You are on page 1of 16

Dinamica de peisaj în cadrul comunei Zamostea

1.Introducere - termini utilizati - peisaj În prezent, atât în context academic cât şi general peisajul a devenit un termen binecunoscut. Oamenii sunt legaţi de peisaj şi îl folosesc în diferite scopuri. Dintr-o perspectivă umană, multe dintre peisajele planetei sunt mai intens utilizate decât au fost vreodată în istoria Terrei şi sunt utilizate simultan în diferite scopuri. În funcţie de modul de utilizare a peisajului de către oameni, acesta poate avea diferite înţelesuri, astfel, peisajul devenind un fenomen complex. Asupra termenului ,,peisaj” există foarte multe confuzii de ordin semantic şi lingvistic, polisemia termenului determinând abordări atât ştiinţifice cât şi contextuale, de cele mai multe ori ambigue. Peisajul ca termen ştiinţific, geografic, a fost introdus în secolul al XIX-lea, de către Al. von Humboldt (1769-1859). Pornind de la multitudinea interpretărilor de ordin ştiinţific asupra peisajului geografic, următoarea definiţie fundamentată ştiinţific pe principiul constructivismului cognitiv este demnă de a fi amintită: peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu; este un rezultat al interacţiunii în timp şi spaţiu între mediul fizic iniţial şi acţiunea omului. La integrarea elementelor aflate în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara şi organizarea vieţii umane, precum şi dezvoltarea acesteia descriind entitatea rezultată ca un produs spaţio-temporal dinamic. Analiza multicriterială, interdisciplinară, sistemică, este metodologia aplicativă care se pretează studiului peisajului contemporan. Peisajul este un vast laborator de înţelegere a raportului omului cu natura, dar şi un ’’summum’’ de resurse pentru dezvoltarea viitoare. El este un bun comun şi cunoaşterea sa este o necesitate, dacă se doreşte ca acest spaţiu să participe efectiv la o dezvoltare cu adevărat durabilă. Peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu, este o rezultantă a interacţiunii în timp între mediul fizic iniţial şi acţiunea omului. Deci la integrarea elementelor aflate în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara şi organizarea vieţii umane, precum şi dezvoltarea acesteia. În viitorul apropiat, peisajul va trebui să îndeplinească următoarele funcţii: ecologic – areal locuibil, economic - areal productiv, socio-cultural areal de recreere , istoric – areal de identificare , estetic – areal pentru experienţe.

2

2.Zamostea – spaţiu geografic de studiu 2.a.Asezare geografica Comuna Zamostea se află în extremitatea nord-estică a judeţului Suceava având următorii vecini (Fig.1): - în partea nord-estică: Mihăileni, Vârfu Câmpului; - în partea nord-vestică: Grămeşti; - în partea sud-estică: Zvoriştea; - în partea sud-vestică: Calafindeşti, Şerbăuţi. După coordonatele geografice comuna Zamostea este situată între 26⁰10’-26⁰15’ longitudine estică şi 47⁰50’- 47⁰55’ latitudine nordică. Comuna Zamostea este constituită din nouă localităţi, cuprinzând satul Zamostea reşedinţa de comună, şi satele: Badragi, Ciomârtan, Cojocăreni, Corpaci, Lunca, Nicani, Răuţeni şi Tăuteşti şi are o suprafaţă totală de 4.686 ha.

Fig.1. Harta administrativ-teritorială a judeţului Suceava şi încadrarea unităţii administrative studiate în cadrul acestuia
3

3.Identificarea intrărilor specifice schimburilor funcţionale curente şi identificarea disfuncţionalităţilor Dinamica peisajului este determinată de specificul materiei care se află în continuă mişcare, transformare; ca urmare a unor fenomene, fluxuri specifice oricărui sistem teritorial sau spaţiu geografic. Dinamica se poate definii ca ansamblul de inputuri şi outputuri ce au capacitatea de a se autoregla. În ceea ce priveşte sistemul teritorial studiat, intrările/inputurile specifice schimburilor funcţionale curente sunt reprezentate de: - inputul ecologic – abiotic – temperatură, lumină, precipitaţii, presiune biotic - atmosferică, etc. ; - biotic– organisme, microorganisme etc.; - inputul economic – investiţii locale, venituri externe; - inputul de bunuri şi servicii – produse necesare confortului cetăţenilor şi managementului localităţii; - input populaţie – de regulă temporar, angajaţi în sectorul social (şcoli, dispensare medicale); Aceste inputuri asigură buna funcţionare a sistemului teritorial, însă, în anumite condiţii pot apărea unele disfuncţionalităţi generatoare de modificări ce se vor imprima şi asupra peisajului. Perturbările datorate factorilor ecologice sunt: - inundaţiile – de remarcat sunt inundaţiile din 2008 şi în special 2010, de pe râurile Baranca, Badragi, Verehia şi de pe râul Siret când cantitatea de precipitaţii căzută la staţia Siret (Rogojeşti) a atins 133,4 l/24h iar pagubele materiale au fost semnificative; aceste inundaţii au determinând rupturi în evoluţia normală a sistemului teritorial precum şi o dinamică de peisaj;

Fig.2. DJ 291 A după viitura din iunie 2010

Fig.3. DJ 291 A după reabilitare, oct.2011

4

- seceta – afectează sistemul teritorial aproape anual determinând scăderea producţiei agricole cu efecte directe asupra populaţiei prin scăderea necesarului de hrană atât pentru ei cât şi pentru animale şi scăderea veniturilor din comercializarea acestor produse; În condiţiile actuale de recesiune, inputul economic este relativ minimal, investiţiile locale înregistrând o stagnare temporară generând şi deplasarea (adesea, definitivă) a populaţiei către oraşe sau alte ţări ce pot oferii locuri de muncă şi un trai mai bun. Inputul de bunuri este asigurat de mici întreprinzători locali însă de cele mai multe ori s-a arătat incapacitatea gestionării bunurilor utilizate determinând poluări locale. Fiind un sistem, între componentele peisajului se stabilesc relaţii de interacţiune, ceea ce îi imprimă o dinamică în timp şi spaţiu. Modificarea unui element component atrage după sine modificarea celorlalte sau chiar a sistemului în ansamblul său.

4.Identificarea tipurilor de peisaje geografice in comuna Zamostea (min. 3-6 tipuri de peisaje sau limite de peisaje) si analiza lor După criteriul funcţional şi structural în cadrul comunei Zamostea se pot distinge următoarele tipuri de peisaje: - peisajul geomorfologic– cuprinde peisajul depresionar, peisajul versanţilor, peisajul teraselor; în această categorie relieful este suportul peisajului şi are elemente vizibile ale acestuia în structura sa; relieful este element de structurare și regionare a peisajului prin particularitățile sale morfometrice: altitudine, înclinare, expoziție a versanților, microforme pozitive și negative derivate spațio-temporal (fig). Actualul relief din cadrul comunei Zamostea, ca şi cel al împrejurimilor, a derivate din vechile câmpii sarmato-pliocene, înălţate epirogenetic în pliocen şi cuaternar, ca interfluvii deluroase şi colinare sau sub forma unor mici platouri. Din punct de vedere geologic, terasele şi lunca Siretului aparţin cuaternarului cu relief de acumulare, mai nou, format din nisipuri şi prundişuri acoperite cu depozite luto-argiloase şi nisipoase iar restul comunei aparţine volhinianului cu relief de eroziune, mai vechi, alcătuit din argile, nisipuri la care se adaugă nivele de gresii, calcare, lentile de prundişuri. Relieful foarte variat, specific masivului deluros Dragomirna, face ca teritoriul comunei Zamostea să cuprindă dealuri şi coline, văi înguste şi mai largi, platouri-câmpii şi terenuri joase cu caaracter băhnos şi de luncă.

5

Fig.4. Harta hipsometrică a comunei Zamostea

Fig.5. Secvenţă peisagistică de luncă, lunca râului Siret, sat Lunca, Zamostea Aflându-se pe terasa inundabilă a Siretului, partea cea mai joasă a teritoriului comunei începe cu altitudinea de 278m, urcă la 291m în luncă pentru ca să crească treptat la reliefuli

6

dealurilor şi colinelor cuprinse între 300-400m. Valea Siretului se desprinde ca peisaj dominant, frumos desfăşurată la nivelul comunei Zamostea.

Fig.6. Secvenţă peisagistică depresionară, comuna Zamostea - peisajul hidric – determinat de caracterul foarte dinamic, schimbător al sistemelor acvatice; în cadrul comunei Zamostea curgerea de suprafaţă este drenată aproape în întregime în cadrul bazinului hidrografic al râului Siret, fiind condiţionată în proporţie de 80-90% de factorii climatici. Peisajul hidric apare sub forma reţelei hidrografice permanente şi intermitente asociată cu câteva bălţi şi mlaştini prezente în cadrul comunei.

Fig.7. Secvenţă peisagistică hidrică, râul Siret în dreptul comunei Zamostea - peisajul rural/etnografic - este strâns legat de multiplele trăsături structurale, texturale, cu elemente de dispersie, convergenţă etc. a componentelor cât şi a părţilor ce alcătuiesc aceste componente. Imaginea predominantă este definită de aşezarea umană propriu-zisă, de la care privirile se orientează divergent peste cuprinsul spaţiului geografic al moşiei, ajungându-se la perimetrul limitelor ce marchează poziţia şi dimensiunile peisajului rural. Peisajul rural este
7

denumit adeseori şi peisaj etnografic deoarece este definit funcțional de comunitățile umane situate într-un teritoriu bine determinat şi care desfăşoară multiple activităţi primare, urmate de cele secundare şi terţiare, de tradițiile specifice etnografice. Componentele complexului conceptual cuprinde: Aşezarea rurală + spaţiul rural = peisaj etnografic În funcţie de modul de folosinţă a terenurilor din comuna Zamostea derivă următoarele tipuri de peisaje: - peisajul antropizat agrar (agricol, fâneţe şi păşuni) şi cuprinde următoarele subtipuri de peisaje: - culturi predominant cerealiere; - culturi de legume şi leguminoase; - culturi furajere de sfeclă şi culturi furajere de trifoi, lucernă; - culturi de sfeclă de zahăr; - culturi de legume şi zarzavaturi; - peisajul pomicol extensiv. - peisajul forestier; - peisajul forestier protejat– este reprezentat de Rezervaţia forestieră Zamostea-Luncă, cu o suprafaţă de 75 ha, declarată la 1978 rezervaţie naturală, unde se găseşte Fritillaria meleagris (laleaua pestriţă) declarată monument al naturii; - peisajul căilor de comunicaţii – este răspândit relativ uniform pe toată suprafaţa comunei asigurând legătura atât între comunitatea locală cât şi cu zonele vecin.

Fig.8. Rezervaţia Pădurea Zamostea – Luncă (foto: Haliuc Aritina, 09.05.2011, 13.30)

Fig.9.Laleaua pestriţă, rezervaţia (foto: Haliuc Aritina, 15.04.2010, 13.30)

8

Fig.10 Zamostea - Tipuri de peisaje
9

Fig.11 Delimitarea peisajului pe un ortofotoplan la nivel de detaliu (Zamostea – nord) Din secvenţa de ortofotoplan interpretată în Fig. se confirmă importanţa în peisaj a unor tipuri şi subtipuri de ordin natural şi antropic. Un procent destul de ridicat este ocupat de tipul de peisaj antropizat agricol urmat de peisajul geomorfologic de luncă şi peisajul forestier. În cadrul fiecărui tip de peisaj se pot delimita alte 2-3 subtipuri de peisaje, însă această delimitare deteriorează lizibilitatea imagini. Tipurile de peisaje indentificate sunt prezentate sub formă de matrice în tabelul 1.

10

Indicatori Limita teritorială Populaţie Căi de comunicaţii Curţi şi construcţii Relief Ape Suprafaţa agricolă Suprafaţa arabilă Păşuni Fâneţe Livezi-pepiniere Păduri Suprafaţa neagricolă Teren neproductiv

1 x

2

3

4

5 x

x x x x x x x x x x x x

Tab.1 Matricea tipurilor de peisaje identificate Structura fondului funciar este determinată de particularitățile funcționale ale mediului natural și de factorul antropic fiind considerată de cele mai multe ori cu rol de diagnostic pentru peisajele din țara noastră (Drăguț, 2000, Schreiber și col., 2003). Analiza structurii fondului funciar și a distribuției geografice apare mozaicată, comuna fiind ocupată de pădure în partea de sud-vest şi est iar în zonele celelalte se prezintă sub formă mozaicată.

1 2 3 4 5

Fig.12 Structura funcțională a fondului funciar al comunei Zamostea (1=Păduri, 2=Păşuni+fâneţe, 3=Suprafaţa arabilă, 4= Teren neproductiv, 5= Ape+Construcţii+Căi comunicaţie)

11

4.a.Fluxuri de populaţie Comuna Zamostea este aşezată teritorial, departe de centrele urbane, medicale şi universitare, de zonele şi traseele turistice sau monumentele istorice şi ale naturii atât din judeţul Suceava cât şi din judeţul vecin, Botoşani. Deşi poziţionată incomod, comuna Zamostea este situată aproape echidistant pe căile rutiere mai importante, de Suceava, Rădăuţi, Dorohoi şi Botoşani, între 30 – 40 km. Legătura cu oraşele menţionate este asigurată de drumul european E 85,
naţional DN 29 şi judeţean DN 29 A, DN 29 şi se realizează atât prin intermediul curselor de

autobuze şi microbuze, cu frecvenţă variabilă în circulaţie, cât şi cu autoturismele personale. Localizată periferic în cadrul judeţul sensurile specifice dinamicii populaţiei creează arii: - endo- dinamice datorită populaţiei urbane, originară din Zamostea însă împinsă spre oraş de ritmul dezvoltării şi de oportunităţile oferite, - exo-dinamice în jurul oraşelor şi localităţilor mai dezvoltate din apropiere. Comuna Zamostea se înscrie în rândul localităţilor mai puţin dezvoltate comparativ cu alte localităţi din judeţul Suceava, nivel de dezvoltare determinat atât de aşezarea periferică, cât şi de situaţia economică naţională aflată în declin. Săptămânal, un număr de 220 de persoane se deplasează către liceele, şcolile profesionale, şcoli speciale din Suceava, Siret, Rădăuţi şi către universitatea ,,Ştefan cel Mare” Suceava sau către alte universităţi din ţară. Din populaţia activă, ocupată în mare parte cu agricultură şi silvicultură, un mic procent se deplasează zilnic spre locul de muncă din localităţile învecinate. Populaţia navetistă se deplasează către Dorneşti (90 de persoane angajate în industria de prelucrare a lemnului), Suceava (60 de persoane), Rădăuţi (40 de persoane), Siret, Zvoriştea. În ceea ce priveşte inputul persoanelor navetiste, numărul acestora este relativ redus şi este reprezentat de persoanele angajate în sectorul educativ şi de sănătate. Pe lângă populaţia navetistă, liceeni şi studenţi populaţia comunei se deplasează zilnic către centrele de polarizare urbană Suceava, Siret, Rădăuţi sau către localităţile învecinate în interes personal şi/sau pentru aprovizionarea micilor unităţi economice comerciale.

12

Fig.12 Sensul deplasării populaţiei către locurile de muncă din localităţile învecinate

4.b. Secvenţe investiţionale in zonele fermelor, întreprinderilor În ceea ce priveşte fermele şi întreprinderile locale acestea nu ocupă un loc important în economia locală. Până în anul 2000, la nivelul comunei a funcţionat o brutărie, o fabrică de prelucrare a laptelui, o firmă de producere a caielelor, o firmă de împletituri nuiele acestea fiind, în prezent, închise şi lăsate în paragină sau vândute şi utilizate în alte scopuri. Astfel, se constată declinul întreprinderilor productive şi înlocuirea acestora cu mici agenţi economici angajaţi în comerţ care nu acoperă necesarul de locuri de muncă. La nivelul comunei, fermele (în număr de 3) ocupă o zonă foarte mică, de regulă din jurul gospodăriilor, aflându-se încă la stadiul incipit de dezvoltare, stadiu la care încă nu se detaşează de zonele înconjurătoare pentru le putea delimita ca şi secvenţe investiţionale.

13

În cadrul primăriei Zamostea, până la nivelul anului în curs, încă nu s-a realizat strategia de dezvoltare durabilă în care să se traseze obiectivele specifice, acţiunile posibile şi vizate, situaţia existentă. Au existat/există acţiuni prin care primăria a încercat/încearcă să dezvolte infrastructura prin aprovizionarea cu apă curentă, canalizare, realizare staţie de epurare, aducţiune gaz metan, selectarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor, reabilitarea unor drumuri comunale, reabilitarea bibliotecii şi a căminului cultural însă multe din proiectele propuse nu au atras fonduri şi nici nu au trezit interesul populaţiei. De exemplu, în cazul aprovizionării cu apă curentă, comunitatea nu s-ar racorda la acest sistem, contra-cost, atâta timp cât pot utiliza fântânile personale fără a fi obligaţi să plătească. În urma chestionarului realizat personal la nivelul comunei Zamostea, în anul 2010, s-a constatat că majoritatea respondenţilor au cunoştinţe teoretice despre gestionarea, colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor produse în gospodării dar, destul de puţini dintre aceştia acţionează conform acestor cunoştinţe. Deşi ar fi foarte multe de realizat la nivelul comunei se pare că cei din conducere nu-şi arată interesul de a dezvolta comuna, nici măcar în scris, prin elaborarea unei strategii de dezvoltare. Dintre probleme importante din comuna Zamostea care au relevant pentru o dinamică de peisaj se numără inundaţiile, seceta, eroziunea activă, alunecările de teren, gestionarea deşeurilor. Inundaţiile devastatoare din 2010 au arătat faptul că natura trebuie respectată. S-a putut constata faptul că locuitorii comunei (şi nu numai) au tendinţa de a construi oriunde şi oricând fără a lua în considerare caracteristicile amplasamentului. Majoritatea locuinţelor sunt amplasate fie pe malul râurilor de dimensiuni mici (râurile Baranca, Verehia, Badragi) fie în zona inundabilă a râului Siret (sat Lunca) fără a preconiza viitoarele pierderi. La nivelul comunei ar fi necesară (Romanescu, 2009: 169): - planificarea pe termen lung a măsurilor care vizează îmbunătăţirea morfologiei cursurilor de apă; - protejarea zonelor dens populate prin construirea unor lucrări hidrotehnice de mică amploare; - modernizarea sistemului de avertizare/alarmare; - îmbunătăţirea aplicării şi respectării legislaţiei cu privire la utilizarea terenurilor din zonele cu risc ridicat la inundaţii; - pregătirea adecvată a populaţiei la măsurile ce se impun în caz de inundaţii. În ceea ce priveşte eroziunea aceasta activează:
14

- malul drept râu Siret din sat Lunca, zona Haliceni, pe o lungime de 1,6km şi o lăţime de 50m determinând distrugerea a 8ha culturi agricole, înaintare eroziune mal până la 8 m distanţă faţă de 4 gospodării, fiind necesară strămutarea lor;

Fig.13

Fig.14

- sat Lunca, zona Virichia, eroziune mal drept şi mal stâng pârâu Virichia, pe tronsonul D.J. 291A-confluenţă cu râul Siret, pe o lungime de 0,7km şi o lăţime medie de 30m, eroziunea înaintând şi determinând strămutarea a 3 gospodării, avariere pod Virichia D.J. 29A.

Fig.15 Deşi s-ar fi putut acţiona şi prin stabilizarea malului drept al râului Siret, autorităţile locale şi judeţene au declarat că aceasta ar fi presupus costuri financiare mult mai mari decât strămutarea gospodăriilor. În cadrul comunei, gestionarea deşeurilor este şi va fi o problemă majoră atâta timp cât locuitorii nu vor conştientiza necesitatea selectării selective a deşeurilor şi atâta timp cât nu se vor aplica amenzi pentru depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor pe malul, lunca sau apa râurilor sau în orice loc neamenajat.

15

Marea majoritatea a locuitorilor nu au cunoştinţe despre politica de mediu. La nivelul comunei, locuitorii deşi par teoretic interesaţi de politica de mediu, însă în practică par să-şi ignore simţul civic.

16