Dreptul la educaţie în accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului

Dreptul la educaţie a fost definit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului sub forma unui drept relativ1. Datorită faptului că dreptul la educaţie creează un drept şi nu o libertate, se nasc două obligaţii corelative: obligaţia statului de a crea instituţii de învăţământ la care elevii să aibă un acces real, şi obligaţia părintelui, tutorelui, reprezentantului legal sau a ocrotitorului legal de a înscrie minorii aflaţi în grijă în cadrul unei instituţii acreditate de stat2. Pentru a facilita diversitatea, statul trebuie cel puţin să tolereze înfiinţarea de unităţi şcolare private, însă trebuie să se asigure că acestea furnizează servicii cel puţin conforme cu standardul impus de stat, în acest context statului revenindu-i obligaţia de a se asigura de faptul că informaţiile sunt prezentate obiectiv, critic şi pluralist, pentru a nu determina îndoctrinare elevilor sau crearea unei opinii deformate atât asupra conţinutului predat, cât şi asupra modului în care viaţa ar trebui să se desfăşoare. Totodată, Curtea a stabilit faptul că statul are obligaţia de a decide programa şi modul în care se realizează educaţia, nivelul până la care educaţia este obligatorie şi faptul că educarea unei persoane depinde de anumite calităţi ale acesteia. Fiind un drept relativ, dreptul la educaţie poate fi marcat de diverse tipuri de ingerinţe. Condiţiile ce trebuie îndeplinite în cazul limitării dreptului sunt ca ingerinţa să fie prevăzută de lege, să vizeze un scop legitim şi să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului. În consecinţă, statul poate condiţiona3 dreptul la învăţătură prin impunerea unei taxe (însă taxa nu trebuie să fie atât de ridicată încât să constituie o piedică reală în exercitarea drepptului şitrebuie să fie calculată în funcţie de posibilităţile financiare ale elevului), prin restringerea locurilor disponibile în cazul învăţământului facultativ, prin testarea aptitudinilor4 care fac posibilă încadrarea într-o anumită formă de învăţământ. De exemplu, repartizarea elevilor în şcoli destinate bolnavilor de maladii psihiatrice poate fi o restrângerea legitimă în cazul în care în acele şcoli ajung doar elevii care suferă de o astfel de maladie, şi poate reprezenta un abuz atunci când părinţii îşi înscriu în mod fraudulos copiii în astfel de şcoli datorită beneficiilor oferite de acest tip de instituţii de învăţământ (masa de prânz gratuită, gratuitatea programului suplimentar în care elevii îşi pregătesc temele etc). Tot sub forma unui abuz se manifestă şi înscrierea unui elev cu probleme psihiatrice într-o şcoală pentru copii dezvoltaţi normal, respectivul elev devenind victima colectivului din care face parte atât în plan educaţional, cât şi în plan social. Datorită formulării alese pentru a consacra dreptul se deduce faptul că statul are o obligaţie negativă. În consecinţă statul are o obligaţie de rezultat, adică statul este responsabil pentru încălcarea dreptului la educaţie ori de cât ori acest drept este încălcat unei persoane printr-un act al statului, indiferent daca statul are vreo culpă sau nu. Totodată, prin Convenţie, se asigură respectarea dreptului părinţilor de a asigura educaţia copiilor lor conform propriilor convingeri religioase şi filozofice. Motivele care au stat la baza acestui drept sunt pe de o parte evitarea îndoctrinării elevilor5, pe de altă parte
1 2

Idem; cf. CEDO, decizia Konrad c. Germania, decizie în care Curtea afirmă că părinţii nu pot invoca propriile lor convingeri religioase pentru a refuza copilului dreptul la instruire,; www.eur-lex.europa.eu; 3 cf. CEDO, decizia Leyla Şahin c. Turcia, decizia Kose şi alte 93 de persoane c. Turcia, www.eur-lex.europa.eu; 4 R. Chiriţă, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Ediţia a II-a, Editura C.H. BECK, Bucureşti, 2008, p. 804;
5

Ibidem, p. 806;

mărfurilor şi capitalurilor. statele membre şi Uniunea Europeană şi-au delimitat anumite competenţe exclusive şi anumite competenţe partajate. Dreptul la educaţie apare definit în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Preambulul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene mentioneaza ca popoarele Europei. Datorită principiului subsidiarităţii. Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile şi universale ale demnităţii umane. care nu sunt incompatibile cu demnitatea umană şi. nu sunt contrare dreptului copilului la educaţie. prima frază a art. precum şi faţă de comunitatea umană în general şi faţă de generaţiile viitoare. în spiritul evoluţiei societăţii. de conştiinţă şi de religie a individului. din Cartele sociale adoptate de Uniune şi de către Consiliul Europei. definită ca organizaţie suprastatală. respectând diversitatea culturilor şi tradiţiilor popoarelor Europei. precum şi identitatea naţională a statelor membre şi organizarea autorităţilor lor publice la nivel naţional. Beneficiul acestor drepturi implică responsabilităţi şi îndatoriri atât faţă de terţi. dar şi accesul la formare profesională şi formare continuă. de coordonare sau completare a acţiunilor statelor membre. egalităţii şi solidarităţii. este necesară consolidarea protecţiei drepturilor fundamentale. cu respectarea competenţelor şi sarcinilor Uniunii. Uniunea contribuie la păstrarea şi la dezvoltarea acestor valori comune. secţiune în care se încadrează şi dreptul la educaţie (conform Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene). precum şi libertatea de stabilire. Uniunea situează persoana în centrul acţiunii sale. cât şi la nivel regional şi unional. precum şi a principiului subsidiarităţii. securitate şi justiţie. instituind cetăţenia Uniunii şi creând un spaţiu de libertate. aceasta se întemeiază pe principiile democraţiei şi statului de drept. funcţionează pe baza unor principii care permit repartizarea competenţelor şi o cât mai bună managerizare a resurselor atât pe plan local. În consecinţă. Uniunea caută să promoveze o dezvoltare echilibrată şi durabilă şi asigură libera circulaţie a persoanelor. din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În articolul 14 (intitulat Dreptul la educaţie) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene se statuează dreptul oricărei persoane la educaţie. făcându-le mai vizibile prin cartă. Uniunea rezervându-şi şi un sector al acţiunilor de sprijinire. 1 . descriind aceste convingeri astfel: „convingeri care merită respect într-o societate democratică. precum şi din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În acest scop.respectarea dreptului la libertate de gândire." Dreptul la educaţie în cadrul Uniunii Europene Uniunea Europeană. Curtea a definit convingerile filozofice de care statul trebuie să ţină cont în hotărârea Campbell şi Cosans. Uniunea îşi rezervă dreptul de a trasa anumite linii directoare şi de a interveni în cazul constatării unor nereguli majore sau a imposibilităţii unui stat de a-şi îndeplini satisfăcător obligaţia de a asigura exercitarea dreptului la educaţie. serviciilor. drepturile care rezultă în principal din tradiţiile constituţionale şi din obligaţiile internaţionale comune statelor membre. a progresului social şi a dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice. în plus. în Tratatul de la Lisabona şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene (curte ce încearcă să clarifice anumite situaţii legislative controversate). regional şi local. Carta reafirmă. stabilind între ele o uniune tot mai strânsă. libertăţii. 2 dominând ansamblul acestei dispoziţii. Conştientă de patrimoniul său spiritual şi moral. au hotărât să împărtăşească un viitor paşnic întemeiat pe valori comune.

dar cu toate acestea statul nu îi garantează posibilitatea de a urma un anumit tip de educaţie. În a doua parte a articolului se menţionează dreptul părinţilor de a-şi instrui copiii conform propriilor convingeri filozofice. Datorită acestor hotărâri Curtea a marcat modul în care ingerinţele în exercitarea dreptului pot interveni în cadrul Uniunii: în aplicarea dreptului şi în stabilirea ingerinţelor ce îl marchează statele membre nu trebuie să facă niciun fel de discriminări între petenţii ce fac toate demersurile pentru a-şi exercita dreptul la formare profesională şi formare continuă. dar care e înscris în cadrul unei instituţii de învăţământ şi are rezultate foarte bune. Secretarul de stat pe problema imigrării (Marea Britanie) Curtea a decis că dreptul la educaţie al copiilor imigranţilor ar suferi o ingerinţă nepermisă în cazul în care părintelui sau părinţilor care au grijă de de respectivul copil le-ar fi interzis să rezide în statul membru al Uniunii în care elevul este înscris în cadrul unei instituţii de învăţământ. Prin termenul „posibilitate" se deschide o opţiune a statului de a impune o contraprestaţie în sarcina părintelui sau a elevului. Cu toate acestea. religioase şi pedagogice. astfel înţelegându-se faptul că pentru a urma aceste două tipuri de educaţie individul trebuie să îndeplinească anumite condiţii (prin această exprimare dreptul la educaţie fiind limitat). Curtea de Justiţie Europeană a decis în cazul Maria Teixeira c Primăria oraşului Londra şi a secretarului de stat pe problema imigrării (Marea Britanie) faptul că în cazul unui elev care a împlinit vârsta majoratului.eur-lex. tineretul şi sportul.Din formularea primului alineat se poate deduce faptul că statele trebuie să asigure un învăţământ de bază obligatoriu. la care să aibă acces toţi membrii societăţii. Însă drepturile tinerilor la şanse egale pot fi protejate şi pe baza hotărârilor Curţii6. În prima parte a alineatului 3 se consacră libertatea de a înfiinţa instituţii de învăţământ cu respectarea principiilor democratice. de altfel conformă cu opinia Curţii Europene a Drepturilor Omului. astfel. indiferent de categorie socială sau calităţi. www. prezenţa părintelui elevului poate fi în continuare permisă. Contraprestaţia poate genera în anumite cazuri o încălcare a dreptului la educaţie în cazul persoanelor lipsite de mijloace financiare. dar formarea profesională şi formarea continuă sunt prezentate sub forma libertăţii accesului. dificultăţile de ordin emoţional întâmpinate de majoritatea adolescenţilor fiind responsabile în multe cazuri de abandonul şcolar. 2 .eu. Curtea de Justiţie Europeană a stabilit în cazurile Nicolas Bressol şi alţii şi Céline Chaverot şi alţii c Guvernul comunităţii franceze (Belgia) faptul că în cadrul Uniunii nu se pot admite discriminări de niciun fel în cazul în care dreptul de a învăţa în cadrul unei instituţii de stat care oferă învăţământ superior (în speţă fiind vorba de o facultate de medicină) dintr-un stat membru se dobândeşte pe baza testării capacităţilor persoanelor doritoare (testare care trebuie să prezinte acelaşi nivel de dificultate pentru toţi participanţii). oferind totodată posibilitatea statului de a impune anumite costuri „ascunse" ce scad considerabil şansa la exercitarea dreptului în cazul subiecţilor ce provin din familii cu situaţie financiară precară. formarea profesională. fără însă a se stipula clar dreptul de a înfiinţa instituţii private de învăţământ. Carta nu prevede dreptul elevului la securitate emoţională. Astfel. Dreptul la educaţie mai apare reglementat şi în cadrul Tratatului de la Lisabona. dacă se dovedeşte că respectiva persoană necesită prezenţa părintelui pentru a-şi dezvolta personalitatea şi pentru a-şi finaliza cu succes studiile. În alineatul 2 se menţionează faptul că dreptul la educaţie include posibilitatea de a urma gratuit învăţământul obligatoriu.europa. în paragraful 1 al articolului 165 se definesc limitele în care poate interveni Uniunea în cadrul 6 În hotărârea Baumbast şi R c. Titlul XII intitulat Educaţia.

având un loc de muncă garantat. în opinia mea. Totodată. libertatea învăţământului religios şi dreptul de a crea instituţii de învăţământ particulare şi confesionale. însă se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională. autonomia universitară. aceste scopuri sunt. 8 În Germania acest program se aplică în cazul persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă şi nu pot fi încadrate într-un alt loc de muncă asemănător în aceeaşi localitate. În alineatul 2 se stabilesc scopurile Uniunii: răspândirea şi învăţarea limbilor. persoanei i se oferă două alternative: poate să participe la un program de reconversie profesională.reglementărilor privind educaţia din statele membre7.F. distanţa de la şcolile cu podea de lut şi elevi ce au văzut doar la televizor un computer. Astfel. la învăţământul din marile oraşe din Europa de Vest este mult prea mare pentru a-i putea fi aplicate aceste scopuri. O normă interesantă din punct de vedere al conţinutului este cea prin care se doreşte stabilirea limbii în care să se poate exercita dreptul la educaţiei. p. mobilitatea studenţilor şi a profesorilor şi cooperarea între instituţiile de învăţământ. mult prea vag definite. 55. sau poate să se mute într-o altă localitate în care statul i-a găsit un post asemănător (din punct de vedere al pregătirii profesionale necesare) celui din care a fost disponibilizată. pentru ca în alineatul 2 să fie menţionate scopurile acestei politici: facilitarea adaptării personalului la transformările industriale prin formarea şi reconversia profesională8. acest aspect fiind foarte important din punct de vedere economic (angajatorii beneficiind de stabilitate a personalului chiar dacă apar schimbări în organizarea şi funcţionarea unităţii de producţie sau de servicii). dacă nu sunt posturi libere. cât şi garanţia unei reconversii profesionale sau profesionalizare mult mai facile. dacă este necesar. se pot remarca discrepanţe foarte mari între posibilităţile de studiu oferite de ţările membre. În concluzie. 2006. sprijinind şi completând acţiunea statelor. Articolul 166 aduce o serie de completări mult mai pragmatice a scopurilor urmărite de Uniune. Editura Polirom. Drept European şi Internaţional al Drepturilor Omului. Programul funcţionează astfel: statul caută un post asemănător disponibil în localităţile din apropierea domiciliului persoanei. să stimuleze cooperarea între instituţiile de învăţământ şi să dezvolte schimbul de informaţii şi experienţă între statele Uniunii. 57. În legea fundamentală a ţării dreptul la învăţătură este dezvoltat sub forma unor principii: gratuitatea învăţământului de stat. Bucureşti. 1/2011). fără a prezenta o finalitate clară a mobilităţii şi multilingvismului atât de des menţionate în toate actele Uniunii Europene. educaţia în România se face în limba română. p. în alineatul 1 se menţionează faptul că Uniunea pune în aplicare o politică de formare profesională care sprijină şi completează acţiunile statelor membre. Ibidem. Astfel. Uniunea Europeană încearcă să adapteze sistemul de învăţământ atât la beneficiarul principal: elevul. îmbunătăţirea formării profesionale iniţiale şi continue pentru a facilita accesul pe piaţa muncii. desfăşurarea în conformitate cu legea a exercitării dreptului la educaţie. Totodată se recunoaşte şi competenţa exclusivă a statelor de a stabili conţinutul învăţământului. Deşi susţinute prin programe internaţionale. cât şi la nevoile beneficiarului indirect: angajatorii. Dreptul la învăţătură în România În România dreptul la învăţătură este consacrat în Constituţie (articolul 32) şi în Legea învăţământului (Legea nr. Prin securitate de ordin material şi emoţional şi garantarea dreptului la un minim de educaţie Uniunea asigură atât succesul elevului. dar şi în 7 Uniunea Europeană fiind definită ca liant al sistemelor de învăţământ ce asigură cooperarea dintre state şi dezvoltarea educaţiei de calitate. Sudre. organizarea sistemului educaţional şi modul în care tratează abordarea şi menţinerea diversităţii culturale şi lingvistice . a celor care urmează un program de formare şi a tinerilor. 3 . să faciliteze mobilitatea formatorilor. cf.

în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui system de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală. particular şi confesional. fără nicio formă de discriminare. Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat. precizand ca: dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu. Statul asigură libertatea învăţământului religios. precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare. în condiţiile legii. ştiinţifice. minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii. potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. capacităţi volitive şi capacităţi acţionale. cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe.unopa. în acord cu noile cerinţe. 10 Idem. Misiunea asumată de lege este de formare. capacităţi cognitive. prin articolul 32. prin învăţământul liceal şi prin cel profesional. integrală şi armonioasă a individualităţii umane. Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă. bazate pe valorile umaniste şi ________________________________ 9 www. a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor. creativitate. în profesie şi în societate. Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate. conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii.ro. Educaţia şi formarea profesională a copiilor. In cadrul celui de al doilea capitol al Constitutiei. Autonomia universitară este garantată. pentru participarea cetăţenească activă în societate. 9 Dispozitiile generale ale Legii invatamantului mentioneaza faptul ca: legea asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate. drepturile si libertatile fundamentale cuprind. ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene. organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat. pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare. e) educarea în spiritul demnităţii. Învăţământul de stat este gratuit. c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile. particulare şi confesionale. prin educaţie. prin învăţământul superior. în condiţiile legii. funcţiile. pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial. În condiţiile legii. înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe. competenţe şi abilităţi de utilitate directă. Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior. toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale 4 . învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională. Drepturile prevăzute la alin. învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege. derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive. necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală. Legea reglementează structura. potrivit legii. În şcolile de stat.10 În România învăţământul constituie prioritate naţională. dreptul la învăţătură. Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene. modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural. Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. a infrastructurii mentale a societăţii româneşti. deprinderi/abilităţi şi aptitudini. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicit sau au dobândit o formă de protecţie în România. prin realizarea propriilor obiective în viaţă. precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii. d) formarea unei concepţii de viaţă. Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori.limba maternă a minorităţilor. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi.

particular şi confesional. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. non-formale şi ___________________________ 11 www. ale elevilor şi studenţilor. Învăţarea pe tot parcursul vieţii include totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană. Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale. Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. prin Institutul Limbii Române. particular şi confesional acreditat. cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe. Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau per preşcolar. poate susţine lectorate în universităţi din străinătate. Cercetării. în condiţiile stabilite de prezenta lege. precum şi pe aceia cu cerinţe educaţionale speciale. locuri în tabere şi alte asemenea stimulente elevilor şi studenţilor cu performanţe şcolare şi universitare. precum şi cursuri de limbă. cu respectarea legislaţiei statului respectiv. unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Statul şi alţi factori interesaţi susţin financiar activităţile de performanţă. Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români. de stat. de la bugetul de stat. precum şi cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională sau în activităţi culturale şi sportive. formării de deprinderi/abilităţi şi dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală. preşcolarii. precum şi o formă de asistenţă educaţională. destinată persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale. precum şi în limbile minorităţilor naţionale şi în limbi de circulaţie internaţională. după metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei. în scopul dobândirii de cunoştinţe.ro. învăţământul este serviciu de interes public şi se desfăşoară în limba română. Educaţia permanentă reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieţii în contexte formale. Ministerul Educaţiei si Cercetării. adaptată. socială sau ocupaţională. minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. Statul susţine antepreşcolarii. f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană. Pentru unele activităţi. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual. Învăţământul de stat este gratuit. elevii şi studenţii cu probleme şi nevoi sociale.ale omului. precum şi pentru cel postliceal de stat. De asemenea. Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată.lsfetc. începând cu educaţia timpurie. cultură şi civilizaţie românească. civică. în condiţiile legii. faţă de valorile moralcivice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural. statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul profesional şi liceal acreditat. În România. Statul acordă burse sociale de studii elevilor şi studenţilor proveniţi din familii defavorizate. social şi cultural. în scopul formării sau dezvoltării competenţelor dintr-o multiplă perspectivă: personală. Suplimentar. Tineretului şi Sportului. Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat. Elevii şi studenţii care beneficiază de burse sociale de studii pot primi şi burse pentru performanţe şcolare şi universitare.11 Învăţarea pe tot parcursul vieţii este un drept garantat de lege. Învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinde educaţia 5 . Învăţământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului naţional de învăţământ preuniversitar. burse. de nivel naţional şi internaţional. socială şi/sau ocupaţională. socială şi medicală complexă. informale. niveluri. precum şi celor instituţionalizaţi. civică. Statul acordă premii. cu excepţia celor înscrişi în învăţământul postliceal. poate organiza unităţi de învăţământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate. Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ vor fi sprijiniţi prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau vor primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare.

d) persoanele cu cerinţe educaţionale speciale. mediul familial. învăţământul preuniversitar. Finalităţile principale ale învăţării pe tot parcursul vieţii vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea durabilă a societăţii. durate şi resurse.ro. Învăţarea în context formal reprezintă o învăţare organizată şi structurată. învăţământul superior. Acest tip de învăţare depinde de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite. i) toţi cetăţenii care doresc să urmeze programe de educaţie permanentă. iar starea sănătăţii lor nu poate constitui criteriu de concediere. Masurile de disciplinare scolara nu pot fi stabilite decat in accord cu respectarea demnitatii copilului. Învăţarea pe tot parcursul vieţii se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie şi a competenţelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. cu aprobarea prealabila a parintilor.timpurie. Măsurile de protecţie socială cuprind printre altele _______________________ 12 www. Statul garantează şi susţine.unibuc. 13 www. cu obiective de învăţare. rezidenţi în mediul urban şi în mediul rural. g) angajaţii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaţie.asdcdo.drept. depinde de voinţa celui care învaţă şi se finalizează cu certificarea instituţionalizată a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.org. nefiind premise pedepsele fizice ori acelea care afecteaza dezvoltarea fizica. psihica sau emotionala a copilului. 14 www. cu calificare redusă sau necalificaţi. Învăţarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor activităţi zilnice legate de muncă. b) tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de educaţie sau formare profesională.ro. nonformale şi informale. timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor. precizeaza: copilul are dreptul la educatie. Acest tip de învăţare are asociate obiective. care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi ca durată. 584 din 29/10/2002 privind masurile de prevenire a raspandirii maladiei SIDA in Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA mentioneaza ca persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA beneficiază de protecţie socială.12 Învăţarea pe tot parcursul vieţii se realizează în contexte de învăţare formale. Acest tip de învăţare nu este dependent de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite. 6 . h) elevii cu risc major de eşec şcolar. Învăţarea în contexte non-formale este considerată ca fiind învăţarea integrată în cadrul unor activităţi planificate. educaţia şi formarea profesională continuă a adulţilor. dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii şi la promovarea profesională. inclusiv financiar. Educatia scolara si credinta religioasa a copilului nu pot fi schimbate decat in interesul acestuia. care se realizează într-un cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. c) absolvenţii de învăţământ non-profesional sau cei care au absolvit studiile învăţământului liceal sau ale învăţământului superior în domenii şi calificări redundante sau nerelevante pe piaţa forţei de muncă. invatatura si formare profesionala. duratei sau sprijinului pentru învăţare. de tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte dreptul la învăţătură. Certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în contexte non-formale şi informale poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens. nr.13 Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului. 272/2004.lsfetc. accesul la educaţie şi formare profesională continuă pentru: a) tinerii şi adulţii care nu au finalizat învăţământul obligatoriu. e) tinerii şi adulţii care revin în ţară după o perioadă de muncă în străinătate. în condiţiile legii. 14 Legea nr. f) tinerii şi adulţii rezidenţi în comunităţi dezavantajate economic şi social.

pregatirea scolara la domiciliul copiilor cu handicap. 17 Idem. educative. cu avizul Ministerului Finantelor Publice. potrivit normelor ce vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii. care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei.16 In vederea asigurarii dreptului la securitate sociala. cu respectarea prevederilor legislatiei in domeniul invatamantului. 7 . a adultilor cu handicap grav. categorie sociala sau la o categorie defavorizata. la activitati culturale si sportive.lsfetc. In vederea asigurarii integrarii cu sanse egale in viata sociala. 18 _________________________ 15 www. precum si a dreptului la ocrotirea sanatatii si la instruire.ro. Prevederile alineatului precedent se aplica tuturor fazelor sau etapelor din sistemul educational. au obligatia sa elaboreze un program individual de recuperare. Nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare mentioneaza ca principiul egalitatii intre cetateni. 48/2002 pentru aprobarea OG. copiii cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi: a) acces liber si egal in orice institutie de invatamant obisnuit. 18 Idem. Constituie contraventie refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educatie de stat sau privat. nedeplasabili. in cazul copiilor cu handicap. se va stabili potrivit normelor ce vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii. adultii cu handicap beneficiaza printre altele de drepturi ca: pregatire scolara la domiciliu. b) pregatire scolara la domiciliul a copiilor cu handicap. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap spune ca odata cu eliberarea certificatelor de incadrare in grade de handicap. cu avizul Ministerului Finantelor Publice. in raport cu restantul functional si potentialul recuperator. al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi: a. dreptul la educatie si la pregatire profesionala. nedeplasabili. la orice forma. profesionale si sociale necesare pentru recuperarea. varstei. comisiile de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti. respectiv comisiile pentru protectia copilului. b. etnie.respectarea dreptului la învăţământ în cazul copiilor şi tinerilor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA şi integrarea acestora în formele de învăţământ. Partea I. grad si nivel. pe durata invatamantului general obligatoriu. care sa prevada actiunile medicale. readaptarea. instruirea si integrarea sau reintegrarea sociala a persoanei cu handicap. religie.salvaticopiii. care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. din cauza apartenentei acestora la o anumita rasa. respectiv datorita convingerilor. in conditii de egalitate. 16 www.15 Legea nr. inclusiv la admiterea sau la inscrierea in unitatile ori institutiile de invatamant si la evaluarea ori examinarea cunostintelor. nationalitate. la cerere. 17 Legea nr. sexului sau orientarii sexuale a persoanei in cauza. dreptul de a lua parte. nedeplasabili. pe durata invatamantului obligatoriu prevazut de lege.ro. readaptare si integrare sociala.519/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.

cât şi în cadrul Uniunii Europene şi al statelor membre. deşi la nivel de reglementare în România învăţământul reprezintă o prioritate naţională. Uniunea Europeană lărgeşte şi mai tare protecţia dreptului la educaţie prin protejarea elevului pe toate nivelurile (atât prin recunoaşterea vulnerabilităţii emoţionale şi pecuniare elevului/studentului major. totuşi. şi realitatea din multe instituţii de învăţământ fiind mare. Importanţa acestui drept este dată de dezvoltarea tehnologică rapidă a societăţii şi de nevoia tot mai accentuată ca personalul oricărui tip de agent economic să poată manipula cu uşurinţă orice tip de utilaj destinat creşterii eficienţei muncii. În cazul României protecţia dreptului la învăţătură se materializează diferit faţă de prevederile legale. nu doar la nivel de reglementare sau în cazuri izolate care ajung în atenţia Curţii Europene a Drepturilor Omului sau a Curţii de Justiţie Europeană. beneficiile pe termen lung fiind beneficii pecuniare substanţiale atât în cazul statului (prin dezvoltarea tehnologică şi prosperitatea industriei. constituirea unei protecţii efective a dreptului prin lărgirea obligaţiei statului de a asigura dreptul la educaţie al minorului chiar în cazul în care părintele invocă anumite convingeri filozofice. Astfel.. Protejarea acestui drept nu trebuie însă înţeleasă sub forma unui moft social. statul refuză să susţină financiar participare unei echipe în cadrul unei olimpiade internaţionale. Adaptarea poate fi privită şi ca parte a finalităţii procesului de învăţare. dreptul la educaţie trebuie protejat în mod real şi la un nivel cât mai apropiat de cetăţean .Concluzii Dreptul la educaţie este unul dintre drepturile fundamentale ale societăţii contemporane. cât şi a nevoii de protecţie a elevului/studentului în general în plan financiar.aceasta fiind şi raţiunea Uniunii Europene de a lăsa reglementarea sistemului de învăţământ în responsabilitatea statelor membre . deşi învăţământul se face cu ajutorul metodelor moderne de învăţare. mai mult de jumătate din elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali. dar şi prin protejarea elevului în cazul unei încercări de îndoctrinare sau abuz din partea statului (care are obligaţia de a reglementa materia ce trebuie însuşită şi modul în care informaţiile îi vor fi prezentate elevului). distanţa dintre ceea ce prevede legea (atunci când prevederile sunt clare). În concluzie. dar şi ca scop al subiectului care îşi exercită dreptul la educaţie. Modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înţeles nevoia de protecţie a acestui drept se manifestă printr-o definire strictă a ingerinţelor ce îi pot fi aplicate. împuternicindu-l să acţioneze chiar contrar voinţei părinţilor pentru a asigura exercitarea dreptului în cazul minorilor. Primul pas în protejarea drepturilor este făcut în cadrul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. aceste făcând uz de dreptul său pentru a se putea încadra în mediul economic pe un nivel salarial cât mai ridicat. totuşi. convenţie ce impune statului o obligaţie de rezultat. emoţional şi protejarea împotriva discriminării de orice fel). fiind subiect al reglementării atât în cadrul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. dar şi prin adaptarea modului de învăţare şi a materiei la cerinţele mediului economic. dar şi un nivel de dezvoltare 8 .

Educaţia este cheia pentru dezvoltare şi oferă un mijloc prin care toţi oamenii pot deveni conştienţi de drepturile şi responsabilităţile lor. cât şi în cazul individului care a beneficiat de protecţia dreptului. un instrument esenţial pentru atingerea obiectivelor de egalitate şi pace. nivel datorat gradului de cultură al populaţiei).socială mai ridicat. 9 .

europa. 3. www. 2008. BECK.right-to-education. www.Comentarii şi Explicaţii.Bibliografie 1. Editura Polirom. 2.unopa. www. Frederic.drept.lsfetc. www. Ediţia a II-a.jurisprudentacedo. Chiriţă. www.unibuc. Editura C.com 7.eu 6.ro 10.org 4. Bucureşti. Sudre.org 9. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului . Bucureşti. 2006. Drept European şi Internaţional al Drepturilor Omului.eur-lex.www. www. Radu.asdcdo.ro 10 .H.ro 8. www.ro 5.salvaticopiii.

s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Z. respectiv Judecătoria Slatina şi de către organele de poliţie judeţene municipale şi locale abuzuri vădite". întregul potenţial al copilului. aritmetică. Scopul educaţiei însă.jurisprudentacedo.M.) dar şi acela de a dezvolta.2005.06. instanţa de recurs a reţinut următoarele: Deşi instanţa i-a pus in vedere recurentului să depună la dosar acte din care să rezulte că minorul frecventează cursurile şcolare. 1054/MF/2005 s-a respins cererea de recurs.L. precum şi socializarea şi interacţiunea copilului cu ceilalţi şi cu mediul. acela de M. 841/13. nu este numai acela de a-şi însuşi elementele de bază în învăţare (noţiuni legate de alfabetizare.1997. inclusiv cultivarea respectului pentru drepturile omului.L. născut la 07.03.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă. pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 12691/2004. pronunţată de Curtea de Apel Craiova. şi până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei de întreţinere. În lipsa unor dovezi privitoare la sănătatea precară a copilului şi la imposibilitatea continuării cursurilor şcolare. 3540/08. în dosarul nr. A fost încredinţat spre creştere şi educare minorul N. Pentru a se pronunţa astfel. în ansamblu. 114/16.000 lei pensie de întreţinere în favoarea minorului. S-a dispus înfiinţarea popririi la cerere.J. etc.06. 5353/2005. reclamantei şi a fost obligat pârâtul la 770. S-a dispus revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei. Prin decizia civilă nr. în dosarul nr..com 11 . Prin decizia nr.Speţă Prin sentinţa civilă nr. S-au compensat în parte cheltuielile de judecată şi a fost obligat pârâtul la 2. Este adevărat că din procesul verbal încheiat la data de 5 martie 2006. începând cu data de 29 noiembrie 2004.I. exprimare. şi cererea reconvenţională formulată de pârâtul Z.2005 pronunţată de Judecătoria Slatina.. recurentul a motivat că minorul nu poate continua cursurile şcolare din motive medicale şi că îşi continuă studiile în particular". invocând drept motive că faţă de fiul său se întreprind de către instanţa de judecată slătineană.10.000. Prin cererea de recurs însă. creşterea simţului de identitate şi apartenenţă (afiliere). rezultă că minorul are o solidă pregătirea şcolară şi o bază educaţională corespunzătoare clasei a I-a primară.I. adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989 şi ratificată de România la data de 28 septembrie 1990. Pentru aceasta se au în vedere şi dispoziţiile art. * www. 29 (1) din Convenţia cu privire la Drepturile Copilului. S-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părţi din vina ambilor soţi. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul reclamant criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul. recurentul a menţionat că nu poate depune astfel de acte. s-a respins ca nefondat apelul. instanţa constată că în speţă este încălcat dreptul acestuia de a primi o educaţie care să îi permită dezvoltarea aptitudinilor şi personalităţii sale.2006.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful