuate din generatorul de abur (vezi Figura 5.14). Efectul este reprezentat de
diminuarea temperaturii i reducerea excesului de oxigen în focar. În consecin se
reduce emisia de NO
x
termic. Prelevarea gazelor de ardere pentru recirculare se
face în general dup preînc lzitorul regenerativ de aer.
Pentru o instala ie func ionând pe c rbune, NO
x
termic nu reprezint decât
o mic frac ie din NO
x
total. În consecin , reducerea atins pentru centralele pe
c rbune este de ordinul 5% i de 20 - 50 % pentru centralele pe combustibil lichid
sau pe gaz natural. Recircularea implic 10 - 12% din volumul total de gaze de
ardere.


Focar
Preînc lzitor
aer
Electrofiltru
800°C


Fig. 5.14 Schema de recirculare a gazelor de ardere

5.4.2.5 Arz toare cu NO
x
redus

A. Arz toare cu trepte de aer
Procedeul este similar cu cel prezentat în § 5.4.2.2, fiind aplicat de data
aceasta la nivelul arz torului (vezi Figura 5.15). În acest proces aerul primar este
amestecat cu cantitatea total de combustibil, rezultând o zon cu exces de aer
Capitolul 5
108
subunitar i temperatur sc zut . Ambele au efecte de inhibare a procesului de
formare a oxizilor de azot. Urmeaz zone în care se introduce restul de aer (aer
secundar i ter iar) pentru completarea arderii.



Fig. 5.15 Arz tor cu NO
x
redus cu trepte de aer



Fig. 5.16 Arz tor cu NO
x
redus cu trepte de combustibil

Capitolul 5
109

B. Arz toare cu trepte de combustibil
Aceast tehnic are drept scop s reduc oxizii de azot deja forma i, prin
ad ugarea unei cote din combustibil în a doua faz de ardere. Introducerea în trepte
a combustibilului este des utilizat în aplica iile cu gaze naturale.
În prima zon a arz torului este introdus o cot de combustibil împreun
cu o parte din aerul de ardere (flac ra primar ). Aceast zon se caracterizeaz
printr-o temperatur relativ redus a fl c rii, care inhib producerea de NO
x
. În a
doua zon a arz torului este introdus restul de combustibil, în condi ii de exces de
aer sc zut (flac ra secundar ). Este creat o atmosfer în care oxizii de azot deja
forma i pot fi redu i. Finalizarea arderii se face într-o a treia etap , în care se
introduce restul de aer.
Arderea în trepte de combustibil poate fi completat cu o recirculare
intern a gazelor de ardere. Prin injectarea unei cote de gaze de ardere în zona de
combustie temperatura i concentra ia de oxigen din flac r scad, rezultând o
reducere a NO
x
.


5.4.3 M suri secundare de reducere a NO
x


Dac m surile primare pentru reducerea oxizilor de azot în focare nu sunt
suficiente, trebuiesc aplicate m suri secundare care ac ioneaz asupra gazelor de
ardere evacuate din generatorul de abur. Costurile lor specifice de investi ie, ca i
costurile lor specifice de exploatare sunt mai mari decât cele corespunz toare
m surilor primare. Îns , pentru încadrarea în limitele de emisii, aceste m suri nu
pot fi evitate, îndeosebi în cazul grupurilor energetice de mare putere care
func ioneaz pe c rbune.
Procedeul cel mai utilizat este acela în care se realizeaz o injec ie de
amoniac sau uree în fluxul de gaze de ardere. Injec ia se poate realiza cu, sau f r
prezen a unui catalizator.

5.4.3.1 Reducere selectiv necatalitic (SNCR)

În acest caz, se injecteaz amoniac (sub form de solu ie) sau uree direct în
partea superioar a generatorului de abur (vezi Figura 5.17). Folosind amoniacul ca
reactant au loc urm toarele reac ii chimice mai mult sau mai pu in simultan:

4NH
3
+ 5O
2
4NO + 6H
2
O (oxidare) (5.9)

4NO + 4NH
3
+ O
2
4N
2
+ 6H
2
O (reducere) (5.10)

Temperatura optim de reac ie se situeaz într-un interval care trebuie
respectat cu deosebit stricte e: 850 i 1100 pC. Peste acest interval amoniacul este
oxidat i în acest fel se produce i mai mult oxid de azot, iar sub, rata de conversie
Capitolul 5
110
este prea sc zut i se elimin amoniac în atmosfer . Un generator de abur echipat
cu SNCR trebuie s aib mai multe puncte de injec ie a amoniacului astfel încât,
indiferent de înc rcare, reac ia s aib loc în intervalul optim de temperatur (vezi
Figura 5.18).
Urm toarele condi ii sunt importante pentru ca un proces SNCR s
func ioneze bine:
i amestecul complet al gazelor de ardere cu NH
3
;
i injec ia NH
3
la temperatura optim la toate nivele de înc rcare ale
generatorului de abur;


Injec ie NH3 sau uree CO(NH2)2
Focar
Preînc lzitor
de aer
Electrofiltru


Fig. 5.17 Reducere selectiv necatalitic a oxizilor de azot

Acest echipament este mai pu in costisitor decât procedeul SCR i mai
ales, este mult mai simplu de pus în practic .


Fig. 5.18 Generator de abur echipat cu SNCR cu mai multe puncte
de injec ie a amoniacului

Capitolul 5
111
5.4.3.2 Reducere catalitic selectiv (SCR)

Procesul este unul de reducere a oxizilor de azot cu ajutorul amoniacului
sau a ureei în prezen a unui catalizator. Agentul reduc tor este injectat în gazele de
ardere înaintea catalizatorului. Conversia NO
x
are loc de obicei pe suprafa a
catalizatorului, la o temperatura între 320 i 420
0
C.
Instala ia trebuie s se situeze imediat în aval de generatorul de abur,
înainte de preînc lzitorul regenerativ de aer, pentru ca temperatura gazelor s
corespund domeniului optim de ac iune al catalizatorului (vezi Figura 5.19).



Fig. 5.19 Amplasarea SCR înainte de filtrul de cenu

Pentru o instala ie nou sistemul prezentat mai sus este u or de
implementat, îns pentru o instala ie existent este aproape imposibil, datorit
lipsei de spa iu dintre generatorul de abur i preînc lzitorul de aer. În acest caz o
solu ie const în efectuarea acestei denitrific ri mai în aval, dup filtrul de cenu
(vezi Figura 5.20). În acest caz, gazele de ardere trebuie înc lzite din nou pentru a
atinge temperatura cerut de reac ie, ceea ce înseamn un consum suplimentar de
combustibil.
Catalizatorul folosit poate avea diferite geometrii ca fagure sau tip plac . În
Figura 5.21 sunt prezentate formele catalizatorului. Catalizatorii pot fi realiza i din
oxizi de metale grele, zeoli i, oxizi de fier sau carbon activ. Performan ele i durata
de via a catalizatorilor sunt puternic influen ate de concentra ia de pulberi din
gazele de ardere.


Capitolul 5
112


Aer
Cazan
Preînc lzitor de
gaze
Preînc lzitor
de aer
Electrofiltru
NH3


Fig. 5.20 Amplasarea SCR dup filtrul de cenu



a) b)
Fig. 5.21 Catalizatori de tip fagure sau plac
a Štip fagure, b Š tip plac


Catalizatorii sunt fabrica i cu diferite diametre ale canalelor. Alegerea
diametrului este optimizat în func ie de con inutul de pulberi din gazele de ardere,
caracteristicile pulberilor i pierderea de presiune admisibil în SCR. Elementele
individuale ale catalizatorului sunt împachetate împreun într-un modul dispus sub
form de straturi în SCR (vezi Figura 5.22).


Capitolul 5
113

Fig. 5.22 Structura SCR


Principalele avantaje ale SCR sunt:
i Poate fi folosit pentru diver i combustibili.
i Nu se creeaz poluan i suplimentari.
i Emisia poate fi redus cu mai mult de 90%.

În Tabelele 5.5 i 5.6 sunt sintetizate performan ele diferitelor procedee de
reducere a emisiilor de NO
X
.

Capitolul 5
115

În Figurile 5.23 i 5.24 sunt prezentate dou exemple de circuite de gaze de
ardere echipate cu instala ii de reducere a poluan ilor atmosferici.
















Fig. 5.23 Circuit de gaze de ardere cu evacuare în atmosfer prin intermediul
co ului de fum



















Fig. 5.24 Circuit de gaze de ardere cu evacuare în atmosfer prin intermediul
turnului de r cire

Aer de combustie
Gaze de ardere
SCR
Ventilator de
gaze de ardere
Electrofiltru
Desulfurare
umed
Schimb tor
de c ldur
recuperativ
Co de fum
300 ºC 380 ºC
95 ºC
50 ºC
85 ºC
130 ºC
120 ºC
Ventilator de aer
Preînc lzitor de
aer recuperativ
40 ºC
Desulfurare
umed
Turn de r cire
Recuperator de
c ldur
R citor gaze
de ardere
85 ºC 130 ºC
Aer de combustie
Gaze de ardere
SCR
Ventilator de
gaze de ardere
Electrofiltru
300 ºC 380 ºC
50 ºC
120 ºC
Ventilator de aer
Preînc lzitor de
aer recuperativ
40 ºC




6. CIRCUITUL TERMIC AL CCA

6.1 Turbina cu abur

6.1.1 Treapta de turbin

Turbina cu abur este o ma in termic motoare, care transform energia
aburului în energie mecanic . O turbin este format din una sau mai multe trepte,
fiecare având în compunere (Figura 6.1):
i o parte statoric , constituit dintr-un ir de canale fixe numite ajutaje;
i un arbore (rotor) pe care sunt dispuse palete.
















Fig. 6.1 Elementele unei trepte
D Š diafragm ; A Š ajutaj; P - palet

Atât ajutajele, cât i paletele, se fixeaz pe piese-suport. Pere ii dintre
ajutaje se fixeaz pe pl ci circulare numite diafragme, care fac parte integrant din
statorul turbinei. Paletele se monteaz pe discuri sau pe tamburi, care la rândul lor
se fixeaz pe arborele turbinei.
Dup direc ia de curgere a aburului, treptele pot fi (Figura 6.2):
i axiale, când aburul circul paralel cu axul de rota ie al turbinei;
i radiale, când aburul circul perpendicular pe ax;
i diagonale, când aburul circul oblic fa de ax.
Capitolul 6
117











Fig. 6.2 Tipuri de trepte
a Š axiale; b Š radiale; c - diagonale

În ajutaje energia termic a aburului este transformat în energie cinetic .
Are loc un proces de destindere (sc dere a presiunii) prin care aburul î i m re te
viteza. În palete pot avea loc dou categorii de procese (figura 6.3):
i energia cinetic a aburului este transformat în lucru mecanic.
i o parte din energia termic a aburului este transformat în energie
cinetic (are loc un proces de destindere).
În acest mod, energia aburului este transferat paletelor, asigurând
antrenarea rotorului.














Fig. 6.3 Procese din treapta de turbin

Din punct de vedere al modului în care energia aburului este transformat
în lucru mecanic treptele turbinei pot fi:
Trepte cu ac iune
Într-o treapt cu ac iune lucrul mecanic se produce prin lovirea paletei
de c tre aburul ie it cu vitez din ajutaje. Aburul se destinde numai în
Ajutaje Palete Energie
termica
Energie
cinetica
Lucru
mecanic
Energie
termica
Energie
cinetica
0 1 2
Capitolul 6
118
ajutaje, iar în palete sufer doar o schimbare de direc ie, presiunea
r mânând constant .
Trepte cu reac iune
Lucrul mecanic se produce prin lovirea paletelor de c tre aburul ie it
cu vitez din ajutaje (efect de ac iune) i prin cre terea vitezei spre
ie irea din palete (efect de reac iune). Aburul se destinde atât în
ajutaje, cât i în palete.


6.1.2 Structura turbinei cu abur

C derile de entalpie prelucrate de o turbin sunt deosebit de mari, de
ordinul 1000....1500 kJ/kg. Este necesar transformarea treptat a energiei
aburului în lucru mecanic în mai multe trepte. O turbin cu abur, în configura ia ei
cea mai simpl , cuprinde (Figurile 6.4 i 6.5):
i o parte rotoric format dintr-un arbore pe care sunt fixate paletele prin
intermediul unor discuri. Rotorul se sprijin la cele dou capete pe
lag re.
i o parte statoric (carcasa) pe care sunt fixa i pere ii ajutajelor prin
intermediul unor diafragme. Carcasa are dou p r i: inferioar ,
respectiv superioar .

Admisia aburului se efectueaz pe la un cap t al turbinei. Aburul se
destinde succesiv în treptele turbinei i apoi este evacuat pe la cel lalt cap t.

Fig. 6.4 Sec iune printr-o turbin cu abur axial (schi )
1 - carcas superioar ; 2- carcas inferioar ; 3 - diafragm ;
4 - ajutaje; 5 - disc; 6 - palete 7 - arbore; 8 - admisie abur
în turbin ; 9 - e apare abur din turbin .
Capitolul 6
119
Destinderea aburului în turbin se efectueaz cu sc dere de presiune,
respectiv cu cre tere de volum specific. Va rezulta o cre tere a debitului volumetric
de abur în lungul turbinei i implicit o cre tere a sec iunii de trecere prin ajutaje i
palete. Aceast cre tere de sec iune se ob ine prin m rirea atât a diametrului la care
sunt amplasate ajutajele i paletele, cât i a în l imii acestora. Efectul este o form
evazat a turbinei.
Considerente legate de dimensiunea maxim pe care o pot avea paletele
aferente ultimei trepte impun pentru unit ile de mare putere realizarea p r ii de
joas presiune cu mai multe fluxuri în paralel.

Fig. 6.5 Vedere a unei turbine cu abur f r carcas superioar

Ra iuni economice au condus la necesitatea mai multor tipuri de turbin ,
unele scumpe i cu randament bun, altele mai ieftine, dar cu randament mai slab.
Se disting:
a) Turbin cu o singur treapt . A - P
b) Turbin cu trepte de vitez . A - P - P Š P
Destinderea se realizeaz într-un singur ajutaj, iar energia cinetic este
prelucrat în mai multe iruri de palete, numite i trepte de vitez .
c) Turbine cu trepte de presiune. A - P - A - P - A - P (figura 6.4)
Ajutajele i paletele alterneaz . Sunt turbine cu randament ridicat dar i
mai scumpe fa de variantele anterioare. Majoritatea covâr itoare a
turbinelor cu abur întâlnite în centralele termoelectrice fac parte din
aceast categorie.
carcas inferioar
rotor
discuri cu palete
postament turbin
Capitolul 6
120


6.1.3 Clasificarea turbinelor cu abur.

Din punct de vedere func ional turbinele cu abur se pot clasifica dup
cum urmeaz :
i În func ie de modul de producere a for ei în palete.
- Turbine cu ac iune;
- Turbine cu reac iune;
- Turbine cu reac iune redus .
i În func ie de parametrii aburului la intrarea în turbin .
- Turbine cu abur saturat (întâlnite îndeosebi la centralele
nuclearoelectrice);
- Turbine cu abur supraînc lzit.
i În func ie de destina ie.
- Turbine destinate pentru antren ri mecanice. Lucrul mecanic
produs de turbin este utilizat pentru antrenarea unor pompe,
compresoare, etc.
- Turbine cu abur energetice, care sunt utilizate în centralele
electrice.
i În func ie de efectele utile produse turbinele energetice pot fi.
- Turbine de condensa ie pur : energia aburului este folosit
exclusiv pentru producerea de lucru mecanic.
- Turbine de cogenerare: o parte din abur este extras de la
prizele turbinei i este utilizat pentru alimentarea unui
consumator termic. Efectele utile sunt atât lucrul mecanic
dezvoltat prin destinderea aburului, cât i energia termic
livrat c tre consumator.
i În func ie de presiunea aburului la ie irea din turbin .
- De condensa ie: 15 , 0 ä
e
p bar;
- Cu e apare în atmosfer : 2 , 1 ... 1 ã
e
p bar;
- Cu vid înr ut it: 1 ... 7 , 0 ã
e
p bar;
- Cu contrapresiune:
a atmosferic e
p p â .

Ultimele dou categorii sunt utilizate în aplica ii de cogenerare.

Din punct de vedere constructiv turbinele cu abur se clasific dup :
- Direc ia de curgere a aburului: axiale, radiale, diagonale;
- Num rul de corpuri de turbin ;
- Num rul de fluxuri în paralel la e aparea din turbin .

În figurile 6.6 ÷ 6.8 sunt prezentate configura iile pentru o serie de turbine
cu abur.
Capitolul 6
121
Tabelul 6.1 prezint principalele caracteristici tehnice pentru o serie de
turbine cu abur existente în centralele termoelectrice din România.


a)


b)

Fig. 6.6 Turbin de cogenerare cu condensa ie
a) schem de principiu; b) sec iune
CIP Š corp de înalt presiune; CMJP Š corp de medie i joas presiune;
P - prize; VR1, VR2 Š ventile de reglaj







CIP
CMJP
VR2
P
P
¢ ¢¢ ¢
VR1
Capitolul 6
122




a)


b)

Fig. 6.7 Turbin de cogenerare cu contrapresiune
a) schem de principiu; b) sec iune
P Š prize; EA Š e apare abur; GE Š generator electric









CIP
GE
P P
EA
¢ ¢¢ ¢
VR
Capitolul 6
123


a)
b)

Fig. 6.8 Turbin de condensa ie pur cu supraînc lzire intermediar
a) schem de principiu; b) sec iune
CIP Š corp de înalt presiune; CMP Š corp de medie presiune;
CJP Š corp de joas presiune; SII Š supraînc lzire intermediar


Tabelul 6.1 Principalele caracteristici tehnice ale unor turbine cu abur existente
în centralele termoelectrice din România
Denumire
comercial
F1C Š 330 K Š 210 - 130 F1L - 150 DSL Š 50
Putere electric
nominal , MW
330 210 150 50
Tip
de condensa ie
pur
de condensa ie
pur
cu condensa ie i prize
de cogenerare
cu condensa ie i prize
de cogenerare
Supraînc lzire
intermediar
Da Da Da Nu
Presiune abur la
intrare, bar
188 127 182,4 127
Temperatur abur
la intrare, pC
535 565 535 565
CIP
SII
CMP CJP
GE
CJP
în dublu flux
CMP
CIP
leg tur CMP - CJP
Capitolul 6
124

6.1.4 Performan ele energetice ale turbinei cu abur

Principalii indicatori de performan ai unei turbine cu abur sunt puterea
intern dezvoltat prin destinderea aburului, respectiv randamentul intern.
Pentru cazul concret al turbinei prezentate în Figura 6.9a puterea intern
este dat de rela ia:

ø ÷
2 1 1
h h D P ó I ã , [kW] (6.1)

unde:
1
D este debitul masic de abur intrat în turbin , în kg/s;
1
h - entalpia
specific a aburului la intrarea în turbin , în kJ/kg;
2
h - entalpia specific a
aburului la ie irea din turbin , în kJ/kg.

Pentru o turbin cu abur prev zut cu extrac ii de abur la prize (Figura
6.9b), puterea intern se determin cu rela ia:

ø ÷ ø ÷
ã
ó I ó ó I ã
n
i
pi pi
h h D h h D P
1
2 2 1 1
, [kW] (6.2)
unde:
pi
D este debitul masic de abur extras la priza i, în kg/s;
pi
h -entalpia
specific a aburului extras la priza i, în kJ/kg.

Randamentul intern al turbinei reprezint eficien a cu care a fost
utilizat c derea disponibil de entalpie. El ine seama de toate categoriile de
pierderi interne (din interiorul, respectiv exteriorul treptelor de turbin ), putând fi
calculat cu rela ia:


t
i
h h
h h
2 1
2 1
ó
ó
ã , (6.3)

unde:
1
h este entalpia specific a aburului la intrarea în turbin , în kJ/kg;
2
h - entalpia specific a aburului la ie irea din turbin , în kJ/kg;
t
h
2
- entalpia
specific teoretic la ie irea din turbin , corespunz toare unei destinderi
izentropice, în kJ/kg.


6.1.5 Caracteristica energetic a turbinei cu abur

Caracteristica energetic a unei turbine reprezint rela ia de dependen
dintre debitul de abur sau c ldura intrat în turbin , pe de-o parte, i puterea
produs la bornele generatorului electric, pe de alt parte. Caracteristica
Capitolul 6
125
energetic este deosebit de util în procesul de operare al centralelor electrice,
permi ând o predeterminare a regimurilor de func ionare a turbinelor cu abur.
Din punct de vedere analitic, caracteristica energetic pentru o turbin cu
condensa ie pur este dat de rela ia 6.4.

tg P D D I õ ã
0
, [kg/s] (6.4)

unde: D este debitul de abur intrat în turbin , pentru un regim de
func ionare dat, în kg/s;
0
D - debitul de mers în gol al turbinei, în kg/s; P - puterea
electric produs pentru un regim de func ionare dat, în kg/s; - unghiul
caracteristicii energetice (figura 6.10).

Fig. 6.9 Turbin cu abur
a Š f r prize; b Š cu prize


Fig. 6.10 Reprezentarea grafic a caracteristicii energetice a unei turbine
cu abur cu condensa ie pur
1
2
D
1

1
2
D
1

Dp
1

Dp
2

Dp
3

Dp
i
Dp
n

a)
b)
D
P
D
N

P
N

D
0

¿ ¿¿ ¿
Capitolul 6
126
Debitul de mers în gol reprezint debitul de abur intrat în turbina aflat în
rota ie, pentru care puterea produs la bornele generatorului electric este nul . Tot
lucrul mecanic produs de acest debit de abur este utilizat pentru compensarea
pierderilor mecanice ale turbinei, respectiv ale generatorului electric.
Se define te coeficientul de mers în gol:


N
D
D
x
0
0
ã , (6.5)

unde
N
D reprezint debitul nominal de abur la intrarea în turbin , în kg/s.

Valoarea coeficientului de mers în gol variaz în func ie de tipul turbinei:
de la 0,08 (pentru o turbin cu condensa ie i supraînc lzire intermediar ) pân
spre 0,3 (pentru o turbin cu contrapresiune).


Fig. 6.11 Reprezentarea grafic a caracteristicii energetice a unei turbine
cu abur de cogenerare cu condensa ie i priz reglabil
D
1
Š debitul de abur intrat în turbin ; D
p
Š debitul de abur extras la priza de cogenerare;
P
B
Š puterea electric la bornele generatorului; D
c
Š debitul de abur prin coada de condensa ie


inând seama de cele de mai sus, expresia caracteristicii energetice devine:

ø ÷ P d x P d x D
spn N spn
I I ó õ I I ã
0 0
1 , [kg/s] (6.6)

D
1
P
B
D
0
D
p
= 0

max
B
P

min
c
D
max
p
D
max
c
D

max
1
D

Capitolul 6
127
unde:
N
P reprezint puterea la bornele generatorului electric pentru
regimul nominal de func ionare, în kW;
N
N
spn
P
D
d ã reprezint consumul specific
nominal de abur al turbinei, în kg/kJ.

Expresiile i diagramele de mai sus sunt valabile pentru o turbin cu
condensa ie pur . În cazul turbinelor de cogenerare apar o serie de variabile
suplimentare (extrac iile de abur pentru alimentarea consumatorului termic;
presiunea la prizele de cogenerare) care complic forma acestor expresii i
diagrame (Figura 6.11).


6.2 Preînc lzirea regenerativ

6.2.1 Categorii de preînc lzitoare regenerative

Preînc lzitoarele regenerative sunt schimb toare de c ldur în care apa de
alimentare a generatorului de abur este înc lzit pe seama aburului extras la prizele
turbinei. Se disting dou categorii de preînc lzitoare regenerative: de amestec i de
suprafa .
Ю»2²½ ´¦·¬±¿®»´» ®»¹»²»®¿¬·ª» ¼» ¿³»-¬»½ se caracterizeaz prin dou
intr ri (ap de alimentare rece i abur) i o singur ie ire (ap de alimentare cald Š
vezi Figura 6.12).



Fig. 6.12 Preînc lzitor regenerativ de amestec


În interiorul preînc lzitorului aburul vine în contact direct cu apa de
alimentare i condenseaz . Rezultatul este reprezentat de apa de alimentare care s-a
înc lzit pân la temperatura de satura ie corespunz toare presiunii aburului. Se
subliniaz urm toarele caracteristici ale preînc lzitoarelor de amestec:
ó Au o eficien energetic foarte bun . Întreaga cantitate de c ldur
corespunz toare aburului este transmis c tre apa de alimentare.
ó Au o eficien exergetic foarte bun . Apa de alimentare poate fi
preînc lzit pân la temperatura de satura ie corespunz toare presiunii
aburului.
ap alimentare
rece
ap alimentare
cald
abur
Capitolul 6
128
ó Prin aducerea apei de alimentare la temperatura de satura ie este
posibil realizarea unei degaz ri a acesteia.
ó Dup fiecare preînc lzitor este necesar dispunerea unei pompe pentru
extragerea apei de alimentare.
ó Apa de alimentare preia în totalitate impurit ile antrenate de c tre
aburul preînc lzitor i le introduce în generatorul de abur.

Ю»2²½ ´¦·¬±¿®»´» ®»¹»²»®¿¬·ª» ¼» -«°®¿º¿ se caracterizeaz prin dou
intr ri (ap de alimentare rece i abur) i dou ie iri (ap de alimentare cald i
condens secundar Š vezi Figura 6.13). Preînc lzitorul are în compunere fascicole
de evi care genereaz suprafa a de schimb de c ldur . Apa de alimentare circul
prin interiorul evilor, iar aburul condenseaz la suprafa a acestora.



Fig. 6.13 Preînc lzitor regenerativ de suprafa


În interiorul unui preînc lzitor de suprafa aburul parcurge trei zone (vezi
Figura 6.14).
- desupraînc lzitor: DS
- corp principal (zona de condensare): CP
- r citor de condens secundar: RC.

Un preînc lzitor regenerativ de suprafa se caracterizeaz prin
urm toarele:
ó Prin prezen a fascicolelor de evi cre te cantitatea de metal înglobat în
preînc lzitor.
ó Are o eficien energetic mai sc zut decât în cazul preînc lzitoarelor
de amestec. O parte din c ldura corespunz toare aburului este evacuat
odat cu condensul secundar.
ó Are o eficien exergetic mai sc zut decât în cazul preînc lzitoarelor
de amestec. Prezen a unei suprafe e de schimb de c ldur impune
existen a unei diferen e terminale între temperatura apei de alimentare
cald , respectiv temperatura de satura ie corespunz toare presiunii
aburului de preînc lzire (vezi Figura 6.14). Cre terea eficien ei
exergetice implic o serie de perfec ion ri ale modului în care este
dispus partea de desupraînc lzire (DS).
ap alimentare
rece
ap alimentare
cald
abur
condens
Capitolul 6
129
ó Nu permite realizarea unei degaz ri termice a apei de alimentare.
ó Nu este necesar dispunerea unei pompe dup fiecare preînc lzitor de
suprafa .
ó Apa de alimentare i aburul de preînc lzire nu vin în contact.
Impurit ile con inute de abur nu sunt antrenate de c tre apa de
alimentare.



Fig. 6.14 Diagrama de temperaturi pentru un preînc lzitor regenerativ de
suprafa .
t Š temperatur ; q Š flux termic; t
ai
, t
ae
Štemperatura de intrare, respectiv de ie ire din
preînc lzitor pe parte de ap de alimentare; t
p
Štemperatura aburului supraînc lzit;
t
s
Štemperatura de satura ie corespunz toare presiunii aburului de preînc lzire;
t
cs
Štemperatura condensului secundar.


6.2.2 Scheme de preînc lzire regenerativ

În mod uzual schema de preînc lzire regenerativ este compus dintr-un
preînc lzitor regenerativ de amestec i unul, sau mai multe preînc lzitoare de
suprafa (vezi Figura 6.15). În aceast configura ie preînc lzitorul de amestec este
plasat în mijlocul liniei de preînc lzire regenerativ , fiind urmat de pompa de
alimentare. Preînc lzitorul de amestec asigur în acela i timp i func ia de degazare
termic a apei de alimentare.

Pompa de alimentare împarte preînc lzitoarele regenerative în dou
categorii:
ó Preînc lzitoare de înalt presiune (PIP), plasate în aval de pompa de
alimentare;
ó Preînc lzitoare de joas presiune (PJP), plasate în amonte de pompa de
alimentare.
t
s

t
ai

t
ae

¼t
t
p

DS CP RC
q
t
t
cs

Üt
t
Capitolul 6
130



Fig. 6.15 Schem de preînc lzire regenerativ


Condensul secundar provenit de la PIP-uri se scurge în cascad pân la
degazor, iar cel provenit de la PJP-uri pân la condensatorul turbinei cu abur.
În schem poate fi introdus o sta ie de tratare chimic a condensului
secundar. Aceast instala ie este strict necesar în cazul grupurilor energetice care
utilizeaz un generator de abur cu circula ie for at unic , acesta neavând un
tambur unde poate fi corectat regimul chimic al agentului termic.
Exist variante în care o parte din condensul secundar este recirculat în
circuitul principal (vezi Figura 6.16). Avantajul recircul rii este dat de utilizarea
integral a c ldurii con inut de acest condens secundar în scopul preînc lzirii apei
de alimentare. Solu ia nu este recomandat în cazul în care grupul energetic
utilizeaz un generator de abur cu circula ie for at unic , deoarece nu este
asigurat o tratare chimic corespunz toare a condensului secundar recirculat.



Fig. 6.16 Schem de preînc lzire regenerativ cu recirculare a condensului secundar
PRC Š pomp de recirculare
PIP
PA
PJP
PC II
PC I
ST
K
PIP
PA
PJP
PC
PRC
K
Capitolul 6
131

6.3 Pompa de alimentare

Pompa de alimentare are urm toarele roluri:
ó De a prelua apa de alimentare din rezervorul degazorului i de a o
vehicula pân în generatorul de abur;
ó De a asigura presiunea necesar pentru ciclul termodinamic care st la
baza func ion rii grupului energetic.

Variantele uzuale de antrenare a pompei de alimentare sunt:
ó cu ajutorul unui motor electric (electropomp de alimentare Š EPA);
ó cu ajutorul unei turbine cu abur alimentate de la o priz a turbinei
principale (turbopomp de alimentare Š TPA).

Alegerea solu iei de antrenare EPA sau TPA se face în urma unui calcul
tehnico-economic în care se ine seama printre altele de:
- puterea electric necesar EPA;
- puterea electric pierdut prin extrac ia de abur de la priza turbinei
principale în scopul antren rii TPA;
- investi ia specific în EPA, respectiv TPA;
- randamentul EPA, respectiv TPA.

În general, pentru puteri sub 250 Š 300 MW se utilizeaz EPA, iar peste
TPA. Progresele înregistrate în domeniul motoarelor electrice au favorizat îns
utilizarea EPA i la puteri de peste 300 MW
O TPA este prev zut cu un condensator propriu. Condensul rezultat este
vehiculat c tre condensatorul turbinei principale.
Pompa de alimentare reprezint una din componentele principale ale
circuitului termic. Întotdeauna este prev zut o rezerv static care acoper total,
sau par ial, debitul nominal de ap de alimentare a generatorului de abur.


6.4 Pompa de condens principal

Pompele de condens principal au rolul func ional de a evacua condensul
din condensator i de a asigura circula ia acestuia pân la degazor.
La circuitele termice prev zute cu tratare chimic integral a condensului
principal (cazul în care se utilizeaz generatoare de abur cu circula ie for at unic )
pompele sunt frac ionate în dou trepte (vezi Figura 6.15), între ele fiind plasat
sta ia de tratare chimic . Frac ionarea este generat de faptul c filtrele din sta ia de
tratare chimic nu rezist din punct de vedere mecanic peste o anumit presiune a
condensului principal. Prima treapt de pompare asigur o presiune acceptabil
pentru sta ia de tratare chimic , iar cea de-a doua treapt asigur restul de presiune
necesar vehicul rii condensului principal pân la degazor.
Capitolul 6
132
Antrenarea pompelor de condens principal se face exclusiv cu motor
electric. Pompele de condens principal sunt de asemeni prev zute cu rezerv
static .


6.5 Condensatorul de abur

Condensatorul reprezint sursa rece a ciclului termodinamic. În general
este un schimb tor de c ldur de suprafa care are în compunere fascicole de evi.
Aburul evacuat din turbin condenseaz pe suprafa a exterioar a evilor, iar prin
interiorul acestora trece un agent de r cire. Datorit propriet ilor sale termofizice
deosebit de favorabile, apa este agentul de r cire cel mai des utilizat. În cazul în
care nu sunt disponibile cantit i suficiente de ap , r cirea condensatorului poate fi
efectuat i cu aer. evile condensatorului trebuiesc confec ionate dintr-un material
care s asigure un transfer de c ldur cât mai bun, în acest sens fiind preferat
alama. În cazul în care pentru r cire se utilizeaz ap de mare, alama se poate
înlocui cu titan, acesta fiind mai rezistent la fenomenul de coroziune. În Figura
6.17 este prezentat o schi simplificat a unui condensator de abur r cit cu ap .
Condensatorul este amplasat în imediata apropiere a turbinei, de cele mai
multe ori sub aceasta. Fiec rui corp de joas presiune al turbinei îi corespunde în
general propriul condensator.


Fig. 6.17 Schi simplificat pentru un condensator de abur r cit cu ap

Se disting dou diferen e terminale de temperatur în condensator (vezi
Figura 6.18):
ó t Ü : cre terea de temperatur a apei de r cire în condensator;
ó t : diferen a între temperatura de condensa ie i temperatura apei la
ie irea din condensator.

intrare ap de r cire
ie ire ap de r cire
camera de ap camera de ap
fascicul de evi
evacuare condens
plac tubular
t
R1
t
R2

t
c

abur din CJP
Capitolul 6
133
Rezult temperatura de condensa ie:

t t t t
R C
õ Ü õ ã
1
(6.7)


Fig. 6.18 Diagrama de temperaturi în condensator
t Š temperatur ; Q Š putere termic


Pentru o temperatur t
R1
dat , sc derea lui t
C
(deci i a presiunii de
condensa ie) se poate face prin mic orarea lui t i t, cu urm toarele observa ii:
ó Sc derea lui t necesit o cre tere a debitului de ap de r cire i
implicit a energiei consumate pentru pomparea acesteia.
ó Sc derea lui t necesit o cre tere a suprafe ei de transfer de c ldur a
condensatorului i implicit a costurilor investi ionale necesare pentru
acesta.

Valorile lui t i t utilizate pentru dimensionarea condensatorului de abur
trebuie s ia în considera ie efectele contrare men ionate mai sus.
În timpul func ion rii condensatorul de abur trebuie s asigure dou
elemente fundamentale:
ó Un bun transfer de c ldur : Pentru r cire se utilizeaz ap brut care a
suferit doar o filtrare mecanic . Cu timpul, condensatorul se
œmurd re teŒ datorit depunerii de s ruri, de impurit i mecanice i
biologice (alge). Rezultatul este o sc dere a coeficientului global de
transfer de c ldur . Este necesar o cur are interioar a evilor care se
poate realiza cu, sau f r condensatorul în func iune.
ó O bun etan eitate: Trebuie împiedicat p trunderea de ap de r cire
brut în condensul principal. În acest sens principalele probleme apar
la pl cile tubulare în care sunt fixate evile. În cazul în care o eav se
sparge, aceasta este astupat cu dopuri astfel încât s nu mai fie
str b tut de ap de r cire.


¼t
t
R1

t
R2

t
c

t
Q
Üt
Q
Capitolul 6
134

6.6 Extragerea gazelor necondensabile din condensator

Presiunea de lucru din interiorul condensatorului este mai mic decât cea
atmosferic . Rezult o tendin de infiltrare a aerului atmosferic în condensator.
Pe lâng aer exist i alte categorii de gaze necondensabile care pot fi
prezente în condensator:
ó O
2
i H
2
rezultate din hidroliz (descompunerea apei) sub influen a
radia iilor (radioliz , la CNE) sau a temperaturii (termoliz , la CTE);
ó N
2
i H
2
rezultate din descompunerea amoniacului în exces utilizat
pentru degazarea apei de alimentare a generatorului de abur.

Efectul prezen ei acestor gaze necondensabile în condensator este o
cre tere a presiunii de condensa ie, cu consecin e negative asupra performan elor
turbinei cu abur. În consecin este necesar o extrac ie a acestora. Extrac ia se
poate face cu ajutorul ejectoarelor cu abur, a ejectoarelor cu ap , sau a unor pompe
de vid.

Û¶»½¬±®«´ ½« ¿¾«® are rolul de a extrage necondensabile din condensator,
de a le ridica presiunea i de a le evacua în atmosfer . Agentul motor utilizat este
aburul cu o presiune cuprins în mod uzual în intervalul 6 Š 10 bar.
Ejectorul de abur poate fi realizat cu una, dou , sau trei trepte. În Figura
6.19 este prezentat cazul unui ejector cu abur cu dou trepte. Prima treapt (Tr I)
aspir gazele necondensabile din condensator. Amestecul este introdus într-un
recuperator (Rtr I) în care are loc condensarea vaporilor de ap aspira i din
condensator i a aburului utilizat ca agent motor.
A doua treapt a ejectorului (Tr II) aspir gazele necondensabile din
recuperatorul primei trepte. Aburul de antrenare împreun cu gazele
necondensabile se introduc într-un recuperator (Rtr II)de unde acestea din urm
sunt evacuate în atmosfer .


Fig. 6.19 Ejector cu abur în dou trepte
Rtr I
Tr II
Tr I
Rtr II
p
atm



Capitolul 6
135

Din punct de vedere al modului de func ionare ejectorii cu abur pot fi:
ó ejectori de pornire (de obicei cu o singur treapt ), care asigur o
evacuare rapid a aerului existent în interiorul condensatorului;
ó ejectori destina i regimului de func ionare normal, care asigur
extragerea gazelor necondensabile infiltrate în interiorul
condensatorului).

În cazul »¶»½¬±®«´«· ½« ¿° agentul motor este reprezentat de ap brut
prelevat din re eaua de r cire a centralei electrice (vezi Figura 6.20).



Fig. 6.20 Ejector cu ap


6.7 Degazarea apei de alimentare

Gazele dizolvate în ap , în special O
2
i CO
2
corodeaz sau favorizeaz
coroziunea suprafe elor interioare ale evilor din generatorul de abur. Este necesar
eliminarea lor prin degazarea apei de alimentare. Degazarea se poate face prin
procedee termice sau chimice.

6.7.1 Degazarea termic

Degazarea termic se bazeaz pe proprietatea gazelor de a p r si un lichid
în momentul în care presiunea lor par ial devine mai mare decât presiunea par ial
a gazului în amestecul aflat la suprafa a lichidului. Aceste condi ii sunt îndeplinite
în momentul în care apa este adus la stare de satura ie.
În schema termic a unei CCA rolul degazorului este îndeplinit de c tre
preînc lzitorul regenerativ de amestec.
Degazoarele termice se pot clasifica:
ó Dup presiunea nominal a aburului care alimenteaz degazorul: de
presiune ridicat (4 Š 10 bar), atmosferice (1,1 - 1,2 bar) sau sub vid (ä
1 bar).
g.n
Capitolul 6
136
ó Dup regimul de func ionare: cu presiune fix (indiferent de sarcina
grupului presiunea aburului ce alimenteaz degazorul este constant )
sau cu presiune alunec toare.


6.7.2 Degazarea chimic

Degazarea chimic se realizeaz prin introducerea în apa de alimentare a
unei solu ii de hidrazin (N
2
H
4
). Aceasta reac ioneaz cu oxigenul conform
reac iei:

N
2
H
4
+O
2
2H
2
O+N
2
(6.8)

În mod uzual hidrazina se injecteaz în aspira ia pompei de alimentare
deoarece reac ia dintre N
2
H
4
i O
2
este favorizat de o temperatur suficient de
ridicat a apei.
Hidrazina trebuie utilizat cu grij deoarece este toxic , iar peste o anumit
concentra ie devine exploziv .








7. UTILIZAREA C RBUNELUI ÎN CENTRALELE
CONVEN IONALE CU ABUR

7.1 Categorii de centrale electrice pe c rbune

La ora actual exist o larg diversitate de tehnologii de conversie în
energie electric a energiei chimice înglobate în c rbune, aflate în diferite stadii de
dezvoltare. În Tabelul 7.1 i Figura 7.1 sunt prezentate sintetic aceste tehnologii.

Tabelul 7.1 Tehnologii de producere a energiei electrice bazate pe utilizarea c rbunelui
Tehnologie Acronim
Stadiu de
dezvoltare
Ciclu combinat cu gazeificare integrat a
c rbunelui
IGCC Demonstrativ
Pile de combustie cu gazeificare a c rbunelui IGFC Cercetare
Ardere în pat fluidizat atmosferic AFBC Comercial
Ardere în pat fluidizat sub presiune PFBC Demonstrativ
Ardere în stare pulverizat cu parametrii
subcritici pe parte de abur
PCC Comercial
Ardere în stare pulverizat cu parametrii
supracritici pe parte de abur
PCC-SC Comercial
Ardere în stare pulverizat cu suprapresiune în
focar
PPCC Cercetare

În prezentul capitol sunt abordate tehnologiile mature din punct de vedere
comercial utilizate în mod curent în centralele conven ionale cu abur moderne:
- Ardere în stare pulverizat a c rbunelui, cu parametrii supracritici pe
parte de abur
- Arderea c rbunelui în pat fluidizat atmosferic.



7.2 CCA cu ardere a c rbunelui în stare pulverizat

Arderea în stare pulverizat implic m cinarea fin a c rbunelui pân la o
granula ie de ordinul micronilor i injectarea acestuia în focar împreun cu o parte
din aerul de ardere (aer primar). Particulele de c rbune ard în timp ce se deplaseaz
Capitolul 7
138
prin focar, generând temperaturi care se situeaz , în func ie de caracteristicile
combustibilului, în intervalul 1000 ÷ 1500 pC. O parte din pulberile rezultate în
urma arderii (à 30 %) cad la baza focarului, restul fiind antrenate de c tre gazele de
ardere. În Figura 7.2 este prezentat focarul unui astfel de generator de abur.
Granula ia mic a c rbunelui implic complicarea circuitului aer Š gaze de
ardere prin introducerea unor echipamente specializate (mori de c rbune) care s
asigure m cinarea fin a combustibilului.





























Fig. 7.1 Tehnologii de utilizare a c rbunelui în centralele electrice
IGCC: Integrated Gasification Combined Cycle; IGFC: Integrated Gasification Fuel Cell;
AFBC: Atmospheric Fluidised Bed Combustion; PFBC: Pressurised Fluidised Bed Combustion;
PCC: Pulverised Coal Combustion; PCC - SC: Pulverised Coal Combustion Š Super Critical Steam
Parameters; PPCC: Pressurised Pulverised Coal Combustion



subcritic
PCC
TEHNOLOGII BAZATE PE UTILIZAREA CARBUNELUI
GAZEIFICARE ARDERE
gazeificare
integrat
IGCC
hibrid pat fluidizat
sta ionar circulant
c rbune pulverizat
Pile de combustie
IGFC
atmosferic
AFBC
presurizat
PFBC
presurizat
atmosferic
supracritic
PCC-SC
PPCC
Capitolul 7
139

Fig. 7.2 Focar cu ardere a c rbunelui în stare pulverizat

Generatoarele de abur cu ardere a c rbunelui în stare pulverizat au început
s fie dezvoltate dup anul 1920, la ora actual reprezentând solu ia cea mai
întâlnit în cadrul centralelor electrice pe combustibili solizi.
Cre terea performan elor PCC este direct legat de cre terea
performan elor ciclului termodinamic care st la baza func ion rii acesteia. În acest
sens se amintesc urm toarele metode principale:
ó Cre terea parametrilor ini iali
ó Introducerea supraînc lzirii intermediare
ó Preînc lzirea regenerativ a apei de alimentare a cazanului
ó Sc derea presiunii de condensa ie

În condi iile în care presiunea de condensa ie este dictat de nivelul termic
al sursei de r cire a condensatorului, principalele eforturi în ceea ce prive te
cre terea performan elor PCC s-au îndreptat înspre cre terea parametrilor ini iali ai
ciclului. Bineîn eles, în acela i timp au fost luate în considera ie efectele pozitive
aduse de supraînc lzirea intermediar i de preînc lzirea regenerativ
Primele unit i cu parametrii supracritici au fost dezvoltate în anii `70 Š `80
(îndeosebi în SUA i fosta URSS). Ele au dovedit îns o fiabilitate relativ coborât ,
în principal datorit materialelor din care erau confec ionate p r ile sub presiune. În
ceea ce privesc puterile unitare, acestea nu au dep it în general limita de 800
MWe.

c rbune m cinat
+ aer primar
aer secundar
gaze de ardere +
cenu antrenat
cenu colectat
la baza focarului
Capitolul 7
140
Dup anul 1990, progresele înregistrate îndeosebi în domeniul materialelor
au permis dezvoltarea unor centrale electrice cu parametrii supracritici
caracterizate prin randamente înalte i o disponibilitate ridicat .
Exist foarte pu ine diferen e între o central cu parametri subcritici i una
cu parametri supracritici. Ambele tipuri de centrale au la baz ciclul termodinamic
Rankine Š Hirn.
În cazul ciclurilor subcritice, presiunea aburului este limitat la
aproximativ 180 bar, pentru cazanele cu circula ie for at multipl prev zute cu
tambur, i aproximativ 190 bar pentru cazanele cu circula ie for at unic . În aceste
centrale la nivelul vaporizatorului generatorului de abur exist un amestec
lichid/vapori în stare de satura ie.
Într-un generator de abur din cadrul unui grup cu parametrii supracritici nu
exist ap sau vapori în stare de satura ie. Apa înc lzit la 375 ºC i la 221 bar trece
direct din faza lichid în cea de vapori supraînc lzi i. Practic, generatorul de abur
nu este prev zut cu vaporizator.
Grupurile energetice cu parametrii supracritici s-au dezvoltat îndeosebi în
4 ri: Germania, Danemarca, Japonia i SUA. În Tabelele 7.2 i 7.3 sunt
prezentate o serie de realiz ri.

Tabelul 7.2 Centrale cu parametrii supracritici din Germania
Amplasament Niederhaussen Lippendorf Schwarze Pumpe Boxberg
Combustibil Lignit Lignit Lignit Lignit
Putere unitar , MWe 965 930 800 907
Presiune abur viu, bar 275 267 267 266
Temp. abur viu (°C) 580 554 547 545
Temp. abur intermediar,°C 600 583 560 581
Randament net, % 45.2 42,3 41 41,8
An de punere în func iune 2002 2000 1997-98 2001


Tabelul 7.3 Centrale cu parametrii supracritici din Danemarca
Amplasament Esbjerg 3 Nordjyllands 3 Averdore 2
Combustibil Huil Huil Huil
Putere unitar , MWe 411 411 390
Presiune abur viu, bar 250 290 300
Temp. abur viu (°C) 560 582 580
Temp. abur intermediar,°C 560 580/580 600
Randament net, % 45 47 48.3
An de punere în func iune 1992 1998 2001


Costurile actuale de investi ie ale centralelor cu parametrii supracritici cu
puteri unitare mari sunt doar cu aproximativ 2 % mai mari decât ale centralelor cu
parametri subcritici. Cheltuielile cu combustibilul sunt considerabil mai mici
datorit randamentelor superioare ale ciclurilor supracritice, iar cheltuielile de
exploatare sunt de acela i nivel cu cele din centralele cu parametrii subcritici.
Capitolul 7
141
Alegerea unei puteri unitare mari este condi ionat de caracteristicile
sistemului electroenergetic. Pentru ri cu sisteme electroenergetice puternice sunt
posibile puteri unitare de 500 - 900 MW (cazul Germaniei Š vezi Tabelul 7.2). În
schimb, în cazul unor sisteme electroenergetice mai modeste m rimea posibil a
grupurilor este la nivelul de 300 - 400 MW (cazul Danemarcei Š vezi Tabelul 7.3),
ceea ce implic îns un cost specific al investi iei mai ridicat.
Construc ia unei centrale noi, pe c rbune pulverizat, dureaz între 38 ÷ 58
luni, în func ie de echipamentele instalate (num rul grupurilor, tratarea gazelor
arse).
În Figurile 7.3 Š 7.5 sunt prezentate imagini aferente unor centralele
electrice pe c rbune cu parametrii supracritici pe parte de abur.

Fig. 7.3 Vedere asupra centralei Schwarze Pumpe (Germania)




Fig. 7.4 Turbin cu abur din cadrul centralei electrice Lippendorf (Germania)
Capitolul 7
142


Fig. 7.5 Vedere asupra centralei Lippendorf (Germania)




7.3 CCA cu ardere a c rbunelui în pat fluidizat
atmosferic

Principiul de func ionare al centralelor electrice cu arderea c rbunelui în
pat fluidizat la presiune atmosferic (AFBC) const din introducea pe la partea
superioar a focarului a c rbunelui concasat (particule cuprinse între 6 ÷ 20 mm),
în contracurent cu un flux de aer ascendent. Sub ac iunea for ei de gravita ie,
respectiv a for ei ascensionale generat de aer, particulele de combustibil
(împreun cu cantit i importante de cenu i nisip) r mân în suspensie în timpul
arderii în interiorul focarului, formând un pat (strat) cu propriet i asem n toare
fluidelor. Se men ioneaz c particulele de combustibil reprezint doar aproximativ
1 % din masa patului fluidizat.

În practic s-au dezvoltat dou categorii de astfel de instala ii:
I. Cazane cu ardere în pat fluidizat fierb tor (vezi figura 7.6);
II. Cazane cu ardere în pat fluidizat circulant (vezi figura 7.7).

În prima variant particulele din patul fluidizat se afl într-o permanent
Capitolul 7
143
agita ie (œfierbereŒ). Gazele de ardere ies pe la partea superioar a focarului i sunt
evacuate în atmosfer prin intermediul unui co , dup ce în prealabil au fost
despr fuite. În interiorul focarului sunt imersate evi prin care trece agentul de
lucru ap Š abur.





Fig. 7.6 Schema simplificat a unei unit i cu ardere a c rbunelui
în pat fluidizat fierb tor


Principala diferen care apare în varianta cu pat fluidizat circulant const
din prezen a la ie irea din focar a unui ciclon. În acest ciclon sunt re inute i
retrimise în focar particulele grele de c rbune care nu au ars în întregime, precum
i nisip i cenu care au fost antrenate din patul fluidizat de c tre gazele de ardere.
Deci, patul fluidizat nu mai este sta ionar, ap rând o bucl de circula ie. Varianta se
caracterizeaz de asemeni printr-o zon separat în raport cu focarul, în care sunt
dispuse toate sau o parte din suprafe ele convective de schimb de c ldur aferente
circuitului ap Š abur.
Pentru unit ile de mare putere func ionând pe c rbune, solu ia tehnic
fezabil s-a dovedit a fi patul fluidizat circulant, prezentul subcapitol
concentrându-se doar asupra acestuia.
condensator

aer
cenu
pat
fluidizat
turbin cu abur
c rbune
abur filtru de
cenu
generator
electric
gaze de ardere
filtrate
gaze de ardere
cenu
ap de
alimentare
Capitolul 7
144





Fig. 7.7 Schema simplificat a unei unit i cu ardere a c rbunelui
în pat fluidizat circulant


Din punct de vedere al ciclului cu abur nu exist diferen e notabile fa de
instala iile cu ardere a c rbunelui în stare pulverizat (PCC).
Este posibil instalarea unui schimb tor suplimentar de c ldur , plasat în
paralel cu circuitul de reîntoarcere a particulelor grele de la ciclon c tre focar (vezi
Figura 7.8). În acest schimb tor particulele fierbin i cedeaz c ldur c tre
supraînc lzitorul intermediar al ciclului cu abur. Reglarea cantit ii de particule
fierbin i care p trund în acest schimb tor permite reglarea cu precizie a
temperaturii din focar.
AFBC este foarte pu in preten ios din punct de vedere al calit ii i
compozi iei combustibililor. Toate tipurile de combustibili solizi (huil , lignit,
turb , biomas , de euri solide, etc.) pot fi utilizate în acest gen de instala ie, f r a
modifica sistemul de combustie, ceea ce permite o mare flexibilitate la nivelul
aprovizion rii centralei. Aceea i flexibilitate se manifest i din punct de vedere al
modului de operare al generatorului de abur, el putând func iona la sarcini par iale
de pân la 30 % din capacitatea nominal .
condensator
generator
electric
turbin cu abur
ap de
alimentare
aer

cenu
abur
abur
cenu
c rbune
ciclon
separator
gaze
de ardere
Capitolul 7
145
Cele mai bune performan e se ob in atunci când amestecul din focar este
intensiv, recircularea important i timpul de sta ionare al particulelor în focar este
lung. Randamentul generatorului de abur prev zut cu pat fluidizat (90 %) este în
general pu in mai ridicat decât al unui generator de abur clasic (88 %), contribuind
la îmbun t irea randamentului global al unit ii.




ß»®
Ú±½¿®
Ý·½´±²
ͽ¸·³¾ ¬±®
-«°´·³»²¬¿®
Û´»½¬®±º·´¬®«
Ý ®¾«²»
Ý·®½«·¬
¿° ó ¿¾«®
Ý¿´½¿®

Fig. 7.8 Unitate cu ardere a c rbunelui în pat fluidizat circulant


Arderea c rbunelui în pat fluidizat s-a dovedit a fi foarte favorabil din
punct de vedere al impactului asupra mediului. În acest sens se men ioneaz
urm toarele elemente.
i Temperatura în interiorul focarului este men inut în intervalul 750 ÷
900 ºC. Acest interval este favorabil reac iei dintre calcar (CaCO
3
) i
oxizii de sulf genera i în timpul arderii. Deci, prin injec ia calcarului în
focar odat cu combustibilul, se realizeaz o reducere a concentra iei de
SO
2
, eliminându-se sau diminuându-se capacitatea instalat în alte
instala ii de desulfurare amplasate la ie irea din cazan. Eficien a
desulfur rii realizat în interiorul focarului poate dep i 90 %.
i Temperaturile sc zute din interiorul focarul nu favorizeaz apari ia
oxizilor de azot. Concentra iile admisibile de NO
x
în gazele de ardere
evacuate în atmosfer pot fi respectate doar prin aplicarea unor m suri
primare (ex. arderea cu trepte de aer), nefiind necesar prevederea unor
filtre speciale.

Se men ioneaz c în cazul utiliz rii de lignit cu con inut ridicat de sulf
emisia de SO
2
poate coborî sub 200 mg/m
3
N
, iar cea de NO
x
sub 160 mg/m
3
N
.
Pe de alt parte se subliniaz faptul c în raport cu PCC, AFBC genereaz
Capitolul 7
146
o cantitate mai ridicat de pulberi (în principal datorit produselor rezultate din
reac ia de desulfurare). În consecin sunt necesare filtre de pulberi deosebit de
performante la evacuarea gazelor de ardere din cazan.
La ora actual exist pe plan mondial un num r important de unit i de
mic capacitate dotate cu pat fluidizat fierb tor, utilizate îndeosebi în aplica ii
industriale. Trecerea c tre unit i de mare putere care s fie utilizate în sectorul
centralelor electrice a implicat un volum ridicat de cercet ri, remarcându-se în mod
deosebit companiile Alstom i Foster Wheeler. În prezent tehnologia AFBC cu pat
circulant este matur din punct de vedere comercial pentru puteri unitare de 200 ÷
300 MW, în viitorul apropiat urmând a se atinge pragul de 600 MW.
Generatoarele de abur echipate cu AFBC au fost utilizate îndeosebi pentru
reabilitarea unor grupuri energetice existente. În aceste cazuri, generatorul de abur
existent (care nu mai poate r spunde exigen elor de mediu i eficien ) este înlocuit
cu AFBC.
Eficien a net pentru o unitate echipat cu AFBC este cuprins în general
în intervalul 38 ÷ 40 %, similar centralelor cu parametrii subcritici, cu ardere a
c rbunelui în stare pulverizat . Utilizarea în viitor a unor cicluri cu abur cu
parametrii supracritici va permite dep irea valorii de 45 %.
În Figura 7.9 este prezentat evolu ia istoric grupurilor energetice
echipate cu AFBC.






















Fig. 7.9 Evolu ia grupurilor energetice echipate cu AFBC


0
100
200
300
400
500
600
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Year pIant commissioned
AES
Puerto Rico
Can (Turkey)
Gardanne (F)
JacksonviIIe (USA)
Red HiIIs (USA)
Tha Toom
(ThaiIand)
Turow (PL)
Turow (PL)
SuIcis (I)
Lagisza (PL)
Seward (USA)
GiIbert (USA)
Tonghae
(Korea)
An de punere în func iune
P,
MW






8. INSTALATII DE TURBINE CU GAZE


8.1 Considera ii generale

Instala ia de turbin cu gaze (ITG) este o ma in termic care realizeaz
conversia energiei chimice a combustibilului în energie mecanic , utilizând ca
agent termic un gaz. Gazele utilizate în acest scop pot fi: aer, gaze de ardere, dioxid
de carbon, heliu, etc.
Ciclul termodinamic dup care evolueaz instala iile moderne de turbine cu
gaze este ciclul Brayton, întâlnit în literatura de specialitate i sub denumirea de
Joule. În figura 8.1 este prezentat în coordonate temperatur -entropie (T-s) forma
ciclului Brayton teoretic, pentru care se disting urm toarele transform ri
termodinamice:
1 - 2 compresie izentrop
2 - 3 înc lzire izobar
3 - 4 destindere izentrop
4 - 1 r cire izobar

Fig. 8.1 Ciclul Brayton teoretic

Din punct de vedere al modului de interac iune între agentul termic i
produsele de ardere corespunz toare sursei calde a ciclului, se disting:

2
1
p
1
= p
4

p2= p3
4
3
T [K]
s [kJ/kg/K]
Capitolul 8
148
i ITG în circuit deschis
Agentul de lucru se amestec cu produsele de ardere la sursa cald i apoi
se destind împreun în turbin , pentru a fi ulterior e apate în atmosfer .
Din punct de vedere termodinamic nu se poate vorbi în acest caz despre
un ciclu propriu-zis. Închiderea acestuia se realizeaz prin intermediul
atmosferei, care reprezint în acela i timp i sursa rece a ciclului. În mod
exclusiv, la ITG în circuit deschis se utilizeaz ca agent termic aerul.
i ITG în circuit închis
Spre deosebire de cazul anterior, atât sursa cald , cât i sursa rece a
ciclului se caracterizeaz prin prezen a unor suprafe e de schimb de
c ldur . Agentul termic nu intr în contact direct nici cu produsele de
ardere, nici cu fluidul de r cire. Masa de agent termic se conserv în
interiorul ciclului, deci se pot utiliza în acest scop gaze mai scumpe, dar
cu propriet i termodinamice mai bune decât ale aerului: CO
2
, He.

Într-o propor ie covâr itoare, în centralele termoelectrice se utilizeaz
ITG în circuit deschis. ITG în circuit închis au o r spândire limitat , putând fi
întâlnite în cadrul unor filiere de centrale nuclearo-electrice. În prezenta lucrare se
abordeaz ITG din prima categorie.
În figura 8.2 sunt prezentate schema de principiu pentru o ITG în circuit
deschis i procesul real în coordonate T-s.


a) b)
Fig. 8.2 ITG în circuit deschis
a) Schema de principiu; b) Reprezentarea procesului în coordonate T-s
K- compresor; CA - camer de ardere; TG - turbin cu gaze; FA - filtru de aer;
AZ - amortizor de zgomot; GE - generator electric


Modul de func ionare al unei ITG în circuit deschis poate fi descris astfel:
i Aerul este aspirat de compresor prin intermediul unui filtru FA. Acesta
are rolul de a opri eventualele impurit i mecanice care ar conduce la
degradarea paletajului compresorului.

5
GE
FA
3 2
1
0
K TG
CA
4
AZ
p2
p0
5
4
4t
3
2t
2
1
0
Temperatura [K]
Entropia [kJ/kg/K]
Capitolul 8
149
i Dup compresie, aerul p trunde în camera de ardere unde se amestec
cu combustibilul. Energia necesar compresiei este furnizat de turbina
cu gaze (compresorul i turbina cu gaze sunt dispuse pe aceea i linie de
arbori).
i Produsele de ardere ies din CA i se destind în turbina cu gaze
producând lucru mecanic. O parte din lucrul mecanic produs este
utilizat pentru antrenarea compresorului, iar cealalt parte este
transmis c tre generatorul electric.
i Gazele de ardere sunt e apate în atmosfer prin intermediul unui
amortizor de zgomot care are rolul de a reduce poluarea fonic .

Pentru a proteja turbina cu gaze contra fenomenului de eroziune, gazele de
ardere provenite din CA trebuie s fie deosebit de curate din punct de vedere al
con inutului de pulberi. În consecin , nu este posibil utilizarea direct în ITG a
combustibililor solizi. În tabelul 8.1 sunt prezentate tipurile de combustibil
utilizabile în ITG.

Tabelul 8.1 Combustibili posibil a fi utiliza i în ITG
Combustibili tradi ionali
i gaz natural
i combustibil lichid u or (motorin )
Combustibili lichizi speciali
i metanol
i p cur grea
i kerosen
Combustibili gazo i speciali
i gaz de sintez
i gaz de furnal
i gaz de gazogen


Gazul natural reprezint cel mai comod combustibil, atât din punct de
vedere al manipul rii, cât i al caracteristicilor de ardere.
În absen a gazului natural, combustibilul lichid u or constituie un bun
înlocuitor. El pune îns o serie de probleme în ceea ce prive te asigurarea unui
randament bun al arderii.
Combustibilii lichizi, cu prec dere p cura grea, se caracterizeaz printr-un
grad mare de contaminare cu agen i de coroziune (NaCl, V, Pb). În aceste condi ii
se impune o tratare a combustibilului înainte de a fi introdus în camera de ardere,
pentru a preîntâmpina fenomene nedorite i degradarea turbinei cu gaze. O solu ie
poate fi reprezentat chiar de gazeificarea frac iunilor grele rezultate din rafinarea
petrolului.
Gazul de furnal este unul din cele mai importante produse secundare ale
unui combinat siderurgic. El este deja folosit drept combustibil în cadrul unor
centrale conven ionale cu abur. Puterea sa calorific redus (situat în jurul valorii
de 3700 kJ/m
3
N) îl face îns impropriu de a fi introdus ca atare în camera de ardere
Capitolul 8
150
a ITG. Este necesar o înnobilare a acestui combustibil printr-un aport de gaz
natural.
Din punct de vedere al resurselor i rezervelor dovedite pe plan mondial,
c rbunele ocup de departe primul loc în cadrul combustibililor fosili. Gazeificarea
reprezint o solu ie tentant de utilizare a acestui tip de combustibil pentru
alimentarea unei ITG. Acest procedeu este aplicat în cadrul ciclului combinat gaze
Š abur cu gazeificare integrat a c rbunelui (IGCC).


8.2 Parametrii caracteristici de proiect ai ciclului ITG

Principalii parametrii care caracterizeaz ciclul termodinamic ce st la baza
func ion rii ITG sunt:
i Temperatura înainte de turbina cu gaze (
3
T )
i Raportul de compresie:


1
2
p
p
K
ã » (8.1)

Ace ti doi parametrii sunt utiliza i, în general, de furnizorii de ITG în
cataloagele de prezentare a produselor proprii.
În ceea ce prive te efectul varia iei
3
T i
K
» asupra performan elor
nominale ale ITG se cunosc urm toarele elemente:
i Cre terea lui
3
T conduce în mod nemijlocit la cre terea randamentului
i puterii ITG.
i Exist o valoare a raportului de compresie (
max
, K ¸
» ) pentru care
randamentul ITG devine maxim (în ipoteza
3
T = const.).
i Exist o valoare a raportului de compresie (
max
L , K
» ) pentru care puterea
ITG devine maxim (în condi iile în care
3
T i debitul de aer aspirat de
compresor r mân constante).
i Întotdeauna este valabil rela ia:


max
L , K
max
, K
» â »
¸
(8.2)

În func ie de valoarea raportului de compresie aleas pentru dimensionare,
se disting dou familii de instala ii de turbine cu gaze:
i ITG de tip industrial ('heavy-duty')
Se caracterizeaz prin faptul c înc de la început ele au fost gândite
pentru aplica ii industriale (producere de energie electric sau antren ri
mecanice). Tehnologia de fabrica ie a acestora se bazeaz pe cea
Capitolul 8
151
corespunz toare turbinelor cu abur. Obiectivul unei astfel de ITG este
de a furniza o putere cât mai mare pentru un debit dat de aer aspirat de
compresor. În consecin , pentru dimensionare se utilizeaz
max
L , K
» .
i ITG de tip aeroderivativ
Proiectarea acestor tipuri de instala ii are la baz concep ia de realizare
a motoarelor de avia ie. Principala cerin ce trebuie îndeplinit este
realizarea unui consum specific de combustibil cât mai redus, pentru a
limita cantitatea de carburant care trebuie transportat . Este necesar
ob inerea unui randament cât mai ridicat, deci pentru dimensionare se
utilizeaz
max
, K ¸
» .


8.3 Concep ia de ansamblu a ITG

În raport cu o unitate energetic care are la baz un ciclu conven ional cu
abur, una din principalele caracteristici ale instala iilor de turbin cu gaze este
structura compact . Pentru exemplificare, în Figura 8.3 este prezentat schi a
unei ITG de fabrica ie General Electric.
Se pot face urm toarele observa ii generale:
i Sursa cald a ITG, camera de ardere, are dimensiuni mult mai reduse
decât cele ale unui generator de abur, care îndepline te aceea i func ie
în cadrul centralelor termoelectrice conven ionale.
i Cele trei piese principale ale ITG - compresorul de aer, camera de
ardere, respectiv turbina cu gaze - sunt amplasate una lâng alta. Se
elimin astfel necesitatea unor canale lungi de leg tur între aceste
componente.
i Utilizarea ca surs rece a aerului atmosferic elimin de asemenea
condensatorul i celelalte circuite voluminoase de ap de r cire
întâlnite uzual la turbinele cu abur.

Caracteristicile prezentate mai sus genereaz timpi de construc ie-montaj
foarte redu i în compara ie cu alte filiere energetice. De asemenea, investi ia
specific este relativ sc zut .

Din punct de vedere al dispunerii componentelor, majoritatea ITG de tip
industrial ('heavy-duty') au adoptat sistemul în care compresorul, turbina cu
gaze i generatorul electric sunt situate pe aceea i linie de arbori.
Solu ia clasic este aceea prezentat în figura 8.4, în care turbina cu gaze
este încadrat de compresor i de generatorul electric. Avantajul acestei dispuneri
const în faptul c transmisia cuplului mecanic de la turbin se face în condi ii
bune atât spre compresor, cât i spre generatorul electric.
Capitolul 8
153




Fig. 8.4 Dispunerea ITG cu generatorul electric la e aparea din turbina cu gaze

Aceast variant are îns un dezavantaj major: plasarea generatorului
electric la e aparea din turbin oblig schimbarea direc iei gazelor de ardere
evacuate din ITG cu 90°. Sunt introduse astfel pierderi suplimentare de presiune pe
traseul gazelor de ardere, ceea ce diminueaz lucrul mecanic specific i eficien a
ITG.
Ca urmare, inând seama i de problemele legate de încadrarea ITG într-un
ciclu combinat gaze-abur, a fost revizuit concep ia de dispunere a componentelor
pe linia de arbori. Astfel, generatorul electric a fost mutat la "cap tul rece", lâng
compresor (vezi fig. 8.5). În aceste condi ii, gazele de ardere vor e apa din turbin
paralel cu linia de arbori, intrând direct în cazanul recuperator f r schimb ri de
direc ie, deci cu pierderi minime de presiune. Bineîn eles, în acest caz apar
probleme privind transmiterea cuplului mecanic în condi ii optime c tre
generatorul electric. În figura 8.6 este prezentat un exemplu de astfel de ITG.


Fig. 8.5 Dispunerea ITG cu generatorul electric la cap tul dinspre compresor


ITG de tip 'aeroderivativ' se caracterizeaz prin dispunerea lor pe mai
multe linii de arbori. Un exemplu tipic îl reprezint ITG de tip LM 5000, realizare
a firmei General Electric (vezi fig. 8.7)
Instala ia LM 5000 este realizat pe trei linii de arbori:
i Compresorul de joas presiune (KJP) este antrenat de turbina de înalt
presiune (TGJP).
i Compresorul de înalt presiune (KIP) este antrenat de turbina de înalt
presiune (TGIP).
i Generatorul electric este antrenat de turbina de putere (TGP), la rândul
ei cuplat gazodinamic la TGJP.
Capitolul 8
154



Fig. 8.6 Instala ie de turbin cu gaze de tip SGT5-4000F (Surs . Siemens)
1 Š carcas ; 2 Š suporturi; 3 Š rotor; 4 Š compresor; 5 Š camer de ardere; 6 Š turbina cu
gaze; 7 Š e apare gaze de ardere; 8 Š cuplajul pentru generator.


Existen a mai multor linii de arbori i a mai multor corpuri de turbin ofer
urm toarele avantaje:
i La func ionarea la sarcini par iale se poate realiza un bun reglaj al
debitului de aer aspirat de compresor, prin varia ia tura iei
compresorului de joas presiune.
i Exist posibilitatea de a injecta abur în turbina cu gaze în scopul
cre terii puterii ITG.

Pentru a ob ine gabarite cât mai reduse, multe ITG de mic i medie putere
(îndeosebi de tip •heavy-dutyŒ) sunt proiectate pentru tura ii sensibil mai mari
decât cele sincrone. În acest caz este necesar prevederea unui reductor de tura ie
pentru cuplarea generatorului electric.


Capitolul 8
155

Fig. 8.7 ITG de tip LM 5000


8.4 Perfec ionarea ciclului termodinamic al ITG

M rirea temperaturii înainte de turbin , ca o m sur de cre tere a
performan elor ITG, este limitat de nivelul de dezvoltare tehnologic atins la un
moment dat. Astfel, calitatea materialelor din care este executat partea cald a
ITG (camera de ardere, turbina cu gaze) influen eaz alegerea temperaturii
fluidului de lucru, prin limita de rezisten a acestora la temperatur .
Pe de alt parte, o important limitare a puterii unitare se datoreaz
c derilor relativ mici de entalpie din turbina cu gaze (în general 500 h 600 kJ
pentru 1kg de aer aspirat de compresor). Cre terea puterii unitare doar pe baza
sporirii debitului masic de agent ar duce, în condi iile presiunilor i temperaturilor
uzuale ale ITG, la sec iuni de curgere mari. Sec iunea de curgere nu poate avea
orice dimensiune, existând restric ii în ceea ce prive te lungimea paletelor, impus
la rândul ei de rezisten a la rupere a materialelor.
În consecin , pentru îmbun t irea în continuare a performan elor ITG
(randament, putere unitar ) trebuiesc abordate solu ii de perfec ionare a ciclului
termodinamic.


8.4.1 Destinderea frac ionat combinat cu arderea
intermediar

În figura 8.8 este prezentat o ITG cu destindere frac ionat în dou trepte,
cu ardere intermediar , împreun cu ciclul termodinamic aferent.
Dup primul corp de turbin (TG1) destinderea este întrerupt , gazele de
ardere urmând a fi introduse într-o a doua camer de ardere (CA2). Excesul de aer
din gazele de ardere evacuate din CA1 este relativ mare (în general peste 2,5), deci
exist posibilitatea arderii unei cantit i suplimentare de combustibil. Astfel,
temperatura gazelor de ardere poate urca pân la o valoare comparabil cu cea
Capitolul 8
156
corespunz toare ie irii din CA1 (
3
T à
5
T ).

Úß ßÆ
Õ
ï
ÌÙ
î
Ù
Ýßî
ï
î í ì
ë
ê
ß
Þ
ï
î
í
ì
ìŽ
ë
ê
Ì
-
ÌÙ
ï
Ýßï

Fig. 8.8 ITG cu destindere frac ionat i ardere intermediar
a - schema de principiu; b - ciclu termodinamic teoretic
CA1, CA2 - camere de ardere, TG1, TG2 - corpuri de turbin

Efectul scontat al introducerii celei de-a doua camere de ardere este o
cre tere sensibil a puterii unitare a ITG, în condi iile în care debitul de aer aspirat
de compresor i temperatura maxim a ciclului r mân neschimbate.
În tabelul 8.2 sunt prezentate principalele caracteristici ale familiei de
instala ii de turbine cu gaze industriale bazate pe aceast tehnologie: GT24,
respectiv GT26 (firma Alstom). Prin temperatura deosebit de ridicat de e apare
din turbin GT24 i GT26 reprezint o op iune tentant pentru echiparea ciclurilor
combinate gaze-abur. În acest caz randamentul poate dep i cu u urin 58 %.

Tabelul 8.2 Caracteristici func ionale ale GT24 i GT26 (1)
Parametru GT24 GT26
Putere electric brut , MW 188,2 288,3
Randament electric brut, % 36,87 38,1
Tura ie, rot/min 3600 3000
Raport de compresie 32 33,9
Debit de gaze de ardere, kg/s 449 650
Temperatura gazelor de ardere la ie irea din turbin , ºC 608 616
Frecven a, Hz 60 50
(1) Condi ii atmosferice ISO; combustibil gaz natural


8.4.2 Recuperarea intern de c ldur

În scopul cre terii randamentului, un mod eficient este reprezentat de
introducerea unui schimb tor de c ldur , în maniera prezentat în figura 8.9.
Gazele de ardere, înainte de a fi evacuate din ITG, servesc la preînc lzirea
aerului refulat din compresor. Efectul scontat este o diminuare a consumului de
Capitolul 8
157
combustibil a ITG, în condi iile în care puterea produs r mâne neschimbat .

Úß
Õ ÌÙ Ù
Ýß
ï
î
ë
ÎÝ
îŽ í
ì

Fig.8.9 ITG cu recuperare intern de c ldur - schem de principiu
RC - recuperator de c ldur


¢
¾
ÝÑ
Ýß
¿ ½
Î×
ÌÙ Õ
ÙÛ


Fig. 8.10 Configura ia ITG de tip Mercury 50
K - compresor; RI - recuperator intern; CA - camer de ardere; TG - turbin cu gaze;
GE - generator electric; a - aer rece; b - aer preînc lzit; c - gaze de ardere


O realizare deosebit în acest domeniu este reprezentat de ITG de tip
Mercury 50, de fabrica ie SOLAR. Una din principalele probleme care a trebuit s
fie rezolvat în acest caz este amplasarea recuperatorului intern de c ldur , astfel
încât s fie minimizate pierderile de presiune pe parte de aer/gaze de ardere. În
Figura 8.10 este prezentat schematic configura ia ITG de tip Mercury 50, iar în
Figura 8.11 este dat o vedere a acesteia.
În tabelul 8.3. sunt prezentate principalele caracteristici func ionale ale
acestei ITG.
Capitolul 8
158



Fig. 8.11 Turbin cu gaze cu recuperare intern de c ldur de medie putere (firma Solar)


Tabelul 8.3 Caracteristici func ionale ale ITG de tip Mercury 50
Parametru Valoare
Putere electric , kW 4 600
Randament, % 38,5
Raport de compresie 9,9
Temperatura gazelor de ardere la co , °C 374
Debit de aer aspirat, kg/s 17,82



8.4.3 Compresia frac ionat combinat cu r cirea intermediar

În Figura 8.12 este prezentat o ITG cu compresie frac ionat i r cire
intermediar a aerului, împreun cu ciclul termic corespunz tor.
Compresia aerului este efectuat în dou etape, între acestea fiind introdus
un r citor intermediar. Obiectivul urm rit este ca prin sc derea temperaturii de
intrare în a II-a treapt de compresie (
3
T ), lucrul mecanic consumat de compresor
s scad . Efectul final va fi o cre tere a puterii unitare a ITG, în condi iile în care
debitul de aer aspirat de compresor r mâne neschimbat.
Recuperator
intern
Compresor
Turbin cu gaze
Camer de ardere
Capitolul 8
159

Úß ßÆ
Õ
ï
Õ
î
ÌÙ Ù
Î× Ýß
ï
î í
ì ë
ê
ß
Þ
ï
î
í
ì
îŽ
ë
ê
Ì
-

Fig.8.12 ITG cu compresie frac ionat i r cire intermediar
a - schema de principiu; b - ciclul termic teoretic;
K1, K2 - compresoare; RI - r citor intermediar

























Fig.8.13 ITG cu compresie frac ionat i r cire intermediar de tip LMS 100
AZC Š amortizor de zgomot i co pentru e aparea de siguran a aerului comprimat


În Figura 8.13 este dat vederea pentru o ITG cu compresie frac ionat i
r cire intermediar . R cirea aerului comprimat este realizat prin intermediul unui
Turn de r cire
Schimb tor
de c ldur
aer - ap
Generator
electric
Aspira ie
aer AZC
Sistem de
pornire
Co de evacuare
Capitolul 8
160
schimb tor de c ldur aer Š ap . La rândul ei, apa este r cit cu ajutorul unor
turnuri de r cire. În Figura 8.14 sunt date imagini ale acestui tip de ITG.




a)


b)
Fig. 8.14 Imagini ale ITG de tip LMS - 100





aspira ie aer
schimb tor de
c ldur aer - ap
Capitolul 8
161

8.5 Realiz ri i perspective în dezvoltarea ITG

8.5.1 Puteri unitare. Randamente

În tabelele 8.4 i 8.5 sunt prezentate o serie de ITG reprezentative de
tip industrial, respectiv aeroderivativ, apar inând principalelor firme
constructoare.

Tabelul 8.4 ITG de tip industrial
Firma
produc toare
Model
Putere la
borne
(1)
, kW
Randament
electric brut
(1)
, %
GT8C2 56 300 33,9
GT11N2 115 400 33,9
GT13E2 179 900 36,9
GT24 188 200 36,9
Alstom
GT26 288 300 38,1
PG6581B (MS6001B) 42 100 32,07
PG6591C (MS6001C) 45 400 36,62
PG7121EA (MS7001EA) 85 100 32,72
PG9171E (MS9001E) 126 100 33,79
PG6111FA (MS6001FA) 75 900 34,97
PG7241FA (MS7001FA) 171 700 36,46
General Electric
PG9351FA (MS9001FA) 255 600 36,90
SGT-800 (GTX100) 45 000 37
SGT6-2000E (V84.2) 110 000 34
SGT5-2000E (V94.2) 163 000 34,5
SGT6-4000E (V84.3A) 185 000 38,3
SGT5-3000E (V94.2A) 188 000 36,5
SGT5-4000F (V94.3A) 278 000 39,1
SGT6-3000E (W500D5A) 121 000 34,7
SGT6-5000F (W501F) 198 000 38
Siemens
SGT6-6000G (W501G) 266 000 39,3
(1) Combustibil gaz natural; pierderi nule de presiune; condi ii ISO


Din analiza tipurilor de ITG existente pe pia a mondial se pot face
urm toarele observa ii:
i ITG de tip industrial se întind pe o gam larg de puteri: de la sub 1 la
peste 250 MW
i ITG de tip aeroderivativ nu dep esc în general 50 MW. În schimb
randamentele pot atinge valori de peste 40 %
i Cota de servicii proprii electrice pentru o ITG este în general de
(3...5)%. inând seama de valorile prezentate în tabelele 8.4 i 8.5 se
Capitolul 8
162
poate constata c din punct de vedere al eficien elor nete, instala iile de
turbine cu gaze sunt pe deplin comparabile cu centralele conven ionale
cu abur cu parametri subcritici.

Una din caracteristicile ITG este c din punct de vedere al puterilor unitare
ele nu sunt realizate "la comand ", valorile fiind impuse de c tre firmele
produc toare de echipamente. Un operator de central electric va trebui s se
orienteze în pia pentru a g si modul de dimensionare, precum i acele modele de
ITG care s satisfac cât mai bine nevoile sale.


Tabelul 8.5 ITG de tip aeroderivativ
Firma
produc toare
Model
Putere la
borne
(1)
, kW
Randament
electric brut
(1)
, %
LMS100PA 98 894 45,12
LMS100PBA 98 359 45,73
LM6000PC Sprint 50 041 40,34
LM6000PC 42 890 41,76
LM6000PD Sprint 46 903 41,26
LM6000PD 41 700 40,76
LM2500RC 32 916 38,42
LM2500PH 26 463 39,35
LM2000PE 22 346 35,44
LM2000PS 17 674 34,90
General Electric
LM1600PE 13 748 35,01
Rolls Roys Trent 60 DLE 51 504 42,2
(1) Combustibil gaz natural; pierderi nule de presiune; condi ii ISO


Avantajele oferite de cogenerare au condus la dezvoltarea unor ITG de
mic i medie putere, foarte potrivite pentru solu ii descentralizate de alimentare cu
energie electric i termic a unui consumator. În Tabelul 8.6 i în Figura 8.15 sunt
prezentate o serie de realiz ri de acest tip.

Tabelul 8.6 ITG de mic i medie putere
Firma
produc toare
Model
Putere electric
brut
(1)
(ISO), kW
Randament electric
brut
(1)
(ISO), %,
Centaur 50 PG 4 600 29,3
Taurus 60 PG 5 670 31,5 Solar Turbines
Taurus 70 PG 7 520 33,8
GPB15D 1 450 23,7
GPB70D 6 530 29,8 Kawasaki
GPB180D 17 859 33,5
(1) Combustibil gaz natural; pierderi nule de presiune

Capitolul 8
163
Fig.8.15 Instala ie de turbin cu gaze de tip Typhoon (5,25 MW)


ITG de mic putere sunt caracterizate în general prin tura ii ridicate, lucru
ce duce la sc derea gabaritului, iar randamentele pot fi comparabile cu cele ale unei
instala ii de turbin cu abur de putere similar .


8.5.2 Temperatura înainte de turbina cu gaze

Cre terea temperaturii înainte de turbin conduce în mod nemijlocit la
îmbun t irea performan elor ITG. Dac în anii '60 aceast temperatur nu dep ea
800 °C, dup 1975 ea a ajuns la circa 1100 °C, pentru ca în prezent s fie
superioar valorii de 1300 °C.
În Figura 8.16 este prezentat evolu ia în decursul anilor a temperaturii
înainte de turbina cu gaze (œfiring temperatureŒ) pentru ITG produse de firma
General Electric, precum i a randamentului ciclului combinat gaze Š abur din care
aceste ITG fac parte.
În viitorul apropiat, pe lâng introducerea unor metale din ce în ce mai
performante, cre terea temperaturii înainte de turbin se va baza în principal pe
urm toarele elemente:
i Adoptarea unor solu ii eficiente de r cire intern cu aer a
componentelor turbinei cu gaze;
i Utilizarea materialelor ceramice pentru realizarea unor elemente ale
ITG expuse la temperaturi înalte (piesa de leg tur dintre camera de
ardere i turbin , primele trepte ale turbinei cu gaze);
i R cirea cu abur a pieselor turbinei cu gaze.
Capitolul 8
164

Fig.8.16 Evolu ia temperaturii înainte de turbina cu gaze (Firing temperature) i a
randamentului CC pentru ITG de fabrica ie General Electric
CC Š ciclu combinat;

Efectul scontat al introducerii materialelor ceramice este cre terea puterii
unitare, respectiv a randamentului. Acest lucru este datorat în primul rând
posibilit ii de a cre te temperatura înainte de turbin (vezi Tabelul 8.7).
Prin propriet ile termodinamice deosebite în raport cu aerul, ¿¾«®«´
devine de asemeni o solu ie tentant pentru r cirea interioar a componentelor
turbinei cu gaze. În principiu aburul poate asigura r cirea atât a pieselor statorice,
cât i a celor rotorice.

Tabelul 8.7 Performan ele ITG de tip Centaur f r , respectiv cu
utilizare de piese ceramice (1)
Parametri
F r piese ceramice
(stare actual )
Cu piese ceramice
(prognozat)
Temperatura înainte de turbin , °C 1010 1121
Putere electric , kW 4040 5092
Randament, % 29,57 31,35
(1) Condi ii atmosferice ISO





40
42
44
46
48
50
52
54
56
58
60
62
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Anul de fabricatie
910
970
1030
1090
1150
1210
1270
1330
1390
1450
1510
1570
Randamentul CC
•Firing temperatureŒ
•HŒ
•FŒ
•EŒ






9. CICLURI COMBINATE GAZE - ABUR


9.1 Considera ii termodinamice

Randamentul Carnot maxim care poate fi ob inut în cazul unui ciclu
termodinamic ideal este:


s
i max
c
T
T
ó ã ¸ 1 (9.1)

unde
s
T reprezint temperatura maxim ob inut la sursa cald , iar
i
T temperatura
mediului ambiant.

Randamentul termic în cazul unui ciclu real este evident mai mic. Sc derea
acestuia fa de valoarea maxim dat de rela ia 9.1 este cauzat în principal de:
i Pierderi energetice (în concordan cu prima lege a termodinamicii);
i Pierderi exergetice (în concordan cu a II-a lege a termodinamicii);
i Ob inerea unei temperaturi medii superioare i inferioare mai mici,
respectiv mai mari decât
s
T , respectiv
i
T . Acest lucru se datoreaz
faptului c la ciclurile reale (Brayton, Hirn), spre deosebire de ciclul
Carnot, transferul de c ldur se face izobar i nu izoterm.

În Figura 9.1. sunt prezentate intervalele uzuale de temperatur în care are
loc extrac ia de lucru mecanic pentru o instala ie de turbin cu abur (ITA), o
instala ie de turbin cu gaze în circuit deschis (ITG) i un ciclu combinat gaze-abur
(CCGA).
În cazul ciclurilor cu abur, extrac ia de lucru mecanic are loc în domeniul
temperaturilor relativ joase. De i la sursa cald temperatura rezultat în urma
arderii combustibilului poate ajunge la (1800...2000) °C, aceea a aburului nu
dep e te în mod uzual (540...570) °C. În schimb, temperatura inferioar a ciclului
se apropie foarte mult de aceea a mediului ambiant.
La ciclul cu gaze extrac ia de lucru mecanic poate începe chiar de la
temperatura ob inut prin ardere la sursa cald . În schimb, evacuarea c ldurii la
Capitolul 9
166
sursa rece se face o temperatur mult superioar celei corespunz toare mediului
ambiant, ducând la pierderi exergetice considerabile.
Din cele afirmate mai sus se pot trage trei concluzii:
i ITG lucreaz bine în domeniul temperaturilor înalte;
i ITA lucreaz bine în domeniul temperaturilor medii i joase;
i Temperatura la care se opre te extrac ia de lucru mecanic în ITG este de
acela i ordin de m rime cu aceea la care începe s lucreze ITA.

TA
(40 - 50)
p
C (40 - 50)
p
C
(540 - 570)
p
C
(560 - 600) pC
(1100 - 1300)
p
C (1100 - 1300)
p
C
ITG
CCGA
ITA

Fig. 9.1 Intervale de temperatur între care are loc extrac ia
de lucru mecanic (
A
T - temperatura mediului ambiant)

Deci, este interesant realizarea unei cascade termodinamice în dou trepte,
care con ine un ciclu cu gaze urmat de unul cu abur.
Ciclul combinat gaze-abur lucreaz între temperatura medie superioar
corespunz toare ITG i temperatura medie inferioar corespunz toare ITA.
Rezultatul este o cre tere considerabil a randamentului Carnot fa de ciclurile
simple.


9.2 Clasificarea ciclurilor combinate gaze-abur

În func ie de modul în care este introdus energia primar , i de tipul
cuplajului termodinamic dintre ciclul cu gaze i cel cu abur, se pot distinge
urm toarele categorii de cicluri combinate gaze-abur (vezi Figura 9.2):
Capitolul 9
167
i Cicluri de tip 'serie'
Energia primar este introdus doar în ciclul cu gaze, cel cu abur fiind
strict recuperator. C ldura provenit din arderea combustibilului parcurge
ambele trepte ale cascadei termodinamice. Pentru acest tip de ciclu
combinat se ob in cele mai mari valori ale randamentului termic.
i Cicluri de tip 'paralel'
Energia primar este introdus simultan în ciclul cu gaze, respectiv cel cu
abur. Din punct de vedere termodinamic nu se poate afirma c exist un
cuplaj între cele dou cicluri, leg tura fiind de natur strict tehnologic .
Atât ITA, cât i ITG lucreaz independent.
i Cicluri de tip 'serie-paralel'
În acest caz, o cot din energia primar va parcurge întreaga cascad
termodinamic , restul fiind introdus direct în ciclul cu abur. Eficien a este
mai sc zut decât în cazul ciclurilor de tip "serie".

PITA
PITG
Ü ÜÜ ÜQ
Q2ITG
PITG
ITA ITG
ITG
ITA
ITG ITA
Q0 Q0
Q0
P
ITG
PITA
PITA
Q
2ITA
Q
2ITA
Q
2ITA
Q
2ITG
Ü ÜÜ ÜQ
a) b) c)

Fig. 9.2 Posibilit i de cuplare ale ITG i ITA
a - serie; b - paralel; c - serie-paralel
0
Q - energia primar ; Q Ü - pierdere de c ldur la cuplarea dintre cele dou cicluri;
P - puterea produs de ciclu;
2
Q - putere termic cedat la sursa rece

Un alt criteriu de clasificare ine seama de faptul c fluidele de lucru
corespunz toare celor dou cicluri (aer-gaze de ardere, respectiv ap -abur) sunt sau
nu în amestec.
Pentru ciclurile combinate gaze-abur f r amestec de fluide o nou
Capitolul 9
168
clasificare este posibil , distingându-se urm toarele variante principale:

A.1. Ciclul combinat gaze-abur f r postcombustie
Este varianta în care are loc o suprapunere perfect între ciclul de gaze i
cel cu abur. Combustibilul este injectat doar în ciclul cu gaze. Sursa rece a ciclului
cu gaze reprezint sursa cald pentru cel cu abur. Este cazul tipic pentru un ciclu
combinat de tip "serie", deci al unei cascade termodinamice în care ciclul inferior
din punct de vedere al poten ialului termic (ciclul cu abur) este strict dependent de
cel superior (ciclul cu gaze). Combustibilul folosit trebuie s fie "curat" din motive
de protec ie a turbinei cu gaze. Reprezint filiera cea mai r spândit în cadrul
ciclurilor combinate gaze-abur.

A.2. Ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie limitat
De data aceasta suprapunerea între ciclul cu gaze i cel cu abur nu este
perfect . O parte din energia primar este injectat în ciclul cu gaze, iar cealalt
parte direct în ciclul cu abur. Postcombustia în ciclul cu abur se face baza unei p r i
din excesul mare de aer din gazele de ardere evacuate din ITG. În acest caz exist o
cantitate de c ldur (cea provenit din postcombustie) care nu parcurge întreaga
cascad termodinamic . În anumite condi ii ciclul cu abur poate func iona
independent fa de cel cu gaze, prin utilizarea unui ventilator de aer care s
asigure comburantul necesar arderii. Nivelul de temperaturi dup postcombustie
este limitat, nedep ind 800...900 °C. Ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie
limitat este des întâlnit în aplica ii de cogenerare.

A.3. Ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie total
Ca i în cazul precedent, excesul mare de aer din gazele de ardere evacuate
din ITG este utilizat pentru arderea unei cantit i suplimentare de combustibil.
Deosebirea const din faptul c de data aceasta este folosit aproape întregul aer
existent în gazele de ardere. Dup postcombustie valoarea excesului de aer este
comparabil cu aceea întâlnit în cazanele conven ionale cu abur (1,1...1,2 fa de
2...2,5 în varianta prezentat anterior). De asemeni, parametrii ini iali ai ciclului cu
abur (presiune, temperatur ) sunt comparabili cu cei ai unui CCA. Spre deosebire
de cazul postcombustiei limitate, în cazanul de abur poate fi utilizat un combustibil
mai prost (p cur grea, c rbune). Prin utilizarea unui ventilator de aer ciclul cu
abur poate func iona complet independent fa de cel cu gaze. Ciclul combinat
gaze-abur cu postcombustie total este recomandat îndeosebi pentru reabilitarea
unor grupuri energetice existente.

A.4. Ciclul combinat gaze-abur cu arderea c rbunelui în pat fluidizat
sub presiune
Aceast categorie este favorabil utiliz rii drept combustibil a c rbunelui.
Focarul cu ardere în pat fluidizat reprezint surs cald atât pentru ciclul cu gaze,
cât i pentru cel cu abur. Exist i varianta arderii unui combustibil superior întru-
un focar sub presiune (VELOX), caz care nu va fi tratat îns în prezenta lucrare,
Capitolul 9
169
nefiind o solu ie atractiv de producere a energiei electrice (randamentul relativ
mic fa de alte solu ii, 40 h 42 %, nu justific arderea unor combustibili superiori).

A.5. Ciclul combinat gaze-abur cu dispunere paralel
Filiera combin o parte din caracteristicile variantelor A.1, respectiv A.3.
Principiul const în utilizarea a dou surse separate i independente de putere
termic pentru turbina cu abur. Astfel, c ldura con inut în gazele de ardere
evacuate din ITG poate fi utilizat pentru:
i Preînc lzirea apei de alimentare a unui CCA
i Producerea de abur la parametri corespunz tori unui cazan de abur din
cadrul unui CCA

Ca i în varianta A.3, solu ia este folosit îndeosebi în ac iunile de
retehnologizare ale unor grupuri existente.

A.6. Ciclul combinat gaze-abur cu gazeificare integrat a c rbunelui
Problema combustibilului "curat" necesar ITG este rezolvat cu ajutorul
unui sistem de gazeificare care produce gaz combustibil pe baz de c rbune. De
fapt are loc o ardere în dou trepte: prima (o ardere incomplet din punct de vedere
chimic) în gazogen, iar a doua în camera de combustie a ITG. Sistemul de
gazeificare este integrat într-un ciclu combinat de tip A.1, între ele efectuându-se
schimburi de mas i energie.

Dintre ciclurile combinate gaze-abur cu amestec de fluide se pot aminti:

B.1. Ciclul combinat gaze-abur cu injec ie de abur
Aburul produs pe baza c ldurii gazelor de ardere evacuate din ITG este
injectat în turbina cu gaze pentru a m ri lucrul mecanic dezvoltat. Introducerea
unei turbine de contrapresiune în care s se realizeze o destindere prealabil a
aburului apropie acest caz de ciclul combinat gaze-abur f r postcombustie.

B.2. ITG cu aer umed
Înainte de a fi introdus în camera de ardere a ITG, aerul este saturat cu ap .
Ca i în cazul precedent va rezulta o cre tere a lucrului mecanic produs.

Pentru comoditate, în prezenta lucrare se vor utiliza pentru filierele de ciclu
combinat prezentate mai sus, abrevierile întâlnite în literatura de specialitate anglo-
saxon (vezi Tabelul 9.1).






Capitolul 9
170
Tabelul 9.1 Abrevieri utilizate pentru ciclurile combinate gaze-abur
Filier ciclu
combinat
Abreviere Semnifica ie în original
A.1. STAG STeam And Gas
A.2. CCSF Combined Cycle Supplementary Firing
A.3. CCFF Combined Cycle Fully Fired
A.4. PFBC Pressurised Fluidized Bed Combustion
A.5. PPCC Parallel Powered Combined Cycle
A.6. IGCC Integrated Gasification Combined Cycle
B.1. STIG STeam Injection Gaz Turbine
B.2. HAT Humide Air Turbine








10. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR F R
POSTCOMBUSTIE (STAG).


10.1 Concep ia general de realizare a unui STAG

Gazele de ardere evacuate din ITG con in suficient c ldur i au un
poten ial termic suficient de ridicat pentru a putea fi folosite în scopul producerii de
abur. În Figura 10.1 este prezentat schema de principiu pentru un ciclu combinat
gaze-abur f r postcombustie.


Fig. 10.1 Schema de principiu pentru un ciclu combinat gaze-abur f r postcombustie
ITG - instala ie de turbin cu gaze; GR Š generator de abur recuperator; TA - turbin cu abur;
C - condensator de abur; PA - pomp de alimentare
a - aer; b - combustibil; c - gaze de ardere; d - abur; e - ap de alimentare

Gazele de ardere evacuate din ITG sunt introduse în generatorul de abur
recuperator unde cedeaz c ldur c tre agentul ap -abur. Aburul astfel produs
GR
Capitolul 10
172
evolueaz în ciclul termodinamic inferior, dezvoltând lucru mecanic în turbina cu
abur.
Instala ia de turbin cu abur (ITA) este total subordonat fa de ITG,
neputând func iona singur . În schimb, ITG poate s lucreze independent. În acest
caz gazele de ardere vor fi evacuate în atmosfer prin intermediul unui co de by-
pass, ocolind generatorul de abur.


10.2 Analiza energetic a STAG

Pentru analiza performan elor STAG se definesc urm toarele fluxuri
energetice:

i Puterea termic intrat cu combustibilul în ciclul cu gaze:


i
i
ITG ITG
H B Q I ã
0
(10.1)

unde:
ITG
B - debitul de combustibil;
i
i
H - puterea calorific inferioar a combustibilului.

i Puterea termic prelevat de la sursa cald de fluid de lucru al ITG:


CA
ITG ITG
Q Q ¸ I ã
0 1
(10.2)

unde:
CA
¸ - randamentul camerei de ardere a ITG.

i Lucrul mecanic produs de ciclul termodinamic aferent ITG:


ITG
t
ITG
ITG
Q L ¸ I ã
1
(10.3)
unde :
ITG
t
¸ - randamentul termic al ITG.

i Puterea electric produs la bornele generatorului electric al ITG:

ITG
G
ITG
R
ITG
M ITG
ITG
B
L P ¸ I ¸ I ¸ I ã (10.4)

unde:
ITG
M
¸ - randamentul mecanic al ITG;
ITG
R
¸ - randamentul transmisiei dintre ITG i generatorul electric;
ITG
G
¸ - randamentul generatorului electric aferent ITG.

Capitolul 10
173

i Puterea termic evacuat din ciclul termodinamic aferent ITG:

ø ÷
ITG
t
ITG ITG
Q Q ¸ ó I ã 1
1 2
(10.5)

i Puterea termic intrat în ciclul cu abur:

¾ I ã
ITG ITA
Q Q
2 0
(10.6)

unde ¾ este gradul de recuperare al c ldurii din gazele de ardere
evacuate din ITG:


1 4
5 4
t t
t t
ó
ó
ã ¾ (10.7)

Nota iile din rela ia 10.7 corespund Figurii 10.1.

i Puterea termic preluat de agentul ap -abur:


TR
ITA ITA
Q Q ¸ I ã
0 1
(10.8)

unde :
TR
¸ - randamentul transferului de c ldur în generatorul de abur
recuperator

i Lucrul mecanic produs în turbina cu abur:


ITA
t
ITA
ITA
Q L ¸ I ã
1
(10.9)

unde :
ITA
t
¸ - randamentul termic al instala iei de turbin cu abur (ITA).

i Putere electric produs la bornele generatorul electric al ITA:


ITA
G
ITA
M ITA
ITA
B
L P ¸ I ¸ I ã (10.10)

unde :
ITA
M
¸ - randamentul mecanic al turbinei cu abur;
ITA
G
¸ - randamentul generatorului electric aferent TA.

Figura 10.2 prezint în mod sintetic fluxurile energetice din cadrul STAG,
exprimate prin rela iile de mai sus.
Capitolul 10
174

Fig. 10.2 Bilan ul energetic al STAG
P , Q Ü Ü - pierderi energetice aferente randamentelor definite în rela iile 10.1 - 10.10.
C
Q Ü - pierderi la sursa rece a ciclului cu abur (condensator);

Combinând rela iile 10.1 ÷ 10.10, se pot exprima urm toarele m rimi care
descriu performan ele unui ciclu combinat gaze-abur f r postcombustie:
i Puterea electric total produs de ciclul combinat:

Å
ø ÷ Ã
ITA
G
ITA
M
ITA
t TR
ITG
t
ITG
G
ITG
R
ITG
M
ITG
t CA
ITG ITA
B
ITG
B
Q P P
¸ I ¸ I ¸ I ¸ I ¾ I ¸ ó õ
õ ¸ I ¸ I ¸ I ¸ I ¸ I ã õ
1
0
(10.11)

i Randamentul electric brut al ciclului combinat:

Å
ø ÷ Ã
ITA
G
ITA
M
ITA
t TR
ITG
t
ITG
G
ITG
R
ITG
M
ITG
t CA
ITG
ITA
B
ITG
B STAG
B
Q
P P
¸ I ¸ I ¸ I ¸ I ¾ I ¸ ó õ
õ ¸ I ¸ I ¸ I ¸ I ¸ ã
õ
ã ¸
1
0
(10.12)

i Raportul puterilor electrice :

ø ÷
ITA
G
ITA
M
ITA
t TR
ITG
t
ITG
G
ITG
R
ITG
M
ITG
t
ITA
B
ITG
B
P
P
¸ I ¸ I ¸ I ¸ I ¾ I ¸ ó
¸ I ¸ I ¸ I ¸
ã
1
(10.13)

Pentru a pune mai bine în eviden rela ia între cele dou cicluri se prezint
o aplica ie numeric pentru care se cunosc urm toarele date ini iale de calcul:
Q
ITG
0
ÜP
M
ITA
ÜP
G
ITA

TR
Q Q Ü õ Ü
¾

Q
ITG
1
ITG
L
P
B
I T G
P
B
ITA
CA
Q Ü
ÜP
M
ITG

R
P Ü
ÜP
G
ITG
ITA
L
C
Q Ü
Capitolul 10
175
984 0,
ITA
G
ITA
M
ITG
G
ITG
M
ã ¸ I ¸ ã ¸ I ¸
1 ã ¸
ITG
R
(leg tur rigid între ITG i GE corespunz tor)
82 0 1 1 36 0 35 0 , , , , , , ,
TR CA
ITA
t
ITG
t
ã ¾ ã ¸ ã ¸ ã ¸ ã ¸
Rezult :
824 1 5332 0 ,
P
P
, ,
ITA
B
ITG
B STAG
B
ã ã ¸

Ordinul de m rime al valorilor din aplica ia numeric de mai sus este
întâlnit în mod uzual în calculele aferente instala iilor existente. Din analiza
rezultatelor se pot trage urm toarele concluzii generale:
i De i ciclul cu gaze, respectiv cu abur, au în general randamente mai
mici de 40 %, randamentul global al STAG poate dep i cu u urin
50%. Acest salt de randament este o consecin direct a efectului de
cascad termodinamic în care ciclurile componente sunt înseriate.
i Ciclul cu abur este strict recuperativ. Pentru ca ¾ s aib o valoare cât
mai ridicat este necesar ca temperatura apei de alimentare a cazanului
recuperator s fie cât mai sc zut . În felul acesta poate fi asigurat o
r cire corespunz toare a gazelor de ardere evacuate la co (
5
t scade).
Deci gradul de preînc lzire regenerativ trebuie s fie foarte mic în
cazul STAG, rezultând un randament termic relativ coborât pentru ITA.
Pe ansamblu îns , sc derea temperaturii de alimentare a GR conduce la
o cre tere a produsului
ITA
t
¸ I ¾ , respectiv a
STAG
B
¸ .
i Puterea electric a ITG este de aproximativ dou ori mai mare decât a
ITA. În condi iile în care puterea ITG este limitat , ob inerea unei puteri
unitare mari pentru STAG trebuie realizat prin cuplarea a dou sau mai
multe grup ri ITG - GR cu o singur ITA (vezi Figura 10.3).
ITG
ITG
CR
ITA
CR
aer
gaze de
ardere
abur
aer
gaze de
ardere
combustibil
combustibil

Fig. 10.3 Configura ie STAG cu dou grup ri ITG - GR
GR
GR
Capitolul 10
176

10.3 Componentele STAG

10.3.1 Generatorul de abur recuperator

Generatorul de abur recuperator reprezint interfa a între ciclul cu gaze i
cel cu abur. El este format din fascicule de evi prin care circul agentul ap -abur,
sp late la exterior de fluxul de gaze de ardere. Ca i în cazul generatoarelor de abur
conven ionale, se întâlnesc patru tipuri posibile de suprafe e de schimb de c ldur
convective:
i Economizorul (ECO): apa este adus pân aproape de temperatura de
satura ie.
i Vaporizatorul (VAP): apa trece în stare de vapori satura i.
i Supraînc lzitorul primar (SÎ): vaporii de ap sunt adu i la temperatura de
ie ire din cazan.
i Supraînc lzitorul intermediar(SÎI): dup destinderea în primul corp de
turbin aburul este reînc lzit.

Fa de un generator de abur conven ional deosebirea major const în
dispunerea suprafe elor de schimb de c ldur . Nivelul de temperatur al gazelor de
ardere recuperate din diverse procese industriale este în general de ordinul sutelor
de grade i nu favorizeaz schimbul de c ldur prin radia ie. Astfel, amplasarea
suprafe elor de schimb de c ldur va depinde doar de nivelul termic care trebuie
atins pe parte de agent ap -abur. Acestea sunt înseriate în raport cu direc ia de
curgere a gazelor de ardere încât, la limit , generatorul de abur poate fi considerat
un schimb tor de c ldur în contracurent. În Figura 10.4 este prezentat în mod
schematic amplasarea suprafe elor de schimb de c ldur pentru acest tip de
generator de abur.
Unul din elementele care diferen iaz din punct de vedere constructiv i
func ional generatoarele de abur recuperatoare este tipul circula iei agentului ap -
abur în sistemul vaporizator. Solu iile întâlnite în mod uzual sunt cele cu circula ie
natural , respectiv cu circula ie for at multipl .
În prima variant circula ia în sistemul vaporizator se face pe baza
diferen ei de densitate între apa care coboar i emulsia ap -abur care urc spre
tambur. În l imea evilor vaporizatorului trebuie s fie suficient de mare,
impunând o dispunere pe orizontal a cazanului din punct de vedere al traseului de
gaze de ardere (Figura 10.5). În acest caz evile care formeaz suprafe ele de
schimb de c ldur sunt dispuse vertical, fiind suspendate de plafonul cazanului.
Pentru generatoare de abur cu circula ie for at multipl , prezen a pompei
de circula ie în sistemul vaporizator reduce în l imea necesar pentru evile
acestuia. Cazanul recuperator poate fi dispus în acest caz pe vertical (Figura
10.6). evile prin care circul agentul ap -abur sunt dispuse pe orizontal ,
sus inerea fiind asigurat de supor i verticali. Se men ioneaz faptul c în ultima
Capitolul 10
177
perioad de timp au fost dezvoltate i o serie de generatoare de abur recuperatoare
prev zute cu circula ie for at unic în sistemul vaporizator.















Fig. 10.4 Amplasarea suprafe elor de schimb de c ldur într-un generator
de abur recuperator


În general temperaturile pe parte de agent primar sunt suficient de mici
astfel încât s nu fie necesar o protejare prin r cire a pere ilor canalelor de gaze de
ardere. Ace tia sunt confec iona i din materiale u oare care au drept principal
obiectiv reducerea pierderilor de c ldur în mediul înconjur tor.
gaze de ardere
T
Abur
Ap
Co
SI VAP ECO


Fig. 10.5 Schi a unui generator de abur recuperator cu circula ie natural
T - tambur
ECO
VAP
SI, SÎI
gaze de ardere
co
Capitolul 10
178

gaze de ardere
T
Abur
ß°
ݱ
PC
SI
VAP
ECO


Fig. 10.6 Schi a unui generator de abur recuperator cu circula ie for at multipl
T - tambur; PC - pomp de circula ie.


10.3.2 Instala ia de turbin cu abur

În cadrul unui STAG se disting dou posibilit i de dispunere a turbinei cu
abur:
i Turbina cu abur este dispus pe o linie de arbori separat în raport cu
ITG
i ITG i turbina cu abur sunt dispuse pe aceea i linie de arbori.

Cea de-a doua solu ie prezint o serie de avantaje în raport cu prima:
i Permite realizarea unor scheme compacte ale STAG.
i Se ob ine o reducere a investi iei ini iale de 2 - 4 procente. Reducerea se
datoreaz în primul rând faptului c se folose te o singur gospod rie
de ulei, un singur generator electric i un singur transformator bloc

În Figura 10.7 sunt prezentate diferite modalit i pentru o astfel de
amplasare, iar în Figurile 10.8 - 10.11 sunt date vederi pentru diverse tipuri de
cicluri combinate.

Capitolul 10
179


Fig.10.7 Modalit i de dispunere a ITG i TA pe aceea i linie de arbori
1 - lag r axial; 2 - cupl rigid ; 3 - ambreiaj; 4 - cupl elastic ;
TA - turbin cu abur; G Š generator electric

În cazul dispunerii pe o singur linie de arbori una din problemele
importante este comportarea turbinei cu abur la pornire. Lansarea acestuia are loc
pe baza energiei primite de la ITG, înainte de admisia aburului. Exist pericolul ca
în zona corpului de joas presiune s apar supraînc lziri datorit frec rii paletelor
cu aerul care sta ioneaz . Ca urmare, este nevoie de o surs exterioar de abur
pentru r cirea acestui corp în momentele de pornire. O alt variant o reprezint
utilizarea unui cuplaj de tip ambreiaj între turbina cu abur i generatorul electric,
astfel încât ITG s porneasc independent. Ulterior, dup ce a demarat produc ia de
abur în GR, urmeaz s intre în func iune i TA.
Unul din elementele care pot diferen ia turbinele cu abur caracteristice
STAG, fa de cele conven ionale, este dispunerea condensatorului. Astfel, pe
lâng dispunerea clasic , cu condensatorul suspendat sub corpul de joas presiune,
se mai pot adopta i variantele cu dispunere axial la e apare (cazul cu un singur
flux de joas presiune) sau lateral . In Figura 10.12 sunt prezentate aceste ultime
dou variante.


Capitolul 10
180


Fig. 10.8 STAG cu dou linii de arbori (dou ITG pentru o ITA)



Fig. 10.9 STAG cu o linie de arbori (o ITG pentru o ITA)



generator de abur
ITG
admisie aer
e apare gaze de ardere
generator electric
evacuare putere electric
instala ii de
automatizare
generator de abur e apare gaze de ardere
ITG
generator electric
instala ii de automatizare
evacuare putere electric
turbin cu abur
transformator electric
Capitolul 10
181


Fig. 10.10 Vedere de sus Š STAG cu dispunere pe mai multe linii de arbori


Fig. 10.11 Sec iune printr-un STAG cu dispunere pe o singur linie de arbori
1 Š aspira ie aer în ITG; 2 Š ITG; 3 Š generator electric; 4 Š generator de abur;
5 Š turbin cu abur; 6 Š condensator de abur cu dispunere axial





turbin cu abur
generatoare electrice
GR
ITG
camer de
comand i control
Capitolul 10
182




















Fig. 10.12 Moduri de dispunere a condensatorului turbinei cu abur
a - dispunere axial ; b - dispunere lateral
K - condensator, G - generator electric, TA - turbin cu abur; CJP - corp de joas presiune.

În varianta cu condensator axial, acesta este parte integrant a CJP,
participând împreun la procesul de deplasare axial . În acest caz, generatorul
electric este situat la partea dinspre corpul de înalt presiune.
Aceste dou moduri de dispunere a condensatorului permite pozi ionarea
turbinei cu abur la o cot foarte joas , rezultând economii în ceea ce prive te partea
de construc ii. În plus, se ob ine o form simetric a turbinei, cu efecte favorabile
asupra tensiunilor termice care pot apare în cursul unei porniri rapide.
În dorin a de a recupera o cot cât mai mare din c ldura gazelor de ardere,
temperatura apei de alimentare a GR trebuie men inut la valori cât mai coborâte.
Men inerea unei temperaturi de alimentare a GR relativ sc zut va
influen a i modul de realizare al degaz rii. Unele variante propun renun area la
degazorul termic, degazarea efectuându-se par ial în condensator, par ial în
tamburul generatorului de abur. Nu este exclus i folosirea unei degaz ri chimice.
Alt modalitate ar fi utilizarea degazoarelor subatmosferice, îns acestea pun
probleme din punct de vedere al gabaritului i al men inerii vidului.


10.4 Realiz ri în domeniul STAG

Fa de alte filiere de producere a energiei pe baz de combustibili fosili
K
G
K
TA
G
K
CJP
a)
b)
Capitolul 10
183
STAG prezint o serie de avantaje certe:
STAG atinge cele mai mari valori privind eficien a de conversie a
energiei înglobate într-un combustibil fosil în energie electric (vezi
Figura 10.13).
STAG are o durat relativ scurt de construc ie i montaj fa de
celelalte tipuri de centrale. În plus, exist posibilitatea ca partea de ITG
(care reprezint aproximativ 2/3 din puterea total ) s fie pus în
exploatare mai repede, urmând ca ulterior s fie conectat i partea de
abur. Recuperarea investi iei poate începe foarte repede, odat cu
punerea în func iune a ITG.
Tendin a actual , reg sit i în legisla ie, este de a minimiza impactul
pe care o central electric îl are asupra mediului înconjur tor. Unul din
principalele obiective este reducerea emisiilor de noxe în atmosfer .
Din acest punct de vedere STAG prezint anumite avantaje:
ó Func ionarea ITG, respectiv STAG, este condi ionat de existen a
unui combustibil "curat", emisiile de SO
2
, cenu , metale grele etc.,
fiind sensibil diminuate.
ó În domeniul reducerii emisiei de NO
X
deosebit de eficiente s-au
dovedit tehnicile aplicate la ITG: injec ii cu ap sau abur în camera
de ardere, camere de combustie cu ardere în trepte etc.
ó Eficien a deosebit de ridicat a STAG contribuie la reducerea
emisiilor de CO
2
. Acela i efect îl are i utilizarea unor combustibili
cu raport mic între num rul de atomi de carbon, respectiv hidrogen
(ex. gazul metan).
O alt problem este constituit de evacuarea c ldurii din central . Din
nou STAG, prin înalta sa eficien , este avantajat. O mare parte din
energia primar este transformat în energie electric , reducându-se
corespunz tor cota de c ldur evacuat în mediul înconjur tor.
Necesarul de ap de r cire în cazul STAG este sensibil mai mic decât la
CCA.

Toate cele ar tate mai sus relev faptul c STAG prezint reale avantaje
fa de alte categorii de centrale electrice bazate pe combustibili fosili. Totu i,
evolu ia ascendent a pre ului gazului natural reprezint un impediment important
în calea dezvolt rii acestei filiere energetice.

Dintre realiz rile deosebite realizate în domeniul STAG se pot aminti:
I. La momentul punerii în func iune (anul 1991), Ambarli (Turcia),
realizare a firmei Siemens, reprezenta cea mai mare central din Europa echipat
cu STAG (1350 MW). Aceasta cuprinde trei unit i, fiecare având dou ITG i o
ITA. În aprilie 1991, în decursul probelor de garan ie pentru prima unitate, s-a atins
un randament net de 52,5 % pentru regim de baz , respectiv 53,17 % pentru regim
de vârf, ceea ce reprezenta la ora respectiv un record mondial.
II. STAG echipate cu ITG de tip GT24 (Agawam, SUA) i GT26
Capitolul 10
184
(Taranaki, Noua Zeeland ), de fabrica ie Alstom s-au dovedit a fi performante. În
cel de-al doilea caz eficien a net dep e te 58 %.
III. Firma General Electric a realizat o central echipat cu STAG la
Baglan Bay, în Marea Britanie. În acest scop a fost utilizat noul model de ITG de
tip 9H. Principala noutate const în faptul c o parte din r cirea componentelor
turbinei cu gaze este realizat , în circuit închis, cu abur prelevat de la ie irea din
corpul de înalt presiune al turbinei cu abur. Puterea centralei este de 480 MW, iar
eficien a acesteia poate atinge 60 %.



Fig. 10.13 Randamente pentru diverse tipuri de cicluri termodinamice
a - hidrocarburi; b- c rbune, 1,2 - CCA; 3 - STAG; 4 - CCFF; 5 - ITG









11. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU
POSTCOMBUSTIE LIMITAT (CCSF)


11.1 Concep ia general de realizare a unui CCSF

În figura 11.1 este prezentat schema de principiu pentru un CCSF.
Fig. 11.1 Schema de principiu pentru un CCSF
ITG - instala ie de turbin cu gaze; GR Š generator de abur recuperator; TA - turbin cu abur;
C - condensator de abur; PA - pomp de alimentare; VAS - ventilator de aer suplimentar;
a - aer; b - combustibil; c - gaze de ardere; d - abur; e - ap de alimentare.

Din punct de vedere func ional deosebirea esen ial între STAG i CCSF
este reprezentat de faptul c , înainte de a intra în GR, temperatura gazelor de
ardere evacuate din ITG este ridicat prin intermediul unei arderi suplimentare
(postcombustie).
Arderea unei cantit i suplimentare de combustibil este posibil datorit
excesului mare de aer (în general peste 2,5) din gazele de ardere e apate din ITG.
Scopul introducerii postcombustiei este cre terea parametrilor ini iali ai ciclului cu
~
~
TA
C
PA
e
d
VAS
B
ITA
b
GR
ITG
a
c
b
B
ITG
co
Capitolul 11
186
abur i/sau m rirea produc iei de abur a GR. În mod uzual, în GR i în camera de
ardere a ITG se utilizeaz acela i tip de combustibil.
Ca i în cazul STAG, instala ia de turbin cu gaze poate func iona
independent, gazele de ardere fiind evacuate printr-un co de by-pass. Deosebirea
const din faptul c , în anumite condi ii, i partea cu abur poate func iona
independent, în acest scop existând posibilitatea de a prevedea un ventilator de aer
suplimentar (VAS). În acest caz, pentru ardere, combustibilul introdus direct în GR
va utiliza doar aerul provenit de la acest ventilator.
Din considerente func ionale i de material temperatura gazelor de ardere
dup arderea suplimentar nu trebuie s dep easc în general 750 ÷ 800 °C,
nefiind utilizat întregul exces de aer disponibil. Dup arderea suplimentar
valoarea acestui exces r mâne în general mai mare de 2. Acest lucru justific
denumirea de ciclu combinat gaze-abur cu postcombustie limitat .


11.2 Analiza energetic a CCSF. Bilan ul energetic.

Spre deosebire de STAG, ciclul combinat gaze-abur cu postcombustie
limitat nu mai poate fi considerat o cascad termodinamic perfect . Acest lucru
se datoreaz faptului c , pe lâng c ldura provenit din ciclul superior (cu gaze),
ciclul cu abur beneficiaz i de energia dezvoltat prin postcombustie. CCSF poate
fi încadrat în categoria ciclurilor de tip •serie - paralelŒ.
În figura 11.2 sunt prezentate fluxurile energetice din cadrul CCSF.




ITA
Q
Q
0
Q
CA
GR
Q
P
B
P
ITG
M
P
G
ITG
Q
ITG
P
ITA
M
P
G
ITA
P
B
ITG
PC
C
Q
0
ITA
Q
ITG
2
Q
PC

Fig. 11.2 Bilan ul energetic al CCSF
P , Q Ü Ü Š pierderi energetice aferente randamentelor definite în rela iile 11.1 ÷ 11.4
C
Q Ü - pierdere de c ldur la sursa rece a ciclului cu abur (condensator)


Capitolul 11
187

Urm rind aceea i logic ca în cazul STAG se pot exprima urm toarele
fluxuri energetice:

i Puterea electric produs la bornele generatorului electric al ITG:

ITG
G
ITG
M
ITG
t CA
ITG ITG
B
Q P I I I I ã
0
(11.1)

i Puterea termic evacuat din ciclul termodinamic aferent ITG:

ø ÷
ITG
t CA
ITG ITG
Q Q ó I I ã 1
0 2
(11.2)

i Puterea termic intrat în ciclul cu abur (în GR) trebuie s in seama i
de postcombustie:

ø ÷
PC
PC ITG
t CA
ITG
PC
PC ITG ITA
Q Q Q Q Q I õ ó I I ã I õ ã 1
0 2 0
(11.3)

unde:
PC
Q este puterea termic corespunz toare combustibilului introdus
direct în GR;
PC
¸ Š randamentul postcombustiei ( ine seama de
pierderile datorate arderii incomplete).

i Puterea electric la bornele generatorului electric al TA este dat de
rela ia:

ø ÷ Å Ã
ITA
G
ITA
M
ITA
t GR PC
PC ITG
t CA
ITG
0
ITA
B
Q 1 Q P I I I I I õ ó I I ã
(11.4)

unde:
GR
este randamentul GR i ine seama de pierderile de c ldur în
mediul înconjur tor i de pierderile datorate c ldurii sensibile a
gazelor de ardere evacuate la co .

Pornind de la rela iile de mai sus, se poate exprima randamentul electric al
CCSF:

ø ÷ ø ÷ ø ÷ Å Ã
ITA
G
ITA
M
ITA
t GR
PC
ITG
t CA PC
ITG
G
ITG
M
ITG
t CA PC
PC ITG
0
ITA
B
ITG
B CCSF
B
1 1 1
Q Q
P P
I I I I
I õ ó I I ó õ I I I I ó ã
ã
õ
õ
ã

(11.5)
Capitolul 11
188
unde s-a definit gradul de postcombustie
PC
³ cu rela ia:


PC ITG
PC
PC
Q Q
Q
õ
ã ³
0
(11.6)

Gradul de postcombustie ofer o imagine asupra cotei de energie primar
care este indus direct în GR i se poate exprima i sub forma:

ø ÷
ø ÷ ø ÷
ITG
i
i
ITG
PC
i
i
PC
PC
i
i
PC
PC
H B H B
H B
I õ I
I
ã ³ (11.7)

unde:
ITG
B ,
PC
B reprezint debitele de combustibil introduse în ITG,
respectiv GR;
i
i
H - puterea calorific inferioar a combustibilului.

În varianta în care se utilizeaz acela i tip de combustibil atât la ITG, cât i
în GR, rela ia 11.7 devine:


ITG PC
PC
PC
B B
B
õ
ã ³ (11.8)


PC
³ poate lua valori în intervalul 0›1 cu urm toarele situa ii limit :

a) ø ÷ 0 0 ã ã ³
PC
PC
B (11.9)

- Nu are loc postcombustie

b) ø ÷ 0 1 ã ã ³
ITG
PC
B (11.10)

- Întreaga produc ie de abur se datoreaz exclusiv energiei primare
introduse direct în GR.

În cazul 0 ã ³
PC
rela ia 11.5 devine:

ø ÷ Å Ã
ITA
G
ITA
M
ITA
t GR
ITG
t
ITG
G
ITG
M
ITG
t CA
CCSF
B
1 I I I I ó õ I I I ã (11.11)

ceea ce reprezint de fapt expresia randamentului electric brut al unui ciclu
combinat gaze-abur f r postcombustie în care:

Capitolul 11
189

TR GR
I ã (11.12)

11.3 Premizele utiliz rii CCSF.

Primele genera ii de ITG se caracterizau prin temperaturi i debite relativ
mici la e aparea din turbina cu gaze, cu urm toarele consecin e asupra unui ciclu
combinat de tip STAG:
i Parametrii pe parte de abur erau limita i, iar GR nu avea în general mai
mult de un nivel de presiune. În consecin randamentul ITA i al ciclului
combinat era plafonat.
i Produc ia de abur era sc zut , deci puterea la bornele TA era redus .

În consecin , CCSF reprezenta o alternativ care putea conduce la
cre terea randamentului i puterii unui ciclu combinat gaze-abur. La ora actual ,
prin utilizarea unor ITG performante i a unor scheme eficiente de recuperare a
c ldurii din gazele de ardere, introducerea postcombustiei limitate nu mai este
justificat în centralele de condensa ie pur . În aceste condi ii, existen a unei cote
de c ldur care nu parcurge ambele trepte ale cascadei termodinamice conduce la
sc derea randamentului global în raport cu un ciclu combinat f r postcombustie.
O situa ie aparte este reprezentat de grupurile de cogenerare de putere
mic i mijlocie. Se pot men iona urm toarele avantaje pe care postcombustia
limitat le poate oferi unit ilor de cogenerare :
i Prin modificarea debitului de combustibil introdus direct în GR, se poate
asigura o varia ie a sarcinii termice, f r a afecta înc rcarea instala iei de
turbin cu gaze.
i Exist situa ii când ansamblul ITG + GR este dimensionat pentru o valoare
mai mic decât cea corespunz toare consumului termic maxim. În acest
caz postcombustia poate interveni pentru acoperirea vârfurilor de sarcin .

Principalele dou cerin e ale oric rui consumator de energie termic sunt
continuitatea în alimentarea cu c ldur i asigurarea parametrilor ceru i de proces.
În cazul utiliz rii STAG, oprirea ITG pentru diverse motive (avarie, activit i de
mentenan etc.) conduce în mod inevitabil la oprirea livr rii de c ldur . În acest
caz, prevederea postcombustiei limitate este pe deplin justificat . Ea intr în
func iune în momentele în care ITG este oprit , asigurându-se în felul acesta
continuitatea în alimentarea consumatorului termic. Pentru aceste situa ii,
postcombustia joac rolul unei instala ii de rezerv i siguran .
Din aspectele prezentate mai sus se poate trage concluzia c în viitorul
apropiat CCSF va fi utilizat preponderent pentru unit ile de cogenerare de mic i
medie putere. Pentru celelalte cazuri, varianta STAG se dovede te a fi mai potrivit
decât CCSF.
În multe aplica ii, în func ie de structura cererii de energie, instala ia de
turbin cu abur poate lipsi. În aceste cazuri, CCSF se reduce la o ITG cu recuperare
extern de c ldur i postcombustie limitat .






12. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU ARDEREA
C RBUNELUI ÎN PAT FLUIDIZAT SUB PRESIUNE.


12.1 Schema instala iei. Principiul de func ionare.

Instala ia de ciclu combinat gaze-abur cu arderea c rbunelui în pat
fluidizat sub presiune (PFBC) este alc tuit din urm toarele p r i componente:
instala ia de turbin cu gaze, instala ia de turbin cu abur i focarul cu arderea
c rbunelui în pat fluidizat sub presiune (figura 12.1).


Fig. 12.1 Schema de principiu a instala iei PFBC
F - focar cu ardere sub presiune; ECO - economizor; VAP - vaporizator; SI - supraînc lzitor; FC -
filtru de cenu ; K - compresor; TG - turbin cu gaze; TA - turbin cu abur; PI - pomp de injec ie;
EF - electrofiltru; a - c rbune; b - zgur ; c - cenu ; d - aer; e - gaze de ardere la co ;
f - absorbant+ap

Compresorul K al instala iei de turbin cu gaze alimenteaz focarul
cazanului F cu aer comprimat (la aproximativ 12 ÷ 16 bar), necesar pentru
fluidizarea patului i pentru ardere.
b
e
F
Capitolul 12

191
C rbunele, având o granula ie maxim de 5 mm, este amestecat cu un
absorbant care fixeaz sulful (calcar, oxid de calciu, dolomit ) i cu ap , formând
o past care este introdus în focar cu ajutorul pompei de injec ie PI. În aceste
condi ii, desulfurarea în focar atinge o eficien de pân la 99 %.
Ca i în cazul arderii în pat fluidizat la presiune atmosferic (AFBC), patul
fluidizat poate fi de tip fierb tor sau circulant, în Figurile 12.2 i 12.3 fiind
prezentat a doua variant .



Fig. 12.2 Schema unei instala ii cu pat fluidizat circulant sub presiune


În interiorul focarului temperatura este relativ coborât , situând-se în jurul
valorii de 850 °C. Aceasta favorizeaz procesul de desulfurare în focar i conduce,
în acela i timp, la ob inerea unor emisii reduse de NO
X
. Men inerea temperaturii la
aceast valoare se realizeaz prin imersarea în pat a unei suprafe e de schimb de
c ldur (de cele mai multe ori vaporizatorul i supraînc lzitorul prin care circul
agentul ap -abur).
În l imea relativ mare a patului fluidizant (3,5 ÷ 4 m), împreun cu viteza
relativ redus de fluidizare (cca. 1 m/s) realizeaz o durat ridicat de sta ionare a
particulelor de c rbune. Aceasta îmbun t e te calitatea arderii i pe cea a
abur
ap de alimentare
evacuare zgur
aer comprimat
c rbune + dolomit
pat fluidizat
gaze de ardere
filtrate
cenu colectat
filtru ciclon
Capitolul 12

192
procesului de desulfurare în focar, ceea ce conduce la posibilitatea utiliz rii unei
variet i mari de combustibili solizi.


Fig. 12.3 Sec iune prin focarul PFBC
1 Š depozit de c rbune i absorbant; 2 Š circuit ap - abur;
3 Š injec ie de c rbune + absorbant; 4 Š anvelop ; 5 Š filtru de cenu ;
6 Š reinjectare produse solide în focar

Întrucât arderea are loc sub presiune, se majoreaz energia termic pe
unitatea de volum, fapt care are drept consecin reducerea gabaritului focarului. În
acela i timp se îmbun t e te transferul de c ldur între gazele de ardere i agentul
ap - abur care circul prin suprafa a imersat în patul fluidizat.
Arderea sub presiune ridic îns unele probleme legate de:
i Alimentarea focarului sub presiune cu combustibil solid, printr-un
sistem de tip ecluz care func ioneaz la presiuni i temperaturi
ridicate;
i Evacuarea cenu ii fierbin i din zona de ardere sub presiune, tot printr-
un sistem de tip ecluz .

Capitolul 12

193

Dup ce p r sesc focarul, gazele de ardere rezultate sunt trecute printr-o
instala ie de filtrare de înalt temperatur (filtrul de cenu FC), alc tuit în
general din dou trepte:
1. filtru ciclon care separ particulele grosiere din gazele de ardere,
recirculându-le în focar, în a a fel încât este recuperat c rbunele nears;
2. filtre ceramice care realizeaz o filtrare fin , re inând particule de
dimensiuni mici din gazele de ardere.

La ie irea din acest sistem de filtrare, particulele de cenu r mase în
fluxul de gaze de ardere au un diametru de maxim 10 m. În acest fel se reduce
eroziunea paletajului turbinei cu gaze, m rindu-se durata de via a acesteia.
Gazele de ardere astfel cur ate se destind în turbina TG, dup care se
r cesc în economizorul ECO, preînc lzind recuperativ apa de alimentare din
circuitul instala iei cu abur.
Pentru a putea fi îndeplinite standardele privind emisiile de praf în
atmosfer , înainte de a fi evacuate la co gazele de ardere sunt trecute prin filtrul
EF (care poate fi un electrofiltru sau un filtru textil).
Urm rind traseul agentului ap -abur pe schema din figura 12.1 se observ
c , dup parcurgerea economizorului, apa de alimentare este vaporizat i aburul
rezultat este supraînc lzit în suprafa a de schimb de c ldur VAP+SI imersat în
patul fluidizat. Aburul supraînc lzit rezultat se destinde apoi în turbina cu abur
TA.
Datorit preînc lzirii recuperative însemnate a apei în economizor,
preînc lzirea regenerativ este redus . În consecin , randamentul termic al
ciclului cu abur este modest. De asemenea, întrucât gazele de ardere se r cesc în
economizor pân la temperatura de evacuare la co , cazanul nu are preînc lzitor de
aer.
Gradul ridicat de întrep trundere tehnic a instala iilor face ca ITG i ITA
s nu poat func iona separat.
În compara ie cu arderea în pat fluidizat la presiune atmosferic (AFBC),
arderea c rbunelui în pat fluidizat sub presiune (PFBC) prezint urm toarele
avantaje suplimentare:
Dimensiuni reduse ale focarului i compactitate mai mare a centralei la
aceea i capacitate instalat ;
Eficien mai ridicat pentru conversia energiei termice în energie
electric ;
Eficien mai ridicat a procesului de ardere decât în cazul AFBC;
Emisii de NO
X
mai sc zute la excese de aer comparabile.

Dintre dezavantaje se pot aminti:
Func ionarea focarului la presiuni relativ ridicate;
Din motive de siguran componentele care lucreaz la presiuni
Capitolul 12

194
ridicate trebuiesc amplasate în interiorul unei anvelope de protec ie
(vezi Figura 12.3).
Filtrele de cenu lucreaz în condi ii severe de presiune i
temperatur (800 ºC ÷ 900 ºC).
evile imersate în patul fluidizat sunt supuse unui fenomen accentuat
de eroziune.
Este necesar un consum ridicat de reactiv pentru o desulfurare
eficient în focar.


12.2 Performan ele PFBC

Randamentele instala iilor PFBC actuale se situeaz în intervalul 35 ÷
45%, fiind comparabile cu cele ob inute în ciclurile conven ionale cu abur i chiar
inferioare celor corespunz toare instala iilor cu parametrii supracritici ai aburului.
Totu i, la PFBC aceste valori pot fi atinse i pentru grupuri cu puteri unitare relativ
sc zute, sub 100 MW.
Pe lâng efectul negativ asupra randamentului ciclului cu gaze, limitarea
temperaturii gazelor de ardere la intrarea în turbin la valori sub cele uzuale la ora
actual conduce la mic orarea puterii ob inute în ITG. Astfel, numai 20 % din
puterea total este furnizat de ITG, restul provenind de la instala ia de turbin cu
abur.
Pentru îmbun t irea performan elor instala iilor PFBC, se poate majora
temperatura gazelor de ardere la intrarea în TG utilizând o camer de ardere
suplimentar în care se folose te drept combustibil gaz natural sau gaz ob inut prin
gazeificarea c rbunelui. Este cazul instala iilor PFBC din a doua genera ie.
Aceast modificare, împreun cu utilizarea unui ciclu cu abur cu parametrii ini iali
cât mai înal i, conduce la o cre tere a randamentului pân în domeniul 46 ÷ 48 %.
A a cum s-a ar tat, emisiile de oxizi de sulf i de azot sunt reduse printr-o
desulfurare eficient în focar, respectiv prin men inerea unei temperaturi reduse în
focar. În urma desulfur rii rezult cantit i importante de reziduu solid (gips) care
ridic problema depozit rii i valorific rii acestora. Cenu a este re inut în filtre
performante care lucreaz în condi ii severe de presiune i temperatur .
Se poate concluziona c instala iile PFBC le concureaz pe cele cu
gazeificare integrat a c rbunelui, IGCC, ca procedeu de conversie a energiei
combustibilului solid în energie electric , cu impact redus asupra mediului.


12.3 Exemple de centrale echipate cu PFBC

i Prima central din lume echipat cu PFBC a fost pus în func iune în
1990 la Värtan, Suedia. Este vorba de o CET care alimenteaz cu
c ldur consumatori termici din Stockholm pe perioada octombrie-mai.
Capitolul 12

195
Centrala are în componen dou unit i PFBC care furnizeaz
împreun o putere electric de 135 MW i una termic de 224 MW, cu
un randament global de producere a energiei electrice i termice de 80
%. Emisia de SO
2
este de 30 mg/MJ, fa de norma de 60 mg/MJ, iar
cea de NO
X
este redus suplimentar prin injec ie de amoniac în gazele
de ardere, la 10 mg/MJ fa de norma de 50 mg/MJ.
i Centrala electric Escatron din Spania a fost retehnologizat tot în
1990, cu ajutorul unei instala ii PFBC. Cazanul existent al ITA a fost
înlocuit cu unul cu ardere în pat fluidizat sub presiune, turbina cu abur
s-a p strat i a fost ad ugat o ITG. Calitatea proast a lignitului folosit
(36 % cenu , 20% umiditate i 7% sulf) a condus la necesitatea
utiliz rii i vehicul rii unor debite mari de combustibil i de calcar,
respectiv de gips i cenu zbur toare. Pentru cre terea eficien ei
filtr rii gazelor de ardere, aceasta se face în nou cicloane separatoare.
Unitatea are o putere electric de 79 MW care este produs cu un
randament global de 36 %.

În tabelul 12.1 sunt prezentate i alte realiz ri în domeniul PFBC.

Tabelul 12.1 Exemple de PFBC
Amplasament
Putere
electric ,
MW
el

Parametrii abur
An de
punere
în
func iune
Randament,
%
Wartan (Suedia) 135(225) 137 bar/530 ºC 1990 33,5
Escatron (Spania) 75 94 bar/513 ºC 1990 36,4
Tidd (SUA) 70 90 bar/496 ºC 1990 35,0
Warkamatsu
(Japonia)
70 103 bar/ 593 ºC/ 537 ºC 1993 37,5
Cottbus
(Germania)
65(90) 142 bar/ 537 ºC/ 537 ºC 1999 42,0
Karita (Japonia) 350 241 bar/ 565 ºC/ 593 ºC 1999 42,0
Osaki (Japonia) 250 166 bar/ 566 °C / 593 °C 2000 41,5







13. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU
GAZEIFICARE INTEGRAT A C RBUNELUI.


13.1 Schema instala iei. Principiul de func ionare

Principalele componente ale instala iei de ciclu combinat gaze-abur cu
gazeificarea integrat a c rbunelui, IGCC, sunt date în Figura 13.1, iar în Figura
13.2 este prezentat o schem simplificat . La limit , IGCC poate fi considerat un
ciclu combinat f r postcombustie c ruia i s-a ata at o instala ie de gazeificare a
c rbunelui în care este preparat combustibilul "curat" necesar func ion rii ITG.


Fig. 13.1 Schema de principiu a instala iei IGCC

La realizarea IGCC se urm re te integrarea cât mai strâns a sistemului de
gazeificare a c rbunelui în cadrul ciclului combinat gaze-abur. În acest sens, se
remarc :
i Utilizarea aerului comprimat provenit din ITG ca agent oxidant în
gazogen;
i Recuperarea c ldurii provenite din r cirea gazului de gazogen în scopul
producerii de abur;
azot
aer
abur
oxidant
gaz de
gazogen
gaz de
gazogen
gaz de
gazogen
c rbune
preparare
c rbune
gazogen
instala ie de
preparare a
oxigenului
r cire gaz
de gazogen
filtrare gaz
de gazogen

STAG
Instala ie de gazificare
ap
Capitolul 13
197
i Recuperarea în ITG a azotului provenit de la uzina de preparare a
oxigenului. Azotul este folosit la cre terea debitului masic prin turbina
cu gaze i ca mas inert în camera de ardere, la reglarea emisiilor de
NO
X
.


Fig. 13.2 Schema termic simplificat a IGCC
1 - compresor de aer; 2 - compresor de azot; 3 - fabric de oxigen; 5 - zgur ; 6 - gazogen; 7 - flux de
c rbune; 8 - abur; 9 - r citor gaz de gazogen; 10 - filtrare gaz de gazogen; 11 - sulf; 12 - cenu ; 13 -
saturare cu ap ; 14 - gaz natural; 15 - camer de ardere ITG; 16 - turbin cu gaze;
17 Š generator de abur recuperator; 18 - turbin cu abur

La ie irea din gazogen, gazul combustibil con ine impurit i mecanice
(cenu antrenat ) i chimice (compu i de sulf, fluor, clor, metale alcaline .a.)
Acestea trebuiesc îndep rtate în vederea protej rii turbinei cu gaze i în scopul
Capitolul 13
198
reducerii emisiilor de substan e poluante în atmosfer . Cur area gazului de
gazogen înainte de intrarea în ITG se poate face în instala ii func ionând la
temperatur coborât - tehnologie uzual - sau la temperatur înalt - tehnologie
nou , avansat . Un aspect extrem de avantajos al IGCC este acela c opera ia de
cur are se face asupra gazului de gazogen aflat sub presiune i care are un debit
volumetric de aproximativ 1,3 Š 2 % din cel al gazelor de ardere e apate la
presiune atmosferic . Astfel scade gabaritul instala iei de cur are, reducându-se
investi ia specific .
Dup cur are, gazul combustibil poate trece printr-o instala ie de saturare
cu ap sau abur, în scopul reducerii emisiilor de NO
X
. Apoi, gazul intr în camera
de combustie a ITG împreun cu aerul de ardere e apat de compresor i cu azotul
rezultat de la uzina de preparare a oxigenului.
Gazele de ardere rezultate se destind în turbina cu gaze. C ldura lor
rezidual este recuperat într-un generator de abur. La rândul lui, aburul se
destinde într-o turbin cu abur.
C ldura recuperat în instala ia de r cire a gazului combustibil - în cazul
cur rii acestuia prin metode de joas temperatur - este utilizat tot la producerea
de abur.
Raportul puterilor electrice la borne ob inute în instala ia IGCC este de
ordinul: 5 1, P / P
ITA
B
ITG
B
ã .
Întrucât ciclurile combinate f r postcombustie au dep it randamentul
global de 55%, iar sistemele de gazeificare au randamente de ordinul 80÷85%,
rezult o valoare scontat a randamentului global al IGCC de 44÷46%, pentru
temperaturi ale gazelor de ardere la intrarea în turbina cu gaze de 1100 ÷ 1300 °C.
Prin cre terea gradului de integrare a sistemului de gazeificare i a celui de r cire a
gazului combustibil în cadrul instala iei de ciclu combinat, randamentul global al
IGCC se poate majora cu 2 %.


13.2 Procesul de gazeificare

Gazeificarea reprezint procesul prin care un combustibil solid sau lichid
este transformat prin oxidare par ial într-un amestec de gaze combustibile.
Ca agen i de gazeificare (sau agen i oxidan i) se utilizeaz : oxigenul,
aerul, vaporii de ap , dioxidul de carbon, hidrogenul.
Instala ia în care are loc procesul de gazeificare se nume te gazogen, iar
combustibilul gazos ob inut este denumit gaz de sintez sau gaz de gazogen. În
Tabelul 13.1 este dat compozi ia volumic standard i puterea calorific a gazului
de gazogen ob inut prin gazeificarea c rbunelui utilizând ca agent oxidant
oxigenul, respectiv aerul atmosferic.


Capitolul 13
199

Tabelul 13.1 Compozi ia volumic standard i puterea calorific inferioar a
gazului de gazogen
Componen a/puterea Agent de gazeificare
calorific inferioar oxigen aer
CO [%] 41,20 8,37
H
2
[%] 31,24 25,35
CO
2
[%] 11,00 15,45
N
2
[%] 1,51 34,15
CH
4
[%] 0,05 1,68
H
2
O [%] 15,00 15,00
H
i
i
[kJ/m
3
N]
8147 4167


Gazeificarea se poate face:
i exoterm - prin oxidare par ial (agent de gazeificare oxigenul);
- prin hidrogazeificare (agent de gazeificare hidrogenul);
i endoterm - prin reac ie cu vapori de ap sau CO
2


Monoxidul de carbon, hidrogenul i metanul ob inu i din reac ii constituie
elementele combustibile ale gazului de gazogen.

Observa ii:
a) Randamentul global al unui proces de gazeificare depinde de modul de
recuperare a c ldurii sensibile a gazului de sintez , întrucât aceasta
reprezint mai mult de 10 % din puterea calorific a c rbunelui.
b) Gazeificarea este eficient atunci când are loc la temperaturi ridicate.
Majoritatea instala iilor de gazeificare lucreaz în domeniul de
temperaturi cuprinse în intervalul 1300 i 1600 °C.

Exist trei tipuri de procese de gazeificare care se afl ast zi în stadiul
comercial: cu pat fix, cu pat fluidizat i prin antrenare. Schemele de principiu ale
acestora sunt prezentate în figura 13.3.

Gazeificarea cu pat fix
Brichetele de c rbune (6h50 mm) sunt introduse pe la partea superioar a
gazogenului. Zgura/cenu a este evacuat pe la partea inferioar , iar gazul de
sintez rezultat str bate în contracurent patul de c rbune, fiind evacuat pe la partea
superioar . În acest mod gazul se r ce te, iar c rbunele se înc lze te.
Agentul de gazeificare poate fi abur, aer sau oxigen i este introdus prin
partea de jos a gazogenului. Gazul ob inut are o temperatur coborât , de circa 500
°C.

Capitolul 13
200
Fig. 13.3 Schemele de principiu ale principalelor procedee de gazeificare
a) cu pat fix; b) cu pat fluidizat; c) prin antrenare.


Gazeificarea cu pat fluidizat
C rbunele trebuie s aib o granula ie mai mic decât cea necesar la
procedeul cu pat fix (6 h 10 mm). Agentul oxidant (abur, aer sau oxigen) este
introdus prin partea inferioar a gazogenului.
Gazul rezultat are o temperatur relativ ridicat , de ordinul 900 ÷ 1100 °C
i este evacuat pe la partea superioar a reactorului.
Temperatura în patul fluidizat este men inut la valori inferioare celei de
topire a cenu ii.

Gazeificarea prin antrenare
C rbunele utilizat are o granula ie extrem de fin (90 m) i este gazeificat
rapid la temperatur înalt . Timpul de reziden al particulelor de c rbune în
gazogen este de ordinul a câteva secunde.
Datorit temperaturii ridicate, consumul de oxigen este în general mai
ridicat decât la alte sisteme de gazeificare, iar o mare parte din reziduul solid este
evacuat sub form de zgur topit , r cit ulterior cu ap i solidificat .
Gazul de sintez produs p r se te gazogenul cu o temperatur înalt , de
aproximativ 1300 h 1600 °C.

Se constat c , gazul de gazogen este cur at prin procedee de înalt
temperatur în cazul gazeific rii cu pat fluidizat i prin procedee umede, de joas
temperatur , la gazeificarea prin antrenare.
Gazogenul integrat într-un ciclu combinat gaze-abur lucreaz la o presiune
ridicat , de circa 20 bar. În aceste condi ii, un element cheie al fiabilit ii IGCC
este reprezentat de instala ia de alimentare cu c rbune, realizat prin:
i Amestecarea c rbunelui cu ap i injectarea amestecului în gazogen;
i Antrenarea c rbunelui cu agent provenit de la uzina de separare a
aerului;
C rbune
(90 m)
Abur/
oxigen
C rbune
(6h10mm)
c)
Zgur
Abur/aer/oxigen
Zgur
Abur/aer/oxigen
Gaz
500°C
Cenu
Gaz 1300h1600°C C rbune (6h50mm)
a)
Gaz 900h1100°C
b)
Capitolul 13
201
i Un sistem de tip ecluz .

La utilizarea aerului ca agent oxidant se produce un gaz de sintez cu o
putere calorific sc zut (aproximativ o optime din puterea calorific inferioar a
gazului natural). Dac drept agent oxidant se folose te oxigenul, atunci gazul
ob inut are o putere calorific mai ridicat (aproximativ o treime din puterea
calorific inferioar a gazului natural).
A adar, pentru o putere dat a IGCC, instala iile de gazeificare i cur are
a gazului de gazogen sunt mai voluminoase în cazul utiliz rii aerului. În schimb, la
gazeificarea cu ajutorul oxigenului este necesar prevederea unei uzine de separare
a acestuia din aer. Decizia privind adoptarea solu iei optime (aer sau oxigen ca
agent oxidant) se ia în urma efectu rii unui calcul tehnico-economic.

În Figura 13.4 se prezint schema de conversie a c rbunelui în energia
electric în centrala Buggenum (Olanda) echipat cu IGCC. Aceast unitate a fost
pus în func iune în anul 1993, având o putere electric de 252 MW i un
randament global de 46,2 %. Întrucât 60 % din puterea electric este produs în
ITG, necesarul de ap de r cire se reduce la mai pu in de jum tate din cel al unei
CCA. Eficien a desulfur rii este de 99,8%, emisiile de NO
X
sunt foarte sc zute
(0,3 ÷ 0,5 g/kWh), iar cantitatea de CO
2
per kWh este cu 15 % mai mic decât cea
rezultat într-o CCA pe c rbune, datorit cre terii randamentului global. Emisia de
praf este cu un ordin de m rime mai mic decât cea corespunz toare unei CCA.


Fig. 13.4 Conversia c rbunelui în energie electric - IGCC Buggenum

Servicii interne +
uzina de separare a aerului
Sistem de
gazeificare
Shell
I.T.G
Gaz de
sintez
82 %
32 %
I.T.A.
Abur
Abur
O
2

C rbune 100 %
Energie electric
46 %
21 %
7 %
Abur
Capitolul 13
202

În tabelul 13.2 sunt prezentate i alte exemple reprezentative de unit i
energetice echipate cu IGCC.

Tabelul 13.2 Exemple de IGCC
Amplasament Putere electric , MW Randament net , %
Cool Water*, SUA 96 31,2
Plaquemine*, SUA 160 45
Wabash River*, SUA 261,6 39,2
Tampa*, SUA 250 41,2
Buggenum**, Olanda 284 43
Puertollano**, Spania 287,9 45
Pinon Pine**, SUA 99 38,0
* Gazogen cu antrenare
**Gazogen cu pat fluidizat







14. CICLUL COMBINAT GAZE-ABUR CU DISPUNERE
PARALEL (PPCC)


Principiul ciclului combinat gaze-abur cu dispunere paralel const în
utilizarea a dou surse separate i independente de putere termic pentru turbina cu
abur. Principala surs este de obicei un generator conven ional de abur, iar cea
secundar un generator de abur recuperator care utilizeaz gazele de ardere e apate
dintr-o ITG.
Montarea în paralel cu instala ia original a uneia sau a mai multe grup ri
ITG + GR se poate realiza în urm toarele variante:
i Alimentarea cu abur a turbinei se face exclusiv din generatorul
conven ional de abur. Generatorul de abur recuperator este utilizat doar
pentru a preînc lzi o cot din apa de alimentare (vezi Figura 14.1).
i Generatorul de abur recuperator func ioneaz în paralel cu generatorul
conven ional de abur. Aburul produs de GR poate fi injectat fie în
admisia CIP (vezi Figura 14.2), fie în admisia CMP (vezi Figura 14.3).


Fig. 14.1 PPCC cu preînc lzire a apei de alimentare


DT
ITA
GR
PJP
PIP
GA
ITG
Capitolul 14
204
Bineîn eles, condi ia de punere în paralel pe parte de abur este ca ambele
generatoare s produc abur la aceea i parametrii (presiune, temperatur ).



Fig. 14.2 PPCC cu producere de abur i injec ie în admisia CIP



Fig. 14.3 PPCC cu producere de abur i injec ie în admisia CMP


PPCC reprezint o solu ie interesant pentru retehnologizarea unor centrale
existente. Din punct de vedere istoric PPCC este primul tip de ciclu combinat gaze
Š abur care a fost dezvoltat pe plan mondial. În anul 1949, firma General Electric a
pus în func iune un astfel de ciclu combinat gaze Š abur la centrala Belle Isle
D
ITA
GR
PJP
PIP
GA
ITG
D

ITG


SII
GA
PIP
PJP
GR
ITA
Capitolul 14
205
apar inând companiei de electricitate Oklahoma Gas and Electric. Aplica ia const
dintr-o ITG de 3,5 MW care asigur preînc lzirea apei de alimentare pentru un
grup conven ional de abur de 35 MW. Figura 14.4 prezint o vedere a acestei
unit i.



Fig. 14.4 Vedere a primului ciclu combinat gaze-abur de tip PPCC
(centrala Belle Isle, Oklahoma Gas and Electric Company, SUA)


Un alt exemplu de reabilitare prin utilizarea PPCC este cel al centralei
Mussalo din Finlanda (Figura 14.5). În cazul acestei centrale s-a utilizat pentru
reabilitare o ITG de 65 MW. Gazele de ardere e apate din ITG sunt folosite pentru
producerea de abur care este injectat în corpul de medie presiune al turbinei cu abur
existente anterior pe amplasament. În Tabelul 14.1 sunt prezentate performan ele
unit ii înainte i dup reabilitare.

Tabelul 14.1 Performan ele centralei Musalo înainte i dup reabilitare
Parametru Înainte de reabilitare Dup reabilitare
Putere turbin cu abur, MW 160 185
Putere total , MW 160 249
Randament, % 40 44

Capitolul 14
206
Fig. 14.5 Vedere a centralei Musalo, Finlanda
















ANEXA A

LIMITE ADMISIBILE PRIVIND CONCENTRA IILE
DE POLUAN I EMISE ÎN ATMOSFER


A.1 Cadru legislativ

Ð/rect/ra 2001/80/EC reprezint unul din cele mai importante acte
legislative ale Uniunii Europene în ceea ce prive te reducerea impactului asupra
mediului produs de sectorul energiei electrice i termice i se încadreaz în
strategia UE de combatere a ploilor acide i a polu rii transfrontaliere. Scopul final
este reducerea emisiilor pentru o serie de poluan i atmosferici: oxizi de sulf (SO
2
),
oxizi de azot (NO
X
) i pulberi. Directiva se aplic instala iilor de ardere având o
putere termic nominal la intrare egal sau mai mare de 50 MWt, destinate
producerii de energie, indiferent de tipul combustibilului utilizat (solid, lichid sau
gazos). În acest sens directiva con ine dou categorii de m suri destinate:

I. Reduceri treptate ale emisiilor anuale de poluan i la nivelul
fiec rui stat membru al UE. Pentru fiecare dintre aceste state a fost
stabilit un plan na ional, cuprinzând valori ferme ale cotelor de
reducere.
II. Limit rii concentra iilor de poluan i din gazele de ardere evacuate
în atmosfer . Pentru fiecare din cei trei poluan i men iona i mai sus
sunt stabilite limite ale concentra iilor din gazele de ardere, în func ie
de tipul combustibilului i de m rimea instala iilor de ardere.

Nat . Concentra ia se define te ca fiind raportul între masa de poluant
(exprimat în mg) i volumul de gaze de ardere uscate (exprimate în m
3
N
). Volumul
de gaze de ardere este definit pentru condi ii normale (273 K i 101,3 kPa).
Concentra ia de oxigen din gazele de ardere se presupune a fi de 3 % (combustibili
lichizi i gazo i), respectiv 6 % (combustibili solizi).

Se pot face urm toarele comentarii:
i Directiva nu se aplic :
Anexa A
208
- instala iilor în care produsele de ardere sunt utilizate pentru
reînc lzirea sau înc lzirea direct , uscarea sau pentru orice alt
tratament aplicat obiectelor ori materialelor;
- instala iilor de postardere (ex. Instala ii de epurare gaze reziduale)
- bateriilor de cocs;
- reactoarelor utilizate în industria chimic ;
- instala iilor utilizate pentru propulsia unui vehicul, nave maritime,
fluviale sau a unei aeronave;
- instala iilor de regenerare a catalizatorilor pentru cracare catalitic ;
- instala iilor de turbine cu gaze montate offshore sau pentru care
licen a de operare a fost solicitat înainte de 27.11.Ž02, cu condi ia
ca acestea s fie puse în func iune cel mai târziu la 27.11.2003.
i Aplicând directiva la centralele termoelectrice i termice, prin
"instala ie de ardere" se în elege un generator de abur sau ap fierbinte
care evacueaz gazele de ardere în atmosfer prin intermediul unui co
propriu.
i Directiva împarte instala iile de ardere în trei tipuri:
I. "Instala ii existente" pentru care licen a de construc ie, sau în
absen a acesteia licen a de operare, a fost ob inut înainte de
01.07.1987. Pân la data de 01.01.2008 aceste instala ii trebuie
s respecte anumite limite de emisie, sau s se încadreze într-un
plan na ional de reducere a emisiilor de poluan i.
II. "Instala ii noi" pentru care licen a de construc ie, sau în absen a
acesteia licen a de operare, a fost ob inut dup 01.07.1987.
Dac aceast licen a fost solicitat înainte de 27.11.2002, cu
condi ia punerii în func iune pân cel mai târziu la 27.11.2003,
instala ia trebuie s se respecte acelea i limite de emisie ca
instala iile de tip I.
III. "Instala ii noi" pentru care licen a de construc ie, sau în absen a
acesteia licen a de operare, a fost ob inut dup 01.07.1987,
altele decât cele men ionate mai sus, care trebuie s respecte
limite de emisie mult mai dure decât instala iile de tip I sau II.
i Directiva admite derog ri de la limitele de concentra ii impuse în
urm toarele condi ii:
ó Reducerea num rului de ore de func ionare;
ó Imposibilitatea temporar de a asigura aprovizionarea cu
combustibilul utilizat în mod normal, iar datorit con inutului de
sulf al noului combustibil nu pot fi respectate concentra iile limit ;
i Directiva pune un accent deosebit asupra ac iunilor de monitorizare a
emisiilor i de m surare a concentra iilor de poluan i.
i Statele membre ale UE pot impune în mod individual limite i
termene mai severe decât cele stipulate în directiv . De asemenea, pot
introduce limit ri i pentru alte categorii de poluan i.
i Directiva se aplic doar pentru instala ii de ardere sta ionare.
Anexa A
209


În România prevederile Directivei 2001/80/EC au fost transpuse prin HG
nr. 541/2003, pr/r/nd stab///rea anar m sar/ pentra //m/tarea em/s///ar in aer a/e
anam/tar pa/aan / praren/ / d/n /nsta/a // mar/ de ardere.



A.2 Limite admisibile ale concentra iilor de poluan i
pentru instala ii de ardere de tip I i II

A.2.1 Dioxid de sulf

Tabelul A.1 Combustibili solizi
Putere termic nominal (P), MWt 50 P <100 100 P < 500 P 500
Concentra ie, mg SO
2
/m
3
N
2000 2400 Š 4P 400

În situa ia în care valorile limit de emisie nu pot respectate datorit
caracteristicilor combustibilului se aplic urm toarele rate de desulfurare.


Tabelul A.2 Rate de desulfurare pentru combustibili solizi
Putere termic nominal (P),
MWt
P 100 100 < P 300 300 < P 500 P > 500
Rat minim de desulfurare, % 60 75 90 94 (92*)
* - Pentru instala ii mari de ardere prev zute cu echipamente de desulfurare sau de injectare a varului
montate înainte de 01.01.2001


Tabelul A.3 Combustibili lichizi
Putere termic nominal (P), MWt 50 P 300 300 < P < 500 P 500
Concentra ie, mg SO
2
/m
3
N
1700 3650 Š 6,5P 400



Tabelul A.4 Combustibili gazo i
Tip combustibil Valoare limit , mg SO
2
/m
3
N
Combustibil gazos în general 35
Gaz lichefiat 5
Gaz cu putere calorific mic , provenit din gazeificarea
reziduurilor din rafin rii sau din cuptoarele de cocs; gaz
de furnal cu putere calorific mic
800




Anexa A
210

A.2.2 Oxizi de azot

Tabelul A.5 Limite de emisie pentru NO
X

Tip combustibil Valoare limit , mg NO
X
/m
3
N
Solid:
50 - 500 MWt
> 500 MWt

De la 01.01.2016
50 - 500 MWt
> 500 MWt

600
500


600
200
Lichid
50 - 500 MWt
> 500 MWt

450
400
Gazos
50 - 500 MWt
> 500 MWt

300
200


A.2.3 Pulberi

Tabelul A.6 Limite de emisie pentru pulberi
Tip combustibil Putere termic nominal ,
MWt
Valoare limit , mg/m
3
N
Combustibili solizi
m 500
< 500
50*
100
Combustibili lichizi** m 50 50
Combustibili lichizi cu un
con inut de cenu mai mare
de 0,06%
m 500
< 500
50
100

Combustibili gazo i

m 50
- 5 în general
- 10 gaz de furnal
- 50 gaz provenit din
industria metalurgic
* - Valoarea limit de 100 mg/m3N este aplicat instala iilor cu o putere termic egal sau mai mare
de 500 MWt, care utilizeaz combustibil solid care are o putere calorific inferioar mai mic de 5800
kcal/kg, cu o umiditate mai mare de 45 % în greutate, un con inut combinat de umiditate i cenu
mai mare de 60 % în greutate i cu un con inut de oxizi de calciu mai mare de 10 %.
** - Valoarea limit de 100 mg/m3N este aplicat instala iilor cu o putere termic mai mic de 500
MWt, care utilizeaz combustibil lichid cu un con inut de cenu mai mare de 0,06 %.









Anexa A
211
A.3 Limite admisibile ale concentra iilor de poluan i
pentru instala ii de ardere de tip III


A.3.1 Dioxid de sulf

Tabelul A.7 Combustibili solizi
Putere termic nominal (P), MWt 50 P 100 100 < P 300 P > 300
Combustibil solid în general,
mg SO
2
/m
3
N

850 200 200
Biomas , mg SO
2
/m
3
N
200 200 200

În situa ia în care valorile limit de emisie nu pot respectate datorit
caracteristicilor combustibilului se aplic urm toarele rate de desulfurare.


Tabelul A.8 Rate de desulfurare pentru combustibili solizi
Putere termic nominal (P), MWt P 300 P > 300
Rat minim de desulfurare, % 92 95


Tabelul A.9 Combustibili lichizi
Putere termic nominal (P), MWt 50 P 100 100 < P 300 P > 300
Concentra ie, mg SO
2
/m
3
N
850
400 Š 200
(descre tere linear )
200


Tabelul A.10 Combustibili gazo i
Tip combustibil Valoare limit , mg SO
2
/m
3
N
Combustibil gazos în general 35
Gaz lichefiat 5
Gaz cu putere calorific mic provenit din cuptoare de cocs 400
Gaz cu putere calorific mic provenit din gazele de furnal 200


A.3.2 Oxizi de azot

Tabelul A.11 Combustibili solizi
Putere termic nominal (P), MWt 50 P 100 100 < P 300 P > 300
Combustibil solid în general,
mg NO
X
/m
3
N

400 200 200
Biomas , mg SO
2
/m
3
N
400 300 200




Anexa A
212

Tabelul A.12 Combustibili lichizi
Putere termic nominal (P), MWt 50 P 100 100 < P 300 P > 300
Concentra ie, mg NO
X
/m
3
N
400 200 200



Tabelul A.13 Combustibili gazo i
Putere termic nominal (P), MWt 50 P 300 P > 300
Gaz natural, mg NO
X
/m
3
N
150 100
Al i combustibili gazo i, mg NO
X
/m
3
N
200 200



Tabelul A.14 Valori limit ale concentra iei de NO
X
, în cazul
instala iilor de turbine cu gaze
1,2,3

Tip combustibil Concentra ie, mg NO
X
/m
3
N

Gaz natural
4
50
5

Combustibili lichizi
6
120
Al i combustibili gazo i 120
1 - Limitele se aplic la o concentra ie de oxigen în gazele de ardere de 15%.
2 -

Limitele se aplic pentru înc rc ri mai mari de 70% din sarcina nominal
3 - Limitele nu se aplic pentru instala iile de turbine cu gaze de siguran a c ror durat anual de
func ionare este mai mic de 500 de ore
4 - Gazul natural con ine cel pu in 80 % metan
5 - Se accept o limit de 75 mg/m
3
N în urm toarele cazuri:
ó ITG este utilizat într-o aplica ie de cogenerare având un randament global de peste 75%
(condi ii ISO).
ó ITG este utilizat într-un ciclu combinat având un randament electric mai mare de 55%
(condi ii ISO)
ó ITG este utilizat pentru antren ri mecanice.
Pentru ITG care nu intr într-una din cele trei categorii de mai sus, dar care au randamente
electrice de peste 35% (condi ii ISO) limita de concentra ie este dat de rela ia
35
50 I
, unde ¸
este randamentul ITG exprimat in % (condi ii ISO).
6. Se aplic doar pentru combustibili lichizi u ori i medii




A.3.3 Pulberi


Tabelul A.15 Valori limit ale concentra iei de pulberi, combustibili solizi
Putere termic nominal la intrare (P),
MWt
50 P 100 P > 100
Concentra ie mg/m
3
N
50 30




Anexa A
213
Tabelul A.16 Valori limit ale concentra iei de pulberi, combustibili lichizi
Putere termic nominal la intrare (P),
MWt
50 P 100 P > 100
Concentra ie mg/m
3
N
50 30



Tabelul A.17 Valori limit ale concentra iei de pulberi, combustibili gazo i, mg/m
3
N
Cazul general 5
Gaz de furnal 10
Gaz provenit din industria metalurgic 30









BIBLIOGRAFIE


1 ` ` ` - Managementul Mediului în Centralele Termoelectrice, Editura
MatrixRom, Bucure ti, 1999
2 ` ` ` - Renewable for Power Generation. Status & Prospects, International
Energy Agency, 2003
3 * * *, 501G enters full load operation, revista Modern Power Systems, mai
1997
4 * * *, A 500 MWe Coal Gaseification Combined Cycle Power Plant to Give 46
% Efficiency, Modern Power Systems, nov. 1990
5 * * *, Ceramic boost small gas turbine performance, revista Modern Power
Systems, mai 1994
6 * * *, Chemical Technologies Play Major Role in Power Generation, 1993
Italian Power Generation, Transmission and Distribution Handbook, Electric
Power International, 4-th quarter, 1992
7 * * * , Fossil Fuel Power Generation. State of the Art, PowerClean Thematic
Network
8 * * *, Gas Turbine World Handbook 1998-1999.
9 * * *, Mercury 50 introduces high efficiency recuperation to stationary gas
turbines, revista Modern Power Systems, februarie 1998
10 * * *, Reconstruction and up grading of steam power plants by means of
topping, parallel powering and boosting by gas-turbines. Aspects of
Economical Powel Generation in Romania, Siemens/KWV seminar, octobrie
1994, Bucure ti.
11 * * *, Steam cooled 60 Hz W501G generates 230 MW, revista Modern Power
Systems, august 1994
12 * * *, Tampa Electric Opts for IGCC in Florida, Modern Power Systems, aug.
1992
13 * * *, Technology report. Land, sea and air. International Gas Turbine
Institute, ASME, Atlanta, SUA, 1993
Bibliografie
215
14 ```, Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC). Draft reference
Document on Best Available Techniques for Large Combustion Plants,
European IPPC Bureau, Seville, March 2001,
15 ***, Manualul Inginerului Termotehnician, Editura Tehnic , Bucure ti, 1986
16 Anuarul Statistic al României, 2000 Š 2001
17 Brooks, F.J., GE gas turbines performance characteristics, GE Marketing
Communications, GER-3567D, 1993
18 CHASE, D.L., Combined-Cycle Development Evolution and Future, GE Power
Systems, GER-4206
19 Cohn, A., Hay III, G.A., Hollenbacher, R.H., The colaborative advanced gas
turbines programme, revista Modern Power Systems, mai 1994.
20 Dach, G., Wegmann, U., Strategy of a global coal company for sustainable
development, 18
th
World Energy Congress, octombrie 2001, Buenos Aires,
Argentina
21 Darie, G., Instala ii energetice de turbine cu gaze, Editura BREN, Bucure ti,
1998
22 Darie, G., .a., Cicluri combinate gaze-abur, Editura AGIR, Bucure ti, 2001
23 Deblon, B., Preventive maintenance reduces operating costs of gas turbines,
Publicatie Siemens Power Generation, august 1991
24 Drenkard, S., Darie, G., Dupleac, M., . a. Managementul mediului în
centralele termoelectrice, Manual de instruire elaborat în cadrul proiectului
Phare al Uniunii Europene, Editura MATRIX ROM, Bucure ti, 1999
25 Eldrid, R., Kaufman, L., Marks, P., The 7FB. The Next Evolution of the F Gas
Turbine, GE Power Systems, GER-4194, aprilie 2001
26 Engelke, W., Bergmann, D., Termuehlen, H., Steam turbines for combined-
cycle power plants, The 1990 International Joint Power Generation
Conference, Boston, massachusetts, octombrie 1990
27 Finckh, H.H., Pfost, H., Development potential of combined-cycle (GUD)
power plants with and without supplementary firing, Journals of Engineering
for Gas Turbines and Power, octombrie 1992
28 Foaie de parcurs în domenioul energetic din România, Ministerul Economiei
i Comer ului, iulie 2003
29 Gasteiger, G., Budin, K., Schobesberger, P., Operating experience with natural
circulation steam generators in combined cycle power plants, VGB
Kraftwerkstechnik 70 (1990), nr. 6
30 Grecu T., Cârdu M., Nicolau I., Turbine cu abur, Editura Tehnic , Bucure ti,
1976
31 Grecu T., .a., Ma ini mecanoenergetice, Editura Didactic i Pedagogic ,
Bucure ti, 1983
Bibliografie
216
32 Green, S., Baglan Bay. an H showcase, revista Power Engineering
International, septembrie 1999
33 Hardarson, P., .a., Conventional Renewable Energy Resources for Power
Production in Competitive Market Environment, 18
th
World Energy Congress,
octombrie 2001, Buenos Aires, Argentina
34 Haywood, R. W., Analysing of engineering cycles, Pergamon Press, Londra,
1991
35 Horlock, J.H., Combined power including combined cycle gas turbine (CCGT)
plants, Pergamon Press, Oxford, 1992
36 Kehlhofer, R., Combined-cycle gas and steam turbine power plants, Fairmont
Press, Lilburn, SUA, 1991
37 Kog lniceanu, A., Bazele tehnice i economice ale hidroenergeticii, Editura
Tehnic , Bucure ti, 1986
38 Mead, A., The heat recovery steam generator dilemma, natural or assisted
circulation, revista Europower, nr. 2, 1993
39 Meherwan P. Boyce, Gas Turbine engineering Handbook, Edi ia a III-a, Gulf
Professional Publishing, 2006
40 Mo oiu, C., Centrale termo i hidroelectrice, Editura Didactic i Pedagogic ,
Bucure ti, 1974
41 Murshed, I.G., Options in operating combined gas and steam cycle for the
UAE operating conditions, Tez de doctorat, Universitatea "Politehnica"
Bucure ti, Facultatea de Energetic , 1996
42 Pavel, D., For ele hidraulice disponibile ale României, Bucure ti 1929
43 Pavel, D., Plan general dŽamenagement des forces hydrauliques en Roumanie,
Bucure ti 1933
44 Regia Autonom de Electricitate Š RENEL, Electrificarea în România 1951 -
1992, Editura Tehnic , Bucure ti, 1996
45 Richards, P.C., Wijffels, J.-B., Znideveld, P.L., Integrated Coal Gasification
Combined Cycle, Combined Cycles for Power Plants, von Karman Institute for
Fluid Dynamics, Lecture Series 1993-08
46 Rowen, W.I., Design considerations for gas turbine fuel systems, GE
Marketing Communications, GER 3648B, iulie 1993
47 Rukes, B., Power Plant concepts with gas turbines, Conferin a Power Š Gen
Europe, Paris, mai 1993
48 Schillig, F., Niermeijer, P., Langeraar, J.W.Š Renewable Energy Policy in
Europe. Successful Support Mechanisms forGreen Electricity Š Today and in
a Harmonised European Electricity Market, 7
th
International Conference on
Energy for a Clean Environment CLEAN AIR 2003, iulie 2003, Lisabona,
Portugalia
Bibliografie
217
49 Schwarzenbach, A., Wunsch, K.A., Flexible power generation systems and
their planning, Publica ie ABB, nr. CH-KW 203190 E
50 Sellakuman, K.M., Laman, Th.W., Application of pressurized circulating
fluidized bed technology for combined cycle power generation, Revista Heat
Recovery Systems & CHP, vol. 15, nr. 2, 1995, Pergamon Press
51 Strategia Na ional de dezvoltare energetic a României pe termen mediu,
Ministerul Industriilor i Resurselor, 2001
52 Survey of Energy Resources 2001, 19
th
Edition, World Energy Council
53 Todd, D.M., Clean Coal Technologies for Gas Turbines, GER-3650C, 37-th
GE Turbine State-of-the-Art Technology Seminar, General Electric Company,
1993
54 Venikov, V.A., Juravlev, V.G., Filipova, T.A., Optimizatia rejimov
electrostantii i energosistem, Eneergoizdat, 1981
55 Wagner, R., Wolf, J., Heat recovery steam generators systems behind gas
turbines. Applications today and developments for the future, Conferin a
Power-Gen Europe, vol.7, Paris, mai 1993
56 World Energy Outlook 2000, International Energy Agency


п¹·²· ©»¾æ

57 http://mysolar.cat.com/
58 http://www.ewe.ch
59 http://www.kawasakigasturbines.com/
60 http://www.mhi.co.jp/power/e_power/product/index.html
61 http://www.power.alstom.com
62 http://www.powergeneration.siemens.com/
63 http://www.power-technology.com/projects/
64 http://www.rolls-royce.com/
65 http://www.worldbank.org/html/fpd/em/supercritical/supercritical.htm