SECEANI (com. Orţişoara, jud.

Timiş)

TM-I-s-B-06086

I. Date LMI Timiş 2004: a. informaţii LMI 2004: Cetate de pământ; sat SECEANI; comuna ORŢIŞOARA; sec. XII – XIV; Epoca medievală. b. cod eGISpat 2010: Seceani, Obiectiv 1. II. Istoricul cercetărilor: „Cetatea de pământ” din centrul localităţii Seceani este unul din cele mai bine păstrate monumente de acest tip de pe teritoriul Banatului dar, cu toate acestea, informaţiile istoricoarheologice lipsesc aproape cu desăvârşire. Izvoarele documentare atestă satul Seceani încă de la 1256, când apare în disputele de moştenire din comitatul Cenad. Istoria ulterioară a localităţii este bine documentată în izvoare, dar nu priveşte demersul de faţă1. Hărţile topografice habsburgice nu figurează explicit o astfel de fortificaţie la Seceani, deşi aceasta este foarte bine păstrată în teren până în ziua de azi. Într-o lucrare despre istoricul cercetărilor de arheologie medievală din Banatul de câmpie, Alexandru Rădulescu menţionează2 o fortificaţie de pământ necercetată arheologic şi nedatată la Seceani. Pe imaginile satelitare şi pe ortofotoplanuri, fortificaţia din această localitate se observă cu mare claritate, astfel încât localizarea sa în teren nu ridică nici un fel de dificultate. Pornind de la aceste date, în septembrie 2006 membri proiectului eGISpat Timiş întreprind cercetările arheologice de teren şi efectuează ridicarea topografică cu Staţia Totală a fortificaţiei din punctul cunoscut de localnici sub denumirea de „La Cetate”. III. Date geografice despre sit: a. punct: „La Cetate”. b. reper localizare: la 250 m SV de biserica ortodoxă din Seceani; 8, 7 km ENE de biserica ortodoxă din Orţişoara şi la 8,2 km V de biserica ortodoxă din Fibiş. c. reper hidrografic: la 200 m V de versantul stâng al obârşiei Pârâului Valea Zorilor. d. descriere geografică: din punct de vedere geografic, situl arheologic este amplasat la limita morfologică dintre Câmpia Înaltă a Vingăi şi Dealurile Lipovei, ocupând interfluviul proeminent de la obârşiile pâraielor Valea Zorilor şi Valea Ronului (din confluenţa acestora rezultă Pârâul Valea Viilor, afluent stânga al Pârâului Apa Mare). Fortificaţia de pământ are o bună perspectivă spre VNV, înspre latura vestică a Dealurilor Lipovei. e. coordonate GPS: 45 58 38 N; 21 19 03 E; 170 m altitudine. f. coordonate Stereo 70: 504079; 214749. g. imagine satelitară cu localizarea obiectivului:

Asupra subiectului, vezi D. Ţeicu, Geografia ecleziastică a Banatului Medieval, Cluj Napoca, 2007, p. 216 (cu bibliografia); Al. Rădulescu, Istorie şi demografie în Banatul otoman (1552-1716) – realităţi şi ipoteze, în D. Benea (red.), Vilaietul Timişoarei (450 de ani de întemeiere a paşalâcului), Timişoara, 2002, p. 77 (cu bibliografia). 2 Al. Rădulescu, Cercetări de arheologie medievală în Banatul de Câmpie. Scurt istoric, în SIB, 23-25, 1999-2001, p. 67.

1

482

SECEANI (com. Orţişoara, jud. Timiş)

TM-I-s-B-06086

h. imagini de suprafaţă:

483

SECEANI (com. Orţişoara, jud. Timiş)

TM-I-s-B-06086

Fig. 1. Valea Zorilor văzută de pe fortificaţia de pământ

Fig. 2. Platoul central al fortificaţiei văzut dinspre N

484

SECEANI (com. Orţişoara, jud. Timiş)

TM-I-s-B-06086

Fig. 3. Sistemul de fortificare de pe latura de NV

Fig. 4. Situl Seceani „La cetate” văzut dinspre V i. harta topografică 1:25.000 cu localizarea obiectivului:

485

SECEANI (com. Orţişoara, jud. Timiş)

TM-I-s-B-06086

(apud Direcţia Topografică Militară, ediţia 1975) j. planuri topografice:

Fig. 5. Planul topografic 2D color, Seceani 1

486

SECEANI (com. Orţişoara, jud. Timiş)

TM-I-s-B-06086

Fig. 6. Planul topografic 2D curbe de nivel, Seceani 1

Fig. 7. Planul topografic 3D, Seceani 1 k. analiza factorilor morfometrici şi morfografici:

487

SECEANI (com. Orţişoara, jud. Timiş)

TM-I-s-B-06086

Suportul cartografic al parametrului morfometric pantă evidenţiază următoarele elemente morfografice ale sitului: fortificaţia ocupă interfluviul proeminent de la obârşiile pâraielor Valea Zorilor şi Valea Ronului, cu puternice căderi naturale de pantă, pe laturile de NV, SV şi SE, cuprinse între 20 şi 44 grade, ideale prin caracteristicile geostrategice pe care le conferă; platoul central al fortificaţiei este puternic bulversat de braconajul arheologic, în schimb şanţurile şi valurile de apărare din sistemul defensiv, păstrează pantele antropice, foarte puţin colmatate şi aplatizate, cu valori de cca. 20 – 30 de grade.

Suportul cartografic al parametrului morfometric expoziţie evidenţiază următoarele elemente morfografice ale sitului: obiectivul în discuţie, având prin excelenţă rol geo-strategic, nu a ţinut cont de parametrul morfometric expoziţie; sistemul de apărare, însă, este bine evidenţiat de expoziţia faţă de Soare, indicând traiectul acestuia, lucru ilustrat de opoziţia celor două pante (interior-exterior), muchiile culorilor reliefând aliniamentul traiectelor de elevaţie maximă (val) şi minimă (şanţ) a fortificaţiei.

IV. Date istorice despre sit: a. tip sit: fortificaţie circulară de pământ. b. datare: lipsa oricăror investigaţii arheologice nu permite stabilirea epocii de edificare a fortificaţiei, dar periegheza amănunţită efectuată în arealul din jurul monumentului a relevat existenţa unor fragmente ceramice medieval dezvoltate şi târzii. Este foarte posibil ca fortificaţia de pământ de la Seceani „La cetate” să fie o fortificaţie medievală, dar a cărei datare mai precisă, în stadiul actual al investigaţiilor, nu poate fi precizată. c. material arheologic: în momentul cercetărilor arheologice de teren (periegheze) efectuate cu ocazia ridicării topografice a sitului s-au recoltat de la suprafaţa terenului sporadice fragmente ceramice medieval-dezvoltate şi târzii, descoperite îndeosebi în grădinile localnicilor de pe latura de E, S şi V a fortificaţiei. În interiorul acesteia, în condiţiile în care suprafaţa terenului este înierbată, nu au putut fi surprinse artefacte arheologice. În vederea întocmirii prezentului studiu au fost recoltate următoarele categorii de artefacte: fragmente ceramice tipice desenate (7); fragmente ceramice tipice nedesenate (3); fragmente ceramice atipice (9); fragmente chirpic (4); fragmente material litic (2); fragmente osoase (1). d. fotografii şi desene artefacte:

Foto Seceani 1_1 a

Foto Seceani 1_1 b

Desen Seceani 1_1

488

SECEANI (com. Orţişoara, jud. Timiş)

TM-I-s-B-06086

Foto Seceani 1_2 a

Foto Seceani 1_2 b

Desen Seceani 1_2

Foto Seceani 1_3 a

Foto Seceani 1_3 b

Desen Seceani 1_3

Foto Seceani 1_4 a

Foto Seceani 1_4 b

Desen Seceani 1_4

Foto Seceani 1_5 a

Foto Seceani 1_5 b

Desen Seceani 1_5

Foto Seceani 1_6 a

Foto Seceani 1_6 b

Desen Seceani 1_6

Foto Seceani 1_7 a

Foto Seceani 1_7 b

Desen Seceani 1_7

V. Importanţa sitului: a. starea de conservare: foarte bună, dar platoul central este afectat de intervenţiile căutătorilor de comori. De asemenea, pe latura de SV a fortificaţiei s-a construit o clădire din beton care afectează parţial şanţul din acest sector. Şanţul sudic al fortificaţiei a fost 489

SECEANI (com. Orţişoara, jud. Timiş)

TM-I-s-B-06086

transformat în groapă de gunoi de către localnicii care au grădinile şi dependinţele casnice în preajmă. Se impune, cu stringenţă, luarea unor măsuri ferme de igienizare şi protejare a monumentului, spre a se evita distrugerea sa accelerată. b. stare actuală: teren în paragină, groapă de gunoi, zonă afectată de construcţii, grădini particulare. c. importanţa şi relevanţa ştiinţifică: fortificaţia de pământ de la Seceani „La cetate”, aşa cum precizam şi mai sus, este una dintre cele mai reprezentative astfel de monumente de pe teritoriul Banatului. Faptul că nu există încă nici un fel de investigaţie arheologică în acest punct impietează asupra precizării funcţionalităţii (fortificaţie cu rost strict militar, biserică fortificată?), elementelor morfo-structurale sau a datării precise (evul mediu?). Cu toate acestea, „cetatea” de la Seceani este un monument arhitectonic, posibil medieval, deosebit de important şi căruia doar demararea unor campanii de investigaţii sistematice în viitor îi vor putea preciza elementele definitorii. d. importanţa turistică: situl arheologic de la Seceani „La cetate” are de partea sa aproape toate avantajele spre a putea fi integrat în circuite de turism cultural: accesibilitate facilă (în mijlocul localităţii moderne, la doar 10 km de E 671 Timişoara – Arad) şi mult mai aproape de traseul viitoarei autostrăzi; elemente morfo-structurale vizibile în teren (valurile şi şanţurile adiacente au adâncimi de până la 4 m); posibilităţi de cazare la hoteluri sau pensiuni din regiune; apropierea de alte obiective de interes turistic (Corneşti „Iarcuri”, spre exemplu). Singurul element care contravine posibilităţii de integrare actuală în circuitele de turism cultural este dat de lipsa investigaţiilor ştiinţifice care să poată preciza „povestea” sitului. e. propunere de restaurare: demararea unor campanii de cercetare sistematică va fi în măsură să precizeze dacă elementele arhitectonice descoperite se pretează restaurării şi conservării in situ. VI. Periegheză: a. data cercetărilor de teren: 17.09.2006. b. autorii investigaţiilor: Dorel Micle, Liviu Măruia, Mircea Ardelean şi studentul Matei Cosmin VII. Bibliografie: Rădulescu, Alexandru, Cercetări de arheologie medievală în Banatul de Câmpie. Scurt istoric, în SIB, 23-25, 1999-2001, p. 67 Rădulescu, Alexandru, Istorie şi demografie în Banatul otoman (1552-1716) – realităţi şi ipoteze, în D. Benea (red.), Vilaietul Timişoarei (450 de ani de întemeiere a paşalâcului), Timişoara, 2002, p. 77 Ţeicu, Dumitru, Geografia ecleziastică a Banatului Medieval, Cluj Napoca, 2007, p. 216

490