You are on page 1of 19

“Impactul raptului teritorial din 16/28 mai 1812 asupra Ţării Moldovei”

“Una din sarcinile cele mai nobile pe care le poate îndeplini un istroic e distribuirea legendelor.E frumos şi bine a înlătura minciuna panegriştilor,mai ales şi înainte de toate,fiindca e minciună”. N.IORGA

Începutul secolului al XIX-lea a fost tragic pentru Principatele Române.Nu trecuse mult timp după ce fusese smulsă din trupul Moldovei partea ei de nord –Bucovina şi anexată la Imperiul Austro-Ungar în 1775,că începuse o nouă invazie.De data aceasta de la est şi nord-est,din Rusia,s-a abătut o mare primejdie asupra Moldovei.Forţele ruseşti luptă pentru a cuceri noi teritorii şi popoare,se străduia să îndeplinescă testamentul lui Petru I,adică să cucerească Constantinopolul,strîmtorile Bosfor şi Dardanele,Peninsula Balcanică şi să stabilească pretudeni dominaţia ţarismului. Totodată, în acest secol interesele Rusiei se ciocneau nu numai de interesele Porţii,dar şi de cele ale Marilor Puteri occidentale.În acelaşi timp,ţările apusene vedeau în Turcia o barieră împotriva expansiunii economice şi politice a Rusiei în Peninsula Balcanică. Imperiul Otoman nu mai putea să ducă război cu Rusia,el încerca doar să-şi apere ceea ce cucerise mai demult,să-şi păstreze forţele,căci după cum afirma ţarul Nicolae I”Imperiul Otoman este omul bolnav al Europei”!.Sultanul, încurajat de înfrăngerea

pentru că era considerat rusofil.Prin luptele din aceste zone armata rusă şi-a desfăşurat ofensiva contra Imperiului Otoman.războiul ruso-turc din 1806-1812 s-a desfăşurat în două etape.Rusia ţaristă folosea lupta de eliberare naţională din Moldova şi din alte ţări din Peninsula Balcanică pentru a masca scopurile politicii sale expansioniste. Serbia.Fără a declara război.Bender şi Akkerman erau instalate garnizoane turceşti.Rusia a încălcat tratatul de pace din 1791.l-a detronat pe domnul Moldovei.Ion Nistor afirmă că la 19 noiembrie 1806 cetatea Hotin a fost cucerită.Tot atunci au fost concentrate trupele ruseşti lîngă Dubăsari şi lîngă cetatea Akkerman.În locul lui domn este numit Scarlat Vodă Calimachi.Iar pretext de a începe războiul a fost o petiţie către ţar de la boierii locali din Moldova.suferită de ruşi la Austerlitz .Ca urmare.De astfel.Dar ei nu ştiau ce înseamnă jugul rusesc.După invadarea Moldovei de armatele ruseşti.La 18 decembrie Turcia a răspuns Rusiei printr-o declaraţie de război.ca apoi s-o transforme în colonie.Apoi au urmat operaţiile militare spre sud.în mai-iunie 1807 deja 20 de mii de originari din Moldova.Din documentele de arhivă se cunoaşte că războiul rusoturc a început în noiembrie 1806.În cetăţile Hotin.odată cu atacul de către generalul Michelson asupra cetăţii Hotin.prin surprindere.Turcia închide accesul la strîmtorile Bosfor şi Dardanele pentru navele militare ruse .Aflînd despre pregătirile Rusiei de război.de ruşi.Grecia şi alte ţări balcanice au participat la operaţiile militare de la Ismail şi Giurgiu.folosea nemulţumirea Moldovei faţă de jugul turcesc. încerca s-o atragă în sfera ei de influenţă .Prin ameninţări şi promisiuni ţarismul îşi întărea prezenţa în Moldova. .Alexandru Moruzi.un om de încredere otomanilor.Prima etapă a început odată cu operaţiile militare contra cetăţii Hotin şi a continuat pînă la 24 august 1807.comandamentul rus a început să-i mobilizeze pe moldoveni în armata rusă.Rusia a atacat cetatea Hotin.atacînd Imperiul Otoman.

cît şi Rusia nu s-au interest şi de aici. acesta obţinînd o nouă posibilitate de a porni contra Turciei. La rîndul său.agresorul era Imperiul Rus. În august 1807 au început tratativele de pace de la Slobozia .Ţarul s-a grăbit să proclame Ţările Române drept teritorii ale Rusiei. nici Valahia.că ţarismul doar a jefuit populaţia Moldovei şi le-a creat pagube enorme. În mod arbitrar. Imperiul Otoman nu dorea să piardă “hrănitorul său” – Principatele Dunărene şi în 1808 Poarta Otomană a încheiat o alianţă militară cu Anglia. Aşadar.iar Rusia rîvnea să cucerească noi teritorii. La aceste tratate nu participau nici Moldova.Situaţia era foarte complicată.lîngă Giurgiu.În 1806-1812 Moldova şi Valahia deveniseră teritorii simple ale Rusiei. boierii moldoveni au realizat.Principatele Române erau conduse de un guvernator rusesc. În iulie 1807 a fost încheiată pacea de la Tilsit.Domnul Moldovei a fost alungat. În aceste condiţii se derulau tratativele de pace la Iaşi.cît şi Imperiul Rus luptau pentru reîmpărţirea teritoriilor cucerite. Atît Turcia. se negocia în spatele poporului român. Acest eveniment a influenţat politica agresivă a Rusiei în Balcani.Prin urmare. pentru anexarea Moldovei şi Valahiei. în scurt timp. n-au ţinut cont de dorinţa poporului . Rusia cerea Imperiului Otoman acordul de anexarea a Principatelor Române la Imperiul Rus.dar se reuşeşte numai semnarea armistiţiului.Numai că Turcia dorea să-şi apere coloniile.Atît Imperiul Otoman.se realiza în numele ţarului.Armatele Rusiei ocupaseră Moldova şi Valahia.Acest guvernator a jefuit ţărănimea şi cu bunurile lor a aprovizionat armata ţaristă.Tot ce se făcea aici. dintre Franţa şi Rusia.

Marele vizir a fost nevoit să reia negocierele de pace cu Rusia. sub conducerea lui începe bătălia de la Ruşciuc. În această luptă Kutuzov şi-a demonstrat iscusinţa militară.Mai tîrziu.Văzînd aceasta Ahmed-Paşa a crezut că armata rusă s-a retras. Vidin şi Şumlî.În vara anului 1811 trupele ruseşti au asediat Ruşciucul. armatele ruseşti au efectuat cîteva operaţii militare în urma cărora au cucerit cetăţile Măcin.iar apoi la Bucureşti. Brăila şi Chinstenghe. în aceşti ani s-au intensificat operaţiile militare ale Rusiei.în zilele de 10-14 octombrie 1811 peste 36 de mii soldaţii şi ofiţeri turci au fost nimiciţi. .generalul Kutuzov împreună cu armata sa au părăsit fortificaţiile de pe malul drept al Dunării.Sabaeev şi Fonton. În această bătălie au participat 15 mii de ruşi cu 114 tunuri şi peste 60 de mii de soldaţi turci. Ţarul nefiind mulţumit de Bagrition.A doua etapă cuprinde anii 1809-1812.Rusia a fost reprezentată de generalii Italinski. Însă. bulgari şi sîrbi.Aşa-numita “încercuire de la Slobozia “ s-a soldat cu înfrîngerea Imperiului Otoman. l-a înlocuit în 1811 cu Kutuzov. Întărindu-şi poziţiile în Transnistria şi pe fronturile de pe Dunăre. care a devenit stăpînitorul Basarabiei şi a subjugat crud poporul român.Hamid şi Golip.iar Turcia de diplomaţii militari Selim . La 22 iunie/4 iulie 1811. Armatelor lui Kutuzov li s-au alăturat 20 de mii de voluntari români. În faţa oştirilor ruseşti se aflau peste 80 de mii de turci cu cetăţile Ruşciuc. Tratativele de pace dintre Rusia şi Turcia s-au desfăşurat între 19 octombrie 1811 şi 16 mai 1812 la Giurgiu.dragomanul armatei ruseşti din Constantinopol.revenind pe malul stîng al Dunării.ca traducător a participat Dumitrache Moruzi. Deci.însă. care se aflau în cetate.

Atunci ruşii erau mulţumiţi şi cu Moldova.Akkerman.El însă era mai prudent.să se certe pentru o fîşie de pămînt”fîşia dintre Siret şi Prut.împreună cu ţinuturile Greceni.În urma tratativelor Ahmed-paşa a declarat:”vă dau Prutul.ci să păstreze pentru Turcia Ismailul .Chilia şi gurile Dunării.El prevedea că frontiera dintre Rusia şi Turcia va trece pe rîul Prut pînă la vărsarea lui în Dunăre.s-o transforme dintr-un imperiu în altul-şi mai crud. În continuare soarta Basarabiei a fost decisă de întîrzierea lui Napoleon cu deschiderea războiului împotriva Rusiei şi agresivitatea generalului Kutuzov.Ştia că Napoleon pregăteşte un război împotriva Rusie.apoi pe malul stîng al Dunării pînă la Chilia şi la vărsarea ei în Marea Neagră.care avea 16 articole publice şi 2 secrete.”care nici nu le este folositoare”.Soroca şi părţile transputrene din ţinuturile Iaşi şi Cărligătura” Ambele imperii n-aveau dreptul să manipuleze după bunul lor plac populaţia românească. .Kutuzov a reluat operaţiile militare în primăvara lui 1812.Ismailul vă plăteşte războiul şi mai aveţi încă patru cetăţi-Chilia.din care motiv a propus să nu se cedeze toată Basarabia.Turcia a fost împotrivă.Orhei.Însă .Bender şi Hotin-şi o strălucită provincie Bugeacul.Codru.la care marele vizir a spus că “este ruşinos că ruşii care stăpînesc un sfert al globului.Prutul ori războiul.Lăpuşna.Ahmedpaşa a încercat să-l convingă pe sultan să fie de acord cu această cedare.Iniţial Rusia a cerut ambele principate-şi Moldova .şi turcii au cedat.La 16/28 mai 1812 .la Bucureşti s-a semnat un “tratat de pace“.şi Valahia.şi mai sîngeros.Văzînd că turcii nu cedează.nimic mai mult.

cu instalarea năvălirilor coloniştilor.Acesta a fost punctul cel mai dureros din tratat pentru poporul român.Acest tratat prevedea cedarea teritoriului românesc cu o suprafaţă de 45630 de km2 şi cele cinci cetăţi. 2)Iar.Rusia trebuia să apere interesele Turciei în Orient. Consecinţele acestui război au fost extrem de dureroase şi tragice pentru neamul românesc.Jugul otoman a fost substituit cu jugul rusesc. Rusia a anexat cu forţă teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru.Basarabia a fost încorporată într-un nou imperiu. că a săvîrşit o greşeală politică:a dat Rusiei teritoriul Moldovei.unde exista puterea autocrată a ţarului şi sistemul de şerbie.Imperiul Rus în comparaţie cu turcii a stors mai multe mijloace băneşti din Basarabia şi a adus un număr considerabil de colonişti.asupra căreia Poarta n-avea nici un drept! Deoarece . Imperiul Otoman a recunoscut.Moldova .oprimarea lor.dar tîrziu.Acest act sîngeros n-a avut un caracter progresist. Anexarea Basarabiei în 1812 a condus la rusificarea moldovenilor.Populaţia românească din Basarabia a fost ruptă de la sînul Patrieimame.Aceste două imperii au tăiat în carne vie şi au împărţit Moldova după banul lor plac.Agricultura.aşa cum au susţinut mulţi istorici ruşi şi sovietici pe parcursul anilor.distrugerea culturii româneşti şi a spiritului naţional în aceste teritorii româneşti.industria şi comerţul au fost supuse totalmente controlului şi intereselor acestora.care din 1813 a început să fie numit de ruşi Basarabia. Cele două articole secrete prevedeau:că 1)Turcia ceda litoralul caucazian al Mării Negre Rusiei.

"Cu sabia n-a fost luată însă nici Bucovina de austrieci.o fraudă a normei de drept internaţional.Prin urmare. luând faşa pământului românesc pe tălpile lor.Napoleon era asupra intrării in Rusia şi trupele ruseşti se intorceau in marş forţat.care poartă toate numele de ruşi. ci prin forţă.Scriind despre anexarea Basarabiei. in ruptul capului.” Articolele de condamnare a politicii Rusiei apar şi în multe ţări europene.Poarta Otomană nu avea dreptul să anexeze sau să ocupe acest stat.Deci.Aceste prevedeau mai multe clauze. nici Basarabia de ruşi.şi pot să spun că la acel moment Marile Puteri nu respectau dreptul internaţional.Fost-au Basarabia cucerită cu sabia ? Nu.risipite.ci Rusia avea nevoie de ea.Aici nici vorbă nu poate fi de unirea unor neamuri înrudite.ci de scuză.dar începînd cu secolul al XVI şi pînă în 1812. Prin tratatul de Bucuresti de la 1812 s-a făcut această cesiune.ci îşi îndeplineau „scopurile măreţe”.în aceste acte era menţionat faptul că Ţara Moldova este un stat liber.pînă atunci avea statut de suzeranitate în raport cu Imperiul Otoman.Basarabia-românească.Fredrich Engels preciza:”Dacă pentru cuceririle Ecaterinei şovinismul rus mai găsise unele pretexte-nu vreau să spun de justificare.Cu alte cuvinte a fost un act criminal.aici .pentru cuceririle lui Alexandru nu poate fi vorba de aşa ceva. nu ca preţ al păcii.nici Rusia nu avea acest drept.Finlanda este finlandeză şi suedeză.iar Polonia Congresului-poloneză.Aceasta însemna că Moldova nu fusese cucerită de către Poarta Otomană şi turcii au fost nevoiţi să încheie anumite tratate cu această formaţiune statal-medieval. căci Turcia n-avea nevoie de pace .

Rusia a declarat acest război formal „pentru a elibera pe creştini”. Iniţial.”Vulturul uralului”.pentru a avea o susţinere socială mai largă în Basarabia. care a încheiat războiul ruso-turc din anii 1806-1812.pentru a înghiţi.Nu întîmplător M.iar în octombrie 1812. În concluzie.avem de a face pur şi simplu de o cucerire prin forţă a unor teritorii străine. Documentele de arhivă dovedesc că războiul din 1806-1812 a fost un război colonial. a supune alte popoare din Balcani.scria Ion Nistor.pur şi simplu cu un jaf”1 Prin urmare. Imperiul Rus a anexat teritoriul dintre Prut şi Nistru.boierii Moldovei au protestat contra anexării Basarabia la Rusia.şi acest articol confirmă încă odată că anexarea Basarabiei de Rusia a fost un rapt teritorial. pot să spun cu certitudine că războaiele dintre Imperiul Rus. prin Tratatul de la Bucureşti.-îşi infipse adînc ghearele blestemate în trupul sîngerînd al Moldovei.Vocea lor . iar în 1812.Eminescu sublinia:”A rosti numele Basarabiei e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti”.noua stăpînire rusească scutise populaţia locală pe un termen de trei ani de impozite şi pe un termen de . AustroUngar şi Otoman au transformat teritoriul celor 2 principate într-o mină explozibilă şi au rupt cîteva teritorii din trupul Moldovei: în 1775 Poarta a cedat Imperiului Habsburgic partea de nord-vest a Moldovei-Bucovina.cînd domnitorul Scarlat Vodă Calimachi a revenit la domnie .dar în fond a desfăşurat operaţii militare pentru a strîmtora Imperiul Otoman . Rusia ţaristă a alungat şi divanul şi domnul Moldovei .însă n-a fost auzită de nimeni.

cinci ani –de serviciul militar.Datorită privilegiilor acordate boierilor moldoveni. Colonizarea Basarabiei se desfăşura rapid. Sub noii stăpîni ţăranii plăteau bir pentru întreţinerea oştirilor.ţarismul a supus unei asupriri grele toate categoriile sociale de ţărani din Basarabia.Anume ţăranii şi răzeşii trebuiau să plătească pentru pămîntul arendat de la boieri o sumă de bani în numerar şi să achite dijma în natură.care l-a înlocuit pe Kutuzov. Începutul colonizării Basarabiei.a oficiilor poştale.La 23 iulie 1812 ţarismul a adoptat un Statut special pentru coloniştii sosiţi în Basarabia.Ei erau obligaţi să dea a zecea parte din roadele obţinute şi să achite toate lucrările de teren.a fost dirijată de Kutuzov.Ţăranii erau datori să muncească pe pămîntul boieresc ori mănăstire douăsprezece zile pe an.apoi de Ciceacov.găgăuzii.a lucrătorilor administrativi.Majorităţii boierilor li s-a dat dreptul de a ocupa diferite funcţii în cadrul administraţiei de stat ţariste.a cailor.Cea mai mare suprafaţă de pămînt a fost dată coloniştilor.fiind scutiţi de serviciul militar.deosebit de cel pe care-l plăteau nobilii şi ţăranii. Negustorii cu stare socială se uneau în bresle şi plăteau un impozit special.pe la mijlocul secolului al XIX-lea în rîndurile lor se declanşează procesul de deznaţionalizare.pentru ei fiind interzise pedepsele corporale.evreii sosiţi în acest ţinut din diferite ţări primeau cetăţenia rusească şi aveau anumite privilegii faţă de băştinaşi. În schimb. a drumurilor publice.de plata impozitului personal şi agricol.Bulgarii.ei încadrăndu-se în sistemul colonial rus.în vara anului 1811. .

care doreau să se strămute pe alte pămînturi din Basarabia –aceştia nu primeau mai mult de 10 desetine de pămînt pentru fiecare familie. Astfel.Colonizarea Basarabiei a fost a doua .În total.De aceea.trăiau 73.De asemenea .ţarismul a creat condiţii favorabile coloniştilor străini.608 desentine de pămînt şi dreptul de a fabrica ţuică fără nici o restricţie.666 familii ţărăneşti.Colonizarea Basarabiei s-a realizat în baza unei politicii bine gîndite de ţarism.după ruptura ei de la patria mamă.Pentru promovarea acestei politici mai exista un motiv: ţarul n-avea încredere în moldoveni.Totul s-a făcut în scopuri politice.Colonizarea Basarabiei s-a efectuat sub lozinca valorificării acestor pămînturi “libere”.găgăuzi şi germani li s-au pus la dispoziţie o suprafaţă de 557.Coloniştilor bulgari.era promovată Politica ţarismului rus faţă de ţăranii autohtoni.dar şi cel al slăbirii mişcărilor ţărăneşti în guberniile central ruseşti. acest ţinut nu era “pustiu”.imperiale.în conformitate cu recensămîntul din 1816.în mod bine .Din 1813 se interzic relaţiile culturale.cu forţa.lovitura grea dată de ţarism basarabenilor. În unul din documentele administraţiei ţariste din Basarabia se scria că pînă în 1806-1812 teritoriul acesta era populat insuficient.contra dorinţei populaţiei locale.ţarismul nu urmărea numai scopul deznaţionalizării locuitorilor băştinaşi din Basarabia .aceştia fiind dispreţuiţi.în timp ce moldovenii basarabeni n-aveau pămînt.prin strămutarea ţăranilor din guberniile Rusiei centrale.Desigur.Locuitorilor de pe malul stîng al Prutului li se interzice să vorbească cu fraţii lor din partea dreaptă a rîului.dintre care 9809 familii nu aveau pămînt. Aşadar. în Basarabia.economice cu Moldova de peste Prut.se propunea să fie adusă aici populaţie rusă care să colonizeze acest ţinut.Colonizarea în Basarabia de către străini se făcea în mod intens.

manufacture şi să înceapă să contribuie la dezvoltarea industriei.unde pînă astăzi se mai află aşezări moldoveneşti.Imperiul Rus a impus populaţiei băştinaşe şi coloniştilor să se ocupe mai intens de meşteşugărit.Ismail. Colonizarea de către străini a contibuit la impestrirea populaţiei Basarabiei şi acutizarea în acest ţinut a lipsei de pămînt. Din punct de vedere economic acest teritoriu era foarte bogat.Basarabia deveniseră o zonă economică importantă pentru producerea grînelor.De aceea mulţi moldoveni emigrau în Caucaz.cai şi oi.dirijat de guvernul ţarist.Reni.Lipacani.Erau cultivate cerealele.inului . Izolarea Basarabiei de Principatul Moldova.Aceasta a fost una din marile tragedii ale populaţiei locale.creşterea vitelor cornute mari.Din Basarabia se exportau produse agricole. Relaţiile comerciale ale Basarabiei cu străinătatea se întreţineau prin porturile Bender.dar războaiele rusoturce au ruinat acest “colţ de rai”. Ramura principală a economiei Basarabiei în această perioadă era agricultura.Toată bogăţia ţinutului era pusă în serviciul nevoilor şi intereselor Imperiului Rus .porumbului.Treptat creşteau suprafeţele de pămînt arabil . fiind subminat de contradicţiile în problema orientală şi de războaiele purtate de ţarism în Europa.încît aici procentul de colonizare era mai mare decît în alte alte gubernii ruse.Dar după 1812 negoţul extern devenise mai anevoios.viţa-devie şi legumele.Leova.generată de politica colonial rusească. .Cele mai importante puncte vamale erau la Ismail.Sculeni.Chilia şi Reni.reducea posibilitatea de a face de sine stătător comerţ cu statele europene.cînepei.

Bolgrad şi Ismail.Tot venitul din comerţ nu revenea în Basarabia.Într-o stare grea se afla şi comerţul intern.Mărfurile principale pentru export erau cerealele:grîul.orzul. .i-au impus Rusiei obligaţia să restituie Moldovei Basarabia de Sud cu oraşele Cahul.izbucnirea unor acţiuni spontane ale maselor ţărăneşti împotriva asupriţilor. Un anumit rol în trezire conştiinţei naţionale a populaţiei din această zonă l-a avut mitropolitul Basarabiei .Ei erau urmăriţi de poliţia ţaristă şi învinuiţi că cereau unirea Basarabiei cu Moldova de peste Prut.Una din formele de exploatare a ţărănimii era corvoada. Cotropirea acestui ţinut de Rusia a dăunat mult oraşelor moldoveneşti tradiţionale.la Congresul de pace de la Paris din 30 martie 1856.ci rămînea în centrele din Rusia. De asemenea.care erau nevoiţi să lucreze ca argaţi.secara şi porumbul. Prin creşterea exportului din Basarabia s-a intensificat şi procesul de exploatare a ţăranilor moldoveni.Asfel.locuitorii Basarabiei au avut fericirea să participe la Marea operă a Unirii Moldovei cu Ţara Românească într-un Stat Românesc unitar.Puterile europene.Gavril Bănulescu-Bodoni. Aceste condiţii grele de viaţă cauzau intensificarea luptei de eliberare naţională.Guvernul ţarist impunea ţărănimea unor forme de exploatare tradiţionale:birul. au avut de suferit şi intelectualitatea din Basarabia.băştinaşilor.impozitele şi întreţinerea armatei. Problema retrocedării Basarabiei a fost lansată din nou în urma slăbirii Rusiei în războiul din Crimeea(1853-1856).

intensificarea dominaţiei administraţiei ţariste.Basarabia a devenit.deoarece a fost introdusă cenzura publicaţiilor.în Basarabia presa în limba română a avut o soartă vitregă.după 1812. Analizînd în linii mari.dar şi promovarea diferitelor înlesniri pentru coloniştii străini.problemele principale ale istoriei Basarabiei în prima jumătate a secolului al XIX-lea .politice şi culturale timp de peste 100 de ani.Regimul ţarist urmărea scopul distrugerii culturiii naţionale româneşti. Dacă în Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea se afirmau treptat valorile umanismului.în Principatul Moldova apar mai multe ziare.se poate conchide că acest ţinut a avut o soartă foarte dificilă şi tragică.stoarcerea bunurilor de la populaţia băştinaşă.dar şi au luptat pentru eliberarea Basarabie.violenţa administraţiei colonial ruse.Fiind smulsă cu forţă din trupul Principatului Moldova.Ea s-a manifestat în toate domeniile vieţii economice.Dar această luptă . Populaţia băştinaşă nu numai că n-a acceptat jugul ţarist.Factorul predominant în politica guvernului ţarist faţă de Basarabia anexată a devenit rusificarea forţată.iluminismului şi romantismului. Mişcarea unionistă a luat naştere imediat după 1812.în Basarabia dezvoltarea în această direcţie a culturii naţionale româneşti a fost blocată.limba română a fost treptat izgonită din toate domeniile. În prima jumătate a secolului al XIX-lea .o colonie şi sub aspect spiritual.promovarea unei politici şovine.intensificare procesului de asimilare spirituală a moldovenilor.ţarismul şi-a întărit dominaţia în această parte a Balcanilor.Prin anexarea şi colonizarea Basarabiei.Multe generaţii de basarabeni s-au consacrat viaţa luptei pentru întregirea neamului.

care n-a fost capabilă timp de două secole să vorbească o limbă română coerentă. .Şi numai acum au văzut românii din Basarabia că “mult milostivul monarh.Problema Transnistriei.agonia neamului care e sugrumat într-un mod cinic şi feroce. Astfel.în 1905 s-a înfiinţat în Basarabia o mică organizaţie de oameni.prezenţa populaţiei ruse pe teritoriul nostru.Finlanda şi Caucaz au întemeiat o uniune de eliberare naţională şi a moldovenilor din Basarabia.la cei de pe malul sting al Prutului se conturaseră mai luminos icoana patriei şi se aprinse mai vie dragostea de neam şi limbă. Rusia manifesta interes faţă de pămîntul basarabean pînă în ziua de astăzi.pe care noi n-am bănuit-o “în curgere de un întreg veac”. Abia după ce moldovenii se simţiră despărţiţii unii de alţii.Această organizaţie a tipărit mai multe broşuri moldoveneşti şi un manifest către ţăranii moldoveni din Basarbia “ pămînt şi voie vrem!”.Cu toate că la 16 /28 mai 2012 se vor împlini 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Rusia Ţaristă.care cu pajura puterii sale ni-a scos de sub jugul otoman şi ni-a primit subt umbrirea scriptului său” ne-a pregătitit o soartă nouă.totuşi consecinţele acestui rapt teritorial sunt evidente şi astăzi.năzuinţele fireşti ale lui nu pot fi nici cînd pentru vecie zădărnicite şi înăbuşite:măreţul act al Unirii de la 27 martie 1918 a confirmat-o”. Starea deplorabilă din Basarabia.care afiliindu-se cu organizaţiile revoluţionare din Ucraina.Polonia.dreptăţile unui popor.a făcut desigur din pătura cultă a moldovenilor din această ţară să iasă o mînă de oameni hotărîţi să-şi apere poporul martir.eroică s-a încununat cu success şi după cum afirma Zamfir Arbore că ”idealurile unui neam.

Deci.colonizarea ţinutului cu populaţie alogenă.nu ele se întîlnesc la masa tratativelor .actul de la 16/28 mai 1812 constituie un exemplu elocvent al unei acţiuni săvărşite în modul cel mai arbitrar .cărora li s-au acordat cele mai multe privilegii. Regimul ţarist în Basarabia urmărea distrugerea culturii naţionale româneşti . Iată de ce consecinţele sunt tragice atunci cînd destinul ţării este hotărît de altcineva .mai bine zis .o altă parte .nu popoarele fac şi desfac alianţele .negarea faptului că nu provenim de la daco-romani au provocat şi provoacă diverse polemici şi astăzi.cînd interesele şi aspiraţiile .au lăsat amprente adînci în istoria neamului nostru.fiind subiecte de dispută pentru elita politică din Moldova.susţinea că “din păcate.Propagarea ideei că noi suntem un alt popor decît cel român şi că vorbim o altă limbă .fapt istoric confirmat de existenţa milenară a poporului nostru situat în sudestul Europei.basarabenii fiind folosiţi ca forţă de muncă în domeniul agriculturii.deznaţionalizarea populaţiei băştinaşe.însăşi soarta moldovenilor s-a decis fără să fie luaţi în consideraţie.născocită de ruşi.Politica de rusificare după anexarea Basarabiei.putem spune cu certitudine referitor la Pacea de la Bucureşti că e justă afirmaţia făcută de Leonid Boicu.pe bună dreptate.ci reprezentanţii lor mai mult sau mai puţin autentici sau deloc”.cei care au rămas .au fost maltrataţi sau .la răscrucerea căilor şi intereselor Marilor Puteri. Aruncînd o privire retrospectivă asupra raporturilor internaţionale din acea epocă.Rusificarea a afectat în mod direct intelectualitatea basarabeană :o mare parte de intelectuali s-au refugiat în România .

fideli regimului.Ulterior limba română a fost scoasă treptat din uz.care s-a amplificat pe parcusul secolului al XIX-lea şi ne confruntăm şi astăzi cu consecinţele acesteia.a fost apariţia aşa-numitei “doctrine a moldovenismului”.prin toate mijloacele de instruire şi educaţie .Evident că era scrisă la comandă.ea fiind de fapt scoasă în afara legii.Ţarismul a ştiut să implimenteze acestă doctrină.consecinţă pe care o resimţim şi în prezent .intimidarea şi marginalizare a religie .Rusificarea populaţiei băştinaşe s-a manifestat în primul rînd prin “ opera “de distugere a culturii româneşti .a fost efectuată trecerea treptată de la alfabetul latin la cel rusesc.a ştiut cum să elaboreze această “doctrină a moldovenismului”.Imperiul Rus.dar reprezintă un început de drum al acestui proces de spălare a creierului populaţiei.unde deja se vorbea despre o limbă moldovenească diferită de cea a fraţilor de dincolo de Prut. În distrugerea valorilor spirituale un loc aparte l-a ocupat campania de discreditare .Atunci.odată cu anexarea Basarabiei.fiind în mare parte înlăturată din procesul de învăţămînt.represaţi.a unui ateism militant şi vulgar.care avea o diplomaţie secretă .prin care s-a dat o lovitură de proporţii limbii române . . Dintre consecinţele grave ale dezmembrării teritoriale a Moldovei.mai ales nobilimea.Treptat a fost lichidat sistemul de instruire şi educaţie şcolară şi extraşcolară existent în Basarabia.a corupt pături sociale întregi.În locul lor au fost promovaţi coloniştii.şi anume nobilii veniţi pe teritoriul Moldovei.Imperiul Ţarist a început o adevărată ofensivă asupra valorilor culturale ale poporului român.însoţită de impunerea .Există o scrisoare a unui basarabean adresată lui Bănulescu-Bodoni prin anii 1814-1815.ştiinţă şi administraţie. Astfel.

Motivele acestor deportări au fost nesupunerea fată de impunerea schimbării modului de viaţă şi a gîndirii.pentru că aşa s-a întîmplat în urma răpirii Basarbiei de Imperiul Ţarist .Trecerea frauduloasă a frontierei era sancţionată cu bătăi cu vergile şi surghiu pe viaţă în Siberia.scopul strategic al autorităţilor ţariste era de a nu admite în preajma Dunării populaţie română. Mulţi conaţionali au fost exilaţi în Siberia pentru faptul că treceau ilegal hotarul de la Prut.Rusificarea a fost iniţial un proces mai domol.dar cu timpul ia amploare în cadrul biserici.şi nerecunoaşterea regimului instaurat aici.unde era mai puţină populaţie pentru că acest teritoriu s-a aflat sub raia turcească.în sudul Basarabiei avem şi azi o componenţă etnică mai pestriţă. Prin urmare. O altă consecinţă dramatică a ocupaţiei ruseşti pentru populaţia Basarabiei au fost deportările.Deci.şcolilor. Aceste acţiunii făceau parte dintr-un plan bine pus la punct de schimbare a componenţei etnice din Basarabia.basrabenii au fost impuşi începînd cu 1870 să accepte exilul şi se stabileau în Caucazul de Nord şi mai tîrziu în regiunea Amur .mai ales a păturilor înstărite.Aceasta era cea mai cruntă pedeapsă aplicată în cazul în care românii basarbeni încercau să-şi viziteze rudele ce locuiau peste Prut.Cu atît mai dramatic este această mişcare dacă o raportăm la un proces foarte intens de colonizare a Basarabiei.admnistraţiei.sate întregi fiind separate de sîrma ghimpată instalată de-a lungul Prutului la 1814. Astfel.pentru ca factorul etnic să nu fie luat în calcul atunci cînd va fi .Acest exil era acceptat de populaţie şi din cauza faptului că lucrurile s-au complicat în Basarabia.armatei.

Prin urmare.Obluciţa–Ismail). Referitor la procesul de rusificare aş putea să menţionez că pe parcursul celor 100 de ani de ocupaţie străină . Procesul de deznaţionalizare s-a desfăşurat şi prin rusificarea toponimelor (Chişinău-Kişiniov.scoasă în evidenţă problema Dunării.actul din 1812 a fost începutul unui calvar cu consecinţe resimţite peste cîteva sute de ani! grav .deoarece ţăranul s-a izolat în găoacea sa şi comunica foarte rar cu autorităţile.nu ştiu dacă azi mai vorbeam limba română în Basarbia şi mai scriam despre aceasta.dat fiind faptul că era principala arteră a continentului european.Ţăranul a fost cel care a salvat fiinţa românească.Cetatea Albă- Akkerman.deoarece elevii trăiau într-un mediu preponderent românesc.în Basarabia n-au existat şcoli secundare de predare în limba română şi rusificarea se făcea chiar din clasa întîi.românii basarbeni. A fost o minune pentru poporul românesc din Basarabia pentru că am reuşit să ne conservăm.care a atestat că cei mai mulţi analfabeţi după etnicii romi.Copiii erau impuşi să înveţe de la început într-o limbă neînţeleasă lor.Orhei-Orgheiov) sau prin oficializarea sistematică a denumirilor turceşti în dauna denumirilor moldoveneşti (Tighina-Bender.Efectele erau minore.care era o problemă de maximă importanţă în secolul al XIX-lea.eram noi.Dacă n-ar fi fost Marea Unire de al 27 martie 1918. la masa de tratative a Marilor Puteri .dar oricum la sfîrşitul secolului al XIX-lea ne-am pomenit cu recensămîntul din 1897.

În opinia mea.numai retragerea Rusiei în hotarele ei etnografice şi neimplicarea ei în treburile ţării noastre va asigura pentru totdeauna viitorul neamului nostru! .