APLICAREA T.I.C.

IN AFACERI

Apare in diverse domenii: TIC NON-TIC

Sectorul Tic = sectorul primar al informatiei; grupeaza ansamblul activitatilor care produc bunuri si servicii informationale prin intermediul carora se asigura culegerea, preluarea, transmiterea, stocarea informatiei cu mijloace electronice; include industriile prod. TIC si serviciile TIC; este sectorul producator de tehnologia informatiei si comunicarii;

Sectorul NON-TIC = sectorul secundar al informatiei; reuneste toate celelalte activitati care se automatizeaza pe baza folosirii bunurilor si serviciilor; sunt sectoare utilizatoare de tehnologie informationala si de comunicare;

TIC = ansamblul complex si divers de echipamente,aplicatii software si servicii informatice utilizate pentru manipularea informatiei (achizitie,arhivare,tranzactionare) reprezentata printr-o codificare numerica.

ROLURI: automatizeaza procele de manipulare a informatiei - calculul, stocare, difuzare; instrument amplificatoriu – creste capacitatea de actiune; informeaza – genereaza informatia; substituit – inlocuieste actiunea umana;

inovatie – realizeaza actiuni imposibile anterior;

Particularitati specific: comprimarea timpului (rapiditatea tratarii informatiei prin automatizare); comprimarea spatiului (multiplicarea retelelor de comunicatie si diminuarea costului de tranzitie); cresterea exponentiala a volumui de informatie stocata si prelucrata; transformarea naturii modului de lucru (activitati, procese etc.).

Evolutia informatiei si comunicarii si revolutia tehnologica actuala

Premisele: fuzionarea a trei domenii majore: telecomunicatii; electronic; informatica. Consecinte: aparitia de noi tehnici de automatizare a informatiei; realizarea retelelor electronice interactive; progrese in planul comunicarii – aparitia internetului. Mutatiile economice si sociale dupa anii ’70: aparitia conceptului de “societate informational”; amplificarea fenomenului de mondializare: expansiunea pietei mondiale de produse si de capital; cresterea rolului institutiilor financiare internationale; crearea capitalului imaterial;

Evolutia progresiva a TIC: Anii ’60: automatizarea logisticii administrative; Anii ’70: automatizarea productiei industriale (robotica); Anii ’80: aparitia SGBD, automatizarea sarcinilor de birou; Anii ’90: devzoltarea proceselor de comunicatie; Anii ’00: comert electronic e-gouvemment .

Situatia difuzarii tehnologiei informatiei si comunicarii

Statisticile oficiale ale OCDE evidentiaza: un grad mare de diseminare a TIC la nivelul economiei statelor membre; existenta unor diferente semnificative intre tari dintr-o zona sau chiar la nivelul aceluiasi stat; impactul economic al TIC este puternic dependent de amploarea difuzarii lor (relatii direct profesionale).

Elemente determinante privind difuzarea TIC : scaderea preturilor materialului informatic (ex. semiconductori, circuite etc.) si intensificarea concurentei (Legea lui Moore); TIC – genereaza efecte pozitive (ex. imbunatatirea fluxurilor de informatii, productivitatea muncii, intensificarea comunicarii intra si interorganiz.); competitivitatea sectorului TIC (determina dezvoltarea proprie, dar si a celorlalte sectoare utilizatoare TIC); marimea organizatiei: organizatii mici medii – grad mai mic de utilizare a TIC  nivel scazut al investitiilor in tehnologie; organizatii mari – interesate de investitiile in TIC  perfectionarea comunicarii, externalizarea activitatilor.

Restrictii (coditionari) in difuzarea TIC: costurile directe ale TIC - reducerea costului materialelor informationale, telecomunicatii, instalarea sistemelor de comunicatii  crestere a investitiilor in tehnologie; existent unui personal calificat si amploarea schimbarilor la nivel organizational; gradul de noutate al TIC - difuzarea TIC urmeaza o curba sinusoidala diseminare lenta (cand tehnologia este noua si scumpa), rapida (in faza de maturitate a ei).

Necesitatea folosirii TIC: Tranzitia catre societatea informationala. TIC - element central al dezvoltarii si progresului organizatiei publice (ecommerce, e-administration etc.); TIC - solutie eficienta si eficace pentru observarea comportamentului dinamic al organizatiei si adaptarea rapida la schimbarile de mediu; Sistemele informatice – se constituie ca un veritabil “panaceu” in procesele decizionale (asistarea deciziei), cele economice (analize in timp real, multidimensionale), cele operationale (armonizarea proceselor de munca si activitatilor intr-o conceptie sistemica, Descentralizarea actului administrativ.

Caracteristici ale sectorului public traditional : sistem centralizat,cu structure ierarhic rigide; procese de informare si comunicare cu cetateni, limitate si opace. politica si gestiunea administratiei raspund in mod greoi intereselor comunitatii;

Redefinirea sectorului public in contextul folosirii aparatului informatic:

noi structuri. costuri de adaptare. . economie regionala. asigurarea unui grad mare de transparenta intre relatia institutie publica si cetatean. Premise: utilizarea TIC influenteaza premisele performante ale organizatiilor. proiectarea unui sistem de management mai putin ierarhizat. un impact asupra institutiilor publice si cetatenilor.descentralizarea proceselor administrative. in diferite domenii (educatie. globalizarea problemelor de poluare publica.). Alinierea institutiilor publice la constructia europeana: Aspecte care impun folosirea TIC: desfasurarea unor activitati cu caracter regional. program guvernamental. cresterea productivitatii muncii prin utilizarea TIC este legata de nivelul de calificare al capitalului uman si de introducerea practicilor de lucru avansate. costurile incluse de schimbarile organizationale noi produse. utilizarea TIC este complementara calificarii: tehnologia informatica este asociata cu cresterea mare de persoal calificat in utilizarea ei. costuri de initiere in folosirea tehnologiei). noi practici. finantarea programelor de cercetare – dezvoltare de catre organisme internationale. stabilirea prin Constitutia Europeana (controlul la facturile UE. sanatate etc). investitiile in TIC includ cheltuieli care nu pot fi contabilizate (cheltuieli pentru specializarea angajatilor. protectia mediului etc.dar numai alaturi de alte schimbari in managementului si functionalitatea acestuia.

cu conditia derularii altor investitii si actiuni (programe de training. internationalizarea productiei Concluzii: utilizarea TIC contribuie la cresterea performantelor organizatiei. dimensunea organizatiei: influenteaza gradul si structura TIC organizatii mai mari de 250 angajati. comunicare cu tertii etc incidenta concurentei: extiderea schimbarilor comerciale.) introducere TIC si practicile de gestiune ale resurselor umane genereaza schimbari la nivelul managementului calitatii. competenta multipla pentru angajati etc. tehnologia si nivelul de calificare sunt complementare. externe organizatii mai mici de 50 de angajati axati pe folosirea internetului directii de utilizare: studii de marketing. e-administration) directii de utilizare TIC: consolidarea avantajului competitiv. pagina web. EDI. schimbarile organizationale. investitii in . internet. accent pe munca in echipa. intesitatea comunicarii interne. necesitatea schimbarile organizationale: efectele folosirii TIC sunt semnificative cand ele se asociaza cu un management al schimbarii (noi strategii. reducerea nivelelor ierarhice. reglementarilor financiare.raportul OCDE: tarile in care ponderea personalului specializat in utilizarea TIC este mare. tehnologie de retea. intensitatea inovarii. etc. e-commerce.

uman. capabile sa functioneze. Sistemul informational al organizatiei. Procese . procesele de prelucrare a datelor si a informatiilor care intra in sistem. etc).infrastructura informatiei si de comunicatii. Un sistem este un ansamblu de elemente aflate in interactiune dinamica care sunt organizate si functioneaza dupa un anumit scop. Determinanti fundamentali ai sistemului: Imput-uri – reflectate in intrarile sistemului (de tip material. informational. schimbari la nivelul organizational). efectele benefice ale TIC necesita timp. cat si intre acesta si partile componente ale sistemului. lipsa de personal caificat etc. procese care determina o anumita structura iesirilor acestuia. Output-uri – elemente superior elaborate. Sistemul informatic. Relatii de cauzalitate – ansamblul relatiilor aflate atat la nivelul intregului. Ex.) maximizarea efectelor utilizarii TIC intr-un sector este conditionata de obtinerea unor efecte agreate si in lant. TIC nu constituie un “panaceu” – nu rezolva probleme legate de o gestiune defecta.succesiune de operatii in cursul carora sunt (transformate) variabilele de intrare. . care se organizeaza si transforma energia materiala si informationala pentru atingerea unor finalitati (obiective) dintre care una este aceea de mentinere a propriei sale organizari. Un anasamblu de elementeaflate in interactiune. Procese  functii prin care se exprima ceea ce face efectiv sistemul. financiar. furnizate de sistem in urma actiunii proceselor asupra intrarilor.

se refera la multimea comportamentelor sistemului. fiind corelata cu elemente structural ale acestuia. Sistemul informational al organizatiei publice Abordarea sistemica a componentei informationale S. social. relatii in cadrul sistemului: de tip endogen (intre subsistemele proprii).: Cu cat sistemul este mai putin organizat. Numai in conditiile existentei unui anumit mod de aranjare a elementelor sistemului se poate vorbi de o structura a acestuia. sub aspectul ordinii si pozitiei acestora in cadrul sau. Obs. S. care ii determina functionarea (sau comportamentul).I.: o dimensionare nerealista a unor structuri din cadrul sistemului poate afecta negativ realizarea functiilor respective si.Obs. cu atat partile influenteaza mai mult intregul si cu cat este mai bine organizat. in concluzie. contribuie la atragerea obiectivului pentru care a fost creat sistemul. = parte componenta a sistemului de management al organizatiei. de tip exogen (rezultate din interactiunea cu mediul economic. cu atat sistemul influenteaza sau controleaza mai mult partile din care este format. Finalitatea – se refera la obiectivul pt care este creat sistemul.I.= realizeaza o conditionare reciproca a celorlalte componente de management. finalitatea sistemului. Planuri de analiza: din punct de vedere al functionalitatii reflecta expresia interactiunilor si a relatiilor de cauzalitate intre elementele sistemului. din punct de vedere al structurii . care impreuna cu relatiile existente. . politic). Mediul – orice sistem functioneaza intr-un mediu pe care il influenteaza si de care este influentat.

al unei persoane. subsistemul informational. = rezultat pe baza unui proces de informare. reflectie si evaluare a mijloacelor si a consecintelor desfasurarii actiunii respective. subsistemul organizatoric. subsistemul metodelor si al tehnicilor de management. informational. prin care se stabilesc scopul unei actiuni si modalitati de realizare a acestuia. constient. intre care exista relatii de cauzalitate si care actioneaza interdependent in scopul asigurarii proceselor de conducere la nivelul unei organizatii. structurate corespunzator sistemelor de obiective si configurate ierarhiei manageriale. situatii. operational si metodologic. Subsistemul decizional Ansamblu intercorelat al deciziilor adoptate si aplicate intr-o organizatie. Decizia = un act social. rezultatul unor activitati constiente de alegere a unei directii de actiune. Sistemul de management are urmatoarele componente (subsisteme): subsistemul decizional. in scopul desfasurarii proceselor de management. solutie adoptata (din mai multe posibile) DEX. hotarare luata ca urmare a examinarii unei probleme. Informatie DecizieActiune . alegere care conduce la un anume obiectiv.Sistemul de management = ansamblu de elemente cu caracter decisional. Decizia este un instrument particular de exercitare a managementului.

in vederea culegerii. de grup. semistructurate (decizii de incertitudine). a sistemului administratiei sau a societatii. unice.Decizia administrativa proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice. Componente: . prelucrarii si transmiterii datelor si a informatiilor necesare la nivelul decizional si operational. dupa sfera de cuprindere a decidentului: individuale. tactice (orizont mediu: 6 luni – 1 an). Subsistemul informational Un ansamblu de componente. nestructurate (decizii de risc): au la baza informatii clare. curente (zilnic). influenteaza cel putin activitatea unei alte persoane din sistem. care actioneaza in baza unor relatii de cauzalitate. dupa frecventa adoptarii lor: periodice. Tipologia deciziilor dupa orizontul de timp si implicatii: strategice (3-5 ani) – termen lung. aleatorii. dupa nivelul de structurare al informatiei: structurate (decizii de certitudine): au la baza informatii certe.

poate fi: manual. informatiile = sunt doar acele date care: aduc cunostiinte noi destinatarului lor. . procedurile informationale = ansamblu de metode si tehnici de reprezentare a informatiei primare. cat si intre acesta si mediul extern. subsistemul de prelucrare al datelor = asigura procesele de : culegere. Ele iau nastere atat in interiorul organizatiei. verticale. susceptibile de a fi percepute de fiinta umana.datele = ansambluri de simboluri. circuite informationale . exprimate sub forma numerica. informatia ia intotdeauna in considerare semnificatia fenomenului real pe care-l surprinde si care in mod absolut difera in functie de perceptia proprie a utilizatorului. de la o sursa la destinatie. cantitati. reduc gradul de incertitudine (necunoastere) asupra acestuia. imagini etc. comunicare a datelor si a informatiilor. sunete. fluxurile iformationale – reprezinta ansamblul informatiilor care parcurg circuite informationale. informatia are un puternic caracter de subiectivism. litere. stocare.reprezinta traseul pe care il parcurge o informatie. modifica perceptia asupra realitatii. statistici. raportate la un anumit interval de timp (orizontale. valori corespunzatoare unor indicatori economici. notiunea de informatie este relevata destinatarului ei in sensul ca ceea ce reprezinta informatie pentru unul. prelucrare. ex: norme. Concluzii: informatiile formeaza o submultime inclusa in multimea datelor. prin intermediul carora se asigura interfata omcalculator. automatizat. oblice). nu este obligatoriu informatie pentru altul. semi-automatizat. financiari.

Componente: organizarea procesuala: functiuni. in scopul eficientizarii muncii factorilor de decizie. cercetare-dezvoltare. impreuna cu modalitatile de repartizare a acestora pe subdiviziuni organizatorice (componenta organizarii structurale). sarcini. comerciala.devine subsistem informatic daca procesele sunt realizate prin tehnici electronice de prelucrare si comunicatie (tehnologii informatice de comunicatie – TIC). Observatie: Cele 5 functiuni ale organizatiei sunt : functiunea de productie. Metode generale de management: managementul prin obiective. Aceste nivele ierarhice dau relatii de colaborare. de resurse umane. managementul prin exceptie. atributii. managementul prin bugete (organizatii care au filiale in teritoriu). financiar-contabila. activitati. Subsistemul metodelor si tehnicilor de management Un ansamblu de componente care faciliteaza exercitarea proceselor managerial. . organizarea structural: structura organizatorica. Subsistemul organizatoric Ansamblu proceselor de munca structurate pe functiuni (componenta organizarii procesuale). managementul prin proiecte.

delegarea. Subsistemul informatic Reprezinta componenta sistemica a sistemului informational. Locul si rolul subsistemelor informationale Informatiile care descriu procese de munca reprezinta variabile de iesire ale subsistemelor organizatoric. tabloul de bord. Aceste informatii sunt transmise sub forma de fluxuri informationale prin intermediul circuitelor informationale. prelucrarea. Obs:Perturbarea functiei sistemului informational genereaza disfunctionalitati la nivelul fundamental al deciziilor si aplicarii acestora de catre factorii de executie. procese si . care include echipamente electronice de calcule si comunicatie. In acest fel sistemul informational are rolul de a asigura o conditionare reciproca intre sistemul decizional si cel organizat. Subsistemul informational asigura culegerea. Astfel informatiile prelucrate la nivelul sistemului informational reprezinta output-uri ale acestuia si input-uri pentru componenta decizionala. arhivarea si vehicularea informatiilor primare prin intermediul unor proceduri specifice. subsistemului informational.Tehnici si metode specifice: metoda diagnosticarii. In baza acestor informatii la nivelul subsistemului decisional si fundamental deciziile care constituie outputuri ale sistemului decional si input-uri ale sistemului organizatoric. brainstorming. automatizate.

SI total integrate (activitatea este automatizata si toate modulele comunica intre ele) . atributii. SI pentru conducerea operativa si tactica. pentru calcularea salariilor. SI pentru gestiunea cunostintelor. financiar-contabile. dupa gradul de dispersie a resurselor sistemului: SI locale (exploatabile pe calculatoare independente sau in retea). aplicatie informatica pentru gestiunea personalului.) SI partial integrate. fie pe verticala structurii organizatorice la nivelul unui grup omogen de procese si activitati). care deservesc verigi organizatorice aflate pe acelasi nivel ierarhic. la nivelul structurii organizatorice (pe orizontala structurii organizatorice. SI distribuite (bazate pe criterii teritoriale). resurse umane.A).C-E. dupa legatura cu tipul de organizare: SI grefate pe organizarea procesuala (cu rezultat.proceduri automatizate.C. SI pentru conducerea strategica. SI asistare a deciziilor. SI pentru automatizarea proceselor de comunicatie. sarcini): productie. pentru evidenta incasarii taxelor si impozitelor locale etc. comercial. aflate in interactiunein vederea asigurarii prelucrarii automate a datelor si informatiilor. Clasificare: dupa scopul urmarit: SI pentru automatizarea functiunilor managementului (P. SI grefate pe organizarea structurala (pe nivele decizionale) dupa gradul de integrare: SI insulare (singulare): sunt dezvoltate in functie de cerintele punctuale ale utilizatorilor (ex.O. functiuni.

Determinanti majori ai pertinentei: . Datele (numerice. un obiect. tendinta de a atribui anumitor evenimente probabilitati de realizare mari. evenimente sau procese prin intermediul simbolurilor (reprezentari a unei entitati distincte . alfanumerice) – descriu obiecte. Conceptul de pertinenta a informatiei: si informatia intr-un proces de utilizare. procesul de fundamentare a deciziei) informatia este pertinenta atunci cand raspunde ceritelor utilizatorilor si le si satisface intr-un context de folosire bine determinat.) Simboluri – proces interpretativ (bazat pe un model cognitiv care atribuie sens (schema de rationament) semnificatie intr-un anumit context: informatie spatiul si Devieri frecvente ale procesului de interpretare: retinerea doar a informatiilor care corespund unei „prime judecati” tendinta de a prefera informatii cantitative in locul celor calitative. este direct legata de procesul de utilizare a informatiei (ex.o persoana. motivate de dorita subiectiva a decidentelor.SI – obiect multidimensonal dimensiune informationala (SI manipuleaza si produce date si informatii) dimensiune tehnologica dimensiune organizationala Dimensiune informationala Decurge din vocatia primara a SI: furnizarea datelor si a informatiilor. are valoare de intrebuintare. un eveniment etc.

Actualitatea – se refera la diminuarea sau eliminarea intarzierilor in circuitul informativ. Fenomenul de distorsiune . uneori un nivel mare de detaliere restrictioneaza accesul la informatii.lipsa fenomenelor de distorsiune sau filtraj in continutul informatiei. . Punctualitatea – respectarea limitelor de timp in procesul de utilizare a informatiei. timp si operatiile necesare pentru a identifica si extrage informatia utila. Dimensiunea tehnologica: Caracteristica sistemului informational sub aspectul utilizarii tehnologiei informatiei si a comunicatiei. Filtrajul .alterarea continutului informatiei in mod intentionat.Exhaustivitatea – caracterul complet al informatiei (este diferit relativ in functie deutilizator si modelul propriu de interpretare) Grad de precizie – se refera la un anumit nivel de detalierea informatiei. Aglomerarea canalelor informationale – reprezinta transmiterea unui volum de informatii de-a lungul circuitelor informationale mai mare decat este necesar sau care u raspund cerintelor utilizatorilor. Exactitatea . Distorsiunea si filtrajul alaturi de redundanta si aglomerarea caalelor informationale reprezinta deficiente (factori perturbatori in functionarea sistemelor informationale) Redundanta – inregistrarea repetatape acelasi suport sau suporturi diferite a aceleiasi informatii sau a unor informatii cu continut asemanator. Accesibilitatea – este legata de spatiu.alterarea continutului informatiei in mod neintentionat.

tratarea.sub aspectul interactiunilor dintre acestea. interactiunea elementelor intr-un sistem cibernetic presupune actiunea unui element E1 asupra lui E2 prin intermediul unei bucle de retroactive  genereaza proprietati de autoreglare a sistemului. aparitia de noi oportunitati strategice. Dimensiunea organizationala: abordarea cibernetica a sistemului organizatoric: are loc la baza o analiza globala a elementelor sistemului. . adoptarea unor noi solutii de gestiune si control (ERP. Sistemul informatic – ca element al sistemului informational ..element net de diferentiere a sistemului informatic de cel informational (colectarea. Retroactiunea pozitiva – o actiune de crestere a output-urilor  sistemul tinde catre o stare de blocaj.TIC . SCM).asigura functia de retroactiune in cadrul modelului cibernetic al organizatiilor. Autoreglarea – proprietatea sistemului cibernetic care implica un mod de control a functionarii acesteia. Retroactiunea negativa – o actiune de crestere a input-urilor antreneaza o diminuare a output-urilor  sistemult tinde catre o stare de echilibru. materializat printr-o “actiune in retur” intre elemente (retroactiune). Determinarea constrangerii in functionarea sistemului informational: de pertinenta adecvare Prezenta si evolutia TIC conduce la o reconfigurare a proceselor organizationale: modificarea conditiilor de comunicare intre angajati. comunicarea informatiilor au loc cu ajutorul tehnologiei electronice).

informationale etc. Aceste activitati sunt realizate de actori care dispun de resurse (materiale. Roluri: Sistemul informational furnizeaza si genereaza informatii care reflecta procesele manageriale si operationale. financiare. integreaza. umane. informatica si de comunicatii interne. Tipuri de sisteme si TIC: componenta top – management: structura executiva si deliberativa care asigura conducerea activitatii de b-o si f-o prin instrumente informatice. sustinute prin sistemul informatic si TIC. automatizeaza datele care asigura derularea proceselor organizationale (manageriale si operationale) prin intermediul TIC. avand rolul de interogator al subsistemului acesteia. componenta de front – office: activitati variabile pentru client.) Un proces este alimentat de intrari care sunt transformate in iesiri in scopul de a crea valoare adaugatapentru utilizatorii acelui proces. . tehnologice. Utilizarea TIC & SI in procesele organizationale Abordarea pe procese: Proces – ansamblu de activitati care se deruleaza intr-un ansamblu sistemic pentru a atinge un anumit scop. avand rolul de a folosi si produce informatii. componenta de back – office: sisteme informationale si functionale si TIC care constituie infrastructura informationala. Sistemul informational structureaza. sistemul informational este un element constitutive al structurii organizationale. coordoneaza.In consecinta: sistemul informational este un element determinant al functionarii organizatiilor.

procesul decisional (succesiune de faze prin care se adopta. sisteme informationale ale proceselor operationale: volume mari de date prelucrarea datelor printr-un mare numar de operatii repetitive. adresate personalului implicat in procesul de culegere si prelucrare a datelor. sisteme pentru controlul proceselor operationale. C. dupa algoritmii de calul bine definiti . O.Top management Solutii software dedicate (Sisteme informatice pentru dencidenti) Furnizeaza informatii dedicentului si asista din punct de vedere informatic. Permit automatizarea( partiala) a functiilor managementului (P. aplica si evalueaza deciziile) Satisface nevoile de informare la nivel tactic si strategic. A) Exemple de sisteme informatice pentru decidenti: sisteme de conducere tipMSS(management Support Systems) Tablou de bord electronic Sisteme informatice de optimizare unilaterala a deciziei Sisteme informatice de optimizare multilaterala a deciziei Sisteme informatice pentru asistarea functiei de previziune Sisteme informatice pentru asistarea functiei de organizare Sisteme informatice destinate managementului prin costuri Sisteme de asistare a procesului decizional de tip DSS( decision Support systems) Back-office Sisteme informatice pentru nivelul operational. prin agregarea datelor de jos in sus. CE.

P sunt sisteme deschise care functioneaza in stransa legatura cu partenerii companiei (clientii. .P – un ansamblu intercorelat de subsisteme informatice care sunt destinate resurselor umane. Module componente ale acestui sistem informatic la nivelul unei institutii publice. gestiunea resurselor umane. Caracteristici ale sistemului ERP Conceptie modulara: integreaza toate procesele desfasurate in cadrul firmei sau institutiei publice sub forma de module.care pot acoperi gestiunea financiara. materiale si financiare ale unei companii sau institutii publice.R. gestiunea stocurilor. cuantificate.R. se pot referi la : planificarea resurselor financiare gestiunea resurselor umane gestiunea achizitiilor gestiunea investitiilor evidenta partenerilor. previzibile) Exemple de sisteme informatice back-office : E. Flexibilitatea: un sistem ERP permite adaptarea rapida la modificarea conditiilor mediului in care organizatiile isi desfasoara activitatea. institutii publice). proiect in vederea eficientizarii principalelor activitati desfasurate intr. Termenul de E.R.P – sisteme pentru gestiunea integrala a resurselor si a proceselor sisteme informatice pentru managementul documentelor si a fluxurilor de lucru.R.informatii cu caracter structurat (certe. Un sistem E. furnizori. gestiunea clientilor si a furnizorilor.P este utilizat pentru a descrie un sistem informatic multimodular.o companie sau institutie publica. Sistemele E.

cresterea nivelului de pertinenta al informatiei utilizate. component managementul resurselor umane: managementul salariatilor. Avantaje: reducerea timpului de acces la informatiile necesare fundamentarii deciziilor. reducerea timpului de raspuns la o cerer formulate de un client. .Caracter “deschis” – un sistem ERP include un nr mare de parametrii organizationali ca entitati fundamentale ale sistemului. mentinerea istoricului privind activitatea salariatului. gestiunea patrimoniului analiza de bilant contabil asistata de calculator. gestiunea achizitii si servicii furnizate. raspuns rapid la modificarea conditiilor de mediu (grad mare de adaptabilitate al organizatiei in contextual economic). fluidizarea schimbului de informatii in cadrul organizatiilor. componenta management-contracte sistem flexibil de notificare pe baza unor informatii cheie in contracte. cresterea gradului de incredere a clientilor in organizatia publica. Arhitectura client-server : sistemele ERP sunt dezvoltate pe o arhitectur de tip client-server-tehnologie prin care o statie central este configurata sa furnizeze servicii prin reteaua locala sau internet. component managementului bugetar: subsistemul trebuie sa asigure elaborarea unor scenario de buget. in vederea alegerii variantei optime in functie de planificarea obiective lor precum si urmarirea alocarii resurselor. Componentele sistemului ERP: component financiar-contabila: gestiune financiara.

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor Societatea informaţională este un obiectiv al dezvoltării şi nu un ţel în sine. fisa mijloacelor fixe etc. care acoperă peste 50% din piaţa internă. un design inteligent şi managerul eficient au dus la fabricarea unor echipamente de calcul şi transmisie de date foarte performante. Producătorii de hardware. având o rata de creştere pozitivă. Industria ICT românească (information and communications technology tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor) produce echipamente de calcul. software şi servicii. Calitatea producţiei. Peste 250 de companii. . transmisii de date şi telecomunicaţii. Suportul tehnologic al societăţii informaţionale este asigurat prin convergenţa a trei sectoare: tehnologia informaţiei. au devenit din nou profitabili asamblând echipamente. produse în România.prezentarea rapida a informatiilor de baza associate unui contract. iesiri. eficienţa procesului de asamblare. tehnologia comunicaţiilor şi producţia de conţinut electronic. componenta management mijloace fixe si de inventar: Listarea situatiilr specifice mijloacelor fixe: intrari. ea reprezintă o componentă esenţială a programului guvernamental politic şi economic pentru dezvoltare şi o condiţie majoră pentru integrarea României în structurile euroatlantice. multe dintre ele deţinătoare ale certificatului ISO 9001 pentru acest tip de activitate. produc aproximativ 50. care au suferit o cădere serioasă după 1989.000 de PC-uri anual. mai ales cu componente de ultimă generaţie.

Industria de software se dezvoltă remarcabil. Guvernarea electronică (e-government).000 de angajaţi. Implementarea şi dezvoltarea unor legături electronice între administraţie şi cetăţeni şi mediul de afaceri reprezintă una dintre principalele direcţii ale strategiei de implementare a societăţii informaţionale în România. Acesta este un segment de piaţă care ocupă o proporţie semnificativă din mâna de lucru specializată în IT. Sistemul românesc de achiziţii publice electronice (e-procurement). cum ar fi plata taxelor prin mijloace electronice şi folosirea semnăturii electronice pentru serviciile administraţiei publice. Numărul specialiştilor români este în continuă creştere. există un potenţial de lucrători de înaltă calificare disponibili pentru dezvoltarea unor produse mai competitive de tehnologie de vârf. Educaţia bazată pe e-learning (învăţare prin mijloace electronice) este unul din principalele obiective ale implementării societăţii informaţionale în România. peste 1 miliard de euro. Produsele software dezvoltate şi serviciile furnizate sunt estimate la aproape 200 milioane de euro anual. De regulă. se deschid peste 10.000 de invitaţii la licitaţie. este unul dintre punctele de referinţă în ceea ce priveşte aplicaţiile de e-government în Europa. Succesul său este dovedit de totalul valorilor tranzacţionate. Pentru realizarea acestui obiectiv. acest lucru datorându-se extinderii pieţei. au fost finanţate şi s-au finalizat un număr de acţiuni precum introducerea sistemelor educaţionale asistate de . implicând 800 de instituţii publice şi peste 8. 4800 de firme declarând o astfel de activitate. Industria software a înregistrat o creştere exponenţială deoarece marile corporaţii folosesc mână de lucru de înaltă calificare din România pentru a dezvolta software în sistem offshore. În 2003 şi 2004 a continuat lansarea proiectelor de e-government.000 de ofertanţi. În sectorul de software şi servicii conexe lucrează peste 35. cu o rată de economisire de 21%. care va asigura accesul pe scară largă al elevilor şi studenţilor la comunicaţiile internaţionale şi la schimbul de date. construit în 2002. Cu toate acestea.

frauda electronică se pedepsesc prin lege. În România accesul neautorizat la reţelele private.computer în licee şi universităţi. dezvoltarea comerţului electronic. piaţa serviciilor de IT . serviciile de Internet pe bază de CATV (televiziune prin cablu) . legea privind prelucrarea datelor personale şi protecţia confidenţialităţii în telecomunicaţii.este total liberalizată. În În 2001-2002 a fost adoptat un cadru juridic larg pentru a liberaliza şi încuraja dezvoltarea serviciilor specifice societăţii informaţionale ca răspuns la nevoile şi cerinţele cetăţenilor. atacurile hackerilor. serviciile IT cu valoare adăugată. În momentul de faţă. Sistemul electronic de achiziţii publice (e-procurement) . în conformitate cu directivele UE.cum ar fi transmisiile de date şi furnizarea serviciilor de Internet. legea privind protecţia cetăţenilor în procesul de prelucrare a datelor personale şi libera circulaţie a acestor date au fost adoptate în România. legea comerţului electronic. răspăndirea viruşilor informatici. Legea semnăturii electronice.

Portal în domeniul sănătăţii Acest sistem va contribui la dezvoltarea unui sistem sanitar nou şi modern. Abuses. blocarea unor servicii sau servere prin atacuri de tip DOS (denial of service). care asigură accesul la serviciile de e-government. Portal Web pentru servicii de e-government Acest proiect constă în realizarea unui portal de tipul "biroului unic". activităţi neautorizate de monitorizare şi stocare a datelor. pentru a accesa unele servicii. care se referă la: folosirea datelor personale. Proiectul dovedeşte utilitatea "biroului unic" (one-stop shop) pentru furnizarea tuturor informaţiilor privind domeniul medical către pacienţi şi cadrele medicale. operaţiuni neautorizate în interiorul unui sistem informatic. Prin generalizarea acestui . reprezintă unul dintre punctele de referinţă în ceea ce priveşte aplicaţiile de tip egovernment în Europa. În următorii ani se vor economisi peste 750 milioane euro prin extinderea sistemului electronic de achiziţii publice (e-procurement) la întreaga administraţie publică şi la toate produsele şi serviciil e din ofertele publice. trimiterea deliberată şi repetată a unor mesaje purtătoare de viruşi. creat în martie 2002. disponibil pentru toţi cetăţenii români. fără acordul posesorului. precum şi schimbul de informaţii şi documentare electronice între agenţiile guvernamentale.Sistemul românesc de achiziţii publice electronice. trimiterea unor mesaje comerciale fără acordul prealabil al adresantului.ro Scopul acestei pagini de Web este de a permite tuturor persoanelor interesate să notifice autorităţile în legătură cu acţiunile aparent ilegale din domeniul societăţii informaţionale. Confidenţialitatea tuturor informaţiilor este garantată.

documente explicative incluzând instrucţiuni cu privire la modul de completare a acestor formulare. legi şi reglementări care definesc/reglementează interacţiunea dintre cetăţeni. va creşte transparenţa şi se vor dezvolta serviciile interactive. Proiectul constă în realizarea unui gateway care conţine: formulare din domeniul administraţiei publice proiectate pentru interacţiunea cu cetăţeanul şi mediul de afaceri. avantajelor şi eficienţei utilizării tehnologiei informaţiei în domeniul resurselor umane. E-Job sistemul informatizat de căutare a unui loc de muncă şi de recrutare. mediul de afaceri şi administraţia publică. Servicii electronice de informaţii pentru cetăţeni (info-kiosk) . care a fost iniţiat în 2001 de MCTI. Obiectivele de bază ale sistemului sunt: realizarea unui târg virtual al locurilor de muncă unde să se întâlnească angajatorii şi cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. "Biroul unic" pentru administraţia publică Proiectul reprezentă un punct unic de acces la cele mai utilizate formulare ale administraţiei publice în relaţiile cu cetăţenii şi mediul de afaceri. asigurarea ocaziei pentru toată lumea de a-şi pune în valoare capacităţile personale şi competenţa în diverse zone ale tehnologiilor de vârf. fiind necesară validarea pentru accesarea conturilor de e-mail. această aplicaţie va supraveghea şi gestiona dreptul de acces la diferite aplicaţii sau sisteme de date.sistem. demonstrarea necesităţii. comunicarea va fi criptată. Acest proiect face parte din procesul de implementare a guvernării electronice. autentificarea în procesul de comunicare. birocraţia va fi diminuată. În ce priveşte identificarea electronică a funcţionarilor publici într-o primă fază: semnăturile electronice şi certificatele digitale sunt folosite pentru identificarea angajaţilor. furnizarea unor servicii publice: înregistrarea formularelor. prelucrarea formularelor primite etc. înregistrarea utilizatorilor.

în zonele unde nivelul de informaţie este scăzut. El reprezintă un sistem distribuit geografic. Implementarea proiectului are ca obiectiv amplasarea a 4280 de infokioskuri în toată ţara şi.Info-kiosk este un portal de Web. . accesibile unui public larg. prin browserele de Internet. El a fost realizat cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică. o unealtă pentru cetăţeni. Poate fi folosit prin interfaţa specifică info-kiosk şi. Proiectul de referendum se referă la studierea opiniei publice în cadrul unui referendum la nivel naţional sau local. Referendumul electronic (e-referendum) E-referendum reprezintă o unealtă modernă pentru realizarea sondajelor de opinie folosind Internetul. Sistemul va oferi cetăţenilor o alternativă prietenoasă şi economică pentru a-şi exprima opţiunea cu privire la un subiect interes naţional. în special. Rezultatele finale sunt prezentate sub formă de grafice şi tabele. respectându-se criteriile de performanţă care asigură funcţionalitatea şi rapiditatea sistemului. Sistemul informatic pentru faza de implementare a e-Europe şi dezvoltarea tehnologiei informaţiei Acest proiect constă într-un program care permite culegerea. accesul la el fiind posibil de oriunde. de asemenea. În acelaşi timp reprezintă un cadru excelent pentru utilizarea pe scară largă a Internetului şi a mijloacelor electronice. Plata taxelor prin mijloace electronice e-Tax Sistemul reprezintă o extensie a sistemului de plată a taxelor pe bază de card. uşor de folosit. stocarea şi utilizarea datelor statistice în domeniul informaticii.

să se reducă costurile de marketing şi distribuţie. să se asigure accesul continuu la un cadru virtual de afaceri. să se dezvolte o piaţă virtuală pentru produse şi servicii care să permită cumpărătorilor şi vânzătorilor să se întălnească.Sistem bazat pe Internet pentru transferarea facturilor furnizorilor Este un sistem de achiziţii. să se optimeze preţurile de achiziţii prin armonizarea cererii şi ofertei. Piaţa virtuală e-Market Principalele obiective ale proiectului e-Market de comerţ electronic sunt: să se demonstreze necesitatea. Acesta este un sistem dedicat mediului de afaceri. viteza mare pentru accesul la informaţii. folosindu-se tehnologii de Web pentru transferul online al facturilor furnizorilor. avantajele şi eficienţa utilizării tehnologiilor moderne în mediul economic românesc. să negocieze şi să realizeze tranzacţii comerciale. totul cu sprijinul tehnologiilor de Web. să se asigure şanse egale şi informaţii transparente pentru toţi agenţii din mediul economic. Dezvoltarea sectorului IT .

Oracle-HP. locaţie pentru 50 de firme de IT. În parcul de soft de la Galaţi.Statisticile oferite de Ministerul Comunicaţiilor şi al Tehnologiei Informaţiei confirmă dezvoltarea continuă a sectorului IT.ro. în care lucrează specialişti locali. centre de prezentare şi transfer tehnologic. Parcurile tehnologice găzduiesc inclusiv zeci de firme IT. . numărul utilizatorilor a crescut de la 16. IBM.000 de utilizatori (în 2003). Sun. funcţionează centre de excelenţă Microsoft. spre exemplu.laboratoare de dezvoltare software. În ceea ce priveşte domeniile .000 (în 2000) s-a ajuns la 57.

În România există 250 de centre de cercetare în care. România este singura ţară din Europa căreia i-a fost acordat acest premiu în 2004. Rezultatele obţinute de România au fost posibile şi datorită competenţelor existente în acest domeniu.000 de tineri. prin stimularea utilizării Internetului.România şi Japonia au primit Premiul Global de Excelenţă în Tehnologia Informaţiei pentru "Iniţiativele e-Gouvernment" distincţie acordată de WITSA (World Information Technology and Services Alliance) în cadrul Congresului Mondial privind Tehnologia Informaţiei. În urma votului celor 53 de asociaţii naţionale membre WITSA. anual. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a fost declarat câştigător la categoria "Premiu de Excelenţă în Sectorul Public". iniţiate şi coordonate de MCTI. numărul absolvenţilor români specializaţi în acest domeniu fiind de 5 ori mai mare decât în Rusia şi de 7 ori mai mare decât în India. îşi încheie studiile 30. dintre care 5. sistemul electronic de alocare a autorizaţiilor de transport internaţional rutier de marfă şi-au dovedit eficienţa prin valoarea economiilor la bugetul de stat. Proiectele dezvoltate la nivel naţional precum sistemul electronic de achiziţii publice portalul pentru servicii e-Gouvernment. fiind instrumente indispensabile în procesul de debirocratizare.000 calificaţi ca ingineri în sectorul IT. fapt care reprezintă o confirmare la nivel internaţional a politicii de dezvoltare a sectorului tehnologiei informaţiei. iniţiativele României în domeniul e-Gouvernment au fost considerate ca fiind cele mai performante. . în sectorul privat.

Societatea Informatică integrează obiectivele dezvoltării durabile. libertate. producţia de conţinut digital. indiferent de vârstă sau de localizarea geografică . Accesul larg la educaţie şi cultură . Suportul tehnologic al noii societăţi se constituie prin convergenţa a trei sectoare: tehnologia informaţiei. Totodată se deschid noi perspective pentru modernizarea serviciilor publice.pentru toate categoriile sociale. Progresul tehnologic a permis apariţia unor noi servicii şi aplicaţii multimedia. bazată pe dreptate socială şi egalitate a şanselor.1. restructurarea industriei şi a mediului de afaceri. deschizând noi perspective pentru o mai bună organizare a muncii şi crearea de noi locuri de muncă. un nou mod de lucru şi de cunoaştere.poate fi de asemenea realizat cu ajutorul noilor tehnologii. cu un impact economic şi social major. amplifică posibilitatea globalizării economice şi a creşterii coeziunii sociale. SOCIETATEA INFORMATICĂ ŞI NOUA ECONOMIE Societatea informatică reprezintă o nouă etapă a civilizaţiei umane. . a asistenţei medicale. Dezvoltarea acestor noi mijloace de comunicaţie şi de tehnologia informaţiei reprezintă un factor important de creştere a competitivităţii agenţilor economici. televiziune şi calculatoare). Societatea informatică permite accesul larg la informaţie membrilor săi. a managementului mediului şi noi căi de comunicare între instituţiile administraţiei publice şi cetăţeni. tehnologia comunicaţiilor. protecţie ecologică. care combină sunetul. fax. diversitate culturală şi dezvoltare inovativă. imaginea şi textul şi utilizează toate mijloacele de comunicaţie (telefon. un nou mod de viaţă calitativ superior care implică folosirea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi existenţei umane.

adică cu o rată de creştere anuală de 73% .susţin tranziţia de la era industrială la cea post-industrială. Toate ţările dezvoltate şi-au elaborat şi implementat politici guvernamentale susţinute privind cercetarea. contribuţia sectorului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. inter-companii (de tip "business-tobusiness") a atins în 2003 valoarea de 844 miliarde € şi se estimează să ajungă la 12. formarea şi atragerea de specialişti în domeniul TIC (inclusiv din alte ţări). stocarea şi transmiterea informaţiei să fie din ce în ce mai facile şi mai accesibile ca tarife. trecerea la "noua economie". Comerţul electronic la scară globală.Schimbările majore din ultimii ani . educarea populaţiei adulte.869 miliarde € în 2007. Începând cu anii '90 penetrarea rapidă a calculatoarelor personale (PC). evoluţia tehnologiilor software. creând imense oportunităţi pentru dezvoltarea de noi produse şi servicii. noilor reglementări tehnice şi juridice în domeniu. dezvoltarea şi adoptarea noilor tehnologii. Aceste evoluţii s-au datorat în mare măsură atât progreselor tehnologice cât şi promovării unor politici noi privind privatizarea şi promovarea competiţiei pe piaţa TIC. consolidarea infrastructurilor informaţionale naţionale. Noile tehnologii digitale fac ca accesul. Informaţia devine resursa-cheie şi factor de producţie pentru economia digitală. Dispunând de informaţia digitală. dezvoltarea accelerată a comerţului electronic . dezvoltarea explozivă a reţelelor de comunicaţie de date şi a serviciilor bazate pe Internet au produs schimbări profunde la scară mondială. aceasta poate fi transformată în noi valori economice şi sociale. restructurarea/reingineria companiilor şi a businessului în general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii. noilor strategii naţionale şi regionale de dezvoltare a societăţii informatice. cooperarea cu sectorul privat şi încurajarea investiţiilor în această nouă ramură .creşterea exponenţială a comunicaţiilor mobile şi a utilizatorilor de Internet.

Soluţionarea acestor probleme nu se poate realiza decât printr-un dialog larg între autorităţile guvernamentale. Construirea noului model de societate ridică astfel probleme sociopolitice majore . accesul cetăţeanului şi agenţilor economici la informaţia publică etc. cât şi global. protecţia consumatorului etc. economia digitală.). conduce. de protecţie a cetăţeanului şi consumatorului. standarde şi reglementări care vor fi elaborate. La rândul său. se vor asigura regulile etice de a munci şi trăi într-un nou tip de societate (protecţia vieţii private şi a datelor personale. confidenţialitatea tranzacţiilor. informatizarea serviciilor publice.atât la scară naţională. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implică dezvoltarea societăţii informaţionale. prin necesitatea formării unei noi culturi a cunoaşterii şi a învăţării în condiţiile utilizării noilor tehnologii a cercetării- . de conservare şi promovare a culturii specifice fiecărei naţiuni şi comunităţi locale. norme. iar pe de altă parte. controla şi participa activ la acest proces de tranziţie către Societatea Informaţională prin programe de acţiune concrete şi prin iniţierea unui nou cadru de reglementări specifice. comunitatea de afaceri din domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor oferă produse şi servicii de înalt nivel tehnologic. accesibile ca preţuri şi tarife. regional.de atenuare a fenomenului de excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale şi a unor regiuni/zone geografice şi de coeziune socială. dezvoltarea noilor servicii specifice Societăţii Informatice (comerţ şi tranzacţii electronice. se va stimula. ai mediului academic şi societatea civilă. reprezentanţii mediului de afaceri. Totodată se formează o nouă cultură a competitivităţii agenţilor economici din toate sectoarele în noul tip de economie. Guvernele şi instituţiile acestora au rolul de a stimula. promovarea de proiecte guvernamentale menite să demonstreze utilitatea serviciilor specifice societăţii informatice. pe de o parte. cât şi internaţională .economică.). atât la nivel naţional. Prin noile legi.

prin organismele sale politice şi executive a acţionat începând din 1993 printr-o serie de decizii strategice şi programe. participarea activă a comunităţii academice (instituţii de cercetare. obţinerea poziţiei de lider în noile tehnologii. prin care se propune accelerarea implementării tehnologiilor digitale în Europa şi asigurarea competenţelor necesare pentru utilizarea acestora pe scară largă.Societatea Informatică . cel mai recent document strategic fiind e-Europe . asociaţii profesionale etc. Comisia Europeană a luat această iniţiativă prin adoptarea Comunicării "e-Europe an information Society for All" la 8 decembrie 1999. promovarea unei noi culturi şi a spiritului întreprinzător în afaceri. constituind totodată elementul . cât şi la nivel individual. Această iniţiativă are un rol central în agenda reânnoirii economico-sociale pe care şi-o propune UE. Societatea civilă are de asemenea atât un rol proactiv prin formularea de cerinţe şi priorităţi privind modul de utilizare al noilor tehnologii în folosul întregii societăţi.). educarea şi instruirea cetăţenilor. În acest context Uniunea Europeană. 1. Aceste roluri pot fi exercitate atât la nivel de grup (organizaţii non guvernamentale. implementarea unor noi metode de a face afaceri.O Societate Informatică pentru toţi. Modelul societăţii viitorului .a pus în faţa Uniunii Europene probleme de maximă prioritate şi urgenţă: crearea unui nou cadru de reglementări.2.dezvoltării şi inovării tehnologice. de educaţie şi de cultură) devine de asemenea esenţială. Drepturile cetăţeanului şi consumatorului în societatea informaţională au noi dimensiuni şi se pot manifesta sub noi forme. Iniţiative privind dezvoltarea Societăţii Informatice şi trecerea la noua economie bazată pe cunoaştere. cât şi reactiv faţă de politicile şi reglementările guvernamentale.

să asigure încrederea consumatorilor şi să întărească coeziunea socială.asigurarea principiului conform căruia tranziţia la era digitală să fie un proces care să includă întreaga societate. Euro în Japonia.U.2% în 2004 şi de 11. şi Canada.8% în 2005. în altele . . Euro în Statele Unite şi 168 mld.2003 (European Information Technology Observatory) precizează că piaţa TI pentru Europa a fost de 386 mld.cheie pentru modernizarea economiei europene. care vor finanţa şi dezvolta aceste idei noi.A. comunicaţii mobile. rata de creştere a pieţei TI pentru Europa. Deşi Europa este lider tehnologic în multe domenii (ex.asigurarea comunicării on-line pentru fiecare locuinţă. pentru tranziţia la noua economie bazată pe cunoaştere în perspectiva anului 2010. de care să beneficieze investitorii dinamici. inclusiv ţările central şi est europene.în special în utilizarea Internet-ului . va fi de 10. Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al creşterii şi al asigurării de locuri de muncă în noua economie. Euro în anul 20O3. televiziune digitală). şcoală. . Piaţa globală TI în 2003 a fost de 1314 mld. comparativ cu 560 mld. Pentru implementarea acestor obiective a fost adoptat planul de acţiune eEurope (Feira.crearea culturii digitale şi antreprenoriale a Europei. În consecinţă iniţiativa e-Europe îşi propune să aducă Europa în situaţia de a beneficia din plin de avantajele economiei digitale. de a valorifica la maxim priorităţile sale tehnologice. Obiectivele cheie ale e-Europe sunt: . Un recent studiu EITO . 2000). actualizat în 2002. Euro. la Sevilia (prin planul de acţiune e- .a rămas în urmă comparativ cu S. întreprindere şi instituţie din administraţia publică. Conform aceluiaşi studiu. de a-şi creşte potenţialul educaţional şi antreprenorial necesar.

complementar cu cel al ţărilor membre UE. organizată sub patronajul şi cu participarea Comisiei Europene (Varşovia. . Planul de acţiuni e-Europe conţine o serie de acţiuni pentru asigurarea accesului ieftin. dar convergent ca obiective. care se referă la accelerarea asigurării elementelor fundamentale pentru Societatea Informatică în ţările candidate la aderare. planul e-Europe+ conţine un obiectiv suplimentar. Ritmurile de dezvoltare şi utilizare a TIC în toate sectoarele economico-sociale vor influenţa în mod direct ritmul procesului de integrare europeană şi vor oferi totodată noi oportunităţi de depăşire a dificultăţilor întâmpinate de ţările în plin proces de reformă. Progresele importante ale ţărilor membre UE din anii 2002 . e-Europe 2007 se bazează pe progresele tehnologice din domeniul comunicaţiilor în bandă largă şi al multi-platformelor de acces. e-Europe+ a fost lansat oficial de primii miniştri ai ţărilor candidate la aderare cu ocazia summit-ului european de la Goteborg din 15 .2003 au permis definirea unui nou plan de acţiune având ca orizont anul 2007.Europe 2005).16 iunie 2001. Obiectivele e-Europe sunt de maximă importanţă nu numai pentru ţările membre UE. mai 2000) a decis elaborarea unui Plan de acţiune e-Europe+ pentru ţările în curs de aderare. ci şi pentru ţările din Europa Centrală şi de Est candidate la aderare. Realizarea obiectivelor e-Europe+ necesită o angajare politică susţinută din partea ţărilor candidate. sigur şi rapid la Internet. Faţă de obiectivele şi acţiunile prevăzute pentru ţările UE. prin dezvoltarea şi asigurarea accesibilităţii serviciilor de comunicaţie. mizând totodată pe sinergia dintre dezvoltarea infrastructurii de bandă largă şi industria de servicii TI şi de conţinut digital. Conferinţa ministerială a ţărilor din Europa Centrală şi de Est. pentru asigurarea resurselor umane capabile să dezvolte şi să utilizeze noile tehnologii şi pentru stimularea utilizării Internet-ului la nivel european.

. prin educaţie şi comunicare. şi sunt susţinute de: . .perfecţionarea sistemului politic şi a instituţiilor democratice prin asigurarea accesului cetăţenilor la informaţia publică. . în sens larg: . Proiectele şi aplicaţiile informatice realizate pe baza acestei infrastructuri trebuie să susţină următoarele procese de reformă politică economică şi socială: . registre generale. securitate. facilitatea de dezvoltare a capabilităţilor.infrastructura de comunicaţii. care înglobează. O condiţie esenţială în procesul de creare a Societăţii Informatice îl constituie existenţa şi dezvoltarea continuă a infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii. confidenţialitate şi la preţuri accesibile. .resursele informaţionale de interes general (nomenclatoare.calculatoarele şi software-ul de bază.3 Viziune generală privind societatea informatică din România.1. bănci de date de interes public). este o componentă esenţială a programului politic şi economic de dezvoltare şi o condiţie majoră pentru integrarea României în structurile euroatlantice. Trecerea la Societatea Informatică este unul din obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2004 . Societatea informatică este un obiectiv al dezvoltării şi nu un deziderat în sine.2007 şi una din condiţiile de preaderare la Uniunea Europeană.schimbarea culturală orientată spre utilizarea serviciilor societăţii informaţionale.cadrul normativ şi instituţional necesar pentru construirea şi asigurarea accesului larg la infrastructura informaţională în condiţii de maximă performanţă.

5) Conştientizarea şi formarea încrederii cetăţenilor în TIC. .relansarea economică. Dezvoltarea progresivă a societăţii informatice în România se realizează o dată cu: 1) Extinderea şi modernizarea infrastructurii informaţionale în vederea reducerii decalajelor existente faţă de ţările vest-europene şi din regiune. . . . transformarea treptată a industriei de produse şi servicii TIC. dezvoltarea regională şi locală. 4) Menţinerea şi creşterea expertizei profesionale în domeniul TIC şi în special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Informatică . 6) Facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii publice şi la tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor..reforma administraţiei publice centrale şi locale. întrun sector economic important. creşterea competitivităţii şi stimularea concurenţei în toate sectoarele economice cu sprijinirea prioritară a IMM-urilor. asistenţei medicale şi a educaţiei. 2) Elaborarea politicilor de restructurare.informatizarea sistemului bancar. 3) Realizarea de sisteme şi aplicaţii informatice menite să susţină procesele de reformă politică. cu prioritate a producţiei de software.reformele în sistemul protecţiei şi asigurărilor sociale. fiscale şi administrative.societate bazată pe cunoaştere. asigurarea infrastructurii electronice a procesării cardurilor de plată. cât şi a interoperabilităţii cu acestea. socială şi economică din România. crearea unei case de compensaţie pentru accelerarea decontărilor în economie. privatizare şi susţinere a domeniului TIC prin măsuri legislative.

MobilRom. a lansat serviciul Dialog pe 6 iunie 1997.2003 cu o rată de peste 100%. a realizat o reţea de acces "wireless". împreună cu AirTouch din SUA (10%). un consorţiu condus de France Telecom Mobile International (71%). LMDS. Numărul de linii telefonice mobile a crescut în anii 1999 . în tehnologie punct . Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S. pentru crearea unui sistem naţional de transport date multi-media. ca urmare a monopolului existent până la 1 ianuarie 2003. în domeniul telefoniei fixe. faţă de o medie de 45 în ţările Europei Centrale şi de Est. Acolo unde competiţia a fost deschisă. care a lansat serviciul Connex pe 15 aprilie 1997. România are 36 de linii telefonice la 100 de locuitori. Primul operator de telefonie mobilă GSM 1800 este CosmoRom subsidiar al ROMTELECOM. conform licenţei de operare. transmisii prin radiorelee de mare capacitate şi telecomunicaţiile naţionale prin satelit. au demarat investiţiile de modernizare a emiţătoarelor pentru posturile proprii de radio şi TV. transportul şi difuzarea programelor naţionale de radio şi televiziune. De asemenea.1. rezultatele sunt remarcabile. La sfârşitul anului 1996 au fost acordate două licenţe GSM 900: MobiFon.4 Dezvoltarea infrastructurii informatice şi de comunicaţii Telecomunicaţiile din România s-au dezvoltat într-un ritm lent. Radiocomunicaţiile. ajungând la 24 linii mobile la 100 locuitori. de bandă largă. . contribuind substanţial la dezvoltarea acestui sector. este operatorul naţional pentru radiocomunicaţii de bază care cuprinde. SNR S. un consorţiu condus de Telesystem International Wireless din Canada (62%). Operatorii GSM au creat un nou model de afacere în telecomunicaţii. Telemobil a fost primul operator român de telefonie mobilă care şi-a lansat serviciul NMT 450 în aprilie 1993. Telefonia vocală. Telecomunicaţiile mobile. superioară mediei de 73% din ţările UE (august 2003).A.A.multipunct DMS.

IIRUC-Digicom. În 2003 numărul gospodăriilor conectate la CaTV a fost de 74%. Astral Telecom.Televiziunea prin cablu.2003. . comparabilă ratei medii din ţările Europei Centrale şi de Est (34%).433. în perioada 1999 .2 milioane de abonaţi. Majoritatea au acoperire naţională.program de dotare a tuturor unităţilor şcolare din România cu laboratoare informatizate la cheie. Deşi numărul de 5 PC-uri la 100 de locuitori. INES Advertising. incluzând calculatoare personale. . Echipamentele de calcul (hardware) . Cu aproximativ 2.).C. Media SAT. de 31%. operarea şi întreţinerea unor reţele publice pentru comunicaţii de date sunt: Global One.000 unităţi.5 USD). Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Informatică (I. TotalNet. S. cu o creştere anuală. În România televiziunea. MobiFon.program de implementare a centrelor de informare a cetăţenilor prin mijloace TIC. România se află pe locul 6 în Europa datorită tarifelor scăzute (3. Numărul total de PC-uri în România era la sfârşitul anului 2003 de 1. prin cablu a avut o evoluţie deosebită de la liberalizarea sa în 1992.în segmentul de echipamente de calcul-hardware. echipamente de reţea. Radiocomunicaţii. este scăzut comparativ cu media de 13 din ţările CEE.. servere. nealiniate la tarifele europene. . Transmisiunile de date. Principalii competitori care au primit licenţe pentru instalarea. ce se află în derulare în România: . pentru a permite accesul cetăţenilor la informaţii şi tehnologie. instalate în locuri publice. acest indicator va creşte datorită programelor de informatizare. conexiune la Internet. Prin acesta. Logic Telecom.2005 se realizează dotarea tuturor liceelor cu echipamente TI. PC NET Data Network.I. în perioada 2004 .N. MobilRom.programe de modernizare a administraţiei publice centrale şi locale. calculatoarele personale continuă să fie forţa promotoare a TI în România. ca în toate celelalte ţări central şi est europene.

117 mil. achiziţiile publice din domeniul TIC se realizează preponderent pentru soluţii informatice integrate. Euro la sfârşitul anului 2003. administrarea reţelelor. la 61% în 2003) contribuie la dezvoltarea armonioasă a pieţei de produse software. Serviciile informatice. arată că 72% din ele sunt utilizate în administraţie. societăţi de asigurare. bănci. unde a atins un prag valoric de 64 mil. reprezentând 31. Piaţa de servicii informatice a avut o creştere semnificativă în anul 2003. Pe piaţa globală TI. Euro. cifră apropiată de cea a ţărilor CEE (12. implementarea de aplicaţii informatice în economie. nu în cele din urmă. acest segment de piaţă este considerat ca fiind foarte dinamic. fiind utilizate pentru educaţia copiilor. cererea de astfel de echipamente a fost în 2003 de 52. Reducerea ratei de piraterie software (de la 64% în 2002. au generat o cerere sporită de servere şi sisteme de calcul mari şi în România. Începând cu anul 2005. gestiunea afacerilor.O analiză a distribuţiei de PC-uri. reprezentând 28% din cererea de hardware. acolo unde există şi o creştere economică vizibilă. Produsele software. În ţările CEE. marea industrie. ceea ce reprezintă cca.3%). sunt proprietate personală.4 mil. Deşi se remarcă o rată de creştere continuă de 85% în 2003. În ţară.7% din piaţa de hardware. unde ponderea cea mai mare o au serviciile TI (40%). valoarea produselor software faţă de valoarea echipamentelor hardware achiziţionate în România. Euro. Restul. piaţa de servere şi sisteme mari a atins 1. accesul la Internet şi. 10% din piaţa TI. accesul la Internet. urmate de hardware (36%) şi produsele software (24%). servicii financiare. . rămâne scăzută în raport cu cifrele similare din ţările CEE. Cererea de resurse sporite. dată fiind apariţia noilor tehnologii şi a noilor paradigme ale societăţii informatice.

Serviciile Internet în România. operează în ţară. Numărul de societăţi de servicii informatice active pe piaţa românească este în ultimii doi ani în continuă creştere. . . cca. numărul de persoane cu acces la Internet este estimat la cca. cu o rată anuală de 20% .75% la Bucureşti. În provincie. în fiecare judeţ. de 94. la sfârşitul anului 2003. Societăţile de servicii informatice din România care au mai mult de 100 salariaţi sunt mai ales filiale ale unor grupuri străine. Media de mărime a societăţilor de servicii informatice din România este sub <<pragul critic>> necesar pentru a oferi toate serviciile de care ar avea nevoie piaţa. primele 25 de societăţi realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a pieţii de servicii informatice a capitalei.În momentul actual în România sunt înregistrate circa 6400 de societăţi cu activitate principală în domeniul serviciilor informatice.700. primele 10 societăţi realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a judeţului.Un număr semnificativ de furnizori ISP au acces internaţional prin satelit (VSAT) sau prin fibră optică. în timp ce la Bucureşti. pe cca. radio şi cablu TV.000. Serviciile şi aplicaţiile Internet. 500 de firme specializate de tip ISP. Cifra de afaceri a pieţei este concentrată în proporţie de 70 . dar sunt utilizate şi legăturile prin linii închiriate.000 de domenii înregistrate (6% din site-urile web din ţările CEE).În prezent. printr-un furnizor internaţional de servicii Internet. . din care peste 50 oferă servicii la nivel naţional.000. sunt deschise competiţiei pentru un număr foarte mare de furnizori de servicii Internet (ISP).Numărul înregistrat de calculatoare gazdă (host) era. 30. care lucrează total sau parţial pentru pieţe externe.Accesul cel mai răspândit este dial-up-ul. 2. . . (spre deosebire de serviciile telefoniei fixe).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful