RADU PARASCHIVESCU

Ghidul nesim itului

cu un cuvânt de întâmpinare de Andrei Pleşu cu un prolog în versuri de Şerban Foar ă

Cuvânt de întâmpinare
O monografie despre nesim ire? „Vast program!" — ar fi spus De Gaulle... Materia e abundentă, ramifica iile ei — inepuizabile. Radu Paraschivescu dovedeşte un mare curaj când se ia la trântă cu acest balaur şleampăt, ubicuu, intratabil, mondial şi autohton. Dar o face cu un soi de calm vesel, cu o răbdare stoică: nu lucrează ca un moralist acru, ci ca un degustător de moravuri. Altfel nici nu se poate. E foarte uşor să- i pierzi cumpătul când ai de-a face cu nesim irea. Te înfurii, disperi, te sminteşti. Igienic e, prin urmare, să- i ii firea, adică să practici, dinaintea dihaniei, anestezia contemplativă. Acut fără isterie, exact fără abuz entomologie, Radu Paraschivescu a scris o carte „tristă, plină de umor". Râzi, regăseşti la tot pasul situa ii de via ă şi tipuri umane cunoscute, dar, de la o vreme, peisajul devine sumbru. E vorba de infernul cotidian, dar şi de o urâ enie „de viitor". Studiul aplicat al nesimirii echivalează cu o analiză spectrală a „omului nou". Suntem confrunta i cu vecinul (de-alături şi din noi înşine), produs al imbecilizării comuniste, dar şi al postcomunismului decerebrat, consumator de deşeuri, idolatru al „ratingului", ignorant euforic, abrutizat de ideologii, mode şi pofte. Cititorul nu va putea clasa riguros ceea ce citeşte. Nu e nici cercetare psihosociologică, dar nici pură literatură, nici eseu de etică, dar nici simplu capitol de istorie contemporană, nici şarjă comică, dar nici presentiment al apocalipsei. E însă ceva din toate acestea şi, mai ales, e performan a unui om de talent, de bun-sim şi de bun-gust. Carevasăzică — o specie rară. N-ar fi exclus ca textul lui Radu Paraschivescu să ajungă şi pe mâna vreunui nesim it. În acest caz, nesim itului i s-ar oferi şansa să-şi revină, la capătul lecturii, în sim iri. Dar nu-mi fac iluzii. Nesim i ii nu prea citesc. Iar când li se pune dinainte o oglindă, ceea ce văd li se pare cool: „via a însăşi", în toată devastatoarea ei inconsisten ă, în toată dulcea ei promiscuitate. ANDREI PLEŞU

balada lui nesim ilă

Cote ul1 său e-o atenansă doar în zodiacul fără şansă al nostru... La Kitai, jigodia aceasta-şi are nu doar zodia, dar şi onoarea — el, godacul — de-a încheia întreg zodiacul. În apocrifa noastră „zodie a Porcului", câte-o cimotie (sau simplă cunoştin ă) poa' să ne-arate cât de norocoasă e zodia Dumnealui (şi-a Scroafei, — c-un iz, în plus, ca al garoafei). Numai că, pentru a fi demn de-un astfel de benefic semn (al unui ins din rasa York), se cade-a fi tu însu i porc, cu-o piele cât mai nesub ire care- i aduce nesim ire. * La ce e nesim irea bună? La voiajatul împreună-n maşina-n care se dă buzna, de parcă orişiunde ai urca,-n troleu sau în tramvai, tu circuli tot cu-autobuzna! Este un mijloc de transport ce-aduce tot mai mult a sport extrem, — pe fondul olfactiv, a toate izurile strânse-n spa iile cele mai restrânse, în care nu po i fi activ, ci doar cobai, — fie că pute a cururi, subsuori, căpute, fie că o telefonie mobilă se-ntretaie,-n haită, cu cinci manele ce se vaită de moarte,-ntr-o babilonie. * La ce mai este bună pelea
1

În accep iunea (astrologică) de „casă".

cum spun persoanele acelea-n a căror minte sonul i nu ştiu ce are-a ispăşi, de-a dispărut cu totul, betul, de el, din ditai alfabetul, fie că cumperi pept din pea ă, fie că ai perdut în vea ă, fie că- i merge a ă Featul, fie că ăştia cu-nfeatul de câini ar trebui, şi ei, făcu i, cât mai degrabă, pei, fie că ăia de vor pele de câine pentru-a-şi face-obele din ea, căciulă sau mănuşi, i-ar jupui ca, de pănuşi, porumbul. — „Da i-mi-i pă mână şi-i termen într-o săptămână!" * Porumbul evocat mai sus dezlăn uie o poftă-n plus de-aer curat şi iarbă verde, ca şi de micii bine frip i cu-aromitoare erbi şi-nfip i în epe,-ncât nu mai po i perde nici un minut, dând fuga-n spa iul strâmt dintre blocuri, ca nesa iul să i-l astâmperi cu grătare, luând seama să le faci sub geamul vecinului, care, ca neamul de traistă, strigă tot mai tare la tine, că-l îneacă fumul, al tău şi-al altora, în cumul... Când bulangiului nu-i place cum cântă Nicolae Gu ă, — tu-i strigi: „La operă, bă, pu ă, cu tine, — tras la patru ace!" * — Nene Vasile, ia mai zi-mi-o p-aia dă i-o zisăşi chiar astă seară, lu-aia cu sâni d-o kilă? — Fă, taci, că i-l trimit pe fi-mio la tine şi te face pastă dă mici; sau mută-te la vilă!

pe care o scuipi din mers şi-i strigi: „Răgaceo. cică. îmi apar ine. ca unei moi urechi de cârpă3. i-ar fi semeni.. ce dacă..Ce-mi pasă mie c-ai esamen la nu-ş' ce mă-ta. cvasianalog. geamu-n tramvai şi-o babă. te-a căcat mă-ta în caleaşcă.. Când tu eşti un macho şi. dă nu po i circula mai tare?" Sau p-ăla care-i tragi o flegmă când vrea-s dăşchiză. şi-al i câini cu limba de un cot. . de după care câte-o riglă de calcul. Ce semeni?. aici. îs pungi dă plastic. la iarbă verde e la fel. dup-un magnetofon dă-i adormea pă ăi din jur. Nae?. Gică? * Ce semeni. Poate clone prin gări şi vămi autohtone. precisă ca o apoftegmă2: „E corent. şi ne doare urechile!". 2 3 Termenul apoftegmă. — Ce semeni. doar că oleacă mai excentric). Eu te-njur căci vreau manele.. o faci fleaşcă pe blonda din Trabant. cu termopane-n rol de sticlă. — nu-s afon ca ăia dă făceau un damen tango.. — conform cutărui Decalog (ălui vechi. în plin soare.. Acest organ auricular este trouvaille-ul lui Nichita Danilov. plesnindu-i p-unii peste bot. cică. foameo.-n jur. Bă. vea a-i un ielastic dă care tragi în chip şi fel. * La ce mai este bună pielea precum a unei pahiderme de groasă? E că n-ai să semeni cu toate neamurile elea strivibile precum un vierme şi care. din mer ană. maică. î i răspunde-n scârbă.

-ntreg. gemeni. o lungă masă şi vom pofti întregul bloc: Bre"-ul colocvial (incompatibil. leit tăticu'). e plină de-o tandră gelozie: „Să nu ui i cum urci. bre4. dar. vom aşeza. Aurele. nesim i ii fac un soi de Interna ională ai cărei membri-s. că-n epeneşte şi. că prinde bine când î i sco i cămaşa albă din chilo i şi din nădragii ăia strim i.i. dragă. Fii. doar cin' să-mpinge iasă-n fa ă. în vea ă. de o zi. cu un „decalog") e o ini iativă a mea. egocentric. şi el.şi care pune-un punct pe i. plecând la băi mai totdeauna cu ai tăi rar singur. parcă.-n mai larga casă a scărilor. lasă-l să umble copăcel ba chiar de-a buşilea. Şi să nu ui i să te-ntorci vineri că e logodna ălor tineri.-n tren să. fi'ndcă nu vor să aibă semeni. iar dacă-l iei şi p-ăla micu (care e.i sco i pantofii dă teren şi să rămâi doar în ciorapii tăi flauşa i şi albi. şi să nu ui i. îndeobşte. altminteri. maieul ăl cu găurele prin care-o adiere sim i. iar pentru că la noi nu-i loc. se prefac că nu sunt din aceeaşi oală. * Ce semeni? — când. nici pă ei să nu-i serveşti fără mujdei. de ordin comic. 4 . mujdeiu-n care-ntingi şi cele vreo doişpe proaspete piftele. — soa a. iar crapii în saramură." Altminteri." * „A. la punctul 2: „Nu te gândi la ceilal i.

Ale doişpe zodii. privind în ceaşca cu nechezol. când cu pleaşca cu decre elu. se-nfurie. Ghidul nesim itului . darmite-o fran ozească tasă). io zic să-i zicem Nesim ilă!" Iar soacră-sa.. caraliu. în marşaler. cui credea-n ghicitul în cafea şi-n dodii dintr-astea: „După ce-o re'ntorc. spunea. pe urmă. S-aibe şiansă. cu gura-n sus. îl punem şef pă ăl bătrân. cam dinspre ansă spre stânga (ea nu-i zicea toartă. Şerban. pă vremuri.-n acest an. pă nenea Ştef. ce să vedea în ceaşcă?. — iar cu-ordinea.. ce-a fost.." * „Dă toate numele mi-e silă. — martor Foar ă N. fi'ndcă ştia de la cocoana unde fusese fată-n casă. te-auzi mai rău ca la raliu. că se-mbunătă eşte soarta când ii de ansă chiar o cană.-n care nesim irea este abisală şi imuabilă ca Iadu' — ca şi aceea care ne aşteaptă încă-n Ghidul nesim itului.. zisese tac-su. — iar ultima era un porc!" ENVOI S-au scris acestea ca-ntr-o sală de aşteptare.să tacă ăi dă pă palier c-atunci când pleci. în care Radu Paraschivescu.

formula degajă un abur patetic şi vetust. lipsă de sensibilitate. după cum merg lucrurile. 2) lipsă de bun-sim . Dic ionarele ne pun la dispozi ie rama îngustă a unor defini ii. de delicate e". până când î i devine vecin sau î i suflă în ceafă. El are un je ne sais quoi care-l face inimitabil şi greu. În plus. Trăsătura lui definitorie pare. Nesim itul român este agentul unei molime căreia societatea nu i-a aflat leacul. de clasificat. dacă nu aproape imposibil. Sunt termeni cu o sonoritate sugestivă. Şi putem spune chiar că. Nesim itul se . Nu te cotropeşte frontal şi decisiv. unde îşi dă imperturbabil adevărata măsură. Nesim itul nu roşeşte. neamul prost. opârlanul (înso it de ruda dumisale apropiată. Dintre cele trei accep ii. dinamică şi atentă la schimbările din jur. azer sau panamez şi nu poate fi confundat cu nici unul dintre ei. Potrivit acesteia — şi umblând la familia de cuvinte —. suplu ca o liană şi sâcâitor ca sciatica. mârlanul sau ghiolbanul. nesim itul este un om „lipsit de bună creştere. Terfeloaga explicativă a limbii române aşază trei explica ii în dreptul termenului „nesim ire": 1) pierdere a cunoştin ei sau leşin. Confruntată cu adevărul mişcător a ceea ce ne înconjoară. ci te învăluie alunecos. Ele s-ar fi putut intitula. purtare a celui nesim it. de cuviin ă.Cum să sim i un nesim it Rândurile pe care tocmai a i început să le citi i ar fi putut să aibă mai multe nume. lăsându-ne pe noi să facem restul. mojicul. nesim itul ştie să valorifice toate fisurile prin care se poate furişa în esutul social. cu o uluitoare capacitate de a fi vociferant mereu şi de a nu se replia niciodată. Ea e percepută peste tot şi regretată nicăieri. vocabule din care gâlgâie sensuri nete. El are ştiin a fructificării insinuante. Mediul lui optim e spa iul public. oapa). ubicuitatea. România nu are contract de exclusivitate cu nesim irea. Fireşte. bunăoară. nici să răspundă unor aşteptări peste măsură de preten ioase. nesim itul român nu seamănă cu cel belgian. fiindcă e nepregătit genetic pentru o asemenea abatere pigmentară. Introducere în cunoaşterea nesim itului sau Nesim itul în trecut şi în prezent pe teritoriul patriei noastre. Rostul acestor termeni? Să ne atragă aten ia că nesim itul e o alcătuire stridentă. cea care ne interesează este a doua. Aceasta este globală. Pe linia unei sinonimii dictate mai degrabă de palpitul vie ii de zi cu zi decât de acribia semantică. Nesim itul de la noi şi de pretutindeni nu mai e de mult aşa cum îl descriu dic ionarele. fără să cunoască stinghereala. 3) răceală. Acomodant. niciodată în pană când vine vorba de adecvarea la context. Iar de la o vreme nici măcar refugiul campestru sau izolarea prin funduri de provincie nu mai garantează izbăvirea. nesim itul e totuna cu bădăranul. astăzi mai mult ca oricând. Însă rostul căr ii de fa ă nu e să maimu ărească tipăriturile indigeste din anii 1980. Şi mai are ceva nesim itul român: un decalog de la care nu se abate şi un set de convingeri pe care i-e cu neputin ă să i le zdruncini. El e întotdeauna în apele lui. Cine are tristul privilegiu al vie ii în oraşele mari nu se mai poate întoarce în loc fără să dea cu nasul de un exponent al categoriei. e foarte pu in probabil ca laboratoarele vie ii publice să descopere un vaccin eficace. substantive al căror numitor comun este voluptatea gestului sau a cuvântului nepotrivit.

adeptul gesticula iei luxuriante. limbajul non-verbal şi discursul. de sine stătătoare. De cele mai multe ori iritarea în fa a lui face loc disconfortului. îl impregnează cu esen a lui rezistentă la orice tratament de combatere. fumează în locuri unde acest lucru i se interzice în mod explicit. Indiferent dacă se şterge la nas. Ei bine. îl supune unei năvale neîndurătoare. să zăbovim în preajma celor două elemente care constituie amprenta identitară a nesim itului: gesticula ia şi retorica. Există aici un preaplin coregrafic. să te calce pe bombeu. Manualele de fizică din clasa a VI-a de acum treizeci de ani defineau corpul drept „tot ceea ce ocupă loc în spa iu". în exuberan a sufocantă a întregului corp. Pe lângă gesticula ia ca acompaniament al vorbirii.comportă ca un virus cu tabieturi. Şi-atunci din două.) Gesturile lui sunt. iar uneori chiar şi fricii. El ştie că îşi poate disloca aproapele în doi timpi şi trei mişcări. El se descal ă în tren. corpul nesim itului se sustrage acestei generalizări nemeritate. Altfel spus. o abunden ă motrice de rău augur. nesim itul te face să devii retractil. Lângă un nesim it încerci un alt tip de nesiguran ă decât lângă un posibil ho de buzunare. în agita ia spastică a membrelor. Încărcătura lor e cu atât mai nocivă cu cât totul are loc în public. ceva din morişca mâinilor sau în bulbucarea ochilor săi te inhibă şi te face să te întrebi pe unde o să sco i cămaşa. Limbajul trupului Nesim itul este. Cum gesticulează nesim itul. obsesii şi manii. Toate aceste gesturi denotă nu doar lipsă de educa ie. în schimb. ci în primul rând . una: ori capitulezi resemnat. sunt rarisime cazurile în care nu reuşeşte. eructează plenar după dejun şi se şterge la gură fie cu fa a de masă.i vâre un deget în ochi. Îi lipsesc. Gesticula ia nesim itului e bogată. să te înghesuie şi să. nesim itul poate recurge oricând la gesturi definitorii. Expansiv şi nestăpânit. ori dispari cât po i de repede. Nici n-ar putea fi altfel. incomodă şi agresivă. din capul locului. În ambele cazuri. vorbeşte între replici la teatru. se scobeşte între din i. motiv pentru care îşi îngăduie să trăiască relaxat. fie cu mâneca hainei. Când un nesim it îşi propune să te alunge de pe propriul tău teren. cartea de fa ă n-ar fi fost scrisă.i reducă spa iul vital. Dacă le-ar fi avut. Ele se verifică în realitatea imediată şi pot fi identificate lesne de orice observator. Nesim itul de ine arta surprizelor consternante. (Iar în aceste cazuri probabil că dă peste un nesim it de aceeaşi anvergură. Chiar şi atunci când inten iile nesim itului par în bună regulă. ci îl colonizează. fiindcă — e lucru ştiut — nesim irea n-a făcut niciodată casă bună cu discre ia. victoria e a nesim itului. Trăsăturile principale care compun profilul nesim itului reies din decalogul care urmează. dar ai pu ine şanse să rămâi acelaşi. Nesim itul nu ocupă loc în spa iu. gratuită. Compania lui e solicitantă şi obligă la precau ii neîntrerupte. Energia debordantă a nesim itului se regăseşte în felul cum se mişcă acesta. în aceste condi ii. Merită. î i povesteşte un film sau te invită la o bere. îşi suge măselele la Ateneu. îşi pipăie prietena pe întuneric la film. totuşi. nesim itul e gata să. sim ul măsurii şi urbanitatea elementară. un instrument redutabil.

Dar le fac doar pentru violentarea asisten ei. Nesim itul român — căci el e totuşi blestemul nostru zilnic — este surprins aici în diverse ipostaze şi încurajat să nu coboare ştacheta. grosier. un nesim it avizat are un impact mult mai puternic asupra semenilor decât unul constrâns la ac iuni empirice. Nesim itul abhoră clipele dubitative. Alegând armele lui şi mutându-ne într-un registru pe care-l . pisălog şi afişează de fiecare dată o deplină indiferen ă fa ă de ceea ce-l înconjoară. Tocmai fiindcă avem aşteptări enorme de la el. arealul şi victimele. presupunând că-l cunoşti. Un compus oximoronic. Contează el şi numai el. la cimitir sau într-un muzeu. ea nu face decât să-i dubleze gesticula ia. Verbul lui trebuie să fie sonor până la timorare şi excesiv până la vertij. Un nesim it care vorbeşte încet este o contradic ie în termeni. El râde la propriile bancuri (majoritatea stupide) şi te somează să i te alături. Poate că de unele a uitat. răstit. Nesim itul nu coboară spre şoaptă în nici o împrejurare. în comportamentul său. pentru oripilarea ei amuzată. Poate că se va sim i ispitit să se raporteze la modelul furnizat de ghidul nostru şi va constata că există totuşi. Nici un nesim it autentic nu va folosi surdina. Un mutant pe care realitatea se va grăbi să-l respingă. Vorbeşte fără să filtreze. deplânge ifosul patetic al revoltatului de lângă el şi militează până în pânzele albe pentru răsteală. pentru simplul motiv că e pu in probabil să afle noută i. amănunte retuşabile. fiind de la un punct încolo o încercare de a-i vinde castrave i grădinarului.sfidare la adresa celor care i se află întâmplător în preajmă. întrerupe. Poate că altele i se par subevaluate. strategii şi instrumente. Este locvace. Un aranjament contra naturii. Cei mai mul i nesim i i ştiu că nu au voie să facă anumite lucruri. o formă de inutilitate. În fine. personajul principal al acestei căr i şi nenumăra ii lui fra i întru atitudini îşi cunosc bine menirea. Limbaj pur şi simplu În ceea ce priveşte retorica nesim itului. taie macaroana şi nu e interesat de punctul de vedere al celorlal i. * Paginile care urmează ascund. Nimic nu-l poate convinge să tacă. Nu ştim dacă va avea sau nu chef să parcurgă acest ghid. îi suntem aproape cu vorba şi cu exemplul. ciorovăire sau insultă. În fond. ca formă supremă de captatio. Nesim itul veritabil se exprimă răspicat. Nu se prezintă niciodată. Şi nici să accepte că e nepoliticos să ridice tonul în biserică. Orice tentativă de sustragere a aproapelui e sanc ionată drastic şi imediat. am ales să ne adresăm nesim itului tutuindu-l. jubila ia nesim irii sporeşte cu fiecare gest care iese din normă şi-i perplexează pe martori. Însă datoria noastră e să-l înarmăm cu cât mai multe trucuri. Aşa cum pofta vine mâncând. ce-i drept. ofensator. În mod normal. confiscă aten ia auditoriului. iar pentru asta aşteaptă complimente şi admira ie. Nesim itul se hrăneşte din stinghereala celorlal i şi găseşte în ea îndemnul de a fi nesim it şi cu alte prilejuri. Nesim itul are un fel de-a vorbi sintetizabil în câteva epitete: zgomotos. Cum vorbeşte nesim itul.

3. a sărăcit metodic. Decalogul nesim itului 1. nesim itule. Totul s-a redus la o deplasare eficientă. dacă ştii să. călătoria şi-a pierdut frisonul ini iatic. Pătrunde pretutindeni. nimeni nu mai caută sensuri pitite în mecanica paşilor. 2. Călătorul de azi e o vietate decisă. Nesim itul călător În mileniul internautic. Ei bine. care trebuie să ajungă repede din punctul A în punctul B. Drumul tău e unul al certitudinilor. Fii egocentric. Eventual refuză-le de plano. 7. Practică persiflarea mai ales când nu e cazul. Stilistica voiajului. Batjocoreşte lucrurile grave. Aşternerea la drum nu mai are aplomb picaresc sau sâmbure de mister. la care se tem să nu întârzie". 9.i alegi instrumentele şi momentul optim al interven iei. Nu uita că marele tău duşman e bunul-sim . 5. Autobuzele. avioanele şi metrourile transportă cohorte de pasageri pleca i. Caută mereu prim-planul. preocupat sau febril. Fii strident. în func ie de agenda zilei. 10. de ce să îngădui.i pui întrebări. . fie el de plăcere sau de afaceri. El are un aer posac. Nu te lăsa marginalizat. 4. Evită să. O să vezi că nu e foarte greu. Nu accepta compromisuri. trenurile. Nimeni nu mai pleacă în direc ii incerte.stăpâneşte până la ultima nuan ă. Fă prozeli i. Arată-te opac la argumentele celorlal i. vorba lui George Bernard Shaw. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei. pe măsură ce s-a îmbogă it recuzita tehnică. Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. 8. „la întâlniri cu ei înşişi. cu economie de timp şi abunden ă de mijloace. 6. posomoreala ulcerantă a acestor veşnici hoinari? Chiar nu po i face nimic? Ba vezi bine că po i. Încearcă să fii contaminant. globalizant şi repezit în care te afli. În felul ăsta. Combate-l cu fiecare gest şi cuvânt. Nu te gândi la ceilal i. avem cât de cât şansa unei reac ii binevoitoare din parte-i. tu.

o copertă de carte sau o privire fixată pe geam. Ei îşi asigură întâietatea distribuind galant ghionturi care dislocă fulgerător. hrăni i cu perfuziile unei nostalgii culpabile. fireşte. iar când argumentele fizice nu ajung. care practică o discriminare abuzivă şi îngăduie accesul în vehicul pe criterii ieşite din uz: vârstă. Asaltul treptelor se face icnit. Nesim itul autentic ştie însă că n-are voie să cedeze în fa a conven iilor. al ii sunt rup i de oboseală şi. pe care nu to i îl gestionează cum se cuvine. parcă pentru a. E un moment delicat. Sunt oameni care nu gustă via a şi nu-i pricep sensurile subtile. eventual beteşuguri trupeşti. Există încă locuri în ară unde autobuzul sau tramvaiul se aşteaptă pe trotuar. nesim itul are o singură variantă: ac iunea directă. Stilistica momentului trebuie să aibă ceva de meleu rugbistic. ceea ce nu se poate regla din limbaj sau bicepşi îşi găseşte rezolvarea printr-o flegmă bine intită. ocuparea scaunelor.Studiază. sprijini i cu fruntea de geam. Există sclifosi i prevenitori. al unei vegetări lâncede. Pofta de victorii se între ine cu victorii. Doar printr-un nefericit accident strategic se poate întâmpla ca pe cele douăzeci şi ceva de scaune ale unui autobuz să se lăfăie obraznic şi nepedepsit vreo 5 Supravie uieşte cine se adaptează . prin puterea exemplului. de îmbulzeală ceauşistă la tejghea. ci se năvăleşte. semn că mestecă tăcut o dilemă domestică sau o frustrare preluată de la slujbă. Accesul în mijlocul de transport respectă o lege naturală. Polite urile de modă veche. Iar acest pas e. Fireşte. liceenii cu viteză de reac ie. În fine. E limpede.i da de în eles că accesul în lumea lor e interzis. dragă nesim itule. aşa că e bine să treci la pasul următor fără tatonări sterile. de caft pe maidan. Odată urcat în autobuz. flecuşte e pentru care tagma te va taxa când î i va fi lumea mai dragă. Primii urca i sunt plăvanii musculoşi. În cazurile speciale. dar de o somptuoasă utilitate. În fa a lor. când vânzătoarea le anun a celor o sută de şoimi ai cozilor că mai erau doar treizeci de pachete cu gâturi şi gheare de pui. de la urcarea în autobuz. sex. trebuie făcut ceva — şi încă repede. e loc oricând pentru un îndemn categoric — „Dă-te. Fiind vorba tot de creaturi de la bunul Dumnezeu lăsate. măturând din cale concuren a fragilă. gata să preschimbe plasa cu morcovi în armă albă şi umbrela în suli ă. Unii citesc sfidător. la o parte că-mi iei aerul!" — sau o constatare duşmănoasă: „Te caută moartea pe-acasă şi tu te plimbi pe benzina statului". Fiecare pasager e o insulă ascunsă sub o pagină de ziar. cu ecouri darwiniene: the survival of the fittest5. Într-un autobuz nu se suie. Al ii s-au cufundat în gânduri. lucrurile merg de la sine. aceşti indivizi jalnici. Ea se comprimă într-o formulă fără echivoc: darea de buznă. pentru ca o ini iativă de acest gen să fie încununată de succes. iar uneori — ca o culme a desuetudinii vătămătoare — pe băncu ele din refugii. fă. de pildă. îi supune pe pasageri unei pedagogii simple. pe pantofii sau între ochii cârtitorului. Nesim itul e cel care. călcând apăsat pe bombeuri şi principii. ea trebuie să înceapă corespunzător. Li se alătură sporadic câte o gospodină teribilă. hamletizările delicate şi abstragerile concesive sunt mofturi stupide. În cazul de fa ă. încearcă să fure un sfert de oră de somn recuperator. Un nesim it bucureştean expediat în Oradea ar putea descoperi aici surprize greu digerabile. un autobuz care duce sau aduce lumea de la serviciu. nu pot fi lichida i şi nici măcar închişi în rezerva ii. haidamacii cu palma cât cazmaua şi ceafa încre ită ca blana de sharpey. O să observi imediat că în acvariul pe ro i care străbate oraşul stăruie aerul unei neîmpliniri generale.

bagă material. şi-l nimereşti într-o zi când e bine dispus. fiindcă rişti uneori să dai peste oameni impermeabili la aluziile corporale. La orele de vârf. Se pot face lucruri constructive şi în picioare. În Bucureşti. pumnul înfipt în rinichi. până la comprimarea totală. „Mămică. O femeie singură într-un mijloc de transport la ore de vârf e o pradă uşoară pentru orice nesim it de voca ie. a celor care î i stau în fa ă. de! Autobuzul e atât de aglomerat. transformându-i pe oameni în nişte sardine bipede. Tânărul din Capitală nu poate fi deşurubat de pe scaun sub nici o formă. că rămân dracu' pă scară şi te sparg la nas". să-ncap şi eu". nu.femeie. Aşa şi nu altfel se explică prezen a adolescen ilor pe locurile rezervate bătrânilor şi ignorarea statornică a acestora din urmă. ai şanse să auzi un răspuns care blochează orice demersuri ulterioare. Lipeşte-te de ea şi freacă-te sugestiv. Nimeni nu intervine în gimnastica de seduc ie rutieră a unui nesim it fără să-şi rişte pielea. fapta se cere înso ită cu vorba. la rigoare gâdilătura scurtă. băi. Balansul pelvian. cu două canale predilecte de transmitere: sonor şi odorific. o să stau destul în picioare când o să fiu ca tine". Ca de obicei. mai ales dacă tocmai atunci şoferul frânează sau schimbă banda. mamaie. E cazul să disperi? Dacă eşti un nesim it care se respectă. cu capul între urechi şi ochii pironi i în ziare. pupa-te-aş pe portofel. După ce te-ai instalat temeinic. foameo. duce în bra e un copil sau şi-a pus piciorul în ghips. figurează în instrumentarul acestei abordări. Spre lauda lui. Ce rişti? O ripostă dură? Nici vorbă. e posibil să fii nesim it şi să nu prinzi loc pe scaun. Sigur. dacă insişti. Nu ezita s-o pipăi iscoditor. Principala condi ie a unei terapii cu urmări imediate e şocul. „Scuteală. Ocupantul e imun la stimuli. Şoapta aluzivă sau rugămintea duioasă sunt sortite eşecului. Cu toate acestea. eşti liber să treci la formule mai abrupte: „Urcă. mai sus. Altceva? O palmă indignată? Haida. sună răspicata punere la punct. autobuzele sunt ticsite de lume. pentru ca totul să . cultura sfidării a atins de mult perfec iunea. că-s femeie bătrână". căreia (dacă e vară) hainele nu izbutesc să-i ascundă decât par ial înzestrarea. Şi mai e ceva: femeia ştie că în asemenea cazuri opinia publică rămâne mută ca un film cu Harold Loyd. Primul ar fi împingerea hotărâtă. gata să fie scoase de pe orbită de o frână bruscă sau de un viraj neaşteptat. E un spa iu pentru care s-a bătut de la urcare şi pe care nu are de gând să-l cedeze unui străin pentru motivul idiot că are optzeci de ani. ai grijă să te apropii de o femeie neînso ită. asudate şi lipicioase în păr ile neacoperite. Fii sigur că disponibilitatea ta pentru angajamentul fizic o să-şi facă efectul. încât descleştarea unei mâini de pe bara de sus inere în scopuri punitive poate avea urmări dramatice. lasă-mă pe mine să stau. imploră sub ire un ghem clorotic cu basma şi baston. Gambiturile sunt şi aici de o reconfortantă diversitate. inutil de spus. precum şi câteva zeci de femei spânzurând căznit de barele de sus inere. Am stabilit deja că duelurile verbale cu nesim itul au şanse de câştig mai mici decât un schior camerunez sau un baschetbalist britanic. Noroc că astea sunt excep ii. Imaginea autobuzului ideal trebuie să con ină două duzini de masculi instala i comod pe scaune. Dacă revendicarea nu găseşte ecou. cu meticulozitatea unui controlor de calitate care supraveghează un lot de produse ceramice exportabile în spa iul Schengen. într-un echilibru precar. Totuşi. Po i începe cu un „Frate. nesim itul din această categorie îşi cultivă voca ia de la vârste fragede.

Ceea ce o să ai grijă să nu se întâmple. dacă nu vrei s-avem scârbă-n casă". să văd ce citeşti? Stai. Omul ştie că orice dojană ar atrage după sine sictirirea brutală. SĂ MORI TU. tragi cu urechea? Păi eu mă bag în sufletu' tău. dotat cu sonerie polifonică. iar tonul tău trebuie să fie vârtos. SĂ MOARĂ MAMA. MĂ. fără sfială. de când i-a sunat telefonul. Într-o lume atât de deschisă. Dacă nu te sună nimeni. NU VII ŞI TU? BĂ. în care spiritul gregar cunoaşte o detentă atât de frumoasă. ÎN AUTOBUZ. pe coada ta.i adecvezi mijloacele în func ie de inta aleasă. tonurile de apel sunt . greu e până te aşezi lângă el. EŞTI NEBUN? CE FACI ACASĂ? VREI SĂ DORMI? DE CE. doar-doar vei prinde aluzia. CE. fiindcă rostul func ional al telefonului e înso it de o înviorătoare ofertă muzicală. ZII. BĂ. bre. Tonul face muzica. Aici meniul e de o varietate care te umple de plăcere.decurgă fără opinteli. dar bănuieşte deja riposta: „Ce faci. SĂ DEA DRACII. adâncit în Eseurile lui Montaigne sau în Spania nevertebrată a lui Ortega y Gasset. până ajungi la tonurile de apel. Î I FACE BUTONERĂ. Dacă unealta cu pricina sună. EŞTI NEBUN?" Prea pu in importă. ci unul fi os. EŞTI SURD? MĂ DUC SĂ-MPING O BILĂ-N FLOREASCA.i mobilizezi spiritul creator. Să vedem în ce fel. MĂ? A. AIA CARE-AM VĂZUT-O-N BAICULUI. nici de ochelaristul care. vă rog". Ai ghicit. e cazul să. vecinul tot mai gârbovit asupra paginii de carte dă semne limpezi că e pe punctul să-şi piardă min ile şi că nu ştie ce să facă. însă nu mai e nici unul liber. EŞTI NEBUN? POATE AFLĂ CALU'. Ce înseamnă asta? Simplu. FRĂ IE? EU? ÎN AUTOBUZ. Prin urmare. Nesim itul zgomotos Se întâmplă uneori ca autobuzul să nu fie plin. ofi eresc şi răspicat. iar admiterea pe scaune să nu fie mai complicată decât cea de pe vremuri la politehnică. În cazul în care eşti un nesim it „profi" şi te-ai fixat asupra ochelaristului cu mutră de şoarece de bibliotecă. HAI. vorbeşte tare. Tenta ia reproşului nu-l vizitează. i-ar spune cu dragă inimă „Vorbi i mai încet. e bine să. lucrurile sunt mai simple ca perfectul simplu. E irelevant că subiectul tău de discu ie nu interesează pe nimeni. Pe urmă ai la îndemână un instrument simplu. dacă interlocutorul tău e sau nu nebun. „CE FACI. e vorba de telefonul mobil. cu rezultate infailibile. cu atât mai pu in pe vecinul de scaun. MĂ? TE DUCI ŞI DISEARĂ? BĂ. Mai simplu spus. nu se cade să ai secrete. Nu trebuie decât să fii tu însu i şi să urli de parcă te-ai strădui să acoperi un parc auto. şi nu ine cont nici de cei care întorc capul contraria i. AI FOST LA BAIRAM? ŞI? A FOST ŞI BLONDA AIA Â OASĂ? DA. băi. TE-ARUNCI ÎNCOACE? EŞTI BULANGIU. cu un tot mai pronun at sentiment al inutilită ii. Aşa că preferă să se cenzureze obidit şi să spere că vei coborî înaintea lui. TE-AI DAT LA EA? BĂ. E de la sine în eles că nu ai un aparat obişnuit. apeşi de câteva ori pe tastatura mobilului. În schimb. Micul ochelarist ar înghi i umilin a şi s-ar muta pe alt scaun. nesim it vociferant. se chinuie să priceapă o frază pe care între timp o va fi citit deja de cincisprezece ori. CU USCATU' ŞI SAVARINĂ.

pe la spate. aşa cum cere alfabetul nesim irii vestimentare. molfăie zdravăn guma din gură până faci un balonaş care explodează sec şi — pour la bonne bouche — scoate un râgâit concluziv. dacă remarci că în jurul tău femeile sunt mai numeroase decât bărba ii.i faci de ruşine îndrituirile. fireşte. astfel încât replierea din calea şuvoiului de sunete văicăre e devine imposibilă. dar la o oră târzie. într-o asemenea demonstra ie de for ă nesim itorie.începuturi de manea. O să consta i că mesajul astfel subliniat rămâne pe vecie în mintea receptorului. Respectivele apeluri au enorma calitate că se aud dintr-un capăt în celălalt al autobuzului. li se oferă gratuit prilejul unei salutare puneri în temă. când lumea a cam ajuns acasă. Doi ipochimeni se prăvălesc pe scaunele din fa ă. Sigur. Vali Vijelie. Oricum. al i doi iau în stăpânire mijlocul. iar unul dintre ei duce în scobitura bra ului un casetofon argintiu pe care-l priveşte tandru şi posesiv. cvintet sau sextet de inşi despre care ştii din clipa când se suie în autobuz că sunt — vorba unui promo TV — „antrena i pentru spectacol". tot în autobuz. Afişează o satisfac ie an oşă. rodul unei premature dezabuzări. Să spunem două vorbe şi despre nesim i ii care ac ionează în mici falange organizate fără cusur. Locul trebuie ocupat cu mişcări viforoase. Relativa linişte din autobuz se destramă de îndată ce se aud primele măsuri din Aş da zile de la mine sau Of. întinzându. chiar dacă în felul ăsta îl tamponezi sau îl cotonogeşti pe imprudentul aşezat pe . Ne aflăm. To i arborează un soi de lehamite densă. Nu am făcut întâmplător această ultimă observa ie. ca nu cumva să. Acesta e momentul de gra ie al unui cvartet. priveşte-l în ochi. Trânteşte-te năprasnic în scaun. nu e în elept să omi i nici una dintre cele peste douăzeci de variante de apel. ca pe un bebeluş ridicat din cărucior pentru a fi instalat în pătu . necesară pentru orice demers novator. de erou civilizator.i şapca trasă pe cap şi asigură-te că are cozorocul la spate. în ce te priveşte. iar restul până la şase ocupă zona din spate. / C-aşa vreau fetele toate". iar scaunele ocupate sunt mai pu ine decât cele libere. Florin Salam sau Dan Bursuc. Pe urmă tolăneşte-te lenevos. le po i răsfă a cu deja celebra produc ie centrată în jurul unei observa ii demne de conferin ele interna ionale despre sănătatea reproducerii: „Pe la spate. Cei patru. de canibal care tocmai s-a ospătat cu o coapsă de misionar. Mai mult. cinci sau şase nesim i i nu s-ar auzi nici dacă ar sta strânşi unul în altul. aşa cum se cuvine să aibă orice nesim it care se respectă. Iar dacă vezi cumva vreun nemernic neconvertit la religia lălăielii unsuroase şi a tremurului buricoid. uită-te înjur cu un aer mândru. de om care ştie perfect ce anume le place (sau ar trebui să le placă) vecinilor. casetofonul e plasat în zona mediană. parcă e păcat să stai pe scaun ca pasagerii obişnui i. Mai urmează doar mica doză de feedback. i-ai făcut datoria. Ca să vezi cum interiorizează colegii de transport această experien ă de o indicibilă prospe ime. cu turul la o jumătate de metru mai jos decât ar fi normal. Sunt îmbrăca i cu nişte pantaloni lălâi. mai ales dacă acesta ac ionează în grup / celulă / ceată.i picioarele cât po i de mult. au nelipsitele şepci pe scăfârlii. Lăbăr area incontinentă este un alt reflex al nesim itului. Numai că bebeluşul are baterii şi func ionează la capacitatea maximă a difuzoarelor. via a mea. Acum. pentru ca răspândirea lăturilor cântate să se facă fără discriminări în rândul călătorilor (de data asta pu ini) prinşi în ambuscadă. Aşadar. nu te aşeza pur şi simplu. Pipăie. darămite răsfira i pretutindeni în vehicul. Previzibil. Şi chiar dacă nu to i pasagerii din autobuz au aflat de Nicolae Gu ă.

Dar nu uita că ai urcat în autobuz alături de al i campioni ai cherestelei groase şi că se cuvine să profi i de prezen a lor. până când pasagerul cel mai pu in rezistent se întoarce şi. El e vast. Iar dacă ai întâmplător o monedă la îndemână. Scoate oricând un as din mânecă şi te răpune în doi timpi şi trei mişcări. tratează-l cum ştii mai bine: râzându-i în nas şi invitându-l să-şi vadă de-ale lui. Întrebarea răcnită din spate trebuie să şuiere fioros pe la urechile pasagerilor nevinova i şi să vibreze în aerul stătut din autobuz. Luptă cu toate mijloacele împotriva discre iei. Nesim itul ca ordonator principal de zgomote este de ani buni una dintre constantele transportului public. înainte să ajungă la destina ie.scaunul din fa ă. Şi nu pierde din vedere că picioarele nu sunt singurele care contează în acest memento sacadat şi agasant pentru cei din jur.i sară în ajutor. bătăi cu palmele peste coapse şi eventual ridicarea degetului mijlociu. E de neiertat să ocupi fa a. Se ştie. care să. de ştampila olfactivă pe care o pune asupra traiului nostru în comun. pune-te pe un tropăit agresiv. de faptul că nesim itul român pute ca nimeni altul. centrul şi spatele unui mijloc de transport în comun fără să angajezi discu ii hăulite. Mai ine i minte primul punct din decalog? „Fii strident. tupeistă şi sfidătoare. În condi iile astea. printr-o flatulen ă percutantă şi ofensivă. Dacă se întâmplă aşa ceva. nesim itul nu vorbeşte niciodată încet.i atrage aten ia că-l deranjezi. Răspunsul urmează obligatoriu acelaşi traseu. Dar dacă insistăm prea mult pe anvergura lui sonoră.i şi mâinile cu aceeaşi for ă generoasă. Foloseşte. Izbeşte ritmat cu palma în scaunul din fa ă sau în bara de sus inere cea mai apropiată. Pasagerul e singur. n-o lăsa să zacă neexploatată pe fundul buzunarului. ajungem să comitem o nedreptate fa ă de o altă dimensiune constitutivă. presărate cu măscări şi purtate cu vehemen a vocală a majurilor ieşi i la instruc ie. Imediat după ce-ai ob inut acest amplasament inconfundabil. căruia te abandonaseşi înainte să te sui în autobuz. Î i în eleg jubila ia. ai dreptul — dacă nu cumva chiar datoria — să iei atitudine într-un mod ceva mai plastic. repertoriul nesim itului din autobuz nu poate fi epuizat în câteva pagini. de natură să-i procure nemul umitului răsfă ul suplimentar al izului de iahnie prelucrată digestiv şi de hidrogen sulfurat. În cazul în care totuşi omul nu se astâmpără. artificiul se cere înso it de râsete guturale.i evoce recentul plonjon în universul lui Sorin Copilul de Aur. Nesim i ii născu i. Este vorba de pregnan a lui odorifică. nu făcu i. pe când tu stai sub ocrotirea unei găşti care abia aşteaptă să. versatilă. şi ştiu că e greu să treci peste euforia momentului. imprevizibil şi derutant. Pe scurt. Nesim itul e o creatură sigură pe sine. nu te emo iona inutil. Păstrează ritmul bătând cu ea în geam. Nespu itul călător . corodând nervul acustico-vestibular al celor câ iva martori la dialog. Inutil de spus. stau la câ iva metri unii de al ii şi înving distan a prin surplus decibelic. nesim itule. De pildă." Credea i că-i de glumă? Fără îndoială. Magma mojiciei lui te acoperă fără să te po i opune.

pentru ca apoi să se lă ească nemăsurat. şi ne doare urechile. grea ă şi diverse forme de isterie tocmai fiindcă nu face anumite lucruri. însă chiar atunci mai faci o descoperire perplexantă: nesim itul e anaerob. nene. Aici. Căci nicăieri în lume mirosurile neplăcute nu se bucură de un dozaj mai bun ca în România. toate aceste cuvinte sunt stropi de ambrozie . Pentru tine. fie unul de carie netratată plus vin de buturugă. Cel care miroase se furişează insinuant în apropierea ta. nesim itule. Crescut în dispre ul pentru oxigen. dacă nu mai mult. îl recunoaşte imediat după nepovestibila combina ie olfactivă pe care o emană. pe dispre ul refractar. fiindcă e mai comod. fiindcă a aflat că săpunul îi şubrezeşte sistemul imunologic. te întinzi spre geamul cel mai apropiat şi-l deschizi cu o mână tremurătoare.E inutil să creionăm tipologii ale fenomenului. de data asta ne referim la cineva care provoacă silă. Neatent la concavită i. pe rezisten a îndărătnică. Asta înseamnă să trăieşti pe altă lume. specimenul care face obiectul acestor rânduri trebuie să adune în haine. Cele mai percutante senza ii sunt cele care vin dinspre subsuoara nesim itului. aidoma unui transfer de diateză. De la caz la caz. rămâne fidel aceleiaşi perechi de şosete o săptămână. De la zbieret la putoare. Nesim itul zgomotos te ia în primire fără menajamente şi te înrobeşte fă iş. În secunda dinaintea colapsului."). nesim itule puturos. vrei să răcesc?" Mai faci o tentativă de aerisire. nu îşi dezlipeşte cămaşa de pe corp. totul stă sub semnul unei prăbuşiri iminente. ai înnebunit. dar n-ai unde. Efectul e fulgerător.") şi soma ia apăsată („Lasă dracu' geamul ăla. Acestea oscilează între mustrarea părintească („E corent. Şi nu doar pe ale lui. Care dintre aceste forme de atac e mai puternică? Greu de spus. Dacă vrei să fii un nespu it (nesim it împu it) cum scrie la carte. Ajunge dacă spunem că agresiunea de zi cu zi a nesim itului urât mirositor asupra celor pe care se întâmplă să-i aibă în jur e masivă. el împrăştie fie un miros de năduşeală amestecat cu ceapă stricată. nesim itul te smulge din loc şi te duce în universul lui sulfuros. trebuie să ai acces la întreaga plajă a miasmelor care-i pot aduce pe pasageri în pragul leşinului."). Cine nimereşte lângă un nesim it. Cu tine. cu o ultimă sfor are. de bună seamă. Autobuzul se comprimă. că vin la tine. sedimentată şi imposibil de ocolit. fe ele pasagerilor se lungesc ireal. trecem de la freamătul mârlanului activ şi locvace la încremenirea mută a unei noxe ambulante. oferta te împinge în vertij. Dacă până acum am vorbit despre un nesim it care face una şi alta ca să-şi sâcâie sau să-şi isterizeze vecinii. dar nu po i. Cine are ghinionul să stea cu nasul la mică distan ă de sursa emanaiilor simte că-i fuge pământul de sub picioare. pantofi. i-ai dori să te aşezi. Nu se spală. piele şi păr o serie de efluvii capabile să se completeze între ele. „Băi. te trezeşti că te sfredeleşte cu priviri crâncene şi pe urmă închide geamul cu un gest net ca o sentin ă. acoperită de slina ultimilor ani. maică. Accentul se pune pe refuz. speculând la maximum resursele sudoriparului autohton. mizând pe solidaritatea celorlal i călători. sfatul practic („Ia taxiul. dacă eşti aşa sensibil. Ca să se bucure de respectul nemijlocit al asisten ei. fie unul de ciorap cazon combinat cu salopetă lucioasă. Purtătorul acestui bagaj în fa a căruia nasurile intră în comă adună mai multe izuri îndoielnice şi le rafinează într-un abur integrator. Modificarea de registru este categorică. Ai vrea s-o iei la fugă. aşteptând gura de aer curat ca pe o providen ială izbăvire. fiindcă nutreşte supersti ii romantice. Eşti pe punctul să evi i leşinul. De la zdren uirea urechilor la curbarea nasului. căci în locul sprijinului aşteptat devii inta apostrofărilor din jur. fie el matinal sau crepuscular. Iar pentru asta e suficient să ridice bra ul.

lăsând să se răspândească dinspre ambele tale subsuori miasme ofilitoare şi persistente. În fine. de la manşetă până la caseta redac ională. fără nuan e sau contur. îi lasă să aştepte cu jumătă ile de oră prin sta ii. Dacă vorbim de şoferul de autobuz. Nesim itul la volan. mimoza clorotică şi rozătorul cu fa ă de tocilar care au îndrăznit să. nu vehement. are întotdeauna la el câteva casete pe care se simte dator să le supună aten iei publice. sub viscol. Lasă-i să fiarbă în suc propriu şi nu te abate de la re eta succesului. Dacă vrei să atingi excelen a în nesim ire. asta presupune îmbinarea a două sau mai multe izuri la fel de neplăcute. Aşa le trebuie. Alternativa e o călătorie tutelată de Naste din Berceni. eventual de usturoi. Codul rutier al proastelor maniere Ajunşi aici. fie slalomează dement printre maşini. micul succes de traseu se cere salutat printr-un gest simbolic. să le fie învă ătură de minte. În felul ăsta. aşa cum recolta olfactivă a şosetei lipite de picior ca marca de scrisoare se mariază simbiotic cu mireasma vinului ieftin băut pe şantier. Nesim itul la volanul unui mijloc de transport în comun are resurse limitate de iritare a pasagerilor. făcându-i pe cei transporta i să se ciocnească unii de al ii şi să se ia la înjurături. Năzurosul sclivisit.prelinşi din olimpiene cupe pe buzele. cârtitorii sunt umili i definitiv. Adi de la Vâlcea sau altcineva de altundeva. Nu le rămâne decât să-şi ascundă nasul într-un şerve el parfumat. iar apoi să te atârni de bara autobuzului ca un cimpanzeu în cuşcă. lătrătura isterică sau ghiorăiala gregară. În trafic. Atuul tău nu este hărmălaia. dar cu aceleaşi consecin e. şi îşi citeşte imperturbabil ziarul.i conteste dreptul de-a pu i în spa iu închis şi-au primit săpuneala meritată. poate că merită să vedem cum se comportă nesim itul când trece din ipostaza pasagerului în cea a conducătorului auto. Cui nu-i place oferta n-are decât să coboare sau să-şi ia maşină mică. În cazul nesim itului parfumat cu Cristian Dihor. po i să consideri că ai făcut paşi importan i pe drumul spre consacrarea în ale nesim irii. fie se plasează răbdător în spatele vreunei căru e cu coviltir şi refuză să treacă pe altă bandă. mirosul de transpira ie merge foarte bine cu cel al danturii netratate. Dacă se află la cap de linie. În primul rând. e obligatoriu să cochetezi cu perfec iunea. Continuă să pu i şi lumea te va şti de jupân. lucrurile sunt simple. dar le fructifică judicios. ca tot mârlanul stăpân pe situa ie. pentru a-l continua în altă companie.i însetate. Ai câştigat partida. În ce te priveşte. ploaie sau caniculă. să alunece discret spre celălalt capăt al autobuzului (unde nu e exclus să nimerească peste una dintre nenumăratele tale copii) sau să coboare şi să aştepte un alt vehicul. Iar dacă adaugi la toate astea un stropşor de ceapă. la autobază sau în garaj. se opreşte la trei metri de locul unde gloata freamătă la pândă. Şi dacă-i vezi că strâmbă din nas. e simplu. ci putin a de-a te infiltra în nările celor care te înconjoară şi de-a le perturba temeinic analizatorul olfactiv. Fără să-şi dea seama că nu fac decât să suspende temporar calvarul. Cel mai simplu şi cel mai sugestiv dintre ele e să ridici şi bra ul celălalt. răsfa ă-i cu un zâmbet condescendent. Cu totul altele sunt îndrituirile nesim itului la volanul autoturismului . Fii insidios. Jean de la Craiova. De pildă.

agentul de circula ie şi to i ceilal i îşi dau seama că a venit vremea unei reevaluări urgente a priorită ilor. al intersec iilor. Dacă se întâmplă cumva ca vietatea să fie femeie. Acesta repetă opera iunea. Totul în jur ob ine o nouă amprentă. Al străzii. Nesim itul care priveşte lumea prin parbriz se manifestă ca un suveran. el ştie că a trece pur şi simplu mai departe este o probă de indulgen ă nemeritată. Pietonul. Aici scoate capul un comportament dominator şi trufaş. nesim itule autentic. aten ionarea cu farurile. Indiferent cum arată. Ei bine. de exemplu. un ritual greu de fixat în tipare şi niciodată predictibil. la curent cu ultimele evolu ii în domeniu. Nesim itul la volanul maşinii personale poate fi un tânăr imberb sau un cap de familie cu impozitele la zi. Pentru tine. E desuet şi prostesc să te integrezi neobservat în şuvoiul care umple strada. el are obliga ia fermă de-a nu părăsi codul proastelor maniere rutiere. el se traduce astfel: „Mişcă. Voca ia de stăpân al asfaltului trebuie dovedită şi căpoşilor care nutresc rezerve. ritmurile cotidiene se modifică. Nesim itul identifică aici o formă de rezisten ă mută şi pregăteşte furios represaliile.personal. Nimeni şi nimic nu te poate supune. s-o ferească bunul Dumnezeu pe blonda care şi aşa a comis o impruden ă aşternându-se drumului să nu se conformeze. farurile trec neîndurător prin caroseria din fa ă. Când nesim itul se suie în maşină şi o ia din loc. în condi iile astea. o săgetează cu . Hipnotizat de propria for ă. Ea este expresia non-verbală a unei soma ii fără echivoc: dă-te la o parte şi lasă-mă să trec. conformiştii păguboşi sau cei obişnui i să danseze după cum li se cântă. Participarea ta la trafic trebuie să fie o sărbătoare a nesim irii. atunci invita ia la mârlănie e subîn eleasă. din calea mea. că te fac pastă de mici". cu piciorul înfipt în accelera ie. un gigolo felin sau un aprozarist rotofei. coboară geamul. partenerul de trafic. vestind pedepse exemplare. Uneori destinatarul mesajului nu pricepe sau se face că nu pricepe. un capriciu infantil. al şoselei. Fibra intimă a macho-ului tremură necontrolat. ajunge în dreptul nefericitei făpturi. regula de bază e absen a oricăror reguli. Carosabilul devine un spa iu al incertitudinilor răvăşitoare şi nici măcar strada nu te poate pune întotdeauna la adăpost. şosele sau autostrăzi se ob ine ieşind din corsetul normei acceptate şi dovedindu-le tuturor că se află în prezen a unui apaş nedomesticibil. e nevoie de respectarea strictă a câtorva principii esen iale. Asta înseamnă că strada î i apar ine şi că în numele acestei reguli sacrosancte i se îngăduie orice. o beizadea jude eană sau un şef de grupă sindicală. În primul rând. spectacolul e garantat. Disciplina în trafic devine. Când femeia se repliază pe banda întâi spre a-i face loc. A unui ins sedus de propria dimensiune şi gata să facă prăpăd. Numai că al doilea avertisment aduce o mică modificare de registru: aprinderea farurilor e înso ită de un claxonat prelung. Verbalizat. Prin urmare. Nu există nimic mai banal decât un participant docil şi empatic. Inclusiv (sau mai ales) ceea ce altora li se interzice. Din repertoriul nesim itului rutier nu se cade să lipsească. ro ile scrâşnesc. cu mâna înfiorând erotic schimbătorul de viteze şi cu buzele transformate în rampă de pe care decolează înjurături apocaliptice. Nesim itului pe patru ro i îi merge ca pe roate mai ales când observă în raza de ac iune profilul firav al unei vietă i ofensabile. Iar dacă femeia mai e şi blondă. de care nu se pot crampona decât fricoşii. amenin ător. de unde vine şi cât câştigă. nu uita să te compor i ca la tine pe moşie. Virtuozitatea pe străzi. Codul rutier îşi dezvăluie inutilitatea cu fiecare vocabulă componentă. Claxonul este apăsat viril. Dacă vrei să fii un nesim it rutier ancorat în realitatea imediată. fă. fără ca asta să-l inhibe pe nesim it. el se simte ca eroul din poveste: lumea e a lui şi trebuie să-i intre rapid în gra ii.

să cotească pe prima strădu ă sau pur şi simplu să tragă pe dreapta. şi apoi o alta. 4) pur şi simplu n-are chef să meargă mai repede. bunăvoin a în trafic este pentru nesim it o no iune 6 Fă ce pofteşti . aşa ar suna crezul lui transpus în termeni cartezieni. în care nu are voie să se claseze al doilea. cutumele şi deprinderile fireşti cu o suverană indiferen ă. imediat după ce te-a depăşit.priviri mustind de o scârbă indignată şi o descoase retoric: „Ce-i. Insistă şi-o să te trezeşti că frânează. nimic de condamnat. Ar fi şi greu. sanc iunea cea mai nimerită este un scuipat pieziş spre maşina de alături.i ceafa. Singura şansă a victimei este ca din spate să apară o altă măgăoaie grăbită. nu ca în cazul anterior) şi-o să vezi ieşind pe geam o mână cu degetul mijlociu ridicat ca un miniobelisc al sfidării. „Depăşesc. pentru ca inta luată în cătarea gurii să nu scape nepenalizată. Dacă demersul nu îşi atinge obiectivul. Pentru ei. Fă-i semn cu farurile (discret. dar de data asta în prim-plan se iveşte insul cu mişcări de crocodil la siestă. La polul opus se plasează nesim itul care vrea ca toată lumea să se plieze pe lentoarea lui soporifică. Fiecare maşină ivită în fa a sa este o provocare urzită de un destin pus pe şotii. Pe de altă parte. Logica internă şi freatica acestui comportament sunt de nedesluşit. paraşută. Evident. Căci. sunt ultimul om". să nu omitem amănuntul. 3) ia o gustare frugală la botul cailor-putere. iată mottoul scris pe prima pagină din cartea vie ii lui. până când stropii de salivă ajung în fine unde trebuie. un caz de for ă majoră sau altceva asemănător. pune mâna pe bâta de baseball pe care-o are alături şi iese să te-ntrebe de sănătate. 2) caută un loc pe lângă care a mai trecut şi care-i trezeşte amintiri duioase. iar nesim itul îşi adaptează viteza la cea a blondei temerare. Până aici. un test ce nu poate fi trecut decât cu maxilarele încleştate şi cu ochii azvârlind fulgere pârjolitoare. Când îi sim i farurile arzându. băi. un veşnic săritor peste obstacole mai mari sau mai mici. Îi este permis totul şi în primul rând ceea ce el însuşi le-ar interzice ferm celorlal i. Nesim itul la volan se inspiră fără să ştie din declara ia de toleran ă gravată pe aba ia thelemi ilor lui Rabelais: Fais ce que voudras6. Nimic nu-l scoate din ale lui. fiindcă dincolo de dorin a de a transforma maşinile din urma lui într-un cortegiu care să-l petreacă până când catadicseşte să se oprească se mai află ceva. nesim itul care pleacă la drum trebuie să ină permanent la îndemână un instrument de otânjire a contestatarilor. nimic nu-l opreşte pe nesim it să mai facă o încercare. Şi să nu pierdem din vedere că specia în ansamblu se crede îndreptă ită să nesocotească regulile. Abia când te apropii şi te ui i mai bine consta i că nesim itul: 1) vorbeşte la telefonul mobil şi nu se poate concentra asupra manevrelor rutiere. există şi nesim i i care pun un pre mai mic pe riposta verbală şi preferă gestul neechivoc. deci exist". î i spui că omul se grăbeşte cu un motiv anume: o întâlnire pe care riscă s-o rateze dacă nu ajunge la timp. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care vrea să te măture din cale pentru ca. Impulsurile care-l pun în mişcare pe nesim itul din categoria cu pricina fac din el un concurent etern. „Dacă nu i-o iau înainte. n-ai de unde să ştii că ai nimerit peste un nesim it care vede via a ca pe o cursă perpetuă. Graba de dinainte se destramă. Suntem tot în trafic. i-a luat tac-tu stradă?" Sigur. care să-l aten ioneze pe nesim it exact cum o făcuse el însuşi cu pu ine clipe mai devreme. Dar ia încearcă să-l aten ionezi că ocupă o bandă rezervată depăşirilor. Un detaliu pe care la început nu-l distingi.

Un spa iu unde insinuarea pe contrasens e semnul de castă al unei pături mai egale decât egalii. ci al celui care circulă normal şi se vede amenin at de iminen a impactului. Toyota etc. Vrea să fie primul. în văzul atâtor şi-atâtor oameni. alteori înso it de emisia sonoră a unui girofar procurat pe căi suspecte. el o ia înaintea celorlal i pentru că nu suportă să fie al cincisprezecelea care aşteaptă să se ridice bariera. În cazul în care maşinile aşteaptă la semafor. Un capriciu arhaic. Aşa că dublează senin coloana. nu.vetustă şi ridicolă. Trebuie să fii foarte prost alcătuit ca să cedezi atât de jalnic şi să te laşi devansat. Uneori fără zgomot. România de azi a devenit Jeepango. Şi chiar are timp să compătimească prostimea disciplinată pentru felul cum se lasă călcată în picioare de nişte reguli pe cât . Atât le-ar fi trebuit. iar şoferul răbduliu sesizează că acum e momentul să încerce breşa.i merge". de trei ori nu. Nesim itul taie nodul gordian al aşteptării. Într-un timp când fiecare secundă contează — căci time is money este mantra începutului de mileniu —. Nesim itul năvăleşte pe contrasens de la înăl imea confortabilă şi dispre uitoare a jeepului. El avansează cu un metru. unde semafoarele asigură deplasarea alternativă pe cele două sensuri. trece pe lângă tine cu o linişte interioară deplină. Nepăsător şi rece.i blestemi mai departe neputin a. nici un semn de revoltă din partea celorlal i. a permis rebotezarea mândrei noastre ărişoare cu un nume oriental şi aluziv. Aparent. treaba lui. Nu te respectă nimeni dacă le râzi în nas celorlal i ascuns într-un Tico. copiind până la ultima silabă re eta de la barieră. iar de circulat se circulă infernal de lent. Nu. El e mânat în via ă de comandamente care nu-i permit statul în coloană. Nici măcar în ările unde codul rutier străluceşte prin absen ă nu ai parte de spectacole comparabile cu demonstra iile de for ă şi curaj ale şoferului carpatin. Le-ar fi arătat el. De altfel. Nu ai cum să bombezi pieptul comprimat într-un Lăstun. nesim itul dizolvă totul în febra lui de a fi altfel. i se aşază în cap. Ce altceva îl poate face pe un bărbat altminteri în bună regulă să facă loc pe o stradă principală cuiva care aşteaptă cuminte un semn de milostivire ca să se poată încadra? Doar o boală nedeclarată sau o regretabilă neputin ă de adaptare la nevoile clipei. Nissan. nesim itul reac ionează imediat. numai o formă subtilă de paralizie a centrilor nervoşi poate explica atitudinea curtenitoare a demoda ilor irecuperabili. Cu mine nu. Îşi spune cel mult ceva de genul: „Dacă ăla din spatele meu e tont şi te lasă. Lucrurile se petrec identic pe drumurile în lucru. Bineîn eles. Nimic. Aici. Studii de ultimă oră arată că nimeni din lume nu se compară cu nesimitul român în ceea ce priveşte arta mersului pe contrasens. Iarăşi coloane. o goangă revolută. Fiindcă nesim itul ştie să aprecieze şi succesele mărunte. Ar fi putut să te lase fără să piardă nimic. iarăşi nervi. Nu po i să for ezi conven iile rutiere la bordul unui Trabant. pentru simpla plăcere de-a te vedea blocat. trage un pic de volan spre dreapta. nu are nimic de câştigat. cu motorul torcând autoritar şi boxele bubuind frenetic. mai cu seamă când sunt repurtate în public. Însă cel pu in are satisfac ia că i-a tras clapa şi te-a lăsat să. Din fericire pentru el. infla ia de matahale 4x4 Mitsubishi. nesim itul e imun în fa a acestui virus răvăşitor. o fandoseală nesărată. astfel încât imediat după trecerea trenului să-şi continue zborul la joasă înăl ime. pentru asta e nevoie şi de un echipament pe măsură. Când te vede aşteptând undeva în lateral. Căci dacă Japonia de demult se numea Cipango. Semaforul e tot pe roşu. mirosind a trecut îndepărtat. nesim itul alege contrasensul cu siguran a celui care ştie că riscul nu e al lui. se lasă calm în scaun şi se uită mândru în oglinda retrovizoare.

şosele şi autostrăzi. învăluitor şi inexorabil. Odată urcat în tren însă.i asigură confortul intelectual până la coborâre. şi treci la fapte. Şi nu trebuie să fii redutabil în materie de calcul al probabilită ilor ca să. tocmai i i-a înlocuit cu al ii cura i! Ce mare e diferen a între prelingerea noastră umilă prin lume şi defilarea lui trufaşă.i dai seama că e implauzibil să ajungi la destina ie nevătămat. o veste proastă: nici deplasarea cu trenul nu e scutită de primejdii. î i ieşi din papuci la propriu. sco i teancul de ziare sau integrame care. şoferul care te vede alergând spre autobuz cu două plase grele şi î i închide uşa tocmai când te pregăteai să te urci! Ce mândru trebuie să se simtă proprietarul unei decapotabile de ultimă generaie când te vede pe trotuar. călătoria cu trenul se poate întinde de la două până la zece ore. strunindu-şi seme bolidul pe autostradă. Fireşte. lepădarea de încăl ări e o formă cordială de spargere a ghe ii. Cum. variantele de evadare ale victimei sunt practic inexistente. bunăoară. Dacă un drum cu autobuzul durează uneori un sfert de oră. un artificiu simplu. Totul trebuie să se petreacă agale. Doamne iartă-mă. Câtă autoritate degajă. Mai mult. te întinzi comod. Şansele de succes ale acestui tip de nesim it sunt considerabil mai mari aici. pe atât de caraghioase. să te adresezi cuiva pe care nu l-ai văzut niciodată în via ă? În schimb. ci o înlocuieşte. accelerează prin băl ile de pe stradă şi te stropeşte din cap până-n picioare! Cum îi fierbe sângele în vine celui care. fiindcă timpul lucrează pentru el. însă efectul este în general aceleaşi: indispunerea celor din jur. azvârle din încheietură un ambalaj de FishMac. preluând o bucată din spa iul vital al celui din fa ă. ca . Sigur. e uşor să-l observi pe nesim it în multiplele lui ipostaze rutiere. vizavi sau pe diagonală.i mişti ni el degetele în ciorap. Vârful pantofului stâng împinge cu o subtilă insisten ă călcâiul pantofului drept. din tramvai sau din metrou po i să cobori şi să-l aştep i pe următorul (chit că nu. Ea nu precedă salutarea eventualilor pasageri din compartiment. aşezată pe bancheta din spate. Din troleibuz. te ui i pe câteva titluri. Nu e nevoie de aplecări bruşte sau de mişcări solicitante. prin care institui un climat familiar.i garantează nimeni că n-o să ai parte de un alt nesim it). eşti la discre ia celui care i se aşază alături. Î i aranjezi bagajul undeva deasupra. Exper ii acestui gen de comportament recomandă ca între aşezarea pe scaun şi descăl are să nu treacă mai mult de zece minute. Urmează o scurtă pauză în care ai grijă să. prietenesc. decisă şi nepoticnită! Şi cât de plină de învă ăminte ni se arată vecinătatea unui asemenea specimen! Nesim itul feroviar Pentru cei tenta i să creadă că nesim irea ambulantă se manifestă doar pe străzi.de restrictive. pe care preabuna lui mamă. Nesim itul feroviar interpretează o partitură diferită de cea a omologului rutier. o doză de Pepsi sau pamperşii proaspăt murdări i ai copilului. e deplasat şi ridicol să i se pretindă să le dai bună ziua celor pe care-i găseşti deja instala i la locurile lor. Cea mai frecventă şi totodată cea mai plastică uvertură a nesim itului feroviar este descăl atul. Cu ochii contemplând indiferent peisajul ce îşi schimbă contururile în viteza trenului. firesc. până când piciorul se eliberează din nemeritata strânsoare.

Asta arată preocupare pentru standarde şi consecven ă în aplicarea re etelor. se pot observa şi în cazul lui mici ierarhizări tipologice. combinată cu şosetele pe care nu le-ai mai schimbat de o săptămână. Nu legăna nădejdea naivă că po i să te încal i oricum. vrând totodată să sondeze şi psihicul celui asupra căruia îşi concentrează aten ia. E nevoie de timp şi de ni ică rutină. efectuează din nou exerci iul de relaxare tarsiană. De pildă.i joace feste. O să vezi că nici măcar controlorul. Folosirea lor. în mod normal.să le dezmor eşti în vederea secven ei următoare. mai ales pe timp de vară. Dacă vrei ca impactul asupra celorlal i să fie dărâmător. În mod normal. aşadar. încă nesigur pe armele şi mijloacele lui. totul trebuie să se petreacă în intervalul a treizeci de secunde. Acesta simte nevoia să improvizeze năvalnic. găuri i şi să miroasă a dormitor cazon după trei zile fără apă la robinet. N-are nici un haz să te descal i dacă ai şosetele curate sau întregi. eventual îndrumat de un mentor în ale nesim irii. om expus atâtor şi-atâtor întâmplări neprevăzute. Pentru un frison suplimentar. O categorie aparte este cea a nesim itului colindat de ispita sfidării. E la mintea cocoşului. Vrei să mergi la sigur? Atunci alege o pereche de adidaşi din imita ie de piele. Odată încheiată şi a doua manevră. Rişti să te trezeşti că te descal i şi că nările celorlal i pasageri nu freamătă. el va atinge nivelul dorit şi îşi va modifica fără îndoială şi atitudinea. nu se încumetă să deschidă uşa unui compartiment din care pândeşte o asemenea capcană biologică. Nu avem ce face şi trebuie să-i acordăm circumstan e atenuante. produce urmări imediate. care se împut mai repede decât celelalte. Cum nesim itul e până la urmă tot om. Apoi repe i opera iunea. Nesim itul feroviar nu-şi permite să rateze un act care. Lăsat să se perfec ioneze. Asta e o prostie. Încăl ările în sine se cer alese cu grijă pentru un asemenea demers. Spre deosebire de el. nesim itul timid. prin gaura din dreptul degetului mare e bine să iasă măcar o parte dintr-o unghie netăiată de săptămâni întregi şi tivită cu o dungă negru-verzui. nu se astupă şi în general nu dau de ştire că au luat la cunoştin ă. În situa ia lui. poate să. Ritualul descăl ării în tren îşi pierde din pregnan ă dacă nu e pregătit cum se cuvine. asigură consecin e inubliabile. normală sau întoarsă. Bunăoară. Nu-i păcat? Te-ai ostenit de pomană şi — mai grav — te-ai compromis iremediabil în ochii celor care aveau cu totul alte aşteptări de la tine. cu şoseta de o culoare incertă presând rugător tocul pantofului care încă nu a fost evacuat. că ciorapii arăta i partenerilor de drum trebuie să fie rup i. descăl area e urmată în mod natural de întinderea picioarelor până sub scaunul pasagerului din fa ă. ca să nu compromi i simetria. iar prostia se plăteşte. semn că ne aflăm în prezen a unui ins care cu greu mai poate fi meditat la acest capitol. Un nesim it care nu se îngrijeşte de aceste lucruri doar aparent neimportante mai are de învă at. nesim itul versat posedă nonşalan a sublimă a extrovertitului. se poate merge şi la amănunte răsplătitoare pentru tine şi vexatorii pentru cei din jur. nu te angaja pe calea de mijloc. Şi aici e nevoie de o grijă pedantă pentru detalii. Un pantof din piele veritabilă. Se recomandă stăruitor folosirea şosetelor flauşate. El respectă la centimă ritualul lepădării pantofilor şi pe urmă îşi cocoa ă picioarele direct pe ban- . îşi ascunde picioarele sub scaunul pe care-l ocupă. deşi mul i s-ar grăbi să contrazică această afirma ie. Martorii sidera i ai spectacolului trebuie să vadă şi în egală măsură să simtă că i-ai dat jos pantofii. Mişcarea trebuie să aibă fluiditate şi naturale e. Probabil că omul e la început de drum şi încă n-a ob inut dozajul optim de tupeu şi mojicie. fiindcă urmările vor fi aceleaşi.

pasagerii de pe celelalte locuri îl fixează cu o solidaritate îndurerată pe frondeurul care a încercat mutarea de răspuns şi se străduiesc să facă abstrac ie de miros. ştiind în sinea lui că a . Nările se strâng asuprite. Nesim itul are microbul contrarierii în sânge. vecinii de compartiment ai nesim itului dau primele semne de via ă. căci nimănui nu-i vine să deschidă gura primul. î i răspunde tot printr-un gest. Posedă un al şaselea sim care-i spune când anume e cel mai bine să se producă şi ştie că instinctul ăsta nu l-a trădat niciodată. fără ca aceasta din urmă să găsească resurse pentru ripostă. Ce poate explica un asemenea tupeu? Cum îşi permite sconcsul cu chip de om să atenteze la sănătatea celorlal i? Şi de ce Dumnezeu n-a catadicsit să împlinească ritualul unei atât de necesare ablu iuni înainte de-a se sui în tren? Câtă inocen ă! Doar un neavizat se mai poate pierde în întrebări care nu duc nicăieri. Prin to i cei de fa ă trece sfredelul unei curiozită i şocate. E micul tampon de vată care asigură protec ia auriculară. Mica incintă e blocată într-o mefien ă mută. Când poluantul odorific începe să le inducă pasagerilor senza ia de pre-leşin. fie opera iunea e jugulată brutal de nesim itul însuşi. vrei să fac otită?". De obicei. sprâncenele se arcuiesc în circumflexuri interogative. pe când celălalt (prin al cărui ciorap. când nu i-ai dori-o. el surclasează dezinvolt majoritatea. gurile se pungesc veşted. animat de speran a unei guri de aer întremătoare. cel aflat mai aproape de geam recurge la solu ia disperată. care acuză — şi de data asta — curentul. inventivitatea nesim itului mai urcă o treaptă. „A. Bărba i sau femei. e vremea urmărilor. De aici încolo. După momentele de consternare ini ială. în clipa asta se produc două lucruri." E inutil să-i semnalezi nesim itului fractura logică şi să-i spui că în cazul ăsta. la pu ini centimetri de pasagerul aşezat în dreptul lui. Căci nesim itul e pe deasupra şi ipohondru. ocupanta locului fatidic are impresia că filmează fără avertisment un remake după Tentacule. ideea gata de rostire se opreşte crispată pe buze. „Ce-i.i duci mâna la nas şi te strâmbi. În preajma lui. care blochează timpanul. tot compartimentu' şi n-ai decât să stai cu geamu' deschis pân' la loc comanda. El trage de mânerul geamului. însă nesim itul tot nu se înduplecă. Asta e un alt punct forte al nesim itului: inferior numeric. iese o bucată de călcâi crăpat) i se instalează de-a stânga. Î i face exact ce nu i-ai dori. pasagerii dau impresia că au căzut victimă unei contagiuni imposibile: devia ia de sept cauzată de mirosul emanat de textilele lipicioase şi nocive. argumentul se ofileşte. nasurile se strâmbă haotic. ca să-i dai de în eles că pute. Căci în cazul ăsta un picior (eventual cel cu şoseta găurită la vârf) poposeşte în dreapta ei. ochii ies neîncrezător din orbite. n-ar mai fi nevoie de o ventilare atât de viguroasă. în care abia în clipa aceea observi că se zăreşte ceva alb. iar nedumerirea stearpă îşi face loc cu râvna unei cârti e ce-şi sapă galeria după planuri doar de ea ştiute. Lupta a fost câştigată clar de nesim it. observăm abia acum. iar vocea ra iunii nu are nici o şansă de-a se face auzită.cheta din fa ă. Dacă pasagerul cu pricina e o femeie. se zborşeşte el dacă încerci să-i explici binefacerile aerului curat. Dacă. dată fiind absen a lui din peisaj. Iar nesimitul trece satisfăcut la prima por ie de integrame. Astfel. varianta flauşată. Duhoarea din compartiment urcă spre doza letală. Fie geamul e în epenit şi nu se deschide. iar ceea ce este valabil pentru nesim itul din autobuz are exact aceeaşi relevan ă pentru exponentul feroviar al categoriei. Mâna lui se îndreaptă spre propria ureche. nene. Resemna i şi cu batista la nas. frate. eşti boier? Ai nasu' fin? Păi atunci cumpără. O altă caracteristică de căpătâi a nesim itului este sustragerea de sub povara normei cuviincioase.

nu-i dezamăgi. nu un fătălău nătâng sau dilematic. aten ie. Textura lui inconfundabilă îl transformă în instrument de legitimare. Foarte important. ochii î i sunt atraşi magnetic spre zona unde se împlineşte ritualul scobitului. găsibil la orice farmacie.) Abia după ce va fi trecut acest criteriu. Şi cum lenjeria de corp e de multe ori expresia personalită ii celui care o îmbracă. Dacă tot i-au sorbit din ochi baletul vestibular. Este vorba de maioul cu găurele. şi alte lejerită i vestimentare.respectat cu sfin enie punctul 9 al decalogului. de entomolog care descoperă o specie rară de fluture în peisajul luxuriant al junglei ecuatoriale. cu o curiozitate bine controlată. ştii din capul locului că demersul tău de cercetare a propriei anatomii nu se face oricum. Nesim itul se simte întotdeauna stimulat de stupoarea celorlal i. la vedere. alături de cel pe care se află ghiulul cât o sarma de post. cu o impunătoare unghie lăsată să crească patru-cinci centimetri. în spirale precise ca incizia de bisturiu. n-ai voie să le întorci spatele celorlal i şi să păstrezi doar pentru tine magia indicibilă a ceea ce ai găsit. Vecinii au tot dreptul să vadă şi ei. fireşte. Rămâi aşa câteva secunde. la un drum atât de lung. o delicatesă de garderobă care îmbracă rotunjinile ventrale într-o teacă perforată prin care iese ba un coş nestors. Scopurile precise reclamă mijloace pe măsură. Prin urmare. debarasarea de cămaşă face posibil accesul direct al privitorului la un articol de îmbrăcăminte cu profunde reverbera ii în mentalul masculin al românului. Aşa stând lucrurile. inser ia metacarpiană se va produce plenar. Cei care stau lângă tine trebuie să simtă că pentru ei faci lucrul ăsta." În func ie de căldura din tren. Degetul se introduce hotărât în ureche. ba un fir de păr rebel. (Pentru nesimi ii care încă orbecăie. Pariul unei asemenea sondări constă tocmai în natura lui fă işă. până când . Dacă eşti un nesim it cumsecade şi vechi în ale meşteşugului. Şi chiar dacă vrei să te opui. Mai ine i minte? „Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. fireşte. În cazul acesta. Nu accepta compromisuri. Nu le răpi o plăcere atât de scurtă. nu împlineşti acest ritual explorator când trenul intră în tunel şi nu te vede nimeni. păreri răspicate şi comportamente ce in de armonia imediată. ba un neg discret ca o stafidă şi închis la culoare ca o căcărează. Căci nesim itul e generos cu propriile descoperiri şi ine să facă lumea întreagă părtaşă la savoarea şi farmecul lor. Unealta optimă pentru o atare opera iune este degetul mic al mâinii nesim itului. Maioul cu găurele este infinit mai mult decât un accesoriu drag inşilor care se respectă. de exemplu. Dimpotrivă. ine degetul proaspăt extras din afundurile moi ale urechii drept. ca pe un pahar de colec ie căruia încerci să-i depistezi o cât de mică imperfec iune. Dar. dotat. Recolta de cerumen din vârful unghiei se cere privită detaşat. Faptul că la cincisprezece centimetri de el subzistă asfixiată de indignare o femeie nu-l inhibă. iar prelungirea lui cornoasă forează temeinic. degetul mic e plasat periferic. po i conchide fără să greşeşti că purtătorul maioului cu găurele e un individ cu gusturi bine definite. şi contrar propriei voin e. banal şi fără putere de sugestie. Doar un cârpaci nevolnic va scoate din buzunar be igaşul cu capetele învelite în vată. cu efectele scontate. pot exista. te lămureşti în câteva clipe că n-ai sor i de izbândă. pe durata a treizeci-patruzeci de secunde. iar gesticula ia nesim itului prea limpede ca să încapă loc de sustrageri furişe. Pe urmă au loc extragerea degetului şi studierea lui cu un ochi de specialist. dacă ii la etichetă. Unul dintre gesturile la care nesim itul feroviar apelează aproape din iner ie este scobitul în ureche. Nimic nu-l opreşte pe nesim it să-şi dea jos cămaşa. Cine poartă aşa ceva e bărbat în adevăratul sens al cuvântului. Lumina zilei e prea puternică.

Tropăitul isteric din ultimele minute a însemnat consum de calorii. copilul nesim itului îşi continuă patinajul pe pantofii pasagerilor. când tălpile micului ucenic fac cunoştin ă cu bombeurile celorlal i pasageri. ce să zic. Plodul mai merge cât mai merge. mata n-ai fost copil? Ce. recuperatoare. randamentul âncului e superlativ. Astea-s comunisme de pe vremuri. e nevoie ca micu ul să îndeplinească un set de condi ii minime. mai lasă-ne cu predicile şi vezi. Orice reproş — sfios sau ferm — din partea victimelor se repercutează violent asupra lor însele. Pe urmă scoate. Cât despre ostilitatea ce se poate ghici din privirile celor agasa i după doar trei minute petrecute în compania răzgâiatului.to i cei din compartiment vor fi avut prilejul unei holbări fructuoase. un croissant cu ciocolată sau alte alimente care să lase urme de îndată ce mânu a murdară se sprijină pe pantalonii albi ai bărbatului care citeşte o revistă. deja a transpirat?" — ricoşează imprevizibil din cheresteaua genitorelui. Puiul de nesim it e chemat să probeze că peste ani va putea face pe cont propriu şi neînso it ravagiile pe care le seamănă astăzi sub supraveghere părintească. Pentru o desfăşurare corectă a ritualului nesim irii. cocoloşeşte-l meticulos şi aruncă produsul astfel ob inut.i de ciorba ta. pe rochia elegantă a doamnei care se uită visătoare pe fereastră. Odată încheiată secven a. te-ai născut gata mare?" În cazul în care „cucoana" are nefasta inspira ie să spună că vârsta fragedă şi buna creştere nu se exclud reciproc.i cerumenul de sub unghie. „Bine că eşti mata crescută. să urle ca un bezmetic cu jumătă ile de oră. n-a i putea să-l potoli i. făcându-l să-şi iasă din pepeni. ea rămâne fără urmări. Compartimentul e suficient de îngust pentru ca nimeni să nu se poată feri din calea furiei lui plimbăre e. asupra ei se abate o vijelie cotropitoare. Puiul de nesim it călător Un caz aparte îl scoate în prim-plan pe nesim itul care nu.i face via a amară de unul singur. mamaie. care vine din valorificarea superioară a calită ilor native. iar apoi pune-te din nou pe treabă. Un sandviş cu maioneză. care o sileşte să redevină retractilă. E imposibil să nu mai fi rămas ceva în firidele ce străjuiesc accesul spre ciocan. „E copil." Între timp. preferabil pe pantoful doamnei aşezate pe diagonală. cucoană. Organismul îşi cere drepturile. Să nu ave i emo ii. pe deux-pièces-ul sobru al tinerei directoare de vânzări care din tren se duce direct la un seminar cu participare interna ională. Gata. care oricum î i doreşte moartea încă de când ai deschis uşa vagonului. În zece cazuri din zece. l-am împuşcat pe Ceauşescu. să ceară totul plângând până. Să fie răzgâiat. Astfel. Ia uite la ea.i încre eşte carnea şi — peste toate — să se înfrupte dintr-o hrană consistentă. ci trăgând după el un copil. Piticul are un modus operandi greu de îmbunătă it. Asta se ob ine prin somarea crânce- . aşa că acum nimic nu i-ar prinde mai bine nesuferitului decât ceva dulce. după care modifică tactica de joc. combinată cu permisivitatea deplină a tatălui sau a mamei. fă o pauză scurtă. nicovală şi scări ă. primul sfert de oră de călătorie trebuie consumat într-o deplasare neîntreruptă de la un capăt la altul al compartimentului. O întrebare formulată cu toate precau iile necesare — „Vă rog. o să obosească.

acesta vrea să încerce o punere la punct. se decide pentru un mic pas înapoi. mă. pe bază de răcnete descreierate. îl bate încurajator pe umăr şi-l invită să efectueze bisul pe care simte că-l meri i din tot sufletul. având grijă să încheie într-un aparteu semiexplicit: . Nesim itul care îşi ia copilul în călătorie îl poate întrebuin a şi pe post de arteziană de poezii. personalitatea granitică a nesim itului care ia rapidul şi trage semnalul de alarmă ca să coboare în halta unde în mod normal nu era prevăzută sta ionarea." Nesim itul apostrofat atât de ferm stă pe gânduri câteva secunde. Să ne . cu mâinile împreunate în fa ă. pufneşte într-un râs salivar. încântarea. iar pe urmă şi le şterge fie de perdeaua care se mişcă uşor lângă geam. deşi n-are bilet acolo (uneori n-are bilet pur şi simplu). în care pleacă la drum cu şansa a doua. din senin. chibzuind asupra unei replici muşcătoare. Însă deja se aud murmure. fie pe postavul scaunului.. nesim itul patern îşi descleştează maxilarele şi-i şuieră de la obraz: „Î i pui mintea cu el? Nu vezi că-i mic? Mata n-ai copii acasă? Şi? Aşa i-i creşti. ai ocazia să consta i că. tatăl se conformează apatic şi scoate din bagaj o ciocolată pe care i-o întinde complice odorului. Să nu ne facem că nu ştim de cei care se aşază pe paporni e pe coridor şi refuză să se ridice şi să te lase să ieşi din compartiment. Dacă. cu ochii iscodindu-te scormonitor. a părintelui. îşi îndeamnă el progenitura. după care. Să evocăm. la closet. Tatăl îl priveşte mândru şi face ochii roată. Ofuscat.i arate că şi-a crescut odrasla în respect pentru cultură şi te bombardează cu strofe lălăite pi igăiat. întârziindu-i pe ceilal i pasageri cu o oră. N-AUUU-UZI???!!! CIOCOOOOOOOOOO!!!!!!!!!!!!!" înso it de suspinele excedate ale pasagerilor. La sfârşitul primei poezii. El ine să. urmările sunt neplăcute. Da' ai naibii grijă de el. că până ajungem ne vopseşte pe to i. Să nu-i pierdem din vedere pe cei care au bilet pentru un loc şi bagaje pentru tot compartimentul. nesim itul simte nevoia să-i acorde puştiului şansa reabilitării şi-l îndeamnă să repete supliciul.nă. „VLEAU CIOCOOOO!!!! CIOCO. Bărbatul care se căznea să ducă la bun sfârşit citirea articolului despre ultima iubită a lui Chivu iese din letargie şi are un moment de răzvrătire. Dacă nu te declari extaziat. indiferent de reac ia pe care o ai.'r-a i ai dracu' de securişti". fie şi în treacăt. dar privirea metalică a tătânelui blochează ini iativa la fel de eficient ca un boicot parlamentar al opozi iei. ipocrit. Piticania se pune pe molfăit. Există şi altele. dom'le. „Asta-i nesim ire.i mărturiseşti. copilul se linge lasciv pe degete. dar părintele nu se împiedică de asemenea mofturi. Ghinioniştii care se suie după ei şi au la rândul lor bagaje trebuie să ştie că-i aşteaptă o confruntare îndârjită. Evident că nimeni din compartiment n-are chef să asculte Că eluş cu părul cre sau Somnoroase păsărele. cu nădejdea neghioabă că în felul ăsta scapi mai repede. Acestea sunt câteva dintre fa etele nesim itului care merge cu trenul. cu joarda?" Stimulat de ocrotirea părintelui. fie direct pe îmbrăcămintea pasagerului care-i inspiră cea mai mare încredere. Aceştia se urcă în tren imediat după tragerea lui lângă peron şi ocupă integral spa iul destinat geamantanelor şi sacoşelor. În cele din urmă. care împroaşcă stropi maronii pe hainele vecinului de scaun. „Hai. fireşte. spre a vedea dacă entuziasmul lui e împărtăşit în restul compartimentului. Iar dacă reformatorul tot nu pricepe. Să nu uităm de expresia apatic-sfidătoare a celui care se aşază pe locul tău. să te spăl pe mâini". Acesta e doar unul dintre scenarii — nici pe departe cel mai rău posibil.

vecinul a încetat să fie aproapele empatic. adică fagurele locativ în care trăiesc adeseori mai mul i trântori decât albine. Brusche ea manifestărilor şi atitudinea neprevenitoare apar in recuzitei obligatorii. Şi de foarte multe ori sentin a e una pe via ă.înclinăm umil în fa a celor care îşi fac nevoile când trenul e oprit în gară. Or. Agresiunea anun ată este o invita ie la un act ratat. Capacitatea de-a ac iona pe nepusă masă. Nu trebuie să fii savant ca să deduci explica ia. în fa a cărora rămâi cu mâinile legate. în spatele lui stă solidaritatea de palier. Iar via a la bloc. în plus. Nesim itul la bloc Blocul. Căci aşa cum nu. Să-i inem minte pe cei care umplu spa iile de trecere cu bagaje şi pe urmă pleacă la vagonul restaurant. Dezinvoltura interven iei neaşteptate în ritmurile tale fireşti. seamănul pe a cărui solicitudine te po i baza când eşti în impas. Fapt interesant. denumit şi „blocatar" de floretiştii rafina i ai vorbelor. şi a luat chipul unei vietă i zgomotoase. Î i e permis doar să te mişti pe o scară a sentimentelor unde la un capăt se află furia clocotitoare. tot aşa eşti neputincios când vine vorba de vecini.i alegi părin ii sau neamurile. iar la celălalt blazarea melancolică. Şi în orice caz să-i pomenim măcar acum. cei mai mul i dintre locatarii unui bloc devin actan i în ritualul nesim irii. e un nonsens să-i spui cuiva că urmează să-l deranjezi. Căci dacă în tren sau în autobuz compania unui nesim it se întinde pe durata câtorva zeci de minute sau a cinci-şase ore. În aceste condi ii. de scară sau chiar de bloc. la final de capitol. Nici un nesim it care ine la rang nu te previne că are de gând să. nesim itul de la bloc este un năvălitor care î i confiscă spa iul vital. sub ac iunea nesim itului. el ac ionează foarte rar pe cont propriu. o corvoadă dominată de teroarea peretelui comun. Locatarul de la bloc." Călăuzit în permanen ă de acest îndemn. a devenit. de coloană. Mai devreme sau mai târziu. pe cei capabili să repurteze cea mai picantă victorie a unei călătorii cu trenul: şterpelirea sulului de hârtie igienică de la toaletă. este o alcătuire greu de încadrat şi cel pu in la fel de greu de priceput. Personajul în cauză crede neabătut în punctul doi din decalogul prezentat înainte de primul capitol al căr ii: „Nu te gândi la ceilal i. Lucrurile arată cu atât mai descurajant cu cât traiul în micile compartimente de beton e o condamnare pe termen lung. Dacă victima descoperă o solu ie de salvare şi scapă din năvod? Dacă se sustrage? Dacă evită ambuscada? Nu-i mai mare păcatul? Nu ajungi de râsul celorlal i? . la bloc ai de ispăşit o pedeapsă care se numără cu deceniile. de obicei fără posibilitate de cau iune. i-o face şi gata. te supune neînduplecat şi te sileşte să capitulezi. invazive şi impertinente. oferă experien e marcante în materie de nesim ire. De cele mai multe ori. Fii egocentric. Aici destinul poate să.i joace renghiuri sinistre. Printre determinările imuabile ale nesim itului de la bloc se numără capacitatea de a se face văzut şi auzit când i-o doreşti mai pu in. apreciată cândva drept culme a modernită ii.i facă via a amară. cum ar putea un vecin cu capul pe umeri să înfiereze ceea ce el însuşi va îndeplini la un moment dat? Poate că trăsătura fundamentală a acestui tip de personaj este surpriza.

nu te culca pe o ureche. Chiar dacă simpla găurire a unui perete îi face să tresară pe to i vecinii. Un lucrător avizat va şti că patentul sau ciocanul nu se pune pe podea. vehementă şi implacabilă. săpun în ochi şi sudalma pe buze. Odată depăşită etapa ini ială. În clipa când nesim itul se decide să-şi refacă bârlogul din BCA în care-şi duce zilele. O repara ie în care nu se face tărăboi e un nonsens. asigură un spectacol înăl ător. În fond. prima condi ie este oprirea apei fără să prindă nimeni de veste. Sau parchetarea în a doua zi de Crăciun. nu umbla cu jumătă i de măsură. Dacă vrei ca lumea să te ină minte. ci se trânteşte. Dacă totul se desfăşoară conform planului. pentru ca victoria ta finală să fie fără dubii. vreme de două-trei ceasuri. şi de găurirea metodică a celor mai rezistente . înlocuirea gresiei şi a faian ei la momentul cel mai nepotrivit — de pildă. sau a arogan ilor de la ultimul etaj. Măsura e valabilă pentru toate instrumentele de care ai mai mare sau mai mică nevoie. Poate că satisfac iile acestui gest nu sunt spectaculoase. Asta include toate sculele. De la ciocan la şurubelni ă şi de la burghiu la cleşte. se pot înlocui cada şi caloriferele. imediat după Duminica Paştelui. de pildă. Atunci. Realizările de anvergură nu sunt posibile fără o pregătire atentă şi fără colaborarea unor specialişti verifica i. totul trebuie lăsat să cadă greu şi de sus. Aici intervine priceperea echipei de meşteri la care apelezi. Vecinul expus astfel. Aici poate intra. Nesim itul care pre uieşte nuan ele ştie cu siguran ă să se bucure de micul impas pe care-l produce ini iativa lui printre vecini.i alegi corect instrumentele şi să te opreşti la ce e mai bun. utilajele. e nevoie să. pentru ca vecinii să ştie că te-ai pus pe treabă. Nici 1 ianuarie nu e o zi ferită de riscuri. care a rămas pe uscat tocmai când se spăla pe cap. până şi cel mai paşnic dintre ei va găsi resurse să promită o răzbunare teribilă cu prima ocazie. care încerca să cure e o chiuvetă doldora de vase murdărite de musafirii din ziua precedentă. I se dă drumul ca din pod. de ce n-ar putea şi nesim itul să. dragă nesim itule. manevra merită efectuată. „Păi nu-mi pun eu termopane? Să vezi atunci distrac ie. O să vă pară rău c-a i venit pe lume.i franjureze nervii bocănind sistematic de la începutul la sfârşitul minivacan ei pe care ai aşteptat-o atâta vreme? Repara iile compun revanşa sonoră pe care nesim itul şi-o ia în fa a mimozelor care mai cred în orele de linişte sau în fa a minoritarilor care încă n-au aprofundat codul proastelor maniere. bunăoară. Locatarii din jur trebuie aduşi la disperare şi ispiti i de gânduri ucigaşe.Nesim itul la el acasă Una dintre cele mai vii forme de manifestare a nesim irii se leagă de repara iile în apartament. totul merge şnur. care tocmai aveau de gând să-i facă baie copilului. dacă englezii au etapă de fotbal în prima zi a anului. Căci aşa cum pompierul somat să stingă un incendiu începe prin a inunda incinta pe care e chemat s-o salveze. În mintea lui prinde contur imaginea fandositului de la parter." Nici o repara ie nu are haz dacă nu e precedată de bubuieli îndesate. fi-v-ar naşterea de râs. a pupezei cu nasul pe sus de la doi. Sigur. tot aşa muncitorul angajat pentru repara ii exaltă virtu ile fonice ale meseriei. cu clăbuci în păr. dar chiar şi aşa. uneltele şi dispozitivele capabile să declanşeze apocalipsa decibelică. Muzica dodecacofonică a meşterului se cuvine să fie neîntreruptă.

fără posibilită i de împotrivire. Când declanşezi ostilită ile. (Evident. Oameni aten i la nuan e. De fapt. Nu-l credeam atât de bou.i place? Nu contează." În curtea blocului Chiar dacă nu are bani. emigrezi sau te sinucizi. dar nu trăim într-o lume perfectă. cei care preferă această formă de abuz sunt aceiaşi care îşi scutură carpetele sau fe ele de masă în capul vecinilor de dedesubt.) Sâmbătă diminea a. Ei. ea poate fi suplinită de alte activită i. nesim itul de extrac ie blocativă găseşte cu uşurin ă alte variante de isterizare a vecinilor. e bine ca lovitura de începere să fie dată în weekend sau în orele de linişte. Cine contestă dreptul nesim itului de a fi jupân în casa lui patinează pe ghea a sub ire a inconştien ei. E şapte şi jumătate diminea a. nesim itul se hrăneşte cu inconturnabila convingere că are toate drepturile şi nici o obliga ie. Şi oricum. Totul se zguduie ca într-un film-catastrofă. de luni la şapte până duminică după miezul nop ii. când lumea ar vrea mai mult ca oricând să întârzie în aşternut. Vremea nesim irii e mereu. umplându-le cafeaua de praf. mul i dintre ei au impresia că sunt la câ iva paşi de şenilele unei divizii nimicitoare. timp sau răbdare pentru reamenajări complete. varianta ideală ar fi în weekend şi în orele de linişte. Nesim itul din categoria amintită îşi dovedeşte . Bunăoară. Iar dacă dărâmarea pere ilor nu figurează în program. lustra să tremure. Abia după o relativă domolire a panicii. te mu i la casă. Ei nu mai sunt în siguran ă nicăieri. Nu. Au sentimentul că au nimerit în toiul unui război pe care nu-l merită şi ale cărui victime colaterale vor deveni. nesim itule. unde încearcă să vadă dincotro vine primejdia. Mă rog. ceea ce înseamnă că nu trebuie investite mari speran e într-un asemenea demers. britanicii spun despre utopie că este „paradisul proştilor". şi? Calendarul nesim irii nu func ionează după criterii normale. sau pavoazându-le pervazul cu o cortină diafană de firimituri. El scapă din vedere un lucru esen ial: douăzeci şi patru de ore pe zi. Pentru ca această experien ă să rodească după aşteptări. dacă riscă să şi-o bea pe balcon. un exerci iu decupat din manualele de proastă creştere este bătutul covoarelor imediat după ce se crapă de ziuă. şapte zile pe săptămână şi trei sute şaizeci şi cinci de zile pe an. la o privire mai atentă. Pentru ca mul umirea ta să fie deplină. nesim itul destramă liniştea şi instaurează domnia flexului.materiale de construc ie. de pildă. ochii zboară spre ceasuri şi clipesc dojenitor. dar ea e mai degrabă utopică: să discu i cu nesim itul şi să-l faci să renun e. pere ii să vibreze. un asemenea calendar nici nu există. iar uşile să zbârnâie neliniştitor. Candidul care apelează la bunele sentimente ale nesim itului îşi pune singur capul pe butuc şi se expune comentariilor persiflante ale comunită ii. Sensibilizarea lui sub lumina binefăcătoare a dialogului e o himeră. există solu ii: te rogi să surzeşti fulgerător. parchetul să geamă. Vecinii sunt smulşi din paturi şi împinşi spre geamuri. cu condi ia ca nivelul de zgomot să-i facă pe vecinii nevinova i să-şi blesteme zilele. Proaspăt trezi i. „Ia uite-l şi pe-ăsta. ar mai exista o variantă. a ciocanului pneumatic sau a bormaşinii. Statistic. geamurile trebuie să zornăie. to i ceilal i se simt periclita i.

cu un covor pe umăr. Cu to ii dorm. Se simte părtaşă la eveniment. care bate un covor. Cum adică. Abia aşteaptă apostrofarea menită să-l scoată din papuci şi să-l facă să reac ioneze nu doar cu ambreiajul. După instalarea covorului pe cadrul metalic. O înşiruire de mârâieli primejdioase. pe muncitorul care tocmai s-a întors din schimb şi a trecut la odihnă. la început sincopate. cabinet sau magazin. expiră. cu igara atârnând neglijent în col ul gurii. iar aşa ceva e de neiertat pentru nesim it. „Când plec eu la lucru. ci şi cu vorba. îşi flexează muşchii şi începe recitalul. da — bătături. se îneacă şi pare cu fiecare sunet mai aproape de dezagregare. nu mai doarme nimeni". Îmbrăcat corect. sughi ă. De ce la ora asta? Păi. mă rog. la gargară şi la critici nu ne bate nimeni. fără să bănuiască o clipă că li se pregăteşte deşteptarea pe acordurile surde ale bătătorului. Abia aşteaptă să-l mustre cineva. În schimb. vibrează. dezorienta i şi confuzi. manevrele de resuscitare pot dura între cinci şi douăzeci şi cinci de minute. iar ei se întorc pe partea cealaltă? El asudă ca să crească PIB-ul.eficien a îndeosebi în perioada aprilie-octombrie. Aşa-i când creşti în puf şi n-ai habar de greută ile vie ii. nesim itul aruncă o ocheadă mândră spre (deocamdată) singurul geam luminat. dar totodată stă cu urechile ciulite. cu sufertaşul plasat pe bancheta din spate. dar mai ales de imprudenta care cutează să deschidă geamul . Ea îi vizează de-a valma pe studentul care a stat până noaptea târziu ca să înve e pentru sesiune. So ia nesim itului îşi petrece duios consortul spre fabrică. cu mizeria în casă? Şi. pe poetul famelic care a cochetat cu muza până spre orele dimine ii. şcoală. iar ei nu simt nici măcar nevoia unei solidarită i conjuncturale? Aşa ceva nu e admisibil. nesim itul trece la munca propriu-zisă. a cărei trezire la via ă se face printr-o serie interminabilă de flatulen e mecanice. nesimitul începe ritualul traversat de iluzia unei dulci răzbunări. Bătutul covoarelor la ore matinale poate fi înlocuit cu succes de pornirea unei maşini hârbuite. în apartamente oamenii se trezesc ciufuli i. pe insomniacul de care Morfeu s-a îndurat în ceasul al doisprezecelea. el pleacă la serviciu. iar ceilal i se lăfăie în paturi? El se duce să trudească întru propăşire na ională. În func ie de vechimea maşinii. iar la urmă înecate în şuvoiul sonor al ambreiajului înstăpânit pe liniştea primelor ore din zi. Vai de imprudentul. legănându-şi jovial arma albă şi având aerul că efectuează mici mişcări de încălzire. când locatarii impruden i dorm cu geamul deschis. Ce să facă bietul om? Să rămână aşa. tuşeşte. veghează umbra jumătă ii de atelaj conjugal. oprindu-se abia când constată că bătătorul provoacă — ei bine. Ce se întâmplă? Se aud focuri de armă? Iar se răfuiesc bandele rivale din cartier? Sau e vreun poli ist care-a surprins un borfaş for ând uşa unei case de schimb? Bine. mai încolo pleacă la serviciu. înveşmântată într-o cămaşă de noapte înflorată sau într-un halat rugos. Între timp. dar de ce trage atât de mult şi la intervale egale? Abia după câteva momente adevărul se dezvăluie în cruda lui lumină: e nea Grigore. Acolo. Pentru o opera iune atât de energică şi totodată atât de delicată. iată deviza mobilizatoare a nesim itului instalat la volan şi cercetând cu priviri atente mişcările din spatele perdelelor. apoi prelungi. pândind prima reac ie potrivnică din bloc. cine să facă toată treaba în locul lui? Papa de la Roma? Frumos ne şade să ne luăm de via a omului. nesim itul coboară discret pe scări. Parcarea din fa a blocului devine o arenă unde un David dotat doar cu o cheie de contact stârneşte pentru a supune treptat şi triumfător un Goliat pe patru ro i. În timp ce maşina hârâie. El îşi scuipă în palme.

Iar triumful atinge apoteoza în clipa când din măruntaiele maşinii âşneşte combina ia de pârâit şi vuiet care certifică deşteptarea mult dorită. iar proprietarul îşi savurează victoria. Ciucit sau întins pe burtă. mai aruncă o privire spre bloc. Chiar dacă nu există nici o neregulă tehnică identificabilă ca atare. nene!" Atât îi trebuie. cu to i bidiviii-putere înhăma i pentru voiaj. Vibra ia isterică se propagă asemenea unui zvon despre o răzmeri ă. şi se dezlăn uie tumultuos: „Da' pune. hoaşcă împu ită! Merge omu' la servici. În fa a unei asemenea critici pronun ate cu noaptea în cap. Tiii. ce-ai cu el? Ce. Opera iunea se reia în weekendul următor. weekendul se scurge marcat de rapsodia instrumentelor puse la treabă pentru concertul din parcare. plicticoasă şi irelevantă. fă. dar cortegiul de sunete e tot mai dens. tehnic vorbind. nesim itul e dator să înfăptuiască mici. Straşnică femeie. nu poa' să doarmă. Dihania încă nu dă semne că vrea s-o ia din loc.i de treaba ta.i. Alerta i de diatriba vecinei. De cele mai multe ori. planetare şi bujii. Iar cine râvneşte la un strop de linişte după zarva celor cinci zile de condică trebuie compătimit pentru candoare. vehiculul e bine mersi şi n-are nevoie de recondi ionări. se apropie de geam şi asistă bosumfla i la spectacol. dopuri în urechi. nesim itul continuă eforturile de trezire la via ă a dinozaurului pe patru ro i. Între timp. natura nu poate face nimic în fa a nesim itului şi a agendei lui. doar un om profund nedrept îşi îngăduie să omită una dintre cele mai vii probe de nesim ire nocturnă. Corolarul acestei opera iuni care se desfăşoară în săptămâna de lucru are loc sâmbăta şi duminica şi constă în repararea maşinii. nesim itul frisonează mândru şi îşi îngăduie un zâmbet complice. Ce să. în loc să faci scandal. dar zgomotoase manevre de între inere. Şi fiindcă tot am vorbit de maşini. eu î i zic ceva fincă ii butoiu' cu varză murată în casa scărilor? Dobitoaco!" Câ iva metri mai jos. el şurubăreşte metodic şi are grijă să. al i vecini se furişează din pat cu mişcări somnambulice. mai cu o verificare a carburatorului. cu sânii sprijini i de pervaz. mai cu un test de rutină pentru motor. Oricât ar fi de vitregă. Pacientul stă cuminte. so ia vigilentă iese la rândul ei pe fereastră. caniculă sau ger. jicloare. La bloc se trăieşte cu nervii în piuneze. Monstrul nechează bezmetic. Nesim itul îmbracă salopeta. şi? Aici e vorba de un obicei. cu timpanele sub asediu. cu capota ridicată şi organele interne la vedere. Hărăbaia face din ce în ce mai urât.i spun! Vezi. în curtea blocului: cursele printre blocuri sau în jurul lor. Avem de-a face. aşterne o pătură soioasă în imediata apropiere a maşinii şi începe vizita medicală cu aerul că oficiază un ritual de o profundă solemnitate. pe ploaie. chiar dacă ea nu are loc. Nici el n-ar fi putut să riposteze mai eficient. cu ochii dilata i maladiv şi cu blestemul în col ul gurii. Mai cu o îndreptare a tăblăriei.şi să constate cu voce tare: „Asta-i nesim ire. în acest caz. lângă sau sub maşină. Nesim itul are tot mai limpede sentimentul triumfului.i asigure fondul sonor fără de care via a la bloc e searbădă. Cheia se învârte insistent în contact. Ghior ăielile ini iale au fost înlocuite de rafale de pocnete care trimit cu gândul la o armă cu repeti ie încăpută pe mâna unui scelerat. smulgându-i rablei un muget de sălbăticiune a â ată. ac ionată din încheietură. Ei. constată mul umit că peste jumătate din geamuri sunt luminate şi o ia din loc. în timp ce mecanicul amator practică interven ia chirurgicală printre bucşe. cu un capitol la care excelează . nu de o necesitate. Ia uită-te le ea. gata să frământe asfaltul sub ro i şi să-l poarte pe stăpân spre destina ie. ce bine s-au potrivit. Nesim itul se îndreaptă în scaun.

printr-un renghi al sor ii. dar zgomotos e preferabil unui Fiat nou-nou . de-a te plia după ritmurile. De data asta el nu . În rest însă. se suie în Audi şi episodul ia sfârşit în relativă linişte. sfidând jumătă ile de măsură. nu de pu ine ori în creierii nop ii. bagă viteză şi mişcă-ncoace. fiecare limbă de asfalt dintre blocuri trebuie exploatată judicios şi nărăvaş. în suflet şi în via ă. şi asta contează — în ochii cartierului şi deopotrivă în sufletul duducii care îşi aşteaptă înfrigurată perechea. odată cu ea. Nesim itul care vrea să-şi scoată iubita la o plimbare nocturnă cu maşina pe străzile pustii ale oraşului ac ionează cu minimum de efort şi mizează pe rezultate rapide. Există însă cazuri când. Urmarea decurge natural şi fără posibilită i de apel. formulând o primă convocare. el angajează sprinturi auto care î i dau impresia că ai ajuns. Tropotul bidiviului pe sub ferestruica luminată de opai s-a preschimbat în scrâşnet de pneuri la opririle bruşte la câ iva metri de scara blocului. Nu te lăsa marginalizat. slavă Domnului. la ora actuală lucrurile se rezolvă infinit mai simplu şi mai eficace. Aici nesim itul calcă accelera ia sub presiunea anticipativă a unei fericiri pentru ob inerea căreia şi-a pus la bătaie priceperea şi resursele. spre a-i da de ştire că flacăra iubirii nu a fost stinsă de vremelnice oprelişti". să-i accep i toanele şi să. dar vital în orice întreprindere de acest tip. da. spunea pe vremuri cavalerul. neproductivă şi ridicolă! Acum. iese din bloc. „Hai. Potopit de dorin a de-a epata cvartalul.i duci zilele după cum î i dictează el. A i uitat? „Pătrunde pretutindeni. dar tăcut. Sforăitului solidar al patrupedului îndemnat din pinteni i s-a substituit eşapamentul generos în emisiile de noxe. semnalul nu ajunge la urechile fetei. când zăpada troienită şi poleiul împiedică buna exprimare în domeniu. Seara târziu. cu condi ia să aibă o marcă respectată. Trecute sunt vremurile când cavalerul îşi îmboldea murgul spre castelul unde tânăra serafică aştepta scara de mătase şi. Nechezatul nerăbdător al calului a fost înlocuit de vuietul paralizant al Audi-ului. Rabla are brand. Un obiect mic. Un Audi vechi. Decorul e altul şi tocmai de aceea altele se cuvin să fie şi mijloacele de apropiere a Lui de Ea. El ştie că nu e neapărată nevoie ca maşina să fie ultimul răcnet. nesim itul tânăr intră în ac iune decis. cu manelele duduind în boxe.fauna cu vârste cuprinse între optsprezece şi douăzeci şi cinci de ani." De multe ori manevra are succes şi totul se petrece în mai pu in de un minut. cel care redă poate cel mai bine prioritatea lui elementară: dorin a de-a deveni parte integrantă a traiului tău zilnic. „Lumina ochilor mei. pe pista unde tocmai urmează să aterizeze un Jumbo Jet. Nesim itul îşi dă seama că n-a fost destul de explicit şi repetă mesajul. Turele cu bolidul prin cvartal la ore târzii sunt o etapă a ritualului de seduc ie practicat de nesim it pe lângă dulcea lui aleasă. umorile şi trăirile lui. iar geamurile zăngănesc mar ial." Da. de-a i se insinua în apartament. lucrurile nu mai arată aşa. e punctul trei din decalogul nesim itului. netrebnicul tău slujitor nădăjduieşte că-l vei învrednici măcar o clipă cu prezen a ta diafană şi că vei binevoi să te ară i la fereastră. Totul se petrece într-un delir noptatic în care cercevelele protestează scâr âit. Perechea nesim itului coboară scările. În ce fel? Cu ajutorul claxonului. Ajuns la scara blocului. din cauza unei condamnabile neaten ii. de-a te sili să-i preiei programul. Ce risipă de cuvinte! Câtă stângăcie ocolitoare! Cât timp irosit! Ce retorică desuetă. evadarea de sub clopotul tiranic al părintelui. el claxonează de trei ori scurt. Singura perioadă de abstinen ă e iarna. La capătul aleii îşi face apari ia nesim itul căruia tatăl galanton i-a dat maşina pe mână. Iar dacă pe vremuri cavalerul îndrăgostit îşi cânta iubirea sub geamul alesei — singur sau asistat de un trubadur tocmit pe o pungă cu galbeni —.

să urce două etaje. Ici şi colo se aude câte o alarmă de maşină declanşată involuntar de apropierea unei cotarle care ine să-şi facă nevoile pe roata din fa ă. La ce bun să arunci cu banii pe fereastră. Iar în condi iile astea partenera are două variante: ori se supune docilă. pentru simplul motiv că aceasta încă n-a terminat opera iunile de tencuire a obrazului şi de asfaltare a buzelor colagenate cu un strat gros de ruj. dacă tot are telefon mobil. nesim itul e nereformabil. suntem nababi? Ar mai fi. spre a fi evaluat şi admirat de locatari. fără să se abată cu o iotă de la scenariu. o cale — una cel pu in la fel de îndoielnică. ce. ce aiureală! Cum să facă tocmai el aşa ceva? Ar fi o decădere din statut pe care nu şi-ar ierta-o niciodată. însă ia altă formă decât cea dorită. Un ambalaj de biscui i a aterizat pe stratul de panselu e îngrijit de un pensionar cumsecade. În tomberoane se răsfa ă mun i de resturi menajere pe care nu le-a mai strâns nimeni de o săptămână şi ceva. desigur. Hm. Un tip cu Audi şi cu parale găseşte oricând pe altcineva. Nesim itul ar putea să coboare din maşină. El are o trăinicie imanentistă care-l izolează de restul lumii. că plec şi te las pe coada ta. Nimic din compozi ia lui internă nu-l face permeabil la civilitate. Să urce două etaje? El? EL????? Şi dacă-l vede cineva? Vă da i seama cum o să-l judece şi o să-l eticheteze? Ce bărbat e ăla care consimte unei asemenea cedări? Şi cu blazonul lui cum rămâne? Chiar şi prins în mreje. Iarba verde de la bloc E o zi frumoasă de primăvară. Nesim itul recunoaşte imediat concesiile inacceptabile şi se ine departe de ele. Pe unul se ghicesc contururile de sarma ale bigudiurilor. Nesim itul îşi iese din calmul nobil de până atunci şi ia măsuri. Efectul apare. Pe spa iile verzi din fa a blocurilor se văd urme ale civilizatoarei prezen e umane. iar nesim itul nostru e cumpătat şi pragmatic. Mesajul e mai clar ca niciodată: „Fă. proptindu-şi podul palmei în claxon şi sfâşiind relativa acalmie a blocului printr-un zgomot care durează o jumătate de minut şi scoate lumea din amor eală şi din papuci.mai claxonează de trei ori scurt. Bunăoară. Nici una dintre tărtăcu e nu este însă cea a tinerei. există şi alte variante de abordare. La câ iva metri. ci de cinci ori lung. Un soare afabil binecuvântează cu mierea lui înaltă weekendul mult aşteptat. Nesim itul din această categorie nu operează cu valori. Însă asta ar însemna consumarea inutilă a unui impuls. l-ar putea folosi pentru a-şi semnala prezen a. pe celălalt stă o scufie ale cărei margini se sprijină simetric pe nişte urechi clăpăuge." Fireşte. Mucurile de igări s-au împrăştiat ca o mătrea ă nevindecabilă peste iarba . să sune la uşă şi să-şi anun e astfel apari ia şi disponibilitatea. mai stau mult după tine? Bagă material. El dictează regula jocului fiindcă ale lui sunt maşina şi portofelul. afinită i şi sentimente. numai că ele l-ar coborî nemeritat pe nesim it de pe podiumul pe care îi place să stea. Lângă bordură stau aliniate sticlele de bere golite cu o seară în urmă de guralivii care au tricotat comentarii ferme despre ultimul succes al Rapidului şi despre cea mai nouă ieşire în decor a lui Becali. o doză de coca-cola sparge conturul rotund al unei tufe înverzite. Şi-a ales un obiect al plăcerii pe care vrea să-l folosească după norme şi obiceiuri proprii. La două ferestre apar tot atâtea capete curioase. ori zboară din peisaj.

Pe el ochii observatorului desluşesc fără efort dopuri de plută. cotoare de măr. Ele spală rufe. Azvârlitul pe fereastră a devenit un sport na ional care amenin ă să devanseze celelalte discipline în care românul excelează de ani buni: aflatul în treabă. Pungile verzui de semin e se plimbă pe traiectorii impuse de intensificarea neanun ată a vântului. iar furtunile din ultimele luni n-au izbutit să-i disloce. cozi de ciocan. soarele mângâie mai departe cartierul. la iarbă (aproape) verde. A nu se crede cumva că acestea din urmă se răsfa ă nepedepsit în aşteptarea mesei. tuburi de spray. în vreme ce al patrulea asigură antrenul decibelic. pagini îngălbenite de ziar. îşi ceartă copiii. Unul clădeşte meticulos un eşafodaj tradi ional. care în acest fel îşi dovedesc utilitatea casnică şi întorc favorul tovarăşelor de via ă.strălucitoare a miezului de mai. nimic nu-i împiedică să aştepte vesela sărbătoare în fa a blocului. Mierlele din copaci dau să-şi înceapă concertul. Din scară îşi face apari ia un grup de bărba i hotărâ i. datul cu părerea. tuburi de la rachetele folosite la ultimul revelion şi o mul ime de obiecte care pot fi aruncate pe geam în loc să umple coşul de gunoi al fiecărui apartament. câte-un ciorap desperecheat. e frumos afară şi până la meci mai sunt câteva ore. Fiindcă opera iunea presupune un efort de echipă. Ei se află de câteva ore la pădure. Oase mai mari sau mai mici sunt deşăn ate de la diverse etaje în iarbă. Neatent la stimulii pământeni. iar echipa se sudează pe baza unor afinită i îndelung verificate în timp. în strânsă concuren ă cu o armată de pisici gracile şi năbădăioase. care duc cu ei uneltele necesare distrac iei blocative. atrăgându-i pe oameni din micile lor cuiburi de beton la aer curat. ambalaje de la tuburi de pastă de din i. role de scotch consumat. pungi în care s-au aflat cărbuni pentru grătar. capete de sifon ieşite din uz. spre a fi sparte în din i de liota hămesită care a terminat inspectarea tomberoanelor. Nu. ciorchini de struguri mânca i pe jumătate. pliante de la Cora. scutură perne în capul vecinilor de la etajul inferior sau dau cu aspiratorul. fluturaşi care anun ă un concert de manele în parcul de peste drum. cu muzica dată la maximum şi cu mul umirea că deplasarea lor în natură va lăsa urme de neşters. umflându-se când bate vântul şi revenind la pozi ia ini ială după ce acesta se potoleşte. al doilea se ocupă de aprovizionarea cu lichide. unde clădesc defileuri de gunoaie din locul unde şi-au parcat maşinile până pe pătura unde se hrănesc temeinic. cutii goale de chibrituri. De o creangă spânzură o pereche de chilo i incer i. al treilea furnizează alimentele. Ce se întâmplă? Nimic neobişnuit. Câte-o conservă de peşte luceşte stins dintre crăi e. ea nu se ob ine uitându-te la Inimă sălbatică sau . Unii s-au mişcat repede. tampoane înroşite. Al ii îşi dau seama abia acum de şansa care li s-a ivit. Românul a ieşit la grătar. Evenimentul ne ajută să facem pasul din categoria nesim itului individual în cea a nesim itului colectiv. pachete de igări mototolite în pumn. Pentru ca distrac ia să fie întreagă. Dacă e sâmbătă. iar ora prânzului îi prinde departe de vecini. coper i de caiete dictando. grija pentru capra vecinului şi bârfa neostoită. o pungă zdren uită de nailon şade priponită la înăl ime. Pregătirea grătarului este o activitate rezervată bărba ilor. trebuie s-o meri i. pe care ploile primăverii i-au muiat fără să-i spele. capace de la sticlele de bere. Lucrurile se desfăşoară după un tipic consolidat cu fiecare ieşire. Bricostore şi Carrefour. Spa iul verde nu mai e verde. jumătă i de făraşe. resturi dintr-o pasăre surprinsă la sol de o mâ ă cu instinctele ascu ite. Or. dar înainte de asta aruncă priviri intrigate peste ceea ce văd în vecinătate. prezervative folosite. coji de ouă. Câteva ramuri mai încolo. raha i lă i i de sandalele copiilor neaten i.

Nu l-a avut la stomac pe sclifositul ăla cu ochelari de când l-a văzut prima dată. el are nevoie de un amplasament optim. Sau cheamă poli ia. i-a şoptit o vecină de la trei că ascultă operă. Te-ai compromite definitiv. nici măcar în afara orelor de linişte. oi fi „din ăia". Hai. că i-o cape i. Şi ce dacă vecinii din partea cealaltă detestă această formă de coagulare blocativă sau pur şi simplu nu suportă mirosul? N-au decât să închidă geamul. E timp şi pentru astea mai târziu. Abia aşteaptă să se repete figura. Dacă ai aer condi ionat. i-ai tras tupeu? Ai grijă. grătarul nu se face la întâmplare. pe eava de lângă aparat încep să cadă stropi de apă. În primul rând. că nu sperii pe nimeni. iar după ce vine acasă pune mâna pe alte terfeloage nu-i sănătos la cap. E suficient ca unul dintre ei să se oprească pe scăfârlia unui oficiant în templul fleicilor şi te-ai ars. A ştiut de-atunci că nu-i nimic de capul lui. Poftim? Şi dincolo era tot spa iu comun? Păi. Asta spune multe. identifică sursa. Şi totodată dovada că mahalaua a migrat iremediabil spre mahalagism. ca să poată trece la represalii. De aceea. Ai grijă. şi care îşi pierde vremea cu nişte behăituri din care nimeni nu în elege nimic. Mă duc jos şi dacă mă mai picură o dată-n cap. . mătur etajul cu tine. nesim itul fixează grătarul în partea cealaltă a blocului. Nesim itul se uită belicos în sus. Sau să plece de-acasă. Sigur că. Şezi blând şi lasă fi ele. ca să profite toată lumea de el. o ia la goană în sus pe scări. să te văd. î i mesteci încruntat frustrarea. înjuri în barbă. E neplăcut. Până una-alta. Iar dacă. Bineîn eles că i-ai lua dracu' vilă. ne iei la mişto? Închide aeru' dacă nu vrei belea. î i dă mâna? Nici un argument al taberei antigrătar nu străpunge platoşa nesim itului. Mai mult. eforturile în aer liber ale bărba ilor trebuie înso ite de strădanii asemănătoare din partea consoartelor rămase deocamdată în apartamente. cum adică? Mă obligi să fac ce vrei tu? De unde şi până unde? Cu ce drept? Cine eşti şi cum î i permi i? A. După un sfert de oră. Cine stă opt ore pe zi între terfeloage. Prin urmare. atunci bombăne liniştit. Între timp. a aflat că e bibliotecar şi că în timpul liber citeşte. Cu atât mai mult cu cât în spatele lui se află viitorii meseni." Nesim itul a pus punctul pe „i" şi degetul pe rană. căci după aceea toată casa o să miroasă a fum. Asta a pus capac. Vezi că nu-i prima oară că te iei de via a noastră. dar po i să-i explici de ce n-o faci? Nu po i.spărgând semin e cu vecina. Pân-acu' am fost băie i salon." Nesim itul coboară valvârtej şi se întoarce printre ai lui.i pute la bloc. aten ie. ceea ce nesim itul cunoaşte foarte bine. O gloabă pe două picioare. „Care-i problema. care n-a bătut în via a lui un cui. legănându-şi bur ile şi pocnindu-şi încheieturile. ia. de aia e spa iu comun. izolarea de grataragii nu e lipsită de riscuri. Grătarul de weekend în fa a blocului este una dintre expresiile osificate ale traiului „la comun". Nu po i lăsa fumul să suie spre ferestrele propriului apartament. În fond. aerului condi ionat. „Te fac arşice. băi bulangiule. care abia aşteaptă o provocare cât de mică spre a riposta dur şi muşcător. închizi geamul şi — fiindcă e din ce în ce mai cald — dai drumul ventilatorului sau. Uite cine s-a găsit să-i facă morală. în func ie de starea materială.i pute la bloc. Ei. Dar. Gică de la sec ie abia aşteaptă să vină să-l omenesc şi pe el cu un mic şi-o bere. Nici soarele nu bate atât de tare. repede câteva şuturi în uşa nefericitului care încearcă să se pună la adăpost de fum şi de ceea ce va urma şi începe să urle. acolo unde nu riscă nimic. nici consecin ele nu vor fi greu de suportat. da' nu ştii când ne sare siguran a.i dracu' vilă. nene? Ce e. Socoteala e simplă: obiectul de încins trebuie aşezat într-un loc convenabil pentru utilizator şi dăunător celor care nu participă — cel pu in direct — la ospă . Ce.

iar muzica îi supune la cazne grele pe to i retractilii care nu ştiu să se bucure de via ă în general şi de via a „la comun" în special. / Că te iubesc permanent. să meargă berea şi micu'. care-i mersese la inimă tocmai pentru textele de o poezie sobră. fără jubila ii ieftine şi patetisme inutile: Am mai spus şi v-o mai spun.i place?" „Tată. Fumul se înal ă vesel. Nea Fane şi gaşca cad pe spate de bucurie. o să caute o bancă retrasă în parc şi-o să stea în parc. Ei da. Ochii i se retrag în orbite. Cu alte cuvinte. cu părul înecat în briantină şi cu kilograme de lan uri la gât. trage o duşcă. râgâie sonor şi începe să aplaude ritmat. Nea Fane pune mâna pe sticlă. tropăie nestăpânit şi îşi alătură vocile gâjâite celei a lui Romeo. el e şeful blocului. făcând mierlele să zboare îngrozite din copaci şi porumbeii să uguie dojenitor pe firele de înaltă tensiune. suferă modificări importante.i pui când oi vrea să bulă-neşti gagici. Un cântec al lui Elgi pulverizează liniştea care nu durase mai mult de un minut. Între timp. Personal. De câtăva vreme. Consoartele au descins la rându-le de prin bucătării. regele manelei porno. E adevărat. E Voltaj. de data asta publicul feminin . To i duşmanii mei / Au frică de ei. sticlele de bere se golesc una după alta." Ruşinat. /Îmi smulg inima din piept. nesim itul care i-a remis ultimatumul a ajuns la al şaptelea mic. Numai pirpiriul ăla de la doi nu s-a prins. ştie toată lumea. „ âcă" umblă într-o pungă soioasă şi împrăştie pe iarbă câteva casete de pe care zâmbesc nişte inşi tatua i. suntem la grătar. mie bagă-mi ceva cu suflet. E limpede că oferta nu-l atrage. se îmbracă de stradă. Nu bănuieşte că. aromele învăluie întregul bloc. O altă formă de nesim ire sistematizată este privitul meciurilor de fotbal pe spa iul verde din fa a blocului. şi acela remediabil: e dată cam încet. dar o să găsească el ceva. Totul duduie în jur. / To i vikingii când apar / Duşmanii dispar. închide aerul condi ionat. tu ai pus beleaua asta?" „Eu. Nea Fane umblă la volum până când cântecul lui Elgi începe să semene cu zbieretele unei pisici date prin maşina de tocat de la coadă la cap. / Cu aport de silicon / Şi nu in să aibă stil. da? Trebe muzică dă grătar. iar acum contribuie după puteri la reuşita mesei. / Vreau să aibă sex-appeal. Ea are un singur minus. Meserie pe felie. Până la urmă. nesim itul care regizează ieşirea la grătar. Fizionomia lui nea Fane. semn că muzica e în sfârşit cea care trebuie. /După fete naturale /Şi cu cerebelu' mare. cutele de pe frunte se fac nevăzute ca prin farmec. îşi ia cu el o carte şi pleacă din apartament. iar de la câ iva metri de masa improvizată se aude muzica indispensabilă unui asemenea ceremonial. însă tartorul nesim i ilor stă pu in pe gânduri şi se întoarce spre tinerelul care a umblat la aparatul cu baterii. „Băi âcă. gura i se lă eşte într-un surâs satisfăcut. Apoi se ridică. parcurile sunt pline şi că molima grătarelor a cuprins deja şi zona verde în care spera să-şi afle liniştea. nu mai sunt singuri. După Elgi se prezintă la raport Romeo Fantastick. Fumul de igară se împleteşte cu cel al grătarului. nea Fane. altă via ă. a doua fleică şi a treia bere. Nu demult făcuse rost de un CD cu Bonsai. Vreau numai fete beton. muzica bubuie isteric. Dar dacă nea Fane vrea manele. Probabil că o să treacă strada.Timorat. Încă nu ştie unde. sco ând din când în când câte un „hopa" participativ. nu se aude în cvartalele învecinate. acompaniindu-şi declara ia cu nişte zgomote de canibal extaziat. implorând o ploaie divină care să întrerupă distrac ia vecinilor petrecăre i. beneficiarul fumului care începe deja să-i bată în geam se resemnează cu un suspin adânc. /După fete sunt nebun. Carnea sfârâie pe grătar. sticlele se ciocnesc cu voie bună. nu. Păcatul lor să fie. da? Voltaj să. facă-i-se voia. ar fi preferat ceva în acelaşi registru. clamează el. Dac-aş şti c-o să te pierd. fiind sâmbătă.

microbiştii se scurg pe scara blocului şi ocupă spa iul din fa a televizorului cu aerul unor colonişti pe care nici o armată din lume nu va putea să-i disloce. fi i de în eles. Dacă lovitura de începere are loc la ora opt seara. primele sticle au fost destupate. Femeia nu în elege şi — lucru necugetat — insistă. Unul e în pantaloni de pijama şi maiou. Meciul trebuie privit. Cucoana e nebună. Febra anticipativă a microbiştilor cantona i sub geamurile vecinilor se transformă iute în furor isteric. a unei tensiuni capabile să urce nepoticnit spre paroxism. cu sau fără gaură. Tocmai de aceea. scaunele şi lada frigorifică trebuie amplasate de pe la cinci. vizionarea în cerc deschis a jocului livrează prilejul optim de sudare a raporturilor între vecini. E nevoie de o pregătire scrupuloasă a spectacolului din marginea spectacolului. altul iese din scară agitând un steag tricolor. de închegare a unor amici ii neclătinabile. spre a arăta lumii că meciul nu e un prilej de divertisment. face mâna pâlnie şi-o duce la ureche: Aud? După câteva clipe. Cică să dea ei televizorul ceva mai încet. altul urlă scandări scabroase la adresa adversarilor. o imprudentă de la parter deschide geamul şi spune ceva galeriei de circumstan ă. O hăhăială grohăită îl acoperă timp de câteva clipe pe comentator. Nesim itul-şef are grijă să se ocupe de toate detaliile — fie rezolvându-le personal. nici aici nesim itul nu lasă nimic la voia întâmplării. televizorul. În cele din urmă. Femeia îşi ia inima în din i şi repetă rugămintea. Condi iile decisive ale unei asemenea participări sunt verva pulmonară şi alcoolemia ieşită din parametrii normali. îndemnurilor şi înjurăturilor care înso esc meciul nu poate începe în minutul unu şi nu se poate curma în minutul nouăzeci. Nesim itul le aduce la cunoştin ă celorlal i microbişti revendicarea venită de la parter. judecat şi comentat în ceată. cu ghiontul sau cu un şpi la partea moale. Nesim itul-şef o observă. c-o lucrăm noi." De data asta e nevoie de interven ia . altul îşi lasă burduhanul să se reverse peste un şort mulat pe corp la limita plesnirii. de asigurarea unei gradări bine dozate. făcând să se cutremure scara. ci o probă de patriotism. Meciul respiră virilitate. altul păşeşte pe iarbă scuipând coji de semin e mai ceva ca un utilaj agricol. N-are haz şi nici sens să întâmpini un eveniment atât de măre pe tăcute sau între patru pere i. el cere din partea celor care-l urmăresc o investi ie afectivă şi vocală pe măsură. fiindcă fiică-sa lucrează la licen ă. altul arborează un tricou decolorat cu însemnele na ionalei şi tot aşa. Nimeni nu aude nimic. încleştare şi patimă. „Haide i. huiduielilor. Da i-l ni el mai încet.nu are ce căuta în peisaj. Deranjată de tonul vehement al comentatorului TV. că tot îl auzi i. de primire în gaşcă a candida ilor care au dovedit în timp că merită investi ia de încredere. Pe lângă asta. de data asta la do de sus. cu sudalma. Are fata lucrare. Ar fi o insultă adusă în primul rând fotbalului ca atare şi abia după aceea o formă de neglijen ă gravă fa ă de agenda bunăstării na ionale. burtosul aşezat pe un scăunel undeva la margine intră în dialog cu femeia şi-i propune o primă variantă de solu ionare a neplăcerii: „Trimite-o aici. altul râgâie autoîncurajator înainte să se aşeze pe scaun. fie delegând competen e. bombănelilor. Totul e sau cel pu in pare pregătit pentru fiestă. Totul trebuie externalizat şi propagat fulgerător în cartier. Televizorul a fost dat la maximum. oameni buni. Rând pe rând. Ca în orice demers efectuat pe nervii şi pe timpul liber al celorlal i. Concertul uralelor. cu licen ă cu tot". misterul se dezleagă. care n-au desluşit sensul ofsaidului şi care nu se inflamează corespunzător în fa a unei greşeli de arbitraj. tanti. Nu te po i prezenta la un România-Norvegia cu muieri care nu-l deosebesc pe Rădoi de Mutu. altul aduce vin şi sifon fiindcă nu suportă berea.

ceilal i locatari îşi pipăie buzunarele şi caută flacoanele cu calmante. chit că acesta mai are două ore până să apară de la vestiar. răcneşte. Din fericire pentru amărâtă. Cine a avut de învă at. Numai că masochismul nu-i dă pace femeii şi-o face să mai deschidă gura o dată.. Trupa instalată pe scaune zbiară. freamătă. Şi-atunci. Riturile de (pe)trecere la bloc Nesim itul se pricepe să dinamiteze prin diverse mijloace tihna blocului în care trăieşte. se agită. aterizează decep ionată la loc pe scaune. se ridică de pe scaune. Am văzut cum întâmpină rugămin ile de clemen ă decibelică şi cât de riscantă este . gesticulează abrupt. unde s-a făcut ăndări. mata ce cau i în via a mea? Ha? Ştii ce.şefului de nucleu. tropăie nerăbdător. cu sonorul dat la maximum. Sică. Poate ai treabă şi te re inem. Ne-am zdruncinat sub loviturile lui de ciocan. înjură ca la uşa cortului. Cine şi-a propus să se odihnească stă în capul oaselor în pat şi mai are timp să murmure o singură dorin ă: să nu fie prelungiri. întrucât Sică şi-a pierdut bruma de răbdare şi-a luat-o la intă pe femeie cu sticla pe care-o inea în mână. Aceştia râd superior. Am participat involuntar la opera iunea de dărâmare a pere ilor şi de lărgire a bucătăriei la câteva ceasuri după Revelion." Dezinvoltura din discursul şefului e salutată cu un nou râgâit şi câteva chicoteli mul umite. în fa a blocului. Am fost pe i i de mirosul perfid şi insinuant al mititeilor puşi pe grătar de nesim it sub geamul nostru." Fraza se încheie brusc. Berea âşnită din sticlă s-a vărsat pe pervaz. când îşi înlocuia faian a a doua zi de Paşte. Lumea din bloc pe care n-o interesează fotbalul n-are ieşire. îşi muşcă pumnii. Ne-am trezit din cauza ambreiajului maşinii sale la ora la care singurele fiin e treze din cartier erau mierlele suite în vârful pomilor. Cine a vrut să urmărească un talk-show sau un concert şi-a luat gândul. scandează. fluieră bezmetic şi scoate un urlet prelung şi descreierat când în sfârşit românii marchează. se contrează cu comentatorul. Atmosfera devine din ce în ce mai încărcată. las-o aşa cum a căzut. L-am văzut bătând covoare la şapte diminea a. Episodul are darul să-i galvanizeze pe microbişti. iar la ora opt e electrică de-a binelea. aşijderea. ciocnesc sticlele şi declanşează o nouă salvă de măscări versificate la adresa adversarului. mugeşte indica ii pentru antrenor. L-am auzit perforând pere i cu burghiul în orele de linişte. fumează cu nesa . îl scaldă în ocări pe fiecare jucător norvegian. Pe durata meciului se suspendă orice alte activită i. eu mă bag la mata în bucătărie? Nu mă bag. iar câteva fire de lichid au început deja să coboare pe dinăuntru. goleşte sticlă după sticlă. Am asistat la manifestările lui delirante cu ocazia unui meci urmărit pe iarbă. imploră divinitatea cu priviri proptite în înalturi. În apartamente. ce Dumnezeu. rupe fire de iarbă şi le mestecă nervos. îşi smulge părul din cap. I-am sim it claxonul curentându-ne în miez de noapte şi silindu-ne să ne apropiem pe furiş de ferestre. „Te-am rugat frumos.. se zborşeşte la arbitru. Acesta îşi aduce aminte că a mai avut de pătimit din cauza babetelor fără aderen ă la cauzele na ionale şi atacă problema din alt unghi. pe peretele bucătăriei de unde fusese făcut apelul la milostenie. A nesim itului principal. proiectilul s-a oprit în grilaj. „Coană Nu i. amenin ă.

După alte cinci. Am aflat deja multe despre nesim it. iar copilul încă n-a ieşit din adolescen ă. Pe ritmurile unei muzici percutante până la anihilare. pentru ca măcar de data asta să evite depresia. Î i dai seama că te afli în fa a unui fenomen în care pulsează frenezia nocivă din secunda când te gândeşti la veşmintele lexicale în care se lasă drapat evenimentul. Fie sunt în concediu. Nici un om aşezat nu aude sintagma „petrecere la bloc" fără să simtă vârful unui stilet gâdilându-l amenin ător între omopla i. Concrete Blonde. în plină ofensivă Napalm Death. Bichonul abia venit de la plimbare latră ca posedat şi se scapă în mijlocul covorului. Pisicile de apartament zgârie uşa şifonierului şi caută disperate refugiul. Parchetul are un scâr âit de rău augur. Placidele broaşte estoase cu sediul în dormitor se înghesuie cu totul sub carapace. La capătul primei ore. inuta pentru acest tip de eveniment nu impune un stil şi nu obligă la acomodări for ate. Lucrurile se schimbă întru câtva când ziua de naştere se serbează în prezen a părin ilor. Ele sună evocator şi redeşteaptă în minte amintiri dureroase. Povestea lor te bântuie săptămâni. nunta sau botezul. Urge Overkill. băie i şi fete strânşi sub steagul dezinhibi iei totale amenin ă structura de rezisten ă a blocului. O petrecere la bloc este o experien ă limită pentru oricine a practicat convie uirea în fagurele de beton. Screaming Trees. fie au plecat de bunăvoie. Lustra din tavan pendulează năucă deasupra mesei. Cu o excep ie. Virajele psihedelice ale musafirilor se fac auzite prin pere ii niciodată suficient de groşi. sim i o solidaritate retroactivă cu victimele seismului de la Kobe. Sepultura. Mintea nevinova ilor din apartamentele învecinate e terciuită nemilos. Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. Zidurile se curbează îngrijorător. Altfel spus. În felul ăsta. Ar fi complet inutil. După trei minute. luni sau chiar ani în şir. Nash Kato. dar nimeni nu schi ează vreo urmă de protest. de spaimă sau de ambele.angajarea unui dialog cu o vietate care se lasă condusă în tot ce face de impulsuri. O petrecere la bloc nu e pur şi simplu o petrecere la bloc. Aşa că e momentul să-i sondăm o nouă dimensiune fundamentală. De cel care îşi face părtaşi vecinii — de cele mai multe ori. ne putem ocupa acum de nesim itul festiv. Papagalul for ează evadarea din colivie. Bocancii izbesc furibund în podea. Din pere i âşneşte o babilonie metalică fără răspuns. ai sentimentul că o divizie de Panzere i se îndreaptă iminent spre pere ii sufrageriei. Eşti în toiul asediului condus de Rammstein. Explica ia e la . în clipa când începe dansul. de instincte şi de filozofia bunului plac. Vecinii se sufocă de indignare. contrar voin ei acestora — la prilejuri memorabile din via a personală: ziua de naştere. vecinii de deasupra şi de dedesubt se văd racorda i instantaneu la dezlăn uire. Memoria se zvârcoleşte spasmodic şi se comportă aproape nedemn în fa a presiunii. retrăieşti cutremurul din 1977. izbindu-se cu capul de gratii şi emi ând ipete stridente. Ai impresia inconfortabilă că plouă cu sânge şi ninge cu bucă i de creier uman. Un aer de calamitate iminentă pune stăpânire pe vecini. Petrecerile tinereşti au loc de obicei când părin ii gazdei lipsesc de acasă. incapabil să reziste şocului. Rănile săpate în carnea gândului de petrecerile la bloc sunt greu cicatrizabile. colinda i de amintirea bairamului precedent. Răcnetele crapă tencuiala. Cuvintele care o definesc cel mai bine sunt „bairam" şi „paranghelie". Participan ii la bairam n-ar auzi nici dacă li s-ar sparge uşa de la intrare cu un berbec. e de datoria lor să se prezinte încăl a i cu ghete sau bocanci. Dacă organizatorul şi participan ii la chef sunt tineri. în miezul sfidării orchestrate de Anthrax.

Sigur. Cât despre vorbele lui. cu un pahar în mână. E o prostie să aştep i până-n weekend. E clipa când vecinul smuls din miezul filmului îşi pune două întrebări deopotrivă de justificate. ci Florin Peşte. tată. Numitorul comun care leagă genera iile pe portativ stă ascuns în pletora de manelişti nelipsi i de la nici o petrecere care se respectă. / Nici o vorbă nu credeam. mul umeşti proniei şi î i spui că. A. La a cincea bătaie în uşă. — Bună seara. în fond. departe de lume. În general. Arătările cantonate în prizonieratul nostalgic al pop-rock-ului sunt demne de milă. Pentru aceşti oameni. dinăuntru se aude o lălăială văicărea ă. Îl auzi doar dacă ciuleşti urechea. când rişti ca jumătate dintre invita i să plece la pescuit pe baltă. iar zgomotul se estompează. Ce-a i vrea. Lumea îmi spunea de tine / Că vrei să profi i de mine. nesim itul parental deschide asudat. pradă surescitării şi proptindu-şi ochii injecta i asupra nepoftitului. Ceva duduie înspăimântător la câ iva paşi de el. lua i-vă nişte dopuri din alea de treişcinci de mii şi băga i-vi-le în urechi. Şi care-ar putea fi muzica asta? Bob Dylan? Puah. /Eu ca prostul te iubeam. Jefferson Airplane? Piei. surdină? Merge i frumuşel la farmacie. Sunt başii care vestesc începerea distrac iei. tot atunci are loc şi paranghelia. e muzica prea tare? Păi e petrecere. fiecare om are dreptul să se distreze. îşi plânge deziluzia. După câteva secunde de vibra ii care î i zbârlesc părul de pe bra e. Sedus de perspectiva unei nop i fără distonocalm. Moody Blues? Pfui. Mai ştii. la ară sau la munte.mintea cocoşului. cineva. alteori so ia. cu câte o sticlă în mână. Dacă ziua de naştere a odraslei cade într-o joi. Răsufli uşurat. Tatăl n-a mai ales să plece de fiindcă ştie că muzica pe care-o ascultă suavul lui fiu e aceeaşi cu muzica lui. dacă-l prinde bine dispus. rigorile calendarului sau ale săptămânii de lucru sunt un moft expediabil în doi timpi şi trei mişcări. te supun şi te obligă să participi la apăsătorul necaz în dragoste. satană. În clipa când uşa se dă de perete. Fiindcă decep ionatul nu e fitecine. Dar o lec ie de modernitate tot merită de la inginerii de sistem ai nevrozei blocative. Câteodată le deschide capul de familie. .i ornezi petrecerea de ziua de naştere cu melodii atât de triste? Îndatoritor. Musafirii intră în apartament. vecinul care se uită nebănuitor la un film de cinematecă tresare îngrozit. scenariul nu suferă modificări majore de la un bairam la altul. Trupa e completă la apel şi nebunia poate începe. nu la cenaclu şi nici la priveghi. fiindcă asta nu e o faptă creştinească. cetă eanul se grăbeşte să discute cele două aspecte cu vecinul al cărui copil a instituit vacarmul pe scară. Suntem la chef. nu pot fi călcate cu maşina. acestea se revarsă prin pere i. Cum? A doua zi lumea merge la serviciu? Şi? Ce. domnu' Nae. uşa se închide. Unu: ce vină are el pentru suferin a altuia? Doi: ce rost are să. te atacă. cu stângul pe tobă şi fa a la produc ie. nu. sună la uşă şi aşteaptă cumin i. La un moment dat. nu. Ai crede că puseul melancolic se consumă în tăcere. Acesta simte deodată că dialogul pe care urmează să-l ini ieze n-o să aibă curtoazia şi fluiditatea pe care mizase ini ial. te cotropesc. poate dă muzica mai încet.i dă prin cap că deocamdată gazdele nu exploatează la maximum calită ile radiocasetofonului cu CD fiindcă încă nu s-a strâns toată lumea. Însă această abordare e falsă ca o bancnotă de trei dolari. un bărbat cu un glas străbătut de un tremolo venit din fundul gâtlejului. Colegii sărbătoritului vin câte doi sau câte trei. n-o lăsăm noi? Să meargă sănătoasă. Ei bine. înso ită de larma patetică a unui acordeon pe care se plimbă nişte degete experte şi de indispensabilii başi care dau de obicei ritmul şi măsura tânguielii.

nu vreau mila ta. Lăsa i. O pereche de căşti ar face minuni. preluate cu behăituri descreierate de plenul invitatilor.i place. Şi oricum. Probabil că e acolo de ani buni. Cetă eanul umilit de veselia vecinilor se uită la ceas. ca să tragi tu pe dreapta? — Îmi pare rău. mărturisindu-şi solidaritatea involuntară cu suferin a iubăre ului sedus şi abandonat. Plină ochi. Înfrânt în bunele sale inten ii. Dragoste cu năbădăi /Aşa cum este la noi /Eu pe unde-am mai trecut / Î i jur că n-am mai văzut.. — Şti i. domnu'. îşi dă seama că a consumat impulsuri de pomană. Spirala zgomotelor urcă necontenit. Da i muzica mai — — BĂĂÂĂĂI.. am o lucrare — — Băi cârmâz. domnu' Nae. sărbătoarea nesim irii este în toi. i-ar fi destul de greu să doarmă cu urechile acoperite de căşti. Ce vrei. dar nici deşteptătorul. însă vecinul nu-şi poate reprima impresia că a fost provocată de .i desenez? Stânga-mprejur. Paradoxal. ce-i drept. bietul om se întoarce în apartament. Abia când se interesează în cât timp o să descindă echipajul care o să-i pună la punct vecinii. eşti nervos cu nervii? E ziua la fi-meu şi-i fac bairam. — Da. scrumiera de pe măsu a de cafea a vecinului zornăie stins. tre' să. — . la celălalt capăt al firului răspunde o voce blazată iremediabil. Între timp. pune mâna pe telefon şi cheamă poli ia de proximitate. — Mdea. /Nu vreau. Nefericitul vecin e pus la curent cu tribula iile amoroase ale lui Sorin Copilul de Aur. duc la serviciu. bă? — Poate da i muzica ni eluş mai încet — — E ziua la fi-meu. — Ce vrei. În col ul din stânga sus al sufrageriei a apărut o crăpătură diagonală. Se chiuie cu aplomb.I VOPSESC MOTORU'? MARŞ DRACU' LA TINE-N CASĂ. fără ca interlocutorul să intervină cu vreo întrebare. iar el n-are idee dacă o să apuce să închidă ochii. se scot ipete care anun ă împliniri erotice fulminante. nici muzica. ci şi nişte zgomote care sugerează că nu toată lumea e la fel de nefericită în dragoste. Alături. CĂ MĂ PUN CU BĂTUTA PĂ TINE!!! Zdrang! Uşa metalică se-nchide brusc. fără să i se poată ghici punctul terminus. VREI SĂ. /Ştiu că ai pe-altcineva. Din pere i nu se mai aud doar lamentări sfâşietoare.. Fetele mobilizate la paranghelie îşi fac auzite vocile într-o corală care acompaniază acum plonjonul introspectiv al lui Cătălin Arabu.. A trecut de două noaptea. cu atât fericirea petrecăre ilor e mai colorată. Cetă eanul e lăsat să-şi explice motivul apelului. eu mâine mă — — Zgâmboi. că n-a murit nimeni dintr-un chefule . dar e unu noaptea. chefule ul virează decis spre orgie. Omu' e-n casa lui. Unde mai pui că în felul ăsta n-ar auzi. salvându-l pe cetă ean de la scatoalca promisă. Valea. cu cât manelistul suferă mai intens. du-te la hotel. Căci vocea rosteşte solomonic şi răspicat: — E ziua la copil. într-un târziu. De ce mă săru i aşa ? / Oricum astăzi vei pleca. însă de unde să le scoată? La fiecare petrecere de pe scară îşi promite să se doteze corespunzător şi de fiecare dată uită. care coboară până deasupra televizorului. ziceam că ne-n elegem ca-ntre oameni. Nu. Peste cinci ore ar trebui să se trezească. se tropăie vehement.— 'ai noroc. să-i trimit acasă pe to i.

Până la urmă. asuda i. să în epe unul dintre cauciucurile corpului străin care-i împiedică ieşirea sau să traseze o linie frântă cu vârful . N-au decât să-i taie ziua la serviciu.muzica petrecăre ilor. să renun e cu o înjurătură. Plimbăre ul studiază variantele de ac iune şi constată că oferta e slabă. Sustragerea e imposibilă. cu siguran ă. nu? Păi şi ce atâta tevatură? Ce. Nici la sectoarele calde din combinatele siderurgice nu găseşti o asemenea hărmălaie. amfitrion. Simpla paranghelie e un eveniment cu impact totuşi redus — câteva apartamente. Şi-atunci. Nesim itul încearcă să fie prevenitor şi începe prin a le pune în vedere proprietarilor de autovehicule că trebuie să elibereze locul. a sinuciderii sau a plecării într-o direc ie necunoscută cu un tren de noapte. Aceştia seamănă cu un comando specializat în incursiunile punitive. măsura elementară e golirea parcării de elementele nedorite. Nesim itul apelează la serviciile eficiente ale câtorva dintre cei care se vor strânge îmbrăca i festiv la orele după-amiezii. Dacă nu prin bună în elegere. Nunta în parcare se desfăşoară pe coordonate radical diferite. la Operă?" N-are rost să-i spui nesim itului că fiica ta are opt ani sau că pur şi simplu n-ai copii. Autovehiculele sunt depuse fără menajamente în parcarea de alături. Singurul lucru care-l opreşte să se urnească spre gară e conştiin a inutilită ii gestului. Din câte ştie omul nostru. „Hai. vecinul năpăstuit cochetează pe rând cu ideea emigrării. Cine are proasta inspira ie să coboare din bloc după câteva ore şi să se urce la volan constată că nu are cum să iasă. cu nişte tricouri negre mulându-li-se pe bicepşi. dom'le. Aici nesim itul se înhamă la un generos efort de autodepăşire. de la caz la caz. Golirea parcării stă sub semnul unui memorabil efort fizic. Vacarmul atinge dimensiuni uzinale. cel mult o scară. el ştie să umble la argumente în care se împletesc logica de cartier şi camaraderia părintească. E o gravă nesăbuin ă să-i atragi aten ia nesim itului organizator. unde blochează maşinile parcate regulamentar. dacă insişti.. peste trei zile vecinii de deasupra or să prezideze peste o rupere de turtă care o să se soldeze cu o furtună sonoră de acelaşi nivel. socru mare sau cum i-o mai fi spunând că rostul parcării este tocmai acela de-a adăposti maşini. Din capul locului. La o adică. Într-un moment atât de important pentru cimentarea rela iilor de cuplu. În prelungirea acestuia din urmă se găseşte un Opel care nu era acolo de diminea ă.. Exact. Chiar în spatele Loganului său a răsărit de nicăieri un Matiz. Nimeni nu poate face abstrac ie de această formă de efuziune matrimonială. Cine nu se conformează îşi asumă riscuri. tunşi perie. de maşini. sugestia absurdă. mata n-ai fată? Şi? Unde i-ai făcut nunta. Poate să cheme un taxi. La ea participă — vrea. Petreceri de genul ăsta vor mai fi. pentru ca festivitatea să curgă fără incidente. spre a petrece sub geamurile şi balcoanele locatarilor perplecşi. cu for a. împingând-o sau luând-o pe sus. Î i ba i gura de pomană. opozi ia ta stârneşte râsete compătimitoare sau. à quoi bon avoir quitte. În trei ceasuri locul arată ca în palmă. Balta Albă? Nimeni nu se poate lăuda că a perceput toate sensurile vie ii la bloc dacă n-a trecut prin experien a nun ii din parcare. Mare brânză. ei se ocupă pe rând de fiecare maşină. Robuşti. Omul e vechi printre semeni şi nu acceptă lec ii de bună purtare de la un bumbălău care habar n-are cum îl cheamă cu buletinul în mână. ci şi primejdioasă. parcarea tot se goleşte. iar interven ia directă nu doar inutilă. Pe la ora trei. de câte ori se mărită fata? O dată. nu vrea — tot cvartalul. accese de furie vulcanică.

În fiecare locuin ă din cvartal pătrund în for ă. naşii şi nuntaşii sunt feri i de privirile locatarilor. Nu după multă vreme. Culoarea mai degrabă mohorâtă a pânzei de cort contrastează cu manifestările euforice pe care urmează să le ascundă privirilor. După un efort cerebral de câteva clipe. Publicul de la ferestre nu vede tortul de nuntă. dar nu contează. Lipseşte ceva. măcar ştim cum stăm. Dai o mie de parai / Dacă. /De ce îmi juri iubire / Fără să ii la mine?). amenajările continuă. hora la bordură şi celelalte elemente ale coregrafiei de cartier se desfăşoară acoperit. însă nu impecabil. Construc ia seamănă frapant cu un adăpost pentru sinistra i. mul umit că agenda poate fi acoperită într-un timp atât de scurt. Adi Minune (Jumătatea vie ii mele.cheii pe aripa metalizată. Câteva zeci de metri mai încolo. /Duşmani am cu kilogramu' / Şi prietenii cu gramu' ). O parte dintre martori mustăcesc în spatele geamurilor. O parte din nuntaşi îşi fac apari ia din subsolul blocului şi încep să aranjeze mese şi banchete din lemn. într-un alai manelist inconfundabil. şerve ele şi alte elemente de recuzită. tacâmuri. de ieri — că scopul scuză mijloacele. da. Strigarea darului. pretinde Claudia. măcar să vedem şi noi cum dansează mireasa. sârba pe asfalt. înzestrată cu abilită i sindicale în arta negocierii. socrii. Fericita pereche. cu o dexteritate care semnalează că nu sunt la prima opera iune de acest tip. în parcarea golită." Cu ajutorul a doi zgâmboi care transportă fiecare câte o boxă. „Cum? Sta ia? Păi cu ea cu tot. / Dar eşti departe de mine). /De-aş putea s-ajung la tine. Aha. Nesim itul supraveghează totul cu aerul unui inspector exigent. Nu e muzică. pahare. Costi Ioni ă (Pe pământ tu cât trăieşti. Cum însă buletinul meteo nu exclude „înnorările accentuate şi precipita iile sub formă de averse". cu care între ine un scurt dialog muzical despre cererea şi oferta în ale sexului. bărbatul identifică problema. Bun. iar la un moment dat observă că lucrurile merg bine. însă percu ia lor se simte în cercevele pe o rază de minimum o sută de metri. Se aştern fe e de masă înflorate. Nu se aude nimic." Ei bine.i place să mă ai. La geamuri apar deja primele capete curioase. dacă nu pui la dispozi ie fondul sonor care trebuie să rotunjească înaltul prilej? Nesim itul îşi cheamă mugit nevasta la geam şi-i ordonă să coboare fulgerător cu un casetofon şi câteva casete. Sorin Copilul de Aur (Vagabondu' vie ii mele / Îmi faci decât zile grele / Şi orice mi-ai face tu / Eu n-am să iubesc . facem proba pentru diseară. secondat de o anume Claudia. Liviu Puştiu (Ce suflet ai în tine / De crezi că tu faci bine / Că pleci de lângă mine. dar au grijă să recupereze în plan auditiv acest neajuns vizual. dar aude mai clar decât i-ar plăcea întreaga coloană sonoră a evenimentului. în mijlocul parcării se înal ă un cort de toată frumuse ea. „Dacă tot nu dormim la noapte. se plasează perni e moi pentru şezuturile mesenilor mai sensibili. Cum po i să ceri voie bună şi randament. acceptă culant Gu ă. Femei costumate de casă aduc farfurii. dar nesim itul a aflat — nu de azi. plus o mă ăraie de prelungitoare. se numără locurile la masă. e trei după-masa. /Linişte n-ai să găseşti. şaptezeci la sută dintre cei afla i în această situa ie optează pentru a treia sau a patra variantă. organizatorii devin precau i. pentru evitarea situa iilor jenante. /Stai ascunsă printre stele. e rost de nuntă. Statistic. trăim într-o lume imperfectă. so ia îndeplineşte prompt dispozi ia conjugală şi nu peste multă vreme urechile locatarilor care îşi văd de ale lor în apartamente îndură năvala fonică a lui Nicolae Gu ă. Dau şi-o sută. Însă una în care legea compensa iei func ionează fără încetare. Bine. dau şi-o mie / Numai eapă să nu fie.

răspicat. Acesta e locul în care nesim irea se îmbracă de obicei în straie femeieşti. Casa scărilor are o rezonan ă excelentă. cumetrele renun ă la bariere şi dau de perete uşile de la intrare. Aşa stând lucrurile. de la Marriott în Ferentari şi din Giuleşti în Doroban i.altu'). În . Spa iul dintre cele patru uşi devine atunci replica peste timp a agorei. Ca să fie masa bogată. Transparente şi mândre nevoie mare că in casa pahar. Care este esen a acestui comer locvace şi anarhic nu e greu de ghicit. Dar motivul nu se leagă de concursul de cură enie. O găselni ă interesantă în context este aşa-numita politică a uşilor deschise. Cercel şi to i arhitec ii insurgen ei lăcrămoase a iubitului care îşi vede aşteptările înşelate şi iubita răpită de rivalul cu bani mai mul i. Te aşteaptă-ntreg poporul / Ca să ne conduci vaporul. în meniul muzical al nun ii îşi face loc şi o manea al cărei compozitor. re ete sau replici casnice. Am stabilit deja că nesim itul este o vietate invazivă. ceea ce aduce în apartamentele tuturor mesajele pronun ate de areopagul menajer. cu fundul pe trepte sau pe banchete înguste. ghiuluri mai mari şi un BMW mai încăpător. Vijelie. un loc în care se schimbă idei. Atlet al vie ii „la comun". „coane" sau „mămăici". fără secrete. Stima noastră şi mândria. Bursuc. Iar dacă patroana spirituală a acestei forme de cenaclu este so ia administratorului. Arabu. Salam. au decongelat cotletele şi au măturat prin apartamente. Că dă tonul şi face muzica. Stilistica lor zgomotoasă confirmă — rar. Nota bene. semn că preşedintele e popular la toate nivelurile. ziua de naştere se serbează anual. împlinirea acestei coagulări blocative are loc de obicei între aprilie şi octombrie. De pildă. pe intervale de timp care pot ine de la o oră la opt sau chiar la zece. Casa scărilor Ar fi o nedreptate impardonabilă să insistăm pe componenta festivă a nesim irii la bloc şi să trecem astfel nepăsători pe lângă una dintre cele mai vii manifestări ale spiritului gregar. nesim itul ştie la fel de bine să-şi stabilească teatrul de opera iuni în spa ii despre care omul obişnuit crede că ar trebui să aibă alte întrebuin ări. cu atât mai bine. Au făcut ciorba. îşi manifestă interesul. în casa scărilor. Nunta are loc o dată în via a fiecăruia (cu excep ia excep iilor). Nuntaşii aplaudă cu însufle ire. capacitatea perversă de-a te smulge din liniştea propriilor tabieturi şi de-a te face părtaş la lucruri cu care nu î i propui să ai vreo legătură. aşa că nimic nu poate fi mai stimulativ decât o bârfă între „cumetre". Peşte. for a de a. impermeabilă la sugestii. fără un ritm anume. Sunt întâmplări izolate.i modifica ritmurile fireşti. au darul de-a vorbi tare. Nu le interesează că nu te interesează ceea ce spun. Jean de la Craiova. manevra e lesne de explicat. Dacă te ui i bine. Femeile strânse acolo. să admitem totuşi că teritoriul unde se manifestă el nu e doar apartamentul din care le toacă nervii vecinilor prin muzica dată la maximum sau parcarea pe care o transformă în restaurant. preocuparea şi optimismul fa ă de condi ia medicală a preşedintelui ării. / Bine c-a trecut hernia. botezul e unic. Unul dintre reflexele verificate ale gospodinelor de la bloc este instalarea ritualică în casa scărilor. însă apăsat — una dintre trăsăturile definitorii ale nesim itului: indiferen a dezinvoltă cu care î i impune programul lui. / Te aşteaptă România.

În acelaşi timp. Uneori măsu a din casa scărilor se preschimbă în proteză logistică pentru baterea şi frăgezirea şni elelor. o belicozitate amenin ătoare şi hipnotică. cel pu in două dintre cele patru nesim ite cantonate în casa scărilor sunt tari de ureche. doar aguridele surpate de o pudoare clinică sau pur şi simplu neatente la exemplul vecinelor cu idei îşi mai permit constrângeri locative pentru ciopâr irea unei carcase de porc. tranşatul cărnii pe măsu a de pe palier. La ora actuală. Şi ce metodă mai simplă decât asigurarea culoarului de zbor al aromelor spre ultimele etaje ale scării? A. Să te văd. Fie ştirile de prânz răcnite de un radio cu baterii şi parazi i. dar ceva te atrage ca un magnet şi te face să te apropii pe vârfuri de uşă. Emisiile lor trec prin pere i şi prin uşile rămase închise ale celorlal i vecini şi umplu întregul bloc. Carnea cu os se aşază cu mişcări îndemânatice pe masa cu pricina. care scâr âie crocant sub pas. locatarilor de sus nu le place? Ghinion. O fi democra ie. „Fă-mi ceva. După două ore de dezbateri şi de decojire frenetică a bomboanelor agricole. De ce nu şi-au cumpărat apartament la parter? În al doilea rând. fiecare gospodină vrea să evacueze cât mai repede mirosul de mâncare gătită care tocmai i-a inundat bucătăria. sub picioarele nesim itelor se aşterne un covor gri cu intarsii de mucuri. cuptorul încins degajă o căldură de care gospodina modernă se fereşte cel mai bine asigurând ventilaia prin deschiderea uşii." Un alt lucru peste care nu se poate trece este că nici o discu ie în acest spa iu. care răcoreşte frun ile perlate de sudoare ale vestalelor care oficiază în numeroasele temple gastronomice din cartier. o pungă de semin e. în limbajul blocului) să-şi înlăture urmele propriei mizerii. Covorul rămâne acolo şi după ce locomotivele trenului conjugal se retrag în depouri. nu e întreagă fără aditivii tradi ionali: o igară. bufnituri fioroase şi în general zgomote mai apropiate de dărâmarea unui perete decât de tăierea unor bucă i de carne pentru friptură. îndeosebi vara. Totul e să ai spirit de ini iativă şi curajul de-a face prima mutare. Se creează astfel un curent binefăcător. Nesim ita scoate din dulap ciocanul-toporişcă. Cotiza ia fonică a fiecărui apartament de pe palier e variabilă. pune pieptul de pui sau pulpa de porc pe lemnul umed al mesei şi declanşează ofensiva. Celelalte operează la vedere şi — mai ales — la auzire. Să luăm. dar se achită fără restan e. Pentru ca extazul să fie deplin. fiindcă ordinea pe scară e treaba femeii de serviciu. Abia când ai ajuns la grani a propriului apartament consta i că mersul tău furiş n-a avut nici un rost: cvartetul de guralive n-ar auzi nici dacă s-ar declanşa alarma antiaeriană. Nu vrei să auzi nimic din ce se spune acolo. În plus. de servici. oricât de spumoasă. Logic. Pardon. ba chiar o uiculi ă din sticla ocrotită cu sfin enie de raziile so ului întors de la muncă. ele au impresia că nu sunt auzite şi atunci înlocuiesc rostirea ponderată cu strigăte de clăcaş la horă. fie duduitul maşinii de spălat care se aude de undeva din fundul apartamentului. Convorbirile capătă un iz mar ial. odată cu aerul cald. Păi altfel de ce-o plătim? Să pună mâna pe mătură. din bucătării se revarsă şi altceva. Cine deschide uşa la alt etaj şi-i aruncă priviri ofuscate gospodinei este întâmpinat cu ocheade sfidător-ostile. În casa scărilor răsună lovituri surde. dar până la . iar apoi por ionarea decurge măsurat şi grijuliu. cu timpul rosturile ei se diversifică.primul rând. fie muzica populară care înso eşte vesel prepararea iahniei sau a chiftelelor. bunăoară. dacă po i. Dacă într-o primă fază casa scărilor e folosită pe post de salon de conversa ie. Iată o activitate care se desfăşoară tot mai des în văzul lumii. dacă nu i-a plăcut cartea. doar n-o să-i cerem lu' madam administrator („adimistrator".

Chiar şi bucatele încep un balet al rocadelor. birou pentru făcut temele. Un aer de chermeză se ridică deasupra meselor pe care. să dai pe gât şpri după şpri şi să îngâni refrene ale perdi iei etilice. care transformă casa scărilor în loc de joacă. cu atât mai mult cu cât ştiu că n-au avut nici un aport la sporul demografic al scării. E bună şi muzica de pahar. parcul e peste drum. Ce poate fi mai frumos decât să spargi semin e. oaspe ii le lipesc una de alta. în partea cealaltă lumea benchetuieşte volubil. între zece şi treisprezece ani. Când reprezentantele vârstei a treia stau prin case şi aspiră nesă ios crimele şi violurile din ştirile de la ora 5. în urma lor rămân . iar al patrulea livrează muzica. cabină telefonică. care se simt nedreptă i i. în semn de solidaritate. Taraf TV sau alte citadele lăutăreşti. al treilea prepară şpri ul.un punct. sau când într-unul dintre apartamente are loc un parastas cu prea mul i invita i. eticheta nu obligă la manele. să le povesteşti un episod din „Lacrimi de iubire" vecinelor care oricum de-abia aşteaptă să. Se bea. gata să-şi apere teritoriul preluat de la înaintaşi. ci din aceea difuzată fără întrerupere de Etno TV. ca într-o mare familie regăsită. Antrenul creşte spectaculos din clipa când în casa scărilor se instalează partenerii de via ă ai nesim itelor. dar viitoarele a e rămân încăpă ânate pe loc. scaune şi sticle. atrac ia pentru casa scărilor se transmite din genera ie în genera ie. Veselia detaşamentului de meseni ocazionali se împrăştie şi asupra celor veni i la parastas. nişte oameni îmbrăca i în culori închise îndeasă în ei mâncăruri aduse de la bucătărie de o gospodină cu basma neagră pe cap. e străin de bloc şi vrea să străbată acest defileu cu versan i din pilaf. de câte ori a divor at Nela de la parter. Pentru o şuetă intimă şi cordială. Asta se întâmplă de obicei în două situa ii: când gazda n-are chef ca musafirii să-i scape mâncare pe covor şi se hotărăşte să-i ină afară. cuplurile de pe palier savurează împreună plăcerea statului pe scară. locul lor e luat de femei între treizeci şi cinci şi cincizeci de ani. reprezentat de un stol de pupeze gălăgioase. După ce fetele gureşe sunt somate de părin i să vină înăuntru. se suspină. se râde şi se plânge la comun. ce hram poartă cheliosul care vine din ce în ce mai des în vizită la Puşica de la şase şi aşa mai departe. Nu e nevoie de mai mult de un ceas pentru o contaminare deplină. Nu contează că zumzăiala şi chicotelile lor îi deranjează pe ceilal i — în primul rând pe cei fără copii. Dar nu de orice tip. Clădite pe afinită i inebranlabile. Afară sunt douăzeci de grade. totul invită la o gură de aer curat. seduse de perspectiva unui colocviu amical pe teme de interes imediat: ce gresie şi-a pus Tan a de la trei. Fapt interesant. Unul dintre ei aduce vinul. grătar. cât de rău îi stă tunsă lui Mimi de la opt. de la care n-au voie să abdice. după care urcă petrecut de privirile înce oşate ale celorlal i. Nelipsita muzică. Cine vine de afară. Cine urcă atunci la etajul cu pricina are tristul privilegiu al slalomului printre mese.i ofere varianta lor. fără oprelişti. înso it de o înclinare uşoară a capului. al doilea contribuie cu sifoanele. dintre care ultimii sosi i rămân pe hol. loc al prezentărilor de modă şi spa iu pentru interminabile probe de limbu ie stridentă. cât mai costă kilu' de merluciu la Cora. Bărba ii joacă un rol bine definit. Într-o parte. Ştafeta trece apoi în mâna noului val. Intrusul se decide pentru un mormăit ambiguu. alături de pieptul păros şi fruntea năduşită ale celui de care te-ai legat la bine şi la rău? Un caz care merită cu siguran ă câteva rânduri este metamorfozarea casei scărilor în sufragerie sau în sală de mese. colivă şi sarmale ca să ajungă la etajul de deasupra nu ştie dacă trebuie să spună „poftă bună" sau „Dumnezeu să-l ierte".

iar capetele să se i ească enervate pe fereastră. Cu propriile arme nu poate fi înfrânt. Sigur. Pe de altă parte. Vorbim. ghivece cu ficuşi. palmieri pitici şi în general orice poate fi mutat prin for a bra elor dintr-o scară în alta. Paşii lui fermi prin via a celorlal i denotă încredere. Via a mondenă a nesim itului . de o competi ie interscări în care mici echipe de cercetaşi specializa i în furtişaguri şi găinării de cvartal şterpelesc. dând impresia că are atâtea pe cap. Ei bine. ambalaje de ciocolată.bucă ele de sticksuri zdrobite. Dar parcă nici o acoladă nu îmbracă mai bine ritualurile nesim irii la bloc decât unul dintre sporturile extreme ale ultimilor ani: furtul de plante. De exemplu. muşcate. Nesim itul ştie ca nimeni altul să facă abstrac ie de critici. când lumea doarme. ori în tomberon (în cazul în care pleacă de-acasă). Virusul nesim irii are o tulpină în fa a căreia nimeni nu poate întreprinde nimic. Nesim itul paralizează eforturile de reformă şi impune domnia propriilor criterii. Pe trotuar sau pe stradă. Ar putea să le arunce ori la coş (dacă urcă în apartament). noaptea târziu. la televizor sau la petreceri. pe celelalte le desconsideră trufaş. la ore mici din noapte. de fapt. excesele şi o sfântă nepăsare pentru cei din jur îi marchează invariabil comportamentul. la volan sau la iarbă verde. să le închidă gura nemul umi ilor şi să transforme spa iul în care se află într-o arenă unde învingătorul e cunoscut înaintea luptei. Zgomotul. le scoate din cutie cu un aer agasat şi le azvârle pe jos. în magazin sau la restaurant. sticle goale de suc şi nelipsitele coji de semin e. Forme ale nesim irii curente Alonja pretutindenară a nesim itului nu mai e un secret pentru nimeni. crăciuni e. în tren sau în autobuz. stimă de sine şi conştiin a infailibilită ii. nesim itul nu ratează prilejul să polueze aerul şi să scandalizeze asisten a. nu. Dacă dă numai peste pliante şi fluturaşi. Căci un lucru e sigur: cu tradi iile de la bloc nu te joci. sub geamurile întunecate poposeşte fără un calendar anume o trupă de vorbăre i tineri. Nesim itul le lasă să-i cadă din mână. Nesim itul scormoneşte înăuntru şi dacă descoperă o scrisoare sau un aviz le vâră în buzunar. simpla deschidere a cutiei poştale are ca urmare un gest desprins tot din codul proastelor maniere. Un îndelungat exerci iu al nepăsării îi ştampilează fiecare contact cu semenii. acasă sau la serviciu. la meci sau la înmormântare. fa etele nesim irii „la comun" sunt multe şi diverse. care încing discu ii în contradictoriu până când luminile încep să se aprindă. Simplul fapt că unele ghivece sunt ancorate prin sisteme complicate de balustrade şi că ingeniozitatea ho ilor surclasează toate măsurile de precau ie ale proprietarilor arată că distan a dintre nesim ire şi sminteală este uneori îngrijorător de mică. încât nu se poate mobiliza pentru câteva secunde de bună-cuviin ă.

Dacă i se pare că vorbăria durează cam mult (şi de obicei i se pare). nici acum n-ai voie să vorbeşti? De-aia ai murit în decembrie. Doar neghiobii care se plictisesc acasă fac asemenea concesii pe timpul lor. A ras două cupe de şampanie. s-a fardat cu bidineaua. o să înceapă şi ea să emită judecă i critice. el nu poate fi tentat oricum. măcar cinci minute înainte de începerea evenimentului. Ai grijă şi fă în aşa fel încât amănuntul să nu le scape celorlal i. la revolu ie? Ei. Un fursec. Cu pu in curaj. Nesim itul se păcăleşte foarte rar cu asemenea lucruri. Măcar acum ai de unde alege. E imposibil să nu . aia din stânga. să moară Stalin. o grisină. Şi fiindcă timpul nu creşte în copaci. „Fii atent la gagica aia. la acest gen de întâmplare nesim itul nu vine singur. caută din priviri zona în care se află trata ia. nesim itul participă la toate evenimentele mondene pe care şi le poate îngrămădi în agendă. remarcat şi băgat în seamă. Ca să-l merite. după ce se termină discursurile. Ocupă o pozi ie convenabilă şi instalează-te în imediata apropiere a platourilor. se buluceşte toată lumea şi. Doamne fereşte. nu să te ui i". e şi-acolo o chestie de-asta mai târziu. Cine organizează un vernisaj sau o lansare de carte fără să se preocupe de catering nu e vrednic de aten ie. de ce să nu extrapolezi? Odată ajuns la locul faptei. nesim itul nu îşi ia niciodată o marjă politicoasă — să zicem. Mai uită-te şi tu la teveu. Ceea ce-l aduce acolo nu e curiozitatea sau interesul. Zici că-i cioclu. netulburat nici de zumzetul vorbitorilor. Indiferent dacă are invita ie — şi indiferent dacă invita ia e valabilă pentru una sau două persoane —. Păi cum adică. „Ia uite la naşparliu' ăla. Mai încolo. Profită de liniştea în care publicul îl ascultă pe primul vorbitor şi trânteşte uşa librăriei sau a sălii de expozi ie. ceilal i trebuie să ofere ceva. Dacă amica pe care ai târât-o după tine are un puseu de jenă. Sigur. iei un minipateu. să fiu a dreac. un pişcot. De obicei." Dialogul curge firesc. Ce. după care un al nu ştiu câtelea sim îi arată unde are rost să se ivească şi unde nu. nici de â âielile dezaprobatoare ale invita ilor din fa a ta." O să vezi că prietena o să. Taie-i macaroana ferm şi ghideaz-o cum numai tu ştii prin meandrele situa iilor de acest tip. şi ia lec ii. Serveşte-te liniştit.i surâdă afectuos. Evenimentul sec e un nonsens şi trebuie expediat rapid. Şi-atunci. ce costum şi-a tras. aşa că nimic nu i se mai pare deplasat. îl molfăi cu voluptate şi începi să vorbeşti cu gura plină. e momentul să treci la discu ii sincere cu persoana care te înso eşte. că după aia nu mai pupi. După ce i-ai pus cât de cât burta la cale. pa achino. Ce te faci însă când ajungi la eveniment şi consta i că locurile din zona platourilor au fost deja ocupate? Simplu. acoperindu-l cu tot mai mult succes pe vorbitor. ci dorin a de a fi văzut. Vrei să fii un nesim it adevărat? Atunci. Habar n-are de make-up. Noel Coward a spus cândva că „la televizor trebuie să apari. Doar am stabilit deja că miza reală a prezen ei tale este efectul public. un pahar de vin sau o cupă de şampanie. după ce-ai râgâit mul umit de paharul cu Pepsi pe care l-ai dat peste cap şi după ce ai văzut că primul vorbitor tot n-a obosit. rămâi pe dinafară. el apare înso it. pe care doar o imensă milă te opreşte să-i iei la palme. dacă lansarea sau vernisajul au fost anun ate pentru ora cinci. „Pune. vino la cinci şi douăzeci." Nu uita că mobilizările de acest tip trebuie făcute în gura mare. nu te sfii. Fii volubil şi critic deopotrivă.În lumea tot mai cosmopolită în care trăim. drăcia dracului. Eventual o dată sau de două ori la început. fără păreri de rău. fă. mâna şi basculează. Te apropii jovial. Şoaptele nu-şi au rostul în democra ie. trei-patru persoane or să se uite în urmă şi-or să te vadă. În mod sigur. nu te lăsa impresionat. crezi că stăm aici pân-apune soarele? Avem treabă şi la Cărtureşti.

Câte-un participant inventiv se plictiseşte uneori de viermuiala browniană din jurul platourilor. n-ai de ce să. Mai ales că nu este singurul eveniment la care iei parte în ziua în curs. Nu-i păcat să deranjezi atâta lume până la uşă? Unde mai pui că după aceea trebuie să te întorci. nimeni n-are preten ia să ieşi din librărie şi să vorbeşti afară. Dacă în toiul lansării se întâmplă să. doi pumni de alune de pe farfurioara cealaltă. Uneori nici solni a nu-i de lepădat. Decât mâine pot să vin. Nu. (Ar fi şi culmea.i sune mobilul. aşa că întinde o mână peste umărul celui din fa ă. nu intra în panică. În sala de protocol a unei bănci sau în holul unui hotel de cinci stele po i să asişti la acelaşi spectacol. elegant şi eficient. vorbeşte-un papagal. S-ar putea să fie ceva important. Am intrat la ăştia. Alte eforturi. zece-cincisprezece măsline (nu stăm să numărăm) pescuite din bolul plasat în mijlocul mesei şi gata. prin centru. Hai pa pa pa. Simplu. saltă dezinvolt o farfurie. Hai te-am pupat. Important e că ai pus gheara pe pradă. Ba chiar po i să mai faci o mişcare care să. Scopul scuză mijloacele. Doamne îmbrăcate de firmă şi domni la patru ace slalomează gracil printre mesele cu gustări. nişte pişcoturi de pe tava lunguia ă. există oricând şi varianta luatului pentru acasă. câteva sandvişuri de pe farfuria asta. cheia de la maşină şi medicamentele de control al tensiunii. Fireşte." Dar librăria sau sala de expozi ii nu e singurul loc unde întâlnim această categorie de nesim it. mai bine rămâi pe loc şi angajezi un dialog lămuritor cu celălalt. mută-te undeva la margine şi pune-te pe înfulecat.împroşti în limite rezonabile.) Pe de altă parte. Păi nu ştiu. Vorbitorul spune lucruri atât de frumoase. Trei buşeuri de aici. navighează cu ea spre o fereastră deschisă. Cât despre tine. Şi chiar dacă nu e. Pentru o prăpădită de lansare e de-ajuns. În timp ce omul de la microfon vorbeşte. o aşază pe pervaz. iar primele rânduri ale asisten ei sunt atât de vrăjite. alt deranj. chiar dacă mijloacele nu au nici o scuză. Răspunde netulburat şi vezi ce pofteşte interlocutorul.i faci griji. poşetele se deschid şi fac loc printre flecuşte ele dinăuntru. Ce? Da. mai ales că i-ar sta foarte bine în oliviera descompletată de acasă. Şi dacă telefonul mai sună o dată. aşa că nimeni n-o să se atingă de farfuria asupra căreia i-ai exersat zelul oratoric. Stratagema dă roade în majoritatea cazurilor. Hai vorbim. nu fi copil. n-am cum.i certifice succesul. Nici conferin ele sau simpozioanele simandicoase nu sunt scutite de prezen a lui. Nu ine cont de mutrele dezgustate ale celorlal i şi de semnele pe care şi le fac între ei.i impute manevra. moşule. alături de farduri. Însă în cazul ăsta trebuie să vii dotat cum se cuvine. Cel pu in la fel de interesantă este reac ia nesim itului cazat la hotel cu . gata să disloce concuren a prin mişcări îndelung exersate din cot sau din şold. Hai sănătate. încât destrămarea transei hipnotice ar fi o blasfemie. care-i problema? Evident că nu i-ai închis telefonul şi nici nu l-ai dat pe mut. Dacă eşti prevăzător. mai am o cioacă peste-o oră. îşi aprinde o igară şi suflă fumul peste con inutul farfuriei. bă. Nici un organizator de evenimente n-o să aibă curajul să. Hai că mai te sun eu. În forfota deplină. cinci fondante de dincolo. bă. că are microfon. ce faci? O iei de la capăt? Păi frumos î i sade? Nu. Ia farfuria cu totul. la căr i. unei ciocolatele. „Da. ce faci? Io? Pe-aici. tocmai ca să le taie cheful amatorilor. scoate din buzunar o pungă bo ită de nailon şi treci la treabă. câtorva napolitane sau unui şni el învelit în şerve el. fascinat de melodicitatea propriei voci şi de natura sublimă a ideilor puse în circula ie. Nu pot.

Peste tot se văd urme de săpături înfrigurate. la şapte fără cinci nesim itul e deja la uşa restaurantului. Pentru ca ritualul seduc iei să nu aibă nici cea mai mică fisură. Dacă se respectă. N-are importan ă că la bucătărie ospătarii şuşotesc ironic. cu gândurile risipite concomitent în multe direc ii. acesta se aşază la masă înaintea partenerei. precum şi consuma ia din minibarul pustiit fără remuşcări. A fost invitat aici prin amabilitatea USAID. Doar limita ii şi nesătuii se duc la cârciumă ca să mănânce şi să bea.prilejul aceleiaşi conferin e şi informat că micul dejun este inclus în pre ul care oricum nu cade în grija lui. însă. a UNESCO sau a Fondului Na iunilor Unite pentru Dezvoltare. Dacă orele de servire a mesei sunt între şapte şi nouă diminea a. În traducere. E un tip ocupat. iar eticheta i se pare o tâmpenie fără margini. la eliberarea camerei de hotel. Cum adică. Cel de sine stătător. el se îngrijeşte de impactul asupra celorlal i. Lumea de la mese trebuie să conştientizeze vecinătatea înaltă a nesim itului. cu un aer de plictis suveran. Invita ia nu trebuie ratată cu nici un chip. După ce îşi duce recolta la masă. căci nesim itul nu se mul umeşte să ia dintr-o margine de platou. Rămâne în cameră şi se uită la televizor. Tânăra de la recep ie se sfieşte să-i pună întrebări jenante şi pe bună dreptate. Cum să-l bănuieşti de asemenea găinării? La restaurant Un alt loc în care nesim irea e la ea acasă este restaurantul. îşi asigură şi aprovizionarea la pachet. măslina cu gogoşar. Doar e gratis. Nesim itul a făcut prăpăd cu lingura. Nu e deloc de mirare că. Cu atât mai bine. e vremea să treacă la ac iune. La fel de pu in contează că după acest tur de for ă matinal nesim itul riscă să i se facă rău şi să rateze prima parte a lucrărilor. spumiera sau furculi a. profitând că e încă singur în local. Acum. Restaurantul îi asigură decorul necesar manifestării unor aspecte specifice ale personalită ii. nesim itul respectă cu stricte e tot ceea ce a văzut la televizor sau la al i nesim i i mai rutina i. mai ales că nesim itul a aflat că e vorba de un mic dejun suedez. singură nu poate? E . Potolirea foamei e unul dintre ultimele lucruri pentru care un nesim it ar intra pe uşa unui local. Estetica bucatelor a fost pulverizată. Nesim itul e director general şi poartă costume de peste o mie de euro. dar în primul rând a partenerei. Încă din secunda când intră în local. ci înfige tacâmul în mijloc. Nici o farfurie nu mai păstrează aspectul ini ial. ceapa prăjită sau rondelele de morcov dispuse simetric. Cine intră după el în restaurant şi îşi aruncă ochii asupra platourilor are impresia că bufetul tocmai a scăpat dintr-o tornadă sau că a fost inta unei invazii recente a termitelor. la firme sau la nevastă. nesim itul răsare în acest spa iu cu un alt scop decât cel tradi ional. La fel ca la lansarea de carte sau la vernisaj. să-şi ajute prietena să se aşeze? Da' ce. omul nostru dispare fără să achite cele douăzeci de telefoane date la prieteni. se întoarce la locul crimei şi. Adevărata miză a prezen ei în local este epatarea. El baleiază atent oferta şi se decide fără ezitare. Treaba lor. înghi i cât po i să duci şi mai iei şi în cameră. spre a culege şi ridichea decorativă. ci a organizatorilor. Nesim itul îşi pune vârtos în farfurie mult peste cât ar putea să mănânce. A celor din jur. nu cel situat la parterul hotelului.

care ascultă confiden ele unui ins puriu şi plin de bani. Nu există carte de vizită mai expresivă pentru nesim it decât aceste obiecte mici. Dacă înainte de intrarea în restaurant avea şapca pe cap. Nesim itul tânăr îşi e dator sieşi cu o probă de consecven ă vestimentară. că n-am timp". Nimic n-o îndreptă eşte să aştepte de la cel cu care împarte masa altceva decât o neglijare totală. Poate că o filează pe bruneta din col . dar ca să ştim cum stăm la capitolul cultură generală. că eu aş cam hali". Cine ştie la ce afaceri complicate s-o fi gândind chiar în clipa aceea? Dacă acceptăm ideea că nesim itul excelează în arta de-a fi bădăran. birtul nu-i biserică. un breloc cu breton. Între tacâmuri şi pahare. Hai. Şi-a păstrat câteva drepturi fundamentale — să clipească. şapca face parte din identitatea omului. începând cu partenera căzută deja într-o admira ie fără grani e şi sfârşind cu chelnerul care ia comanda. ca de altfel peste tot pe unde se afişează în compania nesim itului. mobilul trebuie lăsat să sune de trei-patru ori înainte ca nesim itul să răspundă. În al doilea. făptura care-l înso eşte face figură de anexă. Sarasate sau Brahms. curu-n maşină şi la crăpelni ă. Mai mult. Unii caraghioşi îşi in cheile ascunse în fundul buzunarului sau chiar — o enormitate fără margini — îşi închid mobilul cât timp mănâncă. E ca şi cum ai aştepta derapaje frivole din partea unui ayatollah sau alegeri libere într-o ară condusă de o juntă militară. E plin pământul de ciuda i. iar uneori cu fapta eventualele gesturi de frondă ale persoanei de alături. Doar am spus că avem de-a face cu un om ocupat. Rostul ei rămâne pur decorativ. Asta e. un trofeu cu sâni. nici măcar „Auzi. Sau poate că pur şi simplu se uită în gol. ci îi dau ocazia să studieze clientela de la celelalte mese fără să-şi dea nimeni seama încotro se uită. aşa trebuie să rămână şi la masă. Ce facem acum. ie nu. Nu-i po i cere unui impetuos în ale nesim irii să se convertească brusc la discre ie. să respire. că respiră acelaşi aer cu o persoană cu statut. Ochelarii de soare purta i în local nu sunt doar un capriciu al mârlanului de tip nou. nu avem de-a face cu o propunere căreia partenera îi consimte. chiar dacă înăuntru e umbră şi răcoare. Ele semnalează tuturor. „sfidător la cer". Ei trebuie să-i stea în continuare pe nas. După cum este aberant să-i pretinzi nesim itului să renun e la ochelarii de soare pe durata mesei. ci cu o soma ie fără variante de răspuns. Este un obiect vorbitor de plan secund. O ignorare masivă. ba chiar să comande un grătar şi-o salată —. în clipa când dă semne de via ă. Ar fi nedrept să nu ne oprim şi la atitudinea nesim itului fa ă de persoana pe care a scos-o (deşi mai corect ar fi „a remorcat-o") în oraş.schiloadă? Stă în cărucior? E coca mică? Nu poate să-şi lipească fundul de scaun fără asisten ă tehnică? Poftim situa ie. ci un fragment din Boccherini. Poate că s-a oprit asupra roşcatei de sub instala ia de aer condi ionat. alături de alte elemente de recuzită. dar atât de importante. „Caută mereu . Şi asta fiindcă nesim itul are grijă să se scoată pe sine în prim-plan. În primul rând. penalizând cu vorba. Ceea ce aude tânăra astfel răsfă ată nu este „Vrei să mergem undeva să mâncăm?". mai nervos. Din capul locului. Locul ei este undeva în decor. Nu de alta. Şi la restaurant. i-o ştirbim de dragul unui moft? Nu-i normal. atunci nu avem voie să trecem peste două dintre accesoriile obligatorii pentru to i reprezentan ii categoriei: cheile de la maşină şi telefonul mobil. E cazul să vadă şi tolomacii din jur că soneria de apel nu e un simplu zbârnâit. o arătare docilă şi dependentă. ci „Gata. căreia îi cercetează decolteul cu priviri lacome. dar în rest trăieşte şi func ionează prin procură. Ambele trebuie scoase repede din buzunare şi aşezate pe masă. să te descoperi când îi calci pragul.i e foame. vorba unui politician în plină ascensiune.

Nesim itul tutuieşte fără să i se permită în general. Terorizată de eventualitatea reclama iei în caz de nesupunere. nu ca să te servească? Păi atunci ce rost are rugămintea? Mai mult. „Adu' şi mie un coniac" sună incomparabil mai bine decât „Vă rog să-mi aduce i un coniac". Asta înseamnă aluzia deocheată. Să audă toată lumea cum comandă el cocteil de batog şi langustine cu sos remoulade. ea n-are voie să includă două cuvinte primejdioase. Comanda trebuie făcută decis. când vrea să arate că între el şi ospătari se întinde o distan ă insondabilă. din fondul interzis al limbii: „vă rog". nesim itul va adăuga comenzii un „mânca. this will have to stop7. „băiatu"' (alintat cu acest apelativ chiar şi atunci când are peste cincizeci de ani) primeşte un salariu pentru că. găunoşenia fiecărui gest şi atitudinea de ins urzicat încă din clipa venirii pe lume nu se potrivesc deloc cu formulele de genul „mul umesc" şi „vă rog". Dar aşa. fata se apleacă stângaci. acesta este punctul şapte din decalogul nesim itului. Dacă-l prinzi în toane bune.prim-planul. bă. ridică-mi-o şi mie". vineri ai mălaiu'. N-au decât. să moară ce-am mai scump. „te rog". el. al ii îşi dau ochii peste cap exceda i. dacă mâncarea era pe gratis. ciupitul de fund şi ochii înfip i în decolteu. Unii îl privesc intriga i. nici glugă de coceni. Vorba americanilor la Pearl Harbor. („Hai. ci de situare pe un palier superior. Sile. fir-ar să fie. Nu cârlig de rufe. „Vezi că mi-a căzut batista. care habar n-au cum se trăieşte în ziua de azi. la limita răstelii. Doar o formă gravă de paralizie a min ii poate duce la asemenea abateri.i aducă o cafea. Iar dacă nefericita e tânără. dar cu atât mai mult în localuri. Sunt nişte acrituri triste. mai treacă-meargă. Cum să-l rogi pe ospătar? De ce e pus acolo. „Mul umesc" în sus. Lucrurile se schimbă dacă nesim itul are de-a face cu o ospătări ă. Iar asta nu e o dovadă de familiaritate. De când îi roagă clien ii pe ospătari? A. Ce. e ruşine? Nu e. Eşti client. Dialogul eroului nostru cu ospătarul are particularită i bine conturate. De pildă. Nesim itul o 7 Asta nu mai poate să dureze . Aici sclifoseala frizează deja patologicul. iar tu plăteşti consuma ia. Vai şi-amar de ei. Căci o altă constantă a nesim itului ieşit la restaurant cu perechea este tutuirea necondi ionată a personalului. „mul umesc" în jos. comenzile o ărâte ale nesim itului în mijlocul localului. Pe de altă parte." În caz că a i uitat. mai normal ar fi să te roage ospătarul să te laşi servit decât să-l rogi tu pe el să. poate să-l sune pe Moalfă din Baicului şi să-l roage să-l mai păsuiască două-trei zile cu datoria.i aduce mâncarea. stilistica lui coteşte decis spre repertoriul cazon. te rog io. Reforma cu pricina presupune totodată renun area imediată la un alt cuvânt infamant: „mul umesc". Cât mai tare. Nesim itul îşi dă seama că lumea din jur are criterii fanteziste şi fără urmă de sim practic.") La restaurant însă. al ii se ab in cu greu să râdă. ceea ce-l ambi ionează în direc ia unei reforme din mers. toată ziua bună ziua „mul umesc". răspicat. străduindu-se să nu dezvăluie chiar tot. Nesim itul se bucură când vede capetele altor meseni întorcându-se spre el cu expresii dintre cele mai diverse. semn că încă nu are reproşuri majore fa ă de felul cum a fost servit. încearcă să fii contaminant. atrăgătoare şi îmbrăcată cu o fustă scurtă... ordonă nesim itul când constată că ospătări a nu poartă sutien şi are o înzestrare pectorală generoasă. Din capul locului. Au impresia că dacă vorbesc cu prune-n gură şi-şi murmură comenzile la urechea ospătarilor sunt mai interesan i.i-aş" ataşant. el trebuie purtat cu voce tare. nesim itul e perfect conştient că ea se practică doar de jos în sus. Rectific. Fapt foarte important. Şi tot referitor la rugăminte.

Fata îl urmează supusă. pleoscăituri. a ospătări ei. la Operă sau la Ateneu. însă manifestă un respect de-a dreptul mistic pentru cele zece porunci care-i definesc personalitatea şi caracterul. „Pătrunde pretutindeni. Câ iva curioşi îşi asumă riscul şi se întorc.inspectează cu un rânjet lubric şi conchide în gura mare: „Ce pepeni ai. ridicându-se exemplificator. să ai de-un meniu la MacDonald's. „Gata." Aşa sună. La teatru sau la film. Masculul hotărât să doboare recordul mondial în materie devine centrul de emisie al unor sunete greu clasificabile. la operă. nesim itul nu poate lipsi dintr-o sală de spectacol. Pu ine lucruri sunt mai greu de suportat pentru nesim it decât punctualitatea. I-ar plăcea să termine de mâncat. Fenomenul se repetă între aceiaşi parametri la felul doi. să fiu al dracu'". Numai că nesim itul nostru are alibiul traiului în plină republică şi priveşte cu dezgust şi neîncredere vorbele fine ale trecutului. punctul trei din decalogul nesim itului. Nu te lăsa marginalizat. căci la el sunt pâinea. partenera nesim itului mai înghite câ iva dumica i şi dă gata o treime din salată. Pe lângă . de crescătorie. La teatru. Spectacolul seamănă binişor cu furajarea unui animal domestic." În timp ce ospătarul se retrage de la masă. la film. Conectat la farmecul vie ii citadine. Nicăieri în Constitu ie nu există vreun paragraf care să te oblige pe tine. El e ancorat în prezent şi trăieşte după norme proprii. şi cere nota cu un muget grăbit.. spârcâieli. care încă n-a ajuns la nivelul de performan ă aşteptat. dacă ine i minte. Ce trebuie să faci ca să fii un nesim it autentic în sala de spectacol? Întâi de toate. cu itul. că ne-apucă Revelionu'". dar n-are noroc. După ce spală vesela. cu coatele sprijinite temeinic de masă şi aflat în plin efort de golire în trei minute a unei farfurii de care oamenii normali se ocupă în cincisprezece-douăzeci. tată. fiindcă de multe ori nesim itul aşteaptă acolade pentru abordarea îndrăznea ă. E imposibil să intri într-un asemenea spa iu fără să descoperi. cheia de la maşină şi carnetul de cecuri. Să trăieşti. icnete. mai devreme sau mai târziu. Îşi priveşte compătimitor jumătatea. Lasă un bacşiş mai mare decât s-ar cuveni şi nu uită să-i dea instruc iuni de folosire ospătarului. că nici aici nu eşti în siguran ă. Şi poate că nici nu-i prudent să-l ignore. molfăieli şi leorpăieli care culminează cu o râgâială scurtă şi definitivă ca un foc de armă. fără prejudecă i. o îndeamnă nesim itul. să intri din timp în sală. cetăean al României de azi. Retina lor se lipeşte de un ins lăbăr at deasupra farfuriei. „ ine. să întârzii ca mireasa la oglindă. Mai ales că ai făcut-o o dată şi-ai pierdut un sfert de oră până să se ridice afurisita aia de cortină. hopa sus. Totul se petrece sub ochii partenerei / prietenei / so iei care se chinuie de pomană să ignore episodul. Aceasta este polite ea regilor. Iar omul nostru are destule minusuri. mai ales că-i e cam foame. când prietena încă n-a terminat ciorba. strângând cu bucă ele de pâine ultimele urme de sos. Cum însă ieşitul la restaurant presupune în cele din urmă consumarea mâncării comandate. la un moment dat nesim itul renun ă la măgării şi se concentrează asupra bucatelor.. prezen a lui a devenit o certitudine de nezguduit. cu o vorbă a lui Ludovic al XIV-lea. La urechile vecinilor de la celelalte mese ajunge un potpuriu de sorbituri. nesim itul decide să ridice ancora.

Nesim itul îşi aduce aminte că a citit undeva o caracterizare tranşantă a piesei: „O aiureală în care nu se întâmplă nimic de două ori". Ce se întâmplă cu ambalajul? Este aruncat pe jos. Nesim itul nu reac ionează. Din când în când mai apare un ciudat. iar pe trei dintre ei îi calcă apăsat pe picior. După o foşneală care durează cam o jumătate de minut. Zis." Rumoarea din sală îi dă de în eles că şi-a atins scopul. i s-a părut că titlul — Aşteptându-l pe Godot — anun a lucruri interesante. Îşi vede mai departe de mesaje. minute întregi de nemişcare. vre i şi voi? N-are tata. nesim itul scoate mobilul din buzunar şi se pune pe trimis sms-uri. Cine aşteaptă scuze nu ştie cu cine are de-a face. dar degeaba. Eroul ridică zece oameni ca să ajungă la locul lui. . practic la ordinea zilei — se soldează cu un mic exerci iu de înviorare pentru ghinioniştii care au bilete pe acelaşi rând. Nu fiindcă n-ar avea conştiin a propriilor greşeli. însă asta nu-l demobilizează pe nesimit. încropit probabil din resturi uitate prin magazie. După câteva secunde de orbecăială. Se caută relaxat prin buzunare. că v-ar da. La cinematograf. cercetează cu aten ie scena. Câ iva dintre scrobi ii din fa a lui s-au întors între timp spre el. hotărât să umple cumva timpul pierdut contra cost printre snobii ăştia moşmondi i. Nu îşi dă seama ce anume îl contrariază şi de fapt n-are importană. Fiecare literă tastată pe display scoate un clinchet mic. în mijlocul publicului care soarbe scena din ochi. Alteori indivizii pleacă de pe scenă şi te lasă în fa a unui decor second-hand. scenariul suferă modificări importante. Artişti. o batjocură în toată regula. Aşa cum nu pot încăpea două săbii în aceeaşi teacă. foşnit şi păpat. nesim irea şi polite ea sunt incompatibile. Se întoarce. nesim itul e deja edificat: ceea ce vede nu-i pe placul lui. dă ocol câtorva rânduri de scaune şi repetă opera iunea. iată-l condamnat la o plictiseală feroce. are grijă ca de data asta să calce pe altcineva. dar nici ăla nu-i mai breaz." La câteva minute după începerea spectacolului.asta. Respect. După trei sms-uri. Cert este că aştepta o cu totul altă desfăşurare de for e. Ini ial a crezut că-i o glumă. Desfacerea ambalajului e întru câtva anevoioasă. Ar fi timpul să mai păpăm o bomboană. Nesim itul îşi suge măselele gânditor. Viziune. el constată că biletul se află în partea cealaltă a sălii. Şi fiindcă tot n-are nimic mai bun de făcut. „Hai noroc. În primul rând. Când colo. Buuun. cică. Aiurea. nesim itul ştie că merită o mică recompensă. Nesim itul zâmbeşte şmecher şi le face cu ochiul. dar uite că exact aşa stau lucrurile. de unde scoate una dintre cele cincisprezece bombonele cu fructe fără de care nu pleacă niciodată de-acasă. săgetându-l cu priviri dojenitoare. tot aşa nu-i po i cere mârlanului să fie curtenitor. Nesim itul nu îşi cere iertare din principiu. nene. bomboana este eliberată din lipicioasa ei captivitate şi introdusă delicat în gură. constată că femeia spune adevărul şi se decide pentru un salut apt să dinamizeze ni el atmosfera. Dat fiind efortul depus. Doi inşi se plimbă de la un capăt la altul al scenei şi vorbesc de-ale lor. Intrarea nesim itului în sală după începerea spectacolului — teoretic interzisă. Tăceri lungi. „Ce-i. eventual împins cu vârful pantofului sub scaunul vecinei. care atrage aten ia celor din jur. Vecinul din dreapta emite un suspin aluziv. nea Paraipane. priviri albe. Culmea e că pentru aşa ceva mai trebuie să dai şi bani. o doamnă de pe diagonală se întoarce şi-i susură conspirativ: „Se uită Dinică la dumneavoastră". Când şi-a cumpărat bilet. ci fiindcă sfidarea celorlal i face parte din planul de contaminare.

a acceptat să meargă la Troia. „Stai. mai ales când se află în prezen a partenerei. „Păi î i spun eu. De dragul ei. pocnirea pungilor cu floricele imediat după consumarea con inutului. Dacă rulează un thriller sau un film istoric. o umflă şi o face să pocnească zgomotos." Fata aprobă încântată din cap. Cască ochii. În plus. Şi e-ntuneric. pisi. astfel încât la urechile celor din jur să ajungă măcar o parte din expresia sonoră a efortului. „Bă." Lumea din jur ar prefera. că nu te-omor." Dacă eşti un nesim it animat de valorile spiritului de echipă. Asta până când Ahile e săgetat în călcâi şi moare." Nesim itul la cinematograf ştie de asemenea să-şi exercite spiritul critic. dar asta înseamnă să ai preten ii absurde. suferă primele semne de aritmie.nesim itul nu vine singur. de exemplu. ăştia-s nebuni? Cum s-o mierleşti. aici folosirea telefonului mobil nu mai este privită cu aceeaşi adversitate ca la teatru. că i-a spart unu' călcâiu'? Păi pe Ronaldinho îl lovesc ăia de cinşpe ori pe meci şi n-are nici pe naiba. Individul a văzut deja filmul. La mare pre se găseşte. unde mândrul posesor avea parte imediat de figuri constipate şi de reproşuri şoptite. încât nu te auzi nici dacă răcneşti din to i bojocii. da' n-ai vrut. Doamnei din fa ă i se năruie cocul din cauza sperieturii. Singurele perioade când nesim itul tace sunt cele în care încearcă să-i bage mâna pe sub fustă fetei sau să-i pipăie sânii. La intrarea în sală nesim itul se aprovizionează cu suficientă muni ie pentru o proiec ie de minimum două ore. moşu' şi ăla tânăr. iar fragila ei fată. Unde mai pui că şi regizorul e la fel de dobitoc. Trupa se răsfiră în toată sala. Un caz aparte îl reprezintă nesim itul care îşi aduce amica la film pentru ca aceasta să-i admire cunoştin ele şi memoria. desigur. uite fază mişto aicea. Prima etapă a activită ii lui de spectator constă în hăpăirea nervoasă a floricelelor. nesim itul vine imediat cu solu ia. nu vede nimeni. hărmălaia instala iei quadrofonice e atât de mare. cucerită cu atâtea sacrificii. chit că nu prea-i place că fata lui. cum le ştie el pe toate. Efectul e garantat. Imediat după ce observă că nu mai are nimic în pungă. fie cu gaşca. se uită transportată la Brad Pitt. E momentul în care nesim itul îşi clamează revolta atât fa ă de şubrezenia scenariului. sala de cinematograf pune la dispozi ie destule variante de divertisment în afara filmului propriu-zis. ia fii atentă. Spa ierea corectă a invadatorilor asigură succesul unui joc care creşte în popularitate de la o zi la alta: sticla traseistă. Acum. Băie ii sunt pe felie. să vadă filmul fără comentarii. nesim itul o duce la gură. Fiecare stă pe unde-apucă. fiindcă e un cinematograf de cartier. fă. da' la coadă boşorogu' se prinde că ălălalt vrea să-l luxeze şi-i dă el eapă. Timp de o oră şi jumătate. În al doilea. „Să vezi ce carabe le trage ăsta mic la gabori. Filmu' lu' peşte. Hopaaa. Al naibii Gigi. Asta îi dă prilejul s-o avertizeze cu voce tare pe fătucă şi s-o pregătească pentru întorsăturile bruşte de situa ie. i-am zis. în care nu se mai împart bilete cu locuri. Eventualele ei împotriviri declanşează o mânie prost strunită. când încurajează ca la fotbal pe oricine se bate cu playboy-ul ăla blond care fură inimi. omul rezistă pe baricade şi iese din mu enie doar la scenele de luptă. „A. cuibărită pe scaunul de alături." Dacă fata are nefasta inspira ie să pretindă că vrea să vadă ce se întâmplă în continuare. frate. Vine bărbatu' la blonda aia şi-o găseşte cu altu-n pat. de preferin ă cu gura deschisă şi cu o uşoară mişcare de rota ie a maxilarului. printr-o pălitură scurtă cu podul palmei. să nu intrăm la porcăria asta. E o distrac ie fără . să vezi cum le împrăştie creierii pe pere i. ci fie cu perechea. aşa că e la curent cu tot ce se întâmplă pe ecran. po i să vii la film cu şapte-opt colegi. cât şi fa ă de slabele cunoştin e de anatomie ale celui care l-a scris. La film po i să vorbeşti cu jumătă ile de oră.

recuzita jocului nu are nimic spectaculos. tramvaiul care trece prin fa a cinematografului sau metroul care circulă pe dedesubt? Nici una. a glăsuit Arhimede. Îl auzi la şcoală. este mottoul nesim itului. Rămăşi ele zilei se transformă brutal în Rămăşi ele sticlei. le comunică aleşilor na iei că Anglia sprijină eforturile de reformă ale României. nici alta. la urechea sau pe masa de la restaurant a nesim itului. pe banca elevului care nu şi-a revenit din mahmureală. Îl auzi în Parlament. cu vodcă. zis şi portabil Formele nesim irii curente sunt din ce în ce mai bine slujite de cuceririle tehnicii. Telefonul mobil. când Tony Blair. deloc îndepărtată. ci doar cu un principiu elementar: iritarea spectatorilor — mul i. Îl auzi la Ateneu. taman când Andrei Pavel ridică mingea deasupra capului şi se pregăteşte să servească în ghemul decisiv al unui joc încrâncenat. Mobilul este folosit când vrei şi mai ales când nu vrei. exact când preotul vorbeşte despre locul cu verdea ă unde s-a mutat robul lui Dumnezeu (există. de câteva ori. Îl auzi la meciul de Cupa Davis. pe care nesim i ii şi-o pasează din spate în fa ă şi dintr-o parte în alta. Hai noroc. la drept vorbind. în timp ce profesorul îl bate la cap cu nişte aiureli de logaritmi." Şi de data asta reac ia sălii oscilează între furie mută şi consternare. de rolul consistent pe care-l joacă telefonul mobil în mâna. metoda optimă e împingerea sticlei pe podea de la jucătorul A la jucătorul B şi aşa mai departe. Îl auzi în biserică. recep ie. Efectul e garantat îndeosebi când filmul care rulează e unul de atmosferă. n-are importan ă) . Îl auzi la conferin a de presă a lui Placido Domingo. pu ini — care şi-au propus o vizionare tihnită. La ora actuală. Coletul e la mine. Cu el la centură. este parte integrantă a identită ii nesim itului. fie profesorul are de comunicat ceva ce nu suportă amânare. Ea constă de fapt într-o sticlă plină (cu vin. Şi fiindcă distan a dintre jucători nu poate fi acoperită prin simplă alonjă. nici o redută nu mai pare inexpugnabilă.reguli precise. dar atât de statornic. se aude brusc un duruit care dă fiori sălii. invitându-i pe hâtri să parieze pe ziua. zis şi celular. şi cazuri când el sună de sub sutana preotului. chiar când Horia Andreescu ridică bagheta şi anun ă începerea simfoniei. Ce să fie. în hazul celorlal i şase. invitat de onoare. „Da i-mi un punct de sprijin şi voi urni Pământul din loc". zis şi celular. Cercetătorului american Martin Cooper nu i-a trecut niciodată prin minte că inven ia sa nu va fi doar un mijloc de comunicare nestingherită. când fie studentul. înainte ca oaspetele să răspundă unei întrebări puse de ziarişti. „Recep ie. nesim itul ştie că nu e singur în asaltul întreprins asupra normelor fireşti de convie uire. care să-i scoată pentru o sută de minute din vacarmul vie ii cotidiene. zis şi portabil. Sub ochii spectatorilor distraşi. care circulă vijelios de la un nesim it la altul. Îl auzi în sesiunea de examen. când soneria de apel se va auzi din sicriu. Îl auzi în buzunarul chirurgului care tocmai a intrat în opera ie. ci şi o modalitate de poten are a mojiciei. Îl auzi la invitatul într-o emisiune TV care . În compania unui prieten atât de mic. din buzunarul defunctului). În miezul unui dialog murmurat între Anthony Hopkins şi James Fox. bazat pe interpretarea actorilor şi pe nuan ele vocilor lor. „Da i-mi un mobil şi nimic n-o să mai fie cum a fost". La rândul ei. telefonul mobil. E doar sticla cu băutură. Am pomenit deja.

sperând să nu treacă mult până ca ea să se lipească de talpa unui pieton neatent. Se ascunde în spatele unui copac şi-şi face nevoile la lumina zilei. avem de-a face cu un ins sentimental. nu e agresiv. unde oamenii s-au adunat să aprindă lumânări. să. uneori chiar contondent. Îşi suflă nasul cu zgomot şi stropeşte trotuarul fără să se sinchisească. ci invers. însă dacă vrei să-l supui unei cât de mici reforme. Efectul e nul. Cât timp îl laşi în treaba lui. Scuipă guma de mestecat când nu mai are gust. la rândul lor. coaja de banană. în biserici. Deplasarea în acest spa iu este un slalom haotic printre flegme. Nu nesim itul se pliază pe cutumele celorlal i. îşi iese din sărite doar când încerci să-l corectezi. pe arenele de tenis şi în sălile de spectacol. iar acum lucrurile nu mai pot fi date înapoi.i închizi mobilul? Atunci ce rost are să-l ii la tine? Doar aşa. În sălile de conferin e. Pe stradă pur şi simplu Strada şi trotuarul oferă. Îl auzi lângă troica de la Universitate. amfitrionii exaspera i au început să lipească foi A4 pe care stă scrisă negru pe alb rugămintea expresă de închidere a telefoanelor mobile. Nu. Se debarasează de tot ce-i prisoseşte. A i calculat greşit. sticlu a de suc — toate aceste resturi inutile ajung pe caldarâm şi jalonează traseul nesim itului printre semeni. Cei care încă n-au asimilat această lec ie simplă şi utilă trebuie să se autoevalueze grabnic. cotorul de pară. nu. Şi totodată o trădare. care a văzut lumea. în saloanele de spital. ca să plăteşti un abonament degeaba? Poftim tupeu. Nesim itul e un virtuoz al gesturilor intime săvârşite în public. Ce. Aici nesim itul excelează pe spa ii mici. E ca şi cum ai implora o cascadă să se oprească. E limpede că le scapă destule sensuri ale vie ii la început de mileniu. Cum adică. Îl auzi inclusiv la consfătuirile cu ştaif pe tema rolului dăunător pe care-l are vorbitul excesiv la mobil. Malacul care îşi aprinde ultima igară din pachet şi pe urmă aruncă pachetul pe jos vede coşul de gunoi aflat la zece metri de el. Aşa cum întreg Aliotmanul nu se putea împiedica de un ciot.nu poate fi convins să-l închidă. a luat via a în piept şi a ajuns să reverse asupra câinelui iubirea pe care n-o merită . Îşi ron ăie voiniceşte hamburgerul şi aruncă hârtia pe jos. punga de semin e. fiindcă aşteaptă un mesaj vital (corolarul acestei situa ii e că-l auzi câteodată chiar şi la moderator). Străbate lumea cu un aer suficient şi nepreocupat. Şerve elul de hârtie. Cine se încumetă la aventuri pedestre îşi asumă riscuri majore. însă ştie că folosirea lui ar fi o concesie inacceptabilă. În cazul lui. Încet-încet. tot aşa nesim itul nu poate fi convertit la bună-cuviin ă printr-un apel jalnic şi nesărat. cadrul optim de manifestare a nesim irii. se revoltă neîntârziat. E ca şi cum ai vrea să fotografiezi vântul. a văzut că receptaculele verzui de pe marginea trotuarului erau evitate sistematic. şi-a format reflexul. fără ezitări sau stângăcii. ambalaje şi raha i de câine. Încă de când era copil şi mergea cu taică-său de mână. Hansel şi Gretel nu aruncau firimituri în urmă? Despre ei de ce nu zice lumea nimic? De unde şi până unde această folosire injustă a dublului cântar? Trotuarul a devenit de mult o zonă irespirabilă. Îl auzi la gala premiilor Uniter sau la semnarea unui protocol de colaborare cu o ară scandinavă. Nesim itul iubitor de animale aduce o notă aparte în acest peisaj.

o asemenea manifestare e o formă de pierdere a min ilor. Şi tot aici nimeresc pieli ele azvârlite pentru maidanezi. „ne cheamă la ea" extinde inevitabil invita ia şi asupra personajului nostru. tampaxurile însângerate. Pe acelaşi covor asfaltic primitor aterizează mucurile aruncate direct pe geam de fumătorii care in prea mult la scrumiere ca să le murdărească. inclusiv în ceea ce priveşte scoaterea câinelui la plimbare în spa ii publice. însă asta până îşi face nevoile în mijlocul trotuarului. adică. gata să intre în tine dacă nu te fereşti. Marea care. nesim itul încheie discu ia pe un ton şuierat şi repezit. Atunci el recade în postura cotarlei. Pentru nesim it. După ce. şi. O rudă îndepărtată a acestui specimen se apropie vijelios. Merită să-i spui că n-are ce să caute pe-acolo? Doar dacă n-ai mai fost înjurat de mult. una dintre ariile predilecte de răspândire estivală a nesim itului. în Germania proprietarul de câine are mereu în buzunar o pungă de plastic în care adună cotiza ia excrementală a patrupedului. E nesim itul pe bicicletă. Vrei să mă calce maşina?" Între aceleaşi coordonate s-ar desfăşura şi discursul nesim itului pe role. modalitatea de circula ie printre pietoni îi îngăduie să nu-i avertizeze pe impruden ii care nu se lipesc de ziduri. un exemplu de prietenie dezinteresată. Ce nevoie o fi de sclifoselile astea caraghioase — şi degradante pentru rasa umană. . Te ui i nedumerit în jur şi consta i că eşti pe trotuar. în timp ce. dacă s-ar opri ca să te bage în seamă. omul nostru a deschis ochii pe unde a fost şi a observat nivelul de civiliza ie din alte locuri. un simbol al încrederii şi devotamentului. s-a făcut curat. În plus. Câinele este un animal sublim. Însă punctul tău de vedere nu coincide cu al nesim itului. dar nu se poate pune în situa iile umilitoare pe care le acceptă acesta. în fond — nesim itul nu poate pricepe. vegheate de capi de familie care îşi transportă grijuliu sticla de bere pentru mici şi meci. fiindcă atunci nesim itul ştie că stropii de apă n-ar face decât să-i compromită frizura gelată). Tot pe el aterizează cojile scuipate pe bandă rulantă de amorezi care îşi rotunjesc iubirea sub binecuvântarea florii-soarelui sau a bostanului. băi tăgâr ă. o statuie vie a fidelită ii. Două-trei ploi zdravene şi gata. Cine îl ascultă simte că a nimerit în preajma unui om dezamăgit de propria specie. Nesim itul din această categorie elogiază sim ul civic al apuseanului. În cazul lui. Ai.i strecoară vreo două de dulce. Pe el calcă neveste cocârjate sub greutatea bagajelor. e materie biodegradabilă. Trotuarul este depozitarul multor manifestări de nesim ire.i faci plimbarea de seară. Acesta î i face minimul hatâr al unui claxonat nerăbdător. Şi oare cât de prost trebuie să fii ca să-i strângi rahatul? Oricum. La plajă Însă cine e curios are ce să înve e şi de pe plajă. tot dreptul să păşeşti calm şi să te gândeşti la ce. totuşi. Abia când îl vezi în ac iune descoperi că admira ia lui pentru Occidentul riguros e pur declarativă. după care nu mai răspunde de consecin e. ci să-i măture din drum cu ghionturi în plex înso ite de chiuituri victorioase. „Mergi tu pe stradă.i pune în vedere să-i dispari din raza de ac iune. vorba cântecului. Aici schimbarea de decor îi impune nesim itului o utilă diversificare de registru. foile de varză rămase de la sarmale sau chiar pungi de gunoi cu totul (îndeosebi când plouă.i place.fiin ele bipede. De pildă.

domnu'. Ginu ica? Aşa te-au învă at mami şi tati? Dacă vrei pişu'. Te întinzi satisfăcut la soare. Ceva se revoltă în tine şi te face să. nici o problemă".i abordezi vecinii în cheie ironică. înseamnă o sută de . câteva ies în eviden ă şi merită pomenite. nu?". dar tot se califică pentru un loc pe podium. „A. vrednica mamă a Ginu ei. Te ui i dincolo de ei şi cazi pe gânduri. Î i spui că e. „E zece mii intrarea. sticle de nămol şi CD-uri pirat încă n-au ieşit pe traseu. Ginu a. Nu vă place. scoate. du-te-n apă şi fă acolo. iar o voce aspră trasează sarcini precise: „Mişule. să şti i. probabil. te întorci pe burtă şi descoperi o familie cu cinci membri. la şapte şi jumătate dimineaa. E bine. cu o îngrijorare prefăcută. capul familiei. Viviana. pe nisip sau în valuri. Dar Bela pune lucrurile la punct cu siguran a omului care gospodăreşte banii familiei. se ciuceşte cu mişcări exersate şi face o baltă absorbită lent de nisipul care începe să ardă tălpile. merge i la Club Med. În aceeaşi clipă pe fa ă î i aterizează nişte nisip împrăştiat din apropiere. conform indica iilor." Însă Bela a crescut trei copii şi nu acceptă lec ii de la un nătăfle care a venit pe plajă ca să stea singur. unul dintre că eii care au obiceiul să se întindă lângă turiştii singuratici şi î i vine să zâmbeşti. pe care afli că o cheamă Bela (şi care e grasă.i chilo eii şi treci la soare. E chiar foarte bine. când plaja e aproape pustie. O sută de metri la stânga şi la dreapta. Fotografii nu s-au trezit nici ei. „Păi se poate. Sub umbrele stau câ iva câini ai nimănui. nu vă convine? Plaja e pentru toată lumea. Perspectiva asupra zilei de plajă i se schimbă considerabil. abia dacă mai vezi trei perechi răzle ite pe o suprafa ă cât două terenuri de fotbal puse cap la cap. se văd destule urme care atestă prezen a nesim itului. Forma asta de marcaj om la om te indispune la culme." Încerci să faci abstrac ie de casetofonul din care năvăleşte neîndurător o melodie a celor de la O-Zone şi-i spui femeii că s-ar fi putut aşeza măcar la cinci metri distan ă. Ochii tăi se mută asupra acestei mostre de întoarcere rousseauistă la natură chiar în secunda când tatăl intervine pedagogic şi mustrător. care caută în geanta de plajă o casetă pe placul cvintetului. „Da' ce vă facem.„Şi-n apa mării / De pe-ntregul litoral". domnu'. În contrast cu nepăsarea afabilă a lui Mişu. Marea foşneşte îmbietor la câ iva metri de tine. „Ce-i. N-o fi asta cea mai bună dintre lumile posibile. Vânzătorii de ziare. plaja e goală. porumb fiert. cornuri. din iunie până în septembrie. Marinuş. Ginu a. Practican ii de arte mar iale şi-au terminat antrenamentul şi se retrag în camere. hodoronc-tronc. Numai că la un moment dat sim i o atingere involuntară pe mâna întinsă sub cap. piatră de călcâie. dă şi mie sandvişurile şi roşiile. Sau cel pu in aşa crezi. domnu'? Vă facem ceva? Vă lua i de via a noastră aşa. întinde bă cearşafu' ca lumea. „Ca să nu ne călcăm pe umbră. Eşti singur cu gândurile tale. În afara ta şi a noilor veni i. care şi-a scos chilo eii. te abordează direct. dându-şi seama de sensul real al întrebării tale. vorba altui cântec. „Nu vă deranjez. semin e." În semn de protest fa ă de acest dialog inutil. nu. pe care soarele a început deja să-i moleşească. răspunde Mişu. iar vântul te mângâie din când în când cu adieri binefăcătoare. a Vivianei şi a lui Marinuş." Î i for ezi norocul şi-i semnalezi părintelui că toaleta publică se află la treizeci de metri în spate. închizi ochii şi mul umeşti cerului pentru ziua frumoasă de care ai parte. îi întrebi. Din puzderia de exemple mărturisitoare. urâtă şi cu capsa pusă). du-i casetofonu' lu' tati. Dacă are nevoie fiecare de două ori la closet până după-masă." Te ridici. Să zicem că i-ai întins cearşaful devreme. care s-a instalat la câ iva centimetri de tine.

cu firava nădejde că vor împături măcar un prosop. ar fi bine-venită. înfipte adânc în nisip. pentru a străluci apoi cu şi mai multă for ă. î i serveşte o replică în franceză: C'est le cadet de mes soucis8. musafirii nechema i şi-au întins trei prosoape şi în zonele aflate doar pe jumătate la umbră. un domn fin.i ceară voie. până la câ iva metri de apă. dacă vreau să mă trag la umbră?" Îi descoşi pe nesim i i." Te scarpini în cap. anticipând corect că peste o oră-două vor trebui să se deplaseze spre noua zonă protejată. în ideea că la un moment dat o să te alegi cu o cât de mică explica ie. Ca şopârla. Îl priveşti siderat. Un alt tip de nesim it al plajelor este cel care i se insinuează sub umbrelă. N-ai zice. unde liota de copii în exerci iul mic iunii n-are cum să ridice temperatura apei. înjuri în gând şi conchizi că nesim itul şi-a atins scopul: i-a năvălit în spa iul vital şi te-a adus în situa ie de mat imparabil. când soarele dogoreşte nemilos şi. mugesc băie ii de la O-Zone." Te ui i repede în jur. ce-i drept. mamă. Ai vrea să pleci.i garantează nimeni că n-o să nimereşti din lac în pu .mii. fără să. o iei din loc bombănind şi. de un automobil care să atragă aten ia. „Bun. de la bloc. Se cuvine. dar plaja a început să se aglomereze. a făcut ghem şerve elul în care fusese învelită şi l-a vârât în nisip. Şi. în schimb. Bărba ii dau din umeri. explica ia vine. Fără să te întrebe de sănătate. cu şcoli înalte. Nu po i să dai buzna pe plajă la volanul 8 Numai grija asta n-o aveam . La fel de singur ca în cazul precedent. Regula e simplă: cine vine primul îşi asigură dreptul la umbră spre prânz. provocând fuga speriată a că elului fără stăpân şi extazul participativ al Vivianei.. stau întinşi doi domni corpolen i şi o femeie care şi-a păstrat rochia pe ea. „Stăm şi noi aici. Drept urmare. ignorând suveran coşul de gunoi plasat la trei metri în stânga. prevăzători din fire. CHIPUL TĂU ŞI DRAGOSTEA DIN TEI / MI-AMINTESC DE OCHII TĂĂĂI. cu un ziar sau o carte. aşteptând să te încălzeşti suficient înainte să intri în apă. Din când în când. şi eu ce fac. Deja î i răsună în urechi râsetele dispre uitoare ale familiei după ce.i vei fi făcut bagajul şi-o vei fi luat la picior. La cum arată acum. Aşa că rămâi pe loc. ai nevoie. Ni-i da i dumneavoastră? Aud?" Între timp. ca să vezi dacă nu cumva eşti victima glume ilor de la „Camera ascunsă". e prea cald. ieşi pe plajă diminea a şi prinzi una dintre umbrelele mari. î i vine greu să accep i înfrângerea. Pentru o ispravă de soiul ăsta. Aşa ai crezut şi tu.i dea bună ziua. Uf. În plus. Marinuş a terminat de mâncat o felie de pâine cu parizer şi roşie. aşază-te dacă po i.. fără să. Promisiunea unei zile tihnite s-a transformat într-o himeră. Sub umbrelă. O jumătate de oră la umbră. Din boxele fixate pe stâlpi răsună muzica obişnuită a vacanelor. Însă partea cea mai neplăcută este că. Îi fixezi cu privirea. Viviana încă n-a trecut la micul dejun. bineîn eles. sub umbrela ta. Asupra petrecerilor din camerele de hotel cu pere i sub iri nu merită insistat. iar unul dintre ei. nu.i găureşte pielea. pusă lupa pe unul dintre obiceiurile nesimitului cu parale şi tupeu: pătrunderea cu maşina pe plajă. Dar.i îneci frustrările undeva dincolo de geamandură. fiindcă ele copiază până la suprapunere re eta bairamurilor de-acasă. soarele se piteşte după un norişor. dar a avut grijă să se apropie de casetofon şi să-l dea la maximum. după treizeci de secunde de contemplare reciprocă. până când femeia îmbrăcată intervine solomonic: „Păi până acum ai stat numa' la soare. te întinzi frumuşel pe cearşaf sau în şezlong.

În magazin. nesim itul dă buzna în fa a ta la casă. În fiecare început de zi. Sigur. la un loc cu armele biologice. nimic nu. iar nesim itul frânează la câ iva centimetri distan ă. Motoscuterul se îndreaptă direct spre ea. mai ales dacă sunt folosite de cine trebuie. oricine are bani destui poate să închirieze un motoscuter.i dai seama că ai de-a face cu nişte aparate pe care Comisia de la Geneva ar putea să le interzică. cu bra ele în paranteză pe lângă corp. Dar nu peste tot. Abia după unsprezece începi să. Nesim itul adoră ca la întoarcerea din larg să dea iama printre turiştii afla i în apă. gata să facă bucă i pe oricine cutează să-i stea în cale. El afişează o expresie de siguran ă de sine combinată cu sfidare. Cu nesim itul la cumpărături Formele de zi cu zi ale nesim irii sunt multe şi se manifestă în cele mai diverse locuri. să-i sperie sau să-i provoace. E drept. cu bord de aeronavă. o decapotabilă joasă. Un gândac argintiu de două locuri. . Nesim itul coboară din maşină cu aerul plantatorului ieşit să-i inspecteze pe negrii care strâng recolta.unei rable delabrate. Dat fiind că e accesorizată după ultimele cataloage. În apă miroase a kerosen. să despice apa şi să se avânte într-o plimbare departe de forfota turiştilor care joacă volei. ca să te po i scălda în admira ia prietenei (care compensează privirile chiorâşe ale oamenilor afla i deja la plajă) ai nevoie de ceva de soi. Maşina rămâne ca un eşuat de lux pe plaja tot mai plină. smuceşte decis motoscuterul şi demarează în trombă. Se simte mai stăpân pe situa ie decât Leonardo Di Caprio la prova Titanicului şi are grijă să ia martor toată suflarea. Individul se crede la un raliu de a cărui câştigare îi depinde via a. i se declanşează alarma la fiecare apropiere a copilului care bate mingea. în unele locuri. micile ambarca iuni stau cumin i pe mal şi îşi aşteaptă muşteriii. Pe nesim it îl recunoşti însă în func ie de felul cum se comportă după urcarea la bord. Incursiunea în universul nesim irii estivale ar fi incompletă fără o scurtă referire la nesim itul pe motoscuter. îşi fac nevoile sau se sărută. Rar trec două minute fără ca maşina să piuie enervant şi isteric. rânjind arogant şi făcând să-i tremure bicepşii tatua i. ca un halterofil medaliat. Nu. se bălăcesc. există zone rezervate acestui tip de distrac ie. de pildă. Merge agale. Se uită la cei pe lângă care îşi plimbă chintalul ca la nişte viermi. iar din loc în loc pete uleioase marchează popasurile anterioare ale plimbăre ului. torturarea prizonierilor de război şi momentele vesele ale lui Romică ociu şi Cornel Palade. la amuşinările precaute ale pudelului de pe cearşaful doamnei cu parasol. Când le vezi la prima oră a dimine ii. la orice pală de vânt şi în general la toate modificările — mari sau mici — din peisaj. să te ii. cu pasul lent şi cu un kilogram de aur spânzurându-i de gât. un bolid care tremură nărăvaş sub picior. care tremură din toate cele şi amenin ă să se dezmembreze la orice manevră bruscă. Iar dacă ochiul lui vigilent observă o tânără care nu pare să aibă înso itor. Toată lumea e a lui. Imediat după ce achită taxa. Ştie că face parte dintr-o categorie la care amărâ ii ăia nici nu visează.i sugerează la ce performan e pot să ajungă.

Într-un târziu. se întâmplă să dai peste exponentul categoriei dincolo de tejghea. Degeaba. am intrat să admir borcanele astea de compot. El nu are o grupă de vârstă predilectă sau o profesie anume. Inser ia nesim itului în fibra vie ii de zi cu zi are loc implacabil şi nu admite replică." Casieri a nu ştie ce să facă. Poate fi bărbat sau femeie. Femeia nu se sinchiseşte. po i să adop i varianta răspunsului ironic: „Nu. şi când ai da orice pentru un dram de intimitate. pompos sau simplu. De obicei.i cau i alt loc. Fie citeşte ultimul capitol al unei căr i de Sandra Brown. Ai un puseu de iritare şi tuşeşti aluziv. doar-doar o să se întâmple ceva. că-i zor mare. fără ca asta să fie o regulă. Via a de zi cu zi şi experien a curentă dovedesc că nesim itul nu ocupă un areal bine delimitat. Î i dregi glasul. nu?" Dar o faci pe riscul tău. Degeaba. fie îşi măsoară for ele cu nişte integrame. invitându-te neceremonios să. E la fel de greu să-l comba i pe cât e de anevoios să-i faci portretul robot. Aşteaptă o reac ie din partea ta. democrat sau liberal. Dai din umeri neputincios. Şi tot aştep i.m. Sau ospătarul care te ridică de la masa la care te-ai aşezat şi de pe care plăcu a cu „rezervat" lipseşte. Tot aici trebuie încadrat şoferul de ambulan ă care declanşează sirena şi intră pe contrasem fiindcă l-a sunat consoarta şi l-a anun at că peste un sfert de oră e gata ciorba. te măsoară neprietenos şi te întreabă din vârful buzelor: „Dori i ceva?" Sigur. entuziast sau blazat. întinde mâna pe raftul din apropiere şi mai culege zece articole pe care i le întinde senin casieri ei. Amatorul de aer curat şi de natură care lasă un morman de resturi şi ambalaje în pădure după spectacolul de sunet şi lumină al grătarului manelizat intră în aceeaşi categorie.I. Nesim i- . Şi iar aştep i.a. vânzătoarea îşi ridică privirea încărcată de un plictis cosmic. Şi când i-e lumea mai dragă.afişând o grabă disperată. căci vânzătoarea se aşază la loc şi murmură atât cât s-o auzi: „Vă bate i joc de mine şi mă ine i din treabă". slujbaş sau şomer. Ş. Nesim itul i se vâră viguros în fa ă şi rosteşte întretăiat: „Am bani potrivi i. e de ambe sexe şi nutreşte convingeri diverse. Iau şi eu o sticlă de vin. arhitect sau tinichigiu. morocănos sau vesel. Hai. fie răsfoieşte tacticos Libertatea. Sunt minunate. Nesim itul V. e o femeie. adolescent sau bătrâior. moment în care nesim itul profită. „fiindcă aici stau clien ii". însă aerul înfipt al intrusului te blochează.P. Eşti singur la tejghea şi în mod normal termini totul în treizeci de secunde. Malacul care îşi scoate dobermanul la plimbare şi-i veghează defeca ia în centrul geometric al trotuarului tot nesim it se cheamă." Tot în magazin. ortodox sau catolic. după ce tusea simulată e pe punctul să se transforme într-una reală. Eşti condamnat să te loveşti de nesim it în orice împrejurare. „Şi astea. Intri în magazinul gol şi aştep i. avizat sau neştiutor. be iv sau abstinent. Femeia îşi vede de-ale ei.d.

Cei care urmează acest traseu nu se bizuie pe the simple geommetry of chance9. şamponat şi elegant. Iar aici apare buba. obligă mediul să se plieze pe toanele şi pe comportamentul lui. Şeful de grupă sindicală înfipt în piramida confedera iei sau ingineraşul sfios ajuns voce publică a muncitorimii îşi leapădă pielea şi îşi aleg o nouă identitate. Dar oare chiar le are? Într-un singur caz. despre care citeşti în ziar.I.I.tul este un animal suplu şi decis. este cea a sindicaliştilor ajunşi lideri. Uneori el este alesul na iei. ci aspiră la o nouă dimensiune. Despre cel care se bucură de recunoaştere publică. Pe scenă avansează acum nesim itul cu notorietate. nu priveşte înapoi şi nu se sinchiseşte de contrastul dintre propria imagine de acum câ iva ani şi cea actuală. Uneori e politician. a găsit liftul care-l duce unde trebuie: oportunismul. Drumul lui în via ă e drept. alteori vedetă media. exponentul 9 Geometria simplă a hazardului .P. nesim itul e mai degrabă opusul cameleonului.P. Nesim itul nu ia forma şi culoarea mediului unde încearcă (şi de obicei reuşeşte) să pătrundă. alteori doar proiec ia unui segment de popula ie care crede că şi-a găsit modelul. V. Marea problemă este că suirea pe soclu şi autocontemplarea mândră au căscat o falie între el şi cei pe care i-a lăsat în urmă. fără ocolişuri şi întrebări. alteori şcoala vie ii absolvită cu brio. Uneori are în spate încrederea masei de simpatizan i. Nesim itul V. e să uite de unde-a plecat. Dusă e vremea gospodinelor care aerisesc butoaie cu varză murată în casa scărilor sau a petrecăre ilor care verifică indicele antiseismic al blocului prin rezisten a la manele. care îşi fructifică şansele şi îşi împlineşte agenda sintetizată în decalogul de la începutul căr ii.P. Este genul de om care a plecat de jos şi care ştie multe. vizibilitate. de care auzi la radio şi care i se adresează pe canale publice. Din clipa când simte că aburul notorietă ii îi gâdilă nările. de favoruri ilegale şi de minciuni împachetate grijuliu.I. pe care-l vezi la televizor. De aceea dezbracă iute salopeta sau halatul şi se costumează conform rigorilor publice. vorba lui Sting. Acum el a devenit cel mult un impostor parfumat sau un distribuitor de promisiuni neîmplinite.P. Despre nesim itul cu ştaif. S-a spus cândva despre el că are însuşiri cameleonice. Dacă până acum ne-am ocupat de nesim itul de rând.I.P. ci dimpotrivă. Una dintre condi iile obligatorii de afirmare a nesim itului V. Amplasamentul lui face abstrac ie de adaptarea naturală.I. Izolarea carieristă şi ambi ia de-a răzbi spre privilegii l-au făcut să-şi uite rosturile şi mandatul. eventual garnisit cu o doză bună de şmecherie.P.-ul sindicalist O categorie care ilustrează fidel nesim irea V. concesii şi statut. Duse sunt călătoriile cu autobuzul sau cu trenul alături de nespăla i şi zurbagii. acum a venit momentul să vorbim despre nesim itul V. cel al traseismului politic. Ei nu mai sunt lideri în atelier sau la linia de asamblare. de care vom pomeni mai târziu. Trecut-a timpul grătarului în inima pădurii sau al vorbitului la telefonul mobil în mijlocul unui concert la Ateneu. În rest.I. Nesim itul V. iar alteori patron de club. Memoria selectivă şi amnezia oportună sunt instrumente pe care acest tip de nesim it ştie să le folosească fără reproş.

Tenul lui ciocolatiu contrastează cu albea a maladivă a moderatorului. liderul e bronzat. Cum? Prin distan a pe care o pune între el şi cei pe care sus ine că-i reprezintă. a ajuns pe un palier unde specula iile de soiul ăsta nu-l mai interesează. eroare. având grijă să-şi pigmenteze discursul cu gesturi ample. Mesajul lui sună simplu şi familiar: am vrea să vă dăm mai mult. Nu-şi dă seama că le face un teribil deserviciu de imagine oamenilor care-i plătesc salariul şi care şi-au pus nădejdile în el.I. Discursul lui nu diferă substan ial de cel al guvernan ilor.P. Rezultatele atrag recompense. Din păcate. aşa că a rezistat impulsului de a se înfă işa în toalete epatante. Când îl vezi pe liderul de confedera ie în platou. Forma clasicizată a acestei nesim iri V. poate că sindicatele au decis să exemplifice la nivelul de sus că meseria e bră ară de aur. patronat şi sindicate. mâna care i se agită febril este tocmai aceea împodobită cu accesoriile V. e o afacere. Moderatorul declară deschisă discu ia despre parteneriatul dintre guvern. Contractul colectiv de muncă nu e bun? Păi. fie revenirea dintr-un concediu petrecut peste mări şi ări. îi în elegem pe salaria i. ara fierbe şi dumneavoastră sta i cu mâinile-n sân sau da i din umeri.I. E momentul când liderul de confedera ie simte că trebuie să apuce taurul guvernamental-patronal de coarnele bugetului. Este o figură anonimă. În plină iarnă.-ului. Nu avem de unde. ceea ce sugerează fie folosirea solarului. aşteptând interven ia fiecăruia dintre invita i. Reprezentantul guvernului se exprimă anost şi clişeizat. Pentru nesim it. ca să-şi anun e privitorii că urmează o interven ie decisivă. Dar nu. ai sentimentul că ai nimerit la un rendez-vous cu un filfizon amorezat de sine.P. nu sesizează privirile intrigate ale celorlal i invita i din platou. e dreptul sindicatelor să declanşeze lupta industrială şi dreptul nostru să le tăiem ziua greviştilor.P. l-a i semnat. fiindcă apare la televizor. edificatoare. Întâmplător sau nu. meşterind glumi e la adresa guvernului şi afişându-şi ceasul care sclipeşte trufaş şi intermitent. Mă rog. am impresia că vorbi i de nasturi sau de conserve. la încheietura mâinii i se odihneşte un Rolex echivalent cu prima de Crăciun a tuturor angaja ilor unei fabrici. este opulen a afişată de omul nostru la fiecare emisiune TV la care e invitat. cu un playboy avut. Profit? Evident că vrem profit. După aceea se pune pe vorbit. potrivit obiceiului. dar nu ostentativ. nu de oameni. „Domnilor. atât putem oferi pe moment. nu cu o metaforă desluşită. A auzit câte ceva despre criteriul reprezentativită ii. Continuă să vorbească. Apoi ia cuvântul omul patronatului. iar acul de cravată valorează cât sporul de toxicitate al schimbului unu dintr-o exploatare minieră. dar e limpede că a în eles greşit şi a re inut ce nu trebuia. Ştia că urma să dea peste reprezentantul „oamenilor muncii din fabrici şi uzine".I. din el acoperim cheltuielile cu munca vie. Dumneavoastră ave i idee cum ar trebui să arate coşul zilnic? Mai şti i cât costă o pâine sau un ou? Lumea iese-n stradă mâine-poimâine. nu o institu ie caritabilă. Şi chiar dacă îşi dă seama. cu un gigolo productiv şi rezistent. Dar să dăm sonorul mai tare şi să vedem care e tema dezbaterii. aceste lucruri nu înseamnă mare lucru. O face dregându-şi ni el glasul. El trebuie să arate bine. E îmbrăcat corect. Mai ştii. Avem de-a face doar cu un bibil trendy. Da.acestei categorii începe să dea semne de inadecvare. nu invers. dar nu putem. Costumul pe care-l poartă costă cinci salarii medii pe economie. Nesim itul V. Inelul cu lavalieră nu face decât să completeze ornamentica de profil. pe care nimeni n-o va ine minte după încheierea emisiunii. Am vorbit . Abia acum î i dai seama că de sub manşeta călcată impecabil se i eşte o bră ară scumpă cât un concediu social la Călimăneşti. Şti i.

a i ştiut vreodată? Întreba i-mă pe mine şi vă spun. fireşte. şeful confederal riscă să-şi piardă creditul şi să fie înlocuit la proximul congres. Trezi i-vă până nu e prea târziu. de fapt. la centrală. însă doar ca să se ducă la vestiare şi să-l porcăiască pe arbitru fiindcă nu i-a ajutat echipa să câştige. iar acum nu mai catadicseşte nici să răspundă la salut. Sunt transpira i. La fel stau lucrurile când se anun ă un marş urmat de un protest în fa a guvernului.-ul politician Politicianul nu are cum să lipsească din fresca nesim irii carpatine. cu oameni care nu mai pot lucra fiindcă s-au accidentat la locul de muncă.I. Cât despre sensibilizarea autorită ilor. În patru ani de activitate.P. Cei afla i în preajmă iau notă cu mutre acre de sosirea acestui campion al bunăstării. Situa ia e dramatică. Ehe. Membrii simpli au nevoie să vadă că liderul e acolo. gata de luptă. e o glumă. Altfel. Păi aşa se-mbracă un sindicalist? Zici că-i la parada modei. La fel ca ei. se desparte de confortul aerului condi ionat şi al muzicii chill-out şi se dă jos uşor indispus de faptul că trebuie să piardă patru ore din via ă cu o simulare fără consecin e. Una peste alta. omul are alte planuri. care pe vremuri îi cumpăra igări maistrului. nici o ieşire în teritoriu." Sindicaliştii simpli care se uită la televizor se freacă la ochi şi nu le vine să creadă. şi de la ceilal i. Din ziua aceea. Iar asta nu i-ar cădea deloc bine. Are la uşă doi cerberi de care nu treci nici cu tancul. Mă rog. Exponentul acestei categorii îşi dispută suprema ia în popularitate cu vedetele muzicale şi cu fotbaliştii. Ultima dată când l-au văzut pe viu pe liderul de confedera ie a fost acum un an. mai bine lipsă. cu muncitori pe care-i paşte disponibilizarea. s-a îngrăşat cincisprezece kilograme. domnilor? Mai şti i cum arată o hală de montaj pe dinăuntru? Dar.cu femei singure cu doi copii. până la urmă trebuie făcută şi povestea asta. ceea ce înseamnă că a preluat trăsături şi de la unii. V. Se adună treptat şi-şi aşteaptă liderul. Salaria ii nu se-ajung cu banii şi n-au ce să le pună pe masă copiilor. obosi i şi fără chef. Au venit fiindcă li s-a cerut şi fiindcă încă nutresc o umbră de speran ă pentru ce va fi de-acum încolo. Şi oricum. . Iar dacă te duci la el. bră ara bră ară. I s-a promis deja un loc de senator în viitoarea legislatură. Rolexul Rolex şi pun pariu că n-a luat autobuzul până la televiziune. Liderul parchează la câ iva metri de lumea căpiată de căldură. Şi fii atent cum a venit la emisiune. La un moment dat. Nici o întâlnire cu salaria ii. dacă asta-i dreptate. la un meci al echipei de fotbal al cărei preşedinte de onoare este. Salaria ii strânşi la ac iunea de luptă sindicală vin la locul de întâlnire cu tramvaiul. nici nu se uită la tine. şi-a terminat vila de la marginea oraşului şi şi-a schimbat maşina de trei ori. a vizitat două continente. căci mai devreme sau mai târziu valoarea ajunge să fie răsplătită. Conturul lui trebuie să se imprime pe toate discu iile serioase despre identitatea na ională şi brandul de ară. căci mul i sosesc din provincie. cu autobuzul sau chiar cu trenul. prezen a lui în fruntea salaria ilor e un sacrificiu necesar. Ghiulul ghiul. acesta îşi face apariia la bordul unei limuzine al cărei pre de catalog urcă spre douăzeci de mii de euro. Atunci a descins într-adevăr din tribuna oficială. Când a i fost ultima dată într-o fabrică.

iar sensul figurat al cuvintelor n-a ajuns să-l mişte. Bunăoară. În cămară i se îngrămădesc cârnăciorii la conservă. Senator sau deputat. Excep iile de la regulă. Plasa de protec ie nu are ochiuri lipsă. ştie că agenda îl presează şi că oamenii aşteaptă de la el măsuri şi ac iuni coordonate. iar deviza lui — „Fură tu. omul nostru e secretar la primăria unei comune izbite de şuvoaie. are grijă să dea semnalul luptei cu stihiile. Corolarul întâmplării (una decupată din realitatea imediată) este că. baxuri de apă minerală. nesim itul o să aibă grijă ca la masă să-i îndepărteze capul cu furculi a şi cu itul şi cu asta basta. Nimic mai simplu. fiindcă altminteri fură al ii". Trişul. Diminea a omul nostru îşi cufundă bra ele în bunul altuia. Doar un inconştient se ancorează de în elepciunea proverbelor când ara e lovită de năpastă. Pe Codul Penal se aşază duios cartea de rugăciuni. şef de partid sau eminen ă cenuşie. Întâmplător. de inunda ii. nesim itul din politică aşază dispre ul pentru lege şi indiferen a fa ă de oameni. pate de ficat. să-l alegem pe . dar asta nu-l stânjeneşte. ambele rezultate dintr-o îndelungată cultură a sfidării. politicianul. de umbrela castei căreia îi apar ine şi de complicitatea solidară a confra ilor. Nesim itul face proba supremă a solidarită ii empatice şi fură din ajutoarele pentru sinistra i. Găinăria face loc pioşeniei. atâta timp cât nesim itul a impus o atitudine şi a fondat un stil. Creşterea viermilor de mătase? Da' de unde. însă informa ia n-a avut efect. însă via a în comună nu va mai fi aceeaşi. Sub flamura lui se vor strânge neîndoios şi al ii. dance sau tehno şi aceeaşi lipsă de sim al măsurii ca dătătorii cu piciorul în minge. Aşa stând lucrurile. iar cine cotizează unde trebuie ştie că nu are de ce să se teamă. Conserve de fasole. Ce să fie. în timp ce de pe buze i se ridică imnuri de slavă închinate Celui Fără de Păcat. Lângă ele. Priorită ile lui sunt uneori penale. Forma asta de schizoidie adaugă doza de pitoresc fără de care tabloul n-ar fi complet. Unde mai pui că puterea exemplului galvanizează nebănuit. Grădinărit? Aş. N-are importan ă calitatea şi valoarea prăzii. Totul trebuie discutat în termeni de saramură. după ce pleacă de la serviciu. Inunda iile vor trece. secretar de primărie sau consilier local. orice. plachie sau borş. Nesim itul politic a auzit că peştele de la cap se împute. Nimeni nu-l poate opri să profite de pozi ia dobândită în societate. nesim itul politic lucrează fără să se gândească la ziua decontului. sunt haiduci iresponsabili care nu pun pre pe munca în echipă şi cred că pot să înşele aşteptările clanului şi vigilen a căpeteniei. extremist sau moderat. Ceva trebuie întreprins de urgen ă. Ihtiologia nu i-a plăcut niciodată. abuzul şi furtişagul sunt reperele nesim itului politic. Corsarul conservelor a dovedit prin for e proprii că legea selec iei negative — dintre trei pungaşi. oamenii se vor întoarce de unde au fugit. sticle de ulei. ce să fie? Apicultură? N . iar după-amiaza psalmodiază cu evlavie şi aplomb. El are aceeaşi teamă de anonimat ca starletele house. El. Dacă peştele dezvoltă într-adevăr asemenea comportamente. nesim itul politic este tenor în corul bisericesc din comună. Ce? N-are importan ă. Moneda sa de schimb e hatârul. Iar situa ia în comună e disperată şi reclamă o minte ageră şi nişte mâini abile. iar pilda lui bună va asigura emula ia necesară în clipele grele prin care trece comunitatea. secretarul întreprinzător se dedică unei îndeletniciri care-l pune într-o cu totul altă lumină. potlogăria. În timpul liber. cei care ajung să se îmbrace în zeghe şi să vadă lumea printre zăbrele. de stânga sau de dreapta.politicianul nesim it pendulează constant între două tenta ii: cea de a face spectacol şi cea de a se da în spectacol.

dar nici ăsta nu-i un capăt de ară. aşa sună mottoul nesim itului plecat la vânătoare de voturi. tot un amănunt pasabil. marea arenă a nesim irii politice rămâne parlamentul. un pachet de cafea. domnul X? Ehe. ce să zici? Fireşte însă. Adevărat. Şi e chiar pentru mine. Ia să vedem. Din ele coboară zdrahoni cu jachete pe care stă scris numele binefăcătorului. Da i-ne voturi şi livrăm la schimb ce vă pofteşte pipota. lumea trăieşte constant prost. aşteptăm perfec iune douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru din partea unor oameni care îşi dau toată silin a să păstreze România eternă şi fascinantă. boierul tot boier. Pe străzi desfundate. Votează-mă şi va fi bine. înjură şi afuriseşte. pe holurile parlamentului mai vezi câte-un premier care se plimbă cu bicicleta. Bogdaproste. Se promite totul. pe uli e fără canalizare. un sistem greu ameliorabil. spirala promisiunilor se înal ă ame itor. Omul de rând câştigă în mefien ă. sau peste un politician expediat în misiunea de numărare a ouălor. divor ul de buna-cuviin ă se petrece institu ionalizat. Infla ia de fapte creştineşti urcă la cote ame itoare înainte de alegeri. Lumea se strânge din reflex. Vreme de trei ani şi zece luni. Sastiseala creşte de la o zi la alta. Şi e fără bani. În două luni. Sub cupola lui. are vreun rost să căutăm pete în soare şi noduri în papură? Nu suntem caraghioşi? . în raport invers cu încrederea.. dar nu şi în maturitate. ia să vedem. distinşii domni se mai încaieră. începând cu creşterea pensiilor şi terminând cu un concert Metallica gratuit. Forma explozivă a acestei strategii răsuflate este mita preelectorală. e-n versuri. bombăne. Politicianul e pus la zid — nu fără motiv. Alegătorul — ăran. La orizont se iveşte primejdia unui alt gen de inunda ii: cele în lapte şi miere. Când chemarea e atât de înaltă. Ce om cumsecade. Şi chiar dacă la Senat sau în Cameră au loc uneori răfuieli nedemne sau schimburi de injurii. Mă rog." Ia te uită. trei pâini. Retorica individuală se pune în acest caz în slujba exerci iilor de seduc ie. Cârcotaşi.. Iar nesim itul politic ştie foarte bine lucrul ăsta. Armate de specialişti sunt convocate de nicăieri spre a confirma apropiatul triumf. Asta e pentru mine? Toată punga? Daaa? Să-i trăiască familia. Şi promisiunile mincinoase sunt tot o formă de nesim ire politică. Domnul X mă cunoaşte. o maşinărie performantă. după ce scapi de sub impresia clipei î i dai seama că ai în fa ă un mecanism cu toate ro ile unse. Două rude de salam. Adevărat. un fluturaş cu autograful domnului X. lăcătuş sau pensionar — e ridicat la rangul de partener în elept pe al cărui discernământ mizează to i. Aici nesimirea îşi demonstrează caracterul transpartinic şi for a de contaminare. Şi mai spun unii că domnii cei mari de la centru sunt cu nasu' pe sus şi nu vor s-audă de oamenii amărâ i. o Cola la doi litri şi. Şi ce scrie pe verso? „Am toată-ncrederea în tine. şi? Adevărat. Cusurgii prin voca ie. Ei. Şi mă rog cine e milostivul? A. politicienii scot din joben solu iile magice pe care nu le-au găsit în precedentele patruzeci şi şase. alteori dai peste un ziarist căruia un ministru tocmai i-a spus să aibă grijă că via a e scurtă. Odată declanşată campania electorală. Se dă ceva.cel mai mare — a func ionat fără cusur. o cutie de bomboane. Pune i ştampila pe numele nostru şi n-o să vă pară rău. „Să cerşim de la cei care cerşesc". ăsta ce mai e? A. Alege i-ne şi-o să ne pupa i mâinile. Oho. la poarta şcolii sau a azilului de bătrâni opresc pe nepusă masă camioanele bunăstării de moment.

legile care trebuie votate sunt atât de importante. Pieptul i se mişcă amplu. Înfrânt. vorba lui Scarlett. capul dat pe spate şi coama leonină răsfirată pe spătar. dar pe buze îi înfloreşte la un moment un surâs mul umit. sub formă de amică. nu mai departe de săptămâna trecută s-a dat în folosin ă piscina de la ultimul etaj. zâmbetul i se preschimbă în rictus. copii. sunt tot mai dese cazurile când truditorii simt nevoia recuperării la locul de muncă. Crede i că-i uşor să lup i pe atâtea fronturi şi să faci fa ă atâtor provocări? Ca dovadă că activitatea parlamentară vlăguieşte. senatorul inaugurează a doua rundă de picoteală cu conştiin a datoriei împlinite. la un moment dat o s-o găsească. Alesul e surprins prăvălit în scaun. Pe obrazul puhav i se prelinge un firicel de transpira ie. Mă rog. Senatorul visează. Unii votează în timp ce efectuează revista presei. există riscul ca la încheierea lucrărilor să fie interpelat de un prăpădit de ziarist căruia i se pare că a făcut descoperirea vie ii. înaltul for decide schimbarea parcului auto. Sub cupolă trăiesc şi spirite energice. E vorba de parlamentarii care fac mai multe lucruri deodată. Fiecare castană a sor ii peste scăfârlia na iei este parată inteligent şi eficace. Bie ii oameni trudesc pe rupte. La şaptezeci şi două de ore după ce se anun ă creşterea riscului de ară. Aghioasele senatoriale in pagina unu a ziarelor. cu gura larg deschisă. Nimeni nu ştie ce. Sigur. aleşii scot paşapoarte diplomatice pentru neveste. cvorumul întrunit votează fără emo ii dublarea salariilor pentru parlamentari. e treaba şi riscul lui. senatorul se ridică în scaun şi încearcă să-şi dea seama cât de mult au avansat lucrările. nesim irea îmbracă şi forme vivace în parlament. Aten ia lor distributivă l-ar face de râs pe Napoleon. Una dintre ele este jocul de-a cartela. Mâinile îi zac inerte pe lângă corp. inând . nepoată sau cunoştin ă aflată întâmplător în zonă. Azi nu prea are chef de interven ii în plen. E mai bine să votezi pe fals decât să nu votezi deloc. De îndată ce statele sceptice emit obiec ii fa ă de ridicarea vizelor. După două minute. Bineîn eles. Iar dacă respectivul coleg nu are dexteritatea necesară folosirii clandestine a cartelei. În fond. se va găsi oricând un coleg care să-l suplinească. şi mâine e o zi. într-un ruliu şi tangaj oniric. socri şi cumna i.Nesim i ii din parlament îşi trag for a din felul în care întâmpină perioadele spinoase din via a ării. dar. Iar acum o lună s-a inaugurat restaurantul de la mezanin. fiindcă drumul spre progres impune acomodări în viteză. solu ia poate veni din exterior. subliniat de horcăieli decise. Uite. Dacă parlamentarul e re inut de treburi presante (o cafea la bufet sau tragerea la sor i din preliminarii. Dacă neisprăvitul chiar o caută cu lumânarea. Fiecare val de scumpiri beneficiază de o ripostă tranşantă. pentru care fiecare secundă contează. Dar nu to i parlamentarii dorm sau beau cafele. Strădania nu ine mult. La trei zile după creşterea accizelor. Când se trezeşte. căci dormitul în pantaloni şi sacou provoacă un mic disconfort termic. Politicianul nesim it are păreri aparte despre spiritul civic şi ine să le vadă concretizate. Nimeni nu se poate plânge că parlamentul nu lucrează. încât orice absen ă poate fi percepută ca lipsă de interes. difuzată în direct la televizorul din restaurant).

conferind potlogăriei aura binelui comun şi a interesului general. zău aşa. ocupa i şi cu o grijă neostoită fa ă de problemele celor care i-au trimis acolo. Al ii studiază proiecte de lege şi trimit e-mailuri prietenilor. Politicianul plagiator îşi întemeiază lucrarea pe o vorbă de duh aflată de la W. dacă furi de la mai mul i. Cunoaşte i vreun elev care n-a chiulit niciodată de la ore? Nu. Am şi eu demnitatea mea. i-am văzut la lucru şi ne-am dat seama cât de mare e poten ialul mistificator pe care şi l-au exersat în timp. Ia să ne gândim. Iar dacă totuşi un accident nefericit îi va curma drumul spre prestigiu. În via a fiecăruia vine un moment când simte nevoia să spună „Stop! Ajunge! Nu mai pot! Sunt om. de parcă ar face semn că le curge sânge din nas. nu maşină!". Într-un cuvânt. Al ii joacă solitaire şi se între in cu vecinii de scaun. şi chiulul în masă. Unde mai pui că traducerea se plăteşte prost. Nu trebuie omise cazurile de politicieni care îmbină nesim irea cu furtul. Teancul de legi n-are decât să aştepte zile mai prielnice. Uite ce-a spus: dacă furi de la un autor. Orice copil sănătos a avut zile când a dat cu flit şcolii. evident. Şi nu se face." Traseistul . N-am pretins recunoştin ă. nu la mititei şi amandine? Doar fiindcă încasează un salariu de zece ori mai mare decât cel mediu pe economie? Doar fiindcă de randamentul lui atârnă coeren a şi rigoarea legilor? Doar fiindcă beneficiază de privilegii interzise celorlal i? Ne copilărim. care fură corespunzător. Al ii se scobesc în nas şi vorbesc la telefon. mă trata i ca pe-un tâlhar? Ei bine. atle ii preluării fără ghilimele. nu mai e vorba de şterpelirea unor conserve sau de înfruptarea frauduloasă din fondurile europene. Există zile când sala plenului se goleşte de parcă tocmai s-a anun at găsirea unei serviete-diplomat dubioase. n-ave i cum. N-am făcut decât să traduc nişte cursuri pentru studen ii mei. Aşa că lăsa i-mă-n pace. R. De data asta însă.mâna ridicată mult după încheierea votului. Şi apropo. iar la nevoie să invoce o cauză nobilă. nu de unul. La fel ca orice spărgător de case sau de birouri de schimb. Nu e vorba nici măcar de înal ii demnitari care fac afaceri cu statul. A i ghicit. plagiatorii. Aici era vorba de trei autori. Numai cine a huzurit toată via a poate nesocoti acest tip de presiune. Îi ştim. Cu to ii sunt oameni dinamici. a i auzit de Wilson Mizner? Nu? Eram sigur. La ei m-am gândit. plagiezi. dar nici aşa. Al ii îşi fac vânt cu textul unei mo iuni de cenzură şi studiază pe internet ofertele de petrecere a concediului în Bali. cariatidele raptului intelectual. La umbra acestor cuvinte. faci cercetare. Printre manifestările nesim irii parlamentare se numără. Poftim? Cum adică. Există şi politicieni sub iri. „Şi mă rog de ce sunt acuzat? Că am semnat cu numele meu tratatul de chirurgie al câtorva francezi obscuri? Şi? Asta-i plagiat? Vede i-vă de treabă. E o mândrie să-i priveşti. omul nostru copiază vârtos şi nepăsător. Şi-atunci de ce parlamentarul nu are voie să se desprindă periodic din tensiunile cotropitoare ale sesiunilor? Doar fiindcă l-am ales ca să fie prezent în sală. va şti să împrăştie perdele de fum. Inge („Originalitatea este un plagiat nedescoperit") şi transformată iute în alibi. nu accept. e convins că predecesorii în ale furtului au fost nişte cârpaci şi că doar el de ine re eta pungăşiei nedovedibile. sunt virtuozii împrumutului ilicit.

de mâine o să se înfăşoare în toga austeră a ărănismului.Însă poate cea mai savuroasă formă de nesim ire politică este traseismul. deşi legea i-o interzice. Ca să răzbeşti. fixându-se. de-acum încolo o să fie liberal. el tatonează abil alte partide. ai nevoie de câteva calită i esen iale. doar n-o să facem o excep ie tocmai cu politicienii. Prima constă în capacitatea de-a te declara dezamăgit de partidul pe care-l părăseşti cu acelaşi avânt cu care î i anun aseşi înrolarea. ci pur şi simplu curajul de a. După o matură chibzuin ă. în fine. fără să anun e delimitări sau divergen e. Dacă până ieri el vitupera de pe pozi iile na ionalismului sălbatic. cum e normal asupra celor care cresc în sondaje. Capacitatea traseistului de a avea revela ii oportune impune reevaluări energice şi piruete de patinator rutinat pe ghea a politicii na ionale. Mai mult i-ar fi fost imposibil să facă. asta nu e ipocrizie. O simetrie pitorească guvernează drumul traseistului de la o forma iune politică la opusul ei. i s-a luat vălul de pe ochi. îi interiorizează reperele şi le răspândeşte sârguincios în teritoriu. Dacă până acum traseistul era social-democrat. când traseistului i se refuză un privilegiu sau — şi mai grav — când privilegiul respectiv îi este oferit altcuiva. Fisura apare când partidul scade în sondaje. un mărşăluitor cuminte sub flamurile fluturânde ale partidului care l-a primit în rândurile sale. Dintr-odată. Sunt şi ei de la Dumnezeu lăsa i. ci convins până-n pânzele albe de în elepciunea şi buna-credin ă a deciden ilor. Turismul politic e un sport accesibil doar oamenilor cu o flexibilitate peste medie. protec ie şi pe margini. Timp de câteva zile. Nu oricine dă rezultate pe tăpşanul politicii de partid. mai uscat. i-a atacat pe to i cei care au îndrăznit să critice partidul. Drume iile de la un partid la altul colorează viu spectacolul na ional şi se întemeiază pe o formulă care a făcut deja ocolul României în optzeci de vile: numai boul e consecvent. A fost servil cu cine trebuia. şi la chefurile interminabile din teritoriu a luat chipul unei fiare fără . Mai curat. Aşa stând lucrurile. O deziluzie masivă îi întunecă orizontul. În principiu. se retrage din partidul A şi aterizează senin în partidul B. Nu e dubitativ. şpagatul comportamental nu e o acroba ie primejdioasă. traseistul are memoria mai scurtă decât fitilul unei grenade. Personal. fie el preşedin ia unei comisii. Însă dacă aşa răsplăteşte partidul fidelitatea. Numai că. Întreabă rar. acest lucru urmează unei acomodări bine dozate. Se conformează politicii fixate la centru. nici fariseism. Pentru el. omul nostru se întristează. Amicul care-l înso ea şi la şedin ele de partid. nu are ce să-şi reproşeze. a contribuit generos la ultima campanie. Euforia angajamentului atinge acelaşi nivel cu dezgustul decuplării. Bronzul fără pată de acum o lună s-a transformat într-o jigodie ordinară. făcând dovada unei adaptabilită i care începe de la reglarea discursului şi se încheie cu năpârlirea ideologică. numirea într-o func ie bine remunerată sau amorsarea unor înlesniri pentru firmele la care este ac ionar. ci dovada unei nesfârşite versatilită i. Luna de miere cu partidul se consumă entuziast. atunci când îşi propune. Şi-a urmărit tenace scopul. Or. N-ar fi corect. Politicianul este un soldat fidel. nici curvăsărie.i explice patetic că a fost victima unei erori de percep ie şi că. Traseistul e gata să. nimic nu-l opreşte pe traseist să se orienteze din mers. Sistemul de aşteptări i-a fost înşelat prin manevre nedemne. Spiritul lui se îmbină în cazul ăsta cu o altă calitate de căpătâi: puterea de a-i scălda în înjurături pe cei pe care i-ai copleşit cu laude până săptămâna trecută. Şi dacă tot am stabilit că românul e adaptabil. Inconsecven ă? Nici vorbă. dar răspunde des. colegul de ieri devine duşmanul de azi.i recunoaşte eroarea şi de-a o lua de la capăt.

Cu nesim itul la televizor Dar sigiliul de V. Confratele întru idei înalte a eşuat la malul nisipos al ratării. Iar traseistul a descoperit între timp scurtăturile care-i asigură îndeplinirea obiectivului. Una zgomotoasă şi ofensatoare le deschide ochii noilor colegi.P. Po i să mături pe jos cu ideea de proprietate primăvara şi s-o elogiezi stentorial toamna. „Uite-l şi pe ăsta. traseistul se cufundă în voluptatea excesului de zel. arhitec i ai compromisului şi fachiri ai răzgândirii conjuncturale. Traseistul reintegrat are grijă să-şi merite carnetul cu noua siglă. O categorie vrednică de aten ie îi include pe teleaşti. moderatori sau simboluri ale diverselor posturi de televiziune. calită ile de atlet ale traseistului îl aduc în situa ia de-a trece în interval de patru ani pe la tot atâtea partide. îmbră işează o retorică agresivă. da' ştii că le zice bine? De ce nu l-om fi transferat mai devreme?" Uneori. nu vorbeşte toată lumea despre dorin a. nesim irea e consecin a firească a statutului. înjurându-şi tovarăşii de altădată.I. în care sarcasmul gratuit. Calitatea de nou-venit îl obligă să recupereze decalajul care-l separă de colegi. plânge cu celălalt şi clatină resemnat din cap. Nici asta nu-i ridică întrebări. Excep iile de la regulă sunt de obicei desconsiderate şi suscită comentarii acide din partea breslei. Pe cine crede că prosteşte cu fi ele astea?" Un bun prilej de sondare a nesim irii televizive îl oferă calitatea de invitat . Nici una dintre ele nu-l confiscă definitiv. îşi înfierează într-un fel propriile convingeri din trecut. În fond. Pentru a-şi ilustra ataşamentul la noua structură. Finul afin s-a preschimbat în sfârâiac caraghios.scrupule. Dar ia să-i vedem pe to i cârcotaşii ăştia cum s-ar comporta dacă ar intra şi ei în vârtej. Traseistul trăieşte clipa şi face din acest lucru prioritatea absolută. Liberalul socialist. Traseistul e capabil de o navetă interminabilă între partide şi de un slalom abil printre idei şi doctrine. Cine-i vede la lucru râde cu un ochi. toate îi folosesc doar ca instrumente de legitimare vremelnică într-o ierarhie. O înregimentare tăcută nu impresionează pe nimeni. El ştie că tergiversările sunt inutile. ba chiar despre nevoia de schimbare? Iar dacă el simte această nevoie o dată pe an. „Ia te uită ce achizi ie importantă am făcut. de ce să fie acuzat? Doar cine n-a trecut prin politică şi n-a văzut cum se iscălesc târgurile politice mai are naivitatea să arunce reproşuri şi să formuleze critici. E uşor să stai pe margine şi să ară i cu degetul. În cazul lor. Face televiziune de cinci ani şi tot n-a învă at să-şi tutuiască invita ii. Prin urmare. iar mustrările de conştiin ă ridicole. sub a cărei aparen ă mieroasă se ascunde un pericol fără seamăn pentru ară. glumita de doi bani şi insulta la adresa „foştilor" se completează armonios. Prea pu in contează că. Fiecare dintre componen ii castei afişează o superioritate găunoasă şi se comportă după un cod al proastelor maniere însuşit cu aplica ie. Oho. Po i să te solidarizezi cu ungurii astăzi şi să-i afuriseşti mâine. Po i foarte bine să fii antisemit în 2003 şi filosemit în 2004. nu-l marchează doar pe nesim itul politic. democratul conservator şi celelalte stru ocămile din menajeria politică sunt maeştri în arta tocmelii. fie ei realizatori de emisiuni. Po i să invoci protec ia socială diminea a şi concuren a liberă seara.

Un altul. dar ia-o de unde nu-i. După ce e legitimat ca un călător surprins fără bilet. o persoană sub treizeci de ani şi aflată în raporturi de caldă familiaritate cu oricine îi calcă în platou. e prea de tot. Din punctul de vedere al asistentei.P. malacul îi face într-un târziu hatârul comunicării verbale şi-l informează fără precau ii: „Nu-i voie să schimba i. Ar prefera să vadă ştirile." Zdrahonul surâde împăciuitor. o cafelu ă. Silit de împrejurări. Din păcate pentru el. Ocupată până peste cap. se discută despre bunele maniere şi despre inaderena noii genera ii la rigorile etichetei şi ale polite ii elementare. el constată că nu e singur în cameră. Nici unul nu pare genul de om cu care realizatoarea să-şi fi petrecut concedii. Am fost chema i pentru ora două şi-am aflat că filmăm la patru jumate. plec şi n-ave i decât să face i emisiunea cum o i şti. Unul dintre ei încearcă să-i ceară explica ii asistentei. Probabil ca să se familiarizeze cu stilul gazdei şi cu decorul emisiunii. Zdrahonul care l-a condus în cameră observă tentativa de răzvrătire şi o curmă cu un gest scurt al degetului." Pe ecran. nu-i frumos s-o supăra i pe donşoara Lili. musafirul aşteaptă până la ofilire să fie băgat în seamă de cei care l-au chemat în studio. Politica firmei. V. în dreapta autoarea unei căr i despre polite ea publică. având grijă să-i susure la ureche: „Să nu întârzie vreunul.i mănânc fica ii". Ciuleşti urechea şi te edifici imediat: realizatoarea. dialogul care se înfiripă duce la concluzii triste pentru patru dintre cei şase oaspe i. În încăpere se găseşte o măsu ă pe care se află un termos gol şi o farfurie pe care cinci alune stinghere aşteaptă să fie ciugulite. Într-un col . filmările pentru primul modul încep la patru. Şi oricum. tutuieşte jovial pe toată lumea. aşa că la două fix deschide poarta televiziunii. dacă prefera i. Chiar dacă emisiunea are trei module şi la fiecare modul există doi invita i.-ul care o concepe — să zicem. omul e condus într-o cămăru ă unde i se sugerează să aştepte. duduia deleagă sarcina invitării uneia dintre asistente. dar. Nu mai vrea pe postul ăla şi pace. Una şi cu una fac două. Dar ce să vezi? Invitatul e căpos. mai curajos şi mai irascibil. Dacă nu mai e. la televizorul lăsat să meargă de diminea ă invitatul poate vedea una dintre edi iile trecute ale emisiunii la care a fost chemat să participe. musafirul se lămureşte şi vrea să comute pe un alt canal. care află consterna i că au de aşteptat mai mult decât ar fi crezut. ea îi cheamă pe to i şase la aceeaşi oră.P.la o emisiune care se înregistrează azi spre a fi difuzată peste două săptămâni." „Da i-o naibii de cafelu ă.I. A sosit şi restul distribu iei. întrebându-se în gând dacă această formă de dispre mat face parte tot din politica firmei. Încă de la primele schimburi de fraze. o tânără apetisantă. misiunea a fost îndeplinită. invita ia e făcută pentru ora două. ca să se evite pocinoagele. Nu se poate aşa ceva. invitatul e punctual. Avertismentul primit o sperie atât de tare. încât fata alege solu ia siguran ei depline. V.-ului (sau. După câteva minute. Îl lua i după filmare. că. „Ehe. Asistenta primeşte o listă de persoane pe care le convoacă în numele V. vă bate i joc de timpul meu. „donşoara Lili" îşi pune la bătaie tot farmecul pentru reuşita emisiunii.-ei). î i dai seama că e ceva în neregulă.P. pun să se-aducă. „Domnule." Namila îl priveşte cu o nedumerire sinceră: „E vreo grabă? Servi i un pateu. revelioane sau . buletinul dumneavoastră e la noi. După câteva vreme.I. În principiu. Încet-încet. Întâmplător. cu ochi frumoşi şi un decolteu mai adânc ca un panseu pascalian — stabileşte o listă de musafiri cu care vrea să stea de vorbă.I." Resemnat. În stânga ei se găseşte un profesor universitar cu părul alb. îi cere socoteală zdrahonului care veghează lângă uşă. Dacă-ntr-un sfert de oră nu intru la filmare.

zile de naştere. Şi totuşi, tânăra nu renun ă la tutuire. I s-a spus că acesta e cârligul cel mai sigur la public. I s-a mai spus că, dacă e protocolară şi hipermanierată, rămâne fără public. Iar dacă nu i s-au spus lucrurile astea, le-a dedus singură. Rezultatul este instituirea bătutului obligatoriu pe burtă, a trasului de şireturi până se rup. Însă la o privire mai atentă, nu-i o onoare să fii tutuit de un V.I.P. al televiziunii? Dacă nu te chema el în emisiune, mai ştia cineva de tine? Vezi? N-are rost să fii mărginit şi să priveşti lumea cu ochelari de cal. V.I.P.-ui te tutuieşte, dar tot el te saltă în ochiul public. Fii sincer cu tine însu i: nu merită? Tutuirea în platou a unor oameni pe care amfitrionul îi vede pentru prima oară e unul dintre reperele de neclătinat ale emisiunilor TV. Şi într-o dezbatere, şi la o emisiune-concurs, scenariul e acelaşi. Sigur, po i să-l întrebi pe împricinat de ce adoptă această abordare, iar el î i va răspunde după cum urmează: a) şi-n America e la fel (evident, omul uită că în engleză you înseamnă şi „tu", şi „dumneavoastră", dar nu contează); b) dacă spun „Nae" în loc de „domnule Dragomirescu" sau „domnule profesor" câştig timp şi, cum timpul costă bani, înseamnă că mă mai aleg şi cu niscai parale; c) da' tu cine eşti, bă, să judeci, ai făcut televiziune şi nu ştiu eu? d) nu- i place, uită-te la altceva. Nesim irea V.I.P.-ului e incompletă fără acest amestec de condescenden ă, miştocăreală şi ar ag.

Nesim itul moderator
Unul dintre spectacolele de urmărit neapărat este cel al nesim itului moderator TV. Cât de oximoronică este această formulă afli din primele minute ale emisiunii, când consta i că moderatorul nu e doar lipsit de modera ie, ci şi nemoderabil. În locul unui om care ştie să asculte, dai peste un limbut intratabil. Acesta se hrăneşte din convingerea că rostul invitatului nu e de-a vorbi, ci de a-l asculta cumin el pe cel care l-a chemat la emisiune. Musafirului i se rezervă în aceste condi ii rolul de martor care asistă neputincios la verbiajul moderatorului, la logoreea lui izvorâtă dintr-o irepresibilă dorin ă de-a se pune în lumină şi de-a epata. Invitatul se aşază pe scaun şi aşteaptă calm să fie întrebat şi să răspundă. Ar fi preferat să nu participe la emisiune, însă buna creştere şi tema atractivă a discu iei l-au convins să răspundă prezent. Totuşi, moderatorul le ştie pe-ale lui. El se lansează într-un discurs introductiv care durează vreo zece minute, după care catadicseşte în fine să adreseze prima întrebare. Invitatul trage aer în piept, îşi drege glasul, deschide gura şi, când să vorbească, e amânat printr-o interven ie hotărâtă: „Aflăm răspunsul după publicitate". Cum reclama e sufletul comer ului — şi fiindcă oricum i se taie sunetul —, omul acceptă docil. Îşi adună gândurile, străduindu-se să nu uite ce avea de spus după ce se va fi terminat calupul publicitar. Numai că la reintrarea în emisie cel care vorbeşte e tot moderatorul. A considerat că se poate şi fără răspunsul invitatului, aşa că trece la următoarea chestiune, pe care o prefa ează printr-un nou puseu de gureşenie. Musafirul se scufundă treptat în scaun, cu un aer abstras şi posac. Începe să-şi dea seama că a greşit răspunzând invita iei. Impresia i se confirmă când îşi dă seama că a trecut mai bine de o ju-

mătate de oră, iar el abia a apucat să spună doar „Nu neapărat, însă...", „Da i-mi voie să încep cu o precizare..." şi „Din punctul meu de vedere...". La un moment dat a fost cât pe-aci să termine o frază, dar interven ia de ultim moment a moderatorului i-a răpit şi această plăcere. În consecin ă, aşteaptă încordat următoarea pauză publicitară, ca să aibă o mică explica ie cu volubilul amfitrion. Şi pauza vine. E vremea detergen ilor, a iaurturilor, a telefoanelor mobile şi a mărcilor de bere sau de coniac. Profitând de răgaz, invitatul se interesează sfios care e menirea lui în emisiune. „Dar ce s-a întâmplat?" întreabă intrigat moderatorul. „Dacă tot m-a i chemat aici, poate vă interesează şi ce am de spus", îngăimă oaspetele. Gazda îşi ia un aer opărit în fa a acestei fronde incipiente. „Dom'le, stai pu in. Eu sunt moderator, eu fac emisiunea. Ai vorbit şi matale şi-o să mai vorbeşti, dar cu măsură. Ar fi şi culmea, la mine-n emisiune să vorbească altu' mai mult. Matale cum te-ai sim i să- i intru-n casă şi să- i spun unde să- i pui hainele şi ce să găteşti? E normal? Păi vezi? Emisiunea mea e casa mea. Te-am chemat, te supui regulilor. Nu- i convine, altădată nu mai pupi." Un mugur pe această ramură a nesim irii V.I.P. este moderatorul care dă impresia că-şi apreciază invita ii, dar îi întrerupe ori de câte ori îi vine bine. El are un modus operandi altoit pe o vorbă a lui Mark Twain: „Nu pot să-i sufăr pe oamenii care continuă să vorbească în timp ce-i întrerup". Interveniile lui n-au nici o noimă, dar vor să creeze în rândul privitorilor impresia că omul e „în chestiune", că ştie despre ce e vorba în frază. În realitate, obiceiul de a fractura discursul interlocutorului are o explica ie mult mai simplă. Moderatorul trebuie să-şi justifice într-un fel prezen a în platou. Dacă stă şi tace, şefii vor crede că nu e bun de nimic şi-l vor scoate din grilă. Aşa că rămâne într-o pândă perpetuă şi, de îndată ce vede că musafirul a ajuns în punctul-cheie al argumenta iei, se repede asupra lui şi-l obligă să se oprească. Invita ii reac ionează de la caz la caz. Unii se simt de parcă ar fi puşi să facă box cu umbra. Al ii îşi pierd firul şi încep să divagheze. În fine, curajoşii ripostează scurt: „M-a i întrebat ceva. Atunci face i bine şi asculta i-mă." Efectul acestei puneri la punct durează cât o cursă olimpică de o sută de metri plat. La primul prilej, moderatorul se bagă din nou în vorbă şi bucla nesim irii se închide. Deloc neglijabile sunt emisiunile în care realizatorii sau moderatorii se răfuiesc cu persoane care nu sunt de fa ă şi cu care au avut divergen e în trecutul apropiat. Procedeul nu e elegant, ba e abject de-a binelea. Însă dacă vrei câştig de cauză, n-are rost să- i alegi mijloacele. Importantă e victoria, nicidecum felul cum o ob ii. Realizatorul a fost informat că X sau Y i-a reproşat public un exces, un derapaj sau o gafă. Condi ia lui de V.I.P. îl sileşte să nu lase nepenalizate aten ionările de acest tip. Căci aici nu e vorba de răzbunare, ci de restabilirea raportului corect între nesim itul V.I.P. şi contestatar. Solu iile sunt două la număr: ori îl urechezi pe îndrăzne când ştii că nu e în ară şi nu- i poate răspunde, ori profi i de primul prilej şi-l iei la scărmănat în public, având însă grijă să transmi i instruc iuni precise echipei cu care lucrezi. „Băi, fi i aten i, dacă vrea boul ăla să intre în direct, îi tăia i macaroana. Să nu vă prind că-mi da i legătura. N-am ce să discut cu el."

Nesim itul răsfă at în mass-media

Dar insigna de V.I.P. nu stă doar la reverul ariviştilor sindicali, al politicienilor sau al realizatorilor de televiziune. Şi nu doar ei pot să ilustreze nesim irea cu panaş. Lumea greşeşte când crede că apogeul nesim irii V.I.P. a fost atins de înaltul demnitar care a răspuns ironiilor legate de orientările lui homosexuale printr-un îndemn plastic şi viforos: „Cei care cred aşa ceva să-şi trimită nevestele la mine, ca să se convingă". Lucrurile nu stau nici pe departe aşa. Tranzi ia carpatină a impus treptat o nouă formă de persoană publică, de răsfă at al media, de client obsesiv al ştirilor în prime-time şi al primei pagini de gazetă. Este vorba de patronii bolnavi de putere sau de afaceriştii dornici de expunere. Vehiculele preferate ale acestor Evereşti ai nesim irii sunt fotbalul şi politica. În jurul lor zumzăie un alai de u eri devota i, cavaleri de oroare cu bicepsul cât craniul, heralzi ai delirului şi cântăre i în strună gata să-şi închirieze conştiin a pentru un post căldu sau un cont bine alimentat. Preocuparea lor de bază este să-l asigure ritmic pe marele om de rostul lui providen ial, de vorba lui care dizolvă răul şi de fapta lui care e temeiul lumii perfecte. Nesim itul V.I.P. din categoria amintită ştie că mul imea vrea circ diminea a, la prânz şi seara şi e gata să-l ofere, cu sau fără pâine. Privi i-i cu detaşare. Este animalul perfect al tranzi iei: isteric, apucat, insultător, gata să dea bani cu o mână şi să învârtă cu itul cu cealaltă, convins că are fir scurt cu divinitatea şi că e singurul sănătos într-o lume virusată, sălbatic în duelurile pseudopolitice şi chefliu fără perdea la nun ile interlope, orbit de propria dimensiune şi fascinat de pildele biblice, inând statuia Sfântului Gheorghe pe casa de bani sau pe televizorul cu plasmă, ridicând biserici şi înjurând de dumnezei, mâncând telemea acasă şi somon fume la restaurant, disponibil la orice oră din zi şi din noapte pentru scandal şi balamuc, afectuos cu nevasta şi gre os cu femeile care nu i se închină în altarul politicii, lăcrimând când e săgetat de amintiri personale, dar imbatabil la pusul poalelor în cap, sentimental pe ritmuri de manele şi inflexibil când debitează enormită i, de neoprit în marşul lui împotriva normalită ii, sfidător în fa a legii şi permeabil la indica iile de sus, obişnuit să comande fripturi şi năzuind să comande oştiri de războinici aleşi după chip şi asemănare, scăpat din corsetul oricăror norme de comportament, bun de gură şi belaliu, ilogic şi generos, incapabil să trăiască fără perfuzii TV, îmbrăcat de la firme străine şi propovăduind deşăn at românismul, momit de ispite voievodale şi crâncen în jurămintele de răzbunare, şmecher în afaceri şi infantil în gândire, şef de cuib, echipă şi partid, abonat la revela ii şi deopotrivă la erezii, instalat în foişorul trufiei, autoipostaziat în urs, luptător şi preşedinte de ară, curajos în spatele bodyguarzilor, nerăbdător să scoată sabia, dar neputând să ină pixul. V.I.P.-ul astfel descris dezvoltă comportamente patologice pe care anturajul începe prin a le admira şi sfârşeşte prin a le reproduce. Dacă el rezolvă disputele cu pumnul sau sudalma, ceilal i se simt obliga i să-i calce pe urme. Frisonul emulativ e la el acasă. După ce nesim itul-şef bate un ziarist, adjunctul lui îşi repede pumnul în falca unui suporter. Dacă stăpânul prealuminat descoperă o uneltire mârşavă a rivalilor, mâna lui dreaptă dezgroapă trei. Dacă El, Supremul atacă fără discriminare, haita se repede ca la un semn. Avem aici nesim irea care aruncă în aer totul, începând cu Vechiul Testament şi terminând cu ANAF-ul. Dinamita plasată de nesim itul V.I.P. sub şezutul individual şi în esutul social şterge în cazul de fa ă contururile lumii fireşti şi condamnă la sminteală. Este interesant să-i studiezi pe reprezentan ii acestei categorii în clipa

P. M-am uitat la ceas şi am văzut că era şase şi jumătate diminea a. Altul îl drăcuie scurt. Unul dintre cei descusu i se congestionează. Altul încearcă să confişte fie microfonul. e spa ioasă şi primitoare. neştiind ce să cred. fie pe ambele. La etajul doi.când cineva — de obicei. pe când filozofam pe tema actelor ratate. Epilog M-am trezit buimac. Mare nesim ire. un ziarist — le pune o întrebare incomodă. şi apoi mi-am ridicat privirile. Pe la jumătatea duşului. Am ieşit pe uşa blocului şi după doi paşi m-am sim it atacat de nişte musculi e ciudate. dat fiind că demaraseră procedura la 6.I. Criteriile de admitere se ştiu. Am sim it un sfredel în urechi. În fine. dar nu se pricepe s-o valorifice întotdeauna. Am rămas cu săpunul pe mine. gresia şi faian a au început să zornăie amenin ător. E greu? Nu din cale-afară. Se comportă după cum îi vine.I. încercând să văd despre ce era vorba. fie camera video. neprelucrată. Oricum nu l-a interesat niciodată — poate doar atunci când a apărut la televizor ca să facă politică. Pojghi a de civilitate se crapă şi lasă să se vadă nesim irea violentă. dar impresia că eram supus unei torturi umilitoare a rămas. M-am dat jos din pat cu mişcări de păpuşă dezaxată şi mi-am aruncat ochii pe geam. să fie generos când se ştie filmat şi zgârie-brânză în rest. apa s-a oprit brusc. să aibă conştiin a propriului statut şi să abuzeze de ea ori de câte ori are prilejul. să se supună doar regulilor tagmei. fără să se gândească la ce va spune lumea. să pretindă respect şi să ofere în schimb mojicie. Visul s-a risipit. semn că vecinii de jos tocmai votau schimbarea. Mi-am trecut mâinile prin păr. am înjurat neputincios şi am deschis ochii. care profita de mine ca să experimenteze ultima inven ie în materie de timpanoplastie. are alonja notorietă ii. altul urcă la volan şi simulează că vrea să-l calce cu maşina pe temerar. Altul îl priveşte cu ochi şerpeşti şi-l scuipă în fa ă. Nesim itul V. Nesim itul nu se mai fereşte şi nu mai acceptă să joace roluri de ochii lumii. Un burghiu a prins să foreze un perete. Mi-am dat seama totodată că dormisem mult mai pu in decât îmi propusesem. Cine vrea să adere trebuie să întrunească un set de însuşiri la îndemână: să fie convins că i se permite totul şi nu i se refuză nimic. să aşeze între el şi omul de pe stradă o distan ă de neacoperit. Şi probabil că era mult de votat. Probabil că acesta este de fapt punctul lui vulnerabil: neputin a de-a sesiza momentul când un avantaj aparent se transformă în handicap decisiv. Altul amenin ă că sună la conducerea ziarului şi cere măsuri punitive urgente. Trei bărba i găureau asfaltul cu aerul că împlinesc un ritual păgân. mi-am spus cu năduf şi am intrat în baie. în zgomotul unui pickhammer insistent. iar valabilitatea lor a fost testată în timp. propagandă sau prozeli i. Categoria nesim i ilor V. începe să se bâlbâie şi până la urmă varsă o tonă de mizerii în capul curiosului imprudent. Două minute mai târziu. coana Mi a tocmai . Ceva dezagreabil şi drastic se petrecea dedesubt. rezervându-i acelaşi tratament şi operatorului care filmează. Visam că nimerisem pe masa de opera ie a unui chirurg avangardist.50.P.

domnu'. peste două zile „e nuntă în cartier". Din spate. dar nu doar la robinet. după ce administratorul mi-a comunicat că incidentele astea se rezolvă prin bună în elegere între păr i — „suntem oameni. La ce hărmălaie se auzea din apartament.împăturea mul umită fa a de masă pe care mi-o scuturase în cap. Acum e două noaptea. RADU PARASCHIVESCU (n. ca să ajung la timp la emisiunea TV la care fusesem invitat încă de acum două săptămâni. Ceva îmi spune că mâine n-o să fiu bun de nimic. Am ajuns în sta ia de autobuz la timp ca şoferul autobuzului să-mi închidă uşa în nas şi să mă oblige la zece minute de aşteptare exasperată. Mi-am amintit că autobuzul e o incintă pe placul anaerobilor şi mi-am plecat ochii în carte. nu animale" —. Am coborât întristat şi am luat un taxi. Iar soneria nu mergea oricum. am fost pus pe stand-by de o doamnă care m-a condus într-o cămăru ă de unde a venit să mă salte după două ore ca să mă introducă în platou. aveam apă. ". Evident că nu mi-a răspuns. Din peretele alăturat mi-a năvălit în sufragerie o hoardă de decibeli călare pe nişte başi fără grad de compara ie. La editură am ajuns pe la unu şi jumătate în loc de unsprezece.. pentru o tacla tihnită. / Mi-ai pus sare peste rană. Sonorul e dat la maximum. am încercat să văd un film. mi-am cerut scuze vecinilor care întinseseră masa pe palier. Bucureşti) este scriitor. Lumea s-a culcat. aşa încât am în permanen ă impresia că ucigaşul se află la mine în debara şi-mi vorbeşte de acolo. Culmea e că o cheamă Gioconda. dragostea mea. Absolvă cursurile Facultă ii de Filologie din Bucureşti. ci şi de la vecinul de deasupra. mul umit că nu întârziasem mai mult de o săptămână peste termenul fixat. am scos o carte din geantă şi am dat să citesc. M-am aşezat pe un scaun. Am ieşit şi am ciocănit la uşa vecinului de lângă mine. care urmăreşte cu sufletul la gură spovedania unui criminal în serie la OTV. Spre seară. Iar din câte ştiu. Noua formă de mătrea ă pe care o contractasem prin amabilitatea ei m-a făcut să clatin din cap — pe jumătate de nervi. traducător şi gazetar. / Mi-a otrăvit inimioara. după care din difuzorul de deasupra mea Nicolae Gu ă a prins să se văicărească sfâşietor: Iubirea ta. însă fără succes. următorul autobuz s-a urnit de la capătul liniei şi a tras la bordură. Am apucat să citesc o frază. Deja întârziasem la o întâlnire importantă. n-ar fi avut cum să mă audă. Într-un târziu. odată sosit la locul faptei. fiindcă. cu excep ia vecinei de dedesubt. pe jumătate ca să-mi scutur măcar o parte din recolta de firimituri. Un etaj mai sus. unde trei scuipătoare umane se opriseră pe băncu ă. sec ia . Când m-am întors acasă. Am descuiat uşa apartamentului şi am verificat dacă se dăduse drumul la apă. Da. Mi s-a părut că văd în ochii lor o undă de silă din cauză că îndrăznisem să le tulbur cina în casa scărilor. Fata acordeonistului de la unu se mărită. care plecase la serviciu lăsând robinetul deschis şi îmi muiase tavanul.. /Iubirea ta e-o vorbă goală. M-am grăbit degeaba. am urcat pe o mochetă din coji de semin e care mi-au pocnit sub pantofi până la etajul doi. o mână păroasă mi-a închis geamul cu o mişcare care nu admitea replică. Am scos discheta din geantă şi am predat-o secretariatului de redac ie. 1960. Din jur sim eam cum mă înconjoară izuri care mai de care mai îndrăzne e. am deschis geamul din dreptul meu.

După un an ajunge la Elit. James R. În 1993 se angajează ca redactor de carte la Editura Olimp. Nick Hornby etc). americani. unde lucrează şi în momentul de fa ă ca editor. John Steinbeck. Dilema veche. A publicat două romane (Efemeriada şi Balul fantomelor) . William Burroughs. Orizont. Lettre Internationale. Scott Turow. Kazuo Ishiguro. În 2003 se transferă la Humanitas. iar după un altul la RAO. A colaborat la ProSport şi Observator cultural. În prezent de ine câte o rubrică la Idei în dialog. Evenimentul zilei şi Gazeta sporturilor. Este traducător şi coautor a două lucrări de referin ă din literatura sportivă (Enciclopedia Larousse a fotbalului şi Jocurile Olimpice de la Atena la Atena: 1896-2004). William Golding. Des MacHale. Wallen. Virginia Woolf.engleză-franceză. Francois Mauriac. . Julian Barnes. Jonathan Coe. A tradus aproape şaizeci de căr i din autori englezi. Banatul etc. Publică ocazional în România literară. John Grisham. În 2005 primeşte premiul na ional Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului (Fanionul roşu). Tomis. un volum de povestiri despre Bucureşti (Bazar bizar) şi unul de eseuri despre necinstea în sport (Fanionul roşu). Cuvântul. Lucrează pe rând ca profesor de engleză. David Lodge. bibliotecar şi documentarist. canadieni şi francezi (Salman Rushdie.