Povestirile

din aceasta carte sunt absolut uimitoare

~i lit'

obi~nuite. Cu toate acestea, ea nu este menita sa glorifice celt mai bizare aspecte ale comportamentului uman. Ea este de fapl o colectie de povestiri despre relatii psihoterapeutice care all produs transformari majore ~i semnificative atat In viata tera peutilor cat ~i a clientilor lor. Sunt povestiri despre compasiune ~i solicitudine, care demonstreaza tipul de angajament pe care II presupune meseria de terapeut. Aceasta nu este 0 carte carl' ~i-a propus in mod deliberat sa faca eroi ~i eroine din terapeu11 (de~i prezinta in multe dintre paginile ei strategiile creative ~I absolut uimitoare ale unora dintre cei mai mari practicieni con temporani). Mai degraba este 0 carte care omagiaza curajul unol oameni care, confruntandu-se cu probleme majore, cu const' cinte ~evastatoare asupra conditiei lor fizice ~i emotionale, all lor. reu~it In cele din urma sa Ie depa~eascar prin eforturi sustinute ~i prin Increderea permanenta aratata terapeutilor

"i::

cv cv
I'tJ :::J

LV)

C'
C

Jeffrey A. Kottler • Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie
Cele mai neobi~nuite 32 de cazuri de psihoterapie

"CI

I'tJ

V)
I'tJ I'tJ

E
cv
"CI

I'tJ

:E

E :::J

• c: o
V>

U

'eu
c:

---,

o
'Q.)

1
III

1
www.edituratrei.1 ()
ISBN 973-8291-9

« >44-

'Q.) Q.)

---,

911789738

IIII

291911

A
TRer

1

Jeffrey A.Kottler Jon Carlson

MUITlia de la

lllasa din sufragerie
Terapeuli renurnili dezvaluie cele mai neobi~nuite cazuripe care Ie-au avut ~i ce ne invala ele despre comportarnentul urnan

Traducere din limb a engleza de Adina Avramescu

A
TReI

Editori: MARIUS CHIVU SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Redactor: DANIELA ~TEFANESCU Coperta colectiei: DlNU DUMBRAVICIAN Tehnoredactarea computerizata: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei KOTTLER, JEFFREY A. Mumia de Ia masa din sufragerie : Terapeuti renumiti dezvaluie cele mai neobi~nuite cazuri pecare Ie-au avut ~i ce ne invata ele despre comportamentul uman / Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson; trad.: Adina Avramescu. - Bucure~ti : Editura Trei, 2004
p. em.

Cuprins
Introd ucere Capitolul unu, Jeffrey A. Kottler Omul care voia sa i se taie nasul Capitolul doi, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie Capitolul trei, Frank Pittman Fixatia orala a albinei bazaitoare 9 17 36 , , .51

(Psihologie) ISBN 973-8291-91-7 l. Carlson, Jon II Avrameseu, Adina (trad.)
821.111

Capitolul patru, Arnold Lazarus o dilema oedipiana :.................................................•.69 Capitolul dnd, William Glasser Nevoia de a manca din lada de gunoi 82 Capitolul ~ase, Domeena Renshaw Penisul care avea nevoie de permisiunea bisericii ..........................•96 Capitolul ~apte, Violet Oaklander Terapie eu un ~arpe TOzator ~i eu 0 ~oparHi eu corn 107 Capitolul opt, Harville Hendrix Cum sa scapi de veehituri ..................................•...............................120 Capitolul noua, Scott Miller Terminatorul s-a trezit Intr-o sectie de boli menta Ie 135 Capitolul zece, 1nsoo Kim Bag Ei au Invatat sa traiasea cu fantomele ........•.....................................147 Capitolul unsprezece, Michael Yapko Femeia care ar fi trebuitsa fie deprimata Capitolul doisprezeee, Albert Ellis Femeia care ura pe toata lumea Capitolul treisprezeee, Bradford Keeney Vraciul care nu a avut niciodata 0 viziune Capitolul paisprezece, Susan Johnson Femeia care s-a spanzurat pentru a vedea de cat timp are nevoie sotul ei pentm a reactiona Capitolul dndsprezece, Ernest Rossi Doctorul hip-nas gase;;te biletele pentm concertullui Michael Jackson 160 175 188

Aceasta carte a fost tradusa dupa THE MUMMY AT THE DINING ROOM TABLE, de Jeffrey A. Kottler ~i Jon Carlson, Jossey-Bass, 2004, San Francisco, SUA

Copyright © 2003 by Jeffrey A. Kottler and Jon Carlson.
THE MUMMY AT THE DINING ROOM TABLE Copyright © Editura Trei, 2004 pentru ediria in limba mmana
c.P. 27-40, Bucure~ti Tel./Fax: +4021 2245526, +4021 2244771

e-mail: offiee@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-91-7

202

215

lIiiiiiii

Neimeyer Reconstruind puzzle-ul memoriei unui metrolog Capitolul optsprezece..... Arthur Freeman Avocatul de co.. Robert A..... Jon Carlson 226 241 Capitolul ~aisprezece.. James F. ..... . Len Sperry Colonelul "pasare" care s-a transformat intr-un elefant Autorii ...... Capitolul treizeci. .... iar mirele trena Capitolul douazeci ~i trei. Brown Alcoolica la trei ani ... Howard Kirschenbaum Clientul care voia ca terapeutullui sa fie altcineva Capitolul douazeci ~i doi. 333 Capitolul douazeci ~i cinci. ~i anume... Joel Bergman Mireasa purta frac... Matt.. Gay Hendricks Minciuna care se ascundea in spatele lui Capitolul douazeci ~i unu.... Michael Mahoney "Nu m-a~ supara sa fiu tipul acela din oglinda" Capitolul douazeci ~i noua..•. Donald Meichenbaum Cel mai negru co~mar al fiecarui parinte Capitolul treizeci ~i unu...... Capitolul nouasprezece... Jay Haley Prostituata de optzeci ~i doi de ani .•...mar Capitolul ~aptesprezece.... sa-ti recuno?ti gre~elile ~i sa fnvefi din de. Karin.. Kirstin...T.. Stephen Lankton Salvat de 0 stafie Capitolul douazeci ~i ~apte. Peggy Papp A treia identitate sexuala Capitolul treizeci ~i doi..... Pat Love de urgenta pentru a rezolva infractiunea de la Burger Joint o hipnoza 258 268 : 280 292 .. Kottler.. David Scharff Revenindu-~i din amintirile regasite Capitolul douazeci~i patm.. fn speranta ca au asimilat Tectia pe care noi am fncercat sa a traim pe viu.... 350 364 368 383 394 402 .. 342 Capitolul douazeci ~i ~ase.6 Jeffrey A. Laura S. ... parcurile de distractie ~i partidele de sex cu mini~tri .... ...306 319 Copiilor no?tri: Cary..416 . Ben ~i Kali.i bestia Samuel Gladding Capitolul douazeci.. Bugental El va ramane intotdeauna un negru Capitolul douazeci ~i opt. Frumoasa . Howard Rosenthal Atacuri de panid provocate de gratarele canalelor.428 .

confruntandu-se eu probleme d\{u . perseverentade care au dat dovada ~i norocul pe care I-au avut de a ajunge in grija unui terapeut extraordinar. Sunt povestiri despre compasiune ~i solicitudine. Aceasta nu este 0 carte care ~i-a propus in mod deliberat sa faca eroi~i eroine din terapeuti (de~i prezinta in muIte dintre paginile ei strategiile creative ~i absolut uimitoare ale unora dintre cei mai mari practicieni contemporani). ea nu este menita sa glorifice cele mai bizare aspecte ale comportamentului uman. Mai degraba este 0 carte care omagiaza curajul unor oameni care. Ea este de fapt 0 colectie de povestiri despre relatii psihoterapeutice care au produs transformari majore ~i semnificative at at in viata terapeutilor dH ~ia clientilor lor. Oamenii care sunt prezentati in aceste cazuri au fost pu~i in fata unor provocari grele ~ineobi~nuite.te mariaceasta carte ascundefacut ef. care demonstreaza tipul de angajament pe care il presupune meseria de terapeut. Diferite sunt doar modul in care ei au incercat sa se lupte cu demonii lor. Povestirile din aceasta carte sunt absolut uimitoare ~i neobi~nuite. eu toate acestea. dar nu foarte diferite de cele pe care poate ca le-ati intampinat voi in~iva in viata.ortUri dar cu siguranta ca yeti avea ocazia sa remarcati aspecte ale personalitatii voastre reflectate in povestirile lor incredibile. foar.Introducere yeti recunoa~te (s-au dintre personajele din pentru a Ie nici unul identitatea).

care avea dificuHati candmghitea. De ce ace17titerapeuli? Trebuie sa avem m vedere ca terapeutii. ca grup profesional. ne reamintim unele cazuri chiar ~i dupa douazeci sau treizeci de ani. De asemenea. de exemplu). Bifrbatul care a confundat-o pe sofia lui. des pre care cititi in ziare sau reviste sau pe care ii auziti minterviuri laradio. allui Sigmund Freud. precum ~i cuprivire la relatiile interpersonaIe. Din anumite motive. In aceasta meserie noi suntem foarte bine pregatiti ~i avem 0 experienta vasta m toate nuantele comunicarii. dar ~i asupra membrilorprofesiei noastre. au 0 capacitate de exprimare ~i de comunicare care ii de~ ta~eaza cu muit fata de celelalte grupuri profesionale. au reu~it m cele din urma sa Ie depa~easca. iar bratul ei drept era paralizat. Suntem buni vorbitori ~i experti m a explicaideicomplexe m termeni u~or de mteles. Era yorba de 0 tanara femeie a carei perceptie vizuala era afectata. psihologice sau de comportament. este semnificativ faptul ca. Kottler. cazurile selectate au fost acelea care se distingeau prin gradullor de "noutate". La fel se poate spune ~i despre alte cai'ti care au urmat in aceasta traditie menita sa prezinte publituluilarg cazuri ciudate. a stat la baza evolutiei ulterioare a psihanalizei.. De ce ajungem oare sa consideram ca un pacient este mai neobi~nuit sau mai special decat toti ceilalti? In anumite cazuri. 0 buna parte dintre acestea au contribuit la dezvoltarea psihoterapiei ~i au reu~it totodata sa capteze atentia publicului. Ne-am intrebat adeseori de ce comportamentul straniu exercita 0 fascinatie atat de puternica nu numai asupra pub licului larg. Mai departe trebuie sa ne gandim ca in cadrul acestei populatii de profesioni~ti. terapeutii au ales sa discute despre pacientul care a fost "primul" mtr-o anumita serie . Ace~tia sunt cei care scriu carti ~i manuale ce stau la baza practicii celorlalti terapeuti. Cel mai adesea. De ce aceste cazuri? In domeniul comportamen~ului uman. s-au gas it nu numai m situatia de a trata primul caz de isterie. am vazut mult mai multe decat ceea ce oferim m aceasta carte m materie de cazuri deosebit de neobi~nuite~i dificile. De asemenea. $i nu numai profesioni~tii au fost interesati sa citeasca despre aceasta femeie care avea ~aisprezece personalitati distincte ~i despre cum a reY:$itterapeutul ei sa faca fata acestei provocari. din miile decazuri pe care Ie-am avut in viata noastra. dar s-au ~i indragostit de particularitatile conditiei Annei (Breuer s-a indragostit putjn ~i de Anna. Toate aceste probleme nu aveau msa cauze fiziceoFreud ~i colegul sau. care sunt cei mai talentati vorbitori din . primul cazdocumentat de tulburare personalitate multipla. ale gem sadiscutam despre unul anume. Josef Breuer. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 11 majore. Cazul Annei 0.10 Jeffrey A. exista un subgrup . ceea ce inseamna ca ele erau cu totul~i cutotul diferite de toate cazurile pe care terapeutulle avusese inainte sau dupa ele. Ei sunt cei mai buni ~i cei mai stra- . a ajuns un best-seller. prin eforturi sustinute ~i prin mcrederea permanenta aratata terapeutilor lor. iar pe altele Ie uitam pur ~i simplu.primul suc~ ces sau primul e~ec. Ei sunt terapeutiipe care ii vedeti la emisiunile de la televizor. primul cazalunei entitati de diagnostic (tulburari schizofrenice sau de personalitate. cu consecinte devastatoare asupra conditiei lor fizice ~i emotionale.mai putin de unulla suta ~ care este mca ~i mai fluent decat restul grupului.cu 0 piflifrie a pus m mi~care 0 intreaga industrie de povestiri despre oamenicu ciudate tulburari neurologice. m problemele legate de conceptualizare.tume. Munca noastra propriu-zisa consta in esenta m a-i convinge pe oameni sa fadi ceea ce ei nu vor sa faca ~i sa renunte la credintele sacre (dar autodistructive) pe care Ie-au avut toata viata. In vremurile mai recente. povestea lui Sybil. fiecare caz pe care barn ales spune tot atat de multe lucruri despre noi ca ~i despre oamenii pe care Ii prezentam. dar asta este aHa poveste).

acum. Ei folosesc metode terapeutiee radical diferite: psihanalitice. Inqiferent de cuvantul pe care-l foloseam pentru a descrie ceea ce cautam. nu numai in ceea ce prive~te varietatea materialului prezen tat. In sfar~it. Kottler. . alti terapeuti au evitat ace~titermeni. De la neobisnuit la bizar . Dar unii dintre terapeutiau interpretat aceasta cerinta intr-un mod diferit: in loc sa se concentreze asupra a ceea ce era cu adevarat ciudat la pacientii lor. era aproape sigur ca terapeutul caruia ne adresam il va inlocui cu un altul. Avand in vedere faptul ca lucram cu persoane cu 0 vointa puterniea ~i care stapaneau foarte bine arta conversatiei.yeti afla despre £elul in care terapeutii lucreaza cu cei mai dificili clienti ~i veti ajunge lao intelegere mai profunda a suferintei umane. interesant sau ciudat.lrulei. ei au ales sa discute despre aceste cazuri ~i din punct de vedere al celor maineobi~nuite aspecte ale lor. Ne a~teptam sa auzim relatari de- spre cele mai bizare variatii ale comportamentului uman ~i. Credeam ca intrebarea principala era destul de clara: povestiti-ne cel mai neobi~nuit caz pe care l-ati avut. Am inceput cu un chestiona. constructiviste. altora le-a pHkutnatura mult mai descriptiva a cuvantului bizar. cognitiv-behavioriste. Uniiau preferat cuvantul memorabil pentru a descrie cazullor. Ei traiesdn regiuni diferite ale lumii. Ace~tia sunt oamenii ale caror voci Ie veti auzi in aceasta carte. Ei au scris majoritatea cartilor importante din domeniu. receptivitatea. dar ~i pe aceea pe care 0 dorea maestrul terapeut cUcare discutam. nu ne-a fost u~or sa pastram disc uti a pelinia previzibila pe care 0 stabilisem initial. Altii redactasera din timp cazullor ~i au vrut sa ni-l citeasca inainte sa vorbim despre implicatiile luL Jar altii au insist at sa ramanem la planul pe care ni~l facusem cu mult timp inainte. consilierii. Pe masura ce adunam aceste cazuri.chiar am trimis din timp participantilor 0 lista cu intrebarile posibile. Acest cuvant nu a fost retinut de toti cei cu care am vorbit.r pentru interviu . ci mai degraba de circumstantele neobi~nuitein care se aflau ei ~i care le-a cerut sa actioneze in moduri uimitor de inventive. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 13 luciti membri ai unei profesii care s-a remarcat deja de mult timp prin inteligenta. obsedant. veti avea privilegiul de a observa indeaproape modalitatile uniee in care unii oameni au ales sa se adapteze la dificultatile prezente in viata lor ~icum cele mai luminate minti alegeneratiei noastre au reu~it sa abordeze situatiile complexe ale acestora intrcun mod care sa duca la vindecarea lor. preferandin schimb expresii precum de neuitat. Sunt specializati in diferite discipline ale psihologiei. ne-am dat seama ca nu exista a metoda universala dupa care sa strucmram interviurile sau capitolele care rezultau din ele. Fiecare dintre conversatiile noastre a fost uniea. feministe. dupa care se ghideaza in practica lor toti ceilalti terapeuti. Aceasta inseamna ca fiecare capitol este diferit de celelalte. In alte cazuri. In aceasta carte veti avea ocazia sa-iauziti pe cei mai mari teoreticieni ~i practicieni contemporanidiscutand despre cele mai ciudate cazuri ale lor. ci mai degraba ca au in'lJentat una.12 Jeffrey A. Initial Ie-am explicat ca noi colectionam povestiri despre cele mai "neobi~nuite" cazuri pe care ei Ie-au avut. Am fost de asemenea surprin~i de faptul ca terapeutii pe care i-am abordat au conceptualizat subiectul propus de noi in feluri foarte diferite. ei au considerat ca ceea ce era memorabilIa ele nu tinea atat de comportamentul bizar al oamenilor. Colectia noastra provine de la treizeci dintre cei mai renumiti ~i mai apreciati terapeuti. Despre multi dintre terapeutii prezenti in aceasta carte s-ar putea spune nu atilt ca urmeaza o orientare teoretiea anume.sensibilitatea ~i comunicativitatea celor care activeazain ca+. dar ~i in alte aspecte legate de stilul ~i structura luL Unii terapeutii au dat dovada de multa deschidere ~i flexibilitate fiind gata sa accepte oriee directie ar fi putut sa ia discutia noastra. desiguri a~a s-a ~i intamplat. psihiatriei. Ca niciodatapana. terapiei de familie ~i in asistenta sociala. In fiecare povestire. umaniste. sistemice ~i a~a maideparte. luand nu numai directia pe care 0 stabilisem noi initial.

In cele din urma. nici macar drepturile de autor. 0 sa aveti impresia ca asistati la cele mai intime conversatii private intre colegi de nadejde. Kottler. De fapt. Ii suntem indatorati lui Laurie Johnson. Un~le masuri de precaufie Una dintre preocuparile majore legate de aceasta carte a fost pastrarea confidentialitatii ~i a intimitatii persoanelor descrise in aceasta carte. Prin urmare. pumele ~i trasaturile care ar putea duce la identificarea pacientilor au fost schimbate.tecat de important a fostrolul pe care I-au jucat in viata ~i in muncCl terapeutilor.nu numai ca ni~te relatari ale evolutiei unor pacienti aflati in suferinta. ei nu au primit nimic in schimb. prima regula a practicii terapeutilor este sa nu se.actioneze in defavoarea pacientuluL Daca ace~ti pacienti descopera t.unii dintre cei mai buni terapeuti ~i teoreticieni din lume . I se cuvin multumiri lui Jean Naggar. Ii suntem recunosdHori lui Alan Rinzler. Singura rasp lata a fost placerea de a discuta cu noi despre cele mai inedite aspecte ale muncii lor. esenta cazurilor ~i invatamintele pe care Ie au de transmis au fost pastrate. Ei au participat la acest proiect pentru ca au avut convingerea ferma . Este adevarat ca terapeutii vorbesc despre cele mai neobi~nuite cazuri ale lor exact a~a cum instalatorii. speram ca se vor simti mandri sa constCj. farmecul ~i profunzimea acestor conversatii sunt asigurate tocmai de spiritulliber ~i informal in care am incercat sa Ie conducem. Le sun tern deosebit de recunoscatori celor care au contribuit la aceasta carte . De~i in unele cazuri dialogul a fost refacut pe alocuri.oricat deincredibile ar putea sa para. Unii dintre pacientii prezentati nu mai sunt in viata. In alte situatii. ca ceilalti terapeuti pot invata foarte multe lucruri din cazurile lor atat de neobi~nuite. Dumneavoastra. Daca inunele cazuri vocile celor care au contribuit la Clceastacarte suna cinicsau critic sau chiar par sa rada pe socotealaaltora. dar 0 data cuacest privilegiu yeti avea oportunitatea unei mai bune intelegeri a contextului in care ele au avut loc. terapeutii au primit din partea pacientilor lor perrnisiunea de a vorbi despre cazurile lor. Unele cazuri au stat la baza elaborarii unor noi teorii in domeniu. al treilea "partener" la aceasta intreprindere. contabilii sau chirurgii discuta despre ale lor.14 Jeffrey A. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 15 Toate cazurile au in comun Japtul ca eleau confruntat te~ rapeutul cu probleme clinicepentru care acesta nu era prega~ tit.pentru ca au acceptat sa-~i sacrifice 0 parte din timpullor spre a realiza aceste interviuri ~i a revizui dupa aceea povestirile rezultate. Ca ~i in cazul medicilor. care a transcris toate interviurile ~i s-a ocupat de corespondenta voluminoasa cu participantii no~tri. ale carui pricepere terapeutica ~i talente editoriale ne-au ajutat sa facem din aceste relatari adevarate pove~ti despre puterea de transformare a oamenilor. Multumiri . ci ~i ca experiente seminale pentru viata terapeutilor lor.invatam din fiecare varia tie care poate aparea ~i ne adaptam metodele pentru ca pe viitor sa se dovedeasca mult mai flexibile ~i mai potrivite. In schimbul eforturilor lor.otu~i o asemanare intre ei ~i cei descri~i in aceasta carte. agentul nostru. Toate aceste povestiri sunt in intregime adevarate . Speram de asemenea ca aceste povestiri au darul de a dezvalui compasiunea ~ipreocuparea intensa pentru pacienti de care au dat dovadaace~ti terapeuti. suntem datori sa omagiem curajul incredibil ~i devotamentul de care au dat dovada oamenii prezen- . este un mijloc important prin care profesioni~tii din orice domeniu i~i imbunatatescperformantele -. dragi cititori. neasumam intreaga responsabilitate in a fi impins lucrurile atat de de parte. Dar in toate cazurile. ele trebuie privite .la fel ca ~i unele dintre caracteristicile ~i cadrelemcare au avut loc intalnirile cu ei pentru a Ie deghiza identitatea.

m timp ce era condus catre eabinetul de consultatii. Acum eram pe punetul de a mcepe sa lucrez cu adulti ale caror probleme erau mult mai serioase. Wisconsin eabinetul vremurilor in era gol. au perseverat ?i de cele mai multe ori au reu?it samvinga dificultati enormepentru a-?i reveni de pe urma unor traumepe care Ie-au suferit m trecut. de avant. Acesta era debutulnoii mele cariere ?i eram hQtarat sa fac tot eeea ce imi statea m putinta.presupunerea mea nu era departe deadevar: zeci de ?iruri de margele ?i lanpri aHlrnau la gatul ?ila mcheieturile mainilor lui. L-am auzit pe pacientul meu chiar mainte sa-?i faea aparitia. Am respirat adanc ?i m-am pregatit saascult povestea intaiului meu pacient. Ei au cautat ajutor. Intr-un colt seafla 0 chiuveta. fkea un zgomot zornaitor de parca ar fi fost legat cu lanpri. msa majoritatea clienWor mei proveneau din randuriIe copiilor ?i studentilor. Nu-mi puteam imagina atunci ce diserepan. une?i a unui birou. Jeffrey A. Cativa ani lucrasem m calitate de consultant psihiatric.tati m aceasta carte. California CAPITOLUL UNU Jeffrey A. In curand s-a dovedit ca. A?teptand sa-mi mtampin primul pacient. pregatindu-se sa-?i mceapa prima zi de practica. Mergand. Kottler Huntington Beach. devenisem destul de agitat. parte era destinata mai degraba cazurilor medicale decat unei clinici psihiatrice cu tratament ambulatoriu. Speram doar<ca problema lui sa faea parte din categoria celor pe care Ie puteam aborda. dar ?i a flexibilitatii de care este capabil fiecare dintre noi pentru a depa?i limitele noastre prezente. Kottler Omul care voia sa i se taie nasul Jon Carlson Lake Geneva. Ei nu au Hicut numai dovada bogatiei ?i diversitatii uimitoare a comportamentului uman. Eram un doctorand plin . tigiu al de consultatii care aceasta. ves- . cu exceptia aa spitalului doua sca.ta se va dovedi intre a?teptarile lui~i eapacitatile mele.

Nu faceam parte din personalul spitalului ~i nici macar nu imi luasem inca licenta in psihologie. fara sa-mi treaca prin minte di pe elll obseda de fapt mirosul de vaca ~i in acela~i timp mi se adresa mie cu apelativul "dom'le". dom'le doctor. in Virginia.. pentru ca intreaga afacere devenise de-a dreptul penibila.Spuneai ceva de 0 duoare. .. Omul din fata mea s-a multumit sa dea din cap. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 19 Halatul de medic .Prin urmare. $osete desperecheate. ma mtrebam cum sa solicit ajutor in caz ca va le~ina.Nu samti mirosul de vacadomle? . dar care fusese destul de cumsecade ca sa-~i lase halatul aici. Totu~i eram destul de agitat. fiecare m contrast evident cu celelalte. . duhne~te.18 Jeffrey A. balanganindu-~i ~uvitele de par pline de margele.Inteleg. .'inteles ca Ie samt mirosulla ferma. dar probabil ca aceasta era valabila doar pentru cazurile de stop cardiac.Ce fel de miros? am sondat eu terenul. piesele tinutei sale zilnice.Aha. Nu-l samtiti? 0 duoare! -Duoare? Am avut grija sa pronunt cuvantul exact cum 11rostise el. Bine ca supervizorul meu nu era de fata. simti mirosul de la vaci? . ceea ce mi-a atras atentiaerau ~uvitele lui de par impletite.cand nu ~tii ce sa spui nu trebuie decal sa repeti ceea ce tocmai ai auzit. Pe buzunarul halatului meu era inscris numele unui doctor plecat de multa vreme. am spus nemtelegand de fapt nimic. Incepusem deja sa-l imit. de~i dupa accent provenea in mod sigur din zona rurala a Virginiei. cu ce pot sa-ti fiu de folos? . Omul avea tenulmchis ?i purta mai multe randuri diferite de haine. administratia spitalului ne recomandase sa purtam aceste halate medicale albe care ne confereau un aer de respectabilitate. Gudat era faptul ca adulmeca intruna aerul Ii din jur. 0 vesta. Doar acolo sta ele.. Acest lucru nu era deloc surprinzator de vreme ce ne aflam chiar la tara. Va zic. I-am mtrerupt eu incercand sa aflu ce voia de la mine. adulmecand aerul din jur ~i tragandu-l adanc m piept. . ne~tiind despre ce vorbe~te. . . am mceput eu pe un ton cat se poate de binevoitor. Invatasem bine lectia . Mi-am adus aminte din emisiunile de la televizor de ceva m legatura cu solicitarea procedurii de urgenta. De~i infati~area sa era izbitoare. La ferma sunt vaci. ziceam ~i eu ca poate ma scapati de mirosul asta! . dar m ultimul timp se simtise atat de afectat incat nu prea mai reu~ise sa munceasca. am aflat ca Manny traia impreuna cu familia sa la 0 ferma aflata destul de departe de ora~. incercand sa-mi dau seama ce era aia 0 vacadomle. binemteles. State am de yorba cu pacientul meu de aproape un sfert de ora ~i tot ceea ce afla- Ii ~----~ . lanturile ~i margelele. $i poate chiar a?a ?i facuse.De miros? I-am intrebat pe acel individ foarte agitat. Nu parasea prea des ferma.. poate chiar mai mult decat pacientul care statea in fata mea. Cu toate acestea. acest miros 11preocupa atat de mult mcat nu se mai putea gandi la nimic altceva. a. Tot ceea ce am putut detecta a fost mirosul de antiseptic din spital ~i pe cel al propriei mele transpiratii. Pantaloni cadrilati.Vacadomle? Imi spargeam creierii. la intamplare. Lucram pur ~i simplu ca intern.Pai. Incercand sa adun cat mai multe informatii.Duoare.Ei bine. . Pentru ca era prima mea zi de munca. mtr-un fel chiar grandioasa. $i peste toate astea. Arata de parca ?i-ar fi ales dintr-o cutie. strambandu-se. . caci ma strad uisem pesemne prea tare sa ma descurc onorabil cu primul meu pacient. . Kottler. duhoare.la ferma.PM da. ~i apoi tragandu-lin piept cu mult zgomot. Duhoare vrei sa spui? Vocea lmidevenise mai vioaie deoarece intelesesem in cele din urma ce voia sa spuna omul din fata mea. Cama~a cu dungi. Parea sa fie african sau poate jamaican. Trebuie sa recunosc ca lucrul asta ma facea sa ma simt oarecum mult mai familiar cu locul. -- . adica de 0 duhoare.

Sperase tot timpul ca ~i eu simteam mirosullor. din anumite motive. In mod cert. .$i cum a~ putea sa te ajut? I-am intrebat pe Manny. nu aveam voie sa fac acest lucru chiar daca primisem un halat alb cu titlul de doctor inscris pe el. dezamagit de faptul ca intelegeam atat de greu. insa taiatul nasurilor ma depa~ea. dar incercam sa ma concentrez asupra posibilitatilor pe care Ie aveam pentru urmi'itoarea mi~care.i prin urmare aveam timp sa explorez ceva mai adanc situatia. Taierea nasului unui pacient nu era tocmai acest tip de tratament. Manny s-a uitat la mine ca ~i cum a~ fi fost un idiot. Manny s-a uitat la mine placid. . Kottler.R. ci mai degraba unul radical ~i direct pentru care era nevoie de aprobarea consiliului de medici al spitalului. Daca nu exista nici 0 explicatie medicala pentru conditia sa. dom'le doctor. Mirosul lor este peste tot. .edinte dubIe. atat pentru a ma calma cat ~i pentru a ma asigura ca nu exista nici un miros de vaca in camera in care ne aflam. cel putin la a~a ceva ma pricepeam destul de bine. Pe cand cei asemenea lui Freud aveau la dispozitie luni daca nu chiar ani pentru a rezolva diferite cazuri. sau cel putin a unui neurolog.. . Un timp nu am facut nimic altceva decat sa ne masuram unul pe celalalt.20 Jeffrey A. Erau atatea lucruri pe care eram gata sa Ie fac pentru a-i ajuta pe oameni ~i in special pe primul meu pacient. Oar se pare ca. . Nu aveam nici cea mai mica idee in legatura 'cu ceea ce se petrecea in mintea lui. iar apoi a cli'itinat din cap. Am respirat inca 0 data adanc. inainte sa trecem la 0 "terapie scurtal' administram un fel de "bandaj" psihologic. de nouazeci de minute. . Faptul ca familia lui detinea la ferma 0 mica cireada de vaci nu parea 0 descoperire deosebit de utila. EI se plangea de faptul ca percepe un miros imaginar cronic ~i suparator de bovina.L. Eu eram cel care ar fi trebuit sa-i evalueze starea mentala ~i sa stabilesc cumva un tratament care sa-i aline simptomele suparatoare ale afectiunii. _ .Vrei ca eu sa-ti tai nasul? Incepusem sa ma simt de-a dreptul exasperat ~i asta nu din cauza a ceea ce discutam.Pai. Atat am putut sa deslu~esc de unul singur. Cum sa dau insa de capatul acestei probleme in cele doar cateva ~edinte care imi erau alocate pentru a-mi consulta pacientul? De~i aceste evenimente au avut loc acum mai bine de douazeci ~i cinci de ani. Aceasta parea sa fie 0 problema care tinea de competenta unui specialist O. imi alesesem meseria pentru ca imi placea sa fac pe detectivul ~i sa merg pana la radacina problemei. Oar oricat de atragatoare mi s-a parut in acel moment optiunea in cauza. dand din cap. eu trebuia sa 0 fac doar in cateva ~edinte. fusese trimis la clinica no astra. In plus. Eram hipnotizat de margelele care se leganau la capatul gaitanelor lui lungi. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 21 sem era ca el simtea mirosul de vaci de la ferma la care locuia. abordand cel mai afectat ~i mai plin de solicitudine ton cu putinta. dupa care urma sa-i trimitem pe oameni inapoi la viata de zi cu zi. Sa-l programez la chirurgie ca sa-i taie nasul? Sa cer 0 consultatie neurologica? Sau poate 0 evaluare psihiatrica? Mi-am amintit apoi ca eu eram evaluatorul psihiatric. Acum era randul meu sa ma simt dezamagit. Cel putin acestea din urma erau prevazute ca . ci pentru ca pur ~i simplu nu-mi dadeam seama ce a~ fi putut sa mai spun sau sa mai fac spre a-I ajuta pe acest biet om aflat in suferinta. atunci inseamna ca ea se datora unor probleme emotionale sau unei traume suferite candva.Vacile este peste tot. a spus el rostind cu grija cuvintele pentru a se asigura ca il pot urmari. probabil pentru ca nu fusese inca detectata nici 0 cauza fizica a afectiunii sale. tulburarea cronica a mirosului de care suferea acest om avea 0 cauza psihologica. a tinut sa explice Manny..$i tu poti sa simti ~i acum mirosul de vaca? Manny m-a privit dezamagit ca ~i cum ar fi vrut sa-mi arate ca ii in~elasem a~teptarile. vreau ca dumneata sa-mi tai nasul.

ce aItceva mai faci ca sa te distrezi? Bineinteles in afara de a-ti petrece timpul cu familia ta. Relatand acum aceste lucruri. Era atat de fascinant sa prive~ti coditele lui impletite leganandu-se muzical inainte ~i inapoi . . punand orice intrebare care imi trecea prin minte. ar putea parea ca ele s-au desfa~urat intr-o maniera logica. cu cine locuie~te. eram mai muIt decat fascinat de viata de la tara. m-am uitat precaut catre ie~irea din cabinet. Manny i~i petrecuse toata viata la ferma ~i parea a fi fericit acolo. Ai 0 prietena sau ceva in genul asta? Manny a ridicat din umeri ~i a privit in pam ant. era chiar bine facut. De fapt. Vreau doar sa ~tii ca putem discuta despre orice dore~ti tu. vite. ordonata. ~i. de data aceasta mai hotarat. De~i parea destul de calm. Manny? m-am aventurat eu. . Kottler. ~i pret de un minut ~i-a ridicat privirea in di- rectia mea.A~adar.Prin urmare. nascut ~i crescut in Detroit. dupa care ~i-a coborat-o iar. Manny tot mai locuia cu familia sa la ferma. nu faceam decat sa vorbesc vrute ~i nevrute.Imi ascunzi ceva. in afara de ceea ce vazusem la televizor.trebare i-a~ fi adresat sau la orice cale pe care ne-am fi aventurat. Cu putin no roc sau poate din cauza insistentei ~i a zelului meu. de~i fusese oarecum izolat (cel mai apropiat vecin era la 0 distanta apn:ciabila). I~i produceau ei in~i~i hrana de zi cu zi. Era acesta un semnal ca puteam sa continuu discutia pe aceasta tema sau ca trebuia sa 0 abandonez? Nu mi-am putut da seama. . Am aflat urmatoarele: de~i avea douazeci ~i ceva de ani (m-am uitat pe fi~a lui pentru ca nu-mi dadeam seama ce varsta avea numai dupa infati~are). Pentru prima data de la inceputul conversatiei noastre parea ca se inchide in sine. Manny. fiind un incepator in aceasta meserie. Era putin cam evaziv in legatura cu acest din urma lucru. In urmatoarea jumatate de ora i-am pus 0 serie de intrebari: uncle anume locuie~te. deschisa. In urmatorul moment acesta a devenit evident pentru mine: ~i-a incolacit bratele lui lungi in jurul taliei ~i s-a aplecat inainte sprijinindu-se pe genunchi de parca ar fi vrut sa se faca mic ~i sa se ascunda de privirea mea iscoditoare. Pana in acest punet fusese deschis la orice in. Pentru ca nu ~tiam cum sa procedez in continuare cu Manny. Simteam acest lucru. am spus bland. Manny nu era un barbat respingMor. iar 0 parte din recoIta 0 vindeau. De~i era imbracat excentric.lumea lui fenomenologica. nu ai 0 prietena? A clMinat din nou din cap. menita sa scoata la iveala orice secrete. . . Sarcina lui era sa scoata vacile (vitele?) la pascut ~i sa Ie aduca inapoi dupa ce i~i terminau "cina". De fapt. am banuit eu. Manny. ne~tiind mai nimic despre aceasta. Cu toate acestea.Iti zisei ca nu am pretina. Apoi a dat din cap ca nu. avea destula vreme sa hoinareasca ~i sa faca ce voia.Am inteles. ce lucreaza ~i cum i~i petrece timpulliber. a~a ca a trebuit sa-l indemn sa vorbeasca despre el mai in amanunt. la emisiunea "Pogoanele verzi". ridicand tonul. Deoa'rece eram baiat de ora~. .ma gandeam eu in timp ce ii puneam intrebarea pentru a treia oara doar pentru a mai urmari speetacolul.Poti sa-mi spui cate ceva despre felul in care iti petred timpul? Aceasta a fost 0 intrebare foarte buna. a inceput din nou Mam1Y in stilul sau laconic. Aveau gaini. Intre timp. chiar daca unul entuziast. bineinteles. de parca a~ fi urmat 0 procedura sistematica. . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 23 Secretul . simteam in atitudinea lui ceva ce nu puteam deslu~i pe moment. aveau vaci sau.sa-i spunem .22 Jeffrey A.Is de la 0 ferma. Pentru prima data Manny m-a surprins. Era clar ca aveam nevoie de mai muIte informatii pentru a ajunge la sursa problemelor sale legate de mHOS. am hotarat sa ma familiarizez cu . cu 0 figura interesanta ~i cum era in floarea varstei mi s-a parut rezonabil sa aflu mai muIte lucruri despre viata lui amoroasa. dar acum dadea inapoi.

Apoi i-a~ fi putut oferi un discurs motivational despre necesitatea de a fi rabdator. .pentru a-i rezolva problemele . In ciuda lipsei mele de experienta. dand din cap. Insa el gasise ca aceste intalniri erau frustrante.nu ne ramasese altceva deeM sa urmam pana la s£ar~it aeeasta linie a cercetarii. Intrueat insistasem sa mergem pana la surse . Chiar ~i dupa ahWa ani. prin urmare. Era ceva in neregula la capitolul asta. Acum mteleg ca aceste situatii nu sunt atM de neobi~nuite la tara. ca nu te vezi cu prea multe femei. Manny. Cu toate acestea. sa Ie scoti m ora~ ~i sa cheltuie~ti multi bani cu ele. terapeutii: ne preeipitam sa rezolvam problemele din cauza propriului nostru sentiment de neputinta.24 Jeffrey A. Imi aduceam mca aminte de ritualurile lungi ~iplictisitoare de dinaintea fieearei mtalniri pe care trebuia sa Ie suport pentru a reu~i sa ma "apropii" de 0 femeie care imi placea..Nu. de a-ti asuma riscurile. M-am gandit sa-i spun ca-i mteleg frustrarea. imi dadeam seama ea Manny are ceva de spus ~i acum era mult mai important pentru mine sa ascult decat sa vorbese. . ?timn ca imi scapa ceva.i nu ai vrea sa-mi poveste~ti? .Spuneai. . Manny chiar avea 0 viata sexuala foarte activa.Inteleg. nu e~ti niciodata sigur ca 0 sa fii tu "norocosul". am decis sa-l ascult m eontinuare. m timp ee racaia linoleul cu varful ghetei lui eu ~ireturi dezlegate.. Oricat de mult a~ fi dorit sa ma concentrez asupra refuzului sau de a se intalni eu fete ~i sa-i atac convingerile sale disfunctionale.Manny. nu voiam sa-l sperii.i m ciuda tuturor investitiilor de timp ~i de bani.A~a-i. despre motivele pentru care nu avea propriu-zis o prietena. N-a~ prea vrea.. sa Ie oferi cadouri. Kottler. . Manny mi-a raspuns ca m general fetele trebuie tratate foarte atent. Trebuie sa spui cuvinte frumoase. Dar eeea ee am invatat m final din aceasta ~edinta a fost ca 0 data ce deschizi 0 u~a nu poti face alteeva deeM sa intri. De fapt.i totu~i nu mi-ai spus tot. inca pastrez convingerea ca de cele mai multe ori aceasta este cea mai mare gre~eala pe care 0 facem noi. De fapt. mtr-un fel. Dar poate ca asta era doar parerea mea pentru ca aveam de-a face cu 0 situatie care depa~ea cu mult ceea ce imi imaginasem vreodata. Nu cred ca a folosit chiar expresia asta.. ca sa zic a~a . el se uita in jos. Am aflat de asemenea. m-am aventurat eu cu grija.. spuneai ca acum nu te mai mtame~ti cu nimeni. Facuse curte m eateva randuri unei vecine ~i ehiar se mtamise cu 0 fata de la ora~ pe care 0 cunoseuse cu ocazia drumurilor sale in aeelloc. dar cu siguranta ca a fost yorba de 0 alta bizarerie eufemistica pentru sex.Nu. daca nu cumva chiar nesatisfacatoare. . Se parea ca Manny incercase 0 vreme sa se mtah1easca cu fete. . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 25 am reu~it m final sa aud 0 versiune mai eompleta a eeea ee faeea Manny zilnie. Invatasem deja terapia cognitiva ~i. . Aveam totul trasat m minte ~i eram fericit ca in sfar~it descoperisem ca puteam sa fac ceva pentruel.Da.pana la radacina. a recunoscut el. de a te aventura m afara zonei de confort. Manny mi-a spus cum i~i petrecea timpulliber ~i de ce nu fusese prea sincer atunei cand declarase ca nu are 0 prietena. ehiar mai mult deeM a~ fi vrut. Am tacut amandoi. . insistand prea mult. de~i nu cred ca aceasta avea ceva in comun eu ceea ce numim noi "iubire". . Cand i-am cerut sa-mi explice mai pe larg la ce se referea. . imi aducea aminte de un copil care fuseseprins cu minciuna. dom'le doctor. Expresia fetei lui devenise destul de transparenta. a~a ca ii intelegeam nemultumirea. De data aceasta. dar care in realitate nu depa~ise mai mult de douazeci sau treizeci de secunde. eu ~i Manny eram cam de aceea~i varsta. eram hotarat sa nu fiu eu cel care rupe primul tacerea. De~i eram casatorit de curand. renuntai la asta. eram gata sa abordez temerile sale irationale legate de e~ec. Scara Dupa 0 perioada de timp care parea sa fi ajuns la cateva minute.

In adolescenta. EI m-a privit suspicios. Apoi. Manny a aflat despre sex privind vacile ~i caii in perioada de imperechere.>inumai atitudinea mea calma. Eram hotarat sa obtin raspunsuri la unele dintre intrebariIe mele.26 Jeffrey A. vacile sunt ni~te animale foarte mari. Eram inca intr-o stare de confuzie. ~i. . cum a ajuns el sa se apuce de asemenea lucruri. ca urmare a celor relatate de el..A~adar. (Nu ~tiusem pana atunci d ele au 0 asemenea perioada.>ice I-a determinat pe Manny sa 0 aleaga pe Mertle ca partenera a sa? . Totodata el vazuse cat de mult ma straduisem sa-l ajut ~i parea ca apreciaza foarte mult acest lucru..A~a-i! a zambit el incantat ca mi-am adus aminte de numele ei. dom'le doctor. Kottler.) Se pare ca el statea ~i se uita cum vreun armasar cu 0 erectie nefireasca se urca pe iapa penetrand-o intr-un abandon salbatic. dupa care a continuat sa-~i frece varful ghetei de podea. am incercat eu iar. iar privirea standard de psihiatru (obi~nuiam sa exersez in fata oglinzii) mi-a inghetat pe figura.Inteleg. am spus. nu-i a~a? . . Cum poate cineva sa fad sex cu 0 vaca? Adica. Mertle e numele ei. dar inainte de a discuta despre asta trebuie sa aflu mai multe lucruri despre ceea ce se intampla. de~i se simtea incurcat el insu~i. vacile sunt ni~te animale foarte mari in comparatie cu oamenii. vreau sa spun.Ai fost impreuna cu vaca asta. ~i din nefericire acum totul imi aparea foarte claro Oar imi veneau de asemenea in minte 0 multime de intrebari. brusc.Nici 0 problema. ii cea mai buna din lot.mai mult. spui ca tu ~i aceasta vacL. vreau sa spun.. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 27 . Avuram ~i noi 0 aventura . va intalneati din cand in cand? Manny s-a uitat direct in ochii mei.. Vedea cum ma luptam cu aceasta situatie ~i. apoi a incuviintat din cap..>inu putea sa fad altceva decat sa se gandeasca la ziua in care va avea 0 prietena cu care sa faca sex. de vreme ce ar fi putut sa se simta ofens at de implicatia ca mama lui semana cu 0 vaca. mi-am dat seama ce voia el sa spuna: Manny facuse sex cu 0 vaca pe nume Mertle. cercetandu-mi atent reactiile. . . . ai. Manny.. aceasta era sursa mirosului de vaca care 11insotea pretutindeni. cu . am ramas stoic la locul meu. profesionalismul ~i sensibilitatea mea superioara m-au impiedicat sa nu cad pe jos doborat de ras sau de ~oc. 0 facem de cate ori simt nevoia. fusese dragut cu ea.. cum sa va spun? E yorba de aceasta vaca cu care ma vad.. . Se vedea cu vaci la ferma? Ce tot vorbea? Tot ceea ce am putut sa fac a fost sa repet ceea ce-mi spusese el.A~adar. Am considerat ca probabil nu ar fi cel mai intelept lucru sa explorez sentimentele oedipiene pe care el le-ar fi putut avea fata de mama lui. Oescoperisem ca unul dintre cele mai importante lu- . Aveam 0 pregatire temeinid in domeniul teoriei psihodinamice a~a ca nu a fost mare lucru sa leg simptomele lui de vina pe care 0 simtea in subcon~tient fata de comportamentul mai degraba neobi~nuit in ce prive~te intalnirile sentimentale. mai mult decat atat. De~i nu prea credeam cele auzite.Oa. venise timpul pentru confesiune. Muream de curiozitate in legatura cu aceasta situatie. . vrei sa spui ca tu . I-am lasat suficient timp pentru a se decide daca are destula incredere in mine ca sa-mi spuna ce nu era in regula.>i. Ei bine. Am dat din cap la fel de firesc de parca el tocmai mi-ar fi spus ca ii plac ouale la micul dejun. a... Manny. . Manny a renuntat ~i ~i-a indreptat eforturile dtre cele pentru care era nevoie de 0 persuasiune bovina. aveam nevoie sa aflu mai mult despre ce se petrecea de fapt. i-am raspuns lui Manny cu 0 voce care speram sa para cat mai ferma. Cu to ate aces tea. In primul rand.A~a e. Mertle. Ma intrebam cum poate cineva sa fad sex cu 0 vaca? La urma urmei. 0 cheama Mertle. Eu ~i cu Mertle. mi-ai spus ca vrei ca eu sa-ti tai nasul. . dupa ce a fost respins de mai multe ori de catre doua fete pe care incercase sa Ie curteze. . tu . pard ii parea ~i mai rau de mine.Pai. Prin urmare..

28

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie

29

cruri legate de profesia de terapeut era ca ajungeai sa-i intrebi pe oameni tot felul de lucruri foarte personale fara ca ei sa se enerveze. Daca reu~e~ti mai mult timp sa pari indiferent, ca ~i cfmd ai mai fi auzit aceste lucruri de nenumarate ori inainte, oamenii iti vor spune cele mai profunde secrete. Ma bucuram de aceasta putere ~i am decis sa aflu cat de departe puteam sa merg. Ca sa fiu sincer, nu eram prea sigur daca in acest felimi urmaream propria curiozitate sau imi ajutam pacientul. - A~adar, Manny, am spus eu pe un ton firesc, cum xeu~eai sa ajungi pana la Mertle ca sa 0 fad cu ea? - Pai, foloseam 0 scara. Aduceam 0 scara pe care 0 tineam eu. Uneori 0 foloseam pentru a fixa stiUpii in gard ~i alte chestii de astea. - Bine, am raspuns. Nu aveam nid cea mai mica idee ce sa fac mai departe. A~adar, te urcai pe scara ... - Exact, a raspw1s Manny zambind timid. Parea ca se simtea mai bine povestindu-mi despre acest rendez-vous secret. Inca nu puteam sa-mi dau seama exact cum se petrecea acest lucru. Cum 0 facea el pe nenorodta aia de vaca sa stea nem~~cata? Trebuia oare sa-~i mute tot timpul scara in jurul ei? Vadi ii place a acest lucru? Ma gilndeam chiar daca nu cumva trebuie sa raportez activitatea lui Manny vreunei agentii guvernamentale care activa impotriva cruzimii fata de animale. $tiam ca eram obligat sa rap ortez cazuri suspecte sau confirmate de abuz sexualla adresa copiilor, dar cazul de fata facea parte din cu totul ~i cu totul alta categorie pe care nu 0 intalnisem niciodata in timpul specializarii mele. Mi-am dat seama ca in momentul acela depa~isem punctulin care informatia pe care mi-o furniza Manny era utila pentru cazul sau. Dar mai aveam totu~i inca 0 intrebare pentru el: Cum 0 alesese el pe Mertle drept vaca lui favorita? Ce anume il atragea la ea? Ei bine, poate ca acest lucru este cu mult peste ceea ce doriti sa aflati despre aceasta poveste. Pentru mine, era ca ~i cum a~ fi trecut pe langa un accident de ma~ina sau m-a~ fi uitat la un film de groaza. 0 parte din mine voia pur ~i simplu sa-mi acopar ochii ca sa nu mai vad toata grozavia aceea, ~i cu toa-

te aces tea, ceva aproape irezistibil ma impingea sa trag cu ochiul printre degetele care-mi acopereau privirea. De9i voiam foarte mult sa schimb subiectul ~i sa merg mai departe, nu ma puteam abtine sa nu-mi pun in continuare 0 multime de intrebari legate de mecanica imperecherii cu 0 vaca. Nu puteam sa cred ceea ce aflasem. Relatilnd despre comportamentullui sexual, Manny oferise 0 ratiune destul de plauzibila pentru faptul ca optiunile lui in materie de "intalniri amoroase" erau preferabile altora. El a explicat ca in felul acesta nu avea nevoie sa ca~tige afectiunea vacilor sau sa cheltuiasca bani cu ele. Ele nu I-au respins niciodata. Aveam totu~i cateva probleme legate de acest lucru, cad ma intrebam daca ele ii acceptau, ca sa zicem a~a, compania ~i atunci cand nu erau in perioada de imperechere, dar mi-am dat seama CEl deja mersesem mult mai departe cu aceasta chestiune decat intentionasem. De fapt, in acel moment ma intrebam cum naiba 0 sa scriu vreodata despre aceste lucruri in insemnarile mele de cabinet. Ce aveam sa-i spun supervizorului meu? Ei bine, cel putin am gasit 0 explicatie plauzibila pentru lucrurile de care se plangea Manny. Se parea ca in cele din urma nu era nevoie sa-i taiem nasul daca reugeam sa-l ajut sa se impace cu comportamentullui. Intrucat timpul alocat ~edintei expirase, i-am multumit lui Manny pentru ca fusese atftt de deschis in privinta situatiei lui ~i i-am promis ca yom continua in saptamana urmatoare. In acest fel am incheiat prima noastra intalnire. Eu, bineinteles, am ie~it imediat din cabinet pentru a Ie spune colegilor mei interni despre acea stranie prima ~edinta prin care abia trecusem.

Parfumul
In urmatoarea saptamana, Manny m-a intihnpinat foarte calduros, cu un zambet largo La ~edinta anterioara nu observasem dH de mult aur avea in gura. Acum puteam sa vad al-

30

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie

31

bul din centrul fied'irui dinte care era imbn'icat in aur. Am observat de asemenea d'i era imbracat ceva mai potrivit decat data trecuta -lucru pe care l-a~ fi considerat in mod optimist drept un semn al progresului daca nu a~ fi simtit mirosul intens de colonie ieftina. Abia puteam sa respir in duhoarea aceea dulceaga ~i bolnavicioasa de English Leather sau de altceva foarte comun. Nu cred ca acest produs a fost creat pentru a fi folosit in asemenea cantitati, iar dupa mirosul insuportabil parea ca Manny i~i turnase toata sticla pe el. Cu toate acestea, parea foarte multumit de el. La inceput, am crezut ca talentele clinice superioare de care dadusem dovada la ~edinta anterioara i-au adus lui Manny ace I nou zfunbet aurit. Trebuia sa fie yorba de ace a legatura empatica pe care reu~isem sa 0 stabilesc cu noul meu pacient. Sau poate ca era yorba de maniera profesionista in care ma infati~asem, imbracat atat de corect in halatul meu de medic. - Vad d te simti mai bine, am inceput eu conversatia. Asta ii permitea sa constate ca eram un observator perspicace al conditiei sale interne. Manny nu a £acut decat sa zambeasca ~i mai incantat. Luminile fluorescente din tavan se reflectau in dintii lui auriti. In acele vremuri, Ientile Ie de contact "permeabile la gaz" pe care Ie purtam faceau ca ochii mei sa fie foarte sensibili la lumina, motiv pentru care clipeam foarte des. Mi-era teama ca dad inchid ochii mai mult timp a~ putea sa pierd ceva foarte important. -- Observ de asemenea ca azi te-ai dat cu foarte mult parfum. - Este colonie. - Exact. Colonie. E ceva destul de tare. Spunand aceasta, am dat din umeri in semn de aparare ~i mi-am mutat scaunul ceva mai departe ca sa pot respira. Ma simteam putin ametit. - La naiba, ai dreptate, a recunoscut Manny. Am folosit-o pe toata pe care 0 aveam.

-Uuuh! A~teptam ca Manny sa-mi explice de ce se daduse cu atat de multa colonie, dar el parea ca avea mult mai multa rabdare decM mine. $i apoi, el nu trebuia sa dea socoteala unui supervizor care dorise sa ~tie de ce nu stabilisem un diagnostic pentru acel caz ~i cu atat mai putin un plan pentru tratament. Pledasem pentru faptul ca aveam nevoie de mai mult timp spre a "aduna informatie". $tiam ca daca a~ fi recomandat amputarea nasului, acest lucru nu ar fi fost bine primit de catre psihiatrii ~i psihologii cu barbi a la Van Dyke, imbracati in haine de tweed ~i fumatori de pipa care stateau in jurul mesei la conferintele noastre dedicate discutarii cazurilor pe care Ie aveam. - Spuneai ca ai folosit tot parfumul pe care l-ai avut, I-am indemnat eu din nou. - E colonie. T'am spus asta. Acum zambeam ~i eu, dar proste~te. Aceasta situatie nu ducea nicaieri. Am incercat din nou. - Poate ca ai putea sa-mi explici de ce te-ai dat azi cu atat de multa colonie. - Mirosul ast' de vaca. Acum nu mai e. Manny parea foarte mandru de el. - Vrei sa spui ca acum nu mai miro~i a vaca? incuviintare din cap. - Asta inseamna ca dupa ultima no astra conversatie ai decis sa, uf, sa nu mai continui cu ... cu scara ta? Pur ~i simplu nu puteam sa pomenesc cu voce tare de problema sexului cu vaca. Dar se parea ca primul meu contact terapeutic fusese atat de puternic ca Manny nu mai prezenta simptomele lui suparatoare. Doamne, eram a~a de bun sau ce? Cand Manny s-a uitat la mine cu oarecare disconfort, mi-am dat seama ca presupunerea mea era incorecta. De fapt, Manny continuase sa faca sex cu vaca in saptamana care trecuse de la ultima noastra ~edinta. Nu se schimbase nimic in aceasta privinta. Singurullucru diferit era ca Manny gasise 0 modalitate de a camufla mirosul care 11deranja de atata timp. EI i~i rezolva-

o

32

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la mas a din sufragerie

33

se singur problema Hira sa aiba nevoie de interventie chirurgicala. Acum el i~i putea continua multumit afacerea lui bovina far a sa mai simta vreo vina suparatoare sau mirosul de vaca. - A mai buna parte, doctore, mi-a spus el inainte sa-mi stranga solemn mana ~i sa iasa pe u~a pentru ultima oara, este ca, la urma urmei, nu trebuie ca tu sa-mi mai tai nasul. $i pot sa-ti spun ca de fapt nici nu ai vrut sa faci asta.

InvaH'imintele ,
De~i au trecut multi ani de cand I-am vazut ultima data pe Manny, inca mai sper ca in cele din urma el a reu~it sa faca tranzitia la 0 relatie cu unul dintre semenii lui. Imi place sa cred cat intr-o masura oarecare, faptul ca a vorbit cu mine ~i ~i-a dezvaluit secretull-a ajutat sa progreseze catre un nivel mai potrivit al interacFunii umane. Cu to ate acestea, pot sa spun ca am fost sigur de un singur lucru, ~i anume ca nu-~i putea permite in nici un caz cantitatea de colonie necesara pentru a se da in fiecare zi acoperind astfel mirosul persistent. Dupa cea de a doua ~edinta, Manny nu s-a mai intors niciodata la clinic a, cel putin in perioada in care am lucrat eu aco10. Aceasta este povara meseriei me Ie de terapeut - foarte adesea nu aflu finalul pove~tii. Clientii pleaca pur ~i simplu. Pleaca ~i nu se mai intorc niciodata. Ei nu raspund la scrisori sau la telefoane. $i in felul acesta suntem lasati sa ne imaginam singuri ce s-a intamplat, uneori cu ajutorul teoriilor inventive ale supervizorilor no~tri. Cand am prezentat cazullui Manny grupului de psihiatri ~i psihologi de la conferintele noastre saptamanale destinate discutarii cazurilor, bineinteles ca au avut 0 zi plina de discutii· Era adunarea distinsa a un or membri proeminenti ai FacuItatii de Medicina, multi dintre ei imbracaF identic, nu in halate medicale ci in costume cu vesta de parca ar fi fost clonele lui Sigmund Freud. Chiar ~i singura psihiatra prezenta purta un costum cu vesta (de~i nu avea ~ibarba necesara).

Acesta era un grup competitiv, a~a ca membrii ei au desfa~urat dezbateri cu privire la cea mai avantajoasa medicatie pentru pacient ca ~i despre cazurile pe care Ie intalnisera in practica 10l~cu mult mai interesante decM cel pe care il analizam. Am incercat sa Ie spun ca Manny nu se va intoarce, ca in loc de Clozaril, Prolixin, Fluanxol sau unul dintre medicamentele lor favorite antihalucinogene, el preferase parfumul, dar ei erau prea cufundati in discutia lor ca sa ma poata auzi. Pareau dezamagiti, daca nu cumva chiar intrigati, de faptul ca nu ma gandisem sa-l invit pe unul dintre ei sa cunoasca acest caz curios pe care il avusesem.

Lenjeria intima
Ma intreb azi ce mo~tenire mi-a lasat Manny. In primul rand, a~ vrea sa-mi alung din memorie imaginea prea vie a lui Manny apropiindu-se de 0 vaca aratoasa cu 0 scara sub brat. Cu siguranta ca am invatat ~i chiar ma pricep sa-mi tin judecatile sub control. De fapt, cazul imediat urmator ce mi s-a repartizat a fost acela al unui cadru universitar care avea ~i el un secret de marturisit. Supravietuisem deja primului meu pacient in incercarile mele de a-mi pastra calmul, a~a ca nu mi s-a parut foarte dificil sa raman netulburat in timp ce instructorul marturisea di se imbraca cu lenjeria soFei lui dupa care simte apoi 0 nevoie incontrolabila de a da fuga in strada. In naivitatea mea, ~i pentru ca nu m-am putut gandi la un alt lucru pe care sa i-I spun, i-am raspuns impulsiv. -Inteleg. A~adar, spuneti-mi in ce problema ati dori sa va ajut? - Pardon? a spus el, sincer incurcat. - Ei bine, am raspuns eu atent, dandu-mi seama acum ca ar fi fost foarte bine sa gasesc 0 explicatie buna pentru raspunsul meu neglijent. Spuneati ca aveti ni~te preferinte sexuale bizare. La fel au foarte multi oameni. va place sa va imbracati cu lenjerie de dama. $i ce-i cu asta? Pur ~i simplu ma intrebam ce este in neregula cu acest comportament ~ipe care doriti sa-l modificati?

34

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la mas a din sufragerie

35

Nu era yorba, bineinteles, de ce am spus ci de cum am spus care i-a indicat tanarului profesor ea nu eram deloc oripilat de confesiunea lui. Desigur, comportamentul era un pic cam neobi~nuit, in special in ce privea fantasmele lui obsesive legate de fuga prin vecini imbracat cu sutien ~i chiloti, dar, la naiba, auzisem 0 gramada de lucruri mult mai ciudate stand intr-un bar. Profesorul m-a examinat foarte, foarte atent, cautand un semn al dezgustului sau chiar al vreunei judecati critice. Dar deja petrecusem ceva vreme cu Manny. Nu doar pretindeam ca sunt neutru, dar chiar a~a ma simteam in sinea mea. Dobandisem deja unul dintre cele mai importante talente ale terapeutilor: cum sa incetezi sa-i judeci pe ceilalti. Dupa tot ceea ce auzisem pana atunci, oamenii puteau sa-mi spuna orice fara sa obtina vreo reactie puternica din partea mea. Cind I-am intalnit din nou pe acest instructor, in saptamana urmatoare, mi-a spus ca fantasmele lui recurente ll,cetasera. Teoria lui era ca faptul ca eu il acceptasem I-a facut sa se simta atat de minunat incat ru~inea pe care 0 avusese initial s-a diminuat substantial. $i chiar m saptamana care a Ufmat primei noastre ~edinte el a dezvaluit unui prieten secretullui, iar acesta a reaqionat aproape m acela~i fel ca ~i mine. De fapt, individul i-a imparta~it la randullui propriile sale preferinte sexuale ciudate. Cfmd ne-am mUilnit pentru ultima data, doua saptamani mai tarziu, instructorul mi-a spus aproape cu regret ca nu mai simtea nevoia sa se imbrace cu lenjeria sotiei lui. Intr-un fel, acest lucru parea sa fie 0 pierdere pentru el, ca ~i dind ar fi fost nevoit sa lase un anumit lucru m urma, de;:;iprobabil unul nesanatos, pe care 11considera mea placut. El fusese "vindecat" de problema sa in primul rand de catre puterea de acceptare din partea oamenilor. Pentru ca nu-l judecasem la modul critic ~i nu reactionasem negativ fata de dezvaluirile lui, el a mceput sa se accepte pe sine ca un om caruia uneori ii place sa se imbrace cu lenjerie de dama, a;:;acum fac ;:;ialti barbati. In acest caz, "vindecarea" nu a constat atat de mult in stoparea comportamentului - de;:;ifrecventa lui s-a diminuat sub-

stantial - dit in acceptarea faptului ea el nu era 0 persoana rea, dementa, doar pentru ca prefera 0 placere stimulativa care nu dauna nimanui. Nu am uitat niciodata aceasta lectie, cel putin atunci cand e yorba de munca mea. Totu~i ceea ce ma macina m continuare este faptul ciiadeseori m viata mea personala nu practic ceea ce fac cu clientii mei, cel putin m ce prive~te aceasta dimensiune. De indata ce 0 persoana intra m cabinetul meu, pot sa ascult orice imi spune tara sa am aproape nici 0 reactie negativa. La naiba, am intervievat criminali in serie ;:;iam ascultat marturisirile lor criminale fara sa am nici 0 reactie vizibila (~i nid chiar interna) fata de ceea ce auzeam. Dar 0 data ce ies din arena profesionala, pot sa fiu la fel de critic, de rautacios ;:;ide ironic ca ~i cei mai buni dintre ei. Dacii observ ca cineva nu traie~te conform standardelor me Ie neobi~nuit de ridicate, dau din cap dezaprobator. Daca cineva se mi~ea mai mcet dedH cred eu ca trebuie sa se mi~te, atunci devin extrem de nerabdator. Adevarul pe care eu nu vreau sa-l recunosc este cii (mea) nu am invatat sa transfer total a mea aeceptare ~ijudeeata necritiea fata de cei care vin la mine la cabinet asupra celor din viata mea personaM care conteaza eel mai multo Dupa cum sigur v-ati dat seama din aceasta confesiune, sunt la fel de neiertator eu propriile mele slabiciuni ea ;:;ieu scaparile celorlalti - cel putin ale celor care nu sunt clientii mei. Dar unul dintre luerurile minunate legate de munca mea este ca m permanenta reflectez la ceea ee fac, la cum fae ;:;ila felul m care pot sa-mi traiesc viata mult mai functional. Totul a ineeput eu Manny.

Mumia de la masa din sufragerie CAPITOLUL DOl 37 Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie A aceasta carte. Pentru a putea face acest lucru. Parintii erau muncitori intr-o fabrica. devenea tot mai evident ca ceea ce i~i dorea cu adevarat era sa fie femeie. In s~mn de buna-credinta el mi-a adus ghilotina lui pentru penis care era inca neterminata. Li'l Ricky era un barbat la patruzeci ~i unu de ani care. Pur ~i simplu eli~i dadea jos toate haineIe ca sa se plimbe pe strada imbracat doar in scutece. familia lui era foarte alarmata de aceasta situatie. £In Omu! care purta scutece Gandindu-ma la cazurile me Ie cele mai remarcabile. El construia in secret 0 mica ghilotina cu care intentiona sa-~i taie penisululdeplinindu-~i astfel visul. Parintii lui Li'l Ricky erau de-a dreptul innebuniti de felul in care ajunsese fiullor ciudat. Pe masura ce discutam cu Li'l Ricky. dar se pare ca nimic nu mergea. dupa propria sa declaratie. A fost destul de greu sa aleg doar unul sau doua din toate aceste cazuri. care nu avusesera niciodata 0 casa a lor. Li'l Ricky era singura lor ruda. mi-a marturisit ca spera sa faca aceasta in biroul meu. 0 sa incep cu cateva cazuri mai scurte. dupa care am sa trec la evenimentul principal. In mod cert. Cred ca suma totala terapie ce ma pregiiteam sa scriu contributia mea la se ridica la aproape cincizeci de mii de ore. avand in vedere di greutatea lui se ridica la mai bine de vreo doua sute de kilograme. dar Ul cele din urma a trebuit sa admit ca uneIe dintre ele ie~eau cu adevarat in evidenta. Nu sunt specialist ill asemenea probleme. In final. Nu trebuie sa se illteleaga ca Ie purta pe sub haine. am incercat sa calculez cate ~edinte de timp facusem in viata mea. avea 0 dorinta compulsiva de a ie~i in public imbracat in scutece. Chiar a~a. Ei facusera tot ce Ie statuse in putinta pentru a impiedica ie~irile lui ill scutece. Erau foarte ingrijorati in ce prive~te viitorullor ~i se gandeau ca nu aveau cui sa-l lase in grija pe fiullor. 9i cum incepuse sa capete incredere ill mine. avea nevoie de ceva illdemanare ~i de 0 sluj- . imi vine in minte un individ care era cu adevarat ie~it din comun. Cum era de a~teptat. dar mi s-a parut ca aparatul cu pricina ar fi putut fi foarte operativ la astfel de treburi. Au fost incantati de aparitia copilului. In cele din urma s-a aratat dispus sa accepte scuza ~i sa-~i amane planul cel putin pana in momentulul care i~i va putea permite 0 operatie propriu-zisa de schimbare a sexului. cele mai neobi~nuite sau mai bizare. Erau ni~te oameni simpli. cupluri ~i persoane individuale. Acest lu- cru nu era prea u~or. El trebuia sa fie ajutat sa depa~easca acest rol infantil ~i sa-~i asume responsabilitatile unui om matur. Li'l Ricky avea nevoie sa fie adus pe calea cea buna. Singurullucru care mi-a trecut prin cap pentru a-I face sa renunte la aceasta idee a fost sa-i atrag atentia ca secretara mea va refuza sa curete mizeria care ar rezulta ill urma acestei operatiuni. de~i ar fi preferat sa aiM 0 fetita. Li'l Ricky a venit pe lume cand cei doi soti trecusera de patruzeci de ani ~i se consolasera deja cu ideea ca nu vor avea niciodata un copil. pe care Ie-am petrecut cu familii. s-au decis sa-l inchida pur ~isimplu in camera lui pe timpul noptii ca sa nu-i mai faca de ras defiland pe strazi cu burta lui rotunda care se revarsa peste scutece. de-a lungul a peste treizeci de ani.

Nu am prea multa experienta in acest domeniu. Aceasta este 0 specialitate destul de noua.Sun de la sediul asociatiei de stat OZN. Ea 11trimitea in camera lui. ne int~ebam daca nu vreti sa acordati consultatii in acest domeniu.Dr Carlson? a intrebat 0 voce impersonala. $titi. dovedita de mica ghilotina pe care 0 construia. incercand sa dau de cap at tuturor aces tor lucruri. . ele se vat inmulti. $i. ma gandeam eu. tinem evidenta aparitiilor 9i oferim sprijin celor care au fost rapiti. dar aceasta persoana era pU'lcuta 9i. Jon Carlson ba.Bineinteles. Nu 9tiu la ce ma a9teptam din partea cuiva care s-a aflat pentru un timp pe alte planete 9i de asemenea a cruatorit de la una la alta. a reu9it sa se duca in fiecare zi la lucru fara sa poarte scutece . nu.Banuiesc ca nu pot decat sa contez pe cuvantul dumneavoastra in aceasta privinta. Presupun ca nu sunt prea multi profesioni9ti care au a9a ceva. . obiecte zburatoare neidentificate.in ce ma prive9te. Acesta este unul dintre aspectele care imi place eel mai mult la munca mea. Intrucat parea sa aiba 0 inclinatie artistic a deosebita. hm. iar celalalt adora sa puna u~ile la pamant. Kottler. Se pare ca se indragostise de un baiat care lucra la circ. v-am telefonat pentru ca ma intrebam daca nu cumva lucrati cu oameni care au avut asemenea intalniri. C'lnd I-am vazut ultima oara. locuia inca cu parintii. Acesta i-a spus di era trapezist de9i mai degraba arata ca unul dintre baietii care montau instalatiile 9i aveau grija de ele. La naiba. . foarte inteligenta.E in regula. Dar motivul pentru care venise sa ma vada nu era nici pe departe acesta. Cu ce va pot fi de folos? . domnule doctor. Dar nu acesta a fost cel mai ciudat caz pe care I-am avut.Jeffrey A. cu cat este cineva mai ciudat cu atat mai bine. 9i-a facut aparitia in biroul meu 0 femeie cu 0 infati~are destul de comlma.sau eel putin fara ca acestea sa se vada. Mumia de la masa din sufragerie 39 Un non mod de a trimite pe cineva la medic Cu cativa ani in urma am primit un telefon cam ciudat. Inainte sa aflu mai multe despre acest c'omportament ciudat. De fapt. Dar sunt sigur ca. -OZN? . credeti-ma. voi consulta aproape orice persoana care imi trece pragul . Penisullui ramasese insa intact. El a acceptat sfatul meu 9i in cele din urma a gasit sa lucreze ca grafician. Fiul spargea u~iIe din casa. Noi monitorizam aceste activiHiti in cadrul statului. . . OZN. dar fara sa reugeasca sa opteze pentru 0 specialitate principala sau sa absolve. E cum nu se poate mai bine. In fine. Ea i9i petrecuse aproape 9apte ani la colegiu. . pe masura ce aceste intalniri se vor inmulti. am spus eu. am raspuns bucuros. Dar era mai mult decat atat. un baiat 9i 0 fata. intalniri.Rapiti? .Ah. Unul dintre copiii ei tocmai s-a alaturat circului. . spre surprinderea mea. La putin timp dupa aceasta convorbire. .Da. .Da.Da. femeia m-a mai informat ca fata ei a paras it de curand ora9ul in care tocmai se instalase circui. adunand un credit de peste doua sute de ore.Da. iar el se enerva ~i dobora u9ile. Femeia avea doi copii. a raspuns'vocea cu 0 aroganta de parca a9 fi fost un idiot care nu era in stare sa-~i dea seama cu cine vorbe9te.A. Aceasta femeie se intaJne9te cu extratere9tri. . yeti intalni tot mai des asemenea persoane. Mai mult dedH atat. Ne intrebam daca ati ajutat vreodata pe oamenii care au vazut extratere9tri sau care au fost rapiti de ei.In talniri? . Pentru un moment am crezut ca persoana respectiva pusese telefonul pe speaker. i-am sugerat sa incerce sa caute un loc de munca unde sa-9i val orifice acest talent. Cred ca problema ei era ca nu putea sa se concentreze. Era vorba de 0 fraternitate sau de cine 9tie ce organizatie profesionala la care ma asociasem uitand intre timp sa platesc cotizatia? Fac parte din atat de multe asociatii indH imi este greu sa tin evidenta fiecareia.

In cele din urma mi-am dat seama ca. miercuri ?i vineri. poate putin cam plinuta. La ?edinte am avut intr-adevar parte de descrieri foarte vii ale rapirilor ei.Imi pare foarte rau. Se pare ca nervozitatea Trinei se extindea ?i asupra felului in care incerca sa-?i organizeze viata.40 Jeffrey A. Am venit pentru ca ei mi-au spus ca trebuie sa discut cu cineva des pre extratere?tri. tratamentul s-a axat pe preocuparile ei mult mai pamante?ti. Aproape ca ajunsesem aici eram la cativa kilometri . foarte rau. venea intotdeauna mai devreme. 0 auzeam intrand in camera de a?teptare cu zece. Despre ce ai vrea sa vorbim astazi? . Duminica ei ar fi procedat prin rotatie.Pare un aranjament echitabil. Piatra Primullucru pe care I-am remarcat la Trina a fost nervozitatea ei accentuata. ne?tiind ce altceva sa zic. Masura camera de la un capat la celalalt. Tocmai incepusem sa ma uit pe 0 lucrare. era tendinta de a-?i legana intruna piciorul atunci cand vorbea. care mi s-a parut cam nelalocullui. . martea. in comparatie cu celelalte probleme pe care Ie avea. Apoi a hotarat ca fiul ei sa urmeze un tratament medical. am observat eu. uitandu-se cand in dreapta cand in stanga ca ?i cum ar fi cautat pe cine va care s-ar fi ascuns acolo. am fost foarte surprins cand. care se refera la 0 familie pe care cu siguranta nu 0 veti uita. miercurea ?i sambata urma sa-?i petreaca noaptea cu sotul ei. era ca ?i cum mi?carile piciorului erau conectate la activitatea creierului. Haide sa vedem despre ce este yorba. Kottler. iar in zilele de luni. . aceasta era de-a dreptul minora. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 41 Se pare ca faptul ca locuia cu sotul ei ?i cu un fiu furios nu o impiedicase sa-?i invite iubitul sa se mute cu ei.Bine. In primul rand a pus capat aventurii ei obligandu-l pe prieten sa se mute de la ea. . de altfel.A?a credem ?i noi. In cele din urma ea a fost in stare sa puna ordine in familie. Singurullucru in legatura cu ea. . Grice a? fi spus. mult mai bun. reflecHind ceea ce gandea sau vorbea in acel moment. .mi-a facut impresia unei persoane bine facute ?i atragatoare. am asigurat-o eu din nou. Dar nu acesta este exact cazul despre care doream sa va povestesc. Singurullucru pe care se parea ca nu puteam sa-l rezolv erau pretinsele ei contacte cu extratere?trii. Era deosebit de atenta in ce prive?te punctualitatea. Imi pare foarte. In afara de aceasta nelini?te evident a . Dar nu ma aflu aici pentru a discuta despre asta. .Am vazut 0 piatra in mijlocul drumului. nu i-a permis sa revina acasa decat cu conditia sa-?i plateasca chiria sau sa se intoarca la Hceu.Pur ?i simplu nu am putut sa-mi scot din minte imaginea acelei pietre a?ezate acolo. intr-o zi. s-a scuzat ea.A! am exclamat eu neavand nici cea mai mica idee despre ce ar putea sa insemne asta.Ei. ea insista asupra faptului di nu putea controla aceste relatii extraterestre. . a raspuns ea.Pur ?i simplu nu am putut. am spus eu. cu prietenul ei.?i.cand mi-am dat seama ca trebuie sa ma intorc ?i sa iau piatra. Indiferent de ora la care erau programate intalnirile noastre. Am trecut pe langa ea cu ma?ina. . Mai am unul. uneori chiar cu 0 jumatate de ora inainte de ora fixata. a continuat sa se scuze in legatura cu intarzierea ei neprevazuta. cu aproape 0 jumatate de ora intarziere. Am observat ca in timp ce vorbea piciorul ei facea mi?cari circulare foarte largi. Intr-un fel. trebuie sa recunoa?tem ca majoritatea oamenilor care vin la mine sunt un pic tematori .Nu e nici 0 problema. Cu toate aces tea. Astfel. $i astfel a inceput relatia noastra terapeutica. . cincisprezece minute. . Cat despre fiica sa. La ?edinte. nu a aparut la ora stabilita. nu-i nimic. Eram destul de multumit de progresul ce-l il facusem. Astfel. cand Trina ?i-a facut aparitia.

>ineciudateniile noastre. Era un individ inalt. nu era un tip urat. . pe care am a.>. Dupa mi. . . a eontinuat Jake.Vedeti.>i trebuie sa reeunose ca avem . Cu un nume ea asta. de.>or sa te pierzi in toata multimea aeeea de detalii. Jake. ea . o -A.-am dat seama ea avea sa urmeze 0 poveste foarte interesanta.Spune-i odata. intorcfmdu-se eatre mine: Numele ei este Melba. voiam sa aflu unde dueeau toate aeeste lueruri. mi.>isimplu obi..>i. Bineinteles ea voiam.Spune-i .Cored. a zis Trina lovind eu pieiorul in aer. matahalos. Nu voiam sa-I ranese sentimentele. eu 0 tunsoare dezordonata. .Vedeti. spalandu-. iar sora sa loeuia singura la a ferma izolata . s-a rastit Jake la sotia lui. Sora mea ne-a intrebat daca vrem sa vedem 0 fotografie a prietenului. a raspuns Jake. . eram eu totii aeolo. dar avea 0 fata draguta. . In orice eaz.. . . $i de asemenea trebuia sa revin la istoria familiei Trinei.>edinta urmatoare. mi-a marturisit ca daea ar slabi cateva kilograme s-ar putea intelege mai bme eu sotul ei. Toata lumea a ramas surprinsa . .. S-a uitat la mine eu un zambet larg pentru a ma asigura ca urma eeva tare. la ee te poti a.. a .Ai faeut tot drumul inapoi pana aeasa daar ea sa eulegi o piatra? Speram ea intrigarea mea s~ nu razbata in tonul eu care ii pusesem intrebarea. sora mea . Eram eu totii in easa surorii mele cand ne-a anuntat aeest lueru. .. Iar tatal ei era un alcoolie agresiv. a ineeput el sa ma informeze. am spus eu ineereand sa-l fae sa revina la povestea initiala.>a. Apoi.Tu vorbe.Spuneam . Am fost de acord eu el.Spune-i numele ei.>ibiscuitii. Fotografii de familie data ee am reu. .>nuita.deci m-am uitat la fotografie . ea are fata asta.>i-aframantat ineontinuu palmele. . . BUle. La un moment dat am simtit nevoia irezistibila de a-I oferi un sapun. fata toemai s-a logodit eu baiatul asta.Adica nepoata ta.. Era u. eu familia aia a tal . La . a ineeput sa-mi povesteasea despre familia ei. in eaz ea eineva ar fi vrut sa-l vada pe proaspatullogodnic al Melbei. Nu arata ea un maneehin sau eeva de genul asta. I-am ineurajat eu. Nepoata mea. dupa care a ineeput sa se eaute in buzunar pentru a-mi arata dovada.Cored.>te-te.42 Jeffrey A. ea .>i. A.Sigur ca da. eu atat mai mult eu cat vedeam cat de ineantata era de faptul ea fiiea ei urma sa se marite. . trebuia sa-l lase sa vorbeasea.>i care parea . familia sotiei mele este destul de ciudata. aruncandu-i sotiei 0 privire plina de repro.Spuneai ca ai 0 nepoata care toemai s-a logodit. I-a intrerupt Trina.trebuie sa reeunose.>i piciorul.>imai nervos deeat sotia lui.Unde ramasesem? a intrebat Jake. .. eu diametrul de cativa eentimetri. a intervenit Trina. in mijlocuI tuturor aeestor relatari despre familia.Ei bine. A ras nervos seuturandu-. .. In ee ma prive.>ezat-o eu grija pe biroul meu. Trina a venit impreuna eu sotul ei. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 43 .>tepta ea aeeasta fata sa se marite vreodata.>te.Bine.Nu prea inteleg ee vrei sa spui. Se pare ca purta aiureala aia tot timpulla ea.Toemai ii spuneai eeva despre biseuitele ala nebun de Melba. Mi-a mai spus ea fratele ei era homosexual. A dat din cap trista.>i mainile eu .>ti.Cored.>it sa treeem de piatra. . Trina eredea ca mama ei era lesbiana. . Era 0 piatra pur . Kottler.>inoi in. Prin urmare.>irestul.Potole. a sarit Trina nerabdatoare. pentru ca nimeni nu se a. Pe tot pareursul intalnirii . . $i apoi. poate ehiar mai mult deeat a mea. A seos imediat poza din geanta.eel mai apropiat veein se afla la vreo zeee kilometri.>imai multa ravna.>tepta.>earea mainilor lui la care era aeompaniat de pieiorul saltaret al Trinei.>icum s-ar fi spalat. i-am venit eu in ajutor.

0 erectie? am intrebat eu nefiind sigur ca am auzit bine. Oar lucrul cel mai suparator pentru Trina era ca nu reu~ea sa slabeasca indeajuns. Oar chiar daca in aceste probleme sunt implicati de regula atM sotul cat ~i sotia. terapia a mers destul de bine. daca era sa ma iau dupa barometrul piciorului ei. domnule. Era foarte eiudat. la randul tau. Avea doar cativa prieteni. . Piciorul ei a inceput sa se legene atat de tare inainte ~iinapoi incat am crezut ca i~i va pierde pan. In cele din urma ea s-a gandit ca ar fi bine sa incerce la singura ruda care mai era in viata in afara lor. In plus. nimic nu se compara cu 0 soacra mandril. Nu se simtise niciodata acceptat cu adevarat de membrii acesteia. Kottler. pentru ca sotul ar fi evitat sa mai vina. . dar nu a primit vreun raspuns. ~i a ras din nou nervos. . a spus sotia lui. Ea purta peste tot pe unde se ducea poza asta eu el ~i eu eoco~elullui. Nu eram prea sigur unde vrea sa ajunga dar. Trina a incercat sa vorbeasca cu fratele ei homosexual. Apoi Trina a sunat-o pe sora ei. care i-a dat 0 multime de informatii. Am observat ca ticurile lor nervoase pareau ca se diminueaza in timp. ~i nebuna de sora-mea era a~a de mandra ca fata ei se marita eu tipul asta. In putinele ocazii cand cineva a ridicat receptorul. Marturisirea asta parea sa 0 intristeze. A sunat-o de mai multe ori acasa.Ei bine. avea 0 scula imensa care statea in erectie. . aproape in toate cazurile.44 Jeffrey A. provii dintr-o familie cu multe probleme. . am ajuns amandoi la concluzia ca traia cam izolata. L-a privit intrebator pe sotul ei care de data aceasta nu a mai provocat-o in nici un fel.Da. despre matu~a ta ~i despre toti ceilalti. Desigur.Nu uita sa-i spui doctorului despre fratele tau. I-am ajutat sa invete sa se asculte ~i sa nu se mai intrerupa unul pe celalalt. a inghiontit-o Jake. dar care nu erau nici recente ~i nici utile la ceva. am incurajat-o eu. . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 45 . . Trina nu 0 vazuse ~i nici nu auzise nimic despre ea de foarte mult timp. Trina s-a oprit brusc ca ~i cand nu ar mai fi vrut sa mearga mai departe.Da. ei stau mai mult in casa. nefiind niciodata in preajma sotului sau a eopiilor ei. s-ar putea spune ~i a~a. ea este eea care aduce euplulla terapie. astfel incat au ajuns sa aiba 0 comunicare mai buna. Dupa acest incident.Bine. a spus Trina. . matu~a ei.El se refera la fratele meu care este un fel de homosexual ~i la matu~a mea. i-a spus ca aceasta este ocupata ~i ca nu poate veni la telefon.Jake.Vrei sa spui ca ei nu prea ies? am grabit eu lucrurile.Ei bine. In primul rand. Trina. in fotografia aceea individul era eu pantalonii in vine. de vreme ce ea era persoana pe care trebuia sa 0 ajut. Trina a ajuns sa inteleaga ca nu va face progrese daca nu va reu~i sa comunice cu rudele ei ~i sa Ie inteleaga mai bine.Matu~a ta nu se simte foarte confortabil in prezenta altora? Trina a ras nervos. de ce nu-i poveste~ti doctorului ~i alte lucruri despre familia ta trasnita? Lui Jake insa nu-i place a sa fie in centrul atentiei ~i ar fi vrut ca eu sa ma intorc la Trina. iar cu cei din familia ei se vedea foarte rar. sotia e cea care este considerata drept pacient. unul dintre copiii ei probabil. Se parea ca matu~a disparuse. spuneai ca. am invatat sa nu pun aceasta chestiune prea repede pe tapet. Cu timpul. ~i apoi trebuie sa recunosc ca ma vad foarte rar cu familia mea.toful. Matu~a de mult pierduta . Probabil ca 0 seotea din geanta cand se ducea la piata ca sa 0 arate vanzatorului sau oricui era prin preajma. cea despre care imi spusese ca este timida. . Ea ~i cei din famila ei traiesc cam izolati. . De~i s-a bucurat sa 0 vada. el nu prea a avut ce sa-i comunice despre restul familiei. Spunand aceasta. 0 persoana timida in felul ei. Acesta nu mai avea nici un fel de relatii cu familia. ~i avea 0 erectie uria~a. . A~ putea spune ca toti din familia asta sunt cam excentrici.Da. povestea aceasta avea sa 0 depa~easca cu siguranta pe cea despre nepoata lui Jake ~i logodnicul ei. am observat eu ne~tiind ce sa mai spun.

Nu.Se pare ca ceva te-a suparat in mod deosebit azi.Asta e grozav! . .Asta inseamna ca erati foarte ingrijorati. nu mai era atat de nervoasa ~i se arata mult mai cooperanta.Ei bine. mi-am dat seama ca nici macar nu vorbisem cu ea la telefon in tot timpul asta. Era atat de suparata incat pana ?i piciorul ei ineetase sa se mai mi?te.Vrei sa spui ca a murit eu cateva zile in urma. lasand-o sa se lini?teasca. ei Ie-au raspuns ca era in baie. Intr-un final le-a deschis unchiullor care le-a spus pe un ton ferm ca matu?a nu poate veni la u?a. nu e yorba de pietre. Mumia de la mas a din sufragerie 47 tot. ~i asta a fost Mumia La urmatoarea ?edinta. . . politia a obtinut un mandat. ce se intampla? . dintr-o data. . . Ma intrebam daca nu cumva ai gasit 0 alta piatra pe drum. Eram intr-o dispozitie buna a~a ca am intrebat-o: .Nu. . ?i politi?tii s-au dus acolo ca sa vada ce se intampla. am spus eu.La naiba. Noi doua fuseseram foarte apropiate candva. Cand politi~tii au intrebat de matu?a mea. ?edinta no astra a luat sfar?it. Fata Trinei se umpluse de lacrimi.Este moarta de mai multa vreme. .In cele din urma am sunat la politie pentru a verifica cum stau lucrurile. . Au batut la u~a. presupun ci'inu mai aveti ce sa faceti. Ei I-au avertizat ca vor reveni cu un mandat de perchezitie. -. dar de fiecare data unchiul ii alunga spunandu-Ie ci'imatu?a efectiv nu era disponibila. . de fapt este moarta.Atunci. dar acesta le-a raspuns ca nu au decat sa faca ce vor. . Jon Carlson In final. Trina a venit din nou singura. Am taeut 0 vreme. au plecat cu ma?ina acasa la ruda lor pentru a vedea cum stau lucrurile.In situatia asta. . -. -. Trina a persistat in eforturile ei de a intra in legatura cu matu?a de mult pierduta pentru ea. dar au gasit-o pe matu~a mea. Astea fiind zise.Spuneai ca ati sunat la poliFe.Dumneavoastra nu ati fi fost? Vreau sa va spun ca nu 0 mai vazusem de ani de zile. au ciocanit la u?a.Nu. Ei au continuat sa strige. ea a lncetat sa mai tina legatura cu mine ~i cu toti ceilalti.Ce vrei sa spui? Matu?a ta se ratacise? . a raspuns Trina printre lacrimi. -Moarta? . A luat legatura cu fratele ei pentru a 0 ajuta ?i. iar politi?tii au fost nevoiti sa pIece. $i pe masura ce ma gandeam la acest lucrul. vreau sa spun ca politia a gasit-o. De data aceasta insa. dupa care.A~a ci'ine-am mai dus de cateva ori acolo. Kottler. mi-a spus Trina la 0 ~edinta la care eram numai noi doi. dlnd Jake nu era prezent. observand felul in care i~i agita piciorul. dupa care am intrebat-o ce se intamplase de fapt. . Ajun?i acolo. Misterul Exasperata ?i ingrijorata. sigur ci'i0 sa facem ceva! In casa aia se petrece ceva ciudat ?i eu vreau sa aflu eu orice pret.Da. Dupa care au trantit u?a. Unchiul meu statea impreuna cu copiii lui la u?a ?i pur ?i simplu nu lasau pe nimeni sa intre in casa. Era moarta. Trina a decis ci'iar trebui sa-i faci'imatu?ii sale 0 vizita neanuntata. mi-am dat seama ca era cu mult mai nelini~tita decat 0 vazusem pana atunci. Parea putin mai agitata decat de obicei.0 alta piatra pe drum? -A? . De obicei. Parea foarte trista. a reu~it sa intre in casa ?i in cele din urma a gasit-o. impreuna.II Jeffrey A.Da. dar unchiul meu nu le-a permis sa intre in casa. nu 0 sa-F vina sa crezi.

intreaga familie ajuta la imbracarea ei. In felul acesta.Ce s-a intamplat in cele din urma? am intrebat-o pe Trina. dar apoi mi-am dat seama ca eram mult mai interesat sa-mi satisfac curiozitatea decat sa 0 fac sa se simta mai bine. Ei bine. Oar. autoritajile au ingropat-o pe matu~a mea.Ce vreji sa spuneti? . Jon Carlson Piciorul ei a inceput din nou sa se legene. iar copiii au fost dati in grija serviciilor sociale.a cum facuse in tot timpul vietii. . Imi placea foarte mult ~i abia a~teptam sa 0 intalnesc la ~edinte.Era ingropata in casa sau ceva de genul asta? De fapt. dupa care Ie vindea in profit. Din cauza aceasta nu te-ai vazut cu matu~a ta in toti ace~ti ani? Pentru ca era moart" ? a. cand luau masa. apoi cu ma~ini.Stai putin. I~i petrecea mai tot timpul cumparand ~i vanzand lucruri. In perioada in care am lucrat cu ea s-a mutat de vreo zece ori dintr-o casa in alta. Avea chiar ~i par pe cap. ei 0 puneau in capul mesei din sufragerie.Nu. .ti ciudate despre familia ei.Continua. In cele din urma matu~a a murit din cauza acestor tratamente.a ca puteau dormi in continuare impreuna. am continuat sa ma gandesc la ei.Ce inseamna demult? -. vreau sa spun demult. Ie amenaja. acesta este cel mai frustrant lucru .. da. ei s-au fitors sa locuiasca cu tatallor ~i cu dentistul. .:ptea. am indemnat-o eu. . Am aflat insa ca dupa cateva zile. era 0 mumie exact cum vezi la televizor.cu mare atentie.Vrei sa spui. a~a cum a menjionat ~i Jeffrey in povestirea lui. Chiar ~i dupa ce Trina ~i sotu1 ei au renuntat la tratament. care nu raspundeau la tratamentele traditionale.Ei bine. a. astfel ca in cele din urma ea a apelat la un dentist care pradica medicina alternativa. . Nu ~tiam dad sa-i cer explicatii despre mumie sau despre stomatolog. matu~a a fost tinuta in casa. Devastat de durere. cu familia matu~ii tale. . De multe ori. avea destul de mult succes in afaceri: cumpara case impreuna cu sotu1 ei. Mumia de la masa din sufragerie 49 No. client a mea era 0 persoana foarte simpatica. Apoi 0 instalau in fotoliul ei favorit din fat a televizorului pentru a se putea uita la telenovele ~i la jocuri in timp ce ei erau plecati la ~coala ~i la munca. . incat uneori uita sa Ie spuna pana la capat. fapt care afecta intr-o oarecare masura stabilitatea viejii ei de zi cu zi.Intr-adevar. cu cel care i-a omorat sotia? . ce s-a intamplat? Un cadavru emana un miros ingrozitor. ce s-a intamplat de fapt a fost ca unchiul meu ~i un stomatolog ciudat au transformat-o intr-o mumie. a. $tia atat de multe pove. $i iata cum. sotul a decis sa-~i imbalsameze consoarta ~i sa 0 transforme intr-o mumie. Ei ii pieptanau parul . Arata ca in filmele de groaza. galbena ~i zbarcita. cu pielea atarnandu-i. Trina s-a multumit sa dea din cap. .Jeffrey A. El a tratat-o cu 0 serie de lojiuni pentru spalaturi intestinale facute din suc de lamaie ~i alte substante care se pare ca deveneau toxice in urma administrarii prelungite. Kottler. Se pare ca matu~a ei avusese 0 serie de probleme cu sanatatea. Vecinii nu au suspectat nimic? Voiam sa-i pun 0 muljime de alte intrebari. . el ~icopiii lui i-ar fi simtit prezenta in continuare ~i nu ar mai fi fost atat de indurerati. sotul i~i ducea sotia mumificata in pat cu el. pentru ca incepuse sa-i cada in smocuri. Descifrarea cazurilor ciudate Cu toate ciudateniile pe care Ie spunea. Ma intrebam de asemenea ce s-a intamplat cu mumia familiei. Dimineata. Ei bine. Facuse acela~i lucru cu iahturi. .A. Da-mi voie sa inteleg.. in toti ace~ti ani.. acum ~apte ani.$tii tu. In felul acesta ea putea sa vegheze intalnirile de familie.Chiar cu el. . umpluta ~i infa~urata intr-un fel de material. In ciuda excentricitajilor ei ~i ale familiei.

s-a dovedit ca toti erau normali. ca ~i fn carfile sale dedicate problemei devotamentului fn cadrul relafiilor.50 Jeffrey A. prin prezenta ei. reu\3ea sa uneasca familia. . De cate ori am de-a face cu cazuri de-a dreptul stranii. familiei i-a fost foarte greu sa se desparta de mama. Ea era cea care. una Networdin Psychology Today ~i ker. De nenumarate ori. La prima vedere. In calitatea sa de psihiatru. Pittman a f11lbrafi~at fnca de la fnceputul carierei sale a abordare bazata pe sistemele familiale. fn scrierile ?i discursurile lui despre problemele fidelitafii ~i intimitafii. cititorul ~i-ar putea imagina ca accentul pus pe asumarea de catre individ a responsabilitiipii pentru comportamentul sau fine fn bunii masura de 0 abordare behaviorista. Jon Carlson CAPITOLUL TREI care se poate mtampla intr-o terapie . autoritafiiPsychotherapydintre vociPittman fn domeniul sau. Pittman f~i exprimii fntr-un mod destul de fndriiznef opiniile cu privire la ceea ce crede el ca este bine pentru oameni (a~a cum se va vedea ?i fn acest capitol). el examineaza de obicei filmele contemporane fn contextul originilor lor istorice ~i modul fn care ele reflecta cuUura noastra. Aparent. Un alt lucru straniu legat de acest caz a fost ca atunci cand fiecare membru al familiei a fost supus unor evaluari psihologice. In articolele sale grankimpunatoare este. cum a fost acesta din urma. a albinei bazaitoare Ie ale morale. EI a depus de asemenea un efort considerabil pentru a fncerca sa fnfeleaga felul fn care tinerii ?i barbafii adulfi sunt socializafi fn rolurile lor sexuale. fn recenziile sale cinematografice. ma mtreb care este scopul unui asemenea comportament? Cum functioneaza el pentru persoana m cauza? Cazul mumiei a fost unul foarte dificil de mteles. Pittman este mai degrabii un ana list al istoriei precum ?i un admirator al sistemelor familiale mai mari. eu toate acestea. Kottler. Frank Pittman Fixatia oraUi . De fapt. Pittman subliniaza importanfa asumarii de clitre fiecare individ a responsabilitiifii morale pentru opfiunile ?i comportamentul sau.oamenii renunta uneori mainte de a fi pregMiti sa faca acest lucru.

~ase ani mai tarziu. Man Enough: Fathers. vreo doua sute de barbati ~i chiar cu cateva persoane care treceau prin operatii de schimbare de sex. motiz) pentru la emisiunile TV. a comentat Jeffrey. a continuat el plin de modestie. este nascut sa fie povestitor. nu ~tiu daca el s-a ales sau nu cu ceva din aceasta terapie. la inceputul anilor '60. . * * * Pittman ne-a marturisit ca cel mai memorabil dintre cazurile sale a avut loe eu patruzeei de ani in urma. . eand m-am intors in Atlanta. Se culcase bineinteles cu toate sotiile lui. aeesta ~i-a faeut din nou aparitia ~i in eele din urma am ajuns sa luerez eu el timp de douazeei de ani. spirit glumef pi provocator. Frank Pittman nu este omul pe care sa-l faci sa se grabeasca. A~a cum se obi~nuia in aeea perioada. Unui terapeut obi~nuit i-ar fi luat cel putin patruzeci de ani pentru a-I vindeca pe acest individ. am spus noi nerabdatori. Inainte sa treaca la povestea lui. in special cel sexual. a ineeput Frank conversatia. Pittman nu parea deloc amuzat de acest gen de probleme. Albina Bazaitoare era numele sau. . Astfel 11 numea el pe unul dintre pacientii sai pe care. radacinile sale psihanalitice sunt adanc Infipte in gandirea sa. Pittman a ras aprobativ. dar cu siguranta ca eu am invatat foarte multe.Ei bine. De~i noi am izbuenit in ras. Private Ries: Infidelity and the Betrayal of Intimacy (Minciuni private: infidelitatea ~i tradarea intimitatii). ea director al serviciilor psihiatriee de la spitalul unde I-am inti'llnit pentru prima data pe Bazaitor. Pe langa abilitiifile lui de comunicare. and the Search for Masculinity (Destul de barbat: tati. dar ~i eu cateva mii de alte femei. . mi-e teama nu numai di 0 sa-mi pierd timpul meu dar ~i pe allor. Sons. Chiar daca este un terapeut specializat in sistemele familiale. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 53 Printre ce/e mai cunoscute carfi ale sale se numara: Turning Points: Treating Families in Transition and Crisis (La rascruce de drumuri: cum sa tratezi familiile care trec prin perioade de criza sau de tranzitie). el urma 0 pregatire intensiva pentru a deveni psihanalist specializat in tratamentele individuale de lunga durata. Apoi am pleeat la Denver. Pittman a tinut sa expliee cum comportamentul. nu putea sa-l uite sub nici 0 forma. oricat de inedite li s-ar parea lor la acea data. Cu accentul sau u~or sudic ~i cu manierele sale alese. . . poveste~te-ne ceva despre acest caz. pe cand era psihiatru rezident. Era cea de a cincea lui nevasta. Daca nu este yorba de ceva nou pentru mine sau care sa ma provoace.Nu ceoCine. El a venit la mine ~i mi-a explicat ca avea relatii sexuale cu foarte multe persoane. . mai mult decat pe oricare altul.Imi aduc aminte de un tip a carui sotie se plangea de faptul ca 0 in~ela tot tirnpul. Pur ~i simplu nu ma stimuleaza astfel de probleme. unde am faeut un fel de terapie preventiva de familie. .Prima data am lucrat cu Bi'lzaitorul timp de doi ani.Sunt de-a dreptul dezamagit atunci cand intalnesc persoane ale carol' probleme imi sunt atat de familiare incat pot sa trec pe pilot automat. fii ~i cautarea masculinitatii) pi Grow Up! How Taking Responsability Can Make You a Happy Adult (Maturizeaza-te! Despre modul in care asumarea responsabilitatii te poate transforma intr-un adult fericit). atunci cand este nevoie a unei autoritiifi 'in probleme de siinatate Pittman dii dovada de un care este invitat adeseori de vocea matura pi lucidii mentalii. .52 Jeffrey A.Pai.Asta a fost 0 terapie scurta. Ne-a cerut sa-llasam sa-~i spuna povestea in ritmul ~i in felul sau propriu. este modelat de catre experientele noastre cele mai timpurii.Ce bazaitoare? .Nu pot sa-mi scot Albina Bi'lzaitoare din minte. Devotamentul ~i fidelitatea SW1t teme importante in munea sa cu cuplurile. legate de ceea ce ne apare atractiv. Kottler.

.Tocmai am realizat cat de diferit sunt percepute relatiiIe sexuale de catre cei care vin de la tara. de la varsta de doisprezece pana la ~aisprezece ani cand a dat serios de necazuri. Bazaitorul a avut la noua ani 0 relatie incestuoasa cu sora lui mai mare.Ei bine. Trebuie sa mtelegeti ceva: atunci cand locuie?ti la tara nu sunt prea multi oameni m jurul tau ~i din cauza aceasta lucrurile stau foarte diferit acolo. . tatal Bazaitorului plecase cu 0 alta femeie ~ide atunci nu se mai ~tia nimic despre el. Bazaitorul a parasit ora~ul ~i s-a stabilit in Atlanta. Se pare ca acesta a fost singurullucru din viata lui pentru care a fost apreciat.Albina Bazaitoare era un analfabet care terminase ~ase clase. In cele din urma. tipul mi-a spus ca prima sa experienta sexuala 0 avusese la doisprezece ani. Lucrurile sunt diferite atund cand ai crescut la tara . m ciuda faptului ca a avut relatii sexuale cu un numar mare de persoane. Nu aveau televizor sau ceva de genul asta. S-a casatorit. dar in cele din urma a ajuns sa aiba 0 relatie eu socrul sau. Mama nu fusese la film niciodata. Am ras din nou ~i de data aceasta Pittman ni s-a alaturat. neavand bani pentru cadouri.A~adar. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 55 . Kottler. Singurullucru la care se pricepea Bazaitorul era sa faca sex oral cu alti barbati. m vreme ce Pittman ne bombarda cu tot mai multe informatii. venit de undeva de la tara din Alabama. . Ia-o mai incet. a lasat-o insarcinata.Vrei sa spui ca nu daduse mca de necazuri? . dupa care s-a casatorit cu ea ~i s-a mutat la parintii ci. care la acea data avea cincisprezece ani. intr-o familie diferita de cea a Bazaitorului dar probabilla fel de nebuna. cu magarul vecinului sau. A fost dat afara din ?coala pentru ca cei de acolo nu au reu~it sa-l faca sa renunte la acest obicei. S-a intamplat ca in ajunul Craciunului Bazaitorul. trebuie sa avem in vedere ca acesta era un mic ora~el din Alabama unde oamenii nu se plimba pur ?i simplu de colo-colo oferind sex oralIa cerere. Prin urmare. Bazaitorul trebuia sa mearga din u?a in u~a ?i sa intrebe daca i~i putea oferi serviciile. De~i avea ?i el doar ?aisprezece ani. Era un batran poruncitor ~i autoritar. De dUe ori imi aduc aminte de Bazaitor. Pittman a facut referiri la 0 carte pe care el o recenza ?i care trata problema sexualitatii.Pe Hlnga toti ace~ti parteneri sexuali. mca mai are erectii cand vede un magar dragut. Astfet cei doi frati au mceput sa aiba contacte sexuale unul cu celalalt. Era singurul talent pe care ?i-l cultivase pana la acea data. In fine. La zece ani facea sex oral cu colegii lui pentru bani. Dupa ce am discutat despre relatiile sexuale cu magari ~i apoi despre incest. I-am avertizat noi. . Am crescut ~i eu acolo. Foarte multe.Stai putin. . $i cu siguranta ca nu citise in viata ei 0 carte. Mama sa era retardata ?i trclia din ajutorul social. a continuat Pittman. unde a intalnit-o pe Sue. a ajuns sa aiba 0 aventura cu tatal sotiei lui care a durat cativa ani. Ei locuiau intr-o mica coliba cu podeaua plina de murdarie. Incercam sa facem ordine m toate aceste lucruri. Astfel. dar dincolo de comicul celor spuse de el se simtea ~i altceva. Astfel am descoperit ca primele experiente sexuale ale indivizilor ii marcheaza ?i Ie semnaleaza lucrurile de care vor fi atra?i de acum mcolo. Mi-a marturisit ca. meditez la acest lucru. unde kilometri mtregi nu mai intalne~ti alti copii ~i unde nu preet ai parte de prea multe distractii.nimeni nu te observa. capricios ~i imprevizibil ~i care inspira teama familiei sale. In schimb aveau un bunic care era un predicator Holy Roller obsedat sexual. Trebuie sa tinem cont ca avem de-a face cu regiunile rurale ale Alabamei.54 Jeffrey A. Este un loc ideal pentru a face pe nebunul . el a parasit ?coala ~i s-a intretinut din practicarea prostitutiei masculine. Frank. Avea obiceiul sa se duca acasa la ei ~isa Ie predice despre orarile sexului dupa care se apuca sa-i batao Culmea ironiei a fost ca toate aceste discursuri despre sex i-au stimulat pe Bazaitor ~i pe sora lui mai mare. . sa-i ofere socrului sau 0 partida de sex oral. din Sud. incercand sa asimilam toate lucrurile pe care ni Ie spunea. a observat Pithnan.

L-am sfatuit sa foloseasca mijloace contraceptive. Sue a fost 9antajata de mama ei: trebuia sa puna cap at relatiei ei cu Bazaitorul. nu inspira incredere. Pittman nu ~i-a dat seama de acest lucru. Bazaitorul era acum ~omer ~i in plus nu mai avea locuinta 9i nici nu putea sa-~i vada copilul. Kottler. . a spus Jon. . Pentru el. Am rnceput sa lucrez cu el ~i i-am prescris pentru inceput Sinequan.A fost ingrozit sa afle ca. Cu alte cuvinte. Dar ill cele din urma mi-a fost teamasa ii chern pe mama lui Sue. . ne-a descris Pittman prima impresie pe care i-a facut-o Bazaitorul. In felul acesta a reu~it sa se puna din nou pe picioare. .Parea cel mai dulce. a adaugat Pittman. reflectand asupra cazului. oamenii ar putea sa creada despre el di este homosexual. La acea data..L-am vazut de cateva ori pe Bazaitor impreuna cu sotia lui.In momentul in care el ~i Sue s-au impacat au inceput sa apara dificultati serioase. altfel aceasta ar fi rupt orice relatie cu ea. incat s-a opus violent reeoncilierii dintre Sue ~i Bazaitor. Aceasta inseamna ca la acea vreme avea 0 puternica inclinatie sa abordeze cazurile dintr-o perspectiva freudiana ~i care fara indoiala I-a dus la concluzia ca. dar ramasese la fel de incapabil sa-~i gaseasca un serviciu pentru ca era analfabet ~inu avea alte talente ill afara de fixatia sa orala. Mumia de la mas a din sufragerie 57 Pacientul ~i supervizorul Sa ne aducem aminte ca. gandindu-se ca oricum nu avea ce sa mai faca cu acest individ ciudat care nu 9tia sa scrie ?i sa citeasca. aceasta era 0 chestiune care tinea de mandrie. nu avea un serviciu 9i. . In cele din urma a ajuns la spital.Incerc sa-mi imaginez care ar putea fi parametrii in care acest eaz s-ar fi incadrat. dar mai tarziu. Dar ill realitate avea optsprezece ani 9i era tatal unui copil de doi ani. pe tatal sau. Primul simptom a fost 0 insuficienta respiratorie despre care a crezut ca este infarct. Sue nu s-a opus.Am incercat sa fac terapie cu cateva cupluri. lucru pe care il sustinea cu tarie. Ii ofere am Bazaitorului tot felul de teste legate de perceptia asupra a ceea ce este social acceptabil precum ~i de reparentare. Jon Carlson La vremea la care Bazaitorulimplinise optsprezece ani avea deja un al doilea copil. Lucrurile nu puteau continua ill felul acesta. a9a ca I-a dat afara din casa pe Bazaitor.l tehnica supervizorului meu psihanalist. eel mai agreabil 9i cel mai tembel copil din cati cunoscusem pana atunci. Mama lui Sue era atat de furioasa din cauza ca sotul ei avusese 0 relatie cu ginerele. Parintii lui Sue au divortat. Doar pentru ca ofere a aces tor oameni sex oral nu insemna ca este homosexual. Toate acestea i-au provocat un atac de anxietate. Tot atunci. unde Pittman I-a vazut pentru prima data. Incercam sa ma port cu el ca un tata. Oamenii ar putea sa-~i faca 0 idee gre9ita des pre el. Era un serios mijloc de constrangere de vreme ce mama lui Sue se ocupa de cre9terea fetitei ei. De asemenea. In aceasta situatie.Supervizorul meu nu credea cu adevarat ca acesta era un caz tratabil. .Jeffrey A. 0 data ce era clar ca acest caz nu se incadra in parametrii ei. cu siguranta. pe mama retardata din Alabama sau pe psihoticul bu- . nu aveam decat sa pretind ca aplic tehnica supervizorului meu in vreme ce faceam ceva despre care nu voiam ca el sa ~tie. . el a realizat ca de fapt incercase sa elimine influenta acelui bunic neb un. obsedat sexual. Pittman i~i facea rezidentiatulin psihanaliza. mama lui Sue a descoperit ca ginerele sau se culca cu sotul ei ~i eu fata ei. un antidepresiv triciclic. am illcercat sa-l indrum ~i ill ce prive~te perceptia lui cu privire la eeea ce este 9i ceeace nu este social acceptabil. . lucru la care supervizorul meu s-ar fi opus cu inver~unareoL-am ajutat chiar sa se angajeze ca ~ofer pe un camion cu lapte.ill cazul Bazaitorului are de-a face cu 0 fixatie orala severa. Era convins de heterosexualitatea sa. el i-a spus Bazaitorului ca nu era 0 idee prea buna sa continue sa ofere sex oral barbatilor.in prima faza a terapiei Bazaitorului.Nu m-a ajutat aproape deloc faptul ca urmaIl. dar incerca sa ma invete totu?i tehnica psihanalitici'i. sa-i ofer ceea ce i-ar fi dat un tata.

Poate ca el avea un creier diform care 11 predispunea la acest tip de comportament sau poate ca acesta era rezultatul faptului di in copilarie fusese molestat de sora lui mai mare. in stare sa gaseasca ~i altceva valoros la elm afara de sex. Pittman era destul de multumit de progresele pe care Ie facuse. II atrageau noutatea cazului pre cum ~i provocarile la care il supunea. Pittman ne-a atras atentia ca aceasta se intampla acum patruzeci de ani. eforturile trebuiau indreptate in directia corectarii sentimentelor. . Pentru amandoi. concentrandu-se asupra contribuFei fiecarui membru al sistemului la problemele imparta~ite. Pe langa ~edintele comune cu Bazaitorul ~i Sue. . Am facut.Este interesant ca acum cand ma gandesc la toate aceste lucruri imi dau seama ca atat pacientul. incercand sa se stabileasca dad este yorba de un caz de schizofrenie paranoida. . considerand ca a fost yorba de un succes limitat. apoi a adaugat sec. a incetat sa mai aiba msuficienta respiratorie. terapie de cuplu reu~ind sa-i aduc impreuna pe el. Amandoi erau obsedati de sentimentele pe care Ie au oamenii. Kottler. marea problema era sa afle daca Bazaitorul era un fel de homosexual innascut. Bazaitorul credea ca Ounmezeu 11va pedepsi pen- Mumia de la masa din sufragerie 59 tru toate gandurile ~i inc1inatiile pe care Ie avea ~i care erau diferite de cele pe care se presupunea ca trebuie sa Ie aiba. Acesta a renuntat sa se mai prostitueze ~i s-a apucat sa livreze lapte. . 0 data ce a trecut pe medicatie. in timp ce comportamentul ca atare era considerat ca fiind in afara controlului nostru. L-am ajutat sa devina un barbat matur. cred ca a~a au stat lucrurile.Jeffrey A. In conc1uzie.era considerata mai degraba ca fiind innascuta decat ca rezultat al experientelor de viata. Aceste ganduri 11tulburau intr-o asemenea masura. Oar am pierdut foarte mult pentru ca I-am facut sa se concentreze asupra ganduri- . . In munca de supervizare.Inca nu exista propriu-zis conceptia potrivit careia sexul este ceva care se invata. Nici unul dintre ei nu parea sa aiba in vedere faptul ca Bazaitorul trebuia sa fie ajutat sa functioneze in mod responsabil ~i matur. Pittman se referea la practica de acum acceptata de a invita la 0 ~edinta diti mai multi membri ai sistemului familial. intreaga noastra mund s-a concentrat asupra acestei probleme. la urma urmei acesta a fost rezidentiatul meu. M-am gandit 0 vreme la acesta din urma. de blonde inalte sau de brunete mignone. cat ~i supervizorul meu erau amandoi obsedati de problemele legate de identitatea sexuala ~i de inclinatiile sexuale. Atractia sexuala . Pittman era insa destul de retinut. Acest lucru permite producerea unor schimbari care merg de la 0 persoana individuala la intreaga structura de baza a familiei. 0 alta posibilitate era ca el sa aiba un anumit tip de psihopatie. a marturisit Pittman. sociopatie sau de alte asemenea tulburari. Jon Carlson nic Holy Roller. Ce treeusem eu vederea L-am felicitat pe Pittman pentru reu~itele pe care le-a avut atat de devreme in cariera lui ~i in legatura cu un caz foarte complicat. incat au inceput sa-i controleze intreaga existenta.Am invatat foarte multe.Era de-a dreptul fascinant cat de mult se asemana supervizorul meu psihanalist cu bunicul Bazaitorului. Pittman a petrecut foarte mult timp incercand sa combata vina obsesiva a Bazaitorului legata de posibila lui homosexualitate. sotia ~i copilullor.fie ca era vorba de barbati sau femei. Potrivit lor. de asemenea. retardare mentala. .II recuperasem pe Bazaitor de pe strada. El ajuta de asemenea la u~urarea situatiei unei persoane.Oa. m-am gandit ca facusem o treaba buna. de magari sau de gaini . de faptul d sufletul acestora "nu trebuie sa fie dominat de desfrau". In final. au loc dezbateri indelungi cu privire la diagnostic. Auzea voci care-l acuzau ca este homosexual. cand astfel de lucruri erau privite intr-un mod cu totul ~i cu totul diferit. dar apoi m-am temut ca-mi va intinde 0 cursa. Lui Pittman i-a placut foarte mult sa lucreze cu Bazaitorul.

totul se afla in noi in~ine ~i era treaba terapeutului sa ne elibereze de orice perversitate. Nu ~tiu daca acest lucru era innascut sau daca suferea de tulburari severe ale atentiei. organe genitale.60 Jeffrey A. EI ~i-a dat seama ca relatia sexuala cu Sue il fikea sa se simta mai degraba homosexual decat heterosexual. cu Bazaitorul sau Cll multi aW oameni. timp ce sociologia precum ~i contextul mai larg in care se desfa~ura comportamentul erau considerate mai putin interesante. el a constatat ca abordarea psihanalitica se dove de a tot mai refractara ~i mai enigmatica. ci mai degraba de aceeade a fugi de intimitate. . pana in momentul in care s-a intors in Atlanta pentru a-~i lua in primire un post administrativ la spital. Bazaitorul a ie~it in lume. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 61 Ilil mil. ~i-a mentinut slujba bunicica de ?ofer pe ma?ina de lapte ~i s-a abtinut sa dea curs fixatiei sale orale. Pittman a facut 0 mica pauza dupa care a adaugat: Indivizi ca Bazaitorul sau omul cu magarul pot sa aiba cele mai bune intentii. Pittman a plecat la 0 noua slujba in Colorado ~i vreme de ~ase ani a pierdut contactul cu Bazaitorul. Tot ce pot sa spun este ca avea 0 personalitate inadecvata. . corpuri. dar Ie lipse~te un manual bun de indrumare. Aparent. dar nici 0 idee despre felul in care trebuie sa Ie utilizeze ca oameni maturi. ~ Mi se pare atat de ciudat. lor ~i sentimentelor lui in loc sa-i indrept atentia catre lumea din jur in vederea unei educatii sociale.Nici in ziua de azi nu ~tiu daca Bazaitorul era schizofrenic. Comportamentul sau nu era manat de dorinta de a avea contacte sexuale. Oar lucrul de care avea el nevoie eel mai mult era ca cineva sa-i spuna cum sa se poarte ~i ce sa faca.un tata care sa-i invete cum sa se poarte ca barbati adevarati. pe . In cazul de fata. de tot ce ne impiedica sa folosim toata aceasta intelepciune. De cate ori ii aparea sotia lui in fata. acum cand privesc inapoi.Bazaitorul a reaparut. Bazmtorul avea impresia ca 11vede pe tatal ei. Pittman a oferit explicatii despre natura acestui domeniu la inceputul anilor '60. ca ei au asimilat intregul stoc mondial de intelepciune ~i contact cu realitatea sociala ~i ca ~tiau mult mai mult decat dadeau sa se inteleaga despre cum merg lucrurile in viata. Kottler. Cred ca aceasta din urma este cea mai probabila explicatie. ca am petrecut atatea ore cu el incercand sa-mi dau seama de cine se simte atras ~i de cine nu. contextul avea un rol major . In schimb. EI ~i Sue pusesera capat definitiv relatiei lor. Pittman se referea la individul dubios care avusese sute de relatii sexuale. biologiei ~i comportamentului individual. Pittman 11recomandase Bazaitor unui alt terapeut. Ei au creiere. In perioada cat fusese plecat. precum ~i de a evita responsabilitatile ~i procesul de maturizare. din cauza di ii tot aducea aminte de tatal el. Pur ~i simplu s-a trezit peste noapte ca i-a crescut parul pubian fara sa-~i dea seama in ce directie indica aceasta. Sase ani mai tarziu . Era aHit de ru~inat de ceea ce se petrecea in mintea lui. incercand prin aceasta sa se distanteze de mariajul ~i de familia sa. Omul cu magarul avea nevoie de acela~i lucru ca ~i Bazaitorul ~i ca alti indivizi imaturi . astfel ca vechile lui obsesii legate de acea aventura au reaparut. Erau la fel de departe de subiect ca ~i povestea cu omul ~'imagarul. . Terapia care era practicata indeob~te in anii '60 presupunea ca oamenii au 0 doza solida de sanatate mentala. EI nu s-a considerat niciodata adult ~i prin urmare a ramas tot timpulla stadiul pubertatii. Toata atentia era indreptata asupra psihologiei.Individul cu magarul nu facea de fapt nimic pentru a-~i ajuta copiii. s-a impacat cu sotia lui. in. Toate acestea nu erau decat ni~te tampenii care nu aveau nimic de-a face cu problema reala. Gandindu-se la munca sa din trecut.atat din cauza 10cului in care crescuse Bazaitorul precum ~i a particularitatilor familiei sale. Pittman regreta ca nu a avut totu~i intelegerea ~i curajul sa Ie spuna pacientilor ce ~tia el ~i sa se bazeze pe intelepciunea lui.

. Atunci cand nu se simtea destul de barbat cu Sue. Draga de Sue. Dupa ce relatia lui cu Dorcas a luat sfar~it. Cativa ani am lucrat cu el 9i cu Sue. plina de intelepciune ~i de spirit de sacrificiu. 0 coafeza cu care lucra. ceea ce a fost 0 sursa de nesfar~ita mandrie pentru el. L-am dus la un centru de reabilitare prin munca. nu 9tia nimic despre asta. lucru care I-a speriat de moarte pe Bazaitor. Aceasta relatie s-a dovedit mult mai U90r de intretinut intrucat.Am scos la iveala toata aceasta poveste. Fiica sa a absolvit liceul. Sue. animale 9i cu anumite tipuri de plante. femei. ma9ini.Bazaitorul a renuntat complet ~i definitiv la inclinatia sa homosexuala. In mod inevitabil. Cred ea incercarea de a gasi acestei probleme un inteles mai adanc nu duce in cele din urma decat la accentuarea confuziei. a inceput sa iasa cu Penny. intotdeauna fidela 9i toleranta. Acest punct de vedere este foarte important pentru a putea intelege urmatoarea afirmatie a lui Pittman. eatre 0 identitate homosexuala. era pe cale sa nasea un copil. incepea sa se incurce cu tot felul de femei pentru a-9i reafirma masculinitatea. SoFa lui. Pittman crede ea fiintele umane nu sunt numai bisexuale ci ~i ornnisexuale. A inceput sa faea terapie de grup pentru a se putea restabili. Nici Bazaitorul ~i nici eu nu am putut sa 0 facem pe Sue sa renunte la el. A inceput de asemenea sa practice noua sa meserie. Bazaitorul i9i pusese mari sperante in aceasta prietena despre care credea di va reu~i sa-l tinape calea cea dreapta. Bazaitorul a fost ealcat de un alt camion. iar din cand in cand pendula intre Sue 9i Dorcas. Sfar~im prin a fi atra~i de oricine sau de orice ne-a oferit cel mai recent placere sexuala. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie . Era intemat in spital cu pelvisul 9i umarul fracturate. . Kottler. copii. dar cu toate acestea nu reu~ea sa se inteleaga cu Sue. i-a supravietuit lui Dorcas. Chiar 9i cu magari. El a incercat sa-l impinga inapoi. prima persoana din familie care a reu~it sa faea lucrul acesta. Lucrurile au inceput sa mearga aiurea pentru ca el era inca prada emotiilor sale. Nu prea conteaza de ce suntem atra9i. Lui Pittman i s-a parut incredibil 9i foarte imbucurator faptul ca Bazaitorul a fost in stare sa ajute la cre9terea copiilor. Lovitura a fost atat de putemiea. Ea ii lasa pe oameni mai degraba prada impulsurilor lor decat sa-i faca apti sa aleaga singuri. am incercat sa-l fac .Putem foarte bine sa facem sex cu barbati. Bazaitorul a inceput 0 relatie cu 0 alta femeie (maritata). In acest timp. Pentru a-~i afirma masculinitatea ~iheterosexualitatea. Am ajutat-o pe Sue sa faea fata acestei situaFi. La acea data inea mai locuia cu Sue 9i conducea 0 ma~ina de lapte. de data aceasta. cand I-a contactat din nou pe Pittman pentru a-i cere ajutorul. De la barbier la hair stylist Bazaitorul a absolvit 9coala de barbieri. M-am intalnit cu Bazaitorul 9i cu sora lui pentru a rezolva vechea problema a relatiei lor incestuoase. avand in vedere ca el insu9i era un copil ~i continua sa se comporteca atare. homosexual-heterosexual. incat acesta nu a mai fost de atunci in stare sa ridice lucruri grele. Pittman regreta ca a eazut in capcana acestei dihotomii in loc sa-9i dea seama ca aceste categorii. astfel incat aceasta a ajuns sa accepte copilullui cu Dorcas ~i chiar I-a ajutat sa aiba grija de el.Acesta a incercat sa vada daca Bazaitorul era cu adevarat homosexual sau nu. iar cei de acolo I-au trimis la 0 9coala de barbieri. ultima sa partenera sexuala. in timp ce descarca laptele. Pe atunci era inca la ~coala de barbieri a~a ea nu prea avea bani.62 Jeffrey A.Dorcas. . a9a ea el se aHa intr-o situaFe destul de delicata. Intr-o zi. Bazaitorul a renuntat la tratamentul oferit de noul sau terapeut pentru di ~i-a dat seama incotro se indreptau lucrurile. el nu a mai avut raporturi sexuale cu tatal femeii. . iar lucrurile au mers destul de bine in urmatorii cativa ani. avea sa fie etichetat intr-un fel de care se temea cel mai multo La randullui. care s-a intors la sotul ei acceptand totu9i ca Bazaitorul sa o ajute la cre9terea fetitei lor. erau irelevante. Din cauza aceasta el a intrerupt terapia 9i a ramas de capul sau.

Sue nu s-a mai casatorit niciodata. Uneori ma suna ca sa-mi dea ve~ti despre fetele lui ~i sa ma asigure ca se comporta ca un tata bun. in ciuda tuturor eforturilor noastre . . Nu invers. ca 0 persoana atat de simpIa ca Bazaitorul a prezentat un caz in mod cert atat de complex. dar in cele din urma afacerea nu a mai mers. Kottler. Lucrurile au mers destul de bine cu Penny.care au durat ani buni -. Afacerea cu barbieritul a inceput sa mearga ~i mai prost. De cate ori ajungea in incurcaturi'i acesta fugea inapoi la ea. Era hotarat sa ramana barbier pentru ca aceasta era 0 ocupatie barbateasca. In fiecare dimineata cand veneam la birou gaseam a cutie cu discuri cu muzica clasica veche pe care elle cumpara de la targul de vechituri ?i mi Ie ofere a drept plata pentru ~edin- Mumia de la mas a din sufragerie 65 te. Bazaitorul se descurca destul de bine in meseria lui. El nu ~tia cum sa se comporte ca un adevarat schizofrenic. Apoi. Jon Carlson sa inteleaga d dad voia sa fie barbat trebuia sa-?i afirme masculinitatea actionfmd responsabil ?i nu prin intermediul sexului.am primit un telefon de la Sue. Frank inca mai are regrete legate de ceea ce nu ~tia sau nu putea intelege la vremea aceea. Rareori reu~ea sa-?i plateasca ?edintele de terapie. In urmatorii zece ani. Trecea cu u?urinta peste aventurile sexuale ale Bazaitorului ~i nici un terapeut nu a putut sa a convinga sa renunte la el. Am incercat sa-l fac sa gandeasca in acest fel. dar I-a ajutat ?i cu alte probleme.avea atunci aproape ?aizeci de ani . a spus Pittman. dar. Se gande?te la modalitatile in care ar putea sa abordeze intr-un alt mod un asemenea caz astazi. Sexul are loc in testicule. Nu a mai fast in stare sa-?i achite notele de plata. dar s-a dovedit foarte dificil avand in vedere ca el insu~i fusese lipsit de un taU'!. . el a rug at-o sa ma sune ?i sa-mi spuna ca nu m-a uitat niciodata ~i ca nu s-a mai intors niciodata la vechile obiceiuri. nu voia sa devina hair stylist pentru simplul motiv ca acest lucru i se parea ca ar avea ceva in comun cu homosexualitatea. intorcandu-se la tema pe care a abordase mai . Bazaitorul a aparut doar ocazional. Voia doar ca eu sa ?tiu aceste lucruri. Uneori ea ma suna ca sa-mi spun a di Bazaitorul se muta din frizerie in frizerie ?i trecea de la a femeie la alta. . A fi tata ?i sot inseamna a-ti asuma responsabilitatile pe care Ie presupun aceste calitati.Dar Bazaitorul. nu a reu?it sa-?i dezvolte a perceptie de sine. insa Pittman nu i-a repro~at acest lucru. A parasit grupul de terapie ?i nu s-a mai intors pentru un timp. aproape toata viata lor de adulti. atunci cand se aHa in mijlocul unei crize de vreun fel sau altul. Aproape in fiecare an ma a?tepta ceva de genul acesta. Alteori ma suna in momente de criza. cand barbierii au inceput sa nu mai fie la moda ~i lumea prefera in schimb hair styli~tii. iar eu 11invitam la cabinet. am observat noi.Nu I-am putut convinge sa ramana cu grupul pentru ca se simtea foarte vinovat di nu era in stare sa-?i plilteasca terapia. dar a avut succes ca tehnician radiolog (ea putea sa vada prin oricine).Oamenii care nu sunt prea inteligenti tind sa-~i aduca aminte de primul lucru pe care I-au invatat despre orice domeniu ?i uita ce urmeaza. Aceasta nu numai ca I-a invatat cat de cat sa scrie ~i sa citeasca. Acest lucru se intampla in anii '70. . in ultimul an . $i-a biHut capul destul de mult timp cu aceasta problema.Ar fi trebuit sa fiu mai ferm in convingerea mea ca orientarea lui sexuala nu conta in nici un fel ?i nu insemna mmic. Fiind pe moarte. ca a fost un tata bun pentru cele doua fete ale sale. Privind in urma Pittman a petrecut peste patruzeci de ani eu Albina Bazaitoare. a spus Pittman chicotind. Era remarcabil.El nu ?tia cum sa se comporte ca un neschizofrenic. Ii era ru~ine ca nu reu?ea sa ca?tige destui bani ?i in cele din urma a fugit ?i de Penny. Ea 11primea ~i 11ajuta de fiecare data. care mi-a spus ca Bazaitorul a murit in urma unui infarct. iar acest lucru lasa urme in creier. .If 'I' ! Jeffrey A.

Meseria mea este sa invat de la toti ceilalti pacienti ai mei cum poti sa ratezi in viata ~i cum poti sa te reabilitezi. Era intotdeauna gata sa ofere tot ce avea celor care erau draguti cu el. Ele nu se a~teptau ca el sa se comporte ca un om normal. ca ~i la Bazaitor ~i la omul cu magarul. el i~i va pune amprenta asupra comportamentului tau sexual ulterior. . nu numai din cauza comportamentului lui ciudat. cu un copil sau cu un magar. daca nu ai nici un modet ajungi sa improvizezi tot timpul. legata de rolul pe care il au terapeutii in a-i invata pe oameni cum sa se comporte. Sunt total dezinformati in ce prive~te modul in care trebuie sa se comporte in viata. ~i care la fel ca ~i ace~tia a crescut intr-o familie ciudata. Daca nu te invata nimeni cum sa te porti ca un barbat adevarat. Oamenii 11iubeau pe acest individ.Am cunoscut un individ la care ma gandesc de asemenea adesea. Experimentam cu totii un soi de reverenta in fata acestui caz.Nu intreba. El spunea ca daca ai facut vreodata sex cu 0 femeie cu un singur picior nu vei putea fi niciodata satisfacut de una cu doua picioare. La fel ca ~i cu multi alti oameni pe care i-am cunoscut. intorsaturile ~i rasturnarile de situatie ale acestui caz. ci mai degraba a tot ceea ce Pittman a invatat despre conduce rea unei terapii. In dezvoltarea profesionala a lui Frank Pittman.Daca ai facut vreodata sex cu un barbat sau cu 0 femeie. iar apoi sa fac pe oricine vine la mine sa devina mult mai con~tient de posibilitatile existente.ei au cele mai bune intentii dar dispun de o carte de instructiuni plina de gre~eli. in copilaria lor. acele doua povestiri aduna totulla un loc.ta de la oameni sa fie normali daca. nu mai ~tiam ce sa spunem. intre cei doi. cu cat ajungi sa-i cuno~ti mai bine.In momentul de fat a ma apropii mult mai u~or de pacienF. a auzit de individul cu magarul ~i. cu siguranta ca nu vei uita niciodata acest lucru. Frank a remarcat ce tip minunat era Bazaitorut in ciuda excentricitatilor sale. Gind I-am inti'Unit prima data era un copil frumos. sora Bazaitorului ~i cele doua fete ale sale au fost la inmormantarea luL Toate aceste persoane i-au acordat 0 mare libertate de mi~care. Oricare dintre pacientii mei care au avut probleme legate de identitatea sexuala a auzit de Bazaitor. Nu intreba In momentul in care Pittman a ajuns cu povestea la final s-a lasat 0 tacere deplina. Tatal sau se culca cu fiica. nu au cunoscut pe nimeni care sa fie ca atare. Cople~iti de complexitatea incredibila. Se pare ca in cele din urma persoana in cauza ajunsese sa fadi sex cu toti membrii fami- . . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie devreme. cazul acesta a fost pe buna dreptate deschizator de drumuri. . Mama lui organiza pentru acest individ ~i pentru fratii sai spectacole de striptease in vreme ce ace~tia trei stateau pe podea ~i se masturbau. Obsesia asta I-a insotit toata viata. Bazaitorul a fost cu siguranta cel mai memorabil dintre pacientii pe care i-a avut. $i-a lasat barba ca sa-~i scoata in evidenta masculinitatea. Era terorizat de idee a ca oamenii cred despre el ca arata ca un homosexual. dar care se temea ca pe masura ce va cre~te i~i va pierde aceasta infati~are. Te afli in permanenta intr-un fel de stare paranoida in care poti fi luat foarte u~or drept nebun. Nu te poti a~tep. cu atat bariera dintre normal ~i anormal incepe sa fie mai putin vizibila. Am intalnit candva un individ care nu putea sa faca sex dedH cu femei care aveau un singur picior. Intorcandu-ne la subiectul anterior. . Sue mi-a spus ca Dorcas. Nu-mi mai este at at de teama sa-i adopt. . ~i care sufereau de schizofrenie.Din ce cauza? Pittman a ras. Consider ca oamenii fac lucrurile pe care Ie fac pentru ca ei nu cunosc diferenta . Penny. a obsesiilor sale sau a perioadei considerabile de timp pe care I-au petrecut impreuna. Kottler. El auzea voci ~i avea ideea asta paranoida ca oamenii 11de clara homosexual numai dupa 0 simpla privire.66 Jeffrey A. Frank a fost cel care a rupt primul tacerea.

Lazarus a elaborat pentru prima data metoda sa in anii '60. Dupa 0 practica de zece ani.68 Jeffrey A. Acest comportament nu este social acceptabil ~i. Jon Carlson CAPITOLUL PATRU liei. Nimeni nu i-a dat peste mana spunandu-i sa se opreasca. Printre cele mai cunoscute lucrari ale sale se numara: The Practice of Mul- parte distinsei sale teoretician sistemului sau dfrnold aLazarus. a~a ca In noaptea de dinaintea disatoriei acesteia s-a culcat ~i cu ea. sa faca sex cu el. Oamenii nu traiesc in felul acesta. Yale 9i Temple. senzoriale. interpersonale. Pittman nu ar fi fost deloc surprins daca. 1n cadrul procesului de evaluare. el a publicat ideilc sale despre 0 abordare mult mai cclcctica in Behavior Therapy and Beyond (Terapia behaviorista ~i dincolo de ea. perioada in care a inccput sa lucrezc ca psiholog in Africa de Sud. cum ar fi: -------- -~_. credea ca cea mai buna cale de a controla asemenea impulsuri este sa te la~i in voia lor. asistentelor ~i studentilor de la medicina. acest individ s-ar fi apucat sa Ie ceara pacientilor. Dupa 0 perioada petrecuta la universitafile Stanford. Arnold Lazarus o dilema oedipiana de gandire in scopul de a incorpora ~ialte abordari ale modijicarilor comportamentului uman. 1971). Tatallui era de asemenea un predicator Holy Roller obsedat sexual. el s-a stabilit la Universitatea Rutgers unde s-a desfa~urat cea mai mare parte a carierei sale. el1lofionale. Terapia Multimodala se concentreaza asupra cOl1lportamentului urmarind totodata trasaturile cognitive. Lazarus a publicat optsprezece carfi ~i peste 250 de lucrari profesionale acoperind 0 varietate de subiecte de interes clinic.-------- . Jar acesta este unul dintre lucrurile care trebuie facute In asemenea cazuri. . Lazarus a scris de asemenea cateva carfi adresate publicului larg. In loc sa cercetez cauza comportamentului sau ori ce fel de sentimente il impingeau catre acesta. m-am multumit sa-i explic ca a fost informat gre~it. Terapia sa Multil1lodala a fost unul dintre primele sisteme terapeutice integrative. In curand ii va aduce numai necazuri. primulcariere largiriicare a lansat ter- menul de terapie behaviorista. de ambele sexe. spre deosebire de bunicul Bazaitorului. Se pare ca el a fost mult mai receptiv la modul acesta de a pune lucrurile decM la toate terapiile anterioare care se concentrau asupra sentimentelor sale ~i a traumelor care ar fi putut conduce la acest tip de sentimente. imaginare ~ifiziologice. cu exceptia surorii sale.mai mult decat atat. 9i-a dedicat 0 buna timodal Therapy (Practica Terapiei Multimodale) 9i Brief But Comprehensive Psychotherapy: The Multimodal (Psihoterapia scurta dar comprehensiva: Metoda Multimodala).Asta 0 supara foarte mult pe sotia lui. dar care. odata ajuns doctor. $i chiar era convins ca aceasta este cea mai buna cale spre a scapa de asemenea tentatii. Kottler. a~a ca am lucrat un timp cu acest tip pana cand a Incetat sa mai faca astfel de lucruri.

70

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la mas a din sufragerie

71

I Can If I Want To (Dad vreau, pot); Marital Myths Revisited: A Fresh Look at Two Dozen Mistaken Beliefs About Marriage (Revizuirea miturilor maritale: noua abordare a douazeci de credinte eronate despre mariaj) pi The 60 Second Shrink: 101 Strategies for Staying Sane in a Crazy World (Psihiatrul de 60 de secunde: 101 strategii pentru a ramane normal intr-o lume neb una) (aceasta din urma a scris-o 'impreuna cu fiul sau, Clifford N. Lazarus).

a

Cu paml sau grizonant ~i linuta atletica, maiestuoasa, Lazarus se remarca printr-o atitudine distinsa. Spiritualitatea debordanta ~i accentul sau sud-african te fac sa te concentrezi ceva mai mult decat 'in mod obi~nuit la ceea ce spune, altfel, daca nu e~ti atent, cu siguranfa ca vei pierde ceva amuzant sau important. Cand I-am 'intrebat pe Lazarus ce parere are despre intenfia noastra de a-I include 'intr-o antologie a celor mai memorabile cazuri ale terapeufilor faimopi, el ne-a raspuns cu umorullui obi~nuit: - Dupa cum ptifi, 'intre experienla pi profesionalis11l este 0 diferenla uria~a. Cu tolii cunoa~tem terapeufi cu experienfa - vreau sa spun colegi care au practicat 0 vreme 'indelungata - ~i cu toate acestea putem sa spllnem despre unii dintre ei ca'in cel mai bun caz sunt mediocri. Dupa parerea mea, terapeufii cu adevarat eficien/i sunt cei care dau dovada de caldura, 'incredere, grija, 'inlelegere, preocupare sincel'a ~i care sunt inteligenfi, 'inlelepfi, plini de tactica ~i persuasiune. Aceasta este 0 desC1'iereexacta a lui Arnold Lazarus, de~i el este prea modest pentru avorbi despre sine 'in tennenii ace~tia. Ceea ce ne-a surprins totu~i a fost ca, 'in ciuda faptului ca era renumit pentm contribufiile sale la terapiile behavioristii ~i cognitiva, el aparea la acea data mai degrabii ca un terapeut al relafiilor - ceea ce la llrma urmei suntem cu tolii.

Bineinteles ca in felul asta reu;;ise sa ne atate curiozitatea. $tiind cat de mult i~i practicase Lazarus meseria ~i cate cazuri dificile ii fusesera adresate de terapeuti mai putin experimentati ~i profesionali~ti, aveam certitudinea d mintea lui reprezinta 0 adevarata mina de aur. - Da-i drumul, I-a incurajat Jon. Amandoi ne-am tinut respiratia timp de cateva secunde care ni s-au parut interminabile, pana cand Lazarus s-a decis sa inceapa. - Intotdeauna sunt pus in dificultate cand mi se cere sa ma concentrez asupra unui lucru in conditiile in care imi vin in minte 0 multime. De-a lungul anilor am vazut mii de oameni, insa pe c:eimai multi dintre ei i-am uitat complet din cauza ca dementa mea senila este intr-un stadiu foarte avansat. Am ras cu totii cu pofta. Memoria lui Arnie, ca ~i controlul sau asupra limbajului erau impecabile.

Reuniunea
- Ei, bine, a inceput Lazarus, apoi a respirat adanc. Nu ~tia daca sa ne vorbeasca sau nu despre acest caz. Noi nu voiam sa-l presam, dar nici sa-llasam sa ne scape in caz ca s-ar fi aratat dornie sa-~i dea drumul ~i sa ne vorbeasd despre acest caz ciudat. - E yorba de 0 femeie care a venit la mine, a inceput el din nou. Avea aproape cincizeci de ani, iar povestea spune ca tatal ei ~i-a abandonat familia cand ea avea abia vreo doua Iuni. Pe masura ce cre~tea, mama ii tot repeta cat de ticalos fusese tatal, dar odata ajunsa I-a maturitate ea s-a decis sa-l caute. In cele din urma I-a gasit. La acea data el avea vreo ~aptezeci de ani ~i se afla la a patra casatorie. De fapt, ea dorea inainte de toate sa afle de ce 0 parasise tatal sau ~i alte detalii prozaice legate de acest eveniment. Dintr-una intr-alta eel doi au ajuns sa se reguleze. Lazarus i~i continua relatarea, dar nici unul dintre noi nu-l mai urmarea. Povestea totul intr-o maniera atat de directa m-

* * *

- Dad vreti sa vorbim despre ceva ciudat, a inceput Lazarus, exista un caz care imi vine acum in minte, dar parca ezit sa vi-l spun.

n

~

_

72

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie

73

cat ne intrebam daca I-am auzit bine. Ne spusese oare ca pacienta lui a inceput 0 relatie sexuala cu tatal ei? - Vorbesc despre schmedipus oedipian, I-am auzit pe Lazarus dupa ce am revenit la povestire. A;;;adar, ea venise la mine pentru terapie deoarece se simtea foarte vinovata de faptul ca intretinea relatii sexuale cu tatal ei.Mai mult decat atat, mi-a marturisit ca niciodata nu avusese parte de partide de sex atilt de bune, de atat de multe orgasme ;;;ica individul se regula ca un ;;;arpecu clopotei. Am mceput sa radem pe de 0 parte ca urmare a ;;;ocului(;;;i in momentul acela credeam ca am au zit totul!), pe de alta parte pentru ca nu ne puteam imagina cum arata un ;;;arpecu clopotei care se reguleaza. - Ea se afla intr-o situatie foarte, foarte conflictuala, a ad au gat Lazarus - cu toate ca nu era necesar. Cu siguranta ca era foarte nefericita din cauza asta, dar exista ;;;i0 parte buna a intregii afaceri: doamna aceasta era maritata cu un individ care abia i;;;iducea traiul de pe 0 zi pe alta. Tatal sau avea o multime de bani \,i incepuse sa-i cumpere bijuterii \,i haine. Ii plate a 0 buna parte din chirie. La un moment dat i-a facut cadou 0 ma~ina. Sotul sau ;;;itoti ceilalti credeau ca acestea sunt gesturile unui tata care se caie;;;te.In acest context parea foarte normal ca el sa-;;;iasalteze cu bani ;;;icadouri fiica pe care nu 0 mai vazuse de atat de mult timp. Lazarus a facut 0 pauza pentru un moment dupa care a intrebat: - Sa continuu? - Bineinteles, a raspuns Jon pe un ton agitat, temandu-se ca Lazarus ar fi putut sa ne lase cu ochii m soare. - lata ce s-a intamplat dupa aceea, a continuat Lazarus cu o voce din ce in ce mai insufletita; ne tachina ;;;tiindcat de mult ne doream sa auzim intreaga poveste. In continuare am aflat ca tatal planuise ca el \,i fiica sa sa-;;;iparaseasca sotii ;;;isa se mute impreuna - tatal de ;;;aptezeci de ani;;;i fiica/iubita de patruzeci \,i ;;;aptede ani. - In acest punct, a spus Lazarus, ea a inceput sa se gandeasca daca nu cumva lucrurile ajunsesera prea departe.

Lazarus a mtrerupt un minut povestirea pentru a face referire la ceea ce el considera a fi punctul crucial al intregii afaceri. El a subliniat ca in vreme ce asculta aceasta poveste incredibila se mtreba cum sa procedeze cu pacienta. - Ce trebuie sa-i spun? Ce ar spune cei mai multi dintre colegii mei? Sa fac referire la moralitate? Sa invoc Biblia? Ce sa fac? La randul nostru, ne puneam acelea;;;i intrebari. Ne gande am la ce i-am spune unui client care ne-ar pune intr-o asemenea incurcatura. Pe de alta parte ne simteam u;;;urati ca acesta fusese cazullui Arnie ;;;inu al nostru. $i muream de nerabdare sa aflam cum se descurcase cu ea. De data aceasta nu ne-a lasat sa a\'teptam prea multo "Uite", i-a spus Lazarus clientei sale, "haide sa examinam aceasta situatie mai mdeaproape. Fapt este ca din punct de vedere psihologic, acesta nu este tatal tau. El este tatal tau numai din perspectiva biologica. De;;;isituatia ar putea sa-i ;;;0cheze pe unii oameni, am putea spune totu;;;i ca mtr-un sens ea nu are loc in contextul unei relatii propriu-zise mtre tata ;;;i fiica." Aceasta era 0 reinterpretare creativa a unei situatii, la care cu siguranta ca nu s-ar fi gandit nici unul dintre noi. Lazarus a avansat ideea ca deoarece ea nu-l cunoscuse pe acel barbat pana atunci, deoarece I-a mtalnit cand era deja 0 femeie matura, nu s-a gandit niciodata la el ca la un tata ;;;inici el nu s-a gandit la ea ca la 0 fiica. Cei doi erau ca doi straini care s-au intalnit, au avut 0 scurta relatia dupa care s-au hotarat sa-i puna capat. lar daca tatal dorea sa-i cumpere cadouri nu avea nici un motiv sa se simta vinovata. Aceasta interventie a dat roade, iar femeia a inceput imediat sa se simta u~urata. Nu la fel s-a simtit msa ;;;icutezatorul nostru terapeut care se gandea cu ingrijorare la faptul ca poate mersese prea de parte ;;;ica neutralitatea sa moral a ar fi putut face obiectul unor critici. Chiar \,i in timpul conversatiei noastre, Arnie a simtit ca are unele ezitari, ne;;;tiind daca este bine sa ne povesteasca despre acest caz \,im special despre rolul pe care I-a avut in absolvirea pacientei. Foarte multi tera-

74

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie

75

peuti ar fi crezut, ~i ar fi avut motive intemeiate sa faca acest lucru, ca batranul i~i exploata ~i i~i abuza fiica, ~i asta dupa ce o abandonase la putin timp dupa ce se nascuse. Cu toate ca ea era matura ~i, in plus, consimtise la aceasta relatie, era grell sa admiti ca avea aceea~i putere de influenta ca ~i tatal ei.

Sa asculti fara sa judeci
De~i Lazarus era cunoscut pretutindeni ca unul dintre principalii teoreticieni ai terapiei interventioniste, el a recunoscut ca in acest caz s-a comportat mai degraba asemenea lui Carl Rogers, inventatorul terapiei orientata spre relatie, umanista. Lazarus ~i-a ascultat pacienta fara sa 0 judece. 0 data ce ea ~i-a marturisit teribilul secret, el a reactionat acceptand-o ca persoana ~i iertand-o pentru comportamentul ei pe care I-a etichetat nu ca pe un pacat ci mai degraba ca pe 0 gre~eala care poate fi inteleasa. Tinand cont de circumstantele in care tatal ajunsese sa 0 exploateze, reactia ei era de inteles. L-am intrebat pe Lazarus daca nu cumva pacienta lui ar putea sa spuna 0 aHa versiune a povestirii decat aceea pe care el tocmai ne-o relatase. Ce ar spune ea care sa fie diferit? Lazarus s-a gandit un timp, dupa care ne-a raspuns: - Nimic la care sa ma pot gandi acum. - Nimic? Eram surprin~i de acest raspuns. In vremurile aces tea, cand a~a-zi~ii terapeuti constructivi~ti (cei care ii ajuta pe oameni sa arunce 0 privire critica asupra vietilor lor) sunt din ce in ce mai populari, este un lucru obi~nuit sa vorbe~ti despre realitati multiple ~i despre perceptii diferite ale aceillia~i eveniment. In plus, dupa toti ace~ti ani, cum ar mai putea sa ~tie ce ar gandi ea? Am fost surprin~i sa aflam ca el 0 vazuse recent cu ocazia reintoarcerii ei la tratament. - Am avut ocazia sa 0 revad din cauza problemelor pe care Ie avea cu sotul ei. Ea descoperise ca el avea 0 aventura, iar acest lucru a creat tensiuni in mariajullor. In consecinta,

m-am intalnit 0 vreme cu amandoi. Cand am vazut-o din nou singura, ea mi-a adus aminte de aceasta poveste de parca a~ fi.putut sa 0 uit. A recunoscut di nu poate sa fie foarte aspra cu iubitul ei din moment ce a avut una dintre cele mai teribiIe aventuri. Cu toate acestea era foarte suparata din cauza lipsei de fidelitate a sotului ei. Lazarus era inca intrigat de intrebarea pe care i-o puseseram in legafura cu ce ar fi putut ea spune care sa difere de versiunea pe care ne-o prezentase. EI a admis totu~i ca era posibil ca ea sa fi inteles lucrurile intr-un mod oarecum diferit de cel pe care-l intentionase el. - De exemplu, am subliniat noi, ca terapeutul meu a spus di este in regula sa am 0 aventura cu tatal meu ... - ...pentru ca, dintr-o perspectiva psihologica, el nu era cu adevarat tatal meu, a incheiat Lazarus. - EI mi-a scris chiar un bilet in care spunea ca este in regula, in cazul in care cineva ar fi intrebat. - Autentificat, a glumit Lazarus. - Nu ti s-a parut oarecum surprinzator ca ea s-a intors sa te vada? I-a intrebat Jon pe Arnie. - Ea ~tia ca Arnie va uita in cele din urma cazul ei, a intervenit Jeffrey. In loc sa se amuze, Arnie a devenit cat se poate de serios. Era clar ca avea sa ne spuna ceva foarte important. - Nu, nu am fost surprins de faptul di ea s-a intors. Din cand in cand ma intersectam cu ea ~i intotdeauna ma saluta calduros, bucuroasa ca ma vede. Avea incredere in mine. $tia ca 0 respect, ca nu 0 dispretuiesc ~i ca, in orice caz, nu 0 judec. Simtea ca eu 0 accept intr-un fel in care nu fusese niciodata acceptata de cafre tatal ei ~i de cei mai multi dintre cunoscutii. Bineinteles, respectul pe care Lazarus 11avea fata de pacienta sa nu era singura problema, dupa cum ea nu era singura care savar~ise un pacat pentru care merita sa fie blamata. Chiar daca ea ~i-ar fi propus sa-l seduca pe biltran, in scopul de a-I pedepsi, tatal ramanea acela care purta cea mai mare parte a vinei.

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie

77

Modalihl~i diferite de interpretare
Avand In vedere implicatiile morale ale acestui caz deosebit de dificil, I-am intrebat pe Lazarus ce ar face acum diferit in caz ca ace a femeie ar veni azi la el ~i i-ar cere ajutorul. Am aflat ca de-a lungul anilor el a discutat despre acest caz cu unii dintre colegii sai de incredere, fiind curios sa afle ce ar fi facut ei in circumstantele respective. A~a cum probabil era de a~teptat, reactiile lor au fost extrem de variate, pornind de la 0 acceptare deplina a strategiei lui pana la dezgustul plin de oroare fata de ideea ca el ar fi procedat intr-un asemenea mod, ineat praetic a aprobat comportamentul ei. Unii se intrebau de ce el s-a concentrat exdusiv asupra comportamentului ei ~inu al tatalui. Desigur, astfel de lucruri se intfunpla frecvent atunci eand ne consultam cu colegii no~tri - ~i nu numai in ce prive~te cazurile neobi~nuite, dar ~i in cele mai banale. Intrebati o duzina de terapeuti cum ar proceda ei In aproape orice situatie ~i, cu siguranta, yeti primi 0 gama foarte variata de raspunsuri. Lazarus putea sa inteleaga de ce unii terapeuti nu pot fi de acord cu abordarea sa, dar, in acela~i timp, se arata surprins de faptul ca 0 serie de a~a-zi~i profesioni~ti erau atat de critici la adresa altora. - Oare ei cred ca ar fi fost mult mai bine pentru ea daca a~ fi mustrat-o? Daca acest lucru ar fi devenit repetitiv, cu alte cuvinte daca ea ar fi fost in cautare de rude cu care sa aiba relatii sexuale, atunci, intr-adevar, am fi avut 0 problema. Dar este absolut dar ca aceasta a fost 0 aventura unica pentru ea. A~a ca, de ce sa 0 patologizam? Intr-adevar, privind inapoi la felul in care a procedat, el nu-~i putea imagina ce altceva ar fi putut face. Pentru Lazarus, problema majora care se punea, era daca cineva fusese afectat de ceea ce se intamplase. De asemenea, el a tras conduzia ca in spatele acestei relatii nu se ascundea 0 patologie. Din pura curiozitate, pentru ca noi in~ine nu pre a ~tiam cum am fi procedat in acest caz, I-am intrebat pe Lazarus care au fost abordarile alternative pe care i Ie-au oferit colegii sai.

Intotdeauna este foarte interesant sa compari relatarile despre felulln care ceilalti ar proceda in anumite situatii terapeutice dificile. - Cred ca majoritatea celor cu care am discutat i-ar fi semnalat pacientei mele ca a procedat intr-un mod foarte nepotrivit. Trebuia oare sa mearga atat de departe, ajungand sa se reguleze cu acest individ, in loc sa se poarte a~a cum era de a~teptat din partea unei fiice? De asemenea, ei ar fi cercetat mult mai atent daca ceea ce a facut este caracteristic pentru ea ca fiinta sexuala. Putea sa fie aceasta 0 parte a unui pattern aflat in plina desfa~urare? alta cale de abordare era aceea care pornea de la semnalarea inegalitatii de putere ce caracteriza aceasta relatie. Despre tata cu greu se putea spune ca fusese inocent, un receptor pasiv al avansurilor sexuale. $i de fapt ~u s-a ~tiut niciodata cu exactitate cine a initiat aceste avansuri. In orice caz, pentru fiica, tatal a reprezentat intotdeauna obiectul idealizat al a~teptarilor sale, cineva la care ea s-a gandit mereu ~i pe care il cautase o viata intreaga pentru a afla de ce fusese abandonata. In mod dar, ea era nevoia~a, vulnerabila ~i tanjea dupa atentie. Se poate spune ca pur ~i simplu el i-a tras-o de doua ori. Lazarus a observat ca sunt multi "morali~ti" in domeniu care sunt interesati nu numai in a-~i ajuta propriii lor dienti ci ~i in a ne instrui pe noi ceilaltipentru a se asigura ca traim in conformitate cu conceptiile lor specifice despre ceea ce este bine pentru oameni. Ajunsa aici, discutia s-a intors in directia noastra. Lazarus I-a intrebat pe Jon cum ar fi procedat in cazul acestei femei. - M-a~ fi simtit ca un iepure surprins de lumina farurilor, a marturisit Jon. Ce pot sa spun acum? Din punet de vedere al impactului pe care I-a avut asupra comportamentului pacientei, mi-a placut cum ai procedat, Arnie. La urma urmei cui i-a facut rau aceasta aventura? Cred ca a~ fi curios sa aflu care au fost motivele care i-au determinat pe cei doi sa se imp lice Intr-o astfel de relatie. Jeffrey a recunoscut ca, probabil, el nu s-ar fi gandit sa reinterpreteze lucrurile in felul in care a facut-o Lazarus. Desi-

o

In general. . Intotdeauna. a spus Lazarus.Ai intru totul dreptate. Jon Carlson gur. in acele vremuri. Intr-o maniera similara cu cea din cazul de dinainte. i-a spus individullui Lazarus. Din acel moment a inceputsa se simta extrem de vinovata. moralizatoare sau peiorativa pe care la un moment dat simt nevoia sa 0 adreseze celorlalti. Ei ii placusera aceste jocuri ~i Ie a?teptase de fiecare data cu nerabdare. atunci cand auzim versiunea clientului nostru despre ce s-a intamplat in cadrul terapiei.Apoi. Primul ~i cel mai important principiu care trebuie sa-i ghideze este daca acea situaFe pe care 0 abordeaza are consecinte nocive. suntem surprin?i de ceea ce i?i aduce aminte acesta. De multe ori. atunci nu are rost sa facem 0 problema dli Ajuns in acest punct. dar a~ fi interesat sa aflu ce semnificatie a avut aceasta relatie pentru ambii. existau putine motive pentru ca pacienta lui sa aiba remu~cari fata de ceea ce se intamplase. fusese implicata in tot felul de jocuri sexuale. Kottler. atunci cand practici meseria asta de la fel de mult timp ca ~i el. a continuat Jeffrey. De fapt. . 0 sa ma iei la ?uturi sau o sa apuci 0 matura ?i 0 sa-mi dai cu ea in cap spunandu-mi sa plec naibii de aici". Acest lucru imi aduce aminte de un alt caz. strategia reinterpretarii nu fusese inca inventata formal. Cu siguranta ca un caz atat de memorabil trebuie sa fi avut in perioada care a urmat un oarecare impact asupra terapeutului. Nu ~tiu daca ea I-a sedus pe tatal ei sau daca acesta a sedus-o pe ea. Mumia de la masa din sufragerie 79 Ce este de Invatat? . E legat de perioada pe care am petrecut-o in America de Sud. Cu to ate acestea. Lazarus a considerat ca intrucat nimeni nu fusese afectat de pe urma acestei situaFi. copil fiind. Versiuni multiple ale povestirii Ne-am intors la intrebarea pe care am pus-o mai devreme referitoare la versiunea diferita pe care clienta sa ar fi putut sa o aiba in minte. a?a cum .Sper ca ceea ce vor invata unii din acest caz este sa se abtina de la orice judecata critica. suntem mandri de felul in care concepem ceva sau interpretam 0 situatie sau de modul creativ in care ne confruntam cu cineva ?i ii criticam convingerile. . ceea ce spune el seaman a foarte putin cu propria noastra varianta. de?i ?tiu foarte bine ce va urma. Aveam atunci un pacient foarte agitat. un fel de preludiu al sexualitatii sale latente. Aceasta.Lucrul care m-ar fi surprins cel mai mult.Jeffrey A. orice iti aduce aminte de un caz. el se considera un tip foarte deschis ~i. In cazul respectiv era yorba de 0 femeie foarte dezorientata care a venit sa-l consulte. . cand a ajuns la colegiu a aflat ca ceea ce i se intamplase fusese un lucru ingrozitor. L-am rugat pe Lazarus sa ne vorbeasca despre efectele de durata pe care acest caz Ie-a avut asupra lui precum ~i a modului sau de lucru. lumina calauzitoare trebuie sa porneasca de la idee a daca victima a suferit sau nu de pe urma situatiei respective. Aceasta nu insemna ca era un om rau. Lazarus ~i-a adus aminte de un alt caz. daca ar fi sa-l raportam la intreaga populatie a terapeutilor. ~ Am incercat sa 0 eliberez de orice vina ?i i-am recomandat sa se uite la ceea ce se intamplase ca la un lucru inocent. Lazarus s-a pregatit pentru teribilul secret pe care avea sa-l auda. "Dite". Adeseori. Amandoi am fost de acord ca nu am fi ajuns niciodata in punctul in care a ajuns Lazarus. a fost de acord Lazarus. "am sa-ti povestesc ceva. Dar daca raspunst1] este negativ. In cele din urma ea a venit la terapie spunand ca nu-?i da seama de ce se simte at at de vinovata din moment ce ea nu s-a simtit astfel pana nu a aflat ca ar trebui sa se simta vinovata. Daca raspunsulla aceasta intrebare este afirmativ atunci avem de-a face cu 0 situatie foarte diferita de aceea pe care am prezentat-o. ar fi fost furia pe care ea trebuie sa 0 fi resimtit fata de tatal ei.

Din contra. comercializarea drogurilor ~i alte eomportamente similare. "Continua". iar la sfar~itul saptamanii mergeam la Paris. Iar in primul caz prezentat. El a facut referire la maltratarea copiilor. a spus individul. ca urmare a celor povestite. terapeutii pot \.i faca rau lor in~i\. dupa care a privit in jos ru~inat. Cu toate acestea. Lucrasem un timp la Londra. Cred ca el se a~tepta sa fie castrat. Insa el a facut 0 distinctie clara intre eomportamentul descris in cazurile despre care ne-a vorbit ~i aeela pe care el il considera cel mai daunator. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 81 de altfel am putut constata. ea a ramas totu~i 0 persoana buna. tinea mai putin de metodele sale profesionale obi~nuite ~imai mult de atitudinea sa binevoitoare.i trebuie sa ia 0 atitudine ferma pentru a-~i impiedica c1ientii sa continue sa se poarte intr-un mod distructiv. . este foarte probabil ca cineva sa fi fost afectat. Kottler. ~i care a avut efeete terapeutice evidente.80 Jeffrey A. Lazarus a fost intru totul de aeord ca oamenilor nu trebuie sa Ii se permita sa-\. A facut-o sa se simta in siguranta. Ele ii critica desehis pe acei profesioni~ti care i~i aecepta ~i i~i sprijina c1ientii ehiar ~i atunci cand aee~tia fac lucruri care contrazic normele eulturale. I-a indemnat Lazarus pe un ton ales cu grija. in ciuda faptului ca avusese cea mai teribila aventura posibila. El i-a asigurat pe cei doi pacienti ai sai ca nu puteau fi ni~te fiinte umane oribile doar pentru ca se eomportasera intr-un mod pe care cei mai multi dintre semenii lor I-ar dezaproba. "Ei bine". De ce sa fi pus acest lucru la inima? Ei bine. grijulie pe care o adoptase in cazul ei. despre ce ai dori sa-mi vorbe~ti?" Dupa bolboroseli ~i eschivari. cand relatiile sexuale interrasiale erau considerate imorale. De~i am fost de aeord eu 0 bun a parte din ce spunea Lazarus. mai exact. . eeea ce a obtinut de la mine a fost sa-l asigur in repetate randuri ca nu era nimic in neregula eu el ~i ca. Pur ~i simplu. de fapt. am recunoscut ca in domeniul nostru exista multe persoane care cred ca terapeutii trebuie sa se puna pe 0 pozitie morala mult mai ferma pentru ca societatea sa nu se duca de rapa. Felul in care Lazarus a procedat cu clienta sa care intretinea relatii sexuale cu tatal ei. "Asta e tot".I-am spus individului ca aceasta era 0 decizie arbitrara a acelei lumi nebune in care traiam. Mai mult dedH atat. fiica sa fi fost prejudiciata de eatre tatal ei. Era aproape sigur ca acesta din urma va marturisi ca a strangulat pe cineva. care mai intai a abandonat-o iar apoi a regulat-o. el se afla pe primele locuri in ce prive~te gradul de acceptare a celuilalt. Era 0 si~uatie similara cazului femeii de care v-am povestit mai devreme. individului i-a scapat in cele din urma ca a facut sex cu 0 negresa.i sau sa faca altora. asta I-a reconfortat vizibil pe ace 1individ. Oriunde ma duceam vedeam foarte multe persoane albe ~i negre impreuna. in perioada apartheidului. Africa de Sud nu era decal 0 anomalie culturala din acest punct de vedere. I-a incurajat Lazarus. Lazarus ne-a reamintit ca acest lucru se intampla in America de Sud. el a asigurat-o pe client a sa ca. In aceste situatii ca ~iin altele asemanatoare. el ~tia ca era pe cale sa auda 0 minciuna gogonata ~i voia sa se asigure ca fata sa nu trada nici 0 urma de surprindere sau dezgust care ar fi putut sa-l intimideze pe c1ientul sau. societatea in care traia era bolnava.

Mumia de la masa din sufragerie litatii (1990). 1965).:.imembrii familiei sale extinse. Pentru el. Glasser este Inca activ In viafa publica.:. $coli la care succesul este asigurat (1969) ~i $coala Ca- Bill Glasser are 0 atitudine binevoitoare . pana In Rusia ~i Orientul Apropiat. 1n acest moment.chida cabinetul. Reality The- !b me educafionale ~i strategii disciplinare care. EI a Inregistrat succese similare prin dezvoItarea "comunitafilor teoriei alegerii" In care cuIturile civice ~i corporatiste sunt restructurate Intr-un asemenea fellncat sa puna un accent mai mare pe acfiunile cooperante~i autonome. Positive Addiction (Dependenta pozitiva. 2000) ~i Getting Together and Staying Together (Cum sa intemeiezi 0 relatie de durata. De~i are la baza 0 pregatire psihiatrica. De.:. Concentrandu-se asupra consecinfelor comportamentului individului ~i a alegerilor pc care acesta Ieface.:.:. comportamentului organizafional ~i al saniitafii publice. ace. atunci cand vorbe. De~i se apropie de optzeci de ani. El continua sa-~i perfecfioneze ideile ~i sa aplice teoria alegerii In domenii noi.iglumeata -lucru la care nu te-ai a. Ultimul padent Glasser a inceput conversatia precizand ca intentioneaza sa ne vorbeasca despre ultimul pacient pe care I-a vazut inainte sa-. dependenfei.ieste cunoscut indeob. De atunci. din Australia ~i Hong Kong. el ~i simplu.i pozitia sa profesionala. . intemeiate pe realitate. Recent el ~i-a concentrat eforturile In direcfia Imbuniitafirii relafiilor maritale. 1976). pe de aWl parte. consilierii.te pentru metodele sale practice.tepta avand in vedere varsta inaintata .:. Terapia Realitafii a devenit atat de populara Indit Institutele Glasser s-au raspandit peste tot In lume. Prin intermediul carfilor sale.iin. pur s-a numarat peufi William Glasser putem anii '60. * * * rapy (Terapia Realitatii. 1n spune. lucru care se poate observa ~i In carfile sale What Is This Thing Called Love? (Ce este acest lu- cru numit dragoste?.tia nu sunt doar pacientii sai. au instruit dUe'Vagenerafii de adepfi ai teoriei sale. practic fiecare terapeut folose~te cate'Va dintre aspectele metodei sale . ca printre primii teoreticieni care au dezvoltat 0 metoda relativ simpla pentru a-i ajuta pe oameni sa faca fafa unei game largi de probleme personale. Carfile sale clasice. 2000) ~i Counseling with Choice Theory (Consiliere cu teoria alegerii. el ~i-a extins "teoria alegerii" pentru a proiecta sisteCAPITOLUL CINCI William Glasser N evoia de a manca din lada de gunoi afast unul dintre cei mai influenfi instructori ~i teraespre din difi au existat.. Glasser ~i-a petrecut cea mai mare parte a activitafii sale profesionale lucrand In domeniile educafiei. de la depresie pana la dependenfa ~i probleme legate de stilul de viafa. pe de 0 parte ofera copiilor mai muIta putere de decizie iar. Reality Therapy in Action (Terapia Realitatii in actiune. 2001).te despre cei pe care i-a ajutat in viata lui da dovada de multa afectiune. Glasser a oferit un cadru teoretic pentru a-i ajuta pe oameni sa ia 0 atitadine mult mai constructiva In ce prive~te viafa lor.:. ci ~i In cel al educafiei. 2000). Influenfa lui Glasser s-a facut resimfita nu numai In domeniul practicii terapeutice.:. Ii fac muIt mai responsabili pentru comportamentullor. ci .:.

a ad au gat: Problema ei era ca manca din lazile de gunoi.Jeffrey A. "Dar pot sa te ajut sa faci ceva pentru tine. a spus el enigmatic. Ii placeau dulciurile. i-a spus Glasser.Manca din lazile de gunoi? . dar 9i pentru ca acest medic nu vedea cu ochi buni practica psihiatrica. A continuat explicandu-ne ca de9i avea un mod de a se alimenta cam ciudat.nce din lada de gunoi pentru ca acest lucru 0 scotea din minti pe mama ei. Pentru ea.Ea iegea din casa 9i scormonea in gunoi pana cand gasea ceva care i se parea bun de mancat. Aha. . Treptat ne-a venit in minte ca era yorba de un comportament alimentational electiv. Glasser voia sa ne spuna cum a tratat acest eaz. . dar noi I-am intrerupt pentru ca doream sa obtinem 0 imagine mai clara a situatiei cu care el se confruntase.De fapt. provenind dintr-o familie pe care Glasser 0 cuno9tea foarte bine. Se pare ca aceasta tanara femeie lua laziIe de gunoi de pe strada sa drept un fel de bufet suedez. dupa 0 pauza dramatica. Din birou in strada Aceasta intamplare avea loc in anii '70. "Nu pot sa fac nimic in privinta familiei tale". . cum nu fusese in stare sa faca ceva pentru pacienta sa. Principala ei problema era ca se considera lipsita de orice merit. Glasser era notoriu pentru atacurile sale indarjite la adresa etichetarilor psihiatrice traditionale. Era yorba de 0 H\nara femeie de douazeci 9i unu de ani. Inainte ca el sa apuce sa-9icontinue relatarea despre sentimenteleei de inadaptare. singura suferinta psihica este nefericirea.Avea anumite preferinte culinare? . pentru ca 9tiam ceea ce avea sa urmeze. Pentru mine. substituindu-le cu alternative mult mai sanatoase. Glasser a ajuns la concluzia ca tinerei femei ii placea sa mana. tanara femeie era intr-un fel atragatoare. gedintele pe care Ie-am avut cu aceasta pacienta nu s-au desfa9urat in cabinetul meu.Da. Acest lucru il deranja pe Glasser nu numai pentru ca alegerea lor era nepotrivita.Scormonea in lazile de gunoi in timp ce mergea pe stra- Mumia de la masa din sufragerie 85 .Femeia aceasta avea ceea ce azi este catalogat drept probleme cu alimentatia. numai ca acest lucru se intampla in partea vestica a Los Angeles-ului intr-un cartier foarte bun.Jucam tenis cu pediatrul ei. Multi oameni ai strazii scormonesc dupa mancare pe unde apuca. Totu9i. a raspuns Glasser. a spus Glasser. Am zambit cand am auzit acest lucru. Ce ai de gand sa faci in privinta asta?" Mama ei era 0 persoana meticuloasa ~i perfectionista. Adictia Pozitiva avansa ideea ca oamenii pot sa se elibereze ei in9i9i de obiceiurile daunatoare. Era ceva in ceea ce ne povestise pana in acel moment care nu se prea potrivea. Jeffrey I-a intrerupt din nou.Eu nu cataloghez nici un fel de tulburare psihica. Familia a preferat sa 0 duca mai degraba la el decat la mine. Glasser a putut sa afle cate ceva despre cat de nefericita era 9i despre viata mizerabila a familiei ei. El ii consultase inainte atat pe tatal cat 9i pe sora ei. Acest lueru nu ni se parea din cale afara de neobi9nuit. iar atunci cand e9ti nefericit Dumnezeu 9tie de ce e9ti in stare. cum explica ea faptul ca atunci cand i se facea pofta de dulciuri nu se ducea pur 9i simplu sa-9i cumpere un Snickers? Din cate reu9ise sa afle.E adevarat. . Nici nu ne-a dezamagit. Apoi. Jon Carlson .Bill. perioada in care Glasser a scris un nou best-seller care a avut un impact puternic asupra tratarii problemelor legate de sanatatea mentala. . . pe lista prioritatilor. Se simtea pierduta 9i nesigura in legatura cu ceea ce avea sa faca in viitor. euratenia se afla cu siguranta dupa da. pediatrul a cerut familiei sa-l contacteze pe Glasser in vederea unei consultatii. . . In timpul celor cateva gedinte pe care le-a avut cu tanara la cabinetul sau. Kottler.

"In loe ea tu sa vii la mine la birou". luand contact cu aeeasta teorie referitoare la dependenta pozitiva. Spre deosebire de alti terapeuti care ar fi cautat ca paeienta sa eon~tientizeze ea aceasta era 0 forma nepotrivita de exprimare a resentimentului sau care ar fi determinat-o sa-~i examineze convingerile negative sau sa inteleaga rolul treeutului sau in dezvoltarea acestor comportamente. i-a spus Glasser. Nu pot sa te oblig sa alergi.i diseutand despre aceste lucruri." Glasser 9i paeienta sa au alergat impreuna de doua ori pe saptamana eate treizeei de minute. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie ca 0 alternativa legitima la vechile ei obiceiuri legate de alimentatie.86 Jeffrey A. desi&ur. denotand un deficit de adaptare. i-a spus Glasser paeientei sale. au inceput sa alerge ~i sa faea exercitii in mod regulat. "Cata vreme ai tendinta sa fii dependenta de ceva".apte zile pe saptamana. Ea a ." Dupa cum vedeti. Glasser a convins-o ea era timpul sa treaca la un alt stadiu al vietii ei .:.:.isa discute despre planurile ei de viitor. Ne yom intalni la interseetia San Maeeni eu Brentwood. atunci"." Glasser s-a intrerupt pentru un moment apoi a adaugat: "Nu cred ea aeeasta poate fi 0 vocatie pentru 0 femeie matura. terapeutul ei a cantarit situatia. "voi veni eu sa te vad de doua ori pe saptamana.:. iar eu te voi in. Glasser s-a dovedit intelegator eu situatia grea a paeientei sale 9i a fost intru totul de acord eu ea ea traia intr-o familie disfunctionala.l-a indemnat femeia.:.ine intalnim chiar acolo. Au faeut aeest lueru timp de mai multe luni. Terapie pe fuga In acele vremuri." Tanara a fost intru totul de acord cu aeeasta apreeiere. Singura diferenta va fi ea tu vei alerga .soti doar doua zile. cum ar fi alergatul. dupa standardele acelor timpuri. Avea 0 eonvingere ferma in puterea obieeiurilor sanatoase.i fata de un om care ne-a facut dependenti de alergat. A~a di imaginea fiieei mandind din gunoi era eu eertitudine eel mai diu lueru pe care ~i-l putea inehipui. astfel ea punea multa pasiune in a-i determina pe paeientii sai sa faea exereitii. "Nu ai 0 parere buna despre tine". dar apoi a inceput sa intrebe ce putea sa faea in legatura cu situatia ei dificila. Aeeasta este 0 strada pe care se poate alerga. "ce credeti ca va merge?" Intr-un fel.:. Glasser era (~i fusese intotdeauna) sceptic in legatura cu faptul ca discutiile terapeutice pot sa aiM singure un efect de durata. in afara de faptul ea 0 exasperezi pe mama ta. Glasser. "Te uiti la tine ~i iti dai seama ea nu faei nimic cu viata ta.:.nuia sa alerge in mod regulat. Ne-am dat seama cu totii de influenta de care se bucura in randul oamenilor. Putem diseuta in timp ce alergam. Multa lume alearga aeolo iar eu loeuiese in apropiere.:. Dupa ee i~i terminau traseul. Dar in acest din urma eaz. eueernieie. "Pur ~i simplu nu vad cum ai putea sa-ti faei vreun bine stand aiei la birou." "Lasa-ti ma.:. tratamentul sau s-a dovedit un pic eam neconventional. practicand el insu9i ceea ee reeomanda celorlalti. obi." Glasser a explicat ca de-a lungul anilor a primit foarte multe serisori de la oameni care. Kottler.isa depageasea episodul cu lazile de gunoi. dar ered ea aeest lueru te poate ajuta eu adevarat.inain parearea supermarketului . care treeuse de eineizeci de ani. Glasser a sfatuit-o sa faea in mod regulat exereitii. Evident. obi9nuiau sa stea in ma~ina . Acum douazeei de ani nici maear nu visam ea ne yom arata prieteno. mancand din gunoi. Timp de un minut. "Bine. "poti foarte bine sa alegi un obiect al dependentei care sa-ti fie benefic. El nu este interesat sa-i ajute pe oameni numai sa inteleaga ceea ee au gre~it ei ~i sa-~i schimbe comportamentul scindat. i-a spus Glasser. Totu~i el considera ca aeesta nu poate fi un motiv sufieient pentru ea ca sa-~i faea viata mizerabila. Dupa ee i-a explicat natura dependentei pozitive. Glasser a avut intotdeauna 0 incredere ferma in actiune. aveam de-a face eu 0 fata care ~tia exact unde sa 0 10veasea pe mama ei.

.Ma iubeau foarte multo Niciodata nu am avut parte de atata afectiune. Glasser parea sa aiba nevoie sa fie impins de la spate.probabil nu e de mirare . Fetele acelea ar fi ucis pentru mine. . El ~i-a ad us aminte de acest caz.Pana ~ipediatrul a recunoscut. La scurta vreme.~coliin care succesul este asigurat" in care copiii urmau sa fie tratati cu respect cerandu-li-se in acela~i timp sa actioneze responsabil. California. . El nu sapa adanc in trecutul pacientilor sai ~i nu acorda 0 atentie prea mare intuitiilor psihologice. acum reu~ea sa controleze alergarea. ceea ce curand dupa aceea a ~i reu~it sa faca.Nu.. poveste~te-ne cate ceva din vremurile de atunci. Existau un psihiatru ~i vreo ~ase consilieri. apoi mi-a trimis poze cu primul sau copil. Noi credeam ca acest lucru s-a intamplat pentru dOi lui i-a placut intotdeauna sa actioneze intr-un mod nonconformist. La fel cum putuse sa controleze alimentarea din tomberon. Dupa ce a inceput sa alerge. in parte pentru ca aceasta tanara fusese ultimul pacient pe care I-a avut inainte sa abandoneze practica psihiatrica. a declarat ca intenfioneaza sa se mute din casa parintilor ei ~i sa se intretina singura. Fetele astea au reu~it la ~coala noastra. ~ E yorba de acele indience din California de Nord.$i cum iti explici acest lucru? I-a intrebat Jeffrey. apoi cu cel de al doilea copil ~i cu sotul ei.Trebuie sa fi avut vreo cateva fete ciudate pe acolo. $i mai ales nu avea nici 0 retinere in a Ie spune colegilor sai ca gre~eau atunci cand se incapatanau sa aplice vechiIe lor metode favorite. nu era niciodata tentata de lazile de gunoi.Ati alergat vreodata in ziua in care se colectau gunoaieIe? a intrebat Jon. Glasser i~i inchisese biroul.aincetat sa mai manance din gunoi.Pana nu de mult.88 Jeffrey A. .Atunci. El credea ca acesta era unul dintre motivele pentru care ii era atat de greu sa-~i atraga pacienti ~i in cele din urma a decis sa lucreze intr-o maniera netraditionala. La acea vreme. primeam ve~ti de la ea in fiecare an. ceva pe care il putea controla.Ce ar fi de spus? Fetele emu inchise. Oar avea cele mai dragi amintiri despre anii cand lucrase la 0 inchisoare juvenila pentru fete din Ventura. La acea vreme el reu~ise sa-i ofenseze pe multi dintre colegii sai punand sub semnul intrebarii metodele traditionale de care se foloseau ei in terapie. Dupa atat de multi ani. . E adevarat ca ele savar~isera crime. Experientele lui Glasser de la Ventura au stat la baza ideilor sale des pre . Era 0 situatie buna. . dar acest lucru s-a intamplat in marturisit ca era interesata sa lucreze cu copiii ~i ca i~i dorea sa devina educatoare. . I-am imboldit noi. lui Glasser ii este greu sa-~i aduca aminte de multe din cazurile sale. Era 0 inchisoare juvenila. . ca am reu~it sa 0 ajut pe aceasta femeie. Glasser s-a oprit un moment gandindu-se la aceasta pacienta la care tinuse atat de mult incat devenise instructorul ei personal. .Citeva erau condamnate pentru omucidere. $i . . A~ spune di Ventura a fost ultimul bastion pentru tinerele delincvente. Fetele lui Ventura Nu am fost surprin~i sa aflam ca 0 serie de medici i-au trimis lui Glasser cei mai ciudati ~i mai dificili pacienti.Acum ea facea ceva din viata ei. Glasser nu glumea. . Cand alergam. . a~a ca i~i permite a sa petreaca mai mult timp tinand cursuri ~i scriind. Lucrul acesta era cat se poate de serios. Tot ce imi aduc aminte este ca imi placea sa lucrez acolo. de Craciun. Kottler. Mai intai am aflat ca s-a casatorit. . cand ne-am mai intalnit dupa aceea. chiar ~i de a~a-numitele cazuri speciale.Mda.Oar unele dintre fetele acelea comisesera infractiuni grave. Glasser refuza sa foloseasca metoda tra- . Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie ditionala de diagnostic are. problema cu gunoaiele a disparut complet.

sotia nu mai era atat de surprinsa de metodele lui destul de neortodoxe de tratament. Acum are peste ~aizeci de ani ~i a ie~it la pensie. Unii dintre oamenii aceia trebuiau omorati. in ciuda depresiei ~i deznadejdii sale. poate ca r. viata lui era foarte searbada. lucru de care s-au achitat foarte bine. in vreme ce Glasser continua sa munceasca. Pe Glasser I-a intristat foarte mult situatia tanarului student pentru ca ~i-a dat seama ca. Glasser spunea aceste lucruri cu mandrie. I-a vazut pentru prima data pe acest client cand era student la universitate. El nu s-a mutat niciodata la noi. . in aceasta situatie? Ei bine. iar de atunci nu I-a mai vazut niciodata. Constatarea aceasta I-a facut sa zambeasci'i pentru ca individul este acum la pensie. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 91 urma abuzurilor la care au fost sup use incepand de la varsta de ~ase sau ~apte ani. Era singura cale prin care fetele puteau scapa de ceea ce Ii se facea. comportamentullor fusese complet rezonabil avand in vedere circumstantele in care traisera. Au fost cele mai bune fete pe care Ie-am avut vreodata la acea ~coala. Glasser ~i-a dat seama ca. cei mai multi psihiatri ar prescrie medicamente pentru depresie. • Aceasta discutie i-a adus aminte de unul dintre pacientii pe care ii tratasera la inceputul carierei sale. asta e tot. aparuse cartea lui Glasser Terapia RealitaIii. . Ce a facut el. Ele trebuiau sa stea cu noi timp de trei ani. un best-seller nu numai pentru profesioni~ti. Voia doar sa fie ajutat.enunta. .Nu Ie-am Uisat pe fetele acelea sa se mtoarca in rezervatie. "pu~tiul asta are nevoie de 0 mama ~i de un tata. A~a ci'iam continuat sa fiu psihiatrullui. ca ~i cand ar fi fast yorba de fiul sau adevarat. Dar eu nu am nici un fel de reguli sau regulamente. Dar mi-a spus ca daca cumva aveam sa-l vad ~i sa-l conving sa nu 0 faca. In schimb. trecut acum de ~aizeci de ani. Adop!ia Glasser. . Fac doar ceea ce cred di este bine. Dupa foarte multi ani de convietuire cu Glasser. de multe ori 0 persoana care cred ca merita sa fie omorata. Nu mai putea indura. El nu considera ca ace~ti copii cu care lucra sunt din cale afara de neobi~nuiti. Am aranjat ca ele sa locuiasca in comunitate ~i sa mearga sa munceasca. . La vremea aceea. dar banuiam ca era un avocat atat de bun pentru pacientele sale incat chiar ajunsese sa inteleaga de ce savar~isera acele infractiuni. "Uite care e treaba". i-a spus el sotiei. Kottler. fratele mai mare al baiatului meu ~i a~a mai departe. Toate acestea erau lucruri standard de tipul respingere. Mi-a marturisit ca era decis sa se sinucida. Glasser a preferat sa se duca acasa ~i sa vorbeasca cu sotia lui despre acest baiat. Este un baiat de treaba ~i cred ca va trebui sa fim parintii lui. Avea propria sa locuinta. de~i era un individ foarte capabil.$tiu ca in calitate de psihiatru nu ai voie sa faci astfel de lucruri. Oamenii il cautau aidoma unui pelerinaj la Lourdes .Locuia cu mama lui care era earn inapoiata ~i cu tatal vitrego Tatal sau adevarat I-a renegat cand era mic. iar 0 buna parte a terapeutilor ar face apella sentimentele baiatului referitoare la propria lui valoare sau ar face sapaturi in trecutullui pentru a gasi cauzele suferintei. Glasser le-a spus fetelor di el intelegea de ce au comis faptele pe care Ie-au comis. Nu ne-am putut da seama daca Glasser glume~te sau nu. Avea de gand sa mearga sa se arunce in prapastie. A avut foarte mult succes ~i a facut 0 multime de bani. Sunt ingrijorat ca ar putea sa se sinucida". dar ~i pentru pubIicullarg. a spus Glasser simplu. Nu erau in nici un caz delincvente. .0 ultima ~ansa inainte de a se da batuti. Avea un frate vitreg pe care tatal vitreg il iubea ca pe ochii din cap.90 Jeffrey A.A~a ca I-am adoptat.Thnarul auzise de mine. Ele doar omorasera pe cineva. El a devenit un membru al familiei noastre. el nu voia cu adevarat sa se sinucida. Ea a acceptat acest aranjament.

a.Mda. prezenta lui Glasser nu era deloc apreciata. de exemplu. ~i cu toate acestea. Toata lumea are intuitie. cu siguranta ca au 0 multime de motive pentru aceasta.>ieram foarte uimiti de faptul ca. Prin urmare.I-am spus pur ~i simplu ca are nevoie de un tata . acesta fusese un caz la care tinuse atat de mult incat ani de zile a depus eforturi pentru rezolvarea lui. .>a? ~tiam ca Glasser il adoptase pe ace1baiat in mod simbolic ~i nu legal. de parinti stabili ~i de 0 familie sanatoasa. oamenii . Totul pare incredibil de ironic daca ne gandim la faptul ca Glasser este cunoscut in primul rand pentru metoda sa terapeutica behaviorista orientata catre atingerea unui scop.>i-amai lasat loc de buna ziua.Dar venea intotdeauna cu familia la noi de Ziua Recuno~tintei. terapeutii ~i liderii din intreaga lume aplica tehnicile Teoriei RealiH'itii urmand cativa pa~i foarte simpli. Ie-am spus supervizorilor mei. asta ne-a adus aminte de modul in care oamenii fac terapie in alte parti ale lumii. In acest sens el a facut referire la un capitol din cartea sa in care discuta despre Rebecca. trebuia sa-i ofere exact aceste lucruri. implicandu-i pana ~ipe cei din familia sa in aceasta intreprindere. Kottler. ~i apoi.92 Jeffrey A. . mai mult ca de orice. Glasser a mention at in treacat acest lucru. Cum sa spui cuiva a~a ceva? . .ceea ce a contat cel mai mult au fost dragostea .femeia care manca din gunoi.>ide 0 mama. Principalul motiv este ca ei sunt deconectati de la viata reala . intuitia nu face doi bani.>tiuce trebuie sa faca in viata. . In anumite regiuni ale Africii. . Venea la noi la cina.Cel mai ciudat aspect al acestui caz. . I-a cunoscut pe copiii mei.Nu cred in intuitia psihologica. Ie-am spus ca psihanaliza nu ajuta pe nimeni. Glasser era intru totul de acord ca cel mai important lucru intr-o relatie in care iti propui sa-l ajuti pe celalalt este gradul de implicare.>itanarul care voia sa se arunce in prapastie . Astfel am devenit familia lui. .>aca nu are decat sa vina cu mine. Nu cniar in fiecare seara. Profesorii. nu-i a. fetele din Ventura . pentru ca. E adevarat ca elle spusese celor de aco10 ca principala forma de tratament pe care 0 aplicau la acea vreme e inutila. i-am spus noi lui Glasser. Glasser a mers pana acolo incat a "adoptat" simbolic un pacient care avea nevoie de parinti afectuo. dar ne intrebam totu~i cum i-a propus baiatului acest lucru.>idevotamentul sau. a fost cam ciudata.>inimanui nu-i pasa de ei. consilierii. . El putea sa 0 vada la spital numai ca vizitator deoarece ii fuses era refuzate orice privilegii medicale. in caz contrar ar trebui sa locuiasca cu ei in permanenta.Cand eram rezident. a explicat simplu Glasser. astfel ca nu .>iincepuse rezidentiatul. A cunoscut-o pe sotia mea. Daca aleg sa nu urmeze calea cea buna.>i. trebuia sa-~i arate recuno~tinta fata de cei din casa. . 0 pacienta care fusese diagnosticata cu schizofrenie. De~i administratia Spitalului UCLA se schimbase de mai multe ori de cind i. in cazurile despre care Glasser a discutat cu noi . dar ceea ce a con tat a fost felul in care a facut aceasta remarca. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 93 De. Cum sa stabilesti 0 relatie . ci reactia ta atipica fata de intreaga situatie. nu a fost comportamentul baiatului. Glasser era modest. (Acest luau l-ar motiva foarte mult pe un psihiatru sa lucreze din greu pentru a ajuta pacientii.) In cele din urma clientul/ fiul s-a casatorit ~i ~i-a intemeiat propria familie. dar ne-am dat seama cat de mult insemna pentru el. Elnotarase ca acest baiat avea nevoie. cei care au probleme de sanatate mentala se muta in casa celui care ii trateaza pana la vindecarea lor completa. Glasser a fost gata sa treaca dincolo de obligatiile profesiei sale pentru a Ie adta acestor oameni cat de mult ii pasa de ei.Ce ai putut oare sa Ie faci acelor oameni de nu suportau sa te vada pe acolo? Ne intrebam daca nu cumva a dat foc spitalului sau a agresat pe cineva de acolo. . La urma urmei. spunea el.

nuit..it sa vorbeasca eu ea avand in vedere ca era sau eel putin se comporta ca 0 sehizofrenica? ... . el da dovada de muM grija . Glasser nu a crezut niciodata ca stari precum sehizofrenia exista cu adevarat. chiar ." Glasser a incheiat seria remarcelor sale observand ca exista o multime de oameni. I-am intrebat pe Glasser cum au de curs vizitele pe care i Ie facea la spital..teptari excesive fie din partea lor.te ca fiind deosebit de semnificativ. El ii provoaca..it sa-.. care cred ca el este nebun..Ce face acum? ..easca schizofrenia dupa ce au stat de yorba un timp .i halucinatii.. Ele apar atunci cand te abati de la norma intr-o asemenea masura ineat devii incomod pentru cei din jur. Ell-a indicat pe John Nash din filmul 0 minte striilucitii ca fiind un exemplu bun de persoana care inca are manii . este rezultatul stradaniilor acestor oameni de a trai potrivit unor a.i "stabile.i-l aminte..a ca iata-ne ajun~i din nou de unde am pleeat.it intr-un spital de nebuni din cauza iluziei sale referitoare la faptul ca lumea fizica functioneaza intr-un mod diferit fata de eel descris de Newton.. "Poti sa creezi orice in mintea ta abita vreme cat . totul parea foarte simplu. exista simptome psihotice.el cand spun acest lucrlt...i depa..Rebecca era 0 studenta stralucita. Intorcandu-ne la cazul Rebeccai..i alege sa nu cada in capcana lor. . Lui Beethoven i s-a spus ca este nebun pentru ca auzea muzica de.i devotament fata de binele lor. Alegerea este de altfel elementul principal al teoriei lui Glasser. .... De fapt el face mult mai multe.i era surd.i I-au amenintat ca il vor tine la frigare pana cand va spune ca pamantul este centrul universului. Am avut foarte multi pacienti care au reu. intrebandu-i ce i. asta este eeea ce spune el ca face cu pacientii. Desigur. la un moment dat.I-au pus pe rug .. aceasta era ratiunea pentru care el a pus atat de mult suflet in a Ie arata oamenilor ca ii pasa de ce se intampla cu ei.94 Jeffrey A. "Domnule doctor Glasser".te. dar care intelege de unde provin ..Nu am facut altceva decat sa discut . a asigurat-o el.. A. Desigur. insa esenta metodei sale de abordare a constat intotdeauna in grija cu care i-a tratat pe cei din jur.ah . afara. Nu-. .i sa devina din nou functionali. Oamenii cred ca ma in. eu nu cred ca exista schizofrenie.i sa dea meditatii doar pentru a se intretine....i sa nu fi nebun?" "Absolut". ea nu a mai vrut sa fie a.oc sau la cea mai buna terapie pe care 0 poate oferi aceasta profesie . 9i.. . Cum a reu. In cazul Rebeecai a existat un moment-cheie pe care Glasser .a..i sa stabilesc 0 relatie eu ea.it sa-.Este profesoara la un colegiu .a cum prezenta Glasser lucrurile. La fel s-a intamplat ... de asemenea. in multe cazuri. Glasser ne-a spus ca ea a reu.. Apoi... Nebunie este atunci cand lncepi sa auzi lucruri care sunt atat de rupte de realitate incat lncep sa-ti distruga viata. Din acest motiv.i .i dorea decM sa joace bridge ..i evaluand daca acest lucru este eficient. Desigur.. 9i el a fost de acord in cele dinurma. "poti sa auzi voci .i doresc. Daca Einstein s-ar fi nascut putin mai devreme ar fi sfar. I-a intrebat ea. Ii incurajeaza sa faca diferite alegeri care sa fie mult mai in aeord cu dorintele lor adevarate.Iluziile sunt un lucru foarte obi. In ee ma prive.i depa. Referindu-se din nou la Rebecca.Ei bine.. Nu e nici 0 nebunie in asta.i au stabilit 0 relatie solida. KottJel~Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 95 Prin urmare. ce fac in acest sens .. Dar.i-a dat imediat seama ca problema ei majora parea sa fie legata de faptul ca i.i pe vremea cand eram rezident.. se poate spune ca el este renumit pentru pa..i se descurdi foarte bine.. .. a.easca schizofrenia . fie din partea eelorlalti.i cu Galileo .ii foarte simpli pe care ii urmeaza in abordarea pacientilor.i dezamagise familia din cauza alegerilor pe care Ie facea..i totu. la tratamentul de ... acolo. el prescria foarte rar medicamente pentru aceste probleme. Glasser . Toti membrii familiei aveau studii superioare.. El ia pacientii care nu raspund la medica tie.Despre asta era yorba? Asta este secretul tau? .Nu am avut niciodata prea multe dificultati eu cazurile de acest fel. psihanaliza este o iluzie majora.tii de unde provine.te relatii cu ei".

Seven Avand in vedere faptul ca Renshaw are 0 practica medicala indelungata ~i ca specialitatea pe care ~i-a ales-o este terapia sexuala. ea considera ca pacientul despre care are cea mai vie amintire este interesant nu pentru preferintele sale sexuale ciudate ci pentru lectia importanta pe care i-a oferit-o despre respectul care trebuie acordat sistemului de valori al fiecarui pacient. Renshaw ~i-a publicat ideile sale intr-un best-seller. Renshaw a tratat mii de cupluri cu diferite disfunctionalitafi sexuale ~i afacut cunoscute metodele sale de terapie sexuala de scurta durata la mii de psihiatri. Dupa ce ~i-a incheiat rezidentiatul in psihiatrie la Universitatea Loyola din Chicago.Intamplarea a facut ca el sa fie un diabetic dependent de insulina. In ultimii treizeci de ani. Ea ne-a prezentat principalele trasaturi ale acestui caz in maniera concisa in care se adreseaza medicilor rezidenti· Penisul era obosit si avea nevoie sa doarma . Domeena RenZululand. A venit la noi cu aproape zece ani in urma. Weeks to Better Sex (Cum sa-ti imbunatate~ti performantele sexuale doar in ~apte saptamani). care i-a adus notorietate in intreaga hllne pentru abordarea ei sistematica. nu este de mirare ca ea a avut cu prisosinta de unde sa selecteze cazuri interesante. E important momentul pentru ca e yorba deci de 0 perioada in care Viagra nu aparuse inca. Cu toate acestea. Cu trei ani in urma. care I-a adus la tratament. statura mica ~i maniera degajata in . integratoare ~i eficienta. ajungand astfel sa aiM 0 pregatire medicala solida care i-a permis 0 mai buna intelegere a legaturilor dintre factorii psihologici ~ifizici implicafi in tulburarile psihice. Avea copii mari din prima casatorie. La inceputul carierei. La incepul relatiei lor el i-a explicat ca nu poate sa faca sex cu ea inainte de casatorie deoarece este catolic practicant. evidentiind faptul ca in ceea ce prive~te impotenta de care se plangea acest pacient erau implicati atat factori psihologici cat ~i fizici. Cu accentul sau sud african. se casatorise pentru a doua oara. a inceput Renshaw. Programul sau original consUi din ~apte ~edinte care combina educafia sexuala cu terapia individuala ~i de grup. Domeena Renshaw care vorbe~te despre cele mai explicite aspecte ale comportamentului sexual. . ginecoloshaw a lucrat ca chirurg intr-o mica misiune medicala din gie ~i neuropsihiatrie. a ramas in cadrul acestei facultati iar apoi a intemeiat 0 clinica particulara pentru terapia sexuala. ea este fara indoiala 0 prezenta unica in domeniul psihiatriei ~i al terapiei cuplurilor. a scris 0 serie de carti despre copiii hiperactivi ~i despre tratare a victimelor incestului. Africa. un domeniu in care se intalnesc cele mai multe comportamente bizare. inainte de a incepe sa se specializeze in terapia sexuala. in anii '60.Mumia de la masa din sufragerie 97 CAPITOLUL SASE . Cea de a doua soFe. Ceea ce te frapeaza la Domeena Renshaw este energia debordanta. era din ce in ce mai frustrata ~i mai impacientata din cauza ca mariajul lor nu se consumase inca din cauza problemelor pe care elle avea cu erectia. Ea s-a specializat in urologie. * * * Penisul care avea nevoie de permisiunea bisericii A £/nainte sa vina in Statele Unite.

. Din fericire. a spus Renshaw. Sotia lui.Jeffrey A. chiar daca nu este exact ceea ce am numi un preludiu sexual placut.EI intarzia sa apara. pentru a lua cina. in loc sa alerge acasa la nerabdatoarea lui saFe. iar el sau cel puFn penisul lui se dovedea in eontinuare necooperant. Kottler. Intre dinti. $i putea sa fie invatat cum sa ~i Ie administreze atunci cand dorea sa faca sex. din nou. Jon Carlson De atunci trecusedi cativa ani. care-l insotea. Mana femeii tremura. Dupa 0 sap taman a. Ea ne-a asigurat ca acul este de fapt foarte mic. Penisul este hartuit . ne-a explicat Renshaw. va merge cu el ~i va invata ea insa~i cum sa-i faca injectia. De data aceasta. a spus ea. Doctorul ~i sotia stau deasupra micului pacient cu un ac imens. ei reu~isera sa ramana respectuo~i ~i plini de afeetiune unul fata de celalalt.pareau sa aiba 0 relatie tandra.din cauza problemelor cu diabetul ~i a dependentei de insulina. iar rezultatul care s-a produs in cabinetul doctorului a fost de-a dreptul spectaculos. Cand erau in pat sotia se arata foarte interesata de barbatul ei. Totu~i. Certurile lor aveau ca unic motiv viata sexuala. . Sotia a fost foarte furioasa ~i a insistat ca el sa-~i faca 0 alta programare la doctor. aeoperit cu acele halate ehirurgicale din care doar capul este lasat la vedere. . Abia acum am realizat cat de miraculoasa trebuie sa fie Viagra pentru acele cupluri care au astfel de probleme. Ea a descoperit ca dimineata el avea erectie. la un restaurant.sau mai degraba de lipsa lor de activitate sexuala . tinea 0 lanterna pentru a ilumina zona de operare. a~a di doctorul este nevoit sa 0 ajute sa indrepte acul eatre Fnta. Mumia de la masa din sufragerie 99 Penisul avea nevoie de injecfii Renshaw a inceput prin a stabili dimensiunile medicale ale cazului barbatului. nu ne puteam scoate din minte imaginea acului imens al seringii deasupra bietului penis mititel.Ceea ee se intamplase. . erecFa ii disparuse. sotul a venit pentru a i se testa injeeFa. In cele din urma a venit. Renshaw i-a convins pe cei doi sa se calmeze. Cu toate acestea. Era evident ca avusese loc 0 ruptura majora intre ei. care poate fi afectata de aceasta boala. ignorandu-~i penisul neastamparat care-i zvacnea in pantaloni in favoarea unui cocteil de erevete. dar era teribil de suparat. obosit ~i necooperant. Medicul urolog a gasit intr-adevar 0 oarecare ingustare a vaselor mici de sange. existau injectii pe care sotulle putea folosi pentru a-~i induce chimic erectia. Ne intrebam unde trebuia infipt ace I ac ~i cat de mult trebuie sa doara. supunandu-l in acest scop unui examen fizic complet. In timp ce Renshaw ne povestea aceste lucruri.Cand a ajuns acasa. dar de fiecare data acesta se eschiva ~i in cele din urma adOl'mea. apoi i-a intrebat ce se intamplase. ea I-a trimis la un urolog pentru a verifica circulatia sanguina din penis. ceea ce insemna ca era foarte probabil ca problemele lui sa fie de natura psihologica. Parca ni-l imaginam stand la 0 masa. Renshaw a intrerupt aeeasta fantezie. Eram gata sa 0 intrebam pe Domeena cum poate sa fie invatat cineva sa faca acest lucru? Exista un penis de jucarie pe care se putea exersa sau sotia trebuia sa experimenteze pe barbatul ei? $i. a fost ea sotul s-a trezit intr-o dimineata la ora doua ~i a gasit-o pe soFa lui cu penisullui in mana stanga ~i cu seringa incarcata in mana dreapta. dadea intr-adevar "rezultate" consistente. Chiar ~iin toti ace~ti ani in care avusesera conf1icte din eauza lipsei de activitate sexuala. Pardi vedeam penisul individului expus pe masa de operatie. In afara de problemele lor sexuale . era foarte furioasa. iar noi ne aflam atunci in cea de a ~aptea ~i ultima saptamana de terapie. bi'irbatul s-a decis in mod inex- plicabil sa se opreasca in drumul catre casa. iar procedura. imaginatia no astra a inceput sa lucreze fara voie. Programul nostru se intinde doar pe durata a ~apte saptamani.

va fi liber chiar ~i numai pentru a se gandi sa faca sex. a recunoscut Renshaw. in toiul noptii.Chiar daca-ti administrezi injectii sau pas tile de Viagra. Am primit atunci un telefon de la un cuplu . Pastilele au aparut pe piata la 16 aprilie 1998. Penisul se apara singur Acest incident critic i-a oferit lui Renshaw ocazia sa cerceteze mult mai in amanunt ce se intampla cu sotul ~i sa afle de ce acesta. Barbatul era catolic practicant. acesta era un caz clar de autoaparare morala. . Cu toate aces tea 0 iubea~i nu se gandea sa divorteze. dar cand ajungea la momentul penetrarii nimic nu-l convingea sa 0 faca.de fapt de la 0 femeie . Sotul era terifiat de comportamentul sotiei lui. se opunea cu atata fermitate ca actul sexual sa aiba loco Impingand lucrurile cat mai delicat cu putinta. Se pare ca ea planuise sa-i provoace chimic 0 erectie far a consimtamantullui ~i sa faca sex cu el in timp ce dormea.care fusese la clinic a pentru terapie sexuala cu noua ani in urma. EI avea convingerea ca numai atunci cand biserica il va absolvi de primul sau mariaj ~iil va anula.Procesul de anulare dura mult timp pentru ca oamenii bisericii trebuiau sa-i investigheze pe cei doi soti. Renshaw s-a intrerupt un moment gandindu-se cat de inutil este sa impingi pe cineva sa faca un anumit lucru pentru care el nu este pregatit. Dar eram hotarata sa aflu ce se intampla. Spunea ca a doua zi 0 sa mearga cu iahtul a~a ca va trebui sa se scoale devreme.A fost inutil ~i fara nici un rezultat acest efort al sotiei lui de a incerca sa-~i forteze sotul ~i sa injecteze bietullui penis in speranta eEl el nu se va trezi din somn.100 Jeffrey A. De~i divortase legal cu ani in urma. Renshaw a inceput Sa ne vorbeasca despre ceea ce a invatat din acest caz referitor la terapia de cuplu. Pentru a face sex ea trebuia sa traga de el. spune "Nu! Nu sunt gata pentru asta!". Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 101 Cred ca nu mai e nevoie sa spunem ca barbatul a fost de-a dreptul ~ocat sa-~i vada consoarta pe punctul de a-i administra 0 injectie in penis. De fiecare data el era prea obosit pentru asta. in limbajul sau propriu. Era 0 doamna foarte galagioasa. despre ceea ce inseamna sa fii impins de la spate. Vorbea intruna. Kottler. Executa mangaierile ~ipreludiul. . ea a clarificat in cele din urma situatia. Avea erectii normale ~i i~i satisfacea nevoile sexuale masturbandu-se. .Cand am auzit aceasta poveste.Dupa incheierea programului. Penisul prefera sa navigheze In ciuda faptului ca am avansat destul de mult in ce prive~te procedurile chimice de inducere a erectiei.Cu toate ca avea ~aizeci ~i doi de ani. In cele din urma ea I-a tarat pana la clinica. Sotul ei nu manifesta nici un fel de interes sexual. in ciuda intentiilor sale decla~ate.Avem de invatat atat de multe lucruri din acest caz. sa spui cu gura ta "Da. mi-a fost foarte greu sa ma abtin sa nu rad. Ea era la randul ei indignata pentru ca el sabotase eforturile lor de a avea 0 viata sexuala normala . biserica nu recunoscuse inca anularea primei casatorii. vreau terapie sexuala" in timp ce penisul. A recurs la programul respectiv. lucru pe care nu-l putea divulga sotiei . sa fii cons trans. Penisul refuza sa coopereze cu programul pentru ca nu primise inca permisiunea bisericii de a-~i consuma noul mariaj. Fara sa mai a~tepte indemnul nostru. sotul arata mult mai tanar. Prin urmare. . .de a avea vreo viata sexuala. cu opt sau noua saptamani mai tarziu. . Renshaw sustine ca decizia de a Ie administra trebuie luata tinand cont de sentimentele ~i nevoile reale ale oamenilor. sotul a primit actul de anulare a primei casatorii. Curand dupa aceea el ~i-a consumat mariajul. . erectia nu se va produce daca nu e~ti cooperant.

Listele sale de a~teptare sunt lungi. a spus femeia. dar nimeni nu a putut sa-i ajute pentru ca problema lor nu era de natura sexuala. Nu trebuie decat sa raspunzi la cateva intrebari ~i sa plate~ti 50 de dolari. pana in momentul in care m-a sunat ~i m-a intrebat daca imi mai aduc aminte de ea. iar compania iti va trimite 0 reteta. Pentru mai bine de 80 la suta dintre cuplurile pe care Ie vede. "Credeti ca ati putea sa-i prescrieti Viagra sotului meu?" a intrebat-o femeia intr-un final.Inainte sa ajunga la mine. nu puteti sa faceti asta. Cand cuplul cu pricina a venit la clinic a. Jon Carlson Mumia de la mas a dirl. Cu toate acestea. dandu-~i seama ce punea femeia la cale. Kottler. acest cuplu fusese la mai multi doctori ~i facuse terapie de cuplu. Ea era profesoara ~i avea patruzeci ~i patru de ani ~i el era inginer ~i avea patruzeci ~i ~ap'te de ani. Variatiuni pe aceea~i tema Cazul care m-a uimit cel mai mult a fost acela al unui cuplu de peste patruzeci de ani. De fapt. Nu m-am mai gandit la ea ani de zile. iar cele mai multe dintre ele nu au nici cea mai mica idee ca pot fi ajutate. . "Ei.102 Jeffrey A. dar cei mai multi dintre clienti nu-~i pot permite decat costuri minimale. $tim de asemenea ca Renshaw ~i angajatii ei vad sute de asemenea cupluri de-a lungul anilar. dezvaluind astfel motivul pentru care 0 sunase. credeti ca a~ putea sa-i strecor seara cate una in cana lui cu ciocolata fierbinte. dar sunt sigma di sotul ei inca mai navigheaza in loc sa ia Viagra. tratamentul oferit de Renshaw are rezultate bune.cativa a relatiei lor sexuale." "Imi pare rau"." Ceea ce nu ~tia Renshaw era di pastilele de Viagra se puteau obtine prin Internet. sufragerie 103 lui. dar trebuie sa vina la cabinet. $tim cu totii ca acest fenomen al cuplurilor care se casatoresc dar nu au viata sexuala este pus in discutie insuficient. "De ce acum?" i-a intrebat ea pe cei dol. Nu este etic ~i in plus nimeni nu 0 sa va dea aceste pastile. "Cu siguranta". i-a raspuns ea pacientei." "Inteleg". . "dar trebuie sa-i iau tensiunea ~i sa vad daca este in regula din punct de vedere medical. parea destul de neobi~nuit ca acest cuplu nu reu~ise sa aiba relatii se"male vreme de peste doua decenii. Trebuie sa-i fie date pacientului.. gandindu-se la un alt mod de a-~i pune planul in aplicare. Renshaw a fost curioasa sa aile inainte de orice un anumit lucru. Cu toate acestea. singurullucru de care i~i aducea aminte era ca sotul ei obi~nuia sa navigheze pe lacul Michigan pentru a scapa de plangerile ~i sacaielile ei permanente. vedeti. "Cum a~ fi putut sa te liit?" i-a spus Renshaw sotiei. bugetul ei este atat de saracacios incat cu greu i~i poate intretine clinica." "Nu.Nu am mai ~tiut nimic despre ea de atunci. Sunt atat de multe cupluri care au nevoie de ajutor. Mariajullor incepuse cu douazeci ~i trei de ani in urma ~i ramasese neconsumat. daca obtin aceste pastile. Nimanui nu i-a trecut prin cap sa-i intrebe macar de ce nu . Cel mai bun ajutor pe care I-am putut oferi acestui cuplu a fost sa 0 invat pe sotie sa se masturbeze ~i sa 0 incurajez sa-~i ia un vibrator cu care sa-~i satisfaca propriile dorintele sexuale. Chiar ~i cei care nu se vindedi complet constata 0 imbunatatire semnifi. a raspuns Renshaw. "De ce abia dupa douazeci ~i trei de ani v-ati gandit sa va rezolvati problema? De ce nu v-ati obi~nuit pur ~i simplu cu situatia asta?" Sotia a privit in jos dupa care a spus foarte incet: "Nu am ~tiut ca exista un loc ca acesta unde putem fi ajutaW' Cand ne-a spus aceasta poveste Renshaw suna trist. Femeia a tacut un moment dupa care a intrebat: "Credeti ca Medicare va pUHi aceste pas tile pentru ca sotul meu are ~aizeci ~i noua de ani?" Renshaw i-a raspuns ca nu ~tie. Multe din companiile de asigurari nu platesc tratamentul. "Ei bine. Ma intrebam daca ati putea sa-mi dati mie reteta.

Am fost supervizorul rezidentului pe care I-au consultat. a fost prinsa de autoritati ~i bagata la 1:nchisoare. tatal ei a luat avionul pana in Hawaii. Acesta era un om foarte dragut ~i pa~nic in vreme ce soFa lui era 0 femeie au tori tara. asHel ca problema lor provenea din vina pe care ace~tia 0 resimteau doar gandindu-se la aceste lucruri.Mama era cu aproape 0 palma mai inalta decat tatal. . a~a ca ~i-a pus in gand sa faca 0 escapada in California. Un alt terapeut pe care il cunoa~tem. aveam de-a face cu un individ care se ata~ase foarte mult de 0 vaca. Ca urmare a unor discutii lini~titoare. Aici. de exemplu. cu ultimii ei dolari. auzind de cartea aceasta la care lucram. a decis sa-~i duca odrasla la Clinica Loyola pentru a vedea ce se petrecea cu ea.De atat de multe ori terapeuFi vin in intampinarea nevoii de confesiune a oamenilor. Renshaw parea intrucatva amuzata de aceasta intamplare. Kottler. a~a ca intr-o buna zi a sarit intr-un autobuz care mergea la aeroportul O'Hare.0 fata inalta ~i tot atat de sociopata pe cat putuse sa faca Dumnezeu pe cineva. Era la liceu. Atunci cand a consultat-o pe fata era imbracat in haine civile. Renshaw a ilustrat acest punct de vedere relatandu-ne un caz pe care ea il tratase cu douazeci ~i cinci de ani in urma. In cazullui Jeffrey. faptul ca asemenea cazuri neobi~nuite sunt foarte numeroase se explica. dupa care s-a dus la cumparaturi folosind cartile de credit pe care Ie gasise in portofele. Venisera impreuna la clinica. dincolo de tabuurile evidente asociate cu sexul. Confesiuni Trecand in revista cazurile de acest gen pe care Ie-am auzit pana acum. Ajunsa acolo s-a dus pana la poarta pentru United Airlines ~i a luat un tichet de imbarcare. ne-a relatat cazul unui pacient de al sau caruia ii placea sa faca sex cu pisicile. iar in timpulliber lucra pe undeva. Cei doi nu dadusera curs nici unuia dintre delirurile batau~e ale sotului. ne-am pus intrebarea de ce exista atat de multe variatii ale comportamentului sexual. . In timp ce incerca sa faca uz de cartile de credit furate pentru a cumpara un bilet de avion. prin modalitatile deosebit de variate in care oamenii cauta sa se elibereze. gasea totodata ceva nostim in indrazneala de care aceasta daduse dovada. Acolo a furat portofelele de sub prosoapele celor care stateau la plaja.104 Jeffrey A. care trata un cuplu in care sotul avea fantezii sadomasochiste care o deranjau pe sotie. In cazul acesta. Tinand in tine secretele nu faci decat sa-ti spore~ti anxietatea. Chiar daca imoralitatea comportamentului fetei 0 indigna. In opinia lui fata era sociopata. Intamplarea a facut ca acesta sa fie un preot care se specializa in psihiatrie. Acest lucru se intampla pe vremea cand securitatea aeroportului nu era ceea ce este astazi. Afland despre cele intamplate. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 105 fac sex. Ambii ~i-au exprimat regretul pentru anii de placeri pe care ii pierdusera. fata a ajuns la Honolulu unde. a luat autobuzul catre plaja. El . el a replicat indignat: "Ma luati drept homosexual?" Pentru Renshaw. Oamenii au nevoie sa vorbeasca cu cine- va despre problemele lor. a scos-o pe fiica sa din inchisoare ~i a adus-o acasa. . ea fusese consultata de un alt terapeut. In cele din urma tanara fata s-a plictisit de Hawaii. In cele din urma. iar terapeutul poate sa indeplineasca un asemenea rol. La un moment dat a inceput sa se plictiseasca de munca ei. aroganta ~i ve~nic furioasa. Adeseori glumesc cu pacientii mei spunandu-le ca am un guler de preot in sedarul de jos al biroului pe care am sa mi-l pun in momentul in care vor incepe sa se confeseze. Era in toiul iernii. Cu 0 seara inainte de conversatia noastra.E vorba de doi parinti care au venit la mine impreuna cu fiica lor de ~aisprezece ani . cei doi ~i-au putut consuma in cele din urma mariajul. Cfmd a fost intrebat daca prefera pisicile sau motanii. a dHorva saptamani de tranchilizante ~i a unei creme anestezice locale pentru deschiderea vaginului. ceea ce-i impiedica pe cei doi sa aiba o relatie sexuala era faptul ca soFei ii era teama de durerea pe care ar putea-o avea in momentul penetrarii.

Renshaw I-a supervizat pe terapeut ~i I-a intrebat de ce nu s-a a~ezat pur ~i simplu jos. punandu-~i gulerul ~i spunand acelei familii ca el era preot. in prezent. avusese de-a face cu 0 situatie la care cu siguranta ca nu s-ar fi a~teptat niciodata. Jon Carlson CAPITOLUL SAPTE le-a spus pEirintilor di fata lor nu avea nevoie de spitalizare. Dupa aceea. Ea care cunoscutii de jocuri. $i inainte de toate. mama s-a ridicat in picioare ~i a spus foarte furiaasa: "Fata mea nu are nevoie de psihiatru ci de un preat catolic!". timiditate excesivii.106 Jeffrey A. Ce-i drept. California. Oaklander a dezvoUat ~i a prezentat met ode foarte eficiente pentru a trata probleme precUln l1iperactivitate. Ea avea nevoie doar de terapie. . unde ea s-a stabilit. traume infantile. * * * Oaklander nu ~tia despre acest baiat deeat ca este periculos. <Violet Oaklander este una dintreeste se folose~te in pri11lul rand pentru 11lodulcreativ in figurile i11lportante din piipu~i. este consideratii una dintre sursele standard pentru lucru cu copii ~i adolescenti. domeniul terapiei copiilor. Windows to Our Children (Ferestre pentru copiii no~tri). avea nevoie de limite. Ii fusese teama ca a s-o omoare. Violet pregiite~te terapeuti din lumea intreagii pentru a lucra cu copiii ~i adolescenfii ~i este profesor adjunct la Institutul Universitar Pacifica situatin apropiere de Santa Barbara. . Cartea sa. muzicii ~ipove~ti pentru a-i ajuta pe copiii cu probleme. El a explicat ca a fast atat de ~ocat de plecarea rapida a mamei ineat a uitat cine era ~i cu ce se ocupa in timpul cat nu era la clinica. Auzind acestea. dupa care cei hei au ie~it ca a furtuna din birou. in special de ciitre aceia care urmeazii 0 abordare experi11lentaliigestaltistii. In noaptea din ajun mama lui sunase innebunita pentru ca fiui ei de paisprezece ani a alergase prin toata casa cu un cutit in mana. Kottler. autism ~i agresivitate. Violet Oaklander Terapie cu un ~arpe rozator ~i en 0 !70parla cu corn . De-a lungul carierei sale.

" "Asta insearnna ca nu este otravitor?" I-a intrebat ea. cu un zambet pe fata. niciodata nu s-a mai intamplat a~a ceva.0". Kottler.$i pe prietenul tau de acolo?" a spus ea aratand in directia chestiei de culoare maro care ii incolacea trupul firav. Gregory era incantat. a raspuns el vesel. "In plus".Nu.dar niciodata nu poti sa ~tii ce se ascunde in spatele unor astfel de impresii. Nu va face nimic. care zambea." . Parea destul de lunga ca sa ajunga pana la ea in caz ca i-ar fi trecut prin cap a~a ceva. el este doar $arpele. ferindu-se cat putea de gura lui. era mandra de priceperea . Le stoarce de sange pana ce mor. e in regula. a adaugat ea. "Doarnne. "Vreti sa-l tineti?" "Nu. ." Ultima remarca nu prea a avut darul sa 0 lini~teasca pe Violet. . Oaklander a facut tot posibilul sa para cat mai lini~tita. Este doar un ~arpe rozator. oarecum tematoare fata de adolescentul despre care aflase ca manuia cutitul ~i ca era un potential violent. tinandu-~i 9arpele pe care din cand in cand il ageza ba pe umeri.108 Jeffrey A. "ce mai e ~i asta?" "Este un ~arpe". E adevarat ca uneori se infurie foade tare pe sotul meu. "Nu. Cand ati putea sa-l vedeti? Prima impresie Cei de la clinic a i-au programat chiar in urmatoarea zi. Nu facea decat sa stea acolo. Dupa ce s-au a~ezat confortabil sau cel putin pe cat de confortabil se putea avand in vedere faptul ca 0 reptila care arata periculos se tara pe umerii clientului sau. Nu are un nume. La vederea lui Violet a scos un tipat de spaima. a spus baiatul cu mandrie. a recunoscut mama lui. dupa care i-a condus in biroul ei. dar nici nu-i placeau. In acel moment ~i-a dat seama ca mama lui era acolo. $arpele ~i-a scos limba lunga ~i sub tire cu care a inceput sa plesneasca aerul. nu. multulnesc. Odata ajun~i. In sala de a~teptare se afla un baiat subtirel. .parea mai degraba pa~nic ~i lipsit de aparare . tatallui vitreg. Mama lui Gregory a zambit ~i a dat din cap in semn de aprobare. Cu toate acestea. Oaklander a ie~it sa-i intampine pe Hlnar ~i pe mama lui. Violet nu avea fobie de gerpi. 0 culoare maro murdar ~ipete pe tot corpul. Dumnezeule!" a strigat ea. ea I-a intrebat pe baiat cum 11cheama. Un tratament silentios . "Ii place sa fie atins". Avea un ~arpe uria~ infa~urat in jurul gatului. Aceasta zambea amabil fara sa para catu9i de putin deranjata de prezenta ~arpelui. Era mai neted decat crezuse ea. a facut cuno9tinta cu ea 9i ~i-au strans mainile. spuse el. dar acesta nu raspundea la intrebari 9i in general nu prea avea chef sa vorbeasca. ba in bratele sale. "nu ~tiu cum se tine un ~arpe. .0. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 109 . Sigur nu 0 fi fost otravitor? Oare l-ar fi lasat mama lui sa mearga peste tot cu un 9arpe otravitor? AP?i i~i aduse aminte ca el 0 a111enintase pe aceasta cu un cutit. popandai 9i alte animale de genul asta.ca ~i de bunavointa . el mananca doar iepuri. dupa care i-a apucat capul ~i I-a indreptat in directia ei.de care dadea dovada in a se apropia de copii indiferent de situatia lor." "Inteleg. "Nuu.A mai facut ceva de genul acesta inainte? a intrebat Violet. a asigurat-o Gregory." Aratarea aceea nenorocita avea 0 limba enorma. In ciuda a ceea ce ii spunea ratiunea." $arpele era imens .. "nu aveti de ce sa va fie frica. "Gregory". ea s-a intins catre ~arpe 9i I-a atins.. temandu-se pentru propria ei siguranta ~i in acela~i timp intrebandu-se daca era intr-adevar persoana potrivita pentru a discuta cu acest baiat. apoi s-a uitat la mama lui pentru a-i confirma acest lucru. Despre acest baiat cu greu se putea spune ca este violent . Oaklander a incercat sa-l angajeze pe Gregory intr-o discutie." "Vreti sa-l tineti?" a intrebat-o el din nou.avea peste un metru lungime..

Nu se uita la Violet ?i nici nu era atent la ce spunea ea. Tie ce iti place sa mananci?" A dat din umeri. Ea a recunoscut ca sotul ei era extrem de intolerant cu baiatul ?i d il agresa verbal iar uneori era chiar nevoita sa intervina pentru ca acesta sa nu-Iloveasca.de care se simtea apropiat. Pe parcursul acestei conversatii.$erpilor Ie place sa manance ~oareci." "Dragut. lucrarile de arta. Gregory revenea cu picioarele pe pamant. "Mama ta mi-a spus ca nu te simteai prea bine la ~coala ?i ma intrebam dad ai putea sa-mi zici cate ceva despre acest lucru. Nici 0 reactie. La urmatoarea gedinta. "Ma intreb daca dormi bine noaptea. Gregory stiHea pe scaun alintandu-9i ca de obicei ?arpele. "Vad ca e9ti foarte preocupat de 9arpele tau. EI ignora complet toate celelalte subiecte sau incercari din partea ei de a vorbi cu el. Avea un par blond dirliontat. "Gregory". iar de atunci nu a mai avut nici un semn de la el). asta daca nu includem 9i 9arpele. Daca avea frati sau surori (nu). despre ~coala (0 ura).ma rog. Oaklander ~i-a dat seama ca singurul subiect care l-ar interesa ?i l-ar pune in contact cu ea ar fi fost sa discute despre ?arpe. ma rog. Gregory se comporta aproape ca un autist . daca avea prieteni (nu avea nici unul). .. . Lucrul acesta era foarte ciudat.110 Jeffrey A. Oaklander s-a gandit sa-i ceara sa-9i lase 9arpele acasa. Oaklander s-a gandit cum ar fi daca s-ar intalni doar cu el. Kottlel~ Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie III "Gregory. Gregory s-a uitat zambind la mama lui. "ieri Gregory a fugit dupa mine cu un cutit. Nimic altceva decat mangaiatul ritmic al ?arpelui. a adaugat ea vehement. De~i avea paisprezece ani." Nici un raspuns. multumindu-se sa dea din cap ~i din umeri." De fiecare data cand Violet mentiona 9arpele. i-a spus Violet. dar instinctul ii spunea ca acesta nu ar fi eel mai potrivit mod pentru a incepe 0 relatie buna eu el. "te superi daca iti pun cateva intrebari?" A dat din umeri. el a ramas zambitor pe parcursul intregii ~edinte. El ~i-a ferit privirea. era foarte firav. Intr-un anume fel. In aceasta situatie. Violet s-a mtors catre mama lui.imobil ~i fara sa reactioneze." "Ei bine". mai degraba m felul asta il va obliga sa se desparta de singura persoana .. tobe. Mama lui Gregory a raspuns pe scurt ?i raspicat la fiecare mtrebare cu exceptia eelor referitoare la relatia dintre sotul ei ~i Gregory unde raspunsurile ei au fost ceva mai elaborate. "Ati putea sa-mi spuneti ce v-a determinat sa-l aduceti pe Gregory aici? In felul acesta 0 sa afle ~i el ca eu ~tiu ce s-aintamplat. reptila .. papu9i. tava cu nisip. Pana in aceI moment el nici macar nu aruncase 0 privire in directia lor. a inceput ea timid. despre relatia cu tatal sau vitreg (il ura) ~i despre evo- lutia lui din copilarie (normala pana la varsta de patru ani). Parea ca nu 0 auzise. Gregory nu a reactionat in vreun fel deosebit. un co? cu instrumente pentru percutie. ~i cu toate ca nu vorbea. despre tatal sau adevarat (i-a parasit cand Gregory avea trei ani. Dar nu cred ca intention a sa ma raneasca". Se comporta de parca ar fi fost singur in camera. Dar ce poti sa-mi spui despre tine. tu ~tii de ce te afli aici?" I-a mtrebat Oaklander. "Ce poti sa-mi spui despre pofta ta de mancare? Ce iti place sa mananci?" . Ai cumva co~maruri?" Gregory a privit-o zambind in timp ce i~i mangaia ~arpeIe. Oak lander ~i-a examinat foarte atent clientul. Nu manifesta nici un fel de interes fata de lucrurile din camera: jocurile de pe rafturi. stiitea pe scaun ~i i~i mangaia ~arpele. acesta a venit din nou cu tovara?ullui. programata doar cu Gregory. dar altfel era complet rupt de lume. $i pasari. iar acest lucru m-a speriat. Oaklander i-a adresat mamei lui mtrebarile care se pun de obicei la prima ~edinta. Singurullucru care parea sa-i starneasca interesul era orice fel de conversatie care avea legiitura cu ~arpele.

el se ducea imediat sa se uite la pozele facute la ~edinta anterioara. arata el. Gregory era atras de fotografiat ~i se impliea foarte multo Cand Oaklander i-a adus aminte de ineidentul cu bataia. Ea s-a inOrs imediat la discutia despre fotografiile cu ~erpi. Jon Carlson Mumip de la masa din sufragerie 113 . Parea ceva inofensiv. Mai mult decat atat. El s-a a~ezat pe un scaun. oameni. Ea a aflat ca acestuia ii placea cel mai mult sa manfmce ~oareci ~i ca Gregory trebuia sa depuna eforturi considerabile ca sa-i prinda pentru el." . In acea zi adusese eu el 0 broseuta raioaa.dar toate se refereau la ~arpe. Dupa aceea le-a pus pe un panou pe care il atarna pe perete inainte de fiecare ~edinta." "Nu. In momentulin care ea incerca sa discute despre orice altceva. La cea de a patra ~edina." "A~a deci. case. iar dedesubt sa adauge "Proprietatea lui Grego- ry". EI insista ca Violet sa scrie numele aces tea in dreptul fiecarei fotografii. Lucrul acesta parea sa aiba 0 importanta deosebita pentru el. Gregory ~i-a facut aparitia la cea de a treia ~edinta eu 0 geanta plina eu ~erpi. cruci." Atiita vreme cat Oaklander se rezuma sa discute despre ~arpe. iar el a ineput sa devina iara~i ceva mai vioi. in ata tavii. In fond a fost impresionata de dH de multe lucruri ~tia el despre ~erpi. "Aici este Lady". Myra. celalalt ~arpe rozator." Era 0 cutie e lemn de aproximativ jumiitate de metru pe un metru. "Nu am sa pun ~arpele pe ea. chiar ~i cu geanta aceea plina ochi eu ereaturi ~erpuitoare care incepusera sa fo~neasca pe podea. lucruri simbolice precum stele. In acea saptamana. pur. mon~tri. "Pot sa-l pun in cutia cu nisip?" a intrebat-o el. Pe rafturi se mai gasea un ~arpe de '" Jocul1n nisip Exact in momentul in care Oaklander se gandea ca facuse oarecare progrese. Gregory a manifestat un real interes erttru alteeva decat ~erpii sai. mama lui Gregory ii daduse telefon pentru a-i aduce la cuno~tinta ca ni~te copii il batusera la ~coala. Astfel. Asta nu era bine deloc. ~i a ineepuAtsa aranjeze 0 gramada de soldati. Cred ca este varul ~arpelui. un anc ~i 0 piatra mare. Violet a aflat 0 multime de lucruri in timpul celei de a doua ~edinte . copiii ca ~i adultii construiesc tot felul de scene e nisip folosind oricare dintre obiectele de pe rafturi. dar broasea nu va mi~ca piatra. De fiecare data cand venea. Se nume~te tava de nisip. iar pe un raft deasupra ei se aflau tot felul de obiecte in miniatura: copaci. a~a ea Oaklander i-a dat voie lui Gregory sa 0 puna pe piatra.~i unde l-ai inHUnit pe prietenul tau?" "In de~ert. Acolo sta el. Oaklander a scos un aparat Polaroid ~i s-a oferit sa-i faca poze lui Gregory impreuna eu ~erpii lui. EI a refuzat sa se mai duca acolo pentru ca profesoara nu i-ar fi dat voie sa vina cu ~erpii. Nu este 0 cuie cu nisip adevarata. 0 sa am grija ea ea sa nu faca asta". in spatele casei noastre. ~i bineinteles un ~arpe nou. a~eata pe 0 masuta. de un fel pe care Oaklaner nu-l mai vazuse niciodata.112 Jeffrey A. Gregory disparea pur ~i simplu din peisaj. pietre ~i alte asemenea. Ei poestesc despre aceste scene iar uneori eu Ie cer sa pretinda ca unt unele dintre acele figurine ~i sa-mi spuna cum se simt. a spus el. Gregory se arata cooperant chiar daca raspunsurile lui erau laconice. Ji place niipul pentru ca vine din de~ert. imale.. ~i unde 11tii pe ~arpe?" "I-am luat 0 cu~ca. Kottler. ~i tot a~a. scoici. energia lui s-a dizolvat iar el a "disparut" pur ~i simplu. Gregory a venit cu un ~arpe nou." Pentru prima data. Gregory. au ei reprezinta un vis pe care I-au avut sau un loc sigur pe are ei ~i l-ar dori sa-l aiba. A intrebat-o pe Violet claca poate sa puna macar broseuta in varful pietrei. Era umpluta cu nisip alb. Oaklander a realizat astfel cat de important fusese faptul ca ea ii permisese lui Gregory sa vina cu ei la ~edinte. "Ea este regina ~erpilor mei. ma tern ca nu poti sa faci asta. figurine. Iar aici este Tyrone. "La ce folose~te?" "Ei bine.

114 Jeffrey A. sa stea cu fata in sus. starn la soare. Cand timpul a expirat. a~a cum promisese el. el ~i-a luat ~arpele. spunea Violet. ei au construit 0 cursa cu obstacole in jurul camerei folosind jucarii ~i euburi. dar Gregory continua sa nu vorbeasca eu Oaklander despre problemele pe care Ie avea in familie ~i la ~cola. Pe spatele ei. departe de violenta.. S-a uitat mai intai la Gregory. Era un popandau. a raspuns Gregory pentru prietenul sau. caz in care el oferea raspunsuri scurte referitoare la locul unde i-a gasit sau la mancarea lor preferata. cu ~iruri de tepi pe spate ca 0 armura ~i care se uita in jur suspieios ca ~i cand nu prea ar fi vrut sa stea pe acolo." ~i astfel ~edintele au 1uat 0 turnura noua. a~a ca de fieeare data. lueru care se dovedise extrem de dificil. tot felul de lucruri din astea." ° I . Terapia ~arpelui In urmatoarea saptamana. morti. "Ai prieteni. ast- fel ca acum putea sa tin a un ~arpe in mana. Cat timp a aranjat aceste obiecte el nu a vorbit deloe fiind foarte absorbit de ceea ce facea. Trecuse destul de mult timp de cand se intalneau. faeandu-~i astfe1 intrarea in joe. ~arpeUnu. prindem ~oareei. a pus-o pe Myra in buzunar ~i a ie~it din birou fara maear sa-~i ia la revedere. ehiar deasupra ochilor. ~arpe". a raspuns Gregory concentrandu-se serios asupra a ceea ce avea sa spuna. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 115 jucarie. far a sa se mai teama. 0 creatura care arata inspaimantator ~ieareia Ii crescusera coarne pe cap. baiatul a scris cu grija "Bert. cu Lady sau cu Tyrone pentru a putea sa Ii se ~adreseze lor direct. Poti sa faei asta? Vreau foarte mult (sa vorbesc cu ei!" Gregory a dat prudent din cap nefiind insa prea sigur 1a (ceea ce se angaja. Ma intreb daca Myra se simte in siguranta. Bert. Violet nu era sigura daca baiatul era ceva mai bine acum. nu ~i-a paras it loeul. Ei nu puteau sa discute decat despre ~erpi sau despre Bert. numele lui era Unu. "Broasca ta este pusa bine la adapost pe piatra. ei i-a venit in minte 0 idee. ce faei azi?" "Bine". Apoi s-a uitat la ~arpele . pe care Hlnarull-a introdus bineinteles imediat in scena.rozator care se tara pe podea. . dar in schimb avea certitudinea ca ei incepusera sa-i placa intalnirile lor mai degraba neobi~~:LUite.. a spus ea pe un ton prin care voia sa-i arate ca toc!imai incheiasera un fel de intelegere. El a pus caFva soldati. "Vrei sa-mi poveste~ti despre seena ta de pe nisip?" Gregory a ignorat-o continuand sa-~i aranjeze lucrurile dupa placul sau. Violet nu-~i putea imagina ce insemnau ele. in timpul unei ~edinte. "Hei. Uneori stateau amandoi pe podea privind la ~erpii care . Parea un animal periculos. domnule ~arpe?" "Sigur. ea ~i-a dat seama ca ajunsese sa aiba relatii destul de bune ~eu ~arpele. Jocul acesta parea sa-i placa foarte mult." Acesta a fost singurul comentariu pe care I-a facut. Violet reu~ise sa-~i depa~easca intr-o oarecare masura aversiunea fata de reptile. Oaklander a facut cuno~tinta cu un nou prieten." "Uuuh!" "Pariez ca ~i tu vrei sa te poti simti in siguranta uneori.peasea cu Gregory. Kottler. Broasca se uita foarte atent dar.0. "te simti singur uneori? Cred ca este foarte trist sa stai singur intr-o eu~ca. Intr-o buna zi. "Hei. Cel putin. "Bine". proprietatea lui Gregory".~ica ei la randullor pot vorbi ~i pot spune unele lucruri pe \care tu ai vrea sa Ie spui. De~i era uimita de scena de razboi ~i de broasca ee statea pe piatra. De fapt.se tarau prin camera prin tunelele pe care Gregory Ie construise din cuburi. In loc sa vorl. multime".~i ce faceti voi impreuna?" . dupa care fiecare a luat cate un ~arpe ~i i-au pus la intreeere de la un capat la altul al incaperii.• !. Oaklander ~i-a facut datoria ~i i-a fotografiat pe Bert ~iGregory impreuna. apoi a ~Spus: ~ "A~ vrea sa-ti imaginezi ca poti vorbi pentru prietenii tai .

Gregory avea un loc m care sa-~i puna prietenii a~a ca el ~iOaklander puteau sa vorbeasca lini~titL Se jucau cu tava cu nisip." Oaklander a fost mcantata sa auda asta. Dar nu ai voie sa te uiti pana ce nu-ti spun eu. Gregory a ezitat un moment. Nu am prieteni cu care sa ma joc. o . surori?" "Nu. Uneori el devenea agitat ~ipunea capat preocuparilor lor. lasandu-l sa mteleaga ca ea ii mtelege retinerea. acum poti sa te uiW' A pus 0 foaie de hartie peste desenullui astfel mcat sa nu se vada decat jumatate din acesta. Ea trebuia sa il introduca msa ~i pe el. trebuie sa-ti fie foarte greu sa stai cu cineva de care nu-ti prea place. In timpul zilei dilld Gregory este la ~coala nu prea am ce sa fac. pare a fi un catellatos cu urechi foarte marL" Gregory a luat foaia de hartie de pe desen. Acesta fiind singurullucru mai apropiat de varsta lui pe care-l facuse de cand incepusera sa se intalneasca. aparea dUe un mic progreso Cu foarte multa rabdare ~i dupa nesfar~ite conversatii cu ~erpii. nu simti uneori ca 0 iei razna?" "Mda. De cateva ori au facut figurine din plastilina. Gregory? Te simti ~i tu la fel de singur?" incuviintare din cap. dar ~tiu ca nu vrei sa vorbe~ti despre asta. el a desenat. Gregory i-a spus lui Violet: "Intotdeauna ai mcercat sa ma faci sa desenez a~a ca acum am sa desenez ceva. Gregory a devenit interesat ~i de alte lucruri m afara de reptilele sale. Gregory a mceput sa vorbeasca despre tatallui vitreg. raspundea Gregory m numele ~arpelui. Apoi au inceput sa comunice din nou prin intermediul ~erpi1or. cum te mtelegi cu el?" "II urasc. Au jucat 0 serie de jocuri. E in regula dadi nu vrei sa-mi spuL" Oaklander zise asta pe un ton impaciuitor." Lucrurile mergeau foarte mcet. "chiar ca ma simt singur." In cele din urma. Din cand in cfmd. 0 mi~care abia schitata dar care fusese totu~i prezenta. Kottler. dupa care a incuviintat din cap. Violet I-a intrebat daca are 0 prietena. a~a ca a hwitat-o din nou pe mama lui la cabinet. . Acum se putea vedea clar ca desenul reprezenta 0 femeie dezbracata. a mceput sa observe ~i alte lucruri din birou. "Ei bine." "Doarnne.ngafotografiile sale de pe pereti. se multumea sa spuna cat de mult il dispretuie~te.116 Jeffrey A. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 117 "Da"." "Dar tata vitreg?" Acesta fusese mentionat destul de rar m conversatiile lor. Odata." "Mama?" "Nu.u "Frati. Era foarte incantat de desenullui ~i i-a marturisit lui Violet ca un baiat din vecini 11invatase cum sa-l faca. Oaklander adusese la un moment dat 0 galeata de acasa pe care a umplut-o cu nisip. u~oara mcuviintare din cap. ai un tata vitreg?" I-a mtrebat ea pe ~arpe. $arpe. 0 multime de lucruri ma fac sa 0 iau razna. dar de fiecare data cand face a acest lucru. Oaklander era curioasa sa afle de ce il ura~te Gregory atilt de mult.. II urasc." "Tata?" "Nu. Se pare ca sotul ei nu suporta sa stea m preajma acestui copil ciudat care umbla mereu drapat m ~erpi ~i popandai.$tiu eu ce sa zic. ca din intamplare. popandaii ~i uneori chiar cu broasca raioasa. Un timp. "A~adar. Violet a considerat ca desenul reprezinta un progres uria~. dupa care i-a spus: "E m regula. Au discutat un timp d~ spre acest "true" ~i. Pe Hl. "A~adar. m felul acesta. "Ai familie?" a intrebat ea ~arpele. dupa care mergea direct la galeata cu ~erpi. "Banuiesc ca s-a intamplat ceva care te-a suparat. o "Da. apoi a mtrebat-o daca i~i da seama despre ce e yorba." "Dar tu.

Tyrone ~i toti ceilalti." A zambit timid. El mcerca sa-l ascunda. . Din aceI rnoment." Dintr-o data un zambet victorios i-a luminat fata. Ea poate citi cuvintele pe care acesta le-a scris pe margiflea alba a fiecareia: "Proprietatea lui Gregory".u8 Jeffrey A.. mtrebandu-se ce face oare Gregory. dar telefonul se lasa a9teptat. e ca . a raspuns mama m timp ce-~i ~tergea nasul. In ace 1moment Violet I-a vazut pe Gregory ie9ind dintre perne ~i uitandu-se mgrijorat la mama lui. Emotionata. spunandu-le cat de dragi ii erau ~i ca 0 sa-i fie dor de ei. . De data aceasta msa nici unul dintre ei nu i-a raspuns. "Ce se mtampla? E ceva in neregula?" Oaklander a inceput sa se alarmeze gandindu-se ca cine ~tie ce lucruri groaznice se mtamplasera . Jar Violet a ramas cu nedumeririle ei. Daca acest lucru vi se pare frustrant. Disparut din senin Trecuse aproape un an ~ijumatate. a spus Oaklander. Cu to ate acestea nu am aflat niciodata cum s-a mcheiat aceasta poveste. Din cand in cand. aceasta a fost 0 experienta bizara. Dar banuiesc ca nu se poate spune ca este prietena mea. timp in care ei s-au mtalnit saptamanal. iar Oaklander a putut sa observe un zambet larg care-l inunda. ea a disparut impreuna cu fiul ei. Nici macar nu am aflat cum a ajuns Gregory sa se mfurie atat de tare meat sa 0 alerge pe mama lui cu cutitul. Acesta este punctul in care s-ar putea spune ca povestea ajunsese la acel final satisfacator. Greg a venit la mine ~i m-a imbrati~at. "Vad ca plangeti".poate avusese loc mca 0 vanatoare cu cutitul. Violet mea mai are fotografiile Polaroid cu Gregory stand mandru in picioare langa . La aceasta intalnire. Dupa fiecare patru pana la ~ase inta.Pentru mine. "Ei bine.lniri.. eel pe care Oaklander I-a recunoscut ca fiind primul din seria celor pe care-i cunoscuse. Ii place sa i~i inchipuie ca in cele din urma ~i-a gasit propria lui voce 9i ca nu mai trebuie sa comunice prin intermediul reptilelor lui. Presupun ca era terorizat fizic 9i emotional de catre tatal lui vitreg. "E doar . nimic". Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 119 "Pai. Au fost atatea lucruri pe care nu am reu~it sa Ie discut cu e19i mult mai multe de care nu am aflat niciodata. ea scoate fotografiile 9i Ie prive~te atent. Mama lui Gregory s-a hotarat sa divor- teze. aseara s-a mtamplat un lucru minunat. Pur 9i simplu s-a tenninat brusc. Violet spera ca mtr-o buna zi sa aiba ve9ti de la ei sau eel putin sa primeasca un telefon de la un alt terapeut aflat m cautare de informatii despre acest caz. ea ~i-a luat la revedere de la Gregory ~i de la 9arpele sau. dar nu am reu~it sa verific lucrul acesta. el s-a concentrat in cea mai mare parte a timpului asupra ~arpelui pe care 11adusese cu el. cum mai merg lucrurile?" a mtrebat-o Oaklander pe mama la una din ~edintele lor comune.. Acest lucru i-a creat dificultati financiare care au fortat-o sa se mute mtr-un alt stat pentru a locui cu familia ei.." Dintre perne s-a ivit capullui Gregory. Unu. imaginati-va cat de greu trebuie sa fi fost pentru Violet care investise m aceasta relatie atat de mult timp 9i energie ~i chiar a invatat sa tina ~erpi fara sa se tearna. Violet a rasuflat u~urata. Nu a mai facut niciodata a~a ceva. Aceasta a mceput sa planga apoi s-a repezit la geanta pentru a-~i scoate 0 batista. "Cum adica?" "Ei bine. a marturisit Oaklander. mama Ii se alatura la 0 ~edinta. Am lucrat din greu impreuna 9i pentru 0 perioada foarte lunga de timp. Este draguta cu mine. I~i punea ni~te perne una peste alta ~i se ascundea m spatele lor. Mi-a spus ca ma iube~te. la ~coala este 0 fata care imi place. "Nu. Gregory ~i terapeutullui au avut 0 ultima ~edinta. dupa care fiecare din protagoni~ti a trait fericit. asta-noapte. Lady.Jarpe. dar de fiecare data cand venea Gregory refuza sa stea langa ele pe scaun. Kottler. dar zambetullui era pur ~i simplu prea mare.

El pi sofia lui. pentru Dumnezeu! Ea nu ar aduce pe oricine la show-ul ei.. ma gandeam dad tipul asta nu ne-ar putea ajuta. Se certa tot timpul. aceasta emisiune a avut 0 audienta foarte mare. Ca urmare. Hendrix ~i sotia lui au facut 0 emisiune pentru televiziunea publica bazata pe best-seller-urile . Avem ~i noi indivizi din a~tia in Ungaria. Helen LaKelly Hunt. Greta. mai ales cu sotul ei.II vezi pe tipul ala? a intrebat-o Fred pe sotia luL . Poate ca ar putea sa ne ajute. De la casatoria lor trecusera mai bine de treizeci de ani. cJ+rVille the Love You Want: A Guide for Couples (Cum sa obtii dragostea pe care ti-o dore~ti: Un ghid pentru cupluri). Pana aeum nimie altceva nu a mers. .Uita-te la ell Uita-te la el! Ce naiba crezi ca ar putea sa faca? Nu este decat unul dintre ~arlatanii aia. Fred adoptase felul de a vorbi ~imanierele britanice. . a abordare a lucru/ui cu cuplurile care combiHendrix spiritua/o-religioasii din tinerefe cu nii pregiitirea saeste fondatom/ Terapiei Imago de Reelementele care contribuie la dezvoltarea relafiilor pi a comuniciirii.Mumia de la mas a din sufragerie 121 CAPITOLUL OPT Harville Hendrix Cum sa scapi de vechituri lor. * * * Cu cativa ani in urma. Greta. dar ei nu ar permite niciodata ca asemenea ~arlatani sa apara la televizor.Mda. Se numea Cum sa obpii dragostea pe care pi-a dorepti ~i a fost prezentata ~i sustinuta de catre Oprah Winfrey. care i-au solicitat lui Hendrix 0 consultatie de urgenta. dintr-o familie de tarani ~ivorbea cu un accent puternic. ilintalnise pe viitorul ei sot la conferinta. In Ungaria.Ei bine. unul ea el ar sfar~i-o in inchisoare. care i-a facut de asemenea reclama ~i in cadrul show-ului ei. Printre ace~tia s-au numarat Fred ~i Greta. a raspuns Fred. Aceasta metoda unicii afast prezentata Intr-o serie de carpi: Getting Fred ~i sotia lui. Cei doi se cunoscusera pe vremea cand Fred se aHa la 0 conferinta care se tinea intr-un loc foarte aproape de casa ei. Ar. ci au fiicutpi pase copii. Show-ullui Oprah afie.Uite ce e. Poti sa spui ce vrei despre eei de la guvernare. nu nwnai ca au colaborat In cadru/ Institutu/ui Imago precum pi la scrierea unoI' carfi. . Greta. a raspuns ea. Nu vezi? Este la Oprah.. stau in sufragerie ~i se uita la Oprah Winfrey Show. care confin a serie de exercifii pi activitiiji ce fac parte din programullui pentru a "casnicie angajata". De~i era american. Hendrix spune despre sine ca este un newyorkez care doarme In New Jersey. care avea aceea~i profesie. Era profesor la 0 ~coala particulara de elita. Aceasta este povestea a ceea ce s-a intamplat. multi dintre telespectatori contactandu-l apoi pe Hendrix pentru a-i cere sfatul in legatura cu problemele pe care Ie aveau in casnicie. Giving the Love That Heals: A Guide for Parents (Cum sa oferi dragostea care vindeca: Un ghid pentru parinti). ~i ce-i cu asta? Greta provenea din Ungaria. nu am vrut sa spun dedt ca el este expert in probleme maritale. .Keeping the Love You Find: A Guide for Singles (Cum sa pastrezi dragostea pe care ai gasit-o: Un ghid pentru cei singuri) pi The Couples' Companion (Indrumar pentru cupluri).

Era atat de frig incat au trebuit sa puna pe foc balegar de cal pentru a se incalzi. Avea 0 voce minunata. poate ar trebui sa-l vedem pe acest tip. Greta? . In parte ea explica de ce Greta era atM de irascibila ~i de patima~a. Cea mai mare parte a carierei sale. cu 0 rezonanta aparte. Nu ~tiu daca exista ceva care ar putea sa ne ajute. Kottler.Ha. La un moment dat. Aceasta viata. Nu prea ~tia cum sa continue aceasta conversatie fara ca sa se ajunga la 0 noua cearta.Uite. In vreme ce Greta era uneori agresiva ~i certareata. a continuat Greta dupa 0 pauza lunga. ha! Fred s-a multumit sa dea din cap. pierzandu-~i asHel ?i singura sursa de combustibil pentru incalzire. In cele din urma. Fred fusese profesor ~i pentru el un comportament adecvat valora mai mult decM mice altceva. Era foarte subtirica. Avea parul negru. Mama Greteia fost cea care a reu~it sa tina familia unita ?i insiguranta. Ie invete pentru a reu~i sa comunice mult mai eficient ~i sa dea dovada de mai mult respect ~i afectiune. Gteta era 0 femeie micuta dar plina de energie. ~i anume ca mariajullor era jalnic ?i ca a~a fusese intotdeauna. Ea avea amintiri foarte vii despre trupele germane care mar?aluiau prin sate . incercand sa 0 duca de azi pe maine intr-o tara devastata de razboi. Saptamani de zile au trebuit sa se descurce cu foarte putina mancare ?i apa. ea i~i aduna familia ?i se ascundeau la subsol unde rodeau cartofi putreziti ~i beau apa pe care 0 gaseau in jgheaburi. urmarindu-l pe Hendrix cum lucra cu un cuplu. neaducand deloc cu 0 taranca unguroaica tipica. traita in teroare. au fost nevoiti sa manance calul. a spus Fred fara a-~i mai continua gandul pana la capat. Era un domn cu 0 infati~are distinsa. cat a durat show-ul. Din pacate ?i aces tea s-au dovedit la fel de periculoase ~i de imprevizibile ca ?icele inamice. in special pe tine. Jon Carlson Mumia dela masa din sufragerie 123 -Ha! .a spus Greta pentru a treia oara. Pe parcursul celor doua ore. EI se imbraca chiar ~i acasa in costumele lui de lana ~ifonate.Bine atunci. prins mtr-un coc. foarte potrivit pentru meseria de profesor ~i foarte obi~nuit cu toanele sotiei sale.122 Jeffrey A. Hendrix a prezentat diferite metode pe care cuplurile pot sa. membrii familiei se puteau intoarce la viata lor grea. acesta fiind un sentiment atat de'evident in relatia lor. dar de data aceasta cu mai putina vehementa.ea ?i familia ei fiind nevoiti sa se ascunda in pivnita pentru a evita sa dea ochii cu ele. Purta ochelari cu rame metal ice. in timpul celui de-al doilea razboi mondial.Am spus. Spunea aceste lucruri cu vocea din ce in ce mai sfar~ita a unui om care este convins ca nu mai exista nici 0 speranta. fiecare dintre ei se adaptase la stilul celuilalt in a~a fel incat puteau sa-~i continue conflictulla nesfar~it.Ei. Dar sunt de acord ca trebuie sa facem ceva.Ce inseamna asta. Era acela~i gen de conversatie pe care il aveau de cand se casi'itorisera. ~i mai era de asemenea respectul pe care ?i-l purtau reciproc pentru capacitatile lor profesionale. au venit trupele aliate ?i i-au pus pe fuga pe germani. Cei doi soti au fost foarte atenti in special cand Hendrix a vorbit despre manie. Dupa ce nemtii se retrageau din zona. . cei doi nu au mai vorbit aproape deloc. Parea sa fie un tip amabil. el rezista sotiei lui fara sa i se opuna direct adoptand 0 tactica mai ocolita. Dupa ani de lupte. . a durat ani de zile. subtiri care ii incadrau fata plina 'de riduri. Invazia germana Greta a crescut intr-un sat mic din Ungaria. . . De cate ori apareau soldati inamici. Cu toate acestea. Cel putin amEll1doi erau de acord cu un lucru. cama~i albe ?i cravate cu dungi. a incercat din nou Fred. stilul lui Fred era mai degraba pasiv-agresiv. . exista ceva de natura emotionala care ii tinea impreuna. carliontat.

A~ vrea. demonstrand exact ce el tocmai declarase.Ma rag. i-a poruncit ea sotului ei. . putea sa va ajut? . Tu ce ai vrea? .ti cel care nu vorbe\. daca se poate. distins ~i bland ca intotdeauna. Spune-i ca nu \. iar Fred in dreapta. ca fiecare dintre voi sa spuna ce a\'teapta de la aceste \. Fred a fost cel care a intrat primul. Eu vorbesc foarte frumos.cu siguranta ca nu era at~Hde puternica pe cat mcerca sa para. Kottler. Nu \. Avea 0 privire sup arata. a\'teptand un raspuns. 0 alegere u~oara avand m vedere ca Greta parea hotanlta sa ramana muta ~i necooperanta.. Greta se impingea in spatele lui sa intre. Hendrix s-a uitat la Fred.Nu ~tiu ce poate Fred sa . . .Dar tu. a raspuns Hendrix uitandu-se atent la fiecare. sfidatoare.Fred sta chiar langa tine.Te-am vazut la televizor. i-a intrebat Hendrix pe cei doi. .Uita-te la sotia ta cand spui lucrurile astea. a spus ea dand din umeri. Cum credeti ca a\. a\. . Greta s-a incruntat ~i ~i-a incruci~at bratele.Va las pe amandoi sa va decideti unde vreti sa va a~ezati. .a ca nu ai decat sa explici singur de ce suntem aiei. spune-i lui. -Da. cu ce va pot fi de ajutor? Greta ~i-a incruci~at bratele ~i I-a privit pe sotul ei ca ~i cand ar fi vrut sa-i spuna: "Tu ne-ai tarat in mizeria asta. Fred a incuviintat din cap.. cei doi aveau foarte putine sperante in ce prive~te imbunatatirea situatiei lor.Bine.adar. Hendrix nu \.Am vazut cum ai procedat cu cuplul acela. iar eu am sa iau acest scaun.edinte.Bine. . . Eu am sa stau pe acest scaun. .Ha. . . Fred a mceput primul.E adevarat. . a spus timid Fred. a spus ea. Eu nu vorbesc prea mult.Unde sa ma a~ez? a latrat ea la Hendrix inainte ca acesta sa apuce sa se prezinte. Pentru prima data atitudinea ei trada 0 oarecare vulnerabilitate . dar privirea ei s-a atintit mai degraba asupra spatiului dintre scaunele lor decat asupra lui. iar voi puteti'sa luafi orice scaun doriti. a admis Hendrix.Prin urmare. a mcuviintat Hendrix. Greta i-a aruncat lui Hendrix 0 privire peste ramele ochelarilor ei de sarma. i-a indicat Hendrix. Se pare ca nu suntem m stare sa discutam fara sa ne certam.tii ce vrei de la el. Spune-i lucrul asta sotului tau. putea sa fac ceva pentru a va ajuta sa comunicati mai bine.tiu ce vreau. a raspuns Fred simplu ~i la obiect. ajutandu-i sa comunice mai bine. $i a~ dori sa vorbiti mai degraba unul cu ceialait decat cu mine.Ce-oi fi vrand sa spui? I-a apostrofat ea. . .Tot ce vreau eu este sa fim m stare sa vorbim fara sa tipam tot timpul.Tu stai acolo. . a intrerupt-o Hendrix. . a raSplU1S Hendrix.124 Jeffrey A. amandoi sperati ca a\.Ai spus ceva? a intrebat-o Hendrix. curios sa vada unde ~i cum se VOl' a~eza. . Eforturile voastre m aceasta directie nu au avut prea mult succes a~a ca ati venit la mine pentru ajutor. dar a continuat sa se uite mai degraba la terapeut decat la sotia lui. .A\. Ei se a~ezasera exact cum stateau acasa: Greta in stanga.te niciodata.Nu ~tiu." .i exprimase acordul sau simpia indiferenta. a mormait in barba Greta. .i-a dat seama daca prin aceasta i\. Greta? a sondat Hendrix terenul. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 125 Terapia incepe Cand Fred ~i Greta ~i-au Hkutaparitia in biraullui Hendrix. . Greta ~i-a mtors putin scaunulm directia lui Fred. Aveam de-a face cu 0 doamna foarte furioasa. Tu e\. nu mie. a recunoscut el.Noi nu putem sa comunicam unul cu celalalt.

El nu este capabil sa aiba emotii.-te la ea cind vorbe~ti.126 Jeffrey A. Fiecare lucru cat de mic pe care-l aveam folosea la ceva. . Kottler. Fred. . Aceasta era intr-adevar numai una dintre sursele permanente de conflict intre ei. Hendrix a incercat sa-i faca sa se gandeasca atent la sem- . Greta era la fel de narava~a precum un cal salbatic.reviste vechi.Nu-mi spune mie. Nimic nu era risipit.Aveau 0 casa foarte murdara pentru ca Gretei nu-i placea sa faca curat. I-a indernnat Hendrix. Spune-i sotiei tale. M-am gandit pur ~i simplu ca intr-o zi s-ar putea sa avem nevoie de unele obiecte din aceste cutii. . sa ~tearga sau sa frece podelele.Ea ~tie. a protestat Fred. ce-i drept destul de stramt. Nimic nu a fost aruncat. dar nu 0 sa aiba nici un efect.I-am spus. haine pe care nu Ie mai purtau ~i alte lucruri inutile. ~i uita. . Pe de alta parte.Pur ~i simplu nu cred di el poate sa reu~easca ceva in privinta asta. Fred. I-a apostrofat ea. Nimic nu se schimba. Nimic nu se clarifica. Sunt ca ~i relatia noastra. Fred se judeca foarte aspru pe sine. . Greta a raspuns ca ele erau pline de amintiri. o camera pUna cu cutii Singurullucru pe care Fred a tinut sa-l sublinieze cand a venit yorba de soFa lui a fost faptul ca aceasta se dovedise 0 gospodina jah1ica. Ii spun ~i acum. I se parea imposibil sa-i faca sa comunice pe ace~ti doi oameni furio~i ~i plini de resentimente. Pe Fred il deranja in mod special faptul ca Greta umpluse 0 camera intreaga cu teancuri de cutii care nu contineau decat vechituri . Hendrix a fost foarte impresionat de aceasta observatie. Se pare ca sotul ei nu avea intru totul dreptate pentru ca Greta sustinea ca lasase un spatiu. Tu e~ti eel care are probleme.Aceste cutii.Nu mi-a ramas nimic din copilarie. ca ~i cum Fred nu ar fi fost in acea camera. in mod nea~teptat. Spune-i sotiei tale ce ai dori sa se schimbe in casnicia voastra. performantele jalnice ale Gretei in ce prive~te gospodarirea casei erau de-a dreptul frustrante. sunt pline toate cu mizerii. A strans atatea cutii in nenorocita aia de camera ca nici macar nu poti sa intri acolo. Pentru mine casa e in regula. . Crede-ma ca ea ~tie. dar aceasta parea mai degraba 0 modalitate de a se ascunde ~i de a evita sa vorbeasca despre orice altceva rezonabil. Asta e! dupa care ~i-a incruci~at din nou mainile. care aspira sa devina un gentleman englez impecabil ~i care i~imentinea tinuta imaculata. Ea refuza sa mature. Mizeria din casa era problema lui. dar cu toate acestea ea devenise 0 sursa permanenta de discutii aprinse intre ei doi. Greta a continuat sa i se adreseze lui Hendrix. aratand pentru prima data emotie. . dar ~i deosebit de frustrat de directia in care 0 luasera lucrurile. In timpul care a mai dimas pana la s£ar~itul ~edintei. a spus Fred. Hendrix i-a incurajat sa vorbeasca despre principalele dificultati pe care Ie intampina in relatia lor. El a observat ca Greta vorbea fara nici un fel de retinere despre dezamagirile ~i insatisfactiile pe care Ie avea din partea sotului ei. Nimic nu se mi~ca in viata noastra. exceptand momentele in care. Probabil ca dupa standardele rurale ungure~ti casa lor arata perfect normal. Nu e nimic de valoare in ele. Nu vorbe~te. Daca Ie arunc la gunoi s-ar putea sa ne para rau. a acuzat-o Fred pe soFa lui. Cum sa nu ~tiu? Imi spui tot timpullucrul asta. Pentru Fred. in timp ce despre ea nu avea nimic de spus. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 127 Ignorandu-i indicatiile.Spune-i ei asta.Ea nu arunca nimic. Fred se comporta ca un miel bland.Bineinteles ca ~tiu. dar care-i permitea sa aiba acces la cutiile stranse acolo ~i sa adauge altele la colectie. incepea sa dea din picioare exact cand sotia lui se potolea. . Intr-un fel ea avea dreptate. Intrebata de ce pastra aceste cutii. Era ca ~i cum ar fi incercat sa stapaneasca doua animale salbatice. dar cu siguranta era cea mai dramatica. Teancurile de cutii ajungeau pana in tavan. . Relatia noastra este plina de mizerii ~i de alte chestii care s-au acumulat.

Sigur. Concertele ~i discurile pe care Ie as cultau impreuna reprezentau pentru ei 0 sursa de placere divina pe care 0 impartageau uneori in locul durerii obi9nuite. locuiau intr-o zona foarte scumpa. Tema pentru acasa Hendrix a conceput 0 serie de situatii in care cei doi se puteau angaja intr-un dialog despre sentimentele pe care Ie aveau . Nu existasera nici un fel de preludiu.Ma intreb daca ati putea sa discutati intre voi despre ce inseamna sa fiF mai apropiati unul de celalalt. Frica ei nu avea nici un temei rational. Mi-ar placea sa fiu mai intim cu ea. Fred era platit foarte prost ~i. ca 9i cand ar fi vrut sa-i spuna. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 129 nificatia simbolica a cutiilor ~i la certurile pe care Ie aveau in legMura cu ele. ca in orice moment Fred ar putea sa ramana fara slujba.\ timid in directia sotului ei. Se simtea foarte stanjenit de directia pe care 0 luase conversatia. Relatia lor sexuala fusese nesatisfacatoare pentru amandoi. In orice caz. dar era tot ceea ce putusera sa faca pe moment. lui Harville i-a venit in minte un gand.Ai fost norocos ca ai avut parte de el chiar 9i atunci. cu hainele pe ei. a susurat Greta.in plus. . Fred s-a uitat la Hendrix rugMor. In cele din urma ei au ajuns la un acord: in fiecare saptamana. Aceasta constatare i-a sugerat lui Hendrix 0 noua idee. a raspuns Fred fara sa ezite. Simplul fapt ca reu~isera sa-~i consume mariajul era un miracol. Hendrix era uimit d'Ltde primitivi erau din punct de vedere emotional. dar in cele din urma a refuzat sa raspunda. fa-o sa inteleaga pe femeia asta. Cu siguranta ca aceasta nu a fost cea mai interesanta terapie ~i nici eel mai dramatic progres. a inceput sa se bRlbRie Fred. Greta s-a gandit un moment la aceasta sugestie. se ivise ocazia perfecta pentru ca Hendrix sa initieze un exercitiu la care cei doi se puteau angaja reciproc la un nivel mult mai intim. Incet-incet ei i-au oferit lui Hendrix 0 imagine destul de aproximativa a vietii lor sexuale. frica fusese 0 prezenta permanenta in viata ei. va tineti de mana in timp ce ascultati muzica? . Aveau putini bani ~i trillau la limita saraciei.128 Jeffrey A. Gretaurma sa sorteze continutul cutiilor ~i sa arunce la gunoi lucrurile pe care nu aveau sa Ie mai folosease a vreodata.Spune-mi.Pai. doar un fel de hihjoneala penibila ~istang ace in intuneric. . Avansau foarte incet. In conditiile in care din punct de vedere intelectual erau ni9te persoane sofisticate. Cred ca au trecut cinci sau poate chiar 9ase ani de cand nu am mai facut sex. De cand se casatorisera.Sa-l tin de mana? De ce a~ face asta? A9adar cei doi i~i refuzau pana 9i cele mai elementare gesturi de tandrete. 0 expresie de incantare s-a intiparit pe fata Gretei in timp ce descria ultima simfonie pe care 0 ascultasera impreuna. in masura in care i~i mai puteau aduce bine aminte de ea. Kottler. Dialog In curand a devenit evident ca atat Greta cat ~i Fred aveau 0 mentalitate de supravietuitori. a adaugat Greta. Intre timp ei munceau la sortarea lucrurilor din cutii. iar Greta era intotdeauna imbrikata. te rog. . Ca profesor la 0 ~coala particulara. ei facusera sex numai pe intuneric.In plus. dar in cele din urma au reu~it sa se debaraseze de 0 parte din gunoaiele care Ie invadasera vietile. . nici pasiune. Ea s-a multumit sa priveasd. din moment ce Fred lucra de foarte multi ani la acea ~coala. lucru care i-ar fi adus la sapa de lemn. In timp ce ea vorbea despre aceasta experienta. Hendrix a aflat ca mai exista un lucru pozitiv in viata lor: amandoi iubeau muzica clasica. In felul acesta. ce motiv a9 avea ca sa fac sex cu tine? . este pur 9i simplu un lucru pe care sotii 9i sotiile il fac. . Gretei Ii era in permanenta teama ca ei ar putea sa piarda totul. pai. a intrebat-o el.

Cu toate acestea. . Hendrix le-a cerut celor doi sa se uite unulla celalalt atunci cand i~i vorbesc.Pot sa ma uit la el.130 Jeffrey A. Fred. . . Hendrix a poftit-o pe Greta sa spuna ce se intilmplase cu ea.Poate ai vrea sa incerci sa faci lucrul asta acum. . In cele din urma. ceea ce a~ vrea sa incercati. este sa faceti 0 experienta. Greta s-a in tors la amintirile ei din copilarie cand satul in care locuia fusese ocupat de germani. atat Fred cat ~i Greta se uitau fiecare ill directia celuilalt. In decursul interactiunilor lor. el a observat un fenomen straniu pe care nu-l mai intalnise pana atunci: nici unul dintre ei nu se uita in ochii celuilalt. Acest exercitiu al privirii s-a dovedit a fi peste puterile lor. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 131 unul fata de celalalt. . a instruit-o el pe Greta. ~i puteti sa va opriti oricand doriti. yeti ajunge la doua minute.Pur ~i simplu nu suport a~a ceva! a oftat Greta. dar el nu i-a dat drumul.Este de inteles. despre temerile lor. A privi direct in ochii cuiva este un gest care presupune un gen de intimitate care cu siguranta era mai mult decat puteau da ei. ea nu a reu~it sa-~i ridice privirea mai sus de nasullui. dar nu se uitau niciodata unulla celalalt in timp ce faceau toate lucrurile astea. Acest exercitiu declan~ase un anumit lucru ~i el se intreba despre ce ar putea fi yorba. Hendrix i-a lini~tit pe amandoi ~i le-a spus ca este evident ca ei nu sunt ill stare sa faca ceea ce Ie ceruse el. Hen- . . Fred? a illcercat mai departe Hendrix. foarte nepHicut! . in mod nea~teptat. a admis Hendrix. Fred ~i Greta au raportat ca au avut cea mai teribila cearta din casnicia lor. La randullui. despre visele lor. Mancau la aceea~i masa. Hendrix a cronometrat timpulill care cei doi s-au privit ill ochi. $i era de asemenea urat. Apoi vreau sa-mi spuneti cum a fost. . dar niciodata nu se priveau direct in ochi. Apoi.$i pentru mine a fost foarte. data ce a observat acest pattern. Jar tu. Era scandalos. vreau sa faci acela~i lucru atunci cand ii raspunzi sotiei tale. Bine. Kottler.Dar tu. nu va priviti niciodata in ochi. Era ca ~i cand Harville le-ar fi cerut sa faca cel mai illgrozitor lucru cu putinta. Au fost exact cinci secunde. le-a repetat Hendrix. au fost de acord sa lncerce. El s-a apucat sa tipe la ea. a sugerat bland Hendrix. Greta a inceput sa ciocane la u~a lui. o Oricat de mult s-a straduit. Vreau sa va concentrati asupra respiratiei voastre. Ceea ce vreau sa faceti ca tema pentru acasa este sa petreceti ceva timp practicand acest exercitiu pana ill momentul in care. Cand au revenit in urmatoarea saptamana. . Ea are illtotdeauna 0 privire atat de furioasa ca-mi piere cheful sa mai privesc in ochii ei. Fred a illcuviintat din cap. Haideti sa vedem ce seintampla. Se pare ca frica.Cand ii spui ceva lui Fred. De fiecare data cand el repeta aceste instructiuni. Era de-a drepul imoral. . timpul zilei. Amandoi au ramas uluiti de ceea ce auzisera. dar nu vreau.Observ ca atunci cand vorbiti unul cu celalalt. de la cinci secunde. vreau sa te uiti in ochii lui. Acum vreau sa va uitati unulla celalalt. Acesta este un lucru pe care 0 sa-l exersati de acum inainte. dupa care s-a ridicat ~i s-a incuiat ill birou. a admis el. Discutau despre ce facusera Ill.Imi este foarte greu sa ma uit la ea. Fred a izbucnit ~i el. aceasta femeie micuta s-a illfuriat atilt de tare illdH a luat un scaun ~i I-a rupt ill bucati. teroarea erau ni~te sentimente atat de adanc illradacinate in ea lncat evitase sa vorbeasca pana acum despre ele ~i chiar sa Ie recunoasd fata de ea insa~i. Dormeau in acela~i pat. Ei traiau impreuna de peste treizeci de ani. a sustinut Greta.Acum. Relaxati-va. dar niciodata ill ochii lui. Prima data a explodat Greta. Aceasta sarcina parea atilt de dificila pentru ei d pard ei nascocisera un mod de a privi fix la fruntea sau la gum celuilalt sau cel mai adesea ill centrul pieptului. In cele din urma. Uitati-va direct in ochii celuilalt doar pentru cateva secunde.

el nu a spus nimanui despre aceasta experienta. . Acum eand secretele lor ie~isera la iveala ei s-au simtit mai apropiati unul fata de celalalt decat erau inainte. Ei erau cu adevarat ni~te supravietuitori ai abuzurilor care ii ranisera atat de mult ~iii facusera vulnerabili. . Un alt lucru remarcabil in privinta celor doi a fost ca ei au mceput sa se priveasca in ochi atunci cand i~i vorbeau . Cand I-a intrebat insa ce se intampHi.E adevarat! Am facut-o. Greta ~i cei din familia ei au fost gasiti de soldati.Un trup cald? a repetat Hendrix. ce se petrece cu voi doi? Parca s-a schimbat ceva. Vrei sa spui ca ai dezbracat-o? Ignorand mtrebarea. inabu~indu-?i un chicotit. Pe masura ce se retrageau spretara lor.Nu. evitand chiar sa se mai gandeasca el msu~i la ea. acesta a mceput sa dezvaluie propriul sau secret pe care nu-l mai spusese nimanui pana atunci. a spus Greta. Chiar la mceputul pubertatii sale. Greta s-a uitat direct in ochii sotului ei 9i i-a spus: . Hendrix a remarcat ca ei aveau 0 expresie a fetei cam ciudata. Acesta nu era totu~i un film de fictiune in care in urma unui moment de revelatie se produce 0 vindecare instantanee. Hendrix s-a uitat la Fred care a ll'lcuviintat din cap. Greta impreuna cu mama ~i sora ei au fost violate de nenumarate ori de catre soldati. $i a fost atat de minunat sa simt langa mine un trup cald. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 133 drix a aflat ca de fapt ea nu reu~ise sa fuga din calea lor. de ce simpla idee a intimitatii cu un barbat. soldatii Hiceau ravagii printre civilii pe care ii gaseau. relatia lor sexuala continuand pe parcursuI mtregii lui adolescente. . Greta a povestit de ce a ajuns sa fie atat de suspicioasa in privinta barbatilor.E9ti un tip tare! . Probabil se straduisera atat de mult meat acum puteau sa se uite unul in ochii celuilalt timp de doua minute. Celor doi soti Ie-au trebuit mai multe saptamani de exercitiu pentru a ajunge sa se priveasca m ochi timp de cincisprezece secunde. Am facut-o! . cei doi au fost de acord sa incerce din nou exercitiul care Ie fusese recomandat ca tema pentru acasa. tara sa intoarca privirea.132 Jeffrey A. Ne-am regulat! Pentru prima data dupa ~ase ani! Stupe fiat. Aceasta urma sa fie ultima lor mtalnire mainte de vacanta de vara care dura ?ase saptamani. Erau disperati ~inu mai aveau nimic de pierdut de vreme ce rezultatul razboiului fusese deja decis. a inceput Harville ?edinta. Greta ~i Fred au mceput sa manifeste empatie unul fata de celalalt. Cum ~edinta se apropia de sfar~it.nu pentru mult timp dar important era ca ochii lor se intalneau. . $i mca 0 luna pentru a ajunge la 0 jumatate de minut.Ati facut-o? . Greta a afi?at 0 mina superioara.Ei bine. . Aceasta se mtampla la sfar~itul razboiului eand ei se retrageau sub presiunea armatelor eliberatoare.E fantastic! a spus Hendrix cu mandrie.Da! Da! Am facut-o. 0 mspaimanta atat de mult incat aproape ca nu putea sa vorbeasca despre acest lucru. Hendrix I-a vazut pe Fred'lacrimand ~i s-a gandit ca el plangea impresionat de durerea pe care 0 resimtea sotia lui. Au facut-o! Intr-o zi. La fel ca ~i sotia lui. . apoi a privit in directia sotului ei care zambea cu satisfactie. eand Greta ?i Fred au venit la ~edinta. Printre lacrimi. Progresul era mcet dar ferm. oricare ar fi el. el a mgropat trecutul ~i a cautat sa se casatoreasca cu cineva care sa nu-i forteze intimitatea ~icare sa se multumeasca cu 0 relatie in care implicarea emotionala era minimala. n-ati ll'lteles. Fred a fost molestat de mama lui. Kottler. Simtindu-se ingrozitor de vinovat ~i de ru~inat.Am facut-o! a anuntat Greta. Voiau sa vada cat de mult se puteau uita unul la celalalt atunci eand i?i vorbeau.

Ultima cercetare. In timpul verii ei nu s-au certat niciodata. 1mpreuna cu sa Imbine Bany mod foarte in. a de11l0nstrat cii metoda folosita eontribuie eu celmult 8 procente succesul unei terapii. 1ntr-o serie de carfi care all la baza 0 eercetare desfa~urata eu multa atenfie. Hendrix a primit 0 felicitare de Craciun. ei se puteau privi in ochi fara sa se mai simta stingheriti. ~ Scott Miller Terminatorul s-a trezit intr-o sectie de boli mintale .134 Jeffrey A. a fost anuntat ca Fred ~i Greta au decis ca nu mai au nevoie de terapie. puterea lui de refacere. Escape from Babel. resant cercetarea e11lpiricacu terapia orientatil spre recott Miller reu~e~tecolegii sai. In toamna. Intr-un Duncan ~i Mark latie. Psychotherapy with Impossible Cases (Ie~irea din Babel. Faceau sex 0 data pe saptamana. cand Hendrix a revenit la birou. eombina aboreu darile umaniste. Fred ~i Greta voiau ca el sa ~tie ca sunt bine. Potrizlit lui Miller. Jon Carlson Felicitarea de Craciun CAPITOLUL NouA Primavara a luat sHir~it ~i vacanta de vara a inceput. eu eficienta unei terapii de scurta durata. precu11l ~i propriile resurse ~i I1wti11atiiale clientlilui -ultimele doua contand cel11lai mult In modijiearile survenite In terapia de succes. Printre cele mai eunoscute llicrari ale lor se nll1nara: The Handbook of Solution . Kottler. sistemele de sprijin preeum ~i resursele interioare. VOl' suna daca VOl' mai avea nevoie de ajutor. Totodata i-au spus ca in cele din urma au reu~it sa fadi curat in camera ~i sa se descotoroseasca de toate vechiturile. Miller. aceasta Inseamna ea cea 11laibuna terapie este aceea care stabile~te 0 relatie ce exploateaza propriile idei ale clientului. spre exe11lplu. Mai bine decM atat nici ca se putea spera. orientate spre relafie. dezbracati ~icu lumina aprinsa. ealitatea relatiei. eu mult mai importante sunt a~teptarile pozitive ale clientilor ~i terapeutilor. Psihoterapia in cazurile imposibile) ~iThe Heart and Soul . Il11preUna Duncan ~i Hubble. In plus.Focused Brief Therapy (Manualul terapiei de scurta durata axata pe solutie).teHubble. el a facut eercetari cu privire la ceea ce conduce la modificari de durata In terapie ~i a ajuns la eoncluzia ca tehnicile pe care Iefolosesc azi terapeufii se dovedese relativ neimportante atunci cand sunt comparate cu alfi factori. Nu mai aveau nevoie sa ramana agatati de trecut. $ase luni mai hlrziu.

Acela.. Ajuns la finalul povestioarei. Pregatindu-se pentru aceasta sarcina.. Pacientii pe care i-a mtalnit aici se luptau m mod tipic cu iluzii. Miller a lucrat intr-un spital dintr-o camunitate religioasa conservatoare. A. . el invatase 0 limba straina la un centru special pentru mvatarea limbilar strihne. Era muzica iar oamenii dansau.te ei sunt sursa unoI' pove.. Comportamen- d tulloI' era mai degraba capricios 9i imprevizibil. Pen. Miller face temp ie. care trec zn revistii ultimele cercetiiri cu privire la cele mai bune metode folosite in practica de clinicii. In cadrullnstitutului pentru Studierea Sehimbiirii Tempel/tiee.. Miller ne-a spus: ~ Noi ii numim pe unii oameni ciudati sau . omul a tras concluzia ca cei dinauntru erau nebuni. S-ar putea ca noi pur .ca in feluri care mai de care mai ciudate .tia nu sunt atat de ciudati..i originile ei. In acest sens.i simplu sa nu auzim muzica lor.ti care ar putea fi calificate drept extraordinare de9i la momentul respectiv el nu Ie considera m acest fel. Ei aveau obiceiul sa vorbeasca singuri . el ne-a relatat 0 povestioara. Ei arata la fel ca cei mai multi dintre oameni.. Scott.Sa dintr-un tinut indepartat. Urmarind pe fereastra lumea care se mi. comportamente nocive pentru cei din jur .i lueru se poate spune insa 9i despre practicile 9i atmosfera dintr-o clinica psihiatrica obi.a cum se intampla cu toti cei care i. Jon Carlson of Change (Inima . nepoata lui i s-a adresat in gluma: .deranjati. halucinatii. El a fugit sa-i avertizeze pe cei din sat.ti de nouasprezece ani care era pe punctul de a pleca mtr-o misiune religioa. a9a nu era de mirare ca m-am trezit cu un pu.i sufletul schimbarii). nu fac deeM sa mcere sa dansez pe muzica pe care clientii mei 0 aud. in ciuda medicatiei care Ie era administrata.Asta este meseria mea. i-a oferit fetei urmatoarea explicatie: ..te 0 atmosfera foarte tensionata acola unde misionarii au de invatat 0 limba strain a m nu- d e . pe care nu mai .. oamenii a. conduce workshop-uri ~i. S-ar putea spune ca problemele lor sunt similare.tia ciudati? La mceput. In ce ma prive9te. aflandu-se intr-o seara 1a plimbare. oamenii pe care Miller i-a tratat ar fi aparut dreptfoarte neobi9nuiti. bineznteles.i pentru societate in general. pentru oricine altcineva. z~i continua investigatii1e.. Miller a lucrat intr-un spital care trata persoane considerate psihotice. a ajuns in dreptul unei case unde avea loc 0 petrecere.. The Heroic Client (Clientul erou).nuita. Domne. Te pot asigura ca nu e nimic magic sau misterios in legatura cu ea. ar trebui mentionat faptul ca lui nu-i place ca oamenii cu care ellucreaza sa fie considerati deranjati.Asculta.Aceasta era inima Tarii Bibliei.i cu comportamentele pe care Ie intalnea. De fapt. auzeau in mintea lor voci care Ie raspundeau de acolo.Jeffrey A. Apropo.ca sa respectam uzantele .. Dupa ce s-a gandit un moment. mai mult decat atat. Scott Miller ~i Duncan continuii cercetarea lor ~i elaboreazii teorii cu privire la puterea de refacere a pacientului. In ultima sa carte.tru cei care nu inteleg semnificatia . cultura 9i obi. ne-a explicat Miller.i petree 0 gram ada de timp cu oamenii deranjati mental. Kottler. Miller a luemt multii zmmze eu persoane provenind din stmturile defavorizate ale societiitii (cum ar fi eei saraci sau care nu au loeuintii). Intr-o zi... Terminatorul in Tara Bibliei La inceputul carierei sale profesionale. cum e sa vorbe9ti toata ziua cu bolnavii a. cu un surd care... intrebarea ei I-a pus m mcurcatura.. In prezent Miller se gande. Pe langii 111uncasa dedicatii descoperiri ingredientelor esentiale pentru schimbarea tempeutieii.i.. Mumia de la masa din sufragerie 137 * * * In primii ani ai carierei sale.ceiurile practicate ar putea sa para foarte ciudate. Bineinteles..i mai extravagante 9i nefiind capabil sa auda muzica.tia unde a auzit-o.. Miller se obi9nuise cu munca sa .

motiv pentru care se facea Joarte greu inteles." "Zau? E uimitor! Ma bucur sa te cunosc. a raspuns el repede. din momentul in care a ajuns la Mumia de la masa din sufragerie 139 clinica. Miller 9i-a dat seama ci'itanarul suferea de asemenea 9i de akathaisia. "Pot sa-ti spun Terminatorul?" I-a intrebat Miller pe bi'iiat pe. "Salut". mi9candu-9i nein. l eracu adevarat un luptator neinfricat e care se confrunta cu dU9manii care-l tine au inchis impotriva vointei lui. care a fost primit la spital cu diagnosticuI de psihoza reactiva pe termen scurt.vingerea tanarului ci'i. In acela9i timp. Apropiindu-se de U9a. pacientul incerca sa ajunga la ea folosind podeaua de cauciuc drept trambulina. efecte secundare ale medicamentelor neuroleptice care se manifesta prin agitatie. Personalul spitalului 11informase deja despre cazullui. "numele meu este Scott. el reugea intotdeauna sa gaseasci'i noi modalitati de a fugi. a spus Miller prezentandu-se. Terminatorul este interogat Miller a observat ca baiatul nu vorbea cu un puternic accent austriac. era maniac. trebuie sa-l salvez pe John Connor. Potrivit acestora. Cand Insotitorul a deschis u9a. . cu peretii ci'iptU9iti 9i cu podelele de eauciuc unde sunt tinuti izolati eei care sunt considerati pericul09i pentru ei In9i9i sau pentru ceilalti. "Sigur". ste Terminatorul. a spus individul cu aplomb. era inehis intr-o camera pentru izolare. cu picioarele incruci9ate. baiatul a inceput sa sustina ci'i. Cand Miller I-a intalnit pentru prima data pe noul sau client. a9a cum era de a9teptat din partea cuiva care $ustinea ca este Terminatorul. In concluzie. Tot ceea ce poti face este sa-ti tara9ti picioarele. avea halueinatii 9i parea foarte torturat. . undeva sus deasupra u9ii..Jeffrey A. Kottler. Din aceasta cauza el incerease de cateva ori sa fuga din sectie. Din cauza ca fereastra era situata foarte sus. tanarul statea pe podea in stil indian. Al tau care este?" Dupa aceea. intinzandu-se pentru ada mana cu el.) Este inutil sa mai spunem ca personalul de la sectia de psihiatrie era din ce in ce mai exasperat de escapadele "Terminatorului". satul parci'i.$tii. (Cand e9ti dopat cu aceste medicamente puternice nu e9ti in stare sa mergi normal. ci avea mai degraba 0 exprimaresacadata 9i extrem de rapida. sa tot repete oamenilor ceea ce era evident de la sine. is-au administrat imediat medicamente puternice. urmand ca apoi sa fie supu9i unui examen de competenta lingvistidi. Se pare ca aeeasta presiune s-a dovedit de nesuportat pentru tanarul in cauza. luand cativa "prizonieri" cu el. paranoid. pere sonajul interpretat de Arnold Sehwarzenegger in cele doua filme faimoase ale lui James Cameron. leganare 9i ridicarea picioarelor. Oricat de bine 11supravegheau. Totodata asistentele medicale au primit in cateva randuri telefoane de la cineva de la sectia de obstetric a spunandu-Ie ca a observat un grup de pacienti tarandu-se in stilul "Thorazine" catre ie9irea din spital.cetat talpa piciorului. aeesta. Jon Carlson mai opt saptamani." Miller a a9teptat un moment sa vada daci'i tanarul acela de nouasprezece ani 0 sa-i explice mai multe despre cum a ajuns la clinici'i. Miller a putut sa vada cre9tetul flacaului aparand la fereastri'i 9i apoi disparand din nou. Miller s-a gandit ca el ajunsese sa vorbeasCain acest fel pentru ci'inu putuse gasi pe nimeni care sa aiba rabdare sa-l asculte. imbnkat numai in chiloti. Statura sa inalta. "Eu sunt Terminatorul". Pentru a-I face mai cooperant 9i mai u90r de controlat. acum credea ci'idU9manii lui 11tin in inchisoare. Nu exista decat 0 fereastri'i mica. musculoasa 9i infati9area dezordonata te faceau sa simti cum te tree fiorii atunci cand 11intalneai pe holurile clinicii. seriiIe de evadari 9i capturari nu faceau decat sa-i intareasca con. un ton foarte mieras. el s-a agezat pe podea imitand pozitia clientului sau. Aceasta este un loe special. Mai mult decat atat. Inainte ca el sa apuce sa Ie adreseze un cuvant ei 11incuiau intr-o camera 9i ii dadeau 9i mai multe medicamente.

a remarcat Miller in sinea lui. a zis Miller. in acest caz el trebuia sa urmeze abordarea psihiatrica traditionala care interzicea orice fel de implicare in "fantasmele" pacientului. a adaugat: "Nu cumva e~ti Arnold Schwarzenegger?" o deghizare Miller ?tia di sarcina lui era sa-l convinga pe baiat ca el nu este Terminatorul. in timp ce te ascultam. "E?ti tu Isus? il intrebase el." "Ingenioasa strategie". nu ar fi mers in aceasta situatie. a spus tanarul privind in podea ?i incuviintand u?or din cap. "Se pare ca ei incearca sa-ti puna tot felul de opreli?ti". a spus Miller. ufo Ei vor sa ma otraveasca. a replicat imediat tanarul.140 Jeffrey A. lar ceilalti vin ?i pleaca cand nu te a?tepti. In cel mai bun caz. dandu-?i seama ca era pe punctul sa-~i piarda clientul. Miller I-a intrebat pe adolescentul care statea in continuare cu picioarele incruci?ate: "Ma intreb daca tu e?ti cu adevarat Terminatorul. La urma urmei.. "Mi-au spus ?i mai rau decat atat. . Acesta avusese un pacient care sustinea ca este Isus Cristos. "Mda". Miller ?i-a adus aminte de suficient din aceste filme incat sa poata urmari relatarile clientului lui despre tot felul de lupte ?i urmariri ?i chiar sa faca unele comentarii menite sa-l stimuleze pe acesta din urma. In ace a situatie. Erickson nu numai ca acceptase realitatea clientului sau.. psihiatrul neortodox nu ?i-a contrazis clientul ci a acceptat pur?i simplu afirmatiile sale. dar a utilizat-o intr-un mod care avea in cele din urma sa-i fie de folos acestuia. aratand spre el. un tip. Miller a inceput sa caute 0 modalitate de a intra in relatie cu clientul sau. Folosindu-se de experienta sa destul de limitata la acea data." "Aceea?i persoana?" "Ei." Bine spus.$tii. am avut vaga impresie ca tu nu e~ti de fapt Terminatorul. $i din nou. lata ca i se intampla din nou acela?i lucru: inca unul dintre rapitorii rai era pe punctul de a-i spune ca el nu este cine se pretinde a fi. ei ii dadusera medicamente care il faceau sa fie dezorientat ?i agitat ?i din cauza carora corpullui reactiona atat de ciudat. Punand la lucru ideea misionarului. Kottle1~ Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 141 "Mie poti sa-mi spui Scott". In mod normal. se intreba el. La un moment dat. Discutia s-a axat nu numai pe evadarile recente din spital. a intervenit Miller rapid. Jntotdeauna te lasa sa ghice?ti urmatorul pas." Apoi. Chiar nu puteau sa-~i dea seama cine era el? De cate ori trebuia sa Ie explice? "Stai putin". Erickson I-a pus sa faca rafturi de carti pentru spital. Miller a respirat adanc ?i a continuat pe aceea?i linie. tred ca este comandant sau ceva de genul asta. EI ?i-a amintit de faimosul hipnotician Mil- ." "Mda. a spus Miller dupa un moment de reflectie. ?i care consta in a confrunta ?i a elimina fantasmele.$i mie la fel". Fara sa se mai gandeasdi unde ar putea duce aceasta conversa tie ?i la posibila cenzura din partea supervizorilor sai. De fapt misionarul nu era departe de adevar cand spunea ca cei care I-au capturat il otravesc. ton Erickson. $i din cate ?tia Miller. . $i incearca sa-mi corupa software-ul cu un virus. Cei doi au petrecut un timp discutand despre aventurile ?i faptele glorioase ale Tenninatorului pana in ace I moment." Baiatul i-a aruncat 0 privire plina de suspiciune ?i de furie.. In aceast fel reu?isera cel putin sa aiM 0 conversatie. aceasta se baza pe cazullui Milton Erickson. dar ?i pe anumite scene din filmele Terminator. tamplarul?" $i pentru ca omul a confirmat acest lucru. en nu ar fi facut decEit sa alimenteze convingerile tanarului.$i m-au interogat de nenumarate orL" "De cate ori?" "N-a? putea sa spun cand ?i de dUe ori. Nu trebuia insa sa fii Sigmund Freud ca sa-ti dai seama ca metoda folosita la clinic a." . dupa 0 clipa. lui Scott a inceput sa-i incolteasca in minte 0 ic!ee. De?i nu era nicidecum expert in a?a ceva. Cum pot sa fie ace?ti oameni atat de pro~ti ?i de incapatanati.

se a~tepase la cu totul ~i cu totul altceva. Pai nu e~ti easatorit cu Maria Shriver?" "Mda. . Kottler. "Ma intreb daea ai fi dispus sa interpretezi un rol de-a dreptul inedit pentru tine. Miller incerca sa se gandeasea la urmatoarea mi~care. doar cu chilotii pe el ~i care zambea satisfacut. baiatul nu-~i batuse deloc capul sa imite vo- cea inceata a lui Schwarzenegger sau accentul sau austriac." "Te cred". Doar ea a~tia de la Hollywood . Din contra..." lICe vrei sa spui?" a intrebat baiatul. "cum sa-ti spun? Preferi sa ti se spuna Terminatorul sau Arnold Schwarzenegger?" "Prietenii mei imi spun Arnold". Treptat. desprece'ivorba?" "Vreau sa joci rolul unui boh1av mintal. e in regula Arnold." "Bine. Acum el vorbea cu Arnold Schwarzenegger ~i incerca sa-~i aduca aminte cat mai multe lucruri despre filmele actorului. puternica. In timp ce discutau despre ce a insemnat pentru Arnold sa faea filmele Terminator. l-a pregiitit Miller. Un rol diferit Intr-un fel." "Eu pot sa joc orice rol. a~adarceaipentrumine?" Era atat de surescitat incat nu reu~ea sa faea pauza intre cuvinte. Ceea ce presupune ca vei lua parte la toate activitatile din aceasta sectie impreuna cu ceilalti pa- . expresia de surprindere de pe fata lui s-a transformat intr-un soi de amuzament. atunci." "Stereotipizat?" "A~a. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 143 Se pare ea aceasta ultima afirmatie I-a luat prin surprindere pe tanarul cu pricina. "Bineaminteles." "De fapt el nu este deloc un erou de actiune. am fost stereo-nu~tiuce. mult mai. un alt efect secundar al medicamentelor. a raspuns Miller. Acesta nu presupune sa fii un luptator precum Terminatorul. Dar a~ putea sa fac mult mai mult. Miller a trebuit sa foloseasca parghia pe care 0 descoperise pentru a-I ajuta pe baiat sa faca un pas inainte catre 0 realitate diferita. Miller ~i-a adus aminte din nou de momentulin care il zarise prima oara pe acest individ. provocator. apoi ~i-a lins buzele. iti multumesc. "Nu este yorba de un persoana calma. cand cre~tetul sau aparea ~i disparea ritmic in spatele ferestrei inalte a camerei. foarte bun. dar acum nu mai era sigur de asta. Are buzele uscate. "Cum de ai ~tiut?" a spus baiatul uimit de-a binelea. "Prin urmare".$tiu~tiuasta e'nregulae'nregula." lICe inseamna asta?" Era foarte incurcat. Initial i se paruse 0 idee buna sa-l faca pe acest individ sa creada ea este Arnold Schwarzenegger. Miller ~i-a spus in sinea lui: "Doar afurisitul de noroc m-a indrumat". el pronuntase foarte rapid cuvintele de parca vocea sa ar fi fost 0 mitraliera. "Cum de ai ~tiut cine sunt eu cu adevarat?" Cum statea in fata acestui individ uria~." Cu toate ca aceasta ar fi putut foarte bine sa fie replica lui Schwarzenegger. ei bine.. tu e~ti un actor foarte. care semana ceva mai mult cu lumea in care traiesc cei mai multi dintre noi. "Arnold. Este ceva mult. bine. "De asta m-am gandit ea ai fi perfect pentru acest rol. ca ~i Terminatorul"." Baiatul a dat din cap energic." "Multumesc.142 Jeffrey A. nu-i a~a ca este minunata?" Chiar in fata lui Scott se produsese 0 transformare majora. a zis el. "Bine. "Asta inseamna ea eu vreau ca tu sa joci rolul unui pacient dintr-o sectie de boli mintale. Picioarele lui loveau cu putere in podeaua de cauciuc de parea ~i-ar fi pus in minte sa 0 desprinda. curios sa afle unde voia sa ajunga Scott. "Ma gandesc la un 1'01 pentru tine care este foarte diferit de cele pe care le-ai jucat pana acum. s-a gandit Scott. a ranjit din nou baiatul. ei "bine.

. "Mda". Kottler.tului bolnav mintal.Cand Ie-am relatat celor de la spital ce am facut. Nu puteai sa-}i dai seama aca era Terminatorul sau Arnold Schwarzenegger sau celaalt individ . ci de una religioaa. in urmatoarele zile am continuat sa ma intalnesc eu acest tanar. $i ce credeti? Dupa trei sau patru zile ba'rlerele au inceput sa se estompeze. Insa ceea ce m-a impresionat eel mai mult la acest caz a fost cat de plastica ~i cat de flexibila se dovedise realitatea . opinia generala era ca entuziasmul meu naiv o a fost inspirat dar nu avea cum sa fie eficient pe termen lung. abordand un aer de regizor de film. tn orice caz. Miller I-a asigurat pe clientul sau di 0 sa vorbeasca cu personalul spitalului pentru a-i da drumul din camera de cauciuc. Ma gandeam de fiecare data daca va veni la ine sa-mi spuna ea face acest lucru . Te vei duce de asemenea la ?edintele de terapie. abordarea lui Miller este oarecum obi~nuita. a spus Arnold.nu numai pentru acel pacient dar ~i pentru toata lumea. Mai tarziu Miller a aflat ca biserica hotanlse sa-l tina mai aproape de casa ~i sa nu-l mai trimita in strainatate. Trebuie sa fii foarte convingator. In acela~i timp insa erau deosebit de pragmatici. Cu toate ca dupa standardele de azi. a raspuns tanarul cu un aer ganditor. astfel ca el sa-~i poata incepe noul sau rol de pacient bolnav mintal." "Ah". au fost ?oca}i ?i intriga}i. "Nimeni nu trebuie sa ~tie ca este doar un rol. ei mai degraba de debutul unei schizofrenii cronice. baiatul a fost externat ~i a Inceput din :nou sa se pregateasca pentru misiunea lui . a adaugat Miller. in ce in ce mai mult devenea el insu~i. a spus Miller. foarte provocator pentru tine. . Acum vorbea ceva mai lent. Chiar ?i acum. cel pe care 11?tia toata lumea." "Asta inseamna ca va trebui sa ma due la programul de arte ~i meserii?" El se referea la 0 serie de activitati de-a dreptul ridicole pe care cei de la spital Ie organizasera pentru pacienti in scopul de a-i tine ocupati cu confec}ionarea unor lucruri utile din punct de vedere social. Descifrand intentiile . . cum ar fi vase de lut ?i picturi cu degetul. daca nu cumva chiar neprofesional. Ei ?tiau foarte bine ca nimic din ceea ce fusese incercat pana acum in acest caz nu daduse nici un rezultat. A?a ca oamenii l?i doreau sa ramana ancorati in realitate ?i sa nu incerce nimic prea in afara ei. Chiar ?i a?a.ca joaca rolul pacien. in vremurile acelea comportamentul lui a fost considerat ciudat. Deoarece era la inceputul carierei sale. "Acesta 0 sa fie un rol foarte." "Da". sa gasesc 0 modalitate de a-limplica in acest demers. eand reflecta la acest caz. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 145 cienti. ne-a spus Miller." Inapoi la misiune data ce au cazut de acord asupra urmatorilor pa~i. Te vei alatura grupului lor ?i vei vorbi despre problemeIe tale.E foarte probabil sa fi fost yorba de 0 combina}ie a tuturor acestor lucruri. cazul acesta mi-a demonstrat ca este mult mai important sa incerci sa-i intelegi pe cei pe care vrei sa-i ajuti decat sa-i contrazici.misionarul-. Exista totu?i teama ca nu era yorba doar de un scurt episod psihotic. . "Ce?" "Fara evadari.$i inca ceva". "Dar cred ca e~ti pregatit pentru aceasta provocare." Baiatul a incuviintat din cap.binemteles nu era yorba de 0 misiune de tipul Terminator. din cate mi-am putut da seama. sec}ia asta de psihiatrie foarte traditionalista era situata la randul ei intr-o zona conservatoare. In plus. Curand dupa asta. Am fost nevoit ca in loc sa incerc sa-l onving pe acest tanar ca se in~ala.144 Jeffrey A. Ganditi-va. Miller s-a aratat . Miller nu era siur daca baiatul i~i revenise ca urmare a felului in care proceased el sau asistentele ~i celalalt personal medical sau pur i simplu a medica}iei care ii fusese administrata.

Miller a explicat ca terapia sau relatia pe care 0 stabile~ti in general cu cineva presupun intr-o buna masura a se identifica perceptia pe care celalalt 0 are asupra realitatii ~ia se imparta~i apoi acel punct de vedere.. Jon Carlson dispus sa accepte 0 serie de riscuri la care supervizorii sai mult mai conventionali nici nu s-ar fi gandit. Persoana in cauza era un barbat de peste patruzeci de ani diagnosticat cu schizofrenie ~i care mai era ~i dependent de alcoo!. ceea ce fi'icuse adevarate ravagii asupra corpului ~i a mintii sale deja fragile. din Milwaukee.Este u~or sa-i intelegi pe cei care gandesc sau simt ca noi. Contribuind la dezZJoltareaunui model de terapie care pune accentul pe solutiile suc. a spus Miller. CAPITOLUL ZECE Insoo Kim Berg Ei au invatat . . pe langa medicamentele antipsihotice pe care Ie lua. Una dintre cele mai importante sarcini pe care ~i Ie propunea in munca sa era sa descifreze intentiile clientilor sai. Recomandarea lui suna foarte simplu. Fara acest lucru.Prin urmare. Trebuie sa intelegem insa actinnile ~icomportamentul din perspectiva celor care Ie exercita pentru a ajnnge sa avem nn dialog util cu ei. Berg s-a do~Jeditde un real folos Tn a-i ajuta pe terapeufi sii lucreze mult 11lai 4icient ~i cu rezultate mutt mai bune. instructive ~i creative la problemele prezentate. sa traiasea eu fantomele terapiei de scurtii duratii cu filosofia orientalii. el se trata de asemenea ~i cu alcool. mult mai recent. ciiutarea unor probleme subiacente ~i tratarea simptomelor ca simple semne ale lmor probleme mult mai profunde. schimbarea nu este posibila. Kottler. Aceasta observatie i-a adus aminte de un alt caz. La s£ar~itul ~edintei. Ie-am sugerat celor care 11tratau sa fie mai putin preocupati sa-l ajute sa internalizeze ceea ce il invatasera ~i sa gaseasca in schimb 0 modalitate prin care acest pacient sa se fad util celorlalti renuntand la bautura. sa auda muzica lor. Ne intrebam ce ar putea invata alFi din acest caz. m-am dus sa vorbesc cu acest tip. Tales of Solutions (Pove~ti despre solutii). Pe langii 11luncasa de la clinicii ~i pozitia de director executiv Tn terapia familialii de scurtii durata. El mi-a dat de inteles ca ii lipsea orice fel de motivatie interioara pentru a renunta la bautura. Berg a scris 0 serie de carti printre care se numiirii: Interviewing for Solutions e (Stand de yorba cu pacientul pentru gasirea unor solutii). lnsoo Berg ombinand la a serie de proiecte foarte influente pentru a colaborat 11letodele ~tiintifice occidentale ~i strategiile a impune practica terapiei centratii pe solutie. Mai degrabii decat sii urmeze practicile traditionale care constau Tnabordarea trecutului. Asta insemna ca.taculoasa: 0 noua abordare radicala a problemei alcoolismudui) ~i Solutions Step by Step: A Substance Abuse Treatment Manual (Solutii pas cu pas: Manual pentru tratarea abuzului de substante). Personalul medical care se ocupase de el vreme de patru ani se simtea acum pus in incurcatura.inte." . Procedura lor consta in a-I ajuta pe pacient sa "internalizeze ceea ce fusese lnvatat la terapie. Berg a pus Tn evidenii i11lportanta riimanerii pe cat posibil Tn prezent ~i a tratiirii prolemelor curente.Jeffrey A. . dar implicatiile ei erau deosebit de profunde.el ar fi facut acest lucru doar pentru a-i multumi pe terapeutii lui sau pentru a arata ca este un sup us umil allui Dumnezeu. Singurele motive pentru care ar fi incetat sa mai bea erau de ordin extern . The Miracle Method: A Radically New Approach to Problem Drinking (Metoda mi. El urma un tratament la centrullocal pentru sanatate mentala unde Scott a fost chemat spre a fi consultat in legatura cu cazul acestui pacient.

Oricum situatia era cam stranie. sta. Berg nu folosea metodeIe traditionale de diagnosticare.Of.Cum se face ca uneori te lasa in pace? . Acum. in capul meu. de ce ai nevoie ca sa obtii slujba de la magazinul de aparatura electronic a? Berg voia sa inceapa cu 0 problema in legatura cu care puteau face ceva. erau trei directii pe care Berg incerca sa Ie ur~ mareasca: ceva legat de medicatia femeii. Tanya sustinea ca fostul ei sot traie?te in capul ei ~iii directioneaza toate mi~carile la fel cum facea atunci cand erau casatoriti. El merge cu e!l-pretutindeni.Pentru ca il aud mereu cum vorbe~te cu mine. ~i care este problema? . ticul ei devenea din ce in ce mai frecvent. Cum poti sa spui ca el te necaje~te? . cred ca i se face mila de mine. a spus Tanya. .Exact. spunandu-i mereu ce poate sa faca ?i ce nu. . dar eu nu vreau sa mai iau a~a ceva. . partea dreapta a fetei i se contracta iar capul i se da. tot timpul pe capul meu ?i-mi spune ca nu pot sa fac asta sau aia. . . Ma simt ciudat dupa ce Ie iau ~i nu ma ajuta deloc. -Inteleg. .Vrei sa spui ca el vorbe?te acum cu tine? Tanya a incuviintat din cap cu toata seriozitatea. a recunoscut ea.El este chiar aici. E1 traia In mintea ei . Berg a observat de asemenea ca pe masura ce Tanya vorbea de fostul ei sot. pentru un moment. Ea a observat ca femeia avea un fel de tic nervos.De unde ~tii asta? a intrebat-o Berg. Ambii puteau fi considerati schizofrenici avand halucinatii auditive ?i vizuale. . a spus Berg.A~adar. . Kottler. El imi spune tot timpul ce sa fac. . a spus Berg. Pur ~i simplu nu ma lasa in pace. Ma necaje~te mereu.. exact ca in momentul asta. Berg a ramas blocata neputand sa-~i dea seama ce se petrecea . ~i alte lucruri de genul asta.Bine.Sotul tau te tot neca..Vreau sa-mi gasesc un loc de munca. ea a considerat ca cei doi pacienti au perceptii neobi~nuite asupra realita-tH~i a inceput sa se gandeasdi cum ar putea mai degraba sa utilizeze decat sa corecteze perceptiile lor.dea pe spate.. Berg a incercat sa afle ce se intampla cand sotul ei 0 lasa in pace.Sunt divortata de aproape patru ani. in mod obi~nuit.Ei bine.Chiar acum.Nu ~tiu.. . intr-un magazin de aparatura electronica. incercand sa caute 0 ie~ire din confuzia care domnea de cand incepuse ~edinta. de divortul ei ~i de slujba de la magazinul de aparatura electron. la fiecare cateva secunde.ica pe care ?i-o dorea. a spus Tanya aratand cu degetul in directia fruntii sale. Pentru ca. a incercat sa explice ea din nou.Fostul meu sot. $i cand te necaje~te sotul tau? . scot cainele la plimbare. Jon Carlson * * * Mumia de la mas a din sufragerie 149 Berg s-a gandit la doi clienti care se incadrau perfect in categoria celor mai memorabile cazuri din cariera ei.Jeffrey A. Prin urmare.Ei bine . Atunci aspir praful din casa. a fost de acord Berg. In ultima vreme ii spusese ca ar trebui sa stea cat mai mult in casa.Ei imi dau tot felul de medicamente. nemtelegand deloc ce legatura avea asta cu slujba de la magazinul de aparatura electronica. .Bine.El te necaje~te chiar acum? In timp ce noi vorbim? . uneori ma lasa in pace. Pot sa teintreb unde este el acum? Poate ca intrase in birou in timp ce vorbeau ~i ea nu observase. .. . ~i inca cum! Dandu-~i seama ca era mult mai folositor sa 0 intrebe pe Tanya de momentele in care ii era bine decat de celelalte. .je~te? . de exemplu.

. Dupa cum am mai spus. . da.~i ai mai spus ca el nu te lasa sa ie9i prea mult din casa. Berg s-a mtors catre Tanya 9i i-a spus: . . . .El spune di nu este treaba ta. . a raspuns Tanya m numele sotului . atunci spune-mi care este numele lui? . a raspwls Tanya. a spus Berg.Cum ar fi sa dea cu aspiratorul. a9 vrea sa discut ceva cu tine. .Of. . dintre care una parea deosebit de potrivita 9i de ingenioasa. nu-i a9a? -Michael.Michael. .150 Jeffrey A. .Nu trebuie sa aspiri praful din casa? .Nu numai ca este nepoliticos dar nici macar nu este in stare sa vorbeasca pentru el insu9i.Michael.El spune di nu este treaba ta 9i ca nu 0 sa mai vorbeasca cu tine. Dar pot sa incerc. Ea a observat totodata ca ticul Taniei nu mai era atat de pronuntat. e9ti foarte nepoliticos. Ce ar trebui sa faca pentru ca tu sa te poti desparti de ea 9i sa-ti vezi de viata ta? . ii' 1. a confirmat Berg. fostului meu sot nu-i place sa ies la plimbare.Din moment ce tu poti sa auzi ce spune el iar eu nu pot. Ultimul cuvant a fost spus pe un ton foarte rastit. In felul asta el poate sa ma opreasca. . o conversatie dirijata Pentru ca Tanya sustinea di sotul ei 0 insote9te pretutindeni 9i 9tie tot ceea ce face ea. .Ti-am spus ca nu am nevoie sa vorbesc cu tine.Cum indrazne9ti sa-mi vorbe9ti in felul asta? Nu-mi place deloc limbajul tau agresiv. . Berg s-a oprit pentru un moment ca sa-9i adune gandurile 9i sa vada ce 0 sa faca mai departe.Spune ca da. $i la urma urmei ce fel de om e9ti tu? Unul care nu are curajul sa traiasca pe propriile picioare preferand sa stea ascuns mtr-o biata femeie. Michael. el aude tot ceea ce spui 9i nu-i place deloc. Dupa divort. sunt inca destul de nedumerita de relatia pe care 0 ai tu cu Tanya. Am inteles de la Tanya ca te-ai recasatorit 9i di ai un copil mic. ei. .Crezi ca el poate sa ma auda cand vorbesc cu tine? a mtrebat ea. . Kottler.Cu siguranta ca inca 0 mai iube9ti foarte mult pe Tanya de vreme ce stai tot timpul pe langa ea 9i 0 pui sa faca acele lucruri care crezi tu ca sunt benefice pentru ea 9i sa Ie evite pe cele care i-ar face rau. Lui nu-i place zgomotul.Bine. 9tie la ce ma gandesc chiar inainte sa fac ceva.Michael.Nu 9tiu. Uneori ma gandesc sa ies. Ea 9i-a dat seam a ca existau mai multe variante. a incercat Berg din nou.Bine. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 151 . Ticaloaso! Dupa cateva incercari nereu9ite de a-I face pe Michael sa vorbeasca. ma intrebam cum de nu ai plecat pana acum ca sa-ti vezi de viata ta? De ce continui sa 10cuie9ti m capul Taniei cand ar trebui sa ai propria ta viata? . Bine. sunt foarte curioasa in legatura cu situatia ta actuala. Berg a inceput sa se enerveze. . -Exact. lasand sa se mteleaga foarte clar ca nu mai avea de gand sa coopereze. Berg s-a hotarat sa urmeze rationamentul ei. a dat Tanya din umeri.Nu este un tip prea politicos. Complet dezgustata.0. .Vrei sa spui ca el nu numai ca aude ceea ce spun dar 9i mtelege? Tanya a incuviintat din cap.Exact. Berg s-a intors catre Tanya. dar pentru ca el este m capul meu.1 - El spune ca te aude. crezi ca ai putea sa-mi transmiti 9i mie ce spune el? . Ticaloaso.A9adar. cei mai multi barbati pleaca 9i i9i refac viata. Michael. cred ca mca 0 mai iube9ti foarte mult pe Tanya 9i ca iti este greu sa renunti la trecutul pe care l-ati avut impreuna. Berg a continuat sa vorbeasca cu Michael sperand sa ajunga la 0 conversatie mai politicoasa.

ci el In timpul care a mai ram as pana la sfar~itul ~edintei. vreau sa faci tot posibilul sa-l aduci 9i pe Michael. dar eu nu am facut lucrul asta pentru ca Michael nu ma lasa. ce ti s-a intamplat? Arati mult mai bine. Ea a ajuns sa lucreze ca ingrijitor medicalla domiciliu. Michael.Ca sa fiu sincera. Aceasta munca presupunea sa ajute persoanele in varsta sa se descurce la treburile zilnice. Berg nu 9i-o putea imagina pe Tanya lucrand undeva ca vanzatoare. cu sui9uri ~i cobora~uri. Cu siguranta ca ticurile ei frecvente ar fi atras atentia ~i ar fi deranjat pe aproape toti elientii. . . .Data viitoare cand vii. Treptat insa starea ei s-a imbuni'itatit ~i in cele din urma ~i-a gas it 0 slujba unde ticul ei facial nupunea probleme. IIII!j Iii II"" Ignorand vocea Trei zile mai tarziu. Dupa 0 pauza de cateva minute in care s-a gandit la conversatia pe care a avut-o cu Tanya. I il·ii . nu ea. Dupa trei ani. Oar ea era hotarata sa-l ignore. Am petrecut sfar~itul de saptamana impreuna cu ei ~i m-am jucat cu nepotul meu. De altfel ea insa~i a deelarat ca se simte mult mai bine. Kottler. i-a spus Berg. ciind am plecat de aici. Berg i-a explicat ca Michael era 0 persoana foarte dificila care avea la riindullui foarte multe probleme. Tanya parea mult mai calma ~i mai relaxata. $i in plus. . de fapt. Berg a laudat-o de asemenea pentru curajul ei de a-I sfida pe Michael venind la ~edinta. a spus Tanya. Berg a reu~it sa abata atentia de la excentricitatile Taniei stabilind ca adevarata problema era vocea din capul ei. a fost de acord Tanya. Ticul ei aproape ca disparuse. La urma urmei ei nu mai erau casatoriti. Reformuliind astfel situatia. ~ Data trecuta. Ticul ei aproape ca nu se mai observa. In cele din urma. el era acela care avea probleme serioase. III II 152 Jeffrey A. 0 oprea. Berg a aflat ca Tanya consuma 0 mare cantitate de alcool. a intrebat Berg. In orice caz nu era omul pe care sa vrei sa-l asculti foarte mult timp. . Cu toate acestea.Ma intreb ce ai putea face ca sa fii sigura ca Michael nu te mai controleaza. Acum trebuia sa-~i gaseasca 0 slujba. Berg a alcatuit 0 lista cu complimente pe care urma sa i Ie aduca Taniei: curajul de a-I infrunta pe Michael din capul ei 9i intelepciunea de care dadea dovada recunoscand ca are nevoie de 0 slujba. Tanya i-a explicat ca a cheltuit banii pe care i-a obtinut prin intelegerea incheiata la divort.. ceea ce m-a distrat grozav. in loc sa ma duc direct acasa am fost sa fac 0 vizita fratelui meu 9i sotiei lui care locuiesc nu departe de aici. . ciind s-a intors pentru cea de a doua ~edinta. iar bi'itranul de care avea grija ~i familia lui 0 indrageau foarte multo Din cand in cand ea lua legatura cu elinica de psihiatrie doar pentru a anunta ca se simte bine. Tratamentul Taniei a durat destul de mult.. in loc sa 0 iau spre casa. m-am dus la ei. Michael era nebunul. nu-i a~a? Mumia de la masa din sufragerie 153 Nu e~ti tu. Nu trebuie sa tragem de aici concluzia ca Michael a ie~it vreodata din capul ei. Problema era ca de cate ori incercase sa pIece de acasa ca sa-9i gaseasca 0 slujba. Jon Carlson Da. Berg a aflat ca Tanya reugea sa se intretina singura. Din cand in cand el continua sa 0 necajeasca ~i sa-i dea ordine. In felul asta vei putea sa vizitezi pe cine vrei ~i chiar sa dai cu aspiratorul prin casa fara ca el sa mai intervina. In continuare.Ei bine. Chiar ~i cand eram casatoriti. e ca un ~oricel. Intotdeauna i~i dorise sa lucreze ca vanzatoare la un magazin de aparatura electronica din ora~. Se vede elar ca este foarte tulburat ~i cred ca are nevoie de ajutor. Berg 0 convinsese dl. Pe masura ce povestea era din ce in ce mai vesela. cel din capul ei. Mi-au spus mereu sa trec pe la ei. 0 compatimesc pe noua lui sotie.iii iii i. el a fost intotdeauna foarte autoritar. lucru care trebuia adus sub control.

. pe langa fantomaticul ei fiu. Dar Jackie sustinea ca nu ~tie acest lucru. dar care arata mult mai in varsta. este legat de 0 feme ie.Nu ~tii ce iti spune? Cum a~a? . nu ~tiu.Vine tot timpul.154 Jeffrey A. Ea a refuzat orice ajutor preferand sa-~i tarasca singura picioarele de-a lungul holului. Initial. tanarul fusese omorat intr-un accident de ma~ina. ce. Cand se produsese accidentul. in urma carora insa nu a aflat decat ca el "mormaia" in timpul vizitelor sale care erau imprevizibile. ele au ajuns sa vorbeasca despre ceilalti membri ai familiei. Ea a explicat ca a venit la terapeut pentru ca ii era foarte frica de fiul ei care 0 vizita din cand in cand ~i s-a gandit ca ar putea fi ajutata in legatura cu acest lucru. Fata sa aproape ca nu lasa sa se intrevada nici 0 emotie iar voce a ii era inflexibila. Arata de parca ar fi fost moarta pe dinauntru.Cand vine sa va vada fiul dumneavoastra? a intrebat Berg. ea a intrebat-o cine i-a facut un!?hiile ~i cum a ajuns sa aleaga modelul ~i culorile respective. care seamana uimitor de mult cu cel de dinainte. Aceasta nu numai ca se arata foarte clar dar ~i vorbea cu ea. aceasta a negat cu hotarare. in sufragerie. Berg a observat ca aceasta avea unghii foarte lungi. Venea ~i pleca m cele mai nea~teptate momente. Jackie. Cu trei ani in urma. -Nu~tiu. Vocea sa abia putea fi auzita a~a ca Berg a fost nevoita.In ce parte a casei 11 gasiti de obicei? .pe masura ce vorbeau. lui Jackie i-a luat ceva vreme ca sa se deplaseze din sala de a~teptare in biroul terapeutului. care murise la nouasprezece ani. Pentru Berg. cum ~i cando . lucru la care Jackie nu s-a opus. Ea a spus acest lucru pe acela~i ton cu care vorbea de obicei . Berg i-a adresat lui Jackie intrebari mai amanuntite. motiv pentru care Berg a trebuit sa-~i mute scaunul ~i mai aproape de pacienta sa pentru a reu~i sa auda ceva. In felul asta nu sunt nevoita sa-l mai aud. Ajungand sa stea chiar sub nasullui Jackie. ~i pentru ca voia sa 0 implice mai mult in discutie. ca ~i cand ar fi avut 0 viata foarte grea. Cat a durat interviul. Ea a spus ca sora ei i-a facut unghiile. acesta era un semn ca Jackie ii permitea sa reduca distanta dintre ele. Angela.Ce spune cand va vede? a intrebat Berg. . pentru ca dau televizorul foarte tare. adresandu-i pacientei 0 multime de mtrebari despre cine.fara nici 0 expresie pe chip ~i fara ca in voce sa se simta vreo schimbare.EI sta de obicei la capatul patului meu. Jackie mai avea ?i 0 fiica. Jackie a mceput sa vorbeasca mcet dar mult mai articulat. vopsite in nuante multicolore. Ce spnne fantoma Pentru a descifra misterullegat de fantoma. In timpul acesta Berg ii tinea mainile intr-ale ei. a raspuns Jackie. cu exceptia momentelor in care cobora atat de mult incat se transforma pur ~i simplu in ~oapta. de ~apte- . el se afla in drum spre ~coala. Astfel Berg a aflat ca. Pornind de aici. care sustinea ca in fiecare zi este vizitata de fantoma fiului ei mort. Mirata de aceasta informatie initiala. lui Berg i se parea esential sa afle ce incerca fiul sa-i spuna mamei lui. sa-~i traga scaunul din ce in ce mai aproape de ea. Berg a crezut ca femeia lua medicamente. vocea femeii a ramas neschimbata. . a~a ca Berg a fost nevoita sa 0 reformuleze intr-o maniera mult mai detaliata ~i mai punctuala. Kottle1~Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 155 Finl vine in vizWi Un alt caz allui Berg. Ma sperie de moarte. Aveai impresia ca este plecata de pe lumea asta.Nu. Era 0 femeie de origine africana. Ajunsa in birou. ea s-a prelins incet intr-un scaun de parca drumul pana aici ii consumase toata energia. dar atunci cand a intrebat-o. . dar uneori 11 vad stand intr-un colt. iar in cealalta tinand 0 cea?ca de cafea Styrofoam. Sprijinindu-se cu 0 mana intr-un baston. Jackie nu a putut sa indeplineasca aceasta cerinta. ea a rugat-o pe Jackie sa-i explice mai in amanunt. care avea in jur de patruzeci de ani.

Nu in alta parte. daca fiul tau vine sa te vada ~i m alte locuri. care era la liceu. . .Jeffrey A. ea nu a mai intrat niciodata in camera lui.Cred ca este 0 idee buna. Ea mi-a spus lucrul asta. Ceea ce 0 punea cel mai mult in incurcatura pe Berg era faptul ca fiul fusese un baiat foarte bun ?i ca cei doi fusesera foarte afectuo?i ?i apropiati unul fata de celalalt. De atunci nu s-a mai atins de nici un lucru din acea mcapere. Berg a illtrebat-o m continuare: . apoi a raspuns ea msa?i la mtrebare.Dar dormitorullui? Se duce vreodata acolo? .Cum a?a? s-a minunat Berg. .tsa te descurci in ace?ti ultimi trei ani.Ei bine. . Pe masura ce aflu mai multe lucruri despre tine ?i despre fiul tau. . pentru ca nu am spus nimanui despre el.E adevarat. In cele din urma. atunci Jackie ar fi putut sa-?i gaseasca adapost in alta parte. Vorbind printre lacrimi Berg a facut 0 scurta pauza pentru a-?i aduna gandurile. a sugerat Berg. In tine are cea mai mare mcredere. de cand i-a murit fiul. . sa te intalne~ti cu fiul tau in camera lui. . Cred ca va trebui sa aflam ce vrea el sa-ti spulla. .Jackie.A?a sper?i eu. Eu cred ca el te iube~te foarte mult ?i ii este tare dor de tine. Jackie era terorizata de ideea ca fantoma fiului ei ova urmari peste tot unde se va duce. el vine sa te vada numai pe tine pentru ca ii place sa stea de yorba cu tine. .Nu cred. Dadi fantoma aparea numai in incaperile respective. Era un baiat bun.Fiul tau 0 viziteaza ?i pe Angela? a intrebat Berg -. a raspuns Jackie. dar lacrimile mcepusera sa i se prelinga pe obraji. ~tia oare Angela ca fratele ei vine sa 0 viziteze pe mama ei? -. Daca i?i face aparitia m dor- . sunt prea speriata ca sa ma duc acolo. oare ce mcearca fiul tau sa-ti spuna? a intrebat Berg. . a spus incet Jackie. Jackie a explicat in ?oapta ca. . a mcuviintat ea. Asta dovede?te ca e?ti 0 femeie foarte puternica ?i hotarata sa-?i controleze singura existenta. a raspuns Jackie.Prin urmare.Poate ca ar fi bine.Poate ca a~a e. a admis ea. .Nu.Nu. a spus Berg. Ea a mceput sa reflecteze cu atentie la lucrurile pe care Ie aflase in timpul interviului incercand sa formuleze acel gen de feedback care i-ar fi putut fi de folos lui Jackie.Nu ?tiu.Sunt prea speriata. Mumia de la masa din sufragerie 157 Gandindu-se ca poate un ritual de despartire s-ar dovedi de folos m aceasta situatie. Dar acum nu se mai duce pe acolo. Am fost foarte apropiati. . m afara de dormitor ~i sufragerie. Cel putin ea nu mi-a pomenit nimic.Ma mtreb. Ea era foarte mandra de faptul ca fata ei era 0 eleva foarte buna. ma bucurca te-ai hotarat sa vii ?i sa stai de vorba cu mine pentru a gasi 0 modalitate de a rezolva problema vizitelor nedorite ale fiului tau. el se ducea uneori sa 0 vada pe prietena lui. in momentul de fata e~ti singura persoana pe care 0 viziteaza fiul tau? . Jon Carlson sprezece ani. Kottler.A~adar. Berg a facut urmatoarea observatie: .grozitor trebuie sa fi fost pentru tine sa-ti pierzi copilul in felul acesta. . ~i nici llu-mi place sa ma duc illtr-un asHel de loc. Cum se facea oare ca ea ajunsese sa se teama de propriul ei fiu? Berg era foarte nedumerita cu privire la urmatorul pas pe care trebuia sa-l faca. A lasat-o exact cum era mainte de moartea lui.Pe maSUfa ce te ascult imi dau seama ca poate fiul tau incearca sa-ti spuna ceva foarte important. Avea in continuare ochii plini de lacrimi. se gandea ea. Fata lui Jackie era m continuare inexpresiva. . Nu. A?adar.Ma intreb. Nu pot sa-mi imaginez cat de ill. el vine numai In acele camere. aHHde incet ca Berg a trebuit sa se apIece catre ea pentru a auzi ce spune. Nu ma duc niciodata acolo. imi dau seama cat de greu ti-a fos.Dar la cimitir? Te duci vreodata sa-ti vizitezi fiul acolo? .

eo. Berg i-a explicat ca vizitele nedorite ale fiului ei reprezinta probabil modullui de a-I arata cat de mult ii lipse~te ~i ca dore~te sa-i spuna ceva intim ~i personal. Jackie a spus ca nu mai are nevoie sa vina 10. mine. eo. Era evident ca nu voia co. Eo. urma urmei. Jackie a incuviintat din cap.Nu am apucat niciodata sa-mi iau ramas-bun de 10. jl""""ll . de cate ori a avut oca. indiferent de ce avea sa-i spuna.fiul ei sa 0 viziteze. a spus Jackie ~i. Cu toate aceasta. Imi este atat de dor de el. pentru prima data. Jackie a continuat sa-~i exprime durerea legata de pierderea fiului ei. iar Berg nu amai vazut-o de atunci pe Jackie. spunea eo" 0 sa invete sa traiasca cu vizitele lui. spune-i ca vrei sa te mtiUne~ti cu elm dormitorullui. . prima ~edinta. concluzia ca fiul ei nu voia sa-i faca nici un rau ~i ca doar incerca sa-~i ia ramas-bun: pentru ca Jackie chiar avea nevoie de aceasta despartire. Berg a asigurat-o pe Jackie. Cand Berg i-a oferit ~ervetele co. De 10.se temea inca sa-l asculte deoare- Mumia de 10. chiar dad 0 va mai vizita din cand in cando $i 10.Jeffrey A. Jackie a admis ca aceasta ar putea sa fie 0 idee buna ~iprin urmare s-a decis sa mcerce. Pe parcursul urmatoarelor ~ase ~edinte. Plangea mtruna tamponandu-~i din cand m cand obrajii cu ~ervetelele oferite de Berg. Cople~ita de lacrimi. Eo. masa din sufragerie 159 ce. La sfar~itul celor 9ase gedinte. Kottler.a revenit in urmatoarea saptamana ~i a marturisit ca mca ii era frica de faptul d'i fiul ei voia sa-i vorbeasca. pentru ca simtea ca nu ii mai este atat de frica de fiul ei. dar a~ vrea sa mceteze sa mai vina 10.sa fie fericita ~i sa aiba 0 viata lini~tita.nu a reu~it sa spuna ceva. Jackie Ie-a luat dar nu a facut altceva decat sa Ie tina in mana ca ~icand s-ar fi temut sa atinga lacrimile.~i 10. mama lui urandu-i sa aiba o viata buna. credea eo" el ar fi plecat dupa aceea ~i ea nu l-ar mai fi vazut niciodata. cu siguranta ca el se uW'iin fiecare zi din ceruri 10.zia. baiatul meu. ca fiul ei dore~te co.~i Berg au avut cam acela~i gen de conversatie co. Acolo este locullui ~i prin urmare acolo trebuie sa va intalniti.crimile. Jon Carlson mitor sau m sufragerie. singura diferenta a fost ca izbucnea mult mai u~or m lacrimi de Hecare data cand se pomenea de vizita fiului ei. sa-~i ~tearga fata. Mai mult dedit atat. eo. Nu i-am spus niciodata cat de mandra am fost de el. In timpul ~edintei. aceasta ultima intalnire au trecut doi ani. In cele din urma ea a ajuns 10. fata ei trada 0 emotie reala. spunea eo" avand m vedere ca acest tanar a fost un fiuiubitor ~i atent.nu mcerca sa-~i mai ascunda 10. De data aceasto. clinic a.

cupluri sau familii cu pro- . Trei dintre cartile sale recente.situatie care de obicei ar descuraja pe cineva sa-~i deschida sufletul inca de la prima ~edinta. printre care se numara. Dupa cum s-a dovedit. Apoi a plecat sa predea in strainatate.nuitedin care sa aleaga cu u~urinta pe eel mai memorabil. CAPITOLUL UNSPREZECE Michael Yapko Femeia care ar fi trebuit sa fie deprimata rea dep hipnoza clinica precum !li terapiile tratainclud Yapko a scris peste zece carfi despre cogni~ ichael resieifolosind a combinatie de metode care tive !li strategice . Cazulla care s-a oprit in final este foarte diferit de celelalte prezentate in aceasta carte. La vremea aceea el se afla in plina activitate didactic a desfa9urand un program de pregatire in domeniul hipnozei intensive care se adresa medicilor. Celelalte lucrari ale ei. pentru 0 vreme el a ocupat postul de consultant in problemele legate de cre9terea elefantilor captivi. cum ar fi cartea sa devenita clasica Trancework (Despre transa). eI a mai scris ciiteva lucrari de specialitate. spre exemplu. Avand in vedere ca 9i-a petrecut trei ani lucrand cu elefantii 9i cu dresorii lor.Mumia de la masa din sufragerie bleme. ne a~teptam ca Yapko sa aiba un sac plin cu cazuri neobi~. Yapko nu a parut interesat sa scoata in evidenta trasaturile ciudate ale cazului sau simptomele neobi~nuite pe care Ie prezenta padenta sa. Sarcina sa era sa-i invete pe dresori metode mult mai eficiente de a comunica cu elefantii in speranta ca acest lucru va asigura intr-o masura 9i mai mare succesul in cre9terea elefantilor. Pe langa aces tea. Pacienta i-a fost recomandata de catre un alt terapeut. La fel ca multi dintre cei care au contribuit la aceasta carte. locuie9te aproape de San Diego 9i lucreaza cu persoane individuale. la Gradina Zoologica din San Diego. care se refera la metodele hipnozei clinice. When Living Hurts (Glnd viata te doare) !li Treating De- pression with Hypnosis (Tratareadepresiei cu ajutorul hipnozei). intr-o perioada in care programul sau era foarte incarcat. ceea ce I-a impresionat mai degraba la acest caz au fost curajul 9i rabdarea de care a dat dovada aceasta femeie in conditiile in care a fost in mod repetat victima unor erori medicale. ofera terapeufilor indicatii referitoare la utilizarea unor interventii de scurta durata atunci cand lucreaza cu pacien{i care sufera de depresie. Aceasta insemna ca ea trebuia sa vorbeasca despre problemele ei in fata unor persoane straine . Hand Me Down Blues: How to Stop Depression in Families (lnsote9te-ma in abisuri: Cum sa pui capat depresiei in famiIii) !li Psychological 911:Depression (Urgenta psihiatrica: Depresia). * * * Yapko este psiholog. Yapko a intiUnit acest caz la inceputul carierei sale. Stint surse practice de informare !li de fndrumare pentru cei care sufera de depresie. Breaking the Patterns of Depression (Deconstruind patternurile depresiei). Singura modalitate de a ca~tiga timp pentru noua sa pacienta recomandata in regim de urgenta a fost ca aceasta din urma sa accepte sa lucreze cu el in cadrul unui program de demonstratii clinice ca parte din workshop. Interesul aproape unic pe care I-a manifestat pentru studierea modului in care oamenii reugesc in viata a dus la aplicatii inovatoare ale muncii sale. aceasta era de departe cea mai insignifianta dintre problemele ei.

. Avea o constitutie firava ~i un par ~aten lung pana la mijlocul spatelui. a spus Vicki.. dar trecea prin ni~te dureri atroce pe care spera ca va reu~i sa Ie controleze cu ajutorul hipnozei. toti doctorii refuzasera sa 0 asculte fiind convin~i ca este neb una ~i ipohondra. Vicki a incercat fara suc~ces sa-~i mi~te umarul stang. De foarte mult timp. Yapko i-a cerut lui Vicki dHeva informatii despre natura durerilor ei...mana dreapta. "E ca ." In timp ce vorbea. j'Numai ca eu nu am vaniltaie.. In aceasta situatie nu numai ca mai avea putin de trait. Doar cu doua saptamani inainte ea fusese diagnosticata cu cancer.." Yapko a fost surprins . Pentru a demonstra acest lucru.. plamanii ~i creierul. cuprinzand glandele suprarenale.. Trebuia sa-i u~ureze cum va situatia .i lucrul acesta ma preocupa foarte mult.. Se mi.i gaseasca 0 pozitie cat mai comoda. Era prima data cand Yapko 0 vedea. cu care de altfel avea relatii destul de reci.. ~i preseaza.. nu lai vedea decat negru.i sa-i ca~tige increderea.i totodata incantat de franchetea ei.tia ca aceasta era 0 situatie foarte dificila pentru pacienta lui care trebuia sa marturiseasca in fata unei sali pline cu straini ca este pe moarte.i albastru.. dar daca te-ai uita inauntru. Femeia abia trecuse de patruzeci de ani. Nu avea nici cea mai mica idee despre ce avea sa urmeze. "Dar nu asta este partea cea mai grea. "M-am obi. Avea 0 ati. N-a~ vrea sa-mi petrec timpul care mi-a mai ram as intr-o stare incon. .~tiu ca nu mai am mult de trait".esc ca in timpul care mi-a mai ramas sa fac ce mi-am propus.. cancerul ei nu a fost diagnosticat la timp pentru a putea fi tratat efident. Vicki a venit la ora programata pentru consultatie. "Ma doare foarte tare umarul".. Nu la fel s-a intfunplat cand a venit yorba de furia pe care 0 resimtea fata de numero~ii doctori pe care ii consultase de-a lungul anilor. E 0 durere care ::cre~teincontinuu pana in punctul in care ajunge la maxim. . La scurta vreme dupa aceea sotul.ca greu ~i era evident d'i sufera cumplit. preseaza. Vicki a nascut-o pe fetita ei..i mi-ar fi facut 0 vanataie oribila. Pentru a se putea concentra mai bine asupra activWitii sale hipnoti- ! ~Falsa inchisoare . Astfel el a aflat ca in urma cu peste douazeci de ani. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie ee. Vicki se tot mi~ca in scaun incercand sa-. Avea sa moara pentru ca nimeni nu 0 crezuse ca era bolnava sau ca avea dureri.nuit cu ideea ca am sa mor".. gesticula doar cu ~ l. dar boala care ii macina corpul pe dinauntru i~i pusese amprenta ~i asupra infati~arii sale exterioare facand-o sa arate mult mai in varsta. Kottler. ea avea dureri de picioare. Vicki suspectase ca ceva nu este in regula. Partea cea mai grea este sa reu. Din cauza tumorilor care se inmultisera in tot corpul.tita intr-un loc.. ~i lparca mai mult de atat nu se mai poate.. a inceput Vicki conversatia. Negru ~i albastru pe dinauntru Vicki a fost trimisa la Yapko pentru a invata sa-.. Boala facuse metastaza in tot corpul ei. ~tia doar ca avea 0 singura ~ansa s-o ajute pe aceasta femeie sa-~i controleze cum va durerea.detare de parca oasele stau gata sa explodeze." .tudine directa ~i oarecum deta~ata fata de necazurile prirt care 'trecea. Cu toate acestea. iar unul dintre brate era aproape imobilizat astfel incat nu putea sa stea prea mult timp lini.]62 Jeffrey A. Din cauza aceasta nu fpotsa-mi mi~c sau sa-mi ridic bratul. ceea ce de altfel cofrespunde cu situatia reala. oasele.i cum 1fl~ avea ceva imens inauntrul articulatiei.. a spus ea.tienta indusa de medicamente. a internat-o intr-un spital de boli mentale cu ceea ce Yapko suspecta a fi fost . a continuat Vicki. preseaza atM [. Ca urmare.. .>icontroleze durerea cu ajutorul hipnozei. Yapko a observat ca Vicki vorbea despre simptomele ~i du- t rerile ei intr-un mod care nu invita la compasiune." . El . "Ma simt de parca cineva m-ar fi lovit in umar cu 0 bata lide baseball". Yapko i-a cerut lui Vicki sa-i spuna mai multe lucruri despre ea. Cand vorbea.

in ciuda tuturor eforturilor." Acesta a de venit laitmotivul vietii lui Vicki: nici doctorii.Atunci cfmd trebuie sa Ie spui unor oameni. Ea mi-a spus ca nu poate sa ma primeasca in grupul ei pentru ca sunt prea bolnava -asta dupa ce a stat de yorba cu mine 0 ora. Yapko a fost foarte curios sa afle cum reu~ise Vicki sa-~i pastreze demnitatea. Jon Carlson o depresie postpartum. Vicki nu a reu~it sa scape de acest diagnostic ~i sa-i convinga pe oameni ca nu este nebuna. este foarte dificil sa Ie zdruncini increderea in ea. "De fapt mi-am petrecut aproape toata viata prin spitale. a spus ea. dar nimeni nu ma asculta. dar care la acea data a fost luata drept altceva. Apoi mi-am dat seama ca lectia este ca o . In momentul in care am cunoscut-o era inscrisa la masterat. dupa atatia ani. A avut parte de un mariaj foarte violent. dar neavand unde sa se duca a ajuns in strada. $i de asemenea era impresionat de puterea ~i de resursele ei interne. oferindu-ne mai multedetalii despre viata ei. nici sotul ei. Astfel a ajuns la un terapeut competent care a ajutat-o foarte multo S-a dus ~i sa studieze pentru a-~i lua diploma de licenta. Era indignat de faptul ca ea fusese tratata atat de mizerabil. ceea ce cred ca a fost un lucru meschin din partea ei. "unde am fost diagnosticata cu schizofrenie catatonica. inca mai era cutremurat de puterea de care daduse dovada aceasta femeie. i-a spus Vicki lui Yapko.Jeffrey A.Relatia cu sotul ei a fost dureroasa. vizibil enervatii de modul nefericit in care 0 tratasera doctorii. Yapko era foarte mahnit ~i furios. "La inceput". "In spital a continuat Vicki.0. Multe din schimbarile pe care reu~ise sa Ie faca in viata ei erau pur ~i simplu uimitoare. trebuie sa fi fost deprimata. Aveam in fata mea 0 femeie care avea toate motivele sa fie deprimata ~i probabil ell. Chiar ~i cu cateva luni mai inainte de a se intalni cu Yapko. ceea ce era perfect. Am incercat sa Ie explic oamenilor . "Sotul meu m-a internat intr-un spital de psihiatrie". nimeni nu a mai luat-o in serios nici mikar atunci cand incerca sa Ie explice ce se intampIa cu corpul ei. ea a trecut prin aceea~i situatie stanjenitoare cand a incercat sa consulte un terapeut pentru a se alatura unui grup de sprijinire. cand ne-a relatat povestea lui Vicki. nici macaI' ceilalti membri ai familiei ei sau prietenii nu au putut sa creada sau sa inteleaga prin ce trecea ea. Am fost astfel inclusa in randul pacientilor care nu mai aveau nici o ~ansa sa paraseasca spitalul. cele din urma ea ~i-a parasit sotul. faima de neb una a urmat-o peste tot." Intr-adevar. Iar asta a fost 0 etichetare ingrozitor de greu de suportat. El ne-a spus ca acest caz a fost pentru el un moment crucial in intelegerea naturii depresiei ~i a puterii pe care cineva trebuie sa 0 aiba pentru a-i face fata. luandu-mi apoi bani pentru ~edinta. In final s-a decis sa puna cumva ordine in viata ei. Kottler. acest lucru ii deprima aproape instantaneu pe cei mai multi dintre ei.» Cu cat imi administrau mai multe medicamente cu aHHma simteam mai rau. Reu~isem sa obtin media 4. "I-am povestit acestei femei 0 parte din trecutul meu". de cand a fost inchisa din gre~eala. .. a explicat Yapko. In. "mi-au dat foarte multe medicamente psihotropice care au avut ni~te efecte secundare oribile. ca sa zicem a~a. Yapko ne-a spus toate lucrurile acestea cu 0 voce aproape tremuranda. optimismul ~i speranta in fata atator ~i atator obstacole. 0 vreme a fost nevoWi sa doarma pe la u~ile oamenilor. a spus Vicki. Ei imi spuneau: «Ai nevoie de mai multa Torazin. Mumia de la masa din sufragerie ~tiam di all putea La randullui. A fost pur ~i simplu uimit de atitudinea acestei femei in fata vietii pe care o avusese ~i a mortii care 0 a~tepta. Chiar ~i acum. Am tot incercat sa vorbesc cu cineva. dar nimeni nu m-a ascultat. dar care refuza sa se lase invinsa. data ce a fost calificata drept "nebuna" de catre doctori ~i in ciuda reu~itelor ei din viata. .. "am fost devastata de faptul ca nu voi obtine licenta. 0 data ce oamenii ajung la 0 concluzie." Yapko ne-a explicat ca. "Imi pare rau dar mai ai doar trei sau patru luni de trait".

". Probabil ca acest caz. Jar . cu diagnosticul de schizofrenie catatonica. $i chiar incepi sa crezi tu insuti ca e~ti nebun. Timp de peste doua ore neintrerupte. In esenta. _ lmediat ce a spus ca mai are putin de trait ~i ca nu vrea sa-~i petreaca timpul care i-a mai ramas sedata ~i ametita de medicamente. Acesta era motivul pentru care era acolo ..ea era auzita.Vicki ne-a descris atilt de elocvent ca 0 data ce ai fost categorisit drept neb un. Trecutul pe care l-ai avut nu-ti dic~ teaza destinul. Este la fel de important faptul ca ~tiam ca a~ putea sa fac acest lucru.". Ea folosea expresii precum .ca sa invete hipnoza pentru controlarea durerii. A~a cum a recunoscut ~i ea. Era foarte cIar ca ea gandea in termeni disociativi sau compartimentati. Acum ei ascultau. _ Ea mi-a cerut un lucru foarte clar.. ~i-a amintit Yapko. Vicki a pus in lumina dUeva dintre cele mai import ante lectii pe care cred ca ar trebui sa Ie invatam in viata.166 Jeffrey A.Nu cred ca era cineva in saUl caruia sa nu-i fi dat lacrimile. cineva care dintr-un mariaj violent ajunsese in strada ~i care in final devenise un student bun. oamenii te trateaza ca atare. Era ceva foarte special sa vezi aceasta schimbare uimitoare la cineva care fusese internat intr-o clinica de psihiatrie.. I-a invatat pe Yapko ca terapia trebuie folosita in primul rand pentru .. .aintari puterile oamenilor ~i apoi pentru a reduce patologia lor.0 parte din mine spune altceva .. faptul di ~edintele noastre se desfa~urau in fata unei sali pline cu terapeuti s-a dovedit a fi un lucru foarte valoros. Din cauza aceasta era foarte suspicioasa cand venea yorba de psihiatri. . am ~tiut exact ce am de facut. catatonica ~i cu tulburari de personalitate.Partea cea mai dificila a muncii mele a fost sa reu~esc sa comunic cu fiecare dintre pacientii mei. a explicat Yapko. Ajungi sa tdiie~ti conform a~teptarilor lor. nu trebuie sa obtin licenta.rasera ~i 0 tratasera atat de rau inainte. in special cu cei cu depresii severe. Ea a dovedit fara nici 0 urma de indoiala ca poate sa depa~easca toate calificarile care is-au facut: de femeie fara adapost. a zis Yapko. Astfel am ~tiut ca tinta noastra era anestezia hipnotica. Vicki a invatat aceasta lectie la modul cel mai dur cu putinta. a fost auzita _ Pana la urma. Apoi incepi sa 'In cele din urma. avea posibilitatea sa Ie spuna multe din lucrurile pe care ea ar fi vrut ca ei sa Ie auda cu ani in urma. Memoria sa avea gauri consistente ca urmare a supradozarii cu medicamente ~i a altor lucruri care i se facusera in numele "tratamentului". Poti sa schimbi aproape orice aspect al vietii tale daca reu~e~ti sa ai 0 atitudine receptiva potrivita ~i sa te concentrezi asupra lucrurilor care merita.0 parte din mine spune asta . La exact doua minute dupa ce Vicki a ajuns ~chiopatand la un scaun ~i s-a a~ezat. sa-i fac sa inteleaga ca viata lor nu se reduce la trecutul pe care I-au avut. Vicki era 0 persoana cu un trecut psihiatric foarte bogat. . Yapko ~i-a dat seama ce se petrece. mai mult decat oricare altul. iar mecanismul trebuia sa constea intr-un fel de disociere. In opinia lui Yapko terapeutii ar trebui sa renunte la convingerea complet eronata ca viitorul unei persoane este automat dictat de trecutul ei." Mai mult decat povestea vietii tale Atilt Yapko cat ~i terapeutii care asistau au fost foarte mi~cati de povestea lui Vicki. schizofrenica. ea mi-a spus: "Daca vrei sa nu fi ca ceilalti doctori atunci ai face bine sa ma asculti". . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie te porti ca un nebun. . Ea voia sa preia controlul asupra vietH ~i a corpului ei.. ipohondra. $i iata ca lui Vicki i se facea acum terapie in fata unei audiente aldHuite din exact acele tipuri de oameni care 0 igno. Kottler.

a ca am lasat-o sa vorbeasca. vei tinde sa te concentrezi asupra unor lucruri diferite . ne-a spus Yapko.. exista ill noi 0 parp te muIt 111ai rofunda care poate cu adevarat sa ajunga la un nivel surprinzator de relaxare ?i confort. De asemenea.. A.ti sa generezi diferite tipuri de experiente.oara.ti.i 0 compatimeam .titor. I-am dezvaluit 0 serie de metode de a-...i i-am reintarit fortele. lasa-ti ochii sa se inchida.i cinci de minute.i-a spus povestea. voiam sa 0 fac pe Vicki sa se lase absorb ita de experienta sa interioara.i indirect pentru a 0 ajuta in rolul meu de consultant. gfmdirea. "Cand simti ca e.edinta de hipnoza destul de lunga. Erau atatea lucruri pe care a..edinta exact in cinci minute dupa intah1irea cu ea. el a facut ceva unie in cadrul acestui tip de hipnoza u.. profund ... Poate sa se intampIe 0 multime de lucruri sau poate sa nu se intample nimic ...ise sa treaca peste atitudinea lor .i construiasca 0 viata proprie. nu am facut altceva decat sa-i dau dreptate .i sa auzi lucruri diferite. Transa Dupa prima ora in care Vicki . sa-l asculte fara sa se teama .tientul . Yapko a explicat d hipnoza este 0 metoda cu ajutorul careia poti sa-i ajuti pe oameni sa-. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie nieeasca.tientul tinde sa se centreze asupra a ceea ce ii capteaza atentia pe moment. ..edinta obi.i pattern-urile limbajului ei..i foarte simplu de urmat.. Daca asculti 0 melodie in timp ce prive..i reconfortant sa . astfel d a putut sa organizeze 0 ~edinta de hipnoza care a corespuns perfect situatiei ei. invitand-o cu blandete sa se relaxeze. indicandu-Ie anumite puncte focale asupra carora sa se concentreze.. despre trecutul ei. "Pentru ca mintea este atat de complex a. adica peste 0 . cu scopul de a se folosi de ele mai tarziu in incercarea de a facilita .i s-o apreciez pentru ceea ce spunea.. a continuat Yapko pe un ton bland. este foarte avantajos .. a indrumat-o el. "Nu trebuie decat sa-ti ingadui luxul special de a-ti lasa mintea sa calatoreasca sau sa se relaxeze . In ciuda faptului ca fusese atat de prost tratata de catre medici." La inceput...A. A durat aproape patruzeci . care presupune instructiuni directe . Yapko s-a comportat cat mai ingaduitor cu putinta.i sa-.. imaginile favorite ... ..e. .. "Respira adanc de cateva ori ca sa te relaxezi"..... sa 0 imputer- Yapko accentua cuvintele confort. ill sensul ca a accentuat anumite cuvinte cu scopul de a induce unele sugestii care sunt incriptate in ele... . metaforele.i de modulill care Ie focalizezi atentia asupra lui ca sa reu.. El ne-a oferit un exemplu in acest sens.edinta cu mine.nuita. Nu eram terapeutul ei... Un timp nu trebuie decat sa te cufunzi in tine." Yapko vorbea despre metoda sa hipnotica in care el adapta acest proces la limbajul.i relaxare." In loc sa aplice metoda hipnozei traditionale. Este vorba despre un anumit fel de sugestii hipnotice de care in general nu avem cuno... Poate sa te asculte sau poate sa nu te asculte . .. lini.tim ca in timp ce con. personalitatea .it sa stranga toate informatiile de care avea nevoie.i asta in opozitie cu in timp ce incerci sa cite... stilul. ea reu.i nevoile specifice fiedirui pacient.Am facut 0 . Yapko a reu. Kottler. Aveam rolul de consultant care trebuia sa 0 invete 0 anumita deprindere.ti gata. Yapko a preferat sa-i dea lui Vicki posibilitatea sa aleaga. fi putut sa fac .168 Jeffrey A. fi vrut sa pot sa Ie fac direct ...tinta pentru ca ele ocolesc con.Depinde de lucrul asupra caruia indrepti atentia oamehilor .In acest caz anume. Vicki. sa 0 lase sa detina controlul asupra procesului ei de autodescoperire.....i mai mult integrarea lui Vicki in acest proces..i percepe corpul intr-un mod foarte diferit.ti apusul soarelui .i sa aiba incredere atat in metodele lui cat ~iin propriile ei resurse interne. Simpatizam cu situatia ei ..i schimbe experientele lor subiective.i miqoreaza toto data rezistenta. perceptiile pe care Ie au asupra realitatii. $tiam ca aceasta avea sa fie singura ei . Cat de puternid trebuie sa fi fost dadi a putut sa faca lucrul acestal Cata clarviziune trebuie sa fi avut pentru a fi in stare sa fad lucrul acesta! In tot timpul cat a durat interviul... dar era evident ca ea avea nevoie sa vorbeasdi.

. a clip it.. sunplul fapt de a-I aduce in centrul atentiei. Cel mai important lucru a fost ca ea a putut sa invete sa faca singura aceste lucruri ~i sa se foloseasca dupa termUl.hipnoza este una dintre cele mai bune metode de a controla durerea in special atunci dlnd oamenii sunt invatati sa se disocieze de ceea ce se petrece in corpullor. se disipasera. cum ar fi senzatia de arsura la inima.. poti sa deschizi bchii.170 Jeffrey A." Deschide ochii "Fara sa ie~i din aceasta stare de relaxare".. ce senzatii experimenta ~i in ce masura durerea ei se diminuase. a spus Vicki. Cu alte cuvul. chiar inainte de a ~tidespre ce este vor- ." Vicki a continuat sa-i raporteze cum se simtea.Prin disociere inteleg ca oamenii abordeaza experienteIe lor globale ~i Ie desfac in parFle lor componente. Sper sa nu uit. dupa care a deschis ochii ~i ~i-a potrivit pozitia. "Ai vrea sa . Dupa aceea. in special in picioare ~i umar. Yapko a pus inca 0 data in evidenta ceea ce reu~ise ea sa faca ~i totodata a asigurat-o ca va putea sa repete aceasta experienta de cate ori va avea nevoie." Vicki a a~teptat cateva secunde. Yapko prUnea acum feedback de la Vicki referitor la faptul ca durerile ei. dar lumina era prea tare iar ea se simtea in continuare atat de confortabil. In cazullui Vicki.. ceea ce reduce intensitatea celorlaIte elemente." "Senzatia de arsura la inima a disparut. Yapko a amintit 0 serie de cercetari care demonstrau ca. a incurajat-o Yapko. cand e~ti gata ." Yapko a asigurat-o ca va primi 0 caseta cu inregistrarea ~edintei pe care va putea sa 0 revada de cate ori dore~te." Jl simt u~or.. "Nu trebuie sa te reorientezi complet.area ~edintei de deprinderea pe care 0 dobandise dupa cum credea de cuviinta. i-a spus Yapko lui Vicki in momentul in care a inceput sa 0 chestioneze despre calitatea experientei hipnotice din care nu ie~ise inca. "A~teapta un moment".. Cand te concentrezi asupra unui aspect al experientei. atat de lini~tita. Apoi a trezit-o incet din transa aducand-o inapoi in camera unde se aflau. "Este 0 experienta interesanta. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 171 Pentru a sustine acest punet de vedere..te." "Suficient de aproape pentru cand ai nevoie de el. Sa ai mintea confortabila . . Yapko a ajutat-o sa se deta~eze de corpul ei pana in punetul in care ea putea sa-l resimta ca pe un loc muIt mai confortabil in care sa poata trai. aducand pe cineva in situatia de a se concentra total asupra identificarii gandurilor sale. El a ajutat-o sa sUnta amorteala in acele partiale corpului care de regula erau cele mai dureroase.." "Bun. $i destul de departe pentru ca sa te sUnti cu adevarat confortabil.. "afost 0 experienta foarte placuta. Yapko a fost foarte surprins sa constate ca cineva care pana atunci nu avusese deloc incredere in medici era gata sa accepte orice i-ar fi cerut el. ~i anume ca gatul ~i vocea ta sunt atat de confortabile ~i relaxate ineat poti sa-mi descrii ceea ce simti. nu-i a~a? Sa ai corpul in transa . simuItan scade atentia ta asupra celorlalte aspecte. Corpul tau este confortabil." "Asta e bine a replicat Yapko. Nu avea nici o tragere de inima sa rupa vraja ~i sa deschida din nou ochii. " "Da!" a raspuns Vicki inainte ca el sa termine ce avea de spus. chiar ~i acelea mal superficiale. nu inca. $i cat de departe este corpul tau de locul in care e~ti acum?" "Nu este prea departe. 11determini astfel in mod indirect sa inceteze sa se mai concentreze asupra a ceea ce se petrece in corpul lui in ace1moment." Ochii lui Vicki s-au zbatut ca ~i cand ar fi fost lipiti.. "Mi-a placut foarte muIt! Am ajuns atat de u~or acolo. Ea incerca sa-i deschida. poti sa amplifici un element al experientei unei persoane prul. "Cum te simW" a intrebat-o Yapko zambind. "ai putea sa constati un lucru deosebit de interesant. "Cand simti nevoia . "Ei bine".. Kottler..

dar Yapko inca se mai gandea foarte mult la Vicki ~i folosea in continuare acest caz pentm a-i invata pe terapeuti cat de important este sa asculti fara prejudecati. tumorile au continuat sa-i macine corpul ~i ea nu a mai putut sa se urmareasca pe film.Jeffrey A. Mumia de la mas a din sufragerie 173 Epilog La cateva zile dupa ~edinta. iar capacitatea ei de a se concentra s-a diminuat foarte mult. a~a cum a fost cazul cu Vicki. prejudecati ~i a~teptari. . Kottler. poti deveni foarte u~or 0 victima uneori cu consecinte fatale. In primele cateva saptamani dupa consultatie. Cei mai multi dintre oameni nu vor trece niciodata prin acele experiente oribile de care a avut parte aceasta femeie. Majoritatea nu vor fi victime ale violentei fizice in casniciile lor ~inu vor sfar~i prin a ajunge in strada. ea a folosit 0 caseta audio cu ~edinta respectiva pentru a-~i dirija singura ~edintele de controlare a durerii. el era deja plecat din tara. Tara asta este atat de fascinata de medicamente incat a ajuns sa cC5nsume 75 la suta din productia mondiala de Prozac ~i 90 la suta din cea de Ri. Se produsese 0 adevarata rasturnare a situatiei cu care fusese obi~nuita. daca nu lupti pentru convingerile tale. Vicki a inceput sa aiba crize. Companiile de medicamente i~i folosesc incredibila lor influenta pentru a-i convinge pe oameni ca dificultatile pe care Ie au in viata se datoreaza mai degraba unui dezechilibru neurochimic ~i nu circumstantelor in care traiesc.Oamenii sunt uneori atat de intimidati de doctori incat ajung sa accepte pasiv situatiile in care ace~tia nu Ie acorda atentia cuvenita. In schimb. Cand cancerul de la creier s-a extins ~i mai mult. Leetii de luvatat .in vocea lui Yapko cand discuta despre acest caz. In mod cert ea a vrut sa comunice oamenilor mesajul ca doctorii nu sunt ni~te zei. Doctorii sunt orbiti de propriile lor convingeri. Vicki s-a lasat sa devina victima. . Daca nu ai incredere in tine.Din pacate.~i totodata 0 furie nestapanita . Ei nu vor fi aruncati intr-un spital psihiatric. mai ales dupa ce frumosul ei par lung i-a cazut. diagnosticati cu schizofrenie catatonica ~i dopati cu medicamente pana ajung in coma. In ciuda tratamentului cu radiatii ~i a chimioterapiei. Doctorii fac gre~eli. sa gase~ti ~i sa amplifici puterile fiecarei persoane in loc sa te concentrezi asupra aspectelor patologice. Jon Carlson ba. talin. A murit la mai putin de opt saptamani dupa ~edinta cu Michael. "Voiam sa te intreb daca ai fi de acord sa raspunzi la ni~te intrebari din partea publicului. Era foarte mandru de faptul ca reu~ise sa stabileasca 0 relatie atat de solid a cu ea ~i intr-un timp atat de scurt. Ma uit ce se petrece in domeniul nostru. Cand a primit biletul. Erau atata tristete ~i frustrare ." Vicki a acceptat imediat ~i chiars-a bucurat ca a avut ocazia sa vorbeasca despre experienta ei unor doctori care in cele din urma ajunsesera sa 0 asculte ~i sa 0 considere ca fiind persoana cea mai avizata sa vorbeasca despre experienta ei. El avusese loc cu doi ani in urma. In loc sa pretinda 0 ingrijire de calitate. Vicki a fost in stare sa se uite la caseta video pe care era inregistrata ~edinta ~i sa practice tehnicile de controlare a durerii pe care Ie invatase. Yapko este convins ca aceste perspective Ie sunt mult mai folositoare oamenilor decat orice alta tehnica utilizata de terapeuti· . Yapko considera ca acest caz poate sa ofere un numar de lectii importante nu numai terapeutilor dar ~i celorlalti oameni. Ea ~i-a asumat intreaga responsabilitate pentru acest lucru. Dar simplul fapt ca Vicki a fost in stare sa rastoarne atat de dramatic aceasta situatie trebuie sa convinga pe oricine ca trecutul nu poate sa ne dicteze viitorul. lucrurile nu s-au schimbat. Yapko a primit un bilet de multumire din partea lui Vicki in care ea ii marturisea cat era de recunoscatoare pentru acea experienta. a spus Yapko. .

Kottler. In anii '50. Totodata el a scris zeci de carfi destinate publicului larg despre cum sa aplici strategiile C011lportamentului rational-emotil' pentru a contracara pattern-urile de gandire irationale ~i de auto17pamre. spera el. vocea lui Yapko devenea din ce in ce mai aprinsa. in IDesa arate ca pot aborda tulburarile psihice ~i malt mod dedit 0 fac doctorii care apeleaza doar la medicamente. De atunci. cand aceasta disciplina era dominata in principal de psihanali~ti. How to Live with a Neurotic (Cum sa traie?ti cu un nevrotic). deprimata . el a publicat 11ll1neroase carfi pentru profesioni~ti. pana la ultima suflare ea a refuzat sa devina victima disperarii ?i a durerii. a scris-o acum cincizeci de ani. De aici el a desfa~urat numeroase calatorll prin toata hllnea. Mo?tenirea lasata de Vicki lui Yapko ?i. Ea era pe moarte. doua lucrari foarte cunoscute care au lansat rel'olutia terapiei cognitive. mai care a elaborat Tempia din istoria psihoterapiei. Aceasta s-a numarat printre primele terapii de scurta duraJa ramanand una dintre cele mai populare abordari din practica tempeutica actuala. A~adar. care ar trebui sa se opuna consumului masiv de medicamente. . Contributiile sale academice sunt de-a dreptul uimitoare.Pana ~i psihologii. Ellis a dezl'oltat 0 forma comprehensiva de terapie care ii ajuta pe oameni sa examineze felul in care gandurile ~i convingerile lor interioare Ie determina sentimentele ~i comportamentele. au trecut ei in~i~i de partea celor care militeaza pentru aceasta solutie. Avea adesea dureri cumplite. elfiind autorul a peste ~ase sute de articole ~i aproape ~aizeci de carti. CAPITOLUL DOISPREZECE Albert Ellis Femeia care ura pe toata lumea dintre cei eel influenti teoreticieni Comportamenc::Iflbert Ellis. cu toate acestea.174 Jeffrey A. Era mdreptatita sa se simta dezgustata.?i. In cazul acesta era yorba de 0 femeie care avea toate motivele sa fie deprimata. a spus el cu dezgust. multora dintre aceia pe care i-a instruit. sa fie furioasa ~i evident. cum ar fi: Reason and Emotion in Psychotherapy (Ratiune ~i emotie in psihoterapie) ~i Growth Through Reason (Ratiune ~i educatie). Al a activat la Institutul Albert Ellis din New York. cer ei in~i~i privilegii pentru prescrierea acestora. Prima sa car- tului Rational-Emotil' (REBT . ocazie cu care a contribuit la promovarea metodelor cognitive. $i mcet-incet. ei Ie obtin.TCRE). Jon Carlson Pe masura ce vorbea despre acest subiect. In ultimele decenii. in cele din urma a reu?it sa-~i ia viata in maini ?i asta mtr-un moment in care mai avea foarte putin timp la dispozitie. Printn' cele mai populare lucrari . este unul te. este ca a-i asculta pe oameni este mult mai important decat a-i eticheta ~i este eel putin la fel de important ca orice alt mijloc de tratament.

ne-am dat toata silinta sa pastram pe cat posibil vocea teoreticianului in situatia in care Ellis are un limbaj propriu. * * * In acest capitol. De multe ori urla chiar ~i la mine:. ea se impiedica de orice lucru ii aparea in viata. student sau client . A trebuit sa dea dovada de multa hotarare ~i autocontrol pentru a ramane calm in fata singurei persoane care I-a invatat cele mai multe lucruri despre ce inseamna sa ai rabdare.ial celei individuale.Jeffrey A. Sex Without Guilt (Sex tara vina).. precum pacientul din acest caz. How to Control Your Anger Befor It Controls You (Cum sa ajungi sa-ti controlezi mania inainte de ate controla ea pe tine) ~iHow to Stubbornly Refuse to Make Yourself Miserable About Anything Yes.inu contenea sa se pedepseasca pentru felul in care credea ea ca este. adeseori presarat cu abrevieri pe care le-a inventat pentru a descrie fenomenele pe care Ie observa. de asemenea. Ea se desconsidera masiv :.. Kottler. ASN. De~i se apropie de varsta de nouazeci de ani. In loc sa incerce 0 oarecare deta~are.. lui Dorothy ii lipsea cu desavar~ire ceea ce Ellis nume~te ANV . Ellis ne-a familiarizat rapid cu limbajul unic de diagnosticare pe care il utiliza pentru a califica diferitele modalitati in care oamenii ajung sa se supere pe ei in~i~i. Era in permanenta furioasa ~i extrem de intoleranta.. Ellis a vazut-o pe Dorothy timp de doi ani atat in cadrul terapiei de grup cat :.acceptarea neconditionata a vietii.adica acceptare de sine neconditionata. Descriind cel mai memorabil caz pe care I-a avut ~i care a aparut intr-un grup de terapie pe care il conducea. ea avea un grad scazut de ASN . acuzand ~i blamand din plin pe fiecare in parte pentru ci'inu se ridica la nivelul a~teptarilor ei. ANC si ANV . El este. cunoscut pentru modul sau de a vorbi foarte direct ~i taios . in orice ocazie). . Ellis ne-a spus ca Dorothy avea un simt critic deosebit de acut fata de ea insa~i ~i in special fata de ceilalti. Poti sa spui ca era un geniu in privinta asta. 0 buna parte din furia ei s-a rasfrant asupra lui Ellis. ea simtea ca nu are destule oportunitati pentru a-~i elibera mania. Anything (Cum sa refuzi cu inci'ipatanare sa te simti mizerabilin orice ocazie . Chiar ~i a~a. Ellis nu a mai intalnit pe altcineva .care sa fi incercat atat de mult. Cand era in grupul de terapie se certa tot timpul cu ceilalti.i ma acuza de tot felul de in~ela torii.0 buna parte a ostilitatii ei.Dorothy avea practic tot ce exista sub soare in materie de simptome pe care eu incerc sa Ie modific prin terapie.Nu am vazut niciodata pe cineva atat de inver~unat irnpotriva oamenilor. a spus Ellis.Ellis nu ~i-a pierdut prea mult din fntelepciunea sa acerbii ~i din dorinta puternica de a descoperi dit mai rapid posibil esenta comportamentului disfunctional. .da. sa-i intre sub piele.. motiv pentru care a reu~it sa-i indeparteze pe aproape toti cei cu care venise in contact. . Ca ~i cand aceste lucruri nu ar fi fost de ajuns.coleg. . Ea ii supara foarte mult pe cei care faceau parte din grupul ei de terapie ~i din viata ei in general. toata lumea era "de-a dreptul insuportabila". era adresata marnei ei pe care 0 considera cea mai mare ticaloasa din lume. La serviciu. Nu trebuia decat sa pomene~ti pe cineva ~i imediat i~i dezlantuia furia impotriva lui. Totodata se poate spune ci'iin cei ~aizeci de ani de practici'i. era foarte ostila fata de multi oameni din jurul ei ~i practic nu avea ANC (acceptarea neconditionata a celorlalti). astfel ca a inceput sa mearga in paralel ~i la aU terapeut doar pentru a putea lua in bataie doua tinte dintr-o data. Jon Carlson ale sale se numiirii: A Guide to Rational Living (Ghid pentru Mumia de la mas a din sufragerie 177 traiul rational). In primul rand. In al doilea rand.

Ceilalti membri ai grupului au incremenit. a lumii intregi ~i a tot ceea ce-i trecea prin minte in acel moment. . La locul de munca . Ellis a subliniat in repetate randuri ca Dorothy ca persoana nu era aceea. El i-a atras atenjia di fiind tot timpul nervoasa ~icu capsa pusa nu va objine niciodata ce dore~te. elle-a cerut celorlalji membri ai grupului sa argumenteze ~i sa intareasca aceste idei.. A inceput sa urle la mine ~i sa ma ameninje ca ma va da in judecata ~i ma va pedepsi. Din punctul ei de vedere. Pur ~i simplu recuno~ti ca ai facut mai pujin decat ji-ai propus . Ellis a spus ceva care a scos-o din minji pe Dorothy. Cazul ei era totu~i mult mai complicat deoarece prezenta numeroase ~i variate sirnptome. in viitor va trebui sa te porti mereu .ea declan~a un adevarat potop de acuzajii la adresa ei. Cred ca Dorothy ar fi putut sa fie diagnosticata cu o tulburare asemanatoare. "Nu e cu putinja ca tu sa te define~ti prin ceea ce faci" i-a spus Ellis.sau daca altcineva din jurul ei se face a vinovat de 0 eroare. Jon Carlson Mumia de la masa din. Asta nu insernna ca ei ii placea cineva de la serviciu . mama ~i toate rudele ei pe linie materna au avut tulburari de personalitate foarte severe. Kottler.Cazullui Dorothy este similar Cll muIte alte cazuri de tulburari foarte severe de personalitate.de fapt ea avea un disprej universal faja de ei .. nu sa-ji pierzi timpul gandindu-te obsesiv la ele ~i blamandu-te la nesfar~it.i cu eeea ce jacea sau nu jacea. Intr-un fel ea reu~ea sa se abjina sa vorbeasca in timpul orelor de lucru. a subliniat el.nd performanjele ei erau exeesiv de bune. Aproape intotdeauna atat ereditatea cat ~i mediul ambiant duc la aceste tulburari. Ei ~tiau ca daca se apuca sa vorbeasca cu Dorothy cand era intr-una din fazeIe astea. nu aveau decEit sa se duca cu toji la dracu' pentru ca nu erau in stare sa 0 ajute cu nirnic. iar lui Dorothy i-a fixat anumite teme pentru acasa. "pentru ca dad te porji bine ~i prin urmare e~ti 0 persoana buna. aceste simp tome se datorau in buna masura unor factori ambientali importanji cum ar fi faptul ca mama ei era extrem de intoleranta ~i 0 critica foarte aspru. $i vreau sa spun potop cu P mare! Ellis s-a straduit foarte mult pentru a 0 face pe Dorothy sa injeleaga conceptul de acceptare de sine neeondijionata.. Pentru cei care sunt familiari eu teoria lui despre puterea gandirii in formarea comportamentului. . De lavarsta de doi sau trei ani. a institujiei noastre. sufragerie 179 Furia controlaHi si dezUintuita .i adeseori avea ganduri sau dorinje sinuciga~e. In privinja relajiilor sale interpersonale exista un aspect de-a dreptul straniu.Dorothy nu se aecepta pe sine decEitocazional d\. raspunsullui constituie 0 excepjie de la regula obi~nuita. Accepji pacaiosul.i apoi sa treci mai departe.1 Jeffrey A.Nu am auzit niciodata ceva care sa semene cu tirada care a urmat. intr-un fel. Cum a ajuns ea a~a L-am intrebat pe Ellis cum poate cineva sa ajunga sa-i urasca ataJ de muIt pe ceilalji semeni ~i sa fie atat de critic la adresa lor. De asemenea. Prin urmare. gasise 0 cale de a-~i jine sub control voce a sa critica cel pujin pana ie. indiferent de ceea ce faci ~i de cat de lamentabil te porji.. . oricat de mica . ~i-a amintit Ellis. Cu toate acestea ea a refuzat sa se supuna ?i a continuat sa fie extrem de critic a ~i de negativista. Ea s-a dezlanjuit impotriva mea. In timpul unei ~edinje de grup. dar nu pacatul. ea suferea de 0 depresie puternica .ea de la munca. Trebuie sa inveji din gre~eli1etale..dar. Din cate mi-am dat seama. Acesta presupune ea.era foarte eficienta. Bineinjeles. ea 0 sa-~i direcjioneze furia asupra lor. evitand astfel sa intre in contact cu colegii ei atat de straini de eeea ce 0 framanta pe ea. In repetate randuri. Din contra! . ei 0 evitau iar lucrul acesta nu 0 ajuta deloc ci 0 starnea ~imai mult impotriva lor. Dar daca facea cea mai mica gre~eala . Ellis a pus in discujie aceste lucruri. a explicat Ellis. sa te aecepF totu~i ~i sa te apreciezi ca persoana in continuare.lucra ca secretara . Mi-a spus ca nu sunt bun de nimic ~i ca nu 0 ajut deloc.

In vagon se afla 0 fetita de vreo zece ani care mesteca guma ~i facea baloane pe care Ie spargea cu muIt zgomot. De fiecare data eand e~ua intr-un fel sau altul sau eand constata ca cei din jurul ei nu actioneaza perfect. Dorothy nici macar nu a vrut sa admita ca era posibil sa fi reactionat oarecum exagerat. dar nu a reu~it sa 0 aplice niciodata in mod consecvent. Mai mult. Kottler. Dorothy se intorcea de la serviciu la 0 ora de maxima aglomeratie astfel ca era imposibil sa gaseasca un loc liber ~i era nevoita sa stea in picioare. Se trezea cu 0 ora mai devreme decat era necesar. Daca.) La ora 7.180 Jeffrey A. de neiertat ~i care nu putea fi rectificat. urandu-i de moarte pe toti cei care se aflau in tren. Cand Ellis ~i ceilalti membri ai grupului i-au sugerat ca "oroarea" de a sta un timp in picioare intr-un metrou cu greu poate sa justifice mania ei extrema. tot mapamondul era la curent cu ce se intamplase. el a marturisit ca nu a mai inUUnit niciodata pe cineva care sa aiba aceasta problema intr-un mod atat de serios cum era cazul cu Dorothy. De fapt. atat de de parte de orice situatie cu care a avut de a face pana atunci. in mod inevitabil. ineat il obliga sa gaseasca 0 noua modalitate de a-I aborda. fata de frustrare . Fata care mesteca gum a Pentru orice terapeut. unul dintre cele mai placute momente apare atunci cand intalne~te un caz care este atat de provocator. (Dad Dorothy era suparata." Uneori. s-au dovedit incapabile de a strapunge armura defensiva a lui Dorothy ~i de a pune capat furiei ei. Ce credeti ca facea? Ea incepea sa planga pentru ca era foarte furioasa pe toti acei oameni care stateau pe scaune ~i care "nu aveau absolut nici un drept sa ma lipseasca de un loc pe care eram complet indreptatita sa-l am!" Prin urmare. Un exemplu tipic: ca sa ajunga la serviciu din Brooklyn unde locuia.. "A~ omori-o chiar acum. inclusiv pe cel care-i oferise locul. Ceilalti calatori incepeau imediat sa se alarmeze gandindu-se ca este bolnava ~i. Intr-o seara. de indata ce intra intr-un metrou aglomerat ea izbucnea intr-o cascada de lacrimi ~i de bocete aprinse. Dorothy parea ca intelegea ~ica accepta aceasta 10gica a iertarii. ea a ajuns la ~edinta de terapie de grup intr-o stare de furie salbatica. Ellis a intalnit exact 0 asemenea situatie in momentul in care tehnicile lui cele mai simple ~i mai eficiente. daca devii 0 persoana rea asta inseamna ca de aici inainte te vei purta intotdeauna rau. Din cauza aglomeratiei Dorothy nu putuse sa scape de ea. ea credea ca toti ceilalti membri ai grupului sunt ni~te ticalo~i. ea lua acest lucru drept un pacat ingrozitor. din anumite motive. a~ taia-o intr-un milion de bucati ~ia~ distruge-o complet! Nu! A~ taia-o in dOlll'i milioane de bucati ~i i-a~ arata ce jigodie a fost pentru ca m-a tinut cu cruzime in trenul acela aglomerat. te porti rau atunci vei deveni din nou 0 persoana rea. aproape in fiecare seara din cursul saptamanii. . Dar nici asta nu 0 lini~tea: inca vreo douazeci de minute continua sa planga ~i sa tipe. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 181 in acest fel. De~i Ellis este specialist in tratarea clientilor cu 0 toleranta scazuta a frustrarii. ea lua intotdeauna autobuzul pentru ca metroul era prea aglomerat ~i ar fi putut sa nu gaseasca nici un loc liber. . cand povestea grupului despre acest incident. Douasprezece ore mai tarziu. ca sa fie absolut sigura ca va sta pe scaun pana va ajunge la destinatie. cineva renunta la locul sau in favoarea femeii innebunite. Mi-ar placea atat de muIt sa 0 spintec in bucati! Merita asta!" Toleranh'i extrem de scazuta.30 dimineata. "Am simtit nevoia acuta sa 0 omor pe fata aceea care mesteca guma!" a strigat ea in fata grupului. la fel de nedemni de luat in seama ca ~i cei din metrou. in drumul ei catre serviciu. Dorothy era inca extrem de furioasa din cauza "lipsei incredibile de respect ~i a egoismului ingrozitor" de care dad use dovada fetita. testate de-a lungul timpului. ea s-a trezit (statea jos!) intr-un metrou foarte aglomerat in care aproape d nu putea sa respire.

apoi s-a li'isat cat mai in jos pe scaunul ei.Pentru un timp. a intrerupt-o Ellis. a strigat 0 femeie din grup." Membrii grupului au ras nervos. a incuviintat Ellis. explica-i lui Dorothy ce ai vrut sa spui. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie Ellis s-a uitat din nou la cei din grup ~i a intrebat: . a tip at Dorothy la ea. noi nu Ie schimbam ci mai degraba Ie facem sa apara ~i mai rele decat sunt in realitate. zgomotul pe care il face copilul asta mestecand guma este suparator dar in nici un caz nu este ingrozitor sau terifiant»" A urmat tacere deplina. dar lui Dorothy i-a fost foarte greu sa inteleaga ca. iar cc'l. Kottler. Oare Dorothy exagera cand spunea ca i~i dore~te cu disperare sa 0 omoare pe fetita de zece ani? Dorothy a confirmat cele mai negre temeri ale grupului continuand in acela~i stil: "Chiar daca a~ fi arestata ~i condamnata pentru uciderea fetei tot ar merita! Fiarele egoiste ca ea ar trebui exterminate _ ~i a~ fi extrem de fericita sa fiu trimisa pe scaunul electric pentru di am spintecat-o in bucati mici ~i am scuipat apoi pe €Ie!" "Nu inteleg ce a fost atat de ingrozitor. a strigat Dan. dar explozia asta intrecea orice. cei din grup voiau sa vada daca cele spuse de Dan ~i-au atins tinta. De fiecare data. Se vedea ca ii era teama sa 0 infrunte. Am vazut lucruri . "Uita-te la tine ~i la lucrurile pe care Ie spui.. ea ~i-o provoaca singura iar voi puteti sa-i ariHati cum sa inceteze sa mai reactioneze asHe!. I-a indemnat Ellis in momentul in care a observat ca acesta se uita la el atunci cand vorbea. Ea da- Ellis a vazut 0 gramada de lucruri la viata lui. el a intrebat: "Poate cineva sa 0 ajute pe Dorothy sa-~i dea seama ca lucrurile pe care Ie spune cu atata convingere sunt irationale." . ca a trebuit sa cedezi in fata unui plescait de gum a din metrou." Intorcandu-se cafre membrii grupului.. Da. tu «trebuie~ti» peste tot. a abordat-o precaut 0 membra a grupului.182 Jeffrey A. de~i unele lucruri pot fi incomode. Celor din grup Ie placea sa 0 infrunte pe Dorothy pentru ca aceasta obi~nuia sa se amestece in problemele tuturor. "Nu ~tii cat de tare se auzea! A fost unul dintre cele mai ingrozitoare lucruri pe care Ie-am auzit vreodata. am continuat dialogul. de-a dreptul nebune~ti? Am discutat de ati'Heaori despre asHel de situatii incat ~titi foarte bine ca de fapt fetita aceea nu are nimic de-a face cu furia lui Dorothy. "Dorothy. Ellis nu-~i dadea seama daca ea se gandea la cele ce i se spusesera acolo sau daca era pur ~i simplu bosumflata.. Dorothy nu scotea nid un cuvant. Nu numai pu~toaica aia ingrozitoare ~inepoliticoasa ar trebui sa fie trimisa intr-un lagar de concentrare. "Bine".tivaau inceput sa ritda aprobator.mai face Dorothy?" "Ea «ingrozitore~te»". I-a incurajat Ellis. ." "Asta a~a e"." "Tu nu ai fost acolo!".. spune-i asta lui Dorothy".$i ce altceva credeti ca. exagerezi ~i faci din incidentul acesta mic 0 adevarata catastrofa. Dan a incercat sa se uite la Dorothy." "Doar prin faptul ca i~i spune incontinuu ca zgomotul baloanelor sparte de catre fetita este catastrofal ~i de nesuportat. nu atat din cauza glumei ci pentru ca a~teptau din moment in moment ca Dorothy sa explodeze din nou. Dorothy. spuneam ca tu. Dorothy nu face decat sa se supuna unei forme cumplite de tortura. inchi~i ~i pedepsiti!" "Stai putin". Ai fi putut mai degraba sa-ti spui: «Da. Altul a sugerat: "Ea i~i spune ca fetita nu ar trebui sa se poarte a~a . iar Dorothy ne-a uimit prin calmul de care a dat dovada. Noi am discutat despre lucrurile astea de nenumarate ori.. Inainte sa continue discutia. ~i-a amintit Ellis.ca trebuie sa fie mai atenta." "Dan." "Dorothy are probleme serioase cu folosirea verbului «a trebui»". "Eu ~tiu destul de bine lucrurile astea. un alt membru al grupului. Pretinzi ~i ordoni ca aceasta fetita sa fie altfel de cum este doar pentru ca te deranjeaza mestecatul ei de guma. "Dan. "Spuneam ca ea . dar ~i parintii ei ar trebui bagati la inchisoare ~i pedepsiti aspru pentru ca au educat-o in felul acesta. numindu-le ingrozitoare. Ea sustine ca acesta este cel mai rau lucru care i s-a intamplat vreodata ~i ca nimic nu poate fi mai rau. Adica.

Dorothy a continuat sa vina la terapie. Dorothy a inceput sa peroreze pe 0 alta tema. La ce bun sa te infurii pe mine? In felul asta nu-ti faci decat rau ~i cu siguranja ca furia ta nu te va ajuta sa ma schimbi. Merita sa lloara pentru comportamentul ei necioplit. nu reprezinta sH\r~itullumii.ea trebuia sa-~i combata cu multa forja ~i hotarare convingerea ei irajionala ca fetija din metrou gre~ise ~i ca trebuia sa fie pedepsita ~i incartirnita pentru ca fusese "ingrozitor de egoista. nu prea avea de ales. "Ti-ai facut tema?" a fost intrebata Dorothy la urmatoarea ~edinja. ii luase al naibii de mult sa 0 ajute. 0 ~tia pe Dorothy de atMa vreme inca! acum era mai degraba amuzat de stilul ei. "cum te simji acum?" "Cum ma simt?" a tipat Dorothy. Dorothy s-a intors saptamana urmatoare ~i a dec1arat ca a continuat sa se gandeasca la fetita ~i la faptul di voia sa se razbune pe ea. "chiar acum. Ea a consultat mai multi doctori. Ea a admis (de~i nu-i facea pHicere) ca fetija avea tot dreptul sa mestece guma~i sa sparga baloanele pe care Ie facea ~i. Oar tot a ramas furioasa. Ellis i-a cernt pentru a treia oara lui Dorothy sa-~i puna in discutie pretentiile ei irationale fata de ceilalji pana in momentul in care va inceta sa mai fie furioasa. dar nu mai vazusera niciodata pe cineva care sa fie ata! de suparat pentru un lucru de-a dreptul insignifianl:. anxietatea ~i depresia ei se accentuau." Oridit de ciudat ar parea. Mai tarziu.. nu-mi vine sa cred ca cineva e in stare sa lucreze aid pentru mai mult timp. in momentul acesta. a incurajat-o Ellis sa continue. Ellis a insistat ca ea sa-~i termine tema pe care i-o dad use cu o saptamana in urma.spunea ea. cu toate ca acest comportament este nepoliticos. "Ce zici de asta pentru inceput?" "Bine". a ripostat Dorothy.~i ce?" "Ei bine". . "A~ vrea sa 0 strang de gat pe fetija aia pana se ineaca cu gum a ei de mestecat cu tot. Dar inainte ca Ellis sa apuce sa 0 felicite pentru acest pas. Ce-i drept. "Sa presupunem ca mi-am facut absolut ingrozitor treaba cu tine ~i ca toata lumea este de acord ca sunt al naibii de prost ca terapeut.. Avea treizeci ~i cinci de ani ~i 0 buna parte din viata ei ~i-o petrecuse la ~edinjele de terapie. dar pentru ca era 0 . Sa presupunem ca terapia pe care 0 facern noi aici la institut este cea mai rea din cate au existat vreodata. ~i-a dat seama ca ceea ce se petrecuse in metrou nu era deloc ingrozitor.Jeffrey A. .". indreptandu-~i de data aceasta mania impotriva lui pentru ca. "Mda". a raspuns ea sfidi'itor. Dorothy a acceptat aceasta sarcina ~i a fost de acord sa se intoarca saptamana urmatoare ~i sa spuna ce a facut. ce iti spui in sinea ta care te face atat de furioasa?" "Ca e~ti un idiot". "vrei sa ~tii cum ma simt acum?" Pe masura ce se ambala vocea ei devenea din ce in ce mai ascutita. Mumia de la mas a din sufragerie 185 Tema pentru acasa Ellis i-a dat lui Dorothy 0 tema pentru acasa . Eo tampenie ce ne inveti tu aici! Tu nume~ti asta terapie?" "Sa presupunem ca tot ce spui tu este adevarat". Se pare ca a treia oara cerinja lui a fost indeplinita. Perseverent ca intotdeauna. ~tiau ca Dorothy nu 0 va urmari pe fetita ca sa 0 omoare. "Asta e tot ce poW" "Ma intreb daca ai reu~it vreodata sa ajuti pe cineva cu rahatul asta. "Dite". In momentele in care renunja sa mai ceara ajutor. de~i sustinea ca lucrul asta 0 ajuta foarte putin. a raspuns calm Ellis. Jon Carlson ~ea din cap in semn ca injelegea ceea ce Ii spuneau cei din grnp. Dorothy a inceput sa aiba probleme medicale serioase. REBT are cu siguranta partile ei bune dar nu in felul in care 0 faci tu. a acceptat Ellis. ~i chestia asta pe care tu 0 nume~ti institut. i s-a adresat Ellis. Dorothy a spus ca a incetat sa mai fie furioasa din cauza fetijei. cand e~ti ata! de pomita impotriva mea. In cele din urma." Ceilalti membri ai grupului erau din ce in ce mai ingrijorati ~i mai speriati. Kottler. In cele din urma.

cele din urma una dintre ele va avea. iterapeutii au adesea dificultati in a ajunge la 0 acceptare neiconditionata a lor in. Dorothy a murit singura.te a nu fi prea eficienta.:.icei mai buni terapeuti au probleme serioase in a-i aborda. ei pot sa incerce .:. nu exista nici 0 tehnica de terapie care sa fie foarte efieienta in tratarea indivizilor care sunt complet intepeniti in comportamentele lor mareate de tulburarile de personalitate.idespre el insu.:.te ca in anii '50.:.ipe cei din jur.:.:. Din nefericire.icu lumea.i.tapacienta neobi.In vreme ce "nevroticii normali" pot sa invete destul de u~>orn cursul terapiei acceptarea neconditionata.i ei ambientali joaca un rol important in forc marea acestor personalWlti toxice .icrescuti in spiritul prejudicierii oamenilor.ialte metode.bineinteles.:. ei sunt nascuti .ica trebuie sa se opereze urgent pentru ea altfel risca sa moara.itip de disfunetii. daca 0 tehnica de terapie se dovede.Ellis . cand a inceput sa dezvolte REBT.:. Ellis crede ca.icel mai adesea raman illtepeniti la un nivella care nu contenesc sa se condamne pe ei in. .i.Dorothy era 0 adevarata paeoste. In felul aeesta.:. ..:. adeseori ei sunt tentati sa-i condamne pentru "rezistenta" lor .:.:. Dar in ultimele sale zile ea s-a impacat cu gandul ca va muri .i . dar boala ei avansase deja foarte mult .i-adat seama ca Dorothy fusese 0 pacienta deosebit de interesanta. ei se condamna frecvent .i. Eli. in multe cazuri.i clientilor lor. in mod miraeulos.:.:.:. inclusiv a lor in.iconvingerile lor distructive.:.i i fac ingrozitor de dificili I pentru cei din jur. Ellis a eontinuat: .:.imai greu de tratat decat psihoticii propriu~zi. dar cel mai . dar m-a ajutat foarte multo Daca am putut sa lucrez eu ea inseamna ca pot sa lucrez eu oricine. La randullor.:.:.:.i.idespre limitele metodei sale.i.nuit .ia labil mai ales atunci cand au de-a face cu clientii neobi.:.de dificili cum era de exemplu Dorothy. re sa obtina rezultate deosebite in tratarea aeestor "rezistori".nuita a avut un impact semnificativ asupra a ceea ce Ellis a avut de invatat atM despre terapie cat .adesea nu iau in seama indicatiile terapeutilor.i celor care au . In cele din urma s-a dus sa se programeze pentru operatie.i aminte.it. acem:.:.:.:. persoana atat de dificila .:. el a fost stimulat sa dezvolte noi modalitati de a intra lneontact eu oamenii la care terapia cognitiva traditionala nu putea sa ajunga.:. pacientii cu i . ea nu a reu. emotionale .ide refractara la recomandarile doctorilor.:.:.:. Atat factorii genetici cat .:.tiindivizi sunt . oamenii despre care se spune astazi ca au tulburari de personalitate erau diagnosticati la ace a data ca fiind la limita psihotici. Cand totul a luat sfar. .i..i . ei au deficiente cognitive.i nu mai putea fi controlata. pe langa sentimentele . ei pot fi considerati un fel de psihotici la limita.:. sperand ea in .I s-a spus ca are 0 forma serioasa de cancer .:. Acest lucru este va.:.:. Ce a invatat Ellis .:.186 Jeffrey A.:.i e ei in.i comportamentale grave sau handicapuri biosociale. pentru ca.:.:.:.i p pentru ea nu au fost in sta.:.:.ia folosit ceea ce a invatat la terapie pentru a ajunge la pace cu ea insa. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie tulburari grave de personalitate sunt aproape alergici la acest fel de iertare profunda . a constatat Ellis ell simpatie. Ei refuza sa admita ca.:.Prin urmare.:.:. Cazul ei I-a supus unor incercari eare-i fusesera complet straine pana atunci.i. Ie place sa fie Lor implicatiin relatii terapeutice de lunga durata. intr-un fel. Kottler.itsa se ingrijeasca de sanatatea ei mai mult decat de celelalte aspecte ale vietii ei.i. Chiar .ia acela. fara rude sau prieteni. La fel ca in cele mai multe din cazurile memorabile relatate in aceasta carte. ace.ipentru ca ei au mari dificultati ill acceptarea neconditionata a lor in.De fapt. a spus Ellis. sucees.

foarte impresionat de mi~carea antipsihiatrica precum ~i de abordarile mai exotice. De asemenea este autorul unor lucrari populare despre fenomenele culturale: Crazy Wisdom Tales for Dead Heads: A Shamanic Companion to the Grateful Dead (Pove~ti de intelepciune nebuna pentru capete moarte: Un ghid ~amanic despre mortul recunoscator) pi The Lunatic Guide to the David Letterman Show (Ghidullunatic al spectacolului lui David Letterman). cele mai reu~ite terapii la care a asistat sau la care a participat au fost acelea in care se lucra independent de sistemele terapeutice formale ~i in care oamenii intrau pur ~i simplu in contact unii cu altii intr-un mod creativ. America de Nord (Gary Taurul Stant. pi antropolog culturalla Institutul de cercetare a proceselor mentale din Palo Alto. De asemenea. In Shaking Out the Spirits (Izgonirea spiritelor). .>inu in ultimul rand el a oferit publicului larg 0 serie de carpi printre care se numara: Everyday Soul: Awakening the Spirit in Everyday Life (Sufletul de zi cu zi: Mobilizarea spiritului in viata de zi cu zi) pi The Energy Break (Upsa de energie). Keeney a studiat pi a scris despre practicile de vindecare din Japonia (Ikuko Osumi. In timp. . Africa (Vracii bo~imani din Kalahari). Arizona. Brad este viceprepedinte al Funda!iei Pietrele Rasunatoare. California. Cred ca propria mea evolutie ca antipsiholog are prea putin de-a face cu vreo tehnica terapeutica sau cu vreo ~coala de gandire. cum ar fi: Improvi~ CAPITOLUL TREISPREZECE Bradford Keeney Vraci ul care nu a avut niciodaHi 0 viziune * * sational Therapy (Terapie improvizata). Profesor premiul pi tepari in domeniul artrebui sa primeascauniversitarpentru rapeut in trecut. Aesthetics of Change (Estetica schimbarii) pi Mind in Therapy (Procesele mentale in terapie). EI a scris carpi clasice In domeniul terapiei. Keeney povestepte cum a ajuns sa renun!e la cercetarea universitara clasica pentru a investiga metodele de 'oindecare indigene pi pamanice. Keeney a tinut sa ne precizeze ca inca de la inceputul carierei a avut 0 atitudine sceptica fata de diversele ~coli de psihoterapie care existau la acea data. * cea mai eclectica colec!ie de carli semnate pi de preocuradford Keeney cercetarii. Universitatea de Stat din California. In opinia lui.Am fost un cinic. Am pastrat intotdeauna acest spirit ~i el m-a facut sa fortez limitele in munca mea. fiecare dintre ele cautand sa integreze munca sa de dinainte. a spus Keeney. Insulele Caraibe (Shakerii din St. iar arum antropolog cultural pi critic social . Omul Lakota Yuwipi). Inainte de a trece la relatarea cazului sau. am devenit din ce in ce mai interesat sa Ie ofer oamenilor 0 serie de sugestii care sa Ie fie utile in viata. din Philadelphia. Este bine sa aveti in minte aceste remarce introductive ale lui Brad atunci cand yeti urmari povestea unui caz foarte neobi~nuit condus de un terapeut foarte neobi~nuit. el este profesor de consiliere psihologica la Fullerton. . organiza!ie a carei men ire este sa faca cunoscute practicile alternative de vindecare din diverse culturi.cariera lui Keeney se imparte astfel in etape diferite. maestru japonez in Seiki Jutsu).Mumia de la masa din sufragerie In ultimul timp. Locuiepte In Tucson. Vincent) pi din multe alte regiuni ale lumii. radical.

"pentru a afla adevarata cale a vietii noastre trebuie sa stam 0 vreme izolati de ceilalti. Parull:i era prins intr-o coada care-i atarna mult pe spate. relatiile ~i cu tot soiul de lucruri care te debarca in cele din urma in inchisoarea federala. cuvintele lui erau calde. Nate I-a contactat pe Keeney la sugestia unui membru al tribului care auzise ca Brad lucrase cu americanii ~i cu alte populatii indigene. iar acum ajunsese conducatorul acestor oameni. Inca mai pastra alura specifica meseriei de carmaci pe care 0 avusese candva: corpolent.$tiu lucrurile acestea. expresiva. "E adevarat ca acest lucru nu prea este luat in serios". care contrasta puternic cu prezenta lui impunZitoare. Acum. Ii I:ndrum catre acele sweat lodges unde ne rugam ~i comunicam cu Creatorul. Ken parea cam plictisit de toata aceasta poveste. prietenullui.. Brad i-a primit pe cei trei I:nsufragerie. Spre deosebire de sotia Iui Nate. Era 0 femeie a~ezata ~i foarte serioasa. Ii ajut sa se pregZiteasca sa mearga sa stea singuri pe un deal pentru a posti ~i a avea viziuni. a inceput Nate povestea sa. Nate avea ca unic tel in viata sa-i ajute pe cei care erau dependenti de droguri. Keeney a a~teptat rabdator fara sa aduca yorba vreodata de motivul vizitei lor. musculos ~i nemi~cat ca 0 stanca. postind ~i spunand rugaciuni. uitandu-se la sotul ei cu 0 expresie de devotament total. "A?adar. Keeney a putut observa ca avea un respect deosebit fata de traditiile indigene. El s-a uitat la sotia lui cautand incurajare. Nu vorbea prea mult. spre deosebire de ceilalti albi. Ken era administratorul centrului de tratament din rezervatie. ca ~i cum batuse un drum prea lung doar ca sa auda a~a Ceva. Avea ni~te ochi iscoditori carora nu Ie scapa nimic. care purta blugi. cizme de cowboy ~i un tricou care avea imprimat un slogan activist american. A~teptam in acest fel 0 viziune care va da vieW noastre 0 semnificatie aparte ~i ne va indica totodata ce trebuie sa facem. Nate facuse 0 serie de gre~eli din cauza carora a avut probleme serioase. Nate s-a dus sa-l intalneasca pe Keeney la el acasa. . Nate avea 0 voce blanda. Greutatile prin care trecuse I:ilasasera 0 serie de cicatrice pe nas ~i pe frw1te. "care e problema?" . Eu I:iajut pe oameni sa faca lucrurile care sunt cu adevarat importante in cultura noastra. I-a incurajat Keeney. a spus Nate cu vocea lui blanda. Cei trei nu aveau decat sa abordeze acest subiect I:nmomentull:n care se simteau pregatiti. Nate". Kottler. Ii ajut sa I:nvete cum sa aiba grija de ei. Melanie statea pur ~i simplu nemi~cata. In trecut. profunde. "dar trebuie sa spun ca sunt un maestru al practicilor traditionale. care arata mai degraba a om de afaceri decat a indian.190 Jeffrey A." "Da". dar Keeney nu a observat nici 0 reactie vizibila din partea acesteia. Keeney era 0 persoana care avea rabdare sa te asculte. I-a indernnat Keeney. Arareori zambea. Aceasta din urma era sotia lui. Avea un par tuns foarte scurt ~i purta pantaloni kaki ~i 0 cama$a albastra." Nate a tacut cateva momente ca 9i cum ar fi incercat sa se decida cat de departe sa mearga cu toata povestea asta. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 191 Primele impresii Nate era un individ cu 0 infati~are izbitoare. Melanie dadea solemn din cap. "Potrivit traditiei mele". ne-a spus Keeney. Traditii ." Dupa fiecare dintre aceste declaratii. intre soFa sa Melanie ~i prietenul sau Ken. . pentru a confirma ca ceea ce spunea sotul ei nu numai ca era adevarat dar reprezenta in acela~i timp Adevarata Natura a Lucrurilor. Omul care venise cu Nate era Ken. I se spusese ca. Melanie. fusese un fel de vraci al poporului sioux. Cu mult timp in urma I:nsa. Nate statea la mijloc. A venit insotit de un barbat ~i 0 femeie. Ei au palavragit 0 vreme despre cuno~tintele lor comune ~i despre locurile in care fusesera I:mpreuna. Aceasta era intr-un contrast evident cu Nate. dar atunci cand 0 facea.Avea mersul unui american original care a trecut prin viata cu bautura.

" "Ho". a meeput Keeney de indata ee s-au a~ezat. Ei au intrat in camaruta. cu capul m pamant.. Nate". Cantau eu insufletire. a spus Keeney. 9i eantau din rasputeri. Ei m-au dus pe deal sa tin post ~i sa ma rog. Vechea pivnita de vinuri era loeul perfect pentru aeest seop... s-a uitat drept m ochii lui Keeney ~i i-a spus: "Vreau sa ma ajutati sa am 0 viziune. sa te rogi sau sa faci alteeva." Camera intunecata." "Inteleg. Dar . "mcearca sa-ti la~i mintea libera.ajungand pana la bo~imanii din Africa ~i la aborigenii din Australia . dar ideea a meeput sa se dezvolte ~i sa eapete 0 forma. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 193 "Hm". Daca ar fi tratat cazullui Nate a~a cum ar fi facut-o un terapeut. . "eu nu am avut niciodata 0 viziune . msu~indu-~i 0 buna parte din metodele de vindecare indigene. dar nu am avut niciodata 0 viziune. Cei doi stateau m spatiul acela mie. ~i Ie-am facut cu sinceritate. Haide sa stam lini~titi. a~teptand. Nu vreau ca oamenii mei sa afle despre asta. euvantul sioux pentru afirmatie. Era solid construita. a ezitat el. Keeney s-a simlit transportat mtr-o aIta stare. Tratamentul celor douasprezece crengi "Nate. mergand mtr-un loe special care era separat de spatiul destinat preocuparilor de zi eu zi. i s-a alaturat lui Nate ~i amandoi au cantat 0 vreme impreuna. La un moment dat.. Keeney avea acolo 0 dimaruta m care fostul proprietar obi9nuia sa depoziteze vinul. Lasa-te purtat oriunde simti ca iti va face placere. eu personal nu am avut niciodata 0 viziune . sa canti. straduindu-se poate sa ia 0 hotarare. Dupa cateva minute. Ma supun tuturor ritualurilor ~i actionez potrivit culturii mele.. mtr-un mtunerie desavar~it. Kottler.. Am facut toate aceste lucruri. a repetat Nate." .. Nu ~tia de unde a aparut sau cu ee seop. iar oamenii ma ~tiu drept 0 persoana spirituala. nu ~tiu de ceoAm vorbit cu cei mai m varsta. "Hai sa mergem jos." Pentru diteva minute au stat intr-o taeere deplina. cu toate aces tea il pe aeompania pe Nate. trebuie sa mentionam ca eele mai multe ritualuri ale amerieanilor indigeni se desfa~oara pe mtuneric.9i sa facem ceea ce 9tii tu ca trebuie facut in asemenea situatii: hai sa ne rugam impreuna. a raspuns Nate. Era un lucru extrem de neobi~nuit ca un vraci de statura lui sa se decida sa aiba mcredere mtr-un alb ~imai ales sa vorbeasca cu el despre chestiuni legate de cele mai sacre ceremonii ale poporului sau. De altfel." Brad 9i Nate i-au lasat singuri pe Melanie ~i pe Ken ~i au coborat scarile la subsol. "mi-e ru~ine sa va spun de ce am venit. au stins lumina ~i s-au a~ezat pe podea fata in fata ~i cu pieioarele ineruci~ate. "Nate". gandindu-se. dupa care Nate a meeput sa cante un cantee traditional sioux pe care Keeney nu-l ~tia.192 Jeffrey A. "S-ar putea sa simti nevoia sa vorbe~ti." Nate ~i-a ridicat apoi capul. eu ii ajut pe oameni sa aiba viziuni m legatura cu viata lor.9i lucrase cu triburile de americani indigeni. "Dar"." Nate s-a intrerupt din nou. Aceste experiente I-au mzestrat cu 0 cunoa9tere care are foarte putin de-a face cu ceea ce noi numim terapie traditionala. Este important sa ~tim ca la acea data Keeney era pe punctul de a renunta la tot ceea ce invatase despre psihoterapie. mi-a venit 0 idee ~i a~ vrea sa ti-o imparta~esc." "Dupa cum ~titi. 0 data ee Keeney a prins ritmul ~i sunetele. Cu cativa ani mainte el caHitorise in regiuni indepartate ale lumii . iar dupa aeeea din ce m ee mai tare ~i eu mai muIta pasiune. La ineeput a cantat incet. aproape izolata din punct de vedere fonic ~i complet mtunecata. Keeney intentionase sa arate respect fata de cuItura lui Nate. in mintea lui Keeney a meoltit 0 idee. Cantau eu un devotament absolut fata de sunete. reactia lui ar fi fost foarte diferita de cea care a urmat. Keeney nu avea nici eea mai mica idee ce insemnau aeestea.

Melanie ~i Ken discutau despre excursiile in care mergeau pentru a aduna pietre din care se faceau pipe pentru tineri.. "Te vad ducandu-te intr-o padure"." "Nate! Ce mai faci?" Keeney fusese ingrijorat 0 vreme pentru ca. Nu trebuie sa spui nimanui ce fad ~i din ce motiv. La un moment dat insa s-a gandit ca. Ramurile astea nu trebuie sa fie mai lungi de jumatate de metru.." Justificarea aceasta i s-a parut perfecta lui Nate." "Uuuh!" . Odata ajuns in ace a padure culege douasprezece crengi. Keeney I-a auzit pe Nate spunandu-i sotiei lui: "A fost bine acolo. Fiecare creanga trebuie sa fie indreptata in directia sa initiala." "Vreau ca ramurile sa fie a~ezate astfel incat.194 Jeffrey A. "a~ vrea ca toate aces tea sa ramana doar intre noi doi. Trebuie sa-i marturise~ti Mamei Natura dorinta ta sincera ~i ca e~ti decis sa 0 aduci la indeplinire.-Ivede pe Nate incuviintand din cap in intuneric." "Cum sa fac asta?" a intrebat Nate." o sapHimana mai tarziu "Brad. Taie 0 ramura care este indreptata spre sud.nu a avut niciodata 0 viziune. din nord.utarea unei viziuni." "Ce trebuie sa fac cu ele?" a intrebat Nate. Ai inteles?" "Ho. Nu putea fi nimic mai ru~inos ~i mai umilitor pentru un vraci decM sa admita ca. la urma urmei a~a se face au lucrurile intre membrii tribului lui. Dar era inca ~i mai curios sa afle de unde venise propria lui viziune referitoare la tratamentul cu cele douasprezece crengi. Apoi 0 alta. lucrurile i~i urmau cursullor firesc ~i ca trebuia sa aiM rabdare. dar eu am facut ce mi-ai spus." Lui Keeney i s-a parut ca. Culege apoi una din est ~i alta din vest. asta este doar intre tine ~i Creator.Nate nu dadea nici un semn. centrul cercului sa se aHe chiar in dreptul inimii tale. "Vreau ca in timp ce aduni aceste ramuri sa te gfll1de~tidi e~ti in ca. simt ca explodez. ~i uite ce vreau sa faci. In timp ce se indreptau catre ma~ina. Fiecare creanga trebuie sa fie speciala. Keeney a ramas in pridvor intrebandu-se ce va face Nate. Cand au ajuns sus. a raspuns el incerd\nd sa-~i ascunda nerabdarea. I-a instruit Keeney. a continuat Keeney. Aceasta era cea mai teribila criza existentiala prin care putea sa treaca cineva aHat in pozitia lui. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 195 "DaN. In cele din urma. Nu ~tiu ce ai facut sau despre ce a fost yorba. pentru ca. Ei erau curio~i sa afle ceea ce se petrecuse jos. Se simtea ca un impostor. Arata-i ca nu te abtii in vreun fel. Kottler. ~i-au strans lucrurile ~i au plecat. cea care a fost luata din sud trebuie sa fie indreptata inspre sud ~i a~a mai departe. sunt Nate. Celelalte trebuie sa provina din diferite puncte cuprinse in spatiul desemnat de punctele cardinale. dar ~i-au dat seama di e mai bine sa nu intrebe." "Apoi te vei duce cu crengile acasa ~i Ie vei a~eza sub patul tau in forma de cerc. "Omule. "Aceasta este aproape de rezervatia in care locuie~ti tu.latorie spirituala in care el nu fusese niciodata. indrumand oamenii catre 0 ca. Chiar in centrul cercului trebuie sa pui 0 ofranda. "Te vei duce in padure ~i vei cere permisiunea sa fii condus la fiecare dintre crengile astea . atund cand stai intins in pat." "Am inteles. "Insemneaza cu atentie fiecare creanga astfel indit sa ~tii de unde provine fiecare. cea catre care te conduce Spiritul. jos. Era disperat sa gaseasca 0 ie~ire din situatia stanjenitoare in care se aHa." "Nici lui Melanie?" "Nu. ni~te tutun de exemplu." Cei doi barbati s-au ridicat. s-au imbrati~at ~i au inceput sa urce scarile inapoi in sufragerie. Jnainte sa ne intoarcem".

icu soted ei. Dupa ce s-au instalat in camera intunecata ~i au inceput sa cante impreuna. Pur ..i simplu uluiti de felul in care l-ai tratat pe Nate .. Melanie a anuntat ca vrea sa stea de yorba cu Keeney in camaruta de la subsol. Ei au venit din rezervatie in jurul pranzului a. "Brad..i Melanie au calatorit pe continent in locuri unde puteau sa continue sa munceasca lmpreuna. "Paianjenii \ au substante tamaduitoare. Apoi mi-am dat seama ca zburam . Vreau sa te vad.i luminos in camera.." Melanie s-a calmat imediat. era suficient ca clientul sau avea raspunsurile pe care Ie cautase.i era intuneric bezna. m-am trezit.. ea sustinea ca vede un paianjen uria.a ca au luat masa impreuna . In cele din urma.i m-am culcat.. a spus Nate cu emotie . . "Am zburat mapoi in timp..i sotia lui...i au sporovait despre vietile lor. ~i totul incepuse cu prima lui viziune. Sunt inspaiman tat. Oe. Ii aparuse ...u Mumia de la masa din sufragerie 197 Cateva luni mai tarziu.i 0 iritatie foarte urata pe piele pe care i-a aratat-o lui Keeney pentru a 0 examina.. dar el nu mai gandea ca un terapeut ..i intreaga mea familie. Keeney a fost surprins de ceea ce auzise." "Cred di . lucru care.i prin urmare nu a incercat sa determine ." "Ei bine.i face a programare. Melanie a sunat pentru a-. omule." "Cu tutunul drept ofrand a?" "Binemteles." "Fugi de aici! Ia zi.i de impactul pe care I-a avut asupra lui. Ken .. Oar pentru Nate el fusese 0 viziune... Capitolul doi La scurta vreme dupa ce s-au intors din calatoria lor. paianjenii erau consideraF 0 sursa sacra pentru leacuri. . Nu sunt sigur daca mai vreau sa pun din nou crengiIe alea sub pat. In vreme ce un terapeut ar fi incercat sa afle despre ce era yorba. este de-a dreptul uimitor cat de u.. decat sa scot unul de acolo. "Asta e bine"..i se vedea pe el insu. credea el. "Vina pana aici.. La un moment dat.i-a dat seama ca Nate vorbea despre ceea ce noi numim vis lucid sau treaz.. cat tutun ai pus sub pat?" Au izbucnit amandoi in ras..i Nate.ti dnd te arati sincer .i sa-l privesc cum se race~te.. Keeney a fost incantat sa auda cu dta emotie vorbea Nate despre ceea ce invatase .i teama in glas. iar acest lucru mi-a dat fiori. Ea i-a marturisit ca un prieten de al ei murise de curand .i mi-am vazut tatal ... l-ar fi ajutat sa devina un vraci mai bun." "Foarte bine". a raspuns Keeney cu blandete.." Keeney .. ." De data aceasta au sosit patru persaane: Melanie .a cum facuse el . "Nate. "Am fast pur . Keeney a aflat intr-adevar ce se intamplase cu Nate. a explicat Keeney. Printre ai ei. Am gasit crengile pe care Spiritul mi le-a aratat. a.i hotarat in fata Creatorului.a cum m-ai mvatat. fi aruncat inca un lemn pe foc. Le-am pus sub pat a.or poti sa obtii ceea ce-ti dore.. Pornind de la viziunea pe care a avut-o.. "Imi luasem zborul din corpul meu". Jon Carlson "M-am dus m padure exact cum mi-ai spus. El . i-a spus Keeney.i copil. ~i dupa aceea m-am dus . in care i.i ca eram complet treaz. Pusese la cale acel minunat ritual terapeutic.. la vremea cand eram un baietel . Kottler. a fost prea mult pentru mine. sa-l examinez . .Oar nu erai curios? I-am intrebat noi pe Keeney. Melanie a scos un Fpat. 0 adevarata viziune.i ca de atunci ea nu mai putuse sa doarma.. iar acum nici macar nu era prea sigur de ce se intamplase. a spus Nate.tiu ce trebuie sa fac acum".Jeffrey A. cred ca de data aceasta ai avut tu ins uti 0 viziune.i simplu nu intelegea ce se intampla. Oar dnd m-am trezit visam m continuare.i despre lucrurile la care lucra. Keeney a preferat sa nu se amestece.Mai degraba a... Nate a pornit intr-o cautare vizionara incerdnd sa rezolve 0 serie de probleme din copilaria lui.. Am avut un vis...i lua zborul din corp .i sa analizeze cauzele acelei experiente.

il vad cum incearca sa iti dea un inel. despre care ai zis ca a murit. a spus ea. a sarit Ken cuprins de entuziasm." "Poveste~te mai departe. prietenul tau . "Dupa ce am aflat despre vreascurile de sub pat".Eram acolo. Cu siguranta ca acesta nu era stilul obi~nuit de lucru allui Keeney. omule"." ~i din nou. Am aflat ce s-a intamplat cu Nate. Curand dupa aceea iritatia i-a disparut ~i a putut din nou sa doarma. Era un fel de joc intre noi doi. dandu-i voie sa-~i continue povestea. "Spune-i ~i lui. iar acum vad ce ai facut cu Melanie. a continuat Ken. Ea mi-a permis sa arunc pe fereastra tot ceea invatasem. "Era bijutier". Cuprin~i de emotie." lmediat Keeney a auzit-o pe Melanie cum incepe sa planga. "Ei bine. Transpirasem ~i strigasem in somn reu~ind astfel sa 0 scol pe sotia mea. In afara de momentul in care Melanie I-a anuntat brusc ca a vazut un paianjen." "Nu ~tiu exact de ce. "Melanie. ei nu au mai avut aIta conversatie." Keeney a zambit cu modestie." "Cei din familia lui ~tiu ceva despre lucrul asta? ~tiu ca inelul iti era destinat?" "Nu". Jon Carlson "Baide sa ramanem lini~titi aici." In timp ce spunea aceste lucruri. Cum stateam eu acolo. A privit din nou spre sotia lui care a incuviintat din nou din cap. M-am tot gandit la asta. Mumia de la masa din sufragerie 199 Confirmarea Cand Brad ~i Melanie au ie~it din pivnita. dar cred ca ar trebui sa vorbe~ti cu ei. I-am vazut pe bunicul meu. ca ~i . amandoi erau infiorati de ceea ce se petrecuse acolo.Jeffrey A. I-a incurajat Nate. "Vreau sa va spun ceva". dar educatia mea catolica ma imp iedica in continuare. a raspuns ea printre sughituri. Nu am idee ce poate sa insemne. "Cand m-am trezit eram complet inmarmurit. Melanie s-a dus sa vorbeasca cu familia prietenului ei ~i le-a povestit despre inel. intr-un intuneric desavar~it ~i dintr-o data am simtit ca ma inalt de pe locul in care stateam. "am avut cea mai ciudata experienta din viata mea. cu totii au simtit ca ceva profund se intamplase. ei au fost absolut incantati sa-i ofere inelul care insemna atilt de muH pentru ea. Kottler. Ke~ney a fost strafulgerat de 0 idee venita nu se ~tie de unde. "lnelul de care vorbe~ti este probabil eel despre care imi spunea mereu ca ar vrea sa mi-l daruiasca. A fost 0 metafora incredibila. "Mi-am tot batut capul daca sa ma intorc la vechile traditii ~i sa ma duc ~i eu in lodge. ~tiind ca daca zabovesc un timp in intunericul de acolo pot sa accesez ceva din imaginatie. Era 0 femeie lini~tita care nu vorbea prea mult. soFa lui a cascat adanc. ne-a spus el. Era 0 coliba indiana imensa. Erau acolo vraci ~i un foe mare ~i piei care acopereau crengile. Ea a incuviintat din cap." Ken s-a oprit ~i s-a uitat la cei din jur ca ~i cand ar fi vrut sa se asigure ca erau pregi'ititi pentru ce avea sa urmeze. "Ce se intampla?" a intrebat-o el cu blandete." Ken s-a uitat la sotia lui care state a pe marginea eanapelei. Coliba era facuta din pari ~i impletitura de crengi. El ~i-a bagat degetul aratator in vopsea ~i mi-a trasat 0 linie pe frunte. M-am inspaimantat pentru ca atunci cand m~am intors am vazut ca toti oamenii de aco10 aveau capete de animale. . Nu ~tiu daca erau ma~ti. El ar fi vrut sa Ie explice ca de fapt nu a facut prea muIte. "Nu am vrut sa Ie pomenesc despre asta.. Oar acest tip. Ceva care nu are nimic de-a face cu psil10terapia a pus la cale acea interaqiune care m-a schimbat atilt de radical. am visat ca eram in lodge.. Avea cu el o scoica ~i vopsea ro~ie. Poate ca ei a~teapta ca tu sa Ie spui ceva. dar oricum pareau foarte reale. Eu tot ii spuneam ca vreau acel inel iar el imi raspundea ca 0 sa mi-l ofere intr-o buna zi. nu ~tiu despre ce este yorba ~i daca ce am sa-ti spun eu poate sa aiba vreo semnificatie pentru tine. Dupa ce Melanie ~i Brad s-au alaturat celorlalti. dar ~i-a dat seama imediat ca era mai bine sa-~i tina gura." In cele din urma.

motiv pentru care uneori simtim nevoia sa ape lam la altcineva pentru a-I pune in lumina. Keeney este convins ca exact acest lucru s-a intamplat . Apoi a inceput sa tipe. EI presupune transformarea cuvintelor in emotie pura. Oaca ei au spus ca a~a s-au petrecut lucrurile." Toti s-au uitat la sotia lui Ken care arata foarte speriata.200 Jeffrey A. Fie ca este yorba de 0 solutie la 0 anumita problema sau de intregul sens al existentei noastre. Singura intrebare este daca ei iau in seama aceste viziuni ~iinvata ceva din ele. . ele sunt cu siguranta acolo. Acesta este un lucru pe care cred ca cultura noastra I-a pierdut. in adancul nostru. Era timpul sa se dezbare de terapie ~i sa inceapa propria sa calatorie in scopul de a invata cat mai multe despre vindecare. Keeney spune ca orice terapeut a trecut prin momente asemanatoare celor de care a avut el parte in intuneric. EI a decis ca e timpul sa acorde ~amanilor mai multa atentie. Privind inapoi la acea experienta. "Ea a sarit din pat ~i a aprins lumina. atunci inseamna ca a~a a ~i fost. a spus Keeney. Punctul de cotitura Acesta a fost un punet de cotitura in viata ~i in cariera lui Keeney. Kottler. Intreaga putere se aHa in felul in care cerem lucrurile pe care ni Ie dorim. De multe ori lucrul acesta nu ne este prea clar. EI inseamna sa dai voie sunetelor sa iasa." Keeney ne-a precizat ca ace~tia nu erau genul de oameni care sa fie inclinati sa inventeze lucruri. . Melanie ~i indirect Ken au fost invitati sa ceara ceea ce ei i~i doreau cu adevarat. . dar eu 0 voce atat de pasionata incat facea imposibil refuzul. "Ceea ce a vazut sotia mea era 0 dunga ro~ie pe fruntea mea.Fiecare traditie. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 201 dind ar fi vrut sa-~i umple plamanii cu aer inainte de a se scufunda in apa.Nate.Felul in care se roaga oamenii pe care i-am vazut in calatoriile mele prin lume este foarte diferit de simpla impreunare a mainilor la mas a pentru a spune rugaciunea de multumire. sustine ca undeva in oricare dintre noi se aHa raspunsurile la toate intrebarile noastre. Noi ne limitam sa solicitam plini de umilinta ajutorul. iar apoi acestea se transforma de la sine in cantec ~imuzica ce vin direct din inima.

Johnson a observat ca era yorba de Manualul statistic pi de diagnostic al boli/or mintale sau MSO (=OSM). impreuna. Johnson a ajuns repede la concluzia ca cei mai interesanti clienti pe care i-a avut au fost ni~te colegi de ai sai. Tinea in brate 0 carte mare. in ciuda eforturilor serioase depuse de mama ei pentru a ~terge orice dovada a originii sale modeste. Indeobste nerecunoscute.locul perfect spre a i se trezi interesul pentru oameni ~i pentru felul in care ei intra in relatii unii cu altii. A enuntat cerintele ei specifice de plata. Jar dintre ace?tia. Florence a continuat sa vorbeasca aducandu-i la cuno~tinta pretentiile ei cu privire la munca pe care urman sa 0 faca. 0 abordare care Johnson pune accentuleste unul dintre~i teoreticienii Terapiei pe ata~ame11t care este destinata celor care lucreazif cu cuplurile. si sa L~ I . Acest gen de tempie are un caractel' ~tiintific ~i umanist In acela~i timp. Ea este de asemenea directorul Institutului pentru Familii ~i Cupluri din Ottawa. Centrate pe Elllotie (EFT-TCE). Ointre car/ill' scrise de Sue Johnson 0 buna parte sunt dedicate TCE: Emotionally Focused Therapy for Couples (Tera- due Terapeutii sunt cei mai ciudati c1ienti Florence a intrat in birou trasa de mana de sotul ei. a inceput Florence. Ea a cerut punctualitate absoluta. pe emotie destinata cuplurilor). Sue ~i familia ei au crescut deasupra unei carciumi . The Practice of Emotionally Focused Marital Therapy (Practica terapiei maritale centrate pe emotie). care este folosit de toti profesioni~tii din domeniu ca o lucrare standard de referinta ?i sursa pentru diagnosticarea problemelor de sanatate mentala. inca mai poti deslu~i urmele accentului ei Cockney. aaseasca diferite 11l0dalitiiti de cO/nu) 1 I nicare care sa contribuie la sporirea inti11litiitii ~i a Intelegerii reciproce. terapeuti. Inainte ca Johnson sa aiba vreo ~ansa sa reactione~e la acest debut cam neobi?nuit al relatiei lor. Heart of the Matter: Perspectives on Emotion in Marital Therapy (Centrul problemei: Perspective asupra emotiei in terapia maritala) ~i Emotionally Focused Couple Therapy for Trauma Survivors (Terapia de cuplu centrata pe emotie pentru supravietuitorii traumelor). Susan Johnson * * * Femeia care s-a spanzurat pentru a vedea de cat timp are nevoie so~ul ei pentru a reac~iona AscuWind-o pe Sue Johnson. prin i111portanta pe care o acorda expri11larii e11lotionale constructive. Nu-mi ramane decat sa sper ca sunteti la fel de buna pe cat pretindeti. Tredind in revista cele mai ciudate cazuri pe care le-a intiUnit in cariera ei.Am citit toate cartile dumneavoastra. unul i-a atras atentia in mod deosebit. Scopul ei este sa ajute partenerii sii-~i acceseze senti11lentele lor profil11de. . Apoi a enumerat calificarile ~i specializarile pe care Ie avea ca tera- pia centratc'i. a~a ca ?tiu exact ce?i cum 0 sa faceti. .Mumia de la masa din sufragerie 203 CAPITOLUL PAISPREZECE Johnson este profesor de psihologie la Universitatea Ottawa din Canada.

. Pentru un moment Johnson s-a uitat nedumerita in jur intrebandu-se daca nu cumva era victima unei glume. . nu trebuie sa vorbim deloc des pre mIne.. ~i poate ca a~a a fost. Inainte ca el sa termine ce avea de zis. $i ii merge destul de bine. a exclamat Florence. Florence ?i-a continuat monologul. . . E clar ca are tulburari de personalitate. la randul tau. Pe tot parcursul acestei IHanii. incantatoare. a remarcat Johnson. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 205 peut. Kottler. dar eu nu am nici cea mai mica idee despre cum sa fac terapie de cuplu in conditiile in care intregul . dar apoi a simtit cum i se incle?teaza maxilarele pe masura ce Florence facea enumerarea celor mai elevate calitati ale ei .1hi. bineinteles. am foarte multa grija de sotu1 meu. blanda.Imi pare nespus de rau. multe nu erau apreciate. La urma urmei. nu eu sunt problema. La acea vreme el nu numai ca se adancise in psihanaliza cu un terapeut pe care i-I gasise sotia lui. in timp ce Florence rasfoia in graba paginile acestuia ca ?i cand ar fi diu tat 0 chestiune anume. a spus Florence. In acest moment Ted ?i-a inchis pur ~i simplu ochii. Sue a respirat adanc. Prin urmare m-ar interesa sa aflu de la tine ce rol crezi ca ai in aceste probleme care au aparut in relatia dintre voi doi. Johnson a intrerupt-o. In aceasta casnicie eu am avut un comportament absolut splendid. Florence I-a intrerupt precizand ca va vorbi ea pentru amandoi. Oar nu a fost a?a. Cu siguranta ca nu. dar ?i intelegatoare.Vad ca ai adus cu tine un MSO.Oa. Se simtea de parca juca intr-o satira umoristica. a?teptand ca din moment in moment sa sara cinev3 din spatele canapelei cu un aparat de filmat in mana. a adaugat Florence fara sa se intrerupa din treaba ei. cum am putea sa discutam despre problema sotului meu fara sa facem referire la MSO? -. Johnson parea cople?ita. s-a aventurat ea cu prudenta. -Nu? . a spus Florence aratand catre sotul ei. Lui Johnson i-a venit sa rada. s-a uitat rugator la Johnson. cu 0 privire care pardi ii spunea "Ajuta-ma.Ti-am pus aceasta intrebare pentru ca am constat at ca te-ai gandit foartemult la aceasta situatie ?i ai depus multa energie pentru a 0 analiza.Crezi ca sotul tau are 0 "problema"? . Ted. Aha. Intr-un final. . o experta in materie.SoFa mea crede .Hm. Nu e nevoie.Pana acum ai vorbit foarte mult despre felul in care il vezi pe sotul tau ?i despre ce crezi tu ca este in neregula cu el.Ei bine. aici este! Ea a indicat cu degetul pasajul pe care-l cautase. sexy. Este evident ca e?ti.dintre care. Jar el a spus doua sau trei cuvinte despre cum considera el ca stau lucrurile. . bineinteles.204 Jeffrey A.L-am trimis deja la un analist pentru terapie. dupa cum vedeti. . $tiu ca tu crezi ca ai muncit din greu pentru aceasta relatie ~i ca te-ai purtat aproape perfect.Pot sa te intreb ce faci? a abordat-o mai direct Sue. ferma ?i pretentioasa. $i. . nu sunt aici ca sa vorbesc despre mine.0. Acum a? vrea sa aflu care crezi ca este rolul tau in aceasta relatie ?i cum au evoluat lucrurile intre voi doi. . dar i se "ceruse" sa consulte ?i un specialist in terapia sexuala. sotul ei. Vorbea cu Johnson ca ?i cum ele ar fi fost doua colege care consultau un pacient pe care urmau sa-l trateze impreuna. Am fost calda.Ce Dumnezeu vrei sa spui? . . poate ca inainte sa trecem la diagnosticul sotului tau ar fi bine sa discutam despre problemele care v-au adus aici pe voi doi ?i cum a? putea sa va ajut. . Ted a incuviintat viguros din cap. de?i nu sunt prea sigUl'a daca este schizoid sau un dependent mai pasiv. Ar putea fi yorba eventual de ni?te trasaturi de tip Avis I? In timpul acestei discutii Ted se uita cand la una cand la cealalta.Nu.. ajuta-ma!". punand in evidenta trasaturile patologice pe care ea Ie identificase la sotul ei. ca la un meci de ping-pong.

dar el s-a abtinut in continuare. sustinand in continuare ca nu e deloc nevoie sa vorbeasca despre atitudinea ~i reactiile ei ~i ca terapia de cuplu l-ar putea ajuta in schimb pe Ted. Cel putin va putea sa afle punctul de vedere allui Ted. nu prea inteleg de ce ai nevoie de mine .. Johnson a intrebat-o cum se mai simte . Facuse at at de putine progrese ~i era atat de frustrata ineat a simtit nevoia sa-i spuna lui Florence: _ Imi pare foarte rau. $i amandoi ati deciarat ca merge destul de bine.. Kottler. .$i auzisem atatea lucmri bune despre tine. Ted ~i-a deschis ochii ~i a incuviintat din cap de mai multe ori. Dupa cum vezi. Dupa cum ai spus. Florence a insistat sa Ii se faca 0 noua programare. Florence.Dar nu-l ajuta terapeutul pe care-l are? a intrebat Johnson. Jar tu.Vite ce e. dar termenii lui Florence ~i DSM-ul folosit in felul acela negativ au facut ca terapia sa-i apara ca un proces strain. Johnson a incercat sa-l incurajeze sa vorbeasca. Florence. cand Johnson facea 0 prezentare publica a terapiei de cuplu centrata pe emotie. In pauza. aceasta strategie s-a dovedit pur ~i simplu ineficienta. intorcandu-de catre Ted: Crezi ca ai nevoie sa vii la mine la terapie? El a scuturat din cap. Pur ~i simplu nu ~tiu sa fac terapie in felul in care vrei tu. Nu ~tiu cum sa fac acest lucru ~i ma simt foarte inconfortabil sa vorbesc despre Ted ca ~i cum nu ar fi prezent. Chiar daca acest terapeut nou parea ca simpatizeaza cu situatia lui grea. ea a. sperand ca in acest fel va putea sa ajunga la 0 comunicare mai buna cu fiecare dintre ei. Cateva luni mai tarziu. a spus ea pronuntand apasat cuvintele ~i cu pauza intre ele. procesul de terapie trebuie sa fie ~i sa-i ramana un teren familiar. Florence se uita sfidator la Johnson a~teptand sa vada cum raspunde la aceasta provocare. Apoi.~tie" ~i sa-ti scoti palaria terapeutica ~i sa fie pur ~i simplu 0 persoana care uneori se mai "pierde" in propria sa existenta. Parea ca vrea sa spuna ceva.. d am avut vreo vina pentm toata mizeria din casnicia asta? . . iar acum i~i punea mari sperante intr-o noua relatie. .Ce . nu vreau sa spun acest lucru. a continuat Johnson. Se hotarase sa-~i paraseasca sotul care era . Acest caz i-a reamintit cat de greu este sa fii un terapeut care . dar nu pot sa fac terapie in termenii pe care mi i-ai indicat. am . ar fi putut totu~i sa fadi ceva pentru a-i ajuta pe Ted ~i Florence. eu nu vreau sa te supar. Florence era in continuare refractara ~i furioasa din cauza ca Johnson nu urma planul de tratament pe care ea il indicase ..0 cauza pierduta". .Vrei sa spui di este vina mea. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 207 TIU proces este centrat asupra unei singure persoane iar cealalUi face dedit sa asiste. Florence a acceptat cu greu sa puna capat terapiei.. Auzind aces tea. . Se vede ciar ca nu sunt toate adevarate. l-ai "pus" deja la terapie pe sotul tau. Sue a acceptat.mai ales dad nu vrei sa vorbe~ti decat despre rolul pe care 11are Ted in relatia voastra..206 Jeffrey A. .bineinteles. Daca mi-ai citit cartile. Ted. Johnson s-a tot gandit daca. . sperat. el se abtinea sa-i raspunda pentru ca nu voia sa ri~te inca 0 admonestare din partea sotiei lui. dar s-a hotarat sa-i cherne separat.. acesta a fost primul pe care Johnson a refuzat sa-l mai vada in continuare. in ce 0 prive~te. ciudat ~i prin urmare nefunctional. are un drum lung de parcurs pana acolo. Dintre toti clientii sai. dar s-a razgandit ~i ~i-a inchis din nou ochii.A~adar. inseamna ca ~tii dit de importante sunt pentm mine discutiile despre rolurile pe care ambii parteneri Ie au in dansul pe care-l desfa~oara impreuna.constatat cu stupoare ca Florence se afla in randul din fata.Nu.Florence a ~optit pe un ton conspirativ ca era mai bine. ai fost de acord sa te duci la terapie. este di l-ai putea invata cum sa se mai invioreze. era yorba de un tratament care il avea in vedere exclusiv pe Ted. Din pac ate. In cele din urma ea a recunoscut ca. Constatarea aceasta nu a facut decat sa 0 infurie ~imai tare pe Florence.

s-a tanguit Helga. Se eunoseusera pe un vas de eroaziera. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 209 E1 nu era in ape1e 1ui Acest eaz al terapeutei autoritare care a incercat sa-~i trateze propriul sot i-a real11intit lui Johnson de un pattern similar care a avut 0 eonfiguratie relational a ~i mai neobi~nuita. Ei nu au Hkut alteeva deeat sa-mi preserie medicamente. dar nu a faeut alteeva decat sa continue sa-~i franga mi'linile.. dar uneori se intampla sa intalneasea situatii atat de eiudate ineat este nevoita sa se abata de la propriile reguli. cu Helga nu se simtea in apele lui. Johnson evita sa foloseasca termenii MSD pentru a ineadra pacientii in diferite eategorii.. Johnson nu a luat in serios ultima ei afirmatie. _ Am sacrificat totul pentru aeest om. Adam. . Apoi s-a mtors manioasa catre Adam. a zis Helga. s-a smioreait ea teatral. prietenii. Pana acum nici unul nu a fost bun de nimic. La un moment dat ea s-a apueat sa bata eu pumnul in l11asa lui Johnson. ea nu a avut ee sa faea deeat sa apliee termenii standard de etichetare psihiatriea.E~ti al optulea terapeut pe care-l vedem. a~a e. Pur ~i simplu nu putea sa fie adevarata.Vreti sa spuneti ea terapia nu v-a ajutat eu nimie pana acum? a intrebat eu precautie Jolmson. Nu treeusera nici zece minute de eand discuta eu femeia aeeasta ~i deja se intreba cum ar putea sa ajute 0 persoana care parea atat de capricioasa. . zdrobind obiectele care se aflau acolo. Femeia care a intrat era extrem de agitata . Era cam ingrijorata. Ajuta-l sa inteleaga.. _ Vrei sa spui ea simti ca el nu este alaturi de tine? s-a aventurat din nou Helga cu grija. eoleetionar de timbre ~i petreearet. Am lasat totul in urma doar ca sa fiu eu el. e~ti. Avand in vedere ca Helga i~i dovedise deja inclinatia eatre exagerare. Dupa dite se parea. Parea foarte necajit insa nu a scos nici 0 yorba pana dind nu i s-a cerut aeest lueru. iar din dind in eand i~i frangea mainile. eontinuand sa se adreseze lui Johnson. Dupa ee I-a cunoseut pe Adam pe vasul de croaziera. a~a ineat sa se poata easatori. Nu-i pasa daca traiese sau mol'. Helga a trait in Europa de Est.Da. ea s-a mutat in America de Nord. dar apoi s-a gandit ca era posibil ea tratamentul medieamentos sa fie mai potrivit in cazul Helgai.striga ~i gestieula teatral folosind expresii de nereprodus. . Ineerea sa-i faea pe eei doi sa eomunice intr-un mod mai direct renuntand doar sa se planga terapeutului. Mi-am parasit tara. El statea lini~tit pe un seaun. Spre deosebire de ea. sotul ei.Ce vrei sa spui eu asta? a mtrebat Johnson. _ I-am spus luerurile acestea de osuta de ori. _ Nu ai putea sa-i spui lui aeest lueru? i-a indicat Johnson. e~ti un papa-Iapte! Daea a~ fi pe moarte sunt sigura ca nu ai ridiea nid un deget ea sa ma salvezi . _ Pur ~i simplu nu-i pasa de mine. . Kottler. Daca femeia asta ar fi explodat din nou. ~i el nu mi-a oferit nimie in sehimb. Adam parea ca sufera cu adevarat. familia. In aeest caz. a anuntat Helga. undeva in Balcani. simpatizand cu plfmgerea lor. Pe moment. risea sa ramana fara fotografiile de pe birou. ~i tu! Nu e~ti un sot adevarat! E~ti. In prineipiu. semana foarte mult eu sotul din euplul mentionat mai inainte.. . Helga practic a explodat in mOl11entulin care a ineeput sa-~i spuna povestea. El fusese un celibatar convins.208 Jeffrey A. Helga a meeput apoi sa relateze urmatoarea poveste. Nimic! Spunand aeestea ea i~i tinea mana in dreptul fruntii intr-o atitudine seoasa parea direct dintr-un film veehi. Cei doi se apropiau de ~aizeei de ani. Johnson a incuviintat din cap. Ea sustinea ca anumite lueruri nu mergeau intre ei ~i ca sotul ei se dovedise a nu fi cel care eredea ea ea este.

Exact! A? fi putut sa fiu moarta! a repetat Helga. fara sa spuna un cuvant. Dar am deseoperit ea este cel mai potrivit luem in astfel de situaFi. Dati-mi voie sa inteleg. a inceput Adam. De fapt. Johnson a aflat ca la inceputul acelei saptamanii. Cred ea in astfel de situatii iese la iveala 0 alta parte din mine. el nu pricepuse niciodata ce voiau femeile ?i in special aceasta femeie vulcaniea din Estul Europei. Apoi a inceput sa faea zgomot. ca?i cum s-ar fi spanzurat. I-a anuntat ea. Ei incearca sa nu aplice etiehete ?i l?i folosese imaginaFa pentm a se pune in locul celorlalti. . Cum sa triliesc cu un asemeneaom? Gin si 0 baie calda . cand de fapt nu voiai decat sa cronometrezi cat timp ii ia sotului tau pentru a incerca sa te salveze? .Luerurile au ineeput sa-mi apara diferit. ~ M-am dus acasa. Ma simteam ea ~i eum a? fi ajuns intr-un loc nou.210 Jeffrey A. Ea s-a dus ?i a luat 0 franghie din garaj ?i. dar trebuie sa reeunosc ea merge. 0 parte pe care 0 pot aeeesa numai in aeest fel. Vrei sa spui ea te-ai dus in pivnita pretinzand ca te vei spanzura.Am incercat. dar nu prea ?tia ce sa faea sau macar ce voia soFa lui de la el. . a trecut pe langa sotul ei cu franghia in mana. Helga a trecut la fapte. In ziua aceea.care seamana intotdeauna eu 0 problema deviata?i de moarte -. in mod intention at. ?i am facut un lueru pe care m-a? abtine sa-l menFonez in cartile mele sau in workshop-uri. Helga se hohirase sa puna la incercare devotamentul sotului ei. Johnson nu ?tia pur ?i simplu urn sa procedeze cu acest cuplu. prin urmare ee pot sa insemne toate aeestea?" Printre sorbiturile de gin. incercand sa vada ce diagnostic i s-ar potrivi elgai. ne-a spus Johnson. Mi se pare de-a dreptul uimitor. dar Helga i-a taiat-o imediat. Iti vine sa crezi? Ticalosului i-a luat ?ase minute ca sa coboare ?i sa vada ce fac. in eare puteam sa eomunie cu Helga ?i sa 0 inteleg. Incerca sa-?i aduca aminte cine i-a trimis la ea pe cei doi. Intre timp...$ase minute. S-a oprit in fata lui ?i a inceput sa-l acuze ca este totallipsit de omenie pentm ca nu facea nimic ca sa 0 opreasca. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 211 Mai departe. . pentru a se putea rilzbuna intr-o buna zi. Kottler. Adam s-a uitat nervos in direcFa u?ii.Stati putin. cu atat mai mult cu cat ea renuntase la tot pentm el. Femeia aceasta avea de gand sa o innebuneasca. a spus Helga. Johnson a ineeput sa vorbeasea de una singura: liCe naiba faei? Credeam ea e?ti un terapeut experimental. De fapt. Inrealitate ea nu facea decat sa-?i priveasea ceasul in lumina slaM din pivnita. simpatizand eu situatia lor. cu atat mai mult cu cat Johnson nu intelegea nimic din ce se petrecea. Adam a rihnas nemi?cat. In mintea ei se apucase sa deshida MSD-ul. . Nimic alteeva. . Nu mai suporta sa vada ca lui nu-i rasa de ea. La urmatoarea ?edinta Johnson a abordat 0 atitudine diferita fata de Helga. ?i el nu a ridicat un deget ca sa ma salveze. 0 sa se duca in pivnita chiar in acel moment?i 0 sa se spi'mzure.. Dupa toate cele auzite. Ea i-a spus lui Adam di avea de gand sa se sinucida. Am stat in cada ?i am baut 0 gura sau !loua de gin.Te-am ascult"t destul pana acum. Helga reu?ise sa se urce pe un scaun pentm a prinde franghia de una dintre grinzi. Johnson a eontinuat sa monologheze ajungand ineet-ineet sa faea progrese. Nu ?tiu exact de ee. i-a oprit Johnson ca un arbitru. ea a condus tot dmmul pana acasa vorbind de una singura. Ei pornese de la ideea ea oamenii au motive foarte intemeiate pentm a fi eeea ce sunt. dar merge. . lar in eazul de fataeste yorba de un ata~flment dramatic . Terapeutii experimentali iau oamenii a?a cum sunt. a spus Helga. Puteam sa fiu moarta ?i el abia se mi?ca. Apoi a coborat la subsol ?i a trantit u?a in urma ei. Cum state a in baie.

a continuat Johnson. Mi-ai spus ca nu sunt nebuna.acesta fiind de altfel unul dintre cele mai importante principii ale metodei sale. Johnson a fost complet luata prin surprindere de profun:timea de care dadea dovada Helga. s-a scuzat ea fata de Helga. In tot timpul acesta. rar acest lucru a facut-o pe Johnson sa se 'incline ~i mai mult in fata acestei femei. Incercase sa 0 includa 'intr-o anumita patologie 'in loc sa faea eforturi pentru a 'intelege prin ce trecea Helga . In aceasta situatie de multe ori este greu sa intrezare$ti potentialullor de a se corecta ~i maturiza. In cele din urma tu nu ai facut decM sa pui la 'incercare aceasta convingere a ta. ~tiu ca sotul meu nu este un om au.La prima noastra ~edinta. Am evoie de cineva care sa-mi spuna ca nu sunt nebuna. la prima mtah1ire. . In buna masura este vina mea pentru ca a~tept ela ellucruri pe care nu este m stare sa Ie faca. In continuare Helga a povestit despre traumele pe care le-a suferit cu ceva timp m urma ~i despre pierderea teribila ~istresullegat de imigrarea 'in Canada. S-a abtinut insa sa admita ca la mceput fusese pe punctul de a 0 abandona. ea putea sa discute incer despre situatia ei. atribuindu-i tot felul de etichete. Tu ai acceptat ceea ce am spus eu. Din momentul acela a 'inceput sa 0 ascuIte pe Johnson cu mai multa atentie.Dar tu ai facut totul. sotul tau. tu crezi ca omul acesta. Helga a fost foarte surprinsa de aceasta marturisire care a avut darul sa 0 lini~teasca aproape instantaneu. Eu nu a~ avea niciodata curajul sa fac acest lucru. toti avem acest tip de fantezie. Nu mai era nici urma de manierisme histrionice ~i de exagerari dramatice.nssfar~itul mariajului ei. se simtea totodata ru~inata de faptul ca la mceput o judecase pe aceasta femeie. ceea ce ai facut tu a fost foarte important pentru mine. aceasta s-a simtit jenata sa-i accepte gratitudinea. Gare.Imi pare atat de rau. i-a confirmat mea 0 data lui Johnson cat de important este sa-i accepti pe oameni a~a cum se prezinta ei cand vin sa-ti ceara ajutorul.Nu. dar tara sa dea vina pe sotul ei sau pe ea insa~i pentru acest lucru. Parca era 0 aIta persoana. Acest caz. daca ai muri. La urmatoarea ~edinta. Ai mari 'indoieli 'in privinta asta. nu este m stare sa aiba grija de tine a~a cum ti-ai dori. Tu erai suparata ~i mi-am dat seama dupa aceea ca eu nici macar nu am fost 'in stare sa te ascult cu mai multa atentie. pe langa satisfactia oferita de aceasta noua abordare a cazului.Toti ceilalti doctori m-au considerat sarita de pe fix. . ca nu ste drept sa fiu numita a~a. . . a insistat Helga. Atunci cand . a suspinat Helga rintre lacrimi. EI pur ~i simplu nu poate sa fie langa mine in felul'in care i doresc eu. Mi s-a parut cam ciudata. dar la ultima noastra ~edinta eram foarte obosita. care te macina necontenit. el ar fi acolo ca sa te tina 'in brate? Fie ca recunoa~tem sau nu acest lucru. dand dovada de 0 maturitate deoseita. tu mi-ai relatat 0 poveste care la acea data m-a surprins. M-ai facut sa inteleg singura anumite lucruri. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 213 . Nimeni nu a mai facut a~a ceva pentru mine.~i cel mai bun exemplu este ca daca ai fi pe moarte e foarte probabil ca el sa nu fie langa tine a~a cum ar trebui sa fie un adevarat sot. Tu simti ea nu te poti baza pe el . Ei hotarasera sa se separe declarandu-~i m acela~i timp intentia de a ramane in continuare prieteni apropiati· Cand Helga a 'incercat sa-i multumeasea lui Johnson pentru ajutor. Dar gandindu-ma mai bine mi-am dat seama ea de fapt tu ai facut un lucru uimitor ~i curajos totodata. Kottler. Johnson a respirat adanc pentru ca la randul ei fusese pe unctul de a face acela~i lucru. Se pare ca 0 data ce simtea ca este acceptata ~i ca i se da dreptate. Helga aizbucnit 'in lacrimi ~i timp de vreo douazeci de minute a plans 'inceti~or. probabil mai mult decat oricare altul. De obicei. a protestat Johnson. . Johnson a simtit ea. Helga a depH1.Toata lumea spune ca sunt nebuna. De fapt.212 Jeffrey A. 'in care ne imaginam ca persoana iubita va fi 'intotdeauna langa noi 'in momentele grele. oamenii sunt foarte disperati ~i vulnerabili.

In aceastii ultima lucrare. . ill felul acela foarte special. $i acest lucru i-a venit in minte cand a pus capat vocii terapeutului care ii sugera un diagnostic ~i a illcercat sa-~i imagineze ce ar simF daca ar fi ill situatia ei. Dream. I1mnua inceputul carierei sale.'corporalI. Aceasta prezentare a ideilor sale reprezinta punctul culminant almuncii sale de a viafa dedicata cercetarii conexiunilor psiho-somatice a)!acwn apar ell.' integrativa care combina hipnoza.'care a intreprins-o )!i teoria aferenta referitoare la optimizarea creati7.litafii )!i a dezvoltarii mentale printr-o aborda1'1. disperata. Iat-o pe aceasta micuta femeie. Iar uneori terapeuFi invata sa intrezareasca dorintele ~i temerile noastre comune in aceste reacFi foarte aparte . The Symptom Path to Enlightenment (Calea simptomatologiei ci:'itreiluminare).')!iculegeri de articole. The Psychobiology of Gene Expression (Psihobiologia expresiei genetice). Consciousness. Cateodata alegem moduri ciudate.214 Jeffrey A. In anii care au ur11lat1.'in procesul de vindecare. acest potenFal iese la iveala.'mentale )!icell. and Spirit (Visele.'1 unoI' borat 0 abordare terapeutica ce se axa pI. Johnson ne-a intrebat daca ne putem imagina cum s-a simtit Helga stand pe scaun in pivnita ~i a~teptand sa vada daca sotul ei va veni sa 0 salveze.-£ hobiologia vindecarii psihosomatice). Jon Carlson accepF felulill care ei vad lucrurile ~i Ie dai impresia ca sunt illtele~i. Aceasta este imaginea pe care a avut-o despre ea cand statea in baie sorbind din paharul cu gin. disperate chial~ de a vedea daca cineva tine la noi. vrand sa verifice cat timp ii va lua sotului ei pentru a ajunge la ea. con~tiinta ~i spiritul) )!i cea mai recenta.'interactiunile dintre procesell. CAPITOLUL CINCISPREZECE Ernest Rossi Doctorul hip-nas gase~te biletele pentru concertullui Michael Jackson carfi despre hipnoza. Rossi descrie cercetarea pI.'in experienta omnenilor. stand pe scaun ~i facand zgomote ca ~i cum ar fi pe moarte. Ultradian Rhythms in Life Processes (Ritmuri ultradiene ill procesele vitale). a~a cum s-a intamplat in acest dramatic caz. Kottler. The February Man: Ideodynamic Healing in Hypnotherapy (Omullunii februarie: 0 vindecare ideodinamica in hipnoterapie). In acest sens el a publicat: The Psychobiology of Mind-Body Healing (Psi- . Mind-Body Therapy (Terapia psiho-somatica). care cuprind studii de caz. medicina alternativa ?i psihoimunologia. Rossi s-a dedicat scrierii a elaall.

Abia dupa ce a inchis telefonul. Rossi a devenit eea mai educata persoana din familia sa. Aeeasta deoarece dialectul specific al acestei c1iente a dat na~tere la numeroase neintelegeri. ~i-a dat seama ea din eauza vorbirii ei inealcite nu a putut sa-i ia eorect numele sau numarul de telefon.Ziceam. parea sa fie yorba de 0 persoana de euloare.a serios afectat. Fundalul contextual In primul rand. California. Am nevoie de un doctor hip-nas pentru memoria mea. Nici un membru al familiei lui Rossi nu a reu~it sa faea mai muIt de opt c1ase. El era deosebit de mandru ca reu~ise sa depa~easea prejudeeatiIe ~i rasismul care erau parte integranta a eulturii familiei ~i a eartierului in care fusese creseut. s-a gandit el.A~a e. De fapt. Muneitorii italieni se temeau foarte mult de negri. Rossi a devenit interesat. Doctorul hip-nas Rossi faeea terapie de foarte mult timp. a inceput la un moment dat sa se populeze eu afro-amerieani ~i eu aIte grupari etniee. e~ti doetorul hip-nas? E~ti doctorul de memorie? Rossi a taeut un moment ineereand sa-~i dea seama ee spunea femeia aeeea. . Cartierul in care a creseut Rossi. Vorbirea ei era atat de nec1ara ~i de greu de inteles ineat era aproape sigurea avea de a face eu 0 persoana al earei ereier er.Ma intrebi daea fae hipnoza? . s-a gandit el. Dupa voce. Negrii erau porediti in felul aeesta. este important sa eunoa~tem eateva lucruri despre istoria lui personala.E~ti doctorul hip-nas? a intrebat femeia.Poftim? . Inainte de a se lansa in deserierea unuia dintre eele mai eontroversate cazuri pe care le-a avut in eariera sa ~i despre care nu a pomenit prea muIte lueruri pana aeum. . Mumia de la masa din sufragerie 217 * * * De~i era foarte domie sa cunoasea ~i alt fel de persoane deeat eele pe care Ie intalnise in copilaria sa. parintii din eartierullui obi~nuiau sa-~i sperie eopiii spunandu-le "Daca nu e~ti cuminte.eel putin dupa standardele eartierului sau . acest lueru nu s-a intamplat practie deeat in momentul in care ~i-a parasit eartierul aventurandu-se in lumea larga. Tu faei asta? Brusc.erau in mare masura teoretiee. eand intr-o zi a primit un telefon la birou. Rossi nu prea a inteles ee spunea femeia aeeea. Dar asta nu eonta prea mult. predominant italian. . . Tatallui Rossi a imigrat din Italia ajungand intr-un cartier sarac de muncitori din Bridgeport. vine Omul Negru ~i te ia". Poate aeesta era cauza lipsei ei de memorie. Femeia aeeasta ar fi putut sa fie prima persoana de culoare din eariera sa . eeva mai in varsta. La vremea aeeea era extrem de nerabdator sa-~i Hirgeasca experienta destul de limitata de altfel ~i sa luereze cu oameni din eele mai diverse medii. dar i-a facut totu~i 0 programare ~i i-a explieat cum sa ajunga la biroul lui. Rossi a tinut sa faea precizarea ea respectiva clienta avea un mod de exprimare stereotip pe care se va stradui sa-l redea cat mai exact eu putinta. Apoi s-a luminat. intrue at el nu prea avea contacte cu eei din afara euIturii sale.daca reu~ea sa 0 eonvinga sa vina la el. 0 buna parte din eonvingerile sale "revolutionare" . de vreme ee ea urma sa vina la birou. Cu toate acestea. Kottler. Jon Carlson Rossi activeaza Intr-o clinica privata din Los 0505. pentru a intelege semnifieatia pe care a avut-o aeest eaz pentru viata ~i munea lui Rossi.2]6 Jeffrey A. Connecticut.

ea voia ca Rossi sa 0 hipnotizeze pentru a-)li aminti unde Ie pusese. ca pierduse una dintre cele mai valoroase ocazii din viata ei. Fara sa se simta catu~i de putin stanjenita. Singurullucru cam ciudat in infati~area ei era parul care arata cam dezordonat. intorcand practic casa cu fundul in sus. ea )li-a ridicat de jos peruca )li )li-a pus-o inapoi pe cap. Era aproape imposibil sa faci rost de un bilet la vreunul din spectacolele lui. . . .218 Jeffrey A. Biletele la concert Cazul acesta a avut loc in anii '70. Au continuat sa incerce sa refadi pa)lii ei. Acest lucru se datora nu numai vorbirii ei deformate de la accident ci )lifaptului ca el nu era obi)lnuit cu cadenta ~i ritmullimbajului negrilor. La urma urmei problema ei era foarte clara: ea ascunsese biletele intr-un loc sigur. spuneai la telefon ca ai probleme cu memoria ~i ca ai avea nevoie de hipnoza. pretullor msumand sute de dolari. dar era clar ca amintirile ei despre ceea ce se intamplase erau foarte vagi. Era hotarat sa 0 ajute sa Ie gaseasca. Rossi nu putea decat sa fie de acord cu clienta sa.$i iti aduci aminte m ce camera te aflai cand ai vazut ultima data biletele? . foarte scumpe )liexclusive. fiind convinsa. a mceput Rossi. Rossi era foarte impresionat de aceasta femeie ~i de situaFa ei care emanau ceva exotic ~i misterios. EI insu~i era un fan Michael Jackson ~i credea sincer ca pierderea biletelor este 0 tragediecumplita. Apoi i-a explicat lui Rossi ca avusese un accident de ma~ina in urma caruia memoria ei a avut de suferit.Nu. Erau locuri dintre cele mai bune. $i tot de atunci nu a mai fost in stare sa vorbeasca claro Rossi era incantat ~i fascinat de aceasta femeie de)li nu mtelegea aproape nimic din ceea ce spunea ea. In cele din urma el a trebuit sa se multumeasca pur )lisimplu cu ideea ca biletele ii fusesera date ei dintr-un anumit motiv )lica ea avea responsabilitatea sa Ie tina pana la data sfabilita. motiv pentru care a acceptat sa se multumeasca cu acea descriere confuza a situatiei. Se pare ca intreaga familie ar fi putut sa foloseasdi aceste bilete pentru a merge la concert . un individ a venit acasa la Mary )lii-a dat un pachet de bilete pentru concertullui Michael Jackson care urma sa aiba loc in curand. Marya ajuns la birou la ora fixata.Nu. cu 0 luna inainte. In acel moment Rossi a vazut ca femeia avea 0 cicatrice lunga ce pornea dintr-o parte a capului pana spre frunte. In mtreaga lume concedele sale se desfa)lurau cu casa mchisa. De fapt. Marya incuviintat din cap cu hotarare. Rossi a intrebat-o ce s-a intamplat dupa ce individul i-a dat biletele. Era bine imbracata ~i atragatoare.Era cineva in casa cand a venit acel barbat? . Kottler. Era de fapt 0 peruca. eu toate acestea. a~a ca toata lurnea era mai mult decat suparata. Rossi a incercat sa afle de ce barbatul acela i-a dat biletele )lide ce i-a cerut sa Ie pastreze. iar acum nU-)limai putea aduce aminte unde este acelloc. Era sup arata. Din aceasta cauza. Intreaga familie dedicase ore intregi cautarii comorii. Timpul zboara Cel mai semnificativ lucru care a reie~it din aceasta prima conversatie a fost ca Mary era foarte convinsa ca ascunsese biletele intr-un loc unde nimeni nu putea sa Ie gaseasdi. dar nu a inteles nimic din ce-i spunea ea. A merge la concertullui Michael Jackson era unul dintre cele mai bune lucruri care ti se putea intampla intr-un an. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 219 Spre marea lui uimire. Doa' eu.A)ladar. cand Michael Jackson era in culmea gloriei. a)la cum erau de fapt ~i toti ceilalti din familia ei. Nu po' sa mi-amintesc.cu conditia ca biletele sa fie recuperate intr-un fel sau altul. . lucru care a facut sa-i cada parul pe pod ea. Pentru inceput.

tienti... la un moment dat Mary s-a lasat pe spate .i resurselor lor interioare ascunse de care cel mai adesea nu sunt con. Sau ca 0 mana este mai grea decat cealalta. a raspuns Rossi intrigat de faptul ca ea devenise brusc ingrijorata. Marry I-a cercetat cu atentie.care... nu a simtit cum zboara timpul.tie unde sunt ascunse biletele. Se petreceau in el contratransferuri uria..i despre viata ei.ia inceput sa dea din cap cu tristete. Rossi i-a explicat ca inainte ca ei sa poata trece la hipnoza este necesar sa fie lamurite 0 serie de informatii de baza.era atat de bucuros sa lucreze cu cineva ca Marya carei origine modesta se asemana atat de mult cu a lui.. Rossi s-a gandit ca succesul obtinut atat de u.. foarte educat .. Eu fac hipnoza.te in jos.i cei nepotriviti. incantat sa lucreze cu cineva care era foarte diferit de toti ceilalti cu care venise in contact pana atunci. A sfar.. cu palmele fata in fata.Tu nu doctor hip-nas? a intrebat ea plina de suspiciune.i ridice mainile.i a vazut ca mai ramasesera zece minute pana la sfar. Rossi i-a cerut lui Mary sa-. Rossi se straduia atat de mult sa rezolve situatia cat mai bine cu putinta incat a pierdut notiunea timpului.. ceea ce insemna ca el trebuia sa inventeze 0 metoda care sa invinga rezistenta lor obi..Ba da.. a.. Dar Rossi voia sa aiba succes cu ceilaIti 90 la suta. .. Cu toate acestea.te cu aproape oricine.. apropiindu-se singure una de cealalta.. Era un tanar terapeut. Mary.emele lor intr-un mod care Ie este propriu . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 221 Rossi a deyenit atat de interesat de povestea ei . Kottler. EI i-a sugerat ca in curand s-ar putea sa observe ca una dintre mainile ei este mai rece sau mai calda decat cealalta. Fusese atat de prins de povestea lui Mary incat uitase sa treaca la hipnoza pe care aceasta o solicitase. ea ar incuraja .i ar intari convingerea oamenilor ca pot sa aiba succes cu orice tip de experienta pe care 0 presupune inductia hipnotica..edintei.. . una dintre mainile ei a inceput sa se lase in jos. Ochii i se o .nuita. Apoi terapeutii Ie sugereaza ca mainile se magnetizeaza. vrea sa observi cat de multe lucruri incepi sa-ti aminte.nuita a mi.it prin a se identifica foarte mult cu ea.. Faptulca foarte putine persoane pot sa intre intr-o stare de transa adanca reprezinta o provocare pentru majoritatea terapeutilor. mai mult sau mai putin de una singura..carii aparent involuntare a mainilor unei persoane poate fi folosit ca 0 noua metoda pentru facilitarea starilor de transa.i aducea aminte sa se mai fi aratat vreunulla u.i care lucra intr-o clad ire de peste un milion de dolari..i prin activarea puterilor . Bineinteles. motiv pentru care acest test nu este foarte apreciat de cercetatori deoarece nu distinge foarte bine intre subiectii potriviti . Asaltata de o multime de intrebari despre familia .e.Da... . . Maini magnetice La acea data.i cu ezitari.220 Jeffrey A.i. Rossi incepuse sa experimenteze 0 serie de metode alternative de inducere a hipnozei terapeutice. Unii profesioni... in timp ce mana ta continua sa se mi. procedura standard pentru a verifica susceptibilitatea oamenilor la hipnoza consta in a Ie cere sa-.itul .ti.Tunu aoctor hip-nas adevarat? Rossi s-a uitat la ceas .or cu aceasta experienta neobi. Nu veneau prea multi negri in aceasta parte a ora. Incet-incet .. Rossi a dezvoltat mai multe variante ale acestei abordari inovatoare care reprezinta un fel de placebo terapeutic pentru a centra atentia oamenilor asupra descoperirii unor solutii creative la probl.a biroului sau.. cu toate ca se aHa la inceputul carierei sale. Rossi era foarte multumit de sine.. ceea ce inseamna ca 0 parte din ea .ului iar in afara de aceasta clienta nu-.... Aproape toata lumea shnte 0 oarecare mi.e ..ti sustin ca numai 10 la suta dintre oameni sunt cu adevarat hipnotizabili. Pentru ca aceasta tehnica reu.i tina mainile la 0 distanta de opt inch una fata de cealalta. In timp cecontinua sa faca observatii de incurajare. Rossi aconstatat ca Mary era foarte concentrata asupra ei. Apoi a intrebat-o daca este gata sa inceapa.

Acum e~ti pregatita sa-mi spui ~i mie unde sunt bileteIe? Marya incuviintat din cap. luptandu-se sa-~i Fna buzele stranse de parca nu ar fi vrut sa tulbure concentrarea ~i atenFa ei interioara. nevrand sa tulbure nirnie din ceea ce se petrecea cu ea.Duuap. . . Ea s-a uitat fix inoehii lui Rossi. Tehniea lui obi~nuita era sa nu solicite ~i sa nu directioneze ceva in acest proces. Asta e minunat. Aveau 0 expresie fixa. . . Unde sunt biletele? Misterul este rezolvat In acel moment Rossi s-a uitat la ceas ~i a observat ca timpul alocat ~edintei expirase. Corpul nu s-a mi\. Marya intepenit. a murmurat ea indistinct. Duuap de le~erie.a a . . Chiar ~i in conditii optime ii era foarte greu sa inteleaga ce spunea ea. tinandu-~i respiratia in a~teptarea momentului adevarului. Era inca intr-o transa adanea. dupa ce vei fi absolut sigura ca ~tii unde sunt biletele ~i imi vei spune ~i mie? Gtteva dipe Rossi nu a spus nirnie. lata ca ea ii ofere a raspunsul dar el nu intelegea.semn ca era pe drumul cel bun in ce prive~te recuperarea memoriei. Dintr-o data s-a luminat. in timp ce mana ei cobora foarte meet. iar sub hipnoza era )iimai dificil pentru ca vorbea in )ioapta. Acum intelegea ee voia ea sa spuna: biletele erau in dulapul cu lenjerie! Biletele nu au putut fi gasite pana atunci pentru ca nici unul dintre membrii familiei nu avea acees la dulapul eu lenjerie. Ce se va mtampla peste cateva minute. Marya mcuviintat din nou din cap. s-a gandit Rossi. alta incuviitare din cap. In timp ce se petreceau aceste lucruri. Mana se afla m eontinuare la ju- . . lasandu-~i dientul sa decida singur ce vrea sa faca. Duuap. in~tiintand-o ca pe masura ce mana ei cobora ea devenea din ce in ce mai capabila sa-~i aminteasca.Duuapul de le~erie? Rossi nu putea decat sa repete sunetelepe care Ie auzise.Bine. Exact in momentul in care mana ajunsese la jumatatea drumului spre poala ei.Ce ? Ce ai spus? a mtrebat Rossi ineereand sa-~i controleze nerabdarea. . Nimeni nu ar fi indri'iznit sa se apropie de acest loc saeru chiar daca ar fi avut . II a~tepta un alt client ~i nu voia sa intarzie. EI sugereaza intotdeauna mai multe 0pFuni. sa continui sa-ti aminte~ti.Duuap. nu-i a~a? a intrebat-o Rossi.Ti-ai amintit deja ce trebuie. Intotdeauna fusese punctual. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 223 lnchisesera spontan fara sa fie nevoie de nici 0 sugestie m acest sens. Trebuia sa intheie imediat ~edinta pentru ca avea nevoie de eel putin eateva minute pentru a 0 scoate pe Mary din transa. Zambea ca ~i cand ar fi fost multumitade calatoria pe care 0 facea. . el a observat ca ochii ei se mi~cau in spatele orbitelor ~i ca expresia fetei a mceput sa i se schimbe . sunt in acel duuap.222 Jeffrey A. nu-i a~a? a indemnat-o Rossi apoi. dar parea ca se afla in conflict cu ea insa~i.Bine. De indata ce Ernie a ineeput sa dea mapoi procesul. Rossi a sustinut-o pe Mary in cautarile ei.Ochii tai se vor deschide sau vor ramfme inchi~i atunci eand imi vei spune ~i mie ce ai vazut? Marya inceput sa-~i deschida incet ochii. . matatea drumului. Marya incuviintat din cap cu 0 mi~care abia perceptibila.Acum poti sa vezi exact unde ai pus biletele acelea. a auzit-o pe Mary ~optind ceva.cat. a repetat ea eeva mai tare ca inainte. Gura ei s-a deschis ca ~i cum ar fi vrut sa spuna ceva. Este in duuapul de le~erie. bine'nteles. In aeest dulap erau pastrate lucrurile eele mai de pret ~i numai bunica Mary putea sa umble in el. lasand mtrebarea m aer. iar procesul se va desfa~ura fara sa apari'i vreo rezistenta din partea acestuia. astfel ineat orice alege dientul sa faca va merge la fel de bine.Da. Kottler. a spus Rossi. .

Cu siguranta ca ea ar fi aratat-o familiei .:.imai aduca aminte ceea ce tocmai descoperise. A doua zi. Rudele lui Mary intorsesera toata casa pe dos. el a observat un cartona. Dupa ce Marya plecat. Acum ~tia unde pusese biletele.:.:. La sfar. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 225 cheile. La acea vreme. acestuia.:. el a inceput sa se ingrijoreze gandindu-se ca.:.i a unor experiente noi .:. pot sa apara noi neuroni..:. In consecinta. Din pacate nici aceasta persoana nu lasase vreun numar de telefon sau vreo adresa la care Rossi ar fi putut sa trimita nota de plata pentru ~edintele bunicii.>ipoate ca a. exista convingerea ca hipnoza efectuata in scopul recuperarii memoriei nu era eficienta in conditiile in care existau leziuni pe creier.i complexe. Postscriptum Cativa ani mai tarziu. . Uimit. dupa treizeci de ani.:.:.. ea reu9ise cumva sa-.iastfel biletele ajungeau sa fie recuperate. Era ca ~i cum locul interzis ar fi fost invizibil. el ~i-a adus aminte ca uitase sa-i ceara numele.ia vazut ca pe spatele lui era scris ceva de mana: IICauta in dulapul cu lenjerie!".nuit ~i care fusese incununat de succes. cercetarile neurologice au stabilit ca creierul se poate vindeca chiar 9i la 0 varsta adulta. In momentul urmator insa. dar nici uneia dintre ele nu-i dad use prin cap sa caute in dulapul cu lenjerie al bunicii. prins intr-una din laturile .224 Jeffrey A.itul ~edintei Rossi era foarte grabit a~a ca cei doi .. in ciuda afectiunilor sale craniene.icomplexa care ne antreneaza cele mai creative facultati pentru a facilita vindecarea. Kottler. Oar asta conta foarte putin pentru ca Rossi se simtea rasplatit din plin prin simplul fapt ca avusese ocazia sa ia parte la un tratament atat de neobi.iaduca aminte de ceea ce descoperise in timpul hipnozei.a functioneaza hipnoza terapeutica . adresa . Rossi a decis sa scrie pe una din cartile lui de vizita: IICauta in dulapul cu lenjerie!" El intention a sa-i dea lui Mary aceasta carte de vizita.reprezentand 0 experienta de viata complet noua . Ca urmare a unor anumite exercitii .inumarul de telefon. din cauza leziunilor pe care Mary Ie avea pe creier. era posibil ca ea sa nu-. Se pare ca. Rossi era pe punctul de a se muta intr-un birou nou.:. Rossi era ~i el multumit pentru ca misterul fusese rezolvat in cele din urma. Rossi a gasit pe robotul telefonului un mesaj de la una din rudele lui Mary care ii adresa mii de multumiri pentru ca 0 ajutase pe bunica lor sa-~i aduca aminte unde pusese biletele. In timp ce i~i desfacea in bucati biroul sau modular. L-a luat . Abia acum.i-au spus repede la revedere. Mary avea un zambet enorm pe chipul ei. el 9i-a dat seama ca la gedinta cu Mary fusese atat de grabit incat uitase sa-i mai dea cartea de vizita pe care notase acele cuvinte.

Mumia de la mas a din sufragerie 227 CAPITOLUL SAISPREZECE . punand in perl1ul11enlala incercare rabdarea ce10rlalPi. Oar acest individ purta un costum din trei piese care iti sarea in ochi. . De?i petrecuse doar un an studiind in Anglia. Freeman este ~eful departamentului de psihologie de la Colegiul Philadelphia pentru Medicina Osteopata. el a popula1'izat aceste concepte intr-o serie de carPiprecum Woulda. Facultatea de Drept.care i~i propll11 sif l1wd!fice procesele interne de gandire ale oammi/or in scopul de a schimba percepliile pi comportamentullor . rapiei cognitive a avut un impact semnificativ asupra publicului general ~i de specialitate. Freeman a vrut sa afle dHeva lucruri despre familia sa. Clinical Applications of Cognitive Therapy (Aplicatii clinice ale terapiei cognitive) ~iThe Comprehensive Casebook of Cognitive Therapy (Repertoarul terapiei cognitive). s-a adresat el noului sau terapeut de parca ar fi fost in fata instantei. un barbat imbracat cu un stralucitor costum tartan din stofa ro?ie. 5houlda: Overcoming Mistakes and Missed Opportunities (Mintea de pe urma: Cum sa eviti sa faci gre?eli ?i sa ratezi ocaziile care ti se ivesc) ~i The Ten Dumbest Mistakes That People Make and How to Overcome Them (Cele mai proste?ti zece gre?eli pe care Ie fac oamenii ?i cum pot fi ele evitate). adica exact ceea ce l?i imagina el ca este. Pur ~i simplu nu era in stare sa stea mai mult de cateva luni intr-un serviciu. el adaptase expresiile ?i accentul unui avocat britanic.cei care au tullntrari de personalitate cronice ~i netratabile ~i care ii fac sa fie foarte manipulanfi pi vic1cni. Absolvent al Colegiului Yale. Inainte sa cerceteze situatia curenta a clientului sau. onorate domn. haideti sa incepem. Astfet el a aflat ca in copilarie Percival a avut parte de 0 serie de evenimente traumatizante. El i~i schimbase in repetate randuri locul de munca. Tesatura era de genul celei care poate fi observata la cei care frecventeaza cluburile folclorice . lui Freeman nu i-a venit sa-?i creada ochilor.la persoanele ce sufera de tulburari severe. de?i avea 0 educatie de prima mana. De asemenea. In fata lui statea. Primullucru pe care i I-a adus la cuno~tinta lui Freeman a fost educatia lui excelenta. Cu greu te puteai uita la el tara sa-ti fere?ti imediat privirea. . la Universitatea Harvard. intr-o atitudine impecabila. cand a venit de la ~coala. Istoria familiei Freeman a descoperit in curand ca pacientul sau cu accent britanic fals ~i cu costum din stofa ro?ie. * Arthur Freeman * * Avocatul de cosmar . EI ~i-a petrecut 0 lnma parte din cariera lucrand Cl/ pacienfi foarte dificili de care cei mai mulfi dintre tempel/Ii fug inspifil11antali . Apoi un an la Oxford.Ei bine. EI a ll11Ca desfif~urat£'fde Art Freeman in domeniul tescris 0 serie de carli de specialitate care aplica met odele cognitive .numai ca la ace?tia din urma pantalonii sunt asortati la un jerseu albastru. Intr-o zi. Coulda. I-a pia cognitiva a tulburarilor de personalitate). Printre cele mai cunoscute carfi de specialitate ale lui Freeman se numifra: Cognitive Therapy of Personality Disorders (Tera- dltt Cand Percival ?i-a facut aparitia pentru prima data In birou. nu parea totu?i sa aiba vreo slujba permanenta.

Percival face fost de primul sau client In continuare. Freeman I-a indemnat pe Percival sa povesteasca mai amanuntit despre slujbele pe care le-a avut ~i despre modulin care a reu~it sa Ie piarda. Prin urmare.111. Percival a relatat istoria angajarilor sale. Apoi a inceput sa povesteasca despre incidentul care I-a infuriat cel mai mult. .Cum indrazne~ti! a strigat Percival spre deliciul audientei. nu s-a putut stabili daea a fast yorba de un accident sau de 0 sinucidere. In dimineata urmatoare a fost gasit mort. dar in nici un caz nu avea de gand sa dea inapoi in fata amaratului acela de functionar idiot. dar el a continuat sa-l fixeze pe functionar fara sa-i bage in seama. Pot ocupa postul tau.'1 . El a vazut 0 balta de sange care se scurgea pe sub u~a dulapului. Cu toate aces tea.nterzisa. ele furnizau un oarecare context al excentricitatii lui. aici se ascundea supervizorul. el a decis sa depuna 0 cerere pentru ajutor de ~omaj. i-a spus functionarul cu o voce plictisita. El a cercetat cu atentie in jur ~i a vazut 0 u~a pe care scria Intrarea interzisa. Ajuns la biroul de ~omaj. Dupa atatea ore de a~teptare in care se plictisisera.228 Jeffrey A. el a vrut ca fiullui sa descopere aceasta scena. Acolo ~i-a dat jos toate hainele de pe el ~i s-a a~ezat in zapada. i-a spus functionarul cu 0 voce de-a dreptul amenintatoare. Functionarul ~i-a ridicat nasul din hartiile de pe birou ~i fara sa scoata un cuvant i-a aruncat 0 privire plina de ura. Percival a ramas pe loc ne~tiind ce sa faca.I. S-a a~ezat la rand cu sute de alti oameni ca sa IIIII 1]1 'I'I Iii '111. . Art era extrem de curios sa afle cum un judecator educat la Ivy League a putut sa e~ueze atat de lamentabil in cele mai multe din lucrurile pe care incercase sa Ie faea. trecand in revista o serie de ghinioane pe care le-a avut. . cum se face ea nu ~tii ce formular trebuie sa completezi? $i acum du-te ~i stai din nou la coada. a spus el uitandu-se la ceas ca ~icand ar fi fost prea ocupat ca sa-~i bata capul cu asemenea oameni de rand. Aceste evenimente ingrozitoare nu puteau sa explice pe deplin infati~area ciudata a lui Percival ~i istoria pendularilor lui intre diferite locuri de mundi. incidentul acesta Ii se parea un divertisment placut. . Intr-o zi foarte geroasa. Ca unnare a agitatiei provocate de schimbul de replici cu functionarul. el a constatat nu numai ca era singura persoana alba dintre cele prezente acolo dar cu siguranta ~i singura imbracata intr-un costum din trei piese ~i care purta 0 valiza diplomat din piele. . La vremea aceea el tocmai lucrase ca judecMor de stat reu~ind performanta rar intalnita de a fi eliberat involuntar din serviciul civil. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 229 gasit pe tatal sau zadmd in dulap."'1 'I" II 1"11 H constate dupa cateva ore de a~teptare ca completase ni~te hartii gre~ite.Vreau sa vorbesc imediat cu ~eful tau.Cum indrazne~ti sa tratezi in felul acesta pe cineva de valoarea mea! a spus Percival cu un accent britanic plin de aroganta. numai pentru angajati. Da-mi drumul imediat. dupa care ~i-a luat servieta 9i s-a indreptat catre acea u~a. Daca te dai mare ca e~ti un avocat atat de grozav. paza era in alert a astfel ca ea I-a imobilizat imediat pe Percival care ll. ~i apoi treci inapoi la rand. unul dintre fratii mai mici ai lui Percival s-a dus pana la un lac inghetat. Kottler.Nu am ~ef. Trebuie sa-ti aduc la cuno~tinta ca sunt membru al baroului din acest stat. unele dupa altele. Mama lui Percival a murit in urma unei supradoze de medicamente. Oamenii din spatele lui Percival au inceput sa faca glume pe seama lui. De~i lucrul acesta il facea sa se simta ingrozitor.cerca sa intre cu forta in zona i.Completeaza Formularul 99-7.'i "i'I'I. Asta e brutalitate politieneasca! Ati . Tatal sau se sinucisese taindu-~i carotida. Cei de la rand au ras plini de satisfactie. Percival ~i-a strans formularele pe care le-a facut ghemotoc intr-o mana. Din anumite motive. Suferise deja destule umilinte pe ziua aceea.

dupa cate vad.in primul rand. dar nu a gasit pe nimeni pe care sa-l reprezinte.230 Jeffrey A. Kottler. . Dar ce s-a intamplat cu fata tal Percival a spus ca in timp ce se plimba pe strada gandindu-se la ale sale a fost abordat de 0 persoana fara adapost. Lucrul acesta era valabil nu numai in cazullocurilor de munca pe care Ie pierduse. Trecand ca 0 furtuna pe langa secretara. Ei I-au instalat intr-un birou unde se aflau mormane peste monnane de cazuri neterminate care mai aveau nevoie de 0 simpla hartie sau de un telefon inainte de a fi clasate. . . AcuzaFile au fost retrase. el a intrat in cabinet unde a inceput sa tipe la un domn mai in varsta care a ramas foarte uimit. Cum indrazneau sa-l trateze cu atata lipsa de respect! $i s-a hotarat sa-i dea de indata 0 lectie partenerului managerial. poti sa-mi dai 0 tigara? . . . vestea buna era ca avea primul sau caz: trebuia sa se apere pe sine in instill1ta de acuzatiile care ii fusesera aduse. in felul acesta Percival a fost acuzat de infractiunea de intrare intr-o zona interzisa ~i de alte mcalcari ale legii referitoare la amenintarile la adresa ill1gajatilor de stat. creatura demna de dispret ce e~ti. in cele din urma. oameni buni. Nu i s-a dat voie nici macar sa-~i recupereze geanta diplomat care i-a fost inmanata numai dupa ce a ajuns afara din cladire. tocmai v-am pregatit 0 lista cu ceea ce ar trebui sa faceti pentru ca lucrurile sa mearga mai bine in firma asta de doi bani. amice. Ramele ochelarilor sai erau prinse cu banda adeziva. eu permisiunea cardinalului Freeman ~i-a dat seama ca intreaga existenta a lui Percival fusese marcata de asemenea crize care se succedau permanent. dar ~i in alte domenii ale vietii lui. . i-a propus Freeman lui Percivalla inceputul ~edintei. un prieten I-a ajutat sa se angajeze la 0 firma mare unde trebuia sa presteze 0 munca mai degraba potrivita pentru un student m anul doi la Drept. Percival a fost cuprins de indignare. Sugestii pentru partenerul managerial Lucrurile s-au calmat. Freeman s-a mirat gandindu-se ca Percival insu~i nu avea oslujba mai buna decat acest om al strazii ~i totu~i avea tupeul sa se ia de ceilalti. Percival incercase 0 vreme sa practice avocatura in particular. eu nu sunt amicul tau. cum ma agreseaza acest om din Neanderthal? in cele din urma a fost chemata politia pentru a pune capat disputei. La Harvard ni se spunea mereu ca lipsa de apreciere a talentelor este una dintre cele mai frecvente erori care se fac in astfel de locuri. Percival a fost imediat escortat afara din birou de catre cei care asigurau paza. fie pentru ca oamenii nu realizau pe deplin de ce capacitati dispunea el.Vad. Acum. Acest lucru se intampla fie pentru ca nu era apreciat de catre ceilalti.Hei. i-a raspuns Percival intorcandu-se catre el. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 231 vazut. .$i ce s-a intamplat dupa aceea? I-a intrebat Freeman pe Percival. in al doilea rand.Cu siguranta ca nu-p dai seama ca sarcinile acestea umiIe care mi-au fost repartizate sunt total necorespunzatoare cu educatia ~i statutul meu profesional. a proclamat Percival.Haide sa facern un program pentru astazi. ai nevoie mai degraba de 0 slujba bine platita decat de 0 Fgara. i-a spus individul. m-am simtit earn demolat in ultimul timp. in loc sa fac munca asta stupida de scrib ar trebui sa ma ocup de cele mai dificile cazuri pe care Ie ai. Ti s-a intamplat ceva in ultima saptamana despre care crezi ca ar trebui sa ~tiu ~i eu? Freeman nu a putut sa nu observe ca Percival avea fata umflata ~i ochii invinetiti.Ei. Constatand ce sarcina marunta i se repartizase. de~i acest lucru nu a fost nici pe departe rezultatul apararii judiciare prezentate de Percival. De fapt.

. prima de care Percival se bucura dupa 0 perioada foarte lunga de timp.Ei bine. a~ putea spune. ceea ce aveam in minte era un dialog rational intre doi oameni inteligenti. . a spus monseniorul. Percival a pledat cazullui inaintea femeii .Desigur. Chiar in acea saptamfma.sustinand ca ei se plac unul pe ceUllalt. eu ma intalnesc eu 0 tanara femeie care este membra a organizatiei dumneavoastra sau. imi pare rau.Inteleg. . Freeman a facut tot posibilul sa-i explice ca exista ~i alte modalitati cu mult mai practice ~i mai avantajoase de a intra in contact cu oamenii. domnule.Foarte bine.eu siguranta ca nul . dar nu era nici unul prin preajma. noi vrem sa facem sex. a spus Percival. ~i-a dat el drumulla gura.Ei bine. de ce Dumnezeu nu ti-a trecut pur ~i simplu prin minte sa-i dai tipului 0 tigara sau sa-l ignori? . Cardinalul nu poat~ fi deranjat eu asemenea probleme.Ca sa eviti sa prime~ti un pumn in fata. . . atunci. . de data aceasta el a avut putin noroc ~i a dat peste 0 bibliotecara care I-a ajutat foarte multo Cei doi au inceput sa se intalneasca ~i au infiripat 0 relatie. dar ea a ramas ferma in privinta limite lor pe care Ie stabilise.$i tinem foarte mult unulla eelalalt. Monseniorull-a invitat la el ~i i-a explicat ca din pacate cardinalul era foarte ocupat. Am 0 problema cu biserica ~i cred ca dumnealui ar putea sa 0 Iamureasea.Dar bine. Mi-a dat un pumn in fata fara nici un motiv. Percival a sunat la arhidioceza pentru a face 0 programare la cardinal. Vedeti. vreti sa spuneti ea sexul este in afara oricarei discutii? . Putea doar sa 0 mangaie fara ca sa-~i dea jos hainele de pe ea.Da. dar ea sustine ea nu poate pentru ca este catolica. Nu am auzit in viata mea eeva mai ridieol! Monseniorul a taeut pentru un moment. este de datoria mea sa Ie aduc la cuno~tinta ca viata lor nu are nici un rost daca nu-~i gasesc 0 slujba bine platita. Am incercat sa dau de un politist.Ei bine. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 233 . Kottler. . cu toate ca ii placea foarte muIt Percival. a confesiunii dunuleavoastra.De fapt.De ce sa fi facut asta? . capetenia hunilor. Cum trecuse atat de multa vreme de la ultima sa relatie sexuala ca aproape nu-~i mai aducea aminte de ea. . un asemenea comportament este inaeeeptabii. dar ar fi bucuros dadi ar putea sa preia el mesajullui. exact asta vreau sa spun. Noua iubita a lui Percival era 0 catolica foarte credincioasa. De curand fusese la 0 biblioteca de drept de la 0 universitate locala cu intentia de a se documenta in vederea procesului pe care il deschisese impotriva statului pentru felul in care fusese tratat la oficiul de ~omaj. foarte ineurcat de situatia respeetiva. Percival a devenit foarte insistent in timpul imbrati~arilor lor.Ei bine.Atunci. creatura m-a lovit. femeia sustinea ca nu va avea relatii sexuale pana dupa casatorie. dar potrivit obiceiurilor noastre.Ei.Prin urmare. .Despre ee? . cred ca ati putea sa-mi spuneti mie despre ce este yorba.Ei bine. Acesta nu era un cardinal oarecare ci un biHran foarte conservator care ar fi putut sta foarte bine la dreapta lui Attila.Nu. dar Percival sustinea ca nu a fost inteles. . Era de-a dreptul impotriva convingerilor sale religioase sa faca sex in afara casaioriei ~i fara binecuvantarea bisericii. ce spuneti despre sanii ei? .Sunteti casatoriti? a intrebat el. Acest incident i-a adus aminte de 0 alta poveste sau mai bine zis de 0 alta criza din care abia scapase. Spre surprinderea lui. Dar. domnul meu. Percival. e simplu. s-a inver~Ullat Percival. dUa vreme asemenea creaturi populeaza urbea noastra cinstita. . -.232 Jeffrey A. Dar ee legatura au toate aeestea eu problema mea? . . sunteti logoditi? . ca amandoi VOl'sa faca sex -.

Asemenea teme pentru acasa ocupa un loc important in metoda pe care 0 folose~te Freeman. renuntarea la a~teptarile sale nerealiste pe care Ie avea fata de ceilalti. dar nu pot sa fac altceva decat sa observ ca ai scris tema pentru acasa in franceza. . este sa-i spuneti prietenei dumneavoastra sa mearga cat mai curand posibilla biserica ~i sa se confeseze. sa-~i stabilizeze situatia profesionala ~i de asemenea sa se refaca dupa mariajullui cu 0 avocata care absolvise 0 ~coala "mai putin importanta" decM a lui. imi pare rau.234 Jeffrey A. Priori tate a sa majora era sa-l ajute pe Percival sa identifice acele aspecte ale vietii sale pe care ar trebui sa Ie reajusteze. a explicat Freeman. exacerbandu-~i astfel propria lor suferinta. acest lucru 11ingrijora foarte multo Lua medicamente pentru somn. Freeman i-a cerut lui Percival sa completeze un chestionar care Ii cerea sa faca 0 lista cu cele mai disfunctionale ganduri ale sale. nu sunt decM un biet evreu din Bronx. raspunsul este nul Vorbind pe limba lui Cu cativa ani inainte de a ajunge la Freeman. bineinteles. Oar cand Freeman s-a uitat la rezultate. refuzand sa se rezume la variantele oferite cu intentia de a fi mult mai precis in raspunsurile sale. incercand sa asimileze trecutul sau traumatic.65. Kottler. . anumite modificari ale stilului sau interpersonal ~i. Se pare ea in trecut elii agresase verbal pe cei doi. In felul acesta oamenii sunt ajutati sa-~i identifice diferitele maniere in care ei exagereaza ~i distorsioneaza lucrurile care se intampla in viata lor.Oespre sanii ei.5 sau chiar cu 3. In cartierul meu nimeni nu ~i-a pus vreodata problema sa invete franceza. Freeman ~i-a propus sa porneasca cu 0 agenda modesta. Sanii ei! $titi. . bineinteles! Pentru ca limba franceza mi s-a parut mult mai expresiva. Din cauza depresiilor pe care le-a avut in trecut ~i a istoriei sinuciderilor din familia sa. gandindu-se mai tot timpulla diverse lucruri.Ceea ce va sugerez. despre care se presuplU1e ca este educat. Percival trecuse printr-o terapie de lunga durata.Percival. cum ar fi "Nu e sfar~itullumii doar pentru ca oamenii nu se comporta a~a cum a~ dori eu" sau "Nu e deloc realist din partea mea sa ma a~tept sa primesc permisiunea cardinalului pentru a ma culca cu una dintre enoria~ele sale".~i pot sa te intreb de ce? . avand in vedere istoria familiei lui. . Oar cum crezi tu ca a~ putea sa citesc asta? . Cand chestionarul i-a fost returnat. spune el. Percival. pentru ca.Vrei sa spui ca lU1om ca tine. dar linpotriva lui Percival fusese emis un ordin de restrictie care 11linpiedica sa se apropie de fosta lui sotie ~i de copil. AHa data. chestiile acelea pe care doamnele Ie au pe piept. din ce in ce mai tulburat de turnura pe care 0 luase conversatia.Prin urmare. . Acest lucru presupunea.Mais alii! a spus Percival. . a spus monseniorul cu 0 voce incordata. a observat ca Percival notase anumiti itemi cu 2.Vite ce e. Percival ameninta ca da in judecata Percival avea atat trasaturi narcisiste cat ~ihistrionice.Ei bine. Freeman i-a administrat ~i un test pentru masurarea stabilitatii sale emotionale curente.Ce-i cu ei? a spus monseniorul. $tiind ca toate eforturile terapeutice anterioare se dovedisera ineficiente. voiam sa ~tiu daca am voie sa-i ating sau trebuie sa cer permisiunea cardinalului ~i pentru asta? . TestuJ presupunea ca Percival sa evalueze fiecate item pe 0 scara de la Ila 5.Oa. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 235 -. . . nu poate sa citeasca in franceza? Quelle dOl11mage! . nu reu~ea sa se relaxeze in pat. de exemplu.Frumos. Manifesta frecvent tendinte suicidale ~i. ~i poate ca presupunerea ta di sunt sau ca ar trebui sa fiu in stare sa vorbesc limba ta nu este decM un exemplu al felului in care te raportezi la cei din jurul tau. Freeman a observat ca raspunsurile nu erau scrise in engleza. Ei aveau un fiu linpreuna.

Prima data m-ai facut sa sparg vasul. daca mchizi.te momeala. vreau doar sa-ti spun ca slmt atat de suparat din cauza felului in care mi-ai vorbit mai devreme ca am luat un vas foarte preFos ?i I-am aruncat pe podea.Sunt foarte con.Percival.. El a invatat din experienta pe care a avut-o cu Percival . Ma a9tept sa 0 plate. .te-te.Ce am facut? .i simplu inacceptabil.Lini. iar apoi m-ai enervat atilt de mult ca am avut un alt incident. Oaca te deranjeaza.edinta.Oaca a?a stau lucrurile..i un expert 'in contracte. . .Ooctore. . Am sa sun politia chiar acum 9i ei VOL . dar acum nu este cazul.esc sa mai fac fata.Continua. Nivelul meu de stres este atat de ridicat ca abia reu..Percival. . Oar aceasta este 0 urgenta.M-ai auzit bine. Am ajuns sa fumez trei pachete de tigari pe zi.Oaca a. care erau din ce 'in ce mai frecvente 'in momentele de criza.. atunci poate 1ti vei aminti ca noi ne-am inteles sa ma suni doar m caz de urgenta.. Freeman a constatat ca 0 alta criza se declan. Am au zit de slujba asta nemaipomenita. . $i iti promit ca vom vorbi data viitoare despre acest lucru.. . 0 pot introduce din nou m copiator fara nici 0 problema.. .. iar acum zace 'impra. atwl. doctore. La urmatoarea lor intalnire. dupa cum ti-am mai spus. Cel care lucra la copiator a mdoit una din paginile lui in timp ce 0 introducea in ma9ina. ..tiata pe po- dea.ci trebuie sa te ducem la urgenta. nu este decat 0 pagina. . doctore. Percival 11 suna pe Freeman pentru a-i cere ajutorul. putem vorbi despre asta la urmatoarea noastra .A. .a stau lucrurile. Nu trebuie sa fii condescendent.. i-a spus individul.236 Jeffrey A..Oar. .Binemteles ca 'imi aduc aminte de acest lucru.Am crezut ca totul va fi mai bine.i egocentriste ca este esential sa ramai cat mai calm posibil.i cu altH ca el care manifest a asemenea tendinte manipulative . . Oe. Kottler.i nu s-a in.IF multumesc ca 'imparta.Inteleg. . . Percival a 'inchis. Percival fusese la un centru de copiat din cartierul sau pentru a-9i imp rima CV-ulm vederea cererii pe care urma sa 0 faca pentru postul de partener senior. . el a considerat ca e cazul sa introduca ni. La urma urmei.ti pentru ca a fost vina ta. In cursul unei asemenea convorbiri telefonice care a avut loc la 0 ora tarzie din noapte...elat.Uite ce ai facut. S-a spart din cauza lipsei tale de atentie. Este pur . .e.ase 'intre timp. .. I-a 'indemnat Freeman. Freeman s-a straduit din greu sa nu se mcrunte indignat.i era foarte preocupat de pacientullui. .Ooctore. La revedere.tient de acest lucru.te.M-ai ad us m pragul sinuciderii.. Acum am sa inchid. a mceput Percival. . Freeman banuia ca 0 sa urmeze 0 aHa poveste amuzanta . sunt membru al baroului . i-a spus Percival individului.. a inceput Percival conversatia. stapanindu-se sa nu dea din cap m semn de nemcredere. telefonul a sunat din nou. Treizeci de minute mai tarziu. . ceea ce vreau sa spun este ca tu nu ma ajuti. Art a simFt ca situatia 'incepuse sa-i scape de sub control. Mi-ai distrus complet documentul.. putem sa vorbim despre toate acestea la ?edintele pe care unneaza sa Ie avem. a spus Freeman cu 0 voce controlata nevrand sa mu..Ei cauta un partener senior la aceasta firma mare. a spus Freelnan rabdator.te limite mai stricte 'in relaFa cu acesta....adal~cum se face ca te-ai simtit atat de neajutorat saptaman a asta? De fapt.ti aceasta parere..Percival. Freeman nu-l mai vazuse niciodata pe Percival atat de agitat. sunt aproape sigur ca am sa ma sinucid. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 237 In timpul perioadelor de stres. Era 0 piesa chinezeasca foarte valoroasa. ti-am atras atentia de nenumarate ori ca noi doi am stabilit 0 mtelegere.

La urma urmei. Spitalul In cele din urma situatia lui Percival s-a inrautatit pana in punctul in care a devenit extrem de depresiv ~i cu tendinte suicidale. Percival a inceput sa-i sune pe cei care se aflau pe lista. . camera lui Percival era dotata cu telefon. Din nefericire. El a ramas in continuare avocatul de co~mar cu inclinatii autodistructive ~i incapabil de a avea 0 comunicare buna cu cei din jur. Trebuie sa-ti SPW1 ea sunt avocat.. Percival voia ca el sa-i plateasea vasul spart. Kottler. Comisiei de investigatie nu i-a luat prea mult timp sa renunte la acuzatiile impotriva lui ~i a celorlalti membri ai personalului care figurau in pH\ngere. Percival a acceptat imediat. iar una sau doua pagini erau dedicate modului in care Freeman se ocupase de el. Au fost organizate diverse comisii pentru a investiga aceste acuzatii. Percival a smuls apoi hartiile mototolindu-le ~i mai multo Foarte nervos. da? a spus individul de la tejghea. Freeman a venit inarmat cu teancul de insemnari. I-a intrebat Freeman.A. In felul acesta Percival a ajuns sa fie tratat cu diferite medicamente care insa nu au reu~it sa aiba vreo influenta decisiva asupra comportamentului lui.Ei bine. ca urmare a tratamentului incompetent care ii fusese administrat.tiu unde locuie~ti. Ei bine. Am 0 copie a CV-ului tau.. . a reu~it sa convinga pe cineva din personalul spitalului sa-i aduca 0 copie a listei cu numerele de telefon ale membrilor ~colii medicale care administra spitalul in care el se aHa. Art s-a gandit insa ea cel mai bine ar fi ca ei doi sa nu mai continue aceste intalniri ~i I-a recomandat unui psihiatru care era mai in masura sa-i administreze un tratament medicamentos. Ce a invatat Freeman . Cu adresa ~i cu numarul tau de telefon.i mai ~tiu ea nu poti sa ameninti oamenii ca ii dai in judecata pentru lucruri frivole.Daea ma deranjeaza? Dadf mii deranjeazii? Cred d'i glume~ti. Lumea era plina de idioti.Iti aduc la cuno~tinta in calitate de avocat di imi va face o deosebita placere sa va dau in judecata pe tine ~i pe aceasta institutie mizerabila. Iar acum sunt atat de suparat ea nu am sa mai fiu in stare nici macar sa ma duc la interviu. De fiecare data. In felul asta mi-ai ruinat orice ~ansa de a mai obtine 0 slujba importanta. cretini ~i de aIte asemenea creaturi. De~i este ex- . Freeman este renumit pentru faptul ca a lucrat cu oameni care manifestau tulburari grave de personalitate. . Am de gand sa te reclam la Asociatia Baroului de Stat. Art a observat ca pe langa alte revendieari pe care Ie formulase in proces.238 Jeffrey A. spre surprinderea lui. pur ~i simplu nu inteleg de ce iti este atat de greu sa-ti tii gura? Percival s-a multumit sa raspunda ca din nou a fost inteles gre~it ~i ea in nici un caz nu era vina lui. Ell-a sunat pe decanul ~colii medicale. Nu se ~tie cum. el ~i-a pus geanta diplomat pe tejghea. . el ii ameninta ea ii da in judecata pentru malpraxis. Cateva Ilmi mai tarziu. atunci afla ca sunt student in anul trei la Drept. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 239 . Cand a fost chemat sa se apere. Percival I-a sunat din nou pe Freeman pentru a reincepe ~edintele. Freeman i-a sugerat ca ar fi timpul sa ia in considerare posibilitatea internarii intr-un spital pentru un timp ~i. Avand langa el impresionantul sau diplomat ~i 0 gramada de foi impra~tiate in tot patul. Pur ~i simplu avusese din nou ghinion. L-a sunat pe ~eful departamentului de psihiatrie. a deschis-o ~i a pus CV-ul inauntru. Acum Percival credea ea i~i va pierde licenta de practicare a avocaturii. . I-a sunat chiar ~i pe pre~edintele universitatii ~i pe membrii consiliului administrativ. Percival i~i petrecuse 0 buna parte din viata amenintandu-i ca-i da in judecata pe toti cei care nu se ridicau la inaltimea pretentiilor lui. Percival aleatuise un dosar uria~ in care relata despre tratamentul inadecvat care i se acordase.

printre care se numara: c:R cieni ai terapiei constructiviste. . la randul ei. iar Freeman nu i-a oferit-o.240 Jeffrey A. de natura cognitiva. Grandomania sa era incredibila. el a avut dificuWtti foarte serioase cu pacientullui incercand sa modifice un pattern intratabil. El este de ase111eneaeditor al publicaliilor Death Studies (Studii despre moarte) ~i Journal of Constructivist Psychology (Revista psihologiei constructiviste). relatarea ei este un pic diferita de a celorlalte din aceasta carte. Incercarea de a fi rezonabil nu a fost rezonabila in acest caz. De~i multe din cazurile relatate in aceasta carte vorbesc despre progrese dramatice ale tratamentului sau chiar despre vindecari complete. Jon Carlson pert in narcisismul terapeutic.Problemele lui Percival erau intr-adevar netratabile. nu ajuta intotdeauna in cazul unor tulburari de personalitate severe de genul celei descrise in cazullui Freeman. cronic. In situatii de acest fel. ne-a explicat Freeman. Tehnologia noastra terapeutica nu este suficient de sofisticata pentru a asigura reu~ita tratamentului lui. Instabilitatea sa in ce prive~te autocontrolul era cea mai rea din dHe am intalnit. Probabil ca ar fi reactionat foarte bine la acupunctura sau la ceva similar. Percival este un exemplu graitor in ce prive~te limitele terapiei. nu a mers prea bine. Kottler. In cazullui Percival. El s-a specializat In a utiliza aceasta abordare pentru a-i ajuta pe cei care au necazuri ~i sunt dezorientali. scopul urmarit nu consta numai in eliminarea completa a pattem-urilor de autoaparare. Neimeyer Reconstruind puzzle-ul memoriei unui metrolog pune Neimeyer este llnul dintre principalii oamenii obert In euidenla manierele unice In care teoreticreeaza senSUrl In situaliile problematice ~i In general In uiala lor de zi cu zi. in buna masura pentru ca el nu ~i-a dat seama niciodata de ce are nevoie. Advances in Personal Construct Theory (Progrese in teoria constructiei personale). Neimeyer a publicat ~aptesprezece carli In acest domeniu. Meaning Reconstruction and the Experience of Loss (Reconstructia sensului ~i experienta dezorientarii) ?i Lessons of Loss: A Guide to Coping (Lectiile dezorientarii: Un ghid pentru a face fata unar astfel de situatii). Neimeyer este profesor de psihologie la Universitatea Memphis. eel mai bine a functionat magia. Probabil ca exista factori biogenetici pe care nici nu poti macar sa-i abordezi. * * * Din cauza caracterului dramatic al acestei povestiri. CAPITOLUL IjiAPTESPREZECE Robert A. El voia magie. Pa- . Dar ideea unei abordari mult mai directe a comportamentului. ci mai ales in a ajuta persoana respectiva sa devina mai adaptabila ~i mai eficienta in satisfacerea nevoilor sale. 0 abordare care Constructivism in Psychotherapy (Constructivism in psihoterapie). far a ca prin aceasta sa fie 0 sursa de iritare permanenta pentru cei din jurul sau. aflat in plina desfa~urare ~i foarte rezistent la schimbare. Ii place a magia gene rata de medicamente. El ~i-a petre cut intreaga viata scriind dosare ~i dandu-i in judecata pe cei care il suparau sau 11dezamageau. Medicatia.

I)'i spunea in sinea lui ca. Cu 0 secunda inainte el mergea pe alee. se gandea el. a continuat sa incerce sa se l'idice in timp ce indivizii il dlcau in picioare. maestre metrolog. verificand contoarele a)'a cum facuse de sute de ori pana atunci. astfel d nu trebuia sa piarda tim pul dutand contoarele. Era pe autopilot. Ai auzit jigodie de metrolog? Bill se simtea ametit ~i dezorientat. io-te ce avem aici! Un metrolog. el s-a dat un pas inapoi pentru a-)'i lua avant . Tot ceea ce voia sa faca era sa-)'i termine traseul )'i sa se intoarca acasa. Care-i treaba? Ridicandu-~i privirea din tabelul pe care nota citirile. rupandu-i degetele.0 singura mi)'care. El inregistra cu gl'ija numel'ele. Bill a simtit din nou arma impinsa eu putel'e in ceafa lui pana cand fata i-a devenit una cu asfaltul. iar pe cap aveau legate basmale cu buline. ar putea sa se intoarca acasa ceva mai devreme. Bill s-a trezit in fata a patru tineri. totul ar fi sub control.Am spus. Bill. dupa care se grabea mai departe la urmatoarea casa. i-a fost recomandat lui Neimeyer de catre un medic. nici medicii care au lucrat cu Bill nu au avut prea mare succes in a-I ajuta sa-)'i refad viata dupa 0 experienta traumatizanta. MainiIe lui erau complet strivite. Daca ar putea cumva sa se ridice.Te intrebai. . .La naiba.Te intrebai dad ai ni)'te bani. jigodie. ar merit a daca ar reu)'i sa riposteze macar 0 data. s-a trezit trantit la pamant )'i cu un pistol care-i impungea obrazul pana la durere. Bill a incercat in repetate randuri sa se ridice. Tot ceea ce a putut vedea cu singurul ochi pe care-l putea tine deschis era cizma de cowboy a individului care avea arma. . La un moment dat. In eele din urma. Ei. Fiecare dintre ei era imbracat in ceea ce parea a fi uniforma unei bande locale . se gandea el. In timpul acestui asalt nemilos. ce invarti p'acilea! Ai ni)'te parale? . Cel mai violent a fost individul cu cizmele de cowboy. ca urmare a faptului ca nici psihologii. se gandea el. ai face bine sa asculti cand iti spun ce sa facio Ai au zit? $i din nou el ~i-a intarit spusele lovindu-l cu piciorul. Bill a simtit cum ii pocnesc coastele. ~i e)'ti un om mort. iar acum era trantit la pamant. cei patru indivizi s-au pornit sa-Iloveasca salbatic eu picioarele. Kottler. cel mai rau lucru care i se putea intampla era sa fie nevoit sa dea la 0 parte tufi)'urile care crescusera peste aparate.~i a inceput sa dea cu piciorul in capullui Bill ca intr-o minge de fotbal. tine-ti labele din calea mea )'i da portofelul. a tipat individul cu cizme. oasele fracturate i-au intepat pHimanii care s-au umplut cu lichid. iar ochii ii inotau in sange. cand.242 Jeffrey A. Pur )'i simplu nu )'tia de ce i se intampla lui una ca asta. Sprijinindu-se intr-o mana. . cizme. Cu toate acestea. Din fericire se aHa intr-un cartier in care aproape toate locuintele fusesera construite cam in acela)'i timp. La naiba. Unul dintre ei a inceput sa-l calce cu cizmele peste maini. In secunda urmatoare. Bill s-a uitat uimit la individ. . a incercat sa se ridice. Nu i-a trecut deloc prin minte ca in starea in care era nu avea nici 0 )'al1Sasa-~i love asca atacatorii chiar daca reu)'ea sa se ridice in picioare. sa stai naibii jos! In timp ce-i vorbea illovea cu cizma in stomac vrand sa se fad astfel inteles. . Daca ar tine-o tot a)'a. a)'a d a grabit pasul in timp ce se indrepta dHre una din aleile casei. . Acuma. din senin.Ce crezi ca fac? a spus Bill dupa care a trecut pe langa ei dtre urmatoarea casa. maestl'e.Hei. S-a chinuit din nou sa se l'idice incercand sa ia 0 gura de ael'. Nu-i era prea clar ce se intamplase. iar pierd timpul. blugi. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 243 cientul. Cizmele de cowboy Bill era in intarziere. Lovitura asta brusca in coaste I-a Hisat fara l'espiratie. Altul illovea cu sete in stomac ~i in coaste.tricouri rupte.

Altul illovea cu sete in stomac ~i in coaste. iar pe cap aveau legate basmale cu buline.izmele peste maini. Ai auzit jigodie de metrolog? Bill se simtea ametit ~i dezorientat. Acuma. Bill s-a uitat uimit la individ. Nu i-a trecut deloc prin minte ca in starea in care era nu avea nici 0 ~ansa sa-~i loveasca atacatorii chiar daca reu~ea sa se ridice in picioare. Pur ~i simplu nu ~tia de ce i se intampla lui una ca asta. asHel ca nu trebuia sa piarda timpul cauHind contoarele. se gandea el.tricouri rupte. La naiba. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 243 dentul. dupa care se grabea mai departe la urmatoarea casa. sa stai naibii jos! In timp ce-i vorbea illovea cu cizma in stomac vrand sa se faca asHel inteles. a continuat sa incerce sa se ridice in timp ce indivizii il calcau in picioare. Sprijinindu-se intr-o mana. din senin. blugi.. Kottler. . El inregistra ell grija numerele. ai face bine sa asculti cand iti spun ce sa facio Ai auzit? $i din nou el ~i-a intarit spusele lovindu-l cu pidorul. ce invarti p'adlea! Ai ni~te parale? . Daca ar putea cumva sa se ridice. iar acum era trantit la pamant. Bill. Tot ceea ce voia sa faca era sa-~i termine traseul ~i sa se intoarca acasa. nici medicii care au lucrat cu Bill nu au avut prea mare succes in a-I ajuta sa-~i refaca viata dupa 0 experienta traumatizanta. Cizmele de cowboy Bill era in int<'irziere.0 singura mi~care. cei patru indivizi s-au pomit sa-lloveasca salbatic cu pidoarele. se gandea el. . jigodie. rupandu-i degetele. In secunda urmatoare. S-a chinuit din nou sa se ridice incercand sa ia 0 gura de aer.242 Jeffrey A. . Tot ceea ce a putut vedea cu singurul ochi pe care-l putea tine deschis era cizma de cowboy a individului care avea arma. ~i e~ti un om mort. i-a fost recomandat lui Neimeyer de ditre un medic. iar pierd timpul. verificand contoarele a~a cum facuse de sute de ori pmla atunci. a incercat sa se rid ice. Din feridre se aHa intr-un cartier in care aproape toate locuintele fusesera construite cam in acela~i timp. I~i spunea in sinea lui ca ar merita daca ar reu~i sa riposteze macar 0 data. Bill a simtit cum ii pocnesc coastele. ar putea sa se intoarca acasa ceva mai devrenle. io-te ce avem aid! Un metrolog. iar ochii ii inotau in sange. Bill s-a trezit in fata a patru tineri. tine-ti labele din calea mea ~i da portofelul. Bill a simtit din nou ann a impinsa cu putere in ceafa lui pana cand fata i-a devenit una cu asfaltul. Cu to ate acestea. Fiecare dintre ei era imbracat in ceea ce parea a fi uniform a unei bande locale . cand.La naiba.Am spus.Hei.Te intrebai. cel mai rau lucru care i se putea intampla era sa fie nevoit sa dea la 0 parte tufi~urile care crescusera peste aparate. Cu 0 secunda inainte el mergea pe alee. Daca ar tine-o tot a~a. . a~a ca a grabit pasul in timp ce se indrepta catre una din aleile casel. maestre metrolog. el s-a dat un pas inapoi pentru a-~i lua avant ~i a inceput sa dea cu piciorul in capullui Bill ca intr-o minge de fotbal. .Te intrebai daca ai ni~te bani. In cele din urma. ca urmare a faptului ca nid psihologii. Nu-i era prea clar ce se intamplase. se gandea el.'laiviolent a fost individul cu cizmele de cowboy. oasele fracturate i-au intepat plamanii care s-au umplut cu lichid. a tipat individul cu cizme. s-a trezit trantit la pamant ~i cu un pistol care-i impungea obrdzul pana la durere. maestre. dzme. Lovitura asta brusca in coaste I-a lasat fara respiratie. Unul dintre ei a inceput sa-l calce cu <. In timpul acestui asalt nemilos. Cel 1l.Ce crezi ca fac? a spus Bill dupa care a trecut pe langa ei catre urmatoarea casa. . totul ar fi sub control. Ei. . La un moment dat. MainiIe lui erau complet strivite. Care-i treaba? Ridicandu-~i privirea din tabelul pe care nota citirile. Bill a incercat in repetate randuri sa se ridice. Era pe autopilot.

El ~i prietenii lui I-au batut pe Bill pana aproape di I-au omorat. in permanenta ii veneau in minte fragmente izolate de imagini care 11torturau. era yorba de acea inteligenta care se na~te mai degraba din experienta de viata decat din invatatura. el a inconjurat foarte atent camera alegand scaunul cel mai apropiat de perete. Nu era resping<ltor. fara un loc de munca ~i aparent dependent de 0 serie de "programe despre realitatea vietii de zi cu zi" care nu faceau altceva decat sa-l traumatizeze din nou. din cauza danturii prost fixate. $i cel mai rau lucru era ca nu avea 0 memorie coerenta a ceea ce se intamplase cu el. Construind sensuri din nimic Neimeyer ~i-a dat seama ca Bill avea nevoie de ajutor nu numai in ce prive~te memoria lui dar ~i pentru a gasi un sens nou. Statea toata ziua inchis in casal singur ~i izolat. iar dintii lui erau nefiresc de albi. Fe langa teama pe care 0 avea ca ceilalti 11pandesc ca sa-i faca rau . sa gaseasca un nou sens ~i sa capete control asupra vietii lor dezagregate.244 Jeffrey A. i~i scotea dantura falsa de fiecare data cand venea la ~edinte. In cazul lui Bill.~i Neimeyer se intreba daca acest lucru putea fi numit paranoia intrucat experienta ii demonstrase lui Bill ca oamenii il urmaresc ca sa-l inhate . Dupa ce s-a a~ezat a tras scaunul ~imai aproape de zid vrand parca sa se asigure ca nu este nimic intre el ~i perete. De~i ii modifica radical forma fetei. Cea mai vie dintre acestea era imaginea cizmei de cowboy care ii strivea fata. spargandu-i nasul. Mai tarziu. acest lucru ii permitea lui Bill sa vorbeasca intr-un fel pe care el il resimtea mult mai direct ~i cum va mai real. In cadrul abordarii constructiviste pe care 0 aplical Neimeyer se straduia sa-i ajute pe oameni sa inteleaga contextul experientelor lor traumatice. In ciuda hainelor obi~nuite pe care Ie purta. El i-a fracturat oasele facia Ie din jurul ochilor ~i cele din obraji. dar uitandu-te la el nu puteai sa nu te intrebi ce i s-a intamplat. Neimeyer ~i-a dat seama imediat ca avea de-a face cu o persoana atat de vulnerabila ~i de hipervigilenta incat cauta cu orice chip sa se simta cat mai in siguranta. cand s-a obi~nuit cu terapeutul. Mai tarziu el a aflat di a fost nevoie de ~apte interven}ii chirurgicale pentru a reface fata lui Bill. Ce-i drept. De indata ce a intrat in birou. Avea 0 minte sclipitoare ~i 0 elocventa a discursului surprinzatoare pentru cineva care nu reu~ise sa termine liceul. Kottler. Neimeyer avea de-a face cu 0 situatie care a dus la distrugerea nu numai a fetei ~i a corpului dientului sau. Neimeyer ~i-a dat seama ca acesta fusese supus unor operatii de chirurgie plastica. care sa faca suportabila viata sa de acum radical diferita. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 245 In timp ce tovara~ii lui lucrau la extremita}i. maxilarul ~i toti dintii cu exceptia molarilor. Avea cicatrice vizibile pe frunte. Bill vorbea neclar. Bill era imbracat foarte modest: blugi ~i 0 cama~a flanelata. dar . era ceva foarte ciudat in atitudinea lui. Din cauza ca era vazut ca 0 autoritate in ce prive~te tratarea pacientilor care suferisera pierderi traumatizantel Neimeyer a fost rugat sa-l consulte ~i sa-l trateze pe Bilt in speranta ca acest om distrus din punct de vedere fizic ~i emotional va ajunge in stare sa func}ioneze mai bine. In cea mai mare parte a timpului el se simtea neajutorat ~i disperat. Un an mai tarziu Cand I-a vazut prima data pe noul sau client. pe obraji ~i la buze. Cizme de Cowboy continua sa loveasca cu putere fata lui Bill. Lui Neimeyer i-a luat ceva vreme sa inteleaga povestea clientului sau din cauza ca multe din lucrurile pe care Ie spunea acesta nu se legau intre ele. Bill fusese diagnostic at cu tulburari de stres posttraumaticel precum ~i cu 0 serie de deficiente cognitive care interferau cu memoria sa ~i cu controlul actiunilor impulsive.Bill era foarte deprimat ~i avea inclina}ii sinuciga~e. Ultimul gand care i-a venit in minte lui Bill inainte sa le~ine a fost ca nu va uita dH 0 sa traiasca imagine a atat de pregnanta a acelor cizme de cowboy. In plus.

In timp ce incerca sa se strecoare catre coada de la casa de marcat. despre ce s-a intamplat cu tine ~i care a schimbat totul. sotia lui "nu a mai suportat" ~i I-a paras it. . In felul acesta a putut sa ajunga destul de u~or la legumele dintr-un capat al magazinului ~i la produsele lactate din celalalt capat.. a sarit clientul.Imi pare rau. Ce ~tiu este ca indivizii aceia au incercat sa ma jefuiasca ~im-au bi'itut atM de rau ci'ima mir ci'iinca mai sunt in viata.Las-o balta.Jeffrey A. Pentru ca pacientul sau nu era in stare sa povesteasca tot ce i se intamplase.stand mereu cu spatele cat mai aproape de 0 suprafata solida astfel ca nimeni sa nu se poata furi~a in spatele lui. Inainte nu eram a~a. dupa ~aptesprezece ani de casnicie. El a trebuit sa a~tepte cateva minute pana cand culoarul de trecere dintre rafturile din mijloc s-a eliberat complet. . A fost nevoie de trei oameni ca sa-l desparta de el. Mumia de la masa din sufragerie 247 lndividul nu a mai apucat sa-~i termine peroratia. Intr-adevar. N-am mai pomenit a~a ceva . i-a explicat Bill terapeutului. pentru ca. $i bineinteles ca el se comporta cu totul ~i cu totul altfel decM ma comportam eu.Nu ~tiu de ce sunt tot timpul atM de nervos. Dar mai mult nu pot sa-mi amintesc. Sarcina lui Neimeyer era sa-l ajute pe Bill sa-~i refaca memoria ~i sa construiasca 0 semnificatie pentru acel incident sub a ci'irui stapanire inca se mai afIa. E ca ~i cum a~ lua foc pe dinauntru ~i pur ~i simplu explodez. Pornind de la acest prim pas. nu aveti branza Brie? striga un client la casier. vanat mereu de inamic. pentru a se concentra asupra prezentului ~i mai departe. dar la fel stateau lucrurile ~i cu sensuI identitatii.. domnule. .. Poveste~te-mi despre cum era "inainte". daca doriti putern sa sunam la manager ~i sa-l intrebam cand . Bill a surprins 0 conversatie purtata cu voce tare. E ca ~i cum mintea mea ar fi complet invaluita in ceata.Dom'le doctor. E ca ~icum m-a~ uita dimineata in oglinda ~i a~ constata ca individul care ma prive~te de acolo nu aduce deloc cu cel care eram dmdva. nici macar nu ma mai recunosc.Cum adica. a~a de descompusa ~i de fragmentata era memoria lui.. Neimeyer a decis sa aplice 0 tehnica ce ar fi putut sa-i fie de ajutor. Spunand aces tea. a spus Bill. . de~i inainte se lasa foarte rar prada agresivitatii sau maniei. Acesta era un lucru foarte dificil pentru ca Bill nu era in stare sa-~i aminteasci'i ce s-a intamplat ~i cu atat mai putin sa ordoneze intreaga intamplare intr-o povestire coerenta. Franturi de memorie . sa apuce cateva conserve ~i sa se retraga in siguranta catre peretele cu alimente congelate. dar rafturile cu conserve din mijloc s-au dovedit inaccesibiIe pentru el. Nici macar nu-mi dau seama de ce am sarit la individul acela de la magazin. Kottler. Nu pot sa spun decM d am simtit ci'ieram in pericol. Era foarte trist ca Bill nu era in stare nici macar sa spuna 0 poveste coerenta a ceea ce i se intamplase. . Cu siguranta ca infati~area lui era profund schimbata. Nu mai am nici un fel de control. pentru ca apoi sa se aventureze intr-acolo. . a spus tanarul. Am nevoie de branza asta ~i vreau sa 0 cum par chiar acum. Bill devenise atat de capricios ~i de imprevizibil incat. . Jon Carlson ~i a identitaFi lui personale. . a spus el cu 0 voce disperata.Chiar ca nu ~tiu ce se intampla cu mine uneori. asupra unui vii tor mai optimist. Se comporta de pard ar fi fost in jungla. De curand el fusese la un aprozar unde facuse cumparaturi in stilullui obi~nuit .Spui "inainte". Bill s-a repezit la gMullui.Pur ~i simplu nu ~tiu! Nici mikar nu pot sa-mi aduc aminte de tot ce s-a intamplat. cu istoria ~i cu capacitatea lui de a-~i reconstrui viata pe care 0 avusese inainte. scopul sau era sa depa~easca trecutul. in secunda aceea. a observat Neimeyer. Pur ~i simplu nu mai fac fata. Bill a inceput sa planga.

Bill a ales un stilou care era incarcat cu 0 cerneala de un ro~u aprins. s-a uitat sa vada daca Bill este dispus sa continue ~i apoi I-a incurajat sa mai scrie unul. daca reu~im sa punem din nou impreuna piesele. doar ca sa-ti arM des pre ee este yorba. dintre instrumentele de scris care i-au fost oferite. ea ~i cum am alcMui un puzzle? .Ma intreb daca ai putea sa faei acest lucru in continuare. unul dupa altul.Ie yom aranja dupa aceea. De cele mai multe ori.Bill. Kottler. Limba i se itea din gura lui tara dinti. ~tiu ca mi-ai spus 0 serie de lucruri despre atacul ingrozitor prin care ai trecut. . patru sau cinci cartona~e. cand incepem sa povestim ceva.Jeffrey A. Spunand aces tea. pana la viitoarea noastra intalnire tot ce iti vine in minte in legatura cu ceea ce ti s-a intamplat. de fiecare data cand W aduci aminte de ceva. el i-a inmanat lui Neimeyer cartona~ul. noti'md fiecare senzatie vie. $i astfel. Se vedea clar ca era foarte vulnerabil ~i ca avea nevoie sa-~i ia masuri de protectie atunci cand situatia il depa~ea. Bill s-a gandit un moment. plimbandu-se sau facand bai prelungite. Apoi. haide sa completam cateva dintre ele acum. nu mai putem sa intelegem nimic. sa pui pe hartie in zilele care urmeaza. fara sa se lase indemnat prea mult. . Memoria ta in legatura cu asaltul este asemenea unui joc de puzzle iar acum tu vii cu piesele. Pur ~i simplu nu pot sa-mi aduc aminte. astfel di yom putea sa incepem sa Ie punem impreuna ~i sa vedem cum se potrivesc in povestea mai larga a vietii tale. Poate ca asta te-ar ajuta sa-mi spui unele dintre lucrurile pe care tu ai grija sa Ie omiti atunci dlnd poveste~ti altora ce ti s-a intamplat. fiecare sentiment sau imagine a~a cum ii veneau in minte fara nici a ordine anume . Cand Bill a ajuns la vreo zece eartona~e. Lucrand cu el. Prin urmare. -Acum? . E ca ~i cum am pune impreuna piesele unui puzzle. Sunt abordat de patm oameni. presupunand ca se intampla a~a. iar apoi. Apoi a ~ters cuvantul oameni ~i I-a inlocuit cu hoJj. Mumia de la mas a din sufragerie 249 Pentru a-I ajuta sa inceapa. el i-a inmanat lui Bill un teanc cu vreo trei. experientele nefericite din viata noastra pe care Ie suportam cu greu sunt asemenea pieselor unui puzzle care ne-au scapat pe podea. Neimeyer i-a spus sa inchida ochii un moment ~i sa se concentreze asupra uneia dintre prime Ie imagini vizuale pe care poate sa Ie acceseze ~i care are legatura cu atacul. ca cineva care nu este obi~nuit sa scrie prea mult: La Se1'viciu. Jon Carlson . Acesta I-a eitit. ajungem sa refacem intreaga imagine a vietii tale. ascultand muzica clasica. furia lui -.Cand eram copil imi placea sa ma joc cu puzzle-ul. A~adar.Uneori. Dupa un minut. incepe cu primullucru care iti vine in minte despre acea intamplare. daca te simti in stare. Bill era intrigat ~i tulburat de toata aceasta poveste. sa facem 0 lista cu ele. el a inceput sa completeze cartona~ele.Atunci sa incercam sa facem acest lucru acum. Lipsindu-ne 0 parte din piese. scanteierea armei.imaginea fulger a eizmei care ii lovea fata. . Nu trebuie sa te preocupe sa scrii aceste lucruri in ordinea in care au avut loc . pe masura ce iti vin ~i altele in minte. Ma intreb ins a daca nu cumva ne-ar fi de folos acum sa incercam doar sa revizuim mai in amanunt aceasta experienta.Vrei sa spui.Exact. A~ vrea sa scrii pe aceste cartona~e tot ce iti aduci aminte in legatura cu atacul.Da. . Sernnificativ. Neimeyer a aflat ca Bill putea sa fadi fata stresului intr-un mod creativ. ceea ce vreau eu sa facem este sa incepem eu acele parti care in momentul acesta iti sunt cu adevarat clare ~i vii in minte. Bill a deschis ochii ~i a scris cu litere stangace. constatam ca ne vin in minte din ce in ce mai multe detalii. Dupa ce a terminat. . Neimeyer i-a spus: . to ate se iveau haotic din spasmele aducerii aminte. . Pe celelalte poti sa Ie completezi mai incolo. Neimeyer i-a recomandat sa continue sa facii aceste lucruri ca parte a terapiei lui in vederea eliberarii de trecutul traumatizant.Ti-am spus ca nu-mi aduc aminte nimic.

Mi-au pus in ceafa un pistol automat Ruger de 9 milimetri. venea aeasa eu tricicleta de la 0 balta din apropiere.i-a luat avant ~i a sarit pe fata mea. nu era prima data cand Bill fusese victima hartuielilor sau pe punctul de a fi agresat. A? vrea sa inteleg de ce mi s-au intamplat mie toate astea. Inainte sa ma loveasca el a spus.cred ca de vreo douazeci de ori. cei doi au identificat cateva capitole importante din viata trecuta a acestuia. s-a simtit foarte mandl'll de curajul ?i de independenta de care daduse dovada. Au spus: la-I. Ii era foarte teama pentl'll ca nu ?tia ce se va intampla eu el. Nu intelegea de ee parintii lui il abandonasera. Neimeyer spera sa-l ajute pe Bill sa recreeze 0 anumita ordine din acest haos. sa lege amintirile traumei pe care 0 suferise intr-un fel de stl'llctura care sa dea obscurului incident 0 anumita semnificatie. "Dand banda inainte" din nou. Bill a fost dat in custodia unui unehi ?i a unei mEitu?i pe care abia ii euno?tea. i-a spus Billlui Neimeyer la a treia lor ?edinta.or daca a. . Nu puteam sa vad nimic. in final intreaga naratiune suna in felul urmator: 01nd am ajuns la stalp. tatallui a fost electroeutat intr-un accident de munca. ei au ajuns sa discute despre anii tumuHuo?i de liceu. I?i adueea aminte ca in perioada aceea s-a simtit !oarte singur. sa fiu ajutat sa inteleg lucrurile ?i nu doar sa fiu calmat ?i sa mi se dea pastiIe pentru somn. Ma gandeam ca a~ putea sa-l lovesc foarte u. Kottlel~ Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie Cand Bill a venit la urmatoarea ?edinta cu mai multe cartona?e. Cercetarile lui Neimeyer ?i experienta pe care 0 avea cu multi alti pacienti care se luptau cu pierderea identitatii il invatasera ca 0 asemenea procedura reprezenta un prim pas in a intelege trecutul. ?i din care aceasta facea parte. fi putut sa ma ridic. Bill avea amintiri foarte clare. Dupa ce au luat ce au vrut. Neimeyer ?i Bill au trecut mai departe inapoi in timp ajungand la perioada cand aeesta din urma era in clasa a ?asea. il cautasera peste tot. Alcatuind un fel de biografie a lui Bill. Vreau sa spun. Imi aduc aminte flashuri de lumina stralucitoare. AHa data. Am decis ca ar merita sa fiu lovit numai ca sa reu~esc sa-i dau un dos de palma in nas. A?a cum s-a dovedit. el a fost dus undeva departe pentru a fi tratat iar sotia lui I-a insotit.Asta ma face sa ma simt ceva mai bine. Toti indivizii a~tia ma loveau cu picioarele in cap. ei au venit in fuga spre mine ~i m-au inconjurat astfe] ca nu aveam cum sa scap. Pe atunci Bill era un tinta? musculos ?i talentat care juca in Liga Mica.. Pentl'll ca parintii lui urmau sa lipseasca aproape un an. Fiind inca inviata. m-au lovit in cap cu arma ~i am cazut la pamfmt. nenorocitule. Pentru fiecare dintre aceste perioade. el i?i amintea ca intr-o zi. Erau atilt de stralucitoare. De cate ori ma ridicam. Neimeyer I-a indemnat sa Ie aranjeze in ordinea in care s-au petrecut evenimentele ?i sa construiasca legaturi intre aceIe fragmente. \oviturile ma puneau din nou la pamanto Am incercat de mai multe ori . dincolo de asta. M-am hotarat sa fac asta indiferent de urmari. tu.250 Jeffrey A. a-I control a ?i a trece mai departe catre un prezent mult mai echilibrat ?i un viitor plin de speranta.. Imi aduc aminte ca am simtit 0 furie imensa in special fata de eel care sarea cu picioarele pe mine. pe eand avea trei ani. Unul dintre ei care avea cizme de cowboy . Dar nu vreau numai sa reu?esc sa-mi aduc aminte ce s-a intamplat. De exemplu. Parintii lui erau foarte speriati pentru ca. cand Bill avea ?apte ani. Dar Bill i?i adueea de asemenea aminte ci'i. Bill i?i aducea aminte ca fu- Aceasta metoda a "franturilor de memorie" se dovedise utila celor care sufereau de dezorientare ?i de pierderi grave ale identitatii ca urmare a uno I' traume. Neimeyer ?i-a dat seama ca era timpul sa extinda discutia ?i sa se concentreze nu numai asupra traumei care dura de un an ci?i asupra pove?tii uneivieti care dura de patl'llzeci ?i doi de ani.. Continuand prima parte a povestirii mentionata mai devreme. Reconstruind trecutul . In viata lui exista un pattern recurent pe care el voia sa-l inteleaga. Au spus: Ce ai la tine? Am ridicat mi'Hnile.

observand zambetul subtil allui Bill ~i buna dispozitie din vocea sa. a avea incredere versus a nu avea incredere in ceilalti. el a inteles ca atacul traumatizant nu reflecta decat 0 singura tema recurenta. Experienta asta reprezenta 0 exceptie semnificativa in viata de pana atunci a lui Bill. el juca baseball in Liga Mica. Neimeyer a avut grija sa-i atraga atentia asupra faptului ca acesta era un pas important in a restabili legatura cu cei din jur ~i a pune capat exilului de la speda umana pe care Bill ~i-l impusese. Dupa un timp oamenii au preferat sa ma lase in pace. . . Pur ~i simplu m-am dus ~i m-am alaturat unor tipi care jucau pe un teren din apropiere. Bill era foarte mandru de inver~unarea lui. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 253 sese un licean foarte rebel. a spus Bill. a fi in stare sa rationezi versus a te lasa prada furiei. _ Ei bine. Experientele victimizarii sale pe care le-a avut in timpulliceului au contribuit maideparte la dezvoltarea acestui sistem.A~a? Ce vrei sa spui? a intrebat Neimeyer curios. foarte stricte: fiecare lucru era complet bun sau complet rau. Abia dupa ce a completat cartona~ele el ~i-a ad us aminte ca incercase sa riposteze chiar ~i atunci cand se aHa complet imobilizat sub ploaia de lovituri. Aceste conversatii au avut darul sa-l determine pe Bill sa abandoneze imaginea pe care 0 avea des pre viata sa ca fiind una a complotului general in care el juca rolul de victima. Acest fapt era asociat cu alte cateva teme care se impuneau la un moment dat cum ar fi: a avea 0 parere buna despre sine in opozitie cu a avea o parere proasta. a pierde controlul versus a avea control. Acesta a fost scenariul predominant al vietii sale. "partea intunecata a Fortei" care s-a reactualizat in momentul in care a fost atacat. Am dat lovitura. speriat ~ifuries. Aceasta descoperire a fost extrem de importanta pentru el: avusese curajul ~i indrazneala sa se opuna chiar ~i intr-o situatie fara scapare. Ceea ce yom constata este ca el avea tendinta sa-~iimparta evenimentele existentiale potrivit unei dihotomii alb-negru. el nu ~i-a amintit ca in timpul bataii incercase in permanenta sa se ridice. in termenii terapiei narative aceasta reprezenta un "rezultat unic". abandonat.Ripostam impotriva tuturor celor care imi stateau in cale. copil fiind. Bill a ajuns sa asimileze evenimentul respectiv ~i sentimentul identitatii sale din acel moment cu imaginea baietelului de ~apte ani. a fi relaxat versus a fi agitat. a putea sa-ti pastrezi integritatea versus a fi atacat. Nu conta cu cine ma puneam. Initial.Bill a incorporat experienta atacului intr-un sistem comprehensiv pe care el a inceput sa-l construiasca de la varsta de ~apte ani. de felul in care se impotrivea la tot ce-i statea in cale. Trecand in revista episoadele semnificative ale vietii sale. Era un moment inaltator in existenta sa. Kottler. in favoarea unei imagini mult mai cuprinzatoare in care temele majore ale existentei sale erau mult mai complexe ~i mai variate. . Sa ne uitam la felul in care el ~i-a organizat episoadele viepi in functie de 0 serie de teme importante.252 Jeffrey A. Fusese intotdeauna un jucator exceptional. Bill a inceput sa inteleaga ca nu era singura modalitate de a raspunde situatiei critice generate de atac. Majoritatea colegilor 11considerau un nebun singuratic. am jucat primul meu meci de baseball dupa aproape cincisprezece ani. Pentru a face acest lucru el nu s-a multumit sa-i ofere lui Bill interpretarea evenimentu- .Doctore. Neimeyer a fost de-a dreptul uluit de aceasta marturisire nea~teptata. In cele din urma.e yorba de faptul de a fi victimizat ~i de sentimentul abandonului. Era ingrozitor de timid. aproape singura in care el se simtise cu adevarat bun la ceva. chiar daca era yorba de cea mai intunecata. Incercam sa dau pe masura a ceea ce primeam. Neimeyer a descris situatia in termeni constructivi~ti: . Bill a descoperit curand un pattern . Dupa ce a descoperit acest lucru. Finalul pove~tii . Ca urmare a traumei suferite. azi ma simt tare.multe din aspectele vietii lui din trecut se repetau in prezent . care reactualiza perioada in care. Dar acesta nuacopera intreaga poveste a identitatii lui Bill.

individul cu cizme de cowboy ?i singurul pe care Bill apucase sa-l vada bine la fata. dar m-am impacat cu tatal meu. punand la mdoiala credibilitatea sa ca martor. cu ajutorul a doi prieteni. punand-o in balanta cu alternativa unei istorii a sperantei. In felul acesta. doctore. dar. iar Bill a fost obligat sa depuna marturie. . Neimeyer ~i-a dat seama di Billl~i reconstruia viata impreuna cu tatiH lui. Bill a zambit mfmdru.pozitie" ~i sa mearga mai departe? Cine din "echipa" era cel mai convins ca este m stare sa "ajunga acasa"? Punand 1ntr-o maniera metaforica problema continuarii acestor progrese. el a considerat ca pentru ceea ce voia el sa faca in. simtea ca nu mai are nevoie sa-~i pazeasca spatele. In cele din urma. Nu-l mai vazusem de douazeci de ani. din care a executat doar zece. . trebuind sa-?i infrunte atacatorii. dintr-un loc in altul.254 Jeffrey A. . sa strige ~i sa faca efort fizic. dar. . _ M-am gandit. permitand celui care prinde mingea sa stea in spatele lui ~i in general sa se puna intr-o situape m care trebuia sa alerge. Bill nu citise cartea Zen ~i arta fntretinerii spirituale eu ajutaml matacidetei.Nu 0 sa crezi. a fost condamnat la treizeci de ani de il1chisoare. Neimeyer a observat de asemenea un alt indiciu semnificativ al progresului lui continuu: in timpul ~edintei Billi~i tragea scaunul din ce m ce mai departe de perete ~i mai aproape de terapeut. a?a cum se intampla de cele mai multe ori in cazul unor traume severe de o asemenea amploare. ~i sa ma duc sa vizitez cat mai mUlte locuri din tara. infruntand multe dificultati ~i avand 0 serie de aventuri inainte de a se intoarce acasa cu un sentiment reinnoit almcrederii ?i sperantei. dar asta e ceva! Spune-mi mai multe despre acest lucru. legata de frica. m-am intalnit cu el de cateva ori. folosind motocicleta ca pe un mod de a se aventura din nou m lume. Totodata. Nu numai ca a inceput sa se cunoasca dar ~i-a dat seama ca ii placea noul sau mod de a fi.Mda. sa iau nenorocita asta de motocicleHl. Bill a reu~it sa fad fata acestei acuzatii. Nu am mai mers cu ea de vreo douazeci ~i cinci de ani. El se intreba cu voce tare ceanume putea sa indice acest eveniment cu privire la viitorul posibil allui Bill: acum. Totu?i Neimeyer nu a fost atat de mult impresionat de aceste progrese pe cat a fost de faptul ca la a unsprezecea ~edinta Bill I-a anuntat ca 0 sa lipseasca un timp. I~i dorea chiar sa lucreze ca mecanic. Poate chiar de mai mult timp. a?a ca s-a inscris la un program de instruire profesionala pentru mecanici de locomotiva. Curand dupa aceea. A?a cum era de a?teptat.Oh. De?i a continuat sa lucreze cu tati:Hsau. Metafora motocicletei parea profund semnificativa. Bill i-a vorbit lui Neimeyer despre cat de mult ii place sa se ocupe de motocicleta sa. Liderul bandei. ci i-a solicitat acestuia detalii despre felul in care gasise curajul necesar pentru a se expune in public. dar cu siguranta ca acesta era exact genul de calatorie spirituala la care se angajase. a continuat Bill. adl. Neimeyer a reu~it sa-l coopteze pe Billmtr-o discupe pe cat de amuzanta pe atat de serioasa despre istoria dominanta a vietii acestuia. El a umblat prin tara. Am mcercat sa reparam amandoi vechea mea motocicleta Harley. era oare posibil "sa smulga 0 aWl.tandu-?i dantura pe care acum 0 purta fara sa-i mai pese. In cele cateva lungi ~edinte pe care Ie-au avut dupa mtoarcerea sa. vii tor avea nevoie de mai multa pregatire. Bill a mceput sa se intalneasca la 0 cafea cu ni~te indivizi din cartier. Concluzii Rezultatele terapiei lui Bill au fost amestecate. nu numai ca reducea distanta dintre ei. Kottler. izolare ~i slabiciune. cei patruindivizi care I-au atacat au fost adu?i m fata instantei. a~a cum spunea el. 0 buna parte din furia lui a fost reactivata. avocatul apaxarii a incercat sa-l atace. a spus Bill. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 255 lui. Cei1a1tiindivizi s-au ales cu "lovituri peste degete". reintegrarii ~i alegerii. dat fiind ca ajunsese la "prima pozitie" in meciul sau cu paranoia.

Jon Carlson Bill a fost foarte indignat de decizia tribunalului care nu facea dedit sa puna inca 0 data in evidenta nedreptatea din lume. exista atatea religii diferite. Iar acum. A fost nevoie de dl. a spus Bill scuturand din cap.teva interventii chirurgicale pentru a indeparta tesutul canceros. Bill a fost diagnostic at la putin timp dupa aceea cu melanom malign. Mumia de la masa din sufragerie 257 . Neimeyer a fost cuprins de 0 mare admiratie fata de acest om care nu-~i terminase studiile liceale ~i care nici nu citise prea mult la viata lui. iar acest lucru i-a readus in memorie cele mai negre amintiri despre durerea ~isuferinta la care fusese supus doar cu d'itiva ani in urma dind trebuise sa-~i opereze fata ~i mainile.Ei. ~i voeea lui Bill a meeput sa se piarda. i-a spus Billlui Neimeyer intr-una dintre ultimele lor ~edinte. Nimeni nu mai are nici un fel de respect pentru viata umana.. . Adevarul este ca eu cred ca merit cancerul pentru ca nu am reu~it sa duc 0 viata mai buna. . a spus Bill. iar universul mtreg nu a fost creat doar pentru a fi aruncat in aer ~i a fi transformat asHel intr-o gramada de pietre. cancerul. Bill nu a putut sa schimbe ceea ce i se intamplase. . Moartea nu este un lucru pe care 11 a~tept. Am ura asta in mine care a revenit ~i nu 0 sa mai pIece. cea mai grava forma de cancer de piele. dar acum nu mai sunt atat de sigur. Pare nedrept. el a reu~it sa Ie infrunte dand dovada de 0 demnitate rar intalnita. . . a dus Neimeyer pana la capat gandullui Bill. De parca nu ar fi trecut prin destule nenorociri in viata.Eu ~tiu ci'imelanomul 0 sa reapara. Noi nu ne aflam pe acest pamant doar ca sa murim. Acesta este un mod de a ma readuce in sanul bisericii ~i de a acorda atentie lucrurilor care sunt cu adevarat importante. Trei dintre prietenii ~i rudele mele au murit din cauza acestei boli ~i nici unul dintre ei nu a avut vreo ~ansa.Sufletul tau se duce intr-unul din cele doua locuri posibile. Vezi.Sunt atat de exasperat. Kottler. nu ar fi prima data cand trebuie sa infrunt ceva care ma sperie. dar nu este nici ceva inspaimantator.Ei bine. ci el doar a permis sa mi se intample pentru a-mi indrepta atentia catre el. Cine ar putea sa spuna care este cea buna. Incerc sa ma duc la biserica de dUe ori pot ~i am oarecare sperante ca asta va schimba putin situatia. Candva ma gandeam ca 0 sa ajung in rai.$i asta te sperie pe tine? I-a intrebat Neimeyer. toate acestea pe care simt nevoia sa-l aflu.A~a e.Jeffrey A.Dar nu e~ti sigur daca asta este de ajuns. astfel incat in cele din urms. de toata lumea asta nebuna. eea pe care trebuie sa 0 urmezi? . s-a comportat ca un erou luptator aflat intr-o misiune nobila ~i nu ca 0 victima pasiva a carui soarta a fost hotarata de altii. Nu Durnnezeu m-a adus in situatia asta. dar . Ma simt de parca intr-un fel a~ fi atras raul asupra mea. . Pus m fata unor situatii de-a dreptul mgrozitoare. Trebuie sa existe un scop in. La fel a fost ~i cand m-a lasat sa fiu bi'itut de acei indivizi. Povestea asta cu cancerul este de fapt cea care m-a facut sa gandesc in felul acesta.A~adar. dar. cu ajutorullui Neimeyel~ el a rescris textul istoriei sale. Perspectiva ca ai putea muri de cancer? . doctore.. s-a aventurat Neimeyer. Pur ~i simplu nu reu~esc sa-mi potolesc furia care m-a cuprins.Ce crezi ca se intampla dupa moarte? . . e~ti furios pe Durnnezeu pentru ca te-a supus la atata durere in viata ~i chiar in momentul in care ai mceput sa-ti revii ~i sa-ti recapeti controlul ai fost lovit de cancer.

Love este autoarea pi coautoarea unoI' carfi foarte populare. fir-ar sa fie. Doamna doctor Love? Pat Love de urgenta pentru a rezolva infractiunea de la Burger Joint o hipnoza Ie. Barbatul era mie de statura. Dumneavoastra va ocupati de asemenea lucruri.Hipnoza de urgenta? a intrebat Love.nd dragostea unui parinte iti domina viata). Emotional ~ i Incest Syndrome: What to Do When a Parent' Love Rules Your Life (Sindromul incestului emotional: Ce sa faci d\.va sun de la Centrul de Consiliere al universitatii. Un eaz urgent de hipnoza. . .Doamna doctor Pat Love? . Hot Monogamy (Monogamia pasionala). Ce putea sa insemne asta? Ce putea fi atat de presant? De ce ar fi avut nevoie cineva sa inh·e imediat in transa? Din fericire nu a avut de a~teptat prea mult. Mda. Cand ar vrea persoana respectiva sa se programeze? . a carte in care ea discuta despre faptele pi ficpiunile pe care Ie presupun re/afiile stabile.Da. 0 carte care ii ajuti'i pe oameni si'i-?i aline suferinfa provocati'i de dominafia afeetiva a unui pi'irinte How to Ruin a Perfectly Good Relationship (Cum sa ruinezi o relatie perfecta). De cm·and ea urmase un program de pregatire avansata in domeniul hipnozei util pentru practica de elinica dar ~i pentru activitatea didactica. provocatoare ?i creativa. * * . avfutd in vedere ca este yorba de 0 urgenta puteti sa-l trimiteti. $i. CU11l fi: The Truth About Love ar (Adevarul despre iubire). Cu ce va pot fi de folos? . sigur. fericite pi de lunga durata. al ci'irei titlu vorbe?te de la sine. Era incfuttata ca i se ofere a ocazia sa aplice ceea ce invatase. sigur ca da.Acum? a zis Love. eu 0 constitutie firava ~i imbracat cu eeea ce pihea fi un fel de uniforma . Mi s-a spus ca faceti hipnoza. a spus Love cuprinsa de entuziasm. Fusese cineva introdus in transa iar acum nu mai putea sa iasa? Sau poate ca i se spusese unei persoane extrem de sugestionabile ca se aHa intr-un loc friguros iar acum era inghetat bocna. Love era nenl. . mai ales. nu-i a~a? a intrebat innebunita vocea.Este deja pe drum. lmaginatia ei 0 lua razna. Oare ei se a~teptau ca ea sa-l dezghete? . Love este renupi miti'i I1UnU11laipentru carfile sale ci pi pentru prezenfa ei carismatica din media pi conferinfele in circuit.Mumia de la masa din sufragerie CAPITOLUL OPTSPREZECE 259 -Da. Pat era membra a departamentului de consiliere al facultatii care ofere a studentilor dHeva cursuri de hipnoza elinica.Mda. era foarte curio as a sa afle despre ce era yorba. . aveam un caz care necesita atentie imediata. Ea se prezintil drept consilier aca exista cineva camia se potrivepte pelfeet numein proble11le de cuplu susfinfind ca pi-a pierdut de l1lult rabdarea pentru terapia continua. Cinci minute mai tarziu in biroul ei a intrat un tfmar insotit de doua femei.bdatoare sa vada despre cine era vorba.Ne intrebam dadi nu am putea sa-l trimitem chiar acum. acesta este Pat Love..pantaloni kaki .Da. Ea este nonconformisM. Avem un caz urgent de hipnoza ~i ma gfutdeam daca ati putea sa ne ajutati· . un program pentru menfinerea pasiunii in relafiile de lunga durata.

cele doua femei erau deosebit de calme iar mi~carile lor erau foarte lente. Durerea lui era atat de reala ca nu era nici un chip sa se prefaca. a spus el.A~adar. . . a spus el nervos. Kottler. . Pur ~i simplu nu-mi amintesc ce s-a intamplat sau cine ar fi putut sa-i ia.Va vine sa credeti a~a ceva? Nu mi-au dat nici macar 0 ~ansa. . ele incuviintau din cap la unison. te-au concediat? .Nu ai luat banii ~i cu to ate astea te-au concediat. dar el nu a parut sa 0 remarce.Compania are 0 anumita politica. probabil ca e prea tarziu pentru a-mi recapata slujba.Exact. fusta lunga ~ipantofi de tenis. Femeia mai chipe~a a intins mana catre el ~i I-a apucat u~or peste brat. Love il credea pe acel tanar. cu 0 figura de-a dreptul nefericita. .Ei. Toti. dar trei dintre noi au avut 0 idee. ~i eu ~tiu ca nu am luat banii. el s-a intors catre insotitoarele lui care se incruntasera in semn de simpatie. numele meu este Carl ~i lucrez la un restaurant din ora~. Era ceva in infati~area lui care il facea sa apara foarte inocent ~i vulnerabil. .Mda. . a spus bland Love. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 261 ~i 0 cama~a galbuie cu maneci scurte. .Chiar daca nu am sa ma mai intorc acolo. Dar nu i-am luat eu. . Nu conteaza cine a facut acest lucru. ca ~i cand s-ar fi aflat pe punctul de a exploda. . sunt concediati toti cei care au lucrat in tura respectiva. Nu era de mirare ca cele doua femei 11 urmau de parca el ar fi fost in custodia lor.Pare logic. ~i cu ce a~ putea sa te ajut eu? Love se intreba ce avea asta de a face cu hipnoza de urgenta.Dupa cum v-am mai spus. Cele doua femei nu au scos nici 0 yorba lasandu-l pe tanar sa vorbeasca in numele tuturor. -ToW . . Eu sunt cel care raspunde de bani pe tura mea. De~i era mai in varsta arata de parca ar fi fost la ~coala parohiala. Sau. mai bine zis.nd sa treaca la subiect. i-a reamintit Love. Era foarte nerabdator ~i agitat. Daca lipsesc bani. Chiar daca abia il intalnise. .Bine. .260 Jeffrey A. Pe fata lui nu se intrezarea nici 0 umbra de vinovatie sau regrete.Cand au sunat cei de la Centrul de Consiliere. garzile lui de corp? Pareau foarte protectoare. II domina pe tanar cu statura ei impunatoare. a~a ca nu aveau cum sa dispara banii aceia. Carl era pe punctul de a izbucni in lacrimi. surorile sau. Nu a~ lua niciodata bani in felul acesta.Vedeti. nu eu sunt cel care a luat banii. imi placea. mi-au spus ceva despre 0 hipnoza urgenta. Ei nici macar nu incearca sa afle cine este vinovatul. ~i daca nu sunt eu acela atunci trebuie sa fie vorba de unul dintre colegii mei pentru ca numai angajatii au acces la casa de marcat. -Exact. vreau sa-mi restabilesc reputatia.Banii erau acolo. . Zicand acestea.Spune mai departe. poate.Vedeti. nu mai lucrezi acolo? El a dat din cap cu tristete. Imi place munca asta. Erau iubitele lui. Cele doua femei s-au uitat la el ingrijorate.Problema este ca eu am fost la casa tot timpul.De fapt.Au fost furati ni~te bani? a repetat Love. . . Apoi au disparut. Pur ~i simplu ne-au spus sa plecam. a inceput el. . Despre ce este vorba? . a spus Love incerdl. . in timp ce eram de serviciu au fost furati ni~te bani. De fiecare data cand el vorbea.Erai pe punctul de a-mi spune cum crezi ca a~ putea sa te ajut.Mda. Una dintre ele era bine facuta ~i purta 0 bluza de stofulita. . toti sunt considerati responsabili. a spus Love. a spus ellasand sa se inteleaga cat de stupida i se parea lui acea politica: atunci dnd se constata di lipsesc bani. a fost de acord Love.Probabil va intrebati de ce sunt aici. . ~i ce cautau femeile acelea acolo? .Ah. ma intreb de ce sunteti cu totii aici. Spre deosebire de el. Cealalta femeie era mai plinuta ~i foarte inalta.

~titi dumneavoastra. prezenta lor ar fi putut sa puna in pericol capacitatea clientului de a se concentra ~i relaxa. Cele doua femei au incuviintat solemn din cap. Ma supara foarte mult faptul ca cineva ar putea sa creada despre mine ca am furat. cu ce a~ putea sa va ajut pe voi? a intrebat Love dand din cap inspre cele doua femei.A. Iar Martha ~i Mary sunt aici ca sa ma ghideze. ar fi bine sa pui capat ~edintelor alara de consiliere cu sotia mea!" $tiind care sunt obiceiurile locale. intr-o noapte." Pat putea sa-~i imagineze care ar fi fost reactia locala dad s-ar fi aflat ca ea lua parte la proiectii astrale. dar s-a gandit apoi Cel poate unul dintre ei ii va raspunde in cele din urma. mo~tenire de familie.Poate ca a~ putea sa te ajut cu acest lucru. _ Exact. De ce nu ar fi putut sa-l ajute ~i pe acest individ sa afle cine ar fi fost in stare sa ia banii? . in estul indepartat al Texasului. El ~i-a in tins mainile ~i Ie-a luat pe amfmdoua de dupa umeri. unul dintre studentii ei doctorali interni a fost trezit de ni~te bubuituri puternice in u~a ei de la intrare. La aceasta prezentare ea folosise tehnica imaginatiei dirijate. parasesc lumea asta. unnl dintre principiile care stau la baza unei hipnoze solide . . Sarcina noastraeste sa-l aducem inapoi pe pamant. cand intri in trans a. pot sa lucrez chiar ~i a~a. Asta facem noi. . De fapt. Problema e ca de cate ori intru in transa. _ Ele sunt ghizii tai? a intrebat Love din ce in ce mai curioasa. un indiciu. Poate ca in felul acesta mi-a~ aduce aminte de ceva. ele au venit aici ca sa ma ajute. care parca spunea: "Da. .Parase~ti lumea asta? Aceasta afirmatie a surprins-o aUHde mult inca! nu a fost in stare decal sa repete ceea ce spusese el. Love s-a uitat la cele doua femei ~i a observat ca amandoua dadeau din cap in semn de incuviintare. a spus el. De fapt. . N-a~ face niciodata una ca asta. trebuia sa lamureasca problema celor doua insotitoare. cererea lui i se parea intemeiata. a sugerat Love. Erau alibiurile lui sau poate ca se aflau acolo pentru a garanta probitatea lui morala? De~i parea cam ciudat. . Pat s-a hotarat sa 0 lase mai moale ~i sa actioneze cu mai multa precautie.262 Jeffrey A. a spus Love. Ele sunt aici pentru a ma aduce inapoi pe pamant. In plus. Love trata foarte serios ~edintele de hipnoza c1inica ~i nu suporta sa Ie transforme intr-un fel de spectacol. acolo unde se incheie Bible Belt. a intervenit Carl. un incident care ar putea sa ma ajute sa aflu cine a facut asta.Ma intrebam daca ati putea sa ma hipnotizati . _ A~adar. _ A~a e." Mda. Doi dintre spectatorii prezenti s-au ridicat mormaind indignati in timp ce se indreptau spre ie~ire: "Probabil ca in continuare 0 sa 0 vedeti cum fumeaza marihuana ~i face ~edinte de spiritism. Ea ~i-a adus aminte de 0 prezentare pe care 0 facuse cu putin timp in urma. Individul furios de la u~a nu era nimeni altul decat ~eriful din comitatul vecin care venise sa 0 ameninte: "Daca vrei sa nu ai probleme. s-a gandit Love. sa ma duceti inapoi la fiecare moment al turei mele de la inceput pana la sfar~it. a admis el. Ele pareau sa fie nerabdatoare sa-~i indeplineasca misiunea.Ei bine. Kottlel~ Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie _ Oh! Parasesc pamfmtul ~i intru in proiectie astrala. Cu ce crezi dl a~ putea sa te ajut? Nu se adresase tuturor celor prezenti. Corect? I-a intrebat Love pe Carl. tara un motiv c1ar nu avea nici un rost sa ingaduie prezenta a doi observatori.Bine. $titi ce inseamna asta? Pat a incuviintat din cap uluita. Cu putin timp in urma ea hipnotizase 0 femeie pentru a 0 ajuta sa-~i aduca aminte unde pusese un inel foarte pretios. Poate ca ea ar fi reu~it sa-l introduca intr-o stare de transa care sa-l ajute sa-~i aminteasca un mic detaliu sau un indiciu care ar fi putut sa rezolve misterul. Oamenii din acea regiune nu-i priveau cu ochi buni pe cei din afara comunitatii lor care veneau cu obiceiuri straine. Aveau 0 privire foarte increzatoare. parase~ti pamantul ~i intri in proiectie astrala. Inainte de a se ocupa de hipnoza. incantat ca ea parea sa-l inteleaga.

Bine.E m regula acum.cu alte cuvinte.>ama. I se parea ca acest incident trebuia exploatat m detaliu.Suzette luereaza la ghi. Pepper a facut multa mizerie.Uite-l pe Elvis. nu.Ce se intampla acum? I-a mtrebat Love. Mumia de la mas a din sufragerie Pat . .>i-asehimbat atitudinea. a.>ina.Em regula. iar el a continuat sa descrie tura. Haina de mu. Marvin fusese vinovatul.>ipiarda calmul. este unul dintre baietii din tura. In cazul acesta.Spune-mi exact ce se mtampla. Love i-a cerut sa se intoarca in timp. .nu. Pepper. Imi aduc aminte ca dupa aceea am facut tot felul de glume despre asta. Coca-Cola . Blugi stramti.. Era yorba despre 0 alta expozitie cu Elvis? In momentul acela nimic nu putea sa 0 mai surprinda. De-a lund gul acestei relatari. de la tomberon. vada mai bine. Kottler. Elll ajuta pe Elvis. fiind singurul care avusese aeces la .se scurge . Ea le-a cerut tuturor sa se relaxeze ~i sa mchida ochii chiar dad in continuare urma sa se concentreze mai mult asupra lui Carl. a zis Love pe un ton neutru. .E minunat. ..Foarte bine. . Acum. sa folose~ti tot ceea ce iti ofera clientul. . a spus Love. . pacientul venea cu 0 conceptie foarte aparte despre ceea ce l-ar putea ajuta sa se simta m siguranta pe pal'cursul acestei calatorii. Ea I-a purtat in fiecare moment al acelei dupa-amieze intrebandu-l unde era. Haideti sa mcepem.Ies afara. la clipa m care mcepuse tura lui. Ce alteeva mai vezi? . nu e adevaratul Elvis. . Dintr-o data Carl . .Mda. cu trei. Fara salata verde. Poveste. In mod evident.Spune-mi despre Elvis. cine era ea sa-l contrazidi? . Carl a fost m stare sa indice locul pe care-l ocupase fiecare persoana din restaurant. Dar lucrurile mersesera bine pana atunci. .>te-mi mea 0 data ce se intampla. Era surprinsa sa eons tate d el nu era deloc incantat de revelatia pe care 0 avusese m legatura cu rezolvarea misterului. Seamana cu el. Ce face Marvin? . Pur ~i simplu sta acolo. Marvin II serve. De asemenea. cine era prin prejma. El a putut sa-~i aminteasca tot ce s-a mtamplat pana la cel mai mic amanunt. Dr. incuviintand din cap de fiecare data cand erau de acord cu el. . Jon Carlson este utilizarea . a sugerat Pat. Ketchup ~imuraturi. A fost uimita de cat de detaliate erau relatarile lui. . El a clipit din ochi ca . Pepper . Dr. Nu te grabi. .Oh. cele doua femei au stat fara sa scoata nici un cuvant. patru saci foarte grei. Ie~i afara cu patru saci.Bine. Te descurci foarte bine. 0 portie mare de cartofi prajiti. Numarul cinci. Este foarte bine.Ea are probleme eu d'i.>i e fiecare comanda pe care 0 luase. . . ce facea.>aca s-a straduit sa nu-. Daca el credea ca are nevoie de doi ghizi pentru a-I aduce inapoi pe pam ant.>techifle.Cine este Marvin? a mtrebat Pat. Coca-Cola fara gheata.>i aminte de fiecare client .Nu. I-a lini~tit ea indemnandu-l sa continue relatarea. Altceva? .Sta langa casa de marcat. Acum arata inspaimantat.>icum ar fi vrut sa . . . vreau sa te uiti catre restaurant ~i sa-mi spui ee vezi.>eul pentru servit clientii la ma.Foarte bine.>tile. Trebuie sa cUI'at.Cine duce afara gunoiul? . aducandu-. 0 bautura. ce vedea.Jeffrey A.Doar pe Marvin. Dintr-unul picura. ce comenzi a luat. . Love s-a hotarat sa foloseasca 0 inductie generala care era posibil sa functioneze pentru toti trei.>te pentru ca eu trebuie sa incalzesc ni.>iCarl au mers pas cu pas de-a lungul acelei dupa-amieze. Par negru.>i.Eu duc afara gunoiul. iar dintr-unul se scurge Dr.Haide sa ne intoarcem la Elvis pentru un moment. Dupa ce Carl a intrat intr-o trans a adanca..Gunoiul este dus afara. In momentul acesta serve~ti un client. Pentru di nu era sigura cum aveau sa evolueze lucrurile. a continuat Carl. Descrie ce faci afara.Pun sacii m tomberon. Lucreaza cu tine? .

u~or dar ferm. . Dupa aproape patruzeci ~i cinci de seeunde Carl ~i cele doua femei au dat din cap unul dupa aItul. Cand tipul acesta a venit la ea. in calitate de ghizi interstelari ai lui Carl. Atunci dind porne?ti de la ideea ca doar tu ~tii ee este mai bine pentru cei care vin sa-ti ceara ajutorul. Douazeci. .. Acum era degajat ~i chiar zambea. Foarte bine .. este ea e~ti ?i student ?i profesor totodata.sunt in apropiere.A~ vrea sa-mi indici printr-o seuturare de cap. in special de faptul ca I-a identificat pe Marvin ca fiind potentialul hot. iar vocea lui parea sa se estompeze. dar la urma urmei el venise la ea pentru a-i cere un lueru simplu pe care ea putuse sa-l faca. $i I-a admirat pentru ca ~tia ce voia ~i de ce avea nevoie. Love a respirat adanc. cas a de marcat in timp ce Carl fusese plecat. A respectat modul in care el vedea lucrurile. Oar in loc sa arate u~urat el era foarte speriat. Cei trei au fost seo?i din transa. in camera eu doctorul Love. Acum sunt in spatiu. Apoi s-a adresat celor doua femei: . A fost foarte atenta sa actioneze intocmai cum dorea el. nu a facut caz de ceea ce-i cerea. sa puneti fiecare cate 0 mana pe umerii lui . De fapt aceasta a fost una dintre regulile sale terapeutiee principale.Am sa va rog. Ceea ee ii place eel mai muIt in munca de terapeut. Kottler. Love a avut multe de invatat din acest caz. Ea a executat 0 sugestie posthipnotica pentru ca el sa-?i aduea aminte de tot ce au vorbit. spunea Love.. Atunei cand cineva vine la ea. E-adevarat ca unii ar putea sa sustina ca acest individ avea halucinatii. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie lepciunea clientilor sai. Aceasta calatorie in spatiu fusese extenuanta. eand e~ti sigur ca te-ai llLtors eu adevarat pe pamanto Zeee seeunde. El a incuviintat din cap. Ea nu a aflat insa dadi tanarul proaspat intors din spatiu ~i-a reluat munca. Parasesc acest pamant. Sunt una cu universul. ?i nu in ultimul rand cat de important a fost pentru ea sa se increada in inte- .266 Jeffrey A. a spus el incet. Love a inceput sa se impacienteze dar ~i-a adus aminte ea el 0 avertizase ca se va intampla lucrul aeesta. i-a spus Love lui Carl. Nu trebuie deeM sa dati din cap in momentul in care va yeti afla toti trei inapoi pe pamant. Cincisprezece.E timpul sa vina ghizii tai? I-a intrebat ea.Nu trebuie deeM sa te relaxezi ~i sa te simti confortabil ~i in siguranta. intampini dificultati sau eel putin nu reu?e~ti sa-ti fad bine treaba. iar mai Hhziu. ghizii tai. Doar din cauza asta el venise insotit de ghizi. . incearca sa fie foarte atenta la eeea ee-i solicita ~i sa trateze aeest lueru cu maxima seriozitate. Toti trei au pIe cat extrem de multumiti de rezultat. .Incep sa plutesc.. Acum vreau sa-l ghidati inapoi catre pamant. Love a auzit din surse neoficiale ca eei din conducerea restaurantului au reu~it sa-l identifice pe fapta~ eu ajutorullui Carl. Apoi 0 u~oara scuturare din cap.

(Consiliere comunitara ~i privata). a repetat el cu sarcasm. Counseling: A Comprehensive Profession (Consilierea: 0 meserie complexa). ce va aduce aici? i-a chestionat el. Gladding a presupus ca nu putea fi vorba decat de ni~te probleme conjugale minore. Privindu-i doar. dar nu se a~teptase sa-l intiUneasca la un cuplu care putea sa aiba dificuItati minore de acomodare. a raspuns cu 0 voce putemica ce I-a facut pe Sam sa tresara ~i care trebuie sa fi speriat pe oricine se afla pe 0 raza de cativa zeci de metri: . E ca ~i cu cuplurile fictive din romane care. Spune-mi mai exact despre ce este vorba. cum ar fi. Legal. Nu era prima data cand observa acest pattern de pozitionare. Family Therapy: History. . . Gladding a lansat 0 intrebare deschisa ~i benigna. la fel cum fusese cazul cu noii recruti pe care ii instruise candva sau cu jucatorii de golf pe care ii antrena acum la unul din cIuburile regionale din apropiere. ~tiind ca ea va atrage dupa sine un raspuns in masura sa-l informeze cu privire la gravitate a situatiei. Becoming a Counselor: The Light. Adica sa faca ce i se spune. Gladding este profesor de consiliere la Universitatea Wake Forest. Joe. continua sa-ti ramana muIt timp in minte. Theory and Practice (Terapia de familie: lstorie. Professional Issues in the Practice of Marriage and Family Therapy (Probleme €lice. Aproape instantaneu. teorie ~i practica). Sam i-a salutat pe cei doi care se aflau la u~a biroului sau. cine are prioritate la folosirea aparatelor de aerobic sau a gelului de par. Acum. stateau impreuna dar la 0 distanta suficienta pentru a permite unei camionete sa treaca printre ei. Group Work: A Counseling Specialty (Terapia de grup: 0 specialitate a consilierii) ~i Ethical. cum ar fi: Community and Agency Counseling d . Joe. se uita la Sam de parca acesta nu ar fi fost in toate mintile. cu parul blond tuns regulamentar. the Bright. aruncandu-i 0 privire incruntata. el a scris o carte destinatii profesioni~tilor. scris 11lanualein domeniul consilierii psihologice. Ce-i drept. and the Serious (Cum sa ajungi consilier: u~or. Gladding inca Ie mai poarta 0 vie amintire. juridice ~iprofesionale in practica terapiei maritale ~i de familie).Nu se poarta cum trebuie? a intrebat Gladding cat mai bland cu putinta. sotul. Prin urma- . Consilierea ca arta.A~adar. interesant ~i serios). Pentru a-~i testa noua ipoteza.Mumia de la masa din sufragerie re. In acel moment ~i-a dat seama ca dincolo de frumusetea acelor chipuri care se aflau inaintea lui ar fi putut sa se ascunda 0 bestie de problema. 1n acest sens. rumen.Ea nu se poarta cum trebuie. Mula11luelGladding fost destinate cursurilor autori care au te dintre ele au este unul dintre pri11lii de pregatire universitarii. Sam este de ase11leneaspecialist In utilizarea strategiilor creative In 11lunca de consi/iere. fost sergent de instructie. Joe era obi~nuit ca el sa dea ordine iar ceilalti sa-l ascuIte. Acum ai inteles? CAPITOLUL NouAsPREZECE Samuel Gladding Frumoasa si bestia . chiar ~i dupa ce ai terminat de citit cartea. * * * Era vorba de un cuplu care arata nemaipomenit ~i in care cei doi protagoni~ti abia depa~isera treizeci de ani. un fan al golfului ~iun impatimit al sportului. . cand au trecut atatia ani. a mugit el. nu i-ar fi dat niciodata prin cap ca se afla in fata a ceea ce avea sa fie cel mai memorabil caz al sau.Nu se poarta cum trebuie.

Joe. incetand sa se mai comporte ca 0 papu?a. cand am cunoscut-o pe Mona era saraca. . Joe a intervenit. . Kottler. Sunt 0 persoana. Stau toata ziua singura acasa. Uita-te la ea.Bine. m Carolina de Nord. Pur ?i simplu nu asculta. Aceasta ?i-a ferit privirea.. poti sa-mi spui ce crezi tu ca se intampl<\ in mariajul vostru? In tacerea care s-a lasat. Joe I-a mtrerupt din nou. Se vede cIaI' totulla fel ca nasul de pe fata mea. Am scos-o din mizeria aia pe care ea 0 nu~ea familie ?i am invatat-o sa se poarte ca 0 femeie stilata. Noi nu mai facem sex! Ei nu-i place sa iasa in ora? sau sa faca ceva. El s-a mi?cat amenintator in direcjia lui Sam?i a latrat vizibil nemultumit: . Eu am facut-o ceea ce este azi. s-a simjit mcurcat pentru ca nu reu?ea sa-?i dea seama m ce consta problema pe care Joe 0 invocase ?i care ar putea fi rolul Monei in aceasta relatie. Nu mai pot sa ajung pana la ea. sotia lui Joe. care arata ca 0 jucarie preferata pastrata in dulap ?i scoasa numai la ocazii speciale. a intervenit Joe.nimic m schimb. Mona. slaba ?i sfioasa. Oaca ne luam 0 pisica sau un caine 0 sa se umple casa se par. crezi ca motivul pentru ati venit la terapie este faptul ca nu te porti cum trebuie? Inainte ca ea sa apuce sa raspunda.Ce faci? Eu sunt cel care te-a sunat. Parea speriata. Nu avea cIasa. In timp ce Joe spunea aceste lucruri..Ma mtreb. Mona. Eu sunt sursa de informatii aid.. Mona ?i-a incrud?at bratele ?i a scos limba la sotul ei. Inainte ca Gladding sa apuce sa 0 invite pe Mona sa vorbeasca. de?i era tentat sa faca a?a.lubito. Nici macar nu mai este preocupata de felul cum arata! Mie imi place ca sojia mea sa arate bine atunci cand ies in lume cu ea. ea s-a imbato?at precum un soldat care ia pozijie de drepti. a incercat Gladding sa-l tempereze. Nici macaI' nu ma lasa sa-mi iau o pisica sau un caine. 0 dovada graitoare. Am relatii cu 0 serie de oameni importanji din acest ora?.>tiica animalele fac mizerie. Avea un par blond care-i cadea cu multa grajie pe umeri. de parca Hecare ?uvita in parte ar fi fost aranjata. a spus Joe. Vreau sa-ti mai spun ceva. . multumesc. Oar de indata ce sotul ei a privit-o mtr-un anume fel. . iar ea trebuie sa vrea la randul ei acest lucru atat pentru mine cat ?i pentru ea msa?i. Nu e nevoie sa o intrebi ceva. iar sojia mea trebuie sa arate bine cand e cu mine. urmand ca apoi sa se intoarca la Joe cu revelatia ca a inteles ceea ce acesta incerca sa-i spuna.E nevoie sa-ji spun pe litere? s-a rastit Joe. mai ales daca . se gandea Gladding. . daca tu . Avea 0 voce autoritara care ii aducea aminte lui Gladding de vremea cand i~i facea armata la Fort Bragg.A?adar. . Machiajul ei era fara nici un cusur iar hainele pe care Ie purta pareau alese de un expert dintr-un magazin de lux din New York in vederea unei prezentari de moda. . Nu era in nid un caz 0 femeie sofisticata. nu un obiect! . neluand in seama ultima ei afirmajie. Ochii alba?tri ?i corpul ei zvelt erau absolut remarcabili.Uite ce e. i-a spus el prudent lui Joe.El vrea pur ?i simplu totul dar nu oferi!.Nu cred ca am inteles prea bine ce ai spus. dar tara accent britanic. E cIar ca nu-i mai pasa. Uite care sunt principalele mele plangeri. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 271 Inainte de a raspunde. Era un fel de Eliza Oolittle. Joe il invitase sa examineze aceasta papu?a de porte Ian numita Mona. . Apreciez faptul ca ai venit sa ceri ajutor in problemele legate de casnicia ta ?i ca ti-ai expus punctul de vedere in leg atura cu ceea ce se petrece intre voi. Oar ea prezenta imaginea perfecjiunii ?i dincolo de calitatiIe fizice cu care 0 inzestrase natura. Mona a mceput sa vorbeasca mcet dar ferm: . a maturitatii cuplului ?i a respectului pe care Mona il avea fata de Joe. Oar in timp ce se uita la Mona. a spus Gladding. . Oar chiar ?i intr-un asemenea moment tension at era imposibil sa nu observi ca Mona era 0 femeie foarte frumoasa. Gladding s-a abtinut sa nu se zgaiasca la nasul lui Joe.270 Jeffrey A.. Oar trebuie neaparat sa aud lucrurile astea ?i de la sotia ta. unde a avut parte de 0 astfel de atmosfera tensionata?i inhibatoare. Gladding s-a uitat la Mona. Mona.Nu am terminat.

El a aflat ca Joe ~i Mona erau casatoriti de ~ase ani ~i ca. da-mi voie sa-ti spun dupa el.. ~tii ca fac asta doar pentru ca tin la tine. dupa care. Joe se agita din ce in ce mai nervos pe scaun. desert .Imi cer scuze Joe. Vreau ca locuinta noastra sa fie . . iar ea trebuie sa inteleaga acest lucru ~i sa se supuna. Asta nu este tot.Continua. Joe a dat din cap dezamagit. a spus Joe. soldatule! Mona se dezlantuise. Dar crezi ca imi multume?te? Nu! Ea doar . Este sotia mea. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 273 . Femeia asta ar trebui sa fie recunoscatoare pentru tot ce am facut pentru ea. Mai mult decat orice altceva. Fata lui rotofeie devenea din ce in ce mai ro~iatica. Ei bine. $i cu fiecare plangere pe care ea 0 avansa.40. ~i mancarea trebuie sa fie fierbinte ~i gustoasa. s-a uitat fix inainte. a spus Mona. dar cred ca Mona spunea ceva important. I~i pune manu~i albe la fel ca cei din armata ~i verifica daca este praf pe rafturi ~i prin alte locuri. daca poti sa crezi a~a ceva. Mona nu mai voia sa fie supusa. Fiecare parte a fiintei ei este a mea. a scos din nou limba la el.Nu e deloc drept.Nu mai am nimic de spus. iubito..~i toate astea trebuie sa fie pe masa in fiecare seara la ora 6. Exact la 6. doua de legume (nu numai una). a indemnat-o Sam. .Nu ai terminat inca? s-a adresat el vehement Monei. Nu la 6. Ea era deci- . a zis Joe dand din cap dezgustat. . ca 0 femeie sa se poarte in felul acesta.Ar trebui sa fiu recunoscatoare? Ar trebui sa fiu recunoscatoare pentru ca m-ai tratat ca pe un obiect? Ar trebui sa fiu recunoscatoare pentru faptul ca imi alegi pana ?i hainele cu care ma imbrac ~i imi verifici machiajul in fiecare zi? Pentru felul in care ma urmare?ti ?i te uiti la mine in fiecare secunda? Pentru modul in care mi-ai organizat viata pana la cel mai mic detaliu? Nu cred. Ai auzit ce vrea el. . M-am casatorit cu ea.. Spuneai ca te simti singura ~i ca e~ti apreciata doar pentru felul in care arati ~i te porti in anumite ocazii.Stai putin. paine. certurile dintre ei erau din ce in ce mai aprinse.Vezi. . in ultimul timp. . Este proprietatea mea. Gladding a strans mai multe informatii despre relatia lor.Iubito. Ma trateaza ea pe un reerut pe care crede ca trebuie sa-l tina la respect pentru ca este mai mare in grad.Inteleg ca iti este greu sL. Dar in cele din urma Joe a reu~it sa se mentina in limite rezonabile. . a inceput Gladding. I-a intrerupt Gladding. Nu la 6.35. Vezi cum ma trateaza? .Da! aproape ca a strigat ea. La un moment dat Gladding a crezut ca 0 sa explodeze. Se duee sa vada daca paturile sunt facute cum trebuie.. Vreau sa arati cat se poate de bine. a replicat ea bosumflata. Am salvat-o din eel mai ingrozitor loc pe care ti-1 poti imagina ~i am facut din ea 0 fiinta adorabila.30. facand ca discutia sa devina ~i mai aprinsa. m-a transformat in ceea ce el nume~te 0 "fiinta admirabila". Imi apartine. dupa care s-a uitat la Gladding cu 0 figura aproape disperata. a izbucnit Mona intrezarind in discutia eu Sam 0 oportunitate de a-~i ca~tiga un aliat. asigurandu-se ca Joe 0 vede. Am mvatat-o cum sa tina casa curata ?i sa gi'iteasca bine. Mona ~i-a ineruci~at bratele.Acum intelegi despre ce vorbeam? Spiritele se infierbanta In primele ?edinte. Joe inspecteaza casa in fiecare zi. Kottler. Nu voia sa-i ia parte a ci doar sa 0 asigure ca este ascultata. . dand de inteles ca acum era randullui. cu exceptia momentelor in care mormaielile lui dezaprobatoare se auzeau precum rafalele de gloante menite sa reduca la tacere forta ce se dezli'mtuise impotriva lui. Ai idee cata mancare am aruncat la gunoi numai pentru ca nu era pe placul acestui sergent? Mona a continuat sa enumere cu inver~unare ordinele pe care trebuia sa Ie execute.35. trebuie sa-i pregatesc manearurile lui dupa planul pe care il afi~eaza in fiecare saptamana: 0 portie de carne. nu numai eu trebuie sa fiu frumoasa ~i stralucitoare ca 0 moneda nou-nouta ci ~i casa in care loeuim.. . El e convins ca are dreptul sa faca asta pentru ca.272 Jeffrey A. ~i acest lucru nu avea legatura cu creaturile cu blana. printre altele. .

Ea nu era numai proprietatea dar ~i obsesia lui. el i~i dadea seama ca Joe ~i Mona aveau 0 viata impreuna care merita sa fie salvata. . Sa fi fost vreun motiv ascuns? In timp ce se intorcea la treburile lui de sfar~it de saptamana. In curand avea sa descopre ca telefonul Monei fusese de fapt 0 IIchemare la arme" . de ce m-ai sunat acasa? a intrebat-o in cele din urma Gladding dupa ce 0 ascultase vreo zece minute. Revelatia s-a ivit la urmatoarea ~edinta. intr-un fel. Viata lui Joe fusese intotdeauna animata de dorinta de a ca~tiga. Mona era acum ca un vulcan care tocmai a erupt. punand 0 intrebare sau facand un comentariu. generand un sfar~it exploziv al mariajului ei. De-a lungul carierei sale militare obtinuse 0 serie de distinctii ~i. Nu avea nici un sens. Mona a inceput imediat sa vorbeasca. care trebuia sa atinga perfectiunea imaginata de el. Era extrem de preocupat de hainele pe care ea trebuia sa Ie poarte. El sustinea ca ea a devenit indisciplinata ~i ca nu-i mai recunoa~te superioritatea in rang. Mona avea un rol important in acest proces. aparent fara nici un scop. Dupa asta Mona a inchis brusc. pe ~emineu. De obicei Gladding era cel care dadea tonul ~edintelor cu cei doi. Deoarece ii sfatuise pe cei doi soti sa-l sune numai in caz de urgenta. La randul ei. el s-a gandit imediat ca se intamplase ceva gray. imediat ce Mona ~i Joe s-au instalat in biroullui Gladding. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 275 sa sa-~i infrunte sotul. De data aceasta insa. Era manat de dorinta de a acumula cat mai multe victorii. . ne vedem spre sfar~itul saptamanii. Aceasta numai dadi Joe ar fi ajuns sa admita ca acum era tot atat de neajutorat pe cat fusese ~i Mona in momentul in care 0 cunoscu- se. el a constatat ca nu era nimic din toate acestea. Gladding 0 admira pentru faptul ca se hotarase sa-l infrunte pe acest individ extrem de pretentios ~i de autoritar. Apoi Joe a inceput sa-~i petreaca ore intregi pentru a se asigura ca 9i casa pe care 0 intretinea ea ~imancarurile pe care Ie gatea erau tot atat de perfecte ca ~i ea. Mona era cel mai valoros dintre trofeele sale. Pe de alta parte. dovezi ale talentului sau de jucator. Inspecta casa inainte sa pIece. iar 0 data pe saptamana i~i cantarea sotia pentru a se asigura ca-~i men tine greutatea ideala. Originea lui modesta il facuse sa aiba probleme cu respectul de sine.Ah. Ea putea sa-~i directioneze constructiv furia care 0 cup rinsese sau sa 0 lase sa erupa pur ~i simplu. Pentru Gladding.~i totu~i. Oare Joe iti pierduse cumpatul ~i i~i biituse sotia neascultatoare? Oare Mona pusese otrava pentru ~oareci in mancarea lui Joe? Dar in timp ce 0 asculta pe Mona. Pur ~i simplu ea nu mai voia sa accepte aceasta situatie ~i. vorbesc cu cineva ~i eram sigura ca tu 0 sa ma asculti. Primii ani de casnicie i-a dedicat infati~arii Monei. Acum. chiar fusese citat ca cel mai bun sergent de instructie din batalion. Oricum. Gladding era din ce in ce mai nelamurit. Aceste probleme se adanceau pe zi ce trecea. cand era suporter de golf. Avea convingerea ca merita mai multa libertate ~i respect.274 Jeffrey A. de cateva ori. Despre ce naiba putea sa fie yorba? s-a intrebat Gladding. Raspunsulla aceasta dilema a venit brusc ~iintr-un mod nea~teptat in intervalul dintre cea de a ~asea ~i cea de-a ~aptea ~edinta. Intr-o sambiHa dimineata. motiv pentru care avea nevoie de Mona a~a cum un alcoolic are nevoie de bautura. la sfar~itul saptamanii pleca in turneu. Pentru el barbatia consta in a fi cel mai bun in tot ceea ce facioAceasta presupunea printre altele sa te casatore~ti cu cea mai frumoasa femeie. Pur ~i simplu am simtit nevoia sa. Kottler. El 0 etala de cate ori avea ocazia. nu se multumea doar sa-i invete pe altii acest joc. Te intreb asta pentru ca mi-ai vorbit despre 0 gramada de lucruri dar nu ~i despre motivul telefonului tau. Acasa. iar acest lucru il scotea din minti pe Joe. Hartuiala . imi eer scuze pentru asta. . Mona i-a dat telefon lui Gladding. Mona nu facea decat sa sporovaiasca despre tot felul de lucruri banale. se aflau expuse trofeele pe care Ie obtinuse. Frumusetea ~i ~armul ei il faceau sa se simta important. Gestul ei fusese complet neobi~nuit.

Jon Carlson -In primul rand. dar. Ea i~i obtinuse independenta transformand conversatia inocenta pe care ei doi 0 avusesera la telefon intr-un adevarat atac. ai innebunit? Ei bine. se aHa intr-o stare de stupoare absoluta. . Cu toate acestea. . intorcandu-se catre Mona: Noi doi am vorbit saptamana trecuta. Fara prea multa valva. a ajuns foarte repede sa-\. Gladding s-a uitat precaut in jur pentru a gasi 0 cale de a ajunge mai repede la telefon sau la u?a.i Sam au ramas amandoi cu gura cascata. ea s-a ridicat de pe scaun. simtindu-se ca \. Frumoasa s-a transformat intr-o bestie. Kottler. Tot ce a putut sa-\. Apoi.i speriat.Jeffrey A.i mine.i aduca aminte a fost ca ea se lansase la telefon intr-o tirada nesfar\. In felul acesta ea ~i-a luat ramas-bun de la cei doi.ise. nesigura \. Se pare ca toate astea au legatura cu sentimentele tale de inferioritate. Era inmarmurit \. . Joe \. E ridieol! Mona. domnule doctor. E adevarat ca am vorbit cu Mona. eu nu am facut altceva decat sa te as cult.ie de vreme ce i?i hartuia atat sotul cat ?i terapeutul.i. ea a acaparat intreaga scena ~i ~i-a declarat victoria parasind campul de lupta.Of. La fel ca \.i Invin- sa. Gladding a fost nevoit sa-l asculte pe Joe care se lansase intr-o serie de amenintari ~i injuraturi care mai de care mai picante. Apoi s-a intors acuzator catre Gladding.i s-a Indreptat incet dar ferm catre u\. Sam ~i-a dat seama ca Mona I-a tras pe sfoara. .L-ai sunat fara sa-mi ceri voie? a interagat-o Joe pe sotia lui.)iel a fost de acord cu mine ca e\'ti 0 persoana foarte autoritara. Mona chiar ca era nebuna. am de gand sa mananc inca 0 cutie de ciocolata. Era 0 experienta foarte dureraasa.Cum indrazne?ti! a izbucnit Joe. In privinta asta. vreau sa-ti multumesc. . dand in vileag mariajullor a\. domnuIe doctor Gladding. dezonorant.Cum ai putut sa-mi faei una ca asta? I-a acuzat Joe pe Sam. Joe parea sa nu dea nici un semn ca ar avea o asemenea intentie ?i.i care nu lasau sa se vada ce se af1a inauntru. Mona a simtit gustul dulce al victoriei pe care 0 ca~tigase in urma atacului sau prin surprindere.Nu. Sincer. daca . a spus ea uitandu-se cu inteles catre sotul ei.)iin plus. De fapt tu nu ai spus nimic.t.Exact! L-am sunat! a replicat ea. a zis ea. . "Am discutat despre Joe? La ce se referea?" s-a gandit Gladding. Inainte ca el sa poata replica. t. Ieri am mancat 0 cutie intreaga de eiocolata ?i m-am ingra?at cu un kilogram! Cand 0 sa ajung acasa azi. a spus ea pe un ton mieras. In cele din urma am pus capat con versatiei cu tine pentru ca nu era nimic urgent. daca iti mai aminte?ti. Autoritatea lui Joe fusese atacata \. a continuat ea adresandu-se de data aceasta direct sotului ei. Hartuiala lui Mona reu\. ~i-a netezit cutele fustei ~ifonate \. lipsit de respect ?i de-a dreptul dezgustator! ... ilegaI. Tu ai pus-o sa faca asta? Tu m-ai tradat in feIul asta? Ai facut un lucru imoraI. Gladding incepuse sa se intrebe serios daca nu cumva Joe 0 sa se intoarca fizic impotriva lui.ita despre cat de mult trebuia sa munceasca pentru a pune casa la punct in vederea urmatoarei inspectii.i dea seama ce Jel de persoana e\'ti.ti eel care are probleme.a.)inu 0 sa poti sa ma impiediei in niei un fel! . el a fost de acord cu mine ca tu e\. Daca nu te-ai simti atat de nelalocul tau ca om.Despre ce vorbe?ti? a urlat el. Am avut impresia ca nu vrei decat sa reciti plangerile pe care de altfelle-ai mentionat la ?edintele trecute.a cum era: 0 capcana cu peretii exteriori bine conturati \. .i cum ar fi pierdut controlul asupra Monei ?i a lui insu\. . t. e?ti prea modest. mai mult decat orice. m-ai ajutat mai mult decat orieine. iar acum nebunia ei se transformase in ticalo\. Revenindu-~i cu greu dupa aceasta agresiune verbala. a incercat Sam sa explice pentru a pune capat ace lei situatii. nu. dar la modul verbal. mai ales ca to- Mumia de la masa din sufragerie 277 tul se intamplase atat de repede ?i cu atata inver\. t.i demna de mila.)imai vrei sa ?tii ceva? a tipat Mona Ia Joe.Ce? a mugit Joe. Cum ai putut sa 0 intorei in halul asta impotriva mea? Inainte sa raspunda.unare. precum eineva care se retragea din mijlocul unei batalii pentru care nu era pregatit. pentru ca ai acceptat sa disc uti cu mine despre Joe. a?a cum procedase ?i Mona.

Joe reu?ea sa scoata bestia din fiecare dintre frumusetile lui. De?i a continuat sa-?i etaleze cu mandrie realizarile lui. Gladding a aflat de asemenea ca Joe nu s-a mai dus niciodata la consiliere maritala ?i nici una din sotiile lui nu ?i-a reca?tigat libertatea in urma vreunei hartuieli terapeutice. La un moment dat. ea a inceput un nou stil de viata. Gladding a constatat ca Joe se casatorise de trei ori ~i divortase de tot atatea. Ea reu?ise sa faca minuni din acea convorbire telefonica /Ide nimic". ~i se ingra?ase destul de multo Cu toate aces tea. Recordul divorturilor lui Joe dovedea ca ii era destul de greu sa-?i pastreze recrutii 0 data ce ace?tia dobandeau un anumit grad de sofisticare. Gladding a fost foarte surprins de cat de mult se schimbase. intr-un magazin. el nu a mers niciodata pana la radacina pattern-urilor lui de interactiune.Jeffrey A. Cat despre Joe. Mona a zambit cand I-a vazut pe Gladding. In timp. cel putin nu in biroullui. a?a cum se mtamplase ?i in cazul Monei. Mumia de la masa din sufragerie 279 Dupa cearHi Gladding nu a mai revazut niciadata acel cuplu. Mai tarziu el a aflat ca mca mainte de ultima ?edinta de terapie. Ultima data cand a facut numaratoarea. Joe a ie?it trantind cu atata putere u?a in urma lui incat peretii au mceput sa vibreze. In ce-l prive?te pe Gladding. El spunea ca golful a de venit pentru ella fel de important ca ?i femeile. In timp ce injura de mama focului. EI s-a ridicat ?i s-a indreptat catre aceea?i u?a pe care ie?ise satia lui cu cateva minute mai devreme. De asemenea. Astfel a putut sa cons tate inca 0 data ce strateg talentat se dovedise acea femeie. Mona i?i dusese toate hainele de acasa. Mona s-a recasatorit. a devenit un cititor pasionat al istoriei Razboiului Civil. fara sa mai spuna nimic. Se pare ca acest lucru i-a imbogatit strategiile ?i perceptiile terapeutice intr-un mod nea?teptat. Fiecare persoana recrutata pentru mariaj era tfmara ?i draguta dar nesofisticata. El a avut grija sa intareasca regula telefoanelar de urgenta. De fapt. parasindu-l pe Joe iar mai tarziu divortand. venele de pe gat ?i frunte i se mgro?asera ?i pulsau cu rapiditate. de parca se scursese din el toata energia. ~i toate proveneau dintr-o zona rurala ?i nu aveau prea multa ?coala. Sub pretextul ca avea nevoie de ajutor. Jon Carlson pe care Ie adunase probabil de-a lungul carierei lui de sergent de instructie. De?i nu ?i-au spus nid un cuvant. In plus. . Mobilizandu-?i ultimele rama?ite de energie. se pare ca 0 singura hartuiala i-a fost de ajuns. parea fericita. Batranul sold at Joe nu a mvatat niciodata sa foloseasca noi modalitati de a-?i controla consoartele ?i pe sine insu?i. Era cu baietelul ei de varsta pre?colara caruia tocmai ii cumpara 0 jucarie GI Joe. Se pare ca in timp el a devenit ceva mai tolerant ?i chiar a renuntat la pattern-urile lui de interactiune. Gladding a intalnit-o cativa ani mai tarziu. Inca mai era 0 femeie atragatoare. s-ar putea spune ca. Lectura aceasta I-a ajutat sa inteleaga mai bine strategiile implicate in razboiul purtat impotriva unui opresor real sau care este doarperceput in acest fel. ofere a cuplurilor pe care Ie avea la terapie numerele de telefon de la cateva linii de urgenta. Kottler. Joe a ramas cu gura deschisa. Dar cuvintele erau in van. el s-a apucat sa colectioneze neveste la fel cum procedase cu trofeele de golf. dar era nemachiata iar imbracamintea ei era obi~nuita.

avand unele probleme atat la serviciu cat ~i cu sanatatea. Era un antreprenor plin de succes ~ifoarte bogat. care 11 insotea in acea excursie.' Concious Loving (Dragostea con~tienHi)pi The Conscious Heart (Inima con~tienta). aptitudinile comunicalionale ?i utilizarea con?tiinlei corporale. au constatat ca aceste ~edinte concentrate sunt eficiente. . Kathlyn. In 11lunca sa terapeuticii el combinii concentrarea spiritualii. Dar in cursul interviului pe care I-a avut cu acel domn. iar pe de aHa parte. de fapt. . De fapt. cand timpul este limitat sau cand se ive~te vreo criza. indiciindu-le sii ia in considerare 0 serie de probleme.Mumia de la masa din sufragerie * CAPITOLUL DouAzECI 281 * * Gay Hendricks Minciuna care se ascundea in spatele lui rado. care presupune douii panii la trei ?edinle pe saptiimanii in loc de obisnuita sedintii siiptiimanalii. consilier asociat. De asemenea. Gay este aproape tot timpul in mipcare. a spus Hendricks. Avea dureri cronice de spat~ care se agravasera atat de mult incat i se recomandase sa se opereze. erau pe cale de a-~iconstrui casa visurilor lor. in timp ce traversa l11unlii spre Santa Barbara. Ei ciiliitoresc foarte mult organiziind workshop-uri despre ceea ce trebuie sa facem pentru a triii intr-un mod mult mai responsabil. terminand de multe ori spre dimineata. practica terapia re/afii/or de cuay Hendricks este profesor la Uni1'ersitatea din Coloplu ?i este autorul unor best-seller-uri despre dragoste pi relaliile de cuplu. se parea ca lucruriIe merg bine intre ei.. a respiraliei ?i a mi?carii.pe de 0 parte se intampIa foarte rar ca ei sa stea in ora~ 0 perioada mai lunga de timp. el practicii terapia intensivil. Uneori.La prima vedere. Tommy era casatorit de douazeci de ani cu cea de a doua sotie a sa. cum arfi: Care sunt calitiilile pe care Ie ad11lircell11ai inuit la partenerulmeu? Cum a? putea sii apreciez mai bine aceste calitiili? Ce pot sii fac ca sa fiu apreciat mai mult ?i ca relalia mea sii prospere? Hendricks lucreaza impreuna cu solia lui. Gay a descoperit ca in doar cateva zile poate sa faca mai multe progrese decat pot sa faca altii intr-un an. astfel cii acest interviu i-a fost luat prin telefonulmobil. a~aca cei doi soti stateau foarte bine din pund de vedere financiar. el ajutii cuplurile sii-?i dezvolte re/aliile intime. ei pot sa lucreze impreuna chiar ~idouazeci ~i patru de ore neintrerupte. ambeIe fiind axate pe problemele increderii ~i fidelitatii in casnicie. In carlile sale. a reie~itfoarte limpede ca acesta era nefericit. Aceastii inseamnii ca e/ ii ajutii pe oameni sii-?i conecteze experienla somaticii la dezvoltarea personalitiilii ?i a relaliilor cu ceilalli. Care este acea minciuna pe care ai pastrat-o in corpu! tau? Primul dintre cazuri a aparut cand un barbat care facea parte dintr-un grup de oameni de afaceri a venit sa lucreze cateva zile cu Hendricks la alcatuirea unei echipe. EI ~i sotia lui lucreaza adesea cu cupluri care din dind in cand iau avionul pana la ei pentru a experimenta vreme de cateva zile terapia intensiva oferita de cei doi soti. Ei prefera acest mod de lucru pentru ca. § Hendricks a dorit sa vorbeasca despre doua cazuri.

Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie tul revelator. la naiba. Hendricks nu sea~tepta ea Tommy sa raspunda. cu toate ca marturisise ca avea 0 relatie cu 0 aHa femeie. Potrivit aeesteia. Caitlan. Daca putem sa obtinem 0 reactie aUit de puternica punand 0 intrebare de genul acesta. In cele din urma. pentru 0 ~edinta mai lunga.ra. "Ma intrebam". Hendricks era convins ca intre problemele psihologice ~i simptomele fizice exista 0 conexiune foarte stransa. Tommy ar fi putut "sa fi dat ceva la spate" candva. Eu Ie spun mereu studentilor mei ea acesta este momentul pentru care terapeutii i~i primesc plata. Oar felul in care reactioneaza ei este de-a drep- Confesiunea In urmatoarea ora. a spus Hendricks. . Intr-un fel situatia este asemanatoare cu aceea a vanzatorilor care sunt platiti pentru momentul in care cumparatorul spune: "Nu. In cazul acesta. Hendricks a continuat sa-l preseze pe Tommy pe aceasta tema. luat prin surprindere. atilt din pund de vedere fizic dH ~i psihic.ce-i drept. Bineinteles. E! i-a explicat apoi ipoteza lul. spunand foarte multe despre personalitatea lor. a explicat Hendricks. nu numai ca nu ducea la nimic bun dar parea chiar sa inrautateasca Iucrurile. nu pentru asta am venit aici. . Deocamdata.282 Jeffrey A. credea ca 0 singura intrebare importanta ar fi fost suficienta pentru a dezvalui originile durerii de spate a lui Tommy. la randullor.0 data ce a fost dispus sa admita ca minte ~i sa-i marturiseasca sotiei lui adevarul. ei au inceput cu 0 intrebare pe care obi~nuiau sa 0 puna pentru a afla gradul de angajare al pacientului: "E~ti hotarat sa-ti tratezi durerea de spate?" "Ei". Interesant era ca el a inceput sa aiba dureride spate din momentul in care a debutat aceasta aventura. nouazeci ~i noua la suta din cei intrebati refuzasa-~i deschida sufletul ~i sa raspunda la ea. Abia pot sa ma mai mi~c. in terapie momentul pentru care suntem platiti este atunci cand clientul se incapataneaza sa spuna: "Nu. oarnenii vor raspunde la aceasta intrebare prin acela~i mecanism pe care I-au folosit de-a lungul vietii lor pentru a-~i satisface nevoile ~i pentru a se apara de durere. Gay ~i Kathlyn obi~nuiau sa lucreze eu cuplurile intr-o maniera foarte simpla. nu vreau sa cum par asta!" Ei bine. am sa fac tot ce trebuie pentru a scapa de nenorocita asta de durere. Incepuse sa se inro~easca u~or la fata. iar acum era pur ~i simplu exasperat ca trupul sau il trada in felul acesta. aici te afli pe un drum gre~it"." . orice ar fi fost aceasta. Kottler. Acesta este un moment pe care il savurez pentru ca ~tiu ca tocmai mi s-a ivit 0 cale de acces. iar acest lucru sala~luia de atunci in spatele lui. Dupa ce i-au poftit in birou pe Tommy ~i pe sotia lui. ~i. pot sa resimta durerea psihica in spate. Oar. . mda. "Vrei sa spui ca sunt un mincinos?" "Nici vorba". lui i-a fost frica sa vorbeasca despre aeest lucru pentru ca ~tia ca sotia lui se va supa. a zis Hendricks. clientul sau a inceput sa cedeze ~i a marturisit . "ce minciuna ai tinut in tine in ultimii ani din moment ce ai ineeput sa simti durerea de spate?" "Cum?" a spus Tommy. Hendricks crede di a~a cum pisicilor ~icainilor li se ridica blana de pe spate atunci cand sunt intaratati.Cand pui 0 intrebare dura ca aceasta. "de fapt. fara tragere de inima . Exista totu~i riscul ca aceasta chestionare sa fie luata drept inoportuna ~i amenintatoare. dar. I-a explicat ca ceea ce facea el.Aceasta reactie mi-a dat de ~tire imediat di ma aflu pe drumul cel bun. a inceput Hendricks cu grija. ~i oamenii. atunci ~tim ca ne aflam pe calea cea buna. cu conditia ca in acest interval sa fie deschis ~i sa comunice ceea ce este esential. Era intr-o agonie ingrozitoare. a raspuns lent Tommy. Cu alte cuvinte.Aveam in fata un om care era obi~nuit sa aiba un control absolut asupra afacerilor ~i a vietii sale. Tommy s-a infuriat pentru ca Hendricks indraznise sa-i aduca 0 asemenea acuzatie. probleme ca a lui puteau fi rezolvate in nu mai mult de zece secunde. Totodata.ca minciuna pe care 0 purta cu sine era ca avea 0 relatie cu 0 aHa femeie. .

a.i rezolva 0 serie de dificultati pe care Ie aveau In casnicie. In cele din urma.Cateva luni mai tarziu..i ceruse in repetate randuri iertare. Cu toate acestea.easca aceasta situatie. Tommy s-a simtit in stare sa infrunte repro. sotia lui.i cantarea peste 0 suta de kilograme..i rasunatoare -In facultate fusese fotbalist . Cuplul a parasit ~edinta decis sa mcerce m continuare sa-. iar Caitlan sa mcerce sa-l ierte.kilogramele m plus disparusera de la sine. $i amandoi erau foarte realizati In domeniile lor de activitate..a ceva.i care s-a stins la fel de rapid precum incepuse. Ca . Tommy a fost de acord sa fie mult mai sincer. adesea fara ca participantii sa aiba cuno~tinta despre scenariile repetitive . Nici macar nu a fost nevoie sa faea 0 cura de slabire . aceasta aventura se sfar. ea avea acum 0 relatie mult mai sanatoasa cu corpul ei.83 metri maltime .... Uisand furia sa vorbeasca Hendricks ne-a relatat un alt caz care.. Chiar dad\. Una dintre problemele constante ale relatiei lor era legata de faptul ea ea era supraponderala.parea sa fi trait toata viata la 0 ferma sau ceva de genul asta. Caitlan a seapat de kilogramele in plus numai m momentul in care suspiciunile ei s-au eonfirmat ~i ea s-a aratat dispusa sa-. intre ei a intervenit 0 problema peste care nu au putut sa treaca. Erau casatoriti de cincisprezece ani. Acum ajunsesera m punctulm care se gandeau serios la divort· . ca se petreceau ni.i sa a dea uitarii. ne-a spus Hendricks. Caitlan a mceput sa observe. Trent era obsedat de ea.. Durerea lui de spate a inceput sa se diminueze.icum acest aspect al pove~tii nu ar fi fost un exemplu destul de graitor al modalitatilor m care corpul poate sa IIpastreze" durerea psihica.. . Jon Carlson binemteles. Tommy nu a mai fost nevoit sa se opereze. Ceea ce I-a surprins cel mai mult pe Hendricks a fost rapiditatea acestor reactii. Cu un an m urma.. spontana.. Era un barbat foarte musculos. Jane se temea foarte mult de aceasta violenta emotionala pe care nu 0 mai observase pana atunci la sotul ei..i furia sotiei lui numai in momentul in care s-a decis sa se elibereze de durerea lui de spate. dar nu mai intalnise niciodata 0 situatie m care reactiile sa fie atat de dramatice . fara nici un rezultat.i refaca relatia. I-a descris Hendricks pe sot· Avea 1. Cei doi soti trecusera de patruzeci de ani . Lui Hendricks nu i-a trebuit prea mult pentru a afla ce anume Ii adusese pe cei doi Intr-o asemenea situatie nefericita: Jane avusese 0 relatie sexuala cu un alt barbat...i mo~tenite pe care ei Ie interpreteaza. De. . In anii In care sotul ei avusese acea aventura.i ierte sotul. cu 0 voce puterniea . Spre deosebire de el. profesia era principala preocupare din viata lor. Trent era din ce in ce mai nervos . ea mcercase. dupa ce cuplul s-a mtors acasa.urile . In plus. ~i ca rezultat al acestui moment al adevarului.i ea nu 0 sa mai faea a. ..i atlet. Kottler.Trent era un individ masiv.. Pe Trent ti-l imaginai mai degraba la Clubul Kiwanis tinand cuvantari. trata problema mcrederii ~ia fidelitatii in easnicie.Era vorba de 0 relatie eareia Jane Ii pusese capat la putin timp dupa ce debutase. El mai vazuse pana ahmci .. plina de intensitate . ea s-a suparat.Jeffrey A. Ceva se schimbase in ea.muit de pattern-uri ereditare recurente . Ea spunea ca slabea vazand cu ochii. foarte directa ~i cu 0 fata care plesnea de sanatate .i nu aveau copii. ea ~i cel de mai mainte. Caitlan mi-a trimis 0 scrisoare. sa scape de cele aproape cincisprezece kilograme pe care Ie avea m plus..i ierte sotia..0 situatie in care istoria familiei trece de la 0 generatie la alta..i mai agresiv. $i nici nu era dispus sa-. sustinand ca Ii pare rau .te schimbari dramatice m corpul ei.. Era 0 femeie cu picioarele pe pamant. Era yorba de un cuplu care venise pentru trei zile de ~edinte intensive cu scopul de a-.a mcat pentru ei... Mumia de la masa din sufragerie acesta of ere a un exemplu mai degraba neobi. simtindu-se mai bine ca oricand.i instantanee. Jane. Pur ~isimplu nu era m stare sa se deta~eze de ea .. Au urmat cateva ore m care ne-am straduit din rasputeri sa-i ajutam pe cei doi soti sa depa. La randul ei. era ehiar subtirica.. ea a marturisit ca a fost yorba de 0 pasiune nebuneasca.ise cu mult timp in urma.i alte cazuri m care oamenii faceau aceste tipuri de legaturi.i Jane I.

sigur ca sunt furios. Ei au incercat sa-i invete a procedura numita ascultareactiva. Va ajutam sa va ascultati reciproc. numai ca Ie era greu sa leurmeze.In familia lui Jane. Trent. Gay ?i Kathlyn erau acum siguri ca exercitiul de ascultare activae?uase complet. . "Noi nu tinem partea nimanui. prin care fiecare partener este obligat sa-l asculte atent pe celalalt ~i sa raspunda intr-o maniera care dovedea ca celalalt a fast auzit ~i inteles. "Sunt foarte furios". de~i a incercat in repetate randuri sa procedeze astfel cu Trent. "Uita-te la Jane in timp ce-i vorbe~ti". Acum e randul tau. Trent nu facea decat sa devina din ce in ce mai furios. a~ vrea sa asculti cat mai neutru cu putinta ce are Trent sa-ti spuna. $i tu ~tii al naibii de bine ca am tot dreptul sa fiu a~a!" Hendricksne-a explicat ca din experienta pe care 0 avea ~tia ca. "Bine. . Jane. De Hecare data cand incercau sa aplice a procedura u?or diferita pentru a aduce lucrurile la un nivel mai profund. el a aratat-o cu degetul pe sotia lui a?a cum fac martorii la proces ca sa identifice fapta~ii pentru cei din juriu. Jane." De data aceasta el a ridicat putinvocea. pentru a se asigura ca nu vor e~ua la fel de dezastruos ca data trecuta. Chiar daca uneori pare ca ar fi vina altcuiva. A~teapta a clipa inainte sa incepi. Fe masura ce trecea timpul. Am auzit ca e~ti furios. "Ei bine." Inainte ca Gay sa poata sa intervina. EI era sigur ca Trent va ajunge intr-un punct in care va recunoa~te ca Mi-e frica de tine "Vrei sa spui". Oar nimic nu a putut sa-i ajute sa depa~easca aceasta situatie dificila in care ramasesera blocati. "vreau sa-i spui sotiei tale cum te simti in momentul de fata.286 Jeffrey A. Fusesera la biserica sa se roage. $i de ce naiba ii tineti mereu partea?" Spunand aceasta. nu s-a intamplat nimic din toate acestea." "E in regulLAm auzit asta. daca fikeai ceva rau iti cereai iertare ~i se depa~ea momentul. Trent". a incercat Hendricks sa-l calmeze. noi insistam ca ei sa-~i asume in intregimeresponsabilitatea. "La naiba. Jane a simtit ca nu mai poate indura aceasta situatie. a inceput Trent pe un ton masurat. nu a mers. Oar in acest caz. "Nu-mi spune mie sa ma lini~tesc! Nu eu sunt acela care ?i-a facut de cap in spatele altcuiva. Kottler. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie se teme sa nu-~i piarda sotia ~i ca se simte profund ranit oricum. a inceput Gay. "ca de~i am batut atata drum pana aici ~i am cheltuit al dracului de multi bani asta e tot ce puteti sa faceti pentru noi?" "Lini?te?te-te". Nici 0 catharsis. pocainta ei parea sa-l infurie ~i mai multo Aceasta era situatia lor in momentul in care au venit la mine. "E limpede de data aceasta?" i-a intrebat din nou Gay. Stai. este ca noi Ie cerem oamenilor sa-~i asume responsabilitatea totala pentru ceea ce Ii se intampla in viata lor. din contra. I-a atentionat Gay. va face altceva decat sa se lase in continuare prada furiei. Gay ~i Kathlyn au incercat absolut orice pentru a-i ajuta pe cei doi sa depa~easca acest impas. Nu facem decat sa va ajutam pe fiecare dintre voi sa va spuneti punctul de vedere. Apoi el ~i-a indreptat mania impotriva terapeutilor. oamenii se inmoaie.Oeoarece Trent nu voia sa 0 ierte. pentru care suntem cunoscuti.Unul dintre principiile filosofiei noastre. . cand lucrurile au seapat de sub control. . nu mai sunt atat de sensibili ~i devin mult mai intelegi'itori. foarte furios. dupa cateva runde ca acestea. i-a zis Trent lui Hendricks pe un ton ameninti'itor. Trent a sarit nervos." Amfmdoi au dat din cap in sensul ca au inteles instructiunile. Nu s-a intamplat nici 0 minune." Trent ~i-a incruci~at bratele ~i s-a incruntat. Oar. iar furia lui se ad ancea pe zi ce trecea. Mai incercasera ~i inainte sa faca terapie. se loveau de rezistenta celor doi ca de un zid de piatra. Hendricks ?i-a dat seam a ca pacientullui era pe punctul de a a zbughi din camera. ai dreptate. Nici 0 schimbare de situatie. "Am spus ca sunt foarte.

" Chiar daca acest lucru era adevarat sau nu.. cu bratele incruci~ate la piept." lmediat dupa asta. Nevestele lui au avut relatii eu alti barbati . "VedeW" a spus Jane. ~tiind de fapt la ce se referea soFa lui. Incheieturile degetelor de la mana dreapta. "Trent. " "Nu ai decat sa spui asta cui ii pasa". Una e cand un lucru se intampla 0 data. Dar ce are de-a face asta cu situatia de fata?" "Ei bine. Kathlyn a pus la bataie urmatoarea interventie.daca te porti in felul asta. Trent a inceput sa dea inapoi. "Cum indrazne~ti sa-mi vorbe~ti in felul acesta? Vrei sa spui ca eu am facut-o pe Jane sa aiba aventura asta? Vrei sa spui ca eu am facut-o sa se duca ~i sa agate cine ~tie ce individ . . A inceput sa se inmoaie. bucuroasa ca reu~ise sa puna in evidenta cateva lucruri. Timp de zece minute s-a lasat 0 lini~te absoluta. Avea in continuare aceea~i atitudine. Hendricks s-a hotarat sa-l ajute. a recunoscut Trent. "Despre ce este vorba?" a spus el suspicios.288 Jeffrey A. -. ridicand vocea ~iluand 0 atitudine amenintatoare.$tii. ne spuse Hendricks. " "Dar nu a fost a~a". Ma sperie." Dupa momentul acesta ~edinta a luat 0 tumura noua. refuzand sa se uite la oricare dintre cei prezenti. Jane vrea sa spuna ca atunci cand in doua casnicii diferite se intampla lucruri similare. . In momentul asta chiar ca imi este frica de tine. Era iara~i foarte suparat. Faptul ca am fost in stare sa ma uitcalm in ochii lui ~i sa-i spun ca imi este frica a fost luat de el drept un exemplu al modului in care 0 alta persoana la fel de putemica ca ?i el poate sa devina vulnerabila. tu ar trebui sa ne spui". "Eu . s-au albit. lICe vrei sa spui?" a intrebat Trent. Nu am . Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie fie incepand sa tipe ~i ea.." Hendricks a fost nevoit sa admita ca Trent era infrico~ator in acele momente. incercand sa asimileze cele spuse de Hendricks.. "Tocmai ma intrebam ceva".. Pana acum nu am facut legatura asta.. . I-a invitat Kathlyn pe Trent. ma sperii. Arata de parca era gata sa explodeze. Apoi Jane a gangurit.. Respiratia i s-a domolit. Dar a refuzat sa dea inapoi. Chiar ca nu ~tiu. "Ma intrebam: De ce crezi ca a fost absolut necesar sa dai na~tere unui asemenea eveniment in viata ta?" Pe obrajii ~ifruntea lui Trent au inceput sa apara pete trandafirii.. nu s-a intamplat la fel ~i cu prima ta sotie? Gay ~i Kathlyn s-au uitat unulla ceUilalt fadlndu-~i un sernn discret cum il pot avea numai terapeutii care lucreaza ~i traiesc impreuna de foarte mult timp. Trent arata de parca ar fi fost luat la pumni. Kottler. prima ta sotie. "Vezi". Acela~i lucru s-a intamplat ~i cu Michelle. "Exact ce am spus. a protestat Jane. cea care se aHa incruci~ata pe piept peste cealalta mana. "Mda". ~i cred ca acesta a fost un exemplu bun pentru ca dupa aceea atitudinea lui s-a schimbat. calmfmdu-l pe Trent ~i indemnand-o pe Jane sa-~i continue eforturile. "Cred di a~a e. De unde vine un asemenea pattern?" . Jane reactiona fie luand-o la fuga. Trent statea pur ~i simplu fara sa spuna 0 yorba..~i tu ~tii. eel mai bine este sa incerci sa-ti dai seama ce ar putea sa insemne asta. daca ma gandesc mai bine. Simt cum imi intepene~te gatul ~i mi se strange stomacul iar inima incepe sa bata mai repede. nici una din aceste strategii nu servise la ceva. Gay ~i Kathlyn au fost ~ocati de aceasta noua informatie.. Incheieturile degetelor ~i obrajii ~i-au revenit la culoarea lor naturala. i s-a adresat Hendricks cu 0 voce afectata. i s-a adresat Hendricks lui Trent. .Nu cred ca i-a mai vorbit cineva in felul asta pana la mine. Apoi i-a dat lui Gay sernnalul sa inceapa. a mormait Trent fara sa se uite la ea. dar atunci cand se repeta trebuie ca exista un pattern in acest sens. eu nu ~tiu. "A~a face ~i acasa.

. Nu-ti face griji in privinta asta". ~i cu toate acestea. . cu opt copii. Trent nu-~i mai urmarea sotia sa vada daca nu cumva il in~ala. Drept urmare. a avut un final fericit. mama lui a fugit cu un alt barbat. intelegerea ~i aprofundarea unei situatii nu atrag dupa sine schimbari majore. El nu se mai simtea invinovatit. a avut ~i ea 0 aventura? Daca nu ma in~el. Este precum apa pentru pe~te. "Stai putin.De atunci. Hendricks a aflat ca reu~isera sa se inteleaga mult mai bine. "Dar hai sa ne intoareem la ceea ce spunea Jane. . Dar ei erau siguri ea se gandea la aeela~i lucru ca ~i ei. Cativa ani mai tarziu cand s-a interesat de ei. dupa ce Trent a realizat pattern-ul dupa care traia. I~ace parte din categoria lucrurilor despre care am crezut mereu ca au 0 influenta puternica asupra no astra. Dupa un timp. De~i. "da-mi voie sa te intreb altceva. in cazul de fata. mai intotdeauna. fosta ta sotie. Era foarte impresionat de claritatea cu care aceasta tema se reprodusese pe parcursul mai multor generatii fara macar ca protagoni~tii ei sa-~i dea seama de ea. a eontinuat Hendricks.. iar el iF spune "Care apa ?" Acesta a fost exact genul de raspuns pe care Trent ni I-a oferit. a explicat Hendricks. avem de-a face cu doua relatii. Vrei sa spui ca este vina mea? Nu eu sunt cel care a avut 0 aventura. i-a spus el indurerat sotiei. Ei traiau un scenariu care fusese scris pentru ei de catre altii. dar pana atunci nu-I mai intalnisem niciodata in viata reala. Descoperirea pe care au facut-o le-a permis celor doi soti sa examineze mai indeaproape pattern-urile lor ?i sa incerce sa Ie schimbe in a~a fel incat sa fie mult mai conforme cu modul in care doreau sa-?i traiasca viata. Trent. a fost nevoit sa creasca in compania unui tata inveninat ~i singur care se plangea tot timpul ca femeile sunt necredincioase ~i te parasesc cand te a~tepti mai putin. ii ceri pe~telui sa-ti explice cum este cu apa. "Vite". Ai eunoscut vreodata pe cineva caruia sa i se fi intamplat ceva de genul acesta?" In felul acesta ei au aflat ea Trent facea parte dintr-o familie numeroasa. in familia lor nu a mai aparut nici 0 femeie de treaba.oboseala il impiediea insa sa-i mai dea amploarea obi~nuita. Toti eeilalti nu au faeut decat sa a~tepte.. fara macar sa se mai uite in urma. el trilia un sentiment nou. nu?" Trent s-a multumit sa dea din umeri. se simtea ca pus in fata unei situatii in care nu avusese de ales. Interesant. "Nu e de mirare ca nu am putut sa te iert". Nu eu sunt cel care . acela~i lucru s-a intamplat cu ambeIe. " "Am inteles.Acest lucru era absolut uluitor. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 291 "De unde sa ~tiu eu?" a spus Trent cuprins din nou de furie . Nu eu sunt acela care a tradat aceasta casnicie. a spus Hendricks.290 Jeffrey A. Michelle. altul decat furia obi~nuita. Pentru prima data dupa cele doua zile pe care Ie petrecusera impreuna. ca ~i cealalta pe care Hendricks ne-a imparta~it-o. Cand era foarte mie. Am constatat cu aceasta ocazie cat de constrangator poate sa devina modelul dupa care am fost crescuti de mici. totul in jurullui a parut ca se schimba. la distanta de paisprezece ani. Kottler. Aceasta poveste. iar Jane nu mai era terifiata de furia lui. a spus Hendricks.

. De drept.i educatie. .nd ca Howard Kirschenbaum s-a ocupat de biografia lui Carl Rogers.i Wad . renumitul fonda tor al psihologiei umaniste.i despre cum s-au influentat ele reciproc. eu ce pot sa te ajut? . a fost considerat de generatii fntregi de educatori ca sursa primarii de informare despre realizarea ·valorilor.Mda. .Mumia de la masa din sufragerie 293 CAPITOLUL DouAzECI $1 UNU Kirschenbaum este .i Carls Rogers: Dialogue AfH\. . Acesta era un mod destul de aparte de a discuta despre 0 posibila relatie de consiliere. .Dupa cate am illjeles e~ti un expert in Rogers. ~i trebuie sa admit ca ai faeut 0 treaba serioasa. am avut ~ansa sa lucrez cu el cajiva ani. Mai Uirziu el a editat 1111preuna altii The Carl Roeu gers Reader (Antologia Carl Rogers) . Best-seller-ul Values Clarification: A Handbook of Practical Strategies for Teachers and Students (Clarificarea valorilor: Un ghid al strategiilor practice pentru profesori ~i studenji).ciirii de clarificare a valori/or In eonsiliere .Eu consider intalnirea aceasta ca pe 0 buna oportunitate de a lamuri cateva probleme eare ma preocupa.. cum ar fi: Advanced Value Clarification (Ghidul avansat al clarificarii valorilor). muljumesc. Aceastii carte a fost urmata de mu/te a/tele. Billy s-a decis sa-l caute pentru a-i cere sa-l primeasca la terapie. Howe tJiKirschenbaum. a inceput Billy eonversatia din biroullui Kirschenbaum de la universitate. InLa schenbaum era cunoscut In principal ca biograf allui Carl Rogers. Aeeasta metoda folose~te tehnica ascultarii empatiee ~i a stabilirii unei relajii autentice cu pacientul pentru ca aeesta sa ajunga la un nivel mult mai profund alilljelegerii de sine. Kirschenbaum poveste. reu~ind sa intre la multi dintre cei mai importanji practicanji ai abordarii umaniste. Howard Kirschenbaum * * * Clientul care voia ca terapeutullui sa fie altcineva deplinirii a doua extre11lde diferite dar egadfowardi11lportanta... EI eitise cartea lui Kirschenbaum "Despre Carl Rogers" ~i se hotarase sa-l testeze pe aeest presupus expert in terapia centrata pe client.Am citit biografia pe eare ai seris-o.. a raspuns Howie cu modestie.eful departamentului de consiliere tJidezvoltare de la Warner Graduate School of Education. nu mai cunosc pe nimeni care sa fie mai reeunoscut decat el ca fiind 0 autoritate in materie de Carl Rogers. Clientul i~i prescrie singur tratamentul .. Vreme de mai mulji ani el fusese un fan al terapiei centrate pe pacient. a spus Howie. se11lnat de Simon. A~adar..te despre viata . On Becoming Carl Rogers (Despre Carl Rogers). One Hundred Ways to Enhance Values and Morality in Schools and Youths Setiings (0 suta de modalitati de a promova valorile ~il11. a raspuns Kirschenbaum preeaut.misiuni devenit fai1110sIn sale.. . 1n cartea sa.Ya Get? The Grading Game in American Education (Te-ai prins? Jocul sortarii in educajia americana). a continuat Billy.i munca lui Rogers . Simt ca (Carl Rogers: Dialoguri). Universitatea Rochester.Mda.oralitatea ~coli ~iill randul tiin nerilor). KirIe ca Kirschenbaum a Inceputul carierei urma. Kirschenbaum este lideml mi. In realitate.

am lucrat cu cativa terapeuti faimo?i ale caror nume cu siguranta ca-j:i spun ceva. Dupa ce au discutat ceva timp despre istoria lui personala ~i despre proiectele lui. Spunand aceasta. Mi-ar pHlcea sa am 0 pozitie ca a ta.:>i. Zicand aces tea. . ?a cum a am mai spus. ma intereseaza foarte mult opera lui Rogers. a spus Billy.294 Jeffrey A. nici inapoi. Bill parea foarte mfmdru de sine. manifestfmdu-~i dezacordul. . Cu toate aces tea. el a simtit nevoia sa-i explice potentialului sau client ca nu este pe de-a-ntregul "rogerian". Nu pot sa ma mi~c nici inainte. Toata viaj:a a trebuit sa suport atacurile lor. De-a lungul anilor. . Intr-un timp record. Cu siguranta ca acestea erau metode puternice.Hmmm.Exact! Parintii mei nu m-au ajutat prea mult. mai ales dadi aceasta insemna restrictionarea interventiilor sale referitoare 1a ascultarea reflectiva ~i atingerea unui nivel avansat de empatie. La urma urmei. ~i asta in ciuda presimj:irilor sale. . Imediat ce clientul sau a terminat de completat un formular de consimtamant.Exact.Ma simt de parca a9 fi intr-o cutie. . fapt este ca Kirschenbaum a acceptat. Kirschenbaum avea inca un respect imens pentru puterea ascultarii empatice. Kirschenbaum a aranjat sa foloseasca unul dintre birouriIe unui prieten terapeut care dispunea de mai mult spatiu. inainte sa trecem la treaba. . . De fapt.Ei bine. dupa care ~i-a ~ters lacrimiIe ~i s-a uitat la terapeut. vei lucra cu mine? Adevarul era ca Howie nu avea clienti la acea data fiind absorbit cu totul in munca academica. Era yorba de 0 casa construita in stil victorian ~icare avea toate dotarile necesare. .Mult timp te-ai simj:it singur. lucru care I-a facut pe Kirschenbaum sa aiM presimtiri rele.E ca ~icum ai fi intr-o inchisoare. nici nu avea un birou pentru practica privata. Locaj:ia era de-a dreptul spectaculoasa. dar aveau ele sa se dovedeasca suficiente? Prima sedinta .Se pare ea acest lucru te preocupa in mod constant. Billy a zambit. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 295 m-am bloc at ~i ca viata mea nu se ridica la nivelul potentialului de care dispun. da. Dar mai intai. Erau ni~te sadici. Se intreba insa daca chiar trebuia sa-l lase pe acest pacient sa-?i prescrie singur tratamentul. ca instrument pentru a-i ajuta pe oameni sa faea fata problemelor lor nerezolvate. iar Kirschenbaum nu a putut decat sa se simta multumit vazand ca lucrurile mergeau bine. ei au inceput prima ~edinj:a. Ma ajuti intr-un mod in care parinj:ii mei nu au facut-o niciodata. . El observase in repetate randuri ca oamenii i?i exprima mult mai u~or sentimentele ~i conflictele interioare atunci cand se simt intele~i ?i acceptaj:i. . a~a ca s-a decis sa se ocupe de acest client nou ~i sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a-I ajuta. a devenit evident ca Bill era tara doar ~i poate un client rogerian foarte bine pregatit ~i cooperant. Folosesc 0 comb inatie de metode in functie de ceea ce eu consider ca este necesar. . Billy a plans un timp in tacere. . chiar daca depa9ise aceasta abordare trecand ~i la alte forme de consiliere. neavand cu cine sa imparj:i greutatile.Se pare ca tu ma intelegi foarte bine de~i abia ne-am cunoscut. el i-a descris lui Kirschenbaum problemele pe care Ie avea ~i a raspuns cu promptitudine la indemnurile ~i reflectiile acestuia. Kottler. sa lucreze cu Billy intr-o maniera centrata pe pacient. un loc din care nu poj:i ie9i. sunt dispus sa lucrez cu tine dar. trebuie sa ~tii ca de fapt eu nu practic in exclusivitate terapia centrata pe pacient. a~ putea sa fiu liber sa merg mai departe. A~adar. Cred ca daca a~ reu~i sa depa~esc unele probleme legate de trecutul meu. Kirschenbaum era interesat sa-9i reia practica de clinica. Poate pentru ca nu a vrut sa-~i piarda unicul sau client sau poate pentru ca ii placeau provocarile. Reactiile lui Billy erau 0 dovada in plus a acestui fapt.

Apoi. Kirschenbaum a dat din cap. El sustinea ca nu avea destula incredere in el pentru a cauta ceva mai bun.Cu parintii mei am fost sortit uitarii. Howie ~i-a dat seama ca ii place Billy. a~a cum ai spus. Oar acest lucru ma sperie totodata. a spus Billy rididndu-~i vocea. Billy a continuat: Simt ca am redevenit eu insumi. Puterea pe care 0 am asupra ta se reduce.Va urasc pe voi. Ma tineti imobilizat.E~ti furios pe oameni atunci dnd simti ca e~ti tinut sub control ~i ca nu poti sa faci nimic. Dar e bine. a~ putea sa spun "Te urasc.E adevarat. de asemenea. . pentru ca dadea rezultate.Acum tu simti acest lucru in legatura cu mine. Lui Howie ii placea acest tip de legatura profunda care rezultase in urma practicarii consilierii centrate pe pacient. Mumia de la masa din sufragerie 297 Sedintele doi si trei . . descriind in amanunt profunzimea durerii sale ~ia resentimentelor pe care Ie nutrea fata de parintii lui.Oa! Cand ma simt liber ca acum pot sa spun orice vreau. ~isa faci mai multe lucruri pentru tine. Nevrand sa mu~te momeala. Kirschenbaum ~i-a pastrat in continuare rolul pe care ~i-l asumase de persoana intelegatoare ~i de sprijin. el ~i-a intors mania impotriva terapeutului. te simti mai liber.Parintii mei m-au facut sa ma simt a~a. . . ~i asta imi da sperante. $i. poate a~ fi reu~it sa ajung cineva. Ma simt de parca a~ fi fost rupt pe dinauntru. expertii nenorociti ce sunteti. era multumit de felul in care mersesera lucruriIe pana atunci. . $i niciodata nu se simtise in stare sa intre in lumea clientilor sai cu atata compasiune ~i intelegere. . a clarificat Kirschenbaum. Oaca a~ fi putut sa am 0 singura conversatie decenta cu oameni ca tine care se cred importanti. Billy a continuat. dar se aflau deja destul de departe. -.Oar dnd spun "Du-te naibii!" unei autoritati. Oar era un rol pe care putea sa-l joace sincer ~i. De exemplu. care ajunsesera ce ~i-au dorit. . Multumesc. . mai u~or. Aprecia sinceritatea de care acesta dadea dovada straduindu-se sa lucreze cu el insu~i. din inchisoarea ta.Ma simt ca ~i cum m-a~ dizolva. nu facea decat sa-~i joace rolul pe care 11acceptase de la inceput. Catre sfar~itul acestei inti'ilniri. incercati sa faceti acela~i lucru.E~ti speriat de responsabilitatea care vine 0 data cu aceasta eliberare. recuno~tea el. Oar furia mea e undeva adanc in mine. Howie!" A inceput apoi sa rada nervos. . oameni precum terapeutii. Petrecusera mai putin de 0 ora impreuna. ma simt cumva mai liber. Kottlel~ Jon Carlson -.Eu sper ca intr-o zi. Se simtea legat de el. . E ca ~i cum un par imens ar fi fost trecut prin mine. a continuat Howie sa reflecteze. rezumandu-se la a se centra numai pe raspunsurile clientului. Kirschenbaum a zambit in semn de intelegere ~i acceptare. . tintuindu-ma la pamant ~ilasandu-ma fara putere.Oa. . Kirschenbaum nu mai intalnise pana atunci un client care sa stapaneasca atat de bine limbajul sentimentelor. Sunt furios pentru ca am fost tratat in felul asta. nu avea nici un rost sa schimbe planul. Multumesc pentru ca m-ai ajutat in felul acesta. . nu iese la suprafata. Era plin de invidie la adresa celor realizati profesional. A~ fi putut face ~i simti lucruri. $i voi. Kirschenbaum a aflat ca. Billy avea un serviciu foarte modest.Pari mai impckat acum. Oesigur. Spiritul de aparare este cel care se dizolva.Apararile tale sunt cele care se dizolva. de~i era 0 persoana inteligenta. . nenorocitii a~tia de experti. .Jeffrey A. sa fii in stare sa ie~i din cutia ta. Imi este teama ca am sa ma simt mereu inchis in cu~ca asta ~i am sa trec prin viata fara sa mai fiu vreodata in stare sa fiu eu insumi. incurajandu-l sa continue. simt ca persoana care are putere asupra mea dispare. intr-o maniera pe care nu 0 mai abordase de ani de zile.

Ar fi foarte bine daca nu ai folosi atat de multe cuvinte ca. Billy spusese destul de dar ca se simtea foarte apropiat de terapeut ?i ca detesta aceasta apropiere care de altfel il inspaimanta. la randullui. A?a ca te urasc pentru ca ai ajuns din nou sa ma domini ?i sa ma faei sa ma simt obligat sa fac ceea ce trebuie.Ar merge mult mai bine daca ai fi mult mai direct ?i mai coneis. se tot foia in scaun. sa te dai inapoi? a cerut Billy. Se pare ca Billy construise un soi de imagine perfecta a terapeutului ?i incerca sa-l modeleze pe Kirschenbaum dupa ea. Apoi a inceput sa nu se mai simta atilt de increzator in reflectiile lui. . sa te intelegi mai bine pe tine insufi. a raspuns Billy.Jeffrey A. a spus Billy recunoscator. Acesta a simtit nevoia sa-i atraga atenfia lui Billy asupra acestui lucru ?i sa-l faca deHcat sa se confrunte cu ceea ce facea. .Ai putea. iar Kirschenbaum. In timp ce spunea acestea. La sfih?itul ?edintei. ~ Nu cred ca inteleg ce vrei sa spui. Eu vad ca tie chiar iti pasa ?i nu cred ca gre?esc in aceasta apreeiere. . Vreau sa shut ca ma intelegi. mult mai real. amuzat de aroganta lui. Am fost intotdealma atacat pentru ca am critic at sau am pus sub semnul intrebarii autoritatea. Kottler. Vreau sa avem 0 relatie mult mai simpla. Ma simt mai puternic din cauza asta. te rog. chiar?i aceasta mi?care simpla a provocat 0 reactie puternica. Howie ?i-a dat seama ca era prea tarziu sa modifice acordul tacit cu pacientul sau. ataci.nd reformulezi sentimentele mele. Se gandea chiar. Dar in felul acesta s-ar fi abatut de la terapia "centrata pe paeient". ceea ce se a?teapta de la mine in astfel de situatii. . Dar uneori cuvintele tale ma dezorienteaza. neputand sa indure ceea ce simtea. Crezi ca mie chiar imi pasa de tine iar asta te face sa te simti mai puternic. este bine ca tu nu ma. Acttm Billy incepuse sa directioneze ?i mai tare comportamentullui Kirschenbaum. Mumia de la masa din sufragerie 299 ~edinta a patra . . Billy a continuat sa vorbeasca despre resentimentele pe care Ie nutrea la adresa expertilor ?i a persoanelor autoritare. a recunoscut Billy. Probabil ca ar trebui sa ia aminte la feedback-ul clientului lui ?i sa-?i scurteze raspunsurile daca acest lucru il ajuta mai multo Astfel. a spus Kirschenbaum. cand acesta a inceput brusc sa critice tehnica terapeutului lui. el a constatat ca se produceau ni?te transferuri puternice. ca Rogers insu?i nu ar fi putut sa fie mai empatic ?i mai aprobator decat el. el a incercat sa faca tot posibilul sa tina pasul cu Billy. . iar acest lucru ma face sa ma simt mult mai aproape de ceea ce sunt eu cu adevarat.Da. Apoi au inceput sa-i curga lacrimile. . Tu imi validezi experientele ?i sentimentele. Kirschenbaum a reflectat la acest lucru asigurandu-l ca il intelege foarte bine. .Acesta este un lucru foarte bun. sa te inteleg ?i sa te ajut ca. a continuat sa dezvaluie sentimentele mai profunde care se aflau in spatele acestor relatari.Bine? . De fapt. Voia sa intinda mana ?i sa-l atinga pe Billy pentru a-i alina durerea.Simt ca peretii de gheata intre care eram prh1s au inceput sa se topeasca putin cate puth1.Da. Tocmai erau in mijlocul unei discutii despre modul in care Billy fusese oprimat de parintii lui ?i despre ceea ce simtea in legatura cu acest lucru.Asta e bine. in semn de simpatie. Ma simt mult mai real. Da-te inapoi! . Kirschenbaum s-a aplecat catre el. a raspuns Howie.Acesta este ?i scopul meu. Jon Carlson La a treia ?edinta. Ii dadea indicatii exacte cu privire la modul in care el voia ca Howie sa fie. . dar a simfit ca gestullui nu va fi primit bine. Kirschenbaum a ajuns la concluzia ca atinsesera ni?te probleme foarte profunde. De asemenea. El a facut tot posibilul pentru a-I incredinta pe Billy ca urmare?te cu mare atenFe ?iintelege tot ceea ce acesta ii spune. dar in acela?i timp ma face sa ma shut dependent. Era acesta un test? s-a gandit Kirschenbaum.Te simF mult mai puternic. El era incantat de felul in care mergeau ?edintele. la randul tau.

Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 301 Kirschenbaum a fost ?ocat de aceasta reactie brusca.Simt ea peretele incepe din nou sa se topeasea. Nu e deloc rezonabil ce se intampla. Nu pot sa mai am incredere in tine. . .nu e cu putinta sa Ie implineasca. ~i asta doar pentru ca Kirschenbaum se aplecase cu dltiva centimetri in direcFa lui. dar a fost dezamagit in a?teptarile lui. asta ii aducea aminte de procesul de supervizare a consilierii. Relatia lor fusese solida. "Ma simt la fel ca ?i el. el a ramas totu?i empatic. In continuare.dere de turnura pe care 0 luasera lucrurile. incercand sa fie cat mai concis in reflectiile lui. Cu un minut inainte erau pe punctul de a face progrese. I-a cicalit Billy. 0 asemenea persoana trebuie sa fie ea insa?i. Billy spusese in repetate randuri ea Kirschenbaum 11ajuta foarte mult ?i ca. ~tia ca nu are altceva de facut decat sa urmeze planul cu care fusesera de acord. de parca a? fi intr-o cutie. diferenta este ca eu sunt obligat sa joc un rol." Kirschenbaum s-a uitat la clientul sau. El vrea un terapeut centrat pe client. In loc sa fi acceptat ceea ce ti-am spus. Oar a realizat de asemenea ca orice ar fi fa- Sedinta a cincea . Eu cred ca tu ai a?teptari nerealiste pe care nici eu . dar mai presus de toate. _ Apreciez ce spui tu. reala ?i autentica. Billy spusese foarte dar ca el fusese la cei mai buni terapeuti centrati pe client pe care i-a putut gasi. Billy s-a simtit atacat pentru ca avea a?teptari nerealiste ?i pretentii excesive pe care nimeni nu putea sa Ie satisfaca.?i nici altcineva . a?a ca Kirschenbaum trebuia sa faea bine sa se dovedeasca cel putin la fel de bun ca ace?tia. a spus Billy. ~i din nou Kirschenbaum a regretat targul pe care-l incheiase ?i care il priva de multe din optiunile sale terapeutice. Lui Kirschenbaum. Cand Billy s-a intors. . al unei icoane pe care nu era cu putinta sa 0 ajunga niciodata. _ Acum chiar ca nu ma mai shut in siguranta cu tine. iar lucrul acesta se pare ca. La sfar?itul ?edintei.sta nu sunt eu". . Billy a remarcat: . in aceasta relatie. ai ales defensiva. a continuat sa critice interventiile pe care terapeutullui Ie-a avut de-a lungul ?edintei. Kottler. Kirschenbaum a crezut ca aceasta incercare a lui de a face ca situatia sa fie mult mai autentica.300 Jeffrey A.Nu te simti in siguranta? a repetat Kirschenbaum. iar acum Billy arata de parea fusese atacat. va schimba lucrurile in bine. Din nou. de a se confrunta cu Billy. I-a ajutat pe Billy sa se relaxeze ?i sa-?i exploreze din nou sentimentele. De fapt. Trebuie sa fac ce cred eu ca este cored in situ atia de fata. contractul cu care fusese de acord nu-i permitea sa actioneze altfel de cat un "rogerian". Era bloc at in incercarea de a se ridica la nivelul unei imagini.simtea ca este pe maini bune. _ E adevarat ca imi refledezi sentimentele. vizibil incurcat de aceasta intorsatura nea?teptata. lar acum facea tot posibilul sa rupa legaturile care se creasera intre ei. dar nu am sentimentul di tie iti pasa de mine cu adevarat. Kirschenbaum ?i-a dat acum seama cat de mult gre?ise cand acceptase ca la terapie sa fie dona lui Carl Rogers ?i nu el insu?i. Daca ar fi incercat sa se poarte mult mai natural. Mi-e teama ca nu ma intelegi prea bine. ?i-a spus in sine a lui. dar cu siguranta ea nici un supervizor competent nu putea sa fie atat de aspru precum era dientul sau. Oescoperisera 0 multime de lucruri bune. "A. Ointr-o data Billy a inceput sa respire greu ?i sa se inro?easca la fata. dandu-se cu scaunul mai in spate.Acum nu ma simt in siguranta cu tine. Kirschenbaum a avut insa destula prezenta de spirit (?i de suflet) ca sa-?i dea seama ce se petrecea. Din pacate. ?i-ar fi infruntat clientul sau l-ar fi invitat sa accepte ?i alte metode. dar nu cred ca asta va duce la 0 relatie mult mai empatica. Howie a fost luat prin surprin. In nici un caz nu se afla in defensiva. La ?edintele anterioare se parea ca facusera 0 treaba destul de buna.

exact asta am spus. Nu mai era nimeni la acea ora deoarece prietenul terapeut allui Kirschenbaum era plecat din ora~. a auzit vag Kirschenbaum in timp ce incerca sa se concentreze. Billy ar fi luat acest lucru drept 0 atitudine defensiva. indreptandu-se catre ie~ire. Howie ~i-a dat seama ca au dimas blocati in casa. a spus Billy dand din cap dezaprobator. ~i consideri asta drept 0 renuntare? . nu ma simt in siguranta.Da. . Ma simt foarte. pi-am spus ca trebuie sa plec naibii de aiei.ta. Kirschenbaum i-a spus sa-l sune in caz ca vrea sa se programeze pentru 0 alta ~edinta.Sa-ti spun drept. . Cand au ajuns la u~a de la intrare.Prill. Dadi continua sa fie autentic ~i direct.Ti-am spus doar. a spus Kirschenbaum incercand sa schiteze un zambet cat mai optimist cu putin.) ~i de ce naiba nu mergea codul? . Lumina ro~ie indica faptul ca alarma era inca activata. el ~tia ca nu avea cum sa scape de acolo pana la venirea fiicei prietenului lui. Din nu se ~tie ce motive. nu 0 sa-ti vina sa crezi. Billy a evitat sa se uite la Howie sau sa scoata vreo yorba. La putin timp dupa aceea. Kirschenbaum i-a trimis 0 scrisoare in care i~i expri- . . Nu a fost de ajuns. Daca ar fi incercat sa deschida u~a. foarte inconfortabil cu tine. Cu aceasta.Nu gasesc nimie amuzant in asta. Prin urmare. ~i bineinteles. Acela~i rezultat. ~i asta imediat! Exasperat. In final cei doi ce au fost eliberati. sper ca ai simtul umorului pentru ca. dar asta nu 0 sa mearga. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 303 cut sau ar fi spus in continuare. In timp ce coborau scarile. A format din nou codul. am toata intelegerea pentru nevoia ta de a te retrage. Daca s-ar fi intors insa la raspunsurile empatice. Totu~i trebuie sa sunam sa cerem ajutor pentru ca nu 0 sa putem sa ie~im de aici pana nu vine cineva sa dezactiveze alarma. gandindu-se ca-i va distrage astfel atentia. nu ar fi reu~it decat sa inrautateasca ~i mai mult situatia. Kottler.Imi pare rau. A~a cum ti-am mai spus.Imi pare sincer rau ca lucrurile nu au mers bine. alarma ar fi trezit intregul cartier. a~a di trebuie sa plec de indata! . Howie I-a luat pe clientul sau sa exploreze impreuna casa.Ce se intampla? a spus Billy cuprins de paniea. ~tiam ca nu 0 sa te amuze. a spus Billy cu race ala.Uite ce e. dar in cele din urma a ramas fidel scenariului initial. necentrata pe pacient ~i 0 violare a increderii. spui ca nu vrei sa continuam ~edinta de consiliere. dar am ramas inchi~i aiei. Tot timpul acesta Billy nu a facut altceva decat sa bombane nemultumit. de fiecare data cand apasa pe taste semnalul arata ca alarma era inca activata. Simt nevoia sa ma opresc aici. ar fi fost critieat in continuare pentru ca nu reu~ea sa fie destul de empatic ~i de atent.0 excursie la o inchisoare adevi'irati'i. E ceva in neregula? Ti-am spus ca trebuie sa plec. Ma simt claustrofobic. La un moment dat s-a gandit sa-i spuna aceste lucruri lui Billy. De~i era aproape sigur ca nu aveau niei 0 ~ansa sa gaseasca 0 alta ie~ire din cas a. a incercat el sa spuna cu 0 voce cat mai lini~titoare. In plus. Kirschenbaum a accesat codul instalatiei de securitate pentru a dezactiva alarma. Chiar ca simt nevoia sa ma opresc aiei. De fapt.. . Billy s-a ridicat sa pIece. . reformuland ceea ce intelegea. dandu-~i seama ca Billy nu avea de gand sa-l mai contacteze. urmare. .302 Jeffrey A. ce ar fi putut sa spuna politiei? Ca era un prieten care inchiriase casa? (Exact de asta avea nevoie Billy . Inversase numerele? Poate ca nu apasase suficient de tare pe taste. dupa care au parasit impreuna biroul. ei au ramas mchi~i in casa mai bine de 0 ora. Trebuie sa plec in momentul acesta! Kirschenbaum incerca sa-~i aduca aminte care era codul cored. sustinand ca aceasta era cea mai neagra experienta din viata lui. Inapoi la inchisoare Biroul se afla in partea de sus a cladirii.

Tu e~ti un tip de treaba. De altfel una dintre regulile de baza .304 Jeffrey A. Pornind de la experientele pe care Ie-am avut In trecut. ar fi fost mult mai bine daca ~i-ar fi dat seama de acest lucru inca de la inceput. Kottler. Al tau. Voia sa fie diferit. acest lucru nu a fost de ajuns. a recunoscut Kirschenbaum. dar ii era frica de consecinte in caz ca reu~ea. Chiar daca ~i-a jucat rolul foarte bine. i-a returnat ultimul cec. impreuna cu clientul sau. dar nu am simtit acest lucru In reflectiile tale (~i nici In felulln care dirijai ceea ce reflectai). Billy Privind Inapoi Ar fi trebuit sa se a~tepte la a~a ceva. Iti multumesc pentru scrisoarea amabila ~i Incurajatoare pe care mi-ai trimis-o ~i pentru di mi-ai Inapoiat cecu!. terapeutul trebuie sa fie ~i sa ramana elinsu~i. nu spun asta ca sa te fac sa te simti prost. Billy avea 0 atitudine ambivalenta fata de necesitatea unor schimbari majore in viata lui. nu era in acord cu sentimentele sale din acel moment ~i nici cu propriile sale metode de abordare a terapiei. Pur ~i simplu nu merge sa pretinzi ca e~ti altcineva sau sa fii tu insuti doar pe jumatate. 0 intelegere care sa mearga atat pentru unul cat ~i pentru celalalt. cazul acesta a fost 0 dovada graitoare a faptului ca. cred ca genu I de terapie pe care 11practici se va adanci ~i fara acest blocaj. in relapa cu clientul. el se obi~nuise cu situatia lui nefericita ~i se adaptase la ea. iar la sfar~it i-a urat succes in indeplinirea planurilor lui de viitor. Shalom. De asemenea. $i crede-ma. Nu a avut destul de multa incredere in el pentru a face. refuzand sa joace rolul vreunui alt personaj. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie ale lui Carl Rogers este di terapeutul trebuie sa fie in armonie cu el insu~i. mi-am reamintit de felulln care era Rogers inainte de a intra in criza pe care ai descris-o In cartea ta. Oare pretind eu prea mult? Nu cred. a~a cum a descoperit ~i Rogers. dar in acela~i timp voia ca terapia sa e~ueze astfelindH sa nu fie nevoit sa-~i asume sarcina dificila de a invata ~i de a se adapta la ceva nou. E adevarat ca el spera sa se produca 0 schimbare radicala. a observat Kirschenbaum. Astfel ca el a aranjat lucrurile de a~a natura ca nici unul dintre terapeutii lui sa nu se poata ridica vreodata la nivelul a~teptarilor lui ~i sa nu reu~easca sa-l intruchipeze perfect pe Carl Rogers. 0 saptamana mai tarziu. eu sinceritate. Retrospectiv. in loc sa intre in capcana in care a intrat. In mod cert. ma regretul ca lucrurile nu au mers a~a cum sperasera amandoi. Kirschenbaum a fost prins intr-o situatie in care. pentru ca acesta a fost unul dintre cele mai interesante cazuri pe care le-a avut. Eu cred di tu e~ti empatic. Eu nu te vad a~a. a primit urmatorul raspuns: Draga Howie. E pacat. Pari blocat din punct de vedere emotional ~i. Ma bucur foarte mult cii m-ai contactat ~i ca mi-ai scris acele lucruri. a fast Intelept din partea ta sa te Intrebi daca nu cumva te consider doar un alt terapeut nedemn de Incredere. prin definipe. pentru cii au existat alti doi terapeuti care au reu~it sa se ridice la nivelul pretentiilor mele. Pur ~i simplu. Pentru el. uitandu-ma la tine. Ca multi alti oameni. El a trecut in revista principalele probleme pe care ei Ie abordasera.

"Mi-e ru~ine sa-ti spun".. bluza. pacientullui. Bergman a inceput descrierea acestui caz spunandu-ne ca. imi dau cu parfum. Bergman continuii sa Ie adreseze aceastli fntrebare din nou ~i din nou." . drept care se va stradui sa-l redea cat mai exact cu putinta. fusta." . una dintrefigurile importante in dezvoltarea tempeufilor. devenita clasicii. sutien. cercei . cand prietena mea nu este acasa. imi pun chiloti de femeie.?i dupa aceea ce faci?" . strategice In care terapeufii pot produce schimbari de durata In perioade relativ scurte. evoeatoare de a-i ajuta pe oameni. Fishing for Barracuda (Pescuind baracuda).$i ce 0 sa vada?" am intrebat. pand cand ei fncep sa infeleaga ca exista numeroase modalitafi de a privi situafia lor ~i de a con cepe ceea ce nu este In regula. Ca urmare. fusese destul de nemcrezator in faptul ca terapia l-ar putea ajuta. Ceea ce ma sperie cel mai mult este posibilitatea ca prietena mea sa ma paraseasca. Astfel. 1n cartea sa. de fiecare data el I~i fntCi11lpinaclienfii cu Intrebarea"De ce vii aflafi aici?"." James ~i-a ridicat privirea ~i s-a uitat la mine sincer mdurerat." James a mcuviintat din cap. apoi a adaugat: "Dar nu pot sa ma abtin. 1n ultimii zece ani. Bergman este psiholog la 0 clinica privata din Manhattan. Bergman ne-a explicat ca alegerea lui s-a datorat in buna masura dialogului spiritual pe care I-a avut cu clientul sau. prima parte a acestui capitol este scrisa la persoana mtai.Mumia de la masa din sufragerie 307 CAPITOLUL DouAzECI ~I DOl Joel Bergman Mireasa purta frac. a raspuns James. :J * * * Acest interviu s-a desfa~urat mtr-o maniera oarecum diferita de celelalte din aceasta carte." "Pune-ma la mcercare. iar mirele trena rea abordiirilor succinte ale tempiei de familie. Totodata se remarcii printr-un stil de abordare foarte direct ~i provocalor." "Pai nu este nostim deloc.Imi inchipui ca sunt 0 bucatica nostima ~i ma fatai de colo-colo prin dormitor.. pe raftul de sus. lIma aflu aid din mai multe motive. pantofi cu toc. "Mi-e teama ca 0 sa razi.. Bergman a mceput ~edinta cu mtrebarea lui favorita: "De ce te afli aici ~i cum crezi ca a~ putea sa te ajut?" "Pai". Mi-e teama ca mtr-o zi ea 0 sa vina acasa pe nea~teptate ~i 0 sa fie atat de dezgustata de ceea ce vede ca ma va parasi.tot ce trebuie. ma imbrac cu ele. De fapt. Bergman define~te 11lanierelesistematice." "Nu rad decat daca este yorba de cevafoarte nostim. Dar era atat de lovit de panica meat la un moment dat s-a decis sa-~i face 0 programare la terapie. James. ~tiind ca nu avea mcotro." . el s-a oeupat de realizarea unoI' Inregistrari video destinate instruirii tempeufilor ~i care ilustreaza diferite modalitafi creative. Dupa ce ace~tia fncep sa explice care sunt proble11lele lor. care lasa sa se fntrevadii radiicinile sale newyorkeze. lucrul asta este mai degraM dezgustator ~i nu-l inteleg. curios sa aflu ce avea in minte. EI este 0 persoana antrenantii ~ifoarte glu11leafa. admirandu-ma m oglinda. Uneori. Optand pentru unul dintre cele mai memorabile cazuri din cariera sa. Ma machiez. s-a dovedit in ultimii treizeci de ani deosebit de eficace fn instruioel Bergman. a mormait James coborandu-~i privirea. "In dulapul din dormitorul meu. initial. tin ascunsa 0 cutie cu haine femeie~ti.

A fost nelipsita de la concertele mele . Ea a vrut ca eu sa ajung un mare violonist. Ma intrebam de unde provine aceasta apuditura a lui. a angajat cei mai buni profesori ?i a facut tot posibilul pentru a-mi asigura 0 cariera muzicala. "Dar daca fac asta". "Mama avea obiceiul sa intre brusc in dormitorul meu fara sa bata la u?a. am sugerat eu inocent. "Ei bine". iar de atunci nu mai contenea sa se planga de cat de rau se purtase cu ea. a obiectat. Aproape ca a strigat la mine: "Cum care e problema? Daca Jennie intra ~i ma gase~te imbracat in rochie ~i legat de scaun. Comportamentullui imi starnea mai degraba indignarea decat dezgustul. Ea divortase de tatal meu cand aveam cinci ani. cadouri de ziua mea ?i de Craciun ?i alte lucruri care credea ea ca imi vor face placere. Mama mi-a cumparat cele mai bune viori." "Ei bine. am pus 0 incuietoare la u?a mea. al muncii asidue ?i al ambitioasei sale marne el ajunsese sa imbrati~eze 0 cariera muzicala deosebWi. Aproape in Hecare zi am ocazia sa aud pove~ti absolut uimitoare. "am fost singura preocupare a mamei mele." "Se pare ca ai avut parte de 0 mama nemaipomenita". Telefoanele de la mama James se a~tepta ca eu sa reactionez in acela~i fel in care se temea ca ar face-o Jennie . 0 sa creada ca sunt cine ~tie ce fel de pervers. Cand aveam zeee ani. Kottler. "de ce nu ii spui ca e~ti prins pe moment ~i ca in cel mai scurt timp 0 sa fii al . mi-a explicat James. a decis sa ia in considerare sugestia 11lea. Cu ajutorul talentului sau natural. Cu siguranta ca ma va parasi pentru totdeauna". dar a~a ceva nu mai auzisem pana atunci. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 309 Am dat din cap fara nici 0 noima ~i I-am indemnat sa continue. In copilarie am fost trimis la cele mai bune ?coli de muzica. . am observat eu. problema este ca pentru a ma excita ~i mai mult. A fost atat de ofens at a de aeest lueru indit a scos-o imediat pretinzand ca altfel nu va putea sa intre la mine in eaz de urgenta. "atunci 0 sa ma intrebe de ce e incuiata u~a de la dormitor.?i a ramas cel mai mare fan al meu. A fost langa mine de dHe ori am avut nevoie de ea. o . de ce nu lncui u~a de la dormitor atunci eand faci asta?" James s-a uitat din nou la mine nemai~tiind ce sa creada. data ce am aflat mai multe despre copilaria lui James.cu respingere ~i dezgust. merg pana acolo ineat ma leg strans de un scaun. James ?i-a adus aminte de felul in care aeeasta obi?nuia sa-i controleze Heeare aspect al vietii lui. Bineinteles ca eram curios. a sarit imediat James." Am incercat din rasputeri sa ma abtin sa nu zambesc. "Vezi." Vorbind despre mama lui. Vazand ca eram serios.chiar ?i eand am fost in turneu prin lume .. Se intreba daca nu sunt cumva mai nebun decat el. de exceptie a? putea spune. a adaugat el pe un ton jalnic.308 Jeffrey A. am putut sa-mi explic intr-o oarecare masura comportamentullui. am glumit eu sarcastic. I-am indemnat eu cu 0 mina sincera. Aveam pe atunci vreo douazeei?i einci de ani. Incercam sa-mi imaginez cum reu~ea James sa se lege singur de scaun. "Pai. Cand eram copil obi?nuia sa-mi vorbeasca despre problemele ei ~i eu trebuia sa 0 ascult ore intregi pentru ca nimeni altcineva nu era dispus sa 0 faca.?" el.~icare este problema?" James s-a uitat indignat la mine scuturand din cap. Hai sa fim serio?i! Ce putea sa i se mmmple unui baiat de zece ani? In fiecare seara imi punea deoparte hainele pentru ziua urmatoare fiindea voia sa arat intr-un anumit fel. "Ei". James era un violonist foarte dotat. Am crezut tot ce imi spunea ea pana cand am ineeput sa ma vad din nou eu tatal meu. ~i inca strans. "De cand ma ?tiu". atunci". M-a rasHitat mereu cu haine scumpe. "nu a fost chiar atat de nemaipomenita.

"Atunci. in cele din urma eava inceta sa te mai sperie. Kottler. "eu cred di daca 0 sa dai telefon matu~ilor sau tatalui tau dupa fiecare apel noctum al mamei tale." "Vrei sa spui. i-am spus eu bland. Pe de alta parte. 0 sa se sinucida iar eu am sa ma simt vinovat pentru tot restul vietii." "Nu pot sa fac asta! A~ omorJ:-o dad\." La urmatoarea ~edinta. Sunt singura persoana careia ii pasa de ea." "Cand au inceput sa se schimbe lucrurile?" I-am intrebat incercand sa-l fac sa spuna mai multe despre aceasta relaFe sufocanta cu mama lui. Din momentulin care parintii till au divortat. fie sa suni la matu~i sau la tatal tau dupa fiecare telefon nocturn. "dar dad\. dupa cum te-ai ex- . Daca se mtampla ca Jennie sa ridice receptorul. nu va mai avea pe nimeni." James a ezitat un moment dupa care a adaugat vizibilmcurcat: "Traiam mai degraba ca sot ~i sotie decat ca mama ~i fiu. A~a cum era de a~teptat." "Mda". Jennie s-a mutat cu mine.~i asta nu era de mirare se certa tot timpul cu ele. "Da. Jar de ~ase luni incoace este de-a dreptul imposibila. am aflat de la James ca situaFa se imautatise ~i mai mult. "Lucrurile s-au schimbat dupa ce m-am mutat la New York ca sa cant m orchestra. o recomandare neobisnuiHi . dar . cel mai bine ar fi sa-i suni pe tatal tau sau pe surorile ei ~i sa Ie spui ca e~ti mgrijorat. iar el se simtea ~i mai disperat. mama mchide imediat." "Bine". sa ma culc cu mama mea?" Ei bine. James a recunoscut ca mama lui avea patru surori care 10cuiau chiar in acela~i ora~. Din cand in cand mama lui lua legatura cu una dintre ele. data viitoare cand mai prime~ti telefoane de la mama ta m toiul noptii. Mi-e teama ca daca nu sunt langa ea cand are nevoie de mine. Acum Jennie a mceput sa creada ca am 0 alta relatie. eu inteleg ca drag os tea ~i loialitatea fata de mama ta te impiedica sa faci asta. Intotdeauna m-am intrebat de ce nu aleg oamenii cea mai directa ~i mai evidenta cale pentru a-~i rezolva problemele. James. lucru care nu era benefic pentru nici unul dintre ei. Ani de zile nu ne-am avut dedH unul pe celalalt. msa asta nu dura prea multo Am decis sa mai mcerc mea 0 datil. Ma suna de doua-trei ori pe saptamana." "De ce nu ceri ajutor rudelor tale?" am avansat eu 0 alta sugestie. refuzase sa urmeze sfatul meu ~i sa dea telefon matu~ilor sau tatalui luL Mama lui. amenintand ca se sinucide." "Face deja terapie ~i ia Prozac.310 Jeffrey A. ca-ti este teama ~i ca nu ~tii ce sa faci. mi-ai spus cat de apropiati sunteti tu ~i cu mama ta. fie sa te duci sa 0 vezi ~i sa faci acellucru la care te gande~ti de ani de zile. Din momentul acela. simtind ca fiul ei are de gand sa incerce sa 0 Fna cumva la distanta. nu 0 faci 0 sa te omoare ea pe tine. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 311 Era nemultumita de prietenii mei ~i ii critica tot timpul." La fel ca ~idata trecuta. "James". $tiam ca trebuie sa iau 0 masura foarte radicala pentru a rupe acest ciclu care se intensifica din ce m ce mai mult. a imp ins lucrurile ~i mai mult. tu ~i cu mama ta ati avut 0 relatie «neobi~nuit de intima». mi-am spus m sinea mea. Mama a devenit din ce m ce mai nemultumita ~i mai posesiva. "dar ce-ar fi sa-i spui totu~i ca telefoanele astea te sperie?" "Nu pot sa fac asta! Ar fi 0 dovada de cruzime ~iegoism din partea mea. Scopul terapiei mele nu consta atat in oferirea unor sfaturi cat mai degraba m cautarea unei parghii pentru a schimba acest nefericit pattern. Acum trei luni. Daca ii intorc spatele acum. dar am mcercat sa nu ma arM surprins. a~a incat la un moment dat m-am trezit singur ~i izolat. Nu ai decat doua posibilitati. Ma mgrozesc de cate ori imi spune ca nu mai are pentru ce sa traiasca. a~ face una ca asta. mama mea s-a transformat m teroarea absoluta. am mcercat eu din nou. plangandu-se ca este speriata ~i ca nu poate sa doarma. i-am oferit 0 sugestie foarte directa: "De ce nu-i spui sa inceteze sa te mai sune in toiul noptii? Sau ai putea sa-i sugerezi destul de discret ca ar fi cazul sa consulte un psihoterapeut. uneori m toiul noptii. chiar la asta nu ma gandisem.

" ). Travestirea il proteja de asemenea de temerile sale incestuoase. EI a inceput sa se abandoneze lui Jennie. In al doilea rand. telefoaneleei terorizante au incetat dintr-o data. Mama lui facea totul in locul sau. mi-am adus aminte de Jack Benny.Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 313 primat. in numele dragostei ce i-o purta. Dupa mai multe secunde. mi-e teama ca daca sta prea mult suparata 0 sa ma paraseasca. James s-a decis sa-i sune pe tatal ~i pe matu~ile lui. de spatiu ~i de intimitate. dar. sa fie el insu~i. bineinteles. Rareori avea ocazia sa-~i sustina punctul de vedere." "Ce s-ar intampla daca te-ai incapatana sa mananci paine alba?" "Jenniear deveni pisaloaga. De la mama la iubita James a inceput terapia pentru ca se temea ca-~iva pierde prietena (ca urmare a repulsiei ~i abandonului acesteia) ~i mama (caurmare a sinuciderii)~iva ajunge sa traiascade unul singur.Travestirea~i.. prietenii ~inici macar mancarurile favorite. Pasivitatea sa. De atunci. James a pus nevoia mamei lui de a simti ca cineva are nevoie de ea mai presus de nevoia lui de autonomie. in urma unui telefon nocturn de la mama sa.In primul rand. urmatorul pas era sa lucram la relatia lui cu Jennie. mama lui suna cel mai adesea duminica dupa-amiaza iar vocea ei este intotdeauna de un calm de-a dreptul miraculos. Benny i-a raspuns: "Ma gandesc .. ma gandesc".integrala chiar dad mi se face rau.i ce e atat de groaznic in asta?" "Totul. Acum. a~acum de altfel a~ face ~ieu daca un terapeut mi-ar recomanda acela~ilucru.. iar ea crede di painea integrala este mai sanatoasa. Bineinteles. hainele. "Jennie se infurie dlnd nu facceea ce vrea ea. nu-mi plac confruntarile. deoarece mama lui nu ar fi niciodata interesata sexual de cineva care poarta haine de femeie. motiv pentru care vocea lui nu s-a dezvoltat. Intr-o zi I-am intrebat ce il deranjeaza cel mai mult la prietena lui. exact a~a cum facuse cu mama lui.iar asta ma face sa sufar ~iin cele din urma sunt nevoit sa fac ce vrea ea. James a avut. nu-i trece a~a u~or. 0 personalitate autentica. frica de intruziune ~iposesivitate care I-au terorizat de-a lungul copilariei sale au reaparut 0 data cu Jennie. trebuie sa mananc paine. precum ~i incapacitatea de a-~i controla emotiile. In plus. Fara 0 voce clara sau 0 identitate proprie." .cand un hot i-a bagat pistolul in spate ~ii-a spus: "Banii sau viata!". Kottler. La doua zile dupa ce i-am propus lui James aceasta alegere hobsoniana. Daca credeti ca acestea sunt simple speculatii din partea mea.312 JeffreyA. nu avea voie sa-~i aleaga singur jucariile. a~a cum era de a~teptat. Mi-aimai spus dH de frumoasa ~ide atragatoare este mama ta. ca reu~isemsa punem capat telefoanelor mamei lui. am constatat ca el a cazut pe ganduri. Una dintre problemele lui era ca incercase sa se separe de mama lui prin intermediul unui comportament compulsiv. a marturisit ru~inat James. de libertate dealegere. spre marea mea surprindere. "Furia ei ma sperie". dificultati serioase dupa ce prietena lui s-a mutat la el. unie ~i diferit de mama lui.mult mai important. EI nu reu~ise sa-~idezvolte niciodata 0 identitate proprie. a~a ca poate este timpul sa la~ila 0 parte fanteziile ~i sa te duci pana la ea ~i sa 0 faci!" Ma a~teptam ca James sa sara din scaun. Uitandu-ma la el. faptul ca acest comportament era tinut in secret reprezentau mica oaza a lui James in care acesta se simtea el insu~i ~ipe care 0 delimitase inca din copili'irie pentru a se feri sa fie complet absorbit de 0 mama exagerat de posesiva. Daca eu vreau pe~tecu paine alba. Cand James era mic. Nu avea un taUisau ni~te rude carora sa se planga sau cu care sa se inteleaga tara ~tirea mamei lui. cand Jennie se enerveaza. atunci poate ar trebui sa aduc ni~te dovezi mult mai clare in sprijinul acestei ipoteze: James a incetat sa se mai travesteasd imediat ce s-a mutat din casa mamei lui dar a reinceput sa fad acest lucru la 0 luna dupa ce Jennie a venit sa locuiasca cu el. luand astfel in serios propunerea mea. dependenta ~i teama de a fi abandonat.

Exact ca la arbitrajul obligatoriu. am spus eu. am constatat. pana nu mai pot.. disperata. ca terapeut strategic eram mult mai interesat sa-l ajut pe James sa schimbe pattern-ul decat numai sa generez aceasta intelegere. pentru ca certurile lor se inrautatisera ~iii era teama ca in curand 11va parasi. Jon Carlson "Dadi nu reu~e~ti sa te impui in privinta unor lucruri marunte cum ar fi painea alba. Vezi. Mumia de la mas a din sufragerie 315 Mireasa si mire . Dar adevarul era ca se temea di dad nu cedeaza ea 11va parasi. In loc sa-mi spui ea e9ti nervos sau . cand avem discutii in contradictoriu.. trebuie sa-ti sustii punctul de vedere".James imi spune ca de cele mai multe ori te porti autoritar ~i ca intotdeauna trebuie sa fadi a~a cum spui tu. Am acceptat imediat." A~a cum era de a9teptat.Jeffrey A. Cand nu face acest lucru ma simt frustrata. El mai spune ca atunci cand nu obtii ceea ce vrei faci crize de isterie. Nici nu va inchipuiti d'tti bani cheltuim pe bileteIe de avion.. Jennie s-a intors ditre el pentru a-linfrunta. "Dadi sunt furioasa uneori este din cauza a ceea ce fad tu cand e?ti suparat pe mine. pe care Jennie nu prea 0 aprecia. Am invitat-o sa imi spuna versiunea ei cu privire la relatia cu James ?i care credea ea ca este cea mai mare problema a lor. in urmatoarele saptamani. fie ~i numai pentru 0 singura ~edinta. Ne-am invartit in jurul acestei probleme pana cand in cele din urma el a recunoscut di i-ar placea ca uneori sa poata sa faca cum vrea el ~i. i-am spus eu precum un antrenor care i~i incurajeaza atletul. Dar ea ma sperie atunci cand nu obtine ce vrea. Iar cand nu pot sa mai a?tept. James m-a intrebat dad ar putea sa 0 adudi pe Jennie la una din ~edinte. aspus Jennie. a spus ea zambind. Dar nu sunt autoritara. vin eu cu 0 propunere pentru di mi-e teama ca daca-l mai a?tept 0 sa ajungem sa nu faeem nimic. Eram mandru vazandu-l cum incearca sa-9i sustina punctul de vedere. hotarandu-ma sa fiu foarte direct pentru ca nu aveam prea mult timp la dispozitie." Pentru un moment. Cand Jennie a venit la birou. De cele mai multe ori. nerabdator sa lucrez cu amandoi. a~a di nu ma deranjeaza daca Jennie este mai incapatanata decat mine in privinta unor lucruri. "Cedeaza prea u~or ~i nu-mi spune ce vrea. . Uneori imi propun sa a?tept sa aiba el initiativa. James avea acum 0 atitudine mult mai ferma. $i apoi a~tept ~i a~tept. sa nu mai sufere atat de mult pentru faptul di face intotdeauna cum spune Jennie. "Trebuie sa-ti pastrezi pozitia ~i sa negociezi." "Dar ce parere ai despre furia ta?" a intervenit James. bani.$tiu". "Apoi. de asemenea. ca era mult mai calda?i mai prietenoasa decat spusese James. pentru di atunci cand in sfar?it el se hotara9te ce vrea. apoi a ad au gat: In multe privinte." De~i un psihanalist ar fi aplaudat in acest moment. Faptul di el ceda in favoarea ei de fiecare data nu era decat un mod de a o "rasplati" pentru comportamentul ei care se dovedea astfel un mijloc eficace de a obtine ceea ce voia. copii?" "Pai din cauza asta am venit aici. Kottler. Jennie seaman a cu mama mea. . De obicei. fara surprindere. James a cazut pe ganduri. eu sunt cel care cedeaza ~i nu-i port pidi pentru asta. eu sunt un tip foarte tolerant. ma intreb ce vei face cand vor aparea discutii legate de cariera." "Ma surprinde foarte mult sa aud asta". 1i sugerez eu ce sa faca. Reactionez mai mult din disperare deceit din alte motive. L-am pus sa se confrunte cu ideea di el nu se temea de fapt de furia lui Jennie ci de istericalele ei dramatice. iar in cele din urma. "El este prea pasiv". cand cele doua parti aflate in conflict sunt obligate sa negocieze pana cand ajung la 0 intelegere convenabila pentru fiecare dintre ele. sex. biletele sunt de doua ori mai scumpe deceit ar fi fost daca Ie-am fi cumparat cu doua sau trei luni mai devreme." . Acest lucru I-a speriat foarte mult pe James diruia ii era tot timpul teama di Jennie 11va parasi dad nu va face cum vrea ea. a?tept pana cand James se decide sa vina cu 0 idee.$i mie imi spune acela?i lucru. James a explicat di de fapt nu era yorba di cedeaza in favoarea ei ci mai degraba di ii respecta sentimentele. certurile lor s-au intetit.

evitiind sa-l iau drept 0 tulburare de identitate. Cum era de a~teptat. iar eu sunt un pianist care canta jazz la nunti ~i la Bar-Mitzvah. a fost nevoie de 0 interventie pe masura drarnatismului situ a- . In felul acesta am devenit foarte interesat sa-l invat sa-~i sustina propriile opinii. el a preferat sa conceapa aceasta problema drept 0 functie a relatiilor lui cu mama ~i cu prietena lui. 0 data ce James a inceput sa vorbeasca mai mult iar Jennie a inceput sa asculte. Ceea ce vrea sa spuna Bergman este ca in loc sa-l considere pe pacientul sau drept un pervers sexual. Bergman ~i-a dat seama ca lucrurile stau astfel. . 0 mama din cale afara de autoritara ~i agresiva. De asemenea. ~i una privata. te retragi in tine 9i nu mai vorbe9ti.>iau fost doua ceremonii: una oficiala la care Jennie a purtat rochie de mireasa iar James frac. am fost foarte curi09i sa aflam ce anume facea ca acest pacient sa fie atat de memorabil pentru el. caz in care s-ar fi dovedit foarte greu de tratat. De fapt. Drept urmare. Reflectand asupra cazului Dupa ce Bergman ne-a spus aceasta intamplare. am simtit ca exista 0 legatura muzicala intre mine 9i acest individ.In plus. de asemenea. mama lui refuzase sa vina la nunta. nu am reu~it sa am propriile mele opinii. dupa ce s-a terminat terapia. Bineinteles ca relatia lor s-a schimbat rapid. ani la rand. . negociind 0 intelegere prin care James a fost de acord sa-~i spuna mai des punctul de vedere.316 Jeffrey A.Cred ca este yorba de faptul ca amandoi eram muzicieni.Am preferat sa abordez comportamentullui intr-un mod integrativ. Cateva luni mai tarziu. a spus Bergman. planul era ca cei doi sa nu mai fuga unul de celalalt atunci cand se simteau raniti. intr-un fel. Atunci ma simt atiit de singura 9i de respinsa incat explodez. chiar daca in acel moment parea cea mai eficienta strategie de care dispunea. un individ cu tulburari de identitate sexuala. Acest caz a fost insa de 0 asemenea factura incat am fost nevoit sa concep 0 strategie mai neobi9nuita. . Astfel a fost nevoit sa gaseasca 0 metoda de a-I provoca pe acesta sa treaca la fapte. in momentul in care a aflat ca James a inceput sa se travesteasca din nou dupa ce prietena lui s-a mutat cu el. De asemenea. Bergman a fost interesat sa lucreze cu acest pacient pentru ca nu mai lucrase niciodata cu travestiti. Facand aluzie la cartea sa. Ii trezea imaginea a doi cantareti de jazz care se completeaza unul pe celalalt anticipand fiecare partitura celuilalt. el era un artist talentat care canta in orchestra. Bergman ne-a spus ~i ca ii place stilul direct ~i concis al conversatiei newyorkezilor. La randul meu am fost un tip foarte pasiv ~i am avut. la momentul acela el ~i-a dat seama ca nu putea sa-l convinga pe James sa-i urmeze sfatul terapeutic 9i sa-i sune pe tatal ~ipe matu9ile lui sa Ie ceara ajutorul. a mentionat Bergman. 9i chiar 9i acea varia tie incluzand legatul strans de scaun. Uneori nu ma bagi in seama zile intregi. a spus Bergman." Am incheiat intalnirea noastra. Kottler. Dar. Bergman a explicat ca din cauza ca acest pacient nu era dispus sa actioneze intr-un mod care ar fi calmat problemele din familia sa. . organizata la ei in apartament 9i la care mireasa a purtat fracul iar mirele rochia. Ceea ce tu nume~ti istericale sunt de fapt aceste izbucniri ale mele. motiv pentru care. a~a cum eram cu ani in urma. Eram convins ca lipsa lui de voce era principala cauza a neputintei de a se impune. iar Jennie sa-i spuna mult mai explicit ceea ce simte. In esenta. Bergman sustine di el nu i-a recomandat cu adevarat pacientului sau sa aiba 0 relatie incestuoasa cu mama lui. Pescuind baracuda. James m-a sunat sa-mi spuna care mai era situatia. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 317 necajit. am simtit multa simpatie fata de pasivitatea acestui individ. atunci cand ma uitam la acest pacient ma vedeam cumva pe mine.Consider ca sunt un terapeut atent ~i responsabil. Era foarte bucuros 9i a tinut sa-mi spuna ca s-a cas at or it de curand cu Jennie. Desigur. travestirea era un lucru destul de obi~nuit in New York. . La urma urmei.

Bergman nu I-a mai vazut de foarte multi ani. Jon Carlson tiei prezentate de el. Object Relations Couples Therapy (Terapia de cuplu a relatiilor obiectuale). CAPITOLUL DouAzECI ~I TREI David Scharff Revenind u-si . Object Relations Family Therapy (Terapia de familie a relatiilor obiectuale). coautor ?i editor a cincisprezece carfi. a unul dintre pune in evidenfa ata?amentele ?i legaturile emofionale care sedezvolta intre indivizi. cea mai recenta. in special intre cei care provin din aceea?ifamilie.Jeffrey A. Tuning the Therapeutic Instrument: Affective Learning of Psychotherapy (Acordand instrumentul terapeutic: Invatarea afectiva a psihoterapiei). Scharff este director al Institutului Internafional de Terapie a Relafiilor Obiectuale. David este autor.Scharff este interesat sa-i ajute pe oameni sa se elibereze de modalitafile disfuncfionale ad&nc inradacinate in care intra in relafii cu ceilalfi. aceasta a functionat. Din cand in cand ei vorbesc la telefon. din amintirile regasite principalii teoreticieni ai Terapiei relafiilor obiectuaavid Scharff. iar pacientul a fast capabil sa faca alegerea potrivita referitoare la schimbarea comportamentullui. Folosindu-se de dinamica transferului ?i contratransferului adica de acele aspecte autentice (ii proiectate ale relafiei terapeutice . Kottler.D individuala a relatiilor obiectuale). Aceasta psihiatru ?i psihanalist. Pentru ca James s-a mutat din New York. The Primer of Object Relations Therapy (Abecedarul terapiei relatiilor obiectuale) ?i. profesor clinic de psihiatrie la Universitatea Geor- . Printre acestea se numara (ii cele pe care le-a scris impreunii cu sofia lui. Din fericire. astfel ca Bergman a aflat ca el ~i Jennie sunt ~i acum casatoriti ~i au 0 familie. Era necesar sa-i faca 0 recomandare oarecum ~ocanta dar pe masura situatiei pentru a-I face sa reactioneze. Jill Savege Scharff: Object Relations Individual Therapy (Terapia !. revizuire contemporana estepsihanalizei Ie.

Aici el facea ?edinte demonstrative pentru psihiatrii rezidenti ?i pentru alti membri ai personalului. . La prima impresie. Unul dintre cuplurile care s-au oferit voluntar pentru a fi intervievati la una dintre aceste ?edinte erau un sot ?i 0 sotie. ei pareau extrem de diferiti. Parintii erau deosebit de comw1icativi. .Doua sau trei minute. a spus Scharff.Ura?ti sexul? a indemnat-o Scharff. A~a cum se obi~nuie~te in terapia psihanalitica de durata in care sunt abordate atat substraturile cele mai profunde cat ~i simptomele prezente. apoi s-a adresat sotului ei. Cam asta e.Asta este ?i parerea ta. . a spus Velia. dar acest lucru nu este in sine principalul motiv. (Folosirea jocurilor copiilor este unul dintre aspectele remarcabile ale modului in care Scharff aplica terapia relatiilor obiectuale in cazul familiilor.Mda. $i cum era de a~teptat de la un asemenea tratament foarte lung ~i care are pretentia ca merge pana in profunzimi. Scharff nu a putut sa decida niciodata daca acesta a fost sau nu un caz dificil. Ceea ce I-a impresionat cel mai mult a fost cat de deschi?i ~i de fermi s-au dovedit membrii acestei familii in decizia lor de a urma neabatut aceasta terapie care a durat aproape trei ani.Da. acesta este motivul pentru care Velia ura?te sexul? La urma urmei. nu-i a?a? Lars a incuviintat din cap. * Patru minute e prea mult Scharff lucra intr-un spital arondat universitatii. . Lars era mai degraba tacut ~i retras. El voia nu numai sa obtina de la Lars punctullui de vedere cu privire la situatia lor. Cred ca problema e ca urasc sexul. a raspuns ea. . dinamica ?i expresiva. A urmat 0 pauza.atat verbala cat ?i comportamentala.Ei bine. De?i simptomele membrilor familiei pareau netratabile iar comportamentullor era deosebit de dificil. Scharff era insa sigur de un lucru: in cariera lui nu au existat . Avea un stil de a vorbi ?i de a gesticula foarte teatral. de ce ati venit la ?edinta de astazi? . * * clienti care sa-l invete mai multe lucruri despre cum se face terapia ~i despre ce anume face ca terapia sa reu~easca. Lars ?i Velia. cu toate acestea. Exista cateva motive pentru care acest caz este considerat de Scharff ca fiind cel mai remarcabil din intreaga sa cariera.Cat timp rezi?ti pana la ejaculare? . dar ~i copiii erau de 0 expresivitate captivanta . dupa care Lars a adaugat: Mai e ?i faptul ca sufar de ejaculare prematura. . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 321 get awn ~i la Universitatea pentru Serviciile de Siiniitate ~i cercetiitor la Institutul de Psihanalizii din Washington D. familia era cu probleme. dit de bine poate sa fie dad tu ejaculezi inainte ca ea sa aiba vreo placere? Acest caz i-a dat lui Scharff sentimentul ca I-a invatat aproape tot ceea ce ~tie.C.320 Jeffrey A. dar ?i sa Ie arate medicilor ~i studentilor prezenti dit de important este sa lucrezi cu ambii parteneri. a inceput Scharff interviul. Kottler.Nu sunt sigura. a spus el. El implica acel gen de familie care ar putea invata pe arice terapeut mai tot ceea ce vrea sa ~tie. era incredibil de hotarata sa faca tot ceea ce era necesar pentru a imbunatati functionarea ei. .Prin urmare. Asta e. ei s-au straduit din rasputeri sa fie cat mai cooperanti. cazul de fata s-a remarcat prin complexitatea ?i varietatea problemelor care au fost puse in discutie. ca problema voastra este ca Velia ura?te sexul? a lncercat Scharff sa clarifice lucrurile. a aprobat Lars zambind ru?inat. Desigur. Velia era emotiva.) Aceasta familie avea 0 lista atat de lunga de probleme individuale ~i comune care cu siguranta ar fi pus pe fuga pe oricine s-ar fi apucat sa Ie enumere ?i. dupa care a chicotit. Scharff a lucrat cu aceasta familie timp de doi ani ~ijumatate.

. dar acesta a fost singurul incident. Am fost 0 familie fericita . Fara illdoiala ca acesta era un subiect despre care nu putea sau nu voia sa vorbeasca. .0. tatal tau era tot homosexual? .Totul s-a intamplat cu multi ani in urma. Cel mai . Lars ?i Velia aveau trei copii.Eram la liceu. Din cele povestite de Lars ~i Velia. I-a mtrebat Scharff. el a spus: Odata. Apoi.Acosta barbati. . merge a la gradinita ?i era unul dintre copiii problema de acolo. In rest.Cand a ie?it. gi'mdindu-se daca sa continue sau nu. . .Mda. Mi-am adus aminte de asta pentru ca atunci tocmai incepusem ultimul an de liceu. Toti trei au izbucnit in ras stabilind asHel 0 relatie care le-a permis apoi sa treaca u?or la urmatoarea parte a interviului ill care Scharff a solicitat eateva informatii despre fami1iile din care proveneau cei doi.Atunci spuneti-mi ce prob1eme aveti cu copiii. . Scharff credea ca vorbeau despre tatal lui nu despre mama. Lars ezita. cand agati un tip la toaleta barbatilor. Oricat de mult a incercat Scharff sa-l preseze. a spus simplu Lars.urmand ca mai tarziu sa reia discutia despre familiile lor.Nu. $tii. mai sunt ?i altele pe care ati dori sa Ie rezolvati? . Sven. neglijenti ?i abuzivi. presupun. . Cei mai mari dintre copii erau baieti . A stat la inchisoare cateva luni. .Acosta barbati? Stai putin. nu. Kottler. de ~apte ani. ma rag. pe un ton foarte degajat. tatal tau a fost la mchisoare? . E adevarat ca ma tin doar trei minute dar patru minute este prea mult pentru ea. Lars sustinea ca totul era ill ceata. De atunci a ramas homosexual. a?a-numitul copil problema. a spus el dand din umeri pentru a arata ca nu-i pasa. Ea nu a avut retineri sa povesteasca despre atmosfera traumatizanta in care crescuse ?i despre dificultatile ?i suferintele pe care Ie avusese de mfruntat din partea unor parinti atilt de imprevizibili.Poveste?te-mi des pre parintii tai. a spus Scharff. Ei au acceptat.. Scharff i-a mtrebat pe cei doi daca vor sa-?i aduca copiii la urmatoarea ?edinta pentru a face 0 evaluare a mtregii familii. Aveam ?aptesprezece ani.S-au descurcat destul de bine. In continuare. dupa care au fixat 0 data pentru urmatoarea mtalnire care urma sa aiM loc in biroullui Scharff ?i nu m public. care avea cinci ani. Scharff ?i-a dat seama ca baiatul era probabil hiperactiv ?i cu un oarecare deficit de atentie. Lars a declarat ca nu-?i aduce aminte de nimic din copilaria lui. a protestat Lars.Poate cu copiii. E timpul pentru joadi Familia s-a instalat in birou. Cand i-a venit randul. iar copiii se jucau pe podea..Cati ani aveai dlnd s-a mtamplat asta? .leproblemele sexuale pe care amandoi le-ati mentionat. Sau poate ca el se referea 1a un alt fel de infractiune.In afara c.322 Jeffrey A. Scharff s-a mtors la discutia de la mceputul ?edintei . un baiat vorbaret dar cuminte care a venit echipat cu tot felul de luptatori de jucarie.. cinci ?i respectiv trei ani.A?adar.$i pentru ce a fost ares tat tatal tau? . parintii mei s-au descurcat bine. parintii mei s-au despartit dupa ce tatal meu s-a intors de la mchisoare.El a fost arestat pentru seductii homosexuale. Cel mijlociu.Ei. Medinl familial Velia provenea dintr-o familie disfunctionala in care parintii aveau un limbaj agresiv iar copiii practicau un fel de harjoneala sexuala. nici 0 problema? .. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 323 . de ~apte.A?adar. Acum traie?te cu un barbat. . a raspuns Lars m stilullui laconic. Vazand ca se apropiau de sfar~itul mtalnirii. . da.Nu mteleg ce vrei sa spui. tatal meu a fost arestat. .Sven. . ?i Eric. . Lars ?i Velia stateau pe canapea.

Catre sfar?itul acelei ?edinte. cand James se arata interesat. . El i~i intrerupea m permanenta fratii . a raspuns Eric desenand m continuare. lmediat ce Velia a pomenit de furia la care dadea na~tere relatia lor sexuala. Oar cel mai puternic a reactionat micuta Tiffany. parintii au continuat sa vorbeasca despre problemele lor. ~i avfu1d bineinteles grija sa ca~tige cei buni. certandu-ne ingrozitor.Or s-o distruga? a intrebat Scharff. care construia lini~tita un joc lego ~i pe Eric. Copiii s-au oprit pentru un moment apoi au mceput sa initieze jocuri noi. ca ?i cum el ar fi fost cel care era turtit. introducand-o in ea ?i scotand-o de mai multe ori.?ia? . . absolut adorabila. Era fara indoiala foarte agitat. Scharff a fost din nou ~ocat de cat de bine parea sa fie conectat baiatulla problemele parintilor ~i de felul in care acesta incepuse sa Ie reproduca simbolic de parca ar fi fost menite pentru a?a ceva. ilnbracata cu 0 rochita roz. Lars ?i Velia au putut sa faca imediat legatura. impartindu-i in tabere adverse. acesta facea pe el noaptea iar uneori ei erau nevoiti sa-i schimbe pantalonii ~i in timpul zilei.Ceea ce ne ingrijoreaza cel mai mult este relatia noastra conjugala. Scharff a fost uimit de cat de mult se asemana aceasta mi~care cu actul sexual. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 325 mic.A?a arata lucrurile pentru tine? E ca ~i cum te-ar sfa. .THOA). care se juca cu luptatorii lui. era 0 fetita de trei ani. pentru ocazie.Ei vad doar ca ne ducem in dormitor ~i ca ie~im apoi ca furtuna. a conchis Velia. Arata de parca 0 fata uria~a i?i turtea tatal intinzandu-se peste el. Kottler. El s-a uitat la camera video care inregistra ~edinta. rugandu-se sa fi filmat aceasta imagine impresionanta. impra~tiind piesele ~i ma~inile pe tot covorul. . In felul acesta. aceasta intamplandu-se sa fie un tata de jucarie. alegandu-~i cuvintele cu grija pentru ca erau de fata copiii. Ce inteleg ei din asta? . Ei au fost intrerupti de Sven.Nu ~tiu deocamdata. Eric s-a a?ezat la 0 mas a ~i a inceput sa deseneze 0 scena dintr-un razboi intergalactic. pe langa problemele legate de atentie. In vreme ce copiii erau ocupati cu jucariile lor favorite. cei buni ~i cei rai. in ciuda faptului ca parintii lui erau calmi ?i vorbeau despre certurile lor intr-o maniera foarte civilizata. imi ies pur ~i simplu din minti ~isimt nevoia sa 0 fac imediat. Ei au facut haz de felul in care joaca copiilor lor reproducea problemele lor. Sven s-a apucat sa construiasca blocuri pe care le darama apoi. Scharff a constatat ca Sven avea probabil tulburari de hiperactivitate ~i deficit de atentie (AOHO . Lars a ras ?i ella randullui.pe Tiffany. In momentul in care mama ei a inceput sa rada de observatia pe care 0 facuse Scharff. lar aceasta fetita nu avea decM trei ani ?i jumatate! Scharff a aratat catre ma?ina pe care Tiffany 0 mi?ca cu nepasare de-a lungul tunelului daramfu1du-l in cele din urma ?i a intrebat-o pe Velia: . Tiffany s-a uitat la 0 ma~ina de pompieri de jucarie pe care a inceput sa 0 plimbe in directia unei mici cladiri in forma de tunel pe care 0 construise din piese de lego. Tiffany ~i Sven se jucau impreuna in mijlocul camerei. Nu mai vazuse pana atunci 0 reprezentare simbolica atat de dramatica a felului in care jocul unui copil reproduce povestea parintilor. Velia ~i Lars vorbeau despre cele mai frecvente certuri ale lor. Tiffany a luat din jucariile oferite de Scharff cea mai mare papu~a-bebelu? pe care a pus-o peste cea mai mica. Scharff a aflat de asemenea de la parintii lui Sven ca. Baiatul nu putea sa stea intr-un loc mai mult de dHeva minute. Tiffany. care a inceput sa faca galagie ~i sa alerge de la un capat la altul al camerei lovind scaunele in drumullui.Oar copiii nu vad? a intrebat Scharff. Scharff s-a uitat la Lars care statea necajit cu capul in maini ca ?i cum acest lucru i s-ar fi intamplat lui. El i-a explicat lui Scharff ca luptatorii rai atacau nava mamei lui. Uneori. .Exact! a ras ea. In scurt timp.324 Jeffrey A.

0 data cu toti membrii. el a fost martor la urmatoarea scena.326 Jeffrey A. numai ca de data aceasta purta 0 rochita care parea cumva prea scurta pentru ea. iar spaima ei se transformase intr-o cearta violenta care I-a facut pe Eric sa suporte din partea mamei lui acela~i . parea deprimat acum. Izbucnirea mamei lui fusese nea~teptata ~i plina de rautate ~i.mai mult decat atat. De~i cel mai adesea parea vesela ~i glumeata. atat de plin de enerl?ie ultima data cand il vazuse Scharff. In cursul acestei terapii. Kottler. pentru terapie de familie. Eric. in realitate ea ascundea foarte multa furie ~i vulnerabilitate. care avea probleme mai grave decat toti ceilalti membri ai familiei. sa-~i controleze intr-o oarecare masura comportamentul impulsiv. Probabil ca avea 0 deficienta in ce prive~te capacitatea de intelegere. In cea mai mare parte a timpului. ~i 0 data doar cu cei doi soti pentru terapie sexuala. alergand apoi dupa fratele lui pentru a-~i lua jucaria inapoi. dar Eric arata absolut devastat din. Velia incepuse sa faca tratament cu un alt psihiatru care lucra cu ea individual in psihoterapie intensiva. era la fel de adorabila ca la prima ~edinta. Relatia intima a cuplului nu se imbunatatise de~i terapia individuala trezise in Velia dorintele sexuale. Uneori parea aproape seducatoare. el repeta experienta tatalui lui. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 327 Privind Inapoi Scharff a prescris un tratament experimental cu Ritalin. Eric. Acum ati stricat totuI! Nu puteti sa stati cuminti nici maCaI' un minut? De ce trebuie sa va purtati in felul acesta? Noi incercam sa facem ceva aici. Sven arata mai rau ca niciodata. protectoare ~i una manipulatoare ~i autodistructiva. Invulnerabilitatea ei. baiatul cel mare. Eric inscena sau desena razboaie in care binele triumfa asupra raului. 0 sa ajungi exact ca bunicul tau! Sven s-a intors inapoi la jocullui. comportamentullui necontrolat era ~i mai agresiv decat inainte ~i continua sa faca pe el. . Spre deosebire de sojul ei. Un an mai tarziu familia a venit din nou la Scharff pentru o consultatie.Incetati imediat! a strigat Velia la cei doi baieti. cand Eric i-a luat jucaria ~i a pus-o intr-un loc unde el nu putea sa ajunga. Inca de cand 0 vazuse pentru prima data Scharff a remarcat ca infati~area ~i comportamentul ei aveau ceva sexual in ele. iar voi stricaji totuI! Eric. Lars ramanea pasiv ~i fara grai. Acum Scharff a observat 0 parte mai tenebroasa a scenariului: tipii rai ca~tigau intotdeauna.dar se pare ca era pur ~i simplu incapabil sa exprime in cuvinte ceea ce gandea sau simtea. Velia vazuse in "baiatul ei bun". ~i acesta era cea mai sanatoasa persoana din familie! Scharff crezuse ca poate sa inteleaga cum aparuse aceasta situatie rand. a fost nevoie sa fie internata de doua ori pentru perioade scurte de timp din cauza depresiei ~i a unor episoade disociative severe . In trecut ea avusese probleme de sanatate mentala care pareau sa fi aparut pe fondul unar tulburari de personalitate contradictorii .momente in care ea pierdea contactul cu realitatea ~i se retragea in sine incercand sa se protejeze in felul acesta. lasand-o pe sojia lui sa vorbeasca pentru amandoi. Scharff a stabilit ca ~edintele sa aiba loc de doua ori pe saptamana. raspundea cel mai bine la terapie. In timpul exploziei. Velia. in special in felul in'care Ie raspundea fratilor. aceasta parea sa fie 0 scena destul de obi~nuita in familia lor. Inainte. Acest lucru I-a infuriat pe Sven care a inceput sa tipe ~i sa loveasca peretele. De data aceasta. dar chiar ~i dupa ce a fost dat in grija unui coleg specializat in terapia copiilor. i~i dadea toata silinja sa coopereze .ea pendula intre 0 atitudine cooperanta. care nici el nu parea sa raspunda la terapie. De~i reactionase destul de bine la medicamentele care ii fusesera pres crise. imaginea tatalui ei abuziv. tatalui ei ~i lui Scharff. din contra. Sven tocmai se calmase pentru moment ~i se juca lini~tit. care initial a parut sa-l ajute pe Sven. EI nu parea sa caute sa faca probleme. baietelul hiperactiv. cu 0 furie nestapanita. Lars a stat cu capul in maini a~a cum facuse cu un an inainte cand Tiffany se juca cu bebelu~ul ~i tatal de jucarie pe care Ie pusese unul peste altul. Tiffany avea acum aproape cinci ani. cauza ca fusese ocarat. Intr-un fel. la 0 ~edinta de familie care a avut loc cateva saptamani mai hlrziu. Sven nu a reacjionat bine la psihoterapia individuala.

a raspuns el. Ei au mceput sa fadi eforturi serioase pentru a-i"irezolva problemele sexu ale. ci i"ide comportamentul sexualizat allui Tiffany. Lars a fost complet neajutorat. Velia i"iLars au reui"it sa discute despre unele dintre vechile lor probleme. Nu voia sa-l intimideze pentru ca.Imi aduc aminte ca odata l~am mtrebat pe tatal meu despre sex. .a facut-o i"i cu fratele meu.328 Jeffrey A. Kottler. dar cu to ate acestea mca mai dorea sa aiba 0 oarecare legatura cu el. E1era dispus sa recunoasca acest lucru despre tatallui i"ichiar abuzul sexual.tre fata. din pacate. Acesta era de fapt cel mai negru c0i"mar allor care. .la urma urmei. sperand ca. Deoarece amandoi fusesera abuzati in copilarie.Am vorbit cu sora mea saptamana aceasta. a relatat Velia la una din i"edinte. mtelegerea necesara iar lui Lars. ai"acum probabil facuse i"i fata de tatallui cand era copil. Era vorba nu numai de problemele lui Sven (care incepuse sa faca. pentru ca nu mi-a venit m minte niciodata lucrul asta. Aceste dezvaluiri s-au dovedit 0 oportunitate pentru munca pe care cei trei 0 face au impreuna. a spus Lars. . a spus Scharff sperand sa-l faca sa continue. . personale sau comune. Scharff i"tia ca era martorul unui mic episod din procesul de transmitere a abuzului de la 0 generatie la alta. Ultimullucru pe care i"i-l . tatallui fusese probabil toata viata homosexual. Scharff a ai"teptat. Intuitie si observatie " .Este 0 descoperire foarte importanta. Lars avea mtotdeauna dificultati sa vorbeasca. a observat Scharff. El nu a schitat nici un gest pentru a mcerca sa-l apere pe Eric (sau pe sine msui"i). Ai vorbit cu Lars despre asta m cursul saptamanii? In timp ce mtreba acest lucru. Veliei. . un nou model de a fi tata. tot ce tine de asta. El i"i-adat seama ca.Da. Ei au continuat de asemenea sa exploreze mai m amanunt trecutul familiilor lor. In £elul acesta el i-a oferit lui Eric un mijloc de protectie. iar acest lucru parea sa-l afecteze m acel moment mai mult decat orice. . foarte lent.. parintii lui nu au fost ai"a de fericiti impreuna i"ica.Atunci tatal meu mi-a spus: Bine. dintr-o data. iti arat. Apoi a tacut pentru un moment dupa care a spus: $tiu ca. i"imi-a spus ca tatal nostru ne batea tot timpul. $i i"i-abagat penisul m anusul meu. Apoi a adaugat: Cred ca. . iar Veliei a inceput sa-i placa sa faca sex. El a fost capabil sa explice familiei ca 0 cearta obii"nuita de familie fusese inteleasa grei"it in lumina unor traume anterioare. iar acum am mceput sa-mi reamintesc unele aspecte legate de asta. Raspunsullui Lars a fost i"imai i"0cant. uitandu-se in jos pentru a evita privirile sotiei sau ale terapeutului. Tatallui rupsese relatiile cu el i"icu familia lui. m cele din urma Lars a llwatat sa-i"i amane orgasmul. Amintiri regasite Progresul cu cei doi soti era foarte.ma rog. s-a mtamplat de doua ori.S-ar parea ca. incepuse sa se adevereasca. mi-am adus i"ieu aminte de ceva. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 329 comportament la care aceasta fusese la randul ei supusa i"i pentru care il urase at~Hde mult pe taHil ei. el s-a uitat la Lars.Cred ca dupa aceea a facut-o i"icu fratele meu. turtita. Dupa care a tacut brusc. despre trecutullui. dlutand indicii pentru a-i"iexplica 0 parte din problemele lor curente. Lars a mceput sa-i"i ridice mainile ca. Lars 0 sa continue far a a fi nevoie sa fie impins de la spate. dar sunt sigura ca ai"aa fost. $i m timp ce imi povestea despre lucrurile astea. cum se face i"i. fiind pe punctul de a lua din nou acea infatii"are chinuita. era important ca atentia lor sa se concentreze asupra a ceea ce li se intampla propriilor lor copii. progrese). . Asta era tot ce a putut sa-i"i aduca aminte Lars sau cel putin tot ce avea sa spuna despre acea mtamplare. E ciudat.vrei sa mai spui ceva m legatura cu asta.Despre ce este yorba? I-a intrebat Scharff cu blandete.

Munce~te in continuare ~i este foarte mandra de familia ei. Lars parea ca vede foarte clar ceea ce se inHimpla cu ceilalti din familia lui.330 Jeffrey A. El a desenat un monstru fioros dar nostim in acela~i timp pe care i I-a aratat lui Scharff.De ce este trist? a intrebat Scharff. Tiffany parea sa nu mai aiba nid 0 legatura cu sexualitatea. un lucru pe care dorea de foarte mult timp sa-l faca. unii oameni nu pot sa vada lucrurile a~a cum sunt ele in sine. dar se descurca destul de bine ~i parea ca se bucura de viata. Urmarea Opt ani mai tarziu. . Tiffany avea acum paisprezece ani ~i era la fel de adorabila. inainte de toate. unde era desenat acela~i monstru cu ochi uria~i ~i cu lacrimile ~iroindu-i pe obraji. Pentru oameni ca Lars ~i Sven.Se nume~te tortura terapeutica. . Mai precis. Ei s-au descurcat foarte bine la colegiu. Cand au intrat in birou Scharff a vazut 0 familie complet schimbata. baiatul mijlodu. Eric a de venit mai tenace (iar tipii buni au inceput din nou sa ca~tige). Era bucuroasa ca luase calificari maxime la toate disciplinele. Lars a incercat din greu sa ajute la armonizarea relatiilor dintre membrii familiei sale. Ea face in continuare terapie pentru a-~i rezolva problemele legate de vulnerabilitatea ei la disociere atunci cand se aHa sub stres. pe partea cealalta. intreaga familie ~i-a exprimat tristetea pe care 0 resimteau despartindu-se de 0 experienta care ii ajutase foarte mult. Urmand exemplul lui Eric. Sven. De-a lungul anilor. reu~ind sa exprime in jocurile lor lucruri despre care parintii nu sunt in stare sa vorbeasd. Se pare ca Eric. dar nu reu~ea in nici un chip sa dezvolte o intelegere profunda a propriilor lui probleme. acesta este unul dintre marile avantaje ale terapiei de familie.E trist pentru ca nu poate sa mai vina de acum incolo. Acum Eric este casatorit. Velia mai are inca momente de dldere. A ramas ca i~i va continua eforturile cu ajutorul terapeutului ei individual. . L-a intrebat dad ea ~i familia ei mai pot veni la el inca 0 data doar pentru a-I pune la curent cu ceea ce se mai intamplase in viata lor de la ultima ~edinta. nu numai in ce prive~te infati~area dar ~i in felul in care evoluasera. Pentru Scharff acest lucru e echivalent cu a fi capabil mai degraba de 0 observatie exterioara decat de una interioara. in sfar~it. Scharff a fost din nou impresionat de cat de inteligenti pot sa fie cop iii. Dar mai este un desen allui. Aceasta a fost 0 parte a procesului care a permis intregii familii sa faca progrese majore. iar Tiffany este logodita. . iar acum i~i demarau carierele profesionale. cu o singura exceptie pentru care era dezamagita. Chiar ~i cu aceasta deficienta. Acesta I-a intrebat ce reprezinta. a fost cel care a reu~it sa exprime cel mai bine ceea ce simteau ei toti in acel moment. precum ~i la asimilarea de catre ei a trecutului lor. venise timpul ca terapia sa ia sfar~it. Dar. este in armata ~i se impaca destul de bine cu disciplina militara care il ajuta sa-~i organizeze viata. Eric tocmai fusese acceptat cu bursa la colegiul pe care-l trecuse pe primulloc in lista de optiuni. Kottler. Numai Velia nu reu~ise inca sa fad toate lucrurile care se cereau in situatia ei. Sven a incetat sa mai faca pe el ~i aduna mult mai bine la ~coala ~i la joaca. Sven nu facuse progrese remarcabile la liceu. baiatul cel mare. El a intors foaia. el a continuat sa tina legatura cu aceasta familie. I-a fost foarte greu sa-~i stapaneasca lacrimile pentru ca aratau atat de diferit. Adeseori el recuno~tea interpretarile gre~ite pe care Ie Hiceau copiii lui cu privire la diverse evenimente ~i ii ajuta sa se corecteze. Dupa doi ani ~i jumatate. Lars se ocupa cu muzica. astfel ca Lars s-a simtit mai bine ca sot ~i ca tata. El ~i sotia lui au reu~it sa aiba relatii intime satisHicatoare. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 331 doreau era ca propriii lor copii sa treaca prin ceea ce trecusera ei. Velia I-a sunat pe Scharff. dar Ie pot intelege atunci cand Ie observa la alti membri ai familiei. Scharff era u~urat sa vada ca ea se schimbase in bine. a spus Eric zambind.

Aceasta este 0 familie care. parcurile de distrae~ie ~i partidele de sex eu mini~tri pentru terapeufi. 51 Therapists Share Their Most Creative Strategies (51 de terapeuti imparta~esc cele mai creative strategii ale lor). Pe lfmga cartile destinate profesioni~tilor. care oamenii i~i pot reveni dupa ce multa vreme au avut parte de 0 viata dezastruoasa. inca mai crede ca unul dintre cele mai importante lucruri pe care Ie-au fi:'icutvreodata a fost sa-~i imparta~easca experientele relationale pe care Ie-au simtit prima data in timpul terapiei ~i sa invete sa se mentina la acest nivel in anii care au urmat. In prezent el este coordonatorul Programului pentru Servicii Umanitare. le-a reamintit Scharff. printre care nU11liira: B dfoward RosenthalClient autorul sectltorva cartiefore You See Your First este (Inainte sa-l vezi pe practice primul tau client). De~i este cunoscut in pri11lul rand pentru 11lanualele sale care ofera exercitii ~i tehnici pentru practicieni. Kottler. Favorite Counseling and Therapy Homework Assiguments (Consiliere preferentiala ~i terapie pentru acasa) ~i The Encyclopedia of Counseling (Enciclopedia consilierii). Favorite Counseling and Therapy Techniques (Consiliere preferentiala ~i tehnici de terapie). el a 11laiscris 0 serie de carti de popularizare cum ar fi: Not with My Life I Don't: Pre- venting Your Suicide and That of Others (Nu cu viata mea: Cum sa previi propria ta sinucidere ~i a altora) ~i Help Yourself to Positive Mental Health (Autoserve~te-te cu sanatate mentala pozitiva). de la Colegiul de stat din St. Rosenthal este specializat ~i in tratarea problemelor legate de stres. Cazul acesta ne arata foarte clar ca parintii. in ciuda propriilor lor istorii de familie ~i a limitarilor. Jon Carlson CAPITOLUL DouAzECI $1 PATRU Aceasta familie I-a invatat foarte multe lucruri despre felul in. Howard Rosenthal Ataeuri de paniea provoeate de gratarele eanalelor. Louis ~i preda la Univer- . pot sa coopereze pentru a-~i ajuta copiii. dupa optsprezece ani. chiar ~i acum.332 Jeffrey A.

pentru ca aspira sa faca parte din categoria acelor tera- . Mai exact.Bine. mult mai orientata catre actiune ~i centrata asupra prezentului.Cine preda cursul? I-a intrebat unul dintre ei. Ce ciudat! Ii placea foarte mult cursul ~i il admira in mod deosebit pe profesor. Lasa-ma un minut. Nici macar trabuco . U~a de la sala de bowling Rosenthal avea 0 noua problema. Spre marea lui surpriza. Doua simptome ciudate Pe vremea rand era student. In partea de jos avea 0 pIasa de otel pentru a proteja sticla de loviturile de picioare ale jucatorilor furio~i.din sticla. doar cu cateva zile in urma el incercase dar fara nici un rezultat sa-~i aduca aminte numele analistului. el a constatat ca era foarte atras de aceasta disciplina care punea accent pe interpretarea trecutului ~i dezvaluirea dorintelor incon~tiente. mai mult decat atata. Rosenthal s-a hotarat la un moment dat sa se aventureze in afara domeniului teoretic in care era instruit la acea vreme ~i sa urmeze un curs de psihanaliza. Louis. Ura din tot sufletul nenorocita aia de u~a! Rosenthal era foarte stanjenit de comportamentul sau irationa!. capitala bowlingului din StateIe Unite. Chiar daca avea foarte mult de invatat pentru facultate ~i pentru cursul facultativ de psihanaliza. . a raspuns Rosenthal razand. la un moment dat s-a trezit cu un alt simptom inca ~i mai bizar. Simtea cum il cuprinde 0 furie nestapanita impotriva u~ii. ln aWi ardine. pe viata lui. Uneori. naucindu-l. $i. Nu are barba ca Freud. De rate ori vedea u~a aia. cu 0 bad de metal peste ea care serve~te drept maner. era exact in genul celor care se amplaseaza la intrarea unor astfel de stabilimente . Ca ~i cand acest lucru nu l-ar fi lovit suficient. Rosenthal a tinut sa remarce ca cel mai bizar dintre cazurile sale I-a avut ca protagonist pe el insu~i. Aceasta abordare era in mod evident la antipodul terapiei pe care 0 invatase pana atunci. atunci cum il cheama? .Stai a~a sa ma gandesc. devenea din ce in ce mai agitat. Rosenthal a incremenit. colegii sai de facultate ii puneau intrebari despre acest curs. Dar.334 Jeffrey A. Rosenthal incepea sa se zgaiasca la pIasa de otel ~i lucrul acesta 11scotea din minti. astfel ca multa vreme visul sau a fost sa ajunga un jucator profesionist la fel de bun ca ~iunii dintre eroii lui din adolescenta. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 335 sitatea Webster. in special a partii ei de jos. Rosenthal poate fi gasit pe Internet pe un 'website de catre hair stili~tii profesionali care au nevoie de un specialist In aspectele psihologice legate de 11lunca lor. nu era prima data cand i se intampla acest lucru. Rosenthal a crescut in St. U~a nu avea nimic neobi~nuit. el a continuat sa joace bowling in fiecare saptamana pentru a se recrea.Nuuu. . De~i visul nu s-a implinit ~i in cele din urma a ajuns terapeut. ~i incepea sa injure de unul singur. Pe Rosenthal 11deranja foarte tare acest lucru pentru ca de obicei avea 0 memorie foarte buna a numelor. In fiecare seara cand mergea la bowling. Ma gandesc. * * * Inainte de a ne pO\Testidespre cel mai neobi~nuit pacient al sau. Chiar~i in ziua de azi el poate sa-~i aduca aminte pana ~i numele de domni~oara al educatoarei de la gradinita. el a inHHnit mai tarziu la un pacient de al sau ceva ce experimentase ~i el personal. nu era dispus sa-~i sacrifice noptile dedicate bowlingului. Kottler. Vreun tip cu barba? . nu putea sa-~i aduca aminte de numele instructorului.Te duci de atatea saptamani la cursul acesta ~i nici macar nu ~tii care este numele individului care 11preda. pe masura ce se apropia de u~a salii.

.>i-afacut autohipnoza. a venit la ei sa-i necajeasca. "Doamne". Rosenthal i~i scotea pantofii. taieturi ~i zgarieturi. cand partenerul sau de joc a venit la el ~i I-a batut pe umar. daca nu vrei sa prime~ti un ~ut in fund. baiatul 0 luase la fuga drept catre u~a de sticla care. intrand direct in geam.>ia~ fi putut sa fac ceva ca sa impiedic acest lucru. suspendarea gandirii .I-a amenintat prietenullui.>iinca un lucru: a aflat ca in cele din urma pu~tiul a scapat doar cu cateva vanatai. el a simtit ca a e~uat lamentabil in incercarea de a-~ifi propriul terapeut.. Era acoperit de cioburi ~i de sange. pe care 0 uitase de multoEra de pe vremea cand avea zece ani ~ijucc:bowling exact in aceasta sala. . J~ifacuse obiceiul ca dupa ce incheia meciul sa joace ~ah a~teptand ca ceilalti sa termine. fusese trezita de replicile acestea care semanau atat de mult cu incidentul original. i-a pus mana pe umar (exact cum facuse acum partenerullui) ~i i-a spus acela~i lucru: "La naiba cu el. . In acea zi. Dar cum ramanea cu cealalta problema? Faptul ca nu-~i reamintea numele instructorului de psihanaliza? Coincidenta coincidentelor. desensibilizarea. Howard. nu era prevazuta cu pIasa de otel.dar fara nid un rezultat. el care se mandrea ca avea 0 memorie perfecta! Jar acum." Exact in acel moment. Intr-o zi. . cunoscut ca 0 adevarata pacoste. . a spus prietenul. studiului psihanalizei.absolut tot ce i-a venit in minte . pu~tiul a rasturnat cateva piese de ~ah dupa care a luat-o la fuga. ce zid de 0 pizza? Rosenthal a incremenit.Hei. el a invatat de asemenea cat de puternic poate sa fie afectat comportamentul de catre evenimentele din trecut.. EI a incercat sa vorbeasca cu el insu~i. Rosenthal a incercat sa aplice tot ceea ce invatase pentru a scapa de simptomele acelea suparatoare. Incercand sa scape de urmaritor. in cele din urma a ie~it la iveala ca bietul pu~ti avea exact acela~inume ca ~i profesorul! o data ce ~i-adat seama care este cauza simptomelor lui. prietenullui s-a intors.uitase numele instructorului. Era 0 teorie earn trasa de par. Dintr-o data I-a strafulgerat 0 imagine din copilarie.cu unul dintre prietenii sai. Mumia de la masa din sufragerie 337 In loc sa tina cont de faptul ca amicullui Rosenthal era foarte suparat. Evrika! Solutiala problema lui s-a ivit printr-o pura intfunplare. fiind pe cale sa piarda partida.>ipe deasupra.Jon Carlson peuti care Ie au pe toate. . Rosenthal a putut sa-~i aduca aminte de numele instructorului ~i a incetat sa se mai infurie la vederea u~ii. . dar altceva nu avea la indemana. pe care 0 dad use de mult uitarii.Dar intuitia pe care a avut-o in legatura cu problema in cauza s-a datorat. Jmediat prietenul a inceput sa alerge dupa el prin sala de bowling. ~iasta nu in ultimul rand. Kottler. mort in urma impactului. A folosit imagistica. Simtea ca i~i pierde mintile pur ~isimplu . Pentru ca era foarte mic de statura. . Singura idee care i-a trecut prin minte a fost ca poate acea pIasa de otel il scotea din minti pentru ca intr-un fel ii aducea aminte de 0 infractiune. pu~tiule.JeffreyA. Desigur. Din pacate lucrurile pareau sa se indrepte acum intr-o alta directie. il apucase 0 furie dementa impotriva unei blestemate de u~i.la sfar~itulunei partide de bowling. Rosenthal a au zit 0 lovitura puternica urmata de un zgomot asurzitor ca ~i cand ar fi explodat 0 bomba. pe vremea aceea. La un moment dat. Dar e cu totul altceva sa 0 simti pe propria piele. a~a cum ar fi facut cu clientii lui. cand un pu~ti mai mic. el a reu~it sa evite bara de metal care se afla la jumatatea u~ii.>itot intr-o seara de miercuri. Vrei sa mergem sa mancam 0 pizza?" Se pare ca acea amintire reprimata. "l-a omorat pe bietul baiat. aceasta este 0 lectie pe care orice terapeut 0 invata la ~coala. cu siguranta.Cara-te de aid. s-a gandit Rosenthal. In acea seara tocmai era in toiul unei astfel de partide de ~ah. S-a analizat.

cioasa. nou sa calce pe' aceste gratare care se aflau aproape la fiecare colt de strada. care dura de ceva vreme. Anxietatea a paralizat-o pur ~i simplu. femeia s-a dus la 0 conferinta profesionala. Era clar ca reactia ei nu era tocmai expresia pasiunii ci mai degraba a terorii. Autoritatile parcului au trebuit sa cherne 0 ambulanta pentru a 0 reanima. Elincerca sa gaseasca 0 explicatie pentru aceasta reactie extrema. A pus-o sa faca terapie de grup pentru dezvoltarea spiritului de afirmare in speranta d asta ii va spori increderea in sine. Uneori ii era atat de rau incat ajungea sa cada pe strada. Se afla intr-un parc de distractii local. Prima data cand ~i-a dat seama de acest lucru a fost cand a observat ca de fiecare data cand calca din neatentie peste gratarele de la canale Ie de scurgere fixate in trotuar avea ameteli ~i i se oprea respiratia. A introdus desensibilizarea sistematica pentru a 0 obi~nui treptat cu stimulii responsabili de declan~area atacului. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 339 Atacuri de panid. ea nu a putut sa-~i aduca aminte de nimic semnificativ. vorbitorul a spus un . Era ceva legat de calcatul peste gratare ~i plimbatulin parcurile de distractii care declan~a acele atacuri incontrolabile. intr-adevar. De data asta a fost mai rau ca niciodata. in cursul aces tor tratamente a ie~it la iveala ca a mai existat 0 situatie care i-a provocat un atac gray. La putin timp dupa aceasta. de cate ori incercau sa fad sex. Chiar ~i medicamentele recomandate special pentru anxietate ~i tulburari de panid s-au dovedit inutile. lncet-incet ~icu delicatete. A folosit biofeedback-ul pentru a 0 ajuta sa capete un control mai mare asupra senzatiilor corporale. Rosenthal a aflat ca ea avusese relatii ~i cu alti mini~tri. intr-adevar. . Dar oricat de des ~i oricat de mult ar fi sondat el terenul. a fost cuprinsa din nou de acele stari. La una dintre prezentari. Rosenthal a incercat variate metode pentru a 0 ajuta pe aceasta femeie sa fad fata simptomelor ei. pana intr-acolo incat nu mai putea sa se mi~te sau sa vorbeasca ~i nici macar sa respire. batand atat de tare ineat ii era frica ca 0 sa explodeze. a reie~it ca. Rosenthal a incurajat-o pe aceasta femeie sa vorbeasca despre copilaria ei. Partea cea mai grea in cazul de fata era sa descopere pattern-ul. Rosenthallucra cu 0 graficiana care suferea de anxietate.Jeffrey A. In asemenea ocazii ea devenea realmente neputin. plimbandu-se ~ibucurandu-se de ziua respectiva cand. Mai departe. A crezut ca 0 sa moara. La fel ca ~i in propriul sau caz de auto analiza. un ministru. De ce gratarele de canalii provocau asemenea stari? A reie~it ca. de natura sa explice acest fen omen. ceva traumatizant se intamplase cand ea era mica.Ai mai avut ~i in alte ocazii stari de genul acesta? a intrebat-o Rosenthal. Dupa ce a fost exclusa posibilitatea unor cauze fizice. ei i se oprea respiratia ~i le~ina. acest lucru afectandu-i nu numai munca dar chiar ~i viata de zi cu zi. Intr-un caz de genul celui despre amintirile pe care le-a recapatat intr-un mod ciudat. Elementul care lipsea $i la fel cum procedase in cazullui. lnima incepea sa i se zbata cu putere in piept. Se trezea dintr-o data transpirata toata. ea suferea de un fel de tulburari de panica declan~ate de ace~ti doi stimuli disparati.dar nu reu~ise sa aiba raporturi sexuale cu nici unul dintre ei. iar mainile ii tremurau. Ea avea 0 relatie cu un barbat. din senin. Ii era foarte greu sa-~i recapete respiratia. unii dintre ei casatoriti. El i-a facut hipnoza pentru a-i furniza diferite mijloace de a se descurca in acele situatii stresante. Chiar dad se straduia sa fie vigilenta. ea avusese 0 experienta similara nu cu mult timp in urma. erau momente in care era cu gandul aiurea sau era atenta la altceva ~i fara sa vrea ajungea din. Kottler. Ceva fusese ingropat acolo. Rosenthal a ajuns la concluzia ca era foarte probabil ca aceasta anxietate severa sa aiba drept cauza un eveniment traumatizant din trecut. La un moment dat. De~i altfel relatia lor mergea bine. altii nu . din cauza ca avea atacuri de panica eand era pe punctul de a fi penetrata.

ea a indurat abuzullui sexual. Frustrata ?i manioasa. Alte piese ale puzzle-ului incepeau sa se imbine. pe'langa aceste preocupari alese. Mama ei a ramas suspect de tacuta. in timp ce asculta trenul care se afla in departare ?i scartaitul arcurilor ruginite ale trasurii. nu-i a?a? . Speriata )3i u lacrimile ?iroind. Tatal ei fusese ministru. )3tiitu. . cred di am reu)3itsa aflu ce se intampla. EI nu a recunoscut niciodata ce a facut ?i acest lucru a dezamagit-o foarte mult. dar el a negat totul. )3tii.Dupa cate se parea.E yorba de tatal tau.parintele nonabuziv ~tie ce se petrece dar decide sa ignore totul. Ea I-a criticat in public pe acel prezentator ?i i-a ocarat pe toti cei care au sarit in apararea lui. nu-i a)3a? Femeia a ramas )3ocata. In mod normal acest lucru nu ar fi de ranjat-o cu absolut nimic. Cu to ate aces tea ea era impacata cu sine pentru ca eel putin facuse tot posibilul sa discute cu el aceasta problema.. nu 0 sa-ti vina sa crezi. dar c cu toate aces tea vrand sa-i faca pe plac tatalui ei. . a spus ea la telefon intr-o zi. intelegerea intuitiva se dovedise a fi leacul problemei. in ambele cazuri.Ei bine.exact a?a cum i se intampla ?i lui Rosenthalla vederea u?ii de sticla. Ea insa?i a fost foarte surprinsa de reactia ei pentru ca ii pUicea nu numai sa auda bancuri fara perdea. in cele din urma ea s-a repezit afara din sala de conferinte )3is-a retras la ea in camera. Dar. Dar acum Rosenthal se intreba cum se faca legatura cu parcurile de distractii. profesor ?i un membru respectat al comunitatii. Am fost la un terapeut.De tatal tau? Despre asta voiai sa vorbe?ti. Abuzul sexual avusese loc cu zed de ani in urma. s-a intamplat ca un tren sa treaca tocmai in momentul acela. Zgomotul pe care-l facea trenul mergand pe )3inei se parea ca fiind acela)3icu zgomotul facut de pa)3iiei in timp ce trecea peste gratarul unui canal. Ellua in deradere acuzatiile )3i. a inceput dintr-o data sa fie bantuita de amintiri de mult uitate. dar sa spuna ?i ea asemenea bancuri. el se mai indeletnicea )3icu molestarea ei sexuala. Aceasta este 0 reactie obi~nuita in cazurile de abuz sexual in familie . mama. Ca ~i in cazullui Rosenthal. . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 341 bane fara perdea.in legatura cu starile mele.cand acest lucru nu merge a. . De dUe ori auzea acest zgomot ea era in perieol sa simta teroarea a)3acum se intamplase cand fusese molestata. Lucrul acesta nu se intampla intotdeauna in terapie ~i unii dintre teoreticieni care figureaza in aceasta carte ar putea sa aiba obiectii majore fata de ideea ca intelegerea intuitiva este suficienta pentru a produce schimbari de durata. dezvaluirea sursei amintirilor incon~tiente ~i reprimate le-a permis atat terapeutului cat ~i pacientului sa lase trecutul in urma lor. Ea fusese molestata intr-o trasura care arMa exact ca aceea care se afla expusa in parcul de distractii. de pe vremea cand avea cinci ani. De ani de zile n-am reu?it sa-mi dau seama de ce ma simt atilt de ciudat. femeia a decis sa se confrunte cu parintii ei care aveau la acea data peste nouazeci de ani. ea se simtea de parca ar fi fost pe punctul de a muri din nou. Femeia a incercat sa se confrunte ~i cu tatal ei.De cine? . pe vremea cand trasurile cu cai mai erau inca la moda. de data aceasta insa a infuriat-o peste masura . De cate ori auzea acest zgomot familiar dar de mult uitat sau vedea un loc care semana cu cel in care fusese abuzata.340 Jeffrey A. In timp ce se chinuia sa adoarma. spunea ca ea a inventat totul. Dar cum ramanea cu restul? Cand tatal ei a inceput sa 0 pipaie pentru prima data. Kottler.. Cu siguranta ca aversiunea ei fata de relatiile sexuale cu mini?trii ?i atractia pe care 0 avea pentru ace?tia ca intruchipari ale tatalui sau erau acum u?or de interpretat. a)3aca ea a continuat.Mama. Confruntarea Dupa ce )3i-arecapatat amintirile reprimate. mama ei )3tiuse tot timpul ca sotul ei ii molestase fiica dar a preferat sa nu spuna nimic.

Cercetarile sale asupra schizofrelliei.Mumia de la masa din sufragerie 343 CAPITOLUL DouAzECI ~I CINCI Jay Haley ticate de acesta In carji cum ar fi: Uncommon Therapy (Terapie neobi~nuita) ~i Conversation with Milton Erickson (Stand de vorba cu Milton Erickson). in Problem-Solving Therapy (Terapia pentru rezolvarea problemelor). ca ~i pe consultatiile cu unii dintre cei mai inovatori ganditori ai timplilui sau. el este de asemenea cunoscut pentru introducerea unor "cazne". insistand asupra faptului ca pattern-urile de comunicare disfunctionala in cadrul familiei ii fac pe unii oameni sa 0 ia razna. (4) sa faca modificari In plan In acord Cll reactiile generate de acesta. Preocuparile sale vizau In primul rand instructajul'video pentru terapeuti. Strategia lui era sa (1) Ii ajute pe clienti sa identifice acele probleme care pot fi rezolvate 11laiu~or. a explicat el. . Mai ttirziu. Se certau acasa. La urma urmei. Haley era provocator. Genul de terapie de fa11lilie pe care II practica Haley pornea de la principiul ca oamenii se blocheaza atunci cand se incapajaneaza sa facii lucruri care nu merg. El a fost de fapt unul dintre pionierii care au dezvoltat 0 metoda de terapie in care pacientul era supravegheat din spatele unei oglinzi transparente. puternic ~i creatilJ. este. asHel incat ace~tia ajung . terapeutul intervenind numai pentru a directiona cursu 1tratamentului. dincolo de tot ce s-a vazut pana acum in acest domeniu. oamenii vin la terapie de familie. (3) sa conceapa interventii pentru a dezagrega pattern-urile comunicationale disfunctionale ale parinfilor. NU11Ieroaselepublicatii ale lui Haley se Intind pe mai bine de patru deceni ~i acopera 0 serie de domenii i11lportante. Se certau ~i in prezenta mea. a intemeiat 0 ~coala de terapie strategica care se baza pe cercetarile pe care Ie efectua el. In calitate de biograf intelectual almentorului sau. Cand am vorbit cu Haley. A~a di a trebuit sa Ie cer ca data viitoare sa vina cu mama lor. De asemenea. Prostituata· de optzeci ~i doi de ani * teoreticieni din secolul trecut. care aveau probleme. avea ~aptezeci ~i opt de ani ~i era pe cale de a se pensiona. Dar cel mai des se certau de fata cu mama sotiei. Milton Erickson. Ca terapeut. Haley a facut cunoscute publicului metodele de terapie de scurta durata prac- {jay * * Haley i~i amintea de 0 vreme cand superviza un student care lucra cu un cuplu. oriunde se duceau. Haley este renumit pentru genul acesta de interventii directe destinate obtinerii unei mai bune comunidiri intre membrii familiei ~i in special ajustarii distributiei puterii in cadrul ei.$i ce e a~a de neobi~nuit in asta? I-am intrebat pe Haley. . tocmai din acest motiv. Aceasta conversatie s-a dovedit a fi mult mai 11lultdecat 0 si11lpladiscutie despre unul dintre cazurile sale ea a fost mai degraba 0 retrospectiva a vietii sale profesionale.Ei se certau foarte mult. A~a cum am mentionat deja. Era vorba de un cuplu in care ambii parteneri pareau extrem de nefericiti. sarcini terapeutice care sunt o adevarata pacoste pentru pacienti. unul dintre cei mai infLuenti Haley pe cu le-a efectuat la inceputul carierei. Ordeal Therapy (Terapia cu cazne) ~i Techniques of Familly Therapy (Tehnici ale terapiei de familie). (2) sa reformuleze aceste dificultafi pentrll a fi mult 11laiu~or de schimbat.care sigurantii. au aVllt un caracler revolujionar. el a descris stilul sau unic de terapie. Multi dintre fo~tii clienti ai lui Haley ar putea sa spuna ca uneori acesta se c011lportamai ciudat deciit ei.

nici unul dintre ei nu a parut incantat de aceasta idee. Nu ii place a sa fie numita prostituata. Haley se intreba care sa fie motivul reticentei lor. un fel de punte de legatura intre cei doi. de vreme ce ambii soti pareau sa 0 respecte foarte multo Lucrul acesta a parut sa mearga destul de bine. -De ce? .A?adar. . . Ei I-au sunat pe Haley pentru a-i spune ca certurile lor erau din ce in ce mai rare. cazurile foarte dificile sau cazurile care veneau cel putin cu noi moduri de a-I pune la incercare.Pe cine. . . Prefera mai degraba eticheta de dama de companie. . sotul nu era tot atat de important pentru ea ca analistul. De fapt.Cele doua relatii ale ei erau legate intre ele. ce ai £acut cu familia asta? I-am intrebat noi. .Ei bine. . ?i tot acolo se mai afla inca ~i dupa optsprezece ani. dar cand a venit la mine.Pe amandoi. Cand Haley le-a cerut celor doi sa 0 aduca pe mama lor de optzeci ~i doi de ani la urmatoarea ~edinta. s-au inteles cu mama lor sa aiba grija sa nu mai fie vizitatori prin preajma cand nepotii veneau la ea.Singura problema.Ea era foarte mahnita de acest lucru. Am incercat sa 0 integram pe mama in familie.344 Jeffrey A. . . . El i?i aminte~te llL spe- . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 345 sa se vindece singuri numai ca sa evite sa se intoardi pentru a primi alte instructiuni. ~i acest lucru a fkut fericita pe toata lumea. De asemenea. a continuat Haley. De-a lungul anilor ea l~i facuse 0 adevarata clientela pe care nu voia sa 0 lase de izbeli?te. era ca nepotilor nu Ie placea sa mearga in vizita la ea ~i sa gaseasca acolo cativa barbati a?teptandu-?i randul in sufragerie.Pentru ca i-am spus sa-l paraseasca pe analistul ei. In cele din urma. Era un acord global. Optsprezece ani de analiza L-am invitat pe Haley sa ne povesteasca alte cazuri ciudate pe care le-a avut de-a lungul a 0 jumatate de secol de practica terapeutica ~i supervizare. pe analist sau pe sot? . Se pare ca afacerea ei merge a destul de bine. Cuplul caruia Ii placea sa fipe Pentru Haley. nu i-au £acut nici prea mult rau. unul dintre primele cazuri pe care Ie-am avut a fost al unei doamne care era in analiza de optsprezece ani. A reie~it ca aceasta femeie de optzeci ?i doi de ani era 0 prostituata care inca i~i mai ca~tiga existenta oferind servicii batranilor domni ?i chiar unora mai tineri pentru care sexul cu 0 asemenea mamaie era 0 sursa de senzatii tari.Cand am inceput sa practic terapia. Dar in cele din urma ea nu a reu?it sa faca nimic. ce s-a intamplat? . am observat noi.Nu am avut decat doua ?edinte cu ei. Lui Haley nu i-a venit pur ~i simplu sa creada ce lucruri pot fi facute sub masca terapiei. considerand ca acesta este un nume mult mai onorabil pentru munca pe care 0 presta.Ea nu a mai venit la mine. Kottler.Era un fel de mariaj in trei. era pe punctul de a-I parasi. ei au stabilit 0 zi ?i un loc unde puteau sa se intaIneasca cu mama lor ?i sa-i prezinte problemele pe care aceasta trebuia sa Ie medieze. Mama juca rolul de mediator. Ea nu putea sa se descurce cu una fara ajutorul celeilalte. Haley reu?ise sa-i ajute pe cei doi sa se imp ace in a~a fel ineat cearta nu a mai fost un mijloc de comunicare profitabil pentru nici unul dintre ei.Nici acesta nu e un lucru neobi?nuit. cele mai remarcabile cazuri erau cele care 11 provocau. sa-i oferim un rol mai mare in cadrul acesteia. ne-a spus Haley. . Ceea ce s-a intamplat a fost ca ea se suparase pe sotul ei ~i s-a dus la analiza.Da. Ceea ce I-a uimit pe Haley la acest caz a fost nu numai ca cei optsprezece ani de analiza nu au ajutat-o prea mult pe aceasta femeie dar ?i ca. .$i mai era inca cu sotul ei? am intrebat noi. din cate se parea.

. Pur ~i simplu nu imi mai venea nimic m minte. Haley a mcercat sa faca tot posibilul sa-~i ajute clientul. "Ei bine. ?i imediat ce s-au a?ezat au mceput sa tipe unulla celalalt. dar rezultatele au fost foarte modeste. Nimic nu a mers. In acele vremuri. eu am un pacient care comunica mtr-un mod foarte ciudat.de exemplu. ~i asta pentru ca el nu este de acord cu cei care cred ca exista 0 linie de demarcatie clara mtre ceea ce este normal ~i ceea ce este anormal. Apoi. Dar cei doi pacienti se purtau ca ~i cum ar fi fost doi prieteni care nu se mai vazu- . Ei considerau ca aceasta conditie nu este 0 boala biologica ci un fenomen social influentat mtr-o masura importanta de pattern-urile de comunicare familiala. Timp de 0 ora am mcercat sa-i calmez. apoi mai mcet. Haley nu a putut sa faca nimic sa-i opreasca. Apoi am mceput sa tip eu la ei. El a venit la mine din partea Spitalului Administrap. La un moment dat.Avand m vedere ca e?ti un tip inventiv. Haley lucra cu Gregory Bateson ~i cu altii la 0 cercetare des pre baza sociala a schizofreniei. In ce ma prive~te. Le-am spus ca sunt ni?te amatori ?i daca vor cu adevarat sa fie buni m ceea ce fac trebuie sa practice mai mult.e foarte bizara. In ciuda talentelor ~i a experientei sale. Ie-am cerut sa tipe mai tare. pana cand a venit timpul ca ei sa pIece. nu ai putut totu~i sa faci nimic pentru ei? . a auzit in camera alaturata cum un alt terapeut i~i intervieva pacientul. 9i fiecare parea ca mtelege perfect ceea ce spunea celalalt. ne-a spus Haley.0 data am mcercat sa pun capat ?edintei mai devreme.Am stat ~i am discutat cu el ~i am aflat ca avea 0 poveste foarte interesanta ~i deosebit de incurcata. ?i asta i-a mfuriat teribil. . acesta nu era un lucru neobi?nuit. sa se scoale la trei dimineata ?i sa se certe vreme de 0 ora mainte de a se duce din nou la culcare. .Imi aduc aminte ca 0 data am fost abordat de un psihiatru. "Am inteles ca studiezi comunicarea" . A ciocanit la u~a ?i i-a sugerat terapeutului ca de vreme ce nici unul dintre ei nu mtelege ce spune pacientul sau. Atftt pentru Haley cat ~i pentru ceHHalt terapeut aceasta nu era decat 0 conversap. Ei s-au simtit pacaliti pentru ca voiau sa dispuna de mai mult timp ca sa tipe. Au incercat acest lucru ~i parea ca merge foarte bine. . El folosea 0 duzina de nume false diferite. in specialm cazul unor persoane care aveau probleme cronice ?i foarte greu de tratat.346 Jeffrey A.Ei au venit sa ma vada. Kottler. i-a spus doctorul. vorbind cu el ?i mcercand sa mteleaga ceva din raspunsurile lui. avand m vedere ca Haley era cel care a inventat strategii paradoxale m care li se cerea uneori clienp." Haley s-a oferit sa-l consulte pe acel om ?i sa vada ce se poate face. se afla m salonul acestui individ. Haley ~i-a reamintit acest caz tocmai pentru ca se simtise infrant. Urmatoarea saptamana am luat-o de la capat.ei Veteranilor. Nebun sau somer? . Omul sustinea ca venea de pe Marte. . Asemenea rezultate neconcludente au fost totu~i rare m cariera lui Haley. $i m acest caz. poate ca ar trebui sa-i lase sa-~i faca reciproc terapie. trebuia sa hotarasc dadi imi convenea sau nu lucrul acesta. ci ceea ce este functional. Eram exasperat. Pentru ei. Nu am vazut niciodata ceva de genul acesta.lor sa faca ceea ce faceau deja oricum . gedintele noastre de terapie au durat cinci ani. Principala lui preocupare nu este aceea de a detecta ceea ce este ciudat m comportamentul oamenilor. intr-o zi.Nimic. Le-am cerut sa nu se mai uite unulla celalalt. Cei doi au mceput sa-?i bolboroseasca unul altuia ceva pe limba lor. Aceasta spune multe. Chiar la mceputul carierei lui. Haley ~i-a dat seama ca nu vor ajunge nicaieri. Am incercat tot ce s-a putut -Ie-am prescris simptomele lor. toate m limbaj martian. am mcercat sa-i separ. biroul meu era un loc unde puteau sa strige unulla celalalt in siguranta.9i ce ai hotarftt? . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 347 cial de un cuplu m care cei doi parteneri se certau foarte mult. nu a putut sa faca nimic ca sa-i opreasca din ceea ce faceau. Pur ~i simplu Ie placea sa tipe. a spus Haley.

dupa toate aparentele. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 349 sera de mult timp ?i care i?i povesteau ce facusera de cand se vazusera ultima oara. de~i ii ramasese diagnosticul de schizofrenie cronica. individul acesta era nebun. analiza rea transferurilor ?i a?a mai departe. Uneori nu voia sa vorbeasca. cu siguranta Haley se remarca drept unul dintre cei mai neobi?nuiti terapeuti. In cele din urma. Cand am mceput terapia cu el. Haley a considerat pur ~i simplu ca are de-a face cu un ~omer. a stat acolo pentru 0 vreme. Dupa oarecare eforturi am ajuns cumva sa dau ~i de urma ora~ului sau natal ~i i-am contactat parintii. inabordabili ?i aparent necomunicativi. El a inceput sa considere problemele pacientilor ca pe ni?te metafore.cum ar fi reformularea. L-au ares tat iar in dimineata urmatoare au constatat ca nu se trezise din betie.interpretarea viselor. In cele din urma am reu~it sa descopar ca provenea de undeva din Northwest. Statuse atat de mult indus in spital ca nu mai ~tia cum sa se poarte in lume. deranjati sau in orice alt fel in afara de acela ca incercau sa comunice intr-un mod metaforic original. in special dupa ce acesta a aterizat din nou la spitalul AV. . a raspuns ca vine de pe Marte. ce poti sa faei pentru eineva care pretinde ca vine de pe Marte? Haley a incetat sa-?i mai considere pacientii nebuni. Haley a continuat sa urmareasca cazul acestui barbat. M-am hotarat sa-l ajut in acest sens. des pre omul de pe Marte . el a reu~it sa-?i gaseasca un loc de munca. el a abandonat terapia conventionala.fapt care I-a mvatat pe Haley un lucru crucial despre comportamentul uman ?i pretinsa patologie. Bietului om i se facuse terapie de ~oc m fiecare saptamana. beat. . dupa care bietul meu pacient a plecat brusc acasa. cu tot ce presupunea ea la acea vreme . iar el a acceptat pentru ca se plictisise de moarte sa stea pe margine. La urma urmei. care presupune redefinirea problemelor curente in a~a fel mcat ele pot sa fie rezolvate mai u?or. Haley a considerat ca pacientul sau era vindecat _ caci poate ca arta reprezinta vindecarea: cand cineva reu?e~te sa-?i gaseasca 0 slujba ~i sa traiasca pe propriiIe picioareo Pentru cei de la spitalul de boli mentale.348 Jeffrey A. a~a ca a trebuit sa inventez tot felul de situatii pentru a-I aborda.. Kottler. Ce trist! Dupa atatia ani el nu a reu~it sa ajunga sa-~i vada mama . . despre cuplul isteric. pe aHHii placea sa-~i petreaca timpul cu terapeutullui. Nici dupa tot timpul acesta petrecut impreuna. Cand a fost intrebat unde IQcuie?te. L-am pus pe bietul om sa treaca prin toate aceste mcercari. Ca urmare a acestui caz.despre prostituata de optzeei ~i doi de ani. Toate cazurile pe care ni le-a povestit Haley . dupa care a fost arestat. Ajuns in ora~. Tatallui i-a trimis un bilet. el a putut sa dezvolte interventii strategice . el a intrat intr-o ma~ina. L-am dus la magazine.Acest om traia izolat de restullumii. nu am putut sa aflam care era numele lui real sau de unde provenea. m-am interesat de familia lui ?i de modul in care ajunsese la spital.Acest individ folosea metafore intr-un mod foarte interesant. L-am invitat sa luam mas a in ora~. Ace?ti doi indivizi.au fost pentru el tot atatea lectii despre varietatea comportamentului uman ?i despre acomodarile necesare pentru a reu~i sa-i ajuti pe oameni sa-~i imbunatateasca viata. Ta- tal s-a dus sa-l scoata din inchisoare. Ca urmare a acestor experiente. Acesta a fost cazul care I-a invatat pe Haley sa fie mult mai pragmatic in abordarea pacientilor. I-a spus ca mama lui murise chiar in dimineata aceea. ?i-a amintit Haley. Am mcercat tot ce ?tiam eu pentru a-I face sa inteleaga anumite lucruri. singura relatie solida pe care o avusese in viata. a~a ca era foarte dezorientat. Pe dH de mult ura sa fie institutionalizat. Vorbea tot timpul intr-o limba ciudata. Intr-o carte despre cazuri neobi?nuite. Se pare ca in tinerete fusese gas it mtr-o vale. reu?eau sa aiba 0 conversatie care pentru ei era vesela ?i plina de sens .

Mumia de la masa din sufragerie 351 CAPITOLUL DouAzECI ~I ~ASE Stephen Lan/don Salvat de 0 stafie . * * * . cornbinand trasaturile catorva abordari 'in vederea unei 'intelegeri mai profunde a hipnozei ~i a schimbifrii transfor11latoare. "Am 0 pulsatie foarte dureroasa la incheietura mainii stangi pe care 0 suport foarte greu. instructor ~i consultant organizational. Dupa felul cum te porti cu mine. renuntasera la ele.$tii. am consultat 0 multime de doctori. binemteles. Enchantment and Intervention in Familly Therapy (Magie ~i interventie in terapia de familie) ~i Tales of Enchantment(Pove9ti despre magie). unde lucreaza ca terapeut." "Ai consultat un medic?" a spus Lankton. Magic (Magia practica). intrebandu-se de ce fusese trimisa la el femeia aceasta. sunt sigura ca tu nu 0 sa ma crezi nebuna. mai precis." "Da-mi voie sa-ti spun ceva" a ~optit ea pe un ton conspirativ. e ca 0 pulsatie de durere pe toata partea stanga. Scrierile lui 'in domeniu reflecta aceasta pregiitire eclecticii. nu Ie trecusera prin minte celorlalti practicieni. In timpul facultiitii tephen este un asistent chimia. dar nici unul dintre ei nu a putut sa ma ajute. Trebuie sa aleg numai un caz? Oar am avut atatia pacienti interesanti! Cum 0 sa reu~esc sa aleg doar unul? --------- ----------------------- - . lIce nu am mai spus nici unui alt doctor. care este problema?" a mtrebat-o Lankton pe femeie imediat ce aceasta a luat loc pe un scaun in biroullui.Un caz? a exclamat Lankton la inceputul discutiei. 0 buna parte dintre pacientii pe care-i primea Lankton erau trimi~i de medici sau de alti terapeuti care.La care cazuri te gande~ti? am intrebat noi. Printre cele mai cunoscute carti ale sale se numara: Practical d Femeia eu un puIs dureros "A~adar. suna ingrozitor. Nimeni nu a putut sa faca ceva in privinta asta. "Da.$i tu ai 0 asemenea poveste?" Ea a incuviintat din cap cu gravitate.. dar nu sunt sigur ca inteleg la ce te referi cand spui pulsatie. pu~i in incurcatura de ciudatenia cazurilor respective." "Da.mai 'intai terapia Gestalt ~i psihodrama. $i pulsatia aceasta doare atat de mult ca abia 0 mai suport. Arizona. dar 'in cele din urma a el a studiat ingineria ~i social care are 0 pregatire solioptat pentru ~tiintele sociale. probabil." . Primul caz care i-a venit in minte a fost al unei femei care ii fusese recomandata de un medic fiindca nimeni nu reu~ise sa faca ceva pentru ea. Ea a ezitat un moment. terapiile corpului. da 'in cateva domenii foarte largi. apoi analiza tranzactionalii. creative care. e vorba de ni~te pove~ti ciudate. Ceea ce-i ramanea de facut lui Steve era sa incerce strategii alternative. . The Answer Within (Raspunsul dinlauntru)." "Pulsatia?" "Da. Steve locuie~te 'in Phoenix. pentru psihologie ~i lingvisticii. programare neurolingvisticii ~i hipnoza ericksonianii. In domeniul terapiei a urmat de asemenea mai multe specializiiri .." lICe vrei sa spui?" a intrebat-o curios Lankton.

" "Uf! Am fost moarta clinic. "Singurullucru pe care mi-l mai amintesc este ca m-am trezit in sala de reanimare. Violet a inceput sa se planga de faptul ca 0 deranja cand sun a telefonul . Nu am mai spus ~i celorlalti medici despre asta pentru ca mi-am dat seama di or sa creada ca mi-am pierdut mintile. Jon Carlson - Mumia de la masa din sufragerie Ce altceva mai ai? I-am intrebat noi. Mi s-a oprit inima ~i. s-a gandit ea.~i ce s-a intamplat?" Ea a dat din umeri. a raspuns el. Sa mai spun ceva despre aeest caz sau sa povestese a1tul? Ea voia sa tina telefonulin frigider Lankton ne-a povestit cazul unei aite femei care era extrem de deprimata ~i care avea tendinte suicidale. Oar aveam aceasta durere in puIs cu care am ramas de atunci. Treptat. i-a spus Lankton. Dar intr-o zi. eu am murit in sala de operatii.352 Jeffrey A. 353 "Vezi. a facut 0 serie de schimbari importante. "Nu ma gandeam ehiar la asta. "Ce? Sa-mi pun telefonul in frigider?" "Nu". ~i ce altceva mai si~teai?" "Speram doar ca ei vor putea sa-mi redea pulsul. Vorbea foarte rar ~i raspunsuri1e ei erau toate prea scurte. a~a ca a decis sa-i intrebe pe eei din familia sa despre acest lucru.era prea mult zgomot. toate celelalte.. ma rog. Kottler." . pentru ca auzeam sunetul acela inalt al aparatelor care indica faptul ca persoana in cauza nu mai respira ~i nu mai are puIs. "dilld te uitai in jos la tine?" "Ma simteam calma. aceasta a izbucnit in lacrimi ~i a ie~it din camera. . Traia singura. lini~tita. Pur ~i simp1u ura sa auda telefonul sunand ~i tot ee voia era sa fie lasata in pace de cei care 0 sunau." "Da. era practic muta. Lankton i-a eerut sa reduca sensibilitatea pulsului ei 0 data ee aeesta i-a fost restabilit. izo1ata de restullumii. Cand a intrebat-o pe mama ei daca in treeut s-a intamplat eeva in familia lor care avea legatura eu frigiderele. Cand a ajuns in momentulin care plutea deasupra doctorilor intrebandu-se daea ace~tia 0 vor aduee inapoi la viata sau nu. Simteam ca plutesc undeva deasupra a~a ca puteam sa ma uit in jos la toti doctorii aceia din sala de operatie care se agitau in jurul meu incercand sa faca ceva pentru a-mi recapata pulsul. ca sa zicem a~a.~i acesta a fost sfar~itul durerii ei. "E ciudat". Poate ca ei ~tiau ee declan~a acea asociere. Impacata. a ineheiat simplu Lankton. Numai pe parte a stanga. Cand a venit la el prima data." Steve s-a gandit un moment. El ~i-a dat seama ca ea se intorsese din morti eu 0 fiziologie hipersensibila pe 0 parte a corpului. Eram con~tienta de faptul ca doctorii se aflau lfmga mine incerciilld sa ma resusciteze. Uneori era greu sa inte1egi ce spunea. e de a~teptat in asemenea situatii. pacienta lui. La un moment dat a murmurat ceva de genul ca telefoanele ar trebui bagate in frigider pentru a nu mai face atata galagie." "Ai murit? Ei bine. Asta era ehiar ciudat. dupa care a anuntat-o ca el crede ca poate sa-i rezolve problema. . Care sa fieexplieatia?" Femeia a dat din umeri. In cele din urma ea nu a reu~it sa readuca acea amintire. a intrebat-o Lankton. PaTUl ii atarna peste fata ca ~i cum ar fi vrut sa se aseunda in spatele lui. poveste~te-mi tot ce s-a intamplat. el i-a cerut sa se intoarca la sala de operatie. a~a ca nu a facut deeM sa-i ceara sa-~i potriveasca butonul de volum. Oar mi-am amintit ea este a doua oara in ultimele doua saptamani cand spui ceva neobi~nuit despre frigidere." "Cum te simteai". Au urmat cateva saptamani de terapie in decursul carora Violet. Apoi a sunat-o pe sora ei pentru a incerea sa afle ceva de la ea. Eram din nou in viata. Oar ceva era declan~at de catre imaginea frigiderului. ea ~i Lankton au reu~it sa faca progrese la ~edinte. mai ales ea vorbea incet. Dupa ce a introdus-o in transa.

~i cu toate acestea. Dintr-o data ea s-a a~ezat in pozitia pe care 0 avusese atunci.Foarte interesant. imbracat neglijent dar cur at. "Bine". pentru ca de obicei oamenii au nevoie de unul sau doua minute pentru a alege imaginea potrivita. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 355 "Nu-ti mai aduci aminte?" a spus sora ei.ulat pacienti recomandati de psihiatri locali sau de medici. ea i-a povestit lui Lankton ce aflase. a spus Peter fara sa ezite. erai practic 0 minge de gheata. a eontinuat Lankton cu 0 voce blanda. Ii place a sa lucreze cu ace~tia pentru ca erau foarte motivaF ~i fusesera bine pregatiti de doctorii lor cu privire la ceea ce trebuiau sa se a~tepte. Ca ~i alti oameni aflati in situatia lui. Lankton cerandu-i pacientului sa se lase din ce in ee mai mult absorbit de acea imagine. care poate fi folosit ca un instrument meditativ ~i la care el se poate reintoarce mai tarziu. a~a ca s-a dus in garajul vecinilor ~i s-a jucat cu cutiile de acolo. Cu unsprezece ani in urma." Raspunsullui instantaneu I-a surprins pe Lankton. La un moment dat ea s-a urcat intr-o cutie cu peretii lucio~i ~i rece pe dinauntru. doctore?" Lankton prefera sa foloseasca 0 forma de autohipnoza care face posibil ca persoana respectiva sa reintre mai tarziu singura in starea de transa pentru a putea practica metodele de control al durerii. In cele din urma el a fost de acord sa dea hipnozei 0 ~ansa. La fel ca in ziua aceea. Era un individ care era obi~nuit sarezolve problemele inlocuind partile stricate. Procesul de indue ere in trans a a continuat. De data aceasta ins a. Cand te-am gasit in cele din urma. . "Cand aveai doi ani aproape ca era sa mori in frigider. dinainte sa ai dureri. Lankton primea in mod re&." In seara cfmd a venit din nou la terapie. "Peter". Mult timp dupa asta nu ai mai fost in stare nici macar sa vorbe~ti. Dar cel putin facea zgomot in loc sa-~i accepte neputincioasa soarta.354 Jeffrey A. scotand sunete ciudate. De obicei oamenii vin eu imagini de genul celei care ii infati~eaza stand intr-o barca la peseuit. a spus el. Era aniversarea surorii ei. Se simtea ignorata ~i neglijata. probabil mecanic sau instalator. Lankton a incurajat-o sa faca galagie ~i sa tipe in loc sa a~tepte pur ~i simplu sa fie salvata. putin cam scep- tic in privinta valorii hipnozei. am raspuns noi." "Mda". parul i-a cazut peste fata. cu genunchii stran~i la piept ~i cu mainile in jurul gleznelor. Cand cineva ca Peter de exemplu nu este educat anume pentru hipnoza. . "Mi-a venit una in minte." Peter a spus ea este de fapt un obiect pozitiv. U~a s-a trantit in urma ei ~i s-a facut intuneric bezna.vorbea! Dupa aceea s-a schimbat complet . strategia lui Steve este sa ajute persoana respectiva sa aleaga 0 imagine sau un obiect din copilarie. Era un tip dintr-o bucata. Kottler. VreF mai multe detalii despre el? . Dupa infaF~are parea sa fie muncitor. nu prea avea incredere in ideea ca durerea lui cronica ar putea fi realmente controlata de catre mintea lui. Ce altceva mai ai? Sifonierul . Poate sa fie vorba ~i de ni~te obieete care ti-au produs 0 senzatie de confort dnd te aflai in acea situatie. "a~ vrea sa inchizi ochii ~i sa te gande~ti cat se poate de atent la 0 perioada anterioara accidentului de ma~ina. ~i in care te-ai aflat intr-o situatie pe care ai trait-o atat de intens incat a ramas vie in mintea ta. a inceput Lankton transa. de neajutorata ~i de muta. Peter era un tip la vreo treizeci de ani. "nu-i a~a. "Nu am nimic de pierdut".Ce spuneti de acest caz? ne-a intrebat Lankton. A aterizat pe jos ~i a inceput sa se tarasca pe podea ca 0 carpa umeda de vase.nu a mai fost niciodata atat de deprimata. era disperat pentru ca tot ce incercase sa faca pana atunci in privinta acestei dureri se dovedise inutil. El a ajutat-o sa se intoarca in timp pana la varsta de doi ani. "Vreau sa te gande~ti la ace a imagine sau acel obiect ea la 0 experienta pozitiva. Acum era furioasa ~i speriata. A devenit complet muta ~i nemi~cata. ~i . Violet a Fpat ~i a ta~nit de pe scaun ca ~i cum ar fi fost proiectata de un arc. el avusese un accident de ma~ina in urma caruia ramasese cu 0 durere cronica.

"Aveam opt ani ~i ma aflam in dormitorul meu. era important ca Lankton sa aprecieze masura in care hipnoza a functionat. "Ei". "Urmeaza liniile acelei experiente in timp ce examinezi atent obiectul. a mers. care indica ca nu era deloc dispus sa vorbeasca despre asta. pe de 0 parte. Nimic deosebit. a spus el. Din lernn. . "Asta e tot?" a intrebat Lankton nevrand sa-l preseze dar foarte curios sa afle ce se intamplase mai departe. a recunoscut Lankton. Peter a scuturat din cap. Totul a fost atat de ciudat. I-a instruit Lankton." Aceasta introducere in starea de transa s-a transformat intr-o ~edinta pentru controlul durerii care a durat doucheci de minute." Intrusul Neputand sa-~i stapaneasca curiozitatea." . Lankton I-a indernnat pe Peter sa-i explice de ce i~i ale sese acest ~ifonier obi~nuit pentru relaxare." "Nu." Hotarandu-se sa fie muIt mai direct cu acest individ atat de realist. Tavanele ~i peretii aveau 0 tencuiala groasa. cu 0 expresie foarte buimaca." "Da." Ajuns aici. Pur ~i simplu a disparut! 0. "Tine de un lucru care mi s-a intamplat in copilarie.. oamenii nu raspund atM de repede la hipnoza. Lankton voia. lICe anume?" "Ciudat. "E uluitor". eram in pat ~i abia inchisesem ochii cand am auzit ceva. mi-am imbracat pijamaua ~i m-am bagat in pat. crezi ca ai putea sa-mi spui ~i mie la ce te gandeai?" "La un ~ifonier. cu siguranta. Apoi. Inainte de a trece la tehnici mai profunde. Steve i-a cerut lui Peter sa-i povesteasca despre aceasta intamplare. unde se tin puloverele ~i ~osetele?" "Da. dar cu siguranta ca alegerea pe care 0 facuse Peter era cea mai neobi~nuita dintre ele. ParinFi mei dormeau intr-o camera situata in parte a cealaIta a holului. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 357 "Uita-te atent la acel obied".. s-a gandit ca poate ar fi mai bine sa 0 lase balta. Am inchis u~a. "A~adar. Sunt foarte surprins. a spus el pe un ton nehotarat. a~a a fost. Uita-te atent la inaltimea luL.356 Jeffrey A." "Ai auzit ceva?" . Peter s-a oprit ne~tiind daca sa continue sau nu. "Peter.. Nu mai simt nici un fel de durere. Lankton a trecut la 0 evaluare a impactului pe care aceasta procedura I-a avut asupra pacientului sau. la adancime ~i la culorile pe care Ie vezi. Camera mea era separata de hol printr-o u~a foarte grea. Peter a deschis ochii ~i s-a uitat in jur. Lasa-ti mintea sa recheme lucrurile la care te gandeai atunci ~i orice sunet pe care l-ai auzit. Lankton a incercat sa-l ajute pe Peter sa-~i reimprospEiteze memoria astfel ca mai tarziu sa poata reu~i sa intre din nou in transa. Ia aminte la senzatia pe care 0 ai acum ~i pe care nu ai sesizat-o la vremea respectiva .. Dupa ce Peter s-a trezit din transa. dar era ~i curios sa vada ce anume mersese atat de bine. a avut un impact considerabil asupra ta." "Un ~ifonier? Vrei sa spui un dulap pentru haine. Lankton i-a oferit lui Peter sugestii pentru a-I ajuta sa inlocuiasca senzatiile de durere cu mijloacele de a se disocia pe sine de senzatiile acelea neplacute. Cu sertare.. Aveam unul in camera mea cand eram copil. Trebuie ca lucrul asupra caruia te-ai concentrat sa fi fost de-a dreptul memorabil ~i. era chiar un ~ifonier obi~nuit.$ifonierul acesta de care vorbe~ti avea ceva special?" I-a intrebat el pe pacientul sau. la intindere . "De obicei. dar pentru ca Peter nu parea dispus sa ofere vreo explicatie. de cativa centimetri. Casa in care locuiam era cam darapanata.$i eu"." De-a lungul anilor.." Lankton era foarte curios sa afle despre ce fusese yorba. sa afle daca imagine a selectata de Peter era potrivita pentru ceea ce urmareau ei (de~i era greu sa argumentezi in situatia in care experienta parea sa fi avut succes). "Trebuie sa fi fost foarte frumos. Kottler. Lankton auzise de la pacientli sai 0 multime de lucruri pe care ei Ie selectasera in vederea hipnozei. la relaxarea ~i la placerea pe care Ie simti.

" Dandu-~i seama ca tatallui nu-l crezuse. "probabil ca ai visat urat. dar d\. chiar a~a a fost." lICe s-a illtamplat mai departe?" Nu era deloc u~or sa sco~i de la el intreaga poveste. Avea barba ~i 0 palarie in dungi. ne~tiind ce altceva sa spuna. A~a ca am Fpat din ce in ce mai tare. A~a ca Peter s-a bagat in pat intre mama ~i tatallui. dragule". "Am ~ipat. "Tata." Ceva din descrierea aceasta I-a facut pe tatallui Peter sa incremeneasca in timp ce se indrepta spre u~a camerei. Acvariul era spart ill mii de buca~ele. da!". dintr-un fel de stofa ~i. Dar din nou Peter avea retineri sa continue. In cele din urma s-a mul~umit sa dea din umeri ~i I-a invitat pe Peter sa vina sa doarma in camera parin~ilor. acum el in~elegea foarte bine cum a ajuns Peter sa se ata~eze de ~ifonier care a devenit pentru el 0 imagine a siguran~ei." Fotografie de £amilie "Asta nu e tot. Eram atat de surprins ci'i~ipatul mi-a ie~it imediat ce am deschis gura." "Trebuie sa fi fost ingrozitor. "Arata ca cineva care lucreaza la diile ferate. Cu mare aten~ie. bine. "Cum adica a fost un individ in camera ta?" Tatallui Peter a inceput sa se uite in jur incercand sa vada daca cineva ar putea fi acolo." "Crede-ma." "Cum arata?" a intrebat el. Du-te inapoi in pat. asculta-ma! I~i spun. acesta nu numai ca nu fusese distrus dar nu avea nici 0 zgarietura. "Trebuie sa ma crezi! I~ispun ca era un individ de la caile ferate cu barba ~i palarie ~i cu 0 salop eta veche murdara de un fel de unsoare albastra. numai ~ifonierul state a acolo ca 0 insula protejata. baiatule. a exc1amat Peter bucuros ca tatallui parea sa in~eleaga. chiar ca a fost un individ aici.358 Jeffrey A. a sci'incit Peter.$i avea 0 lanterna. Avea 0 salopeta cum poarta cei care conduc trenul. a spus Peter aratand catre capatul patului. ca 0 explozie. "Nu". a recunoscut Peter. "A fost un om in camera mea. pe cuvant. ei s-au dus sa cerceteze casa ~i au descoperit ca dormitorullui Peter. Cel mai ciudat era ca tipul state a pur ~i simplu acolo uitandu-se la mine ~i fara sa scoah'i 0 yorba. "Ar mai fi ceva.nd am deschis ochii am vazut un tip care sHitea la capatul patului meu. BucaF mari de tencuiala precum bolovanii cazusera ~i zdrobisera tot ce se aHa ill camera. la fel ~i u~a de la debara." "Uite ce e. Pe cuvant. in care acesta fusese chiar cu un minut mai devreme. "Tata. noptierele. iar pe~tii sareau pe podea.. nu-i a~a?" I-a illtrebat Lankton nerabdatOl: Desigur. Statea chiar acolo".. Toata camera era ill ruina. Patul in care dormise Peter fusese complet distrus. Abia se a~ezasera cand au auzit cu to~ii un trosnet asurzitor. jucariile . . Intr-un mod miraculos. tata".. Era ceva familiar in legatura cu acest individ misterios. "Bine. Singurullucru care ramasese intreg era ~ifonieru1. Scaunul. tata. era complet distrus de tencuiala care se prabu~ise de pe tavan. Nu ~tiu daca adormisem deja sau nu.totul fusese zdrobit. te rog!" a insistat Peter.un fel de unsoare sau funingine. a fost un barbat aici." "Tata. Nu am mai fost niciodata atat de speriat." . Inginerul Tatallui Peter a dat buzna in camera intrebandu-se ce naiba se petrecea acolo. Era chiar acolo. Haide sa cautam sub pat ~i in debara ~i dupa aceea po~i sa te duci la culcare." "Vrei sa spui ca un inginer de la caile ferate?" "Da. a incercat tatallui sa-Ilini~teasca. Peter a inceput sa fie din ce in ce mai nelini~tit. care a zguduit toata casa." "Nu. Kottler. $i purta 0 cama~a ciudata. $i mai avea ceva pe haine . EI a observat ca fereastra era inchisa. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 359 "Da.

"Tata. ce s-a intamplat?" a intrebat Peter." Mumia de la mas a din sufragerie "Doamne. Bunicul a fost separat de tatal tau de 0 moarte prematura cand tatal era de varsta ta. Lui Peter i-a atras imediat atentia individul care statea in randul din fata. Sotul ei ii abandonase la putin timp dupa aceea. care a facut-o sa depa?easea episodul cu frigiderul. a continuat Peter. Kottler. E cutremurator. veghind ea lucrurile sa mearga bine in lume. El nu s-a mai intors niciodata. "EI este individul care a fost in camera mea noaptea trecuta!" Tatallui Peter ~i-a acoperit fata cu mainile. Cll fantome Auzind partea aceasta a pove?tii. A murit cand eu aveam opt ani. Vreau sa-ti arat ceva. "Omul pe care l-ai aratat tu". pentru ca nu-l mai vazuse niciodaHi pe tatal sau plangand. "In dimineata urmatoare cand m-am sculat I-am auzit pe tatal meu cum cotrobaia prin mansarda. El s-a intors exact cand erai de varsta tatalui tau ea sa te salveze de la 0 moarte sigura. baiete. Peter era foarte inspaimantat. E ca ?i cum spiritullui nu ar putea sa se odihneasca pana cand el nu-?i va fi faeut oarecum datoria. EI a spus ea durerea ii disparuse eomplet. Cu siguranta ca ceva il supara foarte tare. ne-am intrebat ee s-a mai intamplat cu femeia care a ramas inehisa in frigider. "vino pana aici sus. dar era uluit de ce putuse sa spuna. care s-a dovedit a fi un album cu fotografii. "EI este". A scos de acolo 0 caseta veche de piele in genul celor in care se pastreaza poze." Tatallui Peter a deschis caseta. Violet a avut parte de tot felul de intamplari nefericite in viata ei. . Chiar ?i astazi. ea a stat tacuta. "Ce ai acolo." Peter a urcat scarile care duceau la mansarda. Dar imediat ce a auzit ca m-am trezit m-a chemat. Violet a inceput Povesti .. exact cat ai tu acum. Din cauza timid itaW sale excesive i~i pierdea foarte des locul de munca. Violet. Avea un copil care se naseuse diform. Toti erau lucratori la caile ferate cu salopete ~i ca?ti. Peter s-a declarat multumit de tratament.i in tot timpul acesta." "Peter". Peter. Intre fotografiile de familie era 0 poza cu un grup de oameni. asta este ca in pove~ti1e cu fantome. a spus Lankton. iar Lankton nu a reu?it sa afle ce s-a mai intamplat cu el. . Peter!" Peter s-a uitat un moment la Lankton cu 0 mina foarte serioasa ?i i-a spus: "Nu cred in pove~tile cu fantome!" "Nu crezi in pove?tile cu fantome?" Peter a seuturat din cap. al treilea de la stanga. femeia care se facea tot mai mica Discutand despre finalul pove?tii. exact a?a eum fusese cand ramasese inchisa in frigider. m-a strigat el. tata?" "Vino aici. Dupa ce a avut acea experienta cathartica pe podea." Lankton a considerat ea sarcina lui nu era sa-l faea pe Peter sa renunte la convingerile lui. Odata ajuns sus. aproape la fel ca ?i in noaptea trecuta. a tipat Peter. Bunicul tau. "La naiba". M-am gandit ca s-a dus sa vada cat de mult era afectata casa dupa dezastrul din noaptea trecuta. Dar nici nu am trecut vreodata prin ce ai trecut tu. I-a vazut pe tatallui cum scormonea intr-un cufar vechi. El traise 0 poveste cu fan tome iar acum sustinea ca nu crede in asemenea lucruri! Era de-a dreptul uluitor ca 0 asemenea experienta nu reu?ise sa-i zdruncine din temelii sistemul sau de credinte. povestea asta inca ii da fiori. incercand sa-?i mascheze astfel suspinele. Dupa aceasta trauma din eopilarie.Jeffrey A. a spus el ?tergandu-?i lacrimile de pe obraji cu mana. Lankton a simtit cum il trece un fior rece pe ?ira spinarii. "nici eu nu cred in a?a ceva. Jon Carlson "Vrei sa poveste~ti mai departe?" "lntr-un tarziu ne-am dus inapoi la culcare". gata sa intre in panica. "este taUilmeu.

Steve i~i facea planul sa renunte la munca sa de la agentia de asistenta sociala. In timp ce era in transa. Lankton a introdus-o in trans a ~i i-a cerut sa-~i imagineze ca au trecut trei ani.Jeffrey A. vreau sa inchizi din nou ochii".ca ea i~i va gasi 0 slujba potrivita cand va fi pregatita pentru acest lucru . cand sunt programate ultimele doua ~edinte. Violet. Parea fericita ~icomportamentul ei era eomplet schimbat fata de ziua in care aparuse pentru prima data la terapie ~i chiar fata de cum era cu cateva minute mai devreme cand se aflase in prezent. ca un ultim stadiu al transformarii lui Violet. Lankton ~i-a dat jos jacheta ~i cravata ~i ~i-a pus un pulover pe care-l tinea la birou. "Am auzit ca pled.0. Ea era acum mult mai vorbareata ~i mai ferma in atitudinea ei. ea a vazut ca terapeutul ei era imbracat diferit. cum ai putea sa e~uezi? De fapt. de parca acest lucru ar fi insemnat sfar~itul vietH ei. astfelincat sa arate exact ca atund cand intrase ea in birou. . Violet. Singurullucru pe care Violet nu a reu~it sa-l rezolve satisfacator a fost sa-~i gaseasca un loc de munca stabil. Kottler. "Acum. Violet era extrem de reticenta in a pune capat terapiei.. . "Cum a~ putea sa supravietuiesc fara asta?" se intreba ea." "Despre ce este vorba?" a intrebat-o el. punandu-~i inapoi jacheta ~i cravata. . vreau sa te gande~ti ~i sa-mi spui cum ai putea sa nu reu~e~ti sa continui ce ai inceput. Mumia de la masa din sufragerie Cativa ani mai tarziu." In timp ce se intorcea din calatoria ei in viitor. Perspectiva sa asupra viitorului era foarte optimista. Violet a enumerat toate suecesele minunate pe care Ie avusese in cei trei ani." Ea voia sa-i spuna ca.la timpul potrivit". sugestia hipnotica pe care Lankton i-o inoculase cu mult timp in urma .. lICe mai fad?" "Trebuie sa te vad". "E timpul potrivit". Anunta-ma rand e~ti din nou aiei. De asemenea. sunt Violet".~i sa te intorci in prezent. "Buna!" a raspuns Lankton recunoscandu-i imediat vocea. a spus ea la telefon. In momentul in care i s-a cerut sa deschida ochii. a reu~it sa faca progrese considerabile in fiecare aspect al vietH ei. "Buna. A~a cum se dovedise ~i in cazul femeii cu pulsdureros ~i al barbatului care nu eredea in pove~ti eu fantome. Dupa ce a constatat ca ea avea ochii inchi~i ~i era complet absorbita de aceasta fantasma. el a primit un telefon de la Violet care auzise de intentiile lui.dad use roade in cele din urma. pana saptamana viitoare." La ultima lor ~edinta. "sa te vad. a spus ea. Jon Carlson sa se inHUneasca din nou cu barbatii. Lankton ~i-a schimbat din nou imbracamintea. Lankton i-a spus ca acest lucru se va intampla . a spus ea. La un moment dat a reu~it chiar sa-~i dea frau liber sentimentelor pe care Ie tinuse ascunse in ea toata viata.. a~a ca venise vremea ca ~edintele sa ia sfar~it. a~a cum era de a~teptat dupa trei ani. intr-adevar. i-a spus Lankton. Inainte de ultima zi de munca. transele hipnotice i-au permis lui Violet sa-~i rezolve 0 serie de probleme dificile pe care Ie avea de mult timp ~i care mai inainte se dovedisera rezistente la schimbare.

divortata. pe studenti ca pi pe cititori sa-pi exploreze cele mai profunde experiente subiective.Au trecut aHitia ani de cand nu am mai practicat! ne-a spus el. el a adunat intr-un singur voillm lucriirile celor mai importanti teoreticieni pi practicieni din domenill. a spus ea pe un ton degajat. Recent. In cartile sale Bugental se distinge prin modul original in care ii in vita pe clienti. ames Bugental este unul dintre cei mai infLuenti teoretiBugental a continuat l1lunca lui Carl Rogers. Era vorba de 0 femeie care se apropia de ~aizeci de ani. and Practice (Manual de psihologie umanista: Principii ale teoriei. dar in acela~i timp a fost 0 provocare pentru el sa 0 determine sa se imp lice ~i mai multo "Fostul meu sot a venit noaptea trecuta insotit de noua lui prietena". . La cei optzeci ~i ~apte de ani ai lui. Bugental este profesor emerit la Institutul Medicala Stanford. The Art of the Psychotherapist (Arta psihoterapeutului) pi. The Search for Existential Identity (In cautarea identitaW existentiale). cercehtrii ~i practicii). E ca un loc in care am trait candva ~i care mi-a placut foarte mult. T. Bugental psihoterapeutic). cea mai recentii.. Research. . cu care el a lucrat. fara copii ~i care era secretara decanului colegiului. Acesta este un pattern obi~nuit. Psychotherapy and Process (Psihoterapie ~i proces). Bugental ne-a povestit despre un caz de care i~i aducea aminte cel mai bine. Avea tendinta sa alterneze momentele de depresie profunda care 0 paralizau cu cele in care i~i expunea diferitele ei necazuri mtr-un mod foarte teatral. Challenges of Humanistic Psychology (Probleme ale psihologiei umaniste). James F. Cartea sa. Saybrook pi la $coala la zi a angajamentului EI va ramane intotdeauna un negru * * * cieni din domeniul psihotempiei. dezvoltiind psihologia umanistii dincolo de riidiicinile ei pentru a cuprinde a abordare mult mai fLexibilii. Am descoperit insa ca el nu prea avea mare lucru de spus despre fo~tii lui pacienti ~i voia mai degraba sa vorbeasca despre semnificatia muncii sale de o viata. Cu toate acestea. Ceea ce I-a surprins cel mai mult pe Bugentalla aceasta femeie a fost faptul ca ea cauta sa profite dH mai mult de pe urma terapiei fara sa incerce sa se imp lice prea mult. a~a ca in cele din urma a fost de acord sa arunce 0 privire asupra carierei lui trecute. . a dimas lucrarea clasicii in domeniu de mai 11inede patruzeci de ani. dar acum imi este imposibil sa ma mai intorc acolo. Psychotherapy Isn't What You Think: Bringing the Psychotherapeutic Engagement into the Living Moment (Psihoterapia nu este ceea ce crezi: Aducerea Acest capitol este construit diferit fata de restul capitolelor. Handbook of Hu- {j manistic Psychology: Leading Edges in Theory.Mumia de la masa din sufragerie CAPITOLVL DouAzECl 51 5APTE .~i se a~tepta ca eu sa . Jim era 0 persoana foarte binevoitoare ~i dornica sa ne faea pe plac. Jim Bugental marturise~te ca nu-~i mai aduce aminte de multe din cazurile sale. Printre alte lucriiri importante ale sale se numiirii Intimate Journeys: Stories of Life Changing Psychotherapy (CaHitorii in sfera privata: Povestiri despre psihoterapia radicala). globalii pi comprehensivii din punct de vedere cultural. The Search for Authenticity (In cautarea originalitatii). Pasionat pi consecvent. Era disperata. Rollo May pi Abraham Maslow.

. ca apoi sa 0 ia iar de la capat. a spus el. a recunoscut Bugental. dupa care se impacau din nou. La un moment dat am inceput propria mea terapie. sotul ei era un ticaIos insensibil. La urma urmei. Ne a~teptam la olista de trei sau poate de ~apte lucruri. Ce anume te-a invatat? Raspunsullui Bugental ne-a surprins. in special problema transferurilor ?i contratransferurilor. Cazul acesta era de asemenea memorabil pentru Bugental deoarece se straduise enorm sa 0 salveze pe pacienta luL El i~i dorea atat de mult sa 0 ajute sa-~i rezolve problemele ca ?i cum Mumia de la mas a din sufragerie asta ar fi indreptat cumva lucrurile cu propria Iui mama. Abia incepusem sa lucrez cu norma intreaga. Cu toate acestea reu~ise cumva sa se deta~eze de sentimentele ei ~i sa se poarte ca ?i cum nu i-ar fi pasat deloc de aceasta vizita. toate elaborate cu grija. a spus el. Toate erau variatii ale aceleia~i teme: ea se straduia foarte mult dar oamenii nu 0 intelegeau ~i nu 0 apreciau.Cum a~a? am intrebat noi. Acesta a observat ca ea semana destul de mult cu mama lui. iar acesta a fost unul dintre primele mele cazuri. Fara indoiala. dar la urma urmei ce mai conta. Ei se certau in permanenta. Am invatat cum sa abordez aceasta muncil de terapie. .. Bugental a zambit amuzat de acea intamplare. . ne intrebam care ar fi urmatorul caz remarcabil pe care Bugentall-a avut de-a lungul tuturor acestor ani. Ei profitau de ea. In afara de aceasta. Oar apoi m-am gandit di ar trebui sa simuIez 0 atitudine binevoitoare. dintre mine de cazuri pe care Ie avusese la viata lui. Imi venea siH iau pe amandoi la bataie ~i sa-i dau afara. ne-am adus aminte de un caz in care el a fost abordat de un negru care i-a cerut sa-l faca alb. acum cand imi aduc aminte de el ma simt cam trist. cu accentul pc ('nd." In timp ce povestea aceasta intamplare se simtea furia pe care 0 adunase in ea. M-am ata~at foarte mult de el. Mi-a parut foarte rau ca nu am reu~it sa-l ajut mai multo Asta a fost . Cel mai rau era fostul ei sot. imediat dupa ce am incetat munca la catedra. Jon Carlson ma port prietenos cu ea. .. Foarte mi~cati de afecfiunea ~i grija pe care Bugental inca Ie mai simtea pentru cei pe care ii cunoscuse ~iIi ajutase.Oa.Nu am un raspuns simplu. Spre exemplu. Am fost uimiti sa constatam ca acesta era un caz foarte obi?nuit care tinea de domeniul consilierii cuplurilor. . . to ate acestea erau reactii pozitive~ avand in vedere ca uneori ii era foarte greu sa lucreze cu ea. el a avut la dispozitie 0 jumatate de secol sa reflecteze la acest caz ~i de asemenea este unul dintre cei mai fluenti ~i mai poetici scriitori din domeniu. dar cu siguranta ele doua aveau multe lucruri in comun. I-a fost atat de greu sa accepte in cele din urma ca este negru ~i ca va ri'imane pentru totdeauna negru. imi dau seama cat de multe lucruri am invatat de la ea..Ce zici atunci de unul complicat? I-am indemnat noL . In permanenta ea se plangea de viata pe care 0 avea ~i ii povestea lui Bugental despre nenumaratele nedreptafi care i se facusera.Cred ca am invatat sa ingadui pacientului sa-?i pastreze propria lui nefericire. o . dar acum imi dau seama ca acesta a fost unul dintre cazurile cruciale din viata mea. Femeia a continuat sa se planga de 0 multime de lucruri. lucru care a adus 0 serie de modificari importante.A avut loc chiar la inceputul carierei mele. ca ne-am intrebat de ce. Una dintre explicatii era legata de momentul in care se ivise acest caz. Kottler. Bineinteles. Am invatat sa incetez sa mai incerc sa-i salvez pe oameni. . Bugental il alesese tocmai pe acesta. individul aceIa imi era foarte drag.Da.Mama mea nu era atat de rupta de realitate.Jeffrey A. ci sa Ie dau posibilitatea sa foloseasca aceasta oportunitate pentru a se descurca singuri in viata chiar ?i cand au necazuri. i-am mentionat ca este 0 adevarata legenda. Nu m-am gandit la acest lucru inainte. alta explicatie tinea de puternicul transfer pe care femeia il dezvoltase fata de Bugental ~i de asemenea de sentimentele puternice pe care acesta Ie dezvoltase la randullui fata de ea. De cele mai multe ori insa era frustrat pentru ca simtea ca nu 0 ajuta prea multo . se des parte au.Reflectand acum asupra acestui caz. a adaugat el cu umor.

a raspuns Mahoney. doctorii de acolo i-au spus di probabil singura lui speranta este cineva ca Mahoney.nd Adam a venit pentru prima data la Mahoney. dl. Mahoney ~i cafiva dintre colegii siii au dezvoltat a teorie care ii ajllta pe oameni sa dea un sens experienfelor lor intr-un mod creator. . Denton. eu ocazia ultimei sale internari in spital. In acea perioada ellucra in domeniul terapiei comportamentului. el se afla deja la capatul a douazeci ?i doi de ani de terapie efectuata de nu mai putin de ~apte terapeuti. tulburari obsesionale-compulsive pana la probleme legate de alimentatie. Mahoney ~i-a indreptat atenfia asupra terapiei constructiviste. lntr-o aIM lucrare. efortllrile sale din acest domeniu cul11linand cu scrierea unor carfi foarte influente. De exemplu. dar la barbati sunt rare. In orice caz nu este cel mai bun lucru pe care sa-l spui cuiva care are deja frustrari in profesia sa. Mahoney a fost pus in dificultate de complex ita tea unor cazuri pe care le-a avut. care.Mumia de la masa din sufragerie * CAPITOLUL DOUA-ZEeI ~I OPT * * Michael Mahoney "Nu m-a~ supara Sa fiu tipul acela din oglindaJl lui Michael Mahoney. Unii dintre pacientii sai pur ?i simplu nu se comportau a?a cum prevedea teoria pe care el 0 studiase. $i. Mahoney i-a explicat ca se afla la 0 distan~a de aproape trei ore de mers cu ma?ina de locuin~a lui Adam. Mahoney a fost intrigat cand a auzit de aceasta ultima dificultate.Ei. mergand de la depresiecronica. se pare ca ai foarte mult de furca. cum ar fi: Cognitive and Constructive Psychotherapies (Psihoterapii cognitive ?i constructiviste) ~i Constructivism in Psychotherapy (Constructivism in psihoterapie). De fapt.Unde spui ca lucrezi acum? I-a intrebat Adam pe Mahoney la prima lor convorbire telefonica. Mai recent. a continuat eforturile sale de a sintetiza idei provenite dintr-o mrietate de discipline intr-lln cadru coerent. ai mult de mers pana aici. reflecfia cognitiva ~i 0 relafie de cola borare stransa. In cadrul acestei abordari. folosind metafore. Mahoney este profesor de psihologie la Universitatea din TexasuI de Nord. Cognition and Behavior Modification (Cunoa?terea ?i modificarea comportamentului) s-a dovedit foarte eficientii in c011lbinareateoriei cognitive cu terapia comportamentaIii intr-un model integrativ. Telefonul . Nici acum Mahoney nu e sigur ce a vrut sa spuna individul cu asta. anxietate acuta. ~i profesor adjunct emerit la Facultatea Saybrook ~i Centrul de Cercetare din San Francisco. Human Change E De~i a fost bine pregatit in perioada in care ~i-a facut practica de intern ?i in primii ani de lucru sub supervizare. Process (Procesele de modificare a comportamentului uman). ar putea sa abordeze lucrurile intr-un mod diferit. Cartea sa. el a aflat de asemenea ca noullui client avea probleme foarte variate. la acea vreme nu se ?tia de vreun asemenea caz. Bulimia ?i anorexia sunt boli care se intalnesc destul de frecvent la tinerele femei. In timpul acestei convorbiri. spre deosebire de terapeutii pe care ii avusese pana atunci. de asemenea. La inceputul carierei sale a fast xista doua contribupii i11lportante care ii sunt atribuite unul dintre principalii cerceflltori in domeniul terapiei cognitive. .

a~. ni~te prostii. 0 sa-i faca 0 evaluare ~i apoi. Crezi ca. . Iar acum acesta 11ataca fara nici un motiv.Uite ce e. .a spus Adam plin de dispret -. a fost ~ocat sa constate ca noul sau client era de-a dreptulostil. . A pa~it in birou. Criticul Saptamana urmatoare. . cunosc toate trucurile astea. .Vad ca e~ti suparat.Ce e~ti pregatit sa auzi? a spus el dupa ce ~i-a dres vocea. Imediat. am fost psihanalizat. Ce pot sa fac pentru tine? .Uite ce-ti propun: Vino pana aici pentru 0 consultatie ~i apoi am sa vad daca te pot recomanda unui doctor care este mai potrivit pentru problemele tale. Una peste alta. Mahoney i~i modificase programarile pentru a-~i face timp sa-l ajute pe acest individ. am facut terapie Gestalt ani de zile. s-a gandit sa abordeze 0 chestiune pe care nici unul dintre ceilalti terapeuti nu 0 investigasera in ultimii douazeci ~i doi de ani. a ramas mut. Mahoney se a~teptasesa vada pe cineva care sa-i fie profUnd recunoscator pentru nobilul sau gest de a-I fi primit. dar ~i-a dat seama ca nu i se spusese niciodata ce sa faca cu un tip ca acesta. Am trecut prin atatea in ultima vreme indH ma gandesc ca s-ar putea sa-mi faca bine sa conduc. mi s-a facut analiza jungiana ~i 0 gramada de alte chestii de care nici nu-mi mai aduc aminte. ~i-a aruncat cheile pe birou iar apoi s-a prabu~it pe eel mai apropiat scaun .Ce poti sa faci pentru mine? Ce poti sa faci pentru mine? Ce naiba poti sa faci pentru mine altceva decat au facut ceilalti ~apte doctori pe care i-am vazut? Mahoney era inca tanar ~i u~or de intimidat a~a ca. a spus Adam. A~adar. a~teptand dupa aceea sa dau drumul la suficienta funie pentru a ma spanzura singur.Foarte bine. Adam.Ma intrebam ce ar insemna pentru tine sa nu fi deprimat? Pentru prima data. Ai tinut minte lucrul acesta. Kottler. accepti sa fiu pacientul tau sau nu? . Ce naiba mai putea sa zica sau sa mai faca acum? El a considerat ~i a respins pe rand 0 serie de optiuni. Dupa ce a inchis telefonul.Asta nu e 0 problema.370 Jeffrey A. un terapeut debutant.auzindu-l pe Adam. Mahoney s-a simtit mandru ca el.0. doctore.Dupa parerea mea. Nu ~tiu cum puteti sa mai dormiti lini~- titi cand ~titi ca luati bani pentru munca de nimic pe care 0 faceti· Mahoney incremenise pe scaun.. doctore . ignorandu-l pe Mahoney care statea la u~a. . nu sunteti decat 0 adunatura de ~arlatani nenorociti. 0 sa poata sa-i faca cea mai buna recomandare. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 371 . Mahoney s-a simtit multumit de gestul sau caritabil. Adam nu a mai sarit sa-l critice ~i a recunoscut ca aceasta era 0 intrebare interesanta la care nu se gandise pana atunci. a incercat sa se calmeze respirand adanc. deschisa.. lucru care incepuse sa-l infurie. Prostii. . tot ceea ce invatase vreodata. . .$tii ca venind incoace am primit 0 amend a pentru depa~irea vitezei? a spus Adam in timp ce se uita la noul sau doctor cu 0 privire dispretuitoare. asta e buna! a replicat Adam. apoi a spus. De unde ai invatat tehnica asta dragala~a? Imi place felul in care pui aceasta intrebare ambigua. Adam a venit la ora la care avea programare. In schimb. 0 sa-l vada pe Adam.Mi-aduc aminte ca la telefon mi-ai spus cae~ti deprimat de mai mult timp. Simtind ca i~i pierde controlul. . $i ce-i cu asta? Mahoney s-a uitat ganditor la Adam. in functie de ceea ce descopera. i s-a adresat Mahoney..Ei bine. ~i-a facut curaj. In cele din urma.poti sa-mi spui ceva ce nu mi-au zis ~i ceilaJti clovni? Mahoney se intreba daca individul acesta a~tepta intr-adevar un raspuns de la el.care s-a intamplat sa fie scaunul pe care ii pHicea lui Mahoney sa stea. el a simtit ca e gata de actiune. a admis Mahoney. . Odata lini~tit.

sa nu fiu deprimat. -Ce? El incerca sa reactioneze cat mai aiurea. Mahoney chiar a luat-o in sensul acesta ~i s-a simtit provocat sa-l atace. in care el ~i pacientullui au lucrat la consolidarea relatiei dintre ei la fel de mult ca la orice altceva.Ei bine. Era un tip numai piele ~i oase. . nepieptanat. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 373 . au mers surprinzator de bine cu alti pacienti. Cand termina de discutat problemele lui. Experimentul Gandindu-se cum sa abordeze intreaga colectie de simptome pe care 0 prezenta Adam. a spus Adam. a insistat Adam care ramasese incovoiat pe scaun ~i cu privirea atintita asupra podelei. Acesta a fost primul caz real de terapie pe termen lung allui Mahoney. Era ceva in raspunsullui Adam care I-a impresionat profund. Kottler. Adam a reactionat bine la aceasta abordare. ceva autentic ~i real. Mahoney ~tia ca trebuie sa fie gata de start. in ciuda faptului ca nu avea nici 0 problema ma- jora. Ceea ce-i placea cel mai mult lui Mahoney la munca sa cu Adam era ca acesta il obliga sa inventeze ~i sa incerce lucruri pe care nu Ie mai folosise niciodata inainte. parea lipsit de energie. Mahoney nu era sigur daca ceea ce facea el il ajuta cu adevarat pe Adam. lasand pe planul doi analiza fiecarui simptom in parte. Aceasta insemna ca terapia se va centra mai putin asupra compulsiilor. parea ca se strange in el. Mahoney a respirat u~urat. eram deprimat. Pentru prima data in conversatia lor. Adam era intotdeauna in criza chiar daca de fiecare data motivul era altul. Era ca un balon lung care se dezumflase. La 0 ~edinta. ca ~i cand ar fi fost cea mai mare insulta pe care ~i-a putut-o imagina. Acum parca e ~i mai rau pentru ca nu mai simt absolut nimic.E~ti la fel ca psihanalistul meu! a aruncat Adam. Mahoney a simtit ca la urma urmei ei pot sa lucreze impreuna. dar pur ~i simplu nu-i reu~ea. Mahoney s-a aplecat catre el ~i I-a intrebat: . . el a ramas cocarjat in scaunullui. Adam ~i-a ridicat privirea din pamant ~i s-a uitat la el. Multe din strategiile care au aparut in felul acesta. care ar fi acesta? .Ei. De fapt.Vreau sa te ridici in picioare. Adam nu a mai avut ce sa spuna. el a ajuns sa se dedice atat de mult acestei munci terapeutice inciit s-a mutat mai aproape de ora~ul in care locuia Mahoney. Mahoney era intrigat ca Adam. a spus Adam.Pentru mine. dus-intors. cu un par sarmos. te superi daca te rog sa-mi faci 0 favoare? Mahoney i-a pus aceasta intrebare fara sa aiba nici cea mai mica idee unde voia sa ajunga cu ea sau ce 0 sa faca mai departe.Nebunesc sau nu. Se parea ca in cele din urma ei reu~isera sa comunice. chiar daca nu s-au dovedit utile in cazullui Adam. a problemelor de alimentatie. Spun and aceasta. . De fiecare data cand Adam venea la ~edinta. dandu-~i seama ca crizele de care se plangea erau doar in mintea lui.Nu simti nimic? -Nimic. Te deranjeaza sa te ridici in picioare? . Mahoney ~i-a dat seama ca eel mai bine ar fi ca ei sa se concentreze ceva mai mult asupra identitatii lui Adam. uitandu-se in jos. Mai mult. a~a ca nu mai era nevoit sa faca opt ore pe drum. ultimul dezastru s-a rezolvat de la sine doar in cateva minute. a spus Adam prudent. Uneori. .Adam. cred ca ar insemna ca ar trebui sa fiu 0 persoana diferita. nu spui nimic? Mahoney a ramas tacut ~i nemi~cat in scaunullui. primul raspuns care imi vine in minte e de-a dreptul nebunesc.372 Jeffrey A. a anxietatii ~i a depresiei ~i mai mult asupra felului in care era Adam ca persoana ~i a modului in care ajunsese sa fie a~a. dar ~tia cu certitudine ca invata foarte multe lucruri din relatia lor. Avea 0 voce seaca. . .Cand am inceput terapia cu tine.

Nu ~tiu. La urma urmei. .Poti sa 0 pastrezi daca vrei. a spus baiatul cu un zambet timid. iar una dintre principalele teme la care lucrau era legata de mcredere. mai aveau doar ~edinta aceasta ~i mca una.Nu. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 375 Adam s-a uitat la el de pardi ar fi vrut sa spuna: E~ti nebun? Oar s-a gfmdit di cel putin facea ceva. inainte sa decida asupra sentintei. Parea un batranelmcovoiat de artrita. dar era un soi de companie placuta. Nu a avut msa nici cea mai mica idee m privinta a ceea ce avea sa urmeze: judecatorul a dispus ca baiatul sa fie supus unei expertize psihiatrice. Mahoney I-a mtrerupt cu 0 mtrebare foarte simpla. a~a ca era zorit sa ajunga cat mai rapid la un rezultat. Ea s-a gandit d ar fi bine sa-l sperie implicand politia. Tu ar trebui sa ma plate~ti pe mine! Mahoney era pe punctul de a-i da dreptate.$i acum? . . Aceasta era a treia ~edinta pe care Mahoney 0 avea cu baiatul. Kottler. e~ti mai zanatic decat mine. Oglinda La putin dupa aceasta ~edinta. . i-a mtins-o lui Mahoney care a examinat-o. . Oar ce 0 sa fac eu dupa aceea? . a spus el cu mai multa autoritate decat simtea. Au stat un timp fara ca nici unul dintre ei sa spuna ceva. Mahoney era decis sa nu-l forteze pe acest baiat sa fad vreun lucru pe care el nu era dispus sa-l faca. dar I-a lasat sa-~i continue peroratia. un psihanalist nu ar pune niciodata 0 asemenea mtrebare. .Adam. Era chiar mai tacut decat de obicei. Pe partea de sus a oglinjoarei erau gravate cuvintele MotocicIetele Harley Davidson. Mahoney se simtea frustrat. El i-a marturisit ce I-a determinat sa faca acest lucru: pur ~i simplu a simtit nevoia sa-i ceara sa fad ceva pentru a depa~i impasulm care se aflau. era 0 dovada a bunavointei lui. un adolescent care ii fusese trimis de tribunal pentru detinere de marijuana. care trebuia sa msumeze patru ~edinte. Adam s-a ridicat de pe scaun.Oa. Acum Mahoney era angajat in aceasta actiune. N-am nici cea mai midi idee.Chiar vrei sa ma ridic ill picioare? a mtrebat Adam dand din cap cu dezgust ca ~i cand ar fi vrut sa spuna: Asta e tot ce poti sa faci? Ce naiba fac aici? se mtreba Mahoney. Se mtreba msa daca . Adam credea ca e yorba de un truc scos din cine ~tie ce manual. nici acum nu simti nimic? $ocat de realitate. Cu putin timp mainte de a se mcheia ~edinta. In mijlocul insultelor sale care nu mai conteneau. cu mainile m buzunare. Mama pu~tiului fusese cea care 11daduse pe mana autoritatilorcand descoperise ni~te lIiarba" in sertarullui cu lenjerie. ca incerca ceva. Adam a murmurat "Tidilosule!" ~i s-a a~ezat mapoi pe scaun. Adam fie ca se va ridica m picioare. Timid. fie di nu. dandu-~i seama ca nu a facut prea multe progrese.E pentru mine? Mahoney era foarte surprins ~i in acela~i timp placut impresionat de gestullui.Vrei sa ma ridic m picioare? a mtrebat din nou Adam. . Nu-mi vine sa cred ca oamenii te platesc pentru tampenia asta pe care tu 0 nume~ti terapie. . dar Mahoney i-a explicat di nu-l mai folosise niciodati'i.Omule. . Acest schimb de replici a generat 0 discutie fructuoasa despre necesitatea de a-ti asuma riscul pentru actiunile tale chiar ~i atunci cand nu e~ti sigur de motive sau de ce ar putea sa se mtample. Acesta mserrma ca baiatul avea incredere in el. Statea acolo leganandu-se.Nu ~tii? Mi-ai cerut sa ma ridic m picioare ~i nu ~tii de ce naiba ai facut-o? Mahoney a zambit ~i s-a uitat la elmcurcat. Cu chiu cu vai. Baiatul nu prea vorbea. Furia lui Adam s-a transformat mtr-o adevarata furtuna. baiatul a hagat mana m buzunar ~i a scos 0 oglinda mica. .374 Jeffrey A. a raspuns sincer Mahoney. Mahoney a avut un alt client. ca prabu~it. Riscul s-a dovedit minim iar relatia lor a supravietuit.

in acea zi. binemteles.376 Jeffrey A. Adam. . Storcandu-mi co~urile de pe fata.E yorba doar de faptul ca mi-am petrecut atatea ore din viata suferind m fata oglinzii. imi pare foarte rau. mai ales ca pentru baiat insemna atat de mult.Ce s-a intamplat? a mtrebat Mahoney cu 0 figura inocenta.tea fi atM de furios dar m acela~i timp atat de interesant. Mahoney a avut 0 ora ca sa se pregateasca pentru urmatorul sau client: Adam. ~tiind cat de importanta era urmatoarea sa mi~care.Dupa cum am mai spus. . Mahoney s-a uitat din nou la oglinda. Daca vrei. Ca de obicei. Ajunsese la concluzia ca are nevoie de timp pentru a-~i aduna fortele mainte de intalnirea cu acest individ care uneori pu. . Mahoney era a convins ca aceasta mtamplare cu oglinda ar putea sa se dovedeasca 0 buna oportunitate. Apoi a tacut brusc ca ~i dind asta era tot ce avea de gand sa spuna in legatura cu acel eveniment. .Da. Ia-o de aid! . Mahoney pusese oglinda pe mas a cu fata in jos. Nu mi-am dat seama ce semnificatie are oglinda pentru tine. tinand-o unul in fata celuilalt. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 377 era bine sa accepte un asemenea cadou.Ei bine. . nu-mi place. a raspuns Mahoney ridicandu-se pentru a lua oglinda de la locul ei. ~i amandoi au inceput sa se joace cu ea. Multumesc foarte mult! .Ce fad? a strigat el. dar Adam continua sa se uite fix la ea de parca ar fi fost un ~arpe care ar fi putut sa sara la el. poti sa 0 pastrezi. La un moment dat.Nu. Adam trecea printr-o perioada de criza. Am fost acolo la sHh~itul saptamfmii trecute. sigur ca vreau. .Daca uitatul m oglinda este una dintre conditiile pentru a face terapie cu tine. In cele din unna. Adam. Te superi daca te rag sa o muti in aHa parte? .Nu. ceva I-a facut sa mdrepte oglinda catre fata lui Adam. . Dar ai putea sa-mi explici despre ce este yorba? Adam s-a ridicat de pe scaun ~i a mceput sa se plimbe nervos prin camera. $i amandoi au fost intrigati sa cons tate ce ganduri ~i sentimente ies la iveala atunci cand e~ti fortat sa te uiti in oglinda intr-un context terapeutic. Mahoney I-a observat cum dadea din cap energic dintr-o parte malta. imi cer scuze. In momentul in care s-au despartit. dar apoi a deds ca ar fi mai rau daca l-ar refuza. te rog sa ma crezi. ca ~icand ar fi avut un tic dudat. i-a aratat oglinda.Deloc. este noua.Am ca~tigat-o la tragerea la tinta la carnaval.Imi cer scuze.Da. nu trebuie sa te uiti m oglinda. o oportunitate terapeutidi Ceva mai tarziu. dupa care. Am tendinta sa ma uit mereu in oglinda ~i imi pierd ~irul gandurilor. In timp ce se mtorcea inapoi la birou. Adam s-a oprit din plimbat. atunci am plecat de aici. . Nu era aid mainte. s-a indreptat meet catre raftul cu dirti ~i a pus oglinda la loc de cinste. $i nu am de gand sa vin aid ~i sa dau bani ca sa ma simt mizerabil. E clar ca am facut un lucru care te-a suparat mult ~i. Mahoney vorbea cu un coleg despre ce se intamplase la ~edinta cu Adam. Uitandu-ma la cat de urat sunt. Reflectia . a~a cum facuse el cu pacientullui. Tiplp de aproape cind minute. . . Kottler.Ce naiba este asta? a spus Adam aratand catre oglinjoara de pe raftul de carti. Acest lucru a dat na~tere unei idei care de atunci a devenit 0 parte consistenta a terapiei lui Mahoney: el a instalat 0 oglinda pe toata lungimea partii interioare a u~ii de la biroul sau. el a folosit acest "moment al oglinzii" cu majoritatea . Ajuta-ma sa inteleg ce am facut ~i ce simti m momentul acesta. .

. intrebandu-se daca nu cumva aceasta era 0 intrebare capcana. unde i~i alegea cele mai fine ingrediente care se gaseau acolo ~i cele mai proaspete condimente ~i verdeturi.Da. acesta era doar inceputul.cristal ~i argint. El avea 0 serie de ritualuri ~i proceduri foarte speciale legate de alimentatie. La ~edinta urmatoare. controlandu-~i in repetate randuri anusul cu degetul. a~eza cu mare grija masa.Nu m-ar deranja sa fiu eu tipul acela din oglinda. a spus Adam.El a reu~it sa 11mobilizeze pe Mahoney sugerandu-i abordari terapeutice pe care nu Ie incercase pana atund. Apoi. Acolo se a~eza in genunchi pe podea ~i vomita in vasuI de toaleta tot ceea ce mancase. Daca gasea un rest cat de mic. Au ajuns sa se aprecieze foarte mult unul pe celalalt. Adam era deosebit de inteligent. Uitatul in oglinda a devenit una dintre ocupatiile lor prindpale la ~edintele care au urmat. De fapt. Acesta a reprezentat 0 oportunitate terapeutica majora. In primul rand. dupa care i~i petrecea aproape 0 ora introducandu-~i un deget in anus pentru a verifica daca nu cumva au mai ramas urme de fecale.numai pentru el. tipul din oglinda nu arata atat de ingrozitor pe cat am crezut. Vazandu-l pe Adam cum se privea lung in oglinda. apropiindu-se de ea dintr-o parte. . Problemele de alimentatie ale lui Adam avusesera consecinte nefaste asupra corpului lui in cei zece ani care trecusera de la debutullor. din pacate.Poti sa-mi spui mai multe despre asta? . relua intregul cielu. timp in care gusta pe indelete toate delicatesele ~i savura din plin aromele bogate. ~i cu asemenea detalii. Apoi petrecea cateva ore gatind dupa retete foarte elaborate . se ducea la supermarketullui favorit. De ce? . e~ti treaz? a intrebat vocea de la celalalt capat al firului.378 Jeffrey A. prepara cate cind sau ~ase feluri de mancare .majoritatea erau retete pe care nu Ie mai incercase niciodata. Adam se ducea imediat la toaleta. folosind cea mai fina vesela . ca ~i cand ar fi vrut sa se furi~eze. Apoi se spala cu multa atentie la du~. Continuand sa lucreze impreuna in urmatorii doi ani. Era foarte receptiv la viata lui interioara avand chiar 0 inelinatie catre gandirea psihologica. Ar fi fost frumos ca ritualurile sa se sfar~easca aid dar. lui Mahoney i-a venit in minte imaginea unui pu~ti incercand sa strapunga cu privirea intunericul din dulapul in care se afla. ~ Mike. a raspuns prudent Mahoney. Dupa ce a auzit relatarea acestor episoade compulsive de dezmat culinar ~i purgatie. aruncand 0 ocheada scurta apoi una mai lunga. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 379 elientiIor sai. se inclina inainte sa vada daca e in regula. ne-a spus Mahoney. lui Mahoney i-a fost teama ca ei nu vor reu~i niciodata sa abordeze aceasta ultima problema majora.~tii. in a~teptarea unui monstru pe care-I credea ascuns acolo. Ospatul dura mai mult de 0 ora. De fapt. Simt nevoia sa ma uit din nou in oglinda. .M-am gandit tot timpulla reactia mea de data trecuta. Dupa aceea. Dupa ce curata masa. Adam evita sa se confrunte direct cu imaginea din oglinda. Kottler. dar inainte a trece la spalarea vaselor. . lovitura de gratie: i~i facea 0 clisma pentru a-~i curata complet intestinul gros. Apoi. sa se afunde in ei ~i sa descrie ceea ce se intampla in corpurile lor. carora Ie cerea sa se uite in oglinda iar apoi sa inchida ochii. De fiecare data. Telefonul Era patru dimineata cand telefonul a sunat. Mahoney a fost surprins cand I-a auzit pe Adam intreband daca mai are inca oglinda aceea prin preajma. Mahoney a ajuns sa-l respecte ~i chiar sa-l placa pe acest individ la fel de mult ca pe alti cativa dintre pacientii lui. mai am cateva oglinzi.

. Ea vrea sa nemaiintalnim.Asta e nemaipomenit. ca lucrurile au inceput sa se schimbe de la sine. foarte impresionat de ceea ce i se intamplase. . Adam. .N-o sa faci nimic. Parea mai fericit ca niciodata. atunci cand este trezit in miezul noptii sau dimineata devreme. vreau sa-mi indepartezi chirurgical aceasta bulimie. Nu e vorba numai de conversatiile lor interesante.S-ar putea sa nu ajung niciodata sa fiu in stare sa ma abtin de la ospaturile ~i clismele mele.$i acum. Chiar ~i dupa douazeci de ani de la intalnirea cu Adam. .0. dintr-o data. . . Oaca femeia asta afla ceea ce fac eu in baie.Asculta. nu recunoa~te d dormea. Mai e ceva.Treaz? Oa.Mie mi se pare. . a recunoscut Adam. Mahoney considera d ind mai are de invatat din experienta pe care au avut-o impreuna. . Am vrut doar sa-ti spun ve~tile bune. comportamentul tau a inceput sa se schimbe ~i vrei sa te ajut? . . nu 0 sa-ti vina sa crezi ce s-a intamplat! Lini~te.Sa te mentin in aceasta stare? a intrebat surprins Mahone~ .$tii. doctore. ~tiam eu ca 0 sa spui ceva de genul acesta.Foarte bine.Mike. . In cele din urma. pentru prima data in zece ani. sunt Adam. el i~i aminte~te cand Adam a venit 0 data la el ~i i-a spus: . Cine este? Mahoney este genul de om care.Sa vorbesc? Acum? . .Da. a spus Mahoney.Jeffrey A.Stai putin. . Spuneai ca s-a intamplat ceva incredibil. .Abia ai ajuns acasa. nu 0 sa vrea sa mai aiba de-a face cu mine vreodata. sunt intr-o forma buna. $i vreau asta imediat! E prima data cand mi s-a ivit ocazia unei relatii adevarate ~i nu vreau sa risc. Poti sa vorbe~ti? . ~tiu asta. . a spus Mahoney care intre timp se trezise complet. SigUl~ sunt treaz. Adam i-a marturisit ace lei femei problemele pe care Ie avea in legatura cu alimentatia ~i. Era la fel de emotionat ca ~i clientul sau. . dar acest lucru nu ma mai preseaza la fel de mult ca pana acum. Lectiile Invatate . Ar fi bine dad ai putea sa ma mentii astfel. Au incercat sa-ti fad tratamentde ~oc pentru a te impiedica sa mai vomiti ~i sa-ti mai bagi degetul in ~ezut. dar acesta a fost singurul caz din care Mahoney a invatat sa se increada in propria-i intuitie.Mike. . A fost minunat! Adam vorbea repede. . dar trebuie sa ma scapi de bulimie. A~ vrea doar sa poti sa ma mentii in aceasta stare. doctore. aceste probleme in loc sa-i desparta i-a apropiat ~i mai multo . pe punctul de a adormi. in fiecare noapte te-ai ospi'ltat ~i ti-ai facut clisme.La naiba. Sunt treaz. a chico tit Adam. Nu-mi pasa dad ma hipnotizezi sau daca imi faci orice altceva. Jon Carlson . a fost tot ce a putut spune Mahoney. nu-i a~a? .$i sa-ti mai spun ceva. . Mumia de la masa din sufragerie -Oa. .0.Mike. Kottler. surpriza surprizelor: a aflat ca ~i ea avea acela~i gen de probleme! Astfel.Iti vine sa crezi? . dupa ce ma trezesc? . mai e~ti acolo? Mike? .a spus Mahoney. .Asculta. Ai fost psihanalizat.Am fost la 0 petrecere unde am cunoscut 0 femeie cu care am petrecut noaptea impreuna. azi nu ma simt atat de rau.Oa. am renuntat la ospaturi ~i la clisme. De zece ani incoace.Stai sa vad dad am inteles ce vrei sa spui. De unde? . Seara trecuta. Ai fost internat in spital. asta e ceva.Mda.Ce-ar fi sa discutam despre asta dimineata.Ai facut terapie comportamentala.Da. In acest sens. Abia am ajuns acasa.

rolurile specifice fiecarui sex. Jon Carlson Dintr-un motiv pe care nu ~i-l putea explica. Spre deosebire de terapiile tradifionale. Azi la pranz mi-am mai pierdut inca 0 ora uitandu-ma la nenorocitul ala de pendul ~i incercand sa-mi dau seama care dintre cele doua parti ale lui era buna ~i care era rea. Laura S. la articulatia axului. Fat Oppression and Psychotherapy: A Feminist Perspetive (Oprimarea exercitata de supraponderabilitate ~ipsihoterapie: 0 perspectiva feminista). Preocuparile sale legate de recllperarea un or a11lintiri ~i munca ei neobosita pentru Infaptuirea justifiei sociale In chestillnile referitoare la h011losexuali ~i lesbiene au fost de-a dreptul revolufionare. Personality and Psychopathology (Personalitate ~i psihopatologie) ~i Diversity and Complexity in Feminist Therapy (Diversitate ~i complexitate in terapia feminista). Bineinteles ca Adam s-a infuriat: o asemenea sarcina i se parea absurda ~i ridicola. In ciuda conflictelor dintre ei (sau poate chiar din cauza lor). * * * . Recovered Memories of Abuse (Amintiri recuperate despre abuz). Laura Brown reprezintil un punct de ~i expert In problemele legate de terapeutica. . Adam a ramas clientulla care se gande~te cel mai multo La urma urmei el a fost persoana care I-a ajutat pe Mahoney sa-~i dea seama de limitarile terapiei comportamentale inguste pe care 0 efectua ~i sa devina mai interesat sa-i ajute pe oameni sa caute intr-un mod creativ semnificatia experientelor lor. Intamplarea facea ca in holul unei firme de avocatura sa se afle 0 pendula foarte inalta. Intuitia ii spunea lui Mahoney ca Adam ar fi putut sa invete ceva observand pur ~i simplu cum se incheie un ciclu natural. etica. Sau poate ca numaram doar secundele in care eram in viata sperand ca mi~carea nu se va opri. Pana in acel moment nu realizasem importanta unghiului din care prive~ti lucrurile. abordarea sa trateaza mult mai explicit problemeIe legate de putere. Brown Alcoolica la trei ani abuzul sexual. CAPITOLUL DovAzECI 51 NovA . Kottler. mi-am dat seama ca pe axul pendulului exista un singur loc unde poti vedea atat partea buna cat ~i pe cea rea. Broum s-a stabilit In Seattle. Mahoney a hotariH sa-i dea lui Adam 0 tema pentru acasa. Mahoney a gas it urmatorul mesaj pe robotul telefonului: "Dragul meu doctora~. Printre lucrarile cele 11laisemnificative se11lnatede Brown se numarii: Subversive Dialogues: Theory in Feminist Therapy (Dia- fJeoreticianInfeminist cotitura practica loguri subversive: 0 abordare teoretica a terapiei feministe). 0 parte din mine inca vrea sa fie ca acel indicator al barometrului care coboara atunci cand se anunta 0 zi buna ~i se ridica ~i ascunde atunci cand e 0 zi proasta. harfuire sexuala. unde desfa~oara 0 munca activa de terapie ~i consultanfa. AsHel. este profesor de psihologie la Universitatea Argosy. In momentul in care m-am ridicat ~i am inceput sa-mi strang punga in care avusesem mancarea pentru pranz.Jeffrey A. De asemenea. La putin timp dupa aceea. el s-a supus ~i a inceput sa-~i petreaca ore intregi in holul acelei firme. ~coala de psihologie profesionista din Seattle. el trebuia sa-~i petreaca ceva timp in fata unei pendule. orientare sexuala ~i i11lagineacorpului. In cele din urma. iar acesta este situat in partea de sus. Nu-mi dadusem seama ca facea parte din tema pentru acasa. intr-un moment foarte important al carierei sale cand incepuse sa capete incredere in sine ~i sa faca progrese. privind ~i ascultand ceasul." Mahoney se gande~te ~i acum la ceea ce a invatat de la Adam.

Din cauza serviciului tatalui sau care presupunea deplasari frecvente. pe vremea cand avea trei ani ~i locuia cu familia ei la Londra. ("Nu folosesc niciodata cuvantul. Kottler. un tip de conditie disociativa in care ea literalmente putea fi Familia pe care ~i-a ales-o Brown se gande~te ca Gloria nu avusese nici 0 ~ansa sa ajunga 0 fiinta umana decenta. avea rare ocazii sa mentina ni~te relatii stabile cu ceilalti care ar fi putut compensa disfunctia ei familiala bizara. ironia este ca. Jon Carlson Gandindu-se la persoanele neobi~nuite pe care le-a cunoscut de-a lungul timpului. Ceea ce a incantat-o mai mult a fost ca lichidul din stic1e i-a alinat durerea teribila pe care 0 avea. De~i Brown nu ar recomanda niciodata alcoolul ca 0 forma de automedicatie pentru cei care au suferit abuzuri in copilarie. era atat de "iubitor" incat ~i-a initiat fiica din punct de vedere sexual inca de pe vremea cand aceasta era la ~coala primara. Era yorba de o femeie pe care nu 0 mai avusese la terapie de mai bine de ~ase ani. Mama ei era foarte imprevizibila ~i instabila. previzibiL De fapt. fizice ~i sexuale constante. incercand sa 0 sufoce cu 0 perna. din dHe se pare. Se pare ca intr-o zi parintii ei au baut pana au le$inat. s-a ajuns in curand la penetrare. Brown s-a oprit asupra uneia singure pe care 0 considera cu totul ~i cu totul aparte. Cazul ei era cu adevarat remarcabil.) Ea i-a marturisit lui Brown ca. Casa in care statea ea era un loc dezordonat ~i periculos. rareori ajungeau sa stea un timp indelungat in acela~i loc. Tatal Gloriei era parintele "eel bun". . Copilarie de co~mar Gloria a venit la Brown pentru a-~i trata problemele legate de lupta ei continua cu dimensiunile corporale ~i de relatia ei cu mancarea. in ciuda efectelor secundare negative. dar cu care mai comunica ocazional. ci hotararii de care a dat dovada in ce prive~te depa~irea traumei pe care 0 suferise. Cea mai timpurie amintire pe care 0 avea Gloria din copilarie: mama ei statea aplecata deasupra patutului in care se afla. obezitate!" ne-a spus Brown. Chiar ~i in ziua de azi. dar acest lucru nu se datora caracterului neobi~nuit al problemelor ei sau obstacolelor ~i adversitatii pe care a trebuit sa Ie infrunte ~i care ar fi ucis un suflet mai slab. Din acea zi. ea a inceput sa foloseasca alcool ~i alte medicamente pe care Ie gasea in casa pentru a se "anestezia" impotriva agresiunilor aproape zilnice pe care Ie suferea din partea parintilor sai.Jeffrey A. Mumia de la mas a din sufragerie mai bine de cinci persoane diferite la un loc ~i cu care biata fetita trebuia sa se descurce. asta a fost cea care a ajutat-o sa supravietuiasca in copilarie ~i adolescenta. bautura a salvat-o pe Gloria de la tulburari disociative severe ~i poate chiar de la 0 psihoza totala. De la mangaieri insistente. Una dintre aceste personalitati ale sale era in permanenta furioasa pe fiica ei ~i se folosea de orice oportunitate ca sa 0 bata cu coada maturii. iubitor. Uneori Gloria era trezita din somn in toiul noptii de catre mama ei care venise sa 0 "pedepseasca" pentru cine ~tie ce gre~eala inchipuita. apucatura care a fost incurajata mai tarziu de catre ceilalti membri ai familiei. stabil. intre ceilalti oameni. din dHe i~i aduce aminte. ceea ce indica probabil existenta unor tulburari de personalitate multipla. Cand alcoolul nu era suficient pentru a-i anestezia durerea ~i a bloca amintirile legate de abuzurile emotionale. a inceput sa bea alcool. ea lua amfetamine ~i halucinogene. iar apoi la 0 relatie sexuala permanenta. Copilita a reu$it sa ajunga pana la dulapul cu bauturi ~i a inceput sa bea din variatele stic1e care se aflau acolo pana d'md a gasit ceva pe gustul ei. grijuliu. Ea a folosit pastilele acestea pana a putut sa gaseasca lucrul de care avea nevoie cu adevarat: un refugiu in care se simtea in siguranta din punct de vedere emotional. iar din cauza ca familia ei trebuia sa se mute in permanenta. Gloria are 0 puternica reactie posttraumatica la un anume parfum foarte popular pentru ca cu el era data mama ei atunci cand incercase sa 0 stranguleze. Gloria credea ca.

De exemplu. remarcabil de inteligenta. A invatat sa-~i blocheze amintirile legate de tentativa de strangulare. Cu toate acestea. anii copilariei sale. In acele zile ea incerca sa stea cat mai mult la ~coala sau pe la vecini ~i.Gloria are un talent innascut de a stabili relatii cu alti oameni. Cel mai adesea ele dezvolta tulburari de personalitate severe ~i tulburari de personalitate multipla. $i a reu~it sa~~iconstruiasca 0 familie care este un model de dragoste. Singurullucru care continua sa 0 afecteze serios era abuzul de alimente. cand tatal pleca de acasa cu sarcini de serviciu. medicamentele ~i alcoolul au ajutat-o sa uite realitatea de co~mar pe care 0 avea de infruntat. ea a trebuit sa se descurce singura. ne-a spus Brown. zilele Gloriei se transformau intr-o adevarata teroare. in absenta tatalui. gasind foarte u~or oameni de treaba cu care sa se asocieze. Cand Brown era in vacanta. Gloria a descoperit ca poate sa-~i aleaga propria ei familie. care dureaza de peste douazeci de ani. In conditiile acestea. Majoritatea cercetarilor care s-au facut in acest domeniu arata ca asemenea victime gasesc ca este foarte dificil sa intre in relatii cu alti oameni.colegi sau colaboratori. In plus. Pentru ca tatal ei detinea 0 pozitie importanta ~i avusese grija sa pozeze in parinte responsabil ~iatent. in anii '50.~i chiar acesta este modul in care ea se raporteaza la Gloria ~i in care ar prefera sa se raporteze la majoritatea clientilor ei -. Ei i-au oferit ~ansa de a avea relatii sigure ~i stabile din punet de vedere emotional. Gloria a ajuns 0 tanara precoce. Nu ii dadea telefon noaptea.situatie in care ramanea incremenita pana la urmatoarea schimbare de personalitate. De asemenea. Ambii parinti erau alcoolici activi. Ea nu punea la incercare oamenii cautand sa evite intimitatea. este de a~teptat ca cineva care a fast supus unui asemenea abuz pe termen lung ~i fara intrerupere va avea de suferit tulburari majore de ata~ament. ata~ament ~i sinceritate. de cele mai multe ori ele nu-~i mai revin de pe urma traumelor suferite in copilarie. In mod normal. familiile de albi din inalta societate americana nu erau nici macar suspectate de asemenea abuzuri. Cel mai rau era atunci cand. chiar daca avea 0 urgenta. 0 fiinta umana decenta. este un membru de baza al comunitatii de lesbiene ~i homosexuali. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie mai fie ranite in viitor. facea tot posibilul sa ramana in viata. cu aptitudini sociale ~i inteleetuale superioare. De~i tatal Gloriei a facut tot posibilul sa 0 protejeze de comportamentul violent al mamei ei. Gloria a activat in cadrul Asociatiei Alcoolicilor Anonimi. Cu toate aces tea. In ciuda deteriorarilor provacate de abuzul cronic de substante. Cel mai bine era cand mama capMa 0 personalitate catatonica . Kottler. a intalnit la departamentul de engleza un grup de homosexuali care au avut grija de ea. Ea a reu~it sa-~i mentina 0 relatie pe termen lung. ea nu intra in criza. sprijinindu-i financiar pe membrii noi ai acestui program. Ar fi avut to ate motivele sa 0 ia razna. Gloria nu numai ca ~i-a revenit de pe urma traumelor suferite. Ea ii apreciaza pe cei din jurul ei. in ciuda tuturor adversib'itilor. Gloria a fost un client foarte responsabil care nu forta nota niciodata. Ea era un "mensch". ea s-a asociat acestui grup de barbati foarte protectori care erau foarte atenti ~i afectuo~i cu ea. de care ea a profitat din plin. Este pur ~i simplu uluitor. abuzurile la care o supunea pe fiica sa treceau neobservate. de molestarile sexuale la care a fost supusa. De altfel. Intre timp. Atunci cand Laura vorbe~te despre clienta ei ai impresia ca se refera la 0 colega de incredere . cand era la colegiu.386 Jeffrey A. de bataile pe care le-a primit. acest lucru nu a avut 0 eficienta prea mare pentru ca el insu~i ii in~elase increderea. Desigur. in general. dar in cele din urma s-a dovedit 0 fiinta incantatoare. Gloria inca men tine aceste prietenii. Dupa treizeci de ani. strategii care Ie ajuta sa evite sa . dar a ajuns 0 persoana de-a dreptul infloritoare. A trecut foarte mult timp pana sa-~i descopere aceasta latura. Gloria ramanea in tot acest timp singura cu mama ei. sa aiba incredere in ei. Inca nu ~tia ca este lesbiana. Brown considera chiar ~iacum capacitatea ei de a-~i reveni de pe urma traumelar ca fiind unul dintre cele mai uluitoare lucruri pe care le-a vazut vreodata. . Ca participant la terapie. de data aceasta una in care sa se simta protejata ~i in siguranta.

"Pentru a ajunge sa te hrane~ti intr-o maniera corespunzatoare".consecinte ale unei supraalimentatii compulsive. iar aceasta a ajutat-o sa-~i aduca aminte de unele lucruri care is-au intamplat in viata ei. Ele au continuat sa-~i concentreze eforturile asupra imaginii corporale a Gloriei ~i a pattern-urilor de alimentare. . Brown a functionat in aceasta relatie ca mentor. lntr-un fel. Gloria a lucrat ca supervizor la 0 agentie locala de servicii sociale. Prin urmare. terapia a constat in buna parte in incercarea de a controla aceste mijloace externe prin care Gloria i~i procura confortul. OnOllamama Brown a lucrat cu Gloria. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie Brown se considera destul de priceputa in ce prive~te dezvoltarea unei relatii de transfer mama-copil. "trebuie sa inveti sa te iube~ti pe tine insaW' lICe vrei sa SpUi?" a intrebat Gloria. Ea a ajutat-o pe Gloria sa asimileze abuzurile pe care le-a suferit in trecut. o Hranindu-se ell dragoste Pe cat de buna era cu cei din jurul ei pe atat de putin invatase Gloria cum sa fie buna cu ea in. in primul rand prin accesarea unor amintiri care anterior fusesera indisponibile. cu intreruperi.Ea a dezvoltat 0 compasiune enorma fata de copilul care fusese.Ea se hranea cu mancare in loc de dragoste. Kottler.biroul unde lucra dispunea de foarte putini angajati ~i de resurse financiare insuficiente -. timp de zece ani. data ce in relatia lor s-a produs un transfer matern. De asemenea ea era 0 persoana foarte afectuoasa ~i deschisa. .chiar dad in acest caz era vorba de propriul sau terapeut. Simtea compasiune ~i pentru cei din jurul ei pe care i:itrata cu multa afectiune ~i atentie. model de persoana sanatoasa ~i sursa de suport in rezolvarea problemelor legate de consumul de alcool. mama ei 0 torturase in permanenta fiind la un moment dat pe punctul de a 0 omori. De~i era lesbiana. "Sa inteleg ca sunt grasa pentru ca nu ma iubesc pe mine insami?" . Gloria s-a simtit in siguranta. Ea a avut una dintre cele mai dificile slujbe din cate se pot imagina . era uimita de cat de mult era apreciata munca ei. femeile reprezentau 0 amenintarela adresa echilibrului ei emotional. pentru Gloria. apoi prin acomodarea cu acestea in a~a fel mcat sa devina capabila sa accepte acele lucruri care nu puteau fi schimbate. abuzul sexual pe care-l suferise din parte a tatalui sau a fost un lucru ingrozitor care a facut-o sa-~i piarda increderea in barbati.i aceasta se datora in parte faptului ca evita sa con~tientizeze orice transfer sexualizat. Gloria a devenit dependenta de mancare . . La urma urmei. Pentru Gloria. Problema majora pareau sa fie kilogramele in plus .sa~i. parte a cea mai dificila a terapiei a fost probabil sa-~i asume riscul enorm de a dezvolta 0 relatie profunda emotionala cu 0 femeie . dar era inca ~i mai circumspeeta in relatiile ei cu femeile. ~i pe buna dreptate: sarcina de a dezvolta 0 relatie care implica un transfer profund cu 0 femeie terapeut reprezenta un pas enorm in ce prive~te increderea. Adeseori ii aducea lui Brown evaluarile pe care Ie primea din partea supervizorilor sai . Cu siguranta. cu toate acestea ea era iubita de catre colegii sai ~i adorata de supervizori. i-a explicat Brown.pur ~i simplu nu-i venea sa creada ca persoana descrisa acolo era chiar ea. Grija ~i respectul deplin fata de clientii sai 0 ajutau sa ca~tige foarte u~or increderea lor.i mai mult deeM atat.. Dupa ce renuntase la consumul de alcool ~i medicamente. Cand a venit la terapie.388 Jeffrey A. Era contrafobid fata de ambele sexe. Acest lucru era unul dintre elementele care lipseau. Gloria era aproape stabila din punet de vedere emotional ~i in general sanatoasa. ea a putut sa fad acest lucru fara sa mai simta nevoia sa se intoarca la alcool ~i medicamente. a explicat Brown.aceasta ramanand principala ei strategie de a face fata mediului inconjurator. facand progrese modeste dar de durata..

390

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie

391

"Ei bine", a sugerat Brown, "haide sa discutam mai pe indelete despre acest lucru. Ce anume gase~ti la tine care nu poate fi indragit?" La fel ca majoritatea celor care au supravietuit abuzurilor, Gloria nu se putea inchipui pe sine in ipostaza de copil. - Cred ca agresorii ii considera pe copii ni~te adulti in miniatura, a explicat Brown. Nu numai ca Ie lipse~te simpatia fata de vietimele lor, dar nu au nici capacitatea de a intelege ca, din punet de vedere cognitiv ~i emotional, copiii sunt diferiti fata de adulti. Cred ca vietimele abuzurilor fizice, emotionale ~i sexuale severe i~i creeaza ~i admite 0 imagine a lor ca adulti nedezvoltati. Intr-un fel, ei cred ca ar fi putut sau ca ar fi trebuit sa aiba atitudinea pe care un adult ar avea-o daca ar fi agresat. Brown a ajutat-o pe Gloria sa-~i recapete imaginea sa de copil fara sa mai fie terifiata in timpul acestui proces. Ea a ajutat-o de asemenea sa inteleaga cat de mica ~i de vulnerabila fusese ~i sa-~i redirectioneze furia pe care 0 resimtea fata de ea insa~i. Brown a introdus cateva strategii pentru a 0 ajuta pe Gloria in cadrul acestui proces. AsHel, i-a cerut Gloriei sa aduca fotografii cu ea de pe vremea cand era copil pentru a 0 confrunta cu evidenta de netagaduit a cat de mica fusese. De asemenea a incurajat-o sa petreaca 0 parte din timpul liber stand in preajma copiilor, lucru de care ea se temuse intotdeauna. In felul acesta ea ar fi putut sa observe ceea ce copiii pot sau nu pot sa faca in fata adultilor. Gloria avea de mai mult timp temerea ca ar fi putut sa fad rau copiilor. In cele din urma ea ~i-a dat seama d singurul copil pe care-l putea pune in pericol era copilul din ea. Aceste strategii ~i altele pe care Brown le-a folosit pentru a 0 face pe Gloria sa accepte ca fusese cu adevarat candva mica au dat in cele din urma rezultate. Ea a inceput sa aiba 0 atitudine mult mai intelegatoare fata de ea insa~i. AsHel, atitudinea ei fata de comportamentul pe care-l dezvoltase in copilarie ca reactie la evenimentele negative a de venit mult mai plina de compasiune ~i mai apreciativa. Pentru Brown, Gloria fusese un copil care reu~ise sa supravietuiasca in ciuda tuturor adversitatilor. In

cele din urma, pacienta sa a ajuns sa creeze ~i admita ace asta imagine renuntand sa mai creada d in copilarie se comportase ca 0 fiinta slaba. Treptat, Gloria a devenit capabila sa-~i schimbe obiceiuriIe legate de mancare, de~i acest lucru nu a dus la 0 scadere semnificativa a greutatii ei. Ea s-a inscris la un program de intretinere corporala iar acest lucru a cam speriat-o. Pentru 0 femeie de 0 suta de kilograme este foarte dificil sa apara in public imbracata in costum de baie sau pentru sport. Cu toate aces tea ea a devenit mult mai con~tienta de nevoile corpului ei ~i a invatat cum sa ~i Ie satisfaca, renuntand sa Ie mai ignore sau sa Ie "anestezieze". In timp ce Gloria continua sa depuna eforturi pentru a-~i rezolva problemele legate de traumele din copilarie, hotararea ei de a renunta la alcool a fost pusa de asemenea la incercare. Era pentru prima data cand era in stare sa abordeze propriul trecut fara sa se distanteze emotional. Ea a fost de asemenea in stare sa dezvolte sentimente de compasiune ~i iubire fata de ea insa~i, dandu-~i seama de cat de putemica se dovedise in copilarie, tinand in ea toate aceste sentimente fara sa se distruga complet.

Mai mult de cat un simplu nu
In mod frecvent copiii vad materiale publicitare destinate prevenirii consumului de alcool ~i de droguri. Li se spune d totul se reduce la "Un simplu nu adresat drogurilor". In cazul Glori~i insa, bautura a ajutat-o sa supravietuiasca. 0 "anestezia". Ii permitea sa se disocieze de nebunia care se petrecea in jurul ei, de abuzurile la care era supusa, fara sa fie totu~i nevoie sa se separe complet ~i permanent de realitate. Ea a fost in stare sa supravietuiasd administrandu-~i medicamente pana cand a putut sa se protejeze singura sau cel putin. pana cand a murit mama ei. Principaia problema in familia Gloriei asupra careia trebuiau concentrate toate eforturile era abuzul practicat de ambii parinti. In absenta acestuia, ea ar fi putut

392

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la mas a din sufragerie

393

sa fie nevoita sa aleaga intre abuzul de substante \,i dezintegrarea interioara. Gloria a invatat-o pe terapeuta sa foarte multe lucruri despre capacitatea pe care 0 au oamenii de a transforma ceea ce este terifiant in ceva transcendent. - Acest lucru m-a invatat, a spus Brown, sa am incredere in clientii mei \,i in propriile lor optiuni terapeutice, chiar daca acestea pot sa-i destabilizeze temporar. Mi-a demonstrat ca e important sa iau in considerare cand cineva spune "Acum, vreau sa 0 iau pe aceasta cale" \,i sa invat sa-l urmez. In plus, Laura a inceput sa aprecieze mult mai mult capacitatea oamenilor de a asimila trecutullor, nu intr-un sens freudian ci intr-un mod care sa conduca la iertare. In cele din urma, Gloria a avut curajul sa-l abordeze pe tatal ei \,i sa-l intrebe despre ce s-a intamplat in copilaria ei. El a recunoscut ca a molestat-o sexual in copilarie. In anii care au urmat el a acceptat sa lucreze cu fiica lui, coroborand evenimentele \,i ajutand-o sa-\,i aminteasca ce s-a intamplat. Gloria a fost in stare sa aprecieze partea buna a acestei relatii fara sa fie nevoita sa nege raul suferit, ceea ce a permis stabilirea unui legaturi mai stranse. Dupa ce Gloria a inteles de unde vine \,i prin ce a trecut, a putut sa inteleaga mai bine pattern-urile ei caracteristice. Ea a inceput sa vada lumea diferit. $i asta nu pentru ca Brown 0 fortase sa se confrunte cu trecutul, ci pentru ca 0 sprijinise cu multa delicatete \,i 0 incurajase sa mearga pana unde dorea ea. - Sunt sigura, a explicat Brown, di oamenii \,tiu in orice moment de ee au ei nevoie pentru a functiona. Cunoa\'terea propriei lor biografii ii ajuta sa aiM 0 poveste personala mai completa. Ii ajuta sa dea un sens suferintei lor. Gloria a reu\,it sa dea un sens vietii ei. Ea \,i partenera ei au intemeiat 0 familie. Ele au devenit parinF adoptivi, avand grija de copiii care ii aduc aminte Gloriei de cum era ea in copilarie. -- Gloria este hotarata sa ofere cat mai mult celor din jur, intr-un efort de compensare a trecutului ei, a spus Brown. Ea incearca sa creeze 0 lume in care copiii sa traiasca in siguranta \,i are un rol activ in aceasta stradanie.

Ajungand sa-\,i cunoasca \,i sa-\,i asimileze trecutul, ea a putut sa traiasca in pace eu ea insa\,i. Brown semaiintalne~tedincandincandcuGloria.cu ocazia unor evenimente care au loc in sanul comunitatii de homosexuali ~i lesbiene. De fiecare data, Gloria pare sa fie mult mai activa, mai energica \,i mai deschisa.

Mumia de la masa din sufragerie
CAPITOLUL TREIZECI

395

Donald Meichenbaum

Meichenbawn este profesor emerit la Universitatea Waterloo, In Ontario, Canada, ~i Director de Cercetilri la Institutul Melissa pentru prevenirea violentei ~i tratamentul victimelor violentei din Miami, Florida.

* * *

eel mai negru co~mar al fiecarui parinte

rapiei cognitiv-comportamentale, contributiile sale fionald Meichenbaum catre colegiidintre Intemeietorii teind recunoscute de este unul sai care fl considera ca fiind unul dintre primii zece psihoterapeufi de marca ai acestui secol. El a evidentiat interdependenta dintre comportamentul, gandurile ~i sentimentele pacientului ~i consecintele acestora. Meichenbaum s-a nascut ~i a crescut la New York unde, observa el, "foarte multi oameni vorbesc cu ei In~i?i". Pornind de aici, el a aratat ca unul dintre scopurile tempiei este sa-i ajute pe oameni sa Invete sa vorbeasca cu I' "" ei Insisi intr-un mod dlifieritsi sa-si spuna lor si aItora "povesti" constructive. Oar asemenea pove~ti trebllie sa se Intemeieze pe 11l0dificarile de c011lporta11lent. rintre cartile llii devenite clasice, se nU11lara: P

!b

Monica avea toate calWitile care prevesteau un viitor stralucit. Era un exemplu tipic de "TACIS" ~ Tanara, Atractiva, Comunicativa, Inteligenta ~i plina de Succes. Monica era 0 profesoara de treizeci ~i ~ase de ani, dsatorita cu un om de afaceri prosper. De~i sotul ei Bruce dlMorea foarte des in interes de serviciu, ei aveau 0 casnicie foarte solida ~i 0 relatie excelenta cu fetita lor Vickie de unsprezece ani. Locuiau foarte confortabil intr-o zona suburbana, unde se simteau in siguranta fata de pericolele ora~ului. De~i Monica avusese norocul sa aiba, a~a cum spunea ea, o "viata privilegiata", in momentul in care a venit la cabinetul de terapie suferea de 0 depresie care 0 adusese aproape in pragul sinuciderii. Era de-a dreptul naucita ~i speriata. Meichenbaum se intreba ce putea oare sa i se fi intamplat care sa 0 afecteze atat de mult incat sa-i schimbe viata atat de rapid ~i de profund. El a invitat-o pe Monica sa-~i spuna povestea.

Cognitive-Behavioral Modification: An Integrative Approach (Modificare cognitiv-comportamentala: 0 abordare integratoare); Stress Inoculation Training (Antrenarea inocularii stresului); Pain and Behavior Medicine (Controlul durerii ~i al comportamentului in medicina); Facilitating Treatment Adherence (Facilitarea aderentei la tratament); Treatment of Individuals with Anger-Control Problems and Aggressive Behaviors (Tratamentul persoanelor care au probleme cu controlul furiei 9i comportamentul agresiv) ~i 0 carte legata de cazul discutat In acest capitol, Chid clinic pentru evaluarea ~i tratarea adultilor cu tulburari de stres post-traumatic.

Spargerea
Monica petrecea foarte mult timp acasa, cu fiica ei. Avand in vedere ca sotul ei di.latorea foarte mult, Monica ~i Vickie ajunsesera sa aiba 0 relatie mult mai apropiata decM cea obi~nuita dintre mama ~i fiid. Vickie era 0 fetita sclipitoare, precoce, cum spunea mama ei, "neobi;;nuit de inteligenta pentru varsta ei", iar acest lucru Ie permitea, sa aiba legaturi reciproce pe multe planuri diferite. AsHel, ele discutau frecvent despre vietile lor, imparta~indu-~i secretele. De asemenea, in fie-

396

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie

397

care seara, inainte de culcare, obi?nuiau sa-?i povesteasca ce £acusera in ziua respectiva. Intr-o noapte, cand sotul ei era plecat de acasa, Monica a fost trezita brusc dintr-un somn foarte adanc. Ea a ascultat atent vreme de un minut sau doua, dupa care a incercat sa adoarma, cand zgomotul s-a auzit din nou. A sarit din pat fiind convinsa acum ca era cineva in casa. Locuinta lor fusese invadata de spargatori. Monica a auzit foarte clar un zgomot de pa~i care venea din josul scarilor. Dupa cate se parea, nici macar nu incercau sa acopere zgomotul pe care-l faceau. Terifiata, primul gand al Monicai a fost la Vickie. Trebuia sa gaseasdi 0 cale sa 0 protejeze. Dupa ce a sunat la politie, s-a strecurat u~or in camera fiicei sale ca sa 0 trezeasca. Ele au stat ascunse in dulap pana cand au plecat spargMorii.

Masuri de protecfie
Din fericire, cat au stat in casa, spargatorii nu au urcat scarile. Ei au luat lucrurile pe care Ie-au vrut dupa care au parasit casa inainte ca politia sa ajunga acolo. Monica ~i Vickie au fost zdruncinate puternic de aceasta intamplare, dar in cele din urma au scapat cu bine. Cum era de a?teptat dupa un asemenea eveniment, cei doi soti au inceput sa ia 0 serie de masuri de protectie. In acest sens, ei au schimbat incuietorile ?i au instalat un sistem de alarma. Ca ultima masura de protectie, Bruce a convins-o pe Monica sa cumpere un pistol. De~i aceste masuri de protectie I-au facut pe Bruce sa se simta mult mai in siguranta, Monica a continuat sa traiasca cu teama ca locuinta lor ar putea fi sparta din nou. Se temea ~i de pistolul din noptiera ei ~i care arata foarte urat. Evita chiar ?i sa se uite la el, ?i cu atat mai mult sa-l atinga. Cand vecinii au incercat sa 0 lini?teasdi spunandu-i ca ~i ei tin in casa arme pentru a se proteja, ea s-a simtit ceva mai bine dar a ramas in continuare neincrezatoare.

Dupa diteva luni, atmosfera din casa a revenit la normal. Bruce plecase din nou cu treburi lasandu-~i sotia ~i fiica singure. Era 0 noapte furtunoasa. Vantul urla afara, iar ploaia batea tare in acoperi~ ~i in geamuri. Copacii se indoiau in bataia vantului scotand un zgomot ~uierator. Obloanele de la ferestre se loveau cu putere de zidurile casei. Un zgomot ciudat, care nu semana cu cele £acute de furtuna, a trezit-o pe Monica. De unde venea zgomotul? Era posibil sa se fi intors spargatorii? Erau ploaia salbatica, copacii ~uieratori, obloanele care se bateau? Monica se concentra din ce in ce mai mult; era clar ca cineva intrase din nou in casa. $i cu to ate aces tea, era imposibil sa fie a~a! Cum putuse sa treaca de noile incuietori ~i de sistemul de alarma? A incercat sa-~i aduca aminte daca intr-adevar activase alarma. Monica se ridicase in capul oaselor chinuindu-se sa discearna zgomotele care se auzeau de jos. Credea ca aude pa~i. Era posibil sa viseze? Nu, era cineva. Slava Domnului, s-a gandit Monica, am pistolul. Ea a ta~nit la noptiera, a tras la repezeaHi sertarul ~i a ridicat arma. Era mai grea decat i~i amintea, destul de dificil de tinut in mainile ei tremurande. Cu inima batandu-i sa-i sparga pieptul ~i cople~Wi de spaima, ea a luat arma ~i s-a dus tinta catre camera fiicei ei, unde ele se puteau ascunde din nou. Acum se simtea aparata de pistol. Restul s-a petrecut foarte rapid. Singurullucru pe care ~i I-a amintit dupa aceea a fost ca u~a de la dormitor a fost deschisa brusc ~i s-aauzit un bubuit asurzitor. Era arma ei. Se descarcase in momentul in care u~a de la dormitor a lovit mana el. k dreptul u?ii, pe podea, zikea un corp omenesc. De sub capullui se scurgea 0 balta de sange. kgrozita ~i dezorientata, Monica s-a uitat mai bine ?i a vazut ca pe podea zacea chiar fiica ei Vickie. Peretele din fata era lmpro~cat cu bucati din creierul ei, a?chii de oase ?i sange. Monica a fost gas ita dupa douazeci ?i patru de ore de catre sotul ei care se intorsese din calatoria de afaceri. Ea state a

Era complet lipsita de orice speranta. Ei i-au spus in repetate randuri ca nu era vinovata pentru acea tragedie. Inainte de tragedie. fie ca e yorba de Holocaust sau de ravagiile razboiului ~i ale atacurilor teroriste. considerand di el este responsabil pentru ceea ce se intamplase.Dadi Vickie ar fi aici. intr-o stare catatonidi. Prin urmare. Intr-o situatie ca aceasta nu exista cuvinte pentru a alina durerea sau pentru a vindeca consecintele traumei. Monica avea impresia di traie~te a~a cum spunea ea. Pentru a evita sa ajunga extrem de descurajata. De~iMonidii i-a fost extremde greu sa revada fotografiile de familie in care aparea Vickie ~isa se gandeasca la vremurile de atunci. . sunt adevarate exempIe ale curajului ~i rezistentei de care sunt capabili oamenii.398 JeffreyA. a spus Monica.. ce sfat crezi ca ti-ar oferi ea. Meichenbaum a considerat di scopul acestei terapii era sa 0 ajute pe Monica nu numai in ce prive~te suferinta prin care trecea ~i sentimentul de vinovatie. plecase. ~is-ar cuibari in bratele tale iubitoare. Meichenbaurn i-a reamintit Monidii di povestirile despre cei care au trecut prin evenimente extrem de traumatizante sau au pierdut persoane apropiate. Nu mai putea sa munceasca. Sotul. Monica i~ipierduse nu numai familia. mi-am pierdut ~i sensul existentei. tinand in poala corpullui Vickie. Avea ~iel patru eopii ~inu putea sa-~i imagineze prin ce trecuse Monica dnd i~i pierduse fiica intr-un mod atat de tragic. dar se simtea in continuare pierduta. care a fost a~a cum ai descris-o tu. i-a spus Meichenbaum Monicai. Vindecand trauma Auzind povestea Monieai. trecutul ~i viitorul erau stralucitoare. Cum putea sa 0 ajute pe Monica sa ramana in viata ~i sa continue sa functioneze? Fiica ei era moarta. Crezi ca asta ar vrea Vickie sa se intample? . iar eu pierd. In acea noapte tragidi. prima sarcina in terapia Monicai a fost stabilirea unei relatii terapeutice in care ea sa poata sa-~i spuna nestingherita povestea. Depresia invinge. despre sine ~i despre viitor. ce s-ar intampla cu amintirea lui Vickie?Acele amintiri ar muri 0 data cu tine.Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 399 pe podea.~iea era libera sa refuze: Ar putea sa se gandeasca sa aduca un album cu fotografiile lui Vickie la care sa se uite impreuna la urmatoarea ~edinta? Meichenbaum descoperise di acesta era un mijloc eficient de a-i face pe cei aflati in suferinta sa-~iimpinga memoria dincolo de momentul tragediei pana cand ajungeau sa ia in considerare viata in ansamblul ei. Cazul acesta era extrem de dificil. fara nici 0 speranta ~imai ales vinovata. Prietenii ~ifamilia au incercat sa 0 consoleze. "mult prea inteligenta pentru varsta ei"? Mai mult decat atat.Pe zi ce trece. Meichenbaum s-a abtinut cu greu sa nu izbucneasdi in lacrimi. ci mai ales sa gaseasca in aceasta experienta tragidi un sens care sa-i permita sa ajunga sa se vada pe sine nu numai in postura de victima ci ~iin aceea de supravietuitor. de a-~icU\di0 noua viata? Strategia lui Meichenbaum a fost sa 0 indemne pe Monica sa vorbeasca mai mult despre pierderea ~isuferinta ei.0 viata ca in pove~ti". . dar ~ipresupozitiile ei fundamentale despre lume. . Prezentul. 0 data cu sotul ~i fiica mea. Viata ei era ruinata. acest proces reflectiv i-a oferit totodata ocazia sa remarce ca unul dintre lucrurile care au impresionat-o eel mai mult la Vickie a fost di era "mult prea inteligenta pentru varsta ei". uitandu-se in ochii tai plini de afectiune. Nu era de mirare ea era atat de deprimata ~i ea se gandea la sinucidere. Kottler. Nu mai am nici un scop in viata. Doctorii i-au prescris antidepresive. daca te-ai sinucide a~a cum te gande~ti uneori. imi dau din ce in ce mai mult seama ca. dar sa 0 fadi intr-un mod care sa-i permita ~i sa 0 incurajeze sa se "dezlipeasdi" de momentul in care arma s-a descarcat ~i de urmatoarele douazeci ~ipatru de ore de disperare. Ea i-a cerut Monicai sa fadi ceva foarte dificil . Unde ~i cum au fost ei in stare sa gaseasca curajul necesar ~i vointa de a merge mai departe.

a observat Meichenbaum. Singurullucru pe care 11pot schimba este eel pe care il fac in prezent. Dar munca ei desfa~urata in beneficiul grupurilor de educare a parintilor. Pretinzand ca solicita sfatul pe care Vickie l-ar oferi. el onora memoria lui Vickie. Vickie. un co-terapeut in acest proces de vindecare. ca un mijloc de a a ajuta pe Monica sa colaboreze pentru generarea unor strategii de a face fata situ atiei. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 401 Meichenbaum incerca sa infaptuiasca doua lucruri deodata. era tulburata din ce in ce mai des de ganduri ~i sentimente inoportune. AsHel ca in lac sa ascunda aceste amintiri dureroase.400 Jeffrey A. ~i la metodele de a gasi un sens ~i un scop in viata. "Au ramas atatia «daca». El se folosea de "celalalt absent". Pana in momentul acela. s-ar mai putea pune a intrebare in legatura cu acest caz: Erau intr-adevar hoti in casa in acea noapte fatala in care a murit Vickie? Da. Monica a ajuns la concluzia ca daca va reu~i sa impiedice moartea prin impu~care a unui alt copil inocent. Meichenbaum a ghidat-o ~i a sprijinit-o pe Monica in dezvoltarea unor strategii pentru a face fata situatiei sale. Vickie cea absenta a fast transformata intr-un "consilier". Desigur. Monica avea nevoie mai degraba sa Ie transforme. in specialla comemorarea mortii fiicei ei." Meichenbaum a ajutat-o pe Monica sa-~i trans forme durerea ~i sa gaseasca un sens in suferinta ei. initiind un fel de ceremonie sacra in care era relatata viata lor impreuna. dar au decis sa divorteze. A~a cum a observat Monica. inclusiv comitetelor de parinti din ~coli ~i membrilor comunitatilor religioase. Ea ~i sotul ei au ramas prieteni. Ei au reu~it cumva sa intre in casa trecand fara probleme de noul sistem de alarma instalat. . i-a dat un scop in viata. Kottler. Avea oricum destule lucruri cu care trebuia sa traiasca de acum inca 10. Ea a gasit un sens in a-i avertiza pe oameni cat de periculos este sa pastrezi "Hme in casa ~i cat de importanta este utilizarea piedicilor de siguranta. Ea a decis sa imparta~easca povestea ei tragica oricui ar fi dispus sa a asculte. atunci inseamna ca Vickie nu a murit in van. Monica incercase sa-~i sup rime gandurile legate de Vickie. sub forma "ce ar fi fast daca". Monica a gasit a oarecare consolare in faptul ca zgomotul pe care-l auzise in noaptea aceea nu fusese doar in capul ei. In primul rand. Devotamentul fata de cei din jurul ei a facut-o sa se intoarca la catedra. la tendinta ei de a evita contactele sociale ~i oportunitatile de a-~i relua viata. Dar pe masura ce se straduia sa Ie evite. Continuarea povestirii Monica a continuat sa se lupte cu suferinta ~i depresia. el a ajuta pe Monica sa gaseasca un motiv pentru a merge mai departe. Acestea includeau metode de a se raporta la sentimentul ei cople~itor de vinovatie ~i la inclinatia ei permanenta de a se gandi la evenimente intr-un mod contrafactual. In al doilea rand. Erau jos cand au auzit focul de arma ~i au luat-o la fuga imediat. pentru a impiedica sa aiba lac tragedii similare ~i in alte familii. erau.

cu parullung ~i blond. Amandoi mai fusesera casatoriti inainte. cu 0 infati~are distinsa . Holly era 0 femeie superba. De-a lungul carierei sale. ei au vorbit despre unele frustrari legate de viata lor sexuala: Wayne voia sa faca dragoste mai des. Erau un cuplu foarte atragator. Acesta a fost un caz atat de complex ~ide nuantat incat Papp a avut nevoie de mai mult de zece ani pentru a asimila celeinvatate. ne~tiind prea bine cum sa-~i organizeze spatiul comun astfelincat sa-~i pastreze 0 parte din intimitate a cu care se obi~nuisera. ea a 111ilitat cu tarie .i Couples on the Fault Line (Cupluri la limita erorii). Papp este supervizor .i In acela. a~a ca voiau sa fie siguri ca nu vor mai repeta acelea~i gre~eli. The Invisible Web (Reteaua invizibila) .i cele ale femeilor sunt similare .Mumia de la masa din sufragerie CAPITOLUt TREIZECI ~I UNU Peggy Papp dovedit oarecum dificila... printre care se nU11lara. dispute despre petrecerea timpului. Ei au venit la Papp pentru ca se hotarasera sa faca un fel de terapie preventiva. se poate spune ca luerurile care Ii s-au intamplat cuplului din acest caz au avut ni~te implicatii de natura sa faca pe oricine sa se intrebe daca dragostea este intr-adevar un lucru minunat in multe aspecte. un pas mare pe drumul angajarii lor intr-o viata comuna.i a. Nu cu mult timp in urma.i consecvenfa pentru un mod de abordare a problemelor oamenilor care porne.mpul studiilor de gen.The Process [P of Change (Procesul schimbarii). din cauza atmosferei politice din d\.. atat la propriu cat ~i la figurat.te de la principiul ca experienfele biirbafilor . Wayne era un domn la patruzeci de ani. Cu toate acestea... Chiar ~isimpla discutare a acestui caz s-a . A treia identitate sexuala Probleme obisnuite . Cartile ei.. imbracata obi~nuit dar cu multa atentie. De asemenea. latiile sifiamiliile. in timp ce Holly se dovedise mai 11lunca ei de cercetare legata de modul In care rolurieggy Papp convingerile . Problemele de care se plangeau ei erau obi~nuite la care oricine se putea a~tepta de la un cuplu care dura de doi ani -. mici gelozii legate de prietenii lor. Amandoi erau putin eam nelini~titi din cauza acestui nou aranjament. cam la treizeci de ani.i director al Proiectului de cercetare a depresiei de la Institutul Ackerman pentru Terapia de Familie din New York. astfel ca puteau sa fie aproape unul de celalalt fara sa renunte la spatiile lor private.i timp diferite. Wayne ~i Holly aveau 0 relatie in multe privinte traditionala. * * * Cazul care a pus la grea incercare convingerile lui Papp legate de dragostea romantica ~iidentitatea sexuala a obligat-o totodata sa-~ireevalueze conceptiiledespre relatiile dintre barbati ~ifemei. este cunoscutii In pri11lul rand pentru " ..teptarile influenfeaza reIe sexuale. negocieri cu privire la frecventa relatiilor sexuale sau la bani ~i alte lucruri de genul acesta. De curand ei se hotarasera sa faca urmatorul pas ~i sa se mute impreuna. Uitandu-te la ei nu puteai sa nu observi cat erau de absorbiti unul de celalalt. abordeaza terapia de fa11lilie din perspectiva siste11lelor de convingeri profunde ale oamenilor..zvelt ~icu 0 barba atent ingrijita.. Holly inchiriase un apartament in blocullui Wayne.

cel putin susFnea ea. La. ca un mod de a-i ajuta sa exprime prin intermediul imaginilor ceea ce se parea ca este greu sa 0 spuna in cuvinte. Aceasta era 0 problema foarte familiara pentru Papp . Lasati-va imaginatia libera. In timpul care Ie mai ramasese pana la terminarea .>tiut ca tu vezi lucrurile in felul acesta." Era evident ca Holly simtea ca ea nu este implicata in procesul de luare a deciziilor. Pentru ca aceste fantezii evitau logica limbajului. El ma domina .$titi ca in vise sau in imaginatie".>is-au a. . "adeseori oamenii nu apar a.>a/l./I "Nu e chiar a.>icu care tu nu ai fost de acord?/I "Pai. "In primul rand a. Exercitiul implica 0 punere in scena destinata sa ajute cuplurile sa comunice la un nivel non-verbal. Ce decizie am luat eu . Holly s-a mai plans de asemenea dl Wayne avea 0 personalitate foarte puternica in vreme ce ea era foarte timida. Dupa un timp in care ei au discutat aproape fara nici un scop. iar eu nu pot sa-i citesc gandurile. ci sub forma unor simboluri sau imagini./I Amandoi au urmat aceasta indicatie . Mumia de la masa din sufragerie o coregrafie Cand s-au intors in saptamana urmatoare. a inceput Papp exercitiul. a insistat Holly. .>carefizica. dar m-am gandit ca asta vrei tu.>itot tu ai decis ca cea mai mare parte a mobilei va fi pusa in sufragerie. a explicat Papp in continuare.>ipentru orice terapeut care lucra cu cuplurile: cei doi se comportau fiecare conform rolului specific sexului lui. Wayne s-a aratat surprins. tu ai luat 0 hotarare in legatura cu camera care va ramane libera . Apoi imaginaF·va in ce mod cele . precum personajele din cartile de pove~ti? Nu trebuieca totul sa aiba un sens./I "Dar eu incerc sa-i spun ce vreau/l.>ezatcat mai confortabil pe canapeau pe care stateau. "Pur .>isimplu nu te afirmi. Peggy le-a sugerat sa faca un exercitiu de comunicare pe care ea il dezvoltase de-a lungul anilor ~i pe care il considera un fel de coregrafie de cuplu.>iapoi sa Ie interpreteze impreuna./I "Nu cred ca inteleg ce vrei sa spui/l.>edintei. Jon Carlson reticenta. Wayne s-a declarat multumit de faptul ca in acest fel el a putut sa afle cum gandea ea.>iin cele din urma ajung sa fac ce vrea el. "L-ai lasat pe Wayne sa ia toate deciziile in aceasta privinta?/I Holly s-a uitat cu inteles la Wayne. "El ia toate deciziile". ei s-au concentrat asupra acestui subiect. Kottler.>i0 anumita mi.Jeffrey A. "Nu trebuie decilt sa va relaxati . dati-va drumulla imaginatie in legatura cu problema voastra comuna ~i ganditi-va ce forme simbolice ar lua fiecare dintre voi in aceasta fantezie. s-a plans Holly.>i ochii pentru 0 secunda. intrerupta de pauze lungi ~i penibile in care cei doi se uitau lung unulla celalalt. ele revelau intr-un mod esenFal diferite aspecte ale relatiei cuplului. Nici mie nu-mi place acest aranjament. /lHolly nu-mi spune ce vrea. A urmat 0 conversatie superficiala.>iexpuna mult mai direct cerintele ei.. simboluri.>i. /I "Tu nu poti sa-ti sustii punctul de vedere". a zis Wayne deschizandu-. barbatul voia mai mult contact fizic.>acum sunt ei in realitate. Holly a declarat ca reu~ise sa-.>a ca sunt nevoit ca in cele din urma sa iau eu deciziile. a. "Acum. de exemplu. a ripostat Wayne razand./I "In ce fellucrul acesta v-a afectat decizia de a va muta impreuna?/I a intrebat Papp. "Nu am . "dar nu pot sa tin pasul cu el. La sfar~itul intalnirii. incuviintand din cap. Peggy le-a indicat acest exercitiu lui Wayne . iar femeia voia legaturi emotionale mai stranse. Papp a simtit ca ei ii ascundeau ceva despre care Ie era greu sa vorbeasca. folosind metafore. i-a spus Wayne.>ilui Holly. figuri de stil . "de genul. La randullui.>vrea sa va inchideti ochii".>itotul in seama mea. pana in momentul in care vor deveni mai apropiati din punct de vedere emotional. Li s-a cerut sa dezvolte fantezii despre relatia lor . ei au ajuns la 0 intelegere ~i au hotarat sa incerce sa 0 puna in aplicare in saptamana urma toare.>isa va tineti ochii inchi. unde mergem sa mancam sau chiar la ce sa ne uitam la televizor.

"Ma face sa ma simt bine". dar nu am reu~it pentru ca nu am putut sa-l parasesc pe mgerul trist. ~i foarte puternica. "Sa se apropie prea mult de ea. "Mi-am mtors spatele ~i am fugit de prea multe ori in viata mea. "sa incercam! 0 sa fie amuzant!" Lui Papp i-a placut sa 0 vada pe Holly ca ia initiativa spargand tiparul dupa care ea declarase ca functiona relatia lor.. ~i toate astea din cauza mea.. Papp I-a intrebat de ce se temea baietelul.a uitat foarte incurcatla Holly: "A~adar. Surpriza Dupa aceea i-a venit randullui Holly sa-~i interpreteze fantezia. interpretand fantezia din pat a lui Holly.. ~i. A~a ca n-am mai putut sa 0 atac. Kottler. ei pot sa faca acest lucru intr-un mod in care nu se simt atat de amenintati ca vor e~ua." Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei metode este ca permite oamenilor nu numai sa vada dar ~i sa experimenteze esenta interactiunilor pe care ei Ie percep." Holly I-a mangaiat pe Wayne spunandu-i printre lacrimi: "Am sa incerc sa te ajut sa nu-ti mai fie atat de frica. apoi s. a spus Papp. Jon Carlson doua forme simbolice interactioneaza atunci eand incearca sa-~i rezolve impreuna unele probleme legate de relatia lor. te gande~ti la mine ca la 0 fetita. A~ vrea sa interpretati fanteziile pe care le-ati avut." Wayne s-a intins pe jos.. Cum 0 tinea m brate. iar el s-a dus la Holly ~i a imbrati~at-o. 0 sa moara. Cand ati terminat acest lucru a~ vrea sa deschideti ochii fara sa spuneti ceva. "Haide". iar eu nu puteam sa suport acest lucru. ~i ma arata cu degetul." "Mda".Jeffrey A. "De ce plangi?" a intrebat Papp. a~ fi prea vulnerabil. a suspinat Wayne ~i amandoi au ras de aceasta contradictie. Nu vreau sa mai fac lucrul acesta.$i cum a reactionat baietelulla vederea mgerului dreptatii?" I-a iscodit Papp.. dar avea privirea unui inger . "Foarte bine"." "Arata-ne lucrul acesta.." Holly a urmat instructiunile lui Wayne ~i s-a prefacut ca este un Inger al dreptatii. nu am putut sa vin cu ni~te forme simbolice . Cand Wayne i-a mtors spatele lui Holly... "M-am imaginat stand in pat cu Wayne. Daca fetita va ramane in continuare ranita ~i furioasa. a spus Wayne aratand catre pieptullui. "Acum." Pret de un minut sau doua. imbrati~am pentru ca era ramta ~i furioasa... Holly ~i Wayne au stat in tacere pierduti in fanteziile lor." Papp i-a cerut dupa aceea sa interpreteze fantezia lui ideala.. Am vrut sa 0 iau din nou la fuga. Am facut tot posibilul ca sa-i ea~tig afectiunea. Am incercat sa ma intorc sa 0 atacj dar am observat eat de speriat ~i de trist arata ingerul.. Apoi. Interpreteaza-l.. dar el era 0 fetita. "Arata-ne ~i noua. am sa va cer sa faceti ceva care s-ar putea sa vi se para ridicol. Acum vreau sa infrunt problemele.. "Am continuat sa fug de ea" a spus Wayne interpretand scena." Mumia de la mas a din sufragerie 407 Papp le-a cerut sa continue sa repete mi~carile in a~a fel ineat sa experimenteze fizic situatia respectiva. Unde era Holly in toata povestea aceasta?" "Ea statea acolo ~i se uita . imaginea este foarte emotionala . mai mult. e ceva care vine de aici". Wayne. Ea nu-mi raspundea la imbrati~ari. un fel de inger al dreptatii. ai deschis primul ochii. "eram un baietel speriat ~i fugeam de aceasta relatie. urmat la scurbi vreme de Holly. a~a ca de ce sa nu incepi tu?" Wayne parea cam reticent. I-a incurajat Holly. Wayne a deschis ochii. Imi este probabil frica sa ma angajez m aceasta relatie. a continuat Wayne. "Pai. m-am gandit eu. a spus Peggy. "dar nu am putut sa ajung prea departe. hm?" o . poate ca pare ciudat. Wayne a mceput sa planga. credo Imi este frica de dezaprobarea ei. "Bine". .

cand se considera ca 0 data ce e~ti homosexual vei ramane ll"ltotdeauna a~a ~i nu vei putea avea niciodata 0 relatie heterosexuala. a incercat Wayne sa explice." "Relatii?" "Un breeder?" Holly ~i Wayne au ras din nou. "Eram amandoi intr-o dispozitie destul de proasta. "Holly este lesbiana. a continuat Wayne povestea. lICe se petrece?" a intrebat Papp. "Am devenit prieteni foarte buni. Apoi am incercat sa neg toate sentimente1e pe care Ie aveam." Cum era posibil una ca asta? s-a intrebat Papp. Cum a putut sa-i scape lucrul acesta? Cei doi ii facusera impresia unui cuplu foarte obi~nuit cu probleme maritale conventionale toate chestiuni obi~nuite. Kottler. un homosexual. ma luptasem atat de mult pana sa accept identitatea mea homosexuala." Papp era pur ~i simplu ~ocata. Holly a incuviintat din cap." Amandoi au ras." "Cum Hi explicai asta?" a intrebat Papp. Cum a putut sa se intample una ca asta? Ce or sa creada prietenii mei? Ce se va intampla cu viata mea? Vreau sa spun. Eram prieteni la toarta. Amandoua au durat destul de mult. Eu avusesem 0 legatura cu 0 femeie. "Cred ca ar fi mai bine sa-i spunem. emti la aceasta petrecere mcercand sa va faceti noi prieteni." Holly parea la randul ei earn sHlnjenita. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie "Da!" a ras Holly. Aveam foarte multe lucruri in comun. "dar ~tiu ca de fiecare data cand ma desparteam de ea ma simteam din ce in ce mai nelini~tit ~i mai singur.ae". a sugerat Papp incercand sa-~i reca~tige calmul. Amandoi s-au uitat sfio~i la Papp. ai ajuns sa te indragoste~ti de a lesbiana. a aprobat Holly. E ca ~i cum a9 fi fast un breeder. Nu-ti poti imagina cat a trebuit sa indur din partea familiei ~i a prietenilor mei. I~i tot batea capul cu urmatoarea problema: Cum se putea ca un homosexual ~i 0 lesbiana sa aiba 0 relatie romantica ~i sexuala? Acest caz avusese loc cu ceva ani in urma. iar eu sunt homosexual. Dar cei doi rasturnasera aceasta situatie. tu. "Poate ca ar fi bine sa discutam despre asta". iar Wayne cu un barbat. De nimeni nu mi-a fost a~a de dol' ca de ea. "Exact". Sufeream amandoi. Militam pentru drepturile homosexualilor . Era totul sau nimic: fie erai homosexual. "Suntem amandoi homosexuali"." "A~. a mceput Holly povestea. "Amandoi suntem homosexuali" a lasat sa-i scape Wayne. nedumerita de aceasta interactiune. Nu eram sigur de ceea ce simteam.408 Jeffrey A. "Sunteti amandoi homosexuali? Nu cred di inteleg ce vrei sa spui.~i indi mai militez!" "Prin urmare. "Relatii homosexuale. ei i~i acopereau sexul de ru~ine ~i de teama.. "La acea vreme amandoi fuseseram implicati in ni~te relatii pe care Ie terminaseram de curand. lICe s-a intamplat m continuare?" "Nu prea ~tiu exact ce s-a intamplat". Ii simteam foarte mult lipsa.la inceput ati fost prieteni". . fie nu erai homosexual. Ne plimbam cu bicic1eta. cand . Mergeam sa vizitam muzee. Picnicuri. a incercat sa c1arifice Papp situatia. a repetat Wayne zambind amuzat. a~a ca am plans unul pe umarul celuilalt. nu-i a~a?" a spus el in continuare." "Exact. Iar lui Papp i se taiase respiratia constatand acest lucru." "Prin urmare. "Mult timp nu am reu)'it sa-mi explic. Daca doi oameni erau angajati intr-un mariaj ca acesta sau ca cel in care erau implicati de ceva timp Wayne ~i Holly. apoi s-a uitat la Wayne care a dat din cap in sensul ca era de acord sa continue ea povestirea. Cand nu eram cu ea. Cum puteau sa fie amandoi homosexuali? Nu avea nici un sens. "Cum v-ati cunoscut? Cum a-ti ajuns sa va indragostiti unul de celalalt?" "Ne-am mtalnit la 0 petrecere de homosexuali".." "A~adar.

410

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie

411

"A?a ii numesc homosexualii pe cei care fac sex normal", a explicat Holly. "Nu e chiar un nume de alint." "Inteleg", a spus Papp. Ceea ce afla era uimitor. Intreaga ei conceptie despre identitatea sexuala era intoarsa cu susul m jos. "In orice caz", a continuat Wayne, "de dUe ori ma mtorceam acasa dupa ce ne plimbam toata ziua cu bicicleta, imi spuneam: «Oh, Doamne sunt indragostit!». Nu puteam sa mteleg. Deloc. Nu supt interesat de femei decat ca prieten. Ca sa fiu sincer, nu am fost niciodata atras sexual de femei, numai de barbati. Oar iata unde ajunsesem -mdragostit pana peste urechi de 0 femeie." "Cum a fost aceasta experienta pentru tine?" a intrebat-o Peggy pe Holly. "Am ?tiut inaintea lui ca eram mdragostiti unul de celalalt. Oar nu am crezut ca Wayne poate sa faca fata situatiei. Nu avea nici macar un prieten heterosexual. Toata lumea lui se reducea la cea a homosexualilor. Cred ca mie imi era mai u?or sa ma schimb, de?i avusesem relatii sexuale numai cu femei." "Care a fost cel mai dificillucru pentru tine?" a intrebat-o Papp pe Holly. "Reactia comunitatii de homosexuali. Majoritatea prietenelor mele s-au intors impotriva mea ?i dHeva chiar m-au blamat pentru ca I-am convertit pe Wayne. Cred ca s-au simtit tradate ?i amenintate." "Cum ai reu?it sa te descurci msituatia asta?" a intrebat Papp. "Pai, am continuat sa Ie ascundem multora dintre prietenii no~tri homosexuali ca suntem un cuplu heterosexual", a continuat Holly. "Faptul ea eu ?i Wayne continuam sa spunem ca suntem homosexuali ma scotea din sarite. Cum puteam sa fim homosexuali cand noi eram practic casatoriti unulcu celalalt? Pentru numele lui Dumnezeu, eram mdragostiti nebune?te unul de celalalt!" "Intr-adevar, e 0 situatie cam incurcata", aobservat Papp. "Amandoi refuzam sa admitem ca aveam 0 relatie heterosexuala, iar acest lucru ne-a impiedicat sa. ne apropiem mai

mult. Pur t"isimplu refuzam sa admitem cine eram. Eram foarte suparata rand plecai m tabara cu prietenii tai homosexuali. La petrecerile de homosexuali ma lasai singura - ea ?i rand nici macar nu m-ai fi cunoscut. Ma simteam exclusa." Wayne parea cam tulburat. Papp I-a intrebat care era opinia lui despre acest lucru. "Uite ce e", i-a spus lui Holly dupa care s-a uitat la Papp. "Cred ca a fi homosexual este 0 stare mentala, ?i eu sunt in continuare homosexual chiar daca iubitul meu este 0 femeie. Intotdeauna am fost homosexual. Intotdeauna voi fi homosexual." "Cum poti sa spui asta?" I-a acuzat Holly. "Poti sa spui ca este 0 stare mentala, dar daca accepti ca definitia homosexualitatii este atractia sexuala fata de 0 persoana de acela?i sex, atunci te cam contrazici." Holly a continuat sa vorbeasca despre cat de frustrata se simtea rand Wayne refuza ca ei sa se imprieteneasca cu alte cupluri heterosexuale sau chiar sa mearga macar din dlnd in rand la petrecerile lor. "E ca ?i cand ti-ar fi ru?ine de cine et"ti", a spus Holly. Wayne i-a explicat lui Papp ca identitatea lui homosexuaIll. a insemnat 0 lupta continua. Timp de zeci de ani, el s-a urat pe sine, ?i-a negat homosexualitatea ?i chiar a fost hartuit de politie. El ?i-a adus aminte cat de mgrozitoare fusese prima sa casatorie pentru ca refuzase sa admita adevarul despre el. Era foarte hotarat sa nu mai repete acest lueru. Papp era curioasa sa afle de ce amandoi evitau sa se numeasca bisexuali. Aeeasta era inainte sa apara termenul
sex-mixt ..

"Nu-mi place cuvantul acesta", a spus Wayne, cu 0 voce indurerata. "Eu nu sunt bisexual! Eu sunt homosexual! Intotdeauna am fost a?a!" El era cat se poate de categoric in aceasta privinta. "Se pare ca atunci cand vorbe?ti despre pierderea identitatii sexuale", s-a aventurat Papp cu precautie, vazand ca e vizibil tulburat, "asta devine pentru tine 0 chestiune politica. Pentru ca ai luptat at at de mult sa admiti aeest lucru ?i te-ai

412

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Mumia de la mas a din sufragerie

413

confruntat cu atat de multe lucruri $i mai ales p-a trebuit mult curaj ca sa faci asta." "Exact!" a spus el u$urat. "Imi pare atilt de bine ca tu intelegi, asta pentru ca Holly nu intelege." "Oar te inteleg, dragul meu", I-a asigurat Holly pe partenerul sau. ,,~tiu prin ce ai trecut. ~tiu $i prin ce am trecut eu, cat m-am luptat ca sa accept ca sunt lesbiana. ~i mai $tiu, de asemenea, ca tr~buie sa-mi gasesc locul. Locul nostru nu mai este in comunitatea homosexual a, dar acolo sunt top prietenii nO$tri. ~i nu este nici in comunitatea heterosexuaHi. pentru ca noi sun tern homosexuali." Pentru Holly era din ce in ce mai dificil sa discute cu prietenii sai, homosexuali sau lesbiene. Ace$tia 0 criticau foarte aspru pentru relapa ei cu Wayne. Cei trei au tacut la un moment dat. Papp s-a gandit vreme de un minut, dupa care a declarat: "Poate ca voi doi trebuie sa fiti un fel de pionieri." lICe vrei sa spui?" a intrebat Holly. Wayne s-a aditat $i el interesat. "Poate ca este timpul ca voi doi sa creati 0 a treia cultura, o a treia identitate sexuala." ,,0 a treia cultura?" a repetat Wayne. "Oa. Locul vostru nu este in comunitatea homosexuala. $i nu yeti fi niciodata - cum ati spus voi - un breeder." Toti trei au ras. "Oar relatia voastra nu se potrive$te cu nici una dintre categoriile astea. De ce sa va lasati constran$i de limbaj $i de categorii conventionale? Sunteti amandoi homosexuali dar aveti o relatie heterosexuala. A$adar, poate a venit vremea sa luati ce vreti din ambele lumi $i sa va creati propria voastra cultura, 0 a treia identitate sexuala. In acest fel, nici unul dintre voi nu va trebui sa renunte la propria-i identitatea sau la integritate." Pentru un moment s-au gandit la acest lucru, apoi au incuviintat din cap, nu ca ar fi fost de acord cu aceasta ipoteza, dar ca vor reflecta la ea.

Un nou spaliu
La urmatoarele $edinte, ei au continuat sa discute despre unicitatea relatiei lor. Ideea de a avea ce este mai bun din cele doua lumi Ii se parea atragatoare, $i au vorbit despre felul in care ar putea fi imbogapti de catre fiecare dintre ele fara sa-~;j piarda identitatea sau integritatea, ci mai degraba largindu-Ie pentru a Ie include pe amandoua. In cele din urma, ei $i-au recunoscut public relatia. A$a cum era de a$teptat, unii dintre prietenii lor i-au respins. Oar majoritatea au acceptat relatia lor. $i tot cum era de a$teptat, imediat ce Wayne a incetat sa mai nege ca sunt un cuplu heterosexual, lui Holly i s-a trezit din nou interesul sexual pentru partenerul sau, astfel ca viata lor sexuala s-a revigorat. Ea nu s-a mai simtit exclusa. In timp, Wayne a acceptat sa se socializeze cu unele cupluri heterosexuale $i, spre surprinderea lui, a descoperit ca heterosexualii pot fi $i ei sensibili $i spirituali. Acestea erau caracteristicile pe care elle asociase numai homosexualilor. "Cred ca in cele din urma am creat un spapu", a spus Wayne la una din ultimele lor $edinte impreuna, "unde pot sa fiu in acela$i timp homosexual $i indragostit de 0 femeie. Pot sa fiu un om care nu $i-a pierdut toate calitatile sale de homosexual, de care sunt atat de mandru, $i totodata sa 0 iubesc pe Holly." Ei au facut progrese $i in alte aspecte ale relapei lor. Wayne a invatat sa nu mai fuga de Holly atunci cand se simtea speriat de intimitatea lor. Iar Holly a invatat, la randul ei, sa-$i exprime propriile ei dorinte fara ca dupa aceea sa se simta vinovata sau responsabila pentru reactiile lui Wayne.

Granitele sunt flexibile ,
Acest caz, probabil mai mult decat oricare altul avut de Papp, i-a starnit curiozitatea in legatura cu insa$i natura $i cu

414

JeffreyA. Kottler,Jon Carlson

Mumia de la masa din sufragerie

415

posibilitatile iubirii ~i ale identitatii sexuale. Cazul a avut loc in anii '80 cand ideile ei despre aceasta cultura erau foarte confuze ~icontradictorii.Pana in acelmoment insa, nu simtise nevoia sa Ie puna in ordine. - Am inceput sa ma gandesc la toate lucrurile pe care Ie auzisem sau Ie citisem despre homosexualitate, ne-a spus Papp. Cu ani in urma exista 0 conceptie predominant psihodinamica despre homosexualitate, potrivit careia aceasta ar fi fost cauzata de existenta unei marne acaparatoare ~i a unui tata distant. Nu ~tiu de unde a venit aceasta idee, dar 0 data ce ei blamau mamele pentru orice, cred ca Ii se parea convenabil sa Ie blameze ~ipentru asta. $i problema este ca nu trebuie sa te indoie~ti de convingerile tale pana nu intalne~ti 0 situatie care atrage dupa sine acest lucru. Papp a abandonat aceasta teorie populara dupa ce a luat contact cu noile cercetari care evidentiau ca nu exista nici o legEituraintre tipurile de familie din care provin oamenii ~i orientarea lor sexuala. La urma urmei, nu era deloc 0 simpla chestiune de dinamica a familiilor. - Dupa ce am vazut acest cuplu, a spus Papp, am citit foarte muIt ~i am facut cercetari, ~i am constatat cu aceasta ocazie ca exista in domeniu multe idei conflictuale despre homosexualitate. Una dintre ideile care erau avansate de parintii homosexuali era ca aceasta orient are este determinata biologic. Te na~ti cu aceasta inclinatie ~inu poti sa faci nimic pentru a 0 schimba. Daca ai fost implicat in alte tipuri de relaFi decat cea homosexuala, aceasta nu inseamna deceit ca incerci sa maschezi situatia. Cred ca aceasta conceptie continua sa predomine ~i azi in comunitatea homosexualilor. 0 aIta idee este ca homosexuaIitatea este 0 simpIa optiune a oamenilor. Concluzia la care am ajuns in final este ca de fapt nimeni nu ~tie cu adevarat de ce oamenii ajung sa se indragosteasca de persoane care sunt de acela~i sex sau de sex diferit. Probabil este yorba de 0 combinaFe foarte complexa de factori muItipli ~i variati - de natura biologica, psihologica, istorica, interpersonala, culturala ~i genetica.

Unii dintre prietenii mei care ~i-auschimbat orientarea sexuala spun ca, in diferite momente ale vietii, poF sa iube~ti persoane diferite ~ica de fapt ceea ce iube~ti tu este persoana ca atare, indiferent de sexul ei. Ei descriu iubirea ca pe un lucru continuu, cu granite flexibile. Cred ca exista atat de multe prejudecati in legatura cu homosexualitatea, atat de multa stigmatizare ~iteama, precum ~i0 poIitizare intensa, incat este extrem de dificil sa fad 0 cercetare empirica relevanta pe aceasta tema. In momentul istoricin care ne aflam, cel mai important lucru este sa manifestam 0 deschidere larga fata de ceea ce se intampla in jurul nostru ~isa incercam sa nu ne grabim sa apIicam tot felul de categorii relatiilor dintre oameni. Exista atat de multe modalitati de a iubi ~iatat de multe feluri de a exprima ~ide a trai acest sentiment! Ultima oara cand Papp a auzit de Wayne ~iHolly,ei aveau in continuare 0 relatie buna ~ise gandeau chiar sa aiba copii.

Mumia de la masa din sufragerie

417

CAPITOLUL TREIZECI ~I DOl

Len Sperry

Colonelul "pasare" care s-a transformat intr-un elefant

Treatment for DSM-IV Personality Disorders (Ghidul de diagnostic ~i tratament pentru DSM-IV tulburari de personalitate); The Intimate Couple (Cuplul Intim), The Disordered Couple (Cuplul cu tulburari); Psychopathology and Psychoterapy: From Diagnosis to Treatment (Psihopatologie ~i psihoterapie: De la diagnostic la tratament); Brief Therapy with Individuals and Couples (Terapia de scurta durata individuala ~i de cuplu) ~i, printre cele recent aplirute, Effective Leadership (Conducerea eficienta) ~i Spirituality in Clinical Practice (Spiritualitatea in practica dinica).
*

*

*

reglitirea lui ganizafionalli Len Sperry In d011leniul terapiei a ur11lat ~i consilierea la Universitatea Northwestern, unde ~i-a flicut doctoratul. Dorind 0 specializare mult mai c011lplexli,el a urmat cursurile de psihoterapie orientatli analitic la Institutul Alfred Adler, dupa care a plecat pe Coasta de Vest pentru a face studii postdoctorale In domeniul terapiei maritale ~i de familie. 1n urmatorii ani, Sperry a practicat atilt psihoterapia dit ~i consilierea organizafionala, panii cand s-a decis sa-~i termine studiile medicale ~i sa-~ifaca rezidenfiatulln psihiatrie ~i medicina prez)entiva (aceasta decizie a luat-o pm-pialln urma cazului descris In capitolul de fafa). Cum era de a~teptat din partea cuim pregatit In atilt de multe discipline, Len este profesor clinic de psihiatrie ~i medicina preventiva la Facultatea de medicina din Wisconsin, precum ~i profesor ~i director al programului doctaralin domeniul consilierii la Universitatea Barry din Miami, Florida. El este recunascut ca specialist In psihologia clinica, precum ~i in psihiatrie ~i medicina preventiva. Sperry este autorul a peste patruzeci de carfi care reflecta preglitirea sa interdisciplinara ~i variatele lui interese legate de consiliere, diagnosticare, terapia de familie, terapia de scurta durata, leadership, spiritualitate,farmacologie ~i sanatate. Printre cele mai amoscute clirfi ale sale se numara: The Handbook of Diagnosis and

SF

o rutli circularli. La Inceput, el a studiat psihologia or-

Cazullui Len Sperry a avut loc in timpul celor trei ani in care el a practicat in California de Sud. Venind din Midwest unde petrecuse 0 perioada mai indelungata el s-a acomodat destul de greu cu viata din California pe care 0 gasea un pic cam dezordonata dar in acela~i timp incredibil de indtanta. Tot aid el a intalnit 0 serie de cazuri la care nid macar nu visase vreodata, in care erau implicati oameni care practicau culturi sataniste sau care credeau in existenta OZN-urilor. E adevarat ca asemenea grupuri erau destul de frecvente pe Coasta de vest, dar Sperry nu mai avusese ocazia sa lucreze cu aceasta populatie. Sperry era de asemenea uimit de frecventa ridicata a un or anumite entitati diagnostice care erau considerate foarte rare in alte parti. El a mtalnit un numar destul de mare de padenti cu tulburare personalitate multipla ~i chiar mai multi cu tulburare personalitate Borderline, ambele fiind ni~te forme ale psihopatologiei care prezinta pattern-uri neobi~nuite ~iimprevizibile. Mentionam acest lucru in contextul de fata asHel ca dumneavoastra sa mtelegeti ca Sperry nu se sperie prea u~or de cazurile difidle. - A venit la mine un barbat mic de maltime, cu 0 infati~are efeminata, a mceput Sperry. Parea foarte tanar. Avea 0 mustata care abia se itea ~i un mers tanto~. Postura teapana ~i ex-

Oar in ciuda oboselii.te sa ramana vigilent douazeci . .. "Ea ar putea sa se strecoare din casa in toiul noptii fara ca eu sa bag de seama.i patru de ore pe zi atunci mariajullui va fi in siguranta.ita. Colonelul plead in misiune Sperry I-a vazut pe colonel timp de cateva saptamani. $i dadi nu purta haina milit~ra ai fi ghicit ca trebuia sa fi fost comisionar sau functionar.ase ani.. I-a incurajat Sperry sa continue. El era convins ca daca sta treaz . "Ce ar fi daca a. gandurilor ..i piarda noptile gandindu-se la ce ar fi in stare sa faca sotia lui. nu voia sa doarma noaptea. Singura preocupare este munca noastra". ne-a spus Sperry." Aceasta era numai 0 parte a adevarului. In vreme ce anxietatea colonelului era cumva absorb ita de cerintele noii sale pozitii militare. domnule doctor. dar credea ca aceasta impreuna cu iubitul ei comploteaza impotriva lui... nu putea sa doarma noaptea ..i nu pe cel inferior de locotenent-colonel..ului. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 419 presia imobila pe care Ie afi. colonelul a fost obligat sa preia 0 serie de sarcini suplimentare la serviciu.Colonelul a ajuns extrem de deprimat.a te duceau cu gandulla personalul politienesc sau militar. Cum putea sa-. Oricat de mult se straduia sotia lui sa-llini.i cu un ochi atintit asupra nevestei.i mai obsedat de aventura sotiei lui. De. Colonelul incepuse sa-.tinta de a lor.. A luat medicamentele timp de doua saptamani." Era convins ca daca reu. Pe deasupra problemelor pe care Ie avea in casnicie.. ea era 0 femeie plinuta.? Colonelul a inventat 0 serie de motive pentru a nu parasi localitatea. el a apelat la medicul de familie care i-a prescris antidepresive.. Programullui de lucru era foarte lung .i sotia lui treceau printr-o criza specifidi varstei de mijloc.a ca Sperry I-a tratat cu respectul cuvenit. domnule colonel. Imi aducea aminte de 0 micuta pas are kiwi care se plimba pe plaja cu pieptul ei pufos scos inainte.indu-. adormi?" i-a marturisit el sincer lui Sperry. sotia incepuse de ceva vreme sa flirteze cu 0 cuno.te simple cunO\'tinte... avand 0 multime de oameni in subordine. Lipsa somnului are un impact profund asupra perceptiilor.i sotul cu cincisprezece centimetri in inaltime. a explicat colonelul. eu . acum colonelul era din ce in ce mai disperat. "A..... .icolegul acesteia era de-a dreptul neverosimila. care este problema?" "Pai.. De fapt. era de-a dreptul masiva. AfHind ca noul sau pacient era colonel in armata americana. In plus.i mai paranoic.i s-ar duce sa se intalneasca cu individul acela. dupa care a incetat sa Ie mai ia din cauza unor efecte secundare suparatoare. in doua ocazii. mai suspicios ." "Daa". dar acest lucru fusese suficient pentru a-I imbolnavi pe colonel de gelozie.edinta omul parea din ce in ce mai agitat .i in cazul colonelului. La fiecare .care gre.i actiunilor unei persoane. Atat colonelul cat ..$i se pare ca trecem a printr-o perioada foarte grea. Pana in acel moment nu facuse altceva decat sa se intalneasca cu acest barbat la cafea. aceasta nu va putea sa faca vreo mi.e.. Suntem casatoriti de .i trebuia sa fie disponibil douazeci . Sperry a inteles imediat ca clientul sau simtea nevoia sa se prezinte drept 0 persoana cu autoritate. Bineinteles.i soFa mea... incercand sa-l convinga pe superiorul sau sa ramana acasa. Aceasta rela}ie dintre soFa lui .. El nu numai ca era gelos din cauza aventurii de care 0 suspecta pe sotia lui.. Cu greu se putea spune despre cei doi ca sunt mai mult decat ni.. Pacientului ii placea ca ceilaW sa i se adreseze dupa rangul sau militaI~ a.i patru de ore pe zi. In cele din urma.i mai supravegheze sotia neascultatoare daca nu mai era in ora. Kottler.. .... depa. colonelul era in continuare suspicios. "Nu avem copii. Una dintre acestea era sa mearga la conferinte in afara ora.. Trebuie menFonat faptul ca el avea rangul de colonel "plin" sau "pasare" . In urmatoarele trei saptamani el a inceput sa fie din ce in ce mai obosit.. motiv pentru care era negru de suparare.mai exact spus.adar. la fel s-a intamplat .teasca.i nu avusese niciodata probleme psihice...418 Jeffrey A...

domnule doctor. "Da. dar unde se aHa acest telefon?" Sperry a auzit receptorul cazand $i lovindu-se de sticla cabinei. C1'ed ca e bine sa 0 deziegi.420 Jeffrey A. m timp ce 0 supraveghea pe sotia lui care era legata de un copac la vreo 150 de metri." Colonelul a fost de acord ~i a spus ca VOl' veni amandoi la cabinet a doua zi dimineata. Ce s-ar mtampla daca superiorul meu a1'aHa C0va des pre asta?" "Domnule colonel. Cam in perioada m care Sperry se hotarase sa mceapa procedurile de internare. Avea la el 0 colectie remarcabila de arme ~ a$a cum era de a$teptat din partea cuiva care se aHa m serviciul militar $i care pe deasupra era con$tient de cat de mic era ca maltime in comparatie cu altii." "Doctore. am vrut sa 0 fac sa ma asculte atunci cand vorbesc cu ea. a spus el cu 0 voce conspirativa. Cand lucram in Midwest era destul de u$or sa conving pe cineva sa se interneze in spital $i chiar sa-l fac sa coopereze. a spus Sperry pe un ton neutru. cine sunteti?" "Sunt colonelul. El ma contactase pentru ca Ii spusesem candva sa ma sune numai m caz de urgenta. S-a gandit ca colonelulmcerca sa gaseasca 0 pozitie mai comoda. . "Domnule doctor?" "Da".Imi spunea toate aces tea.. Dupa "misiunea" din acea seara. Altfel incepe sa se gandeasdi la altceva ~i 0 ia inainte la plimbare. . "Sunteti domnul doctor?" "Da. eu siguranta ca era muH mai motivata sa vina. pentru ca soFa lui refuzase sa participe la terapie.In acest moment. $i asta pentru ca sunt foarte putine paturi de spital disponibile $i foarte putini pacienti au intaietate la internare. Kottler." "Da. "Sunt in de$ert"." "Mda. dar nu $tiu ce sa-i spun dupa aceea. maine la prima ora. a primit mtr-o noapte un telefon de urgenta.sunt pe punctul de a 0 rezolva. ~tiu ca trebuie sa 0 dezleg.$ansele sunt foarte mici. mcercand sa vada daca colonelul era mtr-adevar periculos. "Bine. ~i in special cu soFa luL Acum 0 ameninta ca oomoara. "Unde sunteW" "Sunt la un telefon public. domnule colonel".. Dar nu va faceti griji . I-a mtrebat Sperry. Ai putea sa-i spui dupa aceea ca ai vorbit cu doctorul tau $i ca ar fi fericit sa va vada pe amandoi la cabinetul sau." "Care sunt ~ansele ca acest lucru sa se mtample?" Sperry se purta cat mai precaut. Telefonulll trezise din somn. . cred ca s-a speriat de moarte crezand ca 0 sa fac 0 prostie. ati putea sa-mi spuneti ce faceti m de~ert in toiul noptii?" "Pai. a spus Sperry. a spus Sperry stdiduindu-se sa para cat mai calm. a raspuns Sperry somnoros. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 421 . Nu-mi vine sa cred d'i am faeut asta. Coloneluli~i dusese nevasta la marginea de$ertului $i acolo 0 legase de un copac. cred ca mai exista ~i 0 aita modalitatl' de a imbunatati eomunicarea dintre dumneavoast1'a ~iMillie. Cu siguranta ca situatia din acea noapte se mcadra perfect in aceasta categorie. Sperry nu-i vazuse impreuna. "Domnule colonel"." "Foarte bine. am de venit foarte ingrijorat. Ma face sa ma simt ca un idiot care merge in urma ei incercfmd sa-i spuna ce are in minte. Sperry a reu$it siH calmeze pe colonel $i sa-l convinga sa-~i dezlege nevasta. domnule doctor. In cele din urma el a revenit la aparat. domnule colonel. s-ar parea ca am 0 mica problema . Dar in California este extrem de difidl sa fad acest lucru." "De data asta se pare ca ai reu$it sa te fad ascultat"." $i mca ce problema avea! Se pare ca suspiciunea colonelului luase proportii de-a dreptul inimaginabile. "cum a ajuns soFa dumneavoastra sa fie legata de un copac?" "Pai.

Millie a intarziat din cauza unui accident care a facut-o sa ramana blocata pe autostrada. El parea complet schimbat.\"iin acest fel se arata el cand era stresat . Cum era de a\"teptat.Ceea ce am facut a fost sa restructurez intreaga situatie./I "A~adar/l. $i are 0 mul~ime de oameni sub comanda sa. so~ia colonelului era cople\"ita de solicitudinea lui emo~ionala. mi-am dat seama ca rela~ia lor functiona in buna masura dupa pattern-ul urmaritor-urmarit. educa~ia baptista a colonelului 11impiedica sa bea. Atata vreme cat Millie 11 gasea pe colonel puternic dar ~i bland ea era atrasa de el. cu toate alamurile ~i gaitanele acelea. el ar fi putut sa se decida sa-\"i impu~te so~ia. rugand ~i cerand ca nevoile sale sa fie recunoscute. urmaritorul merge peste tot. Colonelul este reparat La urmatoarea ~edinta. Aceasta lipsa de somn facuse ca suspiciunea lui legata de so~ie ~i de colegul ei de munca sa escaladeze. lice v-au atras la el au fost infa~i\"area ~i puterea de care dispune. . In ciuda gandirii pa- ranoice recente de care dadea dovada colonelul ~i a comportamentului sau extravagant (~i de asemenea a accesului pe care 11avea la armament) Sperry a considerat ca exista pu~ine riscuri ca el sa ac~ioneze intr-o maniera periculoasa. colonelul 0 urmarea pe so~ia lui. in acest caz. Din fericire. urmaritorul crede ca cealalta persoana 11 respinge./I "Sigur ca da. astfel incat sa-i ofer colonelului 0 oportunitate pentru a se concentra asupra calitatilor care 11faceau puternic \"iatragator in ochii lui Millie. creand un ciclu vicios: pierderea continua a somnului alimenta suspiciunea ~i gelozia lui. . este colonel «pasare». Agita~ia \"i . a explicat Sperry. Kottler. facandu-l sa-~i urmareasca so~ia cu mai multa insisten~a iar pe aceasta sa se distan~eze ~i mai mult de el. are 0 sensibilitate \"i0 blande~e care 11fac ~i mai irezistibil. Dar cand vedea ca este slab \"isperiat . Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 423 Colonelul gase~le0 solulie . mai mult dedit atat. In loc de a~a ceva se trezise cu un barbat molau care mergea scheunand in urma ei. cand nu reu\"ise sa doarma aproape deloc. in care femeia este cea care il urmare\"te pe barbat. spre deosebire de versiunea tipica a acestei configuratii.Jeffrey A. a~a ca lua distan~a fa~ade preten~iile lui.ar fi fost un factor in aceasta ecua~ie. a spus Sperry. Doar in ultimele trei saptamani. ca 0 umbra.De ce am ajuns la concluzia asta? In principal pentru ca colonelul daduse dovada de-a lungul vie~ii de 0 judecata sanatoasa ~i de capacitatea de a-~i controla impulsurile ~i de a lucra in condi~ii de stres. A fost de-a dreptul indignata cand a auzit ca acesta ii cere ca ea sa aiba grija de el. Daca alcoolul . aceste capacita~i ale lui fusesera oarecum compromise. e greu de crezut ca acesta l-ar mai fi sunat pe Sperry ~i. a explicat Sperry. plangare~ ~i revendicativ.Imediat ce i-am vazut impreuna. arata foarte chipe\" in uniforma. Dar. $ti~i. De multe ori. La a doua \"edinja pe care au avut-o impreuna. /lOh. pattern-ul urmaritor-urmarit devenea din ce in ce mai evident. Pentru a evita aceasta respingere. Le-am cerut sa gaseasca o modalitate de a-\"ireconstrui rela~ia pornind de la sentimentele de iubire pe care Ie imparta\"eau amandoi la inceput. De-adevaratelea. Sperry nu a fost prea surprins cand a aflat ca Millie era cu zece ani mai in varsta decat colonelul.care poate sa aiba un efect dezinhibitor semnificativ . Ea i~i dorise sa se marite cu un barbat puternic \"icare sa aiba grija de ea. a devenit ~i mai clar ca cei doi soti ~ineau unulla altul \"ica voiau sa ramana impreuna cu condijia sa gaseasca ni\"te modaliHlti mai sanatoase de a se raporta unulla celalalt. totul culminand cu IIpunctul mort/l din de~ert. in acela~i timp. dupa cel pe care 11urmare\"te. $i.ea era scarbita de comportamentullui de urmaritor. colonelul a intrat singur ./I Pe masura ce ~edin~a continua. dificultatea terapeutica a constat in gasirea unei modalita~i de a 0 ajuta pe Millie sa inceteze sa se mai distan~eze de colonel. El a intrebat-o ce a atras-o la colonel atunci cand I-a vazut pentru prima data. Pentru Sperry.

era multumit de elintrucat." "Care este problema?".424 Jeffrey A." . crezi ca mai este nevoie sa vin Ia terapie. "azi pareF foarte multumit. In cele din urma. El ii spusese acesteia ca daca va fi "reparat" . Colonelul a stat m spital doua zile pana cand umflatura a mceput sa cedeze iar infecFa a ajuns sub control. e yorba de ideea de a gasi 0 modalitate . "E~ti cel mai bun. relaxat ~iincrezator. arata odihnit. spunea el." "Da?" "Da. Asta se nume~te elefantiasis. Este 0 inflamaFe prov()cal<~ de 0 infectie bacteriana care nu prea se mtalne~te pe aid. doctore. a spus Sperry. doctore"." Colonelul a zambit din nou.~eali\ ~l'sutul limfatic. In plus. totulo sa fie bine. Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 425 inclinatia sa paranoica disparusera. cu obrajii sai rotofei ~i cu burta mititica care atarnand peste curea. in loc sa taie ligamentul care trebuia. a mtrebat Sperry foarte alarmat de tonul ei. Sunt la spital cu colonelul . a spus ea cu 0 voce atat de panicata mcat am crezut ca sotuI ei se sinucisese sau ceva de genul acesta. Acest lucru se inHlmpla dl'. "A~adar. doctore. "Ei bine. El a mcercat din rasputeri sa-l faca pe colonel sa renunte la ideea de a-~i rezolva problemele printr-o simpla incizie la nivelul scrotului sau dar acesta insista ca aceasta este soIuFa. Crede-ma. . gasise 0 solutie pentru problemele lui. domnule colonel". ei au despicat din grl'. eram m mijIocul unei ~edinte. Ceea ce vreau sa fac eu va schimba complet mtreaga situatie. Kottler.chiar ~i ea i se adresa astfeI~i vreau sa va spun ca nu arata bine. Ea i-a spus ca cei de la clinica au ratat vasectomia." Sperry a ramas fara grai. Sotia lui a trebuit sa ii bage testiculele mtr-o punga pentru a-I putea transporta la spital. pentru a i se face 0 vasectomie. Colonelul are nevoie de 0 punga . Arata ca un mic Buddha. a~a ca a a~teptat sa vada unde voia colonelul sa ajunga. Dar nu prea i:nteleg la ce va referi ti.. coloneIul a marturisit ca i~i fikuse 0 program are Ia unul dintre acele centre mici de chirurgie ambulatorie "doctori la cutie". se pare ca lucrurile or sa mearga. ea 0 sa se simta mult mai m siguranta cu el. La fel ~i vechile lui suspiciuni. ~i Sperry avea de-a face cu un militar obi~nuit sa respecte regulile fara nici cea mai mica abatere. "M-ai ajutat foarte mult.stul d(~ frecvl'nl atunci cand chirurgul este incompetent sau nu are (~Xpllriellta." "Doctore. i-a spus colonelullui Sperry." Sperry arata m continuare foarte mcurcat." Sperry nu era prea sigur ca lucrurile stateau a~a pentru ca acestea fusesera cuvintele pe care i Ie spusese colonelulla telefon m noaptea in care i:~ilegase sotia de un copac etalandu-~i armamentul de care dispunea. a~a ca nu ~tia care sunt regulile.de aid ~i denumirea de elefantiasis.cred ca a~a ai spus . "A~adar.~tiu asta. Acesta fusese motivul pentru care coionellli fllSl'se trimis la urgenta. Dupa i:ndemnuri repetate. acum ca lucrurile or sa mearga?" Colonelul nu mai facuse terapie mainte. a observat Sperry. Dimpotriva. dar colonelul parea sa se bucure de acest lucru. El era earn ." Apoi a zambit. El credea cu tarie ca era prea potent ~i ca sotia lui era speriata de acest lucru.de a ne raporta unulla celalalt mtr-un mod diferit. "IF spun foarte serios. "Domnule doctor." "Inteleg. maine ma duc la cuFt. dar care este destul de frecventa in Africa . Nu ~tia ce sa faca. cand am primit un telefon urgent de la sotia colonelului.A doua zi. "Vorbesc serios.Bietul colonel avea un scrot cat un pepene de 5 kilograme. domnule colonel. Testiculele ajung sa fie atat de umflate indH paci(~nllli poate sa moara. Sperry i-a sugerat ca ar fi bine sa se mtalneasca din nou peste cateva zile.

de parca ar fi fost dictate de destin. A fost prima data cand el a constatat foarte clar puterea atribuirii unor roluri mtr-o re- . m"odificarea subtila in pattern-ul relational a fost eea care a rasturnat in final intreaga situatie. in modul meu de a-i intelege pe oameni. latie ~i cum operarea unei modificari in pattern-ul urmarit-urmaritor poate sa schimbe mtreaga structura a intimitatii unui cuplu. a explicat Sperry. Kottler. In ochii lui Millie el nu mai era un eoioneillpasare". Ar fi fost atat de simplu ~i totodata atat de inutil sa se gandeasca la colonel in termenii psihopatologiei sale individuale. in alta parte. colonelul ~i sotia lui erau 0 amintire aparte ~i aceasta nu numai din eauza eomportamentului lor neobi~nuit ci ~i a ceea ce reu~ise el sa invete in timpul cat lucrase cu ei. Dar a incetat sa se mai smiord'iie ~i sa 0 mai urmareasca pe sotia lui. . amintirile din ultimele luni vor incepe sa se estompeze ~iIn felul acesta vor putea sa se mtoarca la ceea ce simtisera unul pentru celalalt m perioada m care abia se cunoscusera. . El era puternic ~ibland ~iavea nevoie de ajutorul ~i suportul ei emotionaL El era barbatul ei ~i trebuia sa stea langa eL Ea ii va oferi toata afectiunea de care el avea nevoie. Dupa ce Sperry a meeput sa se uite la intregul sistem. acum ca i~i dad use seama cat de mult avea nevoie de ea. Pentru el.426 Jeffrey A. Sperry a petrecut foarte mult timp gandindu-se la semnificatia acestui caz pentru viata ~i munca sa. Millie petrecea mai mult timp cu el. cu atat mai mult reducea sotia lui distanta dintre ei. Colonelul acumulase destul de multi ani in serviciul militar astfel ca a putut sa iasa la pensie ~i sa inceapa impreuna cu sotia lui 0 noua viata. ea echivala testiculele acelea uria~e cu puterea ~i autoritatea. In loc sa ineeree sa schimbe personalitatea colonelului sau chiar comportamentullui. Se parea ca ii placea rolul de infirmiera.Acest eaz a reprezentat un punct de eotitura. ci un elefant uria~. Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 427 deprimat de faptul ca planullui de a se steriliza nu a mers a~a cum sperase.In mod simbolic. atat el cat ~i cei doi soti s-au simtit mai puternici. acest individ micut ~i nesigur pe el a ajuns in cele din urma sa se simta potent langa sotia lui mult mai corpolenta ~i mai impunatoare. La urma urmei ii era cam greu sa se deplaseze cu testiculele acelea uria~e! Dar evenimentele au luat 0 turnura foarte interesanta. El credea ca daca vor parasi comunitatea militara in mijlocul d'ireia traisera pana atunci. Ei au reu~it sa faca acest lucru sau cel putin aceasta a fost impresia lui Sperry cand a luat legatura cu ei ultima data. a conchis Sperry. Leetii de la colonel .lntr-un fel. Cu cat colonelul devenea mai neajutorat.

Jeffrey este pre~edinteIe Departamentului de Consiliere de la Universitatea Fullerton. Compassionate Therapy (Terapia eompasionalii). ~coli gimnaziale. Jon Carlson este profesor emerit de psihologie ~i consiliere la Universitatea Governors State. . Illinois. ~i psiholog la Clinica Wellness. colegii.Autorii Jeffrey A. Travel That Can Change Your Life (Ciiliitoria care Iii poate schimba via/a). Australia. El a scris cincizeci de ciirti care trateaza subiecte foarte variate. De asemenea. Printre cele mai importante carF ale sale se numara: On Being a Therapist (Despre meseria de terapeut). din Lake Geneva. consilier ~iterapeut la gradinite. Singapore ~i Nepal. el a semnat mai bine de zece lucrari pentru consilieri ~i terapeuti care sunt folosite in universitatile din intreaga lume ~i tot atatea ciirti pentru educatori ~i terapeuti practicanti. EI a lucrat ca profesor. Bad Therapy (Terapia inefieientii). universitati ~i clinici particulare. Kottler este unul dintre cei mai prolifici autori din domeniile psihologiei ~i educatiei. A lucrat ca bursier Fulbright ~i conferenFar in Peru (1980) ~i Islanda (2000). Hong Kong. centre de ajutor. Beyond Blame (Dineolo de oriee responsabilitate). The Language of Tears (Limbajul laerimilor) ~i The Last Victim: Inside the Minds of Serial Killers (Ultima victimii: PiitrunztJnd In min/ile eriminalilor In serie). A fost de asemenea profesor invitat in Noua Zeelanda. Universitatea Park. California. Wisconsin. In prezent. Making Changes Last (Cum sa fad ea sehimbiirile sii dureze). Jeffrey a fost educator timp de douazeci ~i cinci de ani. centre pentru sanatate mentala.

vol. Brief Therapy with Individuals and Couples (Terapia de scurtii duratii indi'l'iduala ~i de cuplu). Mielu Ziate . The Disordered Couple (Cuplul cu probleme). Printre cele mai cunoscute carti ale sale se numara: The Intimate Couple (Cuplul lntim). Elisaheth Roudinesco . Sclzifa unci viefi. Kottler. Sigmund Freud . Elisabeth Roudinesco Opere Freud. Sigmund Freud Opere Freud. Vasile Oem. Zamfirescu Jacques Lacan. I. angoasii. NOli/manual Jon a produs de asemenea peste 0 suta de casete video comerciale despre cele mai importante nume din domeniu (inclusiv cei care au fost inclu~i in aceasta carte) in care ei i~i demonstreaza teoriile prin aplicatii practice. 1101. simptom.430 Jeffrey A. Jacques Derrida. 1 Eseuri de psihanalizif aplicafll. el este de multa vreme coeditor la The Family Journal ~i autorul a douazeci ~i cinci de carF in domeniul terapiei de familie. Jean-Marie Vaysse Introducere in psihanaliza freudianil ~i postfreudianil. Incercare de psilzanalizif. Intrebiiri despre zilla de lIuJine. Studii despre societale ~ireligie. Anne Cain In colecFe Biblioteca de psihanaliza De ce se tem bilrbafii de fCIIlCi. Catherine Chabert. consilierii ~i al psihologiei adleriene. Vladimir Marinov 111con~tientul1l10dernilor. 2 Nevroza /a copil.199000 249 000 249 000 149 000 Manual de psi/lOdiagnostic. 5 Inhibific. Sigmund Freud Opere Freud. Confruntare ~i sinopsis. Aceste casete sunt folosite pentru pregatirea viitoarei generaFi de practicieni. vol. Elisabeth Roudinesco. Theories and Strategies of Family Therapy (Teorii ~i strategii In terapia de familie) ~i Time for Better Marriage (E timpul pentru un mariaj mai bun). A TReI In colectia de Psihologie au mai aparut: Eul ~i personalitatea. vol. Michel Plon Doi giganfi: Jung ~i Steiner. maritale. Psihodruma Balint. Valentin Protopopescu Dicfionar de psihanalizif. Jean Cournut au aparut: 129000 169000 899000 99000 199000 199000 169000 249000 129000 Ciol"lJn in og/indif.oiseBrelet-Foulard. Health Counseling (Consilierea in probleme de siinatate). Zamfirescu Introducere in terupia psihanaliticii. Vasile Oem. Gerhard Wehr Figllri ale crimei la Dostoiel'ski. vol. Wolfgang Mertens In ciiutarea sinelui. Sigmund Freud Opere Freud. 1101. 3 Sigml111dFreud 4 Opere Freud.169000 Elisabeth Roudinesco La ce 111/11 199000 99000 249000 249000 299000 35900() 249000 psihanaliza?. Fra1l<. Abordare psihanaliticif. Jon Carlson In plus. PSi/lOlogia incolI?tientlllui. Hermann Rorschach TAT. isloria lI/wi sistelll de gt7ndire.

224. /fax) sau 021. Winnicott Opere Wil111icott. 249000 7 Nevroza.Sigmund Freud 399000 Freud. Jung 399000 lung. 3 Natura ul1lanii. Jimine Chasseguet-Smirgel Psihana/iza eelor patl'll viirsle. vol. vol. 710/. vol. C.249000 Winllicotl. G.10 Introdueere in psihanaliza. Sigmund Freud 399000 lung.329000 vol.. Wilhelm Stekel Pentru comenzi sau alte informatii.).. nillarul Luther. D. 2 Convorbiri psihanalitiee eu piirintii. Didier Anzieu Psihanaliza 149000 139000 99000 149000 149000 179000 99000 169000 169000 ~i islorie. 1 Arhelipurile ~i ineon~tientul eoleetiv. Erik H. W.Opere Freud. Jung ~.m sa vizitaF situ I nostru www. Winnicott . Opere Winllieott. Erikson Psi/lOlogia erotieii feminine. 8 Comicul ~iulI/orul . va invita.71 . Wilhelm Stekel Psihologia eroticii masculine. W. Winnicott Psi/uma/iza arlei ~i a creativitatii. Opere Opere Opere Opere Opere Opere 1101. 7101. D. 7>0/. (tel.26 ~i telefonic la numerele (tel. Sigmund Freud 249000 Freud.ro Puteti face comenzi 021-224. perversiune. C. Sigmund Freud 249000 Freud. 1 De la pediatrie la psihanaIiza . "01.55. W. G. psi/lOza.9 Interpretarea viselor . 6 Studii despre sexlIi!/itale.edituratrei. vol. 2 Psihologia fenol1lenelor oeulte. Speranta Farca Psiluma/iza ~i sexualita/ea feminilla. Jacques Andre Psililma/iza lravaJiului creator.47. D. Sigmund Freud Opere Freud.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful