DESCRIEREA COMPARATIVA A FENOMENOLOGIEI IN CAZUL UNUI ACCIDENT DE TIP LOCA PENTRU REACTOARELE CANDU SI PWR

Desfasurarea accidentului de tip LOCA (Loss of Coolant Accident) in termeni largi are aceeasi succesiune de evenimente atat pentru reactoarele de tip CANDU cat si pentru reactoarele PWR. La o privire mai atenta insa designul reactorului CANDU induce o serie de deosebiri semnificative, acestea fiind determinate in principal de: pozitia orizontala a tuburilor de presiune, coeficientul de reactivitate pozitiv si de prezenta moderatorului care actioneaza ca un schimbator de caldura. Clasificarea uzuala a LOCA se realizeaza functie de dimensiunea bresei. Aceasta clasificare conduce la urmatoarele categorii: a) Scurgeri b) Brese mici (SBLOCA-Small Break Loss Of Coolant Accident) c) Brese mari (LBLOCA- Large Break Loss Of Coolant Accident)

LBLOCA CANDU Pentru CANDU o bresa mare de tip LBLOCA, este cea care depaseste 100 cm2, adica brese care depasesc ca dimensiune ruperea fiderului cu diametrul cel mai mare. Dupa initierea bresei succesiunea evenimentelor are urmatoarea structura: Faza initiala (0-5 s). Fierberea rapidă a agentului de răcire în canalele de combustibil va introduce o inserţie pozitivă de reactivitate de ordinal câtorva mk/s pentru o perioadă de câteva secunde, creştere pe care sistemele de reglare ale reactorului nu o pot compensa. Creşterea puterii reactorului va

mări cantitatea de căldură stocată în combustibil, crescând temperatura acestuia, acest efect adăugându-se condiţilor neadecvate de răcire a combustibilului din canalele din aval de breşă. Sistemele de oprire rapidă a reactorului vor acţiona pentru minimizarea creşterii puterii datorită măririi fracţiei de vid, limitând astfel cantitatea de căldură generată în combustibil. Aranjamentul în 8 al unei bucle micşorează rata de golire a canalelor de combustibil deoarece pentru orice locaţie tipică a ruperii, una din trecerile prin zona activă are o cale de comunicare cu breşa mult mai lungă decât cealaltă trecere. Acest lucru ajută la micşorarea ratei de

debitul prin breşă va creşte datorită faptului că rezistenţa hidraulică pentru un lichid subrăcit este mai redusă decât cea pentru un amestec bifazic. în acest moment teaca începe să sufere şi dacă nu are loc reducerea temperaturii iar presiunea agentului de răcire continuă să scadă. primul semnal de declanşare va fi datorat presiunii ridicate în anvelopă. Această micşorare a temperaturii. a temperaturii ridicate în camera GA sau în camera MID. va fi dat semnalul de LOCA care va iniţia injecţia ECC şi depresurizarea rapidă a GA. primul semnal de declanşare va fi datorat puterii ridicate a reactorului şi creşterii rapide a puterii logaritmice. Odată cu iniţierea injecţiei ECC în bucla ruptă. atât canalele din amonte cât şi cele din aval vor fi reumplute într-un interval de timp cuprins între 2 şi 3 minute de la producerea breşei. înălţimea de pompare şi debitul dat de pompă va creşte.inserţie pozitivă de reactivitate. .Ventilele de pe linia de legătură cu presurizorul. Presurizorul va încerca să menţină presiunea în SPTC. din sistemul de alimentare şi cel de purificare se vor închide. se va produce deteriorarea tecii. Izolarea buclelor va preveni în continuare orice pierdere de D2O din bucla intactă. iar nivelul în presurizor va scădea rapid. acest lucru se va petrece pe parcursul fazei de injecţie de joasă presiune. căldura stocată în pereţii tubului de presiune este tranferată rapid moderatorului prin intermediul tubului calandria. Această deformare continuă până când temperatura tubului de presiune este redusă sau până când acesta vine în contact cu tubul calandria datorită deformării. Totuşi. În cele mai multe situaţii. curgerea monofazică lichidă a agentului de răcire este restabilită pentru toate dimensiunile breşei. Pentru bucla intactă. căldura stocată în combustibil este redistribuită în elementul combustibil. Debitul de abur astfel produs va reduce temperatura tecii înainte ca agentul de răcire să devină subrăcit. Teaca va fi reudată de lichid doar după ce temperatura sa scade sub valoarea temperaturii Leidenfrost. La scăderea presiunii în colectoare sub 5. care pentru cel mai fierbinte element combustibil este în jur de 1200 oC. În acest ultim caz. După declanşare puterea reactorului va scădea rapid. În general. Aceasta este caracterizata de purjarea si depresurizarea canalelor de combustibil. Pentru breşe de dimensiuni din domeniul inferior al spectrului de rupture posibile. Pentru ruperi mari. Dacă temperatura tubului de presiune este mai mare de 650 oC şi presiunea interioară este mai mare de 1MPa acesta începe să se deformeze. va stopa orice deformare ulterioară şi asigură o cale directă pentru descărcarea în moderator a căldurii produse în canalul de combustibil. Astfel teaca se va încălzi până când ating temperatura medie a elementului combustibil. De asemenea. Reducerea presiunii din bucla intactă nu este aşa de rapidă ca reducerea presiunii din circuitul ECC. circuitul începând să se reumple cu lichid. Faza a doua (5-30 s). teaca elementului combustibil nu se va defecta decât dacă presiunea agentului de răcire devine mai scăzută decât presiunea din interiorul tecii. Răcirea adecvată a combustibilului este menţinută prin circulaţia forţată a agentului de răcire sau prin termo sifonare după oprirea automată a pompelor. pe măsură ce fracţia de vid la aspiraţia pompei scade. care are loc în aproximativ 1 –2 secunde. la contactul cu tecile fierbinţi acesta va vaporiza rapid. Când apa rece va ajunge la breşă. Rata cu care reumplerea circuitului avansează depinde de cantitatea de căldură stocată în conducte şi în elementul combustibil. Pe parcursul a aproximativ 10 secunde. prezenţa a două bucle limitează golirea rapidă a canalelor doar la bucla avariată. Pentru temperaturi cuprinse între 800 şi 1200 oC. După 75 secunde. Cum răcirea elementului combustibil se deteriorează semnificativ. Este caracterizata in principal de injectia ECC. Faza a treia (30-200 s). circuitul primar continuă să se depresurizeze rapid. În plus. Injecţia ECC nu va avea loc înainte ca presiunea buclei să scadă sub presiunea din ECC. presiunea urmăreşte evoluţia presiunii din secundarul GA. aceasta din urmă începe să descarce agent de răcire în bucla ruptă. presiunea şi debitul de agent de răcire se modifică. Când presiunea din presurizor scade sub valoarea presiunii din bucla intactă. Pe măsură ce apa rece injectată de ECC va pătrunde în zona activă.5 MPa(a) concomitent cu o valoare ridicată a presiunii în anvelopă.

Reumplera ZA incepe la 23 de secunde de la initierea accidentului si dureaza aproximativ 17 secunde. Pentru a descrie fenomenologia se considera cel mai rau scenariu ce s-ar putea intampla si se fac urmatoarele ipoteze: o ruptura ghilotinata s-a produs pe conducta care face legatura dintre vasul reactorului si pompa de circulatie si agentul primar se pierde prin ambele capete ale rupturii (bresa 200%). Urmatoarea succesiune de evenimente are loc: Faza de purjare (0-30s). Amestecul bifazic uda si raceste partial partea superioara a ZA dar temperatura scade foarte greu. Acum bucla intactă a fost reumplută. Datorită creşterii fracţiei de vid în timp. In aproximativ 10 secunde Sistemul de injectie de Inalta presiune (HPIS) intra in functiune dar o mare parte din debitul injectat se pierde prin bresa. LBLOCA PWR Accidentul de tip LBLOCA este considerat in proiectarea reactoarelor nucleare tipul clasic de DBA. prima cerinţă indusă de SBLOCA este de a declanşa reactorul înainte ca tecile elementelor combustibile să rămînă în dryout la putere mare un timp indelungat.Faza a patra (peste 200 s). debitul de agent de răcire descreşte în timp datorită scăderii înălţimii de pompare şi a creşterii rezistenţei hidraulice a circuitului. In 20-30 secunde apa de racire bypaseaza aceasta zona aparand si fenomenul de curgere inversa. pompele influenţează mult mai mult curgerea prin STC decât efectul introdus de breşă. Apare degradarea accentuata a tecilor mai multor elemente combustibile. Când reactorul se află la putere nominală. temperatura acesteia urcand pana la aproximativ 815 0C. Acumulatorii actioneaza si ei dar datorita existentei aburului pe spatiul descendent de curgere al agentului primar apa injectata nu poate ajunge in partea de jos a ZA. Se realizeaza cu ajutorul LPIS prin circulatie naturala. racit si recirculat de ECC. Declanşarea reactorului va avea loc datorită unor parametri de proces. In tot acest timp ZA isi continua incalzirea intr-un mod adiabatic datorita caldurii reziduale care nu a putut fi evacuata. Un amestec bifazic apa-abur este format prin atingerea presiunii de saturatie a agentului primar. Pentru breşe de dimensiunea unui fider. In cateva fractiuni de secunda ZA incepe sa se goleasca ceea ce conduce la o depresurizare rapida a SPTC. Pana in acest moment ZA este probabil descoperita iar temperatura atinge aproape 10000C. Pe timp indelungat răcirea combustibilului din bucla ruptă este menţinută prin injecţia de joasă presiune a ECC. Faza de reinundare (40-250s). astfel curgerea este tot timpul în direcţie normală. SBLOCA CANDU Pentru breşe de dimensiuni echivalente cu aria de curgere a majorităţii fiderilor. excesul care se pierde prin spartura fiind colectat si recuperat. Sistemul de Injectie de Joasa Presiune (LPIS) actioneaza asigurand un debit mai mare de apa de racire decat HPIS. Exista posibilitatea deteriorarii tecii catorva elemente combustibile ceea ce va conduce la blocarea canalelor de curgere deci implicit la inrautatirea racirii. Sursa de evacuare a căldurii este reprezentată de schimbătorul de căldură al ECC de joasă presiune. Din acest moment viteza ratei de depresurizare scade iar reactivitatea negativa introdusa declanseaza reactorul. Presiunea din SPTC deja este sufucient de scazuta pentru ca apa injectata de ECC sa poata ajunge la baza ZA. declanşarea reactorului va fi inţiată în primele trei sau . Faza de reumplere (30-40s). Datorita racirii reduse si a cresterii cantitatii de caldura din combustibil teaca incepe sa se incalzeasca. Curgerea apei prin bucla ruptă este influenţată de pierderea de presiune la breşă. ceea ce duce la eliberari de produse de fisiune in SPTC implicit in anvelopa prin bresa existenta. In tot acest timp abur continua sa fie produs in ZA dar este condensat de sistemul spray al anvelopei apoi colectat. iar căldura datorată dezintegrării produselor de fisiune este transportată prin termosifonare la GA unde este evacuată. Faza de racire pe termen lung (peste 250s). Aceasta faza a desfasurarii accidentului incepe in momentul in care baza VR s-a umplut cu apa de racire astfel ca intreaga ZA este reinundata.

În acest scop. Ceea ce este specific acestui eveniment este posibilitatea eliberării radioactivităţii conţinute în SPTC în afara anvelopei. Operatorul va trebui să izoleze GA defect. Un caz particular în spectrul breşelor mici îl reprezintă ruperea de ţevi în generatorul de abur. Pe masura ce presiunea scade sub 100 bar HPIS intra in functiune pompand apa cu . în canalul afectat poate avea loc atât deteriorarea elementului combustibil cât şi cea a canalului de combustibil. breşa rămâne cea mai importantă sursă rece pentru evacuarea căldurii de dezintegrare. Acest accident este detectat prin sistemul de detecţie D2O în apă uşoară. deci acest fenomen defineşte timpul la care injecţia ECC trebuie să devină eficientă. operatorul va declanşa reactorul şi va depresuriza SPTC după care va drena circuitul primar la un nivel inferior tubului rupt pentru ca acesta să poată fi reparat. Odată ce reumplerea a început pompele vor menţine un debit de circulaţie în STC pe termen lung până când sunt oprite pentru a evita cavitaţia odată ce circuitul a fost reumplut cu apă rece. În cazul acestor evenimente. iar pe termen lung breşa trebuie izolată deoarece apa pierdută nu e recuperabilă. pe când restul sistemului de transport al căldurii să se comporte ca în cazul unei SBLOCA. răcirea rapidă a GA grăbeşte depresurizarea SPTC ceea ce va grăbi injecţia ECC evitându-se astfel funcţionarea SPTC cu inventar redus timp indelungat şi deci se împiedică stagnarea curgerii pe o perioadă extinsă. Evenimentele care duc la ruperea tubului de presiune şi a tubului calandria pot fi un pericol potenţial pentru deteriorarea componentelor din zona activă. pe măsură ce circuitul primar se goleşte debitul în colectoare sau în canalele de combustibil poate să scadă suficient de mult pentru stratificarea curgerii agentului de răcire în aceste componente. În acest scop va fi utilizat sistemul de răcire la oprire care poate evacua căldura reziduală cu circuitul primar la presiune nominală. Dacă însă generatoarele de abur nu sunt depresurizate (ceea ce reduce temperatura secundarului) acestea pot menţine o presiune ridicată în SPTC. Acest lucru va duce la răcirea cu abur a elementelor combustibile din partea superioară a canalului sau a canalelor de combustibil conectate în zona mediană a colectoarelor. Este nevoie deci de o depresurizare rapidă a GA pentru a nu bloca injecţia ECC. Deoarece ZA ramane presurizata mai mult timp LPIS nu poate interveni decat destul de tarziu. pe când ruperea a mai multor ţevi (în general se consideră până la 10 ţevi) este similară cu o SBLOCA. Breşa este o sursă rece mai redusă decât în cazul breşelor mari astfel încât depresurizarea este mai lentă totuşi.patru minute şi este setată astfel încât să prevină dryout-ul. Pentru astfel de evenimente. Dupa initierea rupturii apare imediat depresurizarea SPTC dar cu o rata mult mai scazuta decat in cazul LBLOCA. Breşe mai mari decât jumătate din aria unui fider pot să evacueze toată căldura de dezintegrare produsă într-o buclă a SPTC. Funcţionarea preţ de câteva minute în condiţii de curgere stratificata va duce la deteriorarea tecii. arunca barele de control declansand reactorul si oprind reactia de fisiune. Astfel. ruperea unei ţevi este similară cu o scurgere. Cu toate acestea caldura reziduala din combustibil continua sa fie eliberata. Există însă o categorie specială de SBLOCA pentru care deteriorarea unui număr limtat de elemente combustibile nu poate fi evitată şi anume evenimentele care afectează un singur canal. SBLOCA PWR SBLOCA pentru reactoarele de tip PWR este reprezentat de rupturi de dimensiuni pana la care reactorul continua sa ramana sub presiune indiferent de locul unde a aparut bresa (rupturi de pana la 12 cm in diametru pentru tevile SPTC). că sistemele de oprire rapidă considerate individual îşi pot exercita funcţia şi că breşa nu se propagă la celelalte canale. Cele mai grave rupturi considerate sunt cele aparute pe ramura rece a SPTC. Sistemul automat de control al reactorului sesizeaza scaderea presiunii. După declanşare. analiza trebuie să arate că vasul calandria rămîne intact. actiunile operatorului nedepinzând astfel de depresurizarea/răcirea secundarului GA. În acest caz.

Alt motiv pentru care sunt oprite este ca la aparitia amestecului bifazic apar vibratii puternice si ar putea intra in cavitatie inrautatind situatia. D. Pompele de circulatie au un fel de sifon pe conductele de sub ele care ramane umplut cu apa. blocand astfel patrunderea aburului din ZA spe GA respectiv spartura. Dupleac. Agentul de racira se pierde destul de rapid ajungand sub nivelul conductelor de intarea iesire din reactor dupa aproximativ 250 de secunde. Aceasta etapa se realizeaza de catre operator prin deschiderea supapelor de siguranta de deasupra presurizorului. Pe termen lung (peste 350s) caldura reziduala este extrasa in acelasi mod ca la LBLOCA. Cand se atinge 70 bar agentul primar din SPTC se transforma in abur.Analize de securitate nucleare. a acestuia. Nivelul presiunii permite la acest moment interventia acumulatorilo si a LPIS care pot introduce debite mari de apa. In legatura cu acest subiect s-au nascut o serie de controverse cu referire la situatia in care pompele sa/sa nu fie oprite la aparitia evenimentului de tip LOCA (SBLOCA/LBLOCA). Acest lucru este conditionat de o depresurizare rapida a secundarului GA si aducerea la o temperatura scazuta foarte apropiata de saturatie. racind partea superioara . ZA este rapid reinundata si adusa la o stare rece. Bule de vapori se formeaza in SPTC si se ridica spre partea superioara a ZA deoarece pompele care asigurau circulatia au fost oprite de catre operator. Ragheb. Apa din ZA vaporizeaza si un amestec apa-abur reuda. Note de curs-2011 3. BIBLIOGRAFIE 1. Presiunea inca suficient de ridicata inhiba activarea acumulatorilor si a LPIS ai ECC care ar injecta un debit mai mare de apa de racire.presiune ridicata dar debit mic. OECD.Nuclear Fuel Behavior in LOCA Conditions-State-of-the-art Report-2009 . abia cand apa din sifon se evapora aburul este lasta sa treaca spre bresa aparand in acest fel o depresurizare rapida a circuitului.Loss of Coolant Accident. Pe masura ce depresurizarea continua ZA poate fi “uscata” a doua oara ca si in cazul LBLOCA. LOCA-2011 2. Generatorii de abur se golesc de apa si se umplu cu abur format in reactor care condenseaza si este reintrodus in ZA. apa din presurizor fiind prima care se va evapora total. M. Daca ar fi lasate sa functioneze ar creste cantitatea de agent primar pierduta prin bresa.