P. 1
Referat-investigaţii

Referat-investigaţii

|Views: 37|Likes:
Published by Marina Beschieru

More info:

Published by: Marina Beschieru on Nov 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

Cuprins 1. 2. 3. 4. Introducere ...................................................................................................2 Clasificarea drogurilor……………………………………………………...

2 Efectele drogurilor asupra vieţii sociale……………………………………4 Efectele drogurilor asupra sănătăţii a) Opiul………………………………………………………………..5 b) Heroina……………………………………………………………..6 c) Cocaina……………………………………………………………..7 d) Amfetaminele………………………………………………………8 e) Steroizii anabolizanţi………………………………………………..8 f) Barbituricele………………………………………………………...9 g) LSD………………………………………………………………....9 h) Ecstasy……………………………………………………………..10 i) Canabisul…………………………………………………………..10 j) Mescalina…………………………………………………………..11 k) Ketamina…………………………………………………………...11 l) PCP……………………………………………………………..….12 m) Ciupercile halucinogene……………………………………………12 Efectele drogurilor asupra sănătăţii sexuale..……………………………....13 Concluzii…………………………………………………………………...13 Bibliografie.……………………………………………………………......14 Anexe.……………………………………………………………………...15

5. 6. 7. 8.

1

Introducere Cuvîntul “narcotic” cel mai des, este utilizat greşit, atribuindui-se sensul de drog. Cuvîntul “narcotic” provine de la termenul grecesc “narkos”, care înseamnă “dormit”. Deci narcoticele sunt medicamente şi droguri care induc somnul. Sau altfel spus, narcoticele sunt substanţe care produc după pătrundere în organism o stare de narcoză. Aceste substanţe se prezintă frecvent sub formă de gaze sau vapori care prin inhalare au efect hipnotic, somnifer, analgetic (calmează sau înlătură temporar durerea), şi provoacă relaxarea musculară. Cel mai des narcoticele sunt substanţe medicamentoase, în special opiacee, cum ar fi analgezicele centrale pe bază de morfină sau de derivaţi ai acesteia, unele hipnotice (substanțe care provoacă un somn artificial) şi unele anxiolitice (medicamente care combat anxietatea (stare de neliniște, de teamă nedeterminată, însoțită de tulburări fiziologice)) [8]. Pe cînd drogul, în sens farmacologic, este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului. În sensul dat de către convenţiile internaţionale, prin drog înţelegem substanţele supuse controlului prin Convenţia Unică asupra stupefiantelor din 1961 şi substanţele psihotrope al căror control este prevăzut de Convenţia din 1971. Convenţiile şi protocoalele aplicabile drogurilor au dat substanţelor psihotrope (medicamente cu acţiune asupra psihicului) un sens particular, diferenţiindu-le de stupefiante (substanţe medicamentoase care inhibă centrii nervoşi, provocînd o stare de inerţie fizică şi psihică şi care, folosită mult timp, duce la obişnuinţă şi la necesitatea unor doze crescînde) [7]. Clasificarea drogurilor În literatura de specialitate şi în practică există numeroase clasificări ale drogurilor, având la bază diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: după efectul produs asupra sistemului nervos central - SNC, după originea lor, după regimul juridic al substanţelor sau după dependenţa generată. A. În funcţie de efectul asupra SNC (se consideră în general cea mai adecvată clasificare fiind utilizată în practică de organismele ONU, preluată şi de Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol).  Substanţe stimulente sau psihoanaleptice;  Substanţe depresoare sau psiholeptice;  Substanţe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice. Stimulentele sunt substanţe care accelerează activitatea SNC. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele (substanţe care provoacă repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare) şi psihostimulenţii.
2

LSD). E.  Droguri de sinteză (sintetice). Tot în această categorie sunt incluşi şi „solvenţii volatili şi alte produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor”. Drogurile naturale sunt cele obţinute direct din plante sau arbuşti: opiul şi opiaceele. În funcţie de statuarea în dreptul internaţional (după tipul de acţiune):  Psiholeptice – hipnotice:  Tranchilizante şi sedative. tranchilizante şi hipnoticele. frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu principii halucinogene. D. heroină. Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona.  Droguri ce creează dependenţă psihică. 3 . În această categorie sunt cuprinse: cannabisul.Depresoarele sunt substanţe care încetinesc activitatea SNC în general ele având efecte analgezice (calmează sau înlătură temporar durerea) şi sedative. amfetamina. designer-drugs. În funcţie de regimul juridic al substanţelor:  Substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supuse controlului (morfina. Principalele substanţe ce fac parte din această categorie sunt: opiul şi derivaţii săi (morfina şi heroina). ecstasy ori alte substanţe psihotrope obţinute în laboratoare clandestine.  Droguri de semisinteză. C. În funcţie de originea produsului:  Droguri naturale. LSD 25. fiind totodată larg răspândite şi uşor de procurat. LSD 25.  Droguri ce creează dependenţă mixtă (majoritatea stupefiantelor). În funcţie de dependenţa generată (clasificare de ordin medical):  Droguri ce creează dependenţă fizică. khat-ul. temporale şi spaţiale. barbituricele) – sunt folosite în tratamente medicale.  Substanţe total interzise (LSD. medicamente pe bază de opiu sau derivaţi ai acestuia. Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanţă naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina. barbiturice. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradiţională. B. cannabisul şi răşina acestuia. cocaină). În fapt ele „deformează senzaţiile şi percepţiile celui care le utilizează”. mescalina şi altele. morfinice de sinteză. mescalina. ecstasy. Acestea antrenează o puternică dependenţă psihică şi uneori fizică producând totodată şi fenomenul de toleranţă. Halucinogenele sunt substanţe care perturbă (împiedică funcționarea normală) activitatea SNC şi provoacă alterări ale percepţiei.

Părinţii care prezintă o anumită formă de dependenţă de substanţe stupefiante sunt rareori capabili să acorde copiiilor atenţia şi dragostea necesară pentru ca aceştia să crească sănătoşi fizic şi mental. opiul. cafea. heroină). ceai. marijuana. guarana. GHB) [6]. khat-ul. amfetamina. cannabisul.  Bulgări. benzine uşoare. vopsele. însumînd mai bine de 400 de miliarde de dolari. tutun.  De inhalare (solvenţi organic.  Psihoanaleptice – stimulentele stării de veghe: Antidepresoare stimulente ale umorului. ketamina. acoperind 8% din comerţul internaţional. BZP). Ţinînd cont de nevoia organismului de a consuma doze tot mai mari. metamfetamina. opiul. actele de violenţă şi prostituţie nu sunt nicidecum străine persoanelor dependente. Efectele drogurilor asupra vieţii sociale Traficul de droguri reprezintă cea mai mare afacere ilegală.  Psihodisleptice – halucinogene şi onirogene (mescalina):   Stupefiantele (cocaină.  Supozitoare. Regulatoarele umorului. lacuri. G. khat.  De prizare (cocaina. F. adezivi).  De fumare (haşişul. maté. ketamina. yaba. cola.  Ingerabile (codeina). camfor). foxy. crak-ul de cocaina). la violenţă domestică. MDEA. psilocybinul). marijuana. ketamina.  De masticare. În funcţie de starea de agregare (forma sub care se întîlnesc pe piaţa consumatorilor de droguri):  Pulbere cristalină albă (cocaina. Alcoolul şi derivaţii săi [4]. De asemenea specialiştii 4 . Alte stimulente (drogurile cafeinice.  Muguri sau frunze uscate şi presate (cannabisul.  Lichide (LSD. crack-ul de cocaină). În alte situaţii dependenţa de droguri poate duce la destrămarea familiilor sau.  Pulbere colorată (heroina). heroina). heroina (de puritate înaltă)). În funcţie de modul de administrare (de consum):  Injectabile (morfina). martina. granule şi plăcuţe amorfe sau cristaline (haşişul. bani folosiţi de cele mai multe ori pentru alimentarea conflictelor armate.    Nemoleptice.  Capsule şi tablete albe sau colorate (ecstasy. precum şi de preţurile ridicate ale drogurilor.

Dacă dependenţa este puternică. în scopuri medicinale (în principal ca anestezic) dar şi în scopuri recreaţionale (pentru inducerea unor stări de bine. În secolul 19. 5 . în Europa. Cu timpul. laudanum (un amestec de opiu cu alcool) era una dintre cele mai ieftine şi uşor accesibile băuturi (mai ieftină decât berea sau vinul) în rândul celor din păturile sociale mai sărace. Iritabilitate. În timpul sevrajului.11. fig. Abuzul de codeină şi morfină duce la dependenţă. de aceea ambele produse sunt trecute pe lista substanţelor interzise. Astfel. Senzaţiile pe care consumatorii le experimentează atunci când sunt în sevraj. sevrajul se poate manifesta în forme foarte violente. în anexa nr. combinaţia dintre alcool si cocaină poate induce un comportament extrem de violent chiar şi pentru cele mai calme persoane. Sevrajul reprezintă o condiţie patologică direct legată de dependenţa de opiacee. Această situaţie duce în final la dependenţă. aceeaşi doză (aceeaşi cantitate) produce efecte din ce în ce mai slabe la un consumator de la o administrare la alta a drogului. avînd un efect foarte puternic de calmare a durerilor. Principalele componente ale opiului sunt codeina (vezi str.două substanţe folosite şi în practica medicală. Lăcrimare abundentă. care apare atunci când consumatorul dependent renunţă la dozele lui obişnuite.1. Statisticile arată că peste 17% dintre consumatorii de droguri manifestă un comportament violent. Tremur muscular. ch. sunt exact opuse acelora pe care le simt când sunt sub efectul opiaceelor. Consum: opiumul în general se fumează. Secreţii nazale abundente.) şi morfina (vezi str. Din cauza acestui fenomen. Opiul a fost folosit de-a lungul secolelor mai ales ca somnifer. şi se utilizează doar sub supraveghere medicală. aceştia fiind capabili de comiterea unor acte de cruzime uneori inimaginabile [2]. Efectele drogurilor asupra sănătăţii Opiul Opiul este un stupefiant obţinut din seminţele plantei de mac.) . Toleranţa este fenomenul biologic de adaptare a corpului la prezenţa substanţelor toxice.12.avertizează asupra faptului că majoritatea cazurilor în care copiii sau partenerii de viaţă au fost abuzaţi.1. creşterea toleranţei îi forţează pe consumatori să crească doza pentru a obţine aceleaşi efecte. iar codeina se ingerează (cel mai des ea este conţinută în alte produse farmaceutice). fig. ch. de relaxare). sunt puse pe fondul consumului de droguri. Efectele abuzului: cele mai importante probleme asociate consumului sau abuzului de opiacee sunt reprezentate de toleranţa şi dependenţa provocate de aceste substanţe. morfina se poate injecta. la consumatorul de opiacee pot apărea:      Anxietate. în anexa nr.

mud. Hepatită virală. toxoplasmoză. Heroina Alte denumiri: diacetilmorfina. roză. Insuficienţa cardiacă severă . intramusculară sau chiar intravenoasă). black tar. leziuni ale pielii şi dureri muscular [5]. Multe decese în rîndul consumatorilor sunt provocate de intoxicaţii cauzate de impurităţile (alte substanţe) conţinute în heroina vândută pe stradă. cenuşie. Structura chimică: vezi anexa nr. Inflamaţii ale vaselor de sânge. Acesta este unul dintre motivele pentru care persoanele dependente contractează des diverse infecţii care sunt responsabile de multe boli tipice consumatorilor de heroină. Este cel mai periculos stupefiant. smack.poate duce la alterări semnificative ale proceselor de schimb de lichide între sistemul circulator şi ţesuturi. Heroina poate fi de culoare albă. Moartea în urma supradozei este de cele mai multe ori cauzată de edemul cerebral acut. dar sub formă de pudră poate fi prizată sau fumată. Pneumonie. este un derivat semisintetic al morfinei. 6 . În acest caz. iar prin încălzire degajă miros de oţet. Abcese.cauzată tot de supradoză .1. consumul şi dependenţa de droguri şi în particular consumul de heroină injectabilă (prin utilizarea în comun cu alte persoane a acelor şi seringilor) poate să determine apariţia unor probleme grave ale funcţiilor sistemului imunitar. care poate să ducă imediat la moarte prin sufocare.1 [9]. Infecţii osoase şi la nivelul articulaţiilor. Consum: cel mai folosit mod de administrare este prin injectare (subcutanată. Probleme patologice asociate indirect cu consumul de opiacee: în afară de HIV/SIDA. Senzaţia de "piele de găină". praf sau naftalină. Efectele supradozajului: cea mai gravă afecţiune cauzată de supradoza cu opiacee este insuficienţa respiratorie. se poate instala edemul (adică acumularea în exces a lichidului în golurile dintre celule) mai ales în zona plămânilor şi a creierului. cu gust amar. Mexican brown. Infecţii la nivelul rinichilor. brună. Heroina a apărut în 1874. China white. fig. cum ar fi:        Septicemie (infecţie generalizată la nivelul întregului organism). Este de trei sau de patru ori mai puternic decât morfina şi iniţial era considerat un analgezic ce nu creează dependenţă. deoarece induce o puternică dependenţă fizică şi psihică. brown sugar.

Extazul este urmat de o depresie profundă.1. euforic.2 [9]. sigur de sine şi nu are poftă de mâncare. boli hepatice. este o pudră albă. Cocaina Alte denumiri: crack. tremurături. fig. senzaţie de cald/rece. procaină sau amfetamine. Un tânăr sub influenţa cocainei are pupilele dilatate. reducerea secreţiilor (salivă. cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau kerosenul. agitaţie. Consum: se consumă prizat. a ritmului cardiac şi a presiunii arteriale. poate părea somnoros şi uneori îşi scarpină sau atinge faţa sau nasul [1]. Efecte patologice: modificări ale ritmului şi volumului de respiraţie. contracţia vezicii biliare. crampe. Este o substanţă extrasă din frunzele de coca prin procedee chimice. vene sparte. septicemie. pentru a evita durerile pe care le provoacă lipsa drogului. încetinirea capacităţilor de mişcare şi de coordonare a activităţii muşchilor. Cocaina a apărut în 1860. coke. pudra de talc zahăr.Un tânăr sub influenţa heroinei are pupilele micşorate. amnezii. este energic. piele iritată. când a fost pentru prima oară extrasă din frunzele de coca. dureri de cap de circa o oră. greaţă. pleoapele căzute.) şi a proceselor digestive. apatie. Efecte pe termen scurt: dependenţa fizică ultrarapidă. reducerea ovulaţiei şi absenţa menstruaţiei [5]. Efecte pe termen lung: rigiditate musculară. Distribuitorii ilegali diluează în general substanţa pură cu amidon. senzaţie de greutate la extremităţile corpului. instabilitate. Unii folosesc combinaţia cocaină (praf sau crack) + heroină. suc gastric etc. combinaţie care se numeşte speedball şi este extrem de periculoasă. Clorhidratul de cocaină este obţinut din tratarea pastei de coca cu acid clorhidric şi este foarte des folosit. senzaţia de persecuţie. oboseală mentală şi de o mare dorinţă pentru o altă doză. sau e fumată (crack-ul este fumat în pipe de sticlă). se află într-o stare de depresie. anxietate. câteva zile de depresie. Efecte pe termen scurt: creşterea temperaturii corpului. perturbarea vederii. zăpada. gură uscată. îi curge nasul. Un utilizator frecvent poate da din cap în mod regulat. probleme cardiace şi respiratorii. imediat după doză. constipaţie. rafinată. relaxarea stomacului şi a muşchilor intestinali. C. În 5 zile aceste efecte dispar. panică. fulg. scăderea libidoului. acte de violenţă. SIDA. abcese. 7 . Durata extazului între 15 şi 30 de minute. carii. complicaţii pulmonare (inclusiv pneumonie). sau injectată. piatra. Structura chimică: vezi anexa nr. transpiraţie. vomă. epilepsie. de irascibilitate. O supradoză de heroină poate provoca starea de comă sau moartea celui care o consumă [1]. Forma de bază este crack-ul. care se prezintă ca nişte cristale bej sau brune.

Sunt des utilizate în asociaţie cu opiaceele. Au fost folosiţi după 1930. Steroizii sub formă de capsule rămân în corp maxim 40 de zile. creşterea excesivă a părului pe 8 . Ei sunt versiunea sintetică a hormonilor masculini de testosteron. vorbăreţ. black beauties. Se prezintă sub forma unei pulberi albe (sulfat de amfetamină) ori a unui lichid cu miros aromat. Au apărut în 1930. Sunt nişte capsule cu un conţinut mare de apă sau lichid pe bază de ulei. muşchi mai dezvoltaţi. psihoză. sauce.3 [9]. Amfetaminele Alte denumiri: speed. nervozitate. superior.1. creşterea pulsului şi a presiunii sangvine. migrene. atrofierea testiculelor. a unor afecţiuni ale ficatului. infarct cerebral sau miocardic. se fumează sau se injectează. Se consumă pentru a obţine performanţe sportive. B sau C. stop cardiac. suicid. afecţiuni ale vaselor sangvine. Steroizii anabolizanţi Alte denumiri: roids. Consum: se consumă oral (sub formă de capsule). se prizează.9. Consum: se consumă oral sau prin injectare. uneori paranoia sau agresivitate. fig. Efecte pe termen lung: ulcer. Doza terapeutica este de aproximativ 1-3 comprimate pe zi. omor). pentru a avea un look mai impunător. fig. biphetamine. paranoia. barbituricele.Efecte pe termen lung: hepatita A. ca un remediu împotriva congestiei (aflux (acumulare) anormal de sânge) nazale. sau a cancerului de sân inoperabil. iar cei pe bază de ulei rămân în corp mai multe luni. dependenţă psihică (40% dintre problemele pe care le provoacă cocaina sunt de ordin psihic) [1]. Efecte secundare: la bărbaţi. Structura chimică: vezi anexa nr. comportament agresiv. Un tânăr sub influenţa amfetaminelor este energic. reducerea cantităţii de spermă. Sunt stimulente ale sistemului central nervos ce produc efecte asemănătoare cu cele ale adrenalinei. cele obţinute în laboratoarele clandestine nu depăşesc 20-30% substanţa activă şi culoarea lor este spre galben. sau în alternanţă cu ele. Efecte pe termen scurt: acnee severă. creşterea sânilor (efect ireversibil).1. malnutriţie din cauza lipsei apetitului. juice. instalarea sterilităţii. sigur de sine. Amfetaminele provenite din circuitul legal au o puritate de 99% şi culoarea albă. dureri abdominale. cu pupilele dilatate. halucinaţii (care pot provoaca acte de automutilare. atent. dexedrine. Structura chimică: vezi anexa nr. precum şi pentru vindecarea unor boli precum anemia. la femei. Poate afecta eficienţa pilulelor contraceptive [1]. euforic. pentru a trata cazurile unor bărbaţi ce nu aveau testosteron suficient în organism. de culoarea coniacului.

probleme de conştiinţă. în combinaţie cu alcoolul sau alte medicamente. seboree. suicid. hepatita de tip B. Au efecte sedative. care durează 12 ore. palpitaţii. Sunt prescrise de către medici pentru a trata insomniile. afecţiuni hepatice. pierderea inhibiţiilor. Unele dintre ele sunt folosite şi pentru anestezii. Efecte pe termen scurt: efecte similare cu beţie-ameţeală. acte violente. cardiace. zahar. manii. intermediară şi de lungă durată. stimulare sexuală. mărirea clitorisului. microdot. acnee. ca având acţiune foarte scurtă. panică. necontrolate. a percepţiilor vizuale şi auditive. puls accelerat. SIDA. soare galben. Barbituricele Alte denumiri: amytal. Consum: se absoarbe pe cale orală în cantităţi foarte mici. Se prezintă ca un lichid incolor şi inodor. red devils. Albert Hoffman. renale. La ambele sexe. accidente vasculare. pot cauza coma sau moartea. fabricată exclusiv în laborator. ţesături. depresii. dezorientare. irascibilitate. Efecte pe termen lung: dependenţă. nembutal. produs de către dr. căderea podoabei capilare. zahăr sau pilule). iar la doze puternice au efecte hipnotice. cele cu acţiune scurtă şi medie acţionează după 15–40 de minute de la administrarea orală şi durează până la 6 ore. acuitate vizuală scăzută. Durata extazului: între 7 şi 12 ore. Structura chimică: vezi anexa nr. iar supradoza-moartea [1]. scurta. în funcţie de durata efectelor. îngroşarea vocii. Cele cu durată foarte scurtă produc anestezia într-un minut de la administrarea injectabilă. Cel mai des folosite produse sunt sub forma unor capsule roşii. tremur slab. capacitate scăzută de articulare a cuvintelor. Barbituricele.10. scăderea presiunii sangvine până la colaps circulator. relaxare sau agitaţie. Durata extazului: barbituricele sunt clasificate. acid. A apărut în 1938. neliniştea şi tensiunea. 9 . secondal. tremurături. Consum: se administrează pe cale orală sau prin injectare. LSD-25. Efectele abuzurilor: infarct miocardic. LSD Alte denumiri: acid lisergic dietilamid. tumori hepatice. Barbituricele cu acţiune îndelungată îşi fac efectul într-o oră. abuzul poate provoca convulsii. Efecte pe termen scurt: stare de euforie. pulmonare. barbs. galbene sau albe. Cresc irascibilitatea şi agresivitatea. alterarea noţiunii de timp. fig. Sunt antidepresive puternice care încetinesc activitatea sistemului nervos central. LSD este o substanţă care face parte din categoria halucinogenelor. fenobarbital. pupile dilatate. consumarea steroizilor în doze mari duce la posibilitatea comiterii de crime [1].1.corp. Se prezintă pe "suporturi" îmbibate cu produs (sugativă. Au fost folosite începând cu anul 1900. albastre.

Durata extazului: între 3 şi 6 ore. buruiană. New Yorkers. tahicardie. alţii preferă sa pună 1-2 picături de ulei pe ţigară. mărirea sensibilităţii vizuale şi auditive. ulei de canabis. Ecstasy Alte denumiri: MDMA. leziuni hepatice. dezinhibiţie. afecţiuni cerebrale sau pierderea memoriei. confuzie.8 [9]). în funcţie de zona de provenienţă: kaki (Maroc). vezi anexa nr. iarbă. Se prezintă sub formă de tablete sau pudră albă. cu proprietăţi halucinogene. haşis (ciocolată). contracţii musculare (dificultate în urinare). Pentru prima dată este menţionată într-un tratat de botanică datând din secolul XX î. ganja.Efecte pe termen lung: pot apărea uneori şi la câteva săptămâni. fig. alteori ani de la data ultimului consum. Se prezintă sub diferite forme: marijuana (preparată din frunze şi flori uscate). haşis (preparat din raşină de canabis care se amestecă cu ceară. coşmaruri. epilepsie.1. Disco Burgers.halucinaţii. Efecte pe termen scurt: bufeuri de căldură. în combinaţie cu PCP (praful îngerilor) poate provoca halucinaţii. dezinhibiţie. Are un miros înţepător.4 [9]. Consum: marijuana şi haşisul se fumează ca o ţigară pe care ţi-o rulezi singur ("joint") sau pot fi mâncate (efectul este mai puternic). probleme respiratorii. ai insomnii. puls mărit. după 48 de ore. Efecte pe termen scurt: ochi roşii.1. comă sau moarte. marijuana. 10 . care are un rol asemănător substanţelor chimice naturale secretate de creier şi care acţionează la nivelul sistemului nervos central. rezultând tablete de diverse culori. shang. Este un drog sintetic psihoactiv. cancer (20ani) [1]. depresie. manifestându-se sub formă de accese de panică (flash-back) [1]. kif. Un tânăr sub influenţă are pupilele dilatate. Efecte pe termen lung: probleme psihologice. degradarea ireversibilă a creierului. cele mai puternice). panică. câteodată greaţă. XTC. un derivat al haşisului. la persoanele mai sensibile . Canabisul Alte denumiri: cînepă indiană. uşurinţă de a comunica şi de a intra în contact cu ceilalţi. panică. maro (Liban) sau negre (Afganistan. oboseală. paranoia. veselie. temperatura corpului foarte mare. Este o plantă care seamană cu tutunul şi atinge 6 metri înălţime.Hr. Adam. Consum: se consuma prin priză. relaxare. gură uscată. Uleiul de canabis este picurat de unii pe o bucată de zahăr. cardiace şi cerebrale. A apărut în 1912. înghiţire. Structura chimică: vezi anexa nr. sentimentul persecuţiei. moarte provocată de hiper-termie (poţi dansa ore în şir într-un club fără să te opreşti măcar să bei puţină apă) [1]. gînduri morbide. pricipalul compus al său este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol. dedublarea personalităţii. 5-8 ore după îţi vâjâie urechile. luni. fig. Efecte pe termen lung: probleme respiratorii.

În 1897.) sau k-hole. utilizatorii povestesc despre experienţe care pleacă de la sentimente plăcute de plutire şi pot ajunge până la senzaţia de desprindere totală de propriul corp. Smythies şi Hoffer au studiat mecanismele biologice ale schizofreniei provocând pacienţilor lor psihoze în mod experimental. a senzaţiilor de greaţa şi a reacţiilor de vomă. culori etc. Efecte psihologice: euforie.). cu sute de ani în urmă. până când din ce în ce mai mulţi pacienţi au început să se plângă de halucinaţii puternice. poate fi mestecată sau fumată. psihiatrii Osmond.Mescalina Structura chimică: vezi anexa nr. Ketamina a fost vreme îndelungată folosită în medicina umană ca anestezic în timpul operaţiilor chirurgicale. halucinaţii vizuale (figuri geometrice. Experienţa consumului de ketamină se numeşte trip sau k-hole. a problemelor respiratorii. destinderea muşchilor. tulburări de concentrare şi diminuarea memoriei de scurtă durată [5].un cactus care creşte mai ales în Mexic şi care.6 [9]. fig. Mescalina poate fi extrasă din peyote. greaţă. special K. Structura chimică: vezi anexa nr. K. fiind considerat plantă sacră. Efecte fiziologice şi psihologice: efectele consumului de ketamină diferă în funcţie de doza administrată. creşterea temperaturii corpului. provocând senzaţia de "rupere" completă de toate simţurile. "încrucişarea" percepţiilor. de pastile sau de lichid. Unele experienţe sunt înspăimântătoare. sub influenţa drogului încep să vadă în lumea 11 .5 [9]. A fost sintetizată pentru prima oară la începutul anilor '60. Consumul îndelungat provoacă utilizatorilor stări de paranoia şi accese de egocentrism. O astfel de experienţă terifiantă se numeşte bad trip (engl. vitamina K. prin utilizarea mescalinei. Mescalina naturală este comercializată de obicei sub formă de capsule. ketavet. dar şi produsă în mod sintetic. Consum: ketamina există în formă de soluţie (se injectează de obicei intramuscular) sau în formă de pudră (se prizează). Ketamina Alte denumiri: keta. era consumat de către azteci. Există relatări ale consumatorilor frecvenţi de ketamină care.1. vomă. Efecte fizice: dilatarea pupilelor. Efectele abuzului: abuzul de ketamină duce la apariţia unui ritm cardiac accelerat.1. Din acest motiv. ca şi cum ai fi deja mort. In anii '50. linii. Consum: mescalina sintetică este de obicei ingerată sub formă de pudră (albă sau colorată). Este un anestezic folosit cu precădere în medicina veterinară şi în cea pediatrică (copiii nu conştientizează efectele disociative ale drogului). chimistul german Arthur Heffter a izolat şi extras substanţa numită mescalină din peyote . fig.

Consum: ciupercile halucinogene sunt în general culese. PCP este o substanţă sintetică cu efect disociativ . Există foarte multe specii de ciuperci care conţin substanţe active cu efect psihodisleptic. să nu utilizeze ciuperci dacă au probleme psihologice (ex.) La fel ca şi ketamina. Din cauza efectelor pe care le produc ciupercile. consumatorul îşi creşte doza şi în astfel de momente poate suferi o intoxicaţie manifestată prin: greaţă. tutun sau chiar cu pătrunjel şi apoi se fuma. vomă. PCP este un anestezic pentru animale dar nu a fost aprobat niciodată pentru utilizare în medicina umană . agitaţie puternică. Efectele consumului de ciuperci sunt asemănătoare cu cele ale utilizării de LSD. 12 . Ketamina creează foarte repede toleranţă şi de asemenea dă dependenţă fizică şi psihologică [5]. Ciupercile halucinogene ("ciuperci magice") Ciupercile halucinogene sunt produse naturale. dar utilizatorii au renunţat repede la el din cauza încetinelii cu care îşi făcea efectul şi a comportamentului violent pe care îl manifestau unii consumatori în urma administrării. dar sunt de durată mai scurtă.7 [9]. Consum: în anii '70 a apărut PCP praf (denumit şi "ozon") care de obicei se amesteca cu marijuana. PCP poate fi înghiţit sau mestecat [5]. sentimente puternice de anxietate. Pudra de PCP se poate şi priza.1. PCP era folosit mai ales sub formă de pastile. viziuni înspăimântătoare şi traumatice. să nu le combine cu alte droguri. În forma de pastile.în special datorită efectelor secundare pe care le-a generat în timpul experimentelor: delirium. Din cauza toleranţei. este recomandat ca sub influenţa lor utilizatorii: să nu întreprindă activităţi care necesită atenţie şi concentrare (ex.înconjurătoare "semne" care le indică că ei sunt cele mai importante persoane din întreaga lume. fig. dar consumul îndelungat poate duce la toleranţă (aceeaşi cantitate de ciuperci nu mai provoacă efecte la fel de intense). PCP (fenciclidină) Structura chimică: vezi anexa nr.: şofat). PCP este adesea adăugată altor substanţe pentru a le spori efectele şi. efectul apărând mult mai rapid (drogul trece prin mucoasa nazală direct în vasele de sânge şi de acolo la creier) şi mai puternic. LSD etc. ca totul se învârte în jurul lor. Efecte: ciupercile nu creează dependenţă fizică sau psihologică. este de obicei vândută ca fiind orice altceva (cocaină. uscate şi sunt ingerate sau fumate.: depresie) sau dacă au în familie cazuri de boli mentale [5]. întrucât se poate fabrica într-o mare varietate de forme. În anii '60.induce senzaţia de desprindere de propria persoană.

Concluzii  Persoanele care manifestă indiferenţă. seringile nesterilizate. actul sexual fiind perceput ca o activitate asemănătoare unui vis. apatie. care sunt răspunzatoare pentru complicaţiile infecţioase. hepatite virale sau SIDA. Specialiştii susţin că marijuana distorsionează noţiunea timpului. 13 . oferă o stare de bună dispoziţie şi relaxare şi reduce inhibiţiile. În acest fel. manifestă excitabilitate crescută. care pot sfîrşi cu come sau chiar moarte. care culminează frecvent cu agresivitatea. de asemenea. destrămarea familiilor. se propune a trăi o viaţă sănătoasă. necesită sume enorme de bani şi doze din ce în ce mai mari. însă efectele asupra libidoului nu sunt întotdeauna cele dorite. Alţii dimpotrivă. Unele persoane care au consumat aceste droguri susţin că durata şi calitatea actului sexual au fost îmbunătăţite simţitor. astfel apare riscul de a face ceva ce poţi regreta mai târziu: să utilizezi. a avea grijă de cei dragi şi de a evita categoric consumul de droguri. în timp ce femeile prezintă anomalii ale procesului de ovulaţie [3]. THC-ul (tetrahidrocanabinol). tendinţă spre conflicte.  Drogurile te fac să scapi de inhibiţii. cei care au recurs la consumul de marijuana spun ca acest drog poate crea sentimentul de apropiere între parteneri. În acelaşi fel. îşi modifică uşor afectivitatea. să comiţi jafuri sau chiar crime. excitare şi în acelaşi timp de a îmbunătăţi activitatea sexuală. persoanele care se confruntă cu forme cronice de dependenţă de cannabis prezintă scăderea gradului de fertilitate. insomnie.  Luînd in consideraţie că consumul de droguri poate duce la violenţă nejustificată. drogurile din familia cannabisului (marijuana si haşiş) sunt percepute ca afrodisiace. să manifeşti violenţă.Efectele drogurilor asupra sănătăţii sexuale Majoritatea celor care apelează la consumul de droguri fac acest pas în vederea stimulării sau îmbunătăţirii performanţelor sexuale. pierderea interesului faţă de persoanele apropiate. afirma că marijuana duce la distanţarea partenerilor. prezintă simptome tipice toxicomanilor. Într-adevăr efectele sunt puternice. astfel încît un act sexual cu durata medie sau mică poate fi perceput ca o adevărată performanţă. principala substanţă activă din canabis. manifestă nervozităţi nejustificate. în vreme ce alţii afirmă că efectele au fost exact opuse. În plus. de asemenea. avînd capacitatea de a crea o stare de bună dispoziţie. însă departe de cele dorite. sunt instabili emoţional. în comun. dezinteres faţă de muncă.

sfatulmedicului.erowid. ro.nodismed.5pm. www.i-medic.org 9.ro 5.ro 3. www. www. www.wikipedia. www.hirlau. sanatate2009. www.revista-informare.interferente.Bibliografie 1.org 14 .ro 7.ro 8. www.ro 6.hweb.ro 4.info 2.

1.Anexa nr.1 CH3 N H O O H3C O O H3C O Fig.Heroina.Structura chimică 15 .

Structura chimică 16 .CH3 N O O O H O CH3 Fig.Cocaina.Amfetamina.3.2.Structura chimică NH2 CH3 Fig.

Structura chimică 17 .Structura chimică O H3C H3C O H3C O NH2 Fig.O CH3 O NH CH3 Fig.Mescalina.4.5.Ecstasy.

Ketamina.7.6.Cl NH O H3C Fig.Structura chimică N Fig.Structura chimică 18 .PCP.

8.THC.HO H H3C O H H3C CH3 CH3 Fig.Structura chimică 19 .

H H H H3C H HO H3C CH3 CH3 Fig.9.Structura chimică 20 .10.Lanosterol.Structura chimică O HN O NH O Fig.Acidul barbituric.

Morfina.Structura chimică 21 .12.CH3 O O N H HO CH3 Fig.11.Codeina.Structura chimică HO O N H HO CH3 Fig.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->