Lui CRAIG STEPHENSON „Ziua aceea ne-a adus laolalt\, Soarta trebuie s\ fi fost inspirat\, Mi-era capul numai la vremea

de-afar\ }ie, la cea de din\untru.“
Dup\ ROBERT FROST

MUL}UM IRI

Pe parcursul celor [apte ani `n care am scris aceast\ carte, num\rul persoanelor c\rora le datorez mul]umiri a crescut considerabil. Ideea `ntocmirii unei istorii a lecturii a `nceput odat\ cu `ncercarea de a scrie un eseu; Catherine Yolles a sugerat c\ tema merit\ s\ fie tratat\ `ntr-o carte `ntreag\ – `i sunt recunosc\tor pentru `ncrederea ei. Le mul]umesc editorilor mei: lui Louise Dennys, cea mai `ng\duitoare dintre cititori, a c\rei prietenie mi-a fost un sprijin `nc\ de pe vremea Dic]ionarului locurilor imaginare; lui Nan Graham, care mi-a fost al\turi `nc\ de la `nceput, sau lui Courtenay Hodell, al c\rei entuziasm m-a `nso]it pân\ la sfâr[it; lui Philip Gwyn Jones, ale c\rui `ncuraj\ri m-au ajutat s\ parcurg pasajele dificile. Cu mult efort [i cu o `ndemânare demn\ de Sherlock Holmes, Gena Gorrell [i Beverly Beetham Endersby au editat manuscrisul; ca de obicei, le adresez mul]umirile mele. Paul Hodgson a proiectat cartea cu grij\ [i inteligen]\. Agen]ii mei, Jennifer Barclay [i Bruce Westwood, au ]inut departe de u[a mea lupii, managerii bancari [i agen]ii fiscali. Câ]iva prieteni au venit cu ni[te sugestii amabile – Marina Warner, Giovanna Franci, Dee Fagin, Ana Becciú, Greg Gatenby, Carmen Criado, Stan Persky, Simone Vauthier. Profesorul Amos Luzzato, profesorul Roch Lecours, M. Hubert Meyer [i Fr. F.A. Black au acceptat cu generozitate s\ citeasc\ [i s\ corecteze anumite capitole; gre[elile r\mase `mi apar]in numai mie. Sybel Ayse Tuzlac a dus la bun sfâr[it o parte din cercetarea prealabil\. Le mul]umesc din inim\ bibliotecarilor care au dat de urma celor mai ciudate c\r]i [i au r\spuns cu r\bdare `ntreb\rilor mele neacademice la Metro Toronto Reference Library, Robarts Library, Thomas Fisher Rare Book Library – toate din Toronto – lui Bob Foley [i personalului

8 ALBERTO MANGUEL

bibliotecii de la Centrul Cultural din Banff, Bibliotecii Umaniste din Sélestat, Bibliotecii Na]ionale din Paris, Bibliotecii Istorice a Ora[ului Paris, Bibliotecii Americane din Paris, Bibliotecii Universitare din Strasbourg, Bibliotecii Municipale din Colmar, Bibliotecii Huntington din Pasadena, California, Bibliotecii Ambrosiana din Milano, Londra Library [i Bibliotecii Nazionale Marciana din Vene]ia. Doresc, de asemenea, s\ le mul]umesc reprezentan]ilor Programului Maclean Hunter pentru Arte [i Jurnalism, Centrului pentru Arte Baff [i Libr\riei Pages din Calgary, unde au fost citite pentru prima oar\ fragmente din aceast\ carte. Mi-ar fi fost imposibil s\ duc la bun sfâr[it aceast\ carte f\r\ asisten]a financiar\ din partea Consiliului de Arte din Ontario de dinainte de Milse Harris, a Consiliului Canadian, precum [i a fondului George Woodcock. In memoriam Jonathan Warner, ale c\rui sprijin [i sfaturi `mi lipsesc tare mult.

CITITORULUI

„Cititul are o istorie.“
ROBERT DARNTON, The Kiss of Lamourette, 1990

„C\ci dorin]a de-a citi, ca [i toate celelalte dorin]e care fr\mânt\ nefericitele noastre suflete, poate fi analizat\.“
VIRGINIA WOOLF, Sir Thomas Browne, 1923

„Dar cine va fi st\pânul? Scriitorul sau cititorul?“
DENIS DIDEROT, Jacques Fatalistul [i st\pânul s\u, 1796

ULTIM A PA GIN |

„Citi]i ca s\ tr\i]i.“
GUSTAVE FLAUBERT, Scrisoare c\tre Mlle de Chantepie, iunie 1857

Stânga sus: Musee d'Orsay, Paris. © foto R.M.N.; mijloc sus: Westfalisches Landesmuseum für Kunst und Kulturgeschichte, Münster/R. Wakonigg. Dauerleihgabe der Gesellschaft für westfalische Kulturarbeit; dreapta sus: Museo S. Marco, Floren]a; foto Scala, Floren]a; stânga mijloc: Bayer.Staatsgemäldesammlungen – Schack-Galerie Munich; mijloc: Library of the Topkapi Sarayi Muzesi, Istanbul; dreapta mijloc: Musée de Unterlinden, Colmar. Foto O. Zimmermann; stânga jos: Musée du Louvre, Paris. © foto R.M.N; mijloc jos: reprodus prin bun\voin]a curatorilor, The National Gallery, Londra (detaliu); dreapta jos: Öffentliche Bibliothek der Universität Basel.

uimi]i [i ne`ncrez\tori. Doi `ndr\gosti]i. `ntoarce paginile `nsemnate cu ro[u ale unui volum. `[i atinge b\rbia cu mâna. un sul desf\[urat `n poal\. ca [i Sfântul Dominic. imaginea trupului ei vl\guit. pe lespedea unui mormânt pe care se afl\ sculptat\. ~n drum spre [coala de medicin\. tân\rul Aristotel. urm\rit\ de privirile atente ale unui câine de salon. A[ezat pe treapta lat\ a unei sc\ri. pruncul Iisus le explic\ ceea ce cite[te b\trânilor din Templu. `n timp ce ace[tia. ~ntr-un portret pictat la cincisprezece secole dup\ moartea sa. Francesca ]ine cartea deschis\. Ar\tând cu degetul spre pagina din dreapta a unei c\r]i deschise pe genunchiul lui. a[ezat `ntr-un jil] capitonat. cu picioarele confortabil `ncruci[ate. precum un b\trân navetist `n a[teptarea trenului. `ntorc zadarnic paginile exemplarelor lor `n c\utarea unui contraargument. Frumoas\ ca atunci când era vie. Sfântul Dominic e absorbit de cartea pe care o ]ine desf\cut\ pe genunchi. Sfântul Ieronim. sprijinindu-[i u[or b\rbia cu mâna dreapt\. `n nisip [i printre pietre `ncinse. Paolo [i Francesca. `n basorelief. poetul Virgiliu. Departe de ora[ul aglomerat. nep\s\tor fa]\ de lume. . relaxat. ]inând cu mâna o pereche de ochelari pe nasul s\u osos. se strâng unul `n altul sub un copac [i citesc un vers care-i va duce `n mormânt: Paolo. cu turban [i barb\. nobila milanez\ Valentina Balbiani frunz\re[te paginile unei c\r]i de marmur\. marcând cu dou\ degete pagina la care nu vor ajunge niciodat\. cite[te. doi studen]i islamici din secolul al doisprezecelea se opresc ca s\ consulte un pasaj dintr-una din c\r]ile pe care le duc cu ei.ULTIM A PAGIN| Cu o mân\ l\sat\ s\-i atârne moale pe lâng\ trup [i cu cealalt\ dus\ la frunte.

deschis\ pe un pupitru din fa]a lui. Izaak Walton. de Emmanuel Benner. un tân\r pe cheiurile Parisului. Marele c\rturar umanist Desiderius Erasmus `i `mp\rt\[e[te prietenului s\u Gilbert Cousin o glum\ din cartea pe care tocmai o cite[te. Maria Magdalena. un c\lug\r coreean scoate una dintre cele optzeci de mii de t\bli]e de lemn din care e compus\ Tripitaka Koreana. cite[te un manuscris de dimensiunea unui tabloid `n timp ce. veche . Dickens sus]inând o lectur\. `ntr-un col]. ~n picioare.14 A L B E R T O M A N G U E L De la stânga la dreapta. un leu tol\nit `l ascult\. de sus `n jos: Un poet mogul. de Muhamad Ali. un poet indian din secolul al [aptesprezecelea `[i mângâie barba `n timp ce reflecteaz\ asupra versurilor pe care tocmai le-a citit cu voce tare. ~ngenuncheat printre flori de leandru. strângând cartea cu leg\tur\ pre]ioas\ `n mâna stâng\. ca s\ le p\trund\ `ntreaga savoare. `n fa]a unui [ir lung de rafturi grosolan cioplite. de un artist englez anonim din secolul al optsprezecelea. biblioteca Templului Haeinsa din Coreea.

. un b\iat ]ine cu amândou\ mâinile o c\rticic\ din care cite[te `ntr-o t\cere blând\. o mam\ `i ]ine cartea fiului ei ro[covan. To]i ace[tia sunt cititori. ~NVA}| S| FII T|CUT e sfatul dat de autorul anonim al vitraliului ce `nf\]i[eaz\ portretul pescarului [i eseistului Izaac Walton citind dintr-o c\rticic\. orb. cu mâna dreapt\ pe pagin\. pe care o ]ine apoi ridicat\ `n fa]a ochilor. Jorge Luis Borges. responsabilitatea [i puterea care decurg din citit sunt identice cu ale mele. st\pân al timpului [i al spa]iului. de Hans Toma. de Gerard teer Boch. o Marie Magdalen\ bine coafat\. `n s\lb\ticie. de [apte secole. care `ncearc\ s\ urm\reasc\ cuvintele. o scen\ `n p\dure. m\iestria lor. Goal\-pu[c\. un tân\r e adâncit `n lectura unei c\r]i (ce carte e?) pe care o ]ine deschis\ `n fa]a lui. lâng\ Catedrala Winchester.ISTORIA LECTURII 15 De la stânga la dreapta: O mam\ `nv\]ându-[i copilul s\ citeasc\. pe malul râului Itchen. citind un mare volum ilustrat. F\când uz de talentul s\u actoricesc. Charles Dickens ]ine `n fa]\ un exemplar al unuia dintre romanele sale. Iritat\ sau doar plictisit\. Jorge Luis Borges. Aplecat peste unul dintre parapetele de piatr\ de deasupra Senei. a[ezat pe un trunchi acoperit de mu[chi. Nu sunt singur. `n t\cere. pl\cerea. citind cu aten]ie. din care urmeaz\ s\ citeasc\ `n fa]a unui public entuziast. e `ntins\ pe o pânz\ desf\[urat\ pe-o stânc\. iar gesturile lor. care nu pare s\ se c\iasc\. ~ntr-o p\dure pestri]\. de Eduardo Comesaña. strânge din ochi ca s\ aud\ mai bine cuvintele unui cititor nev\zut.

sugereaz\ imaginile. sonor\. dintr-odat\. [i c\ma[\ verde (aceea[i pânz\ ro[ie [i verde din care erau croite toate imaginile din carte: câini. iar picioarele. dep\rtate unul de altul. [i picioarele l\lâi. Am desenat doi ochi [i un zâmbet pe fa]a rotund\ [i am umplut cercul gol al torsului. Alt cititor – bona mea. `ntr-un dialog t\cut. capul t\iat. dar din ce `n ce mai seac\. ni[te forme asem\n\toare celor din cartea mea. ca [i cum trupul lui ar fi fost dezmembrat `n trei elemente precise: bra]ul [i torsul. b. liniile negre [i spa]iile albe s-au metamorfozat `ntr-o realitate solid\. se reg\sea cumva. Mi-am dat seama c\ b\iatul desenat cu linii groase [i negre. pe lâng\ faptul c\ figurile acelea corespundeau b\iatului de deasupra lor. `ntr-o zi. pisici. Eu [i aceste forme ne g\seam fa]\ `n fa]\. c\ pot citi la vârsta de patru ani. Aflam o pl\cere `n asta. pentru c\ altcineva le `ndeplinise `n locul meu. {i totu[i aceste revela]ii erau acte obi[nuite de invocare. nici nu juca un joc ale c\rui reguli [i scop `mi erau necunoscute. la marginea [oselei. Dar acolo era mai mult: [tiam c\. plin de respect. Nu mai [tiu care era cuvântul de pe panoul de odinioar\ (parc\ `mi amintesc vag de un cuvânt cu mai mul]i de „A“ `n el). de fiecare dat\ când paginile se deschideau la imaginea b\iatului exuberant. Din moment ce puteam transforma ni[te simple linii `ntr-o realitate vie. `n contururile negre [i riguroase de sub el. atârnând. `n acela[i timp. cum m-a[ fi putut gândi. dar pe care nu le mai v\zusem niciodat\ pân\ atunci. se poate s\ fi `ncetinit `ndeajuns cât s\ v\d. ro[ii. `mbr\cat `n pantaloni scur]i. ele puteau s\-mi spun\ cu precizie ce f\cea b\iatul. Nu s\rea. Eu `nsumi realizasem toate astea. nu pretindea c\ ar fi fost `nghe]at pe loc. am z\rit un panou undeva. Apoi. y (boy – „b\iat“ `n limba englez\). acum. mai pu]in interesante. probabil – explicase figurile [i. copaci [i mame `nalte [i sub]iri). B\iatul alearg\.16 A L B E R T O M A N G U E L Am descoperit. ale c\rui bra]e erau r\[chirate. Lipsea elementul surpriz\. Puteam citi. V\zusem de nenum\rate ori literele despre care [tiam (pentru c\ a[a mi se spusese) c\ denumeau imaginile sub care se aflau. se poate ca ma[ina s\ fi oprit pentru un moment. Nimeni altcineva nu f\cuse vr\ji `n locul meu. perfect rotund. {i totu[i. le-am auzit `n cap. o. eram atotputernic. Nu aveam cum s\ m\ uit la el prea mult\ vreme. eu [tiam ce `nseamn\ figurile de sub el. purt\toare de sens. mari [i vagi. am [tiut ce reprezint\. de la geamul unei ma[ini (nu-mi amintesc acum destina]ia respectivei c\l\torii). B\iatul alearg\. pentru prima oar\. dar [tiu c\ atunci am reu[it .

cca 1300–1100 `. astfel `ncât s-o fereasc\ de for]ele rele. Citirea literelor de pe o pagin\ nu este decât una dintre multiplele `nf\]i[\ri ale acesteia. acum. Astronomul care cite[te o hart\ a stelelor ce nu mai exist\ de mult\ vreme. limba mea putea gusta. da glas. iar aceast\ impresie r\mâne tot atât de vie ast\zi pe cât trebuie s\ fi fost atunci. juc\torul de c\r]i care cite[te gesturile partenerului. tuturor.ISTORIA LECTURII 17 Un exemplu de Chia-ku-wen sau „scriitur\ pe os [i scoic\“. Era ca [i cum a[ fi dobândit un sim] cu totul nou. traduce. nasul meu putea mirosi. anumite lucruri nu mai erau alc\tuite doar din ceea ce ochii mei puteau vedea. `nainte de a pune pe mas\ cartea câ[tig\toare. `ncepând cu na[terea [i sfâr[ind cu moartea. s\ `n]eleg ceva la care `nainte puteam doar s\ privesc. astfel `ncât. ci [i din ceva ce trupul meu putea descifra. urechile mele puteau auzi.Hr. pe o carapace de broasc\ ]estoas\. `n a c\ror familie intrasem pe ne[tiute (`ntotdeauna avem impresia c\ suntem cei dintâi care descoper\ ceva anume [i c\ fiecare experien]\. extind sau concentreaz\ o func]ie comun\ nou\. citi. degetele mele puteau pip\i. e `nsp\imânt\tor de unic\). Cititorii de c\r]i. dansatorul care cite[te `nsemn\rile coregrafului [i publicul care cite[te mi[c\rile dansatorului pe . arhitectul japonez care cite[te terenul pe care urmeaz\ s\ se construiasc\ o cas\. zoologul care cite[te urmele animalelor `n p\dure.

aproape `n aceea[i m\sur\ ca respira]ia. A[ fi putut tr\i. cânt\re]ul la org\ care cite[te diferite niveluri simultane ale muzicii orchestrate pe [time. societ\]ile care nu folosesc scrierea percep liniar timpul. pe când `n societ\]ile cu [tiin]\ de carte acesta e perceput ca o acumulare. iar apoi s\-l descifreze. cititorul este acela care percepe sensul. dar la fel de complexe. N-am `nv\]at s\ scriu decât mult mai târziu. pescarul din Hawaii care cite[te curen]ii oceanici prin simpla scufundare a mâinii `n ap\. fricii sau uimirii. prin citirea mul]imii de semne pe care le ofer\ lumea. pentru . `n fiecare dintre respectivele cazuri. Noi to]i ne citim pe noi `n[ine [i citim lumea din jurul nostru pentru a percepe dintr-o privire ce suntem [i unde suntem. Nu avem cum s\ nu citim. este o func]ie vital\. dar nicio societate nu poate exista f\r\ citit. cel care vrea s\ fie scriitor trebuie s\ se priceap\ s\ recunoasc\ [i s\ descifreze sistemul social de semne `nainte de a le a[terne pe hârtie. probabil. ambele tipuri de societ\]i se mi[c\ `n astfel de scheme temporale diferite. pentru c\ se [tie c\ ceea ce e citit a fost creat tocmai `n acest scop de c\tre alte fiin]e omene[ti – notele muzicale sau semnele de circula]ie. Conform etnologului Philippe Descola2. `ndr\gostitul care cite[te noaptea trupul iubitei sale pe sub cear[afuri. cititorul atribuie sau recunoa[te obiectului. Unele dintre aceste citiri sunt mai nuan]ate. cititorul e acela care trebuie s\ dea sens unui sistem de semne. Cititul. f\r\ s\ scriu. cerul nop]ii. la [apte ani. cititul preced\ scrierea. O societate poate exista – multe exist\ – f\r\ scris1. ghicitorul chinez care cite[te formele ancestrale pe carapacea unei broa[te ]estoase. psihiatrul care-i ajut\ pe pacien]i s\-[i citeasc\ visele confuze. Pentru cele mai multe societ\]i cu [tiin]\ de carte – pentru Islam. ]es\torul care cite[te desenul complicat al unui covor pe cale s\ fie ]esut. Nu cred `ns\ c\ a[ fi putut tr\i f\r\ s\ citesc. locului sau evenimentului o anumit\ citire posibil\. Cititul – am descoperit – vine `naintea scrisului. de exemplu – sau de c\tre zei – carapacea broa[tei ]estoase. {i totu[i. precum cea `n care tr\iesc [i eu. Chiar [i `n societ\]ile care refuz\ s\ `nregistreze trecerea lor prin lume.18 A L B E R T O M A N G U E L scen\. Altele depind de noroc. ]\ranul care cite[te vremea pe cer – to]i `mp\rt\[esc cu cititorii de c\r]i abilitatea de-a descifra [i interpreta semne. pentru societ\]ile evreie[ti [i cre[tine. Citim ca s\ `n]elegem ori ca s\ `ncepem s\ `n]elegem. p\rintele care cite[te pe fa]a copilului semnele bucuriei.

~n tradi]ia iudeo-cre[tin\. Aceast\ adulare a c\r]ii (pe sul. `ntr-un sonet. pe care `l serveau apoi la cin\. ziare sp\l\cite prinse sub banc\ `n parc. timpul [i trupul omenesc. `nscrisul m\runt de pe dosul biletelor de tramvai. dar [i anun]uri. imitându-ne astfel Creatorul. ci [i unul dintre atributele lui. am [tiut exact ce-l `mboldea s\ scotoceasc\ a[a `n gunoaie. a `nv\]a s\ citesc a fost ritualul meu de trecere. care s-a p\strat – Sefer Yezirah. via]a mea de cititor mi-a dat o impresie similar\ de navigare . Când am aflat c\ Cervantes. despre Timp. c\r]ile erau transcrieri sau glose ale acelei colosale C\r]i. Primele mele experien]e au fost prin intermediul c\r]ilor. de obicei.) Pentru mine. (Conform unei legende din secolul al patrulea. universul este imaginat ca o Carte scris\. pentru c\ `mi imaginam c\ ceea ce avea loc `n acel moment mi se `ntâmplase deja `n cuvinte. Islamul duce ideea chiar mai departe: Coranul nu este doar una dintre crea]iile lui Dumnezeu. ~ndat\ ce am `nv\]at s\ citesc literele. lectura „chiar [i buc\]ele de hârtie rupt\ de pe strad\“3. pentru vastele culturi budiste – cititul se afl\ la originea contractului social. Miguel de Unamuno5 vorbe[te. d\deau na[tere unui vi]el de trei ani. scrisori f\cute cocolo[ `n co[ul de gunoi. pe hârtie sau pe ecran) este una dintre dogmele unei societ\]i cu [tiin]\ de carte. am citit totul: c\r]i. cheia `n]elegerii universului st\ `n iscusin]a noastr\ de a le citi corect [i de a st\pâni felul `n care se combin\. fusese deja numit. scris cândva prin secolul al [aselea – sus]ine c\ Dumnezeu a creat lumea prin mijlocirea a treizeci [i dou\ de c\i secrete ale `n]elepciunii. zece Sefirot-uri sau numere [i dou\zeci [i dou\ de litere4. precum omniprezen]a sau compasiunea Lui. Mai târziu `n via]\. reclame. prin asemenea ac]iuni `nv\]\m s\ d\m via]\ unei p\r]i din acest text colosal. aveam. Cel mai vechi text ebraic de gândire sistematic\.ISTORIA LECTURII 19 vechii maia[i. `n]elep]ii talmudici Hanani [i Hoshaiah studiau o dat\ pe s\pt\mân\ Sefer Yezirah [i. o senza]ie de déjà vu u[or surprinz\toare [i deopotriv\ dezam\gitoare. speculativ\. din cele dou\zeci [i dou\ de litere au fost create toate fiin]ele reale din cele trei straturi ale cosmosului – lumea. ultima copert\ a revistelor ]inute `n mân\ de al]i cititori `n autobuz. prin combina]ia adecvat\ de litere. alc\tuit\ din numere [i litere. graffiti. Din Sefirot-uri au fost create toate lucrurile abstracte. dând curs dorin]ei nebune de a citi. când d\deam peste un eveniment sau o `mprejurare sau un personaj asem\n\tor celor despre care citisem. al c\rui izvor se afl\ `n viitor.

. tip\rit `n Amsterdam `n 1708. `nf\]i[ând cele zece Sefirot-uri.O pagin\ din textul cabalistic Pa’amon ve-Rimmon.

ISTORIA LECTURII 21 `mpotriva curentului. pân\ la urm\. Abia când am atins pentru prima oar\ trupul iubitei mele. el constat\ c\ „la gr\dina zoologic\. dar despre a c\rei existen]\ [tiam din c\r]ile lui Enid Blyton. „S\ transcriem impresiile pe care le dobândim citind Hamlet an de an“. remarc\ Virginia Woolf. mi-am dat seama c\ s-ar putea ca. Credeam `n vr\jitorie [i eram sigur c\. `n c\r]ile pe care le citim. atunci când descopereau rude de mult\ vreme pierdute. Jeleul era o substan]\ misterioas\ pe care n-o v\zusem niciodat\. `n aventurile lui Bomba. ea a trimis scrisoarea p\rin]ilor mei. m\rturise[te cam aceea[i experien]\. I-am scris bunicii mele de departe. cu animale vorbitoare. la . De[ertul. mul]i ani mai târziu. cu cât [tim mai multe despre via]\. la calitatea acelei ambrozii literare. „ar `nsemna practic s\ ne scriem autobiografia. [i care nu s-a ridicat niciodat\. plângându-m\ de vreun necaz minor [i gândindu-m\ c\ ea ar putea fi sursa aceleia[i magnifice libert\]i pe care o gustau orfanii din c\r]i. aveau s\ mi se `ndeplineasc\ trei dorin]e. iar eu am recunoscut `ntâmpl\ri despre care citisem `nainte `n opera lui H. maimu]ele erau mai pu]in maimu]e. chiar de cealalt\ parte a drumului asfaltat. `ntr-o bun\ zi. Comparând flora [i fauna descoperite `n paginile Enciclopediei Larousse cu omoloagele lor din Jardin du Luxembourg.“6 Pentru mine a fost oarecum diferit. care-[i vedeau de treburile lor obscure. urme ale vie]ilor noastre. pentru c\ [tiam c\ exista un Ora[ de Alam\ `ngropat sub nisipurile lui. literatura s\ nu fie la `n\l]imea faptului `n sine. trebuie s\ existe un milion de autobiografii“. nici când l-am gustat. impresia c\ tr\iam ceea ce citisem. era minunat. `n lacrimogenul Cuore al lui Edmondo de Amicis. cu b\t\lii. `n Alice `n }ara Minunilor. unde am tr\it pân\ la vârsta de [ase ani. de vreme ce ni se pare c\ g\sim. M-am preg\tit pentru `ntâlniri cu stafii. Wells. uneori. pe care nenum\rate pove[ti m\ `nv\]aser\ cum s\ nu le irosesc. care au g\sit vag amuzante lament\rile mele. cu atât mai multe ne deslu[e[te Shakespeare din ceea ce [tim. `n loc s\ m\ scape de necazuri. `n memoriile sale. b\iatul din jungl\. Dac\ admitem despre c\r]i c\ sunt autobiografii. Strada din fa]a casei era plin\ de oameni r\ut\cio[i. Sartre. am f\cut planuri complicate de c\l\torie c\tre aventuroasele insule unde Sinbad urma s\ devin\ prietenul meu de suflet. pentru c\. care se `ntindea nu departe de casa noastr\ din Tel Aviv.G. atunci ele sunt ca atare `nainte s\ ]i se `ntâmple ceva. Eseistul canadian Stan Persky mi-a spus odat\ c\ „pentru cititori. cu moartea.

Nu am vorbit niciodat\ cu nimeni despre lecturile mele. am c\l\torit foarte mult. cu versurile lui Stevenson: . am tr\it departe de restul familiei. mergeam de la cunoa[tere la obiectul s\u. Psihologul James Hillman afirm\ c\ aceia care au citit pove[ti sau c\rora li s-au citit pove[ti `n copil\rie „sunt `ntr-o form\ mai bun\ [i au o perspectiv\ mai bun\ decât cei care trebuie s\ fie familiariza]i cu povestea.7 Cititul mi-a oferit o scuz\ pentru izolare sau. [i `ncercam s\ ajung la sfâr[itul c\r]ii pe care o citeam [i. fie dormea sfor\ind `n patul de lâng\ al meu. `n orice moment. gândit. `n rarele ocazii când am `ntâlnit al]i copii. g\seam ideilor mai mult\ realitate decât lucrurilor. de fapt. dup\ ce ne-am `ntors `n Argentina `n 1955. probabil. `ntr-o arip\ separat\ a casei. deoarece. etichetat. una `n care puteam locui exact cum voiam. Pentru c\ tat\l meu era `n serviciul diplomatic. c\utând un pasaj care-mi pl\cuse. noaptea târziu. c\r]ile mi-au oferit o cas\ permanent\. culcat pe burt\. `n grija unei bone. m-am `ntors iar [i iar [i `nc\ m\ `ntorc. Dup\ aceea. s\ amân cât mai mult posibil sfâr[itul. verificând detalii care b\nuiam c\ `mi sc\paser\. `n acea zon\ zon\ nebuloas\ dintre trezie [i somn. Pe atunci eram un egoist de rangul `ntâi [i m\ identificam. pe durata copil\riei mele. cu picioarele ghemuite sub un scaun. primele lecturi devin „ceva tr\it [i ceva sim]it. Noaptea aprindeam deseori lampa de la capul patului.[…] Cunoa[terea timpurie a vie]ii constituie deja o perspectiv\ asupra vie]ii“. locul meu favorit pentru citit era pe podeaua camerei mele. fiindc\ ele mi se ofereau mai `ntâi [i fiindc\ se ofereau ca lucruri. indiferent de cât de ciudat\ era `nc\perea `n care trebuia s\ dorm sau de cât de ne`n]eles erau vocile de dincolo de u[a mea. [i din acest motiv. un model prin care sufletul se g\se[te pe sine `n via]\“. Pe atunci. Pentru Hillman. pe de-a `ntregul. ~n c\r]i am luat contact cu universul: asimilat.22 A L B E R T O M A N G U E L Jardin du Luxembourg. a dat un sens izol\rii ce-mi fusese impus\. `n vreme ce bona fie `[i vedea de lucru la ma[ina electric\ de tricotat. Platonician prin condi]ie.8 La aceste lecturi. jocurile [i discu]iile lor mi s-au p\rut mult mai pu]in interesante decât aventurile [i dialogurile pe care le-am citit `n c\r]ile mele. clasat. patul devenea cel mai sigur [i mai retras loc de lectur\. Nu-mi amintesc s\ m\ fi sim]it vreodat\ singur. nevoia de-a `mp\rt\[i a venit dup\ aceea. oamenii erau mai pu]in oameni. `nc\ formidabil“. reluând câteva pagini. `n acela[i timp.

uneori. de lumea pe care le descria. `n imensa enciclopedie spaniol\ Espasa-Calpe.“9 Fiecare carte era o lume `n sine. Astfel. `n paragrafe [i coloane. oricât de fantastic ar fi fost. tot atât de tangibil ca [i materia din care cartea `ns\[i era f\cut\. ar trebui ca mai `ntâi s\ uit toate celelalte `nv\]\turi ale c\r]ilor. adesea. Cu toate c\ m\ [tiam incapabil s\ n\scocesc pove[ti asemenea celor scrise de autorii mei prefera]i. dar `n perioada copil\riei [i. nu se limitau la ilustra]ii [i la coperte. `ntr-un fel sau altul. Pentru mine zburau rândunelele. Lumea care se releva ea `ns\[i `n carte [i cartea `ns\[i nu trebuia. se fixaser\ `n titlurile capitolelor [i `n literele mari de la `nceputul acestora. `n biblioteca `n mare parte nefolosit\ a tat\lui meu din Buenos Aires (`[i instruise secretara s\ completeze biblioteca. dar dac\ acum con]inutul. aceast\ substan]\ [i aceast\ lume transfigurau fiecare parte a c\r]ii. p\rerile mele coincideau cu ale lor [i (ca s\ folosesc expresia lui Montaigne) „m-am obi[nuit s\ r\mân `n urm\. Nu citeai c\r]ile trecându-]i ochii peste ele. `mi inchipuiam c\ se refer\ la sex: . mai `nainte acestea `i apar]ineau exclusiv [i `n `ntregime. s\ fie desp\r]ite. era adev\rat `n momentul lecturii. `n care `mi g\seam refugiul. „Ce au fost primele c\r]i citite pentru mine – ca s\-mi amintesc asta. iar aceasta cump\rase c\r]i la metru [i le trimisese apoi s\ fie legate [i t\iate dup\ `n\l]imea rafturilor. Pentru mine veneau albinele s\ cânte. articolele despre care. E sigur c\ tot ceea ce [tiu despre astea ast\zi se bazeaz\ pe receptivitatea cu care m\ deschideam eu `nsumi c\r]ilor. apoi. Am `nceput s\ caut. La rândul lor. murmurând «A[a e»“. Ardeau `n\untrul ei. fiecare carte era `nso]it\ de substan]a. deschizându-le iar dup\ o vreme. te cantonai `ntre rândurile lor [i. sim]eam c\. cu niciun pre]. `]i g\seai s\la[. pân\ târziu `n adolescen]\. ceea ce `mi spunea cartea. lipseau chiar [i primele rânduri) am f\cut alt\ descoperire.“11 Mai târziu.10 Mai târziu am reu[it s\ m\ disociez de fic]iunea lor. ca adolescent. tema [i subiectul sunt exterioare c\r]ii. r\zb\teau ca flac\ra de-acolo. nefiind cu nimic mai externe [i independente decât sunt ast\zi num\rul de pagini sau hârtia pe care este tip\rit\ lucrarea. erai surprins s\ reg\se[ti locul unde z\bovise[i cândva.ISTORIA LECTURII 23 „Aceasta era lumea [i eu eram rege. Walter Benjamin descrie o experien]\ similar\. astfel c\ titlurile din partea de sus a paginilor c\zuser\ deseori la t\iere [i.

din Buenos Aires. din Cipru. unde vaporul nostru a sta]ionat timp de câteva zile.24 A L B E R T O M A N G U E L „Masturbare“. Aveam doisprezece sau treisprezece ani. pot permite cuiva s\ afle. din Garmisch-Partenkirchen. Din Cipru. Pentru o clip\ am fost `nsp\imântat c\ va observa ce anume citesc. prin propria voin]\. de vreme ce tata o folosea doar `n rarele ocazii când trebuia s\ se-ntâlneasc\ cu cineva acas\ mai degrab\ decât la el la birou. Main Street a lui Sinclair Lewis [i Lolita lui Vladimir Nabokov. Little Women [i Huckleberry Finn. Acea ploaie [i acel foc m-au `nso]it pe tot parcursul c\r]ii. cufundat `n lectura unui articol despre efectele devastatoare ale gonoreei. „Penis“. v\zând supracopertele mate ale seriei Rainbow Classics (oferite de World Publishing Company din Cleveland. din Paris. Numai eu am hot\rât ce am citit [i ce urma s\ citesc sau ce c\r]i s\-mi aleg din acele libr\rii de mult disp\rute din Tel Aviv. `mi amintesc de o libr\rie a c\rei vitrin\ te `mbia cu copertele viu colorate ale povestirilor cu Noddy sau de pl\cerea de a-]i imagina cum s\ construie[ti o cas\ . „Sifilis“. `ntr-o diminea]\ rece de septembrie. `n 1880. [edeam ghemuit `ntr-unul din fotoliile acelea mari. [ezând doar la câ]iva pa[i de mine – nu putea intra `n spa]iul lecturii mele. [tiut doar de mine. Eram `ntotdeauna singur `n bibliotec\. Am terminat articolul despre gonoree mai degrab\ triumf\tor decât [ocat. Stricata lui Guy Des Cars. Stevenson s-a tras mai aproape de foc [i a `nceput s\ scrie“. Ceva mai târziu. „Vagin“. gl\suie[te introducerea lui Becker la Insula comorii. „Astfel. „Prostitu]ie“. am ie[it pe u[a libr\riei cu Hans Brinker sau Patinele de argint (care nu mi-au pl\cut [i pe care nu le-am terminat niciodat\ de citit). intitulate „Cum s-a scris aceast\ carte“. Peyton Place a lui Grace Metalious. De multe ori am ales c\r]ile dup\ coperte. Micul miracol a fost unul mut. Au fost momente pe care mi le amintesc chiar [i acum: de exemplu. cu o ploaie sco]ian\ care izbea `n ferestre. pentru a-mi completa educa]ia sexual\. Ohio) [i fiind `ncântat de leg\tura imprimat\ de sub ele. Toate aveau introduceri de May Lamberton Becker. am citit Conformistul lui Alberto Moravia. nu-[i putea da seama cu ce lucruri obscene m\ familiariza cartea pe care o ]ineam `n mâini. `n aceea[i bibliotec\. dar apoi mi-am dat seama c\ nimeni – nici m\car tat\l meu. când a intrat tata [i s-a a[ezat la biroul lui. iar asemenea bârfe `nc\ mi se par a fi unul dintre cele mai atr\g\toare moduri de a vorbi despre c\r]i. sau c\ doar eu `nsumi.

pe Kipling.13 . Numai c\ `l l\sase foarte nedumerit“. scrutând textul pentru a-i `n]elege sensul ascuns. urm\ream cu respira]ia t\iat\ evenimentele [i personajele. cu portretul fiec\rui erou desenat cu o tu[\ neagr\ [i groas\ pe fondul g\lbui. crezând c\ Cehov este un scriitor rus de thrillere. folosindu-te de cuburile desenate pe pagin\. Acest al doilea fel de lectur\ – care `mprumuta ceva din particularit\]ile lecturii romanelor poli]iste – l-am descoperit citindu-i pe Lewis Carroll. g\sind pl\cere `n chiar sunetul cuvintelor sau `n codurile pe care cuvintele nu vor s\ le dest\inuie. Nu-mi amintesc s\ fi citit vreodat\ textele de pe coperta din spate ca s\ aflu despre ce era vorba `n carte.12 ~ntr-o povestire publicat\ `n 1940. ceva mult prea `ngrozitor sau prea minunat ca s\ poat\ fi dezv\luit. Odiseea. am savurat pove[tile din seriile The Wishing Chair ale lui Enid Blyton. o confundase. din gre[eal\. Borges sugereaz\ c\ citirea Imita]iei lui Hristos a lui Thomas à Kempis ca [i cum ar fi fost scris\ de James Joyce „ar fi fost o `nnoire suficient\ pentru acele sub]irele exerci]ii spirituale“. Cred c\ citeam `n cel pu]in dou\ moduri. Citeam [i din perspectiva a ceea ce gândeam c\ se presupune a fi o carte (etichetat\ de autor. am citit „Doamna cu c\]elul“ ca [i cum ar fi fost scris\ de un rival al lui Conan Doyle – [i mi-a pl\cut. Conan Doyle [i c\r]ile autorului aceluia german de povestiri despre Vestul S\lbatic.ISTORIA LECTURII 25 al\turi de Noddy. ritmul accelerat al lecturii proiectând povestea dincolo de ultima pagin\ – ca atunci când am citit Rider Haggard. adânc. f\r\ s\ m\ opresc ca s\ acord aten]ie detaliilor. la recomandarea unui prieten. de editor. explorând cu cea mai mare aten]ie.) ~n Buenos Aires am descoperit seriile de c\r]i de joc Robin Hood. Cam din aceea[i perspectiv\. despre care nu [tiam atunci c\ librarii englezi le catalogaser\ drept „sexiste [i snoabe“. de un alt cititor). Karl May. pe Borges. pe Dante. de[i i-am considerat intriga cam sub]iric\. care „`[i `nchipuia c\ se convertise la cre[tinism citind Anatomia melancoliei de Burton. cu Analogia lui Butler. Pe de-o parte. tot aici am citit aventurile cu pira]i ale lui Emilio Salgari – Tigrii Malaysiei – [i romanele lui Jules Verne [i Misterul lui Edwin Drood de Dickens. Pe de alt\ parte. nu [tiu dac\ vreuna dintre c\r]ile copil\riei mele avea a[a ceva. Samuel Butler poveste[te despre un anume William Sefton Moorhouse. chiar `n povestire. La doisprezece ani am citit „Drama la vân\toare“ a lui Cehov `ntr-o colec]ie de romane poli]iste [i. sau `n ceea ce b\nuiam c\ ar fi fost t\inuit. f\r\ niciun fel de ru[ine. pe care. (Ceva mai târziu.

o edi]ie Penguin din Fiara trebuie r\pus\ a lui Nicholas Blake. `n al s\u Tractatus Theologico-Politicus din 1650 (denun]at de Biserica Romano-Catolic\ drept o carte „f\urit\ `n iad de c\tre un evreu renegat [i de diavol“). subliniase deja: „Adesea se `ntâmpl\ c\ `n c\r]i diferite citim istorii similare `n ele `nsele. a[eza]i `n genunchi. cea a lui Samson. pentru c\ era. cu cai de foc. ca `n C\l\toria pelerinului de Bunyan s\ mi se ]in\ o predic\. c\r]ile pe care le citesc „`n mâna stâng\. sunt evident absurde. o alegorie religioas\ – de parc\ a[ fi putut auzi ce se petrecea `n mintea autorului `n momentul crea]iei. care zbura pe sus [i pân\ la urm\ se urc\ la cer `ntr-o caret\ de fl\c\ri. dreapta s\ le fie dezvelit\ [i cu aceasta s\ prind\ [i s\ `ntoarc\ paginile“. c\r]ile `nse[i erau ni[te talismane: o anume edi]ie `n dou\ volume din Tristram Shandy. `n conformitate cu opiniile pe care ni le-am format despre autori. ai aflat o comoar\ ascuns\“. Prima caut\ s\ amuze. s\ zboare peste ce ]ar\ poftea. Am citit o istorie foarte asem\n\toare. doar c\ le judec\m `n mod foarte diferit. `nchide cartea [i adu mul]umire fiec\rui cuvânt ie[it din gura Domnului. Pe acestea le citeam cu o aten]ie special\ [i le p\stram pentru momente speciale. singur [i ne`narmat. „dac\ se poate“. dar pe care le judec\m foarte diferit. Thomas à Kempis `[i sf\tuia `nv\]\ceii astfel: ia „o carte `n mâinile tale a[a cum Simion cel Drept l-a luat pe pruncul Iisus `n mâini ca s\-L poarte [i s\-L s\rute. pe care o legasem (cu banii mei de buzunar pe-o lun\ `ntreag\) la un librar obscur. ~mi amintesc c\ am citit odat\ `ntr-o carte c\ un personaj numit Orlando Furioso obi[nuia s\ c\l\reasc\ prin aer un fel de monstru `naripat. cea a lui Perseu. `n Ovidiu. de parc\ a[ fi avut dovada c\ acesta spunea adev\rul.26 A L B E R T O M A N G U E L Spinoza. scriind `ntr-o vreme când c\r]ile erau destul de rare [i scumpe. `n ogorul Lui. sau alte asemenea `nchipuiri care. ucigând de unul singur un mare num\r de oameni [i de uria[i. ucide mii de oameni. Experien]a [i o anume doz\ de bun-sim] nu m-au vindecat `nc\ pe deplin de viciul supersti]iei.16 . sau cea a lui Ilie. sau. Uneori. mi se spusese. `n c\r]ile Judec\torilor [i Regilor. a doua are o miz\ politic\. care. pentru c\.“14 Mult\ vreme. de exemplu. din punctul de vedere al cititorului. a[teptându-m\. `nvelite `n mâneca rasei. una religioas\. un exemplar zdren]uit din Alice adnotat\ a lui Martin Gardner. [i eu am atribuit scopuri c\r]ilor pe care le citeam. {i când ai terminat de citit. a treia. Toate aceste pove[ti sunt evident asem\n\toare. porunce[te c\lug\rilor s\i s\ ]in\.15 {i Sfântul Benedict.

Când aveam [aisprezece ani. `n 1964. am luat-o cu mine acas\. adev\rul este c\ anumite c\r]i `mprumut\ anumite caracteristici unor anume cititori. mi-am g\sit o slujb\ dup\ [coal\ la Pygmalion. Cite[ti o anume edi]ie. Tiparul ne-a dat iluzia c\ to]i cititorii lui Don Quijote citesc aceea[i carte. {i.17 ~n scurt timp. dar aveau o anume solemnitate [i o importan]\ secret\ pe care nu le reneg nici acum. e ca [i cum inventarea tiparului n-ar fi avut loc. `ns\. m\rturisind delictul similar de-a fi furat c\r]i din libr\ria copil\riei sale din Antigua. chiar [i ast\zi. iar fiecare exemplar al unei c\r]i r\mâne tot atât de unic precum pas\rea Phoenix. nu m\ mai puteam desp\r]i de ea“. se credea despre copi[ti c\ „`ndreptau“ erorile `ntâlnite `n textul pe care-l multiplicau. Romanciera Jamaica Kinkaid. una dintre cele trei libr\rii anglo-germane din Buenos Aires. pitit\ `n buzunarul de la hain\. dup\ miros. multe dintre c\r]i m\ ispiteau a[a cum nu ar fi putut-o face ni[te simple obiecte ce trebuiau [terse de praf. trebuia s-o am. Mi-am dorit s\ tr\iesc printre c\r]i. stabilit\ `n secolul al doilea. Proprietar\ era Lily Lebach. se cereau ]inute `n mâini. care `mi d\dea sarcina zilnic\ de a scutura de praf toate c\r]ile din pr\v\lie – o metod\ prin care se gândea (pe bun\ dreptate) c\ aveam s\ memorez repede titlurile volumelor din libr\rie [i locul lor de pe rafturi. anume c\ textul cel mai recent le `nlocuie[te pe cele anterioare. iar uneori nici m\car asta nu era de ajuns. pentru mine. presupunându-se c\ le-ar con]ine. pentru c\ nu trebuia doar s-o citesc. deschise [i cercetate. De câteva ori. O carte aduce cu sine istoria celorlal]i cititori ai ei – cu . Regula epistemologic\ a lecturii. dup\ faptul c\-i pu]in rupt la pagina 72 [i are o urm\ de cafea `n form\ de cerc pe col]ul din dreapta al copertei a patra. doar rareori s-a dovedit valabil\ `n ceea ce m\ prive[te. totu[i. Din p\cate. producând astfel un text „mai bun“. o evreic\ de origine german\ care fugise de nazi[ti [i se stabilise `n Buenos Aires la sfâr[itul anilor treizeci. edi]ia `n care citisem cartea pentru `ntâia oar\ devenea editio princeps. am descoperit [i eu c\ nu ajunge s\ cite[ti Crim\ [i pedeaps\ sau Un copac cre[tea `n Brooklyn. am furat câte-o carte care m\ ispitea. s\ spun c\-i a mea. ne l\mure[te c\ inten]ia ei nu era s\ fure.ISTORIA LECTURII 27 Lecturile mele adolescentine nu beneficiau de o asemenea profund\ venera]ie sau de astfel de ritualuri grijulii. ~n Evul Mediu timpuriu. pe care-l recuno[ti dup\ cât de aspr\ sau fin\ e hârtia. Pentru mine. un exemplar anume. cu care toate celelalte trebuiau comparate. numai c\ „odat\ ce citeam o carte.

Jorge Luis Borges a venit la pr\v\lie `nso]it de mama lui de optzeci [i opt de ani. [i comandasem pentru el dic]ionarul lui Skeat [i o versiune adnotat\ a B\t\liei de la Maldon. a spus ea. Gerald Manley Hopkins. `[i trecea mâna peste rafturi de parc\ ar fi putut vedea titlurile cu degetele. `n timpul meu liber. poemul epic despre Ghilgame[. O carte `i transmite propria istorie cititorului. `n loc s\ studiezi ceva folositor. care devenise ultima lui pasiune. argumentând cutare sau cutare punct de vedere. Georgie“. Something of Myself – Ceva din mine `nsumi. fiecare nou cititor este afectat de faptul c\ el sau ea `[i imagineaz\ cum a fost cartea `nainte. Moartea lui Virgiliu de Broch. ~ntr-o dup\-amiaz\. când era pe punctul s\ plece.28 A L B E R T O M A N G U E L alte cuvinte. Domni[oara Lebach trebuie s\ fi [tiut c\ angaja]ii ei [terpeleau c\r]i. Nou\ povestiri de Salinger. dar b\nuiesc c\. ~n pr\v\lia ei `mi c\deau `n mân\ c\r]i minunate: Iosif [i fra]ii s\i de Thomas Mann. pe care l-am cump\rat din Buenos Aires. pentru c\ avea nevoie (a . ca latina sau greaca!“ La urm\. Copilul verde de Herbert Read. Le-am g\sit pe unele [i mi-am notat titlurile celorlalte [i apoi. ale lui Dylan Thomas. el s-a `ntors [i mi-a cerut câteva c\r]i. are un poem scris de mân\ pe pagina de gard\. atâta vreme cât sim]ea c\ nu dep\[eam anumite limite nedeclarate. „nu [tiu de ce-]i pierzi vremea cu anglo-saxona. el m-a `ntrebat dac\ eram ocupat serile. care l-a v\zut pe artist prin prisma unui na]ionalism extrem? Predecesorul imaginar `mi afecteaz\ lectura. O dat\ sau de dou\ ori m-a v\zut cufundat `n lectura vreunei c\r]i ce abia sosise [i mi-a spus doar s\-mi v\d de munca mea [i s\ p\strez volumul ca s\-l citesc acas\. Herzog de Saul Bellow. poemele lui Rilke. C\uta c\r]i care s\-l ajute s\ studieze anglo-saxona. Piticul de Pär Lagerkvist. De[i era aproape `ntru totul orb. Oare poetul ocazional care avusese acest exemplar s\ fi fost un adept p\tima[ al imperiului? Un iubitor al prozei lui Kipling. datat `n ziua mor]ii lui Kipling. Confesiunile lui Zeno de Italo Svevo. dar eu citisem doar câteva dintre poeziile [i povestirile sale [i nu m\ sim]isem cople[it de opera lui. refuza s\ se foloseasc\ de baston. permitea delictul. Exemplarul meu la mâna a doua din autobiografia autorului. Era celebru. `n alte mâini. pentru c\ m\ v\d `n dialog cu el. lirica de dragoste egiptean\ tradus\ de Ezra Pound. Emily Dickinson. Mama lui Borges [i-a pierdut r\bdarea: „Oh.

a unei propozi]ii. `mi sugera ce s\ citim `n acea sear\. Nu existau discu]ii de complezen]\. ei? Ce crezi c-a avut Stevenson `n minte? S\ fi fost `ngrozitor de precis? Ei?“). el a trecut la analiza figurii de stil ce presupunea definirea cuiva sau a ceva prin intermediul unei imagini sau al unui termen care. pe care [i le amintea f\r\ gre[). sub o gravur\ de Piranesi `nf\]i[ând ruine romane circulare. cu dreapta lui moale `ntins\. de Enrique Banchs. dând impresia c\ este exact. ~n salonul acela. ritualul era `ntotdeauna acela[i. urcam sc\rile spre apartamentul s\u (sc\ri similare cu acelea pe care Borges le urcase cândva. a[a c\ ritualul era unul ciudat. se a[eza pe canapea. Oprindu-m\ dup\ un vers care i se p\ruse ilar din New Arabian Nights de Stevenson („`mbr\cat\ [i fardat\ ca s\ reprezinte o persoan\ care are leg\turi cu Presa. nu [i la cuvintele `n sine. a[a c\ abia `ncepeam s\ citesc când vocea lui ezitant\ prelua [i recita din memorie. cum au f\cut mul]i al]i noroco[i sau cuno[tin]e `ntâmpl\toare. ap\sam pe butonul soneriei. dar strâmtorat\“ – „Cum poate fi cineva `mbr\cat a[a. eu luam loc `ntr-un fotoliu. dac\ `mi permitea orarul de la [coal\. `n timp ce Borges `[i folosea urechile a[a cum al]i cititori `[i folosesc ochii. versuri de Marino. un r\spuns. Ignorând liftul. iar apoi. fie diminea]a. i-am citit lui Borges. ca s\ exploreze pagina `n c\utarea unui cuvânt. fie seara. a unui paragraf care s\-i confirme o amintire. for]eaz\ cititorul s\ conceap\ propria defini]ie. „Alegem Kipling `n seara asta? Ei?“ Era evident c\ nu a[tepta. ezita doar la caden]\. pe mul]i dintre ace[ti autori. Stevenson. care se infectase. ~n urm\torii doi ani. Henry James. am citit Kipling. câteva articole din enciclopedia german\ Brockhaus. cu vocea-i vag astmatic\. comentând textul ca s\-[i fac\ (cred) note `n minte asupra acestuia. de Heine (dar pe acestea din urm\ le [tia pe de rost. unde Borges venea s\ m\-ntâmpine. purtând `n mân\ un exemplar nou achizi]ionat din O mie [i una de nop]i. Eu descopeream textul `n timp ce-l citeam cu voce tare. nu observase un geam deschis [i se alesese cu o t\ietur\ urât\. de fapt. f\cându-l s\ delireze [i s\ cread\ c\ e pe cale s\ `nnebuneasc\). camerista m\ conducea printr-un intrând cu draperii `ntr-un salon mic. mama lui obosind acum foarte repede. M\ `ntrerupea `n timp ce citeam. El [i prietenul lui Adolfo . Am acceptat. Nu-i citisem.ISTORIA LECTURII 29 spus-o ca pe o scuz\) de cineva care s\-i citeasc\. ~n mare. pân\ atunci.

Borges m-a `ntrerupt dup\ o scen\ `n care o v\duv\ hindus\ `i trimite iubitului ei un mesaj constând `n felurite obiecte adunate `ntr-o boccea. iritarea pe care i-o provoca Lovecraft (ale c\rui povestiri le `ncepusem [i le abandonasem la jum\tate de vreo dou\sprezece ori) l-a f\cut s\ conceap\ o versiune „corectat\“ a uneia dintre povestirile acestuia [i s-o publice `n Raportul . zan pentru pe[te de râu cu solzi [i zana pentru pe[te solzos de râu cu carnea ro[ie. dac\ nu cumva Kipling inventase acest limbaj concret [i. `nseamn\ „un pe[te solzos de râu cu carnea ro[iatic\“:19 z pentru pe[te. cuvântul care-i corespunde din limbajul lui Wilkins. Descoperirea unui tigru-fantom\ `n The Guns of ’Fore and ’Aft de Kipling. `n seara aceea Kipling [i Wilkins au stat al\turi pe un raft imaginar. cu voce tare. bazat pe categorii prestabilite. este sloi“. sufletu-mi profetic! Unchiul meu!“ al lui Shakespeare (Borges g\sea „unchiul“ un cuvânt apoetic. tic-tac. Faptul c\-i citeam lui Borges ducea. printre altele. `ntotdeauna. deopotriv\. Alt\ dat\ (nu-mi amintesc ce anume mi se ceruse s\ citesc). Borges a observat c\ somon nu ne spune nimic despre ceea ce reprezint\. simbolic. Dou\ imagini din hele[teu de Giovanni Papini l-a inspirat s\ scrie 24 august. referindu-se. a f\cut o compara]ie cu „limbajul filosofic“ al lui John Wilkins. tic-tac. pe care o citisem cu pu]in\ vreme `naintea Cr\ciunului. la „O. Uneori se folosea de [edin]ele de lectur\ pentru ceea ce scria. el a `nceput s\ compileze pe loc o antologie a versurilor proaste compuse de autori faimo[i. `n care fiecare cuvânt e o defini]ie `n sine. la versul lui Keats „Bufni]a. la versul lui Webster din Ducesa de Malfi („Nu suntem decât mingile de tenis ale stelelor“) sau la ultimul vers din Paradisul reg\sit al lui Milton – „el neobservat / La casa Mamei lui singur se-nturn\“ – care f\cea din Hristos (considera Borges) un gentleman englez cu melon ce venea acas\ la mami]a s\ ia ceaiul. De exemplu. la o reorganizare mental\ a c\r]ilor pe care le aveam. Tigrii alba[tri. parc\ scotocind `ntr-o bibliotec\ mental\. 1982.“ Ascultându-m\ cum citeam povestirea lui Kipling Beyond the Pale.18 Apoi. A remarcat oportunitatea poetic\ a g\selni]ei [i s-a `ntrebat. za pentru pe[te de râu. l-a f\cut s\ compun\ una dintre ultimele sale povestiri. cu toate penele ei.30 A L B E R T O M A N G U E L Bioy Casares s-au jucat cu ideea asta `ntr-o povestire scurt\ de opt cuvinte: „Str\inul urc\ sc\rile `n `ntuneric: tic-tac. nepotrivit pentru a fi rostit de Hamlet – el ar fi preferat „Frate al tat\lui meu!“ sau „Rubedenie a mamei mele!“). zana. o dat\ care atunci ]inea `nc\ de viitor.

fie cineva `mi citise cu voce tare o carte aleas\ de mine. `n scurt timp. S\-i citesc cu voce tare b\trânului orb era o experien]\ ciudat\. un aide-mémoire de care orbul avea nevoie ca s\-[i pun\ `n ordine ideile. dac\-i citeam cu voce tare texte pe care le citisem singur `nainte. uneori crude. care. ~nainte de a-l `ntâlni pe Borges. Borges. asta modifica acea lectur\ solitar\. dar peisajul. dar nu sup\r\tor.20 N-am avut niciodat\ senza]ia c\ `mi f\ceam doar datoria citindu-i lui Borges.ISTORIA LECTURII 31 doctorului Brodie. eu (ca mul]i al]ii) eram doar carnetul lui de noti]e. prejudec\]ile au l\sat loc experien]ei. neinteligibil – dar. Joyce. dimpotriv\. Borges `ntrerupea ca s\ comenteze. iar descoperirea unei povestiri m\ f\cea s\ fiu ner\bd\tor `n privin]a celei care avea s\ urmeze. care erau imens. Eu eram [oferul. favoritele mele). foarte hazlii. Nu [tiu cum se folosea de ele. fie citisem `n gând. pentru c\. dar obiceiul de a vorbi o carte pe la spate a devenit [i al meu. care nu mai avea nicio alt\ responsabilitate decât aceea de a recunoa[te ]ara de dincolo de ferestre. cât mai ales de comentariile sale. Adesea `mi cerea s\ notez ceva pe ultimele pagini ale c\r]ii pe care o citeam – o trimitere la un capitol sau la un gând. Evolu]ia lecturilor mele nu a urmat niciodat\ conven]ionala ordine cronologic\. M-am bucurat chiar s\ pot fi folosit `n felul acesta. se `mbog\]ea prin amintirea reac]iilor lui Borges [i ale mele. experien]a aceasta era ca un fel de captivitate fericit\. Desigur. `n urma unui oarecare efort. dup\ aceea. spa]iul `n desf\[urare `i apar]ineau celuilalt din automobil. f\cea ca . aproape `ntotdeauna de ne`nlocuit. salvat de un altul `n mijlocul junglei amazoniene. De exemplu. Exist\ o povestire de Evelyn Waugh `n care un b\rbat. Am `nv\]at repede c\ cititul e un proces cumulativ [i-[i urmeaz\ drumul `ntr-o progresie geometric\: fiecare nou\ lectur\ `[i are baza `n lecturile anterioare ale cititorului. e obligat de salvatorul s\u s\ citeasc\ Dickens cu voce tare pentru tot restul vie]ii sale. nu eram. de erudite. Borges permitea cuvintelor s\ vin\ la el. Borges alegea cartea. copil\resc. de unul singur. Eram cucerit nu atât de textele pe care m\ f\cea s\ le descop\r (multe dintre acestea au devenit. Stevenson. Eu eram invizibil. Borges m\ oprea sau `mi cerea s\ continui. de[i m\ sim]eam. la rândul ei. Am `nceput prin a face presupuneri `n privin]a povestirilor pe care le alegea Borges – Kipling era plictisitor. st\pân pe tonul [i ritmul lecturii. era cel care devenea st\pânul textului. alc\tuite numai pentru mine. ascult\torul. Sim]eam c\ eram unicul proprietar al unei edi]ii adnotate cu grij\.

ordonate dup\ numele autorilor. Sfântul Ioan al Crucii [i Lewis Carroll (ace[tia fiind cei care-mi pl\ceau cel mai mult). de exemplu. `n cântul al cincisprezecelea din Infernul lui Dante „dau cu ochii unul de altul. „Exist\ cei care.32 A L B E R T O M A N G U E L amintirea ei s\ se l\rgeasc\ [i s\ se reverse. lag\rul de concentrare `n care fusese `nchis. ~n afar\ de Borges. `ntâlnirea mea cu c\r]ile a fost una de natur\ `ntâmpl\toare. asocierile `ntre Aristotel. reactiveaz\ emo]ii din alte lecturi. Romancierul spaniol Jorge Semprun p\stra Lotte la Weimar a lui Thomas Mann printre c\r]ile lui despre Buchenwald. o atrac]ie de nest\pânit. le-am `mp\r]it `n cele pe care nu prea le citeam. Apoi am `nceput s\ le `mpart pe genuri: romane. ce s\ citesc. explorând. compar\. eseuri. iar când am fost obligat s\ p\strez doar câteva. Mai târziu. cele pe care le citeam permanent [i cele pe care speram s\ le citesc. Mi se p\rea c\ literatura `nv\]at\ la [coal\ – `n care leg\turile care se pot face `ntre Cervantes [i Lope de Vega sunt explicate pe baza faptului c\ au tr\it `n acela[i secol sau `n care Platero [i cu mine al lui Juan Ramón Jiménez (o retoric\ relatare a sl\biciunii poetului pentru m\g\ru[ul s\u) era considerat\ a fi o capodoper\ – constituia o selec]ie tot atât de arbitrar\ sau . am `nceput s\ le grupez pe limbi. La `nceput. piese de teatru. pentru c\ romanul lui Mann se deschide cu o scen\ la Hotelul Elefant din Weimar. m\ determina s\ percep lucruri pe care nu le percepusem atunci. Sylvia Townsend Warner. mi-am p\strat c\r]ile `ntr-o strict\ ordine alfabetic\. ca `ntâlnirea cu acei str\ini afla]i `n trecere care. unii profesori [i câte-o recenzie g\sit\ pe ici [i colo care-mi sugerau. de-a lungul c\l\toriilor mele. la care a fost dus Semprun dup\ eliberare. Jane Austen [i Marcel Aimé (`n ordinea mea alfabetic\). n\scute din asocia]ii marcate de idiosincrazii. ori `ntre Chesterton. „Asta este una dintre cele mai delicate forme de adulter. [i care g\sesc `ntr-o apari]ie. când citesc o carte. dar. din când `n când. anterioare“. un cuvânt. mai erau câ]iva prieteni.“21 Borges nu avea `ncredere `n bibliografiile sistematice [i `ncuraja astfel de lecturi adulterine. `n general. pe când lumina zilei scade `n amurg [i pe cer se afl\ luna nou\“. Uneori. m-am gândit c-ar fi amuzant s\ alc\tuiesc din astfel de grup\ri o istorie a literaturii. poezie. Auden. biblioteca mea urma reguli secrete. remarca scriitorul argentinian Ezequiel Martinez Estrada. dar asupra c\rora reac]ia sa `mi atr\gea acum aten]ia.22 Odat\. Borges. o privire. readuc `n memorie.

dup\ Virgiliu. când a venit la putere guvernul militar al generalului Onganía. pur [i simplu. ale c\rei conexiuni nu erau nici evidente [i nici ve[nice. de parc\ activitatea mea t\cut\ ar fi contrazis ceea ce credea ea c\ `nsemna a tr\i. Maxim Gorki. Autorii interzi[i – Pablo Neruda. probabil pentru c\ imaginea individului ghemuit `ntr-un col]. Harold Pinter – formau o alt\ istorie a literaturii. baruri [i g\ri sau. sugereaz\ o intimitate de nep\truns. este materialul din care e f\cut\ Poarta falselor vise. am descoperit `nc\ un sistem `n care un cititor `[i poate rândui c\r]ile. `nd\r\tul u[ilor `nchise. bazându-m\ pe descoperirile f\cute de-a lungul drumurilor sinuoase ale lecturilor mele sau pe rafturile propriei biblioteci. Cu un an `nainte de a absolvi liceul. care pare c\ ignor\ bomb\nelile lumii. [i ale c\rei baze comune se revelau exclusiv prin ochiul pedant al cenzorului. iar `n tot mai desele razii ale poli]iei `n cafenele. comunitatea cititorilor are o reputa]ie ambigu\. un ochi egoist [i o activitate deosebit de secretoas\. datorat\ autorit\]ii pe care [i-a câ[tigat-o [i a puterii pe care o exercit\.ISTORIA LECTURII 33 de permisiv\ ca aceea pe care o puteam construi eu `nsumi. pe strad\. („Du-te afar\ [i tr\ie[te!“ `mi spunea mama când m\ vedea c\ citesc. Cei care citesc sunt agresa]i `n curtea [colii sau `n vestiare tot atât de mult ca `n birourile guvernamentale sau `n `nchisori. una diferit\. B\nuite c\ ar fi comuniste sau obscene. `mi p\rea a nu fi mai mult decât istoria unui anume mod de-a citi – poate mai matur [i mai bine informat ca al meu.D. . Rela]ia dintre un cititor [i o carte are ceva ce este recunoscut ca bun [i fructuos. anumite titluri [i nume de autori se g\seau pe lista cenzurii. dar nu mai pu]in tributar norocului [i `ntâmpl\rii. Salinger. dup\ Saint-Beuve. Dar nu numai guvernelor totalitare le e team\ de lectur\. Istoria literaturii. dar ea e v\zut\ [i ca form\ de manifestare a unui exclusivism dispre]uitor [i privilegiat. J. a[a cum e consacrat\ de manualele [colare [i bibliotecile oficiale. este [i materialul din care e f\urit turnul celui care cite[te. Aproape peste tot.) Teama popular\ de ceea ce poate face cineva care `ntoarce paginile unei c\r]i seam\n\ cu temerea ancestral\ pe care o nutresc b\rba]ii fa]\ de ce se `ntâmpl\ `n p\r]ile secrete ale trupului femeii sau fa]\ de ce ar putea face vr\jitoarele [i alchimi[tii `n bezn\. Filde[ul. a nu fi v\zut cu c\r]i suspecte `n mân\ devenise la fel de important ca a avea asupra ta actele de identitate. `n 1966.

oricât de impersonal\ ar `ncerca s\ fie. de vreme ce orice astfel de istorie – constituit\ din intui]ii proprii [i am\nunte personale – trebuie s\ fie una dintre cele multe. Regimurile populare ne cer s\ uit\m [i. `n consecin]\. se poate spune acela[i lucru despre o istorie a lecturii. necesara realitate – era v\zut\ ca fiind `n iremediabil conflict cu evaziva [i vis\toarea lume a c\r]ilor. {i astfel. probabil. cei care citesc nu pot fi decât subversivi. eticheteaz\ c\r]ile drept un lux inutil. practica precede teoria. eforturile intuitive ale precursorilor sunt mai pu]in accesibile cititorului profan decât cele ale matematicienilor moderni“. drept urmare. ~n astfel de `mprejur\ri. Folosindu-se de o astfel de scuz\. Pân\ la urm\. f\când deosebire.“ Riposta –„Pantofi da. la urma urmelor. pentru care cititul era o prerogativ\ deosebit de important\. Sau. Recenzând o istorie a matematicilor publicat\ cândva pe la mijlocul anilor treizeci. `n timpul uneia dintre demonstra]iile populiste organizate de regimul lui Perón `n 1950 `mpotriva intelectualilor de opozi]ie. Foarte adesea. erau stabilite cu mai mare claritate decât cele predate `n Viena sfâr[itului de secol nou\sprezece sau `n Anglia edwardian\. `ntre textul ce trebuia citit cu voce tare [i textul ce trebuia citit `n gând. `ncurajând astfel consumul unei literaturi de duzin\. ambele. de vreme ce un articol de lege ori o reglare de conturi depindea exclusiv de interpretarea lui. Realitatea – aspra. O istorie a lecturii nu poate s\ . care defineau când [i cum se cite[te. ambi]ios.23 ~n mare parte. demonstran]ii strigau „Pantofi da. am trecut de la istoria lecturilor mele la istoria actului lecturii. Chiar [i punctul ei de plecare trebuie s\ fie marcat de circumstan]e personale.34 A L B E R T O M A N G U E L Borges mi-a spus odat\ c\. mai degrab\. avea un sim] mai ascu]it al responsabilit\]ii decât cititorul din New Yorkul sau din Santiago de ast\zi. amenin]\ [i cenzureaz\. istoria lecturii este istoria fiec\ruia dintre cititori. Borges a scris c\ aceasta suferea de „un defect mutilator: ordinea cronologic\ a evenimentelor nu corespunde cu ordinea logic\ [i natural\. la o istorie a lecturii. Cronologia ei nu poate fi cea a istoriei politice. c\r]i ba. regimurile totalitare ne cer s\ nu gândim [i. cei afla]i la putere continu\ s\ `ncurajeze asiduu desp\r]irea artificial\ dintre via]\ [i citit. ne cer s\ devenim pro[ti [i s\ ne accept\m cu umilin]\ degradarea. defini]ia elementelor constitutive vine la urm\. Metodele de lectur\ din Evul Mediu. c\r]i da“ – n-a convins pe nimeni. de exemplu. Scribul sumerian. interzic.

cititorii de ast\zi. De[i ni s-a spus c\ suntem amenin]a]i cu dispari]ia.28 Istoria lecturii nu corespunde nici cronologiilor istoriilor literare.26 Aceast\ pozi]ie a fost respins\ de c\tre eseistul american Allan Bloom. oferindu-ne. spunea el. care au considerat metodele de citit de pe suluri (asem\n\toare metodelor pe care le folosim acum ca s\ citim pe computerele noastre) prea limitate [i incomode. de c\tre Plinius. noi. revine `n timpurile noastre datorit\ entuziasmului manifestat de Sir Geoffrey Keynes [i Northrop Frye. „citesc. temerile clar exprimate de mistica din secolul al nou\sprezecelea Anna Katharina Emmerich (c\ textul tip\rit nu a egalat niciodat\ experien]a ei nemijlocit\)24 au fost [i mai hot\rât exprimate cu dou\ mii de ani mai devreme de c\tre Socrate (care considera c\r]ile o piedic\ `n calea `nv\]\rii)25 [i. Viitorul nostru – viitorul istoriei lecturilor noastre – a fost explorat de c\tre Sfântul Augustin. William Blake. `n schimb. de c\tre scribii sumerieni. unde c\r]ile sale au stat mai mult de o sut\ cincizeci de ani. Bloom a fost amendat [i corectat de precursorul s\u. de c\tre primii f\c\tori de c\r]i. Charles Lamb. care au f\cut din opera sa o lectur\ obligatorie `n orice bibliografie de liceu. Trecutul acelei istorii se afl\ acum `n fa]a noastr\. posibilitatea s\ frunz\rim paginile [i s\ mâzg\lim pe marginile lor. printr-un splendid anacronism. nu pot s\ stau [i s\ gândesc. Când nu m\ plimb“. care a `ncercat s\ fac\ deosebire `ntre textul v\zut `n minte [i textul rostit cu voce tare. ci odat\ cu viitorii s\i cititori: Marchizul de Sade a fost eliberat de pe blamatele rafturi cu literatur\ pornografic\. care au conferit puteri politice actului lecturii. ignorat mai bine de dou\ secole.ISTORIA LECTURII 35 urmeze nici succesiunea coerent\ a istoriei criticii literare. de c\tre criticul german Hans Magnus Enzensberger (care laud\ ne[tiin]a de carte [i propune o `ntoarcere la creativitatea original\ a literaturii orale). care a analizat interpretarea lecturii [i rela]ia dintre scriitorul care cite[te [i cititorul care scrie. de c\tre bibliofilul Maurice Heine [i de c\tre suprareali[tii francezi. m\rturisea c\-i pl\cea s\ se piard\ `n „min]ile altora. de c\tre Dante. adesea. `n vremurile noastre. pe ultima . `nc\ nu [tim ce este lectura. care a cercetat limitele puterii de interpretare a cititorului. C\r]ile gândesc pentru mine“. de c\tre Doamna Murasaki. c\ci `n istoria lecturii un anumit autor apare. nu odat\ cu prima lui carte. care. care a pledat pentru caracterul specific al anumitor lecturi. `n 1833.27 printre mul]i al]ii.

s\ te `ntorci la `nceput. Sare peste capitole. ~n mod paradoxal. Ca [i actul lecturii `n sine. când ai terminat-o.36 A L B E R T O M A N G U E L pagin\ din acel viitor – avertisment lansat de Ray Bradbury `n Fahrenheit 451. `nc\ o dat\. o istorie a lecturii sare `nainte `n contemporaneitate – `n cazul meu. indiferent cât de complex\ [i greu de `n]eles ar fi acea carte. la experien]a mea de cititor – [i. recunoa[te un adev\r grav: „Nu te po]i `mbarca `n via]\. recite[te. `n aer liber. scrie romancierul turc Orhan Pamuk `n Castelul alb. astfel. apoi. po]i. r\sfoie[te. teama care opune cititul vie]ii active. s-o cite[ti din nou [i. acea c\l\torie unic\ f\r\ mijloc de transport. se `ntoarce. o lume `n care c\r]ile sunt p\strate nu pe hârtie. refuz\ s\ urmeze ordinea conven]ional\. când aceasta s-a terminat“. ci `n minte. s\ `n]elegi [i via]a. s\ `n]elegi ceea ce este greu [i. dac\ vrei. teama care o `ndemna pe mama mea s\ m\ urneasc\ de pe scaunul meu [i din fa]a c\r]ii mele. „dar dac\ ai o carte `n mân\. gonindu-m\ afar\. odat\ cu asta. la o pagin\ timpurie dintr-un secol `ndep\rtat [i str\in.“29 .

“ ITALO CALVINO. Dac\ `ntr-o noapte de iarn\ un c\l\tor.D OC UMENTE A L E L E C TUR II „A citi `nseamn\ a aborda ceva ce tocmai ia fiin]\. 1979 .

Predând optica [i legile percep]iei `ntr-o [coal\ islamic\ din secolul al [aisprezecelea. .

similare acelora din Muzeul Arheologic din Bagdad. reprezint\ num\rul zece. datând din mileniul al patrulea `. observând delicatele incizii ce reprezint\ animale devenite Dou\ t\bli]e pictografce din Tell Brak. cu un an `nainte de R\zboiul din Golf. Probabil.1 Ele sunt – dac\ r\zboiul le va cru]a – printre cele mai vechi exemple de scriere pe care le cunoa[tem. o oaie. au fost g\site dou\ t\bli]e de argil\ de-o form\ vag dreptunghiular\. Unul dintre aceste animale ar putea fi o capr\. `n mijloc.CITIREA UM BRELO R ~n 1984. deloc impresionante – s-au p\strat câteva semne fine: o mic\ adâncitur\ la cap\tul de sus [i un fel de animal schi]at cu un be]i[or. expuse neostentativ `ntr-o vitrin\ a Muzeului de Arheologie din Bagdad.Hr. `n Siria. spun arheologii. . Siria. probabil. Le-am v\zut.2 Con]inutul t\bli]elor este profund impresionant. caz `n care cel\lalt este. Pe fiecare dintre ele – sunt ni[te obiecte simple. Adâncitura. la Tell Brak. când ne a]intim privirea la aceste buc\]ele de argil\ aduse de apele unui râu care nu mai exist\ de mult\ vreme. Toat\ istoria noastr\ `ncepe cu aceste dou\ t\bli]e modeste.

care „z\misle[te un foc `n membrane [i ]esuturi fine.40 A L B E R T O M A N G U E L ]\rân\ cu mii [i mii de ani `n urm\. un mesaj care ne spune: „Aici au fost zece capre“. o descriere. Dar prin ce alchimie devin aceste litere cuvinte inteligibile? Ce se petrece `n noi când ne afl\m `n fa]a unui text? Cum devin lizibile lucrurile v\zute. `n laboratorul nostru interior. citite. Dar cum are loc un asemenea proces? Cititul `ncepe cu ochii. acestea re]in apele adânci care curg `n jur. „Cel mai p\trunz\tor dintre sim]urile noastre este sim]ul v\zului“. descifrate. dar las\ s\ treac\ fl\c\rile l\untrice `n afar\“.5 iar Sfântul Toma d’Aquino a numit v\zul „cel mai mare dintre sim]uri. Prin simplul fapt c\ ne uit\m la aceste t\bli]e. `nainteaz\. pentru o clip\. mult timp dup\ ce persoana care l-a formulat a `ncetat s\ mai gândeasc\. de fapt. culorile [i formele obiectelor sau literelor? Ce este. cu b\rbia `n pumni.Hr.. distras. `n secolul al cincilea `.7 La mai mult de un secol dup\ aceea. un gând. actul c\ruia noi `i spunem citire? Empedocle. remarcând c\. privesc. sus]inea c\ ochii au fost crea]i de zei]a Afrodita. cre[te [i prinde r\d\cini `n timp ce citesc. un argument. cu coatele pe pagin\. [i eu citesc. am conservat un gând. „Aici au fost zece oi“. atunci când vedem un text. a scris Cicero. ceva povestit de un fermier grijuliu pe vremea când de[erturile erau verzi. „substan]ele“ care ajung. peste secole [i m\ri. urcând.3 Asemenea nebulosului meu str\mo[ sumerian care citea cele dou\ t\bli]e. ascult.6 Este mai mult decât evident pentru oricare cititor: acele litere sunt percepute prin v\z. Epicur a imaginat aceste fl\c\ri ca o ploaie fin\ de atomi. [i am devenit noi `n[ine participan]i la un act de crea]ie ce r\mâne deschis atâta vreme cât imaginile gravate sunt v\zute. prin intermediul ochilor.4 Sfântul Augustin a pre]uit ([i apoi a condamnat) ochii ca fiind aceia prin care intr\ lumea. de lumina schimb\toare de afar\ [i de zgomotele care se ridic\ din strad\. prin mijlocirea c\ruia câ[tig\m cunoa[tere“. `ntr-o dup\-amiaz\ inimaginabil de `ndep\rtat\. urm\resc (dar aceste cuvinte nu sunt cele mai potrivite pentru ceea ce are loc `n mine) o istorie.8 . A[ezat la biroul meu. am prelungit o amintire de la `nceputurile timpurilor noastre. ocazional. mâna care `ntoarce pagina [i totu[i ceva imperfect definit de cuvântul „text“ se desf\[oar\. se treze[te `n noi o voce. `n `nc\perea mea. sc\ldându-ne `n toate calit\]ile obiectului. aici. ni-l amintim mai bine decât atunci când doar `l auzim. Doar ochii mi se mi[c\ sau. care se prelinge pe suprafa]a fiec\rui obiect [i intr\ `n ochii no[tri [i `n minte.

credeau c\ putea fi g\sit\ o rela]ie ierarhic\ `ntre cele dou\ teorii. a[a-zisa teorie a „p\trunderii“.11 {ase sute de ani mai târziu. Ochiul omenesc. cum ar putea pelicula de atomi emis\ de un obiect de mari dimensiuni – un elefant sau Muntele Olimp – s\ intre `ntr-un spa]iu atât de mic precum ochiul omului? ~n ceea ce-o prive[te pe a doua. spre nervii sim]urilor [i mi[c\rii. `ntr-o frac]iune de secund\. traverseaz\ ochiul prin nervul optic [i p\trunde `n aer. era asemenea unui cameleon. `n cazul celei dintâi. captând calit\]ile obiectelor percepute. Anticipându-l [i corectându-l pe Epicur. ci m\rimea [i forma relative ale unui munte. pentru care Galen [i Aristotel erau izvoarele cunoa[terii [tiin]ifice. iar apoi prin [ira spin\rii. Galen a sugerat c\ un „spirit vizual“. medicul grec Galen a oferit o a patra solu]ie.9 Probleme aparent insurmontabile grevau ambele teorii. contrazicându-l pe Epicur [i urmându-l pe Euclid. De exemplu. oricât de departe s-ar fi aflat ele.10 un conglomerat de organe care include inima. f\când aerul sensibil la senza]ii. teoria „emisiunii“. `ncorporând forma [i culoarea obiectului observat [i transmi]ând informa]ia. Pentru Galen. n\scut `n creier. contemporanul lui Epicur. Calit\]ile `n cauz\ erau retransmise prin ochi spre creier. prin umorile oculare. vezica biliar\ [i vasele sanguine [i care r\spunde de mi[care [i sim]uri. iar r\d\cina din care cre[tea fiecare viziune se afla undeva adânc `n creier. Aerul `nsu[i devenea astfel capabil de percep]ie. ficatul. observatorul era o entitate pasiv\. s\ ajung\ la `ndep\rtatele stele pe care le vedem `n fiecare noapte? Cu câteva decade mai devreme.ISTORIA LECTURII 41 Euclid. acesta fiind apoi transmis inimii. conform lui Aristotel. astfel c\ nu dimensiunile reale erau percepute. receptaculul tuturor senza]iilor – inclusiv al v\zului. observatorul. pl\mânii. a propus teoria contrar\: razele sunt trimise din ochii observatorului ca s\ perceap\ obiectul observat. Problema nu era c\ o teorie ar fi surclasat-o pe cealalt\. ce raz\ ar putea ie[i din ochi [i. el argumentase c\ `nsu[irile obiectului observat – mai degrab\ decât o pelicul\ de atomi – sunt acelea care c\l\toresc prin aer (sau un alt mediu) pân\ la ochiul privitorului. ~nv\]a]ii medievali. `ndeplinea un rol activ. Pentru Aristotel. Aristotel sugerase o alt\ teorie. atotputernicelor viscere (splanchna). care primea prin aer obiectul observat. ceea ce conta era s\ se ob]in\ din fiecare un mod de `n]elegere a felului `n care diferitele p\r]i ale corpului percepeau lumea din afar\ – sau a felului `n care aceste p\r]i rela]ionau .

folosind verbul colligere (`nsemnând atât „a colecta“. Sfântul Augustin se ocupase deja de problem\ cu toat\ aten]ia. cât [i inima func]ionau ca ni[te p\stori ai imaginilor pe care sim]urile le-au depozitat `n memoria noastr\. din secolul al cincisprezecelea. Pentru Sfântul Augustin.42 A L B E R T O M A N G U E L O reprezentare a func]iilor creierului `ntr-un manuscris al De Anima al lui Aristotel. cât [i „a rezuma“) pentru a descrie cum erau adunate impresiile din compartimentele separate ale memoriei [i „p\storite afar\ din vechile lor staule. Doctorul italian din secolul al paisprezecelea Gentile da Foligno considera c\ o asemenea `n]elegere era „un pas tot atât de esen]ial `n medicin\ ca `nv\]area alfabetului pentru citire“12 [i aminte[te c\.13 . dintre p\rin]ii timpurii ai Bisericii. pentru c\ nu exist\ alt loc `n care s\ se fi putut duce“. una cu alta. atât creierul.

`n timp ce inima a fost declarat\ conduc\torul suprem al corpului.ISTORIA LECTURII 43 Desen al lui Leonardo da Vinci reprezentând creierul. auzul. O teorie universal acceptat\ de c\tre `nv\]a]ii medievali era aceea c\ (a[a cum sugerase Galen) vederea. la rândul ei. Zona aceasta. centrul `ntregii sim]iri. Astfel. imagina]ia [i visele. din care proveneau nu doar memoria. sim]urilor li se atribuia o rela]ie direct\ cu creierul. gustul [i pip\itul erau ghidate c\tre o magazie senzorial\ general\ localizat\ `n creier. ar\tând rete mirabile. Memoria a fost doar una dintre func]iile care au beneficiat de pe urma acestei des]eleniri a sim]urilor. o zon\ uneori cunoscut\ sub denumirea de „sim]ul comun“. de asemenea. cunoa[terea.14 Un manuscris `n limba german\ de la sfâr[itul secolului al cincisprezecelea. ci. era conectat\ cu splanchna lui Aristotel. acum redus\ de comentatorii medievali doar la inim\. cuprinzând tratatul lui Aristotel . mirosul.

suntem aceia care ne extindem [i capt\m literele de pe pagin\. „senso comune[sim]ul comun] este acela care evalueaz\ impresiile transmise de celelalte sim]uri[…] [i locul lui este `n centrul capului. func]ionând ca ni[te canale de comunicare `n momentul prelucr\rii informa]iilor care ajungeau la creier. De la impresiva sunt transmise la senso comune [i. era v\zut\ ca un mic laborator `n care materialele colectate de c\tre ochi. cititorii. r\spunsul (sau sugestii `n vederea unui r\spuns) putea s\l\[lui `ntr-o traducere din secolul al treisprezecelea a unei c\r]i scrise cu dou\ sute de ani mai `nainte (atât de .15 Mintea omeneasc\. puterii de judecat\ [i memoriei. `nf\]i[eaz\ capul unui om. Obiectele din jur `[i transmit imaginile sim]urilor [i sim]urile le conduc la impresiva. de aici. cum au spus Epicur [i Aristotel? Pentru Leonardo [i contemporanii s\i. Dup\ Leonardo. dup\ importan]a [i for]a obiectelor `n chestiune“. marcând clar ventriculele separate [i atribuind diferitelor sec]iuni facult\]i mentale distincte.44 A L B E R T O M A N G U E L despre logic\ [i filosofia naturii. urechi [i alte organe ale percep]iei deveneau „impresii“ `n creier. având una din urechi grijuliu conturate. printr-un astfel de proces. `n vremea lui Leonardo. unde erau filtrate prin centrul sim]ului comun [i apoi transformate `ntr-una sau mai multe facult\]i – cum ar fi memoria – sub influen]a diriguitoarei inimi. Diagrama este un bun exemplu despre cum era imaginat procesul percep]iei la sfâr[itul Evului Mediu. care reprezint\. unde r\mân mai mult sau mai pu]in fixate. fanteziei. de la stânga la dreapta. apoi loca]iile imagina]iei. dup\ teoriile lui Euclid [i Galen? Sau literele sunt acelea care se extind spre sim]urile noastre. Aceast\ rete mirabile apare `ntr-o schi]\ a creierului ce-i apar]ine lui Leonardo da Vinci [i dateaz\ din jurul anului 1508. n\rile dilatate. ~n perimetrul creierului exist\ cinci mici cercuri conectate `ntre ele. se presupunea (`ntorcându-ne iar la Galen) c\ la baza creierului s-ar afla o „plas\ minunat\“ – rete mirabile – alc\tuit\ din vase mici. sunt `ntip\rite `n memorie. cercul sim]ului comun este legat `n acela[i timp [i la inim\. Dar o `ntrebare fundamental\ r\mâne f\r\ r\spuns: noi. Imaginea literelor negre devine. cu o mic\ addenda: de[i nu este reprezentat\ `n ilustra]ie. [i ea `nf\]i[at\ `n desen. aurul cunoa[terii (ca s\ folosim o imagine alchimic\). principala loca]ie a sim]ului comun. cu ochii [i gura deschise. Conform comentariului `nso]itor. `ntre impresiva[centrul impresiei] [i memoria[centrul memoriei].

`n timp ce nisipoasele-i frontiere erau ap\rate de o armat\ de mercenari – berberi. Egiptul a `nflorit `n secolul al unsprezecelea sub regimul fatimid. Aceast\ combina]ie eterogen\ `ntre un comer] interna]ional [i o armat\ de mercenari a dat Egiptului fatimid toate avantajele [i aspira]iile unui stat cu adev\rat cosmopolit.16 ~n 1004. cunoscut de occidentali sub numele de Alhazen. `ndelungi sunt uneori ezit\rile erudi]iei) `n Egipt de al-Hasan ibn al-Haytham. `nv\]at din Basra. califul al-Hakim (care devenise conduc\tor la vârsta de unsprezece ani [i care a disp\rut misterios `n timpul unei plimb\ri solitare. dou\zeci [i cinci de ani mai târziu) a . datorându-[i prosperitatea v\ii Nilului [i comer]ului cu vecinii mediteraneeni. a[a cum e reprezentat `n Kitab al-manazir `n secolul al unsprezecelea. sudanezi [i turci.ISTORIA LECTURII 45 Sistemul vizual al lui al-Haytham. Ahmad ibn Jafar. desenat de ginerele autorului.

s\ transcrie [i s\ fie instruit\“. Ca s\-[i dezvolte teza.46 A L B E R T O M A N G U E L fondat o mare academie la Cairo – Dar al-Ilm sau Casa {tiin]ei –. conceput\ dup\ modelul institu]iilor preislamice. care provin din facultatea noastr\ de judecare. iar nop]ile. Potrivit lui al-Haytam. iar `n scopul realiz\rii acestei ambi]ii a invitat la curte mul]i astronomi [i matematicieni faimo[i.19 Dar. cea dintâi fiind incon[tient\ sau involuntar\ – faptul c\ v\d lumina de dincolo de fereastra mea [i schimbarea formelor dup\-amiaza – [i cea din urm\ presupunând un act voluntar de recunoa[tere – urm\rirea unui text pe pagin\. a d\ruit poporului propria colec]ie important\ de manuscrise [i a decretat c\ „toat\ lumea poate veni aici s\ citeasc\. toate percep]iile din lumea din afar\ presupun anumite deduc]ii deliberate. lucrare care l-a f\cut celebru.20 Importan]a argumentului lui al-Haytham a constat `n aceea c\ a identificat pentru prima oar\ `n actul percep]iei o gradare a ac]iunii con[tiente. al-Haytham a f\cut o deosebire `ntre „pura senza]ie“ [i „percep]ie“. Al-Haytam a murit la Cairo `n 1038. care trece de la „vedere“ la „descifrare“ sau „citire“. `n mod radical. savantul englez Roger Bacon – `ncercând s\ justifice `n fa]a papei Clement al IV-lea studierea opticii `ntr-o vreme `n care anumite fac]iuni din cadrul Bisericii Catolice se `mpotriveau vehement cercet\rii [tiin]ifice.18 Scopul lui a fost s\ fac\ din Cairo-ul fatimid nu doar centrul simbolic al puterii politice. al-Haytham a urmat argumentul de baz\ al teoriei intromisiunii a lui Aristotel – acela c\ `nsu[irile lucrurilor pe care le vedem intr\ `n ochi prin intermediul aerului – [i `[i argumenteaz\ op]iunea cu explica]ii precise din domeniile fizicii. dar [i capitala `ndeletnicirilor artistice [i a cercet\rii [tiin]ifice. matematicii [i fiziologiei.17 Excentricele decizii ale lui al-Hakim – acesta a interzis jocul de [ah [i vânzarea pe[telui f\r\ solzi – [i bine cunoscuta lui sete de sânge au fost temperate `n imagina]ia popular\ de succesul pe care l-a repurtat `n calitate de cârmuitor.21 . Misiunea oficial\ a lui al-Haytam a fost s\ studieze o metod\ de regularizare a cursului Nilului. considerând-o contrar\ dogmei cre[tine – ofer\ un rezumat revizuit al teoriei lui al-Haytham. printre care [i al-Haytam. Dou\ secole mai târziu. scriind amplul studiu despre optic\. [i-a petrecut `ns\ o alt\ parte a timpului preg\tind o infirmare a teoriilor astronomice ale lui Ptolemeu (despre care du[manii lui erau de p\rere c\ a fost „mai pu]in o infirmare decât o nou\ serie de `ndoieli“). ceea ce a [i f\cut. f\r\ succes.

`n 1865. pentru Bacon. locul. Michel Dax [i Paul Broca. Vederea. t\bli]a. Potrivit lui Bacon. practica? al-Haytham [tia (la fel ca Bacon. Studiul modern al neurolingvisticii. transformându-l `ntr-un proces pentru a c\rui reu[it\ e nevoie de coordonarea a o sut\ de abilit\]i diferite. pentru al-Haytham. cunoa[terea. atr\gând aten]ia asupra importan]ei culturii islamice). pentru Bacon. ca urmare a unui proces genetic ce debuteaz\ `n momentul concep]iei. Curtea regelui Francisc I. „Vedem“ atunci când piramida intr\ `n ochiul nostru [i razele sale sunt repartizate pe suprafa]a globului ocular. cercetarea rela]iei dintre creier [i limbaj. Toate aceste elemente ame]itor de diverse se cumuleaz\ `n acel act unic. recunoa[terea. satul lâng\ care are grij\ de caprele [i oile lui sau argila rotund\. cu baza pe obiectul `nsu[i [i vârful `n centrul curburii corneei. noua `nc\pere alb\ a bibliotecii din Cairo sau manuscrisul lui Ptolemeu. pentru Leonardo. pentru al-Haytham [i cititorii s\i. Dar cum avea loc procesul. `n acela[i timp. c\ majoritatea oamenilor. `ncepe la aproape opt secole [i jum\tate dup\ al-Haytham.ISTORIA LECTURII 47 Urmându-l pe `nv\]atul arab ([i. ci [i timpul. judecata. se nasc cu o emisfer\ . Dar cum se transform\ o asemenea percep]ie `n lectur\? Cum se raporteaz\ actul recunoa[terii literelor la un proces care implic\ nu doar vederea [i percep]ia. celula `n care a fost condamnat s\-[i petreac\ zilele pentru `nv\]\turile lui neortodoxe [i pre]ioasele lui volume [tiin]ifice. care poate fi citit doar dac\ este a[ezat `n fa]a unei oglinzi. r\mânea f\r\ r\spuns. ~n acel an. atunci când ne uit\m la un obiect (un copac sau literele SOARE) se formeaz\ o piramid\ vizual\. unde [i-a petrecut ultimii ani. [i carnetele `n care a f\cut `nsemn\ri `ntr-un cod secret. cam asta b\nuise [i al-Haytham. memoria. ci [i deduc]ia. ce conexiuni complicate [i formidabile se stabileau `ntre elemente. refractate astfel `ncât s\ nu se intersecteze. experien]a. pagina sau ecranul pe care se desf\[oar\ textul: pentru ]\ranul sumerian anonim. sulul. f\r\ `ndoial\) c\ toate elementele necesare `ndeplinirii actului lecturii `i confer\ acestuia o complexitate uluitoare. era o chestiune care. dar independente.22 au sugerat `n studii simultane. {i nu doar aceste abilit\]i afecteaz\ lectura. pe care-l cite[te dispre]uitor. doi oameni de [tiin]\ francezi. este procesul activ prin care imaginea unui obiect p\trunde `n ochi [i este apoi captat\ prin „puterile vizuale“ ale acestuia. Bacon i-a explicat Sfin]iei Sale mecanismul teoriei intromisiunii.

23 Aceast\ idee. pe parcurs. Descoperirea i-a sugerat c\ . „Descoperim“ un cuvânt pentru c\ obiectul sau ideea pe care o reprezint\ este deja `n mintea noastr\.48 A L B E R T O M A N G U E L cerebral\ stâng\ care. afec]iuni timpurii ale creierului provoac\ o „reprogramare“ cerebral\ [i conduc la dezvoltarea func]iei limbajului `n emisfera dreapt\. s\ citim – de fapt. s-ar putea ca. profesorul Lecours a ajuns la concluzia c\ programul genetic care duce la o mai frecvent\ domina]ie a p\r]ii cerebrale stângi era mai pu]in implementat `n creierul celor care nu `nv\]aser\ s\ citeasc\ decât `n al celor care `nv\]aser\. pe când lucra `n Brazilia. inclusiv semnele arbitrare ale limbajului scris. mai ales `n rândurile celor stângaci sau ambidextri. ne duce cu gândul la ideile platoniciene despre cunoa[terea care exist\ `n noi `nainte ca obiectul s\ fi fost perceput. se pare. ~n câteva cazuri (la oamenii predispu[i genetic la o emisfer\ stâng\ dominant\). dup\ un model similar. `nainte chiar de a fi v\zut o pagin\ `n fa]a noastr\ –. altfel spus.24 E ca [i cum ni s-ar oferi un dar din lumea de afar\ (de la b\trânii no[tri. trebuie s\ `nv\]\m s\ citim. dezvolt\ aceast\ func]ie `n emisfera cerebral\ dreapt\. care urma s\ fie inventat. cap\t\ rolul principal `n ce prive[te codarea [i decodarea limbajului. ~ns\[i vorbirea evolueaz\. practic. „gata s\ fie pus(\) `n leg\tur\ cu cuvântul“. cum c\ suntem capabili s\ citim `nainte de-a putea. acte care `nc\ ]ineau de viitor. corpul omenesc era deja capabil s\ scrie [i s\ citeasc\. pentru a dezvolta `n creier aceast\ func]iune. de la cei care ne vorbesc mai `ntâi). numai expunerea la limbajul oral nu poate fi de ajuns pentru ca una sau alta dintre emisfere s\ dezvolte pe deplin func]iunea limbajului. nici p\rin]ilor no[tri. cuvintele citite) nu ne apar]in nici nou\. Cu alte cuvinte. De aceea. Pe vremea când cel dintâi scrib a scrijelit [i a pronun]at primele litere. mai târziu. cuvintele rostite ([i. care marcheaz\ `nceputul rela]iei noastre cu artele conversa]iei [i lecturii. corpul era capabil s\ `nmagazineze. o propor]ie mult mai mic\.25 ~n anii optzeci. Potrivit profesorului André Roch Lecours de la Spitalul Côte-des-Neiges din Montreal. un prag comun. autorilor no[tri. Dar niciuna dintre emisfere nu va func]iona ca decodor sau codificator pân\ când individul nu este expus efectiv la limbaj. s\ fie nevoie s\ recunoa[tem un sistem comun al semnelor vizuale. dar trebuie ca noi s\ avem dib\cia de a-l primi. ele ocup\ spa]iul `n]elesurilor `mp\rt\[ite. s\ inventarieze [i s\ descifreze tot felul de senza]ii.

cu mult\ vreme `n urm\. al]ii nu puteau citi cuvinte inventate („tuflov“ sau „bujam“). citeau `nlocuind unele cuvinte cu altele. a notat c\. Pentru a complica lucrurile. „informa]ia primit\ de pe pagin\ de c\tre ochi s-ar deplasa `n creier printr-o serie de conglomerate de neuroni specializa]i. ~n cazuri de afazie. `n acela[i timp. argumenta c\ o boal\ nu indic\ doar o incapacitate a trupului de-a reac]iona. descriind struldbrugii din Laputa. de parc\ aceste func]iuni specifice ale limbajului ar fi predominat `n alte zone ale creierului. Lemuel Gulliver. la vârsta de nou\zeci de ani. profesorul Lecours a reu[it s\ fac\ o serie de observa]ii privind mecanismele citirii. . capabili“. profesorul Lecours trage concluzia c\ procesul citirii impune cel pu]in dou\ stadii: „vederea“ cuvântului [i „evaluarea“ lui conform informa]iei dobândite. ace[ti pacien]i puteau citi cuvinte `ntregi. [i prin acest neajuns sunt priva]i de singura distrac]ie de care ar putea fi. dar nu [i pronun]a. argumenteaz\ profesorul Lecours.ISTORIA LECTURII 49 procesul citirii poate fi explorat cu ajutorul pacien]ilor la care capacitatea de a citi se deteriorase. de pild\ – când pacien]ii `[i pierduser\ par]ial sau total capacitatea de a `n]elege cuvântul rostit – el a constatat c\ anumite leziuni ale creierului au dus la unele handicapuri de vorbire. au reac]ionat diferit la investigare. ci.26 Câ]iva dintre pacien]ii profesorului Lecours sufereau tocmai de-un astfel de deranjament. Asemenea scribului sumerian de acum mii de ani.) Câ]iva ani mai târziu. altminteri. iar al]ii puteau vedea. arunc\ lumin\ chiar [i asupra capacit\]ii lips\. (Galen. Uneori. ace[ti stimabili b\trâni nu se mai puteau amuza citind „pentru c\ memoria nu le e de folos ca s\ duc\ o propozi]ie de la `nceput pân\ la sfâr[it. `n studii similare din China [i Japonia cercet\torii au remarcat c\ pacien]i familiariza]i cu citirea ideogramelor. concepute pe alte principii decât alfabetele fonetice. specifice fiec\rui caz: unii pacien]ii `[i pierduser\ capacitatea de-a citi sau de-a scrie doar cuvintele din categoria p\r]ilor de vorbire neregulate (cum ar fi „aspru“ sau „dur“ `n limba englez\). studiind pacien]i din Montreal care sufereau de tulbur\ri ale vorbirii sau scrierii. dar nu [i silabe. Dându-i dreptate lui al-Haytham. m\ uit la cuvinte. anumite cuvinte ciudat al\turate sau unele aranjate la `ntâmplare pe pagin\. uneori. am `n fa]a mea cuvintele. „E ca [i cum“. v\d cuvintele [i ceea ce v\d se organizeaz\ de la sine dup\ un cod sau un sistem pe care l-am `nv\]at [i pe care-l `mp\rt\[esc cu al]i cititori ai timpului [i locului meu – un cod care s-a stabilit `n anumite sec]iuni ale creierului.

Viteza mi[c\rii ochiului pe pagin\ – dar nu mi[carea `ns\[i – se amestec\ cu percep]ia. ~n academia din Cairo. lecturi anterioare. ~nc\ nu [tim exact care sunt aceste func]ii. s\ fie deconectate din lan]. oftalmologul francez Émile Javal a descoperit c\. Deconect\rile posibile par a fi infinite. dar.29 Cam acelea[i lucruri se pot spune despre citit: urm\rind textul. aceste salturi sau sacad\ri au loc de trei sau patru ori pe secund\. ochii sar de jur `mprejurul paginii. de fapt.“27 Nici actul primar de cercetare am\nun]it\ a paginii cu ochii no[tri nu este un proces continuu. un agnostic* care putea folosi limbajul obi[nuit. c\. ochii se mi[c\ de la stânga la dreapta. cu `ntreaga fiin]\ – a c\rei `n]elegere presupune infinit mai mult decât simpla recunoa[tere a cuvintelor“. cititorul exprim\ ceea ce `n]elege printr-un sistem foarte complicat. Se consider\. de-a lungul rândurilor unei pagini. la viteza de aproximativ dou\ sute de grade pe secund\.28 Analizând cazurile a doi pacien]i clinici – unul. red. `n anumite cazuri de leziuni cerebrale. ori un anume tip de limbaj. iar noi „citim“ de fapt doar `n timpul scurtei pauze dintre mi[c\ri. de asimilarea unor propozi]ii sau gânduri `ntregi. dar nu era capabil s\-i dea niciun fel de intona]ie – dr. ochii se deplaseaz\ lin. . un afazic care putea ]ine discursuri elocvente `ntr-o limb\ ininteligibil\ [i cel\lalt. Cu un secol `n urm\. s\ spunem a[a. Nu e a[a. ori s\ citeasc\ cu voce tare. atunci când citim. iar când citim ceva scris `ntr-o limb\ european\. [i nu de ceea ce se petrece `n realitate – mi[carea sacadat\ a ochiului – este o `ntrebare la care oamenii de [tiin]\ n-au reu[it `nc\ s\ afle r\spunsul. s\ `nlocuiasc\ o serie de cuvinte cu o alta.). de exemplu. conven]ii sociale. iar pacientul devine incapabil s\ citeasc\ anumite cuvinte. De ce ideea noastr\ asupra cititului este legat\ de continuitatea textului pe pagin\ ori de derularea textului pe ecran.50 A L B E R T O M A N G U E L fiecare conglomerat ocupând o anumit\ sec]iune a creierului [i `ndeplinind o anumit\ func]ie.[…] Const\ `n exprimare – o exprimare deplin\ a `ntregii semnifica]ii. `n care se `mpletesc semnifica]ii dobândite. sistematic. experien]\ personal\ [i gust propriu. f\r\ `ntreruperi. de obicei. unul sau câteva dintre respectivele conglomerate ajung. Oliver Sacks ajunge la concluzia c\ „vorbirea – vorbirea natural\ – nu const\ doar `n cuvinte. al-Haytham nu citea sin* Aici cu sensul de persoan\ care nu poate recunoa[te fiin]ele. obiectele din jurul ei (n.

dându-i târcoale. ale celorlal]i al-Haythami care. eu. Ceea ce par s\ spun\ toate astea este c\. savan]ii pe care al-Hakim i-a invitat la Curtea lui. a[ezat `n fa]a c\r]ii mele.ISTORIA LECTURII 51 Centrul vorbirii `mp\r]it dup\ func]iuni. `n moschee. au devenit. ale cuno[tin]elor `ntâmpl\toare cu care `nv\]atul discutase despre Aristotel. asemenea lui al-Haytham odinioar\. pân\ la urm\. umbrele `n]elep]ilor din Basra. de-a lungul anilor. nu `nregistrez pur [i simplu literele [i spa]iile goale dintre cuvintele care formeaz\ textul. cum se spune. cum a fost `nregistrat `n fotografii ale creierului uman f\cute la {coala de Medicin\ a Universit\]ii din Washington. citeau peste um\rul lui. apoi am reconstruit codul de . mi-am `nsu[it mai `ntâi sistemul `ntr-o manier\ aparent dezordonat\. vinerea. prin mi[c\rile ochiului. Pentru a extrage un mesaj din sistemul de semne albe [i negre. care-l `nv\]aser\ caligrafia sacr\ a Coranului. gur. umbrele lui Aristotel [i ale lucizilor lui comentatori.

paragrafe [i pasaje“. cunoa[tere. dar mai [tim [i c\ respectivele zone nu sunt singurele care iau parte la proces. dac\ este un set unic [i distinct de procese psihologice sau const\ `ntr-o mare varietate de asemenea procese. dar mul]i consider\ c\ este vorba despre o complexitate poate la fel de mare ca aceea a gândirii `nse[i. Huey la `nceputul secolului nostru. „noi nu-l citim doar `n sensul literal al cuvântului. continu\m s\ citim f\r\ o defini]ie mul]umitoare a ceea ce facem. personal. `n care doar unul dintre `n]elesuri este corect. o absurditate arbitrar\. ca [i cel al gândirii. Dac\ citirea este. ei genereaz\ sensul `n timp ce citesc. Wittrock. intui]ie.“33 Suntem `nc\ departe de un r\spuns.32 „Analiza complet\ a procesului care are loc atunci când citim“. experien]ele din amintire.52 A L B E R T O M A N G U E L semne printr-un lan] de neuroni procesori `n creierul meu – un lan] care variaz\ `n func]ie de natura textului pe care-l citesc – [i am impregnat textul acela cu ceva – emo]ie. „Pentru a `n]elege un text“. cercet\torii nu [tiu `nc\. Merlin C. „cititorii se rela]ioneaz\ activ cu textul. nu este un proces automat de captare a unui text. [tim c\ acesta are loc `n anumite zone definite ale creierului. scria dr. `i construim acestuia un sens“. labirintic. `n acela[i timp. receptivitate fizic\. Dimpotriv\. Dar nici nu este un proces monolitic. de pild\. pentru c\ aceast\ analiz\ ar `nsemna descifrarea multora dintre cele mai `ncâlcite activit\]i ale min]ii omene[ti. independent\ de auz. Wittrock `n anii ’80. comun [i. depinde de capacitatea noastr\ de a descifra [i de a folosi limba. anarhic. ~nre-un asemenea proces complex. suflet – care depinde de cine anume sunt eu [i de felul `n care am devenit ceea ce sunt. „ar fi aproape culmea realiz\rilor psihologilor. este un proces generativ care reflect\ `ncercarea disciplinat\ a cititorului de-a construi unul sau mai multe `n]elesuri `n interiorul regulilor limbajului“. sus]ine dr. [tim c\ procesul citirii. unitar. „nu este un fenomen idiosincratic.31 Citirea.B. deci. ci unul de reconstruc]ie uimitor. . Ei creeaz\ imagini [i transform\ri verbale ca s\-i ilustreze semnifica]ia. Ce este mai impresionant. Teama pe care par s-o exprime cercet\torii este c\ aceast\ concluzie a lor va pune sub semnul `ntreb\rii chiar limba `n care o exprim\: c\ limba poate fi. ~n mod misterios. de bagajul de cuvinte care constituie textul [i gândirea. `n esen]a ei. a recunoscut cercet\torul american E. [i propozi]iile scrise.30 Citirea. {tim c\ cititul nu este un proces care poate fi explicat printr-un model mecanic. construind rela]ii `ntre ceea ce cunosc. asem\n\tor modului `n care hârtia fotosensibil\ capteaz\ lumina.

c\ existen]a ei s-ar putea baza aproape `n totalitate nu pe emi]\tori. ci pe receptori.34 . sau c\ rolul cititorilor este s\ fac\ vizibil – a[a cum frumos ne-o spune al-Haytham – „ceea ce scrisul sugereaz\ prin aluzii [i umbre“.ISTORIA LECTURII 53 c\ poate s\ nu comunice nimic `n afara cercului ei `nchis.

.O reprezentare din secolul al unsprezecelea a Sfântului Augustin la pupitru.

elevii pe care-i avusese fuseser\ ni[te huligani nedisciplina]i. `[i pl\tiser\ lec]iile. odat\ ajuns `n Milano. a sosit. a primit botezul pe patul de moarte. cel pu]in. ne`nduplecat `n privin]a convingerilor sale religioase [i netem\tor `n fa]a celor mai `nalte puteri p\mânte[ti. primul `mp\rat al lumii cre[tine. dar. atunci când. la Roma. la câ]iva ani dup\ sosirea lui Augustin la . la aproape o jum\tate de secol dup\ ce Constantin cel Mare. faimosul Ambrozie. Augustin a acceptat bucuros. asemenea lui Augustin. la Roma. pe care secolele viitoare `l vor cunoa[te sub numele de Sfântul Augustin. `n capitala imperiului. `ns\. Monica.. Augustin i-a f\cut o vizit\ episcopului ora[ului.Hr. un an mai târziu. a deschis o [coal\ [i a atras o mul]ime de `nv\]\cei care auziser\ despre calit\]ile acestui intelectual din provincie. A `nchiriat o cas\. La el acas\. `nv\]\ceii lui `i ascultau lini[ti]i alocu]iunile despre Aristotel [i Cicero pân\ când venea momentul achit\rii remunera]iei. un profesor de retoric\ latin\ de dou\zeci [i nou\ de ani.1 Poate c\ era str\in `n ora[ [i sim]ea nevoia companiei unui intelectual.CITITORII T|CU}I ~n anul 383 d. din unul dintre avanposturile imperiului din Africa de Nord. `n Cartagina. dar n-a trecut mult pân\ când i-a fost limpede c\ nu avea cum s\-[i câ[tige traiul ca profesor. avea s\ fie canonizat mai târziu) era un b\rbat trecut de patruzeci de ani. prieten [i sf\tuitor al mamei lui Augustin. [i apoi se transferau en masse la un alt profesor. prefectul Romei i-a oferit ocazia s\ predea literatura [i elocin]a la Milano. sau poate c\ mama lui `i ceruse s\ fac\ asta. Ambrozie (care. l\sându-l pe Augustin cu mâna goal\. incluzând `n ofert\ spezele de c\l\torie. A[a c\.

`n Milano. Ambrozie a organizat un sit-in*. Milano.).2 iar când `mp\r\teasa Iustina i-a cerut episcopului s\-i dea o biseric\ din ora[ ca s\ se poat\ ruga dup\ ritul arian.Un portret al Sfântului Ambrozie `n biserica care-i poart\ numele. ocupând locul zi [i noapte. * Modalitate de a protesta care const\ `n a te a[eza pe un drum public sau `ntr-un edificiu public [i a r\mâne cât mai mult timp posibil `n acel loc. pân\ când ea a renun]at. red. . `n scopul de a atrage aten]ia opiniei publice [i a puterii asupra unei nedrept\]i (n. Ambrozie l-a silit pe `mp\ratul Teodosie I s\ se c\iasc\ public pentru c\ ordonase m\cel\rirea r\scula]ilor care `l uciseser\ pe guvernatorul roman din Salonic.

„Când citea“. Asemenea episcopului. limba r\mâne nemi[cat\: exact a[a a[ descrie eu un cititor de ast\zi. când veneam la el `n vizit\. la fa]adele poroase [i rozalii ale cl\dirilor. simbolul lui `n iconografia cre[tin\ avea s\ fie stupul. cu `nf\]i[are inteligent\. cititorul a devenit surd [i orb la lume. `ngrijit\.5 Descrierea de c\tre Augustin a cititului `n t\cere al lui Ambrozie (inclusiv observa]ia c\ el niciodat\ nu citea cu voce tare) este prima m\rturie clar\ `nregistrat\ de literatura occidental\. Ambrozie era un b\rbat scund. O asemenea modalitate de a citi i s-a p\rut totu[i lui Augustin `ndeajuns de ciudat\ cât s\ o consemneze `n Confesiuni. Nimeni nu pare s\-l bage `n seam\ pe cititorul cufundat `n lectur\: retras. emblem\ a elocin]ei. o astfel de parcurgere silen]ioas\ a paginii. `n mod obi[nuit. care l-a considerat pe Ambrozie un r\sf\]at al sor]ii pentru c\ era atât de bine v\zut de atât de mult\ lume. dou\ piese de teatru ne `nf\]i[eaz\ personaje care citesc ceva pe scen\: `n Hipolit al lui Euripide. scria Augustin. Ambrozie a fost un cititor extraordinar. Exemplele anterioare sunt mult mai nesigure. `l g\seam citind astfel `n t\cere.“4 Ochii parcurg pagina. Chiar dac\ exemple de citire `n t\cere pot fi g\site [i mai devreme. ca s\ citeasc\. cu urechi mari [i barb\ neagr\. nu s-a sim]it `n stare s\-i pun\ b\trânului acele `ntreb\ri pe teme de credin]\ care-l chinuiau pentru c\. Tezeu cite[te `n gând o scrisoare apar]inând so]iei lui.. atunci când nu `[i lua prânzul frugal sau nu se `ntre]inea cu unul dintre numero[ii s\i admiratori. Tâlcul este c\ o asemenea metod\ de-a citi. . Confesiunile Sfântului Augustin. ~n secolul al cincilea `. numai din secolul al zecelea aceast\ modalitate a devenit uzual\ `n Occident. dar vocea `i era t\cut\ [i limba nemi[cat\. a[ezat cu o carte `ntr-o cafenea de peste drum de biserica Sfântului Ambrozie din Milano. la mul]imea `n trecere. lectura se f\cea cu voce tare. era la vremea respectiv\ ceva ie[it din comun [i c\. probabil. a[a c\ adesea.ISTORIA LECTURII 57 A[a cum ne arat\ un mozaic din secolul al cincilea. concentrat. Era un vorbitor extrem de popular.Hr. `n Cavalerii lui Aristofan. care mai degrab\ `i mic[ora fa]a col]uroas\ decât i-o `mplinea.3 Augustin. citind. „ochii lui parcurgeau pagina [i inima lui c\uta `n]elesul. Ambrozie se retr\gea `n solitudinea chiliei. care murise. acesta devine un loc comun. Oricine se putea apropia liber de el [i oaspe]ii nu erau de obicei anun]a]i. pentru c\ nu citea niciodat\ cu voce tare.

. ~n zilele noastre. din când `n când cineva roste[te cu voce tare o `ntrebare sau un nume. `n care buzele se agitau sco]ând sunete `n\bu[ite.9 Aproape patru secole mai târziu. `ntr-o prelegere catehetic\ ]inut\ probabil la Lent `n anul 349. cei care desf\[urau sulurile `n bibliotecile Alexandriei [i Pergamului. `n timp ce a[teapt\ pe durata ceremoniei. de la pupitru la pupitru. `n secolul al patrulea `. pare surprins de ceea ce a citit. spre uluirea solda]ilor s\i.Hr.7 Claudiu Ptolemeu. `n zilele Atenei [i Pergamului. a[a `ncât. Dac\ lectura cu voce tare a constituit norma `nc\ de la `nceputurile cuvântului scris. to]i ace[tia trebuie s\ fi lucrat `n mijlocul unei zarve tumultuoase.. când `ncercai s\ te concentrezi `n timp ce zeci de cititori `[i a[ezau t\bli]ele sau `[i desf\[urau sulurile. `n veacul al doilea d. alte urechi s\ nu aud\ ce spun“10 – o citire `n [oapt\. nici m\car `n zilele noastre nu se p\streaz\ `n toate bibliotecile proverbiala lini[te. ~n anii [aptezeci. Alexandru cel Mare cite[te `n gând o scrisoare de la mama lui.8 {i Iulius Cezar. probabil. un tom greu se-nchide cu zgomot. de parc\ `n s\lile cu pere]ii acoperi]i de c\r]i ar locui stoluri de cioc\nitori. stând `n picioare lâng\ oponentul s\u din Senat. „`n t\cere. f\r\ s\ spun\ cu voce tare ce anume con]ine.Hr.6 Potrivit lui Plutarh. Augustin `nsu[i c\utând un anume text `n bibliotecile din Cartagina [i Roma. st\ruie ca femeile s\ citeasc\. Sfântul Chiril din Ierusalim. Cato. cititul `n t\cere este `ntrerupt de ]\c\nitul [i b\taia procesoarelor de cuvinte. remarc\ `n Despre Criterion (o carte pe care Augustin s-ar putea s\ o fi [tiut) c\. un c\rucior cu c\r]i trece z\ng\nind.Hr.. murmurând fiecare pentru sine o infinitate de istorii diferite? Probabil c\ nu auzeau zarva. `n anul 63 `. Cititorii Bibliotecii Ambrosiana `[i vorbesc unul altuia. ce `nsemna s\ cite[ti `n marile biblioteci ale Antichit\]ii? ~nv\]atul asirian consultând una dintre cele treizeci de mii de t\bli]e din biblioteca regelui Asurbanipal `n secolul al [aptelea `.. nici `n British Library [i nici `n Bibliothèque Nationale nu este lini[te deplin\. oamenii citesc `n t\cere atunci când se concentreaz\ intens. pentru c\ a da glas cuvintelor te distrage de la idee.Hr.58 A L B E R T O M A N G U E L Demostene se uit\ la o t\bli]\ trimis\ de un oracol [i. `n frumoasa Bibliotec\ Ambrosiana din Milano nu domnea nicio f\râm\ din lini[tea maiestuoas\ care m-a impresionat la British Museum din Londra sau la Bibliothèque Nationale din Paris. probabil . cite[te `n t\cere un bile]el de amor primit de la sora rivalui s\u. totu[i. uneori. `n timp ce limbile lor vorbesc. S\ fi fost altfel atunci. Oricum.

12 Convins c\ vocea `i vorbe[te lui. Augustin alearg\ `napoi la locul `n care `nc\ [edea Alipius [i ia cartea pe care-o l\sase neterminat\. se plângea c\ trebuia s\ studieze `n locuin]a lui g\l\gioas\. un volum din Epistolele lui Pavel. sup\rat pentru p\catele sale din trecut. ~n orice caz. „Lumina `ncrederii“ `i inund\ inima [i „`ntunericul `ndoielii“ se risipe[te. ca s\ `mpart\ cu prietenul s\u revela]ia unui text. Augustin `[i p\r\se[te prietenul. probabil] continuarea pasajului pe care `l citisem eu. surprins. `n timp ce prelungita [i atenta lectur\ t\cut\ a unei c\r]i de Ambrozie i se p\ruse lui Augustin inexplicabil\. ne spune Augustin. `n acea gr\din\ din Milano. a fost de ajuns s\-i dea lui Alipius râvnita putere spiritual\. pe Alipius. speriat c\ pân\ la urm\ a sosit timpul socotelilor.“ Aceast\ admonestare. `ntr-o zi de august a anului 386. probabil pentru c\ aruncase doar o privire asupra câtorva cuvinte esen]iale. Acolo. „I l-am ar\tat [i el a citit[cu voce tare. `n t\cere. aude o voce de copil – nu a putut spune dac\ era b\iat sau fat\ – fredonând un cântec al c\rui refren era tolle. Brusc. `l `ntreab\ pe Augustin ce l-a tulburat a[a. descrie un moment `n care cele dou\ moduri de-a citi – cu voce tare [i `n gând – au loc aproape simultan. Tulburat de propria indecizie. pentru propria `nv\]\tur\. dintr-o cas\ din apropiere. al\turi de care citise (cu voce tare) `n gr\dina sa de var\ [i se a[az\ sub un smochin ca s\ plâng\. ~n mod curios.ISTORIA LECTURII 59 c\ nu [tiau c\ se putea citi `n vreun alt mod. scriind `n secolul `ntâi. nu avem cazuri `nregistrate `n care cititorii s\ se fi plâns de g\l\gie `n bibliotecile romane sau `n cele cele grece[ti – a[a cum Seneca. care era asta: «Primi]i bine pe cel slab `n credin]\». Nu aveam idee ce a urmat.11 Augustin `nsu[i. el nu consider\ surprinz\toare propria lectur\ t\cut\. cel\lalt cu voce tare. Augustin (care. Uluit. Augustin [i prietenul s\u au citit Epistolele lui Pavel cam a[a cum le-am citi noi ast\zi: unul a citit `n gând. „ia [i cite[te“. lege. Augustin spune: „Am luat cartea [i am deschis-o [i. Alipius. el ajunge la sfâr[itul frazei. . a marcat locul `n care citea cu degetul [i a `nchis cartea) `i arat\ prietenului s\u textul. `ntr-unul din pasajele-cheie din Confesiuni. la dep\rtare de atâtea secole. ci la a te „`mbr\ca[precum `ntr-o plato[\] `n Domnul Iisus Hristos“.“ Fragmentul pe care `l cite[te `n t\cere este din Romani 13 – un `ndemn la a „nu-]i face provizii pentru trup“. cu un gest atât de familiar nou\. am citit primul pasaj pe care mi-au c\zut ochii.

care e lipsit de mi[care. Bunica mea citea Vechiul Testament `n acela[i mod. cartierul evreiesc din Buenos Aires. `n timpurile noastre. rostind cuvintele [i mi[cându-[i trupul `nainte [i `napoi `n ritmul rug\ciunii. erau „semne ale lucrurilor pe care le gândim“. un profesor de retoric\ care era bine ini]iat `n poetic\ [i `n ritmurile prozei. redat\ pe hârtie astfel `ncât partenerul absent s\ poat\ pronun]a cuvintele destinate lui. Limbile primordiale ale Bibliei – aramaica [i ebraica – nu fac deosebire `ntre actul citirii [i actul vorbirii. el [tia c\ literele. Pare ca al t\u. mort. ~n fa]a unui text scris. Clasica zical\. Pentru Augustin.16 Pentru deplina `n]elegere a textelor sacre. „inventate ca s\ putem conversa chiar [i cu cel absent“. un anumit sunet. când `l declami. `n care fiecare liter\. `ntr-atât de cumplit `l mutilezi. era nevoie nu doar de ochi. intonând str\vechile cuvinte din Biblie. care are aripi [i poate s\ zboare. un `nv\]at care ura greaca. „ce e scris r\mâne. dându-le prilejul s\ devin\. scripta manent. spre deosebire de cuvântul t\cut de pe pagin\. erau „semne ale sunetelor“ [i acestea. dar [i num\rul literelor sau ordinea lor erau dictate de divinitate. dar prietene. . cuvântul rostit era parte integrant\ a textului `nsu[i – având `n minte avertismentul lui Mar]ial. avea obiceiul – comun multor cititori – s\ citeasc\ orice g\sea scris. la rândul lor. dup\ cum se observ\ cu fine]e `n Biblie. implicit. de vreme ce semnele poart\ cu ele. O pot vedea `n fa]a ochilor `n apartamentul ei `ntunecos din Barrio del Once. sunt menite s\ fie pronun]ate cu voce tare. verba. ca [i cum ar fi vorba de sufletul lor. astfel `ncât nimic din esen]a divin\ s\ nu se piard\ `n lectur\. ce-i vorbit se pierde `n aer“ – este folosit\ pentru a exprima exact contrariul. dar iubea latina. cititorul avea datoria s\ dea glas literelor t\cute.“15 Cuvintele scrise. formulat cu trei secole mai devreme: „Versul i-al meu. pentru a se desf\ta pur [i simplu cu sunetul cuvintelor. a fost conceput\ ca un elogiu adus cuvântului rostit cu voce tare. `nc\ din vremea primelor t\bli]e sumeriene. le numesc pe amândou\ cu acela[i cuvânt.60 A L B E R T O M A N G U E L Augustin.13 Urmând `nv\]\turile lui Aristotel. verba volant – care a ajuns s\ `nsemne.14 Textul scris era o conversa]ie. scripta. cuvânt rostit – spirit. ci [i de restul trupului: leg\natul `n caden]a propozi]iilor [i `n\l]area c\tre buze a sfintelor cuvinte.

atunci for]eaz\-te s\ plângi“. se poate s\ fi fost un soi de auzire a cuneiformelor. pentru c\ `n 833 `ntrebarea i-a atras condamnarea mihnah-ului. Regula num\rul [ase era „pentru plâns[…] Dac\ nu plângi `n mod firesc. Regula num\rul nou\ cere ca textul Coranului s\ fie citit „destul de tare pentru ca acela care cite[te s\-l aud\ `n sinea lui. devine el real doar prin pronun]area `n rug\ciune sau `[i multiplic\ fiin]a pe pagin\. Cuvântul lui Dumnezeu a[a cum i-a fost revelat lui Mahomed de c\tre Allah – este necreat [i etern. iar procesul prin care evolueaz\ aceast\ func]ie este `nc\ `n desf\[urare. tot mai palid\ odat\ cu `naintarea `n v`rst\. ale c\rei coperte negre ajunseser\ s\ semene cu textura pielii ei. creierul bicameral – `n care una dintre emisfere se specializeaz\ `n citirea t\cut\ – este o dezvoltare târzie `n evolu]ia omenirii. Un `nv\]at din secolul al nou\sprezecelea. `ntrebarea dac\ un text sacru trebuie ascultat sau citit este de-o importan]\ esen]ial\.ISTORIA LECTURII 61 singura carte pe care o avea `n cas\. „De aceea. {i musulmanii.“19 Aceast\ „halucina]ie auditiv\“ trebuie s\ fi fost valabil\ [i `n zilele lui Augustin. adic\ o transpunere a discursului `n halucina]ie prin examinarea cu privirea a imaginilor simboluri.18 A[a cum a demonstrat psihologul american Julian Jaynes `ntr-un studiu controversat despre originile con[tiin]ei. inchizi]ia islamic\ instituit\ de califii abassizi. particip\ cu tot trupul la lectura sacr\.17 Trei secole mai târziu. `n care citirea [i ascultarea textului citit devin parte a aceluia[i act sfânt. a formulat-o `n modul urm\tor: din moment ce Coranul – Mama C\r]ilor. când cuvintele de pe pagin\ nu „deveneau“ pur [i simplu sunete de .n. prin aceasta `ndep\rtând de noi ceea ce ne distrage din lumea de afar\. pentru c\ a citi `nseamn\ a face deosebire `ntre sunete“. transcris de diferite mâini de-a lungul epocilor omenirii? Nu [tim dac\ a primit vreun r\spuns. astfel `ncât s\ poat\ fi citit. ca s\ reflecteze la ceea ce cite[te. cititul `n al treilea mileniu `. Regula num\rul cinci stabile[te c\ cititorul trebuie s\ urm\reasc\ textul pe `ndelete [i concentrat. ~n Islam. El a sugerat c\ este posibil ca formele cele mai timpurii ale cititului s\ fi fost mai degrab\ percep]ii auditive decât vizuale. la fel. teologul [i juristul Abu Hamid Muhammad al-Ghazali a stabilit o serie de reguli pentru studierea Coranului.e. Ahmad ibn Muhammad ibn Hanbal. c\ci durerea este implicit\ `n `n]elegerea cuvintelor sacre.

sau „textul acesta nu sun\ bine“ (`nsemnând „nu-i bine scris“). s\ fie exprimate de limb\ odat\ ce au fost recunoscute de ochi. de sus `n jos (chinez\ [i japonez\). unele erau compuse din rânduri alternative. asemenea filosofului. Se poate ca un ecou ancestral al unor astfel de practici ale cititului s\ persiste `n unele dintre formul\rile noastre. Copilul care a fredonat cântecul revelator `n gr\dina aflat\ al\turi de cea a lui Augustin `nv\]ase. trebuie `n primul rând s\ li se aduc\ aminte c\. orice putea fi procesat de c\tre minte poseda o realitate fizic\ datorat\ sunetelor [i era logic ca aceste sunete.62 A L B E R T O M A N G U E L `ndat\ ce ochiul le percepea. pove[tile adev\rate [i n\scocite. c\ o mai mare pl\cere poate fi ob]inut\ citind respectivele poeme decât auzindu-le. predica `n cazul lui Augustin. Cicero. pe sul sau pe pagina de manuscris. modul `n care citim textul ast\zi `n lumea occidental\ – de la stânga la dreapta [i de la cap la coad\ – nu este nici pe departe unul universal. nu trebuia ca literele care le compuneau s\ fie separate `n unit\]i fonetice. iar textele medievale fac `n mod repetat apel la auditoriu s\ „`[i plece urechea“ la o poveste. c\ ideile. ca atunci când spunem „am primit veste de la cutare“ (`nsemnând „am primit o scrisoare“). care se citeau `n direc]ii opuse. ca [i pentru Cicero. Pentru Augustin. sau „cutare spune“ (`nsemnând „cutare a scris“). Cititul era o form\ de gândire [i de vorbire. Pentru c\. altele `n coloane. `n genere. `nainte [i `napoi – o metod\ numit\ boustrophedon. Direc]ia `n care se presupunea c\ ochiul trebuie s\ urm\reasc\ ghemele de litere a variat de la un loc la altul [i de la epoc\ la epoc\. ele erau sunete. `n al doilea rând. lecturile publice erau ceva obi[nuit.“20 Dar acesta nu este decât un premiu de consolare oferit de un filosof care se putea el `nsu[i delecta cu sunetul cuvântului scris. Pân\ târziu `n Evul Mediu. descrierile. unele erau citite `n perechi de coloane verticale (scrierea maia[\). [i. . cititul era o interpretare oral\: oratoria `n cazul lui Cicero. scria: „Dac\ se `ntâmpl\ s\ se bucure de recit\ri. tot a[a cum ei `n[i[i pronun]au cu voce tare cuvintele atunci când `l compuneau. Unele scrieri sunt citite de la dreapta la stânga (ebraic\ [i arabic\). c\r]ile erau citite cu voce tare. scriitorii au presupus c\ cititorii lor mai degrab\ auzeau decât vedeau textul. au tr\it ferici]i mul]i oameni `n]elep]i. Din moment ce pu]ini oameni puteau s\ citeasc\. reprezentate pe t\bli]\. `nainte s\ fi fost inventate poemele. acestea fiind `n[irate laolalt\ `n propozi]ii continue. oferind o consolare surzilor `ntr-unul din eseurile lui morale.

`n greaca veche. nici nu f\cea distinc]ie `ntre litere mici [i litere mari.21 Scrisul antic pe suluri – care nici nu separa cuvintele. pe Donat. Iar altele fac meandre de-a curmezi[ul paginii. din moment ce cititul la prima vedere era `n zilele lui o `ndemânare neobi[nuit\ [i ducea adesea la erori de interpretare. `n Eneida lui Virgiliu.ISTORIA LECTURII 63 ~n secolul al cincilea `. Augustin. chiar dac\ f\cea sarcina cititorului mai u[oar\.) [i dezvoltat\ de al]i c\rturari ai bibliotecii din Alexandria. Atât de important\ era continuitatea. care inventase un lipici pentru al\turarea foilor de pergament sau de papirus.Hr. `ncât se pare c\ atenienii i-au ridicat o statuie unui anume Filiatius. `n timp ce cu cealalt\ `l `nf\[oar\. nu era de prea mare ajutor când se punea problema descâlcirii formul\rilor cu mai multe `n]elesuri. Punctua]ia. pentru c\ citise. `n cel mai bun caz. direc]ia fiind semnalat\ de linii sau puncte (scrierea aztec\). collectam ex Ilio pubem („o popula]ie . nici nu folosea punctua]ia – servea scopurile aceluia obi[nuit s\ citeasc\ cu voce tare.. atribuit\ dup\ tradi]ie lui Aristofan din Bizan] (circa 200 `. trebuia probabil s\ repete un text `nainte de a-l citi cu voce tare.Hr. „a[a cum `ntoarce boul plugul“. ca `n jocul „{erpi [i sc\ri“. asemenea lui Cicero `naintea lui. Gramaticianul din secolul al patrulea Servius [i-a criticat colegul. expunând sec]iune dup\ sec]iune. dezordonat\. desf\[urând sulul cu o mân\.22 Dar nici m\car sulul continuu. cititoarea citea cu voce tare. era. aceluia care permitea urechii s\ descâlceasc\ ceva ce ochiului `i p\rea a fi o `nl\n]uire continu\ de semne.

dar aceste prime procedee au ajutat la progresul cititului.28 Punctua]ia a r\mas nesigur\. Majoritatea scrierilor timpurii – hieroglifele egiptene.24 Iulius Cezar a fost primul care a `mp\turit un sul `n pagini. a descris-o pentru prima oar\ `n introducerea la traducerea sa din Cartea lui Iezechiel. Codexul a fost o inven]ie p\gân\.25 Separarea literelor `n cuvinte [i propozi]ii a avut loc treptat. Sfântul Isaac din Siria a putut s\ descrie beneficiile metodei: „Eu practic cititul `n t\cere. compus din noile litere unciale sau semiunciale de mân\ care ap\ruser\ `n documentele romane `n ultimii ani ai secolului al treilea. intru `ntr-o stare `n care sim]urile [i gândurile mele se concentreaz\. ca `ntr-un vis.)27 Sfântul Ieronim a fost cel care. Paginile puteau fi numerotate. un manuscris din papirus legat. texte interzise de c\tre autorit\]ile romane. puteau fi u[or legate `ntr-un pachet convenabil.23 Asemenea gre[eli erau comune când se citea un text continuu. ca Epistolele lui Pavel. {i când pl\cerea `n]elegerii lor face ca limba s\-mi tac\. iar primii c\lug\ri cre[tini [tiau adesea pe de rost textele pe care le transcriseser\.64 A L B E R T O M A N G U E L adunat\ din Troia“) `n loc de collectam exilio pubem („o popula]ie adunat\ pentru exilare“). explicând c\ „ceea ce-i scris per cola et commata face sensul mai evident pentru cititori“. ceea ce facilita accesul cititorului la anumite sec]iuni. c\lug\rii din scriptoriu foloseau o metod\ de scriere cunoscut\ sub numele de cola et commata. ci un codex. cu un scris continuu. `ncât se pare c\ nu aveau nevoie de niciun fel de ajutoare vizuale.26 Pentru a-i ajuta pe aceia ale c\ror abilit\]i de citire l\sau de dorit. pentru ca versetele citite [i rug\ciunile s\ m\ umple de `ncântare. potrivit lui Suetoniu. Scribii anticii erau atât de familiariza]i cu conven]iile meseriei lor. Epistolele lui Pavel pe care le citea Augustin nu erau un sul. Atunci. Primii cre[tini au adoptat codexul pentru c\ l-au g\sit extrem de practic ca s\ poarte dintr-un loc `n altul. formatul acesta putea ajuta un c\rturar s\ g\seasc\ cu mai mult\ u[urin]\ un anumit pasaj pe care `l c\uta. la sfâr[itul secolului al patrulea. iar texte separate. care ajuta cititorul nesigur s\ coboare sau s\ ridice vocea la sfâr[itul unei unit\]i de gândire. atunci. descoperind metoda `n transcrieri ale lucr\rilor lui Demostene [i Cicero. ascunse `n ve[minte. pentru mesajele trimise trupelor. `n care textul era `mp\r]it `n linii de `n]eles – o form\ primitiv\ de punctua]ie. (De asemenea. La sfâr[itul secolului al [aselea. cuneiformele sumeriene. sanscrita – nu avuseser\ nevoie de asemenea `mp\r]iri. când odat\ cu prelungirea .

primele rânduri ale sec]iunii principale a unui text (c\r]ile Bibliei.29 Pe la mijlocul secolului al [aptelea. Isidor considera c\ cititul putea face posibil\ o conversa]ie aspa]ial\ [i atemporal\. Dup\ secolul al [aptelea. a devenit echivalentul virgulei noastre. de asemenea. mai târziu. autorul `nsu[i sau un „editor“ le dicta cartea. Primele reglement\ri care le cereau scribilor s\ p\streze t\cerea `n scriptoriile din m\n\stiri dateaz\ din secolul al nou\lea. Cam `n aceea[i vreme. spusele celor care sunt absen]i“. explica]ii independente de textul propriu-zis. ei lucrau fie dup\ dictare.33 ~n secolul al zecelea. reflectând la cele ce s-au citit. introducând. aprecia]i de toat\ cre[tin\tatea pentru competen]a lor. fie citindu-[i singuri. cititul `n t\cere era probabil suficient de uzual `n scriptoriu `ncât scribii s\ `nceap\ s\ separe fiecare cuvânt din mrejele cuvintelor vecine. `n t\cere. O limb\ pronun]\. la fel ca [i rubricile (de la cuvântul latin pentru „ro[u“). pentru a simplifica parcurgerea unui text – cu siguran]\ [i din motive estetice.30 Asemenea lui Augustin `naintea lui. Practica antic\ de a `ncepe un paragraf nou cu o linie de desp\r]ire (paragraphos `n greac\) sau cu o pan\ (diple) a fost men]inut\. Trei degete scriu. . teologul Isidor din Sevilla era `ndeajuns de familiarizat cu citirea `n t\cere cât s\ o poat\ l\uda drept o metod\ de „a citi f\r\ efort.ISTORIA LECTURII 65 acestei t\ceri vârtejul de amintiri se lini[te[te `n inima mea. scria: „Nimeni nu poate [ti ce eforturi sunt necesare. `ncepuser\ s\ departajeze nu numai p\r]i de vorbire.31 scria el `n Etimologiile sale. valuri nesfâr[ite de bucurie `mi sunt trimise de gândurile din\untru. multe dintre semnele de punctua]ie pe care le folosim ast\zi. prima liter\ a noului paragraf a `nceput s\ fie scris\ cu un caracter ceva mai mare sau din categoria celor mari. de exemplu) erau `n mod curent scrise cu cerneal\ ro[ie. Avatarurile punctua]iei au continuat. scribii irlandezi. Literele lui Isidor nu aveau nevoie de sunete. sosind pe nea[teptate [i peste a[tept\ri ca s\-mi desfete inima“. ci [i elemente gramaticale `n cadrul propozi]iei. `ncheindu-[i copierea cândva `n secolul al optulea. cu voce tare. o combina]ie de puncte [i liniu]e ce indica un punct.32 ~n secolul al nou\lea.34 Pân\ atunci. pentru a u[ura [i mai mult sarcina cititorului t\cut. un punct ridicat sau `nalt. f\când ca acestea s\ se scurg\ din memorie cu mai pu]in\ u[urin]\“. Un scrib anonim. textul pe care `l copiau. „Literele au puterea de a ne aduce. de[i el marcheaz\ o deosebire important\. iar punctul [i virgula au `nceput s\ fie utilizate a[a cum le folosim [i noi azi. Uneori. doi ochi v\d.

dac\ `i trebuia o psaltire.66 A L B E R T O M A N G U E L `ntregul trup munce[te. dup\ expresia fericit\ a lui Augustin. `n pia]\ sau acas\. O carte care poate fi citit\ `n intimitate. comunicarea `ntre scribi s-a f\cut prin semne: dac\ un scrib cerea o nou\ carte pentru copiere.38 Dar cititul `n t\cere a adus cu sine o alt\ primejdie. s\ stabileasc\ o rela]ie f\r\ restric]ii cu cartea [i cuvintele. un pasaj dificil din autorul respectiv ar fi putut ridica un semn de `ntrebare `n mintea unui ascult\tor atent [i atunci ar fi trebuit s\-i explice `n]elesul sau chiar s\ poarte o discu]ie despre câteva dintre punctele mai obscure. el mima c\ `ntorcea pagini imaginare. nu mai este obiectul unei clarific\ri sau `ndrum\ri nemijlocite. primejdiei accidiei – p\catul leneviei. indiferent dac\ aceasta se `ntâmpl\ `n scriptoriul aglomerat. cu cineva `n `nc\pere. sugerând o coroan\ (referire la regele David). extr\gând no]iuni noi din ele. cititul `n t\cere f\cea loc reveriei. „molima ce bântuie `ntru amiaz\“. enun]ând cuvintele pe care le transcrie. citirea fusese un act solitar. Câ]iva dogmatici [i-au manifestat `ngrijorarea fa]\ de noua tendin]\. pe care p\rin]ii cre[tini nu o prev\zuser\.“35 O limb\ pronun]\ `n timp ce copistul lucreaz\. `n timp ce gândurile cititorului le pot inspecta `n voie. `n mintea lor. protejat de intru[i cu ajutorul copertelor. beneficiaz\ de cunoa[terea intim\ a cititorului. descifrate integral sau doar pe jum\tate rostite. un lec]ionar era indicat prin `ndep\rtarea imaginar\ a cerii de pe lumân\ri.“37 Dar. permi]ând compara]ii din memorie sau din alte c\r]i. devine posesiunea exclusiv\ a cititorului. precipitându-se sau abia i]indu-se.39 . Pentru Ambrozie. prin sc\rpinarea trupului ca un câine. Dup\ ce cititul `n t\cere a devenit regula `n scriptoriu. implica `mp\rt\[irea lecturii. mediteaz\ Augustin. asupra c\reia se poate reflecta pe m\sur\ ce ochiul discernea sensul cuvintelor. citind `n t\cere. Ele pot exista `n spa]iul interior. „Probabil se temea“. o lucrare p\gân\. l\sate deschise pentru o parcurgere concomitent\. un misal. al unor condamn\ri sau cenzur\ri impuse de c\tre un ascult\tor. `n sfâr[it. Cititorul avea timp s\ cânt\reasc\ [i s\ recânt\reasc\ pre]ioasele cuvinte ale c\ror sunete – acum [tia – puteau rezona la fel de bine `n\untru [i `n afar\. Cuvintele nu mai ocup\ timpul necesar pentru a fi pronun]ate. inten]ionat sau nu. `[i punea mâinile pe cap. precum [i acea unic\ „`mprosp\tare a min]ii“. prin semnul crucii. Cititul `n t\cere permite comunicarea f\r\ martori `ntre carte [i cititor. cititorul putea. Iar textul `nsu[i. „c\ dac\ ar fi citit cu voce tare.36 Cititul cu voce tare.

periculo[i.ISTORIA LECTURII 67 Pân\ când lectura `n t\cere a devenit norma `n lumea cre[tin\. dar pentru c\ aceste erezii nu aveau mul]i adep]i. un zeu [i deopotriv\ un om. `n secolul al cincilea. au negat c\ Mântuitorul ar fi suferit a[a cum sufer\ to]i oamenii. fie `nsu[ite prev\z\tor de c\tre autorit\]ile Bisericii. montani[tii pretindeau (deja) c\ ei se `ntorseser\ la practicile [i credin]ele Bisericii primitive. pelagienii. de la lumina Sfântului Spirit. evreii. `n mod evident. contemporani ai Sfântului Augustin [i ai Sfântului Ambrozie. `n secolul al doisprezecelea. `n veacul al patrulea. când `mp\ratul Frederic al II-lea a decretat-o ca atare `n Constitu]iile de la Melfi. ereziile fuseser\ restrânse la indivizi sau grupuri mici de congrega]ii disidente. arienii au ridicat obiec]ii referitoare la descrierea pe care cuvântul homoousis (din aceea[i substan]\) o f\cea materiei din care fusese pl\smuit Fiul [i (s\ cit\m un jeu de mots contemporan) „au zdruncinat Biserica cu un diftong“. Primii cre[tini erau preocupa]i atât de condamnarea necredincio[ilor (p\gânii. Biserica a condamnat un grup de canonici [i nobili mireni care. cât [i de stabilirea unei dogme comune. `ns\. apolinarienii au declarat. `n ultimii ani ai secolului al patrulea. au respins no]iunea p\catului originar. erau tratate cu destul\ `ng\duin]\. la Orléans. c\ nu un suflet omenesc. Interpretarea ereziei drept ofens\ civil\ pasibil\ de pedeapsa cu moartea nu a primit o baz\ legal\ pân\ `n 1231. contemporani ai nestorienilor. Argumentele care se ab\teau de la credin]a ortodox\ erau fie vehement respinse. eutichienii. Biserica condamna deja cu râvn\ mi[c\ri eretice ample [i agresive. Catalogul vocilor eretice include câteva pl\smuiri remarcabile: `n secolul al doilea. considerând c\ adev\rata `nv\]\tur\ poate veni doar direct. monarchiani[tii au tras concluzia din defini]ia treimii c\ Dumnezeu-Tat\l a fost cel care a suferit pe cruce. nu pentru c\ acestea ar fi propov\duit o ascetic\ retragere din lume (pe care o propuseser\ . sau c\ fuseser\ martorii celei de-a doua veniri a lui Hristos sub forma unei femei. ci Cuvântul s-a unit cu trupul lui Hristos la re`ncarnare. Atunci. dup\ secolul al [aptelea. `n a doua jum\tate a acelui veac.40 Chiar dac\ Biserica instituise pedeapsa cu moartea pentru erezie `nc\ din 382.41 Astfel de cititori independen]i erau. nestorienii s-au opus mai vechilor apolinarieni [i au st\ruit c\ Iisus Hristos a fost dou\ fiin]e. prima ardere pe rug a unui eretic a avut loc de abia `n 1022. musulmanii). manicheenii [i. respingeau Scripturile ca „pl\smuiri pe care oameni le-au scris pe piei de animale“.

teologul roman Silvester Prierias declarase c\ acea carte pe care fusese fondat\ Biserica trebuia s\ r\mân\ un mister [i s\ fie interpretat\ doar prin autoritatea [i puterea papei. de Lucas Cranach cel B\trân. Prin acest act. au afirmat protestatarii sau. Pe 31 octombrie 1517. ajunsese la convingerea c\ divina gra]ie a lui Dumnezeu `ntrecea meritele unei credin]e cump\rate. dup\ cum aveau s\ devin\ cunoscu]i mai târziu. prin studiul individual al Scripturilor. al\turi de [ase prin]i luterani. „~n probleme care privesc onoarea Domnului [i salvarea. Cu zece ani `nainte. iar paisprezece ora[e libere din Germania. sfântul `mp\rat roman Carol Quintul a abolit drepturile garantate celor care-l urmaser\ pe Luther. sau via]a ve[nic\ a sufletelor noastre. Mi[c\rile eretice s-au r\spândit pe c\i `ntortocheate [i s-au cristalizat `n secolul al [aisprezecelea.42 Ereticii. ci pentru c\ erau o sfidare la adresa autorit\]ilor corupte [i a clerului abuziv [i o raportare personal\ la divinitate.68 A L B E R T O M A N G U E L Un portret contemporan al lui Martin Luther. Martin Luther a devenit un proscris `n ochii imperiului [i un apostat `n cei ai papei. fiecare trebuie s\ stea drept [i s\ dea seam\ `n fa]a lui Dumnezeu pentru sine `nsu[i“. protestan]ii. ~n 1529. . au dat citire public\ unui protest `mpotriva deciziei imperiale. disiden]ii mai vechi). un c\lug\r care. a b\tut `n cuie pe u[a Bisericii Tuturor Sfin]ilor din Wittenberg nou\zeci [i cinci de teze `mpotriva practicii indulgen]elor – vânzarea de absolviri de la pedepsirea lumeasc\ a p\catelor osândite – [i altor abuzuri ecleziastice.

~n biseric\. dincolo de o mare care. „acoperit cu p\turi pân\ la b\rbie“. au sus]inut c\ oamenii au dreptul s\ citeasc\ ei `n[i[i cuvântul lui Dumnezeu. pentru Augustin. pe care trebuia s-o faci de unul singur. el citea `n t\cere Cuget\rile lui Pascal. `n timpul lungilor [i adesea plicticoaselor predici la care participa dintr-un sentiment de responsabilitate civic\. „Toate aceste c\r]i“. Augustin [i-ar fi putut da cu greu seama ce `i fusese dat s\ vad\. Ce au ele de spus nu trebuie dat sau luat cu buzele [i vârful limbii. o armat\ de cititori silen]io[i care. avea s\ `l includ\ pe Calvin. „sunt expresii m\re]e ale con[tiin]ei universale [i au o `nsemn\tate mai mare pentru scopurile noastre zilnice decât almanahul din anul acesta [i ziarul de ast\zi. ci cu obrajii `mpurpura]i [i cu inima b\tând“.43 Secole mai târziu. Emerson credea c\ lectura unei c\r]i era o treab\ intim\. profita de arta care `l surprinsese `ntr-atât pe sfânt. ar fi fost la marginea p\mântului.“)44 De[i considera c\ existau prea multe volume care se cereau citite [i era de p\rere c\ cititorii ar trebui s\-[i `mp\rt\[easc\ unii altora esen]a sudiilor lor. „l-a asociat `ntotdeauna pe Platon cu mirosul de lân\. Era convins c\ vedea un cititor care `ncerca s\ evite oaspe]ii inoportuni. menajându-[i vocea pentru `nv\]\cei. Iar noaptea. `n camera lui rece din Concord. v\zuse o mul]ime. avea s\ `l includ\ [i pe Luther. f\când o list\ de texte „sacre“ ce includea Upani[adele [i Cuget\rile. avea s\ ne includ\ pe noi. a notat un istoric. .ISTORIA LECTURII 69 pe de alt\ parte. f\r\ martori sau intermediari. citea pentru sine din Dialogurile lui Platon. cei care `l citim ast\zi. Ralph Waldo Emerson.45 ~n lini[te. De fapt. Dar sunt pentru c\m\ru]\ [i trebuie citite cu genunchiul plecat. („Dup\ aceea“. Observându-l pe Sfântul Ambrozie citind `n acea dup\-amiaz\ din anul 384. care `[i datora credin]a tocmai acelor vechi protestatari. scria el. peste multe secole. avea s\ `l includ\ pe Emerson.

.Socrate purtând o conversa]ie. pe partea lateral\ a unui sarcofag din secolul al doilea.

mâzg\lelile mele de pe margine `mi aduc `n minte `nc\p\toarea sal\ de clas\ de la Colegio Nacional din Buenos Aires. E adev\rat c\ ceva din tonul lui Augustin sugereaz\ o intimitate confortabil\. O not\ f\cut\ cu creionul pe marginea edi]iei mele comenteaz\ asupra comentariilor lui Petrarca. ca s\ se stabileasc\ la Hippo. Am adus cu mine edi]ia academic\ a Confesiunilor. `n timp ce vandalii invadatori asediau ora[ul.CARTEA M EM O RIEI M\ aflu pe ruinele Cartaginei. a mai traversat Mediterana o dat\.Hr. un volum sub]ire.. Când deschid cartea. `ntotdeauna. el auzea vocea lui Augustin adresându-i-se atât de intim `ncât. `n Algeria de ast\zi. pe care profesorul meu de latin\ o prefera tuturor celorlalte serii. a predat aici retorica `nainte de a c\l\tori la Milano. cu coperte portocalii. por]iuni de ziduri construite dup\ ce ora[ul a fost distrus de Scipio Emilianus `n 146 `. de parc\ ar continua acele dialoguri imaginare. cu cartea `n mân\. a compus trei dialoguri imaginare cu sfântul. care au fost publicate. din colec]ia Classiques Roma. tân\r pe atunci. unde pere]ii erau zugr\vi]i `n culoarea nisipului . `n picioare. o edi]ie de buzunar din Augustin. ~nainte s\ `mplineasc\ patruzeci de ani.Hr. Pietrele sunt romane.. spre sfâr[itul vie]ii. postum. simt o oarecare camaraderie fa]\ de marele poet renascentist Francesco Petrarca. Stând aici. ca Secretum meum. Citind Confesiunile. `n Tunisia. c\ruia cititorii anglo-saxoni i-au zis Petrarch [i care obi[nuia s\ poarte cu sine. când imperiul cartaginez a devenit o provincie roman\ [i a fost rebotezat Africa. a murit acolo `n 430 d. propice `mp\rt\[irii secretelor. Sfântul Augustin.

cartea are dou\ rânduri de amintiri. mult mai vechi decât cartea. doar pentru a fi distrus\ `nc\ o dat\. minunându-se de ce-l `nv\]au propriile sim]uri [i . a lecturilor lui Petrarca din Augustin.72 A L B E R T O M A N G U E L O [coal\ florentin\ din secolul al doisprezecelea. s\ [i-o reprime) a fost cea care a f\cut din Sfântul Augustin un observator atât de atent. din greu. iar\[i. }inut\ `n mâna mea. `n grupuri de câte trei. vocea profesorului meu recitând cuvintele lui Augustin sau pompoasele noastre dezbateri (aveam paisprezece. a Cartaginei care a fost ridicat\ peste Cartagina cea distrus\. pe care dasc\lul nostru ni le citea aprobator. cincisprezece. cartaginez. {i cartea conserv\ amintirea adolescen]ei `ndep\rtate. [aisprezece ani?) despre responsabilitate politic\ [i realitate metafizic\. mai constat c\ aud. Elevii pot fi v\zu]i folosind textele `mpreun\. El pare s\-[i fi petrecut ultima parte a vie]ii `ntr-o paradoxal\ stare de revela]ie [i de destindere. Praful vestigiilor este mult. dar [i a lui Augustin [i a lec]iilor acestuia. dar cartea `l con]ine [i pe acesta. a profesorului meu (acum mort). Augustin a luat aminte [i apoi a scris ce [i-a amintit. Probabil c\ `ns\[i senzualitatea lui (pe care a `ncercat.

{i eram convin[i c\ putea recita Virgiliu `n ordine invers\[…] Dac\ doream chiar [i pasaje `n proz\ din oricare dintre ora]iile lui Cicero pe care le `nv\]ase. putea face [i asta“. el face trimitere la extraordinara memorie a acestui om. omul era capabil s\ imprime textul (`n cuvintele lui Cicero. Nu doar posibilitatea de a citi pe t\cute l-a uimit pe Augustin. a spus Augustin.2 pentru a [i-l . `n ordine [i din memorie[…] Dac\ `i ceream apoi s\ recite versul de dinaintea fiec\ruia dintre ele. Obiceiul lui Ambrozie de a citi `n t\cere a fost observat pentru c\ Augustin ceda curiozit\]ii ochilor s\i. fie cu voce tare. pe care lui Augustin `i pl\cea s\ le citeze) „pe t\bli]ele de cear\ ale memoriei“. „iute. Scriind despre un coleg din primii ani de [coal\.ISTORIA LECTURII 73 cerându-i totu[i lui Dumnezeu s\ `ndep\rteze de el tenta]iile pl\cerii fizice. o f\cea. Era capabil.1 Citind fie `n gând. s\ citeze aproape orice vers din fiecare carte a lui Virgiliu. iar cuvintele din gr\din\ au fost auzite pentru c\ el se l\sa ademenit de mireasma ierbii [i de cântecul p\s\rilor nev\zute. care `i permitea s\ compun\ [i s\ recompun\ texte pe care le citise cândva [i le `nv\]ase pe de rost.

~n urm\ cu dou\zeci [i trei de secole.“4 Dialogul antic trateaz\. din `ntâmplare. Jean Racine. ~n 1658. dornic s\-[i `mp\rt\[easc\ descoperirea (cum fac adesea cititorii). zeul egiptean Thoth. se concentreaz\ asupra me[te[ugului literelor. Racine a reu[it s\ g\seasc\ un al doilea exemplar. din care el [i al]ii pot citi. pe care Phedrus `l admira cu `nfl\c\rare. `n ce ordine voia. n-a fost `ntotdeauna considerat\ o binecuvântare. aproape de zidurile Atenei. `n vârst\ de optsprezece ani. care a smuls volumul din mâinile b\iatului [i l-a aruncat `ntr-un foc ce ardea `n apropiere. despre natura dragostei. la umbra unui platan de pe malul râului.74 A L B E R T O M A N G U E L reaminti [i a recita pasajele dup\ bunul plac. Pu]in dup\ aceea. i-a spus Socrate lui Phedrus. „Nu-]i permit s\-]i faci practica oratoric\ folosindu-m\ drept cobai“. ghicind c\ Phedrus ]inea textul discursului ascuns sub manta. numerelor. ale c\rui idei despre iubirea tragic\ e posibil s\ [i le fi amintit mai târziu. a descoperit. `n primul rând. ob]inuse o versiune scris\ a acestuia. Cândva. i-a spus el entuziastului tân\r. cum a]i f\cut cu celelalte. i-a cerut s\ citeasc\ originalul [i nu s\ i-l recite. care `i d\ posibilitatea cititorului s\ asimileze un text nu doar prin parcurgerea cuvintelor. „când Lycias `nsu[i e prezent aici. dar. pe când scria Andromaca [i Bérénice. invocând amintirea unei c\r]i pe care o ]inuse cândva `n mâini.“3 O astfel de `nsu[ire a lecturii. A luat cartea cu el `n p\durea care `mprejmuia aba]ia [i tocmai `ncepuse s\ o citeasc\ cu l\comie când a fost surprins de paracliser. [i-a c\utat un auditoriu `n Socrate. studiind la aba]ia din Port-Royal sub supravegherea atent\ a c\lug\rilor cistercieni. [ahului. pân\ la urm\. un tân\r despre care [tim doar c\ `l chema Phedrus `i citea cu voce tare lui Socrate un discurs al unui anume Lycias. Rememorând un text. conversa]ia se `ndep\rteaz\ de acest subiect [i. inventatorul zarului. din fericire. ca [i cum ar fi r\sfoit paginile unei c\r]i. pân\ când o `nv\]ase pe de rost. spunând: „Acum `l pute]i arde [i pe acesta. Apoi. Tân\rul ascultase discursul (una dintre `ndatoririle unui iubit) de câteva ori [i. Filosoful. ci prin `ncorporarea acestora `n sine `nsu[i. Iubirile lui Theogenis [i Haricleea. . un astfel de cititor poate deveni el `nsu[i cartea. spre sfâr[it. pe care o studiase iar [i iar. Dup\ care i l-a `nmânat aprigului paracliser. Asta l-a `ncurajat s\ cumpere un al treilea exemplar [i s\ `nve]e tot romanul pe de rost. care a fost [i el descoperit [i condamnat fl\c\rilor. unul dintre primele romane grece[ti.

„o s\ le s\deasc\ uitarea `n suflete. textul citit nu era nimic altceva decât suma cuvintelor sale. spunea doar „luna la Atena“. precum o imagine pictat\. printre care Socrate se plimbase cândva. {i ceea ce oferi `nv\]\ceilor nu este adev\rata `n]elepciune. Phedrus. Phedrus. pentru c\. „trebuie s\ fie extraordinar de redus la minte ca s\-[i `nchipuie despre cuvântul scris c\ poate face mai mult decât s\ reaminteasc\ cuiva ceea ce acesta [tie deja“.ISTORIA LECTURII 75 geometriei.“ Pentru Socrate. Lucrarea pictorului st\ `n fa]a noastr\ de parc\ cele pictate ar fi vii. i-a spus el zeului. ele vor continua s\ `]i spun\ acela[i lucru. care-l face cu adev\rat analog picturii. Ce ai descoperit tu este o re]et\ nu pentru memorie. iar [i iar. dezmin]ire. toate acestea provin nu din textul `n sine. „este o ramur\ a `nv\]\turii care le va `mbun\t\]i memoria. l-a vizitat pe regele Egiptului [i i-a d\ruit anumite inven]ii pe care s\ le ofere poporului. din dorin]a de-a afla mai multe. [i pentru `n]elepciune. pentru c\ se vor baza pe ceea ce este scris. convins de ra]ionamentul b\trânului. \sta e cel mai ciudat lucru despre scris. exegeze. `l admonesteaz\ Socrate pe Phedrus. ci pentru a-]i aminti. astronomiei [i scrisului.“ Un cititor. ve[nic. `n care semnul [i semnifica]ia se suprapuneau cu o precizie derutant\. spunându-le despre multe lucruri f\r\ s\-i `nve]i nimic. {i. le vei da impresia c\ [tiu multe. un cer profund [i `ntunecat. comentariu. descoperirea mea asigur\ o re]et\ [i pentru memorie. glos\. pân\ când Thoth a ajuns la arta scrisului. asociere. ci doar ceva ce seam\n\ cu ea. din nou. evocând amintirile nu din str\fundurile fiin]ei lor. sensuri simbolice [i alegorice. „Aceasta“. Interpretare. La fel este cu cuvintele scrise. par s\-]i vorbeasc\ de parc\ ar avea inteligen]\. . `n timp ce ei nu vor [ti nimic. un peisaj cu ruine vechi. „Dac\ oamenii `nva]\ asta“. vor `nceta s\-[i mai foloseasc\ memoria. dar dac\ le `ntrebi ceva despre ceea ce spun. Faraomul a discutat avantajele [i dezavantajele fiec\ruia dintre darurile zeului. Textul. cititorul era cel care o `mpodobea cu o fa]\ rotund\ de filde[. ci cu ajutorul semnelor externe. a fost de acord. a spus Thoth. {i Socrate a continuat: „{tii. dar dac\ le `ntrebi ceva ele p\streaz\ cea mai maiestuoas\ t\cere. ci din cititor.“ Dar regele n-a fost impresionat. ci doar fudulia `n]elepciunii. vor fi o povar\ pentru ceilal]i. ca oameni c\rora le va prisosi nu `n]elepciunea.

const\ din peintures sau imagini. argumenteaz\ de Fournival. atâta vreme cât `ntreaga omenire aspir\ la cunoa[tere [i are doar pu]in timp ca s\ tr\iasc\. nu cititorul. pentru de Fournival. calea spre auz. De[i `n Atena.[…] {i. au `nregistrat opinia lui def\im\toare la adresa c\r]ilor . Buddha [i Iisus Hristos. `mbog\]e[te prezentul [i actualizeaz\ trecutul. din paroles sau cuvinte. `n vremea lui Aristotel – unul dintre primii cititori care a adunat o important\ colec]ie de manuscrise pentru propria folosin]\. cartea.5 Meritul acestora consta nu doar `n simpla expunere a unei imagini sau a unui text f\r\ niciun fel de progres sau varia]ie. practica lecturilor `n solitudine nu s-a stabilit pe deplin decât o sut\ de ani mai târziu. {i e la fel când ascul]i un text. este aceea care p\streaz\ [i transmite mai departe amintirile..“6 Cititul.76 A L B E R T O M A N G U E L ~n jurul anului 1250. Platon [i Xenofon. `n vremea lui Socrate.8 Pentru Socrate. `n prefa]a la Bestiaire d'amour. scrisul acesta cu ale sale peintures [i paroles m\ va face prezent `n memoria ta. [i-a exprimat dezacordul fa]\ de afirma]iile lui Socrate [i a sugerat c\. ~n acest scop. Textul scris. De Fournival a dezvoltat apoi ideea lui Socrate. Richard de Fournival. dar adev\ra]ii c\rturari nu trebuiau s\ fac\ uz de ele. aducându-le `n viitor. iar Socrate apar]ine unui [ir de mae[tri orali `n care sunt inclu[i Moise. ea trebuie s\ se bazeze pe cuno[tin]ele adunate de al]ii pentru a-[i `mbog\]i propriul tezaur. pentru c\ atunci când ascul]i o istorie citit\ cu voce tare. iar comer]ul cu c\r]i `ncepuse s\ se dezvolte. atunci când cite[ti. Câ]iva ani mai târziu. „vezi acele nobile fapte care au fost s\vâr[ite `n trecut exact ca [i cum ar apar]ine `nc\ prezentului. despre care ni se spune c\ o singur\ dat\ au scris ni[te cuvinte `n nisip [i apoi le-au [ters. Pentru de Fournival. `n secolul al cincilea `. „Când vezi ilustrat\ o istorie. ai impresia c\ faptele acelea se petrec `n prezent. spune el. ci `n recrearea `n timpul [i spa]iul cititorului a ceea ce fusese conceput sau repus `n imagini sau cuvinte `n alte timpuri [i sub alte ceruri. la care c\p\t\m acces prin sim]urile v\zului [i auzului. Dumnezeu a dat sufletului omenesc darul memoriei. c\r]ile erau de ajutor memoriei [i cunoa[terii. fie ea a Troiei sau o cu totul alta“. chiar [i atunci când nu m\ aflu `n carne [i oase `n fa]a ta. discipolii s\i. Calea spre vedere.7 Vorbirea era mijlocul prin care oamenii `nv\]au [i transmiteau `nv\]\tura.Hr. nu era la `ndemâna oricui. memoria prelunge[te respectivele calit\]i. cancelarul catedralei din Amiens. existau c\r]i scrise `n num\r considerabil.

f\când note pe margini ca s\ ne amintim comentariile profesorului. care studiam pentru un anume test folosindu-ne de pasajele subliniate [i adnotate (pentru a fi siguri c\. dac\ ar fi fost vreodat\ nevoie. le d\deam `n mare m\sur\ uit\rii. dup\ examen. iar amintirea lor despre amintirea lui a fost astfel p\strat\ pentru noi.11 Eu. `nv\]\ceii din secolul al treisprezecelea sunt reprezenta]i `n vechile ilustra]ii f\r\ niciun fel de instrument de scris. care scrisese c\ aceia care n-au `nv\]at niciodat\ versuri pe de rost [i care trebuie.ISTORIA LECTURII 77 `ntr-o carte. dispunerea literelor. De cele mai multe ori. elevii lui de Fournival se bazau pe biblioteca depozitat\ `n cap. `n clas\. ]inând cartea deschis\ `n fa]a mea `n timp ce profesorul vorbea. datorit\ laborioaselor tehnici de memorare pe care [i le `nsu[iser\ `nc\ de mici. viitorii lui cititori. Antillus. Spre deosebire de mine [i de contemporanii mei. ]inând paginile deschise `n fa]a lor. având de obicei un exemplar pentru câ]iva studen]i. `ncredin]ând memoriei. m\ bazez cu `ncredere pe abilitatea serviciilor computerizate care `mi permit s\ r\scolesc biblioteci mai vaste decât aceea din Alexan- . câteva puncte esen]iale. mai degrab\ decât paginii. `n schimb. Exista totu[i o deosebire bizar\ `ntre colegii mei. memorând pozi]ia unui paragraf. prin urmare. Noi marcam pasajele din c\r]ile noastre cu tocul (dac\ eram curajo[i) sau cu creionul (dac\ eram mofturo[i).9 La [coal\. eu am studiat `n acela[i mod. [i `nv\]\ceii `nf\]i[a]i `n ilustra]iile de pe vremea lui de Fournival. s\ le citeasc\ `n c\r]i au mari dureri când elimin\ prin transpira]ie abundent\ fluidele toxice pe care cei cu o bun\ memorie a textelor le elimin\ doar prin intermediul respira]iei. `nv\]\ceii foloseau de regul\ c\r]ile ca ajutoare pentru memorie. presupun – nu le pl\cea s\ deschidem c\r]ile `n clas\). Ei erau convin[i c\ memorarea unui text era benefic\ din punct de vedere fizic [i `l citau ca autoritate pe doctorul roman din secolul al doilea. cartea putea fi consultat\) pe care. pe care ulterior aveam s\ `ncerc s\ le memorez (de[i câtorva dasc\li – urma[i ai lui Socrate. marcând pasajele mai importante. elevi ai liceului din Buenos Aires. ~n epoca lui de Fournival. erau capabili s\ g\seasc\ capitolul [i versul necesare tot a[a de u[or cum pot g\si eu o tem\ dat\ `n biblioteca de microfilme sau hârtie.10 stau `n picioare sau sunt a[eza]i `n fa]a codicelor deschise. `n care.

care le vor face u[or de vizualizat. computerul meu poate „accesa“ toate categoriile de c\r]i. c\rturarii renascenti[ti. plus câ]iva clasici `n diverse alte limbi. repetarea frecvent\. `n diferitele lor edi]ii [i adapt\ri. ora[e. au sugerat construc]ia `n minte a unor modele arhitecturale – palate. el a elaborat o serie de reguli de memorare pentru cititori: amplasarea celor pe care vrei s\ ]i le aminte[ti `ntr-o anumit\ ordine. ~n cele din urm\. Sfântul Toma d’Aquino i-a fost contemporan lui de Fournival. Urmând recomand\rile f\cute de Cicero pentru `mbun\t\]irea capacit\]ii oratorului de a-[i aminti. ale c\ror pagini le r\s\reau `n fa]\ asemenea unor fantome vii. ~nv\]\ceii medievali se bazau pe c\r]ile pe care le citiser\. `n plus. t\râmurile raiului [i iadului – `n care s\ amplaseze tot ceea ce doresc s\-[i aminteasc\. Ini]iative cum ar fi Proiectul Gutenberg `n Statele Unite `]i ofer\ pe dischet\ totul. de la Operele complete ale lui Shakespeare la Anuarul mondial al CIA [i Roget’s Thesaurus.78 A L B E R T O M A N G U E L Operele complete ale lui Shakespeare pe un singur compact-disc. dezvoltarea unei „iubiri“ pentru acestea. transformarea lor `n „similitudini neobi[nuite“. dria pentru a da de urma unei f\râme de informa]ie.12 . `mbun\t\]ind metoda lui d’Aquino. teatre. iar Oxford Text Archive din Anglia ofer\ versiuni electronice ale marilor autori greci [i latini. `nregistrate `n memoria lor. coperta acestuia imitând forma codexului.

ridicate `n minte pe parcursul timpului [i devenite robuste prin folosire. Asemenea c\rturarului renascentist. care putea hoin\ri prin `nc\perile palatului memoriei sale pentru a recupera un citat sau un nume. . un virus. dar care la mine e permanent prezent\: teama de un puseu de tensiune electric\. oricare dintre acestea putând [terge orice din memoria mea. care s-au dovedit a fi. Astfel de modele erau ni[te construc]ii extrem de elaborate. pentru str\mo[ii mei. Eu. p\strez notele pe care mi le fac `n timp ce citesc `n memoria calculatorului meu. dar eu `nsumi trebuie s\ fiu cel care face ordine `ntre note [i trage concluzii. o tast\ ap\sat\ din gre[eal\.ISTORIA LECTURII 79 Un portret al lui Petrarca de pe un manuscris din secolul al paisprezecelea al De viris illustribus. De asemenea. tr\iesc cu teama de a nu pierde un text „memorat“ – o team\ care. Cu ajutorul memoriei acestuia `mi pot aminti mai precis (dac\ precizia are vreo importan]\) [i mai multe (dac\ se apreciaz\ cantitatea) decât ilu[trii mei predecesori. un disc defect. pentru totdeauna. extrem de eficiente. secole la rând. venea doar odat\ cu uzura vârstei. intru orbe[te `n labirintul electronic care zumz\ie dincolo de ecran. cititorul de ast\zi. o eroare `n sistem.

Petrarca dusese. iar la vârsta de dou\zeci [i doi de ani. „dar imediat ce cartea nu se mai afl\ `n mâinile mele. r\spunde Francesco. ~n câ]iva ani de via]\ tumultuoas\ [i-a risipit toat\ mo[tenirea [i a fost obligat s\ intre `ntr-un ordin religios. Petrarca a urmat cursurile universit\]ilor din Montpellier [i Bologna. a[a c\ ne putem imagina c\ nelini[tea ce-l caracteriza s-a domolit pu]in odat\ cu `naintarea `n vârst\. Da. din Floren]a sa natal\ [i. Francesco m\rturise[te c\ e obosit de zadarnica agita]ie a ora[ului.80 A L B E R T O M A N G U E L Cam la un secol dup\ ce de Fournival [i-a des\vâr[it Bestiarul. `n care recunoa[te ce datoreaz\ autorilor antici greci [i latini [i pentru care a fost premiat cu o cunun\ de lauri de Senatul [i conduc\torii Romei – cunun\ pe care. irascibil. cu nasul mare [i ochi nervo[i. care se pare c\ urmase tehnicile de memorare ale lui d’Aquino ca s\-[i continue mai bine numeroasele sale lecturi. . fusese izgonit. A `nceput s\ scrie serios dup\ ce trecuse de treizeci de ani. `n momentul lecturii sunt foarte de folos. De viris illustribus (Despre oameni faimo[i) [i poemul Africa. Tat\l s\u. ca [i Augustin. Petrarca. Augustin r\spunde c\ via]a lui Francesco este o carte ca acelea din biblioteca poetului. [i `i aminte[te câteva texte despre mul]imile nebune – inclusiv cel al lui Augustin. sub supravegherea atent\ a Doamnei Adev\r. care a continuat s\ citeasc\ cu nesa] tot restul vie]ii sale. la Avignon. la scurt\ vreme dup\ na[terea lui Petrarca. dar una pe care Francesco nu [tie `nc\ s-o citeasc\. Francesco) [i Augustin stau [i vorbesc `ntr-o gr\din\. mai târziu. compunând dou\ opere. „Nu te ajut\ acestea?“ `ntreab\ el. toate sentimentele mele pentru ea se pierd“. ~n ilustra]iile epocii apare ca un b\rbat usc\]iv. [i-a imaginat `n Secretum meum c\ intr\ `n conversa]ie cu iubitul s\u Augustin pe tema cititului [i a memoriei. Petrarca (pe numele s\u cre[tin. se mutase cu familia la Curtea papei Clement al V-lea. Dar nici bog\]ia. prieten cu Dante. ca [i poetul. tân\rul pe care moartea tat\lui s\u `l l\sase bogat s-a stabilit din nou la Avignon. a depus-o pe altarul Bazilicii Sfântul Petru. ~n Secretum meum. nici tinere]ea n-au durat mult. o via]\ agitat\ `n zilele tinere]ii sale. Descoperirea c\r]ilor lui Cicero [i ale Sfântului Augustin a trezit gustul pentru literatur\ `n preotul proasp\t hirotonisit.

ISTORIA LECTURII 81 „Augustin: Aceast\ modalitate de-a citi este acum destul de r\spândit\. ci for]eaz\-te s\ le `nve]i pe de rost [i f\-]i-le familiare meditând asupra lor. re-creatoare. ci. astfel c\. culeas\ dintr-un text de mult p\strat `n memorie. Petrarca a ajuns la aceast\ metod\ prin lumina a ceea ce el nume[te „adev\rul divin“: un sim] pe care cititorul trebuie s\-l aib\. vei putea s\ te bucuri cu u[urin]\ de roadele lecturii tale. f\ un semn hot\rât `n dreptul lor. modalitatea lui Petrarca de a citi. asociind-o cu o alta. Francesco: Despre ce fel de noti]e vorbe[ti? Augustin: De câte ori cite[ti o carte [i dai peste unele fraze minunate care sim]i c\-]i mi[c\ ori `]i `ncânt\ sufletul. Petrarca remarc\ faptul c\ aceast\ carte e menit\ s\ serveasc\ cititorului ca „un fel de memorie artificial\“14 a textelor „dispersate“ [i „rare“. legând totul laolalt\ cu reflec]ii proprii – producând. trebuie s\ se fac\ cu ajutorul bagajului de lecturi acumulate. exist\ o `ntreag\ adun\tur\ de astfel de litera]i… Dar dac\ `]i faci câteva noti]e sumare la locul potrivit. interpretativ\ [i asociativ\ avea s\ devin\ metoda general\ `n `nv\]\mântul european. un text nou. cu care trebuie s\ fie binecuvântat. ca s\ ]i le `ntip\re[ti `n memorie [i s\ nu le la[i s\-[i ia zborul. nu au nicio valoare special\ `n aprecierea textului. nu te `ncrede `n puterea propriei inteligen]e. ~ntr-un ase- . sugereaz\ Petrarca. personal\. ~n introducerea la De viris illustribus. de fapt. Aceasta. sarcina cititorului fiind aceea a unui observator din afar\. dou\ secole mai târziu. o fraz\. nici `ncrezându-te `n ea a[a cum s-ar `ncrede cineva `n autoritatea unui `n]elept. metodic. peste care se revars\ amintirea pe care autorul a a[ezat-o `n pagin\. le-a aranjat. când sunt presupuse. pe care nu doar le-a adunat. o imagine. de câte ori apare pe nea[teptate un caz de `ntristare. de a alege [i a interpreta drumul printre tenta]iile paginii. mai important. Când ajungi la pasaje care ]i se par de folos. Chiar [i inten]iile autorului. ci `mprumutând de la aceasta o idee. Pentru cititorii lui din secolul al paisprezecelea. autoritatea textului fiind incontestabil\. vei avea remediul gata ca [i cum ar fi scris `n mintea ta. `ntr-o anume ordine. cel de a hot\r`. preten]ia lui Petrarca era una uimitoare. al c\rui autor e cititorul.“13 Ce sugereaz\ Augustin (`n imagina]ia lui Petrarca) este un nou mod de-a citi: nu folosind cartea ca o proptea pentru gândire.

scrie Petrarca `ntr-una dintre numeroasele sale scrisori. le p\streaz\. Peste ani.“15 O asfel de lumin\ (ca s\ urm\m imaginea lui Petrarca) str\luce[te diferit asupra fiec\ruia dintre noi [i variaz\ `n func]ie de diversele stadii ale vie]ilor noastre. Nu ne `ntoarcem niciodat\ la aceea[i carte [i nici chiar la aceea[i pagin\. Ca s\-mi `mbun\t\]easc\ pronun]ia `n german\. pân\ când lumina adev\rului divin se revars\ asupra cititorului. dar nu `n]elegeam la ce anume mi-ar fi putut fi de folos. care recupereaz\ atât de multe voci din trecut. Apoi mi-a relatat c\ tat\l lui. `n lumina schimb\toare. asasinat la Sachsenhausen. fusese un intelectual faimos care-i [tia pe mul]i dintre clasici pe de rost [i care. Mi l-am imaginat pe b\trân `n locul acela mohorât. . ne`ndur\tor. lipsit de speran]\. deschizându-se la o anumit\ pagin\ [i recitând cuvintele din Antichitate pentru cititorii lui lipsi]i de c\r]i. c\ruia i se solicita un Virgiliu sau Euripide. mi-am dat seama c\ fusese imortalizat ca unul din mul]imea hoinarilor `n memoria c\rora e salvat\ câte o carte din Fahrenheit 451. cu precizie. cititorul nu trebuie s\ dep\[easc\ grani]ele etice ale adev\rului – orice ar dicta con[tiin]a (noi am spune bunul-sim]). seara. unul dintre profesorii mei din Buenos Aires m\ medita. la limba german\ [i istoria Europei. Când aveam zece sau unsprezece ani. Goethe [i Schiller. el m\ `ncuraja s\ memorez poeme de Heine. când vom fi capabili s\ ne folosim de ele `n moduri curajoase [i nea[teptate. ce `nv\]\m [i ce uit\m [i ce ne amintim. „rar ocole[te primejdia. `nv\]ându-l ce s\ caute [i ce s\ evite. a fost biblioteca din care au citit tovar\[ii lui de deten]ie. „Cititul“.82 A L B E R T O M A N G U E L menea proces dinamic `n care se d\ [i se ia. uneori. de Ray Bradbury. ~mi pl\cea s\ `nv\] poemele. pân\ târziu `n viitor. pentru c\. dându-[i seama ce a f\cut. `n care se desparte [i se adun\ laolalt\. „~]i vor ]ine tov\r\[ie `n ziua `n care nu vei avea c\r]i de citit“. iar amintirile noastre p\lesc [i se aprind din nou [i nu [tim niciodat\. moare de fric\ pe cel\lalt mal. `n care un c\l\re] trece `n galop peste ghea]a ce acoperea Lacul Constance [i. `n timpul perioadei petrecute `n lag\rul de concentrare. precum [i balada lui Gustav Schwab „Der Ritter und der Bodensee“. Ceea ce e sigur este c\ actul lecturii. a spus profesorul meu. noi ne schimb\m [i cartea se schimb\.

la fel de ferm ca solul [i capabil s\ suporte trecerea cititorului. asemenea lacului `nghe]at din poemul pe care l-am `nv\]at pe de rost cu atât de mult\ vreme `n urm\. prin acea izb\vitoare recitire. `n acela[i timp `ns\ ducându-[i existen]a numai `n amintire. . precar [i efemer. ca [i cum literele sale ar fi fost scrise pe ap\.ISTORIA LECTURII 83 Un text citit [i rememorat devine.

colec]ionar de c\r]i [i editor. .Vestitul cititor Beatus Rhenanus.

`nainte ca aceste aptitudini s\ poat\ fi dobândite. cum ar fi recunoa[terea semnelor obi[nuite prin care o societate a ales s\ comunice: cu alte cuvinte. Am tr\it. ideea ca un sistem de comunicare s\ fie imediat `n]eles de orice persoan\ i s-a p\rut absurd\. cel\lalt patru sute optzeci. {i totu[i. `ntre Rin [i Mun]ii Vosgi. atunci când se afla printre indienii tribului Nambikwara din Brazilia. Claude Lévi-Strauss poveste[te cum. un or\[el francez aflat la treizeci de kilometri de Strasbourg. Metodele prin care `nv\]\m s\ citim. precizeaz\ [i limiteaz\ modurile `n care poate fi folosit\ aptitudinea noastr\ de a citi. un cititor trebuie s\ `nve]e s\ citeasc\. `n mica bibliotec\ municipal\. pe lâng\ faptul c\ `ncorporeaz\ conven]iile despre [tiin]a de carte ale societ\]ii din care facem parte – canalizarea informa]iei. Unul are trei sute de pagini.UCENICIA LECTURII Cititul cu voce tare. cititul `n t\cere. i-au luat creionul [i hârtia [i au trasat cu linii [erpuitoare imita]ii ale literelor sale [i i-au cerut s\ „citeasc\“ ceea ce scriseser\. v\zându-l c\ scria. `n Sélestat. cu cerneal\ de . timp de un an.1 Lui Lévi-Strauss. care a `nv\]at s\ citeasc\ `ntr-o [coal\ european\. ierarhiile cunoa[terii [i puterii –. pe care le dobândim prin metode nesigure. se afl\ dou\ caiete mari scrise de mân\. gazdele sale. Nambikwara se a[teptau ca semnele trecute pe hârtie s\ `nsemne ceva pentru Lévi-Strauss. `n mijlocul Câmpiei Alsaciei. dar scrisul. `n sud. Acolo. hârtia amândurora s-a `ng\lbenit de-a lungul secolelor. asemenea literelor scrise de el `nsu[i. un cititor are nevoie s\ `nve]e lucrurile de baz\. capacitatea de-a purta `n minte o bibliotec\ personal\ de cuvinte pe care ]i le aminte[ti sunt aptitudini uluitoare.

`ns\ ele. O [coal\ latin\ existase `nc\ din secolul al paisprezecelea. ce va descoperi un vizitator? Din textele patriotice copiate `n paragrafe ordonate. . c\ am `nv\]at s\ transform\m aceste texte `n slogane („Malvinele apar]in Argentinei“ se transformase `n dou\ mâini `mpreunate pe dup\ o pereche de insule zim]ate. trei dungi de culoare fluturând `n vânt). Expuse dinaintea vizitatorilor bibliotecii. acesta era singurul mod de a citi fabula greierului [i furnicii. ~ntr-o ]ar\ `n care infla]ia a ajuns s\ ating\ lunar dou\ sute la sut\. cât [i de parohie. `n\l]at\ pe o platform\ de lemn. `n fa]a bisericii din secolul al unsprezecelea a Sfântul Foy. scrise laborios cu mâna [i ilustrate `ngrijit cu creioane colorate. ~naintând `n vârst\. La `nceputurile sale. despre via]a c\ruia nu se [tie nimic `n afar\ de ceea ce ne spune caietul lui de noti]e. `n educa]ia noastr\. `n primii ani de [coal\. [i Beatus Rhenanus. ci pentru a fi instrui]i. dac\ vreun bibliotecar scrupulos va ]ine s\ expun\ acele caiete `n vitrine de sticl\. ocupase o cl\dire de pe Marché-Vert. probabil cump\rate de pe taraba unui librar din vreo pia]\ din partea locului. când le deschideai. vizitatorul ar putea deduce c\. proprietarii lor au legat caietele ca s\ se p\streze mai bine. privitorul [i-ar putea da seama c\ eram `nv\]a]i s\ citim nu pentru pl\cere sau cunoa[tere. Fiecare pupitru era g\urit ca s\ sus]in\ c\limara din por]elan `n care cufundam vârfurile de metal ale tocurilor. `n spatele c\reia se profila tabla. din ilustra]iile noastre. [coala. se vede `nc\ surprinz\tor de bine. dou\ câte dou\. ~n Buenos Aires. retorica politic\ `nlocuia fine]urile literaturii. Pupitrele [i b\ncile noastre erau legate unele de altele cu ajutorul unor coliere de fier [i a[ezate. aveam [i noi caiete „de citire“. nu am avut voie s\ folosim stiloul pân\ `n clasa a treia. erau doar ni[te teancuri de pagini `mp\turite. ~n 1530. cea ale c\rei cursuri le frecventaser\ Gisenheim [i Rhenanus.86 A L B E R T O M A N G U E L diferite culori. ducând (simbolul puterii nu ne sc\pa) pân\ la catedra dasc\lului. `n rânduri lungi. ~n Sélestat erau mai multe [coli diferite. din 1477 pân\ `n 1501: Guillaume Gisenheim. Din repeti]ia textelor identice. Peste secole. acestea sunt – explic\ o cartolin\ tip\rit\ – caietele a doi studen]i care urmaser\ cursurile [colii latine din Sélestat `n ultimii ani ai secolului al cincisprezecelea. „Drapelul nostru este emblema patriei noastre“. g\zduit\ pe proprietatea bisericii [i `ntre]inut\ atât de consiliul municipal. care a devenit o figur\ proeminent\ `n mi[carea umanist\ [i editor al multora din lucr\rile lui Erasmus.

citirea. `n cea mai mare parte a Europei. latina a continuat s\ se bucure de prestigiu [i s\ fie folosit\ oficial. Martin Luther `ncepe publicarea Bibliei sale `n limba german\. Câ]iva deveneau asisten]i ai profesorului [i `i r\mâneau al\turi pân\ la vârsta de dou\zeci de ani. a clerului [i a erudi]ilor. ale c\rei cursuri Rhenanus `[i dorea s\ le urmeze. s-a deschis prima [coal\ francez\. precum [i fete“. apoi. precum [i pe acei copii care nu pot s\ urmeze [coala latin\. cât [i `n Danemarca. pân\ târziu `n secolul al [aptesprezecelea.2 Odat\ cu mutarea [colii aici. ordinea `n existen]a haotic\ a studen]ilor din Evul Mediu târziu.ISTORIA LECTURII 87 [coala `[i sporise prestigiul [i se mutase `ntr-o cl\dire mai mare. {colile latine sau de alt fel asigurau. stipuleaz\ c\ dasc\lul avea s\-i instruiasc\ pe „membrii ghildelor. scrierea. fiind for]at s\ p\r\seasc\ Anglia sub amenin]area cu moartea. Pentru c\ `nv\]\tura . `n 1530. la [coala latin\ elevii erau admi[i la vârsta de [ase ani [i r\mâneau acolo pân\ când erau preg\ti]i pentru universitate. `n 1526. b\ie]i. pe Muntele Helicon. bablen. limbile materne au `nceput s\ câ[tige teren. atât `n Suedia. la treisprezece sau paisprezece ani. William Tyndale public\ traducerea sa `n limba englez\ a Bibliei. pe la `nceputurile vecului al [aisprezecelea. Totu[i. ci [i `n universit\]i precum Sorbona. limba birocra]iei. de peste drum de biserica din secolul al treisprezecelea a Sfântului Gheorghe. muzica [i pu]in\ aritmetic\. o cl\dire cu dou\ etaje. cu referire la bolboroseala (`n dialectul alsacian. pe vremea lui Rhenanus. De[i latina a continuat s\ fie.3 Spre deosebire de cei care urmau [coala german\. „a bolborosi“) elevilor. `n limba matern\. se predau. la Köln [i Worms. `ntr-o anumit\ m\sur\. ~n 1521. la treisprezece ani dup\ ce Ludovic al XIV-lea a pus st\pânire pe ora[. ~n aceste [coli. a c\rei fa]ad\ era `mpodobit\ cu o fresc\ d\t\toare de inspira]ie. din jurul anului 1500. ce le `nf\]i[a pe cele nou\ muze zburdând `n fântâna sacr\ a lui Hippocrene. `n 1686. Un contract de admitere la una din [colile germane. De la `nceputurile secolului al paisprezecelea exist\ consemn\ri despre dou\ [coli germane `n Sélestat. un decret guvernamental stipula c\ Biblia trebuie citit\ `n biseric\ `n limba na]ional\. nu doar `n Biserica Romano-Catolic\. numele str\zii s-a schimbat din Lottengasse `n Babilgasse. Eu locuiam la numai dou\ str\zi mai `ncolo. dar [i pe al]ii `ncepând de la vârsta de doisprezece ani. unde preo]ilor li se cerea s\ oficieze serviciul `n latin\. care erau deschise tuturor. {colile latine erau a[adar `nc\ la mare c\utare.

`n 1200. purtau cape galbene pe umeri.4 Ca s\ poat\ urma [coala. anun]ând eclipse sau catastrofe. dar nesiguri `n privin]a felului cum s\ fac\ s\ tr\iasc\. `ncepând cu Henric al III-lea. ~n 1158. situat\ `ntre Biseric\ [i Stat. sfântul ]mp\rat german Frederick Barbarossa i-a scos de sub jurisdic]ia autorit\]ilor laice. garantându-le [i bilet de liber\ trecere pentru c\l\torii. prezicând viitorul. [i chiar de mai departe. {i. Printr-un privilegiu acordat de regele Philippe Auguste al Fran]ei. ci de la verbul bacchari. fiecare monarh englez a garantat studen]ilor de la Oxford imunitatea `n fa]a puterilor laice. invocând spirite. indiferent de motiv.88 A L B E R T O M A N G U E L [tiin]ific\ era v\zut\ ca l\ca[ al unei „a treia puteri“. studen]ii au beneficiat. [i. vânzând nimicuri miraculoase. din Elve]ia. uneori. de o serie de privilegii oficiale. Dac\ nu puteau s\ pl\teasc\. ~n secolul al cincisprezecelea. Studen]ii care urmau cursurile [colii latine din Sélestat veneau din diferite zone ale Alsaciei [i Lorenei.5 Privilegia]i. dornici s\-[i p\streze drepturile. studen]ii aveau de pl\tit taxe. care includea costurile s\pt\mânale pentru cas\ [i mas\. din secolul al doisprezecelea. i se interzicea judec\toriei din Paris s\-i `ntemni]eze. ei trebuiau s\ declare sub jur\mânt c\ „sunt lipsi]i de sprijin“ [i. pe care `l slujeau [i la care c\utau `nv\]\tur\. „a vagabonda“). li se asigurau subven]ii din partea comunit\]ii studen]e[ti. dasc\lul era cunoscut ca un bacchante (nu de la „Bacchus“. fiind taxa]i conform bursei lor. unde fuseser\ ini]ia]i `n artele secrete. `nv\]ându-i pe oameni rug\ciuni care s\ le scape sufletele din purgatoriu. cu excep]ia cazurilor de `nc\lc\ri serioase ale legii. Unii pretindeau a fi descenden]i ai druizilor [i se f\leau c\ intraser\ `n Muntele lui Venus. iar discipolii lui erau numi]i Schützen („protectori“) `n german\ sau bejaunes („ton]i“) `n francez\. dar s\raci lipi]i. Aceia care proveneau din familii burgheze bogate sau din nobilime (cum era cazul cu . Mul]i mergeau din ora[ `n ora[ `n urma unui cleric `n vârst\. dou\zeci [i cinci de procente din cea de la Viena [i nou\sprezece procente din cea de la Leipzig. mii de studen]i r\t\ceau prin ]ar\. Numai aceia care erau hot\râ]i s\ devin\ clerici sau s\ intre cumva `n serviciul civil c\utau oportunit\]i de a renun]a la hoin\real\ [i de a intra `n institu]ii de `nv\]\mânt6 ca [coala latin\ din Sélestat. oferind re]ete care s\ fereasc\ recoltele de grindin\ [i vitele de boli. ca semn distinctiv. `ntre]inându-se din pomeni [i furti[aguri. Câ]iva au supravie]uit dându-se drept ghicitori sau magicieni. studen]ii s\raci reprezentau optsprezece procente din studen]imea din Paris.

am `ntâlnit un nobil care ne-a `ntrebat: «Unde merge]i?» Când a auzit c\ ne `ndreptam spre Sélestat. b\iatul care urma s\ fie ini]iat era `nf\[urat `ntr-un [al de rug\ciune [i dus de tat\l lui la `nv\]\tor. strigând: «Unde ne putem duce?» L-am consolat. „ca g\ina printre pui“. am g\sit acolo mul]i studen]i s\raci. `ntr-un grad mai mare sau mai mic. Ars de octo partibus orationis de Aelius Donatus]“ [i care se sim]ea. cu fiecare lectur\. care ne-au spus c\ [coala nu era bun\. dac\ unii pot g\si modul `n care s\ fac\ rost de mâncare `n Sélestat. „Când am ajuns la Strasbourg. la vârsta de optsprezece ani. ~nv\]\torul `l a[eza pe b\iat la el pe genunchi [i-i ar\ta o t\bli]\ pe care erau scrise alfabetul ebraic. pe care el sau ea `l `nnoie[te. astfel. Am pornit spre Sélestat.“ ~nv\]\torul citea cu voce tare fiecare cuvânt [i b\iatul `l repeta. Apoi t\bli]a era acoperit\ cu miere [i copilul o lingea. ~n societatea iudaic\ medieval\.“8 ~n fiecare societate cu [tiin]\ de carte. descrie `n autobiografia lui cum el [i un prieten au pornit-o `n c\utarea instruirii. voi reu[i [i eu cu siguran]\ s\ fac asta pentru amândoi». printr-un ritual. iar eu n-am mai fost `n stare prea mult\ vreme s\ g\sesc mâncare pentru amândoi [i am plecat spre ora[ul Soleure. se familiarizeaz\ cu un trecut comun. incapabil s\ citeasc\ m\car Donat[bine cunoscutul manual medieval pentru `ncep\tori. de exemplu.7 Dar cei care declaraser\ c\ erau prea s\raci ca s\-[i pl\teasc\ taxele aveau mari dificult\]i `n a-[i g\si cas\ [i mas\. Pe drum. prin asta asimilând la modul concret . o ie[ire. din starea de dependen]\ [i comunicare rudimentar\. la memoria colectiv\ [i. zicându-i: «Stai lini[tit. Auzind asta.“ Au reu[it s\ r\mân\ `n Sélestat câteva luni. Elve]ianul Thomas Platter. De Shavuot. care a venit la [coal\ `n 1495. a `nv\]a s\ cite[ti este ceva ce ]ine de o ini]iere. un pasaj din Scripturi [i cuvintele „Tora s\ fie ocupa]ia ta. companionul meu a izbucnit `n lacrimi amare.ISTORIA LECTURII 89 Beatus Rhenanus) puteau alege s\ fie g\zdui]i `n internatele conduse de rector [i so]ia sa sau s\ stea cu chirie `n casa tutorelui lor sau chiar la unul dintre hanurile din localitate. ritualul `nv\]\rii citirii era celebrat `n mod explicit. spunându-ne c\ exist\ mul]i studen]i s\raci `n acel ora[ [i c\ locuitorii sunt departe de-a fi boga]i. printre studen]ii ceva mai tineri. ne-a sf\tuit s\ nu facem asta. dar c\ exista o [coal\ excelent\ la Sélestat. Copilul care `nva]\ s\ citeasc\ cap\t\ acces. „f\r\ a [ti o iot\. când se s\rb\tore[te momentul `n care Moise a primit Tora din mâinile lui Dumnezeu. dar dup\ Rusalii „noi studen]i au sosit din toate p\r]ile. pe calea c\r]ilor.

9 De[i este greu s\ generaliz\m dup\ trecerea câtorva secole [i când e vorba despre atâtea ]\ri. Sfânta Ana cu tân\ra Maria. dreapta.10 majoritatea b\ie]ilor [i destul de multe fete care se n\[teau `n astfel de familii `nv\]au buchiile foarte devreme. `n societatea cre[tin\ a Evului Mediu târziu [i a Rena[terii timpurii a `nv\]a s\ cite[ti [i s\ scrii – `n afara Bisericii – era privilegiul aproape exclusiv al aristocra]iei [i (dup\ secolul al treisprezecelea) al `naltei burghezii. ci [i s\ asigure o vorbire [i o pronun]ie corecte. pe care copilul le mânca dup\ ce citise versetele. potrivite doar clericilor s\raci. pentru c\ sarcina ei nu era doar s\ al\pteze. din acest motiv. trebuia aleas\ cu cea mai mare grij\. De asemenea. ini]ia educa]ia [i. versete biblice se scriau pe ou\ fierte descojite [i pe pr\jituri cu miere.11 Marele `nv\]at umanist italian Leon Battista Alberti. cu voce tare. Doica copilului.90 A L B E R T O M A N G U E L Dou\ mame din secolul al cincisprezecelea `nv\]ându-[i copiii s\ citeasc\: stânga. Chiar dac\ existau aristocra]i [i grands bourgeois care considerau cititul [i scrisul sarcini umile. dac\ [tia s\ citeasc\. cuvintele sfinte. `nv\]\torului. observ\ c\ „`ngrijirea copiilor foarte tineri e . `n lucrarea sa despre familie scris\ `ntre anii 1435 [i 1444. Fecioara [i Pruncul.

„Nu e potrivit pentru fete s\ `nve]e s\ scrie [i s\ citeasc\ decât dac\ vor s\ devin\ c\lug\ri]e. repetând literele ar\tate de doica lor sau de mam\ `ntr-un abecedar sau `ntr-un tabel cu alfabetul. Iat\ ce recomanda: „Unii au sus]inut c\ b\ie]ii n-ar trebui `nv\]a]i s\ citeasc\ pân\ când nu au [apte ani. pentru c\ altfel ar putea. pe de alt\ parte. `n compania altor b\ie]i. aceasta fiind vârsta cea mai fraged\ la care pot câ[tiga de pe urma instruc]iei [i suporta stresul `nv\]\rii. de doica mea. trebuie adu[i ca meditatori particulari dasc\li de sex masculin (dac\ familia [i-i poate permite) pentru b\ie]i. De ce totu[i. Institutio oratoria.) Imaginea figurii mamei-`nv\]\toare era tot atât de obi[nuit\ `n iconografia cre[tin\ pe cât de rar\ era reprezentarea unei eleve `n sala de clas\. majoritatea caselor bogate dispuneau de spa]iul. care `mi citea literele tip\rite cu aldine dintr-o veche carte englez\ cu poze. s\ scrie sau s\ primeasc\ misive . care a devenit tutorele str\nepo]ilor `mp\ratului Domi]ian. Chiar dac\. copiii n-ar putea primi o educa]ie literar\?“13 Dup\ ce literele au fost `nv\]ate. dar nici Hristos [i nici mama Lui nu au fost `nf\]i[a]i `nv\]ând s\ scrie sau chiar scriind. a scris un manual pedagogic `n dou\sprezece volume. `n secolul al cincisprezecelea. `n timp ce de educa]ia fetelor se va ocupa chiar mama. no]iunea unui Hristos citind Vechiul Testament a fost considerat\ esen]ial\ pentru a face explicit\ continuitatea Scripturilor. am fost pus s\ repet sunetele de nenum\rate ori. aceia care au sus]inut c\ mintea unui copil nu trebuie l\sat\ s\ lâncezeasc\ nicio clip\ sunt mai `n]elep]i. de exemplu. Quintilian. lini[tea [i facilit\]ile necesare pentru instruirea acas\. Exist\ numeroase reprezent\ri ale Fecioarei Maria ]inând o carte `n fa]a pruncului Iisus [i ale Sfintei Ana `nv\]ând-o pe Maria.ISTORIA LECTURII 91 treaba femeilor. atunci când ajung mai mari. morali[tii medievali au dezb\tut cu aprindere avantajele educa]iei – publice sau private – pentru fete. majoritatea `nv\]a]ilor recomandau ca educarea b\ie]ilor s\ se desf\[oare departe de familie. a doicilor ori a mamei“12 [i c\ la cea mai fraged\ vârst\ cu putin]\ ace[tia trebuie s\-[i `nsu[easc\ alfabetul. de[i acord\ doicilor trei ani de domnie. Crisipus. consider\ c\ formarea min]ii copilului dup\ cele mai bune principii face parte din `ndatoririle lor. (Eu `nsumi am fost `nv\]at `n felul acesta. Oricum. un avocat roman din secolul `ntâi din nordul Spaniei. atâta vreme cât pot fi forma]i moral. care a avut o mare influen]\ pe parcursul Rena[terii. Copiii `nva]au s\ citeasc\ fonetic.

. de obicei ca s\ se preg\teasc\ pentru m\n\stire. de amor“. urmând preceptele tradi]iei scolastice. care poate apoi fi folosit\ ca punct de plecare `n argumentare. dar unii din contemporanii s\i nu au fost de acord. Dezvoltat mai ales `n secolele al doisprezecelea [i al treisprezecelea. de filosofi pentru care „gândirea este o `ndeletnicire cu reguli stabilite meticulos“16. „Fetele trebuie s\ `nve]e s\ citeasc\ pentru a `nv\]a dreapta credin]\ [i a se proteja singure de primejdiile care le amenin]\ sufletele“. scolasticismul s-a dovedit o metod\ util\ pentru reconcilierea preceptelor credin]ei religioase cu argumentele ra]iunii umane.14 avertiza nobilul Philippe de Novare. predarea la [coala latin\ din Sélestat fusese una rudimentar\ [i banal\. Aristotel [i discipolii s\i. din care rezult\ o concordia discordantium sau „armonie `ntre opinii diferite“.15 Fetele n\scute `n case mai avute erau trimise adesea la [coal\ ca s\ `nve]e s\ citeasc\ [i s\ scrie. ar\ta Cavalerul de la Tour Landry. dreapta. o clas\ anonim\. Pân\ la mijlocul secolului al cincisprezecelea.92 A L B E R T O M A N G U E L Dou\ scene de [coal\ de la sfâr[itul secolului al cincisprezecelea `nf\]i[ând rela]ia ierarhic\ dintre profesori [i elevi: stânga. Curând `ns\ scolasticismul a devenit mai curând o metod\ de a conserva ideile decât una de a le face rodnice. ~n familiile aristocrate ale Europei puteai g\si femei care erau pe deplin educate.

arta lui fiind comemorat\ pe un mormânt bolognez din secolul al paisprezecelea. la `nceputul secolului al [aisprezecelea.ISTORIA LECTURII 93 O scen\ dintr-o [coal\ din Fran]a. Un profesor `[i continu\ lec]iile de dincolo de mormânt. .

17 ~n lumea cre[tin\. decât dac\ cer respectivului s\ citeasc\ pentru a-l onora. cultivatul rege spaniol Alfonso el Sabio insista asupra acestui aspect: „~n adev\ratul sens al cuvântului trebuie s\-[i arate dasc\lii [tiin]a `n fa]a studen]ilor. citindu-le c\r]i [i f\cându-i s\ `n]eleag\ dup\ puterile fiec\ruia. scolasticismul a urmat categoric preceptele lui Aristotel. concordia discordantium. când Carol cel Mare a ordonat ca toate catedralele [i bisericile s\ ]in\ [coli pentru a-i educa pe clerici `n artele cititului. a devenit dreapta credin]\. `n [colile m\n\stire[ti [i `n cele ale catedralelor din toat\ Europa. aprobate oficial.“18 ~n a doua jum\tate a secolului al [aisprezecelea. ~n principiu. a c\rui lucrare De consolatione philosophiae (pe care Alfred cel Mare a tradus-o `n englez\) a fost foarte popular\ pe parcursul Evului Mediu. prin intermediul primilor filosofi cre[tini. dup\ declinul sistemului de educa]ie roman. ~n secolul al zecelea. dac\ elevii au `nceput s\ citeasc\. `nflorind `n veacul al nou\lea. pân\ când au ajuns la sfâr[itul c\r]ilor pe care le-au `nceput. ei nu trebuie s\-i trimit\ pe al]ii s\ citeasc\ `n locul lor. [i. metoda scolastic\ predomina `n universit\]i [i `n parohii. de[i a variat considerabil de la universitate la universitate. Aceste [coli. Pe la mijlocul secolului al treisprezecelea. metoda scolastic\ se reducea la instruirea studen]ilor pentru a evalua un text conform anumitor criterii prestabilite. `ntrucât nu au existat concilii sau sinoade islamice constituite `n acest scop. psalmodierii [i calculului. care le erau predate cu râvn\ [i cu osteneal\. scaunele au `nceput s\ fie folosite mai mult de abia . dac\ stau bine cu s\n\tatea. dasc\lii trebuie s\ continue s\ `i `nve]e. [i. succesul metodei depindea mai mult de perseveren]a elevilor decât de inteligen]a lor. când rena[terea ora[elor a f\cut indispensabil\ existen]a centrelor de `nv\]\mânt general. Orele se ]ineau `ntr-o `nc\pere spa]ioas\. precum Boethius din secolul al [aselea. str\moa[ele [colii latine din Sélestat. [i nu ca s\ evite sarcina de a citi ei `n[i[i. ~n ceea ce prive[te `nv\]area cititului. [colile s-au constituit `n jurul figurii câte unui profesor deosebit de `nzestrat. de care depindea faima loca[ului. au `nceput s\ se dezvolte `n secolele al patrulea [i al cincilea. opinia care a supravie]uit tuturor obiec]iilor. Profesorul [edea de obicei la un pupitru `n\l]at pe un podium sau uneori la o mas\. ea a folosit la stabilirea dogmei oficiale. Aspectul concret al [colilor nu s-a schimbat mult de pe vremea lui Carol cel Mare. scrisului.94 A L B E R T O M A N G U E L ~n Islam. pe o banc\ simpl\ (`n Europa cre[tin\.

citind dintr-o carte deschis\. Pentru c\ nu to]i elevii veni]i la [coal\ cuno[teau literele. un `nv\]\cel. retorica [i dialectica. pictat\ `n 1516 de c\tre Ambrosius Holbein.ISTORIA LECTURII 95 O pancart\ f\când reclam\ unei [coli. sau stând `n picioare `n jurul dasc\lului. avea s\ fie emblema dasc\lului pentru multe secole. iar mai târziu `nv\]au subiectele trivium-ului: gramatica `nainte de toate. `n timp ce `n partea dreapt\. Majoritatea ilustra]iilor `i arat\ pe elevi a[eza]i pe b\nci. o femeie a[ezat\ la un pupitru `ndrum\ un copil de vârst\ mult mai fraged\. cititul `ncepea cu un ABC sau manual pentru `ncep\tori [i culegeri de rug\ciuni simple. `n secolul al cincisprezecelea). probabil explicând pasajul pe care tocmai l-a citit cu voce tare. Dup\ . st\ `n picioare `n fa]a unui pupitru. cum erau Tat\l Nostru. Nuiaua. elevii erau mai `ntâi `nv\]a]i s\ citeasc\ [i s\ scrie. cu mâna stâng\. O sculptur\ de marmur\ de pe un mormânt bolognez de la mijlocul secolului al paisprezecelea arat\ un profesor a[ezat pe o banc\. apleca]i asupra textelor pe care le studiau. ar\tându-i cu degetul pe pagin\. ]inând `n mâini pagini liniate sau t\bli]e de cear\ pentru a-[i lua noti]e. probabil abia intrat `n pubertate. `n timp ce cu dreapta pare s\ accentueze o afirma]ie. ]inând o carte deschis\ pe pupitrul din fa]a sa. ~n [coala latin\ de la Sélestat. privind la studen]ii lui. o pagin\. ca [i cartea. cu c\r]i deschise. O firm\ ce f\cea reclam\ unei [coli `n 1516 `nf\]i[eaz\ doi `nv\]\cei adolescen]i lucrând pe o banc\. Ave Maria [i Crezul. El ]ine. la stânga. `n timp ce dasc\lul din spatele lui `i ]ine la fund un m\nunchi de nuiele.

96 A L B E R T O M A N G U E L O miniatur\ reprezentând un profesor gata s\-[i pedepseasc\ elevul. Elevii erau obliga]i s\ `nve]e regulile pe de rost. elevii erau trecu]i prin câteva c\r]i de citire uzuale `n majoritatea [colilor medievale: Ars de octo partibus orationis a lui Donatus. El copia complicatele reguli gramaticale pe tabl\ – de obicei f\r\ s\ le explice.20 Dup\ cum a comentat. acela[i cuvânt putea s\ apar\ scris `n feluri diferite. deoarece. ci [i s\-[i dea seama ce vrea s\ `nsemne prescurtarea. adesea. Multe cuvinte erau abreviate. unul dintre cei mai notabili umani[ti ai vremii sale). aceste `nv\]\turi elementare. `ntr-o traducere fran]uzeasc\ din secolul al cincisprezecelea a Politicii lui Aristotel. Doar câ]iva elevi erau destul de boga]i ca s\-[i cumpere c\r]i19 [i.22 . uneori de `nv\]\celul care se gr\bea s\-[i ia noti]e. A[a cum am v\zut. `n]elegerea nu era indispensabil\ cunoa[terii. ortografierea nu era uniform\. nici compune o scrisoare sau un poem. punctua]ia era `nc\ dezordonat\ `n secolul al cincisprezecelea [i literele mari nu erau folosite consecvent. conform pedagogiei scolastice. aceia care studiaser\ conform vechiului sistem „nu puteau nici vorbi latina. ~n fond. nici m\car explica vreuna dintre rug\ciunile folosite la Liturghie“. dar adesea din cauza modalit\]ii uzuale de transcriere a cuvântului – probabil pentru a economisi hârtie – astfel `ncât cititorul trebuia s\ fie `n stare nu doar s\ citeasc\ fonetic. Doctrinale puerorum a c\lug\rului franciscan Alexandre de Villedieu [i Manualul de logic\ al lui Peter Spaniolul. doar dasc\lul poseda aceste volume scumpe. ca Rhenanus. unul dintre elevii care au urmat [coala latin\ din Sélestat la `nceputurile anilor 1450. mai târziu. Jakob Wimpfeling (care avea s\ devin\. rezultatele erau adesea dezam\gitoare. A[a cum era de a[teptat.21 Câ]iva factori f\ceau cititul dificil pentru un novice.

profesorul de retoric\ din secolul al cincisprezecelea Lorenzo Guidetti sintetiza scopul pred\rii unei citiri corecte: „C\ci atunci când un profesor bun se angajeaz\ s\ explice un pasaj. dar este u[or de explicat. de cele ale scriitorilor antici p\gâni – nu erau menite s\ fie pricepute imediat de elev. Textele originale – fie c\ era vorba de cele ale p\rin]ilor Bisericii sau. echivalentul notelor noastre sintetice de lectur\. devenind astfel „un om mai bun“.“24 ~n 1441. Dac\ se ive[te o fraz\ obscur\. mai degrab\ decât s\-i oblige pur [i simplu pe elevi s\ le memoreze. nu voi considera o neglijen]\ din partea lui dac\ trece peste ea [i n-o explic\.ISTORIA LECTURII 97 Urmând metoda scolastic\. ci s\ devin\ accesibile printr-o serie de pa[i dinainte stabili]i. aceasta ducea la littera sau sensul literal al textului. elevii erau `nv\]a]i s\ citeasc\ prin intermediul comentariilor conven]ionale. scopul este s\-[i `nve]e elevii s\ vorbeasc\ elocvent [i s\ tr\iasc\ virtuos. `n]elesul textului conform diferitelor interpret\ri stabilite. preot al parohiei Sélestat [i magistrat local. Dac\ sensul ei nu se `ntrevede imediat. `n schimb.23 Meritul unei astfel de citiri consta nu `n descoperirea unei semnifica]ii personale `n text. el a explicat regulile gramaticale. chiar cu textele clasice ale p\rin]ilor . dar a f\cut uz numai de anumite sec]iuni ale acestor c\r]i. `n mult mai mic\ m\sur\. Dar dac\ insist\ s\ scormoneasc\ banalit\]i care cer mult timp [i efort cheltuite pentru a fi explicate. a renun]at la tradi]ionalele comentarii [i glose. Procesul se `ncheia cu o exegez\ – sententia – `n care erau discutate opiniile comentatorilor accepta]i. `nv\]\celul ajungea la sensus. El a p\strat vechile manuale de citire ale lui Donatus [i Alexandre. l-a[ considera un simplu pedant. ci `n a fi capabil s\ reci]i [i s\ compari interpret\rile autorit\]ilor recunoscute. pe care le expunea pentru a fi discutate `n clas\. Dringenberg a introdus schimb\ri fundamentale. a decis s\ numeasc\ un absolvent al Universit\]ii din Heidelberg – Louis Dringenberg – `n postul de director al [colii. o analiz\ gramatical\ `n care erau identificate elementele sintactice ale fiec\rei propozi]ii. care puneau sub semnul `ntreb\rii metodele de instruc]ie tradi]ionale din Italia [i }\rile de Jos [i a c\ror extraordinar\ influen]\ se r\spândea treptat `n Fran]a [i Germania. Mai `ntâi venea lectio. Cu asemenea no]iuni `n minte. Prin littera. Jean de Westhus. Inspirat de `nv\]a]ii umani[ti contemporani. atunci sunt de acord ca el s-o explice. care nu serve[te niciunuia dintre aceste dou\ ]eluri. considerând c\ „nu-i ajut\ pe elevi s\ `nve]e un limbaj elegant“25 [i a lucrat.

Hellen Keller este a[ezat\ lâng\ fereastr\ [i cite[te.26 Succesorul lui Dringenberg a fost Crato Hofman. [i el absolvent al Universit\]ii din Heidelberg. „Hofman detesta vechile comentarii [i glose“. asemenea lui Dringenberg.28 Unul dintre elevii lui nota c\. Antonius Sabellicus [i al]ii. Ignorând `n mare parte treptele conven]ionale impuse de comentatorii scolastici [i permi]ând clasei s\ discute textele predate (`n acela[i timp. La moartea sa. Dac\ Dringenberg se str\duise s\-[i familiarizeze `nv\]\ceii cu textele p\rin]ilor Bisericii.29 `n loc s\-[i poarte clasa printr-o mla[tin\ de reguli gramaticale. Trecându-[i mâinile peste textul `n Braille. Hofman prefera clasicii romani [i greci. Cicero. un intelectual de dou\zeci [i [apte de ani ai c\rui studen]i [i l-au amintit ca „pl\cut `n stricte]i [i strict `n pl\ceri“27. geografic [i istoric. Alt student `[i aminte[te c\. Valerius Maximus. la Sélestat fuseser\ puse deja bazele durabile ale unui nou mod de a preda copiilor. dup\ ce Hofman `i c\l\uzise prin operele lui Ovidiu. ad\ugând acestora o bog\]ie de am\nunte de ordin arheologic. Lui nu-i era team\ de ceea ce Guidetti repudiase drept trivia–banal. ]inând sub o strict\ `ndrumare cele transmise `n cursul discu]iilor).98 A L B E R T O M A N G U E L Bisericii. Suetoniu. un personaj mereu preg\tit s\ foloseasc\ b\]ul pe spinarea oricui nu era suficient de dedicat studiului literelor. . Dringenberg le-a asigurat `nv\]\ceilor un mai mare grad de libertate `n lectur\ decât avuseser\ vreodat\. `n 1477. el trecea foarte repede la citirea textelor propriu-zise.

textele nu era niciodat\ l\sate cu totul deschise unei interpret\ri libere din partea studen]ilor. `ndemânarea „de a stoarce textul de fiecare pic\tur\ de semnifica]ie“ a fost pentru Hofman cea dintâi prioritate. acestea erau disecate sistematic [i riguros. au ajuns la universitate „perfect fluen]i `n latin\ [i cu o profund\ cunoa[tere a gramaticii“. pentru c\. `n special obiceiurile bune. abilitatea de a citi fluent.“31 . n-a fost niciodat\ neglijat\. a[a cum spune Aristotel. exact [i inteligent.ISTORIA LECTURII 99 Caietul de [coal\ al adolescentului Beatus Rhenanus. a scris un contemporan al lui Hofman. p\strat la Biblioteca Umanist\ din Sélestat. Dar chiar [i `n clasa lui Hofman. precum buna-cre[tere. „arta de a scrie frumos“. el trebuie s\-[i dea osteneala s\ s\deasc\ virtutea `n sufletul copilului. Dimpotriv\. credin]a [i pre`ntâmpinarea viciilor – orice fel de precept social. asta e important. mai târziu `n via]\ un om se comport\ conform educa]iei pe care a primit-o. „trebuie s\ predea nu doar scrisul [i cititul. toate obiceiurile. de la manierele la mas\ la capcanele celor [apte p\cate mortale. din cuvintele copiate era extras\ o moral\. prinzând r\d\cin\ `n om `n timpul tinere]ii sale.30 De[i caligrafia. ci [i virtu]ile [i morala cre[tine. nu mai pot fi dup\ aceea smulse. „Un dasc\l“. de fapt.

Desigur. dup\ aceea mi-am pus „p\pu[a“ pe pat. Helen Keller spune c\ imediat ce a `nv\]at s\ silabiseasc\. poate din ra]iuni economice. de ce n-ar fi la fel când `i `nv\]\m s\ citeasc\? Ascunde]i de ei toate alfabetarele [i toate manualele de francez\ [i de latin\. `n acela[i timp. de exemplu. oferi]i-le spectacolul unor cuvinte `ntregi. dup\ aceea fa]a.“32 ~n vremurile noastre.“33 Pentru copilul orb. apoi plasam fiecare cartona[ pe obiectul pe care `l reprezenta. v-a trecut vreodat\ prin minte s\-i ar\ta]i mai `ntâi volanele. orbii `nva]\ s\ citeasc\ `ntr-o manier\ similar\. A[a `nva]\ [i copiii s\ vorbeasc\ de la doicile lor. alc\tuind astfel o propozi]ie [i. «pe». Acela[i caiet de noti]e era folosit vreme de câ]iva ani. pentru care cuvintele de pe pagin\ r\mâneau semne abstracte. «pat». copiindu-le `n mod mecanic – ne[tiind `nc\ s\ citeasc\ – ei asociau seriile de cuvinte cu sunetele rândurilor memorate. dar. spre exemplu. `nainte s\ le pun astfel la un loc. profesorul i-a dat buc\]ele de carton pe care cuvintele `ntregi erau tip\rite cu litere `n relief. Pe acestea. al\turi de cuvintele «este». cuvintele «p\pu[\». apoi mânecile. de vreme ce cuvintele erau obiecte concrete care puteau fi atinse. probabil.100 A L B E R T O M A N G U E L Caietele din Sélestat ale lui Rhenanus [i Gisenheim `ncep cu rug\ciunile de duminic\ [i selec]ii din psalmi pe care elevii le copiau de pe tabl\ `n prima zi de [coal\. Aveam un cadru pe care puteam aranja cuvintele `n mici propozi]ii. obi[nuiam s\ fac din ele obiecte. nasturii etc. le [tiau deja pe de rost. „Am `nv\]at repede c\ fiecare cuvânt tip\rit desemna un obiect. Amintindu-[i cum a fost educat\. «este». pe care le pot `n]elege [i pe care le vor re]ine cu mult mai mult\ u[urin]\ [i pl\cere decât toate literele [i silabele tip\rite. i-o ar\ta]i `ntreag\ [i-i spune]i: aceasta este o hain\. ca elemente verbale. o hain\. dar probabil [i pentru c\ Hofman a vrut ca elevii lui s\ p\streze o `nsemnare pe etape a lec]iilor lor. o ac]iune sau o `nsu[ire.? Nu. ca `n metoda „global\“ de predare a citirii. G\seam cartona[ele care reprezentau. buzunarele. expus\ dou\ secole mai târziu de Nicolas Adam `n a sa O metod\ demn\ de `ncredere pentru `nv\]area oric\rei limbi: „Când `i ar\ta]i unui copil un obiect. concretizând ideea cu ajutorul lucrurilor. «pe». „sim]ind“ `ntreg cuvântul – pe care deja `l cunosc – mai degrab\ decât descifrându-l liter\ cu liter\. ele puteau fi `nlocuite. nu era cazul elevilor din Sélestat. evident c\ nu. ~n textele copiate . de obiectele pe care le reprezentau. «pat». din cauza pre]ului hârtiei.

ISTORIA LECTURII 101 de-a lungul anilor nu se vede aproape nicio modificare `n scrisul de mân\ al lui Rhenanus. din când `n când. studentul scrisese sinonimul progenitos. un cuvânt de pre]uire ici [i colo. redat cu cerneal\ de un purpuriu aprins. grafia elegant\ pe care avea s-o copieze Gutenberg când a gravat literele pentru Biblia sa. ci [i pentru a fi sim]ite. scrise cu cerneal\ neagr\ pe margine sau printre rânduri. teologul din secolul al [aptelea ale c\rui Etimologii. `i `ncuraja pe studen]i s\ caute `n cuvintele l\sate de suflete de mult\ vreme disp\rute ceva ce le vorbea lor personal. Plasat `n mijlocul paginii. Privind notele lui Gisenheim. Multe din cuvintele pe care Gisenheim le-a scris pe marginea copiei sale latine sunt sinonime sau traduceri. Un autor favorit la Sélestat a fost Isidor din Sevilla. probabil ad\ugate mai târziu `n cariera elevului – caietele de noti]e merg pân\ la studierea anumitor scriitori clasici. putem urm\ri lectura analitic\. deasupra cuvântului prognatos. l\sând margini mari [i spa]ii largi `ntre rânduri. scrisul de mân\ i-a permis lui Rhenanus s\ urm\reasc\ textul cu o u[urin]\ din ce `n ce mai mare. nota este o explica]ie distinct\. iar apoi a explicat. dar. `n german\. o oper\ vast\. a cincea [i a [asea din Fastele lui Ovidiu. ad\ugate textului copiat atât `n latin\. ~n 1498. cât [i `n german\. de exemplu. o glos\ entuziast\ ad\ugat\ pe margine ne permit s\ ne imagin\m c\ la acel vers anume `i oprise Hofman pe elevi ca s\ le `mp\rt\[easc\ admira]ia [i `ncântarea lui. `n locurile [i `n timpul lor. Ini]iale `mpodobite apar la fiecare câteva pagini (acestea `mi amintesc de literele elaborate cu care obi[nuiam s\-mi ornez temele de cas\. scrisul lui de mân\ imit\ cursivele gotice al manuscriselor germane din secolul al cincisprezecelea. uneori. `n speran]a unor note mai mari). „ceea ce e n\scut din tine“. Ferm [i clar. Alte note ofer\ etimologia unui cuvânt sau rela]ia acestuia cu echivalentul lui german. când au copiat pasajele introductive din Bucolicele lui Virgiliu [i apoi Georgicele `n `ntregime. uneori `nso]ite de comentarii critice. Deoarece el `nsu[i g\sise frumuse]e [i `n]elepciune `n textele vechi. sau `n anul urm\tor. pentru glose [i comentarii ulterioare. `n dou\zeci . Hofman ]inea la perfec]iunea gramatical\ a acestor texte. De exemplu. a[a cum a avut aceasta loc `n clasa lui Hofman. le amintea studen]ilor c\ ele trebuiau citite nu doar pentru a fi analizate. când studiau c\r]ile a patra. Dup\ rug\ciuni [i scurte citate din Sfin]ii P\rin]i – toate adnotate cu noti]e gramaticale sau etimologice.

La Oxford. comentatori. respectându-le sensurile [i conota]iile. La sfâr[itul caietelor. un scrib anonim scrisese pe marginile unei cronici de m\n\stire: „Trebuie s\ `]i faci o obi[nuin]\. cel pu]in `n [colile umaniste.102 A L B E R T O M A N G U E L de volume. Asta s-a datorat `n parte accesibilit\]ii nea[teptate a c\r]ilor. adnotatori. astfel `ncât s\ poat\ interpreta sau traduce cu temei. explic\ [i discut\ `n]elesurile [i folosirea cuvintelor. treptat. prin secolul al treisprezecelea. [i nici nu poate fi asociat\ cu un loc sau cu o dat\ anume. `n Bagdad. desigur. Schimbarea. antologi[ti. Mai devreme. Concluzia care se desprinde din aceste caiete este c\. cititul. cei care alc\tuiser\ canoanele – stabiliser\ ierarhii oficiale [i atribuiser\ inten]ii diferitelor cuvinte. n-a fost una brusc\. ceea ce ne face s\ credem c\. un pas care nu `ncape `ndoial\ c\ `i f\cea s\ simt\ progresul pe care `l realizaser\. sau dac\ aceasta era l\sat\ la latitudinea cititorului. glosatori. cititorilor li se cerea s\ citeasc\ pentru ei `n[i[i [i. f\r\ `ndoial\. din a acorda mai mult\ aten]ie sensului decât cuvintelor. Propozi]iile din caiete nu sunt nici accentuate. Acum. uneori. la mijlocul secolului al cincisprezecelea. schimbate. chiar [i la Paris. cenzori. `n spiritul respectivelor autorit\]i. Hofman pare s\ fi fost intens preocupat de dorin]a de a-[i instrui elevii s\ foloseasc\ corect cuvintele. `nainte de a copia un text. `ncepea s\ devin\ responsabilitatea fiec\rui cititor `n parte. ~n pasajele poetice.34 Un asemenea sentiment r\zb\tea din felul `n care preda Hofman. s\ stabileasc\ singuri valoarea [i sensul. ~n niciunul dintre cazuri cuvintele nu sunt transcrise fonetic. `n Bologna. a Europei lui Carol cel Mare [i a sfâr[itului . a[a c\ nu [tim dac\ Hofman pretindea o anume caden]\ la citire. dar [i faptului c\ structura social\ mai simpl\ a secolelor europene anterioare. Autorit\]ile anterioare – traduc\tori. Gisenheim. pe care le-ar fi f\cut pe cont propriu. Anumite pasaje sunt `nso]ite de comentariile lui Hofman asupra textelor. era predat\ o caden]\ standard [i ni-l putem imagina pe Hofman citind cu voce tun\toare versurile antice [i vibrante. metodele scolastice de predare erau puse sub semnul `ntreb\rii [i. el i-a pus pe elevi s\ compileze un Index rerum et verborum (Index al lucrurilor [i cuvintelor). la scurt\ vreme dup\ inventarea presei de tip\rit. a te concentra mai degrab\ asupra fructului decât asupra frunzi[ului“. cei care catalogau. când cite[ti c\r]i. Rhenanus [i al]i `nv\]\cei `l repetaser\ cu voce tare pân\ când re]inuser\ pronun]ia cuvintelor. s\ noteze [i s\ defineasc\ materiile studiate. oferindu-le [i instrumente de interpretare a altor lecturi.

responsabilitatea profesorului fusese perceput\ ca fiind una public\. s-au retras `n spa]iul `nchis al camerei de lucru sau al bibliotecii.ISTORIA LECTURII 103 lumii medievale. Hofman [i al]ii. De revolutionibus orbium coelestium (Despre mi[carea corpurilor cere[ti). aceea de a facilita accesul la texte [i la diferitele lor niveluri de `n]elegere celui mai larg auditoriu posibil. de exemplu – lumea p\rea s\-[i fi pierdut stabilitatea [i evoluase spre o derutant\ complexitate. care asigurase lumea c\ P\mântul [i umanitatea se aflau `n centrul `ntregii crea]ii. dar ofereau elevilor [i o mai vast\ [i mai personal\ perspectiv\ umanist\. Pentru noul elev – pentru Beatus Rhenanus. au abandonat sala de clas\ [i forumul public [i. De parc\ lucrurile n-ar fi fost destul de grave. asemenea lui Rhenanus. Pân\ atunci. aceasta din urm\ fiind `nscris\ `n perimetrul anumitor reguli. care plasa Soarele `n centrul universului – `nlocuind Almagest de Ptolemeu. elevii au reac]ionat `n cele din urm\ prin circumscrierea actului lecturii propriei lumi [i experien]e personale [i prin afirmarea autorit\]ii de cititori individuali asupra fiec\rui text. care presupuneau o lectur\ „corect\“ [i comun\. produsele acestor [coli. fusese fracturat\ din punct de vedere economic. Dup\ Dringenberg. filosofiei [i credin]ei. Profesorii de la [coala latin\ din Sélestat transmiteau precepte clasice. politic [i intelectual. canoane [i sisteme dovedite de `nv\]are. . afirmând o istorie social\ comun\ a politicii. noii umani[ti. sarcina unui `nv\]at fusese – asemenea dasc\lului –c\utarea cunoa[terii. prestabilit\.35 Trecerea de la metoda scolastic\ la sisteme ceva mai liberale a atras dup\ sine alte schimb\ri. `n 1543 a fost publicat controversatul tratat al lui Copernic. ca s\ citeasc\ [i s\ gândeasc\ `n intimitate.

Elevul de liceu Franz Kafka. . cca 1898.

iar asta [tim deja. un om a `ntrebat cândva: «De ce atâta `nc\p\]ânare? Dac\ ai urma alegoriile.» Al doilea a spus: «Dar.» Primul a zis: «Nu. nelini[titorul sentiment c\ orice interpretare. numai la modul alegoric. Dar problemele cu care ne lupt\m `n fiecare zi sunt cu totul altceva. aflat\ chiar dup\ col]ul [colii.»“1 Textul scurt. ai pierdut.ISTORIA LECTURII 105 PRIMA PAGIN| LIPS| ~n ultimul meu an de liceu la Colegio Nacional din Buenos Aires. Acele câteva rânduri sugerau nu doar c\ fiecare text poate fi citit ca . `n 1922. `n via]a real\. Franz Kafka l-a scris `n Praga. ne-a tulburat [i a dat na[tere multor discu]ii `n afumata cafenea La Puerto Rico. Despre acest subiect. pe care profesorul nostru nu a `ncercat niciodat\ s\-l explice. cu doi ani `nainte de moartea sa. ]i-ai rezolva toate problemele de fiecare zi. un profesor al c\rui nume n-am chef s\ mi-l amintesc st\tea `n fa]a clasei [i ne citea cele ce urmeaz\: „Tot ceea ce alegoriile inten]ioneaz\ s\ ne spun\ este doar c\ ceea ce este de ne`n]eles e de ne`n]eles. adolescen]i curio[i.» Altul a spus: «Pariez c\ [i asta este o alegorie. astfel. Patruzeci [i cinci de ani mai târziu. orice concluzie.» Primul a zis: «Ai câ[tigat. ne-a l\sat nou\. vai. orice impresie c\ am fi „`n]eles“ textul [i alegoriile sale erau gre[ite. ai deveni tu `nsu]i alegorie [i. La modul alegoric.

dar [i c\ fiecare lectur\ este alegoric\ `n sine. erau ecoul uneia singure. aici. chiar [i `n acelea pe care nu le voi citi niciodat\. Dante arat\ c\ un text are cel pu]in dou\ interpret\ri.2 care dezv\luie elemente din afara textului. care.3 noi eram de acord cu faptul c\ nicio lectur\ nu poate fi vreodat\ categoric\. Dar proasp\t descoperitul sentiment al libert\]ii nu ne-a p\r\sit niciodat\ [i. Cu o singur\ diferen]\ important\: ceea ce de Man considera a fi o anarhic\ ratare. atunci niciun fel de autoritate nu ne poate impune o lectur\ „corect\“. noi vedeam o dovad\ a libert\]ii noastre de cititori. ~n jurul anului 1316. mai provocatoare. pe care Lycias nu [i le-a imaginat niciodat\ – dup\ cum e posibil s\ nu-[i fi imaginat entuziasmul lui Phaedrus sau comentariile [irete ale lui Socrate. ne-am dat seama c\ unele lecturi sunt mai bune decât altele – mai informate. Dac\ `n lectur\ nu exist\ un „ultim cuvânt“. cred c\-mi pot aminti cu claritate acel sentiment rebel. Dante merge mai departe. logos-ul lui Dumnezeu. textul (inclusiv lectura pe care o face Platon argument\rii lui Socrate) [i comentariile succesive ale diverselor genera]ii de cititori l\sau s\ se sub`n]eleag\ posibilitatea unei infinit\]i de lecturi. obiect al altor lecturi. Socrate a afirmat c\ doar ceea ce cititorul [tie deja poate fi adus la via]\ prin citit [i c\ nu se pot câ[tiga cuno[tin]e cu ajutorul literelor moarte. distinc]ia dintre „alegorie“ [i mai pu]in dogmaticul concept de „simbol“ devine neclar\). mai pl\cute. Primii `nv\]a]i medievali c\utau `n lectur\ o mul]ime de voci. pe când cel\lalt alegoric sau mistic“. Cu timpul. care a fost p\tima[ ridicat\ `n sl\vi. C\r]ile de pe rafturile mele nu m\ cunosc pân\ când nu le deschid. savurând o carte pe care un anume recenzent a condamnat-o sau dând la o parte o alta. Existen]a mea este presupus\ `n Platon a[a cum este presupus\ `n fiecare carte. ele a[teapt\ comentariile [i opiniile noastre. Pentru dasc\lii umani[ti de la sfâr[itul Evului Mediu. mai tulbur\toare.106 A L B E R T O M A N G U E L o alegorie ([i. chiar [i acum. Lectura noastr\ din clas\ a discursului lui Lycias era plin\ de lecturi ale altor secole. care se alimentau una din cealalt\. „pentru c\ dobândim un `n]eles de la litere [i un altul de la ceea ce `nseamn\ literele. `n cele din urm\. sugerând c\ `n]elesul alegoric presupune alte trei . pentru care „nara]iunile alegorice spun povestea rat\rii lecturii“. mai lucide. F\r\ s\ fi auzit de criticul Paul de Man. `ntr-o scrisoare faimoas\ adresat\ vicarului imperial Can Grande della Scala. [i primul se nume[te literal. dar sunt sigur c\ ele mi se adreseaz\ – mie [i oric\rui alt cititor – pe nume.

ce avem `n fa]\ este exodul Fiilor lui Israel din Egipt `n zilele lui Moise. Unii cititori . fresc\ mural\ de la mijlocul secolului al cincisprezecelea. toate pot fi numite `n general alegorice. Iuda era loca[ul s\u cel Sfânt [i Israel st\pânirea sa“. atunci avem trecerea sufletului de la durere [i tic\lo[ia p\catului la starea de gra]ie. `n Catedrala din Floren]a. Alegând ca exemplu versetul biblic „Când a ie[it Israel din Egipt. de Domenico di Michelino. interpret\ri. dac\ e cel «anagogic». atunci ni se `nf\]i[eaz\ ie[irea sacrului suflet din servitutea corup]iei sale spre libertatea eternei glorii. casa lui Iacob din mijlocul unui popor de limb\ str\in\. {i chiar dac\ sensurile mistice sunt cunoscute sub nume diferite. Dante explic\: „Pentru c\.“4 Toate acestea sunt lecturi posibile. dac\ avem `n vedere «doar litera». dac\ e sensul «analogic». atunci este vorba despre mântuirea noastr\.ISTORIA LECTURII 107 Dante ]inând deschis\ Divina Comedie. durat\ de Hristos. din moment ce difer\ de cele literale [i istorice. dac\ e «alegoria».

cititorul are nevoie de informa]ii despre crearea textului. pentru a putea citi. chiar [i la nivelul cel mai superficial. pot cataloga interpretarea „analogic\“ (prin analogie) [i cea „anagogic\“ (prin interpret\ri biblice) prea fanteziste ori trase de p\r. la exact patru secole [i jum\tate dup\ moartea lui Dante. Kafka a urât atât [coala elementar\. `n ciuda succeselor sale (a trecut prin toate clasele cu u[urin]\). Altstädter Gymnasium sau liceul. dac\ lectorul [i textul `mp\rt\[esc un limbaj comun. exact. instruc]iuni pentru computere. ceea ce Sfântul Toma d’Aquino numea quem auctor intendit. „acum c\ le atr\sesem aten]ia.108 A L B E R T O M A N G U E L pot s\ le g\seasc\. a ad\ugat el. pe una sau mai multe dintre ele. orice cititor poate g\si ceva pe `n]elesul s\u `n orice fel de text: un text dadaist. de un vocabular specializat [i chiar [i de cel mai misterios dintre lucruri. Dar“. pe 15 septembrie 1889. mai târziu.6 . drept false: se pot `ndoi de lectura „istoric\“ dac\ le lipse[te contextul pasajului. `n vârst\ de [ase ani. Ce `nseamn\. spre imensa satisfac]ie a tuturor oamenilor cinsti]i. o poezie. un horoscop. reu[ise doar s\-[i dezam\geasc\ str\mo[ii [i s\ „se strecoare din prima clas\ gimnazial\ `ntr-a doua.und Bürgerschule. de contextul istoric. Franz Kafka. Un secol mai târziu. inten]ia autorului. Noua lege `i obliga pe evrei s\ adopte nume [i prenume germane. cu inten]ia de a-i asimila pe cei dintâi `n sânul popula]iei cre[tine. {i totu[i. s\ foloseasc\ germana `n toate documentele oficiale. `n mijlocul unui mediu na]ionalist ceh. chiar [i retorica bombastic\ a politicienilor. cât [i. ~n 1782. Chiar [i interpretarea „literal\“ poate p\rea suspect\. Toleranzpatent. „a ie[it“? Sau „Casa“? Sau „st\pânirea“? S-ar p\rea c\. era luat din casa lui din Praga de buc\tarul familiei [i dus la Deutsche Volks . considerând anacronic\ referin]a la Hristos. El a sim]it c\. o institu]ie de limb\ german\ condus\ `n mare m\sur\ de evrei. un text ermetic. majoritatea barierelor dintre evrei [i non-evrei `n Sfântul Imperiu Roman. `mp\ratul Iosif al II-lea a promulgat un edict. ca s\-[i `nceap\ studiile conform dorin]elor de mult r\posatului `mp\rat Habsburg. teoretic. s\ `[i satisfac\ serviciul militar (de la care pân\ atunci fuseser\ exclu[i) [i s\ urmeze [coli laice germane. la Pia]a de carne5. pot obiecta la o lectur\ „alegoric\“. elibera]i de un co[mar“. care abolea. apoi `ntr-a treia [i tot mai departe. f\r\ `ndoial\ c\ aveam s\ fiu imediat azvârlit afar\.

ace[tia au reu[it s\ treac\ examenele finale f\r\ s\ se fi ales vreodat\ cu cea mai mic\ pl\cere din firimiturile de greac\ sau latin\. Abia mai târziu a descoperit Kafka `n propriile idei despre lectur\ un teren comun cu vechii talmudi[ti. o limb\ despre care majoritatea nu [tiau nimic. vreo trei sau patru au ajuns pân\ la urm\ la stadiul `n care. ei erau cei care r\mâneau `n sala de clas\ pentru a parcurge un compendiu de istorie evreiasc\ predat `n german\ [i a recita rug\ciuni `n ebraic\. geografiei [i istoriei.“ Toat\ via]a. Trebuie s\ fi tr\it multe ca s\ `n]elege]i fie [i un fragment cât de mic». Kafka scria: „~mi amintesc de un profesor care. Filologul Fritz Mautner. Max Brod. str\duindu-se din r\sputeri. `nv\]\mântul religios la gimnaziu era lacunar. o treime erau dedicate limbilor clasice [i restul germanei. Pe durata celor patruzeci de zile pe care Moise le-a petrecut `n pustie `nainte de-a se `ntoarce la poporul . chiar atunci când v\ gândi]i c\ `n]elege]i. iar ceha. Potrivit prietenului [i biografului lui Kafka. despre incomparabila [i inimitabila ei stranietate[…] Cât despre restul de nou\zeci la sut\ din clas\. la rândul lor.7 Profesorii. a c\ror continu\ descifrare constituie scopul c\l\toriei noastre p\mântene. i-a spus odat\ Kafka unui prieten. contemporan cu Kafka. a notat c\ „din cei patruzeci de elevi din clasa mea. `i tratau cu dispre]. franceza [i educa]ia fizic\ erau op]ionale.ISTORIA LECTURII 109 Din cele zece luni ale anului liceal. Kafka a citit cu sentimentul c\ `i lipseau experien]a [i cunoa[terea necesare ca s\ ating\ m\car `nceputul unei `n]elegeri. Deoarece studen]ii evrei `i dep\[eau ca num\r pe protestan]i [i catolici. peste ani. Aritmetica era considerat\ un obiect de mic\ importan]\. pentru care Biblia con]inea sensuri multiple. p\reau s\ arunce vina asupra studen]ilor pentru lipsa aceasta de `n]elegere [i. citindu-ne din Iliada. prompt uitate imediat dup\ absolvire“. `n general. „Citim ca s\ punem `ntreb\ri“. nu `n]elege]i o iot\. au putut s\ se descurce la traducerea silab\ cu silab\ a vreunui clasic antic[…] Asta de bun\ seam\ c\ nu le inducea nici cea mai vag\ idee despre spiritul Antichit\]ii. N-ave]i cum s\ `n]elege]i [i. Din partea studen]ilor se a[tepta s\-[i `nve]e lec]iile pe de rost [i apoi s\ le reproduc\ la cerere.8 Conform Midrash – o colec]ie de investiga]ii savante a posibilelor sensuri ale textelor sacre – Tora pe care Domnul i-a dat-o lui Moise pe Muntele Sinai era deopotriv\ un text scris [i o glos\ oral\. ~ntr-o scrisoare adresat\ logodnicei sale. obi[nuia s\ spun\ adesea: «P\cat c\ trebuie citit\ cu unii ca voi.

la sfâr[itul secolului al nou\sprezecelea. practicat `n [colile sefarde din Spania [i nordul Africii. Talmudul – compus din Mi[na. Babilonia) [i pân\ `n timpurile moderne. cititul era o activitate care nu putea fi niciodat\ complet\. mistic. bazat\ pe. era s\ exploreze [i s\ elucideze textul la fiecare nivel posibil de semnifica]ie. Cele patru niveluri erau codificate cu ajutorul acronimului PaRDeS: P[at sau sens literal. apoi s\ comenteze asupra comentariilor de tot felul. unul dintre marii mae[tri ai hasidismului secolului al optsprezecelea. a r\spuns rabinul. cititorul fiind obligat. diferite de cele propuse de Dante. dar nu limitat\ la. `ncepând cu veacurile al cincilea [i al [aselea (`n Palestina [i. cuvântul scris.9 . `n timpul zilei. studiind. Dra[ sau elaborare ra]ional\ [i Sod sau sens ocult. prezent `n [colile aschenazi aflate mai ales `n Fran]a. a fost `ntrebat de ce prima pagin\ a fiec\ruia dintre tratatele asupra Talmudului babilonian lipsea. respectiv. elaborarea acestor legi sub forma unei dezbateri – a fost conceput ca s\ p\streze diferitele niveluri ale interpret\rii de-a lungul multor sute de ani. Când citea. care se dezv\luie `n urma unor lecturi progresive.110 A L B E R T O M A N G U E L s\u. Polonia [i `n ]\rile germanice. prefera s\ rezume elementele unui pasaj [i s\ acorde mai pu]in\ aten]ie detaliilor care `l compuneau. `ntorcându-se la textul original. secret. s\ `nceap\ de la pagina a doua. „Pentru c\ oricâte pagini cite[te omul studios“. `nv\]atul aschenazic se folosea de obicei de patru niveluri simultane de `n]elegere. Cel\lalt. Kafka a apar]inut acestei din urm\ tradi]ii. o colec]ie scris\ a a[a-ziselor legi orale care se adaug\ celor cinci c\r]i centrale ale Vechiului Testament sau Pentateuhului. comentariul oral. [i din Ghemara. Astfel. Remez sau sens limitat. Scripturi. literatura talmudic\ a `nceput s\ dea na[tere la texte autoregeneratoare. Rabinul Levi Yitzhak din Berdicev. analiza fiecare rând [i fiecare cuvânt. ~n rândurile `nv\]a]ilor evrei din secolul al [aisprezecelea s-au dezvoltat dou\ moduri diferite de citire a Bibliei. prin urmare. Din moment ce menirea `nv\]atului. a citit. incluzând mai degrab\ decât `nlocuind textele anterioare. c\utând fiecare sens posibil. Unul dintre ele. `n concep]ia aschenazic\. „nu trebuie s\ uite niciodat\ c\ tocmai la prima pagin\ n-a ajuns `nc\“. Ideea acestui dublu text – cuvântul scris [i glosa cititorului – presupune c\ Biblia a permis o revela]ie continu\. concentrându-se asupra sensului literal [i gramatical. când edi]ia academic\ standardizat\ a Talmudului a fost publicat\ la Vilna. noaptea.

11 citea basme. H: 8. vârsta lui Sara la na[terea lui Isaac. pentru care textul trebuie s\ `l ademeneasc\ permanent pe cititor cu revela]iile sale. unul dintre nivelurile la care e citit textul relev\ r\spunsul lui Avram pentru Dumnezeu: „S\ avem un copil dup\ zece ani de a[teptare? Ce! Ea are nou\zeci de ani! Un copil care trebuie s\ fie circumcis dup\ opt zile? Eu. lectura textului e posibil\ prin mai multe metode. Rashi echivaleaz\ fiecare liter\ cu un num\r: „Y: 10.tz. de zece ori Avram [i Sara au `ncercat f\r\ succes s\ aib\ un copil. Care erau c\r]ile lui Kafka? Copil fiind.“ Decodificat. unde `nflorise cândva hasidismul. explic\ lectura celui de-al [aptesprezecelea verset din Genez\. cât [i str\mo[ilor rabini. `n ajunul Holocaustului care avea s\ `ncerce s\ [tearg\ toat\ `n]elepciunea evreiasc\ de pe fa]a p\mântului. tân\r. Kafka a dezvoltat o metod\ de lectur\ care `i permitea s\ descifreze cuvinte [i. citea operele .h. Q: 100. ni se spune. Putem s\ analiz\m un mic exemplu. vârsta lui Avram la na[terea lui Isaac.ISTORIA LECTURII 111 Pentru c\rturarul preocupat de Talmud. rabinul din secolul al unsprezecelea Shlomo Yitzhak. st\ruind s\ `n]eleag\ cartea f\r\ a confunda totu[i particularit\]ile acesteia cu propriile particularit\]i – de parc\ ar fi r\spuns atât profesorului de limbi clasice care rânjise v\zând c\ lipsa lui de experien]\ `l `mpiedica s\ `n]eleag\ textul. cunoscut ca Rashi. ~n ebraic\. când copilul trebuie circumcis. unul dintre cei mai vesti]i comentatori talmudici. „Isaac“ se scrie Y. ceh\ [i evreiasc\. când Dumnezeu `i spune lui Avram c\ vârstnica lui so]ie. povestiri cu Sherlock Holmes. descrieri de c\l\torii `n ]\ri str\ine. Urmând un sistem cunoscut drept gematria. punea sub semnul `ntreb\rii abilitatea sa de-a le descifra. TZ: 90.q. care am deja o sut\ de ani?“10 La secole dup\ moartea lui Ra[i. a opta zi. `i va purta `n pântece un fiu numit Isaac. `n care literele textului sacru sunt traduse `n echivalente numerice. `n acela[i timp. Sara. la confluen]a culturilor german\.

Flaubert. ca pe o pas\re cânt\toare `n colivie. spune Inchizitorul. `n acela[i timp. „trebuie s\ ai `n vedere modalitatea lui Kafka de a citi“. acestea sunt lumea `ntreag\“. ~n via]\. esen]a bog\]iei lumii. dac\ ofer\ speran]\. rupându-se de la sarcinile de serviciu. ~n camera lui. Unul `ncearc\ s\ `nchid\ via]a `ntr-o carte. ea este una pe care noi n-o putem niciodat\ `n]elege complet [i c\. exact pentru c\ este un mister. `ncercând s\ citeasc\ titlurile de pe cotoarele c\r]ilor.14 pe care criticul a comparat-o cu aceea a Marelui Inchizitor al lui Dostoievski din povestirea alegoric\ din Fra]ii Karamazov. s\ se concentreze asupra c\r]ii pe care o avea la el: c\utând `n]elesuri. A[a e lumea `n raport cu c\r]ile. Kafka a devenit serios. „O carte nu poate lua locul lumii. s\ p\trund\ `n el. desf\[urate ca ni[te suluri pe pagina deschis\ din fa]a lui. taina c\reia ei trebuie s\ i se-nchine – orbe[te. [i chiar `mpotriva con[tiin]ei lor. precum un c\rturar talmudic. unde forfota familiei se f\cea constant sim]it\. permi]ându-[i s\ se `ndep\rteze de textul original [i. Dickens. a spus el.“12 Intui]ia lui Kafka – cum c\. Thomas Mann. ci enigma.13 Walter Benjamin a remarcat `ntr-un eseu celebru c\. sau `n biroul lui de la etajul al doilea al Institutului de asigur\ri pentru accidentele de munc\. Dostoievski. aceasta (cum i-a replicat odat\ lui Max Brod) „nu e pentru noi“ – l-a f\cut s\ vad\. fiecare la fel de valid precum un altul. a râs. pentru a `n]elege viziunea lui Kafka asupra lumii. dar asta nu e bine. s\ le spunem oamenilor c\ ceea ce conteaz\ nu este nici libertatea. toate au propriul lor sens [i propriul lor scop. vorbindu-i lui Hristos `ntors pe p\mânt. V\zându-l pe tân\rul `nso]itor aplecându-[i capul la stânga [i la dreapta. „Avem `n fa]a noastr\“. s\ dea un sens experien]ei sale prin intermediul altei personalit\]i. secretul. Un om nu poate.“15 Un prieten care l-a . {i. din comentariu `n comentariu. „Asta-i o gre[eal\“. Plimbându-se `ntr-o zi prin Praga cu fiul unui coleg. tocmai `ntr-o astfel de lips\ de solu]ii. s-a oprit `n fa]a unei libr\rii [i s-a uitat `n vitrin\. Asta-i imposibil. `ncerca adesea. construind o `ntreag\ bibliotec\ de texte. avem dreptul s\-l propov\duim. Pentru mine. de exemplu.112 A L B E R T O M A N G U E L lui Goethe. „un mister pe care mintea noastr\ nu-l poate pricepe. Kierkegaard. pentru care nu poate fi niciun `nlocuitor permanent. „Deci [i tu e[ti un nebun dup\ c\r]i c\ruia i se b\l\ng\ne capul din cauz\ c\ cite[te prea mult?“ Prietenul a recunoscut: „Nu cred c\ a[ putea s\ exist f\r\ c\r]i. trecând. dac\ lumea are logic\. nici iubirea. Herman Hesse.

c\r]ilor pierdute ale lui Titus Livius. Poate c\. de Emil Filla. celui de-al doilea volum din Suflete moarte de Gogol.ISTORIA LECTURII 113 Un cititor din Dostoievski.“ Poate exist\ o alt\ explica]ie. Poate din acela[i motiv. celor optzeci [i trei de piese pierdute ale lui Eschil. primei versiuni a Revolu]iei Franceze de Carlyle. odat\ ce Kafka [i-a dat seama c\.16 Kafka. pentru un cititor. pe care servitoarea unui prieten a sc\pat-o `n foc din neb\gare de seam\. care pare s\ fi c\zut `n trans\ `n timp ce citea din cartea pe care continua s\ o ]in\ `n mâna lui p\mântie. tot la fel de bine se [tie c\ Max Brod nu a f\cut-o. c\ de fapt un text poate fi citit doar pentru c\ este neterminat. fiecare text trebuie s\ r\mân\ neterminat (sau abandonat. obligatoriul „Nu merit“ al scriitorului care a[teapt\ ca Faima s\-i r\spund\: „Ba da. da. pe care un preot fanatic l-a `ncredin]at fl\c\rilor. i-a cerut prietenului s\u Max Brod s\-i ard\ manuscrisele dup\ ce el avea s\ moar\. v\zut pe Kafka citind la biroul s\u a spus c\ i-a adus aminte de figura chinuit\ din tabloul Un cititor al lui Dostoievski al pictorului ceh expresionist Emil Filla. cum sugereaz\ Paul Valéry). el [i-a dorit pentru scrierile sale nemurirea pe care genera]ii de cititori o asiguraser\ volumelor arse din Biblioteca din Alexandria. meri]i. dup\ cum bine se [tie. Kafka nu [i-a `ncheiat niciodat\ multe dintre scrieri: nu exist\ . l\sând astfel loc contribu]iei cititorului. Cererea lui Kafka a fost interpretat\ ca un gest de autodezaprobare.

am fi tot atât de ferici]i dac\ n-am avea . Fiica mea Rachel a citit Metamorfoza la treisprezece ani [i a g\sit-o plin\ de umor. a citit-o ca pe o parabol\ religioas\ [i etic\. ofer\ [i iau. `n acela[i timp.23 Vladimir Nabokov a citit-o (par]ial) ca pe o alegorie a Angst-ului adolescentin.20 criticul maghiar György Lukács a citit-o ca pe un produs tipic al burgheziei decadente. „Limitele interpret\rii“. odat\ cu con[tientizarea unui timpuriu sentiment de libertate: autoritatea cititorului nu este niciodat\ limitat\. Un roman de Judith Krantz sau Elinor Glyn se `nchide `ntr-o singur\ lectur\ etan[\. psihologic. prietenului s\u Oskar Pollak. ele submineaz\.“17 Ernst Pawel. alegoric. iluzia `n]elegerii.114 A L B E R T O M A N G U E L ultima pagin\ a Castelului. politic.24 Adev\rul este c\ povestirile lui Kafka. hr\nite de experien]a lui de cititor. iar pe altul s\-l pufneasc\ râsul. prietenul lui Kafka. unic\.19 Bertolt Brecht a citit-o ca pe o lucrare a „singurului adev\rat scriitor bol[evic“. de ce dr\cia dracului s-o citim pe asta `nainte de toate? Doar pentru c\ asta ne poate face ferici]i. „De fapt“. „coincid cu drepturile textului. K. C\ lecturile dep\[esc `ntotdeauna ca num\r textele care le-au generat este o observa]ie banal\ [i totu[i ceva revelator despre natura creatoare a actului lecturii se reg\se[te `n faptul c\. nu trebuie s\ ajung\ niciodat\ acolo. `n 1904. Dac\ o carte pe care o citim nu ne treze[te ca o lovitur\ `n ]east\. Gustav Janouch.22 criticul francez Marthe Robert a citit-o ca pe o mostr\ de limb\ german\ la maximul ei de claritate. cum s-ar spune. un cititor poate fi disperat.. iar cititorul nu poate sc\pa f\r\ s\ dep\[easc\ `n mod con[tient limitele bunului-sim] (sunt pu]ini cei care au citit Prin]esa Daisy ca pe o alegorie a c\l\toriei sufletului sau Trei s\pt\mâni ca pe un fel de C\l\toria pelerinului din secolul al nou\sprezecelea). arta lui Kafka scriitorul. pentru c\ eroul c\r]ii. scris\ `n 1984. la exact aceea[i pagin\. i-a scris Kafka.18 Kafka a fost citit literal.21 Borges a citit-o ca pe o repovestire a paradoxurilor lui Zenon. a remarcat c\ „literatura dedicat\ lui Kafka [i operei sale este estimat\ `n clipa de fa]\ la 15 000 de titluri `n majoritatea limbilor de mare circula]ie `n lume“. De acest lucru mi-am dat seama `nc\ din Buenos Aires. la sfâr[itul lucidei sale biografii a lui Kafka. astfel `ncât cititorul s\ poat\ r\t\ci o ve[nicie prin textul cu niveluri multiple. cum s-a exprimat Umberto Eco `ntr-o maxim\ fericit\. cum spui tu? Bunule Dumnezeu. „eu cred c\ trebuie s\ citim numai c\r]ile care ne trec prin ciur [i prin dârmon. ca s\-l satisfac\ pe Kafka cititorul.

ca moartea cuiva pe care l-am iubit mai mult decât ne iubim pe noi `n[ine. ca o sinucidere? O carte trebuie s\ fie toporul pentru marea `nghe]at\ din\untrul nostru. departe de orice prezen]\ omeneasc\. Asta e ceea ce cred eu.ISTORIA LECTURII 115 nicio carte.“25 . care ne fac s\ ne sim]im de parc\ am fi fost surghiuni]i `n p\dure. De ce avem nevoie de c\r]i care ne lovesc precum cea mai grav\ nenorocire. la o adic\. am putea. s\ scriem noi `n[ine c\r]ile care ne fac ferici]i.

O pagin\ explicativ\ din Codex Seraphinianus. .

Luigi Serafini. unde lucram ca redactor pentru limbi str\ine. fiecare având o legend\ `ntr-o scriere pe care niciunul dintre redactori n-a recunoscut-o. erau menite s\ explice labirintul ilustra]iilor. `ntr-un alfabet f\r\ sens pe care tot Serafini `l inventase `n r\stimpul a doi ani lungi petrecu]i `ntr-un mic apartament din Roma. a publicat lucrarea `n dou\ volume luxoase. spre lauda lui. un pachet voluminos a sosit pe adresa birourilor editorului Franco Maria Ricci din Milano. Codex Seraphinianus1 trebuie citit f\r\ ajutorul unei limbi uzuale. iar adnota]iile. urm\rind . Ricci. desigur. hoin\resc prin Muzeul Rietbug din Zürich. Scrisoarea `nso]itoare explica faptul c\ autorul. o succesiune de semne urmeaz\ un cod stabilit [i necunoa[terea acestuia face imposibil\ citirea lui. este unul dintre cele mai curioase exemple de carte ilustrat\ pe care `l [tiu eu. crease o enciclopedie a unei lumi imaginare. Când l-am deschis. deschidea o serie autonom\. `n locul unui manuscris. am v\zut c\. f\r\ excep]ie. o `ndr\znea]\ excep]ie. Este. De cele mai multe ori. acesta con]inea o bogat\ colec]ie de pagini ilustrate `nf\]i[ând o serie de obiecte ciudate [i ac]iuni bizare. descrise `n detaliu. cu o introducere `ncânt\toare semnat\ de Italo Calvino.LECTURA IM AGINII ~ntr-o dup\-amiaz\ de var\ din 1978. prin semne pentru care nu exist\ `n]elesuri `n afara celor furnizate de un cititor dispus [i inventiv. având ca model compendiile [tiin]ifice medievale: fiecare pagin\. Alc\tuit `n `ntregime din cuvinte [i desene inventate. Chiar [i a[a.

Serafini a avut un precursor ceva mai timid. dar. Ca un rezultat al acestor resentimente `ngere[ti [i demonice. limba cree. prieteni [i congrega]ie. [i a fost numit demnitar [i prefect la Curtea `mp\ratului Teodosie cel Mare. El s-a c\s\torit [i a avut doi copii. iar `n 390 sau 404 (variantele pove[tii sale difer\ `n am\nuntele imaginate)4 a intrat `n congrega]ia de pustnici de pe Muntele Sinai. Nilus s-a n\scut `n sânul unei familii nobile. Tentativa de a citi o carte `ntr-o limb\ pe care n-o cunosc – greac\. c\ a fost autorul câtorva tratate de maxime [i ascez\ adresate c\lug\rilor pe care `i avea `n subordine [i a mai bine de o mie de scrisori c\tre superiori. Potrivit celor relatate `n Narrationes. sanscrit\ – nu `mi dezv\luie nimic. pân\ când c\rturarii detectivi au redus via]a sfântului la aceste oase albe. `n anul 410 o hoard\ de bandi]i sarazini . unde el [i fiul s\u Theodulus au dus o via]\ pioas\ [i retras\. `n zilele tinere]ii. dar. cu personaje care comunic\ `ntr-un limbaj scris pe care nu l-am `nv\]at niciodat\. c\ a murit `n jurul anului 430. la Constantinopol. r\sfoiesc un album japonez de benzi desenate `n aeroportul Narita [i `ncropesc o poveste coerent\. virtutea Sfântului Nilus [i a fiului s\u era atât de mare c\ „provoca demonii la ur\ [i sfin]ii la invidie“. cuprins de `nfl\c\r\ri spirituale. Sfântul Nilus din Ancyra (acum Ankara. chiar dac\ nu pot citi legendele. le pot de obicei atribui un sens – de[i nu neap\rat acela explicat `n text. rus\. fire[te. Sfântul Nilus a fost eroul unei pove[ti cu totul [i cu totul neobi[nuite. citit\ cândva ca o cronic\ hagiografic\ [i acum a[ezat\ `n raft printre roman]uri [i c\r]i de aventuri.118 A L B E R T O M A N G U E L o expozi]ie de miniaturi indiene ce `nf\]i[eaz\ scene mitologice din istorii cu care nu sunt familiarizat. o compila]ie ce se `ntinde pe durata a [ase secole. [i-a abandonat so]ia [i fiica. Serafini s-a bazat tocmai pe capacitatea creatoare a cititorilor s\i. dac\ e o carte ilustrat\. La sfâr[itul secolului al patrulea. Despre Nilus [tim foarte pu`ine lucruri: c\ ziua lui de praznic este 12 noiembrie. m\ a[ez `n fa]a picturilor preistorice de pe stâncile platoului Tessali din Sahara algerian\ [i m\ str\duiesc s\-mi imaginez de ce fel de amenin]are sunt urm\rite `n goana lor creaturile acelea care aduc cu ni[te girafe.2 Secole de-a rândul. [i `ncerc s\ reconstitui pove[tile. capitala Turciei) a ctotrit o m\n\stire lâng\ ora[ul lui natal.3 Conform Septem narrationes de caede monarchorum et de Theodulo filio. a studiat cu faimosul Sfânt Ioan Crisostomul la Constantinopol. sau c\.

Sinodul de la Arras a hot\rât . a masacrat câ]iva c\lug\ri [i pe al]ii i-a luat sclavi. p\s\ri [i animale. papa Grigore cel Mare a devenit ecoul punctelor de vedere ale Sfântului Nilus: „Una este s\ admiri o pictur\. C\ci ceea ce scrisul aduce `n fa]a cititorului. pe care putem presupune c\ le folosea `n capela sa. t\lm\ciri ale Scripturilor. Acestea. „pictate de mâna unui artist d\ruit“. i-ar `nv\]a istoria Scripturilor [i le-ar `ntip\ri `n minte pildele milosteniei Domnului“. ridicate de o parte [i de alta a Sfintei Cruci. mi[cat de devo]iunea sfântului.5 Nu [tim cum era m\n\stirea Sfântului Nilus sau unde era exact a[ezat\. prin mijlocirea picturilor. ar servi drept „c\r]i pentru cei analfabe]i. Prin gra]ia divin\.7 Sfântul Nilus [i i-a `nchipuit pe credincio[ii analfabe]i venind `n fa]a acestor scene `n biserica lui func]ional\ [i citindu-le ca [i cum ar fi fost cuvintele unei c\r]i.“8 ~n 1025. o istorisire demn\ de venera]ie. Astfel. scene de vân\toare. alta s\ aprofundezi. Nilus a sc\pat de sabie [i de lan]uri [i a pornit `n c\utarea fiului s\u. Episcopul Olympidorus `l consultase `n privin]a ridic\rii unei biserici pe care dorea s-o decoreze cu imagini de sfin]i. unde s-a stins ca un b\trân mul]umit. cât [i pe fiu. legându-le una de cealalt\ `n mintea lor. Sfântul Nilus. picturile aduc `n fa]a analfabe]ilor. printre cei din urm\ aflându-se [i tân\rul Theodulus. leg\nat de `ngeri sfio[i [i demoni poc\i]i. {i i-a `nchipuit uitându-se la ornamentele care `ncetaser\ de mult a mai fi „ne`nsemnate podoabe“. L-a g\sit `ntr-un ora[ undeva `ntre Palestina [i Petra arab\. i-a hirotonisit atât pe tat\.ISTORIA LECTURII 119 a atacat sih\stria. dac\ se `ntâmpla s\ nu fie cu totul „ne[coli]i“. a condamnat scenele de vân\toare [i fauna drept „u[uratice [i nedemne de un suflet cre[tin b\rb\tos“ [i a sugerat `nlocuirea lor cu scene din Vechiul [i Noul Testament. dintr-un anumit punct de vedere. el descrie anumite tr\s\turi ideale ale decora]iunilor ecleziastice. acelora care percep doar vizual. imaginile sunt echivalentul cititului. Dou\ secole mai târziu. aprobând zugr\virea sfin]ilor. unde episcopul local. mai ales pentru oamenii de rând. dar. inventând pove[ti pentru fiecare sau recunoscând `n imagini familiare asocieri cu predici pe care le ascultaser\ sau. a spus el. [i i-a `nchipuit identificând pre]ioasele imagini. citi. `n una dintre numeroasele sale scrisori6. pentru c\ `n imagini ne[tiutorii v\d povestea pe care trebuie s-o urm\reasc\ [i cei care nu cunosc literele constat\ c\ pot. Sfântul Nilus s-a `ntors la Muntele Sinai.

Pentru primii cre[tini. simbolurile aveau o astfel de dubl\ calitate. sco]ându-le `n eviden]\. ~n schimb. mai târziu. sus. aceasta nu mai este o repetare a prezen]ei zeului.9 De[i a doua porunc\ dat\ de Dumnezeu lui Moise `i interzice `n mod expres s\-[i fac\ chip cioplit „[i niciun fel de asem\nare a niciunui lucru din câte sunt `n cer. de exemplu. ele au expus grafic anumite calit\]i ale imaginii centrale. Controversa a ren\scut `n Bizan]ul cre[tin. ci [i altor aspecte particulare ale subiectului (mielul pentru sacrificiul lui Hristos. ~n rarele cazuri `n care Jupiter este reprezentat `mpreun\ cu vulturul s\u. un pic mai mult decât ideograme: coroana de spini simbolizeaz\ Patimile lui Hristos. ca s\ nu `nf\]i[eze chipul omenesc. Cu timpul. `mp\ra]ii iconocla[ti Constantin al V-lea [i Teofil au interzis zugr\virea de imagini `n `ntreg imperiul. de a ]ine loc nu doar subiectului (mielul pentru Hristos. Probabil c\ Sfântul Nilus avea `n minte o asemenea bog\]ie de `n]elesuri atunci când a sugerat . transformându-le `n subiecte de sine st\t\toare. cu unele mai vaste [i mai complexe. porumbelul pentru Sfântul Duh).11 Uneori `ns\ interdic]ia a prevalat. [i din câte sunt `n apele de sub p\mânt“10. iar arti[tii evrei au recurs la compromisuri ingenioase. porumbelul. arti[ti evrei au decorat loca[urile [i obiectele religioase `nc\ de pe vremea Templului lui Solomon din Ierusalim. treptat. Aceste imagini elementare au fost completate. dar [i ilustr\ri ale anumitor lecturi ale altor episoade sacre. interziselor reprezent\ri umane capete de p\s\ri. ale vie]ii Fecioarei. dând. iar `mp\ratul Leon al III-lea [i. de exemplu) era un substitut al divinit\]ii `nse[i. astfel c\ episoade `ntregi din Biblie au devenit simboluri ale diferitelor aspecte ale lui Hristos. `n secolele opt [i nou\. porumbelul pentru promisiunea mântuirii de c\tre Sfântul Duh). precum tr\snetul. de fapt. ale Sfântului Duh. Pentru romanii antici. simbolul unui zeu (vulturul lui Jupiter.120 A L B E R T O M A N G U E L c\ „ceea ce oamenii de rând nu pot prinde prin citirea Scripturilor poate fi `nv\]at prin contemplarea imaginilor“. Duhul Sfânt. simbolurile de baz\ ale vechiului cre[tinism par s\ piard\ ceva din func]ia lor simbolic\ [i devin. jos.12 Acestea nu erau menite s\ fie citite ca sinonime ale conceptelor sau simple duplicate ale zeit\]ilor. comentându-le. [i din câte sunt pe p\mânt. ci devine atributul s\u.

dezvoltase ideea unei min]i atot[tiutoare care `[i face cunoscut\ prezen]a de-a lungul timpului. `l reprezint\ numai pe El. filosoful evreu Filon din Alexandria. `n Iosif.“16 Iar Eusebiu din Cesareea. Unul dintre cele mai vechi exemple `l constituie o u[\ alc\tuit\ din . `n Moise.ISTORIA LECTURII 121 un contrapunct `ntre Noul [i Vechiul Testament prin reprezentarea acestora de o parte [i de alta a Sfintei Cruci. Matei a legat `n mod explicit Vechiul Testament de cel Nou de cel pu]in opt ori: „Acestea toate s-au f\cut ca s\ se `mplineasc\ ceea ce s-a zis de Domnul prin prorocul care zice. Sfântul Grigore din Nisa [i Sfântul Ambrozie au scris cu to]ii. fiecare lege. `l anun]\ numai pe El. fiecare ceremonie a Vechiului Testament arat\ numai spre Hristos. ~n Evanghelia sa. despre imaginile comune celor dou\ Testamente [i au elaborat explica]ii complexe [i poetice. ca un martir. cu mult\ imagina]ie. `n Abel. `n Iov. atotputernic la truda din Egipt. Acest spirit unic [i omniscient este prezent `n cuvintele lui Hristos. fusese sugerat chiar de evangheli[ti. fiecare scriitor din vechime. „zace ascuns `n cel Vechi. suferind [i p\r\sit. a proclamat c\ „fiecare profet. `naltul preot. un contemporan al lui Hristos. `n Noe.“14 ~n Noul Testament exist\ 275 de citate preluate din Vechiul Testament. `n Melchisedec. urât [i persecutat `n cele mai multe dintre profe]ii. iconografia Bisericii cre[tine dezvoltase deja imagini conven]ionale ale ubicuit\]ii Sfântului Duh. fiecare r\zmeri]\ `n stat. `n Avram. El a fost un `nnoitor al lumii. Origen. binecuvântat.[…] El a fost `n Tat\l Adam. `n proroci [i `n psalmi. „Noul Testament“. vândut de fra]ii S\i. care a murit `n 340. scrie Sfântul Augustin `ntr-un distih mult citat. str\mo[ al sfin]ilor. El a fost nevinovat [i fecioresc. `n timp ce Vechiul se dezv\luie `n cel Nou. plus 235 de referiri precise. Tertullian. `nv\]ându-i pe „cei f\r\ `nv\]\tur\“ Cuvântul Domnului.“17 Pe vremea când Sfântul Nilus f\cea asemenea recomand\ri.“13 {i Hristos `nsu[i spusese c\ „trebuie s\ se `mplineasc\ toate cele scrise despre Mine `n Legea lui Moise. `n Isac.15 Conceptul continuit\]ii spirituale nu era nou nici m\car pe vremea aceea. El a fost cel gata de sacrificat. `n care niciun element al Bibliei nu a r\mas neremarcat sau neexplicat. El a fost [eful celor ale[i `n Iacob. Faptul c\ imagini din Vechiul [i din Noul Testament se puteau completa unele pe altele [i puteau alc\tui o singur\ poveste. un d\t\tor de legi. care `l descrie ca pe un vânt ce „bate unde pofte[te“ [i leag\ trecutul de prezent [i de viitor.

pentru a respecta prescrip]ia Vechiului Testament `n privin]a reprezent\rii figurii omene[ti. Ce ar fi citit un cre[tin. ~ntr-o parte sunt trei dintre miracolele atribuite lui Moise: `ndulcirea apelor râului Mara. . dar scenele pot fi identificate cu u[urin]\. care pot fi citite simultan. Izvorul. un cantor la un pupitru `n sinagog\. la mijlocul secolului al cincisprezecelea? Lemnul cu care Moise `ndulce[te apele amare ale Marei ar fi fost recunoscut drept Crucea. aprovizionarea cu man\ `n timpul exodului din Egipt (ilustrat `n dou\ secven]e) [i scoaterea apei din stânc\. simbolul lui Hristos `nsu[i. Panourile `nf\]i[eaz\ scene paralele din Vechiul [i Noul Testament. privind u[ile de la Sfânta Sabina. fa]a fiindu-i `nlocuit\ de aceea a unei p\s\ri. ~n cealalt\ parte sunt `nf\]i[ate trei dintre minunile lui Hristos: redarea vederii orbului. sculptat\ `n Roma secolului al patrulea [i montat\ `n Biserica Sfintei Sabina. Execu]ia e oarecum rudimentar\ [i detaliile au fost [terse de degetele a genera]ii de pelerini.122 A L B E R T O M A N G U E L Dintr-o Haggadah german\ din secolul al cincisprezecelea. `nmul]irea pâinilor [i pe[tilor [i transformarea apei `n vin pentru nunta din Cana. dou\ panouri.

ISTORIA LECTURII 123 Hristos `nf\]i[at ca Mielul care spal\ p\catele lumii. [i J. „ci o proclamare recunoscut\ a legilor [i tradi]iilor din `ntreaga Biseric\. nu ale pictorului. evident. cât [i apa. era o fântân\ cu ap\ vie. dând via]\ turmei cre[tine.19 Cu toate acestea. un necredincios neini]iat `n credin]a cre[tin\ ar fi citit imaginile de pe u[ile Sfintei Sabina mai degrab\ `n modul `n care Serafini dorea s\-i fie `n]eleas\ de cititori fantastica enciclopedie: inventând. o poveste [i un vocabular proprii. asemenea lui Hristos. Van Eyck. Artistului `i apar]ine me[te[ugul.18 Mana preveste[te hrana din Cana [i pe aceea a Cinei cea de Tain\. a declarat conciliul. al [aptelea Conciliu de la Niceea a l\murit c\ nu doar congrega]iei `i era interzis s\ interpreteze picturile expuse `n biseric\. a fost ceea ce avea `n minte Sfântul Nilus. „Execu]ia picturilor nu este o inven]ie a pictorului“. dar nici artistul nu era liber s\ dea imaginilor pictate vreo semnifica]ie sau interpretare anume. f\cut de H. Mântuitorul din coapsa c\ruia curge atât sângele. Vechii p\rin]i au f\cut ca acestea s\ fie executate pe pere]ii bisericilor: ceea ce vedem reprezint\ gândirea [i tradi]ia lor. Stânca din de[ert pe care o love[te Moise era [i ea citit\ ca o imagine a lui Hristos. ~n 787. pe vestitul altar din Ghent. dar dispunerea elementelor apar]ine p\rin]ilor Bisericii. Nu asta.“20 . din elementele `nf\]i[ate.

trei miracole ale lui Hristos. C\r]ile pe care le-au . lemn [i piatr\. Lec]iile Scripturilor au transp\rut acum `n lumin\ [i s-au ar\tat `n forme rotunjite. pe cele ale lui Moise. imaginile pe care Sfântul Nilus le-ar fi vrut citite de credincio[i pe pere]i au fost reduse `n dimensiuni [i adunate `ntre copertele unei c\r]i. [i. câ]iva mae[tri ai miniaturii [i gravori `n lemn s-au apucat s\ reprezinte evocatoarele imagini pe pergament [i hârtie. cândva la `nceputul secolului al paisprezecelea. iar pictura de pe pere]ii bisericilor a fost abandonat\ `n favoarea ferestrelor ilustrative [i a coloanelor sculptate. `n dreapta. ~n regiunea Rinului Inferior. Când a `nceput s\ `nfloreasc\ arta gotic\ `n secolul al treisprezecelea. iconografia biblic\ s-a transferat de la tencuial\ la vitralii. punând fa]\ `n fa]\. Apoi. narând pentru cel credincios pove[ti `n care Noul [i Vechiul Testament se oglindeau subtil unul `n cel\lalt. `n stânga.124 A L B E R T O M A N G U E L Dou\ panele ale u[ilor Bisericii Sfânta Sabina din Roma.

ISTORIA LECTURII 125 Pagin\ secven]ial\ din Biblia pauperum din Heidelberg. .

apoi. `n a[a-zisa Biblia Pauperum din Heidelberg. morale [i alegorice. 6). legându-le `ntr-o manier\ . Jum\tatea de jos a primelor pagini descrie Buna Vestire [i era ar\tat\ credincio[ilor la `ntrunirea de la liturghie. Mul]i nu puteau citi cuvintele cu litere gotice care `nconjurau personajele reprezentate. ilustrate. tomuri tip\rite. imaginile sale duble. Legat\ cu lan]ul de un pupitru. zi de zi [i lun\ de lun\. Isaia [i Iezechiel.22 datând din secolul al cincisprezecelea. ca bulele din benzile desenate de ast\zi. ~n principal.21 Cu timpul. aceste extraordinare c\r]i au ajuns s\ fie cunoscute ca Bibliae Pauperum sau Bibliile S\racilor. paginile sunt `mp\r]ite `n dou\ jum\t\]i. Biblia Pauperum `nf\]i[a credincio[ilor. cu doar câteva cuvinte. 3). uneori ca note adi]ionale pe marginile paginii.126 A L B E R T O M A N G U E L creat erau f\cute aproape `n `ntregime din scene al\turate. c\r]ile cu imagini deveniser\ extrem de populare [i aveau s\ r\mân\ astfel de-a lungul Evului Mediu. aceste „Biblii“ erau volume mari. Ieremia. Deasupra lor. pur [i simplu datorit\ al\tur\rii lor pe pagin\. F\r\ `ndoial\ c\ predicatorii [i preo]ii f\ceau comentarii asupra imaginilor [i repovesteau evenimentele `nf\]i[ate acolo. Primul astfel de volum care s-a p\strat dateaz\ din 1642. Pe la sfâr[itul secolului al paisprezecelea. sunt dou\ scene din Vechiul Testament: Dumnezeu blestemând [arpele `n Gr\dina Edenului. cu semnifica]iile lor istorice. `mp\r]ite `n secven]e. miniaturi meticuloase. `n secolul al cincisprezecelea. care au prorocit venirea lui Hristos: David. Dar cei mai mul]i recuno[teau majoritatea personajelor [i scenelor [i erau capabili s\ „citeasc\“ `n respectivele imagini rela]ia dintre pove[tile Vechiului [i Noului Testament. alteori ie[ind din gura personajelor `n flamuri ca ni[te cartu[e. ~n jurul scenei sunt cei patru profe]i ai Vechiului Testament. De exemplu. `n care fiecare pagin\ era `mp\r]it\ `n a[a fel `ncât s\ cuprind\ dou\ sau mai multe scene. [i `ngerul chemându-l pe Ghedeon s\ ac]ioneze. `n diversele lor forme: volume cu desene ce umpleau `ntreaga pagin\. `n jum\tatea de sus. gravuri `n lemn colorate de mân\ [i. cea de sus [i cea de jos. deschis\ la pagina potrivit\. cu Adam [i Eva stând ru[ina]i `ntr-o parte (Geneza. ca s\ afle dac\ Dumnezeu are de gând s\ salveze Israelul (Judec\tori. câ]iva p\trundeau cele câteva `n]elesuri ale fiec\rei imagini. `n timp ce Ghedeon las\ blana de oaie pe jos.

Lessing a acceptat prost pl\titul post de bibliotecar al asprului duce de Braunschweig. atunci. care credea despre c\r]i c\ „explic\ via]a“. ~n 1770. ca majoritatea c\r]ilor. a scris piesa lui cea mai faimoas\. {i textele sacre `nsele erau citite. Gotthold Ephraim Lessing. astfel `ncât. un punct de plecare pentru predici sau cuvânt\ri. Acolo a petrecut opt ani mizerabili. Probabil c\ Biblia Pauperum n-a fost numele sub care asemenea c\r]i au devenit cunoscute primilor cititori. S-a descoperit c\ li se spunea `n mod eronat astfel de abia la sfâr[itul secolului al optsprezecelea. a discutat despre rela]ia dintre diferitele forme de reprezentare artistic\. el `nsu[i un cititor devotat.24 Una dintre c\r]ile din biblioteca ducelui era o Biblia Pauperum. ajutându-l s\ demonstreze unitatea Bibliei. ci de a constitui un fel de prompter sau ghid tematic pentru preot. . la Wolfenbüttel.ISTORIA LECTURII 127 edificatoare. Emilia Galotti. brodând pe marginea nara]iunii sacre. oamenii auzeau probabil multe pasaje din Biblie de mai multe ori. S-a sugerat c\ scopul principal al Bibliei Pauperum nu a fost acela de a asigura lectura pentru turma analfabet\. `n decursul vie]ii. [i. Pe marginea uneia dintre pagini. zi de zi.23 Dac\ era a[a (nu exist\ documente care s\ ateste vreunul dintre scopuri). `ntr-o serie de eseuri critice. aceasta avea o varietate de utilizatori [i `ntrebuin]\ri. pe parcursul `ntregului an. de c\tre scriitorul german Gotthold Ephraim Lessing. s\rac [i bolnav.

precum [i cea a vitraliilor reprezentau. iar durata povestirii prin imagini coincidea `n mod necesar cu cea a lecturii individuale a cititorului. El a sugerat c\ ilustra]iile din carte erau copii ale acelor vitralii. s\rind pasaje sau devorând `ntreaga pagin\ dintr-odat\. El a dedus de aici c\. Cititorul `[i ritma lectura dup\ propria dorin]\. un act similar. [i c\ ambele se deosebeau de citirea unei descrieri `n cuvinte pe o pagin\. Cercet\ri moderne au ar\tat c\ nu e vorba despre o copie. câteva specimene de astfel de biblii erau totu[i mult prea `mpodobite [i costisitoare ca s\ fie destinate s\racilor. Lessing a mai atras aten]ia [i asupra similitudinilor dintre iconografia paralel\ a c\r]ii [i cea a vitraliilor M\n\stirii Hirschau. pagina unei Biblii obi[nuite avea o multitudine de `n]elesuri. „Este relevant s\ avem `n vedere“.25 A[a cum a remarcat Lessing. cât [i a ferestrelor urmau o mod\ care se instaurase treptat de-a lungul câtorva secole. f\r\ grada]ii semantice. pentru a fi catalogat\.128 A L B E R T O M A N G U E L Lessing a g\sit o `nsemnare f\cut\ de cineva dintr-o epoc\ anterioar\: Hic incipitur bibelia[sic] pauperum. cartea avusese nevoie de un nume. dându-i astfel o denumire pe care genera]iile urm\toare au considerat-o autentic\. Probabil c\ nu proprietarul conta – ceea ce apar]inea Bisericii putea fi considerat c\ apar]inea tuturor – ci accesibilitatea. Pentru cre[tinul [tiutor de carte al secolului al paisprezecelea. de vreme ce „textul“ era oferit din punct de vedere iconografic ca un `ntreg. care erau `nseta]i de pove[ti. cartea numit\ `n mod `ntâmpl\tor Biblia Pauperum a sc\pat de soarta de a fi rezervat\ numai celor [coli]i [i a devenit popular\ printre credincio[i.26 dar este imposibil de spus dac\ nu cumva atât iconografia c\r]ii. prelungind-o timp de o or\ sau un an. având `n vedere numeroasele ilustra]ii [i zgârcenia textului. „c\ . Lessing avea dreptate s\ observe c\ „lectura“ ilustra]iilor din Biblia Pauperum. iar un fost bibliotecar. de asemenea. cu aproape o jum\tate de secol mai vechi decât copia de la Wolfenbüttel a Bibliei Pauperum. printre care cititorul putea `nainta cu ajutorul glosarului `ndrum\tor al autorului sau al propriilor cuno[tin]e. Dar citirea unei pagini ilustrate din Biblia Pauperum era aproape instantanee. adic\ s\racilor. Oricum. `n fond. a scris Marshall McLuhan. deschizându-[i copertele `n zilele cuvenite [i permi]ând tuturor s\-i inspecteze paginile. le-a datat ca fiind de pe vremea abatelui Johan von Calw (`ntre 1503 [i 1524). cu `ntreruperi sau amân\ri. a concluzionat c\ aceasta se adresa analfabe]ilor.

Nu mult diferit\ de caracteristicile gravurii `n lemn [i ale benzii desenate este imaginea TV. cele dou\ moduri de citire converg atunci când `mi arunc privirea peste ziarul de diminea]\: pe de o parte. c\ruia i se cere s\ completeze ceea este doar sugerat `n rasterul din puncte.“27 Pentru mine. cu ajutorul unor personaje [i simboluri familiare – nu supliciile Sfintei Caterina sau cina de la Emaus. cu gradul ei foarte redus de informa]ii despre obiecte [i `naltul grad de participare din partea privitorului. dau foarte pu]ine informa]ii cu privire la un anume moment `n timp sau aspect `n spa]iu sau cu privire la un anumit obiect. . vechile tip\rituri [i gravuri `n lemn. scrise `n stiluri variate.ISTORIA LECTURII 129 Reclam\ din 1994 pentru vodca Absolut. legate de alte subiecte ascunse prin diferite sec]iuni. aproape involuntara asimilare a reclamelor citite dintr-o singur\ privire. pe de alt\ parte. fiecare poveste fiind spus\ `n cadre limitate [i precise. e vorba despre `naintarea `nceat\ printre [tiri. continuate uneori pe o pagin\ mai din urm\. de la aparenta lips\ de emo]ie la ironia ostentativ\. asemenea benzilor desenate moderne. completând [i interpretând cele câteva sugestii asigurate de liniile delimitatoare. Privitorul sau cititorul e constrâns s\ participe. ci schimb\rile f\cute ultimului tip de Peugeot sau epifania votcii Absolut. la secole distan]\.

Credincio[ii vor putea urm\ri chinurile Judec\]ii de Apoi când preotul se va `ntoarce cu spatele ca s\ se roage (ca pe aceste od\jdii italiene[ti din secolul al cincisprezecelea) sau când trec `n spatele altarului. .Fiecare articol al serviciului religios `nf\]i[eaz\ o sen\.

`nainta[ii mei. altul bucurie.ISTORIA LECTURII 131 Panele pictate de Jorg Kandel din Biberach cca 1525. ace[ti `ndep\rta]i cititori de imagini? Cei mai mul]i.“29 Mama lui Villon v\zuse imagini ale unui paradis senin [i muzical [i un infern cuprins de fl\c\ri. [i [tia c\.28 Unul dintre texte. scrisoare nu cetii. ~n octombrie 1461. Nimic nu [tiu. dup\ moarte. sufletul ei era menit . asemenea autorilor imaginilor pe care le citeau. scris\ (cum ne spune el) la cererea mamei lui. poetul François Villon a compus un potpuriu poetic pe care l-a numit Testamentul lui. erau t\cu]i. pune `n gura Maicii aceste cuvinte: „Femeie sunt s\rman\ [i b\trân\. Cine au fost. o rug\ciune c\tre Fecioara Maria. Rai zugr\vit cu ceteri [i cinghii. nel\uda]i. La m\n\stire v\d. {i-un iad cu p\c\to[ii-n fl\c\rii vii: Unu-mi d\ spaim\. dar din mul]imile acelea `n mi[care pot fi salva]i câ]iva indivizi. anonimi. dup\ ce fusese eliberat din pu[c\rie datorit\ trecerii `ntâmpl\toare a regelui Ludovic al XI-lea prin ora[ul Meung-sur-Loire. atunci. ce mi-e-ndemân\. clocotind.

zi de zi. Ea. pe durata `ntregului an liturgic. Predicile din biseric\ glosaser\ asupra câtorva din aceste imagini. ve[nic\. iar imagina]ia ei trebuie s\ fi f\cut restul. ferestrele. amvoanele. exclu[i din t\râmul cuvântului scris. mai târziu. `n fa]a mul]imii. le lipsea un nivel superior de educa]ie [i se mul]umeau cu astfel de extrase“. „acestea erau probabil destinate celor care [tiau carte sau clericilor care nu-[i puteau permite achizi]ionarea unei Biblii complete sau c\rora. ci. probabil. Dup\ opinia criticului german Maurus Berve. Vederea acestor scene `ntr-o carte – `n acel obiect aproape magic ce apar]inea exclusiv preo]ilor intrui]i [i `nv\]a]ilor din acea vreme – era foarte diferit\ de vederea lor `n zugr\velile obi[nuite din biserici. chiar [i locurile de unde preotul `[i rostea predica sau panourile din spatele altarului. Biblia Pauperum Praedicatorum sau Biblia predicatorului s\rac cu duhul. mul]i sunt condamna]i“). a[a cum se . v\zând imaginile – oricât de abil pictate. Evident c\ n-avea cum. de exemplu. oricât de mult ar fi poposit ochii ei asupra nenum\ratelor detalii `nfior\toare – s\ recunoasc\ `n ele laborioasele argumente teologice aduse de P\rin]ii Bisericii `n decursul ultimelor cincisprezece secole. mii de oameni [i-au ridicat privirile la imaginile care `mpodobeau pere]ii bisericii [i. Biblia Pauperum a fost „absolut ininteligibil\ pentru oamenii f\r\ [tiin]\ de carte“. Mai mult decât atât. sugereaz\ Berve. de `mp\rt\[ire cu cei cul]i [i puternici a prezen]ei materiale a cuvântului lui Dumnezeu.132 A L B E R T O M A N G U E L s\ intre `n unul sau `n cel\lalt. denumirea „Biblia Pauperum“ n-ar fi `nsemnat „Biblia s\racului“. mai degrab\. v\zând `n de o multitudine de pove[ti ori o poveste unic\.30 Prin urmare. este sigur c\ ele st\teau deschise pe pupitru. coloanele. [tia versiunea francez\ a maximei populare latine Salvandorum paucitas. probabil nu [tia c\ Sfântul Toma d’Aquino stabilise c\ propor]ia celor care aveau s\ fie salva]i era echivalent\ cu cea a lui Noe [i a familiei sale `n raport cu restul umanit\]ii.31 Fie c\ imaginile erau destinate s\racilor sau predicatorilor lor. Ca [i mama lui Villon. Dar câ]iva `nv\]a]i de ast\zi nu sunt de acord. vederea textelor sacre reprezentate `ntr-o carte prin imagini pe care le puteau recunoa[te sau „citi“ trebuie s\ le fi indus sentimentul de apartenen]\. fiind «s\raci cu duhul»[arme in Geiste]. Nu exist\ motive s\ credem c\ lucrurile ar fi stat altfel cu Biblia Pauperum. Analfabe]ilor. damnandorum multitudo („Câ]iva sunt salva]i. unde se st\tea `n timpul confesiunii.

„s\rman\ [i b\trân\“ precum mama lui Villon. care pân\ atunci p\ruser\ a fi proprietatea câtorva [i puteau fi `mp\r]ite sau nu cu turma. Era ca [i cum. sfintele cuvinte. . deodat\. ar fi fost dintr-odat\ traduse `ntr-un limbaj pe care oricine. le putea `n]elege. chiar [i o femeie lipsit\ de educa]ie.ISTORIA LECTURII 133 `ntâmplase `ntotdeauna `n trecut.

a[a cum se arat\ `n aceast\ gravur\ contemporan\ de Marillier.Lectura `n public `ndeplinea o func]ie social\ `n Fran]a secolului al optsprezecelea. .

am renun]at la posesia – [i uneori chiar la alegerea – c\r]ii [i. Uneori. ale desenelor animate. dar adesea [i `n timpul zilei. alteori. c\reia cititorul `i ad\uga. `n t\cere. ale artei video. Am dat uit\rii atât cuvintele. M\ b\gam `n pat (noaptea. descifrând imaginile reclamelor. cu excep]ia suplimentarei `ntreb\ri l\muritoare. dimpotriv\. Nu [tiam asta pe atunci. `nainte de-a m\ fi `ntâlnit cu literele [i sunetele acestora. `n cealalt\ era un r\uf\c\tor. din obraznicii Struwwelpeters. am devenit exclusiv auz. Trebuie s\ fi citit [i eu a[a atunci când am `nceput s\ citesc. povestiri care s\ explice [i s\ justifice diferitele scene. m\ f\cea s\ trepidez de emo]ie [i o zoream ca s\ . deoarece frecvente crize de astm m\ ]ineau prizonier la pat s\pt\mâni `ntregi) [i. de fiecare dat\. noi `mprumut\m pove[tii nu doar o voce. aceea[i poveste pentru acelea[i ilustra]ii. ~ntr-o versiune. `n a treia el purta numele meu. vocea ei m\ f\cea s\ adorm. Cu alte ocazii. o nara]iune. am renun]at de bun\voie la toate aceste drepturi.S | }I SE CITEASC| Ilustra]iile Europei medievale ofereau o sintax\ f\r\ cuvinte. dar nimic nu m\ obliga s\ repet. ~n vremurile noastre. legându-le `ntr-o nara]iune verosimil\. Trebuie s\ fi construit. din uria[ele. sprijinit de pernele ridicate. care s\ ]in\ cont de fiecare dintre am\nuntele `nf\]i[ate `n relatare. ci [i un vocabular. dar `mi exercitam libertatea de a citi pân\ aproape de limita posibilit\]ilor ei: nu numai c\ spunerea pove[tii `mi revenea mie `nsumi. o ascultam pe d\daca mea care-mi citea din `nsp\imânt\toarele basme ale Fra]ilor Grimm. din acuarelele Peter Rabbits. str\lucitoarele creaturi din La Hormiguita Viajera. cât [i vocea. eroul anonim era un erou.

`n Cuba spaniol\. poeme [i scurte povestiri. când aveam nou\ sau zece ani. ci [i articole despre [tiin]\ [i literatur\. pentru `mbun\t\]irea condi]iei lor. pentru lucr\torii negri liberi. am renun]at la obicei – `n parte pentru c\ `mi f\cea o enorm\ pl\cere s\ mi se citeasc\ [i. Produc]ia ]ig\rilor de foi fusese una din industriile principale ale Cubei `nc\ din veacul al [aptesprezecelea. pe durata unei veri. tr. care s\ con]in\ nu doar chestiuni politice. cartea despre vie]ile sfin]ilor alc\tuit\ de Jaques de Voragine `n secolul al treisprezecelea (n. `n 1858. când iubita mea [i cu mine am hot\rât s\ ne citim unul altuia. la care abia dac\ `ndr\zneam s\ arunc o privire `n tainica pagin\ din urm\ a c\r]ii. produc\tor de trabucuri [i poet. aceasta se instaurase ca o practic\. de peste un secol. ap\rut `n 1851. de cele mai multe ori. cumva. dar `n a doua jum\tate a secolului al nou\sprezecelea climatul economic s-a schimbat. eram gata s\ cred c\ orice provoca pl\cere era. am rec\p\tat pl\cerea de mult pierdut\ de-a mi se citi. . nu Legenda aurea sau Legenda sanctorum. ceva mai repede decât era inten]ia autorului. ~n 1857. De-abia mult mai târziu. `n beneficiul exclusiv al muncitorilor albi din bran[\. nes\n\tos. anun]a el `n editorial. s-a fondat o Societate de ajutor reciproc a muncitorilor cinsti]i [i a lucr\torilor cu ziua. era necesar\ constituirea unui sindicat. L-am crezut. i-a venit ideea s\ publice un ziar pentru lucr\torii din industria ]ig\rilor de foi. Martenez a scos primul num\r din La Aurora pe 22 octombrie al acelui an. „va fi s\ ilumin\m. pe orice cale posibil\. lui Saturnino Martenez. [omajul `n cre[tere [i epidemia de holer\ din 1855 i-au convins pe mul]i muncitori c\. Saturarea pie]ei americane. la modul fizic.1 ~n 1865. Dar. directorul [colii mi-a spus c\ numai copiilor mici li se citea. Cu sprijinul câtorva intelectuali cubanezi. pe vremea aceea. Pe atunci. ce se `ntâmpla `n poveste. pe fondul priva]iunilor extreme ale economiei cubaneze. c\ `ntr-adev\r c\l\toream `ntr-un loc minunat de `ndep\rtat. „Scopul s\u“. poemul dramatic al lui Longfellow. The Golden Legend*. o Societate de ajutor reciproc similar\. Acestea au fost primele sindicate muncitore[ti cubaneze [i precursoarele mi[c\rii muncitore[ti cubaneze de la r\scrucea secolului dou\zeci. * Legenda de aur.136 A L B E R T O M A N G U E L aflu. nu f\ceam decât s\ savurez senza]ia voluptuoas\ de a fi purtat de cuvinte [i sim]eam.). Mai târziu. nu [tiam c\ arta citirii cu voce tare avea o istorie lung\ [i itinerant\ [i c\.

nu din lipsa noastr\ de voin]\. surs\ a unei prietenii eterne [i a unei mari satisfac]ii.“ De-a lungul anilor. romane didactice ca Regele lumii. dup\ cum [i-a dat seama `n scurt\ vreme Martinez. abia cincisprezece la sut\ din popula]ia muncitoare a Cubei putea s\ citeasc\. recenzii ale unor c\r]i [i piese de teatru [i relat\ri despre tirania proprietarilor de fabrici [i despre suferin]ele muncitorilor. iar ini]iativa apar]ine bravilor muncitori de la El Figaro. acestea [i-au dobândit reputa]ia de-a fi „subversive“. Pentru a face ziarul accesibil tuturor muncitorilor.ISTORIA LECTURII 137 acea clas\ a societ\]ii c\reia publica]ia `i este adresat\. Vom face totul ca s\ ne facem accepta]i de cât mai mul]i. guvernatorul politic al Cubei a publicat urm\torul edict: „1. piedica din cauza c\reia La Aurora nu era cu adev\rat popular\ era. [i alte fabrici au urmat exemplul lui El Figaro. `ncât. i-a convins de utilitatea unei asemenea ac]iuni. Este interzis a se distrage aten]ia lucr\torilor din pr\v\liile de tutun. ca [i traduceri din scriitori europeni precum Schiller [i Chateaubriand. Unul dintre muncitori a fost ales s\ citeasc\. va fi din vina neputin]ei noastre. Dac\ nu vom reu[i. evident. Asta constituie un pas enorm `n mar[ul spre progres [i prop\[irea muncitorilor. dup\ ce-a ob]inut permisiunea proprietarului. lector oficial. la mijlocul secolului al nou\sprezecelea. pentru c\ astfel ei se vor familiariza treptat cu cartea. „c\ `n apropiere de La Zanja. La Aurora a anun]at: „Cititul `n ateliere a `nceput pentru prima oar\. Un atât de mare succes au avut lecturile publice. prin lecturi de c\r]i [i ziare sau prin discu]ii str\ine de munca `n care ace[tia sunt angaja]i. La Aurora a publicat lucr\ri ale unor importan]i autori cubanezi ai zilei.4 Cu timpul. al de-acum de mult uitatului Fernández y González. L-a contactat pe directorul liceului din Guanabacoa [i i-a sugerat ca [coala s\ organizeze lecturi la locurile de munc\. . Pe 14 mai 1866. directorul s-a `ntâlnit cu muncitorii de la fabrica El Figaro [i. Pe 7 ianuarie 1866. Plin de entuziasm. i-a venit ideea lecturii publice. erau `ntreba]i cititorii pe 27 iunie 1866. analfabetismul. [i un manual de economie politic\ scris de Flórez y Estrada. iar ceilal]i l-au pl\tit pentru eforturile sale din propriile buzunare. `n foarte scurt\ vreme. ateliere [i magazine de tot felul. „{ti]i“. dup\ cum spun oamenii. la noi. un proprietar de fabric\ le pune lan]uri copiilor pe care-i folose[te ca ucenici?“2 Dar.“3 Printre volumele citite erau compendiul de istorie B\t\lii ale secolului.

când un mo[ier cubanez – Carlos Manuel de Céspedes – [i dou\ sute de oameni slab `narma]i au cucerit ora[ul Santiago [i au proclamat independen]a ]\rii fa]\ de Spania. ~n octombrie 1868. odat\ cu izbucnirea R\zboiului de Zece Ani. ~nc\ din 1869. oricum. Poli]ia va exercita o permanent\ supraveghere pentru a duce la `ndeplinire prezentul decret [i va pune la dispozi]ia autorit\]ii mele pe acei proprietari de magazine.138 A L B E R T O M A N G U E L Prima schi]\ cunoscut\ a unui lector. chiar de muncitori. {i totu[i. reprezentan]i sau manageri care ignor\ edictul. lecturi clandestine au mai avut loc o vreme. ziarul La Aurora [i-a `ncetat apari]ia. New York. R\zboiul de Zece Ani a `nceput pe 10 octombrie 1868.“5 ~n ciuda prohibi]iei. sub o form\ sau alta. `n Practical Magazine. 2. pân\ `n 1870. ca s\ fie judeca]i de lege `n conformitate cu gravitatea cazului. lecturile n-au fost uitate. 1873. ele au fost readuse la via]\ pe p\mânt american. acestea practic disp\ruser\. .

cât [i romane [i colec]ii de poezii moderne sau . dintr-un mic sat de pescari `ntr-o important\ comunitate produc\toare de ]ig\ri de foi.6 ~n tot acest timp.7 Muncitorii care au emigrat `n Statele Unite au luat cu ei. p\rând a fi absorbi]i de ceea ce fac. `n timp ce un [ir de muncitori (cu to]ii b\rba]i) `n vest\ [i c\ma[\ r\sucesc ]ig\ri. armata lui recrutase dou\sprezece mii de voluntari. pl\teau lector-ul din propriul câ[tig). dornic s\ pun\ cap\t m\surilor comerciale restrictive ale spaniolilor. Céspedes a fost destituit in absentia de un tribunal cubanez. Materialul pentru aceste lecturi. Key West s-a transformat. purtând ochelari [i p\l\rie cu boruri largi. cuprindea atât bro[uri politice [i de istorie. Patru ani mai târziu. New Orleans [i Key West [i-au deschis porturile pentru miile de refugia]i cubanezi. ca pe vremea lui El Figaro. printre altele. iar `n martie 1874 a fost prins [i `mpu[cat de solda]ii spanioli. noua capital\ mondial\ a trabucurilor de Havana. Dar Spania nu a cedat. guvernul Statelor Unite `i sprijinise explicit pe revolu]ionari. stabilit dinainte de muncitori (care. Drept urmare. iar ora[ele New York. de Mario Sánchez. Céspedes a fost ales pre[edinte al noului guvern revolu]ionar. `n luna aprilie a anului urm\tor. Pân\ la sfâr[itul lunii. [ezând cu picioarele `ncruci[ate [i cu o carte `n mâini. `n doar câ]iva ani.ISTORIA LECTURII 139 „El lector“. institu]ia lectorului: o ilustra]ie din publica]ia american\ Practical Magazine din 1873 ne arat\ un asemenea lector. dup\ ce Céspedes le-a oferit libertatea sclavilor care s-ar fi al\turat revolu]iei.

De la prânz pân\ la ora trei dup\-amiaza. Citea [tirile interna]ionale direct din ziarele cubaneze.8 Muncitorii `[i aveau favori]ii lor: Contele de Monte Cristo al lui Alexandre Dumas. `nf\]i[ându-l pe Sfântul Benedict oferindu-[i Legile unui egumen. asemenea unui actor. a devenit o op]iune atât de popular\. citea dintr-un roman. `ncât un grup de muncitori i-a scris autorului pu]in `nainte de moartea acestuia.“ Muncitorii care petrecuser\ câ]iva ani la ateliere puteau cita din memorie pasaje lungi de poezie [i chiar de proz\. de exemplu. Dup\ spusele lui Mario Sánchez. aduse zilnic cu vaporul de la Havana. „Tat\l meu“.9 Un manuscris miniat din secolul al unsprezecelea. Diminea]a. `[i aminte[te Sánchez. un pictor din Key West care `n 1991 `nc\ `[i mai putea aminti lectorii citindu-le celor care rulau ]ig\rile de foi la sfâr[itul anilor dou\zeci. iar comentariile sau `ntreb\rile nu erau permise decât dup\ `ncheierea sesiunii.140 A L B E R T O M A N G U E L clasice. cerându-i s\ `mprumute numele eroului s\u unui sortiment de trabuc. . el citea [tirile pe care le traducea din ziarele locale. „era lector `n fabrica de trabucuri Eduardo Hidalgo Gato de la `nceputurile anilor 1900 pân\ dup\ 1920. `n 1870. Dumas a acceptat. Oamenii se a[teptau ca el s\ interpreteze personajele imitându-le vocile. lectura avea loc `ntr-o lini[te plin\ de concentrare. Sánchez pomenea despre un b\rbat care era capabil s\-[i aminteasc\ `n `ntregime Medita]iile lui Marcus Aurelius.

~ntr-o noapte. ~n jurul anului 529. la jum\tatea drumului dintre Roma [i Neapole – [i alc\tuise o serie de reguli pentru c\lug\rii s\i.13 Benedict a decretat c\ lectura avea s\ constitue o parte esen]ial\ a vie]ii zilnice din m\n\stire. le va cere tuturor s\ se roage pentru el. {i . ei au regretat c\ restul trupului lor era exclus de la ritualul citirii. dar pe care nimeni nu-l v\zuse: universul de neconceput“. nu [tim dac\ degetele acelora care [tiau s\ citeasc\ tânjeau s\ `ntoarc\ pagina. c\ Dumnezeu ne-a d\ruit lumea `n dou\ chipuri.12 prin care autoritatea unui cod de legi a `nlocuit voin]a absolut\ a stare]ului m\n\stirii. asemenea lui Sir Thomas Browne. „acel obiect secret [i ipotetic al c\rui nume oamenii [i-l `nsu[iser\. survenite prin 547 – cam cu treisprezece secole `naintea lectorilor cubanezi – Sfântul Benedict din Nursia a avut o viziune. se va citi `ntotdeauna. Procedura a fost stabilit\ prin regula 38 din codul lui: „~n timp ce fra]ii `[i iau prânzul. dar cel care urmeaz\ s\ citeasc\ pe durata `ntregii s\pt\mâni `[i va `ncepe datoria duminica. Nu [tim dac\. cu câteva luni `naintea mor]ii sale. ca natur\ [i carte. `ncepându-[i `ndatorirea dup\ Slujb\ [i ~mp\rt\[anie. nimeni nu va `ndr\zni s\ ia cartea la `ntâmplare [i s\ se apuce s\ citeasc\ acolo. cu lacrimi `n ochi. s\ urm\reasc\ rândul. adus\ astfel `n fa]a ochilor s\i“. nu [tim dac\ cei care nu `nv\]aser\ niciodat\ s\ citeasc\ au sim]it `ndemnul s\ o fac\. ca Dumnezeu s\-l ]in\ departe de spiritul exalt\rii. privind afar\ `n `ntuneric. reflec]ii pe care s\ [i le `nsu[easc\. Poate pentru c\ el c\utase `n Scripturi viziunea atotcuprinz\toare de care avea s\ aib\ parte câ]iva ani mai târziu sau poate pentru c\ era `ncredin]at.11 Benedict renun]ase la lume la vârsta de paisprezece ani [i se lipsise de beneficiile [i titlurile bogatei sale familii romane.ISTORIA LECTURII 141 Muncitorii c\rora li se citea cu voce tare au constatat c\ puteau alterna activitatea mecanic\ [i monoton\ a rul\rii frunzelor puternic aromate cu urm\rirea unor aventuri. ~n timp ce se ruga lâng\ geamul s\u deschis. a unor idei de luat `n considerare. „`ntreaga lume a p\rut s\ se adune `ntr-o singur\ raz\ de soare. care se ridica la vreo patru sute cincizeci de metri deasupra unui templu antic p\gân. el ctitorise o m\n\stire pe Muntele Casino – o colin\ abrupt\.10 B\trânul trebuie s\ fi v\zut. {i. `n lungile ore petrecute `n ateliere.

Cel care se ruga lui Dumnezeu. erau sever descurajate. lini[tea la mas\. spiritele lor erau ab\tute de la pl\cerile c\rnii [i se solidarizau `ntru sfântul cuvânt prin lecturile prescrise de Sfântul Benedict. aspira]iile individuale de orice fel. Doamne. cartea spre lectur\ nu era aleas\ la `ntâmplare. a[a ca nimeni s\ nu fie nevoit s\ cear\ nimic. pl\cerea personal\ [i mândria erau de evitat. Violarea regulilor era pedepsit\ cu flagelarea. lipsa de reac]ie a auditoriului erau necesare nu doar pentru a asigura concentrarea. fiind primit\ binecuvântarea. satisfac]ia. secretele erau [tiute de toat\ lumea. ~n via]a de zi cu zi. Pentru Sfântul Benedict. Pân\ la urm\. iar gura mea va da grai `ntru pre]uirea Ta. fra]ii `[i vor trece unul altuia pe rând orice ar avea nevoie. deschide buzele mele. de vreme ce bucuria textului urma s\ fie comun\. Pentru muncitorii cubanezi. izola]i de fra]ii lor. cititorul fiind cel care-l roste[te dintâi: «O. dar. c\r]ile puteau deveni (de multe ori chiar au devenit) proprietatea intim\ a fiec\rui ascult\tor. Textul era imuabil. dar. c\lug\rii cistercieni nu erau niciodat\ singuri. iar vinova]ii era separa]i de comunitate.16 . a[a c\ nicio [oapt\ sau vreo voce `n afar\ de cea a cititorului s\ nu se aud\. va purcede la `ndatoririle sale de cititor. Regula Sfântului Benedict a fost folosit\ pentru a asigura un flux ordonat al vie]ii monastice. textul – Cuvântul Domnului – era dincolo de gustul personal. iar autorul (ori Autorul) reprezenta autoritatea definitiv\. La masa de prânz.“14 Ca [i `n fabricile cubaneze. dac\ nu dincolo de `n]elegere. {i va fi cea mai mare lini[te la mas\. `n care suferin]ele [i dorin]ele personale erau subordonate nevoilor comune. nu individual\. disciplina era r\splata celor care tr\iau corect `n sânul comunit\]ii. `n m\n\stirile cisterciene fondate de-a lungul [i de-a latul Europei de la `nceputul secolului al doisprezecelea. pentru discipolii Sfântului Benedict.15 Mai târziu. ci [i pentru a exclude orice ar fi adus a comentariu personal asupra c\r]ilor sfinte. plaseaz\ actul lecturii `n mâinile Atotputernicului.» {i astfel. `n m\n\stire alegerea era f\cut\ de autorit\]ile comunit\]ii. intelectuale sau altminteri. cerându-I s\ deschid\ buzele cititorului. spre deosebire de fabrici. unde titlurile erau selectate prin consens. Singur\tatea [i recluziunea erau considerate pedepse. ~n ceea ce prive[te mâncarea.142 A L B E R T O M A N G U E L versul acesta va fi spus `n oratoriu de trei ori de to]i.

o f\ceau pentru un num\r limitat de persoane din interiorul propriei clase sau familii. care era Lord de Hautefort. ea punea mai degrab\ accentul pe text decât pe cititor. ~ncepând cu secolul al unsprezecelea. a[a c\ arti[ti mai preten]io[i. str\b\tând regatele Europei. [tiin]a de carte nu era r\spândit\ [i c\r]ile r\mâneau `n proprietatea celor boga]i. sau la cur]ile nobililor. se plângeau c\ „unii dintre `nal]ii eclezia[ti ascult\ mai degrab\ versurile proste[ti ale unui bufon decât stan]ele bine compuse ale unui poet latin serios“19 – referindu-se la el `nsu[i. Pân\ la inventarea tiparului. `n mare m\sur\.ISTORIA LECTURII 143 A te strânge laolalt\ pentru a ]i se citi a devenit [i o practic\ necesar\ [i obi[nuit\ `n Evul Mediu. ~n general.17 Cei care doreau s\ ia cuno[tin]\ cu o carte sau cu un autor aveau adesea o mai bun\ [ans\ s\ aud\ textul recitat sau citit cu voce tare decât s\ ]in\ pre]iosul volum `n propriile mâini. privilegiul unui grup restrâns de cititori. bunicul Eleonorei.18 Trubadurii. Dintre cei aproximativ o sut\ de trubaduri cunoscu]i dup\ nume. S\ ]i se citeasc\ dintr-o carte era o experien]\ oarecum diferit\. pe care bufonii le depozitau `n prodigioasa lor memorie. Recitalul unui bufon avea toate caracteristicile evidente ale unui spectacol. [i Bertran de Born. de la `nceputul secolului al doisprezecelea pân\ `n veacul al treisprezecelea. Existau mai multe moduri diferite de a asculta un text. subiectul fiind destul de previzibil. auditoriul unei lecturi publice putea asculta anonima Istorie a lui Renard Vulpoiul citit\ de un membru [tiutor de carte al familiei. . Bufonii erau interpre]i publici. precum Peter Pictor. `n pie]e. `n care d\deau glas iubirii lor inaccesibile. perioad\ `n care au fost la mod\. de expresivitatea acestuia. de obicei. ~n timp ce o lectur\ `n public depindea [i de abilitatea cititorului de-a „da un spectacol“. cam dou\zeci erau femei. erau de origine modest\ [i. bufonii erau mai populari decât trubadurii. iar succesul sau insuccesul depindeau. Auditoriul unui recital `l privea pe bufon interpretând cântecele unui anumit trubadur. care `[i f\ceau apari]ia la târguri. bufoni nomazi recitau sau cântau propriile versuri sau pe cele compuse de mae[trii lor trubaduri. ca Guillaume de Aquitania. cum era faimosul Sordello. Se pare c\. erau nobili prin na[tere [i scriau cântece conven]ionale. Atunci când unii din ace[ti noroco[i potenta]i `[i `mprumutau ocazional c\r]ile. `n general. li se refuzau protec]ia legii [i `mp\rt\[ania Bisericii.

`i pl\cea s\ i se citeasc\ cu voce tare dintr-o carte amuzant\. Lectura de la masa de prânz nu avea scopul s\ te distrag\ de la pl\cerile gustative. cerându-i s\-i `mprumute Florile Sfântului Francisc. cât [i pentru distrac]ie. Naratorul. ~n 1399. cer naratorului s\ participe la `ntâlnirile lor – un fel de grup de lectur\ avant la lettre – [i s\ fac\ pe copistul. notarul toscan Ser Lapo Mazzei `i scria unui prieten. c\r]ile erau citite cu voce tare familiei [i prietenilor atât pentru instruire. explic\ una dintre torc\toare . dup\ cin\. un om b\trân [i `nv\]at. negustorul Francesco di Marco Datini. „`ntr-o sear\.“22 ~n Montaillou.144 A L B E R T O M A N G U E L La cur]ile nobililor [i uneori [i `n casele mai modeste. Pierre Clergue. precum C\l\toriile lui Marco Polo.21 P\rin]ii [tiutori de carte le citeau copiilor. inten]ia era s\ le sporeasc\ prin pl\cerea imagina]iei. o practic\ p\strat\ de pe vremea Imperiului Roman. `n satul Aix-les-Thermes. contesa Mahaut d’Artois c\l\torea cu toate c\r]ile din biblioteca sa `mpachetate `n geamantane mari de piele.23 Évangiles des quenouilles (Evanghelia torsului) din secolul al cincisprezecelea demonstreaz\ cât de fluide puteau fi aceste lecturi neoficiale. le citea uneori cu voce tare din a[a-zisa Carte a credin]ei ereticilor celor strân[i `n jurul focului `n c\minele lor. iar o `nso]itoare `i citea seara lucr\ri filosofice sau relat\ri amuzante despre ]\ri str\ine. Pliniu cel Tân\r men]ioneaz\ `ntr-una dintre scrisorile sale c\. `n timp ce ele citeau cu voce tare anumite pasaje privind sexele. `n vremea lungilor nop]i de iarn\ dintre Cr\ciun [i ~ntâmpinarea Domnului“. foarte u[or s-o `n]eleag\. rela]iile de dragoste. ]\ranul Guillaume Andorran a fost descoperit citind o evanghelie eretic\ mamei lui [i a fost judecat de Inchizi]ie. cam `n aceea[i perioad\. ca s\ le citeasc\ cu voce tare fiilor lui. remarcând c\ b\rba]ii din vremea lor „scriu continuu satire def\im\toare [i c\r]i vicioase. comentând asupra acestora din punctul de vedere al femeii. „pentru ei este. dimpotriv\. „B\ie]ii ar savura-o `n serile de iarn\“.20 La `nceputul secolului al paisprezecelea. unde câteva dintre femeile din vecini se adunau adesea „s\ toarc\ [i s\ vorbeasc\ despre multe lucruri vesele [i m\runte“. „Una dintre noi va `ncepe s\ citeasc\ [i va citi câteva capitole tuturor celorlalte prezente“. `mpotriva onoarei sexului femeiesc“. cele maritale. `n timp ce lua masa cu so]ia lui sau câ]iva prieteni. viziteaz\ casa unei femei mai `n vârst\. supersti]iile [i obiceiurile locului. la `nceputul secolului al paisprezecelea. a[a cum [tii. Femeile. explica el. preotul satului.

ilustra]ie din Les Evangiles des quenouilles. . secolul al [aisprezecelea.Vechi grup de lectur\.

m\rturisind c\ lui `i place foarte mult s\ asculte pove[tile `n care eroul `nfrunt\ cu temeritate uria[ii. „se adun\ aici la clac\ o gr\mad\ de secer\tori [i-ntotdeauna se `ntâmpl\ s\ se afle [i câte unul [tiutor de carte. care pune mâna pe vreuna din c\r]ile astea [i noi facem roat\ `n jurul lui câte treizeci [i mai bine [i st\m [i-l ascult\m cu atâta pl\cere. „La vremea seceri[ului“. amintindu-[i astfel de lecturi `n ora[ul copil\riei lor.25 iar citirea lui se desf\[oar\ de-a lungul urm\toarelor trei capitole. „Fratele meu [i cu mine“.146 A L B E R T O M A N G U E L cu entuziasm. sugrum\ [erpi monstruo[i [i `nfrânge de unul singur armate numeroase. poart\ la el `n desag\ [i manuscrisul unui roman. atât de libere de constrângerile lecturilor institu]ionalizate. f\r\ `ndoial\. care face [i ea parte din auditoriu. `ncât naratorul g\se[te lejeritatea lor obositoare [i. Oprindu-se la un han `n c\utarea r\t\citorului Don Quijote. „ca s\ le re]inem [i s\ le fix\m pentru totdeauna `n memoria noastr\. erau evenimente destul de obi[nuite `n secolul al [aptesprezecelea. comentat. spune el. editorul sco]ian William Chambers a scris biografia fratelui s\u Robert. care se `ntâmpl\ s\ aib\ la el câteva c\r]i cavalere[ti (pe care preotul vrea s\ le ard\ de `ndat\). care. `n . `i displac `ns\ scenele de violen]\. `ncât ascult\torii (sau cititorul) puteau transfera mental textul `n vremea [i `n locurile lor. au intervenit. adecvat. c\ parc\ ne-ar lua cine [tie ce greutate de pe suflet!“ Fiicei lui.26 Atât de relaxate erau asemenea `ntruniri. cu care fondase `n 1832 faimoasa companie din Edinburgh care le poart\ numele. Impertinentul curios. clericul accept\ s\-l citeasc\ cu voce tare pentru to]i cei prezen]i. Dou\ secole dup\ Cervantes. Peebles. câteodat\ m\ fac s\ le plâng de mil\“. ca s\ nu spun `nv\]\minte. timp `n care fiecare se simte liber s\ `ntrerup\ [i s\ comenteze dup\ voie. Hangiul obiecteaz\ la aceast\ afirma]ie. Cumva `mpotriva voin]ei sale. s\ spun drept. „g\seam mult\ pl\cere. Un tovar\[ de drum. de[i le `nregistreaz\ cu fidelitate cuvintele. obi[nuit cu abord\rile mai formale [i scolastice ale b\rba]ilor. Lecturile publice informale. preotul care arsese cu atâta râvn\ c\r]ile din biblioteca cavalerului le explic\ celor prezen]i cum afectase lectura romanelor cavalere[ti min]ile eroului lui Cervantes. prefer\ „v\ic\relile cavalerilor când lipsesc domni]ele lor. apreciaz\ comentariile drept „lipsite de rim\ sau judecat\“. Titlul romanului este.“24 Timp de [ase zile femeile au citit. p\rând s\ se distreze singure atât de copios. a scris el. ocazionate de diverse `ntruniri. Naratorul este. obiectat [i explicat.

bancuri [i revela]ii divine – `l `nzestreaz\ pe cititor cu puterea de a crea o poveste. care. ve[ti proaste. ~n nordul Fran]ei. – Ve[ti proaste. ei memoreaz\ textul. de]inerea unei c\r]i c\p\ta. Tam. impresia de noutate p\rea. chiar [i ast\zi. el ]inea un curs Josephus `n fiecare an. povestitorii rurali folosesc c\r]ile ca pe ni[te proptele.“27 „– Ei. `[i f\cuse un fel de meserie din a ie[i seara cu acel Josephus. pe care-l citea ca pe ceva de actualitate. chiar dac\ o ]in uneori cu susul `n jos. La focul ei modest. Desf\cându-[i marfa cu mult\ m\sur\ `n fiecare cas\. cumva. nevasta unui negustor sc\p\tat. Tam `i ]inea pe to]i la acela[i nivel de informare [i-i punea pe jar insuflându-le nelini[tea ce `nso]ea vreun eveniment emo]ionant din analele evreie[ti. care ne era un fel de rud\. un manuscris datat `n 1720. vorbe de duh. b\t\lia de la Corunna [i alte asemenea precump\nitoare nout\]i se amestecau `n mod bizar cu diserta]ii asupra r\zboaielor evreie[ti. o s\ hie daraver\ mare. Tactica lui era s\ nu citeasc\ mai mult de dou\ sau trei pagini la o [edin]\. a[a. nu prea ]inându-se de slujba lui. r\spundea Tam. când intra Tam cu Josephus al s\u sub bra] [i se a[eza `n fa]a [emineului familiei. unde so]ul ei pe jum\tate orb [i neputincios din cauza b\trâne]ii [edea mo]\ind `ntr-un scaun. Invidiatul posesor al lucr\rii era Tam Fleck. singura lumin\ pe care o avea pentru lectur\ fiind. `mp\nate pe post de note de subsol cu agere comentarii care-i apar]ineau [i. «un copchil lunecos». cum era considerat. ob]inea un extraordinar interes din partea ascult\torului. dar autoritatea [i-o câ[tig\ pretinzând c\-l citesc din carte. s\ nu se epuizeze niciodat\. uneori. sau al recit\rii). astfel. valoare magic\.“28 ~n timpul lecturii (sau al interpret\rii. sub corni[a unui [emineu enorm. Aceste interesante conversa]ii erau generate de un exemplar jerpelit din traducerea lui L’Estrange a operelor lui Josephus. . cea r\spândit\ de flac\ra pâlpâitoare a unei buc\]i de turb\. Titus a `nceput s-asedieze Ierusalimul.29 Ceva `n actul de a poseda o carte – un obiect care con]ine un infinit num\r de fabule.ISTORIA LECTURII 147 cântarea unor balade vechi sau `n povestirea de istorii legendare de c\tre o femeie mai `n vârst\. care-s nout\]ile `n noaptea iasta? spunea b\trânul Geordie Murray. de obicei. De[i. cronici ale vremurilor trecute. care locuia `ntr-una din vechile anexe ale bisericii.

trebuia s\ fie aleas\ cu mult\ grij\. care spunea c\ n-o s\ se ating\ de nicio carte. Am vorbit `ntotdeauna despre romane ca despre ni[te produc]ii frivole. asupra c\r]ii care tocmai fusese l\sat\ din mân\. ~n 1871. `n 1876. Romanciera Harriet Martineau s-a plâns `n Memoriile sale. decât dac\ ar con]ine ceva care s-o `nal]e spiritual.148 A L B E R T O M A N G U E L iar pe ascult\tor cu senza]ia de a fi prezent la momentul crea]iei. una dup\ masa de prânz [i una seara.30 Pe de alt\ parte. dintr-un volum [i s\ fie gata s\ primeasc\ oaspe]i. Când vom ajunge la sfâr[itul lui Gil Blas vom continua cu Diavolul [chiop [i Studentul din Salamanca [i alte lucr\ri voioase din aceea[i clas\. Câ]iva ani [i câteva sute de asemenea lecturi vor completa tratamentul. la `nceputul secolului al nou\sprezecelea. Diderot a scris amuzat despre cum a „lecuit-o“. se a[tepta de la ea s\ [ad\ `n salon cu lucrul de mân\. astfel. nu m-a[ plânge c\ n-a meritat efortul. când no]iunea de femeie cultivat\ `nc\ mai f\cea lumea s\ se `ncrunte `n Anglia. a ]i se citi era considerat un act spiritual. ce p\rea s\ „mearg\“ mai pu]in. conversa]ia se ab\tea. De exemplu. prin urmare. publicate dup\ moarte. Ceea ce conteaz\ la astfel de recitaluri este ca momentul lecturii cu voce tare s\ fie integral pus `n scen\ – adic\ s\ existe un cititor. conversa]ia dubleaz\ efectul medicamentului. cineva putea s\ lectureze cu voce tare tocmai pentru a provoca aceast\ mult regretat\ permisivitate. . s\ asculte citindu-i-se. c\ „pe vremea când era tân\r\ se considera c\ nu se cuvine ca o tân\r\ domni[oar\ s\ studieze la vedere. unei diete de literatur\ deocheat\ pe so]ia lui bigot\ Nanette. Dac\ a[ fi sigur de succes. supunând-o. cu voce tare. dar am descoperit pân\ la urm\ c\ sunt bune pentru nervi. acest nobil pretext putea fi folosit pentru a masca un altul. ~i voi da doctorului Tronchin re]eta data viitoare când `l v\d. „Am devenit lectorul ei. secole mai târziu. un auditoriu [i o carte – f\r\ de care reprezenta]ia nu ar fi complet\. Pe vremea Sfântului Benedict. Ceea ce m\ amuz\ este c\ trateaz\ pe oricine-i vine `n vizit\ repetându-i ceea ce tocmai i-am citit [i. ca nu cumva vizitatorul [ocat s\ fac\ vreo relatare despre impardonabila permisivitate ar\tat\ de familia de la care plecase `n urm\toarea cas\ `n care poposea dând curs altei invita]ii“. Când ace[tia veneau. a ]i se citi devenise unul dintre modurile acceptate de societate pentru a studia. care. `n mod firesc. ~i administram trei por]ii de Gil Blas `n fiecare zi: una diminea]a. timp de mai multe s\pt\mâni.

Ghidându-[i privirea cu degetul ar\t\tor. infuzie cu o cantitate rezonabil\ din Jacques Fatalistul sau Manon Lescaut. O’Donnell `i cite[te descrierea unui duel `n care un tân\r blond `l r\ne[te pe un anume Monsieur Massenot: „– E minunat! exclam\ Doña Manuela. se ofer\ s\-i citeasc\ cu voce tare pân\ când adoarme [i alege una dintre scrierile de mântuial\ care o `ncântau pe doamn\. „Am f\cut rost de al doilea volum . La prezbiteriul Steventon. cei din familia Austen `[i citeau unii altora `n toate momentele zilei [i comentau oportunitatea fiec\rei selec]ii. Doña Manuela. se retrage `n dormitor cu scuza c\ nu vrea s\ fac\ febr\ citind complet `mbr\cat\ sub lumina l\mpii din salon. o cititoare din secolul al nou\sprezecelea. Galantul s\u admirator.“32 Pentru c\ lectura cu voce tare nu este un act privat. nu-]i aminte[ti. Acum s\ vedem ce altceva ne va mai spune autorul. un paragraf bine ales din Rabelais. vrei s\ spui c\ i-a t\iat lui Massenot nasul? – A[a se pare… Aici spune limpede: «Fa]a lui Massenot era acoperit\ de sânge. iar dac\ nu-i ajunge. scrie Jane Austen `n 1808. alegerea materialului de citit trebuie s\ fie acceptabil\ din punct de vedere social atât pentru lector.“31 Citirea f\cut\ de un altul `i ofer\ ascult\torului accesul confiden]ial la reac]ii care de obicei trebuie s\ aib\ loc neauzite. trebuie s\ fie fiul din flori al unei ducese… Continu\… Dar dup\ cele ce tocmai ai citit. Dup\ cum arat\. care curgea ca dou\ râule]e peste musta]a lui `nc\run]it\. „una din acele intrigi complicate [i `ncâlcite. prost traduse din francez\“. substituindu-le cu altele cu propriet\]i similare. `n Hampshire. „Tata ne cite[te Cowper diminea]a [i eu ascult de câte ori pot“. dac\ e necesar. `n timpul unei nop]i c\lduroase de var\ din Madrid.» – Sunt `ncântat\… A[a i se cuvine. patru capitole din Don Quijote. o experien]\ catarthic\ pe care romancierul spaniol Benito Pérez Galdós o descrie `ntr-unul din ale sale Episoade na]ionale. cât [i pentru auditoriu. generalul Leolpoldo O’Donnell. extaziat\. s\ pofteasc\ din nou. Tipul acela blond. iar aceste doctorii trebuie schimbate a[a cum cineva schimb\ ierburile.ISTORIA LECTURII 149 Re]et\: opt pagini din Roman]ul comic al lui Scarron. este artileristul care a venit din Bretania deghizat `n negustor ambulant.

[i el se va supune regulii instaurate de primii doi: este un sistem combinat de trei interese. printr-un asemenea act. care acum constituie amuzamentul nostru de sear\. [i sunt `ntrerupte de cin\. fie c\ ]i se cite[te pentru pl\cere. pentru mine unul foarte mare. pe un scaun separat sau pe un podium). care `l pune pe ascult\tor la cheremul cititorului. Descriind o lectur\ `ntre prieteni. Austen e revoltat\: „Am fost cuprin[i de dezgust dup\ dou\zeci de pagini. care `ncep pe la zece. `n referiri directe f\cute de personaje definite prin preferin]ele sau antipatiile lor literare: Sir Edward Denham `l catalogheaz\ pe Scott drept „fad“ `n Sanditon.[…] Ad\uga]i scenei un al treilea personaj.“ Ascultând Alphonsine de Madame de Genlis. o tonalitate.150 A L B E R T O M A N G U E L din Scrisorile Espriellei[de Southey] [i l-am citit cu voce tare la lumina sfe[nicului. `n scrierile lui Jane Austen se vor reg\si ecouri din aceste c\r]i pe care le auzise citite cu voce tare.“ „Ar trebui oare s\ fiu foarte `ncântat\ de Marmion[al lui sir Walter Scott]? Deocamdat\ nu sunt. James[fratele mai mare] cite[te din el cu voce tare `n toate serile – seri scurte.“) Fie c\ ]i se cite[te `n scopul purific\rii trupului.“34 . iar ascult\torul face a[ijderea. avea grosol\nii ce nu fac cinste unei pene altfel atât de pure. pentru c\. se stabile[te o ierarhie (uneori devenit\ vizibil\ prin pozi]ia privilegiat\ a cititorului. ascult\torul va urma adesea indica]iile celui care cite[te. [i am schimbat-o cu Un Quijote feminin[de Lennox]. actul lecturii `mbog\]e[te [i s\r\ce[te `n acela[i timp. Acceptarea autorit\]ii vocii aceluia care cite[te – cu excep]ia situa]iei când personalitatea celui care ascult\ este una cople[itoare – ne priveaz\ de capacitatea de a stabili un anumit ritm al c\r]ii. fie c\ ]i se cite[te pentru educare sau pentru a instaura suprema]ia sunetelor asupra sim]urilor.“33 (Mai târziu. iar `n M\n\stirea Northanger John Thorpe afirm\: „Nu citesc niciodat\ romane“ – de[i m\rturise[te imediat c\ g\se[te Tom Jones al lui Fielding [i C\lug\rul lui Lewis „tolerabil de decente. o intona]ie care sunt unice fiec\rei persoane. cititorul se comport\ `n modul pe care-l consider\ cel mai adecvat. A permite altcuiva s\ rosteasc\ cuvintele de pe pagin\ `n locul nostru este o experien]\ cu mult mai pu]in personal\ decât a ]ine cartea [i a urm\ri textul cu propriii ochi. Chiar [i din punct de vedere fizic. Diderot a scris `n 1759: „F\r\ s\-[i dea seama. Urechea se supune limbii altcuiva [i. c\ci g\sesc lucrarea `ntru totul egal\ celei pe care mi-o amintesc. pe lâng\ proasta traducere.

. pe care el rareori o cap\t\ `n mâinile capricioase ale cititorului solitar. s\ citeasc\ f\r\ s\ sar\ sau s\ revin\ la unele pasaje. Fie c\ ne afl\m `ntr-o m\n\stire benedictin\ sau `n saloanele din vreme de iarn\ de la sfâr[itul Evului Mediu. confer\ textului fluctuant o identitate stabil\. `ntoarcerea la pasajul preferat – dar. `n hanurile [i buc\t\riile din timpul Rena[terii ori `n atelierele [i fabricile de ]ig\ri de foi ale secolului al nou\sprezecelea – chiar [i ast\zi. ascult\torii. un fel de unitate temporal\ [i o existen]\ spa]ial\. de o parte din libertatea inerent\ actului lecturii – alegerea tonului.ISTORIA LECTURII 151 ~n acela[i timp. acordând textului o anumit\ formalitate ritual\. actul de a citi cu voce tare unui ascult\tor atent `l oblig\ adesea pe cititor s\ fie mai meticulos. `n acela[i timp. accentuarea unui element. ascultând `nregistrarea vocii unui actor care lectureaz\ o carte `n timp ce noi conducem pe autostrad\ – ceremonialul de a asculta pe altcineva citindu-ne ne priveaz\ f\r\ `ndoial\ pe noi.

.Maestrul tipograf Aldus Manutius.

de obicei. Chiar de la `nceput. precum Codul de Legi din Imperiul . Exist\ texte scrise pe suprafe]e mult mai mari. `ntr-o pung\ de piele sau o cutie.FORM A C|R}II Mâinile mele. cititorii au cerut c\r]i `n formate adaptate felului `n care inten]ionau s\ le foloseasc\. locul pe care `l ocup\ `ntr-un catalog sau pe un raft. cât [i con]inutul. Primele t\bli]e mesopotamiene erau. Nu toate c\r]ile mesopotamiene erau menite s\ fie ]inute `n mân\. `n func]ie de locul unde am ales s\ citesc. m\ a[tept ca unele c\r]i s\ arate `ntr-un fel anume [i. dar uneori [i lunguie]e. `n mare asemenea volumelor noastre. Evaluez cartea dup\ copertele sale. evaluez cartea dup\ forma sa. p\trate. p\strate. [i puteau fi ]inute bine `n mân\. autor. c\r]ile `[i impun prezen]a [i prin m\rimea lor. E posibil ca mesopotamienii s\ fi avut [i c\r]i legate. ~n momente [i `n locuri diferite. iau `n considerare atât forma. ilustra]iile de pe supracopert\. probabil. de aproximativ 7. C\r]ile `[i impun prezen]a prin titlu. `ntr-o ordine predeterminat\. ca `n toate cele ce se supun modei. prefer ceva mic [i comod sau ceva amplu [i substan]ial. O carte consta din câteva t\bli]e de acest fel. astfel `ncât cititorul s\ poat\ scoate t\bli]\ dup\ t\bli]\. pe pietrele funerare neohitite sunt reprezentate obiecte asem\n\toare codexurilor – poate fi vorba de o serie de t\bli]e legate laolalt\ `n interiorul unei coperte – dar nicio astfel de carte nu s-a p\strat pân\ `n zilele noastre. ~n func]ie de ocazie. când aleg o carte pe care s-o iau `n pat sau la pupitru. pe care s\ o citesc `n tren sau s\ o ofer `n dar.5 centimetri pe diagonal\. aceste tr\s\turi schimb\toare impun o anume caracteristic\ `n definirea unei c\r]i.

pe ambele fe]e ale t\bli]elor. edictul regelui Ptolemeu a dus la inven]ia pergamentului `n Pergam. g\sit la Ashur [i datând din secolul al doisprezecelea `. alegerea formatului unei c\r]i era limitat\. cu siguran]\. pe de alt\ parte. codexuri f\cute din papirus. Un codex din t\bli]e de argil\ ar fi fost greu [i incomod.Hr. regele Ptolemeu al Egiptului. Era nu doar mai rezistent [i mai moale decât papirusul. Dar niciunul dintre aceste materiale nu era potrivit pentru confec]ionarea c\r]ii ce avea s\ `nlocuiasc\ t\bli]a [i sulul: codexul sau teancul de pagini legate. puteau fi t\iate [i `mp\turite `n orice form\ sau dimensiune. de[i rar `ntâlnite [i deloc practice. indiferent ce [i-ar fi dorit cititorul. ci `n\l]at\ pe un suport [i consultat\ ca o lucrare de referin]\.1 ~n mod evident. `ns\[i autoritatea legilor. Potrivit lui Pliniu cel B\trân. cât despre papirus. o carte de legi `n format atât de mare sugera. conduc\torul Pergamului. a[a cum am men]ionat.3 Aceste materiale nu erau folosite exclusiv pentru un singur fel de carte: existau suluri f\cute din pergament [i. materialul era prea fragil pentru a fi `mp\turit `n fascicule..154 A L B E R T O M A N G U E L Asirian de Mijloc. de[i primele astfel de c\r]i despre care [tim ast\zi au fost realizate cu un secol mai devreme. care m\soar\ dou\zeci de metri p\tra]i [i al c\rui text se desf\[oar\ `n coloane. `n secolul al doilea `. opt secole mai târziu. s\ g\seasc\ un material nou pentru c\r]ile din biblioteca sa. Argila era potrivit\ pentru confec]ionarea de t\bli]e. Pergamentul. `n avantajul Bibliotecii din Alexandria. `n toat\ Europa. pergamentul a fost. for]ându-l astfel pe rivalul lui. prin proceduri diferite). cu toate c\ existau codexuri f\cute astfel. sau vellum-ul (ambele confec]ionate din piei de animale.2 Dac\ e s\-i d\m crezare lui Pliniu. m\rimea trebuie s\ fi avut [i o semnifica]ie ierarhic\.Hr. a interzis exportul acestuia. materialul preferat pentru confec]ionarea c\r]ilor. a[a cum am mai spus. o asemenea „carte“ nu era menit\ s\ fie „mânuit\“. Eumenes. de vreme ce un cititor anonim care a cerut c\r]i scrise pe papirus . Din veacul al patrulea [i pân\ la apari]ia hârtiei `n Italia. Desigur. ci [i mai ieftin. ~n cazul acesta. dorind s\ p\streze ca secret na]ional fabricarea papirusului. ambele erau relativ u[or transportabile.. iar din papirus (tulpinile uscate [i despicate ale unei plante asem\n\toare cu trestia) puteau fi f\cute suluri u[or de manevrat. o t\bli]\ putea sugera o tranzac]ie privat\. `n ochii cititorului mesopotamian.

care ne arat\ doar o por]iune din text. sau putea deveni el `nsu[i o component\. când suntem nevoi]i s\ ne `ntoarcem la aceast\ metod\ antic\ de structurare a textului pe ecranele computerelor noastre. `ntregul text era ]inut de obicei `n mâinile cititorului. pentru to]i cei care aveau nevoie s\-[i transporte. Codexul din pergament a devenit rapid forma uzual\ a c\r]ilor pentru func]ionari [i pentru preo]i. `n acela[i timp. a crescut ulterior atât ca dimensiune. de exemplu. se minuna de puterile magice ale unui obiect destul de mic cât s\ poat\ fi luat `n mân\.Hr. poet ce a tr\it `n secolul `ntâi d. cât [i ca num\r de pagini. Sulul cel incomod poseda o suprafa]\ limitat\ – un dezavantaj de care suntem cu atât mai mult con[tien]i ast\zi. care obi[nuiau s\ fie `mp\r]ite `n conformitate cu m\rimea unui sul (`n cazul Iliadei lui Homer. Codexul. c\l\tori [i studen]i – de fapt. atunci când un num\r de lucr\ri mai scurte erau adunate. s-a schimbat. `ntr-un mod convenabil. pe parcursul lecturii. cel pu]in mult mai mare decât orice carte de pân\ atunci. ceea ce aveau de citit [i s\ consulte. cu u[urin]\. du[manul regatului lui Priam! . devenind. Mar]ial. cu o percep]ie a `ntregului – percep]ie dat\ de faptul c\. `n func]ie de con]inut. dintr-un loc `n altul. ~ns\[i alc\tuirea textelor. Codexul avea [i alte extraordinare merite: fiind ini]ial menit s\ fie transportat cu u[urin]\ [i.ISTORIA LECTURII 155 (`n pofida edictului regelui Ptolemeu) a trebuit s\ importe materialul din Egipt contra unor sume considerabile. Mai mult decât atât.. iar cele patru margini ale filei codexului f\ceau mai u[oar\ ad\ugarea de glose [i comentarii. orice sec]iune a textului. o infinitate de minun\]ii: „Homer pe pagini de pergament! Iliada [i toate aventurile Lui Ulise. pe m\sur\ ce `l „rul\m“ `n sus sau `n jos. pe de alt\ parte. dar care con]inea. Textul putea fi acum structurat. `mp\r]irea poemului `n dou\zeci [i patru de c\r]i a rezultat probabil din faptul c\ acesta. astfel. dac\ nu nelimitat. din motive de comoditate. ocupa dou\zeci [i patru de suluri). `n mod normal. s\ fie cât mai mic. permi]ând cititorului s\ intervin\ `n text – o participare care era mult mai dificil\ când citeai de pe sul. sub o singur\ copert\. permitea cititorului s\ se `ntoarc\ aproape instantaneu la alte pagini [i s\ r\mân\. `n c\r]i sau capitole. astfel. ambele fe]e ale foii puteau fi acoperite de text.

t\bli]ele au l\sat locul câtorva file de pergament sub]ire.156 A L B E R T O M A N G U E L Toate cetluite `ntr-o bucat\ de piele ~mp\turit\ `n câteva file mici!“4 Avantajele codexului au prevalat: `n anul 400 d.5 Dintre toate formele pe care le-au c\p\tat c\r]ile de-a lungul timpului. Francisc I a decretat dimensiunile standard ale hârtiei `n tot regatul s\u. `ndoit `nc\ o dat\. formatele colilor `mp\turite au devenit oficiale: `n Fran]a. unde sulurile erau folosite. Cu timpul. pergamentul a devenit un folio. oricine `nc\lca legea era aruncat `n `nchisoare. Din secolul al [aisprezecelea. Chiar [i `n Grecia [i Roma. cele mai populare au fost acelea care i-au permis cititorului s\ ]in\ comod `n mân\ un volum. Observa]i etichetele de identificare atârnând la capetele sulurilor. clasicul sul fusese abandonat definitiv [i majoritatea c\r]ilor erau confec]ionate din pagini adunate `ntr-un format rectangular. ar\tând o metod\ de depozitare a sulurilor `n Roma antic\. protejate de rame `n relief [i de coperte `mpodobite. . uneori de culori diferite. ~ndoit o dat\. pentru orice fel de text.Hr. `n mod normal. misivele private erau scrise de obicei pe t\bli]e mici din cear\. portabile [i reutilizabile. `ndoit de dou\ ori. `n 1527. un octavo.. un quarto. destinate noti]elor f\cute `n Gravur\ copiat\ dup\ un basorelief.

mai târziu.Hr.. Legate `n pl\ci din filde[ frumos ornamentate. ele erau oferite `n dar `nal]ilor oficiali cu ocazia numirii lor `n func]ie. pe rafturi `n\l]ate `n acest scop. [i din pergament. ai putea s\-]i imaginezi c\ te ui]i la rafturile (plantei) `nalte pân\ la brâu O miniatur\ personalizat\ `nf\]i[ându-l pe copilul Francesco Maria Sforza al\turi de `ngerul s\u p\zitor. Descriind o vizit\ f\cut\ `ntr-o cas\ de ]ar\ din Galia `n jurul anului 470 d. Gaius Sollius Apollinaris Sidonius.ISTORIA LECTURII 157 grab\ sau socotelilor. cu etichete confec]ionate din argil\. Curând. `n schimb. Sulurile erau puse fie `n cutii de lemn (care sem\nau cu un fel de cutii pentru p\l\rii). `n Egipt. episcop de Auvergne. cât `n decora]iunile complicate. pentru aspectul copertelor lor. `ntr-o Carte a Orelor f\cut\ special pentru el. Codexurile erau puse pe orizontal\.6 Dimensiunea unei c\r]i. aceste c\rticele [i-au pierdut valoarea practic\ [i au `nceput s\ fie c\utate. librari `ntreprinz\tori s-au apucat s\ confec]ioneze mici colec]ii de poeme `n aceast\ manier\ – c\rticele de f\cut cadou. fie `n dulapuri. au devenit [i daruri personale. cu etichetele (index sau titulus) la vedere. `n Roma. determina modul de a[ezare `n biblioteca unde era p\strat\. astfel `ncât cartea s\ fie u[or de identificat. pe la `nceputul secolului al treilea d. a pomenit de un num\r de dulapuri pentru c\r]i a c\ror m\rime varia `n func]ie de cea a codexurilor pe care erau menite s\ le ad\posteasc\: „{i aici erau c\r]i din bel[ug. a c\ror valoare consta mai pu]in `n con]inutul lor. .. iar cet\]enii boga]i au `nceput s\-[i ofere unii altora c\r]i `n care scriau un poem sau o dedica]ie. ~n Roma.Hr. dac\ era vorba despre un sul sau un codex.

recitate `n diferite momente ale nop]ii [i zilei.9 Frumoasa Carte a Orelor comandat\ pentru nunta Annei de Bretania `n 1490 a fost f\cut\ pe m\rimea mâinii ei. ~ntrucât europenii din Evul Mediu `[i petreceau o mare parte a vie]ii asistând la ceremonii religioase. reprezentat\ `n imaginile `nf\]i[ând Buna Vestire. ducele Gian Galeazzo Sforza de Milano a comandat o Carte a Orelor conceput\ pentru fiul lui de trei ani. rug\ciuni speciale adresate sfin]ilor [i un calendar. „Il Duchetto“. `n s\lb\ticie.158 A L B E R T O M A N G U E L ale gr\m\ticilor sau la cutiile de form\ triunghiular\ (cunei) ale Atheneum – lui. ea cuprindea o culegere de slujbe scurte. blazonul familiei sau un portret al cititorului. `n mod obi[nuit. Aceste voluma[e erau `nsemne perfecte ale devo]iunii. slujba pentru mor]i. Pe multe dintre ele era pictat. trimi]ând delega]ii comerciale prin Europa ca s\ `ntocmeasc\ echivalentul listelor de cadouri de nunt\ de azi. `n func]ie de identitatea clien]ilor [i de suma pe care `[i permiteau s\ o pl\teasc\. pe care credincio[ii le foloseau atât la slujbele publice din biseric\. Pe la sfâr[itul secolului al cincisprezecelea. ori la dulapurile ticsite (armaria) ale vânz\torilor de c\r]i.8 Conceput\ dup\ modelul Ceremoniei divine – slujba complet\ rostit\ zilnic de cler – Ceremonia mic\ cuprindea psalmi [i alte pasaje din Scripturi. Cartea Orelor era bogat. la comand\. dar [i variat `mpodobit\. `n jurul anului 1493. precum [i imnuri. pentru burghezia bogat\. Francesco Maria Sforza. cât [i de ve[nic surprinz\toarele ilustra]ii. Cartea Orelor a devenit darul de nunt\ conven]ional pentru nobilime [i. care era. mai târziu. De obicei scris\ de mân\ sau tip\rit\ `n format mic. cunoscut\ drept „Ceremonia mic\ a Binecuvântatei Fecioare Maria“. Dimensiunile le f\ceau potrivite pentru copii. `n multe cazuri `mpodobit\ cu ornamente excesiv de bogate de c\tre mae[tri ai picturii. ale c\ror detalii nu vor fi niciodat\ pe deplin descifrate [i a c\ror urbanitate – .“7 Dup\ spusele lui Sidonius. cât [i `n timpul rug\ciunilor de acas\. noaptea. c\r]ile pe care le-a g\sit acolo erau de dou\ feluri: clasici latini pentru b\rba]i [i c\r]i de rug\ciuni pentru femei. nu e deloc surprinz\tor c\ unul dintre cele mai populare volume ale vremii era cartea de rug\ciuni personal\ sau Cartea Orelor. `nf\]i[at pe una dintre pagini ca fiind c\l\uzit de un `nger p\zitor. absorbit atât de cuvintele rug\ciunilor repetate lun\ dup\ lun\ [i an dup\ an. arti[tii din Flandra care f\ceau miniaturi pentru manuscrise dominau pia]a european\.10 Ea era proiectat\ pentru un singur cititor.

c\ pot fi citite de la o distan]\ rezonabil\. cu cântece pentru coruri. expuse pe un pupitru `n mijlocul corului. Biserica Catolic\ a `nceput s\ fac\. `n biblioteca M\n\stirii St Gall. de coruri de pân\ la dou\zeci de cânt\re]i. pentru slujbe. citind notele pe paginile mari ale unui antifonar. ~n acela[i mod `n care c\r]ile mici au servit unor scopuri anume. Pupitrul mecanic pentru citit al Sfântului Grigore.11 stând `n picioare. imaginat de un sculptor din secolul al paisprezecelea. pot distinge notele cu . `n caden]a psalmodierii melodice. la câ]iva pa[i de el.ISTORIA LECTURII 159 O reprezentare din secolul al cincisprezecelea a unui grup de b\ie]i de cor. scenele din Vechiul [i Noul Testament au loc `n peisaje moderne – aducea cuvintele sacre `ntr-un context contemporan cititoarei `nse[i. antifonare – care. c\r]i uria[e – missale. Cam prin secolul al cincilea. Exist\. un frumos antifonar care con]ine o selec]ie de texte liturgice cu litere atât de mari. volumele mari au venit `n `ntâmpinarea altor nevoi ale cititorilor. permiteau cânt\re]ilor s\ urm\reasc\ notele muzicale sau cuvintele la fel de u[or cum ar fi citit o inscrip]ie de mari dimensiuni.

care-i permitea s\ schimbe unghiul suportului sau s\-l ridice ca s\ s\ se scoale de pe scaun. scriind la o mas\ octogonal\ cu pupitru. cititorii au adus `mbun\t\]iri ingenioase ale pupitrului [i catedrei. cu c\r]i de jur `mprejur. cu tapi]erie din piele. descurajând orice examinare `n intimitate sau orice sim] al propriet\]ii individuale. ceea ce se `ntâmpla foarte rar. Unele dintre aceste c\r]i pentru slujbe erau atât de mari. a publicat o carte care descrie o serie de ma[in\rii utile lecturii. O gravur\ din secolul al paisprezecelea ne `nf\]i[eaz\ un c\rturar `ntr-o bibliotec\.160 A L B E R T O M A N G U E L toat\ claritatea [i mi-a[ dori ca propriile mele c\r]i de referin]\ s\ poat\ fi consultate cu atâta u[urin]\ de la distan]\. cca 1720. `nf\]i[ându-l pe acesta la un fel de pupitru de citit cu articula]ii. Exist\ o statuie a Sfântului Grigore cel Mare. Agostino Ramelli. un inginer italian. din piatr\ vopsit\. pe care Scaun de citit din mahon. . protejate cu col]are din metal. Una dintre ele este o „o mas\ de citit rotativ\“. ~n 1588. f\cut\ `n Verona cândva prin secolul al paisprezecelea [i aflat\ acum la Victoria and Albert Museum din Londra. Cu ornamente din alam\ sau filde[. care-i permitea s\ lucreze pe una dintre p\r]i. `nchise cu cleme gigantice. `ncât trebuiau puse pe cilindri pentru a putea fi mi[cate. Pentru a putea citi confortabil. erau c\r]i de citit `n comun [i de la distan]\. slujind sub regele Fran]ei. apoi s-o roteasc\ [i s\ citeasc\ din volumele a[ezate unul câte unul pe cele [apte laturi r\mase.

f\r\ s\ se mi[te de la locul lui: mai mult. „fixat\ deschis\ cu chingi sub [i `n tapi]eria b\ncu]ei rabatabile“. `n timpul domniei reginei Mary. de-acum. l\sându-se pe bra]ele largi ale acestuia ca s\ se sprijine confortabil. al c\rui nume `ntreg era Johannes Gensfleisch zur Laden . Cei trei muschetari. Benjamin Franklin relateaz\ c\.12 (Un model la scara de unu pe unu al acestei minunate ro]i pentru citit apare `n filmul din 1974 al lui Richard Lester. un om poate vedea [i citi un mare num\r de c\r]i. obiectul unic ie[it din mâinile unui scrib. Atunci je]ul era `ntors din nou `n pozi]ia normal\. special pentru biblioteci. avea s\ fie inventat\ câte o instala]ie de citit care s\ r\spund\ unor nevoi deosebite. Cititorul st\tea c\lare pe scaun. Din când `n când. laborios. a volumelor elefantine legate cu lan]ul de pupitre sau a elegantei c\rticele f\cute pentru mâna unui copil. `n special acelora care sufer\ de indispozi]ie sau sunt supu[i gutei: c\ci. inventarea tiparului.) Scaunul [i masa de citit puteau fi combinate `ntr-o singur\ pies\ de mobilier. Schimbarea a fost. cu o astfel de ma[in\. Cândva prin anii 1440. O schimbare care a avut loc `n Europa la mijlocul secolului al cincisprezecelea nu numai c\ a redus num\rul orelor de munc\ necesare pentru producerea unei c\r]i. ea are minunata calitate c\ ocup\ un spa]iu mic `n locul `n care e a[ezat\. evident. un tân\r gravor [i t\ietor de pietre pre]ioase din arhiepiscopia Mainz. a[a cum orice persoan\ de `n]eles poate aprecia din desen“. iar Biblia r\mânea ascuns\ sub el. era un proces lung. Ingeniosul scaun pentru luptele de coco[i (numit astfel pentru c\ apare `n ilustra]ii reprezentând astfel de lupte) a fost f\cut `n Anglia la `nceputul secolului al optsprezecelea. „el rabata je]ul peste genunchi. ofi]er al cur]ii ecleziastice. având `n fa]\ pupitrul fixat pe sp\tar. Ori de câte ori str\-str\bunicul lui Franklin citea familiei. ca `nainte“. Unul dintre copii st\tea la u[\.13 Confec]ionarea oric\rei c\r]i. modificând pentru totdeauna rela]ia cititorului cu ceea ce nu mai era. str\mo[ii lui protestan]i `[i ascundeau Biblia englez\. `ntorcând apoi paginile pe sub chingi. ca s\ dea semnalul dac\ vedea venind vreun slujba[. dar a f\cut s\ creasc\ covâr[itor produc]ia acestora.ISTORIA LECTURII 161 Ramelli o descrie drept o „ma[in\ frumoas\ [i ingenioas\. care este foarte folositoare [i convenabil\ pentru fiecare persoan\ c\reia `i place s\ studieze.

162 A L B E R T O M A N G U E L O ingenioas\ ma[in\ pentru citit din Diverse et Artificiose Machine. Gutenberg a experimentat . zum Gutenberg (pe care spiritul practic al lumii de afaceri l-a scurtat Johann Gutenberg). edi]ia din 1588. [i-a dat seama c\ rapiditatea [i eficien]a ar putea fi sporite dac\ literele alfabetului ar fi t\iate `n forme refolosibile [i nu `n blocurile de lemn care se utilizau ocazional la imprimarea ilustra]iilor.

Nu sunt sigur `n ce prive[te cantitatea. atât din cauza distan]ei. datat\ 12 martie 1455. o pres\ care combina caracteristicile celor folosite la facerea vinului [i legarea c\r]ilor. prin care-i spunea Eminen]ei Sale c\ v\zuse Biblia lui Gutenberg la târg: „N-am v\zut nicio Biblie complet\. Câteva dintre fasciculele de câte cinci pagini au fost trimise `nsu[i `mp\ratului. ne-a parvenit o scrisoare de la un anume Enea Silvio Piccolomini adresat\ cardinalului de Carvajal. `n 1489 `n Danemarca. `n Wiener Neustadt. Dac\ a[ fi [tiut dorin]ele dumneavoastr\. s\ fac ca una dintre aceste Biblii s\ fie scos\ la vânzare [i voi cump\ra un exemplar pentru dumneavoastr\. `n 1472 `n Spania. pentru c\ de `ndat\ mul]i cititori [i-au dat seama de marile avantaje ale acesteia: rapiditatea. `n 1470 `n Fran]a. Mai mul]i martori mi-au zis c\ 158 de exemplare ar fi fost complete. pe când al]ii spuneau c\ ar fi fost 180. pe care Eminen]a Voastr\ ar fi putut s\ le citeasc\ u[or f\r\ ochelari. f\r\ niciun fel de gre[eli. presele de tip\rit s-au instalat peste tot `n Europa: `n 1465 `n Italia. ale câtorva dintre c\r]ile Bibliei cu litere scrise foarte clar [i corect. Dar mi-e team\ c\ asta s-ar putea s\ nu fie posibil. El a reu[it s\ conceap\ toate elementele esen]iale ale tiparului. `ntre anii 1450 [i 1455.14 Pân\ la urm\. n-am niciun fel de `ndoieli. chiar `nainte ca acestea s\ fie terminate.17 La doar câ]iva ani dup\ ce prima Biblie fusese tip\rit\. precum [i o cerneal\ pe baz\ de ulei – niciuna din acestea nu existase pân\ atunci. a[ fi putut cump\ra cu siguran]\ un exemplar. dar am v\zut un anume num\r de c\rticele[fascicule] de câte cinci pagini. Voi `ncerca.“16 Efectele inven]iei lui Gutenberg au fost imediate [i au ajuns extraordinar de departe. Gutenberg a tip\rit o Biblie cu patruzeci [i dou\ de rânduri pe fiecare pagin\ – prima carte care a fost imprimat\ vreodat\ cu o matri]\15 – [i a luat paginile cu el la Târgul de Meserii de la Frankfurt. cât [i pentru c\.ISTORIA LECTURII 163 vreme de câ]iva ani. uniformitatea textelor [i pre]ul relativ sc\zut. dar despre faptul c\ aceste c\r]i erau complete. a[a cum au fost ele folosite pân\ `n secolul dou\zeci: prisme metalice pentru a modela fe]ele literelor. Printr-un extraordinar noroc. dup\ cât m\ vor ]ine puterile. `n 1475 `n Olanda [i `n Anglia. din câte se spune. dac\ e s\ d\m crezare oamenilor. `mprumutând mari sume de bani ca s\-[i finan]eze proiectul. (Tiparului i-a . exist\ clien]i gata s\ le cumpere.

) S-a calculat c\ peste 30 000 de incunabula (un cuvânt latinesc din secolul al [aptesprezecelea. a devenit posibil s\ produci rapid [i `n cantit\]i apreciabile material de citit. o dezvoltare tehnologic\ – precum cea datorat\ lui Gutenberg – promoveaz\ mai degrab\ decât elimin\ ceea ce `[i propunea s\ `nlocuiasc\. Dimpotriv\. f\cându-ne con[tien]i de virtu]ile obiectului de mod\ veche. chiar dac\ tiparul era de acum bine `nr\d\cinat. Poate fi de folos s\ men`ion\m c\ tiparul nu a eradicat. cre[tea [i num\rul celor care `nv\]au s\ [i scrie. tehnologia computerelor [i proliferarea c\r]ilor pe CD-ROM n-au afectat – conform statisticilor – produc]ia [i vânzarea de carte sub `nvechita form\ de codex. Gutenberg [i cei care i-au urmat au `ncercat s\ imite me[te[ugul scribilor [i cele mai multe incunabula au un aspect de manuscris. interesul pentru scrisul de mân\ elegant nu disp\ruse cu totul. 359 437 de c\r]i noi (f\r\ a socoti bro[urile. ~n zilele noastre. adesea elegant [i cu mult\ distinc]ie. ~n timp ce c\r]ile deveneau tot mai u[or de procurat [i tot mai mul]i `nv\]au s\ citeasc\. De exemplu.20 E interesant de observat cum. pentru prima oar\ de la inventarea scrisului. ci [i secolul marilor manuale de scris de mân\. . iar unele dintre cele mai memorabile exemple de caligrafie erau `nc\ de domeniul viitorului. Cei care v\d evolu]ia computerului drept diavolul `ncarnat (cum `l portretizeaz\ Sven Birkets `n ale sale dramatic intitulate Elegii ale lui Gutenberg)21 permit ca nostalgia s\ prevaleze asupra experien]ei.18 Având `n vedere c\ tirajele `n secolul al cincisprezecelea erau de obicei mai mici de dou\ sute cincizeci de exemplare [i cu greu atingeau câteodat\ o mie. gustul pentru textul scris de mân\. realizarea lui Gutenberg trebuie s\ fi fost considerat\ uimitoare.19 Deodat\. `nsemnând „referitor la leag\n“. Massachusetts. iar secolul al [aisprezecelea a devenit nu doar o epoc\ a cuvântului tip\rit. revistele [i periodicele) s-au ad\ugat `n 1995 deja vastelor colec]ii ale Bibliotecii Congresului. adeseori.164 A L B E R T O M A N G U E L luat ceva mai mult s\ ajung\ `n Lumea Nou\: primele prese au fost instalate `n 1533 `n Mexico City [i `n 1638 `n Cambridge. La sfâr[itul secolului al cincisprezecelea. folosit s\ descrie c\r]ile tip\rite `nainte de 1500) au fost fabricate cu aceste prese. `n ciuda evidentelor preziceri ce aminteau de „sfâr[itul lumii“. pe care altfel le-am fi trecut cu vederea sau pe care le-am fi dat la o parte ca fiind de o importan]\ neglijabil\.

23 Dar produc]ia ieftin\ [i rapid\ a dus la cre[terea num\rului celor care puteau s\-[i permit\ exemplare pe care s\ le citeasc\ acas\ [i care. a comentat librarul anticar Alan G. aceasta a fost achizi]ionat\ `n fascicule legate de c\tre cump\r\tori `n tomuri vaste. Pentru o Biblie de o asemenea m\rime pe pergament ar fi fost nevoie de pieile a mai mult de dou\ sute de oi („o cur\ sigur\ `mpotriva insomniei“. Thomas).ISTORIA LECTURII 165 Un portret imaginar al lui Johann Gutenberg. impozante – de obicei quarto-uri care m\surau cam treizeci de centimetri pe patruzeci. De exemplu. Cre[terea brusc\ a produc]iei de carte dup\ Gutenberg a accentuat rela]ia dintre con]inutul unui volum [i forma lui concret\.22 menite s\ fie expuse pe pupitre. de vreme ce Biblia lui Gutenberg avea scopul de a imita costisitoarele exemplare scrise de mân\ ale epocii. din acest motiv. nu aveau nevoie de c\r]i `n .

pân\ la urm\. a decis s\ preia me[te[ugul lui Gutenberg [i a fondat o tipografie pe cont propriu. Vene]ia a devenit noul centru al `nv\]\mântului clasic. Aldus a ales s\-[i stabileasc\ presa la Vene]ia. `n care s\ poat\ fabrica exact genul de c\r]i de care avea nevoie pentru cursurile lui.166 A L B E R T O M A N G U E L Elegant exemplu al muncii lui Aldus: frumuse]ea sobr\ a paginilor din Cicero. astfel `ncât. succesorii lui Gutenberg au `nceput s\ produc\ volume mai mici. `n format de buzunar. umanistul italian Aldus Manutius. format mare. Cam patruzeci de ani mai târziu. care instruise `n latin\ [i greac\ elevi str\luci]i precum Pico della Mirandola. ca s\ profite de prezen]a `nv\]\ceilor . constatând cât de dificil era s\ predea f\r\ edi]ii critice din clasici `n formate practice. Constantinopolul a c\zut `n mâinile turcilor otomani [i mul]i dintre `nv\]a]ii greci care fondaser\ [coli pe malurile Bosforului au plecat `n Italia. ~n 1453. Episolae Familiares.

a publicat c\r]i de gramatic\ [i dic]ionare laolalt\ cu textele clasice. Tucidite – [i apoi `n latin\ – Virgiliu. Pe m\sur\ ce cre[tea num\rul bibliotecilor private. Aristotel. cititorii au `nceput s\ g\seasc\ marile volume nu doar greu de mânuit [i incomod de c\rat.24 ~n 1494. pentru a permite cititorilor s\ „converseze liber cu glorio[ii mor]i“. f\r\ adnota]ii sau glose. „Pe când umani[tii medievali au acumulat“. `n cea mai mare parte. ci a invitat [i umani[ti eminen]i din toat\ Europa – inclusiv c\rturari str\luci]i precum Erasmus din Rotterdam – s\ stea cu el la Vene]ia. dar [i Pe cartea deschis\ [i pe inima ]inute de Sfânta Ecaterina. Dante [i Petrarca printre al]ii. care fuseser\ `nainte scribi. Ovidiu. Aldus a `nceput ambi]iosul s\u program editorial.ISTORIA LECTURII 167 r\s\riteni r\ma[i f\r\ slujbe. prima folosire a italicelor lui Griffo. a remarcat istoricul Anthony Grafton. refugia]i din Creta. cernând colec]iile de clasici stabilite `n secolele anterioare. [i. „cei din Rena[tere au f\cut deosebirile. [i al]i exila]i. ace[ti `nv\]a]i se `ntâlneau `n casa lui Aldus ca s\ discute ce titluri s\ fie tip\rite [i ce manuscrise s\ fie folosite ca surse de `ncredere. pe post de corectori [i ze]ari. ace[ti ilu[tri autori trebuiau citi]i „f\r\ intermediari“ – `n graiul original [i. Hora]iu. . `ntr-o edi]ie aldin\ a scrisorilor sfintei. ~n viziunea lui Aldus. O dat\ pe zi. [i probabil c\ a angajat. care avea s\ aib\ ca roade câteva dintre cele mai frumoase volume din istoria tiparului: la `nceput `n greac\ – Sofocle. Platon.25 S-a folosit nu doar de serviciile exper]ilor locali.“26 Aldus a stabilit diferen]ele cu un ochi f\r\ gre[. Listei de scriitori clasici i-a ad\ugat operele marilor poe]i italieni.

el a decis s\ imprime câte o mie de exemplare o dat\ [i. precum [i de Colines [i Robert Estienne la Paris. iar (pân\ când un cititor conferea volumului semne particulare [i o istorie personal\) cartea citit\ de cineva `n Madrid era aceea[i cu cartea citit\ de cineva `n Montpellier. `ncrez\tor `n succesul primelor sale edi]ii. `ncât edi]iile sale au fost imitate `n toat\ Europa: `n Fran]a de Gryphius la Lyon. pentru prima oar\ `n istorie. Ceea ce conta mai presus de orice. sute de cititori posedau copii identice ale aceleia[i c\r]i. Haga. iar `n }\rile de Jos. [i de Elzevir `n Leiden. creat de gravorul matri]er bolognez Francesco Griffo. cel „italic“. atât pe vremea Romei antice. pentru a folosi pagina `n mod mai economic. ele au devenit. Aldus a r\spuns cererilor celor care citeau [i a scos o serie de c\r]i de buzunar `n octavo – jum\tate din dimensiunea quarto-ului – elegant tip\rite [i meticulos editate. ~n 1501. Dup\ Gutenberg. Ca s\ p\streze sc\zute costurile de produc]ie. precum [i instrumente esen]iale pentru studiu. care a gravat [i primele caractere de liter\ romane ale c\ror majuscule sunt mai scurte decât literele verticale din caseta de mai jos (`nalte). era textul. cât ale aristocra]iei intelectuale. „crescând capacitatea acestuia de-a absorbi frumuse]ea textului. mai pu]in simboluri ale bun\st\rii. de Plantin. dar costurile [i ritmul producerii lor le confereau cititorilor un sentiment al privilegiului de a poseda ceva unic. .“27 ~ntrucât aceste c\r]i erau mai ieftine decât manuscrisele. la Antwerpen. ca s\ asigure o mai bun\ echilibrare a rândului.168 A L B E R T O M A N G U E L nepotrivite pentru a fi depozitate. Vânz\torii ambulan]i de c\r]i [i librarii produseser\. [i de vreme ce puteau fi achizi]ionate exemplare identice care s\ le `nlocuiasc\ pe cele pierdute sau deteriorate. cât [i `n Evul Mediu timpuriu. Rezultatul a fost o carte care avea un aspect mult mai simplu decât edi]iile de manuscrise ornate. italicele au domolit mi[carea ochiului cititorului. Caracterele italice ale lui Griffo (prima oar\ folosite `ntr-o gravur\ `n lemn ilustrând o colec]ie de scrisori ale Sfintei Ecaterina din Siena. mai ales cele miniate. dup\ spusele criticului modern englez Sir Francis Meynell. tip\rit clar [i `ntr-o manier\ erudit\ – nu un obiect decorat cu rafinament. Atât de `ncununat\ de succes a fost `ntreprinderea lui Aldus. tip\rit\ `n 1500) atr\geau cu gra]ie aten]ia cititorului asupra delicatei rela]ii dintre litere. c\r]i comercializate ca marf\. a `ntrebuin]at un nou caracter de liter\. un volum de o sobrietate elegant\. `n ochii noilor cititori. pentru posesorul unei c\r]i de buzunar „aldine“. populare `n Evul Mediu.

aceste schimb\ri n-au fost nici bru[te [i nici n-au p\truns peste tot. ci doar se str\duiau s\ publice c\r]i a c\ror vânzare s\ fie garantat\. cerin]ele cititorilor s-au schimbat `nc\ o dat\.24 centimetri l\]ime. Dar. Exemplul lui Aldus [i al altora ca el a stabilit standardul pentru cel pu]in o sut\ de ani de tipar `n Europa. Avea un mâner [i era acoperit cu o foaie transparent\ din cheratin\ ca s\-l protejeze. publicând glose ale prelegerilor savante. pe ea se afla o coal\ pe care era tip\rit alfabetul [i. cam de 23 de centimetri lungime [i 12. „mai multe probabil decât produseser\ to]i scribii Europei de când Constantin a pus temeliile ora[ului s\u `n 330 e.28 Evident.n. era. Gr\dinarul peisagist [i nehot\râtul poet englez William Shenstone descrie principiul `n ~nv\]\toarea.ISTORIA LECTURII 169 Utrecht [i Amsterdam. cu urm\toarele cuvinte: „~n mâini ]ineau aceste c\r]i pitice. ca santinele erudite. Alfabetarul. dar. `n general. folosit din secolul al [aisprezecelea pân\ `n al nou\sprezecelea. S-apere de degetul ud claritatea literei. manuale de gramatic\ [i plan[e pentru alfabetizare. a `nceput s\ genereze c\r]i de o calitate considerabil diminuat\. `n urm\toarele dou\ secole.“30 . c\r]ile pe care le alesese cu atâta dragoste pentru tip\rire. Ce cu foaie de corn sunt protejate. Pe la mijlocul secolului al [aisprezecelea. cele nou\ cifre [i rug\ciunea Tat\l Nostru.“. scândura din lemn [i foaia de cheratin\ erau prinse laolalt\ cu un cadru sub]ire din alam\. umani[tii care au urmat cortegiul funerar au ridicat de jur `mprejurul sicriului s\u. `n general. Foarte pu]ine s-au p\strat pân\ `n vremurile noastre. care pân\ atunci doar stimulase `mbun\t\]irea edi]iilor [i cre[terea interesului publicului. „editorii-librari nu mai erau preocupa]i s\ patroneze lumea literelor. uneori. Alfabetarul consta dintr-o scândur\ sub]ire din lemn. prima carte pus\ `n mâna unui elev. de obicei de stejar. competi]ia `ntre editori. un cititor putea s\ aleag\ din cele cu mult peste opt milioane de c\r]i tip\rite. Numeroasele edi]ii ale c\r]ilor de toate felurile ofereau prea multe posibilit\]i de alegere. lucr\ri religioase tradi]ionale [i mai ales ale P\rin]ilor Bisericii“. retip\riri ale vechilor bestselleruri. Când Aldus a murit `n 1515.7 sau 15. Cei mai boga]i [i-au f\cut averea din c\r]i care aveau vânzarea asigurat\.29 Al]ii au acaparat vânzarea din [coli. de la sfâr[itul secolului al [aisprezecelea.

C\r]i similare. m\rimea c\r]ilor populare era in octavo. cum cititorii cereau .170 A L B E R T O M A N G U E L Stânga Un abecedar elisabetan. versetele erau scrise pe o coal\ de hârtie lipit\ direct pe scândur\. c\r]i cu o form\ prietenoas\. c\r]i care s\ nu fie considerate nelalocul lor `n afara unei biblioteci sau m\n\stiri: ele ap\reau sub tot felul de `nf\]i[\ri. care a supravie]uit `n mod miraculos timp de patru secole `n mâinile copiilor.31 C\r]i pe care le po]i strecura `n buzunar. De preferin]\. Acestea erau f\cute din lemn lustruit. c\r]i pe care cititorul sim]ea c\ le putea lectura `n orice loc. Dreapta Replica lui nigerian\ din secolul al nou\sprezecelea. negustori ambulan]i vindeau c\rticele [i balade (descrise `n Poveste de iarn\ ca potrivite „pentru b\rbat. erau folosite `n Nigeria `n secolele al optsprezecelea [i al nou\sprezecelea pentru `nv\]area Coranului. De-a lungul secolului al [aptesprezecelea. de toate m\rimile“)32 care aveau s\ devin\ cunoscute sub numele de c\r]i populare33 `n secolul urm\tor. ~n secolul al optsprezecelea. cunoscute sub denumirea de „c\r]i de rug\ciuni“. cu un mâner `n partea de sus. sau femeie. `ntrucât dintr-o singur\ coal\ putea rezulta o c\rticic\ de [aisprezece pagini.

a[a cum o [tim noi acum.36 Dar c\r]ile de format mare continuau s\ `mpov\reze rafturile. de-acum transcrieri complete ale `ntâmpl\rilor narate `n povestiri [i balade. a primelor agen]ii comerciale. aceasta a fost folosit\ . care a asistat la formarea `n Anglia a Asocia]iei Editorilor. nu-l ar\ta [i nici nu-l pomeni. ~n secolul al nou\sprezecelea. care costa [ase [ilingi. a sistemului drepturilor de autor [i a noului roman `ntr-un singur volum.“35 Edi]ia bro[at\ de buzunar. `ncât snobul conte de Chesterfield a ajuns s\ comenteze: „Dac\ se `ntâmpl\ s\ ai un clasic Elzevir `n buzunar. `ncât o caricatur\ de Gustav Doré `nf\]i[eaz\ un biet slujba[ al Bibliotecii Na]ionale din Paris `ncercând s\ mute din loc doar unul dintre tomurile gigantice.ISTORIA LECTURII 171 Negustor ambulant de bro[uri. a Asocia]iei Librarilor. din moment ce pe pânz\ se putea tip\ri. a fost de asemenea martor\ la na[terea seriilor c\r]ilor de buzunar.34 Seriile de clasici produse de olandezul Elzevir `n acest format au dobândit o asemenea popularitate printre cititorii cu mai pu]in\ dare de mân\. Epoca victorian\. `n seria sa Clasicii Diamond din 1822) [i. nu a ap\rut decât mult mai târziu. o libr\rie umbl\toare din secolul al [aisprezecelea. con]inând acum dou\zeci [i patru de pagini bro[ate. colile erau `mp\turite `n dou\sprezece p\r]i [i c\rticelele s-au mai `mplinit. Coperta de pânz\ a `nlocuit costisitoarea piele (editorul englez Pickering a fost primul care a folosit-o. atât de multe c\r]i erau publicate `n format uria[. a Societ\]ii Autorilor.

Obiectul pe care `l ]inea acum cititorul `n mân\ – un roman popular sau un manual de [tiin]e in octavo confortabil [i legat `n pânz\ albastr\. de fapt. dar care pân\ la urm\ – `n cazul de fa]\ – a devenit noul lux: un stil bazat pe frumuse]ea conven]ional\ a lucrurilor de fiecare zi. mai pu]in m\re]. a conceput ideea c\r]ii sale ideale pornind de la unul dintre volumele lui Aldus. unitatea de m\sur\ a excelen]ei era nu raritatea. mai pu]in exclusivist. Acum cartea era un obiect mai pu]in aristocratic. Biblioteci personale ap\reau acum `n garsoniere O caricatur\ de Gustave Doré. (Morris. ~mp\rt\[ea cu cititorul o anumit\ elegan]\ a clasei mijlocii. economic\ [i totu[i agreabil\ – un stil pe care designerul William Morris avea s\ `l transforme `ntr-o industrie popular\. ci o alian]\ `ntre pl\cere [i spiritul practic sobru.) ~n noile c\r]i pe care le a[tepta cititorul de la mijlocul secolului al nou\sprezecelea. satirizând noua pasiune european\ pentru c\r]ile de format mare.172 A L B E R T O M A N G U E L `n scurt\ vreme ca suport pentru reclame. uneori protejat cu supracoperte de hârtie pe care se puteau de asemenea tip\ri reclame – era foarte diferit de volumele legate `n marochin ale secolului precedent. .

Standul de c\r]i (judecând dup\ o fotografie a standului lui W. [i pe care uneori le salvam [i le duceam `n camera mea. Cincizeci [i [ase de ani mai târziu.ISTORIA LECTURII 173 [i casele duplex. ci [i reviste [i ziare. produc]ia nu era la `n\l]imea con]inutului. Smith de la Blackpool North. Henry Walton Smith [i so]ia lui. Run & Read Library. Smith & Fiul a deschis primul stand de c\r]i `ntr-o gar\. pe care nimeni n-avea voie s\ le clinteasc\ din acel sanctuar. iar c\r]ile acestora se potriveau cu statutul social al celorlalte piese de mobilier. au deschis un mic magazin de tip\rituri pe Little Grosvenor Street `n Londra. Acum. aici aveau s\ se g\seasc\ serii precum Routledge’s Railway Library. ~n Europa secolelor al [aptesprezecelea [i al optsprezecelea.H. ~n 1841.) ~n 1792. punându-se `n circula]ie `ntre cincizeci [i [aizeci de milioane de exemplare. f\cut\ `n 1896) comercializa nu doar c\r]i. Chrisitian Bernhard Tauchnitz din Leipzig a lansat una dintre cele mai ambi]ioase serii bro[ate. Formatul acestor c\r]i varia u[or. (Un secol mai târziu. `n ritm de o carte pe s\pt\mân\. C\r]ile erau p\tr\]oase. ca [i cum ar fi fost pisici f\r\ st\pân. dar era `n principal octavo. câteva (de exemplu Colindul de Cr\ciun al lui Dickens) ap\rând `n mai micul demi-octavo [i cartonate.37 . Anna. burghezia proasp\t `mbog\]it\ [i expansiunea c\ilor ferate [i-au unit puterile pentru a crea o brusc\ dispozi]ie pentru c\l\toriile lungi. `n Euston Station din Londra. astfel `ncât c\l\torii s\ aib\ o ofert\ bogat\ de material pentru citit. firma H. culese cu litere mici. Travellers’ Library. `ntre zidurile protectoare ale unei biblioteci personale sau publice. ~n scurt timp. tat\l meu `nc\ mai f\cea deosebire `ntre c\r]ile legate `n piele verde din biblioteca lui. ~n timp ce alegerea titlurilor era excelent\. precum [i Romane ilustrate [i Opere celebre. iar c\l\torii cu [tiin]\ de carte au constatat c\ ele necesitau material de citit cu con]inut [i dimensiuni adecvate. [i „c\r]ile bro[ate obi[nuite“. pe care le l\sa s\ se `ng\lbeneasc\ [i s\ se usuce pe masa de salcie de pe teras\. c\r]ile – era de la sine `n]eles – erau menite s\ fie citite `n interior. cu coperte identice. care nu erau atr\g\toare nici pentru mân\. ~n Anglia secolului al nou\sprezecelea. au fost editate peste cinci mii de volume `n prima sut\ de ani. editorii produceau exemplare care puteau fi folosite `n aer liber sau f\cute special pentru c\l\torie. nici pentru ochi.

care a r\mas ani de-a rândul standardul seriilor bro[ate. Toate lucr\rile scriitorilor germani deceda]i de treizeci de ani au devenit proprietate public\ `n 1867. Reclam Publishers din Leipzig a publicat o edi]ie `n dou\sprezece volume a traducerilor din Shakespeare. cu Universal-Bibliothek. Platon [i Kant. 1896. {aptesprezece ani mai târziu. World’s Classics a lui Grant Richard. Aceasta a avut un succes imediat. Bjørnson. dup\ care au urmat Gogol. f\r\ s\-i umbreasc\ succesul. Pu[kin.H. . dup\ care Reclam a continuat cu `mp\r]irea edi]iei `n dou\zeci [i cinci de voluma[e ale pieselor. Ibsen. Compania a `nceput cu Faust al lui Goethe. Pocket Classics a lui Collins.174 A L B E R T O M A N G U E L Stand al lui W. iar acest lucru a permis editurii Reclam s\ continue seria sub titlul Universal-Bibliothek. ~n Anglia. Everyman’s Library a lui Dent – au concurat. imita]iile – seriile de reeditare a „clasicilor“ – New Century Library a lui Nelson. la senza]ionalul pre] de un pfenig fiecare. `n coperte de hârtie roz. Londra. Smith la Blackpool North Station.

ISTORIA LECTURII

175

Pân\ `n 1935. Un an mai devreme, dup\ un weekend petrecut cu Agatha Christie [i cel de-al doilea so] al ei la casa acestora din Devon, editorul englez Allan Lane, a[teptând trenul ca s\ se `ntoarc\ la Londra, s-a uitat la standurile g\rii dup\ ceva de citit. N-a g\sit nimic care s\-l atrag\ printre revistele populare, scumpele edi]ii legate [i literatura de senza]ie, [i [i-a dat seama c\ ceea ce lipsea era o serie de c\r]i ieftine, dar bune, `n format de buzunar. ~ntors la Bodley Head, unde lucra `mpreun\ cu cei doi fra]i ai s\i, Lane a conceput un plan. Aveau s\ publice o serie de reedit\ri viu colorate [i bro[ate ale celor mai buni autori. Aveau s\ se adreseze doar cititorului de rând; aveau s\-i atrag\ pe to]i cei care puteau citi, preten]io[i [i mai pu]in preten]io[i deopotriv\. Aveau s\ vând\ c\r]i nu doar `n libr\rii, ci [i `n cafenele, papet\rii [i tutungerii. Proiectul a fost `ntâmpinat cu dispre], atât de colegii superiori ierarhic lui Lane de la Bodely Head, cât [i de confra]ii s\i editori, care nu aveau interesul s\-i vând\ drepturile de reeditare ale edi]iilor lor de lux de succes. Nici librarii n-au fost prea entuziasma]i, de vreme ce urma ca profiturile lor s\ scad\, iar ele, c\r]ile, s\ fie „buzun\rite“, `n sensul reprobabil al cuvântului. Dar Lane a perseverat [i, pân\ la urm\, a ob]inut permisiunea s\ reediteze câteva titluri: dou\ fuseser\ deja editate la Bodley Head – Ariel de André Maurois [i Misterioasa afacere de la Styles de Agatha Christie – iar altele apar]ineau unor autori vandabili precum Ernest Hemingway [i Dorothy L. Seyers, plus câteva ale unor scriitori care sunt ast\zi mai pu]in cunoscu]i, precum Susan Ertz [i E.H. Young. Ce-i trebuia acum lui Lane era un nume pentru seriile lui, „nu unul formidabil precum Clasicii universali, niciunul oarecum condescendent, ca Everymen“.39 Primele nume au fost alese din zoologie: un delfin, apoi un marsuin – porc-de-mare (folosit deja de Faber & Faber) – [i, `n cele din urm\, un pinguin. Pinguinul a r\mas. Pe 30 iulie 1935, erau lansa]i primii zece Pinguini la pre]ul de [ase penny volumul. Lane calculase c\ avea s\ `[i acopere cheltuielile dup\ ce avea s\ vând\ o mie [apte sute de exemplare din fiecare titlu, dar primele vânz\ri nu s-au ridicat peste [apte mii. I-a f\cut o vizit\ [efului achizi]iilor pentru vastul lan] de magazine Woolworth, un oarecare domn Clifford Prescott, care a avut `ndoieli; ideea de a vinde c\r]i ca pe orice alt\ marf\, laolalt\ cu duzini

176 A L B E R T O M A N G U E L Primele zece volume din seria Penguin.

O carte de madrigale din secolul al cincisprezecelea, `n form\ de inim\.

de ciorapi [i cutii de ceai, i se p\rea cumva ridicol\. Din `ntâmplare, chiar `n acel moment, doamna Prescott a intrat `n biroul so]ului ei. ~ntrebat\ ce crede, ea a r\spuns cu entuziasm: „De ce nu?“. „De ce n-ar fi tratate c\r]ile ca obiecte de fiecare zi, tot atât de necesare [i disponibile precum ciorapii [i ceaiul?“ Datorit\ doamnei Prescott, s-a f\cut afacerea. George Orwell [i-a sintetizat reac]ia, atât `n calitate de cititor, cât [i de autor, `n privin]a acestor nou-venite. „~n calitatea mea de cititor“, a scris el, „aplaud Penguin Books; `n calitatea mea de scriitor `i anatemizez… Rezultatul poate fi un potop de reedit\ri ieftine, care vor duce de râp\ bibliotecile care `mprumut\ c\r]i acas\ (mama adoptiv\ a romancierului) [i va frâna produc]ia de noi romane. Asta ar fi ceva bun pentru literatur\, dar ceva foarte r\u pentru comer]“.40 A gre[it. Dincolo de ceea ce are ea meritoriu (vasta distribu]ie, costul sc\zut, excelenta [i larga gam\ de titluri),

Femeie neoolandez\ din secolul al [aptesprezecelea, portretizat\ de Bartholomeus van der Helst, ]inând un volum miniatural `n mâna dreapt\.

Un calambur vizual: o edi]ie din 1950 a C\l\toriilor lui Gulliver.

Pagin\ supradimensionat\ din P\s\rile Americii de Audubon.

Cartea cea mai mic\ din lume, Gr\dina interioar\ de flori, din secolul al [aptesprezecela.

„Penguin de Sahara“, descoperit `n oaza Dakhleh.

180 A L B E R T O M A N G U E L

cel mai mare câ[tig al c\r]ilor Penguin a fost de natur\ simbolic\. Cunoa[terea faptului c\ o imens\ `n[iruire de opere literare poate fi achizi]ionat\ aproape de oricine [i aproape oriunde, din Tunis la Tucumán, din Insulele Cook la Reykjavik (unul dintre roadele expansionismului englez a fost acela c\ am cump\rat [i am citit c\r]i ap\rute `n seria Penguin `n toate locurile men]ionate) a `mprumutat cititorilor un simbol al propriei lor ubicuit\]i. Mereu vor fi inventate noi forme pentru c\r]i [i totu[i foarte pu]ine formate ciudate au supravie]uit pân\ azi. Cartea `n form\ de inim\ confec]ioant\ prin 1475 de un cleric nobil, Jean de Montchenu, un manuscris miniat con]inând versuri de dragoste; c\rticica ]inut\ `n mâna dreapt\ de o tân\r\ olandez\ la mijlocul secolului al [aptesprezecelea, pictat\ de Bartholomeus van der Helst; cartea cea mai mic\ din lume, Bloemhofje sau Gr\dina de flori `nchis\ `ntre ziduri, scris\ `n Olanda `n 1673 [i m\surând 8,5 pe 12,7 centimetri, mai mic\ decât un timbru po[tal obi[nuit; elegantul folio P\s\rile Americii de John James Audubon, publicat `ntre 1827 [i 1838, l\sând `n urm\ un autor care a murit s\rac, singur [i nebun; volumele pereche de m\rime brodbinganian\ [i liliputan\ ale C\l\toriilor lui Gulliver, concepute de Bruce Rogers pentru Limited Editions Club din New York `n 1950 – niciuna n-a supravie]uit decât `n calitate de curiozit\]i. Dar formele esen]iale – acelea care le permit cititorilor s\ simt\ greutatea fizic\ a cunoa[terii, splendoarea ilustra]iilor bogate sau pl\cerea de-a putea lua cu ei o carte la plimbare sau `n pat – r\mân. Pe la mijlocul anilor optzeci, un grup interna]ional de arheologi din nordul Americii, s\pând `n uria[a oaz\ Dakhleh din Sahara, a g\sit, `n col]ul unei anexe cu un singur cat al unei case din secolul al patrulea, dou\ c\r]i `ntregi. Una era un manuscris timpuriu con]inând trei eseuri politice ale filosofului atenian Isocrate; cealalt\ era `nregistrarea, pe durata a patru ani, a tranzac]iilor comerciale ale unui intendent local. Acest registru este primul exemplar complet de codex sau de volum legat pe care-l avem [i seam\n\ destul de bine cu edi]iile noastre bro[ate, cu excep]ia faptului c\ nu-i pe hârtie, ci pe lemn. Fiecare fil\ de lemn, de cinci pe cincisprezece ]oli [i groas\ de o [aisprezecime de ]ol, are patru g\uri pe partea stâng\, pentru a fi legate cu un [nur câte opt foi la un loc. Pentru c\ registrul era

ISTORIA LECTURII

181

folosit pe durata a patru ani, trebuia s\ fie „robust, portabil, u[or de folosit [i durabil“.41 Aceste exigen]e ale cititorului anonim persist\, cu mici varia]ii ce ]in de `mprejur\ri, [i se potrivesc cu ale mele, cu [aisprezece ame]itoare secole mai târziu.

Colette la optsprezece ani, citind `n gr\din\ la Chatillon Coligny.

Mama ei nu crede `n fic]iune. „ochiul lui c\z\cesc lucind sub sprânceana cânepie. Cufundat\ adânc `ntre pernele de puf ale patului moale. le recite[te pe acelea[i. mai târziu. atât de mult\ dragoste pasional\ `n romanele alea“. poate c\ simte pentru aceast\ oper\ ceea ce va numi. de mai multe ori. Nu cite[te multe c\r]i. ea trebuie s\ concureze `n ale cititului cu tat\l ei. s\-i `ntâlneasc\ iar\[i pe Cosette. „Atâtea complica]ii. „o pasiune ra]ional\“. simte c\ se poate cuib\ri `n paginile ei „ca un câine `n cote]“. s\ nu lase niciuna `n calea lui. fata a `nv\]at s\-[i ascund\ c\r]ile.1 ~n fiecare noapte tânje[te s\-l urmeze pe Jean Valjean `n chinuitoarele lui r\t\ciri.2 ~n drum spre bibliotec\ (fieful lui personal). `n gr\dina din spate. (De fapt. `n timp ce prin fereastr\ r\zbate zgomotul intermitent al tr\surilor pe pavajul de pe rue de l’Hospice din mohorâtul Saint-Sauveur-en-Puisaye. culege de pe mese orice material tip\rit care. Judec\ [i tu: m-ai auzit pe mine vreodat\ v\itându-m\ [i jeluindu-m\ dup\ iubire. `i spune fiicei sale. pe Marius. printre pomi[orii din ghivece [i flori. un militar de carier\ care-[i pierduse piciorul stâng `n timpul campaniilor din Italia. „~n via]a real\. ~i place Mizerabilii. chiar [i pe temutul Javert.) Afar\. oamenii au altele `n minte. o feti]\ de opt ani lectureaz\ `n t\cere Mizerabilii de Victor Hugo.3 Cu timpul. tat\l `[i ia ziarul – Le Temps – [i revista – La Nature – [i. `l va urma `n bibliotec\ [i nu va mai vedea niciodat\ lumina zilei“. singurul personaj pe care nu-l poate suporta este micul Gavroche. cum fac oamenii `n c\r]ile alea? {i totu[i mi s-ar cuveni . cel obositor de eroic. astfel.LECT URA ~N INTIM ITATE E var\.

]inând pre]ioasa carte cu ambele mâini [i sprijinind-o de stomac.184 A L B E R T O M A N G U E L Citind `n eternitate: mormântul Eleonorei de Aquitania. Toat\ via]a ei de adult. g\sesc toate astea atât de `ngrozitor de indiscrete! {i toat\ d\d\ceala `n leg\tur\ cu ele. cum mai ur\sc obiceiul \sta nesuferit de-a pune `ntreb\ri! «Ce e Dumnezeu?» «Ce-i asta?» «Ce-i aia?» Semnele astea de `ntrebare. `n pat. Acum. tol\nit\ `n patul ei pufos. vegheat\ cu dragoste de mam\. fata `[i g\se[te singurul refugiu `n camera ei. ]inând o carte exact `n acela[i mod. [i mie un capitol. care a murit `n 1204. aceast\ scormonire obsedant\. la mai pu]in de trei ore distan]\ de acel loc. Colette avea s\ caute acest spa]iu retras pentru lectur\. fie singur\. (Nu [tia asta. ea [i-a fixat nu doar propriul spa]iu. noaptea. aceast\ curiozitate. o zon\ `n care singurii intru[i s\ fie aceia pe care-i invita chiar ea. `n garsoniere `nchiriate sau vaste apartamente pariziene. zace sculptat\ `n piatr\ pe lespedea mormântului ei. regina Eleonora de Aquitania.) . dar. `n mici locuin]e cu curte sau mari vile la ]ar\. avea s\-[i creeze un refugiu (f\r\ s\ reu[easc\ `ntotdeauna). a[ zice! Am avut doi so]i [i patru copii!“4 Dac\ o g\sea pe fiica ei citind din Catehism. `n aba]ia Fontevrault. se `nfuria imediat: „Oh. ci [i propria m\sur\ a timpului. `n niciun caz nu-mi place s\ v\d o asemenea carte `n mâinile unui copil!“5 Concurat\ de tat\. pentru comuniunea care se aproapia. te `ntreb! Cine a tradus cele Zece Porunci `n aceast\ groaznic\ bolboroseal\? Oh. Fie en ménage.

W. ~n lunga succesiune de paturi `n care mi-am petrecut nop]ile copil\riei. a[a cum a descoperit Colette. astfel `ncât sfâr[itul s\ nu aib\ loc. ea. M\ gândesc la André Gide citind Boileau `n timp ce era transportat `n aval pe Congo. nemi[cat sub cear[afuri. s-a plâns el. {tiam c\ nu orice fel de carte era potrivit\ ca s\ fie citit\ `n pat. [i s\ m\ cufund la loc `n pern\. indiferent sub care ceruri m\ aflam. Povestirile cu detectivi [i pove[tile despre `ntâmpl\ri supranaturale erau cele mai potrivite ca s\-mi asigure un somn lini[tit. unde luminile ma[inilor `n trecere m\turau lugubru tavanul. `n case ale c\ror mirosuri [i sunete nu `mi erau familiare. `n stranii camere de hotel. noapte de noapte. Ceea ce se petrecea se petrecea `n carte. El a sugerat ca o carte pe care cineva o cite[te s\ fie cumva `n contradic]ie cu locul `n care e citit\. pare a fi exact ceea ce trebuie. nu putea citi Istoria Fran]ei de Michelet pân\ când nu se instala chircit\ `n fotoliul . unele par s\ aib\ nevoie de pozi]ii speciale pentru a fi citite. cel pu]in pân\ a doua zi. Dar.7 iar contrapunctul `ntre vegeta]ia luxuriant\. cu evad\rile prin canale `ntunecoase [i peste baricade luate cu asalt. Auden e de acord. cu str\zile [i p\durile de acolo. [i versurile cizelate. Nu cred c\ pot s\-mi amintesc o bucurie mai mare decât aceea de-a ajunge la ultimele câteva pagini [i de-a pune cartea jos. cu senza]ia c\. `n c\su]e de var\ lipicioase din cauza pic\turilor de ap\ de mare sau acolo unde aerul de munte era atât de uscat `ncât lâng\ mine era pus un vas de ap\ cu esen]\ de eucalipt din care ie[eau aburi ca s\ m\ ajute s\ respir. pozi]ii ale trupului cititorului care. practic. Nimeni nu avea s\-mi cear\ s\ fac una sau alta. combina]ia dintre pat [i carte `mi asigura un fel de cas\ `n care [tiam c\ pot s\ m\-ntorc. Via]a se `ntâmpla pentru c\ eu `ntorceam paginile. trupul meu nu avea nevoie de nimic. oprisem timpul. „nici s\ r\sfoiesc poezii umoristice `ntr-o `nc\pere plin\ de fum. iar eu eram cel care spunea povestea. Mizerabilii. conven]ionale.H.ISTORIA LECTURII 185 {i eu citesc `n pat. caut\ locuri de lectur\ potrivite acelor pozi]ii. dezordonat\. din secolul al [aptesprezecelea. (De exemplu. anumite c\r]i cer nu numai un contrast `ntre con]inutul lor [i ceea ce le `nconjoar\. „Nu pot citi Jeffries pe Wiltshire Downs“.“6 S-ar putea s\ fie adev\rat. era cartea perfect\ pentru lini[tea unui dormitor. s-ar putea s\ fie o senza]ie de repetare `n explorarea pe pagina c\r]ii a unei lumi cu totul asem\n\toare celei care ne `nconjoar\ `n chiar momentul lecturii. Pentru Colette. la rândul lui. una.

sub crengile unui copac.“10 C\r]ile citite `n biblioteca public\ nu au niciodat\ aceea[i arom\ cu acelea citite la mansard\ sau `n buc\t\rie. decât refugiat `ntr-un col]i[or. probabil pentru c\ `n ambele cazuri m\ pot u[or sustrage de la ceea ce m\ `nconjoar\. Sunt c\r]i pe care le-am citit `n fotoliu [i sunt altele pe care le-am citit la mas\. reveria. pl\cerea generat\ de lectur\ depinde de confortul fizic al cititorului. a spus romancierul englez Allan Sillitoe. sau la `nceput g\sim col]ul [i apoi decidem care carte s-ar potrivi cu atmosfera locului. „Am c\utat fericirea pretutindeni“. „Exist\ pagini din Ulise (de James Joyce) care pot fi citite numai `n toalet\ – dac\ vrei s\ extragi toat\ savoarea con]inutului lor. f\r\ `ndoial\ c\ actul citirii `n timp cere un act al lecturii `ntr-un spa]iu corespunz\tor.“13 De fapt. se gândea c\ trebuia s\ fie lecturat\ o astfel de literatur\. `n mod evident. via]a atr\g\toare [i contorsionat\ care iese din pagini produce propriile efecte ciudate [i memorabile. „dar n-am g\sit-o nic\ieri.12 Henry Miller e de acord: „Toate lecturile mele bune au fost f\cute la toalet\“. cu o c\rticic\“9.14 Epicurianul Omar Khayyam recomanda citirea versurilor `n aer liber. s-a confesat el odat\. „cea mai inteligent\ dintre pisici“. m\rturise[te Thomas à Kempis la `nceputul secolului al cincisprezecelea. regele Edward al III-lea a pl\tit 66 de lire [i 4 penny pentru o carte cu roman]uri cavalere[ti „care s\ fie p\strat\ `n camera de dormit“.11 unde el.15 „Am . `n care pot fi citite t\bli]e f\r\ a fi `ntrerupt“. „De fapt. toaleta este descris\ drept „un loc retras. ~n 1374. sunt c\r]i pe care le-am citit `n metrou. secole mai târziu. Cu str\ini `n jurul nostru [i scene care nu ne sunt familiare perindându-se prin fa]a geamului (scene la care arunc\m câte-o privire din când `n când). Constat c\ volumele citite `n tren au ceva din calitatea c\r]ilor citite `n fotoliu. pedantul Sainte-Beuve sf\tuia ca Memoriile Doamnei de Stäel s\ fie citite „sub copacii lui noiembrie“. lacrimile [i pl\cerea senzual\“. „atunci când e[ti `n tren [i c\l\tore[ti singur.)8 Adesea. Dar care col]i[or? {i care c\rticic\? Fie c\ alegem mai `ntâi cartea [i apoi col]ul potrivit. cel mai bine e s-o cite[ti“. o povestire bun\ scris\ cu elegan]\.186 A L B E R T O M A N G U E L tat\lui ei cu Fanchette. ~n Via]a Sfântului Grigore din secolul al doisprezecelea. c\m\ru]a „destinat\ unei `ntrebuin]\ri mai speciale [i mai triviale“ a fost pentru Marcel Proust un loc pentru „toate ocupa]iile mele care cer o singur\tate inviolabil\: cititul. iar rela]ia dintre cele dou\ este de neexplicat. `n tramvai [i `n autobuz.

[i dac\ ]i-a[ aduce un pupitru?» {i doar pentru c\ trebuie s\ r\spunzi «Nu. riscând s\ fie pedepsit dac\ era descoperit. . pentru c\. odat\ ajuns la sfâr[itul c\r]ii. [i avea s\ r\mân\ treaz. m\rturise[te Marguerite Duras. s-o aduci la suprafa]\ [i. [i dac\ m\car ar pune-o f\r\ s\ vorbeasc\! Dar se simte obligat\ s\ spun\ «Nu stai deloc comod a[a. care vorbesc f\r\ s\ a[tepte un r\spuns [i al c\ror murmur. avea s\-[i aprind\ iar\[i lumânarea. calendarul din care pagina de ieri tocmai a fost `ntoars\. mul]umesc foarte mult». aveau s\ fie „farfuriile pictate atârnate pe perete. Dou\ ore `ntregi de beatitudine sub ochii buc\t\resei `l fac s\ remarce c\ e „mult prea devreme pentru a pune masa. prizonier al unei `nc\peri tapetate cu plut\ care `i u[ura `ntru câtva crizele de astm. ai fost nevoit s\ te opre[ti la un punct [i s\-]i aduci `napoi din dep\rtare vocea.ISTORIA LECTURII 187 obiceiul“.“17 Citind `ntr-un loc. Proust se strecura `napoi `n sufragerie de `ndat\ ce restul familiei pleca s\-[i fac\ plimbarea de diminea]\. nu `ncearc\ s\ `nlocuiasc\ `n]elesul cuvintelor pe care le cite[ti cu altul. ascuns\ `n spatele buzelor. s\ citesc Herodot. „Eu rareori citesc pe plaje sau `n gr\dini“. „foarte respectuo[i fa]\ de actul cititului“. dup\ cin\ – [i când mai r\m\seser\ de citit doar câteva pagini din carte. a scris Shelley. Spre sfâr[itul vie]ii.18 Doar mult mai târziu – noaptea. Trebuie s\ cite[ti la lumina electric\. ~n timpul vacan]ei de var\. a repetat f\r\ sunet. [i avea s\ p\[easc\ prin camer\ sau s\ zac\ cu respira]ia t\iat\. ca s\ spui cum se cuvine «Nu. din cauza pasiunii cu care urm\rise subiectul [i pe eroii acestuia. pân\ când se duce transpira]ia. mul]umesc foarte mult». Proust a scris: „C\r]ile adev\rate ar trebui s\ se nasc\ nu din lumina str\lucitoare a zilei [i din conversa]ii amicale. care. sprijinit cu spinarea de pernele patului [i lucrând la lumina slab\ a unei l\mpi. [i cu mare repeziciune. spre deosebire de cuvintele omului. dorindu-[i ca povestea s\ continue sau m\car s\ [tie ceva mai mult despre personajele care `i pl\cuser\ atât de mult. trebuie s\-i dai o aparen]\ de fiecare zi. o intona]ie corespunz\toare pe care a pierdut-o“. `ncredin]at c\ singurii lui tovar\[i. cu `nc\perea `n umbr\ [i doar cu pagina luminat\. toate cuvintele citite de ochi.“16 Dar nu oricine este capabil s\ citeasc\ sub cerul liber. i-ar fi fost imposibil s\ doarm\. diferit“. trebuie s\ pui piedic\ vocii. ceasul [i [emineul. „Nu po]i citi cu dou\ lumini deodat\. a[ezat pe stânci. lumina zilei [i lumina c\r]ii. „s\ m\ dezbrac [i. `l po]i transforma.

188 A L B E R T O M A N G U E L ci din obscuritate [i t\cere. mai degrab\. pentru c\ are loc `ntre cear[afuri. pe t\râmul dorin]ei [i al lenei p\c\toase. Cititul `n pat a devenit atunci ceva interzis. gândesc. „`ntr-o societate guvernat\ de reguli destul de severe [i constrâng\toare. Geoffrey Chaucer – sau. Expresia lejer\ „a lua o carte `n pat“ mi s-a p\rut `ntotdeauna `nc\rcat\ de-o anticipare senzual\. „cuib\rit `n pat. Pân\ la urm\. Ca [i-n noaptea cealalt\. Pentru mine. Anthony Gilbert – toate citite `n timpul vacan]elor de var\ din adolescen]a mea – o anumit\ coloratur\ erotic\. cititului. Cititul `n pat este un act care-[i g\se[te ra]iunea `n el `nsu[i. eliberat de conven]iile sociale obi[nuite.“19 ~n pat. spune Skvorecky. noaptea. deseori dup\ miezul nop]ii. invizibil pentru lume [i care. cu o lumin\ g\lbuie [i slab\ care cade pe pagin\. de sub saltea pescuiam o lantern\ [i apoi m\ dedam pl\cerii cititului. unde nesupunerea era pedepsit\ `n buna [i vechea manier\ de dinainte de Spock. m\ acopeream.21 .“20 Dar din cititul `n pat se ob]ine [i altceva decât simpla distrac]ie: o calitate special\ a intimit\]ii. cititului. Probabil amintirea acestor lecturi nocturne este cea care d\ romanelor poli]iste ale lui John Dickson Carr. adormeam datorit\ prea pl\cutei epuiz\ri“. de-acum trecut\ Am stat drept `n patul meu. Un roman]. {i cel r\u mi-a pus `n mân-o carte. eu. Decât s\ joc ori [ah ori table. doamna din Cartea ducesei care nu avea somn – considera cititul `n pat o distrac]ie mai bun\ decât un joc de table: „Când am v\zut c\ s-ar putea s\ nu dorm. imobil. inclusiv capul. e un joc mai bun. pun din nou `n scen\ acel moment misterios al na[terii. Romancierul Josef Skvorecky a descris ce a citit când era copil `n Cehoslovacia comunist\. cititor al lui Proust. cu o p\tur\. Una dintre regulile de acest fel: lumina `n dormitorul t\u trebuie stins\ la nou\ fix. are ceva din fiorul lucrurilor interzise. Dup\ ce se stingeau luminile. B\ie]ii trebuie s\ se scoale la [apte [i au nevoie de zece ore de somn `n fiecare noapte“. Michael Innes. [i m-a pus s\ m-apuc De citit [i s-alung noaptea.

Avea un loc scund pe care s\-]i sprijini capul. Scriitoarea Annie Dillard `[i aminte[te cum c\r]ile copil\riei sale americane o scoteau din ora[ul ei din Middle West. ]inându-i unul dintre capete cu mâna stâng\. `n acela[i timp. rectangulare sau `n form\ de animale [i `mpodobite cu ornamente pre]ioase. Patul grecesc. `n cele mai bune cazuri incomod. portretizat pe peretele interior al sarcofagului s\u. pân\ la urm\. cât [i pentru odihna din timpul zilei. kline. [i teribilele veri din Midwest [i teribilele ierni din Midwest“. `n timp ce trupul se sprijinea pe cotul drept. „`ncât `mi puteam imagina. nu tocmai potrivit pentru citit. deschide lumea din jurul nostru. Ideea de-a citi `n pat nu este una din vechime. o via]\ `n alt\ parte. era o ram\ de lemn pe picioare r\sucite. devenea de-a dreptul insuportabil `n scurt\ vreme [i. .ISTORIA LECTURII 189 Nobilul roman. desf\[urându-i cel\lalt cap\t cu mâna dreapt\. ~n aceast\ pozi]ie se putea citi un sul. Dar procedeul. era prev\zut cu o saltea [i perne [i era folosit atât pentru dormit. Pe durata reuniunilor mondene. prin intermediul c\r]ilor.22 Cititul `n pat `nchide [i. dar nu avea t\blie la picioare. doar b\rba]ilor [i curtezanelor le era permis s\-l foloseasc\. trebuia `ntrerupt.[…] A[a c\ alergam `n dormitoarele noastre [i citeam cu fervoare [i iubeam copacii mari cu lemn tare de dincolo de geam. `[i citea probabil sulurile `n aceast\ pozi]ie culcat\.

erau decorate cu incrusta]ii [i monturi de bronz. aveau c\r]i. cu o pern\ alb\ la spate [i cu picioarele `nf\[urate `ntr-o p\tur\ gri. câteva c\r]i de hagiografie [i istorie. paturile `mpodobite [i c\r]ile au devenit simboluri ale bun\st\rii familiei. pe un pat care servea mai multor scopuri. Un manuscris miniat din secolul al treisprezecelea `nf\]i[eaz\ un c\lug\r tân\r. adesea l\sate `n urm\ `n timpul retragerilor determinate de r\zboi [i foamete. nepreten]ioase. cu excep]ia celor boga]i. L\udându-se c\ nu e dintre aceia care dispre]uiesc `nv\]\tura – avea dou\ biblioteci. Trimalchio st\ `ntins pe un lectus somptuos. ca un prea pu]in prietenos pat pentru citit. `n timp ce `n mâini ]ine o t\bli]\ dubl\ de cear\ [i un instrument de scris. o Cheie a Visurilor. Pe o mas\ cu picioare `ncruci[ate se afl\ trei c\r]i deschise [i alte trei `i stau c\lug\rului la picioare. lucubrum. parvenitul din Satyriconul lui Petronius.190 A L B E R T O M A N G U E L Romanii aveau câte un pat (lectus) diferit pentru fiecare dintre scopurile ce le puteau fi asociate.26 C\lug\rii aveau `n chiliile lor paturi simple. patul roman destinat dormitului era folosit. un exemplar al popularului Roman al lui Alexandru [i un pat aurit. . este adus `n `nc\perea de banchet „sprijinit pe mald\re de perne miniaturale“. „una `n greac\ [i cealalt\ `n latin\“ – el se ofer\ s\ compun\ pe loc câteva versuri. De vreme ce doar boga]ii aveau paturi luxoase [i pu]ini. pe care le cite[te apoi oaspe]ilor prezen]i. a l\sat prin testament o Biblie. ~n primii ani ai Europei cre[tine [i pân\ târziu `n secolul al doisprezecelea. Aparent. Eustathius Boilas. uneori. un aristocrat bizantin din secolul al unsprezecelea. `nve[mântat `n ras\. la lumina unei lumân\ri f\cute din pânz\ `nmuiat\ `n cear\. Trimalchio.23 ~n `ntunericul dormitoarelor (`n cubiculum. paturile obi[nuite au fost obiecte simple. romanii citeau [i „elucubrau“24 `ntr-o relativ\ lini[te. Perdeaua care separ\ patul de restul `nc\perii a fost ridicat\. [i când cite[te. Forma acestor paturi nu varia prea mult: picioarele erau r\sucite [i. cu barb\. de obicei `n cel mai dep\rtat col] al casei). gata s\ fie consultate. inclusiv paturi pentru citit [i scris. pe care puteau citi ceva mai confortabil decât `n b\ncile [i la pupitrele lor dure.25 {i când scrie. cizmele `i sunt a[ezate pe-o banc\ pictat\ [i el cite[te concentrat `ntr-o lini[te ce pare pl\cut\. s-a refugiat `n pat din cauza unei r\celi. stând pe pat. `n general.

. `ntr-un manuscris miniat francez din secolul al treisprezecelea.Un c\lug\r citind `n pat `ntr-o noapte rece de iarn\.

era indiciul rangului social. probabil nu mult diferit\ de Ducesa lui Chaucher (`n Evul Mediu. ~ntr-o vreme `n care femeilor li se permitea s\ de]in\ foarte pu]ine bunuri personale. noaptea.192 A L B E R T O M A N G U E L ~n secolul al paisprezecelea. pe care le transmiteau fiicelor lor mai degrab\ decât fiilor. atunci aveau s\ citeasc\ [i ei (o aptitudine pe care burghezii [i-o `nsu[iser\ ca negustori). Anne Hathaway) care. cu cele 10 Porunci. un contract de c\s\torie din veacul al treisprezecelea stipula ca „o so]ie s\ nu doarm\ `n c\ma[\ de . Dormitorul a devenit mai mult decât `nc\perea `n care burghezul dormea [i f\cea dragoste. bogat ornamentate. o anume Joanna Hilton din Yorkshire a l\sat un Roman]. a devenit depozitul bunurilor adunate – inclusiv c\r]i – care. familia Sfintei Ana dobândise reputa]ia de-a fi fost `nst\rit\). un Roman] al Celor {apte ~n]elep]i [i un Roman al Trandafirului fiicei ei prin testament. din mo[tenirea fiului celui mai mare. A poseda c\r]i [i paturi lucrate `ngrijit. din patrimoniul familiei [i. Este complet `mbr\cat\.30 Cartea Orelor din colec]ia Playfair. astfel. aflate pân\ atunci exclusiv `n mâinile nobilimii [i ale clerului. de obicei. acestea f\când parte. Moa[a `i aduce pruncul Sfintei Ana. mama Fecioarei. care a fost drapat `n pânz\ ro[ie cu modele aurii. atunci aveau s\ fac\ [i ei a[a. cel mai bun pat era miza principal\ a unui domeniu `n caz de confiscare. majoritatea se aflau ascunse `n cufere [i l\zi. Aristocra]ia a devenit modelul pentru nouveau riches: dac\ nobilii citeau. au ajuns [i `n acelea ale burgheziei. Din secolul al cincisprezecelea pân\ `n al [aptesprezecelea.28 C\r]ile [i paturile constituiau un patrimoniu valoros (fapt notoriu. ~nc\ `n 1432.27 ~n afar\ de c\r]i. iar capul [i gâtul `i sunt acoperite cuviincios cu o mantie alb\. Shakespeare [i-a l\sat prin testament „al doilea cel mai bun pat“ so]iei sale. protejate de stric\ciunile pricinuite de molii [i rugin\. puteau fi proprietatea individual\ a membrilor familiei. c\r]ile. spre deosebire de grosul averii. `nf\]i[eaz\ pe una dintre paginile sale Na[terea Fecioarei. pu]ine alte obiecte erau expuse. un volum miniat francez din ultima parte a secolului al cincisprezecelea. acestea aveau c\r]i. puteau fi p\zite din fort\rea]a `nt\rit\ a patului. poart\ un ve[mânt albastru cu broderii de aur. Sfânta Ana st\ dreapt\ `ntr-un pat cu jum\tate de baldachin. Sfânta Ana este reprezentat\ ca fiind o doamn\ nobil\.29 Erau exceptate c\r]ile scumpe de rug\ciuni [i Bibliile miniate. (Numai din secolul al unsprezecelea pân\ `n al cincisprezecelea oamenii obi[nuiau s\ doarm\ goi. dac\ nobilii dormeau pe lemn sculptat `ntre draperii `mpodobite.

st\ o carte deschis\. triumful prim\verii asupra iernii – atârn\ pe ambele laturi ale patului. `n care patul este `nconjurat din plin deopotriv\ de ur\tori de bine sau de bocitoare. dintr-un vas a[ezat `ntr-un col]. `n ciuda perdelelor protectoare.)31 Un cear[af verde-azuriu – verdele fiind culoarea na[terii. b\rba]i. `n poala Sfintei Ana. Aceast\ camer\ de na[tere [i viitoare moarte nu este un spa]iu pe care Sfânta Ana s\-l fi creat pentru sine. . z\p\cit. camera nu arat\ ca un loc foarte intim. noapte f\r\ consim]\mântul so]ului“.ISTORIA LECTURII 193 Detaliu din Cartea Orelor din colec]ia Playfair. Moa[a apare mergând natural. te gânde[ti la toate celelalte reprezent\ri ale na[terii [i mor]ii Mariei. femei [i copii. Deasupra cuverturii ro[ii care acoper\ patul este `mp\turit un cear[af alb. o cronic\ a vie]ii Fecioarei. pe acesta. `n ciuda intimit\]ii sugerate de un asemenea obiect (probabil o carte de rug\ciuni). din secolul al cincisprezecelea. {i totu[i. uneori chiar de un câine bând.

fiecare creându-[i propriul spa]iu intim: cel mobil. „Este cu totul indecent [i lipsit de maniere s\ tr\nc\ne[ti. luminate `nainte cu lumân\ri. au `ncetat a mai fi tot atât de str\lucitoare ca acelea vechi“.“34 ~n New England. cel pu]in – devenise ceva suficient de obi[nuit pentru ca Sfântul Jean-Baptiste de La Salle. a scris el `n Reguli de bun\-cuviin]\ `n societatea cre[tin\. Chiar dac\ tr\geai perdelele unui pat [i `l umpleai cu obiectele personale. un fel de `nc\pere `ntr-o `nc\pere. De exemplu. pentru c\ cei care excelau `n discu]ii mergeau acum `n dormitor ca s\ citeasc\. chiar intimitatea `n pat. `n secolele al [aisprezecelea [i al [aptesprezecelea. mas\ [i scaun. complet `mbr\cate [i `ntinse pe pat. era obiceiul ca doamnele s\ „primeasc\“ `n dormitoarele lor. tot nu era de ajuns. se presupunea c\ lampa Argand. un pat cere o `nc\pere proprie. a sugerat `n mod ironic s\ se aeriseasc\ volumele citite `n pat: „~n Momentul când la[i Ferestrele deschise pentru Aerisire“.194 A L B E R T O M A N G U E L ~n Europa. statul `n pat ca s\ cite[ti – `n Paris. ar fi dat un imbold cititului `n pat. nu era `nc\ u[or de ob]inut. dormitoarele – asemenea fiec\rei `nc\peri aproape – erau `n acela[i timp pasaje de trecere. conven]iile sociale cereau ca anumite ceremonii comune s\ aib\ loc acolo.)32 Prin secolul al optsprezecelea. pe la mijlocul secolului al optsprezecelea. Chiar dac\ familia era destul de bogat\ ca s\ aib\ paturi [i dormitoare individuale. sprijinindu-se de o mul]ime de perne. [i un altul. publicat\ `n 1703. fiind uneori `nc\lzit prin tuburi care treceau pe sub el.35 Completa intimitate `n dormitor. vizitatorii st\teau `n ruelle. „pune C\r]ile sau altceva pe pervazul Ferestrei. nu sta]i `n pat dac\ nu o face]i ca s\ dormi]i. „S-a observat imediat c\ petrecerile de sear\. filantropul educator francez canonizat `n 1900. s\ avertizeze `mpotriva primejdiei acestei p\c\toase distrac]ii f\r\ rost. cam `n aceea[i perioad\. o construc]ie separat\ `mp\r]it\ `n compartimente. chiar dac\ dormitoarele nu erau `nc\ spa]ii intime. k’ang. sau „intervalul“ dintre pat [i peretele . ca s\ se Aeriseasc\ [i acestea. o sf\tuie[te el pe camerista care se ocup\ de cur\]enia dormitorului st\pânei. „S\ nu imita]i anumite persoane care `[i petrec timpul citind sau altele asemenea. s\ bârfe[ti sau s\ petreci `n pat“. iar virtutea voastr\ va profita mult din asta“. care servea triplului scop de platform\ pentru dormit.33 {i Johnathan Swift. (Chinezii `nst\ri]i din secolele al paisprezecelea [i al cincisprezecelea aveau dou\ categorii de paturi. a[a c\ ele nu garantau `n mod necesar pacea [i lini[tea pentru activit\]i precum cititul. `mbun\t\]it\ de Jefferson.

a scris Leight Hunt `n 1891. s-a plâns c\ „holteii – de ce nu miresele? – schimb\ uneori `nf\]i[area dormitorului [i-l `mpopo]oneaz\.ISTORIA LECTURII 195 desp\r]itor. `nchise [i de mod\ veche. era aproape singura care avea acces `n spa]iul secret al dormitorului. Doamna Haweis. ea trebuie s\ fi fost. ritualul trezirii regelui – faimosul lever du Roi – a devenit o procedur\ extrem de elaborat\. `n Noul tratat de civiliza]ie a[a cum e aceasta practicat\ `n Fran]a de oamenii de treab\.36 a recomandat cu severitate ca „perdelele paturilor s\ fie ]inute trase“ ca s\ corespund\ regulilor decen]ei. ceea ce ar fi `nsemnat c\ avea s\ r\mân\ a[a. cu lavoare Chippendale sau cu unele fran]uze[ti. `n care avea „ferestre cu locuri unde s\ te a[ezi. cu vedere spre vreo paji[te `nverzit\“ [i „dou\ sau trei mici rafturi cu c\r]i“. ca s\ poat\ servi de loc de trecere. „~ncerca]i s\ v\ imagina]i cum ar\ta patul ei“. „Folosea o t\blie pentru scris. `n acest spa]iu intim. dormitorul a devenit singurul refugiu `n fa]a ceremoniilor secolului al nou\sprezecelea. Cerând s\ se acorde aten]ie acestei „`nc\peri pentru dormit `n care se petrece aproape jum\tate de via]\“. [i noteaz\ c\ „este necuviincios ca `n prezen]a unei persoane c\reia nu-i e[ti un superior s\ te arunci pe pat [i de acolo s\ conduci o conversa]ie“. Micul dejun i-l aducea Gross. sugereaz\ Chyntia Ozick `ntr-o discu]ie despre arta literar\ a lui Warthon. ori s\ citeasc\ pentru regala ureche. acolo unde spa]iul e restrâns. „`ntr-un dormitor caracteristic clasei de mijloc. Antoine de Curtain.38 Pentru Edith Warthon. prin dormitorul regal [i `ndeplineau anumite onoruri. ea nu trebuia s\ explice oaspe]ilor de ce alesese o anume carte sau ce p\rere avea despre ea.) Odat\ sculat\ din pat. a[a cum fusese mobilat cu vreo sut\ de ani `n urm\“. menajera. cum ar fi fost s\-i trag\ sau s\-i scoat\ acestuia regala mânec\ stâng\ sau dreapt\. complet `mbr\cat\.37 „Ne-a condus“. [i-i elibera pana. `n acesta putând citi [i scrie `n voie. Atât de important\ . `n cursul c\reia nobili din [ase ranguri diferite treceau. La Versailles. cu sofale. conform propriului cod. `n capitolul „Case pentru ferici]i“ din influenta ei carte Arta ]inerii casei. de b\nuit c\ altcineva decât canarul ar dormi vreodat\ acolo“. Chiar [i secolul al nou\sprezecelea a ezitat `n a recunoa[te dormitorul drept un spa]iu intim.“39 Liber trebuie s\-i fi fost [i cititul. pe rând. trupul ei era liber. cu plante tropicale [i m\su]e rotunde. ~n pat. romanciera [i aristocrata american\. f\r\ a da. (O secretar\ ridica paginile de pe podea ca s\ le dactilografieze. chipurile.

c\ odat\. era pozi]ia orizontal\ `n care scria. ~n vremea . s\rb\torind `mplinirea a optzeci de ani. la Hotel Esplanade din Berlin. nu s-a lini[tit pân\ când acesta n-a fost mutat `n a[a fel `ncât s\ fie `n dreptul ferestrei [i atunci a apreciat Berlinul ca fiind «f\r\ rival»“. `n 1953. dar societatea se amesteca `n mod constant [i `n via]a ei personal\.40 Constrângerile sociale erau altele pentru Colette decât pentru Warthon. Warthon a avut „un mic atac de isterie pentru c\ patul din camera ei nu avea pozi]ia care trebuia.196 A L B E R T O M A N G U E L Colette.

`ndr\znea]\. dar [i din dorin]a de a avea un spa]iu `n `ntregime al ei. vorbea la telefon. la cea de-a optzecea aniversare a zilei de na[tere. Exist\ o fotografie a ei f\cut\ cu un an `naintea mor]ii. atât de personal. fl\c\rile se `nal]\ prea sus ca s\ par\ c\ ar proveni de la ni[te simple lumân\ri. cum `l botezase ea – dormea [i mânca. `[i primea prietenii [i cuno[tin]ele. Aici. de intim. de parc\ tortul ar fi fost o carte `n fl\c\ri. unde totul este posibil.ISTORIA LECTURII 197 ei. izbucnind `n acea `ntunecime c\utat\ de Proust pentru crea]ia literar\. Warthon a fost v\zut\ ca scriind – cel pu]in par]ial – din perspectiva autorit\]ii pe care i-o conferea rangul social. biblioteca ei. `n acel radeau-lit – „patul-plut\“. Biserica Romano-Catolic\ a refuzat s-o `nhumeze dup\ ritualul religios.42 Colette citea [i recitea. pisicile – adunate la dreapta. Colette era considerat\ a fi „mult mai scandaloas\. Prin]esa de Polignac `i d\ruise o mas\ care se potrivea perfect pus\ peste pat [i care-i servea drept birou. citea [i scria.43 c\r]ile vechi pe care le iubea cel mai mult. Patul a devenit. Colette este `n pat. Sprijinit\ de perne. `n sfâr[it. c\r]i de joc [i flori – un tort aniversar cu lumân\rile arzând. iar mâinile menajerei au pus pe masa ei – care e acoperit\ cu reviste. `n care s\ mediteze. cu gr\dinile simetrice ale Palatului Regal desf\[urându-se `n fa]a ferestrei din stânga ei [i cu toate comorile pe care le strânsese – obiectele ei de sticl\. . pervers\“. ~n ultimii ani ai vie]ii sale. `ncât e acum o lume `n sine.41 a[a c\. ca atunci când fusese copil\ `n Saint-Sauveur-en-Puisaye. `n ceea ce numea ea solitude en hauteur. `n apartamentul ei de la cel de-al treilea etaj din Palais Royal. atunci când a murit. `n 1954. de parc\ femeia aceasta `n vârst\ ar fi fost o b\trân\ c\l\toare `n fa]a focului ritualic. Colette a fost nevoit\ s\ stea la pat din cauza bolii.

New Jersey. .Walt Whitman `n casa lui din Camden.

MET AFORE ALE LECTURII Pe 26 martie 1892. [i valul Cel lung [i mi[c\tor d\ o cheie. stând lâng\ fereastr\. cum `l descrie Edmund Gosse. cu mai pu]in de zece ani `n urm\. cam cu treizeci de ani mai devreme. [oferi de autobuz. O fotografie f\cut\ cu câ]iva ani `naintea mor]ii sale de artistul Thomas Eakins din Philadelphia ni-l arat\ cu coama lui alb\ [i hirsut\.“1 Whitman `nsu[i i se ofer\ aici privirii cititorului. „Walt Whitman. `n edi]ia din 1860 a Firelor de iarb\: . {i gâza `[i are un rost. ca „un motan Angora mare [i b\trân“. la b\trâne]e. solda]i. New Jersey – ar\tând ca un rege din Vechiul Testament sau. de fapt: cel din Fire de iarb\. privind gânditor lumea de afar\. [i amândoi i se oferiser\ cititorului. al Manhattanului fiu“. Doi Whitman. un cosmos. ca [i stropul de ap\.2 [i cel n\scut `n Long Island. o glos\ la ceea ce scrisese el: „Dac\ vre]i s\ m\ `n]elege]i. Walt Whitman a murit `n casa pe care o cump\rase. duce]i-v\ pe `n\l]imi sau la marginea m\rii. care era. le spusese cititorilor lui. c\ruia `i pl\cea s\ citeasc\ romane de aventuri [i ai c\rui iubi]i erau tineri din ora[. dar n\scut `n acela[i timp pretutindeni („Sunt din Adelaide… sunt din Madrid… Moscovei apar]in“). `[i l\sa u[a deschis\ pentru oaspe]ii care `l c\utau pe „`n]eleptul din Camden“. Ambii au devenit acel Whitman care. `n Camden.

ci devine vocea primordial\. Whitman este de aceea[i p\rere: „~n fiecare obiect. `n edi]ia „de pe patul de moarte“ a des revizuitelor [i ad\ugitelor Fire de iarb\.200 A L B E R T O M A N G U E L „Camerado. Pound `nsu[i a `ncercat s\ ne spun\ care e adev\rul. [i stea – `n fiecare na[tere [i via]\. din moment ce aceasta nu era nici mai mult. dar nu dincolo de `n]elegere. Goethe (pe care Whitman `l citea [i-l admira) scrisese: „Vezi Natura-i de-acum o carte vie. nu-i doar o carte asta: Cine-o atinge a atins un om. munte. c\ruia `i f\cea complimentul de a-l imita [i. (E noapte? Suntem aicea singuri `mpreun\?) Sunt eu cel ce te ]ine [i cel pe care-l ]ii! Zbucnesc din pagini `n bra]ele-]i deschise – dar iat\. `n spatele a ce acestea par a fi.“5 Am citit poemul pentru prima oar\ `n 1963. `ng\lbenit\. Un mistic cifru a fost `ncredin]at. o edi]ie Austral cu coperte albastre a poemelor lui Whitman. ~ntr-o zi. un prieten care voia s\ fie poet (abia dac\ `mplinisem cincisprezece ani. nici Whitman. Moartea m\ tot duce mai departe. nici mai pu]in decât o carte deschis\ pe care noi to]i s-o citim. nici versul s\u nu contau. propunând „un pact“ cu Whitman: . [i traduse de cineva al c\rui nume l-am uitat. `ntr-o traducere spaniol\ cam nesigur\. copac. Ca parte a fiec\rui – rezultat din fiecare – `n]eles. cu câteva zile `naintea mor]ii. ~n 1774.“4 ~n 1892. la liceu. `ntrucât cititorii nu au respect pentru cronologiile stabilite p\tima[ de academicieni bine pl\ti]i. Ne`n]eleas\. era convins c\ Whitman nu era decât o copie palid\ a lui Pound.“3 Ani mai târziu. Prietenul meu era un admirator al lui Ezra Pound. lumea nu „urmeaz\“ cuvintele lui. lumea `ns\[i era de ajuns. tip\rite pe hârtie aspr\. pe-atunci) a venit fuga la mine cu o carte pe care o descoperise.

Cei mai mici `nv\]au la subsol. ale socialistei Frances Wright [i ale filosofului din secolul al optsprezecelea Constantin-François. avea o clas\ de câteva sute de elevi. câte zece `ntr-o banc\. Multe dintre aceste c\r]i erau tratate politice ale lui Tom Paine. gata. conte de Volney. de mândrie [i de dragoste. lucrare instructiv\. altfel. I-am acceptat verdictul de dragul prieteniei noastre [i la numai doi ani dup\ aceea am dat peste un exemplar al Firelor de iarb\ `n englez\ [i am priceput c\ Whitman `mi destinase mie volumul: „Tu. ajutat de copii monitori. dup\ „metoda“ cunoscut\ ca „lancasterian\“ (de la quakerul englez Joseph Lancaster). Mama lui era analfabet\. la rândul lui? Whitman a `nv\]at s\ citeasc\ `ntr-o [coal\ a quakerilor din Brooklyn. pulsezi de via]\. le avea acas\. potrivit lui Whitman. atunci cine era acest cititor pe care Whitman `l avea `n minte? {i cum devenise Whitman cititor. dar mai erau [i antologii de poezie [i câteva romane. cititorule. Un singur profesor. asemeni mie.ISTORIA LECTURII 201 „Tu e[ti cel care a rupt lemnul cel nou. Unul dintre profesorii lui spunea despre el c\ era „b\iat bun. „povestea excelent“ [i „avea un mare talent de a . fetele mai mari la parter [i b\ie]ii mai mari la etajul urm\tor. Ani mai târziu. [i apoi `n Walt Whitman de Geoffrey Dutton. dar `ntru câtva prea sobr\. La cele câteva manuale s-au ad\ugat c\r]ile pe care tat\l s\u. biografia scris\ de Philip Callow mi-a dat o imagine mai clar\ despre om [i mi-a permis s\ reconsider dou\ `ntreb\ri pe care mi le pusesem singur mai devreme: dac\ Whitman `l privea pe cititor ca pe sine `nsu[i. un democrat p\tima[ care [i-a botezat cei trei fii dup\ numele fondatorilor Statelor Unite. Avem o singur\ sev\ [i-o singur\ r\d\cin\ – Hai. Acum e vremea sculptatului. dar. De-aceea cântecele acestea-s pentru tine!“7 Am citit despre biografia lui Whitman mai `ntâi `ntr-o serie destinat\ tinerilor. dar care.“6 Dar prietenul meu nu se l\sa convins. nu se f\cea remarcat prin nimic“. care p\rea cam stângaci [i [leamp\t. s\-ncepem s\ negociem. din care erau `nl\turate orice referiri la sexualitatea lui [i care-l banaliza pân\ aproape de non-existen]\.

“ {i Whitman spune: „M-am `ntrebat de-atunci cum de n-am fost cople[it de-ace[ti m\re]i mae[tri. `nv\]ând s\ lucreze la o tiparni]\ manual\. Whitman a p\r\sit [coala la unsprezece ani [i s-a angajat la birourile avocatului James B. a achizi]ionat „un volum zdrav\n [i bine-ndesat de vreo mie de pagini in octavo[…] con]inând `ntreaga opera poetic\ a lui Walter Scott“ [i l-a devorat cu nesa].8 Whitman a `nv\]at primele litere `n biblioteca tat\lui s\u. Câ]iva ani mai târziu. sunetele acestora le-a deprins din povestirile pe care le ascultase spuse de mama lui. ci [i pentru c\ sugereaz\. am parcurs Vechiul [i Noul Testament [i m-am delectat (probabil cu mai mare folos decât `n orice bibliotec\ sau `nc\pere `nchis\ ) cu Shakespeare. Whitman a `nv\]at despre „pl\cutul mister al diferitelor litere [i diviziunilor lor.202 A L B E R T O M A N G U E L imita“. este important. cum am spus. `nainte de sfâr[itul anului. Acesta. Sofocle sau vechii Nibelungi germani. printre care [i cea a lui Dante. Clark. a spus Whitman mai târziu. când avea [aisprezece ani. caseta cu litera «a». „Mai târziu. caseta cu «i». i-a pl\cut b\iatul cel iste] [i i-a pl\tit un abonament la o bibliotec\ volant\. „a fost cel mai important eveniment din via]a mea de pân\ atunci. sub soare. periodic. `n prezen]a deplin\ a Naturii. verile [i toamnele. S-a `ntâmplat c\ l-am citit pe acesta din urm\ mai mult `ntr-o p\dure b\trân\.“ De la bibliotec\ a `mprumutat [i a citit O mie [i una de nop]i – „toate volumele“ – [i romanele lui Sir Walter Scott [i ale lui James Fenimore Cooper. `n afara ora[ului sau pe ]\rmurile din Long Island – acolo. a devenit ucenic tipograf la Long Island Patriot.“ Locul `n care se cite[te. `ntr-un subsol strâmt. cum sugereaz\ Whitman. c\ ambele `mp\rt\[esc aceea[i calitate hermeneutic\. caseta cu spa]iu `ntre litere. sub supravegherea editorului ziarului [i `n acela[i timp autor al tuturor articolelor. Fiului lui Clark. Ossian. prin juxtapunere cu locul din pagin\. instrumentele meseriei sale. Whitman n-a r\mas mult\ vreme la biroul de avocatur\. Acolo. . Edward. Eschil. obi[nuiam s\ ies. uneori pentru câte-o s\pt\mân\ `ntreag\. cu peisaje [i perspective care se-ntindeau pân\ departe sau `n apropierea m\rii ce-[i fr\mânta valurile. nu numai pentru c\ asigur\ un cadru material textului citit. Probabil pentru c\ i-am citit. cele mai bune traduceri pe care le-am putut g\si din Homer. [i tot restul“. `n prezen]a elementelor naturii. ambele `l provoac\ pe cititor la elucid\ri. vechile poeme hinduse [i alte cateva capodopere. caseta cu litera «E».

“10 Sau: „M\ onoreaz\ cel mai mult stilul acela care `nva]\ sub obl\duirea lui cum s\-l distrug\ pe `nv\]\tor.“11 Dup\ ce a `nv\]at de la al]ii s\ tip\reasc\ [i i-a `nv\]at pe al]ii s\ citeasc\. New York. New York. . Superiorii lui nu puteau fi prea `ncânta]i de ceea ce `i `nv\]a el pe elevi: „S\ nu mai lua]i nimic la a doua sau a treia mân\. Whitman a decis c\ le putea combina pe amândou\ devenind editorul unui ziar: mai `ntâi Long Islander. `n Huntington. Daily O cititoare pasionat\. [i mai târziu. Nici s\ nu mai privi]i prin ochii mor]ilor. nici s\ nu v\ mai hr\ni]i din spectrele din c\r]i. a fost obligat s\ schimbe [coala de opt ori `n doi ani.ISTORIA LECTURII 203 Din 1836 pân\ `n 1838 a lucrat ca dasc\l de ]ar\ `n Norwich. Margaret Fuller. Remunera]ia era mic\ [i neregulat\ [i probabil pentru c\ inspectorii [colari nu erau de acord cu g\l\gia din clasele unde preda.

204 A L B E R T O M A N G U E L Eagle din Brooklyn. autor.[…] Comunicarea zilnic\ creeaz\ un fel de fraternitate `ntre cele dou\ p\r]i. toat\ [tiin]a. cartea e f\cut\ din carne [i sânge (carnea [i sângele . toat\ experien]a. a explicat el `ntr-un editorial din 1 iunie 1846. al c\rui `n]eles e extins pân\ la a defini orice activitate uman\ vital\. [i reciproc“. [i nici cei nou\ penny ai lor nu sunt ceea ce vrem atât de mult. ~n aceast\ conjugare. de la tine la mine. scriind: „Ne-am socotit noi mari. editor de ziar – trebuie s\-i serveasc\ f\r\ ezitare. suflete. Whitman a dat peste scrierile lui Margaret Fuller.15 De[i credea c\ experien]a concret\ nu poate fi `nlocuit\ de c\r]i. Fuller a fost o personalitate extraordinar\: prima femeie din Statele Unite care [i-a f\cut din a recenza c\r]i o profesie. o. pas\re-n colivie. Fuller a v\zut `n ele „un mijloc de-a examina `ntreaga umanitate. o. „tuturor oamenilor din Brooklyn. suflete?“16 Pentru Whitman. Sorbind adânc [i deplin din gânduri. dar [i prima femeie corespondent str\in. s\-]i simt trilurile voioase Impregnând aerul. Whitman a r\spuns cu entuziasm concep]iilor ei. lumea e ecoul c\r]ii (Cartea lui Dumnezeu. precum [i universul `n care toate au loc. tot ce-i practic `n natura noastr\“. ca s\ p\trundem temele m\re]elor c\r]i. Hawthorne a numit-o „o mare impostoare“. piese de teatru. pe care f\c\torul de texte – poet. gândirea [i noble]ea din New England[…] p\reau s\ aib\ leg\tur\ cu ea. Aici a `nceput s\ dezvolte ideea sa despre democra]ie v\zut\ ca o societate a „cititorilor liberi“. `nainte de diminea]\. Exist\ un fel ciudat de simpatie (nu v-a]i gândit vreodat\ la asta pân\ acum?) care apare `n mintea unui conduc\tor de ziar pentru publicul pe care `l serve[te. Nu e chiar a[a de m\re]. specula]ii? Dar acum. text. Emerson credea c\ „toat\ arta. iar Oscar Wilde a spus c\ Venus i-a dat „totul `n afar\ de frumuse]e“ [i Pallas „totul `n afar\ de `n]elepciune“. autoare a vehementei bro[uri Femeie `n secolul al nou\sprezecelea. „Sim]im cu adev\rat dorin]a de-a vorbi despre multe subiecte“. cititor [i lume se oglindesc unul `n cel\lalt `n actul lecturii. tot ce-i ideal [i.“ Cam `n acea vreme. dasc\l. `n acela[i timp. cititorul `l reflect\ pe scriitor (el [i cu mine suntem unul). un miez `n jurul c\ruia s-ar putea aduna toat\ cunoa[terea.13 Cu toate astea. Cartea Naturii). tipograf. singuratica `nc\pere. o feminist\ lucid\. neinfesta]i de fanatism [i curente politice.

`nainte de toate. s\ citim des\vâr[irea Creatorului nostru. „ideea c\ lumea [i natura sunt c\r]i provine din retorica Bisericii Catolice. Astfel de metafore sunt foarte vechi. mai degrab\. de mult\ vreme. ci.“ S\ spui c\ un autor este un cititor sau un cititor. Pentru c\lug\rul mistic spaniol din secolul al [aisprezecelea Luis de Granada. el se `ntreab\: „Ce altceva s\ fie toate creaturile acestei lumi. ca [i prin intermediul unor litere vii. atunci lumea se compune din literele alfabetului cu care e scris\ aceasta. printr-o transsubstan]iere literar\. decât litere separate [i iluminate. dac\ lumea e o carte. cât [i o metafor\ a tuturor p\r]ilor ei. Curtius. devin ale mele). Toat\ via]a lui. cre[tin\ [i islamic\ au dezvoltat o profund\ rela]ie simbolic\ legat\ de c\r]ile lor sfinte. societatea roman\ nu considerau cartea un obiect uzual. scrie criticul german Hans Blumenberg azi. ca un instrument paliativ `n limbile specializate care `nc\ nu s-au consolidat.ISTORIA LECTURII 205 scriitorului. de vreme ce societatea greac\ [i. mai târziu. a amintit c\ metaforele c\r]ii `[i fac apari]ia `n Grecia clasic\. atât de frumoase [i atât de bine f\cute. Criticul german E. `n a[a fel `ncât prin creaturile lui. care declar\ cu atâta `ndrept\]ire delicate]ea [i `n]elepciunea autorului lor?[…] {i noi la fel[…] a[eza]i de tine `n fa]a acestei minunate c\r]i a `ntregului univers. un autor. reformulând metafora c\lug\rului Luis. pân\ la urm\. ~n Introduccion al símbolo de la fé (Introducere `n simbolul credin]ei). care. „Metaforele“. Societ\]ile iudaic\. A[a cum afirm\ Curtius. `ntr-un capitol despre simbolismul c\r]ii din monumentala lui Literatura european\ [i Evul Mediu latin. „a l\sat o Inscrip]ie asupra tuturor . Whitman pare s\ fi c\utat un `n]eles [i o defini]ie ale lecturii. s\ vezi o carte ca o fiin]\ uman\ sau o fiin]\ uman\ ca o carte. cu r\d\cini `n societatea iudeo-cre[tin\ timpurie. ci `nsu[i Cuvântul lui Dumnezeu.R. ca un mijloc autentic de a `n]elege contextele. sfera care ghideaz\ ezitantele noaste concep]ii teoretice. lumea este o carte ce trebuie descifrat\ (poemele scriitorului devin felul `n care citesc eu lumea). a devenit un loc comun“. care este atât un act `n sine. ca o anticamer\ pentru formarea conceptelor. ca reprezentând.“18 „Degetul lui Dumnezeu“. preluat\ de filosofii mistici ai Evului Mediu timpuriu [i. a scris sir Thomas Browne `n Religio Medici. care nu erau simboluri ale Cuvântului lui Dumnezeu. s\ descrii lumea ca text sau un text ca lumea sunt tot atâtea moduri de a numi me[te[ugul cititorului. „nu mai sunt considerate. dar c\ exist\ pu]ine exemple.

f\r\ silabele timpului. ci aceea a câtorva forme. citesc voin]a Ta etern\. O citesc. structuri.[…] Cartea pe care ei o citesc nu se va `nchide. nu a fost inscrip]ionat pe piatra lui de mormânt) `n care imaginea cititorului ca o carte `[i afl\ descrierea perfect\: . o iubesc. sulul nu va fi r\sucit din nou. o discern. Lumea este una dintre aceste c\r]i. mare iubitor de c\r]i. [i-a compus un epitaf (care. Aici. Sfântul Augustin se gânde[te c\ `ngerii „n-au nevoie s\ se uite c\tre ceruri sau s\ le citeasc\ pentru a citi cuvântul T\u. (~ngerii. f\cute dup\ chipul Domnului. de vreme ce aceast\ colosal\ carte e singura surs\ a cunoa[terii pentru muritori. `ntâlnirea. actul citirii serve[te drept metafor\ ca s\ ne ajute s\ `n]elegem [ov\itoarea noastr\ rela]ie cu propriul trup.206 A L B E R T O M A N G U E L lucr\rilor sale.“23 Iar Benjamin Franklin. `i spune Lady Macbeth so]ului ei. filosoful american de origine spaniol\ George Santayana a ad\ugat: „Exist\ c\r]i `n care notele de subsol sau comentariile mâzg\lite de mâna vreunui cititor pe margine sunt mult mai interesante decât textul.22 iar poetul din secolul al [aptesprezecelea Henry King i-a scris tinerei sale so]ii moarte: „Draga mea pierdut\! De la moartea ta prematur\ Sarcina mea a fost s\ meditez La Tine. Pentru c\ ei `ntotdeauna ~]i v\d fa]a [i `n aceasta. a[a cum a subliniat Whitman. este s\ citim lumea.“20 Sarcina noastr\. p\r]i [i opera]ii care. urm\rim gesturile cuiva iubit ca `ntr-o carte deschis\. St\pânul meu“. Adresându-I-se lui Dumnezeu. din nefericire. Noi citim expresii pe chipul unui om. „Fa]a ta. sunt [i c\r]i de citit. atingerea [i descifrarea semnelor `n alt\ persoan\. Biblioteca `n care-mi arunc privirea De[i aproape orb.“19 Câteva secole mai târziu. n-au nevoie s\ citeasc\ cartea lumii. la Tine: Tu e[ti Cartea.)21 Fiin]ele umane. nu una grafic\ ori compus\ din Litere. me[te[ugit puse laolalt\. fac un singur cuvânt exprimând natura lor. a[a cum spune Sfântul Augustin. „este ca o carte `n care oamenii pot citi lucruri ciudate“. Pentru c\ Tu e[ti cartea lor [i Tu e[ti ve[nic“. Ei citesc permanent [i ceea ce citesc nu ajunge niciodat\ la un sfâr[it. pentru c\ ei `l pot vedea pe ~nsu[i Autorul [i s\ primeasc\ de la El Cuvântul `n toat\ splendoarea lui.

c\ devor\m o carte pe ner\suflate. c\ regurgit\m sau vomit\m un text.ISTORIA LECTURII 207 „Trupul lui B. noi. cum a crezut. ~ntr-un eseu despre arta `nv\]\rii. [i m\nânc\ ce `]i dau“. o alt\ metafor\. dospind idei pentru o intrig\. transformând ingredientele din ceaun `ntr-o proz\ apoas\. {i jupuit\ de titlu [i ornamentele din aur Zace aici. [i el trebuie s\ fie recunoscut prin metafore. Dar Opera nu se va pierde. cititorii. o carte. la rândul ei.Hr. dar. pe malul râului Chebar din ]ara caldeenilor. c\ plimb\m cuvintele poetului pe limb\. pentru a fi `n]eles. Cu cuprinsul smuls. c\ ne dedulcim cu poezie. c\ facem o diet\ de romane poli]iste. trupul – nu-i de ajuns. Tipograf Precum coperta unei c\r]i vechi.26 Pe 31 iulie 593 `. vorbim despre savurarea unei c\r]i. o felie de via]\ piperat\ cu aluzii `n care cititorul `[i poate `mplânta din]ii. . c\ rumeg\m un pasaj. C\ci. despre faptul c\ ne hr\nim cu ea.“24 A spune c\ citim – lumea. cere s\ fie explicat\ `n imagini care se afl\ `n afara bibliotecii cititorului [i totu[i `n trupul cititorului. mestecate [i digerate. „Deschide gura ta. astfel c\ func]ia lecturii este asociat\ cu alte func]ii corporale esen]iale.“25 Printr-un noroc extraordinar [tim la ce dat\ a fost prima oar\ `nregistrat\ aceast\ metafor\ ciudat\. Cititul – a[a cum am v\zut – serve[te drept un vehicul metaforic. l-a `nv\]at viziunea. altele. preotul Iezechiel a avut viziunea unui foc `n care a v\zut „chipul str\lucirii Domnului“ poruncindu-i s\ vorbeasc\ gloatei de fii revolta]i ai Israelului. c\rturarul englez din secolul al [aisprezecelea Francis Bacon a catalogat procedeul: „Unele c\r]i trebuie gustate. Hran\ pentru Viermi. `nghi]ite [i câteva. A[a cum zic scriitorii c\ ei coc o povestire. `ntorcând un text pe toate p\r]ile. Metafora lecturii atrage. condimentând o scen\ sau garnisind oasele goale ale unui argument. Va ap\rea `nc\ o dat\ ~ntr-o nou\ [i mai elegant\ Edi]ie Corectat\ [i `mbun\t\]it\ De Autor. Franklin..

este comentariul valetului. de parc\ ar fi devorat-o. Atunci am luat cartea din mâna `ngerului [i am mâncat-o. dar.“28 Mai târziu. metafora devenise atât de `nr\d\cinat\ `n limbaj. omule. {i mi-a r\spuns: Ia-o [i m\nânc-o [i va am\r` pântecele t\u. {i a desf\[urat-o `naintea mea. [i pe alta: plângere. consemnându-[i viziunea apocaliptic\ de pe Insula Patmos. „{i m-am dus la `nger [i i-am zis s\-mi dea cartea. a avut aceea[i revela]ie ca [i Iezechiel.30 La mai pu]in de un secol dup\ aceea. metoda lui de studiu“. pe m\sur\ ce cititul s-a dezvoltat [i s-a extins. dup\ toate aparen]ele. unde am cules dumnezeie[tile ierburi verzi ale propozi]iilor. {i apoi mi-a zis: Tu trebuie s\ proroce[ti `nc\ o dat\ la popoare [i la neamuri [i la limbi [i la mul]i `mp\ra]i.“29 Prin 1695. un `nger s-a pogorât din ceruri cu o carte deschis\ [i o voce tun\toare i-a spus s\ nu scrie cele ce a aflat. ci s\ ia cartea din mâna `ngerului. [i am v\zut c\ era scris\ [i pe o parte.“27 Sfântul Ioan. a spus Boswell. A citit. `ncât William Congreve a parodiat-o `n scena de deschidere din Iubire pentru iubire. le-am mestecat reflectând [i le-am a[ezat pân’ la urm\ `n jil]ul memoriei[…] a[a ca s\ pot s\ simt mai pu]in din am\reala acestei mizerabile vie]i. am v\zut o mân\ `ntins\ spre mine [i `n ea. Johnson a citit o carte `n acela[i fel `n care [i-a luat masa. ceea ce era. le-am mâncat citindu-le. cite[te. pântecele meu s-a am\rât. o hârtie strâns\ sul. dar `n gura ta va fi dulce ca mierea. Pe vremea lui Shakespeare. f\cându-l pe pedantul Valentine s\-i spun\ valetului s\u: „Cite[te. dup\ ce-am mâncat-o. era des `ntâlnit\ `n discursurile literare [i `ns\[i regina Elisabeta I a folosit-o ca s\-[i descrie lecturile religioase: „M-am plimbat de multe ori prin câmpiile `mbietoare ale Sfintelor Scripturi. metafora gastronomic\ a devenit un procedeu retoric obi[nuit. dr. `nchide gura [i rumeg\ bolul `n]elegerii. ~n timp ce privea `nsp\imântat. tânguire [i jale era scris `n ea. hr\ne[te-]i mintea [i nesocote[te-]i carnea. [i rafineaz\-]i apetitul.208 A L B E R T O M A N G U E L „{i privind eu. cite[te [i hr\ne[te-]i cu asta ochii. `nva]\ s\ tr\ie[ti dup\ ce cuno[ti.“ „Te-ai `ngr\[a al naibii `n cura asta de hârtie“. „cu l\comie. Dup\ . [i era `n gura mea dulce ca mierea.

`n timpul cinei. reprezentat pe-o coal\ volant\ ruseasc\ din secolul al [aptesprezecelea. „din pofta de-a se delecta cu lectura. sem\na (dac\ pot folosi o atât de grosier\ compara]ie) cu un câine care ]ine un os de rezerv\ `ntre labe. `n poal\. dr. spusele lui Boswell. dup\ ce termina cu mâncarea.ISTORIA LECTURII 209 Sfântul Ioan gata s\ m\nânce cartea ~ngerului. Johnson ]inea o carte `nvelit\ `n fa]a de mas\.31 . `n timp ce roade altceva decât ce i-a fost aruncat“.

Cuvintele-i nu sunt nimic. ~n 1876. Eu v\ aduc ce lipsea din rafturile voastre Mult ticsite [i v\ era de mare trebuin]\. `n mod incon[tient. rescriindu-[i [i reeditându-[i. e devorat\ de un cititor. pe nev\zute. altceva se na[te `n urma lui. trufa[e biblioteci. care este o carte. curen]ii ei sunt totul. nicio lectur\ nu poate fi. `n acela[i timp. care este o liter\ `n textul lumii. ca o explica]ie: „S\ nu-mi `nchide]i por]ile. iar [i iar. a demonstrat Whitman. astfel c\ ori de câte ori extragem ceva dintr-un text pe care `l ingurgit\m. Iscat din b\t\lii am scris o carte. ve]i vibra `n toate paginile ei. textul [i cititorul se `ngem\neaz\. el a scris. O carte care nu-i ca celelalte [i nici f\cut\ pentru intelect. astfel se creeaz\ o metafor\ circular\ pentru nem\rginirea lecturii. vreodat\. doar unul de natur\ intelectual\. dar. definitiv\. de Sir Joshua Reynolds. prinzând câteva sensuri [i devenind con[tien]i de anumite lucruri. creând noi niveluri de `n]elegere. De aceea – a[a cum a crezut Whitman.“32 . Suntem ceea ce citim. Indiferent de felul `n care cititorii `[i apropriaz\ o carte. Procesul prin care cercul devine complet nu este. ceva ce `nc\ n-am apucat s\ gust\m. nespuse lucruri din adânc.210 A L B E R T O M A N G U E L Nes\]iosul cititor Dr Johnson. pân\ la urm\ cartea [i cititorul devin una. simultan. Dar voi. Lumea. poemele. citim intelectual la un nivel superficial al con[tientului.

“ RALPH WALDO EMERSON. 1837 .C\rturarul american.PUTERILE C ITITO R UL UI „Cineva. trebuie s\ fie un inventator. ca s\ citeasc\ bine.

scribul sumerian Dudu. .Un cititor de cinci mii de ani.

Exist\ Babilonul distrus de asirieni . Exist\ Babilonul regelui Hammurabi. m-am a[ezat s\ citesc la umbra unui tufi[ de oleandru. `mi dorisem s-o fac. ci mai multe ora[e. care include una dintre primele referiri la potopul lui Noe. al c\rui sistem de legi a fost una dintre primele `ncerc\ri din lume de a codifica via]a unei `ntregi societ\]i. Reconstruit `ntre 1899 [i 1917 de arheologul german Robert Koldewey. cu doi ani `nainte de R\zboiul din Golf.~NCEPUTURI ~n vara lui 1989. dar simultane `n spa]iu. am c\l\torit `n Irak ca s\ v\d ruinele Babilonului [i Turnul Babel. `n vecin\tatea unui mu[uroi de argil\ despre care ghidurile spun c\ e tot ce-a mai r\mas din turnul blestemat de Dumnezeu cu multiculturalismul.Hr. Adusesem cu mine o antologie Penguin de nuvele [i. tufe de oleandru. por]i deschise. unde fusese o dat\ sau de dou\ ori ca s\-[i viziteze o m\tu[\. Ziduri. str\zi pavate. a fost recitat\ pentru `ntâia oar\ `ntr-o zi a celui de al doilea mileniu `. ca un cititor occidental ce eram. Exist\ Babilonul `n care epopeea lui Ghilgame[.Hr. dup\ ce am f\cut turul ruinelor a ceea ce pentru mine. de mult\ vreme.1 Babilonul se afl\ la aproape [aizeci [i patru de kilometri sud de Bagdad – un labirint enorm de ziduri de culoarea untului. cândva cel mai puternic ora[ de pe p\mânt. succesive `n timp. gr\mezi de lut. Exist\ Babilonul erei akkadiene. turnuri pr\bu[ite: o parte a secretului Babilonului e aceea c\ vizitatorul vede nu unul. din secolul al optsprezecelea `. un s\tuc de prin anul 2350 `. a constituit punctul ini]ial al oric\rei c\r]i. A fost o c\l\torie pe care. Taximetristul care m-a dus acolo [tia locul doar pentru c\ se afla `n apropierea ora[ului Hillah..Hr.

Hr. comunit\]ile de fermieri din sudul Mesopotamiei [i-au abandonat satele dispersate [i s-au regrupat `n interiorul [i `n jurul centrelor urbane mai mari. Babilonul care a f\cut ca toate na]iunile s\ bea din vinul mâniei preacurviei sale. ca s\ organizeze o societate din ce `n ce mai complex\. pricin\ din care ei au stat pe malurile râurilor [i au plâns.Hr. au demonstrat arheologii. noii locuitori urbani au dezvoltat o art\ care avea s\ schimbe pentru totdeauna natura comunic\rii `ntre fiin]ele umane: arta scrisului. au inventat noi tehnici de iriga]ie [i planuri arhitectonice extraordinare [i. a asediat Ierusalimul.. spre sfâr[itul celui de-al patrulea mileniu. Memoria. `nregistrarea unei astfel de tranzac]ii.. probabil. Spre mijlocul celui de-al patrulea mileniu `.214 A L B E R T O M A N G U E L `n 689 `. câ]i boi exact [i. Aici (sau cel pu]in undeva nu prea departe). . unde tr\ia m\tu[a lui.2 Ca s\ `ntre]in\ fertilitatea s\rac\ a ogoarelor. a `nceput preistoria c\r]ilor. `n forma aceasta. a devastat Templul lui Solomon [i i-a dus pe evrei `n robie. care `n jurul anului 586 `. regele Belshazzar. Foarte probabil. Exist\ Babilonul pe care Alexandru cel Mare `l dorea capitala unui imperiu ce se `ntindea din nordul Italiei pân\ `n Egipt [i Grecia – Babilonul `n care cuceritorul lumii a murit la vârsta de treizeci [i trei de ani. ca s\ consemneze c\ un anume num\r de vite apar]ineau unei anumite familii sau c\ au fost transportate `ntr-un anume loc. strângând `n mâini un exemplar din Iliada. `n `nsp\imânt\toarea caligrafie a degetului lui Dumnezeu. Exist\ Babilonul fiului sau nepotului lui Nabucodonosor (genealogi[tii sunt indeci[i). primul om care a v\zut inscrip]ia pe zid. Exist\ Babilonul cel Mare. au devenit ora[e-stat. cu legile. scrisul a fost inventat din ra]iuni comerciale. este [i un document. `n 323 `. ca s\ aminteasc\ cititorului c\ tranzac]ia s-a f\cut `n boi. când clima Orientului Apropiat a devenit mai r\coroas\ [i aerul mai uscat. care. pe vremea când generalii puteau s\ citeasc\.Hr. Exist\ Babilonul reconstruit de Nabucodonosor. un loc lâng\ ora[ul Hillah. {i mai exist\ Babilonul [oferului meu de taxi. numele cump\r\torului [i al vânz\torului. a[a cum e evocat de Sfântul Ioan – Mama Târfelor [i Scârba P\mântului. Un semn scris servea drept procedeu de aducere aminte: imaginea unui bou `nsemna un bou. edictele [i regulile ei comerciale.Hr. `n scurt timp. Inventatorul primelor t\bli]e scrise se poate s\-[i fi dat seama de ajutorul pe care aceste buc\]i de lut ]i-l ofereau ca s\ ]ii minte: `n primul rând.

textul r\mâne incomplet. una f\r\ de care `nsemn\rile ar fi fost absolut de ne`n]eles. Cât\ vreme scriitorul r\mâne prezent. `n al doilea rând. `n timp ce capacitatea creierului de a-[i aminti era limitat\. t\bli]ele nu necesitau prezen]a unui ]in\tor-de-minte care s\ recupereze informa]ia. creatorul semnelor. existen]a textului este una t\cut\. Brusc. sau mai degrab\ genera]ii de . scriitorul decreteaz\ `n aceea[i m\sur\ moartea scriitorului. societatea omeneasc\ a `ncercat s\ dep\[easc\ obstacolele geografice. putea fi imaginat. textul se treze[te la via]\ abia atunci când ochiul priceput ia contact cu `nsemn\rile de pe t\bli]\. eroziunea uit\rii. Doar atunci când scriitorul d\ drumul textului el `ncepe s\ existe. `n acela[i timp. care p\reau imposibile. a fost stabilit\ pentru totdeauna `ntr-o misterioas\ dup\-amiaz\ mesopotamian\. s\ le recunoasc\ `n]elesul. [i un creator post-mortem. Scrisul cere un cititor. s\ `nceteze s\ existe. `n mod miraculos. dar anacronic\. A[a c\ atunci când primul scriitor a visat la o art\ nou\ f\când semne pe o bucat\ de lut. `ntre un creator primitiv care d\ via]\ `n momentul mor]ii sale.ISTORIA LECTURII 215 cantitatea de informa]ie `nmagazinabil\ `n t\bli]e era nesfâr[it\ – ai putea continua s\ faci t\bli]e ad infinitum. adic\ – inscrip]ionarea a creat concomitent un cititor. pân\ `n clipa `n care un cititor `l lectureaz\. a izbutit deodat\ s\ fac\ toate aceste lucruri. Printr-un singur act – inscrip]ionarea unei figuri pe o t\bli]\ de argil\ – cel care a scris prima oar\. Rela]ia primordial\ dintre scriitor [i cititor prezint\ un minunat paradox: prin crearea rolului cititorului. Aceast\ rela]ie tensionat\ dintre scriitor [i cititor are un `nceput. De pe vremea celor mai vechi vestigii ale civiliza]iei preistorice. o anume informa]ie. dar semnele [i mesajele cereau un mag care s\ le descifreze. scriitorul trebuie s\ se retrag\. un anonim. Practic. finalitatea mor]ii. a ap\rut `n mod tacit o alt\ art\. ~n acel moment. Dar scrierea nu e singura inven]ie care a prins via]\ `n momentul primei inscrip]ion\ri: a avut loc [i o alt\ crea]ie. ceva intangibil – un num\r. s\ le dea voce. de vreme ce. notat [i transmis `n spa]iu [i timp. pentru ca un text s\ fie `ncheiat. un rol care s-a n\scut `nainte ca primul cititor s\ existe `n carne [i oase. un ordin – putea fi ob]inut f\r\ prezen]a fizic\ a mesagerului. Scriitorul era un f\c\tor de mesaje. Tot ce e scris depinde de generozitatea cititorului. Pentru c\ scopul actului de a scrie era ca textul s\ fie salvat – citit. un gând. Este o rela]ie fructuoas\.

cititul este apoteoza scrisului. Public. ace[ti str\mo[i ai politicienilor l-au datat ca fiind din timpul . iar scribul a urcat `n ierarhia societ\]ii mesopotamiene. ~n prima jum\tate a celui de-al doilea mileniu `. s\ p\streze textele religioase canonizate [i s\-i amuze pe oameni cu lecturi din epopeea lui Ghilgame[. Chiar de la `nceputul s\u. s\ calculeze num\rul necesar de solda]i sau muncitori sau provizii sau capete de vite. era mai sigur pentru scrib s\ fie privit nu ca acela care prime[te informa]ii (pe care ar fi fost capabil s\ le `ncarce cu sens). [i priceperea de a citi era esen]ial\. Din acest motiv.Hr. s\ evalueze taxele. Scrisul a devenit repede recunoscut ca o `ndeletnicire purt\toare de autoritate.3 „Spune-i“ se adreseaz\ unei a doua persoane. zei]a mesopotamian\ a scribilor. care abiliteaz\ crea]ia `ns\[i s\ vorbeasc\ [i f\r\ de care tot ce-i scris e mort. concentrându-se `n schimb aproape exclusiv asupra abilit\]ii sale de a `nregistra. au ridicat un monument acoperit cu inscrip]ii pe toate cele dou\sprezece laturi ale sale. Nimic din toate astea nu se putea face f\r\ scrib. s\ preia ordinele regelui. s\ redacteze contractele. De[i el putea fi ochii [i limba unui general. preo]ii templului {ama[ din Sippar. Dar `n loc s\-l dateze ca fiind din vremea lor. s\ transmit\ [tiri. servitorul t\u“. s\ `nregistreze diagnosticele medicale [i re]etele.216 A L B E R T O M A N G U E L creatori post-mortem. Iat\ de ce autorii mesopotamieni se adresau direct scribului. Ar fi greu s\ exager\m importan]a rolului pe care-l avea scribul `n societatea mesopotamian\. Evident. ci ca unul care mai degrab\ `nregistreaz\ informa]ia pentru binele comun. era pana. s\ ]in\ eviden]a tranzac]iilor financiare [i economice. De scribi era nevoie ca s\ trimit\ mesaje. Fiecare dintre noi.. primul str\mo[ al formul\rii „drag\ cititorule“ din fic]iunile de mai târziu. nu t\bli]a ]inut\ `n fa]a ochilor. sau chiar ale unui rege. s\ `nso]easc\ expedi]iile militare [i s\ scrie dispozi]iile [i cronicile de r\zboi. o asemenea putere politic\ era mai bine s\ nu fie trâmbi]at\. El avea mâna [i ochiul [i vocea prin care se stabilea comunicarea [i erau descifrate mesajele. citind acel rând. devine peste epoci acest „tu“. s\ noteze datele astronomice necesare pentru ]inerea calendarului. [tiind c\ el era acela care avea s\ transmit\ mesajul: „Domnului meu spune-i urm\toarele: a[a vorbe[te Cutare-[i-cutare. acelui „tu“. ce vorbesc despre renovarea templului [i o cre[tere a veniturilor regale. s\ `nregistreze legile. `n sudul Mesopotamiei. simbolul lui Nisaba. dar nici numele dat ocupa]iei sale [i nici percep]ia social\ a activit\]ilor sale nu recuno[teau actul citirii.

Era important pentru un scrib s\ aib\ rezultate [colare bune [i exist\ dovezi c\ unii ta]i mituiau profesorii ca s\ ob]in\ note bune pentru fiii lor. Dup\ `nsu[irea deprinderilor practice de confec]ionare a t\bli]elor de argil\ [i mânuire a penei. `ntr-una din aceste [coli. semne `n form\ de pan\ reprezentând sunete. scribii mesopotamieni alc\tuiau o elit\ aristocratic\. `n secolele al [aptelea [i al optulea ale erei cre[tine.. Prin mileniul al doilea `.). o e-dubba sau „casa-t\bli]elor“. nu obiecte. scribul-cititor. religia. directorul sau ummia. de exemplu. era asistat de un adda e-dubba sau „tat\ al casei-t\bli]elor“ [i un ugala sau con]opist.Hr. Inscrip]iile se `ncheie cu urm\toarea promisiune f\cut\ cititorului: „Asta nu-i o minciun\. De disciplin\ r\spundea un elev mai `n vârst\. de la o vârst\ foarte fraged\. atribu]iile unui supraveghetor.)5 ~n Babilon. Erau oferite câteva materii de studiu. Proprietarul [colii.Hr. care `ndeplinea. e considerat\ a fi un model al acestor [coli de scribi. Deoarece `n majoritatea caselor mai bogate din Ur au fost descoperite manuale (t\bli]e de [coal\). Cu toat\ puterea pe care o aveau `n mâna lor. curând. Primele pictograme (care erau mai mult de dou\ mii la num\r. elevul trebuia s\ `nve]e cum s\ deseneze [i s\ recunoasc\ semnele de baz\. este adev\rul adev\rat.“4 A[a cum a descoperit.6 de[i n-a oferit t\bli]e [colare pentru examinare arheologilor. un director pe nume Igmil-Sin7 preda scrierea. `ntr-o [coal\ particular\. mai mult sau mai pu]in. iar func]ia le d\dea un ascendent asupra altor membri ai societ\]ii. „cui“). a[a c\ era nevoie de un semn pentru fiecare obiect . numai anumi]i cet\]eni special instrui]i puteau deveni scribi. istoria [i matematicile. Cei care erau ale[i s\ devin\ scribi erau educa]i. stabilind astfel c\ preten]iile financiare ale templului erau mult mai vechi. scribii Irlandei `nc\ beneficiau de pe urma statutului lor sus-pus: pedeapsa pentru uciderea unui scrib irlandez era egal\ cu aceea pentru uciderea unui episcop. scrierea mesopotamian\ s-a schimbat din pictografic\ – reprezent\ri mai mult sau mai pu]in exacte ale obiectelor pe care fiecare cuvânt le simboliza – `n ceea ce noi cunoa[tem ca scriere „cuneiform\“ (de la latinul cuneus. se poate trage concluzia c\ artele scrisului [i cititului erau considerate activit\]i aristocratice.ISTORIA LECTURII 217 regelui Mani[tu[u din Akkad (circa 2276–2261 `. (Mul]i ani mai târziu. O `nc\pere m\rginit\ de b\nci din argil\ din palatul regelui Zimri-Lim din Mari. arta lui i-a dat abilitatea de-a modifica trecutul istoric.

n\scut\ `n circa 2300 `. glosarea lui. pe care dasc\lul scrisese o propozi]ie scurt\. Semne auxiliare – fonetice sau gramaticale – duceau spre o mai u[oar\ `n]elegere a textului [i eviden]iau nuan]e ale sensului [i grada]ii ale `n]elesului. de[i rudimentar. Elevul trebuia s\ `nve]e s\ scrie urmând conven]iile care aveau s\-i permit\ [i s\ citeasc\. ~n scurt\ vreme. Ca s\ fac\ asta.9 Dup\ ce `nv\]\celul st\pânea aceste cuno[tin]e. una rotund\. mare preoteas\ a zeului lunii.. Din acest m\runt gest s-a n\scut mai târziu o func]ie a cititorului-scrib: copierea unui text. cititul [i scrisul erau rezervate de]in\torilor puterii.218 A L B E R T O M A N G U E L reprezentat) au evoluat `n semne abstracte. Akkadiei [i Asiriei. a supravie]uit imperiilor Sumerului. Exist\ totu[i excep]ii. un proverb sau o list\ de nume. i se d\dea o alt fel de t\bli]\ de argil\. nu putem citi t\bli]ele pictografice ca pe o limb\. pove[ti umoristice. stângace. de fapt. devenind pentru `ntâia oar\ un transmi]\tor de mesaje – de la cititorul celor scrise de dasc\l la scriitorul a ceea ce citise. Dar lingvi[tii au `ncercat s\ reconstruiasc\ pronun]ia scrierilor cuneiforme sumeriene [i akkadiene mai târzii. Ast\zi. . cuvinte diferite [i silabe pronun]ate la fel erau reprezentate de acela[i semn. trebuia scris a-na.8 Scrierea cuneiform\. transformarea lui. fiica regelui Sargon I din Akkad. De exemplu.Hr. Iranul Apusean [i Siria. sistemul a permis scribului s\ `nregistreze o literatur\ complex\ [i extrem de sofisticat\: nara]iuni. putem doar recunoa[te o capr\. cu semne crestate cu o mân\ nesigur\. Elevul studia inscrip]ia [i apoi `ntorcea t\bli]a [i copia cele scrise. adnotarea lui. cuvântul akkadian „c\tre“. nu ana sau an-a. ~n acea societate patriarhal\. c\r]i de `n]elepciune. o oaie. pronun]a sunete `ntip\rite cu mii de ani `n urm\. astfel ca `nv\]\celul s\ pun\ accentul corect pe silabe. `nregistrând literatura a cincisprezece limbi diferite [i acoperind o suprafa]\ ocupat\ `n zilele noastre de Irak. transmiterea. Primul autor al c\rui nume e men]ionat `n istorie este o femeie. ce puteau semnifica nu doar obiectul pe care `l `nf\]i[au. ana. Exist\ numeroase t\bli]e care atest\ aceste faze timpurii. trebuia s\ ]in\ minte cuvintele. prin]esa Enheduanna. astfel `ncât putem. ci [i idei asociate. pentru c\ nu cunoa[tem valoarea fonetic\ a primelor semne. de obicei pentru a forma un nume. Vorbesc despre scribii mesopotamieni spunându-le „ei“ pentru c\ erau ]n majoritate b\rba]i. poeme de dragoste. ~nv\]area me[te[ugului scrisului [i cititului `ncepea prin exerci]ii de leg\turi `ntre semne.

[i compozitoare a o serie de cântece `n onoarea Inannei. este folosit [i azi. data [i numele ora[ului `n care a scris. elevul copia scrisul dasc\lului pe cealalt\. „autorul“. Ceva obi[nuit `n Mesopotamia [i mult din ceea ce [tim despre scribi provine din astfel de semn\turi sau colofoane.10 Enheduanna [i-a pus numele la sfâr[itul t\bli]elor scrise de ea. pentru ca ignorantul s\ nu poat\ `n]elege. `n jurul anului 1300 `. Aceast\ identificare permitea cititorului s\ rosteasc\ textul cu o anume voce – `n cazul imnurilor dedicate Inannei. c\ruia s\ i se adreseze cititorul. Procedeul. Arogan]i. inventat la `nceputurile literaturii.“11 ~n Egipt. care includ numele scribului. Nanna. majoritatea scribilor mesopotamieni `[i `ncheiau textele cu acest colofon: „Las\-l pe `n]elept s\-l instruiasc\ pe `n]elept.Hr. `n timpul celei de-a nou\sprezecea dinastii. un scrib a compus acest encomion al meseriei sale: „Fii scrib! Cresteaz\ asta `n inima ta Astfel ca numele t\u s\ poat\ tr\i ca ale lor! . la mai mult de patru mii de ani distan]\..ISTORIA LECTURII 219 T\bli]ele elevilor din Sumer. Scribii trebuie s\ fi fost con[tien]i de extraordinara putere conferit\ de faptul c\ erau cititorii unui text [i-[i ap\rau cu zel privilegiul. zei]a iubirii [i r\zboiului. ~nv\]\torul scria pe una din p\r]i. vocea Enheduannei – identificând „eu“-ul din text cu o persoan\ anume [i creând astfel un personaj pseudofic]ional.

autorul (scriitorul. de vreme ce no]iunea de pl\cere este presupus\ a se g\si `n `ndeplinirea actului) [i cel al cititorului cu un motiv ulterior (`nv\]are. `l aude el pe Dumnezeu dezv\luindu-i.220 A L B E R T O M A N G U E L Sulul e mai bun ca piatra cioplit\. ~ntr-un eseu celebru. explicare. Dac\. adic\ a abandonat textul derivei lui fundamentale“. care este ve[nic. pentru care textul e un vehicul spre alt\ func]ie. Roland Barthes propune s\ facem deosebire `ntre écrivain [i écrivant: primul denume[te o func]ie. „Ce spun Scripturile Mele spun Eu“. criticare). l-am uzurpat. citind `n ruinele a ceea ce ar fi putut fi biblioteca sa. m\rturisire. Dar cititorul care prime[te textul nu este limitat la o singur\ interpretare. al doilea o activitate. alegând din stocul uzual de cuvinte pe acelea care par s\-i exprime mai bine mesajul. spune criticul francez Jacques Derrida. pe când timpul nu afecteaz\ Cuvântul Meu. Ar putea fi ceea ce Sfântul Augustin credea c\ e o deosebire pe care `nsu[i Dumnezeu o f\cuse. `nv\]are. egal eternit\]ii Mele. {i poporul lui a disp\rut de pe p\mânt. Iat\ de ce. verbul `ntotdeauna conduce la un obiectiv – `ndoctrinare. Un om a murit: trupul lui e ]\rân\. Orice text scris.13 „poate fi citit chiar dac\ momentul producerii sale este irevocabil pierdut [i chiar dac\ eu nu [tiu ce anume a vrut presupusul lui autor s\ spun\ cu bun\ [tiin]\ `n momentul `n care l-a scris. a scrie este un verb intranzitiv. Acesta este privilegiul secret pe care [i-l asigura scribul mesopotamian [i pe care eu. O carte e ceea ce face s\ fie amintit ~n gura vorbitorului care-o cite[te.“12 Un scriitor poate s\ construiasc\ un text `n oricâte feluri vrea. a doua exist\ `ntr-o unitate de timp impus\ de cititor pentru scopul respectivei lecturi. pentru écrivain. Prima activitate are loc `ntr-o unitate de timp dictat\ de natura textului. . a[a cum am spus. scribul) care ]ine s\ p\streze [i s\ impun\ un sens trebuie s\ fie [i cititor. lecturile unui text nu sunt infinite – acestea sunt circumscrise de conven]iile gramaticii [i de limitele impuse de bunul-sim] – ele nu sunt dictate cu stricte]e de textul `n sine. f\r\ nicio motiva]ie ulterioar\ (nici m\car amuzament. pentru écrivant. „Dar Scripturile vorbesc `n timp.14 E posibil s\ se fac\ o deosebire similar\ `ntre dou\ roluri ale cititului: cel al cititorului pentru care textul `[i justific\ existen]a `n chiar actul lecturii.

{i pe când tu roste[ti acele cuvinte `n timp. depindea de capacitatea scribului de a reface textul. listele. care. textul se transform\ din nou `n semne care tac. legile. Odat\ pierdut\ aceast\ capacitate. V-a]i luptat s\ l\sa]i un vers `n urma voastr\ Ca o urm\ proasp\t\ pe un câmp cu z\pad\. akkadian\. Uneori au e[uat.“16 . Genera]ii de cercet\tori au `ncercat s\ devin\ cititori ai unor scrieri ale c\ror coduri s-au pierdut: sumerian\. ale c\rei `ncâlceli nu au putut fi `nc\ descifrate. aztec\. Dar pe când tu vezi acele lucruri `n timp. A]i luat. ca `n cazul scrierii etrusce. a[a cum rostesc cuvintele pe care le roste[ti tu prin Spiritul Meu. maia[\… Uneori au reu[it. unind mintea cu lumea. Poetul Richard Wilbur sintetizeaz\ tragedia care se abate asupra unei civiliza]ii care [i-a pierdut cititorii: POE}ILOR ETRUSCI „Visa]i fluent. cum descoperise societatea. Mesopotamienii credeau c\ p\s\rile ar fi sacre pentru c\ urmele lor las\ pe lutul proasp\t semne care seam\n\ cu scrierea cuneiform\ [i `[i `nchipuiau c\ dac\ ei puteau descifra confuzia acelor semne puteau [ti [i ce gândeau zeii. odat\ cu laptele mamei. fra]i `ncremeni]i. nu `n timp le spun Eu. de a-l citi. cu toate mesajele acestuia. minoic\.ISTORIA LECTURII 221 Ceea ce vezi prin Spiritul Meu v\d Eu. limba mamei ~n a c\rei matrice pur\. tineri fiind. F\r\ s\ v\ da]i seama c\ totul s-ar putea topi [i duce.“15 A[a cum [tia scribul. nu `n timp le v\d Eu. literaturile lui. extraordinara inven]ie a cuvântului scris.

O hart\ fantezist\ a Alexandriei de pe un manuscris din secolul al [aisprezecelea. .

cu excep]ia b\[tina[ilor egipteni. unde preotul i s-a adresat acestuia cu apelativul „fiu al lui Jupiter“. dup\ ce regele a `ndeplinit obiceiul macedonean de a trasa grani]ele circulare ale viitoarelor ziduri ale ora[ului cu f\in\ de orz. ora[ul devenise ceea ce am numi ast\zi o „societate multicultural\“. „Cei .“1 ~ntr-adev\r. „c\. pentru care cuvântul scris devenise simbolul `n]elepciunii [i al puterii. un istoric roman care a tr\it `n timpul domniei lui Claudius [i a scris la mai mult de patru secole dup\ eveniment. „Exist\ o relatare“. Quintus Curtius Rufus. sub sceptrul dinastiei ptolemeice. Alexandru a ales pentru noul lui ora[ fâ[ia de p\mânt dintre Lacul Mareotis [i mare [i a ordonat oamenilor s\i s\ migreze din ora[ele `nvecinate `n noua metropol\. `mp\r]it\ `n politeumata sau corpora]ii bazate pe na]ionalitate. ~n proasp\t dobândita stare de gra]ie. dar verdictul prezic\torilor a fost c\ ora[ul avea s\ aib\ parte de o numeroas\ popula]ie de imigran]i [i avea s\ furnizeze mijloace de trai multor ]\ri. stoluri de p\s\ri au coborât [i s-au hr\nit cu orzul. „Cel Ascuns“. Alexandria vestit\. `n 323. noteaz\ `n Istoria lui Alexandru c\ `ntemeierea a avut loc imediat dup\ vizita `mp\ratului la altarul zeului egiptean Ammon. scrie Rufus. erau grecii. cea mai important\. oameni din numeroasele na]ii s-au adunat `n noua capital\. dar o altfel de migra]ie a fost cea care a f\cut. ~n momentul mor]ii lui Alexandru. Dintre aceste na]ionalit\]i. Mul]i au considerat asta ca un semn nefavorabil.ORDONATO RII UNIVERSULUI Alexandria a fost `ntemeiat\ `n Egipt de Alexandru cel Mare. `n anul 331 `.Hr. `n cele din urm\.

administrarea unei b\i publice. Filip al Macedoniei. circula]ia documentelor devenise greoaie. Sofocle [i Eschil [i poeme de Telestes [i Philoxenus.224 A L B E R T O M A N G U E L care pot citi v\d de dou\ ori mai bine“. Urmând gusturile `ntemeietorului s\u. arat\ c\ birourile de contabilitate ale ministrului de finan]e Apollonius au primit patru sute treizeci [i patru de suluri de papirus `n treizeci [i trei de zile. `ncât la o sut\ cincizeci de ani dup\ ce biblioteca disp\ruse.4 Foamea de hârtie nu implic\ o dragoste pentru c\r]i. câteva piese de Euripide. pentru c\ unde anume se afla biblioteca. vânz\rile de bere. antrepriza unei `ntreprinderi de zugr\vit. Alexandriei `i era sortit s\ devin\ un ora[ al c\r]ii. Exist\ exemple de documente pentru tot felul de treburi. compilator al fabulelor lui Esop. prin `nv\]\tura filosofului. `ncredin]a]i c\ societatea avea nevoie de o `nregistrare precis\ [i sistematic\ a tranzac]iilor. de ce-a[ mai vorbi m\car. toate erau emise `n scris.3 Un document datând din 258–257 `. oricât de m\runte: cre[terea porcilor.Hr. câte c\r]i g\zduia. scria poetul Menandru din Attica `n secolul al patrulea `. dar familiaritatea cu cuvântul scris i-a obi[nuit. Ptolemeu I. atât de faimoas\. c\l\torind prin Asia de Nord [i „fiind lipsit de orice fel de c\r]i“. f\r\ `ndoial\. cum era condus\ [i cine s-a f\cut . `ntemeierea bibliotecii care avea s\ fac\ Alexandria faimoas\. comer]ul cu linte pr\jit\. estim\ri. probabil c\ influen]a grecilor.2 De[i egiptenii aveau o tradi]ie `n a-[i rezolva prin scris cea mai mare parte a treburilor administrative.Hr. cu actul lecturii pe cet\]enii Alexandriei.Hr. Odat\. i-a ordonat unuia dintre comandan]ii s\i s\-i trimit\ câteva. Atheneus din Naucratis g\sea c\-i de prisos s-o mai descrie cititorilor.7 S-ar putea ca Demetrius din Phalerum – un `nv\]at din Atena. plasarea bibliotecilor [i colec]ia din Sala Muzelor.. cât\ vreme acestea sunt toate `n memoria tuturor oamenilor?“8 Ceea ce e regretabil. „Cât despre num\rul de c\r]i. a fost cea care a transformat Alexandria `ntr-un stat extrem de birocratic. Recipise. critic al lui Homer [i elev al vestitului Teofrast (el `nsu[i un student [i prieten al lui Aristotel) – s\ fi fost cel care i-a sugerat succesorului lui Alexandru.5 Tat\l lui Alexandru. Alexandru a devenit „un mare iubitor de tot felul de `nv\]\turi [i lecturi“6 – un cititor atât de entuziast. prin urmare a primit Istoria lui Philistus. `l angajase pe Aristotel ca tutore privat al fiului s\u [i. declara]ii [i licen]e. Pe la mijlocul secolului al treilea `. `ncât rareori `l vedeai f\r\ o carte.

Canfora presupune c\ bibliothekai sau rafturile cu c\r]i erau dispuse `n intrânduri de-a lungul `ntinsului pasaj acoperit sau al coridorului. biblioteca papal\ de la Avignon era singura din Apusul cre[tin care con]inea peste dou\ mii de volume.. spa]iul s-a l\rgit `ntr-atât. colec]ia de c\r]i a lui Aristotel i-a fost l\sat\ lui Teofrast. care a dat-o mai departe rudei [i elevului s\u Neleus din Scepsis. ~n timpul domniei lui Ptolemeu al III-lea. Potrivit lui Strabon. Biblioteca ora[ului `ntemeiat de `nv\]\celul s\u trebuia. strânse `n Atena pentru ca actorii s\ le transcrie [i studieze. lucr\rile erau copiate [i originalele (uneori copiile) era `napoiate proprietarilor. fiecare marcat\ cu o inscrip]ie potrivit\. „trebuie s\ fi fost dedicat\ unei anume categorii de autori. nimeni nu putuse citi `ntreaga bibliotec\. pentru c\ magnificul scop al bibliotecii era acela de a cuprinde totalitatea cuno[tin]elor umane. au fost `mprumutate de c\tre Ptolemei prin bunele oficii ale ambasadorilor [i copiate cu mare grij\. toate navele care opreau la Alexandria trebuiau s\ predea orice fel de c\r]i ar fi avut la bord. „Fiecare ni[\ sau intrând“.10 `ncepem s\ `n]elegem importan]a colec]iei din Alexandria.9 „Strabon nu men]ioneaz\ biblioteca pentru c\ aceasta nu era o `nc\pere sau o cl\dire separat\“. scriind pe la sfâr[itul primului secol `. `ncât s-a spus c\ biblioteca ad\postea aproape o jum\tate de milion de suluri.“ Pân\ la urm\. `n timp ce duplicatele (uneori originalele) se p\strau `n bibliotec\. pur [i simplu. dar nu a men]ionat niciodat\ biblioteca. Prin decret regal. s\ fie o versiune extins\ a colec]iei filosofului: memoria lumii.ISTORIA LECTURII 225 responsabil de distrugerea ei sunt toate `ntreb\ri pentru care nu avem r\spunsuri mul]umitoare. Textele consacrate ale dramaturgilor greci. care a achizi]ionat-o pentru Alexandria. Pentru Aristotel. Dac\ avem `n vedere c\. legat\ de Templul lui Serapis. iar de la Neleus (de[i generozitatea acestuia din urm\ a fost pus\ sub semnul `ntreb\rii)11 a ajuns pân\ la urm\ la Ptolemeu al II-lea. a descris destul de am\nun]it Alexandria [i muzeele sale. precizeaz\ Canfora. plus alte patruzeci de mii depozitate `ntr-o alt\ cl\dire. `n vechiul cartier egiptean Rhakotis. Se dorea colectarea unui num\r mare de volume. necesar\ „pentru a-]i face `nsemn\ri“.Hr. Geograful grec Strabon. `nainte de inventarea tiparului. Nu toate c\r]ile care au intrat `n bibliotec\ . ci mai degrab\ un spa]iu ata[at colonadelor [i `nc\perii comune a muzeului. Potrivit istoricului italian Luciano Canfora. a colec]iona c\r]i era parte din munca `nv\]atului.

El a `nceput (sau a continuat) o dezbatere care nu s-a `ncheiat nici `n zilele noastre: credea c\ literatura trebuie s\ fie concis\ [i lipsit\ de podoabe [i i-a condamnat pe aceia care mai scriau epopei `n maniera antic\. câteva secole mai târziu. predând `ntâi la o [coal\ din afara ora[ului [i apoi lucrând la bibliotec\. critic. mai târziu. a ironizat confuzia dintre cele dou\ `n Opusculele sale: „Ai cump\rat c\r]i [i ai umplut rafturi. Uneori. de exemplu. spre care `l mâna interesul. A fost un scriitor foarte prolific.226 A L B E R T O M A N G U E L erau autentice. un autor care tr\ise cu patru sute de ani dup\ moartea lui Tucidide. `nv\]atul Cratipus a scris o carte intitulat\ Tot ce-a l\sat Tucidide nespus. Poetul galic Decimus Magnus Ausonius. pan\ [i lir\. Crezi c\ pân\ mâine t\râmul muzicii va fi al t\u?“12 A fost evident c\ era necesar\ o metod\ care s\ ajute oamenii s\ se foloseasc\ de aceast\ bog\]ie de c\r]i – o metod\ care s\ dea oric\rui cititor posibilitatea de-a g\si o anumit\ lucrare. ast\zi. Solu]ia – [i alt\ serie de probleme – a ap\rut sub `nf\]i[area unui nou bibliotecar. `n care f\cea uz `ntr-un mod potrivit de un stil bombastic [i de anacronisme – citând. din p\cate. observând pasiunea cu care Ptolemeii colec]ionau clasici. catalogându-le drept limbute [i demodate.Hr. Iubitor al Muzelor. altfel decât printr-un nemaipomenit [i nea[teptat noroc. Sub numele unui contemporan al lui Tucidide. Calimach s-a n\scut `n Africa de Nord pe la `nceputul secolului al treilea `. Nu `ncape `ndoial\ c\ Aristotel a avut un sistem personal pentru reperarea unei c\r]i de care ar fi avut nevoie din biblioteca lui (un sistem despre care. epigramistul [i `nv\]atul Calimach din Cyrene. Dar num\rul de c\r]i de pe rafturile bibliotecii din Alexandria ar fi f\cut imposibil unui cititor individual s\ g\seasc\ un anume titlu. le-au vândut tratate aristotelice apocrife pe care secole de cercetare savant\ le-au dovedit. falsificatorii. `nv\]a]ii `n[i[i comiteau falsuri. ~nseamn\ asta c\ e[ti de-acum un `nv\]at? Dac\ `]i cumperi instrumente cu corzi. O. Inamicii s\i l-au acuzat c\ nu ar fi capabil s\ scrie poeme lungi [i c\ ar fi uscat ca praful `n cele . a fi fost false. nu [tim nimic). poet [i enciclopedist. [i a tr\it `n Alexandria cea mai parte a vie]ii. Acumularea de cuno[tin]e nu `nseamn\ cunoa[tere.

a fost concluzia lui laconic\. mi s-a spus c\ e[ti mort. era un exemplu a tot ceea ce detesta Calimach. Heraclit din Halicarnas. Heraclit.“ Sub privirea f\r\ `ndoial\ vigilent\ a lui Apollonios. exist\ str\mo[i ai unor astfel de „ordonatori ai universului“ (cum erau numi]i de .) Niciunul dintre ei nu e de prea mare interes printre cititorii moderni: C\l\toria argonau]ilor mai este (chiar dac\ discret) pomenit\. de Marii Romancieri Americani `mpotriva Minimali[tilor. Calimach (r\mâne incert dac\ acesta a ajuns vreodat\ bibliotecar-[ef) a `nceput dificila opera]iune de catalogare a nes\]ioasei biblioteci. de Romantici `mpotriva Clasicilor. scurte. pozi]ia lui avea s\ fie reluat\ de Moderni `mpotriva Anticilor. C\l\toria argonau]ilor. plictiseal\ mult\“. din secolul al [aisprezecelea. al lui Callimachus. (Secole mai târziu. a c\rui epopee de [ase mii de versuri. folosit\ de Pope `n a sa R\pire a buclei) [i `n versiunea lui William Cory a unei epigrame elegiace scrise la moartea prietenului lui Calimach. Catalogarea este o ocupa]ie veche. Apollonios din Rhodos. exemple ale artei lui Calimach au supravie]uit vag `ntr-o traducere a lui Catul („{uvi]a Berenicei“. care `ncepe astfel: „Mi s-a spus.) Principalul s\u inamic a fost [eful lui de la bibliotec\ – bibliotecarul-[ef.ISTORIA LECTURII 227 Un portret imaginar. („Carte mare.

Toate clasific\rile sunt. `n ultim\ instan]\. mo[tenitori ai viziunii grecilor despre lume. Cea propus\ de Calimach pare mai pu]in astfel pentru c\ urmeaz\ sistemul de gândire acceptat de intelectualii [i `nv\]a]ii vremurilor sale. g\sit cu ocazia s\p\turilor de la Edfu. dup\ câte se pare. medicin\.) au f\cut uz de ordinea alfabetic\. filosofie [i diverse. doar câteva inscrip]ii grece[ti `n[irând o serie de nume (unele datând din secolul al doilea `. arbitrare. Toate bibliotecile pe care le [tiu eu reflect\ imaginea acelei biblioteci din Antichitate. biblioteca a devenit un spa]iu de lectur\ organizat.Hr. ~nainte de asta. Cartea tuturor pozi]iilor soarelui [i lunii. unde am [ezut (dup\ cum mi s-a spus) `n scaunul pe care Karl Marx [i-l alesese când a scris Das Kapital.228 A L B E R T O M A N G U E L sumerieni) printre cele mai vechi vestigii ale bibliotecilor. oratorie. `nconjurat\. poezie liric\.13 Sistemul pe care Calimach l-a ales pentru Alexandria pare s\ se fi bazat mai pu]in pe o listare `n ordine a averilor bibliotecii cât pe o formulare aprioric\ a lumii `nse[i. Lista tuturor scrierilor crestate `n lemn. El a separat operele mai lungi. biblioteca lui Calimach a fost primul exemplu de „loc utopic al criticii.15 Dup\ opinia criticului francez Christian Jacob. de gr\dini ordonate.Hr. ora[ . biblioteca de trei rafturi din Djanet. Cartea domeniilor. legisla]ie. care s\ fie mai u[or de mânuit. ca s\ v\d cum strada e acoperit\ de florile albastre ale palisandrilor. California. numite „c\r]i“.16 Odat\ cu Calimach. unde m\ puteam uita pe fereastr\. o sut\ dou\zeci de suluri. `ncepe prin inventarierea altor câtorva cataloage: Cartea a ceea ce este de g\sit `n templu. De exemplu. `n care textele pot fi comparate. Calimach nu avea s\ termine uria[a `ntreprindere. catalogul unei „case a c\r]ilor“ egiptene datând din circa 2000 `. ~ntunecata Biblioteca del Maestro din Buenos Aires. venerabila British Library. ~ntregul pinakoi – al c\rui titlu oficial era Tabele cu cei de frunte din fiecare perioad\ a culturii [i scrierile lor – avea. astfel `ncât s\ ob]in\ suluri mai mici. deschise unul lâng\ altul“. istorie. excelenta Huntington Library din Pasadena. Calimach a `mp\r]it biblioteca `n rafturi sau mese (pinakoi) clasificate `n opt categorii sau teme: dram\. afar\. ca o vil\ italian\.14 Lui Calimach `i mai dator\m [i un procedeu de catalogare care avea s\ devin\ o banalitate: obiceiul de-a aranja volumele `n ordine alfabetic\. Cartea locurilor [i ce-i `n ele [i a[a mai departe.. care a fost dus\ la bun sfâr[it de bibliotecarii ce i-au urmat. punând s\ fie copiate `n câteva p\r]i mai scurte.

Alfabetul era uneori utilizat ca un indicator pentru reperarea volumelor. mai târziu. Sfântul Augustin. care nu voia s\ se despart\ când c\l\torea de colec]ia lui de o sut\ [aptesprezece mii de volume. con]inea nu doar c\r]ile cre[tine ale Bibliei. filosofie. le transporta cu o caravan\ de patru sute de c\mile. cu varia]iuni. ~n De doctrina christiana. acceptarea anticilor era `nc\ discriminatorie. scris\ la pu]in\ vreme dup\ convertirea sa din anul 387. cre[tinii lâng\ cele ale doamnelor. prima bibliotec\ a Bisericii Romane a c\rei existen]\ este cunoscut\. Abdul Kassem Ismael. (Oricum. apoi pentru cele ale R\s\ritului bizantin [i. Bibliothèque Nationale din Paris.)18 Dar cum ar trebui s\ fie catalogate lucr\ri atât de diverse? Cei care `ndeplineau func]ia de custozi ai primelor biblioteci cre[tine au `ntocmit liste-inventar ca s\-[i `nregistreze c\r]ile. volume de comentarii [i o selec]ie a apologe]ilor greci. `ntemeiat\ `n anii 380 de papa Damasus I `n Biserica Sfântul Lorenzo. po]i vedea cum cade z\pada pe sticla geamurilor `nclinate – toate acestea copiaz\. pentru c\ autori precum Aristotel [i Virgiliu „de]ineau pe nedrept adev\rul“ (ceea ce Plotin numea „spirit“ [i Hristos „Cuvântul“ sau logos). `n timp ce cite[ti. `nc\ sub influen]a gândirii neoplatonice. pentru a denumi o lucrare erau folosite un titlu descriptiv sau primele cuvinte ale textului. Bibliile erau primele pe list\.19 .17 ~n acela[i spirit eclectic. unde. am v\zut un misterios exemplar al lui Candide de Voltaire `n francez\. Apollinaris Sidonius se plângea c\ autorii p\gâni erau separa]i de cei cre[tini – p\gânii lâng\ locurile pentru domni. afirm\ c\ unele lucr\ri ale clasicilor greci [i romani sunt compatibile cu `nv\]\tura cre[tin\. unde. drept [i gramatic\. marele vizir al Persiei. C\r]ile de medicin\ erau uneori `nregistrate la sfâr[it. pentru cele ale Europei cre[tine. ci [i câ]iva clasici greci [i latini. apoi glosele. printre c\r]ile arabe. Din moment ce mai toate c\r]ile nu aveau un titlu oficial. ~n secolul al zecelea. Biblioteca din Alexandria [i cataloagele sale au devenit mai `ntâi modele pentru bibliotecile Romei imperiale. unde sec]iunea rezervat\ literaturii erotice se nume[te Iadul. de exemplu.ISTORIA LECTURII 229 din Sahara Algerian\. comentând despre biblioteca unui prieten pe la mijlocul secolului al cincilea. dresate s\ mearg\ `n ordine alfabetic\. viziunea sistematic\ a lui Calimach. frumoasa Metro Toronto Reference Library. operele P\rin]ilor Bisericii (Sfântul Augustin `n capul listei).

de exemplu. Comparând biblioteca lui cu o gr\din\ „`n care concet\]enii lui puteau aduna fructele cunoa[terii“. `n anii 1200. lista c\r]ilor din biblioteca arhiepiscopului a fost alc\tuit\ `n func]ie de ceea ce `i era de folos acestuia din fiecare carte. ~n anul 1250. dar. `ntr-un manuscris miniat din secolul al treisprezecelea. clasificarea c\r]ilor era f\cut\ `n func]ie de ra]iuni practice. „[tiin]elor lucrative“ [i teologiei – [i fiecare brazd\ `ntr-un num\r de parcele mai mici sau areolae. ale c\rui teorii despre citit [i memorie le-am descris ceva mai devreme.20 Brazda de flori a filosofiei. practic\ sau mecanic\. ~n 1120. a imaginat un sistem de catalogare bazat pe un model horticol.230 A L B E R T O M A N G U E L Una din rarele reprezent\ri ale lui Richard de Fournival conversând cu iubita lui. Probabil c\ exemplul cel mai vechi de catalogare tematic\ din Europa medieval\ este acela al bibliotecii catedralei din Le Puy. el a `mp\r]it-o `n trei brazde de flori – corespunzând filosofiei. Richard de Fournival. el nu a constituit standardul. era `mp\r]it\ `n trei areolae: . La Canterbury. din secolul al unsprezecelea. pentru mult\ vreme. Hugh de Saint Victor a propus un sistem de catalogare prin care con]inutul fiec\rei c\r]i era rezumat (ca `n conspectele moderne) [i plasat `ntr-una dintre cele trei categorii rezultate din `mp\r]irea `n trei a artelor liberale: teoretic\. fiecare con]inând o tabl\ de materii sau tabula (ca [i pinakoi la Calimach) ce indica natura con]inutului. ~n multe cazuri.

ISTORIA LECTURII

231

Gramatic\ Dialectic\ Retoric\ Geometrie [i aritmetic\ I Filosofie Muzic\ Astronomie Fizic\ Metafizic\ Etic\ Poetic\

„{tiin]ele lucrative“ din a doua brazd\ de flori con]ineau doar dou\ areolae, medicin\ [i drept. A treia brazd\ de flori era rezervat\ teologiei.
Medicin\ II {tiin]e lucrative Drept civil [i canonic III Teologie

~n cadrul unei areolae, fiec\rei tabula `i era alocat un num\r de litere egal cu num\rul de c\r]i pe care `l con]inea, `n a[a fel `ncât câte o liter\ s\ poat\ fi atribuit\ fiec\rei c\r]i [i `nregistrat\ pe coperta ei. Pentru a evita confuzia provocat\ de existen]a mai multor c\r]i cu aceea[i liter\, de Fournival s-a folosit de varia]iuni de caracter [i culoare: o carte de gramatic\ putea fi identificat\ dup\ un A mare, de un ro[u-trandafiriu, alta dup\ un A uncial, de un purpuriu ca de panselu]\. Chiar dac\ biblioteca lui de Fournival era `mp\r]it\ `n trei „brazde de flori“, tabulae, acestea nu erau alocate subcategoriilor neap\rat `n ordinea importan]ei, ci `n func]ie de num\rul volumelor existente `n fiecare subcategorie. Dialecticii, de exemplu, i se alocase o `ntreag\ tabl\ de materii, deoarece existau mai mult de o duzin\ de c\r]i pe aceast\ tem\ `n biblioteca lui;

232 A L B E R T O M A N G U E L

O bibliotec\ islamic\ din secolul al treisprezecelea. Un grup de cititori consult\ unul din volumele atent catalogate, stocate pe micile rafturi din fundal.

geometria [i aritmetica, reprezentate doar de câte [ase c\r]i fiecare, `mp\r]eau `ntre ele o singur\ tabl\.21 Gr\dina lui de Fournival era modelat\, cel pu]in par]ial, dup\ cele [apte arte liberale `n care era `mp\r]it sistemul de educa]ie medieval tradi]ional: gramatic\, retoric\, logic\, aritmetic\, geometrie, astronomie [i muzic\. Despre aceste [apte materii stabilite la `nceputul secolului al cincilea de c\tre Martianus Capella se credea c\ `ntruchipau `ntregul spectru al `n]elepciunii omene[ti, pe lâng\ medicin\, drept [i teologie.22

ISTORIA LECTURII

233

Un portret din secolul al [aisprezecelea al lui Roger Bacon.

Cu aproximativ un secol `nainte ca de Fournival s\ fi propus un asemenea sistem, al]i oameni `nv\]a]i, precum tat\l dreptului canonic, Gratian, [i teologul Peter Lombard au sugerat noi catalog\ri ale cunoa[terii umane, bazându-se pe reexaminarea `ncerc\rii de ierarhizare universal\ a existen]ei conceput\ de Aristotel, pe care o g\seau extrem de atr\g\toare, dar sugestiile lor n-au fost aplicate timp de mul]i ani. ~ns\, pe la mijlocul secolului al treisprezecelea, num\rul lucr\rilor de Aristotel care au `nceput s\ inunde Europa (traduse `n latin\ din arab\, acestea din urm\, la rândul lor, fiind traduse din greac\ de oameni educa]i precum Michael Scot [i Hermannuns Alemannus) i-au obligat pe `nv\]a]i s\ modifice `mp\r]irea, considerat\ atât de fireasc\, a lui de Fournival. ~ncepând din 1251, Universitatea din Paris a `ncorporat oficial lucr\rile lui Aristotel `n programa sa.23 Asemenea bibliotecarilor din Alexandria, bibliotecarii Europei `l vânau pe Aristotel. L-au g\sit meticulos editat [i adnotat de c\rturari musulmani ca Averroes [i Avicenna, t\lm\citorii s\i de frunte `n Orient [i Occident. Adoptarea lui Aristotel de c\tre arabi debuteaz\ cu un vis. ~ntr-o noapte, la `nceputul secolului al nou\lea, califul al-Ma’mun, fiu al aproape legendarului Harun al-Rashid, a visat o conversa]ie. Interlocutorul califului era un b\rbat palid, cu ochi alba[tri [i cu fruntea larg\, cu sprâncene `ncruntate, a[ezat rege[te pe un tron. B\rbatul (califul l-a recunoscut cu acea certitudine pe care o avem cu to]ii `n vise) era Aristotel, iar cuvintele secrete pe care le-au schimbat `ntre ei l-au inspirat pe calif s\ comande `nv\]a]ilor de la

234 A L B E R T O M A N G U E L

Un scrib ocupat cu `ndeletnicirea lui, sculptat `n secolul al treisprezecelea pe portalul dinspre apus al Catedralei din Chartres.

Academia din Bagdad ca, din acea noapte, s\-[i dedice eforturile traducerii filosofului grec.24 Bagdadul nu era singurul loc unde se colec]ionau lucr\rile lui Aristotel [i ale celorlal]i clasici greci. ~n Cairo, biblioteca fatimid\ de]inea, `nainte de expurg\rile sunite din 1175, peste 1,1 milioane de volume, catalogate tematic.25 (Crucia]ii, cu exagerarea pricinuit\ de o invidie uimit\, au raportat c\ necredincio[ii de`ineau mai mult de trei milioane de c\r]i.) Urmând modelul Alexandriei, biblioteca fatimid\ includea [i ea un muzeu, o arhiv\ [i un laborator. C\rturari cre[tini precum John de Gorce c\l\toreau `n sud pentru a beneficia de aceste nepre]uite resurse. {i `n Spania islamic\ existau numeroase biblioteci importante; doar `n Andaluzia erau peste [aptezeci, dintre care cea a califatului din Cordoba `nregistra patru sute de mii de volume sub domnia lui al-Hakam al II-lea (961–976).26 Roger Bacon, scriind la `nceputul secolului al treisprezecelea, a criticat noile sisteme de catalogare, derivate din traduceri la mâna a doua din arab\, care, `n opinia sa, contaminaser\ textele lui Aristotel cu `nv\]\turi ale Islamului. Om de [tiin]\ experimentat, care studiase matematicile, astronomia [i alchimia la Paris, Bacon a fost primul european care a descris `n detaliu fabricarea prafului de pu[c\ (care nu avea s\ fie folosit pentru arme pân\ `n secolul urm\tor) [i care a sugerat c\, datorit\ energiei soarelui, `ntr-o zi ar putea fi posibil s\ avem b\rci f\r\ vâsla[i, tr\suri f\r\ cai [i ma[in\rii care s\ poat\ zbura. I-a acuzat pe c\rturari precum Albert cel Mare [i Sfântul Toma d’Aquino

ISTORIA LECTURII

235

c\ au pretins a-l fi citit pe Aristotel `n ciuda faptului c\ nu [tiau grece[te [i, `n timp ce recunoa[te c\ se putea `nv\]a „ceva“ de la comentatorii arabi (era de acord, de exemplu, cu Avicenna [i, cum am v\zut, a studiat cu asiduitate lucr\rile lui al-Haytham), el a considerat esen]ial ca lectorii s\-[i bazeze opiniile pe textele originale. Pe vremea lui Bacon, cele [apte arte liberale erau plasate alegoric sub protec]ia Fecioarei Maria, a[a cum sunt reprezentate pe timpanul de deasupra portalului dinspre vest al catedralei din Chartres. Ca s\ poat\ ajunge la aceast\ reduc]ie teologic\, un c\rturar adev\rat – potrivit lui Bacon – are nevoie de o exhaustiv\ familiarizare cu [tiin]a [i limba; pentru prima, studiul matematicilor era indispensabil, pentru a doua, studiul gramaticii. ~n sistemul lui Bacon de catalogare a cuno[tin]elor (pe care inten]iona s\ `l detalieze `ntr-un Opus principale uria[, enciclopedic [i niciodat\ terminat), [tiin]ele naturale erau o subcategorie a [tiin]ei lui Dumnezeu. Convins de asta, Bacon a luptat ani de zile ca predarea [tiin]ei s\ poat\ fi integrat\ `n programele universitare, dar, `n 1268, moartea papei Clement al IV-lea, care ar\tase simpatie ideilor sale, a pus cap\t planului. Tot restul vie]ii sale, Bacon a r\mas nepopular `n rândurile colegilor intelectuali; câteva dintre teoriile sale [tiin]ifice au fost incluse `n rechizitoriul de la Paris din 1277, iar el a fost `nchis pân\ `n 1292. Se crede c\ a murit la scurt\ vreme dup\ aceea, f\r\ s\ [tie c\ viitorii istorici aveau s\ `i acorde titlul de „Doctor Mirabilis“, Profesorul Minune, un om pentru care fiecare carte avea un loc al ei care o definea, iar fiecare aspect posibil al cunoa[terii umane apar]inea unei categorii academice care-l circumscria adecvat. Categoriile pe care un cititor le aduce `ntr-o lectur\ [i categoriile `n care lectura `n sine se plaseaz\ – academicele categorii sociale [i politice [i categoriile conven]ionale `n care e `mp\r]it\ o bibliotec\ – se modific\ reciproc `n moduri care apar, de-a lungul anilor, mai mult sau mai pu]in arbitrare sau mai mult sau mai pu]in imaginare. Fiecare bibliotec\ este o bibliotec\ a preferin]elor [i fiecare categorie aleas\ implic\ o excludere. Dup\ ce ordinul iezuit a fost dizolvat `n 1773, c\r]ile depozitate `n casa lor de la Bruxelles au fost trimise la Biblioteca Regal\ Belgian\, care oricum nu avea spa]iul necesar s\ le ad\posteasc\. Volumele au fost prin urmare ]inute `ntr-o biseric\ iezuit\ goal\. Cum biserica a fost infestat\ cu [oareci, bibliotecarii au trebuit s\ pun\

236 A L B E R T O M A N G U E L

la punct un plan pentru protejarea c\r]ilor. Secretarul Societ\]ii Literare Belgiene a fost mandatat s\ aleag\ c\r]ile cele mai bune [i mai folositoare; acestea au fost puse pe rafturi `n centrul navei, `n timp ce toate celelalte au fost l\sate pe jos. S-a considerat c\ [oarecii aveau s\ road\ movila de la margini, l\sând interiorul intact.27 Exist\ chiar [i biblioteci ale c\ror categorii nu sunt `n acord cu realitatea. Scriitorul francez Paul Masson, care a lucrat ca magistrat `n coloniile franceze, a atras aten]ia c\ `n Bibliothèque Nationale din Paris nu g\seai c\r]i latine [i italiene din secolul al cincisprezecelea [i a decis s\ remedieze o astfel de lips\ compilând o list\ de lucr\ri corespunz\toare `ntr-o nou\ categorie, care „ar salva prestigiul catalogului“ – o categorie care includea numai c\r]i ale c\ror titluri le n\scocise el `nsu[i. Când Colette, o prieten\ veche, l-a `ntrebat la ce-ar folosi ni[te c\r]i care nu exist\, r\spunsul lui Masson a fost unul indignat: „Ei, nu se poate a[tepta de la mine s\ m\ gândesc chiar la toate!“28 Un spa]iu organizat dup\ categorii artificiale, cum este cel al unei biblioteci, sugereaz\ un univers logic, un univers-incubator `n care toate au locul lor [i sunt definite de acesta. ~ntr-o povestire celebr\, Borges duce pân\ la cap\t ra]ionamentul lui Bacon, imaginându-[i o bibliotec\ la fel de vast\ precum `nsu[i universul. ~n aceast\ bibliotec\ (care de fapt multiplic\ la infinit arhitectura vechii Biblioteci Na]ionale din Buenos Aires de pe Cale Méjico, al c\rei director orb a fost Borges) nu exist\ dou\ c\r]i identice. Din moment ce rafturile con]in toate combina]iile posibile ale alfabetului [i, astfel, rânduri peste rânduri scrise `ntr-o p\s\reasc\ indescifrabil\, fiecare carte real\ sau imaginar\ este reprezentat\ aici: „Istoria detaliat\ a viitorului, autobiografiile arhanghelilor, catalogul exact al bibliotecii, mii [i mii de false cataloage, demonstra]ii ale falsit\]ii acestor cataloage, Evanghelia gnostic\ a lui Basilides, comentariile la acea Evanghelie, comentarii la comentariul acelei Evanghelii, adev\rata dare de seam\ asupra mor]ii tale, o versiune a fiec\rei c\r]i `n fiecare limb\, interpolarea fiec\rei c\r]i `n toate celelalte c\r]i, tratatul pe care venerabilul Beda l-ar fi putut scrie ([i niciodat\ nu l-a scris) despre mitologia saxon\, c\r]ile pierdute ale lui Tacit.“ La sfâr[it, naratorul lui Borges (care e [i bibliotecar), r\t\cind prin epuizantele coridoare, `[i imagineaz\ c\ biblioteca este ea `ns\[i parte a altei categorii cople[itoare de biblioteci [i c\ fondul

ISTORIA LECTURII

237

aproape infinit de c\r]i este periodic repetat `ntr-o eternitate livresc\. „Singur\tatea mea“, a tras el concluzia, „se consoleaz\ cu aceast\ speran]\ elegant\.“29 ~nc\peri, coridoare, dulapuri cu c\r]i, rafturi, fi[e [i cataloage computerizate, toate presupun c\ subiectele asupra c\rora z\bovesc gândurile noastre sunt de fapt entit\]i [i, drept urmare, unei anumite c\r]i i se pot `mprumuta un ton [i o valoare aparte. Catalogat\ `n categoria Proz\, C\l\toriile lui Gulliver a lui Jonathan Swift este un roman comic de aventuri; `n Sociologie, un studiu caustic al Angliei din secolul al optsprezecelea; `n Literatur\ pentru copii, o fabul\ hazoas\ despre pitici, uria[i [i cai care vorbesc; `n Literatur\ fantastic\, un precursor al literaturii [tiin]ifico-fantastice; `n C\l\torii, o c\l\torie imaginar\; `n Clasici, o parte a canonului occidental. Categoriile sunt exclusive, lecturile nu – sau n-ar trebui s\ fie. Oricare dintre aceste clasific\ri ar fi fost aleas\, fiecare bibliotec\ tiranizeaz\ actul lecturii [i for]eaz\ cititorul – cititorul curios, cititorul alert – s\ salveze cartea de la categoria la care a fost condamnat\.

Cap uria[ al primului `mp\rat cre[tin, Constantin cel Mare.

erau fiin]e profetice care ale c\ror vorbe erau ca ni[te cu ghicitori – cuvinte de inspira]ie divin\ pe care fiin]ele omene[ti se presupune c\ trebuiau s\ le descifreze. Roma. iar când copiii o `ntrebau ce dorin]\ avea. al [aptelea [i ultimul dintre regii Romei. Adunate `n nou\ c\r]i. Eritreea. au fost oferite de `ns\[i sibila din Cumae lui Tarquiniu Superbus.3 l-a condus pe Enea `n infern. care „despletit\. Persia. Samos [i Tibur. prea`nv\]atul c\rturar Vincent de Beauvais a strâns la un loc opiniile unor autori clasici precum Lactan]iu [i Sfântul Augustin [i. Hellespont. iar sibila a dat . Sibila din Cumae. Frigia. Palestina [i Europa cre[tin\. `n vasta sa enciclopedie Speculum majus. cu inima umflat\ de frenezie s\lbatic\“. a tr\it timp de secole `ntr-o sticl\ care pendula `n aer. alta sus]inea c\ ar fi existat de dinaintea Potopului. dup\ evenimentele prorocite – erau considerate a fi adev\rate `n Grecia. a explicat de Beauvais.“4 Profe]iile sibilinice – multe dintre acestea erau compuse cu acurate]e de inspira]i poe]i muritori. ea r\spundea: „Vreau s\ mor.1 Sibilele.ISTORIA LECTURII 239 CITIREA VIITO RULUI ~n anul 1256. `ntr-un monolog poetic cunoscut sub numele de Voluspa2. din secolul al treisprezecelea.5 Suveranul a refuzat s\ pl\teasc\. ~n Islanda secolului al zecelea. `n]elegi? Ori ce?“ Sibilele erau nemuritoare [i aproape eterne: una declara c\ a `nceput s\ vorbeasc\ cu vocea zeului ei `n cea de a [asea genera]ie dup\ Potop. cu sânul tres\ltând. Cyme. o sibil\ e f\cut\ s\ rosteasc\ aceste cuvinte obscure ca un refren adresat cititorului iscoditor: „Deci. pe baza scrierilor acestora. Libia. Delphi. Dar ele `mb\trâneau. a `n[iruit locurile de na[tere ale celor zece sibile din vechime – Cumae.

regele a cump\rat cele trei c\r]i r\mase la pre]ul ini]ial al celor nou\.240 A L B E R T O M A N G U E L foc la trei dintre volume. a tran[at. Din p\cate. apoi vanitatea `mp\ratului [i lingu[irile curtenilor au dus la o nou\ modificare a numelui. Pentru ca ora[ul s\ fie pe m\sura sa. Herophile era cunoscut\ drept sibila din Eritreea6 [i cel pu]in dou\ ora[e `[i disputau dreptul de a fi considerate locul ei de na[tere: Marpessos. ea i-a cerut s\-i dea atâ]ia ani de via]\ câte fire de nisip ]inea `n mâna ei. provincia Izmir. dup\ ce cu [ase ani `nainte `nfrânsese armata `mp\ratului rival Licinius. Constantin se familiarizase cu o mare parte din bogata literatur\ . religia – mai ales prin influen]a mamei lui Constantin. a uitat s\-i cear\ zeului [i tinere]ea ve[nic\. El a refuzat din nou. Constantinopolis – Ora[ul lui Constantin. Peste secole. timp de opt ani. la Curtea lui Diocle]ian. cât [i spiritual.“8 Astfel a fost statornicit prestigiul sibilei din Eritreea. atât fizic.7 `n ceea ce este ast\zi. `n linii mari. iar p\mântul din Marpessos este ro[u). Sfânta Elena – era cre[tin\. ~n anul 162. decât Eritreea. ~n anul 330. Lucius Aureliu Verus. Constantin a l\rgit vechiul Bizan]. `n 83 `. o versiune incomplet\ a fost publicat\ `n 1545. din câte se pare. Cea mai veche [i mai venerat\ dintre sibile era Herophile. ~n cele din urm\.Hr. Apollo s-a oferit s\-i `mplineasc\ orice dorin]\. `n versuri cioplite `n piatr\: „Nicio alta nu-i ]ara mea. Ignorând preten]iile cet\]enilor din Marpessos. la `nceputul r\zboaielor cu Partia. Limba vorbit\ aici era greaca. `n ceea ce este ast\zi provincia turc\ Canakale (erythrea `nseamn\ „]\rân\ ro[ie“. ceva mai la sud. Crescut `n Nicomedia. Flavius Valerius Constantinus. el a intrat `n a[a-zisa Pe[ter\ a Sibilei din Eritreea ionian\ [i a pus acolo dou\ statui. `n Ionia. dou\sprezece texte atribuite sibilelor au fost g\site [i adunate `ntr-un singur manuscris. `n Imperiul Roman de R\s\rit. care. pân\ când au fost mistuite de un incendiu. a `mp\r]it tronul imperial roman cu Marc Aureliu. Ca s\ accentueze semnifica]ia str\mut\rii. diferendul. [i Eritreea. cea care profe]ise R\zboiul Troiei. declarând `n numele ei. pe care istoria avea s\-l pomeneasc\ drept Constantin cel Mare. organizarea politic\ era roman\. asemenea lui Tithonus. iar acestea au fost p\strate `ntr-un cuf\r aflat `ntr-o grot\ din stânca de sub Templul lui Jupiter. ea a mai ars trei. `n Bizan]. `n Bizan]. a schimbat numele ora[ului `n Noua Rom\. una a sibilei [i cealalt\ a mamei sale. [i-a afirmat pozi]ia de [ef al celui mai mare imperiu al lumii mutându-[i capitala de pe malurile Tibrului pe cele ale Bosforului.

mai târziu `n via]\. Constantin a pus `n mod oficial cap\t persecut\rii cre[tinilor `n Imperiul Roman. `n 361 episcopul `nsu[i a condus asaltul asupra Templului lui Mitra. când a v\zut o Cruce pe care se afla deviza In hoc vinces („Prin aceasta vei izbândi“). mai târziu. al c\rui cult era celebrat prin ritualuri cunoscute doar de c\tre ini]ia]i – [i a `ndemnat mul]imea de cre[tini s\ distrug\ marea statuie a zeului egiptean Serapis. filosoaf\ p\gân\ [i matematician\. `n 415. Familia lui Constantin. Cu greaca nu s-a sim]it la fel de confortabil.14 Trebuie spus .13 Prin Edictul de la Milano. Dar persecuta]ii au devenit persecutori: ca s\ impun\ autoritatea noii religii de stat. pe care `mp\ratul Aurelian `l decretase ca zeitatea suprem\ a Romei `n anul 274. din cuie ale Adev\ratei Cruci.10 simbolul noului ora[ al lui Constantin devenind coroana din raze solare. adorarea lui Dumnezeu trebuie s\ fie prima [i cea mai de seam\ grij\. data na[terii lui Hristos – Cr\ciunul – a fost mutat\ la solsti]iul de iarn\ – ziua de na[tere a Soarelui.11 Atât de puternic\ era str\lucirea zeului solar. `n 391. Zeul Ne`nfrânt. limba supu[ilor s\i. pe care mama lui o dezgropase din preajma colinei Golgota. unde se presupunea c\ legendara Ecaterina a fost martirizat\ pe o roat\ din lemn cu ]epi de fier de `mp\ratul Maxentius. se `nchinase soarelui sub chipul lui Apollo. dinaintea b\t\liei cu Licinius. ~n Alexandria. zeul persan preferat `n rândul solda]ilor [i care devenise singurul competitor realmente serios pentru religia lui Hristos. când a fost obligat. deoarece pân\ atunci ace[tia fuseser\ considera]i bandi]i [i tr\d\tori [i pedepsi]i `n consecin]\.12 ~n 313. `ncât la numai [aptesprezece ani dup\ moartea lui Constantin. avea s\-l tr\deze) s-au `ntâlnit la Milano ca s\ discute despre „bun\starea [i securitatea `mp\r\]iei“ [i au declarat. s-o sfâ[ie `n buc\]i [i s\-i ard\ r\m\[i]ele `n pia]a public\.ISTORIA LECTURII 241 latin\ a Romei clasice. c\ „dintre toate lucrurile care sunt spre profitul `ntregii omeniri. cât [i to]i ceilal]i s\ aib\ libertatea de-a urma acea religie pe care o prefer\“. `ntr-un edict faimos. [i e drept ca atât cre[tinii. confec]ionat\. câ]iva lideri cre[tini au adoptat metodele fo[tilor lor du[mani. originar\ din Asia Minor. de exemplu. patriarhul Chiril a poruncit unei mul]imi formate din tineri cre[tini s\ intre `n casa Hypatiei.9 Soarele a fost la originea viziunii lui Constantin. el avea s\ le compun\ mai `ntâi `n latin\ [i avea s\ citeasc\ apoi traducerile preg\tite de sclavi cu `nv\]\tur\. s-o târasc\ afar\ `n strad\. Constantin [i Licinius (cu care Constantin a `mp\r]it guvernarea imperiului [i pe care. cum se credea. patriarhul Teofil a vandalizat Templul lui Dionisos – zeul fertilit\]ii. s\ ]in\ discursuri `n greac\.

omul \sta odios este mort. ca s\ nu existe riscul de a-l vedea din nou. cu r\d\cini adânci `n trecut [i o perspectiv\ .17 Exista pericolul ereziilor: manihei[tii. Constantius. o religie la mod\. care credeau c\ universul era controlat nu de un zeu atotputernic. Constantin avea nevoie nu de toleran]a declarat\ `n Edictul de la Milano.242 A L B E R T O M A N G U E L c\ Chiril `nsu[i nu era prea iubit. tuna el cu elocven]\ (numele „Crisostom“ `nseamn\ „Gur\-de-Aur“). Era o sfidare. riguros. pe care Constantin a amplificat-o saturând pia]a cu aurul confiscat din templele p\gâne. asemenea cre[tinilor. dar e menit\ s\-i tulbure pe mor]i. {i erau p\gânii. ca un singur nobil s\ posede zece sau dou\zeci de case [i pân\ la dou\ sute de sclavi. mai mic\ doar decât Sfântul Petru din Roma. iar `n col]urile cele mai dep\rtate ale acestuia administratorii erau mai degrab\ loiali propriilor interese decât Romei. asemenea religiei puternicei zei]e egiptene Isis sau celei a lui Mitra al persanilor. Nu va trece mult [i se vor s\tura de el [i ni-l vor trimite `nd\r\t. care dintr-o na]iune de par]i s\raci devenise un aprig stat expansionist [i care. avea s\ cucereasc\ aproape `ntregul R\s\rit roman. trei secole mai târziu. profund [i autoritar. unul dintre episcopii din Alexandria a rostit urm\torul elogiu funerar: „~n sfâr[it. `nfierând de la amvon excesele lor. sm\l]uite sau brodate. Exista pericolul Persiei sasanide. A[a c\ pune]i o piatr\ foarte grea pe mormântul lui. nici m\car ca fantom\. Exista pericolul disensiunilor politice: tat\l lui Constantin. [i care. Boga]ii s-au plâns f\r\ rezultat. f\cându-l pe Sfântul Ioan Crisostomul. s\ stea pe trepte [i s\-i urm\reasc\ cu priviri pline de repro[. ci de dou\ puteri antagoniste. credincio[ii boga]i intrau [i ie[eau laolalt\ cu cei s\raci. aveau misionari [i texte sfinte [i câ[tigau adep]i pân\ departe `n Turkestan [i China.“15 Cre[tinismul a devenit. `nlocuiser\ miturile zeilor p\gâni).16 Dar cre[tinismul era `nc\ departe de a fi o for]\ politic\ sigur\. Exista problema unei infla]ii galopante. controlase doar partea r\s\ritean\ a Imperiului Roman. Sfântul Ioan Crisostomul a trecut de la a-i fixa cu privirea la a-i [fichiui cu limba. podele din mozaicuri str\lucitoare [i mobil\ garnisit\ cu pietre pre]ioase. ci de un cre[tinism strict. iar `n biserica cre[tin\ din Constantinopol. Mai erau evreii. Plecarea lui e prilej de bucurie pentru cei care i-au supravie]uit. Dup\ moartea sa `n 444. cu c\r]ile [i argumentele lor religioase. patriarhul Bisericii. `mpodobi]i ca la parad\ `n ve[minte de m\tase [i bijuterii (pe care pove[ti cre[tine. s\ aib\ u[ile incrustate `n filde[. de exemplu.

a fost `ngropat la Constantinopol al\turi de cenotafele a doisprezece apostoli. Constantin a recunoscut prompt cea mai plauzibil\ dintre explica]ii: „Cineva de-o credin]\ cu noi [i nu chiar str\in artei . C\ci o asemenea m\rturie dovede[te clar c\ `n[i[i aceia care ~i iau numele `n de[ert trebuie s\ admit\ c\ El e Dumnezeu [i Fiul lui Dumnezeu. (Când a murit. c\rora le-a vorbit despre ceea ce el numea „eternul adev\r al Cre[tinismului“.“19 ~n sprijinul vorbelor sale. `n traducere `ncepe cu „Judecat\! Porii umezi ai p\mântului vor `nsemna ziua“) con]ine. Astfel `ncât el a hot\rât s\-i foloseasc\ `mpotriva p\gânilor pe chiar eroii acestora. a spus el adun\rii – pe care a numit-o „Adunarea Sfin]ilor“ – „este s\ ob]inem chiar din surse str\ine o m\rturie a naturii divine a lui Hristos. cât [i a lui Dumnezeu. divinul acrostih. inclusiv episcopi [i teologi. el a fost `nf\]i[at `n iconografia ecleziastic\ primind de obicei coroana imperial\ din mâinile lui Dumnezeu `nsu[i. poemul (care. ~n Vinerea Patimilor a anului. „`n sanctuarul de[artei sale supersti]ii“. care formau urm\torul acrostih: IISUS HRISTOS. Constantin a invocat-o pe sibila din Eritreea. Apoi. ea r\spunsese `ntreb\rilor adep]ilor lui Apollo. instaurat prin puteri p\mânte[ti. sibila „a fost realmente cople[it\ de-o inspira]ie de sus [i a declarat `n versuri profetice viitoarele inten]ii ale lui Dumnezeu. CRUCE“. postum. ~n mod magic. `mp\ratul s-a adresat unei congrega]ii de adep]i ai cre[tinismului. Constantin a trecut la recitarea poemului sibilei. `n Niceea. `n 337. Constantin avea s\ fie considerat `ncepând de atunci ca un lider ratificat de puterea divin\. indicând limpede na[terea lui Iisus prin literele ini]iale a o serie de versuri. ~n mai 325. `ntr-adev\r. MÂNTUITOR.ISTORIA LECTURII 243 clar\ pentru viitor. tâlcul fiind c\ devenise.18 Ca r\splat\ pentru eforturile sale. pentru o mai mare glorie atât a `mp\ratului.) Constantin a `n]eles c\ era necesar s\ consolideze exclusivitatea religiei pe care o alesese pentru statul lui. Constantin s-a prezentat episcopilor s\i ca „episcop de externe“ [i a declarat c\ recentele sale campanii militare `mpotriva lui Licinius fuseser\ „un r\zboi `mpotriva p\gânismului corupt“. Constantin le-a relatat celor prezen]i cum sibila. un emisar al divinit\]ii `nse[i. „~ntr-o `mprejurare totu[i“. „Dorin]a mea“. `n Antiohia. a explicat el. Pentru a le `nchide gura posibililor sceptici. al treisprezecelea. legi [i cutume. FIU AL LUI DUMNEZEU. fusese dat\ „de nebunia p\rin]ilor ei“ `n slujba lui Apollo [i c\. `n vremuri de mult apuse. dac\ dau cu adev\rat crezare cuvintelor acelora ale c\ror sentimente coincid cu cele ale lor. Dup\ moarte. 325.

de fapt. „Cicero avea cuno[tin]\ despre acest poem.20 Atât de convenabil\ a fost `ns\ minunata revela]ie.244 A L B E R T O M A N G U E L O gravur\ `n lemn a sibilei din Eritreea.“ ~n plus.“ Dar a respins o asemenea posibilitate: „~n cazul acesta totu[i adev\rul este evident. una dintre cele patru sibile care sunt o completare a celor patru profe]i ai Vechiului Testament. arhitec]ii catedralei din Laon au sculptat. pe care l-a tradus `n graiul latin [i l-a `ncorporat `n propria oper\“. a[a c\ nu putem s\ suspect\m c\ poemul ar fi fost scris dup\ na[terea [i condamnarea lui Hristos. pentru c\ str\daniile concet\]enilor no[tri au scos la iveal\ o cronologie exact\ a vremurilor. `ntr-o edi]ie din 1473 a c\r]ii lui Boccaccio. [i nu din Eritreea – nu con]ine nicio referire la aceste versuri sau la acrostih [i este. `ncât. pe fa]ad\. Din p\cate. Sfântul Augustin o g\zduie[te printre cei binecuvânta]i `n Cetatea lui Dumnezeu. croite dup\ forma celor ale lui Moise. sibila din Eritreea (decapitat\ `n timpul Revolu]iei Franceze) ]inându-[i tablele oraculare.21 La sfâr[itul secolului al doisprezecelea. iar la picioarele ei au incrustat al doilea vers al poemului apocrif. o respingere a prezicerilor profetice. pasajul `n care Cicero o men]ioneaz\ pe sibil\ – din Cumae. .22 Patru sute de ani mai târziu. timp de multe secole dup\ aceea. lumea cre[tin\ a acceptat sibila printre precursorii ei. De claris mulieribus. poetice a fost cel care a compus versurile. Michelangelo a pictat-o pe plafonul Capelei Sixtine.

profe]iile erau considerate infailibile. ~mp\ratul [i-a `ndreptat acum aten]ia spre poezia p\gân\ [i a anun]at c\ [i „prin]ul poe]ilor latini“ a fost inspirat de un Mântuitor pe care n-avea cum s\-l fi cunoscut. iar Constantin a f\cut-o s\ vorbeasc\ `n numele lui Iisus Hristos. `n schimb. a spus Constantin. Cea care. rearanjase cronologia istoric\ pentru a face `n a[a fel ca o profe]ie a lui Zoroastru s\ fie benefic\ imperiului s\u. prin a-]i recunoa[te. drept-alesul. Gaius Asinius Pollio. cu-n surâs. scrisese Virgiliu. referin]ele p\gâne sunt stratageme prin care Virgiliu a . primul rege sasanid. Arda[ir a proclamat c\ domnia sa a `nceput la doar dou\ sute [aizeci de ani dup\ Alexandru. El tr\ise cam cu dou\ sute cincizeci de ani `naintea lui Alexandru cel Mare. n\scut sub chipul unui copila[: „~ncepe. ~n alte cazuri.ISTORIA LECTURII 245 Sibila a fost oracolul p\gân. Sfântul Duh. care murise cu cinci sute patruzeci [i nou\ de ani `naintea domniei lui Arda[ir. ca s\-[i `ndeplineasc\ scopurile politice. Zoroastru profe]ise c\ imperiul [i religia persan\ aveau s\ fie distruse dup\ o mie de ani. ~mp\ratul a citit cu voce tare auditoriului s\u pasaje din poemul tradus [i tot ceea ce istorisea Cartea lui Dumnezeu se reg\sea acum acolo. dulce b\iat. ~n mod discret.“23 ~n mod tradi]ional. a gr\it `mp\ratul c\tre auditoriu. fondator al primei biblioteci publice din Roma. Ca s\ adauge dou\ secole dinastiei sale. Acesta. Constantin a preferat s\ nu modifice nici istoria [i nici cuvintele profe]iilor. l-a tradus pe Virgiliu `n greac\ f\când uz de o libertate poetic\ flexibil\. Arda[ir. mult-a[teptatul rege Mesia. „Alt\ Elen\ alte r\zboaie va crea / {i marele Ahile soarta troienilor gr\be[te“. egloga anun]a sosirea unui nou veac de aur. Pan [i Saturn. `n]elegând prin Troia `ns\[i lumea“. povara ]i-a purtat. mama. Constantin a preferat s\ treac\ peste pasajele `n care Virgiliu `i men]ioneaz\ pe zeii p\gâni Apollo. Personaje vechi care nu aveau cum s\ fie omise au devenit metafore ale venirii lui Hristos. Virgiliu scrisese o eglog\ `n onoarea patronului s\u. nici s\rb\toare pe p\mânt. Un secol mai devreme. a fost Hristos „pornind r\zboi `mpotriva Troiei. `n anticele cuvinte ale lui Virgiliu: Fecioara. timp de zece luni lungi. P\rin]i muritori n-au zâmbit la na[terea-]i: Nici bucurie nup]ial\ nu cuno[ti. a[a c\ era mai u[or s\ schimbi circumstan]ele istorice decât s\ alterezi cuvintele unei przicerii.

a[adar. c\ doar o singur\ lectur\ era adev\rat\. Fiecare cititor asociaz\ anumitor c\r]i o anumit\ interpretare. De la vârsta de treisprezece sau paisprezece ani. ar]\goase. Dup\ doar doisprezece ani. `n mine a crescut un dor literar pentru Londra [i am citit povestirile cu Sherlock Holmes cu certitudinea absolut\ c\ `nc\perea plin\ de fum din Baker Street. Toate acele dezgust\toare fiin]e pe care le `ntâlne[te Alice de cealalt\ parte a oglinzii. ceva ce le permite cititorilor. care poate fi citit doar de câ]iva ale[i care au `nzestrarea „necesar\“. a[a cum o face Salman Rushdie.“ „Celor care au `nzestrarea s\-l `n]eleag\“: textul devine un mesaj cifrat. Nu era deschis mai multor interpret\ri. cu punga turceasc\ pentru tutun [i masa p\tat\ de chimicale puturoase. {i totu[i. dac\ nu s\ fie conving\tori. au prefigurat atâ]ia din adul]ii vie]ii mele de adolescent. „Presupun“. el prezint\ adev\rul celor care au `nzestrarea s\-l `n]eleag\. am [tiut c\ o descria pe aceea pe . `nconjurat cu o `ngr\ditur\ zdrav\n\ din pari [i frânghii“. ~n imperiul unanimit\]ii. Precaut. potrivit lui Constantin era necesar s\ se stipuleze o singur\ interpretare a textului religios. li se garantase dreptul public de a citi cum le pl\cea [i ce le pl\cea li se spunea. {i când Robinson Crusoe a `nceput s\-[i ridice coliba.24 e ceva foarte deosebit de a citi `n Virgiliu o prevestire a venirii lui Hristos. o singur\ lectur\ era cea adev\rat\ [i doar el [i ceilal]i cre[tini de]ineau cheia. pentru Constantin. era imaginea fidel\ a locuin]ei pe care aveam s-o am `ntr-o zi. sub amenin]area pedepsei legiferate. „c\ s-a re]inut pentru c\ a sim]it pericolul care `l amenin]a pe acela care aducea atingere credibilit\]ii practic\rii vechii religii. `n Antiohia [i din nou `n Niceea. Edictul de la Milano oferise libertate de credin]\ tuturor cet\]enilor romani. mai original\ [i mai greu de `n]eles este no]iunea unei unice interpret\ri ortodoxe a unui text lumesc. de[i ea nu este atât de exagerat\ sau atât de `nc\rcat\ de consecin]e precum aceea propus\ de Constantin. aproximativ aceea[i viclenie sau aceea[i `ncredere `[i g\se[te locul `n ambele lecturi. ciorov\indu-se constant [i ne`nduplecat. „un cort sub buza unei stânci. acordând-o numai acelora de credin]a lui Constantin. a spus el ([i ni-l putem imagina coborând vocea dup\ declamarea sonor\ a versurilor). cum sunt poemele lui Virgiliu. la Milano. unor oameni c\rora. cel pu]in s\ se arate convin[i. S\ vezi `n Vr\jitorul din Oz o parabol\ a exilului. [i punându-se la ad\post pe cât posibil. când aveam s\ fiu [i eu `n Arcadia. Conciliul de la Niceea o limiteaz\.246 A L B E R T O M A N G U E L `n[elat vigilen]a autorit\]ilor romane.

ISTORIA LECTURII

247

care eu `nsumi aveam s-o construiesc `ntr-o var\, pe plaja din Punta del Este. Romanciera Anita Desai, care, copil\ fiind `n India, era cunoscut\ `n familie drept Lese Ratte sau „[obolanul cititor“, un [oarece de bibliotec\, `[i aminte[te cum, atunci când a descoperit La r\scruce de vânturi la vârsta de nou\ ani, propria lume, aceea a „unui bungalow din Vechiul Delhi, verandele acestuia, pere]ii tapeta]i [i ventilatoarele din plafon, gr\dinile de arbori de papaia [i guava plini de papagali mici cu coada lung\ ]ipând strident, colbul care se a[ternea peste pagina unei c\r]i `nainte de a trece la urm\toarea, toate au p\lit. Ce a devenit real, orbitor de real, prin puterea [i magia penei lui Emily Brontë, au fost mla[tinile din Yorkshire, câmpul b\tut de furtuni, suferin]ele chinui]ilor care s\l\[luiau acolo [i care h\l\duiau prin ploaie [i zloat\, ]ipând din str\fundul inimilor frânte [i auzind r\spunsuri doar de la fantome“.25 Cuvintele pe care Emily Brontë le-a a[ternut pe hârtie pentru a descrie o tân\r\ din Anglia, `n 1847, au folosit pentru a lumina mintea unei tinere din India, `n 1946. Folosirea unor pasaje alese la `ntâmplare din c\r]i pentru a prezice viitorul este o activitate care are o lung\ tradi]ie `n Apus [i, cu mult `nainte de Constantin, Virgiliu a fost sursa preferat\ a divina]iei p\gâne `n imperiu; copii ale poemelor sale erau p\strate pentru a fi consultate `n câteva din templele `nchinate zei]ei Fortuna.26 Prima referire27 la un asemenea obicei, cunoscut ca sortes Vergilianae, apare `n scrierea lui Aelius Spartianus despre via]a lui Hadrian: conform acesteia, tân\rul Hadrian, dorind s\ [tie ce credea `mp\ratul Traian despre el, a consultat Eneida lui Virgiliu la `ntâmplare [i a g\sit versurile `n care Enea `l vede pe „`mp\ratul romanilor, ale c\rui legi vor fonda Roma din nou“. Hadrian a fost satisf\cut; `ntr-adev\r, a venit momentul `n care Traian l-a adoptat ca fiu [i el devine astfel noul `mp\rat al Romei.28 ~ncurajând o nou\ versiune a sortes Vergilianae, Constantin a urmat tendin]a vremii sale. Pe la sfâr[itul secolului al patrulea, prestigiul acordat oracolelor [i profe]iilor orale se transferase asupra cuvântului scris, al lui Virgiliu, dar [i asupra Bibliei, [i se dezvoltase o form\ de divina]ie cunoscut\ drept „cleroman]ia evangheliilor“.29 Patru sute de ani mai târziu, arta divina]iei, care, pe vremea profe]ilor, fusese proscris\ ca „o urâciune `naintea Domnului“30, devenise atât de popular\, `ncât, `n 829, Conciliul de la Paris a condamnat-o oficial. F\r\ efect `ns\ – scriindu-[i `n latin\ amintirile ce aveau s\ fie publicate `n 1434 `ntr-o traducere `n francez\, c\rturarul Gaspar Peucer m\rturise[te cum, copil fiind,

248 A L B E R T O M A N G U E L

`[i f\cuse „o carte cu pagini goale [i `n ea scrisesem principalele versuri divinatorii ale lui Virgiliu, cu care f\ceam presupuneri – `n joac\ sau ca simpl\ distrac]ie – `n privin]a a ceea ce-mi trecea prin cap, cum ar fi via]a [i moartea prin]ilor, aventurile mele [i altor asemenea lucruri, ca s\-mi `ntip\resc mai bine [i mai viu acele versuri `n minte“.31 Peucer insist\ c\ rostul jocului era unul mnemonic [i nu unul divinatoriu, dar contextul ne determin\ s\ nu-i prea d\m crezare. ~n secolul al [aisprezecelea, jocul divinatoriu era `nc\ atât de bine intrat `n tradi]ie c\ Rabelais l-a putut parodia `n sfatul pe care Pantagruel i-l d\ lui Parnuge `n privin]a c\s\toriei. Parnuge, spune Pantagruel, trebuie s\ apeleze la sortes Vergilianae. Metoda corect\, explic\ el, este aceasta: se alege o pagin\ deschizând cartea la `ntâmplare, apoi se arunc\ trei zaruri, iar suma acestora indic\ un rând pe pagin\.32 Când metoda e pus\ `n practic\, Pantagruel [i Parnuge vin cu interpret\ri opuse, dar la fel de posibile. Bomarzo, vastul roman despre Rena[terea italian\ scris de argentinianul Manuel Mujica Láinez, se refer\ [i la cât de `ncet\]enit\ era, `n societatea secolului al [aptesprezecelea, divina]ia prin versurile lui Virgiliu: „~mi voi `ncredin]a soarta deciziei altor zei, mai puternici decât Orsini, prin sortes Vergilianae. La Bomarzo obi[nuiam s\ practic\m aceast\ form\ popular\ de divina]ie, care `ncredin]a rezolvarea unor probleme dificile sau m\runte oracolului fortuit al unei c\r]i. Nu curgea sângele magicienilor prin venele lui Virgiliu? Nu-l consideram oare, mul]umit\ farmecului lui Dante, a fi un vr\jitor, un prevestitor? Eu a[ da ascultare hot\rârilor Eneidei.“33 Probabil cel mai faimos exemplu de sortes este acela al regelui Carol I al Angliei, care a vizitat o bibliotec\ din Oxford `n timpul r\zboiului civil, la sfâr[itul anului 1642 sau la `nceputul anului 1643. Ca s\-l amuze, Lordul Falkland a sugerat ca regele s\ „fac\ o `ncercare a sor]ii sale prin sortes Vergilianae, despre care to]i [tiu c-a fost un mod obi[nuit de prezicere `n acele vremuri trecute“. Suveranul a deschis cartea la un pasaj din Cartea a V-a a Eneidei [i a citit: „S\ fie târât `n r\zboi de triburi cutez\toare [i exilat din propria ]ar\.“34 Mar]i, 30 ianuarie 1649, condamnat ca tr\d\tor de propriul s\u popor, Carol I a fost decapitat la Whitehall. Cam [aptezeci de ani mai târziu, Robinson Crusoe apela la aceea[i metod\ pe inospitaliera lui insul\: „~ntr-o diminea]\“, scria el, „fiind foarte trist, am deschis Biblia la urm\toarele cuvinte: «Nu te voi p\r\si niciodat\ [i niciodat\

ISTORIA LECTURII

249

nu te voi uita»; imediat mi-am dat seama c\ ele mi se adresau, de ce altceva s-ar fi orânduit ele astfel, chiar `n momentul `n care `mi deplângeam condi]ia, ca unul uitat de Dumnezeu [i de om?“35 {i la peste o sut\ cincizeci de de ani dup\ aceea, Bathsheba `nc\ se mai apleac\ aupra Bibliei, ca s\ decid\ dac\ s\ se c\s\toreasc\ sau nu cu domnul Boldwood, `n Departe de lumea dezl\n]uit\.36 Robert Louis Stevenson a notat, cu perspicacitate, c\ `n privin]a darurilor oraculare ale unui scriitor ca Virgiliu ai mai pu]in de-a face cu `nzestr\ri supranaturale, cât mai ales cu calit\]ile mimetice ale poeziei, care permit unui vers s\ se adreseze, subiectiv [i cu putere, cititorului de peste epoci. ~n Refluxul, unul dintre personajele lui Stevenson, pierdut pe-o insul\ `ndep\rtat\, caut\ s\-[i afle soarta `ntr-un exemplar ferfeni]it din Virgiliu, iar poetul, r\spunzând din pagini „cu voce nu prea ferm\ [i nici `ncurajatoare“, `i stârne[te naufragiatului viziuni despre ]inutul lui natal. „C\ci este destinul acelor gravi [i re]inu]i scriitori clasici“, scrie Stevenson, „cu care am f\cut for]at [i adesea `n mod dureros cuno[tin]\ la [coal\, s\ ne intre `n sânge [i s\ ne s\l\[luiasc\ `n memorie; a[a c\ o fraz\ din Virgiliu nu vorbe[te neap\rat despre Mantua sau August, ci despre locuri din Anglia [i propria tinere]e irevocabil\ a elevului.“37 Constantin a fost primul care a g\sit sensuri profetice cre[tine `n Virgiliu [i, prin lectura f\cut\, poetul a devenit cel mai prestigios dintre scriitorii oraculari. De la poet imperial la vizionar cre[tin, Virgiliu [i-a asumat un rol important `n mitologia cre[tin\, ceea ce i-a dat posibilitatea, la zece secole dup\ elogiul lui Constantin, s\-l c\l\uzeasc\ pe Dante prin infern [i purgatoriu. Prestigiul lui s-a extins chiar [i `n sens invers `n timp; o istorisire p\strat\ `n versuri `n liturghia medieval\ latin\ spune c\ Sfântul Pavel `nsu[i a c\l\torit la Neapole ca s\ plâng\ la mormântul poetului antic. Ceea ce a descoperit Constantin `n acea `ndep\rtat\ Vinere Mare, o dezv\luire ce r\mâne valabil\ pentru toate timpurile, a fost c\ `n]elesul unui text e amplificat de capacit\]ile [i dorin]ele cititorului. Având `n fa]\ un text, cititorul poate transforma cuvintele `n mesaje care-i descifreaz\, lui sau ei, o `ntrebare f\r\ leg\tur\ din punct de vedere istoric cu textul `nsu[i sau cu autorul acestuia. Transmigra]ia `n]elesului poate `mbog\]i sau s\r\ci textul `n sine; invariabil, impregnându-l cu particularit\]ile celui care `l cite[te. Prin intermediul ignoran]ei, credin]ei, inteligen]ei, prin viclenie [i iste]ime, prin vizionarism, cititorul rescrie textul folosindu-se de cuvintele originalului, dar dându-i un alt `n]eles, recreându-l, cum se spune, prin chiar actul aducerii lui la via]\.

„Azilul din Beaune“, de André Kertész.

CITIT ORUL SIM BOLIC

~n 1929, `n azilul de la Beaune, `n Fran]a, fotograful maghiar André Kertész, care `nv\]ase meseria `n timpul serviciului militar `n armata austro-ungar\, a fotografiat o femeie b\trân\ ridicat\ `n capul oaselor `n pat, citind.1 E o compozi]ie perfect `ncadrat\. ~n centru se afl\ femeia m\run]ic\, `nf\[urat\ `ntr-un [al negru [i purtând o scufie de noapte neagr\ care, `n mod nea[teptat, las\ s\ i se vad\ p\rul adunat la ceaf\; st\ sprijinit\ pe perne albe [i o cuvertur\ alb\ `i acoper\ picioarele. ~n jurul [i `n spatele ei, draperii albe, strânse, atârn\ printre coloanele de lemn negru `n stil gotic ale patului. Examinând `n continuare imaginea, descoperim, pe rama superioar\ a patului, o pl\cu]\ cu num\rul 19, un cordon cu noduri atârnând din plafonul acestuia (pentru a chema asistenta? pentru a trage draperia din fa]\?) [i o m\su]\ de noapte pe care se afl\ o cutie, o can\ [i o cea[c\. Pe podea, sub mas\, se g\se[te un vas din tabl\. Am v\zut totul? Nu. Femeia cite[te, ]inând cartea deschis\ la o distan]\ rezonabil\ de ochii ei, evident `nc\ buni. Dar ce anume cite[te? Pentru c\ e o femeie b\trân\, pentru c\ se afl\ `n pat, pentru c\ patul este `ntr-o cas\ de b\trâni din Beaune, `n inima Burgundiei catolice, credem c\ putem ghici ce fel de carte lectureaz\: un volum religios, o culegere de predici? Dac\ ar fi a[a – o examinare atent\, cu o lup\, nu ne spune nimic – imaginea ar fi oarecum coerent\, complet\, cartea definindu-[i cititorul [i identificând patul drept un loc spiritual [i lini[tit. Dar dac\ am descoperi c\, de fapt, cartea este altceva? Dac\, de exemplu, ea ar citi Racine, Corneille – un cititor sofisticat, cultivat – sau, [i mai surprinz\tor,

252 A L B E R T O M A N G U E L

Voltaire? Sau dac\ s-ar dovedi a fi cartea Les Enfants terribles a lui Cocteau, acel roman scandalos al vie]ii burgheze publicat `n acela[i an `n care Kertész a f\cut fotografia? Brusc, b\trâna banal\ nu mai este banal\; ea devine, prin m\runtul fapt c\ ]ine `n mâini o anumit\ carte [i nu alta, cineva care pune `ntreb\ri, o minte `n care `nc\ arde curiozitatea, o rebel\. A[ezat\ paralel cu mine, pe rândul opus, `n metroul din Toronto, o femeie cite[te o edi]ie Penguin a Labirinturilor lui Borges. Vreau s\-i atrag aten]ia, s\-i fac semn cu mâna [i s\-i semnalez c\ [i eu, la rândul meu, apar]in aceleia[i secte. Ea, a c\rei fa]\ am uitat-o, ale c\rei ve[minte abia dac\ le-am b\gat `n seam\, tân\r\ sau b\trân\, `mi este mai apropiat\ prin simplul fapt c\ ]ine `n mân\ acea carte, decât mul]i al]ii cu care m\ v\d `n fiecare zi. O var\ a mea din Buenos Aires era profund convins\, `n ce prive[te c\r]ile, c\ ele pot func]iona ca o insign\, un semn de `nrudire, [i `ntotdeauna alegea cartea pe care o lua cu ea `n c\l\torii cu aceea[i grij\ cu care `[i alegea po[eta. Nu c\l\torea cu Romain Rolland, considerând c\ o f\cea s\ par\ preten]ioas\, `n timp ce Agatha Christie o f\cea s\ par\ prea de rând. Camus era potrivit pentru voiajuri scurte, Cronin pentru cele lungi; o poveste cu detectivi de Vera Caspary sau Ellery Queen era acceptabil\ pentru un weekend la ]ar\; un roman de Graham Greene se potrivea pentru a c\l\tori cu vaporul sau cu avionul. Asocierea `ntre c\r]i [i cititorii lor nu seam\n\ cu nicio alta dintre obiecte [i cei ce le folosesc. Instrumente, mobil\, haine – toate au o func]ie simbolic\, dar c\r]ile le dau cititorilor lor un simbolism cu mult mai complex decât cel al unei simple ustensile. Simpla posesiune a acestora implic\ un anumit statut social [i o anume bog\]ie intelectual\; `n Rusia secolului al optsprezecelea, `n timpul domniei Ecaterinei cea Mare, un anume domn Klostermann a f\cut avere vânzând lungi [iruri de cotoare ce nu ascundeau altceva decât banal\ hârtie, dar care permiteau curtenilor s\ creeze iluzia unei biblioteci, iar prin asta s\ atrag\ favorurile savantei lor `mp\r\tese.2 ~n zilele noastre, decoratorii de interioare garnisesc pere]ii cu metri `ntregi de c\r]i, pentru a da `nc\perilor o atmosfer\ „sofisticat\“, sau ofer\ tapet care creeaz\ iluzia unei biblioteci,3 iar produc\torii de talk-show-uri de televiziune cred c\ un fundal de rafturi cu c\r]i adaug\ o not\ de inteligen]\ unui decor. ~n aceste cazuri, ideea general\ de c\r]i ajunge s\ indice activit\]i elevate, a[a cum un mobilier tapi]at `n catifea ro[ie a ajuns s\ sugereze pl\ceri senzuale. Atât de important

Buna Vestire, de Simone Martini, `n Galeria degli Uffizi, Floren]a.

254 A L B E R T O M A N G U E L

este simbolul c\r]ii, `ncât prezen]a sau absen]a sa poate, `n ochii privitorului, s\ `nzestreze sau s\ lipseasc\ un personaj de putere intelectual\. ~n anul 1333, pictorul Simone Martini a terminat lucrarea Buna Vestire pentru panoul central al unui altar pictat pentru Domul din Siena – primul altar occidental dedicat acestui subiect.4 Scena este cuprins\ sub trei arce gotice: `n centru, un arc `nalt, ce ad\poste[te un grup de `ngeri de un auriu-`nchis, aduna]i `n jurul porumbelului ce `ntruchipeaz\ Sfântul Duh, [i câte un arc mai mic de fiecare parte. Sub arcul din stânga privitorului, un `nger `ngenuncheat, `n ve[minte brodate, ]ine o ramur\ de m\slin `n mâna stâng\; acesta ridic\ degetul ar\t\tor al mâinii drepte, cerând astfel lini[te printr-un gest retoric des `ntâlnit `n arta statuar\ a Greciei [i Romei antice. Sub arcul din dreapta, pe un tron aurit incrustat cu filde[, st\ Fecioara, `nf\[urat\ `ntr-o mantie purpurie, tivit\ cu aur. Lâng\ ea, `n mijlocul panoului, este o vaz\ cu crini. Imaculata floare alb\, cu bobocii ei asexua]i [i lipsi]i de stamine, serve[te ca emblem\ perfect\ a Mariei, a c\rei puritate Sfântul Bernard a comparat-o cu „inviolabila castitate a crinului“.5 Crinul, fleur-de-lis, era [i simbolul ora[ului Floren]a [i, spre sfâr[itul Evului Mediu, a `nlocuit toiagul vestitorului, purtat de `nger `n Bunele Vestiri florentine.6 Pictorii sienezi, du[mani de moarte ai florentinilor, n-au putut `ndep\rta `n totalitate tradi]ionala fleur-de-lis din reprezent\rile Fecioarei, dar ei n-aveau s\ onoreze Floren]a permi]ându-i `ngerului s\ poarte floarea-simbol a ora[ului. Prin urmare, `ngerul lui Martini poart\ o ramur\ de m\slin, simbolul botanic al Sienei.7 Pentru cineva care se uita la pictur\ pe vremea lui Martini, fiecare obiect [i fiecare culoare aveau o anumit\ semnifica]ie. De[i albastrul avea s\ devin\, mai târziu, culoarea Fecioarei (culoarea iubirii cere[ti, culoarea adev\rului v\zut dup\ ce norii se `mpr\[tie),8 pe vremea lui Martini, purpuriul, culoarea autorit\]ii, [i pe lâng\ asta, a durerii [i peniten]ei, atr\gea aten]ia asupra necazurilor ce aveau s\ se abat\ asupra Fecioarei. ~ntr-o descriere popular\ a vie]ii ei de la `nceputuri, `n apocriful Protoevangelion al lui Ioan din secolul al doilea9 (remarcabil bestseller pe durata Evului Mediu, cu care publicul lui Martini era familiarizat), se spune c\ sfatul preo]ilor a cerut un nou voal pentru templu. {apte fecioare ne`ntinate din tribul lui David au fost alese [i s-a tras la sor]i ca s\ fie aleas\ cea care avea s\ toarc\ lâna pentru fiecare dintre

canonicul de la Notre-Dame din Paris ce fusese castrat ca pedeaps\ pentru seducerea elevei sale Héloïse. ]es\tura purpurie [i crinul – reprezentând. cititor.“ Maria s-a uitat `n dreapta [i `n stânga (protoevanghelistul noteaz\ ca un romancier). a suferin]ei [i a preacur\]eniei fecioarei – eviden]iau calit\]ile pentru care Biserica Cre[tin\ dorea ca Maria s\ fie onorat\. ace[tia au r\spuns: „Texte al lui Pavel. „{i iat\. de c\tre papa Inocen]iu al II-lea.14 O contemporan\ a lui Abélard. Conform tradi]iei. n-a v\zut pe nimeni [i. `ngerul vestitor. `n care cuvântul lui Dumnezeu se `ntrupase. Martini i-a pus `n mâini o carte. femeile sunt mai aproape de Dumnezeu decât orice b\rbat. ~nainte de-a `ncepe s\ toarc\. noul Adam. `naintea lui Martini. `nc\ de la primele reprezent\ri.“10 Astfel. a intrat `n cas\ [i s-a a[ezat s\ lucreze la lâna ei purpurie. `n 1333. `n iconografia cre[tin\ cartea sau sulul apar]inea zeit\]ii masculine. Maria. fie lui Dumnezeu Tat\l.“13 Cartea confer\ [i autoritate moral\ [i. una dintre cele mai mari figuri intelectuale ale secolului ei. confirmând rolul ei de mam\. sus]inea c\ sl\biciunea Bisericii a fost una masculin\ [i c\ trebuia ca . cât [i s\ scrie. pentru c\ de partea ta este bun\voin]a lui Dumnezeu. acum stare]\ la Paraclete. `n termeni de intim\ prietenie“. atât s\ predea. care fusese condamnat de conciliile din Sens [i Soissons [i c\ruia i se interzisese. ~n aceste scrisori. când guvernatorul Africii romane a `ntrebat un grup de prizonieri cre[tini ce au adus cu ei ca s\ se apere la tribunal. un om drept. stare]a Hildegard din Bingen. Nu toat\ lumea a fost de acord.12 Cartea era depozitarul legii lui Dumnezeu. tremurând toat\. a `nceput o coresponden]\ cu vechea sa iubit\. Femeii `i apar]inea Pruncul. c\rturar. acceptarea cuvântului lui Dumnezeu. onoare [i putere. ea s-a dus la fântân\ s\ scoat\ ap\ [i acolo a auzit o voce care i-a spus: „Salut ]ie care e[ti plin\ de gra]ie. Pierre Abélard. Hristos a fost adesea `nf\]i[at exercitând func]ia rabinic\ de `nv\]\tor. fie victoriosului Hristos. violen]\. interpret. purpuriul i-a revenit Mariei. Abélard. tu e[ti binecuvântat\ `ntre femei. pe rând. Dumnezeu e cu tine. a sugerat c\. Obsesiei masculine pentru r\zboi. Abélard `i contrapune rafinamentul sufletesc [i inteligen]a femeii. coresponden]\ care avea s\ devin\ faimoas\.11 Apoi. Cu dou\ secole `nainte de Martini.ISTORIA LECTURII 255 cele [apte culori necesare. „capabil\ de-a conversa cu Dumnezeu Sfântul Duh `n regatul interior al sufletului. de fapt. `ngerul lui Dumnezeu ap\ru lâng\ ea [i spuse: Nu-]i fie team\.

{tia bine c\ era un `nger. A[a cum am v\zut. Sfântul Bernardino din Siena.15 Dar puternica ostilitate `mpotriva femeii nu avea cum s\ fie `nvins\ u[or. educa]ia era primejdiosul rezultat al curiozit\]ii [i cauza cre[terii acesteia.16 ~n vremea lui Martini. dar pentru detractorii lui Abélard – Sfântul Bernardino era ecoul vocilor misogine ale acestora – curiozitatea. `n decursul celei mai mari p\r]i din Evul Mediu – erau educate numai atât cât s\ poat\ face menajul unui b\rbat.“ „Femeia a fost f\cut\ pentru a fi reazemul b\rbatului“.17 ~ntr-un asemenea context. [i `ntrebându-ne `nv\]\m adev\rul. ci ca un exemplu de femeie supus\. a o asocia pe Maria cu puterea intelectual\ era un act curajos. Ea nu se uit\ ]int\ la `nger. educa]ia intelectual\ a tinerelor fete cunoscute de Martini era restrâns\ sau inexistent\. era un p\cat. a ceea ce trebuie s\ face]i.256 A L B E R T O M A N G U E L femeile s\ fac\ uz de puterea sexului lor `n aceste tempus muliebre sau aceast\ Epoc\ a Femeii. Abélard l\mure[te valoarea curiozit\]ii intelectuale: „~ndoindu-ne. majoritatea femeilor `n decursul secolului al paisprezecelea – de fapt. a[a c\ de ce-ar fi fost tulburat\? Ce-ar fi f\cut dac\ ar fi fost b\rbat? Lua]i-o ca un exemplu. Nu vorbi]i niciodat\ cu un b\rbat decât dac\ tat\l vostru sau mama voastr\ este prezent\“. cel care a `mpins-o pe Eva s\ guste din fructul interzis al cunoa[terii. Repro[ul pe care Dumnezeu i-l face Evei `n Geneza 3:16 a fost folosit `n repetate rânduri pentru a predica virtu]ile umilin]ei [i blânde]ii feminine: „Dorin]a ta s\ fie pentru so]ul t\u [i acesta va fi domnul t\u. a parafrazat Sfântul Toma d’Aquino. probabil cel mai popular predicator al vremurilor sale. `n special la femei. ~n introducerea la o carte de [coal\ scris\ pentru `nv\]\ceii lui din Paris. Dac\ ele crescuser\ `ntr-o familie de aristocra]i. `ndatoritoare. a scris el. „Mie mi se pare“. Depinzând de pozi]ia lor `n societate. Inocen]a virginal\ a femeilor trebuia p\strat\ cu orice pre]. ci st\ a[ezat\ `n atitudinea aceea aproape tem\toare. ajungem s\ ne `ntreb\m. erau educate ca doamne de onoare sau erau `nv\]ate s\ administreze o proprietate.19 ~n opinia Sfântului Bernardino. a v\zut-o pe Maria lui Martini nu dialogând cu Dumnezeu Sfântul Duh.“18 Puterea intelectual\ vine din curiozitate. comentând pictura. cea mai reveren]ioas\. cea mai modest\ atitudine pe care a]i v\zut-o `ntr-o Bun\ Vestire. lucruri pentru care aveau nevoie doar . „de departe cea mai frumoas\. fetelor.

. femeile `[i urmau câteodat\ n\zuin]ele intelectuale. Ea st\ `ntr-o pozi]ie incomod\. cât [i fete. scrise cu litere mari de aur. Copiii de ]\rani. cu trupul `ntors din fa]a straniei prezen]e. mai pu]in gr\bit\. Cum [colile [i universit\]ile erau. dar o f\ceau sub permanenta cenzur\ exercitat\ de superiorii lor religio[i de sex masculin. ~n acest context. Cuvintele pe care `ngerul le pronun]\ curg de pe buzele sale spre ochii Mariei.ISTORIA LECTURII 257 de o instruc]ie sumar\. Maria nu Detaliu din Buna Vestire de Giotto `n Arena din Padua. `n cea mai mare parte. Dac\ apar]ineau clasei negustore[ti. `nchise pentru femei. constând `n scris [i citit. urmau s\-[i dezvolte unele aptitudini pentru afaceri.21 Femeile a c\ror remarcabil\ oper\ a ie[it la iveal\ `n acea perioad\ – de felul lui Hildegard din Bingen. pentru care erau de baz\ un pic de citit. cu ochii fixa]i nu spre angelica privire. de la care se a[teptau apoi s\ devin\ ajutoare f\r\ plat\. pe care o strânge sub b\rbie. Julian de Norwich. ci (contrar descrierii p\rtinitoare a Sfântului Bernardino) la buzele `ngerului. nu primeau de obicei niciun fel de educa]ie. ]inând cu mâna dreapt\ pelerina. Negustorii [i artizanii `[i instruiau uneori `n meseria lor fiicele. de[i multe deveneau destul de cultivate.20 ~n cadrul ordinelor religioase. Maria lui Martini cere o a doua examinare. Christine de Pisan [i Marie de France – au reu[it `n pofida aparentei imposibilit\]i a izbânzii. de scris [i matematici. atât b\ie]i. `nflorirea artistic\ [i c\rtur\reasc\ de la sfâr[itul veacului al doisprezecelea [i pân\ `n secolul al paisprezecelea s-a centrat `n jurul b\rba]ilor.

precum [i cele dou\ c\r]i ale Apocrifelor: ~n]elepciunea lui Iisus. iar popularitatea ei s-a men]inut pân\ târziu `n secolele al cincisprezecelea [i al [aisprezecelea – a[a cum se vede `n multe reprezent\ri ale Bunei Vestiri. `n veacul al optulea de c\tre Benedict de Anania. chiar `nainte de sosirea `ngerului. probabil un in octavo. cum ar fi f\cut mare parte din doamnele de sorginte regal\ sau nobil\.25 ~n capitolul al nou\lea al Pildelor.258 A L B E R T O M A N G U E L doar aude. Cartea Orelor (des\vâr[it\. Giotto d\duse Mariei din a sa Bun\ Vestire o Carte a Orelor mic\ [i albastr\. dup\ Buna Vestire. c\ `ntâmpl\rile din via]a ei [i a Fiului ei fuseser\ prevestite `n Isaia [i `n a[a-zisele C\r]i ale ~n]elepciunii din Biblie: Pilde. pur [i simplu. Cartea lui Iov [i Ecleziastul. `ntr-una din frescele Capelei Arena din Padua. Dar ce carte e? Cu dou\zeci de ani `nainte ca pictura lui Martini s\ fi fost terminat\. fiul lui Sirah [i ~n]elepciunea lui Solomon. E un volum de dimensiuni normale. ~n multe dintre casele mai bogate. ca anex\ a slujbei canonice) a fost cea mai obi[nuit\ carte personal\ de rug\ciuni a celor boga]i. Fecioara va lua `n pântece [i va na[te fiu [i vor chema numele lui Emanuel. Din secolul al treisprezecelea.22 E posibil ca Maria lui Martini s\ citeasc\. legat `n ro[u. ci [i vede Buna Vestire. Doamna ~n]elepciune e descris\ ca tr\gându-se din . `n care Fecioara e `nf\]i[at\ citind Cartea Orelor.23 ~ntr-una din acele paralele literare care `ncântau auditoriul medieval. Maria lui Martini ar fi putut citi. ~n mâna stâng\ ]ine deschis\ cu degetul cartea pe care o citea. ~n]elepciunea este prezentat\ ca o femeie care „[i-a zidit cas\ rezemat\ pe [apte stâlpi[…]. Dar s-ar putea [i s\ fie o alt\ carte. Ea a trimis slujnicele sale s\ strige pe vârfurile dealurilor cet\]ii: «Cine este ne`n]elept s\ intre la mine!» {i celor lipsi]i de bun\-chibzuial\ le zice: «Veni]i [i mânca]i din pâinea mea [i be]i din vinul pe care eu l-am amestecat cu mirodenii!»“26 {i `n alte dou\ sec]iuni ale Pildelor. Cartea Orelor era singura carte.“24 Dar e [i mai relevant s\ presupunem c\ Maria lui Martini cite[te C\r]ile ~n]elepciunii. se pare. iar mamele [i doicile o foloseau pentru a-[i `nv\]a copiii s\ citeasc\. chiar capitolul din Isaia care `i anun]\ soarta: „Iat\. o Carte a Orelor. Conform tradi]iei care vedea `n Noul Testament `mplinirea profe]iilor f\cute `n cel Vechi – o credin]\ r\spândit\ `n vremea lui Martini – Maria [i-ar fi dat seama.

]inând `n mâna stâng\ globul p\mântesc [i `n cea dreapt\ o carte deschis\. `ngeri mai mari `ngenuncheaz\ pe cerul `nstelat. cinci c\lug\ri comenteaz\ cu dou\ tomuri docte `n fa]\. scris\ `n (sau tradus\ `n) francez\ `n 1389 de un preot franciscan din Lorraine.28 Cândva `ntre 1455 [i 1460. . L’Orloge de Sapience (Clepsidra ~n]elepciunii). el devine asemenea unui prunc nou-n\scut [i `ntoarcerea lui la Dumnezeu este ca `ntoarcerea la mama lui“. Dumnezeu. un donator `ncoronat. `n partea dreapt\. `ncercuit de `ngeri la fel de `nfl\c\ra]i. de-o parte [i de alta. Una dintre ele `nf\]i[eaz\ ~n]elepciunea a[ezat\ pe tron. cu o carte deschis\ pe un pupitru drapat.27 Doamna ~n]elepciune este protagonista uneia dintre cele mai populare c\r]i din secolul al cincisprezecelea. `nainte de a se fi f\cut p\mântul“ (8:23). i se roag\. Pozi]ia ei este identic\ aceleia a lui Dumnezeu Tat\l. El a „`ntemeiat p\mântul“ (3:19) la `nceputul tuturor lucrurilor: „Eu am fost din veac `ntemeiat\ de la `nceput. rabinul din Lublin a explicat c\ ~n]elepciunii i se spunea „Mam\“ pentru c\ „atunci când un om se spovede[te [i se c\ie[te. când inima lui prime[te ~n]elegerea [i este schimbat de aceasta. Secole mai târziu. un artist cunoscut nou\ drept Maestrul lui Jean Rolin. `nconjurat\ de o ghirland\ de `ngeri purpurii. dedesubtul ei. `n stânga lor. Deasupra ei.ISTORIA LECTURII 259 Fecioara `nf\]i[at\ cu `nsemnele ~n]elepciunii `ntr-un manuscris miniat din L’Orologe de Sapience de Henri Suso. Henri Suso. Prin ea. a f\cut pentru volumul amintit o serie de miniaturi superbe. de obicei ca un pandant pentru Crucificare. care st\ tocmai pe un astfel de tron de aur `n nenum\rate alte manuscrise miniate. ]inând o sfer\ `n mâna stâng\ [i o carte `n dreapta.

dreapt\ [i `n]eleg\toare a Dumnezeului lor“. Isis. sau din perioade mai recente. Atena – [i a `nchis ultimele temple dedicate ei.29 Sofia. cum ar fi Tonantzin [i Pacha Mama. [i le arat\ partea luminoas\. care sus]inea c\ doar Hristos este „`n]elepciunea lui Dumnezeu“. redus\ la t\cere de o societate . Chiar `n propriul templu. Cartea pe care o ]ine Maria `n pictura lui Martini. Cam la dou\zeci [i cinci de ani dup\ moartea lui Clovis. o zei]\ mai veche decât istoria. acum uzurpat de la zeit\]ile feminine. Biserica Sfânta Sofia (Sfânta ~n]elepciune) – unul dintre cele mai mari edificii ridicate de mâna omului `n Antichitate. poate reprezenta ultima expresie a zei]ei detronate. a exclamat `mp\ratul: „Solomon. al c\rei text ne este ascuns privirii [i al c\rei titlu `l putem doar ghici. dup\ convertirea la cre[tinism [i `nt\rirea rolului Bisericii. Atributul `n]elepciunii. te-am dep\[it!“33 Niciunul dintre faimoasele mozaicuri ale Bisericii Sfânta Sofia – nici m\car maiestuoasa ~ntronare a Fecioarei din 867 – nu permite Mariei s\ ]in\ o carte `n mân\. faptul c\ Martini o `nf\]i[eaz\ pe Maria ca mo[tenitoarea – probabil `ncarnarea – Sfintei ~n]elepciuni trebuie privit ca un efort de restaurare a puterii intelectuale refuzate divinit\]ii femeie[ti.. spune tradi]ia. aztecii [i inca[ii ([i alte popoare b\[tina[e) [i-au transpus credin]ele `n diferite zeit\]i mame ale p\mântului. ale c\rei imagini sculptate. Clovis. `ncepe s\ fie exemplificat prin vasta [i vechea iconografie care `l `nf\]i[eaz\ pe Hristos purtând `n mân\ cartea.260 A L B E R T O M A N G U E L Carl Jung. `mp\ratul francilor. Aici. dimensiunea blând\.32 Decizia lui Clovis a urmat cuvânt cu cuvânt declara]ia Sfântului Pavel (I Corinteni 1:24). datând din perioada cuprins\ `ntre 25000 [i 15000 `.Hr. a sugerat c\ Sofia-Maria „se arat\ singur\ b\rba]ilor ca un ajutor prietenesc [i un sprijin `mpotriva lui Yahweh. Pe un asemenea fundal istoric. a interzis venerarea Zei]ei ~n]elepciunii `n diversele sale ipostaze – Diana.31 ~n jurul anului 500. `mp\ratul Iustinian particip\ la sfin]irea recent terminatei catedrale din Constantinopol. Doamna ~n]elepciune a Pildelor [i a Clepsidrei lui Suso. asociind-o pe Maria conceptului cre[tin r\s\ritean al Sofiei sau ~n]elepciunii. ~n]elepciunea r\mâne aservit\. `n alte col]uri ale lumii. s-au descoperit `n toat\ Europa [i `n Africa de Nord. se trage din vechea tradi]ie a Zei]ei Mam\. a[a-zisele figurine Venus.30 Când hispanicii [i portughezii au sosit `n Lumea Nou\ purtându-[i s\biile [i crucile. `nc\ prezent `n arta religioas\ de ast\zi a Americii Latine. `n `ntruchiparea unui Hristos androgin.

rupând paginile Vechiului Testament.35 Nu [tim nimic despre educa]ia lui. desigur. Maestá din 1315. despre influen]ele intelectuale care l-au modelat. dar `n cartea cu coperte ro[ii pe care a pictat-o cândva `n anul Iisus copil. prima oper\ datat\ a lui Martini. . unde dou\ fresce ruinate de pe portalul catedralei sunt tot ce-a r\mas din opera sa. se bazeaz\ pe modelul lui Duccio. la Siena. ar\tând prin asta c\ unul Nou e pe cale s\ apar\. la Curtea papal\. `n aceast\ lumin\. El a lucrat la Pisa. Aproape sigur a fost un discipol al lui Duccio di Buoninsegna.34 Nu se [tiu prea multe despre via]a lui Simone Martini.ISTORIA LECTURII 261 care a ales s\-[i f\ureasc\ zeul sub chip de b\rbat. iar `n 1340 s-a mutat la Avignon. Brusc. cca 1450. despre discu]iile pe care trebuie s\ le fi purtat despre femei [i putere. tat\l picturii sieneze. despre Maica Domnului [i Doamna Noastr\ cea ~n]eleapt\. `n Fecioara cu pruncul a lui Rogier van Weyden. Buna Vestire a lui Martini devine subversiv\. Assisi [i.

dar pentru observatorii de la sfâr[itul Evului Mediu. afirmându-[i superioritatea intelectual\. posibil chiar o afirma]ie. ~n imagini mai târzii ale Mariei. Gestul Pruncului reprezint\ Noul Testament adus de Hristos pentru a-l `nlocui pe cel Vechi. . din punct de vedere filosofic. c\rora rela]ia Mariei cu Cartea ~n]elepciunii trebuie s\ le fi fost mai bine cunoscut\. le-a livrat pictorilor alternativa la realismul sobru promovat de Giotto `n Buna Vestire din Padua. Buna Vestire a lui Martini a fost copiat\ de cel pu]in [apte ori. cu r\d\cini `n primele credin]e `n `n]elepciunea zei]ei.36 Din punct de vedere tehnic.262 A L B E R T O M A N G U E L Fundamentali[ti islamici arzând un exemplar din Versetele satanice de Salman Rushdie. 1333 pentru catedrala din Siena a l\sat probabil un indiciu pentru rezolvarea acestor probleme.37 pruncul Iisus bo]e[te sau rupe o pagin\ a c\r]ii pe care ea o cite[te. de la micu]a Carte a Orelor a lui Giotto la un `ntreg compendiu teologic. imaginea servea [i ca o aducere aminte a maximei misogine a Sfântului Pavel. pare s\ fi l\rgit spectrul lecturilor Mariei.

vorbe. Nu f\cea niciun fel de referire la carte sau la Rushdie sau la ayatollah. vorbe“. reporterul american de televiziune John Innes ]inea un exemplar din Versetele satanice pe birou ori de câte ori comenta `n direct asupra vreunui subiect. care apar]ine `n imagina]ia popular\ peisajului mitic al eroilor lui Homer. Don Quijote. Uneori. . ~n timpul primelor luni când a fost dat\ fatwa `mpotriva lui Salman Rushdie. pentru c\ Hitler o pre]uise. dar prezen]a romanului de lâng\ cotul lui indica solidaritatea unui cititor cu soarta c\r]ii [i a autorului ei. identitatea cititorului conturându-se `n func]ie de carte [i de locul `n care aceasta este lecturat\. cu ajutorul unei lupe uria[e“.38 Mi-ar pl\cea s\ [tiu ce carte ]inea Hamlet `n mân\ când a dat r\spuns `ntreb\rii lui Polonius – „Ce citi]i acolo. precum Comoara din Lacul de Argint. la soarta lui Richard Wagner.39 Preotul care a salvat Tirant lo Blanc a lui Joan Martorell de rugul c\ruia el [i b\rbierul `i sortiser\ biblioteca `nnebunitoare a lui Don Quijote40 a salvat pentru genera]iile viitoare un extraordinar roman cavaleresc.41 condamnându-l astfel pe autorul unor romane despre Vestul S\lbatic. titlul acela evaziv mi-ar putea spune mai multe despre caracterul `nnegurat al prin]ului. putem `n]elege o p\rticic\ din lumea care-l fascinase pe `ntristatul cavaler – o lectur\ prin care putem deveni. a c\rui muzic\ n-a fost interpretat\ `n public `n Israel ani la rândul.ISTORIA LECTURII 263 Atunci când v\d pe cineva citind. când a devenit cunoscut faptul c\ un autor fusese amenin]at cu moartea pentru c\ scrisese un roman. [tiind exact ce anume citea Don Quijote. purta `ntotdeauna cu el un exemplar din Odiseea. Pare firesc c\ Alexandru cel Mare. pentru o clip\. `n mintea mea se produce o curioas\ metonimie. spunea Adolf Hitler despre autorul Karl May. prin]e?“ – [i a zis: „Vorbe. procesul se desf\[oar\ invers [i cititorul determin\ opinia noastr\ despre o carte: „Obi[nuiam s\-l citesc la lumina lumân\rii sau la lumina lunii.

`ntr-o gravur\ pe lemn de Hishikawa Moronobu. .Pagina opus\ Curtezane din vremuri medievale. `ntr-o edi]ie din 1681 a Ukiyo Hyakunin Onna.

pe care ea le citea nepedepsit\. cu coperte cartonate. Cei trei muschetari.LECTURA DE ALCOV La papet\ria de dup\ col] de casa `n care st\team la Buenos Aires aveau o colec]ie atr\g\toare de c\r]i pentru copii. de la Editorial Abril. Din seriile verzi erau aventurile Regelui Arthur. `ntr-o var\. groaznice traduceri `n spaniol\ ale c\r]ilor lui Just Williams. Erau c\r]i mari. uneori. pus pe copert\. s-a descoperit c\ avea una dintre cele mai mari colec]ii de c\r]i pornografice din toat\ America Latin\). Din seria roz erau romane de Louisa May Alcott. Erau acolo (a[a cum am men]ionat) c\r]ile cu coperte galbene din seria Robin Hood. cele legate cu galben. o pagin\ deta[abil\ cu ab]ibilduri `nf\]i[ând animale preistorice [i scene de b\t\lie) [i adesea poposeam vreme `ndelungat\ `n pr\v\lie. rândurile de c\r]i aflându-se `n spate. mie (la . Dar seriile legate `n roz. {i mai erau rânduri duble de c\r]i `n format de buzunar. Vigil (dup\ moartea lui. Uneia dintre veri[oarele mele `i pl\cea s\ citeasc\ (mai târziu. am `mprumutat de la ea Ochelarii negri de John Dickson Carr [i am fost prins `n mrejele literaturii poli]iste pentru tot restul vie]ii mele) [i amândoi citeam romanele de aventuri cu pira]i ale lui Salgari. povestirile contesei de Ségur. Articolele de papet\rie erau `n fa]\. Coliba unchiului Tom. `ntreaga saga Heidi. Uneori `mprumuta ea câte-o carte de Just Williams de la mine. cu litere mari [i desene `n culori vii. profilul unuia dintre eroii no[tri na]ionali [i. povestirile cu animale ale lui Horacio Quiroga. ilustrate. Aveam ([i am `nc\) o patim\ nes\]ioas\ pentru carnete de noti]e (care `n Argentina aveau. de regul\. unele legate `n verde [i altele `n roz. din seriile legate `n verde. c\r]i scrise pentru copii mici de Constancio C.

romanele timpurii grece[ti erau mai degrab\ menite cititoarelor. c\deau prad\ nenorocirilor. femeile au descoperit uneori o neb\nuit\ hran\ pentru minte. Autorul primelor romane grece[ti care au s-au p\strat integral. Citind aceast\ fic]iune permis\. [i sunt func]ionar la avocatul Athenagoras. Teofrast. [tiu cu precizie) `mi erau interzise. con]inutul `i era adus clar la cuno[tin]\ cititorului. sus]inea c\ femeilor trebuia s\ li se predea doar atât cât era necesar s\ [tie pentru ]inerea casei. c\r]ile menite femeilor erau legate de ceea ce mai târziu avea s\ se numeasc\ dragoste romantic\. romane.“ „Poveste de dragoste“ – pathos erotikon: chiar de la primele rânduri. istoricul William V.1 De[i Platon a scris c\ `n republica lui ideal\ `nv\]\mântul ar fi fost obligatoriu atât pentru b\ie]i. deoarece educa]ia avansat\ „transform\ o femeie `ntr-o bârfitoare cert\rea]\ [i lene[\“.3 sclavii cu educa]ie le citeau. precum [i s\ fie virgini sau ca[ti (cel pu]in eroina). Ideea c\ unele c\r]i au `n vedere anumite grupuri este aproape tot atât de veche ca literatura `ns\[i. Unii c\rturari au sugerat c\. necazurile [i suferin]ele perechilor de `ndr\gosti]i. cu voce tare. dar sfâr[itul era mereu unul fericit.2 unul dintre discipolii s\i.266 A L B E R T O M A N G U E L zece ani. Harris a afirmat c\ aceste romane nu erau extrem de populare. Erau c\r]i pentru fete.5 De la `nceputul romanelor. c\ erau c\r]i pe care niciun b\iat cuminte nu trebuia s\ le citeasc\. frumo[i [i de origine aleas\. a[a cum epopeile grece[ti [i teatrul erau destinate `n primul rând b\rba]ilor. Copertele acestora erau un avertisment. copil\ fiind [i citind romane cavalere[ti (uneori inspirate de roman]urile . femeile trebuie s\ fi g\sit `n terciul acesta o anumit\ form\ de stimulare intelectual\: `n chinurile. care a tr\it pe la `nceputul erei cre[tine. se a[tepta de la ei s\ aib\ `ncredere `n zei.4 Subiectul era dragostea [i aventura. eroul [i eroina erau `ntotdeauna tineri. din societatea patriarhal\ a Greciei secolului `ntâi pân\ `n Bizan]ul veacului al doisprezecelea (când au fost scrise ultimele astfel de roman]uri). cât [i pentru fete.6 se prezint\ pe sine [i subiectul `n primele dou\ rânduri: „Numele meu este Chariton. din Aphrodisiasis[un ora[ `n Asia Minor]. Din cauza limbajului sofisticat al autorilor [i num\rului relativ mic de fragmente care s-au p\strat. Secole mai târziu. O s\ v\ spun o poveste de dragoste care a avut loc `n Siracuza. ci mai degrab\ lecturi u[oare pentru un public feminin limitat [i cu un anumit grad de educa]ie. mai viu decât orice semnal luminos. Pentru c\ [tiin]a de carte era rar\ printre femeile din Grecia (de[i – s-a sugerat – curtezanele au fost „deosebit de culte“).

ascunzându-m\ de tat\l meu. Sfânta Tereza a g\sit bun\ parte dintre imaginile pe care avea s\ le dezvolte `n scrierile sale religioase.ISTORIA LECTURII 267 Fructul interzis. „M-am obi[nuit s\ le citesc [i acest mic p\cat mi-a domolit dorin]a [i m-a f\cut s\ vreau s\-mi `ndeplinesc celelalte `ndatoriri. Eram atât de sedus\ de ea `ncât . grece[ti). {i nu m\ gândeam deloc c\ petrec multe dintre orele zilei [i ale nop]ii cu o asemenea de[art\ `ndeletnicire. o gravur\ din 1865 dup\ o pictur\ de Auguste Toulmouche.

