Prof.dr.ing. C.

Berbente

ELIE CARAFOLI – omul, profesorul, savantul
Profesorul Elie Carafoli (1901-1983) este cel care a pus bazele învăţământului superior romănesc de aviaţie, este profesorul nostru sau, cu un singur cuvânt, este PROFESORUL. A introdus, la Şcoala Politehnică din Bucureşti, în anul 1928, primul curs de Aeronautică., ceea ce a făcut ca Politehnica bucureşteană să se numere printre primele instituţii de învăţământ tehnic superior unde s-au predat cunoştinţe de aviaţie. Ca savant, este creatorul şcolii româneşti de Aerodinamică. În cele ce urmează nu ne propunem însă o istorie a şcolii superioare tehnice de aviaţie din România, ci prezentarea unor momente legate de viaţa şi personalitatea unui dascăl, savant şi creator de şcoală, de munca şi realizările unui unui om de excepţie, cu care am avut şansa de a fi contemporani şi de îndrumarea şi colaborarea căruia am beneficiat. Aş vrea să încep cu o mărturisire: alegând ca titlu al expunerii „ELIE CARAFOLI – omul, profesorul, savantul” am gândit că voi putea aborda succesiv cele trei aspecte din titlu şi voi ajunge la liman, aşa cam ca o rachetă cu trei trepte. Ei bine, nu a fost aşa! Personalitatea profesorului – îmi este mai uşor să spun „profesorul” – nu se lăsa deloc împărţită pe subdomenii. Răzbate şi se impune tot timpul omul capabil să ia forme nenumărate, care se ivesc şi se conturează mereu rechemate de împrejurări semnificative, dar şi de fulgerări imponderabile ale unor idei sau imagini. Putem formula în ambele sensuri: omul Elie Carafoli a fost un mare profesor şi un mare savant, dar şi: profesorul şi savantul Elie Carafoli a fost un mare om, o mare personalitate. De fapt, trebuie doar să fim atenţi cum ne apare dânsul peste timp, ce-l face să rămână viu în amintirile noastre. Oare în primul rând profilul cu bord de fugă rotunjit? Sau tunelul aerodinamic din curtea Politehnicii din Polizu? Sau cartea ‘’Wing Theory în supersonic flow’’ din Pergamon Press? Eu îl văd peste timp aşa cum îl simt şi îl înţeleg: cu severitatea sa plină de bunăvoinţă, cu spiritul său mereu activ, cu simţul umorului şi- de ce nu - cu unele stângăcii care în fond ni-l aduceau mai aproape. Profesorul ştia să-i atragă pe cei tineri: autoritatea sa se impunea însă prin flexibilitate, şi prin faptul că ştia să respecte libertatea tînărului de a alege, lăsîndu-i timp de gândire, lăsîndu-l să hotărască singur.

1

noi ne bucuram constatând că există şi altceva care duce la cer.. bine. După un an sau doi. Am luat trenul pînă la Târgovişte. din gripa avută nu a mai rămas nimic. ca asistent. făcînd loc unui zîmbet amabil şi unor întrebări despre sănătatea şi starea bătrânilor mei. Eliana să fi avut ceva mai mult de 1 anişor. Probabil că era un virus de oraş. în afară de avion. Mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ferit de o astfel de despărţire. am pus mâna pe o cazma şi am săpat binişor la grădină. şi pînă la urmă cea mai aproape de adevăr. Examinatul.. spunând cu voce tare. poate să însemne şi despărţirea de ceea ce ai avut mai dezinteresat. conştient că materia este grea . Profesorul a reacţionat energic. După un cocoş şi un pui. Este cea mai curată. profesorul l-a reprimit. Nu căuta niciodată să pună pe cineva în dificultate. cea mai lipsită de prejudecăţi. mai generos. Cînd i-am spus însă că am fost la părinţi. Odată. casă audă toţi cei prezenţi: - 2 . după ce ai fost discipolul lui Goethe. Printre altele. Cunosc însă un caz când cineva s-a despărţit de profesor aducându-i chiar critici în domeniul de specialitate. am trecut şi pe lângă Mânăstirea Dealu unde se află liceul militar la care învăţase Elie Carafoli . Îmi amintesc că odată. Despărţirea de Goethe. Când s-a născut fiica sa. nu în ultimul rând cele legate de familie.Dacă. Între timp. iar mama a pregătit o supă de tăieţei şi o friptură aşa cum ştia dînsa. Întreb acum. a interpretat şoaptele mele ca pe o intervenţie să fie „picat”. iar scrisul profesorului nu era chiar uşor de citit! La examene. profesorul mă căutase . am zărit pe masa profesorului un plic pe care scrisese de mână: “Domnişoarei Eliana personal”(ultimul cuvânt era subliniat). fostul elev s-a întors. dând semne de gripă am hotărât să o tratez prin mijloace complet ecologice.elevul şi. supărarea sa a dispărut imediat. spunând profesorului că respectivul lucrează în aviaţie. care era o fire mai irascibilă. la părinţi.şi l-am văzut cam supărat. peste ani: cine l-a reprimit în primul rând: Profesorul sau Omul Elie Carafoli? Profesorul Elie Carafoli a fost un om delicat. Ei. ca şi cum o parte ieşită din magistru s-ar întoarce împotriva lui însuşi. cercetător sau profesor la rîndul său. am pus o vorbă bună. Eliana. odată cu trecerea timpului.şi şi-a exprimat în acest sens nemulţumirea către profesor. la ţară. peste dealuri şi văi. profesorul era binevoitor. profesorul era fericit.ne ţinea destul de bine sub control! . dar profesorul încerca să ajute pe cei care “mişcau”. sosind acasă. Într-un rând. tatăl meu a tăiat un cocoş de curte. apăreau unele asperităţi dacă fostul tânăr devenit matur. văzând că un anumit student se descurca greu. care nu rezista la ţară! Între timp. cred că. părerea fostului tânăr nu trebuie de fel abandonată. rugându-l pe profesor să-l reprimească în Institutul de Mecanică Aplicată unde lucrase. nu treceai fără un minimum de cunoştinţe. de somn. se considera în măsură să-l judece pe magistru. cum spun filozofii. deşi se spune că virusul gripei rezistă cel puţin trei zile. ştia să respecte sentimentele colaboratorilor. apoi am mers pe jos vreo 10 km.

ideile şi iniţiativele îi aparţineau. care voia ca în Republica Socialistă România să se construiască avion supersonic de luptă în numai 3 ani: “Tovarăşe Preşedinte -a replicat profesorul. L-am auzit odată spunând revoltat secretarei: „-Auzi. Avea. Ne povestea cum a răspuns lui N. cum se spune “miros’ şi simţea care dintre propunerile noi are şanse de reuşită. profesorul a murit în biroul său. îmi pare desigur un eveniment trist. o moarte frumoasă. prieteneşti. Noi. Era un om demn şi responsabil. dar nu zgârcit. a fost însă o moarte demnă.” N. ci despre viaţă. Ca urmare. avion s-a făcut dar. idei cărora reuşea să le dea o formulare mai clară. ca toată lumea să ştie: asistentul a vrut să-l ajute. iar colegul dvs.„ Atenţie. o su’ de lei pentru un fleac! O su’ de lei!” (Nu zicea “o sută”. plecând şi revenind. în minimum 8 ani. cu ajutorul cuvenit. având mult mai multă experienţă.Ceauşescu. în majoritatea cazurilor. ne-a susţinut să plecăm la studii în străinătate. În zborul omului spre stele. Aprecia însă în mod deosebit ideile proprii ale colaboratorilor. Pentru a controla originalitatea unei idei punea autorului întrebarea următoare: “Să-mi explici mie cum o mie de americani şi o mie de ruşi care lucrează în domeniu nu au descoperit acest lucru înaintea dumitale? “ O dovadă că magistrul se ocupa de noi în mod egal este şi faptul că majoritatea celor de vârste apropiate şi-au luat doctoratul la diferenţe de timp rezonabile. Un scurt popas pe o planetă. câştigat prin muncă şi merite excepţionale. De asemenea. toţi cei din colectivul său erau în relaţii bune. Au urmat ani mai grei pentru professor. mai mult. Noi însă îl vedem viu. revenind şi plecând…Şi nu de moarte trebuie să vorbim. 3 . în anii când acest lucru era dificil. nu în 3 ani şi nu supersonic. a ajutat şi soţii sau soţiile celor plecaţi să vină în vizită. la pensie fiind. la masa lui de lucru. cînd îl rememorăm. ci “o su’ de lei”!) În schimb. peste ani. Profesorul lucra în echipă. Ceauşescu s-a supărat.francezii au făcut avionul Mirage în 11-12 ani. a refuzat să primească bani pe contractele la care lucram împreună. pentru ca “să nu se spună că am făcut rost de contracte pentru mine”. Căci ce este viaţa? O combinaţie secretă Din părţi mai bune şi mai rele. Profesorul era un om cu spirit de economie. Ba. comite o nedreptate!” Candidatul a înţeles şi şi-a cerut scuze. Avea mult tact şi aprecia efortul fiecăruia. opresc examenul. Acum. Trebuie spus că. dar prestigiul său a rămas neştirbit. Aşa cum ştim. Până la urmă a luat un 5. era încurajator şi avea discernământ. l-am putea face să zicem. Au venit alţii şi s-au angajat. care ţinea la prestigiul său.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful