EVALUAREA ACHIZIŢIILOR STUDENŢILOR PRIN TESTE SUMATIVE Evaluarea este o componentă necesară funcţionării oricărui sistem şi confirmă gradul

lui de eficienţă. I. Nicola identifică două niveluri la care se poate concepe evaluarea: o evaluare socioeconomică şi una pedagogică. Prima vizează eficienţa sistemului de învăţămînt prin prisma raportului dintre resursele materiale şi financiare investite de societate şi rezultatele învăţămîntului, materializate în competenţele achiziţionate. Evaluarea pedagogică are în vedere eficienţa învăţămîntului prin prisma raportului dintre finalităţile (competenţele şi obiectivele) proiectate şi rezultatele obţinute de către studenţi în procesul de învăţămînt [1]. Astfel, evaluarea este un proces complex de comparare a rezultatelor activităţii instructiveducative cu obiectivele planificate (evaluarea calităţii), cu resursele utilizate (evaluarea exigenţei) sau cu rezultatele anterioare (evaluarea progresului). Un interes deosebit în învăţămîntul universitar îi revine evaluării sumative/cumulative. Acest tip de evaluare prezintă anumite particularităţi:

se efectuează la sfîrşitul unui modul, a unui semestru;

 furnizează informaţie despre nivelul pregătirii generale şi profesionale a studenţilor (raportate la cerinţele curriculare);  îndeplineşte o funcţie pedagogică prioritar sumativă (cumulativă): rezultatelor, de selectare, de ghidare în carieră.

de constatare a

modalităţi de realizare a acestui tip de evaluare sînt: testările intermediare, examenele

scrise şi orale, colocviile, tezele de an, tezele de licenţă, tezele de master. Eficienţa evaluării pedagogice, ca element component al procesului de învăţămînt, depinde în mare măsură şi de tehnica pe care o aplicăm. Cea mai utilizată tehnică de evaluare utilizată în cadrul testărilor intermediare şi a examenelor scrise este testul sumativ. Spre regret, o parte considerabilă dintre testele sumative, elaborate pentru studenţi vizează faptul că acestea "se reduc deseori la o verificare a asimilării cunoştinţelor, lăsînd neexploatate nu numai aspectele cele mai importante ale inteligenţei, ci şi aproape toate trăsăturile personalităţii, pe care trebuie să le cultive procesul educaţional". Această critică priveşte, mai ales, practica "examenelor cu caracter selectiv" inspirate din condiţiile culturale ale secolului XIX, legate de "dezvoltarea unei birocraţii foarte ierarhizate" [2]. Funcţionalitatea pedagogică a unui test sumativ este determinată de caracteristicile acestuia, care presupun validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate.

1

 Elaborarea itemilor. Ea determină corelaţia dintre nivelurile cognitive. În elaborarea testelor sumative se ţine cont de anumite repere teoretice. Obiectivitatea testului sumativ reprezintă capacitatea acestuia de a oferi rezultate identice în cazul evaluării testului de către diferiţi evaluatori. Repere teoretice în elaborarea testelor sumative[4]. În procesul de elaborare a testelor sumative se respectă anumite etape:  Asigurarea caracteristicilor testului. specificate în itemii testului (itemii testului reflectă obiectivele de evaluare) şi ponderea elementelor de conţinut. praxiologice şi axiologice la studenţii implicaţi în evaluare. Aplicabilitatea testului sumativ reprezintă capacitatea acestuia de a putea fi administrat şi valorificat în diferite condiţii pedagogice şi sociale [3]. Fidelitatea testului sumativ reprezintă capacitatea acestuia de a oferi rezultate constante pe parcursul aplicării repetate a acestuia. încît testul să măsoare în mod valid achiziţiile studenţilor? Cîţi itemi va avea testul şi cît va dura? Cîţi itemi din fiecare tip trebuie să proiectez? Cum vor fi notaţi itemii testului? Proiectarea matricei de specificaţii Matricea de specificaţiieste un procedeu indispensabil testului sumativ. care ne oferă certitudinea că testul măsoară finalităţile educaţionale definite în curriculum şi are o bună validitate de conţinut.Validitatea testului sumativ reprezintă capacitatea acestuia de a măsura exact ceea ce îşi propune să măsoare la nivel de achiziţii cognitive.  Proiectarea matricei de specificaţii. 2 . Etapele enumerate mai sus ne permit să răspundem la următoarele întrebări: • • • • • • Pentru cine proiectez testul şi cu ce scop? Ce obiective şi conţinuturi va acoperi testul? Ce fel de itemi trebuie să elaborez în aşa fel.  Formularea obiectivelor de evaluare. Eficienţa unui test sumativ depinde de corectitudinea elaborării lui. Aceasta presupune eliminarea subiectivităţii prin raportarea evaluatorilor la standarde de măsurare-apreciere-decizie relevante în plan pedagogic şi social.  Elaborarea schemei de notare.

iar pe rînduri sînt enumerate elementele de conţinut care vor fi testate.  Se identifică elementele de conţinut care vor fi testate . C3. în coloane sînt specificate nivelurile cognitive (nivelurile cognitive reflectă tipurile de comportamente). evaluare (rezolvare de probleme)/savoir vivre. matricea de specificaţii determină corelaţia dintre nivelurile cognitive. În cazul testelor sumative poate fi utilizată taxonomia lui Bloom care corelează eficient cu componentele competenţei. analiză. - Se determină tipurile de comportamente care vor fi testate. Astfel. 1Modelul grafic a componentelor competenţei 3 . care în reprezentare grafică prezintă aproximativ aceeaşi pondere (Fig. specificate în itemii testului şi ponderea elementelor de conţinut. În acest caz se utilizează o taxonomie a obiectivelor care reflectă finalităţile educaţionale curriculare. numite convenţional C1. C2. “Savoir” “Savoir être” “Savoir faire” “Savoir vivre” Fig. În acest scop. întreg conţinutul Se determină ponderea (%) nivelurilor cognitive (tipurilor de comportament) şi se propus pentru testare se împarte în unităţi logice de conţinut.şi de specificul pregătirii profesionale a studenţilor în calitate de viitori specialişti.Cum construim şi cum completăm o matrice? Pornind de la definiţie. aplicare. În acest context nivelele cognitive/ tipurile de comportament sînt: cunoaştere şi înţelegere/savoir. În determinarea ponderii tipurilor de comportament se ţine cont de componentele competenţei. sinteză/savoir faire.  notează în ultimul rînd al matricei şi ponderea elementelor de conţinut care se notează în ultima coloană a matricei. 1) [5].

De exemplu.  X% Se completează celulele matricei prin calcularea ponderii fiecărui element de conţinut pentru fiecare nivel cognitiv din matrice. C2 şi C3: C1= (25% x 30% ) : 100% = 8% . În acest scop se înmulţeşte ponderea (%) totală a elementului de conţinut cu ponderea (%) totală corespunzătoare fiecărui nivel cognitiv şi se împarte la 100%. sinteză/savoir faire – 45 %. C2 – 42% şi C3 – 33%.aplicare. testul conţine 14 itemi).aplicare. pentru C1.  Se completează matricea cu numărul de itemi. Deci. De exemplu. Aspectul cantitativ presupune stabilirea ponderii fiecărui element de conţinut în funcţie de numărul de teme din fiecare element de conţinut. al doilea – 5 şi al treilea .evaluare (rezolvare de probleme)/ savoir vivre C2= (42% x 30% ) : 100% = 13% . 4 .cunoaştere şi înţelegere/savoir C1= (25% x 45% ) : 100% = 11% .100% 3 teme ----------------------X = (3 x 100) : 12 X = 25%. atunci ponderea primului element de conţinut este de: 12 teme ---------------------. Aspectul calitativ presupune stabilirea ponderii fiecărui element de conţinut în dependenţă de funcţionalitatea acestuia în activitatea profesională. Pentru a indica numărul de itemi în fiecare celulă se înmulţeşte numărul total de itemi cu ponderea procentelor din celulă şi se împarte la 100%. evaluare (rezolvare de probleme)/savoir vivre – 25%. C1 constituie 25%. Ponderea elementelor de conţinut poate fi determinată calitativ sau cantitativ. sinteză/ savoir faire C2= (42% x 25% ) : 100% = 10% . sinteză/ savoir faire C3= (33% x 25% ) : 100% = 8% . ponderea nivelelor cognitive reflectate în matricea de specificaţii a unui test sumativ pentru studenţi poate fi: cunoaştere şi înţelegere/savoir – 30 %.cunoaştere şi înţelegere/savoir C2= (42% x 45% ) : 100% = 19% .evaluare (rezolvare de probleme)/ savoir vivre. dacă numărul total de teme este egal cu 12.cunoaştere şi înţelegere/savoir C3= (33% x 45% ) : 100% = 15% . sinteză/ savoir faire C1= (25% x 25% ) : 100% = 6% . analiză. analiză.aplicare. analiză.4.evaluare (rezolvare de probleme)/ savoir vivre C3= (33% x 30% ) : 100% = 10% . analiză. Pentru aceasta se stabileşte numărul total de itemi ai testului (de exemplu. iar primul element de conţinut are 3 teme. De exemplu. aplicare.

Ponderea (%) şi itemii se prezintă sub formă de numere întregi. sinteză/ savoir faire Evaluare (Rezolvare de probleme)/ savoir vivre Total (%) NB Se completează toate celulele matricei de specificaţii. . 1. 1.structura unui obiectiv de evaluare este similară unui obiectiv operaţional.1 Itemi obiectivi itemi cu alegere duală 5 . Formularea obiectivelor de evaluare Matricea de specificaţii serveşte drept reper în elaborarea obiectivelor de evaluare. analiză. numărul de itemi care testează rezolvare de probleme pentru C 1 este: X = (14 itemi x 100%) : 8% X = 1 item Astfel.De exemplu. Repere teoretice în elaborarea itemilor În elaborarea itemilor pentru testul sumativ se ţine cont de tipurile de itemi. În continuare sînt prezentate tipurile de itemi şi recomandări pentru elaborarea acestor itemi. În formularea obiectivelor de evaluare se ţine cont de următoarele aspecte: . de recomandările pentru elaborarea fiecărui tip de item şi de corelaţia itemilor cu nivelele cognitive din matrice. Tipuri de itemi Există trei tipuri de itemi.obiectivele de evaluare se formulează în funcţie de finalităţile curriculare. Nivele cognitive Cunoaştere şi Elemente de conţinut Conţinut 1 Conţinut 2 Conţinut 3 Total (%) 8% 1 item 13% 2 itemi 10% 2 itemi 30% 5 itemi 11% 1 item 19% 3 itemi 15% 2 itemi 45% 6 itemi 6% 1 item 10% 1 item 8% 1 item 25% 3 itemi 25% 3 itemi 42% 6 itemi 33% 5 itemi 100 % 14 itemi înţelegere/savoir Aplicare. completăm matricea de specificaţii.

3.distractori (variantele de răspuns incorecte. da/nu.2 1itemi cu alegere multiplă Răspunsul corect este ales dintr-o listă de alternative. 1. totuşi se utilizează.1 3. evitarea enunţurilor cu caracter foarte general.2 3. 2.opţiuni (o listă de alternative (4)). evitarea enunţurilor lungi şi complexe. fapt/opinie etc. negaţia se va sublinia. 6 . Acest tip de item este format din: . furnizarea unor indicaţii clare privind modalitatea de răspuns (incercuieşte. premisa trebuie să fie clară.3 itemi cu alegere multiplă itemi de tip pereche Itemi semiobiectivi itemi cu răspuns scurt Întrebări structurate Itemi cu răspuns deschis Itemi de tip rezolvare de probleme Eseu structurat Eseu nestructurat Recomandări pentru elaborarea itemilor 1 Itemi obiectivi 1. opţiunile trebuie să fie plauzibile şi paralele. evitarea introducerii a două sau mai multor idei într-un enunţ (cu excepţia situaţiilor în care sînt implicate relaţii de tip cauză – efect). evitarea enunţurilor nerelevante. . 4. ambigue sau dificil de inţeles. dacă. 3.2 3. 5. numărul enunţurilor adevărate sau false sau lungimea enunţurilor să nu furnizeze in mod neintenţionat indicii care să faciliteze alegerea răspunsului corect. 2. concisă şi fără ambiguităţi.2 1. corect/incorect. dar plauzibile).cheie (răspunsul corect). Recomandări pentru construirea itemilor cu alegere multiplă: 1. bifează etc. . se evită utilizarea negaţiei in premisă. 2. 3.).1 itemi cu alegere duală Răspunsul corect este ales din două alternative: adevărat/fals.3 2.1 2. 6. Recomandări pentru construirea itemilor cu alegere duală: 1.premisă (enunţul).1. .

nu se forţează formularea mai multor opţiuni.2 Întrebări structurate O intrebare structurată este formată din mai multe subintrebări. nu se vor omite decît cuvintele cheie şi nu mai mult de 1-2 cuvinte. Recomandări pentru construirea itemilor de tip pereche: 1. 2. răspunsurile vor fi amplasate aleator. numărul răspunsurilor este mai mare decît cel al premiselor (intre 4 şi 7). 7. in mod firesc. iar cea din a doua coloană reprezintă răspunsurile. 9. numărul premiselor şi cel al răspunsurilor trebuie să fie inegal. premisa trebuie să nu conţină elemente care să sugereze răspunsul corect. De obicei. unei diagrame. numărul de opţiuni este variabil: 3. 1. lungimea alternativelor trebuie să nu furnizeze indicii privind răspunsul. 5. a unui cuvînt / număr /simbol sau completarea unei afirmaţii. 8. Itemi semiobiectivi 2. în redactarea unui item de completat. itemul va fi formulat astfel. incît să fie scurt şi bine definit.4. dacă. Informaţia din prima coloană reprezintă premisele. 3.1 Itemi cu răspuns scurt Enunţul itemilor cu răspuns scurt solicită formularea răspunsului sub forma unei propoziţii / frază. 2. premisa necesită doar trei. legate intre ele printr-un element comun. 2. în enunţ se precizează dacă elementele din coloana răspunsurilor se vor folosi o singură dată sau de mai multe ori.3 Itemi de tip pereche Itemii de tip pereche solicită stabilirea unor corespondenţe între informaţia distribuită pe două coloane. 2. Recomandări pentru construirea itemilor cu răspuns scurt: 1. 6. 4 sau 5. unui grafic etc. 7 . Criteriul pe baza căruia se stabileşte răspunsul corect este enunţat in instrucţiune. spaţiul liber pentru răspuns să nu sugereze dacă răspunsul constă intr-un cuvînt sau din mai multe cuvinte. intre alternative va figura un singur răspuns.

) Întrebări Date suplimrntare Subîntrebări 1.identificarea problemei. care nu dispun de o soluţie predeterminată. 8 . grafice etc. 3. întrebarea trebuie să presupună răspunsuri simple la inceput şi să crească dificultatea acestora treptat. .formularea concluziei asupra rezolvării realizate. - formularea şi validarea unor ipoteze. propunerea unei/unor soluţii. 3. diagrame.evaluarea soluţiei. . - . se va utiliza un număr mare de intrebări care cer răspunsuri relativ scurte. Itemi cu răspuns deschis / subiectivi 3. subîntrebările nu depind de răspunsul corect la subintrebarea precedentă.culegerea şi selectarea datelor de bază (relevante). forma. pentru a le permite studenţilor să-şi structureze mai bine răspunsurile se vor da indicaţii privind natura.Recomandări pentru construirea intrebărilor structurate: Material (texte. date. organizarea şi lungimea răspunsului aşteptat. 4. identificarea metodei de rezolvare. precum şi antrenarea acestuia pentru identificarea unor soluţii prin parcurgerea unor etape: . 2.1 Itemi de tip rezolvare de probleme Itemii de tip rezolvare de probleme presupun prezentarea unor situaţii-problemă inedite pentru student.

... care să fie aduse la cunoştinţă studentului într-o formă sau alta............. Aplicare: • Descrie o situaţie care să ilustreze principiul/legea/teorema etc.. Sinteză: • Evaluare: 9 Prezintă argumente pro/contra pentru următoarea afirmaţie.......Aceste etape de soluţionare a situaţiilor-problemă nu pot fi strict parcurse în toate ipostazele de prezentare a acestei categorii de itemi......... 3. şi situaţii problemă „deschise”. repere explicite care să orienteze studentul într-o anumită manieră în organizarea.....3 Itemi de tip eseu nestructurat Itemii de tip eseu nestructurat prezintă în manieră explicită un enunţ...... fără a include precizări explicite cu privire la maniera de organizare a răspunsului şi fără a aduce precizări cu privire la evaluarea analitică a acestuia.. argumentarea ideilor expuse.... atunci cînd studentului îi sînt puse la dispoziţie toate datele necesare rezolvării.... iar succesiunea cerinţelor sugerează şi etapele de rezolvare. „închise”.. iar demersul propriu-zis trebuie ales de către cel examinat.. scopul este precizat clar.....2 Eseu structurat Itemii de tip eseu structurat includ în enunţul lor cerinţe.... procesul de rezolvare este doar sugerat.. ..... constituind doar o etapizare orientativă a procesului rezolutiv............... ..... Creaţie: • Crează o povestire care să descrie ce s-ar întîmpla dacă. Acest tip de itemi trebuie întotdeauna completat cu o schemă de corectare şi de notare care să indice punctajele aferente elementelor de reper.. pornind de la următoarele date... atunci cînd studentul dispune doar de datele cele mai importante..... Justificare: • Generalizare: • Formulează cîteva generalizări .... Situaţiile problemă pot fi simple. În continuare sînt prezentate exemple de itemi de tip eseu nestructurat: Comparare : • Descrie asemănări/deosebiri………… Relaţie cauză – efect : • Enumeră cele mai probabile efecte ale………. 3.... Scrie un raport în care să evidenţiezi.... Concluzie: • Cum ai proceda în situaţia dată..........

1 Eseu structurat 3. analiză.. creaţie. sinteză) 3. 10 ....... Corelaţia: nivele cognitive – tipuri de itemi Nivele cognitive Tipuri de itemi 1.. generalizare. relaţie cauză – efect.... • Scrie un eseu care să evaluezi critic.. NB Itemii de tip întrebări structurate pot ajunge pînă la nivel de rezolvare de probleme.....1 itemi cu alegere duală Cunoaştere şi înţelegere / savoir 1. Itemi obiectivi 1. aplicare... Itemi semiobiectivi 2........ Itemi cu răspuns deschis Evaluare (rezolvare de probleme) / savoir vivre 3..2 itemi cu alegere multiplă 1.....3 Eseu evaluare) Eseu structurat nestructurat (justificare. Itemi cu răspuns deschis 3. NB Fiecare tip de item corespunde unui anumit nivel cognitiv (Tabelul 1)..3 itemi de tip pereche 2....2 Întrebări structurate Aplicare. Itemi semiobiectivi 2.1 Itemi de tip rezolvare de problem 3.2 3.....1 itemi cu răspuns scurt 2.. Tabelul 1.. în situaţia în care sînt formulate întrebări care implică rezolvare de probleme.. sinteză / savoir faire 3....• Descrie punctele tari şi slabe ale.3 Eseu nestructurat (comparare...

. şi anume: proiectarea matricei de specificaţii. Editura Didactică şi Pedagogică. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. pe baza căreia vor fi corectate şi notate testele studenţilor. Musteaţă S. presupune asigurarea caracteristicilor testului şi evaluarea obiectivă a achiziţiilor studenţilor.Chişinău.99] 8 [80-89.99] 7 [70-79.Există mai multe modalităţi de convertire a punctelor în notă. Scala de notare reflectă convertirea punctelor în notă.Chişinău. .De obicei. respectarea regulilor de elaborare a itemilor. Cristea S. notele de 8 şi 7 se acordă atunci cînd raportul este de . I. Tratat de pedagogie şcolară. Litera. 2003.99] 9 [90-100] 10 Respectarea rigorilor în procesul de elaborare a testelor sumative. . Nicola I. atunci scala de notare va fi următoarea: Punctaj Notă [30-39. 138-139 4.. dacă testul are 100 de puncte. Evaluarea rezultatelor şcolare. . 17. Baremul de notare reflectă punctajul acordat itemilor din test. pag. se acordă 2 puncte pentru fiecare acţiune logică.Elaborarea schemei de notare Procesul de proiectare a testului se încheie cu elaborarea schemei de notare.99] 6 [60-69. Ghid metodologic. 90-93. Schema de notare include două aspecte: baremul de notare şi scala de notare.99] 5 [50-59. 42. 1975. formularea obiectivelor de evaluare. 2.99] 4 [40-49. Dicţionar de pedagogie. elaborarea schemei de notare. În cazul ideal testul are 100 puncte.Bucureşti. Manual de 3. Liceum. Stoica A. notele de 6 şi 5 se acordă atunci cînd raportul este de Astfel. De Landsheere Gilbert. 1997. – Bucureşti: Aramis. pag. 2000. Bontaş [6] propune acordarea notelor de 10 şi 9 atunci cînd raportul dintre ceea ce s-a cerut şi ceea ce a prezentat studentul este de . pag. Bibliografie: 1. 11 docimologie.

235. – Bucureşti: All. 12 . pag.5. Bontaş I. Metodologia elaborării manualului şcolar / Autoreferat al tezei de doctor în pedagogie. 6. Pedagogie. 24 p. – Chişinău. 1994. Bîrnaz N. 2009.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful