Eroarea moralitatii - De ce cultivarea virtutilor morale este gresita ?

articol de Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/

Cuprins Introducere 1. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Iisus 2. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Osho 3. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Lao Tzu (Lao zi) Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a capitolului 17 17. Capitolul 17. 第十七章 dì shí qī zhāng Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a capitolului 18 18. Capitolul 18. 第十八章 dì shí bā zhāng Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a capitolului 38 38. Capitolul 38. 第三十八章 dì sān shí bā zhāng Bibliografie

Introducere

Toti ne dorim sa avem de a face cu oameni, adica cu fiinte inzestrate cu virtuti morale autentice profunde, iar nu cu niste fiinte la care sub eticheta de oameni se ascund rautatea, cruzimea, intoleranta si bestialitatea. Accesul la valorile morale necesare convietuirii intr-un organism social (trib, uniune de triburi, tara, popor, natiune) a cunoscut doua cai: calea trezirii intemeiata pe prezenta constienta si calea impunerii unor norme prin conditionare ( frica-placere; pedeapsa-recompensa). Aceasta din urma cale de conditionare, de castrare sau de dresare ( numita educatie morala) nu a condus niciodata la valori morale autentice, ci la virtuti mimate, clonate, superficiale, fara radacina profunda in fiinta. O educatie morala aflata in slujba pastrarii imaginii despre sine este una aflata in slujba egoului (Service-to-Self orientation), care striveste si ucide tot, pt a se ridica pe sine deasupra celorlalti. Nici o educatie morala nu este morala fara o orientare autentica indreptata spre a fi in slujba celorlalti (Service-to-Other orientation), iar acest lucru nu este posibil fara o eliberare din falsul ego (trezire- eliberare din realitatea secunda a mintii). Iubirea autentica, care se petrece dupa eliberarea din lumea umbrelor (realitatea secunda) poate face sa dispara dualitatea eu-tu, poate sparge separarea egoului. O fiinta umana (sau o civilizatie) programata sa creada "ca unii se nasc stapani, iar altii sclavi", este una imorala (cultiva dubla morala), si actioneaza in directia autodistrugerii sale. Singura cale de actiune este sa ne eliberam din realitatea secunda, sa vedem unitatea noastra profunda ( "toti suntem unul" ) si să devenim proprii noştri stăpâni. Nu suntem proprii noştri stăpâni daca mintea ( cu identificarile ei: credinte, conceptii) vorbeste, gandeste, actioneaza si traieste in locul nostru, daca corpul si simturile ne dicteaza si sunt stapanii nostrii. ( cititi articolul " O realitate separata/ A Separate Reality" http://www.danmirahorian.ro/REALITATE-SEPARATA.pdf ; http://www.scribd.com/doc/27464855/) Eroarea educatiei morale a fost denuntata in toate traditiile spirituale autentice ca un surogat, ca pe o imbalsamare a mortilor, astfel incat acestia sa para vii ( treziti, animati de sentimente reale de iubire). In randurile de mai jos prezentam opiniile lui Iisus, Lao Tzu, Buddha si Osho . De ce orientarea catre morala, etica si echitate (confucianista, crestina, socialista) este eronata ? Fiindca este o orientare catre periferie (planul comportamentului este unul al efectelor) iar nu catre centru ( planul informational) De ce cultivarea virtutilor morale este gresita ? Fiindca o bunatate sau o mila de suprafata, sub care se afla rautatea sau cruzimea nu este decat o spoiala, care dispare la prima criza( de nervi, de furie), la primul conflict sau razboi. Fiindca punem carul inaintea boilor, efectul inaintea cauzei, darul inaintea altarului ? Cum putem corecta afisarea de pe ecranul unui calculator, daca ne ocupam de periferice ( daca ne preocupa imaginea) in loc sa ne ocupam de centru (programul care comanda acea imagine sau comportament eronat).

1. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Iisus

Ce este mai de pret darul (cultivarea efectelor, virtutilor morale ) sau altarul ( cauza, ajungerea la sursa - Împărăţia cerurilor, trezirea) ? Iisus a spus mergeti mai intai la altar si apoi veti afea efectele: darul ( fericirea, iubirea autentica) Matei 23.19 Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul(virtutile morale, efectele), sau altarul (Împărăţia lui Dumnezeu, cauza) , care sfinţeşte( genereaza) darul? Matei 6.33: "Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu (altarul) şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri (daruri, haruri, virtuti) vi se vor da pe deasupra". Luca 12.31 "Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra". Preocupati sa alerge doar dupa efecte ( imagine, aparente, periferie, avere, placeri efemere, succes) oamenii au neglijat sursa iubirii si fericirii autentice. Aceasta este eroarea comuna a oamenilor adormiti, lipsiti de constienta, a mortilor in viata la care facea referire si Iisus (Matei 8.22 "Vino după Mine", i-a răspuns Iisus, "şi lasă morţii să-şi îngroape morţii." ). A cultiva valorile morale (iubirea, dreptatea, mila, credinta, cinstea) inaintea trezirii inseamna a cultiva fructele( efectele, periferia) inaintea cauzei lor (ajungerea la izvorul interior fiindca imparatia este "inlauntrul vostru") Toate caile spirituale autentice apreciază lumea interioară, lumea cauzelor; locul unde după cum spunea si Iisus se află Impăratia lui Dumnezeu :

«Impărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Căci iată că Impărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru"» (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)]. Lao tzu spune in capitolul 47: "Fără să treci pragul uşii, poţi cunoaste intreg universul; Fără să priveşti pe fereastră, poţi vedea Calea Cerului " Ce rezultate are educatia morala: obtinerea unor virtutii false, mimate, superficiale, fara radacina , care dispar inecate in atrocitati si acte bestiale din prima clipa a unui razboi/ conflict. Unde conduce acest demers de neglijare a izvorului virtutilor autentice: la iubire falsa , la nefericire, la agravara crizei morale in care se zbate civilizatia terestra. Iisus s-a referit la neglijarea curateniei interioare si la preocuparea de a acoperi, de a polei, de a face curatenie de fatada: "Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare". [Matei 23.25 Marc 7.4; Luc 11.39] "Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată." [Matei 23.26] "Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie." [Matei 23.27] De ce se petrece aceasta virusare, aceasta confuzie intre cauza si efecte, aceasta pretuire a rezultatelor sau fructelor ? Din cauza orbirii, din cauza ca oamenii nu traiesc in contact cu realitatea , din cauza ca lumea lor separata este contaminata de minciuni, manipulari si dogme, care comanda ceea ce percep si gandesc. Din cauza ca cei care ar trebui sa-i lumineze sau sa-i instruiasca au alte interese decat eliberarea din realitatea scunda si trezirea la realitate. Ei traiesc in iluzia ca pot perpetua dualismul stapani- sclavi ( o eroare concepuala care inlantuie in mod egal si pe stapani) asa ca actioneaza pentru a conditiona, dresa, programa si castra fiintelor umane pentru a le exploata pe post de sclavi (masini umane robotizate): "Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsaţi să intre. [Matei 23.13] Pomul moralei se cunoaste dupa fructe : false virtuti, care nu au impiedicat atrocitatile din timpul razboaielor, care nu au adus fericirea , iubirea si bunatatea pe pamant: "Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. "Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. [Matei 7.17-18; Ier 11.19;Mat 12.33]] De aceea Iisus ne recomanda sa ne păzim de cei care ne recomanda pomul moralei in loc de calea care conduce la Impărăţia lui Dumnezeu dinlăuntrul nostru: "Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori. Ii veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini? " [Matei 7.15- 16; Deut 13.3;Ier 23.16;Mat 24.4-24;Marc 13.22;Rom 16.17-18;Efes 5.6;Col 2.8;2Pet 2.1-3; 1Ioan 4.1;Mic 3.5;2Tim 3.5;Fapt 20.29-30; Mat 7.20;Mat 12.33;Luc 6.43-44; ] Bunatatea este inascuta, un dar natural al oricarei fiinte umane care nu a fost inraita, corupta, programata sa se rupa de realitate si sa devina prizoniera in realitatea secunda, unde atotputernice sunt conditionarile, dogmele si conceptiile implantate si identificarile eronate. Cei ce predica morala isi imagineaza ca omul se naste rau, desi ei sunt cei care-l corup si-l invata minciuna si prefacatoria: "Cine este omul acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său o pâine, să-i dea o piatră? Sau, dacă-i cere un peşte, să-i dea un şarpe? Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer! Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii. "[ Matei 7.9-12; Luc 11.11-13].

Pentru oamenii care traiesc in minte ( captivi in realitatea secunda sau separata) adevarul ( vindecarea leprei, orbirii, etc) nu este inradacinat in realitatea sursa, ci este transformat intr-o umbra pe ecranul mental, care poate fi stearsa ori acoperita usor cu alte umbre (de catre cei in care a fost conditionat sa creada: parinti, preoti, autoritati) . Vulnerabilitatea la virusarea informationala a oamenilor, care sunt inca morti sau prizonieri in realitatea secunda l-a facut pe Iisus sa ceara celor pe care l-a vindecat "sa nu spuna la nimeni", ca sa nu se intoarca boala (lepra; orbirea). "Şi un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat, şi I-a zis: "Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti." Isus a întins mâna, S-a atins de el, şi a zis: "Da, vreau, fii curăţit!" Îndată a fost curăţită lepra lui. Apoi Isus i-a zis: "Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului, şi adu darul, pe care l-a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei." [Matei 8. 2- 4 ; Marc 1.40 Mat 9.30; Marc 5.43;Lev 14.3-10;Luc 4.14; Inainte de Iisus religia fusese transformata intr-o modalitate de ocupare si de colonizare a constiintelor, care a insotit ocuparea teritoriilor si colonizarea popoarelor (stergerea identitatii lor). Dupa inlaturarea lui Iisus lucrurile nu s-au schimbat din moment ce acelasi tipar a continuat sa fie utilizat peste tot in sprijinul expansiunii colonialiste; de pilda Japonia ( revedeti perioada descrisa in cartea lui James Clavell si in filmul "Shogun"), si pe cele doua continente ale Americii: "Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul, ca să faceţi un tovarăş de credinţă ( prozelitism); şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă. [Matei 23.15 ]

2. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in comentariul lui Osho la VB
Osho- Moralitatea in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] Nota DM: Despre utilizarea eronata a termenului TANTRA si motivul inlocuirii sale cu VB Osho foloseşte formulări de genul "tantra zice/ spune/consideră" , iar acest lucru nu reprezintă o exprimare conformă cu realitatea, din moment ce termenul tantra ( carte, tratat, cale, ştiinţă , tehnică, ţesătură) este in Occident sinonim doar cu "sexualitatea". Aceasta inţelegere a termenului "tantra" este falsă şi pt textele care se referă doar la medicină [ de pilda textul de baza al medicinii tibetane pe care-l studiaza toti medicii se numeste "Cele patru tantra" si a fost predat de insusi Buddha / The basic text of Tibetan Medicine is called the "Four Tantras" and was taught by Buddha himself. All Tibetan physicians study it] sau pt textele care se referă numai la tehnologia navelor spatiale si interdimensionale(vimana) [Vimana Tantra, cunoscuta si sub numele de Vaimanika Shastra]. Un alt exemplu pt semnificatia termenului tantra il reprezinta "Pancha tantra" ( cinci carti) o carte tradusa in lb. romana de Theodor Simensky sub titlul: Panciatantra-"Cele cinci carti ale intelepciuni"( http://en.wikipedia.org/wiki/Panchatantra) Utilizarea termenului tantra nu are justificare nici in cazul VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra) ( Bibliografie) , care este un text al shivaismului nondualist din Kashmir, in care sunt expuse cele 112 metode de trezire sau de eliberare din realitatea secundă ". In timpul lecturii termenului "Tantra", acesta trebuie inţeles drept o prescurtare pentru VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra) , o carte a "shivaismul nondualist din Kashmir" in care ne intalnim cu "STIINTA TREZIRII"( ştiinta transcederii sau a eliberării din minte, ca realitate separată). VB= Stiinta/calea expusa in VB Cuvântul "tantra", compus din două cuvinte sanskrite: tanoti (extindere) si trayati (eliberare), este derivat din rădăcina verbală "tan" (a extinde, a prelungi). Astfel, cuvantul "tantra" poate însemna o doctrină sau ştiinţă , în care unele învăţături sunt continuate sau dezvoltate. A inţelege termenul sanskrit "tantra" drept sexualitate este o eroare fiindcă semnificaţia sa este : fir, continuitate, urzeală, textură, ţesătură, succesiune, doctrină, tratat, text care expune această doctrină sau cale, tehnică, stiinţă. Semnificaţia de "tratat", "stiinta", tehnică sau tehnologie , atribuită termenului sanskrit "tantra", o intalnim in textele dedicate medicinii, energiilor subtile (prana, kundalini), centrelor energetice subtile (chakra) ori constructiei navelor spatiale si interdimensionale numite "vimana". [ observaţi că nu folosesc "sanscrit" sau "casmir" ca in lb. franceza, ci forma de transliterare oficială a limbii sanskrite ( adică " sanskrit", "Kashmir")].

Abhinavagupta a precizat destul de direct lipsa de identitate dintre tantra si sexualitate atunci cand a afirmat: "Daca tantra ( textele din traditia shivaita nondualista din Kashmir ) ar fi avut ceva de-a face cu sexualitatea, atunci măgarul (curul) meu mi-ar fi fost maestru "/"If Tantra would have something to do with sexuality, then my donkey (ass) would be my master "/« Si le tantrisme avait quelque chose à voir avec la sexualité, alors mon âne(cul) serait mon maître. » VB [ Vigyana Bhairava ( Vijnana Bhairava) ( Bibliografie)] evoluează dincolo de dualitate, însuşi punctul de vedere este amoral. Vă rog să înţelegeţi aceste cuvinte: "moral", "imoral", "amoral". Înţelegem moralitatea, înţelegem imoralitatea, dar, când ceva este amoral, devine greu de înţeles, deoarece se află dincolo de moralitate şi de imoralitate. Calea expusa in VB este amorală. Incercaţi să priviţi astfel lucrurile… amoral este un medicament; medicamentul nu este nici moral, nici imoral. Dacă îl administrăm unui hoţ, îşi va face efectul şi-l va ajuta; dacă îl administrăm unui sfânt, se va petrece acelaşi lucru. 21 Medicamentul nu va face nicio deosebire între un ticălos şi un sfânt; nu poate spune: "Acesta este un hoţ, am să-l ucid; acesta este un sfânt, am să-l ajut." Medicamentul este un produs al ştiinţei. Pentru el, faptul că eşti hoţ sau sfânt este lipsit de însemnătate. Stiinta expusa in VB este amorală. VB spune că nu este nevoie de moralitate, că nu este nevoie de o anumită moralitate. Dimpotrivă, eşti imoral pentru că ai o minte foarte tulburată. Deci, VB nu poate începe prin a pune condiţia ca, înainte de orice altceva, să devii moral şi abia după aceea să începi să practici [prezenta constienta care se afla la temelia ceor 112 metode de trezire expuse in] VB. VB spune că acest lucru este absurd. O persoană este bolnavă, are febră, iar doctorul vine şi spune: "Mai întâi coborâţi febra, însănătoşiţi-vă; abia după aceea vă pot da medicamentul." Cam aşa se întâmplă. Un hoţ vine la un sfânt şi-i spune: "Sunt un hoţ. Spune-mi cum să fac să practic meditaţia?" Sfântul îi spune: "Întâi şi-ntâi nu mai fi hoţ. Cum să poţi practica meditaţia dacă eşti hoţ?" Un alcoolic vine şi spune: "Eu sunt alcoolic. Cum pot face să practic meditaţia?" Sfântul răspunde: "Prima condiţie este să renunţi la băutură; abia după aceea poţi începe să practici meditaţia." Aceste condiţii sunt sinucigaşe. Omul este alcoolic, iar hoţul este imoral deoarece mintea lor este tulburată. Acestea sunt consecinţe ale unei minţi tulburate, dar lor li se spune: "Mai întâi fă-te bine, apoi vei putea medita." Insă, în acest caz, cine ar mai avea nevoie de meditaţie? Meditaţia se practică în scopul vindecării. Meditaţia este un medicament. Stiinta expusa in VB este amorală. Nu te întreabă cine eşti. Este suficient să fii om. Indiferent unde eşti, indiferent ce eşti, eşti acceptat. Alege o tehnică ce ţi se potriveşte, pune-ţi în ea toată energia şi niciodată nu vei mai fi acelaşi. Tehnicile adevărate, autentice vor avea mereu acelaşi efect. Dacă aş începe prin a pune condiţii, aş dovedi că folosesc o pseudotehnică. Dacă spun: "Mai întâi trebuie să faci asta, şi nu trebuie să faci asta, după care…", asemenea condiţii sunt imposibil de îndeplinit, căci un hoţ îşi poate schimba obiectivul, prada, dar nu va înceta de a fi hoţ. Un om lacom îşi poate schimba obiectul lăcomiei, dar nu poate înceta de a mai fi lacom. Îl puteţi forţa sau se poate forţa el însuşi, dar şi aceasta va avea la origine o anume lăcomie. Dacă i se promite Raiul, poate că ar încerca să nu mai fie lacom. Dar, de fapt, aceasta este lăcomie prin excelenţă. Raiul, moksha – eliberarea, sat-chit-anand – existenţa, conştiinţa, binecuvântarea, toate vor deveni obiect al lăcomiei lui. VB spune că nu putem schimba un om dacă nu îi dăm şi tehnici adevărate prin care să poată înfăptui schimbarea. Doar predicile nu-i sunt de niciun folos. Nimic nu se schimbă. Iar acest lucru se poate vedea peste tot în lume. Tot ceea ce spune VB este vizibil în întreaga lume – se predică prea mult, se face prea multă morală, sunt prea mulţi preoţi şi predicatori. Lumea întreagă este plină de ei şi, cu toate acestea, totul este atât de urât şi de imoral. Ce se întâmplă de fapt? Dacă aţi da spitalele pe mâna predicatorilor, se va petrece ceva similar. Se vor duce în spitale şi vor începe să predice. Şi fiecare bolnav va ajunge să se simtă vinovat. "Este vina ta! Ai creat această boală. Acum trebuie să o schimbi." Dacă spitalele ar fi încredinţate predicatorilor, care ar fi condiţia acestor spitale? Aceeaşi ca a lumii întregi. Predicatorii predică şi predică încontinuu.

Le tot spun oamenilor: "Nu fiţi mânioşi!", fără însă a oferi vreo tehnică. Şi am auzit acest lucru repetat de atâtea ori, încât nici nu mai punem întrebarea: "Ce tot spui? Eu sunt furios, iar tu îmi spui, pur şi simplu, «Nu mai fi mânios». Cum aş putea? 22 Când sunt furios înseamnă că «eu» sunt însăşi furia, mânia, şi tot ce găseşti să îmi spui este «Nu mai fi mânios». In cazul acesta tot ce îmi rămâne este reprimarea." Dar prin ea se va crea şi mai multă furie. Şi va da naştere în acelaşi timp şi unui sentiment de vinovăţie, deoarece, dacă încerc să mă schimb şi nu reuşesc, apare un sentiment de inferioritate. Mă face să mă simt vinovat, mă face să mă simt incapabil, iată că nu sunt în stare să îmi controlez mânia! Nimeni nu poate ieşi învingător! Este nevoie de anumite arme, de anumite tehnici, deoarece furia este doar un semn că mintea este tulburată. Schimbă mintea tulburată, şi atunci semnul va dispărea. Furia nu face decât să arate ce se află în interior. Schimbă ceea ce este înăuntru şi se vor schimba şi manifestările exterioare. Deci, VB nu se preocupă de aşa-zisa voastră moralitate. Accentul deosebit care se pune pe moralitate este meschin, este degradant, este inuman. Dacă cineva vine la mine, iar eu îi spun: "Mai întâi lasă la o parte mânia, lasă la o parte sexul, lasă la o parte asta şi asta", atunci eu sunt inuman. Ceea ce-i cer este imposibil. Iar această imposibilitate îl face pe om să se simtă mărunt sufleteşte, să se simtă meschin. Ajunge să se simtă inferior; se va simţi coborât în propriii ochi. Dacă va încerca imposibilul, se va simţi ratat. Iar când ajunge un ratat, va fi convins că este păcătos. Predicatorii v-au convins pe toţi, au convins întreaga lume că: "Sunteţi nişte păcătoşi". Acesta este un lucru bun pentru ei, deoarece, dacă nu sunteţi convinşi că sunteţi păcătoşi, profesiunea lor nu-şi mai are rostul. Trebuie să fiţi păcătoşi; numai aşa bisericile, templele şi moscheile vor continua să prospere. Păcatele voastre sunt succesul lor. Păcatele voastre sunt temelia celor mai impozante biserici. Cu cât sunteţi mai vinovaţi, cu atât bisericile se înalţă tot mai mult. Ele sunt construite pe păcatul vostru, pe vinovăţia voastră, pe complexul vostru de inferioritate. Şi au creat astfel un om inferior. VB nu se preocupă de aşa-zisa voastră moralitate, de formalităţile sociale etc. Ceea ce nu înseamnă însă că VB vă îndeamnă să fiţi imorali, nu! Tehnicillor de trezire se preocupă atât de puţin de moralitatea voastră, încât nu vă îndeamnă să fiţi imorali. VB vă dă nişte tehnici ştiinţifice pentru a vă schimba mintea şi, odată ce mintea a fost schimbată, se va schimba şi caracterul vostru. Odată ce se schimbă fundaţia structurii voastre, întregul edificiu se va modifica. Datorită acestei atitudini amorale, VB nu a putut fi tolerată de aşa-zişii voştri sfinţi; toţi s-au ridicat împotriva ei, deoarece, dacă VB reuşeşte în ceea ce-şi propune, toate aceste absurdităţi ce se petrec în numele religiei vor trebui să înceteze. Pentru că, iată: creştinismul a luptat multă vreme împotriva progresului ştiinţific. De ce? Pentru simplul motiv că, dacă progresul ştiinţific se află acolo, în lumea materială, nu este departe clipa când ştiinţa va pătrunde şi la nivel psihologic şi spiritual. Deci creştinismul a început lupta împotriva progresului ştiinţei, deoarece, odată ce am înţeles cum să transformăm materia cu ajutorul anumitor tehnici, nu suntem departe de a descoperi acele tehnici prin care şi mintea poate fi schimbată – deoarece mintea nu este decât materie spirituală. Iată ce propune VB: mintea nu este decât materie spirituală; poate fi schimbată. Şi, odată ce mintea se transformă, se transformă şi lumea, lumea va fi diferită, deoarece priviţi cu ochii minţii. Vedeţi lumea aşa cum o vedeţi pentru că aveţi mintea pe care o aveţi. Schimbaţi acest tip de minte şi veţi vedea o lume cu totul diferită. Iar în absenţa minţii… iată! aceasta este cea mai mare provocare pentru VB: să inducă o stare în care nu există minte.23 Atunci aţi privi lumea fără intermediar. In absenţa mijlocitorului, intermediarului MINTEA REALITATEA SECUNDA, întâlniţi realitatea, deoarece între voi şi realitate nu se interpune nimic. Şi atunci nu mai apar distorsiuni. Deci VB spune că, atunci când mintea nu se manifestă, vă aflaţi într-o stare de Bhaivara – o stare de nonminte, o stare în care mintea lipseşte. Pentru prima dată priviţi lumea, lumea aşa cum este ea. Dacă mintea este prezentă, nu faceţi altceva decât să continuaţi crearea unei lumi: veţi continua să puneţi condiţii, să faceţi proiecţii. Deci, mai întâi treceţi de la starea dominată de prezenţa minţii la acea stare în care mintea lipseşte.. Iar aceste 112 metode din VB vă pot ajuta pe fiecare dintre voi. Poate că nu vă este utilă o anumită metodă. De aceea Shiva asociază mai multe metode. Alegeţi-o pe cea care vi se

potriveşte mai bine. Nu este greu de descoperit care metodă vi se potriveşte mai bine. 24 Aceste tehnici mici sunt atomice. Cei care fac doar lucruri mari nu ştiu nimic despre atom. Veţi crede că o persoană care lucrează cu atomi este o persoană mică, ce lucrează cu lucruri mici, iar o persoană care lucrează cu lucruri mari va părea foarte mare. Hitler a lucrat cu mase mari de oameni; Mao a lucrat cu mase mari de oameni. Iar Einstein şi Planck lucrau în laboratoarele lor cu unităţi infime de materie – cu particule de energie. Dar, în cele din urmă, înainte de cercetările lui Einstein, politicienii nu erau decât nişte impotenţi. Ei lucrau la scară mare, dar nu cunoşteau secretul componentelor mici. Moraliştii acţionează întotdeauna la scară mare, de-a dreptul imensă. Şi ceea ce fac pare a fi foarte mare. Ei îşi dedică viaţa moralizării, controlului, samyam. Ei controlează; întregul edificiu pare foarte mare. VB nu se preocupă de aceasta. VB este preocupată de secretul de dimensiuni atomice din om, din mintea omenească, din conştiinţa omenească. Iar VB a dobândit secrete atomice. Aceste metode sunt metode atomice. Dacă le poţi obţine, rezultatul este exploziv, cosmic. Mai este un aspect ce trebuie luat în considerare. Dacă spui: "Cum este posibil ca printr-un exerciţiu atât de simplu cineva să atingă iluminarea?", o spui fără să practici exerciţiul. Dacă îl practicaţi, nu veţi mai spune că este simplu. Pare simplu deoarece vă este transmis numai prin două sau trei propoziţii. Cunoaşteţi formula atomică? Două sau trei cuvinte, şi vă este transmisă. Dar, cu aceste două sau trei cuvinte, cei care le înţeleg, cei care le folosesc pot distruge pământul. Formula este foarte mică.63-64 Inspiraţi adânc. Spuneţi: "Ah! Ah!". Atingeţi centrul, pentru o clipă simţiţi împlinirea, şi totul este fericire. Fericirea nu vine din faptul că vă aflaţi la munte, fericirea aceea vine din centrul vostru pe care, dintr-odată, l-aţi atins. Vă era teamă de oraş. Peste tot în jurul vostru erau oameni, şi voi ţineaţi totul sub control. Nu puteaţi ţipa, nu puteaţi râde. Ce nefericire! Nu puteaţi cânta şi dansa pe stradă. Vă era teamă – undeva, după colţ, era un poliţist sau un preot, un judecător sau un politician, sau un moralist. Intotdeauna există cineva după un colţ, nu puteţi dansa pe stradă. Bertrand Russell a spus: "Iubesc civilizaţia, dar am obţinut civilizaţia plătind un preţ foarte mare." Nu putem dansa pe stradă, dar mergem la munte şi, dintr-odată, dansăm. Suntem singuri, numai noi şi cerul, iar cerul nu este o închisoare. Este numai o deschidere, o deschidere vastă, infinită. Dintr-odată, inspirăm adânc şi prin asta atingem centrul şi beatitudinea. Doar că nu durează mult. Într-o oră sau două, staţiunea de munte dispare. Putem fi încă acolo, dar locul dispare. Revin grijile. Incepeţi să vă gândiţi la telefoane ce trebuie date, la scrisori ce ar trebui scrise, vă gândiţi că, dacă peste trei zile trebuie să vă întoarceţi, e cazul să faceţi aranjamentele necesare. Abia aţi ajuns, şi vă gândiţi deja la plecare. Aţi revenit. in minte. Atingeţi centrul; nu respiraţi doar la nivelul toracelui, acesta este secretul. Civilizaţia, educaţia, moralitatea, toate vau condus la o respiraţie superficială. Ar fi bine să puteţi ajunge adânc în centru, altfel nu se poate respira adânc. 54 De aceea se insistă atât de mult pe puritate. Inainte de a începe aceste practici, trebuie să fii pur. Puritatea nu este un concept moral; pentru trezire, puritatea este esenţială deoarece, dacă te concentrezi asupra celui de-al treilea ochi, iar mintea ta este impură, imaginaţia ta poate deveni periculoasă, periculoasă atât pentru tine, cât şi pentru alţii. Dacă te gândeşti să te sinucizi sau sa ucizi pe cineva, dacă ai această idee în minte, este destul să îţi imaginezi, şi se va produce. Iată de ce se pune un accent atât de mare pe purificare. 80 CASTRAREA PRIN CONDITIONARE MORALA Castrarea- toate speciile care au creat organisme colective ( roi, furnicar) au recurs la castrarea membrilor acestor organisme prin feromoni (hetero hormoni; hormoni externi). Civilizatia umana face acelasi lucru pe cale informationala . "Dar societatea, educaţia, morala au făcut mult rău. Suntem separaţi de centrul nostru sexual.

Imaginea despre noi înşine exclude centrul sexual. Dacă vă cer să vă imaginaţi corpul, veţi lăsa deoparte organele sexuale. De aceea mulţi oameni simt că organele lor sexuale nu fac parte din corpul lor. De aceea se ascund atâta, de aceea nu sunt conştienţi de centrul lor sexual. Dacă ar veni la noi locuitorii unei alte planete şi ne-ar vedea, nu şi-ar da seama dacă avem sau nu un centru sexual. Dacă ar auzi ce vorbim, nu ar înţelege că există ceva numit sex. Dacă ar evolua în societatea noastră, nu ar crede că sexul chiar se întâmplă. Am creat o scindare. Există o barieră, iar noi am tăiat centrul sexual din noi înşine. Din cauza sexului, ne-am împărţit corpul în două. Partea de sus este, în concepţia noastră, "superioară", iar cea de jos – "inferioară" şi de condamnat. Deci "de jos" este nu numai o localizare, dar şi un criteriu de apreciere, de evaluare. Nici chiar voi înşivă nu credeţi că face parte din voi. Dacă cineva vă întreabă: "Unde anume te situezi tu în corpul tău?", veţi arăta spre cap, deoarece este punctul cel mai înalt. De aceea spun brahmanii indieni: "Noi suntem capul, iar sudra (CASTA INFERIOARA), ceea ce nu se poate atinge, sunt picioarele." Picioarele sunt mai jos decât capul. Sunteţi, deci, capul – nu sunteţi şi picioarele, şi celelalte părţi ale corpului; ele doar vă aparţin, dar nu sunt voi. Chiar şi hainele sunt astfel făcute încât să marcheze această diviziune: unele pentru partea de sus a corpului, altele pentru partea de jos. Acest lucru nu face decât să împartă corpul în două. Este o diviziune subtilă. Partea de jos nu este parte din voi. Atârnă de voi –acesta este un alt aspect. De aceea este greu să folosiţi centrul sexual pentru centrare. Dar, dacă reuşiţi, este cel mai bun centru, deoarece, biologic, întreaga voastră energie curge spre acel centru. Concentraţi-vă asupra lui. De câte ori simţiţi un imbold sexual, concentraţi-vă şi simţiţi cum energia voastră alunecă spre centrul sexual. 192 Aceasta este deosebirea esenţială dintre VB şi aşa-numitele învăţături moraliste. Educatorii moralişti nu pot folosi niciodată centrul sexual pentru transformare – le este teamă. Şi, dacă cuiva îi este teamă de energia sexuală, nu se va putea transforma, căci înoată, luptă împotriva curentului. Este uşor să înotăm în direcţia curentului – nu facem altceva decât să ne lăsăm purtaţi de el, să plutim. Şi, dacă putem pluti fără niciun conflict, atunci putem folosi acest centru pentru centrare. Oricare centru este bun. Puteţi să vă creaţi alţi centri, proprii… nu este nevoie de cei tradiţionali. Toţi centrii sunt mijloace, mijloace de centrare. Când sunteţi centraţi, coborâţi automat în buric CENTRUL EXISTENTIAL . Conştientul centrat se întoarce la sursa originară. 193 Peste tot în lume, aşa-zisele învăţături, civilizaţia, cultura, MORALA au ucis iubirea – iar acest lucru a fost făcut în numele iubirii. Ei spun: "Dacă iubiţi pe cineva, nu vă supăraţi, nu vă înfuriaţi – iubirea voastră este falsă dacă sunteţi furioşi. Nu vă certaţi, nu urâţi." Bineînţeles că pare logic. Dacă iubeşti, cum ai putea urî? Deci tăiem partea cu ura. Dar, dacă tăiem partea cu ura, iubirea devine impotentă. Este ca şi când unui om i-am tăia un picior, apoi i-am spune: "Mişcă-te, aleargă; acum eşti liber să alergi." Dar i-am tăiat un picior, deci omul nu se mai poate mişca. Iubirea şi ura sunt doi poli ai aceluiaşi fenomen. Dacă extirpaţi ura, iubirea va muri, va deveni impotentă. Iată de ce fiecare familie a devenit impotentă. Şi-atunci vă este teamă să vă manifestaţi. Când sunteţi îndrăgostiţi, vă este teamă să vă daţi drumul. 199 Dacă daţi complet drumul mâniei, violenţei, ura ascunsă, înăbuşită va ieşi la iveală. Deci o siliţi să rămână mereu ascunsă. Undeva, în adâncul vostru, trebuie să luptaţi încontinuu. Şi în această luptă continuă nu puteţi fi naturali, spontani. Prin urmare, doar vă prefaceţi că iubiţi. Vă prefaceţi, şi toată lumea ştie acest lucru: soţia ştie că vă prefaceţi, iar voi ştiţi că şi soţia se preface. Toată lumea se preface. Iar viaţa devine falsă. Două lucruri trebuie să faceţi, pentru a transcende mintea. Mai întâi, adânciţi-vă în meditaţie, apoi atingeţi nivelul non-minte din voi. Atunci veţi afla iubirea fără antagonism, fără poli opuşi. Dar în acea iubire nu va fi emoţie, nu va fi pasiune. Acea iubire va fi tăcută –o pace profundă fără nicio undă la suprafaţa ei. Buddha, Iisus au iubit şi ei. Dar în acea iubire nu a existat pasiune, nu a existat febră.

Febra vine din cei doi poli opuşi; febra vine din opoziţia celor doi poli. Aceştia sunt cei ce creează tensiunea. Dar iubirea lui Buddha, iubirea lui Iisus sunt fenomene tăcute STAREA POTENTIALA SAU NEMANIFESTATA IN ACTIUNE PARADOXALA= NONACTIUNE, aşadar numai cei care au atins starea de nonminte le pot înţelege. 200 "D.H. Lawrence, una dintre minţile cele mai creatoare ale timpului său, era, cu sau fără ştiinţa lui, un adept al caii nondualite expuse in VB. El a fost condamnat în Occident, cărţile sale au fost interzise. A avut multe procese numai pentru că a spus: "Energia sexuală este singura energie, iar dacă o condamnaţi, dacă o reprimaţi, vă ridicaţi împotriva universului. Şi nu veţi fi niciodată în stare să cunoaşteţi înflorirea, manifestarea supremă a acestei energii. Iar dacă o reprimaţi, devine urâtă – şi uite cum aţi creat un cerc vicios." Preoţii, moraliştii, aşa-numiţii oameni religioşi – papii, shankaracharya şi alţii – condamnă şi tot condamnă sexul. Spun că este ceva urât. Iar când este reprimat, devine urât, într-adevăr. După care tot ei spun: "Iată! v-am spus adevărul. Voi înşivă sunteţi dovada. Priviţi! Tot ceea ce faceţi este urât, iar voi ştiţi că este urât." Dar nu sexul este urât, ci aceşti preoţi care l-au urâţit. Odată ce au făcut din el ceva urât, au dovada că au avut dreptate. Şi, când au această dovadă, fac din el ceva şi mai urât. Sexul este energie inocentă – viaţă care pulsează în voi, existenţă vie în voi. Nu o schilodiţi! Lăsaţi-o să se înalţe. Adică, sexul trebuie să devină iubire. Care este diferenţa? Când mintea voastră este axată pe sex, atunci nu faceţi decât să-l exploataţi pe celălalt; celălalt este numai un instrument pe care îl folosiţi şi apoi îl aruncaţi. Când sexul devine dragoste, celălalt nu este un instrument, celălalt nu este exploatat; de fapt, nici nu mai este celălalt. Când iubiţi, nu sunteţi centraţi asupra propriei voastre persoane. Mai degrabă, celălalt devine unic. Şi nu mai este vorba despre exploatare – nu! Dimpotrivă, amândoi sunteţi uniţi într-o experienţă profundă. Sunteţi parteneri într-o experienţă profundă, nu sunteţi nici exploatatorul, nici exploatatul. Vă ajutaţi unul pe celălalt să intraţi într-o altă lume, a iubirii. Sexul este exploatare. Iubirea înseamnă să vă mişcaţi împreună într-o lume diferită. Dacă această mişcare nu este de moment şi dacă devine meditativă – adică dacă puteţi uita complet de voi, iar cel ce iubeşte şi persoana iubită dispar, atunci există numai cascada iubirii – atunci, spune Shiva, viaţa fără de sfârşit, viaţa eternă este a voastră.119-120 Ce înţelege VB prin purificarea minţii, puritatea minţii, ca o condiţie fundamentală a progresului viitor? Orice s-ar înţelege în mod obişnuit prin puritate, nu este înţelesul pe care îl dă VB. In mod obişnuit, noi împărţim totul în bun şi rău. Această împărţire poate avea orice motivaţie. Poate fi motivată de igienă, de morală sau de orice altceva, dar, oricum, noi împărţim viaţa în bine şi rău. Şi, de obicei, de câte ori vorbim despre puritate, vrem să spunem bunătate – calităţile "rele" nu ar trebui permise, în timp ce calităţile "bune" trebuie să existe. Pentru VB, această împărţire în bun şi rău este fără sens. VB nu priveşte viaţa prin dihotomie, prin dualitate, prin diviziune. Şi-atunci, întrebarea "Ce înţelegem prin puritate în VB?" este relevantă. Dacă întrebaţi un sfânt, acesta va spune că mânia este rea, sexul este rău, lăcomia este rea. Dacă îl întrebaţi pe Gurdjieff , el va spune că negativismul este rău, că orice emoţie negativă este rea şi o atitudine pozitivă este bună. Dacă îi întrebaţi pe jainişti, pe budişti, pe hinduşi, pe creştini, pe mahomedani, ei vă vor da definiţii diferite ale binelui şi ale răului – dar ei au numai definiţii. Ei numesc bune anumite lucruri, şi rele, alte lucruri. Prin urmare, pentru ei nu e greu să definească puritatea. Tot ce iau drept bun e pur, şi tot ce iau drept rău este impur. Dar, pentru VB, este o problemă profundă. VB nu face o împărţire superficială între bun şi rău. Şi-atunci, ce este puritatea? VB spune că a împărţi este impur, şi a trăi în nedivizare este puritate. Deci, pentru VB, puritatea înseamnă inocenţă – inocenţă nediferenţiată. Să luăm, de exemplu, un copil; îl numim pur. Dar şi el cunoaşte mânia, lăcomia, de ce am spune că e pur?

Ce este pur în copilărie? Inocenţa! In mintea copilului nu există divizare. Copilul nu este conştient de vreo împărţire în bine şi rău. Deci, această inconştienţă este inocenţă. Chiar dacă este furios, copilul nu îşi pune în minte să fie furios. Este pur şi simplu un act, se întâmplă. Iar când furia dispare – dispare pur şi simplu. Nu rămâne nimic în urma ei. Copilul este din nou acelaşi, ca şi când nu ar fi fost furios niciodată. Puritatea nu a fost atinsă; puritatea a rămas aceeaşi. Deci, un copil este pur deoarece nu are minte. Cu cât mintea câştigă teren, cu atât copilul va deveni impur. Furia nu va mai fi spontană, ci deliberată. Uneori, copilul îşi înăbuşă mânia – dacă situaţia nu îi permite să o manifeste. 127 Este nevoie de multă fineţe! Este aproape imposibil să recunoşti o fiinta trezita( care a trecut dincolo de dualitate). Sfinţii sau înţelepţii obişnuiţi sunt uşor de recunoscut, deoarece se călăuzesc după aceleaşi standarde şi definiţii, după aceeaşi moralitate ca şi voi. Un om trezit este mai greu de recunoscut şi pentru că el transcende toate divizările. Aşadar, în întreaga istorie a umanităţii nu se cunoaşte nimic despre oamenii treziti. Nu se menţionează nimic, nu există nicio informaţie scrisă despre ei, tocmai pentru că sunt atât de greu de recunoscut. 129 Viaţa este o singură mişcare, iar în momentul în care defineşti creezi învălmăşeală, confuzie RUPERE DE REALITATE, pentru că definiţiile sunt moarte, iar viaţa este o mişcare vie. Prin urmare, definiţiile sunt întotdeauna false. Lao Tzu a spus: "Definirea creează nonadevăruri, aşadar nu daţi definiţii. Nu spuneţi ce este bine şi ce este rău." Confucius a replicat: "Ce spui? Şi atunci, cum pot fi oamenii călăuziţi şi conduşi? Cum pot primi învăţătură? Cum pot fi făcuţi morali şi buni?" Lao Tzu a răspuns: "A încerca să faci pe altcineva bun este, în ochii mei, un păcat. Cine eşti tu să conduci? Cine eşti tu să călăuzeşti? Şi, cu cât sunt mai multe călăuze, cu atât este mai multă confuzie. Lasă pe fiecare în pace. Cine eşti tu?" Atitudinea DE CONTROL pare periculoasă. Este periculoasă! Societatea nu poate fi întemeiată pe astfel de atitudini. Confucius continuă să întrebe, iar Lao Tzu spune: "Natura este suficientă, nu este nevoie de moralitate. Natura este spontană. Natura este suficientă, nu este nevoie de legi impuse, de disciplină impusă. Inocenţa este suficientă; nu este nevoie de moralitate. Natura este spontană, natura este suficientă. Nu este nevoie de legi impuse, de o disciplină impusă. Inocenţa este suficientă. Cunoaşterea nu este necesară." Confucius s-a întors foarte nedumerit. Mai multe nopţi la rând nu a putut să doarmă. Discipolii săi l-au întrebat: "Spune-ne ceva despre întâlnire. Ce s-a întâmplat?" Confucius a răspuns: "Lao Tzu nu este om, este un pericol, un dragon. Nu este om. Nu mergeţi niciodată în locul în care se află el. De fiecare dată când auziţi de Lao Tzu, fugiţi din locul acela. Pentru că vă va zăpăci de tot mintea." Iar acest lucru este adevărat, deoarece preocuparea taoismului autentic si a VB este aceea de a transcende mintea. De a dizolva, de a anula mintea. Mintea trăieşte prin definiţii, legi, discipline; mintea este o ordine. Insă, reţineţi, VB nu este dezordine; este un aspect foarte subtil ce trebuie înţeles. Confucius nu îl putea înţelege pe Lao Tzu. După plecarea lui Confucius, Lao Tzu a izbucnit în râs şi a râs cu poftă, iar discipolii săi l-au întrebat: "De ce râzi aşa? Ce s-a întâmplat?" Se spune că Lao Tzu ar fi răspuns: "Mintea este o uriaşă barieră în calea înţelegerii! Chiar şi mintea unui Confucius este o barieră. Nu a putut să mă înţeleagă deloc şi tot ceea ce va spune despre mine se bazează pe această neînţelegere. El crede că va crea ordine în lume. Nu poţi crea ordine în lume. Ordinea este calitatea lăuntrică a lumii, este inerentă, este intrinsecă; este mereu acolo. Când încerci să faci ordine, produci, de fapt, dezordine." CONTROLUL/ ACTIUNEA PRODUCE REACTIUNEA 130 După care a adăugat: "El crede că eu produc dezordine, dar, în realitate, el este cel ce creează dezordine. Eu sunt împotriva oricărei forme de ordine impusă, pentru că eu cred în disciplina spontană, care vine de la sine şi creşte automat. Nu trebuie să o impui." Şi VB priveşte lucrurile tot în modul acesta.

Pentru VB, inocenţa este spontaneitate, sahajata – să fii tu însuţi fără nicio oprelişte, pur şi simplu să fii tu însuţi, să creşti ca un copac. Nu copacul grădinii tale, ci copacul pădurii tale, care creşte spontan; nu călăuzit, deoarece călăuzirea este greşită. Pentru VB, orice control este o greşeală. Fără să fiţi contro;ati, călăuziţi, fără să fiţi direcţionaţi, fără să fiţi motivaţi, pur şi simplu să creşteţi. Legea interioară este suficientă; nu este nevoie de nicio altă lege. Şi, dacă aveţi nevoie de vreo altă lege, asta nu înseamnă decât că nu vă cunoaşteţi legea internă, că aţi pierdut contactul cu ea. DOAR ROBOTI AMNEZICI CARE SI-AU UITAT PROGRAMUL AU NEVOIE DE LEGI, INTERDICTII Deci, ceea ce este real nu poate fi impus. Realitatea este că trebuie să vă regăsiţi echilibrul, să vă mişcaţi din nou spre centru, să reveniţi acasă, pentru a recâştiga adevărata lege interioară. Dar, pentru moralitate, pentru religii – pentru aşa-numitele religii –, ordinea trebuie impusă, bunătatea trebuie să fie impusă, de undeva de sus, de undeva din afară. Religiile, preceptele morale, preoţii, papii consideră că răul vă defineşte încă de la început – reţineţi acest lucru. Ei nu cred în bunătatea omului; nu cred în bunătatea înnăscută a omului. Ei cred că sunteţi răi şi, dacă nu vă învaţă să fiţi buni, nu puteţi fi buni; dacă bunătatea nu vă este impusă din afară, nu are cum să vină dinăuntru. Deci, pentru preoţi, pentru oamenii religioşi, pentru moralişti, sunteţi răi de la natură. Bunătatea este o disciplină impusă din afară. Sunteţi haos, şi ei trebuie să aducă ordinea; ei sunt cei care vor aduce ordinea. Numai că ei sunt cei care au transformat lumea în dezordine, haos, confuzie, într-o casă de nebuni, deoarece ei sunt cei care, de secole şi secole, fac ordine şi disciplinează. IN LOC SA VA ARATE CALEA DE A VA REINTOARCE ACASA, CALEA CATRE PROGRAMUL SURSA - DE FRICA CA VETI REDEVENI LIBERI, OMNIPOTENTI PRIN ACCESUL LA FUNCTIONAREA DIVINA -NICI EI NU INTRA NICI PE ALTII NU-I LASA SA INTRE PE POARTA CATRE INDUMNEZEIREAu fost nişte învăţători atât de buni [PREOŢI, OAMENII RELIGIOŞI, MORALIŞTII], încât elevii lor au ajuns la nebunie. VB crede în bunătatea voastră înnăscută; reţineţi această diferenţă. VB spune că toţi oamenii se nasc buni, că bunătatea voastră este un lucru natural. Asta este! Sunteţi deja buni! Aveţi nevoie de o creştere naturală, nu aveţi nevoie să vi se impună ceva; iată de ce nimic nu este luat drept rău. Dacă există mânie, sex şi lăcomie, VB spune că şi ele sunt bune. Singurul lucru care lipseşte este că nu sunteţi orientaţi spre voi înşivă, centraţi în voi înşivă; de aceea nu vă puteţi folosi de toate acestea. Mânia nu este rea. Problema este că voi nu vă aflaţi în interior, şi atunci mânia creează haos. Dacă sunteţi prezenţi acolo, în interior, mânia devine energie sănătoasă, mânia devine sănătate. Mânia se transformă în energie şi devine bună. Orice este acolo este bun. VB crede că bunătatea înnăscută se află în toate. Totul este sfânt, nimic nu este lipsit de sfinţenie şi nimic nu este rău. [ Don Miguel Ruiz "TOTUL ESTE PERFECT" ] Pentru VB, nu există diavol, ci numai existenţă divină. Religiile nu pot exista fără diavol. Ele au nevoie de Dumnezeu, dar au nevoie şi de diavol. Nu vă lăsaţi induşi în eroare de faptul că în templele lor îl vedeţi numai pe Dumnezeu. Diavolul se ascunde chiar în spatele acelui Dumnezeu din temple, căci nicio religie nu poate exista fără el. Trebuie să existe ceva de condamnat/CULPABILIZAT, trebuie să existe ceva împotriva căruia să luptăm, ceva ce trebuie distrus. IN NUMELE IUBIRII131 ACCEPTAREA Nu se acceptă totalitatea EXISTENTA/ FIINTA UMANA, ci numai părţi din ea. Este un lucru fundamental. Nicio religie nu vă acceptă în totalitate, sunteţi acceptaţi doar parţial. Religiile spun: "Acceptăm iubirea ta, dar nu acceptăm şi ura ta. Distruge ura." De AICI se naşte o problemă, căci, dacă distrugem complet ura, distrugem şi iubirea – ele nu sunt două lucruri separate. CI DOUA POLARIZARI CONTRARE ALE ACELEIASI ENERGII

Religiile spun: "Iţi acceptăm liniştea, dar nu îţi acceptăm mânia." Distrugeţi mânia, şi vă distrugeţi calitatea de a fi viu. Atunci veţi fi liniştiţi, dar nu veţi mai fi în viaţă – veţi fi morţi. Acea linişte nu este viaţă, este numai moarte. Religiile vă împart întotdeauna în două: răul şi divinul. Ele acceptă divinul şi sunt împotriva răului – răul trebuie distrus. Deci, dacă cineva le urmează cu adevărat învăţăturile, va ajunge la concluzia că, în momentul în care îl ucide pe diavol, îl ucide şi pe Dumnezeu. Dar, de fapt, nimeni nu le urmează cu adevărat; nimeni nu poate să facă asta, pentru că învăţătura însăşi este absurdă. Şi-atunci ce face toată lumea? Toată lumea mimează, înşală. Iată de ce există atât de multă ipocrizie. Această ipocrizie a fost provocată de religie. Nu puteţi face ceea ce religia vă învaţă să faceţi, şi deveniţi ipocriţi. Dacă urmaţi preceptele, muriţi; dacă nu le urmaţi, vă simţiţi vinovaţi că vă lipseşte sentimentul religios. Deci ce este de făcut? Mintea cea vicleană ajunge la un compromis. Din gură, este de acord şi spune: "Te urmez", dar face tot ceea ce vrea să facă. Veţi continua să fiţi mânioşi, veţi continua să faceţi sex, veţi fi şi în continuare lacomi, dar veţi continua să spuneţi că lăcomia este rea, sexul este rău, mânia este rea – toate sunt păcate. Aceasta este ipocrizie. Intreaga lume este ipocrită, niciun om nu este onest. TOATA LUMEA ESTE FRACTURATA/RUPTA /NEVROZATA Dacă nu dispar religiile care determină această ruptură interioară, această DEZBINARE/ RUPERE FRACTURARE/STARE SCHIZOIDA, niciun om nu poate fi onest. Pare contradictoriu, căci toate religiile ne învaţă să fim oneşti, dar ele sunt fundaţia pe care se înalţă necinstea. Ele vă fac necinstiţi; deoarece ele vă învaţă să faceţi lucruri imposibile, lucruri pe care nu le puteţi face, voi sunteti obligati sa va prefaceţi. VB vă acceptă în totalitate, VB spune: sau accepţi în totalitate, sau respingi în totalitate; nu există cale de mijloc. Un om este un întreg, un tot unitar. Nu-l poţi împărţi. Nu poţi spune: "Nu accept asta", căci ceea ce respingi este legat organic de ceea ce accepţi. Lucrurile stau cam aşa… Corpul meu este aici. Vine cineva şi spune: "Iţi acceptăm circulaţia sângelui, dar nu acceptăm zgomotul pe care îl face inima ta. Nu acceptăm bătaia continuă a inimii tale. Acceptăm circulaţia sângelui tău. Este în regulă, este silenţioasă." Dar sângele trece prin inima mea, iar bătăile ei sunt legate de circulaţia sângelui; de aceea îmi bate inima. Deci, ce să fac? Inima mea şi sângele meu sunt legate organic. Ele nu sunt două lucruri, sunt un singur tot. Deci, fie mă acceptaţi în totalitate, fie mă respingeţi în totalitate, dar nu încercaţi să mă împărţiţi, deoarece veţi face un sacrilegiu, un foarte mare sacrilegiu. Dacă veţi continua să condamnaţi bătăile inimii mele, voi începe să-mi condamn şi eu bătăile inimii. Dar sângele nu va mai putea circula şi, fără asta, nu voi putea trăi. Deci, ce ne rămâne de făcut? Rămânem aşa cum suntem, dar continuăm să spunem altceva, ce nu suntem, ce nu putem fi . Nu este greu de înţeles cum sunt legate intre ele BATAILE INIMII şi circulaţia sângelui, dar este greu de văzut cum sunt legate dragostea şi ura. Ele sunt una. Când iubiţi pe cineva, ce faceţi? Este o singură mişcare, ca atunci când expiraţi. Când iubiţi pe cineva, ce faceţi? Ieşiţi în întâmpinarea persoanei iubite, este ca o respiraţie care iese. Când urâţi pe cineva, este ca şi când respiraţia se întoarce.132 Când iubiţi, sunteţi atraşi de o anumită persoană. ATRACTIE Când urâţi, simţiţi repulsie. RESPINGERE Atracţia şi repulsia sunt două momente ale aceleiaşi mişcări. Atracţia şi repulsia nu sunt două lucruri diferite; nu le puteţi separa. Nu se poate spune: "Ai voie să tragi aer în piept, dar nu ai voie să îl scoţi afară, sau invers, ai voie să expiri, dar nu ai voie să inspiri. Ai voie numai una din cele două. Fie inspiri, fie expiri. Nu ai voie să le faci pe amândouă." Dar cum poţi inspira, dacă nu poţi expira? Iar dacă nu ai voie să urăşti, nici nu poţi iubi. VB spune: "Acceptăm omul în totalitate, deoarece omul este o unitate organică." TOATA EXISTENTA ESTE DIVINA

Omul este o unitate, nu poţi renunţa la nimic. Şi aşa şi trebuie să fie, deoarece, dacă omul nu este o unitate organică, atunci nici universul nu poate fi o unitate organică. Omul este culmea acestei unităţi organice. Piatra de pe drum este o unitate. Pomul este o unitate. Floarea şi păsările sunt unităţi. Totul este o unitate, deci, de ce nu şi omul? Iar omul este culmea – o unitate măreaţă, un complex organic. Din care nimic nu poate fi negat. VB spune: "Te acceptăm aşa cum eşti. Dar asta nu înseamnă că nu este nevoie de schimbare, asta nu înseamnă că încetezi a creşte. Dimpotrivă, înseamnă că trebuie să acceptăm temelia creşterii." Acum aveţi posibilitatea să creşteţi, dar creşterea nu va mai fi o alegere. Creşterea nu dă loc alegerilor, este lipsită de alegeri, este în afara alegerii. Priviţi! De exemplu, când un buddha dobândeşte iluminarea, ne întrebăm: "Unde a dispărut mânia lui –unde?" A cunoscut mânia, a cunoscut sexul, deci unde au dispărut toate astea? Unde sunt? Unde a dispărut lăcomia lui? Unde este? Acum nu mai vedem mânie în el. După ce a dobândit iluminarea, nu mai găsim mânie în el. Puteţi recunoaşte nămolul din lotus? Lotusul creşte în mâl. Dacă nu aţi văzut niciodată lotusul crescând în mâl şi primiţi o floare de lotus, nu v-ar putea trece prin minte că frumoasa floare de lotus a crescut în mâlul de pe fundul unui iaz? O ALTA FORMA DE EXISTENTA A ACELORASI ATOMI DIN NOROI 133 Doar cu câteva zile în urmă citeam Confesiunile lui Jean-Jacques Rousseau. Este o carte rară. Este prima carte din lume în care autorul se dezvăluie pe sine însuşi. Orice păcate ar fi comis, orice imoralitate, el se deschide, se dezgoleşte, se prezintă gol-goluţ. Dar dacă citiţi Confesiunile lui Rousseau nu aveţi cum să nu simţiţi cât de mult îi place; se simte extaziat. Vorbind despre păcatele sale, despre imoralitatea sa, el se simte extaziat. Pare că savurează totul. La început, în introducere, Rousseau spune: „Când va veni ziua Judecăţii de Apoi, îi voi spune lui Dumnezeu Atotputernicul: «Nu-ţi face griji în legătură cu mine. Citeşte această carte şi vei şti totul.»" Înainte de el nimeni nu s-a confesat cu atâta sinceritate. Iar la sfârşitul cărţii spune: „Dumnezeule Atotputernic, Dumnezeule Etern, împlineştemi singura dorinţă. Am mărturisit totul; acum lasă mulţimea uriaşă să se apropie şi să-mi asculte confesiunile." Deci, putem să presupunem că el a mărturisit şi fapte pe care nu le-a comis. Se simte extaziat şi savurează totul. S-a identificat. Nu există decât un singur păcat pe care nu îl recunoaşte – acela de a se identifica. S-a identificat cu fiecare păcat pe care l-a comis sau pe care nu l-a comis, iar acesta este singurul păcat pentru cei care cunosc în profunzime modul în care funcţionează mintea omenească. 240 O să vă povestesc o anecdotă din viaţa lui Nagarjuna. CARE ILUSTREAZA EFECTUL TRANSFORMATOR AL PREZENTEI CONSTIENTE CARE VINDECA HOTIA - CEEA CE NU POATE FACE MORALA Nagarjuna a fost unul dintre cei mai mari maeştri pe care i-a dat vreodată India – de calibrul lui Buddha, al lui Mahavira şi al lui Krishna. Nagarjuna era un geniu. Din punct de vedere intelectual, nu se compară cu nimeni din lume; rareori se întâmplă să aibă cineva un intelect atât de pătrunzător. Trecea printr-un oraş, printr-o capitală, şi umbla întotdeauna gol. Regina care domnea în acel regat era o credincioasă, o adeptă a lui, o devotată care îl iubea pe Nagarjuna. Acesta a ajuns la palatul ei şi a cerut de mâncare. Avea o strachină de lemn în care primea mâncare atunci când cerşea. Regina i-a spus: "Dămi mie acest vas; am să-l păstrez ca pe o relicvă de preţ; am pentru tine alt vas. Poţi să-l iei pe acela." Nagarjuna a spus: "Bine!" Celălalt vas era un vas de aur, bătut cu pietre preţioase; era un vas foarte scump. Nagarjuna nu a spus nimic. In mod obişnuit, un sannyasin nu l-ar fi luat, ar fi spus: "Nu pot să mă ating de aur." Dar Nagarjuna l-a luat. Dacă într-adevăr aurul este numai noroi, atunci de ce să facem o deosebire? EGALITATE MENTALA . Chiar şi regina a simţit că nu era bine. S-a gândit: "De ce? Ar fi trebuit să refuze. Doar este un mare sfânt! De ce a luat un lucru atât de valoros, când este gol, nu are haine, nu are nimic al lui? De ce nu s-a împotrivit?" Dacă Nagarjuna ar fi refuzat să ia vasul, atunci regina ar fi insistat, l-ar fi rugat, şi asta ar fi făcut-o să se simtă mai bine. Nagarjuna l-a luat şi a plecat.

Un hoţ l-a văzut trecând prin oraş şi s-a gândit: "Omul acesta nu va fi în stare să-şi păstreze vasul, mai mult ca sigur că cineva i-l va fura. Aşa gol cum e – cum poate săşi apere vasul, dacă cineva încearcă să i-l fure?" Deci, s-a luat după el... hoţul a început să-l urmărească pe Nagarjuna. Nagarjuna stătea în afara oraşului, într-o veche mănăstire, singur; mănăstirea era în ruine. A intrat, a auzit paşi în urma lui, dar nu le-a acordat nicio atenţie, nu s-a uitat înapoi, deoarece s-a gândit: "Probabil vine după vasul de cerşit, nu după mine; cine ar veni după mine, că doar nimeni nu m-a urmat niciodată printre aceste ruine?" A intrat. Hoţul a rămas în afara zidurilor şi a aşteptat. Văzând că nu apare, Nagarjuna a aruncat vasul afară. Hoţul nu putea să înţeleagă: "Ce fel de om este acesta? E gol, are un vas atât de preţios şi îl aruncă afară!" Aşa că l-a întrebat: "Pot să intru? Aş dori să vă întreb ceva." Nagarjuna i-a răspuns: "Am aruncat vasul afară, aşa că poţi intra – l-am aruncat pentru a te ajuta să intri. Sunt pe cale să-mi fac somnul de după-masă. Dacă aş fi adormit, ai fi intrat după vas, dar nu te-ai fi întâlnit cu mine. Deci, intră." Hoţul a intrat şi a spus: "De ce ai aruncat un vas atât de preţios? Eşti un înţelept atât de mare, eu nu sunt decât un hoţ; nici nu merit să stau în faţa ta." Nagarjuna i-a spus: "Nu te îngrijora, toţi suntem hoţi. Vezi-ţi de treabă, nu te mai gândi la asta, nu mai pierde vremea cu lucruri lipsite de importanţă." EGALITATE MENTALA Hoţul a răspuns: "Uneori, uitându-mă la oameni ca tine, mintea mea tânjeşte să afle cum ai atins această stare. Eu sunt un hoţ; mi se pare imposibil să pot atinge şi eu o astfel de stare. Dar sper şi mă rog ca într-o zi să fiu şi eu în stare să arunc un lucru atât de preţios. 265 Invaţă-mă ceva. Am fost la mulţi înţelepţi, sunt un hoţ bine-cunoscut, toată lumea mă cunoaşte. Cu toţii îmi spun: «Renunţă la hoţie, şi numai după aceea te vei putea apuca de meditaţie.» Dar asta-i imposibil, nu mă pot lăsa de hoţie, deci nu mă pot apuca de meditaţie." Nagarjuna a spus: "Dacă cineva îţi spune să renunţi la hoţie pentru că altfel nu te vei putea apuca de meditaţie, omul acela nu ştie nimic despre meditaţie. Ce legătură are meditaţia cu hoţia? Nu au nicio legătură. Deci, continuă să faci ceea ce ai făcut şi până acum. Iţi voi da o tehnică de meditaţie; poţi să o practici." EROAREA PUNERII MORALEI/ PORUNCILOR INAINTEA CENTRARII Hoţul a răspuns: "Acum se pare că vom putea lucra împreună. Deci pot să-mi continui profesiunea de hoţ? Ce tehnică îmi dai? Te rog să-mi spui imediat!" Nagarjuna a spus: "Trebuie doar să rămâi conştient. Atunci când furi ceva, fii conştient de ceea ce faci. Atunci când spargi vreo casă, fii pe deplin conştient. Atunci când spargi vistieria, fii conştient. Atunci când furi ceva din vistierie, fii conştient. Fă totul conştient. Indiferent cu ce te îndeletniceşti, nu este treaba mea, nu mă interesează. Şi vino înapoi la mine după cincisprezece zile, dar numai dacă ţi-ai practicat profesiunea. Practică-ţi profesiunea de hoţ vreme de cincisprezece zile: fă ce făceai şi înainte, dar fă toate acestea pe deplin conştient." In cea de-a treia zi, hoţul a revenit şi i-a spus: "Cincisprezece zile înseamnă mult prea mult, iar tu eşti un ins care mă poate păcăli. Cu tehnica dată de tine, să fiu perfect conştient, nu pot fura. Am fost la palat în ultimele trei nopţi. Am ajuns în vistierie, am deschis-o, am văzut o mulţime de odoare în faţa mea şi am devenit perfect conştient: am devenit ca o statuie a lui Buddha. Nu am mai putut continua; mâna mea nu s-a putut mişca; tot ce era în vistierie mi se părea lipsit de importanţă. M-am întors o dată şi încă o dată. Ce să fac? Tu mi-ai spus că abandonarea profesiunii mele nu este necesară, dar se pare că metoda ta presupune acest lucru." Nagarjuna a spus: "Nu mai veni la mine. Acum ai posibilitatea să alegi. Dacă vrei să continui cu profesiunea ta de hoţ, uită de meditaţie. Dacă vrei să meditezi, renunţă la hoţie. Poţi să alegi." Hoţul a spus: "M-ai pus în dificultate. In ultimele zile am aflat ce înseamnă să fii viu. Când am plecat prima dată de la palat fără să fur ceva, m-am simţit ca un rege, nu ca un hoţ. In aceste zile am fost atât de fericit, încât acum nu mai pot să renunţ la meditaţie. M-ai păcălit; acum iniţiază-mă, fă-mă discipolul tău. Nu mai are rost să continui, trei zile mi-au fost de ajuns."

Orice ai face, dacă eşti conştient, devine meditaţie. Incearcă să conştientizezi identificarea – devine meditaţie. Dacă faci acest lucru FIIND ABSENT în mod inconştient, atunci este un mare păcat. Cu toţii vă identificaţi cu multe lucruri: "Asta este a mea, aia este a mea…" Vă identificaţi. "Aceasta este ţara mea, aceasta este naţiunea mea, acesta este drapelul meu…" Dacă cineva aruncă steagul ţării voastre pe jos, deveniţi furioşi – ce face omul acela? Nu aveţi nicio naţiune şi toate steagurile naţionale sunt mituri. Ne jucăm cu ele precum copiii cu maşinuţele; sunt ca nişte jucării. Dar puteţi fi ucişi sau puteţi ucide pentru ele; ţări pot fi distruse, ţări pot fi ridicate pentru că cineva a insultat un steag. Şi nu este decât o bucată de pânză. Ce se întâmplă? Vă identificaţi cu el. Acesta este tipul de identificare inconştientă. Acest lucru este un păcat. Pentru astăzi, ajunge. 266 Singure, învăţăturile despre morală nu vă pot ajuta, dacă nu aveţi şi o metodă cu ajutorul căreia să vă schimbaţi conştiinţa interioară. Numai atunci nu veţi mai fi duali: veţi deveni un singur tot. Animalul este un tot unitar; la fel este şi un sfânt. Omul este dual [CA IANUS CEL CU DOUA FETE- UNA INDREPTATA SPRE TRECUTANIMALITATE- SI ALTA SPRE VIITOR- DIVINITATE] pentru că se situează undeva între cele două, între un animal şi un sfânt – sau, am putea spune, între Dumnezeu şi un câine. Omul este la mijloc. Înăuntru este câine; în afară pretinde că e Dumnezeu. Acest lucru creează tensiuni, angoasă şi totul devine fals. Aţi putea să decădeţi şi să deveniţi animale; şi aţi fi mai autentici, mai fireşti, decât în postura de om. Dar prin asta aţi pierde foarte mult – aţi pierde posibilitatea de a deveni Dumnezeu. Animalul nu poate deveni Dumnezeu, pentru că el nu are ce transcende. Reţineţi, animalul nu poate deveni Dumnezeu deoarece, în cazul lui, nu este nimic de transformat. Animalul e împăcat cu el însuşi; nu are probleme, nu cunoaşte stări conflictuale, nu are ce transcende, o barieră dincolo de care să treacă. Animalul nu este nici măcar conştient, el este firesc inconştient. Dar animalul ESTE autentic, chiar dacă nu este conştient de acest lucru. Niciun animal nu poate să mintă; acest lucru este imposibil. Dar nu pentru că animalele au un grad înalt de moralitate; ele nu mint deoarece ele nu sunt conştiente de faptul că poate exista falsitate. Ele nu au cum să fie decât adevărate, dar acest adevăr nu se datorează alegerii lor; de fapt, este ceea ce le menţine într-o stare de sclavie. Un animal nu are cum să fie altfel decât adevărat; dar asta nu este alegerea lui: pur şi simplu el nu are cum să aleagă. Pentru el nu există alternativă; el nu poate fi decât el însuşi. Nefiind conştient de faptul că poate alege, nu are cum să o facă. Omul, însă, cunoaşte aceste posibilităţi. Omul poate fi fals. Asta este dezvoltare! Asta este evoluţie! Omul poate fi necinstit, aşadar poate fi şi cinstit, poate fi fals sau poate fi firesc. Omul are posibilitatea de a alege. Animalele nu pot alege; ele nu au cum să fie altfel decât naturale, fireşti, adevărate. Este de fapt sclavia, nu libertatea lor. 288 De ce? Şi cum să ajungi să-l cunoşti? Nimeni nu-ţi va spune. Deoarece toată lumea este pregătită numai să eticheteze: bun sau rău. Această etichetare provoacă nefericire, ne face viaţa iad. Deci, un lucru de reţinut – pentru orice căutător, un căutător adevărat, acesta este lucrul fundamental ce trebuie reţinut: rămâneţi la fapte, încercaţi să le cunoaşteţi. Nu lăsaţi societatea să vă oblige să trăiţi după ideologia ei. Nu vă priviţi pe voi înşivă prin ochii altora. Aveţi şi voi ochi, nu sunteţi orbi. Şi mai aveţi şi faptele vieţii voastre interioare. Folosiţi-vă ochii! Asta înseamnă a cerceta faptele. Şi, dacă faceţi acest lucru, atunci nu va mai fi nicio problemă. Dar, atunci când cineva face acest lucru, uneori se simte rău şi nu este în largul său. Veţi simţi acest lucru numai dacă nu aţi înţeles faptele; nu vă simţiţi bine pentru că este o reprimare subtilă. Ştiţi deja că mânia este un lucru rău. Dacă vă spun să cercetaţi acest lucru, veţi cerceta numai în scopul renunţării. Renunţarea este acolo, mereu prezentă în mintea voastră. A fost aici un om în vârstă, un om de şaizeci de ani. Era un om foarte credincios – nu era un simplu credincios, era tipul de lider religios. El învăţase mulţi oameni şi scrisese multe cărţi. Era un campion al moralei, dar acum, la vârsta de şaizeci de ani,

a venit la mine şi mi-a spus: "Tu eşti singurul om căruia îi pot spune adevăratele mele probleme. Cum pot să mă descotorosesc de sex?" Şi eu care îl auzisem vorbind despre nefericirea pe care sexul o atrage după sine! Scrisese cărţi, îşi torturase fiii şi fiicele. Dacă vreţi să torturaţi pe cineva, moralitatea este cea mai bună metodă – cea mai uşoară. Imediat îi creezi acelei persoane un sentiment de vinovăţie. Este tortura cea mai subtilă. Vorbiţi despre brahmacharya şi veţi crea un sentiment de vinovăţie, deoarece este atât de greu să fii un brahmachari, un celibatar pur. Este foarte greu, iar când vorbeşti despre brahmacharya, şi cel cu care vorbeşti nu poate fi aşa, se simte vinovat. Deci, aţi creat sentimentul de vinovăţie; acum vă puteţi tortura victima. L-aţi făcut pe celălalt să se simtă degradat, să se simtă inferior. Acum nu se va mai simţi bine în pielea lui. După fiecare act sexual, se va simţi vinovat. Se va gândi mereu la brahmacharya şi nu va şti ce să facă. Mintea lui se va gândi mereu la brahmacharya, iar corpul lui va fi activ sexual. Atunci, va fi pornit împotriva corpului său. Se va gândi: "Eu nu sunt corpul meu. Acest corp este ceva foarte rău." Şi, odată ce aţi creat sentimentul de vinovăţie în cineva, aţi otrăvit o minte, aţi distrus-o.294 Orice ai construit în numele religiei, moralităţii, culturii este o structură falsă, la suprafaţa pământului – doar o falsă faţadă. Adevăratul om se ascunde în subteran. Deci animalul din tine nu este foarte departe; faţada ta este doar superficială. Cineva te insultă: dispare gentlemanul, apare animalul. Gentlemanul este doar de suprafaţă; vulcanul se află în imediata apropiere. În orice moment poate fi adus la suprafaţă, iar când erupe, inteligenţa ta, moralitatea ta, religia ta, lucrurile care te plasează, cum se zice, deasupra animalelor pur şi simplu dispar. Când realul se impune, falsul dispare. Numai atunci când realul se întoarce sub pământ, reapare falsul. Când eşti furios, unde este mintea ta, unde este conştiinţa ta, unde este moralitatea ta? Unde sunt jurămintele pe care le-ai făcut de atâtea ori – că: „De acum nu mă voi mai supăra niciodată?" Când apare furia, ele dispar pur şi simplu. Când supărarea s-a reîntors în peştera sa, în peştera sa subterană, începi să regreţi. Acei prieteni falşi s-au strâns din nou. Încep să vorbească, să condamne şi să plănuiască viitorul, dar în viitor se va întâmpla din nou acelaşi lucru: când furia revine, umbrele dispar. Conştiinţa ta în acest moment e doar o umbră. Nu e un lucru real; nu are substanţă. Poţi face un jurământ de brahmacharya, de castitate – nu are nicio importanţă pentru instinctul tău sexual. Instinctul sexual merge pur şi simplu sub pământ, iar când el revine, jurămintele tale de brahmacharya, de castitate se vor dovedi a fi făcute din lucruri foarte efemere. Nu pot înfrunta realitatea.Deci acestea sunt cele două atitudini. Poţi fie să reprimi sexul – şi atunci nu vei trece niciodată dincolo de el –, fie poţi folosi energia sexuală într-un mod creativ. Nu îi spui „nu", ci un „da" convins, profund; nu o îngropi în subteran, în adâncuri, ci construieşti din ea o structură la suprafaţa pământului. Şi atunci vei fi un om adevărat. Evident, va fi dificil; de aceea alegem calea mai uşoară. E mai uşor să ai o structură falsă, pentru că nu este nevoie de nimic. Un singur lucru e necesar: să te amăgeşti, asta e tot. Dacă te poţi amăgi, poţi crea cu mare uşurinţă o structură falsă. Nu se va schimba nimic, dar vei merge înainte crezând că totul s-a schimbat. Este uşor să creezi o iluzie. Să creezi o realitate este o sarcină dificilă, este greu. Dar merită, pentru că, odată ce ai creat ceva cu energii reale, structura ta nu poate fi zdruncinată. Dacă sexul este la suprafaţa pământului, atunci poţi crea ceva din el – de exemplu, iubire. Dacă sexul este transformat, devine iubire; dacă este reprimat, devine ură. Începe să îţi fie teamă de iubire, dacă reprimi sexul. O persoană care a reprimat sexul se va teme întotdeauna de dragoste, deoarece, din momentul în care apare dragostea, urmează sexul. Dragostea ţine de suflet, sexul ţine de trup, şi nu i se poate permite dragostei să apară, căci după ea va urma sexul. Va fi chiar undeva aproape, după colţ. Aşa că o persoană care a reprimat sexul nu poate fi iubitoare. Sar putea să o arate, s-ar putea să se prefacă a fi foarte iubitoare, dar nu poate fi , pentru că îi este atât de frică. Nu te poate atinge cu o mână iubitoare, din cauză că teama se află acolo. Mâna iubitoare se poate dovedi în orice moment a fi o atingere sexuală, aşa că se va teme; nu îţi va permite să o atingi. Poate aduce multe argumente, dar adevăratul motiv este teama – teama de instinctul pe care l-a reprimat. Şi va fi plină de ură, pentru că orice energie reprimată se răstoarnă şi se întoarce la natura sa originară.

Sexul se mişcă uşor către dragoste; acesta este cursul natural. Dacă îl vei opri, dacă vei crea obstacole în calea sa, va deveni ură. Deci aşa-zişii tăi sfinţi şi aşa-zişii tăi profesori de morală, dacă priveşti adânc în ei, vei descoperi că sunt plini de ură. 422423 Supărarea ta e reprimată, tristeţea ta e reprimată, chiar şi bucuria ta e reprimată. Omul, aşa cum este, este o fiinţă reprimată. Nu are voie să facă nimic, trebuie doar să urmeze regulile. Nu este un agent liber, ci doar un sclav reţinut, iar întreaga societate este o mare închisoare. Zidurile sunt foarte subtile: sunt ziduri de sticlă, transparente. Nu le poţi vedea, dar sunt acolo şi pretutindeni. Moralitatea ta, cultura ta, religia ta sunt ziduri. Sunt transparente, nu le poţi vedea, dar, ori de câte ori vrei să treci de ele, eşti aruncat înapoi. Această stare mintală este nevroza. Întreaga societate este bolnavă. De aceea insist atât de mult asupra meditaţiei haotice. Eliberează-te, exprimă, manifestă tot ce ţi-a impus societatea, toate situaţiile care ţi-au fost impuse cu forţa. Manifestă-le, eliberează-te de ele, treci printr-o stare de catharsis. Muzica ajută. Odată ce poţi arunca tot ceea ce a fost reprimat în tine, vei deveni din nou natural, firesc, vei fi din nou un copil. Şi, cu acel copil, multe posibilităţi se pot deschide. Cu tine totul este închis. Doar când devii din nou un copil, doar atunci pot fi transformate energiile tale. Atunci eşti pur, inocent, şi cu acea inocenţă şi puritate transformarea devine posibilă. Energiile pervertite nu pot fi transformate. Este necesară energia naturală, spontană. De aceea insist atât de mult pe manifestarea lucrurilor: astfel încât să poţi arunca afară societatea. Societatea a intrat în tine foarte adânc. Nu te-a lăsat nicăieri; a intrat în tine de pretutindeni. Eşti o fortăreaţă, iar societatea a intrat în tine de pretutindeni. Poliţia sa, preoţii săi au făcut multe pentru a te face un sclav. Nu eşti liber, iar omul poate obţine fericirea doar când devine libertate totală. Pentru ca tu să devii libertate totală, întreaga societate trebuie aruncată afară din tine, dar asta nu înseamnă că vei deveni antisocial. Odată ce arunci societatea afară, odată ce devii conştient de libertatea ta pură din interior, poţi trăi cu societatea; nu e nevoie să fii anti. Dar atunci societatea nu mai poate intra în tine. Te poţi mişca în ea, poţi acţiona în ea, dar atunci întreaga situaţie va deveni doar o psihodramă – joci un rol. Iar în acest caz societatea nu te poate ucide, nu poate să facă din tine un sclav; acţionezi conştient. Cei care devin antisociali arată pur şi simplu că sunt legaţi de aceeaşi societate. Toate mişcările antisociale din Occident sunt reacţionare, nu revoluţionare. Reacţionezi la aceeaşi societate, dar în manieră inversă. Stai în cap, asta e tot. Execuţi shirshasana – poziţia statului pe cap –, dar eşti aceeaşi persoană. Indiferent asupra a ce insistă societatea, tu faci exact contrariul, dar tu urmezi în continuare societatea. Asta nu va ajuta. Dacă eşti anti, nu vei fi niciodată dincolo de societate, vei fi întotdeauna o parte din ea. Dacă societatea moare, tu vei muri. Gândeşte-te la ceea ce ei numesc acum în Occident estabilishment – societatea instiutită – şi societăţile alternative de hippie, yippie sau alţii. Ele există ca o parte a acestui estabilishment. Dacă estabilishment- ul dispare, ele nu vor fi nicăieri. Nu pot exista de ele singure; sunt doar reacţii. Nu poţi crea o societate de hippie de sine stătătoare. Hippie pot exista doar ca societate alternativă împreună cu un estabilishment – doar ca o reacţie. Societăţile lor nu pot exista independent. Deci, oricât de mult ar crede că sunt independenţi, nu sunt independenţi. Estabilishment- ul este sursa lor, viaţa lor. Odată ce estabilishment- ul nu mai este acolo, vor fi derutaţi, nu vor şti unde să meargă şi ce să facă. Tot ceea ce fac e dictat de estabilishment. Se manifestă împotriva lui, dar direcţiile, instrucţiunile sunt date de estabilishment. 461 Dacă estabilishment-ul spune păr scurt, tu poţi avea păr lung. Dar, dacă nu e niciun estabilishment, atunci ce e de făcut? Dacă estabilishmentul spune puritate, tu poţi fi murdar. Dar, dacă nu există niciun estabilishment şi nicio agitaţie despre puritate, tu eşti pe nicăieri. Dacă estabilisment-ul spune una, tu poţi face alta – chiar opusul –, dar urmezi estabilisment-ul. Deci antisocialii nu sunt revoluţionari. Sunt reacţionari, un produs şi o parte a aceleiaşi societăţi – aceia care s-au mişcat împotriva ei din amărăciune. Un meditator, un sannyasin, nu este antisocietate, este dincolo de societate. Nu este împotriva estabilismentului, dar nici pentru el – nu îl ia în serios, nu îi acordă importanţă. Ştie că este doar o piesă de teatru; se mişcă în el ca un actor. Şi, dacă te poţi mişca în societate ca un actor pe scenă, nu te va atinge niciodată; rămâi dincolo de ea. Aşadar, nu fi împotriva ei, nu fi pentru ea.

Dar cum poţi face asta? O poţi face numai după ce ai aruncat din tine societatea. Dacă este acolo, sunt două căi deschise pentru tine: o urmezi sau mergi împotriva ei. Dar eşti legat de ea; eşti într-o sclavie. Mai întâi trebuie să te cureţi de societate şi vei deveni, pentru prima dată, o individualitate. Acum nu eşti asta, eşti doar o unitate socială. Când societatea este aruncată în afară, când întreaga sa prezenţă este aruncată în afară, eşti înapoi în copilăria ta: ai devenit inocent. Şi această inocenţă este mai profundă decât aceea a copilului, deoarece cunoşti căderea, iar acum te-ai ridicat. Este o înviere. Ai experimentat, ai cunoscut întregul nonsens. Acum eşti pur din nou. Această puritate devine templul pentru divin. Odată ce poţi arunca societatea afară din tine, fără amărăciune, fără a merge împotriva sa şi fără a fi implicat în nicio reacţie… dacă poţi pur şi simplu să arunci societatea din tine, divinul poate intra în tine. Cu societatea înăuntru, divinul va rămâne afară; cu societatea afară, divinul poate intra – deoarece divinul înseamnă existenţă. Societatea este un fenomen uman, local. Existenţa este mai mare, este infinită. Nu este preocupată de om, morală, tradiţii, este preocupată de înseşi rădăcinile fiinţei. Trebuie să fii dincolo de societate, nu împotriva ei, ţine minte. Iar această metodă haotică te ajută. Este catharsis. 462 VB nu este un concept moral. Nu este nici moral, nici imoral. Este amoral. Este o ştiinţă, iar ştiinţa nu este morală sau imorală. Moralitatea ta şi conceptele privind comportamentul moral sunt nesemnificative pentru VB. VB nu este preocupată de modul în care ar trebui să se comporte cineva; nu o preocupă idealurile. O interesează ceea ce este, ceea ce eşti tu. Distincţia trebuie înţeleasă foarte bine. Moralitatea se preocupă de idealuri, de cum ar trebui să fii, de ce anume ar trebui să fii. Prin urmare, moralitatea condamnă, de fapt. Nu eşti niciodată la nivelul idealului, aşa că eşti condamnat. Moralitatea creează un sentiment de vinovăţie. Nu poţi fi niciodată idealul; rămâi întotdeauna în urmă. Lacuna va fi mereu acolo, pentru că idealul este imposibil, iar prin moralitate devine şi mai imposibil. Idealul se află în viitor, iar tu eşti aici, aşa cum eşti tu, şi tot faci comparaţii. Nu eşti niciodată omul perfect; mereu ceva lipseşte. Şi atunci simţi vina; simţi autocondamnarea. VB este împotriva autocondamnării deoarece condamnarea nu te poate transforma niciodată. Condamnarea nu poate decât să genereze ipocrizie. Incerci să te prefaci, să arăţi că eşti ceea ce nu eşti. Ipocrizia înseamnă că tu eşti omul real, nu cel ideal, dar te prefaci, încerci să arăţi că eşti cel ideal. Şi se produce o ruptură în tine, ai un chip fals. Se naşte omul ireal, iar VB este de fapt o căutare a omului real, nu a celui ireal. Moralitatea, virtutea generează, necesarmente, ipocrizia. O face în mod inevitabil. Ipocrizia este mereu alături de virtute, de morală. Este o parte din aceasta, umbra ei. Poate părea paradoxal, pentru că moraliştii sunt cei care condamnă cel mai mult ipocrizia şi, de fapt, ei sunt creatorii ei. Iar ipocrizia nu poate dispărea de pe pământ dacă nu dispare şi moralitatea. Ele coexistă, sunt două aspecte ale aceleiaşi monede. Moralitatea îţi dă idealul, iar tu nu eşti idealul; de aceea ţi se dă idealul. Atunci începi să simţi că greşeşti, dar că această greşeală este firească, naturală. Iţi este dată. Te naşti cu ea şi nu mai poţi face nimic în privinţa asta. Nu o mai poţi transforma; nu e aşa de uşor. Tot ce mai poţi face este să o reprimi; asta e uşor. Sunt două lucruri pe care poţi să le faci. Poţi să creezi un chip fals, poţi pretinde că eşti ceva ce nu eşti. Asta te salvează. Atunci te poţi mişca mai uşor în societate, mai convenabil. 545 Iar în tine trebuie să reprimi realul, pentru că nu poţi impune irealul decât dacă realul este reprimat. Prin urmare, realitatea coboară tot mai mult în subconştient, iar irealul devine conştientul tău. Partea ireală devine dominantă, în timp ce partea reală se retrage. Eşti divizat, şi, cu cât te prefaci mai mult, cu atât mai mare va fi distanţa ce desparte cele două fragmente din tine. Copilul se naşte ca un tot unitar. De aceea orice copil este aşa de frumos. Frumuseţea vine din întreg. Copilul nu are nicio lacună, nicio ruptură, nicio divizare, nicio fragmentare. Copilul este unul, un tot. In el nu există real şi ireal. Copilul este real, autentic. Nu poţi spune că acel copil este moral. Copilul nu estenici moral, nici imoral. Din momentul în care devine conştient, se produce o ruptură. Şi atunci copilul începe

să se comporte în moduri ireale, nenaturale, nefireşti, pentru că îi este din ce în ce mai greu să rămână real. Ţineţi minte că acest lucru se întâmplă inevitabil, pentru că familia trebuie să facă reguli, părinţii trebuie să impună reguli. Copilul trebuie să fie civilizat, educat, să aibă maniere, să fie cultivat; altfel va fiimposibil pentru un copil să se mişte în societate. Trebuie să i se spună: "Fă asta, nu fă asta". Şi, atunci când spunem "fă asta", realitatea copilului s-ar putea să nu fie pregătită pentru asta. S-ar putea să nu fie real. S-ar putea să nu existe în copil o dorinţă reală să facă acel lucru. Şi când spunem: „Nu fă asta şi nu fă ailaltă", s-ar putea ca natura copilului să vrea să o facă. Condamnăm realul şi impunem irealul, pentru că irealul va fi mai folositor şi mai convenabil într-o societate ireală. Când toată lumea este falsă, realul nu este convenabil. Un copil real va avea dificultăţi în societate, pentru că întreaga societate este ireală. Este un cerc vicios. Ne naştem într-o societate, dar până în prezent nu a existat încă, pe pământ, vreo societate reală. Este un cerc vicios! Un copil se naşte într-o societate, societatea este deja acolo cu regulile ei fixe, cu regulamentele, comportamentele şi moralităţile pe care copilul trebuie să le înveţe. Când creşte, va deveni fals. Apoi va avea şi el copii, la rândul lui, şi va contribui la transformarea lor în chipuri false, şi aşa mai departe. Ce să facem? Nu putem schimba societatea. Sau, dacă încercăm să schimbăm societatea, noi nu vom mai fi , când aceasta se va fi schimbat. Ar dura o eternitate. Ce să facem? Individul poate deveni conştient de această ruptură interioară, poate înţelege că realul a fost reprimat şi irealul a fost impus. Aceasta este durerea, suferinţa, iadul. Nu poţi obţine vreo satisfacţie prin ireal, pentru că prin ireal nu poţi obţine decât satisfacţii ireale, este firesc. Numai prin real poţi avea satisfacţii reale. Prin real poţi atinge realitatea, poţi atinge adevărul. Prin ireal poţi atinge doar şi mai multe halucinaţii, iluzii, visuri, iar prin visuri te poţi amăgi, dar nu poţi fi niciodată satisfăcut. De exemplu, în vis, dacă ţi-e sete, poţi visa că bei apă. Acest lucru va fi util şi convenabil, visul poate continua. Dacă acest vis în care visezi că bei apă nu are loc, somnul va fi întrerupt. Setea este reală. Ea ar întrerupe somnul, somnul ar fi deranjat. Visul este un ajutor, îţi dă senzaţia că bei apă. Dar apa este falsă. Setea este doar păcălită, nu este îndepărtată. Poţi continua să visezi, dar setea rămâne acolo, reprimată. Asta nu se întâmplă numai în somn, ci în întreaga viaţă. Cauţi lucruri prin personalitatea ireală, care nu există, este doar o faţadă. Dacă nu le obţii, vei fi nefericit; iar dacă le obţii, tot nefericit vei fi . Dacă nu le obţii, nefericirea va fi mai mică, e bine de ţinut minte. Dacă le obţii, ea va fi mai adâncă şi mai mare.546 Psihologii spun că din cauza acestei personalităţi ireale noi nu mai vrem de fapt să atingem ţelul – nu vrem niciodată să-l atingem –, pentru că la atingerea ţelului frustrarea este majoră. Trăiţi în speranţă, puteţi continua să trăiţi în speranţă. Speranţa este un vis. Nu vă atingeţi niciodată ţelul, aşa că nu vă daţi niciodată seama că scopul este fals. Un om sărman care se zbate pentru bogăţii este mai fericit în această luptă, pentru că în ea există speranţă. Iar într-o personalitate ireală numai speranţa mai constituie fericire. Dacă omul cel sărac se îmbogăţeşte, el îşi va pierde speranţa. Consecinţa naturală va fi frustrarea. Bogăţiile vor fi acolo, dar satisfacţia va lipsi. Ţelul va fi atins, dar, de fapt, nimic nu s-a întâmplat. Speranţele lui sunt năruite. Din această cauză, când o societate devine înstărită, se dereglează. Dacă America este atât de dereglată astăzi, aceasta este pentru că speranţele ei sunt împlinite, ţelurile au fost atinse, iar acum amăgirile nu mai au loc. Deci, dacă în America generaţia mai tânără se revoltă împotriva ţelurilor generaţiei mai bătrâne, este pentru că aceste ţeluri s-au dovedit a fi aiureli. În India este de neconceput aşa ceva. Nu putem concepe ca tinerii să devină săraci, hippy, pentru că aşa vor ei. Să vrei să fii sărac? Este de neconceput. Noi încă avem speranţă. Noi sperăm spre viitor, sperăm că ţara va fi bogată, într-o bună zi, şi atunci va fi un rai. Raiul este mereu prezent în speranţă. Din cauza acestei personalităţi ireale, orice ai încerca, orice ai face, orice ai vedea devine ireal. VB spune că adevărul ţi se poate întâmpla doar dacă eşti legat din nou de real. Dar trebuie să fii foarte curajos cu tine însuţi, pentru a te conecta din nou la real, pentru că irealul este comod, este atât de cultivat, iar mintea voastră este atât de condiţionată, încât vi se va face frică de real. 547

VB spune să iei viaţa natural; nu fi ireal. Sexul există ca posibilitate profundă, o mare potenţialitate. Foloseşte-l! Ce e rău în a fi fericit prin el, în a te bucura de el? In realitate, toate moralităţile sunt împotriva fericirii. Când cineva e fericit, avem senzaţia că ceva nu e în ordine. Când cineva e trist, totul e bine. Trăim într-o societate nevrotică, în care toată lumea este tristă. Când eşti trist, toată lumea este fericită, pentru că toată lumea îţi poate împărtăşi sentimentele. Când eşti fericit, toţi ceilalţi sunt dezorientaţi. Ce să facă cu tine? Priveşte chipul cuiva care te compătimeşte.548 VB spune să fii real, să fii autentic cu tine. Fericirea ta nu este rea; este bună. Nu este un păcat! Doar tristeţea este păcat, doar a fi nefericit e păcat. A fi fericit este o virtute, pentru că o persoană fericită nu va crea nefericire în ceilalţi. Doar o persoană fericită poate fi fundaţia pentru fericirea celorlalţi. In al doilea rând, când spun că VB nu este nici morală, nici imorală, vreau să spun că VB este, în principiu, o ştiinţă. Se preocupă de tine şi de ceea ce eşti tu. Cu alte cuvinte, VB nu încearcă să te transforme, dar, în fapt, te transformă prin realitate. Diferenţa dintre magie şi ştiinţă este aceeaşi ca diferenţa dintre moralitate şi VB. ......... Odată cunoscut, realul poate fi transformat. Odată ce ştii ce este electricitatea, ea poate fi schimbată, transformată, folosită. Un magician nu ştie ce este electricitatea. Dar, fără a cunoaşte electricitatea, el îşi propune să transforme, se gândeşte să modifice! Asemenea tipuri de profeţii sunt pur şi simplu false – sunt iluzii. Moralitatea este asemenea magiei. Continuă să vorbească despre omul perfect, fără a şti ce este omul –omul real. Omul perfect rămâne un vis. Este folosit doar pentru a-l condamna pe omul real. Omul nu ajunge niciodată om perfect.549 Acesta este unul dintre mesajele de bază din orice cale autentica de trezire. Este foarte dificil de conceput, pentru că este absolut nonetic, nonmoral. Nu voi spune imoral, deoarece orice cale autentica de trezire nu este preocupată de moralitate şi imoralitate. In trezire sunt irelevante moralitatea şi imoralitatea. Acest mesaj este pentru a te ajuta să TRECI dincolo de puritate şi impuritate, chiar dincolo de divizare, dincolo de dihotomie, dualitate. Existenţa nu este duală, este una, şi toate diferenţierile sunt create de om – toate diferenţierile, ţineţi minte. Diferenţierile, aşa cum sunt, sunt create de om. Bine-rău, pur-impur, moral-imoral, virtute-păcat: toate aceste concepte sunt create de om.Sunt atitudini ale omului; nu sunt reale. Ce este impur şi ce este pur? Depinde de interpretarea ta. Ce este imoral şi ce este moral? Depinde de interpretarea ta. Nietzsche a spus undeva că moralitatea este interpretare. Deci ceva poate fi moral în această ţară şi imoral în ţara vecină, ceva poate fi moral pentru un mahomedan şi imoral pentru un hindus, moral pentru un creştin şi imoral pentru un jainist. Sau ceva poate fi moral pentru generaţia mai veche şi imoral pentru generaţia mai tânără. Depinde; este o atitudine. In principiu, este o ficţiune. Un fapt este un fapt, pur şi simplu; nu este nici moral, nici imoral, nici pur, nici impur. Imaginaţi-vă pământul fără oameni. Ce ar fi pur şi ce ar fi impur? Totul ar exista, ar fi – pur şi simplu "ar fi ". Nimic nu va fi pur şi nimic nu va fi impur; nimic nu va fi bun şi nimic nu va fi rău. Cu omul, apare mintea. IAR Mintea divide. Spune: "una" este bună şi "alta" este rea. Această divizare generează nu numai împărţirea la nivel de lume; această divizare creează o divizare, o împărţire, şi în cel care divide. Dacă împarţi, şi tu eşti divizat în acea împărţire, şi nu poţi transcende divizarea interioară dacă nu uiţi divizarea exterioară. Orice faci lumii ţi-ai făcut şi ţie însuţi. Naropa, unul dintre cei mai mari maeştri de Siddha Yoga, spune: "Cât de mică, de un milimetru dacă este divizarea, şi iadul, şi raiul se despart" – o divizare cât de mică! Dar continuăm să divizăm; continuăm să etichetăm, să condamnăm, să justificăm. Priveşte faptul gol al existenţei şi nu îi mai pune etichete. Doar atunci învăţăturile REFERITOARE LA TREZIRE pot fi înţelese. Nu spune bun sau rău; nu îţi aduce mintea în JOC . În momentul în care îţi IMPLICI mintea în ORICE fapt, ai creat o ficţiune. Acum nu mai este un fapt, nu este o realitate: este proiecţia ta. Iar sutra spune: Puritatea altor învăţături este impuritate pentru noi. In realitate, nu considera nimic pur sau impur. Puritatea altor învăţări este impuritate pentru noi. VB spune: "Ceea ce este considerat pur – o virtute – în alte învăţături este un păcat pentru noi, deoarece conceptul lor de puritate divide. INTRODUCE PE USA DIN SPATE MINTEA SI CONCEPTUL CONTRAR Pentru ei, ceva devine impur." Dacă numeşti pe cineva sfânt, ai creat un păcătos. Va trebui ca altundeva, altcineva să fie condamnat, căci sfântul nu poate exista fără păcătos. Aşadar, urmăriţi absurditatea eforturilor noastre: ne tot străduim să-i

distrugem pe păcătoşi, ne gândim, sperăm la o lume unde nu vor mai fi păcătoşi – doar sfinţi. Ceea ce este un nonsens, căci sfinţii nu pot exista fără păcătoşi. Sunt doar cealaltă faţă a uneia şi aceleiaşi monede. Nu poţi distruge doar o faţă a monedei, ambele feţe există. Păcătoşii şi sfinţii sunt parte a aceluiaşi întreg. Dacă distrugi păcătoşii, din lume vor dispărea şi sfinţii. Dar nu te teme; lasă-i să dispară, deoarece nu s-au dovedit a fi utili. Păcătoşii şi sfinţii fac parte dintr-o singură interpretare, o singură atitudine faţă de lume, prin care spunem: "Asta e bine, asta e rău." Şi nu poţi spune "Asta este bine", dacă nu spui şi "Asta este rău". Răul este necesar pentru a defini binele. Deci binele depinde de rău, virtutea depinde de păcat, iar sfinţii sunt imposibili; nu pot exista fără păcătoşi. Aşadar, sfinţii trebuie să le fie recunoscători păcătoşilor; nu ar putea exista fără ei. Se află în relaţie cu ei, în comparaţie cu ei şi, oricât i-ar condamna pe păcătoşi, sunt parte a aceluiaşi fenomen. Păcătoşii ar putea dispărea din lume doar când dispar sfinţii – nu înainte; iar păcatul nu va exista acolo unde nu există conceptul de virtute. VB spune că faptul este real şi interpretarea este ireală. Nu interpreta. In realitate, nu considera nimic pur sau impur. De ce? Deoarece puritatea şi impuritatea sunt atitudinile noastre impuse asupra realităţii. 668-669 Incearcă asta. Această tehnică este dificilă, nu este simplă – pentru că suntem atât de orientaţi către gândirea duală, atât de înrădăcinaţi în gândirea duală, pentru că nu suntem nici măcar conştienţi de condamnările şi justificările noastre. Dacă cineva începe să fumeze aici, e posibil să nu îţi fi dat seama de nimic în mod conştient, dar ai condamnat. Adânc, în străfunduri, în interiorul tău ai condamnat. Poate privirea ta a condamnat, poate nu privirea a condamnat. Se poate să nu fi privit persoana respectivă şi să fi condamnat. Va fi dificil, căci obiceiul a devenit atât de profund înrădăcinat. Continui – doar prin gesturile tale, prin modul în care şezi, prin care stai în picioare –, continui să condamni, să justifici şi nici măcar nu eşti conştient de ceea ce faci. Când zâmbeşti unei persoane sau când nu zâmbeşti unei persoane, când priveşti pe cineva sau când nu priveşti, când doar ignori pe cineva, ce faci? Iţi impui atitudinile. Spui că ceva este frumos; ceea ce înseamnă că trebuie să condamni altceva ca fiind urât. Şi această atitudine duală te divide simultan şi pe tine, aşa că în tine vor fi două persoane. Dacă spui că cineva este supărat, iar supărarea este rea, ce vei face când te vei simţi tu supărat? Vei spune că este rău şi se vor ivi probleme. Spui: "Este rău: această supărare din mine este rea." Şi ai început să te împarţi în două persoane – o persoană rea, o persoană haină în interior, şi o persoană bună, un sfânt. Bineînţeles, eşti obligat să fii condamnat. Eşti împărţit în două, te-ai îmbucătăţit. De acum va fi o luptă constantă, un conflict. Acum nu mai eşti o individualitate; eşti o mulţime, o casă întreagă întoarsă împotriva ei înseşi, dezbinată. Şi nu va fi pace, linişte. Vei simţi doar tensiune şi angoasă. Asta simţi, dar nu ştii de ce. O persoană fracţionată nu poate fi împăcată cu sine. Cum ar putea? Unde să pui diavolul? Trebuie să îl distrugi, dar diavolul eşti tu; nu îl poţi distruge. Nu eşti doi. Realitatea este una, dar, din cauza atitudinii de dezbinare, ai scindat realitatea exterioară. Acum şi interiorul este divizat în concordanţă – aşa că toată lumea se luptă cu sine însăşi. Şi e ca şi cum ai lupta împotriva uneia dintre mâini – lupţi cu mâna stângă împotriva mâinii drepte –, dar energia este una. Atât în mâna mea dreaptă, cât şi în mâna mea stângă sunt tot eu; eu mă aflu în amândouă. Dar le pot opune una împotriva celeilalte, mâna mea dreaptă împotriva mâinii mele stângi, şi pot crea un conflict, o luptă fictivă. Câteodată mă pot amăgi că mâna dreaptă a câştigat, şi acum stânga este învinsă. Dar asta este o amăgire, deoarece ştiu că sunt eu în ambele şi în orice moment pot face ca mâna stângă să câştige şi cea dreaptă să piardă. Eu sunt în amândouă; ambele mâini sunt ale mele. Deci, oricât de mult ai crede că ai înălţat sfântul şi l-ai trântit pe diavol la pământ, află că în orice moment poziţia se poate schimba, sfântul poate ajunge jos, iar diavolul sus. De aici se nasc teama, nesiguranţa, lipsa de securitate – din faptul că ştii că nimic nu este sigur. Ştii că acum eşti plin de iubire şi că ţi-ai învins întreaga ură, dar te temi, pentru că în orice clipă ura poate izbucni şi poate trânti iubirea la pământ. Şi se poate întâmpla în orice moment, căci tu eşti în amândouă. VB spune să nu dezbini, să nu desparţi, să fii un întreg neîmbucătăţit; doar atunci vei fi victorios. Cum să fii nedivizat? Nu condamna, nu spune: "una" este bună şi "alta" este rea. Elimină toate concepţiile de puritate şi impuritate. Priveşte lumea, dar nu

spune ce este. Rămâi neştiutor, nu fi prea înţelept. Nu eticheta, rămâi tăcut, fără să condamni, fără să justifici. Dacă poţi rămâne tăcut în privinţa lumii, încetul cu încetul această tăcere va pătrunde în interior. Şi, dacă divizarea nu este prezentă în exterior, divizarea va dispărea şi din conştiinţa interioară, deoarece ambele pot exista împreună. 670 Dar acest lucru este periculos pentru societate. De aceea calea nondualista de transcedere a sexualitatii expusa in VB a fost interzisă. Este periculos! Nimic nu este imoral, nimic nu este moral; nimic nu este pur, nimic nu este impur. Lucrurile sunt aşa cum sunt. Un PRACTICANT AL NONDUALISMULUI VERITABIL nu va spune că un hoţ este rău; va spune că este un hoţ; atâta tot. Dar, când foloseşte cuvântul "hoţ", în mintea sa nu există nicio condamnare. Acest "hoţ" este doar un fapt, nu o condamnare. Dacă cineva spune: "Aici este un om care este un mare sfânt", va spune: "Bine! Este un sfânt." Dar nu există nicio evaluare în el. Nu va spune: "E bun", va spune: "Bine! Este un sfânt şi acel om este un hoţ", exact aşa cum acesta este un trandafir, iar acela nu este un trandafir, acest copac este înalt, iar acel copac este mic, noaptea este întunecată şi ziua este luminoasă – dar fără comparaţie. Dar este periculos. Societatea nu poate exista fără a condamna un lucru şi a aprecia un altul – societatea nu poate exista! Societatea există prin dualitate. De aceea VB a fost interzisă. A fost considerată ca fiind antisocială, dar nu este. Nu este! Insăşi atitudinea de nondualitate este transcendentală. Nu este antisocială, este transcendentală; este dincolo de societate. Incearcă următorul lucru. Doar mişcă-te în lume, fără să evaluezi, vezi doar ceea ce este, doar faptul în sine: cineva e asta, cineva e aia. Şi apoi, încetul cu încetul, vei simţi o nondivizare în tine. Polarităţile tale vor veni la un loc, "răul" tău şi "bunul" tău vor veni la un loc. Se vor uni într-unul singur şi vor deveni o unitate. Nu va fi nimic pur şi nimic impur. Află realitatea. Puritatea altor învăţături este impuritate pentru noi. VB spune că: "Ceea ce este esenţial/BENEFIC pentru alţii este otrăvitor/ NOCIV pentru noi." Există, de pildă, învăţături care se bazează pe nonviolenţă. Ele spun că violenţa este rea, iar nonviolenţa este bună. VB spune că nonviolenţa este nonviolenţă, iar violenţa este violenţă; şi nimic nu este bun, şi nimic nu este rău. Există învăţături ce au la bază castitatea – brahmacharya. Acestea spun că brahmacharya, castitatea, este bună, iar sexul este rău. VB spune că sexul este sex, iar brahmacharya este brahmacharya. Cineva este brahmachari, iar altcineva nu este. VB exprimă faptele, nu evaluează, nu le ataşează nicio valoare. Şi VB nu va spune niciodată că brahmachari este bun – castitatea este bună –, iar cel care are o viaţă sexuală este rău. VB nu spune asta. VB acceptă lucrurile aşa cum sunt. Şi de ce? Doar pentru a crea în tine unitatea. Aceasta este o tehnică pentru crearea unităţii în interior, aşa încât în interior existenţa să fie completă, nedivizată, nonconflictuală, fără opoziţii. Doar atunci e posibilă liniştea/ RELAXAREA/ DEPASIREA LUPTEI. O persoană care încearcă să se mute într-un loc ca reacţie de împotrivire la ceva nu va fi niciodată împăcată. Cum ar putea? Şi o persoană ce este dezbinată în sine, luptându-se cu sine, cum ar putea câştiga? Este imposibil. Eşti ambele, deci cine o să câştige? Nimeni nu va câştiga, iar tu vei pierde, deoarece prin luptă îţi vei consuma energia inutil. Aceasta este o tehnică pentru a crea unitate în tine. Permite-le văilor să dispară; nu judeca. Iisus spune undeva: "Nu judeca, pentru a nu fi judecat." Dar era un lucru imposibil de înţeles pentru evrei, deoarece întreaga lor concepţie este orientată spre moralitate: "Asta este bună, asta nu este bună." Iisus, în învăţăturile sale "Nu judeca", vorbeşte în termeni de VB. Dacă a fost omorât, crucificat, este din această cauză. A avut o atitudine VB – "Nu judeca." Deci nu este cazul să spui că o prostituată este rea – cine ştie? – şi nu spune că un puritan este bun. Cine ştie? Şi, până la urmă, amândoi sunt părţi ale aceluiaşi joc. Se bazează unul pe celălalt – pe o existenţă mutuală. Aşa că Iisus spune: "Nu judeca", iar această sutra înseamnă acelaşi lucru: "Nu judeca pentru ca tu să nu poţi fi judecat." Dacă nu judeci, dacă nu iei nicio poziţie morală, ci doar observi faptele aşa cum sunt, fără să le interpretezi în concordanţă cu tine, atunci nu poţi fi judecat. Eşti complet transformat. Acum nu mai este nevoie ca tu să fii judecat de vreo putere divină – nu este nevoie!

Ai devenit tu însuţi divin; ai devenit tu însuţi Dumnezeu. SOARELE LUMINEAZA EGAL PE CEI BUNI SI RAI/ PLOAIA UDA EGAL PLANTELE BUNE SI RELE Fii un martor, nu un judecător. 671 Deci VB îţi dă numai tehnici, niciodată idealuri. Prin aceasta diferă de toate învăţăturile morale. Invăţăturile morale oferă întotdeauna idealuri. Chiar dacă vorbesc despre tehnici, acele tehnici servesc întotdeauna anumitor idealuri. VB nu îţi dă niciun ideal; tu eşti idealul, iar viitorul tău este necunoscut. Niciun ideal din trecut nu poate fi de ajutor, deoarece nimic nu poate fi repetat şi, dacă este repetat, nu mai are nicio semnificaţie. Călugării Zen spun să îţi aduci aminte şi să fii vigilent. Dacă îl întâlneşti pe Buddha în meditaţiile tale, omoară-l imediat; nu îi da voie să stea acolo. Călugării Zen sunt adepţii lui Buddha, dar totuşi spun să îl ucizi imediat pe Buddha dacă îl întâlneşti în meditaţia ta, deoarece personalitatea, idealul Buddha ar putea să devină atât de hipnotizante încât s-ar putea să uiţi de tine însuţi şi, dacă uiţi de tine însuţi, ai ratat calea bună. Buddha nu este idealul; tu eşti idealul, viitorul tău necunoscut. Acesta trebuie descoperit. VB îţi oferă tehnicile descoperirii. Comoara se află în tine. Aşa că ţine minte cel de-al doilea lucru: este foarte dificil să crezi că tu eşti idealul; dificil, pentru că toată lumea te condamnă. Nimeni nu te acceptă, nici măcar tu însuţi. Tu continui să te condamni. Intotdeauna te gândeşti că ar trebui să fii la fel ca alţii, te raportezi mereu la alţii, iar acest lucru este fals, periculos. Dacă vei continua să gândeşti aşa, vei deveni un om fals şi totul va fi contrafăcut. Ştiţi de unde vine cuvântul "fals" [phony]? Vine de la telefon. În zilele de început ale telefonului, transmisiunea era atât de falsă, atât de ireală, încât prin receptor se auzea o voce reală şi totuşi falsă, mecanică. Vocea reală se pierdea, în acele zile de început ale telefoniei. De acolo vine cuvântul "fals". Dacă imiţi pe altcineva, vei deveni o reproducere, o copie, nu vei mai fi real. O unealtă mecanică te va înconjura, iar realitatea, vocea ta reală vor fi pierdute. Aşa că nu fi fals, fii real. VB crede în tine. De aceea sunt atât de puţini cei care cred în VB, pentru că nimeni nu crede în el însuşi. VB crede în tine şi spune că tu eşti idealul, aşa că nu imita pe nimeni. Imitaţia va crea o pseudopersonalitate, vei crede că eşti tu însuţi, când de fapt nu eşti tu. Deci al doilea lucru de ţinut minte este acela că nu există un ideal fix. 755 Nu poţi gândi raportându-te la viitor; poţi gândi doar raportându-te la prezent – doar la viitorul imediat spre care te poţi dezvolta. Nu există viitor fix, şi asta e foarte bine; altfel nu ar mai fi libertate. Dacă ar exista un viitor fix, omul ar fi un robot. Tu nu ai un viitor fix. Tu ai mai multe posibilităţi; tu te poţi dezvolta în mai multe direcţii. Dar singurul lucru care îţi va da satisfacţia totală este faptul că te vei dezvolta, că te dezvolţi într-un aşa fel încât fiecare evoluţie produce o nouă evoluţie. Tehnicile sunt folositoare pentru că sunt ştiinţifice. Tu eşti scutit de întrebări şi de RATACIRI bâjbâieli inutile. Dacă nu cunoşti nicio tehnică, va dura multe vieţi. Îţi vei atinge scopul, deoarece energia vitală din tine se va mişca, cu condiţia să nu ajungă într-un punct în care mişcarea nu mai este posibilă. Va continua să se mişte până la vârful cel mai înalt şi acesta este motivul pentru care omul se naşte iar şi iar. Dacă încerci singur, vei atinge scopul, dar va trebui să călătoreşti foarte, foarte mult, iar călătoria va fi foarte grea şi plictisitoare. Cu un maestru, prin tehnici ştiinţifice, poţi economisi mult timp, oportunităţi şi energie. Iar uneori, în câteva secunde, poţi să creşti atât de mult cât nu ai putea să faci în vieţi întregi. Dacă se foloseşte o tehnică potrivită, creşterea explodează, iar aceste tehnici au fost folosite în mii de ani de experimente. Ele nu au fost inventate de un singur om. Au fost găsite de mulţi căutători, iar aici se dă numai esenţa. In aceste o sută douăsprezece tehnici au fost incluse toate tehnicile din lume. Nu există nicăieri vreo tehnică care să nu se regăsească printre aceste o sută douăsprezece; ele sunt o esenţă a întregii căutări spirituale. Dar nu toate tehnicile sunt pentru oricine, aşa că va trebui să le încercaţi. Doar anumite tehnici vă vor fi de folos, şi va trebui să le găsiţi. Sunt două modalităţi de a face asta: fie prin încercare, până daţi de ceva care începe să funcţioneze şi începeţi să creşteţi, iar apoi înaintaţi în acea tehnică, pe acea cale; fie vă abandonaţi unui profesor, iar acesta află ce este potrivit pentru voi. 756 Astfel încât există două drumuri: drumul acţiunii şi cel al meditaţiei. NON-ACTIUNII

Ele sunt diametral opuse. Calea acţiunii se preocupă de tine ca om de acţiune. Ea va încerca să îţi schimbe acţiunile; va încerca să îţi schimbe personalitatea, morala, relaţiile, dar niciodată pe tine. Calea meditaţiei este diametral opusă. Nu o interesează acţiunile tale; este interesată în mod direct şi imediat de tine. Ceea ce faci este nesemnificativ. Ceea ce eşti are însemnătate. Iar acest lucru este fundamental şi principal, pentru că toate acţiunile ţâşnesc din tine. Ţine minte, acţiunile tale pot fi schimbate şi modificate, pot fi chiar înlocuite cu acţiuni diametral opuse, dar ele nu te vor schimba. O schimbare exterioară nu va aduce o revoluţie interioară, pentru că este afară, este superficială, iar nucleul cel mai profund rămâne neatins; prin ceea ce faci rămâne neatins. Dar opusul aduce schimbarea; dacă nucleul profund este diferit, exteriorul se va schimba în mod automat. Aşa că pune-ţi o întrebare esenţială; doar atunci poţi accesa aceste tehnici ale meditaţiei. Nu te preocupa cu ce faci. Asta poate fi o păcăleală, poate fi o metodă de a fugi de adevărata problemă. De exemplu, eşti un om violent. Poţi face orice efort să nu mai fii violent, crezând că devenind nonviolent vei deveni religios; că devenind nonviolent te vei apropia de divin. Tu eşti crud şi ai face orice efort să fii plin de compasiune. Dar nu poţi să o faci şi nimic nu se va schimba, iar tu vei rămâne la fel. Cruzimea ta va deveni o parte din compasiunea ta, iar asta este şi mai periculos. Violenţa ta va deveni o parte a nonviolenţei, iar asta este mai subtil. Vei fi violent într-un mod nonviolent. Nonviolenţa ta va avea toată nebunia violenţei, iar in compasiunea ta va fi COLORATA DE CRUZIME. Poţi chiar să ucizi prin compasiunea ta; unii oameni au ucis. Există atâtea războaie religioase care sunt purtate prin prisma compasiunii IN NUMELE IUBIRII. Poţi să ucizi cu foarte multă compasiune, într-un mod foarte nonviolent; poţi să ucizi şi să omori cu foarte multă dragoste, pentru că ucizi de dragul persoanei pe care o ucizi. Îl ucizi pe el pentru el însuşi, de dragul lui, ca să îl ajuţi. UCIDEREA COPIILOR PRIN PEDEPSIRE Îţi poţi schimba acţiunile, iar acest efort de a-ţi schimba acţiunile poate fi doar un mijloc de a evita schimbarea esenţială. Schimbarea esenţială este următoarea: mai întâi trebuie să fii. Trebuie să devii mai atent, mai conştient de fiinţa ta, doar atunci devii prezent. Nu te simţi niciodată tu însuţi, iar dacă uneori te simţi, de fapt este prin alţii, prin agitaţie, prin stimulare, prin reacţie. Este nevoie de altcineva, iar prin acel cineva poţi să te simţi tu însuţi. Acesta este un lucru absurd. Singur, fără agitaţie, fără cineva care să îţi devină o oglindă, adormi, te plictiseşti. Nu îţi dai seama că tu eşti acolo. Nu există nici o prezenţă, trăieşti în absenţă. Această existenţă absentă este mintea nonreligioasă. LIPSITA DE LEGATURA/ RADACINA/ DEZRADACINATA / ALIENATA A deveni plin de propria prezenţă, de lumina propriei fiinţe LUMINA NECREATA înseamnă să devii religios. Aşa că ţine minte următoarele ca pe ceva fundamental: grija mea nu sunt acţiunile tale. Ceea ce faci nu contează. Grija mea este ceea ce eşti, absent, prezent, conştient, inconştient. Iar următoarele tehnici despre care vom discuta sunt tehnici care să te facă mai prezent, care să te aducă aici şi acum. Nimeni altcineva este necesar ca să te simţi tu însuţi, nu este nevoie de trecut; îţi poţi simţi identitatea prin trecut, prin amintiri. Nu este nevoie de viitor; te poţi proiecta în visurile tale. Îţi poţi proiecta idealurile, vieţile viitoare, moksha. Nu ai nevoie de amintiri să simţi ceea ce eşti, nu ai nevoie de o proiecţie viitoare, nici de altă persoană, singur îţi eşti intotdeauna de ajuns. Boala este că tu însuţi nu îţi eşti suficient, că tu singur nu îţi eşti îndeajuns, nimic nu va fi destul pentru tine. După ce tu ai devenit suficient pentru tine, vei fi victorios, lupta se va termina. MULTUMIREA 783-784

De acum nu va mai fi suferinţă. Ai ajuns într-un punct de unde nu este întoarcere. Dincolo de acest punct se află beatitudinea, fericirea eternă. Înainte de acest punct vei suferi, dar întreaga ta suferinţă, în mod ciudat, este produsă chiar de tine. Nimeni altcineva nu o creează. Dacă altcineva o creează, atunci este dificil să o depăşeşti. Dacă lumea o creează, atunci ce poţi face? Dar, dacă poţi să faci ceva, înseamnă că nimeni altcineva nu îţi creează suferinţa, este propriul tău coşmar. Acestea sunt elementele sale de bază. În primul rând: tu continui să gândeşti că eşti, să îţi închipui că eşti. Aceasta este doar o părere. Nu te-ai găsit niciodată pe tine, nu ai ajuns faţă în faţă cu tine; nu te-ai întâlnit niciodată pe tine, nu a existat nici o întâlnire. Tu doar crezi că exişti. Aruncă această părere. Trebuie să ştii că mai ai până să fii, că nu eşti, pentru că păstrând această părere falsă nu vei fi niciodată capabil să te transformi. Cu această credinţă greşită, întreaga ta viaţă va deveni falsă. Gurdjieff obişnuia să le spună discipolilor săi: "Nu mă întrebaţi pe mine ce să faceţi. Nu puteţi face nimic, fiindcă, pentru a face ceva, mai întâi este nevoie de voi. Iar voi nu sunteţi acolo, nu existaţi, aşadar, cine să facă? Vă puteţi gândi la a face, dar nu puteţi face nimic." Aceste tehnici sunt pentru a vă ajuta, pentru a vă aduce înapoi; vă ajută să creaţi o situaţie în care să vă întâlniţi cu voi înşivă. Mult va trebui dat la o parte, tot ce este greşit, tot ce este fals. Înainte să apară realul trebuie să plece falsul; trebuie să îi puneţi capăt. Iar faptul că eşti este o noţiune falsă. Că eşti un suflet, atma, că eşti brahma, toate acestea sunt noţiuni false. Nu că tu nu ai exista deloc, dar aceste noţiuni sunt false. Gurdjieff a trebuit să insiste că nu există suflet în tine. În ciuda tuturor tradiţiilor, el a insistat: "Omul nu are suflet. sufletul este doar o posibilitate, s-ar putea să fie sau nu. Trebuie obţinută. Tu eşti doar o sămânţă." Iar această accentuare este bună. Posibilitatea este acolo, potenţialul există, dar nu este încă actualizat. Iar noi continuăm să citim Gita şi UpaniSHadele, şi Biblia, şi continuăm să credem că suntem sufletul, sămânţa care crede că este copacul. Copacul este acolo, ascuns, dar nu a fost încă descoperit. ACTUALIZAT Şi este bine să ţii minte că poţi să rămâi o sămânţă, că poţi să mori ca sămânţă [ VIERME], căci copacul nu poate veni, nu poate răsări din el însuşi. Trebuie să faci ceva conştient în acest sens, pentru că el va creşte doar prin conştienţă. Există două tipuri de creştere. Una este creşterea inconştientă, naturală: dacă situaţia există, acel lucru va creşte. Dar sufletul, atma, fiinţa profundă, partea divină din tine, ea are o creştere complet diferită. Ea nu poate creşte decât prin conştienţă. Nu este ceva natural, este supranatural. Lăsată în grija naturii, ea nu va creşte; lăsată doar în seama evoluţiei, ea nu va evolua. PROSTIA ELIBERARII/ TREZIRII IN MASA Trebuie să faci ceva în mod conştient, trebuie să faci un efort conştient în acest sens, pentru că nu creşte decât prin intermediul conştienţei. Odată ce conştienţa se concentrează în această direcţie, apare creşterea. Aceste tehnici sunt pentru a te face mai conştient. 785 Psihologia occidentală a devenit recent conştientă de dimensiunea visului. De fapt, doar odată cu Freud visul a devenit important. Dar la hinduşi acesta este unul dintre cele mai vechi concepte: că nu poţi cunoaşte cu adevărat un om până nu ştii ce face el în visurile sale. Pentru că orice face el în orele de trezie este posibil să fie mai mult sau mai puţin fals, pentru că în starea trează a minţii sale el este forţat să facă multe lucruri. Nu este liber. Societatea se află acolo, regulile sunt acolo, moralitatea se află acolo. El se luptă continuu cu propriile dorinţe: le suprimă, le modifică, le modelează aşa cum cere societatea. Iar societatea nu îţi permite niciodată să fii fiinţa ta totală; ea alege. Asta înseamnă cultura, cultura înseamnă alegere. Orice cultură condiţionează: o alegere a anumitor lucruri este o negare a altora. Fiinţa ta totală nu este acceptată nicăieri; nu este nicăieri. Anumite aspecte sunt acceptate aici, altele sunt acceptate acolo, în ţara asta sau în alta, dar fiinţa umană totală, întreagă nu este acceptată nicăieri. În consecinţă, conştiinţa trează este silită să fie falsă, artificială, forţată. Tu nu eşti real acolo, eşti doar un actor; nu eşti spontan, eşti manipulat. Doar în visuri eşti liber; doar atunci eşti tu însuţi în mod autentic.

Poţi face orice vrei în visurile tale. Nimănui nu îi pasă; eşti singur. Nimeni nu poate intra, nimeni nu poate vedea în visurile tale. Şi nimeni nu este deranjat; ce faci în visurile tale este treaba ta, nu îi pasă nimănui. Ele sunt absolut personale. Pentru că sunt absolut personale şi nu au legătură cu nimeni, poţi fi liber în ele. Deci, dacă visurile tale nu sunt cumva cunoscute, faţa ta reală nu poate fi ştiută. Hinduşii sunt conştienţi de acest lucru; visurile trebuie pătrunse. Dar totuşi ele sunt nori – intimi, desigur, mai liberi, dar totuşi nori, şi trebuie să treci şi de aceştia. Acestea sunt cele trei stări: STAREA DE VEGHE , somnul PROFUND şi somnul CU vise. Pentru Freud, visatul a devenit starea primordială. Acum lumea se preocupă de somn. Acum în Occident funcţionează multe laboratoare în care se studiază fenomenul somnului, aspecte legate de somn, încercând să afle ce este de fapt somnul, pentru că, oricât ar părea de ciudat, încă nu ştim ce este. Încă nu este cunoscut ştiinţific; ştiinţa nu ştie ce ţi se întâmplă de fapt în somn. Iar dacă nu putem şti ce este somnul, va fi dificil să ştim ce este omul, pentru că el îşi petrece o treime din viaţă dormind. O treime din viaţa ta! Dacă trăieşti şaizeci de ani, douăzeci îi vei fi dormit. Este o parte atât de importantă. Ce faci când eşti adormit? TE INTORCI ACASA Ceva misterios are loc şi este ceva atât de esenţial încât viaţa nu este posibilă fără acest lucru. Se întâmplă ceva profund, dar tu nu eşti conştient de asta. Când te trezeşti eşti o persoană; când dormi eşti o altă persoană. În somnul profund devii altă persoană. În somnul profund nu îţi poţi aminti nici măcar numele. Nu ştii dacă eşti mahomedan, creştin sau hindus. În somnul profund nu poţi spune cine eşti; bogat sau sărac, nu ai nicio identitate, nicio imagine.În zona de trezire tu exişti pentru societate. În zona visului tu exişti cu propriile dorinţe. În somnul profund tu exişti cu natura, adânc în sânul naturii. REALITATII Iar Yoga şi VB spun că numai dincolo de acestea trei tu exişti în Brahma, întregul cosmic. Deci trebuie să treci de ele, să le depăşeşti, să le transcenzi. Există o singură diferenţă. Psihologia occidentală este acum interesată de studiul acestor stări. Căutătorii orientali erau interesaţi de ele, nu de a le studia. Erau interesaţi doar de cum să le transceandă. Această tehnică este una transcendentală. Trezire, somn, visare, te cunoşti ca lumină. Este foarte dificil. Trebuie să începi cu trezirea. 792-793 Prin impuritate nu vreau să spun orice gând imoral din minte, prin impuritate vreau să spun toate gândurile – gândirea, aşa cum este, este impură. Chiar dacă te gândeşti la Dumnezeu, este o impuritate, deoarece norul se mişcă. Norul este foarte alb, dar norul este acolo, iar puritatea spaţiului nu este acolo. Un cer senin nu este acolo. Un nor poate fi un nor negru, un gând sexual mişcându-se prin minte, sau norul poate fi un nor alb, frumos, o rugăciune mişcându-se prin minte, dar, în ambele cazuri, mintea pură nu este acolo. Este impur, înnorat. Iar, dacă mintea este înnorată, nu te poţi muta în inimă. Asta trebuie să fie înţeles, deoarece, cu gândurile, te agăţi de cap. Gândurile sunt rădăcini, iar dacă acele rădăcini nu sunt tăiate, nu poţi cădea înapoi în inimă. Copiii rămân în inimă doar până în momentul în care gândurile se cristalizează, în care gândurile încep să le plutească prin minte. Atunci prind rădăcini; atunci, prin educaţie, cultură, cultivare, devin înrădăcinaţi; atunci, încetul cu încetul, conştiinţa se mută de la inimă înspre cap. Conştiinţa poate rămâne în cap doar dacă există gânduri. Asta este fundamental. Dacă nu există gânduri, conştiinţa cade imediat înapoi în inocenţa sa originară, în inimă. De aici, atât de mult accent pe meditaţie, atât de mult accent pe nongândire, pe starea de conştiinţă lipsită de gânduri, pe starea de conştiinţă lipsită de alegere, sau pe "înţelegerea corectă" a lui Buddha, care este doar înţelegere, fără niciun gând, doar a fi conştient. Ce se întâmplă atunci? Se întâmplă un fenomen foarte important deoarece atunci când rădăcinile sunt tăiate, imediat conştiinţa cade înapoi în inimă, în locul originar în care a fost. Devii din nou copil. FALS CADE IN CENTRU = OMBILIC Iisus a spus: "Doar cei care sunt precum copiii vor intra în împărăţia Dumnezeului meu." El se referă la acele persoane a căror conştiinţă s-a întors în inimă. ORICE INTOARCERE IN INIMA= CADERE IN OMBILIC...Au devenit inocenţi, asemenea copiilor.

Dar prima cerinţă de bază este să pui materialul minţii într-o delicateţe inexprimabilă… Gândurile pot fiexprimate. Nu există niciun gând care să fie inexprimabil şi nici nu poate fi . Dacă este inexprimabil, nu îl poţi gândi; dacă îl poţi gândi, este exprimabil. Nu există niciun gând despre care să poţi spune că este inexprimabil. În momentul în care îl poţi gândi, a devenit exprimabil – ţi l-ai exprimat deja ţie. Conştiinţa, conştiinţa pură este inexprimabilă. De aceea misticii continuă să spună că nu pot exprima ceea ce ştiu. Logicienii ridică întotdeauna problema că, dacă ştii, atunci de ce nu o poţi spune? Şi argumentul lor are sens şi importanţă. Dacă spui întradevăr că ştii, atunci de ce nu poţi exprima? Pentru un logician, cunoaşterea trebuie să fie exprimabilă – ceea ce poate fi cunoscut poate fi făcut cunoscut şi altora, nu este nicio problemă. Dacă l-ai cunoscut, atunci unde este problema? Îl poţi face cunoscut şi altora. Dar cunoaşterea misticilor nu stă în gânduri. Nu este cunoaştere sub formă de gând UMBRE , este cunoaştere sub formă de sentiment, prin trăire. Aşa că, în realitate, nu este bine să spui: "Îl cunosc pe Dumnezeu." Este mai bine să spui: "Simt." Nu este bine să spui: "L-am cunoscut pe Dumnezeu." Este mai bine să spui: "L-am simţit." Este o descriere mai adecvată a fenomenului, deoarece "cunoaşterea" este prin inimă, este asemenea unui sentiment, nu este asemenea unei cunoştinţe. Pune CHITTA (materialul minţii;TRAFICUL DE GANDURI; PROCES IN STARE NEEXPRIMATA = POTENTIAL) într-o delicateţe inexprimabilă…materialul minţii, conştiinţa, chitta, este inexprimabil. Dacă un singur gând se mişcă, devine exprimabil. Deci, a pune materialul minţii într-o delicateţe inexprimabilă înseamnă a ajunge la un punct unde eşti conştient, dar nu eşti conştient de niciun gând; unde eşti alert, dar nu este niciun gând mişcându-se prin minte. Acesta este un punct delicat şi foarte dificil – îl poţi rata foarte uşor. Cunoaştem două stări ale minţii. Una este atunci când există gândurile. Atunci când gândurile sunt acolo, nu te poţi muta în inimă. Apoi ştim o altă stare a minţii – atunci când gândurile nu sunt acolo. Atunci când gândurile nu sunt acolo, adormi. Nici atunci nu te poţi muta în inimă. In fiecare noapte, pentru câteva momente, pentru câteva ore, ieşi din gândire. Gândurile încetează, dar nu ajungi la inimă, deoarece eşti inconştient. ABSENT Aşa că este necesar un echilibru foarte sensibil. Gândurile trebuie să înceteze aşa cum încetează în timpul somnului profund, atunci când nu există niciun vis – şi trebuie să fii la fel de alert ca atunci când eşti treaz. Aceste două puncte trebuie să se întâlnească. Mintea trebuie să fie la fel de lipsită de gânduri cum este în somn, dar nu trebuie să fii adormit, trebuie să fii total alert, conştient. TURIYA= STARE PARADOXALA= SOMN+VEGHE SIMULTAN Atunci când starea de conştienţă şi lipsa gândurilor se întâlnesc, este meditaţie. De aceea Patanjali spune că samadhi este asemenea lui sushupti (somnului profund). Cel mai înalt extaz, samadhi, este asemenea celui mai profund somn, cu o singură diferenţă: în el, nu eşti adormit. ABSENT- ESTI PREZENT Dar calitatea este aceeaşi – lipsa gândurilor, lipsa viselor, nederanjat, fără nicio undă, complet calm şi liniştit, dar alert. Atunci când eşti conştient că nu există niciun gând, vei simţi o transformare bruscă în conştiinţa ta. Centrul se schimbă. Eşti aruncat înapoi. Eşti aruncat în inimă. BURIC=CENTRUL EXISTENTIAL Şi din inimă, atunci când priveşti lumea, nu există lume, există numai Dumnezeu. Din cap, cand priveşti înspre existenţă, nu există niciun Dumnezeu, există numai existenţa materială. Materia, existenţa materială, lumea, şi Dumnezeu nu sunt două lucruri, ci două viziuni, două perspective. Sunt acelaşi fenomen privit din doi centri ai fiinţei. Pune materialul minţii într-o delicateţe ai inexprimabilă deasupra, dedesubtul şi în inima ta. Fii complet în ea, îmbinat, afundat. Fii pur şi simplu conştient, deasupra, dedesubt, în inimă; întreaga inimă înconjurată doar de conştiinţă; fără gând spre nimic anume, doar conştient, fără niciun cuvânt, fără nicio verbalizare, fără niciun gând, doar fiind. Pune lucrurile minţii deasupra, dedesubt şi în inima ta şi totul va deveni posibil pentru tine. Toate uşile percepţiei vor fi curăţate şi toate uşile misterelor vor fi deschise. Dintr-odată nu va mai fi nicio problemă şi, dintr-odată, nu va mai fi nicio nefericire – e ca şi cum întunericul ar fi dispărut în totalitate. Odată ce ştii asta, te poţi muta înapoi la instrument. Acum poţi folosi capul ca pe un instrument. Îl poţi folosi, dar acum nu te identifici cu el şi, chiar în timp ce îl foloseşti şi priveşti lumea prin el, vei şti că orice

vezi este din cauza intelectului. Acum eşti familiarizat cu un punct de vedere superior, cu o viziune mai profundă – şi, în orice moment vrei, poţi cădea înapoi. Odată ce ştii trecerea şi felul în care conştiinţa cade înapoi; cum vârsta ta, trecutul tău, memoria ta şi cunoaşterea ta dispar şi tu devii un nou-născut din nou – odată ce ştii acest secret, această trecere, poţi merge până la acel punct de câte ori doreşti şi poţi fi revigorat iar şi iar. Dacă trebuie să te muţi înspre cap, îl poţi folosi; te poţi mişca în lumea obişnuită, folosind-o, dar neimplicându-te în ea, deoarece în adânc ştii că ceea ce este cunoscut de intelect este parţial. Nu este întregul adevăr. Şi un adevăr parţial este mai periculos decât o minciună, deoarece pare a fi adevărat şi poţi fi amăgit de el. Alte câteva puncte. Când te muţi în inimă, priveşti existenţa ca o fiinţă totală. Inima nu este departamentală, nu este un fragment din tine, inima eşti tu în totalitatea ta. Mintea este un fragment, mâna este un fragment, piciorul este un fragment, stomacul este un fragment, întregul trup luat pe bucăţi este fragmentat. Inima nu este un fragment. De aceea mâna mea poate fi tăiată, iar eu voi fi viu. Chiar şi creierul meu poate fi scos şi eu voi fi viu, dar, dacă inima dispare, dispar şi eu. In realitate, întregul meu trup poate fi îndepărtat, dar, dacă inima mea bate, sunt viu. Inima înseamnă întregul, aşa că, atunci când inima cedează, nu mai eşti acolo. Toate celelalte lucruri sunt doar părţi de care te poţi lipsi. Dacă inima bate, vei rămâne intact. Centrul inimii este însăşi esenţa existenţei tale. Te pot atinge cu mâna. Acea atingere îmi va da o anumită cunoaştere despre tine, despre pielea ta, dacă este fină sau nu. Mâna îmi va oferi o anumită cunoaştere, dar acea cunoaştere va fi parţială, deoarece mâna nu este întregul meu. Te pot vedea. Ochii mei îmi vor oferi o anumită cunoaştere dintr-un punct de vedere diferit. Dar nu va fi întregul. Mă pot gândi la tine – din nou, acelaşi lucru. Dar nu te pot simţi parţial. Dacă te pot simţi puţin, te pot simţi cu totul. De aceea, dacă nu cunoşti prin iubire, nu cunoşti niciodată în întregime o persoană. Doar iubirea poate să descopere întreaga personalitate în faţa ta, întreaga fiinţă, esenţialul, totalul. Deoarece iubirea înseamnă a cunoaşte prin inimă, a simţi prin inimă. Aşa că pentru mine simţirea şi cunoaşterea nu sunt două fragmente ale fiinţei tale. Simţirea este întreaga ta fiinţă şi cunoaşterea este doar o parte din ea. Pentru religie, iubirea este cea mai înaltă cunoaştere. De aceea religia este exprimată mai mult în termeni poetici, decât ştiinţifici. Termenii ştiinţifici nu pot fi folosiţi, ei aparţin tărâmului cunoaşterii. Poezia poate fi folosită. Şi aceia care au ajuns să cunoască realitatea prin iubire, orice spun, devine poezie. Upanişadele, Vedele, spusele lui Iisus sau ale lui Buddha sau ale lui Krishna, toate sunt afirmaţii poetice. Nu este doar o coincidenţă că toate scripturile vechilor religii sunt scrise sub formă de poezie. Există o semnificaţie. Arată că există o afinitate între lumea poetului şi lumea misticului. Misticul foloseşte tot limbajul inimii. Şi poetul este un mistic în anumite momente de zbor, aşa cum, atunci când sari, te poţi îndepărta de gravitaţia pământului, dar te întorci din nou la ea. Un poet este o persoană care a fost pentru câteva secunde într-un zbor în lumea misticilor. A avut anumite străfulgerări. Un mistic este cineva care a mers în totalitate dincolo de gravitaţie, care trăieşte în lumea iubirii, care trăieşte prin inimă. Aceasta a devenit propriul său cămin. Pentru persoana poetică este doar o străfulgerare: câteodată coboară de la cap înspre inimă. Dar asta este doar pentru un anumit timp – se întoarce din nou la cap. Aşa că, dacă vezi un poem frumos, nu încerca să vezi poetul care l-a scris, deoarece nu vei întâlni aceeaşi persoană. Vei fi dezamăgit, deoarece vei întâlni un om foarte obişnuit.10271031 Omul dă importanţă sexului nu pentru că este imoral şi păcătos, nu pentru că lumea modernă este o lume neruşinată şi libertină, nu din cauza filmelor şi a literaturii pornografice – nu, rădăcinile sunt foarte adânci, sunt cosmice. Atracţia fizică porneşte de la faptul că atât bărbatul, cât şi femeia alcătuiesc numai o jumătate de circuit şi există o pornire intrinsecă de a transcende tot ceea ce este incomplet pentru a realiza ceva complet. De fiecare dată când vă lipseşte ceva, simţiţi pornirea de a completa, de a umple golul. Natura urăşte lucrurile incomplete. Bărbatul este incomplet, femeia este incompletă şi nu se pot completa, nu pot fi un tot decât pentru un singur moment, momentul în care circuitele lor se unesc, momentul în care cei doi se topesc. 1064 SINGURATATEA SI CUNOASTEREA DE SINE Omul se naşte singur şi moare singur, dar, între momentul naşterii şi cel al morţii, el trăieşte în societate, trăieşte printre oameni. Singurătatea este o realitate; existenţa

societăţii este un accident. Şi, dacă omul nu trăieşte singur, dacă nu poate cunoaşte singurătatea în profunzimea ei, atunci nu se poate cunoaşte pe el însuşi. Tot ceea ce se întâmplă în societate este periferic; nu sunteţi, de fapt, voi; este relaţia voastră cu alţii. Rămâneţi, pentru voi înşivă, nişte necunoscuţi. CAPTIVI IN REALITATE SECUNDA Din afară, nu puteţi fi dezvăluiţi aşa cum sunteţi. Dar noi trăim împreună cu alţi oameni. Din această cauză, cunoaşterea de sine a rămas în uitare. Ştiţi câte ceva despre voi înşivă, dar indirect: ştiţi ce spun alţii despre voi. Este ciudat şi este absurd ca alţii să vă spună despre voi înşivă. Identitatea voastră, indiferent care este aceea, vă este dată de ceilalţi; nu este reală, este numai o etichetare. Vi se dă un nume. Acel nume este o etichetă: societăţii i-ar fi greu să intre în relaţie cu o persoană fără nume. Vi se dă mai mult decât un nume: societatea vă dă imaginea voastră despre voi înşivă, vă cataloghează drept buni sau răi, frumoşi, inteligenţi, morali, sfinţi sau orice altceva. Dacă societatea este cea care vă dă imaginea despre voi înşivă, atunci voi nu ştiţi cine sunteţi. Nici numele, nici imaginea pe care v-o dă societatea nu vă arată aşa cum sunteţi. Rămâneţi, pentru voi înşivă, nişte necunoscuţi. De aici şi teama. Existaţi, dar nu vă cunoaşteţi pe voi înşivă. Ignoranţa nu este altceva decât această lipsă a cunoştinţelor despre voi înşivă; ea nu poate fi distrusă de nimic din ceea ce vă spun ceilalţi despre voi. Ei vă pot spune că nu sunteţi cel care răspunde la acel nume, nu sunteţi cel care a îmbrăcat această formă, că sunteţi, de fapt, "sufletul etern", dar şi acestea sunt date furnizate tot de alţii. Dacă nu ajungeţi la voi înşivă fără intermediari, PRIN CUNOASTERE NEMIJLOCITA veţi continua să ignoraţi cine şi ce sunteţi cu adevărat. Iar necunoaşterea duce la anxietate. Vă temeţi nu numai de ceilalţi, dar vă temeţi şi de voi înşivă, tocmai pentru că nu ştiţi cine sunteţi şi ce anume se ascunde în interiorul vostru. Nu ştim de ce anume suntem capabili şi ce anume poate să erupă din noi în orice moment. Vă trăiţi viaţa într-o permanentă şi adâncă anxietate. Sunt multe probleme care creează anxietate, dar ele sunt secundare. Dacă pătrundeţi în adâncul vostru, fiecare anxietate care vă încearcă arată că, în realitate, angoasa provine din faptul că nu vă cunoaşteţi, că nu ştiţi de unde veniţi, nu ştiţi încotro vă îndreptaţi şi nu ştiţi nici cine sunteţi acum. De aceea toate religiile recomandă retragerea din lume, singurătatea, părăsirea pentru un timp a societăţii şi a tot ceea ce v-a dat societatea, pentru a ajunge să vă cunoaşteţi pe voi înşivă direct. 1087 Lao Tzu spune că în trecutul acela îndepărtat totul era deosebit de frumos. Atunci domnea Tao, atunci nu exista nimic rău şi, deoarece nu exista răul, nu existau nici predicatori. Nu exista răul, deci nimic nu trebuia schimbat, transformat, nu existau preoţi, nici predicatori, nici arbitri ai moralităţii, pentru că nu exista decât binele. Lao Tzu spune că în zilele acelea nu exista religie. Şi asta deoarece nu se simţea nevoia. Nu existau sfinţi, deoarece, nu existau nici păcătoşi. Cu toţii erau sfinţi, dar nu ştiau acest lucru, deoarece dacă nu existau păcătoşi, nu aveau termen de comparaţie şi nu puteau spune cine este sfântul şi cine este păcătosul. Psihologii spun că această epocă nu a existat. Că, de fapt, este vorba numai despre amintirile pe care le păstrăm din perioada petrecută în pântece. Această perioadă chiar a existat. Perioada Tao Epocă de Aur a fost perioada petrecută în pântece, şi a fost o perioadă minunată, o perioadă în care totul era aşa cum trebuie să fie. Fără să aibă habar de lumea de afară, copilul a trăit în fericire. Situaţia copilului în pântece seamănă cu cea a lui Vishnu pe sheshnaga lui. Hinduşii cred că Vishnu stă pe o canapea în formă de şarpe încolăcit şi pluteşte pe un ocean de fericire. El stă în aceeaşi poziţie în care stă şi fătul în pântecele mamei. Copilul pluteşte. Pântecele mamei este aidoma unui ocean. Şi veţi fi surprinşi să aflaţi că lichidul în care pluteşte fătul în pântecele mamei are aceeaşi compoziţie şi aceeaşi salinitate ca apa oceanelor. TRANSFUZIE CU APA DIN OCEAN FILTRATA 1091 In mitologia greacă, există doi zei care se află la poli opuşi: Apollo şi Dionysos. Apollo este zeul ordinii, al disciplinei, al virtuţii, al moralităţii, al culturii, în vreme ce Dionysos este zeul dezordinii, al haosului, al libertăţii, al naturii. Cei doi sunt poli opuşi. Majoritatea religiilor au la bază, într-o măsură mai mică sau mai mare, punctul de vedere apolinic. Ele cred în raţiune, cred în ordine, cred în virtute, cred în disciplină, control… de fapt, ele cred în ego. VB este fundamental diferită: ea le conţine pe amândouă. In ea se regăseşte şi punctul de vedere dionisiac. Ea crede în natură, în haos, ea crede că trebuie să râzi, să cânţi şi să dansezi. VB nu este doar gravă, serioasă, ea este şi veselă; le conţine pe amândouă. Este şi serioasă,

dar şi nonserioasă. Nietzsche scria într-una din scrisori: "Eu nu pot crede decât într-un zeu care dansează." Dar nu a găsit niciun zeu care dansează. Dacă ar fi aflat de Shiva, sigur viaţa sa ar fi fost cu totul alta – Shiva este zeul care dansează. Nietzsche nu cunoştea decât îndumnezeirea creştină. Iar acest punct de vedere este singurul foarte serios. Uneori, această seriozitate a dumnezeirii creştine pare prostească, infantilă chiar, pentru că îi lipseşte cu desăvârşire orice contrariu. 1183 Acum să revedem întrebarea: Nu este adevărat că o viaţă imorală creează bariere în meditaţie? In realitate, opusul este adevărul. O viaţă meditativă creează bariere într-o viaţă imorală. Viaţa imorală nu poate crea nicio barieră. Viaţa imorală înseamnă că eşti nonmeditativ – nimic altceva; tu dormi profund. 676 Eroarea punerii poruncilor morale inaintea poruncii care elimină singurul păcat = lipsa conştienţei 266 Morala culpabilizeaza iubirea de sine Fii mai iubitor cu tine însuţi. Primul lucru pe care trebuie să ţi-l aminteşti este să fii mai iubitor cu tine însuţi. Moraliştii au otrăvit întreaga lume. Ei spun: "Nu te iubi! Acesta este egoism!" Spun: "Iubeşte-i pe ceilalţi, nu te iubi pe tine! Iubirea de sine este păcat!" Şi eu îţi spun că aceasta este o mare prostie – şi nu doar o prostie; este o prostie periculoasă. Dacă nu te iubeşti pe tine, nu poţi iubi pe nimeni, este imposibil, deoarece un om care nu este îndrăgostit de sine nu poate fi îndrăgostit de nimeni. Numai dacă eşti îndrăgostit de tine, numai atunci iubirea ta ce se revarsă poate ajunge la altcineva. Iisus ne cere "sa iubesti pe ceilalti ca pe tine însuţi: "Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău. 39 Aceasta este cea dintâi, şi cea mai mare poruncă. 39 Iar a doua, asemenea ei, este: 'Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. 40 În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii. [Matei 22:37-40] 1021 Nimeni nu este gata să se accepte pe sine. Tu eşti propriul tău duşman. Nu te-ai iubit niciodată, nu te-ai simţit niciodată în largul tău cu tine însuţi. 623 Iar în tine trebuie să reprimi realul, pentru că nu poţi impune irealul decât dacă realul este reprimat. Prin urmare, realitatea coboară tot mai mult în subconştient, iar irealul devine conştientul tău. Partea ireală devine dominantă, în timp ce partea reală se retrage. Eşti divizat, şi, cu cât te prefaci mai mult, cu atât mai mare va fi distanţa ce desparte cele două fragmente din tine. Copilul se naşte ca un tot unitar. De aceea orice copil este aşa de frumos. Frumuseţea vine din întreg. Copilul nu are nicio lacună, nicio ruptură, nicio divizare, nicio fragmentare. Copilul este unul, un tot. In el nu există real şi ireal. Copilul este real, autentic. Nu poţi spune că acel copil este moral. 546 [Egou] poate deveni superior, mai rafinat, mai cult, dar va rămâne ego. Dacă devine mai cult, atunci devine şi mai otrăvitor. Cu cât va fi mai subtil, cu atât veţi fi mai mult sub dominaţia lui, deoarece nu veţi putea să fiţi conştienţi de el. Nu sunteţi conştienţi nici măcar de un ego evident MANIFESTAT. Atunci când devine subtil, nu veţi fi conştienţi de el; nu veţi avea cum. Există căi prin care ego-ul poate fi rafinat, dar aceste căi nu sunt cele ale spiritualităţii. Moralitatea există pe baza acelor metode. PRACTICA ALTRUISMULUI Şi aceasta este diferenţa dintre moralitate şi religie. Existenţa moralităţii se bazează pe metode de rafinare a ego-ului; moralitatea se bazează pe respectabilitate. LUCREAZA LA IMAGINE EFECTE Deci, spunem unei persoane: "Nu face acest lucru. Dacă faci acest lucru, vei pierde respectul de care te bucuri. Nu face asta. Ce vor crede ceilalţi despre tine? Nu face asta. Nu vei mai fi respectat. Fă asta, şi-atunci toţi te vor respecta." Toată moralitatea depinde de ego-ul tău, un ego subtil. Religia nu este o transformare a ego-ului, este transcenderea lui. Pur şi simplu, părăsiţi ego-ul. Şi nu pentru că este greşit. Reţineţi diferenţa. Moralitatea spune mereu: "Lăsaţi ceea ce este rău şi faceţi numai ce este corect." Religia spune: "Lăsaţi ceea ce este fals IREAL – nu greşit, ci fals.[ o umbra] Lăsaţi ceea ce este ireal şi pătrundeţi în real." 894

3. Eroarea cultivarii virtutilor morale denuntata in mesajul lui Lao Tzu (Lao zi)
Lao Tzu (Lao zi) prezinta in capitolele 17, 18 şi 38 succesiunea instrainarii fiintei umane de sine insasi si caderea in realitatea secunda in care am inceput sa pretuim efectele (virtutile morale, fructele ) in locul ancorarii in izvorul sau pomul vietii (Tao) si al tuturor acestor daruri si haruri. 1. Cele patru trepte ale Instrăinării şi degradării omului Seria care indică degradarea/degenerarea individuală şi socială/pierderea/indepărtarea de Tao apare in capitolul 17, 18 şi 38[ vedeţi detalii in partea a III-a dedicată comentariilor] http: //laotzulaozi.wordpress.com/2008/06/15/cele-patru-trepte-ale-instrainarii-omului/ Căderea din Cer sau pierderea contactului cu Adevărata realitate ( realitatea sursa omniprezenta :Tao) nu s-a produs instantaneu, ci progresiv şi a condus la "Căderea in multiplicitate sau la spargerea unităţii" Separarea in "eu şi tu"( dualitate) si "căderea in iluzia existenţei separate" este efectul pierderii vederii nemijlocite sau a ancorării in Tao. Tradiţia hindusă folosea o scară similară pt. a ilustra cele patru trepte de instrăinare a omului, trepte de degradare care sunt insoţite de modificări ale ierarhiei valorice, ale idealurilor de viaţă şi in final conduc la menţinerea in prizonieratul cercului vicios al autodistrugeri, al autoanihilării unui individ sau a unei civilizaţii; analizaţi caracteristicile celor patru ere (yuga), caracteristicile alimentaţiei in diferite ere şi la diferite caste, motivaţiile şi cele patru obiective de viaţă ale fiecăreia dintre cele patru caste (vedeţi imaginea in situl: "CUNOASTEREA ASCUNSA /HIDDEN KNOWLEDGE" la adresa: http://www.danmirahorian.ro/hiddenknowledge.html) 2. Fazele degradarii ancorarii in TAO -ancorare in Tao[maestrul eminent din vechime conducea discret poporul prin Tao şi era cu desăvârşire ignorat de popor iar poporul de abia ştia de existenţa suveranului] -ancorare in iubire[apoi au venit cei ce au guvernat prin iubire (仁 rén: omenie şi bunătate), pe care poporul ii iubea şi cinstea]; guvernarea şi educaţia Yin (maternă, feminină); matriarhatul

-ancorare in frică [au urmat apoi cei ce au guvernat poporul ancoraţi in 義 yì (justiţie; dreptate; dreaptă judecată; echitate) şi morală impunând legi, norme, restricţii (păcate, culpabilizări) şi pedepse exemplare, intemeindu-se pe 智 zhì (erudiţie, cunoaştere; inteligenţă, experienţă, prudenţă, inţelepciune), de care poporul se temea şi pe care ii ura]; guvernarea si educaţia Yang (paternă; masculină); patriarhatul -ancorarea in câştigul material [in final au venit cei ce au guvernat mânaţi de dorinţa de "a avea" profit (câştig, folos) şi de ambiţie (dibăcie, abilitate, viclenie, sârguinţă), pe care poporul ii dispreţuia din cauza incorectitudinii, corupţiei şi egoismului lor; dispreţul provine din faptul că printr-o guvernare care a ajuns in mâna celor ce caută profitul, la putere a venit comerţul, care a transformat totul in marfă, totul se vinde şi se cumpără ("totul are un preţ/everything has a prize"). Astfel după ce zeul comerţului şi al imbogăţirii a ajuns să domnească pe planetă au inceput un sir de catastrofe: s-au pierdut tradiţiile care divinizau fiinţa umană, munţii, pădurile şi apele planetei şi s-a accelerat distrugerea acestora ( care au devenit resurse) şi a ecosistemului planetar, care susţine viaţa, prin exploatare şi poluare (materială, energetică şi informaţională), o orientare conceptuală eronată care conduce la alterarea intr-un ritm fără precedent a condiţiilor de viaţă şi la anihilarea civilizaţiei prezente de pe Terra. "Confucius nu a ştiut sa dea nimic discipolilor săi, drept compensaţie pentru privaţiunile şi constrângerile morale pe care le solicita de la ei. In timp ce noi taoistii, oferim discipolilor noştri bucuria interioară perfectă( preafericirea; fericirea neconditionata; ananda) trăirea în univers [ starea in care nu esti trait de altceva ( norme, reguli, regrete, vinovatie ), ci doar de tine insuti], jocul în imensitate, atingerea sublimei stari divine de comuniune cu unitatea supremă, zborul între cer şi pământ. Cine paticipa astfel la imensitate, nu mai are nimic de dorit. Confucius ne sut rien donner à ses disciples, comme compensation des privations et des contraintes morales qu’il exigea d’eux. Tandis que nous Taoïstes, nous offrons à nos disciples la joie intérieure parfaite, habiter dans l’univers, se jouer dans l’immensité, atteindre la majesté sublime, frayer avec l’unité suprême, s’ébattre entre le ciel et la terre. Qui a ainsi l’immensité en partage, n’a plus rien à désirer. Hoai-nan-tzeu, Chap. 7.(p 288-289)

Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a capitolului 17
17. Capitolul 17. 第十七章 dì shí qī zhāng Titlu/Title /Titre /Titel/ Título /Titolo: Cele patru trepte ale Instrăinării şi degradării omului; Degradarea ancorării în Tao Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/ Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ 淳風 The Unadulterated Influence/ Simplicity In Habits/ Simplicity of Habit (淳風)Virtuti False/Maniere Autentice 淳 chún chun2 zhun1 zhun3 genuine, pure, honest honest, simple, unsophisticated; cyanogen; ethane dinitrile 風 [风] fēng feng1 feng3 feng4 wind, news, style, custom, manner wind; air; manners, atmosphere 颱風 taí fēng hurricane, typhoon Titluri date de alţi traducători şi comentatori : Guvernarea înţeleaptă/Considerate Leadership / Bedachtsame Herrschaft (Hilmar Klaus) Conexiuni: 18 şi 38 Text in lb. chineză 17.(第十七章) 太上,下知有之; 其次,親而譽之; Text Wáng Bì transliterat in Pīnyīn (di4 shi2 qi1 zhang1 ) tai4 shang4 , xia4 zhi1 you3 zhi1 ; qi2 ci4, qin1 er2 yu4 zhi1 ;

其次,畏之;其次,侮之. 信不足,焉有不信焉. 悠兮其貴言,功成 事遂,百姓皆謂: 我自然.

qi2 ci4, wei4 zhi1 ; qi2 ci4 , wu3 zhi1. xin4 bu4 zu2, yan1 you3 bu4 xin4 yan1 . you1 xi1 qi2 gui4 yan2 , gong1 cheng2 shi4 sui4 , bai3 xing4 jie1 wei4: wo3 zi4 ran2 .

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Bi (王弼) (226 – 249 e.n) : WB: 太上,下知有之。其次親而譽之。 其次畏之。其次侮之。信不足焉, 有不信焉。悠兮其貴言,功成事遂,百姓皆謂我自然。 2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong (河上公) (202-157 i.e.n.): 太上,下知有之。其次,親之譽之。其次畏之。其次侮之。 信不足焉,﹝有不信焉﹞。猶兮其貴言。功成事遂,百姓皆謂我自然。 2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi (傅奕) (555 - 639 e.n.) 下知有之。其次親之。其次譽之。其次畏之。其次侮之。 故信不足焉,有不信。猶兮其貴言哉。功成事遂,百姓皆曰我自然。 2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Wang Tui (馬王堆 Mǎ wángduī ) din anul 168 i.e.n.. Mawangdui A [versiunea A] A: 大上下知有之其次親譽之其次畏之其下母之信不足案有不信□□其貴言也成功

遂事‧而百省胃我自然 遂事而百姓胃我自然

Mawangdui B[versiunea B] B: 大上下知又□亓□親譽之亓次畏之亓下母之信不足安有不信猷呵亓貴言也成功 2.5. Textul in versiunea Kuo Tian (郭店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n.

GD: 大上,下知又之。其即新譽之,其即畏之,其即母之。信不足,安又不信。 猷乎其貴言也。成事述功,而百省(姓)曰我自然也。[郭店 Guōdiàn C1 = 17 (1–8)]
vedeţi semnificaţia fiecărui caracter in dicţionarul situat după note

3.1. Traducerea analitică (convergentă) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique (convergente)/ Analytische (konvergenten) Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way 17.01. 太上, 下知有之! tài shàng xià zhī yǒu zhī! tai4 shang4 , xia4 zhi1 you3 zhi1 ; In epoca cea mai inalta [太上 tai4 shang4] , jos [下 xia4] (jos; referire la: pamanteni; subiecti; oameni; popor) se stia [知 ] ceea ce este [有之] [oamenii vedeau; aveau comunicare directa si perceptie nemijlocita]; In epoca cea mai inalta [in vechime maestrul conducea discret poporul prin Tao] aici jos (poporul) ştia [simplu sa fie unul cu] existenta [ de abia ştia de existenta unui suveran care era cu desăvârşire ignorat de popor ]. « Dans la plus haute antiquité, en bas, on savait (simplement) qu’il y en avait. » From the best at the top ...down here you know … they exist! Von den Größten oben ...unten weiß man bloß … es gibt sie! 17.02. 其次, 親而譽之, qí cì , qīn ér yù zhī, qi2 ci4 , qin1 er2 yu4 zhi1 ;

In epoca urmatoare/mai târziu [其次 qi² ci4] [pierzandu-se ancorarea in Tao] au venit cei pe care poporul ii iubea [親 qin1: iubire; care inspirau iubirea, ataşarea] si venera [譽 yu4: a lauda, a elogia; glorifica, cinstea, a slavi]. [Ei au condus poporul prin bunatate/omenie şi dreptate iar poporul îi iubea şi venera[îi asculta şi îi slujea]. Dans l’âge suivant, on les aimait et les louait. The following ones are loved and praised, Die danach sind geliebt und gepriesen, 17.03. 其次, 畏之, qí cì, wèi zhī, qi2 ci4, wei4 zhi1 ; Dupa aceea[其次 qi² ci4], au venit cei de care poporul s-a temut [畏 wei4: groaza; teama, frica; spaima; care inspirau ura] (şi pe care i-a urât) (Ei au condus poporul prin cugetare (inteligenta, prudenta) şi cunoaştere (erudiţie, experienţa, inţelepciune); acestia au guvernat prin dreptate, justiţie si morala impunând legi, norme, restricţii (pacate, culpabilizari) şi pedepse; pe care poporul i-a urat]. Dans l’âge suivant, on les craignait. the following ones are feared, die danach gefürchtet, 17.04. 其次侮之。 qí cì, wǔ zhī . qi2 ci4 , wu3 zhi1. Dupa aceea[其次 qi² ci4] au venit cei dispretuiti [侮 wu³: desconsiderati, dispreţuiti; insultati]; [In final au venit cei pe care poporul i-a dispretuit din cauza incorectitudinii, coruptiei si egoismului lor; ei au guvernat mânati de ambitie (dibăcie, abilitate, sârguintă) şi de dorinta de "a avea" profit (câştig, folos)]. Dans l’âge suivant, on les méprisait. the following ones are despised. die danach verachtet. 17.05. 信不足焉, xìn bù zú yán xin4 bu4 zu2, Daca suveranul nu este capabil de [足 zu²] incredere [信 xin4 : credinta fidelitate,loialitate] [Dacă suveranul nu are încredere suficientă în poporul său; dacă nu actionează dezinteresat şi nu-şi însoteşte cuvintele frumoase (promisiunile) de fapte], Lorsque la bonne foi (du prince envers le peuple) n’est pas suffisante, Trust not enough, eh? Vertraut man nicht genug, wie? 17.06. 有不信焉。 yǒu bù xìn yān you3 bu4 xin4 yan1 De unde [焉 yan¹ : cum?de ce? unde?; nu se poate astepta ] sa trezeasca [有 you³ a avea; a exista; a se manifesta] increderea [ 信 xin4 : credinta fidelitatea, loialitatea] [poporului in suveran; sa obtina ordinea si pacea sociala]. [Nu se poate aştepta] să trezească încrederea poporului în el [să obtină ordinea şi pacea socială]. y il a manque de bonne foi (du peuple envers le prince). you get no trust, eh? Erfährt man kein Vertrauen, was? 17.07. 悠兮 其貴言: yōu xí qí guì yán: you1 xi1 qi2 gui4 yan2 , De aceea maestrul eminent din vechime [antichitate] aprecia[貴 gui4 scump; aprecia; onora] masura [悠 you¹: chibzuit; prevazator, cuprinzator; vast tăcut; a (se) gândi, a fi meditativ] la vorba [言 yán² : vorbire, cuvânt, limbaj; limbă; comunicare verbală] [era măsurat la vorbă se abtinea sa vorbeasca si sa se manifeste; era grav si rezervat]. Comme (les princes sages) étaient pensifs et prisaient leurs mots ! Careful, oh, their precious words: Besonnen, ach, ihre geschätzten Worte:

17.08. 功成 事遂, gōng chéng shì suì gong1 cheng2 shi4 sui4 , Iar cand opera sa [功 gong¹ ] era implinită [成 cheng² : completă, terminată, desăvârşită; dusă la capăt; gata; perfectă, întreagă) si sarcina sa [事 shi4: afacerea; treaba; desfasurarea activitătii; progresul] era încheiată [遂 sui4] Quand le travail était accompli et que tout marchait bien, Quand son œuvre est accomplie Et sa tâche remplie. the tasks accomplished, the affairs finished – die Aufgaben vollbracht, die Angelegenheiten erledigt – 17.09. 百姓皆謂: 我自然! bǎi xìng jiē wèi: wǒ zì rán! bai3 xing4 jie1 wei4: wo3 zi4 ran2 . [In consecinţă] poporul[百姓. bai³ xing4 mulţimea familiilor] împreună[皆 jie¹] spunea/gândea [謂 wei4]: "Noi[我 wo³] insine am făptuit asta firesc" [自 然 zì rán tzujen tzu jan R: "natura in ea insăşi"; natural; firesc; spontan; vedeţi: 17.43-17.44; [In consecintă] poporul gândea: "aceasta vine natural, de la sine" [supuşii imperiului câştigau merite şi foloase (satisfacţii) imaginându-şi că ei au făptuit totul, din propria lor voinţă, in mod natural, firesc, de la sine; acum câştigă frustări] [en consequence] le peuple disait : « Nous l’avons fait de nous-mêmes ! » Le peuple dit : « Cela vient de moi-même. » the other people, all of them say: we are self-determined! die anderen Leute, sie alle sagen: wir sind selbst-bestimmt! Note/Notes /Noten 17

5. 信不足焉, 有不信焉 comp. 23.18+19!; 焉 yān yán yan1,2 yen : R: el; aici; acolo; atunci; cum? de ce? când? unde? vedeţi: 2.64; 7 功成 gōng chéng R: a termina munca sa, a termina lucrarea, fapte implinite; a atinge (a realiza; a implini) performanţe (merite); E: to finish one's work, to achieve (accomplish) performances (merits); F: terminer son travail, à atteindre (accomplir); service accompli; performance (le mérite); G: die Arbeit beenden, Leistungen vollbringen; 2.77-78; 8. 百姓 "hundreds of clans" = (all) other (people) / "aberhundert Sippen" = (alle) anderen (Leute). 17. Lista caracterelor din capitolul 17 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te King] insoţită de transcripţie şi semnificaţie 第 dì di4 ti: R: prefix numere de ordine; secvenţă, categorie; clasă; grad vedeţi: capitolul 1 十七 shi2 qi1: R: şaptesprezece; 章 zhāng zhang1 chang tchang R: capitol; secţiune; paragraf; vedeţi: Dicţionarul capitolului 1 17.1: 太 tài tai4 t'ai cantoneză: taai3 R: foarte mare, suprem, eminent; extrem, excesiv,prea mult, prea;caracter pentru: 泰 [tai4tai sigur;paşnic;cel mai (mult);extrem de; Tailanda; principal, cel mai însemnat; grandios, magnific; splendid] şi 大 da4 ta mare; uriaş;larg; mai mare, mai însemnat; major..] ; E: highest, greatest, remotest, excessively, too, over, extremly, in negative sentences: very; F: trop; très; suprême Le tàijí 太極 ( pinyin : tài jí, Wade-Giles: t'ai-chi; japonais : taikyoku,), que l'on pourrait traduire en français par « faîte suprême » représente aussi la poutre faîtière d'une habitation et l'idée d'ultime. C'est un des principaux symboles taoïstes. Il est représenté graphiquement par le diagramme de taiji ou taijitu, et est dans la philosophie taoïste très lié au symbole du vide ou non-existant (无, pinyin : wú), un cercle vide, et au symbole du tao (道 dào); Le taiji est aussi le nom donné au symbole du yin-yang. G: größte, höchste,Ur-,sehr, äußerst, zu sehr, zu, erhaben, Vorwort vieler Titel und Höflichkeitsbezeichnungen, gebraucht ; große für RS5902 泰 tai, erhaben und rt37 = RS5827 大 ta groß; Tàijí oder Tai Chi (chin. 太 極 / 太极, Tàijí, W.-G. T’ai-chi „Das sehr große Äußerste", auch Die großen Gegensätze) bezeichnet das höchste Prinzip des Kosmos. Der Terminus findet sowohl im Daoismus als auch im Konfuzianismus Verwendung. 17.1;

17.2: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 17.3: 下 xià xia4 hsia hia R: jos, sub; coborâre; dedesubt; mic; a coborî; a micşora; vedeţi: 2.2; 17.4: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi: 2.19; 知 zhi¹ a cunoaşte ;a întelege;a percepe ; 17.5: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 17.6: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 17.7: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31; 17.8: 次 ci4 tse : R: secunda;clipă, moment; (numeral ordinal) al doilea;inferior;unul după celalalt;ordonare în serie;vreme,ocazie, prilej;rând; (a face o plimbare: ) şedere;loc de şedere;a ramâne (o perioada de timp) undeva, cu cineva; E: order, sequence, second, next, second-rate, inferior, -times; G: der zweite,nächste, folgende, zweitens, geringer, zweitklassig, folgen, alsdann, ferner, Reihe, Reihenfolge, der Reihe nach, Grad, Rang, Mal, Dauer, Zwischenraum, Strecke, während, Ort, Platz, wohnen, sich aufhalten, erreichen; 17.9: 親[亲] qīn qin1 qìng qing4 tsin R: părinţi; rude; inrudit; a fi intim cu; relaţii de rudenie; drag; intim; ataşat de, iubire; mai apropiat de inima cuiva; se apropia de; atingere; contact; sărut; acces; avansuri; propuneri; abordare (a unui subiect); a rude, al său, personal, sine; 六親 liù qīn: cele şase rude: tatăl, mama, fratele mai mare, fratele mai mic, soţ, soţie(18); E: closely related relatives, parents; parent, relatives; related by blood, intimate, close, nearer (closer), dearer, more important; nearer to one's heart / approach; marriage; dear, relation, be intimate with, attached to, love; approach, touch, kiss; one’s own, personal, self; 六親 liù qīn: six relatives: father, mother, older brother, younger brother, husband, wife; F: parents; intime, proches, l'amour, embrasser; le mariage, chère, approche; 六親 liù qīn: six proches: père, mère, frère aîné, le frère cadet, mari, femme; G: blutsverwandt, Eltern, selbst, persönlich, Heirat, lieben, nahe, nähern; wichtiger; näher am Herzen; gern haben, lieb, vertraut, innig,六親 liù qīn: sechs Verwandte: Vater, Mutter, älterer Bruder, jüngerer Bruder, Gatte, Gattin; 17.9; 17.10: 而 ér ör erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 17.11: 譽 yu4 yü : R: a lauda, a elogia; a glorifica, a slavi, a flata, a celebra; caracter format din: 與[与] yǔ/yú/yù yü yu R: a da cuiva; a dărui; a participa la; împreună cu, asociat cu; vedeţi: 8.29; E: reputation, fame, praise, eulogy; G: bewundern, loben, feiern, schmeicheln; RS8992 yü, 與 geben; 17.12: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 17.13: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31; 17.14: 次 ci4 secunda;clipă, moment; (numeral ordinal) al doilea;inferior;unul după celalalt;ordonare în serie;vreme,ocazie, prilej;rând; (a face o plimbare: )şedere;loc de şedere;a ramâne (o perioada de timp) undeva, cu cineva;. 17.15: 畏 wei4 groaza îmbinata cu respect; a inspira veneratie (cuiva); a îngrozi, a se teme, a-i fi frica; spaima, groaza; a-i fi groaza de; temut, înspaimântator, înfiorator;respect. 17.16: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 17.17: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31; 17.18: 次 ci4 secunda;clipă, moment; (numeral ordinal) al doilea;inferior;unul după celalalt;ordonare în serie;vreme,ocazie, prilej;rând; (a face o plimbare: )şedere;loc de şedere;a ramâne (o perioada de timp) undeva, cu cineva;. 17.19: 侮 wu³ wu : R: insultă;a desconsidera,a dispretui;a zeflemi,neglija;superficial,vag; E: insult, bully, picture: human being inside of the sea; G: beschimpfen, verhöhnen, sich lustig machen, verspotten Bild: ein Mensch der im Meer ist; 17.20: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 17.21: 信 xìn hsin hin R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic; fidelitate; vedeţi: 8.34; 17.22: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi: 2.19; 17.23: 足 zú zu2tsu ju4: R: picior; pas; a atinge, a satisface, suficient; destul; complet; 知足 zhī zú multumit cu situatia; a cunoaste multumirea (de aici fericirea) a fi satisfacut; in lb. skrt.: "santosha"; 富足 fù zú: bogat; indestulat; capabil de, care merită (să), care e demn(de); (metal) de puritate standard; trebuie să îndeplinească;

不足 : inadecvat, deficient; E: foot, step; attain, satisfy, enough; satisfy, enough ample, sufficient; complete; 知足 zhī zú content with one's situation; to know contentment (hence happiness); 富足 fù zú rich, plentiful; 不足: in-adequate, deficient; F: pied; pas; suffisante; 知足 zhī zú se contenter de; être satisfait; G: Fuß, Bein, (eines Tisches usw.),Schritt, Stufe,Grad,genug, reichlich, befriedigen, zufrieden, geeignet, dazu angetan,daß -; genügend, um zu (veranlassen, daß-); vollständig, durchaus; unverfälscht, vollwertig; 不足: un-genügend, un-zulänglich; apare prima data in: 17.23; 17.24: 焉 yān yán yan1,2 yen : R: el; aici; acolo; atunci; cum? de ce? când? unde? vedeţi: 2.64; 17.25: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 17.26: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi: 2.19; 17.27: 信 xìn hsin hin R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic; fidelitate; vedeţi: 8.34; 17.22: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi: 2.19; 17.28: 焉 yān yán yan1,2 yen : R: el; aici; acolo; atunci; cum? de ce? când? unde? vedeţi: 2.64; 17.29: 悠 you¹ yu: R: trist; tăcut;a (se) gândi, a medita,a chibzui;a crede;a prevedea, a întrezari,cuprinzator; vast; departe; îndepartat; E: distressed, saddened, quiet, far, remote in time, leisurely; G: betrübt, leise, weit, entfernt, geruhsam, vor langer Zeit; 17.30: 兮 xī xi1 hi : R: indică o pauză; particulă finală; interjectie de admiratie; vedeţi: 4.10; 17.31: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31; 17.32: 貴[贵] guì kuei koue R: scump, valoros, a preţui, drag; numele tău; onoruri; vedeţi: 3.9; 17.33: 言 yán yan2 yen jen; R: cuvânt, limbă; vorbire; grai; a zice; a vorbi; vedeţi: 2.58; 17.34: 功 gōng gong1 kung R: merit; realizare; abilitate;activitate, muncă; faptă; efort;v.: 2.76; 17.35: 成 chéng tscheng: R: complet, perfect, întreg; a împlini, a desăvârşi; a reuşi; v.: 2.30; 17.36: 事 shì shih che R: afacere, treabă; lucru; ceva; materie,circumstanţă,activitate;vedeţi: 2.55; 17.37: 遂 suì suí sui souei R: a împlini; a îndeplini; a reuşi; a urma; a se conforma; vedeţi: 9.34; 17.38: 百 baǐ bai3 pai: R: o sută; sute, mulţi, numeroşi, tot; toţi; toate felurile de; vedeţi: 5.16; 17.39: 姓 xìng xing4 sing : R: prenume, nume de familie; clan; trib, oameni; vedeţi: 5.17; 17.40: 皆 jiē kie : R: toţi; toate, fiecare, toată lumea; în toate cazurile; integral; vedeţi: 2.3; 17.41: 謂[谓] wèi wei4 wei: R: a se adresa, a spune, a zice; a se chema; chemare v.: 1.49; 17.42: 我 wǒ wo3 R: eu, mea, mine, sine,noi;nouă ;al nostru; E: I, me, my, self; we, us; F: je; moi; me ; soi ; nous;G: ich, mein, wir, unser; 17.42; 17.43: 自 zì zi4 tzu tse : R: sine; personal; însuşi, propria persoană; natural; vedeţi: 7.17; 17.44: 然 rán ran2 jen jan: R: da (este aşa); corect; drept, aşa, astfel; de aceea; aşa ca; ca şi; la fel; egal; cu siguranţă; a pleda; a promite; şi mai; şi încă; a coace; a prăji; a calcina; a frige, fript; a ridiculiza, a persifla; a arde; sufix adverbial; o stare; natură; in acelaşi timp;自 然 zì rán zi4 ran2: natural; firesc; spontan; de la sine insusi; propria natură; rest; şpan; bucată, piesă de/din; E: yes, correct; right; so; thus; like this/that, an adversative particle suffix indicating the state of affairs; is used as a suffix "-ran" marking adjectives or adverbs , roughly corresponding to English: -ly; certainly; pledge, promise , but, however, nevertheless, to burn, to blaze; certainly, really, still, although, on the other hand; at the same time; scrap or rest, piece of; F: oui, ainsi, mettre à feu, brûler, préparer, cuisiner, se comportent, de sorte que, - de même, certes, tout à fait raison, autoriser, admettre, promettent-objet, d'adverbes, mais seul, mais, cependant, pourtant, mais à cet égard, et puis, bien que, d'autre part; mais; cependant; juste; correct; être ainsi, agir ainsi ,mettre le feu, allumer, brûler, repondre par l'affirmative, approprié, conforme au movement naturel , voir les choses comme elles sont, connaître réellement accorder; 自然 zì rán zi4 ran2: naturel ; aisé; de par son être propre, de soi même, naturellement, spontanément; G: ja, gewiß, ganz recht, allerdings, so, so sein, so sein wie, bejahen, anzünden, brennen, zubereiten, kochen ,sich so verhalten, - gleich, -artig, bewilligen,

zugestehen, versprechen, bildet Adverbien, aber allein, jedoch, indessen, dennoch, und doch, und dabei, und dann, obgleich, andererseits; zugleich; Abfall; Rest, Stück; 17.44 17.43-17.44: 自 然 zì rán zi4 ran2 ; tzu-jen; tzu jan R: lit.: "natura in ea insăşi; propria fire"; natural; firesc; spontan; de la sine; auto-devenire; instinctiv; automat; autodeterminat; necondiţionat; din propria lor voinţa; in mod natural, propria natură; in armonie cu sine; forţa imanentă spontană (Akira Ohama); el işi urmează propria sa natură (Tzu Jan; Ziran) "Tao nu are alt model decât pe el insuşi" (cap.25); termen ce indică în taoism (道家 dào jiā tao-chia : taoism filosofic; 道教 dào jiào dao4 jiao4 taochiao : taoism religios) tot ce se produce spontan, in afara oricărei voinţe umane şi a tuturor influenţelor exterioare; ziran este un concept central in taoism, intim legat de practica wuwei a non-acţiunii, nefăptuirii ori a acţiunii fără efort /effortless action; E: self-evident; by itself so; spontaneous (-ly) spontaneity; "naturalness"; naturally, (to) its own nature; self-becoming; of their own volition. self-determined; A Taoist term for spontaneous and therefore natural or Heavenly inclinations; unconditioned and totally itself. Tao is characterized by 自然 zìrán tzu-jan and is a key concept in taoism that literally means "self so; self-like; so of its own; so of itself" and thus "naturally; natural; spontaneously; freely; in the course of events; of course; doubtlessly" (Slingerland 2003, p. 97; Lai, p. 96). The word 'ziran' first occurs in the Tao Te Ching (17, 23, 25, 51); http: //en.wikipedia.org/wiki/Ziran; F: naturel; naturellement, spontanément; aisé; de par son être propre, de soi même; fait de nous-mêmes; Le naturel (ziran) ou dynamisme naturel, l'innocence et la simplicité (chun), le sans savoir et le sans désirs; Les mouvements doivent être simples. Puisque mon esprit logique est hors d'état d'agir, le naturel du mouvement joue un rôle crucial. En fin de compte, rien ne peut fonctionner sans équilibre (zhong). G: selbst-verständlich; sich selbst gleich; nach seiner eigenen Natur; selbst-bestimmt; von selbst so"; spontan (erweise); Selbst-Werdung; vedeti 17.43-17.44; apare in capitolele: 17; 23; 25; 51; 64;

Traducerea analitica ( convergenta) si analogică (divergentă) a capitolului 18
18. Capitolul 18. 第十八章 dì shí bā zhāng Titlu/Title /Titre /Titel/ Título /Titolo: Căderea - etapele şi efectele dezrădăcinării din Tao Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/ Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ 俗薄 sú bó The Decay of Manners The Palliation of Vulgarity The Palliation of the Inferior Titluri date de alţi traducători şi comentatori : The Omen of Decay/Zeichen des Verfalls (Hilmar Klaus) 俗 sú su2 social customs; vulgar, unrefined 俗話 sú huà common saying, proverb 薄 bó bo2 bao2 bo4 bu4 mean, slight, thin, slight, weak; poor, stingy Text in lb. chineza 18.(第十八章) 大道廢,有仁義; 慧智出,有大偽; 六親不和,有孝慈; 國家昏亂,有忠臣. Text Wáng Bì transliterat in Pīnyīn (dì shí bā zhāng di4 shi2 ba1 zhang1 ) da4 dao4 fei4, you3 ren2 yi4 ; hui4 zhi4 chu1 , you3 da4 wei3 ; liu4 qin1 bu4 he2 , you3 xiao4 ci2 ; guo2 jia1 hun1 luan4 , you3 zhong1 chen2.

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Bi (王弼) (226 – 249 e.n) : WB: 大道廢有仁義;慧智出有大偽;六親不和有孝慈;國家昏亂有忠臣。 2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong (河上公) (202-157 i.e.n.): 大道廢,有仁義。智慧出,有大偽。六親不和,有孝慈。國家昏亂,有忠臣。 2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi (傅奕) (555 - 639 e.n.) 大道廢焉有仁義。智慧出焉有大僞。六親不和有孝慈。國家昏亂有貞臣。 2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Wang Tui (馬王堆 Mǎwángduī ) din anul 168 i.e.n..

Mawangdui A [versiunea A] A: 故大道廢‧案有仁義知快出∠案有大偽六親不和案有畜茲邦家昏亂∠案有貞臣 Mawangdui B[versiunea B] B: 故大道廢安有仁義知慧出安有□□六親不和安又孝茲國家昏亂安有貞臣 2.5. Textul in lb. chineza in versiunea Kuo Tian (郭店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n. GB: 古大道廢,安有仁義?六新不和,安有孝慈?邦家昏亂,安又正臣? 郭店 Guōdiàn C1*=18 (9–11) vedeţi semnificaţia fiecărui caracter in dicţionarul situat după note 3.1. Traducerea analitică (convergentă) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique (convergente)/ Analytische (konvergenten) Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way a 01-04 Righteousness, Hypocrisy, Obedience, Patriotism/ Rechtschaffenheit, Heuchelei, Gehorsam, Patriotismus 18.01. 大道廢 dà dào fèi Când marele Tao a fost părăsit[când omenirea a căzut în realitatea secundă s-a pierdut ancorarea in Tao şi a pierit acţiunea directă (virtutea; puterea adevărată)], When the Great Dào is abandoned, Wird das große Dào verlassen, Là où le grand Tao est en ruine 18.2. 有仁義; yǒu rén yì; Atunci s-au născut (virtuţile) omeniei şi dreptăţii [ca să înlocuiască această pierdere oamenii au inceput să preţuiască 仁 rén (iubirea; omenia; bunătatea) şi 義 yì (dreptatea; justiţia; dreapta judecată)]; there are humanity and righteousness; gibt es Menschlichkeit und Rechtschaffenheit; Là se présente l'humanité et la justice 18.03. 慧智出 huì zhì chū [Ulterior după ce] au ieşit la suprafaţă 慧 huì (cugetarea; inteligenţa; prudenţa; isteţimea) şi 智 zhì (cunoaşterea; experienţa; înţelepciunea; erudiţia; ascuţimea de minte) when shrewdness and sophistry arise, wenn Scharfsinn und Spitzfindigkeit aufkommen, Là où l’intelligence éclairante surgit, 18.4. 有大偽。 yǒu dà wěi. A început artificialul 偽 wěi (falsul, contrafacerea, ipocrizia; ruperea de realitate; făţărnicia; viclenia; inşelătoria; viciile]; there is great hypocrisy. gibt es große Heuchelei. Là se présente le grand artifice. 18.5. 六親 不和 liù qīn bù hé Când [după aceea] între cele şase înrudiri[ 六親 liù qīn: "şase părinţi/rude": tată, mamă, frate mai mare, frate mai mic, soţ, soţie] a domnit discordia [不和 bù hé: lipsa armoniei] When the six blood relatives are not at one [with each other], Sind die sechs Blutsverwandten nicht einig, Là où les six parents ne s’entendent plus, 18.6.有孝慈; yǒu xiào cí; Au devenit virtuţi apreciate 孝 xiào (pietatea filială; dragostea şi ascultarea, respectul copiilor faţă de părinţi) şi 慈 cí (dragostea maternă/autoritatea paternă)]** there are filiality and parental authority; gibt es Kindesgehorsam und Elternautorität; Là se présente la piété filiale Et l’amour paternel. 18.07. 國家 昏亂 。 guó jiā hūn luàn Când în imperiu[國家 guó jiā: ţară si oameni] s-a instalat [ a bântuit] întunericul şi dezordinea [昏亂 hūn luàn: confuzia si haosul; întunericul şi dezordinea (anarhia)],

when realm and people are in confusion and chaos, sind Land und Leute in Verwirrung und Chaos, Là où la famille du prince Est dans la nuit et le désordre, 18.08. 有忠臣 yǒu zhōng chén. Apar şi loialii supuşi there are loyal patriots. gibt es gesetzestreue Patrioten. Là se présentent des ministres fidèles. 3.2. Traducerea analogică (divergentă) / Analogic (divergent) Translation/La traduction analogique (divergente)/ Analogisch (divergent)Übersetzung/Traducción analógica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive; 18.1. Când marele Tao a fost părăsit [când omenirea a căzut în realitatea secundă s-a pierdut ancorarea in Tao şi a pierit acţiunea directă (virtutea; puterea adevărată)], 18.2. Atunci s-au născut (virtuţile) omeniei şi dreptăţii [ca să înlocuiască această pierdere oamenii au inceput să preţuiască 仁 rén (iubirea; omenia; bunătatea) şi 義 yì (dreptatea; justiţia; dreapta judecată)]; 18.3. [Ulterior după ce] au ieşit la suprafaţă 慧 huì (cugetarea; inteligenţa; prudenţa; isteţimea) şi 智 zhì (cunoaşterea; experienţa; înţelepciunea; erudiţia; ascuţimea de minte) 18.4. A început artificialul 偽 wěi (falsul, contrafacerea, ipocrizia; ruperea de realitate; făţărnicia; viclenia; inşelătoria; viciile]; 18.5. Când [după aceea] discordia[不和 bù hé: fără armonie] a domnit oameni [între cele şase înrudiri: 六親 liu4 qin1: "şase părinţi/rude": tată, mamă, frate mai mare, frate mai mic, soţ, soţie]* 18.6. Au devenit virtuţi apreciate 孝 xiào (pietatea filială; ascultarea copiilor faţă de părinţi) şi 慈 cí (dragostea maternă/autoritatea paternă)]** 18.7. Când în imperiu[國家 guó jiā: ţară si oameni] s-a instalat [ a bântuit] întunericul şi dezordinea [昏亂 hūn luàn: confuzia si haosul; întunericul şi dezordinea (anarhia)], 18.8. Au apărut şi supuşii credincioşi (loiali) [a devenit o virtute preţuită 忠 zhōng (loialitatea) şi 臣 chén (supuşi; miniştri; vasali;)]*** analogous 18 The Omen of Decay As soon as one gives up the big Dào, humaneness and righteousness emerge; when shrewdness and sophistry appear, there is big hypocrisy. Because the relatives do not harmonise spontaneously, they need obedience and parental duty. When country and people are in a mess, there will be loyal patriots. Note/Notes /Noten vedeţi comentariul capitolului 17 despre fazele căderii si instrăinării omului de adevărata sa identitate 4. referire la 太上 tài shàng 5. In această afirmaţie (六親 liù qīn: şase rude/părinţi: tatăl, mama, fratele mai mare, fratele mai mic, soţ, soţie) se face simultan referire la dezordinile psihosomatice, sociale şi cosmice datorită faptului că în I Ching "cei şase părinţi" desemnează şi nivelele energetice ori informaţionale ce guvernează echilibrul psihosomatic, social şi cosmic. 六亲 liù qīn: six close relatives, namely: father 父 [fu4], mother 母[mu3], older brothers 兄[xiong1], younger brothers 弟 [di4], wife 妻 [qi1], male children 子 / [zi3] 六亲 liù qīn les six relations de parenté (père, mère, frères plus âgés, frères moins âgés, femme, et enfants) ** Atunci a început să fie apreciat echilibrul, sănătatea şi viaţa (să fie urâtă moartea şi temută boala) ceea ce nu a contribuit la păstrarea acestora, ci la agravarea dezechilibrului: "la pierderea sănătăţii şi a vieţii" (vedeti cap. 22, 50, 75) *** Atunci ordinea a fost impusă din exterior prin porunci (cap. 51) şi legi (cap. 32, 57) adică prin constrângere (cap.38); ineficienţa guvernării şi neputinţa controlului activ este pe larg evocată de către Lao Tseu (cap. 36, 48, 79), care susţine calea acţiunii paradoxale de dincolo de acţiune si inacţiune etichetată drept nonacţiune (cap. 36, 37) a vechii căi a acţiunii nemijlocite din mijlocul repausului ori a pasivităţii feminine (Yin) [cap. 59, 64, 66, 73, 75, 78], care întotdeauna controlează şi triumfă

asupra activităţii şi masculinului (Yang) şi forţei (la fel cum valea comandă curgerea apei) [26] (Principiul drumului minim). 18. Lista caracterelor din capitolul 18 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te King] insoţită de transcripţie şi semnificaţie 第 dì di4 ti: R: prefix numere de ordine; secvenţă, categorie; clasă; grad vedeţi: capitolul 1 十八 shi2 ba1: R: optsprezece; 章 zhāng zhang1 chang tchang R: capitol; secţiune; paragraf; vedeţi: Dicţionarul capitolului 1 18.1: 大 dà daì dài taì da4 ta ta A. mare ; larg, masiv; înalt, adânc; foarte mare; vedeţi: 13.6; 18.2: 道 dào dao4,3 tao tao R: calea directă şi destinaţia (realitatea verticală);vedeti: 1.1; 18.3: 廢[废] feì fei4 fei R: a abandona; a înceta; a pieri; a pierde; a părăsi; a renunţa la, a aboli, a anula, a desfiinta, a se opri; a elimina; a respinge; a suspenda, a întrerupe; a lua sfârşit; a neglija; a se lăsa în voia; a uita; lipsă de atenţie; a trata cu indiferenţă; a nu băga în seamă; a renunţa; a degrada; a ruina; distrus; uzură; nefolositor, inutil, zadarnic; abătut, deprimat; a risipi, cheltui; ruină; dezmembrare, dezintegrare (radioactivă); pierderea fermităţii, tăierea (maionezei); spargerea coagulării (imprăştiere; dezintegrare); E: give up, abolish, abrogate, waste, terminate, discard; expire; useless, disused; to end; to stop; ruins; (nuclear) desintegration; crippled; F: abandonner; perdre; périr; périssent; depérissement; gaspiller retirer; suspendre; interrompre; usure, expirer; , dépenser, vide, anuller; éliminer; inutile,cesser, arrêter; abolition; stop, abolir; G: beseitigen, aufgeben, aufheben, absetzen, abnutzen, verbrauchen, verfallen; vergeuden, verschwenden, verausgaben, nichtig, unbrauchbar, ungültig, anhalten, abschaffen; 18.3; 18.4: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 18.5: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtinire; preferinţă; vedeţi: 5.4; 18.6: 義[义] yì yi4 i : R: just(iţie), drept(ate); datorie către ceilalţi; justiţia [dreptatea] este virtutea morală pusă pe primul loc de Meng Zi/Mencius, 372-289 i.e.n) si este alături de 仁 ren2 [omenie] o normă fundamentală de conduită în cofucianism; bun; patriot; loialitate faţă de binele comun; public; simţul corectitudinii, semnificaţie; ideograma yi4 義 include 我 [wo3 eu; noi; mine; nouă; al nostru]; F: justice; justesse, équité; droiture; vérité; devoir; l'esprit de loyauté envers les amis; 义 理 yi4 li3; La vérité de la vie : la philosophie et la science; la pudeur (l’origine de l’équité); Faute de se régler sur le rituel li , la politesse devient la droiture intolérante. E: justice, righteousness, right conduct, duty, sense of duty; 义务 yì wù volunteer, voluntary, obligation, human relationship, meaning, significance, adopted, adoptive; G: Kardinaltugend des Konfuzius: Pflicht, Pflichtgefühl, Rechtschaffenheit, Gerechtigkeit, gerechte Sache, Gemeinsinn, vaterlandstreu, treu, redlich, folgsam, für das öffentliche Wohl, öffentlich, allgmein, frei Adoptiv-, Stief-, Bedeutung, Sinn; 18.6; 18.7: 慧 huì hui4 hui : R: inteligent, deştept, înţelept; caracterul 慧 include: 豐[丰] fēng feng1 abundent; îmbelşugat; mare; important gratios; frumos/abundant, lush, bountiful, plenty]+ 心 xīn xin1 hsin hin R: sân; inimă; minte; entitatea minte-inimă (psiho-afectivă); vedeţi: 3.25; E: intelligent; bright; intelligence; G: scharfsinnig, weise, klug, Einsicht, Erkenntnis RS227 feng 丰 schön, anmutig, gebraucht für RS223 feng 豐 reiche Ernte; 18.8: 智 zhì zhī zhi4 tschi tchi R: a cunoaşte; a percepe; a şti; a inţelege; prezenţă vedeţi: 3.55; 18.9: 出 chū chu1 ch’u; tschu R: a ieşi; a se ivi; a apare; a deveni vizibil; vedeţi: 1.44; 18.10: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 18.11: 大 da4 ta ta vedeti 18.1; 18.12: 偽[伪] weǐ wei3 wei R: fals; a se preface; a simula; inşelătorie; artificial; a contraface; rupt de realitate; a imita; ipocrizia; făţărnicia; viclenia; viciile; vedeţi: 11.30; 18.13: 六 liù liu4 liu: R: şase; 6; al şaselea; 六親 liù qīn: cele şase rude: tatăl, mama, fratele mai mare, fratele mai mic, soţ, soţie(18); 六欲 liù yù: cele şase dorinţe; cele şase dorinţele sunt declanşate de cele şase plăceri senzoriale provenite de la ochi, urechi, nas, limba, trup şi minte; 六氣 liù qì: cele şase sufluri, energii sau cei şase factori climatici (Zhuangzi 1: 10; vedeţi note cap 15) In Medicina Tradiţională Chineză[ TCM; in chineza: 中醫[中医] zhōng yī] maladiile sunt provocate de 六氣 liù qì (cele şase energii/sufluri/cei şase factori climatici ) numite şi 六淫 liù yín (cei şase

factori patogeni/cele şase excese) , 六邪 liù xié (cele şase influenţe nesănătoase): 1. vânt excesiv 風|风 fēng feng1 (rapid onset of symptoms, wandering location of symptoms, itching, nasal congestion, "floating" pulse; tremor, paralysis, convulsion); 2. rece 寒 hàn han2 (cold sensations, aversion to cold, relief of symptoms by warmth, watery/clear excreta, severe pain, abdominal pain, contracture/hypertonicity of muscles, (slimy) white tongue fur, "deep"/"hidden" or "string-like" pulse, or slow pulse), 3. căldură 暑[shǔ shu3 (summerheat; either heat or mixed damp-heat symptoms), 4. umezeală 濕|湿 shī shi1 (sensation of heaviness, sensation of fullness, symptoms of Spleen dysfunction, greasy tongue fur, "slippery" pulse), 5. uscăciune 燥 zaò zao4 (dry cough, dry mouth, dry throat, dry lips, nosebleeds, dry skin, dry stools) şi 6. foc 火 huǒ huo3 (aversion to heat, high fever, thirst, concentrated urine, red face, red tongue, yellow tongue fur, rapid pulse; Fire and heat are basically seen to be the same); E: six; 六親 liù qīn: six relatives: father, mother, older brother, younger brother, husband, wife; 六氣 liù qì: six breaths or six energies; F: six, 六親 liù qīn: six proches: père, mère, frère aîné, le frère cadet, mari, femme; G: sechs; 六親 liù qīn: sechs Verwandte: Vater, Mutter, älterer Bruder, jüngerer Bruder, Gatte, Gattin; 18.14: 親[亲] qīn qin1 tsin R: părinţi; rude; ataşat de, drag; contact; al său; sine; vedeţi: 17.9; 18.13-14: 六親 liù qīn liu4 qin1 R: cele şase rude: tatăl, mama, fratele mai mare, fratele mai mic, soţ, soţie (18); E: six relatives: father, mother, older brother, younger brother, husband, wife; F: : six proches: père, mère, frère aîné, le frère cadet, mari, femme; G: sechs Verwandte: Vater, Mutter, älterer Bruder, jüngerer Bruder, Gatte, Gattin; 18.15: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi:2.19; 18.16: 和 hé; hè; he2;4; ho hounn: R: armonie; uniune; coerenţă; impăcare; paşnic;vedeţi: 2.42; 18.17: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 18.18: 孝 xiào xiao4 hiao R: pietatea filială; ascultarea de părinţi; îndeplinirea obligaţiilor filiale; respectul copiilor faţă de părinţi; supunere; obedienţă; respect; încredere; doliu; E: filial piety; obedience to parents; fulfill filial duty; obedience; esteem; respect; deep respect; confidence; mourning, F: piété filiale; l'obéissance aux parents; le devoir filial à remplir; deuil; G: Gehorsam gegen die Eltern, Kindespflicht erfüllen, Hochachtung, Trauerkleidung, trauern, Zutrauen; 18.18; 18.19: 慈 cí ci2 tse R: afecţiune maternă; empatie; compasiune; binevoitor, îngăduinţă; amabil, bun; milă; caritate; iubire părintească; blândeţe; blajin; flexibilitatea; vidul; iubirea aproapelui; omenia; nonagresivitatea; indulgent, dragostea maternă ( complementară la autoritatea paternă); pozitivă in 19.16. (reintoarcere) şi 67.36; negativă in 18.19 (cădere; fază de degradare); 慈 cí este prima din cele trei comori 三寶 sān bǎo (in capitolul 67); caracter omofon cu 氣 [气] qì (respiraţie, suflu, energia vitală; mană cerească; vedeţi: 10.11) prima din "Cele trei comori umane" (三寶 sān bǎo): energia (氣 qì), esenţa fiinţei (精 jing) şi spiritul (神 shen); E: kind, charitable, (maternal) love, care, goodness, mercy; charity, empathy (compassion); benevolent; compassionate; gentle; merciful; humane; loving as power, which completes in any case compassion, to open one's heart to; F: bon; indulgent; compatissant; pieux; G: mütterliche Liebe, Güte, Mitgefühl, Liebe, (Besitz der in jedem Fall ergänzenden Kraft), Barmherzigkeit, Mitleid, herzlich lieben, ein Herz haben für, -, gütig, sanft, nachsichtig, Mutter; Fürsorglichkeit, Barmherzigkeit; Nächstenliebe;18.19; 18.20: 國[国囯] guó guo2 kuo R: ţară; stat; regat; imperiu; naţiune; dinastie; vedeţi: 10.29; 18.21: 家 jiā jia1 chia kia ; R: familie; casă; locuinţă, domiciliu; acasă; toată casa; toţi locatarii; domestic; clan, clasă (de oameni); categorie; educaţie; a dresa; a îmblânzi; construcţie comercială, formarea substantivelor terminate in: "-er"; nume de familie; îmblânzit; expresie curentă, cunoscută de toată lumea; specialist; om de ştiintă; învăţat, savant, erudit; şcoală de gândire; 道家 dào jiā tao-chia: taoism filosofic; 國家 guó jiā: ţara şi poporul; naţiune; naţional; 家族 jiā zú: o familie; 全家 quán jiā: toată familia; E: family; home; house; household, residence; clan; class (of people), education; to tame; commercial building; formation of nouns ending in: -er; surname; a person or family engaged in a certain profession; a specialist in a certain field; a school of thought; school; 道家 dào jiā tao-chia: philosophical Taoism; 國家 guó jiā: realm and
people; nation; national; F: famille, accueil, maison, domicile; clan; classe (de personnes), éducation; dompter; apprivoiser; bâtiment commercial; formation des noms se terminant par: -er; nom de famille; école; école philosophique; 道家 tao kia: taoïsme philosophique;

"famille de la Voie" ou "enseignement de la Voie"; http: //fr.ekopedia.org/Tao %C3%AFsme; G: Familie. Heim, Heimat, Haus, Verwandte, sippe, Klasse (von

Menschen), Hauptwörterbildung Endung -er, Geschäftshaus, zahm, Familienname; 國 家 guó jiā: Land und Leute; 18.21; 18.22: 昏 hūn hun1 hun : R: a. a pierde cunostinta; a lesina; sumbru; obscur; amurg, crepuscul; crepuscular; a se însera, amurg, zorii zilei; lumina slaba, umbra; întuneric; tulbure; confuz, prost, tont; insensibil; stupid; B. a lua în casatorie; o sotie; E: dusk, dark, dim, confused, muddled, lose consciousness, faint; F: perdre connaissance; s'évanouir; sombre; obscur; troublé; G: Abenddämmerung, dunkel, unklar, trübe, dumm, verwirrt, betäubt, bewußtlos, schwindlig; 18.22; 18.23: 亂 luan4 a descătuşa; a lămuri;a aduce ordinea;confuzie, încâlcit; rebeliune; implicat, încurcat; amestecat. 18.24: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 18.25a: 忠 zhōng zhong1 tschung R: loial; fidel; sincer; deschis; onest; credincios; bună credinţă; loialitate; devotament; credinţă; sincer, deschis; cinstit; integru; patriot; generos; caracter format din: 中 zhōng: mijloc; centru; interior; just, drept; exact; vedeţi: 5.45+ 心 xīn: sân; inimă; minte; entitatea minte-inimă (psiho-afectivă); vedeţi: 3.25; E: loyal, devoted; loyalty, devotion, fidelity; F: loyal; fidèle; la loyauté; fidélité; loyaux envers l'Etat, juste; honnête, franc, ouvert; I: la lealtà; G: treu, gesetzestreue; staatstreu, rechtschaffen, bieder, offenherzig, offen; 18.25b: in MWD: 貞 [贞] zhēn zhen1 chen tchen tschen: R: bun, pur; loial; credincios; fidel; curat, nepătat; virtuos; cast, virgin; solid, compact; stabil, fix, neclintit; a conduce; a guverna; a sonda viitorul folosind prezicerea, prorocirea, ghicirea, divinaţia; divin; de bun augur; favorabil, propice; E: to rule, to govern; virtuous, chaste, pure; loyal; chastity or virginity of women, loyal, faithful, divination in ancient times; "divination, divine; test; verify; faithful; loyal". Zhēn. invariable and determination of Qì; primal force; loyal; faithful; F: fidèle, loyal, chaste; droit, honnête; gouverner; G: keusch, tugendhaft, unbefleckt, rein, feststehend, unerschütterlich, glückverheißend, weissagen, der Letzte einer Reihe von vieren; vedeţi: 18.25; 39.40; 18.26: 臣 chén chen2 tschen ; R: (om umilit, înjosit: ) supus; servitor al unui prinţ; vasal, dependent, inrobit, subjugat; supus; om de stat, ministru; preot, pastor; executor (al voinţei, al ordinelor, etc.) cuiva; a sluji (la); a se supune; a asculta; E:

subject, servant of a prince, vassal, enslaved, subjugated, submitted, a statesman, minister, priest, pastor, executors (of the will, orders, etc); to serve someone; to obey; patriots; statesman, courtier; official under a feudal ruler; F: serviteur d'un prince, vassal; asservi, subjugué, soumis, ministre, un homme d'Etat, prêtre, pasteur, exécuteurs (de la volonté, commandes, etc) ; servir à quelqu'un; obéir; (clé 131); G: unterliegen; Diener; Diener eines Fürsten, Vasall, abhängig, versklavt, unterjocht, eingereicht, ein Staatsmann, Minister, Beamter, Untertan, Priester, Pfarrer; vollstrecker (des Willens, der Bestellungen, etc.) jemand, um zu dienen (to), gehorchen; Patrioten; 18.26;

Traducerea analitica( convergenta) si analogică (divergentă) a capitolului 38
38. Capitolul 38. 第三十八章 dì sān shí bā zhāng Titlu/Title /Titre /Titel/ Título /Titolo: Omul cu adevărat virtuos nu caută să facă fapte bune; Titlul chinezesc/Titlul lui /Titlul lui Legge /Titlul lui Goddard/ 論德 lún dé Despre caracteristicile lui Tao/Discurs despre putere(virtute)/O discutie despre putere(virtute)/ Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ 論德 lún dé About the Attributes of the Tao/ Discourse on Power(Virtue)/ A Discussion About Power(Virtue) 論 [论] lún lun4 lun2 dezbatere; discurs; discutie; Analectele (lui Confucius) /debate; discuss; discourse; the Analects (of Confucius) 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; Titluri date de alţi traducători şi comentatori : Puterea non-intentionalitatii/ The Power of Unintentionality/Kraft der Absichtslosigkeit (Hilmar Klaus) Text in lb. chineza 38.(第三十八章) 上德不德,是以有德。 Text Wáng Bì transliterat in Pīnyīn (dì sān shí bā zhāng/di4 san1 shi2 ba1 zhang1) * shang4 de2 bu4 de2 , shi4 yi3 you3 de2 .

下德不失德,是以無德。 xia4 de2 bu4 shi1 de2 , shi4 yi3 wu2 de2 . 上德無為,而無以為。 shang4 de2 wu2 wei2 , er2 wu2 yi3 wei2 . 下德無為之,而有以為。 xia4 de2 wu2 wei2 zhi1 , er2 you3 yi3 wei2 . 上仁為之,而無以為。 shang4 ren2 wei2 zhi1 , er2 wu2 yi3 wei2 . 上義為之,而有以為。 shang4 yi4 wei2 zhi1 , er2 you3 yi3 wei2 . 上禮為之,而莫之應, shang4 li3 wei2 zhi1 , er2 mo4 zhi1 ying1 , 則攘臂而扔之。 ze2 rang3 bi4 er2 reng1 zhi1 . 故失道而後德, gu4 shi1 dao4 er2 hou4 de2 , 失德而後仁, shi1 de2 er2 hou4 ren2 , 失仁而後義, shi1 ren2 er2 hou4 yi4 , 失義而後禮。 shi1 yi4 er2 hou4 li3 . 夫禮者,忠信之薄, fu1 li3 zhe3 , zhong1 xin4 zhi1 bo2, 而亂之首[滿]。 er2 luan4 zhi1 shou3[man3] . 前識者, qian2 shi2 zhe3 , 道之華,而愚之始。 dao4 zhi1 hua2 , er2 yu2 zhi1 shi3 . 是以大丈夫處其厚, shi4 yi3 da4 zhang4 fu1 chu4 qi2 hou4 , 不居 其薄; bu4 ju1 qi2 bo2 ; 處其實[瞗],不居其華。 chu4 qi2 shi2 , bu4 ju1 qi2 hua2 . 故去彼取此。 gu4 qu4 bi3 qu3 ci3 . *Numerele folosite după termenii transliterati în pinyin au rol de tonuri: a1=ā ; a2= á; a3=ă; a4=à;a0=a5=a[ton neutral] E:Pinyin tones should be indicated by numbers 1-5, as follows: 1=level tone, 2=rising tone, 3=mid-rising tone, 4=falling tone, 5=neutral tone 2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi Wang Bi (王弼)(226 – 249 e.n): 上德不德是以有德。下德不失德是以無德。上德無為而無以為。 下德無為而有以為。上仁為之而無以為。上義為之而有以為。 上禮為之而莫之以應,則攘臂而扔之。故失道而後德。 失德而後仁。失仁而後義。失義而後禮。夫禮者忠信之薄而亂之首。 前識者,道之華而愚之始。是以大丈夫,處其厚,不居其薄。 處其實,不居其華。故去彼取此。 2.2. Versiunea lui Ho-shang Kung Heshang Gong (河上公)(202-157 i.e.n.): HSG: 上德不德,是以有德。下德不失德,是以無德。上德無為 而無以為, 下德為之 而有以為。上仁為之 而無以為,上義為之 而有以為。上禮為之 而莫之應,則攘臂 而扔之。故失道而後德,失德而後仁,失仁而後義, 失義而後禮。夫禮者,忠信之薄 而亂之首。前識者,道之華 而愚之始。 是以大丈夫處其厚,不居其薄,處其實,不居其華。故去彼取此。 2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi (傅奕)(555 - 639 e.n.) 上徳不徳,是以有徳。下徳不失徳,是以無徳。上徳無爲,而無不爲。 下徳爲之,而無以爲。上仁爲之,而無以爲。上義爲之,而有以爲。 上禮爲之,而莫之應,則攘臂而仍之。故失道而後徳, 失徳而後仁,失仁而後義,失義而後禮。夫禮者忠信之薄,而亂之首。 前識者道之華,而愚之始也。是以大丈夫處其厚,不處其薄。 處其實,不處其華。故去彼取此。 2.4. Textul in versiunea Ma Wang Tui (馬王堆 Mǎwángduī ) din anul 168 i.e.n.. MWD A 馬王堆 Mǎwángduī version A (= "Jiaben" 甲本) □□□□□□□□□□□□□□□□德上德無□□無以為也上仁為之□□以為也上義為之而有以為也上禮□ □□ □□□□□攘臂而乃之故失﹦道﹦矣而后德失德而后仁失仁而后義□義而□□□□□□□□□□ 而亂之首也□ □□道之華也而愚之首也是以大丈夫居亓厚而不居亓泊居亓實不居亓華故去皮取此 MWD B 馬王堆 Mǎwángduī version B (= "Yiben" 已本) 上德不德是以有德下德不失德是以無德上德無為而無以為也上仁為之而無以為也上○為 之而有以為也上禮為之而莫之應也則攘臂而乃之故失道而后德失德而句仁失仁而句義∠ 失義而句禮夫禮者忠信之泊也而亂之首也前識者道之華也而愚之首也是以大丈夫居□□□ 居亓泊居亓實而不居亓華故去罷而取此‧ 2.5. Textul in versiunea Kuo Tian (郭店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n. Capitolul 38 nu există in versiunea pe fâşii de bambus descoperită la Guodian / Chapter 38 is not present in the bamboo slips version discoveded at Guodian/ Le chapitre 38 n'est pas présent dans la version sur les fiches lamelles de bambou découvertes à Guodian / Kapitel nicht vorhanden vedeţi semnificaţia fiecărui caracter in dicţionarul situat după note

3.1. Traducerea analitică (convergentă) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique(convergente)/ Analytische (konvergenten) Übersetzung / Traducción analítica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way A. Inner Power, Humanity, Justice, Morality 38.1. 上德: 不德, shàng dé: bù dé, Virtutea/Puterea(Te) superioară: pare fără Virtute/Putere (lumească) [Cine are inalta Putere se arată fără Putere; omul cu adevărat virtuos nu caută să facă fapte bune]1 Highest Virtue/Power(Te): like not Virtue/Power(Te), 38.2. 是以有德。shì yǐ yǒu dé. Din această cauză ea este Virtute/Putere [de aceea are finantare din izvorul omniprezent (nediferentiat; profund) de Virtute/Putere]. therefore it is/has Virtue/Power(Te); 38.3. 下德 不失德, xià dé bù shī dé, Virtutea/Puterea(Te) inferioară nu dă drumul la Virtute/Putere [omul inferior este ataşat de faptele bune; Cine are mica Putere nu-şi pierde din vedere Puterea] Lower Virtue/Power(Te) cannot let go of its Virtue/Power(Te), 38.4.是以無德。shì yǐ wú dé. Din această cauză ea este fără Virtute/ Putere [de aceea nu este cu adevărat virtuos/puternic; şi astfel nu are Putere] 2 therefore it is without Virtue/Power(Te) 38.5.上德: 無為 而無以為; shàng dé wú wéi ér wú yǐ wéi; Virtutea/Puterea(Te) superioară practică nonacţiunea/nefăptuirea [Wu-Wei; nonintervenţia; non-interferenţa] dar nu are un scop [acţionează fără intenţie; motivaţie subiectivă; fără gând de făptuire; fără efort, fiindcă nu întâmpină opoziţii; marea putere nu faptuieşte şi nimeni nu-i vede puterea] 3 Highest Virtue/Power(Te): non-interfering action, and without [intentional] doing; 38.6. 下德: 無為 而有以為。 xià dé wú wéi, ér yǒu yǐ wéi. Virtutea inferioară: practică nonacţiunea/nefăptuirea [Wu-Wei; non-intervenţia; noninterferenţa] dar are incă acţiune[intenţionalitate; scop; acţionează cu motivaţie subiectivă, gând de făptuire; acţionează cu efort fiindcă este localizată, in loc să fie delocalizată şi atunci intâmpină rezistenţă, reacţii inverse]; 4 lower Virtue/Power(Te): non-interfering action, yet with [intentional] doing. 38.7. 上仁: 為之而無以為; shàng rén: wéi zhī, ér wú yǐ wéi; Omenia [bunătatea] superioară: acţionează [făptuieşte], dar fără acţiune intenţională [nu are scop, intenţie; motivaţie subiectivă; gând de făptuire; este fără efort] Highest humanity: action, yet without [intentional; subjective] doing; 38.8. 上義: 為之 而有以為。shàng yì : wéi zhī ér yǒu yǐ wéi. Justiţia[echitatea; dreptatea; dreapta judecată] superioară: acţionează [făptuieşte] căci are o acţiune [intenţională; cu scop motivaţie subiectivă; cu gând de făptuire; acţionează cu efort fiindcă întâmpină opoziţii] highest justice: action, yet with [intentional; subjective] doing. 38.9. 上禮: 為之 而莫之以應 – shàng lǐ: wéi zhī, ér mò zhī yǐ yīng – Moralitatea [normele; riturile; regulile de politeţe sau de bună purtare; buna-cuviinţă] superioară: acţionează [făptuieşte] dar dacă nimeni nu răspunde [respectă; ascultă; există întotdeauna inerţie, rezistenţă; nesupunere, declin, decădere)]; 5 Highest morality: action, yet if no one responds 應[应 ] yīng ought to, should, must; 應 yìng (surname), to answer, to respond 38.10. 則攘臂 而扔之。zé rǎng bì ér réng zhī. Atunci îşi suflecă mânecile şi o impune prin forţă[ respectarea, conformarea sau ascultarea oamenilor, ca o necesitate, regulă/lege/cerinţă obligatorie; apelează la silire, constrângere, forţă; luptă cu greşelile oamenilor şi sfârşeşte în acţiuni violente; impunerea prin luptă nu este eficientă fiindcă intăreşte sau finanţează atitudinea pe care dorim să o eliminăm)] 6

then they raise their arms and enforce it. Tao, Te- Power, Justice, Morality, Prophecies 38.11. 故:失道, 而後德, gù shī dào ér hòu dé, De aceea [după]: pierderea lui Tao, [vine] umbra/masca Virtuţii/Puterii[Te] [după uitarea propriei naturi cu instincte naturale, sănătoase, vine 後德 hòu dé -virtutea simulată/mimată/interpretată; masca virtuţii]; principiile artificiale; se cultiva masca, imaginea, efectul in loc de cauza virtuţilor autentice; se aleg soluţii de moment, provizorii de circumstanţă; preţuirea virtuţilor morale a aparut dupa pierderea celor autentice si este prima etapă de exteriorizare şi de decădere]. 7 Hence: lose Tao, and it's followed by Virtue/Power(Te) 後德 hòu dé (38) [virtutea simulată/mimată/interpretată; masca virtuţii] textul mai poate fi tradus: după pierderea lui tao urmează virtutea (fiindcă fără rădăcină virtutea e moartă, falsă simulată) 38.12. 失德 , 而後仁, shī dé, ér hòu rén, [După] pierderea Virtutii /Puterii [Te] a urmat omenia [ a fost preţuită 仁 rén omenia; bunătatea, iubirea aproapelui; a doua etapă de exteriorizare şi decădere; se pierde unitatea primordială în favoarea multiplicităţii; se preţuiesc efectele in locul izvorului/cauzei]. lose Virtue/Power(Te), and it's followed by humanity, 38.13. 失仁, 而後義, shī rén, ér hòu yì, [După] pierderea omeniei [bunătăţii; iubirii aproapelui] a venit justiţia [a fost preţuită 義 yì justiţia, dreptatea; echitatea; dreapta judecată] lose humanity, and it's followed by justice, 38.14. 失義, 而後禮。 shī yì, ér hòu lǐ. [După] pierderea justiţiei [echităţii; dreptăţii; dreptei judecăţi] a venit moralitatea [au fost preţuite 禮 lǐ riturile, legile, normele morale, buna-cuviinţă ] lose justice, and it's followed by morality. 38.15.夫:禮, 者忠信之薄 fū: lǐ , zhě zhōng xìn zhī bó Cu adevărat: moralitatea(ritul; buna-cuviinţă) este doar o scoarţa subţire 8 a loialităţii (忠 zhōng loialitate, devotament, fidelitate; credinţă ) şi sincerităţii (信 xìn: sinceritate încredere mutuală) 9 Truly: morality, lets faith and sincerity thin out 38.16. 而亂之首。ér luàn zhī shǒu. Dar şi începutul dezordinii [confuziei; tulburărilor] and confusion will begin. 38.17. 前識者道之華 qián shí zhě dào zhī huá Cel ce caută trecutul/viitorul [in locul prezentului si al cauzei] priveste floarea/ornamentul/periferia/efectul lui Tao 10 the one who looks/knows in front: Dào's flower/adornment, 38.18. 而愚之始。 ér yú zhī shǐ. Dar şi începutul prostiei [nebuniei; rătăcirii; ignoranţei; întunericului] yet the beginning of folly. Alege profunzimea iar nu suprafata; Alege miezul(centru, cauza) iar nu decoraţia(periferia, efectul, proiecţia)/Depth, not Surface; Core, not Decoration 38.19. 是以: 大丈夫 shì yǐ: dà zhàng fū De aceea: marii şi respectaţii maeştrii Therefore: great and respected masters 38.20. 處其厚,chù qí hòu, Se ţin în profunzime [preţuiesc miezul (esenţa, profunzimea, centrul, cauza, prezentul)] 11 dwell in its depth, 38.21. 不居 其薄。bù jū qí bó. şi nu stau la suprafaţă sa [ nu aleg floarea ( superficialul, periferia, efectele, iluzoriul, neînsemnatul; trecătorul, viitorul)];

not staying on its surface(flower); 38.22. 處其實, chù qí shí, Ei se ţin în miezul lor [sâmbure; nucleu; mijloc; centru; in cauză; în prezent; preţuiesc firescul, naturalul, spontanul şi adevărata natură şi dispreţuiesc principiile artificiale] they dwell in their cores [seed, nucleus, middle, center, in the cause, in now] 38.23. 不居 其華。bù jū qí huá. not staying in its blossoms. [Şi ] nu stau in floare (in lumea efectelor, in viitor, dorinţe, expectaţii) 38.24. 故去彼 取此! gù qù bǐ qǔ cǐ! De aceea el părăseşte/refuză aceasta [floarea; aparenţa; periferia; exteriorizarea] şi îmbrăţişează pe acela [Tao; centrul; mijlocul; miezul roditor; lumea cauzală] 12 Hence they avoid the one and choose the other. 3.2. Traducerea analogică(divergentă) / Analogic (divergent) Translation/La traduction analogique(divergente)/ Analogisch (divergent)Übersetzung/Traducción analógica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive; 1. Virtutea/Puterea(Te) superioară: pare fără Virtute/Putere (lumească) [Cine are inalta Putere se arată fără Putere; omul cu adevărat virtuos nu caută să facă fapte bune]1 2. Din această cauză ea este Virtute/Putere [de aceea are finantare din izvorul omniprezent (nediferentiat; profund) de Virtute/Putere]. 3. Virtutea/Puterea(Te) inferioară nu dă drumul la Virtute/Putere [omul inferior este ataşat de faptele bune; Cine are mica Putere nu-şi pierde din vedere Puterea] 4. Din această cauză ea este fără Virtute/ Putere [de aceea nu este cu adevărat virtuos/puternic; şi astfel nu are Putere] 2 5. Virtutea/Puterea(Te) superioară practică nonacţiunea/nefăptuirea [Wu-Wei; nonintervenţia; non-interferenţa] dar nu are un scop [actionează fara intenţie; motivaţie subiectivă; fără gând de făptuire; fără efort, fiindcă nu întâmpină opoziţii; marea putere nu faptuieste si nimeni nu-i vede puterea] 3 6. Virtutea inferioară: practică nonacţiunea/nefăptuirea [Wu-Wei; non-intervenţia; non-interferenţa] dar are incă acţiune[intenţionalitate; scop; acţionează cu motivaţie subiectivă, gând de făptuire; acţionează cu efort fiindcă este localizată, in loc să fie delocalizată şi atunci intâmpină rezistenţă, reacţii inverse]; 4 7. Omenia [bunătatea] superioară: acţionează [făptuieşte], dar fără acţiune intenţională [nu are scop, intenţie; motivaţie subiectivă; gând de făptuire; este fără efort] 8. Justiţia[echitatea; dreptatea; dreapta judecată] superioară: acţionează [făptuieşte] căci are o acţiune [intenţională; cu scop motivaţie subiectivă; cu gând de făptuire; acţionează cu efort fiindcă întâmpină opoziţii] 9. Moralitatea [normele; riturile; regulile de politeţe sau de bună purtare; bunacuviinţă] superioară: acţionează [făptuieşte] dar dacă nimeni nu răspunde [respectă; ascultă; există întotdeauna inerţie, rezistenţă; nesupunere, declin, decădere)]; 5 10. Atunci îşi suflecă mânecile şi o impune prin forţă[ respectarea, conformarea sau ascultarea oamenilor, ca o necesitate, regulă/lege/cerinţă obligatorie; apelează la silire, constrângere, forţă; luptă cu greşelile oamenilor şi sfârşeşte în acţiuni violente; impunerea prin luptă nu este eficientă fiindcă intăreşte sau finanţează atitudinea pe care dorim să o eliminăm)] 6 11. De aceea [după]: pierderea lui Tao, vine masca Virtuţii/Puterii[Te] [după uitarea propriei naturi cu instincte naturale, sănătoase, vine 後德 hòu dé -virtutea simulată/mimată/interpretată; masca virtuţii]; principiile artificiale; se cultivă masca, imaginea, efectul in loc de cauza virtuţilor autentice; se aleg soluţii de moment, provizorii de circumstanţă; preţuirea virtuţilor morale a aparut după pierderea celor autentice si este prima etapă de exteriorizare şi de decădere]. 7 12. [După] pierderea Virtutii /Puterii [Te] a urmat omenia [ a fost preţuită omenia[Bunătatea, iubirea aproapelui; a doua etapă de exteriorizare şi decădere; se pierde unitatea primordială în favoarea multiplicităţii; se preţuiesc efectele in locul izvorului/cauzei]. 13. [După] pierderea omeniei [bunătăţii; iubirii aproapelui] a venit justiţia [a fost preţuită dreptatea; echitatea; dreapta judecată] 14. [După] pierderea justiţiei [echităţii; dreptăţii; dreptei judecăţi] a venit moralitatea [au fost preţuite riturile, legile, normele morale, buna-cuviinţă ]

15. Cu adevărat: moralitatea(ritul; buna- cuviinţă) este doar o scoarţa subţire 8 a loialităţii (fidelităţii; credinţei ) şi sincerităţii (încrederii mutuale) 9 16. Dar şi începutul dezordinii [confuziei; tulburărilor] 17. Cel ce caută viitorul [in locul prezentului si al cauzei] contactează floarea/ornamentul/periferia/efectul lui Tao 10 18. Dar şi începutul prostiei [nebuniei; rătăcirii; ignoranţei; întunericului] yet the beginning of folly. 19. De aceea: marii şi respectaţii maeştrii 20. Se ţin în profunzime [preţuiesc miezul (esenţa, profunzimea, centrul, cauza, prezentul)] 11 21. şi nu stau la suprafaţă sa [ nu aleg floarea( superficialul, efectele, iluzoriul, neînsemnatul; trecătorul, viitorul; preţuiesc firescul, naturalul, spontanul şi adevărata natură şi dispreţuiesc principiile artificiale] 22. Ei se ţin în miezul lor [sâmbure; nucleu; mijloc; centru; in cauză; în prezent] they dwell in their cores [seed, nucleus, middle, center, in the cause, in now] 23. [Şi ] nu stau in floare (in lumea efectelor, in viitor, dorinţe, expectaţii) 24. De aceea el refuză aceasta [floarea; aparenţa; periferia; exteriorizarea] şi îmbrăţişează pe acela [Tao; centrul; mijlocul; miezul roditor; lumea cauzală] 12 Note/Notes /Noten Cu acest capitol incepe partea a doua a cărţii intitulată cartea despre putere ( Te Ching; Te King; De Jing) 1. Heshang gong puterea superioară a suveranilor din vechime era unită cu cerul şi pămantul şi nevăzută (nu era folosita pt instruirea poporului, ci pt hrani natura originară a fiinţelor umane, pt ca oamenii sa rămana intregi, necompartimentaţi, nepărtinitori; pt a susţine curgerea firească a lucrurilor) 2. shi4: a pierde; 3. potrivit textului vechi găsit de Han Fei Zi şi a comentariului sau avem următoarea lectură: cine are mare putere nu acţionează, dar nu există (ceva asupra căruia ) să nu acţioneze[ adică structura din capitolul 48] 4. lectura in care lipseşte caracterul wu: cine are puţină Putere făptuieşte căci are şi gând de făptuire; 5 Prin moralitate am tradus caracterul 禮[礼]lǐ obiceiuri/norme sociale de etica/comportament; maniere; politeţe; buna-cuviinţă; ce se cade; ce este cuvenit; rituri; ritualuri; obiceiuri sociale; social custom; manners; courtesy; rites 6. ridicarea braţelor /dezgolirea braţelor/suflecarea manecilor urmata de acţiune(trage; arunca; apel la forţă); 則[则]攘臂 而扔之。zé rǎng bì ér réng zhī. then they raise their arms and enforce it. apoi îşi ridică bratele şi se slujeşte de forţă[arunca cu pietre] 則[则] zé ze2 tse R: atunci, deci; de aceea; lege; regulă, tipar; model; vedeţi: 3.64; 攘 rǎng apuca; a lua cu forta; a respinge; anima(bratele); to seize, take by force; repel; throw into confusion; 臂 bì brat; arm; 扔 réng arunca; throw, hurl; throw away, cast 7. seria care indică degradarea/degenerarea individuală şi socială/pierderea/indepărtarea de Tao apare şi in capitolul 17 8. am tradus coajă/pojghită subtire; 薄 bó subţire, putin, slab, thin, slight, weak; poor, stingy 9. 信 xìn xin4 sin: R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic; fidelitate; vedeţi: 8.34; 信 xìn xin4 sin: R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic; fidelitate; vedeţi: 8.34; unii au tradus credinta, dar aceasta e altceva decat loialitatea ori devotamentul unui slujitor fata de stapan; 忠 zhōng loialitatea, fidelitatea, credinta, devotiunea fata de stapan, suveran loyalty, devotion, fidelity, faithful sinceritatea ca respect fata de adevar (in lb. sanskrita satya) e diferita de increderea mutuala din confucianism; 信 xìn sinceritatea, increderea, trust, believe; letter; 信服 xìn fú : to convince; confide, trust; 自信心 zì xìn xīn : incredere in sine/ self-confidence respectul impus din exterior prin norme este semnul lipsei de devotament şi de încredere; riturile nu sunt decât mijloace (măsuri) neputincioase pentru a suplini pierderea dreptătii şi a sinceritătii (libertatii; spontaneitatii; independentei; invulnerabilitătii) originare; riturile sunt cel mai adesea o sursă de dezordini şi de tulburări, decât de ordine (se cultiva efectele in locul cauzei lor; apare preocuparea pt etichete, imagine; este incurajat mimetismul, falsitatea, simularea, viclenia). 10. Desi mulţi comentatori considera ca aici este vorba despre o condamnare a capacitaţii de premoniţie[ ceea ce este eronat fiindca predicţia este utila individual si

social, dar nu aduce eliberarea de orbire(trecerea la cunoastere directa) si de neputinţa( depasirea stadiului puterii mijlocite sau magice si trecerea la puterea directa sau divina)] in realitate este vorba de ancorarea in acum si despre eroarea de a cauta efecte [viitorul] in locul cauzei [realitatea sursa atemporala, care este accesibila doar utilizand poarta prezentului; ancorarea in acum]; a cauta in viitor, in loc de prezent, inseamna a privi efectele (periferia, floarea, proiecţia si a neglija cauza) si este inceputul instrainarii, nebuniei si prostiei. De aceea omul cu-adevarat mareţ cauta centrul (profunzimea; cauza) iar nu periferia(suprafaţa; proiecţia; efectul) lui Tao; Cel care [者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumită acţiune; vedeţi: 1.42] cunoaşte [識[识] shí shi2 schi :R: a recunoaşte, priveşte, cunoaşte, ştie, a înţelege; intuiţie; conştienţă; vedeţi: 15.14] in faţă [前 qián qian2 tsien R: înainte (in timp şi spaţiu); dinainte; în faţă; anterior; precedent; trecutul/viitorul; vedeţi: 2.43 ] contactează floarea [華 hua 2,1,4 lumea efectelor, înflorirea; ornamentul; aparenţa; periferia] lui Tao. In cazul in care se relateaza despre puterea de a şti dinainte[capacitatea de premonitie dobandita prin practici divinatorii si samanice ( vedeti unificarea inimii in Lie Zi capitolul 2.6 si postul inimii in Zhuang Zi capitolul 4.1-2) ori prin cultivarea virtutilor confucianiste “urmand calea sinceritatii absolute poti obtine capacitati de premonitie” se afirma in canonul confucianist Si Shu(Cele Patru Carti) , in Zhongyong (Mijlocul) 24] se pastreaza semnificatia anterioara fiindca aceasta capacitate de cunoastere este orientata catre lumea efectelor, iar nu a cauzelor(prezent), asa ca mentine starea de ignoranta, orbire si neputinta. 11. floarea(vorbele, proiectiile) care simbolizeaza aici periferia (suprafata, trecatorul, iluzoriul, superficialul) este pusa in opozitie cu miezul sau fructul( care are consistenta), cu centrul real, cu miezul realitatii(esenta, samburele lui Tao este ancorarea in cauza iar nu in efecte, in virtuti morale: loialitate/credinta si incredere mutuala/sinceritate ) 12. fraza finala “De aceea pe una o lasa si-o ia pe cealalta” apare in capitolele 12 si 72 1. 上 or: high(-er, -est); superior, supreme / oder: hoh[e], höher[e], höchst[e]; souverän (= überlegen), oberst(e). 5. 以: in Hánfēizĭ 不 bù instead of 以 yǐ / im Hánfēizĭ 不 bù statt 以 yǐ [Gāo Míng 1996 S. 4; Jacobs S. 118]. 9. 禮 (morality / Moralität) or: propriety, rituals, rules of behavior / oder: Anstand, Rituale, Verhaltensregeln. 10. 攘臂 or: they roll up their sleeves / oder: krempeln sie die Ärmel auf. 15. 薄 or: ruin / oder: Verderben. 16. 亂之首 lit.: confusion's beginning / Verwirrungs-Beginn. 17. 前識 or: prophecy, foretelling, fortune-telling / oder: Prophezeihung, Weissagung, Wahrsagung. 17.+18. 前識者道之華 and not / und nicht:: second (missrouted) interpretation: “Early insight is Dào's blossom [and hence simplicity's origin]”(!) / zweite (fehlgeleitete) Deutung: „frühe Einsicht ist des Dào's Blüte [und so der Schlichtheit Ursprung]“; but 華 negative pole in w)! („formal knowledge“) / aber 華 negativer Pol in 23.)! („äußerliches Wissen“) [V. von Strauß]. 20.+21. 其 = its (of Dào) / seinen (des Dào) [道之華 in 17.]; 厚 + 薄 or: = “(inner) being and (outer) appearance” / oder: „(inneres) Sein und (äußerer). Schein“; lit.: thick(-ness) vs. thin(-ness) / Dicke vs. Dünnheit. Ilustrare in Zhuang Zi cap 13 Calea Cerului(notat pe carte 38 p 144-146) traducerea Liou Kia-hway, Tao-tö King, Gallimard, 1969 La vertu supérieure est sans vertu, c'est pourquoi elle est la vertu. La vertu inférieure ne s'écarte pas des vertus, c'est pourquoi elle n'est pas la vertu. La vertu supérieure n'agit pas et n'a pas de but. La vertu inférieure agit et a un but. L'humanité supérieure agit mais n'a pas de but. La justice supérieure agit et a un but. la politesse supérieure agit et exige qu'on y réponde, sinon elle retrousse ses manches et insiste. Ainsi, après la perte du Tao vient la vertu; après la perte de la vertu vient l'humanité;

après la perte de l'humanité vient la justice; après la perte de la justice vient la politesse; la politesse est l'écorce de la loyauté et de la confiance, mais aussi le commencement de la bêtise. Aussi le grand homme s'en tient au fond et non à la surface. Il s'en tient au noyau et non à la fleur. Il rejette ceci et accepte cela Compoziţia caracterului 德 dé de2 te 10.69; De "power; virtue" is written with the Chinese character 德 in both Traditional Chinese and Simplified Chinese. This character 德 combines the chi 彳 "footstep; go" radical for 行 xíng (recurring graphic elements that suggest meaning) with zhi 直 "straight; vertical" and xin 心 "heart; mind". De 德 has rare variant characters of 徳 (without the horizontal 一 line) and 悳 or 惪 (without the 彳 "footstep" radical). The earliest written forms of de 德 are oracle script from the Shang Dynasty (ca. 1600-1046 BCE) and bronzeware script and seal script from the Zhou Dynasty (1045-256 BCE). Oracle characters wrote de 德 with 彳"footstep; go" and 直 "straight", later bronze characters added the 心 "heart; mind" element. The oracle script for zhi 直 "straight; vertical" ideographically depicted shu 丨"vertical line (in a character)" above mu 目 "eye", the bronze script elaborated the line into shi 十 "ten"', and the seal script separated the eye and heart with a horizontal line. Etimologiile caracterului 德 dé de2 te 10.69; Boodberg (1979:33-4) undertook a "graphophonetic analysis" of de. Based on the phonetic element zhi 直 "upright; erect" and the radical 行 xíng suggesting movement, he translates de as English arrect "set upright; direct upward" (from Latin ad- "to") or insititious "ingrafted; inserted" potency (from Latin insitio "to implant; to graft"). Interpreting the 心 "heart; mind" to connote "innerness", he takes the prefix from Latin indoles "innate quality; natural disposition" to further neologize indarrect. Boodberg concludes that the noun de is best translated enrective in the passive sense of power, or arrective in the active sense of influencing others. He says the Chinese understood de as potent but not coercive, and as arrective rather than corrective. Since early texts describe de 德 as an acquired quality, he proposes it is a paronym of de 得 "to acquire; to obtain", which is a common definition of de "power; virtue". Lastly, he notes a possible etymology of "see straight; looking straight at things; intuition" because early zhi 直 graphs depicted a straight line over an 目 "eye" (horizontally written 罒 in 德). Victor H. Mair proposes a Proto-Indo-European etymology for de. Te was pronounced approximately dugh during the early Chou period (about 1100 to 600 B.C.). The meanings it conveys in texts from that era are "character," "[good or bad] intentions," "quality," "disposition," "personality," "personhood," "personal strength," and "worth." There is a very close correlation between these meanings and words deriving from Proto-Indo-European dugh (to be fit, of use, proper; acceptable; achieve). And there is a whole series of words derived from the related Teutonic verbal root dugan. There are Old High German tugan, Middle High German tugen, and modern German taugen, all of which mean "to be good, fit, of use." There is another cognate group of words relating to modern English "doughty" (meaning worthy, valiant, stouthearted) that also contribute to our understanding of te. They are Middle English douhti, dohti, of dühti ("valiant"). (1990:134) According to Axel Schuessler's new etymological dictionary of Old Chinese (2007:208), de < *tək 德 "moral force, virtue, character; quality, nature" is probably in the same word family as de < *tək 得 "to get" and perhaps zhi < *drək 直 "straight; right". It quotes the proposal of Edwin G. Pulleyblank that de 德 and de 得 are cognate with Tibetan language thub "a mighty one, one having power and authority". Translating de into English is problematic and controversial. Arthur Waley believed that de was better translated "power" than "virtue", and explained with a "bank of fortune" metaphor. It is usually translated 'virtue', and this often seems to work quite well; though where the word occurs in early, pre-moralistic texts such a translation is in reality quite false. But if we study the usage of the word carefully we find that de can be bad as well as good. What is a 'bad virtue'? Clearly 'virtue' is not a satisfactory equivalent.

Indeed on examining the history of the word we find that it means something much more like the Indian karma, save that the fruits of te are generally manifested here and now; whereas karma is bound up with a theory of transmigration, and its effects are usually not seen in this life, but in a subsequent incarnation. Te is anything that happens to one or that one does of a kind indicating that, as a consequence, one is going to meet with good or bad luck. It means, so to speak, the stock of credit (or the deficit) that at any given moment a man has at the bank of fortune. Such a stock is of course built up partly by the correct carrying out of ritual; but primarily by securing favourable omens; for unless the omens are favourable, no rite can be carried out at all. (1958:31) Based on the cognate relation between de and zhi "to plant", Waley further noted the early Chinese regarded planting seeds as a de, hence it "means a latent power, a 'virtue' inherent in something." Victor Mair explains that the difficulty of accurately translating de, …is evident from the astonishing sweep of thoughtful renderings of its meaning: power, action, life, inner potency, inner rectitude (inner uprightness), charisma, mana (impersonal supernatural force inherent in gods and sacred objects), sinderesis (conscience as the directive force of one's actions), and virtue, to name only a few of the brave attempts to convey the meaning of te in English. Of these, the last is by far the most frequently encountered. Unfortunately, it is also probably the least appropriate of all to serve as an accurate translation of te in the Tao Te Ching. (1990:133-4) Mair (1990:135) concludes that Daoist de is best translated "integrity", which "means no more than the wholeness or completeness of a given entity," and like de, "it represents the selfhood of every being in the universe." The linguist Peter A. Boodberg investigated the semantics and etymology of de 德, which he called "perhaps the most significant word, next to tao 道, in ancient Chinese macro- and microcosmology." The standard translation for it is "virtue," both in the sense of inherent quality and in that of moral excellence, but with the validity of the traditional rendering somewhat shaken by Arthur Waley's insistence on interpreting it as "power." Indeed, it is believed by many scholars that the term originated in the mytho-magical period of Chinese speculation when tê was conceived as a kind of mana-like potency inherent in substances, things, and human beings, a potency which, on the one hand, made them true to their essence, and on the other, made possible their influencing of other entities. It appears often as if it had been imagined as a kind of electric charge permeating the thing in question, waxing or waning in accordance with some mysterious law, and capable of being transmitted, in the case of living beings, from one generation to another. Contrary-minded students of ancient Chinese philosophy dispute this interpretation as rather narrow and possibly anachronistic, and point to the fact that tê had early acquired, at least in Confucian literature, ethical connotations close to our "virtue," that is, as moral, and only rarely amoral or immoral, efficacy. They find, therefore, no quarrel with rendering tê, almost invariably, as "virtue." Philologists are, however, troubled by the absence in the Chinese term of any connotations reminiscent of the Latin etymon vir, such as manliness and virility. They remind us that tê is free from any contamination with sexual associations and differs in that from its great counterpart, tao, the Way, which, in one or two expressions, such as jên tao 人道, "the way of men and women," is suggestive of sexual activity. Other recommended translation, such as "energy" and essential quality," seem also inadequate from the etymological point of view. (1979:32) The Zhuangzi is famous for wordplay and witticism. Several passages make puns between 得 dé "obtain" and 德 dé "integrity; virtue" (see Watson 1968:183, 214). The "Autumn Floods" chapter quotes a "perfect de does not de" (至德不得 zhì dé bù dé) proverb("the highest virtue wins no gain") from: "I have heard it said, 'The Man of the Way wins no fame, the highest virtue wins no gain, the Great Man has no self.' To the most perfect degree, he goes along with what has been allotted to him." (17, tr. Watson 1968:178-9). De derogatorily means "virtue; morality" in some contexts mocking the Confucians, Mohists, and School of Names. For instance, this derision of their sophistry: "There is left, there is right, there are theories, there are debates, there are divisions, there are discriminations, there are emulations, and there are

contentions. These are called the Eight Virtues." (2, tr. Watson 1968:44). Translating the witty words of Zhuangzi can be highly complex. A final instance mentions five types of xiongde (凶德 "bad/fiendish/terrible de"), but only lists the first one zhongde (中德 "center/middle de"). Compare these de translations by Watson ("virtue") and Mair ("integrity"). Ti and yong (literally 'body' or 'substance' and 'use' or 'function') are technical terms in Chinese philosophy. Ti often is used to denote the essence or fundamental nature of a given thing, for example, 'the substance/true essence of the Way'. As a verb, it can also mean to 'embody' or 'instantiate' a given characteristic or virtue, for example 'to embody/fully realize humanity'. A thing's yong is its characteristic activity in accordance with its nature. "Ti " is the opposite of "yong" in traditional Chinese philosophy. It also has a lot of implications; it implies not only "substance" and "support" but also "whole" and "abstract." The multiplex and mutually related implications embodied in one concept give expression to the special features of traditional Chinese philosophy and its level of development The first occurrence of ti and yong as a conceptual pair occurs in Wang Bi's commentary on the thirty-eighth chapter of the Daodejing, where he uses it to discuss the ti (essence) of things and their yong (characteristic functions). Here, and in other passages, the yong of a thing is not simply what a given thing happens to be doing; there is a normative aspect to the notion. It is thus not wholly unlike Aristotle's use of the term ergon (see Aristotle §22). It is what that thing will do according to its particular ti (essence) when allowed to operate freely in an environment conducive to its natural functioning. Thus, in the passage from the Platform Sutra quoted above, the yong of a lighted lamp is to emit light; or as Chen Chun says, 'That which is one whole within is the substance; its response when stimulated is the function' (Graham 1992: 40). http://www.texttribe.com/routledge/T/Ti%20and%20yong.html The craft of a Chinese commentator: Wang Bi on the Laozi, Volume 1 By Rudolf G. Wagner http://books.google.com/books? id=3DvtkuXRfBsC&pg=PA241&lpg=PA241&dq=li+and+yong+in+ +laozi11&source=bl&ots=pDvAjDzK4&sig=aK5gmzMth5bPkLVIIjN0qYel2H0&hl=en&ei=a_ZATqGcNYjbsga2p4XhBw &sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0CBcQ6AEwAA#v=onepa ge&q&f=false

38. Lista caracterelor din capitolul 38 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te King] insoţită de transcripţie şi semnificaţie R:în lb.română;E:în lb.engleză;G:în lb.germană; 第 dì di4 ti: R: prefix numere de ordine; secvenţă, categorie; clasă; grad vedeţi: capitolul 1 三十八 san¹ shi2 ba¹:R: treizeci şi opt; 章 zhāng zhang1 tschang:R:capitol; secţiune;paragraf; vedeţi: capitolul 1 38.1: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 38.2: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.3: 不 bù bu4 pu p’u: R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi: 2.19; 38.4: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.5: 是 shì shi4 shih che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; 是以 shì yǐ: de aceea; 是 謂 shì wèi aceasta se cheamă; asta e numită; vedeţi: 2.47; 38.6: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de la; v.: 1.29; 38.7: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 38.8: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69;

38.9: 下 xià xia4 hsia hia R: jos, sub; coborâre; dedesubt; mic; a coborî; a micşora; vedeţi: 2.2; 38.10: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.11: 不 bù bu4 pu p’u: R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; v.: 2.19; 38.12: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija; vedeţi: 13.23; 38.13: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.14: 是 shì shi4 shih che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; 是以 shì yǐ: de aceea; 是謂 shì wèi aceasta se cheamă; asta e numită; vedeţi: 2.47; 38.15: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de la; v.: 1.29; 38.16: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi: 1.13; 38.17: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.18: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 38.19: 德 de² te te :virtute;calitate;merite;abilitate;putere;succes;comportare;a aprecia; 38.20: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi: 1.13; 38.21: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv; vedeţi: 2.7; 38.22: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.23: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi: 1.13; 38.24: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de la; v.: 1.29; 38.25: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv; vedeţi: 2.7; 38.26:下 xià xia4 hsia hia R: jos, sub; coborâre; dedesubt; mic; a coborî; a micşora; vedeţi: 2.2; 38.27: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.28: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi: 1.13; 38.29: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; v.: 1.17; 38.30: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.31: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 38.32: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de la; v.: 1.29; 38.33: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv; vedeţi: 2.7; 38.34: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 38.35: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtinire; preferinţă; vedeţi: 5.4; 38.36: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv; vedeţi: 2.7; 38.37: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv;v.: 1.17; 38.38: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix;vedeţi: 1.45; 38.39: 無[无] wú wu2 mo2 mou4 wu R: nu există, nu are; fără; nu; gol; vid; vedeţi: 1.13;

38.40:以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de la;v.: 1.29; 38.41: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv; vedeţi: 2.7; 38.42: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 38.43: 義[义] yì yi4 i :R: just(iţie), drept(ate); normă de conduită în cofucianism; vedeţi: 18.6; 38.44: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv; vedeţi: 2.7; 38.45: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.46: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.47: 有 yǒu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedeţi: 1.19; 38.48: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către,de la; vedeţi: 1.29; 38.49: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv; vedeţi: 2.7; 38.50: 上 shàng shang4 shang schang: R: sus; deasupra, pe, vârf, culme, vedeţi: 8.1; 38.51: 禮[礼] lǐ li3 li :R: ritual, etichetă, norme morale, modestie; politeţe; vedeţi: 31.99; 38.52: 為[为] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; motiv; vedeţi: 2.7; 38.53: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.54: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.55: 莫 mò mo mo R: A. nu există, nu, nimic; nici un; nimeni; B. seară, târziu; vedeţi: 9.21; 38.56: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.57: 應 ying1,4 ying A.dispus să ;a consimti la;acceptabil;convenabil;potrivit (cu, pentru)corespunzãtor; oportun; ar trebui, s-ar uveni;, trebuie;a fi dator;B.a rãspunde;a deschide;ecou;a rãsuna;a acorda;o garniturã; E:answer, respond, agree, promise, accept, should, ought; müssen, sollen, erforderlich, sich schicken, passen, passend, recht, gehörig, zutreffend, zweckentsprechend, demgemäß, entsprechen, Folge leisten, erfüllen, erhören, erwidern, vergelten, Erwiderung, Antwort, Echo, Familienname; 38.58: 則[则] zé ze2 tse R: atunci, deci; de aceea; lege; regulă, tipar; model; vedeţi: 3.64; 38.59: 攘 rang3 jang a arunca în confuzie; a apuca, a lua,a fura;a(-şi) scoate;a obtine (un premiu);a câştiga; a pierde;a respinge; rs5445 襄 xiang¹ a asista E: ( wu jingrong): reject, resist, seize, grab;throw into confusion; stehlen, entwenden, fortnehmen, entfernen, entblößen, abweisen, abwenden, vertreiben ablehnen, widerstehen verwirren; 38.60: 臂 bi4 pei antebrat, brat; rs4629 辟 pì bì bi4: a opri; a evita; a împrãştia, a risipi deschis, sincer; pe fată; a desteleni (un teren); 辟穀 [辟谷] pì gǔ bì gǔ pi ku: a se abţ ine de la consumul de cereale (practică taoistă); a posti; inedia; E: king / monarch / to enlist / to repel / to avoid arm wu jingrong: monarch, sovereign, ward off, keep away; 辟穀 [辟谷] pì gǔ to abstain from eating cereals (Taoist practice); to fast Inedia Arm, Herrscher, Souverän, bestrafen; 38.61: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.62: 扔 reng¹ jeng a arunca;a se scurge alene; a lâncezi,a decurge monoton; a fi interpretatã în mod monoton, plictisitor; a se tãrãgãna; a(se)târî; (d.o ancorã)a se târî pe fundul apei;a împinge, a îmbrânci; impuls;lovitură;a îndemna,a sfãtui;a instiga;a arunca,a azvârli;(d. şarpe)a(-şi) lepãda (pielea);(d.iepuri)a face (pui);a pierde; rs4003 乃 nǎi nai3 nai: R: conduce la; a fi; aşa; prin urmare; atunci,îndată; tu; al tău; vedeţi:16.50; 38.63: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.64: 故 gù gu4 ku koù ku R: bază, temelie, cauză, motiv, deci, prin urmare; aşadar; vedeţi: 1.25;

38.65: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija; vedeţi: 13.23; 38.66: 道 dào dao4,3 tao tao R: calea directă şi destinaţia (realitatea verticală);vedeti: 1.1; 38.67: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.68: 後[后] hoù hou4 R: după( in timp şi spaţiu); spate; în urmă; viitor; ulterior; vedeţi: 2.44; 38.69: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.68-69:後德 hòu dé -virtutea simulată/mimată/interpretată; masca virtuţii; 38.70: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija; vedeţi: 13.23; 38.71: 德徳 dé de2 te te; tö; teh: R: virtute; putere; de la sanskrit "virya"; vedeti: 10.69; 38.72: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.73: 後[后] hoù hou4 R: după( in timp si spaţiu); spate; în urmă; viitor; ulterior; vedeţi: 2.44; 38.74: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtinire; preferinţă; vedeţi: 5.4; 38.75: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija; vedeţi: 13.23; 38.76: 仁 rén ren2 jen R: omenie; fraternitate; identificare, părtinire; preferinţă; vedeţi: 5.4; 38.77: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.78: 後[后] hoù hou4 R: după( in timp si spaţiu); spate; în urmă; viitor; ulterior; vedeţi: 2.44; 38.79: 義[义] yì yi4 i :R: just(iţie), drept(ate); normă de conduită în cofucianism; vedeţi: 18.6; 38.80: 失 shī shi1 schi R: a pierde; a lăsa; a da drumul; a scăpa, a rătăci; a neglija; vedeţi: 13.23; 38.81: 義[义] yì yi4 i :R: just(iţie), drept(ate); normă de conduită în cofucianism; vedeţi: 18.6; 38.82: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.83: 後[后] hoù hou4 R: după( in timp si spaţiu); spate; în urmă; viitor; ulterior; vedeţi: 2.44; 38.84: 禮[礼] lǐ li3 li :R: ritual, etichetă, norme morale, modestie; politeţe; vedeţi: 31.99; 38.85: 夫 fū fú fu1,2 fu fou R: bărbat, soţ; masculin; acela; aceia; pentru că; fiindcă; vedeţi: 2.81; 38.86: 禮[礼] lǐ li3 li :R: ritual, etichetă, norme morale, modestie; politeţe; vedeţi: 31.99; 38.87: 者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumită acţiune; vedeţi: 1.42; 38.88: 忠 zhōng zhong1 tschung R: loial; fidel; sincer; deschis; onest; credincios; vedeţi: 18.25; 38.89: 信 xìn hsin hin R: sinceritate; încredere; dovadă; adevăr; autentic; fidelitate; vedeţi: 8.34; 38.90: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.91:薄 bo² po subtire;fin,delicat;sensibil;slab,(pãr)rar;( salã) goalã;( lichid) diluat; ( gaz) rarefiat; (d.scuze) strâmt;mic,neînsemnat;mediocru,zgârcit, inferior;a considera mic:)a neglija;a nepãsãtor; E: slight, meagre, small, ungenerous, unkind, mean, frivolous surname; dünn, spärlich, gering, mäßig, leicht, knapp, wenig, ein wenig, ärmlich, schlecht, verächtlich, geizig, nachlässig, achtlos, verachten, geringschätzen, Pfefferminz, Familienname; 38.92: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.93: 亂 luan4 a descătuşa;a lămuri;a aduce ordinea;confuzie,încâlcit;rebeliune;încurcat;amestecat;

38.94: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.95: 首 shou³ cap;lider;un şef; origine, început, primul dintre... 38.96: 前 qián qian2 tsien R: înainte; în faţă; anterior; precedent; trecut; vedeţi: 2.43; 38.97: 識[识] shí shi2 schi :R: a recunoaşte, ştie, a înţelege; intuiţie; conştienţă; vedeţi: 15.14; 38.98: 者 zhě zhe3 tsche chê R: cel/cea care face o anumită acţiune; vedeţi: 1.42; 38.99: 道 dào dao4,3 tao tao R: calea directă şi destinaţia (realitatea verticală);vedeti: 1.1; 38.100: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.101: 華 hua2 huaînflorit;(stil)împodobit,frumos,briliant;scânteietor ; (d. oameni, idei) strălucit;China; floare; E:flower, blossom, bloom, pattern, design, multicoloured, variegated, blurred, dim , fancy; Blume, blumig, Figuren, Verzierungen, bunt, schön, prächtig, lebhaft, Glanz, Gedeihen, Ruhm, berühmt, China, chinesisch, Sie, Ihr 38.102: 而 ér er2 erh eul R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; vedeţi: 1.45; 38.103: 愚 yu2 simplu, stupid, prost; greu de cap, încet de minte; ignorant. 38.104: 之 zhī chih tchi R: el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; 38.105: 始 shǐ shi3 schi shih R: a începe; început; origine; vedeţi: 1.18; 38.106: 是 shì shi4 shih che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; 是以 shì yǐ: de aceea; 是謂 shì wèi aceasta se cheamă; asta e numită; vedeţi: 2.47; 38.107: 以 yǐ yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi; folos, în acord cu; pt.ca să; de, de către; vedeţi: 1.29; 38.108: 大 dà daì dài taì da4 ta ta A. mare ; larg, masiv; înalt, adânc; foarte mare; vedeţi: 13.6; 38.109: 丈 zhang4 tschang o mãsurã;mãsurã de10;om în vârstă,senior;om respectabil,Domnule;a mãsura,a sonda (adâncimile);a pãtrunde cu mintea; E:unit of length(=3,5 m) a form of address for certain male relatives; Maß von zehn Fuß, Klafter, vermessen, alt, ehrwürdig, angesehen; 38.110: 夫 fū fú fu1,2 fu fou R: bărbat, soţ; masculin; acela; aceia; pentru că; fiindcă; vedeţi: 2.81; 38.111: 處[处] chǔ chù ch'u tch'ou R: a sta; a locui; reşedinţă; loc de şedere; loc; vedeţi: 2.51; 38.112: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31; 38.113: 厚 hou4 hougros;des,stufos;dens,vâscos;mijloc,parte densă;consistent,substantial;generos;sincer; E:thick, deep, profound, kind, magnanimous, large, generous, rich or strong in flavour, favour, stress; dick, reichlich, kräftig, fruchtbar, großmütig, aufrichtig, treu, tugendhaft, gütig; 38.114: 不 bù4 nu ;non;fără; negatie; 38.115: 居 jū ju1 chu kiu R: a locui; a ocupa; a sta; a se aşeza; a se ataşa; a ţine; vedeţi: 2.80; 38.116 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31; 38.117: 薄 bo² subtire;fin,delicat;sensibil;slab,(pãr)rar;( salã) goalã;( lichid) diluat; ( gaz) rarefiat; (d.scuze) strâmt;mic,neînsemnat;mediocru,zgârcit, inferior;a considera mic:)a neglija;a nepãsãtor; 38.118: 處[处] chǔ chù ch'u tch'ou R: a sta; a locui; reşedinţă; loc de şedere; loc; vedeţi: 2.51; 38.119: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31; 38.120: 實[实] shí shi2 shih che R: plin; umplere; complet, substanţial; solid; real; vedeţi:, 3.37; 38.121: 不 bù4 nu ;non;fără; negatie; 38.122: 居 jū ju1 chu kiu R: a locui; a ocupa; a sta; a se aşeza; a se ataşa; a ţine; vedeţi: 2.80; 38.123: 其 qí qi2 ch’i k'i R: a ei,a lui,lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31; 38.124: 華 hua2 A.înflorit;împodobit, frumos,briliant;scânteietor;(d.oameni, idei)strãlucit; China; B.floare; 38.125: 故 gù gu4 ku koù ku R: bază, cauză, motiv, deci, prin urmare; aşadar; vedeţi: 1.25; 38.126: 去 qù qu4 kü : R: a pleca, a părăsi; a pierde; a dispare; a fi luată(furată); vedeţi: 2.88;

38.127: 彼 bi3acela; 38.128: 取 qǔ qu3 tsü :R: a apuca; a lua; a obţine; a îmbrăţişa; a accepta; nevoie; vedeţi: 12.48; vedeti: 奪 duo 38.129: 此 cǐ ci3 tz’u tse R: acesta; acestea; aci; acum; a opri; stop; în acest loc; vedeţi: 1.40; Bibliografie Lista documentelor privind traditia taoista de trecere la functionarea directa (REGIMUL HOLOGRAFIC SAU DIVIN DE FUNCTIONARE) http://reteaualiterara.ning.com/group/tao/page/lista-documentelor Lista documentelor pt instruire online Calea Trezirii/ The Way of Awakening http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html http://www.psi-sciences.com/ListaDocumente.html http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/page/lista-documentelor

Osho- Moralitatea in traditia shivaita expusa in VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] 1. Bhagwan Shree Rajneesh (Osho), The Book of Secrets. Discourses on "Vigyana Bhairava Tantra" ( Vijnana Bhairava Tantra), Poona: Rajneesh Foundation, 1974 http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec-comp.html PDF format Complete English text http://www.livingworkshop.net/PDF-files/bookofthesecrets_comp.pdf Audio mp3's – Discourses complete from The Book of Secrets (BOS) http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec1.html Vigyan Bhairav Tantra : An introduction by Osho http://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/introdu ction.htm Index of 112 Meditation techniques of Vigyan Bhairav Tantra http://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/Meditat ion_techniques_index.htm http://en.wikipedia.org/wiki/Vigyan_Bhairav_Tantra http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?cat=All Vigyan Bhairav Tantra Vol 1 01-40 http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=38 Vigyan Bhairav Tantra Vol 2 01-40 http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=39 [http://www.bergfiles.com/i/bf4b704e72h32i0']vigyan_bhairav_tantra_2_07.mp3 Vigyan_Bhairav_Tantra_2_06.mp3 2. Bhagwan Shree Rajneesh, "Le livre des secrets" par, Editions Albin Michel S.A., 1983, tradusa din lb. engleza de Swami Shantideva et Martine Witnitzer 3. Osho Vijnana Bhairava Tantra, Cartea secreta esentiala a caii tantrice, Editura RAM, 1997 traducere realizata de Sorin Voinea ( adaptarea textului Angela Mayer si Marius Petre); Titlu original: "Le livre des secrets" (par Bhagwan Shree Rajneesh, Editions Albin Michel S.A., 1983), 4. Cartea secretelor- o abordare contemporană a celor 112 meditaţii descrise în Vigyan Bhairav Tantra de Osho; Editura Pro-Editura, Colecţia Osho, octombrie 2011, traducător: Laura Kivu; Alice Haţegan;Titlu original: The Book of Secrets (Rajnesh Foundation, Poona, India,1974).1296 pagini ; http://www.eusunt.ro/carte-Carteasecretelor~2251/ 5. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Zen Flesh, Zen Bones: A Collection of Zen and Pre-Zen Writings, Turtle Publishing, 1957, 1985, 1998; Doubleday, 1989; (Centering, a 4,000 year-old teaching from India that some consider to be the roots of Zen) http://www.spiritual-learning.com/centering-reps.html http://www.isalovearagon.com/writings/shiva-yoga.html

6. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Le Zen en chair et en os. Textes rassemblés par Paul Reps. Traduit de l'anglais par C. Mallerin et P.-A. Dujat. Chez Albin Michel - Espaces libres, 1993 Pages 181-197: 'L'atteinte du centre'. Il s'agit pratiquement d'une méditation guidée, pas à pas. En voici quelques extraits: http://www.ex-premie.org/papers-fr/biblio-fr.htm http://shivadevi.blogspot.com/ 7. 101 povestiri Zen Traducere de Liviu Radu. Editură: Concept Publishing, Colectia: Cogito, Bucureşti,1992, ISBN: 973-95684-0-8. 8. Zen - cele mai frumoase scrieri de Paul Reps, Nyogen Senzaki, traducere din lb. engleză de Dana Ligia Ilin, Bucureşti : Humanitas, 2009. 198 p. http://www.eusunt.ro/carte-Zen---cele-mai-frumoase-scrieri~1654/ 9. La adresa de mai jos se atribuie eronat calugarului Zen numit C.M. Chen scrierea unor precepte pentru intelegerea starilor spirituale incercate de discipolii ce practica contemplarea ( vedeti diferenta intre contemplatie, meditatie si concentrare in capitolul 10) In textul de mai sus se foloseste culoarea albastru pt aceste precepte, care sunt traduceri ale Vijnana Bhairava; http://forum.ioanistrate.ro/showthread.php?409Esoteric/page38 10. Lilian Silburn , Le Vijnana Bhairava Tantra, texte traduit et commenté par Lilian Silburn Directrice de recherche au CNRS, Editeur College de France, Publications de l’Institut de Civilisation Indienne, serie in 8, fascicule 15, Paris, 1961, Editions E. de Boccard, 1983. 11. Jaideva Singh (Swami Lakshmana Joo's disciple) – Vijnana Bhairava or Divine Consciousness, A Treasury of 112 Types of yoga, Sanskrit text with English Translation, Expository Note, Introduction and Glossary of technical Terms Printed in India, Motilal Banarsidass, 173 pages First Edition: Delhi, 1979 Reprint: Delhi, 1981, 1991, 1993, 1998, 1999, 2001, 2003, 2006 http://www.abhidharma.ru/A/Simvol/Indyizm/Cadxy/Jaideva%20Singh/0004.pdf http://mandhataglobal.com/wp-content/custom/articles/Vijnanabhairava.pdf http://www.scribd.com/doc/91944000/Vijnanabhairava 12. Swami Lakshmanjoo, Vijnana Bhairava Tantra, The Manual for Self Realization revealed by Swami Lakshmajoo; introduction by John Hughes; 112 different spiritual practices for entering in the transcendental state of consciousness; First India (Third Revised) Munshiram Manoharlal Publishers, Edition, 2011, 2012; http://universalshaivafellowship.org/usf/vijnana_bhairava0.html Swami Lakshman Joo, Vijnana Bhairava: The Practice of Centring Awareness by Commentary By: Swami Lakshman Joo, Paperback (Edition: 2002), Indica Books ISBN 8186569359, Pages: 222 13. Swami Saraswati Satyasangananda – Sri Vijnana Bhairava Tantra: The Ascent, Yoga Publications Trust: Bihar School of Yoga, India, 2003, "You do not have to bring the light from outside.Work hard and purify yourself:the light will unfold from within." 14. Dmitri Semenov, Vijnanabhairava or Techniques for Entering Liminal Consciousness , Sattarka Publications, 2010 , 198 pagini [ This book gives 112 recipes for attaining special, liminal state of consciousness. It is a translation of an ancient text -Vijnana Bhairava]

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful