P. 1
rezumat 2 lucrare doctorat

rezumat 2 lucrare doctorat

|Views: 6|Likes:
Published by bmihalache_1

More info:

Published by: bmihalache_1 on Nov 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/31/2014

pdf

text

original

REZUMATUL LUCRARII

Lucrarea de fata are drept obiectiv sa exemplifice oportunitatea si costurile functionarii unui centru de servicii medicale de inalta performanta, exemplificandu-se pe o maternitate privata si un centru de balneofizioterapie si recuperare. In prima parte a lucrarii se face un studiu de piata, urmarindu-se evolutia si cerintele pietei de servicii medicale si identificandu-se segmentul de clienti. Se identifica riscurile si oportunitatile managementului unui centru de performanta medicala. In a doua parte a referatului este vorba despre costurile financiare si umane pe care le poate implica dotarea acestei maternitati si a centrului de balneofizioterapie si recuperare. Studiul a fost efectuat prin metoda observatiei directe si metoda participativa, in cadrul cabinetului de medicina de familie si reumatologie Universitatea Bucuresti. Capitolul 1 In iunie 2000, Organizatia Mondiala a Sanatatii a oferit un raspuns indelung asteptat la intrebarea formulata obsesiv de politicieni si ziaristi: "Cum este sistemul sanitar din tara X, comparativ cu cel din tara Y?" Rezultatele, publicate in World Health Report 2000,1 au incantat unele guverne, cum ar fi cel al Frantei, care s-a situat pe primul loc, dar a starnit furia altora, cum este al Braziliei, tara clasata pe pozitia 125. Clasificarile se bazeaza pe evaluarea modului in care au fost realizate cinci obiective propuse de sistemele sanitare nationale. Asigurarea sanatatii este considerata a fi un obiectiv esential al unui sistem sanitar. E firesc, asadar, ca principalele scopuri sa fie realizarea unui nivel ridicat de sanatate si distribuirea echitabila a serviciilor de asistenta medicala. Totodata, un sistem sanitar ar trebui sa corespunda asteptarilor populatiei, ceea ce implica respectul pentru individ (autonomie si confidentialitate) si orientarea clientului (servicii prompte si calitate a dotarilor). Ca si in cazul sanatatii, scopurile rezultante se

In al treilea rand. ceea ce presupune asumarea unui rol mult mai activ in promovarea sanatatii. Este importanta intelegerea faptului ca serviciile de sanatate constituie doar un subsistem al sistemului de sanatate si se refera la unitatile si prestatiile preponderent medicale pe care le produc aceste unitati. chemati sa propuna solutii de schimbare. marea majoritate a posturilor de conducere fiind ocupate de persoane fara nici o pregatire manageriala. OMS a stabilit clar responsabilitatea guvernelor fata de propriile sisteme sanitare pe care le coordoneaza si a invocat conceptul de administrare. sistemele sanitare il au asupra sanatatii. iar medicii sunt salariati ai statului. administrate intr-o structura centralizata. indiscutabil. cheltuielile reflectand capacitatea de plata. a oferit un cadru conceptual util. si nu neaparat riscul de imbolnavire. fiind alcatuit dintr-o retea de unitati sanitare proprietate a statului. In al doilea rand. a redus mult sansele unor abordari intersectoriale. avand la varf Ministerul Sanatatii. Finantarea se face din impozite si taxe generale prin bugetul de stat. Medicalizarea excesiva a sanatatii. O asemenea perspectiva este extrem de importanta pentru ceea ce se doreste a fi in viitor asistenta medicala in serviciile de sanatate ale caselor de asigurari si aceasta a aparut in ultima vreme tot mai evidenta in lucrarile de specialitate elaborate mai ales in mediile academice. influentata si de modul de organizare si conducere a serviciilor. In esenta. organizarii si functionarii sistemului serviciilor de sanatate scoate in evidenta pe langa neajunsurile sale si o serie de avantaje. care sa tina seama de toti factorii cu influenta asupra sanatatii.coreleaza cu nivelul absolut de receptivitate fata de exigentele populatiei si cu modul de distribuire. sistemul serviciilor de sanatate a fost si este un sistem organizat si finantat de catre stat. Al cincilea obiectiv este finantarea echitabila. Examinarea critica a finantarii. care incepe sa evidentieze obiectivele sistemelor sanitare. ale expertilor si consultantilor occidentali. . a pus accentul pe necesitatea elucidarii impactului pe care.

a impiedicat adaptarea serviciilor la nevoile locale ale populatiei.Planificarea rigida. prevenirea si combaterea bolilor care genereaza 50% din anii potentiali de viata pierduti precum si incapacitati severe. dezvoltarea asistentei cu plata directa pentru anumite prestatii. Probleme considerate prioritare de sanatate pe plan national: prevenirea si controlul bolilor transmisibile. Printre obiective s-a avut in vedere: mobilizarea unor surse complementare: financiare. de multe ori arbitrare. conditii speciale de hotelizare sau profesiuni liberale. Modelul centralizat. coparticiparea la plata unor prestatii medicale ambulatorii sau spitalicesti etc). imbunatatirea asistentei medicale. eficienta si acceptabilitatea financiara. copilului si tineretului. la care s-a adaugat sistemul centralizat si de comanda. realizarea programului de planificare familiala. cooperarea internationala. care avea urmatorul continut: principii de baza – echitatea. ocrotirea sanatatii mamei. negocierea unor scheme de salarizare care sa aiba in vedere cumpararea serviciilor care corespund nevoilor si cererilor populatiei si care sa favorizeze rezolvarea problemelor prioritare de sanatate. pentru asigurarea unor conditii civilizate de asistenta medicala (asigurari private voluntare pentru servicii speciale. impunand pe cale administrativa norme si standarde rigide. materiale si umane. calitatea ingrijirilor medicale. formarea si dezvoltarea resurselor si principiile unei noi strategii a sanatatii. au sufocat initiativele si responsabilitatea in gestiunea serviciilor de sanatate si mai ales in adaptarea lor la nevoile sanitare in schimbare. Aceste norme au dus la un amestec ineficient de abundenta si risipa in unele regiuni si de lipsuri in altele. diferite de la o zona la alta. alegerea individuala a furnizorului de servicii. Capitolul 2 In 1990 Ministerul Sanatatii a adoptat un proiect de strategie nationala in domeniul sanatatii si al reformei sistemului serviciilor de sanatate. obiective pentru o strategie globala de asigurare a sanatatii – restructurarea sistemului serviciilor de sanatate. promovarea sanatatii si prevenirea bolilor. utilizarea unor modalitati de contractare de catre directiile sanitare judetene a serviciilor oferite de diferiti furnizori de . la nivelul unei populatii definite. orientarea asistentei medicale catre individ si familie.

care se aproba anual prin hotarare de guvern. stationare de n paturi pentru psihici sau handicapati. Reformele isi propun reducerea rolului Statului in producerea si acordarea asistentei medicale pentru populatie (spitale si ambulator de specialitate. . se realizeaza prin contracte incheiate cu Casele de Asigurari de Sanatate.ingrijiri (spitale. Cadrul conceptual a reformelor sanitare din Europa este determinat de doua tipuri de presiuni externe: valoarea sistemelor si realitatile macro-economice. pentru spitale sau sectii de spital insuficient utilizate (transformarea in centre de sanatate comunale sau intercomunale. Cu toate acestea. Rambursarea cheltuielilor pentru serviciile prestate asiguratilor se face conform prevederilor Contractului Cadru. externalizarea unor sectii si servicii din spitale) si intarirea relatiilor de piata in sistemul asistentei medicale au la baza in principal consolidarea suveranitatii consumatorului. ca si alte bunuri de consum. Cresterile rapide ale cheltuielilor sanitare in conditiile unei lente cresteri economice au determinat tarile industrializate sa aplice reforme sanitare constand in principal din reducerea sumelor pentru asistenta medicala si alte servicii sociale. servicii de fizioterapie si mecanoterapie pentru deficienti. reconvertirea sau atribuirea de noi activitati si forme de desfasurare a activitatii. materializate prin: descentralizarea si privatizarea unora dintre functiile statului in acest domeniu (cabinete medicale individuale in curs de vanzare. medicii de familie). asistenta sanitara a fost si continua sa fie considerata ca un bun social care trebuie sa fie accesibil tuturor membrilor sai. Capitolul 3 Finantarea unitatilor din asistenta primara si ambulatorul de specialitate privatizate. servicii medico-sociale pentru bolnavi cronici etc). libertatea alegerii din partea pacientului etc. unitati pentru ingrijiri terminale. idealul egalitatii si solidaritatii sociale in privinta asistentei medicale este tot mai mult modificat de catre conceptiile conform carora serviciile medicale sunt bunuri private de vanzare care trebuie sa fie achizitionate pe piata. In cele mai multe societati europene. asociatii de medici etc).

recunoscuta atat de sustinatorii cat si de oponentii privatizarii (S.Finantarea spitalelor se face intr-o proportie de peste 90% prin contracte de servicii incheiate intre conducerile spitalelor si Casele Judetene de Asigurari de Sanatate. Este necesara o evaluare predecizionala responsabila si prudenta. nici controlata si nici necontrolata. nu a aparut o piata reala a serviciilor de sanatate.78 bis din 6 februarie 2003. Responsabilitatea statului in sectorul sanatatii. facile si fezabile. monitorizarea performantelor sistemului si garantarea mecanismelor financiare si a instruirii personalului din sanatate. cadrul legal pentru operatiuni financiare si aprovizionarea ingrijirilor medicale publice si private. Belmartino. nefiind sustinuta si reglementata. Privatizarea asigura in primul rand o mai mare raspundere a medicului fata de pacient (care are dreptul sa aleaga medicul curant). dar atat medicul. au fost publicate in Monitorul Oficial. Capitolul 4 Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate in asistenta medicala ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice. trebuie sa tina cont ca: privatizarea reala in sectorul sanitar. Exista 37 de articole cu aspecte pozitive si negative care reglementeaza activitatea medicala in ambulator.1994). Partea I nr. Modificarile ce se vor introduce trebuie sa fie simple. obligatiile Casei de Asigurari. cu evidentierea drepturilor si obligatiilor medicilor si pacientilor in activitatea desfasurata. Articolele se refera la: dispozitii generale – obligatiile si drepturile generale ale furnizorilor. fapt care introduce in sistem elemente de piata bazate pe o mentalitate de "intreprinzator". cat si cabinetul medical ca institutie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor. conditiile . include: definirea politicii generale de sanatate. aferente Ordinului nr. care in conditiile specifice evolutiei sistemului nostru de sanatate dupa 1990. s-a dezvoltat firav si anarhic.21 al Ministerului Sanatatii si Familiei.

In acest sens. modul de plata si organizarea activitatii medicului in perioadele de absenta. Capitolul 5 Avand in vedere tendinta de incetinire a dezvoltarii sistemului de sanatate in ultima decada. realizand ca o imbunatatire profunda a starii de sanatate a populatiei va necesita un efort de lunga durata si pe mai multe luni de actiune. obiectivul primordial este acela de a aduce speranta de viata in modul gradual la nivelul celei din statele member ale Uniunii Europene. de la 16 nascuti vii la 1000 locuitori in anul 1989.3 nascuti-vii la 1000 locuitori in anul 2000. Etiologia acestui process este complexa si multifunctionala. plata per serviciu (medic de familie si diferit plata per consultatie pentru medicul specialist). cu deteriorarea intregii constructii demografice si tendinte de intrare intr-un iminent derapaj demografic. . la 10. penalizarile medicului (de famile. Fertilitatea feminina per total este in scadere de la 40.5% in anul 2000 si 9. fiind produsul direct ori indirect al intregului context politic. al carui contract a incetat ca urmare a decesului sau a pensionarii.8 nascuti-vii la 1000 locuitori in 2003. mortalitatea si migratia externa. In ultima decada. analiza datelor statistice relevante prezinta o evolutie defavorabila a celor trei componente majore ale dinamicii populatiei-natalitatea. economic si social al tranzitiei. programul de activitate al medicului de familie. posibilitatile unui medic nou. dar si a medicului specialist) din diverse motive. la 37. numarul minim de asigurati de pe lista medicului de familie. modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale in asistenta medicala primara.si documentele necesare pentru incheierea contractului de furnizare de servicii medicale. medicii de familie nou intrati in sistem. plata per capita – tarif pe persoana asigurata. fara liste de a prelua pacientii altui medic. au fost stabilite prioritatile fundamentale ale reformei ingrijirii sanatatii in Romania.8% in anul 2003. Natalitatea este in scadere drastica.

dublu fata de media UE-15.7% decese in 1996. Comparativ cu tendinta descrescatoare din Europa. Speranta de viata la nastere a urmat o tendinta constant ascendenta de la 42 de ani in 1932 si pana la 68 ani in anii de dupa 1980. desi in usoara scadere. In rural.Mortalitatea generala a inregistrat o crestere semnificativa in perioada 19901996. Cele mai mari valori de mortalitate se inregistreaza la grupe de populatie in varsta de munca (35-44 de ani si 55-64 de ani).6 decese la 1000 locuitori in 1990. de la 10. . Speranta de viata – ani sanatosi (HALE) – conform datelor prezentate. Aceasta a avut o evolutie descrescatoare pana in anii ’80. Mortalitatea prin boli cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in Romania. Mortalitatea prin tuberculoza reprezinta o situatie deosebita in Romania. la 12. dupa care a inceput sa creasca progresiv. Din acea perioada si pana in prezent speranta de viata in Romania s-a mentinut. iar in anul 2003.3%. caracterizate prin valori care. cu un maxim in 1997. dupa care rata mortalitatii a inceput sa scada progresiv pana la 11. Probabilitatea de deces inainte de varsta de 5 ani in Romania. rata scade lent ajungand la valoarea anului 1990. tuberculoza are o rata de deces este de 10 ori mai mare decat in urban. in Romania se pierd aproximativ 8 ani prin deces inainte de varsta de 65 ani. Sunt afectati mai ales barbatii. raman la nivele de cel putin doua ori mai ridicate decat media UE.4 decese la 1000 locuitori in anul 2000. in Romania. prezinta valori de aprozimativ 4 ori mai mari decat media UE-15 si de aproximativ 2 ori mai ridicate decat media NSM-10. dupa o crestere semnificativa in primii ani ai ultimului deceniu. Mortalitatea specifica pe cauze de deces in Romania plaseaza tara noastra in randul tarilor in tranzitie. Media europeana UE-15 are tendinta descrescatoare lenta si are valori de aproximativ 15 ori mai mici decat media mortalitatii prin TBC in Romania. desi in usoara scadere. acest indicator s-a situat la nivelul de 12.

se situeaza la valori duble fata de media europeana UE-15 si valori triple fata de media NSM. copii proveniti din familii dezorganizate sau care traiesc sub pragul minim de saracie si a copiilor cu internari multiple in spital. Toti acesti parametri reflecta probleme de interes in politici sanitare si identificarea resurselor umane si materiale pentru rezolvarea lor. Mortalitatea prin boli cauzate de consumul de tutun este in crestere in Romania comparativ cu media NSM-10 si media UE-15. chiar daca a prezentat o evolutie descendenta pen parcursul ultimelor trei decenii. sistemul sanitar este raspunzator pentru aproximativ 10-15% din cauzele care conduc la valori ridicate ale acestui indicator. curba descrescatoare a ultimului deceniu a fost destul de aplatizata. Conform unui raport al specialistilor in asistenta materno-infantila. desi a prezentat o tendinta descrescatoare pe parcusrul ultimului deceniu. Realizarea veniturilor pe subdiviziunile clasificatiei bugetare s-a efectuat prin centralizare. procentele de realizare fata de prevederile anuale si pentru primele 9 luni si dinamica acestora pe luni sunt prezentate in anexele lucrarii. cu exceptia ratei de mortalitate standardizata pentru cancerul de col uterin care in Romania are valori de doua ori mai ridicate decat media NSM-10 si de pana la sase ori mai ridicate decat media UE-15. Romania se situeaza la acest indicator sub media europeana UE-15 si media NSM-10. restul fiind factori economici si sociali. Capitolul 6 Bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate este aprobat prin Legea anuala a bugetului de Stat.Mortalitatea infantila. Veniturile din contributia . Valorile nepermis de mari ale mortalitatii prin boli infectioase respiratorii si respective boli diareice la copii intre 0-5 ani se aplica prin prezenta in aceasta categorie a unui numar mare de copii institutionalizati. Veniturile totale in perioada ianuarie – septembrie 2004. Mortalitatea prin boli infectioase si parazitare. Mortalitatea prin cancer reprezinta a doua cauza de deces in Romania si a avut o evolutie constant ascendenta in ultimii 30 de ani.

Veniturile provenite din sumele primate de la alte bugete au fost realizate in procent de 128.6% din totalul veniturilor realizate. numarul mare de raportari lunare.7% fata de prevederile aprobate. dotarea standard a cabinetului de medicina de familie este foarte saraca si ca urmare posibilitatile de diagnostic si investigatii sunt limitate.3% din totalul veniturilor. in functie de resursele economice existente. Problemele cu care se confrunta medicul de familie sunt urmatoarele: prezentarea dezordonata la consultatii a pacientilor. preluarea de catre Casa de Asigurari de Sanatate a situatiilor intocmite lunar de catre medicul de familie necesita un timp mare de asteptare. reprezentand 46. in conditiile sistemului actual de asigurari de sanatate si in conformitate cu noile reglementari privind eliberarea medicamentelor in regim compensat si gratuit pacientii sunt plimbati intre medicul de familie si medicii specialisti de alte specialitati. Veniturile din contributia datorata de persoanele aflate in somaj au fost realizate in procent de 91. multe dintre .8% din totalul veniturilor realizate.9% fata de prevederile aprobate. trimestriale si anuale pe care medicul de familie trebuie sa le intocmeasca si sa le raporteze necesita foarte mult timp. Veniturile din contributia datorata de persoanele asigurate au realizate in procent de 97.persoanelor juridice sau fizice. Prioritati ale CNAS sunt acelea care urmaresc realizarea sarcinilor ce decurg din programul guvernamental in domeniul sanatatii si al asigurarilor sociale de sanatate. Veniturile evidentiate la capitolul ‘Diverse venituri’ provin din restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti si din incasari din alte surse. reprezentand 1. aplicand strategii in domeniu.7% fata de prevederile aprobate. care angajeaza personal salariat reprezinta 47. accesul dificil la toate comunicarile si reglementarile pe care le face Casa de Asigurari de Sanatate in legatura cu asistenta medicala primara. Capitolul 7 O problema esentiala a cabinetelor de medicina de familie este managementul calitatii adica acel ansamblu de activitati care are ca scop realizarea obiectivelor propuse prin utilizarea optima a resurselor si imbunatatirea continua a serviciilor.

In acest raport am propus o modalitate de stabilire a preturilor de cost pentru cateva dintre serviciile noastre medicale si modul cel mai bun in care putem dirija procesul de conversie a intrarilor in iesiri. . si modul de lucru pe baza algoritmului de calcul.cabinetele de medicina de familie indeplinesc conditiile standard obligatorii de functionare dar nu asigura confortul fizic si psihic minim necesar al pacientilor. Capitolul 8 Informatiile financiare trebuie sa transmita managerilor date despre relatia existenta intre activitatile lor si performantele organizatiei. cu diferente mari intre natura inputurilor si a output-urilor. E dificil sa se recomande un tip standard de calcul al preturilor. introducerea pacientilor in cabinetul de medicina de familie numai pe baza bonului de ordine. Iar monitorizarea eficientei solutiilor propuse se poate face prin: chestionarea pacientilor in legatura cu timpul de asteptare in conditiile consultatiilor programate precum si in legatura cu gradul si proportia de satisfacere a problemelor care-l aduc pe pacient la medic. deoarece fiecare organizatie are un specific al activitatilor de baza. deservirea pacientilor neprogramati in pauzele dintre programari sau in situatia in care un pacient programat nu s-a prezentat la consultatie. Sunt prezentate identificarea intrarilor. cu resurse corporale: fixe si curente si cu resurse necorporale. aprecierea de catre medicul de familie a utilizarii timpului destinat consultatiei per pacient. preluarea fiecarui pacient in parte de catre receptionera si distribuirea bonurilor de ordine in ordinea programarilor facute. Solutiile propuse pentru rezolvarea acestei problemei ar fi: programarea telefonica sau la cabinet a pacientior in vederea consultatiei. Prin metoda de repartitie si absorbtie se atribuie fiecarui produs sau serviciu o parte din cheltuielile de regie pe care le are organizatia ca intreg.

Unele date financiare nu pot fi riguros exacte ci doar cat mai reale. Aceasta afacere este si necesara si profitabila deoarece in conditiile actuale serviciile de medicina de familie si cele de medicina muncii sunt cele mai cautate. astfel incat sa ia decizii corecte. fiind nevoie de co-finantare (CNAS. Ministerul Sanatatii. consultari medicale de specialitate (pentru inceput ORL. societate si familie. iar dotarile necesare unui cabinet de medicina de familie nu sunt costisitoare. ONG-uri). medicina muncii. investigatii paraclinice: EKG. integra. . ecografie. Si in acest domeniu de calcul al costurilor este necesara o anumita flexibilitate in gandirea managerului. care sa aiba ca obiective de activitate: medicina de familie. Calculul corect al diferitelor costuri implicate direct sau indirect in productie sau in prestarea unor servicii catre clienti. ea fiind interfata dintre individ si sistemul sanitar. in functie de profilul de activitate si de parametrii interni si externi in care organizatia functioneaza. oftalmologie. Capitolul 9 In acest capitol este descrisa infiintarea unui centru medical privat. Obtinand date financiare de la departamentul economic. reprezinta o abilitate manageriala de care depinde gradul de profit al oricarei activitati dintr-o organizatie. nu poate fi sustinut exclusiv cu resurse interne. psihiatrie. pentru a reusi sa gaseasca solutii cat mai adecvate cerintelor din organizatie. chiar in aceeasi organizatie de la un departament la altul.In sanatate se aplica calcule de cheltuieli si profit tip firma ca in exemplele enumerate mai jos. neurologie cu extindere ulterioara). Aceste metode variaza de la o organizatie la alta si. de aceea e necesar sa se cunoasca metode prin care sa calculeze cat mai exact unele costuri. Vreau sa demonstrez ca folosirea acestui algoritm de calcul tip firma pentru cheltuieli si profit. Medicina de familie ca specialitate este una dintre specialitatile cele mai solicitate. managerul trebuie sa aiba cunostintele necesare ca sa le poata interpreta. acolo unde obiectul de activitate este omul.

autorizatia sanitara de functionare. Capitolul 10 Un element important in analiza este determinarea populatiei tinta. certificat de inscriere in Registrul Comertului al municipiului Bucuresti de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. atat in maternitate. autorizatii de eliberare a unor documente medicale speciale. eventual SA Ilfov.Activitatile afacerii au fost detaliate anterior. certificat de inregistrare. certificat de avizare a Societatii Medicale cu personalitate juridica. . iar ulterior catre extinderea afacerii in functie de posibilitati (deschiderea unui laborator medical propriu. autorizatie de construire (locatie. marirea numarului de specialitati deservite. eliberat de Colegiul Medicilor din Bucuresti. ca o prima etapa a succesului. eliberat de Directia Generala Finante Publice si Controlului Financiar de Stat. panou publicitar. extinderea spatiului). trebuie sa fie mult deasupra celor existente in reteaua de Stat. Orientarea profitului va fi la inceput catre amortizarea investitiei si restituirea imprumutului. firma neluminoasa etc). medicina muncii va fi finantata de catre beneficiarii contractelor (firmele angajatoare). cat si in centrul de balneofizioterapie si recuperare (ambele cu caracter privat). certificat de inregistrare in registrul unic al cabinetelor medicale. Prin natura sa proiectul isi propune sa se adreseze pietei Bucurestiului. singura specificatie necesara fiind aceea ca serviciile de medicina de familie si ale medicului specialist vor fi decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate. Licentele necesare functionarii optime pentru ca centrul medical sa fie acreditat sunt: actul constitutiv al societatii comerciale cu raspundere limitata. Dotarea materiala si serviciile hoteliere. unele consulturi de specialitate vor fi si ele decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate daca se poate face contract iar unele servicii medicale vor fi cu plata directa de catre pacient. analizate in aceasta lucrare.

se poate considera ca segmentul de populatie vizat se poate extinde semnificativ. sunt limitate. echipa dinamica de manageri. Algoritmul de calcul al unui parteneriat public-privat trebuie sa aplice corect deciziile privind tipul. Contextul in care functioneaza compania in prezent nu presupune existenta vreunui factor de risc. Statul nu le-a identificat. servicii platite de catre pacienti.000 lei/luna × persoana. Daca se are insa in vedere posibilitatea acordarii de credite pentru finantarea acestor servicii si implicit posibilitatea platii in rate a acestora. necesitand si alte fonduri publice pe care actual. Ceea ce se poate incadra la capitolul factori de risc sunt aspecte general valabile sectoarelor economice din Romania: legislatie. calitatea actului medical. iar volumul si consecutiv.Un alt element luat in calcul pentru fundamentarea analizei de piata este structura pe categorii de venituri a populatiei. politici fiscale. serviciile de medicina muncii (acest serviciu de medicina muncii este domeniul cu cea mai buna si rapida implementare in sistemul parteneriatului publicprivat). desfasurarea extinsa in teritoriu. Sectorul serviciilor medicale in Romania este unul maturizat si foarte bine reglementat. conducerea societatii vizeaza ca public tinta populatia cu un venit brut de peste 1. volumul si modalitatile de compensare cu medicamente si servicii din fondurile CNAS (conform legislatiei in vigoare). Factorii care pot asigurat succesul afacerii sunt foarte diversi si se refera la mai multe aspecte: calitatea managementului superior. . Functionarea operatorilor privati pe piata serviciilor medicale se desfasoara pe trei categorii principale de servicii: servicii decontate de casele de asigurari. adica un brut de cel putin 2. modalitatile de rambursare a serviciilor de sanatate acoperite de fondurile de asigurari sociale de sanatate. Prin proiectul propus si prin nivelul tarifelor practicate. Concluzia este ca Romania are o populatie cu un buget mic pentru nevoile de sanatate in sistem privat.000 lei /luna × familie. politici salariale de stat etc. Pentru acest segment al populatiei se estimeaza posibilitatea adresabilitatii directe.

si hexa-vaccinuri pentru grupa 0-1an. sustinute de un specialist al firmei furnizoare de vaccinuri. Ca propunere personala de imbunatatire a evaluarii propun sa se puna un accent mai mare pe autoevaluare. De asemenea s-a folosit metoda grupurilor de dezvoltare personala in care membrii echipei s-au intrunit ori de cate ori a fost nevoie ca sa analizeze caile de imbunatatire a propriului proces de dezvoltare discutand impreuna si oferindu-si sfaturi si sprijin. Participarea mea la un curs de management competitiv. . Exemplu: penta. necesitand preluarea acestui segment in sistemul parteneriatului public-privat. cat si in cel privat. In ceea ce priveste asigurarea oportunitatilor de dezvoltare a membrilor echipei sau folosit programe speciale de instruire in cadrul organizatiei in domeniul medicinei preventive. costurile fiind mici si amortizarea facandu-se in termen de un an. sponsorizat in totalitate de firma. Aceasta metoda ar creste gradul de responsabilitate al oamenilor si le-ar arata ca organizatia are incredere in puterea lor de autocontrol. constituind unul din succesele politicilor de sanatate. Anumite tipuri noi de vaccinuri nu pot fi suportate integral de catre Stat in domeniul profilaxiei. Pentru perfectionarea acestui proces de dezvoltare a personalului propun pe viitor si folosirea insarcinarilor speciale. care presupune numirea unor membri ai echipei in rolul de organizator al unei noi actiuni de vaccinare. Vaccinarea necesita identificarea de resurse materiale si umane.Capitolul 11 Accesibilitatea populatiei pe diverse grupe de varste la vaccinare este mare si este decontata integral de CNAS. atat in domeniul parteneriatului public. este un pas important in imbunatatirea relatiei mele cu managerul organizatiei. lucru care ar creste aptitudinile individuale si ar reprezenta o metoda necostisitoare si foarte stimulativa pentru angajati. Fiecare membru al echipei sa primeasca o serie de criterii clare prin care sa se poata autoevalua la sfarsitul unor perioade de timp bine determinate si daca intampina dificultati sa ceara ajutorul liderului.

A – consider atingerea obiectivului ca fiind adecvata temporar deoarece termenul alocat de 6 luni a fost suficient pentru dezvoltarea celorlalte departamente medicale care exista in organizatia noastra. parcurs de mine la Universitatea Bucuresti a crescut calitatea managementului efectuat la CMI Universitatea Bucuresti. cat si pentru ambulatoriul de specialitate (reumatologie). Puse in aplicare. Strategia generala este aceea de a dezvolta si diversifica gama de servicii medicale intr-un sistem competitiv si profesional. R – organizarea unui nou departament medical – de BFT – este un obiectiv relevant pentru strategia noastra de dezvoltare. stabilirea reala a resurselor necesare si a modalitatilor de control cresc sansele de succes ale unei initiative. M – criteriul de masurare al atingerii obiectivului este reprezentat de cifra de incasari lunara. Directivele medicale actuale stabilesc un set minim in dotare si standarde de instruire. care trebuie sa atinga procentul de 100% din fondul alocat de CASMB. cat si la nivel de municipiu Bucuresti. T – este un obiectiv tangibil deoarece avem experienta si resursele necesare in realizarea acestuia. Un alt curs de management sanitar. . atat la nivel national. La baza controlului managerial stau patru functii importante: stabilirea standardelor care trebuiesc indeplinite. esalonarea logica a evenimentelor. atat pentru medicina de familie. supravegherea continua a performantei obtinute. deosebit de benefic pentru planificarea noastra: S – activitatea de balneofizioterapie este specifica profilului medical al activitatii firmei noastre. Sansele de reusita pentru acest obiectiv sunt mari deoarece el respecta toate conditiile cuprinse in acronimul SMART. Capitolul 12 Planificarea corecta a unei activitati este una dintre cele mai importante atributii ale unui manager.deoarece voi intelege mai bine rolul si importanta mea in firma si imi voi imbunatati substantial modul de a conduce. Cunoasterea corecta a obiectivelor. ele sunt supuse stresului competitiv existent in actuala conjunctura a parteneriatului public privat.

comparativ cu alte state ale UE. Aceasta strategie este viabila numai pentru un centru privat. Pornind de la etapele de dezvoltare ale fiintei umane putem afirma ca patologia geriatrica se refera la un anumit lot populational. familiei si colectivitatii. Capitolul 13 Unul din obiectivele de activitate specifice ale medicului de familie este patologia sociala. educationale. De aceea.compararea performantei cu standardele propuse. cat si al dotarii tehnice (aparatura si servicii de kinetoterapie) este dificil de realizat in Romania. Pentru a-si putea indeplini in mod corespunzator functiile sale de supraveghere si promovare a sanatatii. cum ar fi batranii. acest tip de servicii. De aceea si acordarea importantei sanatatii copilului de la nastere pana la 18 ani (prin politici de sanatate adecvate) duce la scaderea costurilor serviciilor de sanatate in perioada de maturitate si senescenta. CNAS neluand in calcul acesti parametrii ai calitatii actului medical si al aparaturii performante. ci si aspectul psihologic si social. Patologia geriatrica cuprinde toate afectiunile care se intalnesc in ultimile . asupra unor grupuri care prezinta un risc vital deosebit. medicul de familie trebuie sa desfasoare o serie intreaga de activitati speciale. acela al pacientilor cu virste peste 51 ani. din punct de vedere al calitatii actului medical. Societatea este de fapt primul ecosistem al omului. Diagnosticul in medicina de familie priveste nu numai aspectul biologic. introducerea unui astfel de serviciu in ambulatoriul de specialitate facandu-se exclusiv de catre medicul specialist prin resurse proprii. medicul de familie fiind prin definitie medicul care asigura asistenta medicala primara si continua a populatiei si care prin actiuni preventive. terapeutice si de recuperare contribuie la promovarea starii de sanatate a individului. adoptarea unor masuri de reglementare a dificultatilor care impiedica obtinerea performantei propuse.

din diverse grupe de varsta si cu venituri mici si mijlocii. Activitatea profilactica este una din directiile de micsorare a costurilor serviciilor de sanatate si trebuie sa inceapa din perioada de preconceptie si sa continue pana la perioada de senescenta. a caror importanta se amplifica pe masura ce un numar tot mai mare de pacienti din Romania. Atat in Romania. cu toata patologia medicala existenta si cresterea costurilor serviciilor de sanatate. etapa de varstnic. Exista astfel multe probleme nerezolvate. accentul pe care il pun directivele pe promovarea liberei circulatii este perceput a fi in detrimentul preocuparii pentru a asigura o calitate constanta a serviciilor medicale pentru toti decidentii implicati in sistemul de asigurari de sanatate.patru etape de dezvoltare ale fiintelor umane: presenescenta. In prezent. batran si longeviv. . sunt tratati in alte state membre ale UE cu decontare integrala din veniturile destul de mici ale serviciilor de sanatate. in special cazurile in care autoritatile din domeniul medical nu sunt consultate ca fort tutelar si se cedeaza la presiunea crescanda mass-media. cat si in tarile membre UE. populatia cunoaste fenomenul de „imbatranire”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->