Algebră liniară, geometrie analitică şi diferen ială

1.4

Schimbarea bazei unui spa iu vectorial

După cum s-a văzut deja, într-un spa iu vectorial V avem mai multe baze, iar un vector x∈V va avea câte un sistem de coordonate pentru fiecare astfel de bază. Se pune în mod firesc problema stabilirii unei legături între coordonatele aceluiaşi vector atunci când se schimbă bazele. Înainte de a formula, Teorema 1.4.1 care rezolvă deplin această problemă, trebuie să introducem no iunea de matrice de trecere (de la o bază B la o altă bază B' a spa iului V). Fie V un spa iu vectorial de dimensiune finită, n şi fie B = {u1, u2, …, un}, B' = {v1, v2, …, vn} două baze în acest spa iu. Fie aij, j = 1,…,n coordonatele vectorului vi în baza B, adică vi = ai1u1 + ai2u2 +….+ ainun, i = 1,…,n. Matricea A = (aij), i, j = 1,…,n este o matrice nesingulară*). Întradevăr, presupunem prin absurd că A este singulară*). Considerăm ecua ia vectorială (1.4.1) α1v1 + α2v2 +… + αnvn = 0.

Avem α1[a11u1 + a12u2 +…. + a1nun] + α2[a21u1 + a22u2 +…. + a2nun] +…+ αn[an1u1 + an2u2 +….+ annun] = 0. Rearanjând termenii, conform axiomelor spa iului vectorial, ob inem [α1a11 + α2a21 +… + αnan1]u1 + [α1a12 + α2a22 +… + αnan2]u2 +…+ [α1a1n + α2a2n +… + αnann]un = 0. De aici se ob ine sistemul algebric liniar şi omogen α1a11 + α2a21 +… +αnan1 = 0
*)

Prin matrice nesingulară în elegem o matrice inversabilă. Analog , o matrice singulară este o matrice care nu este inversabilă.

23

astfel încât să aibă loc (1. nu to i nuli. Demonstra ie. ξ2. care asigură unicitatea coordonatelor într-o bază. deducem că sistemul admite şi solu ii nebanale.….….….1). xn) în baza B = {u1.. α2.2. Aceasta fiind singulară. + a1nun] + ξ2[a21u1 + a22u2 + . vn} iar A = (aij). Deci matricea A este nesingulară. Folosind defini ia matricei de trecere. conform presupunerii făcute. adică există α1.Spa ii vectoriale finit dimensionale α1a12 + α2a22 +… +αnan2 = 0 …………………………….n este matricea de trecere de la baza B la B' atunci legătura între cele două sisteme de coordonate este dată de formula: (1. ob inem: x1 = ξ1a11 + ξ2a21 +… + ξnan1 24 .4. rezultă că familia B' nu este liniar independentă. Defini ia 1.4.. …. v2. avem succesiv x = ξ1v1 + ξ2v2 + …+ ξnvn = ξ1[a11u1 + a12u2 + .j = 1.….4.2. ξn) în baza B' = {v1. x2. şi am ob inut o contradic ie.1 Matricea A introdusă mai sus se numeşte matricea de trecere de la baza B la baza B' sau matricea schimbării de baze.αn. Pe de altă parte are loc şi egalitatea x = x1u1+ x2u2 + …+ xnun. α1a1n + α2a2n +… +αnann = 0. Astfel...4.…. + a2nun] + …+ ξn[an1u1 + an2u2 + .2) ξ T= (AT)-1xT.. Matricea asociată acestui sistem este în mod evident AT. Teorema 1. i.1 Dacă un vector x∈V are coordonatele x = (x1. un} şi coordonatele ξ = (ξ1. u2.. Folosind Teorema 1. + annun] = [ξ1a11 + ξ2a21 + … + ξnan1]u1 + [ξ1a12 + ξ2a22 + … + ξnan2]u2 + …+ [ξ1a1n + ξ2a2n + … + ξnann]un.

 1 −1 0    ξ T 1. Atunci coordonatele unui vector x = (x1.1. asocierea unui algoritm la acest rezultat face din el un instrument de lucru deosebit de util atât în programarea calculatoarelor. Exemplul 1.5 Lema substitu iei În această sec iune vom prezenta Lema substitu iei. geometrie analitică şi diferen ială x2 =ξ1a12 + ξ2a22 +… + ξnan2 …………………………………………… xn =ξ1a1n + ξ2a2n +… + ξnann. Deoarece matricea de trecere A este inversabilă (şi la fel transpusa sa) înmul im rela ia precedentă cu (AT)-1 şi ob inem concluzia.3. se deduce că matricea de trecere de la baza canonică B la baza B' este chiar matricea care are pe linii componentele vectorilor din baza B'. x2. cât şi în 25 .3.4. Conform Observa iei 1.Algebră liniară.1 Fie spa iul vectorial real R3 în care vom considera bazele introduse în Exemplul 1. Rela iile de mai sus vor fi scrise sub formă matricială astfel xT = ATξT. adică A = 1 1 1    3 1 1 0  . un rezultat clasic de algebră liniară. După cum se va vedea. precum şi aplica iile acesteia. x3)∈R în baza B' 1 0 0    vor fi date de formula de mai jos (conform teoremei de mai sus): 0 0 1    =  0 1 − 1 xT.3.

…. atunci familia B1 = {u1.vi( yi)-1 yp.1 (Lema Substitu iei) Fie B = {u1. vi+1.yi)-1yi+1 ui+1 + … + (.…. că familia B1 = { u1. ui.(.ui-1. p∈N*.5.….yi)-1y1u1 + (. Lema 1. conform Exerci iului 1. yn) în baza B. ui-1.y . Prin adunarea vectorului .1 ne asigură că din orice sistem de generatori putem extrage o bază a spa iului. p≤ n. y ≠ 0 cu coordonatele (y1. atunci coordonatele lui v în baza B1 vor fi v'p= vp .yi ui = y1u1 + y2 u2 + … + yi-1 ui-1 . 26 .3. un} o bază în spa iul vectorial V şi y∈V.…. vi.yi)-1y + (. v2.Spa ii vectoriale finit dimensionale efectuarea "de mână" a unor calcule ce comportă lucrul cu spa ii vectoriale de dimensiuni mari. Avem y = y1u1 + y2 u2 + … + yi-1 ui-1 + yi ui + yi+1 ui+1 + … + yn un. De aici se deduce. un } este un sistem de generatori pentru V. y. un} este bază pentru spa iul V. Demonstra ie.yi)-1yn un.yi)-1yi-1 ui-1 .1) ui = (.…. în caz contrar am ob ine y = 0.2. p ≠ i.yi)-1 avem (1.vn) sunt coordonatele unui vector v∈V în baza B.yi ui în ambii membrii ai rela iei de mai sus se ob ine . ui+1. Înainte de a începe demonstra ia. u2.…. y2.yi)-1y2 u2 + …+ (. deducem că B1 este chiar o bază. Dacă coordonata yi corespunzătoare indicelui i este nenulă. u2. Mai mult.5.….y + yi+1 ui+1 +… + yn un .1. vi-1. Deoarece Teorema 1. yi. dacă (v1. u2. facem observa ia că dacă y ≠ 0 atunci cel pu in una din coordonatele sale în baza B este nenulă. v'i = ( yi)-1v.…. Înmul ind noua rela ie cu (.

1.1 Tabelul 1.vi( yi)-1y2]u2 + … + [vi-1 .+ [vn . Regrupând termenii conform axiomelor spa iului vectorial. vi.5.5. vn) sunt coordonatele unui vector v în baza B atunci v = v1u1 + v2 u2 + …+ vi-1 ui-1 + vi [(. dacă am găsi o submul ime strictă a lui B1 care să fie bază atunci aceasta ar avea un număr de elemente mai mic strict decât n ceea ce ar contrazice Corolarul 1.yi)-1y + (.. geometrie analitică şi diferen ială Într-adevăr. În cazul spa iilor Rn rezultatul din lemă este sintetizat de tabelele de mai jos.vi-1.yi)-1yn un] + vi+1 ui+1 + … + vn un.Algebră liniară. vi+1.yi)-1y2 u2 + … + (.yi)-1yi+1 ui+1 +… +(.vi( yi)-1yi+1]ui+1 + ….(.vi( yi)-1yn]un.2 27 . …. Tabelul 1.vi( yi)-1yi-1]ui-1 + [vi yi-1]ui + [vi+1 . Dacă (v1. ….3.vi( yi)-1y1]u1 + [v2 . avem v = [v1 .yi)-1y1u1 + (.yi)-1yi-1 ui-1 . v2.

T şi raportul dintre produsul elementelor de pe diagonala dreptunghiului care nu con ine pivotul şi pivot.5. b) Coloana pivotului din Tabelul 1. Vom indica o celulă oarecare din cele două tabele precizând numele liniei şi coloanei din care face parte.1 se transformă astfel: pivotul se înlocuieşte cu 1 iar celelalte elemente (din coloană) cu 0 şi se ob ine coloana coordonatelor vectorului y din Tabelul 1.2 se determină astfel: Se formează dreptunghiul care are pe diagonală pivotul şi elementul aflat în celula (ui.2 va con ine noua bază.5. adică de ob inere a elementelor Tabelului 1. de exemplu vom vorbi despre celula (ui. B'.5.5.5.T).5.5.5.1 se împart la pivot şi ob inem linia corespunzătoare vectorului y în Tabelul 1.2 se ob in cu "regula dreptunghiului": Valoarea care va fi introdusă în celula (ui.2.1.1(adică coordonata nenulă a vectorului y care face posibilă aplicarea Lemei 1. Astfel.Spa ii vectoriale finit dimensionale Tabelul 1.5.5.5.2 con ine coordonatele aceloraşi vectori în baza ob inută prin înlocuirea vectorului ui din baza B cu vectorul y. c) Elementele de pe linia pivotului din Tabelul 1. a) Prima coloană a Tabelului 1. d) Restul elementelor din Tabelul 1. v) din Tabelul 1. v) din Tabelul 1.5. Elementul yi ≠ 0 din Tabelul 1.1 con ine coordonatele vectorilor y şi v în baza B iar Tabelul 1. iar coloana (respectiv linia) din Tabelul 1.1) se numeşte pivot. Se calculează diferen a dintre E.2. v).1 ce con ine pivotul se numeşte coloana pivotului (respectiv linia pivotului).5.5.5. adică cu valoarea 28 lista vectorilor din . se poate enun a următorul algoritm de ob inere a coordonatele vectorilor y şi v în noua bază.2 din elementele Tabelului 1.1 (element notat E.

Rezolvare: Deoarece cunoaştem coordonatele oricărui vector în baza canonică Bc = {E1 = (1. Să se determine matricea de trecere de la baza B la B' şi respectiv coordonatele vectorului x în baza B'. 0)} două baze în R3 iar x∈R3 un vector ale cărui coordonate în baza B sunt (-1. 1. pivot Valoarea ob inută se transcrie în Tabelul 1.5. 3). 0. e3 = (1.5. u3 = (1. De exemplu. 1)}. 0.1 Fie B = {e1 = (1. yi (vezi Tabelul 1. vom începe algoritmul cu un tabel 29 Tabelul 1. E3= (0. 1. 1. 1)} şi B1 = { u1 = (1. ce nu contine pivot .5.2 în celula (ui. 1). 2. yi Aplica ii ale Lemei substitu iei 1. 0). Determinarea matricei de trecere de la o bază la alta. Exemplul 1.T- prod. v1. de pe diag.1) şi aplicând regula dreptunghiului avem v'1= vn v i y1 . 1).3 . vi. 0. u2 = (1. geometrie analitică şi diferen ială E. 1. 2. pentru ob inerea coordonatei v'1 se formează dreptunghiul y1. 0. e2 = (0. v).5. elem. 0).Algebră liniară. 0). O primă aplica ie a Lemei substitu iei o constituie determinarea matricei de trecere de la o bază la alta. E2= (0. 4).

e2. 30 . u1. j = 1.  −1 2 2   Pentru a găsi coordonatele vectorului x în baza B' datele vor fi prelucrate conform tabelului de mai jos. coloanele matricei A şi fie A-1 = (αij). adică matricea de trecere  −1 3 2   A de la baza B la B'. e3. Fie A o matrice inversabilă de ordinul n. În ultimele trei linii si respectiv coloane ale acestuia se pot citi coordonatele vectorilor din baza B' în baza B. Aplicând succesiv Lema substitu iei. i. Deci A =  − 2 5 3  .….5. Calculul inversei unei matrice.….5. u3 sunt calculate relativ la baza canonică.n. u2. Notăm cu CAi. i = 1. rezultatele calculelor fiind redate în Tabelul 1.4 2. Tabelul 1. vom înlocui to i vectorii bazei canonice cu cei ai bazei B. cu elemente reale.n.Spa ii vectoriale finit dimensionale format în care coordonatele vectorilor e1.3.

1.2 Să se cerceteze dacă matricea A =  este −1 2 0 1     2 −1 1 1    inversabilă şi în caz afirmativ să i se determine inversa...5..….n.Algebră liniară.. j = 1. Se observă că rela ia AA-1 = I poate fi scrisă sub forma α1jCA1 + … + αijCAi + …+ αnjCAn = EjT. *) de Exerci iu: Să se arate că dacă A este o matrice de ordinul n. unde Ej = (0. EiT.5 B E1 E2 E3 E4 B CA1 E2 E3 E4 B * CA1 1 0 -1 2 CA1 1 0 0 0 CA1 CA2 0 1 2 -1 CA2 0 1 2 -1 CA2 CA3 -1 2 0 1 CA3 -1 2 -1 3 CA3 CA4 2 -1 1 1 CA4 2 -1 3 -3 CA4 E1 1 0 0 0 E1 1 0 1 -2 E1 E2 0 1 0 0 E2 0 1 0 0 E2 E3 0 0 1 0 E3 0 0 1 0 E3 E4 0 0 0 1 E4 0 0 0 1 E4 prin vector din Rn corespunzător coloanei unei matrice cu n linii vom în elege vectorul ale cărui componente sunt elementele coloanei respective.….. ceea ce este echivalent cu faptul că elementele de pe coloana j a matricei inverse sunt coordonatele vectorului Ej al bazei canonice din Rn în baza formată din vectorii reprezenta i coloanele matricei A. …. inversabilă atunci vectorii reprezenta i de coloanele matricei A formează o bază în Rn.  1 0 −1 2     0 1 2 − 1 Exemplul 1.. ….n sunt vectorii bazei canonice din j Rn.5. geometrie analitică şi diferen ială Dacă I este matricea identică de ordinul n. j = 1. 31 . Aplicăm Lema substitu iei şi avem: Tabelul 1. EnT). atunci I = (E1T. .0 ) .

În momentul în care 32 . − 6/5 − 3/5 4/5 1    −1 −1 1 1   3. deducem. Inversa matricei A poate fi citită în ultimele 4 coloane ale 7 / 5 − 6 / 5 − 1  9/5   6 / 5 − 3 / 5 − 1  7/5 -1 tabelului de mai sus. Calculul rangului unei matrice.Spa ii vectoriale finit dimensionale CA1 CA2 E3 E4 B CA1 CA2 CA3 E4 B CA1 CA2 CA3 CA4 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 0 1 0 0 CA2 0 1 0 0 CA2 0 1 0 0 -1 2 -5 -4 CA3 0 0 1 0 CA3 0 0 1 0 1 0 1 -2 CA4 1 1 -1 1 CA4 0 0 0 1 1 0 1 -2 E1 4/5 2/5 -1/5 -1 E1 9/5 7/5 -6/5 -1 0 1 -2 1 E2 2/5 1/5 2/5 -1 E2 7/5 6/5 -3/5 -1 0 0 1 0 E3 -1/5 2/5 -1/5 1 E3 -6/5 -3/5 4/5 1 0 0 0 1 E4 0 0 0 1 E4 -1 -1 1 1 Deoarece to i vectorii care constituie coloanele lui A au intrat în componen a unei baze. conform Lemei substitu iei. că rangul matricei este egal cu dimensiunea acesteia.2. Din Propozi ia 1. atât timp cât este posibil.1 se poate deduce că pentru a determina rangul unei matrice A cu n linii şi m coloane şi elemente numere reale este suficient să determinăm numărul maxim de vectori liniar independen i din sistemul de vectori format din coloanele matricei A. Pentru a determina acest număr se poate folosi Lema substitu iei. cu vectorii corespunzători coloanelor matricei A. A =  . deci matricea este inversabilă. înlocuind vectorii bazei canonice din Rn.

Tabelul 1.Algebră liniară. egal cu numărul vectorilor intra i în bază.6 B E1 E2 E3 E4 B CA1 E2 E3 E4 B CA1 CA2 E3 E4 B CA1 CA2 CA4 E4 CA1 1 2 -1 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 1 0 0 CA2 0 1 0 0 CA3 1 0 3 10 CA3 1 -2 4 10 CA3 1 2 0 0 CA3 1 2 0 0 CA4 2 1 0 3 CA4 2 -3 2 3 CA4 2 3 -4 -12 CA4 0 0 1 0 CA5 1 0 -1 -2 CA5 1 -2 0 -2 CA5 1 2 -4 -12 CA5 -1 -1 1 0 CA6 -1 1 0 0 CA6 -1 3 -1 0 CA6 -1 -3 5 15 CA6 3/2 3/4 -5/4 0 33 . Exemplul 1. geometrie analitică şi diferen ială înlocuirea vectorilor din bază. cu al i vectori corespunzători coloanelor matricei A.3 Să se determine rangul matricei 1 0 1  2 −1 0 A=  −1 2 3   0 5 10  − 1  1 0 1 .5. nu mai este posibilă se ob ine rangul matricei lui A. 0 −1 0   3 −2 0   2 1 Calculele corespunzătore aplicării Lemei substitu iei se regăsesc în tabelul de mai jos.5.

Dacă rang A = rang A =not r atunci sistemul este compatibil.Spa ii vectoriale finit dimensionale Conform celor spuse mai sus. i ∈{1. i ∈{1. Astfel. CA4 vor constitui o bază pentru spa iul generat (se va vedea sec iunea 1. 1b) Dacă r < m atunci sistemul este compatibil nedeterminat (sistemul are o infinitate de solu ii). 1a) Dacă r = m (m este numărul de necunoscute) atunci sistemul este compatibil determinat (solu ia există şi este unică). vectorii CA1. 4. 3. m ∈N*. Maximalitatea acestui număr este asigurată de Corolarul 1. Considerăm un sistem liniar de forma Ax = b. 4. 2. 5. a) faptul că sistemul este incompatibil sau compatibil determinat sau nu (situa iile 1 şi 2 de mai sus) se poate stabili folosind metoda 34 . n.3. Pentru a determina în care din situa iile de mai sus ne aflăm putem aplica Lema substitu iei. 2. 3. rangul matricei este egal cu 3 deoarece doar trei dintre vectorii CAi . 4. CA2. Dacă rang A ≠ rang A atunci sistemul este incompatibil.1. 6} şi orice altă subfamilie formată din mai mult de 3 vectori va fi liniar dependentă. Se cunosc următoarele rezultate: 1.7 a acestui capitol) de vectorii CAi . unde A este o matrice cu n linii şi m coloane. 5 . 2. Într-adevăr. Notăm cu A matricea extinsă asociată sistemului (este matricea A la care se adaugă coloana b a termenilor liberi). cu elemente numere reale iar x şi b sunt matrice coloană cu m şi respectiv n elemente.6} au intrat în componen a unei baze. Rezolvarea sistemelor liniare.

  . Am stabilit deja în exemplul precedent că rangul matricei A este 3. ….   . 2.... Trebuie să calculăm şi rangul matricei extinse. Exemplul 1.. x6) şi bT = (1. . . xT = (x1. 3.Algebră liniară. a kk   k   b − a x − . − a 1m x m    a 11 .. În primul rând.7 B E1 E2 E3 E4 CA1 1 2 -1 0 CA2 0 -1 2 5 CA3 1 0 3 10 CA4 2 1 0 3 CA5 1 0 -1 -2 CA6 -1 1 0 0 b 1 -2 3 0 35 . atunci ob inem sistemul  b1 − a 1k +1 x k +1 − . x5.5... a 1k   x 1       .. x4. a  x    k1 . studiem existen a solu iilor.. − a x    k kk +1 k +1 km m  (1. -2.5.. x3.2) Pentru a determina variabilele principale în func ie de cele secundare se poate proceda ca în cazul b) prezentat mai sus.5. c) dacă sistemul este compatibil nedeterminat.. unde A este matricea de la Exemplul 1. k ale matricei A (ordinea aceasta fiind ob inută în urma unei eventuale renumerotări).  =   =not β. Tabelul 1.. 0).4 Să se rezolve sistemul scris sub formă matricială Ax = b. b) dacă sistemul este compatibil determinat.3. geometrie analitică şi diferen ială prezentată în paragraful precedent pentru determinarea rangului matricei asociate sistemului şi respectiv matricei extinse.5. ….. este uşor de văzut că xT reprezintă coordonatele vectorului bT în baza formată din vectorii asocia i coloanelor matricei A şi deci putem aplica Lema substitu iei pentru determinarea acestora. cu variabilele secundare xk+1. .. xm şi ecua iile principale corespunzătoare liniilor 1. x2.

5 Să se rezolve sistemul de la Exemplul 1. Deoarece rang A ≠ rang A rezultă că sistemul este incompatibil.5.5. Exemplul 1. 3. Aplicăm Lema substitu iei şi ob inem: Tabelul 1.Spa ii vectoriale finit dimensionale B CA1 E2 E3 E4 B CA1 CA2 E3 E4 B CA1 CA2 CA4 E4 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 1 0 0 CA2 0 1 0 0 CA3 1 -2 4 10 CA3 1 2 0 0 CA3 1 2 0 0 CA4 2 -3 2 3 CA4 2 3 -4 -12 CA4 0 0 1 0 CA5 1 -2 0 -2 CA5 1 2 -4 -12 CA5 -1 -1 1 0 CA6 -1 3 -1 0 CA6 -1 -3 5 15 CA6 3/2 3/4 -5/4 0 b 1 -4 4 0 b 1 4 -4 -20 b -1 1 1 -8 Din tabelul de mai sus se deduce că vectorul b poate fi introdus în bază în locul vectorului E4.5.4 în cazul în care bT = (1. -2. 8).8 B E1 E2 E3 E4 B CA1 E2 E3 E4 B CA1 CA2 E3 E4 B CA1 CA2 CA1 1 2 -1 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 0 0 CA1 1 0 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 -1 2 5 CA2 0 1 0 0 CA2 0 1 CA3 1 0 3 10 CA3 1 -2 4 10 CA3 1 2 0 0 CA3 1 2 CA4 2 1 0 3 CA4 2 -3 2 3 CA4 2 3 -4 -12 CA4 0 0 CA5 1 0 -1 -2 CA5 1 -2 0 -2 CA5 1 2 -4 -12 CA5 -1 -1 CA6 -1 1 0 0 CA6 -1 3 -1 0 CA6 -1 -3 5 15 CA6 3/2 3/4 b 1 -2 3 8 b 1 -4 4 8 b 1 4 -4 -12 b -1 1 36 . deci rangul matricei extinse este 4.

Folosind rela ia (1. deoarece este ob inut numai prin transformări elementare (înmul iri ale unei ecua ii cu un scalar nenul şi adunarea acesteia cu o altă ecua ie a sistemului). x3.2x3 + x5 3/4x6.x3+ x5 . În acest sistem. x6 ∈ R. necunoscutele principale vor fi x1. Acestea sunt solu iile sistemului discutat.3/2x6. x4 = 1 .5. x2. Sistemul a cărui matrice (respectiv matrice extinsă) poate fi citită în primele 6 (respectiv 7) coloane şi ultimele 4 linii ale tabelului de mai sus va fi echivalent cu sistemul de la început. x5.9 B CA1 CA2 CA4 CA1 1 0 0 CA2 0 1 0 CA4 0 0 1 b -1-x3+x5-3/2x6 1-2x3+x5-3/4x6 1-x5+5/4x6 Din ultimul tabel ob inem x1 = -1. x2 = 1 . ec 2 şi ec 3. 37 .x5 + 5/4x6. geometrie analitică şi diferen ială CA4 E4 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 -5/4 0 1 0 În această situa ie este clar că rangul matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse. Deci sistemul este compatibil determinat.Algebră liniară.5.2) corespunzătoare noului sistem rezultat din tabelul de mai sus avem: Tabelul 1. deoarece coordonata vectorului b corespunzătoare vectorului E4 ( în ultima bază) este 0 şi acesta nu va putea intra în locul lui E4 într-o nouă bază. x4 iar ecua iile principale vor fi ec 1.

1. E2. 1).3 (exerci iu).5. -1)}.Spa ii vectoriale finit dimensionale 4.10 a) B E1 E2 E3 E4 E5 E6 v1 1 1 1 2 2 2 v2 0 2 1 3 2 1 v3 1 0 -1 0 1 -1 b) B v1 E2 E3 E4 E5 E6 v1 1 0 0 0 0 0 v2 0 2 1 3 2 1 v3 1 -1 -2 -2 -1 -3 c) B v1 E2 v2 E4 E5 E6 v1 1 0 0 0 0 0 v2 0 0 1 0 0 0 v3 1 -1 -2 4 3 -1 d) B v1 E2 v2 E4 E5 v3 v1 1 0 0 0 0 0 v2 0 0 1 0 0 0 v3 0 0 0 0 0 1 Din tabelul de mai sus rezultă că familia F este liniar independentă iar B= {v1. -1. v2.3. 0. Dacă to i vectorii familiei F vor intra în componen a unei baze atunci F este familie liniar independentă iar baza respectivă va constitui o solu ie a problemei. 1. Vom aplica Lema substitu iei pentru a înlocui pe rând vectorii bazei canonice din R6 cu vectorii familiei F. Exemplul 1. E5} este baza căutată. 2). 38 . F = {v1 = (1. 2. Completarea unui familii de vectori liniar independen i din Rn la o bază.6 Se consideră familia de vectori din R6. Tabelul 1. 2. Să se verifice dacă aceasta este liniar independentă şi în caz afirmativ să se completeze la o bază din R6. v3 = (1. v3. 2. 1. 2. E4. v2 = (0.5. Este uşor de văzut că aplicarea de una sau mai multe ori a Lemei substitu iei reprezintă o altă demonstra ie a Teoremei 1. 3. 0. 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful