You are on page 1of 13

GLAUCOMUL – AMENINTAREA DIN UMBRA

- EFECT FINAL = CECITATE –
AUTOR : Dr. Moh’d Amin Turki, specialist oftalmolog,doctorand in stiinte medicale Dr Andreea-Madalina Craiu, resident an V

REZUMAT : Glaucomul nu reprezinta o afectiune unica, ci un grup de afectiuni
caracterizate prin afectarea nervului optic si pierderea campului vizual. Cele 2 tipuri majore sunt GPUD (glaucomul primitiv cu unghi deschis) si GPUI (glaucomul primitiv cu unghi ingust). De vreme ce stadiile precoce ale glaucomului sunt in mare masura asimptomatice la ambele forme, pacientii se prezinta adesea tardiv la specialist, in special in tarile in curs de dezvoltare. O data ce se pierde vedere, indiferent de tipul de glaucom, aceasta nu mai poate fi restaurata !!!

CUVINTE – CHEIE :
- GPUD / GPUI - Povara economica glaucom - Situatia actuala si masurile luate

ABSTRACT : Glaucoma is not just an unique affliction but a group of afflictions
that have in common optic nerve damage and loss of visual field. The 2 main types of glaucoma are POAG and PACG. AS early stages of glaucoma are largely asymptomatic, patients tend to seek help rather late, especially in low-income countries. Once vision is lost, no matter what type of glaucoma is involved, it cannot be done anything to restore it !!!

KEY WORDS :
o POAG / PACG o Economic burden of glaucoma o Current status and taken measures

Alti factori de risc includ PIO (presiune intraoculara) crescuta. dar prevalenta creste cu varsta. Poate fi insa controlat pe termen lung prin picaturi ce scad PIO sau prin chirurgie si trebuie urmarit prin monitorizarea CV (campului vizual). istoric familial pozitiv de glaucom si apartenenta la un grup etnic susceptibil. in special in tarile in curs de dezvoltare.Termenul de « glaucom » acopera o gama variata de afectiuni. ca si la toti pacientii cu modificari de tip glaucomatos (cu sau fara PIO crescuta). GPUD este mai frecvent la albi si la afro-caraibieni. care inseamna ”grialbastru” (referindu-se la culoarea irisului dupa o evolutie indelungata a bolii). ci un grup de afectiuni caracterizate prin afectarea nervului optic si pierderea campului vizual. Atacurile acute ale GPUI si formele cronice ale acestuia pot fi prevenite prin diagnosticare precoce (prin masurarea profunzimii camerei anterioare sau a configuratiei unghiului de drenaj). urmata de terapie laser sau chirurgicala a irisului si monitorizare pe termen lung. Notiunea deriva din cuvantul grecesc ”glaukos”. GPUD nu poate fi prevenit. Cele 2 tipuri majore sunt GPUD (glaucomul primitiv cu unghi deschis) si GPUI (glaucomul primitiv cu unghi ingust). O data ce se pierde vedere. aceasta nu mai poate fi restaurata !!! Cecitatea in glaucom se defineste ca un camp vizual nu mai mare de 100 la ochiul cel mai bun !!! . pacientii se prezinta adesea tardiv la specialist. s-a dovedit folositor a aplica acest termen la toti pacientii care au presiune intraoculara (PIO) crescuta (cu sau fara modificari de tip glaucomatos). Cat de frecvent este glaucomul si de ce reprezinta o problema majora de sanatate publica? 3% din populatia generala sufera de glaucom. iar acest numar este in crestere !!! Glaucomul nu reprezinta o afectiune unica. Cel putin 7 milioane de pacienti glaucomatosi sunt orbi. In practica oftalmolgica uzuala. indiferent de tipul de glaucom. procentul este semnificativ marit !!! Se estimeaza ca aproximativ 70 milioane de oameni (la nivel global) au modificari semnificative de tip glaucomatos. Cand se are in vedere populatia varstnica. a nervului optic (NO) si a PIO. pe cand GPUI apare mai des in Asia de Sud-Est. De vreme ce stadiile precoce ale glaucomului sunt in mare masura asimptomatice la ambele forme. dar numai 50 % sunt diagnosticati si un procent inca si mai redus primesc tratamentul adecvat. Glaucomul este destul de rar la persoanele < 40 ani.

5 milioane de oameni sunt orbi din cauza glaucomului si se estimeaza ca : i.2 milioane) Ce s-a realizat ? i. acest numar se pare ca va creste pana la 80 milioane in 2020 iii. Pana in 2010 (anul curent). Verificari specifice pentru glaucom nu se efectueaza de rutina in toate serviciile de oftalmologie de la nivel mondial v. Inca 60. Sunt sub evaluare diferite teste screening pentru GPUI Limitari : i.Situatia actuala : WHO (World Health Organisation) are date ca 4.7 milioane GPUI) => din cauza imbatranirii populatiei. Lipsa constientizarii la nivel global a amenintarii reprezentate de glaucom iii. serviciilor de specialitate le lipseste aparatura necesara diagnosticarii si managementului afectiunii. Au aparut noi medicamente antiglaucomatoase si sunt in stadiu de cercetare noi optiuni terapeutice iii.9 milioane din cauza GPUI ii. Scaderea vederii si chiar orbirea datorate glaucomului raman in continuare dificil de prevenit din cauza lipsei metodelor de a identifica persoanele la risc de a suferi pierdere vizuala majora ii. Studii internationale privind diverse aspecte ale glaucomului ii.5 milioane de oameni vor orbi din cauza GPUD si 3. 4. dar mai ales acolo unde costul medicamentelor este relativ ridicat.5 milioane vor dezvolta glaucom pana in 2010 (44.7 milioane GPUD si 15. . se recomanda interventie chirurgicala per primam) vi. Aproximativ ½ din cecitatea bilaterala atribuibila glaucomului va fi determinata de GPUI pana in 2020 (11. Diagnosticul precoce al GPUD este dificil de pus deoarece nu exista teste suficient de sensibile sau specifice pentru screening iv. In multe din tarile cu venituri mici. serviciile de specialitate nu sunt in imediata apropiere si intelegerea afectiunii este limitata (in aceste conditii. Complianta cu rutina zilnica a picaturilor este o problema majora in toate tarile.

iii. ii.sau post-interventie chirurgicala pentru cataracta)  Orice de cate ori este posibil. inclusiv abilitati necesare diagnosticarii si tratamentului  Curricula de invatamant pentru optometristi si personalul medical de nivel mediu sa se adreseze in mod adecvat glaucomului. iv.Scop : Reducerea afectarii vizuale si a orbirii datorate glaucomului Obiective : Impulsionarea dezvoltarii resurselor umane. asigurarea disponibilitatii echipamentului de baza si a medicamentelor cu pret redus  In contextul programului VISION 2020. Strategii : 1. pre. Tari cu venituri medii : . specialisti si responsabilii de decizii politice i. prin adresabilitatea catre publicul larg. incluzand abilitati necesare diagnosticarii  Centrele de invatamant sa fie echipate in mod adecvat pentru a asigura serviciile de baza pentru pacientii cu glaucom si pentru personalul in traning  Identificarea oportunitatilor pentru diagnosticarea glaucomului (de exemplu la testarea refractiei. Tari cu venituri mici :  Curricula de invatamant pentru medicii rezidenti oftalmologi sa cuprinda training-ul adecvat pentru glaucom. cu invatarea adecvata in diagnosticul si managementul glaucomului Asigurarea ca unitatile de specialitate sa fie echipate adecvat pentru diagnosticarea si tratamentul glaucomului Asigurarea ca picaturile eficiente si la pret redus sa fie la indemana tuturor (programe de gratuitate) Promovarea constientizarii diferitelor metode de prevenire a pierderii vizuale datorate glaucomului netratat. formarea unui grup de experti care sa abordeze problema orbirii legate de glaucom 2.

senzatie de voma. In cazurile rare de glaucom acut. exista simptome clinic manifeste (dureri de cap. Deseori exista o perioada de incertitudine daca pacientul va dezvolta sau nu leziuni de tip glaucomatos. de fapt nu este deoarece (1) diagnosticarea pacientului este posibila doar daca acesta se duce la un control la medicul specialist si (2) modificarile din stadiile precoce nu sunt usor de diferentiat de acele modificari ce nu impun nici un fel de tratament. De aceea. din cauza cresterii bruste si marcate a PIO. Curricula de training pentru oftalmologi. iar diagnosticarea nu trebuie sa astepte pana in momentul aparitiei primelor simptome. Tari cu venituri mari :  Cresterea constientizarii publicului larg cu privire la necesitatea detectiei precoce a glaucomului prin controle oftalmologice reculate  Cresterea compliantei pentru utilizarea picaturilor prin educatie publica si consiliere  Incurajarea cercetarilor in toate aspectele glaucomului Detectia precoce a glaucomului este extrem de importanta deoarece sansele ca tratamentul sa aiba succes sunt mult mai mari atunci cand acesta se initiaza rapid decat atunci cand leziunea de tip glaucomatos a progresat deja la un stadiu avansat. Care sunt simptomele percepute de catre pacient ? Pacientul glaucomatos cronic nu va « simti » nimic pentru o lunga perioada de timp. greata. Desi pare destul de simplu. . sa se adreseze in mod adecvat problemei glaucomului  Centrele secundare si tertiare sa fie echipate in mod adecvat pentru oferirea serviciilor de baza catre pacientii cu glaucom  Screening-ul pentru glaucom sa fie parte integranta a consultului oftalmologic de baza (mai ales daca este vorba de indivizi la risc)  Cresterea constientizarii la nivel public a riscului de pierdere vizuala daca glaucomul ramane nediagnosticat si netratat  Cresterea compliantei la utilizarea picaturilor prin educatie publica pentru sanatate si consiliere (incurajarea studiilor clinice) 3. dar care deja si-a pierdut o buna parte din campul vizual CV. tulburari vizuale. Oftalmologul intalneste ocazional pe cineva care isi face primul examen oftalmologic. glaucomul trebuie depistat activ. optometristi si pesonalul medical de nivel mediu. ochi rosu etc) care il determina pe pacient sa se prezinte la specialist.

mai simplu. indiferent de forma in care apar. Tulburarile de vedere merita intotdeauna o evaluare. Pierderea selectiva a populatiei neuronale : . in ideea de a conserva cat mai mult posibil din functia vizuala. se recomanda ca prima examinare oftalmologica sa fie in jurul varstei de 40 de ani (cand majoritatea indivizilor necesita ochelari de citit si de aceea sunt mai atenti cu vederea lor). GPUD este o afectiune dificil de diagnosticat in stadiile incipiente – mijloacele clasice. Diagnosticarea tardiva a acestei boli este frecvent intalnita. examinarea NO si examenul CV au modificari clare and cel putin un sfert din fibrele nervoase sunt distruse. dar si semnificativ mai scump) Glaucomul este acceptat astazi in familia bolilor progresiv neurodegenerative multifactoriale de stres. ele putand lua nastere din diferite motive. iar fibrele nervoase pierduta pana in acel moment nu pot fi recuperate. dar are o mare importanta din alte 2 puncte de vedere – calitatea vietii acestor pacienti. Daca istoricul familial este pozitiv sau daca exista factori de risc. Acest aspect face sa apara destul de frecvent reversul medaliei – diagnosticul de GPUD in cazul unor pacienti care nu au aceasta afectiune !!! Problema este poate mai putin grava din punctul de vedere al pierderii vederii. Daca istoricul familial este negativ in ceea priveste glaucomul. Acestea nu au insa standarde constituite foarte clare pentru normal si anormal. de cele mai multe ori vederea unui ochi fiind sever afectata in momentul diagnosticului. Similaritatile existente intre glaucom si bolile sistemice neurodegenerative : A. si cheltuielile mari suportate de sistemele de sanatate cu tratamentul acestor pacienti (tratamentul medicamentos al glaucomului a devenit mai comod.Cand trebuie consultat un specialist ? Un examen oftalmologic este recomandat oricand apar probleme de vedere. Foarte multe tehnici noi incearca evidentierea bolii in stadii cat mai precoce. Argumentele ce pledeaza pentru acest fapt sunt reprezentate de : 1. O consultatie la un specialist este cu atat mai mult indicata cu cat problemele apar intr-o perioada mai scurta de timp (acelasi principiu se aplica in cazul ochiului rosu sau daca apar fulgere luminoase in campul vizual sau vederea se dubleaza). fiind dificil de interpretat tocmai in formele incipiente de boala. care este afectata pe perioade lungi de timp. atunci se recomanda ca acest prim examen sa se faca mai rapid de decada a 4-a.

cresterea numarului de celule pigmentare Modificari ale NO si stratului fibrelor nervoase retiniene : Modificari ce pot mima glaucomul – pierderea axonala si atrofie peripapilara a)    b)  c) d)  . Pierderea vederii in glaucom este determinata de moartea CRGs. unde este absorbit prin vasele sangvine sau se dreneaza prin slcera). pierderea neuronilor dopaminergici nigrostriatali se manifesta ca tulburari progresive de miscare  In scleroza laterala amiotrofica. pierderea neuronilor corticali se manifesta ca tulburari de memorie si cognitie  In Parkinson. B. dar scade semnificativ cu varsta Modificari ale ultrastructurii scurgerii umorului apos : Reteaua trabeculara sufera modificari – ingrosarea fibrelor elastice. atrofia si degenerarea axonilor extinzandu-se la corpul geniculat lateral si cortexul vizual  In Alzheimer. Degenerare transsinaptica :  Boala se intinde de la neuronii lezati la cei sanatosi prin intermediul conexiunilor sinaptice. Indiferent de factorii de risc primari. descresterea numarului celulelor trabeculare Muschiul ciliar se modifica de asemenea – ingrosarea fibrelor elastice. cresterea tesutului conectiv intramuscular. Similaritatea intre procesele biologice normale ale imbatranirii (neurodegenerative) si glaucom : Fiziologia scurgerii umorului apos : Imbatranirea este asociata cu o ridicare moderata a PIO si declin progresiv al perfuziei cerebrale si oculare Cea mai mare parte din umorul apos paraseste globul ocular prin calea de scurgere conventionala a retelei trabeculare (aceasta ruta fiind dependenta de PIO si scade odata cu varsta) Alta parte (5 – 15 % din scurgerea totala) dreneaza pe cea neconventionala. care este relativ independenta de PIO. uveosclerala (umorul apos curge prin muschiul ciliar in spatiul supracooridian. neuronii sanatosi sunt amenintati cu distructia datorita toxicitatii ce emana din neuronii care degenereaza (degenerescenta secundara) 2. pierderea neuronilor motori superiori si inferiori din cortex si maduva spinarii duce la tulburari motorii.

capul NO trebuie privit ca o structura biomecanic => se sugereaza astfel o serie de interactiuni intre PIO. Definit mai cuprinzator. care variaza de la 1 la 10. Biomicroscopia polului anterior 3. GPUD este o neuropatie optica progresiva determinata de moartea apoptotica progresiva a celulelor retiniene ganglionare (CRGs). celula neurala din corpul geniculat lateral si cortexl vizual). Masurarea acuitatii vizuale (AV) 2. debitulvolum al capului NO si eliberarea de nutrienti nascuti din sange la axonii din lamina cribrosa. Examinarea unghiului camerei anterioare (CA) 5.e)    Modificari ce pot creste susceptibilitatea la leziunea glaucomatoasa : Modificari ale permeabilitatii vasculare Modificari ale hemodinamicii Modificari biomecanice 3. Separarea efectelor PIO de cele ale debitului sangvin asupra capului NO in fiziopatologia leziunii glaucomatoase este artificiala. urmand ca boala sa progreseze anterograd spre CRGs. intelegand prin aceasta afectarea celor 3 neuroni vizuali (celula ganglionara. In locul paradigmei « mecanic vs vascular ». Cascada patogenica glaucomatoasa include 5 tipuri de stres :  Mecanic (PIO)  Ischemic/reperfuzie  Oxidativ  Autoimun  Genetic Examinarea de rutina cuprinde : 1. In majoritatea cazurilor. afectiunea incepe la nivelul CRGs cu propagare retrograda spre caile centrale. Masurarea PIO 4. Neurodegenerarea capului nervului optic  Mecanismele leziunii glaucomatoase la nivelul capului NO raman controversate. GPUD este o boala a neuronilor vizuali. dar exista si posibilitatea rara de afecatre primara a cailor centrale. Aceasta scala se . Evaluarea discului optic  A fost elaborat un sistem de clasificare a afectarii discului optic = DDLS (Disc Damage Likelihood Scale).

Nu este insa mai putin important a cunoaste ca exista si pierderi functionale aditionale in glaucom Evolutia naturala a bolii – explica ideea aparitiei articolului !!! I. luate ca atare. santul neuroretinian la punctul cel mai ingust si unde este aria de sant absent (masurand circumferinat acelei arii)  Evaluarea papilei si a stratului fibrelor nervoase : o Retinofotografie => compararea evolutiei in timp o HRT (tomografie laser) => cuantificarea anumitor arii o Masurarea grosimii stratului fibrelor nervoase 6. documentarea NO este adesea dificila si frecvent doar perimetria poate da diagnosticul corect ii. doar evolutia CV de-a lungul timpului este calea corecta si sigura de a determina daca defectul de CV este datorat glaucomului sau este o anomalie congenitala iii. Evaluarea perfuziei oculare 8. distingerea culorilor).coreleaza mai bine cu prezenta/absenta pierderii de tip glaucomatos de CV decat proportia cup/disc sau rezultatele HRT : o Se masoara marimea discului. de PIO si de parametrii circulatorii. Mai mult inca. care sunt cele mai bune optiuni terapetuice si cat de intens trebuie sa fie tratamentul) depinde de aparenta NO. Examinari speciale : o Anumite pierderi functionale apar relativ frecvent la pacientii glaucomatosi (acestea includ probleme cu adaptarea la intuneric. Netratata duce in 10 ani la pierderea vederii : o La un ochi in 15 % cazuri o La ambii ochi in 10 % cazuri . Atunci cand diagnosticul este pus sub semnul intrebarii. dar merita efortul !!! De ex. de CV. o Aceste perturbari sunt rareori investigate in profunzime deoarece arar afecteaza procesul decizional la medicului – decizia critica (are pacientul nevoie de tratament si daca are nevoie. in timpul sofatului). Testarea campului vizual (CV) : Functia vizuala este cruciala pentru pacient !!! Un defect in CV este deranjant si chiar periculos (de ex. Testarea CV il poate costa pe pacient timp si energie. este esential a sti daca tratamentul a fost capabil sa opreasca pierderea de CV sau daca defectele au progresat in ciuda terapiei (caz in care aceasta trebuie modificata) i. 7. nu sunt. dar forma si dimensiunea excavatiei papilare.

neincrederea in tratament sau pur si simplu servitutile administrarii acestuia pot fi cauze ale noncompliantei la tratament si deci ale evolutiei bolii 3. si pe de alta parte de eficienta tratamentului in sensul stoparii evolutiei bolii :  Gradul de satisfactie la pacientului glaucomatos este in relatie cu mai multi factori – economici. moderat sau sever) o Rata de progresie o Riscul individual de progresie in viitor o Scaderea functiei vizuale 2. in special din mediul urban si cu varsta > 60 ani . care se leaga in buna masura pe o parte de complianta la tratament. psihologici  Discomfortul generat de terapie . Obiectivele majore ale strategiei de tratament in boala glaucomatoasa constau in : o Mentinerea vederii pacientului. de vartsa. Influentata de : o Varsta si de speranta de viata a pacientului o Stadiul bolii in momentul diagnosticarii sale (inceput.II. combinatie fixa sau biterapie). geografici. cu pretul unor costuri cat mai mici o Mentinerea calitatii vietii (QoL = Quality of Life). necesarul vizitelor lunare la medic pentru reinnoirea retetei compensate  Deplasarea frecventa la distante mari pentru controale la specialistul oftalmolog  Profilul pacientului glaucomatos tratat cu picaturi. educationali. dar doresc mai mult = pacienti cu studii medii/superioare cu terapie moderna (monoterapie. ocupationali. Neplacerile provocate de terapie ar fi :  Frecventa administrarii picaturilor. Tratata duce in 20 ani la pierderea vederii : o La un ochi in 20 % cazuri o La ambii ochi in 8 % cazuri Strategia de tratament : 1. in functie de gradul de percepere a calitatii vietii : o Nesatisfacut = intelectual din mediul urban cu triterapie medicamentoasa si varsta > 60 ani o Satisfacut.

in special din mediul ruban.o Satisfacut in acest moment = pacient cu studii medii/primare. Strategia in sine se refera la :  Conservarea functiei vizuale (care se face raportat la nevoile individuale). trebuind sa acopere intreaga speranta de viata a pacientului. Directiile majore ale strategiei terapeutice sunt :  Detectarea bolii ce implica diagnosticul precis si stadializarea acesteia  Stabilirea conduitei (adaptata la pacient)  Initierea terapiei optime 6. cu efecte adverse absente sau minime. Rezultatele :  Se cuantifica monitorizand efectele functionale si structurale induse de terapia aleasa  Se monitorizeaza riscul de scadere a functiei vizuale si se determina riscul de progresie  Rezultatele nesatisfacatoare impun revizuirea si modificarea terapiei  Pacientul cu diagnostic cert de glaucom are nevoie de monitorizare pe viata !!! . din mediul rural si cu varsta > 60 ani In prezent. cu terapie moderna. dar cu informatii insuficiente despre alte posibilitati de terapie antiglaucomatoasa. Tintele majore ale strategiei terapeutice sunt :  Pacientii ce risca scaderea calitatii vietii prin dizabilitate vizuala  Pacientii cu progresie rapida  Pacientii cu boala evolutiva depistati prin screening-uri populationale 7. cu varsta chiar si < 50 ani o Foarte satisfacut = pacient cu studii primare si cu terpie moderna. fara intreruperea activitatii normale 5. terapia medicamentoasa bine condusa este eficienta si ofera pacientului o stare de siguranta si un comfort care ii pot permite ducerea unei vieti decente si echilibrate. iar pe de alta parte ar determina la nivel social o mare economie de mijloace financiare (medicamentele antiglaucomatoase sunt scumpe si incarca bugetul) 4. Introducerea unei noi strategii bazate pe implementarea terapiei laser ca prima intentie terapeutica ar putea fi bine primita de pacienti=> aceasta ar genera pe de o parte o mai buna organizarea a vietii pacientului (care nu ar mai deveni dependent de medicatia administrata cu strictete). mult mai convenabile pentru pacienti. O informare suplimentara poate sa creeze noi orizonturi de asteptare.

e de părere că ar trebui înfiinţate 60 de centre de glaucom în toată ţara. De unde vin insa banii pentru functionarea acestor centre? Care este procesul de alocare a resurselor ? Sunt venituri bazate pe mecanisme de piata: 8. exista centre de excelenta la Iasi (unde este profesor presedintele SRG). Dorin Chiseliţă. care se soldează cu orbire. În România sunt doar câteva centre de excelenţă dotate corespunzător pentru a depista şi monitoriza glaucomul. fiindcă nu avem un registru naţional”. Însă. Oftalmologii au făcut şi un apel către medicii de familie să trimită atât pacienţii peste 45 de ani la control anual la oftalmolog. În acest fel sar creşte standardul tehnic peste tot. a specificat Prof. Benone Cârstocea. Dr. doar 10% dintre pacienţi sunt cunoscuţi. In prezent. probabil. la Craiova si in Bucuresti (Spitalul Militar Central. tocmai de aceea o diagnosticare precoce şi un tratament adecvat ar putea stopa evoluţia nefavorabilă a bolii. In cazul glaucomului.    .La 50 de bolnavi cunoscuţi mai există încă 50 de necunoscuţi în ţările civilizate. Prof. iar pentru tarile cu venituri mari de 268 ani !!! Societatea Română de Glaucom SRG a tras un semnal de alarmă cu ocazia primei manifestări naţionale a Zilei Internationale a Glaucomului. Spitalul de Urgente Oftalmologice si sectia de Oftalmologie a Spitalului Universitar). cu privire la diagnosticarea precoce a glaucomului dificil de făcut. DALY in tarile cu venituri mici si medii este de 4112 ani.Selectia pacientilor consta in identificarea : Pacientilor cu boala glaucomatoasa Pacientilor cu risc de progresie Pacientilor la care este necesara inceperea tratamentului acum sau in viitor. ci evaluam riscul de pierdere functionala. pentru că. 25% dintre specialiştii chestionaţi în cadrul unui sondaj nu dispun de aparatura necesară diagnosticării şi monitorizării glaucomului. la ora actuală. pentru ca mare proportie de pacienti cu progresie sunt diagnosticati prea tarziu !!! DALY (Disability Adjusted Life Years) – medota de a calcula povara economica globala a afectiunii in termeni de cauze estimate sau raportate de deces prematur. 90% dintre ei nu ştiu că suferă de glaucom. Sinaia (6-8 martie 2008). Soft-ul pentru Programul National de Diagnostic si Tratament al Glaucomului a fost revizuit si acceptat pentru utilizarea in masa incepand cu 1 ianuarie 2009.. cand rata de progresie poate interfera cu calitatea vietii Nu tratam PIO per se. La noi în ţară. Dr. dar nu se cunoaşte cu exactitate. în ţările în curs de dezvoltare. cât şi rudele pacienţilor cu glaucom. dizabilitate sau zile de infirmitate datorate unei afectiuni specifice. Preşedintele SRG.000 de bolnavi cu glaucom. sunt 150. . Distrugerile la nivelul nervului optic sunt permanente.

Oftalmologia nr. 2nd edition. Lloyd.M. D. si ar fi sensibile la presiunile concurentei – concurenta putandu-se gasi intre marile firme de medicamente. veniturile ar trebui sa fie exclusiv bugetare (daca ar fi tip alocatii. Normal (low) Tension Glaucoma. 2004 4.A. III. 2008  . 2008 16.2008 19. 1999 10. L. Coleman. Glaucoma – AAO. Apreciere asupra calitatii vietii pacientului cu glaucom tratat medicamentos in Romania. martie 2010 15.B. M. 2006 – 2007 3. J.3.3. P. ed.. Diana Melinte Dumitrica. Stefan. Goldmann Applanantion Tonometry. I. Stefaniu. M. A. M. Update on Glaucoma Clinical Trials.N. 1999 9. Automated Static Perimetry.1. Brandt.A. 1998 11. martie 2008. H. Weinreb. D. Zilele Societatii Romane de Glaucom. D. fiecare interesata in promovarea propriilor produse !!!) BIBLIOGRAFIE : Terminology and Guidelines for Glaucoma. Serle. Complianta in glaucom . 2002 6. 1999 7. ar trebui sa satisfaca cumparatorii – adica pacientii. Oftalmologia nr.3. C. Glaucoma Medical Therapy : Principles and Management. Management of Glaucomas with Poor Surgical Procedures.D. New therapeutic Options in the Treatment of Glaucoma. exista firme de medicamente care sponsorizeaza acest program !!! iar daca s-ar baza pe mecanisme de piata. Oftalmologia nr.A Guide for Patients. 1995 12. Wilson.R. Zemba. 2003 5.D. J. Glaucoma .3. Calugaru. Glaucomul – strategie de tratament. Oftalmolgia nr. Tendinte in etiopatogenia glaucomului – prezent si viitor. Supradiagnosticarea glaucomului – o problema reala. vol. Calugaru. 1991 13.A.C. R. 1999 8. American Academy of Ophthalmology – Glaucoma Day 2007 2. Oftalmologia nr. 1988 14. Netladn. 2008 18. Anghel.martie 2009. G. Combinatii fixe medicamentoase topice in tratamentul glaucomului. 2nd edition. Anderson. Pasquale. Alina Anghel.R. Calugaru.3. Jampel. spitalele care le primesc ar fi vulnerabile deoarece au nevoie de cel care le acorda alocatia mai mult decat are acesta nevoie de ele – la noi in tara. R. J. Oftalmolgia nr. Daniela Selaru. Venituri bugetare  Alocatii (grants / programe) Pentru un program de asemenea magnitudine. Glaucoma : Diagnosis and Management. 2008 17. Glaucoma. European Glaucoma Society 2008 1. Calugaru. Stefan. 2008 20. Glaucoma Surgery : Principles and techniques. Lewis..Flammer. R. M.3.