You are on page 1of 16

Algebră liniară, geometrie analitică şi diferen ială

1.4

Schimbarea bazei unui spa iu vectorial

După cum s-a văzut deja, într-un spa iu vectorial V avem mai multe baze, iar un vector x∈V va avea câte un sistem de coordonate pentru fiecare astfel de bază. Se pune în mod firesc problema stabilirii unei legături între coordonatele aceluiaşi vector atunci când se schimbă bazele. Înainte de a formula, Teorema 1.4.1 care rezolvă deplin această problemă, trebuie să introducem no iunea de matrice de trecere (de la o bază B la o altă bază B' a spa iului V). Fie V un spa iu vectorial de dimensiune finită, n şi fie B = {u1, u2, …, un}, B' = {v1, v2, …, vn} două baze în acest spa iu. Fie aij, j = 1,…,n coordonatele vectorului vi în baza B, adică vi = ai1u1 + ai2u2 +….+ ainun, i = 1,…,n. Matricea A = (aij), i, j = 1,…,n este o matrice nesingulară*). Întradevăr, presupunem prin absurd că A este singulară*). Considerăm ecua ia vectorială (1.4.1) α1v1 + α2v2 +… + αnvn = 0.

Avem α1[a11u1 + a12u2 +…. + a1nun] + α2[a21u1 + a22u2 +…. + a2nun] +…+ αn[an1u1 + an2u2 +….+ annun] = 0. Rearanjând termenii, conform axiomelor spa iului vectorial, ob inem [α1a11 + α2a21 +… + αnan1]u1 + [α1a12 + α2a22 +… + αnan2]u2 +…+ [α1a1n + α2a2n +… + αnann]un = 0. De aici se ob ine sistemul algebric liniar şi omogen α1a11 + α2a21 +… +αnan1 = 0
*)

Prin matrice nesingulară în elegem o matrice inversabilă. Analog , o matrice singulară este o matrice care nu este inversabilă.

23

ξ2. α2.….4. + a1nun] + ξ2[a21u1 + a22u2 + .1 Matricea A introdusă mai sus se numeşte matricea de trecere de la baza B la baza B' sau matricea schimbării de baze. vn} iar A = (aij). v2. Demonstra ie. avem succesiv x = ξ1v1 + ξ2v2 + …+ ξnvn = ξ1[a11u1 + a12u2 + .….. rezultă că familia B' nu este liniar independentă.1). un} şi coordonatele ξ = (ξ1. xn) în baza B = {u1. astfel încât să aibă loc (1.…. adică există α1.…..4. nu to i nuli.Spa ii vectoriale finit dimensionale α1a12 + α2a22 +… +αnan2 = 0 …………………………….j = 1.4. Defini ia 1. Teorema 1. …. conform presupunerii făcute. Pe de altă parte are loc şi egalitatea x = x1u1+ x2u2 + …+ xnun.2) ξ T= (AT)-1xT.…. deducem că sistemul admite şi solu ii nebanale.1 Dacă un vector x∈V are coordonatele x = (x1. Matricea asociată acestui sistem este în mod evident AT.αn. Folosind defini ia matricei de trecere. u2...2.4. ob inem: x1 = ξ1a11 + ξ2a21 +… + ξnan1 24 . Deci matricea A este nesingulară. Astfel. α1a1n + α2a2n +… +αnann = 0.. ξn) în baza B' = {v1. + a2nun] + …+ ξn[an1u1 + an2u2 + . care asigură unicitatea coordonatelor într-o bază. Folosind Teorema 1.n este matricea de trecere de la baza B la B' atunci legătura între cele două sisteme de coordonate este dată de formula: (1. + annun] = [ξ1a11 + ξ2a21 + … + ξnan1]u1 + [ξ1a12 + ξ2a22 + … + ξnan2]u2 + …+ [ξ1a1n + ξ2a2n + … + ξnann]un. i. Aceasta fiind singulară. x2. şi am ob inut o contradic ie..2.

Deoarece matricea de trecere A este inversabilă (şi la fel transpusa sa) înmul im rela ia precedentă cu (AT)-1 şi ob inem concluzia. adică A = 1 1 1    3 1 1 0  . Exemplul 1. se deduce că matricea de trecere de la baza canonică B la baza B' este chiar matricea care are pe linii componentele vectorilor din baza B'. geometrie analitică şi diferen ială x2 =ξ1a12 + ξ2a22 +… + ξnan2 …………………………………………… xn =ξ1a1n + ξ2a2n +… + ξnann. După cum se va vedea. asocierea unui algoritm la acest rezultat face din el un instrument de lucru deosebit de util atât în programarea calculatoarelor.3. un rezultat clasic de algebră liniară.5 Lema substitu iei În această sec iune vom prezenta Lema substitu iei.3.1. Conform Observa iei 1.  1 −1 0    ξ T 1.3. x3)∈R în baza B' 1 0 0    vor fi date de formula de mai jos (conform teoremei de mai sus): 0 0 1    =  0 1 − 1 xT. x2. Atunci coordonatele unui vector x = (x1. Rela iile de mai sus vor fi scrise sub formă matricială astfel xT = ATξT. precum şi aplica iile acesteia.Algebră liniară.1 Fie spa iul vectorial real R3 în care vom considera bazele introduse în Exemplul 1.4. cât şi în 25 .

Dacă coordonata yi corespunzătoare indicelui i este nenulă.vi( yi)-1 yp.yi)-1y2 u2 + …+ (. un} o bază în spa iul vectorial V şi y∈V. yn) în baza B.(. vi-1.1) ui = (. vi+1. y2.yi)-1y + (.….1 (Lema Substitu iei) Fie B = {u1. Deoarece Teorema 1. y ≠ 0 cu coordonatele (y1.…. v'i = ( yi)-1v.Spa ii vectoriale finit dimensionale efectuarea "de mână" a unor calcule ce comportă lucrul cu spa ii vectoriale de dimensiuni mari.yi)-1y1u1 + (. y. dacă (v1. ui-1.…. ui. atunci coordonatele lui v în baza B1 vor fi v'p= vp .….…. Avem y = y1u1 + y2 u2 + … + yi-1 ui-1 + yi ui + yi+1 ui+1 + … + yn un.2.yi)-1yi-1 ui-1 .1.yi)-1 avem (1.yi)-1yn un. vi. Lema 1.1 ne asigură că din orice sistem de generatori putem extrage o bază a spa iului. Prin adunarea vectorului . deducem că B1 este chiar o bază.vn) sunt coordonatele unui vector v∈V în baza B.…. yi.3.….5. Înmul ind noua rela ie cu (. conform Exerci iului 1. Demonstra ie.y . în caz contrar am ob ine y = 0.ui-1. atunci familia B1 = {u1. că familia B1 = { u1. u2.…. 26 . p≤ n. Înainte de a începe demonstra ia.yi ui = y1u1 + y2 u2 + … + yi-1 ui-1 . p ≠ i. ui+1. un} este bază pentru spa iul V.5. u2.yi)-1yi+1 ui+1 + … + (. v2. facem observa ia că dacă y ≠ 0 atunci cel pu in una din coordonatele sale în baza B este nenulă. Mai mult. De aici se deduce. un } este un sistem de generatori pentru V. u2.yi ui în ambii membrii ai rela iei de mai sus se ob ine . p∈N*.y + yi+1 ui+1 +… + yn un .

(.vi( yi)-1yi+1]ui+1 + ….yi)-1yi+1 ui+1 +… +(.yi)-1yi-1 ui-1 .3. vn) sunt coordonatele unui vector v în baza B atunci v = v1u1 + v2 u2 + …+ vi-1 ui-1 + vi [(. vi+1.+ [vn .yi)-1y1u1 + (. vi. În cazul spa iilor Rn rezultatul din lemă este sintetizat de tabelele de mai jos. dacă am găsi o submul ime strictă a lui B1 care să fie bază atunci aceasta ar avea un număr de elemente mai mic strict decât n ceea ce ar contrazice Corolarul 1. Tabelul 1.yi)-1yn un] + vi+1 ui+1 + … + vn un.2 27 . Regrupând termenii conform axiomelor spa iului vectorial.Algebră liniară.vi( yi)-1y1]u1 + [v2 .yi)-1y2 u2 + … + (.5.1. ….vi( yi)-1y2]u2 + … + [vi-1 . …. v2. geometrie analitică şi diferen ială Într-adevăr.vi-1.1 Tabelul 1. avem v = [v1 . Dacă (v1.vi( yi)-1yn]un.vi( yi)-1yi-1]ui-1 + [vi yi-1]ui + [vi+1 .5..yi)-1y + (.

5. v) din Tabelul 1.2 se determină astfel: Se formează dreptunghiul care are pe diagonală pivotul şi elementul aflat în celula (ui.5.T şi raportul dintre produsul elementelor de pe diagonala dreptunghiului care nu con ine pivotul şi pivot.5.5.5.5.1 con ine coordonatele vectorilor y şi v în baza B iar Tabelul 1.1.1(adică coordonata nenulă a vectorului y care face posibilă aplicarea Lemei 1. B'.1) se numeşte pivot. v).2.5. b) Coloana pivotului din Tabelul 1.1 se împart la pivot şi ob inem linia corespunzătoare vectorului y în Tabelul 1. adică de ob inere a elementelor Tabelului 1.1 (element notat E.1 se transformă astfel: pivotul se înlocuieşte cu 1 iar celelalte elemente (din coloană) cu 0 şi se ob ine coloana coordonatelor vectorului y din Tabelul 1. se poate enun a următorul algoritm de ob inere a coordonatele vectorilor y şi v în noua bază.5.2. Elementul yi ≠ 0 din Tabelul 1.5.5. d) Restul elementelor din Tabelul 1.5. Astfel.T).5.5. Se calculează diferen a dintre E. Vom indica o celulă oarecare din cele două tabele precizând numele liniei şi coloanei din care face parte. de exemplu vom vorbi despre celula (ui.5.Spa ii vectoriale finit dimensionale Tabelul 1.2 va con ine noua bază.2 se ob in cu "regula dreptunghiului": Valoarea care va fi introdusă în celula (ui.2 con ine coordonatele aceloraşi vectori în baza ob inută prin înlocuirea vectorului ui din baza B cu vectorul y.1 ce con ine pivotul se numeşte coloana pivotului (respectiv linia pivotului). iar coloana (respectiv linia) din Tabelul 1.5. a) Prima coloană a Tabelului 1. adică cu valoarea 28 lista vectorilor din . v) din Tabelul 1.2 din elementele Tabelului 1. c) Elementele de pe linia pivotului din Tabelul 1.

1. e3 = (1.5. 0). 1)} şi B1 = { u1 = (1. 0. geometrie analitică şi diferen ială E. vi. E3= (0. pentru ob inerea coordonatei v'1 se formează dreptunghiul y1. 0)} două baze în R3 iar x∈R3 un vector ale cărui coordonate în baza B sunt (-1.T- prod. 2. de pe diag. 1. pivot Valoarea ob inută se transcrie în Tabelul 1. 4). Rezolvare: Deoarece cunoaştem coordonatele oricărui vector în baza canonică Bc = {E1 = (1. 1). 1). yi Aplica ii ale Lemei substitu iei 1. E2= (0. Exemplul 1. v). De exemplu.1) şi aplicând regula dreptunghiului avem v'1= vn v i y1 .5. elem.5. Să se determine matricea de trecere de la baza B la B' şi respectiv coordonatele vectorului x în baza B'. Determinarea matricei de trecere de la o bază la alta.5. 3). 0). vom începe algoritmul cu un tabel 29 Tabelul 1. ce nu contine pivot . u3 = (1. O primă aplica ie a Lemei substitu iei o constituie determinarea matricei de trecere de la o bază la alta. e2 = (0. 0.1 Fie B = {e1 = (1. 1)}.2 în celula (ui. 1. yi (vezi Tabelul 1. 0.Algebră liniară. u2 = (1. 0).3 . v1. 1. 0. 2.

e3. u1. u3 sunt calculate relativ la baza canonică.n. e2. vom înlocui to i vectorii bazei canonice cu cei ai bazei B.Spa ii vectoriale finit dimensionale format în care coordonatele vectorilor e1. Aplicând succesiv Lema substitu iei. i.5. Fie A o matrice inversabilă de ordinul n. j = 1.….n.4 2. 30 .5. Notăm cu CAi.  −1 2 2   Pentru a găsi coordonatele vectorului x în baza B' datele vor fi prelucrate conform tabelului de mai jos. cu elemente reale. În ultimele trei linii si respectiv coloane ale acestuia se pot citi coordonatele vectorilor din baza B' în baza B. Tabelul 1. adică matricea de trecere  −1 3 2   A de la baza B la B'. Calculul inversei unei matrice.…. rezultatele calculelor fiind redate în Tabelul 1. Deci A =  − 2 5 3  . i = 1. coloanele matricei A şi fie A-1 = (αij).3. u2.

…. Se observă că rela ia AA-1 = I poate fi scrisă sub forma α1jCA1 + … + αijCAi + …+ αnjCAn = EjT. j = 1.5. 31 . unde Ej = (0. j = 1.n sunt vectorii bazei canonice din j Rn..n. *) de Exerci iu: Să se arate că dacă A este o matrice de ordinul n.2 Să se cerceteze dacă matricea A =  este −1 2 0 1     2 −1 1 1    inversabilă şi în caz afirmativ să i se determine inversa.. …. atunci I = (E1T.5 B E1 E2 E3 E4 B CA1 E2 E3 E4 B * CA1 1 0 -1 2 CA1 1 0 0 0 CA1 CA2 0 1 2 -1 CA2 0 1 2 -1 CA2 CA3 -1 2 0 1 CA3 -1 2 -1 3 CA3 CA4 2 -1 1 1 CA4 2 -1 3 -3 CA4 E1 1 0 0 0 E1 1 0 1 -2 E1 E2 0 1 0 0 E2 0 1 0 0 E2 E3 0 0 1 0 E3 0 0 1 0 E3 E4 0 0 0 1 E4 0 0 0 1 E4 prin vector din Rn corespunzător coloanei unei matrice cu n linii vom în elege vectorul ale cărui componente sunt elementele coloanei respective.. geometrie analitică şi diferen ială Dacă I este matricea identică de ordinul n. . …. ceea ce este echivalent cu faptul că elementele de pe coloana j a matricei inverse sunt coordonatele vectorului Ej al bazei canonice din Rn în baza formată din vectorii reprezenta i coloanele matricei A. EnT).5.….Algebră liniară. Aplicăm Lema substitu iei şi avem: Tabelul 1.1.0 ) ...  1 0 −1 2     0 1 2 − 1 Exemplul 1. inversabilă atunci vectorii reprezenta i de coloanele matricei A formează o bază în Rn.. EiT.

În momentul în care 32 . deducem. Calculul rangului unei matrice.2.Spa ii vectoriale finit dimensionale CA1 CA2 E3 E4 B CA1 CA2 CA3 E4 B CA1 CA2 CA3 CA4 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 0 1 0 0 CA2 0 1 0 0 CA2 0 1 0 0 -1 2 -5 -4 CA3 0 0 1 0 CA3 0 0 1 0 1 0 1 -2 CA4 1 1 -1 1 CA4 0 0 0 1 1 0 1 -2 E1 4/5 2/5 -1/5 -1 E1 9/5 7/5 -6/5 -1 0 1 -2 1 E2 2/5 1/5 2/5 -1 E2 7/5 6/5 -3/5 -1 0 0 1 0 E3 -1/5 2/5 -1/5 1 E3 -6/5 -3/5 4/5 1 0 0 0 1 E4 0 0 0 1 E4 -1 -1 1 1 Deoarece to i vectorii care constituie coloanele lui A au intrat în componen a unei baze. Din Propozi ia 1. înlocuind vectorii bazei canonice din Rn. deci matricea este inversabilă. că rangul matricei este egal cu dimensiunea acesteia. − 6/5 − 3/5 4/5 1    −1 −1 1 1   3. Inversa matricei A poate fi citită în ultimele 4 coloane ale 7 / 5 − 6 / 5 − 1  9/5   6 / 5 − 3 / 5 − 1  7/5 -1 tabelului de mai sus. Pentru a determina acest număr se poate folosi Lema substitu iei.1 se poate deduce că pentru a determina rangul unei matrice A cu n linii şi m coloane şi elemente numere reale este suficient să determinăm numărul maxim de vectori liniar independen i din sistemul de vectori format din coloanele matricei A. atât timp cât este posibil. conform Lemei substitu iei. A =  . cu vectorii corespunzători coloanelor matricei A.

6 B E1 E2 E3 E4 B CA1 E2 E3 E4 B CA1 CA2 E3 E4 B CA1 CA2 CA4 E4 CA1 1 2 -1 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 1 0 0 CA2 0 1 0 0 CA3 1 0 3 10 CA3 1 -2 4 10 CA3 1 2 0 0 CA3 1 2 0 0 CA4 2 1 0 3 CA4 2 -3 2 3 CA4 2 3 -4 -12 CA4 0 0 1 0 CA5 1 0 -1 -2 CA5 1 -2 0 -2 CA5 1 2 -4 -12 CA5 -1 -1 1 0 CA6 -1 1 0 0 CA6 -1 3 -1 0 CA6 -1 -3 5 15 CA6 3/2 3/4 -5/4 0 33 . nu mai este posibilă se ob ine rangul matricei lui A. Exemplul 1.5. geometrie analitică şi diferen ială înlocuirea vectorilor din bază. egal cu numărul vectorilor intra i în bază. cu al i vectori corespunzători coloanelor matricei A. Tabelul 1.5. 0 −1 0   3 −2 0   2 1 Calculele corespunzătore aplicării Lemei substitu iei se regăsesc în tabelul de mai jos.3 Să se determine rangul matricei 1 0 1  2 −1 0 A=  −1 2 3   0 5 10  − 1  1 0 1 .Algebră liniară.

Astfel. Considerăm un sistem liniar de forma Ax = b. 3. Dacă rang A = rang A =not r atunci sistemul este compatibil. i ∈{1. Dacă rang A ≠ rang A atunci sistemul este incompatibil. Într-adevăr. unde A este o matrice cu n linii şi m coloane. Se cunosc următoarele rezultate: 1. 2. 2. CA4 vor constitui o bază pentru spa iul generat (se va vedea sec iunea 1. 4.Spa ii vectoriale finit dimensionale Conform celor spuse mai sus.6} au intrat în componen a unei baze. cu elemente numere reale iar x şi b sunt matrice coloană cu m şi respectiv n elemente. rangul matricei este egal cu 3 deoarece doar trei dintre vectorii CAi . a) faptul că sistemul este incompatibil sau compatibil determinat sau nu (situa iile 1 şi 2 de mai sus) se poate stabili folosind metoda 34 . Pentru a determina în care din situa iile de mai sus ne aflăm putem aplica Lema substitu iei.3. 1a) Dacă r = m (m este numărul de necunoscute) atunci sistemul este compatibil determinat (solu ia există şi este unică). Maximalitatea acestui număr este asigurată de Corolarul 1. vectorii CA1.7 a acestui capitol) de vectorii CAi . CA2. 5 . 5. m ∈N*. n.1. 3. 1b) Dacă r < m atunci sistemul este compatibil nedeterminat (sistemul are o infinitate de solu ii). Rezolvarea sistemelor liniare. 6} şi orice altă subfamilie formată din mai mult de 3 vectori va fi liniar dependentă. 4. Notăm cu A matricea extinsă asociată sistemului (este matricea A la care se adaugă coloana b a termenilor liberi). 2. i ∈{1. 4.

2.5... − a x    k kk +1 k +1 km m  (1. x3. …...3.Algebră liniară.5. k ale matricei A (ordinea aceasta fiind ob inută în urma unei eventuale renumerotări). x6) şi bT = (1. 3... . b) dacă sistemul este compatibil determinat. -2..5. unde A este matricea de la Exemplul 1. − a 1m x m    a 11 .   ..   . x2. 0).4 Să se rezolve sistemul scris sub formă matricială Ax = b. a kk   k   b − a x − . Exemplul 1. În primul rând. studiem existen a solu iilor. .7 B E1 E2 E3 E4 CA1 1 2 -1 0 CA2 0 -1 2 5 CA3 1 0 3 10 CA4 2 1 0 3 CA5 1 0 -1 -2 CA6 -1 1 0 0 b 1 -2 3 0 35 .  =   =not β. x4... c) dacă sistemul este compatibil nedeterminat.. .2) Pentru a determina variabilele principale în func ie de cele secundare se poate proceda ca în cazul b) prezentat mai sus. Am stabilit deja în exemplul precedent că rangul matricei A este 3..5. geometrie analitică şi diferen ială prezentată în paragraful precedent pentru determinarea rangului matricei asociate sistemului şi respectiv matricei extinse. xm şi ecua iile principale corespunzătoare liniilor 1.. x5. xT = (x1. este uşor de văzut că xT reprezintă coordonatele vectorului bT în baza formată din vectorii asocia i coloanelor matricei A şi deci putem aplica Lema substitu iei pentru determinarea acestora. Trebuie să calculăm şi rangul matricei extinse. …. Tabelul 1. cu variabilele secundare xk+1. a  x    k1 . atunci ob inem sistemul  b1 − a 1k +1 x k +1 − .. a 1k   x 1       .

Deoarece rang A ≠ rang A rezultă că sistemul este incompatibil.5.5. 8).8 B E1 E2 E3 E4 B CA1 E2 E3 E4 B CA1 CA2 E3 E4 B CA1 CA2 CA1 1 2 -1 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 1 0 0 CA2 0 1 CA3 1 0 3 10 CA3 1 -2 4 10 CA3 1 2 0 0 CA3 1 2 CA4 2 1 0 3 CA4 2 -3 2 3 CA4 2 3 -4 -12 CA4 0 0 CA5 1 0 -1 -2 CA5 1 -2 0 -2 CA5 1 2 -4 -12 CA5 -1 -1 CA6 -1 1 0 0 CA6 -1 3 -1 0 CA6 -1 -3 5 15 CA6 3/2 3/4 b 1 -2 3 8 b 1 -4 4 8 b 1 4 -4 -12 b -1 1 36 .5 Să se rezolve sistemul de la Exemplul 1. Aplicăm Lema substitu iei şi ob inem: Tabelul 1. Exemplul 1.4 în cazul în care bT = (1. 3.Spa ii vectoriale finit dimensionale B CA1 E2 E3 E4 B CA1 CA2 E3 E4 B CA1 CA2 CA4 E4 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 1 0 0 CA2 0 1 0 0 CA3 1 -2 4 10 CA3 1 2 0 0 CA3 1 2 0 0 CA4 2 -3 2 3 CA4 2 3 -4 -12 CA4 0 0 1 0 CA5 1 -2 0 -2 CA5 1 2 -4 -12 CA5 -1 -1 1 0 CA6 -1 3 -1 0 CA6 -1 -3 5 15 CA6 3/2 3/4 -5/4 0 b 1 -4 4 0 b 1 4 -4 -20 b -1 1 1 -8 Din tabelul de mai sus se deduce că vectorul b poate fi introdus în bază în locul vectorului E4.5. -2. deci rangul matricei extinse este 4.

x5. x6 ∈ R. ec 2 şi ec 3. necunoscutele principale vor fi x1.Algebră liniară. x2.x5 + 5/4x6. deoarece este ob inut numai prin transformări elementare (înmul iri ale unei ecua ii cu un scalar nenul şi adunarea acesteia cu o altă ecua ie a sistemului).5. deoarece coordonata vectorului b corespunzătoare vectorului E4 ( în ultima bază) este 0 şi acesta nu va putea intra în locul lui E4 într-o nouă bază. Folosind rela ia (1. În acest sistem. Sistemul a cărui matrice (respectiv matrice extinsă) poate fi citită în primele 6 (respectiv 7) coloane şi ultimele 4 linii ale tabelului de mai sus va fi echivalent cu sistemul de la început. x3. x4 = 1 .5.2x3 + x5 3/4x6. Deci sistemul este compatibil determinat. geometrie analitică şi diferen ială CA4 E4 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 -5/4 0 1 0 În această situa ie este clar că rangul matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse.x3+ x5 . x2 = 1 . x4 iar ecua iile principale vor fi ec 1.9 B CA1 CA2 CA4 CA1 1 0 0 CA2 0 1 0 CA4 0 0 1 b -1-x3+x5-3/2x6 1-2x3+x5-3/4x6 1-x5+5/4x6 Din ultimul tabel ob inem x1 = -1.2) corespunzătoare noului sistem rezultat din tabelul de mai sus avem: Tabelul 1.3/2x6. Acestea sunt solu iile sistemului discutat. 37 .

10 a) B E1 E2 E3 E4 E5 E6 v1 1 1 1 2 2 2 v2 0 2 1 3 2 1 v3 1 0 -1 0 1 -1 b) B v1 E2 E3 E4 E5 E6 v1 1 0 0 0 0 0 v2 0 2 1 3 2 1 v3 1 -1 -2 -2 -1 -3 c) B v1 E2 v2 E4 E5 E6 v1 1 0 0 0 0 0 v2 0 0 1 0 0 0 v3 1 -1 -2 4 3 -1 d) B v1 E2 v2 E4 E5 v3 v1 1 0 0 0 0 0 v2 0 0 1 0 0 0 v3 0 0 0 0 0 1 Din tabelul de mai sus rezultă că familia F este liniar independentă iar B= {v1. -1. 2. E4. 2. E5} este baza căutată. 1. 38 . -1)}. Completarea unui familii de vectori liniar independen i din Rn la o bază. Exemplul 1. Vom aplica Lema substitu iei pentru a înlocui pe rând vectorii bazei canonice din R6 cu vectorii familiei F. 1. v2 = (0. Tabelul 1. F = {v1 = (1. 2). Să se verifice dacă aceasta este liniar independentă şi în caz afirmativ să se completeze la o bază din R6. 1). 3.5. 2. Este uşor de văzut că aplicarea de una sau mai multe ori a Lemei substitu iei reprezintă o altă demonstra ie a Teoremei 1.5. 0.Spa ii vectoriale finit dimensionale 4. v3 = (1.3 (exerci iu). 1. v2. v3. 2. E2. 0.6 Se consideră familia de vectori din R6. Dacă to i vectorii familiei F vor intra în componen a unei baze atunci F este familie liniar independentă iar baza respectivă va constitui o solu ie a problemei. 1.3.