P. 1
Tehnologia de Fabricare a Miezului Feromagnetic La Transformatoare Electrice

Tehnologia de Fabricare a Miezului Feromagnetic La Transformatoare Electrice

|Views: 172|Likes:
Published by Ionut Florin Iaz

More info:

Published by: Ionut Florin Iaz on Nov 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2013

pdf

text

original

MIEZURILE MAGNETICE PENTRU MAŞINILE ELECTRICE ROTATIVE

2.1. MIEZURI MAGNETICE PENTRU FLUX VARIABIL
Din această categorie de miezuri fac parte : -miezul magnetic stator de la maşinile de c.a. sincrone şi asincrone care din punct de vedere constructiv sunt identice ; - miezul magnetic rotor de la maşinile de c.c. ; -miezul magnetic rotor de la maşinile de c.a. asincrone şi sincrone cu poli înecaţi care se realizează din interiorul tolelor stator (v. fig. 2.4) din motive tehnologice şi economice. Aceste miezuri din punct de vedere funcţional sunt pentru flux constant (rotorul maşinii sincrone) sau aproximativ constant (rotorul maşinii asincrone la care frecvenţa fluxului variabil în rotor este foarte mică f2 = 0,4—1,5 Hz). În figura 2.1 este reprezentat un miez magnetic compact pentru stator, iar în figura 2.2, un miez magnetic divizat pentru rotor.

Fig. 2.1. Miez magnetic compact : 1 - carcasă (pentru stator) sau arbore cu nervuri (pentru rotor) ; 2 - piesă de fixare ; 3 - inel de presare ; 4 - tolă cu degete ; 5 – tolă normală ; 6 – tolă izolantă ; 8 – pană ; N – nervură.

Fig. 2.2. Miez magnetic divizat: 1 – arbore cu nervuri (pentru rotor) sau carcasă (pentru stator) ; 2 – piesă de fixare (de siguranţă) ; 3 – inel de presare şi suport înfăşurare ; 4 – tolă cu distanţori (sau cu degete) ; 5 – tolă normală ; 7 – tolă terminală ; 8 – pană ; N – nervură.
1

tăierea în pătrate cu ajutorul unei ghilotine automate. 2.4. Procesul tehnologic de fabricaţie comportă următoarele operaţii: . Aceasta înseamnă că.4).Fig.5).22).tăierea în fâşii cu lăţimea L.10) mm (fig. Tola normală (fig. din punct de vedere constructiv. Tolă normală stator şi rotor. Conturul lărgit al crestăturilor pentru tole terminale şi cu distanţori. 2.9).. a.. 2. Operaţia se execută în două etape: . Se consideră cazul general când din interiorul tolei-stator se ştanţează în continuare tola-rotor (fig. pentru D ≤ 1 100 mm. Miezuri magnetice pentru De ≤ 1 000 mm (din întregul). (în lungul ruloului) la maşini speciale de debitat . . Fig. De obicei tabla silicioasă pentru miezurile magnetice se livrează sub formă de rulouri cu lăţimea maximă de 1 110 mm. 2.3. 2. 2 . 8.Debitarea care constă în tăierea din rulou a unor pătrate cu latura L=Dc+(5. fig. este posibilă obţinerea unor tole din întreg pentru diametrul exterior maxim De max = 1 100 mm (10 mm constituie adaos de prelucrare) . pentru diametre mai mari este necesar ca circumferinţa miezului să se realizeze din segmente de tole (v.

Ştanţarea diametrului exterior stator De şi a semnului de împachetare stator (fig. fig. 3 .ştanţarea pas cu pas..5).10). Debitarea. (în funcţie de diametru1 interior al tolei-rotor Dir). pătratul debitat trebuie ghidat pe cel puţin două laturi A şi B (fig. . pentru o centrare corectă. 2. la distanţa D. valorile acestor diametre se normalizează. pentru reducerea numărului de ştanţe. care să decupeze doar conturul crestăturii-stator. are aceeaşi valoare la toate maşinile). şi orificiile care vor constitui locaşul de pană-rotor şi semnul de împachetare al tolei-rotor (v. centrarea şi ştanţarea diametrului exterior De . în funcţie de diametrul nominal al dornului de centrare existent pe maşinile de ştanţat (care de obicei. se constituie şi locaşul de pană pentru asigurarea fixării miezului-stator în carcasă. 2.5.Odată cu această se ştanţează. 2.10).Ştanţarea crestăturilor-stator (fig. când se foloseşte o ştanţă simplă. 2. Fig. În timpul acestei operaţii. având drept scop centrarea tolei pentru toate operaţiile următoare. 2. . Operaţia se execută cu ştanţă-bloc.Ştanţarea centrului fals. în scopul obţinerii unei cote precise pentru De . care se poate face prin două metode: . Centrul fals este un orificiu cu diametrul d = 40 − 60 mm (fig.4).2.6).

şi anume : dimensiunile ei.6. În acest caz. fig. însă.5-1 mm) din zona întrefierului 8 (v. se asigură atât ştanţarea crestăturii-stator cât şi decuparea lui D pe deschiderea pasului t1 (v. Ştanţarea crestăturilor stator.Fig. detaliul A). trebuie să aibă o înălţime ceva mai mare decât înălţimea utilă hc a crestăturii.c. Dacă corespunde 4 . în timpul funcţionării. 2. Distanţa de la dornul de centrare 4 1-a ştanţa 6 (fig. 2. care. fig. obţinând o cotă precisă pentru D. Astfel. acesta nu poate depăşi.Ştanţarea diametrului interior stator D (în cazul că nu s-a folosit pentru crestături ştanţă-bloc). numărul de crestături. ştanţa de crestătură.6. . va fi asigurat de un disc divizor cu Z1 dinţi. prin intermediul unui clichet. va fi antrenată de ştiftul 5 al presei care intră in orificiul ş. ştanţa de crestătură.7) ghidată de dornul central 4 (care intră în orificiul d. valoarea întrefierului deoarece intră în tola-rotor.a. trebuie prevăzută şi cu o prelungire laterală (ştanţă în L sau în T). uniform repartizate pe circumferinţă. prima tolă se verifică foarte amănunţit. cu diametre D normalizate. când dintr-o singură lovitură se ştanţează toate crestăturilestator. calitatea ştanţării etc.6) şi care. În acest caz. 2. Controlul tehnic al tolei-stator. montat pe mecanismul de divizare 1. prin apăsarea cu un dispozitiv special. 2. 2. Metoda este foarte productivă şi se recomandă în cazul unei producţii în serie mare sau în masă.ştanţarea cu ştanţă-bloc. care să-i permită tăierea simultană şi a dintelui (ia cota D). Metoda se justifică în cazul unei fabricaţii bine puse la punct.6 detaliul A) .7) poate fi reglată cu ajutorul manivelei 3. dintr-o singură lovitură. O dată cu centrarea se face şi fixarea tolei pe masa presei.cu ştanţă-bloc. aşa încât să ştanţeze şi un mic intrând (0.în care caz. 2.v. fig. asigură.simultan cu crestăturile-stator . din operaţia anterioară. rotirea automată pas cu pas a tolei (în timp ce poansonul ştanţei 6 se află în partea superioară a cursei): . tola se aşează pe masa rotativă 2 a presei (fig. pentru rotire. 2. al tolei -(v. fig. inclusiv diametrul interior al tolei-stator D. Numărul de crestături Z1. utilizată în operaţia anterioară. .6). care se poate realiza : . . Pentru aceasta.

ştanţa de crestătură-rotor la partea superioară. controlându-se pe loturi celelalte tole (suprapunerea se face astfel încât să se respecte şi suprapunerea semnelor de împachetare. 2.desenului tolei normale. cu ajutorul ei. se consideră tolă-şablon. 5 . să se realizeze tole pentru un număr întreg de miezuri. deci sensul de ştanţare). . deoarece nu mai există pericolul să intre în tolastator. 2.7. Între două ascuţiri succesive ale ştanţei este necesar. prin suprapunere. Şi în acest caz. prin urmare. Presă semiautomată pentru ştanţarea pas cu pas a crestăturilor. Fig. care se face similar ca ştanţarea crestăturilor stator.Ştanţarea crestăturilor rotor (fig. având montat discu1 divizor cu Z2 dinţi echidistanţi. trebuie 'să aibă înălţimea mai mare decât hC intrândul putând chiar depăşi valoarea întrefierului 8.8).

6 .tole pentru polii principali sau auxiliari la motoarele de c. cu diametrul corespunzător.Debavurarea. Ţinând seama că toate ştanţările s-au executat în acelaşi sens.1 kW) şi maşini mici (P = 0. 2.8. Din deşeuri se pot realiza şi tole pentru micromotoare. Pentru a fi trecute prin maşină. recomandabil (la dimensiuni mari ale tolei) în cazul unei producţii de serie mare sau de masă. În acest scop. etc. din interioarele tolelor-stator ale maşinilor sincrone cu poli aparenţi cît şi din interioarele tolelor-rotor ale maşinilor asincrone.1 – 1 Kw). 2. din cauza dimensiunilor mici ale tolelor. se poate folosi o ştanţă-bloc complexă (cu o singură lovitură sau în trepte) cu ajutorul căreia să rezulte direct tola-rotor.9).este foarte important pentru economia naţională ca deşeurile rezultate în urma prelucrării să fie minime.4). 2. adică îndepărtarea bavurilor rezultate din operaţiile de ştanţare a tolei. în urma acestei ştanţări rezultă locaşul de pană şi semnul de împachetare al tolei-rotor (v. Ştanţarea crestăturilor rotor. fig.c. pentru ştanţarea tolei-rotor. rezultă că debavurarea este necesară numai pe o singură faţă (faţa interioară – de aşezare a tolei pe masa presei). însă. OBSERVAŢII 1.c. -Ştanţarea diametrului interior Dir care se face cu ştanţă-bloc în scopul realizării unei dimensiuni precise şi uniforme a miezului în vederea împachetării lui pe arbore. Operaţia se execută cu o maşină de debavurat (fig.Deoarece industria constructoare de maşini electrice prelucrează prin ştanţare o imensă cantitate de tablă silicioasă. Controlul tehnic al tolei-rotor se efectuează identic ca la tola-stator. 2.Ca şi la tola-stator. acest lucru este.se realizează tole pentru maşini asincrone sau rotoarele de c.Fig. . ştanţarea se face întotdeauna cu ştanţă-bloc (atât tola-stator cât şi tola-rotor). Pentru micromaşini (PN<0. 3.

Tolele debavurate sânt aruncate. prin trecerea pe o bandă transportoare. prin trecerea tolei printre două tambure cufundate parţial în lac. apoi. Fig.5—1 mm şi are acelaşi proces tehnologic ca şi tola 7 . si apoi. Repere necesare împachetării. banda se sprijină pe o placă metalică 3. ce se roteşte cu o viteză n1= 2 800 rot/min. . Transportorul 2 este antrenat de un alt tambur cu viteza de rotaţie na<n1 astfel încât să asigure tolei o viteză liniară vx = 10—12 m/min. respectiv. este necesar ca : . izolaţia tolei se strică numai pe faţa de debavurat.lungimea tamburelor să permită introducerea tolelor cu De = 1 100 mm. care se face numai la tolele ştanţate din tablă neizolată (laminată la cald).1) se confecţionează din foi de material izolant cu grosimea de 0. se menţionează numai că izolarea se face pe ambele feţe. 2. pe cealaltă faţă rămânând intactă.distanţa dintre tambur si placa metalică 3 să fie reglabilă în funcţie de grosimea tolei şi flexibilă în funcţie de neuniformitatea grosimii tolei . nu se va insista asupra acestei operaţii. acest lucru reclamă o revizuire atentă a uzurii pietrei şi la intervale de timp corespunzătoare. Deoarece această tablă se foloseşte din ce în ce mai puţin. Principiul maşinii de debavurat. .9.tolele se aşează cu bavurile în sus pe banda de cauciuc a transportorului 2 care avansează tolele sub tamburul de rectificat 1. bavurile rezultate sunt foarte mici. în funcţie de grosimea tolei.diametrul pietrei abrazive să fie uniform . volatilizării solventului din lac. Recent s-a constatat că. Tola izolată 6(v. polimerizării lacului şi evacuării gazelor rezultate. în funcţie de gradul de folosire a maşinii. În zona rectificării tolei (pentru debavurare. 2. printr-un cuptor cu trei compartimente de temperatură corespunzătoare. Pentru executarea în bune condiţii a operaţiilor. - Izolarea tolelor. fig. ceea ce a condus la eliminarea operaţiei de debavurare. a cărei distanţă faţă de piatră se poate varia. cu lac. pe masa 4. În cazul tolelor din tablă izolată. în cazul unei ştanţări corespunzătoare (cu joc mic şi muchii tăietoare bine ascuţite).

Distanţor (operaţia de ştanţare). Tola cu distanţor. 2. 2.debitarea tablei în fâşii cu lăţimea L egală cu lungimea distanţorului (fig.distanţorul 2.10) .normală. fig. Procesul tehnologic al distanţorului este următorul : . fig.ştanţarea distanţorului cu o ştanţă simplă ce decupează numai o latură (conturul întărit) . Tola cu distanţori 4 (v. 2.10) Fig. cu grosimea de 2–3 mm.10. Procesul tehnologic este identic cu cel al tolei normale. identică cu tola terminală. 2.îndoirea la unghiul β(v. Materialul izolant folosit trebuie să prezinte o oarecare rigiditate necesară ştanţării şi să corespundă unei clase de izolaţie similară cu cea a izolaţiei tolelor normale. 2.11. cu grosimea de 1 mm. Fig.2) este identică cu tola de degete 4 (v. Tola terminală 7 (v. evident fără operaţiile specifice tolei din tablă-debavurare. . 2. 8 .1)şi se compune din (fig.tola terminală pentru distanţori 1. . a cărui înălţime este egală cu lăţimea canalului radial cu ventilaţie bv . 2. fig. izolare etc. fig. 2.2) se confecţionează din tablă de oţel silicios. . confecţionat din tablă de oţel obişnuit. Pentru mărirea stabilităţii.11) . Fiecărei tole cu distanţori îi corespund Z1(respectiv Z2) distanţori. distanţorul se îndoaie sub unghiul β. având în plus ştanţate orificiile unde se introduc pentru nituire distanţorii .

2) se face în poziţie verticală. ele se confecţionează din oţel dur.1 şi 2.Sortarea + împachetarea falsă. -Împachetarea propriu-zisă. 2.12. prinderea mecanică. este ceva mai dificilă. 9 . care se execută în ordinea numerotării poziţiilor (v. prin simpla debitare la lungime. s-a constatat că este suficient un număr mai mie de pene (minim 3). acelaşi sens de ştanţare. pentru a nu se decalibra în timpul frecării tolei pe ele. pe care ghidează tolele în timpul împachetării miezului. În cazul distanţorilor din profilul I.12. un exemplu fiind cel reprezentat în figura 2. Practic. distanţorii se pot confecţiona şi din bară profil I cu înălţimea cât bv . De aceea. în afară de punctarea electrică. Procesul tehnologic de împachetare comportă următoarele operaţii : . după semnul de împachetare. în mod obligatoriu. Împachetarea miezurilor magnetice din tole (v. pentru ca jocul de împachetare să fie cât mai mic. Asamblarea distanţorului cu tolă terminală pentru distanţor se face introducându-se pintenul distanţorului în locaşul special ştanţat în tola respectivă. uniform repartizate pe periferia miezului magnetic (cu crestături). Fixarea mecanică a distanţorului din profil I În cazul în care este mai comod pentru aprovizionare. 2. Pentru aceasta. fig. Penele de împachetare sunt un fel de calibru cu lăţimea cât valoarea finită a crestăturii.Fig. se întoarce carcasa sau arborele ca nervuri I şi se aşează în poziţie verticală pe un suport special. având drept scop alegerea tolelor bune. după care se sudează electric prin puncte si apoi se nituiesc. Cu cât numărul penelor de împachetare este mai mare cu atât împachetarea este mai precisă însă procesul de împachetare este mai dificil. fig. mai ales că aceleaşi pene se folosesc la mai multe miezuri cu aceeaşi valoare a lăţimii crestăturii. respectându-se.

în continuare. pe care vor ghida. în care pi = 2. . pentru a se evita aşa-zisa .2. 2. De aceea.2). la maşinile cu întrefierul mare. Forţa de presare normală F se determină cu relaţia : (2. 2.se introduce un număr de tole normale 5 astfel încît să se obţină o lungime a pachetului de circa 1—2 cm .. se va prevedea adaosul de prelucrare corespunzător. tolele în timpul împachetării. pentru asta.se introduc penele de împachetare (minim 3). diametrele de aşezare DA şi a fusului Df – se finisează o dată cu strunjirea întrefierului. în toate crestăturile se introduc pene de strunjire (pene din lemn cu lăţimea cit a crestăturii) care.care constată din următoarele : 10 .1—2.se aşază piesele 2 de fixare inferioare — de jos .cu sensul de înaintare a cuţitului dinspre exterior spre interiorul pachetului (folosind şi avansul pe stânga). -avansuri. fig. miezurile se centrează pe maşinile de prelucrat după diametrul DA . pentru respectarea dimensiunilor crestăturilor. miezurile nu se strunjesc. .6—1. OBSERVAŢII 1.se impun următoarele măsuri: -folosirea unui cuţit special(de obicei. se aruncă. la diametrul exterior D. Se împachetează apoi toate reperele miezului. fig.Această operaţiune dezavantajează miezul magnetic. fig. la miezul-stator (v.2).1) şi după diametrul fusului Df la miezul rotor (v.1 si 2.8 MPa este presiunea normală de strângere a miezului .1). În cadrul acestei operaţii. Pentru a realiza o perfectă asamblare a rotorului în stator şi deci uniformitatea întrefierului.Presarea. 2. adică : . Forţa iniţială de presare Fi este mai mare şi se determină tot cu relaţia (2.2). -Strunjirea necesară pentru realizarea întrefierului 8. pentru a se asigura uniformitatea întrefierului. . contribuind la creşterea pierderilor de fier. . ultimul reper fiind inelul de presare 3 superior. din oţel rapid). 2. miezul statorului trebuie adus la valoarea nominală a diametrului interior D (v. iar cel al rotorului.se introduc penele S de asigurare a miezului împotriva rotirii. fig. în mm2.1).se introduce tola 4 cu degete (distanţori) inferioară .suprafaţa netă (laterală) a tolei. —Ajustarea miezurilor. -marginile pachetelor se vor prelucra.1) în care : p= 1. . S. care se efectuează cu ajutorul dispozitivului de presare pe inelul de presare superior. uniform repartizate. 3. Deoarece în timpul strunjirii există pericolul deplasării dinţilor. după strunjire.3 MPa. în ordinea şi la dimensiunile indicate in desen şi stabilite orientativ la împachetarea falsă. de aşezare a scutului. (v. 2.foarte mici. .longitudinal şi transversal.se introduce inelul de presare inferior 3. întotdeauna.exfoliere’’ a tolelor marginale.În majoritatea cazurilor.Deoarece tabla silicioasă este mai greu de prelucrat.

în special. găuriri. pentru îndepărtarea oricăror resturi de şpan. Cele expuse referitoare la împachetare au în vedere maşinile electrice de puteri medii şi mari. iar la miezurile mari.3). o pondere importantă au grosimea tolelor şi forţa de presare. . filetări.2) . pentru înlăturarea oricăror urme de umiditate.scoaterea penelor de strunjire . scoaterea lor făcându-se după polimerizarea (uscarea) lacului. prin introducerea. acest lucru însă prezintă o serie de dezavantaje. a penelor de împachetare. 2. depinde de o serie întreagă de factori şi reprezintă raportul dintre lungimea de fier lFe şi lungimea geometrică lg. constând din acoperirea miezului. în special. ceea ce duce la o productivitate scăzută. .lipire cu lacuri de lipit . cu sudură. . . 2. . in fiecare crestătură. aceasta se obţine.trasări. -verificarea dimensiunilor crestăturilor (cu calibre) şi ale miezului . . Coeficientul de împachetare kFe. ca : . 11 . La miezurile mici. în porţiunile din crestături. până când se ajunge la lungimea nominală.înaintea lăcuirii se controlează calitatea miezului. a miezului magnetic (v. .protejarea izolaţiei înfăşurării în timpul bobinării . prin înlăturarea surplusului de lac dintre tole . miezul se introduce în cuptor pentru polimerizarea lacului. După acoperire şi scurgere. . lăcuirea se execută prin cufundarea acestora în lac. În cazul maşinilor inici. .tije de strângere nituite la capete (sau bordurate) (fig.refacerea stratului de izolaţie superficială dintre tole. fig. miezurile se usucă în cuptor. sudări etc. cu o peliculă foarte fină de lac de impregnare cu dublu rol. de obicei. prin pulverizarea lacului.îndreptarea şi refacerea eventualelor deformări ale tolelor . Se acordă o atenţie deosebită evitării surplusului de lac. fig.asigurarea. Înainte de lăcuire..).15) . Lăcuirea. legate de numeroasele manevre necesare adăugării sau scoaterii unui număr de tole. şi anume : . care ar dăuna foarte mult înfăşurării.înlăturarea bavurilor ramase de la prelucrare .13) . se va avea grijă ca la presarea tolelor să se respecte dimensiunile crestăturilor. Dintre aceşti factori.scoabe (fig.14 şi 2.1 şi 2. în crestături. 2.suflarea cu aer comprimat. strângerea pachetului de tole se mai poate face prin : . a pieselor de fixare 2 (v.prin măsurarea la ştandul de probe a pierderilor în fier.efectuarea eventualelor prelucrări şi ajustări ale ansamblului miez-carcasă (sau miez-arbore. OBSERVAŢIE La miezurile magnetice pentru unităţile mari de putere. Realizarea dimensiunilor miezului magnetic. 2. În aceste condiţii reiese că verificarea lungimii miezului magnetic se poate face exact numai în starea presată a acestuia cu presiunea normală.

12 . Miez magnetic pentru maşini mici. 4— pană de presare . Fig.cu strângere prin tije. 5—scoabă de străngere. Împachetarea miezului stator cu baza de ămpachetare D : 1—dorn de împachetare (de ghidare). 3—miez magnatic . 2.14.Fig.13. 2—placă de presare . 2.

5—scoabă de strângere. De aceea.Metoda măsurării miezului în stare presată.Metoda cântăririi tolelor.: . din cauza ghidării tolelor pe diametrul exterior De (stator) şi interior Dir (rotor).Metoda numărării tolelor. care prezintă un grad de precizie mult mai mare. Împachetarea miezului rotor cu baza de împachetare D : 1—dispozitiv de împachetare . şi anume. în acelaşi timp.Fig. se folosesc mai multe metode. 2. cu tole de grosime 0.2) Această metodă este neproductivă şi introduce erori date de uniformitatea grosimii ∆ a tolei. la majoritatea miezurilor pentru maşinile de puteri medii şi mari. se foloseşte în cazul unei fabricaţii de serie sau de masă şi. jocurile de împachetare rezultă spre întrefier fiind necesară strunjirea miezurilor pentru a 13 . la care limitele de toleranţă ale lungimilor nu sânt prea strânse. Se observă că. automatizarea operaţiei de împachetare . este : (2. 4—pană de presare. pentru realizarea unei lungimi de pachet lp.15. pentru realizarea lungimii miezului. in general. Baza de împachetare şi cotare a miezurilor. . conform căreia numărul total de tole n. în general. 1a maşinile mici. 2—placă de presare . în practică. . 6—tiranţi de ghidare. la operaţiile de împachetare. permiţând. folosită. 3—miez magnetic.

În aceste cazuri. o productivitate ridicată. cât şi bobinarea şi impregnarea în exteriorul carcasei. canalele radiale de ventilaţie au un rol foarte important în timpul funcţionării maşinii. La statoarele motoarelor mari de înaltă tensiune se aplică. este absolut necesară. fig. miezul rămâne presat datorită scoabelor de strângere. În cazul maşinilor sincrone normale sau de c. În această stare miezul se bobinează şi se impregnează. ajutând la răcirea acesteia : de aceea.realiza întrefierul.9). în cazul maşinilor mici şi mijlocii la producţia în serie mare sau de masă. eu baza de împachetare diametrul exterior. însă numai dacă diametrele D şi Dr au fost decupate cu ştanţă-bloc (v. în cazul alegerii ca bază de împachetare a diametrului D şi Dr (v. după îndepărtarea dispozitivului de împachetare. ci cotarea cu o extremitate comună. întrefierul se poate realiza fără operaţia de strunjire. 2. dopă care miezul statorului (rotorului) bobinat se presează în carcasă (sau pe arbore) încălzită în prealabil în cuptor. Suprafaţa pe care se face ghidarea tolelor în timpul împachetării se numeşte bază de împachetare.c. când numai miezul magnetic de pe o singură armătură (stator sau rotor) este divizat. dar reclamă de asemenea un număr mare de dispozitive voluminoase găsind aplicabilitate la producţia de serie mare. pentru asigurarea lăţimii canalului bv. divizate. rezultând. Este mai economică şi mai productivă decât împachetarea în carcasă.2) trebuie respectată si după asamblarea maşinii. Jocul maxim de împachetare rezultă în partea opusă bazei de împachetare.14 şi 2. fig. 2. Se observă că nu se foloseşte cotarea în linie (în lanţ). Aceste metode elimină operaţia de strunjire a miezului şi duc la creşterea productivităţii muncii. însă aceeaşi la ambele miezuri. În acest caz. Pentru miezurile magnetice. 14 . pachetul statoric bobinat şi impregnat poate deveni piesă de schimb pentru reparaţii.15). Pentru aceasta se foloseşte o anumită bază de cotare. 2. dar solicită dispozitive de împachetat voluminoase şi de aceea se utilizează. Rezultă deci că. o suprapunere perfectă a pachetelor celor două miezuri.21 este dat un exemplu de cotare a miezurilor divizate suprapuse (pentru maşinile asincrone). lăţimea canalelor bv (v. respectarea distanţelor dintre canale are o importanţă mică.. deoarece ponderea mai mare pentru ventilaţie o are numărul de canale ale miezului. Această metodă permite atât strunjirea diametrului interior pe strunguri mai mici. fig. miezul fiind consolidat cu 6—8 bride sudate de inele de presare pe generatoarea miezului. însă cu aceeaşi geometrie a ambelor miezuri magnetice (stator şi rotor). În acest caz. trebuie acordată o atenţie deosebită (în limita toleranţelor normale) respectării aceloraşi distanţe atât dintre canalele statorului cît si dintre cele ale rotorului. din motive economice şi împachetarea în dispozitiv. din cauza accesibilităţii crescute. Pentru maşinile asincrone. În figura 2.

15 .suprapuse. pe circumferinţa miezului magnetic există un număr fracţionar de segmente. Miezuri magnetice pentru D > 1 100 mm (din segmente). când decalarea straturilor este diferită de o jumătate de segment .marginile segmentului să cadă întotdeauna pe mijlocul crestăturilor şi nu al dinţilor . Baza de cotare la împachetarea miezurilor magnetice divizate. 2. 2. . se deosebesc : – împachetarea întreţesută când decalarea straturilor se face cu o jumătate de segment (fig. a). precum şi numărul de crestături ale acestuia să permită împachetarea prin decalare a straturilor de segmente.găurile pentru tijele de strângere şi fixare a segmentului. în acest caz. În funcţie de posibilitatea decalării între ele a straturilor de segmente.Fig. b. 2. a circuitului magnetic. în acest caz pe circumferinţa miezului magnetic trebuie să existe un număr întreg de segmente.22. Dacă diametrul exterior stator De (pentru miezurile statorului) sau exterior rotor Dr (pentru miezurile rotorului) depăşeşte lăţimea maximă a tablei silicioase (1 100 mm). . pe diferiţi poli. fracţiunea constituind tocmai decalajul dintre îmbinările segmentelor (de exemplu 1 ∕ 5. a axa X—X).21.segmentul să aibă un număr întreg de crestăturii .).22. care ar duce la nesimetria. Pentru realizarea miezului din segmenţi trebuie să se respecte următoarele : . acest lucru este necesar pentru ca la îmbinarea între ele a segmentelor să nu se creeze aşa-zisul întrefier de îmbinare. pentru realizarea circumferinţei miezului fiind necesare segmentele de tolă (fig. atunci tola nu mai poate fi obţinută din întreg.împachetarea în spirală. 1/3 etc. iar axa X-X să treacă pe mijlocul unei crestături . .

la unul din capete . Procesul tehnologic de fabricaţie a miezurilor magnetice din segmente este următorul : . calibrarea crestăturilor. se face cu o ştanţă-bloc. Fig.a căror valoare trebuie să fie 16 . după presarea finală. fig. . când lungimea acestuia nu este prea mare (lg < 2 m). care. ..corespunzător ultimei presări . tijele sunt prevăzute. de obicei. se taie şi se aruncă (prelungirea A.cu o prelungire filetată. Şi în acest caz pentru împachetare sunt necesare o serie de repere ca : segment terminal. sudarea piuliţelor.22. dacă s-a folosit tablă silicioasă neizolată (laminată la cald) sau recoacerea pentru segmentele din tablă silicioasă laminată la rece cu cristale orientate (pentru maşinile foarte mari). 2.Debitarea tablei în fâşii de lăţime L (fig.Ajustarea miezului. . De regulă tijele de împachetare servesc la fixarea segmentelor folosindu-se cel puţin două tije pentru un segment.Fig. filetări. scoaterea penelor de împachetare.Debavurarea care se face identic ca la tolele normale (dacă este cazul). fig. suflarea etc.22). găuriri. Segment de tolă-stator.Izolarea. .6 si 2. constând dintr-o serie de operaţii şi anume: îndreptarea şi refacerea unor deformări de tole.7). segment cu distanţori pene de împachetare şi tije de împachetare. 2. Tijă de împachetare.Ştanţarea segmentului care. 2. De aceea.23).23. 2. În majoritatea cazurilor cu ajutorul lor se fac şi presările miezului (intermediare şi finale) în special.Controlul miezului prin măsurarea pierderilor în fier. 2. . -Împachetarea care se face tot în poziţie verticală şi de regulă in ordinea poziţionării reperelor în desenul de miez (v.

c. Electromagneţi de c. După felul curentului. fiind vorba de miezuri magnetice cu diametre mari.1 mm. b—tip clapetă . dintr-o parte fixă şi o armătură mobilă. 2—carcasa bobinei . sau din tole izolate (pentru mărirea vitezei de răspuns). destul de mare şi. MIEZURILE MAGNETICE PENTRU APARATE ELECTRICE Dintre aparatele care folosesc miezuri magnetice. cu ajutorul unor distanţiere din material magnetic (nituri sau foi de cupru fixate în capătul interior al armăturii mobile).Lăcuirea. La electromagneţii de c. al căror miez este format. sau uneori pot fi împachetate din tole din tablă de oţel obişnuit (pentru reducerea prelucrărilor). un întrefier de circa 0. miezul magnetic să păstreze un magnetism remanent. 17 . 4. ca urmare.1. 4. 4.1. Fiind_ realizate pentru flux constant.1. 3—bobină. procesul tehnologic fiind asemănător cu cel al polilor maşinilor electrice. a) şi de tip clapetă (fig. aceste miezuri se confecţionează din oţel masiv prin prelucrări mecanice. cea mai mare categorie o constituie electromagneţii. exista pericolul ca.c. dintre care cel mai frecvent se utilizează cei de tip solenoid (fig. se deosebesc: Electromagneţi de curent continuu. : a—tip solenoid . de regulă. după întreruperea curentului. Aceasta se evită asigurându-se între armături. prin pulverizarea lacului. b).apropiată de cea estimată prin calcule. chiar în poziţia închis. - Fig. . 1—miez magnetic . armătura mobilă să nu se desprindă.

de obicei. De aceea.2. 2—flanşă de împachetare . 4. pentru confecţionarea acestor miezuri se foloseşte metoda împachetării din tole de tablă silicioasă. crestătura în care se aşează spira executându-se cu pereţi oblici (în formă de coadă de rândunică cu deschiderea 18 . Miez pentru electromagneţi de c. I).—Electromagneţi de curent alternativ (fig. U. 3—spiră în scurtcircuit. pentru care se foloseşte una din metodele indicate în figura 4. 4. la care se adaugă : —Fixarea spirelor în scurtcircuit. Fig. : 1—tolă miez .3. care din punct de vedere funcţiona1 au miezul magnetic pentru flux variabil ca şi transformatoarele. Procesu1 tehnologic de fabricaţie este identic cu cel al miezurilor de transformatoare împachetate din tole profil.3. în acest caz. c). tole profil (L.2.îndoirea unei părţi a tolei marginale sau a unei plăcuţe ataşate special (fig. . E. şi anume : .).3. 4.baterea şi lăţimea spirei în canal (fig. a).a.4. b.

care evită şocurile în spiră la închiderea electromagnetului . . răşini sau cleiuri.3. pentru ca întrefierul să fie cât mai mic.fixarea prin lipire cu lacuri. . d) .3.Rectificarea suprafeţelor de lucru. . .turtirea. 4.fixarea cu arcuri. 4. Metode de fixare a spirei în scurtcircuit. 19 . la maşina de rectificat cu masă magnetică. Fig. prin lovire. a unei părţi a peretelui canalului (fig.mai mare în partea de jos) .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->