(Mai târziu. femeile cititoare au g\sit moduri de abordare subversiv\ a materialului pe care societatea `l punea pe rafturile lor. A[a cum subliniaz\ criticul englez Kate Flint. ambasadorii japonezi aduseser\ acas\ arta [i `nv\]\turile uria[ului vecin milenar. chiar de cititorii acelui grup. i-a permis s\-[i afirme sim]ul de disimulare [i s\ [tie c\ nu e singura care face asta“. cândva prin secolul al unsprezecelea. ea putând da iama `n seriile verzi f\r\ s\ provoace alt comentariu decât o remarc\ acid\ din partea mamei sale despre gusturile ei „eclectice“. Heian-Kyo. ceea ce este ast\zi Kyoto – guvernul japonez a decis s\ sisteze trimiterea delega]iilor oficiale `n China. precum [i romanele surorilor Brontë [i ale lui Jane Austen datoreaz\ mult lecturii roman]urilor. `i situeaz\ pe al]ii `n afara lui. materialul desemnat unui anume grup este creat. grupurilor „mai pu]in privilegiate“ sau „mai pu]in acceptate“. cu condescenden]\. Mi s-a spus c\ acele c\r]i legate `n roz erau pentru fete [i c\ dac\ a[ fi fost v\zut cu una dintre ele `n mân\. iar moda `n Japonia era dictat\ de . a[ fi fost etichetat drept un efeminat. La Princesse de Clèves de Doamna de La Fayette. prietenii „normali“ mi-au spus c\ ar fi fost jena]i s\-i vad\ cineva cu o astfel de carte `n public. `mi amintesc expresia de repro[ mirat de pe fa]a comerciantului din Buenos Aires când am cump\rat odat\ una dintre c\r]ile roz [i cum a trebuit repede s\-i explic c\ era un cadou pentru o fat\. ~n 894 – la o sut\ de ani dup\ `ntemeierea unei noi capitale. de asemenea [i adesea.“7 ~ndeletnicirea o fi fost de[art\. Rezervarea unei categorii de c\r]i sau a unui gen pentru un anume grup de cititori (c\ e vorba despre romane grece[ti sau seriile cu coperte roz din copil\ria mea) nu doar creeaz\ un spa]iu literar `nchis pe care respectivii cititori sunt `ncuraja]i s\-l exploreze. ri[ti s\ fii maculat prin asociere. lectura acestor romane d\ femeii cititoare nu doar ocazia ca uneori s\ se „retrag\ `n pasivitatea indus\ de opiul fic]iunii. Dar.268 A L B E R T O M A N G U E L mi se p\rea c\ a[ fi nefericit\ f\r\ o carte nou\ de citit. ci. deliberat.8 ~nc\ de la `nceputuri. m-am confruntat cu o prejudecat\ asem\n\toare când. Vreme de trei secole. cât\ vreme avertismentul nu i se aplica [i veri[oarei mele.) Aventurându-te s\ gu[ti din literatura pe care societatea a rezervat-o. Un astfel de fenomen s-a petrecut `n colectivitatea femeilor de la Curtea japonez\. Mult mai palpitant. dup\ ce-am fost coeditor la o antologie de povestiri pentru homosexuali. uneori. dar povestirile Margaretei de Navarra. de team\ s\ nu fie considera]i ei `n[i[i homosexuali.

sub domnia regentului Fujiwara no Michinaga. limitate chiar [i prin . obiceiurile din China. care [i-a atins apogeul `n secolul al zecelea. rupându-se de influen]a chinez\. cei care s-au bucurat de beneficiile acestei rena[teri au fost foarte pu]ini. acum. chiar dac\ erau foarte protejate `n compara]ie cu suratele lor din clasele de jos. Femeile de la Curtea japonez\. Departe de cea mai mare parte a lumii de afar\. dup\ o ilustra]ie de Tosa Mitsuyoshi pentru Povestea lui Genji.9 Ca `n orice societate aristocratic\.10 erau supuse unui num\r considerabil de reguli [i `ngr\diri. Japonia a `nceput s\-[i dezvolte un stil de via]\ imaginat chiar de ea.ISTORIA LECTURII 269 Femei spionate `n `nc\perile lor. obligate s\ se supun\ unei rutine monotone.

femeile nu aveau voie s\ citeasc\ ceea ce se numea literatur\ „serioas\“: se a[tepta din partea lor s\ se rezume la t\râmul distrac]iei banale [i . N-o voi face cu totul ignorant\ `n niciun domeniu. totul petrecându-se sub constrângerea unei societ\]i care dore[te ca acest cerc s\ r\mân\ aservit – este un lucru care trebuie privit ca un extraordinar act de curaj. Genji. femeile `[i petreceau zilele mai ales „privind `n gol“. s\ citeasc\ cu voce tare sau s\ li se citeasc\. un cerc `nchis. ceva ce aducea cu melancolia european\. le-au f\cut s\ practice muzica [i caligrafia. `nainte de toate. cu paravanele [i draperiile lor de m\tase. filosofiei „[i oric\rei alte forme de erudi]ie“. cu foarte pu]ine excep]ii. erau aproape permanent `n `ntuneric.11 [i interac]ionau `ntre ele mai degrab\ prin scrisori decât prin conversa]ie). La Curte. ~n asemenea circumstan]e. este totu[i uimitor c\ au reu[it s\ creeze literatura cea mai evoluat\ a acestei perioade.270 A L B E R T O M A N G U E L limbaj (de vreme ce erau. ~nc\perile. ca [i despre lumea de dincolo de pere]ii de hârtie. ca `n Grecia antic\. observ\ urm\toarele: „Nu cred c\ trebuie s\ ne `ngrijor\m `n privin]a educa]iei sale. atâta vreme cât se afi[au o aparent\ indiferen]\ fa]\ de cunoa[tere [i o ignoran]\ lipsit\ de agresivitate. Important este c\ ea s\ apar\ având o abordare blând\ [i lejer\ chiar [i `n privin]a acelor subiecte pe care le consider\ deosebit de serioase. `n cea mai mare parte goale. Referindu-se la o tân\r\ prin]es\. Nu toate c\r]ile erau permise. Femeile trebuie s\ aib\ o cunoa[tere general\ a câtorva domenii. dar. femeile de la Curte puteau s\ g\seasc\ c\i de a-[i dep\[i condi]ia. `n lumea islamic\. eroina Doamnei Murasaki din Povestea lui Genji. ~n Japonia perioadei Heian. inventând ele `nsele unele genuri. cum ar fi. `n India postvedic\ [i `n atâtea alte societ\]i. Dar asta nu asigura intimitatea. S\ fii deopotriv\ creator [i cel care se bucur\ de literatur\ – formând. Lungile ore de inactivitate pe care acestea erau obligate s\ le `ndure [i care erau rareori `ntrerupte de festivit\]ile anuale sau de vizite ocazionale `n templele la mod\. care produce [i consum\ ceea ce produce. dar face o proast\ impresie dac\ se arat\ preocupate de un anume domeniu. dreptului. Pere]ii sub]iri [i panourile cu grilaj l\sau s\ se aud\ totul [i sute de picturi `nf\]i[eaz\ voyeuri spionând activit\]ile femeilor. femeile au fost obligate s\ g\seasc\ pe cont propriu – `n ciuda multitudinii de restric]ii – metode ingenioase de a explora [i de a citi despre lumea `n care tr\iau. `ntr-o agonie a lipsei de ocupa]ie („suferind de lips\ de ocupa]ie“ e una dintre frazele repetate).“12 Aparen]ele erau de cea mai mare `nsemn\tate [i. neinstruite `n limbajul istoriei.

ISTORIA LECTURII 271 frivole. Prin urmare. ele au elaborat o transcrip]ie fonetic\ a limbii pe care o puteau vorbi. de asemenea. sau ~nsemn\rile de c\p\tâi ale lui Sei Shonagon. femeile [i-au creat propria literatur\. pentru c\ deprinderile chineze[ti au continuat s\ fie `nc\ admirate. o femeie din epoca Heian trebuia s\ fie nu doar frumoas\. fiind compus\ numai de femei. iar manifestarea fiind public\) [i cele „feminine“ (m\runte. numite a[a pentru c\ fuseser\ concepute. a c\p\tat `n ochii b\rba]ilor care le conduceau o component\ erotic\. Ca s\ fie atr\g\toare. Deosebirea se f\cea `n diferite domenii: de exemplu. s\ aib\ o educa]ie muzical\ [i s\ fie capabil\ s\ citeasc\. Limba scris\ a ajuns s\ fie cunoscut\ drept „scrisul femeilor“ [i. s\ interpreteze [i s\ compun\ poezii. [i pe de alta pentru a ob]ine acces la o colec]ie care s\ corespund\ preocup\rilor lor specifice. kanabungaku. ~n noua lor limb\. Cea mai faimoas\ dintre acestea este monumentala Poveste a lui Genji de Doamna Murasaki. astfel `ncât s-a f\cut o deosebire clar\ `ntre literatura [i limba „masculine“ (temele fiind eroice [i filosofice. femeile Heian au scris unele dintre cele mai importante lucr\ri ale literaturii japoneze [i. Asemenea realiz\ri totu[i nu au fost considerate niciodat\ comparabile cu acelea ale arti[tilor [i erudi]ilor b\rba]i.14 ~n c\r]i precum Povestea lui Genji [i ~nsemn\ri de c\p\tâi. Ca s-o pun\ pe hârtie. a comentat Walter Benjamin.“13 ~n unele cazuri. e singura metod\. pictura chinez\ era numit\ „masculin\“. dar nu se acord\ prea mult\ aten]ie manevrelor politice care ocupau atât de mult din timpul oficialit\]ilor . „Dintre toate modalit\]ile de-a face rost de c\r]i“. o japonez\ din care fuseser\ excluse aproape toate cuvintele chineze[ti. cum au descoperit femeile din perioada Heian. dezaprobate de `nv\]a]ii confuciani[ti. via]a cultural\ a femeilor [i a b\rba]ilor este explorat\ `n detaliu. Chiar dac\ toate bibliotecile de literatur\ chinez\ [i japonez\ le-ar fi fost deschise. pe de-o parte pentru a `mbog\]i stocul literar. „cea de a le scrie singur e considerat\ ca metoda cea mai demn\ de pre]uire. `n timp ce aceea japonez\. `nceput probabil `n 1001 [i `ncheiat nu `nainte de 1010. `n sertarele pernei ei de lemn. cam `n aceea[i perioad\ ca [i Povestea lui Genji. pe care c\rturarul [i traduc\torul englez Arthur Waley a considerat-o ca fiind primul roman adev\rat al lumii. ci [i s\ scrie `ntr-o caligrafie elegant\ [i. ale tuturor timpurilor. probabil. probabil. `n camera de dormit a autoarei [i ]inut\. era numit\ „feminin\“. mai deschis\ la culoare. domestice [i intime). femeile din perioada Heian nu ar fi reg\sit `n cele mai multe dintre c\r]ile acelei perioade sunetul particular al vocii lor.

a[a c\ am scris tot ce mi-a venit `n minte. pentru ele `nsele – ]inând `n fa]a lor oglinzi `n care s\-[i vad\ via]a. Iat\ aici dou\ exemple de „lucruri care sunt `ncânt\toare“: „S\ g\se[ti un mare num\r de povestiri pe care nu le-ai citit pân\ atunci. bârfe. o scrisoare. era menit\ s\ fie citit\ mai ales de femei asemenea autoarei `nse[i. Povestea lui Genji. ~n orice caz. cât [i de exerci]iul politicii. liste de lucruri pl\cute [i nepl\cute – plin\ de opinii capricioase. Comentariile ei au o not\ r\spicat\.“ „Scrisorile sunt ceva destul de banal. `n aceste c\r]i. e o dezam\gire. cu paradoxala sa adorare a puterii imperiale [i dispre]ul pentru firea b\rba]ilor. fiind ]inute departe atât de limbajul. O asemenea candoare explic\ o mare parte din farmecul ei. e deconcertant\ „extraordinar de vaga pricepere a femeilor `n privin]a activit\]ilor pur masculine“15. d\ valoare petrecerii . adesea. nu `ncape `ndoial\ c\ femei precum Doamna Murasaki [i Sei Shonagon n-ar fi putut face mai mult decât o descriere din auzite a unor astfel de activit\]i. desf\[urând o panoram\ a vie]ii contemporane. prejudec\]i [i vanit\]i.272 A L B E R T O M A N G U E L masculine de la Curte. despre care se spune (s-o credem oare?) c\ se trage de la faptul c\ „niciodat\ nu m-am gândit c\ notele acestea ar fi citite de altcineva. te sim]i ca [i cum te-ai vedea cu el fa]\-n fa]\. ~nsemn\ri de c\p\tâi de Sei Shonagon este. ci o reflec]ie a celeilalte lumi. `n primul rând. descrieri. `n care timpul se scurgea lent [i conversa]ia era s\r\c\cioas\ [i peisajul se modifica doar odat\ cu schimbarea anotimpurilor. [i sose[te. Dar. Ele doreau de la literatur\ nu imaginile pe care le cultivau omologii lor masculini [i de care erau ei interesa]i. aparent. Sau s\ faci rost de al doilea volum al unei istorii care ]i-a pl\cut `n primul volum. Waley a g\sit c\. oricât de ciudat sau nepl\cut ar fi fost“. aceste femei scriau. ~nsemn\ri de c\p\tâi. {i e o mare u[urare c\ ]i-ai exprimat sim]\mintele `ntr-o scrisoare – chiar dac\ [tii c\ `nc\ nu se poate s\-i fi ajuns.“16 Ca [i Povestea lui Genji. dar totu[i ce splendide sunt! Când cineva e `ntr-o provincie de departe [i e[ti `ngrijorat `n privin]a lui. profund dominat\ de ideea ierarhiz\rii. o `nregistrare `ntâmpl\toare de impresii. deodat\. care-i `mp\rt\[eau inteligen]a [i perspicacitatea din punct de vedere psihologic.

cititorii devin scriitori. peste m\ri. a descris ceea ce a numit ea „romanele stupide ale Doamnelor Romanciere[…] un gen cu multe specii. scriitoarea englez\ George Eliot. `n studioul `nc\perii de cusut. ca «problem\». inventând pentru ei `n[i[i noi modalit\]i de a spune pove[ti. ~n primul. pe care am putea-o caracteriza ca specia «mintea-[i-basmaua». `n jungla camerei copiilor. trebuie s\-[i croiasc\ drum prin literatura oficial\. Doamna Murasaki `ns\. cea pioas\ ori cea pedant\. ale curtezanelor lui Balzac. Societatea este o entitate foarte culpabil\ [i va trebui s\ r\spund\ pentru fabricarea a multor produse d\un\toare. ale Gertrudei. dintre rânduri. Exist\ probabil o a treia categorie. scriind despre literatura din zilele ei. ca ni[te arheologi cu imagina]ie. pentru care nara]iunile femeilor trebuia s\ fie aduse la lumin\ `n cadrul nara]iunilor „eroice“ ale b\rba]ilor [i nu. Dar exist\ un amestec din toate acestea – o clas\ compozit\ a imbecilit\]ii feminine. e lucru cert. cea prozaic\. determinat de calitatea specific\ a stupizeniei care predomin\ `n ele – cea spumoas\. prezen]a tovar\[ilor lor urgisi]i. are partea ei de blam excesiv [i de laud\ excesiv\“. Dar societatea. dac\ dai frâu liber emo]iilor chiar `n circumstan]ele cele mai nepotrivite. astfel `ncât s\ `nregistreze pe pagin\ cronicile de fiecare zi ale vie]ilor lor exilate `n laboratorul buc\t\riei. asemenea domniei Maiest\]ii Sale [i altor `nalte abstrac]iuni. undeva `ntre acestea dou\. . dac\ exemplifici fiecare lucru interesant care-]i vine `n minte. Totu[i. de la mur\turi proaste la poezie proast\. pentru a salva de undeva. cu frivolitate. a considerat c\ scrisul lui Sei Shonagon e „plin de imperfec]iuni“: „Este o femeie talentat\. dar stupidele romane feminine.[…] Scuza obi[nuit\ a femeilor care au devenit scriitoare f\r\ nicio d\ruire deosebit\ este aceea c\ societatea le-a refuzat alte sfere de preocupare. `n spa]iul `nchis al pere]ilor de hârtie. ~n cel de-al doilea. care produce cea mai larg\ categorie de astfel de romane. Multe secole dup\ Sei Shonagon [i Doamna Murasaki.ISTORIA LECTURII 273 silnice a timpului ve[nic liber [i plaseaz\ via]a domestic\ a femeii pe acela[i plan literar cu vie]ile „epice“ ale b\rba]ilor. pentru a g\si reflect\ri ale propriilor vie]i `n pove[tile Clitemnestrei. Ea `ncheie: „«Din orice munc\ e ceva de câ[tigat». oamenii din jur tind s\ te considere frivol\. {i cum se pot sfâr[i lucrurile cu bine pentru o astfel de femeie?“17 ~ntr-un grup separat de lume par s\ aib\ loc cel pu]in dou\ moduri diferite de citire. cititorii.

sau femeia poate scrie despre via]a ei `nainte de a o fi tr\it. textul `n care femeia `[i putea da „frâu liber propriilor emo]ii“. nu era altceva decât ecoul stereotipurilor [i al prejudec\]ilor oficiale – cele care. cât mai fidel cu putin]\. Probabil. femeie sau b\rbat. a afirmat criticul american Carolyn G. Primul exemplu cunoscut din aceast\ perioad\ este jurnalul unei doamne de la Curte din perioada Heian. realitatea existen]ei ei. Vorbe[te despre ea `ns\[i la persoana a treia: „~n timp ce ziua se scurgea monoton. de[i scris\ `n interiorul grupului. a[a cum fusese consacrat\ de c\tre b\rba]i. l-a sesizat `n proza lui Sei Shonagon. scris\ sub form\ de jurnal. ea citea din romane vechi [i le g\sea pe majoritatea dintre ele o adun\tur\ de inven]ii gogonate. `n ceea ce ea a ales s\ numeasc\ autobiografie. poate descrie via]a femeii `n ceea ce se nume[te o biografie. Ceea ce Doamna Murasaki a g\sit frivol a fost chiar con]inutul c\r]ii lui Sei Shonagon: lumea de zi cu zi. duseser\ la crearea grupului. e u[or s\ `n]elegi de ce forma confesiv\. dar ~nsemn\ri de c\p\tâi le-a permis femeilor care citeau s\ devin\ propriii istorici. o poate spune `n ceea ce ea a ales s\ numeasc\ fic]iune.274 A L B E R T O M A N G U E L ne imagin\m. povestea monotonei sale existen]e. un biograf. aparent banal al literaturii scrise de Sei Shonagon a `nflorit printre cititoarele vremii ei. ar putea stârni ceva interes. `n care autoarea a `ncercat s\ consemneze. „Exist\ patru feluri de a scrie despre via]a unei femei“. Jurnal al sfâr[itului de var\ sau Jurnal efemer. despre a c\rei trivialitate scriitoarea aducea dovezi cu tot atât de mult\ aten]ie de parc\ ar fi fost lumea str\lucitoare a lui Genji `ns\[i. Probabil c-ar putea chiar s\ r\spund\ la `ntrebarea: este aceasta o via]\ potrivit\ pentru o doamn\ de origine nobil\?“19 ~n ciuda criticilor Doamnei Murasaki. ~n ciuda criticilor Doamnei Murasaki. Genji a prezentat ceva din via]a femeilor prin personajele care-l `nconjurau pe prin]. `n perimetrul c\reia se mi[ca ea `ns\[i. cunoscut\ numai ca „Mama lui Michitsuna“. `n primul rând. a devenit lectura preferat\ printre doamnele acelei vremi. „Chiar femeia o poate spune. Heilbrun acestor forme corespunde vag [i literaturii `n mi[care a scriitoarelor perioadei Heian – monogatari . sunt mai pu]in un rezultat al muncii cât al lenei harnice.“18 Ceea ce descria George Eliot era o fic]iune care. `n calitate de cititoare. `[i spunea ea. Neghiobia a fost [i defectul pe care Doamna Murasaki. Deosebirea evident\ era totu[i aceea c\ Sei Shonagon nu le oferea cititorilor ei o versiune ridiculizat\ a propriei lor imagini. stilul intim. f\r\ s\-[i dea seama [i f\r\ s\ con[tientizeze sau s\ numeasc\ procedeul. Heilbrun.“20 Etichetarea prudent\ f\cut\ de Carolyn G.

Cecily. iar genul acesta de a da seama e un fel de fic]iune primitiv\. . a definit un jurnal ca fiind „numai `nregistrarea gândurilor [i impresiilor unei fete foarte tinere [i. destinat public\rii“. nu a exagerat. ca [i pentru George Eliot. idealizate sau imaginate. Gwendolen a lui Oscar Wilde din Ce `nseamn\ s\ fii onest a declarat c\ nu c\l\tore[te niciodat\ f\r\ jurnalul ei. ca [i `n cea a Doamnei Murasaki. de cafenea sau de pe canapeaua psihanalistului“. ~ntr-o discu]ie privind lecturile homosexualilor – care poate fi destul de bine aplicat\ lecturilor femeilor sau oric\rui alt grup exclus din t\râmul puterii – scriitorul american Edmund Wilson noteaz\ c\. Lucru la fel de adev\rat pentru femeile perioadei Heian. La o genera]ie dup\ George Eliot. respectiva persoan\ trebuie s\ dea seam\ de asta. f\urindu-[i o identitate tot `ntr-atât pe cât o relev\“. cititoarele [i-au reg\sit propriile vie]i tr\ite sau netr\ite. dar [i pe cele care `[i au originea `n interiorul grupului. s\ ia orice carte i se pare c\-l atrage. ori istorisite cu prolixitate documentar\ [i onestitate. s\ afle `n confirmarea experien]ei o baz\ solid\. Asta clarific\ sarcina cititorului. „c\r]i de c\p\tâi“ [i altele.21 ~n opera lui Sei Shonagon.22 Publicarea – adic\ reproducerea unui text `n scopul de-a l\rgi num\rul cititorilor prin realizarea unor copii ale manuscriselor. pentru c\ „trebuie s\ ai `ntotdeauna ceva senza]ional de citit `n tren“. pentru c\ lectorii c\rora le este refuzat\ o identitate nu-[i pot g\si povestea decât `n literatura pe care ei `n[i[i o produc. pe care scriitoarele epocii Heian par s\ o fi anticipat: s\ se ca]ere peste pere]i. Perechea ei. prin urmare. s-o dezbrace de supracopertele colorate care-i marcheaz\ destina]ia [i s-o plaseze printre volumele pe care [ansa [i experien]a le-au adus pe noptiera lor. autobiografic\. determinând [i limitând aria lecturilor unei cititoare. s\ descopere c\ situa]ia lor nu era singular\. o libr\rie g\zduie[te. imediat ce observ\ cineva c\ el (putem ad\uga „sau ea“) este altfel. chiar didactic\. `n care femeile scriu pentru ele `nsele ceea ce lipse[te din textele oficiale. nu doar c\r]ile destinate femeilor din ra]iuni explicit comerciale. „nara]iunile orale povestite [i repovestite ca povestiri de alcov. Spre deosebire de papet\ria din copil\ria mea. Spunând „unul altuia – sau lumii ostile din jurul lor – pove[ti ale vie]ii lor. prin citire cu voce tare sau prin tipar – a permis femeilor s\ g\seasc\ voci similare cu ale lor. ast\zi.ISTORIA LECTURII 275 („romane“). ~n textele respective. ci prefigureaz\ [i viitorul. nu relateaz\ doar trecutul. pe care s\-[i construiasc\ o imagine autentic\ a lor `nsele. se g\sesc prefigur\rile literaturii feminine pe care o citim ast\zi. `n Anglia victorian\. Aceasta este de obicei situa]ia cititorilor izola]i: literatura de care au nevoie este una confesiv\.

. contele Guglielmo Libri.Un cititor p\tima[.

`n volume aproape uitate. scos la iveal\ de mobilierul clintit din loc. bilete de autobuz. raritatea. buc\]ele de hârtie cu numere [i nume misterioase. multe dup\ un detaliu de pe copertele ale c\ror titluri `ncerc s\ le citesc cu susul `n jos sau dintr-un unghi incomod). ~n jurul meu. ~mi spun c\ le-am adus `n casa mea `n primul rând pentru un motiv [i c\ s-ar putea ca motivul acela s\ redevin\ valabil `n viitor. Pe m\sur\ ce stivuiesc volumele cunoscute (recunosc câteva dup\ culoarea lor. pline de nume mai mult sau mai pu]in familiare. ~mi place s\ descop\r. asemenea stâncilor modelate de vânt dintr-un peisaj de[ertic. Invoc ca scuze perfec]iunea. urme ale cititorului care am fost odat\ – mâzg\lituri. data [i locul fiind `nscrise ocazional pe pagina alb\ de la `nceput [i ducându-m\ `napoi `n timp la o anume cafenea. Sunt `ncântat s\ m\ [tiu `nconjurat de un soi de inventar al vie]ii mele. se ridic\ stive nesigure de c\r]i. altele dup\ forma lor. ori de câte ori m\ descotorosesc de o carte. pe cale s\ m\ mut din cas\. ~mi spun c\ nu exist\ c\r]i (sau foarte. M\ bucur\ vederea rafturilor mele ticsite de c\r]i. de ce p\strez atât de multe c\r]i pe care [tiu c\ nu le voi mai citi `nc\ o dat\. cu aluzii la viitorul meu. a[a cum m-am `ntrebat de fiecare dat\. Dar [tiu c\ principalul motiv pentru care m\ ag\] de acest stoc `n permanent\ cre[tere este un fel de l\comie voluptuoas\. ~mi spun c\. m\ `ntreb.C|R}ILE FURATE Sunt. c\ era exact cartea pe care o c\utam. constat. foarte pu]ine) `n care n-am g\sit absolut nimic care s\ m\ intereseze. o var\ . câteva zile mai târziu. acoperite de praful secret ie[it din neb\nuite col]uri. `nc\ o dat\. o camer\ de hotel de h\t departe. o neclar\ erudi]ie.

nici inimii“. `n alt\ parte. expunerea unei vechituri muceg\ite. S\ posed aceste c\r]i a devenit tot ce e mai important pentru mine. care avea o pasiune pentru podoabele din Roma antic\. `mi amintesc din ce `n ce mai pu]in de ele [i memoria `mi pare o bibliotec\ jefuit\: multe dintre `nc\peri au fost `nchise. mai `ntâi sub Napoleon. nici imagina]iei. `n acela[i timp. iar `n cele `nc\ deschise pentru lectur\ sunt uria[e goluri pe rafturi. artistul [i anticarul Alexandre Lenoir a fondat Muzeul Monumentelor Franceze pentru a conserva statuile [i zid\ria conacelor [i m\n\stirilor. La r\scrucea secolului al nou\sprezecelea. ca [i `n lumea de fiecare zi. A reu[it `n cel pu]in o privin]\: dintr-un amuzament aristocratic. obiectele sunt eliberate de corvoada de-a fi folositoare. am mai f\cut a[a. Atunci când. voci [i miresme. [i `ntr-una mai bun\. cu atât mai mult vreau s\ protejez acest tezaur a ceea ce-am citit. câ]iva ani mai târziu. [i apoi `n timpul republicii. de câteva ori. colec]ionarea de lucruri vechi a devenit un hobby burghez. ireparabil\ pierdere. Scot la nimereal\ una dintre c\r]ile r\mase [i observ c\ ni[te pagini i-au fost smulse de vandali. s\ abandonez aceste c\r]i ale mele [i s-o iau de la `nceput. a celor dintâi c\r]i.278 A L B E R T O M A N G U E L `ndep\rtat\. romancierul viconte François-René de Chateaubriand a protestat c\ lucr\rile de art\ adunate astfel „nu mai au nimic de spus. odat\ cu trecerea anilor. „Colec]ionarul“. Cu cât mi se se deterioreaz\ mai mult memoria. Revolu]ia Francez\ a `ncercat s\ aboleasc\ ideea c\ trecutul a fost proprietatea unei singure clase. Negustorii de antichit\]i au adunat gr\mezi de comori prerevolu]ionare. la nevoie. Palatul Luvru a fost transformat `ntr-un muzeu pentru popor. Dar atunci trebuie [i s\ recunosc o grav\. „viseaz\ c\ se afl\ nu doar `ntr-o lume `ndep\rtat\ sau a trecutului. pentru c\ am devenit gelos pe trecut. scria Walter Benjamin. aceast\ colec]ie de ]es\turi. Puteam. dar. a picturilor vechilor mae[tri. neavând `ncotro. de[i oamenii sunt lipsi]i de ce au nevoie. {tiu c\ moare ceva când renun] la c\r]ile mele [i c\ memoria mea continu\ s\ se `ntoarc\ la ele cu nostalgie `ndoliat\. `n care. devenise un mod de petrecere a timpului la mod\ `n Europa. Iar acum. Exprimându-[i protestul vehement `mpotriva ideii de trecut comun. Magazinele de curiozit\]i au prosperat. . care erau cump\rate [i apoi expuse `n muzeele particulare ale a[a-numi]ilor nouveaux riches. palatelor [i bisericilor jefuite `n timpul revolu]iei.“1 ~n 1792.

`n special `n cele care au apar]inut studen]ilor. `ncât autorit\]ile au `nceput s\ organizeze vânz\ri ca s\ se descotoroseasc\ de o parte .2 Criticile lui Chateaubriand au fost ignorate `n cercurile oficiale sau private ale colec]ionarilor de ruine ale trecutului. simboluri ale „du[manilor republicii“. Lyon.5 Desigur. `n 1736). Bibliotecile particulare ale Fran]ei secolului al optsprezecelea erau comori de familie. au sfâr[it `n depozitele uria[e din câteva ora[e franceze – Paris. prad\ umezelii.6 dar majoritatea aveau valoare de obiecte personale – mo[teniri de familie.ISTORIA LECTURII 279 Chateaubriand l-a descris batjocoritor ca pe „o colec]ie de ruine [i morminte din fiecare secol. care erau unice datorit\ rarit\]ii lor. pe care nu-l privea ca pe unul dintre sutele sau miile de exemplare identice dispersate `n numeroase biblioteci. De la sfâr[itul secolului al doisprezecelea. bibliotecile au devenit unele dintre ]intele cele mai vânate ale revolu]iei.3 unul dintre cei mai vesti]i bibliofili ai timpurilor sale (a murit la vârsta de patruzeci de ani. iar c\r]ile pe care ele le con]ineau erau simboluri ale pozi]iei sociale `n aceea[i m\sur\ ca podoabele [i manierele. unele c\r]i. ci ca pe un obiect unic. Dijon [i altele – unde au a[teptat. prafului [i parazi]ilor. legat dup\ propriile instruc]iuni. ca autorit\]ile revolu]ionare s\ le hot\rasc\ soarta. din 1524. ~n urma revolu]iei au r\mas foarte multe c\r]i. obiecte pe care doar mâinile membrilor familiei [i ale copiilor acestora aveau s\ le ating\ vreodat\. De aceea. iar `n Europa valoarea comercial\ a c\r]ilor a crescut `ndeajuns pentru ca zarafii s\ le accepte ca garan]ie. au fost evaluate la pre]uri exorbitante (rarele Epistolae ale lui Petrus Delphinus. c\r]ile au `nceput s\ fie recunoscute drept articole de comer]. S\ ni-l `nchipuim pe contele d’Hoym. sco]ând dintr-unul din rafturile sale burdu[ite un volum din Discursurile lui Cicero. Bibliotecile vandalizate ale clerului [i ale aristocra]iei. adunate f\r\ nicio noim\ sau ra]iune `n m\n\stirile de la Petits-Augustins“. comer]ul acesta devenise destul de important pentru ca manuscrisele s\ fie trecute pe anexele bunurilor vândute la târgurile din Frankfurt [i Nördlingen. p\strate [i `mbog\]ite din genera]ie `n genera]ie `n rândul nobilimii. au fost vândute cu 1 000 de livre `n 1719 – `n jur de 30 000 de dolari americani. note care `nregistreaz\ asemenea puneri `n gaj pot fi g\site `n numeroase c\r]i medievale. Problema depozit\rii unei asemenea cantit\]i de c\r]i a devenit atât de serioas\. adnotat de mâna lui [i purtând blazonul familiei gravat `n aur. la cursul de ast\zi).4 ~n secolul al cincisprezecelea.

librarul [i editorul Jaques-Simon Merlin a cump\rat destule c\r]i cât s\ umple din pivni]\ pân\ la mansard\ dou\ case de câte cinci etaje.280 A L B E R T O M A N G U E L din prad\. ~n 1830. `n timp ce o prim\ edi]ie din Le Roman comique de Paul Scarron (1651) putea fi achizi]ionat\ pentru o zecime din aceast\ sum\. ales membru al reputatului Institut de France. Pe parcursul primei jum\t\]i a secolului al nou\sprezecelea. Guglielmo Bruto Icilio Timoleone. el a emigrat la Paris [i. `ncât la vârsta de dou\zeci de ani i s-a oferit catedra de matematic\ de la Universitatea din Pisa. iar el a fost bine primit de lumea academic\ francez\. distribuite pentru fondul documentar al bibliotecilor publice. dar pu]ini cititori s-au folosit de ele. Oricum. Pentru a satisface aceast\ clientel\ str\in\. R\sun\torul s\u nume a fost redus la conte Libri. au fost vândute la kilogram.8 C\r]ile pe care revolu]ia le-a rechizi]ionat [i care n-au fost nici distruse [i nici vândute `n str\in\tate au fost. majoritatea bibliofililor francezi (cei care nu muriserer\ sau nu erau `n exil) s\r\ciser\ prea mult ca s\ devin\ cump\r\tori [i numai str\inii. un roman nou publicat costa o treime din salariul pe o lun\ al unui lucr\tor din agricultur\. au putut s\ profite de situa]ie. De exemplu. la scurt\ vreme dup\ aceea. iar pre]ioasele c\r]i au `nceput s\ se umple iar\[i de praf pe rafturi. cel pu]in pân\ la crearea B\ncii Fran]ei ca institu]ie privat\ `n 1800. a devenit cet\]ean francez. pe care le achizi]ionase `n acest scop. ca hârtie. A studiat atât dreptul. conte Libri-Carruci della Sommaia. sus]inând c\ se afla sub amenin]area unei organiza]ii na]ionaliste. iar `n acest din urm\ domeniu a avut parte de succese atât de mari. multe dintre ele pre]ioase [i rare. orele de acces `n aceste bibliothéques publiques erau restric]ionate [i a fost impus chiar un cod vestimentar. `n timpul primei decade a secolului al nou\sprezecelea. carbonarii. `ntr-o veche [i nobil\ familie toscan\. numit profesor de [tiin]e la Universitatea din Paris [i premiat cu Legiunea de Onoare pentru .7 Asemenea volume. s-a n\scut `n Floren]a `n 1803.9 uitate [i necitite. iar asta `n vremuri `n care c\r]ile noi erau `nc\ foarte scumpe. Dar nu pentru mult\ vreme. ~n timpul uneia dintre ultimele vânz\ri de epurare. mai ales englezi [i germani. cât [i matematica. `n Parisul anului 1816. librarii locali au `nceput s\ ac]ioneze ca iscoade [i agen]i. pân\ la urm\.

existente ast\zi `n toate bibliotecile publice departamentale“. Poitiers [i Tours. Tallemant des Réaux. el nu numai c\ a furat volume `ntregi. nu vom [ti niciodat\. dar a [i t\iat [i sustras pagini separate.12 Pl\cerea de a ]ine `n mâini o carte rar\. furtul de c\r]i nu este un delict decât dac\ acestea sunt vândute. custode al Departamentului de manuscrise de la British Museum. a fost numit secretar al unei comisii `ns\rcinate cu supravegherea oficialului „catalog general [i detaliat al tuturor manuscriselor. Dar Libri era interesat nu doar de [tiin]e. c\ mi-am pierdut respira]ia. `n 1841.13 Doar `n Auxerre nu i-a mers s\ . Dar dac\ vederea atâtor volume frumoase l-a dus pe nea[teptate `n ispit\ pe `nv\]atul bibliofil sau dac\ `n primul rând patima pentru c\r]i l-a `mboldit spre aceast\ activitate. `nve[mântat `ntr-o pelerin\ uria[\. prima lui `ntâlnire cu Libri. Dijon. de-a `ntoarce pagini pe care nimeni nu le va mai `ntoarce f\r\ permisiunea ta. `n limbile atât vechi. Geamurile aveau cercevele duble [i `n [emineu ardea un foc de cocs [i c\rbune. Grenoble. Potrivit unui bârfitor vestit din secolul al [aptesprezecelea. Libri a ajuns s\ aib\ acces `n bibliotecile din toat\ Fran]a. ca s\ previn\ orice sensibilitate fa]\ de acesta! Domnul Libri este o persoan\ destul de corpolent\. le-a vândut.10 Iat\ cum descrie Sir Frederic Madden. Lyon. a c\rui c\ldur\. Apoi. ~n Carpentras. la furt. cu umor. unde cuno[tin]ele lui de specialitate l-au ajutat s\ culeag\ perlele ascunse. dar era plin\ de manuscrise pe rafturi pân\ sus `n tavan. ~narmat cu `mputerniciri oficiale. iar urechile `i erau `nfundate cu vat\. Domnul Libri a sesizat nepl\cerea de care sufeream [i a deschis una dintre ferestre.[el] p\rea ca [i cum n-ar fi folosit niciodat\ apa [i s\punul sau peria. dezvoltase [i o pasiune pentru c\r]i. pe 6 mai 1846.“11 Ceea ce nu [tia Sir Frederic – atunci – era c\ Libri era unul dintre cei mai versa]i ho]i de c\r]i ai tuturor timpurilor. cât [i moderne. la Paris: „~n ce prive[te `nf\]i[area lui exterioar\. era `ntr-atât de greu de suportat. De dou\ ori a `ncercat s\ ob]in\ un post la Biblioteca Regal\.ISTORIA LECTURII 281 meritele sale academice. sub care `[i dosea comorile. dar n-a reu[it. `ntr-o oarecare m\sur\. Montpellier. Camera `n care am fost condu[i avea cu pu]in mai mult de cinci metri `n l\]ime. dar era u[or de v\zut c\ pân\ [i s\ respire aer `i era dezagreabil. Orléans. ad\ugându-se mirosului stivei de pergamente de-aici. iar prin 1840 adunase deja o colec]ie impresionant\ [i comercializa manuscrise [i volume rare. uneori. f\r\ `ndoial\ c\ l-a `ndemnat pe Libri. pe care apoi le-a expus [i. dar cu tr\s\turi grosolane.

dornic s\-l serveasc\ pe oficialul ale c\rui documente `l acreditau ca Monsieur le Secrétaire [i Monsieur l’Inspecteur Général.14 Primele acuza]ii `mpotriva lui Libri dateaz\ din 1846.18 O armat\ de politicieni. care c\l\torise mult prin Fran]a [i vizitase numeroase biblioteci. `n apartamentul unui prieten. achizi]ionat de Libri `nsu[i `n Italia. iute de picior. Indiferent de motive. vânz\ri pentru care a preg\tit cataloage excelente [i detaliate. dar nu f\r\ a lua cu ei optsprezece cufere cu c\r]i. cât [i so]ia lui au fugit `n Anglia. Guizot.282 A L B E R T O M A N G U E L prade. [i-a amintit c\ v\zuse acest Pentateuh chiar `n Tours. un an mai târziu. evaluate la 25 000 de franci.16 Poate c\ a p\strat doar câteva manuscrise pre]ioase. s\ organizeze vânz\ri importante pentru unele dintre c\r]ile furate. Mérimée . pe care le-a selectat ca pe ni[te perle rare.17 ~n vremea aceea. vânzarea c\r]ilor furate n-a mai putut fi ignorat\. dar – probabil pentru c\ sunau atât de neverosimil – acestea au fost ignorate. Poate c\ le-a vândut din pur\ l\comie – dar aceasta este o supozi]ie mult mai pu]in interesant\.19 Contele `i ar\tase lui Mérimée. Acuza]iile s-au `nmul]it [i. un prieten al lui Libri [i martor la nunta acestuia. ca Proust. Mérimée.15 De ce vindea acest pasionat bibliofil c\r]ile pe care le furase asumându-[i un risc atât de mare? Poate a crezut. Mai ales scriitorul Prosper Mérimée l-a ap\rat cu `nfl\c\rare pe Libri. Slugarnicul bibliotecar. arti[ti [i scriitori s-a ridicat (`n zadar) `n ap\rarea lui Libri. Libri. un lucr\tor calificat câ[tiga aproximativ patru franci pe zi. Unii profitaser\ de pe urma matrapazlâcurilor lui [i nu voiau s\ fie implica]i `n scandal. care a pus cap\t Monarhiei din Iulie [i a proclamat A Doua Republic\. celebrul Pentateuh de la Tours. procurorul public a ini]iat cercet\ri discrete – care au fost mu[amalizate de pre[edintele Consiliului Ministerial. n-ar fi descoperit dosarul lui Libri ascuns `n biroul lui Guizot. Probabil c\ afacerea n-ar fi avut niciun fel de urm\ri dac\ Revolu]ia din 1848. dar a insistat ca un paznic s\-i stea la `ndemân\ ca s\-l serveasc\ cu tot ce acesta poftea. Libri a fost avertizat [i atât el. i-a explicat lui Mérimée c\ ceea ce v\zuse era o copie fran]uzeasc\ a originalului. c\ „dorin]a face ca toate s\ `nfloreasc\. un volum cu miniaturi din secolul al [aptesprezecelea. al]ii `l priviser\ ca pe un c\rturar onorabil [i nu voiau s\ par\ ni[te oameni `n[ela]i. de asemenea. M. iar contele a continuat s\ prade bibliotecile. l-a autorizat din proprie voin]\ pe Libri s\ lucreze `n bibliotec\ pe timpul nop]ii. posesiunea ofile[te toate astea“. El a `nceput.

despre care era sigur c\ avea s\-i aduc\ invidia multora [i faim\. `n s\r\cie. ale Cleopatrei. Pitagora. Sub povara dovezilor. Nero. {i totu[i. prin intermediul librarului Joseph Barrois.22 care `n 1888 a `ntocmit catalogul jafurilor lui Libri. Biblioteca regal\ din Macedonia. a avut ocazia s\ se r\zbune pe cei care l-au acuzat. pentru c\ romanii scotociser\ am\nun]it Grecia. Scriindu-i lui Edouard Delessert pe 5 iunie 1848. Lordul Ashburnham. Mérimée a publicat `n Revue des Deux Mondes21 o ap\rare atât de zgomotoas\ a prietenului s\u. ~n anul mor]ii lui Libri. a achizi]ionat o fabuloas\ colec]ie de autografe. Thompson. care fusese ales s\ ocupe catedra lui Libri la institut. Mérimée insista: „Pentru mine. Din Anglia a plecat `n Italia [i s-a stabilit la Fiesole. `ncât a fost chemat `n judecat\ sub acuza]ia de sfidare. Libri a fost condamnat in absentia la zece ani de `nchisoare [i pierderea func]iilor publice. „Felicit\rile adresate de pretutindeni autorului unui asemenea gest generos nu l-au f\cut totu[i s\ repete gestul cu alte manuscrise din biblioteca sa“. Pentateuhul a fost singura carte pe care lordul Ashburnham a returnat-o. opera faimosului falsificator Vrain-Lucas. care cump\rase de la Libri. decorat cu miniaturi (pe acesta `l furase din biblioteca public\ din Lyon). matematicianul Michel Chasles. f\r\ s\ fi fost reabilitat. Libri este cel mai onest dintre colec]ionari [i nu cunosc pe nimeni altcineva `n afar\ de el care s\ `napoieze bibliotecilor c\r]ile pe care al]ii le-au furat. a acceptat dovada vinov\]iei contelui [i a `napoiat cartea ambasadorului francez din Londra.ISTORIA LECTURII 283 l-a crezut. `n istoria bibliotecilor grece[ti [i orientale“.23 Furtul de c\r]i nu era un delict nou pe vremea lui Libri. care `ntotdeauna am spus c\ patima de-a colec]iona `i `mpinge pe oameni la delicte. „Istoria biblio-cleptomaniei“. a scris Lawrence S. Dar pe-atunci Libri `ntorsese de mult pagina final\ a ultimei lui c\r]i furate. un alt Pentateuh rar. . pân\ la urm\.24 Primele biblioteci romane erau compuse mai ales din volume grece[ti.“20 Pân\ la urm\. Aceasta includea scrisori ale lui Iulius Cezar. la doi ani dup\ ce Libri a fost g\sit vinovat. ale evazivei Maria Magdalena – toate s-au dovedit mai târziu a fi falsuri. „merge `napoi `n timp pân\ la `nceputurile bibliotecilor din Europa Occidental\ [i f\r\ `ndoial\ poate fi urm\rit\ chiar mai departe. c\ruia Libri `i ceruse s\-i fac\ succesorului s\u o vizit\. unde a murit pe 28 septembrie 1869. a comentat Léopold Delisle.

f\cea inventarul `n fiecare sear\ pentru a fi sigur c\ toate c\r]ile fuseser\ `napoiate. `n 1752. `ntrucât ho]ii n-au g\sit cump\r\tor `n alt\ parte. probabil pentru aurul din leg\turi. A[adar ia aminte. S\ zac\ `n dureri ]ipând dup\ mil\. Uit\-te mai jos [i-o s\ vezi Imaginea ‘n\l]at\ a spânzur\torii. f\r\-ntârziere Gâtul t\u… pentru mine o s\ pl\teasc\. {i când va ajunge la Judecata de Apoi. A[adar ia aminte de asta la vreme. fie ca aceasta s\ se preschimbe-n [arpe `n mâna lui [i s\-l sfâ[ie.25 ~n raidurile lor `n Anglia anglo-saxon\. Altminteri `n copacul acela sus vei atârna!“26 Sau o inscrip]ie din biblioteca M\n\stirii San Pedro din Barcelona: „Pentru cel care fur\ sau `mprumut\ [i nu `napoiaz\ o carte de la proprietarul ei.284 A L B E R T O M A N G U E L biblioteca lui Mitridate din Pont. Unul dintre aceste bogate manuscrise. Nici primele secole ale cre[tinismului nu au fost cru]ate: c\lug\rul copt Pachomius. nu m\ fura. Codex Aureus. dar a trebuit s\ fie `napoiat prin r\scump\rare primilor proprietari. a fost furat cândva prin secolul al unsprezecelea. Alte amenin]\ri au fost ceva mai lume[ti. papa Benedict al XIV-lea a decretat printr-o bul\ c\ ho]ii de c\r]i aveau s\ fie pedepsi]i cu excomunicarea. cum dovede[te aceast\ admonestare inscrip]ionat\ pe un valoros tom al Rena[terii: „Numele st\pânului mai sus `l vezi. Viermii c\r]ilor s\ mu[te `n viscerele lui sub semnul Viermelui ce n-are moarte. fl\c\rile Iadului s\-l distrug\ pentru totdeauna. care alc\tuise o bibliotec\ `n m\n\stirea egiptean\ din Tabennisi `n primele câteva decade ale secolului al treilea. vikingii au furat manuscrisele miniate ale c\lug\rilor. Ho]ii de c\r]i au reprezentat un flagel al Evului Mediu [i Rena[terii. biblioteca lui Apellicon din Teos (mai târziu folosit\ de Cicero) au fost toate pr\date de romani [i transferate pe p\mânt roman. [i chinul lui s\ nu g\seasc\ ostoi pân\ când `n moarte se va stinge. C\ci dac-o faci.“27 . Lovit fie de paralizie [i to]i ai lui s\ fie v\t\ma]i.

Putem avea rezerve `n a justifica furturile lui Libri. dar impulsul subcon[tient de-a fi. Mul]i cititori nu doresc s\ `mpart\ toate acestea – [i dac\ tocmai cartea pe care doresc s-o citeasc\ e `n posesia altcuiva. cerneal\. legile propriet\]ii sunt tot atât de greu de respectat ca [i cele ale statorniciei `n dragoste. „Cartea care se cite[te cel mai bine“. chiar [i gustul. de parc\ posesia ar fi. sunt hot\râ]i ca o anumit\ carte s\ devin\ a lor. ca [i la tribunal. devine Cartea. aruncând o privire la cotoarele c\r]ilor pe care le numim ale noastre [i care se aliniaz\ ascult\toare de-a lungul pere]ilor `nc\perii. proprietatea material\ devine câteodat\ sinonim\ cu un sim] al `n]elegerii intelectuale. de-a fi unicul ei proprietar. a m\rturisit Charles Lamb. de parc\ simpla lor prezen]p ne umple cu `n]elepciunea ce-o con]in. contemporanul lui Libri. chiar [i pentru o clip\. `n biblioteci. carton sau piele. este un soi de poft\ nes\]ioas\. „e cea care ne apar]ine [i ne e cunoscut\ de atât de mult\ vreme. ~n aceast\ privin]\ am fost tot atât de vinovat precum contele Libri. uneori. f\r\ s\ mai trebuiasc\ neap\rat s\ ne lupt\m cu con]inutul lor. nasul inhaleaz\ mirosul familiar de hârtie. când degetele cititorului se ridic\ la limb\ (acesta fiind modul `n care asasinul `[i otr\ve[te victimele `n Numele trandafirului de Umberto Eco). pete. leg\tura moale sau tare. lipici. un anume moment [i loc caracterizeaz\ acel volum `n aceea[i m\sur\ ca un manuscris nepre]uit. Chiar [i ast\zi. Adnot\ri. fizic\. niciun blestem nu pare s\-i descurajeze pe acei cititori care.ISTORIA LECTURII 285 {i totu[i. c\. asemenea `ndr\gosti]ilor ce-[i pierd firea. volumul \sta [i nu altul. semne de un fel sau altul. Nevoia de-a poseda o carte. degetele mângâie pagina aspr\ sau fin\. ca nicio alta. [tiu c\ volumul pe care `l ]in `n mân\. La fel. nou\ zecimi din con]inutul legii. urechile se fac ecoul sunetelor citite. Ajungem s\ sim]im c\ volumele pe care le avem sunt cele pe care le cunoa[tem. `n care toate sim]urile au un rol: ochii disting cuvintele de pe pagin\. dorim s\ ne vorbeasc\ nou\ [i numai nou\ la simpla `ntoarcere a paginii [i ne permitem s\ spunem: „Toate astea sunt ale mele“. când suntem invada]i de zeci de edi]ii [i mii de exemplare identice ale unui titlu. `ncât [tim topografia oric\rei pete de cerneal\ [i col]urile `ndoite [i putem g\si urma murd\riei r\mase de când am citit-o la ceai cu brio[e unse cu unt“. .28 Actul lecturii stabile[te o rela]ie intim\. singurii `ndrept\]i]i de a numi o carte „a noastr\“ este comun mai multor oameni cinsti]i decât suntem dispu[i s\ recunoa[tem.

.Pliniu cel Tân\r. sculptur\ de pe fa]ada Catedralei din Como.

pentru c\ nu pot s\ ]i-o spun prin viu grai. cât [i pentru autori. „Tocmai am plecat indignat de la o lectur\ care avea loc la un prieten al meu [i. ca `n cazul altor ceremonii. dar doi sau trei oameni de spirit – sau a[a credeau ei [i alte câteva persoane c\ sunt – ascultau de parc\ ar fi fost ni[te surdomu]i. i-a scris despre `ntâmpl\rile din acea noapte avocatului Claudius Restitutus. ~n vremea lui. Din partea . `ntr-o zi. s\ `n]elegem consternarea lui Pliniu. al lenei [i `ngâmf\rii. exista o anume etichet\ stabilit\ atât pentru ascult\tori. Ei niciodat\ nu [i-au deschis buzele. acestei lipse de tact [i de bun-sim].AUTO RUL-CITITOR ~ntr-o sear\ de la sfâr[itul secolului `ntâi d. lecturile ]inute de autor deveniser\ o ceremonie social\ la mod\2 [i. nici m\car nu [i-au `ntins picioarele pentru a-[i schimba pozi]ia `n care [edeau. Gaius Plinius Cecilius Secundus (cunoscut viitorilor cititori ca Pliniu cel Tân\r.Hr. Imediat ce-a ajuns `n camera lui de lucru. care a murit la erup]ia Vezuviului `n 79 d. probabil. nu [i-au mi[cat mâinile. Textul care s-a citit era foarte cizelat din toate punctele de vedere posibile.) ie[ea din casa unui prieten din Roma `ntr-o stare de furie justificat\. mai degrab\. care te fac s\-]i petreci toat\ ziua nef\când altceva decât s\ provoci sup\rare [i s\-l transformi `ntr-un du[man pe omul pe care ai venit s\-l ascul]i ca pe cel mai drag prieten?“1 E oarecum greu pentru noi. Pliniu s-a a[ezat [i. pentru a-l deosebi de eruditul s\u unchi.. avea s\ le adune [i s\ le publice). cu un ochi la volumul de scrisori pe care.Hr. la o distan]\ de dou\zeci de secole. simt c\ trebuie s\-]i scriu imediat. ca s\-[i adune gândurile ([i. Care-i rostul acestei sobriet\]i [i acestui savantlâc ori. Pliniu cel B\trân.

ca s\ nu le scape nicio parte a lucr\rii citite.288 A L B E R T O M A N G U E L ascult\torilor se a[tepta o reac]ie critic\. din partea ascult\torilor se a[tepta s\ participe la toate lecturile din ciclu. O parte dintre poe]ii `nst\ri]i. unii `ncercând s\ se strecoare neobserva]i. chiar dac\ s-ar putea s\ fie tot atât de `nzestrat ca vorbitorii care stau `n picioare“7 [i are „ochii [i mâinile. scop pentru care trebuiau dep\[ite tot felul de obstacole. prin urmare. Odat\ aduna]i prietenii `n locul stabilit. Doar atunci.6 Dup\ spusele sale. Talentul oratoric era. Pliniu a notat c\ acesta „a ar\tat c\ [i-a `nsu[it dib\cia de a-[i ridica [i cobor` tonul vocii [i o dexteritate similar\ `n a trece de la subiecte elevate la cele de rând. pe baza c\reia autorul s\ `mbun\t\]easc\ textul – acesta fiind motivul pentru care iner]ia auditoriului l-a `nfuriat atât de tare pe Pliniu. intrau unul câte unul. purtând o tog\ nou\ [i ar\tându-[i toate inelele. precum Titinius Capito. al]ii ie[ind f\r\ ru[ine. Oamenilor boga]i le pl\cea s\ se cread\ poe]i [i `[i recitau lucr\rile `n fa]a unui mare num\r de cuno[tin]e la vilele lor opulente. trebuia g\sit un spa]iu adecvat. `n auditorium – o `nc\pere special construit\ `n acest scop. ocupate cu a privi [i a ]ine textul. cele dou\ principale ajutoare ale sale atunci când cite[te“. autorul trebuia s\ li se `nf\]i[eze pe un scaun pus pe-o estrad\.[…] {i mai mult\ pre]uire [i onoare merit\ aceia a c\ror dragoste pentru scris [i citit nu este afectat\ de proastele maniere [i de arogan]a auditoriului. Dar nu st\teau mult [i plecau `nainte de `ncheiere. esen]ial. ~nainte de toate. uneori. indiferent cât ar fi durat. iar Pliniu a sim]it c\ aceia care se foloseau de asemenea lecturi ca de simple distrac]ii de societate nu erau altceva decât ni[te huligani. [i-a exprimat el mânia unui alt prieten. de la simplu la complex.“ 4 {i autorul era obligat s\ respecte anumite reguli pentru ca lectura lui s\ fie un succes. L\udând un cititor pentru interpretarea lui. „pierzându-[i timpul `n loc s\ fie aten]i [i poruncindu-le servitorilor s\ le spun\ cât mai des dac\ lectorul sosise cumva [i terminase introducerea sau dac\ a ajuns la sfâr[it. el `nsu[i `ncerca. „Majoritatea erau a[eza]i de jur `mprejur `n camera de a[teptare“. dar `n general astfel de spa]ii pentru recitaluri erau destinate uzului exclusiv al proprietarilor.5 erau genero[i [i `[i `mprumutau auditoria pentru presta]iile celorlal]i. respectivul obicei `l deranja pe Pliniu din dou\ motive: „El este puternic dezavantajat prin simplul fapt c\ e a[ezat.3 Ba mai mult. [i cu multe rezerve. s\ citeasc\ o prim\ variant\ a unui discurs unui grup de prieteni [i apoi f\cea schimb\ri `n conformitate cu reac]ia lor. de la subiecte .

Pliniu a participat la una care a durat trei zile.“11 . de vreme ce omul pe care l-am ales nu e cu adev\rat un bun cititor. cât\ vreme nu va fi prea nervos. autorul Vie]ilor celor doisprezece Cezari. ~mi cite[ti `n timp ce alerg. Nu [tiu de ce. dar m\ gândesc c\ se va descurca mai bine decât mine. s\-i urm\resc vorbele [i s\ i le repet cu buzele. i-a scris el lui Suetoniu. cine poate suporta aceste eforturi? ~mi cite[ti când stau `n picioare. dar nesigur `n privin]a priceperii lui de a citi versuri. dar sfiala i se potrive[te mai bine unui autor decât `ncrederea `n sine“. (Aceast\ lectur\ deosebit\ nu pare s\-l fi deranjat. a venit cu urm\toarea idee pentru o sear\ de lectur\ a unor poezii de-ale sale. probabil pentru c\ auditoriul fusese `n[tiin]at: „Dar ce-mi pas\ mie de poe]ii trecutului.10 Mar]ial se s\turase atât de tare s\ fie b\tut la cap de poeta[trii ner\bd\tori s\-[i citeasc\ operele cu voce tare `ncât s-a plâns: „Te-ntreb.ISTORIA LECTURII 289 mai u[oare la cele mai serioase. care `ntotdeauna adaug\ farmec unei lecturi. `mbujorare [i nervozitate. ~mi cite[ti când stau jos. Nu m\ voi ar\ta prea politicos cu prietenii mei. „Pl\nuiesc o lectur\ `ntr-un cadru intim pentru câ]iva prieteni“. `ncrez\tor `n el când `[i citea discursurile. Vocea lui remarcabil de pl\cut\ era alt avantaj [i era poten]at\ de modestie. ochii [i gesturile mele?“ Nu [tim dac\ nu cumva Pliniu.[…] ~ntrebarea este: ce voi face eu `n timp ce el cite[te? S\ stau nemi[cat [i t\cut ca un spectator sau s\ fac cum fac unii oameni. lecturile publice au devenit practic de neevitat pentru oricine dorea s\ fie cunoscut ca autor. a dat `n noaptea aceea prima reprezenta]ie de sincron din istorie. „[i m\ gândesc s\-l folosesc pe unul dintre sclavii mei.8 Cei care se `ndoiau de talentul lor de lectori puteau apela la anumite strategii. ci „[i-au transferat toat\ pl\cerea de la ureche la mi[carea [i goala delectare a ochiului“. ~mi cite[ti `n timp ce m\ c…c. Pliniu `nsu[i. Hora]iu s-a plâns c\ lectorii educa]i nu mai p\reau interesa]i de esen]a operei unui poet. cât\ vreme `l cunosc pe Pliniu?“)9 ~ntinzându-se de la câteva ore la o jum\tate de s\pt\mân\. Multe dintre asemenea lecturi trebuie s\ fi p\rut interminabile. prin mi[carea buzelor.

`ncrez\tor `n verdictul posterit\]ii. pentru un autor. De fapt. „Aproape c\ n-a fost zi `n toat\ luna aprilie `n care s\ nu fi ]inut cineva o lectur\ public\“. sunt mândru [i recunosc asta.12 Genera]iile viitoare vor fi `n dezacord cu verdictul lui Pliniu [i vor prefera s\ uite numele celor mai mul]i dintre ace[ti poe]i-interpre]i. f\r\ `ndoial\. cea mai bun\ metod\ de a ob]ine audien]\. a[a c\ am fost cu atât mai `ncântat s\ aflu din scrisoarea ta c\ eforturile mele se vând.290 A L B E R T O M A N G U E L Pliniu totu[i era de acord cu lecturile f\cute de autori [i vedea `n ele semnele unei noi epoci de aur pentru literatur\. „Dac\ Demostene a avut dreptul s\ se arate `ncântat când b\trâna aceea din Attica l-a recunoscut spunând: «|sta-i Demostene!». Sunt bucuros c\ ele `[i p\streaz\ [i peste grani]\ popularitatea pe care au cucerit-o la Roma [i `ncep s\ cred c\ opera mea trebuie s\ fie destul de bun\. dac\ opinia public\ din locuri atât de diferite e de acord `n privin]a asta. `n opinia lui. cu siguran]\ pot fi mândru atunci când numele meu este bine-cunoscut. i-a scris Pliniu prietenului s\u Valerius Paulinus. Pliniu a sugerat un num\r de motive pentru care citirea `n public era un exerci]iu benefic. Celebritatea era. datorit\ unor asemenea lecturi cu public un autor nu mai trebuia s\ a[tepte pân\ dup\ moarte consacrarea. a remarcat el.“15 Totu[i. la curse.“14 Opera lui a fost publicat\ [i citit\ chiar [i `n s\lb\ticia din Lugdunum (Lyon). dac\ `i era sortit s\ devin\ faimos. „Sunt `ncântat s\ v\d literatura `nflorind [i talentul `mbobocind“.“13 Faima din prezent a fost important\ pentru el. cineva a crezut c\ scriitorul Tacit (pe care `l admira mult) ar putea fi Pliniu.16 Lectura public\ era. citirea `n public era `n sine o form\ rudimentar\ de publicare. A fost `ncântat când. foarte mul]umit. El i-a scris altui prieten: „Nu credeam s\ existe librari `n Lugdunum. cât [i pe librarii-editori. „Opiniile difer\“. el a preferat mai mult ceremonialul lecturii `n fa]a unui auditoriu atent decât aprobarea silen]ioas\ a cititorilor anonimi. dar mai era [i `ncântarea de a-]i auzi propria voce. . tr\ie[te con[tient de faima ce va s\ vin\. De fapt. „dar ideea mea este c\ un om pe deplin fericit este acela care se bucur\ anticipat de o bun\ [i durabil\ reputa]ie [i. El a justificat aceast\ `ng\duin]\ fa]\ de sine prin observa]ia c\ ascultarea unui text citit duce auditoriul la cump\rarea buc\]ii dup\ publicare. provocând astfel o cerere care satisface atât pe autor. un factor foarte important. {i totu[i.

ISTORIA LECTURII 291 Dup\ cum corect a remarcat Pliniu. din moment ce ascult\torii nu mai au de mult\ vreme libertatea (pe care ar avea-o cititorii obi[nui]i) s\ se `ntoarc\. `nv\]ându-i cum anume s\ citeasc\. ca s\ fie perceput de ceilal]i. Romanciera Nathalie Sarraute. Lecturile cu public ale autorilor pot deveni `ntru totul dogmatice. `mbog\]indu-l (sau s\r\cindu-l) prin interpretare. Dar. unde se aduna un auditoriu mare [i entuziast de pe tot cuprinsul Greciei.S. deoarece impresia era c\ nu mai exista un „public educat“. `n secolul al [aselea. cite[te cu o monotonie care prejudiciaz\ lirismul textelor sale. s\ reciteasc\. Dylan Thomas `[i cânta poezia. Biserica cre[tin\. ve[nic altul. confer\ textului pecetea autenticit\]ii. astfel. un text nu este `n exclusivitate determinat de rela]ia dintre caracteristicile sale intrinseci [i cele ale publicului capricios. Ultima descriere cunoscut\ nou\ a unui auditoriu roman la o lectur\ public\ se afl\ `n epistolele poetului cre[tin Apollinaris Sidonius. a cancelariilor [i a câtorva c\rturari“. Deja.18 ~n mod ironic. o astfel de interpretare d\ textului un ton care (se presupune) este acela pe care autorul l-a avut `n minte `n momentul conceperii lui [i care. Citit cu voce tare unui auditoriu. d\ ascult\torului sentimentul de a fi aproape de inten]iile creatorului. Autorul care cite[te `n public –atunci. ca [i acum – accentueaz\ cuvintele cu anumite sunete [i le joac\ cu anumite gesturi. `n acela[i timp. latina devenise o limb\ specializat\. jucându-[i mai degrab\ decât recitându-[i proza. o prezumtiv\ `ncarnare a fiec\ruia dintre membrii auditoriului captiv pentru care se ]ine lectura. „limba liturghiei. care `[i asum\ rolul de cititor al cititorilor. a[a cum se lamenteaz\ Sidonius `nsu[i `n scrisorile sale. Romancierul canadian Robertson Davies insera noi [i noi nuan]e artei exprim\rii `n lecturile sale. cititul `n public era o interpretare. Eliot [i-o murmura pe a sa. ca s\ nu mai c\l\toreasc\ din ora[ `n ora[. Dar. Lecturi publice nu erau numai la Roma. b\tând accentele ca ni[te clopote f\r\ limb\ [i l\sând pauze enorme. s\ amâne [i s\ `i dea textului intona]ia conotativ\ specific\. {i grecii citeau astfel. a citit din propria oper\ la festivit\]ile olimpice. Cinci secole `naintea lui Pliniu. de exemplu. str\in\. scrise `n a doua jum\tate a secolului al cincilea. ~n schimb. `n schimb. Herodot. devine dependent de autorul-interpret.17 T. lecturile publice au `ncetat. lectura autorului distorsioneaz\ textul. un act `ntreprins cu tot corpul. care adoptase latina pentru r\spândirea evangheliilor „la to]i . de parc\ ar fi fost un vicar posac care-[i afurisea turma. de asemenea.

este probabil ca pe la sfâr[itul vie]ii. „f\când s\ treac\ dou\ zile nu numai f\r\ plictiseal\. ~n 1309.24 {i Geoffrey Chaucer. [i-a citit versurile curtenilor de la Blois. a constatat c\ limba era de ne`n]eles pentru majoritatea enoria[ilor.292 A L B E R T O M A N G U E L oamenii din toate locurile“. a scris numeroase poezii `n lunga sa captivitate.21 Prin]ul [i poetul Charles d’Orléans. mai mult ca sigur c\ [i-a citit opera `n fa]a unui public de ascult\tori. Jean de Joinville a dedicat Via]a Sfântului Louis „]ie [i fra]ilor t\i [i altora care o vor asculta citit\“. Dar autorii au avut nevoie `n continuare de stimulul unui public nemijlocit. Latina a devenit parte a „misterului“ Bisericii. Pe la sfâr[itul secolului al treisprezecelea.19 De[i aceast\ ap\rare a limbii populare a fost scris\. `n timp ce latina era „artificial\“. din moment ce to]i oamenii vorbeau un grai popular [i numai câ]iva cuno[teau latina. ca s\-i ajute pe studen]ii [i pe novicii pentru care latina nu mai era de mult limba matern\. exist\ multe dovezi. Dante `nsu[i s\ fi citit cu voce tare pasaje din Commedia lui `n „limba popular\“ pe care o ap\rase cu atâta elocven]\. ale c\rui c\r]i sunt pline de referiri la lectura cu voce tare. precum François Villon. fiind `nv\]at\ doar `n [coli. iar dup\ eliberare. exceptând faptul c\ era un evreu convertit [i deloc ner\bd\tor s\ atrag\ aten]ia Inchizi]iei asupra operei lui) `ncercase „comedia“ pe prietenii lui. din trei motive: pentru c\ a fost prima limb\ vorbit\ de Adam `n Rai.20 La sfâr[itul secolului al paisprezecelea. `n 1440. cât [i `n cea religioas\. paradoxal. atât `n literatura profan\. Froissart. `n latin\. iar `n secolul al unsprezecelea au ap\rut primele dic]ionare latine. la Curtea lui Guido Novello da Polenta `n Ravena. Ce e sigur este c\. Fernando de Rojas l\mure[te `n introducerea din 1499 c\ piesa excesiv de lung\ (sau romanul `n forma unei piese) este menit\ s\ fie citit\ cu voce tare „când vreo zece oameni se-adun\ ca s-asculte aceast\ comedie“. ~n romanul La Celestina. lecturile f\cute de autori erau din nou ceva obi[nuit. a `nfruntat furtuna `n miez de noapte timp de [ase s\pt\mâni lungi de iarn\ pentru a-i citi romanul Méliador insomniacului conte du Blois. [i pentru c\ era universal\. Ariosto a citit al s\u `nc\ neterminat Orlando Furioso convalescentei Isabella Gonzaga. pentru c\ era „natural\“.25 .22 probabil c\ autorul (despre care [tim foarte pu]ine. `n secolele al paisprezecelea [i al cincisprezecelea.23 ~n ianuarie 1507. ci [i cu cea mai mare pl\cere“. Dante a sugerat c\ „limba popular\“ – adic\ cea vernacular\ – era chiar mai nobil\ decât latina. luat prizonier de englezi la Agincourt `n 1415. istoricul francez. `n timpul serilor literare la care erau invita]i [i al]i poe]i.

[i adresându-se unui auditoriu format din domni [i doamne. B\rbatul este Chaucer. fie pentru ca altcineva s\-l citeasc\ cu voce tare. lecturile din poezia sa au continuat. Din acest motiv.ISTORIA LECTURII 293 Fiu al unui prosper negustor de vinuri. Un manuscris al lui Troilus [i Cresida. scris la cererea unei nobile doamne. regele Richard al II-lea [i regina Ana. `nf\]i[eaz\ un b\rbat stând la un amvon. Stilul lui Chaucer combin\ mijloace `mprumutate de la retorii clasici cu expresii colocviale [i „cârlige“ din tradi]ia menestrelilor. lâng\ el se afl\ familia regal\. apoi `nc\lzindu-se pentru sarcina lui. el putea alterna aceste mijloace `n func]ie de reac]iile auditoriului. cel cunoscut sub numele de diple – un semn f\cut de scrib. `ncadrând la `nceput citatul. unul dintre primele lui poeme a fost un imn `nchinat Fecioarei. De exemplu. Chaucer a fost probabil educat la Londra. Conform tradi]iei. citind cu voce tare. semne la fel de practice au `nceput s\ fie `ntrebuin]ate pentru cititul cu voce tare. exact a[a cum anumite semne de punctua]ie fuseser\ create pentru cititul `n gând. ca s\ atrag\ aten]ia asupra unui element din text – a devenit semnul pe care `l recunoa[tem ast\zi drept ghilimele. contes\ de Ulster. citindu-[i cu voce tare poemul. a[a cum un elev de ast\zi [i-ar citi lucrarea `n fa]a clasei. important s\ se re]in\ efectele unor asemenea stratageme pentru urechi. Dup\ cum se obi[nuia cu copiii familiilor `nst\rite. scribul care a copiat Povestirile din Canterbury `n manuscrisul Ellesmere de la sfâr[itul secolului al paisprezecelea a recurs la liniu]e oblice (solidus) ca s\ marcheze ritmul versului spus cu voce tare: . caden]a. La fel. repeti]ia [i vocile diferitelor personaje erau elemente esen]iale ale compozi]iei poetice. era. evident. plasat pe margine. `n form\ de vârf de s\geat\ pe orizontal\. ~ntrucât auditoriul lui Chaucer urma s\ „citeasc\“ poemele lui prin urechile lor. Chaucer trebuie s\ fi perseverat. apoi pasajele de vorbire direct\. fie ca s\ fie citit `n gând. bâlbâindu-se pu]in. unde a descoperit operele lui Ovidiu. c\s\torit\ cu cel de-al doilea fiu al regelui Eduard al III-lea. mijloace precum rima. Când textul a fost a[ternut `n form\ scris\. Blanche de Lancaster (pentru care mai târziu a scris Cartea Ducesei) [i citit cu voce tare `n fa]a ei [i a suitei sale. emo]ionat la `nceput. astfel c\ un cititor de peste secole care-i urm\re[te cuvintele aude textul la fel de bine cum `l vede. cu o carte deschis\ `n fa]\. Ni-l putem imagina pe tân\r. la Cambridge. a intrat `n serviciul unei case nobile – cea a Elisabetei. Virgiliu [i ale poe]ilor francezi. aflat acum la Colegiul Corpus Christi.

a comentat romancierul englez Samuel Butler `n Carnetele sale. „Dac\ Molière i-a citit vreodat\“. „a f\cut asta pentru c\ simplul act al lecturii cu voce tare `i aducea `n fa]\ opera `ntr-o nou\ lumin\ [i concentrarea aten]iei asupra fiec\rui vers `n parte `i d\dea posibilitatea s\-l judece cu mai mult\ rigoare. „iubitul cititor“. a ales s\-l redea `n englez\ `n proz\ [i nu `n versuri – o modalitate mai pu]in adaptat\ lecturilor publice – pentru c\ [tia c\ auditoriul lui nu a[tepta mult\ vreme s\ aud\ un recital. John de Trevisia. s\-[i citeasc\ opera `n public. pe Tom Jones. obi[nuia s\ `[i citeasc\ piesele cu voce tare menajerei. Polychronicon. `n acela[i timp. alegând. [i-a p\strat prestigiul incantatoriu. {i pentru autori a existat un act paralel de magie: s\ `ntâlneasc\ acea inven]ie literar\. Moartea autorului. `n gura pelerinilor s\i. Nightmare Abbey. S\-i g\sesc pe cei [apte cump\r\tori ai celor [apte exemplare ale mele [i ace[tia vor fi cele [apte sfe[nice cu care voi lumina lumea. s\-l readuc\ autorului. lecturile publice f\cute de autor sunt menite s\ aduc\ textul nu doar publicului. cu trupul ce g\zduia mintea care i-a imaginat pe Dr.“26 Prin 1387 `ns\ contemporanul lui Chaucer. care consider\ preten]ioase rimele lui Chaucer). se considera.“27 Ca s\-i `ntâlneasc\ pe cei [apte cititori ai lor ([i de [apte ori [apte. care acum. magicul creator al textului. `nc\ o dat\. autorul. dup\ toate probabilit\]ile. ci. Nu `ncape `ndoial\ c\ Chaucer a f\cut `ndrept\ri Povestirilor din Canterbury dup\ lecturile publice (punând probabil. „{apte este un num\r mistic [i e un semn bun. s\ citeasc\ manuscrisul. cu ochi [i urechi. trei secole mai târziu. autorii au `nceput. {i totu[i. d\dea cititorului posibilitatea interac]iunii directe cu textul. reflecteaz\ protagonistul romanului lui Thomas Love Peacock. Ceea ce i-a intrigat pe noii cititori a fost `ntâlnirea cu me[terul. Faust. pe Candide. „S-au vândut [apte exemplare“. care traducea din latin\ un poem epic extrem de popular. A[a cum explicase Pliniu. pe cei care pentru Pliniu erau oameni bine-crescu]i sau neciopli]i. dac\ stelele erau norocoase). deveniser\ o simpl\ speran]\ de dincolo de pagin\. unele dintre observa]iile pe care le auzise – precum `n cazul Notarului. Simt `ntotdeauna pornirea s\ . Molière. de la `nceputul secolului al nou\sprezecelea.294 A L B E R T O M A N G U E L „~n Southwerk / la Tabard / unde zac Gata / s\ m\ pornesc la drum. publicul. câteva secole mai târziu.

Chaucer citind `n fa]a regelui Richard al II-lea. `ntr-un manuscris de la `nceputul secolului al cincisprezecelea (Troilus [i Cresida). .

`ncepea s\ verse lacrimi de durere.29 ~n Europa. numai c\ nu trebuie s\ fie `ntr-atât de de[tept `ncât s\-mi fie team\ de el. ai fi dezgustat dac\ ]i-a[ citi Maud? Te-ar l\sa nervii?“ [i-a `ntrebat un prieten `n 1865. el jubila: „Dac\ l-ai fi v\zut pe Macready[unul din prietenii lui Dickens] noaptea trecut\ – suspinând `n v\zul tuturor [i plângând pe sofa `n timp ce citeam – ai fi sim]it (a[a cum am sim]it eu) ce `nseamn\ s\ ai Putere. [i lecturi publice. când Rousseau ajungea la pasajul `n care descria cum `[i abandonase copiii. ~n Anglia. Lordul Alfred Tennyson a `nceput s\ bântuie saloanele Londraeze. „Putere s\ emo]ioneze [i s\ domine. erau de dou\ feluri: lecturi `n fa]a prietenilor. a jucat de câteva ori pe scen\.296 A L B E R T O M A N G U E L citesc. Prin lecturile sale. Puterea vocii sale.31 Jane Carlyle [i l-a amintit `ntrebându-i pe to]i la o petrecere . din 1857) f\cea uz de talentul s\u histrionic atunci când `[i citea `n public lucr\rile. citind din cel mai faimos ([i cel mai lung) poem al s\u. Adâncurile `nghe]ate. interpret\ri pentru care a devenit faimos spre sfâr[itul vie]ii. Dup\ cum m\rturisea unul dintre ascult\tori. Jean-Jacques Rousseau le-a citit pe durata lungii ierni a lui 1768 `n diferite case de aristocra]i din Paris. cum o f\cea Dickens. Una dintre aceste lecturi a durat de la nou\ diminea]a pân\ la trei dup\-amiaza.“ „Putere asupra celorlal]i“. Clopotele. nu dorin]a de a se `mbun\t\]i.“30 Cam `n acela[i timp. de fapt. Tennyson nu c\uta puterea. cu adev\rat. cuiva. Catherine. ci cenzura este aceea care a adus autorul `napoi la lecturile `n public. ~ntotdeauna interesat de teatrul de amatori. Dickens i-a scris doamnei Blessington: „Am mari speran]e c\ v\ voi face s\ plânge]i amarnic. Maud. `n mod remarcabil `n piesa pe care o scrisese `n colaborare cu Wilkie Collins. starul a fost Charles Dickens. Simt punctele slabe imediat ce citesc cu voce tare pasajul pe care `l considerasem bun atunci când `l citisem `n gând. Dickens (care. o audien]\. ca ale lui Pliniu. ci mai degrab\ aplauzele continue. ca s\ stilizeze variantele finale [i s\ calibreze efectul fic]iunii pe modelul ascult\torilor. m\ mul]umesc aproape cu oricine. auditoriul. secolul al nou\sprezecelea a fost epoca de aur a lecturilor de autor. Aceste lecturi cu auditoriu. adaug\ unul dintre biografii s\i.“ Cu privire la lectura lui din Clopotele. Scriindu-i so]iei lui. despre cum mergeau lecturile cu cea de-a doua povestire de Cr\ciun. Puterea scrisului s\u. „Allingham. Fiindu-i interzis de autorit\]ile franceze s\-[i publice Confesiunile. la `nceput stânjenit. confirmarea c\ opera sa g\sea. iar `n general citesc cu voce tare ceea ce-am scris.“28 Uneori.

`n casa lui Carlyle din Chelsea. „u[urin]a de-a o putea citi cu voce tare. dac\ le pl\cuse Maud. Textul `n versiunea lui – tonul. Chiar `n cazul celei a lui Tennyson. Dante Gabriel Rosetti. Maud. a m\rturisit el `n carnetele sale. de parc\ acestea ar fi fost repro[uri care i-ar fi vizat onoarea“.“35 Dickens a fost un interpret mult mai bun. „vorbind despre Maud. citindu-i-l cu voce tare de trei ori la rând.32 Ea a fost un ascult\tor r\bd\tor. ca de altfel pentru toat\ poezia“. f\r\ s\-[i dea seama. chiar elimin\rile [i `mbun\t\]irile menite s\ [lefuiasc\ `n a[a fel povestea `ncât s\ fie mai potrivit\ unei expuneri orale – f\cea s\-i fie clar oricui c\ exista doar o interpretare [i numai una. prinsese [i r\sucea `n mâinile lui puternice o pern\ mare de brocart“.34 Emerson n-a `ncercat nici pe departe aceea[i intensitate a sentimentului atunci când a citit el `nsu[i cu voce tare poemele lui Tennyson. Maud“ [i „atât de sensibil la critici.33 Potrivit altui martor. vocea devine solemn\ [i letargic\.ISTORIA LECTURII 297 Dickens citind „Clopotele“ unui grup de prieteni. sublinierea. Tennyson o for]ase s\ `i laude poemul. v\rsând lacrimi [i „cu o asemenea intensitate a sentimentului `ncât. Asta a devenit evident `n faimoasele lui . Tennyson `[i citea opera cu emo]ia pe care o c\uta la auditoriul s\u. „Este un test destul de bun pentru o balad\. citind Maud cu voce tare.

A[ezat la un pupitru `nalt [i. dup\ cum noteaz\ unul dintre biografii s\i. care s\ permit\ publicului s\-i vad\ mai bine gesturile. F\r\ artificii. le l\sa s\ se `n]eleag\. nu ca un actor. Altul. „nu juca scenele. Efectul fusese ob]inut cu mult\ grij\: Dickens a petrecut cel pu]in dou\ luni lucrând la expunere [i gesturi. F\cea o plec\ciune. „râdea [i se [tergea la ochi. sau gesturile potrivite: „Semn cu mâna `n jos… Punctez… M\ cutremur… Privesc speriat `n jur…“36 Pasajele erau revizuite `n func]ie de efectul produs asupra ascult\torilor. Cumva `[i crease uluitoarele efecte printr-o economie de mijloace care-i era unic\. precum „Vesel… Sobru… Cu patos… Mister… Gr\bit“. `n s\li de conferin]e. s\ suprapun\ vocea scriitorului peste text.37 Dup\ lectur\. Pe marginile „c\r]ilor sale de lectur\“ – exemplare ale manuscriselor pe care le editase special pentru aceste turnee – `[i f\cuse `nsemn\ri ca s\-[i aminteasc\ tonul pe care s\-l foloseasc\. tot a[a cum ar dori s\ vad\ fa]a unui zeu mai mic. mai târziu. `n parte. deoarece cred c\ scrisul ar fi un act de magie. regizându-[i propriile reac]ii. `n libr\rii. Pliniu ar fi fost `ncântat. scotea un ]ip\t. cu alte cuvinte. Publicul reac]iona a[a cum `[i dorea Dickens. s\ aud\ vocea pe care scriitorul a avut-o `n minte când a fost creat un personaj.298 A L B E R T O M A N G U E L turnee de citit. vor s\ vad\ fa]a cuiva care poate crea un roman sau un poem. vârând c\r]ile sub nasul autorului `n speran]a c\ se vor alege cu binecuvântata inscrip]ie: „Lui Polonius. Ei vor s\ vad\ cum arat\ un scriitor. care a `nceput la Clifton [i s-a `ncheiat la Brighton. Unii cititori vin din supersti]ie. Un om plângea `n hohote [i apoi „`[i acoperea fa]a cu ambele mâini [i se apleca peste sp\tarul fotoliului din fa]\. El „citea `n antrepozite. ci le sugera. Iat\. `ncât chiar era de parc\ `nse[i romanele lui vorbeau prin el“. `n holuri. F\r\ afectare. ci ca un scriitor. le evoca. zguduindu-se de emo]ii“. la unul mai jos. `n hoteluri [i `n b\i publice“. niciodat\ nu primea aplauzele. El r\mânea un cititor. creator al unui mic univers. de ce venea auditoriul lui Dickens [i ceea ce aduce publicul de ast\zi la lecturile publice: s\ vad\ scriitorul interpretând. Primul turneu lung. care erau leoarc\ de transpira]ie. . Vâneaz\ autografe. `n birouri. iar când acesta ap\rea. F\r\ manierism. st\ruia ca membrii acestuia s\ dea impresia c-ar fi un „mic grup de prieteni adunat s\ asculte o poveste“. cele mai bune ur\ri. Dar. a inclus cam optzeci de lecturi `n mai mult de patruzeci de ora[e. [i nu un actor. de câte ori sim]ea c\ era pe cale s\ apar\ un anume personaj. de parc\ nu i-ar fi venit s\ cread\“. p\r\sea scena [i `[i schimba hainele.

cititorii se a[teapt\ s\ devin\ parte a procesului artistic. care. `n singur\tate. `ntâmplarea care se va dovedi cumva de neuitat. . `n cel mai dur sens al cuvântului. scriitorii sunt atât conserva]i. Sunt conserva]i pentru c\ ajung s\ simt\ (cum a m\rturisit Pliniu) c\ au un auditoriu care certific\ importan]a muncii lor. Ascult\torii care cump\r\ c\r]i dup\ o lectur\ multiplic\ acea lectur\. petrece `n fa]a ochilor lor. Melbourne sau Salamanca. al barbariei noastre. „aceasta a f\cut [i o mul]ime de alte chestii“. cineva va da peste un exemplar nesemnat al unui roman de William Golding [i acesta o s\ valoreze o avere“. Sunt mâna]i de aceea[i curiozitate care `i face pe copii s\ arunce o privire `n spatele scenei la teatrul de p\pu[i sau s\ demonteze un ceasornic. Adic\. la festivalurile scriitorilor din Toronto.40 La cele mai bune festivaluri literare. la vârsta clevetitoare a b\trâne]ii. nu?“. C\ci cultura este `ncetineal\“. ~ntr-un eseu despre situa]ia grea a ursului panda. Edinburgh.38 Scriitorul spaniol Dámaso Alonso nu a fost impresionat. autorii care `[i dau seama c\. s-ar putea. biologul Stephen Jay Gould a scris c\ „gr\dinile zoologice se schimb\ din institu]ii ale captur\rii [i expunerii `n paradisuri ale conserv\rii [i `nmul]irii“. a[a cum a remarcat Joyce. sper\ ei. ar putea fi `ncuraja]i de o astfel de experien]\ [i ar putea scrie mai mult.39 La lecturile publice. el o descrie pe aceasta din urm\ ca fiind „adev\ratul fruct al grabei noastre subcon[tiente. la cele mai de succes lecturi publice. Ei vor s\ s\rute mâna care a scris Ulise. pentru c\ sunt pl\ti]i (cum Pliniu nu a fost) pentru munca lor. f\cându-i martorii unui proces de crea]ie – o bucurie refuzat\ pân\ [i lui Adam – a[a c\. ceva nerepetat. F\când deosebire `ntre descoperirea treptat\ a unei c\r]i citite `n gând. nasc scriitori. cel pu]in nu vorbesc `n fa]a unui zid gol. sunt conserva]i. a[a cum Robert Browning a `ntrebat cu ironie cândva: „{i l-ai v\zut cândva pe Shelley.“ Entuziasmul lor l-a f\cut pe William Golding s\ spun\ (`n timpul festivalului literar de la Toronto. cât [i `nmul]i]i. dac\ scriu pe-o pagin\ goal\. [i o rapid\ familiarizare cu scriitorul `ntr-un amfiteatru plin-ochi. chiar dac\. altfel spus. la rândul lor. din 1989) c\ „`ntr-o zi.ISTORIA LECTURII 299 Autorul. El considera lecturile publice „o expresie a ipocriziei snoabe [i a superficialit\]ii incurabile a vremurilor noastre“. atunci când cineva `i va `ntreba. [i sunt `nmul]i]i pentru c\ scriitorii nasc scriitori. r\spunsul s\ fie da. Ceva nea[teptat.

Rilke la fereastr\. `n hotelul Biron din Paris. .

es mundete mein Geist auf seine Lippen. repet sfâr[itul Sonetului al XIII-lea. Sub ochiul vigilent al fantomei sale. cu vedere spre gr\dina francez\ n\p\dit\ de b\l\rii. „S\ nu ui]i niciodat\ c\ singur\tatea este cea care mi-e sortit\“.“1 De la masa mea de cafenea pot s\ v\d singuratica fereastr\ de la fosta camer\ a lui Rilke. s\lb\ticit\.TRADUC|TO RUL-CITITOR ~ntr-o cafenea aflat\ nu departe de Muzeul Rodin din Paris. und der Tod war sicher . traduse `n german\ de Rainer Maria Rilke. „~i implor pe aceia ce m\ iubesc s\-mi iubeasc\ singur\tatea. `naintez cu greu printre rândurile textului unei mici edi]ii de buzunar a sonetelor Louisei Labé. pe care genera]ii de cititori de-atunci `ncoace au crezut c\ ar putea fi g\sit `n scrierile originale ale lui Rilke. mai târziu. `n cl\direa care avea s\ devin\ Muzeul Rodin. jos. scriind un admirabil eseu despre m\iestria b\trânului. A tr\it. o poet\ din secolul al [aisprezecelea. Er küßte mich. `i scrie din casa lui Rodin uneia din iubitele lui. dac\ ar fi acolo ast\zi. Poetul a lucrat ca secretar al lui Rodin vreme de câ]iva ani [i. a devenit prietenul sculptorului. m-ar putea vedea `n dep\rtare. ~nc\perea era una dintre multele locuin]e temporare pe care le-a avut. o vreme. citind cartea pe care urma s-o scrie `ntr-o zi. decorat\ cu ornamente modelate `n ipsos. r\t\cind din hotel `n hotel [i din castel `n alt somptuos castel. deplângând lipsa a ceva ce-[i imagina c\ avea s\ se afle `ntotdeauna dincolo de atingerea sa – un anumit adev\r poetic. tot atât de efemer\ ca `nc\perile `n care a stat. `ntr-o camer\ `nsorit\. din Lyon.

de data asta Oeuvres poétiques de Louise Labé. A fi mai fericit `n spasmele mortale ale iubirii decât `n suferin]ele vie]ii este una dintre cele mai vechi aser]iuni poetice. [i moartea a fost cu siguran]\ Mai dulce ca via]a. dar a c\p\tat. Voi muri cu siguran]\. a devenit contemporana lui Rilke pe masa mea de cafenea. nu `nsemna nimic altceva decât s\rut. unul câte unul. ezitând s\ plece. Ea scrisese: Lors que souef plus il me baiserait. de-atunci. „fericit“. {i sufletul meu scap\ `ntre buzele lui. de[i pl\cut de direct. Pare s\ extind\ acea binecuvântat\ bucurie dat\ de s\rutul iubitului. r\mâne. Caut sonetul original `n alt\ carte.2 care. aceast\ complex\ [i tulbur\toare lectur\? ~n ce m\sur\ ne `ngr\de[te lectura unui traduc\tor atât de d\ruit precum Rilke accesul la original? {i ce s-a `ntâmplat `n acest caz cu `ncrederea . Toate celelalte cuvinte din aceste trei versuri sun\ monocord. originalul francez mi se pare conven]ional. chiar mai binecuvântat\. doar seliglicher se aga]\ de voce vreme mai `ndelungat\. heureuse. mai fericit\ decât am tr\it. Bien je mourrais. seliglicher. [„M-a s\rutat. selig `nseamn\ binecuvântat. dar [i „bucuros“. sufletul expirat `ntr-un s\rut e ceva tot atât de vechi pe cât este de banal. asemenea s\rutului. Augmentativul icher permite `nsufle]itului cuvânt s\ treac\ u[or peste limb\ de patru ori `nainte de-a se sfâr[i. prin miracolul edit\rii. plus que vivante. Seele este „suflet“.302 A L B E R T O M A N G U E L moch süßer als das dasein. care altfel a[ fi frunz\rit distrat poemele lui Labé. `n gur\.“] L\sând la o parte conota]ia modern\ a cuvântului baiserait (care. [„Când blând m\ s\rut\ mai departe.“] Z\bovesc mult\ vreme asupra ultimului cuvânt. Et mon esprit sur ses lèvres fuirait. sensul de act sexual complet). pân\ când -er `l expir\ `napoi pe buze. sufletul mi s-a metamorfozat Pe buzele lui. seliglicher. `n vremea Louisei Labé. Ce a descoperit Rilke `n poemul lui Labé care s\-i permit\ s\ converteasc\ banalul heureuse `n memorabilul seliglicher? Ce anume i-a dat posibilitatea s\-mi d\ruiasc\ mie.

Sunt… sunt… poetul Rainer Maria Rilke. dar nu aflase c\ poetul se `ntorsese la Paris. ~n spatele m\su]ei lui. timid. cu p\rul [iroind de ap\. cu o `ndrept\]it\ indignare. nu v\ cunoa[tem. a intrat `ntr-o frizerie de lâng\ Madeleine [i a cerut s\ i se spele p\rul. care p\rea s\ vin\ dintr-o alt\ dimensiune – rustic\ [i cu accent slav –. mi-am uitat portofelul. a auzit `n spatele lui izbucnind o ceart\. când a f\cut-o. a mârâit b\rbierul.3 Cum st\tea cu ochii `nchi[i `n fa]a oglinzii. a izbucnit `n râs [i s-a oferit s\ a[tepte pân\ când . A[a spune toat\ lumea.ISTORIA LECTURII 303 cititorului `n autoritatea autorului? Eu cred c\ un r\spuns a `nceput s\ capete contur de la sine. Rilke nu [i-a recunoscut salvatorul. trebuie doar s\ m\ duc s\-l iau de la hotel… Cu riscul de-a-i intra s\pun `n ochi. Pentru un moment lung. Nou\ nu ne plac lucrurile astea aici! O a treia voce. cu buzele ro[ii strânse pung\. Burckhardt s-a uitat `n jur. a s\rit de pe scaun [i. iar la `nceputul anilor dou\zeci [i-a g\sit de lucru la Biblioteca Na]ional\ din Paris. cu fruntea larg\ [i musta]a lung\ `ncerca s\-i conving\: – V\ asigur. Sunte]i complet str\in pentru noi. cineva a strigat: „– Domnule. Trei frizeri gesticulau cu aprindere. ci un domn mai tân\r. un b\rbat m\run]el. a rostit cu voce tare: – O s\ pl\tesc eu!“ Burckhardt se mai `ntâlnise cu Rilke [i cu ceva timp `nainte. `n mintea lui Rilke. slab\ [i plâng\cioas\. asta ar putea fi scuza oricui! O voce de femeie a piuit: – De necrezut! {i a cerut chiar lo]iune Houbigant! – Domnule. ~ntr-o diminea]\. nu e[ti cineva cunoscut nou\. ducându-[i mâna la buzunar. istoric [i acesta – l\sase Baselul s\u natal ca s\ studieze `n Fran]a. `ncerca s\ explice: – Dar v\ rog s\ m\ ierta]i. Burckhardt. – Evident. un elve]ian mult mai pu]in faimos. pute]i da telefon la hotel ca s\ verifica]i. `ntr-o iarn\ la Paris. Cu voce de bas. Carl Jacob Burckhardt – nu celebrul autor al Civiliza]iei Rena[terii `n Italia. casierul se uita. ~n fa]a lor. Evident.

(Cu libertatea specific\ poetului. Cum pomenirea unui autor duce la altul. „Sunt acelea[i cuvinte omene[ti.) Prima oar\ când venise s\ se stabileasc\ la Paris. `n 1902. librarul a citat câteva versuri din Racine.“ Rilke a r\spuns cu `ncântare c\ el iube[te poemele lui Ronsard. le-a spus el. despre care credea c\ erau traducerea cuvânt cu cuvânt a Psalmului 36. apoi s\-l ia la o plimbare pe cel\lalt mal al fluviului. b\trânul librar i-a `ntâmpinat ridicându-se de pe scaun [i fluturând spre ei voluma[ul legat `n piele din care citise. Burckhard a fost de acord. de parc\ ar fi f\cut brusc o descoperire: „Traducerea este cel mai pur procedeu prin care poate fi recunoscut talentul poetic.4 „Da“. la vârsta de cincizeci [i unu de ani. „Acesta. Dup\ o vreme. Burckhardt era gata. pân\ la urm\. Avea s\ moar\ doi ani mai târziu.“ Acesta avea s\ fie ultimul sejur la Paris al lui Rilke. nici m\car celor care `i erau foarte apropia]i. pentru c\ era prea devreme pentru masa de prânz. tare. `n ultimele zile [i-a `ncurajat prietenii s\ cread\ c\ murea pentru c\ se `n]epase `n spinul unui trandafir. despre care nu s-a `ncumetat s\ pomeneasc\ niciodat\.304 A L B E R T O M A N G U E L Louise Labé. pe 29 decembrie 1926. Rilke a spus c\ e obosit [i. de o form\ rar\ de leucemie.“ {i apoi. portret f\cut de un contemporan. a sugerat s\ viziteze amândoi o libr\rie de mâna a doua aflat\ nu departe de Place de l’Odéon. aceea[i experien]\ [i acelea[i intui]ii. acum era cel mai cunoscut poet . a fost de acord Rilke. acelea[i concepte. Când cei doi b\rba]i au intrat. tân\r [i aproape necunoscut. domnilor“. „este edi]ia lui Blanchemin din 1867 a lui Ronsard. era s\rac.

[i cu vocea. `n glum\ [i din admira]ie. [tim totu[i c\ nu sunt altceva decât umbre ale trecutului. Era tot atât de priceput\ la exerci]iile [i jocurile militare pe cât erau [i fra]ii ei. `ncât. care con]inea o Epistol\ dedica]ie. la scurt\ vreme dup\ ce `[i finalizase ~nsemn\rile lui Malte Laurids Brigge. pre]uit [i faimos (de[i. dar pl\cerea pe care am sim]it-o cândva s-a pierdut `n mod misterios. `l golise de seva creatoare. ~n biblioteca ei.6 La vârsta de [aisprezece ani. Legenda spune c\ din acea iubire (de[i se [tie c\ a atribui surse de inspira]ie unui poet este o `ndeletnicire riscant\) au ]â[nit cele dou\zeci [i patru de sonete pentru care e cunoscut\. a scris Labé. ea s-a `ndr\gostit de un militar [i a plecat c\lare s\ lupte al\turi de el `n armata Delfinului. l\uta. ~ntr-o tentativ\ de a-[i relua scrisul. a c\rei carte o descoperise `n hoin\relile lui prin ora[. evident. un ora[ care `n secolul al [aisprezecelea rivaliza. Era o femeie cultivat\. Culegerea. indiferent ce ne `napoiaz\ amintirea. `ncât prietenii. Era renumit\ pentru felul cum cânta la acel instrument dificil. i-au spus Capitaine Loys. sim]ea el. sarcin\ care. Sonetele fuseser\ scrise `n Lyon. cu fiecare ocazie `ncercând s\ „porneasc\ din nou“ `n c\utarea „inefabilului adev\r“. „~nceputul aici este `ntotdeauna o osând\“. o predic\ anonim\ despre iubirea Mariei Magdalena [i sonetele lui Louise Labé. „Louize“ – „era cunoscut\ `n tot Lyonul [i mai departe nu doar pentru frumuse]e. poart\ o inspirat\ dedica]ie: „Trecutul“. ca s\ nu se mai `ntoarc\ niciodat\. dou\zeci [i patru de sonete [i poeme scrise `n onoarea ei de câ]iva dintre cei mai distin[i b\rba]i ai vremurilor sale. ~ntre timp. `n calitate de centru al culturii franceze.ISTORIA LECTURII 305 al Europei. `nchinat\ altei femei de litere din Lyon.5 i-a scris despre Paris unui prieten. a decis s\-[i `ncerce puterile cu câteva traduceri: o nuvela romantic\ de Maurice de Guérin. nu [i pentru frizeri). care ne . care a l\sat `n urma ei un volum publicat de Jean de Tournes `n 1555. „ne d\ pl\cere [i ne e mai de folos decât prezentul. Louise Labé – Rilke a preferat pronun]ia de mod\ veche. `n timpul asediului Perpignanului. [i c\l\rea cu atâta `ndr\zneal\. Celelalte voluptuoase sim]iri sunt atât de puternice. indiferent de cât de puternice sunt imaginile pe care ni le `ntip\rim `n minte. ci [i pentru calit\]ile ei. cu Parisul. ea nu poate recupera dispozi]ia de-atunci [i. trei elegii. se puteau g\si c\r]i `n spaniol\. pe lâng\ c\r]ile fran]uze[ti. italian\ [i latin\“. iar amintirea ei este tot atât de tulbur\toare pe cât au fost de pl\cute evenimentele `nsele cândva. se `ntorsese la Paris de câteva ori. domni[oara Clémence de Bourges. o pies\ de teatru.

dar `n care devenise suficient de fluent pentru a-[i scrie propria poezie. lectur\ repetat\. la mult\ vreme dup\ aceea. ne putem `ntoarce `n acela[i loc [i la aceea[i stare `n care ne-am aflat cândva. el a putut citi ceea ce Labé niciodat\ nu evocase. Toate g\telile la mod\ ale limbii conspir\ pentru a favoriza un set de cuvinte `naintea altuia.“8 ~ntr-o epistol\ a scris: „Nu m\ gândesc la munc\. care l-a for]at s\ intre la [coala militar\. ~n „acelea[i cuvinte omene[ti. par a purta moartea. faptul c\ era sfâ[iat `ntre seduc]iile societ\]ii mondene [i via]a de pustnic. El recupera – a[a cum sugerase Labé – trecutul. o anumit\ muzic\ este considerat\ agreabil\. când i s-a p\rut c\ recunoa[te ruina [i groaza ce aveau s\ vin\. dintr-odat\ vii. Ceva este spus nu neap\rat pentru c\ autorul alege s-o spun\ `ntr-un anumit mod. ci pentru c\ `n acea limb\. tat\l lui dominator. Rilke s-a angajat `n mai multe lecturi deodat\. reflectând. Pentru Rilke. Reconstituind sonetele lui Labé `n limba german\.306 A L B E R T O M A N G U E L chinuie [i ne `n[al\. despre care el nu [tia nimic. Citea pentru a `n]elege. alearg\ mintea noastr\ printr-o infinitate de `ntâmpl\ri.“7 Pentru Louise Labé. o anumit\ secven]\ de cuvinte este potrivit\ s\ dea form\ unui sens. cât de u[or. Dar al cui trecut? Rilke a fost unul dintre acei poe]i care [i-a reg\sit permanent `n lecturile sale propria biografie: copil\ria lui nefericit\.“9 A fost o activitate vast\. Citea pentru a da sens. descifrând textul `ntr-o limb\ care nu era a lui. „C\ci de privesc pân\ când dispar ~n propria-mi privire. acelea[i experien]e [i intui]ii“. a[a c\ atunci când. ci trecutul lui. incapacitatea lui de-a [i p\stra rela]iile amoroase. ci doar s\-mi recâ[tig treptat s\n\tatea prin lectur\. anumite construc]ii sunt evitate pentru c\ sunt cacofonice sau au un dublu `n]eles sau par s\ fie ie[ite din uz. mai târziu. Traducerea este actul suprem al `n]elegerii. care regreta c\ nu avea o fiic\ [i-l `mbr\ca `n haine femeie[ti. lu\m acele pagini scrise. Dar când ni se `ntâmpl\ s\ ne punem gândurile pe hârtie. cititorul are capacitatea de a recrea trecutul. acelea[i concepte. A `nceput s-o citeasc\ pe Labé cu trei ani `nainte de izbucnirea Primului R\zboi Mondial. cititorul care cite[te pentru a traduce e prins `ntr-o „procedur\ curat . de[i nu pe acela al lui Labé. `ntr-un moment de cump\n\ al propriei crea]ii. Sensul este adesea dictat de limba folosit\. mama lui snoab\.

printr-o semn\tur\ pe prima pagin\. invocat ca o fantom\ prin [optirea unor cuvinte notate pe margine. precum [i lucr\ri ale altor câtorva poe]i lyonezi. pentru c\. din contemporanul lui Labé.ISTORIA LECTURII 307 judiciar\“ de `ntreb\ri [i r\spunsuri. scosese edi]ii franceze din Hesiod [i Esop [i publicase edi]ii din Dante [i Petrarca `n italian\. dar putem ghici. marele Ronsard. poetul care a f\cut cunoscut sonetul italian `n Europa. prin alchimia particular\ a acestui fel de lectur\. Despre pasiunea ei nu putea [ti nimic: despre nop]ile agitate. printr-o frunz\ uscat\ l\sat\ ca semn. patru secole mai târziu. cum ar veni. care amintea de figura-i unic\ – toate astea lipseau din cartea pe care Rilke o ]inea pe masa . Ca fiecare cititor. de vreme ce opera lui fusese tradus\ `n Lyon. ci altcineva. Cernut\. a ceea ce suntem. despre teama care o `ncerca când `l vedea trecând prin dreptul geamului [i despre povara care i se lua de pe suflet când `[i d\dea seama aproape imediat c\ nu era el. Ce c\r]i se aflau la loc de cinste `n impun\toarea bibliotec\ a lui Labé? Nu [tim exact. textul pe care-l citim cap\t\ proiec]ia propriei noastre experien]e. nu `ncape `ndoial\ c\ `i erau cunoscute edi]iile `n spaniol\ ale unor c\r]i de Garcilaso de la Vega. Soldatul Louisei Labé. Rilke citea [i lecturile ei din Petrarca. ale c\ror coperte s-ar putea s\ nu le vezi niciodat\ [i ai c\ror autori s-ar putea s\ nu-i [tii. acestea fiind metamorfozate dintr-o limb\ `n cealalt\. Iar `n]elegerea poetului `nainteaz\ de la cuvânt la cuvânt. dar niciodat\ f\cut\ explicit\. despre cum `[i ]inea respira]ia când auzea numele soldatului rostit la `ntâmplare. este. sensul literar. Dincolo de sensul literal [i semnifica]ia literar\. prin care este cernut\ cea mai evaziv\ dintre no]iuni. Rilke citea [i prin prisma propriei experien]e.10 iar ea probabil c\ primise exemplare din aceste c\r]i. Jean de Tournes. Nu m\ gândesc la pl\cerea intermediat\ de-a ]ine `n mâinile noastre un volum care a apar]inut odat\ altui cititor. Iar editorul ei. care i-ar fi putut inspira versurile arz\toare. un personaj fic]ional pentru Rilke. `ntrucât c\r]ile pe care le citim sunt [i c\r]ile pe care le-au citit [i al]ii. despre care Rilke avea s\ discute cu anticarul de la Odéon `ntr-o dup\-amiaz\ de iarn\ la Paris. `n]elesul e transformat imediat `ntr-un altul. Vreau s\ spun c\ fiecare carte atrage dup\ sine o lung\ succesiune de alte c\r]i. umbra. despre zadarnicele a[tept\ri de lâng\ u[\ [i despre iluzia fericirii. printr-o pat\ de vin tr\d\toare. Urm\rea lunga ascenden]\ a c\r]ii pe care o citea. dar al c\ror ecou se afl\ `n aceea pe care o ai acum `n mân\. Garcilaso. care o cite[te `n `nc\perea lui. ~n sonetele lui Labé. ca poeta `ns\[i. De exemplu. `ntr-un text echivalent.

dar care este de ne`n]eles pentru noi.308 A L B E R T O M A N G U E L de lâng\ pat. Simulând (c\ ar cânta ca minor\) cheia pe care eu o cântasem ca major\. dar. Tot ceea ce Rilke putea `n]elege din cuvintele tip\rite pe care Labé le scrisese la câ]iva ani dup\ povestea ei de iubire – când avea deja o c\snicie fericit\ al\turi de produc\torul de frânghii `ntre dou\ vârste Ennemond Perrin. compagnon de ma calamité („L\ut\. `n ace[ti termeni: Et tant le pleur piteux t’a molesté Que. aliindu-se aici cu dr. trebuie s\-l fi cunoscut bine. George Steiner `l dojene[te pentru perfec]iunea lor. Chiar `nainte de a se gândi la a-[i `nsu[i textul prin traducere. O traducere literal\ ar putea suna astfel: „{i plânsul jalnic te tulbur\ atât de mult C\. „nu-i treaba lui s\-l dep\[easc\. Al doisprezecelea sonet al Louisei Labé. Johnson. Feignant le ton que plein avais chanté. ca [i lui Narcis. commençant quelque son délectable. ca interpret\ la l\ut\. Citirea de ast\zi a lui Labé – citirea ei `n franceza original\. o mare parte din asta e simpl\ arheologie. studiile despre mod\ [i istoria artei – toate acestea `mbog\]esc `n]elegerea unui text de c\tre cititor. Rilke trebuie s\ fi citit poemele lui Labé ca [i cum persoana `ntâi singular a ei ar fi fost [i a lui. A fost suficient. `mprumut\ textului punctul de vedere al cititorului. iar soldatul ei devenise un pic mai mult decât o amintire oarecum stânjenitoare – era propria lui dezolare. `n mod necesar.“11 Cheia criticii lui Steiner st\ `n epitetul „corect\“. Tu le rendais tout soudain lamentable. {i cititorul e jefuit de o imagine corect\.“ Aici Labé face uz de un limbaj muzical ascuns pe care ea. `n al doilea catren. `n afara timpului [i a locului ei –. originalul este `n mod subtil prejudiciat. sociologia. Etimologia. pentru c\ nou\. cititorilor. Recenzând traducerile lui Rilke din Labé. ne place s\ credem c\ textul `n care privim ne oglinde[te [i pe noi. tovar\[\ a nefericirii mele“). f\r\ . a scris Johnson. Brusc tu-l `ntorni `ntr-unul de jale. pân\ la urm\. „Un traduc\tor trebuie s\ fie ca autorul“. desigur. cel care `ncepe cu Luth.“ Iar Steiner a ad\ugat: „Când face a[a. atunci când `ncep (s\ cânt) vreun sunet pl\cut. se adreseaz\ l\utei.

dac\ scopul este acela de a-]i asuma rolul auditoriului lui Labé: noi nu putem deveni cititorii c\rora le era destinat poemul. `n vremea ei. „fals. `n secolul al [aisprezecelea. opusul lui ton feint – cheia minor\. pân\ la urm\. iar Rilke `ncarc\ acest catren cu o lectur\ mai complex\ decât ar fi putut percepe Labé. Rilke totu[i cite[te: […] Ich riß dich so hinein in diesen Gang der Klagen. scriind `n francez\. cheia major\. wo ich je seligen Ton versuchend angeschlagen. „ascunde“. Rilke ([i aici intervine `n text experien]a cititorului) cite[te. desigur. t\cere preferat\ falsei exprim\ri a sentimentelor. triste]e claustrat\. trebuie s\ devin\ (`n termeni echivalen]i) mult mai instruit decât Labé. Omofonia care se realizeaz\ `ntre anschlagen („a atinge“ – coarda) [i unterschlagen („a sfeterisi. literal. Versul sugereaz\ c\ l\uta cânt\ `ntr-o cheie minor\ ceea ce poetul cântase `ntr-o cheie „deplin\“ (adic\ major\). doar pentru a r\mâne cu ea. martora adev\ratelor ei sentimente. c\ oriunde Am `ncercat s\ scot un ton fericit. `l va „sfeterisi“.“ Nu se cere aici o cunoa[tere specializat\ a limbii germane [i totu[i fiecare metafor\ muzical\ din sonetul Louisei Labé este fidel p\strat\. […] „Te-am dus Atât de departe pe poteca triste]ii ~n care-s prins. `ncercând s\ „scoat\ un ton fericit“. a buzun\ri. s\ tac\. Dar limba german\ permite explor\ri aprofundate. zadarnic. [i cea a l\utei ei. suprema]ia ferm\ a instrumentului poetic asupra oric\ror dr\g\l\[enii sociale. Feint `nseamn\. precum . pretins“. `n sonetul lui Labé. Plein ton `nsemna. `n mod paradoxal. daß. ca s-o fac\. da unterschlugst du ihn und tontest weg. `ndr\gostita `ntristat\. Pentru a `n]elege asta. L-ai ascuns [i l-ai stins pân-a murit. care n-o va l\sa s\ scoat\ un ton „necinstit“. imagini de c\l\torie. Exerci]iul este. a pune deoparte“) `i serve[te pentru a compara cele dou\ atitudini amoroase: cea a lui Labé. drin ich befangen bin. „fals“ [i care. tovar\[ul credincios. cititorul contemporan trebuie s\ acumuleze cuno[tin]e care-i erau familiare lui Labé.ISTORIA LECTURII 309 un dic]ionar istoric al termenilor muzicali.

lui Aristotel sau arabilor. pentru c\ orice alt\ lectur\ a poeziei lui Labé trebuie s\ r\mân\. dac\ lectura acceptat\ era infailibil\. la nivelul s\r\citelor noastre capacit\]i intelectuale. ~ntrebându-se de ce.12 Lectura lui Rilke din Labé nu „rezolv\“ nimic. este o femeie singur\. cu scopul de-a evita criticile directe. adic\. ~nc\ de pe timpul lui Labé. criticul Paul de Man a sugerat c\ aceasta s-ar putea datora faptului c\ „mul]i l-au citit de parc\ s-ar fi adresat p\r]ii celei mai ascunse a propriului lor sine. imaginea. ce spa]iu mai r\mânea pentru interpret\ri? Chiar [i textul socotit a fi cel mai infailibil dintre toate – Cuvântul Domnului `nsu[i. stabilit `n secolul .310 A L B E R T O M A N G U E L preten]ia de a fi fericit\. una care face lectura noastr\ posibil\. poezia dificil\ a lui Rainer Maria Rilke a c\p\tat o asemenea popularitate `n Occident. nu mai are de mult rezonan]\ [i cere o explica]ie despre cum a ajuns ea s\ fie „prins\“ `n acest loc al triste]ii. textul clasic [i autorul lui recunoscut erau considerate infailibile. respectul acordat autorit\]ii unui text era de mult\ vreme [ubred. dar se câ[tig\ mult `n profunzime.13 acesta – „argumentul autorit\]ii“. precum acela al `ndep\rtatelor ei surori din Japonia perioadei Heian. `n vremea lui Rilke. din opera tuturor poe]ilor secolului dou\zeci. {i. v\zând. ducând-o mai departe decât era preg\tit originalul s\ mearg\. Decorul poeziei lui Labé este un spa]iu `nchis. `n sentiment tragic. Abélard denun]ase obiceiul atribuirii propriilor opinii altor persoane. mai mult `n cuvintele lui Labé decât a v\zut ea `ns\[i. loc comun `n Rena[tere. acestea fiind tr\s\turi ale propriei vie]i. De la canonul Vechiului Testament. de aceast\ parte a timpului. sarcina lui pare s\ fi fost aceea de-a face mai profund\ gândirea ei poetic\. mai mult. ~n secolul al doisprezecelea. Nu este vorba despre faptul c\ lectura lui Rilke ar distorsiona poemul lui Labé mai mult decât oricare alt\ lectur\ ulterioar\ secolului ei. `n mintea cititorului. relevând profunzimi pe care greu le-ar fi b\nuit sau permi]ându-le s\ `mp\rt\[easc\ un calvar pe care i-a ajutat s\-l `n]eleag\ [i s\-l lase `n urm\“. Biblia – a trecut printr-o serie lung\ de transform\ri `n mâinile cititorilor ei succesivi. pe care Abélard `l compara cu lan]ul de care animalele sunt legate [i duse orbe[te – a devenit posibil pentru c\. pentru noi. Ceva din simplitatea pe care o g\sim la Labé (s\ `ndr\znim s\-i spunem banalitate?) se pierde. e o lectur\ mai bun\ decât aceea de care suntem capabili cei mai mul]i dintre noi. `n sensul de-a face mai explicit\ simplitatea ei. jelindu-[i iubirea.

puritanul dr. pentru cititorii ei. francez\. cea scris\ `n englez\ veche. John Rainolds „a `ndemnat-o pe Maiestatea Sa s\ fie din nou tradus\ Biblia. armean\. olandez\. frigian\. autorit\]ile au c\utat un mod `n care s\ p\streze controlul asupra textului – o singur\ carte autorizat\. Pe 15 ianuarie 1604. `n saxon\ occidental\. a[a-zisa Vulgata (versiunea `n latin\ a Sfântului Ieronim. ca ]es\torul s\ le murmure `n ritmul suveicii. dar care din pricina temperamentului irascibil nu-[i f\cuse . `n care cuvântul lui Dumnezeu s\ poat\ fi citit a[a cum a vrut El.Hr. `ntrucât cele permise sub domnia regilor Henric al VIII-lea [i Edward al VI-lea erau corupte [i nu corespundeau adev\rului celei originale“ – la care episcopul de Londra a r\spuns c\ „dac\ ne-am lua dup\ toanele fiec\ruia. Septuaginta greceasc\ `n secolul al treilea `. Un nume nu ap\rea pe nicio list\: cel al lui Hugh Broughton. irlandez\. ([i baz\ pentru urm\toarele traduceri `n latin\). de la sfâr[itul secolului al patrulea) [i toate Bibliile de mai târziu din Evul Mediu: gotic\. maghiar\. spaniol\. de rabinul Akiba ben Joseph. catalan\. Erasmus scria: „~mi doresc ca pân\ [i cea mai umil\ dintre femei s\ poat\ citi Evanghelia – s\ citeasc\ Epistolele lui Pavel.Hr. regele a fost de acord [i le-a poruncit vicarului de Westminster [i profesorilor emeri]i de ebraic\ de la Cambridge s\ `ntocmeasc\ o list\ de c\rturari capabili s\ se angajeze `ntr-o asemenea teribil\ `ntreprindere. pân\ la traducerea `n englez\ a lui John Wycliffe din secolul al paisprezecelea. german\. ci [i de turci [i sarazini. galez\. anglo-normand\. ~n aceast\ mul]ime de Biblii unii vedeau `mplinirea visului umani[tilor. slav\. deoarece câ]iva dintre cei afla]i pe ea nu aveau „niciun fel de demnitate ecleziastic\. dar fiecare permitea o lectur\ diferit\. Pe Iacob l-a am\rât prima list\ prezentat\.“14 Acum se ivise [ansa. ~n fa]a unei asemenea explozii de multiple lecturi posibile. {i `mi doresc ca acestea s\ fie traduse `n toate limbile. pe rând.[…] ~mi doresc ca gospodarul s\ `ngâne fragmente din Epistole `n urma plugului. fie una cât de mic\“. Fiecare dintre acestea a fost. italian\. Biblia. la Hampton Court. cartea numit\ Biblie a fost. un foarte bun cunosc\tor de ebraic\. traducerile ar fi nenum\rate“.15 ~n pofida avertismentului `n]elept al episcopului. `n prezen]a regelui Iacob I. polonez\. provensal\.ISTORIA LECTURII 311 al doilea d. care deja finalizase o nou\ traducere a Bibliei. [i i-a cerut episcopului de Canterbury s\ solicite alte sugestii din partea colegilor episcopi. ca s\ poat\ fi citite [i `n]elese nu doar de sco]ieni [i irlandezi. ceh\.

pentru a reda exact termenii de factur\ tehnic\ din text. al]ii s\ fac\ o uniformizare.16 (Un secol [i jum\tate mai târziu. p\strând. ci a trimis el `nsu[i regelui o list\ de recomand\ri pentru `ns\rcinarea dorit\. Traduc\torii. zidari de la Templul lui Solomon [i Iezechiel. Ace[tia aveau s\ urmeze. geometri. era nevoie s\ fie solicitat ajutorul unor artizani „asemenea acelora care au brodat efodul lui Aaron. aceasta fiind o mixtur\ din Biblia incomplet\ a lui William Tyndale [i prima edi]ie tip\rit\ complet a Bibliei `n englez\. Pentru Broughton. a[a cum am men]ionat. lucrând cu Biblia Episcopilor `n fa]\. din ale c\rei edi]ii succesive s-au `nfruptat. iar când ei au ajuns la un stil bun `n englez\ [i la sensul adev\rat. Biblia lui Tyndale. coeren]a `ntregului. tâmplari. le-a oferit mult material pe care l-au introdus f\r\ prea multe revizuiri. el a propus ca regele „s\ aib\ mai mul]i c\rturari care s\ traduc\ o parte. Broughton totu[i nu a a[teptat s\ fie invitat. Diderot [i d’Alembert aveau s\ procedeze `ntr-o manier\ similar\ ca s\ pun\ la punct detaliile tehnice din extraordinara lor Éncyclopédie. fidelitatea fa]\ de text putea fi garantat\ de un vocabular con]inând acei termeni specifici – actualiza]i – folosi]i de cei care transcriseser\ Cuvântul Domnului pe vremea ciobanilor din pustie. cât de fidel cu putin]\.17 Aici a `nceput probabil tradi]ia anglo-saxon\ a redact\rii. apelând când [i când la alte traduceri `n englez\ [i la o mul]ime de Biblii `n alte limbi. [i gr\dinari pentru toate crengile [i ramurile din copacul lui Iezechiel“. A[a c\. versiunea mai veche a Bibliei Episcopilor din 1568 (o edi]ie revizuit\ a a[a-numitei Biblii Mari. care era la rândul ei o revizuire a Bibliei lui Matthew.) Broughton (care. `n acela[i timp. tradusese deja Biblia pe cont propriu) a afirmat c\ era nevoie de o mul]ime de `nv\]a]i pentru a rezolva nenum\ratele probleme de sens [i semnifica]ie. scoas\ de Miles Coverdale). a `ntocmit o list\ de cincisprezece reguli pentru traduc\tori. obiceiul de a avea un supracititor care s\ revizuiasc\ textul `nainte de publicare. Unul dintre episcopii din erudita comisie. `n a[a fel `ncât s\ nu fie folosite cuvinte diferite atunci când cuvântul original este acela[i“. c\rturar [i tipograf. fusese condamnat de Henric al VIII-lea pentru erezie (cu ceva timp `n urm\ `l ofensase pe rege criticându-l pentru divor]ul s\u de Catherine de Aragon) [i `n 1536 a fost mai `ntâi strangulat [i apoi ars pe rug . episcopul Bancroft. au `ncorporat toate lecturile anterioare `n a lor. Broughton a sugerat c\. William Tyndale.312 A L B E R T O M A N G U E L prea mul]i prieteni.

~nainte de a-[i `ncepe traducerea. Miles Coverdale `ntregise [i completase munca lui Tyndale. ordinea [i semnifica]ia textului. spun unii. sau „Biblia cu Gândaci“ pentru c\ al cincilea vers din Psalmul 90 a devenit „Nu trebuie s\ te temi de niciun gândac al nop]ii“ `n loc de „spaima nop]ii“.ISTORIA LECTURII 313 pentru traducerea Bibliei din greac\ [i ebraic\. C\rturar la Cambridge [i c\lug\r augustin care. l-a ajutat pe Tyndale la unele p\r]i ale traducerii lui. Tyndale scrisese: „Pentru c\ mi-am dat seama din proprie experien]\ cât a fost de dificil s\-i convingi pe laici de vreun adev\r [i asta doar dac\ le sunt puse `n fa]a ochilor scripturile traduse `n limba lor matern\. recomandând ca ele s\ fie „scurt [i potrivit“ incluse chiar `n text. Lord Cancelar al Angliei. prin interpret\rile lor personale [i solu]ii asupra c\rora s-au pus de acord. Traduc\torii regelui Iacob au lucrat `n [ase grupuri: dou\ la Westminster. Cu alte cuvinte. care lipsea `n original. a sesizat c\ a restaura forma original\ a unui nume ar fi `nsemnat s\ se introduc\ o noutate izbitoare. publicând `n 1535 prima Biblie englez\ integral\. respect pentru exprimarea tradi]ional\ [i un stil general care permitea lectura nu a unei opere noi. Dar traduc\torii regelui Iacob au f\cut mai mult decât s\ copieze vechi lecturi. „`ndelung-suferindul“ [i (pe acesta `l g\sesc inexplicabil de mi[c\tor) adjectivul „frumos“. ci din alte traduceri. Biblia lui este cunoscut\ [i ca „Biblia dulceag\“. extras\ nu din originalele ebraice [i grece[ti. dou\ la Cambridge [i dou\ la Oxford. un extraordinar echilibru `ntre acurate]e. Lui Coverdale `i datoreaz\ noii traduc\tori expresia „valea umbrei mor]ii“ (Psalmul 22). folosirea cuvintelor conform tradi]iei a prevalat asupra exactit\]ii. Din acela[i motiv.“ Astfel `ncât el a transpus cuvintele vechi `ntr-un limbaj deopotriv\ simplu [i artistic. `ncât câteva secole . Atât de des\vâr[it a fost rezultatul. pentru c\ `n Ieremia 8:22 spune „Afl\-se `ndulcire `n Galaad“ `n loc de „mângâiere“. ci a ceva ce exista de mult\ vreme. Coverdale a `ntreprins o versiune englez\ sponsorizat\ de Thomas Cromwell. ~n]elept. chiar dac\ originalul sugera o traducere mult mai precis\. ca ei s\ poat\ vedea evolu]ia. Bancroft a recunoscut c\ o lectur\ cu autoritate prevaleaz\ asupra celei a autorului. Ace[ti patruzeci [i nou\ de oameni au ob]inut. Episcopul Bancroft indicase s\ fie p\strate formele populare ale numelor [i cuvintelor ecleziastice. A fost primul care a folosit numele Iehova `ntr-o Biblie englez\. „`mp\ciuitorul“. a eliminat notele marginale. El a introdus `n limba englez\ cuvintele „Pa[tele Evreiesc“.

`n mod necesar. traducerea regelui Iacob trebuia s\ clarifice [i s\ restaureze semnifica]ia.“ Oficial. ~n traducere. ~n Biblia Episcopilor se cite[te: „Dumnezeu e p\storul meu. aceea[i pe care. Biblia Regelui Iacob are o profunzime poetic\ ce extinde textul dincolo de orice simpl\ t\lm\cire a sensului.314 A L B E R T O M A N G U E L mai târziu. dezbr\cat de fragila lui ambiguitate. scopul colosalei `ntreprinderi era unul recunoscut `n mod f\]i[ politic: de a edita o Biblie pe care oamenii s-o poat\ citi singuri [i totu[i. Biblia Regelui Iacob. faimosul Psalm 22 din Biblia Episcopilor cu versiunea din Biblia Regelui Iacob. [i una precis\ [i sonor\. Diferen]a dintre o lectur\ corect\. de exemplu. diferit\ de original. când Biblia Regelui Iacob era recunoscut\ de toat\ lumea ca una dintre capodoperele prozei engleze. interpretat. dup\ patru ani de munc\ grea. ceea ce o `mbog\]e[te. poate fi judecat\ comparând. prin urmare nu-mi poate lipsi nimic. inocen]a pierdut\ dup\ prima lectur\ este restaurat\ sub alt\ `nf\]i[are. El m\ s\l\[luie[te pe p\[uni verzi: [i m\ duce lâng\ apa odihnei. Tiparul le-a dat iluzia c\ puteau face aceea[i carte ad infinitum. oficial recunoscut\. `mpreun\. actul traducerii a poten]at o asemenea iluzie. [i m\ va c\l\uzi spre ape lini[tite. `ntrucât cititorul este `nc\ o dat\ pus `n fa]a unui text nou [i a misterului care `l `nso]e[te. de vreme ce `[i asum\ textul original ca pe ceva deja digerat. acceptabil\ din punct de vedere religios. „Biblia Tuturor“ `n englez\. Acesta este paradoxul inevitabil al traducerii [i. el m\ va face s\ ad\st `n p\[uni pline de iarb\. o g\sim pe m\su]a de . dar seac\. a devenit versiunea „autorizat\“. orice traducere bun\ este. nimic nu-mi va lipsi. dar a `nlocuit diferitele versiuni ale textului cu una singur\. Cu toate astea. pentru c\ era un text popular.“ Traduc\torii Bibliei Regelui Iacob l-au transformat `n: „Domnul e p\storul meu. c\l\torind ast\zi `ntr-o ]ar\ `n care se vorbe[te limba englez\.18 Cu siguran]\. Pentru regele Iacob [i traduc\torii lui. Rudyard Kipling [i-a imaginat o poveste `n care Shakespeare [i Ben Johnson colaboreaz\ la traducerea câtorva versete din Isaia pentru m\re]ul proiect. de asemenea. publicat\ `n 1611. `nsu[it\ de na]iune.

.Pagina de titlu a primei edi]ii din Biblia Regelui Iacob.

`n iad. `n manier\ arheologic\. nu glosând textul `n maniera scolastic\. s\ `i red\m un iluzoriu stadiu originar. `ntr-un istoric efort de a crea un commonwealth al cititorilor printr-un text unificat. Aceast\ limb\ primordial\. „ei f\r\ `ndoial\ discut\ unul cu cel\lalt `ntr-o limb\ pe care noi am uitat-o. se angaja `ntr-o discu]ie literar\ tot mai aprins\ cu librarul de la Odéon. ca s\ putem privi `n cel mai sfânt loc. „De ce `mp\r\]ia Domnului devine cuvinte sau silabe?“ se `ntreab\ traduc\torii. a fost La Fontaine. cu paradisul!“ Dar Rilke a fost de acord cu librarul. presupunând c\ ar fi [tiut germana. ca s\ putem ajunge la ap\. Discu]ia lor s-a orientat curând spre meritele poetice ale lui Jean de la Fontaine. ci construind un text nou [i echivalent. pesemne un client fidel.316 A L B E R T O M A N G U E L lâng\ pat `n camerele de hotel. pe care anticarul `l considera „un fel de frate mai tân\r“ al lui La Fontaine. ca s\ lase s\ intre lumina. iar atunci n-ar mai fi fost acela[i om. traduc\torii edi]iei regelui Iacob au scris c\. care scoate capacul fântânii. nu simplificând de dragul explicit\rii superficiale. `n prezen]a t\cut\ a lui Burckhardt. un b\trân. traduc\torii Bibliei Regelui Iacob au scris: „Traducerea este aceea care deschide fereastra. nu apucându-ne. ca s\ putem mânca miezul. Pe m\sur\ ce Rilke. care trage cortina. ale c\rui Fabule Rilke le admira. „Poate fi citit Hebel `n traducere francez\?“ a `ntrebat Rilke. a intrat neinvitat `n vorb\. `nainte ca Dumnezeu s\ fi amestecat limbile oamenilor ca s\ `mpiedice construirea turnului Babel. cu [iretenie. „De ce s\ fim `n lan]urile acestora dac\ putem fi liberi…?“ Câteva secole mai târziu. i-a `ntrerupt anticarul. [i spre scriitorul alsacian Johann Peter Hebel. B\trânul a smuls cartea din mâinile poetului. a[a cum se [tie c\ fac cititorii când subiectul este cartea. „`ntregul p\mânt a fost de-o singur\ limb\ [i o singur\ vorbire“. ci permi]ând profunzimilor de `n]eles s\ r\zbat\ la suprafa]\. `ntrebarea `nc\ mai era pus\. ~n „Prefa]a pentru cititor“. „O traducere francez\! Ai citit vreodat\ o traducere francez\ a unor texte germane care s\ fie m\car suportabil\? Cele dou\ limbi sunt diametral opuse.“ Asta `nseamn\ c\ nu trebuie s\ ne temem de „lumina Scripturilor“ [i s\-i `ncredin]\m cititorului posibilitatea ilumin\rii. . ci eliberându-l din constrângerile date de timp [i spa]iu. ~n capitolul al unsprezecelea al Genezei. Singurul francez care l-ar fi putut traduce pe Hebel. care pân\ atunci st\tuse t\cut.“ La care b\trânul a morm\it furios: „Oh. care sparge coaja. „O traducere a lui Hebel!“ a strigat el. a intrat `n pr\v\lie [i.“ „~n paradis“.

`n desf\[urarea ei. f\r\ cuvinte. o minciun\ optimist\ – dar. Traducerea poate s\ existe doar ca `n]elegere dezordonat\ [i lipsit\ de ceremonie. extraordinar de posibile. transformând traducerea `ntr-un obiectiv imposibil. Acest lucru presupune c\ niciun cuvânt din nicio limb\ dat\ nu este identic cu un alt cuvânt din alt\ limb\. `n care textul relev\ alte. Pentru aceste sensuri totu[i nu exist\ cuvinte.ISTORIA LECTURII 317 despre care cabali[tii au crezut c\ era [i limba paradisului. critic. ca `ntr-o sal\ a oglinzilor. [ezând la masa mea din cafenea. . cu poemele `n francez\ [i german\ deschise `n fa]\) trebuie s\ perceap\ respectivele cuvinte `n mod intim. ci ca pe o experien]\ cople[itoare. face din cititor un ascult\tor mai `n]elept. putem construi un alt text. seliglicher. cuvintele (ale lui Labé sau ale lui Rilke – autorul de drept nu mai conteaz\) devin atât de exorbitant de bogate. Traducerea poate fi o imposibilitate. Putem p\trunde `n acesta doar `n m\sura `n care ne permit cuvintele. prin pagin\ [i dincolo de ea – ceea ce Nietzsche a numit „mi[carea stilului“ `ntr-un text. pân\ la urm\. mult mai sensibil. spunea de Man. Când citim un text `n propria limb\. ca imprimarea pe o moned\ a vântului sau `mpletirea unei frânghii din nisip. a ceea ce se ascunde. de vreme ce ele exist\ `ntr-un ]inut al nim\nui. Traducerea propune un fel de univers paralel. `ntre limba originalului [i limba traduc\torului. irecuperabil de fapt. sensuri. Confom lui Paul de Man. dar nu putem evita faptul c\ limba `n care este scris devine limita universului nostru. „Rilke“. un alt spa]iu [i un alt timp. nemijlocit\. o tr\dare. redefine[te lumea. poetul trebuie s\ m\rturiseasc\ faptul c\-i doar o minciun\. o inven]ie. o fraud\. chiar `n clipa `n care pare s\ fie pe punctul de a ne-o oferi. care recreeaz\ [i. care `l va extinde [i-l va ilumina pe cel pe care l-am citit. c\rturarul german Alexander von Humboldt19 a sugerat c\ fiecare limb\ are o „form\ lingvistic\ intern\“ care exprim\ universul specific al poporului care o vorbe[te. deopotriv\. `mbr\]i[ând toate defini]iile lor posibile. ~n 1836. el `nsu[i devine o barier\. prin intermediul graiului traduc\torului. de data aceasta nu printr-un limbaj explicativ. Cititorul (eu sunt acel cititor. „poate fi `n]eles doar dac\ `]i dai seama de urgen]a acestei promisiuni [i de urgen]a la fel de mare [i la fel de poetic\ a retract\rii ei. pe care `l intuim. putem aduce alte texte de care s\ se lege [i care s\-l reflecte. `ncât nicio traducere nu mai e posibil\. poezia lui Rilke promite un adev\r despre care. `n original. mai bun: mai pu]in sigur. a fost st\ruitor c\utat\ de multe ori de-a lungul istoriei noastre – `ntotdeauna f\r\ succes.“20 ~n acel loc ambiguu `n care Rilke aduce versurile lui Labé.

Carolina de Sud. f\cut\ cca 1856 `n Aiken. .Una din rarele fotografii care `nf\]i[eaz\ o sclav\ citind.

c\reia Parlamentul i s-a opus. sinonime delicate [i convenabile ale iubirii de sine“. Carol al II-lea al Angliei.4 Dar proprietarii de sclavi britanici nu erau convin[i. dup\ cum gândise Luther. cunoscut supu[ilor s\i drept Monarhul Vesel pentru c\-i pl\ceau petrecerile [i `i era sil\ de orice munc\. a emis un decret conform c\ruia Consiliul Planta]iilor Str\ine trebuia s\-i educe dup\ preceptele cre[tine pe b\[tina[ii. iubirea pentru prieteni erau cuvinte de acela[i soi. a spus c\ „acesta are meritul de a se fi str\duit s\ fac\ ceea ce a crezut c\ e pentru salvarea sufletelor supu[ilor s\i. care `n pofida tendin]elor sale pro-catolice s-a declarat loial credin]ei protestante. de la o distan]\ de dou\ secole.2 care.3 Nu e clar de ce a emis Carol acest decret `n primul an al domniei sale. servitorii [i sclavii din coloniile britanice. care ar fi putut g\si `n c\r]i periculoase idei revolu]ionare. Dr. Ei nu d\deau crezare acelora care ar\tau c\ doar cunoa[terea limitat\ la Biblie ar `nt\ri leg\turile din societate. Le era team\ chiar [i de ideea „unei popula]ii negre [tiutoare de carte“. pân\ când a pierdut un mare imperiu“. iubirea pentru ]ar\. care. Johnson. numai dac\ nu cumva [i l-a imaginat ca o modalitate de-a pune noi baze pentru toleran]a religioas\.ISTORIA LECTURII 319 LECTURA INTERZIS| ~n 1660. iubirea pentru familie. salvarea sufletului depindea de capacitatea fiec\rui individ de-a citi singur cuvântul lui Dumnezeu. l-a admirat pe rege. oracolul lui Virgiliu. sus]inea c\ pentru Carol „iubirea pentru Dumnezeu. nu-l admira. din perspectiva avantajoas\ a secolului ce avea s\ vin\.1 Istoricul Macaulay. Carol. a crezut (`n m\sura `n care putea crede ceva) c\. fiul regelui care consultase. cu atâta lips\ de noroc. `[i .

riscându-[i via]a pentru a duce la bun sfâr[it un proces care. pe la mijlocul secolului al nou\sprezecelea.6 St\pânul lui Leonard Black l-a g\sit odat\ pe acesta cu o carte [i l-a biciuit cu atâta severitate. Relat\rile despre instruirea lor sunt multe [i eroice. sclavii afro-americani au `nv\]at s\ citeasc\ `n pofida unor bariere extraordinare. precum [i fondator al câtorva ziare politice. Aceste legi au r\mas `n vigoare pân\ târziu. v\zând ceea ce f\cea. studiind `n secret literele copilului. o comisie constituit\ `n 1930 ca s\ `nregistreze.7 Doc Daniel Dowdy [i-a amintit c\ „prima oar\ când erai prins `ncercând s\ cite[ti sau s\ scrii erai biciuit cu un bici pentru vite. sclavi sau oameni liberi. Scriitorul american Frederick Douglas. [i mai puternic\ decât oriunde `n Carolina de Sud. fie de la ceilal]i sclavi.8 ~n Sud era ceva obi[nuit pentru to]i proprietarii de planta]ii s\ spânzure orice sclav care `ncerca s\-i `nve]e pe ceilal]i cum s\ scrie [i s\ citeasc\ pe litere. precum [i câteva cuvinte pe care le g\sise `ntr-un alfabetar. printre altele. fie inventând stratageme care le permiteau s\ studieze neobserva]i. Am fost atât de fericit\ când am v\zut c\ puteam cu adev\rat s\ citesc. „c\ a biruit setea mea de cunoa[tere [i am abandonat `mplinirea ei pân\ dup\ ce am fugit“. sclavii care voiau s\ [tie carte erau obliga]i s\ g\seasc\ metode ingenioase ca s\ `nve]e.5 Opozi]ia fa]\ de decretul lui Carol a fost mai puternic\ `n coloniile americane. fie de la dasc\li albi mai `n]eleg\tori. ~ntr-o zi. data urm\toare se folosea un bici cu nou\ noduri [i a treia oar\ ]i se t\ia prima falang\ a ar\t\torului“. care se juca cu litere. care s-a n\scut `n sclavie [i a devenit unul dintre aboli]ioni[tii cei mai conving\tori ai zilelor sale. `[i aminte[te `n autobiografia sa: „Auzind-o . Timp de secole. a spus ea. au fost promulgate legi stricte. la vârsta de nou\zeci de ani – intervievat\ `n cadrul Proiectului Federal al Scriitorilor. Myers a perseverat. dura uneori ani buni.320 A L B E R T O M A N G U E L d\deau seama c\ dac\ sclavii puteau citi Biblia. un secol mai târziu. „am g\sit o carte de imnuri[…] [i am silabisit «Când `mi pot citi limpede numele». m\rturiile personale ale fo[tilor sclavi – `[i aminte[te c\ a `nv\]at s\ citeasc\ `n timp ce avea grij\ de copilul mic al proprietarului planta]iei. din cauza greut\]ilor `ntâlnite `n cale. a lovit-o cu cizmele. Proprietarul. s\ `nve]e s\ citeasc\. puteau la fel de bine citi bro[uri aboli]ioniste [i c\ pân\ [i `n Scripturi sclavii pot g\si idei a]â]\toare despre revolt\ [i libertate.9 ~n aceste `mprejur\ri. interzicând tuturor negrilor. unde. Belle Myers Carothers. `ncât am dat fuga s\ le spun tuturor celorlal]i sclavi“.

ci mai degrab\ o cale de-a ob]ine acces la unul dintre puternicele instrumente ale opresorilor lor: cartea.[…] [St\pânul meu] i-a interzis s\-mi mai dea alte lec]ii[…][dar] hot\rârea pe care a dovedit-o `n a m\ ]ine `n ignoran]\ n-a f\cut decât s\ m\ `mping\ c\tre [i mai mult\ cunoa[tere.[…] ~ntr-un interval incredibil de scurt. Pentru c\ st\pânul lui citea cu voce tare câte un capitol din Noul Testament `n fiecare sear\. Ei [tiau. a explicat c\ el a `nv\]at s\ citeasc\ studiind literele dintr-o Biblie pe care o furase. am st\pânit alfabetul [i am putut citi cuvinte din trei sau patru litere. a `nv\]at destul `ncât s\ poat\ citi ziarele când a izbucnit R\zboiul Civil [i. Johnson l-a convins s\ citeasc\ acela[i capitol de mai multe ori. Cine e capabil s\ citeasc\ o propozi]ie e capabil s\ le citeasc\ pe toate. „mai cite[te asta o dat\“. Nu sunt sigur dac\ nu cumva datorez faptul c\ am `nv\]at s\ citesc `n aceea[i m\sur\ `mpotrivirii st\pânului meu. pân\ când l-a `nv\]at pe de rost [i a fost capabil s\ g\seasc\ acelea[i cuvinte pe pagina tip\rit\.ISTORIA LECTURII 321 des pe st\pâna mea citind Biblia cu voce tare[…] mi-a trezit curiozitatea. un sclav care mai târziu a devenit un bine-cunoscut preot misionar `n Anglia. Johnson `i sugera b\iatului s\ citeasc\ o parte din lec]ie cu voce tare. monarhilor absoluti[ti [i altor ilici]i de]in\tori ai puterii) credeau cu fermitate `n puterea cuvântului scris. Proprietarii de sclavi (asemenea dictatorilor.“10 Thomas Johnson.11 {tiin]a cititului nu a fost. crezând c\ Johnson nu f\cea decât s\-i admire performan]a. De asemenea. de a-i da o semnifica]ie. c\ cititul este o putere care nu necesit\ mai mult de câteva cuvinte ca s\ devin\ irezistibil\. spunea Johnson ca s\-l `ncurajeze. ca s\-i `nve]e pe al]ii s\ citeasc\. sub blânda ei `ndrumare. cât [i blândei `ndrum\ri din partea binevoitoarei st\pâne. mai important decât atât. un pa[aport imediat spre libertate. ceea ce b\iatul a f\cut adesea. de a ac]iona conform ei. mult mai bine decât unii cititori. cititorul are astfel posibilitatea de a reflecta asupra propozi]iei. „Po]i face pe prostul cu o propozi]ie“. [i `n mine a crescut dorin]a de-a `nv\]a. impresionat fiind de misterul cititului. a deschis o [coal\ pe cont propriu. iar ignoran]a [i necunoa[terea mea despre ce-ar fi putut face ea pentru mine. pentru sclavi. când studia fiul st\pânului. „Domnu’ e st\pânul meu“. tiranilor. Prin repeti]ii. precum [i `ncrederea `n st\pâna mea. m-au `mboldit s\-i cer s\ m\ `nve]e s\ citesc. mai târziu. Pân\ `n clipa aceea nu [tiusem absolut nimic `n privin]a acestei minunate arte. a spus dramaturgul austriac Peter .

.Gravur\ chinezeasc\ din secolul al [aisprezecelea `nf\]i[ând arderea c\r]ilor de c\tre primul `mp\rat Shih Huang-ti.

„C\r]ile“. Puterea absolut\ pretinde ca toate lecturile s\ fie lecturi oficiale. o mul]ime analfabet\ e mai u[or de st\pânit.“12 Din asemenea motive. a scris Voltaire `ntr-un pamflet satiric intitulat Privind oribila primejdie a lecturii. A[a cum au [tiut sutele de dictatori. me[te[ugul citirii nu poate fi dezv\]at. Cu aceast\ propozi]ie. ca nicio alt\ crea]ie a omului. S\ nume[ti ce-]i st\ `n cale [i s\-l mu]i din calea ta. cu ajutorul propozi]iei. toate obiectele `]i apar]in. S\ transformi toate obiectele `ntr-o propozi]ie. . „risipesc ignoran]a – custodele [i paznicul statelor poli]iene[ti. ~n locul tuturor bibliotecilor pline cu opinii. toate obiectele sunt ale tale. 10 mai 1933. `ntr-o form\ sau alta. din moment ce. c\r]ile au `nsemnat moartea dictaturilor. Cu aceast\ propozi]ie. cenzura.ISTORIA LECTURII 323 Nazi[ti arzând c\r]i `n Berlin. S\ te familiarizezi cu toate obiectele. cititul a trebuit s\ fie interzis. „Po]i sus]ine aceast\ propozi]ie `mpotriva altor propozi]ii. este corolarul puterii. De aceea. o a doua solu]ie la `ndemân\ este s\-i limitezi `ntinderea. Handke. odat\ dobândit.“13 Prin urmare. cuvântul dictatorului trebuie s\ fie de ajuns. Po]i transforma toate obiectele `n propozi]ia ta.

a spus: „A]i procedat bine c-a]i `ncredin]at `n noaptea asta focului toate aceste obscenit\]i ale trecutului. v\zând cum este ars\ o carte `n Frankfurt. Steinbeck. Proust. Biblioteca Evreiasc\ din Ierusalim a fost distrus\ inten]ionat `n timpul revoltei macabeilor. ~mp\ratul Caligula a ordonat ca toate c\r]ile lui Homer. a scris el.“ Un b\ie]a[ de doisprezece ani. Cezar August i-a exilat pe poe]ii Cornelius Gallus [i Ovidiu [i le-a interzis operele. Zola. `mp\ratul chinez Shih Huang-ti a `ncercat s\ pun\ cap\t cititului. a asistat la ardere. la Berlin. care va comunica lumii `ntregi c\ vechiul spirit a murit. Pe 10 mai 1933. se ]ineau discursuri care s\ sporeasc\ solemnitatea evenimentului. care mai târziu avea s\ conduc\ Institutul Leo Baeck de Studii Evreie[ti din Londra. .Hr. s-a sim]it martor la o execu]ie. ~n primul secol dup\ Hristos. Virgiliu [i Titus Livius s\ fie arse (dar edictul s\u n-a fost pus `n prcatic\). Hemingway. Din aceast\ cenu[\ se va `n\l]a pas\rea Phoenix a noului spirit. `n timp ce c\r]ile erau aruncate `n fl\c\ri. de la primele suluri de papirus la c\r]ile zilelor noastre. Diocle]ian a condamnat la ardere toate c\r]ile cre[tine. „este `n [i prin sine ceva cu adev\rat `ngrozitor. Paul Joseph Goebbels. `n Atena. Este o `ntreprindere de for]\. Einstein.Hr. ministrul propagandei. Bertolt Brecht [i al]i câteva sute au primit omagiul unor epitafuri similare.15 „Ac]ionând `mpotriva supraevalu\rii nevoilor subcon[tiente care se bazeaz\ pe distructive analize ale psihicului [i pentru noble]ea sufletului omenesc. H.324 A L B E R T O M A N G U E L iar istoria lecturii este luminat\ de fl\c\rile unui [ir aparent nesfâr[it de ruguri alimentate de cenzori. avea s\ declame unul dintre cenzori `nainte de-a arde c\r]ile lui Freud. `n timp ce erau arse peste dou\zeci de mii de c\r]i `n fa]a unei mul]imi entuziaste de mai bine de o sut\ de mii de oameni. Jack Londra. ~n anul 303. {i era doar `nceputul. „S\ vezi c\ este pedepsit un obiect ne`nsufle]it“..G. `ncredin]ez fl\c\rilor scrierile lui Sigmund Freud“.. ei pot s\ anuleze istoria [i s\ aboleasc\ trecutul.“14 Iluzia nutrit\ de cei care ard c\r]i este c\. Hans Pauker.Hr.. Scrierile lui Protagoras au fost arse `n 411 `. uria[\ [i simbolic\ deopotriv\. f\când asta. ~n 168 `. cu aparatele de filmat `nregistrând. ~n anul 213 `. Heinrich [i Thomas Mann. Marx. Tân\rul Goethe. [i-[i aminte[te cum. dând foc tuturor c\r]ilor din regatul s\u. Wells.

a scris `n jurnalul s\u. „~n ce m\ prive[te“. s\ nu cedez `n fa]a opiniei altora. era hot\rât s\ reglementeze folosirea lui. astfel c\ f\cea tot ce-i st\tea `n puteri s\ le impun\ celorlal]i principiile lui. dac\ simt [i cred c\ am dreptate. la mai pu]in de dou\ secole dup\ optimistul decret al lui Carol al II-lea. dar.ISTORIA LECTURII 325 Caricatur\ contemporan\. cu ajutorul Domnului. Iisus nu a fost niciodat\ clintit de pe calea datoriei sale. Eu de ce a[ fi?“16 Anthony Comstock s-a n\scut `n New Canaan. iar `n timpul carierei lui de cenzor s-a folosit . care [tia s\ deosebeasc\ literatura bun\ de cea rea. Connecticut. Una peste alta. ci s\ r\mân ferm. oricât de grea a fost ea. Comstock ar fi preferat s\ nu fi fost niciodat\ inventat cititul („P\rintele nostru Adam nu putea citi `n Paradis“. Comstock s-a v\zut pe sine ca pe un cititor al cititorului. prima comisie efectiv\ de cenzur\ din Statele Unite. `n New York. ~n 1872. `nf\]i[ându-l pe cenzorul autointitulat Anthony Comstock. a afirmat el la un moment dat). cu un an `nainte de `nfiin]area Societ\]ii. Era un b\rbat masiv. Societatea pentru suprimarea viciului. pe 7 martie 1844. „sunt hot\rât. de opinia public\. Anthony Comstock – un descendent al vechilor coloniali[ti care obiectaser\ `mpotriva pornirilor educative ale conduc\torului lor – a fondat. dac\ tot fusese inventat.

~n New York. `[i poart\ cele o sut\ zece kilograme de mu[chi [i oase atât de bine. apoi. Câ]iva ani mai târziu. dup\ ce un prieten i-a spus cum fusese „dus `n ispit\. Comstock a cump\rat un exemplar de la magazin [i. Picioarele-i sunt scurte [i-]i amintesc cumva de trunchiurile de copac. intitulate „Influen]a presei“. nu de pu]ine ori de superioritatea fizic\ pentru a-[i `nfrânge oponen]ii. Comstock a descoperit multe lucruri pe care le considera discutabile. se potrivesc cu bicep[ii [i pulpele de-o excep]ional\ dimensiune [i tari ca fierul. corupt [i `mboln\vit“ de-o anumit\ carte (titlul acestei puternice lucr\ri nu ne-a parvenit). `ncât ai zice c\ nu cânt\re[te mai mult de nou\zeci. deasupra c\rora se ridic\ un gât de taur. Unul dintre contemporanii s\i l-a descris astfel: „~nalt cam de un metru [aptezeci. a pus ca . cu care s\-[i cumpere o c\su]\ `n Brooklyn. cu trei dolari [i patruzeci [i cinci de cen]i `n buzunar.“17 Comstock avea dou\zeci [i ceva de ani când a venit la New York. enormi `n circumferin]\. `nso]it de un poli]ist. Umerii lui de Atlas. A g\sit o slujb\ ca vânz\tor `ntr-o b\c\nie [i `n scurt timp a putut s\ strâng\ cinci sute de dolari. a `ntâlnit-o pe fiica unui pastor prezbiterian [i s-a c\s\torit cu ea.326 A L B E R T O M A N G U E L O justificare a cenzurii `n ni[te benzi desenate americane din secolul al nou\sprezecelea. ~n 1868.

Cu doi ani `nainte de moarte.19 Ce c\r]i a citit Comstock? El a fost un adept f\r\ voie al sfatului spiritual dat de Oscar Wilde: „Nu citesc niciodat\ o carte pe care trebuie s\ o recenzez. care `[i aleg iubi]i din rândurile b\rba]ilor c\s\tori]i. Comstock a putut pune bazele Societ\]ii pentru care a devenit faimos.“ Uneori totu[i frunz\rea c\r]ile `nainte de a le distruge [i era [ocat de cele ce citea. [i s\ distrug\ tineretul ]\rii“. am condamnat destule persoane cât s\ fie umplut un tren de [aizeci [i unu de vagoane. cultivate. asta ca s\ nu-mi influen]eze opinia.“18 Zelul lui Comstock a fost. o foarte cunoscut\ carte a lui Boccaccio“. Dup\ ce l-a aruncat `n pu[c\rie pentru „publicarea a o sut\ [aizeci [i cinci de feluri diferite de literatur\ licen]ioas\“ pe un fost chirurg irlandez. Cu mare agilitate. William Haynes. [aizeci de vagoane con]inând câte [aizeci de pasageri fiecare [i al [aizeci [i unulea aproape plin. dup\ c\s\torie. Cartea era atât de trivial\. Succesul primului s\u raid a fost de natur\ s\-l determine s\ continue. de exemplu. de asemenea. „S\ lu\m. determinând `n mod regulat arestarea unor mici editori [i tip\ritori de material „stimulator“. c\ ar fi f\cut orice „s\ previn\ ca aceasta s\ scape. Capcane pentru tineret. or. scria el `n cartea lui. A sosit tocmai când v\duva desc\rca pl\cile de zinc ale c\r]ilor interzise dintr-un furgon de transport. iubi]ii se `ngr\m\desc `n jurul `ncânt\toarei [i tinerei so]ii. bogate [i atr\g\toare din toate punctele de vedere.ISTORIA LECTURII 327 vânz\torul s\ fie arestat [i stocul confiscat. `n asemenea infame istorii po]i g\si eroine frumoase. Considera literaturile Fran]ei [i Italiei „pu]in mai bune decât istoriile cu bordeluri [i prostituate ale acestor na]iuni libidinoase. Rabelais.20 Balzac. Deseori. Comstock era pe cale s\ prind\ feribotul din Brooklyn ([i-a amintit el mai târziu) când o „Voce“ i-a spus s\ se duc\ la casa lui Haynes. Am distrus o sut\ [aizeci de tone de literatur\ obscen\. bucurându-se de privilegii menite doar so]ului!“ Nici m\car clasicii nu erau scuti]i de repro[uri. Cu ajutorul prietenilor din YMCA (Young Men's Christian Association). acesta din urm\ s-a sinucis. unde pl\cile au fost distruse. Pu]in dup\ aceea. Comstock a s\rit pe locul vizitiului [i a dus `n goan\ furgonul la YMCA. a declarat unui intervievator `n New York: „~n cei patruzeci [i unu de ani cât am fost aici. Bernard Shaw [i Tolstoi s-au . asemenea unei fiare s\lbatice. responsabil pentru cel pu]in cincisprezece sinucideri. care i-au dat opt mii cinci sute de dolari. Walt Whitman. excelente.

precum [i c\r]i imorale deja publicate. de exemplu. ~n 1559. Biblia. Lectura de zi cu zi a lui Comstock era. st\pânit de furia de a ponegri.328 A L B E R T O M A N G U E L Pagina de titlu a Indexului Catolic. revizuit ultima oar\ `n 1948 [i tip\rit pentru ultima oar\ `n 1966. Sacra Congrega]ie a Inchizi]iei Romane publicase primul Index al c\r]ilor interzise – o list\ de c\r]i pe care Biserica le considera primejdioase pentru credin]a [i morala romano-catolicilor. Biserica Romano-Catolic\ a fost cu mult `naintea lui. junta militar\ condus\ de generalul Pinochet a interzis Don Quijote `n Chile. care includea c\r]i cenzurate `nainte de publicare. ~n 1981. dar superficiale. a spus el. care ar fi s\pat pe sub un text cu extraordinar\ aten]ie `n c\utarea mesajelor ascunse. num\rat printre victimele sale. pentru c\ generalul era convins (pe bun\ dreptate) c\ aceasta ascundea o pledoarie pentru libertatea individual\ [i un atac la adresa autorit\]ii oficiale. timp `n care multe ajunseser\ `n mâinile cititorilor curio[i. ~i lipseau percep]ia [i r\bdarea cenzorilor mai sofistica]i. `ntr-un catalog al ororilor. Indexul. le putea vâna doar dup\ ce ap\reau pe rafturile libr\riilor. Accesul s\u la c\r]i era [i el limitat. Metodele lui Comstock erau dure. Cenzura lui Comstock se limita la a trece lucr\rile suspecte. n-a inten]ionat niciodat\ s\ fie un catalog complet al tuturor .

scrie doamna Gosse `n jurnalul s\u. Arta intr\ `n conflict cu legea doar când are tendin]a de a fi obscen\. Copil\ fiind. „am considerat c\ a inventa o povestire de orice fel este un p\cat. Scopul acestuia nu e s\ `nal]e sfin]i. Aceast\ preocupare este veche [i nu apar]ine exclusiv Occidentului. eseistul american H. religioase sau profane. o form\ ceva mai blând\ a acestei obsesii [i-a g\sit expresia `ntr-o fric\ general\ fa]\ de fic]iune – cel pu]in de pe vremea lui Platon. Când a fost abandonat. ca ap\r\toare a moralit\]ii publice.“ Dar „dorin]a de-a n\scoci povestiri a devenit imperioas\. ~n China secolului al cincisprezecelea. de la Voltaire [i Diderot la Colette [i Graham Greene. `ntr-un editorial: „S-a stabilit cu adev\rat c\ nu exist\ nimic s\n\tos `n art\ decât dac\ aceasta are hainele pe ea?“21 Defini]ia pe care Comstock [i al]i cenzori o dau artei imorale evit\ `ntrebarea. aruncând-o pe femeie [i mai adânc `n mla[tina plictiselii. spunându-i c\ pl\cerile ei erau vinovate. Mencken a definit cruciada lui Comstock drept „un nou puritanism[…] nu ascetic. care a interzis accesul poe]ilor `n republica ideal\. s-a bucurat de atâta succes. „Legea este urm\toarea. F\r\ `ndoial\. Comstock a murit `n 1915. „De atunci“.23 ~n lumea occidental\.ISTORIA LECTURII 329 lucr\rilor interzise de Biseric\. ci s\-i doboare la p\mânt pe p\c\to[i“. pân\ când guvernanta ei calvin\ a aflat [i a mu[truluit-o zdrav\n. Doi ani mai târziu. `n iunie 1966.22 Convingerea lui Comstock a fost c\ a[a-numita „literatur\ imoral\“ pervertea min]ile celor tineri. Soacra doamnei Bovary a afirmat c\ romanele erau acelea care `i otr\viser\ Emmei sufletul [i [i-a convins fiul s\ suspende abonamentul so]iei sale la un bibliotecar.“ Asta a f\cut ca New York World s\ `ntrebe.L. „Arta nu este deasupra moralei. desfrânat\ sau indecent\. ea se amuzase al\turi de fra]ii s\i citind [i improvizând povestiri. care ar fi trebuit s\ se ocupe de probleme spirituale mai `nalte. ci militant. Simplitatea adev\rului . Morala e pe primul loc“. o colec]ie de povestiri de pe vremea dinastiei Ming. tot ce auzeam sau citeam devenea hrana tulbur\rii mele.24 Mama scriitorului englez Edmund Gosse nu permitea s\ fie aduse `n cas\ niciun fel de romane. acesta con]inea – printre sute de lucr\ri teologice – alte sute de c\r]i scrise de autori profani. cunoscut\ sub numele de Povestiri vechi [i noi. la `nceputul anilor 1800. a scris Comstock. Comstock ar fi g\sit o astfel de list\ de folos. `ncât a trebuit s\ fie trecut\ `n indexul chinezesc pentru a nu-i distrage pe tinerii `nv\]\cei de la studierea lui Confucius.

mintea mea s-ar fi putut s\ fie mul]umit\ mai mult\ vreme s\ le urmez tradi]iile f\r\ s\ murmur. p\catul tot nu-mi d\ pace. când eram `n al cincilea an de liceu. la tribunalul din Tennessee. umilindu-m\ astfel foarte mult“. au dat `n judecat\. `n 1980. ~n aceast\ credin]\ [i-a crescut fiul. Ei pot reinterpreta c\r]ile `n a[a fel `ncât acestea s\ le foloseasc\ numai lor. de[i m\ st\pânesc. vanitatea [i viciul care `mi umileau inima sunt peste puterile mele de-a relata. iar nes\buin]a. `n Argentina a avut loc o lovitur\ de stat militar\. condus\ de generalul Jorge Rafael Videla.25 E ceea ce a scris la vârsta de dou\zeci [i nou\ de ani. violase credin]ele lor religioase fundamentaliste. Dar cenzorii pot ac]iona [i `ntr-un alt mod. ~n 1967. tendin]a a fost s\ m\ fac\ realist [i sceptic. Justificarea armatei a fost c\ lupta `ntr-un r\zboi `mpotriva terori[tilor.“28 Printre miile de oameni r\pi]i [i tortura]i s-a aflat un preot. [tiam ce sunt p\s\rile colibri. „Hristos . „Cât am fost copil nu mi s-a adresat nimeni. cel care-l interoga i-a spus c\ modul `n care cite[te el Evangheliile este gre[it. cu afectuosul preambul «A fost odat\ ca niciodat\!» Mi s-a vorbit despre misionari. care includea Cenu[\reasa. „Ei au vrut s\ m\ fac\ s\ fiu exact. Mi-a nesocotit rug\ciunile [i mi-a `mpiedicat progresele. Ceea ce a urmat a fost un val de abuzuri `mpotriva drepturilor omului a[a cum ]ara nu v\zuse niciodat\ pân\ atunci. cititorii stoici care refuz\ s\ citeasc\ de pl\cere [i cer doar relatarea a ceea ce ei consider\ a fi adev\rul: to]i ace[tia `ncearc\ s\ limiteze puterile vaste [i diverse ale cititorului. cititorii fanatici care decid ce se poate [i ce nu se poate citi. f\r\ s\ aib\ nevoie de foc sau de tribunale. Chiar [i acum. ~ntr-o zi. {colile Publice din ]inutul Hawkins. Ei au afirmat c\ o `ntreag\ serie destinat\ [colilor generale.330 A L B E R T O M A N G U E L nu-mi era de ajuns. nu citiser\ opinia lui Gosse. niciodat\.“26 P\rin]ii care. „Interpretezi doctrina lui Hristos `ntr-un mod prea literal“. dar n-auzisem de zâne“. a[a cum l-a definit generalul Videla: „Un terorist nu-i doar cineva cu o arm\ sau o bomb\. Cosi]e-Aurii [i Vr\jitorul din Oz.27 Cititorii autoritari[ti care `i `mpiedic\ pe al]ii s\ `nve]e s\ citeasc\. [i-a amintit Gosse. p\rintele Orlando Virgilio Yorio. ci [i cineva care r\spânde[te idei contrare civiliza]iei occidentale [i cre[tine. m\ rog [i m\ `mpotrivesc. Dac\ m-ar fi `nv\luit `n faldurile moi ale pl\smuirilor supranaturale. i-a spus b\rbatul. trebuia neap\rat s\ aplic peste acesta broderia imagina]iei. dar niciodat\ despre pira]i. ca s\-[i justifice drepturile autocratice.

s\ oglindeasc\ `n el trecutul. . ~n Argentina. intereselor proprietarilor de sclavi sau autorit\]ii tiranilor. Fiecare cititor inventeaz\ `n urma lecturilor.ISTORIA LECTURII 331 s-a adresat s\rmanilor. s\-i multiplice sensurile.“29 Astfel. subordonând cu bun\ [tiin]\ textul unei doctrine. Acela[i act care poate s\ dea via]\ unui text. unei legi arbitrare. el se referea la cei s\rmani cu duhul [i tu interpretezi asta `ntr-un mod mult prea textual [i te duci. dar fiecare cititor poate [i s\ mint\. prezentul [i posibilit\]ile viitorului. s\-i pun\ `n valoare revela]iile. cei s\raci cu duhul sunt boga]ii [i pe viitor trebuie s\-]i petreci timpul ajutându-i pe boga]i. literalmente. nu toate puterile cititorului sunt binef\c\toare. unui avantaj personal. ceea ce nu-i acela[i lucru cu minciuna. dar când pomenea despre s\rmani. poate la fel de bine s\ distrug\ sau s\ `ncerce s\ distrug\ via]a paginii. care sunt cei care au cu adev\rat nevoie de ajutor spiritual. s\ tr\ie[ti al\turi de s\raci.

autorul Corabiei nebunilor.Sebastian Brant. .

{i actul final: luarea lor de la ochi. Ei sunt o func]ie deta[abil\ a trupului. Aristotel. `nainte de-a privi pagina de-acum distinct\ pe care o avem `n fa]\. O [esime din omenire e mioap\. ~n iconografia cre[tin\. dup\ un timp. `nso]it\ de strângerea pleoapelor ca s\ `ndep\rt\m textul am\gitor ca o siren\. ei au devenit emblema cititorului. . de fapt. pe care o purt\m cu noi ca pe o mantis religiosa `ndr\git\. [ezând picior peste picior pe-o stiv\ de c\r]i sau stând `n a[teptare `ntr-un col] r\v\[it al biroului. un semn al prezen]ei cititorului. o creatur\ ca o insect\. o masc\ prin care putem observa lumea. E z\p\citor s\-]i `nchipui acele multe secole de dinainte de inventarea ochelarilor. un simbol al m\iestriei cititorului.NEBUNUL CU CARTEA Toate sunt gesturi obi[nuite: scoaterea ochelarilor din tocul lor. Sfânta Lucia este reprezentat\ purtând doi ochi pe o tav\. Discre]i. ochelarii sunt. Samuel Pepys. [i e mi[c\tor s\-]i `nchipui extraordinara lor u[urare când ochelarii au devenit disponibili. când au reu[it s\ vad\ brusc.1 printre cititori propor]ia este mult mai mare. ridicarea sau coborârea lor pe [aua lucioas\ a nasului ca s\ focaliz\m asupra literelor [i. plierea [i introducerea lor `ntre paginile c\r]ii. [tergerea lor cu o cârp\. ochii pe care cei cu vederea slab\ `i pot scoate sau pune dup\ dorin]\. scrisul de pe pagin\. Apoi. scoaterea lor [i masarea pielii dintre sprâncene. pentru a marca locul unde am `ntrerupt lectura ca s\ ne culc\m. cu poala bluzei sau vârful cravatei. aproape de dou\zeci [i patru la sut\. aproape f\r\ efort. punerea lor pe nas [i fixarea dup\ urechi. când cititorii bâjbâiau printre rândurile nebuloase ale unui text. Luther.

pentru c\ ferestrele. l\sau s\ intre doar o gean\ de lumin\. acesta `[i sparge ochelarii. condamnat s\ moar\ de foame [i sete. cel pu]in un sfert din to]i cititorii lumii ar fi avut nevoie de litere supradimensionate ca s\ descifreze un text. iarna. „S\ nu l\s\m pe nimeni s\ `njoseasc\ cu lacrimi sau repro[uri Aceast\ dovad\ a puterii lui Dumnezeu Care. la mult\ vreme de când nu mai putea vedea. cu asemenea magnific\ ironie Mi-a dat `n acela[i timp `ntunericul [i c\r]ile. Edward Lear. . `nconjurat de mâncare [i b\utur\.“2 Borges a comparat soarta acestui cititor `n lumea `nce]o[at\ a „cenu[ii vagi [i palide ce se-aseam\n\ cu uitarea [i somnul“ cu soarta regelui Midas. din gre[eal\. Wordsworth. Dr. La multe persoane starea se agraveaz\ [i un num\r remarcabil de cititori faimo[i au orbit la b\trâne]e. Tennyson. Toate c\r]ile din lume sunt acum la dispozi]ia lui. Dante Gabriel Rosetti. Kipling. cititor vorace. care a `nceput s\-[i piard\ vederea dup\ treizeci de ani [i a fost numit directorul Bibliotecii Na]ionale din Buenos Aires `n 1955. Schiller. de la Homer la Milton [i pân\ la James Thurber [i Jorge Louis Borges. ~nainte de inventarea ochelarilor.334 A L B E R T O M A N G U E L Schopenhauer. Efortul la care cititorii medievali `[i supuneau ochii era mare: `nc\perile `n care ei `ncercau s\ citeasc\ erau umbrite vara pentru a-i ap\ra de ar[i]\. Yeats. i se deschide t\râmul c\r]ilor. singurul p\mântean care supravie]uie[te unui dezastru nuclear. apoi. Alexander Pope. despre care nu [tim practic nimic `n afar\ de primul nume [i aceast\ neagr\ descriere a `ndeletnicirii sale: „E o treab\ chinuitoare. Dorothy L. Johnson. ca s\ nu permit\ viscolului s\ p\trund\ `n `nc\pere. a comentat soarta ciudat\ a cititorului care-[i pierde vederea [i c\ruia. Unamuno. `ntr-o bun\ zi. Quevedo. precum comentariul scris pe la mijlocul secolului al treisprezecelea de un anume Florencio. Sayers. James Joyce – to]i aveau vederea deficitar\. `nc\perile erau `n mod natural `ntunecoase. Keats. Rabindranath Tagore. Scribii medievali se plângeau permanent de condi]iile `n care trebuiau s\ lucreze [i adesea au f\cut `nsemn\ri despre problemele lor pe marginea c\r]ilor. inevitabil mici. Borges. Un episod al serialului de televiziune Zona crepuscular\ `nf\]i[eaz\ un asemenea Midas. Goethe. Elisabeth Barett Browning.

printre care me[te[ugul facerii ochelarilor era cunoscut `nc\ din 1301.4 ~n Babilon. cocârjeaz\ spinarea. cândva pe la sfâr[itul secolului al treisprezecelea. „unul dintre cele mai folositoare instrumente din lume“. de vreme ce unul dintre lideri explica. Probabil a fost un contemporan al lui Giordano. Patrick Trevor-Roper sugereaz\ c\ e probabil ca ei s\ se fi sim]it ceva mai confortabil `n timpul nop]ii. Giordano da Rivalto din Pisa a ]inut o predic\ `n care a reamintit turmei sale c\ inventarea ochelarilor. procedura care trebuia urmat\ de oricine „voia s\ fac\ ochelari pentru citit“. Dar pu]ini cititori aveau acces la pietre pre]ioase. Unii au constatat c\ ajuta un pic dac\ priveai printr-un disc str\veziu de piatr\. munca trebuie s\ fi fost chiar mai grea. Scriind despre propriet\]ile smaraldelor. de la amvonul Bisericii Santa Maria Novella din Floren]a. Roma [i Grecia.7 Poate a fost un membru al Ghildei lucr\torilor `n cristal vene]ieni. cititorii a c\ror vedere era slab\ nu aveau alt\ solu]ie decât s\ pun\ s\ li se citeasc\. de obicei fiind folosi]i sclavii. dar pe 23 februarie 1306. Mul]i erau condamna]i s\-[i petreac\ orele de citind depinzând de lectura f\cut\ de al]ii sau de o evolu]ie lent\ [i chinuitoare. obi[nuia s\ priveasc\ luptele de gladiatori printr-un smarald. El a ad\ugat: „L-am v\zut pe omul care. avusese loc cu dou\zeci de ani `n urm\. Apoi. `naintea oricui altcuiva. Robert Grosseteste. au comentat remarcabilele calit\]i ale pietrei pre]ioase.5 Pliniu cel B\trân a notat `n trecere c\ `mp\ratul Nero. „pentru c\ `ntunericul este un mare egalizator“. soarta cititorului cu vederea slab\ s-a schimbat. Nu [tim exact când s-a petrecut schimbarea. care nu vedea la distan]\. provoac\ durere la rinichi [i oboseala `ntregului trup“. un c\lug\r pe nume Spina. `n anul acela.8 Sau poate c\ inventatorul a fost un anume Salvino degli Armati. a descoperit [i f\cut o pereche de ochelari [i i-am vorbit. despre care s-a spus c\ „a f\cut ochelari [i i-a `nv\]at pe gratis me[te[ugul [i pe al]ii“. pe m\sur\ ce mu[chii lor oculari `ncercau s\ compenseze defectul. strive[te viscerele [i coastele.ISTORIA LECTURII 335 Stinge lumina ochilor.“6 Nu se [tie nimic despre acest remarcabil inventator. c\ruia o plac\ funerar\ `nc\ vizibil\ `n Biserica Santa Maria Magiore din Floren]a `i d\ titulatura de „inventator al ochelarilor“ [i adaug\ . Dac\ acesta m\rea sângeroasele detalii sau doar le colora `n verde nu avem de unde [ti. dar ideea a persistat pe parcursul Evului Mediu [i c\rturari precum Roger Bacon [i profesorul lui.3 Pentru cititorii cu vederea slab\.

va vedea literele mult mai bine [i mai mari.336 A L B E R T O M A N G U E L Prima reprezentare `ntr-o pictur\ a ochelarilor.“10 Patru secole mai târziu. Bacon scrisese: „Dac\ examineaz\ cineva litere sau mici obiecte printr-un cristal sau o sticl\ c\reia i s-a dat forma p\r]ii inferioare a unei sfere. Descartes `nc\ mai aducea laude inven]iei ochelarilor: „~ntreaga gospod\rire a vie]ilor noastre depinde de sim]urile noastre [i. cu partea convex\ spre ochi. nu `ncape `ndoial\ . l-a f\cut martor al folosirii unui microscop arab rudimentar. `ntr-o povestire de b\trâne]e. pentru c\ acela al v\zului e cel mai cuprinz\tor [i mai nobil dintre acestea. pe nasul cardinalului Hugo de Saint Cher.9 ~n anul 1268. `ntr-o pictur\ de Tommaso da Modena din 1352. Alt candidat este Roger Bacon. Un astfel de instrument este folositor tuturor persoanelor. adus prin contraband\ `n Anglia de un artist care f\cea ilustra]ii pentru manuscrise. pe care deja l-am `ntâlnit ca maestru catalogator [i pe care Kipling. 1317“. „Dumnezeu s\-i ierte p\catele.

Dup\ inventarea presei de tip\rit [i relativa popularizare a c\r]ilor. `n 1540. au fost scumpi [i relativ pu]in\ lume avea nevoie de ei. ~ncepând din secolul al paisprezecelea. Zeii `n[i[i nu s-au ocupat niciodat\ cu literatura. c\rturarul-poet – doctus poeta. `n Anglia. la doar unsprezece ani dup\ publicarea primei Biblii a lui Gutenberg. negustori ambulan]i care c\l\toreau din ora[ `n ora[ vindeau „oglinde ieftine de pe continent“.ISTORIA LECTURII 337 c\ inven]iile care servesc ca s\-i sporeasc\ puterea sunt printre cele mai folositoare ce pot exista. [i `n Frankfurt. de Tommaso da Modena. `n numeroase tablouri au fost ad\uga]i ochelari. astfel. ~n Grecia. de vreme ce c\r]ile `nsele se aflau `n posesia câtorva ale[i. de exemplu. Cei care f\ceau „oglinde“ [i rame pentru ele au devenit cunoscu]i `n Strasbourg `n 1466. s\ cumpere mai multe c\r]i [i. `n a[a fel `ncât modul lor de prindere s\ poat\ fi reglat. o pereche de ochelari a fost ad\ugat\ câteva secole mai târziu unui `n]elept cu barb\ alb\ c\ruia i se arat\ un tom voluminos de c\tre un b\rbat mai tân\r [i `ndurerat.“11 Prima reprezentare cunoscut\ a ochelarilor se afl\ `ntr-un portret din 1352 al cardinalului Hugo de St Cher. ochelarii de citit au fost un articol de lux. Roma [i Bizan]. divinit\]ile . a[ezat la masa lui. cunoscu]i sub numele de „oglinde ]intuite“. ~n multe reprezent\ri ale Adormirii sau Mor]ii Fecioarei. dar acest rol s-a limitat la muritori. câ]iva doctori [i `n]elep]i care o `nconjoar\ pe patul de moarte se trezesc c\ poart\ ochelari de diferite tipuri.12 Acesta `l `nf\]i[eaz\ pe cardinal `n straie preo]e[ti. reprezentat cu o t\bli]\ sau un sul `n mân\ – fusese considerat o pild\. constau din dou\ lentile rotunde. pentru a eviden]ia natura studioas\ [i `n]eleapt\ a personajului. fixate `n rame groase [i pozi]ionate pe r\d\cina nasului. bibliotecarului. Pân\ târziu `n secolul al cincisprezecelea. c\rturarului. `n Nürnberg. cererea pentru ochelari a crescut.13 E posibil ca ochelarii `n num\r mai mare [i mai buni s\ fi permis mai multor cititori s\ devin\ mai dibaci. copiind dintr-o carte ce st\ deschis\ pe un raft aflat `n dreapta. `n 1478. acest obiect a `nceput s\ fie asociat cu figura intelectualului. pu]in deasupra lui. Ochelarii. din Provence. Tâlcul pare a fi acela c\ nici cel mai `n]elept dintre c\rturari nu are destul\ `nv\]\tur\ cât s-o vindece pe Fecioar\ [i s\-i schimbe destinul. `n Adormirea pictat\ de un maestru anonim `n secolul al unsprezecelea [i care se afl\ acum la M\n\stirea Neuberg din Viena.

ca s\-i dea autoritate. cu `ncepere de la mijlocul secolului al paisprezecelea. Viena. emblematicul tom cre[tin a fost acompaniat de-o alt\ imagine. grece[ti [i latine n-au fost niciodat\ `nf\]i[ate ]inând `n mân\ o carte. aceea a ochelarilor. al doilea din dreapta. Unul din doctorii care o consult\. Perfec]iunea lui Hristos [i . ad\uga]i cu mai bine de trei sute de ani mai târziu. poart\ o pereche de ochelari academici.338 A L B E R T O M A N G U E L O Adormire a Sfintei Fecioare din secolul al unsprezecelea din M\n\stirea Neuberg.14 Cre[tinismul a fost prima religie care a plasat cartea `n mâinile zeului ei [i.

tocilarul. preten]ios. profesor de poezie la Universitatea din Freiburg. `n `n]elepciunea Lui.ISTORIA LECTURII 339 a lui Dumnezeu nu `ndrept\]ea reprezentarea lor ca suferind de miopie. a fost v\zut ca un nebun. sl\b\nog. intitulat Das Narrenschiff sau Corabia nebunilor. umili]i de acuza]ia c\ ocupa]ia lor e condamnabil\. A avut imediat succes: `n primul an. Bunica mea. dar a schimbat ordinea capitolelor [i a inclus varia]iuni proprii. num\rul cititorilor a tot sporit pân\ . cititorul miop. Brant s-a plâns de forma aceasta de plagiat. ochelarii mei trimi[i cu piciorul `ntr-un col]. au fost. oftase: „Visezi cu ochii deschi[i“. a angajat un poet necunoscut s\ mai adauge c\r]ii `nc\ patru mii de versuri. iar cartea `n cel\lalt. cartea a fost retip\rit\ de trei ori. dar P\rin]ii Bisericii – Sfântul Toma d’Aquino. Aristotel – au fost uneori `nf\]i[a]i ]inând `n mâini un tom doct [i purtând `n]eleptele „oglinde“ ale cunoa[terii. faptelor [i trupului. ~n februarie 1494. un editor `ntreprinz\tor. presupunând c\ n-aveam s\-i `nso]esc la unul din filmele cu cowboy la care se duceau. la un moment dat. ~ngropat `n c\r]i. elitist – acestea sunt câteva dintre epitetele care pân\ la urm\ ajung s\ fie asociate cu intelectualul distrat. Cei mai mul]i dintre cititori. Indolent. a ascuns. tân\rul doctor `n [tiin]e juridice Sebastian Brant a publicat un mic volum de versuri alegorice `n limba german\. ci [i abuzurile acesteia. `n timpul unei recrea]ii din clasa a [asea sau a [aptea. s\ traduc\ textul `n latin\.15 Locher a f\cut-o. iar la Strasbourg. izolat de lumea realit\]ilor. cititorul cu ochelari care avea preten]ia de a [ti ceea ce Dumnezeu. ~mi amintesc c\ s-a râs de mine. care `mi v\zuser\ dormitorul drapat cu c\r]i. „Nu ]i-ar pl\cea asta!“ a fost verdictul verilor mei. Brant i-a cerut prietenului s\u Jacques Kocher. pentru c\ inactivitatea mea i se p\rea o lenevie risipitoare [i un p\cat `mpotriva bucuriei de a tr\i. La sfâr[itul secolului al cincisprezecelea. dar `n zadar. iar ochelarii au devenit emblematici pentru arogan]a intelectual\. pedant. interesat de profit. Sfântul Augustin – [i autorii antici admi[i `n canonul catolic – Cicero. [oarecele de bibliotec\. [i cum s-a sfâr[it zeflemeaua cu mine r\[chirat pe podea cu fa]a `n jos. ~n pofida schimb\rilor aduse textului original al lui Brant. Doi ani mai târziu. `n timpul faimosului carnaval din Basel. v\zându-m\ citind duminic\ dup\-amiaza. pentru c\ am r\mas `n\untru s\ citesc. locul unde s-a n\scut Brant. atunci ca [i acum. ochelarii erau suficient de familiari ca s\ simbolizeze nu doar prestigiul lecturii. sim]indu-se superior acelora nefamiliariza]i cu cuvintele p\strate `ntre coperte pr\fuite.

`n termeni preci[i. spune smintitul cititor al lui Brant. meritul era al lui Brant. El este Büchernarr. descoperirea Lumii Noi. Pe nasul lui st\ o pereche de ochelari. se compar\ pe sine cu Ptolemeu al II-lea din Alexandria. adu[i la zi: de exemplu. de la adulter [i jocul de c\r]i la lipsa de credin]\ [i la ingratitudine. `n vârst\ de dou\zeci [i cinci de ani la acea dat\.340 A L B E R T O M A N G U E L târziu `n secolul al [aptesprezecelea. Dar. Dürer [i al]i arti[ti le-au oferit cititorilor lui Brant imagini standard ale acestor noi p\c\to[i. .16 Datorit\ c\r]ii lui Brant. / Am aici mari comori. Cititorul care deschidea cartea lui Brant era confruntat cu propria imagine: un om aflat `n biroul s\u. un m\gar st\ a[ezat la acela[i pupitru. citind dintr-o carte mare unei clase de animale-studen]i. Una dintre imagini. care puteau fi imediat recunoscu]i printre semenii lor din via]a de fiecare zi. „nebunul cu cartea“. Succesul s\u s-a datorat `n parte gravurilor `n lemn care `nso]eau textul. cu ochelari pe nas [i paleta de mu[te ]inut\ cu copita. dar nu cunoa[tere. mai pre]ioas\ chiar decât aurul. multe f\cute de Albrecht Dürer. iar `n mâna dreapt\ ]ine un p\m\tuf de [ters praful cu care love[te mu[tele care veneau s\ se a[eze pe paginile c\r]ilor. `n timp ce o tichie de m\sc\rici cu clopo]ei `i atârn\ `n spate. El trecuse `n revist\ cu meticulozitate nebuniile [i p\catele societ\]ii sale. `n 1505. Omul poart\ o scufie de noapte (ca s\-i ascund\ urechile de m\gar). pe ambele p\r]i ale pupitrului [i `n compartimentele acestuia. „s\ fiu primul care urc\ `n aceast\ corabie. prima de dup\ frontispiciu.“ El m\rturise[te c\. `n De fide concubinarum de Olearius. `n general. `n compania oamenilor `nv\]a]i care citeaz\ din c\r]i `n]elepte. ilustreaz\ nebunia c\rturarului. Ochelarii `l acuz\: iat\ omul care nu va vedea lumea direct. imaginea c\rturarului ochelarist [i ]icnit a devenit repede o imagine comun\. care a acumulat c\r]i. omul a c\rui nebunie const\ `n faptul c\ se-ngroap\ `n c\r]i. este men]ionat\ pe la jum\tatea c\r]ii pentru a exemplifica nebunia curiozit\]ii nes\buite. `nconjurat de c\r]i. care avusese loc cu mai pu]in de doi ani mai devreme. Pentru mine cartea este totul. din care nu `n]eleg o iot\. dar scriitorul `nsu[i a fost cel care a conceput ilustra]iile menite s\ `nso]easc\ textul. C\r]ile sunt peste tot: pe etajerele din spatele lui. „Am motive `ntemeiate“. care se mul]ume[te s\ se uite la cuvintele moarte de pe o pagin\ tip\rit\. `i place s\ poat\ spune: „Am acas\ toate aceste volume“.

“18 Geiler insist\: „Cel care `[i dore[te c\r]i pentru ca s\-i aduc\ celebritatea trebuie s\ `nve]e ceva din ele. c\rturarul umanist Geiler von Kayserberg a `nceput s\ ]in\ o serie de predici bazate pe tipurile de nebunii ale lui Brant. Geiler a folosit descrierea pentru a `mp\r]i nebunia livresc\ `n [apte categorii. de parc\ ar fi un mobilier costisitor. este imposibil. despre Nebunul cu cartea. Dar acest prim Nebun [i-a pus c\r]ile `n lan]uri [i le-a f\cut prizonierele sale. Al patrulea clopo]el `l introduce pe Nebunul c\ruia `i plac c\r]ile somptuos `mpodobite cu gravuri. Dar le vei alege pe acelea care-]i sunt folositoare [i te vei folosi de ele la momentul potrivit. ci `n capul s\u. primul clopo]el `l anun]\ pe nebunul care colec]ioneaz\ c\r]i de dragul gloriei. multe flori [i alte lucruri care s\ te `ncânte?“ Ce nevoie avem de chipuri omene[ti sau flori `ntr-o carte? . nu trebuie s\ le depoziteze `n biblioteca sa. `n 1509. Geiler `l compar\ cu un stomac deranjat de prea mult\ mâncare sau cu un general incomodat la asediu de num\rul mare de solda]i pe care-i poate folosi.“ Al doilea clopo]el sun\ pentru Nebunul care vrea s\ devin\ `n]elept prin ingerarea a prea multor c\r]i. [i-i o regretabil\ pierdere de timp. luna. „s\-]i osp\tezi privirea cu aur [i argint când atâ]ia dintre copiii Domnului sufer\ de foame? N-au ochii t\i soarele. spune el. „S\-mi arunc prin urmare toate c\r]ile?“ – [i ni-l putem imagina pe Geiler fixând cu degetul un anume credincios din auditoriul lui duminical. `ncercând s\ observe `n detaliu.ISTORIA LECTURII 341 Atât de popular\ era cartea lui Brant `ncât. ~n secolul `ntâi d. Dup\ Geiler.Hr. stemele [i emblemele de pe frontispiciile caselor. `ntreab\ Geiler. „Nu. corespunzând primului capitol din cartea lui Brant. „Ce a[ putea face?“ te `ntrebi. cerând ca el. câte una `n fiecare duminic\. s\ fie azvârlit `n lan]uri.17 Prima predic\. din fug\. ci ca podoabe pentru saloanele lor. desigur. „Nu-i oare o nebunie p\c\toas\“. dac\ s-ar putea elibera [i vorbi. l-ar târ` `n fa]a magistra]ilor. Aceasta. Geiler `l compar\ pe acesta cu un nebun care alearg\ prin ora[. filosoful latin Seneca (pe care lui Geiler `i pl\cea s\-l citeze) denun]ase deja acumularea ostentativ\ de c\r]i: „Mul]i oameni f\r\ educa]ie folosesc c\r]ile nu ca pe ni[te instrumente de studiu. ci doar le frunz\re[te ca s\-[i satisfac\ lene[a curiozitate. Brant folosise cuvintele nebunului pentru a se descrie pe sine. stelele. fiecare din acestea recognoscibil\ dup\ clinchetul unuia dintre clopo]eii Nebunului.“ Al treilea clopo]el sun\ pentru Nebunul care colec]ioneaz\ c\r]i pe care nu le cite[te. nu ele.. s\ nu le-arunci. a fost.

.Frontispiciul lui Albrecht Dürer la a doua edi]ie a Corabiei nebunilor de Sebastian Brant.

tacit. (Aici Geiler `mprumut\ iar\[i. dar vajnic ap\r\tor al necesit\]ii cunoa[terii prin studiu [i al valorii c\r]ilor. El este cititorul devenit scriitor. Departe de o asemenea inten]ie. ci `n gândurile despre ac]iunile lor. s\ vad\ gre[eala nu `n propriile ac]iuni. Geiler i-a `narmat cu un `ntreg catalog de acuza]ii. nesiguri `ntr-o perioad\ `n care structurile religioase [i civile ale Europei fuseser\ sfâ[iate `n r\zboaiele dinastice ce alteraser\ ideea pe care o aveau despre istorie. schismele religioase `i f\cuser\ s\ se `ntrebe cine. ~mi pot imagina sentimentul inconfortabil al celor care. `n imagina]ia lor. din Seneca. critic la adresa competi]iei intelectuale neinstruite [i g\unoase. probabil. filosoful care se revolta `mpotriva colec]ionarului „care `[i ob]ine pl\cerea din leg\turi [i etichete“ [i `n a c\rui cas\ plin\ de c\r]i „po]i vedea operele complete ale oratorilor [i istoricilor pe rafturi ce se `nal]\ pân\ la tavan.)19 Al [aselea clopo]el `l cheam\ pe Nebunul care scrie [i produce c\r]i proaste f\r\ s\-i fi citit pe clasici [i f\r\ niciun fel de cuno[tin]e de scriere corect\. asemenea mie. tentat s\ adauge notele sale operelor celor mari.ISTORIA LECTURII 343 Nu sunt cele l\sate de Dumnezeu de ajuns? {i Geiler concluzioneaz\ c\ aceast\ iubire de imagini zugr\vite „este o insult\ adus\ `n]elepciunii“. intelectualul furnizeaz\ argumente antiintelectualilor vremii sale. explor\rile geografice clintiser\ conceptele de spa]iu [i comer]. El nu . ca societate. `n ideile [i lecturile lor. argumentele sale erau ale unui cleric umanist. Prin imagistica intelectual\ a lui Brant Geiler. purtau ochelari [i care probabil c\ au ajuns s\ [i-i scoat\ pe furi[. de ce [i ce erau ei pe p\mânt. gramatic\ sau oratorie. pe m\sur\ ce aceste umile instrumente au devenit brusc `nsemnul dezonoarei. care le-a permis. pentru c\. biblioteca a devenit un ornament esen]ial al caselor bogate“. pe care viitorii antiintelectuali aveau s\ o ignore – al [aptelea [i ultimul Nebun cu cartea este acela c\ruia `i repugn\ c\r]ile cu totul [i dispre]uie[te `n]elepciunea care poate fi dobândit\ din ele. asemenea b\ii. Al cincilea clopo]el `l anun]\ pe Nebunul care `[i leag\ c\r]ile `n coperte bogate. Dar nu pe cititor [i ochelarii s\i `i ataca Geiler. c\ el d\dea glas resentimentului popular `mpotriva omului cu carte. Mul]i dintre aceia care se aflau `n catedrala din Strasbourg `n fiecare duminic\ [i ascultau anatemele lui Geiler `mpotriva nebuniilor cititorului dezorientat credeau. ~n final – printr-o paradoxal\ `ntors\tur\.

suferind de ceea ce John Donne descrisese drept „defectele singur\t\]ii“. purtând ochelari [i amu[inând `ntr-o carte. peste na]iuni [i genera]ii care i-au dat sau nu i-au dat o pâine cât a tr\it. vorbind `n ap\rarea c\rturarului-cititor. a `mp\r]it oamenii `n dou\ categorii. `n vremurile noastre.21 departe de ocupa]iile gregare ale oamenilor de rând.“22 {i `n ce-l prive[te pe cititor. o pereche de ochelari. care-i considera pe c\rturari ni[te privilegia]i lipsi]i de merite. un m\gar pred\ unei clase de dobitoace `n satira De fide concubinarum din 1505 a lui Olearius. dup\ moarte. Thomas Carlyle. preocup\ri . Scriitorul spaniol Jorge Manrique. `n mansarda lui mizer\. o carte. izolat `ntr-un col]. cu drepturile [i nazurile lui de autor. Sainte-Beuve avea s\ numeas\ „turnul de filde[“. unul care se ascunde de lume. simbolul. cititorul ochelarist.20 ascunzându-se de problemele reale ale lumii `n ceea ce. submineaz\ senzualitate unei fe]e [i sugereaz\. diviziunea avea s\ fie perceput\ drept una „`ntre cei care tr\iesc din munca mâinilor“ [i „Nebunul cu cartea“. câteva secole mai târziu. `mp\rt\[ea resentimentul crescând `n rândurile popula]iei generale. La trei secole dup\ Geiler. paradisul „`n care poate sui cititorul intelectual ca s\ se izoleze de gloat\“. domnind (pentru c\ asta face) din mormântul lui. un m\nunchi de nuiele [i o pereche de ochelari.344 A L B E R T O M A N G U E L ~narmat cu un pupitru. `n haina lui demodat\. Este curios cum ochelarii nu [i-au pierdut niciodat\ conota]ia de superioritate. s-a p\strat prejudecata unui „intelectual“ distrat. cu re]et\ sau f\r\. un contemporan al lui Geiler. `n schimb. i-a `mprumutat acestuia tr\s\turi eroice: „El. „cei care tr\iesc din mâinile lor [i cei boga]i“. `n avantajul lor. Chiar [i aceia care vor s\ par\ de[tep]i (ori cel pu]in pedan]i).23 ~n scurt timp. folosesc. un vis\tor cu ochii deschi[i.

pentru c\ pot citi „bine“ (dup\ cum par s\ indice temu]ii ochelari). `n loc de asta. celor c\rora cititul trebuie s\ li se refuze. elita scribilor.25 Argumentul care-i opune pe cei cu dreptul de a citi. minoritatea. Iar faimoasele cuvinte ale lui Dorothy Parker sun\ astfel: „B\rba]ii rar `ncearc\ s\ aghe]e / Fetele cu ochelari pe fe]e. argumenta Socrate. dar [i `n ale acelora care n-au de-a face cu el[italicele `mi apar]in]. „Dat\ fiind mul]imea de oameni de care este `nconjurat un individ“.“24 C\rturarul englez John Carey.“ Punerea `n opozi]ie a for]ei trupului [i a puterii min]ii. poate fi dus din loc `n loc [i cade nu doar `n mâinile acelora care l-ar `n]elege. „Ceea ce e cel mai bun“. indiferent de natura acestuia. ca un concept reductiv [i eliminator. separarea l’homme moyen sensuel de intelectual. care nu se las\ conduse de ra]iune. Dezb\tând semnifica]iile fericirii. majoritatea oamenilor. fiind incapabil s\ se apere ori s\ se ajute singur. la care pot ajunge doar pu]inii speciali[ti informa]i. are `ntotdeauna nevoie de ajutorul p\rintelui s\u. „este aproape imposibil s\ consideri c\ to]i ace[ti oameni ar avea o individualitate echivalent\ cu a ta. concluzioneaz\ Carey. {i atunci când este molestat [i incorect tratat.“ Cititori aveni]i [i cititori neaveni]i: Socrate pare s\ sus]in\ existen]a unei interpret\ri „corecte“ a unui text. popula]ia alege ce-i mai r\u… Nimic nu-i mai v\t\m\tor decât s\ ascul]i ce spun oamenii. fiin]ele cu oase [i tendoane. Textul nu [tie cum s\ se adreseze celor c\rora le este menit [i celor c\rora nu le este menit. analizând rela]ia dintre intelectuali [i mase. spunea el. pentru c\ ace[tia „n-ar `n]elege“. gânditorii. De o parte se afl\ muncitorii. „textul. de cealalt\. la sfâr[itul secolului nostru. Seneca acorda minorit\]ii beneficiul `n]elepciunii [i dispre]uia opinia majorit\]ii. sunt inventate pentru a diminua o asemenea dificultate“. considerând just ceea ce-i aprobat de cei mai mul]i [i luând drept model comportamentul maselor. ci de conformism. cere o argumenta]ie elaborat\. `n Unora le place jazzul. intelectualii presupu[i a fi alia]i cu autoritatea. ~n Anglia victorian\. „Odat\ ce un lucru este pus `n scris“. sclavii care n-au acces la carte. „ar trebui s\ fie preferat de majoritate [i.ISTORIA LECTURII 345 intelectuale. Tony Curtis poart\ o pereche de ochelari fura]i `n timp ce `ncearc\ s-o conving\ pe Marilyn Monroe c\ nu este altceva decât un milionar naiv. Matthew Arnold avea s\ preia . Masele. este unul vechi [i specios. a g\sit ecouri ale opiniei lui Seneca la cei mai vesti]i scriitori englezi de la sfâr[itul perioadelor victorian\ [i edwardian\.

`n vestul Londrei.Cititori scotocind prin biblioteca grav afectat\ din Holland House. distrus\ de un incendiu `n bombardamentul din 22 octombrie 1940. .

.

Depinzând de timp [i de loc. vom avea grij\ ca tipii aceia oribili care au avut impertinen]a s\ vin\ la noi `n vizit\. dar nici Popula]iei. Nu-i vom l\sa s\ uite nicio clip\ c\ ei nu-s de-ai no[tri. mai degrab\ acumuleaz\ decât ne elibereaz\ tensiunile din minte. Ambele stereotipuri sunt fictive [i ambele sunt periculoase. cei din Marea Cultur\. ~ncercând s\ descopere la muritorii de rând o activitate sinonim\ scrisului creator. Sigmund Freud sugereaz\ c\ o compara]ie poate fi f\cut\ `ntre operele fictive [i reverii.28 ori Nebunul cu cartea. ace[tia [i aspectele legate de ei fiind ceea ce merit\ avut `n vedere“. sub pretextul criticii morale [i sociale.“27 Ce-a existat mai `ntâi? Masele. s\ nu-l uite nici ei niciodat\.348 A L B E R T O M A N G U E L aceast\ opinie `n toat\ splendoarea arogan]ei ei: „Noi[…] nu suntem pentru `ncredin]area mo[tenirii Barbarilor sau Filistinilor. n-o vom uita niciodat\: ba mai mult. «{i `]i aminte[ti ce splendid\ vorb\ de duh ne-a spus Unchiul Virgiliu? {tii despre ce-i vorba. Aldous Huxley o define[te drept cuno[tin]ele special acumulate ale oric\rei familii unite. nu este nici limitat [i nici limitator. Timeo Danaos… Splendid\. de experien]\ [i de dorin]\. eu unul n-o voi uita-o niciodat\. ne `ntâlnim“. acestea sunt angajate `ntr-o `ncercare de-a limita un domeniu care. `n esen]a sa.» Nu. de starea de spirit [i de memoria noastr\. „schimb\m amintiri despre Bunicul Homer. despre M\tu[a Sapho [i despre s\rmanul Johnny Keats. pl\cerea noastr\ de a citi. `n cazurile cel mai fericite. determinându-ne s\ fim mai mult. despre b\trânul acela `ngrozitor Dr. scria Huxley. acei nenoroci]i care nu-s de-ai no[tri [i care nu l-au cunoscut niciodat\ pe b\trânul [i blândul unchi V. „Când noi. proprietatea comun\ a tuturor membrilor ei. Johnson. E adev\rat c\. „pl\cerea pe care o ob]inem provine din eliberarea tensiunilor din mintea noastr\[…] dându-ne ocazia s\ avem reverii f\r\ a trebui s\ ne facem repro[uri sau s\ ne ru[in\m“. `n . con[tien]i de prezen]a lor. pe care Thomas Hardy le descrie drept „o gr\mad\ de oameni[…] dintre care câ]iva care au sufletele sensibile. acordându-le `ntr-atât `ncât s\ le fac\ s\ cânte. pentru c\.29 Dar mai mult ca sigur c\ asta nu se aplic\ majorit\]ii cititorilor. pentru c\. `n citirea fic]iunii. cel care poart\ ochelari [i se crede superior `ntregii lumi [i c\ruia lumea-i d\ cu tifla. Realitatea lecturii trebuie c\utat\ altundeva. nici pe departe mai pu]in.“26 ~ncercând s\ `n]eleag\ exact despre ce mo[tenire era vorba. `n derâdere? Cronologia nu are aici prea mare importan]\.

cum s-ar spune. ca ni[te copoi. „Care s\ fie influen]a marilor capodopere asupra vie]ii mele. c\lc\m cu pas sigur.ISTORIA LECTURII 349 anumite momente. tocmai se `ntinde dup\ un volum. Nu se preocup\ de c\r]i ca s\ se sustrag\ vie]ii de afar\. textul iluzoriu [i faptul c\ citim. uitând de tot ce ne `nconjoar\. Citim cu condescenden]\. parc\ am r\t\ci `n spa]iu. citim pe ner\suflate. de parc\ ceva pe cale de-a fi uitat a fost recuperat de undeva. r\uvoitori. cu admira]ie. {tim c\ citim. Ei `ncearc\ s\ dep\[easc\ `mprejur\rile . `nf\]i[eaz\ r\m\[i]ele unei biblioteci pr\bu[ite. Citim plini de prejudec\]i. cu melancolie. iar `n centrul `nc\perii se `nal]\. Citim prev\z\tori. nu ignor\ distrugerile. de dragul pove[tii. vagabond\m. Citim ca s\ afl\m sfâr[itul. cu neglijen]\. al treilea cite[te. O fotografie f\cut\ `n 1940. Citim cu generozitate. f\r\ ]int\. cu invidie. asemenea lui Don Quijote. pare a citi titlurile de pe cotoare. cu pasiune. purtând ochelari. când stelele sunt generoase. `ncât mi-aduc atâta bucurie?“31 Nu [tim: citim cu ignoran]\. Prin acoperi[ul spart putem vedea afar\ cl\diri fantomatice. altul. Citim nebune[te. având `n minte. Pentru aceast\ lectur\ avem o ilustra]ie.30 Dar `n majoritatea cazurilor. umplând golurile. „Ce-i cu aceast\ emo]ie?“ se `ntreab\ Rebecca West dup\ ce citise Regele Lear. `n acela[i timp. `n timpul bombardamentelor din Londra. uneori. cutremurându-ne. a c\rei form\ fantomatic\ se ridic\ [i intr\ `napoi `n noi `nainte de-a apuca s\ vedem ce este. pierdu]i `n reverie. chiar dac\ suspend\m [i ultima r\m\[i]\ de ne`ncredere. Nu `ntorc spatele r\zboiului. Dar rafturile de pe pere]i au rezistat la locul lor. {i. s\rind peste pagini. lungi. parc\ ezitând ce carte s\ aleag\. `n aceste peisaje fic]ionale. l\sându-ne mai b\trâni [i mai `n]elep]i. din cel de-al Doilea R\zboi Mondial. Trei b\rba]i stau `n picioare `n mijlocul d\râm\turilor: unul. dintr-un col] profund al memoriei noastre – recunoa[terea a ceva despre care nu [tiam c\ se afl\ acolo sau a ceva pe care-l sim]eam ca pe-o pâlpâire sau ca pe-o umbr\. imponderabili. chiar [i atunci când nu [tim cum. [tim de ce citim. `nfiora]i. reparând gre[elile. luând ap\rarea textului. de dragul lecturii `n sine. f\r\ s\ [tim ce anume ne-a provocat pl\cerea. lumea paginii trece `n imaginarul nostru con[tient – vocabularul nostru zilnic de imagini – [i atunci. ]inând `n mâini o carte deschis\. `n stiv\. Citim ca s\ nu ajungem la acesta. iar c\r]ile aliniate pe ele par s\ nu fi avut de suferit. grinzi [i mobilier distrus. Citim cu mi[c\ri `ncete. Citim `n r\bufniri de brusc\ pl\cere.

uneori. . `ncearc\ s\ reg\seasc\ – printre ruine.350 A L B E R T O M A N G U E L v\dit potrivnice. `[i afirm\ dreptul firesc de-a pune `ntreb\ri. `n uimita recunoa[tere pe care ne-o aduce. lectura – un `n]eles.

drag\ prietene. `n câteva volume.[…] A[a c\. a[a cum.[…] Dar m\ ]ine `n mrejele lui [i `nc\ s-ar putea s\ reu[esc. `n vremurile de alt\dat\. iat\ recunoa[terea pe [leau a acestui viciu pe care l-am respins de-o mie de ori. indiferent cât de minunat ar fi. corect\ din punct de vedere arhitectural [i premeditat\. m\car `n producerea unui fragment reu[it[…] dovedind prin por]iuni finalizate c\ aceast\ carte exist\ [i c\ mi-am dat seama ce n-am fost `n stare s\ realizez. [i a[ fi fost dispus s\-mi sacrific toat\ satisfac]ia [i vanitatea de dragul acestui altceva. mi-am imaginat [i-am `ncercat `ntotdeauna altceva. alchimi[tii `[i ardeau mobila [i grinzile acoperi[ului pentru a `ntre]ine focul marelui magnus opus. 16 noiembrie.“ STÉPHANE MALLARMÉ. nu o colec]ie de inspira]ii `ntâmpl\toare. Despre ce-i vorba? Greu de spus: nu mai mult decât o carte.PA GINILE ALB E D E L A S F Â R { IT „R\bd\tor ca unul dintre alchimi[ti. dac\ nu `n finalizarea acestei opere ca `ntreg (ar trebui s\ fii Dumnezeu [tie cine pentru asta!). Scrisoare c\tre Paul Verlaine. o carte care s\ fie cu adev\rat o carte. 1869 .

.

Tigru (vezi Feline [i animale cu blan\). Printre c\r]ile pe care nu le-am scris – printre c\r]ile pe care nu le-am citit. asemenea celor pe care nu le-am citit.PAGINILE ALBE DE LA SFÂR{IT ~n celebra povestire a lui Hemingway „Z\pezile de pe Kilimanjaro“. cu o precizie ce ]ine de o curiozitate boln\vicioas\. protagonistul. Terfeloage. Tenta]iile lecturii. se `ntind pân\ `n `ntunecimile cele mai `ndep\rtate ale bibliotecii universale. Rafturile cu c\r]ile pe care nu le-am scris. De ce?“1 El men]ioneaz\ câteva. Pot ghici. ~mi sunt cunoscute pagina ei sobr\ de titlu [i mottoul sarcastic. {tiu exact cum arat\. Transmigra]ia sufletelor cititorilor (vezi ~mprumutarea c\r]ilor). de acum. dar mi-ar fi pl\cut s\ le citesc – este Istoria lecturii. ca vini[oarele din marmur\. cu titluri precum (deschid din `ntâmplare la litera T): Tantalus pentru cititori. exact `n locul `n care lumina acestei sec]iuni a bibliotecii se sfâr[e[te [i `ncepe `ntunericul sec]iunii urm\toare. care moare. trebuie s\ fie nesfâr[it\. senzuala leg\tur\ din pânz\ neagr\ de sub supracopert\ [i literele aurii. care `mi va prilejui multe satisfac]ii. evident. Tabla de materii. `[i aduce aminte de toate povestirile pe care. [i dedica]ia mi[c\toare. Tipar [i memorie. pe care nu le-am mai . {tiu despre carte c\ are ilustra]ii. n-are s\ le mai scrie niciodat\ „{tia cel pu]in dou\zeci de povestiri bune de prin locurile acelea [i nu scrisese niciuna. {tiu c\ are un indice copios [i vrednic de luat `n seam\. Tarzan – biblioteca lui. Tolstoi – canonul lui. `n relief. Suntem `ntotdeauna la `nceputul `nceputului literei A. chiar acolo. Pot s\ descriu coperta ei [i s\-mi `nchipui c\-i pip\i paginile de o str\lucitoare culoare crem. Pot s-o v\d. dar lista.

354 A L B E R T O M A N G U E L v\zut niciodat\ pân\ acum: o fresc\ din secolul al [aptelea `nf\]i[ând Biblioteca din Alexandria. mul]i obscuri. Am cartea deschis\ `n fa]\. E scris\ prietenos (`i simt cu precizie tonul). pentru 1933. pe m\sur\ ce trec de la un capitol la altul. din digresiuni pe aceast\ tem\. `n ploaie. despre Doamna Neagr\ din Sonete [i la fel de brunetul Tân\r de-acolo. {tiu c\. scris\ cu mâna ei. Un subiect cheam\ un altul. voi `n]elege mai bine cine sunt eu. care arat\ c\ printre c\r]ile pe care urma s\ le achizi]ioneze era Miss Lonelyhearts a lui Nathanael West. o fotografie a poetei Sylvia Plath citind cu voce tare `ntr-o gr\din\. a[a cum a v\zut-o unul dintre arti[tii contemporani. Voi citi despre triumfurile. salvate de o pasager\ de pe Titanic. pe mas\. ca magii din vechime. la urm\. iar autorul continu\ ca [i cum ar ignora cauzalitatea logic\ sau continuitatea istoric\. Emily Dickinson `n pat. despre persecu]iile pe care le-au `ndurat [i despre descoperirile lor aproape secrete. accesibil\ [i totu[i erudit\. unii faimo[i. ale c\ror titluri abia dac\ le pot distinge. {i. ar\tând c\r]ile pe care le ]inea pe pupitrul lui. c\reia `i apar]in. Exist\ volume care s-au scris despre unicorn. e f\cut\. C\ o astfel de carte nu exist\ (sau nu exist\ `nc\) nu-i un motiv s-o ignori mai mult decât am ignora o carte despre un subiect imaginar. s\ spunem a[a. o schi]\ a camerei lui Pascal de la Port Royal. a . cu o bonet\ cu vol\na[e legat\ confortabil sub b\rbie [i cinci sau [ase c\r]i z\când `n jurul ei. despre Atlantida. ci [i a cititorilor obi[nui]i. informativ\ [i totu[i reflexiv\. despre egalitatea dintre sexe. lista cump\r\turilor de Cr\ciun ale Gretei Garbo. zâmbe[te agreabil (nu pot spune dac\ e un b\rbat sau o femeie. o anecdot\ aduce `n minte o poveste aparent f\r\ leg\tur\. Voi afla despre deprinderile lor [i despre schimb\rile acestor deprinderi [i transformarea prin care au trecut purtând `n ei. fa]a ras\ proasp\t ar putea fi a ambelor sexe. cititorul. voi fi introdus `n acea familie de cititori. la fel [i ini]ialele numelui) [i simt c\ sunt pe mâini bune. o fotografie a c\r]ilor `mbibate de apa m\rii. al c\rui chip l-am v\zut pe frontispiciul ar\tos. Autorul. se afl\ o metod\: cartea pe care o v\d `n fa]a mea nu este doar istoria lecturii. Dar istoria pe care o consemneaz\ aceast\ carte a fost una deosebit de dificil de surprins. care refuzase s\ p\r\seasc\ nava f\r\ ele. ca [i cum ar defini libertatea cititorului prin chiar actul scrierii ca me[te[ug. `n aceast\ aparent\ dezordine. puterea de-a face din semnele moarte memorie vie. {i totu[i.

Hr. Este povestea micilor lor triumfuri [i a suferin]elor secrete [i a felului `n care ele s-au `ntâmplat. `n c\r]i. dup\ modelul vechilor romani. `ncât cu greu se putea mi[ca prin `nc\pere f\r\ s\ se `mpiedice de ele. socoteli ale vie]ii din locuri `ndep\rtate. De Bury colec]ionase c\r]i cu pasiune. am ales ca. „i-am g\sit pe mor]i ca [i cum ar fi fost vii. istorii rurale. ca [i cum am fi vorbit despre masive adun\ri de oameni. avea. cu siguran]\. `ntr-un s\tuc de lâng\ Bury St Edmund. de aceast\ ne`n]elegere. s-o numim cu dragoste dup\ cuvântul grecesc Philobiblon. `n Suffolk. afacerile belicoase sunt puse pe tapet. este posibil. a atribuit gre[it lucr\ri lui Aristotel [i a citat ni[te versuri groaznice ca [i cum ar fi fost de Ovidiu.ISTORIA LECTURII 355 indivizilor care. `n loc s\ vorbim despre persoana anume `n jurul c\reia st\teau `n picioare. Cum anume s-a petrecut totul este consemnat minu]ios `n aceast\ carte. a `ncheiat o carte al c\rei titlu l-a explicat astfel: „Deoarece `n principal trateaz\ despre dragostea de c\r]i. pot prevedea lucrurile care or s\ vin\.) o excelent\ carte [tiin]ific\ „de dinainte de Potop“. `n via]a de zi cu zi a unor oameni de rând. De Bury. care s-a n\scut pe 24 ianuarie 1287. N-a contat. alteori. dar. pentru c\ noi am vorbit `ntotdeauna despre masele ei. de demult. la cea de a [aptezeci [i opta aniversare a sa. nu era un c\rturar. au salvat de la uitare titluri din trecut sau i-au pus pe rafturile bibliotecilor pe cei ale[i dintre contemporanii lor. mai multe c\r]i decât to]i ceilal]i episcopi ai Angliei lua]i la un loc [i atâtea z\ceau stivuite `n jurul patului s\u. pu]ini. scria el. ci pur [i simplu citea ce-i pl\cea. „~n c\r]i“. niciodat\ despre mari na]ionalit\]i sau genera]ii ale c\ror op]iuni apar]in nu istoriei lecturii. episcop de Durham. s-a spus. Aici a[adar. trezorier [i cancelar al regelui Edward al II-lea. `n c\r]i. mul]umim stelelor. au ales anumite c\r]i [i nu altele. Dar `ntotdeauna se vorbe[te despre indivizi. Rilke a `ntrebat cândva: „E posibil ca `ntreaga istorie a lumii s\ fi fost gre[it `n]eleas\? E posibil ca trecutul s\ fie fals. pentru c\ a fost un str\in [i a murit? Da. de-a lungul timpului. au acceptat `n câteva cazuri verdictul str\bunilor lor. s-a stins din via]\. din c\r]i provin legile p\cii. [i care. ci a statisticii. datând de prin secolul al treilea d. descoperi]i ici [i colo `n memorii de familie.“2 Autorul Istoriei lecturii [i-a dat seama. El a considerat Hermes Trismegistus (un volum neoplatonician de alchimie egiptean\. Toate lucrurile se stric\ [i se deterioreaz\ `n timp. este Richard de Bury. Saturn nu . `n Capitolul al paisprezecelea.“ Patru luni mai târziu.

»“)4 Capitolul opt este dedicat unui cititor aproape uitat pe care Sfântul Augustin. Aici. l-a l\udat ca e un scrib formidabil [i c\ruia i-a dedicat una dintre c\r]ile sale. se credea c\ n-ar fi [tiut latin\. Se numea Melania cea Tân\r\ (pentru a o deosebi de bunica ei. A fost o pasionat\ iubitoare de c\r]i [i a copiat pentru ea `ns\[i cât de multe a putut g\si.“3 (Autorul nostru n-a pomenit asta. pe de alt\ parte. „Ea citea c\r]i care fuseser\ cump\rate. laurii. S-a n\scut `n jurul anului 385 [i a murit `n Betleem `n 439. Melania cea Tân\r\ bântuie prin Istoria lecturii ca una dintre cei mul]i care [i-au c\utat alinarea `n c\r]i. `ntr-una dintre scrisorile sale. dac\ Dumnezeu nu i-ar fi `nzestrat pe muritori cu remediul c\r]ilor. pentru unul din examenele pe care le avea de dat. `[i face apari]ia. `ntr-o lucrare citit\ la [coal\. Urm\rim mersul lecturilor sale. dar Virginia Woolf. C\rturarul Gerontius. s\ i se cear\ s\ traduc\ din versiunea `n greac\ a Patimilor din Noul Testament. la Oxford. alt cititor eclectic. Atât de cople[itoare era dragostea ei de-a `nv\]a. `n Egipt [i `n Africa de Nord. s-a `ntâmplat c\. strângând astfel o important\ bibliotec\. legislatori [i oameni de stat vin s\-[i primeasc\ r\splata – coroanele. nu f\r\ o oarecare invidie când ne va vedea venind cu c\r]ile noastre sub bra]: «Uite. genialul Oscar Wilde. Lor le-a pl\cut s\ citeasc\. când citea `n greac\. Nu avem ce s\ le d\m. numele gravate pentru vecie `n marmur\ nepieritoare – Atotputernicul se va `ntoarce spre Petru [i va spune. li se p\rea tuturor c\ n-ar fi [tiut greac\ [i.356 A L B E R T O M A N G U E L `nceteaz\ s\-[i devoreze copiii pe care i-a z\mislit: toat\ gloria lumii ar fi `ngropat\ `n uitare. la tomurile docte pe care le-a citit la Colegiul Magdalena din Oxford. Melania cea B\trân\) [i a tr\it `n Roma. precum [i c\r]i peste care d\duse din `ntâmplare. `ncât „trecea prin Vie]ile P\rin]ilor de parc\ ar fi mâncat desertul“. ace[tia n-au nevoie de nicio recompens\. [i pentru c\ a f\cut-o cu . `ncât atunci când citea `n latin\. Dintr-un secol mai apropiat de noi (dar autorului Istoriei lecturii nu-i pas\ de asemenea conven]ii arbitrare [i-l invit\ `n Capitolul [ase). „c\ atunci când r\sar zorii Zilei Judec\]ii de Apoi [i marii cuceritori. a reluat campania dus\ de Bury: „Am visat uneori“. `n secolul al cincilea. scria ea. de la basmele celtice pe care i le-a dat mama lui.“5 Str\lucitoare [i trec\toare. a descris-o ca „d\ruit\ de la natur\“ [i atât de iubitoare de lectur\. cu atâta aten]ie c\ niciun cuvânt [i niciun gând nu-i r\mâneau necunoscute.

Analogia lui Butler. Eviden]ele lui Paley. spre Parnas nu exist\ abecedar [i nimic din ceea ce poate fi `nv\]at nu merit\ `nv\]at. to]i P\rin]ii. ~n sprijinul acestei „microistorii a antologiilor“. „Oh. examinatorii i-au spus c\ era de ajuns. fie pentru al]ii (Tezaurul de aur al lui Palgrave). tot John Stuart Mill. a spus Wilde. cu cele „cinci erori obi[nuite cu privire la reac]ia cititorului“: • prima. Aristotel al lui Grant. E luat `n considerare rolul cititorului ca antologist. `n sensul c\ influen]eaz\ `ntotdeauna con[tiin]a politic\ a cititorului. Anglia lui Hume. f\r\ nicio excep]ie. autorul nostru `l citeaz\ pe Profesorul Johnathan Rose. . precum Anotimpurile lui Thompson.[…] S\ le spui oamenilor ce s\ citeasc\ se poate dovedi inutil sau v\t\m\tor. influen]a unui text dat este direct propor]ional\ cu circulatreia. cu excep]ia Sfântului Augustin. doua. `ntr-un mod foarte amuzant.“ Lecturile private [i publice sunt discutate pe la `nceputul c\r]ii.“ Pentru Wilde a fost la fel de important s\ [tie ce anume-i pl\cea [i ce anume voia s\ evite. l\sa]i-m\ s\ continui“. toate c\r]ile argumentative [i toate cele care `ncearc\ s\ demonstreze ceva. cu excep]ia eseului despre libertate. colec]ionar de materiale. iar autorul nostru arat\.ISTORIA LECTURII 357 mult\ u[urin]\ [i acurate]e. pe 8 februarie 1886. •a reflectând astfel cu mai mare acurate]e atitudinile maselor. fie pentru sine (caietul de note al lui Jean-Jacques Rousseau este exemplul dat). nu de studiu. toate piesele lui Voltaire. Wilde a continuat [i `nc\ o dat\ examinatorii i-au spus s\ se opreasc\. Istoria filosofiei a lui Lewes. pentru c\ adev\rata apreciere a literaturii este o chestiune de temperament. aceste sfaturi despre ce trebuie „a (se) citi sau a nu (se) citi“: „C\r]i care nu trebuie citite deloc. Dar s\ le spui oamenilor ce s\ nu citeasc\ este cu totul altceva [i `ndr\znesc s\ o recomand ca pe o misiune `n prelungirea programei universitare. Italia lui Rogers. `n Capitolul patru. cultura „popular\“ este mult mai influent\ decât cultura „`nalt\“ •a ]ia acestuia. cum ideile despre audien]\ modific\ alegerea unui antologist de texte. toat\ literatura este politic\. „vreau s\ v\d cum se sfâr[e[te. ~n beneficiul abona]ilor la Pall Mall Gazette el a publicat.

de team\ ca nu cumva s\ aib\ pe ea numele Lui astfel `ncât totul a fost adunat aici pentru un viitor cititor. Cervantes `[i submineaz\ propria autoritate.8 eu sunt acela care. canonul „marilor c\r]i“ este definit `n exclusivitate de elitele so- ciale. cititorul. dintre erorile enumerate. o persoan\ dispunând de suficient timp cât s\ se r\sfe]e cu istoria care-i pe cale s\ `nceap\. De asemenea. Eu. colec]ionate sau g\site din `ntâmplare. capitolul men]ioneaz\ antologiile „de-a gata“. dac\ nu la toate. a scris el `nsu[i câteva poeme de laud\. de la contracte de c\s\torie la liste de cump\r\turi. mie mi se confeseaz\ `n privin]a neajunsurilor ei. Decep]ia mea public\ continu\. Urmând sfatul unui prieten. Nu `nchid cartea. solu]ia mai pu]in inspirat\ este s\ solici]i rânduri de pre]uire de la personalit\]i bine-cunoscute [i s\ lipe[ti panegiricele lor pe supracopert\).7 Nu unul. Fiecare text presupune un cititor. Dup\ opt capitole din prima parte a lui Don Quijote. [i •a cincea. Cum a[ putea protesta când mi s-a explicat atât de limpede? Accept jocul. cititorii. suntem de obicei vinova]i de faptul c\ subscriem la cel pu]in una. Accept fic]iunea. Când Cervantes `[i `ncepe introducerea la prima parte a lui Don Quijote cu invoca]ia „Cititorule lipsit de alte treburi“.358 A L B E R T O M A N G U E L •a patra. Cititorul obi[nuit nu recunoa[te acest canon sau `l accept\ doar din respect pentru opinia elitelor. numit\ Geniza [i descoperit\ `n 1890 `n depozitul sigilat al unei sinagogi medievale. noi. ci trei capitole (treizeci [i unu. sunt pus `n gard\ [i tocmai prin asta dezarmat. Datorit\ respectului evreilor pentru numele lui Dumnezeu. Mie `mi adreseaz\ Cervantes cartea. cât [i de dreapta).6 Dup\ cum limpede stabile[te autorul nostru. cum ar fi cele zece mii de texte adunate `ntr-o bizar\ arhiv\ evreiasc\ din Vechiul Cairo. acordându-mi `ncrederea lui. recomandând cartea (ast\zi. cultura „`nalt\“ tinde s\ `nt\reasc\ acceptarea ordinii sociale [i politice existente (o prezum]ie larg `mp\rt\[it\ atât de stânga. de la poeme de dragoste la cataloage ale librarilor (unul dintre acestea incluzând prima referin]\ cunoscut\ la O mie una de nop]i). mi se spune c\ pân\ aici se `ntind cele spuse de Cervantes [i c\ . treizeci [i doi [i treizeci [i trei) se preocup\ de ceea ce autorul nume[te „Inventarea cititorului“. de la primele cuvinte. nicio buc\]ic\ de hârtie nu fusese aruncat\. devin un personaj `n fic]iune. mie `mi explic\ elementele de compozi]ie.

cel pu]in. a scris Proust. „Am avut nenorocul s\ `ncep o carte cu pronumele Eu“. citesc o aventur\ adev\rat\. ~n sfâr[it. [i se angajeaz\ cu un alt „tu“ `ntr-un dialog pasional. iar scriitorul nici nu se a[teapt\ s\ credem `n «eu». citesc traducerea unei aventuri adev\rate. ~n literatura liric\. „Aici“. fiecare gen cere din partea cititorului trei atitudini distincte: o atitudine liric\ (aceea a cântecului). `n teatru.11 Autorul nostru `mbr\]i[eaz\ cu entuziasm acest argument [i trece la ilustrarea lui prin trei cititori: o elev\ . `n operele epice. „[i imediat s-a crezut c\. „eul“ se exprim\ emo]ional. „el sau ea“. sugereaz\ c\ acesta deriv\ din cele trei persoane care exist\ `n toate limbile cunoscute: „eu“. protagonistul este cea de-a treia persoan\.“ ~ntr-o fascinant\ digresiune (Capitolul patruzeci din Istoria lecturii) autorul nostru avanseaz\ originala sugestie cum c\ forma `n care se adreseaz\ cititorului duce la crearea principalelor genuri literare – sau. are loc dialogul“. la `mp\r]irea lor pe categorii. ~n 1948. criticul german Wolfgang Kayser. plus formele pentru neutru. „c\r]ile sunt pe mas\. spune autorul nostru. m\ analizam pe mine `nsumi.10 scris\ `n `ntregime la persoana a doua. care relateaz\ `n mod obiectiv.ISTORIA LECTURII 359 restul c\r]ii este o traducere din arab\ f\cut\ de istoricul Cide Hamete Benengeli. „Doar când lectorul cite[te dincolo de autoritatea scriitorului. dac\ nu m\ las p\c\lit de majoritatea momelilor prin care autorul m\ asigur\ de sinceritatea lui. spune autorul nostru. „tu“. „tu“ [i „el/ea“. alt personaj fictiv. `n sensul particular [i detestabil al cuvântului. `n loc s\ `ncerc s\ descop\r legi generale. „eu“ trece la persoana a doua. cititorul. o atitudine dramatic\ (c\reia Kayser `i spune „apostrof“) [i o atitudine epic\ sau enun]are.“9 Asta `l face pe autor s\ discute folosirea persoanei `ntâi singular [i felul `n care acel „Eu“ fic]ional for]eaz\ cititorul la un simulacru de dialog din care totu[i cititorul este desprins de realitatea fizic\ a paginii. `n Das Sprachliche Kunstwerk. referindu-se la conceptul de gen. citesc o versiune corectat\ a faptelor. De ce acest artificiu? Pentru c\ eu. „Inventarea cititorului“ este urmat de un capitol despre inventarea scriitorului. `mi face pl\cere s\ fiu atras `ntr-un joc `n care nivelurile de lectur\ se schimb\ permanent. Istoria lecturii este eclectic\. ~n plus. nici nu ne cere s\ ne asum\m rolul umil al «iubitului cititor». nu sunt u[or de convins [i. Citesc un roman. `n special din Renun]area lui Michel Butor. dând exemple din le nouveau roman.

de treizeci [i cinci de ani. acuza]i c-au fost g\si]i deghiza]i `n femei `n Casa Druid\. mai pu]in `nsorite. La Terre (1887).. un b\trân `n vârst\ de aproape [aizeci de ani. atr\g\toare pentru scriitori `ntr-o form\ sau alta.Hr. o tenta]ie pentru scriitori atât de diferi]i precum Milton. f\cându-l pe narator s\ `ntâlneasc\ pe colinele Guadarramei patru p\stori]e dezl\n]uite. r\sturnase conven]ia poetului sau cavalerului singuratic care d\ nas `n nas cu o p\stori]\ frumoas\ pe care o seduce cu blânde]e. [i menajera lui Proust. al c\rei jurnal a supravie]uit R\zboiului Franco–Prusac din 1870 [i care [i-a `nregistrat con[tiincioas\ lecturile din Nerval. care a citit (par]ial) lungul roman al st\pânului ei. scriitorul spaniol Juan Ruiz. costumat femeie[te dup\ moda de ast\zi. Primele dou\ `l violeaz\. pastorala se reflect\ `n mod foarte diferit la romancieri precum George Eliot [i Elisabeth Gaskell. `n costuma]ia câmpeneasc\ a unei p\stori]e din epoca de aur. Exemplul dat este dintr-un num\r al unei gazete Londraeze ap\rut prin 1855. ~n Capitolul [aizeci [i opt (aceast\ Istorie a lecturii este un tom confortabil de voluminos) autorul nostru pune `ntrebarea cum ([i de ce) anumi]i cititori re]in o lectur\. Éloise Bertrand. pân\ târziu `n secolul al [aptesprezecelea. pe Turnagain Lane. Douglas Hyde. Cervantes. cu scopul de a-i `mboldi pe al]ii s\ comit\ un delict contra naturii. Garcilaso de la Vega. mult\ vreme dup\ ce al]ii au l\sat-o `n urm\.360 A L B E R T O M A N G U E L francez\ din secolul al nou\sprezecelea. Émile Zola [i Ramón del Valle Inclán. ale vie]ii de la ]ar\ `n c\r]ile lor: Adam Bede (1859). Tirano Banderas (1926). Sidney [i Fletcher. care a fost sufleor la reprezenta]ia cu Vicarul din Wakefield de la Court Theatre din Londra (cu Ellen Terry `n rolul Oliviei). ~nc\ din secolul al paisprezecelea. Cranford (1853). arhiepiscop de Hita. Carden. o sal\ de dans neautorizat\. [i George Campbell. dar de a treia scap\ . Definit\ `n Idilele lui Teocrit `n secolul al treilea `. Giambattista Marino.“12 „O p\stori]\ din epoca de aur“: prin 1855. idealul literar pastoral era deja de domeniul trecutului. `n cartea sa Libro de buen amor (Cartea bunei iubiri). care sus]ine c-ar fi avocat. Céleste. au fost adu[i la bar\ `n fa]a lui Sir R. Aceste schimb\ri de atitudine nu erau noi.W. care ofereau cititorilor alte viziuni. când majoritatea ziarelor engleze erau pline de [tiri despre R\zboiul din Crimeea: „John Challis. zdravene [i hot\râte.

Capitolele despre lectura fic]iunii sunt totu[i ceva mai concise. sunt consacrate `ndatoririlor fic]iunii `n contrast cu ceea ce cititorul accept\ drept fapte. Conform uneia. pe care nimic altceva nu-l poate `nlocui.ISTORIA LECTURII 361 promi]ându-i c\ se va c\s\tori cu ea. un drum la altar sau bani pe[in. n-ai merge la un bal pentru nimic `n lume. chiar dac\ aceste capitole ni-l aduc `n fa]\ pe presupusul autor englez de scrieri de c\l\torie Sir John Mandeville. ai pierdut jum\tate din tine `ns\]i: sim]i un gol `n inim\. Capitolele dedicate lecturii faptelor sunt pu]in cam seci. `n diferite p\r]i ale c\r]ii. s\ te po]i baza. c\. cititorul este dispus s\ cread\ `n [i s\ ac]ioneze asemenea personajelor dintr-un roman. Societatea a devenit plicticoas\. Dou\ sute de ani mai târziu. De exemplu. dup\ ce se desp\r]ise de prietena sa Isabella. asemenea domnului Challis. desf\[urându-se de la teoriile lui Platon la criticismul lui Hegel [i Bergson. la fel de impun\toare [i absolut opuse. cât despre distrac]iile la care doreai s\ participi la Bath. care nu au niciun fel de leg\tur\ cu „lumea real\“. Ar trebui s\ simt?“13 Tonul cititorului [i felul `n care afecteaz\ el textul sunt dezb\tute `n Capitolul cincizeci [i unu. Câteva capitole. dup\ câteva momente de reflec]ie. Conform autorului Istoriei lecturii. Sim]i toate acestea? – Nu. Henry Tilney. presupun. iar a patra se ofer\ s\-l ad\posteasc\ dac\ prime[te de la el haine. acesta este unul dintre modurile (unul extrem. `n M\n\stirea Northanger de Jane Austen. pierzând-o pe Isabella. numai gândul la acestea `n lipsa ei `]i repugn\. nu simt. Conform celeilalte. pu]ini mai erau cei care credeau. el se a[teapt\ ca sentimentele ei s\ urmeze conven]iile fic]iunii: „– Sim]i. `n simbolica implorare pe care iubitoarea p\stori]\ o adreseaz\ p\storului ei sau `n domnul `ndr\gostit [i inocenta fat\ de la ]ar\. spuse Catherine. Sunt avansate dou\ opinii. Sim]i c\ de acum nu mai ai niciun prieten c\ruia s\-i po]i vorbi f\r\ rezerve. prin evocarea lui Robert Louis Stevenson citind . opteaz\ pentru prima dintre aceste opinii când o interogheaz\ pe Catherine. sau pe al c\rui sfat. ele sunt prea dense ca s\ se preteze la rezumare. bijuterii. `ntr-o situa]ie oricât de dificil\. f\r\ `ndoial\) `n care cititorii p\streaz\ [i repovestesc trecutul. cititorul trebuie s\ resping\ asemenea personaje ca pe ni[te simple fabrica]ii. `n a c\rui p\rere s\ te `ncrezi cu totul.

nostalgicele lecturi radiofonice ale unei c\r]i `nainte de culcare. lecturile `n bibliotec\. Stevenson a pus sim]ul s\u dramatic [i muzica prozei sale pe seama pove[tilor pe care i le citea la culcare d\daca lui din copil\rie. sau al `mprumutului de la bibliotec\ al unor volume care ne-ar putea afecta reputa]ia. Aici sunt lecturile-maraton din Ulise la Bloomsday. `nz\pezite. Jane Carlyle (so]ia lui Thomas Carlyle. pustii. versete calviniste [i roman]uri sco]iene. cu timpul.362 A L B E R T O M A N G U E L pove[ti vecinilor s\i din Samoa. „de parc\ am avea o rela]ie ilicit\“. locul `n fic]iunile sale. cu excep]ia pomposului Diccionario de la Real Academia Española) – un obicei pe care autorul nostru `l compar\ cu acela al lui Stendhal. nu din lene. bunicul mort [i invalid al mult mai faimosului Carol – spre uluirea bibliotecarilor. „Tu e[ti cea care mi-a dat pasiunea pentru dram\. imnuri religioase.16 {i iat\ c\ urmeaz\ ceremoniile de lectur\ din propria noastr\ er\ [i din cea de dinainte (Capitolele patruzeci [i trei [i patruzeci [i cinci). bonei.“14 Stevenson `nsu[i n-a `nv\]at s\ citeasc\ decât dup\ ce-a trecut de vârsta de [apte ani. dup\ ce alesese dintr-o respectabil\ bibliotec\ Londraez\ câteva romane mai deocheate ale scriitorului francez Paul de Kock. „Dar e vorba despre avântul dramatic cu care-mi citeai imnurile. a h\r]ilor. a dic]ionarelor. dar elocvent. a unor p\r]i dintr-o carte. a ziarelor – fiecare `[i merit\ ([i prime[te) propriul capitol. care [i-au g\sit. „Eu. ea s-a `nregistrat curajoas\ `n registru cu numele de Erasmus Darwin. o faimoas\ scriitoare de coresponden]\) ne conduce prin labirintul citirii c\r]ilor care nu ne apar]in. Citirea textelor [tiin]ifice. la maturitate. `n marile s\li aglomerate [i `n locuri dep\rtate. Ea `i citea pove[ti cu fantome. Cummie“. st\pâne Lou? N-am pus `n via]a mea piciorul `ntr-o sal\ de teatru. Autorul nostru nume[te acest fapt „sindromul {eherezada“. cum ar fi indicii. femeie!“ a r\spuns el. i-a m\rturisit el. care `n fiecare diminea]\ cite[te dou\ pagini de dic]ionar (orice dic]ionar.15 Citirea fic]iunii nu e singura preocupare a autorului nostru. Exist\ un portret sumar. al romancierului Gabriel García Márquez. ~ntr-o dup\-amiaz\ de ianuarie a anului 1843. care parcurgea Codul lui Napoleon ca s\ `nve]e s\ scrie `ntr-un stil concis [i exact. lecturile la paturile bolnavilor. citirea de . Alison Cunningham. notele de subsol [i dedica]iile.“ „Vai. „Cummie“. ci pentru c\ voia s\ prelungeasc\ pl\cerea de a auzi pove[tile prinzând via]\. Citirea c\r]ilor `mprumutate este subiectul de care se ocup\ Capitolul cincisprezece.

poate cere inser]ii. autorul nostru pune sub semnul `ntreb\rii libertatea implicat\ de o asemenea obliga]ie. ca o cutie de Lego: Tristram Shandy a lui Laurence Sterne. John Gauden. c\rora cititorul `nsu[i le stabile[te ordinea. `l citeaz\ autorul nostru pe Robert Coover. definit\ `n Webster’s drept „folosirea unui material de lectur\ selectat ca adjuvant terapeutic `n medicin\ [i psihiatrie“.17 Iat\ [i gen]ile speciale pentru c\r]i. poate schimba cursul narativ. fie c\ e[ti cititor. Sterne [i Cortázar au dus. Termenul (ne spune autorul nostru) a fost inventat `n anii [aptezeci de specialistul `n computere Ted Nelson. prin care anumi]i doctori sus]in c\ pot vindeca boli ale trupului [i spiritului cu Vântul `n s\lcii sau Bouvard [i Pécuchet. care ne permite s-o citim `n orice orice fel. poate corecta. care descrie hipertextul `ntr-un articol din New York Times. capitolele [i alte diviziuni textuale conven]ionale fiind `nlocuite de blocuri textuale [i grafice care se deschid ca ni[te ferestre. Iat\ curioasa [tiin]\ a biblioterapiei (Capitolul dou\zeci [i unu). la hipertexte. inevitabil. .18 Cititorul unui hipertext poate intra `n text aproape `n orice loc. la romanele New Age. fie scriitor?“ `ntreab\ Coover. Aici se afl\ c\r]ile l\sate deschise pentru a fi construite de cititor. „Nu exist\ ierarhii `n aceste re]ele f\r\ `nceput ([i f\r\ sfâr[it)“. cât\ vreme cititorul (sau scriitorul) poate oricând continua sau relua un text: „Dac\ totul este mijloc. geanta cu c\r]i a exploratorului s-a scufundat sub ghea]\. nu devine aceasta o obliga]ie ca s\ procedeze astfel?“ ~ntre paranteze. iarna. cum s\ [tii când anume ai terminat. „paragrafele. oricând [i `ntr-atâtea direc]ii câte dore[te el sau ea. `n drumul s\u spre Polul Sud. (Bietul Amundsen: autorul nostru ne spune c\. pentru a descrie spa]iul narativ nonsecven]ial care a luat na[tere odat\ cu computerele. dup\ propria voin]\. Aceste texte nu au sfâr[it.) Unul dintre capitolele finale (nu ultimul) se ocup\ de recunoa[terea explicit\ a puterii cititorului. expanda sau [terge. „Dac\ autorul este liber s\ duc\ povestea oriunde. Niciun c\l\tor nu pleca de-acas\ f\r\ o valiz\ plin\ cu c\r]i adecvate. evident. [i {otron al lui Julio Cortázar. iar Amundsen a fost obligat s\-[i petreac\ multe luni de zile `n compania singurului volum pe care l-a putut salva: Portretizarea Sfintei Sale Maiest\]i `n Singur\t\]ile [i Suferin]ele Sale de Dr. un roman construit din capitole interschimbabile. un sine qua non al oric\rui voiaj victorian. fie c\ pornea spre Coasta de Azur ori spre Antarctica.ISTORIA LECTURII 363 pove[ti cu fantome la focul sobei. la fel de poten]ate [i de efemere“.

astfel `ncât cititorul s\ adauge alte idei despre lectur\. Dup\ capitolul final [i `nainte de indicele copios. evident. [i-mi spun `n sinea mea: „Nu s-a terminat. ~mi imaginez c\ las cartea la marginea patului. din fericire.364 A L B E R T O M A N G U E L Istoria lecturii. E o oarecare consolare `n asta. sau `n noaptea care urmeaz\. lipsesc. nu are sfâr[it. autorul nostru a l\sat un num\r de pagini albe. citate potrivite.“ . evenimente [i personaje din viitor. deja men]ionat. `mi imaginez c-o deschid `n seara asta sau mâine noapte. subiecte care.

s\ par\ atât misterios de inconsecvent\. cât [i dezn\d\jduitor de m\rginit\. . ~n orice caz. de vreme ce majoritatea c\r]ilor de care m-am folosit sunt men]ionate `n notele ce urmeaz\. adunat\ laolalt\ sub prestigiosul titlu „Bibliografie“. amplitudinea temei abordate [i limit\rile autorului ar face ca o asemenea list\.NO TE Nu am `ntocmit o bibliografie separat\.

.

vol. `n Reflections. Bucure[ti. ed. Ierusalim. Michel de Montaigne. „My Kingdom“. studiu introductiv de Dan B\d\r\u. 9. T. Citat `n John Willis Clark. [i note de I. Bucure[ti. 3. tr. Ed. Miguel de Cervantes Saavedra. 2: 1912–1918. Londra. „Charlotte Bronte“. Claude Lévi-Strauss. 1979. 1966. „Pierre Ménard. . Iscusitul Hidalgo Don Quijote de la Mancha. Cambridge. Londra. Gershom Scholem. New York. Kabbalah. care constituie ideea noastr\ despre istorie (n. pentru c\. `n Proz\ complet\. trad. I. Francelia Butler & Bennett Brockman. Bucure[ti. Samuel Butler. „Tratatul teologico-politic“. ed. Ed. Editura {tiin]ific\. Cuvintele. Editura pentru Literatur\ Universal\. Cuvânt `nainte de Maria Teresa Leon. Humanitas. 1968. 13. Les Lances du crepuscule. de Edmund Jephcott. James Hillman. The Notebooks of Samuel Butler. 2. (Walter Benjamin. Lévi-Strauss nume[te societ\]ile care nu cunosc scrierea „societ\]i reci“. sonet f\r\ titlu. Paris. Virginia Woolf. A Child’s Garden of Verses. Jorge Luis Borges. 1978. de Mariela Seulescu. 14. trad. Spinoza. Philippe Descola. „A Note on Story“. Robert Louis Stevenson. trad. Miguel de Unamuno. 1994. 7. 1974. 6. „Despre cre[terea copiilor“. Londra. 1885. ed. Ed. 1912. 1987. Bucure[ti. trad. 15. Madrid. autor al lui Don Quijote“. `n Eseuri. Philadelphia. 1894. de Ion Frunzetti [i Edgar Papu. {tiin]ific\. Bucure[ti. trad. 10. `n The Essays of Virginia Woolf. 1974.). `n Children’s Literature: The Great Excluded. 4. 1960. 3. 1965. trad. Jean-Paul Sartre. `n cosmologia lor. [i note de A. Libraries in the Medieval and Renaissance Periods. `n Poesia completa. Andrew McNeillie. Copil\ria berlinez\: la 1900. de Andrei Ionescu. de Eugen Schileru [i Irina Pâslaru-Lukacsik. Bucure[ti. vol. 5. acestea `ncearc\ s\ anuleze secven]ialitatea evenimentelor. trad. postfa]\ de Ovidiu Drâmba. 1965. 2006. {tiin]ific\. Bucure[ti. 11 „A Berlin Chronicle“. vol. Ed. 1. Editura Polirom.ULTIMA PAGIN| 1. Peter Demetz. Anastasescu. 8. 2010) 12. vol. prefa]\ de Georgeta Horodinc\. Tropice triste. Dumitru. Firu. trad. pentru Literatur\ Universal\.

Se accept\ `n general c\ scrierile chineze[ti [i cele din America Central\. Univers. 2. tu. Humanitas. Phaidros. D. `n Turkestanul de R\s\rit. de Lumini]a Munteanu.368 A L B E R T O M A N G U E L 16. 29 noiembrie. Platon. Borges a analizat limbajul lui Wilkins `n eseul „Idiomul analitic al lui John Wilkins“. Philadelphia. 2006. o pietricic\. trad. Bucure[ti. `n Eseurile lui Elia. nici Borges [i nici eu nu [tiam c\ mesajul la pachet al lui Kipling nu era nici pe departe o inven]ie. Evelyn Waugh.K. Jamaica Kincaid. 1983. inima mea arde precum c\rbunele. februarie 1986. 1866.. Buenos Aires. `n El Hogar. `n World Archeology 17/3. 27. 1952]). un capitol din Un pumn de ]\rân\. Bucure[ti. interpretare de Andrei Cornea. 1969. „In Praise of Illiteracy“. Ed. Vezi Albertine Gaur. 28. dar nu cumva `]i este inima de piatr\? A[ zbura la tine dac\ a[ avea aripi. prefa]\ de {tefan Popescu. `n 1819. 8 iulie. pu]in dup\ 3000 `. Jorge Luis Borges. de Gabriel Liiceanu. de Mona Antohi. 17. Orhan Pamuk. Freiburg. trad. Das Leben der Gottseligen Anna Katharina Emmerich. Leer y escribir. cel ce cu r\bdare explorezi / R\m\[i]ele `nv\]\turilor din Herculaneum. 2008. 3. William Wordsworth. Bucure[ti. Schmoger. Mexico. de {tefan Popescu [i Lumini]a Petru. Bell. A History of Writing. Inventarea scrisului `n Mesopotamia a influen]at probabil alte sisteme de scriere: cel egiptean.“ 19. 1973. `n Platon. din Otras Inquisiciones. Editura Paralela 45. sunt palid\ ca iarba f\r\ tine. Criza spiritului american. Mesajul semnifica „Nu mai pot bea ceai. 21. 20.T. 1984. Bucure[ti. A Small Place. o floare.F. un fruct ro[u. trad. P. Charles Lamb. de exemplu. o cais\ uscat\. 18. o bucat\ de zah\r. vol.. „Omul c\ruia `i pl\cea Dickens“. „Gânduri r\zle]e despre c\r]i [i lectur\“. descrie un sentiment similar: „O. 23. Henley-on-Thames. New York. `n Die Zeit. Gelb (The History of Writing[Chicago. sau cel indian. Ezequiel Martínez Estrada. Londra. Buenos Aires. 24. 22. ro[esc când m\ gândesc la tine. / Ce minun\]ie! Po]i pune mâna / . 1988. Traditio Generalis Capituli of the English Benedictines. Editura {tiin]ific\ [i Enciclopedic\. o bucat\ de c\rbune. e[ti frumos ca o floare [i dulce ca zah\rul. s-au dezvoltat independent. de Nicolae Balt\.Hr. Opere. 1985. 26. recenzie la Men of Mathematics de E. Bucure[ti. `n jurul perioadei 2500 `. un fir de iarb\. 2005. CITIREA UMBRELOR 1. 25. Editura Leda.Hr. 1952. Nu putem spune c\ toate scrierile `[i au originea `n aceste t\bli]e sumeriene. [i note de Viorica Boitor. 29. Jorge Semprun. o tân\r\ femeie i-a trimis iubitului s\u un mesaj constând dintr-o gr\m\joar\ de ceai. Scrisul sau via]a. „Early Writing Systems“. trad. Allan Bloom. trad. Ed. Curtea Veche. Dup\ Ignace J. 2009.E. trad. Fort\rea]a alb\. Ed. o pan\ de [oim [i o nuc\. 1867. Hamburg. La acel moment. Bucure[ti. 1938. IV. Hans Magnus Enzensberger. sunt a ta ca o nuc\ `n palm\.

Augustin. editori. studiu introductiv de Al. Assaad. The Arabic Book. Cambridge. trad. de S. 1983. 1993. Ne[tian. Confesiuni. „Scrisoare c\tre Herodot“. fragment 84DK. Polirom. 1925. Cambridge. Despre vie]ile [i doctrinele filosofilor. Sf. M. Ed. 16. Lindberg. De oratore. A History of the Arab Peoples. 1988. 11.I. 1935–1936. Editura {tiin]ific\. Citat `n Nancy G. 20. Theories of Vision from al-Kindi to Kepler. Emile Charles. Princeton. 24. Londra. Cicero. (Diogenes Laertios. cit. 1990. David C.I. trad. Editura Humanitas. 6 337–393 (1865). Grammaire et théologie au XIIe et XIIIe siècles. 19. `n Diogenes Laertios citat `n David C. Londra. X. Oxford. 13. 1861. Siraisi. 1974. 1992. The Interpersonal World of the Infant: A View from Psychoanalysis and Developmental Psychology. Studies in the History of Medieval Optics. 21. 2 (1865) [i P. 22. Aceste explica]ii destul de elaborate pot fi g\site `n cartea lui Saleh Beshara Omar. vezi Padel. 1991. Frenkian. 1976. Sadik A. Pentru o explica]ie conving\toare a acestui termen complex. Londra. Bucure[ti. trad. op. Albert Hourani. 1997). 18. `n Andre Roch Lecours et al. 10. 17. 1977. 1984. sa vie.. „Lésions de la moitié gauche de l’encéphale coincidant avec 1’oubli des signes de la pensée“. 15. Medieval & Early Renaissance Medicine.. Leonardo da Vinci: Corpus of the Anatomical Studies in the Collection of Her Majesty the Queen at Windsor Castle. Mass. „The Origins and Evolution of Writing“. Londra. Empedocle. Balmu[. Siraisi. Ibid. cu m\duva moale / din poemele lui Simonides. Minneapolis & Chicago. Sfântul Augustin. Casei {coalelor. Roger Bacon. Johannes Pedersen. Epicur. In and Out of the Mind: Greek Images of the Tragic Self. ses ouvrages.ISTORIA LECTURII 369 Pe-un fragment Theban sau s\ desf\[ori / Un sul pre]ios.D. citat `n Ruth Padel. In and Out of the Mind. Keele & Carlo Pedretti.I. 1998. de C. Despre suflet. Aristotel. Chenu. Medieval & Early Renaissance Medicine. Stern. Gazette hebdomadaire de médicine et de chirurgie. 23. 1969. [i note de N. ses doctrines d’après des textes inédits. Chicago & Londra. Ibn al-Haytham’s Optics: A Study of the Origins of Experimental Science.. Princeton. 5. Geoffrey French. Dax. 12. M.D. Bucure[ti. Boboc. Daniel N. Confesiuni. Bucure[ti.“ 4. 25. Roch Lecours et al. 1985. The Reign of al-Hakim bi Amr Allah. Bulletin de la Société d’anthropologie . „Illiteracy and Brain Damage (3)“. {erban. 14. 10. „Illiteracy and Brain Damage (3): A Contribution to the Study of Speech and Language Disorders in Illiterates with Unilateral Brain Damage (Initial Testing)“.. 9. Broca. 8. 1978–1980. Neuropsychologia 26/4. {tef\nescu. 6. Kenneth D. Paris. 3 vol. . 7. trad. Ia[i. New York.. Ed. „Sur le siège de la faculté du langage articulé“. Andre Roch Lecours. Paris. `n Origins of the Human Brain. Lindberg. studiu introductiv [i comentarii de Aram M. traducere [i note de G.

370 A L B E R T O M A N G U E L

26. Jonathan Swift, C\l\toriile lui Gulliver, trad. de Leon Levi]chi, Editura Minerva (BPT), Bucure[ti, 1971. 27. Interviu personal cu Andre Roch Lecours, Montreal, noiembrie 1992. 28. Émile Javal, opt articole `n Annales d’oculistique, 1878–1879, discutate `n Paul A. Kolers, „Reading“, conferin]\ ]inut\ la `ntâlnirea Asocia]iei Canadiene de Psihologie, Toronto, 1971. 29. Oliver Sacks, „The President’s Speech“, `n The Man Who Mistook His Wife for a Hat, New York, 1987. 30. Merlin C. Wittrock, „Reading Comprehension“, `n Neuropsychological and Cognitive Processes in Reading, Oxford, 1981. 31. Cf. D. LaBerge & S.J. Samuels, „Toward a Theory of Automatic Information Processing in Reading“, `n Cognitive Psychology 6, Londra, 1974. 32. Wittrock, „Reading Comprehension“, op. cit. 33. E.B. Huey, The Psychology and Pedagogy of Reading, New York, 1908, citat `n Kolers, „Reading“, op. cit. 34. Citat `n Lindberg, Theories of Vision from al-Kindi to Kepler, op. cit.

CITITORII T|CU}I
1. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., V. 2. Donald Attwater, „Ambrose“, `n A Dictionary of Saints, Londra, 1965. 3. W. Ellwood Post, Saints, Signs and Symbols, Harrisburg, Penn., 1962. 4. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., VI. 5. ~n 1927, `ntr-un articol intitulat „Voces Paginarum“ (Philologus 82), savantul maghiar Josef Balogh a `ncercat s\ demonstreze c\ lectura `n gând era aproape necunoscut\ `n lumea antic\. Patruzeci de ani mai târziu, Bernard M.W. Knox („Silent Reading in Antiquity“, `n Greek, Roman and Byzantine Studies 9/4[Iarna 1968]) `l contrazice pe Balogh, spunând „c\r]ile antice se citeau `n mod normal cu voce tare, dar nu avem nic\ieri consemnat faptul c\ lectura `n gând ar fi fost ceva neobi[nuit“. {i totu[i, exemplele pe care le d\ Knox (câteva dintre acestea citate de mine) mi se par prea pu]in conving\toare pentru a-i sprijini teza [i apar mai degrab\ ca o excep]ie de la cititul cu voce tare, decât ca regul\. 6. Knox, „Silent Reading in Antiquity“, op. cit. 7. Plutarh, „On the Fortune of Alexander“, fragmentul 340a, `n Moralia, vol. IV, ed. Frank Cole Babbitt, Cambridge, Mass. & Londra, 1972: „De fapt se men]ioneaz\ c\ o dat\, când a rupt sigiliul unei scrisori confiden]iale primite de la mama lui [i citea `n t\cere pentru sine, Hephaestion [i-a apropiat capul de acela al lui Alexandru [i a citit cu el scrisoarea; Alexandru nu l-a oprit, dar [i-a scos inelul [i a pus o pecete pe buzele lui Hephaestion.“ 8. Claudiu Ptolemeu, On the Criterion, discutat `n The Criterion of Truth, ed. Pamela Huby & Gordon Neal, Oxford, 1952. 9. Plutarh, „Brutus“, V, `n Vie]i paralele, studiu introductiv, trad. [i note de N.I. Barbu, Editura {tiin]ific\, Bucure[ti, 1960–1969. Nu pare ciudat c\ Cezar a citit aceast\ not\ `n gând.

ISTORIA LECTURII

371

~n primul rând, probabil nu dorea ca al]ii s\ trag\ cu urechea la con]inutul scrisorii de dragoste; `n al doilea rând, putea s\ fac\ parte din inten]iile sale de a-[i irita inamicul, pe Cato, f\cându-l s\ b\nuiasc\ o conspira]ie – exact ceea ce s-a `ntâmplat, dup\ Plutarh. Cezar a fost obligat s\-i arate scrisoarea [i Cato s-a f\cut de râs. 10. Sfântul Chiril al Ierusalimului, The Works of Saint Cyril of Ierusalim, vol. I, trad. L.P. McCauley & A.A. Stephenson, Washington, 1968. 11. Seneca, Epistulae Morales, ed. R.M. Gummere, Cambridge, Mass. & Londra, 1968, Scrisoarea 56. (Seneca, Epistole c\tre Lucilius, vol. 1, trad. de Ioana Costa, Ed. Polirom, Bucure[ti, 2007) 12. Refrenul tolle, lege nu apare `n niciunul din jocurile antice pentru copii despre care [tim ast\zi. Pierre Courcelle sugereaz\ c\ formula este folosit\ `n divina]ii [i citeaz\ Via]a lui Porphyrus de Marc le Diacre, `n care aceasta este rostit\ de un personaj `ntr-un vis, ca s\ sugereze consultarea Bibliei `n scopuri divinatorii. Vezi Pierre Courcelle, „L’Enfant et les sortes bibliques“, `n Vigiliae Christianae, vol. 7, N`mes, 1953. 13. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., IV. 14. Sfântul Augustin, „Concerning the Trinity“, XV, 10: 19, `n Basic Writings of Saint Augustine, ed. Whitney J. Oates, Londra, 1948. 15. Mar]ial, Epigrams, trad. J.A. Pott & F.A. Wright, Londra, 1924, I. 38 (Mar]ial, Epigrame, trad. de Tudor M\inescu, Ed. pentru Literatur\ Universal\, Bucure[ti, 1961). 16. Dup\ Henri Jean Martin, „Pour une histoire de la lecture“, Revue française d’histoire du livre 46, Paris, 1977. Dup\ opinia lui Martin, sumeriana (nu aramaica) [i ebraica nu au un verb specific care s\ `nsemne „a citi“. 17. Ilse Lichtenstadter, Introduction to Classical Arabic Literature, New York, 1974. 18. Citat `n Gerald L. Bruns, Hermeneutics Ancient and Modern, New Haven & Londra, 1992. 19. Julian Jaynes, The Origin of Consciousness in the Breakdown of the Bicameral Mind, Princeton, 1976. 20. Cicero, Tusculan Disputations, ed. J.E. King, Cambridge, Mass. & Londra, 1952, Disputa V. 21. Albertine Gaur, A History of Writing, Londra, 1984. 22. William Shepard Walsh, A Handy-Book of Literary Curiosities, Philadelphia, 1892. 23. Citat `n M.B. Parkes, Pause and Effect: An Introduction to the History of Punctuation in the West, Berkeley & Los Angeles, 1993. 24. Suetoniu, Vie]ile celor doisprezece Cezari, Ed. Politic\, Bucure[ti 1998. 25. T. Birt, Aus dem Leben der Antike, Leipzig, 1922. 26. Gaur, A History of Writing, op. cit. 27. Pierre Riché, Les Écoles et 1’enseignement dans l’Occident chrétien de la fin du Ve siècle au milieu du XIe siècle, Paris, 1979. 28. Parkes, Pause and Effect, op. cit. 29. Sfântul Isaac din Siria, „Directions of Spiritual Training“, `n Early Fathers from the Philokalia, ed. & trad. E. Kadloubovsky & G.E.H. Palmer, Londra & Boston, 1954.

372 A L B E R T O M A N G U E L

30. Isidor de Sevilla, Libri sententiae, III, 13: 9, citat `n Etimologias, ed. Manuel C. Diaz y Diaz, Madrid, 1982–1983. 31. Isidor din Sevilla, Etimologias, I, 3: 1, op. cit. 32. David Diringer, The Hand-Produced Book, Londra, 1953. 33. Parkes, Pause and Effect, op. cit. 34. Carlo M. Cipolla, Literacy and Development in the West, Londra, 1969. 35. Citat `n Wilhelm Wattenbach, Das Schriftwesen im Mittelalter, Leipzig, 1896. 36. Alan G. Thomas, Great Books and Book Collectors, Londra, 1975. 37. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., VI, 3. 38. Psalmii 90: 6 (Citatele biblice apar]in edi]iei ap\rute la Ed. Institutului Biblic [i de Misiune Ortodox\, Bucure[ti, 2008). 39. Sfântul Augustin, Confesiuni, op. cit., VI, 3. 40. David Christie-Murray, A History of Heresy, Oxford & New York, 1976. 41. Robert I. Moore, The Birth of Popular Heresy, Londra, 1975. 42. Heiko A. Oberman, Luther: Mensch zwischen Gott und Teufel, Berlin, 1982. 43. E.G. Léonard, Histoire générale du protestantisme, vol. I, Paris, 1961–64. 44. Van Wyck Brooks, The Flowering of New England, 1815–1865, New York, 1936. 45. Ralph Waldo Emerson, Society and Solitude, Cambridge, Mass., 1870.

CARTEA MEMORIEI
1. Sfântul Augustin, „Of the Origin and Nature of the Soul“, IV, 7: 9, `n Basic Writings of Saint Augustine, ed. Whitney J. Oates, Londra, 1948. 2. Cicero, De oratore, op. cit. 3. Louis Racine, Mémoires contenant quelques particularités sur la vie et les ouvrages de Jean Racine, `n Jean Racine, Oeuvres complètes, vol. I, ed. Raymond Picard, Paris, 1950. 4. Platon, Phaidros, op. cit. 5. Mary J. Carruthers, The Book of Memory, Cambridge, 1990. 6. Ibid. 7. Eric G. Turner, „I Libri nell’Atene del V e IV secolo A.C.“, `n Guglielmo Cavallo, Libri, editori e pubblico nel mondo antico, Roma & Bari, 1992. 8. Ioan, 8:8. 9. Carruthers, The Book of Memory, op. cit. 10. Ibid. 11. Aline Rousselle, Porneia, Paris, 1983. 12. Frances A. Yates, The Art of Memory, Londra, 1966. 13. Petrarca, Secretum meum, II, `n Prose, ed. Guido Martellotti et al., Milano, 1951. 14. Victoria Kahn, „The Figure of the Reader in Petrarch’s Secretum“, `n Petrarch: Modern Critical Views, ed. Harold Bloom, New York & Philadelphia, 1989. 15. Petrarca, Familiares, 2.8.822, citat `n ibid.

ISTORIA LECTURII

373

UCENICIA LECTURII
1. Claude Lévi-Strauss, Tropice triste, op. cit. 2. A. Dorlan, „Casier descriptif et historique des rues & maisons de Sélestat“ (1926), `n Annuaire de la Société des Amis de la Bibliothèque de Sélestat, Selestat, 1951. 3. Citat `n Paul Adam, Histoire de l’enseignement secondaire à Sélestat, Sélestat, 1969. 4. Herbert Grundmann, Vom Ursprung der Universität im Mittelalter, Frankfurt-am-Main, 1957. 5. Ibid. 6. Edouard Fick, Introducere la La Vie de Thomas Platter écrite par lui-même, Geneva, 1862. 7. Paul Adam, L’Humanisme à Sélestat: L’École, les humanistes, la bibliothèque, Sélestat, 1962. 8. Thomas Platter, La Vie de Thomas Platter écrite par lui-même, trad. de Edouard Fick, Geneva, 1862. 9. Israel Abrahams, Jewish Life in the Middle Ages, Londra, 1896. 10. ~i sunt recunosc\tor profesorului Roy Porter pentru aceast\ ad\ugire. 11. Mateo Palmieri, Della vita civile, Bologna, 1944. 12. Leon Battista Alberti, I Libri della famiglia, ed. R. Romano & A. Tenenti, Torino, 1969. 13. Quintilian, The Institutio Oratoria of Quintilian, trad. de H.E. Butler, Oxford, 1920–1922. 14. Citat `n Pierre Riche & Daniele Alexandre-Bidon, L’Enfance au Moyen Age. Catalogul expozi]iei de la Bibliothèque Nationale, Paris, 26 oct. 1994–15 ian. 1995, Paris, 1995. 15. Ibid. 16. M.D. Chenu, La Théologie comme science au XIIIe siècle, ed. a treia, Paris, 1969. 17. Dominique Sourdel & Janine Sourdel-Thomine, editori, Medieval Education in Islam and the West, Cambridge, Mass., 1977. 18. Alfonso el Sabio, Las Siete Partidas, ed. Ramón Menéndez Pidal, Madrid, 1955, 2 31 IV. 19. Cam din aceea[i perioad\, de]inem o scrisoare de la un student care-i cere mamei lui s\-i fac\ rost de câteva c\r]i, indiferent cât cost\: „Mai vreau ca Paul s\ cumpere Orationes Demosthenis Olynthiacae, s-o dea la legat [i s\ mi-o trimit\.“ Steven Ozment, Three Behaim Boys: Growing Up in Early Modern Germania, New Haven & Londra, 1990. 20. Adam, Histoire de l’enseignement secondaire à Sélestat, op. cit. 21. Jakob Wimpfeling, Isidoneus, XXI, `n J. Freudgen, Jakob Wimphelings pädagogische Schriften, Paderborn, 1892. 22.Isabel Suzeau, „Un Écolier de la fin du xve siècle: À propos d’un cahier inédit de l’école latine de Sélestat sous Crato Hofman“, `n Annuaire de la Société des Amis de la Bibliothèque de Sélestat, Sélestat, 1991. 23. Jacques Le Goff, Intelectualii `n Evul Mediu, trad. de Nicolae Ghimpe]eanu, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1994. 24. Scrisoare expediat\ de L. Guidetti lui B. Massari, datat\ 25 octombrie, 1465, `n La critica del Landino, ed. R. Cardini, Floren]a, 1973. Citat\ `n Anthony Grafton, Defenders of the Tent: The Traditions of Scholarship in an Age of Science, 1450–1800, Cambridge, Mass., 1991. 25. Wimpfeling, Isidoneus, XXI, op. cit. 26. Adam, L’Humanisme à Sélestat, op. cit.

374 A L B E R T O M A N G U E L

27. Ibid. 28. Pân\ la urm\, preferin]a lui Dringenberg are câ[tig de cauz\: `n primii ani ai secolului al [aisprezecelea, ca reac]ie la Reform\, profesorii de la [colile latine i-au eliminat din program\ pe to]i scriitorii p\gâni eticheta]i ca „suspec]i“, adic\ pe aceia care nu fuseser\ „canoniza]i“ de autorit\]i asemenea Sfântului Augustin, [i au insistat asupra unei stricte educa]ii catolice. 29. Jakob Spiegel, „Scholia in Reuchlin Scaenica progymnasmata“, `n G. Knod, Jakob Spiegel aus Schlettstadt: Ein Beitrag zur Geschichte des deutschen Humanismus, Strasbourg, 1884. 30. Jakob Wimpfeling, „Diatriba“ IV, `n G. Knod, Aus der Bibliothek des Beatus Rhenanus: Ein Beitrag zur Geschichte des Humanismus, Sélestat, 1889. 31. Jerôme Gebwiler, citat `n Schlettstadter Chronik des Schulmeisters Hieronymus Gebwiler, ed. J. Geny, Sélestat, 1890. 32. Nicolas Adam, „Vraie manière d’apprendre une langue quelconque“, `n Dictionnaire pédagogique, Paris, 1787. 33. Keller, Helen, The Story of My Life, edi]ia a treia, Londra, 1903. 34. Citat `n E.P. Goldschmidt, Medieval Texts and Their First Appearance in Print, supliment la Biographical Society Transactions 16, Oxford, 1943. 35. Biserica Romano-Catolic\ nu a ridicat interdic]ia asupra scrierilor lui Copernic pân\ `n 1758.

PRIMA PAGIN| LIPS|
1. Franz Kafka, Erzählungen, Frankfurt-am-Main, 1967. (Franz Kafka, Opere complete, 2 vol., Ed. Univers, Bucure[ti, 1996) 2. Cf. Goethe (citat `n Umberto Eco, Limitele interpret\rii, trad. de {tefania Mincu [i Daniela Cr\ciun, Ed. Polirom, Bucure[ti, 2007): „Simbolismul transform\ experien]a `ntr-o idee [i o idee `ntr-o imagine, a[a `ncât ideea exprimat\ prin imagine r\mâne `ntotdeauna activ\ [i imposibil de atins [i, de[i exprimat\ `n toate limbile, r\mâne inefabil\. Alegoria transform\ experien]a `ntr-un concept [i conceptul `ntr-o imagine, dar `n a[a fel `ncât conceptul r\mâne definit [i exprimabil prin acea imagine.“ 3. Paul de Man, Allegories of Reading: Figural Language in Rousseau, Nietzsche, Rilke and Proust, New Haven, 1979. 4. Dante, Le Opere di Dante. Testo critico della Società Dantesca Italiana, ed. M. Barbi et al., Milano, 1921–1922. 5. Ernst Pawel, The Nightmare of Reason: A Life of Franz Kafka, New York, 1984. 6. Franz Kafka, Brief an den Vater, New York, 1953. (Franz Kafka, Coresponden]\, vol. 1, 2, 3, trad. de Radu Gabriel Pârvu, Ed. RAO, Bucure[ti, 2005, 2006, 2008) 7. Citat `n Pawel, The Nightmare of Reason, op. cit. 8. Gustav Janouch, Conversations with Kafka, trad. Goronwy Rees, a doua edi]ie, revizuit\ [i ad\ugit\, New York, 1971. 9. Martin Buber, Povestiri hasidice, trad. de Amelia Pavel, Ed. Univers, Bucure[ti, 1998. 10. Marc-Alain Ouaknin, Le Livre brûlé: Philosophie du Talmud, Paris, 1986.

ISTORIA LECTURII

375

11. Pawel, The Nightmare of Reason, op. cit. 12. Janouch, Conversations with Kafka, op. cit. 13. Walter Benjamin, Ilumin\ri, trad. de Catrinel Ple[u, Ed. Univers, Bucure[ti, 2002. 14. Ibid. 15. Feodor Dostoievski, Fra]ii Karamazov, trad. de Ovidiu Constantinescu [i Isabella Dumbrav\, Editura pentru Literatur\ Universal\, Bucure[ti, 1965. 16. Janouch, Conversations with Kafka, op. cit. 17. Umberto Eco, Limitele interpret\rii, trad. de {tefania Mincu [i Daniela Cr\ciun, Ed. Polirom, Bucure[ti, 2007. 18. Pawel, The Nightmare of Reason, op. cit. 19. Janouch, Conversations with Kafka, op. cit. 20. Citat `n Gershom Sholem, Walter Benjamin: The Story of a Friendship, trad. de Harry Zohn, New York, 1981. 21. Marthe Robert, La Tyrannie de l’imprimé, Paris, 1984. 22. Jorge Luis Borges, „Kafka y sus precursores“, `n Otras Inquisiciones, Buenos Aires, 1952. 23. Robert, La Tyrannie de l’imprimé, op. cit. 24. Vladimir Nabokov, „Metamorphosis“, `n Lectures on Literature, New York, 1980. 25. Pawel, The Nightmare of Reason, op. cit.

LECTURA IMAGINII
1. Luigi Serafini, Codex Seraphinianus, intr. de Italo Calvino, Milano, 1981. 2. John Atwatter, The Penguin Book of Saints, Londra, 1965. 3. K. Heussi, „Untersuchungen zu Nilus dem Asketem“, `n Texte und Untersuchun-gen, Vol. XLII, fasc. 2, Leipzig, 1917. 4. Louis-Sébastien Le Nain de Tillemont, Mémoires pour servir à l’histoire ecclésiastique des six premiers siècles, vol. XIV, Paris, 1693–1712. 5. Dictionnaire de théologie catholique, Paris, 1903–1950. 6. Sfântul Nil, Epistula LX1: „Ad Olympidoro Eparcho“, `n Patrologia Graeca, LXXIX, 1857–1866. 7. Citat `n F. Piper, Über den christlichen Biderkreis, Berlin, 1852 8. Citat `n Claude Dagens, Saint Gregoire le Grand: Culture et experience chrétienne, Paris, 1977. 9. Sinodul din Arras, Capitolul 14, `n Sacrorum Nova et Amplissima Collectio, ed. J.D. Mansi, Paris & Leipzig, 1901–1927, citat `n Umberto Eco, Il problema estetico di Tommaso d’Aquino, Milan, 1970. 10. Exodul 20: 4; Deuteronomul 5: 8. 11. Regii 6-7. 12. André Grabar, Christian Iconography: A Study of Its Origins, Princeton, 1968. 13. Matei 1: 22; de asemenea, Matei 2: 5; 2: 15; 4: 14; 8: 17; 13: 35; 21: 4; 27: 35. 14. Luca 24: 44.

376 A L B E R T O M A N G U E L

15. A Cyclopedic Bible Concordance, Oxford, 1952. 16. Sfântul Augustin, „In Exodum“ 73, `n Quaestiones in Heptateuchum, II, Patrologia Latina, XXXIV, capitolul 625, 1844–1855. 17. Eusebiu din Cesareea, Demostratio evangelium, IV, 15, Patrologia Graeca, XXII, capitolul 296, 1857–1866. 18. Cf. „{i to]i, aceea[i b\utur\ duhovniceasc\ au b\ut, pentru c\ beau din piatra duhovniceasc\ ce `i urma. Iar piatra era Hristos.“, I Corinteni 10: 4. 19. Grabar, Christian Iconography, op. cit. 20. Citat `n Piper, Über den christlichen Bilderkreis. 21. Allan Stevenson, The Problem of the Missale Speciale, Londra, 1967. 22. Cf. Maurus Berve, Die Armenbibel, Beuron, 1989. Biblia Pauperum este catalogat\ cu indicele Ms. 148 la Biblioteca Universit\]ii din Heidelberg. 23. Gerhard Schmidt, Die Armenbibeln des XIV Jahrhunderts, Frankfurt-am-Main, 1959. 24. Karl Gotthelf Lessing, G.E. Lessings Leben, Frankfurt-am-Main, 1793–1795. 25. G.E. Lessing, „Ehemalige Fenstergemälde im Kloster Hirschau“, `n Zur Geschichte und Literatur aus der Herzoglichen Bibliothek zu Wolfenbüttel, Braunschweig, 1773. 26. G. Heider, „Beitrage zur christlichen Typologie“, `n Jahrbuch der K.K. Central-Comission zur Erforschung der Baudenkmale, vol. V, Viena, 1861. 27. Marshall McLuhan, Understanding Media: The Extensions of Man, New York, 1964. 28. François Villon, Oeuvres completes, ed. P.L. Jacob, Paris, 1854. 29. Ibid., „Ballade que Villon fit à la requeste de sa mère pour prier Nostre-Dame“, `n Le Grand Testament: Femme je suis povrette et ancienne, Ne rien ne scay; oncques lettre ne leuz; Au monstier voy, dont suis parroissienne, Paradis painct, ou sont harpes et luz, Et ung enfer ou damnez sont boulluz: L’ung mefaict paour; l’autre, joye et liesse. (Balade [i alte poeme, trad. de Dan Botta, Ed. de Stat pentru Literatur\ [i Art\, Bucure[ti, 1956). 30. Berve, Die Armenbibel, op. cit. 31. Schmidt, Die Armenbibeln des XIV Jahrhunderts, op. cit.; de asemenea, Elizabeth L. Einsenstein, The Printing Revolution in Early Modern Europe, Cambridge, 1983.

S| }I SE CITEASC|
1. Philip S. Foner, A History of Cuba and Its Relations with the United States, vol. II, New York, 1963. 2. José Antonio Portuondo, „La Aurora“ y los comienzos de la prensa y de la organización en Cuba, Havana, 1961. 3. Ibid.

ISTORIA LECTURII

377

4. Foner, A History of Cuba, op. cit. 5. Ibid. 6. Hugh Thomas, Cuba; the Pursuit of Freedom, Londra, 1971. 7. L. Glenn Westfall, Key West: Cigar City U.S.A, Key West, 1984. 8. Manuel Deulofeu y Lleonart, Martí, Cayo Hueso y Tampa: La emigración, Cienfuegos, 1905. 9. Kathryn Hall Proby, Mario Sánchez: Painter of Key West Memories, Key West, 1981. De asemenea, interviu personal, 20 noiembrie 1991. 10. T.F. Lindsay, St Benedict, His Life and Work, Londra, 1949. 11. Povestirea lui Borges „Aleph“, trad. A. Ionescu, `n Aleph, Proz\ complet\, vol. 1, Editura Polirom, Bucure[ti, 2006, din care este luat\ aceast\ descriere, se centreaz\ `n jurul unei asemenea viziuni universale. 12. García Colombas & Inaki Aranguren, La regla de San Benito, Madrid, 1979. 13. „Exist\ dou\ C\r]i care `mi ofer\ Divinitatea; pe lâng\ aceea scris\ de Dumnezeu, alta scris\ de supusa lui Natur\, acel Manuscris universal [i public, care se se a[terne sub Ochii no[tri ai tuturor.“ Sir Thomas Browne, Religio Medici, Londra, 1642, I: 16. 14. „The Rule of S. Benedict“, `n Documents of the Christian Church, ed. Henry Bettenson, Oxford, 1963. 15. John de Ford, `n a sa Life of Wulfric of Haselbury, compar\ aceast\ „dragoste pentru t\cere“ cu rug\min]ile Miresei pentru t\cere `n Cântarea Cânt\rilor 2: 7. ~n Pauline Matarasso, ed., The Cistercian World: Monastic Writings of the Twelfth Century, Londra, 1993. 16. „Asta v\ spun fra]ilor, nicio nenorocire nu ne poate atinge, nicio situa]ie `ntr-atât de incomod\ sau sup\r\toare nu poate ap\rea care, imediat ce Sfânta Slov\ ne are-n paza ei, s\ nu dispar\ cu totul sau s\ devin\ suportabil\.“ Aelred de Rievaulx, „The Mirror of Charity“, `n Matarasso, ibid. 17. Cedric E. Pickford, „Fiction and the Reading Public in the Fifteenth Century“, `n Bulletin of the John Rylands University Library of Manchester, vol. 45 II, Manchester, martie 1963. 18. Gaston Paris, La Littérature française au Moyen Age, Paris, 1890. 19. Citat `n Urban Tigner Holmes, Jr., Daily Living in the Twelfth Century, Madison, Wise, 1952. 20. Pliniu cel Tân\r, Lettres I-IX, ed. A.M. Guillemin, 3 vol., Paris, 1927–28, IX: 36. 21. J.M. Richard, Mahaut, comtesse d’Artois et de Bourgogne, Paris, 1887. 22. Iris Cutting Origo, The Merchant of Prato: Francesco di Marco Datini, New York, 1957. 23. Emmanuel Le Roy Ladurie, Montaillou: Village occitan de 1294 à 1324, Paris, 1978. 24. Madeleine Jeay, ed., Les Évangiles des quenouilles, Montreal, 1985. Furca de tors, cea care ]ine caierul de lân\ sau de in, simbolizeaz\ sexul feminin. ~n englez\, „partea care toarce a familiei“ `nseamn\ „partea femeiasc\“. 25. Miguel de Cervantes Saavedra, op. cit. 26. Cu paisprezece capitole mai `nainte, Don Quijote `nsu[i `l mu[truluise pe Sancho pentru c\ spusese o poveste „plin\ de `ntreruperi [i digresiuni“, `n locul nara]iunii liniare la care instruitul cavaler se a[tepta. Sancho se dezvinov\]e[te, r\spunzând c\ „a[a se spun pove[tile

F. Antiphonanium officii (pergament. Jean Pierre Pinies. ed. 1919–20. Paris. Antifonarul este catalogat Codex 541. The Englishman and His Books in the Early Nineteenth Century. 1985. R. David Diringer.. Biblioteca M\n\stirii St Gall. XV: 253-254. 27. Toronto. Cambridge. trad. 32. The Hand-Produced Book. 9. 1527. iarna 1975. Johannes Duft. & Londra. I. Denis Diderot. 1877–82. Paris. Gita May. John Power. bibliotecar referent la Art Gallery of Ontario. Books of Hours and Their Owners.). 28. Naturalis Historia. Maurice Tourneux. Letters. nu cunosc nicio alt\ cale [i nu-i cinstit din partea ~n\l]imii Voastre s\-mi cear\ s\-nv\] c\i noi“. 11. Manuskripte (St Gall. Ker. 8. 10. 29. XIV: 184. Paris. Haven Putnam. Mar]ial.C. William Chambers. Londra. Mass. Londra. Stiftsbibliothek Sankt Gallen: Geschichte. The Autobiography of B. Acum `n biblioteca municipal\ din Sémur-en-Auxois. ed. „Lettre à sa fille Angélique“. Mass.W. Benito Perez Galdos. & Londra. Denis Diderot. Citat `n Geo. Jane Austen. Citat `n Amy Cruse. `n Episodios Nacionales. 2 vol. D. 1870.378 A L B E R T O M A N G U E L prin acele p\r]i ale ]\rii din care sunt eu. Furbank. (Biblioteca Ambrosiana. . `n Correspondance littéraire. Milano). W. 11. Londra. 28 iulie 1781. Pliniu cel B\trân.A. Madrid. `n Descant 13. „Engineering Manuals of Coffee-Table Books: The Machine Books of the Renaissance“. Obras Completas. 1987. Books of Hours. ed. citat `n Martyn Lyons. Cambridge. François I.. Fran]a. 5. „Du choc culturel à l’ethnocide: La Pénétration du livre dans les campagnes languedociennes du XVIe au XIXe siècles“. John Harthan. a zecea edi]ie. Paris. Cel mai vechi codex grecesc pe velin este un exemplar din Iliada. 618 pp. 1984. 1977. Jones.Hr. Janet Backhouse.N.. Le Triomphe du livre. Memoir of Robert Chambers with Autobiographic Reminiscences. `n Folklore 44/3 (1981).H. Essais sur la peinture. 1953. 1990). New York. Aceast\ minunat\ anecdot\ mi-a fost relatat\ de Larry Pfaff. vol. Ibid. ed. „O’Donnell“. Benjamin Franklin. 1930. XIII. Lettres de François Ier au Pape. FORMA C|R}II 1. Barocksaal.. 2. Edinburgh. `n Works. Londra. Books and Their Makers during the Middle Ages. W. A Handy-Book about Books. 1968. Chapman. datând din secolul al treilea d. 1952. 1952. Londra. de P. Ibid.S. 6. Gillies. 30. 3. ed. Elve]ia. 33. Londra. philosophique et critique. 34. 13. 4. 1818. 31. 7. Epigrammata. New York. 12. 1896–1897. 1880.J.

24. Marino Zorzi. 27. Paul Needham. 1742. al IV-lea conte de Chesterfield. introducere la Aldo Manuzio e l’ambiente veneziano 1494–1515. Royal Ontario Museum. „The Strange Deaths of Hermes and the Sibyls“. Great Books and Book Collectors. Vene]ia. Citat `n Alan G. 1991. ~n expozi]ia „Into the Heart of Africa“. `n loc de pan\ sau trestie. 1774. 20. „ambulant“ fiind denumirea colectiv\ pentru vânz\torii itineran]i care erau `n serviciul unei anume tipografii. Londra. ed. 1958. trad. & Londra. Victor Scholderer. 1994. a sugerat alte dou\ posibile reac]ii din partea publicului lui Gutenberg: surpriza c\ noua metod\ folosea tehnologia metalurgic\ pentru confec]ionarea literelor. Madrid. William Shenstone. Vatican City. 21. The Gutenberg Elegies: The Fate of Reading in an Electronic Age. Londra. Fine Books. Thomas. 22 1748“. 1970. 33. Frankfurt-am-Main. Ed.. [i de asemenea c\ aceast\ „sfânt\ art\“ venea din str\fundurile barbarei Germanii [i nu din `nv\]ata Italie. Thomas. Paris. A Short History of the Printed Word. Mass. 1986. cit.. 2010. op. 32. Together with Several Other Pieces on Various Subjects. 1992.ISTORIA LECTURII 379 14. Cambridge. Philip Stanhope. Fernando Huarte Morton. The Printing Revolution in Early Modern Europe. L’Apparition du livre. The orld of Aldus Manutius. director al Departamentului de C\r]i [i Manuscrise la Sotheby’s. 1975. De asemenea: Martin Lowry. Konrad Haebler. Shakespeare. New York. 19. 1992. Londra. op. Eisenstein. Actul IV. Londra. A Dictionary of Book History. „Modes of Production“. Poveste de iarn\. New York. 30. L’Apparition du livre. Toronto. Anthony Grafton. Sven Birkerts. Philip Dormer Stanhope. 36. 31. trad. cit. Febvre & Martin. Gutenberg et l’invention de l’imprimerie. 1990. The Study of Incunabula. num\rul 42. 17. Catalog: Il Libro della Bibbia. 1450–1800. Paris. Paul Needham. 1963. Elizabeth L. John Ashton. 16. Historia del libro. de Dan Grigorescu. 35. 28. 1983. de Albert Adell. 1882. 15. Adev\rul. 1991. Londra. John Sutherland. Vezi John Feather. Johann Gutenberg. 1979. . 1972. Svend Dahl. Letters to His Son. Scena 4. 25. 1953. Esposizione di manoscritti e di edizioni a stampa della Biblioteca Apostolica Vaticana dal Secolo III al Secolo XVI. `n Defenders of the Text: The Traditions of Scholarship in an Age of Science. 26. New York. Cambridge. The Schoolmistress. Londra. 34. Boston & Londra. Lucien Febvre & Henri-Jean Martin. 1967. 1993. 23. Cuvântul pare s\ provin\ de la calfele sau „ambulan]ii“ (chopmen) care vindeau aceste c\r]i. `n Gazette of the Grolier Club. Warren Chappell. „Haec sancta ars: Gutenberg’s Invention As a Divine Gift“. Chap-books of the Eighteenth Century. „Letter of Feb. 19 nov. 22. 1994. (Nu este indicat\ sursa. The Printing Revolution in Early Modern Europe. New York. ed. Citat `n Guy Bechtel. Alan G.) 29. Citat `n Eisenstein. Londra. 1972. Susy Marcon & Marino Zorzi. `n The Times Literary Supplement. 18. Oxford.

19. 1947. Henry Miller. martie 1990. editate [i cu introducere de Frederic Raphael. Satyricon. 1348–1500. 1987. Annie Dillard. Hollis S. 1975. de Iulia Soare. „The Proem“. W. Paris. Oxford. 1922. 12. „The Paperback Revolution“. White. 1966. 1913. New York. New York. `n Archeological Newsletter of the Royal Ontario Museum. Barker. 39. de Eugenia Cioculescu. Londra. Charles-Augustin Sainte-Beuve. 9. Marguerite Duras. 17. J. Madison. 5. 13. 14. Journées de lecture. 7. `n Collected Longer Poems. Books: Their History. toamna 1987. The Books in My Life. Morpurgo. Daily Living in the Twelfth Century. Bookmarks. 1979. Skeat. 1990. Ibid. An American Childhood. 23. Paris. Toronto. Citat `n N. Hans Schmoller. 25. LECTURA ~N INTIMITATE 1. 6. Ibid. Colette.E. Anthony J. Citat `n Urban Tigner Holmes. op. Maurice Keen. 1971. „Letter to Lord Byron“. trad. Allen Lane. 38. Ed. 1981. 2 vol. II: 37. New York. „The Pleasures of the Freedom to Read“. Londra. nr.H. Paris. Marcel Proust. 2008) 15. 20. Citat `n Gerald Donaldson. Jr. Glory. Friends and Enemies. martie 1980. Colette. Londra. Marcel Proust. Londra & New York. „A Penguin in the Sahara“. Claude & Vincenette Pichois (cu Alain Brunet). La Maison de Claudine. Bucure[ti. Petroniu. 1836–1839. ed. Leda. (Marcel Proust. 22. 18. Ibid. 1968. interviu `n Le Magazine littéraire 158. Geoffrey Chaucer. Auden.. Swan. C\l\torie `n Congo. Paris. Paris. Editura Leda. trad. Du côté de chez Swann. 1984. Walter W. Citat `n Schmoller. 1952. „The Paperback Revolution“.. Bucure[ti. 2003. ed. 1993. Alain Coelho. trad. Tangier. The Book of the Duchesse. 16. ed. Art. Londra. op. cit. Editura Univers. 1952. 1939. 1900. de Radu Cioculescu. Critiques et portraits littéraires. Londra. `n Essays in the History of Publishing in Celebration of the 250th Anniversary of the House of Longman 1724–1974. Paris. . Power. Paris. 11. Timpul reg\sit. Londra. 40. King Penguin. Wisc.. English Society in the Later Middle Ages.380 A L B E R T O M A N G U E L 37. postfa]\ [i note de Eugen Cizek. Asa Briggs. 59. 10.I. cit. Editura Paideia. 3. 1973. Claudine à l’École. 2. Album Colette. 2007. Infamy and Suffering According to Their Creators. `n Anteus. La Vie quotidienne à Rome à l’apogée de l’empire. Colette. Jerôme Barker. Bucure[ti. Furniture in the Ancient World. La Maison de Claudine. André Gide. 24. Life of Percy Bysshe Shelley. 4. Paris. 8. 21. Marcel Proust. 1974. Londra. Josef Skvorecky. 44–51. trad. Mills. `n Chaucer: Complete Works. Bucure[ti. 41.

Doamna Haweis. 1746. 1995. 1881. G. cit. Berna. `n The Complete Poems. Lewis. Ibid. 31. 37. 1963. Paris. Walt Whitman. Londra. „Sendscreiben“. op. 1926. Gray & M. C. Keen. 1956. Women and Books: A Selection of Sketches. 1703. . Ibid. 42. Men. op. Edith Wharton: A Biography. Cynthia Ozick.W. 1983. 1975. A Small Sound of the Trumpet: Women in Medieval Life. Opere alese. 1992. Paris. Lettres à Marguerite Moreno. Byzantine Books and Bookmen. Les Régles de la bienséance de la civilité chrétienne. „Shakespeare-Bacon’s Cipher“. 43. Victorian Things. cit. 5. `n Leaves of Grass. 32. 35. citat ibid. `n Walt Whitman. 28. METAFORE ALE LECTURII 1. „Justice (Again) to Edith Wharton“. „A Backward Glance O’er Travel’d Roads“.R. New York. Colette par elle-même. introducere la November Boughs. 39. cit.Curtius. Londra. „Cântece despre mine `nsumi“. Essays. 4. 1888. 1960. Leigh Hunt. `n The Complete Poems. Washington. trad. Eileen Harris. Paris. 1986. 41. 38. 10. 27. „Inscriptions“. Going to Bed. New York. `n Leaves of Grass. New York. „Cântec despre mine `nsumi“. Nouveau Traité de la civilité qui se pratique en France parmi les honnestes gens. `n Art & Ardor. op. Colette. Jonathan Swift. 36. Paris. 33. 1987. Londra. R. 1889. 1891. Londra. Walt Whitman. Philadelphia. Directions to Servants. English Society in the Later Middle Ages. 7. Antoine de Courtin. Ezra Pound. Ethnologie de la chambre à coucher. 2. 30. and Critical Memoirs. Walt Whitman. Personae. 40. Bucure[ti. The Art of Housekeeping. 6. citat `n E. Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter. 8. Goethe. 1975. Walt Whitman. „Cântec despre mine `nsumi“. Germaine Beaumont & André Parinaud. New York. Walt Whitman. 34. Londra. Pichois & Vincenette. Citat `n Philip Callow. 1672. Ecke. 1936. 1815-1865. Dublin. 1988. Londra. Chinese Domestic Furniture.B. 9. Walt Whitman: From Noon to Starry Night. 1892. `n The Complete Poems. 3. The Flowering of New England. 1981.ISTORIA LECTURII 381 26. Van Wyck Brooks. 29. Margaret Wade Labarge. Pascal Dibie. 1946. 11. 1948. de Mihnea Gheorghiu. Album Colette. Gray. Paris. Walt Whitman. Jean-Baptiste De la Salle. citat `n Asa Briggs. ESPLA. The Bed. Chicago.

cit.. 2. `n Baroque Poetry. `n Repertorium morale. Berkeley & Los Angeles. 21. ed. Benjamin Franklin. 2010. 20. Actul I. `n The Essayes or Counsels. 1625. 1583. 4 vol. Introducción al símbolo de la fe. Francis Bacon. Citat `n William Harlan Hale. A Book of Devotions: Composed by Her Majesty Elizabeth R.. John Wain. Margaret Fuller. Londra. 22. Georges Roux. Joel Rosenberg. Ibid. 32. Londra. Londra. 1964. 16. Thomas. New York. II. Citat `n Thomas L. 19. ed. Walt Whitman. 1940. The Papers of Benjamin Franklin. . Hans Blumenberg. Fray Luis de Granada. 23. ed. Robert Alter & Frank Kermode. semnele de punctua]ie `n tiparul r\nilor. „Shut Not Your Doors“. 24. 1948. Babylon. extinde imaginea Fiului: „C\ci Hristos este un fel de carte scris\ pe o piele de fecioar\. 1975. 1923. Adam Fox. 14. 4. 26. Labaree. The Idea of the Book in the Middle Ages: Language Theory. ed. Londra. 15. Schiffbruch mit Zuschauer. Adev\rul. Detroit. „An Exequy to His Matchlesse Never to Be Forgotten Friend“. 1986. 18. Gellrich. Religio Medici. scris\ `n concep]ia mamei. ie[it\ la lumin\ `n na[tere. 1987. ed. Sir Thomas Browne. New York. Scena I. 31. `n The Complete Poems. Londra. Henry King. 28. `n November Boughs. Boston. 1965. 1970. Citat `n Randall Stewart. Love for Love. Brasher. 1970. Hill & E. op. Actul I. Oxford. Brown. Fake? The Art of Deception. 1985. 1888. Joan Oates. 1990.382 A L B E R T O M A N G U E L 12. Mass. Elizabeth I. Iezechiel 2: 9-10. Cambridge. Alan G.P. ~NCEPUTURI 1.. Mark Jones. Salamanca. Scena 5. Frankfurt-am-Main. Whitman As Editor of the Brooklyn „Daily Eagle“. Horace Greeley. I: 16. 30. `n The Complete Works. 1973. „Jeremiah and Ezekiel“. New Haven. vol. Londra. James Boswell. „My Canary Bird“. Ed. Nathaniel Hawthorne. ed. 3. 29. „Of Studies“. Caracciolo-Trejo. Apocalipsa. `n The Complete Poems. Realms of Being. [ters\turile fiind f\cute `n flagelare.[…] Acea carte a fost rostit\ la porunca Tat\lui. Augustinisme et théologie moderne. trad. Macbeth. Walt Whitman. ed. Citat `n Henri de Lubac. corectat\ `n patimi. `mpodobit\ `n crucifix deasupra altarului. 25. William Congreve.. 1928–1931. Great Books and Book Collectors. and Fiction. 13.“ Citat `n Jesse M. Paris. Pierre Bersuire. 1867. iluminat\ `n sângerare. 5. 1951. Ancient Iraq. 10: 9-11. George Santayana. Sir Geoffrey Keynes. Ithaca & Londra. The Life of Samuel Johnson. de Ion Vinea. New York. 27. Mythology. Londra. J. `n Leaves of Grass. ed. 1979. Citat `n Arthur W. 1942. `n The Literary Guide to the Bible. legat\ la `nviere [i examinat\ la `n\l]are. Leonard W. 1959. Voice of the People. Bucure[ti. 17. Shakespeare. Montague Summers.

Mission archéologique à Mari. 1967. Arnott. 6.B.J. B. Cambridge.ISTORIA LECTURII 383 6. vol. P. Deipnosophistai. Cambridge. 16. Buenos Aires. Londra. M. `n Harris. 13. 4. 10. Howard A. `n Essais critiques. 11. 12. Harris. 15. Berkeley. Paris. Confesiuni. 1982. 8. Rodrigo de Ahumada) au putut citi Erasmus [i Virgiliu sub crucea sudului. 3. Quintus Curtius Rufus. trad. The Alexandrian Library: Glory of the Hellenic World. (Plutarh. 1987. „Écrivains et écrivants“. vol. Cuneiform. ORDONATORII UNIVERSULUI 1. ibid. 1970.4. 5.. {tiin]ific\. Lichtheim. 1968. 9. 1. Catalog al expozi]iei Naissance de l’écriture. Anthony Hobson. 1. Via]a [i faptele lui Alexandru cel Mare. „To the Etruscan Poets“. 1989. & Londra. 2009. plus P. New York. ed. XIII. Teachers and Students in the Oldest Schools. A Large Estate in Egypt in the Third Century B. iar acei membri ai echipajului care [tiau carte (incluzându-l pe fratele mai tân\r al Sfintei Tereza. 1988. Londra.C. M. 1971. ed. C. Sunt `ntru câtva mândru c\ `n vremurile noastre singurul ora[ din lume `nzestrat cu o bibliotec\ `nc\ de la fondare a fost Buenos Aires.A. Ed. 4. & Londra. cit. Ancient Egyptian Literature. C\r]ile lui Adelantado Pedro de Mendoza au devenit prima bibliotec\ a noului ora[.J.G. New Haven. Palermo. `n The Mind Reader. trad. 2. 1970. Bibliothèque Nationale. Londra. 9.59687. Cambridge. Londra. Vezi Introducerea lui Enrique de Gandia la La Argentina de Ruy Díaz de Guzmán. 10. dup\ o `ncercare e[uat\ de a `ntemeia ora[ul pe malurile fluviului Rio de la Plata. Editura Minerva. Great Libraries. William W. 8. The Exaltation of Inanna. Bucure[ti. op. Vie]i paralele. 1987. Gadd. Bucure[ti. comentarii [i note de Bogdan Ghiu. 11. A. Mass. New York. edi]ie revizuit\ de Paul Popescu G\l\[anu.Zen.F. Editura Tact. 14. 1969. Jacques Derrida. Sfântul Augustin. Barbu.. `n The Parallel Lives. trad. 1963).. C. Parrot. Sententiae 657. de Constantin Gerota.Col.I. achizi]ia anual\ pentru British Museum Library a fost de 128 706 volume. 1958–1959.. Richard Wilbur. Canfora. . 1970. Hallo & J. Menandru. [i note de N. Ancient Literacy. 1975. Athenaeus. ~n 1580. Ibid. Ibid. 3. 1973–1976. Mass.Zen. `n Works. La biblioteca scomparsa. Parsons. Plutarh.. ibid. [i New and Collected Poems.. Rostovtzeff. Roland Barthes. Paris. citat `n William V. van Dijk. Madison. 1990. Bucure[ti. W. 7. „Life of Alexander“. 7. Paris.I.Cair. Despre gramatologie. Hobson noteaz\ c\. un al doilea ora[ a fost `n\l]at. 1922. 1956. `n 1968. Perrin. regele Macedoniei. Mass. Walker. citat `n Luciano Canfora.

Aproape cincisprezece secole mai târziu. Dup\ Graves. La Pensée encyclopédique au Moyen Age. 29. Oxford. 18. editori e pubblico nel mondo antico. `n care orice carte se putea `ncadra. 1980.M. Nop]i attice. aceasta ar . Jonathan Berkey. trad.. 20. `n Proz\ complet\. The Transmission of Knowledge in Medieval Cairo: A Social History of Islamic Education. 27. Robert Graves noteaz\ c\ „originea Erytheiei. 1956. Princeton. `mp\r]ind `ntreaga cunoa[tere `n zece grupe [i alocând fiec\rei grupe o sut\ de numere. „Libro e pubblico alla fine del mondo antico“. David Diringer.. Princeton. 14. de Cristina H\ulic\.384 A L B E R T O M A N G U E L 12. W. de Geoffrey French. Ed. Pausanias. Mes apprentissages. Polirom. Jorge Luis Borges. Colette. „Libro e pubblico alla fine del mondo antico“. 22. Sigurdur Nordal. Editura de Stat pentru Literatur\ [i Art\. Satyricon. 1936. Eneida. Ibid. Paris.S. vol. 1948. Roma & Ban. Londra. Epistolae. 1972. Londra. Hobson. The Alphabet: A Key to the History of Mankind. ed. Londra. Description of Greece. de D. Beds. P. Euripide.. Virgiliu. ~n The Greek Myths. Ptolemaic Alexandria. 1940. i-ar fi luat-o `nainte. 2 vol. `n Autrement. Johannes Pedersen. 1970. trad.. prolog la Lamia. 25. Sidoniu. „Biblioteca Babel“. & Londra. Mass. 113. Hamden. 1. nr. cit.. de D. A. 17. cit. 12–1. 132. München. trad. X. II: 9. Mur\ra[u. 3. ed. Way. citat `n Guglielmo Cavallo. 13. CITIREA VIITORULUI 1.S. Voluspa. Ancient Libraries. Titus Burckhardt. bibliotecarul american Melvil Dewey a ad\ugat la num\rul categoriilor `nc\ trei. 15. Die maurische Kultur in Spanien. de Ommo Wilts. Cambridge. Cambridge. A Literary History of Persia. „L’Oeuvre encyclopédique de Vincent de Beauvais“.4. L’Évolution intellectuelle de Saint Augustin. 23. Thompson.. 1965. Biggleswade. Bucure[ti. Jones. este disputat\“. 21. 7. Die maurische Kultur in Spanien. 1902–1924. Medieval Classification and Cataloguing: Classification Practices and Cataloguing Methods in France from the 12th to 15th Centuries. Burckhardt. 4 vol. Prosper Alfaric. Christian Jacob. cit. 2006. op. 2. ed. 1965. `n Maurice de Gandillac et al. Academiei. Ed. Bucure[ti. Bucure[ti. 6. 1918. Pedersen noteaz\ c\ al-Ma’mun nu a fost primul care s\ alc\tuiasc\ o bibliotec\ din traduceri. Petroniu. Edward G. 1966. Alain Besson. 16. op. Conn. se spune c\ fiul unui calif umeiad. Paris. aprilie 1993.. Aulus Gellius. 5. 4.5. Great Libraries. 1980. 1968. „La Leçon d’Alexandrie“. 1992. Tours. Paris. Michel Lemoine. II. The Arabic Book. & Londra. Khalid ibn Yazid ibn Mu’awiya. Popescu. 1992. 121. Ausonius. 1955. Fraser. numit\ de asemenea Erythrea sau Erythria. trad. Oxford.H. citat `n Cavallo. James W. trad. 1984. 19. Opuscules. `n Libri. 28. 24. 26. Mass. op. Browne.

26. citat `n L. ed. 1963. The Wizard of Oz. pe care a fost construit vechiul ora[ al lui Gades. Catalog al expozi]iei de la Grand Palais. Dix siècles d’art sur la Route de la Soie. 12. 14. Description of Greece. VI. Terre de Bouddha. Londra. J. Greene. New York. Ecclesiastical History. Wilkinson. Sérinde. 8. 1926. Loane `l citeaz\ pe De Quincey. Marrou. 1993.6. cit.P. 1975. 15. vol. Oxford. ed. de Gabriela Haja [i Mihaela Paraschiv. vezi remarcabilul Jacques Gies & Monique Cohen. op. 18. Utopias of the Classical World. Bernard Botte. 30 aprilie 1928. 4-6. Despre divina]ie.5. au confundat numele cu o profesiune [i au `n]eles c\ Virgiliu „a ajuns pe cale succesoral\ [i ca drept de mo[tenire la depravatele puteri [i cuno[tin]e infernale ale b\trânului s\u bunic. 21. C. or New Foes with an Old Face. 22. 1998. Baur. 1990. 11. Cf. Edictul de la Milano. 1992.. Romancierul englez Charles Kingsley a f\cut din filosoafa neoplatonician\ eroina sa din acum uitatul roman Hypatia. Mass. `n Soho Square III. Anita Desai.. 1975. Scriptores Historiae Augustas. British Film Institute Film Classics. Ecclesiastical History: The Life of the Blessed Emperor Constantine. 1996.. Garth Fowden. Ecclesiastical History. op. `n The Classical Weekly 21/24. `n Henry Bettenson. 13. Salman Rushdie. „A Reading Rat on the Moors“. dup\ cum e citat `n Eusebiu. 20. Cicero. Pausanias.54. Aurelian. Oamenii din Neapole. Paris. The Roman Experience. XVIII. Empire to Commonwealth: Consequences of Monotheism in Late Antiquity. Les Origines de la Noël et de l’Épiphanie. prima men]iune cert\ a zilei de 25 decembrie ca dat\ a na[terii lui Hristos se afl\ `n Deposito martyrum al calendarului filocalian din 354. Eusebius Pamphilis. Vita Severi Alexandri. I. II. 14. Paris. 27. op. 25. X. Der heilige Johannes Chrysostomus und seine Zeit. op. in Four Books. Paris. 2 vol. 17. cit. La Cathédrale de Laon. De[i o men]iune `n Liber pontificalis spune c\ papa Telesphorus a ini]iat s\rb\torirea Cr\ciunului `n Roma cândva `ntre anii 127 [i 136. Utopias of the Classical World. Virgiliu. cap.4-8. 24. 23. Jacques Lacarrière.ISTORIA LECTURII 385 putea fi o insul\ dincolo de ocean sau `n largul coastelor Lusitaniei.. 1964. Londra. Princeton. 1929–1930. 12. Documents of the Christian Church. „The Sortes Vergilianae“. spune De Quincey. The Christian Centuries. sau ar putea fi numele dat insulei lui Leon. vol. 1943. trad. 4. Daniélou & H. Londra. Les Hommes ivres de Dieu. Frankfurt. Aelius Lampridius. 1853. 19. Ia[i. 16. The City of God. Polirom. Ferguson. Ed. Londra. 1975.I. ed. Londra & Cambridge. Helen A. 1845. 10. cit. Paris. 9. Londra. citat `n John Ferguson. cit. Loane. studiu introductiv [i note de Mihaela Paraschiv. Londra. 1932. Eusebiu. Londra.C. „Eclogue IV“. Alberto Manguel. De asemenea. Sfântul Augustin. Lucien Broche. W. 25. . conform c\ruia tradi]ia spune c\ numele bunicului dup\ mam\ al lui Virgiliu era Magus.

William V. 1598 to A. Art. II. Rabelais. Andrew Martindale. `n Scriptores Historiae Augustae. The Lost Books of the Bible and the Forgotten Books of Eden. William Dunn Macray. op. André Kertész. „a provocat demisia consulilor la a c\ror alegere prezidase cu un an `nainte. Beverley Smith. de Alexandru Hodo[. Robert Louis Stevenson (cu Lloyd Osbourne).D. 1954. nici decânt\tor. nici chem\tor de duhuri. 8.8. Daniel Defoe. Cambridge. The Smithsonian Book of Books. 30. Robinson Crusoe. trad. 1867. Manuel Mujica Láinez. Ed. scria (De Natura Deorum. sau fermec\tor. 5. Londra. de Frank Crane. 2009) 33. Ed. 251–269. Harris. care `n 162 `. 29. The Ebb Tide. Londra. 1434). de Aretia Dicu. II. Vita Hadriani. cap.C\ci urâciune este `naintea Domnului tot cel ce face acestea. 10–12 (Rablais. 9. Univers. nici de cei ce gr\iesc cu mor]ii. 4. 32. 1894. De Madonna in de Kunst. Leda. 1954. Oxford. 1990. 31. 34. 1974. Londra. 1868. A. 2. nici prezic\tor. sau ghicitor. „The Sortes Vergilianae“. 37. Iconographie de l’art chrétien. trad. 2. 36. Aelius Spartianus. trad. de Simon Goulard (?) (Sens[?]. 2002. 1990. „S\ nu se g\seasc\ la tine de aceia care trec pe fiul sau pe fiica lor prin foc. Toronto.D. intr. 2) despre augurul Tiberius Sempronius Gracchus. George Ferguson. de Romeo Maghirescu. Le Tiers Livre de Pantagruel. catalog al unei expozi]ii. Corint. On Reading. bazându-[i decizia pe o gre[eal\ `n auspicii. 1967. Gothic Art from the Twelfth to Fifteenth Centuries. Les Devins ou Commentaire des principales sortes de devinations. [i pentru aceast\ urâciune `l izgone[te Domnul Dumnezeu t\u de la fa]a ta. 7. The Globe and Mail. 3.“ Deuteronomul 18: 10-12. . Bucure[ti. vol. Bucure[ti. Gargantua [i Pantagruel. Londra. de Cristina Jinga. „Homes of the 1990s to stress substance“. 1968. Michael Olmert. Thomas Hardy. Nu doar Virgiliu era consultat `n aceast\ manier\. Marienbild in Rheinland und Westfalen. 28. 1992. 1896. Bomarzo. Gaspar Peucer. Washington. Paris. 13 ianuarie. Signs and Symbols in Christian Art. catalog al unei expozi]ii la Villa Hugel. New York. 2007. 35. 1989. trad. 1957. sau vr\jitor.Hr.386 A L B E R T O M A N G U E L exercitându-le pe ambele vreme de secole f\r\ prihan\ [i spre beneficiul celor credincio[i“. 6. trad. Citat `n Réau. Departe de lumea dezl\n]uit\. Thomas De Quincey. 1971. II. nici mag. Ed.. de care a devenit con[tient «când a consultat c\r]ile»“. Antwerpen. Ed. Collected Writings. Bucure[ti. Cicero. Essen. New York. Bucure[ti.Hr. Annals of the Bodleian Library. III. citat `n Loane. Louis. cit. `n primul secol `. Ancient Literacy. CITITORUL SIMBOLIC 1.

trad. trebuie s\-i aduce]i la cuno[tin]\ obscenit\]ile literaturii grece[ti [i romane.. 1977. Gilbert. Paris. din perspectiva B\rbatului. San Francisco. Robin Lane Fox. 1849–1859. IX. 1986. trad. Bibliothèque Royale. 11. ed. 12. C. Pictat\ `n culori murdare pe un perete al catacombei Sfintei Priscilla. 11. Hildegard de Bingen.. Boston. Books of Hours. Cinci secole mai târziu. 18. atunci trebuie m\car s\-i pune]i `n mân\ scriitorii clasici ai Antichit\]ii – cu alte cuvinte. 1844–1855. Vol. Prediche volgari. Jung. de Amelia Pavel. `n Creighton E. 1960. Univers. 20. Achtemeier.W. 1976. ed. Anna Jameson. A Small Sound of the Trumpet: Women in Medieval Life. va deveni? Dac\ va concura b\rba]ii pentru «lauri». San Bernardino. Bucure[ti. Martin Buber. Proverbele 9: 1. `nf\]i[eaz\ o fecioar\ f\r\ chip. 1–9. 14.G.. Boston & New York. 13. Bucure[ti. ed. Paul J. Londra. 15. New York. 2010). 19.“ Citat `n Jan Morris. de Veronica Niscov. LXXII. ~nainte de aceast\ perioad\.9: 3-5. 2 vol. […] Inferioar\ nou\ te-a f\cut Dumnezeu: [i ne ve]i r\mâne inferioare pân\ la sfâr[itul lumii. Women in the Middle Ages. la periferia Romei. Opera omnia. 24. West and East. 1963. Ed. nu multe p\reau s\ se fi schimbat.. Londra. 1980. Cea mai veche reprezentare a Mariei [i `ngerilor precede Buna Vestire a lui Martini cu zece secole. Merlin Stone. mai ales `n reprezent\rile bizantine cu `ncepere din secolul al cincilea. Evanston. Janet Backhouse. The Oxford Book of Oxford. „Answer to Job“. Behind the Sex of God: Toward a New Consciousness – Transcending Matriarchy and Patriarchy. Ms. E. Harksen. Londra. Bruselles. 16. 1986. ed. Ioan 1: 14. Harper’s Bible Dictionary. 1978. Margaret Wade Labarge. ascultând ce-i spune un b\rbat `n picioare – un `nger f\r\ aripi [i f\r\ coroan\. Citat `n Carol Ochs. Pagans and Christian. Protoevangelion. Jung.G. (C. ibid. 27. 25. `n Scriptorium. S. The Letters of Peter Abelard. „L’Horloge de Sapience“. Pute]i face oare asta? […] Voi p\r\si acum subiectul cu o scurt\ Alocu]iune adresat\ celuilalt sex. Burgon `n 1884. 17. Opere. Londra. dup\ cum dovede[te predica ]inut\ de `nv\]atul J. 1985. XVII. 1400–1500: Sources and Documents. cu ocazia unei propuneri f\cute la Oxford ca femeile s\ fie admise la universitate: „Nu are niciunul din voi generozitatea sau sinceritatea s\-i spun\[Femeii] ce dezagreabil\ fiin]\. New York. Maria la fântân\ [i Maria la roata de tors sunt imaginile cele mai comune ale Bunei Vestiri `n arta cre[tin\ timpurie. Isaia 7: 14. reprezent\rile Bunei Vestiri sunt rare [i schematice. 30. Ed. . 1985. New York. Psihologia religiei vestice [i estice. IV 111. 1998 28. 26. 1976.ISTORIA LECTURII 387 10. a[ezat\. Povestiri hasidice. Oxford. Trei.P. 1898. Betty Radice. vol. 22. 1974. Petri Abaelardi Opera. 21. Victor Cousin. Spencer. The Paradise Papers: The Suppression of Women’s Rites. 23. Legends of the Madonna. `n Psychology and Religion. 29.. `n Patrologia Latina. New York. Italian Art.

Biblioteca de Autores Cristianos. Grigorie de Tours.. Oxford. Simone Martini. o foaie volant\ distribuit\ la Kalamazoo Conference din 1992. de E. Milano. `n Chicago Art Institute. ed. Ancient Literacy. munceau din greu la câmp. Freiburg. Heinz Kahlen & Cyril Mango. [i multe altele. Paris. de Erich Aurebach. trad de Christian Tama[. Ed. ~n „The Fourteenth-Century Common Reader“. vol. trad. Legile. The World of the Shining Prince: Court Life in Ancient Japan. 1994). Bucure[ti. Cartea vie]ii mele.J. Hagia Sophia. 1982. 35. Bucure[ti. conferin]\ ]inut\ la Bibliothèque Nationale. „Vasta majoritate a femeilor. . VII. L’Histoire des Rois Francs. Virgin and Child Crowned by Angels. 1989. erau tratate cu toat\ asprimea de b\rba]ii lor. Frank Cole Babbitt. The Novel in Antiquity. 1967. pref. 40. 1490–1510. Actul II. 1953. Bezedechi. Mass. op. 1967. Daniel Williman sugereaz\ c\ „f\r\ justificare. 1990. 1970. 7. 36. Londra. IV. `n Obras Completas. ed. Thoas Hägg. 1965. „Life of Alexander“. The Woman Reader. Santa Teresa de Jesús. Miguel de Cervantes. VIII [i XXVI. 6. Barbu. Berlin. Colyn de Coter. anonima Madonna auf der Rasenbank. Institutul European. Ibid. n\[teau devreme [i de multe ori [i mureau devreme. Cambridge. 2. 41. `n Moralia. ed. Bucure[ti.I. Hitler’s Table Talk. Martin Bormann. 10. 34. 23 martie 1995. 38. J. Cambridge. 1837-1914. 1963). Madrid. circa 1470–80. Cartea Orelor concretizeaz\ `nsu[irea de c\tre femei a unui opus Dei [i a [tiin]ei de carte“. Ruiz Montero. LECTURA DE ALCOV 1. 1972. „On the Fortune of Alexander“. & Londra. de Hugh Trevor-Roper. Platon. II: 1. Berkeley & Los Angeles. 1980. Giovanni Paccagnini. Don Quijote. George Steiner a sugerat `n privin]a c\r]ii c\ ar fi vorba de traducerea lui Florio din Essais de Montaigne „Le trope du livre-monde dans Shakespeare“. Berkeley & Londra. Gli affreschi di Simone Martini ad Assisi. Madrid. & Londra. Mass.388 A L B E R T O M A N G U E L 31. cit. William V. 8. 5. Vie]i paralele. trad. `n Estudios Clásicos 24. „Una observación para la cronología de Caritón de Afrodisias“. Plutarh. 33. (Plutarh. B. 37. 3.E. 9. Oxford. Ivan Morris. [i note de N. Jesus As Mother: Studies in the Spirituality of the High Middle Ages. Reardon.. `n The Parallel Lives. {tiin]ific\. 32. De asemenea. 1983. Cambridge. Harris. Roy. Iri. Carolyne Walker Bynum. pe vremea doamnei Murasaki. 1957. edi]ia englez\. Ferdinando Bologna. (Sfânta Tereza de Avila.. Upper Rhine. Mass. Ed. Scena II. I:6. Sf. 1964. 39. Kate Flint. intr. referindu-se la imaginea Mariei citind `n Cartea Orelor din secolul al cincisprezecelea. 4. Libro de la Vida. Perrin. 1996. Plutarh. 327: 4. Milano.. Paris. `n Augustinermuseum. 1993. Collected Ancient Greek Novels. C.

Oxford [i Londra. . 22. François-René Chateaubriand. ed. 13. Oscar Wilde. `n Histoire de 1’édition française. 1903. Freiburg. New York. Les Bibliothèques françaises pendant la Révolution. 11. Edmund White. 1849–1950. Paris.N.ISTORIA LECTURII 389 f\r\ s\ le fi dat prin minte s\-[i doreasc\ independen]a material\ sau pl\cerile culturii mai mult decât un zbor pe lun\. Bucure[ti. 19. vol. New York. cit. „Silly Novels by Lady Novelists“. Sei Shonagon. 1978. 6.F. Albert Cim. Haven Putnam. 1983. Michael Olmert. 22 iunie. Citat `n A. Simoné Balaye. `n Reflections.“ Ibid. 4. 8. New York. ed. Paris. 1981. Peter Demetz. Ibid. Geo. Ilumin\ri. `n Bookman’s Weekly. Citat ibid. cit. ~nsemn\ri de c\p\tâi. 1834. 5. 11. nr. 1991. 13. Japan zur Heian-Zeit: Kunst und Kultur. 1984. Citat `n Morris. 1975. 1896–1897. 2004. 1988. Geneva. 16. Gédéon Tallemant des Réaux. 12. Ivan Morris. C|R}ILE FURATE 1. 18. Londra. cit. „The Earl and the Thief: Lord Ashburnham and Count Libri“. Walter Benjamin. 3. Capital of the Nineteenth Century“. 67.L. Londra & Glasgow. George Eliot. Paris. Paris. Historiettes. „The Importance of Being Earnest“. trad. Walter Benjamin. XVII. op. „Livres rares et pratiques bibliophiliques“. 21. Riberette. Le Livre dans la vie quotidienne. The World of the Shining Prince. 1992. 14. II. New York. Amateurs et Voleurs de Livres. 20. Books and Their Makers during the Middle Ages. ed. RAO. op. 15. 12. Munby. vol. vol. „A Study in «Bibliokleptomania»“. Edmund Jephcott. `n The Works of Oscar Wilde. G. I. 1992. 1948. 9. `n Harvard Literary Bulletin. Madeleine B. Mass. Washington. 1967. 17. introducere la Sei Shonagon. Bibliothèque Nationale. 2.. 7. `n Selected Critical Writings. The Smithsonian Book of Books. de Stanca-Scholz Cionca. Ibid. 1970. Actul II. „Paris. Oxford. Ed. 10. Rose Hempel. Paris. P. La Bibliothèque Nationale des origines à 1800. Prefa]\ la The Faber Book of Gay Short Stories. Mayne. op. Citat `n Morris. Carolyn G. 1989. 1969. Jean Viardot. Writing a Woman’s Life. The Pillow Book of Sei Shonagon. trad. 14. Cambridge. Memoires d’outre-tombe. Rosemary Ashton. Ibid. The World of the Shining Prince. Paris. Heilbrun. Stern & Leona Rostenberg.

ed. ed. `n Classical Literary Criticism. 17. Thompson. Guillemin. Ker.. Philippe Vigier. VI: 17. II: 19. Les Manuscrits des Fonds Libri et Barrois. Ibid. „atât cu bun\voin]\. Paris. Prosper Mérimée. & Londra. Paris. 25. 1989. septembrie 1944. Londra. etablie et annotée par Maurice Parturier. Mass. Marcel Proust. 5. 20. Russell & M. 26. 19. „Notes on Bibliokleptomania“. . Rudolf Buchner. Ibid. Pliniu cel Tân\r.. Cim. Epigrammata. 2. Les Manuscrits des Fonds Libri et Barrois. 3. 13. Cim. I: 13. Winterbottom. Martial. Munby. „A Letter to Augustus“. 9. 24. `n Juvenal and Persius: Works.G. 15. 16.A. 7.. 3 vol. Ibid. Pliniu cel Tân\r. Léopold Delisle. 28. `n Vie]ile celor doisprezece Cezari. Ibid. 4. Pliniu cel Tân\r. Charles Lamb. 12. `n Works. Essays of Elia. Chiar [i `mp\ratul Augustus a participat la aceste lecturi. edi]ia a doua. `n Nouvelle Histoire de Paris. 89: 3. Paris.C. Paris. Cambridge. 11. W. Lettres I–IX. Les Plaisirs et les jours. op. V: 1847–1849 . 21. Lettres I-IX. ed. „Augustus“. Cambridge. Ramsay. cit. Pliniu cel Tân\r. Ibid. 1833. Lettres I-IX. cit. VIII: 12. 14. 18. Bücher und Menschen.A. New York. Libri“. IX: 3. op. op. 6. vol.. Oxford. 1919–1920.M. 1982. Paris. ed. „Notes on Bibliokleptomania“. „The Earl and the Thief“. Jean Freustié. 10. Lawrence S. Thompson. G. cit. Prosper Mérimée. V: 17. Prosper Mérimée. IV: 27. Lettres I-IX. Ibid. 1852. VII: 17. 1991.. Ibid. 1888. Paris. Delisle. D.. Amateurs et voleurs de livres. 1946. I: 13. VII: 39–47.. Hora]iu. 1896. A. 27. Mass. 1952. „Le Procès de M. Correspondance. 22. Amateurs et voleurs de livres. Paris. Juvenal. 1927–28. 1803–1810.390 A L B E R T O M A N G U E L 15. Berlin. `n Revue des Deux Mondes. cât [i cu r\bdare“: Suetoniu. „Paris pendant la monarchie de juillet 1830–1848“.. 15 aprilie. op.. AUTORUL-CITITOR 1. IX: 23. IX: 11.. 1976. 23. `n The Bulletin of the New York Public Library. 8. & Londra. cit. V: 12. III: 44.

Tutte le opere. 1991. Iarna 1976–1977. 1991. 25. Paul Turner. Londra. Londra. 37. 17. James Joyce. 1993. Londra. „un actor care st\tuse siderat mai la margine i-a spus. The Notebooks of Samuel Butler. Dámaso Alonso. 1964. & ed. 30. 1976. ed. P. op. 38. Charles R. Thomas Love Peacock. La Celestina: Tragicomedia de Calisto y Melibea. uluit: «Domnule Thomas. Jean de Joinville. William Nelson. „Londra Luminaries and Cockney Visionaries“ la Victoria and Albert Museum. 3 septembrie. 34. 20. una din pauzele dumneavoastr\ a ]inut cincizeci de secunde!» Dylan s-a ridicat. Samuel Butler. „From «Listen Lordings» to «Dear Reader»“. ed. Madrid. Ralph Wilson Rader. Nightmare Abbey. Ronald A. Peter Ackroyd. 23. 40. ed. Dickens. 15 martie 1952. 24. 1993. ed. Londra.ISTORIA LECTURII 391 16.. PMLA 76. Stephen Jay Gould. Tennyson’s Maud: The Biographical Genesis. 22. Literatursprache und Publikum in der lateinischen Spätantike und im Mittelalter. a spus el dispre]uitor. Milano.N. 27. Bosco. . Noël Corbett. New York & Londra. „Las conferencias“. 19. 1921. 1992. 1967. Diderot. Furbank.B. Londra. 1977. Londra. op. Parkes. cit. 1950. Tennyson.. Citat `n M. 1963. The Panda’s Thumb. 35. The Topical Notebooks. 1989. María Rosa Lida de Malkiel. `n The Independent. Berna. martie 1961. Saunders. Dorothy S. Ruth Crosby. 33. Milano. Henry Festing Jones. Kevin Jackson. Alfred Tennyson. 1993. La originalidad artistica de La Celestina. „Chaucer and the Custom of Oral Delivery“. dup\ una din lecturile lui Thomas. `n Speculum: A Journal of Medieval Studies 13. Londra. edi]ie revizuit\. citat `n Nelson. Dup\ cum relateaz\ poetul Louis MacNeice. ed. De vulgare eloquentia. Ibid. Severin. „From «Listen Lordings» to «Dear Reader»“. Cambridge. Berkeley & Los Angeles. Londra. 9 decembrie. jignit (se pricepea la asta): «Am citit cât de repede-am putut». New York. Pause and Effect: An Introduction to the History of Punctuation in the West. Buenos Aires. Fernando de Rojas. Londra. Londra. 29. `n Insula 75. 31. Richard Ellman. 36. Cesare Segre. trad. 1938. Dickens. Berkeley & Los Angeles. 1982. recenzie la conferin]a lui Peter Ackroyd. „After Many A Summer: Memories of Dylan Thomas“. I: XXXVIII. Mass. 39. Dante.“ John Berryman. VI: 21. 1958. 18. 21. `n University of Toronto Quarterly 47/2. Madrid. `n The Times Literary Supplement. cit. Histoire de saint Louis. Paris. Ludovico Ariosto. Ackroyd. Erich Auerbach. „Carlyle and Tennyson“. Charles Tennyson. 32. Vittorio Coletti. 1993. 28. 1969. 1818. Ralph Waldo Emerson. 26.

Oeuvres poétiques. `n The Complete Works of Rudyard Kipling. Citat ibid. cit. Rilke. op. New Haven & Londra. Bucure[ti. Carl Jacob Burckhardt. Frankfurt-am-Main. Citat `n Donald Prater. 11 mai 1911. trad. `n Sämtliche Werke. Paris. and Proust. `ncepe: Grand Dieu. Editura Univers. Rainer Maria Rilke. 1973. {tefan Av\danei. qui vis les cieux se former sans matière. 3. Londra. Luscombe. 16. 1982. 15. „Uncollected Items“. 5 vol. 12. care erau `ncredin]a]i c\ viciile mici i le corectau pe celelalte. Aspecte ale limbii [i traducerii. Rainer Maria Rilke. 1955–57. 1933. 1983. traducerea unei singure jum\t\]i a Psalmului 36. op. ed. Allegories of Reading. The King James Bible Translators. Oxford. Rilke-Archiv. vol. I. Françoise Charpentier. ~n c\utarea limbii perfecte. The Life of Samuel Johnson. George Steiner. 1969. care „avea un nas cât o ciuperc\ [i se spunea c\ i s-ar fi ar\tat cum c\ Mâna Regelui `l va Vindeca: [i la prima venire a regelui Carol al II-lea `n St James’s Park. 3. Sussex Edition. „Proofs of Holy Writ“.C. Citat `n Prater.B. Ein Vormittag beim Buchhandler. 10. scrisoare c\tre Mimi Romanelli. 8. Rudyard Kipling. Sonnets of Louise Labé. A Ringing Glass: The Life of Rainer Maria Rilke. 2. Natalie Zemon Davis. Alexander von Humboldt. D. Cambridge. 1983. ed. „Narcissus“. cit. mai mari. 20. 1982. A Ringing Glass. Alta Lind Cook. Paul de Man. Editura Polirom. 18. 4. Über die Verschiedenheit des menschlischen Sprachbaues und ihren Einfluß auf die geistige Entwicklung des Menschengeschlechts. 5. Ibid. N. Citat `n Olga S. Nietzsche. LECTURA INTERZIS| 1. 19. 14. John Wain. Frankfurt-am-Main. un rege pre]uit de majoritatea supu[ilor s\i. James Boswell. trad. XXX. Dup\ Babel.. cu toate acestea. Poemul lui Racine. The School of Peter Abelard: The Influence of Abelard’s Thought in the Early Scholastic Period. ed. 1849–1861. De Man. 2. Macaulay. „Le Monde de l’imprimerie humaniste: Lyon“. 1950. 17. 6. Londra. de Drago[ Cojocaru. op. Oeuvres poétiques. The History of England. Ibid. 9. Charles a fost.392 A L B E R T O M A N G U E L TRADUC|TORUL-CITITOR 1. Ia[i. Paris. 1986. 2002. [i-a . Louise Labé. Opfell. citat `n Umberto Eco. 13. T. 1944. `n Histoire de 1’édition française. `n Briefe 1907–1914. Labé. John Aubrey poveste[te despre un anume Arise Evans.. Jefferson. Toronto. 11. 7. 1939. Allegories of Reading: Figural Language in Rousseau. Londra. cit. de Valentin Negoi]\. Basel.E. 1979.

2. Miscellanies.L. Londra. `n Three Prose Works. Ed. Bucure[ti. Mencken. Frankfurt-am-Main. Citat `n Broun & Leech. Poezie [i adev\r. Ed. 1913. Margaret Horsfield. CBC Radio Toronto. Fighter. 8. Londra. When 1 Can Read My Title Clear: Literacy. Introducere la En Mouchant la chandelle. Janet Duitsman Cornelius. Slavery. Buenos Aires. 1986. 23. 6. Paris. de Tudor Vianu. `n A Book of Prefaces. 20. Patrick Trevor-Roper. 1907. Frederick Douglass. 4. 11. edi]ie `ngrijit\ [i prefa]\ de Ioan Pânzaru. 21. New York. 9. Ibid. cit. 1967). Doamna Bovary.T. Ibid. 13. S. 1991. and Religion in the Antebellum South.C. emisiune din 23 aprilie 1990. Ibid. „De l’Horrible Danger de la Lecture“. When I Can Read My Title Clear. 14. [i note de D. 1979. dar l-a Vindecat pe el“: John Aubrey. 24. Peter Handke. „Puritanism as a Literary Force“. ~n Nunca Más. The Life and Times of Frederick Douglass. 4 ianuarie 1978. IV: I. Anthony Comstock. Kaspar. „Poema de los dones“. Father and Son. Antonia Fraser. trad. Polirom. Ibid. 1972. 12. cit. 18. op. 1992.ISTORIA LECTURII 393 frecat Nasul de Mâna Regelui. `n El Hacedor. 17. Anthony Comstock: Roundsman of the Lord. Citat ibid. Stuttgart. Londra. Edmund Gosse. . 1986. 19. What Johnny Shouldn’t Read: Textbook Censorship in America. NEBUNUL CU CARTEA 1. 15. Joan DelFattore. Citat din The Times. Voltaire.. Jorge Luis Borges. trad. 16. `n Memoires. ceea ce l-a tulburat pe Rege. The World through Blunted Sight. H. 3. Royal Ontario Museum. Books of the Middle Ages. 1917. 22. Hartford. New York. Bucure[ti. 27. (Johann Wolfgang von Goethe. Minerva. 1988. 28. Ibid. Ibid. 1881. Royal Charles: Charles II and the Restoration. 25. Londra. Oxford. Dichtung und Wahrheit. Conn. 1986.. Columbia. Suivis de Mélanges divers et precédés de „Voltaire Démiurge“ par Paul Souday. Londra. op. 26. 5. New York. Citat `n Duitsman Cornelius. 1967. op. 7. 1950. „The Burning Books“ `n „Ideas“. 1960. 29. 1927. cit. 10. Gustave Flaubert. New Haven & Londra. Toronto. retip\rit `n Prefa]a lui Nick Caistor la Nunca Más: A Report by Argentina’s National Commission on Disappeared People. Ibid. Citat `n Heywood Broun & Margaret Leech. 1927. ed. Charles Gallaudet Trumbull. Paris. Sarafoff. Anthony Comstock. John Buchanan-Brown. Johann Wolfgang von Goethe. Jacques Dars. 2000.

ed. Geiler von Kaysersberg. John Donne. & Londra. Ca s\ fim cinsti]i fa]\ de Arnold. 25. 5. scriind `n 1887. Roger Bacon. Floren]a. Matthew Arnold. Les Bésicles de nos ancêtres. Bourgeois. Das Narrenschiff. Sigmund Freud. 1952. René Descartes. R. op. Lettera sopra l’invenzione degli occhiali di nazo. ed. 1926. argumenta]ia lui continu\: „Dar suntem pentru transformarea fiec\reia dintre acestea dup\ legea perfec]iunii. Mass. cit. Godesberg. Când el [i Sancho se urc\ pe calul de lemn. W. trad.M. Londra. Ibid. ed.R. citat `n Carey. 18. Londra. op. Cambridge. New York. „The Hero As Man of Letters“. Poulet. Paris. Messerschmidt. A. An Illustrated History of Early Antique Spectacles. C. Jorge Manrique. Benelcarría. 29. Londra. 1923 (Bourgeois nu d\ ziua sau luna [i gre[e[te anul). noteaz\ c\ etruscii i-au reprezentat totu[i pe câ]iva din zeii lor `n postura de scribi sau citind. 1648. `n Poesias. Redi. [i note de Irina B\descu. `n Music at Night. Rosen. trad. Jebb. II. vol. 8. `n The Complete English Poems. Kent. 19. 22. 14. Nauicula siue speculum fatuorum. `n Debits and Credits. Londra. Seneca. „Angélique“. James Strachey. Alan Shelston. 1931. 7. „The Invention of Eyeglasses“. 24. F. The World through Blunted Sight. `n Art and Literature. Traité des passions. Strasburg. op. ed. Thomas Hardy. „De vita beata“. ed. cit. 21. Vezi de asemenea Edward Rosen. Curtius. vol. Culture and Anarchy. John Carey. 11. Londra. op. 1972. Eichholz. The Intellectuals and the Masses. Hugh Orr. 14 din Pelican Freud Library. 1932. `n Moral Essays. convin[i c\ acesta e arm\sarul zbur\tor Clavileño. „Writers and Day-Dreaming“.. Archiv fur Religionswissenschaft.A. 1971. Berlin. S. Leipzig. Atlas on the History of Spectacles. 10. 1649. 17. Paris. Univers. Natural History. 26. 1974. 1985. & Londra. 12. iar ne`ncrez\torul Sancho . 1985. 1879. 28. 1510. Charles Schmidt. The Intellectuals and the Masses: Pride and Prejudice among the Literary Intelligentsia. citând din F. „The Invention of Eyeglasses“. 15. Londra.. Aldous Huxley. ed. Rudyard Kipling. `n Moral Essays. Pliniu cel B\trân. 6. 30. 1955. cit. Bucure[ti. Ed. „On the Charms of History“. „The Eye of Allah“. Histoire littéraire de l’Alsace. 23. Opus maius. 20. „Coplas a la muerte de su padre“. Cambridge. 1880–1939. 1992. Seneca. E. Patrides. cit. 1931. D. Friedrich Zarncke. 16.E. `n Selected Writings. Cartea XXXVII: 16. 1854. Gérard de Nerval. „De tranquillitate“. „The Extasie“.394 A L B E R T O M A N G U E L 4. Trevor-Roper. Madrid. 1985. Londra. Gummere. 1980.“ 27. Mass. {i nici m\car Don Quijote nu se pierde cu totul `n fic]iune. Sebastian Brant. 13. `n The Journal of the History of Medicine and Allied Sciences 11 (1956). `n Fiicele focului. ed. 1750. 9. Strasbourg. Thomas Carlyle.

„How Should One Read a Book?“. Ideea European\. c’est guérir. Leipzig. ed. „The End of Books“. `n The New York Times. de Emilia Oan]\. trad. 2. 18. Frankfurt-am-Main. 5. de Radu Lupan. 3. Richard de Bury. Editura Univers. The Philobiblon. op. 14. „Rereading the English Common Reader: A preface to a History of Audiences“. „The Strange Necessity“. „Probabil la modul impropriu“. ~nsemn\rile lui Malte Laurids Brigge. comenteaz\ profesorul Simone Vauthier. Michel Butor. `n Rebecca West – A Celebration. cit. 6. trad. 15. urmându-l pe romancierul american John Barth. Gerontius. Thomas. Povestiri I. Paris. XXV. Ed. Robert Irwin. edi]ia a doua. Aldo Press. edi]ie complet\. . Ia[i. lu\m `n considerare [i pe cel\lalt ascult\tor al {eherezadei. Alain Coelho. Jane Austen. 7. Journées de lecture. Bibliothérapie: Lire. dincolo de aceast\ premeditare se afl\ nebunia. Rebecca West. II. 1994. 1989. 1991. 21 iunie 1992. The Life of Robert Louis Stevenson. 11. Don Quijote `i porunce[te s\ nu fac\ asta. Ernest Hemingway. Jonathan Rose. 1992. trebuie s\ fie premeditat\. Virginia Woolf. Die Aufzeichnungen des Malte Laurids Brigge. Bucure[ti. Londra. Elizabeth A. `n The Common Reader. Londra. Wolfgang Kayser. Clark. Ernest C. 1994. la «sindromul Doniazada». Miguel de Cervantes Saavedra. 1957.“ 16. 13. Rainer Maria Rilke. ed. `ntr-o recenzie la carte. „Z\pezile de pe Kilimanjaro“ `n Z\pezile de pe Kilimanjaro. La Modification. 31. 41. 1901.) Suspendarea ne`ncrederii. Das Sprachliche Kunstwerk. 12. Graham Balfour. M\n\stirea Northanger. & ed. Black Swine in the Sewers of Hampstead: Beneath the Surface of Victorian Sensationalism. `n Journal of the History of Ideas. 2 vol. New York. 1932. Londra. Paris. John Wells. Vita Melaniae Janioris. Bucure[ti. & trad. ed. dup\ cum corect subliniaz\ Coleridge. Erich Heller. Rude Words: A Discursive History of the Londra Library. 9. trad. 17. PAGINILE ALBE DE LA SFÂR{IT 1. 1994. 10. Ed. 4.ISTORIA LECTURII 395 vrea s\-[i scoat\ n\frama care-i acoperea ochii ca s\ vad\ dac\ sunt cu adev\rat `n aer [i aproape de soare. 1978. 1986 (Rainer Maria Rilke. Londra. sora ei mai tân\r\. 2008). New York & Toronto. de la Universitatea din Strasbourg. trad.. Paris. 8. Robert Coover. Londra. de Bogdan Mihai Dasc\lu. 1984. 1948. Citat `n Thomas Boyle. Fic]iunea ar fi distrus\ de prozaica dovad\ (Don Quijote. 1993. Crisu Dasc\lu. New York. The Arabian Nights: A Companion. „Te-ai fi a[teptat mai degrab\ la un «sindrom al regelui Ciar-{ah» sau dac\. Marcel Proust. 2004. Marc-Alain Ouaknin. 1888.

pag. pag. Academia Sinica. 14. mijloc sus: cu permisiunea Korea National Tourism Corporation. pag. (detaliu). stânga: Eglise de Luat. pag. foto © Roland Michaud de la John Hillelson Agency. Ierusalim. stânga sus: Francis Bartlett Donation of 1912 [i Picture Fund. mijloc jos: Dickens House Museum. Karlsruhe (detaliu). Windsor © 1995 Maiestatea Sa Regina Elisabeta II. pag.CREDIT FOTO Pag. 54 © Bibliothèque Royale Albert ler. pag. dreapta sus: Winchester Cathedral. 45 Suleymaniye Library. dreapta: Staatliche Kunsthalle.N. pag. Foto Scala. pag. jos: Musée de Cluny. stânga jos: Musée de la Ville de Strasbourg. pag. pag. Paris. 42 Wellcome Institute Library. © foto R. Paris.M. © fotografie color de Judges Postcards Ltd. © foto R. 78 Chadwyck-Healey Ltd. Istanbul. Washington University School of Medicine. 20 Jewish National & University Library. Oates. Athens. Pistoia. dreapta jos: Colec]ia autorului. Londra. Duomo. Raichle MD. Fotograf J. 39 British Museum. 63 National Archaeological Museum. Fresnay le Luat (Oise) © Colec]ia Viollet. pag. stânga: Musée du Louvre. mijloc: Foto de Eduardo Comesaña. 84 Humanist Library. pag. © foto R.N. Londra.2r. Floren]a. 38 Bibliothèque Universitaire d'Istanbul. Cambridge. 17 Prin bun\voin]a Institute of History and Philology. pag. Taiwan. 1260 (detaliu). 56 S. 72–73 mormântul lui Cino de Pistoia. 68 Mary Evans Picture Library. Ambrogio. No. pag. Hastings. pag. 93. pag. 51 Marcus E. pag.M. Sélestat. Prin bun\voin]a Museum of Fine Arts. Nancy. dreapta: Musée Lorrain. 43 The Royal Collection. Floren]a. Sélestat.M. Paris. Londra Office. sus: Musée de Cluny. © foto . 70 Louvre. pag. Boston. stânga [i dreapta: Humanist Library. 79 © cliché Bibliothèque Nationale de France. 92. 93. Ms 10791 fol. cliché Mangin. Foto Scala. 15. pag. Bruselles.N. pp. pag. Paris. Paris. Milano.

(detaliu). pag. sus: cu permisiunea British Library. dreapta: cu bun\voin]a Comitetului Director al Victoria & Albert Museum. legatar James P. 191 Bibliothèque Mazarine. 124 S. pag. 174 WH Smith Ltd. Sélestat. pag. 166 Cu permisiunea The British Library G. 129 TBWA/V & S Vin & Sprit AB. 165 Colec]ia autorului.9260. 157 Cu permisiunea British Library Add Ms. 160 cu bun\voin]a Board of Trustees of the Victoria & Albert Museum. pag.11308. stânga: Penguin Books. Kunstmuseum. 170. Inv. 177 Prin bun\voin]a Fogg Art Museum. 130 Swiss National Museum. dreapta: © cliché Bibliothèque Nationale de France.Nr. Halberstadt. 125 Universitätsbibliothiek Heidelberg. 122 Israel Museum. Italia/G. 145 Musée Condé.M. 198 Yale Collection of American Literature. pag. Zürich. 203 Library . Paris. pag. Paris. Foto Alan Hollet. pag. 127 Das Gleimhaus. pag. pag. pag. 99 Humanist Library. Sabina. Roma. Bruselles. Londra/Erich Lessing. pag. Cologne. Germania. 171 © cliché Bibliothèque Nationale de France. 156 Colec]ia autorului. 112v. Paris. Paris. Harvard University Art Museums. 196 Paris-Match/Walter Carone. pag. Leiden. pag.N. 193 Prin bun\voin]a Comitetul Director al Victoria & Albert Museum.2. 182 Foto Jean-Loup Charmet. Fotograf Alinari-Giraudon. 113 National Gallery of Prague. pag. Elve]ia. pag.LM7211. 116 Franco Maria Ricci. Floren]a. Dagli Orti. 189 National Museum of Antiquities. pag. dreapta jos: © The Dakhleh Oasis Project. pag. Paris/Archives Seuil. pag. Berlin. pag. 131 Schnütgen-Museum. NL. Ghent. stânga: Stiftsbibliothek St Gallen. 134 © Bibliothèque Nationale. 138 Library of Congress LC-USZ 65011.ISTORIA LECTURII 397 R. 98 Library of Congress LC-USZ 62-78985. 163 Mary Evans Picture Library/Institution of Civil Engineers. pag. 95 Oeffentliche Kunstsammlung Basel. 159. Chantilly/Lauros-Giraudon. 176. Ierusalim. 104 Bildarchiv Preussischer Kulturbesitz. Warburg. f. pag. pag. pag. stânga jos: Associated Press. Yale University. pag. Fran]a. dreapta: prin bun\voin]a Royal Ontario Museum. pag. 178 Beinecke Rare Book and Manuscript Library. pag. 179. pag. pag. pag. pag. 167 Cu permisiunea British Library IB24504. pag. 184 Fonterrault. 140 Archives of the Abbey of Monte-Cassino. Foto Jean-Loup Charmet. pag. Foto: Oeffentliche Kunstsammlung Basel. Martin Bühler. 96 © cliché Bibliothèque Nationale de France. Neg Nr. Cologne/Rheinisches Bildarchiv. pag. pag. 172 Mary Evans Picture Library. 107 Foto Scala. pag. 63493. stânga: cu permisiunea Folger Shakespeare Library. pag.Tab. Foto AKG. pag. pag. Paris. Yale University. 139 Key West Art & Historical Society. Vene]ia. pag. pag. pag. Foto Toso. pag. pag. Beinecke Rare Book and Manuscript Library. 123 St Bavon. pag. foto Copyright IRPA-KIK. pag. pag. (detaliu). 152 Biblioteca Nazionale Marciana.

212 © Iraq Museum. Niccolò. pag. . pag. 222 Bibliothèque Nationale/ foto © Collection Viollet. 295 Mastrul [i membrii Corpus Christi College. 323. 276 Éditions Tallandier Photothèque. pag.111 fol. 250 © Proprietatea lui André Kertész. Oates. pag. Paris. Austria. Sélestat. 257 Arena de Padua. 230 Colec]ia autorului. pag. 253 Galleria degli Uffizi.23. foto AKG. Foto AKG. Paris/Jean-Loup Charmet. fotografie atribuit\ lui J. Paris. pag. 238 AKG. Floren]a. Germania. 227 Mary Evans Picture Library. Ms IV. Foto Scala. 297 The Dickens House Museum. Gemsbach. 1876. 234 Chartres. Carolina de Sud“. 233 Mary Evans Picture Library. pag. 336 S. 244 Cu permisiunea British Library IB9110. Vol 5. Londra. © Hulton. 232 © cliché Bibliotlithèque Nationale de France. Paris. 210 Mary Evans Picture Library. pag. pag. pag. 209 Cu permisiunea British Library LR413G1 798(31). Colec]ia The New York Historical Society. Palmer. pag. pag. prin bun\voin]a dlui J. 300 Rilke Archive. 325 cu permisiunea British Library 010884 h. pag. pag. Cambridge. 262 Sygma. pag. Londra. 259 ©Bibliothèque Royale Albert Ier. pag. pag. Bruselles. 269 Kyoto National Museum. Sélestat. 338 Museum of the Abbey of Klosterneuburg. pag.A. pag. pag. 328 Colec]ia autorului. Londra. Bagdad. pag. pag.398 A L B E R T O M A N G U E L of Congress LC-USZ62-709S6. 344 Humanist Library. pag. 322 cu permisiunea British Library Or 74 D. 326 Corbis-Bettmann.l3r. pag. 219 (ambele): copyright British Museum. Sélestat. pag. Floren]a. 346–347 Curatorii War Museum. 332 Humanist Library. 267 Bibliothèque des Arts Decoratifs. pag. pag. 342 Humanist Library. pag. 315 Cu permisiunea British Library C 35 L 13(1). pag. Londra. Madrid. pag. 264 Copyright British Museum. pag. pag. pag. pag. pag. 261 Museo del Prado. 318 Detaliu din „Coliba m\tu[ii Betsy din Aiken. pag. pag. Floren]a Foto Scala. pp.45. pag. Treviso. pag. Londra. Foto Giraudon. 286 Como. 304 © cliché Bibliothèque Nationale de France.

pentru ca ele s\ fie copiate [i p\strate `n biblioteca .Hr. cca 330 `.: O inscrip]ie din semne.TAB EL CRONOLO GIC AL CITITORULUI „C\r]ile risipesc ignoran]a.: Stând `n fa]a trupelor sale. cca 200 `.: Aristofan din Bizan] inventeaz\ punctua]ia. GUSTAVE FLAUBERT cca 4000 `.Hr.Hr. VOLTAIRE „Citi]i ca s\ tr\i]i“. cuvintele scrise erau legate `ntre ele `ntr-un [ir continuu. fiecare corabie care trecea prin Alexandria trebuia s\ predea orice c\r]i pe care se `ntâmpla s\ le aib\ la bord. Alexandru cel Mare cite[te `n gând o scrisoare de la mama lui.: Profetul Iezechiel are o viziune `n care i se porunce[te s\ deschid\ gura [i s\ citeasc\ o carte mâncând-o. `. d\ na[tere primului cititor. 593. ~nainte de asta.Hr. custodele [i gardianul statelor totalitare“. adic\ ingerându-i semnifica]ia. reprezentând zece capre [i oi pe o t\bli]\ de argil\. care au asistat pân\ atunci doar la lecturi cu voce tare. spre uimirea solda]ilor. cca 230: Printr-un edict regal.

tun\ [i fulger\ `mpotriva lene[ilor care citesc `n pat. 1970: Un american pasionat de computere. cca 1000: Ca s\ nu se despart\. 1752: Papa Benedict al XIV-lea. `n pictura Buna Vestire. de cele 117 000 de c\r]i ale sale. `n Reguli de conduit\ `n societatea cre[tin\. anumite sec]iuni ale Sfintei C\r]i trebuind citite cu triste]e `n inim\. traduce pentru prima oar\. Când aceasta e distrus\ de incendiu. dezbate dac\ Mama Domnului poate fi recunoscut\ drept cititoare. 1872: Activistul moral Anthony Comstock fondeaz\ Societatea pentru Suprimarea Viciului `n New York [i proclam\ c\ nu e nevoie ca o carte s\ fie citit\ `nainte de-a fi interzis\. con[tient de aviditatea cititorilor. se laud\ c\ distrusese 160 de tone de literatur\ „obscen\“. La sfâr[itul vie]ii. 1536: Umanistul William Tyndale. 1703: Sfântul Jean Baptiste de la Salle.400 A L B E R T O M A N G U E L ora[ului. nesigur\ `n privin]a capacit\]ilor intelectuale ale femeilor. cca 1100: Teologul islamic Muhammad al-Ghazali stabile[te o serie de reguli pentru citirea Coranului. Regula a [asea prevede plânsul. Ca r\splat\ pentru eforturile sale. `n englez\. Noul Testament [i cea mai mare parte din cel Vechi. proclam\ o bul\ `n care ho]ii de c\r]i sunt pedepsi]i cu excomunicarea. avidul cititor [i marele vizir al Persiei Abdul Kassem Ismael punea s\ fie c\rate de o caravan\ format\ din patru sute de c\mile dresate s\ se deplaseze `n ordine alfabetic\. atunci când c\l\torea. Penguin public\ primele zece titluri din cea mai popular\ serie de buzunar a tuturor timpurilor. Biserica Romano-Catolic\. o jum\tate de milion de titluri – cea mai mare colec]ie de c\r]i din lume – sunt iremediabil pierdute. este strangulat [i apoi ars pe rug. `ncredin]at c\ englezii trebuie s\ citeasc\ Biblia `n propria limb\. 1935. creeaz\ termenul „hipertext“ ca s\ defineasc\ . destinat\ cititorilor care doresc s\-[i poarte materialul de citit `ndesat `n buzunar. Ted Nelson. 1333: Pictorul Simone Martini plaseaz\ o carte `n mâinile Fecioarei.

`n care cititorul poate intra [i se poate mi[ca dup\ voin]\. oferind cititorilor c\r]i mai multe [i mai ieftine. Printre acestea se num\r\ citirea cu voce tare pe timpul mesei.Hr. fondurile acesteia erau de 5 000 de dolari. c\r]ile sunt instrumente nefolositoare. 1559: Sfânta Congrega]ie a Inchizi]iei Romane public\ primul Index al C\r]ilor Interzise. ~n 1800. cititorii pot fi siguri c\ beneficiaz\ de exemplare identice ale aceluia[i text. Doamna Murasaki scrie primul roman cunoscut din literatura universal\. din moment ce acestea nu pot deslu[i ceea ce spun. cca 1284: Ochelarii sunt inventa]i `n Vene]ia sau Floren]a. Revizuit . cca 1010: ~ntr-o vreme când lectura „serioas\“ era `n Japonia apanajul b\rba]ilor.: ~mp\ratul chinez Shih Huang-ti decreteaz\ c\ istoria trebuie s\ `nceap\ cu domnia lui. 1996: Colec]ia Bibliotecii Congresului num\r\ peste 100 de milioane de titluri. Pentru el.ISTORIA LECTURII 401 nara]iunea devenit\ posibil\ cu ajutorul computerelor. cca 55 `. Iulius Caesar inventeaz\ unul din primele codice – pagini `mp\turite `ntr-o c\rticic\ – prevestind astfel sfâr[itul epocii sulului [i apari]ia c\r]ii a[a cum o cunoa[tem ast\zi. pentru ca spiritul s\ se hr\neasc\ `n acela[i timp cu trupul. 213 `. ci doar repet\ la nesfâr[it acelea[i cuvinte. Pentru `ntâia oar\. marea preoteas\ prin]esa Enheduanna. toate c\r]ile ap\rute `nainte de aceasta trebuie arse.Hr. pentru ca ea [i celelalte femei de la Curtea Heian s\ aib\ ce citi. Povestea lui Genji.Hr.: Pentru mesajele sale. 1455: Gutenberg inventeaz\ presa de tip\rit. cca420 `. 357 437 de c\r]i intr\ doar `n 1995. cca 540: Sfântul Benedict de Nursia stabile[te regulile pentru m\n\stirea sa.: Primul autor `nregistrat. cca 2300 `.: Socrate argumenteaz\ `mpotriva lecturii. folose[te pentru `ntâia oar\ formula „iubite cititorule“ `n cântecele sale. salvând destinul de cititori al celor cu vederea slab\.Hr.

Thomas Mann. a atins un om. Wells. un roman plasat `n viitor `n care c\r]ile sunt arse [i cititorii trebuie s\ memoreze textele ca s\ le salveze. printre autorii interzi[i g\sindu-se Graham Greene [i Colette. iar alte câteva state procedeaz\ la fel. Emile Zola. citindu-i literatur\ deocheat\. (E noapte? Suntem aicea singuri `mpreun\?) Sunt cu cel ce te ]ine [i cel pe care-l ]ii! Izbucnesc din pagini `n bra]ele-]i deschise…“ WALT WHITMAN „Eu cred c\ trebuie s\ citim numai c\r]ile care ne trec prin ciur [i prin dârmon. „Camerado. pân\ la urm\. H. Dac\ o carte pe care o citim nu ne treze[te ca o lovitur\ `ncasat\ `n ]east\. 1740: ~n Carolina de Sud este emis\ o lege care interzice ca sclavii s\ fie `nv\]a]i s\ citeasc\. Ernest Hemingway.“ Noua [tiin]\ avea s\ se numeasc\ biblioterapie. Un sclav prins `nv\]ând s\ citeasc\ era flagelat.402 A L B E R T O M A N G U E L pentru ultima oar\ `n 1948. Joseph Goebbels. observa el. Marcel Proust. Legea a r\mas `n vigoare pân\ `n 1865. 28% din popula]ia lumii nu [tie s\ citeasc\. i se t\ia prima falang\ a degetului ar\t\tor. „M-am exprimat `ntotdeauna despre romane ca despre ni[te produc]ii frivole“. Karl Marx. „dar am descoperit c\. de ce s\ ne obosim s-o mai citim?“ FRANZ KAFKA . 1953: Ray Bradbury public\ Fahrenheit 451. 1933: Pe 10 mai. care suferea de depresie. `i `ncurajeaz\ pe locuitorii Berlinului s\-[i manifeste discriminarea de cititori [i s\ ard\ c\r]ile unor autori „degenera]i“: Sigmund Freud. 1985: Conform UNESCO. 1781: Denis Diderot pretinde c\ [i-a tratat so]ia. dup\ a treia recidiv\. devenind biblioteci merg\toare.G. nu-i doar o carte asta Cine-o atinge. sunt bune pentru ipohondrie. ministrul nazist al propagandei. ultima edi]ie apare `n 1966.

INDICE DE NUM E .

404 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 405 .

406 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 407 .

408 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 409 .

410 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 411 .

412 A L B E R T O M A N G U E L .

ISTORIA LECTURII 413 .

.................................................................................................................................. Ucenicia lecturii ................................................................................................................................. ULTIMA PAGIN| ........................................................................... Ultima pagin\ .................................................................... 213 223 239 251 ................... 211 ~nceputuri.......................... Metafore ale lecturii .................................................................................................................................................................... Cartea memoriei........................................................ Citirea viitorului ......................................................................................................... Citirea umbrelor ....................................... Lectura imaginii .......................................... 7 11 13 37 39 55 71 85 105 117 135 153 183 199 PUTERILE CITITORULUI ....................................................................................................... S\ ]i se citeasc\ ................................ Cititorul simbolic....................... Ordonatorii universului ............................. Prima pagin\ lips\ ......................................................... Forma c\r]ii................................................................ Cititorii t\cu]i ....................................................................................................................................................... Lectura `n intimitate................................................................................................................................................................................... DOCUMENTE ALE LECTURII ..........................................................................CUPRINS Mul]umiri.....................................................................................................................................................

............................................................................................. 265 C\r]ile furate ......................... 403 ........................................................................................................................................................................................................................................................................ 396 Tabel cronologic al cititorului ................................................................................................. 333 PAGINILE ALBE DE LA SFÂR{IT................................................................................................................................................... 287 Traduc\torul-cititor............. 399 Indice de nume ................................................................................................. 319 Nebunul cu cartea .............................................. 301 Lectura interzis\ ............................................................. 351 Paginile albe de la sfâr[it......................................... 277 Autorul-cititor..................................................................................................................................... 365 Credit foto ...............................Lectura de alcov.............................. 353 Note...................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful