P. 1
Să examinăm Scripturile în fiecare zi — 2013

Să examinăm Scripturile în fiecare zi — 2013

|Views: 881|Likes:
Published by Javier

More info:

Published by: Javier on Oct 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

˘ ˘ Sa examinam Scripturile ˆ ın fiecare zi

2013

˘ ˘ Sa examinam Scripturile ˆ ın fiecare zi

2013

Numele

˘ ˘ Sa examinam Scripturile ˆ ın fiecare zi

2013
˘ 2012 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Examining the Scriptures Daily—2013 Toate drepturile rezervate ˘ 2012 Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus ˘ ˘ ˆ Sa examinam Scripturile ın fiecare zi — 2013 Alle Rechte vorbehalten ˘ ˘ ˆ Tiparita ın 2012 ˘ ˘ Aceasta publicatie nu se comercializeaza. ¸ ˘ ˆ ˘ Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale ˘ de instruire biblica, sustinute prin donatii. ¸ ¸
Examining the Scriptures Daily—2013 Romanian (es13-M) ˘ ˘ ˆ Made in Germany Tiparita ın Germania Druck und Verlag: Wachtturm- Gesellschaft, Selters/Taunus

Textul anului 2013
„Fii curajos si tare! . . . ¸ ˘ Iehova, Dumnezeul tau, va fi cu tine.“ (Ios. 1:9)

ˆ ˆ ˘ Toti erau cuprinsi de emotii! In sfarsit, dup a 40 de ani ¸ ¸ ¸ ¸ de peregrinare prin pustiu, israelitii erau pe punctul de a ¸ ˆ ˘ intra ın tara pe care Iehova i-o promisese stramosului lor ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Avraam, ın Canaan, „o tara buna si ıntinsa, . . . o tara ın ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ care curge lapte si miere“. Odata ajunsi acolo, ‘nu avea sa ¸ ¸ ˘ le lipseasca nimic’ (Ex. 3:8; Deut. 8:7–9). ˆ ˆ ˘ In acelasi timp ınsa, israelitii simteau, probabil, o oa¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ recare teama si ıngrijorare. In urma cu 40 de ani, genera¸ ˘ ˘ ˆ tia anterioara, condusa pe atunci de Moise, se aflase ın ¸ ˘ ˆ ˘ aceeasi situatie si refuzase sa intre ın Tara Promisa. Spio¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ nii trimisi prezentasera urmatorul raport: „Poporul care ¸ ˆ ˘ locuieste ın tara este puternic, iar orasele fortificate sunt ¸ ¸ ¸ ˘ foarte mari. . . . Toti oamenii pe care i-amˆ vazut acolo sunt ¸ ˘ ˘ barbati cu o statura neobisnuit de mare“. In comparatie cu ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ acei barbati, israelitii se simtisera ca niste „lacuste“. Cu¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ prinsi de teama, se gandisera ca era „mai bine“ sa se ın¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ toarca ın sclavia egipteana si fusesera cat pe ce sa-i omoa¸ re cu pietre pe cei doi spioni fideli, Iosua si Caleb! (Num. ¸ 13:28, 31–33; 14:3, 4, 10) Dar erau oare justificate temerile israelitilor? Din ¸ ˘ punct de vedere uman asa p area. Rapoartele despre ora¸ ˘ ˘ sele fortificate si despre barbatii cu o statura neobisnuit ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ de mare se dovedisera a fi adevarate. De asemenea, po˘ poarele din Canaan aflasera mai mult ca sigur de peregri˘ narile israelitilor prin pustiu si de intentia lor de a ocu¸ ¸ ¸ pa tara. Iar unele dintre aceste popoare le erau net ¸ superioare din punct de vedere numeric! (Num. 14:13–16; ˘ ˘ ˆ Deut. 7:1, 7) Totodata, israelitii, care fusesera sclavi ın ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Egipt, nu fusesera instruiti sa lupte si nici nu ınvatasera ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ strategii de razboi. Iar acum urmau sa ınfrunte armate de ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ razboinici viteji, bine instruiti si caliti ın lupta. In plus, ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ deja trecusera multi ani de la eliberarea lor miraculoasa ¸ din Egipt, iar amintirea acestui eveniment se estompase.

ˆ ˘ ˘ ˘ De fapt, generatia mai tanara nici nu fusese de fata la cele ¸ ¸ ˆ ˆ ıntamplate atunci. ˆ ˘ Iehova cunostea bine situatia ın care se gaseau israe¸ ¸ litii. Prin urmare, el i-a spus lui Iosua: „Slujitorul meu Moi¸ ˘ se a murit. Acum ridica-te, treci Iordanul acesta, tu si tot ¸ ˘ ˆ acest popor, si intra ın tara pe care le-o voi da lor, fiilor lui ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Israel. . . . Nimeni nu va putea sa-ti stea ımpotriva ın toa¸ ˘ te zilele vietii tale. . . . Fii curajos si tare, caci tu vei face ¸ ¸ ˘ ˘ ca poporul acesta sa mosteneasca tara pe care le-am jurat ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ stramosilor lor ca le-o voi da!“ Apoi, de ınca doua ori, Dum¸ ˆ nezeu l-a ındemnat: „Fii curajos si tare“ (Ios. 1:2–7, 9). Ac¸ ˆ tionand potrivit instructiunilor primite de la Iehova, Io¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sua le-a spus razboinicilor israeliti sa se pregateasca sa ¸ traverseze Iordanul peste trei zile. Cum au reactionat ¸ acestia? Ei si-au exprimat dorinta de a respecta porunca ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ lui Iosua, spunandu-i la randul lor: „Fii curajos si tare!“ ¸ (Ios. 1:10–18). ˘ ˘ ˆ Ati observat unele asemanari ıntre situatia israelitilor ¸ ¸ ¸ de atunci si cea a poporului lui Iehova din prezent? Si noi ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ suntem pe punctul de a intra ıntr-o tara promisa de Ieho¸ ˘ ˆ va: o lume noua, ın care „va locui dreptatea“ (2 Pet. 3:13). ˆ Si noi avem de ınfruntat dusmani de temut: ‘fortele spiri¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ tuale rele din locurile ceresti’ si sustinatorii lor p aman¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ testi. Toti acesti dusmani sunt hotarati sa-i ımpiedice pe ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ slujitorii lui Iehova sa-si atinga obiectivul (Ef. 6:12). In ¸ ˆ ˘ ˘ plus, ın fata ne sta „un necaz mare, cum n-a mai fost de la ¸ ˆ ˆ ˘ ınceputul lumii p ana acum“, si ‘ziua lui Iehova, cea mare ¸ ˆ ˘ si ınfricosatoare’ (Mat. 24:21; Ioel 2:11, 31). Desi nu am fost ¸ ¸ ¸ martori oculari la niciuna dintre ‘faptele de salvare’ reaˆ ˘ ˆ lizate ın mod miraculos de Iehova, noi avem deplina ıncreˆ dere ın capacitatea lui de a-si salva poporul si de a-l con¸ ¸ ˆ ˘ ˘ duce ın lumea sa noua si dreapta (Ps. 68:20; 2 Pet. 2:9; Rev. ¸ 7:14 –17). ˆ Cat de potrivit este, asadar, textul anului 2013: „Fii cu¸ ˘ rajos si tare! . . . Iehova, Dumnezeul tau, va fi cu tine“! (Ios. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ 1:9) Sa p astram viu ın minte acest ındemn ın timp ce pre˘ ˘ ˆ dicam ‘vestea buna despre regat’ si ındeplinim porunca lui ¸ Isus de ‘a face discipoli din oamenii tuturor natiunilor’! ¸ ˆ ˘ ˘ (Mat. 24:14; 28:19, 20) Intr-adevar, „daca Dumnezeu este ˘ ˆ cu noi, cine va fi ımpotriva noastra“? (Rom. 8:31; Evr. 13:6)

ˆ ˘ ˘ ˆ In paginile urmatoare puteti gasi cate un text biblic reparti¸ ˘ ˘ zat fiecarei zile si un comentariu corespunzator acelui text. Tex¸ ˆ tul biblic si comentariul aferent pot fi citite oricand pe parcursul ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ zilei, dar multi considera ca este mai util sa-l citeasca dimineata ¸ ¸ ˆ ˆ deoarece se pot gandi ın timpul zilei la cele citite. Discutarea texˆ ˘ tului ımpreuna cu familia este de un real folos. Familiile Betel din ˆ ˆ ıntreaga lume fac acest lucru ınainte de a lua micul dejun. Comentariile textelor biblice sunt extrase din articolele Turnului de veghe din lunile aprilie 2011 — martie 2012. Cifrele con˘ ˘ secutive datei Turnului de veghe indica numarul articolului de studiu (respectiv 1, 2, 3, 4 sau 5), precum si numerele paragrafelor de ¸ unde este extras comentariul (vezi ilustratia de mai jos). Informa¸ ˘ ˆ tii suplimentare cu privire la subiectul analizat pot fi gasite ın ce¸ ˘ ˆ lelalte paragrafe ale articolului. Pentru a sti la ce pagina ıncepe ¸ fiecare articol, puteti consulta cuprinsul revistei Turnul de veghe. ¸
Marti, 1 ianuarie ¸ ˘ ˘ ˘ Primi ¸ti-va ... cu caldura unii pe al ¸tii, asa cum si Cristos ne-a ¸ ¸ ˘ ˘ primit cu caldura. (Rom. 15:7)
Milioane de oameni „din toate natiunile, triburile, popoarele si limbi¸ ¸ ˆ le“ si-au schimbat modul de gandi¸ ˆ re pentru a-l aduce ın armonie cu ˘ ˘ ˘ „vointa cea buna, placuta si perfec¸ ¸ ˘ ta a lui Dumnezeu“ . . . ˘ ˆ Exista si ın congregatia ta frati si su¸ ¸ ¸ ¸ ˘ rori pe care ai putea sa-i cunosti mai ¸ bine? w11 15/4 3:17, 18

˘ Cum poate fi folosita ˘ ˘ aceasta carte brosata ¸ 



Anul editiei Turnului de veghe ¸

Data editiei Turnului de veghe ¸ 

ˆ ˘ Paragrafele ın care pot fi gasite textul biblic si comentariul ¸ ˘ Numarul articolului 

2013

IANUARIE
L M M J V S D L M M

MAI
J V S D L

SEPTEMBRIE
M M J V S D

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

2 9 16 23 30

3 10 17 24

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

FEBRUARIE
L M M J V S D L

IUNIE
M M J V S D L

OCTOMBRIE
M M J V S D

4 11 18 25

1 2 3 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 17 19 20 21 22 23 24 26 27 28

3 10 17 24

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

MARTIE
L M M J V S D L

IULIE
M M J V S D L

NOIEMBRIE
M M J V S D

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24

APRILIE
L M M J V S D L

AUGUST
M M J V S D L

DECEMBRIE
M M J V S D

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

2 9 16 23 30

3 10 17 24 31

4 11 18 25

5 12 19 26

6 13 20 27

7 14 21 28

1 8 15 22 29

Marti, 1 ianuarie ¸ ˘ ˘ ˘ Primi ¸ti-va . . . cu caldura unii pe al ¸tii, asa cum si Cristos ne-a ¸ ¸ ˘ ˘ primit cu caldura. (Rom. 15:7)
Milioane de oameni „din toate natiunile, triburile, popoarele si limbi¸ ¸ ˆ le“ si-au schimbat modul de gandi¸ ˆ re pentru a-l aduce ın armonie cu ˘ ˘ ˘ „vointa cea buna, placuta si perfec¸ ¸ ˘ ta a lui Dumnezeu“ (Rev. 7:9; Rom. ˘ 12:2). Multi dintre ei erau odinioara ¸ ˘ influentati de ura, dusmania si spi¸ ¸ ¸ ¸ ritul ˆde dezbinare din lumea lui Sa˘ ˆ tan. Insa, prin studierea Cuvantului lui Dumnezeu si cu ajutorul spiritu¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ lui sfant, ei au ınvatat ‘sa urmareas¸ ˘ ca lucrurile care duc la pace’ (Rom. ˆ 14:19). Unitatea ce s-a realizat ın feˆ lul acesta ıi aduce laude lui Iehova. Cum poate contribui fiecare dintre noi la pacea si unitatea din poporul ¸ ˆ lui Dumnezeu? In multe congregatii ¸ sunt frati care s-au mutat din alte ¸ ˘ tari. Unii au, poate, obiceiuri diferi¸ ˘ te si nu vorbesc bine limba locala. ¸ ˘ ˘ Ne straduim noi sa-i cunoastem, asa ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ cum ne ınvata Cuvantul lui Dumne¸ ˘ ˆ zeu? Exista si ın congregatia ta frati ¸ ¸ ¸ ˘ si surori pe care ai putea sa-i cunosti ¸ ¸ mai bine? w11 15/4 3:17, 18

˘ ˘ rile reprezinta ‘numarul complet’ al ˘ celor ce alcatuiesc partea secun˘ dara a semintei lui Avraam (Rom. ¸ ˆ ˘ 11:25). In ilustrarea despre maslin, iudeii naturali, sau evreii, care ˘ l-au respins pe Isus sunt asemanati ¸ ˘ cu ramurile de maslin care au fost ˘ „taiate“ (Rom. 11:17). Ei au pierdut astfel posibilitatea de a deveni parte a semintei lui Avraam. Ioan Bo¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tezatorul ınsa ıi avertizase deja ca ˘ ˘ Iehova, daca dorea, putea sa-i ridice copii lui Avraam chiar din pietre (Luca 3:8). w11 15/5 4:13, 14

Joi, 3 ianuarie [Bereenii] aveau un caracter ˆ mai nobil decat cei din Tesalonic ˆ . . . cercetand cu aten ¸tie Scriptuˆ rile ın fiecare zi. (Fap. 17:11)
ˆ Cineva s-ar putea ıntreba: Preˆ tuiau crestinii din Tesalonic Cuvan¸ ¸ ˘ tul lui Dumnezeu? Nu trebuie sa ui˘ ˘ tam ca Pavel i-a comparat pe beˆ reeni cu iudeii din Tesalonic ın general, nu cu crestinii de acolo. Cei ¸ care au devenit credinciosi ‘au pri¸ ˆ mit cuvantul lui Dumnezeu nu ca pe ˆ ˆ cuvantul oamenilor, ci ca pe cuvan˘ tul lui Dumnezeu’ (1 Tes. 2:13). Baˆ ˘ tranii din Tesalonic trebuie sa fi luˆ crat din greu pentru a se ıngriji de ˘ necesitatile spirituale ale congre¸ ˆ gatiei. In zilele noastre, clasa scla¸ ˘ ˘ ˘ vului fidel si prevazator ofera tur¸ ˘ mei lui Dumnezeu „hrana la timpul ˆ potrivit“ (Mat. 24:45). In plus, sub ˆ ˘ ˆ ındrumarea sclavului fidel, batranii ˘ de congregatie locali lucreaza din ¸ ˆ ˘ greu pentru a se ıngriji de necesitatile spirituale ale fratilor de credin¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ta. In acest sens, batranii petrec ¸ ˘ multe ore pregatind teme pentru ˆ ˆ ˆ ˘ ıntruniri, astfel ıncat sa le prezinte ˆ ˆ ıntr-un mod eficient. Te-ai gandit ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ vreodata cat timp dedica batranii ˘ ˆ pregatirii temelor pentru ıntruniri si congrese? w11 15/6 4:4, 5 ¸

Miercuri, 2 ianuarie ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Daca radacina este sfanta, si ra¸ murile sunt sfinte. (Rom. 11:16)
ˆ ˘ Apostolul Pavel ıi compara pe cei ce devin parte a semintei lui ¸ ˘ Avraam cu ramurile unui maslin ˘ simbolic (Rom. 11:21). Acest maslin ˘ ˆ cultivat reprezinta ımplinirea scoˆ pului pe care l-a avut Dumnezeu ın ˆ ˆ ˘ ˆ vedere cand a ıncheiat legaman˘ ˘ ˘ tul cu Avraam. Radacina maslinuˆ ˘ ˆ ˘ lui este sfanta si ıl reprezinta pe Ie¸ ˘ ˘ hova, Cel care da viata Israelului ¸ ˆ spiritual (Is. 10:20). Trunchiul ıl re˘ prezinta pe Isus, ca parte principa˘ la a semintei lui Avraam, iar ramu¸

Vineri, 4 ianuarie ˆ ˘ In fiecare zi, . . . din casa ˆ ˘ ˆ ˘ ın casa, nu ıncetau sa predea ˘ ˘ si sa anun ¸te vestea buna. ¸ (Fap. 5:42)
ˆ Spre sfarsitul secolului al XIX-lea ¸ ˆ si ınceputul secolului al XX-lea, ¸ ˆ unii Studenti ın Biblie conside¸ ˘ ˘ ˘ ˆ rau ca era suficient sa tina cuvan¸ ˘ ˆ tari pentru a-si ındeplini serviciul ¸ ˆ ˆ sacru. Totusi, mai tarziu s-a ın¸ ˘ teles ca Iehova vrea ca poporul ¸ ˘ lui sa participe la forme diferi˘ te ale predicarii, inclusiv lucra˘ ˘ ˆ ˘ rea din casa-n casa. Insa unii dintre acesti oratori au refuzat cate¸ ˘ ˆ goric sa ıncerce metode noi. Ei ˘ pareau oameni spirituali,ˆ dedicati ¸ ˘ trup si suflet Domnului. Insa ade¸ ˘ varatele lor intentii si motivatii ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ au iesit la iveala cand sclavul fi¸ del a explicat scopul lui Iehova cu privire la lucrarea de predicare. Iehova nu a aprobat atitudinea lor ˆ si nu i-a binecuvantat. Rezultatul? ¸ ˘ ˘ Ei au parasit organizatia lui Iehova ¸ (Mat. 10:1–6; Fap. 20:20). Aceasta ˆ ˘ ˘ nu ınseamna ca fratilor loiali le-a ¸ ˘ ˆ fost usor sa predice ın public, mai ¸ ˆ ˆ ˘ ales la ınceput. Insa au dat do˘ vada de ascultare, iar Iehova i-a ˆ binecuvantat din belsug. w11 15/7 ¸ 4:10, 11

˘ ˆ parti implicate ın conflict (Rom. ¸ ˆ 14:10, 14, 15, 20, 21). „Ii spun fie˘ ˘ ˆ ˘ caruia dintre voi sa nu gandeasca ˆ despre sine mai mult decat trebuˆ ie“, i-a ındemnat el (Rom. 12:3). ˘ ˘ Dupa ce i-a sfatuit pe toti cei im¸ ˘ ˘ plicati, Pavel le-a scris: „Sa urma¸ rim deci lucrurile care duc la pace si lucrurile care duc la zidire reci¸ ˘ ˆ proca“ (Rom. 14:19). Si ın prezent, ¸ ˆ ˆ ˆ cand apar neıntelegeri ın congre¸ ˘ gatie, crestinii trebuie sa dea do¸ ¸ ˘ ˘ vada de iubire si sa le rezolve apli¸ ˆ ˘ cand cu umilinta sfaturile Bibliei. ¸ ˆ Cei implicati ıntr-un conflict tre¸ ˘ ˘ ˘ buie sa faca schimbari pentru ‘a ˘ ˆ pastra pacea ıntre ei’ (Mar. 9:50). w11 15/8 4:8–10 ˘ Duminica, 6 ianuarie

Iehova cunoaste zilele celor ¸ ireprosabili; mostenirea lor ¸ ¸ ˘ ˆ va ramane pe timp indefinit. (Ps. 37:18)
˘ ˘ Sa meditam la exemplul oamenilor pe care Iehova i-a atras la el si ¸ ˘ pe care i-a considerat prietenii sai. Avraam si Moise au fost imper¸ ˘ fecti si, la fel ca noi, au avut slabi¸ ¸ ciuni. Totusi, Iehova i-a cunoscut; ¸ ˘ i-a considerat ai lui. Pe de alta parˆ ˘ ˘ te, din exemplul lui Core ınvatam ¸ ˘ ˆ ˘ ca ne-am putea ındeparta de Iehova si am putea pierde aprobarea sa. ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Sa ne ıntrebam: „Cum ma priveste ¸ ˆ ˘ Iehova? Ce pot ınvata din aceste ¸ ˆ ˆ exemple biblice?“. Cat de ıncuraja˘ ˘ tor este sa stim ca Iehova ne consi¸ ˘ ˘ ˆ ˘ dera ai lui daca ıi suntem loiali! Sa ˆ ˘ ˘ ne ıntarim deci credinta si sa culti¸ ¸ ˘ ˘ ˘ vam umilinta si alte calitati care ne ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ fac pretiosi ın ochii sai. Este o ¸ ¸ ˘ onoare sa fim cunoscuti de Iehova ¸ ˘ ˘ si sa ne bucuram de aprobarea sa! ¸ Acest privilegiu ne aduce fericire ˆ ˆ ˘ ˆ ın prezent si mari binecuvantari ın ¸ viitor! w11 15/9 5:17, 18

ˆ ˘ ˘ Sambata, 5 ianuarie ˘ ˘ Sa nu ne mai judecam deci ˘ unii pe al ¸tii, ci mai degraba ˘ ˘ ˆ ˘ sa lua ¸ti hotararea aceasta: sa ˆ nu pune ¸ti ınaintea unui frate o ˘ ˘ piatra de poticnire nici sa nu-i ˆ da ¸ti un motiv de ımpiedicare. (Rom. 14:13) ˆ Unii crestini din Roma ıi ju¸ decau gresit pe altii cu privire ¸ ¸ la chestiuni pur personale (Rom. 14:1–6). Pavel s-a adresat ambelor

Luni, 7 ianuarie ˘ ˘ Iubi ¸tii mei fra ¸ti, sa continuam ˘ sa ne iubim unii pe al ¸tii, pentru ˘ ca iubirea este de la Dumnezeu, ˘ iar cine iubeste a fost nascut din ¸ ˆ Dumnezeu si dobandeste cunos¸ ¸ ¸ ˘ tin ¸ta despre Dumnezeu. (1 Ioan 4:7)
ˆ Apostolul Pavel a scos ın eviden˘ ˘ ta o fateta a iubirii lui Dumnezeu ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ fata de oameni cand a spus ca Ieho¸ ˘ ˆ va este „Dumnezeul oricarei manˆ gaieri“ (2 Cor. 1:3). Isus a manifesˆ ˆ tat o astfel de iubire cand a ımplinit profetia lui Isaia (Is. 61:1, 2). ¸ ˘ ˘ ˆ Pe parcursul serviciului sau pamanˆ ˆ tesc, Isus le-a adus mangaiere celor ˆ ˆ ˆ ˆ ıntristati, ıncurajandu-i si alinan¸ ¸ du-i. Toti continuatorii lui Isus tre¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ buie sa le aduca mangaiere celor ıntristati (1 Cor. 11:1). Pavel a spus: ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ‘Continuati sa va mangaiati si sa va ¸ ¸ ¸ ziditi unii pe altii’ (1 Tes. 5:11). Tre¸ ¸ ˘ buie sa le aducem alinare oamenilor ˘ ˘ deoarece traim ‘timpuri critice, ca˘ rora cu greu li se face fata’ (2 Tim. ¸ ˆ 3:1). Pretutindeni ın lume, vorbe˘ ˘ le si faptele celor rai provoaca tot ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ mai multa suferinta si amaraciune. ¸ ¸ w11 15/10 4:1, 2

˘ ˆ ric folosirea gresita a sangelui (Fap. ¸ ˆ ˘ 15:28, 29). Insa pentru alte aspecte ˆ ˘ ˘ ˘ legate de ıngrijirea sanatatii nu sta¸ ˆ bileste norme atat de clare. De ace¸ ˘ ea, fiecare dintre noi trebuie sa de˘ ˘ cida personal daca va accepta sau nu un tratament medical. Cei dragi ˘ ˆ ai nostri au, poate, pareri ferme ın ¸ ˆ aceste privinte. Totusi, cand e vorba ¸ ¸ de astfel de decizii, fiecare cres¸ ˘ tin dedicat si botezat trebuie sa-si ¸ ¸ ˘ poarte „propria sarcina“, sau responsabilitate (Gal. 6:4, 5). Principa˘ ˘ la noastra preocupare este sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ pastram o constiinta buna ınain¸ ¸ tea lui Dumnezeu, nu a oamenilor (1 Tim. 1:5). w11 15/4 2:4

Miercuri, 9 ianuarie Un singur act de justificare ˘ ˘ a facut sa fie declara ¸ti drep ¸ti ˘ pentru via ¸ta oameni de orice fel. (Rom. 5:18)
Referitor la acest text, un tradu˘ ˘ cator al Bibliei a scris: „Aceasta me˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tafora ıl ınfatiseaza pe Dumnezeu ca ¸ ¸ ˘ ˆ judecator care a luat o decizie ın favoarea acuzatului, ce fusese adus, ca ˘ ˆ sa zicem asa, ın fata curtii de jude¸ ¸ ¸ ˘ ˆ cata a lui Dumnezeu, fiind ınvinuit ˆ ˘ ˘ de comiterea unei nedreptati. Insa ¸ ˆ ˘ Dumnezeu ıl achita pe acuzat“. Pe ˘ ˘ ˘ ce baza putea sa achite „Judecaˆ ˘ ˆ torul ıntregului pamant“ o persoa˘ ˘ na nedreapta? (Gen. 18:25) Dumne˘ ˆ zeu a facut primul pas trimitandu-l ¸ ˘ ˆ ˘ cu iubire pe pamant pe Fiul sau ˘ ˆ ˘ ˆ unic-nascut. Isus a ınfaptuit ın mod ˘ ˘ ˆ perfect vointa Tatalui sau, ın pofida ¸ ispitelor, a insultelor grave si a mal¸ ˘ ˘ tratarilor. El si-a pastrat integrita¸ ˆ ˘ tea pana la moarte, o moarte pe un ˆ ˘ stalp de tortura (Evr. 2:10). Jertfin˘ ˘ du-si viata umana perfecta, Isus a ¸ ¸ ˘ ˘ oferit o rascumparare prin care pu˘ ˘ tea sa-i elibereze, sau sa-i salveze, ˘ din pacat si din moarte pe urmasii ¸ ¸ lui Adam (Mat. 20:28; Rom. 5:6–8). w11 15/6 2:8–10

Marti, 8 ianuarie ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Daca va pazi ¸ti cu grija de ˘ aceste lucruri, va va merge bine. (Fap. 15:29)
˘ Nu toti cei care doresc sa ia decizii ¸ ˆ ˘ ın locul nostru ne vor raul. Unii prieteni bine intentionati ar putea insis¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ta sa le urmam sfatul. Sau poate ca unele rude, preocupate de binele ˘ ˘ nostru, simt ca e de datoria lor sa se ˆ implice ın deciziile importante pe ˘ care le avem de luat, chiar daca ˆ suntem maturi si nu mai locuim ın ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ casa parinteasca. Sa ne gandim, de ˆ exemplu, la situatia ın care trebu¸ ˘ ie sa alegem un tratament medi˘ ˆ cal. Biblia condamna ın mod catego-

Joi, 10 ianuarie Nu fi exagerat de drept. (Ecl. 7:16)

ˆ ˘ ˆ ˘ In timp ce suntem hotarati sa ¸ ˘ privim cu toata seriozitatea viata si ¸ ¸ ˆ ınchinarea la Iehova, cu totii pu¸ ˘ tem sa facem eforturi pentru a ne ˘ pastra un punct de vedere echiˆ ˆ librat despre noi ınsine, neluan¸ ˆ du-ne prea mult ın serios. Cu pu˘ tin umor putem dep asi momentele ¸ ¸ tensionate care s-ar putea ivi aca˘ ˘ ˆ sa, la locul de munca sau ın relatiile ¸ cu fratii si surorile crestine. Mem¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ brii familiei trebuie sa aiba grija sa nu fie prea critici, pentru a nu tul˘ buraˆ linistea si pacea caminului ¸ ¸ ˆ lor. In congregatie, toti putem ın¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ vata sa radem cu ceilalti si sa ne ¸ ¸ ¸ ˘ bucuram unii de compania altora, ˆ fiind mereu ziditori si pozitivi ın ¸ ˆ conversatiile noastre si ın predare ¸ ¸ ˘ ˘ (2 Cor. 13:10; Ef. 4:29). Astazi traim ˆ ˆ ˘ ıntr-o lume care ıl desconsidera pe ˆ Iehova si nu ia ın serios legile sale. ¸ ˆ ˘ Slujitorii lui Iehova ınsa conside˘ ra foarte importante ascultarea de ˘ Dumnezeul lor si loialitatea fata de ¸ ¸ ˘ el. Ce bucurie este sa facem parˆ te dintr-o comunitate atat de mare ˆ ˆ de oameni care ıi aduc ınchinare lui Iehova! w11 15/4 1:19, 20

ˆ ˘ ˘ le ale lumii. Insa care este adevaˆ rul? Avem mare nevoie de ındru˘ mare morala din partea lui Iehova! (Ier. 10:23) Dumnezeu nu va rezol˘ va niciodata problemele omenirii. ˘ ˘ Daca ne-am lasa influentati de de¸ ¸ ˘ viza „traieste clipa“, am ajunge „le¸ nesi sau neroditori“ (2 Pet. 1:8). ¸ ˘ Care este adevarul? Ziua lui Iehova este foarte aproape si trebuie ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa continuam sa o asteptam (Mat. ¸ ˘ 24:44). Lui Dumnezeu nu-i pasa de ˘ ˘ tine. Daca am crede aceasta min˘ ˘ ciuna a lui Satan, am ajunge sa nu-i ˆ mai slujim lui Iehova, considerand ˘ ˘ ca nu vom ˆ fi niciodata demni de iu˘ ˘ birea sa. Insa care este adevarul? ˆ ˆ ˘ Iehova ıl iubeste si ıl considera ¸ ¸ ˘ pretios pe fiecare slujitor al sau ¸ (Mat. 10:29–31). w11 15/7 2:11, 12

Vineri, 11 ianuarie ˆ ˆ Satan se preface ıntr-un ınger ˘ de lumina. (2 Cor. 11:14)
˘ Satan promoveaza multe minˆ ciuni care ne-ar putea induce ın ˘ ˘ eroare daca nu suntem atenti. Iata ¸ ˆ ˘ cateva dintre ele. Po ¸ti sa faci tot ce ˘ ˘ vrei, bine sau rau. Important e sa- ¸ti ascul ¸ti inima. Auzim deseori acest ˆ ˆ slogan ın mass-media si ın filme. ¸ ˘ ˘ ˘ Aceasta optica deformata cu privire la normele divine ne-ar putea ˘ ˘ face sa adoptam conceptiile imora¸

ˆ ˘ In paginile Bibliei gasim mul˘ ˘ te dovezi ca Iehova doreste sa ne ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ bucuram de viata. Intr-adevar, Ie¸ ˘ ˘ hova ne da hrana indispensabila ˆ ˘ ˘ vietii. Insa el ne da si alte ali¸ ¸ ˆ mente, precum vinul, ‘care ne ınveseleste inima’ (Ecl. 9:7; 10:19). ¸ ˘ ˘ Da, Iehova vrea sa fim fericiti, sa ¸ avem parte de multe bucurii (Fap. 14:16, 17). Asadar, nu este gresit ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ca, din cand ın cand, sa ne ‘uitam ˘ ˘ atent la pasarile cerului si la crinii ¸ ˆ ˘ campului’ sau sa facem alte activi˘ ˆ ˘ tati care ne ımbogatesc viata si ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ne ınvioreaza (Mat. 6:26, 28; Ps. ˘ ˘ ˘ ˘ 8:3, 4). O viata fericita si sanatoa¸ ¸ ˘ sa este un ‘dar de la Dumnezeu’ ˘ (Ecl. 3:12, 13). Daca privim activi˘ tatile recreative ca pe un dar de ¸ ˘ ˘ la Creator, ne vom stradui sa ne ˆ ˘ destindem ıntr-un mod placut lui. w11 15/10 1:1, 2

ˆ ˘ ˘ Sambata, 12 ianuarie ˆ [Iehova face] vin, care ınveseleste inima omului muritor. ¸ (Ps. 104:14, 15)

˘ Duminica, 13 ianuarie ˘ ˘ Sa dam si noi la o parte . . . ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ pacatul care ne ınfasoara ¸ ˆ atat de usor. (Evr. 12:1) ¸
ˆ ˆ ˘ Cand vesmantul unui alerga¸ ˆ ˘ ˆ tor se ınfasura ın jurul picioarelor ¸ ˆ ˘ sale, el se ımpiedica. Alergatorul ˘ ˘ trebuia sa fie constient ca, pur¸ ˆ ˘ tand vesminte nepotrivite, risca sa ¸ ˘ ˘ cada. Ce l-ar fi putut determina sa ignore acest pericol? Probabil, ne˘ ˆ ˘ ˆ pasarea, ıncrederea exagerata ın propriile forte sau anumite lucruri ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ care ıl distrageau. Ce ınvatam din ¸ cuvintele lui Pavel? Pierderea credintei este consecinta actiunilor ¸ ¸ ¸ noastre de-a lungul timpului. Cu ˘ referire la expresia „pacatul care ˆ ˘ ˘ ˆ ne ınfasoara atat de usor“, un bi¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ blist afirma: „Imprejurarile ın care ˘ ne aflam, caracterul nostru si an¸ ˘ turajul pot duce la pacat“. Cu alte ˆ ˘ cuvinte, mediul ın care traim, pro˘ priile slabiciuni si prieteniile pot ¸ ˘ ˘ avea o influenta puternica asupra ¸ ˘ ˘ noastra. Ne pot slabi sau distruge credinta (Mat. 13:3–9). w11 15/9 ¸ 4:2, 10, 11

ˆ ˘ ˘ ınainte de casatorie. Pentru a avea ˘ ˘ o casnicie fericita, sotul si sotia ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ trebuie sa ınfrunte ımpreuna pro˘ ˘ blemele. Trebuie sa stabileasca de ˆ comun acord cum ısi vor disciplina ¸ ˆ ˘ copiii si cum se vor ıngriji de p a¸ ˘ rinti. Stresul vietii nu trebuie sa-i ¸ ¸ ˘ dezbine. Daca vor aplica principii˘ le Bibliei, vor putea sa rezolve mul˘ te probleme, sa suporte situatiile ¸ ˘ ˘ ˆ care nu se pot schimba si sa rama¸ ˘ na uniti si fericiti (1 Cor. 7:10, 11). ¸ ¸ ¸ w11 15/10 2:14–16

Marti, 15 ianuarie ¸ ˘ ˆ ˆ [Arata-te] tu ınsu ¸ti ın toate ˘ un exemplu de lucrari bune, [dovedeste] seriozitate. (Tit 2:7) ¸
ˆ ˘ Lumea ın care traim traversea˘ za una dintre cele mai dificile si ¸ mai dramatice perioade din istoria ˘ ˘ ˘ omenirii. Fara o temelie spirituala ˘ ˘ ˆ solida, e aproape imposibil sa ın˘ frunti aceste ‘timpuri critice, caro¸ ˘ ra cu greu li se face fata’ (2 Tim. ¸ ˆ ˆ 3:1–5). Intrucat se bizuie doar pe fortele proprii, oamenii nu au prea ¸ ˆ mult succes ın lupta cu probleˆ ˘ ˘ mele vietii. Multi ıncearca sa uite ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ de aceasta realitate trista umplanˆ du-si timpul cu nesfarsitele dis¸ ¸ tractii oferite de industria de di¸ ˘ vertisment. Este tot mai evident ca ˆ ˘ ˆ ˘ lumea ın care traim ıncurajeaza ˘ ‘iubirea de placeri’ (2 Tim. 3:4). Ea pune un accent nepotrivit pe distractii, ceea ce poate constitui ¸ o amenintare pentru spiritualita¸ ˘ tea noastra (Prov. 21:17). Astfel, pe ˘ buna dreptate, apostolul Pavel inˆ ˘ clude ın scrisorile catre Timotei si ¸ ˘ catre Tit sfaturi referitoare la seriozitate. Aplicarea acestor sfaturi ˘ ˘ ˘ ne va ajuta sa nu ne lasam influen˘ ˘ tati de atitudinea frivola, lipsita de ¸ ¸ seriozitate, a acestei lumi (1 Tim. 3:4, 8, 11; Tit 2:2–8). w11 15/4 1:1, 3

Luni, 14 ianuarie ˘ ˘ Cei ce se casatoresc vor avea ˆ necazuri ın carne. (1 Cor. 7:28)
˘ ˘ Multi dintre cei proasp at ca¸ ˘ ˘ satoriti constata cu surprinde¸ ˘ ˘ re, sau chiar cu dezamagire, ca au puncte de vedere diferite cu privire la chestiuni importante precum cheltuielile, petrecerea timpului liber, locuinˆ ta si vizitarea ru¸ ¸ ˆ delor apropiate. In plus, amandoi au defecte de personalitate care pot fi deranjante. Unii nu conside˘ ˘ ˘ ra ca este important sa discute ˆ despre aceste lucruri ın perioada ˆ ˘ ˆ de curtare, ınsa, mai tarziu, s-ar ˘ ˘ putea sa aiba probleme. Prin ur˘ ˘ mare, trebuie sa le puna la punct

Miercuri, 16 ianuarie ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Sa stam treji si sa ramanem ¸ lucizi. (1 Tes. 5:6)
Referindu-se la „ziua cea mare si ¸ ˆ ˘ ınfricosatoare a lui Iehova“, apostolul ¸ Pavel le-a scris crestinilor din Tesalo¸ ˆ ˆ nic: „Fratilor, nu sunteti ın ıntuneric, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ pentru ca ziua aceea sa va surprinda asa cum i-ar surprinde pe hoti, fiind¸ ¸ ˘ ca toti sunteti fii ai luminii si fii ai ¸ ¸ ¸ zilei. Noi nu suntem nici ai noptii, ¸ ˆ ˘ nici ai ıntunericului“. Pavel a adau˘ gat: „Asadar, sa nu mai dormim, cum ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fac ceilalti, ci sa stam treji si sa rama¸ ¸ nem lucizi“ (Ioel 2:31; 1 Tes. 5:4–6). Sfatul dat de Pavel tesalonicenilor este foarte oportun pentru cresti¸ ˘ ˆ ˆ nii care traiesc ın „timpul sfarsitului“ ¸ ˘ ˘ ˆ (Dan. 12:4). Pe masura ce sfarsitul ¸ ˘ acestui sistem rau se apropie, Satan ˘ ˆ ˘ cauta cu ınversunare sa-i determine ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ pe cat mai multi ınchinatori adeva¸ ˘ ˘ rati sa nu-i mai slujeasca lui Dumne¸ ˆ ˘ zeu. Prin urmare, este ıntelept sa re¸ ˘ ˆ flectam cu seriozitate la ındemnul lui ˘ ˆ Pavel de a ramane vigilenti din punct ¸ de vedere spiritual. Pentru ca o fami˘ ˘ ˘ ˘ lie crestina sa reuseasca ‘sa stea trea¸ ¸ ˘ za’, este necesar ca fiecare membru ˘ al acesteia sa se achite de responsaˆ bilitatea ce ıi revine potrivit Scripturilor. w11 15/5 1:1, 2

˘ ˘ ˘ ˆ ceputa de Isus (Luca 4:43). Fara ın˘ ˆ doiala, o idee spre care ındrepti de¸ ˘ ˆ ˆ seori atentia este aceea ca, ın curand, ¸ ˆ Dumnezeu va interveni ın treburile ˆ oamenilor. In ‘necazul cel mare’, el ˘ ˘ ˘ va face sa dispara religia falsa si va ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ınlatura rautatea de pe pamant (Mat. ˆ 24:21). Un alt aspect pe care ıl scoti, ¸ ˆ ˘ ˘ probabil, ın evidenta este acela ca ¸ Regatul lui Dumnezeu va restabili ˘ ˆ Paradisul pe pamant, unde va domni pacea si fericirea. De fapt, ‘vestea ¸ ˘ buna despre regat’ face parte din ˘ ˘ ‘vestea buna anuntata dinainte lui ¸ Avraam, si anume: Prin tine vor fi ¸ ˆ binecuvantate toate natiunile’ (Gal. ¸ 3:8). w11 15/6 1:1, 2

Vineri, 18 ianuarie ˘ Urasc orice cale a minciunii. (Ps. 119:128)
˘ ˘ ˘ Imagineaza-ti ca trebuie sa mergi ¸ ˆ ıntr-un anumit loc, dar nu stii dru¸ ˆ mul. Apelezi la un prieten de ıncreˆ ˘ ˆ dere care ıti explica ın detaliu cum ¸ ˘ sa ajungi la destinatie. La un mo¸ ˘ ment dat, el te avertizeaza: „Fii atent ˘ ˆ ˆ la urmatoarea intersectie! Vei ıntalni ¸ ˆ un indicator care te poate induce ın ˘ eroare. Multi oameni s-au luat dupa ¸ ˘ ˘ ˘ el si s-au ratacit“. Nu-i asa ca apre¸ ¸ ˘ ciezi grija lui si ca vei tine cont de ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ avertisment? Iehova se aseamana ın multe privinte cu acest prieten. El ne ¸ ˘ ˆ ˘ ofera ındrumari clare pentru a ne ˘ ajuta sa ajungem la destinatia noas¸ ˘ ˘ ˘ tra: viata vesnica. Totodata, el ne ¸ ¸ ˘ atentioneaza cu privire la unele peri¸ cole ce ne-ar putea abate din drum (Deut. 5:32; Is. 30:21). Iehova Dum˘ ˘ nezeu ne avertizeaza pentru ca ne iu˘ ˘ beste si pentru ca vrea sa ajungem la ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ destinatie. El sufera cand vede ca ¸ ˘ slujitorii sai nu ocolesc pericolele si ¸ ˘ ˘ se ratacesc de la calea cea dreap˘ ta (Ezec. 33:11). Psalmistul a spus: ˘ ˘ „Urasc . . . calea cea mincinoasa“ (Ps. ˘ 119:128, Galaction si Radu). O urasti ¸ ¸ si tu? w11 15/7 1:1, 2 ¸

Joi, 17 ianuarie ˘ Vestea buna . . . este puterea lui Dumnezeu pentru salvare. (Rom. 1:16)
„Simt o mare bucurie de fiecare ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ data cand le ımpartasesc oamenilor ¸ ˘ ˘ vestea buna.“ Probabil ca si tu ai spus ¸ sau ai simtit lucrul acesta. Ca Martor ¸ ˆ dedicat al lui Iehova, stii cat de im¸ ˘ ˘ portant este sa predici ‘vestea buna ˘ ˘ despre regat’. Probabil ca poti sa spui ¸ din memorie cuvintele profetice ale ˘ lui Isus cu privire la aceasta lucrare ˆ ˘ (Mat. 24:14). Predicand ‘vestea buna ˆ despre regat’, tu continui lucrarea ın-

ˆ ˘ ˘ Sambata, 19 ianuarie ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu. (Iac. 4:8)
ˆ Cu cat ne apropiem mai mult de ˆ ˆ Iehova, cu atat ne simtim mai ın¸ ˘ ˘ demnati sa-l iubim ‘cu toata ini¸ ˘ ma, cu tot sufletul, cu toata min˘ ˘ tea si cu toata forta noastra’ (Mar. ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 12:30). Fara ındoiala ca suntem ˘ ˘ dornici sa ascultam de Dumnezeu ˘ ˘ si sa fim imitatori ai sai (Ef. 5:1). ¸ ˘ Prin urmare, este esential sa tinem ¸ ¸ ˆ ˆ cu regularitate ınchinarea ın familie pentru ca toti membrii familiei ¸ ˘ ˘ noastre ‘sa fie pregatiti’ din punct ¸ ˆ de vedere spiritual ın timp ce as¸ ˘ teptam prezisul ‘mare necaz’ (Mat. ˆ 24:21; Luca 12:40). Da, ınchinarea ˆ ˘ ın familieˆ este vitala pentru supraˆ vietuire! Inchinarea ın familie mai ¸ are un obiectiv: acela de a-i ajuta ˘ pe membrii familiei sa se apropie ˆ mai mult unul de altul. Cand memˆ brii familiei petrec timp ın fie˘ ˘ ˆ ˘ ˆ care saptamana discutand lucruri ˘ spirituale, legaturile dintre ei se ˆ ˘ ˆ ıntaresc. Cat de mult se apropie ˘ ˘ unul de altul partenerii de casatoˆ ˆ ˘ rie cand fiecare ısi exprima bucu¸ ria pentru nestematele spiritua˘ ˆ ˘ le pe care le descopera ımpreuna! ˘ ˆ (Ecl. 4:12) Parintii si copiii care ıi ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ aduc ımpreuna ınchinare lui Ieho˘ ˆ ˘ va ajung sa fie uniti ın iubire, ‘lega¸ ˘ ˘ tura perfecta a unitatii’ (Col. 3:14). ¸ w11 15/5 2:14, 15

˘ persoana potrivita. Mama, care nu ˘ ˆ ˘ este la adevar, ımi tot spunea sa ˘ ˘ ˘ ma casatoresc; nu conta cu cine. ˆ ˆ Am ıntrebat-o cum s-ar simti ın ca¸ ˆ ˘ ˆ zul ınˆ care casnicia mea s-ar sfarsi ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ rau. In cele din urma, vazand ca ˘ aveam un serviciu stabil, ca pu˘ ˘ ˘ team sa-mi port singura de grija si ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ca eram fericita, m-a lasat ın pace.“ ˘ ˘ Aceasta sora se simte uneori singuˆ ˘ ra. „In astfel de momente, spune ˆ ˆ ˆ ea, ımi pun ıncrederea ın Iehova, ˘ ˘ ˘ ˘ iar el nu ma paraseste niciodata. ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Rugaciunea ma ajuta sa simt ca ˘ Dumnezeu este real si ca nu sunt ¸ ˘ ˘ ˘ niciodata singura.“ Fiind convinsa ˘ ˘ ˆ ca „este mai multa fericire ın a da ˆ ˆ ˘ decat ın a primi“, sora noastra spuˆ ˘ ˘ ˘ ne: „Ii ajut pe altii fara sa astept ni¸ ¸ ˆ ˆ ˘ mic ın schimb. Gandul ca le pot fi ˆ ˘ de ajutor ımi aduce multa bucurie“ (Fap. 20:35). w11 15/9 2:16, 17

Luni, 21 ianuarie ˆ ˘ [Dumnezeu] ıi pazeste toate ¸ oasele, niciunul dintre ele n-a fost rupt. (Ps. 34:20)
Asa cum a fost profetit, Mesia ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ urma sa fie strapuns, fara sa-i fie ˆ ˆ ˘ ınsa zdrobite oasele. In Zaharia 12:10 se spune: „Locuitorii Ierusaˆ limului . . . ıl vor privi pe Ace˘ la pe care l-au strapuns“. Confirˆ ˘ mand aceasta profetie, apostolul ¸ Ioan a scris: „Unul dintre soldati ¸ ˆ i-a ımpuns coasta [lui Isus] cu o ˘ ˆ sulita si imediat a iesit sange si ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ apa. Cel care a vazut lucrul acesta ˘ ˘ [adica Ioan] a depus marturie, iar ˘ ˘ ˘ marturia lui este adevarata. . . . ˆ ˆ ˘ Aceste lucruri s-au ıntamplat ca sa ˆ ˘ ˆ se ımplineasca cuvantul Scripturii: «Niciun os nu-i va fi zdrobit». Si, ¸ din nou, un alt pasaj din Scriptu˘ ˆ ra spune: «Ei ıl vor privi pe Ace˘ la pe care l-au strapuns»“ (Ioan 19:33–37). w11 15/8 2:17

˘ Duminica, 20 ianuarie ˘ ˘ ˘ ˘ Sa se casatoreasca . . . numai ˆ ın Domnul. (1 Cor. 7:39)
˘ ˘ ˆ ˘ Multi au preferat sa ramana ne¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ casatoriti decat sa ıncalce acest ¸ ˘ sfat divin. „Nu am luat niciodata ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ hotararea de a ramane necasatori˘ ˘ ta“, spune o sora din Statele Unite. ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ „Ma voi casatori cand voi ıntalni

Marti, 22 ianuarie ¸ ˘ ˆ Este un om nehotarat, nestatorˆ ˘ nic ın toate caile lui. (Iac. 1:8)
˘ ˘ ˆ ˆ Daca suntem nehotarati cand ¸ sunt implicate principii biblice, co˘ ˘ legii de scoala sau de munca ar pu¸ ˘ tea trage concluzia ca nu suntem ˘ convinsi de ceea ce sustinem si ca, ¸ ¸ ¸ prin urmare, suntem usor de in¸ ˆ fluentat. Ei ar putea minti, ınsela ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ sau fura si apoi ar putea ıncerca sa ¸ ˘ ˘ ˘ ne convinga ‘sa urmam multimea’, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ adica sa ne alaturam lor sau cel pu˘ ˘ ˘ ˘ tin sa-i ajutam sa-si ascunda fapte¸ ¸ ˘ ˆ le (Ex. 23:2). Un om nehotarat se expune unui mare pericol. Ca un om ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntr-o corabie fara carma purtata de ˆ ˘ ˘ ˘ vant pe o mare rascolita de furtuna, ˆ el va fi purtat ıncoace si-ncolo de ¸ ˘ ˘ parerile schimbatoare ale oameniˆ lor. Cat de usor ar putea o aseme¸ ˘ ˘ ˆ nea persoana sa naufragieze ın ce ˘ priveste credinta si apoi sa dea vina ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ pe altii pentru ceea ce i s-a ıntam¸ plat! (1 Tim. 1:19) Cum putem evita ˆ ˘ ˆ ˘ acest trist deznodamant? ‘Intarinˆ ˘ du-ne ın credinta’ (Col. 2:6, 7). Pen¸ ˘ tru a fi tari si de neclintit trebuie sa ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınvatam sa luam decizii care re¸ ˘ ˘ ˆ ˆ flecta credinta noastra ın Cuvantul ¸ inspirat al lui Dumnezeu (2 Tim. 3:14–17). w11 15/4 2:3, 5

˘ ca oamenilor de alta nationalita¸ ˆ te? In calitate de cap de familie, ˆ ˆ gandeste-te ın ce aspecte ar putea ¸ ˘ ˘ ˆ membrii familiei tale sa faca ımbu˘ ˘ natatiri. Apoi stabileste obiective ¸ ¸ ˘ ˆ concrete care sa-i ajute ın acest sens. Obiectivele pe care vi le pro˘ puneti ca familie trebuie sa fie rea¸ ˆ ˘ liste si potrivite ımprejurarilor si ¸ ¸ ˘ ˘ capacitatii fiecaruia (Prov. 13:12). ¸ ˆ Luati din timpul petrecut ın fata te¸ ¸ levizorului si folositi-l pentru ac¸ ¸ ˘ ˘ ˘ tivitati spirituale. Straduiti-va din ¸ ¸ ˘ ˘ rasputeri sa atingeti obiectivele pe ¸ care vi le-ati propus ca familie (Gal. ¸ ˘ ˘ ˘ 6:9). Daca familia voastra urmares¸ te obiective spirituale, progresul ei va fi „clar pentru toti“! (1 Tim. 4:15) ¸ w11 15/5 2:11, 12

Joi, 24 ianuarie ˆ ˆ ˘ Glorie lui Dumnezeu ın ınal ¸timi ˘ ˆ si pace pe pamant printre oa¸ ˘ menii bunavoin ¸tei! (Luca 2:14)
˘ ˘ S-a lasat noaptea. Pastorii sunt ˆ ˘ pe camp cu turmele. Deodata, apaˆ re un ınger, iar gloria lui Iehova ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ straluceste ın jur! Pastorii ınmar¸ ˘ ˆ muresc de frica. Ingerul face o pro˘ clamatie uluitoare: „Nu va temeti, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ caci iata ca va anunt vestea buna ¸ despre o mare bucurie pe care o va ˘ avea tot poporul, fiindca . . . vi s-a ˘ ˘ nascut astazi un Salvator, care este ˘ Cristos Domnul“, adica Mesia (Luca ˘ ˆ ˘ 2:8–14). Pastorii ıl pot gasi pe acest ˆ copilas ıntr-o iesle din apropiere. ¸ ˆ ˘ „Ingerului i s-a alaturat o multime ¸ ˘ ˘ ˆ din armata cereasca, laudandu-l pe Dumnezeu“ prin cuvintele din tex˘ tul de astazi. Dar cum puteau fi si˘ ˘ guri pastorii si cum puteau sa-i con¸ ˘ ˘ vinga pe altii ca pruncul despre care ¸ ˆ ˘ ˘ vorbise ıngerul urma sa fie adeva˘ ratul Mesia? Ei trebuiau sa studieze profetiile din Scripturile ebraice si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa urmareasca daca se ımplineau cu privire la acest copil. w11 15/8 1:1, 2

Miercuri, 23 ianuarie ˘ ˘ [Rascumpara ¸ti] orice moment prielnic. (Ef. 5:16)
˘ ˘ Ati putea sa va propuneti ca fami¸ ¸ ˘ ˆ lie sa petreceti mai mult timp ın ¸ ˘ ˘ predicare. Sau poate ca trebuie sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ va straduiti sa va ınvingeti teama ¸ ¸ ˘ de a depune marturie la telefon, pe ˘ ˆ strada sau ın teritoriile comerciale. ˘ ˆ Ati putea cumva sa slujiti ın teri¸ ¸ torii unde este nevoie mai mare de vestitori ai Regatului? Ar putea ˘ ˆ un membru al familiei sa ınvete ¸ ˘ ˘ ˘ o limba straina pentru a le predi-

Vineri, 25 ianuarie ˆ ˆ Isi vor ıntoarce urechea ¸ ˘ ˆ ˆ de la adevar, ındreptandu-se ˘ spre istorisiri neadevarate. (2 Tim. 4:4) ˘ ˆ Sa vedem cateva istorisiri nea˘ ˆ ˘ devarate ce i-ar putea ındeparta ˘ de la calea adevarului pe cei care nu sunt atenti. O istorisire neade¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ varata poate fi orice ınvatatura ¸ ˘ ˘ ˆ religioasa falsa care ne „ıntoarce ˘ urechea de la adevar“ (2 Tim. 4:3). ˆ ˆ Satan „se preface ıntr-un ınger de ˘ lumina“ folosindu-se cu viclenie ˘ de religia falsa pentru a-i induce ˆ ın eroare pe oameni (2 Cor. 11:14). ˆ ˘ ˆ ˘ Pretinzand ca ıl urmeaza pe Cris˘ ˘ tos, religiile crestinatatii pre¸ ¸ dau doctrine cum ar fi Trinitatea, focul iadului si nemurirea su¸ ˘ ˆ fletului, doctrine care abunda ın ˆ ˘ mituri si falsitati. In plus, obi¸ ¸ ceiurile aparent nevinovate prac˘ ˘ ticate cu ocazia unor sarbatori ˘ ˆ precum Craciunul si Pastele ısi ¸ ¸ ¸ ˆ au, de fapt, originile ın mitoloˆ ˘ ˆ ˘ gie si ın religiile pagane. Daca ¸ vom da atentie avertismentului ¸ lui Dumnezeu de a ne separa de ˘ religia falsa si de a nu ‘atinge ce ¸ ˆ este necurat’, nu vom fi ınselati ¸ ¸ ˘ de istorisirile neadevarate (2 Cor. 6:14–17). w11 15/7 2:11 ˆ ˘ ˘ Sambata, 26 ianuarie ˘ ˘ ˆ To ¸ti cei ce ma vad rad de ˆ mine, ısi deschid larg gura, ¸ ˆ dau din cap: „I s-a ıncredin ¸tat ˘ lui Iehova. El sa-l scape!“. (Ps. 22:7, 8) ˘ David a profetitˆ ca Mesia avea ¸ ˘ sa fie batjocorit. In timp ce Isus ˆ ˘ suferea pe stalpul de tortura, oaˆ ˘ menii ısi bateau joc de el. Matei ¸ ˘ ˘ ˆ relateaza: „Trecatorii au ınceput ˘ ˆ sa-l insulte, dand din cap si zi¸

ˆ ˘ ˘ ˆ cand: «O, tu care voiai sa darami ˘ ˆ templul si sa-l construiesti ın trei ¸ ¸ ˘ ˘ zile, salveaza-te! Daca esti fiul lui ¸ ˘ ˆ Dumnezeu, coboara de pe stalpul ˘ de tortura!» La fel, preotii princi¸ ˆ ˘ ˘ pali ımpreuna cu scribii si cu ba¸ ˆ ˆ ˘ ˘ tranii au ınceput si ei sa-si bata ¸ ¸ ˆ joc de el, zicand: «Pe altii i-a sal¸ vat, iar pe sine nu se poate sal˘ va! El este Regele lui Israel. Sa ˆ coboare acum de pe stalpul de ˘ ˆ tortura si vom crede ın el! Si-a ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ pus ıncrederea ın Dumnezeu. Sa-l ˘ ˆ ˘ scape El acum daca ıl vrea, caci el a zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu“»“ (Mat. 27:39–43). Isus a suportat cu demnitate toate aceste batjocuri, ˘ ˆ lasandu-ne un excelent exemplu! w11 15/8 2:13 ˘ Duminica, 27 ianuarie

Eu sunt partea ta si mostenirea ¸ ¸ ˆ ta ın mijlocul fiilor lui Israel. (Num. 18:20) ˘ Dupa ce israelitii au cucerit o ¸ ˘ ˘ buna parte din Tara Promisa, Io¸ sua, Marele Preot Eleazar si ¸ ˘ ˆ ˘ capeteniile triburilor au ımpartit tara prin tragere la sorti ¸ ¸ ¸ (Num. 34:13–29). Fiecare trib a ˆ ˆ ˘ primit cate un teritoriu, ınsa tribul lui Levi nu a primit niciunul (Ios. 14:1–5). De ce? Au fost levi˘ tii trecuti cu vederea? Raspunsul ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ıl gasim ın cuvintele din textul de azi, cuvinte prin care Iehoˆ ˘ ˘ va ıi asigura pe leviti ca nu i-a ¸ ˘ ˘ ˘ parasit. Ce promisiune speciala! ˘ Tu cum te-ai simti daca Iehova ¸ ti-ar spune „Eu sunt partea ta“? ¸ ˘ ˆ Probabil ca te-ai ıntreba: „Chiar poate fi Cel Atotputernic partea unui crestin imperfect?“. Da, Ie¸ hova poate fi partea ta, indiferent ˘ ˘ ˘ ˘ ca ai speranta cereasca sau pa¸ ˆ ˘ manteasca. w11 15/9 1:1, 2

Luni, 28 ianuarie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Este libera sa se casatoreasca ˆ ˘ cu cine vrea, ınsa numai ˆ ın Domnul. (1 Cor. 7:39) ˘ ˘ ˘ ˘ Daca vrei sa te casatoresti cu ci¸ neva devotat trup si suflet lui Ie¸ ˘ hova, roaga-te pentru asta (Filip. ˆ ˆ ˘ 4:6, 7). In cazul ın care nu vei gasi imediat un partener, nu te descuˆ ˆ raja. Increde-te ın ajutorul lui Iehova si el te va sustine pe plan ¸ ¸ afectiv (Evr. 13:6). Un crestin care ¸ ˆ ˘ ˘ ısi cauta un partener de viata ar ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ putea primi o cerere ın casatorie din partea cuiva cu o spiritualitaˆ ˘ te ındoielnica sau chiar din partea ˘ ˆ unui necredincios. Daca te afli ın ˘ ˘ ˘ aceasta situatie, sa nu uiti ca du¸ ¸ rerea pe care ti-o va pricinui ale¸ gerea unui partener nepotrivit va ˆ fi cu mult mai mare decat senti˘ mentele de singuratate pe care le ˆ ˘ ai, probabil, acum, cand esti neca¸ ˘ ˘ ˘ ˘ satorit. Tine minte: odata casato¸ ˘ rit, vei fi legat pe viata de parte¸ ˘ ˘ nerul tau, la bine si la rau (1 Cor. ¸ 7:27). Nu lua o decizie pe care ˆ s-o regreti mai tarziu. w11 15/10 ¸ 2:10–12 Marti, 29 ianuarie ¸ [Isus] s-a dat pe sine ca ˘ ˘ ˘ rascumparare corespunzatoare pentru to ¸ti. (1 Tim. 2:6)
Adam a adus imperfectiunea si ¸ ¸ moartea asupra a miliarde de oa˘ ˘ meni, toti urmasii sai. Este adeva¸ ¸ ˘ rat ca Isus, ca om perfect, ar fi pu˘ ˘ tut sa fie tatal a miliarde de desˆ cendenti perfecti. De aceea, s-a ın¸ ¸ ˘ teles ca viata lui Isus si a tuturor ¸ ¸ ¸ ˘ potentialilor sai urmasi perfecti a ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ constituit o jertfa echivalenta cu ˘ viata lui Adam si a urmasilor sai ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ imperfecti. Insa Biblia nu spune ca ¸ vreun potential urmas al lui Isus ¸ ¸

ˆ ˆ ˘ ˘ este inclus ın rascumparare. In Ro˘ ˘ mani 5:15–19 se arata ca moartea ˘ ˘ „unui singur om“ a facut posibila ˆ ˘ eliberarea. Intr-adevar, viata per¸ ˘ fecta a lui Isus a fost echivalentul vietii lui Adam. Accentul se pune si ¸ ¸ ˘ ˘ trebuie sa se puna numai pe Isus Cristos. Printr-un „singur act de ˘ justificare“, si anume prin faptul ca ¸ ˘ a ascultat de Dumnezeu si si-a p as¸ ¸ ˆ ˘ trat integritatea p ana la moarte, ˘ Isus a facut posibil ca oameni de ˘ ˘ orice fel sa primeasca darul vietii (2 Cor. 5:14, 15; 1 Pet. 3:18). ¸ w11 15/6 2:11

Miercuri, 30 ianuarie ˘ ˘ Tatal vostru ceresc stie ca ave ¸ti ¸ nevoie de toate aceste lucruri. (Mat. 6:32) ˆ ˘ Iehova ısi va face partea, adica ¸ ˆ ˘ se va ıngriji de necesitatile noas¸ tre. Fireste, „toate aceste lucruri“ ¸ ˘ ar putea sa nu fie ceea ce ne do˘ rim sau ceea ce ne place noua. To˘ ˆ tusi, Isus spune sa nu ne ıngrijo¸ ˘ ram cu privire la lucrurile pe care ˘ ˘ ˘ „natiunile le cauta staruitor“. Iata ¸ ˘ ce ne avertizeaza el: „Fiti atenti ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ la voi ınsiva ca nu cumva sa vi ¸ ˆ ˆ se ıngreuneze inimile cu mancare ˘ ˘ ˆ ˆ si b autura ın exces si cu ıngri¸ ¸ ˘ ˘ jorarile vietii, iar ziua aceea sa ¸ ˘ vina pe neasteptate peste voi ca o ¸ ˘ cursa“ (Luca 21:34, 35). Linia de ˆ ˘ sosire este chiar ın fata noastra! ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Ar fi trist sa ne ımpovaram cu ˆ lucruri inutile acum, cand sunˆ ˆ tem atat de aproape de sfarsitul ¸ ˆ ˘ acestui sistem. Cat de adevarate sunt, asadar, cuvintele apostolu¸ ˆ ˘ ˆ lui Pavel: „Devotiunea sfanta ınso¸ ˘ tita de multumire este un mare ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ castig“! (1 Tim. 6:6) Daca luam ¸ ˆ ın serios acest sfat, ne va fi mai ˘ ˆ ˘ usor sa castigam premiul vietii. ¸ ¸ ¸ w11 15/9 4:6–8

Joi, 31 ianuarie ˘ ˆ Daca nu manca ¸ti carnea Fiului ˆ omului si nu be ¸ti sangele lui, nu ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ave ¸ti via ¸ta ın voi ınsiva. ¸ (Ioan 6:53)
ˆ Cum reactionezi cand Iehova fa¸ ˘ ˆ ce lumina ın privinta unor ‘lucruri ¸ profunde’ din Scripturi? (1 Cor. ˘ 2:10–13) Apostolul Petru ne-a lasat ˆ ˘ un exemplu excelent ın aceasta pri˘ ˘ vinta. Cu o anumita ocazie, Isus le-a ¸ ˘ ˘ adresat ascultatorilor sai cuvintele ˆ din textul de azi. Interpretand literalmente aceste cuvinte, multi dis¸ ˘ cipoli au spus: „Ce cuvinte revolta-

toare! Cine le poate asculta?“. Apoi ˆ ˘ ˆ „s-au ıntors la lucrurile lasate ın ˘ urma“. Cum a reactionat Petru? El ¸ ˘ a spus: „Doamne, la cine sa ne ducem? Tu ai cuvintele vietii vesnice“ ¸ ¸ (Ioan 6:60, 66, 68). Petru a fost sigur ˘ ˘ ca Iehova le va da lumina spiritua˘ ˆ ˘ ˘ la. Cand Iehova revarsa mai multa ˘ ˘ lumina asupra anumitor adevaruri ˘ ˘ ˆ biblice, te straduiesti sa ıntelegi ¸ ¸ ˘ motivele acestor schimbari? (Prov. ˘ 4:18) Daca vei urma exemplul beˆ ˆ reenilor din secolul ıntai, vei pretui ¸ si mai mult privilegiul de a-i sluji ¸ lui Iehova (Fap. 17:11). w11 15/9 2:14, 15

Vineri, 1 februarie ˘ ˘ ˘ Sa alergam cu perseveren ¸ta ˘ ˆ cursa care ne este pusa ınainte. (Evr. 12:1) ˘ Biblia compara viata unui cres¸ ¸ ˘ tin cu o cursa de atletism. Apostolul Pavel a vorbit despre o ast˘ ˆ fel de cursa ın prima sa scrisoa˘ re adresata crestinilor din Corint. ¸ ˘ ˘ El a spus: „Nu stiti ca alergatorii ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ıntr-o cursa alearga toti, dar nu¸ mai unul primeste premiul? Aler¸ ˆ ˆ ˆ ˘ gati ın asa fel ıncat sa-l obtineti“ ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ (1 Cor. 9:24). A vrut Pavel sa spu˘ ˘ ˆ na ca numai un crestin castiga ¸ ¸ ˘ premiul vietii si ca toti ceilalti ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ alergau ın zadar? Nicidecum! Participantii la cursele de atletism se ¸ ˘ antrenau intens si se straduiau ¸ ˘ ˘ ˆ din rasputeri sa castige. Pavel do¸ ˘ rea ca si colaboratorii sai crestini ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa depuna eforturi asemanatoare ˆ ˘ ˘ ˘ ın cursa crestina si sa primeasca ¸ ¸ premiul vietii. Da, toti cei care ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ reusesc sa ıncheie cursa castiga ¸ ¸ ˆ premiul. Iar premiul — viata ın ¸ ˘ ˆ ceruri sau pe un pamant transforˆ mat ın paradis — are o valoare in˘ estimabila. w11 15/9 3:2–4

ˆ ˘ ˘ Sambata, 2 februarie ˆ Umbla ¸ti ıntotdeauna prin spirit. (Gal. 5:16)
˘ ˆ ˆ Actioneaza spiritul sfant numai ın ¸ ˆ ˆ ˘ ocazii speciale sau ın ımprejurari exˆ ˆ ceptionale? Nu. In Cuvantul lui Dum¸ ˘ nezeu se spune despre crestini ca ¸ ˘ ‘umbla prin spirit’, ‘sunt condusi ¸ ˘ de spirit’ si ‘traiesc prin spirit’ (Gal. ¸ ˘ ˘ 5:18, 25). Aceste expresii arata ca spiˆ ritul sfant poate exercita permanent ˘ ˆ ˘ ˆ o influenta ın viata noastra. In fieca¸ ¸ ˘ ˘ re zi trebuie sa-l imploram pe Iehova ˘ ˆ ˘ ˆ sa ne ındrume prin spiritul sau gandirea, vorbirea si actiunile (Ps. 143:10). ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ Daca ıi vom permite spiritului sa acˆ ˘ ˘ ˆ ˆ tioneze ıntr-o masura cat mai mare ın ¸ ˘ ˆ viata noastra, el va produce ın noi ro¸ ˘ ˆ ˆ ˘ dul sau, care ıi ınvioreaza pe altii si ¸ ¸ ˆ care ıi aduce laude lui Dumnezeu. De ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ce este vital sa ne lasam calauziti de ¸ ˆ ˘ ˘ spiritul sfant? Deoarece exista o alta ˘ ˆ ˘ ˘ forta, care ıncearca sa ne domine, o ¸ ˘ ˆ forta care se ımpotriveste actiunii ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ spiritului sfant. Aceasta forta este ¸ ˘ ˆ numita ın Scripturi „carnea“ si repre¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ zinta ınclinatiile pacatoase ale carnii ¸ ˘ noastre decazute, imperfectiunea pe ¸ care am mostenit-o de la Adam (Gal. ¸ 5:17). w11 15/4 4:2, 3

˘ Duminica, 3 februarie ˘ Odinioara nu era ¸ti un popor, dar acum sunte ¸ti poporul lui Dumnezeu. (1 Pet. 2:10)
Din punctul de vedere al evreilor, oamenii din natiuni nu erau capabili ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ sa produca roade bune. Insa chiar ˘ pe acesti oameni i-a facut Iehova o ¸ parte a ‘unei natiuni’ care a produs ¸ ˆ roadele Regatului (Mat. 21:43). Inceˆ ˘ pand din anul 36 e.n., odata cu ungerea lui Corneliu — primul om necircumcis din natiuni care s-a conver¸ tit —, oamenilor necircumcisi din na¸ tiuni li s-a dat posibilitatea de a fi ¸ ˆ ˘ „altoiti“ ınˆ maslinul simbolic (Fap. ¸ ˘ ˘ 10:44–48). Inseamna oare aceasta ca, ˘ dupa anul 36 e.n., iudeii naturali nu mai puteau deveni parte a semintei ¸ lui Avraam? Nicidecum. Pavel expli˘ ˘ ca: „Iar ei [iudeii naturali], daca nu ˘ ˆ ˆ ˘ raman ın necredinta, vor fi altoiti, fi¸ ¸ ˘ ˆ indca Dumnezeu ıi poate altoi din ˘ ˘ ˘ nou. Caci, daca tu ai fost taiat din ˘ ˘ maslinul care este salbatic prin natuˆ ra lui si ai fost altoit contrar naturii ın ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ maslinul de gradina, cu atat mai mult acestia, care sunt ramuri naturale, ¸ ˆ ˘ vor fi altoiti ın propriul lor maslin!“ ¸ (Rom. 11:23, 24). w11 15/5 4:16–18

˘ ˆ le fim supusi’ batranilor. Asa cum ¸ ¸ ˘ ˆ a scris Pavel, ‘ei vegheaza neıncetat asupra sufletelor noastre’ (Evr. ˘ 13:17). Aceasta expresie ne amintes¸ ˘ te de pastorii literali, care nu dorm ca ˆ ˘ ˘ ˘ sa-si pazeasca turma. In mod ase¸ ˘ ˘ ˆ manator, pentru a se ıngriji de cei bolnavi ori de cei care au proble˘ ˆ me afective sau spirituale, batranii ˘ renunta uneori la somn. De exem¸ ˆ plu, fratii care slujesc ın Comitete¸ ˘ ˘ le de Asistenta Sanitara sunt treziti ¸ ¸ uneori noaptea pentru a rezolva o ur˘ ˘ ˆ genta medicala. Cat de mult apre¸ ˆ ˘ ciem ajutorul lor cand ne confruntam cu o astfel de situatie! w11 15/6 4:7, 8 ¸

Marti, 5 februarie ¸ ˆ De la iesirea cuvantului de ¸ restabilire si de reconstruire ¸ ˆ ˘ a Ierusalimului pana la Mesia, ˘ Conducatorul, vor fi sapte ¸ ˘ ˘ ˆ saptamani, precum si saizeci si ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ doua de saptamani. (Dan. 9:25)
˘ ˆ ˘ Ioan Botezatorul a ınceput sa pre˘ dice. Cuvintele si faptele lui i-au fa¸ ˘ ˆ ˘ cut pe multi sa se ıntrebe daca nu ¸ cumva el era Mesia (Luca 3:15). Unii ˆ ˘ ıntelesesera, probabil, corect pro¸ ˘ fetia mesianica despre cele „sapte¸ ¸ ˘ ˘ ˆ zeci de saptamani“ si, prin urmare, ¸ ˆ ˘ ˘ stiau cand urma sa apara Mesia (Dan. ¸ ˘ ˘ 9:24). Multi biblisti considera ca aces¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ te saptamani sunt, de fapt, saptaˆ mani de ani. De exemplu, o traduce˘ ˆ re a Bibliei spune: „Au fost hotarate ˘ ˘ ˆ saptezeci de saptamani de ani“ (Re¸ ˘ vised Standard Version). Astazi, sluji˘ ˘ torii lui Iehova stiu ca cele 69 de sap¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tamani, adica 483 de ani, au ınceput ˆ ˆ ˆ ın 455 ı.e.n., cand regele persan Artaˆ xerxes l-a ımputernicit pe Neemia ˘ ˘ sa reconstruiasca Ierusalimul (Neem. ˘ ˘ ˆ ˆ 2:1–8). Aceste „saptamani“ s-au ın˘ ˆ cheiat dupa 483 de ani, ın 29 e.n., ˆ cand Isus din Nazaret s-a botezat si a ¸ ˆ fost uns cu spirit sfant, devenind Mesia (Mat. 3:13–17). w11 15/8 1:3, 4

Luni, 4 februarie ˘ Cine lucreaza cu perspicacitate ˘ va gasi binele. (Prov. 16:20)
˘ Poate ca, prin felul lor de a fi, unele oi nu sunt prea prietenoase sau ˆ ˘ afectuoase. Chiar si ın acest caz, ba¸ ˆ ˘ ˘ tranii se straduiesc sa lucreze cu per˘ ˘ ˘ ˆ spicacitate si ‘sa gaseasca binele’ ın ¸ ˘ ele. Este adevarat, din cauza imper˘ fectiunii, ar putea fi nevoie ca un ba¸ ˆ ˘ ˘ tran sa depuna eforturi pentru a privi ˆ ˆ ˘ ˆ ın mod pozitiv fiecare oaie. Insa, ınˆ ˘ ˘ ˆ trucat se straduieste sa fie bland cu ¸ toti membrii congregatiei, nu meri¸ ¸ ˘ ta el laude pentru efortul de a fi ˘ un pastor bun, aflat sub conducerea ˘ lui Cristos? Cu totii avem motive ‘sa ¸

Miercuri, 6 februarie ˘ ˘ Sa urmarim deci lucrurile care duc la pace si lucrurile care duc ¸ ˘ la zidire reciproca. (Rom. 14:19) ˘ ˘ Sa presupunem ca un frate sau o ˘ ˘ ˘ sora doreste sa discute cu un b a¸ ˆ ˘ tran despre o problema pe care o ˘ are cu o rudaˆ sau cu un colaborator ˆ ˘ ın credinta. In Proverbele 21:13 se ¸ ˆ ˘ spune: „Cine ısi astupa urechea la ¸ ˘ ˆ strigatul tanguitor al omului de ˘ conditie umila va striga si el, dar ¸ ¸ ˘ nu va primi niciun raspuns“. Cu si˘ ˘ ˆ guranta, un b atran ‘nu-si va as¸ ¸ ˆ tupa urechea’ cand un colaboraˆ tor crestin ıi cere ajutorul. To¸ ˘ tusi, un alt proverb avertizeaza: ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ „Cand vorbeste parasul, parca el ¸ ¸ ˆ ˆ are dreptate, iar cand vine ranˆ ˆ ˘ dul paratului, atunci se lamureste ¸ pricina“ (Prov. 18:17, Galaction si ¸ ˆ ˘ Radu). Desi ıl asculta cu amabili¸ ˆ tate pe cel care ıi aduce la cunos¸ ˘ ˘ ˘ ˆ tinta o problema, b atranul respec¸ ˆ ˆ tiv nu ıi va lua partea, ci ıl va ˆ ˘ ˆ ıntreba daca a vorbit ınainte cu persoana care l-a lezat. De asemeˆ ˘ nea, el ıi va arata din Biblie ce ˘ ˘ pasi trebuie sa faca pentru a res¸ tabili pacea. w11 15/8 4:9, 11 Joi, 7 februarie Nu iubi ¸ti lumea, nici lucrurile din lume! (1 Ioan 2:15)
˘ ˘ ˘ Sclavul fidel si prevazator ne sfa¸ ˘ tuieste deseori sa fim atenti la ceea ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ce vizionam si ascultam, ıntru¸ ˆ cat aceste lucruri ne pot influenta ¸ inima si mintea. El ne avertizea¸ ˘ za asupra pericolului de a alerga ˘ ˘ dupa bani si dup a lucruri materia¸ ˘ ˘ le. Daca ne-am lasa atrasi de lu¸ ˆ mea divertismentelor sau am tanji ˘ mereu dupa aparate electronice de ˘ ultima generatie, am putea devia ¸ ˘ de la credinta. Ar fi o mare gresea¸ ¸

˘ ˘ ˘ ˘ la sa consideram ca sfaturile sclavului fidel sunt prea restrictive sau ˘ ˘ ca li se aplica doar altora, nu si ¸ ˘ ˆ ˘ noua. Satan ne poate „ınfasura“ ¸ foarte subtil cu rationamentele si ¸ ¸ dorintele promovate de lumea lui. ¸ Unii si-au pierdut credinta deoare¸ ¸ ˘ ˘ ce au devenit nepasatori sau exaˆ ˘ ˆ gerat de ıncrezatori ın fortele pro¸ prii ori au fost distrasi de lucruri¸ ˘ ˆ le lumii. Daca am ajunge ıntr-o ˘ asemenea situatie, s-ar putea sa ¸ ˆ ˘ nu castigam premiul vietii (1 Ioan ¸ ¸ ˘ 2:16, 17). Trebuie deci sa fim mereu atenti la aceste pericole, pen¸ ˘ ˆ tru a fi siguri ca ne vom ıncheia ˘ cursa crestina (Evr. 12:1). w11 15/9 ¸ 4:12, 13

Vineri, 8 februarie ˘ ˘ Sa nu mai ave ¸ti legaturi cu cineva numit frate care este un fornicator. (1 Cor. 5:11)
˘ ˘ ˘ Sa presupunem, de pilda, ca unicul fiu al unui cuplu de cres¸ ˘ ˘ ˘ tini exemplari p araseste adevarul ¸ ˘ si este exclus. Parintii sunt dis¸ ¸ ˆ ˘ trusi! Ei ınteleg ca termenul „cine¸ ¸ va“ din versetul de mai sus se refe˘ ra si la membrii familiei care nu ¸ ˆ locuiesc cu ei. Totusi, ısi iubesc ¸ ¸ ˆ foarte mult fiul si ar putea gandi: ¸ ˘ ˘ ˘ „Cum putem sa ne ajutam baia˘ ˆ ˘ ˘ tul sa se ıntoarca la Iehova daca ˘ ˘ rupem aproape orice legatura cu el? Oare nu l-am ajuta mai bine ˘ ˆ ˘ pastrand legatura?“. Ce veti face, ¸ ˘ dragi parinti? Veti asculta de po¸ ¸ runca lui Iehova? Sau veti conside¸ ˘ ra ca puteti vorbi des cu el invo¸ ˆ cand rezolvarea unor probleme de ˆ ˘ ˆ familie? Inainte de a lua o hotaraˆ re, tineti cont de modul ın care pri¸ ¸ veste Iehova lucrurile. El vrea ca ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ organizatia lui sa ramana curata si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-i ajute pe pacatosi sa se corecte¸ ze. w11 15/7 4:12, 13, 15

ˆ ˘ ˘ Sambata, 9 februarie ˘ ˘ To ¸ti au pacatuit si nu ajung la ¸ gloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23)
Uneori capacitatea de a lua decizii ˘ ˘ ne-ar putea fi afectata de teama: teama de a nu lua decizii gresite, teama ¸ ˘ de esec sau teama de a nu parea ridi¸ ˆ coli sau stupizi ın ochii altora. Totusi, ¸ iubirea pentru Dumnezeu, precum si ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ Cuvantul sau ne pot ajuta sa ne ınvingem temerile. Cum? Iubirea pentru ˘ Dumnezeu ne va motiva sa consul˘ ˆ ˆ ˘ tam ıntotdeauna Cuvantul sau si pu¸ ˆ blicatiile bazate pe Biblie ınainte de ¸ a lua decizii importante. ˆ Astfel, vom ˘ face mai putine greseli. Intr-adevar, ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Biblia ıl ajuta pe „cel fara experienta ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa devina prevazator, iar [pe tanar] sa ˘ capete cunostinta si ˆ capacitate de ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ gandire“ (Prov. 1:4). Inseamna oare ˘ ˆ ca vom lua ıntotdeauna decizii corecte? Nu. Toti facem greseli. Regele ¸ ¸ David, de exemplu, a fost un om fidel ˆ si ıntelept. Totusi, uneori a luat deci¸ ¸ ¸ zii gresite, care le-au provocat sufe¸ ˘ rinta lui si altora (2 Sam. 12:9–12). ¸ ¸ Cu toate acestea, greselile comise nu ¸ ˆ ˘ ˆ l-au ımpiedicat pe David sa ia ın con˘ ˘ tinuare decizii care sa-i aduca favoarea lui Dumnezeu (1 Regi 15:4, 5). w11 15/4 2:6, 7

˘ de a-ti pastra ochiul „simplu“? (Mat. ¸ 6:22) Spre deosebire de oamenii din ˘ ˘ ˘ aceasta lume, care urmaresc bogatii, ¸ ˘ ˘ faima sau putere, urmaresc membrii familiei tale obiective spirituale? Ai o ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ seara dedicata ınchinarii ın familie ˘ sau studiului personal? Te ajuta acest ˘ studiu sa te apropii mai mult de Iehova si de ceilalti membri ai familiei? ¸ ¸ ˘ Te achiti de responsabilitatea biblica ¸ ˆ ce ıti revine ca sot, sotie sau copil, ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ajutandu-ti astfel ıntreaga familie ‘sa ¸ ˘ ˘ stea treaza’? (1 Tes. 5:6) Daca da, tu ˘ si familia ta ‘veti fi pregatiti’ pentru ¸ ¸ ¸ venirea Fiului omului! (Luca 12:40) w11 15/5 2:18, 19

Luni, 11 februarie
Oamenii nelegiui ¸ti si impostorii ¸ ˘ ˆ ˘ vor merge din rau ın mai rau. (2 Tim. 3:13)

˘ Duminica, 10 februarie ˆ ˘ ˘ Inca pu ¸tin si cel rau ¸ nu va mai fi. (Ps. 37:10)
ˆ Problemele din ce ın ce mai grave ˘ cu care se confrunta omenirea dove˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ desc fara umbra de ındoiala ca, din ˆ ˘ 1914, lumea rea a lui Satan ısi traies¸ ¸ te ultimele zile. Norii grei ai Armaˆ ˘ ghedonului se vad deja la orizont. In ˆ ˘ curand, Fiul omului va veni sa execute judecata lui Iehova asupra oamenilor lipsiti de pietate (Prov. 2:21, 22). ¸ N-ar trebui oare cunoasterea acestui ¸ ˘ ˆ lucru sa te ındemne la actiune pe tine ¸ si familia ta? Urmezi sfatul lui Isus ¸

ˆ In timpurile critice pe care le ˘ ˆ traim, descrise ın 2 Timotei 3:1–4, ˘ ˘ ˘ oamenii manifesta trasaturi negatiˆ ˆ ˆ ve mai mult ca oricand, ıntrucat ‘cei ˘ nelegiuiti si impostorii merg din rau ¸ ¸ ˆ ˘ ın mai rau’. Aceasta nu ne surprinˆ ˆ ˆ de, ıntrucat stim din Cuvantul lui ¸ ˘ ˆ ˆ Dumnezeu ca „ıntreaga lume zaceˆ ın ˘ puterea celui rau“ (1 Ioan 5:19). „Intreaga lume“ cuprinde sistemul politic, religios si comercial, precum si ¸ ¸ ˘ mijloacele de propaganda ale lui Sa˘ tan, care este numit pe buna drep˘ tate „conducatorul lumii“ si „dum¸ nezeul acestui sistem“ (Ioan 14:30; ˘ ˆ 2 Cor. 4:4). Conditiile de pe pamant ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ continua sa se ınrautateasca deoa¸ rece Satan este acum foarte furios. ˘ ˆ El stie ca, ın scurt timp, va fi redus ¸ ˘ la tacere (Rev. 12:12). Iehova nu-l va mai tolera mult pe Diavol, si nici sis¸ temul lui nelegiuit, iar controversa cu privire la suveranitatea Sa va ˘ ˘ fi rezolvata o data pentru totdeauˆ ˘ ˆ ˆ na. Cata mangaiere ne aduce aceas˘ ˘ ta perspectiva! (Geneza, capitolul 3; Iov, capitolul 2) w11 15/10 4:3, 4

Marti, 12 februarie ¸ ˆ ˘ Unele s-au si ıntors sa-l urmeze ¸ pe Satan. (1 Tim. 5:15)
˘ Satan vrea sa ne determine ˘ ˘ ˘ sa nu mai predicam vestea buna ˆ ˘ ˘ (Rev. 12:17). El ıncearca sa ne ˘ ˘ tina ocupati cu activitati care ne ¸ ¸ ¸ ˘ irosesc timpul sau care provoaca ˘ ˆ dezbinari ıntre noi. Pavel identifi˘ ˘ ˆ ca aceste activitati ın 1 Timotei ¸ ˘ ˘ 5:11–14. „Fara ocupa ¸tie, cutreieˆ ˘ ˘ ˆ rand prin case.“ In aceasta era a ˘ tehnologiei, este foarte usor sa iro¸ sim timpul nostru si al altora, de ¸ ˆ exemplu trimitand e-mail-uri cu ¸ tot felul de informatii neimportan¸ te sau chiar eronate. ‘Clevetind.’ ˆ Clevetirea, sau barfa, poate duce la ˘ calomnie care, deseori, da nastere ¸ ˘ la certuri (Prov. 26:20). Chiar daca nu-si dau seama, cei care clevetesc ¸ ˆ ˘ ıl imita pe Satan Diavolul. „Amesˆ ˆ tecandu-se ın treburile altora.“ Nu ˘ avem dreptul sa le spunem altora ˘ ˘ ˘ cum sa-si traiasca viata si nu tre¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ buie sa ne amestecam ın chestiuni personale. Asadar, toate aceste ac¸ ˘ ˘ ˘ tivitati inutile si daunatoare ne pot ¸ ¸ distrage de la misiunea pe care ˆ ne-a ıncredintat-o Dumnezeu, ace¸ ˘ ˘ ea de a predica vestea buna. Daca nu suntem ocupati din plin cu lu¸ ˆ ˘ crarea lui Iehova, vom ıncepe sa-l ˘ ˘ urmam pe Satan. Nu exista cale de mijloc! (Mat. 12:30) w11 15/7 2:14, 15

˘ ˘ sotia trebuie sa foloseasca o parte ¸ ˆ din timpul dedicat ınainte serviciului sacru pentru a-si consolida ¸ ˆ ˘ ˘ casnicia. Insa ce se poate spune despre timpul pe care fiecare dinˆ ˆ tre cei doi ıl rezerva ınainte destin˘ ˘ derii si altor activitati? Daca sotul ¸ ¸ ¸ ˘ si sotia trebuie sa ia o parte din ¸ ¸ timpul dedicat lui Iehova pentru ˘ ˘ ˆ a-si ıntari relatia, ei ar trebui sa ¸ ¸ ˘ ˆ faca la fel si cu timpul alocat ınain¸ te prietenilor. Cum s-ar simti sotia ¸ ¸ ˘ ˘ daca sotul ei ar continua sa-si pe¸ ¸ ˘ ˘ ˆ treaca timpul liber facand sport cu prietenii? Sau cum s-ar simti sotul ¸ ¸ ˘ daca sotia lui ar sta mult timp ¸ cu prietenele? Partenerul neglijat s-ar putea simti singur, nefericit ¸ ˘ ˆ ˘ si neiubit. Daca amandoi se stra¸ ˘ ˆ ˘ ˘ duiesc sa-si ıntareasca relatia con¸ ¸ ˘ jugala, astfel de sentimente vor fi evitate (Ef. 5:31). w11 15/10 2:17, 18

Joi, 14 februarie ˘ [Iehova, tu] nu-mi vei lasa ˆ sufletul ın Seol. (Ps. 16:10) ¸
˘ ˆ Mesia avea sa fie ınviat. Imagi˘ ˆ nati-va cat de uimite au fost femei¸ ˆ le care au venit la mormantul lui ˘ ˘ Isus si au vazut ca trupul lui nu ¸ ˆ ˆ mai era acolo! Ele au ıntalnit aici un ˆ ˘ ˆ ˘ ınger care le-a spus: „Nu va ınspaiˆ ˆ ˘ mantati! Il cautati pe Isus Nazari¸ ¸ ˆ neanul, care a fost tintuit pe stalp. ¸ El a fost sculat din morti, nu mai ¸ ˘ este aici. Iata locul unde a fost pus!“ (Mar. 16:6). Cu ocazia Penticostei din 33 e.n., apostolul Petru a declaˆ rat ın fata multimii adunate la Ieru¸ ¸ ˘ ˆ salim: „[David] a vazut dinainte ınvierea lui Cristos si a vorbit despre ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ea. Si a spus ca n-a fost parasit ın ¸ ˘ Hades, nici carnea lui n-a vazut putrezirea“ (Fap. 2:29–31). Dumnezeu ˘ n-a permis ca trupul Fiului sau iu˘ ˘ ˆ bit sa putrezeasca, ci l-a ınviat pe ˘ ˘ Isus ca fiinta spirituala! (1 Pet. 3:18) ¸ w11 15/8 2:19

Miercuri, 13 februarie ˆ ˘ Este ımpar ¸tit. (1 Cor. 7:34)
˘ ˘ ˘ ˘ Dup a casatorie, un barbat trebu˘ ˘ ie sa foloseasca o parte din timpul ˘ ˘ ˘ ˆ sau ‘ca sa-i placa sotiei lui’. Bineın¸ ˆ teles, acelasi lucru este valabil si ın ¸ ¸ ¸ ˆ cazul ei (1 Cor. 7:32–34). Iehova, ın ˆ ıntelepciunea sa, cunoaste necesi¸ ¸ ˘ ˘ tatile celor doi. El stie ca sotul si ¸ ¸ ¸ ¸

ˆ ˆ In materie de mancare si des¸ ˘ tindere exista o multitudine de optiuni si de preferinte (Rom. ¸ ¸ ¸ ˘ 14:2, 4). Totusi, aceasta diversitate ¸ ˘ nu ne da libertatea de a ne destin˘ ˆ de oricum. Sa ne gandim la o ilus˘ trare despre hrana. Desi ne plac ¸ ˆ multe feluri de mancare, ar fi ira˘ ˘ ˆ tional sa consumam ın mod in¸ ˘ ˘ tentionat hrana stricata, deoarece ¸ ˆ ˘ ˘ ne-am pune ın pericol sanatatea. ˆ ˘ ˘ ˘ In mod asemanator, chiar daca ne plac diverse forme de destindere, nu le vom alege pe cele violente, periculoase sau „stricate“ din ˘ punct de vedere moral. Nu vrem sa ˆ ˘ ˘ ˘ ıncalcam principiile biblice si sa ne ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ periclitam sanatatea fizica sau spi˘ ˘ ˘ rituala. Pentru a ne asigura ca pas˘ ˆ tram destinderea ın limite rezona˘ ˆ bile, trebuie sa ne gandim dinainte ˘ ˘ daca o anumita activitate recreati˘ va va avea sau nu un efect pozitiv ˘ asupra noastra (Ef. 5:10). w11 15/10 1:3, 4

Vineri, 15 februarie ˘ ˆ ˘ ˘ Cel ce mananca sa nu-l dispre˘ ˘ ˆ ˘ a pe cel ce nu mananca. ¸tuiasc (Rom. 14:3)

˘ ˘ tinde sa acordam o atentie deo¸ ˘ ˘ sebita fiecarui aspect al vietii de ¸ ˘ ˆ crestin. Sa ne gandim la un singur ¸ ˆ aspect. Urmand exemplul lui Iehoˆ ˆ va si al lui Isus, crestinii ısi iau ın ¸ ¸ ¸ serios responsabilitatea de a munci ˘ (Ioan 5:17). Ei sunt deseori laudati ¸ ˘ ˆ pentru ca sunt angajati sarguin¸ ˆ ciosi si demni de ıncredere. Capii ¸ ¸ ˆ ˆ de familie ısi iau cu atat mai mult ¸ ˆ ˘ ın serios aceasta responsabilitate, ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ıntrucat trebuie sa-si ıntretina fa¸ ¸ milia. De fapt, un crestin care nu se ¸ ˆ ıngrijeste din punct de vedere ma¸ ˘ terial de cei din casa lui ‘reneaga ˘ credinta’, ceea ce echivaleaza cu ¸ a-l renega pe Iehova! (1 Tim. 5:8) w11 15/4 1:4, 5

˘ Duminica, 17 februarie ˘ Cararea celor drep ¸ti este ca lu˘ ˘ mina zorilor a carei stralucire ˆ ˘ creste pana la miezul zilei. ¸ (Prov. 4:18)
˘ ˘ ˘ ˆ Textul de astazi arata ca, ın ˆ timp, vom ıntelege tot mai bine ¸ scopurile lui Iehova si vom avea o ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ conduita tot mai placuta ın ochii ˘ ˘ sai. Dupa moartea lui Isus, mul˘ tor crestini evrei le-a fost greu sa ¸ ˘ renunte la Legea mozaica (Fap. ¸ 21:20). Desi Pavel le-a explicat ¸ ˘ foarte clar ca nu mai erau sub Lege, unii n-au acceptat argumentele lui inspirate (Col. 2:13–15). Ei ˘ ˆ credeau, probabil, ca, respectand ˘ ˘ unele parti din Lege, ar fi scapat ¸ de persecutii. Dar Pavel le-a ar¸ ˘ ˆ gumentat ca nu puteau intra ın ˘ odihna lui Dumnezeu daca refuzau ˘ ˆ sa actioneze ın armonie cu scopul ¸ ˘ ˆ sau, aflat ın curs de realizare (Evr. 4:1, 2, 6, 11). Pentru a fi aprobati de Iehova, acei crestini tre¸ ¸ ˘ ˘ ˆ buiau sa accepte ca El ısi conducea ¸ ˆ ˘ acum poporul ıntr-o alta directie. ¸ w11 15/7 4:7, 8

ˆ ˘ ˘ Sambata, 16 februarie ˘ ˘ Inima celor fara minte ˆ este ın casa de veselie. (Ecl. 7:4)
ˆ ˆ Cu secole mai ınainte, ınteleptul ¸ ˘ rege Solomon a scris ca este impor˘ ˘ ˘ tant sa renuntam uneori la placeri ¸ pentru a medita la lucrurile serioase ale vietii (Ecl. 3:4; 7:2, 3). ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Intr-adevar, avand ın vedere ca ˘ ˘ viata este scurta, trebuie sa ne ¸ ˘ ˘ ˘ ‘straduim din rasputeri’ sa obti¸ ˘ nem salvarea (Luca 13:24). Iata de ˘ ˆ ce trebuie sa fim „ın toate un exem˘ plu de lucrari bune, dovedind . . . seriozitate“ (Tit 2:7). Aceasta pre-

Luni, 18 februarie ˆ ˘ ˆ Din Ierusalim si pana ın ¸ Iliria, am predicat temeinic ˘ vestea buna despre Cristosul. (Rom. 15:19)
˘ Toti oamenii ar trebui sa-l cu¸ ˘ ˘ ˘ ˆ noasca pe Isus si sa creada ın el. ¸ ˆ ˘ In cartea biblica Romani, Pavel ˘ vorbeste despre aceasta necesita¸ ˆ te. Mai ınainte, el a scris despre ˆ ‘Dumnezeu pentru care ındeplinea ˘ un serviciu sacru cu spiritul sau, ˆ ˘ anuntand vestea buna despre Fiul ¸ ˘ ˆ ˘ sau’. Apoi a adaugat: „Nu ımi este ˘ rusine cu vestea buna; ea este pu¸ terea lui Dumnezeu pentru salvarea ˘ ˘ oricui are credinta“. Dupa aceea a ¸ ˘ ˆ facut referire la ‘ziua ın care Dumnezeu va judeca prin Cristos Isus lucrurile ascunse ale oamenilor, potrivit vestii bune pe care o anunta’ ¸ ¸ ˘ (Rom. 1:9, 16; 2:16). De ce crezi ca Pavel s-a concentrat asupra rolului ˆ lui Isus Cristos cand le-a scris romanilor? Toti crestinii din Roma se ¸ ¸ loveau de un obstacol, de care ne ˘ lovim si noi astazi. Pavel a explicat ¸ despre ce anume era vorba: „Toti au ¸ ˘ ˘ pacatuit si nu ajung la gloria lui ¸ Dumnezeu“ (Rom. 3:23). Este lim˘ ˘ pede deci ca toti cei carora le-a scris ¸ ˘ ˘ Pavel trebuiau sa recunoasca faptul ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca erau pacatosi si sa creada ın mij¸ ¸ ˘ locul prin care Dumnezeu avea sa ˆ ˘ ˘ ınlature pacatul. w11 15/6 1:5, 8

˘ ˘ ˘ ca tine, s-au ratacit. Aceasta situa˘ ˘ ˆ tie ne ajuta sa ıntelegem principiul ¸ ¸ ˘ pe care se bazeaza una dintre legile date de Iehova Israelului antic. Jude˘ ˆ catorii sau martorii ıntr-un proces erau avertizati cu privire la pericolul ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ‘de a urma multimea’. Fara ındoiala, ¸ fiind imperfecti, ei puteau ceda foar¸ te usor la presiunile celor din jur, ¸ ˆ ˆ „stramband judecata“. Dar principiul ˘ ‘de a nu urma multimea’ nu se aplica ¸ ˘ ˘ doar la chestiunile de natura juridica. Pericolul de ‘a urma multimea’ ne ˆ ¸ ˆ ˘ pandeste la tot pasul. Intr-adevar, ¸ ˘ uneori poate fi foarte greu sa nu ne ˘ ˘ luam dupa altii. w11 15/7 1:3, 4 ¸

Miercuri, 20 februarie ˘ Capul femeii este barbatul. (1 Cor. 11:3)
˘ ˘ Ce implica responsabilitatea barbatului de cap al familiei? Scripturi˘ ˆ le spun: „Daca cineva nu se ıngrijes¸ te de ai lui, si mai ales de mem¸ brii familiei lui, a renegat credinta ¸ ˘ ˆ si este mai rau decat un necredin¸ ˆ ˘ cios“ (1 Tim. 5:8). Bineınteles, un bar¸ ˘ ˆ ˘ bat trebuie sa-si ıntretina familia din ¸ ¸ ˆ ˘ punct de vedere material. Insa, pen˘ ˘ tru a o ajuta sa stea treaza spirituali˘ ˘ ceste, el trebuie sa faca mai mult ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ decat sa se ıngrijeasca de necesita˘ tile ei materiale. Trebuie sa depu¸ ˘ na eforturi pentru a-si zidi casa din ¸ ˆ punct de vedere spiritual, ajutandu-i ˘ ˆ ˘ pe toti membrii familiei sa-si ınta¸ ¸ ˘ reasca relatiile cu Dumnezeu (Prov. ¸ 24:3, 4). Cum poate face un cres¸ ˆ ˆ tin lucrul acesta? Intrucat „sotul este ¸ capul sotiei, asa cum si Cristos este ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ capul congregatiei“, un barbat casa¸ ˘ ˆ torit trebuie sa examineze modul ın ˆ ˆ care Isus ısi ındeplineste rolul de cap ¸ ¸ ˘ al congregatiei si sa-i urmeze exem¸ ¸ ˘ plul (Ef. 5:23). El trebuie sa studieze ˘ ˘ ce a spus si ce a facut Isus si sa se ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ straduiasca ‘sa calce cat mai exact pe urmele lui’ (1 Pet. 2:21). w11 15/5 1:3, 4

Marti, 19 februarie ¸ ˘ ˘ Sa nu urmezi mul ¸timea la rau. (Ex. 23:2)
˘ ˘ ˆ Pe parcursul unei calatorii, ıti dai ¸ ˘ ˆ seama la un moment dat ca nu stii ın ¸ ˘ ce directie s-o iei. Ce vei face? Vezi ca ¸ ˆ ˘ multi oameni merg ıntr-o anumita ¸ ˘ directie si esti tentat sa-i urmezi. Dar ¸ ¸ ¸ o astfel de decizie ar putea fi riscan˘ ta deoarece oamenii respectivi au, ˘ poate, o alta destinatie sau, la fel ¸

Joi, 21 februarie ˆ Ii iau pe levi ¸ti dintre ˆ fiii lui Israel ın locul ˆ ˆ ˘ tuturor ıntailor nascu ¸ti. (Num. 3:12) ˆ Ce ınsemna pentru leviti aceas¸ ˘ ˘ ta selectie? Iehova nu le dadea ¸ drept mostenire un teritoriu, ci ¸ un privilegiu inestimabil: „preotia lui Iehova“ (Ios. 18:7). Capito¸ ˘ ˘ ˘ lul 18 al cartii Numerele arata ca ¸ levitii nu sufereau pe plan mate¸ ˘ rial ca urmare a acestei masuri (Num. 18:19, 21, 24). Pentru serviˆ ciul ındeplinit, levitii primeau „ca ¸ mostenire toate zeciuielile din Is¸ rael“, respectiv a zecea parte din ˘ ˆ roadele pamantului si din turme. ¸ ˆ ˘ La randul lor, ei trebuiau sa dea pentru preoti o zecime din tot ce ¸ primeau, din tot ce aveau „mai bun“ (Num. 18:25–29). De asemenea, preotii primeau „toate con¸ tributiile sfinte“ pe care fiii lui Is¸ rael i le aduceau lui Dumnezeu la ˘ ˆ locul sau de ınchinare. Ei aveau, ˘ ˘ ˆ asadar, toate motivele sa aiba ın¸ ˘ credere ca Iehova le va purta de ˘ grija. w11 15/9 1:3, 4 Vineri, 22 februarie ˘ ˘ Iehova nu-si va parasi poporul. ¸ (1 Sam. 12:22) ˆ In aceste timpuri critice, Iehova ne sustine si ne aduce mul¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ta mangaiere. Mii dintre slujitorii ˘ sai au fost persecutati si aruncati ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ın ınchisoare din cauza credintei. ¸ ˘ ˆ Experientele lor demonstreaza ın ¸ ˘ mod incontestabil ca Iehova le ˆ ˆ ˆ aduce mangaiere celor care ıi slu˘ jesc. Iata un exemplu. Un frate ˘ din fosta Uniune Sovietica a fost ˆ condamnat la 23 de ani de ınchiˆ soare. Totusi, Iehova s-a ıngrijit ¸ ˘ ˘ ˘ ca el sa primeasca si aici hrana ¸

˘ ˆ ˘ ˆ spirituala, care l-a ıntarit si l-a ın¸ ˆ curajat mult. „In toti acesti ani, ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ relateaza fratele, am ınvatat sa ¸ ˘ ma bizui pe Iehova si pe forta ¸ ¸ ˘ primita de la el.“ (1 Pet. 5:6, 7) ˆ ˆ ˘ ˘ Orice s-ar ıntampla, sa nu uitam ˘ ˆ niciodata cuvintele ıncurajatoare ale psalmistului: „Iehova nu-si va ¸ ˘ ˘ parasi poporul“ (Ps. 94:14). Chiar ˘ ˆ daca si noi avem nevoie de ıncu¸ ˆ rajare, putem, la randul nostru, ˘ ˆ ˆ sa le aducem mangaiere altora. w11 15/10 3:18–20 ˆ ˘ ˘ Sambata, 23 februarie ˘ ˆ ˘ Cu adevarat, ın ¸teleg ca ˘ Dumnezeu nu este partinitor, ˆ ci, ın orice na ¸tiune, omul ˘ care se teme de el si practica ¸ dreptatea este primit de el. (Fap. 10:34, 35) ˘ ˘ Sa ne imaginam ce sentiment ˘ ciudat trebuie sa fi avut Petru ˆ ˆ cand a intrat ın casa lui Corneˆ liu. Putea un iudeu care gandise negativ despre oamenii din na˘ ˘ tiuni sa fie unit cu ei prin „lega¸ ˘ tura pacii“? (Ef. 4:3, 16) Da, ˆ ˆ ˆ ıntrucat doar cu cateva zile mai ˆ ˆ ınainte spiritul lui Dumnezeu ıi deschisese inima lui Petru, ajuˆ ˘ ˆ ˘ ˘ tandu-l sa ınceapa sa-si schimbe ¸ ˘ ˆ ˘ atitudinea si sa-si ınvinga preju¸ ¸ ˘ decatile. Printr-o viziune, Ieho¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ va l-a facut sa ınteleaga ca pen¸ ˘ tru El nu conteaza rasa sau nationalitatea cuiva (Fap. 10:10–15). ¸ Petru si-a schimbat punctul de ¸ ˘ ˆ vedere si a ajuns sa fie ın uni¸ ˆ tate cu „ıntreaga comunitate a fratilor“ (1 Pet. 2:17). Acest epi¸ ˘ sod din viata lui Petru ne ajuta ¸ ˘ ˘ ˆ sa ıntelegem schimbarile extraor¸ dinare pe care le fac membrii ˘ poporului lui Dumnezeu de astazi (Is. 2:3, 4). w11 15/4 3:16, 17

˘ Duminica, 24 februarie
Cei alesi au ob ¸tinut. (Rom. 11:7) ¸
Cu ocazia Penticostei din 33 e.n., ˆ ˆ cand a ınceput alegerea celor ce ur˘ ˘ ˘ mau sa alcatuiasca ‘regatul de preoti’ ¸ ˘ ˘ ceresc, unii evrei cu inima sincera au ˘ acceptat invitatia (Ex. 19:6). Numa¸ ˆ ˆ rand cateva mii, acestia constituiau ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ doar „o ramasita“ ın comparatie cu ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ıntreaga natiune iudaica. Cum avea ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ınsa Iehova sa adune ‘numarul com˘ ˘ ˘ plet’ al celor ce aveau sa devina saˆ manta lui Avraam? (Rom. 11:5, 12, 25) ¸ ˘ ˘ ˘ Sa remarcam raspunsul dat de aposˆ tolul Pavel: „Dar aceasta nu ınseam˘ ˘ ˆ na ca a dat gres cuvantul lui Dumne¸ ˘ zeu. Fiindca nu toti cei care provin ¸ ˘ din Israel[ul natural] sunt cu adevarat «Israel». Nici nu sunt toti copii ¸ [parte a semintei lui Avraam], doar ¸ ˘ ˘ ˆ fiindca sunt samanta [descendentii] ¸ ¸ ˘ ˘ lui Avraam . . . Adica nu copiii carnii ˘ sunt cu adevarat copiii lui Dumnezeu, ci copiii promisiunii sunt soco˘ ˆ ˘ titi ca samanta“ (Rom. 9:6–8). Asa¸ ¸ ¸ ˘ ˆ dar, pentru ca Iehova sa-si ımpli¸ ˘ ˘ ˆ ˘ neasca scopul cu privire la samanta ¸ nu era absolut necesar ca aceia care ˘ ˘ ˘ ˘ aveau sa faca parte din aceasta saˆ ˘ ˘ manta sa fie descendenti naturali ai ¸ ¸ lui Avraam. w11 15/5 4:11, 12

tru a-i alunga pe Pavel si pe Sila ¸ ˘ din oras. Crestinii ramasi s-au simtit, ¸ ¸ ¸ ¸ probabil, abandonati si poate chiar ¸ ¸ ˘ au fost cuprinsi de teama. Desigur, ¸ ˘ dupa ce a plecat din Tesalonic, Pavel ˘ ˘ si-a facut griji pentru aceasta con¸ ˘ ˆ gregatie nou formata. El a ıncercat ¸ ˘ ˆ ˘ sa se ıntoarca, dar ‘Satan i-a stat ˆ ın cale’. De aceea, Pavel l-a trimis ˘ ˆ pe Timotei sa ıncurajeze congregatia ¸ ˘ (1 Tes. 2:18; 3:2). Dupa ce Timotei s-a ˆ ıntors cu vesti bune, apostolul s-a ¸ ˆ ˘ simtit ındemnat sa le scrie tesaloni¸ cenilor o scrisoare. Printre altele, el ˘ ˘ le-a spus ‘sa-i pretuiasca pe cei care ¸ ˆ ıi conduceau’. w11 15/6 4:1, 2

Marti, 26 februarie ¸ ˘ ˘ De fapt, prin aceasta bunatate ˘ nemeritata a ¸ti fost salva ¸ti, ˘ prin credin ¸ta. Si aceasta ¸ nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. (Ef. 2:8)
Iehova Dumnezeu a acceptat jert˘ ˘ ˘ fa de rascumparare oferita de Fiul ˘ sau (Evr. 9:24; 10:10, 12). Cu toate ˘ acestea, discipolii lui Isus de pe paˆ ˘ mant, inclusiv apostolii sai fideli, au ˘ ˘ ramas imperfecti. Desi s-au straduit, ¸ ¸ ˆ ˘ ei n-au reusit ıntotdeauna sa nu gre¸ ˘ ˘ seasca. Din ce cauza? Deoarece mos¸ ¸ ˘ ˘ tenisera pacatul (Rom. 7:18–20). Dar ˘ ˘ Dumnezeu putea sa faca, si chiar a ¸ ˘ ˆ facut ceva ın acest sens. El a accep˘ ˘ ˘ tat ‘rascumpararea corespunzatoare’ ˘ ˆ si a fost dispus sa o aplice ın folosul ¸ ˘ ˘ ˆ slujitorilor sai de pe pamant (1 Tim. ˆ ˘ ˘ 2:6). Aceasta nu ınseamna ca Dum˘ nezeu era dator fata de apostoli si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ fata de alti oameni sa aplice rascum¸ ¸ ˘ pararea pentru unele fapte bune pe ˘ ˘ care le facusera ei. Nu, ci Dumnezeu ˘ ˘ ˆ ˘ a facut acest lucru datorita ındurarii ˘ si a marii sale iubiri. El a preferat sa ¸ ˘ ˘ nu le aplice o judecata nefavorabila ˘ apostolilor si altor oameni, ci sa-i ¸ ˘ achite, absolvindu-i de vina pacatului mostenit. w11 15/6 2:12, 13 ¸

Luni, 25 februarie ˘ ˘ Sa-i pre ¸tui ¸ti pe cei care . . . va ˆ conduc ın Domnul. (1 Tes. 5:12)
˘ ˘ ˘ ˆ Imagineaza-ti ca traiesti ın seco¸ ¸ ˘ lul I si ca faci parte din congrega¸ tia din Tesalonic, una dintre prime¸ ˆ ˆ le congregatii ıntemeiate ın Europa. ¸ Apostolul Pavel a petrecut mult timp ˆ ˘ pentru a-i ıntari din punct de vedere spiritual pe fratii din acest oras. Pro¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ babil ca el a numit batrani care sa fie ˆ ˘ ın fruntea congregatiei, la fel cum fa¸ ˆ cuse si ın alte locuri (Fap. 14:23). ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Insa, dupa ce a fost formata congre˘ gatia, iudeii au adunat o gloata pen¸

Miercuri, 27 februarie ˘ Rezolva- ¸ti repede problemele ˆ cu cel care depune o plangere ˆ ˆ ımpotriva ta ın fa ¸ta legii. (Mat. 5:25)
˘ Daca am fost jigniti, cum pu¸ ˆ ˆ tem rezolva neıntelegerea ın spiri¸ ˘ ˘ ˆ ˘ tul pacii? Iata ce ne ınvata Isus: ¸ ˘ ˘ ˘ „Daca fratele tau comite un pacat, ˘ du-te si dezvaluie-i greseala numai ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ıntre tine si el. Daca te asculta, l-ai ¸ ˆ ˘ castigat pe fratele tau“ (Mat. 18:15). ¸ Desi sfaturile din Matei 18:15–17 se ¸ ˘ ˘ aplica la un pacat grav, principiul ˆ ˘ ˘ din versetul 15 ne ındeamna sa vorˆ bim ın particular cu cel care ne-a ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ jignit si sa ıncercam cu blandete sa ¸ ¸ restabilim pacea. Apostolul Pavel a ˆ ˘ ˘ ˘ scris: „Maniati-va, dar nu pacatuiti! ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Sa nu apuna soarele peste mania ˘ ˘ voastra si sa nu-i faceti loc Diavo¸ ¸ ˘ lului!“ (Ef. 4:26, 27). Asadar, daca ¸ ˘ ˘ vrem sa promovam pacea, trebuie ˘ ˘ ˆ sa rezolvam imediat orice neıntele¸ gere. De ce? Deoarece problemele nerezolvate se pot agrava, aseme˘ nea unei rani netratate, care se in˘ ˘ ˆ fecteaza. Sa nu permitem ca man˘ dria, invidia sau iubirea de bani sa ˆ ˘ ˘ ne ımpiedice sa rezolvam divergenˆ ˘ tele de ındata ce apar (Iac. 4:1–6). ¸ w11 15/8 4:6, 7

Joi, 28 februarie Iehova va face cunoscut cine este al lui. (Num. 16:5)
˘ ˆ Core a pierdut din vedere ca, ın realitate, cel care conducea natiu¸ nea Israel era Iehova si n-a manifes¸ ˘ tat loialitate fata de cei numiti de El. ¸ ¸ ˆ ˘ Mult mai ıntelept ar fi fost sa astep¸ ¸ ˘ ˘ ˘ te ca Dumnezeu sa faca schimbari ˘ ˘ sau clarificari, daca ˆacestea erau cu ˘ ˘ adevarat necesare. Insa Core a ales ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa se razvrateasca, stricandu-si re¸ putatia de slujitor loial al lui Ie¸ hova (Num. 16:1–34). Relatarea despre Core constituie un avertisment ˆ ˘ ˆ ˆ serios atat pentru batrani, cat si ¸ pentru ceilalti membri ai congrega¸ ˘ tiei. Avem nevoie de umilinta pen¸ ¸ tru a-l astepta pe Iehova si pentru a ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ respecta ındrumarile celor aflati ın ¸ fruntea congregatiei. Dovedim noi ¸ ˘ ˆ umilinta si blandete, la fel ca Moi¸ ¸ ¸ se? Le recunoastem pozitia si ur¸ ¸ ¸ ˘ mam instructiunile pe care ni le ¸ ˆ ˘ dau? Cand ne confruntam cu situa˘ tii care ne dezamagesc, putem tre¸ ˘ ce peste propriile sentimente? Daca da, ‘vom fi si noi cunoscuti de Ieho¸ ¸ ˘ va’, adica vom avea aprobarea sa. Umilinta si supunerea ne vor face ¸ ¸ ˆ ˘ pretiosi ın ochii sai! w11 15/9 5:12, ¸ ¸ 15, 16

Vineri, 1 martie ˘ Veni ¸ti, sa ne suim la muntele lui Iehova, la casa Dumnezeului lui ˆ ˘ ˘ Iacob, si el ne va ınva ¸ta caile ¸ sale, iar noi vom umbla pe ˘ ˘ cararile sale. (Is. 2:3) ˆ ˘ ˆ Cat de recunoscatori ıi suntem ˘ ˘ lui Iehova ca ne-a daruit Biblia, un ghid ˆ practic pentru zilele noas˘ ˘ tre! In ea gasim exemple de barbati si de femei fidele, care au ¸ ¸ ˘ manifestat calitati demne de imi¸ tat (Evr. 11:32–34). Dar Biblia con-

tine si exemple-avertisment: oa¸ ¸ ˘ meni ale caror atitudini si fapte nu ¸ ˘ ˘ vrem sa le imitam. Alte personaje ˆ biblice sunt atat exemple pozitive, ˆ ˘ ˆ cat si negative. Sa ne gandim la ¸ ˘ David, un pastor umil care a ajuns ˆ mai tarziu un rege puternic. El a ˘ ˆ ˆ iubit adevarul si s-a ıncrezut ın Ie¸ ˘ ˆ hova, lasandu-ne un bun exemplu. ˆ ˘ ˘ Insa David a comis si pacate gra¸ ve: adulterul cu Bat-Seba, ucide¸ ˘ ˆ rea lui Urie si acel recensamant ¸ dezaprobat de Iehova. w11 15/12 1:1, 2

ˆ ˆ Incepand cu domnia regelui David, din tribul lui Iuda, sceptrul (suveranitatea regelui) si toiagul ¸ ˘ de conducator (autoritatea de a po˘ ˆ ˆ runci) au ramas ın Iuda. „Silo“ ın¸ ˘ ˘ seamna „Cel al caruia este“ sau ˘ ˆ „Cel caruia ıi apartine“. Linia rega¸ ˘ ˘ ˆ la a lui Iuda avea sa se ıncheie cu Silo, Mostenitorul etern, deoarece ¸ ¸ Dumnezeu i-a spus lui Zedechia, ˘ ultimul rege al lui Iuda, ca domnia ˆ ˘ ıi va fi data celui ce are dreptul le˘ gal la ea (Ezec. 21:26, 27). Dupa Zedechia, Isus a fost singurul descen˘ dent al luiˆ David caruia i s-a promis domnia. Inainte de nasterea lui ¸ ˆ Isus, ıngerul Gabriel i-a spus Maˆ riei: „Iehova Dumnezeu ıi va da ˘ ˘ tronul lui David, tatal sau. El va domni peste casa lui Iacob pentru ˘ totdeauna si regatul sau nu va avea ¸ ˆ sfarsit“ (Luca 1:32, 33). Prin urma¸ re, Silo este Isus Cristos, un des¸ cendent al lui Iuda si al lui David ¸ (Mat. 1:1–3, 6; Luca 3:23, 31–34). w11 15/8 1:6

ˆ ˘ ˘ Sambata, 2 martie ˆ ˘ Sceptrul nu se va ındeparta de la Iuda, nici toiagul de con˘ ducator dintre picioarele sale, ˆ ˘ pana va veni Silo. (Gen. 49:10) ¸

ˆ ˆ ˘ de ıntru totul ın Iehova este o lupta ˘ ˘ ˘ continua“. Ea explica: „Tatal meu a ˆ ˘ fost ıntotdeauna un strain pentru mine, iar mama m-a neglijat si fi¸ ˆ ˘ zic, si afectiv. De aceea, am ınvatat ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınca de mica sa-mi port singura de ˘ ˆ ˘ grija“. Lui Lynn ıi este greu sa ˘ ˆ ˘ ˆ aiba ıncredere deplina ın cineva ˆ din cauza mediului ın care a cresˆ cut. Altii se bizuie pe ei ınsisi dato¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ rita capacitatilor cu care sunt ın¸ zestrati si succesului de care se ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ bucura ın viata. De pilda, un ba¸ ˆ ˆ ˘ tran s-ar putea afla ın aceasta si˘ ˆ tuatie daca, bazandu-se pe expe¸ ˘ rienta lui, se ocupa de unele acti¸ ˘ ˘ ˘ vitati ale congregatiei fara ca mai ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ıntai sa se roage. w11 15/11 1:3

Luni, 4 martie Eu nu pun pre ¸t pe sufletul meu, ca si cum mi-ar fi scump, numai ¸ ˘ ˘ ˆ sa pot sa-mi sfarsesc cursa. ¸ (Fap. 20:24)
˘ Pavel a fost dispus sa sacrifice toˆ tul, inclusiv viata sa, pentru a ın¸ ˘ cheia cu succes alergarea crestina. ¸ ˘ Toate eforturile si toata munca lui ¸ ˘ grea ar fi fost zadarnice daca nu ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ persevera pana la capat. El ınsa nu ˆ ˆ s-a ıncrezut ın fortele proprii, nu a ¸ ˆ considerat premiul ca si castigat ¸ ¸ ˆ (Filip. 3:12, 13). Doar spre sfarsitul ¸ ˘ vietii a putut spune cu mai multa ¸ ˆ ıncredere: „M-am luptat lupta cea ˘ ˆ ˘ buna, am alergat cursa p ana la ca˘ ˘ pat, am p azit credinta“ (2 Tim. ¸ ˆ ˘ 4:7). Pavel ısi dorea din toata inima ¸ ˘ ˘ ˘ ca si fratii sai de credinta sa-si ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ıncheie cu succes alergarea cres¸ ˘ ˆ tina. De exemplu, el i-a ındem˘ ˘ nat pe crestinii din Filipi ‘sa tina ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ strans cuvantul vietii’, adaugand: ¸ ˘ ˆ „Ca sa am motiv de exultare ın ziua ˘ ˆ lui Cristos ca n-am alergat ın zaˆ dar, nici nu m-am ostenit ın zadar“ (Filip. 2:16). w11 15/9 4:14, 15

˘ Duminica, 3 martie ˆ ˆ ˘ Increde-te ın Iehova din toata inima ta si nu te bizui pe ¸ priceperea ta. (Prov. 3:5)
ˆ ˆ Faptul de a ne ıncrede ın Iehova ˘ ˘ din toata inima presupune sa ac˘ tionam asa cum doreste el. Pentru ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ aceasta, este esential sa ne rugam ¸ ˆ ˘ ˘ ın permanenta si sa-i cerem cu sin¸ ¸ ˆ ceritate ındrumarea. Totusi, mul¸ ˘ tora le vine greu sa se bizuie pe Ieˆ hova ın mod deplin. De exemplu, o ˘ ˘ sora pe nume Lynn marturiseste: ¸ ˘ ˆ „Pentru mine, faptul de a ma ıncre-

Marti, 5 martie ¸ ˆ Eu ımi cunosc oile si oile mele ¸ ˘ ma cunosc pe mine. (Ioan 10:14)
˘ ˘ Nimic din ce are legatura cu oile ˘ ˘ sale nu scapa atentiei Pastorului cel ¸ ˘ Bun, al carui exemplu e demn de urˆ mat (1 Pet. 2:21). La randul lor, oile ˆ ˘ ˆ ısi cunosc bine pastorul si au ıncrede¸ ¸ ˆ re ın conducerea sa. Pentru a urma ˆ exemplul lui Cristos ın ce priveste ¸ ˘ exercitarea rolului de cap, un barbat ˘ ˆ ˘ trebuie sa ınvete sa se considere pe ¸ ˘ sine un pastor, iar pe membrii fami˘ ˆ liei sale sa-i considere oile aflate ın ˘ ˘ grija sa. El trebuie sa-si cunoasca ¸ ˆ ˘ bine familia. E ıntr-adevar posibil ˘ ˘ acest lucru? Da, daca se straduieste ¸ ˘ sa comunice bine cu toti membrii fa¸ ˘ ˆ ˘ miliei, daca ıi asculta pentru a vedea ˆ ˘ ˘ ˆ ce ıi preocupa si daca ia initiativa ın ¸ ¸ ˘ activitatile familiei. De asemenea, el ¸ ˘ ˘ trebuie sa tina cont de membrii fami¸ ˆ ˆ liei cand ia decizii ın chestiuni preˆ ˆ ˆ cum ınchinarea ın familie, ıntruniri˘ le, lucrarea de predicare, activitatile ¸ ˆ recreative si divertismentele. Cand ¸ un sot crestin dovedeste prin decizii¸ ¸ ¸ ˘ le si actiunile sale o buna cunoastere ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ atat a Cuvantului lui Dumnezeu, cat si a membrilor familiei, este mult ¸ ˘ ˆ mai probabil ca acestia vor avea ın¸ ˆ ˆ credere ın el ın calitate de cap. Iar el ˘ va avea bucuria de a vedea ca familia ˘ ˆ ˆ ˘ sa este unita ın ınchinarea adevara˘ ta. w11 15/5 1:4–6

˘ ˘ ˆ ˘ Este adevarat ca ei ısi dau seama ca ¸ ˘ ˘ ˘ fac greseli, ca au unele trasaturi de ¸ ˘ ˘ personalitate nedorite si ca au facut, ¸ probabil, unele lucruri rele. De ase˘ menea, ei observa la cei din jurul lor acelasi lucru. Totusi, din cauza me¸ ¸ ˆ ˆ diului ın care au crescut, nu ınteleg ¸ ˆ ˆ ˆ de ce atat ei, cat si ceilalti sunt ın ¸ ¸ ˘ ˆ aceasta situatie. De fapt, ın unele ¸ ˘ ˘ limbi, daca spui despre cineva ca este ˘ ˘ ˆ ˘ pacatos, unii ar putea ıntelege ca ¸ respectivul este un infractor sau cel ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ putin ca a ıncalcat unele legi. Fara ¸ ˆ ˘ ˘ ındoiala, o persoana care a crescut ˆ ıntr-un asemenea mediu nu va crede ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ despre sine ca este pacatoasa ın senˆ sul pe care l-a avut ın vedere Pavel. w11 15/6 1:10, 11

Joi, 7 martie ˘ ˆ Pazeste ce ¸ti s-a ıncredin ¸tat. ¸ (1 Tim. 6:20)
ˆ ˘ Iehova a considerat ıntotdeauna ca ˘ ˘ ˆ este important sa i se aduca ınchinaˆ re ın modul cerut de el. Israelitii, ¸ ˘ aflati sub Legea mozaica, au avut de ¸ ˆ suportat consecinte grave cand s-au ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ abatut de la ınchinarea adevarata ˆ (Ios. 23:12, 13). In secolul I e.n., con˘ tinuatorii lui Cristos au trebuit sa ˘ depuna eforturi energice pentru a ˆ ˘ ˘ nu permite ca ınchinarea adevarata ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa fie contaminata de ınvataturi si ¸ ¸ atitudini gresite (2 Ioan 7–11; Rev. ¸ ˘ ˘ 2:14–16). Si astazi, crestinii adeva¸ ¸ ˘ ˆ rati privesc cu toata seriozitatea ın¸ ˆ chinarea la Iehova. A fi seriosi nu ın¸ ˘ ˘ ˘ ˘ seamna ca nu putem sa ne bucuram ˘ ˘ ˘ ˘ de o atmosfera placuta si relaxanta ¸ ˘ cu oamenii. Isus a lasat un exemplu perfect folosindu-si timpul nu numai ¸ ˆ ˘ pentru a-i ınvata pe oameni, ci si ¸ ¸ pentru a se relaxa si a lega relatii ¸ ¸ apropiate cu ei (Luca 5:27–29; Ioan 12:1, 2). De asemenea, a fi seriosi nu ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ınseamna ca trebuie sa avem mereu o ˆ ˘ ˘ ˘ ınfatisare sobra. Daca Isus ar fi fost o ¸ ¸ ˘ ˘ persoana rigida, exagerat de serioa˘ ˘ ˘ sa, cu siguranta ca oamenii nu s-ar fi ¸ apropiat de el. w11 15/4 1:6, 9

ˆ ˘ Inainte de a cultiva o credinta care ¸ ˆ ˘ ıi poate salva viata, o persoana trebu¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ie sa recunoasca faptul ca este paca˘ ˘ ˘ toasa. Poate ca aceasta idee nu le ˘ ˘ este straina oamenilor care au crezut ˆ tot timpul ın Dumnezeu si care cu¸ ˆ ˘ ˘ nosc ıntr-o oarecare masura Biblia ˆ ˘ (Ecl. 7:20). Totusi, ın unele tari, oa¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ menii nu sunt ınvatati ca s-au nascut ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ pacatosi si ca au mostenit pacatul. ¸ ¸ ¸

Miercuri, 6 martie ˘ ˘ To ¸ti au pacatuit si nu ajung la ¸ gloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23)

Vineri, 8 martie ˘ ˘ Sa nu va lipsi ¸ti unul pe altul de ceea ce se cuvine. (1 Cor. 7:5) ˘ ˘ ˘ Casatoria nu ne protejeaza au˘ ˘ tomat de necuratia sexuala. Cres¸ ¸ ˘ ˘ tinii casatoriti se pot feri de imo¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ralitate doar daca raman ın cadrul limitelor impuse de Fondatorul ˘ ˘ casatoriei (1 Cor. 7:2–4). Relatiile ¸ sexuale sunt un drept exclusiv al ˘ celor doi soti. Fiecare trebuie sa-i ¸ dea celuilalt „ceea ce i se cuvine“, ˘ adica relatiile sexuale la care are ¸ ˆ dreptul. Cand sotul si sotia stau ¸ ¸ ¸ mult timp departe unul de altul, ˆ petrecandu-si vacantele separat ¸ ¸ ˆ sau lucrand foarte mult, se vor priva de ‘ceea ce li se cuvine’. Ar ˘ fi foarte dureros daca, ‘din cauza ˘ ˆ lipsei de stapanire’, unul dintre ei ar ceda la presiunile lui Satan si ar ¸ ˆ comite adulter. Iehova ıi binecuˆ ˘ ˆ vanteaza pe sotii care se ıngrijesc ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de familie fara sa-si puna ın peri¸ ˘ col casnicia (Ps. 37:25). w11 15/10 2:19, 20 ˆ ˘ ˘ Sambata, 9 martie [Levitul] . . . nu are parte, nici mostenire cu tine. ¸ (Deut. 14:29) ˘ ˘ Unde urmau sa locuiasca levitii din moment ce nu primise¸ ˘ ra niciun teritoriu? Dumnezeu s-a ˆ ıngrijit de ei si le-a dat 48 de ¸ ˘ orase, precum si pasunile din ju¸ ¸ ¸ rul lor. Aceste orase includeau si ¸ ¸ cele sase orase de refugiu (Num. ¸ ¸ 35:6–8). Astfel, levitii aveau unde ¸ ˘ ˘ ˆ sa locuiasca atunci cand nu slujeau la sanctuarul lui Dumnezeu. ˘ Asadar, Iehova a avut mare grij a ¸ de cei care s-au dedicat serviciului ˘ sau. Legea nu prevedea nicio pe˘ deapsa pentru israelitii care nu-si ¸ ¸

˘ ˆ dadeau zeciuielile. Dar cand poporul nu aducea zeciuielile, preoˆ tii si levitii sufereau. Asa s-a ın¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ tamplat, de exemplu, ın zilele lui ˆ Neemia, cand levitii au fost ne¸ ˘ voiti sa-si lucreze ogoarele, ne¸ ¸ ˆ glijandu-si serviciul sacru (Neem. ¸ ˘ 13:10). Daca spiritualitatea natiu¸ ˘ nii era puternica, tribul lui Levi ˆ ˘ avea cele necesare vietii. Insa le¸ ˘ ˘ vitii trebuiau sa faca si ei ceva: ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ trebuiau sa aiba ıncredere ın Ieˆ ˘ ˆ hova si ın masurile luate de el ın ¸ folosul lor. w11 15/9 1:5–7 ˘ Duminica, 10 martie

Peste to ¸ti cei care vor umbla cum se cuvine, potrivit acestei ˘ ˘ reguli de conduita, sa fie pace si ¸ ˆ ındurare, da, peste Israelul lui Dumnezeu! (Gal. 6:16)
Scopul lui Iehova cu privire la ˆ „Israelul lui Dumnezeu“ se ımˆ plineste ıntr-un mod uluitor! Asa ¸ ¸ cum a spus Pavel, „tot Israelul va fi salvat“ (Rom. 11:26). La timpul stabilit de Iehova, israelitii spiri¸ ˆ ˘ ˘ tuali ın numar complet, adica „tot Israelul“, vor sluji ca regi si preoti ¸ ¸ ˆ ˆ ın cer. Nimic nu poate ımpiediˆ ca ımplinirea scopului lui Ieho˘ va! Asa cum a fost profetit, sa¸ ¸ ˆ manta lui Avraam — Isus Cris¸ ˆ ˘ tos ımpreuna cu cei 144 000 — va ˆ ˘ aduce binecuvantari pentru „oamenii natiunilor“ (Rom. 11:12; ¸ Gen. 22:18). Astfel, toti slujitorii ¸ lui Dumnezeu vor trage foloase ˆ ˆ din modul ın care Iehova ısi rea¸ ˆ ˘ ˘ ˆ lizeaza scopul. Intr-adevar, cand ˘ ˆ ˆ analizam modul ın care se ımplineste scopul etern al lui Ieho¸ ˆ va, suntem uluiti de „adancul bo¸ ˘ ˆ gatiei, ıntelepciunii si cunostin¸ ¸ ¸ ¸ tei lui Dumnezeu“! (Rom. 11:33) ¸ w11 15/5 4:19, 20

Luni, 11 martie ˘ ˘ ˆ ˘ Pasii mei sa ramana statornici ¸ ˘ ˘ pe cararile tale, iar piciorul ˘ meu nu se va clatina pe ele. (Ps. 17:5)
˘ Daca suntem umili si ne bizuim ¸ ˘ ˘ pe Iehova, el ne va calauzi prin spiˆ ritul sfant. Cum ne va ajuta forta sa ¸ ˘ activa? Isus le-a explicat discipoli˘ ˆ lor sai: „Ajutorul, spiritul sfant, pe ˘ ˆ ˆ care Tatal ıl va trimite ın numele ˘ ˆ ˘ meu, va va ınvata toate lucrurile si ¸ ¸ ˘ va va reaminti tot ce v-am spus“ ˘ (Ioan 14:26). Daca studiem cu re˘ ˆ gularitate si sub rugaciune Cuvan¸ ˆ ˘ ˘ tul lui Dumnezeu, inclusiv ınvata¸ ˆ turile lui Cristos, spiritul sfant ne ˘ ˆ ˆ va ajuta sa ıntelegem mai clar ınte¸ ¸ ˘ ˘ lepciunea nemarginita a lui Iehova ˘ ˆ ˘ si sa ınfaptuim mai bine vointa Sa ¸ ¸ ˆ (1 Cor. 2:10). In plus, indiferent de situatiile cu care ne-am confrunta, ¸ ˘ ˘ ˆ spiritul ne va ajuta sa ramanem pe ˘ ˘ calea care duce la viata. Datorita ¸ lui, ne vom reaminti principiile biˆ ˘ ˘ blice ınvatate si vom sti cum sa le ¸ ¸ ¸ ˘ aplicam. w11 15/12 2:8, 9

iau decizii pentru congregatie. To¸ ˘ ˘ tusi, ei se asigura ca ‘nu trec pes¸ ˆ ˆ te ce este scris’ ın Cuvantul lui Dumnezeu (1 Cor. 4:6). De aseme˘ ˆ nea, ei urmeaza ındeaproape instructiunile date de sclavul fidel ¸ (Mat. 24:45–47). Dovedind modesˆ ˆ ˘ tie si luand decizii numai ın masu¸ ˆ ˘ ra ın care avem dreptul sa facem lucrul acesta, ne vom scuti de mul˘ ˘ ta neliniste si suferinta pe noi si pe ¸ ¸ ¸ ¸ altii. w11 15/4 2:10, 11 ¸

Miercuri, 13 martie Oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat. (Rom. 10:13)
Cum ai aflat care este numele ˘ lui Dumnezeu? Probabil ca cineva ˘ ˆ ˆ ti l-a aratat ın Biblie, ın Psalmul ¸ ˘ ˘ 83:18. Poate ca ai ramas surprins ˆ cand ai citit cuvintele din acest ˘ ˘ ˘ verset: „Ca sa se stie ca tu, al carui ¸ nume este Iehova, numai tu esti ¸ ˆ ˘ ˆ Cel Preaınalt peste tot pamantul!“. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ De atunci, fara ındoiala ca si tu fo¸ losesti acest verset pentru a-i ajuta ¸ ˘ ˘ pe altii sa-l cunoasca pe iubitorul ¸ nostru Dumnezeu, Iehova. Chiar ˘ ˘ daca este important ca oamenii sa ˘ cunoasca numele lui Iehova, simpla cunoastere a acestui nume nu ¸ ˘ ˘ ˘ este suficienta. Sa remarcam un ˘ alt adevar, esential pentru salva¸ ˘ re, pe care-l subliniaza psalmistul: ˆ „Numai tu esti Cel Preaınalt peste ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ tot pamantul“. Intr-adevar, Ieho˘ va este cea mai importanta Per˘ soana din univers. Fiind Creatorul tuturor lucrurilor, el are dreptul ˘ ˘ ˘ sa pretinda supunere absoluta din partea creaturilor sale (Rev. 4:11). ˘ ˆ Prin urmare, ar trebui sa ne ıntre˘ bam: Cine este cea mai importan˘ ˘ ta persoana din viata mea? Este vi¸ ˘ ˆ ˘ tal sa ne gandim bine ce raspuns ˘ ˘ ˆ dam la aceasta ıntrebare! w11 15/5 3:1, 2

ˆ Inainte de a lua o decizie, trebu˘ ˆ ˘ ˘ ie sa ne ıntrebam: Am eu dreptul sa ˘ ˘ iau aceasta decizie? Parintii le pot ¸ ˘ da copiilor posibilitatea sa ia uneˆ ˘ le decizii, ınsa copiii nu trebuie ˘ sa-si ia singuri acest drept (Col. ¸ 3:20). Femeile, ca sotii si mame, au ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ o masura de autoritate ın fami˘ ˘ lie, dar trebuie sa recunoasca autoritatea de cap a sotului (Prov. ¸ ˆ 1:8; 31:10–18; Ef. 5:23). La randul ˘ ˘ lor, sotii trebuie sa recunoasca fap¸ ˘ tul ca si autoritatea lor este limi¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tata si ca trebuie sa se supuna ¸ ˘ ˆ lui Cristos (1 Cor. 11:3). Batranii

Marti, 12 martie ¸ ˆ In ¸telepciunea este cu cei modesti. (Prov. 11:2) ¸

Joi, 14 martie ˘ A avut loc o apriga izbucnire ˆ de manie. (Fap. 15:39)
ˆ ˆ ˘ ˆ Blandetea ımpreuna cu ınde¸ ˘ lunga rabdare contribuie la pro˘ ˆ movarea pacii ın congregatie. Am¸ bele aspecte ale rodului spiritu˘ ˘ ˘ lui ne ajuta sa ne purtam cu altii ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ın mod amabil, sa ramanem calmi ˆ ˘ ˘ cand suntem provocati si sa evitam ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ sa raspundem cu aceeasi moneda ¸ ˆ cand altii spun sau fac ceva nepo¸ ˘ ˘ trivit fata de noi. Daca avem o ne¸ ˆ ıntelegere cu un colaborator cres¸ ¸ ˆ ˘ tin, ındelunga rabdare ne va ajuta ˘ ˘ sa nu rupem relatiile cu el, ci sa fa¸ ˘ ˆ ˘ cem tot ce ne sta ın putinta pentru ¸ a restabili pacea (Col. 3:12, 13). Dar ˆ ˆ de ce sunt blandetea si ındelunga ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ rabdare atat de necesare ın congregatie? Deoarece toti suntem im¸ ¸ ˘ ˆ perfecti. Sa ne gandim la ceea ce ¸ ˆ ˆ ˆ s-a ıntamplat ıntre Pavel si Barna¸ ˆ ˘ ˘ ba. Ani la rand, ei lucrasera umar ˘ ˆ ˘ la umar. Amandoi aveau calitati ¸ deosebite. Totusi, la un moment ¸ ˆ ˘ dat, ıntre ei a avut loc „o apriga izˆ bucnire de manie si s-au separat ¸ ˘ unul de celalalt“ (Fap. 15:36–39). ˘ ˆ ˘ Acest episod dovedeste ca pana si ¸ ¸ ˆ ıntre slujitorii devotati ai lui Dum¸ ˘ nezeu vor ap area uneori dezacorduri. w11 15/4 4:4, 5

te (Mat. 6:33). Vorbi ¸ti ‘ziditor’ (Ef. ˘ ˘ ˘ 4:29). Sa nu plecam niciodata ureˆ ˘ ˘ ˆ chea la barfe si nici sa nu le raspan¸ ˘ ˆ ˆ dim. Sa avem ıncredere ın fratii ¸ ˘ ˘ nostri si sa-i respectam. Astfel, cu¸ ¸ ˘ vintele noastre vor zidi, nu vor daˆ ˘ ˘ ˘ ˘ rama. ‘Stradui ¸ti-va sa va vede ¸ti de ˘ treburile voastre’ (1 Tes. 4:11). Sa ˘ ˘ ˘ aratam interes fata de altii, dar ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa nu le ıncalcam intimitatea si ¸ ˘ nici sa nu le stirbim demnitatea. ¸ ˘ De asemenea, sa nu ne impunem ˆ ˆ punctul de vedere ın chestiuni ın ˘ ˘ care trebuie sa decida singuri (Gal. 6:5). w11 15/7 2:14, 16

ˆ ˘ ˘ Sambata, 16 martie Printr-un singur om a intrat ˘ ˆ ˘ pacatul ın lume si prin pacat ¸ moartea. (Rom. 5:12)
Fiind descendenti ai lui Adam, ¸ ˘ toti suntem supusi legii pacatului si ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ a mortii. Carnea noastra pacatoasa ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ne ındeamna ıncontinuu sa facem ˆ lucruri care ıi displac lui Dumnezeu, ˆ ceea ce duce inevitabil la moarte. In ˘ scrisoarea catre galateni, Pavel nu˘ ˘ meste aceste fapte si trasaturi ‘lu¸ ¸ ˘ ˘ ˘ crari ale carnii’. Apoi adauga: „Cei ˘ care practica astfel de lucruri nu vor mosteni regatul lui Dumnezeu“ ¸ ˘ (Gal. 5:19–21). Acesti oameni umbla ¸ ˘ potrivit carnii (Rom. 8:4). „Princiˆ ˘ piul interior“ care ıi anima si „nor¸ ˘ ˆ ˘ ma dupa care se conduc ın viata“ ¸ sunt total carnale. Dar oare numai ˘ cei ce comit fornicatie, practica ido¸ ˘ latria sau spiritismul ori alte pa˘ ˘ cate grave umbla potrivit carnii? ˘ ˘ Nu, deoarece printre lucrarile carnii ˘ ˘ se numara si lucruri pe care unii ¸ ˘ ˘ le considera simple slabiciuni omenesti, cum ar fi gelozia, izbucnirile ¸ ˆ de manie, disputele si invidiile. Si ¸ ¸ ˘ poate spune cineva ca s-a eliberat ˘ ˘ complet de astfel de lucrari si ca ¸ ˘ ˘ nu mai umbla deloc potrivit carnii? w11 15/11 2:9, 10

Vineri, 15 martie ˆ ˘ Unele s-au si ıntors sa-l urmeze ¸ pe Satan. (1 Tim. 5:15)
˘ ˘ Daca respectam sfaturile Biˆ ˘ bliei, ‘nu ne vom ıntoarce sa-l ur˘ ˘ ˘ ˆ mam pe Satan’. Sa observam cateˆ ˘ va sfaturi ıntelepte pe care ni le da ¸ ˘ ˆ Pavel. ‘Sa ave ¸ti ıntotdeauna mul˘ ˆ te de facut ın lucrarea Domnului’ ˆ (1 Cor. 15:58). Cand suntem ocu˘ pati din plin cu activitati teocrati¸ ¸ ˘ ce, evitam pericolul de a ne pierde timpul cu lucruri neimportan-

˘ Duminica, 17 martie ˘ ˘ ˘ Sa alergam cu perseveren ¸ta ˘ ˆ cursa care ne este pusa ınainte. (Evr. 12:1) ˘ Pavel a facut referire la cursele de atletism. El a explicat de ce ˘ ˆ alearga crestinii ın cursa vietii si ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ce trebuie sa faca pentru a castiga ¸ ˆ premiul. Crestinii din secolul ın¸ ˆ ˆ tai, ındeosebi cei din Ierusalim si ¸ din Iudeea, se confruntau cu mulˆ ˘ ˘ te ıncercari si necazuri. Conduca¸ ˆ torii religiosi ıi supuneau la mari ¸ ˘ presiuni ca sa nu mai predice. De fapt, din cauza uneltirilor lor, Isus fusese acuzat de seditiune, ¸ condamnat si executat ca un cri¸ minal. Dar ei nu s-au oprit aici. ˘ Dupa evenimentele miraculoase de la Penticosta din 33 e.n., i-au amenintat si i-au atacat de mul¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ te ori pe crestini. Fara ındoiala, ¸ viata slujitorilor fideli din seco¸ ˆ ˆ ˘ lul ıntai nu a fost usoara (Fap. ¸ 4:1–3; 5:17, 18; 6:8–12; 7:59; 8:1, 3). w11 15/9 3:5, 6 Luni, 18 martie ˆ ˆ ˆ Esau a alergat ın ıntampinarea ˆ ˘ lui, l-a ımbra ¸tisat si s-a aruncat ¸ ¸ ˆ ˘ de gatul lui si l-a sarutat. ¸ (Gen. 33:4) ˘ Iacob a facut deja cel mai imˆ portant pas pentru a ınmuia inima lui Esau: l-a rugat pe Iehoˆ ˘ ˘ va sa-l ajute. Ii raspunde Iehova ˘ la rugaciune? Da (Gen. 32:11–20; 33:1–3). Relatarea despre Iacob si ¸ ˆ ˘ Esau scoate ın evidenta importan¸ ˘ ˘ ta faptului de a ne stradui sa re¸ ˘ ˘ zolvam problemele care ameninta ¸ pacea congregatiei crestine. Ia¸ ¸ ˆ ˘ ˘ cob a ıncercat sa faca pace cu Esau ˘ desi nu gresise cu nimic fata de ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ fratele sau si nu avea de ce sa-i ¸

ˆ ˘ ˆ ceara iertare. In fond, Esau ısi dis¸ ˆ ˆ ˘ pretuise dreptul de ıntai-nascut si ¸ ¸ ˆ i-l vanduse lui Iacob pentru un ˘ castron cu tocana (Gen. 25:31–34; Evr. 12:16). Exemplul lui Iacob ˘ ˘ ˘ arata ca trebuie sa facem mul˘ te eforturi pentru a pastra pa˘ cea cu fratii nostri. Totodata, do¸ ¸ ˘ ˘ vedeste ca adevaratul Dumnezeu ¸ ˆ ˘ ˘ binecuvanteaza stradaniile noastre. w11 15/8 3:2, 3

Marti, 19 martie ¸ Judecata, care a pornit ˘ ˘ de la o singura greseala, a dus ¸ la condamnare, dar darul, care a pornit de la multe greseli, a ¸ ˘ dus la declararea drepta ¸tii. (Rom. 5:16) ˘ ˆ Sa ne gandim la darul extraorˆ ˘ dinar pe care ıl ofera Cel Atotpu˘ ˘ ternic. El iarta pacatul pe care ˆ ˘ ıl mosteneste o persoana, pre¸ ¸ ˘ cum si greselile facute de aceas¸ ¸ ta. Apostolii si alti oameni care ¸ ¸ ˘ primisera acest dar oferit cu iubi˘ re (adica faptul de a fi declarati ¸ ˘ ˘ drepti) trebuiau sa continue sa i ¸ ˆ ˘ ˘ se ınchine cu credinta adevaratu¸ ˘ ˘ ˆ lui Dumnezeu. Ce rasplata ıi as¸ tepta? „Cei ce primesc din bel˘ ˘ sug bunatate nemeritata si darul ¸ ¸ ˘ ˘ dreptatii vor trai si vor domni ¸ ¸ ca regi prin acesta singur, Isus ˆ ˘ Cristos.“ Intr-adevar, darul are ca rezultat viata (Rom. 5:17; Luca ¸ 22:28–30). Cei care primesc acest ˘ dar, adica faptul de a fi declarati ¸ drepti, devin fii spirituali ai lui ¸ ˆ Dumnezeu. In calitate de comos¸ tenitori cu Cristos, ei au perspecˆ ˆ tiva de a fi ınviati ın cer ca fii spi¸ rituali pentru ‘a domni ca regi’ ˆ ˘ ımpreuna cu Isus Cristos (Rom. 8:15–17, 23). w11 15/6 2:14, 15

Miercuri, 20 martie ˘ ˘ Sa-i pre ¸tui ¸ti pe cei care lucreaza ˘ din greu printre voi si va conduc ¸ ˆ ˘ ˘ ın Domnul si va sfatuiesc. ¸ (1 Tes. 5:12)
˘ Pentru a conduce bine activitati¸ ˘ ˆ le din congregatie, batranii se con¸ ˘ ˆ ˆ sulta ıntre ei cu privire la modul ın ˆ ˘ care se pot ıngriji de necesitati¸ ˘ le turmei. Poate ca luarea deciziiˆ lor ın congregatie ar pretinde mai ¸ ˘ putin timp si mai putina energie ¸ ¸ ¸ ˘ daca de acest lucru s-ar ocupa un ˘ ˆ ˆ singur batran. Dar, urmand exemplul corpului de guvernare din se˘ ˆ colul I, corpurile de batrani din ˘ prezent discuta deschis probleme˘ ˆ ˆ le si cauta ındrumare ın Scripturi. ¸ ˘ Obiectivul lor este sa aplice prin˘ cipiile biblice la necesitatile con¸ ˆ gregatiei. Ei reusesc aceasta cand ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ fiecare batran se pregateste pen¸ ˆ ˘ ˆ ˆ tru ıntrunirile cu batranii, acordand atentie Bibliei si instructiunilor pri¸ ¸ ¸ ˘ ˘ mite de la sclavul fidel si prevaza¸ ˆ ˘ tor. Bineınteles ca acest lucru pre¸ ˆ tinde timp. Cand au opinii diferite, ˆ ˆ ˆ asa cum s-a ıntamplat si cand cor¸ ¸ pul de guvernare din secolul I a ana˘ ˆ lizat problema circumciziei, batra˘ ˘ ˘ nii trebuie sa faca cercetari suplimentare pentru a ajunge la un acord pe baza Scripturilor (Fap. 15:2, 6, 7, 12–14, 28). w11 15/6 4:11, 13

˘ ˘ congregatie recunosc ca un rol hota¸ ˆ ˆ rator ın reintegrarea lor l-a avut ati˘ tudinea ferma a rudelor si a priete¸ ˆ ˘ ˘ nilor. O tanara care si-a schimbat ¸ ˘ ˘ ˘ modul de viata a spus ca si-a dorit sa ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ se ıntoarca ın congregatie „datorita ¸ ˘ fermitatii cu care fratele ei a res¸ pectat porunca lui Iehova referitoare la cei exclusi“. Asadar, ce trebuie ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ sa facem? Trebuie sa luptam cu ten˘ ˘ dinta noastra imperfecta de a ne ¸ ˘ ˘ razvrati si de a nu respecta sfaturi¸ ˘ ˘ le Bibliei! Sa fim absolut convinsi ca ¸ ˘ tot ce ne spune Iehova sa facem este spre binele nostru! w11 15/7 4:16–19

Vineri, 22 martie ˆ Atat de mult a iubit Dumnezeu ˆ ˆ ˘ lumea, ıncat l-a dat pe Fiul sau ˘ unic-nascut, pentru ca oricine ˘ ˘ ˆ ˘ manifesta credin ¸ta ın el sa nu ˘ ˘ ˘ fie distrus, ci sa aiba via ¸ta ˘ vesnica. (Ioan 3:16) ¸
ˆ Reactionand la iubirea lui Dum¸ ˆ ˘ ˆ nezeu si manifestand credinta ın ¸ ¸ ˘ ˘ jertfa de rascumparare a lui Isus Cristos, putem fi eliberati de con¸ ˘ damnarea pe care o atrage dupa ˘ sine pacatul mostenit. De aceea ne ¸ ˆ ˘ ˘ simtim ımbolditi sa exclamam ase¸ ¸ ˆ menea lui Pavel: „Ii multumesc lui ¸ Dumnezeu prin Isus Cristos, Domˆ ˘ nul nostru!“ (Rom. 7:25). Insa desi ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ manifestam credinta ın rascumpa¸ rare si putem fi astfel eliberati de ¸ ¸ ˘ sub legea pacatului si a mortii, sun¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ tem ınca imperfecti si pacatosi. ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Faptul de a dobandi o buna sanata˘ te spirituala si de a ne bucura de bi¸ ˆ necuvantarea si favoarea lui Dum¸ ˘ ˆ nezeu implica mai mult. Totusi, cat ¸ ˘ ˘ de fericiti suntem ca Iehova a facut ¸ ˘ ˘ posibila eliberarea noastra de sub ˘ legea pacatului si a mortii! w11 15/11 ¸ ¸ 2:11, 12
Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 9 nisan) Luca 19:29–44

Joi, 21 martie Un foc a iesit dinaintea lui ¸ Iehova si i-a mistuit. (Lev. 10:2) ¸

ˆ In prezent, Iehova nu-i mai exe˘ ˆ ˆ ˘ cuta imediat pe cei care ıi ıncalca leˆ ˘ gile. In marea sa iubire, el le da po˘ ˘ ˘ sibilitatea sa se caiasca de faptele ˆ lor rele. Dar ce simte Iehova cand ˘ parintii unui copil care a fost exclus ¸ ˆ ˘ ıi nesocotesc porunca, gasind pre˘ ˘ texte sa vorbeasca des cu acesta? ˆ ˆ Multi dintre cei care s-au ıntors ın ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 23 martie Prin [Isus] avem eliberarea ˘ ˘ ˘ prin rascumparare, datorita ˆ ˘ sangelui sau. (Ef. 1:7)
˘ Iehova, „Dumnezeul care da ˆ pace“, este exemplul suprem ın ce ˘ privesteˆ promovarea pacii (Rom. ¸ 15:33). In marea sa iubire, Ieho˘ va a luat initiativa sa ne salveze: ¸ l-a trimis din cer pe Fiul iubit pentru a se naste ca om per¸ ˆ fect. Iar Fiul, la randul lui, si-a ¸ ˘ dat de bunavoie viata pentru noi ¸ ˆ (Ioan 10:17, 18). Dar cum ıi aju˘ ta jertfa lui Cristos pe oamenii ˘ ˘ ˘ ˘ pacatosi sa-si restabileasca re¸ ¸ latiile cu Dumnezeu? „Pedeapsa ¸ ˘ ˘ care trebuia sa ne aduca pacea ˘ era asupra lui si prin ranile sale ¸ ˘ suntem vindecati noi“, se arata ¸ ˆ ˆ ın Isaia 53:5. Asadar, ın virtutea ¸ ˘ jertfei lui Isus, oamenii ascultatori se pot bucura acum de pace cu Dumnezeu, devenind prieteni ˘ ai sai. w11 15/8 3:4, 5
Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 10 nisan) Luca 19:45–48; Matei 21:18, 19; 21:12, 13

ˆ ˆ ˘ lii dandu-le ındrumari clare si ¸ ˘ concrete. Instruirea primita si, ¸ ˆ ˘ bineınteles, actiunea puternica ¸ ¸ ˆ a spiritului sfant i-au ajutat pe ˘ apostoli sa organizeze vasta luˆ ˆ crare de predicare ce a ınceput ın anul 33 e.n. w11 15/11 5:9
Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 11 nisan) Luca 20:1–47

Luni, 25 martie ˆ ˘ Isus . . . i-a iubit pana la ˆ sfarsit. (Ioan 13:1) ¸ ˆ Isus si-a instruit discipolii dan¸ ˘ du-i fiecaruia sfaturi potrivit ne˘ cesitatilor lui. De exemplu, el i-a ¸ ˆ mustrat pe Iacov si pe Ioan cand ¸ ˘ ˘ ˘ au vrut sa ceara sa se coboare foc ˘ din cer ca sa-i mistuie pe samaritenii care nu l-au primit (Luca ˆ 9:52–55). Cand mama lui Iacov si ¸ ˘ a lui Ioan i-a cerut lui Isus sa le acorde acestora pozitii privile¸ ˆ giate ın Regat, Isus li s-a adresat ˆ direct celor doi frati, spunand: „A ¸ ˆ sta la dreapta si la stanga mea nu ¸ ˘ este un lucru pe care eu sa-l dau, ci este pentru aceia pentru care ˘ ˘ le-a fost pregatit de Tatal meu“ ˆ (Mat. 20:20–23). Isus a dat ıntotdeauna sfaturi clare, practice si bazate pe principiile divine si ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ i-a ınvatat pe discipoli sa gan¸ ˘ deasca pe baza acestor principii (Mat. 17:24–27). De asemenea, ˆ Isus a ınteles limitele continua¸ ˘ torilor sai si n-a asteptat de la ¸ ¸ ei perfectiune. Sfaturile sale au ¸ fost motivate de o iubire autenti˘ ca. w11 15/11 5:12
Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 12 nisan) Luca 22:1–6; Marcu 14:1, 2, 10, 11

˘ Duminica, 24 martie ˆ Cand merge ¸ti, predica ¸ti. (Mat. 10:7) ˘ Dupa ce a predicat cu zel aproximativ doi ani, Isus i-a trimis si ¸ ˘ pe cei 12 apostoli sa predice. Mai ˆ ˆ ˆ ˘ ıntai ınsa, le-a dat instructiuni ¸ ˆ ˘ (Mat. 10:5–14). Intr-o alta ocaˆ ˘ ˆ zie, cand a hranit ın mod miracuˆ los cateva mii de oameni, Isus ˘ le-a spus discipolilor cum sa-i or˘ ˆ ˘ ganizeze si cum sa ımparta hrana ¸ ˘ (Luca 9:12–17). Observam, asa¸ ˘ dar, ca Isus si-a instruit discipo¸

˘ Data Comemorarii, ˘ dupa apusul soarelui

Marti, 26 martie ¸ Mi-am dat spatele celor ce loveau. . . . Nu mi-am ascuns ˘ fa ¸ta de umiliri si de scuipari. ¸ (Is. 50:6)
˘ Asa cum se arata mai sus, Isaia a ¸ ˘ ˘ profetit ca Mesia avea sa fie lovit. ¸ ˆ ˘ ˆ La randul sau, Mica a prezis: „Ei ıl ˘ lovesc pe judecatorul lui Israel cu nuiaua peste obraz“ (Mica 5:1). Conˆ ˆ firmand ımplinirea acestor profetii, ¸ ˆ ˘ Marcu a scris: „Unii au ınceput sa-l ˘ scuipe [pe Isus], sa-i acopere fata, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-l bata cu pumnii si sa-i zica: «Pro¸ feteste!» Si slujitorii care executau ¸ ¸ ¸ ˘ sentinta l-au luat si l-au palmuit“. ¸ ¸ ˆ Iar soldatii „ıl loveau peste cap cu o ¸ ˆ ˆ trestie, ıl scuipau si, ıngenunchind ¸ ˆ ˘ ˆ [ın bataie de joc], se plecau ınaintea ˆ lui“ (Mar. 14:65; 15:19). Bineınteles, ¸ Isus nu merita acest tratament abuziv. w11 15/8 2:11
Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 13 nisan) Luca 22:7–13; Marcu 14:12–16 ˘ (Evenimente de dupa apusul soarelui: 14 nisan) Luca 22:14–65

ˆ ˘ ˘ ın scurta vreme avea sa numere mii de membri (Fap. 2:41, 42; 4:4; 6:7). ˆ ˆ In prezent, este din ce ın ce mai ˘ ˘ ˆ mare nevoie de barbati care sa fie ın ¸ ˘ fruntea activitatilor spirituale. Cei ¸ ˘ care aspira la acest privilegiu de ˘ ˆ serviciu sunt demni de lauda ıntruˆ ˘ cat ‘doresc o lucrare buna’ (1 Tim. ˘ ˘ ˆ 3:1). Ca sa poata sluji ın mod cores˘ ˆ punzator ın congregatie, ei trebuie ¸ ˘ ˘ sa se califice spiritualiceste. Calita¸ tile spirituale sunt mai importante ¸ ˆ ˘ decat aptitudinile sau realizarile pe care le-ar putea avea. w11 15/11 5:1–3
Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 14 nisan) Luca 22:66–71

Joi, 28 martie ˘ Cristos . . . [v-a lasat] un model, ˘ ˘ ˆ ca sa calca ¸ti cat mai exact pe urmele lui. (1 Pet. 2:21)
˘ ˘ Isus a dus o viata simpla pen¸ ˘ ˆ ˘ tru ca nimic sa nu-l ımpiedice sa ˘ le slujeasca altora (Luca 9:58). A ˆ fost modest si si-a bazat ıntotdeau¸ ¸ ˆ ˘ ˘ na ınvataturile pe Scripturi (Ioan ¸ 5:19; 17:14, 17). Isus a fost abordabil si bun. Toate actiunile sale au fost ¸ ¸ motivate de iubire (Mat. 19:13–15; Ioan 15:12). Exemplul lui a avut ˘ ˘ o influenta pozitiva asupra apos¸ ˘ tolilor. De pilda, Iacov i-a slujit lui Dumnezeu cu loialitate si n-a ¸ ˆ ˆ dat ınapoi nici chiar ın fata mortii ¸ ¸ (Fap. 12:1, 2). De asemenea, Ioan ˘ a calcat cu fidelitate pe urmele lui Isus mai bine de 60 de ani (Rev. ˆ 1:1, 2, 9). Manifestand spirit de sa˘ ˘ ˆ crificiu, umilinta si iubire, batra¸ ¸ nii pot fi un bun exemplu pentru ˘ barbatii mai tineri (1 Pet. 5:2, 3). ¸ w11 15/11 5:7, 8
Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 15 nisan) Matei 27:62–66

Miercuri, 27 martie Mai sunt multe alte lucruri pe ˘ ˘ care le-a facut Isus si care, daca ¸ ˘ ˆ ar fi fost scrise vreodata ın ˘ ˘ amanun ¸time, cred ca lumea n-ar putea cuprinde sulurile scrise. (Ioan 21:25)
Printre multele lucruri pe care ˘ ˆ le-a facut Isus ın timpul serviciului ˘ ˘ ˘ sau de scurta durata, dar intens, au ˘ fost gasirea, instruirea si organi¸ ˘ ˘ ˆ zarea unor barbati care sa fie ın ¸ ˘ ˘ fruntea lucrarii dupa plecarea sa de ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ pe pamant. In 33 e.n., cand s-a ınˆ tors ın cer, Isus pusese deja bazele unei congregatii remarcabile, care ¸

Vineri, 29 martie ˆ ˘ ˆ ˆ Ei ınca nu ın ¸telegeau cuvantul ˘ ˘ Scripturii: ca el trebuia sa se scoale din mor ¸ti. (Ioan 20:9)
˘ ˘ Ideea ca oamenii puteau sa devi˘ ˘ na creaturi spirituale si sa dom¸ ˘ ˆ neasca ıntr-un regat ceresc nu era ˘ ˆ clara pentru discipolii lui Isus ˆ ına˘ ˘ inte de Penticosta (Fap. 1:6). Insa, ˘ dupa ce au fost botezati cu spirit ¸ ˆ ˘ sfant si au primit speranta cereas¸ ¸ ˘ ˆ ca, ei au putut ıntelege ce a vrut ¸ ˘ ˘ ˘ sa spuna Isus. Dup a ce au priˆ mit spirit sfant, discipolii lui Isus ˆ au dobandit perspicacitate spiri˘ ˆ ˆ ˘ tuala, ıntelegand unele adevaruri ¸ ˘ profunde. Prin inspiratie divina, ¸ ˘ barbatii care au redactat Scriptu¸ rile grecesti crestine ne-au dez¸ ¸ ˘ valuit aspecte uluitoare legate de scopul lui Iehova (Ef. 3:8–11, 18). ˆ ˆ Astfel, atat crestinii unsi, cat si ¸ ¸ ¸ ˘ „alte oi“ se hranesc cu aceleasi ade¸ ˘ varuri spirituale (Ioan 10:16). Preˆ ˘ ˘ ˆ tuiesti ınvataturile din Cuvantul ¸ ¸ ¸ lui Dumnezeu pe care le-ai aflat si ¸ ˆ ˆ le-ai ınteles gratie spiritului sfant? ¸ ¸ w11 15/12 4:7, 8
Citirea din Biblie ˆ ˘ ın vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 16 nisan) Luca 24:1–12

˘ ˘ ˆ care i-a zis ca stapanul lui, Mefiboset, trecuse de partea dusmani¸ ¸ lor regelui. Pripindu-se, David a ˘ ˆ ˘ ˘ hotarat: „Iata ca tot ce-i apartine ¸ ˘ lui Mefiboset este al tau“ (2 Sam. ¸ 16:4; 19:25–27). Regelui Artaxerxes ˘ i s-a spus ca evreii reconstruiau ˘ ˘ ˘ Ierusalimul si ca planuiau sa se ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ razvrateasca ımpotriva Imperiului Persan. El a crezut acest raport ˘ fals si a ordonat oprirea lucrari¸ ˘ ˆ ˘ lor, evreii fiind nevoiti sa ıntrerupa ¸ munca la templul lui Dumnezeu ˘ ˘ (Ezra 4:11–13, 23, 24). Astazi, baˆ ˘ tranii de congregatie dau dovada ¸ ˆ ˘ de ıntelepciune si respecta sfatul ¸ ¸ lui Pavel de a nu trage concluzii pripite. w11 15/8 4:12

˘ Duminica, 31 martie ˘ I-am vazut acolo pe nefilimi. (Num. 13:33)
˘ Iosua si Caleb au facut parte din ¸ grupul celor 12 israeliti trimisi ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ sa spioneze Tara Promisa. La ın¸ toarcere, 10 dintre ei au prezentat un raport negativ si descurajator, ¸ ˘ ba chiar au sustinut ca unii din¸ ˘ tre locuitorii tarii erau uriasi, care ¸ ¸ ˘ se trageau din nefilimi (Gen. 6:4). ˘ Evident, aceasta afirmatie era ab¸ ˘ surda deoarece toti nefilimii muri¸ ˘ ˆ ˆ sera ın Potop, cu sute de ani ınain˘ ˘ te. Dar oamenii cu o credinta slaba ¸ pot fi influentati chiar si de cele ¸ ¸ ¸ mai absurde idei. Acest raport ne˘ ˘ gativ a semanat panica printre isˆ raeliti. In scurt timp, majoritatea ¸ ˘ ˘ ˘ au ajuns sa creada ca era o gresea¸ ˘ ˘ ˆ ˘ la sa intre ın Tara Promisa asa cum ¸ ¸ le spusese Iehova. Cum au actio¸ ˆ ˘ nat Iosua si Caleb ın aceasta si¸ ˆ ˘ tuatie ıncordata? (Num. 13:25–32) ¸ ˘ ˘ Desi poporul nu voia sa auda ade¸ ˘ varul, cei doi israeliti au prezen¸ tat cu mult curaj realitatea, chiar ˘ ˘ ˆ daca riscau sa fie omorati cu pietre ¸ (Num. 14:10). w11 15/7 1:4, 5

ˆ ˘ ˘ Sambata, 30 martie ˘ ˘ ˘ Sa respec ¸ti aceste lucruri fara ˘ ˘ prejudeca ¸ti si sa nu faci nimic ¸ ˘ cu partinire. (1 Tim. 5:21)
˘ ˘ Daca ascultam doar varianta ˘ ˆ uneia dintre partile implicate ın¸ ˘ ˆ tr-o disputa, am putea actiona ın ¸ ˘ mod pripit. Iata trei exemple bibliˆ ce ın acest sens. Potifar a crezut ˘ varianta sotiei lui, care i-a spus ca ¸ ˆ Iosif ıncercase s-o violeze. Cuprins de furie, Potifar l-a aruncat pe Ioˆ ˆ sif ın ınchisoare (Gen. 39:19, 20). Regele David l-a crezut pe Tiba, ¸

Luni, 1 aprilie ˘ ˘ Sa ave ¸ti oroare de rau, ˘ alipi ¸ti-va de ce este bine. (Rom. 12:9)
ˆ Foarte multe divertismente ın˘ calca flagrant principiile biblice sau legile divine. Pe acestea ade˘ varatii crestini le resping cu ho¸ ¸ ˘ ˆ tarare! (1 Ioan 5:19) Ele promo˘ veaza sadismul, demonismul, homosexualitatea, pornografia, violenta sau alte practici dezgus¸ ˘ tatoare ale lumii (1 Cor. 6:9, 10; ˘ Rev. 21:8). Indiferent ca suntem ˆ ˘ singuri sau ın compania altora, sa ˘ evitam aceste divertismente! Astˆ ˘ fel, ıi vom dovedi lui Iehova ca ˘ ‘avem oroare de rau’ (1 Ioan 1:5, 6). Nu toate divertismentele promo˘ veaza practici condamnate explicit de Biblie. Cu toate acestea, ˆ cand alegem astfel de distractii, ¸ ˘ ˘ trebuie sa ne asiguram de fieca˘ ˘ re data ca ele corespund normelor lui Iehova (Prov. 4:10, 11). Apoi ˘ ˘ ˘ trebuie sa luam o decizie care sa ˘ nu ne pateze constiinta (Gal. 6:5; ¸ ¸ 1 Tim. 1:19). w11 15/10 1:6, 7

˘ nifeste afectiunea fata de copii. ¸ ¸ ˆ ˘ Chiar si cand este necesar sa-i dis¸ ciplineze, el va face lucrul acesta ˘ cu iubire. Unii copii s-ar putea sa ˘ aiba nevoie de mai mult timp penˆ ˘ ˘ tru a ıntelege ce asteapta parintii ¸ˆ ¸ ¸ ˘ de la ei. In acest caz, un tata trebu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ie sa aiba mai multa rabdare. Daca ˘ ˘ ˘ un barbat urmeaza cu consecventa ¸ exemplul lui Isus, membrii familiei ˆ ˘ lui se vor simti ın siguranta. Ei se ¸ ¸ ˘ vor bucura de siguranta spirituala ¸ ˘ descrisa de psalmist (Ps. 23:1–6). w11 15/5 1:4, 7, 8

Miercuri, 3 aprilie ˘ ˘ ˘ Nu avea ¸ti speran ¸ta si era ¸ti fara ¸ ˆ Dumnezeu ın lume. (Ef. 2:12)
˘ ˘ Astazi, multi nu cred ca oamenii ¸ ˘ ˘ sunt pacatosi. De ce? Desi merg la ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ biserica din cand ın cand, ei consi˘ ˘ ˘ dera ca relatarea biblica despre ˆ Adam si Eva nu este decat o legen¸ ˘ ˆ ˘ da sau un mit. Altii au fost ınvatati ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ca nu exista Dumnezeu. Ei se ındoiesc de existenta lui Dumnezeu ¸ ˆ ˘ si, prin urmare, nu ınteleg ca Fiin¸ ¸ ˘ ta Suprema a stabilit norme mora¸ ˘ le pentru oameni si ca nerespec¸ ˘ ˘ tarea lor echivaleaza cu pacatul. ˆ ˘ In scrisoarea catre Romani, Pavel ˘ mentioneaza motivul pentru care ¸ un asemenea mediu n-a putut fi ˆ ˆ nici ın trecut si nu poate fi nici ın ¸ ˘ ˘ ˆ prezent o scuza, si anume ca ın¸ ˘ ˘ sasi creatia depune marturie de¸ ¸ spre existenta unui Creator (Rom. ¸ ˘ ˘ ˘ 1:19, 20). Acest adevar are legatura ˘ ˘ ˘ cu o alta remarca pe care a faˆ cut-o Pavel cand le-a scris evreilor ˆ ın timp ce se afla la Roma: „Ori˘ ˘ ce casa este construita de cineva, dar cel care a construit toate lucrurile este Dumnezeu“ (Evr. 3:4). ˆ ˘ Acest rationament ındreapta aten¸ tia spre un Creator care a con¸ ˆ ˘ ˆ struit, sau a adus ın existenta, ın¸ tregul univers. w11 15/6 1:12, 13

Marti, 2 aprilie ¸ ˆ Eu ımi dau sufletul pentru oi. (Ioan 10:15)
˘ Sotii trebuie sa urmeze exem¸ ˆ plul lui Isus manifestand afectiune ¸ ˘ ˆ fata de cei aflati ın grija lor. Un ¸ ¸ ˘ sot care cauta aprobarea lui Dum¸ nezeu nu-si va domina sotia, tra¸ ¸ ˆ tand-o cu asprime, ci va continua ˘ s-o iubeasca „asa cum si Cristos a ¸ ¸ iubit congregatia“ (Ef. 5:25). Cu¸ ˘ ˆ vintele lui trebuie sa fie blande si ¸ ˆ ˆ pline de consideratie, ıntrucat so¸ ˘ tia este demna de onoare (1 Pet. ¸ ˆ 3:7). Cand e vorba de educarea co˘ piilor, capul familiei trebuie sa sus˘ tinaˆ cu fermitate principiile divi¸ ˘ ˘ ne. Insa el nu se va retine sa-si ma¸ ¸

Joi, 4 aprilie ˘ ˘ Sa nu urmezi mul ¸timea la rau. (Ex. 23:2)
ˆ ˘ Cand alegi o forma de destindere, te lasi influentat de constiinta per¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ misiva a altora? Daca actionezi ın ¸ ˆ ˘ ˘ acest fel ınseamna ca „urmezi mul˘ ˘ timea“! Pentru a ne ajuta sa luam ¸ decizii, Iehova ne-a oferit un dar ˆ pretios: „capacitatea de ıntelege¸ ¸ ˘ ˘ ˘ re“. Ca sa ne dezvoltam aceasta capacitate, trebuie ‘s-o folosim’ (Evr. ˆ ˘ ˘ ˘ 5:14). Insa, daca ‘urmam multimea’ ¸ ˘ ˘ ˘ sau daca asteptam ca altii sa ne sta¸ ¸ ˘ ˆ bileasca reguli rigide ın chestiuni ˘ de constiinta, nu ne vom dezvolta ¸ ¸ ˆ ˘ capacitatea de ıntelegere. Iata de ¸ ce slujitorii lui Iehova nu primesc o ˘ ˘ lista cu filmele, cartile si site-urile ¸ ¸ ˘ pe care sa le evite. Lumea aceasta ˆ ˘ este ın permanenta schimbare, iar ˘ ˘ ˘ o astfel de lista ar fi depasita de la ¸ ˆ bun ınceput (1 Cor. 7:31). Dar motivul principal pentru care nu astep¸ ˘ ˘ ˆ tam ca altii sa ia decizii ın locul ¸ ˘ ˘ nostru este acela ca vrem sa ne foˆ losim capacitatea de ıntelegere si ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa cantarim sub rugaciune princiˆ piile biblice ınainte de a lua o decizie (Ef. 5:10). w11 15/7 1:3, 6, 7

ˆ ˘ ´ parthenos, care ınseamna „fecioa˘ ˆ ˘ ra“, cand a explicat ca Isaia 7:14 s-a ˆ ˆ ımplinit la nasterea lui Isus. Atat ¸ ˆ ˘ ˘ Matei, cat si Luca afirma ca Ma¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ria era fecioara cand a ramas ın˘ ˘ sarcinata prin actiunea spiritului ¸ ˆ sfant (Mat. 1:18–25; Luca 1:26–35). ˆ ˘ Ce ımplinire remarcabila a avut ˘ aceasta profetie! w11 15/8 1:7, 8 ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 6 aprilie ˆ ˘ Spiritul lui Iehova l-a ınvaluit pe Ghedeon. (Jud. 6:34)
˘ Cartea Judecatorii contine multe ¸ ˘ relatari despre oameni care, ‘din ˘ slabi cum erau, au fost facuti puter¸ ˘ nici’ (Evr. 11:34). De pilda, cu ajutoˆ rul spiritului sfant, Ghedeon a conˆ ˘ ˆ dus poporul Israel ın lupta ımpotriva Madianului. Armata lui Ghedeon ˘ ˆ era de patru ori mai mica decat cea a madianitilor. Totusi, Iehova ¸ ¸ ˘ i-a poruncit de doua ori lui Ghedeon ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa reduca numarul soldatilor pana ¸ ˆ ˘ cand armata israelita a ajuns de ˘ ˆ 450 de ori mai mica decat cea ma˘ ˘ dianita (Jud. 7:2–8; 8:10). Daca is˘ raelitii ar fi repurtat o victorie rasu¸ ˘ natoare, nimeni n-ar fi putut pre˘ tinde ca ea se datora eforturilor ˆ oamenilor sau ıntelepciunii lor! Pu¸ terea lui Iehova de a salva este infi˘ ˘ nita. El poate sa-i scape pe slujito˘ rii sai din orice situatie, folosin¸ du-se chiar de persoane ce par slabe sau neajutorate. Uneori ne-am ˆ ˘ putea simti coplesiti la gandul ca ¸ ¸ ¸ ˆ ımpotrivitorii nostri sunt mai multi ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ decat noi sau ca situatia noastra ¸ ˘ ˆ ˘ este disperata. Insa Iehova ne face ˘ ˆ ˘ ˘ sa ne simtim ın siguranta si ne ca¸ ¸ ¸ ˘ ˆ lauzeste prin intermediul Cuvantu¸ ˘ ˆ lui sau si al congregatiei sale ındru¸ ¸ mate de spirit (Rom. 8:31, 32). Proˆ ˘ misiunile divine ne ıntaresc credin˘ ˘ ta si ne garanteaza ca Iehova se va ¸ ¸ ˆ dovedi ıntotdeauna Ajutorul nostru! w11 15/12 3:12, 14

Vineri, 5 aprilie Tu, Betleeme Efrata, . . . din tine ˆ ˘ ımi va iesi cel ce va fi conduca¸ ˆ tor ın Israel. (Mica 5:2)
˘ ˘ ˆ Mesia avea sa se nasca ın Betleeˆ mul din Iuda, numit ınainte Efrata. Desi Maria, mama lui Isus, si Iosif, ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ tatal sau adoptiv, locuiau ın Naza˘ ret, ei au mers pentru un recensaˆ ˆ ˘ mant ın Betleem, unde s-a nascut ˆ ˆ Isus, ın anul 2 ı.e.n. (Mat. 2:1, 5, 6). ˘ ˆ ˆ O alta profetie care s-a ımplinit ın ¸ ˘ persoana lui Isus spunea ca Mesia ˘ ˘ avea sa se nasca dintr-o fecioa˘ ˘ ra (Is. 7:14). Sub inspiratie divina, ¸ Matei a folosit termenul grecesc

ˆ ˆ Inainte de a gusta o mancare no˘ ˘ ˘ ua, probabil ca vrem sa stim ce ¸ ˘ ingrediente s-au folosit la pregaˆ ˘ tirea ei. Tot asa, ınainte sa ale¸ ˘ gem o forma de destindere, trebuie ˘ ˘ sa aflam care sunt „ingredientele“ ei. De exemplu, sportul este disˆ ˘ ˘ tractiv si ınviorator. Dar sa presu¸ ˘ punem ca esti atras de anumite ¸ sporturi caracterizate prin spirit de ˘ concurenta si agresivitate, riscuri ¸ ¸ ˘ inutile, accidentari frecvente, na˘ ˘ tionalism, manifestari salbatice de ¸ bucurie sau alte „ingrediente“ ase˘ ˘ ˘ ˘ manatoare. Ce ar fi bine sa faci? Sa ˆ le evaluezi. Foarte probabil, ıti vei ¸ ˘ ˆ da seama ca aceste sporturi sunt ın ˆ contradictie cu modul de gandire al ¸ lui Iehova si cu mesajul de pace si ¸ ¸ ˆ ˘ de iubire pe care ıl predicam (Is. ˘ 61:1; Gal. 5:19–21). Pe de alta parte, ˘ o forma de destindere care conti¸ ˘ ˘ ˆ ne „ingrediente“ sanatoase ın ochii lui Dumnezeu va avea asupra ta ˆ ˘ un efect pozitiv si ınviorator (Gal. ¸ 5:22, 23; Filip. 4:8). w11 15/10 1:7, 8

˘ Duminica, 7 aprilie ˆ In ¸telege ¸ti care este voin ¸ta lui Iehova. (Ef. 5:17)

˘ ˘ tate si dorintele lumesti si sa traim ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cu judecata sanatoasa, cu dreptate ˆ ˘ ˆ si cu devotiune sfanta . . . ın timp ce ¸ ¸ ˘ ˘ asteptam fericita speranta si mani¸ ¸ ¸ ˘ festarea glorioasa a marelui Dumnezeu si a Salvatorului nostru, Cris¸ tos Isus, care s-a dat pe sine pentru ˘ noi ca sa ne elibereze de orice fel de ˘ nelegiuire si sa-si curete un popor ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ care sa fie al lui, zelos pentru lucrari bune“ (Tit 2:11–14). Acest „popor“ ˘ este alcatuit din crestini unsi si din ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ milioane de „alte oi“, care ıi ajuta ˆ si ıi sustin (Ioan 10:16). w11 15/11 ¸ ¸ 3:15, 16

Marti, 9 aprilie ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Continua ¸ti sa cauta ¸ti mai ıntai regatul si dreptatea Sa si toate ¸ ¸ ˘ aceste lucruri va vor fi ˘ adaugate. (Mat. 6:33)
˘ ˘ Indiferent ca avem speranta ce¸ ˘ ˘ ˆ ˘ reasca sau pamanteasca, cu totii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie ‘sa ne renegam, sa ne luam ˆ ˘ ˘ ˘ stalpul de tortura si sa-l urmam ¸ ˆ neıncetat pe Cristos’ (Mat. 16:24). ˘ ˘ Milioane de oameni care spera sa ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ traiasca ın Paradis ıi aduc ınchinaˆ ˘ re lui Dumnezeu si ıl urmeaza pe ¸ ˆ Cristos ın acest mod. Ei nu se mul˘ tumesc sa-i dea lui Iehova mai pu¸ ˆ ˘ ˆ tin decat stiu ca-i pot da ın realita¸ ¸ te. Multi frati si surori si-au simpli¸ ¸ ¸ ¸ ficat viata si au devenit pionieri. Al¸ ¸ ˘ ˘ tii reusesc sa faca pionierat auxiliar ¸ ¸ mai multe luni pe an. Iar cei care nu ˘ pot sluji ca pionieri fac tot ce le sta ˆ ˘ ˆ ın putinta ın lucrarea de predicare. ¸ ˘ ˘ Toti acestia se aseamana cu Ma¸ ¸ ria, care a turnat ulei parfumat pe capul lui Isus. El a spus despre Ma˘ ˘ ˘ ˘ ria: „Ea a facut o fapta buna fata ¸ ˘ de mine. . . . A facut ce-a putut“ ˆ ˆ ˘ (Mar. 14:6–8). Avand ın vedere ca ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ traim ıntr-o lume stapanita de Sa˘ tan, nu ne este usor uneori sa fa¸ ˘ cem tot ce putem, dar ne straduim, ˆ ˆ ˆ punandu-ne ıncrederea ın Iehova. w11 15/9 2:5

Luni, 8 aprilie ˘ ˆ ˘ Va ındemn ca pe niste straini ¸ ˘ ˘ si locuitori temporari sa va ¸ ab ¸tine ¸ti de la dorin ¸tele carnale. (1 Pet. 2:11)
˘ Iehova le-a spus israelitilor ca, ¸ ˘ ˘ ˘ daca ascultau de el, aveau sa devina ˘ ‘proprietatea sa speciala dintre toaˆ te popoarele’ (Ex. 19:5). Cand a fost ˘ fidela, natiunea Israel s-a deosebit ¸ ˆ de toate celelalte natiuni ın ce pri¸ ˆ ˘ veste ınchinarea si modul de viata. ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ In mod asemanator astazi, Iehova si-a pus deoparte un popor care se ¸ deosebeste net de lumea lui Satan. ¸ ˆ ˘ ˘ De aceea, Biblia ne ındeamna „sa respingem tot ce este lipsit de pie-

Miercuri, 10 aprilie Fac toate lucrurile de dragul ˘ vestii bune, ca sa am parte de ea ¸ ˆ ˘ ımpreuna cu al ¸tii. (1 Cor. 9:23)
ˆ ˘ Cu cata seriozitate si-a privit Pa¸ ˘ vel serviciul! El a fost dispus sa le ˘ ˆ slujeasca asemenea unui sclav atat ˆ lui Iehova, cat si celor ce ascultau ¸ ˘ mesajul despre adevar (Rom. 12:11; ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ 1 Cor. 9:19). Cand ıi ınvatam pe altii ¸ ¸ ˘ ˆ adevarurile din Cuvantul lui Dumnezeu — fie la un studiu biblic, fie ˆ ˘ ˆ la o ıntrunire crestina, fie la ınchi¸ ˆ narea ın familie —, suntem noi constienti de marea responsabili¸ ¸ ˘ tate pe care o avem fata de ei? Poa¸ ˘ ˘ te consideram ca a conduce cu regularitate un studiu biblic e o sar˘ ˆ ˘ ˘ ˘ cina ımpovaratoare. E adevarat, lu˘ crul acesta presupune de obicei sa ˘ luam din timpul rezervat unor acti˘ ˘ vitati personale si sa-l folosim pen¸ ¸ tru a-i ajuta pe altii. Dar nu a spus ¸ ˘ ˘ ˆ Isus ca „este mai multa fericire ın a ˆ ˆ da decat ın a primi“? (Fap. 20:35) ˆ ˘ ˆ Invatandu-i pe altii calea care duce ¸ ¸ ˘ la viata vom simti o bucurie pe care ¸ ¸ ˘ nu ne-o poate aduce nicio alta activitate. w11 15/4 1:7, 8

˘ ˘ cerut lui Adam si Evei ‘sa nu ma¸ ˆ ˘ ˘ nance din to ¸ti pomii din gradina’. ˆ ˘ ˘ Apoi a facut-o pe Eva sa se gan˘ ˘ deasca la propria persoana si la ¸ ˘ ˘ faptul ca ar fi putut avea „o viata ¸ ˘ mai buna“, devenind „ca Dumneˆ ˘ ˘ zeu“. In cele din urma, a facut-o ˘ sa-si concentreze atentia mai de¸ ¸ ˘ graba asupra pomului si a fructului ¸ ˆ interzis decat asupra relatiei ei cu ¸ ˆ ˘ Dumnezeu, Cel care ıi daruise totul ˆ (Gen. 3:1–6). Din nefericire, manˆ cand din acel fruct, Eva a dovedit ˘ ca Iehova nu era cea mai importan˘ ˘ ta persoana din viata ei. w11 15/5 ¸ 3:4, 5

Vineri, 12 aprilie Nu prin lege a primit Avraam ˘ ˆ ˘ sau saman ¸ta lui promisiunea ca va fi mostenitorul unei lumi, ci ¸ prin dreptatea care vine prin ˘ credin ¸ta. (Rom. 4:13)
Dumnezeu l-a considerat drept pe fidelul Avraam (Rom. 4:20–22; ˆ ˘ Iac. 2:23, 24). Aceasta nu ınseamna ˘ ˆ ca, de-a lungul deceniilor ın care i-a slujit lui Iehova, Avraam a fost ˘ ˘ ˘ ˆ fara pacat. Nu ın acest sens a fost ˆ ˘ ˆ el drept (Rom. 3:10, 23). Insa, ın ˆ infinita sa ıntelepciune, Iehova a ¸ ˆ luat ın considerare credinta remar¸ ˘ cabila a lui Avraam si ˆ faptele sale ¸ ˆ ˘ izvorate din credinta. In mod deo¸ ˘ sebit, Avraam a exercitat credinta ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ın „samanta“ promisa care avea sa ¸ ˘ ˘ vina pe linia sa genealogica. Acea ˘ ˆ ˘ Samanta s-a dovedit a fi Mesia, sau ¸ Cristos (Gen. 15:6; 22:15–18). De ˘ ˘ ˘ ˘ aceea, pe baza ‘rascumpararii pla˘ tite de Cristos Isus’, Judecatorul ˘ ˘ divin poate sa ierte pacatele care ˆ au fost comise ın trecut. Astfel, Avraam si alti oameni ai credin¸ ¸ tei din timpurile precrestine vor fi ¸ ¸ ˘ readusi la viata (Rom. 3:24, 25; Ps. ¸ ¸ 32:1, 2). w11 15/6 2:17, 18

Joi, 11 aprilie ˆ Ve ¸ti fi ca Dumnezeu, cunoscand ˘ binele si raul. (Gen. 3:5) ¸
Desi i s-a adresat numai Evei, Sa¸ ˆ tan a folosit pluralul. El a ıncercat ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ın acest fel sa o flateze, sa o faca sa ˘ ˘ se simta importanta, ca si cum ea ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ar fi fost ın masura sa vorbeasca ın numele ei si al sotului ei. Cum a ¸ ¸ ˘ reactionat Eva? Se pare ca ea si-a ¸ ¸ ˆ ˆ arogat cu ıngamfare acest drept, ˘ ˆ raspunzandu-i sarpelui tot la plu¸ ˘ ˆ ˘ ral: „Putem sa mancam din rodul ˘ ˘ pomilor din gradina“. De asemeˆ nea, Satan a prezentat lucrurile ın ˘ mod denaturat. El a insinuat ca ˆ Dumnezeu a fost nedrept cand le-a

ˆ ˘ ˘ Sambata, 13 aprilie ˘ Orice om trebuie sa fie prompt ˆ la ascultare, ıncet la vorbire, ˆ ˆ ıncet la manie. (Iac. 1:19) ˆ ˆ In cazul ın care un crestin simte ¸ ˘ ˆ ˘ ca-si iese din fire cand discuta ¸ ˘ ˆ o problema cu un colaborator ın ˘ ˘ ˘ ˆ credinta, el da dovada de ıntelep¸ ¸ ˘ ˘ ciune daca aplica sfatul de mai ˆ sus. Ce foloase ıi aduce unui cres¸ ˘ ˆ tin aplicarea lui? Lasandu-si timp ¸ ˘ ˘ sa se calmeze, sa se roage cu pri˘ ˘ vire la problema respectiva si sa ¸ ˆ ˘ se gandeasca cum ar fi mai bine ˘ ˘ ˘ ˆ sa raspunda, el ıi permite spiritu˘ ˘ ˘ lui lui Dumnezeu sa-l calauzeas˘ ca (Prov. 15:1, 28). Sub influen˘ ta spiritului, el poate sa mani¸ ˆ ˆ ˘ ˘ feste blandete si ındelunga rab¸ ¸ ˆ dare. In felul acesta, poate respecta sfatul din Efeseni 4:26, 29: ˆ ˘ ˘ ˘ „Maniati-va, dar nu pacatuiti! . . . ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Niciun cuvant stricat sa nu va iasa ˘ din gura, ci unul bun pentru zidi˘ ˘ re, dupa cum este nevoie, ca sa le dea celor care-l aud ce este folosiˆ ˘ ˆ ˆ ˘ tor“. Intr-adevar, cand ne ımbra˘ ˆ ˆ ˘ ˘ cam cu blandete si ındelunga rab¸ ¸ dare, contribuim la pacea si uni¸ tatea congregatiei. w11 15/4 4:6, 7 ¸ ˘ Duminica, 14 aprilie ˆ ˘ In zadar mi-am cura ¸tat inima si ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ımi spal mainile ın nevinova ¸tie. (Ps. 73:13) ˘ Asemenea lui Asaf, probabil ca, la un moment dat, nu te-ai mai ˆ gandit la privilegiile tale spirituaˆ ˘ ˆ ˘ le si ai ınceput sa tanjesti dupa ¸ ¸ ˆ ˘ lucruri materiale. Insa studiind ˆ Cuvantul lui Dumnezeu si partici¸ ˆ ˆ ˘ pand la ıntruniri, ai reusit sa pri¸ vesti situatia din punctul de vede¸ ¸ ˆ re al lui Iehova. Asaf a ınteles care ¸ ˘ ˆ ˘ avea sa fie sfarsitul celor rai. A re¸

ˆ ˘ flectat la binecuvantarile de care ˘ ˆ se bucura si a realizat ca Iehova ıl ¸ ˆ ˘ ˆ tinea de mana dreapta si ‘ıl con¸ ¸ ducea’. De aceea, el i-a spus lui ˘ ˘ Iehova: „Nu mi-am gasit place˘ ˆ ˆ ˆ re pe pamant decat ın tine“ (Ps. ˘ 73:23, 25). Asaf era convins ca Ie˘ hova nu va uita niciodata priete˘ nia dintre ei, si nici serviciul sau ¸ ˆ fidel (Ecl. 7:1). Cat de mult trebu˘ ˆ ˘ ˘ ie sa-l fi ıntarit aceasta convingeˆ re! El a cantat: „Este spre binele ˘ ˘ meu sa ma apropii de Dumnezeu. Pe Domnul Suveran Iehova l-am ˘ facut refugiul meu“ (Ps. 73:28). w11 15/9 1:8, 9

Luni, 15 aprilie Ochii lui Iehova sunt peste cei drep ¸ti, iar urechile lui spre ˘ strigatul lor de ajutor. (Ps. 34:15) ˆ Simtim nevoia de a primi man¸ ˆ ˆ gaiere, mai ales cand trecem prin situatii dificile. Familia si priete¸ ¸ ˆ nii ne pot aduce o oarecare manˆ ˆ ˘ gaiere. Insa, uneori, problemele ˘ cu care ne confruntam nu pot fi ˆ rezolvate de oameni. In astfel de momente, numai Dumnezeu ne ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ poate mangaia. In Cuvantul sau, ˘ ˘ gasim urmatoarea asigurare: „Iehova este aproape de toti cei ce-l ¸ ˘ ˘ cheama, . . . [El] le va auzi striga˘ tul de ajutor“ (Ps. 145:18, 19). Daca ˘ ˆ ˆ vrem sa primim ajutor si mangaie¸ ˘ re de la Iehova, trebuie sa ne pu˘ ˆ ˆ nem toata ıncrederea ın el. David a spus: „Iehova va deveni un turn tare pentru cel zdrobit, un ˆ turn tare ın timpuri de necaz. Cei ˘ ˆ care cunosc numele tau se vor ınˆ ˘ ˆ ˘ crede ın tine, caci tu nu ıi vei pa˘ ˘ rasi nicidecum pe cei ce te cauta, o, Iehova!“ (Ps. 9:9, 10). w11 15/10 3:1, 2

Marti, 16 aprilie ¸ ˆ ˆ Ezechia s-a ıncrezut ın Iehova, Dumnezeul lui Israel. (2 Regi 18:5)
Sanherib, regele Asiriei, i-a trimis la Ierusalim pe reprezentantii ¸ ˘ sai, printre care si pe rabsache, cu ¸ ¸ ˘ ˘ o armata numeroasa. Ezechia, regele lui Iuda, s-a dus la casa lui Ieˆ ˘ hova si a ınceput sa se roage: „O, ¸ Iehova, Dumnezeul nostru, salvea˘ ˆ za-ne, te rog, din mana lui, pen˘ ˆ ˘ tru ca toate regatele pamantului sa ˘ stie ca tu, o, Iehova, numai tu esti ¸ ¸ Dumnezeu!“ (2 Regi 19:14–19). Eze˘ chia nu numai ca i-a cerut ajutor lui ˆ Iehova, dar a si ıntreprins actiuni ¸ ¸ ˆ concrete. Inainte de a merge la ˘ templu sa se roage, el i-a poruncit ˘ ˘ ˘ poporului sa nu raspunda la cuvintele batjocoritoare ale rabsachelui. ¸ ˘ Totodata, a trimis o delegatie la ¸ profetul Isaia pentru a-i cere sfatul (2 Regi 18:36; 19:1, 2). Actiunile lui ¸ ˆ Ezechia au fost ın armonie cu vointa lui Iehova. El nu a cerut aju¸ tor Egiptului sau natiunilor vecine. ¸ Ezechia nu s-a bizuit pe propria priˆ ˆ cepere, ci s-a ıncrezut ın Iehova. Care a fost rezultatul? Iehova a triˆ mis un ınger, care a ucis 185 000 de ˘ asirieni, astfel ca Sanherib „a pleˆ cat“ si s-a ıntors la Ninive (2 Regi ¸ 19:35, 36). w11 15/11 1:5, 6

ˆ ˘ ˘ ˆ aceea, pe langa „o inima ınteleap¸ ˘ ˘ ta si priceputa“, Iehova i-a dat si ¸ ¸ prosperitate (1 Regi 3:10–14). Biˆ ˘ ˘ neınteles, noi nu ne asteptam sa ¸ ¸ ˆ ˆ primim ıntelepciune ın mod mira¸ ˘ culos. Desi a spus ca Iehova este ¸ ˘ ˆ Cel care „da ıntelepciune“, Solo¸ ˘ ˘ mon a adaugat ca e nevoie de mulˆ te eforturi ca s-o dobandim: trebu˘ ˘ ˘ ˆ ie ‘sa strigam dupa ıntelepciune’, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ‘sa continuam s-o cautam si sa um¸ ˘ ˘ blam dupa ea’ (Prov. 2:1–6). Asa¸ ˆ ˆ dar, putem dobandi ıntelepciune! ¸ ˘ ˆ ˘ Ar fi bine sa ne ıntrebam: „Apreˆ ˘ ciez ıntelepciunea divina la fel ca ¸ ˘ Solomon?“. Demonstreaza deciziile ˘ ˆ mele ca pretuiesc si caut ıntelep¸ ¸ ¸ ˘ ciunea divina? w11 15/12 1:4–6

Joi, 18 aprilie ˘ Cine dintre voi care vrea sa ˘ ˘ zideasca un turn nu se asaza ¸ ˆ ˆ ˘ mai ıntai si nu calculeaza chel¸ ˘ ˘ ˘ tuiala, ca sa vada daca are cu ˘ ce sa-l termine? (Luca 14:28)
ˆ „Planurile celui harnic ıi aduc cu ˘ siguranta folos, dar cel pripit ajun¸ ˘ ge la lipsa“, a scris Solomon (Prov. ˘ ˘ 21:5). Sa presupunem ca analizezi o ˘ propunere de afaceri. Nu te lasa condus de sentimente. Culege toate informatiile necesare, cere sfa¸ ˘ ˆ tul celor cu experienta ın domeniu ¸ si vezi ce principii biblice se apli¸ ˘ ca la situatia ta (Prov. 20:18). Pen¸ ˆ tru a-ti organiza informatiile, ın¸ ¸ ˘ ˆ tocmeste doua liste: una cu casti¸ ¸ ˆ guri si una cu costuri. Inainte de a ¸ ˘ lua o decizie, „calculeaza cheltuˆ iala“. Dar gandeste-te ce efect va ¸ ˘ avea aceasta decizie nu numai asupra situatiei tale financiare, ci si ¸ ¸ ˘ asupra spiritualitatii tale. Cerce¸ ˆ ˘ tarea pretinde timp si efort. Insa, ¸ ˆ ˘ procedand astfel, vei evita sa iei decizii pripite, care pot crea probleme inutile. w11 15/4 2:12

Miercuri, 17 aprilie ˘ ˆ Urechea ta sa dea aten ¸tie ın ¸te˘ lepciunii si sa- ¸ti pleci inima la ¸ ˘ ˆ discernamant. (Prov. 2:2)
˘ ˆ Dupa ce Solomon si-a ınceput ¸ ˘ ˆ domnia, Dumnezeu i-a aparut ıntr-un vis si i-a spus: „Cere ce vrei ¸ ˘ sa-ti dau!“. Constient de limitele ¸ ¸ ˆ lui, Solomon a cerut ıntelepciune ¸ (1 Regi 3:5–9). Iehova a fost impre˘ sionat ca acest rege nu a vrut bo˘ ˆ gatii si glorie, ci ıntelepciune. De ¸ ¸ ¸

˘ Ave ¸ti nevoie de perseveren ¸ta, ˘ ˘ pentru ca, dupa ce a ¸ti facut ˘ voin ¸ta lui Dumnezeu, sa primi ¸ti ˆ ımplinirea promisiunii. (Evr. 10:36) ˆ Cand Pavel le-a scris cresti¸ nilor evrei, unii erau distrasi de ¸ problemele si de grijile vietii si ¸ ¸ ¸ ˘ nu mai faceau progrese spirituaˆ ˘ le, care le-ar fi ıntarit credinta ¸ (Evr. 5:11–14). Altii credeau, pro¸ ˘ babil, ca viata lor ar fi fost mult ¸ ˘ ˘ ˘ mai usoara daca ar fi trait aseme¸ ˘ nea majoritatii evreilor, conside¸ ˆ ˘ ˆ rand ca acestia, ın fond, aveau cre¸ ˘ ˆ ˆ dinta ın Dumnezeu si respectau ın ¸ ¸ ˘ mare parte Legea mozaica. Iar alti ¸ crestini, influentati sau chiar inti¸ ¸ ¸ midati de unele persoane din con¸ gregatie, respectau din nou Le¸ ˘ gea mozaica si traditiile evreiesti. ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ Pavel a ıncercat ˆsa-i ıncurajeze pe crestinii evrei. In capitolul 10 al ¸ ˘ ˘ scrisorii sale, el a aratat ca Le˘ gea era doar „o umbra a lucrurilor bune viitoare“, subliniind valoarea ˘ ˘ jertfei de rascumparare a lui Cristos. w11 15/9 3:8, 9 ˆ ˘ ˘ Sambata, 20 aprilie ˆ ˆ Congrega ¸tia . . ., umbland ın ˘ ˆ ˆ ˆ teama de Iehova si ın mangaie¸ ˆ ˘ rea spiritului sfant, continua sa ˆ ˘ se ınmul ¸teasca. (Fap. 9:31) ˆ ˘ ˘ ˘ In aceasta lume plina de rauta˘ te, ajungem de multe ori sa sufeˆ ˘ ˆ rim. Pana cand Iehova nu va distruge sistemul actual, nu ne pu˘ ˘ tem astepta sa dispara toate cau¸ ˆ zele suferintei. Intre timp, perse¸ cutiile care vor veni ne vor testa ¸ ˘ integritatea fata de Iehova si ho¸ ¸ ˘ ˆ tararea de a-i sustine suveranita¸ ˘ tea universala (2 Tim. 3:12). Noi ˆ ˘ ˆ ˆ ınsa primim ajutor si mangaiere ¸

Vineri, 19 aprilie

˘ de la Tatal nostru ceresc. Astfel, putem imita exemplul crestinilor ¸ unsi din Tesalonicul antic, care au ¸ ˘ ˘ dat dovada de credinta si perseve¸ ¸ ˘ ˆ renta, ın pofida persecutiilor si a ¸ ¸ ¸ ˆ necazurilor (2 Tes. 1:3–5). Si ın se¸ ˆ ˆ ˆ colul ıntai Iehova le-a adus manˆ ˘ gaiere slujitorilor sai. De exemplu, ˘ ‘congregatia din toata Iudeea, Ga¸ lileea si Samaria s-a bucurat de ¸ ˘ o perioada de pace si s-a zidit’. ¸ ˆ ˘ ˘ Cat de recunoscatori suntem ca si ¸ ˆ ˆ noi primim „mangaierea spiritului ˆ sfant“! w11 15/10 4:7, 8 ˘ Duminica, 21 aprilie

Peste el se va aseza spiritul lui ¸ ˘ Iehova, . . . spirit de cunostin ¸ta ¸ ˘ si de teama de Iehova. ¸ (Is. 11:2)
˘ Un motiv pentru care trebuie sa ˘ ˘ ˆ ne lasam condusi de spiritul sfant ¸ ˘ este acela ca Dumnezeu l-a folosit ˘ ˆ ˘ ca sa-l ındrume chiar pe Fiul sau ˘ ˆ unic-nascut. Cat de dornic trebuie ˘ ˘ ˘ sa fi fost Isus sa primeasca ajutoˆ ˘ rul spiritului sfant! El stia ca nu¸ ˆ ˘ mai ın felul acesta putea face fata ¸ ˘ situatiilor grele prin care urma sa ¸ ˘ ˘ ˆ treaca pe pamant. Cuvintele profetice ale lui Iehova mentionate ¸ ˆ ˆ ˆ ın textul de azi s-au ımplinit. In ˆ ˆ Evanghelii se spune ce s-a ıntam˘ plat imediat dupa botezul lui Isus: ˆ ˆ „Si Isus, plin de spirit sfant, s-a ın¸ tors de la Iordan si a fost dus de ¸ spirit prin pustiu“ (Luca 4:1). Se ˘ ˆ pare ca, ın timp ce postea, se ruga si medita, el a fost instruit si pre¸ ¸ ˘ ˆ gatit de Iehova pentru ceea ce ıl ˘ astepta. Forta activa a lui Dumne¸ ¸ zeu a actionat asupra mintii si a ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ inimii lui Isus, influentandu-i gan¸ direa si deciziile. Drept urmare, el ¸ ˘ ˆ a stiut cum sa procedeze ın fieca¸ ˘ ˆ re situatie, facand exact ce dorea ¸ ˘ ˘ Tatal sau. w11 15/12 2:10, 11

Luni, 22 aprilie ˆ ˆ Iehova va auzi cand ıl voi chema. (Ps. 4:3)
Regele David domnea de mai ˆ ˆ ˘ multi ani ın Israel. Acum ınsa se afla ¸ ˆ ˘ ıntr-o situatie periculoasa. Actio¸ ¸ ˆ ˘ nand cu viclenie, fiul sau Absalom ˘ se autoproclamase rege, astfel ca ˘ ˘ ˘ ˘ David fusese nevoit sa paraseasca Ierusalimul. De asemenea, el fuse˘ ˘ ˆ se tradat de un sfatuitor de ıncredere. Cu ochii plini de lacrimi, urca ˘ ˆ descult Muntele Maslinilor, ınsotit ¸ ¸ ˆ ˆ de cativa slujitori loiali. Mai tarziu, ¸ Simei, membru al unei familii care ¸ apartinea casei regelui Saul, chiar ¸ ˘ ˆ ˘ a aruncat cu pietre si cu tarana ¸ ¸ ˘ ˆ dupa David, blestemandu-l (2 Sam. ˆ 15:30, 31; 16:5–14). A fost David atat ˘ ˆ de afectat de aceasta grea ıncercaˆ ˆ ˘ ˘ ˆ re, ıncat sa se lase rapus de mahnire si de rusine? Nicidecum! David ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ si-a pastrat ıncrederea ın Iehova. ¸ Lucrul acesta reiese clar din Psalˆ mul 3, pe care l-a compus cand fugea de Absalom. Tot el a scris si ¸ ˆ ˘ ˘ Psalmul 4. Ambele cantari exprima ˘ convingerea ca Dumnezeu aude ru˘ ˘ gaciunile si raspunde la ele (Ps. 3:4; ¸ 4:3). Acesti psalmi ne dau asigura¸ ˘ ˘ rea ca Iehova este zi si noapte ala¸ ˘ ˆ ˘ turi de slujitorii sai fideli, ıi sprijina ˘ si le da pace si un sentiment de si¸ ¸ ˘ guranta (Ps. 3:5; 4:8). w11 15/5 5:1, 2 ¸

ˆ ˘ ˆ ˆ Bineınteles, batranii ‘tin strans la ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ cuvantul fidel, ca sa fie capabili sa ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ındemne prin ınvatatura sanatoasa’ ¸ ˘ ˆ (Tit 1:5–9). Batranii de congregatie ¸ sunt imperfecti si s-ar putea ca, ¸ ¸ ˘ ˘ uneori, sa spuna lucruri pe care mai ˆ ˘ tarziu sa le regrete (1 Regi 8:46; Iac. ˘ 3:8). De asemenea, ei stiu ca pentru ¸ ˘ fratii si surorile de credinta, faptul ¸ ¸ ¸ ˘ de a fi sfatuiti nu este „un motiv de ¸ ˆ bucurie, ci de mahnire“ (Evr. 12:11). ˆ ˘ ˆ ˘ De aceea, ınainte ca un batran sa ˘ ˘ ˘ sfatuiasca pe cineva, el analizeaza ˆ ˘ ˆ ındelung problema si se roaga ın le¸ ˘ ˘ ˆ gatura cu aceasta. Cand primesti un ¸ sfat ferm, apreciezi grija iubitoare a ˘ ˆ batranului de congregatie care te ¸ ˘ sfatuieste? w11 15/6 4:15–17 ¸

Miercuri, 24 aprilie ˆ Cuvantul lui Dumnezeu este viu si puternic. (Evr. 4:12) ¸
ˆ Cand Pavel a scris cuvintele de mai sus, el nu s-a referit la Biblie, ˆ Cuvantul scris al lui Dumnezeu. ˘ ˘ Contextul arata ca Pavel se referea la promisiunile lui Dumnezeu. Pavel ˘ ˘ ˘ voia sa spuna ca Dumnezeu nu-si ¸ ˘ ˆ uita promisiunile, asa cum El ınsusi ¸ ¸ a declarat prin intermediul profetuˆ lui Isaia: „Cuvantul meu . . . nu se ˆ ˘ ˘ va ıntoarce la mine fara rezultat, ˆ ci . . . va reusi ın lucrul pentru care ¸ l-am trimis“ (Is. 55:11). Trebuie deci ˘ ˘ sa avem rabdare deoarece Dumneˆ zeu nu-si ındeplineste promisiunile ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ cand dorim noi. Sa fim siguri ca el ˘ ˘ continua ‘sa lucreze’ la realizarea ˘ scopului sau! (Ioan 5:17) Desi multi ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ frati si surori ın varsta nu s-au as¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ teptat sa ımbatraneasca ın aceasta ˘ ˆ lume rea, ei nu se lasa doborati de ¸ descurajare (Ps. 92:14). Ei sunt ferm ˘ convinsi ca promisiunile lui Iehova ¸ ˆ sunt demne de ıncredere! Ele se vor ˆ ˆ ımplini negresit deoarece cuvantul ¸ lui Dumnezeu este viu! Iehova ‘lu˘ creaza’ pentru a si le duce la bun ¸ ˆ sfarsit. w11 15/7 4:20, 21 ¸

Marti, 23 aprilie ¸ ˘ ˘ Va scriu aceste lucruri nu ca sa ˘ ˘ ˘ va fac de rusine, ci ca sa va ¸ mustru ca pe copiii mei iubi ¸ti. (1 Cor. 4:14)
ˆ ˘ Ceea ce l-a ındemnat pe Pavel sa-i mustre pe crestinii din Corint a fost ¸ ˘ ˆ grija sa iubitoare. Batranii de con˘ gregatie sunt constienti ca si modul ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ın care ıi sfatuiesc pe altii este im¸ ˘ ˘ portant. Ei se straduiesc sa-l imite pe Pavel fiind binevoitori, iubitori ˘ si gata sa ajute (1 Tes. 2:11, 12). ¸

Joi, 25 aprilie ˘ ˘ ˆ Daca cineva crede ca a dobandit ˘ cunostin ¸ta despre un lucru, ¸ ˆ ˘ nu-l cunoaste ınca asa cum ¸ ¸ ˘ ˘ ar trebui sa-l cunoasca. (1 Cor. 8:2) ˘ ˆ ˘ Sa ne ıntrebam: Oare stim toa¸ ˆ ˆ te cauzele unei neıntelegeri? Ii ¸ cunoastem bine pe cei impli¸ ˘ ˆ ˘ cati? Batranii care judeca o ast¸ ˘ ˘ ˘ fel de problema trebuie sa aiba ˘ ˘ ˆ grija sa nu se lase ınselati de ¸ ¸ minciuni, zvonuri sau tactici abi˘ le. Judecatorul numit de Dumne˘ zeu, Isus Cristos, judeca cu drep˘ tate. Iata ce spune Biblia despre ˘ ˘ el: „Nu va judeca dupa cele vazu˘ te de ochii sai, nici nu va mustra ˘ dupa cele auzite cu urechile sale“ ˘ (Is. 11:3, 4). Dimpotriva, Isus ju˘ ˆ deca sub ındrumarea spiritului ˘ ˆ lui Iehova. Batranii crestini sunt ¸ ˆ ˆ si ei ındrumati de spiritul sfant. ¸ ˆ¸ ˆ Inainte de a se pronunta ıntr-o ¸ ˘ ˘ problema, ei trebuie sa se roage ˆ lui Iehova pentru spirit sfant si ¸ ˘ ˆ sa se lase ındrumati de acesta ¸ ˆ consultand Biblia si publicatiile ¸ ¸ ˘ ˘ sclavului fidel si prevazator (Mat. ¸ 24:45). w11 15/8 4:13, 14 Vineri, 26 aprilie ˘ Credin ¸ta este asteptarea sigura ¸ a lucrurilor sperate, demonstra˘ ˘ rea evidenta a realita ¸tilor ˘ care totusi nu se vad. ¸ (Evr. 11:1) Avraam si Sara au fost dispusi ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa lase ın urma un mod de viata ¸ ˘ ˘ confortabil si au trait ca „straini ¸ ˆ ˘ si locuitori temporari ın tara“. ¸ ¸ ˘ ˆ Ei „au vazut de departe [ımplinirea promisiunilor lui Dumne˘ zeu]“. Moise a respins „placerea ˘ ˘ trecatoare a pacatului“ si „como¸

ˆ ˘ rile Egiptului“. Avand o credinta ¸ ˘ ˘ ˘ puternica, el ‘a privit tinta la ras¸ ˘ ˘ plata’ (Evr. 11:8–13, 24–26). Iata de ce Pavel a spus despre fiecare ˘ dintre acesti oameni ca a actio¸ ¸ ˘ nat „prin credinta“. Credinta i-a ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ajutat sa treaca peste ıncercari si ¸ ˘ ˘ necazuri si sa priveasca la bine¸ ˆ ˘ cuvantarile pe care le primeau si ¸ ˘ ˘ pe care aveau sa le primeasca de ˆ la Dumnezeu. Meditand la fap˘ tele de credinta ale slujitorilor ¸ ˆ loiali mentionati ın Evrei, capi¸ ¸ ˆ tolul 11, si urmandu-le exemplul, ¸ ˆ ˘ ne vom ıntari credinta si vom ¸ ¸ ˘ ˆ da la o parte „pacatul care ne ın˘ ˘ ˆ fasoara atat de usor“ (Evr. 12:1). ¸ ¸ w11 15/9 4:17, 18 ˆ ˘ ˘ Sambata, 27 aprilie ˘ ˘ Aceasta veste buna despre ˘ regat va fi predicata pe ˘ ˆ tot pamantul locuit. (Mat. 24:14) ˘ ˘ Vestea buna este predicata la o ˘ ˘ ˘ scara fara precedent. Mai bine de 7 500 000 de Martori ai lui Iehova, care fac parte din peste ˘ 107 000 de congregatii, anunta, ¸ ¸ la fel ca Isus, Regatul lui Dumneˆ zeu (Mat. 4:17). In urma aces˘ tei lucrari mondiale, ei le aduc ˆ ˆ ˘ mangaiere oamenilor, numarul ˆ celor botezati ın ultimii doi ani ¸ fiind impresionant: 570 601! Am˘ ploarea lucrarii de predicare este ˘ ˆ ˘ oglindita ın numarul remarcabil ˆ de limbi ın care se traduce si ¸ ˘ se distribuie literatura noastra: ˘ peste 500! Aceasta lucrare este ˘ ˆ unica ın istoria omenirii! Da, par˘ ˆ ˘ tea pamanteasca a organizatiei ¸ ˘ lui Iehova este foarte activa si ¸ ˘ ˆ ˘ se afla ıntr-o continua crestere. ¸ w11 15/10 4:5, 6

˘ Duminica, 28 aprilie ˆ De acum ınainte vei pescui oameni vii. (Luca 5:10) ˆ ˆ In timp ce se aflau ıntr-un tur de ˘ predicare prin toata Galileea, Isus ˘ si discipolii sai au plecat cu o bar¸ ˘ ca spre un loc retras. Dar multimi¸ ˘ le au mers dupa ei. Cei ce s-au ˆ adunat acolo ın ziua aceea „erau ˘ aproximativ cinci mii de barbati, ¸ ˆ ˘ ın afara de femei si copii“ (Mat. ¸ ˆ ˘ 14:21). Intr-o alta ocazie, un mare ˘ numar de oameni au venit la Isus pentru a fi vindecati si pentru a ¸ ¸ auzi cuvintele sale. Erau „patru mii ˘ ˆ ˘ de barbati, ın afara de femei si de ¸ ¸ copiii mici“ (Mat. 15:38). Din aces˘ ˆ ˘ te relatari ıntelegem ca printre cei ¸ care au venit la Isus si au manifes¸ ˘ ˆ ˘ ˘ tat interes fata de ınvataturile sale ¸ ¸ ˘ ˘ au fost si multi b arbati. Isus stia ca ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ multi altii aveau sa reactioneze ¸ ¸ ¸ ˘ favorabil la mesajul sau. De fapt, ˘ ˆ ˘ dupa ce a ınfaptuit un miracol si ¸ discipolii au prins o mare cantitate de peste, Isus i-a spus lui ¸ Simon Petru cuvintele din textul de azi (Luca 5:10). Figurativ vor˘ bind, discipolii aveau sa-si arun¸ ˆ ce plasele ın marea omenirii si ¸ ˘ ˘ ‘sa pescuiasca’ multi oameni, in¸ ˘ ˆ clusiv multi barbati. Si ın pre¸ ¸ ¸ ˘ ˘ zent unii b arbati manifesta inte¸ ˘ ˆ res fata de mesajul biblic pe care ıl ¸ ˘ ˘ predicam si reactioneaza favorabil ¸ ¸ (Mat. 5:3). w11 15/11 4:1, 2 Luni, 29 aprilie ˘ ˘ ˆ Fa-mi dupa cuvantul gurii tale. (Jud. 11:36) ˘ ˘ ˆ Iefta i-a facut un juramant lui ˘ ˆ ˘ Iehova. Daca Iehova ıl ajuta sa-i ˆ ˆ ˘ ınfranga pe amoniti, Iefta urma ¸ ˘ ˘ sa-i dedice prima persoana din ˘ ˆ ˆ casa lui care avea sa-l ıntampine. ˆ Cea care i-a iesit ın cale a fost ¸

˘ chiar fiica sa, unicul sau copil (Jud. 11:29–31, 34). Fiica lui Iefta era si ¸ ˘ ˘ ea o slujitoare loiala si stia ca ju¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ramantul facut de tatal ei trebuia respectat. De ce a fost fiica lui Ief˘ ˘ ˘ ta dispusa sa faca un asemenea sa˘ ˘ ˆ crificiu pentru Iehova? Fara ın˘ ˘ doiala, zelul si devotiunea tatalui ¸ ¸ ˘ ei au ajutat-o sa cultive o credin˘ ˘ ˘ ta puternica. Dragi parinti, exem¸ ¸ plul vostru nu va trece neobservat. Prin deciziile pe care le luati dove¸ ˘ diti ca sunteti convinsi de ceea ce ¸ ¸ ¸ ˘ spuneti. Copiii asculta cu atentie ¸ ¸ ˘ rugaciunile voastre sincere, sunt receptivi la sfaturile voastre si ob¸ ˘ serva eforturile pe care le faceti ¸ pentru a-i sluji lui Iehova cu o ini˘ ˆ ˘ ma ıntreaga. Astfel, foarte proˆ ˘ babil, ısi vor dori si ei sa-i slu¸ ¸ ˘ ˘ jeasca lui Iehova din toata inima. w11 15/12 3:15, 16

Marti, 30 aprilie ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Tatal meu a lucrat fara ıncetare ˆ ˘ ˘ ˘ pana acum si eu lucrez fara ¸ ˆ ıncetare. (Ioan 5:17) ˘ Isus le adreseaza aceste cuvinte ˆ ˘ ˆ ımpotrivitorilor sai care ıl criticau ˘ ˆ pentru ca vindeca oameni ın ziua de sabat, deoarece considerau vin˘ ˘ ˆ ˘ decarile o munca. Insa Isus le-a ˘ ˘ ˘ explicat ca si Tatal sau ‘continua ¸ ˘ sa lucreze’. Era ca si cum le-ar fi ¸ ˘ zis: ‘Si eu, si Tatal meu facem ¸ ¸ aceeasi lucrare. Din moment ce ¸ ˘ ˘ ˘ Tatal meu continua sa lucreze pe ˘ parcursul sabatului sau de mii de ˘ ˆ ani, si eu am voie sa lucrez ın ziua ¸ ˘ ˘ de sabat’. Asadar, Isus ne ajuta sa ¸ ˆ ˘ ıntelegem ca marele sabat al lui ¸ ˆ Dumnezeu, ziua a saptea, nu se ın¸ ˆ cheiase ın zilele lui. Deci, putem ˘ ˆ trage concluzia ca, ın secolul I e.n, ˆ ˘ ˆ cea de-a saptea zi era ınca ın des¸ ˘ fasurare (Gen. 2:3). w11 15/7 3:1, 3 ¸

Miercuri, 1 mai ˘ ˆ ˘ ˘ Tot ce gaseste mana ta sa faca ¸ ˘ ˘ fa cu toata puterea ta. (Ecl. 9:10)
Eforturile pe care le facem pentru ˘ ˆ a lua o decizie buna ar putea fi ın za˘ ˆ ˘ dar daca nu ducem lucrurile pana la ˘ ˆ capat si nu punem decizia ın aplicare ¸ prompt si energic. Pentru a reusi, tre¸ ¸ ˘ ˘ ˘ buie sa fim dispusi sa alocam resurse¸ ˆ le necesare punerii ın aplicare a deciziei. De exemplu, un vestitor ar putea ˘ ˘ decide sa faca pionierat. Va reusi el? ¸ ˘ ˘ Cu siguranta, daca nu va permite ca ¸ ˘ ˘ munca laica si activitatile recreative ¸ ¸ ˘ sa-i consume din timpul si energia ¸ ˘ ˆ de care are nevoie ca sa-si ındepli¸ ˆ ˘ neasca serviciul. In majoritatea cazurilor, cele mai bune decizii nu sunt ˆ usor de pus ın aplicare. De ce? Deoa¸ ˆ ˆ rece „ıntreaga lume zace ın puterea ˘ celui rau“ (1 Ioan 5:19). Noi avem ˆ ˘ de luptat „ımpotriva conducatorilor ˆ ˆ mondiali ai acestui ıntuneric, ımpotriva fortelor spirituale rele din locu¸ ˆ rile ceresti“ (Ef. 6:12). Atat apostolul ¸ ˆ ˘ Pavel, cat si discipolul Iuda au aratat ¸ ˘ ˘ ca aceia care doresc sa-l onoreze pe ˘ Dumnezeu vor avea de purtat o lupta (1 Tim. 6:12; Iuda 3). w11 15/4 2:15, 16

˘ ˘ ta lui? Biblia spune: „Iov n-a pacatuit ¸ ˘ si nu i-a atribuit nimic rau lui Dum¸ ˆ nezeu“ (Iov 1:22). Mai tarziu, Iov a fost ˘ ˘ desfigurat de o boala dezgustatoare, ˘ iar apoi a trebuit sa suporte presiunile din partea sotiei lui, care insista ¸ ˘ sa-l blesteme pe Dumnezeu si astfel ¸ ˘ ˘ sa moara. Ulterior, trei falsi prie¸ ˘ ˘ ˘ teni l-au acuzat de conduita pacatoaˆ ˘ ˘ ˆ sa (Iov 2:11–13; 8:2–6; 22:2, 3). Insa, ın ˆ pofida tuturor suferintelor ındurate, ¸ Iov nu a renuntat la integritatea lui ¸ (Iov 2:9, 10). Prin perseverenta si fi¸ ¸ ˘ delitatea sa, el a dovedit ca Iehova ˘ ˘ era cea mai importanta persoana din viata lui. w11 15/5 3:6–8 ¸

Vineri, 3 mai ˆ „Avraam a crezut ın Iehova, iar lucrul acesta i s-a socotit ˘ ca dreptate“ si a ajuns sa fie ¸ numit „prietenul lui Iehova“. (Iac. 2:23)
Avraam a fost numit „prietenul lui ˆ ˘ Iehova“ ınainte ca jertfa de rascum˘ ˘ ˘ parare sa fie oferita (Is. 41:8). Dar ˘ cum stau lucrurile cu adevaratii cres¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tini care spera sa traiasca pe un paˆ ˆ mant transformat ın paradis? Acesti ¸ ˘ crestini n-au primit „darul dreptatii“ ¸ ¸ cu perspectiva vietii ceresti, pe care ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ cei unsi ıl primesc „datorita eliberarii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ prin rascumpararea platita de Cristos Isus“ (Rom. 3:24; 5:15, 17). Cu toate ˘ ˘ ˆ acestea, ei au o credinta puternica ın ¸ ˆ ˘ Dumnezeu si ın masurile luate de el si ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ısi manifesta credinta ınfaptuind lu¸ ¸ ˘ crari bune. De exemplu, ei ‘le predi˘ ca oamenilor regatul lui Dumnezeu si ¸ ˆ ˆ ˘ ıi ınvata lucrurile privitoare la Dom¸ nul Isus Cristos’ (Fap. 28:31). Astfel, ˆ Iehova ıi poate considera drepti pe ¸ ˆ ˆ acesti crestini ın acelasi fel ın care l-a ¸ ¸ ¸ considerat pe Avraam. Darul pe care ˆ ıl primesc ei — prietenia cu Dumnezeu — se deosebeste de „darul“ pe ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ care ıl primesc cei unsi. Fara ındoia¸ ˘ ˆ ˘ la ınsa, acesta este un dar pe care ei ˆ ˘ ˘ ıl primesc cu profunda recunostinta. ¸ ¸ w11 15/6 2:19, 20

Joi, 2 mai Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? (Iov 1:9)
ˆ ˆ Cand Iehova i-a ındreptat atentia ¸ lui Satan asupra exemplului de inte˘ gritate al lui Iov, Satan i-a raspuns prin cuvintele de mai sus. El nu a ne˘ gat ca Iov asculta de Dumnezeu, ci i-a ˆ ˘ pus la ındoiala motivatiile. Plin de vi¸ ˘ ˆ clenie, Diavolul l-a acuzat ca ıi slujea lui Iehova din interes, nu din iubire. Singurul care putea dovedi falsitatea ˆ ˆ acestei acuzatii era Iov ınsusi, iar ın¸ ¸ ˘ cercarile care au urmat i-au dat ocazia de a face acest lucru. Iehova i-a ˘ ˘ permis lui Satan sa aduca asupra lui ˘ Iov mai multe nenorociri, una dupa alta (Iov 1:12–19). Cum a reactionat ¸ ˘ Iov la schimbarile dramatice din via-

ˆ ˘ ˘ Sambata, 4 mai ˘ ˆ ˘ Sa nu umbla ¸ti urmandu-va inima si ochii. (Num. 15:39) ¸
Iehova cunoaste foarte bine na¸ ˘ ˆ tura umana. El stie cat de usor ¸ ¸ ˘ poate fi ispitita inima, sau per˘ ˘ ˘ soana noastra launtrica, de ceea ˘ ˘ ce vad ochii. Iata ce ne avertizea˘ ˘ ˘ za Biblia: „Inima este mai tradaˆ ˘ toare decat orice si primejdioasa. ¸ ˘ Cine poate s-o cunoasca?“ (Ier. ˆ 17:9). In prezent este si mai usor ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ca inima sa se lase ınselata de ¸ ˘ ˘ ˆ ceea ce vad ochii. Traim ıntr-o ˘ ˆ lume care exploateaza ınclinatii¸ le gresite ale omului. Cum putem ¸ aplica deci principiul din textul ˆ ˘ ˘ de azi? Intreaba-te: Daca oame˘ nii din jur — colegii de scoala, de ¸ ˘ ˆ ˘ munca sau vecinii — se ımbraca ˆ din ce ın ce mai provocator, as pu¸ tea fi si eu influentat de ei? As ¸ ¸ ¸ ˘ putea fi tentat ‘sa-mi urmez ini˘ ˆ ˘ ˆ ma si ochii’, lasandu-ma ınselat ¸ ¸ ˘ de ceea ce vad? Oare nu as putea ¸ ˘ ajunge sa-mi cobor standardele, ˆ ˆ ˘ ˘ adoptand acelasi stil de ımbraca¸ minte? (Rom. 12:1, 2) w11 15/7 1:10, 11 ˘ Duminica, 5 mai

ˆ sia. In sinagoga din Nazaret, orasul unde crescuse, Isus a citit din ¸ sulul lui Isaia si a aplicat la pro¸ ˘ ˘ pria persoana urmatoarele cuvinte: „Spiritul lui Iehova este peste ˘ ˘ mine, pentru ca el m-a uns sa le ˘ ˘ anunt saracilor vestea buna, m-a ¸ ˘ trimis sa le predic captivilor eli˘ ˘ berarea si celor orbi recapatarea ¸ ˘ ˆ vederii, sa-i pun ın libertate pe ˘ cei zdrobiti si sa predic anul de ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ bunavointa al lui Iehova“. Intru¸ ˆ ˘ cat Isus era adevaratul Mesia, a ˘ ˘ spus pe buna dreptate: „Astazi s-a ˆ ˆ ımplinit acest cuvant din Scripturi pe care tocmai l-ati auzit“ ¸ (Luca 4:16–21). w11 15/8 1:11, 12

Vi-l trimit pe profetul Ilie. (Mal. 4:5) ˆ ˘ Isus ınsusi a spus ca acest ¸ ˘ „Ilie“ era Ioan Botezatorul (Mat. 11:12–14). Iar Marcu a afirmat ˘ ˆ ca Ioan a ımplinit prin serviciul ˘ sau cuvintele profetului Isaia (Is. ˆ ˘ 40:3; Mar. 1:1–4). Insa nu Isus a ˘ fost cel care a stabilit ca Ioan avea ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca o lucrare asemanatoare cu a lui Ilie, ci Dumnezeu. Ioan a ˘ ˆ ˘ fost numit de Dumnezeu sa ınfap˘ ˘ ˘ tuiasca aceasta lucrare si sa-i aju¸ ˘ ˘ te pe evrei sa-l recunoasca pe Me-

Luni, 6 mai ˘ De ce calea celor rai a avut ˘ reusita? (Ier. 12:1) ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ Vazand ce se ıntampla ın Ieruˆ ˆ salim si ın Iuda, Ieremia a ınceput ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ‘sa se planga’. El stia ca Iehova ¸ ˘ ˆ este drept. Iehova a raspuns la ınˆ trebarea profetului inspirandu-l ˘ ˘ ˆ sa faca o profetie si ımplinind ace¸ ¸ le cuvinte profetice. Astfel, cei care au ascultat de Iehova ‘au pri˘ ˆ ˘ mit ca prada sufletul lor’, ınsa cei ˘ rai au ignorat avertismentul si au ¸ pierit (Ier. 21:9). Ieremia i-a spus ˆ ˘ ˘ ˘ acestei natiuni ındaratnice sa se ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntoarca la Iehova. Insa rautatea ˆ israelitilor a ajuns atat de mare, ¸ ˆ ˆ ıncat Iehova a permis ca Ieru˘ salimul si Iuda sa fie distruse. ¸ ˘ Cu toate ca nu era vinovat de ˘ aceasta distrugere, Ieremia a suˆ ferit foarte mult. In timpul acestei perioade de tristete, profetul ¸ ˆ si-a amintit faptele de ındura¸ re ale lui Dumnezeu: ‘N-am pie˘ ˆ ˘ rit, fiindca ındurarile lui Iehova ˆ ˆ ˘ se ınnoiesc ın fiecare dimineata’ ¸ ˆ (Plang. 3:22-24). w11 15/9 1:11, 12

Marti, 7 mai ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Continua ¸ti sa cauta ¸ti mai ıntai regatul si dreptatea Sa. ¸ (Mat. 6:33)
˘ ˘ Textul de azi arata ca Regatul ˘ ˘ ˆ trebuie sa aiba prioritate ˆ ın viata ¸ ˘ noastra (1 Cor. 7:29–31). In virtu˘ tea acestui principiu, vom ‘cauta’ toate celelalte lucruri, inclusiv ˆ ˆ ˘ destinderea, doar atat cat sa ne ˘ ˆ ajute sa ne ındeplinim si mai bine ¸ misiunea: promovarea intereselor ˘ ˘ ˘ Regatului. Daca pastram destinderea pe un loc secundar, ea va avea un efect pozitiv asupra noas˘ ˘ ˆ ˆ tra. Trebuie sa ne gandim cat timp vom „cheltui“ pentru acea destin˘ ˘ ˘ dere si daca merita acel timp. Daca ¸ ˘ vom neglija activitati importante ¸ ˆ precum studiul personal, ınchinaˆ ˆ rea ın familie, asistarea la ıntruniri ˆ sau participarea la predicare, ın˘ ˘ seamna ca acea destindere nu me˘ ˘ rita timpul alocat (Mar. 8:36). Daca ˆ ˘ ˘ ınsa o anumita destindere ne va re˘ ˘ ˆ vigora, ajutandu-ne sa perseveram ˆ ın serviciul adus lui Iehova, putem ˘ trage concluzia ca timpul respectiv va fi „cheltuit“ cu folos. w11 15/10 1:10–12

˘ ˆ concentram atat de mult asupra siˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tuatiei personale, ıncat sa lasam ¸ lucrurile spirituale pe plan secunˆ ˘ dar. De aceea, cand ne rugam lui ˘ ˘ Iehova pentru ajutor, sa nu uitam ˘ ˘ sa ne rugam pentru sfintirea nume¸ ˘ lui sau si pentru justificarea suve¸ ˆ ˘ ranitatii sale. In felul acesta ne pu¸ ˘ ˘ ˘ tem pastra o optica pozitiva chiar ˘ ˘ daca lucrurile nu se rezolva asa ¸ ˆ cum ne-am gandit noi. Uneori, Ie˘ ˘ hova ne raspunde la rugaciune nu ˆ ˘ ˆ ˆ ınlaturand problema, ci dandu-ne ˘ puterea necesara pentru a o suporta (Is. 40:29; Filip. 4:13). w11 15/11 1:7, 9

Joi, 9 mai ˘ ˘ ˆ Ochii tai sa fie deschisi si ın¸ ¸ drepta ¸ti noapte si zi spre casa ¸ aceasta, spre locul despre care ai zis: „Acolo va fi numele meu“, ˘ ˘ ca sa ascul ¸ti rugaciunea pe care ˘ o face slujitorul tau spre locul acesta. (1 Regi 8:29)
˘ Dupa ce templul a fost terminat ˘ ˆ ˘ si arca legamantului a fost adusa ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ınauntru, Solomon a facut o rugaˆ ciune ın fata poporului, rostind cu¸ vintele textului de azi. Acum israe˘ ˘ litii si strainii puteau sa se roage ¸ ¸ spre templu, care fusese construit pentru a onora numele lui Iehova ˘ (1 Regi 8:30, 41–43, 60). Dupa inaugurarea templului, ‘israelitii s-au ¸ ˆ ˘ bucurat, avand inima vesela pentru ˘ tot binele pe care Iehova li-l facuse ˘ lor si slujitorului sau David’ (1 Regi ¸ ˆ 8:65, 66). De fapt, ın cei patruzeci de ani de domnie a lui Solomon, natiunea Israel a prosperat si a ¸ ¸ avut pace (1 Regi 4:20, 21, 25). Psal˘ mul 72 descrie acea perioada, ofe˘ rindu-ne o perspectiva asupra biˆ ˘ necuvantarilor din timpul domniei Mai Marelui Solomon, Isus Cristos (Ps. 72:6–8, 16). w11 15/12 1:8, 9

Miercuri, 8 mai ˆ Il voi chema pe Dumnezeu si ¸ ˘ Iehova ma va salva. (Ps. 55:16)
ˆ ˘ ˘ Ce ıncurajator este sa stim ca, ¸ ˆ ˘ oricat de disperata ar fi situatia ¸ ˆ ˘ ˆ ın care ne aflam, putem veni ına˘ intea lui Iehova cu ‘o rugaminte pentru favoare’! (Psalmul 55:1) Toˆ ˘ ˘ tusi, cand ne rugam sa fim eliberati ¸ ¸ ˘ ˆ dintr-o situatie dificila, este ınte¸ ¸ ˘ ˘ lept sa ne analizam motivatia. Sun¸ tem preocupati numai de solutio¸ ¸ narea problemelor noastre sau ne ˆ gandim si la Iehova si la scopul ¸ ¸ ˘ sau? Din cauza suferintei din inima ¸ ˘ ˘ noastra, am putea ajunge sa ne

Vineri, 10 mai Fericit este omul care nu ˘ ˘ urmeaza sfatul celor rai. (Ps. 1:1) ˆ Gandeste-te la prima discutie ¸ ¸ pe care ai avut-o cu un Martor al ˘ lui Iehova. Probabil, ai fost placut ˘ surprins ca Martorii s-au folosit de ˘ ˆ Biblie pentru a-ti raspunde la ın¸ ˘ ˘ ˆ trebari. Cu siguranta, ai fost ın¸ ˆ ˘ cantat sa afli care este scopul lui ˘ ˆ Dumnezeu cu privire la pamant, ce ˆ ˆ ˘ ˆ se ıntampla cu noi cand murim si ¸ ˘ ˘ ce speranta exista pentru cei dragi ¸ ˘ care s-au stins din viata! Dar, pe ¸ ˘ ˘ ˆ masura ce ai progresat ın studiul ˆ ˘ Bibliei, ai ınteles ca ea este mai ¸ ˆ mult decat o carte care vorbeste ¸ ˘ despre viata, moarte si viitor. Bi¸ ¸ ˘ blia este cea mai valoroasa carte din lume. Sfaturile ei sunt nepie˘ ritoare, iar cei care le respecta au ˘ ˘ o viata fericita (Ps. 1:1–3). Cresti¸ ¸ ˘ ˆ nii adevarati au privit ıntotdeauna ¸ ˆ Biblia ‘ca pe cuvantul lui Dumneˆ zeu, nu ca pe cuvantul oamenilor’ (1 Tes. 2:13). w12 15/1 1:1, 2 ˆ ˘ ˘ Sambata, 11 mai ˘ ˘ Dumnezeu a gasit de cuviin ¸ta ˘ ˘ ˘ ˘ ca toata plinatatea sa locuiasca ˆ ın [Cristos]. (Col. 1:19) ˆ Isus Cristos are un rol-cheie ın ˆ ımplinirea scopului lui Dumnezeu. Dar care este scopul lui Iehova? ˘ ˆ „Sa ımpace din nou cu sine toate ˘ ˆ celelalte lucruri . . . facand pace ˆ ˘ prin sangele varsat“ de Isus Crisˆ tos (Col. 1:20). Exprimandu-si re¸ ˘ ˘ cunostinta pentru rascumpararea ¸ ¸ ˘ oferita de Iehova, Pavel le-a scris crestinilor unsi din Efes: „Dumne¸ ¸ ˆ ˆ zeu, care este bogat ın ındurare ˘ . . . ne-a dat viata cu Cristos chiar ¸ ˆ ˆ cand eram morti ın greseli — prin ¸ ¸ ˘ ˘ bunatate nemeritata ati fost sal¸

˘ vati“ (Ef. 2:4, 5). Indiferent ca spe¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ram sa traim ın ceruri sau pe paˆ ˆ ˆ mant, ıi suntem profund ındatoˆ rati lui Dumnezeu pentru ındura¸ ˘ ˘ rea si bunatatea sa nemeritata. ¸ Inimile noastre sunt pline de re˘ ˘ cunostinta pentru tot ce a facut ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Iehova ca sa ne ımpacam cu el. ˆ ˘ Cand ne confruntam cu situatii ¸ ˘ care ameninta pacea si unitatea ¸ ¸ ˘ ˘ congregatiei, ar trebui sa meditam ¸ ˘ la exemplul lui Dumnezeu si sa ¸ ˘ promovam pacea. w11 15/8 3:6, 8 ˘ Duminica, 12 mai ˘ ˆ Pentru ca suntem ınconjura ¸ti de un nor asa de mare de mar¸ ˘ ˘ tori . . . sa alergam cu perseve˘ ˘ ren ¸ta cursa care ne este pusa ˆ ınainte. (Evr. 12:1)

Slujitorii precrestini — care for¸ mau ‘un nor mare de martori’ — ˘ ˘ nu erau spectatori veniti sa vada ¸ cursa, ci erau, figurativ vorbind, ˘ ˆ ˆ ˘ alergatori care ısi ıncheiasera cu ¸ succes cursa. Desi nu mai erau ¸ ˆ ˘ ın viata, ei puteau fi considerati ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ alergatori „de performanta“, al ca¸ ˆ ˆ ror exemplu ıi ıncuraja pe cei noi ˘ sa nu abandoneze cursa. Acum ˘ ˘ imagineaza-ti ca participi la o ¸ ˘ cursa de alergare. Cum te-ai simti ¸ ˘ ˘ daca ai sti ca printre spectatori ¸ ˘ sunt si atleti celebri? Te-ai stradui ¸ ¸ ˘ ˆ din rasputeri, ba chiar te-ai ıntreˆ ˘ ce pe tine ınsuti ca sa ajungi la ¸ linia de sosire. Exemplul acelor martori din vechime demonstra ˘ ˆ ca, oricat de obositoare si de grea ¸ ˘ ˘ ˆ era aceasta cursa, ea putea fi cas¸ ˘ tigata. Asadar, crestinii evrei tre¸ ¸ ˘ ˘ ˆ buiau sa pastreze viu ın minte exemplul ‘norului de martori’. Ei primeau astfel curajul de a ‘aler˘ ga cu perseverenta’. Si noi putem ¸ ¸ ˆ ıncheia cu succes cursa! w11 15/9 3:10, 11

Luni, 13 mai Dumnezeu este fidel si nu ¸ ˘ ˘ va lasa sa fi ¸ti ispiti ¸ti peste ceea ˆ ce pute ¸ti ındura. (1 Cor. 10:13) ˆ Iehova ıi pretuieste pe slujitorii ¸ ¸ ˘ sai fideli, asa cum reiese din cu¸ ˆ vintele lui Isus: „Nu se vand cinci ˘ ˘ vrabii cu doi banuti? Totusi, ni¸ ¸ ˘ ciuna dintre ele nu este uitata ˆ ınaintea lui Dumnezeu. Dar chiar ˘ si perii capului va sunt toti nu¸ ¸ ˘ ˘ marati. Nu va temeti! Voi sunteti ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ mai de pret decat multe vrabii“ ¸ ˆ (Luca 12:6, 7). Cand trecem prin ˆ ˆ necazuri, ıncrederea ın Iehova si ¸ ˆ ın promisiunile sale ne poate aduˆ ˆ ˘ ce mangaiere. Tatal nostru ceresc ˘ are putere absoluta. Nimeni si ni¸ ˆ ˆ mic nu-i poate sta ın cale cand ˘ ˘ ˆ ˆ vrea sa le aduca mangaiere celor ˘ care-l iubesc. Si noi putem sa-i ¸ ˆ ˘ ˘ ıncurajam pe fratii de credinta ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ cand „se afla ın orice fel de necaˆ ˆ zuri“. Cum? „Prin mangaierea cu ˆ ˆ ˆ care noi ınsine suntem mangaiati ¸ ¸ de Dumnezeu“ (2 Cor. 1:3, 4). Iar ˆ ˆ mangaierea pe care ne-o aduce ˘ Iehova este unica! w11 15/10 3:3–5 Marti, 14 mai ¸ ˘ ˘ ˆ Cei ce traiesc potrivit carnii ısi ¸ ˆ ˘ ındreapta mintea spre lucrurile ˘ ˘ carnii, dar cei ce traiesc potrivit spiritului, spre lucrurile spiritului. (Rom. 8:5)
Aici termenul „carne“ nu se reˆ ˘ ˘ fera neaparat la corpul fizic. In ˆ Biblie, cuvantul „carne“ este folosit uneori cu privire la natura im˘ ˘ ˘ ˘ ˘ perfecta si pacatoasa a carnii de¸ ˘ ˘ ˘ cazute. Aceasta natura imperfec˘ ˘ ta genereaza lupta dintre carne si ¸ ˘ minte, mentionata de Pavel (Rom. ¸ 7:21–23). Spre deosebire de Pavel, ˘ ˘ cei care „traiesc potrivit carnii“

˘ ˆ ˘ ˘ nici macar nu ıncearca sa lup˘ te. Pe acestia nu-i intereseaza ce ¸ doreste Dumnezeu de la ei si nici ¸ ¸ nu-i cer ajutorul pentru a lupˆ ˘ ta ımpotriva carnii. Deseori ei se ˘ concentreaza asupra satisfacerii ˘ necesitatilor si dorintelor fizice. ¸ ¸ ¸ ˘ Dar cei care „traiesc potrivit spiˆ ˆ ˘ ritului“ ısi ındreapta mintea spre ¸ ˘ „lucrurile spiritului“, adica spre ˘ activitatile spirituale si spre ceea ¸ ¸ ˆ ce face Iehova ın folosul nostru. w11 15/11 2:14

Miercuri, 15 mai ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Intari ¸ti-va ın Domnul si ın taria ¸ ˘ puterii sale . . . ca sa pute ¸ti ˆ rezista ın ziua cea rea. (Ef. 6:10, 13)
Iehova ne-a pus la dispozitie tot ¸ ˆ ce avem nevoie pentru a ne ımpotrivi spiritului lumii. Prin inter˘ mediul spiritului sau, Iehova ne ˆ ˘ ıntareste pentru a-i opune rezis¸ ˘ tenta lui Satan, care vrea cu orice ¸ ˘ ˘ ˆ pret sa ne induca ın eroare (Rev. ¸ 12:9). Spiritul lumii este puternic ˆ si nu suntem scutiti ıntru totul ¸ ¸ ˘ de influenta lui. Totusi, putem sa ¸ ¸ ˆ ne ımpotrivim acestui spirit! Noi ˆ avem ajutorul spiritului sfant, o ˘ ˘ forta infinit mai puternica. Refe¸ ˘ ˘ ritor la cei care au parasit cresti¸ ˆ nismul ın secolul I, apostolul Pe˘ ˘ tru a spus: „Parasind calea dreap˘ ˘ ˘ ˆ ta, s-au ratacit“ (2 Pet. 2:15). Cat ˘ de recunoscatori suntem pentru ˘ ca am primit „spiritul care vine de la Dumnezeu“, nu spiritul lumii! ˘ ˘ ˆ (1 Cor. 2:12) Daca ne vom lasa ınˆ drumati de spiritul sfant si vom ¸ ¸ ˘ profita de masurile luate de Ieho˘ va pentru a ne pastra pe calea ˘ ˘ ˆ dreapta, vom reusi sa ne ımpotri¸ vim spiritului satanic al acestei lumi (Gal. 5:16). w11 15/12 2:14, 15

Joi, 16 mai ˆ Fi ¸ti treji ın vederea ˘ rugaciunilor! (1 Pet. 4:7)
Pentru a veghea, este esential ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa perseveram ın rugaciune. Chiar ˆ ınainte de a fi arestat, Isus le-a spus celor trei apostoli: „Vegheati si ru¸ ¸ ˘ ˆ ga ¸ti-va neıncetat“ (Mat. 26:41). Peˆ ˘ tru, care a fost ımpreuna cu Isus ˆ ˘ ın gradina Ghetsimani, a simtit ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ mai tarziu cata forta au rugaciuni¸ ˘ le staruitoare (Fap. 12:1–6). Du˘ pa ce l-a arestat pe Petru, Irod a ˘ ˆ pus sa fie legat cu lanturi ıntre ¸ ˘ ˆ doi soldati si pazit ın permanen¸ ¸ ˘ ˘ ta de 16 gardieni care faceau cu ¸ ˘ ˘ schimbul. El intentiona sa-l aduca ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ınaintea poporului dupa sarb atoarea Pastelui, moartea apostolului ¸ ˘ fiind darul pe care voia sa-l ofe˘ re multimii. Versetul 5 precizeaza: ¸ ˆ ˆ „Petru era tinut ın ınchisoare, dar ¸ ˘ congregatia se ruga staruitor lui ¸ Dumnezeu pentru el“. Drept urˆ ˘ mare, ın ultima noapte petrecuta ˆ ˆ ˆ de Petru ın ınchisoare, ın timp ce ˆ el dormea ıntre cei doi soldati, un ¸ ˆ ınger l-a eliberat (Fap. 12:7–11). w12 15/1 2:10–13, 15

Vineri, 17 mai Fi ¸ti buni unii cu al ¸tii. (Ef. 4:32) ˘ ˘ ˆ Bunavointa si bunatatea sunt ın¸ ¸ ˘ ˆ vioratoare, ca o adiere de vant si ¸ ˘ ˆ ca un pahar cu apa rece ıntr-o ˆ ˘ zi torida. In cadrul familiei, ele ˘ contribuie la pastrarea unei at˘ ˘ mosfere placute. Bunavointa este ¸ ˘ ˘ o calitate atragatoare, care izvo˘ raste dintr-un interes sincer fa¸ ˘ ta de altii, interes ce se mani¸ ¸ ˘ festa prin actiuni binevoitoare si ¸ ¸ ˘ prin cuvinte amabile. Bunatatea, ˘ la fel ca bunavointa, este o calita¸ ˆ ˘ ˆ te care ne ındeamna la actiuni ın ¸ ˘ folosul altora si se caracterizeaza ¸

prin generozitate (Fap. 9:36, 39; ˆ ˘ ˘ ˆ 16:14, 15). Insa bunatatea ınseam˘ ˘ na mult mai mult. Bunatatea este ˘ ˆ ˘ ˘ desavarsire morala. Ea se refera ¸ nu doar la ceea ce facem, ci, si ¸ mai important, la ceea ce suntem. Este ca si cum am avea un fruct, ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ iar, cand ıl taiem felii, observam ˘ ˘ ca fiecare felie este coapta si dul¸ ˘ ˘ ˆ ce, fara niciun defect, nici ın inˆ ˆ terior, nici ın exterior. Intr-ade˘ ˘ ˘ var, bunatatea produsa de spiritul ˆ ˘ ˆ sfant este evidenta ın fiecare aspect al vietii de crestin (Ef. 5:8, 9). ¸ ¸ w11 15/4 4:8, 9 ˆ ˘ ˘ Sambata, 18 mai ˆ O, Iehova, de ce s-au ınmul ¸tit ˘ vrajmasii mei? (Ps. 3:1) ¸ ˘ ˆ „Inima barbatilor lui Israel ıl ur¸ ˘ meaza pe Absalom“, a ˆ spus un ˆ mesager (2 Sam. 15:13). Intreban˘ du-se cum de a reusit Absalom sa ¸ ˘ ˆ ˘ convinga atat de multi israeliti sa-l ¸ ¸ urmeze, David spune cuvintele din ˘ textul de astazi. Multi israeliti cred ¸ ¸ ˘ ˘ ca Iehova nu-l va scapa pe David ˘ ˆ din situatia critica ın care a ajuns ¸ ˘ din cauza lui Absalom si a sustina¸ ¸ ˆ ˘ ˆ torilor lui. David se simte ınsa ın si˘ ˆ guranta deoarece are ıncredere ab¸ ˘ ˆ ˆ soluta ın Dumnezeu. El spune ın ˆ cantarea sa: „Dar tu, o, Iehova, esti ¸ ˆ un scut ın jurul meu, gloria mea si ¸ ˆ ˆ ˘ Cel ce ımi ınalta capul“ (Ps. 3:3). ¸ ˘ ˆ David este convins ca Iehova ıl va ˘ ocroti, ca va fi pentru el ca un scut. ˘ ˆ E adevarat, varstnicul rege fuge cu capul acoperit si plecat sub povara ¸ ˆ ˆ umilirii. Dar Cel Preaınalt ıi va ˆ ˘ reda gloria. Iehova ıl va ajuta sa-si ¸ ˘ recapete demnitatea, sa-si ridice ¸ ˘ capul si sa stea din nou cu fruntea ¸ ˘ ˘ sus. David striga catre Dumnezeu ˘ ˆ ˘ fiind sigur ca El ıi va raspunde. Ai ˆ ˆ si tu o astfel de ıncredere ın Ieho¸ va? w11 15/5 5:3, 4

˘ Duminica, 19 mai ˆ ˘ ˘ Inva ¸tatorule, te voi urma oriunde vei merge. (Mat. 8:19)
˘ Odata, un scrib i-a adresat lui Isus ˆ cuvintele de mai sus. Dar, cand Isus ˘ i-a spus ca „Fiul omului n-are unde ˘ ˘ ˘ sa-si puna capul“, scribul s-a raz¸ ˆ ˘ ˘ ˆ gandit. Biblia nu lasa sa se ıntelea¸ ˘ ˘ ga ca ar fi devenit un continuator al ˘ lui Cristos. Probabil ca pentru el era ˘ ˘ ˘ ˆ mai important sa aiba siguranta ın ¸ ce priveste hrana si locuinta (Mat. ¸ ¸ ¸ ˘ 8:20). Multi barbati pun siguranta ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ materiala ınaintea lucrurilor spiri˘ tuale. Instruirea superioara si obti¸ ¸ ˘ ˘ nerea unui loc de munca bine platit ˆ sunt prioritare ın viata lor. Potrivit ¸ ˆ modului lor de gandire, este mai ˘ practic si de mai mare necesitate sa ¸ ˆ ˆ ˘ castige bani decat sa studieze Bi¸ ˘ ˆ ˘ blia si sa cultive o relatie stransa cu ¸ ¸ ˘ Dumnezeu. Poate ca le place ceea ˆ ˘ ˆ ˘ ce ınvata Biblia, dar „ıngrijorarile ¸ ˘ acestui sistem [si] puterea amagi¸ ˘ ˆ ˘ ˘ toare a bogatiilor“ ınabusa intere¸ ¸ ˘ sul pe care l-ar putea avea fata de ¸ lucrurile spirituale (Mar. 4:18, 19). w11 15/11 4:3, 4

si mai drag (1 Pet. 1:18, 19). Persoa¸ ˆ na care aducea jertfa avea ın vede˘ ˘ ˘ re ca Dumnezeu nu-si gasea place¸ ˆ ˘ rea ın ofrandele cu defect. Daca ar fi adus astfel de ofrande, ar fi de˘ ˘ monstrat ca le considera o simpla ˘ formalitate, ba chiar o povara (Mal. ˆ ˘ ˘ 1:6–8, 13). In mod asemanator, fie˘ care dintre noi ar trebui sa mediteze la serviciul pe care i-l aduce lui ˘ ˆ Iehova si sa se ıntrebe: „Ar trebui ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ oare sa fac ımbunatatiri ın privin¸ ˘ ta serviciului meu sacru sau sa-mi ¸ ˆ analizez motivatia cu care ıi slujesc ¸ lui Dumnezeu?“. w12 15/1 3:6, 7

Marti, 21 mai ¸ A dat oameni ca daruri. (Ef. 4:8)
˘ Ce ai face daca ai primi un dar creat special pentru tine? Nu ti-ai ¸ ˘ arata aprecierea folosind acel dar? Prin intermediul lui Isus Cristos, Iehova ne-a dat „oameni ca daruri“. O modalitate prin care ne putem ˘ arata recunostinta pentru aceste ¸ ¸ ˘ ˘ daruri este sa ascultam cu atenˆ ˘ ˘ ˆ tie cuvantarile tinute de batrani si ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa ne straduim sa aplicam ideile mentionate de ei. De aseme¸ ˘ ˘ nea, ne putem arata aprecierea faˆ ˆ cand ˆ comentarii practice la ıntru˘ ˘ niri. In plus, sa sustinem activitati¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ le ın care batranii sunt ın frunte, cum ar fi lucrarea de predicare. ˘ Daca ai tras foloase din sfatul pri˘ ˆ mit de la un batran, de ce nu i-ai spune si lui acest lucru? Mai mult, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa aratam apreciere si fata de fami¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ liile batranilor. Sa nu uitam: pen˘ ˆ ˘ tru ca un batran sa lucreze din greu ˆ ˘ ın congregatie, familia lui sacrifica ¸ din timpulˆ pe care l-ar putea petre˘ ce cu el. Intr-adevar, avem multe ˘ ˘ motive sa fim recunoscatori pentru ˘ ˆ batranii de congregatie, care lu¸ ˘ ˆ creaza din greu ın mijlocul nostru. w11 15/6 4:3, 19, 20

Luni, 20 mai ˘ Sa nu prezenta ¸ti un animal cu defect. (Lev. 22:20)
˘ Orice animal adus ca jertfa tre˘ ˘ ˘ ˆ buia sa fie „sanatos“ ın toate privin˘ ˘ tele: sa nu fie orb, ranit sau bolnav ¸ ˘ ˘ si sa nu aiba defecte din nastere ¸ ¸ (Lev. 22:21, 22). Ofrandele din roa˘ ˆ dele pamantului si din cereale tre¸ buiau aduse ‘din ce era cel mai bun’ (Num. 18:12, 29). Iehova nu accep˘ ta ofrandele de calitate inferioara. ˘ ˘ ˘ Aceasta cerinta importanta privi¸ ˘ toare la jertfele de animale arata ˘ ˘ ˘ ˘ ca jertfa lui Isus urma sa fie fara ˘ ˘ ˘ ˘ pata si fara defect si ca Iehova ¸ ¸ ˘ ˘ urma sa sacrifice pentru rascum˘ pararea omenirii ce avea el mai bun

Miercuri, 22 mai ˆ In ¸telepciunea de sus este ˆ ˆ ˘ ın primul rand casta, apoi ˘ pasnica. (Iac. 3:17) ¸
˘ Desi e important sa fim pasnici, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ trebuie, mai ıntai de toate, sa fim ˘ ˘ ˘ casti, adica sa respectam normele ¸ morale si cerintele drepte ale lui ¸ ¸ Dumnezeu. Un episod din viata lui ¸ ˘ Iehu dovedeste ca este mai impor¸ ˘ tant sa sustinem dreptatea lui Ie¸ ˆ ˘ ˘ ˘ hova decat sa pastram pacea cu ci˘ ˘ neva care practica pacatul. Dum˘ nezeu l-a trimis pe Iehu sa pedep˘ seasca familia regelui Ahab. Ioram, fiul lui Ahab si al Izabelei, a ¸ ˆ ˆ ˆ iesit ın ıntampinarea lui Iehu si l-a ¸ ¸ ˆ ıntrebat: „Este pace, Iehu?“. El i-a ˘ ˘ ˆ raspuns: „Ce pace sa fie cat timp ˘ exista fornicatia Izabelei, mama ¸ ˘ ta, si multele ei vrajitorii?“ (2 Regi ¸ 9:22). Apoi si-a luat arcul si l-a ucis ¸ ¸ ˘ pe acest rege rau. Asemenea lui Iehu, care a trecut imediat la ac˘ ˆ tiune, batranii de congregatie tre¸ ¸ ˘ buie sa fie fermi cu cel care nu vrea ˘ ˘ ˘ ˘ sa se caiasca si nu trebuie sa-l tole¸ ˆ reze ın congregatie doar de dragul ¸ ˘ ˆ ˆ pacii. Ei ıl vor exclude, astfel ınˆ ˘ ˘ cat congregatia sa se poata bucura ¸ ˆ ın continuare de pace cu Dumnezeu (1 Cor. 5:1, 2, 11–13). w11 15/8 4:15, 16

˘ ˘ ˘ dureze aceasta zi de odihna,ˆ sa ne amintim care era scopul ei. In Geneza 2:3 citim: „Dumnezeu a bineˆ cuvantat ziua a saptea si a sfin¸ ¸ ˆ ¸tit-o“. In ce sens a sfintit Iehova ¸ ˘ aceasta zi? El a ales-o pentru a-si ¸ ˆ ˘ ındeplini scopul cu privire la paˆ mant. Iar scopul lui Iehova este ca ˘ ˆ ˘ pamantul sa fie locuit de oameni ˘ ˘ ˘ ˘ ascultatori care sa aiba grija de creatia sa (Gen. 1:28). Pentru rea¸ lizarea acestui scop Iehova Dumnezeu si Isus Cristos, Domnul saba¸ ˘ ˆ ˘ tului, „lucreaza pana acum“ (Mat. ˘ 12:8; Ioan 5:17). Ziua de odihna va ˆ ˘ ˆ ˆ dura pana cand Iehova ısi va duce ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ la bun sfarsit scopul, adica pana la ¸ ˆ sfarsitul Domniei Milenare a lui ¸ Cristos. w11 15/7 3:4, 5

Vineri, 24 mai ˘ Nu uita ¸ti sa face ¸ti binele si ¸ ˘ ˆ ˘ sa ımpar ¸ti ¸ti bunurile cu al ¸tii, ˘ ˆ caci astfel de jertfe ıi plac lui Dumnezeu. (Evr. 13:16)
ˆ Cand te-ai dedicat lui Iehova, ˘ ˆ i-ai promis ca ıl vei pune mereu ˘ pe primul loc, ca vei tine cont de ¸ ˆ el ın orice aspect al vietii (Evr. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ 10:7). Fara ındoiala, te-ai convins ˘ ˆ ˆ ca, atunci cand cauti ındrumarea ¸ ˆ lui Iehova si actionezi ın armonie ¸ ¸ ˆ cu ea, ai numai de castigat (Is. ¸ ˘ 48:17, 18). Este important sa evi˘ ˘ ˘ tam orice tovarasie sau orice ac¸ ˆ ˘ ˆ tiune care ne-ar putea pangari ın ¸ ˆ ˘ ochii sai (Is. 2:4; Rev. 18:4). In ˘ plus, nu trebuie sa ne oprim privirea asupra lucrurilor necurate sau ˘ imorale si nici sa permitem mintii ¸ ¸ ˘ ˘ sa staruie asupra lor (Col. 3:5, 6). ˘ ˘ ˘ Daca ne vom stradui sa facem me˘ reu ce este bine si sa fim buni cu al¸ ˆ ˘ tii, ıi vom aduce lui Iehova o jertfa ¸ ˘ ˘ placuta. Aceasta este o caracteris˘ ˘ tica a crestinilor adevarati (Ioan ¸ ¸ 13:34, 35; Col. 1:10). w12 15/1 4:7–9

Joi, 23 mai Noi, care am manifestat ˘ ˘ ˆ ˘ credin ¸ta, intram ıntr-adevar ˆ ˘ ˘ ın aceasta odihna. (Evr. 4:3)
ˆ Referindu-se la Geneza 2:2, ın le˘ ˘ gatura cu odihna lui Dumnezeu, ˘ Pavel a scris sub inspiratie divina ¸ cuvintele din textul de azi (Evr. ˆ 4:4, 6, 9). Asadar, si ın timpul lui ¸ ¸ ˆ ˘ Pavel ziua a saptea era ın desfasu¸ ¸ ˆ ˘ rare. Dar cat avea sa dureze ea? ˆ ˆ ˘ Pentru a ıntelege cat avea sa mai ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 25 mai ˆ Iehova ıi cunoaste pe cei care ¸ sunt ai lui. (2 Tim. 2:19)
ˆ Un fariseu a venit ıntr-o zi la Isus ˆ si l-a ıntrebat: „Care este cea mai ¸ ˘ mare porunca din Lege?“. Isus i-a ˘ ˘ raspuns: „Sa-l iubesti pe Iehova, ¸ ˘ ˘ Dumnezeul tau, cu toata inima ta, ˘ ˘ cu tot sufletul tau si cu toata min¸ tea ta“ (Mat. 22:35–37). Pentru Isus, ˆ acestea nu erau doar vorbe; el ıl iu˘ ˘ bea mult pe Tatal sau ceresc. Iar ˘ ˘ ˘ prin modul sau de viata a aratat ¸ ˘ ˘ ca-si dorea din toata inima aproba¸ rea lui Iehova. De aceea, cu putin ¸ ˆ ˘ ˘ timp ınainte sa moara, Isus a afir˘ ˘ mat pe buna dreptate ca Dumnezeu ˆ ˘ ıl ‘cunostea’ si stia ca respectase ¸ ¸ ¸ cu fidelitate poruncile Sale. Astfel, ˘ ˆ Isus a ramas ın iubirea lui Iehova ˘ (Ioan 15:10). Multi oameni afirma ¸ ˘ ˆ ca ıl iubesc pe Dumnezeu, iar prin˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tre ei ne numaram, fara ındoia˘ ˘ la, si noi. Totusi, trebuie sa medi¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tam la urmatoarele ıntrebari: „Ma «cunoaste» Dumnezeu si pe mine? ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ Cum ma priveste el? Ma considera ¸ ˆ ˘ «al lui»?“. Intr-adevar, ne putem ˆ ˘ bucura de o relatie stransa cu Suve¸ ranul universului! Ce privilegiu extraordinar! w11 15/9 5:1, 2

˘ ˆ plu, la ajutorul acordat de batrani celor care, din cauza problemelor, ˘ au slabit pe plan spiritual. Discipolul Iacov a scris: „Este printre voi ci˘ neva bolnav [spiritualiceste]? Sa-i ¸ ˘ ˆ cheme la el pe batranii congrega˘ tiei, iar ei sa se roage pentru el“. ¸ ˘ Care va fi rezultatul? „Rugaciunea ˆ credintei ıl va vindeca pe cel bolnav, ¸ ˆ ˘ iar Iehova ıl va ridica. Si, daca a co¸ ˘ ˆ mis pacate, ıi vor fi iertate.“ (Iac. ˆ ˘ 5:14, 15) Insa si ceilalti membri ai ¸ ¸ ˆ ˆ congregatiei pot aduce mangaiere. ¸ w11 15/10 4:9, 10

Luni, 27 mai ˘ ˆ Cine asculta sfatul este ın ¸telept. (Prov. 12:15)
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca batranii observa ca un frate ˘ nu progreseaza din cauza unei conduite nepotrivite, ei iau initiativa ¸ ˆ ˆ ˆ pentru a-l ındrepta ın spiritul blan˘ detii (Gal. 6:1). Uneori, poate ca un ¸ ˘ frate trebuie sfatuit pentru a-si co¸ ˘ ˘ ˘ recta o trasatura de personalitate. ˘ ˘ De pilda, daca un frate pare ge˘ ˘ ˘ ˆ nul de persoana comoda, un batran ˆ ˘ l-ar putea ıncuraja sa mediteze la exemplul lui Isus, care a fost un proclamator zelos al Regatului si ¸ ˘ ˘ le-a cerut continuatorilor sai sa-i urmeze exemplul (Mat. 28:19, 20; ˘ Luca 8:1). Sau, daca un frate pare impulsionat de ambitii personale, ¸ ˘ ˆ ˘ un batran i-ar putea arata cum i-a ˘ ˆ ˘ ajutat Isus pe discipoli sa ınteleaga ¸ ˘ de ce nu trebuie sa-si caute propria ¸ ˘ glorie (Luca 22:24–27). Dar daca un ˘ frateˆ are tendinta de a fi neierta¸ ˘ ˆ tor? In acest caz, un batran l-ar putea ajuta folosind ilustrarea despre ˘ sclavul care a refuzat sa ierte o ˆ ˘ datorie neınsemnata desi lui i se ¸ iertase o datorie mult mai mare ˆ (Mat. 18:21–35). Cand este necesar ˘ ˆ ˘ un sfat, e bine ca batranii sa-l dea ˆ cat mai repede posibil (Prov. 27:9). w11 15/11 5:13, 14

˘ Duminica, 26 mai ˘ Lua ¸ti jugul meu asupra voastra ˆ ˘ ˘ si ınva ¸ta ¸ti de la mine, caci eu ¸ ˆ ˘ ˘ sunt bland si am o inima umila, ¸ ˘ ˆ si ve ¸ti gasi ınviorare pentru ¸ sufletele voastre. (Mat. 11:29)
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca aprofundam ınvataturile lui ¸ ˆ ˘ ˘ Isus si ıi urmam exemplul, gasim ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ multa mangaiere. Meditand la bu˘ natatea si iubirea cu care i-a tra¸ ˘ tat Isus pe oameni si straduindu-ne ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sa-l imitam, putem gasi ınviorare ın ˘ ˆ ˘ timp ce luptam cu ıngrijorarile vie˘ tii. Si fratii de credinta ne pot aduce ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ mangaiere. Sa ne gandim, de exem-

Marti, 28 mai ¸ ˘ ˘ El ne-a poruncit sa predicam ˘ poporului si sa depunem ¸ ˘ marturie temeinic. (Fap. 10:42)
ˆ Pentru a predica ın mod temeinic, avem nevoie de aptitudini cu care, ˆ ˘ poate, nu ne-am nascut. Ii suntem ˘ ˘ ˆ recunoscatori lui Iehova ca ısi folo¸ ˘ seste spiritul pentru a ne ajuta sa ne ¸ ˘ ˘ achitam de multele responsabilitati ¸ teocratice. La fel ca Isaia, putem ˆ ˘ spune cu ıncredere ca ‘am fost trimisi de Domnul Suveran Iehova si ¸ ¸ ˘ ˆ de spiritul sau’ (Is. 48:16). Noi ne ın˘ deplinim serviciul din toata inima, ˘ fiind convinsi ca Iehova ne va ajuta ¸ ˘ ˘ sa ne dezvoltam aptitudinile, asa ¸ cum i-a ajutat pe Moise, pe Betaleel ¸ ˘ si pe Iosua. Totodata, folosim „sa¸ ˆ bia spiritului, care este cuvantul lui ˆ ˆ ˘ Dumnezeu“, avand ıncredere ca Ieˆ ˘ hova ne va ıntari, la fel ca pe Ghedeon, pe Iefta si pe Samson (Ef. ¸ ˘ 6:17, 18). Daca ne bizuim pe Ie˘ hova pentru a dep asi obstacolele, ¸ vom deveni la fel de puternici pe plan spiritual cum a fost Samson pe ˆ plan fizic. Cu certitudine, Iehova ıi ˆ ˘ binecuvanteaza pe cei care sustin ¸ ˆ ˘ ˘ plini de curaj ınchinarea adevarata. w11 15/12 3:18, 19

˘ ˘ ˆ existenta o preotie regala ın folosul ¸ ¸ ‘tuturor popoarelor’ (Ex. 19:5). Pen˘ tru a se bucura de aceasta perspec˘ ˘ ˘ tiva minunata, israelitii trebuiau ‘sa ¸ asculte cu atentie de glasul lui Ieho¸ ˘ ˘ ˆ ˘ va si sa respecte legamantul sau’. ¸ ˘ ˆ Dar ei nu puteau ‘sa asculte’ ın mod perfect de Iehova (Rom. 3:19, 20). De ˆ ˘ ˆ aceea, p ana cand perspectiva oferi˘ ta israelitilor ar fi devenit realitate, ¸ ˘ Iehova i-a ales pe unii dintre ei sa ˘ formeze o preotie care sa slujeas¸ ˘ ˆ ca doar ın folosul natiunii Israel. ¸ ˆ ˘ Insa acesti preoti nu aveau si rolul ¸ ¸ ¸ de regi. Ei aduceau jertfe pentru ˘ p acatele pe care poporul le comiˆ tea ın mod inevitabil (Lev. 4:1—6:7). w12 15/1 5:8, 9

Joi, 30 mai ˆ Cine este instruit ın mod ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ desavarsit va fi ca ınva ¸tatorul ¸ lui. (Luca 6:40)
˘ ˆ Parintii au un rol importat ın a-si ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ınvata copiii sa ia decizii care ıl ono¸ ˘ ˘ reaza pe Dumnezeu. Cea mai buna ˘ ˆ ˘ ˆ metoda ın acest sens este sa fie ei ınsisi un exemplu. La momentul potri¸ ¸ ˘ ˘ vit, p arintii pot sa le explice copiilor ¸ ˆ ˆ ce pasi au ıntreprins cand au luat o ¸ ˘ anumita decizie. De asemenea, ei ˘ ˘ ˘ pot sa le permita copiilor sa ia sin˘ guri unele decizii si apoi sa-i laude ¸ ˘ daca deciziile se dovedesc bune. Dar ˘ ˆ ce poate face un p arinte cand copi˘ ˘ lul ia o decizie gresita? Primul sau ¸ ˘ impuls ar putea fi sa-l protejeze ˆ ˘ de consecinte. Insa lucrul acesta nu ¸ ˆ este ıntotdeauna spre binele copilu˘ ˘ ˘ lui. Sa luam un exemplu. Un parinte ˆ ˘ ˘ ısi sustine fiul sa obtina permisul de ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ conducere. Mai tarziu, acesta ıncal˘ ca o lege de circulatie si primeste ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ o amenda. Parintele ar putea plati ˘ ˆ ˘ amenda. Totusi, daca ıi cere fiului sa ¸ ˘ ˘ munceasca pentru a plati amenda, ˘ este mult mai probabil ca acesta va ˆ ˘ ˘ ınvata sa fie responsabil de faptele ¸ lui (Rom. 13:4). w11 15/4 2:18

Miercuri, 29 mai Orice mare preot . . . este numit ˆ ın folosul oamenilor peste lucrurile privitoare la Dumnezeu. (Evr. 5:1)
ˆ Preotul numit de Iehova ıi re˘ ˘ ˆ prezenta pe oamenii pacatosi ınain¸ tea lui Dumnezeu prin intermediul ˆ ˆ jertfelor, pledand ın favoarea lor. ˆ ˆ In acelasi timp, el ıl reprezenta pe ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ Iehova ınaintea oamenilor ınvatan¸ ˘ du-i legea divina (Lev. 10:8–11; Mal. 2:7). Astfel, preotul avea rolul de ˘ ˆ a-i ajuta pe oameni sa se ımpace ˘ ˆ cu Dumnezeu. Legamantul Legii i-a ˘ ˘ ˆ oferit Israelului ocazia sa aduca ın

Vineri, 31 mai ˘ ˘ Sa va asigura ¸ti de lucrurile mai importante. (Filip. 1:10)
Stabilirea unor obiective realiste poate aduce mari foloase. Un astfel de ˆ ˘ obiectiv este examinarea ımpreuna a ˆ textului zilei ın fiecare zi. Comentaˆ riile pe care le fac membrii familiei ıl ˘ pot ajuta pe capul familiei sa-si dea ¸ seama care este nivelul spiritual al ˘ fiecaruia. Alt obiectiv este citirea cu ˆ regularitate a Bibliei ca familie. In fe˘ lul acesta, copiilor li se ofera o exce˘ ˆ ˘ ˘ lenta ocazie de a-si ımbunatati de¸ ¸ ˆ prinderile de citire, precum si de a ın¸

telege mai bine mesajul Bibliei (Ps. ¸ ˆ ˘ 1:1, 2). In plus, n-ar trebui oare sa ne ˆ propunem obiectivul de a ne ımbu˘ ˘ ˘ natati calitatea rugaciunilor? Un alt ¸ ˘ obiectiv demn de urmarit este cultiˆ ˘ ˘ varea ıntr-o masura mai mare a diverselor aspecte ale rodului spiritului (Gal. 5:22, 23). Sau ne-am putea ˆ ˘ gandi la modalitati concrete de a ma¸ ˘ nifesta empatie fata de oamenii din ¸ ˆ teritoriu. Cand acesta este un obiecˆ ˆ ˘ tiv al ıntregii familii, copiii pot ınva˘ ta sa fie plini de compasiune, iar ast¸ fel ar putea cultiva dorinta de a sluji ¸ ca pionieri regulari sau ca misionari. w11 15/5 2:9, 10

ˆ ˘ ˘ Sambata, 1 iunie ˘ ˘ Daca cineva aspira la sarcina de supraveghetor, doreste o ¸ ˘ lucrare buna. (1 Tim. 3:1)
ˆ ˆ ˘ Cand Pavel i-a ındemnat pe barba˘ ˘ tii din congregatie sa se straduias¸ ¸ ˘ ˘ ca sa se califice pentru responsabili˘ ˘ tati mai mari, intentia lui n-a fost sa ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıncurajeze pe cineva sa urmareasca ˘ o ambitie personala. „A aspira“ la ¸ o responsabilitate pretinde din par˘ ˘ tea barbatilor crestini sa cultive do¸ ¸ ˘ rinta puternica de a depune toate ¸ ˆ ˘ eforturile pentru a dobandi calitati¸ ˘ le spirituale necesare ca sa le slu˘ ˘ jeasca fratilor. Daca un frate este bo¸ ˆ tezat de cel putin un an si ıntrunes¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ te ıntr-o masura rezonabila cerintele ¸ pentru slujitorii auxiliari mentiona¸ ˆ te ın 1 Timotei 3:8–13, el poate fi re˘ ˘ comandat pentru aceasta numire. Sa ˘ ˘ ˆ remarcam ca ın versetul 8 se spune ˘ clar: „Slujitorii auxiliari trebuie sa fie seriosi“. Esti un crestin botezat, ¸ ¸ ¸ ˆ aflat ın ultimii ani ai adolescentei ¸ ˘ ˆ si privesti cu toata seriozitatea ın¸ ¸ ˘ chinarea la Iehova? Daca da, poti ¸ face multe lucruri pentru a aspira la ˘ ˆ responsabilitati ın congregatie. Unul ¸ ¸ ˘ ˆ dintre ele este sa progresezi ın ce priveste lucrarea de predicare. w11 15/4 ¸ 1:11, 12

˘ Ferici ¸ti sunt cei ale caror nelegiuiri au fost iertate si ale ¸ ˘ ˘ caror pacate au fost acoperite. (Rom. 4:7)
˘ ˘ Dumnezeu a facut posibila iertarea ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ p acatelor fara sa-si ıncalce normele ¸ ˘ ˘ drepte. Aceasta veste buna sublinia˘ ˆ ˆ za rolul pe care ıl are Isus ın realizarea scopului lui Dumnezeu. Pavel ˘ ˘ avea motive sa astepte cu nerabdare ¸ ˆ „ziua ın care Dumnezeu va judeca prin Cristos Isus lucrurile ascunse ale oamenilor, potrivit vestii bune“ (Rom. ¸ ˆ 2:16). Cand afirma aceasta, Pavel nu punea pe un loc secundar „regatul lui Cristos si al lui Dumnezeu“ sau ceea ce ¸ ˆ ˘ va ınfaptui Dumnezeu prin interme˘ diul Regatului (Ef. 5:5). Dimpotriva, ˘ ˘ ˘ ˘ el dorea sa arate ca, daca vrem sa ˘ ˘ ˆ ˘ traim si sa primim binecuvantarile ¸ ˘ care vor fi revarsate sub Regatul lui ˘ Dumnezeu, trebuie sa recunoastem ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ca suntem p acatosi ın ochii lui Dum¸ ˘ ˆ ˘ ˘ nezeu si sa manifestam credinta ın ¸ ¸ ˘ Isus Cristos pentru ca p acatele noas˘ ˆ ˘ tre sa fie iertate. Cand o persoana ˘ ˆ ˘ ˘ ajunge sa ınteleaga si sa accepte aces¸ ¸ te aspecte legate de scopul lui Dum˘ nezeu si speranta care i se ofera dato¸ ¸ ˘ ˘ rita lor, ea poate spune pe buna drep˘ tate: „Aceasta este cu adevarat o ves˘ te buna!“. w11 15/6 1:17, 19

˘ Duminica, 2 iunie

Luni, 3 iunie ˘ Am sa-i fac un ajutor. (Gen. 2:18)
Faptul de a-si sustine sotul prin ¸ ¸ ¸ cuvinte si actiuni presupune sacri¸ ¸ ˆ ˘ ficii din parte sotiei. Insa ea este ¸ ˘ ˘ ˆ constienta ca implicarea sotului ın ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ activitatile teocratice ajuta ıntrea¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ga familie sa ramana treaza din punct de vedere spiritual. Pentru o ˘ ˘ sotie ar putea fi dificil sa-si sustina ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ın mod exemplar sotul cand acesta ¸ ia o decizie cu care ea nu este de ˆ ˘ acord. Dar, chiar si ın aceasta si¸ ˘ ˘ tuatie, o sotie buna manifesta un ¸ ¸ ˆ „spirit bland si linistit“ si cooperea¸ ¸ ¸ ˘ ˆ za cu el ın privinta acelei decizii ¸ ˘ ˘ (1 Pet. 3:4). O sotie buna se stra¸ ˘ duieste sa urmeze exemplul exce¸ lent al unor femei din trecut care ˘ au manifestat teama de Dumnezeu, cum ar fi Sara, Rut, Abigail si ¸ Maria, mama lui Isus (1 Pet. 3:5, 6). ˘ ˆ ˘ Totodata, ea ınvata lucruri folosi¸ ˆ ˆ ˘ toare si de la femeile mai ın varsta ¸ din prezent ce au „o purtare care li se potriveste unor sfinti“ (Tit ¸ ¸ 2:3, 4). Dovedind iubire si respect ¸ ˘ ˘ fata de sotul ei, o sotie exemplara ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ contribuie mult la bunastarea ın˘ tregii familii. Caminul ei este un ˆ ˘ loc ın care familia gaseste liniste si ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ siguranta. Pentru un barbat spiri¸ ˆ tual, o sotie care ıl sustine este de ¸ ¸ nepretuit! (Prov. 18:22) w11 15/5 ¸ 1:10, 13, 14

ˆ ˘ ne-am purta ıntr-un mod care sa ˆ ˘ ˆ starneasca ın ei dorinte gresite. De ¸ ¸ ˘ ˆ aceea, luam ın serios sfatul inspiˆ ˘ rat al Bibliei de a ne ımbraca decent si modest (1 Tim. 2:9). A fi mo¸ ˆ ˘ ˆ ˆ dest ınseamna a te gandi ın primul ˆ ˆ rand la altii, nu la ceea ce ıti place ¸ ¸ ˘ tie. Trebuie sa tinem cont de con¸ ¸ ˘ stiinta si de sensibilitatile celor din ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ jur, deoarece pacea lor sufleteasca ˘ ˘ si bunastarea lor spirituala sunt ¸ ˆ mai importante decat preferintele ¸ noastre (Rom. 15:1, 2). Congregatia ¸ ˘ ˆ ˘ crestina este binecuvantata cu mii ¸ de tineri care dau un exemplu exˆ ˘ ˘ celent ın aceasta privinta. Ei ‘nu-si ¸ ¸ ˘ ˘ urmeaza inima si ochii’, ci se stra¸ ˘ ˘ ˆ duiesc sa-i placa lui Iehova ın tot ˆ ˆ ce fac, inclusiv ın modul ın care se ˆ ˘ ˆ ımbraca! Suntem foarte mandri de ei! (Num. 15:39) w11 15/7 1:12, 13

Miercuri, 5 iunie ˆ ˆ Poporul care umbla ın ıntuneric ˘ ˘ a vazut o mare lumina. Peste cei ˆ care locuiau ın ¸tara umbrei ˆ ˘ adanci a stralucit lumina. (Is. 9:2)
˘ ˘ A fost prezis ca Mesia avea sa ˆ predice ın Galileea. Isus s-a staˆ ˆ ˆ bilit ın Capernaum, ıncepandu-si ¸ serviciul public. Astfel, multi evrei ¸ din regiunea lui Zabulon si a lui ¸ Neftali au beneficiat de lumina spi˘ ˘ rituala adusa de el (Is. 9:1; Mat. ˆ 4:12–16). In Galileea, Isus a tinut ¸ ˘ renumita Predica de pe Munte, si-a ¸ ˆ ˘ ales apostolii, a ınfaptuit primul ˘ ˆ ˘ miracol si, dupa ınviere, li s-a ara¸ tat la peste 500 de discipoli (Mat. 5:1—7:27; 28:16–20; Mar. 3:13, 14; ˆ Ioan 2:8–11; 1 Cor. 15:6). Predicand ˆ ˆ ın ‘tara lui Zabulon si ın tara lui ¸ ¸ ¸ ˆ Neftali’, Isus a ımplinit profetia ¸ ˆ lui Isaia. Bineınteles, el a predicat ¸ ˆ apoi mesajul despre Regat ın tot Israelul. w11 15/8 1:13

Marti, 4 iunie ¸ ˆ Nu voi pune ın fa ¸ta ochilor mei niciun lucru lipsit de valoare. (Ps. 101:3)
ˆ ˘ Orice lucru care ne ıntineaza ˘ constiinta si ne afecteaza prietenia ¸ ¸ ¸ ˘ cu Iehova reprezinta un „lucru lipsit de valoare“. De asemenea, chiar noi am putea deveni „un lucru lip˘ sit de valoare“ pentru altii daca ¸

Joi, 6 iunie Tu esti refugiul meu, ¸ ˆ partea mea ın ¸tara celor vii. (Ps. 142:5) ˆ Cand a compus acest psalm, ˆ David nu se afla ıntr-un palat sau ˆ ˘ ˆ ˘ ıntr-o casa, ci ıntr-o pestera greu ¸ ˘ accesibila unde se ascundea de ˘ ˘ regele Saul, care voia sa-l ucida ˘ (1 Sam. 22:1, 4). Probabil ca David ˆ se simtea singur, neavand niciun ¸ ˘ ˘ prietenˆ care sa-l ocroteasca (Ps. 142:4). In acest loc izolat, el l-a ruˆ ˘ gat pe Iehova sa-l ajute. In timp ce compunea Psalmul 142, David ˆ ˆ auzise, probabil, ce se ıntamplase cu Marele Preot Ahimelec si cu ¸ ˘ cei din casa lui: ei fusesera ucisi la ¸ ˘ porunca lui Saul fiindca Ahimeˆ lec ıl ajutase pe David, nestiind ¸ ˘ ca acesta fugea de rege (1 Sam. 22:11, 18, 19). David s-a simtit vi¸ novat pentru moartea lor; era ca si cum l-ar fi ucis pe preotul care ¸ ˆ ˘ ˆ ıl ajutase. Daca ai fi fost ın locul lui, tu cum te-ai fi simtit? ¸ w11 15/9 1:14–16 Vineri, 7 iunie ˘ Voi sunte ¸ti prietenii mei daca ˘ face ¸ti ce va poruncesc. (Ioan 15:14)
Desi s-a dovedit prietenos cu ¸ toti, Isus nu a fost prieten apro¸ piat cu oricine, ci doar cu aceia ˆ care ındeplineau anumite cerinte, cum au fost, de exemplu, cei 11 ¸ apostoli fideli (Ioan 13:27, 30). El i-a considerat prieteni doar ˆ ˆ pe aceia care ıl urmau si care ıi ¸ ˆ slujeau lui Iehova. Asadar, cand ¸ ˆ ˆ ıti alegi un prieten, este ıntelept ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa ai ın vedere aceasta cerinta. ¸ ˆ ˘ ˘ Intreaba-te: „Demonstreaza per˘ soana respectiva, prin cuvinte si ¸

˘ ˘ fapte, ca asculta de Iehova si de ¸ Isus? Are aceleasi valori morale ¸ ˘ ca ale mele? Respecta principiile ˘ ˆ ˘ Bibliei? Ma va ıncuraja sa pun Reˆ ˘ gatul pe primul loc ın viata si ¸ ¸ ˘ sa-i slujesc lui Iehova cu loialita˘ ˘ te?“. Daca poti raspunde afirma¸ ˆ ˘ ˆ ˘ tiv la aceste ıntrebari, ınseamna ˘ ˘ ˘ ca ai gasit o persoana potrivi˘ ˘ ta cu care sa-ti petreci timpul li¸ ber (2 Cor. 6:14; 2 Tim. 2:22; Ps. 119:63). w11 15/10 1:14, 15 ˆ ˘ ˘ Sambata, 8 iunie ˆ Ochii ne sunt ındrepta ¸ti spre tine. (2 Cron. 20:12) ˆ Cum procedezi cand ai de luat ˆ ˘ decizii importante ın viata? Iei ¸ ˆ ˆ mai ıntai decizia si apoi ceri bi¸ ˆ ˘ necuvantarea lui Iehova? Sa ne ˆ ˘ gandim ce a facut Iosafat, regele ˆ lui Iuda, cand armatele aliate ale moabitilor si amonitilor au por¸ ¸ ¸ ˘ ˆ nit la lupta ımpotriva lui. Biblia ˘ spune: „Lui Iosafat i s-a facut fri˘ ˆ ˘ ca si si-a ındreptat fata ca sa-l ¸ ¸ ¸ caute pe Iehova“. El a anuntat un ¸ ˆ post pentru ıntreaga natiune si ¸ ¸ ˘ ˆ i-a adunat pe toti ca „sa-l ıntrebe ¸ pe Iehova“. Apoi, „Iosafat s-a riˆ ˆ dicat ın picioare ın adunarea lui Iuda si a Ierusalimului“ si s-a ru¸ ¸ gat. Printre altele, el a spus: „O, Dumnezeul nostru, nu vei execu˘ ta tu judecata asupra lor? Caci ˆ noi nu avem putere ın fata aces¸ ˆ tei mari multimi care vine ımpo¸ ˘ ˘ triva noastra“. Adevaratul Dum˘ nezeu a auzit rugaciunea lui Ioˆ safat si i-a salvat ın mod miracu¸ ˆ los (2 Cron. 20:3–12, 17). Cand avem de luat o decizie, n-ar tre˘ ˆ ˆ bui oare si noi sa ne ıncredem ın ¸ ˆ ˘ Iehova ın loc sa ne bizuim pe propria pricepere? w11 15/11 1:10, 11

ˆ ˘ ˆ In 49 e.n., apostolii si batranii din ¸ ˆ Ierusalim, ei ınsisi evrei circumcisi, ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ „s-au adunat sa analizeze aceasta pro˘ blema“ (Fap. 15:6). Ceea ce a urmat ˘ nu a fost o dezbatere teologica in˘ terminabila despre detalii nesemniˆ ˘ ficative, ci o discutie ınsufletita cu ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ privire la anumite ınvataturi biblice. ¸ Fragmentul biblic care a contribuit la rezolvarea problemei a fost Amos ˘ ˆ 9:11, 12. Prin urmare, cei care ramaneau din casa lui Israel (evrei si pro¸ ˆ ˘ zeliti evrei circumcisi), ımpreuna cu ¸ ¸ „oameni din toate natiunile“ (neevrei ¸ ˘ ˘ necircumcisi), aveau sa devina un sin¸ gur popor pentru numele lui Dumnezeu (Fap. 15:17). Asadar, ideea era ¸ ˘ clara: oamenii din natiuni care do¸ ˘ ˘ ˘ reau sa devina crestini nu trebuiau sa ¸ ˘ ˆ se circumcida. Cu ajutorul Cuvantului ˆ lui Dumnezeu si al spiritului sfant, ¸ acei crestini sinceri au luat o deci¸ ˘ zie unanima (Fap. 15:25). w12 15/1 1:4, 6–8

˘ Duminica, 9 iunie ˘ ˘ Trebuie sa fie circumcisi si sa li ¸ ¸ ˘ ˘ se porunceasca sa respecte legea lui Moise! (Fap. 15:5)

ˆ timp ınainte, Dumnezeu le interzise˘ ˆ ˘ ˘ se israelitilor sa ıncheie casatorii cu ¸ femei canaanite si chiar mentiona¸ ¸ ˆ se cateva dintre popoarele cu care ˘ ˆ ˘ nu aveau voie sa se ınrudeasca (Ex. 34:11–16). Din moment ce Egiptul nu ˘ era pe lista, a considerat oare Solo˘ ˘ ˘ ˘ mon ca nu facea nicio greseala? Daca ¸ ˆ ˘ a gandit asa, rationamentul sau nu a ¸ ¸ fost corect. Avertismentul lui Iehova ˘ ˘ fusese clar: israelitul care se casa˘ ˆ ˘ torea cu o femeie pagana se expu˘ ˘ ˆ nea pericolului de a parasi ınchina˘ ˘ rea adevarata. Dar Solomon a ignorat acest avertisment (Deut. 7:1–4). w11 15/12 1:10, 12, 13

Marti, 11 iunie ¸ ˘ Pleaca, Satan! (Mat. 4:10)
˘ La scurt timp dupa ce Isus a fost ˆ botezat, Satan a ıncercat cu viclenie ˘ ˘ ˘ ˘ sa-l determine sa urmareasca dorinte ¸ ˘ egoiste si sa nu-l mai considere pe Ie¸ ˘ ˘ hova cea mai importanta persoana din viata sa. Diavolul a venit la Isus cu ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ trei ispite. Mai ıntai a ıncercat sa pro˘ fite de necesitatea fireasca a lui Isus ˆ ˘ de a manca, ispitindu-l sa transforme ˆ ˆ pietrele ın paini (Mat. 4:2, 3). Isus ˘ postise 40 de zile si era foarte fla¸ ˆ ˆ ˘ mand. Diavolul l-a ındemnat sa-si fo¸ ˘ ˆ loseasca ın mod gresit puterile mira¸ culoase pentru a-si potoli foamea. ¸ Cum a reactionat Isus? Spre deosebi¸ ˘ re de Eva, care nu daduse ascultare poruncii lui Dumnezeu, Isus s-a conˆ centrat asupra Cuvantului lui Iehova si a respins cu promptitudine ispita ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ (Mat. 4:4). In cele din urma, ın ıncer˘ carea disperata de a-l corupe, Satan i-a oferit lui Isus toate regatele lumii (Mat. 4:8, 9). Isus a refuzat imediat ˘ oferta. El si-a dat seama ca accepta¸ ˆ rea ei ar fi ınsemnat respingerea su˘ veranitatii lui Iehova, a dreptului lui ¸ ˆ Dumnezeu de a guverna ın calitate ˆ ˘ de Cel Preaınalt. De fiecare data, ˘ ˆ Isus i-a raspuns lui Satan citand din Scripturi versete care contin numele ¸ lui Iehova. w11 15/5 3:9, 11

Luni, 10 iunie ˘ So ¸tiile i-au abatut inima ca ˘ sa urmeze al ¸ti dumnezei. (1 Regi 11:4)
˘ Dupa ce a devenit rege, Solomon ˆ si-a complicat mult viata: ‘s-a ınrudit ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ prin casatorie cu faraonul, aducand-o ˆ pe fiica acestuia ın Cetatea lui David’ ˘ (1 Regi 3:1). Dupa un timp, Solomon ˘ a construit o casa pentru ea si, proba¸ ˆ bil, pentru servitoarele ei egiptene, ın ˘ afara Cetatii lui David. Din ce motiv? ¸ ˘ Scripturile spun ca Solomon a procedat astfel deoarece nu se cuvenea ca ˘ ˆ ˘ o persoana care se ınchina la idoli sa ˘ ˘ ˆ locuiasca aproape de arca legamantu˘ lui (2 Cron. 8:11). Poate ca Solomon ˘ ˘ s-a casatorit cu fiica faraonului din considerente politice. Dar era justi˘ ficata o asemenea decizie? Cu mult

Miercuri, 12 iunie ˆ „Avraam a crezut ın Iehova, iar lucrul acesta i s-a socotit ca ˘ dreptate“ si a ajuns sa fie numit ¸ „prietenul lui Iehova“. (Iac. 2:23)
Avraam si-a dovedit credinta pro¸ ¸ ˆ ˆ movand pacea ın relatiile cu cei din ¸ ˆ ˘ jur. La un moment dat, ıntre pazito˘ rii turmelor lui Avraam si pazitorii ¸ ˘ turmelor lui Lot, nepotul sau, a iz˘ bucnit o cearta (Gen. 12:5; 13:7). ˘ Avraam si Lot au considerat ca cea ¸ ˘ ˘ ˘ mai buna solutie era sa se desparta. ¸ Avraam nu si-a impus punctul de ve¸ ˆ ˆ ˆ ˘ dere invocand varsta lui ınaintata sau prietenia cu Dumnezeu, ci s-a ˘ ˘ straduit sa promoveze pacea. El i-a ˘ ˘ spus nepotului sau: „Te rog, sa nu ˘ ˆ ˆ mai fie cearta ıntre mine si tine, ın¸ ˘ ˘ tre pazitorii turmelor mele si pazito¸ ˘ rii turmelor tale, caci suntem frati. ¸ ˘ ˆ Nu este toata tara ınaintea ta? Te ¸ ˘ rog, desparte-te de mine. Daca tu ˆ vei merge la stanga, eu voi merge la ˘ dreapta, iar daca tu vei merge la ˆ dreapta, eu voi merge la stanga“. ˘ Desi Lot a ales regiunea cea mai ma¸ ˘ noasa, Avraam nu i-a purtat ranchiu˘ na (Gen. 13:8–11). w11 15/8 3:9, 10

˘ ˘ ˆ seasca tara ca sa promoveze ınchina¸ ˘ ˘ ˘ ˆ rea adevarata si sa astepte ımplini¸ ¸ ˆ rea promisiunii Sale. Iehova ne ın˘ ˘ deamna si pe noi, cei de azi, sa ne ¸ ˘ ˘ renegam ca sa primim aprobarea si ¸ ˆ ˘ binecuvantarile sale. Pentru a ajunˆ ˘ ge ın Tara Promisa, Moise a trebuit ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa calatoreasca printr-un pustiu ın˘ ˆ ˘ ˘ fricosator. Si noi, ın calatoria spre ¸ ¸ ˘ ˘ lumea noua promisa de Dumnezeu, ˘ ˘ trebuie sa traversam acest sistem ˘ ˘ ˆ ˘ muribund. Fara ındoiala, din exemplul martorilor precrestini desprin¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ dem multe ınvataminte. Putem ınva¸ ta din reusitele si din greselile lor, ¸ ¸ ¸ ¸ din punctele lor forte si din punctele ¸ lor slabe (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11). w11 15/9 3:12

Vineri, 14 iunie ˆ ˘ [Iehova] ıi vindeca pe cei cu ˆ ˘ ˘ inima franta si le panseaza ¸ ˘ ranile care dor. (Ps. 147:3)
ˆ ˆ ˆ Avem nevoie de mangaiere ın multe momente ale vietii. De exemplu, ¸ ˆ moartea cuiva drag, ındeosebi a par˘ ˘ tenerului de casatorie sau a copilu˘ lui, provoaca o durere de nedescris. ˘ Discriminarea si prejudecatile aduc ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ multa suferinta. O sanatate preca¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ra, batranetea, saracia, neıntelege¸ ¸ rile dintre soti sau problemele grave ¸ ˘ ale omenirii cauzeaza si ele durere. ¸ ˆ Cand trecem prin necazuri, suferim ˆ ın multe feluri. Ne pot fi afectate inima si mintea sau am putea fi cople¸ siti de sentimente negative. De ase¸ ¸ ˘ ˘ ˘ menea, sanatatea fizica si cea spi¸ ˘ ˆ rituala ne-ar putea fi puse ın pericol. De aceea, cu totii avem ne¸ ˘ ˆ voie de alinare. Sa ne gandim, de ˘ exemplu, la inima noastra figurati˘ ˆ ˘ va. Cuvantul lui Dumnezeu spune ca ˆ ˘ ˘ ea este uneori „franta si zdrobita“ ¸ ˆ (Ps. 51:17). Chiar si atunci cand tre¸ cem prin situatii critice si avem ini¸ ¸ ˘ ma zdrobita, Iehova ne aduce alina˘ ˘ ˘ ˆ re daca ne rugam cu credinta si ıi res¸ ¸ ˘ pectam poruncile (1 Ioan 3:19–22; 5:14, 15). w11 15/10 3:6, 7

Joi, 13 iunie ˘ ˆ Pentru ca suntem ınconjura ¸ti de un nor asa de mare de martori, ¸ ˘ ˘ sa dam si noi la o parte orice ¸ ˘ ˘ greutate . . . si sa alergam cu ¸ ˘ perseveren ¸ta cursa care ne este ˘ ˆ pusa ınainte. (Evr. 12:1)
Crestinii de azi trec prin situatii ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ care se aseamana cu cele ale ınchi˘ natorilor fideli mentionati de Pavel ¸ ¸ ˆ ˘ ın capitolul 11 din Evrei. De pilda, ˘ ˆ ˘ Noe a trait ıntr-o perioada care a culminat cu distrugerea acelei lumi ˘ ˆ printr-un potop. Si noi traim ıntr-o ¸ ˘ ˆ perioada care se va ıncheia cu distrugerea acestui sistem. Iehova le-a ce˘ ˘ ˘ rut lui Avraam si Sarei sa-si para¸ ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 15 iunie ˆ ˆ A ındrepta mintea spre carne ın˘ ˆ seamna moarte, dar a ındrepta ˆ ˘ mintea spre spirit ınseamna ˘ via ¸ta si pace. (Rom. 8:6) ¸
˘ ˘ Cum putem arata ca avem minˆ ˘ ˘ tea ındreptata spre spirit? Daca ur˘ ˆ ˆ mam ıntotdeauna ındrumarea spiˆ ˘ ritului si permitem ca ın noi sa se ¸ ˆ dezvolte un mod de gandire spiritual. Astfel, vom avea un mod ˆ de gandire ‘supus legii lui Dumneˆ ˆ zeu’ si ın armonie cu gandurile sale ¸ ˘ (Rom. 8:7, 8). Daca ne vom confrun˘ ta cu o tentatie, vom dori sa facem ¸ ˘ ˆ ˘ alegerea corecta, potrivit ındrumaˆ rii spiritului sfant. Prin urmare, ˘ ˆ ˘ este vital sa ne ındreptam mintea spre lucrurile spiritului. Aceasta ˘ ˆ presupune ‘sa ne ıncingem mintea ˘ ˘ pentru activitate’, adica sa avem ˘ un bun program de activitati spiri¸ ˘ tuale, care include rugaciunea, citirea si studierea Bibliei, participa¸ ˆ rea la ıntruniri si la lucrarea de pre¸ ˘ dicare (1 Pet. 1:13). Activitatile spi¸ ˘ rituale trebuie sa ocupe cel mai imˆ ˘ ˘ portant loc ın viata noastra. Sa nu ¸ ˘ ˘ permitem lucrurilor carnii sa ne ˘ ˘ ˆ ˘ distraga, ci sa ne ındreptam mintea spre lucrurile spiritului. Astfel vom ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ secera binecuvantari, ıntrucat a ınˆ ˘ drepta mintea spre spirit ınseamna ˘ viata si pace! (Gal. 6:7, 8) w11 15/11 ¸ ¸ 2:17, 18

˘ ˘ ˘ ˆ servam ca nu manifestam ındeajuns anumite aspecte ale acestui ˘ ˘ ˘ ˆ rod, trebuie sa ne lasam ındrumati ¸ ˆ si mai mult de spiritul sfant pentru ¸ ˘ a cultiva calitatile respective. De ¸ ˘ aceea, este bine sa studiem cu ajutorul Scripturilor si al publicatiilor ¸ ¸ crestine fiecare aspect al rodului ¸ ˆ spiritului. Astfel vom ıntelege cum ¸ ˘ ˘ ˆ sa manifestam rodul spiritului ın ˘ viata de zi cu zi si ne vom stradui ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ apoi sa-l cultivam. Cand observam ˆ rezultatele actiunii spiritului sfant ¸ ˆ ˘ ˆ ın viata noastra si ın viata frati¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ lor nostri, ıntelegem cata nevoie ¸ ¸ ˆ avem de ındrumarea lui. w11 15/12 2:16, 17

Luni, 17 iunie ˆ ˆ Petru era ¸tinut ın ınchisoare, ˘ dar congrega ¸tia se ruga staruitor lui Dumnezeu pentru el. (Fap. 12:5)
˘ Rugaciunile discipolilor pentru ˘ fratele lor drag erau implorari fierbinti. Moartea lui Iacov nu i-a do¸ ˆ ˘ borat si nici nu i-a determinat sa-si ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ piarda ıncrederea ın puterea ru˘ ˘ gaciunii. Dimpotriva, ei erau con˘ ˘ vinsi ca, pentru Iehova, rugaciuni¸ ˆ ˘ le slujitorilor fideli ınseamna foarˆ ˘ ˆ te mult. Cand rugaciunile sunt ın armonie cu vointa sa, Dumnezeu ¸ ˘ raspunde la ele (Evr. 13:18, 19; Iac. ˆ ˘ ˘ ˆ 5:16). Ce ınvatam din felul ın care ¸ au actionat colaboratorii lui Petru? ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Invatam ca a veghea presupune a ¸ ne ruga nu doar pentru noi, ci si ¸ pentru fratii si surorile noastre (Ef. ¸ ¸ 6:18). Cunosti pe cineva care trece ¸ ˆ ˘ ˆ prin ıncercari? Unii au de ındurat ˘ ˆ ˘ ˆ persecutii, traiesc ın tari ın care ¸ ¸ ˘ ˘ activitatea noastra este interzisa, sunt victime ale dezastrelor natu˘ ˘ rale sau sunt apasati de greutati ¸ ¸ mai putin evidente. Ai putea si tu ¸ ¸ ˘ ˘ sa te rogi staruitor pentru acesti ¸ frati? w12 15/1 2:13, 14 ¸

˘ Duminica, 16 iunie Rodul spiritului este: iubirea, ˆ ˘ bucuria, pacea, ındelunga rab˘ ˘ dare, bunavoin ¸ta, bunatatea, ˆ ˘ ˆ credin ¸ta, blande ¸tea, stapanirea de sine. (Gal. 5:22, 23)
ˆ ˘ ˆ ˘ Este ıntelept sa ne ıntrebam fie¸ care: „Dovedesc vorbirea si actiuni¸ ¸ ˘ ˆ le mele ca accept ındrumarea spiriˆ ˘ tului sfant si ca produc rodul lui?“ ¸ ˘ (2 Cor. 13:5a; Gal. 5:25). Daca ob-

ˆ ˆ ˆ ˆ Intrucat are ıncredere ın Iehova si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ stie ca El ıi raspunde la rugaciuni, ¸ David rosteste cuvintele de mai sus. ¸ ˘ ˆ La porunca lui, arca legamantului, care simboliza prezenta lui Dumne¸ ˘ zeu, fusese dusa pe Muntele Sion ˘ (2 Sam. 15:23–25). Pe buna dreptate ˘ ˘ deci, David spune ca raspunsul la ru˘ gaciunea sa va veni de pe muntele ˆ ˘ sfant al lui Iehova. Fiind sigur ca ru˘ ˆ gaciunea lui nu este ın zadar, David ˘ ˘ nu se lasa cuprins de frica. Dimpotri˘ ˆ ˘ ˘ va, el canta: „Ma voi culca, voi dormi ˘ ˘ ˘ si ma voi trezi, caci Iehova ma spriji¸ ˘ na“ (Ps. 3:5). Desi noaptea pericolul ¸ de a fi atacat prin surprindere este ˘ mai mare, David nu se teme sa se culˆ ˘ ˘ ce. El nu are nicio ındoiala ca se va trezi, deoarece stie din proprie expe¸ ˘ ˘ rienta ca poate conta pe sprijinul ¸ permanent al lui Dumnezeu. Si noi ¸ ˆ putem avea aceeasi ıncredere da¸ ˘ ˘ ˘ ca umblam cu loialitate pe „caile lui ˆ ˘ ˘ Iehova“ si nu ne ındepartam de El ¸ (2 Sam. 22:21, 22). w11 15/5 5:6, 7

Marti, 18 iunie ¸ ˆ Cu glasul meu ıl voi chema pe ˆ ˘ Iehova si el ımi va raspunde de ¸ ˘ ˆ pe muntele sau sfant. (Ps. 3:4)

mijloacele de cercetare disponibile ˆ ˘ ın limba voastra, alegeti materiale ¸ ˘ care trateaza fiecare aspect al rodului spiritului. Ati putea parcurge ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ doar cateva paragrafe pe saptamana, ˆ ˘ dedicand fiecarui aspect mai multe ˘ ˘ ˆ ˆ saptamani. Cand studiati materialul, ¸ cititi si discutati versetele mentiona¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ te. Ganditi-va la modalitati de a apli¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ca ceea ce ınvatati si rugati-va lui Ie¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ hova sa va binecuvanteze eforturile (1 Tim. 4:15; 1 Ioan 5:14, 15). w11 15/4 4:10

Joi, 20 iunie ˘ Ei au lasat imediat plasele de pescuit si l-au urmat. ¸ (Mat. 4:20)
Ce i-a ajutat pe Petru, Andrei, Ia˘ ˆ ˘ cov si Ioan sa ınceapa serviciul cu ¸ timp integral? A fost aceasta o deci˘ zie luata sub impulsul momentului? ˆ Nicidecum! Timp de cateva luni, ei ˘ ˆ ˘ ˘ ascultasera ınvataturile lui Isus si ¸ ¸ ˘ ˘ vazusera miracolele sale. De aseme˘ ˘ nea, observasera zelul sau pentru ˘ dreptate si fusesera martori la reac¸ ˘ ˘ tia extraordinara a oamenilor fata de ¸ ¸ mesajul predicat de el. Drept urmaˆ ˆ re, credinta si ıncrederea lor ın Ieho¸ ¸ ˆ ˘ ˘ va se ıntarisera (Mat. 4:18–22). Cum putem imita exemplul lui Isus pentru a-i ajuta pe cei cu care studiem ˘ ˆ ˆ Biblia sa cultive ıncredere ın Iehova? ˆ (Prov. 3:5, 6) Cand studiem cu ei, puˆ ˘ tem scoate ın evidenta promisiunea ¸ ˘ ˆ lui Dumnezeu ca ne va binecuvanta ˘ ˆ din plin daca punem pe primul loc ın ˘ viata Regatul (Mal. 3:10; Mat. 6:33). ¸ Putem folosi unele versete biblice ˘ ˆ ˘ pentru a arata ca Iehova se ıngrijeste ¸ ˆ ˘ ˘ ıntotdeauna de slujitorii sai. Dar sa ˘ ˆ ˘ nu uitam cat de important este sa-i ˆ ˘ ˘ ınvatam prin propriul nostru exem¸ plu. Faptul de a le relata cum am ˆ simtit noi ınsine sprijinul lui Iehova ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıi poate ajuta mult sa-si ıntareasca ¸ ˆ ˆ ıncrederea ın Dumnezeu. w11 15/11 4:6, 7

Miercuri, 19 iunie ˘ Nu va min ¸ti ¸ti unii pe al ¸tii! Dez˘ ˘ braca ¸ti-va de vechea personaliˆ ˘ tate cu practicile ei si ımbra¸ ˘ ca ¸ti-va cu noua personalitate, ˘ care, prin cunostin ¸ta exacta, se ¸ ˆ ˘ ınnoieste dupa chipul Celui care ¸ a creat-o. (Col. 3:9, 10)
ˆ Ce ıi poate ajuta pe membrii unei ˘ ˘ familii crestine sa se poarte cu buna¸ ˘ ˘ vointa si cu bunatate unii cu altii? ¸ ¸ ¸ Un lucru important este cunostin¸ ˘ ˆ ta exacta din Cuvantul lui Dumne¸ zeu. Unii capi de familie includ rodul spiritului printre subiectele pe care ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ le analizeaza saptamanal la ınchiˆ narea ın familie. O astfel de anali˘ ˘ za nu este greu de facut. Folosind

Vineri, 21 iunie ˆ Astfel de jertfe ıi plac lui Dumnezeu. (Evr. 13:16) ˘ ˆ Prin jertfa adusa, israelitul ısi ¸ ˘ exprima de bunavoie recunostinta ¸ ¸ ˘ ˆ fata de Iehova. Lui nu ıi era greu ¸ ˘ ˘ ˘ sa aleaga animalul de jertfa deoaˆ ˘ rece ıi dadea cu bucurie lui Iehova ˆ ce avea mai bun. In prezent, cres¸ tinii nu aduc jertfe literale, asa ¸ ˘ ˆ cum prevedea Legea mozaica. In schimb, aduc jertfe simbolice, folosindu-si timpul, energia si resur¸ ¸ sele pentru a-i sluji lui Iehova. ˘ Apostolul Pavel spune ca noi aduˆ cem ‘jertfe care ıi plac lui Dumneˆ ˘ zeu cand marturisim public’ spe˘ ˘ ˆ ranta noastra crestina, cand fa¸ ¸ ˆ ˆ ˘ cem binele si cand ne ımpartim ¸ ¸ bunurile cu altii (Evr. 13:15). Ati¸ tudinea cu care slujitorii lui Ieho˘ va fac astfel de lucruri dezvaluie recunostinta si aprecierea pe care ¸ ¸ ¸ o au pentru tot ce primesc de la El. ˘ ˘ ˆ Asadar, exista o paralela ıntre ati¸ tudinea si motivatiile cu care cres¸ ¸ ¸ ˆ ˆ tinii de azi ısi ındeplinesc servi¸ ciul sacru si cele ale israelitilor ¸ ¸ din vechime care aduceau jertfe. w12 15/1 3:8 ˆ ˘ ˘ Sambata, 22 iunie ˘ Pastori ¸ti turma lui Dumnezeu, ˆ ˘ care este ın grija voastra. (1 Pet. 5:2)
Apostolul Petru a scris prima sa ˆ scrisoare cu putin timp ınainte ca ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Nero sa ınceapa sa-i persecute pe crestinii din Roma. Prin scrisoa¸ ˘ ˆ ˘ ˘ rea sa, Petru voia sa-si ıntareasca ¸ ˘ ˘ fratii de credinta. Diavolul ‘dadea ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ tarcoale’, cautand sa-i devoreze ˆ pe crestini. Pentru a i se ımpotrivi, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ei trebuiau ‘sa ramana lucizi’ si ‘sa ¸ ˘ ˆ ˘ se umileasca sub mana puternica a lui Dumnezeu’ (1 Pet. 5:6, 8). De

˘ ˘ ˆ ˘ asemenea, era nevoie sa ramana ˘ uniti. Ei nu trebuiau ‘sa se muste ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ si sa se manance unii pe altii’, ¸ ¸ ˘ pentru ca asa ar fi putut ajunge ¸ ˘ ‘sa se omoare unii pe altii’ (Gal. ¸ ˆ ˘ 5:15). In prezent, si noi ne aflam ¸ ˆ ˘ ˘ ıntr-o situatie asemanatoare. Dia¸ ˘ ˘ volul cauta ocazii ca sa ne devoreˆ ˘ ˘ ze (Rev. 12:12). Iar ın fata ne sta ¸ „un necaz mare, cum n-a mai fost ˆ de la ınceputul lumii“ (Mat. 24:21). Asemenea crestinilor din secolul I, ¸ ˘ ˆ si noi trebuie sa fim atenti ca ın ¸ ¸ ˘ ˘ mijlocul nostru sa nu apara certuri. Pentru aceasta, uneori avem ˘ ˆ nevoie de ajutorul b atranilor, care sunt calificati din punct de vedere ¸ spiritual. w11 15/6 3:1, 2 ˘ Duminica, 23 iunie ˘ ˆ Cobor sa-i eliberez din mana egiptenilor. (Ex. 3:8)

Iehova i-a eliberat pe israeliti ¸ ˘ pentru a face din ei poporul sau (Gen. 22:17). Dumnezeu le-a dat ˘ un cod de legi pe baza carora s-ar fi putut bucura de pace cu el si de ¸ prietenia sa (Is. 48:17, 18). Iehova ˘ le-a spus israelitilor: „Daca veti ¸ ¸ asculta cu atentie de glasul meu ¸ ˘ ˘ ˆ si daca veti respecta legamantul ¸ ¸ ˆ meu [cuprins ın Lege], veti deveni ¸ ˘ proprietatea mea speciala dintre toate popoarele“ (Ex. 19:5, 6). Prin urmare, pentru a avea o relatie ¸ ˘ privilegiata cu Dumnezeu, israeli˘ tii ar fi trebuit sa asculte de gla¸ ˘ ˘ ˘ sul sau. Ce viata frumoasa ar fi dus ¸ ˘ israelitii daca ar fi ascultat de gla¸ sul lui Iehova! El le-ar fi binecuˆ vantat recoltele si turmele si i-ar ¸ ¸ fi ocrotit de dusmani, acest lucru ¸ ˘ ˘ constituind o dovada vie ca as˘ cultarea de adevaratul Dumneˆ ˘ zeu aduce binecuvantari spirituale si materiale (1 Regi 10:23–27). ¸ w11 15/7 3:7, 8

Luni, 24 iunie ˘ ˘ ˘ Cine acopera o faradelege ˘ cauta iubirea, dar cine vorbeste ¸ ˆ ıntruna despre un lucru desparte prieteni apropia ¸ti. (Prov. 17:9) ˘ ˘ Daca stim ca un frate a comis un ¸ ˘ ˘ ˆ pacat grav, trebuie sa-l ındem˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ nam sa mearga la batrani si sa-si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ marturiseasca pacatul ˆ (1 Cor. ˘ ˘ 6:9, 10; Iac. 5:14–16). Insa daca fratele respectiv nu face acest lu˘ ˘ cru, trebuie sa-i abordam noi pe ˘ ˆ ˘ ˘ batrani. Nu vrem sa ne facem par˘ ˆ tasi la pacatul lui trecand totul ¸ ˘ ˘ sub tacere din dorinta de a pastra ¸ pacea cu el (Lev. 5:1; Prov. 29:24). ˆ Totusi, majoritatea neıntelegeri¸ ¸ lor dintre frati nu sunt cauzate de ¸ ˘ pacate grave. Prin urmare, cel ˘ ˘ ˘ mai bine este sa dam dovada de ˘ iubire si sa trecem peste greseli¸ ¸ ˘ le fratilor nostri. Daca vom tine ¸ ¸ ¸ cont de cuvintele textului de azi, ˆ vom promova pacea ın congrega˘ tie si ne vom pastra prietenia cu ¸ ¸ Iehova (Mat. 6:14, 15). w11 15/8 4:15, 17 Marti, 25 iunie ¸ ˘ ˆ Daca cineva ıl iubeste ¸ pe Dumnezeu, acesta este cunoscut de El. (1 Cor. 8:3) ˆ Desi ıl iubesc mult pe Ieho¸ ˆ ˘ ˆ va, unii se ındoiesc ca el ıi „cuˆ ˆ ˆ noaste“. Intrucat se simt neın¸ ˘ semnati, le este greu sa crea¸ ˘ ˘ ˘ ˘ da ca pot sa-i apartina lui Ieho¸ ˆ ˘ ˆ ˘ va. Insa cata bucurie ne aduce ˆ ˘ gandul ca Iehova nu ne priveste ¸ ˘ astfel! (1 Sam. 16:7) Da, fiindca ˆ ıl iubesti pe Iehova, el te cu¸ ˘ ˘ noaste. Mediteaza la urmatoarele ¸ ˆ ˘ ˘ ıntrebari: De ce citesti aceasta ¸ ˘ publicatie? De ce te straduiesti ¸ ¸

˘ ˘ sa-i slujesti lui Iehova cu toata ¸ ˘ inima, cu tot sufletul, cu toata ˘ mintea si cu toata forta ta? Ce ¸ ¸ ˘ te-a determinat sa te dedici lui ˘ Dumnezeu si sa te botezi? Bi¸ ˘ ˘ blia arata ca Iehova, Cel care cuˆ noaste inima oamenilor, ıi atrage ¸ la el pe cei ‘pretiosi’ (Hag. 2:7; ¸ ¸ ˆ Ioan 6:44). Asadar, de ce ıi slu¸ jesti lui Iehova? Deoarece Ieho¸ va te-a atras la el! Iar Dumne˘ ˘ ˆ zeu nu te va parasi atata vreme ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ cat ıi ramai loial. El te considera pretios si te iubeste foarte mult! ¸ ¸ ¸ (Ps. 94:14) w11 15/9 5:3

Miercuri, 26 iunie ˘ Nu uita ¸ti sa face ¸ti binele. (Evr. 13:16) O modalitate prin care le fa˘ cem bine altora este „marturisi˘ rea publica a sperantei noastre“. ¸ Profiti de orice ocazie pentru a ¸ ˘ depune marturie? Pavel a numit predicarea vestii bune „o jert¸ ˘ ˘ ˘ fa de lauda, adica rodul buzelor ˘ care marturisesc public numele [lui Dumnezeu]“ (Evr. 10:23; 13:15; Os. 14:2). Am putea spune multe despre cantitatea si calita¸ ˆ tea timpului petrecut ın predicare, aceste aspecte fiind aproˆ fundate la ıntrunirea de serviciu. ˆ ˘ ˘ Insa demn de retinut este ca lu¸ ˆ crarea de predicare, atat cea or˘ ˆ ˘ ganizata, cat si cea informala, ¸ ˘ ˘ trebuie sa fie de cea mai buna ˆ ˆ ˘ calitate, ıntrucat este o „jertfa ˘ ˆ ˘ de lauda“, o parte a ınchinarii ˆ ˘ noastre. Desi ımprejurarile di¸ ˘ ˘ fera de la persoana la persoa˘ ˆ ˘ na, timpul pe care ıl dedicam ˘ anuntarii vestii bune oglindes¸ ¸ ¸ ˆ te ın general aprecierea noas˘ ˘ tra fata de lucrurile spirituale. ¸ w12 15/1 4:9, 10

Joi, 27 iunie ˆ ˆ ˆ [Dumnezeu] ne mangaie ın toate necazurile noastre, pentru ˘ ˆ ˆ ca . . . sa-i putem mangaia pe ˘ ˆ cei ce se afla ın orice fel de necazuri. (2 Cor. 1:4) ˆ ˆ Pentru a primi mangaiere este ˘ foarte important sa fim prezenti ¸ ˆ ˘ la ıntruniri, unde se discuta idei ˆ biblice ıncurajatoare. Iuda si Sila, ¸ ˘ ˆ de pilda, ‘i-au ıncurajat pe frati si ˆ ¸ ¸ ˆ ˘ i-au ıntarit’ (Fap. 15:32). Inain˘ ˆ te si dupa ıntruniri, putem avea ¸ discutii ziditoare cu fratii si su¸ ¸ ¸ rorile noastre. Prin urmare, nu ˘ ˘ ˆ trebuie sa ne izolam cand suferim din cauza problemelor pentru ˘ ca ne-am agrava situatia (Prov. ¸ ˆ ˘ ˘ 18:1). Pavel ne ındeamna: „Sa ne ˘ ˘ ˆ interesam unii de altii ca sa ne ın¸ ˘ demnam la iubire si la fapte bune, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fara sa neglijam ıntrunirea noas˘ ˘ tra, cum au unii obiceiul, ci sa ne ˘ ˆ ıncurajam unii pe altii, si aceasta ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ cu atat mai mult cu cat vedeti ca ¸ ziua se apropie!“ (Evr. 10:24, 25). w11 15/10 4:11, 12 Vineri, 28 iunie ˘ ˆ Exerseaza avand ca obiectiv ˆ ˘ devo ¸tiunea sfanta. (1 Tim. 4:7) ˘ ˆ ˘ ˘ Batranii se straduiesc sa-i in˘ ˘ struiasca pe fratii care aspira la ¸ ˆ privilegii ın congregatie. Chiar ¸ ˘ ˘ daca un frate care aspira la privilegii poate fi ajutat si sustinut de ¸ ¸ altii, principala responsabilitate ¸ ˆ ˆ de a se califica ıi revine lui ınsusi ¸ (Gal. 6:5). Desigur, un frate nu ˘ trebuie sa fie slujitor auxiliar sau ˘ ˆ ˘ ˘ batran ca sa-i ajute pe altii si sa ¸ ¸ participe din plin la predicare. ˆ ˘ ˘ ˘ Insa, daca aspira la aceste privi˘ legii de serviciu, el trebuie sa se

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ straduiasca sa ındeplineasca ceˆ rintele consemnate ın Scripturi ¸ (1 Tim. 3:1–13; Tit 1:5–9; 1 Pet. ˘ 5:1–3). Astfel, daca un frate do˘ ˘ ˆ reste sa slujeasca ın calitate de ¸ ˘ ˆ slujitor auxiliar sau de batran, ˆ ˘ dar nu a fost ınca numit, el trebu˘ ie sa acorde atentie acelor aspec¸ ˆ ˘ te ın care are de facut progrese ˘ spirituale. Aceasta pretinde sa ˘ citeasca Biblia cu regularitate, ˘ ˘ ˆ sa aiba un studiu personal sar˘ ˘ guincios, sa mediteze profund, sa ˘ ˘ se roage din inima si sa partici¸ pe cu zel la predicare. w11 15/11 5:15, 16 ˆ ˘ ˘ Sambata, 29 iunie ˘ ˘ Iata sclava lui Iehova! Sa mi se ˘ ˘ faca dupa cuvintele tale. (Luca 1:38) ˘ Reactia prompta a Mariei la cu¸ ˆ ˘ vintele ıngerului dezvaluia starea inimii ei, pe care Iehova o cunos¸ ˘ tea foarte bine. Maria era gata sa ˆ ˘ ındeplineasca vointa lui Dumne¸ ˆ zeu cu privire la ea. Ea nu l-a ınˆ trebat pe ınger cum o vor privi cei ˆ ˘ din comunitate cand vor afla ca e ˆ ˘ ˘ ˘ ınsarcinata sau cum va fi afectata relatia cu logodnicul ei. Numin¸ du-se sclava lui Iehova, Maria a ˘ ˆ ˘ dovedit ca avea ıncredere deplina ˆ ˘ ˆ ˘ ın Stapanul ei. Ai simtit vreodata ¸ ˘ ˘ ca responsabilitatile pe care le ai ¸ ˆ ın serviciul sacru sunt prea dificile sau chiar coplesitoare? Fiecare ¸ ˘ ˆ dintre noi ar trebui sa se ıntrebe: ˆ ˘ ˘ „Am eu ıncredere deplina ca Ie˘ hova dirijeaza lucrurile conform ˘ vointei sale? Sunt dispus sa fac ¸ ˘ tot ce vrea el?“. Fii convins ca Ie˘ ˘ hova le da spiritul sau celor care ˆ ˆ ˆ ısi pun ıncrederea ın El si-l re¸ ¸ ˘ ˆ cunosc ca Stapan absolut (Fap. 5:32). w11 15/12 4:3, 4

˘ Duminica, 30 iunie Ve ¸ti fi un regat de preo ¸ti ˆ ˘ si o na ¸tiune sfanta pentru mine. ¸ (Ex. 19:6)
Asa cum promisese Iehova, is¸ raelitii puteau deveni „un regat de ¸ ˘ ˘ ˘ preoti“. Daca se straduiau sa as¸ culte de el, israelitii aveau aceas¸ ˘ ˆ ˆ ta posibilitate, dar nu atat timp cat se aflau sub Lege. De ce? (Galateni 3:19–25) Rolul Legii era acela ˘ ˆ ˘ de a pastra ınchinarea curata si de ¸

˘ ˘ a-i constientiza pe evrei de fara¸ delegile lor si de necesitatea unei ¸ ˆ jertfe mult mai valoroase decat ˘ cea adusa de marele preot. Legea ˘ era ‘un tutore, care avea sa-i con˘ ˘ duca la Cristos’, adica la Mesia, ˆ ˘ „Cel Uns“. Insa, la venirea sa, Me˘ ˘ sia avea sa instituie noul legaˆ mant, prezis de Ieremia. Cei care ˆ ıl acceptau pe Cristos erau invitati ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa faca parte din noul legamant si ¸ ˘ ˘ sa devina „un regat de preoti“. ¸ w12 15/1 5:5, 10

Luni, 1 iulie ˘ Pazeste- ¸ti inima. (Prov. 4:23) ¸
˘ ˆ Chiar daca, ani la rand, se com˘ ˆ porta ın mod exemplar si depune ¸ ˘ marturie cu tact, un Martor trebu˘ ˘ ˆ ˘ ie sa aiba ın vedere ca partenerul ˘ conjugal, copiii, parintii sau alte ¸ ˘ rude s-ar putea sa nu accepte ni˘ ˆ ˘ ciodata ınchinarea curata. Unii vor ˘ ˆ ˘ ˘ ramane indiferenti fata de adevar ¸ ¸ ˘ ˘ sau vor continua sa aiba o atitudine ˘ ˆ ostila (Mat. 10:35–37). Totusi, cand ¸ ˘ fratele sau sora respectiva mani˘ ˘ festa calitati deosebite, rezultatele ¸ pot fi neasteptat de bune. Un sot ¸ ¸ ˆ ˘ care a venit ın cele din urma la ade˘ ˆ ˘ var spune: „Cand celalalt vede ca˘ litatile minunate ale partenerului ¸ ˆ ˘ ˘ sau, n-ai de unde sa stii ce gan¸ deste si ce simte. Nu-l considerati ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ o cauza pierduta“. Chiar daca un ˘ membru al familiei sale nu accepta ˘ adevarul, partenerul Martor poa˘ ˘ ˘ te fi fericit. Iata ce afirma o sora ˘ ˘ care se straduieste de 21 de ani sa-l ¸ ˘ ˆ atraga pe sotul ei la ınchinarea ¸ ˘ ˘ ˘ curata: „Pentru ca ma las absorbi˘ ˘ ta de activitatile spirituale, pre¸ ˆ cum studiul personal, ıntrunirile ˆ sau lucrarea de predicare, si ıi ajut ¸ ˘ pe cei din congregatie, ma apropii ¸ ˘ mai mult de Iehova si-mi pazesc ¸ inima“. w12 15/2 4:15, 16

Marti, 2 iulie ¸ A slujit ca sclav cu mine ˘ ˆ la raspandirea vestii bune. ¸ (Filip. 2:22) ˘ ˆ ˘ Daca esti un tanar crestin, te ¸ ¸ ˆ poti pune la dispozitia celor ın ¸ ¸ ˆ ˘ varsta din congregatie, oferin¸ ˘ ˆ du-te sa-i ajuti ın diferite mo¸ ˘ ˘ duri. Poti arata interes fata de ¸ ¸ ˘ aspectul Salii Regatului, contri˘ ˆ buind la curatenie si la ıntretine¸ ¸ ¸ ˆ ˆ re. Cand ıti oferi ajutorul, potri¸ vit cu ceea ce poti, spiritul de ¸ ˘ ˆ daruire pe care ıl manifesti va ¸ ˘ ˘ ˆ fi o dovada a seriozitatii tale ın ¸ serviciul lui Iehova. Asemenea lui ˆ ˘ ˘ ˆ Timotei, poti ınvata sa te ıngri¸ ¸ ˘ ˘ jesti cu adevarat de necesitatile ¸ ¸ ˘ congregatiei (Filip. 2:19–21). Ba¸ ˆ ˘ trani, nu neglijati sa le dati sar¸ ¸ ˘ cini fratilor tineri care se stra¸ ˘ ˘ duiesc ‘sa fuga de dorintele tine¸ ˘ retii’ si urmaresc „dreptatea, cre¸ ¸ dinta, iubirea, pacea“, precum si ¸ ¸ ˘ alte calitati importante! (2 Tim. ¸ ˘ ˆ 2:22) Daca le ıncredintati sarcini ¸ ¸ ˆ ˆ ın congregatie, ei pot fi „ıncercati ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ca sa se vada daca sunt cores˘ ˘ punzatori“ sa poarte responsabi˘ ˆ ˆ litati, astfel ıncat „progresul [lor] ¸ ˘ sa fie clar pentru toti“ (1 Tim. ¸ 3:10; 4:15). w11 15/4 1:13, 14

Miercuri, 3 iulie ˆ Fiecare este ıncercat, fiind atras si ademenit de propria lui ¸ ˘ dorin ¸ta. (Iac. 1:14)
ˆ ˘ ˘ ˘ Din exemplul lui Isus ınvatam sa ¸ ˘ ˘ ˘ fim gata sa suportam rusinea si sa nu ¸ ¸ fim exagerat de preocupati de pro¸ pria imagine (Evr. 12:2). De asemeˆ nea, cand a fost ispitit de Satan, Isus ˘ ˘ ˘ nu a permis ca tentatia sa-l faca sa ¸ ˘ piarda din vedere consecintele ac¸ ˆ tiunilor sale. El s-a bizuit pe Cuvan¸ ˘ tul lui Dumnezeu si, totodata, a fo¸ ˆ losit numele lui Iehova. Cand ne ˘ confruntam cu tentatia de a face un ¸ ˆ lucru care ıi displace lui Iehova, la ce ˘ ˆ ne concentram atentia? Cu cat ne ¸ vom concentra mai mult asupra tenˆ ˘ tatiei, cu atat vom dori mai mult sa ¸ facem ceea ce este gresit (Iac. 1:15). ¸ ˘ ˘ De aceea, trebuie sa luam cu promp˘ ˘ ˆ ˘ ˘ titudine masuri ca sa ınlaturam din ˘ ˘ inima noastra dorinta gresita, chiar ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ daca aceste masuri ar putea p area la ˆ ˘ fel de drastice ca ınlaturarea unui membru al corpului (Mat. 5:29, 30). ˘ Asemenea lui Isus, trebuie sa ne ˆ gandim ce consecinte vor avea ac¸ tiunile noastre, cum ne vor afecta ¸ ˘ ele relatia cu Iehova. Trebuie sa ¸ ˆ ne amintim ce spune Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia. Numai asa pu¸ ˘ tem dovedi ca Iehova este cea mai ˘ ˘ importanta persoana din viata noas¸ ˘ tra. w11 15/5 3:13–15

˘ tura lor nu exista sau nu este accep˘ ˘ tat. Pe masura ce acesti oameni vor ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ajunge sa creada ın Dumnezeu si sa ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ aiba ıncredere ın Biblie, va trebui sa ˘ le explicam care este rolul lui Isus. ˆ ˘ ˘ Cat de mult ne bucuram ca putem ˘ ˘ ˘ ˆ sa-i ajutam pe oamenii sinceri sa ın˘ ˘ ˘ teleaga vestea buna mentionata de ¸ ¸ ˆ ˘ mai multe ori ın scrisoarea adresata ˘ romanilor, o veste buna care „este puterea lui Dumnezeu pentru salva˘ rea oricui are credinta“ (Rom. 1:16). ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Pe langa aceasta rasplata, ıi vom veˆ ˘ ˘ dea pe altii ımp artasind sentimen¸ ¸ ˆ tele exprimate de Pavel ın Romani 10:15: „Ce frumoase sunt picioarele ˘ celor ce anunta vesti bune despre ¸ ¸ lucruri bune!“ (Is. 52:7). w11 15/6 1:20, 21

Vineri, 5 iulie ˘ ˆ ˘ Nu te osteni sa castigi boga ¸tii. ¸ (Prov. 23:4)
ˆ Satan, plin de viclenie, ıi face pe ˘ ˘ ˘ multi sa creada ca lucrurile mate¸ ˘ ˘ ˘ riale le ofera siguranta, ca banii sau ¸ ˘ un serviciu bine platit le aduc feriˆ cirea. Dar cat de mult te pot ajuta ˆ ˆ lucrurile materiale cand te ımbol˘ ˆ navesti, cand apar crize economice ¸ ˆ sau cand are loc un dezastru natu˘ ˆ ral? Pot ele sa-ti dea un sens ın via¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ta, sa-ti aduca pace launtrica si sa-ti ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ofere raspunsuri la ıntrebarile profunde ale vietii? Te pot ajuta cu ceva ¸ ˆ ˆ cand esti ın pragul mortii? Nu uita, ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ daca ıncerci sa-ti satisfaci necesita¸ tile spirituale cu ajutorul lucrurilor ¸ ˘ ˆ materiale, vei ramane foarte deza˘ magit! Pe termen lung, ele nu ne pot aduce ocrotire, deoarece nu ne pot ˆ prelungi viata la nesfarsit si nici nu ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ne pot scapa de boala si de moarte. ¸ ˆ ˘ Nu sunt decat „desertaciuni“! (Prov. ¸ ˆ 23:5) In schimb, Dumnezeul nostru ˘ ˘ Iehova este o persoana reala! Doar ˆ ˘ o prietenie stransa cu el ne poate ˘ aduce fericire si siguranta. w11 15/7 ¸ ¸ 1:16

Joi, 4 iulie ˆ ˆ ˘ Oricine ısi ıntemeiaza credin ¸ta ¸ ˘ pe [Isus] nu va fi dezamagit. (Rom. 10:11)
˘ ˆ Trebuie sa avem permanent ın minte acest aspect al vestii bune ¸ ˆ ˘ cand ne efectuam serviciul crestin. ¸ ˆ In mare, mesajul despre Isus nu le este necunoscut celor care sunt familiarizati cu ˆ ceea ce spune Biblia ¸ ˘ ˘ despre p acat. Insa pentru altii, acest ¸ ˆ mesaj va fi ceva nou, ceva ce ın cul-

ˆ ˘ ˘ Sambata, 6 iulie ˘ ˆ Desi [Isus] facuse atat de multe ¸ ˆ semne ınaintea lor, ei n-au creˆ ˘ ˆ zut ın el, astfel ca s-a ımplinit ˆ cuvantul profetului Isaia. (Ioan 12:37, 38) ˘ Mesia a facut multe fapte bune, dar majoritatea oamenilor nu au ˆ crezut ın el (Is. 53:1). Nici pe timpul apostolului Pavel n-au ac˘ ceptat multi vestea buna despre ¸ ˘ Isus, adevaratul Mesia (Rom. 10:16, 17). Scripturile au prezis ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca Mesia avea sa fie urat fara motiv (Ps. 69:4). Isus a spus: „M-au ˘ ˆ ˆ vazut si m-au urat, atat pe mine, ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ cat si pe Tatal meu. Insa aceas¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ta se ıntampla ca sa se ımpli˘ ˆ ˆ neasca cuvantul scris ın Legea ˆ ˘ ˘ lor: «M-au urat fara motiv»“ (Ioan 15:24, 25). Din evanghelii reiese ˘ ˆ ca Isus a fost urat mai ales de ˘ conducatorii religiosi evrei. Cris¸ ˘ tos a spus: „Lumea n-are de ce sa ˘ ˘ ˘ va urasca pe voi, dar pe mine ma ˘ ˘ ˘ uraste pentru ca marturisesc de¸ ˘ spre ea ca faptele ei sunt rele“ (Ioan 7:7). w11 15/8 1:16, 17 ˘ Duminica, 7 iulie ˘ ˆ Sa fie pace si ındurare, da, ¸ peste Israelul lui Dumnezeu! (Gal. 6:16) ˆ ˆ ˆ ˆ La ce te gandesti cand ıntal¸ ˆ ˆ nesti ın Biblie cuvantul „Israel“? ¸ La Iacob, fiul lui Isaac, care a ˆ fost numit mai tarziu Israel? La ˘ descendentii lui, adica natiunea ¸ ¸ ˘ antica Israel? La Israelul spiriˆ ˆ tual? Cand este folosit ın sens ˘ figurat, acest termen se refera la „Israelul lui Dumnezeu“, cei 144 000, care sunt unsi cu spirit ¸ ˆ sfant pentru a deveni regi si pre¸ ˆ oti ın ceruri (Rev. 7:4; 21:12). Dar ¸

ˆ cuvantul „Israel“ este folosit si ¸ cu un alt sens, asa cum reie¸ se din Matei 19:28. Isus a spus: „Voi, care m-ati urmat, veti sta ¸ ¸ ˘ si voi pe douasprezece tronuri ¸ ˘ si le veti judeca pe cele doua¸ ¸ ˆ sprezece triburi ale lui Israel“. In ˘ acest verset, „cele douasprezece triburi ale lui Israel“ sunt cei care vor fi judecati de discipolii ¸ unsi ai lui Isus si care au per¸ ¸ ˘ ˆ spectiva de a trai vesnic ın Para¸ ˘ ˆ dis, pe pamant. Ei vor beneficia de serviciul preotesc al celor ¸ 144 000. w11 15/9 2:1, 2 Luni, 8 iulie Face ¸ti toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu. (1 Cor. 10:31) ˆ ˘ In privinta calita ¸tii divertis¸ ˘ ˆ mentelor ar fi bine sa te ıntrebi: ˘ „Cum ma destind? Este destinderea pe care o aleg ziditoare ˘ sau degradanta?“ (Prov. 4:20–27). ˆ Referitor la cantitate, ıntrea˘ ˆ ˆ ba-te: „Cat timp petrec distran˘ ˘ du-ma? Merita destinderea res˘ pectiva timpul pe care i-l rezerv?“ (1 Tim. 4:8). Iar cu privi˘ ˘ ˘ re la tovarasii, pune-ti urmatoa¸ ¸ ˆ ˘ ˘ rele ıntrebari: „Cu cine aleg sa ˘ ˘ ma distrez? Este aceasta persoa˘ ˘ na o companie potrivita sau nu?“ ˘ (Ecl. 9:18; 1 Cor. 15:33). Daca ˘ ˘ o anumita forma de destindere ˆ ˆ nu ıntruneste cerintele Bibliei ın ¸ ¸ unul dintre aceste trei aspecte ˆ ˘ ˘ ˘ ınseamna ca este necorespunza˘ ˆ toare. Dar daca le ıntruneste pe ¸ ˆ toate, ıl va onora pe Iehova si ne ¸ va aduce foloase (Ps. 119:33–35). ˆ ˘ Asadar, cand ne destindem, sa ¸ facem ceea ce este potrivit, la momentul potrivit si cu persoa¸ nele potrivite. w11 15/10 1:16–18

Marti, 9 iulie ¸ ˘ Stiu bine, o, Iehova, ca nu-i ¸ ˘ ˆ apar ¸tine omului pamantean calea sa. Nu poate omul care ˘ ˘ ˘ ˘ umbla nici macar sa-si conduca ¸ pasii. (Ier. 10:23) ¸ ˘ ˆ Odata, cand israelitii au fost ¸ ˆ atacati de filisteni, David l-a ın¸ ˘ ˘ trebat pe Iehova ce sa faca, iar ˘ ˘ ˆ el i-a spus clar: „Urca, fiindca ın ˆ ˆ mod sigur ıi voi da pe filisteni ın ˆ mainile tale“ (2 Sam. 5:18, 19). ˘ Dupa putin timp, filistenii s-au ¸ ˘ ˆ ridicat iarasi ımpotriva lui David. ¸ ˘ Ce a facut el? David s-ar fi putut ˆ gandi: „Am mai trecut printr-o ˘ ˆ astfel de situatie. O sa urc ımpo¸ triva dusmanilor lui Dumnezeu ¸ ca atunci“. Totusi, el nu s-a bizuit ¸ ˘ ˆ pe experienta lui, ci a cautat ın¸ ˆ drumarea lui Iehova, rugandu-se ˆ ˘ din nou. Cat de mult trebuie sa se ˘ fi bucurat ca a procedat astfel, deoarece instructiunile pe care ¸ le-a primit de data aceasta au fost diferite! (2 Sam. 5:22, 23) La ˘ ˘ fel trebuie sa procedam si noi. ¸ ˘ Chiar daca ne-am confruntat cu ˆ ˘ situatii similare ın trecut, sa nu ¸ ˘ ne bizuim doar pe experienta! ¸ w11 15/11 1:13 Miercuri, 10 iulie ˆ ˆ Petru era ¸tinut ın ınchisoare. (Fap. 12:5) ˘ Imagineaza-ti scena: Petru doar¸ ˆ ˆ ˘ me ıntre doi soldati cand, deodata, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ celula ın care se afla este scaldata ˆ ˘ ˘ ˆ ıntr-o lumina stralucitoare. Un ın˘ ger, pe care garzile nu-l pot vedea, ˆ apare si ıl trezeste pe Petru. Lan¸ ¸ ˆ turile acestuia ıi cad pur si sim¸ ¸ ˆ ˆ ˆ plu de la maini. Ingerul ıl scoa˘ ˆ te din celula, trecand chiar prin

˘ ˘ fata garzilor. Poarta uriasa de fier ¸ ¸ ˘ ˆ ‘se deschide singura ınaintea lor’ ˘ ˆ (Fap. 12:10). Dupa ce fac ımpreu˘ ˆ ˆ na cativa pasi, ıngerul dispare. Pe¸ ¸ tru este liber! Desigur, noi nu ne ˘ ˘ asteptam ca Iehova sa ˆ ne salve¸ ˆ ˘ ze ın mod miraculos. Insa avem ˘ ˆ ˘ ˆ toata ıncrederea ca ısi foloseste ¸ ¸ puterea pentru a-si sustine slu¸ ¸ jitorii (2 Cron. 16:9). Prin intermeˆ diul spiritului sfant, Dumnezeu ne ˆ ˘ ˘ ˘ poate ıntari ca sa depasim toa¸ ˆ ˘ te ıncercarile (2 Cor. 4:7; 2 Pet. ˆ ˆ ˆ 2:9). In curand, el ıi va da Fiului ˘ sau puterea de a elibera milioane si milioane de oameni din cea ¸ ˘ ˆ mai cumplita ınchisoare: moartea ˆ (Ioan 5:28, 29). Credinta ın pro¸ misiunile lui Iehova ne poate da ˘ ˆ ˘ ˘ curaj ca sa ınfruntam greutatile. ¸ w12 15/1 2:13, 15, 16

Joi, 11 iulie ˘ Veghea ¸ti si ruga ¸ti-va. ¸ (Mat. 26:41) ˆ ˘ ˘ Putem ıntr-adevar sa veghem asemenea lui Isus? El era un om perfect si vedea uneori ce urma ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ sa se ıntample ın viitor, peste mii ˘ de ani. Chiar trebuia Isus sa vegheze? (Mat. 24:37–39; Evr. 4:15) ˆ Da. In noaptea dinaintea mortii ¸ ˆ sale, Isus i-a ındemnat pe apostoli: „Vegheati cu mine“. De aici ¸ ˘ reiese ca si el veghea. Isus a mai ¸ ˘ ˆ spus: „Vegheati si rugati-va neın¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ cetat, ca sa nu cadeti ın ispita!“ ¸ ˘ (Mat. 26:38, 41). El daduse tot ˘ ˘ ˆ ˘ timpul dovada de vigilenta, ınsa, ¸ ˆ ˘ ın acele clipe grele, dorea sa fie si ¸ ˘ mai vigilent si sa se apropie si ¸ ¸ ˘ ˘ mai mult de Tatal sau. Isus stia ¸ ˘ ˘ ca si discipolii trebuiau sa veghe¸ ˆ ze, nu doar atunci, ci si ın viitor. ¸ w12 15/2 1:1, 3

Vineri, 12 iulie ˘ ˘ ˘ Sa straluceasca si lumina ¸ ˘ ˆ voastra ınaintea oamenilor. (Mat. 5:16)
˘ N-ar fi minunat sa existe ceva ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ care sa ne ajute sa ne ımbunata˘ ˘ tim capacitatile si calitatile pen¸ ¸ ¸ ¸ tru a le fi mai de folos fratilor si ¸ ¸ ˆ pentru a fi mai utili ın serviciul ˘ lui Dumnezeu? Iehova ne da chiar ˘ ˆ un astfel de dar: spiritul sau sfant ˘ ˘ (Luca 11:13). Pe masura ce spiritul ˘ ˆ lui Dumnezeu actioneaza ın via¸ ˘ ˆ ta noastra, el produce ın noi cali¸ ˘ ˆ ˘ ˘ tati frumoase, care ne ımbunata¸ tesc fiecare aspect al serviciului ¸ pentru Dumnezeu. Ce dar extraor˘ dinar! (Gal. 5:22, 23) Calitatile pe ¸ ˆ care le produce spiritul sfant sunt ˘ o reflectare a personalitatii lui Ie¸ hova Dumnezeu, Cel de la care provine acest spirit (Col. 3:9, 10). Principalul motiv pentru care crestinii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa se straduiasca sa-l imite pe Dumnezeu este cel mentio¸ nat de Isus prin cuvintele adresate ˘ apostolilor: „Tatal meu este glorifi˘ cat prin aceasta: ca voi continuati ¸ ˘ ˆ sa dati mult rod“ (Ioan 15:8). Cand ¸ ˘ cultivam „rodul spiritului“, rezul˘ ˆ tatele se vad tot mai clar ın vorbiˆ ˘ rea si ın conduita noastra, fapt ¸ ˆ ce ıi aduce laude lui Dumnezeu. w11 15/4 3:2, 3

˘ ˘ ˘ va ajute sa va imaginati cum va fi ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ viata vesnica ın lumea noua. Daca ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ va pastrati privirea atintita asupra ¸ ¸ ˘ serviciului pentru Iehova si daca ¸ ˆ alegerile pe care le veti face ın via¸ ˘ ta vor reflecta lucrul acesta, veti ¸ ¸ ˘ ˘ reusi ‘sa stati treji’. Alegeti sa mer¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ geti pe o cale care sa va conduca ¸ spre premiul promis (1 Cor. 9:24). Multi au permis ca lucrurile mate¸ ˘ ˘ riale sa le distraga privirea de la ˘ premiul vietii vesnice. Cei ce urma¸ ¸ ˘ ˘ ˘ resc bogatiile nu gasesc adevara¸ ta fericire. Lucrurile care se pot ˘ ˘ cumpara cu bani sunt trecatoare. ˆ ˘ ˘ ˘ Voi ınsa ‘tineti-va privirea atintita ¸ ¸ ¸ ˘ asupra lucrurilor care nu se vad’, ˘ deoarece „lucrurile care nu se vad sunt vesnice“! (2 Cor. 4:18) w11 15/5 ¸ 1:15, 16

˘ Duminica, 14 iulie Avraam a mai locuit multe zile ˘ ˆ ca strain ın ¸tara filistenilor. (Gen. 21:34)
ˆ Cand Lot a fost luat captiv de ˘ dusmani, Avraam i-a sarit imediat ¸ ˆ ˆ ˆ ın ajutor si l-a salvat, ınvingand pa¸ ˘ tru regi (Gen. 14:14–16). Dup a un ˘ ˘ ˆ timp, filistenii „pusesera stapanire ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cu forta“ pe o fantana sapata de ¸ slujitorii lui Avraam la Beer-Seba. ¸ ˘ Cum avea sa reactioneze Avraam ˆ ¸ ˘ de data aceasta? In loc sa lupte cu ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ei ca sa-si redobandeasca fanta¸ na, Avraam a trecut cu vederea ˘ acest incident. Dupa un timp, regele filistenilor a venit la el ca ˘ ˆ ˘ ˆ sa ıncheie un legamant de pace. ˘ Avraam a fost de acord si a jurat ca ¸ ˆ ˘ ıi va trata cu bunatate pe urmasii ¸ ˘ regelui. Abia dup a aceea a adus ˆ ˆ ˆ ın discutie problema fantanii. Ui¸ mit de cele aflate, regele i-a restituit-o. Astfel, Avraam a continuat ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa traiasca linistit ın tara, ca strain ¸ ¸ (Gen. 21:22–31). w11 15/8 3:10, 11

ˆ ˘ ˘ Sambata, 13 iulie ˘ ˘ Sa stam treji. (1 Tes. 5:6)
˘ Cum puteti voi, dragi tineri, sa ¸ ˘ colaborati cu parintii pentru ca fa¸ ¸ ˘ ˘ ˘ milia voastra ‘sa stea treaza’ din ˆ punct de vedere spiritual? Gan˘ diti-va la premiul pe care vi-l pro¸ ˘ ˘ mite Iehova. Poate ca parintii v-au ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ aratat ınca de cand erati mici ima¸ ˆ ˘ ˘ gini ce ınfatiseaza Paradisul. Pe ¸ ¸ ˘ ˘ masura ce ati crescut, ei au folosit ¸ ˘ Biblia si publicatiile crestine ca sa ¸ ¸ ¸

Luni, 15 iulie ˘ ˘ ˘ Sa alergam cu perseveren ¸ta. (Evr. 12:1)
Ce i-a ajutat pe slujitorii fideli ai ˘ lui Iehova din vechime sa perseve˘ reze si sa termine cu succes cursa ¸ ˘ ˘ vietii? Sa luam exemplul lui Noe ¸ ˘ (Evr. 11:7). El nu mai ‘vazuse’ un ˘ ˘ ‘potop de ape care sa nimiceasca ˘ ˆ orice carne de pe pamant’ (Gen. ˘ ˆ 6:17). Pamantul nu fusese nicio˘ ˘ data maturat de ape! Dar pentru Noe acest lucru nu era imposibil. De ce? Deoarece el era ferm con˘ ˆ ˆ vins ca Iehova ımplineste ıntot¸ deauna ceea ce spune. Prin urmare, Noe nu a considerat sarcina ˘ ˘ primita prea dificila. El a ascultat ˘ ˆ de Iehova si „a facut ıntocmai“: a ¸ ˆ construit arca, a adus ın ea ani˘ malele, a facut provizii, i-a averti˘ zat pe oameni si a avut grija de ¸ spiritualitatea familiei sale (Gen. ˆ ˘ 6:22). Intr-adevar, nu i-a fost usor, ¸ ˘ ˆ dar a avut credinta ın Iehova si a ¸ ¸ perseverat. De aceea, Iehova i-a salvat pe Noe si pe familia sa si i-a ¸ ¸ ˆ binecuvantat din belsug. w11 15/9 ¸ 3:13

primit misiunea de a-i conduce pe ˆ ˘ israeliti ın Tara Promisa si de a ¸ ¸ ¸ alunga popoarele puternice aflaˆ te ın calea lor. Moise i-a spus: „Fii ˘ curajos si tare, fiindca tu vei duce ¸ ˆ acest popor ın tara despre care Ie¸ ˘ ˘ hova le-a jurat stramosilor lor ca ¸ le-o va da si tu le-o vei da ca mos¸ ¸ tenire. Iehova este cel ce va merˆ ˘ ˆ ge ınaintea ta. El va ramane cu ˘ tine. El nu te va lasa si nicidecum ¸ ˘ ˘ nu te va parasi. Nu te teme si nu te ¸ ˆ ıngrozi!“ (Deut. 31:7, 8). Cu ajutorul lui Iehova, Iosua i-a condus pe ˆ ˘ ˆ israeliti ın Tara Promisa si i-a ın¸ ¸ ¸ vins pe dusmani. Si Moise fusese ¸ ¸ ajutat de Iehova la Marea Rosie ¸ (Ex. 14:13, 14, 29–31). w11 15/10 3:8, 9

Marti, 16 iulie ¸ Face ¸ti-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre, iar pacea lui ˆ Dumnezeu, care ıntrece orice ˆ ˘ ˘ gandire, va va pazi inima si ¸ mintea prin Cristos Isus. (Filip. 4:6, 7) ˘ Din cauza descurajarii, am putea fi coplesiti de sentimente negati¸ ¸ ˘ ˆ ve. Probabil ca nu ne simtim ın ¸ ˘ ˘ stare sa ne achitam de un privilegiu teocratic sau de o responsabiˆ ˘ ˆ litate ıncredintata de Iehova. Si ın ¸ ¸ ˘ ˘ aceasta situatie El poate sa ne aju¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ te si sa ne aduca mangaiere. Sa ¸ ˘ luam exemplul lui Iosua, care a

Miercuri, 17 iulie ˘ ˆ ˆ ˘ Fa mai ıntai pace cu fratele tau. (Mat. 5:24) ˘ Cineva ar putea sa-si dea sea¸ ˘ ma ca a jignit un frate fie din ne˘ atentie, fie din lipsa de conside¸ ratie. Sau constiinta i-ar putea ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ spune ca a facut ceva gresit. Cel ¸ care priveste cu seriozitate servi¸ ˆ ˘ ciul adus lui Iehova va ıncerca sa ˆ ˘ ındrepte raul. Aceasta presupune ˘ ˘ sa-i ceara scuze persoanei jigniˆ ˆ te sau, ın cazul ın care a comis ˘ ˘ ˘ ˘ o greseala grava, sa ceara ajuto¸ rul supraveghetorilor crestini (Iac. ¸ 5:14, 15). Asadar, e nevoie de efor¸ ˆ ˘ turi pentru a ındrepta raul comis ˆ ˆ ımpotriva unui frate sau ımpotriva ˘ lui Iehova. Dar, daca vom fi dis˘ pusi sa aducem astfel de „jertfe“, ¸ ˘ ˘ adica sa facem astfel de sacrificii, ne vom restabili relatiile cu Ieho¸ va si cu fratele nostru si vom redo¸ ¸ ˘ ˆ ˘ b andi o constiinta curata. Ne vom ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ convinge o data ın plus ca cea mai ˘ buna cale este calea lui Iehova. w12 15/1 3:9, 10

Joi, 18 iulie To ¸ti acestia . . . au declarat ¸ ˘ ˘ public ca erau straini si ¸ ˆ ˘ locuitori temporari ın ¸tara. (Evr. 11:13)
Din cele mai vechi timpuri, slujitorii fideli ai lui Iehova au fost di˘ feriti de oamenii din lumea lipsita ¸ ˆ ˆ ˘ de pietate ın care au trait. In zilele de dinainte de Potop, Enoh si Noe ¸ ˘ ‘au umblat cu adevaratul Dumnezeu’ (Gen. 5:22–24; 6:9). Ei au predicat plini de curaj mesajele de ju˘ ˆ decata ale lui Iehova ımpotriva lumii rele conduseˆ de Satan (2 Pet. ˆ 2:5; Iuda 14, 15). Intrucat au umblat ˆ cu Dumnezeu ın mijlocul unei lumi ˘ lipsite de pietate, Enoh i-a fost „placut lui Dumnezeu“, iar Noe a fost considerat „ireprosabil printre oa¸ menii din vremea lui“ (Evr. 11:5; ˆ Gen. 6:9). Dand ascultare poruncii lui Dumnezeu, Avraam si Sara au ¸ renuntat la confortul vietii din ora¸ ¸ ˘ sul caldeean Ur si au acceptat sa ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ duca o viata de nomazi ıntr-o tara ¸ ¸ ˘ ˘ straina (Gen. 11:27, 28; 12:1). Apos˘ tolul Pavel a scris: „Prin credinta, ¸ ˘ ˘ ˆ Avraam . . . a trait ca strain ın tara ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ promisiunii ca ıntr-o tara straina si ¸ ¸ ˆ a locuit ın corturi“ (Evr. 11:8, 9). w11 15/11 3:2, 3

ˆ fel: „Iti cunosc faptele, iubirea, cre¸ dinta, serviciul si perseverenta si ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ stiu ca faptele tale din urma sunt ¸ ˆ ˘ mai multe decat cele de altada˘ ˆ ta“ (Rev. 2:19). La fel ca ın secolul I, fiecare congregatie a Martori¸ lor lui Iehova din prezent are un anumit spirit, sau atitudine domi˘ nanta. Unele congregatii se remar¸ ˘ ˘ ˘ ca prin iubire si caldura. Altele dau ¸ ˘ ˆ dovada de zel ın lucrarea de predicare a Regatului. w12 15/2 3:1, 2

ˆ ˘ ˘ Sambata, 20 iulie ˆ ˘ ˘ Inlatura ¸ti orice murdarie ˘ si ce este de prisos, rautatea. ¸ (Iac. 1:21)
˘ ˘ ˘ Crestinii trebuie sa se lase calau¸ ziti de spiritul lui Dumnezeu nu nu¸ ˆ ˆ mai cand sunt ın prezenta altora, ci ¸ ˆ ˘ ˆ si cand sunt singuri. Astazi, ın lu¸ ˘ ˆ mea lui Satan exista din ce ın ce ˘ mai multe imagini dezgustatoare si ¸ divertismente degradante. Lucrul ˘ acesta reprezinta un real pericol ˘ pentru spiritualitatea noastra. Ce ˘ ˘ ˘ trebuie deci sa faca un crestin? Sa ¸ ˆ ne gandim la exemplul lui Iosif. Desi era departe de familie si de ¸ ¸ ˘ ˘ poporul sau, Iosif a refuzat sa comi˘ ta adulter cu sotia lui Potifar. El a ¸ ˘ ˘ spus: „Cum as putea sa fac un rau ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ atat de mare si sa pacatuiesc ımpo¸ triva lui Dumnezeu?“ (Gen. 39:7–9). ˘ Da, Iehova era real pentru el. Daca Dumnezeu este real si pentru noi, ¸ ˆ cand suntem singuri nu ne vom uita la divertismente cu continut imoral ¸ si nu vom face niciun alt lucru de¸ ˘ spre care stim ca este dezaprobat ¸ ˘ ˆ ˘ de Dumnezeu. Suntem hotarati sa ¸ ˘ actionam la fel ca psalmistul, care ¸ ˆ ˆ a spus ıntr-o cantare: „Voi umbla ˆ ˆ ˘ ın integritatea inimii mele ınaunˆ trul casei mele. Nu voi pune ın fata ochilor mei niciun lucru lipsit ¸ de valoare“ (Ps. 101:2, 3). w11 15/4 4:13, 15

Vineri, 19 iulie ˘ ˘ Bunatatea nemeritata a Domnu˘ lui Isus Cristos sa fie cu spiritul ˆ ˘ pe care ıl arata ¸ti! (Filip. 4:23)
˘ Crestinii din Filipi erau saraci din ¸ ˆ ˘ punct de vedere material, ınsa maˆ nifestau generozitate si ısi iubeau ¸ ¸ ˘ fratii de credinta (Filip. 1:3–5, 9; ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ 4:15, 16). In ıncheierea scrisorii catre filipeni, apostolul Pavel a scris ˆ ˆ cuvintele textului de azi. Intrucat congregatia din Tiatira avea un spi¸ ˘ ˘ rit asemanator, Isus Cristos, aflat ˆ ˘ ın glorie cereasca, i s-a adresat ast-

˘ Duminica, 21 iulie ˘ Ridica-te, o, Iehova! ˘ ˘ Salveaza-ma, o, Dumnezeul ˘ ˆ meu! Caci ıi vei lovi negresit ¸ ˘ peste falci pe to ¸ti dusmanii mei, ¸ ˘ le vei rupe din ¸tii celor rai. (Ps. 3:7)
ˆ ˘ ˘ ˘ Cand sufera din cauza tradarii lui Absalom si a lipsei de loialita¸ ˘ te a multor supusi ai sai, David ¸ ˘ da glas cuvintelor de mai sus. El ˘ ˘ ˘ nu manifesta un spirit razbunator. ˘ Daca dusmanii lui vor fi ‘loviti pes¸ ¸ ˘ te falci’, Dumnezeu este cel ce va face acest lucru. Regele David a coˆ ˘ piat cu mana lui Legea si stie ca ¸ ¸ ˘ Iehova spune: „Razbunarea este a ˘ ˘ mea si, la fel, rasplatirea“ (Deut. ¸ 17:14, 15, 18; 32:35). De asemenea, ˘ ˘ Dumnezeu are dreptul ‘sa rupa din˘ ˘ tii celor rai’, cu alte cuvinte sa le ia ¸ ˘ ˘ ˘ puterea ca sa nu mai faca rau. Ieho˘ ˘ va stie cine sunt cei rai pentru ca ¸ ˆ „vede inima“ (1 Sam. 16:7). Cat de ˘ ˘ recunoscatori suntem ca Dumne˘ ˘ ˘ zeu ne da credinta si putere ca sa ¸ ¸ ˆ ne ımpotrivim celui mai josnic dinˆ ˘ ˆ tre cei rai, Satan! In curand, acesta ˆ va fi aruncat ın abis, ca un leu care ˘ racneste, dar care nu mai are dinti ¸ ¸ ˆ ˘ si pe care ıl asteapta doar distruge¸ ¸ rea (1 Pet. 5:8, 9; Rev. 20:1, 2, 7–10). w11 15/5 5:9, 10

˘ ˘ Dumnezeu. Sa presupunem ca un ˘ ˘ ˘ prieten bun te roaga sa ai grija de ˆ copiii lui cat timp este plecat. Ai ˘ ˘ avea mare grija de ei si i-ai hrani ¸ ˘ bine, nu-i asa? Iar daca unul dintre ¸ ˆ ˘ ei s-ar ımbolnavi, n-ai face tot posi˘ ˘ bilul sa primeasca ajutorul medical ˆ ˘ ˘ ˘ necesar? In mod asemanator, baˆ ˘ ˘ ˘ tranii trebuie ‘sa pastoreasca congregatia lui Dumnezeu, pe care a ¸ ˘ ˆ cumparat-o cu sangele propriului ˘ sau Fiu’ (Fap. 20:28). Ei nu pierd ˘ din vedere ca fiecare oaie a fost ˘ ˘ ˆ cumparata cu sangele pretios al lui ¸ ˆ ˆ ˆ Cristos Isus. Intrucat ıi vor da soco˘ ˘ ˆ ˘ teala lui Dumnezeu, batranii hra˘ nesc turma, o ocrotesc si au grija de ¸ ea. w11 15/6 3:5

Marti, 23 iulie ¸ ˘ M-am dezgustat de ˆ aceasta genera ¸tie si am zis: „Intotdeau¸ ˘ ˘ ˆ na se ratacesc ın inimile lor si ¸ ˘ n-au cunoscut caile mele“. ˆ ˆ Am jurat deci ın mania mea: ˆ „Nu vor intra ın odihna mea“. (Evr. 3:10, 11)
Ce privilegiati au fost israelitii! Ei ¸ ¸ ˘ au avut ocazia sa contribuie la realizarea scopului divin, ceea ce le-ar ˆ ˘ fi adus binecuvantari nu numai lor, ˘ ˆ ci si tuturor natiunilor pamantului! ¸ ¸ ˆ (Gen. 22:18) Totusi, ca ıntreg, acea ¸ ˘ ˘ ˘ generatie razvratita a desconside¸ rat scopul lui Iehova de a face din Israel un regat teocratic model, ba ˘ ˆ ˘ ˆ chiar a vrut sa se ıntoarca ın Egipt! ˆ ˘ ˘ ˘ (Num. 14:2–4) Insa daca ar fi facut acest lucru, israelitii n-ar fi putut ¸ ˆ lua parte la ındeplinirea scopului ˘ ˆ lui Iehova. De fapt, daca s-ar fi ınˆ ˘ ˆ tors ın sclavia acelui popor pagan, ei n-ar fi putut respecta Legea mo˘ zaica si n-ar fi putut beneficia de ¸ ˘ ˆ ˘ iertarea pacatelor. Cat de carnala, ˆ ˆ ˘ ˆ cat de ıngusta a fost gandirea lor! (Ps. 95:10, 11) w11 15/7 3:9

Luni, 22 iulie ˘ Pastori ¸ti turma lui Dumnezeu, ˆ ˘ care este ın grija voastra, ˆ nu din constrangere, ci ˘ de bunavoie. (1 Pet. 5:2)
˘ ˘ ˆ Apostolul Petru a scris ca batra˘ ˘ ˘ nii trebuiau ‘sa pastoreasca turma ˆ lui Dumnezeu, care era ın grija lor’. ˘ ˆ ˘ Era foarte important ca batranii sa ˆ ˘ ˘ ınteleaga ca turma era a lui Iehova ¸ ˘ ˆ si a lui Isus Cristos. Batranii urmau ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa dea socoteala ın legatura cu moˆ dul ın care vegheau asupra oilor lui

Miercuri, 24 iulie ˆ ˆ Va fi o ınviere atat a celor ˆ drep ¸ti, cat si a celor nedrep ¸ti. ¸ (Fap. 24:15)
˘ ˆ Ne bucuram de o prietenie stran˘ sa cu Iehova si contribuim la uni¸ tatea paradisului nostru spiritual. ˘ ˘ ˆ Iar daca urmarim pacea ın conˆ ˘ ˘ gregatie, ınvatam cum s-o promo¸ ¸ ˘ ˆ ˘ vam si ın relatiile cu cei carora ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ le predicam „vestea buna a pacii“ ˆ ˘ (Ef. 6:15). Astfel ‘vom fi blanzi fata ¸ ˘ ˆ ˆ de toti, stapanindu-ne ın situatii ¸ ¸ ˘ rele’ (2 Tim. 2:24). Sa ne amintim si ¸ ˆ ˘ ˆ de speranta ınvierii, prezentata ın ¸ textul de azi. Atunci, vor fi adusi la ¸ ˘ viata milioane de oameni cu perso¸ ˘ nalitati diferite si din medii diferi¸ ¸ ˘ te, care au trait de-a lungul veacuˆ ˘ ˆ rilor, ınca „de la ıntemeierea lumii“! ˘ (Luca 11:50, 51) Da, aceasta speran˘ ta va deveni realitate, iar noi vom ¸ ˘ ˘ avea privilegiul sa-i ajutam pe toti ¸ ˆ ˘ cei ınviati sa umble pentru eterni¸ ˘ tate pe calea pacii! w11 15/8 4:18, 19

ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tuatie, ıl putem ınvata sa-i ceara ¸ ¸ ˆ ˘ ajutor lui Dumnezeu ın rugaciune ˘ pentru a renunta la obiceiul rau. ¸ ˘ Nu va „gusta“ el bunatatea lui Iehoˆ ˆ va cand va ınvinge acel viciu si via¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ta lui se va ımbunatati? Totodata, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ıl putem ıncuraja sa acorde prio˘ ˆ ritate lucrurilor spirituale, facan˘ ˘ ˘ ˆ du-si timp sa studieze saptamanal ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Biblia, sa se pregateasca pentru ın˘ ˆ truniri si sa participe la ele. Cand ¸ ˆ ˆ va vedea modul ın care Iehova ıi ˆ ˘ binecuvanteaza eforturile, cu si˘ ˆ ˘ guranta credinta lui se va ıntari. ¸ ¸ w11 15/11 4:8

Vineri, 26 iulie ˘ Iubi ¸tii mei fra ¸ti, zidindu-va ˆ ˘ ˆ ˘ ın credin ¸ta voastra preasfanta ˆ ˘ ˆ si rugandu-va cu spirit sfant, ¸ ˘ ˘ ˆ pastra ¸ti-va ın iubirea lui Dumnezeu. (Iuda 20, 21)
˘ ˘ Ce trebuie sa facem odata ce Iehova ne-a atras la el? Tre˘ ˘ ˆ ˆ buie sa ramanem ın iubirea sa. ˘ ˘ Biblia ne avertizeaza ca am pu˘ ˆ ˘ ˘ tea ‘sa mergem ın deriva’ sau sa ˆ ˘ ˘ ne ındepartam de Dumnezeu (Evr. ˆ ˆ 2:1; 3:12, 13). Asa s-a ıntamplat cu ¸ Imeneu si cu Filet. Pavel s-a refe¸ ˆ ˘ rit la acestia ınainte sa consemne¸ ze cuvintele din 2 Timotei 2:19. ˘ ˘ ˆ Acesti doi barbati fusesera cand¸ ¸ ˆ va „ai lui“ Iehova, dar, mai tar˘ ziu, au deviat de la adevar (2 Tim. 2:16–18). Si unii crestini din Gala¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tia au p arasit adevarul cu toate ca au avut onoarea de a fi „cunoscuti ¸ de Dumnezeu“ (Gal. 4:9). Asadar, ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa nu uitam niciodata cat de pre˘ ˘ tioasa este relatia noastra cu Ieho¸ ¸ ˘ ˘ va! Daca vrem ‘sa fim cunoscuti’ ¸ ˘ ˘ de Dumnezeu, trebuie sa cultivam ˘ anumite calitati. De exemplu, Ie¸ ˆ hova pretuieste ın mod deosebit ¸ ¸ credinta si umilinta (Ps. 15:1–5; ¸ ¸ ¸ 1 Pet. 3:4). w11 15/9 5:4, 5

Joi, 25 iulie Gusta ¸ti si vede ¸ti ce bun este ¸ ˘ Iehova! Fericit este barbatul ˘ ˆ viguros care se refugiaza ın el. (Ps. 34:8)
Cultivarea unei credinte puter¸ ˆ nice presupune mai mult decat ci˘ tirea si auzirea unor relatari de¸ ˆ spre modul ın care Iehova i-a bineˆ ˘ cuvantat pe altii. O persoana care ¸ ˘ ˘ ˘ studiaza Biblia trebuie sa simta ˆ personal cat de bun este Iehova. ˆ Cum ıl putem ajuta pe cel cu care ˘ ˘ ˘ studiem sa vada ca Iehova este ˘ ˘ bun? Sa presupunem ca un elev ˘ ˘ care se confrunta cu dificultati fi¸ ˘ nanciare se lupta si cu un obicei ¸ ˘ rau, cum ar fi fumatul, jocurile de noroc sau consumul excesiv de alcool (Prov. 23:20, 21; 2 Cor. 7:1; ˆ 1 Tim. 6:10). Intr-o astfel de si-

ˆ ˘ ˘ Sambata, 27 iulie ˆ Tot ce a fost scris mai ınainte a fost scris pentru instruirea ˘ ˘ noastra, pentru ca . . . sa avem ˘ speran ¸ta. (Rom. 15:4) ˆ ˘ Cand meditam la scopurile lui ˘ Iehova si la speranta noastra mi¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ nunata, simtim multa mangaiere. ¸ ˆ ˆ ˘ Prin modul ın care i-a ınvatat si ¸ ¸ ˆ ˆ i-a mangaiat pe altii cu ajutorul ¸ ˘ Scripturilor, Isus ne-a lasat un ex˘ ˘ ˆ celent exemplu. De pilda, dupa ın˘ viere, el li s-a aratat la doi dintre ˘ ˆ discipolii sai si, ‘deschizand Scrip¸ ˘ ˆ ˆ turile’, le-a adus multa mangaiere ˆ (Luca 24:32). Imitandu-l pe Isus, apostolul Pavel ‘discuta cu oameˆ nii din Scripturi’. In Bereea, cei ˆ care-l ascultau „au primit cuvanˆ tul cu cea mai mare ınsufletire, ¸ ˆ cercetand cu atentie Scripturile ¸ ˆ ın fiecare zi“ (Fap. 17:2, 10, 11). ˘ Este important deci sa citim si noi ¸ ˆ ˘ din Biblie ın fiecare zi! Daca vom permite Sfintelor Scripturi si pu¸ ˘ blicatiilor noastre biblice sa ne in¸ ˆ fluenteze viata, vom primi man¸ ¸ ˆ ˘ ˆ gaiere si speranta ın aceste tim¸ ¸ puri critice. w11 15/10 4:13, 14 ˘ Duminica, 28 iulie ˘ [Dumnezeu], dupa buna sa ˘ ˘ ˆ ˘ placere, lucreaza ın voi ca sa ˘ ˘ ˆ ˘ vre ¸ti si, totodata, sa ınfaptui ¸ti. ¸ (Filip. 2:13) ˆ Ce ıl poate ajuta pe un frate care ˘ nu doreste sa-si asume responsa¸ ¸ ˘ ˆ bilitati ın congregatie? Dorinta de ¸ ¸ ¸ ˘ a sluji este data de Dumnezeu, ˆ iar spiritul lui Iehova ıi poate da ˘ unei persoane forta necesara pen¸ ˆ tru a ındeplini un serviciu sacru (Filip. 4:13). Mai mult, un cres¸ ˆ tin ıl poate ruga pe Dumnezeu ˘ ˘ ˘ sa-l ajute sa faca ce este drept ˆ (Ps. 25:4, 5). Iehova binecuvan-

˘ ˘ ˘ ˆ teaza straduintele b atranilor de ¸ ˆ a-i instrui pe altii. Binecuvanta¸ rea sa o simt si cei care reac¸ ˘ ˘ tioneaza favorabil si se straduiesc ¸ ¸ ˘ sa se califice pentru responsabili˘ ˆ tati ın congregatie. Scripturile ne ¸ ¸ ˘ ˆ dau asigurarea ca ın poporul lui Dumnezeu vor fi ridicati „sapte ¸ ¸ ˘ ˘ pastori, da, opt printi“, adica nu¸ ˘ ˘ marul necesar de b arbati capabili, ¸ ˘ ˆ ˘ care sa se ıngrijeasca de congrega˘ ˘ tii (Mica 5:5). Astazi, multi bar¸ ¸ ˘ ˘ bati crestini aspira cu umilinta la ¸ ¸ ¸ privilegii de serviciu si sunt in¸ struiti pentru a le sluji altora. Lu¸ ˆ crul acesta ıi aduce laude lui Ieho˘ ˆ ˘ va, iar noua, multe binecuvantari! w11 15/11 5:18, 19

Luni, 29 iulie ˘ Imediat spiritul l-a facut ˘ ˘ ˆ sa se duca ın pustiu. (Mar. 1:12) ˘ ˆ Biblia spune ca Isus a simtit ın ¸ ˘ viata sa puterea extraordinara a ¸ ˆ ˆ spiritului sfant. El a acceptat ındrumarea fortei active a lui Dum¸ ˆ ˘ nezeu, iar cand aceasta „l-a facut“ ˘ ˆ sa actioneze ıntr-un anumit mod, ¸ s-a supus (Luca 4:14). Procedezi si ¸ ˆ ˘ tu la fel? Spiritul sfant actioneaza ¸ ˆ si ın prezent asupra mintii si a ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ inimii celor care se lasa ındrumati de el. Asadar, cum te poti ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ lasa si tu condus de forta activa ¸ ¸ ˘ a lui Dumnezeu? Roaga-te mereu ˆ lui Iehova pentru spirit sfant si ¸ ˘ ˘ ˆ cere-i sa te ajute sa accepti ındru¸ marea lui (Ef. 3:14–16). Actionea¸ ˘ ˆ ˘ za ın armonie cu rugaciunile tale ˆ apeland la sfaturile Bibliei, care a ˘ fost redactata prin spirit (2 Tim. ˘ 3:16, 17). Apoi aplica cu promptiˆ tudine sfaturile ei ıntelepte. Ast¸ ˆ ˆ fel, vei dovedi ıncredere ın capaci˘ ˘ tatea lui Iehova de a-ti calauzi pa¸ ˆ ˘ sii ın aceasta lume rea. w11 15/12 ¸ 2:18, 19

Marti, 30 iulie ¸ Salvarea este a lui Iehova. ˆ Binecuvantarea ta este peste ˘ poporul tau. (Ps. 3:8)
˘ ˘ ˘ Chiar daca, din cauza tradarii lui Absalom, David are probleme foarˆ ˆ te mari, el se gandeste la popor si ısi ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ exprima ıncrederea ca Iehova ısi ¸ ˘ ˆ va revarsa binecuvantarea asupra ˘ ˆ acestuia. N-ar trebui sa ne gandim ˆ ˘ si noi la colaboratorii ın credinta? ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ Sa-i amintim ın rugaciunile noasˆ ˘ tre, cerandu-i lui Iehova sa le dea ˘ ˆ ˘ ˘ spiritul sau sfant ca sa prinda curaj ˘ si sa anunte cu convingere vestea ¸ ¸ ˘ buna (Ef. 6:17–20). S-a bucurat oare ˆ David cand a aflat despre moartea lui Absalom? Nicidecum. David a ˆ plans si a strigat: „O, de-as fi mu¸ ¸ ˆ ˘ rit eu ın locul tau, Absalom, fiul meu, fiul meu!“ (2 Sam. 18:24–33). ˆ Numai cand i-a vorbit Ioab a reu˘ ˘ sit David sa iasa din acea stare de ¸ ˆ ˆ durere sfasietoare. Cat de tragic a ¸ ˆ fost sfarsitul lui Absalom! Ambitia ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ lui oarba l-a facut sa lupte ımpo˘ triva propriului tata, unsul lui Ie˘ ˆ hova, atragandu-si astfel nenoro¸ cirea (2 Sam. 19:1–8; Prov. 12:21; 24:21, 22). w11 15/5 5:11, 13

Miercuri, 31 iulie ˘ ˆ Sa vorbi ¸ti to ¸ti ın acelasi fel. ¸ (1 Cor. 1:10) ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ‘Perseverand ın ınvat¸ atura apostolilor’, continuatorii lui Isus din secolul I au promovat unitatea ˆ ın congregatie (Fap. 2:42). Ei au ¸ pretuit sfaturile din Scripturi si ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ındrumarea fratilor mai ın var¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ sta. Intrucat batranii din zile˘ le noastre colaboreaza cu clasa ˘ ˘ sclavului fidel si prevazator, toti ¸ ¸ ˆ membrii congregatiei sunt ıncu¸ ˘ ˘ ˆ ˘ rajati si ajutati sa ramana uniti. ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ Cand acceptam instruirea biblica ˘ pe care ne-o ofera organizatia lui ¸ ˘ ˆ ˘ Iehova si urmam ındrumarea ba¸ ˆ ˘ ˘ tranilor, dovedim ca ‘ne straduim ˘ ˘ ˘ ˆ sa pastram unitatea spiritului ın ˘ ˘ legatura pacii’ (Ef. 4:3). Prin ur˘ ˘ ˆ mare, sa facem tot ce ne sta ın ˘ ˘ putinta pentru a contribui la pas¸ ˆ trarea unui spirit pozitiv ın con˘ gregatie. Daca vom proceda asa, ¸ ¸ ˘ ˘ putem fi siguri ca ‘bunatatea ne˘ meritata a Domnului Isus Cristos ˆ ˘ ˘ va fi cu spiritul pe care ıl aratam’ (Filip. 4:23). w12 15/2 3:17, 18
te rogi? Si cu privire la ce te rogi? ¸ ˘ ˘ Cartea Revelatia compara „ruga¸ ˘ ˆ ˆ ciunile sfintilor“ cu tamaia, ın sen¸ ˘ ˘ sul ca rugaciunile acceptate de Ie˘ hova se ridica la el asemenea unui ˆ ˘ miros dulce si placut (Rev. 5:8). In ¸ ˘ ˆ ˘ Israelul antic, tamaia oferita cu ˘ regularitate pe altar trebuia sa fie ˘ ˘ preparata cu grija, conform indiˆ catiilor divine. In plus, Iehova o ¸ ˘ ˘ accepta doar daca era oferita asa ¸ cum stabilise el (Ex. 30:34–37; Lev. ˘ ˘ 10:1, 2). Daca si rugaciunile noas¸ ˆ tre ıntrunesc aceleasi cerinte, pu¸ ¸ ˘ tem fi siguri ca Iehova le va asculta. w12 15/1 4:11, 12

Joi, 1 august ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Ca tamaia sa fie pregatita ˘ ˆ rugaciunea mea ınaintea ta. (Ps. 141:2) ˘ Dumnezeu ne cere sa ne facem ˘ timp pentru studiu, rugaciune si ¸ ˆ ˘ ıntruniri, oprindu-ne din activitatile neroditoare din punct de ve¸ ˘ ˘ dere spiritual, adica din ‘lucrarile moarte’, cum le-a numit Pavel. ˆ In plus, capii de familie au resˆ ponsabilitatea de a tine ınchina¸ ˆ rea ın familie (1 Tes. 5:17; Evr. ˆ 9:14; 10:24, 25). Gandeste-te o cli¸ ˘ ˘ ˆ pa la rugaciunile tale: Cat de des

Vineri, 2 august ˘ ˘ Face ¸ti tot posibilul sa va asigura ¸ti chemarea si alegerea. ¸ (2 Pet. 1:10)
Asemenea preotilor si levitilor ¸ ¸ ¸ din vechime, crestinii unsi de azi ¸ ¸ ˘ considera serviciul pe care i-l aduc lui Iehova o mare onoare (Num. ˘ ˘ ˘ 18:20). Ei nu asteapta sa primeasca ¸ ˘ ˆ un loc sau un teritoriu pe pamant, ˘ ˘ ˘ ci asteapta cu nerabdare sa fie regi ¸ ˆ ˘ si preoti alaturi de Isus Cristos. In ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ timp ce se afla pe pamant, crestinii ¸ ˘ unsi demonstreaza prin modul lor ¸ ˘ ˘ ˘ de viata ca au facut din Iehova par¸ tea lor (Ps. 142:5). Privilegiul de a-i sluji lui Dumnezeu este pentru ei foarte important. Crestinii unsi ¸ ¸ ˘ ˆ respecta ındemnul din textul de azi ˆ ˘ ˆ manifestand credinta ın jertfa de ¸ ˘ ˘ rascumparare a lui Cristos si ur¸ ˆ ˆ mandu-l neıncetat. Desi sunt dife¸ ˆ riti ın privinta aptitudinilor si a si¸ ¸ ¸ tuatiei personale, ei nu-si folosesc ¸ ¸ ˘ limitele drept scuza pentru a face ˆ ˆ cat mai putin ın serviciul lui Dum¸ ˘ nezeu. Dimpotriva, pun serviciul ˆ ˘ sacru pe primul loc ın viata. Ei sunt ¸ un bun exemplu pentru cei care ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ spera sa traiasca etern pe pamant. w11 15/9 2:3, 4

exemplu, un crestin multumit cu ¸ ¸ statutul lui de celibatar ar putea ˘ ˆ simti ca familia sau prietenii ıl pre¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ seaza sa se casatoreasca. Altul do˘ ˘ ˘ reste sa faca acest pas, dar n-a ga¸ ˆ ˘ sit ınca partenerul potrivit. Iar al˘ ˘ tul nu se simte pregatit pentru ca˘ ˆ satorie si are nevoie de ındrumare. ¸ ˆ ˘ ˘ In plus, cu totii, casatoriti sau celi¸ ¸ ˘ batari, trebuie sa fugim de imoralitate. Aceste situatii ne pot influen¸ ta nu numai fericirea, ci si relatia cu ¸ ¸ ¸ Iehova. w11 15/10 2:1, 2

˘ ˘ Spun aceasta . . . ca sa va ˆ ındemn la ceea ce se cuvine si ¸ ˘ ˘ ˘ la slujirea continua si fara ¸ distragere a Domnului. (1 Cor. 7:35)
˘ ˆ Dezamagire, ıngrijorare, bucurie. ˘ ˆ Iata ce simtim uneori cand interac¸ ˘ tionam cu persoanele de sex opus. ¸ De fapt, putine aspecte ale vietii au ¸ ¸ ˆ un efect atat de puternic asupra ˘ noastra. Pentru a tine sub control ¸ aceste sentimente, avem nevoie de ˆ ındrumarea lui Iehova. Dar trebuie ˘ ˘ ˆ sa apelam la el si ın alte situatii. De ¸ ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 3 august

ˆ ˆ ˆ ˘ Intrucat avem ın madularele ˘ noastre „legea pacatului“, trebu˘ ˘ ˘ ˆ ie sa luptam din rasputeri ımpoˆ ˘ ˘ triva ınclinatiilor pacatoase (Rom. ¸ ˘ ˘ 7:21–25). Dar aceasta lupta poate fi ˆ ˘ castigata. Cum? Isus le-a spus con¸ ˘ ˘ tinuatorilor sai ca un factor esen˘ ˘ tial este rugaciunea. Poate ca une¸ ˆ le dorinte sau ganduri gresite per¸ ¸ ˆ ˘ ˘ sista si dupa ce ne-am rugat. In ¸ ˘ ˘ ˘ acest caz, trebuie sa continuam sa ˘ ˘ ˆ ne rugam, trebuie ‘sa-i cerem neınˆ cetat lui Dumnezeu’ ıntelepciunea ¸ ˘ ˘ ˆ necesara pentru a face fata ıncer¸ ˘ ˘ carii. Iehova „le da tuturor cu gene˘ ˘ ˘ rozitate si fara sa reproseze“, se ¸ ¸ ˘ ˆ arata ın scrisoarea lui Iacov (Iac. 1:5). Aici se mai spune: „Este printre voi cineva bolnav [pe plan spiri˘ ˘ ˆ tual]? Sa-i cheme la el pe batranii ˘ congregatiei, iar ei sa se roage pen¸ ˆ ˆ tru el, ungandu-l cu ulei ın nume˘ le lui Iehova. Rugaciunea credintei ¸ ˆ ıl va vindeca pe cel bolnav“ (Iac. ˘ ˘ 5:14, 15). E adevarat, rugaciunea ˘ ˆ este importanta pentru a ne ımpo˘ ˘ ˘ trivi tentatiilor, dar sa nu uitam ca ¸ ˘ ˘ este important si sa ne rugam la ¸ ˆ momentul potrivit — ınainte de a ˘ porni pe o cale periculoasa (Prov. 7:6–23). w11 15/11 1:15–17

˘ Duminica, 4 august ˘ ˘ ˘ Ruga ¸ti-va ca sa nu cade ¸ti ˆ ˘ ın ispita. (Luca 22:40)

Luni, 5 august ˘ ˘ Pentru ca nu se executa imediat ˘ sentin ¸ta pentru o fapta rea, inima fiilor oamenilor este si mai ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ hotarata sa faca raul. (Ecl. 8:11)
Ce bine ar fi fost pentru Solomon ˘ ˘ ˆ daca ar fi pastrat ın minte acest ˘ ˘ adevar! El a facut mult bine si s-a ¸ ˘ ˘ bucurat o lunga perioada de bineˆ ˆ ˘ cuvantarea lui Iehova. Insa apoi a ˘ ˆ ˘ ˘ mers din greseala ın greseala, fa¸ ¸ ˆ candu-si un obicei din a nu asculta ¸ de legile divine. Cuvintele lui Pavel ˆ i se potrivesc atat de bine lui Solo˘ ˘ ˆ mon: „Nu va lasati indusi ın eroare: ¸ ¸ ˘ Dumnezeu nu se lasa batjocorit! Fi˘ ˘ ˘ indca ce seamana omul, aceea va si ¸ ˆ ˘ secera“ (Gal. 6:7)! In afara de prin˘ tesa egipteana, Solomon si-a luat o ¸ ¸ ˘ multime de sotii straine: moabi¸ ¸ te, amonite, edomite, sidoniene si ¸ hetite. Multe dintre ele au con˘ ˆ tinuat, probabil, sa se ınchine la zei ˆ ˘ ˘ falsi, avand o influenta negativa ¸ ¸ asupra lui (1 Regi 11:1). „Solomon a ˆ ˘ ˘ ˘ ınceput sa faca ce este rau“ si a ¸ ˆ ˘ pierdut, ın cele din urma, favoarea lui Iehova, Dumnezeul nostru ˆ ˘ ˘ atat de rabdator (1 Regi 11:4–8). w11 15/12 1:17, 18

(2 Cor. 11:24–29). Capitolul 28 al ˘ ˆ ˆ cartii Faptele ıl aduce ın prim-plan ¸ ˘ ˘ pe Pavel pentru ultima oara. Sa-l ˘ urmam pe apostol la Roma unde se ˆ ˆ ˘ va prezenta ınaintea ımparatului ˘ ˆ Nero. El se afla ın arest la domiciliu, fiind, probabil, legat cu lanˆ ˆ ˘ ˘ turi de soldatul care ıl pazeste. Insa ¸ ¸ ˆ niciun lant nu-l poate ımpiedica pe ¸ ˘ acest apostol zelos sa predice! Pavel ˘ ˘ gaseste si aici modalitati de a depu¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ne marturie. Dupa trei zile, Pavel ıi ˘ ˘ cheama la el pe iudeii de seama din ˘ oras si le depune marturie. Apoi ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ stabilesc ınca o zi ın care sa le vor˘ ˘ beasca despre vestea buna (Fap. 28:17, 23, 24). w12 15/1 2:17, 18

Miercuri, 7 august ˘ Exista o cale ce i se pare ˘ ˘ dreapta omului, dar la capatul ˘ ei sunt caile mor ¸tii. (Prov. 14:12)
˘ ˘ Daca ne bazam pe propria jude˘ ˆ ˆ ˆ cata, mai ales atunci cand ıntampi˘ nam probleme serioase, este foar˘ te posibil sa ne expunem la pericoˆ ˆ le atat pe noi, cat si pe cei dragi. De ¸ ˘ exemplu, poate ca un sot face mari ¸ eforturi pentru a le asigura ‘membrilor familiei’ cele necesare pe plan material (1 Tim. 5:8). Ar pu˘ tea fi tentat sa accepte un serviciu ˘ care nu-i va permite sa participe ˆ ˘ ˘ cu regularitate la ıntruniri, sa tina ¸ ˆ ˆ ˘ ınchinarea ın familie sau sa ia parte la lucrarea de predicare. Din ˘ ˘ ˘ perspectiva umana, aceasta deci˘ ˘ ˘ zie ar putea sa ˆ para justificabila, ˘ ˘ chiar corecta. Insa, ea ar putea ˘ duce la boala sau la moarte spiri˘ ˆ ˘ tuala. Mult mai ıntelept ar fi sa ur¸ meze sfatul din Proverbele 3:5, 6: ˆ ˆ ˘ „Increde-te ın Iehova din toata inima ta si nu te bizui pe priceperea ¸ ˆ ˘ ta. Tine seama de el ın toate caile ¸ ˆ ˘ ˘ tale, si el ıti va netezi cararile“. ¸ ¸ w12 15/2 1:14, 15

Marti, 6 august ¸ Eu sunt si mai mult [un slujitor ¸ ˆ al lui Cristos]: ın munci grele si ¸ ˆ ˆ mai mult, ın ınchisori si mai ¸ ˘ ˘ mult, sub lovituri peste masura, la un pas de moarte deseori. (2 Cor. 11:23)
˘ Pentru a veghea, este vital sa ˘ predicam cu zel si cu sentimentul ¸ urgentei. Apostolul Pavel a fost un ¸ ˆ exemplu remarcabil ın acest sens. ˘ El a facut eforturi mari, a parcurs ˆ mii de kilometri si a ınfiintat nu¸ ¸ meroase congregatii. Desi a trecut ¸ ¸ ˘ prin greutati, nu si-a pierdut ni¸ ¸ ˘ ciodata zelul sau simtul urgentei ¸ ¸

Joi, 8 august ˘ Sa iubim . . . cu fapta ˘ si cu adevarul! (1 Ioan 3:18) ¸
Iubirea pe care o produce spiritul ˆ ˘ sfant este total diferita de iubirea pe ˘ care o manifesta oamenii din lume. ˘ ˘ ˆ Isus a subliniat aceasta diferenta ın ¸ Predica de pe munte (Mat. 5:43–48). ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ El a spus ca p ana si p acatosii se ¸ ¸ ˘ poarta cu ceilalti asa cum ceilalti se ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ poarta cu ei, iubindu-i pe cei ce ıi iubesc. O asemenea „iubire“ nu presu˘ pune sacrificiu de sine, ci se rezuma ˘ la un schimb de favoruri. Daca vrem ˘ ˘ ‘sa ne dovedim fii ai Tatalui nostru ˆ ˘ care este ın ceruri’, trebuie sa fim diferiti. Noi nu ne vom purta cu cei¸ ˆ ˘ lalti ın functie de cum se poarta ei ¸ ¸ ˆ ˆ cu noi, ci ıi vom privi si ıi vom trata ¸ ˆ ˆ ˘ asa cum ıi priveste si ıi trateaza Ie¸ ¸ ¸ ˆ hova. Iubirea pentru colaboratorii ın ˘ credinta merge si mai departe. „Noi ¸ ¸ ˘ ˘ avem obligatia sa ne dam sufletul ¸ pentru fratii nostri.“ (1 Ioan 3:16, 17) ¸ ¸ ˆ ˘ Insa, de cele mai multe ori, putem manifesta iubire prin lucruri mai ˘ mici. Iubirea profunda pe care o proˆ ˘ duce spiritul sfant ne poate ajuta ‘sa ˆ acoperim’ greselile minore, iertan¸ ˘ du-i pe altii cu marinimie, asa cum ¸ ¸ ˘ ˘ si ‘Iehova ne iarta cu marinimie’ ¸ (Col. 3:13, 14; 1 Pet. 4:8). w11 15/4 3:4, 6

˘ ˆ ˘ de adevarata ınchinare? Ma aproˆ pii de Dumnezeu cultivand o relatie ¸ ˘ personala cu el? Meditati la exem¸ ˆ plul lui Moise. Desi a fost crescut ın ¸ ˘ mijlocul unui popor strain, el a ales ˘ ˆ ˘ sa fie cunoscut ca ınchinator al lui Iehova, nu ca fiu al fiicei faraonului (Evr. 11:24–27). Tineri crestini, si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ voi trebuie sa fiti hotarati sa-i slu¸ ¸ jiti lui Iehova cu fidelitate! Astfel, ¸ ˘ ˘ veti gasi adevarata fericire, cel mai ¸ ˘ bun mod de viata din prezent si spe¸ ¸ ˆ ˘ ranta ‘de a apuca strans adevarata ¸ ˘ viata’! (1 Tim. 6:19) w11 15/5 1:18, 19 ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 10 august Iubirea lui Dumnezeu a fost ˘ ˆ turnata ın inimile noastre ˆ prin spiritul sfant. (Rom. 5:5)
˘ „Cea mai importanta . . . mos¸ ˘ ˘ tenire lasata de romani a fost le˘ gea si sentimentul ca viata trebuie ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ traita ın armonie cu legea“ (Prof. David Williams de la Universitatea ˆ din Melbourne, Australia). Oricat de ˘ ˘ mult adevar contine aceasta afirma¸ ˘ tie, exista o mostenire, sau un dar, ¸ ¸ de o valoare mult mai mare. Acest ˘ ˘ dar reprezinta mijlocul prevazut de Dumnezeu prin care putem fi considerati drepti si ne putem bucura de ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ o stare aprobata ınaintea lui, precum ˘ si de perspectiva salvarii si a vietii ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ vesnice. Intr-un anumit sens, exista ¸ unele aspecte juridice legate de moˆ ˘ dul ın care Dumnezeu a facut posibil ˆ acest dar. In Romani, capitolul 5, ˘ apostolul Pavel nu prezinta aceste aspecte sub forma unui tratat juri˘ ˆ dic anost. Dimpotriva, el ıncepe cu ˘ ˘ aceasta emotionanta asigurare: „Am ¸ fost declarati drepti ca urmare a cre¸ ¸ ˘ ˘ dintei, [de aceea] sa ne bucuram de ¸ pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos“ (Rom. 5:1). Cei care primesc darul lui Dumnezeu se simt ˆ ˘ ˘ ˘ ındemnati sa raspunda iubirii sale ¸ ˘ ˆ ˘ aratand iubire fata de El. Pavel a fost ¸ unul dintre acestia. w11 15/6 2:1, 2 ¸

Vineri, 9 august ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi! (Iac. 4:8)
Dragi tineri, primul pas pe calea ˘ ˘ ˘ ˆ care duce la viata este sa va ınsusiti ¸ ˆ ¸ ¸ ˘ ˘ adevarul. Ati facut acest pas? Intre¸ ˘ bati-va: Sunt eu preocupat de spiri¸ tualitatea mea sau particip la activi˘ ˘ tatile spirituale numai fiindca sunt ¸ ˆ ˘ ındemnat de p arinti? Cultiv eu cali¸ ˘ ˘ tati placute lui Dumnezeu? Fac efor¸ ˘ turi pentru a-mi p astra bunul obicei ˘ de a lua parte la activitatile legate ¸

˘ Duminica, 11 august ˆ Si ın mijlocul vostru vor fi ¸ ˆ ˘ ˘ ınva ¸tatori falsi. (2 Pet. 2:1) ¸
Prin intermediul apostolilor Pavel si Petru, Iehova ne avertizea¸ ˘ ˆ ˘ ˘ za cu privire la ınvatatorii falsi ¸ ¸ (Fap. 20:29, 30; 2 Pet. 2:1–3). Dar cine sunt acestia si de unde pro¸ ¸ ˘ ˆ vin ei? Pavel le-a spus batranilor de congregatie din Efes: „Se ¸ ˘ vor ridica barbati chiar dintre voi ¸ care vor vorbi lucruri denaturate“. Asadar, ei ar putea proveni ¸ chiar din mijlocul congregatiei. ¸ ˆ ˘ ˘ Acesti ınvatatori falsi sunt apos¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ tati. Care sunt intentiile ınvata¸ ¸ ¸ torilor falsi? Ei nu se multumesc ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ doar sa paraseasca organizatia pe ¸ ˆ care au apreciat-o candva. Asa cum ¸ ˘ ˘ arata Pavel, scopul lor este „sa-i ˘ ˘ traga pe discipoli dup a ei“. Asa¸ dar, discipolii sunt tinta lor. Apos¸ ˘ ˆ tatii nu-si cauta adepti ın afara ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ congregatiei, ci ıncearca sa-i traga ¸ ˘ dupa ei pe discipolii lui Cristos. Ca ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ niste „lupi pradatori“, ınvatatorii ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ falsi sunt hotarati sa-i devoreze pe ¸ ¸ ˆ membrii congregatiei, distrugan¸ ˆ ˘ ˆ du-le credinta si ındepartandu-i de ¸ ¸ ˘ la adevar (Mat. 7:15; 2 Tim. 2:18). w11 15/7 2:3, 4

le-a spus apostolilor: „Nu vorbesc ˆ despre voi toti. Ii cunosc pe aceia ¸ pe care i-am ales. Dar aceasta ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ se ıntampla ca sa se ımplineasca ˘ Scriptura: «Cel care se hranea cu ˆ ˘ ˆ painea mea si-a ridicat calcaiul ¸ ˆ ımpotriva mea»“ (Ioan 13:18). Proˆ ˆ fetia lui David s-a ımplinit cand ¸ ˆ ˘ Iuda l-a tradat pe Isus. In urma ˘ acestui act de tradare, Iuda a primit 30 de arginti, pretul unui sclav! ¸ ¸ Iuda nu a cheltuit acei bani obti¸ ˆ ˘ nuti prin marsavie, ci i-a aruncat ¸ ¸ ˆ ˘ ın templu, dupa care s-a sinucis (Mat. 26:14–16; 27:3–10). w11 15/8 2:5, 6

Marti, 13 august ¸ ˘ Ascultarea este mai buna ˆ decat jertfele. (1 Sam. 15:22)
Pentru a fi acceptate de Iehova, ˘ jertfele prevazute de Legea mo˘ zaica trebuiau oferite cu o atitudi˘ ˘ ne corecta si cu o stare potrivita a ¸ ˆ ˘ ˘ inimii. Biblia ınsa contine relatari ¸ ˘ din care reiese ca unele jertfe nu au fost acceptate de Dumnezeu. ˘ ˘ Sa analizam, de exemplu, ce s-a ˆ ˆ ˆ ıntamplat ın cazul regelui Saul. Profetul Samuel i-a spus lui Saul ˘ ˘ ca sosise timpul ca Iehova sa execute judecata asupra amalecitilor. ¸ ˘ ˘ Saul trebuia sa-i nimiceasca pe acesti dusmani, precum si anima¸ ¸ˆ ¸ ˘ ˘ lele lor. Insa, dupa ce a obtinut ¸ victoria, el le-a permis soldatilor ¸ ˘ sa-l crute pe Agag, regele ama¸ ˘ lecitilor. De asemenea, a pastrat ¸ ˘ cele mai bune oi si vite ca sa le ¸ ˘ ˘ aduca jertfa lui Iehova (1 Sam. 15:2, 3, 21). Cum a reactionat Ie¸ hova? L-a respins pe Saul din cau˘ za neascultarii (1 Sam. 15:22, 23). ˆ ˘ Intelegem, asadar, ca jertfa noas¸ ¸ ˘ ˆ tra nu are valoare ın ochii lui Ieho˘ ˘ va daca nu ascultam de poruncile sale. w12 15/1 3:13, 14

Luni, 12 august ˆ Omul care era ın pace cu mine, ˆ ˆ ın care aveam ıncredere si care ¸ ˆ ˆ manca painea mea si-a ridicat ¸ ˘ ˆ ˆ calcaiul ımpotriva mea. (Ps. 41:9) ˘ Aceste cuvinte profeteau ca Me¸ ˘ ˘ sia avea sa fie tradat de un prieˆ ten. In timpurile biblice, era un semn de prietenie ca doi oameni ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ sa manance paine ımpreuna (Gen. 31:54). Deci Iuda Iscariot a comis ˘ cel mai josnic act de tradare. Re˘ ˘ ˘ ferindu-se la tradatorul sau, Isus

ˆ ˆ In secolul al XI-lea ı.e.n., rege˘ le David i-a spus fiului sau Soloˆ mon aceste cuvinte. Incurajat de ˘ ˘ cuvintele tatalui sau, Solomon a construit pentru Iehova un templu ˆ ˆ magnific ın Ierusalim. In secolul ˆ al X-lea ı.e.n., cuvintele unei fetite israelite care a manifestat curaj ¸ ˆ s-au dovedit o binecuvantare pen˘ ˘ tru un lepros. Ea fusese rapita de o ˘ ˆ ˆ banda de talhari, ajungand serviˆ toare ın casa lui Naaman, comandantul armatei siriene. Deoarece cunostea minunile pe care Iehova ¸ ˆ ˘ le ınfaptuia prin Elisei, fetita i-a ¸ ˘ spus sotiei lui Naaman ca acesta ¸ putea fi vindecat de profetul lui ˘ ˆ Dumnezeu daca mergea ın Israel. ˆ Naaman a urmat ındemnul fetitei si ¸ ¸ ˘ ˘ a fost curatat de lepra, devenind ¸ ˆ ˘ apoi un ınchinator al lui Iehova (2 Regi 5:1–3, 10–17). Esti si tu un ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ tanar care ıl iubeste pe Dumnezeu? ¸ ˆ El ıti poate da curajul de a le depu¸ ˘ ne marturie altora, inclusiv profesorilor si colegilor. w12 15/2 2:10, 11 ¸

˘ Fii curajos si tare si ac ¸tioneaza! ¸ ¸ ˆ ˘ Nu te teme si nu te ıngrozi, caci ¸ Iehova Dumnezeu, Dumnezeul meu, este cu tine! (1 Cron. 28:20)

Miercuri, 14 august

˘ ˘ adevarata. El este numit, pe bu˘ ˆ ˘ na dreptate, ın Biblie „tatal tuturor ˘ celor ce au credinta“ (Rom. 4:11). ¸ ˆ ˆ Intrucat crestinii evrei cunosteau ¸ ¸ multe despre viata lui Avraam, Pa¸ ˆ vel a mentionat doar cateva dintre ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ faptele lui de credinta. Ce ınvatam ¸ ¸ din exemplul lui Avraam? Pavel a ˆ ˘ scris: „In credinta au murit toti ¸ ¸ acestia [inclusiv Avraam si fami¸ ¸ ˆ lia sa], desi n-au primit ımplini¸ ˘ rea promisiunilor, ci doar le-au vazut de departe, le-au salutat si au ¸ ˘ ˘ declarat public ca erau straini si ¸ ˆ ˘ locuitori temporari ın tara“ (Evr. ¸ 11:13). Da, credinta si prietenia cu ¸ ¸ ˘ ˆ Iehova i-au ajutat sa persevereze ın cursa vietii. w11 15/9 3:10, 14 ¸

Vineri, 16 august ˆ ˆ ˘ ˘ Suntem ın ıncurcatura, dar nu ˘ ˘ fara nicio iesire. (2 Cor. 4:8) ¸
ˆ Cand trecem printr-o situatie ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ dificila, sanatatea fizica ne poate ˘ ˆ fi afectata. Bineınteles, alimenta¸ ˘ tia echilibrata, odihna, miscarea si ¸ ¸ ˆ ¸ ˘ igiena ne sunt de folos. Insa o ati˘ ˘ tudine pozitiva si optimista, baza¸ ˘ ta pe promisiunile Bibliei, ne poaˆ te fi de mare ajutor. De aceea, cand ˆ ˘ ˘ ˘ ne ıngrijoreaza o problema, sa ne ˆ gandim la exemplul lui Pavel si la ¸ ˆ cuvintele sale ıncurajatoare (2 Cor. ˆ ˘ ˆ 4:9). Unele ıncercari ne pot pune ın ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pericol sanatatea spirituala, ınsa ˆ ˆ Iehova ne vine ın ajutor si ıntr-o ¸ ˆ ˘ astfel de situatie. El „ıi sprijina pe ¸ ˆ ˘ toti cei ce cad si ıi ridica pe toti cei ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ıncovoiati“ (Ps. 145:14). Daca sim¸ ˘ ˆ ˘ tim ca ne „ımbolnavim“ spiritua¸ ˘ liceste, trebuie sa le cerem aju¸ ˘ ˆ tor batranilor de congregatie (Iac. ¸ ˘ ˆ 5:14, 15). Totodata, cand credinta ¸ ˘ ˆ ne este pusa la ıncercare, speranta ¸ ˘ vietii vesnice ne poate da taria de ¸ ¸ a persevera (Ioan 17:3). w11 15/10 3:10, 11

Joi, 15 august Avraam . . . a ascultat. (Evr. 11:8)
ˆ ˘ Pavel ıi mentioneaza pe Avraam ¸ si Sara printre cei care formea¸ ˘ za ‘un nor mare de martori’ (Evr. 11:8–12; 12:1). Viata lor s-a schim¸ ˆ bat radical cand Dumnezeu le-a ˘ ˘ ˘ ˘ spus sa paraseasca orasul Ur. Cu ¸ ˘ toate ca nu stiau ce le rezerva vii¸ ˘ torul, ei au dovedit o credinta de ¸ ˆ neclintit ın Iehova si au ascultat de ¸ ˆ el chiar si ın situatii extrem de di¸ ¸ ˘ ˘ ficile. Avraam a fost dispus sa faca ˆ multe sacrificii pentru ınchinarea

ˆ ˘ ˘ Sambata, 17 august ˆ ˘ Cand Iehova, Dumnezeul tau, ˆ te va duce ın ¸tara aceea ˘ — despre care le-a jurat stramo˘ silor tai, Avraam, Isaac si Iacob, ¸ ¸ ˘ ca ¸ti-o va da — unde sunt orase ¸ mari si frumoase pe care nu tu ¸ le-ai construit, case pline de tot felul de lucruri bune pe care ˘ nu tu le-ai umplut . . ., ai grija ˘ sa nu-l ui ¸ti pe Iehova. (Deut. 6:10–12)
˘ Israelitii au facut tocmai ceea ce ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ Iehova ıi avertizase sa nu faca. In timpul lui Neemia, un grup de leviti ¸ ˆ ˆ si-a amintit cu rusine ce s-a ıntam¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ plat dupa ce poporul a luat ın stapa˘ ˆ nire Tara Promisa. Locuind ın case ¸ ˆ ˘ confortabile si avand hrana din bel¸ ˆ ˘ sug, israelitii „au mancat, s-au satu¸ ¸ ˆ ˘ ˘ rat [si] s-au ıngrasat“. Ei s-au raz¸ ¸ ˘ ˆ vratit ımpotriva lui Dumnezeu si ¸ ˆ chiar i-au omorat pe profetii tri¸ ˘ misi sa-i avertizeze. De aceea, Ie¸ ˘ ˆ ˆ ˘ hova i-a lasat ın mana vrajmasilor ¸ lor (Neem. 9:25–27; Os. 13:6–9). Mai ˆ ˆ tarziu, ın timpul dominatiei roma¸ ˘ ne, iudeii lipsiti de credinta au mers ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ pana acolo ıncat l-au omorat pe promisul Mesia! Drept urmare, Iehova ˘ i-a respins si a ales o noua natiu¸ ¸ ne: Israelul spiritual (Mat. 21:43; Fap. 7:51, 52; Gal. 6:16). w11 15/11 3:4, 5

ˆ sfant (Gal. 5:22, 23). Prin urmare, ˆ avem nevoie de spirit sfant pentru ˘ ˘ a manifesta o credinta puternica. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Ar fi ınsa gresit sa credem ca ne ¸ ˘ ˘ nastem cu aceasta calitate, ca ea ¸ vine de la sine. Oamenii credinˆ tei despre care citim ın Biblie au ¸ avut „sentimente ca ale noastre“ ˘ (Iac. 5:17). Ei au trebuit sa lupte cu ˘ ˆ propriile slabiciuni, ındoieli si te¸ meri, dar spiritul lui Dumnezeu ‘i-a ˘ ˘ facut puternici’ si i-a ajutat sa de¸ ˘ ˘ ˆ ˘ paseasca ıncercarile (Evr. 11:34). ¸ ˆ Analizand cum a actionat spiritul ¸ ˆ ˆ ˆ sfant ın viata lor, vom fi si noi ıncu¸ ¸ ˘ ˘ ˆ rajati sa-i ramanem fideli lui Ieho¸ ˆ ˆ va, mai ales ın aceste timpuri, cand ˘ credinta ne este atacata din toate ¸ ˘ partile. w11 15/12 3:1, 2 ¸

Luni, 19 august Mi-a ¸ti trimis ceva, si nu numai ¸ ˘ ˘ o data, ci chiar de doua ori. (Filip. 4:16)

˘ Duminica, 18 august Credin ¸ta vine prin cele auzite. (Rom. 10:17)
˘ Chiar daca multi oameni au dat ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ dovada de credinta ınca de pe ¸ timpul lui Abel, „credinta nu este ¸ bunul tuturor“ (2 Tes. 3:2). Dar cum ˘ ˘ ˘ ajunge cineva sa aiba credinta si ce ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıl ajuta sa si-o pastreze? Credinta ¸ ¸ ˆ ˆ se dobandeste ın urma ‘celor auzi¸ ˆ te’ din Cuvantul lui Dumnezeu. Ea este un aspect al rodului spiritului

ˆ In secolul I e.n., congregatia din ¸ Filipi l-a trimis pe Epafrodit la ˘ ˘ Roma ca sa-l ajute pe Pavel si sa-i ¸ ˘ ˘ ˘ daruiasca o suma de bani. Nu era ˘ ˆ prima oara cand filipenii manifes˘ tau generozitate fata de Pavel. Ei ¸ ˘ ˘ doreau sa-l scuteasca de grijile materiale, oferindu-i astfel posibilitatea de a dedica mai mult timp lu˘ crarii de predicare. Cum a conside˘ rat Pavel darul lor? „O mireasma ˘ ˘ ˘ ˘ placuta, o jertfa demna de a fi ac˘ ˆ ceptata, care ıi place lui Dumneˆ ˘ zeu.“ (Filip. 4:15–19) Intr-adevar, ˆ ˆ atat Pavel, cat si Iehova au apreciat ¸ ˆ gestul frumos al filipenilor. Si ın ¸ prezent, Dumnezeu pretuieste do¸ ˆ ¸ natiile pe care le facem. In plus, el ¸ ˘ ˆ ne promite ca se va ıngriji de nece˘ sitatile noastre spirituale si fizice ¸ ¸ ˘ daca vom pune mereu interesele ˆ ˘ Regatului pe primul loc ın viata ¸ (Mat. 6:33; Luca 6:38). w12 15/1 4:13, 14

Marti, 20 august ¸ ˆ Cand merge ¸ti, predica ¸ti, ˆ zicand: „Regatul cerurilor s-a apropiat!“ (Mat. 10:7)
˘ Isus i-a avertizat pe apostoli ca ˆ ˘ multi se vor ımpotrivi lucrarii de pre¸ dicare a Regatului (Mat. 10:16–23). ˆ ˆ ˆ Si cat de dureros este cand ımpotri¸ virea vine chiar din partea familiei! (Mat. 10:34–36) Dar este oare ferici˘ rea imposibila pentru fratii si suro¸ ¸ ˘ ˆ ˘ rile care traiesc ıntr-un camin divizat pe plan religios? Nicidecum. De ˆ fapt, nu toti au de suportat ımpotri¸ ˆ ˆ ˘ virea ınversunata a familiei. In plus, ¸ ˆ opozitia ar putea ınceta la un mo¸ ment dat. Oricare ar fi situatia, este ¸ ˆ important modul ın care reactio¸ ˘ ˆ neaza ei la ımpotrivire sau la indife˘ ˆ ˆ ˘ renta. Iehova ıi binecuvanteaza pe ¸ ˆ ˘ ˘ cei loiali, ajutandu-i sa-si pastreze ¸ ˆ ˆ ˘ bucuria ın pofida ımprejurarilor dificile prin care trec. Ei pot fi si mai ¸ ˘ ˘ ˘ fericiti daca se straduiesc sa promo¸ ˘ veze pacea si sa-i ajute pe ceilalti ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ membri ai familiei sa ımbratiseze ¸ ¸ ˆ ˘ ınchinarea curata. w12 15/2 4:1, 2

Isus a atras atentia asupra acestei ¸ ˆ ˘ tendinte gresite cand a facut referi¸ ¸ ˘ re la doua tragedii din zilele sale (Luca 13:1–5). Multe nenorociri au ˆ loc din cauza ‘timpului si a ımpre¸ ˘ ˘ jurarilor neprevazute’. Dar, indiferent care ar fi cauza suferintei noas¸ ˘ ˘ tre, putem sa depasim momente¸ ˘ ˆ ˘ le grele daca ne ındreptam spre ˘ ˆ Iehova, „Dumnezeul oricarei manˆ gaieri“. El ne va da puterea necesa˘ ra pentru a persevera cu fidelitate (2 Cor. 1:3–6). w11 15/5 3:16–18

Joi, 22 august Scopul acestei porunci ˘ este . . . iubirea dintr-o inima ˘ ˘ ˘ curata, dintr-o constiin ¸ta buna ¸ ˘ ˘ si dintr-o credin ¸ta neipocrita. ¸ (1 Tim. 1:5)
˘ Daca vrem ca spiritul lui Dumne˘ ˘ ˘ ˘ ˘ zeu sa ne calauzeasca, trebuie sa ˘ evitam situatiile care ne expun ten¸ tatiilor, cum ar fi aceea de a butona ¸ telecomanda pe toate canalele TV ˘ ˘ fara un scop anume sau de a naviˆ ˆ ga la ıntamplare pe internet (Rom. 8:5–8). Desigur, noi putem si trebuie ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa manifestam stapanire de sine acˆ ˆ tionand cu promptitudine cand ne ¸ ˆ apare ın fata ochilor o imagine pro¸ vocatoare. Dar ar fi mult mai bine ˘ ˆ ˘ daca am evita de la bun ınceput sa ˆ ˘ ajungem ın aceasta situatie! (Prov. ¸ 22:3) Stabilirea unor reguli potrivi˘ ˆ te si respectarea lor pretind stapa¸ nire de sine. De exemplu, faptul de ˆ ˆ a tine calculatorul ıntr-un loc ın ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ care sa poata fi vazut de ıntreaga familie poate fi o ocrotire. Unii au con˘ ˆ ˘ statat ca este ıntelept sa utilizeze ¸ ˘ calculatorul sau sa se uite la televiˆ zor doar cand este si altcineva pre¸ ˘ zent. Altii au decis sa nu se conec¸ ˘ teze la internet (Mat. 5:27–30). Sa ˘ ˘ luam deci toate masurile care se impun pentru a ne ocroti pe noi si fa¸ ˘ milia noastra. w11 15/4 4:17, 18

Miercuri, 21 august Timpul si evenimentele ¸ ˘ ˆ neprevazute ıi ajung pe to ¸ti. (Ecl. 9:11)
˘ ˘ ˆ Pe masura ce ne apropiem de sfarsitul acestei lumi rele, tot mai multi ¸ ¸ slujitori ai lui Iehova sunt afectati de dezastre si nenorociri. Desi¸ ¸ ˆ gur, ne-am putea descuraja cand ˆ pierdem pe cineva drag ın moarte. ˘ ˆ Sau poate ca trecem noi ınsine prin ¸ ˘ necazuri si suferinte ori consideram ¸ ¸ ˘ ˘ ca suntem victima unor nedreptati. ¸ ˘ ˘ ˘ Poate ca strigam catre Iehova cu ˆ inimile ındurerate: De ce, Iehova? De ce eu? Cu ce-am gresit? (Hab. ¸ ˘ ˘ 1:2, 3). Sa fim atenti sa nu tragem ¸ ˘ concluzia ca aceste situatii sunt o ¸ ˘ ˘ dovada a dezaprobarii lui Iehova.

ˆ ˘ ˆ ˘ In prezent, batranii trebuie sa fie ˘ ˘ vigilenti si sa respinga atacurile ¸ ¸ ˘ ˘ Diavolului, asemanatoare celor ale unui leu. Aceasta ar putea pretinde actiuni pline de curaj pentru a ¸ smulge, figurativ vorbind, oile din ˆ ghearele Diavolului. Bineınteles, ¸ ˘ ˆ batranii fac aceasta numai cu aju˘ torul lui Iehova. Ei trateaza cu tan˘ ˘ ˆ drete o oaie ranita, bandajand-o si ¸ ¸ ˆ ˘ ungand-o cu balsamul alinator din ˆ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu. In tim˘ ˘ purile biblice, pastorii trebuiau sa ˘ ˘ conduca turma spre pasuni bune ¸ ˆ ˘ si spre locuri de adapat. In mod ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ asemanator, batranii ıi ındruma pe membrii turmei spre congregatie, ¸ ˆ ˆ ˘ ıncurajandu-i sa participe cu reguˆ ˘ laritate la ıntruniri, ca sa fie bine ˘ ˘ ˘ ˘ hraniti si sa primeasca „hrana la ¸ ¸ timpul potrivit“ (Mat. 24:45). Poate ˘ ˘ ˆ ˘ ca este nevoie ca batranii sa pe˘ treaca mai mult timp pentru a-i ajuta pe cei bolnavi din punct de ˘ ˘ ˘ vedere spiritual sa se hraneasca din ˆ ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu. In loc sa-l ˘ ˆ intimideze pe fratele lor, batranii ˆ ˆ ıi vor explica ın mod amabil princiˆ ˘ piile biblice si ıi vor arata cum le ¸ ˆ poate aplica ın viata sa. w11 15/6 ¸ 3:7, 8

Vineri, 23 august ˆ Salva ¸ti-i smulgandu-i din foc. (Iuda 23)

ˆ ın ochii lui Iehova si le-au slujit Baa¸ lilor“ (Jud. 2:10, 11). Pentru ei, Tara ¸ ˘ ˘ Promisa nu a fost „un loc de odihna“, ˆ ˆ ˘ ıntrucat, din cauza neascultarii, nu s-au mai bucurat de pace cu Dumnezeu. Pavel a scris cu privire la ˘ ˆ ei: „Daca Iosua i-ar fi dus ıntr-un ˘ loc de odihna, Dumnezeu n-ar mai ˘ ˘ fi vorbit dupa aceea despre o alta ˘ ˆ zi. Ramane deci pentru poporul lui ˘ Dumnezeu o odihna de sabat“ (Evr. 4:8, 9). Dar la cine s-a referit Pavel prin expresia „poporul lui Dumnezeu“? La crestinii evrei si neevrei. ¸ ¸ ˆ ˘ Din cuvintele lui ıntelegem ca si ¸ ¸ ˆ crestinii de azi pot intra ın odihna ¸ lui Dumnezeu. w11 15/7 3:11, 12

˘ Duminica, 25 august ˘ [Isaac] a dat un ospa ¸t pentru ˘ ˆ [vizitatorii sai] si au mancat si ¸ ¸ ˘ ˘ au baut. . . . Dupa aceea, Isaac ˆ le-a dat drumul . . . ın pace. (Gen. 26:30, 31)
ˆ Cand regele filistean Abimelec ˘ i-a spus lui Isaac ‘sa plece de la ei’, ˆ ˆ Isaac a plecat, ıntrucat iubea pa˘ cea (Gen. 26:1, 12–17). Dupa ce ˘ Isaac si familia lui s-au mutat, pas¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ torii sai au sapat o fantana, ınsa ˘ filistenii au pretins ca apa era a lor. Isaac nu s-a certat cu ei penˆ ˆ ˘ tru acea fantana, ci le-a spus oa˘ menilor lui sa sape alta. Filistenii ˘ au pretins ca si aceasta le aparti¸ ¸ ˘ nea. De dragul pacii, Isaac si-a mu¸ ˘ ˆ tat tabara ıntr-un alt loc. Atunci, ˆ regele filistenilor a venit ımpreu˘ ˆ na cu demnitarii lui la Isaac, ın ˆ Beer-Seba, pentru a ıncheia un le¸ ˘ ˆ gamant de pace. El i-a spus lui ˘ Isaac: „Vedem bine ca Iehova este cu tine“ (Gen. 26:28). Pentru a pro˘ mova pacea, Isaac a preferat sa se ˘ ˆ ˘ mute de fiecare data decat sa riposteze. Si cu ocazia acestei vizite ¸ ˘ ˘ ˘ Isaac s-a straduit sa pastreze pacea. w11 15/8 3:12–14

ˆ ˘ ˘ Sambata, 24 august Israel i-a slujit lui Iehova ˆ ˆ ın toate zilele lui Iosua si ın ¸ ˘ ˆ toate zilele batranilor care au ˘ ˘ ˘ ˘ continuat sa traiasca dupa Iosua. (Ios. 24:31)
˘ Cu timpul, aceasta generatie as¸ ˘ ˆ cultatoare a trecut, ın locul ei ridiˆ candu-se o generatie care „nu-l cu¸ nostea pe Iehova si nici lucrarea ¸ ¸ ˘ pe care o facuse el pentru Israel“. ˘ ˘ Acesti israeliti „au facut ce este rau ¸ ¸

Luni, 26 august ˘ Avraam . . . a ajuns sa fie numit „prietenul lui Iehova“. (Iac. 2:23) ˆ Avraam „a crezut ın Iehova“ si ¸ ˘ chiar a fost numit „tatal tuturor ˘ celor ce au credinta“ (Gen. 15:6; ¸ ˘ Rom. 4:11). Datorita credintei, el ¸ ˘ si-a lasat casa, prietenii si bunuri¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ le si a mers ıntr-o tara ındepar¸ ¸ ˘ tata (Gen. 12:1–4; Evr. 11:8–10). ˘ Avraam a avut mereu o credinta ¸ ˘ ˘ puternica. De pilda, multi ani mai ¸ ˆ tarziu, el a respectat porunca lui ˘ Iehova si a fost dispus ‘sa-l ofe¸ ˘ ˘ re drept jertfa’ pe fiul sau Isaac ˆ ˆ (Evr. 11:17–19). Intrucat Avraam ˆ ˆ a avut ıncredere ın promisiunile divine, Iehova l-a considerat ˆ un om deosebit. El ıl ‘cunostea’ ¸ bine pe Avraam (Gen. 18:19). Ieˆ ˘ hova ıl considera prietenul sau. Desi Avraam nu a primit tara pro¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ misa, el si-a pastrat credinta pana ¸ ¸ ˘ ˆ la capat, lucru care s-a reflectat ın ˘ ˘ modul sau de viata (Evr. 11:13). ¸ Ne „cunoaste“ si pe noi Iehova ¸ ¸ ˘ drept oameni cu o credinta ca a lui ¸ Avraam? w11 15/9 5:6, 7 Marti, 27 august ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Continua ¸ti sa va mangaia ¸ti unii pe al ¸tii. (1 Tes. 5:11)
˘ ˘ ˘ Exista nenumarate modalitati ¸ ˆ practice de-a ne ıncuraja fratii si ¸ ¸ ˆ ˆ surorile. De exemplu, celor ın var˘ ˘ sta sau bolnavi am putea sa le fa˘ ˘ ˘ cem cumparaturile sau sa-i aju˘ ˘ ˆ tam la treburile casei, aratandu-le ˘ ˘ ca ne interesam de ei (Filip. 2:4). ˘ De asemenea, i-am putea lauda pe fratii nostri pentru aptitudinile lor ¸ ¸ ˘ si pentru calitati precum iubirea, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ curajul si credinta. Cand ıi vizitam ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ pe cei ın varsta, sa-i ascultam cu ˆ ˘ ˘ atentie. Ei ne vor ımpartasi, proba¸ ¸

ˆ ˘ bil, experientele si binecuvantari¸ ¸ ˆ le de care auˆ avut parte ın serviciul lui Iehova. In felul acesta, nu nuˆ mai ei se vor simti ıncurajati, ci si ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ noi! Am putea citi ımpreuna din ˘ Biblie sau din literatura noastra. ˘ Sau am putea pregati cu ei anumi˘ ˆ te p arti din ıntruniri, cum ar fi stu¸ diul Turnului de veghe ori studiul ˆ Bibliei ın congregatie. De aseme¸ nea, le-am putea citi sau relata exˆ periente ıncurajatoare din publica¸ tii. w11 15/10 4:2, 15, 16 ¸

Miercuri, 28 august ˆ Ferici ¸ti sunte ¸ti voi cand oamenii ˘ ˘ va urasc. (Luca 6:22)
˘ Desi apostolii lui Isus erau bar¸ bati curajosi, toti au avut de luptat ¸ ¸ ¸ la un moment dat cu teama de oameni (Mar. 14:50, 66–72). Cum i-a ˘ ˘ ˆ ajutat Isus sa faca progrese ın pofida presiunilor intense exercitate ˘ de cei din jur? El i-a pregatit pe discipoli pentru opozitia cu care ¸ ˘ ˆ aveau sa se confrunte mai tarziu. (Marcu 10:29, 30; Luca 12:4–12). Si ¸ ˘ ˘ noi trebuie sa-i ajutam pe cei cu ˘ ˆ ˘ care studiem Biblia sa-si ınvinga ¸ teama de oameni. De obicei este ˘ ˘ mai usor sa depasesti o dificultate ¸ ¸ ¸ ˆ cand o anticipezi (Ioan 15:19). De ˘ ˘ aceea, i-am putea ajuta sa prega˘ ˘ teasca raspunsuri simple, logice si ¸ bazate pe Scripturi la eventualele ˆ ˘ ıntrebari si obiectii ale colegilor de ¸ ¸ ˆ ˘ munca si ale altora. In plus, le pu¸ ˘ tem face cunostinta cu alti membri ¸ ¸ ¸ ˆ ai congregatiei, ındeosebi cu cei ¸ ˆ cu care au ceva ın comun. Si cel ¸ ˘ ˆ ˘ mai important, trebuie sa-i ınva˘ ˘ tam sa se roage cu regularitate si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ din inima. Rugaciunea ıi poate aju˘ ˘ ta sa se apropie de Iehova si sa-l ¸ ˆ considere Refugiul si Stanca lor ¸ (Ps. 94:21–23; Iacov 4:8). w11 15/11 4:11, 12

Joi, 29 august ˘ Spiritul Tatalui vostru va vorbi prin voi. (Mat. 10:20) ˘ Pavel stia ca doar cu ajutorul ¸ ˆ ˘ spiritului sfant putea sa expu˘ ˘ na adevarul cu mult curaj. El chiar i-a implorat pe crestinii din ¸ ˘ ˘ Efes sa-l roage pe Iehova sa-i dea puterea ‘de a vorbi’ (Ef. 6:18–20). Asadar, spiritul lui Dumnezeu ¸ ˘ ˘ l-a ajutat pe Pavel sa vorbeasca ˆ ˘ ˘ despre adevar. Insa tot spiritul ˘ ˆ i-a interzis sa predice ın anumite ˆ ˘ ˆ ˘ zone. Intelegem deci ca, ın ca¸ ˘ latoriile sale misionare, Pavel a ˆ ˆ fost ındrumat de spiritul sfant ˆ (Fap. 13:2; 16:6–10). Iehova ısi fo¸ ˘ loseste si astazi spiritul pentru a ¸ ¸ coordona lucrarea de predicare. Asemenea lui Pavel, toti slujito¸ ˘ ˘ rii lui Dumnezeu se straduiesc sa ˘ declare vestea buna cu mult zel si ¸ ˘ ˆ curaj. Chiar daca ındrumarea di˘ ˘ vina nu este la fel de evidenta ca ˆ ın timpul lui Pavel, putem fi si˘ ˘ ˘ guri ca Iehova continua sa-si fo¸ ˘ loseasca spiritul pentru ca oame˘ ˘ ˘ nii merituosi sa auda adevarul si ¸ ¸ ˘ sa fie atrasi la El (Ioan 6:44). ¸ w11 15/12 4:10, 11 Vineri, 30 august Cel care . . . ne-a uns este Dumnezeu. (2 Cor. 1:21) ˘ ˘ Cei invitati sa faca parte din ¸ ˘ ˆ ˘ noul legamant trebuiau sa fie unsi ¸ ˆ ˆ ˆ cu spirit sfant. Mai ıntai, invitatia ¸ ˘ le-a fost adresata evreilor fideli, iar apoi oamenilor din natiuni (Ef. ¸ ˘ 3:5, 6). Ce perspectiva aveau toti ¸ ˘ ˘ acestia? Pacatele urmau sa le fie ¸ ˆ iertate ın mod deplin. Iehova spusese: „Le voi ierta nelegiuirea si ¸ nu-mi voi mai aduce aminte de ˘ ˘ pacatul lor“ (Ier. 31:34). Odata ab-

˘ ˘ solviti de pacate, ei puteau sa de¸ ˘ vina „un regat de preoti“. Petru ¸ li s-a adresat crestinilor unsi ast¸ ¸ fel: „Voi sunteti «un neam ales, o ¸ ˘ ˆ ˘ preotie regala, o natiune sfanta, ¸ ¸ ˘ un popor care sa fie o proprieta˘ ˘ te speciala, ca sa anuntati pretu¸ ¸ tindeni virtutile» celui care v-a ¸ ˆ chemat din ıntuneric la lumina sa ˘ minunata“ (1 Pet. 2:9). Petru ci˘ teaza aici cuvintele adresate de ˆ Iehova israelitilor cand le-a dat ¸ ˘ Legea. El le aplica la crestinii ¸ ˆ cu care Iehova a ıncheiat noul le˘ ˆ gamant (Ex. 19:5, 6). w12 15/1 5:13 ˆ ˘ ˘ Sambata, 31 august ˘ ˘ ˆ Iehova sa- ¸ti ˘fie desfatarea . . . Incredin ¸teaza-i lui Iehova calea ta si bizuie-te pe el. ¸ (Ps. 37:4, 5) ˘ ˘ ˆ ˘ Daca traiesti ıntr-un camin ¸ dezbinat pe plan religios, nu te ˘ descuraja! Adu-ti aminte ca ‘Ie¸ ˘ ˘ hova nu-si va parasi slujitorii ¸ ˘ de dragul numelui sau cel mare’ ˘ (1 Sam. 12:22). El va fi alaturi de ˆ ˆ ˘ ˆ tine atat timp cat vei ramane ˆ ˘ langa el (2 Cron. 15:2). ‘Perseve˘ ˆ ˘ ˘ reaza ın rugaciune’ si fii sigur ca ¸ ˘ iubitorul nostru Tata ceresc te va ˘ ˘ ajuta sa suporti toate greutati¸ ¸ le (Rom. 12:12). Cere-i lui Iehova ˆ ˘ spirit sfant ca sa poti promo¸ ˆ va pacea ın familie (Evr. 12:14). Cei dragi ar putea reactiona fa¸ vorabil la mesajul despre Regat ˘ ˆ daca ın familia ta domneste pa¸ ˘ ˘ cea. Straduindu-te sa faci „toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu“, vei fi fericit si vei avea ¸ pacea mintii si a inimii (1 Cor. ¸ ¸ 10:31). Si nu uita: fratii si surori¸ ¸ ¸ ˘ le din congregatie sunt alaturi ¸ de tine si te sustin cu iubire! ¸ ¸ w12 15/2 4:17, 18

˘ Duminica, 1 septembrie ˘ Cine-l iubeste pe Dumnezeu sa-si ¸ ¸ ˘ iubeasca si fratele. (1 Ioan 4:21) ¸
˘ Cum putem cultiva iubire plina de ˘ ˆ sacrificiu fata de fratii nostri? Adan¸ ¸ ¸ ˘ cindu-ne iubirea fata de Dumnezeu ¸ (Ef. 5:1, 2; 1 Ioan 4:9–11, 20). Momenˆ tele ın care suntem numai noi cu Ieˆ hova citind din Biblie, meditand si ¸ ˆ ˘ rugandu-ne lui ne fortifica inima si ¸ ˘ ˘ ˘ ne consolideaza ˆiubirea fata de Tatal ¸ ˘ ˘ ˘ nostru ceresc. Insa trebuie sa ras˘ ˘ cumparam timp pentru a ne apropia ˘ ˆ de Dumnezeu. Ca sa ıntelegem mai ¸ ˘ ˆ ˘ bine ideea, sa ne gandim la urmatoa˘ ˘ rea situatie ipotetica. Imagineaza-ti ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ca ar fi posibil sa citesti din Cuvan¸ ˘ tul lui Dumnezeu, sa meditezi la el si ¸ ˘ sa te rogi lui Iehova doar la o anumi˘ ˘ ˘ ta ora din zi. N-ai apara cu ardoare ˆ momentele ın care poti fi numai tu ¸ ˘ cu Iehova, pentru ca nimic sa nu te ˆ ˘ ımpiedice sa te bucuri de ele? Desiˆ ˘ gur, noi nu suntem ın aceasta situa˘ tie; nimeni nu ne poate opri sa ne ru¸ ˘ gam lui Dumnezeu, iar majoritatea ˆ dintre noi putem citi Biblia oricand dorim. Cu toate acestea, ar putea fi ˘ ˘ ˘ necesar sa luam masuri pentru ca nu ˘ cumva numeroasele activitati zilnice ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa ne rapeasca timpul ın care putem ˘ fi doar noi cu Dumnezeu. Rascumˆ ˆ peri ın fiecare zi cat mai mult timp posibil pentru a te apropia de Iehova? w11 15/4 3:7, 8

˘ zeul salvarii mele“ (Hab. 3:18). Alt ˘ exemplu de credinta este Ieremia. El ¸ ˘ ˆ ˆ ‘a asteptat cu rabdare’, avand ıncre¸ ˆ ˘ dere ın Iehova, Dumnezeul drepta˘ ˘ tii. Asemenea lui, sa fim convinsi ca ¸ ¸ ˆ Iehova va ındrepta toate lucrurile ˆ la timpul potrivit (Plang. 3:19–24). ˘ Traim timpuri speciale. Pe scena lu˘ ˘ mii se desfasoara acum evenimente ¸ ˆ extraordinare, iar ın viitor vor avea loc altele si mai impresionante. Or¸ ˆ ˘ ganizatia lui Iehova este ın continua ¸ ˘ miscare, iar noi trebuie sa tinem pa¸ ¸ ˘ ˘ sul cu ea. Sa urmam deci sfatul Bi˘ ˘ ˆ bliei si sa privim la ceea ce ne sta ın ¸ ˘ ˘ fata, nu la lucrurile din urma. Ast¸ ˘ ˘ ˘ ˆ fel, vom dovedi ca pastram viu ın minte avertismentul lui Isus: „Amin˘ titi-va de sotia lui Lot!“ (Luca 17:32). ¸ ¸ w12 15/3 4:19, 20

Marti, 3 septembrie ¸ ˘ Fi ¸ti pregati ¸ti. (Luca 12:40)
˘ ˘ ˆ Ca sa fie pregatite ın orice moment pentru venirea lui Cristos, familiile ˘ ˘ crestine trebuie sa fie atente sa nu ¸ ˘ se lase distrase de la activitatile le¸ ˆ ˘ ˘ ˘ gate de ınchinarea adevarata. Sa ana˘ ˆ ˘ lizam ındemnul lui Isus de a ne pastra ochiul „simplu“ (Mat. 6:22, 23). ˘ ˘ Asa cum o lampa, ce ne lumineaza ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ drumul, ne ajuta sa nu ne ımpiedicam ˘ ˘ si sa cadem, tot asa, figurativ vorbind, ¸ ¸ ˘ ˘ „ochii inimii“ ne pot ajuta sa umblam ˘ ˘ ˘ ˘ pe calea adevarului fara sa ne poticnim (Ef. 1:18). Pentru a vedea clar, ˘ ochiul fizic trebuie sa functioneze co¸ ˘ ˘ ˘ respunzator, trebuie sa aiba capacitatea de a focaliza obiectul privit. La fel stau lucrurile si cu „ochii inimii“. A ¸ ˆ ˘ avea un ochi simplu ınseamna a fi concentrati asupra unui singur obiec¸ ˘ ˘ tiv. Prin urmare, noi ne straduim sa ˘ ˘ ne pastram ochiul concentrat asupra ˆ ˘ lucrurilor spirituale, evitand sa avem ˘ un mod de viata axat pe lucrurile ma¸ ˘ ˘ ˆ teriale si sa ne preocupam ın mod ¸ ˘ exagerat de satisfacerea necesitatilor ¸ de ordin fizic ale familiei (Mat. 6:33). w11 15/5 2:3, 4

Luni, 2 septembrie ˆ ˘ ˆ Pana cand, o, Iehova, voi striga ˘ dupa ajutor si tu nu vei auzi? ¸ (Hab. 1:2)
Uneori, ne-am putea simti la fel ca ¸ profetul Habacuc, care a strigat la ˘ ˆ Iehova dupa dreptate. El nu a ınteles ¸ de ce a permis Dumnezeu anumite ˘ nedreptati (Hab. 1:3). Totusi, profe¸ ¸ ˘ tul este un exemplu de credinta pen¸ tru noi. El a spus: „Eu tot voi exulta ˆ ˘ ˆ ˆ ın Iehova, ma voi ınveseli ın Dumne-

Miercuri, 4 septembrie ˆ Si ın mijlocul vostru vor fi ¸ ˆ ˘ ˘ ınva ¸tatori falsi. (2 Pet. 2:1) ¸
˘ ˆ ˘ ˘ Cum actioneaza ınvatatorii falsi? ¸ ¸ ¸ Ei „introduc pe furis“ idei nocive; ¸ ˆ sunt ca niste traficanti, actionand ¸ ¸ ¸ ˆ pe ascuns si strecurand conceptii ¸ ¸ ˆ apostate ın congregatie. La fel cum ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ un falsificator abil ıncearca sa-i ınˆ sele pe altii prezentand documen¸ ¸ te false, tot asa apostatii folosesc ¸ ¸ ˘ „cuvinte prefacute“, sau argumenˆ ˆ ˘ ˘ te false, ıncercand sa-i convinga pe ˘ ˘ altii ca ideile lor sunt adevarate. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Prin ‘ınvataturi amagitoare, ei de¸ ˘ natureaza Scripturile’ pentru a-si ¸ sustine ideile (2 Pet. 2:1, 3, 13; ¸ ˘ 3:16). Cu siguranta, apostatii nu ne ¸ ¸ ˘ vor binele. Daca i-am urma, ne-am ˘ abate de la calea care duce la viata ¸ ˘ vesnica. Ce putem face pentru a nu ¸ ˆ fi ınselati? „Evitati-i“, ne avertizea¸ ¸ ¸ ˘ ˆ za Cuvantul lui Dumnezeu (Rom. 16:17; 2 Ioan 9–11). Alte traduceri ˘ ale Bibliei redau aceasta expresie ˘ ˘ prin „dep artati-va de ei“ si „fe¸ ¸ ˘ riti-va de ei“. w11 15/7 2:5, 6 ¸

rece Dumnezeu a inspirat scrierea ˘ ˆ unei relatari despre ınceputul vietii umane. Iehova a creat doi oa¸ meni, pe Adam si pe Eva. Creato¸ rul este perfect si la fel au fost si ¸ ¸ ˘ primii oameni, care sunt stramosii ¸ nostri. Dumnezeu le-a dat o singu¸ ˘ ˘ ˘ ra porunca restrictiva si le-a spus ¸ ˘ ˘ ca nerespectarea ei avea sa fie pe˘ depsita cu moartea (Gen. 2:17). ˆ ˘ Insa ei au ales o cale care a dus la ˆ ˘ ˆ ˘ dezastru, ıncalcand acea porunca ˘ rezonabila a lui Dumnezeu. Astfel, l-au respins pe Iehova ca Legislator si Suveran (Deut. 32:4, 5). ¸ w11 15/6 2:4, 5

Vineri, 6 septembrie ˘ Niste martori violen ¸ti se ridica, ¸ ˘ ˆ ˘ ma ıntreaba ce nu stiu. ¸ (Ps. 35:11)
Asa cum se profetise, „preotii ¸ ¸ ¸ ˆ principali si ıntregul Sanhedrin ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ cautau o marturie mincinoasa ım˘ potriva lui Isus, ca sa-l omoare“ (Mat. 26:59). De fapt, „multi de¸ ˘ ˘ ˆ puneau marturie mincinoasa ım˘ potriva lui, dar marturiile lor nu se potriveau“ (Mar. 14:56). Dus¸ ˆ manilor ınversunati ai lui Isus le ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ pasa prea putin ca marturiile erau ¸ ˘ false. Ei ˆ voiau cu orice pret sa-l ¸ omoare. In zorii zilei de 14 nisan, ˆ Sanhedrinul s-a ıntrunit si a ordo¸ ˘ nat ca Isus sa fie legat si predat gu¸ vernatorului roman Pontiu Pilat. ¸ Acesta l-a interogat pe Isus, dar ˘ ˘ nu i-a gasit nicio vina. Pilat a vrut ˘ sa-l elibereze pe Isus, dar multi¸ ˘ ˘ mea i-a cerut sa-l tintuiasca pe ¸ ˆ ˘ stalp si sa-l elibereze pe crimina¸ lul Baraba. Pentru a-i face pe plac ˆ multimii, Pilat l-a pus ın libertate ¸ ˘ pe Baraba si a poruncit ca Isus sa ¸ ˆ fie biciuit, iar apoi tintuit pe stalp ¸ (Mar. 15:1–15). w11 15/8 2:8, 9

Joi, 5 septembrie ˘ Dumnezeu ne arata iubirea sa ˘ ˆ prin faptul ca, pe cand eram ˆ ˘ ˘ ˘ ınca pacatosi, Cristos a murit ¸ pentru noi. (Rom. 5:8) ˘ ˆ ˘ Sa ne gandim la un adevar expriˆ ˆ ˘ mat ın versetul de azi: „Eram ınca ˘ ˘ pacatosi“. De aceea, toti oamenii ar ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ trebui sa ınteleaga cum au deve¸ ˘ ˘ nit pacatosi. Pavel a rezumat pro¸ ˆ ˆ blema mentionand pentru ınceput ¸ ˘ urmatoarea idee: „Printr-un sin˘ ˆ gur om a intrat pacatul ın lume si ¸ ˘ prin pacat moartea, si astfel moar¸ tea s-a extins la toti oamenii, fi¸ ˘ ˘ ˘ indca toti au pacatuit“ (Rom. 5:12). ¸ ˆ ˘ Putem ıntelege aceasta idee deoa¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 7 septembrie ˘ ˘ ˘ [Moise] privea ¸tinta la rasplata. (Evr. 11:26)
˘ ˘ Moise nu s-a lasat distras de „pla˘ ˘ cerea trecatoare a pacatului“ (Evr. 11:25). El a fost un exemplu de curaj ˘ si de perseverenta, deoarece Dum¸ ¸ ˘ ˘ nezeu era o persoana reala pentru el, iar promisiunile Sale erau sigure. ˘ Astfel, Moise a facut tot ce a putut ˘ ˘ ca sa-i scoata pe israeliti din Egipt ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ si sa-i conduca ın Tara Promisa. ¸ ¸ ˘ ˆ Totusi, Moise nu a vazut ımplinirea ¸ ˆ promisiunii divine ın timpul vietii ¸ ˘ ˘ ˆ sale. Iehova a luat aceasta hotarare ˆ ˆ ˆ ıntrucat Moise si Aaron se ınfuriase¸ ˘ ra din cauza atitudinii rebele a po˘ ˘ porului si ‘nu-si facusera datoria ¸ ¸ ˘ ˆ fata de Dumnezeu ın mijlocul fiilor ¸ lui Israel, la apele de la Meriba’ (Deut. 32:51, 52). Cu toate acestea, Moise nu s-a descurajat si nu s-a um¸ ˘ ˘ plut de amaraciune, ci i-a binecuˆ ˆ vantat pe israeliti, iar la sfarsit le-a ¸ ¸ spus: „Fericit esti tu, o, Israele! Cine ¸ ˘ este ca tine, un popor care se bucura ˆ de salvare ın Iehova, scutul care-ti ¸ ˘ ˘ este ajutor si sabia ta mareata?“ ¸ ¸ (Deut. 33:29). w11 15/9 3:15, 16

˘ ˘ tionam potrivit rugaciunii noastre. ˆ¸ In realitate, ‘nu ne-a ajuns nicio is˘ ˆ pita, decat ceea ce este comun oamenilor’, iar cu ajutorul lui Iehova ˘ ˆ putem ramane fideli (1 Cor. 10:13). ˘ Rugaciunea este un dar pretios, in¸ ˆ dispensabil cand trecem prin neˆ cazuri, cand avem de luat decizii ˆ ˘ sau cand luptam cu tentatii. Ce¸ ˆ ˆ ˘ rand ajutorul lui Iehova ın rugaciu˘ ne, dovedim ca ne bizuim pe El. ˘ ˘ ˘ De aceea, sa continuam sa-i cerem ˆ lui Dumnezeu spiritul sfant, care ˆ ˘ ˆ ˘ ne ındruma si ne ıntareste (Luca ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ 11:9–13). Da, sa ne ıncredem ıntotˆ ˘ deauna ın Iehova si sa nu ne bizuim ¸ ˘ pe priceperea noastra! w11 15/11 1:18, 19

Luni, 9 septembrie Fiecare are propriul lui dar de la Dumnezeu. (1 Cor. 7:7)
˘ Asemenea societatii iudaice din ¸ ˘ secolul I, multe comunitati din pre¸ ˘ ˘ zent pun mare pret pe casatorie. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca un tanar sau o tanara trece de ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ o anumita varsta si nu s-a casatorit, ¸ ˆ ˘ rudele si prietenii ıncep sa-i dea tot ¸ ˆ ˘ felul de sfaturi. Ii spun pe ocolite ca ˘ ar trebui sa-si caute mai serios un ¸ ˆ partener conjugal. Sau ıi fac apropouri cu privire la anumite persoaˆ ne care, ın opinia lor, i s-ar potrivi. ˆ ˘ ˆ ˆ Poate chiar ıi aranjeaza o ıntalniˆ ˆ ˘ re „ıntamplatoare“ cu un potential ¸ partener. Dar asemenea initiative ¸ ˆ ˆ ˘ ıi pot stanjeni pe cei doi, le pot rani sentimentele sau pot distruge prie˘ ˘ tenii. Pavel n-a facut niciodata astfel de presiuni asupra altora. El i-a slujit cu bucurie lui Iehova chiar ˘ ˘ ˘ daca nu a fost casatorit. Cu toate acestea, el a respectat dreptul alto˘ ˘ ra de a se casatori. Si crestinii de ¸ ¸ ˘ ˆ azi au dreptul sa-si ıntemeieze o fa¸ ˘ ˘ ˆ ˘ milie sau sa ramana celibatari; ni˘ ˘ ˘ meni nu trebuie sa le impuna ce sa ˘ faca. w11 15/10 2:3, 4

˘ Duminica, 8 septembrie ˆ ˆ Increde-te ın Iehova . . . si nu te bizui pe priceperea ta. ¸ (Prov. 3:5)
˘ ˆ Nu este usor sa ne ımpotrivim ¸ ˘ ˆ unei tentatii sau sa ınvingem un ¸ ˘ ˆ obicei rau. „Carnea, ın dorinta ei, ¸ ˆ este ımpotriva spiritului si spiritul ¸ ˆ ˘ ımpotriva carnii“, a scris apostolul Pavel. De aceea, ‘lucrurile pe care ˘ am vrea sa le facem, tocmai pe acelea nu le facem’ (Gal. 5:17). Penˆ ˘ tru a iesi victoriosi ın aceasta lup¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ta, trebuie sa ne rugam fierbinte ˆ ˆ ˆ chiar ın momentul ın care ın min˘ ˆ tea noastra se nasc ganduri gresite ¸ ˘ si apare ispita. Apoi trebuie sa ac¸

Marti, 10 septembrie ¸ ˆ Tot ce a fost scris mai ınainte a fost scris pentru instruirea ˘ noastra. (Rom. 15:4)
ˆ „Tot ce a fost scris mai ınainte“ ˘ cuprinde multe exemple de bar˘ bati si femei cu o credinta remar¸ ¸ ¸ ˘ cabila (Evr. 11:32–34). Da, toate aceste personaje biblice sunt pentru noi exemple demne de imitat! ˆ ˘ In schimb, unii dintre barbatii si ¸ ¸ ˆ femeile despre care se vorbeste ın ¸ Biblie sunt exemple-avertisment. Ei i-au slujit lui Iehova si s-au ¸ bucurat de aprobarea sa, dar mai ˆ ˘ ˆ tarziu s-au abatut de la ınchina˘ ˘ ˘ rea adevarata. Biblia ne dezvaluie ˆ ˘ cum au ajuns ın aceasta situatie. Ei ¸ ˆ ˘ au dezvoltat o gandire nepotrivita ˆ ˘ si au ınceput sa ia decizii gresi¸ ¸ te, care au avut consecinte grave ¸ asupra lor. Pentru a nu le imita ˘ ˘ exemplul, ar fi bine sa ne analizam ˆ ˘ ˆ ˘ ın lumina urmatoarelor ıntrebari: „Cum a ajuns personajul respectiv ˘ ˘ ˘ sa aiba o atitudine gresita? As pu¸ ¸ ˆ tea ajunge si eu ıntr-o astfel de si¸ ˘ ˘ tuatie? Cum ma ajuta acest exem¸ ˘ plu-avertisment sa nu fac aceleasi ¸ greseli?“. w11 15/12 1:19, 20 ¸

˘ ˘ zeaza acele versete, trageau o con˘ ˆ cluzie finala, pe care o asterneau ın ¸ ˆ ˆ ˘ scris. Cat de mult ne ıncurajeaza ˆ exemplul „ınaintasilor nostri spiri¸ ¸ ˆ tuali“ de la sfarsitul secolului al ¸ XIX-lea! Asemenea apostolilor si ¸ ˘ ˆ batranilor din secolul I, acesti oa¸ ˘ ˆ ˘ ˆ meni fideli au fost hotarati sa-si ın¸ ¸ ˆ temeieze convingerile pe Cuvan˘ tul lui Dumnezeu. Prin urmare, sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ continuam sa ne lasam ındrumati ¸ ˆ ˘ de Cuvantul lui Dumnezeu si sa ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ nu uitam ca, doar umbland ın ade˘ ˘ var, vom primi aprobarea divina. w12 15/1 1:18, 19

Joi, 12 septembrie ˆ Fii mereu atent la tine ınsu ¸ti si ¸ ˘ ˆ la predarea ta. Persevereaza ın ˘ ˘ ˆ aceste lucruri, caci, facand asa, ¸ ˆ te vei salva pe tine ınsu ¸ti si pe ¸ ˘ cei care te asculta. (1 Tim. 4:16)
Asemenea lui Isus, noi trebuie ˘ sa ne folosim de orice ocazie penˆ ˘ ˘ tru a le ımpartasi altora ceea ce ¸ stim despre Regat. Fiecare oca¸ ˘ ˘ ˘ zie este importanta; sa n-o ratam. ˆ Este ın joc viata oamenilor! Ce l-a ¸ ˘ mai determinat pe Isus sa veghe˘ ˘ ˆ ze? El stia ca Satan era hotarat ¸ ˘ ˘ ˘ sa-l ispiteasca, sa-l persecute si ¸ ˘ ˘ sa-i stirbeasca integritatea. Acest ¸ ˘ ˆ dusman necrutator pandea me¸ ¸ reu ‘un moment prielnic’ pentru a-l ispiti pe Fiul lui Dumnezeu ˘ (Luca 4:13). Dar Isus nu a lasat ni˘ ˘ ciodata garda jos. El voia sa fie ˘ ˆ pregatit pentru orice fel de ın˘ cercare, indiferent ca era vorba ˘ despre ispita, opozitie sau perse¸ ˘ ˆ cutie. Si noi ne aflam ın aceas¸ ¸ ˘ ˘ ta situatie. Stim ca Satan este ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ „ca un leu care racneste, cautand ¸ ˘ sa devoreze pe cineva“. De aceˆ ˘ ˘ ˆ ea, Biblia ne ındeamna: „Ramaneti lucizi, vegheati!“ (1 Pet. 5:8). ¸ ¸ w12 15/2 1:5, 6

Miercuri, 11 septembrie ˆ ˘ ˘ Cuvantul tau este adevarul. (Ioan 17:17)
ˆ ˆ Oricat ar ıncerca, dusmanii Bi¸ ˆ ˘ ˆ bliei nu pot ımpiedica raspandiˆ ˘ rea adevarului. In 2 Timotei 2:9 ˆ se spune: „Cuvantul lui Dumnezeu ˆ nu este legat“. In 1870, un grup ˘ de cercetatori sinceri ai Bibliei au ˆ ˘ ˘ ınceput sa caute adevarul. Care era metoda lor de studiu? Cineva ˆ ˆ punea o ıntrebare, o discutau ım˘ ˘ preuna si cautau toate versetele ¸ referitoare la subiectul respectiv. ˆ ˆ Cand ıntelegeau cum se armoni¸

Vineri, 13 septembrie Aceste cuvinte pe care ¸ti le ˘ ˘ ˆ poruncesc astazi sa fie ın inima ˘ ˘ ta, sa le inculci fiului tau. (Deut. 6:6, 7)
˘ ˆ Poate ca un sot se ıngrijeste de ¸ ¸ familiaˆ sa din punct de vedere ma˘ ˘ ˆ terial. Insa, daca nu se ıngrijeste si ¸ ¸ din punct de vedere spiritual, do˘ ˆ vedeste lipsa de ıntelepciune si de ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ discernamant. Potrivit cu 1 Timo˘ tei 3:4, daca esti un cap de familie ¸ si aspiri la privilegii suplimentare ¸ ˆ ˘ ın congregatie, trebuie sa fii „un ¸ om care-si conduce bine familia, ¸ ˆ care-si tine copiii ın supunere cu ¸ ¸ ˘ toata seriozitatea“. Prin urmare, ˆ ˆ ˘ ıntreaba-te: Imi fac timp pentru a ˆ ˆ tine cu regularitate ınchinarea ın ¸ familie? Unele sotii crestine aproa¸ ¸ ˘ ˘ ˘ pe ca trebuie sa-si implore sotul sa ¸ ¸ ˆ ˘ se ıngrijeasca de spiritualitatea fa˘ miliei. Fiecare sot trebuie sa re¸ ˆ flecteze ın mod serios la atitudinea ˘ ˘ lui fata de aceasta responsabilita¸ ˘ te. Desigur, o sotie crestina trebu¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ie sa sustina ınchinarea ın familie ¸ ˘ si sa colaboreze cu sotul ei pentru ¸ ¸ ˘ reusita acestei activitati. w11 15/4 ¸ ¸ 1:17

adaptat modul de prezentare a ves¸ tii bune pentru a ajunge la inima oamenilor de orice fel (Fap. ˘ 17:22, 23, 34; 1 Cor. 9:19–23). Daca ˘ ˘ ˘ ne straduim sa-i imitam pe Isus si ¸ pe Pavel, ne vom da seama ce anuˆ me ar putea starni interesul celor ˘ ˆ ˆ cu care vorbim. De pilda, cand ıi ˘ ˘ ˘ ˘ abordam pe oameni, sa cautam in˘ dicii despre cultura, preocuparile ˘ sau familia lor. Daca am observat ˘ ˆ ˘ ce faceau ınainte sa venim, am puˆ tea ıncepe conversatia cu o remar¸ ˘ ˘ ˘ ca politicoasa, adecvata situatiei. ¸ w12 15/3 1:10, 11

˘ Duminica, 15 septembrie ˆ Noi ıi numim ferici ¸ti pe cei care au perseverat. . . . Iehova este ˘ plin de tandra afec ¸tiune ˆ ˘ si ındurator. (Iac. 5:11) ¸
˘ ˆ ˆ Poate ca uneori, cand ne este ın˘ ˆ cercata credinta, suntem pusi ın si¸ ¸ ˆ ˘ ˘ tuatii umilitoare. Insa trebuie sa ¸ ˆ dovedim aceeasi ıncredere de ca¸ ˘ re a dat dovada si apostolul Pavel, ¸ care a spus: „Tocmai de aceea si su¸ ˘ far aceste lucruri, dar nu-mi este ˘ ˆ ˆ rusine. Pentru ca ıl cunosc pe cel ın ¸ ˘ care am crezut si sunt sigur ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ el poate sa pazeasca pana ın ziua ˆ aceea ce i-am ıncredintat“ (2 Tim. ¸ ˘ ˆ 1:12). Biblia a profetit ca, ın zilele ¸ noastre, „oamenii vor fi iubitori de sine“ (2 Tim. 3:2). De aceea, nu e de ˘ mirare ca oamenii din jurul nostru ˘ ˘ ˆ ˆ traiesc dupa deviza „mai ıntai eu“. ˘ ˘ Dar trebuie sa fim atenti sa nu ne ¸ ˘ ˘ ˘ lasam influentati de aceasta atitu¸ ¸ ˘ ˘ dine egoista! Indiferent ca ne con˘ ˘ fruntam cu tentatii, ca trecem prin ¸ ˘ momente grele ori ca suntem pusi ¸ ˆ ın situatii jenante sau umilitoare, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa fim hotarati sa dovedim ca Ieho¸ va este realmente cea mai impor˘ ˘ ˘ tanta persoana din viata noastra! ¸ w11 15/5 3:13, 20, 21

ˆ ˆ Intrucat era perfect, Isus a sesizat indignarea din inima unui fari˘ ˘ seu, cainta sincera a unei femei ¸ imorale si spiritul de sacrificiu al ¸ ˘ unei vaduve (Luca 7:37–50; 21:1–4). ˘ Prin urmare, Isus putea sa-i ajute pe oameni din punct de vedere spiritual deoarece le cunostea ¸ ˘ bine necesitatile. Desi nu suntem ¸ ¸ perfecti, si noi putem fi buni ob¸ ¸ servatori. Pavel, de exemplu, si-a ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 14 septembrie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta vaduva, desi saraca, ¸ ˆ a pus mai mult decat to ¸ti. (Luca 21:3)

Luni, 16 septembrie ˘ Pastori ¸ti turma lui Dumnezeu, ˆ ˘ care este ın grija voastra, ˆ nu din constrangere, ci de ˘ bunavoie. (1 Pet. 5:2)
ˆ ˆ ˘ ˘ Ce anume ıi ındeamna pe baˆ ˘ ˘ trani sa le slujeasca fratilor de bu¸ ˘ ˆ navoie? Ce l-a ındemnat pe Pe˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tru sa pastoreasca si sa hraneas¸ ˘ ca oile lui Isus? Un rol esential ¸ l-au avut iubirea si afectiunea pen¸ ¸ ˆ tru Isus (Ioan 21:15–17). Iubirea ıi ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ındeamna pe batrani „sa nu mai ˘ ˘ ˆ traiasca pentru ei ınsisi, ci pentru ¸ ¸ cel care a murit pentru ei“ (2 Cor. ˆ 5:14, 15). Iubirea pentru Isus, ım˘ preuna cu iubirea pentru Dumneˆ ˘ ˘ zeu si pentru frati, ‘ıi obliga’ pe ba¸ ¸ ˆ ˘ ˘ trani sa le slujeasca membrilor turˆ mei, depunand eforturi si folosin¸ ˆ du-si timpul si resursele ın acest ¸ ¸ scop (Mat. 22:37–39). Ei se pun la ˘ dispozitia fratilor ˆ de bunavoie, nu ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ din constrangere. In ce masura tre˘ ˘ ˘ ˆ buie sa se puna batranii la dispoziˆ ˘ ˘ tia fratilor? Cand au grija de turma, ¸ ¸ ˆ ˘ ei ıl imita pe apostolul Pavel, care, ˆ la randul lui, l-a imitat pe Isus ˆ (1 Cor. 11:1). Avand o afectiune tan¸ ˘ dra pentru fratii din Tesalonic, lui ¸ ˘ ˘ ˘ Pavel si tovarasilor sai le-a facut ¸ ¸ ˘ ˘ placere sa le dea ‘nu numai vestea ˘ buna a lui Dumnezeu, ci si suflete¸ le lor’ (1 Tes. 2:8). w11 15/6 3:11, 12

˘ odihna a lui Iehova. Crestinii evrei ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ trebuiau sa accepte ca, ıncepand cu Penticosta din 33 e.n., Dumnezeu le acorda favoare doar celor ˘ ˆ care manifestau credinta ın Isus ¸ Cristos, nu celor care respectau ˘ ˆ Legea mozaica. Ce i-a ımpiedicat ˘ pe israelitii din timpul lui Moise sa ¸ ˆ ˘ intre ın Tara Promisa? Neasculta¸ ˆ rea. Ce i-a ımpiedicat pe unii cres¸ ˘ tini contemporani cu Pavel sa intre ˆ ın odihna lui Dumnezeu? Tot neas˘ ˘ cultarea. Ei n-au vrut sa accepte ca ˆ ˘ rolul Legii se ıncheiase si ca Ieho¸ ˆ ˆ ˘ va ısi conducea poporul ıntr-o noua ¸ directie. w11 15/7 3:14, 15 ¸

Miercuri, 18 septembrie ˘ ˆ ˘ ˆ Nu va ıntrista ¸ti si nu va mania ¸ti ¸ ˘ ˆ pe voi ca m-a ¸ti vandut aici, ˘ fiindca Dumnezeu m-a trimis ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınaintea voastra ca sa va ¸tina ˆ ˘ ın via ¸ta. (Gen. 45:5)
Fratii mai mari ai lui Iosif erau ¸ ˆ gelosi pe el. Ei l-au vandut ca sclav, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ facandu-l pe tatal lor sa creada ca ˘ Iosif fusese ucisˆ de o fiara (Gen. ˆ 37:4, 28, 31–33). In toate aceste ın˘ cercari, Iosif a simtit ajutorul lui ¸ ˆ Iehova. Mai tarziu, el a devenit prim-ministrul Egiptului, fiind cea ˘ ˘ ˘ mai importanta persoana din tara ¸ ˘ ˆ dupa faraon. Cand o foamete cum˘ ˘ plita s-a abatut asupra Canaanuˆ lui, fratii lui Iosif au venit ın Egipt ¸ ˘ ˘ dupa hrana, dar nu l-au recunoscut pe Iosif, probabil din cauza vesmin¸ telor lui egiptene (Gen. 42:5–7). ˆ ˘ Cat de usor i-ar fi fost lui Iosif sa se ¸ ˘ ˘ razbune pe fratii sai pentru cruzi¸ ˆ ˘ ˆ ˘ mea lor! Insa Iosif a ıncercat sa se ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ımpace cu ei. Vazand ca le p area ˘ ˘ rau, el si-a dezvaluit identitatea, ¸ ˆ spunandu-le cuvintele din textul ˘ de azi. Apoi i-a sarutat pe fratii lui ¸ ˆ si a plans (Gen. 45:1, 15). w11 15/8 ¸ 3:15, 16

Marti, 17 septembrie ¸ ˘ ˆ Ramane deci pentru poporul ˘ lui Dumnezeu o odihna de sabat. ˘ ˆ Fiindca cel care a intrat ın odihna lui Dumnezeu s-a odihnit ˘ si el de lucrarile lui, asa cum ¸ ¸ s-a odihnit Dumnezeu de ale sale. (Evr. 4:9,10)
˘ ˘ ˆ Amintind sabatul saptamanal ˘ prevazut de Lege, Pavel a scris cuvintele de mai sus, referindu-se la ˆ privilegiul de a intra ın ziua de

Joi, 19 septembrie ˆ ˆ I ¸ti deschizi mana si satisfaci ¸ dorin ¸ta a tot ce este viu. (Ps. 145:16)
Cu totii avem aspiratii sau dorinte. ¸ ¸ ¸ ˘ De exemplu, poate ca ne dorim un ˘ ˘ ˘ ˘ tovaras de viata, copii sau o sanatate ¸ ¸ ˘ buna. Totusi, pentru unii, astfel de ¸ ˘ ˆ ˘ dorinte firesti raman un vis. Daca ¸ ¸ ˘ ˆ acesta este si cazul tau, modul ın ¸ ˆ care ıti privesti propria situatie ara¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ta cat de puternica ıti este credinta. ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Ar fi neıntelept sa ıncercam sa ne ın¸ ˆ ˆ deplinim aceste dorinte ignorand ın¸ drumarea lui Iehova. Am avea numai de suferit pe plan spiritual! De exemplu, unii au ales tratamente medicale ce contravin principiilor divine. Altii au acceptat un serviciu care le ¸ ˘ ˆ ˘ rapeste foarte mult timp, ındepar¸ ˆ tandu-se de familie si de congre¸ ˆ gatie. Iar altii au ınceput o relatie ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ romantica cu o persoana care nu-i ˘ slujeste lui Iehova. Daca am ajunge ¸ ˆ ıntr-o astfel de situatie, am mai pu¸ ˘ ˘ ˘ tea spune ca ne straduim sa fim „cunoscuti de Dumnezeu“? (2 Tim. 2:19) ¸ Este credinta ta suficient de puter¸ ˘ ˆ ˆ ˘ nica ıncat sa-l astepti pe Iehova, Cel ¸ ¸ ˘ care promite ca-ti va satisface orice ¸ ˘ ˘ dorinta potrivita? w11 15/9 5:8–10 ¸

ˆ om fidel l-a ıntrebat pe Dumnezeu: ˆ ˆ „Il vei nimici oare pe cel drept ım˘ ˘ preuna cu cel rau?“. Iehova l-a liˆ ˘ nistit pe Avraam promitandu-i ca ¸ ¸ ˘ ˘ nu va distruge Sodoma daca va gasi ˘ acolo macar 50 de oameni drepti. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ Insa Avraam a continuat sa-l ıntre˘ be: ‘Dar daca vor fi doar 45 de oameni drepti? Sau 40? Sau 30? Sau 20? Sau ¸ ˘ doar 10?’. De fiecare data, Iehova l-a ˘ ˘ asigurat cu rabdare ca nu va distruge ˘ ˘ Sodoma. Dar El nu a gasit nici macar 10 oameni drepti si a distrus acel ¸ ¸ ˆ ˘ oras. Insa pe Lot si pe fiicele sale ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ i-a p astrat ın viata (Gen. 18:22–32; ¸ 19:15, 16, 26). w11 15/10 3:12

ˆ ˘ ˘ Sambata, 21 septembrie ˘ Fiindca nu face ¸ti parte din ˘ lume, . . . de aceea lumea va ˘ uraste. (Ioan 15:19) ¸
˘ Cu timpul, crestinismul s-a ras¸ ˆ ˆ ˘ p andit ın diferite p arti ale Imperiu¸ ˘ lui Roman. Dar, indiferent unde tra˘ ˘ ˆ ˘ iau, crestinii trebuiau sa ramana se¸ parati de sistemul lui Satan. Ei nu ¸ ˘ ˘ trebuiau sa faca compromis cu luˆ mea, conformandu-se practicilor ei si devenind o parte a ei. (1 Pet. ¸ ˘ 2:11, 12). Primii crestini au trait ca ¸ ˘ ˆ „straini si locuitori temporari“ ın lu¸ ˘ mea romana, fapt confirmat si de ¸ cuvintele istoricului Kenneth Scott Latourette. El a scris: „Este bine cuˆ ˘ ˆ noscut ın istorie ca, ın primele trei secole, crestinii au fost tinta perse¸ ¸ cutiilor, deseori a unor persecutii ¸ ¸ aprige . . . Li se aduceau tot felul de acuzatii. Deoarece nu participau la ¸ ˘ ˆ ceremoniile p agane, crestinii erau ¸ ˆ ˆ considerati atei. Intrucat nu luau ¸ parte la multe dintre evenimentele ˘ ˘ ˘ din viata comunitatii — sarbatori ¸ ¸ ˘ ˆ p agane, spectacole publice, pe care crestinii le socoteau pline de imora¸ ˘ ˆ litate, de idei si de practici p aga¸ ˆ ne —, erau dispretuiti, spunandu-se ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ despre ei ca ıi urasc pe oameni“. w11 15/11 3:6–8

Vineri, 20 septembrie ˆ Adu- ¸ti aminte de cuvantul ˘ ˆ spus slujitorului tau, pe care ıl astept potrivit promisiunii tale. ¸ ˆ ˆ ˆ Aceasta-mi este mangaierea ın ˘ ˆ ˘ necazul meu, caci cuvantul tau ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ma pastreaza ın via ¸ta. (Ps. 119:49, 50)
˘ Astazi, noi avem la dispozitie Cuˆ ¸ ˆ vantul scris al lui Iehova. In Scripturi sunt mentionate multe situa¸ ˆ ˆ tii ın care Iehova le-a adus man¸ ˆ ˘ gaiere slujitorilor sai. De exemˆ plu, Avraam a fost foarte ıngrijoˆ ˘ ˘ rat cand a aflat ca Iehova urma sa ˘ distruga Sodoma si Gomora. Acest ¸

˘ Duminica, 22 septembrie ˘ ˘ ˘ El nu da spiritul cu masura. (Ioan 3:34)
Iehova i-a dat lui Moise mari res˘ ponsabilitati. Cu ajutorul spiritului ¸ ˆ ˆ ˘ sfant, acesta a ınfaptuit miracole, a profetit, a contribuit la scrierea Bi¸ bliei, a judecat si a condus natiunea ¸ ¸ Israel (Is. 63:11–14). Totusi, la un mo¸ ˆ ˘ ment dat, Moise s-a plans ca responsa˘ ˘ bilitatile primite devenisera prea gre¸ le pentru el (Num. 11:14, 15). De ace˘ ea, Iehova a facut o schimbare: ‘a luat o parte din spiritul care era peste Moi˘ se si l-a pus peste saptezeci de bar¸ ¸ ˘ ˘ bati, care aveau sa-l ajute sa poarte ¸ povara poporului’ (Num. 11:16, 17). ˆ ˘ ˆ Insa Moise a avut ın continuare sufiˆ ˆ cient spirit sfant. Intelegem, asadar, ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ca Iehova ne da spirit sfant atat cat ne ˆ ˘ trebuie, ın functie de situatia noastra. ¸ ¸ ˆ Acum gandeste-te la propria situatie. ¸ ¸ ˆ ˘ Te confrunti cu ıncercari? Ai senti¸ ˘ ˘ mentul ca responsabilitatile de care ¸ ˘ ˆ ˘ trebuie sa te achiti ıti consuma aproa¸ ¸ ˘ ˘ pe tot timpul? Te straduiesti din ras¸ ˘ ˆ puteri sa te ıngrijesti de familie din ¸ punct de vedere spiritual si material ¸ ˆ ˘ ˘ si ın acelasi timp sa faci fata cheltuie¸ ¸ ¸ lilor tot mai mari sau problemelor de ˘ ˘ ˘ sanatate? Te solicita mult responsabi˘ ˆ litatile pe care le ai ın congregatie? Fii ¸ ¸ ˘ sigur ca, prin intermediul spiritului ˘ ˆ sau, Iehova ıti poate da forta necesa¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ra pentru a dep asi orice problema ¸ (Rom. 15:13). w11 15/12 3:3–5

asupra mesajului despre Regatul lui Dumnezeu si despre Isus Cristos; 2) a ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıncercat sa ajunga la inima ascultato˘ ˆ rilor sai aducand „argumente convin˘ gatoare“; 3) a folosit Scripturile si 4) a ¸ ˆ dovedit spirit de sacrificiu, depunand ˘ ˘ ˆ ˘ marturie „de dimineata pana seara“. ¸ ˆ Desi Pavel a predicat ın mod temei¸ nic, nu toti au fost receptivi la mesa¸ ˘ ˘ jul sau. Versetul 24 precizeaza: „Unii au crezut lucrurile care li se spuneau, ˘ ˘ dar altii n-au vrut sa creada“. Din ¸ cauza dezacordurilor, iudeii au ple˘ cat. A fost Pavel descurajat pentru ca ˘ n-au acceptat toti vestea buna? Nici¸ ˆ decum. In Faptele 28:30, 31 citim: „El ˘ ˆ ˆ a ramas doi ani ıntregi ın casa lui, o ˘ ˆ ˘ ˆ casa ınchiriata, si ıi primea cu drag pe ¸ ˆ toti cei care veneau la el, predican¸ du-le regatul lui Dumnezeu“. w12 15/1 2:18–20

Marti, 24 septembrie ¸ Nu te bizui pe priceperea ta. (Prov. 3:5)
ˆ ˆ Cand a fost ıncercat, Isus a refu˘ zat sa se bizuie pe propria capacitate ˆ ˆ de ıntelegere. Da, cel mai ıntelept ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ om care a trait vreodata a ales sa ˆ ˘ ˆ ˆ nu se ıncreada ın ıntelepciunea sa ¸ ˘ pentru a gasi solutii la probleme! De ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ pilda, cand Satan ıl ispitea, Isus ıi ˘ raspundea mereu: „Este scris“ (Mat. ˆ 4:4, 7, 10). El s-a bazat pe ıntelepciu¸ ˘ ˘ ˘ nea Tatalui sau ca sa reziste tentatii¸ ˘ lor, dovedind umilinta, calitate pe ¸ ˘ care Satan nu numai ca n-o are, dar o si dispretuieste. Ne bizuim si noi pe ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ıntelepciunea lui Iehova? Mii de soti ¸ ¸ ˆ ˘ din ıntreaga lume imita exemplul de ˘ ˘ ˆ vigilenta al lui Isus si se lasa ındru¸ ¸ ˆ mati de Cuvantul lui Dumnezeu mai ¸ ˆ ales cand trec prin perioade dificile. ˆ ˘ Ei pun Regatul si ınchinarea curata ¸ ˆ ˘ pe primul loc ın viata, mai presus de ¸ lucrurile materiale. Iar Iehova le biˆ ˘ necuvanteaza eforturile de a satisfa˘ ce necesitatile materiale ale familiei, ¸ asa cum a promis (Mat. 6:33). w12 15/2 ¸ 1:15, 16

Luni, 23 septembrie ˘ ˆ ˘ De diminea ¸ta pana seara, el le-a explicat lucrurile, depuˆ ˘ ˘ nand o marturie temeinica despre regatul lui Dumnezeu si ¸ ˆ aducandu-le argumente convin˘ ˆ gatoare despre Isus, atat din ˆ legea lui Moise, cat si din ¸ Profe ¸ti. (Fap. 28:23)
ˆ De ce a fost Pavel atat de eficient? ˘ Din textul de astazi putem observa ˆ cateva motive: 1) el s-a concentrat

Miercuri, 25 septembrie ˘ ˆ ˘ Predica cuvantul si fa lucrul ¸ acesta cu sentimentul urgen ¸tei. (2 Tim. 4:2)
ˆ ˆ ˘ Avand ın vedere ca viata oameni¸ lor depinde de lucrarea de predicare, ne dorim, probabil, foarte mult ˘ sa le vorbim altora despre vestea ˆ ˘ ˆ buna (Rom. 10:13, 14). In Cuvantul ˘ ˘ ˆ lui Dumnezeu se arata: „Daca ıi ˘ spun celui rau: «Vei muri negresit», ¸ ˆ ˘ iar el se ıntoarce de la pacatul lui si ¸ ˘ aplica normele justitiei si ale drep¸ ¸ ˘ ˆ ˘ tatii, . . . ın mod sigur va trai. Nu va ¸ ˘ muri. Niciunul dintre pacatele prin ˘ ˘ ˆ care a pacatuit nu va fi amintit ımpotriva lui“ (Ezec. 33:14–16). Con˘ form Bibliei, cei care predica mesajul despre Regat ‘se vor salva pe ˆ ˆ ˘ ei ınsisi si pe cei care ıi asculta’ ¸ ¸ ¸ (1 Tim. 4:16; Ezec. 3:17–21). Isus ˘ ˘ ˘ profetise ca urma sa apara aposta¸ ˆ ˆ ˆ zia (Mat. 13:24, 25, 38). Intrucat ımplinirea acestei profetii era imi¸ ˘ ˘ nenta, Timotei trebuia ‘sa predice ˆ ˆ cuvantul’ chiar si ın congregatie, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ astfel ıncat crestinii sa nu se lase ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ınselati de ınvataturile false. Erau ¸ ¸ ¸ ˆ ın joc vieti omenesti! w12 15/3 2:3, 4 ¸ ¸

˘ descurajatoare, care ne rapesc pa˘ ˆ ˆ cea. Dupa cat se pare, asa s-a ın¸ ˆ tamplat pentru moment cu David, ˆ ˆ ˆ ˆ ıntrucat el spune ın cantarea sa: ˆ ˘ ˆ ˆ „Fii ai oamenilor! Pana cand ımi va ˘ ˆ ˘ ˆ fi gloria batjocorita, pana cand veti ¸ ˆ ˘ ˆ iubi lucrurile desarte, pana cand ¸ ˘ veti cauta minciuna?“ (Ps. 4:2). Ex¸ presia „fii ai oamenilor“ este folosi˘ ˆ ta, evident, ın sens peiorativ. Dus¸ manii lui David ‘iubeau lucrurile ˘ desarte’. Chiar daca ne simtim des¸ ¸ curajati din cauza lucrurilor pe care ¸ ˘ ˘ ˘ le fac altii, sa continuam sa ne ru¸ ˘ ˆ ˆ gam fierbinte, manifestand ıncre˘ ˆ dere deplina ın singurul Dumnezeu ˘ adevarat. w11 15/5 5:15, 16

Joi, 26 septembrie ˘ ˆ Raspunde-mi cand strig, o, Dumnezeul meu drept! Scoa˘ ˆ te-ma la loc larg din stramtoraˆ ˘ re! Indura-te de mine si ascul¸ ˘ ˘ ta-mi rugaciunea! (Ps. 4:1)
ˆ Si noi putem avea o ıncrede¸ ˘ ˘ ˘ ˘ re asemanatoare daca practicam ˘ dreptatea. Stiind ca Iehova, ‘Dum¸ ˆ ˆ nezeul nostru drept’, ıi binecuvan˘ ˘ teaza pe slujitorii sai drepti, pu¸ ˘ ˘ ˆ tem sa ne rugam Lui cu ıncredere ˘ prin intermediul Fiului sau, Isus, ˆ ˘ ˆ manifestand credinta ın jertfa de ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ rascumparare (Ioan 3:16, 36). Cata ˆ pace primim ın felul acesta! Uneori si noi am putea trece prin situatii ¸ ¸

ˆ ˘ In timp ce ne luptam cu proˆ priile probleme si le aducem man¸ ˆ ˘ gaiere altora, sa avem aceeasi con¸ vingere ca psalmistul, care a spus cuvintele de mai sus. Da, Iehova ˘ ˘ nu-si va dezamagi niciodata slu¸ ˆ jitorii loiali! El va fi mereu lan˘ ˆ ˆ ga noi si ne va aduce mangaiere! ¸ Dumnezeu i-a asigurat pe slujitorii ˘ sai din vechime: „Eu, eu sunt Cel ˘ ˆ ˆ care va mangaie“ (Is. 51:12). Iehoˆ ˆ va ne va mangaia si pe noi. El ¸ ˆ ne va binecuvanta eforturile de a ˆ ˆ le aduce mangaiere altora. Indife˘ ˘ rent de speranta noastra, cereasca ¸ ˘ ˆ ˘ sau pamanteasca, putem fi cu toˆ tii ıncurajati de cuvintele lui Pa¸ ¸ vel: „Domnul nostru Isus Cristos si ¸ ˘ Dumnezeu, Tatal nostru, care ne-a ˆ ˆ iubit si ne-a dat o mangaiere vesni¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ca si o speranta minunata prin bu¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ natate nemeritata, sa va mangaie ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ inimile si sa va ıntareasca ın ori¸ ˘ ˆ ce fapta si cuvant bun!“ (2 Tes. ¸ 2:16, 17). w11 15/10 4:17, 18

Vineri, 27 septembrie ˘ Arunca- ¸ti povara asupra lui Iehova si el te va sus ¸tine. El nu ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ va ıngadui niciodata sa se clatine cel drept. (Ps. 55:22)

ˆ ˘ ˘ Sambata, 28 septembrie ˘ ˆ Umili ¸ti-va . . . sub mana puter˘ nica a lui Dumnezeu, pentru ca ˘ ˘ ˆ el sa va ınal ¸te la timpul potrivit, ˆ ˘ ˆ ˘ aruncandu-va toate ıngrijorarile asupra lui. (1 Pet. 5:6, 7)
˘ ˘ ˘ ˆ Unii barbati ezita sa se implice ın ¸ ˘ ˘ activitati spirituale pentru ca nu ¸ ˘ citesc cursiv, nu reusesc sa-si ex¸ ¸ prime clar ideile sau pur si simplu ¸ ˆ sunt timizi. Unii nu se simt ın lar˘ ˘ gul lor sa vorbeasca despre convinˆ gerile si sentimentele lor ın fata al¸ ¸ tora. Ideea de a studia, de a face ˆ comentarii la ıntrunirile crestine ¸ sau de a le vorbi altora despre credinta lor i-ar putea coplesi. Un fra¸ ¸ ˆ ˆ ˘ te povesteste: „Cand eram tanar, ¸ ˘ ˘ ˘ ma duceam repede la o usa, ma ¸ ˘ ˘ ˆ prefaceam ca sun si plecam ınceti¸ ˆ ˘ sor, sperand ca nimeni nu m-a au¸ ˘ ˆ ˘ zit si nu m-a vazut. . . . Cand ma ¸ ˆ ˘ ˆ gandeam la lucrarea din casa ın ˘ ˘ ˘ casa mi se facea pur si simplu rau“. ¸ O modalitate de a-l ajuta pe un ˘ elev care se lupta cu sentimentul ˘ ca nu e suficient de capabil este ˆ ˘ ˘ aceea de a-l ıncuraja sa aiba priviˆ rile ındreptate spre Iehova, nu spre ˆ ˘ el ınsusi. Aceasta presupune sa-l ¸ ˘ ˘ ajutam pe cel cu care studiem sa ˘ creasca din punct de vedere spiritual. w11 15/11 4:13, 15

˘ catre corinteni: „Sunt diferite daruri, dar este acelasi spirit, sunt ¸ diferite servicii, dar este acelasi ¸ ˘ Domn, sunt diferite lucrari, dar ˆ ˘ Dumnezeu, care le ınfaptuieste pe ¸ ˆ toate acestea ın toti, este acelasi“ ¸ ¸ ˆ ˘ (1 Cor. 12:4–6). Intr-adevar, spiˆ ˆ ritul sfant poate actiona ın mo¸ duri diferite asupra slujitorilor lui ˆ ˆ Dumnezeu ın vederea ındeplinirii ˆ unui anumit scop. Spiritul sfant ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ındruma atat „turma mica“, cat si ¸ clasa „alte oi“ (Luca 12:32; Ioan ˘ ˆ 10:16). Dar el nu actioneaza ın ace¸ ˘ lasi fel asupra fiecarui membru al ¸ congregatiei. w11 15/12 4:12 ¸

Luni, 30 septembrie [Dumnezeu] ne-a iubit . . . si ¸ ˘ ˘ l-a trimis pe Fiul sau ca jertfa ˆ ˘ ˘ de ımpacare pentru pacatele noastre. (1 Ioan 4:10)
˘ ˘ Avem nenumarate motive sa-i ˆ ˘ fim recunoscatori lui Iehova! In fie˘ care zi ar trebui sa-i multumim ¸ ˘ pentru darul vietii. El ne da tot ce ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ avem nevoie: hrana, ımbracaminte si un acoperis deasupra capului. ¸ ˆ¸ ˘ Ii suntem recunoscatori si pentru ¸ ˘ adevarul din Biblie, care este fundamentul credintei si al sperantei ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ noastre. Asadar, Iehova merita ın¸ chinarea si jertfele noastre de lau¸ ˘ da pentru ceea ce este si pentru ¸ ˆ ceea ce face ın folosul nostru (2 Cor. ˘ 5:14, 15; Rev. 4:11). Dupa ce au meditat la lucrurile pe care le-au primit de la Iehova, multi s-au simtit ¸ ¸ ˆ ˘ ındemnati sa-si organizeze timpul ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ın asa fel ıncat sa poata partici¸ pa mai mult la predicare sau la ˘ alte activitati teocratice. Unii au ¸ ˘ luat parte la construirea unor claˆ ˘ ˘ diri dedicate ınchinarii adevarate. ˘ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, toate aceste aspecte ale serviciului sacru sunt do˘ vezi remarcabile de recunostinta. ¸ ¸ w12 15/1 4:15–17

˘ Duminica, 29 septembrie ˘ Toate aceste lucrari le ˆ ˘ ınfaptuieste unul si acelasi ¸ ¸ ¸ ˆ spirit, care ımparte toate aces˘ tea fiecaruia cum vrea el. (1 Cor. 12:11)
ˆ ˘ Este foarte ıncurajator sa citim ˆ ˆ ın Biblie cum a binecuvantat Iehova congregatia crestinilor unsi din ¸ ¸ ¸ ˆ secolul I. Spiritul sfant le-a dat ˘ capacitati deosebite, sau „daruri“. ¸ ˘ ˆ Iata ce a scris Pavel ın scrisoarea

Marti, 1 octombrie ¸ ˘ [Isus] a petrecut toata noaptea ˆ rugandu-se lui Dumnezeu. (Luca 6:12)
ˆ Isus a dat un exemplu excelent ın ˘ ˘ ce priveste rugaciunea. Odata, a ¸ ˆ ˘ ˆ petrecut o noapte ıntreaga rugan˘ ˘ ˘ ˘ du-se Tatalui sau. Sa ne imaginam ˘ ˘ ˘ scena. E primavara. Isus se afla, ˆ probabil, ın apropiere de Caper˘ ˆ ˘ naum, un oras pescaresc ın care sta ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ de obicei cand este ın zona. La la˘ sarea serii, Isus urca pe unul din˘ tre muntii care strajuiesc Marea ¸ Galileii. Peisajul se pierde treptat ˆ ˆ ˆ ˘ ın ıntuneric, iar ın departare se ˘ ˆ ˆ ˘ vad palpaind lampile de ulei din Capernaum si din satele vecine. ¸ ˘ ˘ Isus se roaga staruitor, probabil cu ˘ privire la decizia importanta pe care trebuie s-o ia: alegerea celor 12 apostoli. Orele trec. Isus nici ˘ ˘ nu-si da seama ca luminile din vale ¸ ˆ ˘ se sting una cate una, ca luna treˆ ce domol pe cer; nu aude ın tufisuri animalele de noapte care cau¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ta hrana. Cufundat ın rugaciune, ıi ˘ ˘ ˘ ˆ dezvaluie Tatalui sau gandurile si ¸ ˘ ˆ ˘ framantarile lui legate de fiecare ˆ ˘ ˘ ˆ discipol si ıl implora sa-l ındrume ¸ ˘ ˆ si sa-i dea ıntelepciune (Luca 6:13). ¸ ¸ w12 15/2 1:8

˘ ˆ ˆ ˘ oamenii rai ın curand. Sa nu le per˘ mitem acestor oameni sa ne in˘ ˘ ˘ ˘ fluenteze si sa ne faca sa adoptam ¸ ¸ atitudinea lor (1 Tes. 5:4–8). Unii ˆ ˆ ˘ ˘ oameni ısi ınchipuie ca nu exista ¸ ˘ ˘ niciun Dumnezeu care sa-i traga la ˘ ˆ raspundere (Ps. 53:1). Altii ısi ima¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ gineaza ca, ıntrucat lui Dumnezeu ˘ ˘ nu-i pasa de oameni, nici noua nu ˘ ar trebui sa ne pese de el. Iar al˘ ˘ tii considera ca simplul fapt de a ¸ ˆ avea o religie ıi apropie de Dumnezeu. Toti acestia dorm spirituali¸ ¸ ˘ ceste. Trebuie sa facem tot ce pu¸ ˘ tem pentru a-i ajuta ‘sa se trezeas˘ ca’. w12 15/3 1:4, 5

Joi, 3 octombrie ˘ Adu- ¸ti aminte de Marele tau ˆ Creator acum, ın zilele tinere ¸tii ˆ ˘ ˘ tale, ınainte sa vina zilele cele ˘ ˘ ˆ rele si sa soseasca anii cand ¸ ˘ vei zice: „Nu gasesc nicio ˘ ˆ placere ın ei“. (Ecl. 12:1)
ˆ ˘ Copiii sunt ıncurajati sa se ocupe ¸ cu lucruri serioase. Este bine ca si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ cei mici sa ınvete sa fie harnici, fa¸ ˆ ˆ ˘ cand unele treburi ın casa potriˆ ˘ ˆ vit varstei si capacitatii lor (Plang. ¸ ¸ ˘ ˆ 3:27). Sa ne gandim la regele David. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Cand era ınca un copil, el a ınvatat ¸ ˘ ˘ cum sa fie un bun pastor. De aseˆ ˘ ˘ ˘ menea, a ınvatat sa compuna muzi¸ ˘ ˘ ˆ ca si sa cante la un instrument, de¸ ˘ ˘ ˘ prinderi datorita carora a ajuns sa ˘ slujeasca la curtea regelui Israelu˘ ˘ lui (1 Sam. 16:11, 12, 18–21). Fara ˆ ˘ ˆ ˘ ındoiala, David s-a jucat ın copilaˆ rie, dar a si dobandit deprinderi va¸ ˆ loroase, pe care mai tarziu le-a fo˘ losit pentru a-l lauda pe Iehova. ˘ ˘ Calitatile sale de pastor l-au ajutat ¸ ˘ ˘ ˘ sa conduca natiunea Israel cu rab¸ ˆ dare. Dragi copii, voi cate deprinˆ ˘ ˘ deri ınvatati? Acestea va vor ajuta ¸ ¸ ˘ ˘ sa-i slujiti Creatorului vostru si va ¸ ¸ ˘ ˘ pregatesc pentru responsabilitatile ¸ din viitor. w11 15/4 1:18

Miercuri, 2 octombrie ˘ Sa nu mai dormim, cum fac ˘ ˘ ˘ ceilal ¸ti, ci sa stam treji si sa ¸ ˘ ˆ ramanem lucizi. (1 Tes. 5:6)
ˆ Apostolul Pavel i-a ındemnat pe ˘ ˘ fratii de credinta ‘sa nu mai doar¸ ¸ ˘ ma, cum fac ceilalti’. La ce s-a re¸ ˘ ferit el? Putem ajunge ‘sa dormim’ ˘ ˘ spiritualiceste daca ignoram nor¸ mele divine cu privire la moralita˘ ˆ te. De asemenea, putem cadea ın ˘ ˘ ˘ aceasta capcana daca pierdem din ˘ ˆ vedere ca Iehova ıi va distruge pe

Vineri, 4 octombrie ˘ ˘ ˘ Pazi ¸ti-va de orice fel de lacomie. (Luca 12:15)
˘ Familiile crestine trebuie sa se ¸ ˆ ˘ ˆ gandeasca cu seriozitate cat timp ˆ ˘ si cati bani aloca divertismentelor, ¸ ¸ ˘ activitatilor recreative si achizitio¸ ¸ ¸ ˘ ˆ narii de bunuri materiale. Cand ne ˘ dorim un lucru nu e suficient sa ˆ ˘ ne gandim daca ne putem permite ˘ ˘ ˘ ˘ sa-l cumparam sau nu. Ar fi bine sa ˆ ˘ ˘ ne ıntrebam: Voi avea timp sa-l fo˘ ˆ losesc cu regularitate si sa-l ıntre¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ tin? Cat timp ımi va lua sa ınvat ¸ ¸ ˘ sa-l folosesc corect? Dragi tineri, ˘ ˘ nu va lasati influentati de reclame ¸ ¸ ¸ ˘ si nu pretindeti haine de firma sau ¸ ¸ alte articole scumpe! Manifestati ¸ ˘ ˆ stapanire de sine! De asemenea, ˘ ˆ ˘ trebuie sa ne gandim daca nu cumva achizitionarea unui anumit lu¸ ˆ ˘ cru va ımpiedica familia sa fie pre˘ ˘ gatita pentru venirea Fiului omu˘ ˆ ˆ lui. Sa avem ıncredere ın promisiunea lui Iehova: „Nicidecum nu te ˘ ˘ voi lasa si nicidecum nu te voi p a¸ ˘ rasi“ (Evr. 13:5). w11 15/5 2:7, 8

˘ boala sau la un defect ereditar, cum ar fi talasemia si hemofilia. ¸ ˘ Poate ca ati citit despre fiul taru¸ ¸ lui Nicolae al II-lea si al Alexan¸ drei, pe nume Alexei, care a moste¸ nit hemofilia, o maladie care con˘ ˆ sta ıntr-o predispozitie spre hemo¸ ˘ ˆ ragie. Este adevarat, ıntr-o astfel ˘ de familie unii copii nu sufera de ˘ ˘ ˘ aceasta boala. Totusi, pot fi purta¸ ˆ tori. Nu la fel stau lucrurile ın ce ˘ priveste p acatul. Defectul trans¸ ˘ mis de Adam, sau pacatul, n-a putut fi evitat; toti oamenii l-au mos¸ ¸ ˘ ˆ tenit. Acestaˆ provoaca ıntotdeauna moartea. In plus, este transmis la toti urmasii. w11 15/6 2:6 ¸ ¸

˘ Duminica, 6 octombrie ˘ ˘ Pazi ¸ti-va de profe ¸tii falsi, ¸ ˆ care vin la voi ın haine de oi. (Mat. 7:15)
ˆ ˆ ˘ ˘ Cum ıi putem evita pe ınvatatorii ¸ ˆ ˘ ˆ falsi? Noi nu ıi salutam si nu ıi pri¸ ¸ ˆ mim ın casele noastre. Nu citim li˘ teratura lor, nu urmarim progra˘ mele lor TV, nu accesam site-uri˘ le lor si nici nu postam comenta¸ rii pe blog-urile lor. De ce adop˘ ˆ ˘ tam o pozitie atat de categorica? ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ In primul rand, pentru ca ıl iubim ˘ pe „Dumnezeul adevarului“. Pe noi ˘ ˆ ˘ ˘ nu ne intereseaza ınvataturile de¸ ˆ naturate care contrazic Cuvantul ˘ adevarului (Ps. 31:5; Ioan 17:17). ˆ ˆ ˘ In al doilea rand, pentru ca iubim organizatia lui Iehova. Prin inter¸ ˆ ˘ ˘ mediul ei am ınvatat adevarul de¸ spre numele lui Dumnezeu si sem¸ ˘ nificatia lui, despre scopul sau cu ¸ ˘ ˆ privire la pamant, despre starea ˆ mortilor sau despre speranta ınvie¸ ˆ¸ ˆ rii. Iti amintesti cat de bucuros ai ¸ ¸ ˆ ˘ fost cand ai aflat aceste adevaruri ˆ ˘ ˘ pretioase? Nu le permite ınvatato¸ ¸ ˘ rilor falsi care denigreaza organi¸ ˘ ˆ zatia lui Iehova sa te ınvenineze! ¸ (Ioan 6:66–69) w11 15/7 2:4, 7

ˆ ˘ ˘ Sambata, 5 octombrie ˘ Pacatul nu i se pune la ˘ ˘ ˆ socoteala nimanui cat timp nu este o lege. (Rom. 5:13)
ˆ ˘ ˘ Urmasii lui Adam nu ıncalcasera ¸ ˘ ˘ legea divina asa cum facuse el si, ¸ ¸ ˘ prin urmare, nu seˆ faceau vinovati ¸ ˘ ˆ ˘ de acelasi pacat. In plus, ınca nu ¸ fusese dat un cod de legi (Gen. 2:17). Cu toate acestea, descen˘ dentii lui Adam au mostenit paca¸ ¸ ˘ tul. Astfel, p acatul si moartea au ¸ ˆ ˘ ˆ domnit pana cand Dumnezeu le-a dat israelitilor un cod de legi, care ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ a aratat cu claritate ca erau pacatosi (Rom. 5:14). Pentru a ilustra ¸ consecintele pe care le poate avea ¸ ˘ ˘ ˆ pacatul mostenit, sa ne gandim la o ¸

Luni, 7 octombrie ˘ ˘ ˘ Adunarea raufacatorilor m-a ˆ ˘ ˘ ımpresurat. Ca un leu ma musca ¸ ˆ de maini si de picioare. ¸ (Ps. 22:16)
Referindu-se la moartea lui Isus, Marcu a consemnat: „Era ceasul ˘ al treilea [aproximativ ora noua ˆ dimineata] cand l-au tintuit pe ¸ ¸ ˆ stalp“ (Mar. 15:25). De asemenea, ˘ ˘ Isaia a profetit ca Mesia avea sa ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ fie pus ın randul pacatosilor: „Si-a ¸ ¸ ˘ ˆ varsat sufletul ın moarte si a fost ¸ ˘ ˆ ˘ numarat cu cei ce ıncalca legea“ ˆ ˆ (Is. 53:12). Si asa s-a si ıntamplat: ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ „Au fost tintuiti pe stalp ımpreuna ¸ ¸ ˆ cu el doi talhari, unul la dreapta si ¸ ˆ altul la stanga lui“ (Mat. 27:38). ˆ ˆ ˆ „Isi ımpart vesmintele mele ıntre ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ei, iar pentru ımbracamintea mea ˘ arunca sortii“, a scris psalmistul ¸ ˆ (Ps. 22:18). Si exact asa s-a ın¸ ¸ ˆ ˘ tamplat! Dupa ce soldatii romani ¸ ˆ l-au tintuit pe Isus pe stalp, „au ¸ ˆ ˘ ˆ ımpartit ıntre ei vesmintele [lui] ¸ ¸ ˆ aruncand sortii“ (Mat. 27:35; Ioan ¸ 19:23, 24). w11 15/8 2:12, 14

ˆ ˆ cum se vor ıngriji de familie ın cazul acesta (1 Tim. 5:8). Chiar ˘ daca tu nu te-ai confruntat cu ˘ ˘ aceasta problema, stii, probabil, ¸ ˘ ˘ din experienta ca Iehova nu te ¸ ˘ ˘ ˘ va dezamagi niciodata daca pretuiesti privilegiul de a-i sluji. Pe ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ masura ce ne apropiem de sfarsi¸ ˘ tul acestei lumi rele, trebuie sa ˘ ˆ ˘ avem si mai multa ıncredere ca Ie¸ ˆ ˘ hova se va ıngriji de necesitati¸ le noastre (Rev. 13:17). w11 15/9 2:6, 8, 9

Marti, 8 octombrie ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Continua ¸ti sa cauta ¸ti mai ıntai regatul si dreptatea Sa si toate ¸ ¸ ˘ aceste lucruri va vor fi ˘ adaugate. (Mat. 6:33) ˘ „Oamenii acestei lumi“ urmaresc doar propriile interese, iar ˆ partea lor „este ın viata aceasta“ ¸ ˆ (Ps. 17:1, 13–15). Nu se gandesc la ˆ Creator, ci numai la ei ınsisi, fiind ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ interesati sa duca o viata cat mai ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ buna, sa-si ıntemeieze o familie ¸ ˘ sau sa le lase copiilor o mostenire. ¸ Spre deosebire de ei, multi cres¸ ¸ ˘ tini pun activitatile spirituale mai ¸ ˘ ˘ presus de munca laica. Poate ca unii erau pe punctul de a-si pier¸ ˘ ˆ de locul de munca si s-au ıntrebat ¸

Miercuri, 9 octombrie ˘ ˘ ˆ ˘ Este bine pentru ei sa ramana ca mine. (1 Cor. 7:8) ˘ ˘ Desi nu era casatorit, Pavel nu ¸ s-a considerat superior celor caˆ ˆ ˘ re ısi ıntemeiasera o familie, asa ¸ ¸ ˘ cum se considera unii clerici celiˆ batari de azi. El a scos ın eviden˘ ˘ ˆ ta avantajul de care se bucura ın ¸ serviciul lui Iehova multi crestini ¸ ¸ ˘ ˘ necasatoriti: ei pot accepta res¸ ˘ ponsabilitati care nu le sunt acce¸ ˘ ˘ sibile celor casatoriti. De exem¸ plu, Pavel a primit privilegiul de a fi „apostol al natiunilor“ (Rom. ¸ ˘ ˘ ˘ 11:13). Va invitam sa cititi capito¸ lele 13 la 20 din cartea Faptele ˘ ˆ ˆ si sa-l ınsotiti ın timp ce pre¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ dica alaturi de alti misionari ın ¸ ˆ ˘ teritorii nelucrate si ınfiinteaza ¸ ¸ multe congregatii. Pavel s-a con¸ ˆ ˘ fruntat cu ıncercari prin care pu˘ tini dintre noi vor trece vreodata ¸ (2 Cor. 11:23–27, 32, 33). Dar bucuˆ ria pe care a simtit-o ajutandu-i ¸ ˘ ˘ pe oameni sa devina discipoli ai lui Cristos a compensat toate suˆ ferintele ındurate (1 Tes. 1:2–7, 9; ¸ ˆ 2:19). Ar fi putut realiza el atatea ˘ ˘ ˘ lucruri daca ar fi fost casatorit sau ˘ ˘ daca ar fi avut copii? Probabil ca nu. w11 15/10 2:5, 6

Joi, 10 octombrie ˆ A ındrepta mintea spre carne ˆ ˘ ˆ ınseamna moarte, dar a ındrepˆ ˘ ta mintea spre spirit ınseamna ˘ via ¸ta si pace. (Rom. 8:6) ¸
Multi soferi vorbesc la telefo¸ ¸ ˆ ˘ nul mobil ın loc sa-si concentreze ¸ atentia la singurul lucru pe care ar ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ trebui sa-l faca: sa conduca. Mai mult de o treime dintre respon˘ dentii unui sondaj au spus ca au ¸ ˆ fost loviti sau ın pericolul de a fi ¸ ˘ loviti de o masina deoarece sofe¸ ¸ ¸ ˘ rul vorbea la telefon. Unii cred ca ˘ economisesc timp daca fac si alte ¸ ˆ ˆ lucruri cand conduc, dar, ın realitate, consecintele pot fi dezas¸ truoase. La fel stau lucrurile si pe ¸ plan spiritual. Asa cum deseori un ¸ ˘ sofer distras nu observa pericole¸ ˘ le, tot asa un crestin care se lasa ¸ ¸ distras de la lucrurile spirituale ˘ ˘ ˘ poate ajunge fara sa-si dea seama ¸ ˆ ˘ ıntr-o situatie periculoasa. El ar ¸ ˆ ˘ putea ajunge ın cele din urma la ˆ naufragiu ın ce priveste credinta ¸ ¸ (1 Tim. 1:18, 19). Apostolul Pavel a avertizat cu privire la acest peˆ ricol cand le-a spus crestinilor din ¸ Roma cuvintele din textul de azi. w11 15/11 2:1, 2

perioada despre care se vorbeste ¸ ˆ ın primele versete ale Bibliei: „La ˆ ınceput Dumnezeu a creat ceruri˘ ˆ ˆ le si pamantul“. Cum a adus el ın ¸ ˘ ˘ existenta toate lucrurile? Iata ce ¸ ˆ se spune ın continuare: „Forta ac¸ ˘ ˆ tiva a lui Dumnezeu se misca ın¸ ˆ coace si ıncolo pe suprafata ape¸ ¸ lor“ (Gen. 1:1, 2). Asadar, la baza ¸ ˘ ˆ creatiei sta spiritul sfant, forta di¸ ¸ ˘ ˆ namica a lui Iehova. Cat de recu˘ ˆ noscatori ıi suntem lui Dumnezeu ˘ ˘ ca si-a folosit spiritul ca sa ne dea ¸ ˘ ˘ viata si sa creeze totul! (Iov 33:4; ¸ ¸ Ps. 104:30) w11 15/12 2:1–3 ˆ ˘ ˘ Sambata, 12 octombrie ˘ Isus s-a dus cu discipolii sai . . . ˘ ˘ unde era o gradina. Si el si ¸ ¸ ˘ ˆ discipolii sai au intrat ın ea. (Ioan 18:1)
Trei dintre apostoli, Petru, Iaˆ cov si Ioan, merg cu Isus ıntr-un ¸ ˘ colt mai retras din gradina Ghetsi¸ ˘ ˆ mani. „Ramaneti aici si vegheati ¸ ¸ ¸ ˘ cu mine“, le spune el, dupa care ˆ ˘ ˘ se ındeparteaza pentru a se ruga. ˆ ˆ ˘ La ıntoarcere, ısi gaseste priete¸ ¸ ˆ ˆ nii dormind adanc. „Vegheati“, ıi ¸ ˘ ˆ implora el. Cu toate acestea, ıi ˘ ˘ mai gaseste de doua ori dormind. ¸ ˆ ˆ De fapt, mai tarziu ın acea noap˘ ˘ ˆ ˘ te, apostolii nu reusesc sa ramana ¸ treji nici din punct de vedere spiˆ ˘ ˘ ritual. Ei ıl parasesc pe Isus si fug ¸ (Mat. 26:38, 41, 56). Evident, apos˘ ˘ ˘ tolilor le-a parut rau ca nu au reu˘ ˘ sit sa vegheze. Dar acesti b arbati ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ fideli au ınvatat imediat din gre¸ ˘ ˘ seala lor. Cartea Faptele arata ca ¸ ei au devenit un exemplu remar˘ ˆ ˆ cabil de vigilenta, ıncurajandu-si ¸ ¸ ˘ ˘ astfel fratii de credinta sa veghe¸ ¸ ˘ ˆ ze. Astazi, mai mult ca oricand, ˘ si noi trebuie sa veghem (Mat. ¸ 24:42). w12 15/1 2:1–3

Vineri, 11 octombrie ˘ ˘ ˘ ˆ Spiritul . . . va va calauzi ın tot ˘ adevarul. (Ioan 16:13) ˘ ˘ Ai folosit vreodata o busola pentru a te orienta? Busola este un instrument simplu, cu un ac magne˘ tic mobil care indica nordul. Dato˘ ˘ rita unei forte invizibile, numita ¸ ˘ forta magnetica, acul busolei se ¸ ˘ ˆ ˘ aliniaza la campul magnetic al paˆ ˘ ˆ ˘ ˘ mantului. Exista ınsa o forta invi¸ ˘ ˘ ˆ zibila mult mai importanta decat ˘ forta magnetica. Pentru a o iden¸ ˘ ˆ ˆ tifica, sa ne ıntoarcem ın timp, la

˘ Duminica, 13 octombrie ˘ Sa nu mai dormim, cum fac ˘ ˘ ˘ ceilal ¸ti, ci sa stam treji si sa ¸ ˘ ˆ ramanem lucizi. (1 Tes. 5:6)
˘ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, Isus a fost modelul ˘ ˘ suprem de vigilenta. Exemplul sau ¸ ˘ e practic, util si salveaza vieti. Sa¸ ¸ ˘ ˘ ˘ tan de-abia asteapta sa ne adoarma ¸ din punct de vedere spiritual. El ˘ ˘ ˘ ˘ vrea sa ne slabeasca credinta, sa ne ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ınabuse zelul ın ınchinare si sa ne ¸ ¸ ˘ stirbeasca integritatea. Nu-i per¸ ˘ ˘ ˆ ˘ mite sa aiba castig de cauza! La ¸ ˆ fel ca Isus, fii vigilent cand te rogi, ˆ ˆ ˆ cand mergi ın predicare si cand ¸ ˆ ˘ treci prin ıncercari. Astfel, vei avea ˘ ˘ ˆ ˘ o viata fericita si ımplinita chiar ¸ ¸ ˆ si acum, la sfarsitul actualului sis¸ ¸ ˆ ˘ tem. Iar, cand Isus va veni sa dis˘ ˘ ˘ truga aceasta lume muribunda, te ˘ ˆ ˘ va gasi veghind si ınfaptuind voin¸ ˘ ˘ ˆ ta Tatalui sau. Cat de mult se va ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ bucura Iehova sa te rasplateasca pentru fidelitatea ta! (Rev. 16:15) w12 15/2 1:17

˘ ˘ Asculta Dumnezeu toate rugaciuni˘ ˘ le? Daca nu, ce ar trebui sa facem ˘ ˘ pentru ca rugaciunile noastre sa fie ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ascultate? Fara ındoiala, putem ın˘ vata multe despre arta conversa¸ ˘ tiei de la vestitorii cu experienta. ¸ ¸ ˘ ˘ Cum reusesc ei sa fie discreti si sa ¸ ¸ ¸ ˘ nu-i lase locatarului impresia ca ˆ ıl supun unui interogatoriu? Cum ˘ ˘ arata tonul vocii si mimica lor ca ¸ ˘ sunt sincer interesati de parerea ¸ lui? w12 15/3 1:13, 14

Marti, 15 octombrie ¸ ˘ ˆ ˆ Bucura ¸ti-va ıntotdeauna ın ˆ ˘ ˘ Domnul! Inca o data spun: ˘ Bucura ¸ti-va! (Filip. 4:4)
Un lucru remarcabil cu privire la ˘ rodul spiritului este caracterul sau stabil. Bucuria, al doilea aspect, ˘ ilustreaza foarte bine acest lucru. Bucuria este asemenea unei plante rezistente care poate supravietui ¸ ˆ chiar si ın cele mai aspre condi¸ ˆ tii. Pe ıntregul glob, multi sluji¸ ¸ tori ai lui Dumnezeu ‘au accepˆ ˆ tat cuvantul ın mijlocul multor neˆ cazuri cu bucuria spiritului sfant’ ˘ (1 Tes. 1:6). Unii se confrunta cu ˘ greutati si lipsuri. Cu toate acestea, ¸ ¸ ˘ ˘ Iehova, prin spiritul sau, le da pu˘ ˘ tere ‘sa persevereze pe deplin si sa ¸ ˆ ˘ ˘ fie ındelung rabdatori cu bucurie’ ˘ ˘ (Col. 1:11). Din ce deriva aceasta ˘ bucurie? Spre deosebire de ‘bogatiile nesigure’ ale lumii lui Satan, ¸ comorile spirituale pe care le-am ˆ primit de la Iehova nu ısi pierd ni¸ ˘ ciodata valoarea (1 Tim. 6:17; Mat. ˘ 6:19, 20). Iehova ne ofera perspec˘ ˘ ˆ tiva unei vieti fara sfarsit, perspec¸ ¸ ˘ tiva ce ne umple de bucurie. De asemenea, avem bucuria de a face ˘ parte dintr-o familie crestina mon¸ ˘ diala. Dar, mai presus de toate, ˘ ˘ bucuria are la baza relatia noastra ¸ cu Iehova. w11 15/4 3:9–11

Luni, 14 octombrie ˘ ˘ ˆ ˘ O inima vesela ınsenineaza fa ¸ta. (Prov. 15:13)
ˆ A avea spirit de observatie ın¸ ˘ seamna a fi atent la ceea ce spune ˆ interlocutorul. Ce subiecte ıl preo˘ ˘ ˆ ˘ cupa? Poate ca se ıntreaba de ce ˘ ˆ exista atatea religii. Sau, probabil, ˆ este ıngrijorat din cauza violentei ¸ ˘ ˘ sau este dezamagit de conducatorii politici. I-am putea trezi intere˘ sul fata de lucrurile spirituale vor¸ ˘ bindu-i despre minunatiile creatiei ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ori aratandu-i cat de practica este ˘ Biblia. Si rugaciunea este un su¸ biect interesant pentru oameni din ˘ orice cultura, inclusiv pentru unii ˆ ˘ atei. Multe persoane se ıntreaba ˘ ˘ daca le sunt ascultate rugaciuni˘ ˘ le. Am putea sa le captam atentia ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ punandu-le urmatoarele ıntrebari:

Miercuri, 16 octombrie ˆ Iehova . . . ıi cunoaste pe cei ¸ ˘ ce cauta refugiu la el. (Naum 1:7)
De ce faptul de a-l cunoaste pe ¸ Iehova si de a fi cunoscuti de El ¸ ¸ ˆ este un privilegiu atat de mare? Deoarece Iehova este nu numai ˘ Personalitatea cea mai de seama ˆ din ıntregul univers, ci si Ocrotito¸ ˆ rul celor pe care ıi iubeste (Ps. 1:6). ¸ ˘ Da, chiar perspectiva noastra de a ˘ trai vesnic depinde de cunoasterea ¸ ¸ ˘ adevaratului Dumnezeu si a Fiului ¸ ˘ sau, Isus Cristos (Ioan 17:3). A-l ˆ ˘ cunoaste pe Dumnezeu ınseamna ¸ ˆ mai mult decat a-i cunoaste nume¸ ˘ ˘ le. Trebuie sa ajungem sa-l cunoas¸ ˘ ˆ ˆ tem ca Prieten, sa ıntelegem ce ıi ¸ ˆ place si ce ıi displace. De aseme¸ ˘ ˘ ˆ nea, trebuie sa traim ın armonie ˘ ˘ cu aceasta cunostinta, ceea ce de¸ ¸ ˘ ˘ ˘ monstreaza ca am ajuns sa-l cuˆ noastem ındeaproape (1 Ioan 2:4). ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Insa, daca dorim cu adevarat sa-l cunoastem pe Iehova, mai este ne¸ ˘ cesar ceva. Trebuie sa cunoastem ¸ ˘ nu numai ce a facut, ci si cum si de ¸ ¸ ˆ ˆ ce a actionat el ın acel mod. Cu cat ¸ ˆ ıntelegem mai bine scopurile lui ¸ ˆ Iehova, cu atat suntem mai fasciˆ nati de profunzimea ıntelepciunii ¸ ¸ divine (Rom. 11:33). w11 15/5 4:2, 3

˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tizeze pe batrani ın legatura cu pe˘ ricolul de a p astori turma „din iuˆ ˘ bire de castig necinstit“. O dovada ¸ ˘ ˘ ˘ ca acest pericol exista si astazi ¸ ˆ ˘ este luxul ın care traiesc condu˘ catorii religiosi ai ‘Babilonului cel ¸ ˆ Mare’, ın timp ce multi oameni ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sunt nevoiti sa traiasca ın saracie ¸ ˘ ˆ (Rev. 18:2, 3). Batranii din prezent ˘ ˘ ˘ au toate motivele sa se pazeasca ˘ de orice tendinta de acest fel. Pa¸ ˘ ˆ vel este un exemplu pentru batranii crestini. Desi era apostol si ar ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ fi putut ‘sa-i ımpovareze cu cheltuieli mari’ pe crestinii din Tesa¸ ˆ ˘ ˘ lonic, el ‘nu a mancat fara pla˘ ˆ ˘ ta mancarea’ nimanui. Dimpotri˘ ˘ ˘ va, ‘cu truda si osteneala a muncit ¸ noapte si zi’. w11 15/6 3:14, 15 ¸

Vineri, 18 octombrie ˆ In ¸telepciunea de sus este . . . ˘ gata sa asculte. (Iac. 3:17)
ˆ Cat de usor accepti sfaturile bi¸ ¸ ˘ blice? Scripturile ne spun ca Dum˘ nezeu vrea sa adune la el „comorile pretioase ale tuturor na¸ ˘ tiunilor“ (Hag. 2:7). E adevarat, ¸ ˆ ˘ cand am aflat adevarul, majorita˘ tea dintre noi am avut de facut ˘ ˆ multe schimbari ın personalitate pentru a deveni ‘comori pretioase’. ¸ Dar, din iubire pentru Dumnezeu ˘ si pentru Fiul sau, am fost dis¸ ˘ ˘ pusi sa ne schimbam atitudinea ¸ ˆ si obiceiurile nepotrivite. In cele ¸ ˘ ˘ ˘ din urma, dupa multe rugaciuni si ¸ ˘ eforturi, am ajuns sa corespundem cerintelor biblice si ne-am botezat ¸ ¸ ˘ (Col. 1:9, 10). Totusi, lupta noastra ¸ ˆ cu imperfectiunea nu s-a ıncheiat ¸ ˆ la botez; ea va continua atat timp ˆ cat vom fi imperfecti. Dar Iehova ¸ ˘ ˆ ne promite ca ne va binecuvanta ˘ eforturile daca vom persevera si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ daca ne vom stradui sa-i fim placuti. w11 15/7 4:1–3 ¸

Joi, 17 octombrie ˘ Am muncit . . . ca sa nu-l ˆ ˘ ˘ ımpovaram cu cheltuieli mari pe niciunul dintre voi. (2 Tes. 3:8)
ˆ ˘ ˆ ˘ Petru i-a ıncurajat pe batrani sa ˘ ˘ pastoreasca turma nu „din iubire ˆ ˆ ˘ ˘ de castig necinstit, ci cu ınflacara¸ re“ (1 Pet. 5:2). Desi munca pe care ¸ ˘ ˆ ˆ o fac batranii ın congregatie pre¸ ˘ tinde mult timp, ei nu asteapta ni¸ ˘ ˘ cio recompensa materiala. Petru a ˘ ˘ considerat ca era necesar sa-i aver-

ˆ ˘ ˘ Sambata, 19 octombrie ˘ ˘ Din sabiile lor vor fauri ˘ brazdare. (Is. 2:4) ˘ ˘ Adevaratul Dumnezeu le da ˆ ˘ spirit sfant slujitorilor sai loiali, iar pacea este un aspect al roduˆ lui spiritului (Gal. 5:22). In mijlocul nostru domneste pacea si ¸ ¸ ˘ pentru ca ‘nu facem parte din ˘ ˆ lume’. Noi nu ne implicam ın ˘ ˘ ˘ politica, ci ne pastram neutraliˆ ˆ tatea (Ioan 15:19). Si, ıntrucat ¸ ˘ ˘ ˘ ‘ne-am faurit din sabii brazdare’, ˘ ˘ noi nu luam parte nici la razˆ boaie. Dar a fi ın pace cu fratii ¸ ˆ ˘ nostri nu ınseamna doar a nu ¸ ˘ ˆ ˘ le face rau. Biblia ne ındeamna ˘ ˘ „sa facem ce este bine fata de ¸ ˘ ˆ toti, dar mai ales fata de cei ın¸ ¸ ˆ ˘ ruditi cu noi ın credinta“ (Gal. ¸ ¸ 6:10). Membrii congregatiei ‘se ¸ ˆ iubesc unii pe altii’ desi ıntre ¸ ¸ ˘ ei exista deosebiri etnice si cul¸ ˆ ˘ turale (Ioan 15:17). Insa pacea ˆ care domneste ın paradisul nos¸ ˘ tru spiritual trebuie pretuita si ¸ ¸ ˘ ocrotita. w11 15/8 4:2, 3 ˘ Duminica, 20 octombrie ˆ ˆ ˆ ˘ Alerga ¸ti ın asa fel ıncat sa-l ¸ ob ¸tine ¸ti. (1 Cor. 9:24) ˆ ˘ In scrisoarea catre crestinii ¸ evrei, apostolul Pavel a folosit ˘ o ilustrare foarte sugestiva penˆ tru a-i ıncuraja. El le-a reamintit ˘ ˆ ca nu erau singuri ın cursa pen˘ ˆ tru viata, ci erau ınconjurati de ¸ ¸ ˆ un ‘nor mare de martori’ care ısi ¸ ˘ terminasera alergarea cu succes ˘ ˘ ˆ (Evr. 12:1). Daca pastrau ın min˘ te faptele de credinta si eforturile ¸ ¸ asidue ale acestor martori, cres¸ ˆ ˆ ˘ tinii evrei ısi puteau ıntari ho¸ ˘ ˆ ˆ ˘ tararea de a alerga pana la ca˘ pat. Concurentii din Grecia anti¸

˘ ca se debarasau de orice greuta˘ te sau povara care le-ar fi putut ˆ ıncetini alergarea. Desi am pu¸ tea considera atitudinea lor to˘ ˘ tal lipsita de cuviinta, ei alergau ¸ ˆ ın acest fel deoarece aveau un ˆ singur obiectiv: castigarea pre¸ ˆ miului. Prin acest ındemn, Pavel ˘ ˘ ˘ a vrut sa spuna ca toti crestinii ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ trebuiau sa ınlature orice i-ar fi ˆ ˘ ˆ putut ımpiedica sa castige pre¸ miul. Cuvintele sale erau deosebit de oportune pentru crestinii ¸ de atunci! Ele sunt la fel de oportune si pentru noi. w11 15/9 4:1, 3 ¸

Luni, 21 octombrie ˘ ˘ ˘ Sterge-mi faradelegile, dupa ¸ ˘ ˆ ˘ boga ¸tia ındurarilor tale! Spa˘ ˘ ˘ ˆ la-ma cu desavarsire de nele¸ ˘ ˘ ˘ giuirea mea si cura ¸ta-ma de ¸ ˘ ˘ ˆ pacatul meu! Caci ımi cunosc ˘ ˘ ˘ faradelegile si pacatul meu este ¸ ˆ tot timpul ınaintea mea. (Ps. 51:1–3) ˆ ˆ Iehova i-a adus mangaiere reˆ ˆ gelui David. Intrucat „vede ini˘ ma“ omului, Iehova stia ca David ¸ ˆ ˘ era devotat trup si suflet ınchina¸ ˘ rii curate. De aceea, El l-a ales sa ˘ fie urmatorul rege al Israelului (1 Sam. 16:7; 2 Sam. 5:10). Totusi, ¸ ˆ mai tarziu, David a comis adulter ˆ ˘ cu Bat-Seba si a ıncercat sa-si as¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ cunda pacatul ordonand uciderea ˆ ˆ ˆ sotului ei. Cand a ınteles cat de ¸ ¸ ˘ ˘ grav pacatuise, David s-a rugat ˘ lui Iehova cu umilinta, rostind cu¸ ˘ vintele din textul de azi. Cainta ¸ ˘ lui David a fost sincera, iar Iehova l-a iertat. Totusi, David n-a ¸ ˘ fost scutit de consecintele paca¸ ˆ ˘ ˘ tului sau (2 Sam. 12:9–12). Insa ˆ ˘ ındurarea pe care i-a aratat-o Ie˘ ˆ ˆ hova i-a adus multa mangaiere. w11 15/10 3:14

˘ Cei ce se folosesc de lume [sa fie] ca aceia care nu se folosesc din plin de ea. (1 Cor. 7:29, 31)
˘ Suntem convinsi ca Regatul lui ¸ Iehova, condus de Cristos, va pune ˘ ˆ ˆ ˘ capat ın curand guvernarii umane ˆ imperfecte si o va ınlocui cu un sis¸ tem nou si drept (Dan. 2:44; 2 Pet. ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ 3:13). Avand ın vedere ca sfarsitul ¸ acestui sistem este foarte aproape, ˘ suntem constienti ca nu este timpul ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ sa ne „stabilim“ ın aceasta lume mu˘ ˘ ˘ ˘ ribunda, urmarind sa ducem o viata ¸ ˆ ˘ cat mai confortabila. Dar cum se folosesc crestinii din prezent de lume? ¸ Ei folosesc tehnologia si mijloacele ¸ de comunicare moderne pentru a ˘ ˆ ˘ raspandi cunostinta biblica pe tot ¸ ¸ ˆ globul, ın sute de limbi. De asemeˆ ˘ ˘ nea, se folosesc ıntr-o anumita ma˘ ˆ sura de lume pentru a-si castiga ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ existenta. In plus, cumpara bunuri ¸ ˘ si servicii pe care le ofera lumea. To¸ tusi, crestinii din prezent nu se fo¸ ¸ ˆ ˘ losesc din plin de lume ın sensul ca ˘ nu acorda lucrurilor materiale si ac¸ ˘ ˘ tivitatilor laice mai multa impor¸ ˘ ˆ tanta decat trebuie (1 Tim. 6:9, 10). ¸ w11 15/11 3:9, 10

Marti, 22 octombrie ¸

˘ ˆ ˆ duca la bun sfarsit o lucrare atat ¸ ˘ de complexa? Iehova ‘l-a umplut cu ˘ ˘ ˘ ˆ spiritul sau ca sa aiba ıntelepciune, ¸ ˘ ˘ pricepere si cunostinta si ca sa fie ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ iscusit ın orice mestesug, ca sa ın¸ ¸ ˘ ˘ ˘ tocmeasca proiecte si sa faca tot fe¸ ˘ lul de lucrari iscusite’. Oricare ar fi fost talentele si cunostintele lui Be¸ ¸ ¸ ˆ ˘ taleel, spiritul sfant l-a ajutat sa si le ¸ ¸ ˘ ˆ puna ın valoare, acelasi lucru fiind ¸ valabil si cu privire la Oholiab. Se ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ pare ca cei doi au ınvatat atat de ¸ ˆ bine mestesugurile respective, ın¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ cat Iehova ‘le-a pus ın inima’ sa-i ˘ ˆ ˘ ajute si pe altii sa si le ınsuseasca. ¸ ¸ ¸ ¸ w11 15/12 3:6

Joi, 24 octombrie ˆ Ii primea cu drag pe to ¸ti cei ˆ care veneau la el, predicandu-le regatul lui Dumnezeu. (Fap. 28:30, 31)
Asemenea lui Pavel, multi sluji¸ ˘ ˆ tori de astazi ai lui Dumnezeu ısi ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ pastreaza bucuria si continua sa ¸ ˘ ˆ predice chiar daca sunt ınchisi pen¸ tru credinta lor. Din cauza proble¸ ˘ ˘ ˆ ˆ melor de sanatate sau a varstei ınaintate, unii dintre fratii nostri nu ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ pot iesi din casa sau traiesc ın aziˆ ¸ ˘ ˆ luri. Insa, ori de cate ori li se iveste ¸ ˘ ˘ ocazia, ei le predica vestea buna medicilor, personalului medical sau ceˆ ˘ lor care ıi viziteaza. Dorinta lor fier¸ ˘ ˘ ˘ binte este sa depuna o marturie te˘ meinica despre Regatul lui Dumneˆ ˆ zeu. Cat de mult ıi pretuim pe acesti ¸ ¸ ˆ ˘ frati dragi! Avem multe de ınvatat ¸ ¸ ˘ despre vigilenta de la apostolii si de ¸ ¸ la crestinii din secolul I mentionati ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ın cartea Faptele. In timp ce astep¸ ˘ ˆ tam sfarsitul acestui sistem vechi, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa fim hotarati sa le imitam exem¸ ˆ ˘ plul, depunand marturie cu zel si ¸ ˘ curaj. Nu exista privilegiu mai mare ˆ ˘ decat acela de a depune „marturie ˘ temeinica despre regatul lui Dumnezeu“! (Fap. 28:23) w12 15/1 2:20–22

Miercuri, 23 octombrie [Iehova] i-a umplut cu ˆ ˘ ˘ ˘ ın ¸telepciune ca sa faca toata lucrarea. (Ex. 35:35)
ˆ ˘ ˘ Un exemplu din care ınvatam cum ¸ ˆ ˆ ne poate ındruma spiritul sfant este Betaleel, un contemporan al lui ¸ Moise (Ex. 35:30–34). Betaleel a pri¸ mit sarcina de a coordona confectio¸ narea mobilierului si a obiectelor de ¸ decor pentru tabernacol. Era el un bun mestesugar? Nu este exclus, ¸ ¸ ˆ ˆ desi, foarte probabil, ınainte de ın¸ ˘ ˘ ˘ ceperea acestui proiect facuse caramizi pentru egipteni (Ex. 1:13, 14). ˘ Prin urmare, cum avea Betaleel sa ¸

Vineri, 25 octombrie Mardoheu a aflat tot ce se ˘ facuse. (Est. 4:1)
ˆ Regina Estera a fost foarte ıngri˘ ˘ jorata. Varul ei Mardoheu i-a trimis o copie a decretului care autoriza masacrarea evreilor si i-a po¸ ˘ ˆ runcit sa se prezinte ınaintea regeˆ lui pentru a pleda ın favoarea poˆ ˘ porului ei. Dar oricine se ınfatisa la ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ rege fara sa fie chemat era condamnat la moarte (Est. 4:4–11). Cu toate acestea, Mardoheu i-a spus ˘ Esterei: „Daca tu taci acum, ajuto˘ ˘ rul si scaparea vor veni din alta ¸ ˘ parte . . . Si cine stie daca nu pen¸ ¸ tru un timp ca acesta ai primit ˘ demnitate regala?“. Estera l-a ru˘ ˆ ˘ gat pe Mardoheu sa-i stranga pe ˘ ˘ evreii din Susa si sa posteasca pen¸ tru ea. „Voi posti si eu“, a spus Es¸ tera. „Apoi voi intra la rege . . . si, ¸ ˘ ˘ ˘ daca trebuie sa pier, atunci sa pier“ (Est. 4:12–17). Estera a actionat cu ¸ ˘ mult curaj si, asa cum arata car¸ ¸ ˆ ˘ tea care ıi poarta numele, Dumneˆ ˘ zeu si-a scapat poporul. In prezent, ¸ crestinii unsi si colaboratorii lor ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ devotati manifesta si ei curaj ın ın¸ ¸ ˘ cercari (Ps. 65:2; 118:6). w12 15/2 2:14, 15

˘ nici noi n-ar trebui sa tinem cont ¸ ˆ ˘ ˘ de el. De ce sunt aceste ınvataturi ¸ ˘ ˘ atragatoare, adormind milioane de oameni din punct de vedere spiriˆ ˘ tual? Amandoua transmit indirect ˘ mesajul: „Poti face orice pentru ca ¸ ˘ ˘ ˘ nu trebuie sa dai socoteala nimaˆ ˘ ˘ ˆ nui“. Intr-adevar, aceasta idee ‘ga˘ dila urechile’ multora (Ps. 10:4). Unii, care merg totusi la biseri¸ ˘ ˘ ˘ ca, vor doar sa auda cuvinte linistitoare, precum: „Indiferent ce ¸ faci, Dumnezeu te iubeste“. Preotii ¸ ¸ ˆ ˘ si pastorii ‘gadila urechile’ oame¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nilor facandu-i sa creada ca ritualurile, slujbele si icoanele sunt ¸ pe placul lui Dumnezeu. w12 15/3 2:4–6

˘ Duminica, 27 octombrie Iehova va face cunoscut cine este al lui. (Num. 16:5) ˆ Intre Moise si Core a existat un ¸ ˆ contrast izbitor ın ce priveste res¸ ˘ ˘ pectul fata de masurile si deciziile ¸ ¸ lui Iehova. Core era un levit din familia chehatitilor care a avut mul¸ te privilegii (Ex. 32:26–29; Num. ˘ ˆ 3:30, 31). Dupa cat se pare, el i-a fost loial lui Iehova ani de zile si ¸ s-a bucurat de respectul multor is˘ raeliti. Totusi, lui Core i s-a pa¸ ¸ ˘ rut la un moment dat ca poporul nu era condus asa cum trebuia. ¸ ˆ ˘ De aceea, ımpreuna cu alti 250 ¸ ˘ ˘ ˘ de barbati, capetenii ale adunarii, ¸ ˆ ˘ ˆ Core a ıncercat sa „ındrepte“ situa˘ ˆ tia. Convinsi ca Iehova ıi ‘cunos¸ ¸ ¸ ˘ tea’ si ca aveau aprobarea Sa, i-au ¸ ˘ ˘ spus lui Moise: „Destul, caci toata adunarea, toti sunt sfinti si Ie¸ ¸ ¸ ˆ hova este ın mijlocul lor!“ (Num. ˆ ˘ ˆ ˆ 16:1–3). Cata mandrie! La sfarsi¸ ˘ tul zilei urmatoare, Core si toti ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ cei care i s-au alaturat ın razvratire erau morti (Num. 16:31–35). ¸ w11 15/9 5:11, 12

ˆ ˘ ˘ Sambata, 26 octombrie ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Isi vor strange ınva ¸tatori care sa ¸ ˆ le gadile urechile. (2 Tim. 4:3)
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Ce ınvataturi ‘gadila urechile’ ¸ oamenilor? Teoria evolutiei este ¸ ˘ ˆ ˘ sustinuta cu fervoare ın multe tari. ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Desi este prezentata de regula ın ¸ ˘ termeni stiintifici, aceasta teorie ¸ ¸ a devenit un fel de religie penˆ tru unii, influentandu-le perceptia ¸ ¸ ˘ asupra divinitatii si asupra seme¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ nilor. O alta idee larg rasp andita ˘ este aceea ca Dumnezeu nu se in˘ tereseaza de noi si, prin urmare, ¸

Luni, 28 octombrie ˆ ˘ ˘ ˘ Infuria ¸ti-va, dar nu pacatui ¸ti! ˆ ˘ ˆ Vorbi ¸ti ın inima voastra, ın ˘ patul vostru si tace ¸ti. (Ps. 4:4) ¸
˘ ˆ Pentru a-i ramane loiali lui Iehoˆ va este nevoie de curaj si de ıncrede¸ ˘ ˆ re deplina ın El. De exemplu, o fa˘ ˘ milie crestina trebuie sa manifeste ¸ ˘ ˆ ˘ aceste calitati cand o ruda care nu se ¸ ˘ ˘ ˆ caieste este exclusa. Dumnezeu ıi ¸ ˘ onoreaza pe cei loiali lui, care conti˘ ˘ ˘ nua sa umble pe caile sale. Iar loiaˆ ˘ ˆ litatea si ıncrederea deplina ın Ieho¸ ˘ ˆ va promoveaza bucuria ın mijlocul ˘ ˘ poporului sau (Ps. 84:11, 12). Daca ˆ cineva ne-a vorbit urat ori s-a purtat ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rau fata de noi, sa nu p acatuim ras¸ ˆ ˘ punzand cu aceeasi moneda (Rom. ¸ ˘ ˆ 12:17–19). Putem sa vorbim ın inima ˘ ˆ noastra, exprimandu-ne sentimenˆ ˘ ˘ ˆ tele ıntr-o rugaciune personala ‘ın ˆ patul nostru’. Rugandu-ne cu privi˘ re la problema respectiva, s-ar pu˘ ˆ ˘ tea sa privim lucrurile ıntr-o alta lu˘ ˘ ˆ mina si sa ne simtim ındemnati ca, ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ din iubire, sa iertam (1 Pet. 4:8). ˆ ˘ Demn de remarcat ın aceasta privin˘ ta este sfatul pe care l-a dat aposto¸ ˘ ˆ lul Pavel si care are la baza, din cate ¸ ˆ ˘ se pare, Psalmul 4:4: „Maniati-va, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ dar nu p acatuiti! Sa nu apuna soare¸ ˆ ˘ ˘ le peste mania voastra si sa nu-i fa¸ ceti loc Diavolului!“ (Ef. 4:26, 27). ¸ w11 15/5 5:17, 18

ˆ ˘ hova pentru a-l ınvia pe Isus la viata ¸ ˆ nemuritoare ın cer (Rom. 8:11, 15). Prin intermediul acestui spirit, Ieˆ ˘ hova a adus ın existenta universul ¸ (Gen. 1:1–3). Tot cu ajutorul spirituˆ lui sfant, Betaleel a realizat o lucra¸ ˘ re extraordinara pentru tabernacol, ˘ Samson a facut fapte de putere uluitoare, iar apostolul Petru a umblat ˘ pe ap a. Asadar, a avea spiritul lui ¸ ˆ ˘ Dumnezeu nu ınseamna a fi uns cu ˘ spiritul sau, ungerea fiind doar una ˘ ˆ dintre modalitatile speciale ın care ¸ ˘ actioneaza spiritul. Alegerea cresti¸ ¸ nilor unsi este dreptul exclusiv al lui ¸ Iehova. w11 15/12 4:13, 14

Miercuri, 30 octombrie ˘ Cine lucreaza cu perspicacitate ˘ va gasi binele. (Prov. 16:20)
˘ Trebuie sa depunem mari eforturi ˘ ˆ ca sa fim ın pace cu membrii fami˘ liei care nu sunt la adevar. Uneori ˘ acestia ne cer sa facem lucruri care ¸ contravin principiilor Bibliei si s-ar ¸ ˘ ˆ putea supˆ ara cand tinem cu fermita¸ ˘ te la ele. Insa, prin atitudinea noas˘ ˘ tra, noi promovam pacea pe ter˘ men lung. Fireste, daca suntem ri¸ ˆ ˆ ˘ gizi cand nu se ıncalca un principiu biblic, am putea cauza tensiuni inuˆ ˆ tile (Prov. 16:7). In cazul ın care nu ˘ ˘ stim cum sa procedam, este impor¸ ˘ ˘ ˘ ˆ tant sa cautam ındrumarea Bibliei (Prov. 11:14). Pentru a promova paˆ ˘ ˆ cea ın familie, trebuie sa ne ıncreˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ dem ın Iehova si sa ıncercam sa ın¸ telegem sentimentele rudelor noas¸ ˆ ˘ ˘ ˆ tre care nu ımbratiseaza ınchinarea ¸ ¸ ˘ curata. Unii parteneri care nu sunt Martori se simt abandonati sau se ¸ ˘ ˘ ˆ tem ca relatia conjugala este ın pe¸ ˆ ˘ ricol cand sotul sau sotia particip a la ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ activitatile crestine. Insa partenerul ¸ ¸ ˘ care studiaza Biblia sau care este ˆ deja Martor ıi poate alunga temeriˆ le vorbindu-i frumos si asigurandu-l ¸ de iubirea sa. w12 15/2 4:5–7

Marti, 29 octombrie ¸ ˆ Spiritul sfant v-a numit supraveghetori. (Fap. 20:28)
˘ ˆ Batranii de congregatie sunt nu¸ ˆ miti de spiritul sfant. Dar nu toti ¸ ¸ ˘ ˆ crestinii unsi cu spirit sunt batrani ¸ ¸ ˆ de congregatie. Ce ıntelegem de ¸ ¸ ˘ aici? Spiritul lui Iehova actioneaza ¸ ˆ ın moduri diferite asupra membrilor congregatiei. Acelasi spirit care le ¸ ¸ ˘ ˘ da celor unsi convingerea ca au pri¸ ˘ mit „un spirit de adoptie“, ca sunt fii ¸ ai lui Dumnezeu, a fost folosit de Ie-

Joi, 31 octombrie Legea a devenit tutorele nostru ˘ care ne conduce la Cristos, ca sa ˘ fim declara ¸ti drep ¸ti datorita credin ¸tei. (Gal. 3:24)
˘ ˘ ˘ Prin intermediul rascumpararii, Iehova va anula definitiv efectele ˘ ˆ pacatului, dandu-ne posibilitatea ˘ ˘ ˆ ˘ de a avea o constiinta curata ınca ¸ ¸ ˆ ˘ de pe acum. Intr-adevar, jertfa de ˘ ˘ ˘ rascumparare oferita de Isus este un dar minunat! (Gal. 3:13; Evr. 9:9, 14) Evident, pentru a beneficia de acest dar nu este suficient

˘ ˆ sa-i ıntelegem semnificatia. Este ¸ ¸ ˘ ˘ necesar si sa avem credinta. Iar ¸ ¸ ˘ credinta autentica nu poate exista ¸ ˘ ˘ fara fapte (Iac. 2:26). De aceea, Paˆ vel i-a ındemnat pe crestinii evrei, ¸ care detineau tiparul cunostintei ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ transmise prin Legea mozaica, sa ˘ ˆ ˘ ˘ puna ın practica aceasta cunostin¸ ˘ ˆ ta. Astfel, ei ısi armonizau condui¸ ¸ ta cu principiile divine despre care le vorbeau altora (Rom. 2:21–23). ˘ ˘ Chiar daca nu este necesar sa res˘ ˘ pectam Legea mozaica, si noi tre¸ ˘ buie sa-i aducem lui Iehova jertfe ˘ placute. w12 15/1 3:17–19

Vineri, 1 noiembrie ˘ ˘ ˆ Sa umblam cuviincios . . . nu ın ˆ ˆ chefuri si ın be ¸tii, nici ın rela ¸tii ¸ ˆ ˘ sexuale nepermise, ın conduita ˘ ˆ ˘ ˆ libertina, ın cearta si ın gelozie. ¸ (Rom. 13:13) ˘ ˘ Nu e usor sa evitam astfel de ‘lu¸ ˘ ˘ crari’. Trebuie sa fim mereu vigi˘ lenti. Un sofer care ignora perico¸ ¸ lul de a adormi la volan ar putea ˆ sfarsi tragic. Tot la fel, somnolen¸ ˘ ˘ ta spirituala poate fi fatala! De ¸ exemplu, unii ar putea considera ˘ ca toti cei din teritoriu au res¸ ˘ pins definitiv vestea buna (Prov. ˆ 6:10, 11). Ei ar putea gandi: Ce rost ˘ ˘ ˘ ˘ mai are sa ma straduiesc sa-i caut ˘ ˘ pe oameni si sa-i ajut daca tot ¸ ˘ ˘ nu accepta adevarul? Desi multi ¸ ¸ dorm din punct de vedere spiritual, situatia si atitudinea lor se ¸ ¸ ˆ pot schimba ın timp. Unii chiar se trezesc din acest somn si ˆ reac¸ ˘ tioneaza pozitiv la mesaj. Ii pu¸ ˘ ˘ ˆ ˆ tem ajuta daca ramanem noi ınsi¸ ne treji, folosind metode de predi˘ ˆ ˘ care diferite, care sa le starneasca ˆ ˘ interesul. In plus, nu trebuie sa ui˘ ˆ ˘ tam de ce este atat de importanta ˘ lucrarea noastra. w12 15/3 1:6, 7

ˆ ˘ ˘ Sambata, 2 noiembrie Sluji ¸ti-i lui Iehova cu bucurie! ˆ ˘ Intra ¸ti ınaintea lui cu strigate de bucurie! (Ps. 100:2)
˘ De ce este important sa-i slujim lui Iehova cu bucurie? Din cauza controversei ridicate de Satan cu privire la suveranitatea lui Iehova. ˘ Satan pretinde ca nimeni nu-i slu˘ jeste lui Dumnezeu din inima (Iov ¸ ˘ 1:9–11). Daca i-am sluji lui Iehova ˘ din sentimentul datoriei, dar fa˘ ˘ ˘ ra bucurie, jertfa noastra de lauda ˘ ar fi incompleta. Serviciul efectuat ˘ ˆ ˘ din inima, cuˆ bucurie ıl glorifica pe ˘ ˘ Dumnezeu. Insa trebuie sa recu˘ ˆ ˘ noastem ca pana si slujitorii devo¸ ¸ tati ai lui Iehova trec uneori prin ¸ momente de descurajare si trebuie ¸ ˘ ˘ sa lupte pentru a p astra o atitudine ˘ ˆ pozitiva (Filip. 2:25–30). Cand suntem coplesiti de sentimente nega¸ ¸ ˘ ˆ ˘ tive, sa ne ındreptam spre Iehova ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ın rugaciune si sa ne straduim sa ¸ ˘ meditam la lucruri demne de lau˘ da (Filip. 4:6–9). Unora le este de ˘ mare ajutor sa fredoneze melodiile ˆ ˘ ˆ Regatului ın timp ce asculta ın˘ registrarile audio. Lucrul acesta le ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ridica moralul si ıi ajuta sa gan¸ ˘ deasca pozitiv. w11 15/4 3:11–13

˘ Duminica, 3 noiembrie ˘ ˆ Ma voi culca si voi dormi ın ¸ ˘ pace, caci numai tu, o, Iehova, ˘ ˘ ˆ ˘ ma faci sa locuiesc ın siguran ¸ta! (Ps. 4:8)
ˆ Cand respectau Legea lui Iehova, ˆ israelitii erau ın relatii de pace cu El ¸ ¸ ˆ ˘ si se simteau ın siguranta. De exem¸ ¸ ¸ ˆ plu, ın timpul domniei lui Solomon, ˆ ˘ „Iuda si Israel au locuit ın siguranta“ ¸ ¸ ˆ (1 Regi 4:25). Cei ce aveau ıncredeˆ re ın Dumnezeu se bucurau de pace ˆ chiar si cand natiunile din jur erau os¸ ¸ tile. Asemenea lui David, noi dormim ˆ linistiti, „ın pace“, deoarece Dumne¸ ¸ ˘ ˆ ˘ zeu ne face sa ne simtim ın siguranta. ¸ ¸ ˘ ˘ Daca participam din plin la secerisul ¸ spiritual din prezent, putem fi siguri ˘ ca si noi vom simti o mare bucurie ¸ ¸ ˆ (Luca 10:2). Participi si tu la el ın asa ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ masura ıncat sa gasesti cu adeva¸ ˘ ˘ rat satisfactie? Asadar, sa continuam ¸ ¸ ˘ ˆ sa-i slujim lui Iehova plini de ıncre˘ ˘ ˘ dere! Sa ne rugam cu credinta si, ¸ ¸ astfel, vom simti „pacea lui Dumne¸ ˆ ˆ zeu, care ıntrece orice gandire“ (Fiˆ ˘ lip. 4:6, 7). Cata bucurie ne va aduce ˘ ˘ ˘ ˆ aceasta! Daca pastram o ıncredere ˘ ˆ ˆ deplina ın Iehova, ne vom simti ın si¸ ˘ ˘ guranta indiferent ce ne rezerva vii¸ torul. w11 15/5 5:21–23

˘ ˘ ˘ a trebuit sa moara. Iata ce citim: „Prin greseala unui singur om au mu¸ rit multi“ (Rom. 5:15, 16). Sentinta ¸ ¸ ˘ ˘ dreapta primita de Adam presupunea ˘ ca toti urmasii sai imperfecti, deci si ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ noi, sa primeasca aceeasi pedeapsa. ¸ ˆ ˆ ˘ Cu toate acestea, este o mangaiere sa ˘ stim ca actiunile omului perfect Isus ¸ ¸ au produs un rezultat complet diferit. ˘ ˘ Care a fost acesta? Gasim raspunsul ˆ ˘ ˘ ın mentiunea facuta de Pavel, si anu¸ ¸ ˘ ˘ me ca ‘oameni de orice fel aveau sa fie ˘ declarati drepti pentru via ¸ta’ (Rom. ¸ ¸ 5:18). w11 15/6 2:5, 7, 8

Marti, 5 noiembrie ¸ ˘ Sa nu [dai] aten ¸tie ˘ unor istorisiri neadevarate . . . ˆ care . . . dau nastere la ıntre¸ ˘ bari. (1 Tim. 1:4)
Avertismentul lui Pavel cu privire ˘ la istorisirile neadevarate’ este conˆ semnat ın prima sa scrisoare adresa˘ ta lui Timotei. Pavel i-a spus aces˘ ˘ tui supraveghetor crestin sa pastreze ¸ ˘ puritatea spirituala a congregatiei si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa-si ajute fratii si surorile sa-i rama¸ ¸ ¸ ˘ na loiali lui Iehova (1 Tim. 1:18, 19). ˆ Pavel foloseste aici un cuvant grecesc ¸ ˆ ˘ care ınseamna fictiune, mit sau falsi¸ tate. Potrivit unei enciclopedii, acest ˆ ˘ cuvant se refera la „o istorisire (reli˘ ˘ ˘ gioasa) care nu are nicio legatura cu realitatea“ (The International Standard Bible Encyclopaedia). Este posi˘ ˆ bil ca Pavel sa fi avut ın vedere idei religioase false, propagate prin legende fanteziste sau prin stiri de sen¸ ˘ zatie. Aceste istorisiri nu faceau de¸ ˆ ˘ ˆ ˘ cat sa ‘dea nastere la ıntrebari’ care, ¸ ˆ ˘ la randul lor, duceau la cercetari cu privire la chestiuni neimportante. Is˘ torisirile neadevarate sunt o strata˘ ˆ ˘ gema a lui Satan, maestrul ınselato¸ riei, care se foloseste de idei religioa¸ ˘ se false si de basme lumesti ca sa-i ¸ ¸ ˘ abata pe cei mai putin vigilenti de la ¸ ¸ ˘ calea adevarului. Sfatul lui Pavel este ˘ clar: Nu credeti istorisirile neadeva¸ rate! w11 15/7 2:9, 10

Luni, 4 noiembrie Moartea s-a extins ˘ la to ¸ti oamenii, fiindca to ¸ti ˘ ˘ au pacatuit. (Rom. 5:12)
˘ Plin de iubire, Iehova a luat masuri pentru a-i elibera pe oameni din sta˘ ˘ rea de pacat. Pavel a explicat ca acest lucru a fost posibil prin intermediul ˘ unui alt om perfect, adica un al doiˆ lea Adam, care a venit mai tarziu ˆ ˘ (1 Cor. 15:45). Insa conduita celor doi oameni perfecti a dus la rezultate ¸ complet diferite. Cum anume? „Cu darul nu este ca si cu greseala“, a scris ¸ ¸ ˘ Pavel. Adam a comis acea greseala si ¸ ¸ ˘ a primit pedeapsa cuvenita: moartea. Totusi, el n-a fost singurul care ¸

Miercuri, 6 noiembrie ˘ Daca cineva nu se poticneste ¸ ˆ ˆ ın cuvant, este un om perfect. (Iac. 3:2) ˆ Intre colaboratorii crestini vor ¸ ˘ ˆ aparea inevitabil neıntelegeri si ¸ ¸ divergente (Filip. 4:2, 3). Totusi, ¸ ¸ ˘ ˘ acestea pot fi rezolvate fara ca pa˘ ˘ cea congregatiei sa fie tulburata. ¸ ˆ ˘ ˘ De aceea, cand ne dam seama ca ˘ ˘ am jignit pe cineva, sa ne stra˘ ˘ duim sa aplicam sfatul din Matei ˘ ˘ 5:23, 24. Sa presupunem ca cineva ˘ ˘ ˘ ˘ a facut o greseala minora fata de ¸ ¸ ˘ noi si ne-a suparat. Ce vom face? ¸ Vom astepta ca persoana respecti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ va sa vina si sa-si ceara scuze? Bi¸ ¸ ˘ blia spune ca iubirea „nu tine cont ¸ ˘ de raul suferit“ (1 Cor. 13:5). Dove˘ ˘ dim ca nu tinem cont de raul su¸ ˘ ˘ ˘ ferit daca iertam si daca trecem ¸ ˆ ˆ cu vederea cele ıntamplate, proˆ movand astfel pacea (Col. 3:13). ˘ Aceasta este cea mai buna modaliˆ tate de a rezolva micile neıntele¸ ˘ geri! Astfel, consolidam unitatea ˘ dintre noi. ‘Este frumos sa trecem ˘ ˘ peste faradelege’, spune un proˆ verb ıntelept (Prov. 19:11). w11 15/8 ¸ 4:4, 5 Joi, 7 noiembrie ˘ ˘ Continua ¸ti sa cauta ¸ti ˆ ˆ mai ıntai . . . dreptatea [lui Dumnezeu]. (Mat. 6:33) ˆ ˘ ˘ ˘ Aceasta ınseamna ca trebuie sa punem normele lui Iehova cu privire la ce este corect si la ce este ¸ gresit mai presus de normele oa¸ ˆ ˘ menilor (Is. 55:8, 9). Inainte sa afle ˘ adevarul, unii cultivau tutun sau ˘ ˆ vindeau tigari, ıi instruiau pe al¸ ˘ tii pentru razboi sau produceau ¸ ˆ ˘ si vindeau arme. Insa majorita¸ ˘ tea si-au schimbat locul de munca ¸ ˆ pentru a putea ıntruni cerintele ¸

pentru botez (Is. 2:4; 2 Cor. 7:1; Gal. 5:14). Isus le-a spus disci˘ ˘ polilor sai: „Daca veti avea credin¸ ˘ ˆ ˘ ta cat un graunte de mustar, veti ¸ ¸ ¸ ˘ zice muntelui acestuia: «Muta-te de aici acolo» si se va muta; si ni¸ ¸ ˘ mic nu ˆ va va fi imposibil“ (Mat. ˘ ˘ 17:20). Intreaba-te: „As cauta mai ¸ ˆ ˆ ıntai dreptatea lui Dumnezeu da˘ ca acest lucru mi-ar cauza probleme?“. Vorbeste cu alti membri ai ¸ ¸ ˘ ˆ congregatiei daca ai ındoieli. Mo¸ ˆ ˆ dul ın care Iehova i-a ajutat ıti ¸ ˆ ˘ ˘ va ıntari, cu siguranta, credinta. ¸ ¸ w11 15/9 2:10, 12

Vineri, 8 noiembrie ˘ ˘ ˆ ˘ Este bine pentru ei sa ramana ca mine. (1 Cor. 7:8)
Anumite repartitii accesibile pi¸ onierilor celibatari pot fi o provo˘ ˘ care pentru cei casatoriti sau pen¸ ˘ tru cei care au copii. Pavel stia ca ¸ ˆ ın teritoriul congregatiilor locale ¸ exista potential mare de crestere ¸ ¸ ˘ ˘ si voia ca toti fratii sa aib a parte ¸ ¸ ¸ ˆ de aceeasi bucurie ın lucrare ca si ¸ ¸ el. Din acest motiv a vorbit despre ˘ avantajele celibatului. O pioniera ˘ ˘ ˘ necasatorita din Statele Unite a ˘ scris: „Unii cred ca nu poti fi fericit ¸ ˘ ˘ ˘ daca nu esti casatorit. Dar m-am ¸ ˘ ˘ convins ca adevarata fericire depinde de prietenia cu Iehova. Celi˘ batul este un dar minunat daca stii ¸ ˘ ˘ sa profiti de el. Iehova le arata tu¸ ˘ turor afectiune, indiferent ca sunt ¸ ˘ ˘ ˘ casatoriti sau celibatari“. Aceasta ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ sora slujeste ın prezent ıntr-o tara ¸ ¸ unde este mare nevoie de vesti˘ ˘ ˘ tori. Daca esti necasatorit, ai pu¸ ˘ ˘ tea sa-ti folosesti si tu aceasta li¸ ¸ ¸ ˆ bertate pentru a face mai mult ın lucrarea de predicare? Celibatul poate fi si pentru tine un dar ne¸ pretuit de la Iehova! w11 15/10 ¸ 2:5, 8, 9

ˆ ˘ ˘ Sambata, 9 noiembrie ˘ ˆ ˘ Vad ın madularele mele ˘ ˘ ˘ o alta lege, care poarta razboi ˆ ˘ ımpotriva legii min ¸tii mele si ma ¸ ˘ ¸tine captiv sub legea pacatului. (Rom. 7:23) ˘ ˘ Pavel nu cauta sa se justifice si ¸ ˘ nici nu se autocompatimea, ca si ¸ ˘ ˘ cum i-ar fi fost imposibil sa faca ce ˘ ˘ ˘ este drept. Sa nu uitam ca el era un crestin uns de spirit, matur si ¸ ¸ ˘ ales sa fie „apostol al natiunilor“ ¸ (Rom. 1:1; 11:13). Pavel a recunos˘ cut cu sinceritate ca, doar prin for˘ ˆ ˘ te proprii, nu putea sa ınfaptuias¸ ˘ ca vointa lui Dumnezeu asa cum ¸ ¸ si-ar fi dorit. Motivul? „Toti [oame¸ ¸ ˘ ˘ nii] au pacatuit si nu ajung la glo¸ ria lui Dumnezeu.“ (Rom. 3:23) Ca descendent al lui Adam, Pavel re˘ simtea efectele pacatului asupra ¸ ˘ ˘ carnii imperfecte. Aceasta situa˘ ˘ tie nu ne este deloc straina deoa¸ ˆ rece si noi suntem imperfecti si ın ¸ ¸ ¸ ˘ fiecare zi avem de dus o lupta aseˆ ˘ ˘ ˘ manatoare. In plus, exista multe lucruri care ne-ar putea distrage si ¸ ˘ ne-ar putea face sa deviem de la ˆ ˘ ˘ ‘calea ıngusta care duce la viata’ ¸ ˆ ˘ (Mat. 7:14). Insa situatia nu a fost ¸ ˘ ˘ ˘ fara speranta pentru Pavel, si nici ¸ ¸ pentru noi nu este. w11 15/11 2:3, 4 ˘ Duminica, 10 noiembrie ˆ ˘ ˘ ˘ Inva ¸ta-ma sa fac voia ta, ˘ caci tu esti Dumnezeul meu! ¸ ˘ Spiritul tau este bun, [fie ca el] ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa ma calauzeasca. (Ps. 143:10) ˆ Ce este spiritul sfant? Termenul ´ ebraic ruach din Geneza 1:2 este ˆ ˘ redat de obicei prin „spirit“, ınsa ˆ poate fi tradus si prin „vant“ sau ¸ prin alte cuvinte care denumesc o ˘ ˘ ˘ ˘ forta activa invizibila. (Compara ¸ ˆ cu Geneza 3:8; 8:1.) Asa cum van¸

ˆ tul este invizibil, dar ısi face sim¸ ˘ ˆ tita forta, tot asa spiritul sfant ¸ ¸ ¸ este invizibil, impersonal si ima¸ terial, dar produce efecte vizibile. ˆ Spiritul sfant este energia pe care ˘ Dumnezeu o face sa actioneze asu¸ pra unor oameni sau lucruri penˆ ˆ tru a-si ındeplini vointa. Isi va fo¸ ¸ ¸ ˘ losi Iehova spiritul pentru a ne ca˘ ˘ lauzi? Cu siguranta! El i-a promis ¸ ˆ psalmistului David: „Iti voi da per¸ ˆ ˘ spicacitate si te voi ınvata calea pe ¸ ¸ ˘ care trebuie sa mergi“ (Ps. 32:8). ˆ David ısi dorea mult acest lucru! El ¸ i-a adresat lui Iehova cuvintele din ˘ textul de azi. Si noi trebuie sa ce¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ rem spirit sfant si sa ne lasam ca¸ ˘ lauziti de el. w11 15/12 2:5, 6 ¸

Luni, 11 noiembrie ˆ Spiritul sfant le interzisese ˘ ˘ ˆ ˆ sa spuna cuvantul ın provincia Asiei. (Fap. 16:6)
Isus, prin intermediul spiritului ˆ ˘ ˆ sfant, dorea sa-i ındrume pe Pavel ˘ ˘ si pe tovarasii lui de drum catre ¸ ¸ ˆ ˘ o alta destinatie. In ce directie ¸ ¸ ˆ s-au ındreptat acesti crestini ze¸ ¸ ˆ ˘ ˆ losi? In versetul 7 se explica: „Cand ¸ ˆ ˘ au ajuns la Misia, au ıncercat sa inˆ tre ın Bitinia, dar spiritul lui Isus ˆ ˘ ˆ nu i-a lasat“. Intrucat nu li s-a per˘ ˆ mis sa predice ın Asia, Pavel si ¸ ˆ ˆ ınsotitorii lui s-au ındreptat spre ¸ ˆ ˘ ˆ nord, intentionand sa predice ın ¸ ˆ orasele din Bitinia. Dar, cand s-au ¸ apropiat de Bitinia, Isus i-a oprit din nou din drum cu ajutorul spiriˆ tului sfant. Foarte probabil, acesti ¸ ˘ barbati erau acum complet dezo¸ ˘ rientati. Stiau ce sa predice si cum ¸ ¸ ¸ ˘ sa predice, dar nu si unde. Altfel ¸ ˘ ˘ spus, batusera la usa Asiei, dar de¸ ˘ ˘ geaba; b atusera si la usa Bitiniei, ¸ ¸ dar ˆ tot degeaba. S-au descurajat ei? In niciun caz! w12 15/1 2:4–6

Marti, 12 noiembrie ¸ ˘ [Isus] a petrecut toata noaptea ˆ rugandu-se. (Luca 6:12)
ˆ ˘ ˘ Ce ınvatam din exemplul lui ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Isus? Ca trebuie sa ne rugam ore ın ˘ ˆ ˆ ˘ sir? Nu. Aratand ıntelegere fata de ¸ ¸ ¸ ˘ continuatorii sai, el a spus: „Spiriˆ ˘ ˘ tul este ınflacarat, dar carnea este ˘ slaba“ (Mat. 26:41). Totusi, nu este ¸ ˘ ˘ imposibil sa-l imitam pe Isus. De ˘ ˘ ˆ ˘ exemplu, cautam ındrumarea Tataˆ lui nostru ceresc ınainte de a lua o ˘ decizie care ar putea sa ne afecteze spiritualiceste pe noi, pe membrii ¸ familiei sau pe cei din congregatie? ¸ ˘ Ne rugam pentru surorile si pen¸ ˘ tru fratii nostri? Pornesc rugaciuni¸ ¸ ˘ le noastre din inima sau sunt repe˘ ˆ ˘ tari mecanice ale unor cuvinte ınvatate pe de rost? Isus a pretuit mo¸ ¸ ˆ mentele intime, ın ˆcare vorbea des˘ ˘ ˘ chis cu Tatal sau. In aceasta lume, ˘ ne putem lasa foarte usor prinsi ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ın valtoarea vietii, uitand ceea ce ¸ ˘ ˘ ˘ conteaza cu adevarat. Daca ne re˘ zervam suficient timp pentru a ne ˆ ˘ ruga profund, ın intimitatea caminului nostru, vom fi mai vigilenti ¸ din punct de vedere spiritual (Mat. ˆ 6:6, 7). In plus, ne vom apropia mai mult de Iehova (Ps. 25:14). w12 15/2 1:8, 9

15:1; 17:14; 2 Tim. 2:24). Deoarece ai fost amabil, este posibil ca persoana ˘ ˘ respectiva sa reactioneze mai bine ¸ ˆ ˘ cand va fi vizitata din nou de Mar˘ tori. Alteori, ai putea sa continui ˘ discutia chiar daca locatarul are o ¸ ˘ ˘ reactie negativa. De pilda, unii spun ¸ „Nu, multumesc. Am religia mea“ ¸ ˘ ˘ ˘ sau „Nu ma intereseaza“ doar ca sa ˆ ˘ ıncheie conversatia. Dar, daca nu re¸ ˘ nunti usor, ai putea sa-i pui cu tact ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ o ıntrebare care sa-i starneasca in˘ teresul fata de lucrurile spirituale. ¸ w12 15/3 1:15, 16

ˆ ˘ Iti place sa fii trezit brusc dintr-un ¸ ˆ somn adanc? Probabil, nu. Poate ˘ ˘ ca preferi sa fii trezit usor. La fel ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ se ıntampla si cand vrem sa-i tre¸ zim pe oameni din punct de vede˘ ˘ re spiritual. Sa presupunem ca un locatar este deranjat de vizita ta ˆ ˆ ˘ si se ınfurie. Cum este ıntelept sa ¸ ¸ ˘ ˆ reactionezi? Spune-i ca-l ıntelegi si ¸ ¸ ¸ ˆ retrage-te ın mod politicos (Prov.

Miercuri, 13 noiembrie ˘ ˘ Vorbirea voastra sa fie ˆ ˘ ˘ ˘ ıntotdeauna placuta, dreasa cu sare. (Col. 4:6)

ˆ In zilele noastre, fratii care „aspi¸ ˘ ra la sarcina de supraveghetor“ ar fi ˘ ˆ bine sa se ıntrebe cu ce motivatie ¸ ˘ urmaresc acest obiectiv (1 Tim. 3:1). ˘ ˆ Iar cei care slujesc ca batrani ar tre˘ ˆ ˘ bui sa se ıntrebe cu sinceritate daca ˆ ˘ ˘ ısi doresc sa aiba autoritate asupra ¸ ˆ ˘ altora sau o pozitie ınalta, asa cum ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ısi dorisera unii apostoli. Daca apos¸ ˘ ˆ tolii au avut o problema ın acest ˘ ˘ ˆ sens, este limpede ca si batranii tre¸ ˘ ˘ buie sa depuna eforturi pentru a ˘ ˘ evita tendinta lumeasca de a le pla¸ ˘ ˘ cea sa aiba autoritate asupra altora. ˘ ˆ ˘ ˆ Desigur, exista situatii cand batra¸ ˘ nii trebuie sa fie fermi; de exemplu, ˆ cand ocrotesc turma de „lupi asupritori“ (Fap. 20:28–30). Pavel i-a spus ˘ ˘ ˆ lui Tit sa continue ‘sa ındemne si ¸ ˘ ˘ sa mustre cu toata autoritatea’ (Tit ˆ 2:15). Totusi, chiar si cand iau astfel ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ de masuri, batranii se straduiesc ˘ sa-i trateze cu demnitate pe cei im˘ plicati. Ei sunt constienti ca pentru ¸ ¸ ¸ a sensibiliza inima cuiva si pen¸ ˆ ˘ ˘ tru a-l ındemna sa aiba o condui˘ ˘ ta corecta, este mult mai eficient ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sa-l sfatuiasca cu blandete pe cel ın ¸ ˘ ˆ ˘ cauza decat sa-l critice cu asprime. w11 15/6 3:17–19

Joi, 14 noiembrie ˆ Intre voi nu va fi asa. ¸ (Mar. 10:43)

Vineri, 15 noiembrie ˘ Chiar daca un om face un ˆ ˘ pas gresit ınainte sa-si dea sea¸ ¸ ma, voi, care sunte ¸ti califica ¸ti ˘ ˘ ˆ spiritualiceste, cauta ¸ti sa-l ın¸ drepta ¸ti pe un astfel de om. (Gal. 6:1)
˘ Fireste, nu ne este usor sa ac¸ ¸ ˘ ceptam sfatul unui om imperfect, ˘ ˘ chiar daca manifesta tact si iubire. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Insa, daca acceptam ajutorul, vom ˆ deveni si mai pretiosi ın ochii lui ¸ ¸ ¸ ˘ Iehova. Totusi, este interesant ca ¸ ˆ ˘ atunci cand ne rugam, noi recu˘ noastem imediat ca suntem imper¸ ˆ ˘ ˆ fecti. Insa cand cineva ne atrage ¸ atentia asupra unei greseli, avem ¸ ¸ tendinta de a-i minimaliza gravita¸ ˘ ˆ ˘ ˘ tea. Poate ca ıncercam sa ne justi˘ ˆ ficam sau chiar ne ındoim de motivatiile persoanei respective; sau ¸ ˘ ˘ ˆ poate ca ne deranjeaza modul ın ˘ care ne sfatuieste (2 Regi 5:11). ¸ ˘ ˘ Iar daca sfaturile vizeaza un aspect delicat — cum ar fi comportamentul gresit al unui membru al ¸ ˘ familiei, tinuta nepotrivita, igiena ¸ ˘ ˘ personala necorespunzatoare sau o ˘ forma de destindere pe care Iehova ˘ ˘ o uraste — s-ar putea sa avem o ¸ ˘ ˘ ˘ reactie dura, care sa ne surprinda si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ pe noi si sa-l dezamageasca pe cel ¸ ˆ ˘ ˘ care ne sfatuieste. Insa, de obi¸ ˘ ˘ cei, dupa ce ne calmam, recunoas¸ ˘ tem ca sfaturile respective au fost bine-venite. w11 15/7 4:5

˘ tin sa asculte de el. Care erau pre¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ocuparile lor? Sa manance, sa bea, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa se casatoreasca, adica activitati¸ le obisnuite ale vietii. Isus a spus ¸ ¸ ˘ ca, din cauza acestora, ei „n-au dat atentie“ mesajului lui Dumnezeu. ¸ La fel ca Noe si familia sa, avem ¸ ˘ ˘ ˆ multe de facut. Trebuie sa ne cas¸ ˘ ˘ ˆ tigam existenta si sa ne ıngrijim de ¸ ¸ noi si de ceilalti membri ai familiei. ¸ ¸ ˘ ˘ Aceste activitati ne consuma mult ¸ ˘ ˆ din timpul si energia noastra. In ¸ ˘ ˘ plus, trebuie sa particip am la lu˘ ˘ crarea de predicare, sa ne pregaˆ tim pentru ıntrunirile crestine si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ sa asistam la ele, sa tinem studiul ¸ ˆ ˆ personal si ınchinarea ın familie. ¸ ˘ ˘ Daca vrem sa trecem linia de sosiˆ ˘ re ın cursa pentru viata, este vital ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa ınlaturam orice povara, orice ˘ greutate inutila. w11 15/9 4:4, 5

˘ Duminica, 17 noiembrie Ultimul dusman care va fi ¸ redus la nimic este moartea. (1 Cor. 15:26)
˘ Chiar daca viata ne-ar fi amenin¸ ˘ tata din cauza credintei, Iehova ne ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ poate ajuta sa ne pastram integri˘ ˆ tatea. Totodata, perspectiva ınvie˘ rii ne aduce multa alinare. Iehova ˆ ˘ ˘ ˆ ıi pastreaza ın memoria sa infi˘ ˘ nita pe slujitorii sai loiali si pe ¸ ˆ alti oameni care au murit si ıi va ¸ ¸ ˘ aduce la viata (Ioan 5:28, 29; Fap. ¸ ˆ ˆ ˘ 24:15). Increderea ın aceasta pro˘ ˆ ˆ misiune ne da mangaiere si spe¸ ˘ ˆ ranta cand trecem prin persecu¸ ˆ ˘ ˆ ˆ tii. Cata mangaiere ne aduce spe¸ ˘ ranta ca toti cei dragi care dorm ¸ ¸ ˆ ˘ ın moarte vor putea trai din nou ˆ ˘ ˘ ˘ ıntr-o lume fara suferinta! Si ce ¸ ¸ privilegiu va fi pentru ‘marea mulˆ time’, care va supravietui sfarsitu¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ lui acestui sistem, sa-i ıntampine ˘ ˘ ˆ si sa-i instruiasca pe cei ınviati! ¸ ¸ (Rev. 7:9, 10) w11 15/10 3:16, 17

ˆ ˘ ˘ Sambata, 16 noiembrie ˆ ˆ ˆ Asa cum s-a ıntamplat ın zilele ¸ ˆ lui Noe, asa va fi si ın zilele ¸ ¸ Fiului omului. (Luca 17:26)
ˆ Cand a rostit cuvintele de mai sus, Isus s-a referit la modul de via˘ ta al oamenilor (Mat. 24:37–39). ¸ Majoritatea oamenilor din timpul ˘ ˘ lui Noe nici macar nu au vrut sa ˘ ˆ auda de Dumnezeu, cu atat mai pu-

Luni, 18 noiembrie ˘ Cei ce se folosesc de lume [sa fie] ca aceia care nu se folosesc din plin de ea. (1 Cor. 7:29, 31)
˘ Crestinii vigilenti sunt atenti sa nu ¸ ¸ ¸ ˘ se foloseasca din plin de lume nici ˆ ˘ ın ce priveste instruirea superioara. ¸ ˘ Multi oameni din aceasta lume con¸ ˘ ˘ sidera instruirea superioara calea ˘ ˘ spre o pozitie sociala respectabila si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ spre bunastare materiala. Insa noi, ˘ crestinii, traim ca locuitori tempo¸ rari si avem alte obiective. Noi ‘nu ¸ ˆ ˆ ne gandim la lucruri ınalte’ (Rom. 12:16; Ier. 45:5). Fiind continuatori ˘ ai lui Isus, acordam atentie aver¸ ˘ tismentului sau: „Deschideti ochii si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ p aziti-va de orice fel de lacomie, ¸ ˘ ˘ caci, chiar daca cineva are din belsug, viata lui nu depinde de lucruri¸ ¸ le pe care le are“ (Luca 12:15). Prin ˆ urmare, crestinii tineri sunt ıncura¸ ˘ ˘ ˘ jati sa ˆ urmareasca obiective spiri¸ ˘ ˘ tuale. In timp ce se straduiesc sa ob˘ ˘ tina suficienta instruire pentru a-si ¸ ¸ putea asigura lucrurile strict nece˘ sare, ei trebuie sa se concentreze asupra serviciului pentru Iehova, ca ˘ ˘ ˘ sa-i poata sluji ‘cu toata inima, cu ˘ tot sufletul, cu toata forta si cu toa¸ ¸ ˘ ta mintea lor’ (Luca 10:27). Astfel, ˘ ei vor deveni ‘bogati fata de Dum¸ ¸ nezeu’ (Luca 12:21; Mat. 6:19–21). w11 15/11 3:10, 11

aptitudini deosebite. Ei construiesc ˘ ˘ ˘ cladiri, tiparesc literatura, organi˘ zeaza congrese si operatiuni de aju¸ ¸ ˆ torare ın caz de dezastru sau le ex˘ ˘ ˘ plica medicilor pozitia noastra fata ¸ ¸ de transfuzii. Majoritatea celor care ˘ participa la astfel de proiecte sunt ˘ ˘ voluntari fara prea multe cunostin¸ ˆ ˆ te ın domeniu. Ei au succes ın ceea ¸ ˘ ˆ ce fac datorita spiritului sfant. Ai ˘ ˘ ˆ ˘ ezitat sa accepti o anumita ınsarci¸ ˘ ˆ ˘ nare teocratica, gandindu-te ca alˆ tii sunt mai calificati decat tine? Nu ¸ ¸ uita, spiritul lui Iehova te poate aju˘ ˆ ˘ ta sa-ti ımbogatesti cunostintele si ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ sa-ti dezvolti aptitudinile pentru a ¸ ¸ te achita de orice responsabilitate. w11 15/12 3:7, 8

Miercuri, 20 noiembrie Isus a devenit garantul unui ˘ ˆ legamant mai bun. (Evr. 7:22)

Marti, 19 noiembrie ¸ ˘ Altarul de arama pe care-l ˘ ˆ facuse Be ¸taleel . . . fusese pus ın fa ¸ta tabernacolului lui Iehova. (2 Cron. 1:5)
Spre deosebire de artizanii sau de mestesugarii din epoca moder¸ ¸ ˘ na, Betaleel si Oholiab nu si-au pus ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ semnatura pe lucrarile lor, meritul ˆ revenindu-i ın exclusivitate lui Ieˆ hova (Ex. 36:1, 2). Si ın prezent slu¸ ˘ ˆ jitorii lui Iehova trebuie sa ındepli˘ neasca sarcini dificile, care pretind

ˆ ˘ In scrisoarea adresata evreilor, ˘ Pavel a explicat ca tabernacolul a ˘ fost doar o „umbra a lucrurilor ce˘ resti“ si ca Isus a devenit Mediato¸ ¸ ˘ ˆ ˆ rul unui „legamant mai bun“ decat ˆ cel mediat de Moise (Evr. 8:1–5). In timpul lui Pavel, aceste explicatii ¸ cu privire la Lege erau nepretuite ¸ ˆ pentru crestini, asa cum sunt si ın ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ prezent. Ele ne ajuta sa ıntelegem ¸ ˘ mai bine valoarea masurilor luate ˆ ˘ de Dumnezeu ın favoarea noastra. ˆ Cand Pavel le-a scris crestinilor din ¸ ˘ Roma, anumite parti din scrisoarea ¸ sa le erau adresate crestinilor evrei, ¸ ˘ care fusesera instruiti conform Le¸ ˘ gii mozaice. El a afirmat ca acestia ¸ aveau avantajul de a detine „tiparul ¸ ˘ cunostintei si al adevarului“ privitor ¸ ¸ ¸ la Iehova si la principiile sale drep¸ ˆ te. Crestinii evrei au ınteles acest ¸ ¸ ˘ ‘tipar al adevarului’ si l-au apre¸ ˘ ciat. Ei au fost o lumina pentru cei ˆ ˘ ˆ care nu cunosteau Legea, ınvatan¸ ¸ ˘ du-i adevarul despre Iehova (Rom. 2:17–20). w12 15/1 3:1, 2

Joi, 21 noiembrie Fii curajos si foarte tare . . . ¸ ˘ Iehova, Dumnezeul tau, va fi cu tine. (Ios. 1:7–9)
˘ ˘ O persoana curajoasa este puter˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nica, ındrazneata si cutezatoare. ¸ ¸ ˆ ˘ Uneori, ınsa, ne trebuie curaj chiar ˆ si ın viata de zi cu zi pentru a susti¸ ¸ ¸ ne principiile drepte. Unele persoˆ naje biblice s-au dovedit neınfricaˆ ˆ ˘ te ın ımprejurari foarte grele. De exemplu, aveai nevoie de curaj ca ˘ ˆ sa fii un martor al lui Iehova ın lu˘ mea nelegiuita dinainte de Potop. Enoh, „al saptelea de la Adam“, a ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ rostit cu ındrazneala urmatoarea ˘ ˘ profetie: „Iata ca Iehova a venit cu ¸ ˘ miriadele sale sfinte ca sa execute ˆ ˘ judecata ımpotriva tuturor si sa-i ¸ ˘ dovedeasca vinovati pe toti cei lip¸ ¸ siti de pietate pentru toate faptele ¸ lipsite de pietate pe care le-au coˆ mis ıntr-un mod lipsit de pietate si ¸ ˘ pentru toate lucrurile revoltatoare ˘ ˘ pe care pacatosii lipsiti de pieta¸ ¸ ˆ te le-au ˆ rostit ımpotriva lui“ (Iuda ˆ ˘ 14, 15). Intrucat era convins ca pro˘ ˆ ˘ fetia avea sa se ımplineasca, Enoh ¸ ˘ a vorbit despre interventia divina ¸ ca si cum aceasta ar fi avut deja loc. ¸ ˆ ˘ Si, ıntr-adevar, oamenii nelegiuiti ¸ ¸ ˆ au pierit ın Potop! w12 15/2 2:1–3

ˆ de bride necesare la ımbinarea lor ˆ (Ex. 26:1–6). El are motive ınteˆ ˘ meiate cand ne da multe detalii. ˘ Moise nu s-a suparat pe Iehova ˘ ˆ pentru ca i-a dat instructiuni atat ¸ ˘ ˆ de detaliate si nu a considerat ca ıl ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ınjosea sau ca ıi ınabusea creativi¸ ˘ tatea. Dimpotriva, Moise s-a asi˘ ˘ ˆ gurat ca muncitorii „au facut ıntocmai“ cum poruncise Iehova (Ex. ˆ ˘ ˘ 39:32). Cata umilinta! Moise a recu¸ ˘ noscut ca aceasta era lucrarea lui ˘ ˆ Iehova si ca el nu era decat un in¸ ˆ ˆ strument ın mana Sa. w11 15/9 5:13

ˆ ˘ ˘ Sambata, 23 noiembrie ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Am o dorin ¸ta ınflacarata sa ˘ ˘ ˘ va anun ¸t vestea buna si voua. ¸ (Rom. 1:15)
˘ Un chirurg bun opereaza cu mul˘ ta atentie deoarece viata pacientu¸ ¸ˆ ˆ ˆ lui este ın mainile lui. In mod ase˘ ˘ ˆ manator, ın lucrarea de predicare, ˘ noi dovedim ca avem sentimentul ˘ ˘ urgentei daca ne concentram asu¸ ˘ pra activitatii noastre. Am putea, ¸ ˘ ˆ de exemplu, sa ne gandim la suˆ ˘ ˆ biectele ori la ıntrebarile care ıi ˘ preocupa pe oamenii din teritoriu. ˘ ˘ Sau am putea sa ne adaptam pro˘ ˘ gramul si sa-i vizitam la ora conve¸ ˘ nabila pentru ei (1 Tim. 4:16). Sentimentul urgentei presupune si sta¸ ¸ ˘ ˘ bilirea prioritatilor (Gen. 19:15). Sa ¸ ˘ ˘ presupunem ca tocmai ti-ai facut ¸ ˘ ˆ analizele, iar medicul te cheama ın ˘ cabinet si-ti spune: „Din pacate, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ starea dumneavoastra de sanatate ˘ ˘ ˆ nu este buna. Trebuie sa ıncepeti ¸ urgent un tratament“. Cum reactio¸ ˆ nezi? Evident, nu vei iesi valvartej ¸ din cabinet, asemenea unui pom˘ ˘ ˘ pier care se grabeste sa stinga un ¸ incendiu. Mai mult ca sigur, vei as˘ culta cu atentie recomandarile me¸ ˘ dicului, vei merge acasa si-ti vei ¸ ¸ ˘ analiza prioritatile. w12 15/3 2:7, 8 ¸

Vineri, 22 noiembrie ˘ ˘ ˆ ˘ Moise era, fara ındoiala, cel mai smerit dintre to ¸ti oamenii de pe ˘ ˆ fa ¸ta pamantului. (Num. 12:3)

ˆ ˘ ˘ In Biblie nu gasim nicio dovada ˘ ˆ ca Moise s-ar fi ındoit de modul ˆ ˘ ın care actiona Iehova sau ca l-ar fi ¸ ˘ deranjat sa urmeze instructiunile ¸ divine. De exemplu, Iehova i-a dat instructiuni foarte detaliate cu pri¸ vire la construirea tabernacolului, ˆ ˆ ˘ precizand pana si culoarea pe care ¸ ˘ trebuia s-o aiba firul din care erau ˘ ˆ ˘ facute panzele de cort si numarul ¸

˘ Duminica, 24 noiembrie Care va fi semnul prezen ¸tei tale ˆ si al ıncheierii acestui sistem? ¸ (Mat. 24:3)
Isus i-a tratat pe discipoli ca pe prieteni, nu ca pe subalterni. El a ˘ petrecut timp cu ei, le-a dezvaluit lucruri pe care nu le-a dez˘ ˘ valuit altor oameni si ‘le-a fa¸ cut cunoscute toate lucrurile pe ˘ ˘ care le-a auzit de la Tatal sau’ ˘ ˘ (Ioan 15:15). Sa ne imaginam ˆ cat de fericiti au fost discipolii ¸ ˘ ˘ ˆ fiindca Isus le-a raspuns la ınˆ trebarea referitoare la ıncheierea acestui sistem. De asemenea, ˆ ˘ ˘ el le-a ımpartasit continuatori¸ ˘ ˆ lor sai gandurile si sentimentele ¸ ˘ ˆ sale. Asemenea lui Isus, batranii ˘ crestini din prezent se poarta ca ¸ ˘ adevarati prieteni ˆ cu colaborato¸ ˆ ˘ ˘ rii lor ın credinta. Ii ajuta si culti¸ ¸ ˘ ˘ va relatii apropiate, pline de cal¸ ˘ ˘ ˆ ˘ dura, cu ei, facandu-si timp sa ¸ ˆ le acorde atentie ın mod indivi¸ ˘ ˆ ˆ ˆ dual. Batranii au ıncredere ın fraˆ ˘ ˘ tii lor si le ımpartasesc lucrurile ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ pe care le ınvata din Cuvantul lui ¸ ˘ Dumnezeu. Chiar daca un slujitor ˆ ˘ ˘ ˆ auxiliar este mai tanar, batranii ˘ nu-l trateaza ca pe un subaltern. ˘ ˆ ˘ ˘ Dimpotriva, ıl considera un barˆ bat spiritual, care ındeplineste ¸ ˆ un serviciu valoros ın folosul congregatiei si care va face progrese ¸ ¸ ˆ ın continuare. w11 15/11 5:4, 5

ˆ ˘ sunt ın fruntea acestei lucrari, iar ˆ ˘ ˆ „alte oi“ ıi ajuta s-o ındeplineas˘ ˘ ca. Membrii ambelor clase se lasa ˆ ˆ ındrumati de spiritul sfant pen¸ ˘ ˆ ˘ tru a raspandi aceasta invitatie. ¸ Ei si-au simbolizat dedicarea la ¸ ˆ ˆ Iehova botezandu-se „ın numele ˘ Tatalui, al Fiului si al spiritului ¸ ˆ sfant“ (Mat. 28:19). Cu totii accep¸ ˘ ˆ ta ındrumarea spiritului, permiˆ ˘ ˘ ˆ tand ca el sa produca rod ın viata ¸ ¸ lor (Gal. 5:22, 23). Si, cu ajutorul ¸ aceluiasi spirit, fac tot posibilul ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa traiasca la ınaltimea normelor ¸ de sfintenie ale lui Iehova (2 Cor. ¸ 7:1; Rev. 7:9, 14). w11 15/12 4:16

Marti, 26 noiembrie ¸ Legea a devenit tutorele nostru care ne conduce la Cristos. (Gal. 3:24) ˘ Iehova i-a ajutat pe slujitorii sai ˘ ˆ ˘ din secolul I sa ınteleaga un ade¸ ˘ ˘ var important: jertfa de rascum˘ parare a lui Isus a abrogat Legea ˘ mozaica (Col. 2:13, 14). Desi evreii ¸ ˘ adusesera jertfe sute de ani, ele nu mai erau acum necesare. Leˆ ˆ gea ısi ıncheiase rolul de ‘tutore ¸ care conducea la Cristos’. Aceasˆ ˘ ˘ ˆ ta nu ınseamna ca, ın prezent, ˘ ˘ crestinii nu trebuie sa aduca ni¸ ciun fel de jertfe. Apostolul Petru a vorbit despre necesitatea de ˘ a oferi „jertfe spirituale placute lui Dumnezeu prin Isus Cristos“ (1 Pet. 2:5). Mai mult, Pavel a ˘ spus clar ca viata unui crestin, cu ¸ ¸ ˘ tot ce implica ea, poate fi consi˘ ˘ ˘ derata pe buna dreptate „o jertfa vie“ (Rom. 12:1). Asadar, crestinii ¸ ¸ ˆ ıi aduc jertfe lui Iehova fie oferinˆ du-i unele lucruri, fie renuntand ¸ ˆ ˘ la altele. Insa jertfele noastre tre˘ ˆ ˘ buie sa ıi fie placute lui Iehova. w12 15/1 4:1–3

Luni, 25 noiembrie ˘ ˘ Oricine aude sa zica: „Vino!“ ˆ ˘ ˘ Si oricui ıi este sete sa vina si ¸ ¸ ˘ oricine vrea, sa ia apa vie ¸tii ˘ ˘ ˘ fara plata. (Rev. 22:17) ˆ Indemnati de spiritul lui Dum¸ ˆ ˘ ˘ nezeu, crestinii ıi invita sa ia apa ¸ vietii pe toti cei care vor. Cei unsi ¸ ¸ ¸

Miercuri, 27 noiembrie ˘ ˘ ˘ Sa faca binele, . . . sa fie ˘ ˆ ˘ darnici, gata sa ımparta ce au. (1 Tim. 6:18) ˘ Pavel si-a sfatuit colaboratorii ¸ ˘ ˆ sa fie generosi. Chiar si ın pe¸ ¸ rioade dificile din punct de vedere economic, putem manifesta ˘ generozitate. De pilda, i-am puˆ tea duce cu masina ın lucrarea ¸ ˆ de predicare si la ıntruniri pe ¸ ˆ cei care au nevoie. La randul lor, ˘ acestia promoveaza un spirit po¸ ˆ ˘ ˆ zitiv ın congregatie daca ısi ma¸ ¸ ˘ nifesta recunostinta, de exemplu ¸ ¸ ˆ contribuind cu cat pot la acoperirea cheltuielilor de transport tot mai mari. De asemenea, surorile si fratii nostri se vor simti apre¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ciati si iubiti daca ne straduim sa ¸ ¸ ¸ petrecem mai mult timp cu ei. ˆ ˆ Cand le facem bine ‘celor ınruditi ¸ ˆ ˘ cu noi ın credinta’ si suntem dis¸ ¸ ˘ ˘ pusi sa le dam din timpul si din ¸ ¸ ˆ resursele noastre, ne adancim iu˘ ˘ birea fata de ei si promovam un ¸ ¸ ˘ ˘ spirit pozitiv si o atmosfera plina ¸ ˘ ˘ ˆ de caldura ın congregatie (Gal. ¸ 6:10). w12 15/2 3:6 Joi, 28 noiembrie ˘ Nu zice: „Cum se face ca ˘ zilele de odinioara au fost mai ˆ bune decat acestea?“. (Ecl. 7:10) ˆ Privim oare ın mod nerealist ˘ ˘ ˘ vremurile bune de altadata? Sa ˘ ˘ ˆ nu uitam ca nu ne putem ıncrede ˆ ˆ ˘ ıntotdeauna ın memoria noastra. ˘ ˘ ˘ ˘ Fara sa ne dam seama, am putea ˘ ˘ sa minimalizam problemele din ˘ ˘ trecut si sa exageram bucuriile, ¸ ˘ ˘ amagindu-ne ca lucrurile au mers ˆ ˆ mult mai bine decat ın realita˘ ˘ te. Aceasta perspectiva deforma-

˘ ta asupra trecutului ne-ar putea ˘ ˆ ˘ determina sa tanjim dupa vremu˘ rile de odinioara. De ce este periˆ ˘ culos acest mod de gandire? Sa ne ˆ gandim la israelitii din timpul lui ¸ Moise. Egiptenii „au pus peste [israeliti] responsabili cu munca for¸ ˘ ˘ tata, ca sa-i apese cu poveri“ (Ex. ¸ 1:11; 3:7). Desi pare de necrezut, ¸ ˆ ˘ israelitii au ınceput sa murmure ¸ ˘ la scurt timp dupa eliberarea lor ˘ miraculoasa (Num. 11:5, 6). Da, ˘ ˘ israelitii au ajuns sa aiba o con¸ ˘ ceptie deformata despre trecut si ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ chiar au vrut sa se ıntoarca ın ˆ ˘ tara ın care fusesera sclavi (Num. ¸ 14:2–4). w12 15/3 4:6, 7, 9

Vineri, 29 noiembrie ˘ Chiar daca face ¸ti multe ˘ ˆ ˘ rugaciuni, nu ascult. Mainile va ˘ ˆ sunt pline de varsare de sange. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Spala ¸ti-va, cura ¸ta ¸ti-va! Inde˘ parta ¸ti dinaintea ochilor mei ˆ ˘ rautatea faptelor voastre! Ince˘ ˘ ta ¸ti sa mai face ¸ti raul! (Is. 1:15, 16) ˘ ˘ ˆ Iehova nu-si gasea placerea ın ¸ ˘ ˘ jertfele oferite de pacatosii care ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ nu se caiau. Insa accepta rugaciunile si ofrandele celor care se ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ straduiau sa traiasca ın armonie cu poruncile lui. Tiparul Leˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ gii ıi ınvatase ca erau pacatosi si ¸ ¸ ¸ ˘ ca aveau nevoie de iertare (Gal. ˆ ˆ 3:19). Intelegand acest lucru, ei se ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ caiau ın inima lor. In mod asema˘ ˘ nator, noi trebuie sa recunoastem ¸ ˘ ca avem nevoie de jertfa lui Cris˘ tos pentru ca Iehova sa ne ierte ˘ ˘ ˆ pacatele. Daca ıntelegem impor¸ tanta jertfei lui Isus si suntem re¸ ¸ ˘ cunoscatori pentru ea, serviciul nostru sacru, sub toate aspectele ˘ ˆ lui, va fi placut ın ochii lui Iehova (Ps. 51:17, 19). w12 15/1 3:15, 16

ˆ ˘ ˘ Sambata, 30 noiembrie ˘ Voi, so ¸tilor, continua ¸ti sa locui ¸ti ˆ cu ele potrivit cunostin ¸tei, dan¸ du-le onoare ca unui vas mai slab, cel feminin. (1 Pet. 3:7) ˘ Apostolul Petru le sfatuieste pe ¸ ˘ surorile crestine al caror sot nu ¸ ¸ ˘ este la adevar: „Fiti supuse sotilor ¸ ¸ ˘ vostri, pentru ca, daca unii nu as¸ ˘ ˆ ˘ ˆ culta de cuvant, sa fie castigati ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ fara cuvant, prin purtarea sotiilor ¸ ˘ Duminica, 1 decembrie ˘ [Implora-le] . . . pe femeile ˆ ˆ ˘ ın varsta, ca pe niste mame, iar ¸ pe cele mai tinere, ca pe niste ¸ surori. (1 Tim. 5:1, 2) ˆ Un exemplu demn de imitat ın ˘ ce priveste respectul fata de fe¸ ¸ ˆ ˘ mei, ındeosebi fata de sotie, este ¸ ¸ ˘ ˘ Iov. El si-a impus sa nu priveasca ¸ ˘ insistent si cu pasiune o alta fe¸ ˘ meie (Iov 31:1). Daca dovedim seˆ riozitate ın relatiile cu fratii si su¸ ¸ ¸ rorile noastre, nu vom ajunge ni˘ ˘ ˘ ˘ ciodata sa flirtam sau sa facem ˆ orice altceva ce i-ar putea stan˘ jeni. O atitudine plina de respect ˘ ˆ este importanta mai ales cand doi ˆ crestini sunt ın perioada de cu¸ ˆ ˘ ˘ noastere ın vederea casatoriei. Un ¸ crestin serios nu se va juca nicio¸ ˘ data cu sentimentele altei persoane (Prov. 12:22). De asemenea, ˘ ˘ ˘ trebuie sa avem grija sa privim cu ˘ toata seriozitatea rolul pe care ˆ ˆ ni l-a ıncredintat Dumnezeu ın ¸ ˆ familie. Ridiculizarea si ınjosirea ¸ capului familiei este unul dintre subiectele preferate ale industriei de divertisment. Totusi, Scriptu¸ ˘ ˘ ˆ ˆ rile arata ca sotului ıi este ıncre¸ ˘ dintata o mare responsabilitate, ¸ el fiind numit „capul sotiei“ (Ef. ¸ 5:23; 1 Cor. 11:3). w11 15/4 1:15, 16

˘ ˘ lor, fiindca vor fi martori ai purtarii voastre caste, pline de un respect profund“ (1 Pet. 3:1, 2). O soˆ tie l-ar putea atrage la ınchinarea ¸ ˘ ˘ curata pe sotul ei fiind supusa si ¸ ¸ ˆ ˘ manifestand respect, chiar daca el ˆ ˘ ˘ ˘ o trateaza aspru. In mod asemana˘ ˘ tor, un sot Martor trebuie sa aib a ¸ ˘ ˘ ˘ o conduita placuta lui Dumnezeu ˘ ˘ si sa-si conduca familia cu iubire, ¸ ¸ ˘ ˆ chiar daca sotia i se ımpotriveste ¸ ¸ (1 Pet. 3:8, 9). w12 15/2 4:10

Luni, 2 decembrie ˘ So ¸tiile sa le fie supuse so ¸tilor lor. (Ef. 5:22) ˘ ˘ ˆ O sotie exemplara actioneaza ın ¸ ¸ folosul familiei sale (Prov. 14:1). Spre deosebire de ‘femeia nebu˘ ˘ na’, care nu respecta principiul ˘ ˆ ˘ autoritatii, femeia ınteleapta are ¸ ¸ ˘ un respect profund fata de ordi¸ ˘ ˆ nea stabilita de Dumnezeu ın fa˘ milie. Ea nu manifesta atitudinea de neascultare si de indepen¸ ˘ denta a lumii, ci se supune sotu¸ ¸ ˘ ˘ lui (Ef. 2:2). O sotie nesabuita ¸ vorbeste negativ despre sotul ei. ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Insa o femeie ınteleapta actio¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ neaza ın asa fel ıncat copiii sai, ¸ ˘ ˘ precum si alte persoane sa aiba si ¸ ¸ ˘ mai mult respect fata de sotul ei. ¸ ¸ ˘ ˘ Ea este atenta sa nu submineze ˘ autoritatea de cap a sotului cica¸ ˆ lindu-l sau certandu-se cu el. O ˆ sotie care ısi sustine sotul este ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ atenta si ın ce priveste adminis¸ ¸ trarea banilor. Ea nu risipeste ¸ ˆ banii familiei castigati cu greu, ¸ ¸ ˘ ˘ asa cum face o femeie nesabuita, ¸ ˘ ˘ ci este chibzuita si econoama si ¸ ¸ ˘ ˆ colaboreaza cu sotul ei ın ches¸ tiuni financiare. Ea nu face presiuni asupra lui pentru a-l deter˘ mina sa lucreze peste program. w11 15/5 1:10, 11

Marti, 3 decembrie ¸ ˘ ˘ To ¸ti cei ce au pacatuit sub lege ˘ vor fi judeca ¸ti dupa lege. (Rom. 2:12)
˘ ˘ Pavel arata ca oamenii natiunilor ¸ sau grupurile etnice care n-au cunoscut codul divin de legi date Israelului fac deseori „din fire lucruriˆ le legii“. De ce, ın general, acestia ¸ interzic incestul, uciderea si furtul? ¸ ˘ Pavel arata care este motivul: ei au ˆ ˘ ˘ constiinta (Rom. 2:14, 15). Insa ai ¸ ¸ ˘ observat probabil ca, desi oamenii ¸ ˘ ˘ au o constiinta care functioneaza ca ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ un martor launtric, aceasta nu ın˘ ˘ ˘ seamna ca si asculta de glasul ei. ¸ ˆ Israelul antic este un exemplu ın ˘ ˘ ˆ acest sens. Chiar daca fusesera ın˘ zestrati de Dumnezeu cu constiinta ¸ ¸ ¸ ˘ si primisera de la el legi concrete, ¸ care interziceau furtul si adulterul, ¸ ˆ ˘ ˘ israelitii au ıncalcat de nenumarate ¸ ˆ ˆ ori atat Legea lui Iehova, cat si pro¸ ˘ pria constiinta (Rom. 2:21–23). Ast¸ ¸ ˘ ˘ fel s-au facut de doua ori vinovati. ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Ei au pacatuit ıntrucat au nesocotit normele si vointa lui Dumnezeu. ¸ ¸ Acest lucru a avut consecinte dezas¸ truoase asupra relatiei lor cu Crea¸ torul (Lev. 19:11; 20:10; Rom. 3:20). w11 15/6 1:15, 16

˘ ce renunta la anumite lucruri ce ¸ ˘ le-ar putea face viata mai comoda si ¸ ¸ ˘ ˆ dedica mai mult timp si energie ın ¸ serviciul lui Iehova ca predicatori zelosi. Altii slujesc ca pionieri, ca vo¸ ¸ ˆ luntari la Betel, ın lucrarea itineran˘ ˘ ˘ ta sau ca misionari. Daca traim ca loˆ cuitori temporari ın actualul sistem si suntem multumiti cu modul nos¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ tru de viata, vom reusi sa ne p as¸ ¸ ˘ ˘ ˘ tram ochiul „simplu“, adica sa privim ˆ ˘ ıntr-o singura directie, spre Rega¸ ˘ ˆ tul lui Dumnezeu, si sa punem ın¸ totdeauna serviciul pentru Iehova ˆ ˘ pe primul plan ın viata (Mat. 6:22). ¸ w11 15/11 3:13, 14

Joi, 5 decembrie ˆ ˘ ˘ Nu vor suporta ınva ¸tatura ˘ ˘ ˘ sanatoasa. (2 Tim. 4:3)
˘ ˘ Pavel a prezis ca, dupa moartea ˘ apostolilor, crestinismul avea sa fie ¸ ˆ ˘ ˘ corupt de ınvataturi false (2 Tes. ¸ 2:3, 7). Printre cei care nu au suporˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tat „ınvatatura sanatoasa“ au fost ¸ ˘ ˆ si persoane cu responsabilitati ın ¸ ¸ congregatie. Pavel i-a avertizat pe ¸ ˘ ˆ batranii de atunci: „Se vor ridica ˘ barbati chiar dintre voi care vor ¸ ˘ vorbi lucruri denaturate ca sa-i tra˘ ˘ ga pe discipoli dupa ei“ (Fap. 20:30). ˘ O enciclopedie mentioneaza unul ¸ dintre principalele motive pentru ˆ ˘ ˘ care ınvataturile false au fost accep¸ tate: „Crestinii care aveau anumi¸ ˘ te cunostinte de filozofie greaca au ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ınceput sa simta nevoia de a-si ex¸ ˆ prima credinta ın termeni filozofici, ¸ ˆ atat pentru propria lor satisfactie ¸ ˘ ˆ intelectuala, cat si pentru a-i con¸ ˘ ˆ verti pe paganii instruiti“ (The New ¸ Encyclopædia Britannica). O doc˘ ˘ trina importanta care a fost influen˘ ˘ ˆ tata de idei pagane este cea privind ¸ identitatea lui Isus Cristos. Potrivit Bibliei, el este Fiul lui Dumnezeu; potrivit adeptilor filozofiei ¸ ˆ grecesti, el este ınsusi Dumnezeu. ¸ ¸ w12 15/1 1:9

Miercuri, 4 decembrie ˆ ˘ ˆ ˘ Devo ¸tiunea sfanta ınso ¸tita de ˆ mul ¸tumire este un mare castig. ¸ (1 Tim. 6:6).
Oamenii din lumea de azi au un punct de vedere total diferit. ˆ De exemplu, multi tineri, cand se ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ casatoresc, vor sa aiba totul de la ˆ ˘ ˘ ınceput: o casa complet mobilata si ¸ ˘ ˘ ˘ utilata, o masina buna si aparatu¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ra electronica de ultima generatie. ¸ ˘ Dar crestinii care traiesc ca locuitori ¸ ˆ temporari ısi tin sub control dorin¸ ¸ ˘ ˘ ˆ tele si nu cump ara mai mult decat ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ısi pot permite. Intr-adevar, multi ¸ ¸ ˘ crestini sunt demni de lauda deoare¸

Vineri, 6 decembrie ˆ ˘ [Rahav] ıi luase pe cei doi barˆ ba ¸ti si ıi ascunsese. (Ios. 2:4) ¸
De-a lungul veacurilor, multe fe˘ ˆ mei au dat dovada de curaj ın serviciul adus lui Iehova. De pil˘ da, prostituata Rahav din Ierihon a ˘ ˆ manifestat credinta ın Dumnezeu. ¸ ˘ ˆ ˘ Aceasta femeie neınfricata i-a ascuns pe cei doi spioni trimisi de Io¸ ˆ ˆ sua si i-a ındrumat ıntr-o directie ¸ ¸ ˘ gresita pe oamenii regelui din acel ¸ ˆ oras. Cand israelitii au cucerit Ieri¸ ¸ honul, Rahav si cei din casa ei au ¸ fost salvati (Ios. 2:1–6; 6:22, 23). ¸ ˆ Regele canaanit Iabin ıi asuprea de 20 de ani pe israeliti. Atunci, ¸ Dumnezeu a trimis-o pe profetesa ˘ ˆ ˘ Debora sa-l ındemne pe Barac sa lupte pentru eliberarea poporului. ˆ Invins, Sisera, comandantul armaˆ tei lui Iabin, s-a ascuns ın cortul ˆ lui Iael, care l-a ucis ın timp ce el dormea. Asa cum profetise Debora, ¸ ¸ ˘ gloria pentru aceasta victorie i-a revenit unei femei, lui Iael. Datori˘ ta curajului pe care l-au manifestat Debora, Barac si Iael, Israelul ‘n-a ¸ mai fost tulburat patruzeci de ani’ (Jud. 4:1–9, 14–22; 5:20, 21, 31). Asemenea lor, multi slujitori ai lui Ie¸ ˘ ˘ hova dau dovada de credinta si de ¸ ¸ curaj. w12 15/2 2:8, 9

˘ ˘ fa era chiar viata sa umana per¸ ˘ fecta (Evr. 9:11, 12). De la botez ˆ ˘ pana la moarte, Marele Preot Isus ˆ ˘ Cristos a trecut prin ıncercari si ¸ ˆ ˘ a ınvatat multe lucruri (Evr. 4:15; ¸ ˘ ˆ 5:7–10). Dupa ınviere, el a urcat la ceruri si i-a prezentat lui Iehova va¸ loarea jertfei sale (Evr. 9:24). De ˘ ˆ atunci, ‘pledeaza’ ın favoarea celor ˘ ˘ ˆ care manifesta credinta ın jertfa sa ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ si ıi ajuta sa-l slujeasca pe Iehova, ¸ cu perspectiva vietii vesnice (Evr. ¸ ¸ 7:25). De asemenea, prin jertfa sa a ˘ ˆ fost validat noul legamant (Evr. 8:6; 9:15). w12 15/1 5:11, 12

˘ Duminica, 8 decembrie Le-au spus lui si tuturor celor ¸ ˆ din casa lui cuvantul lui Iehova. (Fap. 16:32)
˘ ˘ Fireste, noi vrem sa ne ajutam ¸ ˘ ˘ rudele sa accepte vestea buna (Ios. ˘ 2:13; Fap. 10:24, 48; 16:31). Daca ˘ prima lor reactie a fost negativa, ai ¸ ˘ putea ezita sa le vorbesti din nou ¸ ˘ despre adevar. Probabil, consideri ˘ ˘ ca nu vei reusi sa le schimbi ati¸ tudinea. Totusi, unele evenimente ¸ din viata lor i-ar putea determina ¸ ˘ sa-si schimbe punctul de vedere. ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ Sau poate ca, ıntre timp, ai ınvatat ¸ ˘ ˘ sa predai mai bine adevarul si e po¸ ˘ sibil ca reactia lor sa fie acum dife¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rita. Sa nu fim niciodata nepasatori ˆ cand este vorba despre sentimentele rudelor noastre (Rom. 2:4). Ar ˘ trebui sa fim la fel de amabili si res¸ pectuosi cu ele cum suntem cu cei ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ pe care ıi ıntalnim ın teritoriu. In ˘ loc sa le tinem predici, le-am pu¸ ˘ ˘ tea spune ce schimbari am facut ˆ ˘ de cand am cunoscut adevarul (Ef. ˘ ˘ 4:23, 24). Am putea sa le explicam ˘ ˆ ˘ ˆ ca Iehova ne-a ımbogatit viata, ‘ın¸ ¸ ˘ ˆ vatandu-ne ce ne este de folos’ (Is. ¸ ˘ 48:17). Rudele noastre trebuie sa ˘ ˘ vada ca, pentru noi, credinta este ¸ ˘ un mod de viata. w12 15/3 1:19, 20 ¸

ˆ ˘ ˘ Sambata, 7 decembrie ˆ Dumnezeu l-a uns cu spirit sfant si cu putere. (Fap. 10:38) ¸
Fiind uns de Dumnezeu, Isus a devenit Mare Preot si viitor Rege, spre ¸ ˆ folosul tuturor celor care cred ın el ˘ (Evr. 1:8, 9; 5:5, 6). Ce jertfa putea aduce Isus, ca Mare Preot, pentru a ˆ ˆ ˘ le acoperi ın ıntregime pacatul mos¸ tenit celor care manifestau credin˘ ˆ ta ın el? Din ceea ce a spus Isus ¸ ˆ cand a instituit Comemorarea morˆ ˘ ˘ tii sale, ıntelegem ca aceasta jert¸ ¸

Luni, 9 decembrie ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ Sa gandeasca ın asa fel ıncat ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa aiba o minte sanatoasa. (Rom. 12:3)
˘ ˆ Vorbind despre un batran, un frate a spus: „Pretinde mult de la el, ˘ dar nu pretinde niciodata perfectiu¸ ne de la altii“. Se poate spune acest ¸ lucru si despre tine? Nu este gresit ¸ ¸ ˘ ˘ sa avem unele asteptari rezonabile ¸ de la altii. De exemplu, copiii reac¸ ˘ ˆ ˘ tioneaza bine cand parintii le stabi¸ ¸ ˆ ˘ lesc obiective rezonabile si ıi ajuta ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa le atinga. In mod asemanator, baˆ ˆ tranii i-ar putea ıncuraja pe unii ˘ membri ai congregatiei sa progrese¸ ˆ ze pe plan spiritual, dandu-le toto˘ ˆ data sugestii concrete ın acest sens. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ In plus, cand un batran are o pare˘ ˆ re echilibrata despre sine, va fi ın˘ curajator si abordabil. O sora a spus: ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ „Nu mi-ar placea ca un batran sa ia ˆ ˘ ˘ orice lucru ın gluma. Dar, si daca ar ¸ ˘ fi tot timpul serios, ar fi greu sa ˘ ˆ te apropii de el“. Desigur, batranii ˘ ˆ n-ar trebui sa-i ımpiedice nicioda˘ ˘ ˘ ta pe membrii congregatiei sa vada ¸ ˘ ˆ ca ınchinarea la Iehova, ‘fericitul ˘ Dumnezeu’, este o sursa de bucurie (1 Tim. 1:11). w11 15/4 1:10

˘ ˘ pe parcursul realizarii scopului sau ˆ reiese si din descrierea pe care el ın¸ ˘ ˆ susi si-a facut-o. Cand Moise i-a vor¸ ¸ bit lui Iehova despre obstacolele pe ˆ ˆ ˆ ˆ care le-ar fi putut ıntampina ın ındeplinirea misiunii primite, Iehova ˘ i-a dat urmatoarea asigurare: „«Eu ˘ voi deveni ce voi vrea sa devin». Si a ¸ ˘ ˘ ˘ adaugat: «Iata ce sa le spui fiilor lui Israel: „Eu voi deveni m-a trimis la ˆ ˘ voi“»“ (Ex. 3:14). Intr-adevar, Ieho˘ ˘ va poate sa devina tot ce este necesar pentru a-si realiza pe deplin ¸ scopul! w11 15/5 4:6, 7

Miercuri, 11 decembrie ˆ ˘ Inima lui n-a fost ıntreaga pentru Iehova. (1 Regi 11:4)
Vom tine cont de exemplul-aver¸ tisment al lui Solomon? (1 Regi ˘ 11:1–6). O sora ar putea cocheta cu ˘ cineva din lume, gasind scuze penˆ ˘ ˘ ˘ tru a ıncalca porunca de a se casatori ˆ „numai ın Domnul“ (1 Cor. 7:39). Folosindu-se tot de un pretext, un elev ˘ ar putea lua parte la activitati scola¸ ¸ re care nu sunt obligatorii. Sau altci˘ neva ar putea sa nu-si declare toate ¸ ˘ ˘ veniturile ori sa minta pentru a as˘ ˆ cunde o fapta de care ıi este rusine. ¸ ˘ De remarcat este ca Solomon a fo˘ losit rationamente gresite ca sa se ¸ ¸ eschiveze de la respectarea porun˘ cii lui Dumnezeu. Daca nu suntem ˘ ˆ atenti, si noi am putea cadea ın ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ aceasta capcana! Chiar daca Solomon a ignorat instructiunile divine, ¸ Iehova nu l-a respins imediat si nici ¸ nu l-a disciplinat cu asprime. Desi ¸ ˘ ˘ Solomon s-a casatorit cu o printe¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa straina, Dumnezeu i-a dat atat ˆ ˆ ˘ ıntelepciune, cat si bogatii (1 Regi ¸ ¸ ¸ 3:10–13). El tine cont de imperfec¸ ˘ ˘ ˘ tiunea noastra, stie ca „suntem ta¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ rana“ (Ps. 103:10, 13, 14). Totusi sa ¸ ˘ nu uitam un lucru: mai devreme ˆ ˘ sau mai tarziu, va trebui sa supor˘ tam consecintele faptelor noastre! ¸ w11 15/12 1:10, 14, 15

Marti, 10 decembrie ¸ ˆ ˘ Fi ¸ti roditori, ınmul ¸ti ¸ti-va si ¸ ˘ ˆ umple ¸ti pamantul, supune ¸ti-l. (Gen. 1:28)
˘ ˘ Primii oameni s-au razvratit. A ˘ ˘ ˘ ˘ zadarnicit oare razvratirea lor scoˆ pul pe care ıl declarase Iehova? ˘ Nicidecum! Iehova a gasit imediat o ˘ ˆ solutie la situatia ivita recurgand, ¸ ¸ ˘ ˘ ca sa spunem asa, la o „ruta“ al¸ ˘ ternativa pentru a-si atinge scopul. ¸ El a prezis venirea unei „seminte“, ¸ ˘ ˆ ˘ care urma sa ındrepte raul provocat de rebeli (Gen. 3:15; Evr. 2:14–17; 1 Ioan 3:8). Capacitatea lui Iehova ˆ ˘ de a se adapta la ımprejurari noi

Joi, 12 decembrie ˘ Legea spiritului care da ˘ via ¸ta . . . te-a eliberat. (Rom. 8:2)
ˆ ˘ Aici, cuvantul „lege“ nu se refera la anumite reguli, cum erau cele din Le˘ ˘ gea mozaica. Potrivit unei lucrari de ˘ referinta, „termenul grecesc pentru ¸ ˆ ˘ lege folosit aici ınseamna un principiu ˘ interior, fie bun, fie rau, care deter˘ mina faptele oamenilor si care actio¸ ¸ ˘ neaza implacabil ca o lege. Termenul ˘ ˘ ˘ indica, de asemenea, o norma dupa ˆ ˘ care oamenii se conduc ın viata“. Le¸ ˆ gea, cu multele ei porunci, ıi condamˆ ˘ ˘ na pe pacatosi. In plus, marii preoti ¸ ¸ din Israel, care slujeau sub Lege, erau ˘ imperfecti si nu puteau oferi o jertfa ¸ ¸ ˘ ˘ corespunzatoare pentru pacat. Prin ˘ urmare, Legea era „slaba din cauˆ ˘ ˘ ˆ za carnii“. Insa, ‘trimitandu-l pe Fiul ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sau ıntr-o forma asemanatoare carnii ˘ ˘ ˘ ˘ pacatoase’ si oferindu-l ca rascumpa¸ ˘ rare, Dumnezeu „a condamnat paˆ ˆ catul ın carne“, realizand astfel ceea ˘ ˘ ce „Legea nu avea putere“ sa faca. ˘ ˘ Jertfa de rascumparare a lui Isus pu˘ ˘ tea sa-i salveze pe oameni de pacat. Astfel, crestinii unsi sunt considerati ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ drepti pe baza credintei ın aceasta ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ jertfa. Ei sunt ındemnati ‘sa umble nu ¸ ˘ potrivit carnii, ci potrivit spiritului’ (Rom. 8:3, 4). w11 15/11 2:8, 9

plu, Agobard, arhiepiscop de Lyon ˆ (779–840 e.n.), a condamnat ınchinarea la icoane si construirea de bise¸ ˆ rici ın onoarea sfintilor, precum si li¸ ¸ turghiile si practicile religioase ne¸ biblice. Episcopul Claudius, un con˘ temporan al sau, a respins si el tra¸ ˘ ditia Bisericii, rugaciunile adresate ¸ ˆ sfintilor si venerarea relicvelor. In ¸ ¸ secolul al XI-lea, arhidiaconul Berengar din Tours (Franta) a fost ex¸ ˘ comunicat pentru ca nu a acceptat ˘ doctrina catolica a transsubstantie¸ ˘ rii. De asemenea, el a sustinut ca ¸ Biblia este mai presus de traditie. ¸ w12 15/1 1:14, 15

ˆ ˘ ˘ Sambata, 14 decembrie ˘ Trebuie sa anun ¸t . . . vestea ˘ buna despre regat. (Luca 4:43)
ˆ A fost Isus atat de preocupat de luˆ ˆ crarea sa, ıncat a devenit fanatic sau ˘ ˆ ascet? S-a lasat el atat de absorbit de ˘ ˆ ˆ serviciul sau, ıncat nu a mai obser˘ vat necesitatile oamenilor? Nu, Isus ¸ a dovedit un echilibru perfect. El ˘ ˆ s-a bucurat de viata, petrecand clipe ¸ ˘ ˘ frumoase alaturi de prietenii sai. A pretuit familiile, a privit cu empatie ¸ ˘ necesitatile si problemele lor si a iu¸ ¸ ¸ ˆ bit copiii (Mar. 10:13–16). In timp ce ˘ ˘ ˘ ne straduim sa imitam exemplul de ˘ ˘ vigilenta al lui Isus, sa nu permitem ¸ ˘ ˘ ca lumea sa ne distraga de la mi˘ siunea noastra. Unele rude sau prieˆ teni bine intentionati ne-ar putea ın¸ ¸ ˘ ˆ ˆ demna sa ıncetinim ritmul ın lucra˘ rea de predicare sauˆ sa ducem o via˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ta asa-zis normala. Insa, daca ıl vom ¸ ¸ imita pe Isus, vom considera predi˘ carea la fel de importanta ca hrana ˘ (Ioan 4:34). Lucrarea ne hraneste din ¸ punct de vedere spiritual si ne aduce ¸ ˘ ˘ ˆ bucurie. Totusi, nu vrem sa cadem ın ¸ ˘ extreme, sa fim exagerat de drepti ¸ ˘ ˘ ˘ sau sa ducem o viata ascetica. Ase¸ ˘ menea lui Isus, vrem sa fim slujitori bucurosi si echilibrati ai „fericitului ¸ ¸ ¸ Dumnezeu“ (1 Tim. 1:11). w12 15/2 1:11–13

Vineri, 13 decembrie ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Lasa ¸ti-le sa creasca ımpreuna ˆ ˘ pana la seceris. (Mat. 13:30) ¸
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Isus a aratat ıntr-o parabola ca, ınˆ ˘ cepand din secolul I e.n., aveau sa ˘ existe tot timpul crestini unsi pe pa¸ ¸ ˆ ˆ mant. El i-a comparat cu „graul“ ca˘ re creste o data cu „neghina“. Desi¸ gur, nu putem spune exact cine au ˆ ˘ fost acestia, ınsa putem afirma cu ¸ ˘ ˆ certitudine ca au existat ıntotdeau˘ na oameni care au aparat cu mult ˆ curaj Cuvantul lui Dumnezeu si ca¸ ˘ ˆ ˘ ˘ re au combatut ınvataturile nebibli¸ ˘ ce sustinute de Biserica. De exem¸

ˆ Indemnul de a predica cu sen˘ timentul urgentei nu trebuie sa ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ne faca sa ne simtim ımpovarati ¸ ¸ ˘ de responsabilitatea primita. Cu toate acestea, lucrarea de predi˘ ˘ care trebuie sa aiba un loc prioˆ ˘ ritar ın viata noastra. Pentru a ¸ ˆ ıntelege ce presupune sentimen¸ ˘ ˘ tul urgentei, sa analizam exemplul ¸ ˆ unui mic grup de Studenti ın Biblie ¸ ˆ ˘ care au ınceput sa predice vestea ˘ ˆ ˘ buna ınainte de 1914. Cu toate ca ˆ ˆ erau doar cateva mii, ei au ınteles ¸ urgenta timpurilor si au predicat ¸ ¸ ˘ vestea buna cu entuziasm. Au puˆ blicat predici ın sute de ziare si ¸ au prezentat „Foto-Drama Creatiunei“, o proiectie de diapozitive ¸ ¸ ˆ color si imagini ın miscare. Astfel, ¸ ¸ ˘ ei au ajuns cu vestea buna la mi˘ lioane de oameni. Daca n-ar fi avut ˆ sentimentul urgentei, cati dintre ¸ ¸ ˘ ˘ noi ar fi ajuns sa auda mesajul despre Regat? (Ps. 119:60) w12 15/3 2:9, 10

˘ Duminica, 15 decembrie ˘ ˆ ˘ Predica cuvantul si fa lucrul ¸ acesta cu sentimentul urgen ¸tei ˆ ˆ ın timpuri prielnice, ın timpuri ˘ ˘ ˆ dificile, mustra, cearta, ındeam˘ ˆ ˘ na cu ındelunga rabdare si arta ¸ de a preda. (2 Tim. 4:2)

ˆ ˘ ˘ ta. In mod asemanator, cel care ¸ ˘ ˘ considera ca-si poate croi drum ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ prin aceasta lume nelegiuita fara ˆ ˆ ındrumarea lui Dumnezeu ısi pune ¸ ˆ ın pericol viata. Unica posibilitate ¸ ˆ ˘ de a traversa ın siguranta siste¸ mul lui Satan este de a ne ruga lui ˘ ˘ ˘ Iehova la fel ca David: „Fa-ma sa ˘ ˆ cunosc caile tale, o, Iehova, ın˘ ˘ ˘ ˘ vata-ma cararile tale!“ (Ps. 25:4; ¸ 23:3). w11 15/12 2:7, 8

Marti, 17 decembrie ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ Am ıncercat sa plecam ın ˆ ˆ ˘ Macedonia, ın ¸telegand ca Dum˘ ˘ nezeu ne chemase sa le anun ¸tam ˘ vestea buna celor de acolo. (Fap. 16:10)
˘ ˆ ˘ Poate ca te-ai gandit sa slujesti ¸ ˘ ˆ ˘ ca pionier sau sa te muti ıntr-o zona ¸ unde este nevoie mai mare de pro˘ clamatori. Dar s-ar putea ca Isus sa ˆ te ındrume prin intermediul spiriˆ ˘ tului sfant doar dupa ce faci pasi ¸ concreti pentru a-ti atinge obiecti¸ ¸ ˘ ˘ vul. Sa ilustram: Un sofer poate ¸ ˘ ˆ sa vireze la stanga sau la dreapta ˆ ˆ doar cand masina este ın miscare. ¸ ¸ ˆ Tot asa, Isus ne poate ındruma ¸ ˆ ˘ ˆ cand vrem sa facem mai mult ın ˘ serviciul sacru doar daca „suntem ˆ ın miscare“, cu alte cuvinte, doar ¸ ˘ ˘ ˘ daca ne straduim sa ne atingem ˘ ˘ obiectivul. Dar sa presupunem ca eforturile tale nu dau imediat re˘ zultatele dorite. Ar trebui sa reˆ ˘ nunti, gandindu-te ca spiritul lui ¸ ˆ ˘ Dumnezeu nu te ındruma? Amin˘ ˆ teste-ti ca nici ın cazul lui Pavel lu¸ ¸ crurile n-au stat asa cum s-a astep¸ ¸ ˘ tat. Totusi, el a continuat sa caute ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ si sa bata pana cand a gasit o usa ¸ ¸ ˘ care i s-a deschis. Daca vei conti˘ ˘ ˘ nua sa cauti „o usa larga care duce ¸ ¸ la activitate“, si eforturile tale vor ¸ ˘ ˘ fi rasplatite (1 Cor. 16:9). w12 15/1 2:4, 8, 9

Luni, 16 decembrie ˘ Stiu bine, o, Iehova, ca nu-i ¸ ˘ ˆ apar ¸tine omului pamantean calea sa. Nu poate omul care ˘ ˘ ˘ ˘ umbla nici macar sa-si conduca ¸ pasii. (Ier. 10:23) ¸
˘ ˘ ˘ ˘ Imagineaza-ti ca trebuie sa stra¸ ˘ ˆ ˆ bati o jungla ın care pericolele pan¸ desc la tot pasul. Te-ai aventura ˆ ˘ ˘ ıntr-un asemenea loc fara ghid si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ fara busola? Nestiind sa supravie¸ ˘ ˘ tuiesti conditiilor din jungla si sa ¸ ¸ ¸ ¸ ajungi la destinatie, ti-ai risca via¸ ¸

Miercuri, 18 decembrie ˆ Niciun om care a pus mana pe plug si priveste la lucrurile din ¸ ¸ ˘ urma nu este potrivit pentru regatul lui Dumnezeu. (Luca 9:62) ˘ Asa i-a raspuns Isus unui om ca¸ ˘ ˘ ˆ re l-a rugat sa-l lase sa se ıntoar˘ ˘ ca la familia sa pentru a-si lua ra¸ mas-bun. Era Isus aspru sau nere˘ zonabil? Nu, deoarece el stia ca ru¸ ˘ ˘ gamintea b arbatului era doar un ˘ pretext ca sa nu-si asume respon¸ ˘ sabilitatile unui discipol. Isus a ¸ ˘ ˘ ˆ afirmat ca aceasta amanare echivala cu faptul de a privi „la lucru˘ ˘ rile din urma“. Cel care ara se poaˆ ˆ te uita ınapoi ın timp ce-si conti¸ ˘ ˘ nua munca sau poate lasa ˆ plugul ˆ ˆ jos, ıntorcandu-se efectiv. In ambele situatii, plugarul este distras ¸ ˘ ˘ de la ceea ce trebuie sa faca, iar ˆ ˘ munca sa are de suferit. In loc sa ˘ ne concentram asupra trecutului, ˘ ˘ trebuie sa privim tinta la ceea ce ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ne sta ın fata. Cat de clar este ın¸ demnul din Proverbele 4:25: „Ochii ˘ ˘ ˘ tai sa priveasca drept, da, ochii ˘ ˆ ˘ ˘ tai scanteietori sa priveasca drept ˆ ınainte“! w12 15/3 4:3, 4 Joi, 19 decembrie ˘ ˆ Te voi preamari ın adunarea cea mare. (Ps. 35:18)
Psalmistul David i-a adus laude ˆ ˆ ˘ lui Iehova cand era ımpreuna cu ˆ ˆ ˘ ˘ alti ınchinatori adevarati. Intruni¸ ¸ ˘ ˘ ˆ rile saptamanale, inclusiv studiul ˆ Turnului de veghe, sunt ocazii ın care ne putem dovedi zelul, partiˆ ˘ ˆ cipand cu raspunsuri si expriman¸ du-ne credinta. Cu totii am putea ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ sa ne ıntrebam: „Apreciez eu cu ˘ adevarat privilegiul de a participa ˆ ˘ ˘ la ıntruniri? Ma pregatesc temei˘ ˆ nic si dau raspunsuri bine gandi¸ˆ te? In calitate de cap al familiei,

ˆ ˘ ˘ ˘ ımi ajut copiii sa pregateasca uneˆ ˆ ˘ ˘ ˘ le comentarii si ıi ınvat sa raspun¸ ¸ ˘ da cu propriile cuvinte?“. David a asociat statornicia inimii cu intoˆ ˘ ˆ narea cantarilor (Ps. 57:7). Can˘ ˆ tarile intonate la ıntruniri sunt o ˘ ˆ ocazie excelenta de ‘a-i canta lui ˘ ˘ ˘ Iehova cu o inima statornica’. Sa ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ fim hotarati ‘sa-i cantam lui Ieho¸ ˘ ˘ ˆ ˘ va toata viata, sa-i cantam melodii ¸ ˆ ˘ cat vom trai’! (Ps. 104:33) w12 15/2 3:3, 4

Vineri, 20 decembrie ˘ Iehova, Dumnezeul tau, va fi cu tine oriunde vei merge. (Ios. 1:9) ˘ ˘ ˘ La scurt timp dupa ce au parasit Egiptul, israelitii au fost atacati ¸ ¸ ˘ ˘ fara motiv de amaleciti. Desi nu ¸ ¸ ˘ ˘ aveau deloc experienta militara, ¸ ˘ ˘ s-au vazut obligati sa se apere. Era ¸ ˘ primul lor razboi de la eliberarea din sclavie (Ex. 13:17; 17:8). Ieho˘ ˘ va a spus ca Iosua avea sa-i con˘ ˆ ˘ ˘ ˆ duca pe israeliti ın lupta si sa-i ın¸ ¸ ˘ vinga pe dusmani. Iosua a respec¸ ˆ ˆ tat ıntocmai ındrumarea spiritului ˆ sfant, iar Israelul a iesit victorios ¸ ˆ (Ex. 17:9–13). Mai tarziu, Iosua, ˆ care era „plin de spirit de ınte¸ lepciune“, a devenit succesorul lui ˆ Moise (Deut. 34:9). Spiritul sfant ˆ nu l-a ınzestrat pe Iosua cu capaˆ ˘ citatea de a profeti sau de a ınfap¸ ˘ ˆ tui miracole, asa cum facuse ın ca¸ ˘ zul lui Moise, dar l-a ajutat sa con˘ ˆ ˘ duca Israelul ın campania militara care a dus la cucerirea Canaanului. Uneori am putea avea senti˘ ˘ mentul ca nu suntem pregatiti sau ¸ ˘ ˘ ca nu avem experienta necesara ¸ ˆ pentru a ındeplini anumite res˘ ponsabilitati teocratice. Totusi, la ¸ ¸ ˘ fel ca Iosua, suntem siguri ca vom ˘ ˘ ˆ avea succes daca urmam ındeaproape instructiunile divine (Ios. ¸ 1:7–9). w11 15/12 3:9–11

˘ Legea este doar o umbra a lucrurilor bune viitoare. (Evr. 10:1)
Pentru evreii din vechime era ˘ clar ca multe aspecte ale Legii mozaice evidentiau starea lor ¸ ˘ ˘ ˘ pacatoasa. De exemplu, oricine ˘ atingea un cadavru trebuia sa respecte un ritual de purificare: sa˘ ˘ crifica si oferea ca ofranda arsa o ¸ ˘ ˘ ˘ vaca rosie, fara cusur. Cenusa ei ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ era pastrata „pentru apa de cura˘ tire“ cu care trebuia stropita per¸ ˘ ˆ ˆ soana necurata ın a treia si ın a ¸ ˘ saptea zi ca sa se purifice (Num. ¸ ˘ 19:1–13). Pentru ca israelitii sa-si ¸ ¸ ˘ ˘ reaminteasca ca toti se nasc im¸ ˘ ˘ perfecti si pacatosi, femeia care ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ nastea trebuia sa treaca printr-o ¸ ˘ ˘ ˘ perioada de necuratie, iar apoi sa ¸ ˘ ˘ ˘ aduca o jertfa de ispasire (Lev. ¸ 12:1–8). Jertfele de animale pen˘ ˘ tru ispasirea pacatelor trebuiau ¸ ˆ oferite ın multe alte situatii. In¸ ˘ ˆ ˘ diferent ca evreii ısi dadeau sau ¸ nu seama, acele jertfe, precum si ¸ ˆ cele aduse mai tarziu la templul ˘ lui Iehova, erau „o umbra“ a jertfei perfecte oferite de Isus (Evr. 10:1–10). w12 15/1 3:4, 5 ˘ Duminica, 22 decembrie

ˆ ˘ ˘ Sambata, 21 decembrie

˘ ˆ ˘ adica Isus, nu stia cand urma sa ¸ ˘ ˆ vina sfarsitul acestei lumi rele. Si ¸ ¸ ˘ cunostinta noastra despre viitor ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ este limitata. Nu stim cand ısi va ¸ ¸ ˘ ˘ trimite Iehova Fiul sa distruga ˘ actualul sistem nelegiuit. Daca ˘ am sti, nu ar mai fi necesar sa ve¸ ghem. Asa cum a explicat Isus, ¸ ˆ sfarsitul va veni brusc, pe neas¸ ¸ ˘ teptate. De aceea trebuie sa veghem (Mat. 24:43). Totusi, dato¸ ˘ rita lui Isus, stim multe despre ¸ Regatul lui Dumnezeu si despre ¸ ˆ ˘ ˆ ce va ınfaptui el ın viitorul apropiat. w12 15/2 1:3–5 Luni, 23 decembrie ˘ ˆ Daca aceste lucruri vor fi ın ˘ voi si vor abunda, ele nu va vor ¸ ˘ ˘ lasa sa fi ¸ti lenesi sau neroditori. ¸ (2 Pet. 1:8) ˘ ˘ Crestinii unsi, al caror numar ¸ ¸ ˘ este limitat, ‘sunt nascuti din ¸ nou’ ca fii ai lui Dumnezeu. Ei ˆ sunt unsi cu spirit sfant pentru a ¸ ˘ deveni regi si preoti alaturi de ¸ ¸ ˆ Cristos ın Regatul ceresc (Rev. ˘ ˘ 20:6). Petru spune ca, fiind ‘nascuti din nou’, crestinii unsi pri¸ ¸ ¸ ˘ mesc „o speranta vie . . ., o mos¸ ¸ ˆ ˘ tenire nepieritoare, neıntinata si ¸ care nu se vestejeste“, rezerva¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ta lor „ın ceruri“. Fara ındoiala, ˘ ˘ ˆ ˘ aceasta speranta ıi face ‘sa se ¸ bucure mult’ (1 Pet. 1:3–6). Dar, ˘ ˆ ˘ pentru ca ea sa se ımplineasca, ˘ ˘ ˆ crestinii unsi trebuie sa rama¸ ¸ ˘ ˆ na fideli. Petru i-a ındemnat pe ˘ ˘ crestinii unsi ‘sa faca tot posibi¸ ¸ ˘ lul sa-si asigure chemarea si ale¸ ¸ ˘ gerea’ (2 Pet. 1:10). Ei trebuie sa ˘ ˘ ˘ se straduiasca sa manifeste ca˘ litati precum credinta, devotiu¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ nea sfanta, afectiunea frateasca ¸ ¸ si iubirea. w12 15/3 3:4, 5 ¸

Veghea ¸ti cu mine. (Mat. 26:38) ˘ ˘ Exista doua motive pentru care ˆ ˘ Isus vrea sa veghem. In primul ˆ rand, noi nu cunoastem totul de¸ ˆ ˘ spre viitor. Cand a fost pe paˆ mant, nici Isus nu stia totul cu ¸ privire la viitor. El a recunoscut ˘ cu umilinta: „Ziua si ora aceea ni¸ ¸ ˆ meni nu le stie, nici ıngerii din ¸ ˘ ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal“ (Mat. 24:36). Pe atunci, „Fiul“,

Marti, 24 decembrie ¸ ˘ Continua ¸ti sa cere ¸ti si vi se va da. (Luca 11:9) ¸
˘ Poate ca esti ridiculizat deoarece ¸ ˘ predici vestea buna despre Regat. ˆ ˘ ˘ Insa nu uita: ‘Daca esti batjocorit ¸ pentru numele lui Cristos, esti feri¸ ˘ cit, fiindca spiritul gloriei, da, spiritul lui Dumnezeu, se odihneste pes¸ ˘ te tine’ (1 Pet. 4:14). Iehova le daˆ ruieste spirit sfant celor care i-l cer ¸ ˘ cu sinceritate. Iar spiritul sau te va ˘ ajuta nu doar sa-ti dezvolti aptitudi¸ ¸ ˘ ˘ nile, ci si sa-ti doresti sa te dedici ¸ ¸ ¸ trup si suflet serviciului sacru. Pavel ¸ ˘ a dat urmatoarea asigurare: „Dum˘ nezeu este cel care, dup a buna sa ˘ ˘ ˆ ˘ placere, lucreaza ın voi ca sa vreti si, ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ totodata, sa ınfaptuiti“. Profitand de ¸ ˆ darul pretios al spiritului sfant si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ straduindu-te ‘sa tii strans cuvan¸ tul vietii’, vei putea ‘lucra la salva¸ ˘ rea ta, cu teama si tremur’ (Filip. ¸ 2:12, 13, 16). Asadar, bizuie-te pe ¸ ˆ ˆ ajutorul spiritului sfant. Indeplines¸ ˘ te cu daruire orice responsabilitate ˘ pe care ti-o da Iehova. Foloseste-ti ¸ ¸ ¸ ˆ la maximum aptitudinile ın servi˘ ˘ ˘ ˆ ciul sau si roaga-l sa-ti binecuvan¸ ¸ teze eforturile (Iac. 1:5). w11 15/12 4:17–19

aspectele vietii. Asadar, cum putem ¸ ¸ ˆ aplica acest principiu la noi ınsine? ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Sa ne ıntrebam: „Ma comport si ma ¸ ˆ ımbrac mereu asa cum se cuvine ¸ ˆ ˘ unui crestin? Sau ımi este rusine sa ¸ ¸ ˘ ma identific ca Martor al lui Iehova ˆ ˘ din cauza modului ın care ma com˘ ˆ ˆ port sau ma ımbrac cand iau parte la ˘ ˘ activitati obisnuite?“. Sa nu ajun¸ ¸ ˘ ˆ ˘ gem niciodata ın aceasta situatie! ¸ ˆ In calitate de slujitori ai lui Iehova, ˘ nu vrem sa facem nimic ce s-ar pu˘ ˆ tea rasfrange negativ asupra numelui lui Dumnezeu (Is. 43:10; 2 Cor. 6:3, 4, 9). w12 15/1 4:4, 5

Joi, 26 decembrie ˘ Prin credin ¸ta, Moise . . . ˘ a refuzat sa fie numit fiul fiicei faraonului. (Evr. 11:24)
Moise este un exemplu remarcabil ˘ de credinta si de curaj. El si fratele ¸ ¸ ¸ ˘ sau, Aaron, s-au prezentat de mai ˆ multe ori ınaintea Faraonului. Plini de curaj, ei l-au anuntat cu privire la ¸ ˘ cele Zece Plagi, prin care Iehova ˘ ˆ ˘ urma sa-i ınjoseasca pe zeii egipteni ˘ si sa elibereze poporul evreu (Ex., ¸ cap. 7–12). Moise a manifestat cre˘ dinta si curaj deoarece a simtit me¸ ¸ ¸ reu sprijinul lui Iehova, sprijin de ˘ ˘ care ne bucuram si noi astazi (Deut. ¸ 33:27). Asemenea lui Moise, si noi ¸ avem nevoie de curaj. Isus a spus: ˆ ˆ ˆ „Veti fi tarati ınaintea guvernatori¸ ¸ lor si a regilor din cauza mea, ca ¸ ˘ marturie pentru ei si pentru natiuni. ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Dar, cand va vor preda, sa nu va ˆ ˆ ˘ ıngrijorati gandindu-va cum sau ce ¸ ˘ ˘ veti spune, caci ce va trebui sa spu¸ ˆ neti vi se va da ın ceasul acela, fiind¸ ˘ ˘ ca nu voi veti vorbi, ci spiritul Tata¸ lui vostru va vorbi prin voi“ (Mat. ˘ ˘ ˘ 10:18–20). Daca va trebui sa ne apa˘ ˆ ˘ ram convingerile ın fata autoritati¸ ¸ lor, spiritul lui Iehova ne va aju˘ ˘ ta sa depunem marturie cu credin˘ ta si curaj, dar si cu respect (Luca ¸ ¸ ¸ 12:11, 12). w12 15/2 2:5, 6

Miercuri, 25 decembrie ˘ Orice lucru face ¸ti, sa-l face ¸ti din tot sufletul, ca pentru Iehova, nu ca pentru oameni. (Col. 3:23)
˘ Daca ti-ai dedicat viata lui Iehova ¸ ¸ ˘ ˘ sau urmeaza sa ti-o dedici, este im¸ ˘ portanta atitudinea cu care privesti ¸ viata de zi cu zi. Noi suntem crestini ¸ ¸ ˘ ˘ 24 de ore din 24 si trebuie sa aplicam ¸ ˆ principiile biblice ın fiecare aspect ˘ al vietii. Activitatile de zi cu zi nu fac ¸ ¸ parte din serviciul nostru sacru. Toˆ tusi, ındemnul lui Pavel de a face lu¸ crurile „din tot sufletul, ca pentru ˆ Iehova“ ne duce cu gandul la toate

Vineri, 27 decembrie ˘ ˘ Dima m-a parasit. (2 Tim. 4:10)
ˆ Sistemul lui Satan este ın asa fel ¸ ˆ ˆ ˘ conceput, ıncat sa ne determine ˘ ˘ ˆ ˆ sa acordam ıntaietate obiectivelor personale si lucrurilor neesentiale ¸ ¸ (1 Pet. 5:8; 1 Ioan 2:15–17). Unii, ˆ care puneau candva serviciul sacru pe primul loc, si-au pierdut senti¸ mentul urgentei. De exemplu, Di¸ ma, un crestin care a colaborat o ¸ ˘ vreme cu Pavel, s-a ˆ lasat distras ˘ de „actualul sistem“. In loc sa con˘ ˘ ˆ tinue sa fie alaturi de Pavel ın ˘ ˘ momentele grele, Dima l-a p ara˘ ˘ sit (Filim. 23, 24). Daca vrem sa ˘ ˘ ne pastram sentimentul urgentei, ¸ ˘ ˘ trebuie sa luptam cu tendinta de a ¸ ˘ profita de tot ce ne ofera aceas˘ ˘ ˘ ˘ ta viata. Trebuie sa ne straduim ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ‘sa apucam strans adevarata viata’, ¸ ˘ viata vesnica (1 Tim. 6:18, 19). Sun¸ ¸ ˘ ˆ ˘ tem convinsi ca ın lumea noua vom ¸ ˘ ˘ avea ocazia sa facem nenumaraˆ te lucruri interesante. In prezent ˆ ˘ ˘ ınsa, avem ocazia unica de a-i aju˘ ˘ ta pe oameni sa supravietuiasca ¸ Armaghedonului. w12 15/3 2:11, 12

ˆ ˘ ˘ Sambata, 28 decembrie Ve ¸ti deveni proprietatea mea ˘ speciala dintre toate popoarele, ˘ ˘ ˆ fiindca tot pamantul este al meu. Ve ¸ti fi un regat de preo ¸ti si ¸ ˆ ˘ o na ¸tiune sfanta pentru mine. (Ex. 19:5, 6) ˆ ˘ ˘ ˆ Cand a facut legamantul cu Avraam, Iehova i-a promis: „Prin ˘ ˆ ˆ samanta ta se vor binecuvanta ¸ ˘ ˆ toate natiunile pamantului“ (Gen. ¸ ˘ ˆ 22:18). Legamantul Legii repreˆ ˆ zenta un pas ınˆ ımplinirea acestei promisiuni. In virtutea lui, Israelul putea deveni ‘proprietatea ˘ speciala a lui Iehova dintre toate

˘ popoarele’. Cu ce scop? Ca sa de˘ vina ‘un regat de preoti pentru ¸ Iehova’. Israelitii cunosteau no¸ ¸ ˆ tiunile de „rege“ si de „preot“. In¸ ¸ ˘ sa numai Melchisedec a ocupat, cu aprobarea lui Iehova, pozitia de ¸ ˆ rege si de preot ın acelasi timp ¸ ¸ ˆ (Gen. 14:18). Acum, cand israelitii ¸ ˘ ˆ se aflau sub legamantul Legii, Iehova le oferea posibilitatea de a ˆ ıntemeia „un regat de preoti“. Asa ¸ ¸ ˆ cum au indicat mai tarziu Scriptuˆ ˘ rile, aceasta ınsemna ca, din mij˘ ˘ locul lor, urma sa fie aleasa o pre˘ ˘ otie regala, adica regi care aveau ¸ ˘ ˆ ˘ sa ındeplineasca si rolul de preoti ¸ ¸ (1 Pet. 2:9). w12 15/1 5:5–7 ˘ Duminica, 29 decembrie ˘ ˆ ˘ ˘ Va cadea ınva ¸tatura mea . . . ˘ ˘ ˘ ca ploaia marunta pe iarba. (Deut. 32:2) ˆ ˆ ˘ Apostolul Pavel ıi ındeamna pe ˘ ˘ ˘ ˘ crestini sa nu-si paraseasca parte¸ ¸ ˘ nerul conjugal doar pentru ca acesˆ ˘ ˘ ˆ ta nu ımbratiseaza ınchinarea ade¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ varata (1 Cor. 7:12–16). Gandul ca ˘ ˘ ˘ tovarasul sau de viata ar putea ac¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ cepta ıntr-o buna zi adevarul ıl ˘ ˘ ˘ ajuta pe un Martor sa-si p astreze ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ bucuria. Insa, daca vrea sa sensibilizeze inima partenerului, el trebu˘ ˆ ie sa fie atent la modul ın care ˆ ˘ ıi vorbeste despre adevar. Cei ce ¸ ˘ ˘ studiaza Biblia se asteapta proba¸ ˘ bil ca membrii familiei sa accepte imediat mesajul despre Regat. Dar ˘ ˘ ˆ poate ca acestia vor ramane indife¸ ˘ ˆ renti. Daca ın prezent conduci un ¸ ˘ studiu biblic cu un elev al carui partener nu este interesat de ade˘ ˘ ˘ ˆ var, ai putea sa-i arati ın mod prac¸ ˘ ˘ ˘ tic cum sa-i depuna marturie cu ˆ ˘ ˆ tact. Intr-adevar, cativa stropi de ¸ ˘ adevar la momentul potrivit fac, ˆ deseori, mai mult decat o ploaie de ˘ adevaruri. w12 15/2 4:8, 9

Luni, 30 decembrie Acestia vor suferi pedeapsa ¸ ˘ ˘ judecatoreasca a distrugerii vesnice dinaintea fe ¸tei Domnului ¸ si a gloriei puterii sale. ¸ (2 Tes. 1:9)
ˆ Stim din Cuvantul lui Dumne¸ ˘ zeu ca oamenii care vor fi conside˘ rati capre „vor merge la taiere ves¸ ¸ ˘ nica“. Lucrarea de predicare este o ˆ ˘ expresie a ındurarii lui Dumnezeu ˘ si le ofera oamenilor posibilitatea ¸ ˘ de a face schimbari si de a primi ¸ ˘ ‘viata vesnica’ (Mat. 25:32, 41, 46; ¸ ¸ ˘ Rom. 10:13–15). Cum ar putea ei sa ˘ ˘ auda mesajul de salvare daca noi nu am predica? Este si spre bine¸ ˘ le nostru sa le vorbim altora despre Iehova si despre Regat (1 Tim. ¸ ˘ ˆ 4:16). Nu simti ca, atunci cand pre¸ ˘ dici, iubirea fata de Iehova si cre¸ ¸ dinta ta devin mai puternice? Nu ¸ ˘ ˘ te ajuta lucrarea sa dezvolti cali¸ ˘ tati crestine? Nu esti mai fericit ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ stiind ca dovedesti devotiune sfan¸ ¸ ¸ ˘ ta prin participarea la predicare? Multi frati si surori care au avut ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ privilegiul si bucuria de a-i ınvata ¸ ¸ ˘ ˘ pe altii adevarul au vazut cum spi¸ ritul lui Dumnezeu i-a ajutat pe ˘ ˆ elevii lor sa-si schimbe viata ın ¸ ¸ bine. w12 15/3 1:8, 9

Marti, 31 decembrie ¸ ˘ Exista un prieten mai apropiat ˆ decat un frate. (Prov. 18:24)
˘ ˘ Un prieten adevarat p astrea˘ ˆ za confidentialitatea ın ce prives¸ ¸ te chestiunile personale care i-au ˘ ˆ fost dezvaluite. Cand fratii ne vor¸ ˆ besc despre sentimentele si gan¸ durile lor cele mai profunde, con˘ ˘ vinsi fiind ca acestea nu vor fi facu¸ te publice, iubirea dintre noi se ˆ ˘ ˘ ˘ va adanci. Sa ne straduim deci sa ˘ ˆ promovam ın congregatie un spirit ¸ ˘ ˘ ˘ de iubire si o atmosfera placuta, ¸ ˆ ca ın familie, dovedindu-ne prieˆ ˘ teni de ıncredere, care pastrea˘ za confidentialitatea (Prov. 20:19). ¸ ˘ Este gresit si lipsit de iubire sa ¸ ¸ ˘ ˆ raspandim informatii confidentia¸ ¸ ˆ ˘ ˆ le despre frati. Insa, cand este vor¸ ˘ ba despre un p acat grav, trebu˘ ie informati cei carora Biblia le-a ¸ ˆ ıncredintat responsabilitatea de a ¸ ˘ rezolva astfel de probleme, adica ˘ ˆ batranii de congregatie (Lev. 5:1). ¸ ˘ ˘ Asadar, daca stim ca un frate de ¸ ¸ ˘ ˘ credinta a comis un pacat, ar tre¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ bui sa-l ındemnam sa ceara ajuto˘ ˆ ˘ rul batranilor (Iac. 5:13–15). Daca ˘ ˆ el nu-i abordeaza ıntr-un timp re˘ ˘ zonabil, trebuie sa dezvaluim noi ˆ ˘ ınsine p acatul. w12 15/2 3:7, 15 ¸

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->