You are on page 1of 5

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ŞI TEOLOGIE CATEDRA DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ŞI COMPARATĂ DISCIPLINA: LITERATURI ÎN DIALOG

: EUROPA CENTRALĂ SPECIALITATEA: Studii postuniversitare: COMUNICARE INTERCULTURALĂ ANUL DE STUDII: II SEMESTRUL: I DURATA: 28 ORE DE CURS (14 săpt. / 2 ore) + 14 ORE DE SEMINAR (14 săpt. / 1 oră) PROPUNĂTORUL CURSULUI : prof. dr. ADRIANA BABEŢI NR. DE CREDITE: 8

PROGRAMA
OBIECTIVELE CURSULUI: Bazat pe o îndelungată experienţă a exersării compartismului în spaţiul culturilor central- şi sud-est europene, cursul îşi propune să proiecteze studiul literaturii în contextul proximităţilor culturale. Relaţionarea formelor de creativitate literarartistică din ţările care au dezvoltat un traseu istoric analog, metabolizând similar vârstele modernităţii, oferă o nouă perspectivă asupra unui segment important al culturii europene din secolul XX. Avantajul inserţiei unui asemena curs în curricula programului masteral al UVT este asigurat nu doar de componenta sa ştiinţifică propriu-zisă (interdisciplinaritate, comparatism, deschidere a câmpului cercetării literare într-o zonă mai puţin frecventată), ci şi de componenta sa formativ-civică STRUCTURA CURSULUI: Structurat pe patru secţiuni care cuprind 14 teme de curs, respectiv 7 de seminar, cursul realizează un racord permanent al etno-culturilor din spaţiul central-european, înţeles ca reflex al marii diversităţi culturale europene. Accesul spre specificitatea acestui areal este mediat de una din formele literare care îşi joacă optim rolul de interfaţă a istoriei — romanul. Acest tip de abordare este de natură să stimuleze un nou tip de reflecţie asupra devenirii culturii europene şi un nou tip de dialog cultural.

TEMELE CURSULUI
I. Contextele culturii. O chestiune de regândit pentru comparatismul literar. 1.a. Preliminarii teoretice. În jurul unui necesare; repere istorice. Un concept cu geometrie vorbeşte despre Europa Centrală? Metamorfozele Centrală. Repercusiuni în planul culturii. 1.b. Istorie şi istorii culturale în Europa 2007). concept: Europa Centrală; cartografii variabilă. Cine, unde, când, cum (mai) discursului intelectual despre Europa Centrală (1848-1918-1945-1989-2001-

1

Recuperări teoretice. Utopii. Cenzură şi libertate în Europa Centrală şi de Est în perioada totalitarismului comunist. excluderi. Imperiu şi naţiuni. conservatorism/ liberalism. Witkiewicz.E.e.Hašek. Romanul postmodern şi regândirea relaţiei cu istoria. III. Kertész Imre. Krleža. Crizele amplasamentului politic în plan romanesc. remitizări compensatorii. paralelisme. excluderi colective de pe scena istoriei). Kuśniewicz etc. Mann. De ce nu am avut un Havel? 4. 3. Déry Tibór. O lume cu un centru (real şi simbolic) flotant. utopii blocate. A. A. A. Romanele gândirii captive 4.. Regândirea formei (formulelor) romaneşti în modernitatea central-europeană. Identitate etnică. Marea tragedie a micilor state. multietnicitate. De la etosul solar la voioasa Apocalipsă. Romanele Holocaustului. J. Studii de caz: J. Timp istoric. Döblin etc. remitizări. Distopii. A. Romanele dezagregării şi răsturnării unei ordini.a. Romanul centraleuropean. Romancierul din Europa Centrală şi de Sud-Est. Crnjanski etc. Vârstele modernităţii.Capek. Rebreanu. 1. 1. Baconski. Capek. Istorii faste. II. Extremele politice şi romanul central-european. Studii de caz. exterminări. Capitale şi periferii. istorie. Th. Interculturalitatea. Elie Wiesel. zone de influenţă. Danilo Kiš. universalismul şi etno-centrismul. Literatura de sertar.c. contrautopii. Spaţiile plurale. Cultura memoriei în romanul central-european postbelic. Romancierul central-european între tradiţionalism/ modernism.c. Marginalizări. Ivan Klíma. contrautopii. Centrul fragil. Stigmatele clasei (sociale). Kosztolányi. Utopiile negative.a. Romanul – o interfaţă a istoriei 2.) şi creativitatea inovativă zonală (Kafka. roman. Rasă şi clasă. 3. Istorii blocate. Eludarea cenzurii sau înfruntarea directă a sistemului? Forme şi formule de rezistenţă intelectuală în spaţiul excomunist (studiu comparat).1. distopii. marginalizări. ruralism/ citadinism. Refuzul utopiei ca proiecţie a unui ideal social. Mitizări. IV. Proximităţile culturale. Norman Manea etc. Sursele demitizării (frustrări. etnicism/ cosmopolitism.b. Variaţiuni romaneşti pe o temă: istoria rănită 3. Mod de întrebuinţare.Woolf. Războiul 2 . Trecutul care nu trece. Solidarizări şi separări. Joyce. Gombrowicz. Multilingvismul şi creativitatea literară a zonelor de interferenţe culturale. Receptări perturbate. Studii de caz: K. Între influenţa marilor modele europene (Proust. Stigmatele rasei.c.Roth. Nostalgii mitizante. Ofiţeri şi soldaţi. demitizări ale istoriei în romanul central-european modern (o perspectivă comparată). Formele romaneşti ale extremismului politic (de dreapta/de stânga). timp romanesc. L. Ritmuri şi etape ale prelucrării ideologiilor culturale moderne. Schulz. istorii nefaste în spaţiul studiat. dreapta/ stânga etc. Un comparatism necesar în recitirea şi reevaluarea istoriilor culturale (literare). 2. Mit. Koestler etc. Studii de caz. Frontierele unei specii.b. Taţi şi fii. Similarităţi şi diferenţe. Zweig. Sursele polarizării: Luminile şi Romantismul. Romanul central-european şi ideologiile politice ale secolului XX. Europa Centrală – un laborator al experimentării ideologiilor. multiculturalitate. Romanele unei morţi anunţate: agonicul imperial.a.) 2. identităţi culturale.d. Multietnicitate. St. Figurile simbolice ale puterii şi substitutele lor în plan romanesc. Absenţa Centrului. Gândirile arestate. Rememorarea ca terapie. György Konrád. Studii de caz.b. Policentrismul periferiilor. Tăcere sau compromis? Proletcultismele (studiu comparat). între absurd şi grotesc. V.

2000. Nicolae Bocşan şi Valeriu Leu). Joanna Novicki.Ungureanu) – pe suport electronic. Identităţi multiple în Europa regiunilor: interculturalitatea Banatului. Mituri şi simboluri politice în Europa Centrală. C. A. Nevroze. Ungureanu). Secolele XVIII-XX. 1997. Danubius. Victor Neumann. apocalipsă (coord. Iaşi. 4.memoriilor. Editura Polirom. Imaginarul memoriei şi strategiile romaneşti. 1995. Europa centrală. Babeţi. 1998 Claudio Magris. Editura Polirom. A. ironia. Bucureşti.Babeţi şi C. Editura Polirom. Iaşi. Adriana Babeţi şi Cornel Ungureanu). Tema identităţii culturale — o temă depăşită? O temă necesară? BIBLIOGRAFIE Chantal Delsol. Michel Maslowski. Statele Unite ale Literaturii? Dilemele scriitorului din Europa Centrală şi de Est în epoca globalizării. 1997. Romanul postmodern. Editura Hestia. Exorcizarea răului istoriei: ludicul. între deschidere şi specificitate. Roman şi autobiografie. 3 . Timişoara. Europa Centrală. Cronologia Europei Centrale (1848-1989). 2003. utopii (coord.c. dileme. (coord. Memorie. Iaşi. Iaşi. Crearea identităţilor naţionale în Europa. în pregătire la Editura Polirom – fişele de lucru puse la dispoziţia studenţilor. *** Dicţionarul romanului central-european din secolul XX (coord. Chişinău. parodicul. Editura Cartier. 2001. paradis. Editura Univers. Anne-Marie Thiesse. Editura Polirom.

4 .

5 .