©1991-2011 Inter-CAD Ltd.

Toate drepturile rezervate.

Manual De Utilizare























































AxisVM
®

Sistem de program de calcul static şi de dimensionare

Versiunea 10 ediŃia 3






EdiŃia în limba română




















Scopul sistemului de proiectare este uşurarea calculelor în proiectare. Utilizarea programului nu reduce răspunderea utilizatorului.
Calculele trebuie efectuate cu grija necesară precum şi cu respectarea întru totul a normelor legale, a normelor de calcul şi a standardelor
în vigoare.


'
Toate mărcile şi numele de produse sunt mărci înregistrate ale producătorilor respectivi.





































































INTER-CAD Ltd. îşi rezervă dreptul de modificare a produsului fără anunŃ prealabil.
Manual De Utilizare 3


CUPRINS
1. NOUTĂłI ÎN VERSIUNEA 10.0 ..................................................................................................................................................9
2. UTILIZAREA SISTEMULUI......................................................................................................................................................11
2.1. CERINłELE HARDWARE..........................................................................................................................................................11
2.2. INSTALARE, LANSARE, SCHIMBARE DE VERSIUNE, CAPACITATE, LIMBĂ ...................................................................................12
2.3. CUM SĂ ÎNCEPEM...................................................................................................................................................................15
2.4. ÎMPĂRłIREA ECRANULUI ........................................................................................................................................................16
2.5. FOLOSIREA TASTATURII , A MAUSULUI ŞI A CURSORULUI.........................................................................................................17
2.6. TASTE RAPIDE........................................................................................................................................................................18
2.7. MENIUL RAPID.......................................................................................................................................................................19
2.8. FERESTRE DE DIALOG.............................................................................................................................................................19
2.9. ......... Tabele ......................................................................................................................................................................20
2.10. EDITORUL DE BREVIAR DE CALCUL.........................................................................................................................................25
2.10.1. Breviar de calcul ............................................................................................................................................................26
2.10.2. Editare ...........................................................................................................................................................................28
2.10.3. Desene ...........................................................................................................................................................................30
2.10.4. Biblioteca de imagini.....................................................................................................................................................30
2.10.5. Instrumentele editorului de breviar de calcul.................................................................................................................31
2.10.6. Tastele rapide ale bibliotecii de imagini şi de desene ....................................................................................................31
2.10.7. Editorul de texte.............................................................................................................................................................32
2.11. NIVELURI ..............................................................................................................................................................................33
2.12. MANAGERUL DE FOLII............................................................................................................................................................33
2.13. BIBLIOTECA DE DESENE .........................................................................................................................................................33
2.14. SALVARE ÎN BIBLIOTECA DE DESENE ......................................................................................................................................33
2.15. BARA DE INSTRUMENTE.........................................................................................................................................................34
2.15.1. Selectare ........................................................................................................................................................................35
2.15.2. Mărire, micşorare...........................................................................................................................................................37
2.15.3. Vederi, reprezentare în perspectivă................................................................................................................................38
2.15.4. Modul de reprezentare ...................................................................................................................................................39
2.15.5. Copierea obiectelor........................................................................................................................................................42
2.15.5.1. ... Copiere ....................................................................................................................................................................42
2.15.5.2. ... Rotire.......................................................................................................................................................................43
2.15.5.3. ... Oglindire..................................................................................................................................................................44
2.15.5.4. ... Scalare .....................................................................................................................................................................45
2.15.6. Planuri de lucru..............................................................................................................................................................45
2.15.7. Linii de ghidare..............................................................................................................................................................46
2.15.8. Instrumente pentru editare .............................................................................................................................................47
2.15.9. Cote, linii de cote, inscripŃii...........................................................................................................................................48
2.15.9.1. ... Linie de cotă perpendiculară....................................................................................................................................48
2.15.9.2. ... Linie de cotă aliniată................................................................................................................................................50
2.15.9.3. ... Cotarea unghiurilor..................................................................................................................................................51
2.15.9.4. ... Cotare lungime arc...................................................................................................................................................51
2.15.9.5. ... Cotare raza arc.........................................................................................................................................................52
2.15.9.6. ... Cote de nivel, cote de înălŃimi .................................................................................................................................52
2.15.9.7. ... Ferestre de text.........................................................................................................................................................53
2.15.9.8. ... Ferestre de rezultate.................................................................................................................................................54
2.15.9.9. ... Text izolinie.............................................................................................................................................................56
2.15.10. Redenumire/renumerotare .............................................................................................................................................56
2.15.11. Detaliu ...........................................................................................................................................................................57
2.15.12. SecŃiune .........................................................................................................................................................................59
2.15.13. Căutare...........................................................................................................................................................................61
2.15.14. OpŃiuni de reprezentare..................................................................................................................................................61
2.15.15. Setări..............................................................................................................................................................................65
2.15.16. InformaŃii.......................................................................................................................................................................67
2.16. TASTE RAPIDE .......................................................................................................................................................................68
2.17. PALETE DE INFORMAłII..........................................................................................................................................................69
2.17.1. Paleta de InformaŃii .......................................................................................................................................................69
2.17.2. Paleta de coordonate......................................................................................................................................................69
2.17.3. Paleta de culori ..............................................................................................................................................................69
4


3. BARA DE MENIU....................................................................................................................................................................... 71
3.1. MENIUL FIŞIER ..................................................................................................................................................................... 71
3.1.1. Nou ............................................................................................................................................................................... 71
3.1.2. Deschide ....................................................................................................................................................................... 71
3.1.3. Salvare .......................................................................................................................................................................... 72
3.1.4. Salvare cu nume............................................................................................................................................................ 72
3.1.5. Export ........................................................................................................................................................................... 72
3.1.6. Import ........................................................................................................................................................................... 73
3.1.7. Legătura integrată Tekla Structures-AxisVM............................................................................................................... 75
3.1.8. Antet ............................................................................................................................................................................. 78
3.1.9. Setarea imprimantei ...................................................................................................................................................... 78
3.1.10. Imprimare ..................................................................................................................................................................... 78
3.1.11. Tipărire dintr-un fişier................................................................................................................................................... 80
3.1.12. Biblioteca cu modele..................................................................................................................................................... 81
3.1.13. Biblioteca de materiale ................................................................................................................................................. 82
3.1.14. Biblioteca de secŃiuni.................................................................................................................................................... 85
3.1.14.1. ... Editorul grafic de secŃiuni ....................................................................................................................................... 88
3.1.15. Ieşire ............................................................................................................................................................................. 93
3.2. MENIUL EDITARE ................................................................................................................................................................. 94
3.2.1. Înapoi (Undo)................................................................................................................................................................ 94
3.2.2. Din nou (Redo) ............................................................................................................................................................. 94
3.2.3. Selectează totul ............................................................................................................................................................. 94
3.2.4. Copiere.......................................................................................................................................................................... 94
3.2.5. Inserare ......................................................................................................................................................................... 95
3.2.6. Setările pentru copiere/inserare..................................................................................................................................... 95
3.2.7. Ştergere......................................................................................................................................................................... 96
3.2.8. Tabele ........................................................................................................................................................................... 97
3.2.9. Editorul de breviar de calcul ......................................................................................................................................... 97
3.2.10. Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare....................................................................................................... 97
3.2.11. Masa elementelor.......................................................................................................................................................... 97
3.2.12. Asamblarea elementelor structurale.............................................................................................................................. 98
3.2.13. Dezasamblarea elementelor structurale......................................................................................................................... 98
3.2.14. Convertirea încărcărilor de suprafaŃă distribuite pe bare............................................................................................... 98
3.2.15. Convertirea referinŃelor automate ................................................................................................................................. 98
3.3. MENIUL OPłIUNI .................................................................................................................................................................. 99
3.3.1. OpŃiuni de reprezentare................................................................................................................................................. 99
3.3.2. Setari............................................................................................................................................................................. 99
3.3.3. Managerul de folii......................................................................................................................................................... 99
3.3.4. Niveluri ....................................................................................................................................................................... 100
3.3.5. Linii de ghidare........................................................................................................................................................... 100
3.3.6. Standard...................................................................................................................................................................... 100
3.3.7. UnităŃi de măsură........................................................................................................................................................ 101
3.3.8. GravitaŃia .................................................................................................................................................................... 101
3.3.9. PreferinŃe .................................................................................................................................................................... 101
3.3.10. Limba.......................................................................................................................................................................... 108
3.3.11. Limba de documentare................................................................................................................................................ 108
3.3.12. Bare de instrumente în pozitia implicita ..................................................................................................................... 108
3.4. AFIŞARE ............................................................................................................................................................................. 109
3.5. MENIUL FERESTRE.............................................................................................................................................................. 111
3.5.1. Editorul de proprietati ................................................................................................................................................. 111
3.5.2. Palete .......................................................................................................................................................................... 112
3.5.3. Imagine de fundal ....................................................................................................................................................... 112
3.5.4. ÎmpărŃire orizontală..................................................................................................................................................... 112
3.5.5. ÎmpărŃire verticală....................................................................................................................................................... 113
3.5.6. Închide ........................................................................................................................................................................ 113
3.5.7. Biblioteca de desene ................................................................................................................................................... 113
3.5.8. Salvare în biblioteca de desene ................................................................................................................................... 114
3.6. MENIUL HELP..................................................................................................................................................................... 115
3.6.1. ConŃinut ...................................................................................................................................................................... 115
3.6.2. AxisVM Home Page.................................................................................................................................................. 115
3.6.3. AxisVM update de pe internet .................................................................................................................................... 115
3.6.4. Despre program........................................................................................................................................................... 115
3.6.5. Despre ediŃia curentă................................................................................................................................................... 115
3.7. BARA CU INSTRUMENTELE STANDARD................................................................................................................................. 116
3.7.1. Nou ............................................................................................................................................................................. 116
3.7.2. Deschide ..................................................................................................................................................................... 116
3.7.3. Salvează...................................................................................................................................................................... 116
3.7.4. Imprimare ................................................................................................................................................................... 116
3.7.5. Înapoi .......................................................................................................................................................................... 116
Manual De Utilizare 5


3.7.6. Din nou........................................................................................................................................................................116
3.7.7. Niveluri........................................................................................................................................................................117
3.7.8. Managerul de folii .......................................................................................................................................................119
3.7.9. Căutare în tabel............................................................................................................................................................119
3.7.10. Editorul de breviar de calcul........................................................................................................................................119
3.7.11. Biblioteca de desene ....................................................................................................................................................119
3.7.12. Salvarea în biblioteca de desene ..................................................................................................................................119
4. INTRODUCEREA DATELOR .................................................................................................................................................121
4.1. GEOMETRIA.........................................................................................................................................................................121
4.2. SUPRAFAłA DE LUCRU.........................................................................................................................................................122
4.2.1. ÎmpărŃirea ecranului în ferestre....................................................................................................................................122
4.3. SISTEME DE COORDONATE ...................................................................................................................................................123
4.3.1. Sistemul de coordonate cartezian.................................................................................................................................123
4.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic) .....................................................................................................124
4.4. PALETA DE COORDONATE ....................................................................................................................................................125
4.5. CAROIAJUL ECRANULUI DE LUCRU (GRID) ............................................................................................................................125
4.6. PASUL CURSORULUI .............................................................................................................................................................126
4.7. INSTRUMENTE AJUTĂTOARE DE EDITARE..............................................................................................................................127
4.7.1. Aura cursorului ............................................................................................................................................................127
4.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastatură ...................................................................................................................128
4.7.3. Măsurarea distanŃelor...................................................................................................................................................128
4.7.4. Unghiuri fixate.............................................................................................................................................................128
4.7.5. Fixarea coordonatei .....................................................................................................................................................130
4.7.6. Intersectare automată...................................................................................................................................................130
4.8. INSTRUMENTE ÎN EDITORUL GEOMETRIC...............................................................................................................................131
4.8.1. Nod..............................................................................................................................................................................131
4.8.2. Linia.............................................................................................................................................................................131
4.8.3. Arc de cerc...................................................................................................................................................................132
4.8.4. Divizare orizontală ......................................................................................................................................................133
4.8.5. Divizare verticală.........................................................................................................................................................133
4.8.6. ÎmpărŃire în patrulatere, împărŃire în triunghiuri..........................................................................................................133
4.8.7. Divizare linie ...............................................................................................................................................................135
4.8.8. IntersecŃie ....................................................................................................................................................................135
4.8.9. Ştergere nod.................................................................................................................................................................136
4.8.10. Perpendicular transversal.............................................................................................................................................136
4.8.11. Tăierea modelului cu un plan.......................................................................................................................................136
4.8.12. Tăiere semispaŃiu.........................................................................................................................................................136
4.8.13. Trasarea liniei de intersecŃie a domeniilor ...................................................................................................................136
4.8.14. Verificarea reŃelei ........................................................................................................................................................136
4.8.15. SuprafaŃă......................................................................................................................................................................137
4.8.16. Modificare, transformare .............................................................................................................................................138
4.8.17. Ştergere........................................................................................................................................................................139
4.9. ELEMENTE...........................................................................................................................................................................140
4.9.1. Materiale......................................................................................................................................................................140
4.9.2. SecŃiuni........................................................................................................................................................................141
4.9.3. Desenarea obiectelor....................................................................................................................................................142
4.9.4. Domeniu ......................................................................................................................................................................143
4.9.5. Gol ...............................................................................................................................................................................144
4.9.6. OperaŃii cu domenii .....................................................................................................................................................144
4.9.7. Elemente liniare...........................................................................................................................................................145
4.9.8. Elemente de suprafaŃă..................................................................................................................................................151
4.9.9. Reazem nodal ..............................................................................................................................................................154
4.9.10. Reazem liniar...............................................................................................................................................................156
4.9.11. Reazem de suprafaŃă....................................................................................................................................................158
4.9.12. ArticulaŃie pe muchie...................................................................................................................................................158
4.9.13. Corp rigid.....................................................................................................................................................................159
4.9.14. Diafragmă....................................................................................................................................................................159
4.9.15. Elementul de arc (resort) .............................................................................................................................................160
4.9.16. Elementul de contact....................................................................................................................................................161
4.9.17. Element de legătură .....................................................................................................................................................162
4.9.18. Grade de libertate nodale.............................................................................................................................................165
4.9.19. ReferinŃe ......................................................................................................................................................................167
4.9.20. Generarea schemei statice din model arhitectural........................................................................................................170
4.9.21. Modificare ...................................................................................................................................................................172
4.9.22. Ştergere........................................................................................................................................................................172
6


4.10. ÎNCĂRCĂRI ......................................................................................................................................................................... 173
4.10.1. Ipoteze şi grupări de încărcare .................................................................................................................................... 173
4.10.2. CombinaŃii de încărcări............................................................................................................................................... 176
4.10.3. ForŃe concentrate în noduri ......................................................................................................................................... 178
4.10.4. ForŃe concentrate pe bare............................................................................................................................................ 178
4.10.5. ForŃe concentrate pe domeniu..................................................................................................................................... 179
4.10.6. Încărcări distribuite pe bare şi nervuri......................................................................................................................... 180
4.10.7. Încărcări uniform distribuite pe muchie...................................................................................................................... 181
4.10.8. Încărcare liniară pe domeniu....................................................................................................................................... 182
4.10.9. Încărcări uniform distribuite pe suprafaŃă ................................................................................................................... 183
4.10.10. Încărcare de suprafaŃă independentă de reŃea.............................................................................................................. 184
4.10.11. Încărcare de suprafaŃă distribuită pe elemente de linie................................................................................................ 187
4.10.12. Încărcări tip lichid....................................................................................................................................................... 188
4.10.13. Încărcări din greutatea proprie .................................................................................................................................... 188
4.10.14. VariaŃie de lungime..................................................................................................................................................... 188
4.10.15. ForŃă de tensionare...................................................................................................................................................... 188
4.10.16. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente de bară.................................................................................... 189
4.10.17. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente plane....................................................................................... 189
4.10.18. Cedare de reazem........................................................................................................................................................ 190
4.10.19. Linii de influenŃă......................................................................................................................................................... 191
4.10.20. Seism.......................................................................................................................................................................... 191
4.10.20.1. . Calcul seism conform EUROCODE..................................................................................................................... 194
4.10.20.2. . Calcul seism conform STAS (P100-2006)............................................................................................................ 198
4.10.21. Încărcări Pushover ...................................................................................................................................................... 203
4.10.22. Tensionare................................................................................................................................................................... 205
4.10.23. Încărcări mobile.......................................................................................................................................................... 211
4.10.23.1. . Încărcări mobile pe elemente de linie ................................................................................................................... 211
4.10.23.2. . Încărcări mobile pe domenii ................................................................................................................................. 212
4.10.24. Incărcări dinamice (pentru analiza de tip time-history)............................................................................................... 213
4.10.25. Mase nodale................................................................................................................................................................ 216
4.10.26. Modificare................................................................................................................................................................... 216
4.10.27. Ştergere....................................................................................................................................................................... 216
4.11. REłEA................................................................................................................................................................................ 217
4.11.1. Generare reŃea............................................................................................................................................................. 217
4.11.1.1. ... Generare reŃea pentru elementele liniare............................................................................................................... 217
4.11.1.2. ... Generare reŃea pentru domenii .............................................................................................................................. 218
4.11.2. Îndesirea reŃelei de elemente finite ............................................................................................................................. 219
4.11.3. Verificare reŃea ........................................................................................................................................................... 220
5. ANALIZĂ ................................................................................................................................................................................... 221
5.1. STATICĂ............................................................................................................................................................................. 222
5.2. ANALIZA MODALĂ.............................................................................................................................................................. 226
5.3. DINAMICĂ .......................................................................................................................................................................... 228
5.4. STABILITATE....................................................................................................................................................................... 230
5.5. ELEMENTE FINITE ............................................................................................................................................................... 231
5.6. ETAPELE UNEI ANALIZE....................................................................................................................................................... 233
5.7. MESAJE DE EROARE ............................................................................................................................................................ 234
6. REZULTATE............................................................................................................................................................................. 235
6.1. STATICĂ............................................................................................................................................................................. 235
6.1.1. Valori minime şi maxime............................................................................................................................................ 238
6.1.2. AnimaŃie ..................................................................................................................................................................... 239
6.1.3. Reprezentare diagrame................................................................................................................................................ 240
6.1.4. Curbe de capacitate Pushover ..................................................................................................................................... 242
6.1.4.1. .... Curbe de capacitate conform Eurocode 8.............................................................................................................. 242
6.1.4.2. .... Spectrul de răspuns acceleraŃie-deplasare (ADRS) ............................................................................................... 242
6.1.5. Tabele cu rezultate...................................................................................................................................................... 244
6.1.6. Deplasări ..................................................................................................................................................................... 245
6.1.7. Eforturi în elemente de zăbrea sau bară ...................................................................................................................... 246
6.1.8. Solicitări de nervură.................................................................................................................................................... 247
6.1.9. Eforturi în elemente de suprafaŃă ................................................................................................................................ 248
6.1.10. ReacŃiuni ..................................................................................................................................................................... 250
6.1.11. Solicitări pentru elemente de legătură linie-linie şi articulaŃii pe muchie ................................................................... 251
6.1.12. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zăbrea şi bară............................................................................................. 251
6.1.13. Eforturi unitare în elemente de suprafaŃă .................................................................................................................... 253
6.1.14. Linii de influenŃă......................................................................................................................................................... 253
6.1.15. Încărcări neechilibrate................................................................................................................................................. 254
6.2. ANALIZA MODALĂ.............................................................................................................................................................. 255
6.3. DINAMICĂ .......................................................................................................................................................................... 256
6.4. STABILITATE....................................................................................................................................................................... 256
Manual De Utilizare 7


6.5. ARMARE..............................................................................................................................................................................257
6.5.1. Calculul armăturii pentru elemente plane ....................................................................................................................257
6.5.1.1...... Calculul armăturii conform STAS.........................................................................................................................259
6.5.1.2...... Calculul armăturii conform EUROCODE .............................................................................................................261
6.5.2. Aria de armătură efectivă.............................................................................................................................................262
6.5.2.1...... Armări efective pentru suprafeŃe şi domenii ..........................................................................................................263
6.5.2.2...... Armare independentă de reŃea ...............................................................................................................................264
6.5.3. Calculul deschiderii fisurilor .......................................................................................................................................265
6.5.3.1...... Analiza conform STAS..........................................................................................................................................265
6.5.3.2...... Analiza conform EUROCODE..............................................................................................................................266
6.5.4. Săgeata plăcilor în domeniul neliniar...........................................................................................................................266
6.5.5. Determinarea forŃei tăietoare capabile pentru plăci şi învelitoare................................................................................267
6.5.5.1...... Analiza conform STAS..........................................................................................................................................267
6.5.5.2...... Analiza conform EUROCODE..............................................................................................................................267
6.5.6. Verificare armare stâlp ................................................................................................................................................268
6.5.6.1...... Verificare armare stâlp conform STAS..................................................................................................................272
6.5.6.2...... Verificare armare stâlp conform EUROCODE......................................................................................................273
6.5.7. Dimensionare armare grindă........................................................................................................................................275
6.5.7.1...... Dimensionare armare grindă conform STAS.........................................................................................................280
6.5.7.2...... Dimensionare armare grindă conform EUROCODE.............................................................................................283
6.5.8. Verificare la străpungere..............................................................................................................................................286
6.5.8.1...... Verificarea la străpungere conform EUROCODE.................................................................................................288
6.5.8.2...... Verificarea la străpungere conform STAS.............................................................................................................289
6.5.9. Dimensionarea fundaŃiilor izolate................................................................................................................................291
6.6. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN OłEL ...........................................................................................................................299
6.6.1. Verificarea barelor de oŃel conform STAS ..................................................................................................................299
6.6.2. Verificarea barelor de oŃel conform EUROCODE 3 ...................................................................................................304
6.6.3. Verificare îmbinare cu şuruburi ...................................................................................................................................310
6.7. VERIFICAREA BARELOR DE LEMN CONFORM EUROCODE 5 ....................................................................................................314
7. PROGRAMAREA SISTEMULUI DE PROGRAME AXISVM.............................................................................................323
8. AXISVM VIEWER ŞI VIEWER EXPERT..............................................................................................................................325
9. SCHEME DE INTRODUCERE A DATELOR........................................................................................................................327
9.1. GRINDĂ CU ZĂBRELE ...........................................................................................................................................................327
9.2. STRUCTURĂ ÎN CADRE .........................................................................................................................................................329
9.3. PLACĂ.................................................................................................................................................................................331
9.4. ŞAIBĂ..................................................................................................................................................................................333
9.5. SCHEMA DE INTRODUCERE A DATELOR PENTRU ANALIZA SEISMICĂ.......................................................................................335
10. EXEMPLE SIMPLE...................................................................................................................................................................337
10.1. CADRU PLAN - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I....................................................................................................................337
10.2. CADRU PLAN - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL II ..................................................................................................................338
10.3. CADRU PLAN - ANALIZA DE STABILITATE..............................................................................................................................339
10.4. CADRU PLAN - ANALIZA MODALĂ DE ORDINUL I ...................................................................................................................340
10.5. CADRU PLAN - ANALIZA MODALĂ DE ORDINUL II..................................................................................................................341
10.6. ŞAIBĂ - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I ..............................................................................................................................342
10.7. PLACĂ SIMPLU REZEMATĂ PE CONTUR- ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I...............................................................................343
10.8. PLACĂ ÎNCASTRATĂ PE CONTUR- ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I ........................................................................................344
11. BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................................................................345


8

































Această pagină este lăsată intenŃionat goală.

Manual De Utilizare 9


1. NoutăŃi în versiunea 10.0
Generale
Simboluri grafice cu caractere şi culori modificate
(domenii, haşurarea fină a suprafeŃelor)

Model arhitectural randat
2.15.4 Modul de reprezentare
Export SDNF
3.1.5 Export
Exportul detaliilor sau elementelor selectate în fişier AXS

OpŃiuni noi în importul DXF
(importul foliilor vizibile şi a detaliilor pe baza foliilor)
3.1.6 Import
Detalii automate logice
2.15.11 Detaliu
Redenumire / Renumerotare
2.15.10 Redenumire/renumerotare
Definirea nivelurilor – funcŃie nouă pe paleta de icoane 3.7.7 Niveluri
ÎmbunătăŃire modul IFC (prelucrare BREP, prelucrare BuildingElementProxy) 3.1.6 Import


Editare
Eliminare punct de intersecŃie
4.8.9 Ştergere nod
Editare cu ajutorul nivelurilor 3.7.7 Niveluri
Detaşarea şi mutarea inteligentă a obiectelor
4.8.16 Modificare, transformare
Tăierea a mai multor domenii
4.8.11 Tăierea modelului cu un plan
Tăierea obiectelor cu planuri
4.8.12 Tăiere semispaŃiu
FuncŃii noi pe paletele ajutătoare (tăiere, desprindere)
Arc tangent la două drepte.
4.8.16 Modificare, transformare
Instrumente noi de editare
( intersecŃia a două linii, punct median între două puncte)
3.7.4 Imprimare
Functie Copy-paste pentru elementele selectate (setarea parametrilor în meniul
de editare, Parametrii de copiere)
3.2.6 Setările pentru copiere/inserare
ÎmbunătăŃirea serverului COM

Elemente
Materiale lemnoase în baza de date conform EC5
6.7 Verificarea barelor de lemn conform
Eurocode 5
Definire nervură cu excentricitate automată
4.9.7 Elemente liniare
ProprietăŃi neliniare pentru elementele de legătură
(numai întindere sau numai compresiune)
4.9.17 Element de legătură


Încărcări
InscripŃionarea inteligentă a încărcărilor liniare
4.10.6 Încărcări distribuite pe bare şi nervuri
Încărcări liniare cu contur poligonal şi arc
4.10.8 Încărcare liniară pe domeniu
Încărcări de suprafaŃă cu contur poligonal şi arc 4.10.10 Încărcare de suprafaŃă independentă
de reŃea
Încărcări pe muchie şi pe liniile interioare a domeniilor 4.10.7 Încărcări uniform distribuite pe
muchie
Calculul încărcărilor de suprafaŃă distribuite pe bare cu procesare cu mai multe
nuclee


10



Analiza
Datele analizei pe paleta de informaŃii
2.15.16 InformaŃii
Modul de analiza cu mare performanŃă pentru mai multe procesoare şi întreaga
memorie
5 Analiză
Analiza dinamică – modul DIN 5.3 Dinamică
Incremente pe baza de funcŃii pentru analiza neliniară 5.1 Statică

Rezultate
ReacŃiuni medii pe reazemele liniare
6.1.10 ReacŃiuni
Afişarea articulaŃiilor plastice pe capetele barelor
4.9.7 Elemente liniare
Tabele noi (pentru bare, nervuri şi zăbrele în funcŃie de ipotezele de încărcare)


Proiectare

Dimensionarea elementelor de oŃel cu clasa a 4-a de secŃiune
6.6.2 Verificarea barelor de oŃel conform
EUROCODE 3
Dimensionarea fundaŃiilor conform MSz şi EC7 (dimensiunea fundaŃiei,
calculul armăturii) – modul RC4
6.5.9 Dimensionarea fundaŃiilor izolate
Dimensionare elemente de lemn conform EC5 – modul TD1
6.7 Verificarea barelor de lemn conform
Eurocode 5

Manual De Utilizare 11


2. Utilizarea sistemului
2.1. CerinŃele hardware
ConfiguraŃia
recomandată
Memorie RAM minim 1 GB
SpaŃiu liber pe disc minim 2 GB
CD-ROM pentru instalare
Monitor color
Sistem de operare Windows NT,2000, ME, XP, Vista, Windows 7
Mouse sau alt dispozitiv
Imprimantă



Utilizarea memoriei extinse este posibilă pentru sistemele de operare Windows Vista şi Windows 7 ediŃiile
Professional şi Ultimate pe 32 de biti. În ediŃia Home Premium nu este posibilă utilizarea memoriei extinse.
Pe aceste sisteme se poate utiliza numai 4Gb de memorie. Dacă sistemul de operare este pe 64 de biŃi se
AxisVM10 poate să utilizeze toată memoria disponibilă peste 4Gb.
Pentru extinderea memoriei în sistemul de operare trebuie setată blocarea paginilor de memorie.
Procedura este după cum urmează:
Din meniul Start comanda Run se introduce gpedit.msc. După tastarea butonului OK se lansează aplicaŃia
Windows Group Policy. În structura din stânga căutaŃi : Computer Configuration / Windows Settings / Security
Settings / Local Policies / User Rights Assignment. După aceasta din lista din dreapta căutaŃi setarea Lock pages
în memory, clicaŃi de două ori pe acesta iar în fereastra Local Policy Setting clicaŃi pe butonul Add. din lista
aparută selectaŃi utilizatorul sau grupul de utilizatori care au nevoie de memoria peste 4GB. După inchiderea
aplicaŃiei va fi posibila utilizarea memoriei de peste 4GB.
Pentru utilizarea memoriei suplimentare pentru sistemele de operare Vista şi Windows 7 trebuie
dezactivat şi User Account Control.
Vista: din meniul Run se rulează MSCONFIG. Pe pagina Tools se va opta pentru Disable UAC. După
terminarea comenzii se inchide fereastra de comandă. Se închide aplicaŃia MSCONFIG şi se reporneşte
calculatorul.
Windows 7: în fereastra Start Menu / Control Panel / User Accounts se va opta pentru Change User Account
Control settings. În fereastra afişată se va seta Never Notify. Se va închide fereastra cu butonul OK şi se
reporneşte calculatorul.

RezoluŃia ecranului Minim 1024*768, Hi-Color
Hard-disc Numărul maxim al nodurilor structurii analizate depinde de capacitatea hard-discului

12


2.2. Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate, limbă
ProtecŃia
programului
Sistemul de programe este protejat de o cheie de protecŃie care se poate conecta la portul paralel (portul
imprimantei) sau portul USB. ConectaŃi cheia de protecŃie la calculator numai după instalarea programului
pentru ca unele sisteme de operare încearcă să recunoască cheia de protecŃie ceea ce poate impiedica instalarea
programului. Sub sistemul de operare Windows 98 pentru utilizarea portului USB este necesar un program
special. Fără acest program cheia de protecŃie USB nu funcŃionează.
Programul necesar se instalează automat, dar dacă utilizatorul nu are drepturi de administrator (pentru sistemele
de operare Windows NT sau Windows XP) instalarea se poate efectua ulterior manual, de pe CD.
În acest caz porniŃi de pe CD-ul de instalare programul Startup.exe şi optaŃi pentru reinstalarea driverului cheii
de protectie. Pentru funcŃionarea cheii Sentinel SuperPro este necesar minim driverul 7.1. Pe CD-de instalare se
găseşte versiunea 7.4.

Cheia de protecŃie
individuală
InstalaŃi programul, apoi conectaŃi cheia de protecŃie individuală pe calculator.

Cheia de reŃea În cazul cheii de protecŃie de reŃea în general programul şi cheia nu se afla pe acelaşi calculator dar pentru
funcŃionarea cheii driverul trebuie instalat şi pe calculatorul la care este ataşată cheia.
Programul AxisVM este livrat cu cheia de reŃea Sentinel SuperPro (1), dar utilizatorii mai vechi pot să utilizeze
cheia NetSentinel (2). Pentru instalarea driverului urmăriŃi instrucŃiunile de mai jos:

1. Cheia Sentinel SuperPro:

RulaŃi de pe CD-ul de instalare programul Startup.exe cu opŃiunea Instalare driver de cheie.
CuplaŃi cheia de protecŃie pe portul de imprimantă sau pe portul USB al unui calculator din reŃea.
După instalare programul se va lansa la fiecare pornire a sistemului.

Programul se poate rula pe un calculator numai dacă programul SuperPro Server se rulează pe calculatorul
la care este ataşată cheia de protecŃie.Dacă programul SuperPro Server se opreşte se opresc şi programele
AxisVM.

2. Cheia NetSentinel:

CuplaŃi cheia de protecŃie pe portul de imprimantă al unui calculator din reŃea.

CopiaŃi într-un subdirector pe calculator conŃinutul mapei Sentinel \ English \ Server \ Disk1 \ Win32 .
RulaŃi din acest subdirector programul NSRVGX.EXE. Cu acest program funcŃionează cheia şi trimite
informaŃiile pentru aplicaŃiile ce se rulează.

Programul se poate porni la un calculator din reŃea numai în cazul în care programul SuperPro Server
rulează pe calculatorul unde a fost conectat cheia. Dacă acesta va fi oprit, şi programele rulate se vor opri.

Instalare În cazul sistemelor de operare Windows 2000/Windows XP, Vista Windows 7:
IntroduceŃi CD-ul de instalare al sistemului AxisVM în unitatea de CD a calculatorului. Dacă funcŃia autoplay
este activată, programul de instalare se rulează automat.
În caz contrar, prin meniul Start/Run… se rulează programul setup.exe de pe CD. UrmăriŃi indicaŃiile
programului de instalare.
Instalare pentru sistemele de operare Vista şi Windows 7:
- după instalarea programului AxisVM clicaŃi pe icoana programul cu butonul din dreapta a mausului
- din meniul rapid alegeŃi Properties
- în fereastra de dialog apărută pe pagina Compatibilitate selectati opŃiunea Run as administrator

În mod implicit programul este instalat în directorul
C:\AXISVM10
iar exemplele în subdirectorul
C:\AXISVM10\EXEMPLE
Aceste setări din timpul instalării se pot modifica după preferinŃa utilizatorului.

Manual De Utilizare 13



Pornirea
programului
Programul de instalare genereaza icoana AxisVM10 pe desktop. Clicând pe acesta programul se lansează.


La pornirea programului se afiseaza o fereastră de informare (3.6.4 Despre program) iar după ce dispare apare o
fereastră de pornire care ajută la crearea unui model nou sau la deschiderea unui existent. Cu opŃiunea “
La pornire să fie afişat această fereastră” deselectată ferastra de pornire nu va mai fi afişată. Fereastră de
pornire se poate folosi din nou dacă selectăm opŃiunea “Utilizare fereastra de deschidere” din meniul
Optiuni\Preferinte\Siguranta datelor.




Schimbarea
versiunii (upgrade)
Cine dispune de o versiune mai veche de AxisVM poate efectua instalarea în modul amintit mai sus. Se
recomandă instalarea sistemului de programe într-un subdirector nou.

Convertirea
modelelor mai vechi
Modelele create cu versiunile anterioare ale programului sunt recunoscute şi încărcate automat, iar salvarea se
face conform versiunii noi.
Din meniul Fişier cu comanda Salvare cu nume modelul poate fi salvat în formatele versiunilor 7.0, 8.0,9.0
respectiv 10.0 ale programului.

Structurare, capaci-
tatea programului
În sistemul de programe AxisVM analiza structurilor se poate efectua în trei etape, în unul sau mai multe cicluri.

Introducerea datelor

Analiză
Statică
(liniar/neliniar)
Analiză modală
(de ordinul I/II)
Dinamică
(liniar/neliniar)
Stabilitate

Rezultate

Mărimea maximă a modelului este determinată de mărimea memoriei virtuale care la rândul ei este determinată
de capacitatea hard-discului. Având în vedere că sistemul de operare Windows lucrează pe 32 de biŃi mărimea
maximă a sistemului de ecuaŃii este de 32GB.

14



Limitările modelului de calculat sunt următoarele:

Varianta profesională:


Parametru Maxim
Noduri Nelimitat
Tipuri de materiale Nelimitat
Elemente zăbrea Nelimitat
bară Nelimitat
nervură Nelimitat
şaibă Nelimitat
placă Nelimitat
învelitoare Nelimitat
reazem Nelimitat
corp rigid Nelimitat
diafragma Nelimitat
arc Nelimitat
contact Nelimitat
de legătură Nelimitat
Ipoteze de încărcare Nelimitat
CombinaŃii Nelimitat
Moduri de vibraŃii Nelimitat


Varianta limitată:


Parametru Maxim
Noduri Nelimitat
Tipuri de materiale Nelimitat
Elemente numai zăbrea 500
bară+zăbrea+nervură * 250
nervură+pe perimetrul
elementului de suprafaŃă
1000
şaibă+placă+învelitoare 1500
reazem Nelimitat
corp rigid Nelimitat
diafragma Nelimitat
arc Nelimitat
contact Nelimitat
de legătură Nelimitat
Ipoteze de încărcare 99
CombinaŃii Nelimitat
Moduri de vibraŃii 99


* În ipoteza în care modelul conŃime barăşi/sau nervură


Manual De Utilizare 15


2.3. Cum să începem
ÎnvăŃarea programului se recomandă prin introducerea unei structuri simple şi interpretarea rezultatelor oferite de
program. La acest pas ne ajută exempul nr. 1 din capitolul 10. Schema de introducere a datelor structurii este
prezentată în capitolul 9.2.

Introducerea datelor se face în trei etape bine determinate:

Geometrie În prima etapă se poate desena geometria structurii sau se poate încărca din alte programe CAD o reŃea de linii
(în plan şi spaŃiu). În program există posibilitatea de a crea imediat elemente (stâlp, grindă, perete, placă).

Elemente În etapa a doua dacă am definit numai linii se definesc materialele, secŃiunile, elementele finite şi reazemele
modelului, obŃinându-se schema statică a structurii.

Încărcări În etapa a treia, pe structura deja definită, se introduc încărcările în diferite ipoteze, după care se fac combinaŃiile
şi grupările de încărcări.

Paşii principali de introducere a datelor se găsesc în capitolul 9. pentru modelele următoare:

Grindă cu zăbrele în plan
Cadru plan
Şaibă
Placă plană
Analiza seismică

Folosind aceste etape se pot introduce cu uşurinŃă şi modele mai complexe.
Pentru învăŃarea programului se recomandă citirea cel puŃin o dată a manualului de utilizare. Capitolul 1. se
gasesc noutatile în versiunea noua a programului.
Capitolul 2. conŃine informaŃii generale privind utilizarea programului iar în celelalte capitole sunt descrise
meniurile de introducere a datelor şi analiza rezultatelor.
După câştigarea experienŃei în utilizarea programului se recomandă recitirea manualului de utilizare, deoarece
unele informaŃii doar atunci se vor clarifica.

16


2.4. ÎmpărŃirea ecranului
ConŃinutul ecranului
de lucru
În bara de titlu a ferestrei de lucru se găsesc numele directorului şi a modelului curent.
Sub linia de titlu a ferestrei se află bara de meniuri a programului. În partea centrală a ecranului se găseşte
suprafaŃa de desenare care se poate împărŃi în ferestre. Dimensiunea şi poziŃia ferestrelor se poate modifica după
preferinŃa utilizatorului cu comenzile din meniu sau icon-uri. În partea dreaptă din jos se găsesc Tastele rapide.
Vezi... 2.16 Taste rapide
În partea stângă a ecranului se găsesc butoanele cu funcŃiile accesibile din orice etapă de lucru a programului.
În linia inferioară a ferestrei de lucru se găseşte rândul cu informaŃiile referitoare la funcŃiile curent activate (bara
de stare).






Navigare în meniu Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu.

Modelul Datele de intrare şi rezultatele unei structuri le denumim în continuare model. Pentru fiecare model nou se alege
un nume care poate să fie un şir de caractere (litere şi cifre). Ulterior prin acest nume poate fi identificat modelul.
În funcŃie de sistemul de operare Windows folosit, anumite caractere nu pot fi utilizate la denumirea modelului.


Programul stochează datele modelului în două fişiere:

- numemodel.AXS - datele de intrare ale structurii
- numemodel.AXE - rezultatele analizelor.
Din fişierul de intrare se pot obŃine oricând, cu un timp de execuŃie mai mult sau mai puŃin extins, rezultatele
analizei structurii. În majoritatea cazurilor este suficientă numai arhivarea fişierului de intrare.

Paleta de culori
Bare de instrumente
cu posibilitate de
deplasare
SuprafaŃa de lucru

Editorul de
proprietăŃi
Bare de
instrumente
deschise
Bara de stare

Fereastra de informaŃii
Instrumente
ajutattoare
Taste rapide

Fereastra de
coordonate
Desenarea
obiectelor
Manual De Utilizare 17


2.5. Folosirea tastaturii , a mausului şi a cursorului
Cursorul
În funcŃie de comenzile programului, cursorul poate să aibă diferite forme:
cruce cruce (mărire şi micşorare)

săgeată




Pe diferite obiecte cursorul îşi schimbă forma.
Vezi detaliat... 4.7.1 Aura cursorului

Lângă cursorul aşezat pe diferitele obiecte ale modelului, în funcŃie de meniul utilizat, apar următoarele
informaŃii:

GEOMETRIE coordonata nodului, lungimea liniei
ELEMENTE elementul finit, lungime, masă, referinŃă, gradele de libertate nodale, reazem
ÎNCĂRCĂRI încărcarea pe elementul finit, masă nodală
RETEA Parametrii de retea
STATICĂ deplasare nodală, efort, tensiune, reacŃiune
ANALIZA MODALĂ valori vector propriu
DINAMICĂ Deplasare, acceleraŃie, viteză, solicitare, tensiune, reacŃiune
STABILITATE valori vector propriu
ARMARE aria necesară de armătură, armarea efectivă deschiderea fisurilor, verificare
armare stâlp, dimensionare armare grindă, dimensionare fundaŃie izolată
STRUCTURĂ METALICĂ valorile eforturilor unitare şi a eficienŃelor

DIMENSIONARE LEMN EficienŃe sau rezistenŃe

Taste speciale Mişcarea cursorului se poate realiza uşor cu mausul sau cu următoarele taste speciale:

Taste de navigare,

Mişcarea cursorului în planul curent

[Ctrl] +
Taste de navigare,

Mişcarea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul [Ctrl]

[Shift]+
+[↑][↓][←][→],
Miscarea cursorului în planul curent pe directiile cu unghiurile n·∆α , α unic sau α +n·90° .

[Home] [End] Mişcarea cursorului în direcŃie perpendiculară pe planul curent

[Esc],

Întreruperea funcŃiei, revenire la un meniu mai superior.
Este echivalentă cu un clic cu butonul drept al mausului.

[Enter] [Space]
buton stâng
Tastele de comandă.
Se utilizează la executarea comenzilor alese din meniu sau la alegerea elementelor prin clicare cu butonul stâng
al mausului.

[Alt] Activarea meniului principal

[Tab] Deplasarea intre ferestrele de dialog şi în interiorul lor.

[Alt] Comutarea între zona de desen şi meniu

[+] [-] Mărire/micşorare. Centrul măririi/micşorării este poziŃia actuală a cursorului

[Insert]
sau [Alt]+[Shift]
Mută originea desenului în poziŃia actuală a cursorului


rola
Înainte : mărire,
Înapoi : micşorare,
Apăsare şi mişcarea mausului : deplasarea desenului

Centrul de mărire şi micşorare poziŃia actuală a cursorului

butonul din
dreapta
Afişarea meniului rapid. Vezi... 2.7 Meniul rapid
18


2.6. Taste rapide
[Ctrl]+[W] Desenul întreg
[Ctrl]+[1] Planul X-Z
[Ctrl]+[2] Planul X-Y
[Ctrl]+[3] Planul Y-Z
[Ctrl]+[4] Perspectivă
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Ctrl]+[A] Selectare toate elementele
[Ctrl]+[[] Reluarea vederii precedente (View Undo)
[Ctrl]+[]] Reluarea vederii următoare (View Redo)
[Ctrl]+[Z] Înapoi(Undo)
[Shift]+[Ctrl]+[Z] Din nou (Redo)
[Tab] Fereastra următoare
[Ctrl]+[R] Redesenare
[Ctrl]+[Q] Ieşire din program
[Ctrl]+[C] Copiere în memorie rapidă
[Ctrl]+[G] Linii de ghidare
[Alt] Salt în meniul principal
[+] Mărire
[-] Micşorare
[Ctrl]+[O] Deschide
[Ctrl]+[S] Salvare
[Delete] Şterge elemente şi proprietăŃi marcate
[Ctrl]+[D] Selector
[Ctrl]+[L] Etichete
[Ctrl]+[Y] Simboluri
[Ctrl]+[E] Inversarea direcŃiei locala x a barei.
[F1] Help contextual
[F7] Definirea nivelurilor
[F8] Greutate după materiale
[F9] Adăugare imagine în biblioteca de imagini
[F10] Editorul de breviar de calcul
[F11] Managerul de folii
[F12] Tabele

Taste rapide în tabele
[Ctrl]+[L] Selectare din baza de date
[Alt]+[F4] Ieşire
[Ctrl]+[Insert] Inserare rând nou
[Ctrl]+[Delete] Şterge rândul activ
[Ctrl]+[A] Selectarea întregului tabel
[F5] Salt în rândul dat
[Ctrl]+[D] Format implicit
[Alt]+[F] Reglare format cifre în coloane
[Ctrl]+[R] Setare afişare rezultate
[Ctrl]+[G] Editare secŃiune nouă (biblioteca de profile)
[Ctrl]+[M] Modificare secŃiune actuală (biblioteca de profile)
[F1] Help contextual
[F9] Adăugare tabel la breviar de calcul
[F10] Editorul de breviar de calcul

Taste fierbinte în editorul de breviar de calcul
[Ctrl]+[T] Inserare text
[Alt]+[B] Page-break
[Ctrl]+[W] Export în Fisier RTF
[Ctrl]+[R] Vizualizare document imprimat
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Delete],
[Ctrl]+[Delete]

Şterge

Manual De Utilizare 19


2.7. Meniul rapid
buton drept La apăsarea butonului drept de pe pe ecran apare meniul rapid. ConŃinutul meniului se schimbă în funcŃie de
comanda activată.


Selectare Geometrie/Elemente/Incărcări Rezultate





2.8. Ferestre de dialog
La activarea unei funcŃii de regula se afişează o fereastră de dialog. Utilizarea a acestor ferestre este similar cu
utilizarea ferestrelor din aplicaŃiile Windows.
Tipul fonturilor folosite în ferestrele de dialog se pot seta în fereastra de dialog Optiuni\Preferinte\Fonturi.
PoziŃia ferestrelor de dialog se poate schimba. PoziŃia schimbată este memorată de către program şi la utilizarea
următoare fereastra se afişează pe această poziŃie.

20


2.9. Tabele
[F12]
Modul de lucru cu tabelele din program este independent de conŃinutul acestora. Toate datele de intrare şi
rezultatele sunt date şi în tabele, care se pot accesa clicând pe butonul de Căutare în tabel sau cu tasta [F12].
Tabelul dorit se poate alege din structura ierarhică a datelor din partea stânga a ferestrei de dialog (vezi figura de
mai jos). ConŃinutul tabelelor se afişează în funcŃie de etapa de utilizare a programului (introducere date,
rezultate).


În tabele apar numai datele conform criteriilor de filtrare. Dacă sunt selectate elemente sau sunt activate
detalii, în tabele apar datele referitoare numai la aceste elemente. Criteriile actuale de filtrare sunt afişate în
partea stânga de jos a ferestrei de dialog.


Criteriul actual de filtrare este afişat în titlul tabelului, iar rezultatul filtrării în partea stânga inferioară a ferestrei
de dialog.










Meniul Fişier



Selectare din baza
de date
, [Ctrl]+[L]
Din baza de date a programului se pot încărca materiale sau secŃiuni în tabel.



Încărcarea
fişierului DBase

Încarcă în tabel fişierul DBase sub forma nume.dbf. Programul verifică valorile câmpurilor fişierului Dbase. În
cazul în care aceste valori nu pot fi scrise în tabel programul dă un mesaj de eroare.

Salvare într-un
fişier DBase

Tabelul se salvează într-un fişier nume.dbf. Denumirile câmpurilor în fişierul Dbase programul le creează
pornind din denumirile coloanelor. Toate câmpurile sunt de tip text.

Editorul
grafic de
secŃiuni
Copiere
în emorie

Baza de
date

Rând
nou
Ştergere
rând
Format

Câmp activ

Completare

Imprimare

Adăugare tabel
la Breviar de
calcul
Inserare din memorie

Manual De Utilizare 21



Salvare într-un
fişier HTML

Tabelul se salvează într-un fişier nume.htm. Un fişier astfel creat poate fi importat sub formă tabelară de exemplu
şi de programul Microsoft Word. Anumite setări ale coloanelor nu pot fi transpuse în fişierul HTLM, astfel
acestea se vor seta în editorul de texte.

Salvare într-un
fişier de text

Tabelul se salvează într-un fişier nume.txt (ASCII).

Salvare într-un
fişier RTF

Tabelul se salvează într-un fişier nume.rtf cu fişierul şablon actual. Pentru fişierul şablon.
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul. Fisierul salvat se poate importa în editorul de documente Word.

Tabel nou Creare tabel nou cu secŃiuni, care este salvat în fişierul nume.sec. Programul introduce tabelul astfel creat în baza
de date a secŃiunilor. În tabelul creat se pot stoca profile unice, tipul tabelului influenŃeaza numai poziŃia în
structura tabelului.

Caracteristici tabel
cu profile...
Se pot modifica parametrii tabelului dat de utilizator (denumirea tabelului, tipul profilului)

Stergearea tabelului
cu profile
Se poate sterge tabelul cu profile dat de utilizator.


Imprimare
,
[Ctrl]+[P]
ConŃinutul tabelului este tipărit pe imprimanta selectată cu antetul şi observaŃia dată.

Ieşire
[Alt]+[F4]
Se închide tabelul, este identic cu butonul RenunŃă.


Meniul Editare



Rând nou
[Ctrl]+[Insert]
Introducerea unui rând nou în tabel

Ştergere rânduri
[Ctrl]+[Delete]
Şterge rândul selectat. OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid.

Ştergerea
texturilore
Este afişată numai pentru baza de date a materialelor sau tabelul materialelor şi şterge texturiel pentru răndurile
selectate. OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid.


Selectarea tabelului
[Ctrl]+[A]
Selectează conŃinutul tabelului

Editor grafic de
secŃiuni
, [Ctrl]+[G]
Pornirea editorului grafic de secŃiuni

Modificarea
grafica a secŃiunii
, [Ctrl]+[M]
Modificarea secŃiunilor încărcate din baza de date sau create cu editorul grafic de secŃiuni

22



Generarea
automată a
profilelor tipizate
Dacă opŃiunea este activată conform parametrilor modificate în tabel se recalculează datele secŃiunii.


Ştergerea profilelor
neutilizate
Se şterg din tabel profilele neutilizate în model.

Copiere
, [Ctrl]+[C]
Copierea rândurilor în memorie temporară (clipboard). OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid.

Înserare
, [Ctrl]+[V]
Înserarea conŃinutului memoriei temporare

Introducerea
valorilor comune
În cazul în care căsuŃele selectate fac parte dintr-o singură coloană, se poate introduce o valoare comună pentru
acestea clicând cu butonul drept al mausului pe acestea şi selectând opŃiunea Introducerea valorilor comune.
De exemplu: în tabelul Noduri selectând coloana coordonatelor Z, se poate da o valoare comună pentru acestea
aliniind nodurile într-un singur plan. OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid.

Salt la…
[F5]
Salt în rândul dat al tabelului.

Meniul Format
Definire date


Activarea afişării
coloanelor
,
[Ctrl]+[Alt]+[F]
Se poate regla modul de afişare a cifrelor în coloane. În lista din partea stângă a ferestrei de dialog apare
conŃinutul capului de tabel, iar în coloana alăturată se poate selecta coloana care se afişează. În listele de selecŃie
din partea dreaptă a ferestrei de dialog se poate regla formatul de afişare a conŃinutului coloanelor. Se poate alege
numărul zecimalelor cu care se afişează cifrele în coloana (ex. -371.6), sau în format exponenŃial (-3.716E+02).
La introducerea numerelor reale se poate utiliza numai separatorul de zecimale setat în Windows, în Start /
Settings / Control Panel / Regional Settings / Number / Decimal symbol.
LăŃimea coloanelor se poate regla prin mişcarea delimitărilor căsuŃelor din capul de tabel.

Formatul de bază
[Ctrl]+[D]
Datele în tabel sunt afişate conform formatului implicit inclusiv lăŃimea coloanelor.

UnităŃi de măsură… Vezi... 3.3.7 UnităŃi de măsură

Ordinea ipotezelor
de încărcare...
Se poate seta ordinea de afişare a ipotezelor de încărcare prin deplasare sau aranjare.



La afisarea rezultatelor meniul format este extins:

Afisare rezultate


Optiuni de
reprezentare…
[Ctrl]+[R]
În fereastra de dialog se poate seta modul de afisare a tabelului: tabel detaliat sau numai extras din rezultate.
Vezi detaliat... 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare

Rezltate
[Ctrl]+[T]
Afişarea rezultatelor în tabel

Extras
[Ctrl]+[E]
Extras din rezultate

Manual De Utilizare 23


Filtrare proprietati

[CTRL]+[Q]


Cu ajutorul filtrului se pot seta proprietăŃile elementelor a caror rezultate sunt afişate în tabel. Programul în
funcŃie de mulŃimea iniŃială crează tabelul cu rezultate.


Profile intermediare Dacă elementele cu secŃiune variabilă sunt împarŃite cu aceasta opŃiune se pot afişa datele secŃiunilor
intermediare generate de program la capătul tabelului.




Marcarea profilelor
utilizate


Uşurează lucrul cu tabelul seŃiunilor. Cu activarea opŃiunii
Ştergerea profilelor neutilizate (vezi… 2.9 Tabele/
Ştergerea profilelor neutilizate) aceste profile se şterg.

Breviar de calcul


Breviar actual Se poate selecta breviarul de calcul actual în care se va introduce tabelul.
Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul

Adăugare tabel

[F9]
Adăugarea tabelului la breviarul de calcul actual. Dacă din structura ierarhică a datelor din partea stânga a
ferestrei se selectează un element care conŃine mai multe tabele (de exemplu MODEL sau Încărcări) atunci cu
această funcŃie, tot conŃinutul elementului se introduce în breviarul de calcul. În cazul tabelelor cu rezultate dacă
acestea conŃÎn numai extrasul rezultatelor atunci şi tabelele adăugate vor conŃine numai extrasele rezultatelor.
Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul

Editor de breviar de
calcul…
[F10]
Pornire editor de breviar de calcul

24


Help



Despre tabel Găsim informaŃii despre tabel.

Căutare în tabel Găsim informaŃii despre posibilităŃile de editare a tabelelor.

Mărime totală

În funcŃie de numărul rândurilor, tabelul se afişează în mărimea totală.

Mişcare, selectare
în tabel


[Tab]
Taste de navigare,
buton stâng
Deplasarea câmpului activ (modificabil) al tabelului sau defilarea rândurilor din tabel.
La apăsarea simultană a tastei [Shift] cu tastele săgeŃilor se pot selecta căsuŃe din tabel. CăsuŃele tabelului pot fi
alese cu butonul stâng Ńinut apăsat şi cu deplasarea mausului. Clicând pe capul de coloană se selectează întreaga
coloană. Clicând pe capul de rând se selectează întregul rând. Clicând pe prima căsuŃă din stânga sus al tabelului
se selectează întregul tabel. CăsuŃele alese pot fi copiate ca un tabel în clipboard. Dacă este aleasă doar o singură
coloană, poate fi dată o valoare comună pentru fiecare căsuŃă din coloană. Pentru informaŃii suplimentare vezi...
Setarea valorilor comune.
[Home] Salt în prima căsuŃă a rândului.

[End] Salt în ultima căsuŃă a rândului.

[Ctrl]+[Home] Salt în prima căsuŃă a tabelului.

[Ctrl]+[End] Salt în ultima căsuŃă a tabelului.


[Page Up]
Defilarea tabelului în sus. Cu Ńinut apăsat clicând pe partea superioară a barei de defilare se ajunge la acelaşi
efect.
[Page]+[Down] Defilarea tabelului în jos. Cu Ńinut apăsat clicând pe partea inferioară a barei de defilare se ajunge la acelaşi
efect.
[Ctrl]+[→ →→ →]

Defilare în tabel spre dreapta sau salt la căsuŃa următoare. Poate fi utilizată doar în cazul tabelelor cu mai multe
coloane decât cele vizualizate deodată. Cu Ńinut apăsat clicând pe partea dreaptă al barei de defilare se ajunge
la acelaşi efect.

[Ctrl]+[← ←← ←]
Defilare în tabel spre stânga sau salt la căsuŃa următoare. Poate fi utilizată doar în cazul tabelelor cu mai multe
coloane decât cele vizualizate deodată. Cu Ńinut apăsat clicând pe partea stângă al barei de defilare se ajunge
la acelaşi efect.
[Enter]
Terminarea introducerii datelor în căsuŃa aleasă (modificabilă). Se activează automat căsuŃa următoare a coloanei
sau la capătul coloanei prima căsuŃă din coloana următoare.
Cu clicând în oricare căsuŃă acesta devine activă.
[Esc]
Întreruperea introducerii datelor în căsuŃa activă. În căsuŃă va rămâne valoarea iniŃială.
Cu clicând cu butonul drept/RenunŃă se ajunge la aceeaşi efect.

Ok Ieşire din tabel cu salvare.

RenunŃă Ieşire din tabel fără salvare.

În tabelele de rezultate dacă în fereastra de OpŃiuni de afişare este selectată şi opŃiunea de extras apar şi
valorile minime/ maxime a rezultatelor. Dacă este selectată numai opŃiunea de extras în tabel apar numai
valorile extreme.
Manual De Utilizare 25


2.10. Editorul de breviar de calcul
[ F10]
Cu ajutorul editorului de breviar de calcul din tabele, diagramele create de program şi textele introduse de
utilizator se poate edita un breviar de calcul complet care se salvează în fişierul de model (.axs). DocumentaŃia
astfel creată se poate imprima sau salva în format RTF. Fişierele RTF se pot edita cu editorul de documente
Word.
Tabelele adăugate la breviarul de calcul se reactualizează automat la orice modificare a modelului (modificare
sau ştergerea parŃiala a modelului).
În editorul de breviar de calcul se pot edita concomitent mai multe documente. ConŃinutul documentaŃiilor este
vizualizat în structura din partea stânga a ferestrei editorului de breviar de calcul. InformaŃiile referitoare la
documentaŃia selectată sunt afişate în partea dreaptă a ferestrei editorului de breviar de calcul.



În cazul tabelelor, pe partea dreaptă se afişează denumirea coloanelor, observaŃia utilizatorului şi alte informaŃii
referitoare la tabel. Se pot seta coloanele care se introduc din tabel în breviarul de calcul precum titlul tabelului şi
observaŃia utilizatorului.
În cazul textelor în structura breviarului se afişează începutul textului iar în partea dreaptă a ferestrei editorului
de breviar de calcul textul complet. Textul se poate edita clicând pe textul din structura breviarului de calcul.
În cazul imaginilor se poate introduce titlul imaginii, mărimea şi alinierea în breviarul de calcul.



26



Activând fereastra Biblioteca de desene se poate selecta unul din desenele salvate. DiferenŃa între desene şi
imagini este ca în cazul desenelor sunt salvate setările aferente desenelor. Avantajul în acest caz este ca desenele
urmăresc modificările modelului.
Vezi detaliat… 3.5.7 Biblioteca de desene, 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene

Optiuni



Prin clicarea pe butonul Setări… se poate modifica titlul, dimensiunea şi orientarea desenului sau imaginii.
Pentru biblioteca de desene se poate regla adâncimea de culoare (color, nuanŃele griului, alb-negru) şi scara
imaginii.

Activănd fereastra Biblioteca de imagini se poate selecta unul din imaginile bitmap (.BMP, .JPG) sau Windows
Metafile (.WMF, .EMF) salvate din program. Imaginile sunt salvate în subdirectorul cu numele
Images_numemodel creat în subdirectorul care conŃine fişierul modelului (.AXS). Imaginile se pot adăuga la orice
breviar de calcul.
Vezi detaliat... 2.10.4 Biblioteca de imagini


Cu funcŃia Editare\Salvare figura în biblioteca de imagini ([F9]) se poate salva imaginea sau tabelul actual în
biblioteca de imagini.
Cu această funcŃie se salvează imaginea actuală în vederea introducerii în breviarul de calcul.

Vezi... 3.2.10 Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare

Elementul selectat din breviarul de calcul (texte, imagini, tabele, page break) se pot muta în sus sau în jos în
structura documentaŃiei cu un rând. Cu ajutorul mausului părŃile se pot muta în poziŃia dorită din document.
Cu ajutorul meniului elementul selectat se poate muta la sfârşitul altor documentaŃii.
Imaginile selectate se pot insera în breviar de calcul cu icon-ul săgeata sau cu ajutorul mausului.
Editorul de breviar de calcul generează automat cuprinsul documentelor create. Pentru părŃile scrise se generează
cuprinsul numai dacă sunt formatate cu un stil de titlu. Imaginile sunt introduse în cuprins numai dacă au titlu.

2.10.1. Breviar de calcul



Breviar de calcul
nou

Cu această funcŃie se poate crea un breviar de calcul nou. Lungimea maximă a denumirii este de 32 de caractere.

Ştergerea
breviarului de
calcul

[Del],[Ctrl]+[Del]
Cu această funcŃie se poate şterge breviarul de calcul selectat din structura afişată în stânga sus a ferestrei.
Imaginile folosite într-un breviar de calcul şters nu se şterg, rămân în biblioteca de imagini.

Manual De Utilizare 27



Redenumire Se poate schimba denumirea unei breviar de calcul existent.

Salvare în fisier
text...
Textele din documentatie sunt salvate în fisier ASCII.

Rtf Model Programul salvează documentaŃia (implicit fişierul NormalSablon.rtf din subdirectorul programului) cu ajutorul
unui şablon în fişier RTF. Cu această funcŃie se poate alege fişierul şablon cu care lucrează programul.
Cu modificarea fişierului şablon se poate schimba coperta şi antetul breviarului de calcul. Înainte de modificarea
fişierului şablon citiŃi conŃinutul fişierului şablon!
Export în fişier RTF
[Ctrl]+[W]
Breviarul de calcul cu ajutorul fişierului de şablon este exportat în fişierul nume.rtf. Dacă breviarul de calcul nu
este salvat în subdirectorul modelului toate imaginile folosite în breviarul de calcul sunt copiate în subdirectorul
Images_numemodel creat în subdirectorul fişierului RTF. Imaginile nu sunt salvate în fişierul RTF numai
referinŃele. Pentru tipărirea fişierului RTF sunt necesare şi imaginile din subdirectorul Images_numemodel din
subdirectorul fişierului RTF. Textele sunt salvate în fişierul RTF cu alinierea şi tipul de caracter care au fost
folosite în editorul de breviar de calcul cu excepŃia culorilor. Tabelele sunt exportate ca şi tabele RTF, care cu
editorul de documente Word se pot edita. Deoarece titlurile tabelelor se afişează cu tipul Heading 3, foarte
simplu se poate realiza cuprins pentru documentaŃie (funcŃie de limbă şi versiunea programului) cu ajutorul
meniului Înserare / Editor de obiecte şi cuprins, Înserare / Referire / Editor de obiecte şi cuprins sau cu Insert /
Index şi Tables. În fereastra de dialog la Cuprins alageŃi din Şablon formatul şi setaŃi valoarea Nivelelor mai
mare de trei.

Setări RTF ...

DocumentŃia este salvată cu utilizarea unui şablon
(implicit fişierul Normal-Sablon.rtf) în fişier RTF.
Se poate opta şi pentru alte fişiere şablon.




Cu modificarea fişierului şablon se poate formata conŃinutul documentaŃiei.
Înainte de modificarea fişierului şablon este indicat citirea conŃinutului fişierului!
Se poate alege formatul imaginilor pentru fişierul RTF.

WMF (inserat): marimea fişierului va creşte semnificativ dar desenele vor fi înserate în documentaŃie şi
documentaŃia va fi portabila.
BMP, JPG (cu referire): mărimea documentaŃiei va fi mai mică (desenele sunt salvate separat) dar în cazul
transferului documentaŃiei utilizatorul trebuie să asigure transferul referinŃelor altfel dacă nu desenele nu vor fi
afişate numai dacă sunt în mapa Images_nume_model.
Se mai poate seta trasarea liniilor tabelului.

Previzualizare
breviar de calcul
tipărit
[F3]
Previzualizarea breviarului de calcul tipărit.
Paginile breviarului de calcul se pot vizualiza înainte de tipărire. Mărimea de vizualizare a breviarului se poate
regla între 10%-500%, defilarea paginilor se poate face cu tastele de comandă sau cu tastatură ([Home] = prima
pagină, [PgUp] = pagina anterioară, [PgDown] = pagina următoare, [End] = ultima pagină).

Imprimare
[Ctrl]+[P]
Setarea parametrilor de imprimare şi imprimarea.
Parametrii de tipărire sunt identici cu cei de la tipărirea tabelelor.

Ieşire Ieşirea din editorul de breviar de calcul.

28


2.10.2. Editare



O parte a funcŃiilor de editare se pot accesa şi clicând pe element cu butonul din dreapta al mausului.

Inapoi Readuce documentatia la starea existenta dinaintea ultimei functii executate.

Din nou Readuce documentatia la starea existenta dinaintea functiei Inapoi

Generare
documentaŃie...

Cu această funcŃie se poate genera o documentaŃie completă structurată din tabele. Cu pagina de Filtru se poate
selecta tipul elementelor şi a încărcărilor, detaliile, ipotezele de încărcare, componentele rezultatelor şi tipul
tabelor cu rezultate (tabel întreg sau numai extras din tabel) ce vor fi incluse în documentaŃie.
DocumentaŃia rezultată în urma filtrării se va afişa în partea dreapta a ecranului unde se poate opta pentru
includerea în documentaŃie. În documentaŃie vor fi incluse numai elementele selectate.
Regulile de construire a documentaŃiei se pot seta pe pagina de Setări de bază. Se poate ca rezultatele să fie
grupate pe detalii, tipuri de elemente, ipoteze de incărcare şi tipuri de rezultate în ipoteze de încărcare.
În cazul folosirii unui model arhitectural se poate opta pentru tabele construite după elementele modelului
arhitectural.
În filtru apar numai detaliile unice, cele logice nu!

Filtru


Manual De Utilizare 29


Setari de baza



Inserare mapa...

Inserează mapa în structura documentaŃiei după nivelul selectat. Pe partea dreaptă sub desenul mapei apare
denumirea mapei selectate.


Înserare text

[Ctrl]+[T]
Pornirea editorului de texte. Textul creat şi formatat se inserează în breviarul de calcul după elementul selectat.

Page Break

[Ctrl]+[Alt]+[B]
Se inserează un Page Break în breviarul de calcul după elementul selectat.

Mutarea în sus a
elementului selectat

Elementul de breviar de calcul selectat se mută în sus în breviarul de calcul cu un rând.

Mutarea în jos a
elementului selectat

Elementul de breviar de calcul selectat se mută în jos în breviarul de calcul cu un rând.

Mutare Elementul de breviar de calcul selectat se mută la sfârşitul breviarului de calcul selectat din meniul care se
deschide din meniul de Mutare.

Copiere Elementul de breviar de calcul selectat se copiază la sfârşitul breviarului de calcul selectat din meniul care se
deschide din meniul de Copiere.

Filtrare selectie...

Se poate seta ca în ramuri ce tipuri de elemente să fie selectabile (documentaŃie, tabel, desen, imagine, text, page
break, mapa)

Selectarea integrală
a ramurilor
Dacă este selectat, la nivelul şi sub nivelul curent sunt selectate toate mapele.


Deseletare SelecŃiile din documentaŃie sunt anulate.

Selectarea integrală
a documentaŃiei
Are ca efect selectarea integrală a documentaŃiei.

Şterge

[Del],[Ctrl]+[Del]
Elementul de breviar de calcul selectat (text, imagine, tabel, Page Break) se şterge. Dacă este selectat un breviar
de calcul întreg aceasta se şterge cu toate elementele componente.

Ştergerea
elementelor
breviarului de
calcul
Şterge toate elementele din breviarul de calcul. Breviarul de calcul nu se şterge, la acesta ulterior se pot adăuga
alte elemente de breviar de calcul.

30


2.10.3. Desene


Inserare desene în
breviarul de calcul
Desenele marcate în biblioteca de desene inserează în breviarul de calcul selectat.
Locul inserări este ramura selectată din structura breviarului de calcul
Efectul este identic cu folosirea butonului .
Formatul desenelor
în fişierul RTF
Se poate selecta în ce format se vor salva desenele în fişier RTF . Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul/ Setări RTF...

2.10.4. Biblioteca de imagini



Introducerea
imaginilor în
breviarul de calcul
Imaginile sau imaginea selectată se introduc în breviarul de calcul.

Copierea imaginilor
în breviarul de
calcul

Se copiază fişiere cu format bitmap (.BMP, .JPG) şi Windows Metafile (.WMF, .EMF) în subdirectorul
Images_numemodel.

Ştergerea
imaginilor din
breviarul de calcul

Imaginile selectate se şterg definitiv din biblioteca de imagini respectiv din breviarul de calcul.

Ştergerea
imaginilor
nefolosite
Cu această funcŃie se şterg imaginile din biblioteca de imagini care nu sunt folosite în breviarul de calcul.


Aranjare după
nume
Imaginile sunt ordonate după nume.


Aranjare după tip Imaginile sunt ordonate după tip (.BMP, .EMF, .JPG, .WMF,) iar imaginile de acelaşi tip după nume.

Aranjare după data Imaginile sunt ordonate după dată. Pentru a afişa pe prima poziŃie imaginea cea mai nouă selectaŃi opŃiunea
Ordine inversă.

Ordine inversă Dacă această opŃiune este selectată ordonarea se face în ordinea descrescătoare iar dacă nu în ordinea
crescătoare.

Manual De Utilizare 31


2.10.5. Instrumentele editorului de breviar de calcul




Creare breviar de calcul nou.
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul


Generare breviar de calcul bazat pe criterii de filtrare.
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul


Inserare mapa
Vezi... 2.10.2 Editare


[Ctrl]+[T]
Inserare text formatat după elementul de breviar de calcul actual.
Vezi... 2.10.2 Editare


[Ctrl]+[Alt]+[B]
Inserare page break după elementul de breviar de calcul actual.
Vezi... 2.10.2 Editare


Filtrare selectie.
Vezi... 2.10.2 Editare


[Delete],
[Ctrl]+[Delete]
Şterge elementul de breviar de calcul selectat sau breviarul de calcul.
Vezi... 2.10.2 Editare


[Ctrl]+[R]
Previzualizarea breviarului de calcul.
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul


[Ctrl]+[W]
Salvarea breviarului de calcul în fişier RTF.
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul


[Ctrl]+[P]
Imprimare
Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul



[Ctrl]+[Z]
Inapoi
Vezi... 2.10.2 Editare


[Shift]+[Ctrl]+[Z]
Din nou
Vezi... 2.10.2 Editare

2.10.6. Tastele rapide ale bibliotecii de imagini şi de desene
Cu tastele rapide se pot accesa rapid anumite functii


Ştergerea imaginilor şi a desenelor selectate din biblioteca de imagini.


Copierea imaginilor în biblioteca de imagini din alte subdirectoare.
Desenele nu sunt salvate în structura breviarului de calcul; ca urmare aceasta funcŃie nu se poate utiliza.


Inserarea imaginilor sau desenelor în breviarul de calcul. Locul inserării va fi ramura selectată din structura
breviarului de calcul.

32


2.10.7. Editorul de texte
Cu editorul de texte se pot crea texte formatate pentru breviarul de calcul.
Comenzile editorului de texte sunt asemănătoare cu comenzile programului WordPad din Windows.

Fişier

Deschide
[Ctrl]+[O]
Această funcŃie deschide fişiere create în editorul propriu al programului. Se pot deschide şi fişiere RTF create
cu alte programe dar dacă aceasta conŃine elemente (tabele, margini, caractere Unicod) cu care acest editor nu
lucrează se afişează texte sau caractere greşite.

Salvare
[Ctrl]+[S]
Salvează în format RTF textul editat.

Leşire Ieşirea din editorul de texte.

Editare

Înapoi
[Alt]+[BkSp]
Readuce textul la starea existentă dinaintea ultimei funcŃii executate.

Din nou
[Shift]+[Alt]+
[BkSp]
Readuce textul la starea existentă dinaintea funcŃiei Înapoi.

Tăiere
[Ctrl]+[X]
PorŃiunea de text selectat se taie din text şi se copiază în memoria rapidă (Clipboard).

Copier
[Ctrl]+[C]
PorŃiunea de text selectat se copiază în memoria rapidă (Clipboard).

Înserare
[Ctrl]+[V]
Inserează textul din memoria rapidă (Clipboard).

Căutare
[Ctrl]+[F]
Caută expresia în text. Se poate seta poziŃia de la care se efectuează căutarea (începutul textului sau poziŃia
actuală a cursorului), căutare cuvinte întregi şi diferenŃiere litere mari şi mici.

Căutare în
continuare
[F3]
Dacă programul a găsit expresia căutată cu această funcŃie se pot căuta şi apariŃiile următoare ale expresiei.


Selectează totul
[Ctrl]+[A]
Se selectează tot textul editat.
Caracter

Îngroşat
[Ctrl]+[B]
Se îngroaşă textul selectat.
Înclinat
[Ctrl]+[I]
Înclină textul selectat.
Subliniere
[Ctrl]+[U]

Subliniază textul selectat.
Culoare
[Ctrl]+[Alt]+[C]
Colorează textul selectat.

Paragraf

Aliniere la stânga
[Ctrl]+[L]
Textul selectat se aliniază la stânga.
Centrare
[Ctrl]+[E]
Textul selectat se centrează.
Aliniere la dreapta
[Ctrl]+[R]
Textul selectat se aliniază la dreapta.
Introducere simbol
de enumerare
[Ctrl]+[Alt]+[U]
Pentru aliniamentele noi se introduce simbolul de enumerare.


Manual De Utilizare 33


2.11. Niveluri

Vezi detaliat 3.7.7. Niveluri

2.12. Managerul de folii

Vezi detaliat 3.3.3 Managerul de folii

2.13. Biblioteca de desene

Vezi detaliat 3.5.7 Biblioteca de desene


2.14. Salvare în biblioteca de desene

Vezi detaliat 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene


34


2.15. Bara de instrumente

Selectare

Mărire, micşorare


Vederi, perspectivă

Modul de reprezentare

Deplasare

Planuri de lucru

Linii de ghidare

Instrumente pentru editare

Cote/InscripŃionare
Redenumire, renumerotare
Detaliu
SecŃiune
Căutare

Simboluri
Setari
InformaŃii





La folosirea butoanelor Planuri de lucru sau Linii de cote apare o fereastră de dialog.
Deplasarea barelor
de instrumente
Există posibilitatea de a deplasa şi repoziŃiona barele de instrumente pe suprafaŃa de lucru.
Deplasarea barelor de instrumente:
La poziŃionarea cursorului pe butoane aceasta se transforma în cursor de deplasare. prin apasarea butonului din
stânga al mausului bara de instrumente se poate deplasa în poziŃia dorită. Bara de instrumente rămâne verticală
până când nu este deplasată în afara marginii superioare sau inferioare a suprafeŃei de lucru. La atingerea
marginilor superioare sau inferioare barele de instrumente devÎn orizontale.
La atingerea marginilor laterale barele de instrumente devÎn verticale.
Ca şi la alte aplicaŃii Windows (de ex. Word) se poate schimba ordinea barelor de instrumente.
În editorul grafic de secŃiuni, modulul de verificare armare stâlp şi dimensionare armare grindă, bara de
instrumente nu se poate deplasa în bara de meniuri.
Bara de instrumente verticală se poate deplasa pe parŃile laterale ale suprafeŃei de lucru. Dacă bara de
instrumente de pe suprafaŃa de lucru este inchisă aceasta revine în poziŃia iniŃială de pe partea stanga a ecranului.

Deplasarea barelor de instrumente cu butoanelor suprapuse:
Barele de instrumente cu butoanele suprapuse se pot detaşa de pe bara de instrumente. Dacă bara de instrumente
detaşată se inchide, aceasta revine în poziŃia iniŃială în bara de instrumente. Aceste bare de instrumente se pot
aseza în bara de meniuri dar nu şi pe partea dreapta a ecranului.


Bara de instrumente şi barele de instrumente detaşabile revÎn în poziŃia implicită dacă este selectată opŃiunea
Optiuni\Bare de instrumente în pozitia implicita.
Manual De Utilizare 35


2.15.1. Selectare

Activează bara de selectare.













Bara de selectare apare în toate cazurile când funcŃia în execuŃie se referă la mai multe elemente. Cu ajutorul
barei de selectare se pot selecta elementele pentru care se va aplica funcŃia. (În acest paragraf prin elemente se
înŃeleg nodurile, liniile, elementele finite şi încărcarile.) Programul consideră încheiată selectarea când
utilizatorul apasă butonul OK.
Selectarea sau deselectarea se poate face prin clicare cu mausul pe element sau cu fereastra de selectare.

Folosirea ferestrei de selectare se face identic cu programul AutoCAD:

- trasând fereastra de selectare din stânga la dreapta se vor selecta elementele care sunt integral în fereastra,
- iar trasând fereastra din dreapta la stânga se vor selecta elementele care sunt parŃial în fereastră.

Adăugare la selecŃie

Se selectează elementele identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu fereastră.

RenunŃarea la
selecŃie

RenunŃă la selectarea elementelor identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu fereastră.



Inversare selecŃie

Inversează starea de selectare a elementelor identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu fereastră.

Aplică peste tot

În funcŃie de modul de selectare, pentru fiecare element se execută selectarea, deselectarea sau inversarea.

Se execută numai pentru tipurile de elemente alese în filtru.
SelecŃia precedenta




Revenire la selecŃia utilizată la comanda anterioară.

Detalii

Clicand pe coltul din dreapta jos din lista se poate selecta detaliul dorit. Selectia se refera la elementele detaliului
selectat.

Filtru

Setarea tipurilor de elemente selectabile. Cu ajutorul filtrului de caracteristici este mai uşoară alegerea
elementelor cu anumite caracteristici. (Ex. Elemente de bară cu acelaşi lungime, profil, material sau referinŃă,
elemente de suprafaŃă de aceeaşi grosime, etc.)

Metoda
RenunŃare la
selecŃie
Aplică peste tot
Adăugare
Invertare
Detalii
SelecŃia
precedentă
SuprafaŃă inelară
Poligon
Sector circular
Dreptunghi rotit

Dreptunghi

Filtru
Linii de
intersectie
36



Metoda

Alegerea metodei de selectare.
În cazul în care metoda de selectare este cu dreptunghi se deplasează cursorul (săgeată/cruce) în poziŃia dorită şi
se apasă o tastă de comandă. Cu tastele de mişcare sau ajutorul mausului se reglează dreptunghiul la mărimea
dorită. La apăsarea unei taste de comandă se execută selectarea. Toate elementele din dreptunghi (şi cele
suprapuse) vor fi selectate.

Metoda: Rezultatul selectării:

Dreptunghi




Dreptunghi rotit




Poligon




Sector circular




SuprafaŃă inelară





Linii de intersectie





Ok

Terminarea selectării. FuncŃia se va executa pentru elementele selectate.
Toate funcŃiile de selectare se referă numai la detaliul actual.

RenunŃă Întreruperea selectării. FuncŃia se termină fără execuŃie.


Nodul selectat apare în pătrat mov, iar liniile şi elementele se colorează deasemenea în mov.
Nodurile selectate de două ori apar într-un pătrat exterior albastru.

Fără afişarea barei de selectare, prin apăsarea tastei [Shift] se pot include elemente la selecŃie, iar prin apăsarea
tastei [Ctrl] se pot elimina elemente din selecŃie.
Nodurile se pot selecta de două ori (dublu) prin apăsarea tastei [Alt]


În timpul selectării se poate schimba afişarea modelului sau vederea.
Manual De Utilizare 37


2.15.2. Mărire, micşorare


Mărire, micşorare, desenul întreg, deplasare desen, vedere înapoi, vedere din nou.

Mărire

Măreşte zona marcată a ecranului.
Se deplasează cursorul cruce în poziŃia dorită şi se apasă o
tastă de comandă. Cu tastele sau cu mausul se reglează
dreptunghiul la mărimea dorită. La apăsarea încă o dată a
unei taste de comandă pe ecranul întreg apare dreptunghiul
marcat.
Mărirea se poate efectua şi cu ajutorul scrollului.



Micşorare

Desenul de pe ecran este micşorat în zona marcată a
ecranului. Marcarea dreptunghiului se face în mod
asemănător cu cele prezentate la mărire. ConŃinutul ecranului
întreg va apărea în zona marcată.
Micşorarea se poate efectua şi cu ajutorul scrollului.



Reprezetarea
desenului întreg

Desenul va fi vizibil în întregime pe ecran.


Mişcarea figurii

Cu ajutorul acestei comenzi, desenul se poate deplasa cu maxim mărimea ecranului. PoziŃia nouă a hârtiei de
desen se poate da cu un vector care se poate defini cu două puncte de pe fereastra de desenare. PoziŃionând
desenul în locul dorit şi apăsând o tastă de comandă, desenul apare în poziŃia nouă.

Mişcarea se poate efectua şi prin apăsarea butonului scroll. łinînd apăsat scrollul se poziŃionează desenul.

Mişcarea
modelului

1. ClicaŃi pe butonul Mişcarea figurii.

2. ApăsaŃi butonul din stânga al şi mişcaŃi mausul în poziŃia dorită. Are ca efect mişcarea modelului în pozitia
dorită.

Mişcarea rapidă a modelului:
Mişcarea modelului se poate efectua şi prin apăsarea butonului din mijloc şi mişcarea mausului. În acest caz
nu este necesar apăsarea butonului pentru Mişcarea modelului.

Rotire

După activarea funcŃiei prin apăsarea butonului din stânga al mausului modelul se poate roti în jurul centrului
paralelipipedului care înscrie modelul.
În timpul rotirii în partea jos a aecranului apare următoarea bară de instrumente:




Se pot alege următoarele posibilităŃi de rotire:
1. Rotire libera în jurul axei orizontale a ecranului şi în jurul axei globale Z
2. Rotire în jurul axei globale Z
3. Rotire în jurul axei verticale a ecranului
4. Rotire în jurul axei orizontale a ecranului
5. Rotire în jurul axei perpendiculare pe ecran


Cursorul cu forma atrage atenŃia ca modelul se poate “prinde” şi se poate mişca.

După mărire
Înainte de mărire
După micşorare
Înainte de
micşorare
38



Vedere înapoi

Redesenează ultima vedere sau situaŃia înainte de vederea în perspectivă (View Undo). Numărul maxim al
paşilor Vedere înapoi este de 50.


Vedere din nou

Revine la vederea precedentă obŃinută cu funcŃia Vedere înapoi (View Redo).



2.15.3. Vederi, reprezentare în perspectivă
Vederi



Vedere din faŃă
Desenul este reprezentat în proiecŃie pe planul X-Z.


Vedere de sus
Desenul este reprezentat în proiecŃie pe planul X-Y.


Vedere laterală
Desenul este reprezentat în proiecŃie pe planul Y-Z.

Bara cu instrumentele
de setare a
perspectivei


















Cu ajutorul instrumentelor de pe această bară se pot seta parametrii vederii perspective. Vederea corespunzătoare
se poate seta prin rotirea în jurul celor trei axe şi prin reglarea distanŃei observatorului. Orice vedere perspectivă
se poate salva sub o denumire. La schimbarea setărilor perspectivei se poate introduce şi denumirea perspectivei
noi. Salvarea vederii perspective se face în lista vederilor perspective (ex. persp_01). Pentru salvarea setarii
introduceŃi o denumire şi clicaŃi pe butonul din stânga. Pentru ştergerea setării selectaŃi perspectiva şi clicaŃi pe
butonul din dreapta. La închiderea paletei de perspectivă setările se salvează.

DistanŃa observator Prin distanŃa observator se întelege distanŃa de la observator până la centrul paralelipipedului care înscrie
modelul.
Rotire

Clicând pe butonul de rotire apare bara de instrumente (Mărire, micşorare\Rotire) pentru rotirea modelului.





Cursorul atrage atenŃia ca modelul se paote “prinde” şi se poate roti.



Salvare setări perspectivă
Rotirea în jurul axei y

Axonometrie
Rotirea în jurul axei z

Rotirea în jurul axei x

Perspectivă
Vedere din faŃă
Vedere de sus
Vedere laterală
Ştergerea
perspectivei active
Lista perspectivelor
salvate
DistanŃa observator
Activare bara de
instrumente
pentru rotire
model
Manual De Utilizare 39



Vederi, perspectivei


Vizualizarea celor trei vederi şi a perspectivei structurii. Cu poziŃionarea cursorului în vederea dorită şi prin
apăsarea unei taste de comandă se poate lucra în vederea perspectivă.



2.15.4. Modul de reprezentare




Reprezentare cu linii. Elementele liniare se vor reprezenta prin axele lor iar elementele
de suprafaŃă prin conturul lor.




Reprezentare cu suprafeŃe. Elementele liniare se vor reprezenta prin axele lor iar
elementele de suprafaŃă prin conturul lor cu ascunderea feŃelor şi a elementelor
nevăzute.



Reprezentarea randată. Elementele liniare se vor reprezenta prin secŃiune iar
elementele de suprafaŃă prin grosimea lor cu ascunderea feŃelor şi a elementelor
nevăzute. Culorile care sunt folosite la reprezentarea elementelor se pot seta în
biblioteca de materiale. Reprezentarea randata se afiseaza cu efecte de lumina, iar
profilele cu pereti subtiri sunt reprezentate cu contur integral.



În meniul Vederi / OpŃiuni de randare... se poate seta transparenŃa elementelor. Programul grupează elementele
conform geometriei lor. Elementele de linie verticale sunt stâlpi, cele orizontale grinzi, iar elementele plane
orizontale plăci, cele verticale pereŃi.

40


Optiuni de randare






Opac Transparent

Tipul modelului
randat


Tipul modelului randat poate sa fie:
- Randare model static
Cu opŃiunea Reprezentarea armăturilor pretensionate modelul se va afişa mai realist. Se poate alege culoarea
armăturii pretensionate.
- Randare model arhitectural
Reprezentarea se va face cu intersectarea elementelor. Cu opŃiunea Desenarea contururilor se poate activa
sau dezactiva desenarea contururilor.
Afişarea randată a îmbinării:Dacă funcŃia este activată, îmbinările se vor afişa şi pe modelul randat.




Randare model static Randare model arhitectural
Manual De Utilizare 41





Textură. Imaginea randată generată cu utilizarea texturilor ataşate materialelor.
Texturile se pot ataşa la materiale în tabelul cu materiale. prin clicarea pe câmpul de
textură se afişează fereastra următoare:







Materialele din program (cărămidă, beton, metal, piatră, lemn, etc.) sunt afişate într-o structură arborescentă în
partea superioară stângă a ferestrei sau într-o listă orizontală în partea superioară. Ultima categorie conŃine
texturile definite de utilizator. Pe partea dreaptă a ferestrei sunt afişate texturile aferente materialelor iar sub
structura arborescentă imaginea mărită a texturii selectată.

Utilizarea meniului
rapid
Clicând cu butonul din dreapta a mausului în fereastra texturilor se afişeaza meniul
rapid care dă posibilitatea la:

Nu este textură
Adăugarea şi ştergerea texturii proprii
Setări de rotire


Nu este textură Se anulează asocierea texturii cu materialul. Efectul este similar cu activarea butonului Nu este textura.

Adăugare textură
proprie
Cu ajutorul unei ferestre de dialog este posibilă încărcarea imaginilor (JPG, BMP) TrueColor 24 biŃi. Programul
în funcŃie de mărimea imaginii transformă în textură pătratică de 64x64, 128x128 sau 256x256 pixeli. Dacă
imaginea nu este pătratică decupează din aceasta.

Ştergere textura
proprie
Texturile predefinite nu se pot şterge, numai asocierea se poate anula. (Din meniul Editare sau din Meniul rapid /
Ştergere textură). Texturile definite de utilizator se pot şterge din baza de date.

Setări de rotire Texturile sunt aplicate pe elemente în funcŃie de sistemul local a acestora. La diferite texturi (de ex. cărămidă)
aceasta poate să creeze probleme dar este posibilă rotirea texturii.
În mod implicit textura nu este rotită dar este posibilă rotirea ei spre stânga sau spre dreapta cu unghiul de 90°.
DirecŃia rotirii este indicată lângă denumirea texturii cu semnele < (rotire spre stânga),> (rotire spre dreapta).
Rotirea se vede pe imaginea mărita a texturii.
42


2.15.5. Copierea obiectelor


2.15.5.1. Copiere
Copiere



Cu increment
Copiere prin translatarea elementelor în direcŃia unui
vector dat.

Se generează N copii ale elementelor selectate, la
distanŃe date de vectorul de translatare.


Cu împărŃire Se generează N copii la distanŃe egale ale elementelor selectate în vectorul de translatare.

Cu distanŃă Generează copii la distanŃa definită cu parametrul d în direcŃia vectorului de translatare. Numărul copiilor este
egal cu numărul ce rezultă din împărŃirea vectorului de translatare şi a distanŃei d, rotunjit la partea întreagă.




Cu multiplicare Generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate în aşa fel încât sfârşitul unui vector de translatare
este începutul noului vector translatare.

Deplasare Elementele selectate sunt mutate prin translaŃie la distanŃa şi direcŃia definită de vectorul de deplasare. Legătura
rămâne cu elementele conectate în nodurile deplasate.

Detaşare Elementele selectate sunt mutate prin translaŃie la distanŃa şi direcŃia definită de vectorul de deplasare. Legătura
nu rămâne cu elementele conectate în nodurile deplasate.

Noduri conectate

Nu sunt Programul nu uneşte noduri.

Dublu selectate łinând apăsată tasta [Alt] şi clicând pe nod încă o dată, acesta se selectează dublu.
La copiere, aceste noduri sunt legate de copiile lor.




Toate Toate nodurile selectate sunt legate cu linii de copiile lor.

Manual De Utilizare 43



OpŃiuni

Copiere elemente La selectarea opŃiunii, se copiază elementele finite ataşate geometriei. Elementele finite care rezultă moştenesc
proprietăŃile elementelor finite iniŃiale.

Copiere încărcări La selectarea opŃiunii, se copiază încărcările definite pe elemente finite. Elementele finite care rezultă moştenesc
încărcările elementelor finite iniŃiale.

Copiere cote

Cotele şi liniile de cote se copiază împreună cu noduri numai dacă acestea sunt selectate. Dacă opŃiunea nu este
selectată cotele nu se copiază.

Cu liniile de
ghidare
Transformarea este aplicată pentru toate liniile de ghidare (este recomandat pentru transformările utilizate pe
modelul întreg).

Împreună cu fişier
DXF
Aplicând funcŃia, operaŃia va fi aplicată şi la elementele foliei DXF



Numai pentru foliile
vizibile
Dacă este activat, numai foliile vizibile vor fi copiate.

O operaŃie de translatare se poate efectua în felul următor:

1. se dă un clic pe butonul TranslaŃie
2. se selectează elementele de translatat
3. se dă un clic pe butonul OK
4. în fereastra funcŃiei de copiere se introduc parametrii necesari
5. OK.
6. se dă punctul iniŃial şi final al vectorului de deplasare.
OperaŃiile de mai sus se pot efectua şi în ordinea 2-3-1-4-5-6.


Dacă o parte a structurii se repetă de mai multe ori, se recomandă definirea acesteia inclusiv cu elemente şi
încărcări, pentru a se copia toate elementele.
La utilizarea funcŃiei de copiere, vectorul de translatare se poate da folosind nodurile şi liniile deja existente.
Încărcările marcate se pot muta sau copia dintr-o ipoteză de încărcare în alta, dacă concomitent cu mutare
sau copiere se comută pe ipoteza de incărcare în care se copiază sau se muta încărcarea.

2.15.5.2. Rotire
Rotire

Rotirea şi multiplicarea elementelor în raport cu o axă. Rotirea se poate efectua în jurul axei care trece prin
centrul de rotaŃie şi este totdeauna perpendiculară pe planul ecranului. Unghiul de rotire este dat de unghiurile
dreptelor care se definesc prin centrul de rotaŃie şi punctul de început şi final al rotaŃiei.
În fereastra aplicaŃiei se pot alege următoarele opŃiuni:

Cu increment Se generează N copii ale elementelor selectate, în jurul
axei de rotire, la unghiul de rotire dat şi cu diferenŃele
de înălŃime h date.


Cu împărŃire Se generează N copii ale elementelor selectate, în jurul
axei de rotire, la unghiul dat de raportul unghiului de
rotire şi N la diferenŃele de înălŃime h date.



44


Cu unghi dat Se generează copii la unghiuri definite cu parametrul α în direcŃia rotirii. Numărul copiilor este egal cu numărul
ce rezultă din împărŃirea unghiului de rotire şi a unghiului α rotunjit la partea întreagă.

Cu multiplicare Se generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate în vederea curentă în raport cu o singură axă de
rotaŃie, cu direcŃii şi unghiuri de rotaŃii diferite pe copii.

Deplasare Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat cu diferenŃa de înălŃime h dată.

Detaşare Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat. Elementele conectate în nodurile deplasate sunt desprinse
de model.

Noduri conectate Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

OpŃiuni Copiere elemente, încărcări şi cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere



În perspectivă rotirea se poate face numai în raport cu o axă perpendiculară pe axa Z. În acest caz, centrul de
rotaŃie şi punctele de început şi final ale rotaŃiei pot să fie numai puncte existente, iar unghiul de rotaŃie se
măsoară în proiecŃia în planul X-Y.

2.15.5.3. Oglindire
Oglindire

Copierea şi deplasarea elementelor prin oglindire.




Prin copiere
În fereastra funcŃiei se pot alege următoarele opŃiuni:
Se generează copia elementelor selectate în raport cu
un plan definit de utilizator


Prin multiplicare





Prin deplasar0e
Se generează un număr arbitrar de copii ale
elementelor selectate, în planuri separate pentru
fiecare copie.

Elementele selectate sunt oglindite în raport cu un
plan definit de utilizator.


Detaşare Elementele selectate sunt oglindite în raport cu un plan definit de utilizator. Elementele conectate în nodurile
deplasate sunt desprinse de model.

Noduri conectate Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

OpŃiuni Copiere elemente, încărcări şi cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere


Oglindirea în perspectiva se face cu un plan perpendicular pe planul XY.
Manual De Utilizare 45


2.15.5.4. Scalare
Scalare

Copierea şi redimensionarea elementelor după un raport dat. Raportul de scalare în raport cu axele (factorul de
scalare) este dat de raportul coordonatelor punctului vechi şi al celui nou, în sistemul local de coordonate, a cărui
origine este şi centrul scalării. Coordonatele noului punct vor fi egale cu coordonatele vechiului punct înmulŃit cu
factorii de scalare după cele trei axe.





Cu increment
În fereastra funcŃiei se pot alege următoarele opŃiuni:

Se generează N copii ale elementelor selectate în aşa fel
încât locul elementului n se obŃine prin înmulŃirea
coordonatelor cu n şi cu factorul de scalare.



Cu împărŃire Se generează N copii ale elementelor selectate în aşa fel încât locul elementului n se obŃine prin înmulŃirea
coordonatelor cu factorul de scalare şi împărŃirea cu n.

Cu multiplicare Se generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate cu un singur centru de scalare, având puncte de
referinŃă diferite pentru fiecare copie.

Rescalare Elementele selectate se scalează cu un factor de scalare dat.

Noduri conectate Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere

OpŃiuni Copiere elemente, încărcări şi cote Vezi detaliat... 2.15.5.1 Copiere



2.15.6. Planuri de lucru

Cu utilizarea planurilor de lucru (sisteme de cordonate utilizator) modelul se poate edita şi pe planuri oblice.
ImaginaŃi un gol într-un plan înclinat (locul unei ferestre în acoperis). Planul acoperişului se poate defini ca şi
plan de lucru iar editarea golului se poate face în plan. Şi în cazul planurilor de lucru este posibilă definirea
ordonatelor pe direcŃia perpendiculară pe planul de lucru.


Toate funcŃiile de editare se pot folosi şi în planuri de lucru.
În cazul în care folosiŃi ferestre multiple în fiecare fereastra puteŃi sa folosiŃi alt plan de lucru.

Tipuri de planuri
de lucru


Global X-Y,
Global X-Z,
Global Y-Z
Se pot defini planuri de lucru paralele cu planurile de
coordonate globale prin introducerea celei de-a treia
coordonate (axa perpendiculara pe plan). Aceste planuri
de lucru se pot folosi pentru editarea modelelor cu mai
multe niveluri.
General Se poate defini un plan de lucru oblic general cu
introducerea originii şi a axelor x şi y.

Asociativ Orice element (bară, zăbrea, nervură domeniu) care are
axe locale se poate utiliza pentru definirea unui plan de
lucru. În acest caz originea planului de lucru va fi originea
elementului finit iar axele vor fi paralele cu axele locale
ale elementului finit.


46



Dacă axele locale ale elementului finit sunt modificate se modifică automat şi planul de lucru. Dacă
elementul finit este sters se sterge şi planul de lucru.

Clicând pe butonul OK planul de lucru este definit. Se introduce în lista conform tipului şi devine activ.
Clicând pe tasta rapidă Planuri de lucru se poate schimba rapid planul de lucru. În meniul Afisare\Planuri de
lucru de asemenea se poate schimba planul de lucru.

Afişare Se poate seta ca planul de lucru să fie afişat în spaŃiul global sau în sistemul local.
Cu opŃiunea activată Numai elementele din planul de lucru sunt vizibile sunt afisate numai elementele din
planul de lucru.
Cu opŃiunea activată Elementele în afara planului de lucru punctat restul elementelor se afiseaza punctat.

Modificarea
parametrilor ai
planurilor de lucru
Clicând pe denumirea planului de lucru sunt afişaŃi parametri. După editarea parametrilor selectând butonul OK
sau un alt plan de lucru planul de lucru modificat se salveaza.

Şterge Şterge planul de lucru selectat.

Preluare>> Cu ajutorul butonului Preluare se pot defini sau modifica proprietăŃiile (origine, axe) planului de lucru.

2.15.7. Linii de ghidare

Liniile de ghidare sunt linii ajutătoare care se pot utiliza la editarea geometriei.
Cu ajutorul lor putem alcătui un sistem de grid arbitrar, prin care putem defini puncte de intersecŃii şi distanŃe.
Cursorul este sensibil la aceste linii.
Vezi... 4.7 Instrumente ajutătoare de editare



Liniile de ghidare apar ca linii întrerupte albastre. Vizualizarea
acestora poate fi activată sau dezactivată din fereastra de dialog
Vizualizare/Elemente.



PoziŃionarea liniei de ghidare Verticală în vedere, la poziŃia actuală a cursorului.


PoziŃionarea liniei de ghidare Orizontală în vedere, la poziŃia actuală a cursorului.


PoziŃionarea liniilor de ghidare Orizontală-Verticală în vedere, la poziŃia actuală a cursorului.


PoziŃionarea liniei de ghidare oblică la poziŃia actuală a cursorului.


PoziŃionarea liniilor de ghidare Oblice duble la poziŃia actuală a cursorului.

În vedere de perspectivă se pot poziŃiona numai linii de ghidare oblice. Liniile de ghidare se pot mişca cu
ajutorul mausului. Putem şterge liniile de ghidare prin tragerea lor în afara ferestrei.
Definirea liniilor de ghidare prin coordonate: Clicând pe Linii de ghidare sau Setări\Linii de ghidare, va apare
următoarea fereastră de dialog:



Manual De Utilizare 47





a
b

a: Unghiul proiecŃiei liniei de ghidare în planul X-Y.

b: Unghiul între linia de ghidare şi planul X-Y.

2.15.8. Instrumente pentru editare





Cu instrumentele pentru editare se poate fixa direcŃia liniilor trasate.


Perpendicular Paralel




Paşii utilizării funcŃiei: activaŃi funcŃia de desenare a liniei. ClicaŃi pe butonul perpendicular sau paralel după
care pe o linie sau două puncte care definesc o linie. Cursorul se va deplasa paralel sau perpendicular cu linia de
baza.


Perpendicular pe plan

Paşii utilizarii funcŃia: activaŃi funcŃia de desenare a liniei. ClicaŃi pe butonul perpendicular pe plan după care
în interiorul sau pe marginea domeniului care marcheaza planul. Cursorul se va deplasa perpendicular pe plan.
Planul se poate defini şi cu trei puncte.


Punct median

Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, după care se clichează la cele două capete a liniei a cărui punct
median se doreşte pentru fixarea direcŃiei.


Bisectoare

Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, după care se selectează liniile care formează unghiul a cărui
bisectoare se doreşte pentru fixarea direcŃiei.


Punct de intersecŃie
Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, se lansează comanda după care se selectează liniile ( sau se
selectează nodurile de capăt). Programul găseste punctul de intersecŃie. Pentru arce pot să rezulte mai multe
intersecŃii. Aceste intersecŃii sunt marcate cu cercuri iar intersecŃia dorită se poate selecta.

Punct de împărŃire
Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, se lansează comanda după care se selectează nodurile de capăt. În
fereastra comenzii se defineşte punctul de împărŃire cu raport sau distanŃă.

OperaŃia pentru punctul de intersecŃie şi punctul de împărŃire
Se poate seta ca pentru comanda programul să genereze nodul sau să genereze numai originea relativă.

Linia de bază
Linia de bază
Linie de
ghidare
48


2.15.9. Cote, linii de cote, inscripŃii




În model se poate folosi cotarea spaŃială asociativă (linii de cote perpendiculare, aliniate şi continue, cote de
nivel), ferestre de text pentru inscripŃii şi inscripŃii de rezultate. Clicând pe icoana Linii de cote, se afişează bara
de instrumente pentru cotare şi inscripŃii. Modul de cotare se poate alege prin clicarea pe icoanele de pe partea
stânga a barei de instrumente. Clicând pe icoana din stânga jos, se poate seta stilul de cotare.

PoziŃia cotelor şi a inscripŃiilor existente se poate modifica cu ajutorul mausului. Dacă aceste cote şi inscripŃii au
fost poziŃionate cu ajutorul punctelor modelului, ele se comportă asociativ şi urmăresc modificarea poziŃiei
punctelor.

2.15.9.1. Linie de cotă perpendiculară






















În model se pot aşeza linii de cote (linii de cote continue) pe direcŃia axelor sistemului global de coordonate.
Etapele cotării sunt următoarele:
1. Clicare pe punctele de capăt a liniei care se cotează. Dacă între cele două puncte există deja o linie, se
poate clica şi pe acea linie.

2. Deplasarea cursorului. DirecŃia liniei de cotă apare automat. Nu apare direcŃia liniei de cotă dacă linia
care se cotează nu este paralelă cu nici un plan global şi se editează în perspectivă. În acest caz, direcŃia
cotării dX, dY, dZ se alege de pe icon-urile barei de instrumente.
3. Fixarea liniei de cotă cu ajutorul mausului prin clicare.
Pentru aşezarea liniilor de cote continue, clicaŃi pe rând pe punctele sau liniile de cotat. Etapele 2 şi 3 sunt
identice cu etapele aşezării liniilor de cote individuale. Liniile de cote continue se selectează concomitent, cu
ajutorul tastei [Shift], iar deplasarea lor se face împreună, cu ajutorul mausului. O linie de cotă se poate extrage
din linia de cotă continuă prin selectarea acesteia cu fereastra şi deplasare cu ajutorul mausului.

Linie de cotă continuă se poate crea şi cu funcŃia de Cotă semiautomată. FuncŃia cotează toate distanŃele parŃiale
dintre cele două puncte selectate, dacă acestea nu fac parte din reŃeaua generată de elemente finite.
Managerul de folii
Cotă de unghi
Linie de cotă
perpendiculară
Linie de cote aliniate
Fereastră de informatie

Fereastră de text
Cotă de nivel
Setare stil de cotare
Cotare pe direcŃia x
Cotare pe direcŃia y

Cotare semiautomată
Cotare pe directia z
Fereastra de
text izolinie
Lungime arc
Raza arc
Fereastră de rezultate
Manual De Utilizare 49




Cotare semiautomată cu cote perpendiculare.
Dacă linia de cotă cotează nodurile modelului, aceasta va fi întotdeauna asociativă, iar la modificarea poziŃiei
nodurilor se actualizează şi cota.

Setarea stilului de cotare



Delimitarea liniilor
de cotă
Setarea delimitării liniei de cotă şi dimensionarea acesteia. Se poate alege din nouă tipuri de delimitări.

Culoare

Pentru fiecare linie de cotă, se poate alege o culoare sau culoarea foliei. Programul pentru cote creează automat o
folie Cote, dar utilizatorul îşi poate crea şi propriile folii.
Mărimi

Se pot seta mărimile referitoare la delimitarea liniei de cotă.
Linia de cotă

Din lista se poate alege tipul şi grosimea liniei de cotă. Pentru opŃiunea După folie, grosimea liniei de cotă va fi
grosimea setată pentru folie.

Linie ajutătoare

Vizualizarea liniilor ajutătoare este opŃională.
Din listă se poate alege tipul şi grosimea liniei ajutătoare. Pentru opŃiunea După folie, grosimea liniei de cotă va
fi grosimea setată pentru folie.

Orientarea
inscripŃiei

Se poate seta poziŃia textului (orizontal, vertical, automat sau aliniat după linia cotei) faŃă de linia de cotă.
Setarea se poate face astfel încât textul să apară în interiorul sau exteriorul liniei de cotă.

Resetare

Pentru opŃiunea Salvare ca setare de bază, programul salvează toate setările ca setări de bază. FuncŃia Resetare,
resetează toate setările cu setările de bază salvate.
OpŃiunea Aplică la toate liniile de cotă, reactualizează toate liniile de cotă cu setările curente, în acest fel, toate
liniile de cotă vor fi uniforme.


Modificarea a
tuturor liniilor de
cotă
Se va aplica acest font pentru toate cotele.


Managerul de folii

La pornirea cotării, dacă modelul nu conŃine nici o folie, programul crează automat folia Cote. prin clicarea pe
icoana Folii, utilizatorul poate să-şi creeze propriile folii sau să le modifice pe cele existente (vizibilitate,
culoare, tipul de linie, etc.).

50



Pe pagina următoare a ferestrei de dialog, Parametre de text, se poate seta textul cotei.






Valoare măsurată Dacă opŃiunea este selectată, pe linia de cotă se va înscrie valoarea măsurată a distanŃei, dacă nu, atunci doar
textul definit pentru prefix şi sufix. Formatul de afişare al lungimii se poate seta în fereastra UnităŃi de măsură,
pagina Cotare/Cotă de dimensiune.

Afişarea unităŃiilor
de măsură
Afişarea unităŃii de măsură pentru valoarea măsurată.

Se poate seta tipul şi mărimea cotei.

Prefix

Prefixul textului de cotă poate să fie un text definit de utilizator sau automat, în acest caz, se afişează un prefix,
conform direcŃiei de cotare dX =, dY =,
dZ = sau DX =, DY =, DZ =.

Sufix

Sufixul textului de cotă poate fi un text definit de către utilizator.

2.15.9.2. Linie de cotă aliniată


În model se pot aşeza linii de cote aliniate (linii de cote continue).





Etapele cotării cu linii de cote aliniate sunt identice cu etapele cotării cu linii perpendiculare. Planul liniei de cote
rezultă automat, face excepŃie situaŃia în care linia de cotat nu este paralelă cu nici un plan global. În aceste
situaŃii, planul liniei de cote se alege cu icoanele de pe bara de instrumente. Planul liniei de cote aliniate este
definit de axele globale X, Y, sau Z şi de linia paralelă cu linia care se cotează şi intersectează axa globală.


Setarea stilului de cotare este identică cu setarea stilului de cotare pentru cote perpendiculare. ExcepŃie face
prefixul care în toate cazurile este
dL = sau DL =.


Exemplu pentru asociativitatea liniilor de cote.


Înainte de scalare După scalare
Manual De Utilizare 51


2.15.9.3. Cotarea unghiurilor

În model se pot folosi cote unghiulare asociative care măsoară unghiul între două linii.
Etapele cotării sunt următoarele:
1. Clicare pe punctele de capăt ale celei de-a doua linii. Dacă între cele două puncte există deja o linie, se
poate clica şi pe acea linie.

2. Clicare pe punctele de capăt a două linii. Dacă între cele două puncte există deja o linie, se poate clica şi
pe acea linie.

3. Deplasarea cursorului. PoziŃia cotei de
unghi rezultă automat. În funcŃie de
poziŃia cursorului, se poate cota unghiul,
unghiul complemetar sau unghiul altern
între cele două drepte.




Stilul de cotare pentru unghiuri poate fi setat analog cu stilurile de cotare pentru linii de cote.




Formatul de afişare al unghiurilor poate fi setat în fereastra UnităŃi de măsură, pagina Cotare/Cotă de unghi.

2.15.9.4. Cotare lungime arc


Lungimea arcelor din model se pot cota. Pentru lungimea totală se clichează pe un punct intermediar de pe arc. O
porŃiune din arc se poate cota cu clicarea pe capetele arcului şi pe un punct intermediar.






Vezi... 2.15.9.1 Linie de cotă perpendiculară

52


2.15.9.5. Cotare raza arc

Se poate cota raza arcului cu clicare pe acesta.

Vezi... 2.15.9.1 Linie de cotă perpendiculară

2.15.9.6. Cote de nivel, cote de înălŃimi

În model se pot aşeza cote de nivel şi cote de înălŃimi. Cele două tipuri de cote folosesc formatul de afişare setat
din fereastra de dialog UnităŃi de măsură, pagina Geometrie/DistanŃă (identic cu formatul afişării coordonatelor).
Vezi... 3.3.7 UnităŃi de măsură


CoŃele de nivel se pot aşeza în vederea de sus clicând pe un punct al modelului. Vederea de sus este considerată
vederea care coincide cu direcŃia gravitaŃiei. Vezi... 3.3.8 GravitaŃia


CoŃele de înălŃime se pot aşeza în vederea din faŃă şi în vederea laterală. Etapele cotării sunt următoarele:


1. Se selectează punctul care se cotează.
2. Se deplasează cursorul cu ajutorul mausului în poziŃia în
care se doreşte aşezarea cotei, după care, se fixează cota
de înălŃime printr-o clicare.




FuncŃiile de cote de nivel şi cote de înălŃime se pot accesa cu acelaşi icon, tipul cotei se activează automat în
funcŃia de vedere actuală. Stilul de cotare pentru aceste tipuri de cote se poate seta în aceeaşi fereastră.




Cotă de nivel

Setarea stilului de cotare pentru cote de nivel: alegerea simbolului, al formatului (afişarea semnului) şi mărimea
simbolului.

Cotă de înălŃime

Setarea stilului de cotare pentru cote de înălŃime: alegerea simbolului, al formatului (afişarea semnului) şi
mărimea simbolului.

Manual De Utilizare 53


2.15.9.7. Ferestre de text

În model putem aşeza ferestre de text (inscripŃii). În ferestrele de text poate fi introdus text pe mai multe linii, dar
tipul de caracter şi aliniamentul textului va fi unic.

O fereastră de text poate fi creeată în etapele care urmează:
1. Se introduce textul în fereastra de dialog Parametrii ferestrei de text, sau în câmpul de pe bara de
instrumente (în cazul textelor pe un rând).
2. Se selectează punctul la care se ataşează fereastra de text.
3. Se deplasează cursorul şi se fixează fereastra de text cu ajutorul mausului.




Culoarea

Se poate seta culoarea comună pentru linia ajutătoare, chenar şi text. Pentru opŃiunea După folie, culoarea va fi
cea setată pentru folie în Managerul de folii.

Fereastra de text

Se poate seta desenul ferestrei de text, afişarea liniei ajutătoare şi a chenarului, transparenŃa şi alinierea textului.
Se poate defini distanŃa d de la punctul de referinŃă până la linia ajutătoare.

Tipul de caractere Se poate seta stilul şi mărimea caracterelor folosite pentru fereastra de text.

OpŃiunile pentru ferestrele de text sunt următoarele: resetarea setărilor, aplicarea fonturilor pentru toate ferestrele
de text, salvare ca setare de bază şi aplicarea stilului setat pentru toate ferestrele de text.




Legături active În ferestre de text se pot defini legături active cu care se ataşează informaŃii externe de model. Dacă fereastra de
text conŃine referire la un fişier sau la o adresă de internet clicând pe aceasta se deschide fişierul sau pagina de
internet. Pentru modificarea textului trebuie selectată fereastra de text (Shift+clicare) după care se clichează în
fereastra de text.

Nume fişier Referire la fişier-> din caractere şi numele fişierului de exemplu:
->C:\Proiecte\A\Documente\Detalii.doc
Dacă nu este specificată calea completă, fişierul este căutat în mapa modelului. Referirea de sus se poate da şi în
felul următor
\Documente\Detalii.doc
După clicarea pe textul de fereastră se lansează programul asociat fişierului şi încarcă fişierul din referinŃă. În
acest fel se poate asocia modelului: imagini, filme, sunete, tabele Excel documente sau alte informaŃii.

Text
54


Adresă de internet Adrese tipice de internet:
http://..., ftp://..., https://..., file://..., www. ...
Clicând pe fereastra de text se lansează programul de navigare şi încarcă pagina dată. Dacă o fereastră de text
conŃine mai multe adrese de internet este încărcată prima.

2.15.9.8. Ferestre de rezultate
Fereastra de
informatie

La introducerea datelor se pot defini ferestre cu informatii.
În functie de definirea datelor geometrie, elemente sau încărcari, ferestrele de informatii vor contine proprietati.


Parametri ferestrei de informatii:




Ferestre de
rezultate

La afişarea rezultatelor, cursorul vizualizează rezultatele în nodurile modelului, la mijlocul liniilor, la mijlocul
elementelor de suprafaŃă şi în punctele intermediare ale elementelor de bară şi nervură. Aceste rezultate sunt
afişate automat în fereastra de rezultate.
Etapele realizării ferestrelor de rezultate sunt identice cu etapele realizării ferestrelor de text. ConŃinutul ferestrei
de rezultate reprezintă componenta calculată în punctul de referinŃă al ferestrei de rezultate pentru componenta
actuală a rezultatului.

Paremetri afişării rezultatelor se pot seta în dialogul următor:




Manual De Utilizare 55



Numai în acest caz de încărcare
Dacă este activat- fereastra de rezultate apare numai în ipoteza încărcare în care a fost generată.

În orice ipoteză de încărcare
Fereastra de rezultate este vizibilă în orice ipoteză de încărcare.

Numai în acestă componentă de rezultate
Fereastra de rezultate apare dacă reprezentăm componenta de rezultate la care a fost creată această fereastră de
rezultate.

La orice componentă de rezultate
Fereastra de rezultate apare la fiecare componentă de rezultate.




Setarea parametrilor căsuŃei de rezultate:

Element
Afişarea numărul elementului.

Componente
Afişarea componentelor rezultatului.

Caz
Afişarea numărului de ordine al ipotezei de încărcare sau încărcările care alcătuiesc combinaŃia de
dimensionare .

UnităŃi de măsură
Afişarea unităŃii de măsură

Sub butonul Resetare se pot seta trei optiuni:

Aplica fontul la toate ferestrele de text
După apasarea butonului OK în toate ferestrele de text tipul fontului va fi setat conform ferestrei parametri de
text.

Salvează ca setare de bază
La modelele noi ferestrele de text vor fi afişate conform setărilor aici definite.

Aplică parametrii la toate ferestrele de text
După apasarea butonului OK, în toate ferestrele de text toŃi parametri vor fi setaŃi conform ferestrei parametri
de text.

Managerul de folii

[F11]
În managerul de folii putem definii folii noi sau le putem modifica pe cele existente.
FuncŃia se poate apela din meniul Optiuni\Managerul de folii.
Vezi... 3.3.3 Managerul de folii.


56


2.15.9.9. Text izolinie

Cu ajutorul funcŃiei se pot inscripŃiona izoliniile.

Paşi înscripŃionării sunt următoarele:
1. ClicaŃi pe butonul izolinie
2. DaŃi două puncte care definesc un segment
3. Unde acest segment intersectează izoliniile acolo se vor inscripŃiona izoliniile





2.15.10. Redenumire/renumerotare


Nodurile, zăbrelele, barele, nervurile şi
domeniile modelului se pot redenumi sau
renumerota (aceste obiecte le numerotează
programul în ordinea creării lor).
Pentru utilizarea funcŃiei se vor selecta
nodurile şi elementele afectate, după care se
activează funcŃia prin apăsarea butonului de pe
bara de instrumente.


În fereastra de dialog a funcŃiei, se va afişa numărul elementelor selectate. Din listă se poate alege ce se va
renumerota sau redenumi.

Primul număr Se va defini primul număr. Elementele selectate vor avea numere de ordine începând cu primul număr în funcŃie
de poziŃia geometrică. Renumerotarea poate afecta şi elementele neselectate fiindcă două elemente nu pot avea
acelaşi număr de ordine.

Nume În nume, numărul de ordine este înlocuit cu caracterul “_”. Dacă primul număr este 1, în câmpul Nume este
trecut N_, atunci denumirea elementelor vor fi N1, N2, N3.
Dacă este selectat un singur element, denumirea nu trebuie să conŃină obligatoriu un număr de ordine.
Dacă sunt selectate mai multe elemente, numele trebuie să conŃină un număr de ordine, deoarece două elemente
nu pot avea aceeaşi denumire.
Dacă în câmpul nume nu se trece nimic, denumirea elementului va fi numărul lui de ordine.

Ştergerea
renumerotării
Dacă este activată opŃiunea Ștergerea renumerotării, se va reveni la numerotarea iniŃială şi se vor şterge
denumirile date.


Pentru afişarea renumerotării şi redenumirii este necesar ca în fereastra de dialog OpŃiuni de reprezentare să fie
activată numerotarea elementelor.

Manual De Utilizare 57


2.15.11. Detaliu



Cu ajutorul funcŃiei Detaliu se pot vizualiza părŃi din structură. Detaliul vizualizat se poate edita sau tipări.
În fereastra de dialog se pot defini, modifica, selecta şi şterge detaliile. Este posibilă vizualizarea mai multor
detalii în acelaşi timp.
Vizualizarea ulterioară se referă la detaliile selectate în această fereastră. În continuare, sub denumirea de detaliu,
se va înŃelege detaliul definit în această fereastră de dialog. În program se poate utiliza două tipuri de detalii:
detalii unice şi detalii logice. Detaliile unice sunt definite de utilizator prin marcarea elementelor.
Detaliile logice sunt generate automat de program şi sunt clasificate pe baza proprietăŃilor (de ex. material, profil,
grosime, tipul elementului, niveluri).




Clicând pe numele detaliului deja definit, acesta se
poate activa sau dezactiva.
Detaliile se pot activa sau dezactiva şi cu icoanele
aflate în partea de jos a ferestrei de lucru.
Detaliile se pot activa cu tasta rapida din partea
stanga jos a ecranului.
Adâncimea de afişare a grupelor se poate seta cu
ajutorul numerelor din partea dreapta a ecranului.


Definire mapă nouă

Cu definirea mapelor noi este posibilă stocarea detaliilor în mod structurat (de ex. detaliile aferente unui nivel de
clădire). Detaliile se pot muta cu ajutorul mausului iar cu ajutorul tastelor [Ctrl] sau [Shift] se pot efectua selecŃii
grupate.
Prin activarea unei mape se afişează toate detaliile din acesta.
Nou Definirea unui detaliu nou.
La fiecare detaliu nou definit, trebuie asociat un nume. Detaliul nou se defineşte prin alegerea elementelor
structurii cu ajutorul barei de selectare.

Denumirea detaliului actual este afişată în fereastra de informaŃii. Dacă sunt activate mai multe detalii
concomitent în această fereastră, apare inscripŃia n detalii unde n este numărul detaliilor activate.

Modificare Se poate modifica detaliul unic selectat.
La începutul selectării apar elementele care fac parte din detaliile vizualizate. Clicând cu butonul din dreapta al
mausului pe numele detaliului se afişează un meniu rapid. prin această cale este posibilă redenumirea detaliului.

Şterge Cu această funcŃie se poate şterge un detaliu deja definit. Este de remarcat faptul că elementele structurii care fac
parte din detaliu nu se şterg. (Detaliile logice nu se pot şterge)

Şterge totul Cu această funcŃie se pot şterge toate detaliile definite. Este de remarcat că elementele structurii care fac parte
din detaliu nu se şterg.

58


OperaŃii logice

Cu detaliile definite se pot face operaŃii logice. Pentru
aceste operaŃii se dau expresiile operaŃiei cu care se
defineşte noul detaliu. Numele detaliilor se poate
copia cu clic dublu din lista detaliilor, în expresie.
Caracterul % marchează modelul întreg. Expresia %-
Stâlpi se referă la structura întreagă fără elementele
detaliului Stâlpi. Cu butonul Creare se creează
detaliul definit prin operaŃia logică cu denumirea dată
în câmpul Nume.


Dacă numele detaliului conŃine caracterele operaŃiilor +, -, , (, ), denumirea detaliului se va trece între caracterele
(ex. placa +12.00).

Definire mapa nouă Prin definirea mapelor se poate realiza afişarea structurată a detaliilor. Detaliile unice se pot muta cu ajutorul
mausului iar cu tastele [Ctrl] sau [Shift] se poate efectua o selectare grupată.
Prin activarea sau dezactivarea mapei se vor activa sau dezactiva toate detaliile din mapă.

Detalii logice


În fereastra de dialog se poate seta criteriile pentru
generarea detaliilor. Tipul obiectelor arhitecturale
este decis de geometria lor: elementele liniare
verticale sunt stâlpi iar cele orizontale grinzi.
Domeniile orizontale sunt planşee iar cele verticale
pereŃi.


Dacă în model sunt definite şi niveluri, detaliile se pot genera şi pe acest criteriu.

OpŃiuni de afişare OpŃiunile ferestrei de dialog influenŃeaza modul de afişare:

Detalii
Dacă este activat detaliile activate din lista vor fi afişate. Când nu este activat se afişeaza tot modelul.

Detalii logice
Dacă este activat detaliile activate din lista vor fi afişate. Când nu este activat se afişeaza tot modelul.

Redesenare
Dacă este activat modelul este redesenat imediat după orice setare. Dacă nu este activat redesenarea se va face
numai la apăsarea butonului OK.

În toate ferestrele
Dacă este activat modificările sunt afişate în toate ferestrele. Dacă nu este activat modificările apar numai în
fereastra activă.

Elementele în afara detaliilor punctat
La afişarea detaliilor se va afişa modelul întreg cu linii de culoarea gri.

Manual De Utilizare 59


2.15.12. SecŃiune

SecŃiunile se pot utiliza pentru reprezentarea deplasărilor, eforturilor, tensiunilor şi a cantităŃilor de armătură la
elementele finite de placă, şaibă şi învelitoare.

Dacă o bară, nervură sau zăbrea se află într-o secŃiune activă şi reprezentăm o componentă de rezultate pe acest
element, atunci diagrama de rezultate apare pe element.





SecŃiunile, planurile de secŃiune şi liniile de sectiune se pot activa sau dezactiva şi cu icoanele din partea de jos a
ferestrei de lucru. La afişarea rezultatelor diagramele sunt reprezentate pentru secŃiunile şi planurile de secŃiune
activate.
Programul grupează automat în mape diferite liniile de secŃiune, planurile de secŃiune şi sectiunile.


Elementele nu se pot muta dintr-un tip de grupă în altul!


Definire grupă de
linie de secŃiune



60



Este posibilă definirea liniilor de secŃiune grupate care se pot activa sau dezactiva simultan.
Cu opŃiunea Linie de secŃiune grupată şi introducerea denumirii (nume) se va activa funcŃia de definire. Se pot
defini un număr arbitrar de linii de secŃiuni până când se intrerupe operaŃia cu tasta [Esc]. Liniile de secŃiune vor
fi numerotate (xx) şi cu denumirea nume_xx vor fi stocate în mapa nume.

Definire mapă nouă

Cu definirea mapelor noi este posibilă stocarea detaliilor în mod structurat. Mapa nouă se va crea sub mapa
curentă. Detaliile se pot muta cu ajutorul mausului iar cu ajutorul tastelor [Ctrl] sau [Shift] se pot efectua selecŃii
grupate.

Linie de sectiune
nouă
Pentru definirea liniei trebuie date două puncte, dar aceste puncte trebuie să fie pe domenii care sunt în acelaşi
plan.
Se poate opta pentru reprezentarea diagramei, mediei, rezultantei pe linia de secŃiune. Pentru linia de secŃiune se
poate defini şi două fâşii laterale pe partea stânga şi dreaptă. În acest caz este reprezentată diagrama mediilor
distribuite transversal.
Implicit diagramele sunt afişate în plan perpendicular pe elemente, dar cu opŃiunea Reprezentare în planul
elementelor sunt rotite în planul elementelor. Această opŃiune se poate seta deodată pentru toate liniile de
secŃiune.




Rezultanta




Media

Plan de secŃiune Aici totdeauna trebuie să definim un plan.
La definirea planului de secŃiune se va da denumirea secŃiunii, iar într-o vedere se fixează planul secŃiunii cu
două puncte.
În perspectivă, planul de secŃiune se fixează cu trei puncte. La afişarea rezultatelor, planul de secŃiune este afişat
ca un dreptunghi cu linie punctată (afişarea planurilor de secŃiune se poate dezactiva după preferinŃă).
Planul de secŃiune secŃionează modelul întreg, în liniile secŃiunii se va reprezenta componenta activată a
rezultatelor.

Afişarea secŃiunii putem să o folosim când dorim să vedem toată structura, dar solicitările numai în anumite părŃi
ale structurii.

Manual De Utilizare 61




SecŃiune

La fiecare secŃiune nou definită, trebuie asociat un nume.
SecŃiunea nouă se defineşte prin alegerea elementelor plane şi apoi a muchiilor acestora cu ajutorul barei de
selectare. Muchiile nu trebuie să formeze o linie continuă.
Definirea secŃiunii se poate aplica şi pe cadre. În acest caz trebuie selectate elementele pe care dorim să le
vizualizăm împreună sub un anumit nume.





DirecŃia secŃiunii nu este în concordanŃă cu componenta solicitării reprezentate.

2.15.13. Căutare

Caută nodul sau elementul finit cu numărul de ordine specificat de utilizator. Cursorul este poziŃionat pe
elementul căutat. Dacă opŃiunea Selectare element este activată, elementul găsit se va selecta cu culoarea mov.

2.15.14. OpŃiuni de reprezentare





62


Simboluri Vizualizarea simbolurilor selectate.
Simboluri grafice ReŃea
Vizualizarea conturului interior al elementelor finite plane.


Dacă opŃiunea este dezactivată, apare numai conturul structurii.
Nod
Vizualizarea nodurilor structurii (pătrat negru).
Punct central suprafaŃă
Vizualizarea punctului central de identificare a elementului de suprafaŃă.


Culoarea lor:
Placă : roşu,
Şaibă : albastru,
Învelitoare: verde.
Centrul cercului


Centrul cercului sau arcului este marcat cu cruce.
Domeniu
Este marcat cu un contur în interiorul domeniului.


Culoarea conturului se referă la tipul suprafeŃei:
placă = roşu,
şaibă = albastru,
învelitoare = verde
Reazem
Vizualizarea reazemelor:


Reazeme în noduri: axa reazemului apare cu linie îngroşată
Reazem pe muchie: muchia rezemată apare cu linie îngroşată
Blocaj la translaŃie=galben, blocaj la rotire=portocaliu
Reazem de suprafaŃă: haşură maro deschisă.

Element de legătură


Element de legătură Punct-Punct punctele sunt legate cu linie verde, locul legăturii este marcat cu
săgeată.

Element de legătură Linie-Linie mijlocul liniilor sunt legate cu linie continua verde iar capetele cu
linie punctată verde. PoziŃia legăturii este marcată cu săgeată.
Corpurile rigide
Corpurile rigide sunt reprezentate cu linie groasă neagră.
Diafragme
Diafragmele sunt reprezentate cu linie întreruptă de culoare gri.
ReferinŃă
Vizualizarea sistemelor de referinŃă cu ajutorul cărora se precizează sistemele de coordonate locale ale
elementelor finite
Vezi... 4.9.19 ReferinŃe


Cruce, vector sau triunghi roşu.
Forma secŃiunii transversale
Vizualizarea secŃiunilor transversale ale barelor, zăbrelelor şi nervurilor.


Reprezentarea se face la scară. La secŃiunile compuse apare dreptunghiul circumscris.

ArticulaŃii
Vizualizarea articulaŃiilor la capetele de bară.
ArticulaŃii la capătul barelor


cerc albastru: articulaŃie/rolă la capăt de bară
cerc albastru cu cruce: articulaŃie semirigidă
cerc roşu: articulaŃie sferică.
cerc plÎn albastru articulaŃie plastică la capăt de bară
ArticulaŃii pe muchie


Reprezentare: cu cercuri desenate pe muchie
Elemente structurale
Vizualizarea elementelor structurale.


Reprezentare: cu linie portocalie în lungul elementului cu numărul de orDin al acestuia.
Parametru de armare
Marchează atribuirea parametrilor de armare la elemente plane.
Manual De Utilizare 63



Domeniu de armare


Domeniile de armare independente de reŃea sunt
reprezentate cu linie întreruptă de culoare maro. În centrul
domeniului se vor afişa şi armăruile efective pe cele două
direcŃii x şi y. Simbolul armaturii este legat cu linii de
culoare maro cu vârfurile domeniului.


Masa
Vizualizarea maselor concentrate în noduri.


Cerc dublu de culoare roşu închis.

Centrul maselor pe nivel
Încărcările folosite pentru analiza seismică sunt transformate în mase. Pentru aceste mase se determină centrul
maselor


Semnnul + negru desenat într-un cerc negru cu inscripŃia Gmi unde i este numerotarea nivelului.
Centrul de forfecare pe nivel
Programul pentru pereŃii de pe un nivel determina centrul de forfecare
Crucea roşie desenată pe semnul + roşu cu inscripŃia şi unde i este numerotarea nivelului.
Limitele obiectelor în 3D
Reprezentarea în 3D cu linii a schemei statice.

Sisteme locale Vizualizează sistemele locale de coordonate pentru elementele alese.



Sistemul local de coordonate pentru bare


Sistemul local de coordonate pentru elemente plane

Vizualizarea
încărcărilor
Simbolurile încărcărilor se pot vizualiza în funŃie de
tipul acestora.
Se pot selecta următoarele tipuri de încărcări: forŃa
concentrată, încărcare pe linie, încărcare de suprafaŃă,
încărcari de temperatură, încărcare mobilă, greutate
proprie şi alte tipuri de încărcări (forŃa de tensionare,
variaŃie de lungime).

DistribuŃia încărcărilor de suprafaŃă pe bare (vezi figura
alăturată) se poate vizualiza cu activarea opŃiunii
Diagrama de distribuŃie.



Încărcare
distribuită pe bară
Afişare încărcare de suprafaŃă distribuită pe bară.

64



Fazele încărcarli
mobile
Cu activarea opŃiunii se vor afişa toate fazeleîncărcării mobile.
Cu dezactivarea opŃiunii se va afişa încărcarea mobilă în ipoteza de încărcare activă.
Redesenare Vizualizarea imediată a simbolurilor selectate.

În toate ferestrele Vizualizarea simbolurilor în toate ferestrele.
Aceasta să fie
setarea de bază

După activare la fiecare model nou aceste simboluri, etichete şi opŃiuni vor fi cele implicite.

Etichete




Numerotare




Se afişează numerotarea nodurilor, elementelor,
materialelor, profilelor şi a referinŃelor.

În cazul în care pe elementele de linie sunt generate reŃele
cu opŃiunea Numerotarea elementelor finite se vor afişa
numerotarea elementelor finite din care este compus
elementul.

InscripŃionarea
liniilor văzute din
direcŃia axelor
Prin activarea opŃiunii InscripŃionarea liniilor văzute din direcŃia axelor se poate activa afişarea inscripŃiilor pe
liniile care sunt văzute din direcŃia axelor (lini afişate ca şi puncte).

ProprietăŃi Afişarea pe desen a denumirii secŃiunii, lungimii barelor, grosimii elementelor, intensităŃii încărcării, intensităŃii
maselor. InscripŃionarea se face cu unităŃile de măsură selectate (alese).

Repartizarea
armăturii
Afişarea simbolurilor cantităŃilor de armătură pe direcŃia axelor x şi y se poate activa pe componente.

Manual De Utilizare 65



Selector

Palete de informaŃii











Vizualizare

Coordonate
Vizualizarea paletei de coordonate.
Vezi... 2.17.2 Paleta de coordonate

Info
Vizualizarea paletei cu informaŃii.
Vezi... 2.17.1 Paleta de InformaŃii

Paleta de culori
Vizualizarea paletei cu scara de culori.
Vezi... 2.17.3 Paleta de culori Se pot seta

Vizualizarea detaliilor actuale şi a liniilor de ghidare.
Detalii
Vizualizarea detaliilor
Linii de ghidare
Vizualizarea liniilor de ghidare

2.15.15. Setări

Caroiaj & Cursor




Caroiaj Se poate regla distanŃa dintre liniile de caroiaj (retea ajutatoare) după direcŃiile X, Y, Z în [m].


Linii Liniile axelor au culoarea galbenă iar liniile caroiajului gri.

Puncte Axele sunt formate din cruciulite galbene iar caroiajul din puncte de culoarea gri.

Pentru caroiaj se pot seta urmatoarele elemente:
Vizualizare
Se poate seta vizualizarea caroiajului.

∆ ∆∆ ∆X, ∆ ∆∆ ∆Y, ∆ ∆∆ ∆Z
Se poate regla distanŃa dintre liniile caroiajului pe cele trei direcŃii al spaŃiului.
Tip
Se poate selecta tipul caroiajului (caroiaj-puncte, caroiaj-linii).


Caroiajul se poate seta la pasul cursorului. În acest caz nodurile se pot defini numai în intersecŃiile liniilor
caroiajului care uşurează editarea geometriilor bazate pe module.

Pasul cursorului ∆ ∆∆ ∆X, ∆ ∆∆ ∆Y, ∆ ∆∆ ∆Z
Reglează pasul de deplasare al cursorului cu tastele de pe tastatură. La apăsarea săgeŃilor, cursorul se
deplasează cu pasul ∆X, ∆Y, ∆Z pe direcŃia respectivă ∆X, ∆Y, ∆Z.

Ctrl x
În timpul deplasării cursorului, la apăsarea tastei [Ctrl], paşii ∆X, ∆Y, ∆Z sunt multiplicaŃi cu valoarea dată
din câmpul Ctrl x.

activ
La alegerea acestei opŃiuni, modul de folosire al -lui va fi identic cu cel al tastaturii. Acest mod se activează
numai la editarea structurii. Tasta [Ctrl] se poate utiliza şi cu ajutorul mausului dacă opŃiunea activ este
selectată.
Reglare caroiaj
Reglare pas cursor
66



Pasul cursorului devine inactiv dacă cursorul este pozitionat pe o linie care nu este paralela cu axele
sistemului global de coordonate. În acest caz cursorul se deplasează pe linie.
Dacă precizia editarii este mai mare decât pasul cursorului, acesta va fi pasul cursorului.
În cazul direcŃiilor blocate pasul cursorului se înŃelege pe direcŃia blocată. Cursorul se va deplasa pe direcŃia
selectată iar pasul cursorului va fi prima valoare dintre (∆X, ∆Y, ∆Z).

Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate

Editare




Unghiul fix Se pot defini unghiurile ∆α şi α.
Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate

Automat FuncŃiile selectate se execută automat în timpul editării.

Intersectare
Dacă este activată intersectarea automată la crearea noilor elemente, în intersecŃia liniilor sunt generate
automat noduri, iar elementele sunt împărŃite. OpŃiunea se poate activa în fereastra
OpŃiuni/Setări/Editare/Automat/Intersectare. Elementele de suprafaŃă sunt împărŃite tot în elemente de
suprafaŃă. Dacă elementele intersectate sunt elemente finite, noile elemente moştenesc caracteristicile şi
încărcările elementului finit iniŃial.

Utilizare detalii
Dacă opŃiunea Automat/Utilizare este activată, noile elemente create sunt ataşate la detaliul unic activ. În
cazul detaliilor logice elementele sunt incluse automat în detalii.


ToleranŃa Pentru distanŃe mai mici între două noduri decât toleranŃa, funcŃia de verificare a reŃelei uneşte cele două noduri.
Aceasta precizie este folosită şi la filtrarea barelor.

Aura cursorului Se poate regla sensibilitatea cursorului în puncte ecran (pixeli).



La deplasarea cursorului pe desen, programul găseşte elementul (nod, linie) care este în interiorul aurei. Dacă
sunt mai multe elemente în aură, este găsit elementul cel mai apropiat de cursor.
Vezi detaliat... 4.7.1 Aura cursorului

ToleranŃa plan Nodurile domeniilor şi a elementelor de suprafaŃă trebuie să fie în acelaşi plan. Dacă un nod al domeniului sau al
elementului de suprafaŃă este în afară planului definit de celalte noduri, mai mult decât valoarea aici setată atunci
elementul este şters.
ToleranŃa se poate defini în felul următor:
-Relativ [%]: procentul dimensiunii cea mai mare a poligonului elementului,
-Absolut [m]: cu o valoare dată.
:
Coordonate
speciale
- Coordonate cilindrice
- Coordonate sferice
Vezi detaliat... 4.3.2 Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic)

Manual De Utilizare 67


Desen

Factor de reprezentare al încărcărilor

Scara de reprezentare a încărcărilor poate fi reglată.
Programul afişează încărcările cu o scară predefinită,
corespunzătoare valorii unitare a factorilor.
Modificând valoarea factorilor, scara reprezentării se
modifică.
Atragem atenŃia asupra faptului că factorii afectează
doar reprezentarea, nu şi valoarea forŃei.
ForŃă concentrată
Scara forŃelor concentrate.

Moment concentrat
Scara momentelor concentrate.

Încărcare pe linie
Scara forŃelor uniform distribuite liniar.

Încărcare de suprafaŃă
Scara forŃelor uniform distribuite pe suprafeŃe

Unghiul linie de
contur
Conturul a două elemente de suprafaŃă nu este vizualizat dacă unghiul suprafeŃelor este mai mic decât valoarea
dată aici.









Factor de mărire Se poate regla factorul măririi şi al micşorării care se poate activa cu tastele + şi -.
Comanda afectează scara reprezentării geometriei, nu şi a forŃelor.

2.15.16. InformaŃii

Se afişează o fereastră cu informaŃiile despre model: numărul nodurilor, numărul elementelor finite pe tipuri,
numărul ipotezelor de încărcare şi numărul combinaŃiilor.
Clicând pe butonul Parametrii de calcul se vor afişa parametrii analizei.



Muchie
reprezentată
Muchie
nereprezentată
68


2.16. Taste rapide


Tastele rapide ajută la activarea/dezactivarea
opŃiunilor de reprezentare a elementelor de
desen (simbolurilor) şi a instrumentelor des
utilizate la editarea structurilor. Posibilitatea
de a schimba planul de lucru se poate face şi
aici. Tastele rapide sunt poziŃionate în partea
stânga jos a ecranului de lucru.


Activare/dezactivare intersectare automată


Activare/dezactivare caroiaj fin


Niveluri

Activare/dezactivare detalii (afişare în structura arborescentă)


Activare/dezactivare părŃilor care conŃÎn elementele selectate

Schimbare plan de lucru

Activare/dezactivare secŃiuni


Activare/dezactivare reŃea EF


Activare/dezactivare simboluri încărcări


Activare/dezactivare simboluri


Activare/dezactivare vizualizare coordonate locale


Activare/dezactivare elemente


Activare/dezactivare folie dos



Activare/dezactivare detectare folie dos



Aceste setări pot fi efectuate şi din meniurile OpŃiuni de reprezentare, respectiv Setări.

Manual De Utilizare 69


2.17. Palete de informaŃii
Ferestrele de informaŃii sunt afişate pe suprafaŃa de desenare. PoziŃia ferestrelor pe ecran se poate modifica cu
ajutorul mausului, trăgându-le de bara de titlu.

2.17.1. Paleta de InformaŃii


Pe paleta de informaŃii sunt afişate informaŃiile referitoare la ipoteza de încărcare
activă, standardul actual, componenta rezultatelor şi setări. Interpretarea parametrilor
E(U), E(P), E(W), E(EQ), vezi la capitolele 5 Analiză şi 5.1 Statică

Dacă este activat un singur detaliu, atunci pe paletă va fi afişată denumirea acesteia.


Dacă sunt activate mai multe detalii, pe paletă va fi afişată denumirea acestora dacă numărul lor nu
depăşeşte o anumită valoare. Această valoare se poate modifica în fereastra de dialog, care se afişează
la clicarea pe paleta de informaŃii cu butonul din dreapta a mausului.

2.17.2. Paleta de coordonate



Vezi detaliat... 4.4 Paleta de coordonate

2.17.3. Paleta de culori
Paleta de culori PoziŃionând cursorul în interiorul paletei şi apăsând butonul stâng al mausului apare fereastra de dialog pentru
reglarea scării de culori.
În cazul diagramelor reprezentate cu suprafeŃe şi izolinii pe aceasta este afişată corespondenŃa între culori şi
valori.
Numărul culorilor afişate se poate modifica odată cu înălŃimea paletei, cu ajutorul scării din colŃul dreapta sus
(Numărul nivelelor).
Pentru fiecare culoare se poate da valoare separată dacă clicaŃi cu butonul stâng al mausului pe paleta.






Limitele
intervalului
actual
Valori reglabile ale
intervalului
Modul de reglare a intervalului
Salvarea setărilor
paletei de culori
Vizualizarea
setărilor salvate ale
paletei de culori
Numarul
culorilor
70



Pe partea dreapta a paletei sunt afisate valorile actuale al intervalului iar pe paleta din stânga se pot seta valorile
după necesităŃi.

Moduri de reglare a intervalului:

Scara de valori Min/max model
Se determină valorile minime şi maxime şi acestea sunt atribuite la limita inferioară, respectiv superioară de
culoare. Valorile intermediare se determină prin interpolare.

Min/max detalii
Se determină valorile minime şi maxime pe întreaga structură ale solicitării reprezentate în fereastră şi
acestea sunt atribuite la limita inferioară, respectiv superioară de culoare. Valorile intermediare se determină
prin interpolare.



Max absolut pentru model
Se determină maxima în valoarea absolută din structură a solicitării afişate şi aceasta este atribuită la limita
inferioară, respectiv superioară de culoare. Valorile intermediare se determină prin interpolare.

Max absolut pentru detalii
Se determină maxima în valoarea absolută din detaliul activ şi aceasta este atribuită la limita inferioară,
respectiv superioară de culoare. Valorile intermediare se determină prin interpolare.

Valorile intermediare se vor determina cu interpolare liniară.

Modul de setare a
intervalelor

Unic
Clicând pe un câmp din listă se poate regla individual valoarea aferentă culorii. În timpul editării, în listă se
poate deplasa cursorul cu tastele săgeŃilor.
La apăsarea tastei OK, valorile trebuie să fie monoton descrescătoare de sus în jos.
Interpolare automată
Dacă este activată opŃiunea Interpolare automată, la modificarea valorii unui câmp din listă se
recalculează şi valorile pentru restul câmpurilor. Dacă au fost schimbate prima şi ultima valoare din listă,
valorile intermediare se determină cu interpolare liniară. Dacă este modificată o valoare intermediară,
programul foloseşte interpolare biliniară pentru determinarea valorilor intermediare şi interpolare liniară
între valoarea minimă şi valoarea intermediară dată, respectiv valoarea intermediară dată şi valoarea
maximă, dar paşii pentru cele două intervale pot să fie diferiŃi.
Conform pasului
Valorile pentru culori sunt calculate conform pasului ∆. În cazul definirii noilor valori pentru culori restul
valorilor sunt calculate conform pasului. Dacă se trece la această setare din alta setare scara culorilor
porneşte de la nivelul cel mai de jos cu ultimul pas definit.

Haşurarea valorilor
în afara intervalului
Se poate seta ca valorile în afara intervalului să fie transparente sau opace.


Valorile numerice ale paletei de culori pot fi salvate prin clicare pe butonul Salvează ca … cu posibilitatea de
reîncărcare ulterioară. Programul împreună cu setările salvate reŃine şi componenta rezultantă la care s-a utilizat.
Printr-un meniu rulant putem alege dintre setările salvate. La ştergerea setărilor putem utiliza fereastra de dialog
care apare la clicarea pe butonul …


Alte valori se pot selecta din meniul rapid care apare la clicarea cu butonul din dreapta al mausului pe
fereastra de scară a culorilor

Manual De Utilizare 71


3. Bara de MENIU
3.1. Meniul Fişier



















În continuare se vor detalia punctele meniului.

3.1.1. Nou




Se introduc datele generale ale modelului.
Sistemul de programe este iniŃializat cu setări implicite.
Fişierele de date sunt salvate pe hard-disk sau pe unitatea de dischetă cu numemodel.

3.1.2. Deschide
[Ctrl]+[O]
Deschide un model existent. Se selectează un model din directorul sau subdirectorul curent.


Extensia fişierelor de intrare este .AXS iar celor de ieşire .AXE.
La salvare programul scrie în cele două fişiere un identificator iar la încărcare verifica dacă fişierele AXS şi
AXE sunt ataşate la acelaşi model.

72




3.1.3. Salvare

[Ctrl]+[S]



Salvează datele modelului actual. Datele salvate sunt stocate sub aceleaşi nume cu care au fost încărcate. Dacă
modelul actual încă nu are nume, se activează comanda Salvare cu nume. Dacă este activată opŃiunea Copie de
siguranŃă în meniul de OpŃiuni/Setări de bază/SiguranŃa datelor programul face o copie de siguranŃă despre
datele de intrare în fişierul numemodel.~AX

3.1.4. Salvare cu nume

Salvează datele modelului actual cu o denumire nouă.

Modelul vechi (dacă există) rămâne neschimbat.
Există posibilitatea ca modelul să fie salvat în format AxisVM mai vechi.

3.1.5. Export



Fişier DXF Geometria (noduri, linii, suprafeŃe) modelului actual este salvată într-un fişier cu format DXF cu denumirea
numefişier.DXF. Modelul salvat este spaŃial la scara reală. Dacă modelul conŃine elemente de suprafaŃă şi
acestea sunt salvate în fişierul DXF, ulterior este posibilă vizualizarea modelului în mod fotorealist
(cu programul 3D Studio).

Exportul fişierelor în format DXF pentru programul AutoCAD şi alte programe se poate efectua în următoarele
formate:
- AutoCAD 2000
- AutoCAD R12
- fişier AutoCAD pentru desenarea betonului armat.

SchiŃa modelului

Modele în
directorul curent
Hard-discul
actual
Datele modelului

Manual De Utilizare 73


Fişier Xsteel Programul salvează datele în doua formate:
Fisier ascii XSteel (*.asc)
Generează fişier Xsteel (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care conŃine coordonatele
capetelor i şi j a zăbrelelor şi a barelor, datele secŃiunii şi referinŃele care descriu poziŃia barelor în spaŃiu.

Fisier XSteel DSTV (*.stp)
Datele zabrelelor şi a barelor (noduri de capăt, material, secŃiune, referinŃă) sunt salvate în fişier DSTV
standardizat. Acest format este suportat de mai multe programe CAD pentru structuri de oŃel.

Fişier BoCad Generează fişier BoCad (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care conŃine coordonatele
capetelor i şi j a zăbrelelor şi a barelor, datele secŃiunii şi referinŃele care descriu poziŃia barelor în spaŃiu.

Fisier DXF
StatikPlan
Pentru programul Statikplan se genereaza un fişier DXF care conŃine conturul plăcii de beton armat, ariile de
armătură calculate sub forma de izolinii şi valorile în format text pe diferite folii.

Fişier PianoCA Se generează un fişier pentru programul PianoCA cu extensia *.pia. ConŃine datele barelor selectate, reazemele,
încărcările şi rezultatele.

Fişiere IFC 2x, 2x2,
2x3
Se poate genera fişier IFC în care sunt înscrise obiecte structurale (perete, planşeu, stâlp, grindă) caracteristice
modelelor arhitecturale. Fişierele IFC se pot încărca în următoarele programe: ArchiCAD, AutoDesk ADT,
Revit, Nemetscheck Allplan şi Tekla-Xsteel

Fişier CADWork Programul generează fişier DXF pentru programul de armare CADWork.
Înainte de generare trebuie selectate domeniile care se exportă.
Programul CADWork lucrează în plan deci domeniile selectate trebuie să fie în acelaşi plan. Programul, în
fişierul DXF, transformă toate domeniile într-un sistem de coordonate locale X-Y iar la coordonata Z este
asociată aria de armatura necesară. Programul de armare foloseşte la editare aceste informaŃii.
Fişier SDNF 2.0,
3.0
Modelul este salvat în fişier SDNF (Steel Detailing Neutral Format) pentru programele de detaliere a structurilor
de oŃel (Advance Steel, SDS/2, Tekla Structures, PDMS).
Fişier *.fem Glaser
–isb cad-
InformaŃiile domeniilor de armare sunt salvate pentru programul Glaser –isb cad-
Viewer AxisVM Modelul este salvat în format AxisVM Viewer.
Vezi… 8 AxisVM Viewer şi Viewer Expert
Fişier AXS Modelul întreg, detaliile activate, elementele selectate se pot salva şi în fişier AxisVM.
În fereastra de dialog Export se poate seta ce să fie salvat în fişier AXS. OpŃiunile sunt asemănătoare cu opŃiunile
folosirii memoriei rapide (vezi… 3.2.6 Setările pentru copiere/inserare)

Exportul
elementelor
selectate
Poate fi setat ca în fişierul de export să fie introduse doar elementele selectate sau modelul întreg.

Unitatea
coordonatelor DXF
Se poate seta unitatea de masura pentru coordonatele exportate.
Setarea implicită este metrul [m].

3.1.6. Import



Fişier AutoCAD
*.dxf

Dintr-un fişier cu format DXF, se citeşte reŃeaua formată din linii, arce şi cercuri. Fişierul DXF poate fi cu
format AutoCAD 12, 13, 14 şi 2000.
Fişierul importat cu toate foliile se va introduce în Managerul de folii care păstrează legătura cu fişierul DXF.
Dacă data fişierului DXF se schimbă la deschiderea modelului se poate opta pentru reîmprospătarea foliilor din
model



Elipsele sunt convertite în poligoane în cazul în care optăm pentru o reŃea activă, iar în cazul foliei de dos
sunt considerate ca elipse.

74


Import DXF



Parametrii Unitatea coordonatelor DXF:
Se poate seta în fişierul DXF în ce unitate de măsură să fie interpretate valorile.
Deviere maxima de la elipsa [m]:
Dacă se încarcă un fişier DXF ca reŃea activă, elipsele sunt convertite în poligoane cu densitatea în funŃie de
devierea maximă.



Interval de verificare [m]:
Din reŃea sunt eliminate nodurile şi liniile duble. În timpul verificării nodurile care sunt mai apropiate decât
intervalul de verificare sunt unite. Coordonatele nodurilor noi vor fi calculate ca media coordonatelor
nodurilor unite.
Tipul desenului
importat
ÎmpărŃirea poligonului se poate seta prin abaterea maximă de la arc. ReŃeaua alcătuită din linii, poligoane, arce şi
noduri poate fi utilizată în două moduri în program: ca o reŃea activă sau ca folie de dos:
ReŃea activă
ReŃeaua astfel obŃinută se poate utiliza ca o reŃea editată în editorul propriu al programului. din folii se pot
genera automat şi detalii.

Background -Folie de dos
ReŃeaua astfel încărcată se poate vizualiza pe ecran, dar nu se poate utiliza activ la editarea geometriei
structurii. Se poate utiliza ca şi folie dos care ajută la editarea modelului (ex. importarea planurilor de
planşeu dintr-un program de arhitectură).


Cursorul detectează punctele şi liniile din folia dos, acestea putând fi utilizate la editarea geometriei.

Inserare
Se poate defini planul de bază pentru folia de dos care se importă.


Folia de dos apare pe ecran cu culoarea verde.

Mod de import Sunt doua posibilităŃi:

Suprascriere: se poate suprascrie geometria existentă
Adaugare: se poate adăuga geometria la geometria existentă

PoziŃionare

Se poate defini planul de bază a foliei DXF.
Cu butonul PoziŃionare desenul DXF se poate poziŃiona în sistemul de coordonate globale.

Fişierul IFC 2.0,
2x, 2x3 şi 2x2 *.ifc
Din fişierul cu format IFC citeste elementele (perete,
placă, stâlp, grindă, acoperiş) modelului arhitectural.
Obiectele importate se pot afişa ca şi un desen 3D a
cărui puncte şi linii se pot utiliza la editarea modelului.

Importarea modelelor bazate pe obiecte arhitecturale
este posibilă din următoarele programe: ArchiCAD,
AutoDesk Architectural Desktop, Revit Structure,
Revit Building, Nemetscheck Allplan, Bocad şi Xsteel.

La importul IFC programul dă posibilitatea citirii
modelului arhitectural sau a schemei statice
(suprascriere sau update)


Manual De Utilizare 75



Încărcare schemă
statică
Începând cu formatul IFC 2x3 este posibil transferul schemelor statice cu fişiere IFC.
OpŃiunea se poate folosi numai atunci când fişierul IFC conŃine aceste informaŃii (noduri, topologia structurii,
reazeme, încărcări, combinaŃii de încărcare). Dacă fişierul selectat conŃine numai elemente arhitecturale (stâlp,
grindă, perete, planşeu, acoperiş) atunci în programul AxisVM se poate opta pentru generarea automată a
schemei statice pe baza elementelor arhitecturale.


Încărcare obiecte
arhitecturale
Dacă există model arhitectural încărcat, în funcŃie de setări acesta se va suprascrie sau se va înlocui. Programul
citeşte elemente de stâlp, grindă, perete, placă şi acoperiş.

Din fişierul importat din datele geometrice ale elementelor programul generează automat sectiunile acestora.
Pe baza proprietăŃiilor obiectelor selectate ale modelului arhitectural, se poate opta pentru generarea schemei
statice. Schema statică astfel generată va fi parte integrantă a modelului AxisVM.
Vezi detaliat... 4.9.20 Generarea schemei statice din model arhitectural

În cazul programului ADT (Architectural Desktop) înainte de exportarea modelului în format IFC trebuie
dezactivată intersectarea automată a pereŃilor.

Fişier AxisVM
*.axs
În modelul actual se încarcă datele modelului AxisVM ales. Nodurile şi liniile duble rezultate în urma încărcării
se elimină conform intervalului de verificare. În locurile în care rezultă elemente suprapuse, programul păstrează
elementul din modelul actual. Se încarcă numai acele materiale, secŃiuni, referinŃe care nu sunt definite în
modelul actual. Dacă modelul importat conŃine grupare sau combinaŃie de încărcări, acestea apar în model ca
grupări şi combinaŃii noi.
Dacă modelul actual nu conŃine grupări sau combinaŃii de încărcări şi modelul importat conŃine o ipoteză de
încărcare care există şi în modelul actual, ipotezele sunt unite. Dacă pe un element, într-o ipoteză de încărcare
unită, există o încărcare care se poate defini numai o dată (ex. încărcarea din variaŃie de temperatură), este luată
în considerare doar cea din modelul actual. Sunt încărcate şi detaliile, secŃiunile şi perspectivele din modelul
importat. Detaliile şi secŃiunile cu nume identice sunt unite de program.


La importare apare următoarea fereastră de dialog:




Utilizând butonul PoziŃionare modelul importat poate fi poziŃionat arbitrar în sistemul de coordonate.

Fişierul Stereo
Lithography *.stl
Citeşte dintr-un fişier binar sau text cu format STL datele reŃelei triunghiulare care descriu suprafaŃa corpului.
Eventualele noduri duble şi triunghiurile degenerate la citirea fişierului sunt filtrate.
Se poate încărca şi ca şi folie de dos.

Fişier de interfaŃă
BoCAD
*.sc1
Deschide un fişier creat cu programul pentru editarea structurilor metalice BoCad şi citeşte din acesta datele
complexe pentru structuri de bare (coordonatele la capătul elementelor şi datele referitoare la secŃiunea
elementelor).

Fişier Glaser -isb
cad-
*.geo
Importul fişierelor *.geo folosit de programul Glaser -isb cad- pentru descrierea sistemelor de bare şi de
suprafeŃe.

Fişier SDNF
(Steel Detailing
Neutral Format)
Importul fişierelor Steel Detailing Neutral Format pentru descrierea structurilor de oŃel folosit de programele de
detaliere a structurilor de oŃel (Advance Steel, SDS/2, Tekla Structures, PDMS).

3.1.7. Legătura integrată Tekla Structures-AxisVM
Instalare Legătura între cele două programe este asigurată de un server COM care comandă din exterior programul
AxisVM. Pentru asigurarea legăturii trebuie înregistrat serverul COM în baza de date a sistemului de operare
(Registry), pe de altă parte trebuie pregătit programul Tekla Structures.
Programul AxisVM efectuează aceste operaŃii automat la instalare. Dacă în programul Tekla Structures încă nu
este instalată înregistrarea, trebuie efectuată încă odată după instalarea programului cu cele două fişiere batch din
subdirectorul AxisVM:

!REGISTER_AXISVM.BAT
!REGISTER_TEKLA.BAT

Dacă legătura între cele două programe nu funcŃionează este recomandată repetarea înregistrării.

76



Legătura După o înregistrare reuşită, modelul creat în Tekla Structures se poate transfera În AxisVM în felul următor: în
meniul Analisys/ Analysis & Design models.../Properties se poate seta ca modulul de analiză (Analysis engine)
să fie AxisVM AD Engine.











Dacă în meniul nu apare AxisVM AD Engine atunci înregistrarea nu s-a reuşit şi trebuie repetată.


În fereastra Analysis & Design models apăsând butonul Run se lansează transferul de date. Procesul de transfer
se poate urmări în fereastra de dialog. Dacă conversia s-a finalizat cu succes prin apăsarea butonului OK se poate
vizualiza modelul în programul AxisVM.



Manual De Utilizare 77





Modelul convertit:





Sunt convertite încărcările şi ipotezele de încărcare definite în Tekla Structures:





78


3.1.8. Antet
Pentru orice model se poate defini un antet cu două rânduri care conŃine denumirea proiectului şi numele
proiectantului precum şi o observaŃie.


Datele astfel introduse apar pe toate paginile tipărite din program.



3.1.9. Setarea imprimantei

Setarea parametrilor imprimantei active.
Fereastra de dialog este o aplicaŃie Windows standard deci limba inscripŃiilor va fi limba sistemului de operare
instalat.




3.1.10. Imprimare
[Ctrl]+[P]
Setarea parametrilor de imprimare.

Imprimare desen




InformaŃii referitoare la driverul de imprimantă
Manual De Utilizare 79



Trimite pe
Selectarea modului şi a locului imprimării. Direct la imprimantă, plotter, în fişier DXF, BMP, JPG sau
WMF/EMF.

Imprimantă
Setarea tipului de imprimantă şi a parametrilor de imprimare. În cazul selectării opŃiunii Tipărire în fişier
tipărirea se face în fişier. Se poate introduce numărul exemplarelor. prin apăsarea butonului Setări se
deschide fereastra de dialog pentru setarea imprimantei din Windows.

Scara
Setarea scării desenului de tipărit. Pentru desenele reprezentate în perspectivă scara nu se poate specifica.
Margini
Setarea unităŃilor de măsură pentru margini. Cu punctele de prindere se poate modifica lăŃimea marginilor.

Dimensiune Bitmap (BMP)
Se poate seta rezoluŃia pentru bitmap în dpi (puncte ecran/in), puncte ecran, în mm sau cm.

Vizualizare
Previzualizarea imaginii tipărite. Dacă pentru tipărire este selectată o imprimantă, cursorul tras pe imaginea
previzualizată se transformă într-o mână. Cu ajutorul mausului imaginea se poate translata în interiorul
chenarului. Această translaŃie afectează numai imaginea tipărită.




Antet
Se poate specifica data, numărul de la care se începe numerotarea paginilor şi o observaŃie.

Orientare
Orientarea paginii.

Setări culori
În cazul imprimantelor şi plotterelor color se poate opta pentru o imprimare în nuanŃele griului. Pentru
imprimantele Alb/Negru dacă este selectată opŃiunea

Culori
Culorile sunt convertite în nuanŃele griului de driverul de imprimantă. Dacă este activată opŃiunea

Grayscale
Convertirea se face prin program. La prima tipărire se recomandă încercarea ambelor variante pentru a
vedea cu care opŃiune se poate ajunge la o calitate mai bună a imaginii.

Dimensiunea hârtiei
Selectarea mărimii hârtiei.

Fonturi
Reglarea tipului şi a mărimii caracterelor tipărite.

Grosimi de linii
Setarea grosimilor de linii la imprimarea desenului. Programul
desenează cu linii groase reazemele, cu grosime medie- liniile de
nivel, diagramele secŃiunilor (exclusiv ceea a deplasărilor)şi
diagramele de la armarea grinzilor. Pentru celelalte linii ale
desenului sunt asociate linii subŃiri.


Ferestre
Se poate opta pentru tipărirea ferestrei active sau a tuturor ferestrelor pe aceeaşi pagină.


Tipărire într-un fişier
Avem posibilitatea să cerem tipărirea datelor de intrare/ieşire într-un fişier. În acest caz tipărirea se execută
într-un fişier nume.prn care va fi salvat în biblioteca setată în fereastra de dialog.

80




Imprimare în fisier Un fişier *.prn poate fi extins sau suprascris.
Tipărirea în fişier poate fi realizată şi în felul următor: în fereastra de dialog din meniul Start/Setări/Imprimante
din Windows clicând cu butonul drept al mausului pe iconul imprimantei alese. din meniul rapid se alege
ProprietăŃi/Port şi se alege portul FILE. În acest caz extinderea fişierelor existente *.prn nu este posibilă.

Imprimare tabel
La pornirea tipăririi dintr-un tabel, pot fi alese pentru tipărire paginile pare/impare sau părŃile dorite.
De exemplu: în rubrica domeniilor trecând expresia 1,3,7-10,20-18 vor fi tipărite paginile 1., 3., 7., 8., 9., 10.,
20., 19., 18. ale tabelului.





3.1.11. Tipărire dintr-un fişier
O documentaŃie tipărită într-un fişier sau o documentaŃie compusă poate fi tipărită pe imprimantă folosind
următoarea fereastră de dialog:




Există posibilitatea imprimării mai multor fişiere odată. Ordinea acestora poate fi aleasă cu ajutorul săgeŃilor sau
poate fi schimbată cu tragerea la locul dorit a fişierului cu ajutorul mausului.

Manual De Utilizare 81


3.1.12. Biblioteca cu modele


Se pot afişa informaŃii despre modelele care se află pe disc şi se pot efectua operaŃii de copiere, redenumire şi
ştergere a fişierelor respective. Pe ecran apar două ferestre în care se pot selecta subdirectoare diferite. Fişierele
selectate se pot copia dintr-o fereastră în cealaltă. Cu cursorul se poate selecta orice fişier iar cu comanda
Deschide acesta se încarcă.





Mapă nouă
Creare subdirector nou cu nume.

Copiere
Copierea modelelor selectate dintr-un subdirector în celălalt.

Redenumire
Redenumirea sau mutarea modelelor selectate într-un alt subdirector.


Şterge
Ştergerea modelelor selectate. Se poate opta pentru ştergerea ambelor fişiere sau numai a fişierelor de
rezultate.


Deschide
Încărcarea modelului selectat.

Fişierele AxisVM au iconul . Dacă modelul are şi rezultate, colŃul din dreapta jos al icon-ului este colorat
albastru.

Vizualizare
Previzualizarea reŃelei modelului selectat în vederea în care acesta a fost salvat. Lângă model se afişează
datele sintetice ale structurii.

Închide
Părăsirea bazei de date a modelelor.

Modelul actual

82


3.1.13. Biblioteca de materiale




Baza de date a materialelor se poate accesa cu editorul de tabele din meniul Fişier/Biblioteca de materiale.
Mai multe ferestre de dialog ajută la definirea rapidă a materialelor. Vezi... 4.9.7 Elemente liniare, 4.9.20
Generarea schemei statice din model arhitectural

Descrierea detaliată a tabelelor se găseste în capitolul 2.9.

Baza de date conŃine materialele utilizate în practica de proiectare conform STAS, MSz (maghiar), Eurocode,
Eurocode (german), DIN-1045 (german), DIN-1045-1 (german), NEN (olandez), SIA-162 (elvetian) şi italian.
Această bază de date poate fi modificată şi completată de către utilizator după necesităŃi. Materialele din această
bază de date se pot încărca în orice model. În cazul introducerii materialelor cu aceeaşi denumire ele vor apărea
în tabel cu _număr


Modificările efectuate în baza de date a materialelor nu are efect asupra modelelor în care s-a folosit aceste
materiale.

Material nou
[Ctrl + Ins],
Modificarea datelor
materialului

La definirea unui material nou sau clicând pe o coloană a tabelului care nu se poate edita direct (standard sau tip)
apare o fereastră de dialog unde se pot defini toate proprietăŃiile de calcul şi de dimensionare.
Câmpurile care conŃÎn proprietăŃile se pot edita şi direct.
Câmpurile cu caracteristici se pot edita direct în tabel.
Dacă la material încă nu s-a ataşat textură clicand pe imaginea texturii, se poate accesa baza de date a texturilor.
Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare
La definirea unui material nou apare următoarea fereastră de dialog.



Manual De Utilizare 83



Caracteristici ale
materialelor
Baza de date conŃine următoarele caracteristici ale materialelor:

Tipul materialului: [OŃel, beton, lemn, aluminiu, etc.]
Standard naŃional, standard de material
Nume material
Culoarea materialului/liniei de contur la vizualizarea elementelor
Textura materialului pe imaginea randată


Apasand butonul Param se pot modifica parametri de calcul şi de dimensionare.

Parametri de calcul Model material: izotrop / anizotrop

E
x
[kN/cm
2
] Modulul de elasticitate pe direcŃia x
E
y
[kN/cm
2
] Modulul de elasticitate pe direcŃia y
ν νν ν - Coeficientul Poisson
α αα α
T
[1/°C] Coeficientul de dilatare termică
ρ ρρ ρ [kg/m
3
] Densitate

În cazul lemnului:
ρ densitatea corespunzătoare unei umidităŃi de 12%, E modulul de elasticitate obŃinut pe cale experimentală (Prin
încercări la încovoiere). DeformaŃiile de scurtă durată nu sunt luate în considerare.

Parametri de
proiectare
Parametri se dau în functie de standard şi material:
y
f

Limită de curgere
u
f
RezistenŃă la rupere

*
y
f
Limită de curgere (40mm <t< 100mm)

EC,
DIN 1045-1,
SIA 26x,
Italian

oŃel
*
u
f
RezistenŃă la rupere (40mm <t< 100mm)
d
y
f

Limită de curgere
yt
f

RezistenŃă la rupere

*
yd
f
Limită de curgere (40mm <t< 100mm)

NEN oŃel
*
yt
f
RezistenŃă la rupere (40mm <t< 100mm)
Rc
RezistenŃa la curgere
STAS oŃel
R
RezistenŃă la rupere

H
σ
RezistenŃa admisibilă

pH
σ
RezistenŃă la presiune pe gaură

MSz oŃel
y
R
RezistenŃă la rupere

ck
f
Valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune

c
γ
Factor parŃial

α
Factor de reducere a rezistenŃei la compresiune

EC,
Italian

beton
t
Φ
Caracteristica deformaŃiei în timp a betonului

ck
f
Valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune

cube ck
f ,
Valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune determinată pe
cuburi

c
γ
Factor parŃial
α Factor de reducere a rezistenŃei la compresiune

DIN 1045-1 beton
t
Φ
Caracteristica deformaŃiei în timp a betonului

ck
f
Valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune

c
γ
Factor parŃial

SIA 26x beton
t
Φ
Caracteristica deformaŃiei în timp a betonului

ck
f
'

Valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune


NEN
Beton
Φ
Caracteristica deformaŃiei în timp a betonului
84




bc
R
RezistenŃă la compresiune

bi
R
RezistenŃă la întindere
Φ Caracteristica deformaŃiei în timp a betonului

1 b
ε
DeformaŃia specifică a betonului

STAS beton
u
ε
DeformaŃia specifică ultimă a betonului

bH
σ
RezistenŃă admisibilă la compresiune


MSz
beton
tH
σ
RezistenŃă admisibilă la întindere

k m
f
,

RezistenŃa la încovoiere

k t
f
, 0 ,

Valoarea caracteristică a rezistenŃei la întindere paralelă cu fibrele

k t
f
, 90 ,

Valoarea caracteristică a rezistenŃei la întindere perpendicular pe
fibre

k c
f
, 0 ,

Valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune paralelă cu
fibrele

y k c
f
, , 90 ,

Valoarea caracteristică rezistenŃei la compresiune perpendicular pe
fibre pe direcŃia axei y (lemn cu secŃiune plină şi Glulam).

z k c
f
, , 90 ,

Valoarea caracteristică rezistenŃei la compresiune perpendicular pe
fibre pe direcŃia axei z (lemn cu secŃiune plină şi Glulam).

y k v
f
, ,

Valoarea caracteristică rezistenŃei la forfecare pe direcŃia axei y
(Pentru Glulam
k v z k v y k v
f f f
, , , , ,
= = )

z k v
f
, ,

Valoarea caracteristică rezistenŃei la forfecare pe direcŃia axei z
(Pentru Glulam
k v z k v y k v
f f f
, , , , ,
= = )
E
0,mean
Valoarea medie a modulului de elasticitate paralelă cu fibre
E
90,mean
Valoarea medie a modulului de elasticitate perpendicular pe fibre
E
0.05
Valoarea medie a modulului de elasticitate paralelă cu fibre pentru
pragul de 5%
G
mean
Valoarea medie a modului de elasticitate transversal

k
ρ
Valoarea caracteristică a densităŃii

mean
ρ
Valoarea medie a densităŃii

M
γ
Coeficientul de siguranŃă a materialului

EC lemn
s Coeficientul de forma a secŃiunii (pentru materialul LVL).

DeformaŃii specifice

Apăsând pe butonul Eps se pot defini deformaŃiile specifice.



Manual De Utilizare 85


3.1.14. Biblioteca de secŃiuni

Sistemul de programe conŃine o bază de date cu profile metalice şi una cu secŃiuni dreptunghiulare de beton, care
se poate accesa cu editorul de tabele. Baza de date conŃine pofilele metalice STAS (România), Eurocode şi alte
profile.

Tabelele vezi detaliat în capitolul... 2.9 Tabele




Tabelul nou se poate crea cu comanda Fişier/Nou. Se dă denumirea fişierului în care este stocat tabelul,
respectiv denumirea tabelului. Fişierul este salvat în directorul programului AxisVM sub denumirea
numefişier.sec.
Ulterior se poate modifica denumirea tabelului, tipul secŃiunilor din tabel sau se poate şterge tabelul din baza de
date.


FuncŃia Anulează (Undo) nu funcŃionează pentru modificările efectuate în tabel.

Denumire profil La fiecare secŃiune nou definită se dă un nume şi se introduc următoarele caracteristici secŃionale:

Nume
Procedura de fabricare Laminat, Tras la rece, Sudat, Alte
Forma I, U, L, łeavă, Cerc, Dreptunghiular, C, Z, S, J, T, Închis, Unic

Caracteristici
secŃionale
În cazul în care secŃiunile se definesc în tabel în mod obligatoriu se completează toate câmpurile:
Ax [cm
2
] aria secŃiunii
A
1
(*)
[cm
2
] Aria de forfecare pe direcŃia 1
A
2
(*)
[cm
2
] Aria de forfecare pe direcŃia 2
r
1..3
[cm] Raze de racordare
Ix [cm
4
] Momentul de inerŃie după axa locală x (torsiune)
Iy [cm
4
] Momentul de inerŃie după axa locală y (încovoiere)
Iz [cm
4
] Momentul de inerŃie după axa locală z (încovoiere)
I
yz
[cm
4
] Momentul de inerŃie centrifugal
I
1
(*)
[cm
4
] Momentul de inerŃie pricipal după axa 1
I
2
(*)
[cm
4
] Momentul de inerŃie pricipal după axa 2
I
ω ωω ω
[cm
4
] Momentul de inerŃie torsional pentru profile I necesare la proiectarea structurilor metalice
W
1
,
el,sup
* [cm
3
] Modulul de rezistenŃă elastic secŃional
W
1
,
el,inf
* [cm
3
] Modulul de rezistenŃă elastic secŃional
W
2,el,sup
* [cm
3
] Modulul de rezistenŃă elastic secŃional
W
2,el,inf
* [cm
3
] Modulul de rezistenŃă elastic secŃional
W
1
,
pl
* [cm
3
] Modulul de rezistenŃă plastic secŃional
W
2
,
pl
* [cm
3
] Modulul de rezistenŃă plastic secŃional
i
1
[cm] Raza de giraŃie pe direcŃia 1
i
2
[cm] Raza de giraŃie pe direcŃia 2
b [cm] PoziŃia centrului de greutate după axa locală y, măsurată faŃă de colŃul inferior stâng al
dreptunghiului circumscris secŃiunii transversale
h [cm] PoziŃia centrului de greutate după axa locală z, măsurată faŃă de colŃul inferior stâng al
dreptunghiului circumscris secŃiunii transversale
y
S
, z
S
[cm] Coordonatele relative a centrului de forfecare faŃă de centrul de greutate a secŃiunii
P.t. Puncte de calcul al tensiunilor
(*) Dacă direcŃiile principale coincid cu axele locale y şi z caracteristicile secŃionale se vor
nota cu indicii 1 şi 2

86


Definire, modificare
şi ştergere secŃiune
În tabel se pot introduce, modifica şi şterge grafic şi numeric secŃiuni după preferinŃă. Tabele se pot completa din
fişiere Dbase sau prin memoria rapidă.
În editorul de tabele, datele profilelor se pot copia dintr-un tabel în altul inclusiv cu datele grafice. În alte
aplicaŃii prin memoria temporară se pot copia numai datele numerice.
Profil nou se poate adăuga la orice tabel. Se cere opŃiunea Date noi sau [Ctrl+Ins] sau prin clicarea pe butonul +
şi se completează rândul.
Profil nou se poate defini şi cu editorul grafic de secŃiuni (Editare/Editor de secŃiuni, [Ctrl+G] ). Este posibilă şi
modificarea grafică a profilelor dacă acestea au date grafice profile (Editare/Modificarea grafică a secŃiunii,
[Ctrl+M] ).
În tabel dacă se schimbă un paramteru programul recalculează toŃi parametri şi modifică desenul profilului.
Stergere profil se poate face cu un buton sau cu combinatia tastelor [Ctrl+Del].

Editorul grafic de secŃiuni vezi detaliat în capitolul 3.1.14.1 Editorul grafic de secŃiuni


Tabelele cu profile conŃÎn şi valorile momentelor de inerŃie centrifugale care sunt utilizate în modulul de
dimensionare al elementelor de oŃel.
Profile

Aria secŃiunilor şi reprezentarea profilelor se face Ńinând cont şi de razele de racordare (r
1
, r
2
, r
3
).
Raza de racordare, înălŃimea, lăŃimea, grosimile şi diametrele sunt considerate conform figurilor de mai jos.


Profile metalice


Profil I laminat la cald cu tălpi
paralele.
Profil I laminat la cald cu tălpi
înclinate.


Profil T laminat la cald Profil cornier laminat la cald
Manual De Utilizare 87



Profil U laminat la cald cu tălpi
paralele.
Profil U laminat la cald cu tălpi
înclinate.



łeavă formată la rece Profil format la rece sau laminat la cald
(RHS).


Profile metalice de forma J formate
la rece tip Dunaújváros.
Profile metalice de forma L formate la
rece tip Dunaújváros


Profile metalice formate la rece tip
Dunaújváros.
Profile metalice de forma C formate la
rece tip Dunaújváros.

Profile metalice de forma Z formate
la rece tip Dunaújváros
Profile metalice de forma S formate la
rece tip Dunaújváros.
88




Profile metalice de forma C formate
la rece tip LINDAB
Profile metalice de forma Z formate la
rece tip LINDAB.

SecŃiuni
transversale de
beton
În baza de date sunt introduse secŃiunile dreptunghiulare şi circulare cele mai des utilizate, de la 20x20 cm până
la 80x80 cm, cu trepte de 2 şi 5cm.


3.1.14.1. Editorul grafic de secŃiuni

În editorul grafic de secŃiuni exista posibilitatea să definim profile arbitrare. Tipurile de secŃiuni standardizate (I,
T, U, L, dreptunghi) se pot defini şi parametric.

FuncŃia se poate accesa din bara de icon-uri a tabelului cu secŃiuni sau din fereastra Elemente\Elemente de linie
(definire zăbrea, nervură sau bară).
Vezi... 4.9.7 Elemente liniare
La generarea schemei statice din modelul arhitectural, aceasta uşurează definirea elementelor (definire secŃiune
stâlp sau grinda).
Vezi... 4.9.20 Generarea schemei statice din model arhitectural

Taste de editare Utilizarea lor se face în mod asemănător cu descrierea din capitolul 2.5 Folosirea tastaturii , a mausului şi a
cursorului.

Bara cu icoane Comenzile mai importante se pot accesa din bara de icoane.


Se poate imprima profilul editat. Vezi… 3.1.10 Imprimare


Profilul editat se poate salva în biblioteca de imagini.
Vezi… 3.2.10 Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare


Readuce profilul la starea existentă dinaintea ultimei funcŃii executate (Undo).
.

Readuce profilul la starea existentă dinaintea funcŃiei Inapoi.


Figura din editorul grafic de secŃiuni este copiat în memoria temporară.

Din biblioteca de
profile

Încărcare profil din biblioteca de profile. Se poate alege profile cu pereŃi subŃiri sau cu pereŃi grosi în funcŃie de
tipul profilului editat.


Din fişier DXF

În cazul profilelor cu pereŃi groşi conturul se poate încărca din fişier DXF.


Puncte de tensiune

La secŃiuni create se pot defini puncte de tensiune, adică puncte în care se determină tensiunile. În centrul de
greutate se ia automat un astfel de punct. Numărul maxim a acestor puncte este 8. Cu comanda de mişcare,
punctele de tensiune se pot mişca cu secŃiunea.


Calculul tensiunilor se face numai în punctele de tensiune definite. În ipoteza în care nu este definit nici un
punct de tensiune eforturile unitare se vor determina numai în centrul de greutate al secŃiunii, punct în care
din încovoiere nu rezultă tensiuni normale.
Manual De Utilizare 89



Bara de instrumente Cele mai utlizate functii de editare se pot accesa din bara de instrumente. Rearanjarea icoanelor se poate face
conform celor descrise în capitolul 2.15 Bara de instrumente. DiferenŃa este ca bara de instrumente nu se poate
fixa pe bara de meniuri superioare şi inferioare.

Definirea profilelor Cu editorul de secŃiuni se pot crea secŃiuni cu pereŃi subŃiri sau groşi. O secŃiune compusă poate să fie alcătuită
numai din componente de acelaşi tip. Profilele componente pot să fie contururi formate din cerc, dreptunghi,
inel, poligon sau profile din baza de date a secŃiunilor. După descrierea secŃiunii compuse, programul determină
caracteristicile secŃionale ale acesteia, precum şi direcŃiile principale. Profilele componente se pot mişca, copia,
roti şi oglindi. După părăsirea editorului secŃiunea astfel creată se poate salva în baza de date a secŃiunilor, cu o
denumire dată.

SecŃiuni cu pereŃi
subŃiri





Conturul nou se poate aşeza cu ajutorul punctului de bază. Punctul de bază este marcat cu un cerc roşu. Punctul
de bază al conturului se poate modifica clicând cu mausul pe acesta.

Definirea profilelor standardizate se pot face şi parametric.
În fereastra de dialog se dau următoarele:

Procedura de
fabricaŃie
Se poate alege din trei optiuni (laminat, format la rece şi sudat).

Dimensiuni În funcŃie de tipul secŃiunii (înălŃime, lăŃime, grosimi de pereŃi, raze de racordare, diametru).

Rotire Prin definirea unghiului α se dă rotirea. Implicit are valoarea 0.

Dreptunghi




Definirea unui dreptunghi cu parametrii b, v, α.

Caracteristici
secŃionale

SuprafaŃa de
lucru

90


Profil I
,
Profil I impănat



Definirea profilului I impănat cu înălŃimi, lăŃimi, grosimi de pereŃi şi raze de racordare.

Profil I asimetric





Definire profil I asimetric cu înăltime, lăŃime tălpi, grosimea inimii, grosimea tălpii şi a razei de racordare.

La definire condiŃia b > v trebuie respectată.

Inel

Definirea secŃiunii inelare cu diametrul exterior D şi grosimea peretelui v. În acest caz linia mediană a inelului
este considerată ca un contur închis şi este vizualizată cu o linie întreruptă.

Alte profile
, , ,
, ,
Toate profilele se pot defini cu înălŃime, lăŃime, grosimi de pereŃi şi raze de racordare (în cazul profilelor
laminate şi formate la rece).


Profile dublate
, ,
Profilul de bază se poate defini parametric (lăŃime, înălŃime, grosime talpă, grosime inimă) sau se poate alege din
baza de date.

La definire se pot da datele particulare:
DistanŃa dintre profile: parametrul a
PoziŃionare: cu faŃa sau spatele (pentru profilul 2U)

Manual De Utilizare 91



Poligon

Definirea unui poligon de grosime v. Editarea poligonului se poate termina cu [Esc] sau prin clicarea cu butonul
din dreapta a sau prin închiderea poligonului.



Înainte de desenarea profilului se poate opta pentru ca linia de comandă să fie pe
1. partea stânga
2. axa
3. partea dreapta.

Parametrul R: raza de racordare



Profil arc de cerc



Se pot încărca numai profile cu pereŃi subŃiri
Modificarea
grosimii pereŃilor



Pentru profilele cu pereŃi subŃiri se poate modifica grosimea pereŃilor
porŃiunilor selectate. În cazul profilelor tip, grosimea pereŃilor se
poate schimba prin modificarea parametrilor profilului.


Ştergere La apăsarea tastei [Del] apare bara de selectare. După închiderea barei de selectare elementele selectate se şterg.

Element Dacă se şterge un element care făcea parte dintr-un contur închis se şterge şi acest contur.

Punct de tensiune Şterge punctul de tensiune selectat.


Punctul de tensiune din centrul de greutate al secŃiunii nu se poate şterge.
Setări Se poate regla caroiajul şi pasul cursorului.

Profile cu pereŃi
groşi



92



Dreptunghi

Definirea dreptunghiului cu lăŃimea b şi înălŃimea h.


Cerc, semicerc
,
Definirea unui cerc sau semicerc cu diametrul d.
SecŃiune I

Definirea unei secŃiuni I cu parametrii a
1
, a
2
, a
3
, b
1
, b
2
, b
3
. Dintre parametrii (a
1
, a
3
), (b
1
, b
3
) unul se poate defini
cu valoarea 0 pentru a putea fi definite secŃiuni de T, U şi L.

Poligon

Definirea unui element poligonal. Editarea poligonului se poate termina cu [Esc] sau prin clicarea cu butonul din
dreapta a sau prin închiderea poligonului.

Introducere nod

Se poate defini un nod pe conturul profilului. prin mişcarea cu mausul se poate modifica forma profilului.
Contur

Dacă butonul Contur este activat se poate defini conturul profilului. Dacă butonul nu este activat se va activa
butonul Gol.

Gol

Prin activarea opŃiunii Gol, în secŃiune se pot introduce goluri de formă: cerc, dreptunghi, poligon în acest caz
momentul de inerŃie torsional nu este determinat.


În acest caz momentul de inerŃie centrifugal nu este calculat de program.
Punct de tensiune

Se pot defini puncte de tensiune similare cu cele de la secŃiuni cu pereŃi subŃiri.



Programul va calcula tensiunile numai în punctele aici definite. Dacă nu definiŃi puncte de tensiune, atunci
tensiunea va fi calculată numai centrul de greutate, deci tensiunea provenită din încovoiere nu va fi luată în
considerare.
Ştergere Ca şi în cazul secŃiunilor cu pereŃi subŃiri.

Element Se şterg elementele selectate.

Punct de tensiune Se şterg punctele de tensiune selectate.


Punctul de tensiune din centrul de greutate al secŃiunii nu se poate şterge.

Setări Se poate regla caroiajul şi pasul cursorului

Calcule Programul calculeaza urmatoarele caracteristici sectionale:

Parametrii A
x
, I
y
, I
z
, I
yz
sunt calculaŃi prin integrare iar parametrii A
y
, A
z
, I
x
, I
ω ωω ω
, ρ ρρ ρ
ψ ψψ ψ
, , , , ρ ρρ ρ
ζ ζζ ζ
, , , , ρ ρρ ρ
ψζ ψζ ψζ ψζ
, , , , ρ ρρ ρ
1 11 1
, , , , ρ ρρ ρ
2 22 2
, A
1
, A
2
prin
metoda elementului finit.

Dacă profilul este alcătuit din două sau mai multe profile independente parametrii A
y
, A
z
, ρ ρρ ρ
y
, ρ ρρ ρ
z
, ρ ρρ ρ
yz
, ρ ρρ ρ
1
, ρ ρρ ρ
2
, A
1
,
A
2
nu sunt calculaŃi.

Ax Aria secŃiunii
A
y
Aria de forfecare în direcŃia locală y
A
z
Aria de forfecare în direcŃia locală z
Ix Momentul de inerŃie după axa x (torsiune)
Iy Momentul de inerŃie după axa y (încovoiere)
Iz Momentul de inerŃie după axa z (încovoiere)
I
yz
Momentul de inerŃie centrifugal
I1* Momentul de inerŃie pricipal după axa 1
I2* Momentul de inerŃie pricipal după axa 2
α Unghiul axei 1 faŃă de axa y
I
ω ωω ω
Momentul de inerŃie torsional (necesar la proiectarea structurlor metalice)
ρ ρρ ρ
y
Factorul secŃiunii de forfecare în direcŃia locală y
ρ ρρ ρ
z
Factorul secŃiunii de forfecare în direcŃia locală z
ρ ρρ ρ
yz
Factorul secŃiunii de forfecare asociat axelor yz
ρ ρρ ρ
1
Factorul secŃiunii de forfecare în direcŃia principală 1
ρ ρρ ρ
2
Factorul secŃiunii de forfecare în direcŃia principală 2
A
1
Aria de forfecare în direcŃia principală 1
A
2
Aria de forfecare în direcŃia principală 2
Manual De Utilizare 93



W
1
,
el,sup
* Modulul de rezistenŃă elastic
W
1
,
el,inf
* Modulul de rezistenŃă elastic
W
2,el,sup
* Modulul de rezistenŃă elastic
W
2,el,inf
* Modulul de rezistenŃă elastic
W
1
,
pl
* Modulul de rezistenŃă plastic
W
2
,
pl
* Modulul de rezistenŃă plastic
i
1
Raza de giraŃie pe direcŃia 1
i
2
Raza de giraŃie pe direcŃia 2
yG PoziŃia centrului de greutate pe direcŃia locala y
zG PoziŃia centrului de greutate pe direcŃia locala z
y
s
,z
s
Coordonatele centrului de forfecare faŃă de centrul de greutate
P
o
Perimetrul exterior (contururi)
P
i
Perimetrul interior (găuri)

* Dacă direcŃiile principale coincid cu axele locale y şi z caracteristicile secŃionale se vor nota cu
indicii 1 şi 2



Momente de inerŃie
principale


I
1

2
2
1
2 2
yz
z y z y
I
I I I I
I +
|
|
¹
|

\
| −
+
+
=


I
2

2
2
2
2 2
yz
z y z y
I
I I I I
I +
|
|
¹
|

\
| −

+
=

α
z y
yz
I I
I

=
2
) 2 ( tg α


o o
90 90 + ≤ < − α , faŃă de axa locală y.

Modulul secŃiunii
max _ 2
1
sup , , 1
e
I
W
el
=

min _ 2
1
inf , , 1
e
I
W
el
=


max _ 1
2
sup , , 2
e
I
W
el
=

min _ 1
2
inf , , 2
e
I
W
el
=


DeformaŃii din
forfecare
Pentru elementele de nervură dacă 0 ≠
y
A sau 0 ≠
z
A programul ia în considerare şi deformaŃiile din
forfecare.

y
x
y
A
A
ρ
=
z
x
z
A
A
ρ
= ρ = coeficientul de formă al secŃiunii

3.1.15. Ieşire
[Ctrl]+[Q] Părăsirea programului.

94


3.2. Meniul Editare



3.2.1. Înapoi (Undo)

[Ctrl]+[Z]


Readuce modelul la starea existentă dinaintea ultimei funcŃii executate. Numărul paşilor înapoi se poate regla din
meniul Setări/Setări de bază (maxim 99).
În meniu apar şi momentele în care au fost făcute operaŃiile, se poate selecta pasul până când se va reface
modelul.

3.2.2. Din nou (Redo)

[Shift]+[Ctrl]+[Z]


Readuce modelul la starea existentă dinaintea funcŃiei Înapoi.
În meniu apar şi momentele în care au fost făcute operaŃiile, se poate selecta pasul până când se va reface
modelul.

3.2.3. Selectează totul
[Ctrl]+[A]
Vezi detaliat... 2.15.1 Selectare

3.2.4. Copiere
[Ctrl ]+[C]
La copiere elementele structurale selectate sunt copiate în clipboard. Dacă nu este selectat nimic, dar sunt detalii
activate, atunci aceste detalii sunt copiate în clipboard. Dacă nu este selectat nimic şi nu sunt detalii activate, tot
modelul se copiază în clipboard.
Cu modelul, şi imaginea din fereastra activă se copiază în clipboard (ca şi în versiunile precedente), dar aceasta
opŃiune se poate dezactiva.

lista
lista
Manual De Utilizare 95


3.2.5. Inserare
[Ctrl ]+[V]

Inserează în model (în poziŃia originală sau în locul indicat cu ajutorul mausului) elementele copiate în clipboard
reazeme încărcări, cote, domenii de armare. Se poate insera încărcările şi detaliile care conŃÎn elementele copiate.
Modul de funcŃionare a comenzii se poate seta în meniul Setări pentru copiere/înserare.

3.2.6. Setările pentru copiere/inserare
Setări de copiere Dacă sunt elemente selectate acestea se copiază în clipboard. În cazul domeniilor, barelor, nervurilor, zăbrelelor,
se copiază şi elementele conectate la aceste elemente (reazeme, încărcări, cote, domenii de armare). Dacă dintre
acestea se doreşte copierea celor selectate se activează opŃiunile Reazeme selectate, Încărcări selectate, Cote
selectate şi Domenii de armare selectate.



Cu încărcările se copiază şi ipotezele de
încărcare în care sunt acestea. Dacă se doreşte
copierea tuturor ipotezelor de încărcare se
activează opŃiunea Copierea tuturor
ipotezelor de încărcare.
Se pot copia şi grupările de încărcare şi
combinaŃiile de încărcare.
Dacă opŃiunea Copierea ferestrei active ca şi
desen este activată, atunci conŃinutul ferestrei
active se va copia în clipboard (ca şi în
versiunile anterioare).


Setări de inserare


Ipoteze de încărcare:
Inserarea ipotezelor de încărcare din
clipboard se poate seta în felul următor:
Inserare ca ipoteza nouă de încărcare –
Ipotezele de încărcare găsite în clipboard se
vor insera ca ipoteza nouă de încărcare.
Concatenarea ipotezelor de încărcare cu
aceeaşi denumire – dacă în model este o
ipoteză de încărcare cu aceeaşi denumire ca
cea din clipboard, încărcările se vor copia în
ipoteza de încărcare din model. Activarea
acestei opŃiuni este utilă în cazul copierilor
din acelaşi model, ca să nu se genereze
ipoteze de încărcare similare.


Copierea încărcărilor din ipotezele de încărcare în ipoteze de încărcare actuale. Dacă această opŃiune este
activată încărcările din clipboard din toate ipotezele de încărcare sunt copiate în ipoteza de încărcare actuală.

Detalii:
La copiere sunt inserate în clipboard şi detaliile unice în care sunt elementele copiate. Se poate seta ca
elementele inserate să fie copiate în detaliile active sau în detaliile originale. În ultimul caz elementele inserate
rămân în detaliul original preluat.

PoziŃionare:
PoziŃia elementelor copiate se poate defini în trei moduri:
PoziŃionare în poziŃia iniŃială: elementele vor fi poziŃionate cum au fost în modelul original
PoziŃionarea cu originea relativă/cu colŃul modelului: În aceste cazuri cu ajutorul mausului se poate defini
poziŃia conŃinutului din clipboard. În punctul de inserare va fi originea relativă setată din modelul original, iar în
cazul celalalt, un colŃ ales automat din model.
96


3.2.7. Ştergere

[Delete]
Ştergerea elementelor selectate. Dacă nu sunt selectate elemente apare bara de selecŃie iar după selectarea
obiectelor se deschide fereastra de dialog de ştergere.

Ştergerea elementelor geometrice deja definite.
Ştergerea se poate face în felul următor:

1. Se selectează elementele dorite a fi şterse. În timpul selectării se poate utiliza bara de selecŃie.
2. Se apasă tasta [Del]. Dacă nu este selectat nici un element apare bara de instrumente pentru selectare
unde se pot selecta elementele în modul cunoscut (vezi... 2.15.1 Selectare).
3. În fereastra de dialog a funcŃiei se aleg tipurile de date care se şterg.
4 Cu butonul OK se închide fereastra.





Geometrie Dacă la elementele geometrice au fost ataşate elemente finite şi încărcări se şterg elementele finite şi încărcările.
Elemente Dacă la elementele finite au fost ataşate şi alte elemente (ex. reazem sau nervură la elemente de suprafaŃă),
reazemele sau încărcările se şterg de asemenea.
ReferinŃă Cu referinŃele şterse se şterge definiŃia elementelor finite şi încărcările la care s-au folosit referinŃele respective.

ReŃea Şterge reŃeaua de pe domeniile şi liniile selectate.

Armare Şterge parametrii de armare de pe elementele selectate şi datele pentru dimensionarea fundaŃiilor.

Structuri metalice Şterge parametri de proiectare pentru elemente de oŃel selectate.

Cote Şterge cotele, ferestrele de rezultate selectate.


Manual De Utilizare 97


3.2.8. Tabele
[F12]
Vezi detaliat... 2.9 Tabele

3.2.9. Editorul de breviar de calcul
[F10]
Vezi detaliat... 2.10 Editorul de breviar de calcul

3.2.10. Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare

Salvarea imaginilor
în biblioteca de
imagini
[F9]
Salvarea imaginilor în program se poate face în mai multe locuri: în fereastra principală a programului, în
fereastra cu diagramele de eforturi şi deplasări a barelor, în fereastra de dimensionare a elementelor de oŃel, în
fereastra rezultatelor neliniare, în fereastra verificare armare stâlp, în fereastra de dimensionare armare grindă şi
fereastra de dimensionare îmbinare cu şuruburi. La salvarea imaginii se poate da o denumire acesteia. În cazul în
care fereastra principală este împărŃită în mai multe ferestre există posibilitatea de a salva toate ferestrele sau
numai fereastra activă.


Se poate folosi şi opŃiunea Salvare în biblioteca de desene. Îmaginile salvate în biblioteca de imagini sunt
salvate în fişiere iar imaginile salvate în biblioteca de desene sunt actualizate la orice modificare a modelului.
Vezi... 3.5.7 Biblioteca de desene

În ce format să
salvăm imaginea?

Formatele bitmap (.BMP, .JPG) stochează punctele imaginii. Acest mod de reprezentare la tipărire oferă a
calitate mai slabă decât fişierele Windows metafile. Dintre cele două formate de fişiere, formatul JPG ocupă
spaŃiu de 30 de ori mai puŃin pe disc.

Fişierele Windows metafile (.WMF, .EMF) conŃÎn comenzile de desenare şi oferă a calitate superioară.
Se pot scala şi imprima fără pierderi de calitate.
La reprezentări randate sau cu suprafeŃe desenele OpenGL sunt stocate în fişierele metafile în format bitmap.
Reprezentări de calitate randate şi cu suprafeŃe se pot obŃine numai prin imprimarea directă a ferestrelor de lucru.

Imaginile salvate sunt stocate în subdirectorul Images_numemodel creat în directorul modelului. Imaginile
salvate se pot insera în breviarul de calcul. Imaginile nu sunt salvate în breviarul de calcul (fişierele RTF), numai
referinŃa lor. Este necesar ca biblioteca de imagini să fie anexată la fişierul RTF. La crearea breviarului de calcul
în referinŃa imaginilor se memorează numele bibliotecii de imagine originale (Images_numemodel). Dacă se
şterge sau se modifică numele bibliotecii de imagini, se pierd referinŃele din breviarul de calcul şi imaginile nu se
mai afişează.

3.2.11. Masa elementelor
[F8]
Se poate afişa sub forma tabelară masa modelului întreg, masa elementelor selectate sau a detaliilor în funcŃie de
materiale, profile sau tipuri de suprafeŃe.




98


3.2.12. Asamblarea elementelor structurale

Programul AxisVM tratează elementele de linie ca şi elemente structurale. Cu opŃiunea Generare retea pe
element de linie se generează reŃea pe elemente de linie dar liniile ramân un singur element structural.

Cu opŃiunea Asamblarea elementelor structurale exista posibilitatea de asamblare a elementelor de linie
conectate între ele. Nu se pot asambla elemente de linie care au axare locală diferită, au materiale diferite,
secŃiunile nu sunt identice, au excentricitate diferită sau dacă în punctul comun este o articulaŃie sau conturul
unui domeniu. Liniile drepte trebuie să fie pe aceeaşi dreaptă iar arcele de cerc pe acelaşi cerc.

3.2.13. Dezasamblarea elementelor structurale

După folosirea funcŃiei Dezasambalrea elementelor structurale, elementele structurale sunt dezasamblate în
elemente finite.


3.2.14. Convertirea încărcărilor de suprafaŃă distribuite pe bare
După folosirea comenzii se vor converti încărcările de suprafaŃă distribuite pe bare în încărcări distribuite pe
bare.


3.2.15. Convertirea referinŃelor automate
ReferinŃele generate automat se vor converti în referinte.

Manual De Utilizare 99


3.3. Meniul OpŃiuni





3.3.1. OpŃiuni de reprezentare




Vezi detaliat... 2.15.14 OpŃiuni de reprezentare


3.3.2. Setari




Vezi detaliat... 2.15.15 Setări

3.3.3. Managerul de folii
[F11]


100



În managerul de folii sunt afişate toate foliile create în AxisVM şi foliile încărcate DXF respectiv ArchiCAD.
În model se poate încărca un singur fişier ArchiCAD sau mai multe fişiere DXF. Programul la pornirea cotării
creează automat o folie Cota dacă aceasta încă nu există.

În structura foliilor din partea stângă a ferestrei de dialog se poate seta denumirea foliilor. În câmpurile din
dreapta se poate seta: culoarea, tipul de linie, grosimea liniei, vizibilitatea şi sensibilitatea pentru elementele
foliei. Dacă este selectată denumirea unui fişier DXF atunci se pot selecta caracteristicile tuturor foliilor care
aparŃÎn fişierului DXF. ProprietăŃile foliilor structurale AxisVM nu se pot modifica.
Prin apăsarea butonului Aplică peste tot se pot seta proprietăŃile (culoarea foliei, Tipul liniei foliei, Grosimea
liniei foliei) elementelor conform foliei DXF.

Vizibilitatea şi senzitivitatea foliilor şi a fişierelor DXF se poate seta cu beculeŃul sau cursorul afişat în structura
foliilor AxisVM.

Folie nouă AxisVM La crearea foliei se poate seta denumirea, culoarea şi grosimea liniei.

Şterge În lista sau în structura foliilor se pot selecta mai multe folii sau grupuri de folii şi se pot şterge cu tasta [Del] sau
butonul de Stergere.

Ştergere folii
AxisVM goale
Se şterg foliile AxisVM care nu conŃÎn elemente.


Ştergere folii DXF
goale
Se şterg foliile DXF care nu conŃÎn elemente.

3.3.4. Niveluri
[F7]
Vezi detaliat... 3.7.7 Niveluri

3.3.5. Linii de ghidare
[CTRL]+[G] Vezi detaliat... 2.15.7 Linii de ghidare

3.3.6. Standard



PărŃile programului care depind de standarde funcŃionează conform
standardului ales aici. La schimbarea standardului de calcul, datorită
calculelor diferite ce intervÎn în combinaŃiile de dimensionare,
parametri grupărilor de încărcări se şterg cu excepŃia factorilor de
siguranŃă. De asemenea se şterg parametri analizelor seismice precum
şi ipotezele încărcărilor seismice.
Deoarece anumite caracteristici de materiale precum şi parametri de
armare sunt luate în funcŃie de standard, se recomandă la schimbarea
standardului de calcul revizuirea şi a acestor date.


Dacă opŃiunea Setări de bază este activată modelele noi se vor crea cu standardul selectat.

Manual De Utilizare 101


3.3.7. UnităŃi de măsură



În această fereastră se pot alege unităŃile de măsură şi formatul afişării lor. În partea dreaptă sunt afişate unităŃile
de măsură din categoria aleasă din partea stângă a ferestrei de dialog.
Se poate opta pentru unităŃile de măsură din şi şi derivatele acestora (ex. ForŃă [N, kN,etc.] lungime [m, cm,
etc.]) sau anglo-saxone (ex. ForŃă [pound] lungime [feet, inch], etc.).

Setările individuale ale utilizatorului se pot salva cu nume pentru utilizări ulterioare. din lista de selecŃie alăturată
de unităŃile de măsură se poate alege formatul şi numărul zecimalelor.
3.3.8. GravitaŃia


Se poate seta direcŃia gravitaŃiei. În mod implicit această direcŃie este setată în
direcŃia negativă a axei Z.
DirecŃia gravitaŃiei se poate seta în direcŃiile conform sistemului global de
coordonate.
Aici se poate defini şi valoarea acceleraŃiei gravitaŃionale.

3.3.9. PreferinŃe




102



SiguranŃa datelor



Lista fişierelor
recente
La această opŃiune se poate regla numărul fişierelor afişate la sfârşitul meniului Fişier precum şi încărcarea
ultimului fişier deschis.

Fereastra de deschidere (vezi... Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate, limbă) se poate utiliza din
nou dacă optiunea Utilizare fereastra de deschidere este selectata.
Salvare

Salvare automată
Se poate seta salvarea modelului în intervale de 1-99 minute.
Modelul este salvat în biblioteca c: \ Documents and Settings \ username \ Local Settings \ Temp cu denumirea
~nume_model.avm. Dacă în timpul rulării apare o eroare modelul este salvat în fişierul $nume_model.avm
Copie de siguranŃă
Se poate opta pentru salvarea unei copii de siguranŃă înainte de salvare.
Această copie se face numai cu datele de intrare.
Copie de siguranŃă la salvare: înainte de salvare, programul face o copie a fişierului care se suprascrie. Numele
fişierului creat este numemodel.~AX.
Salvarea rezultatelor derivate
Selectând opŃiunea Salvare rezultate derivate tensiunile, înfăşurătorile, combinaŃiile de dimensionare şi
rezultatele dimensionărilor sunt salvate în fişierul cu rezultate.

Înapoi (Undo) Numărul paşilor care se pot anula, se poate regla între 1-99. Dacă funcŃia Înapoi grupat este dezactivată,
obiectele geometrice realizate cu o singură comandă se pot reface linie cu linie.
Se poate seta unde să stocheze programul variantele anterioare ale modelului: în memorie sau pe hard-disk.
Cu prima opŃiune programul funcŃionează mai repede iar cu ultima foloseşte mai puŃină memorie.

Time-out de reŃea

În cazul utilizării unei chei de protecŃie în reŃea, după expirarea timpului setat aici se întrerupe rularea
programului AxisVM dacă între timp nu s-a administrat cheia de protecŃie în reŃea.
Aceasta în general se poate întâmpla în cazul unui apel telefonic când nu folosiŃi programul până la depăşirea
time out-ului de reŃea, după care un alt utilizator doreşte să acceseze cheia hardware. Atunci serverul pentru
utilizatorul nou emite o licenŃă nouă. După care, dacă încercaŃi să lucraŃi în continuare, la următoarea citire de
hardware programul se opreşte şi va afişa un mesaj de eroare.

Manual De Utilizare 103



Culori



Se poate selecta doar culoarea de fundal (negru, gri închis, gri deschis sau alb) pentru fereastra de lucru a
programului. Culorile elementelor (simboluri, fonturi, elemente) din desene sunt ataşate culorilor de fundal.

Fonturi



Setarea tipului de caracter şi a mărimii acestuia cu care apar inscripŃiile în ferestrele de lucru şi în ferestrele de
informaŃii.
Se poate reveni la setarea de bază cu butoanele de Setari de baza.

Schimbare tip
caracter

104



Editare



În fereastra se pot seta doi parametri.

Unghi de închidere
cerc

În cazul desenării arcelor dacă unghiul central este mai mic decât valoarea α sau este mai mare decât 360-α se
genereaza cerc întreg.


Linie de proiectie pe
plan de lucru
Se poate opta pentru afişarea liniei de proiecŃie. Reprezintă distanŃa cursorului faŃă de planul de lucru.

Activarea detaliilor
logice pentru
modelelecreate cu
versiunile
anterioare
Se poate opta ca programul să genereze detaliile logice pentru modelele create cu versiunile anterioare a
programului.


PoziŃionare pe
fereastra de dialog
Se poate seta poziŃionarea automată a mausului pe fereastra de dialog.

Selectare elemente
de reŃea dezactivate
Dacă această funcŃie este dezactivată (setare de bază), atunci punctele şi liniile reŃelei dezactivate nu se pot
selecta şi nici în tabele nu se vor afişa.
Dacă funcŃia este activată se pot selecta punctele şi liniile reŃelelor dezactivate. Aceste elemente selectate se vor
afişa şi în tabele.

Stergerea liniilor
inutile la
intersectarea
domeniilor
Se poate seta ca liniile inutile rezultate din intersectarea domeniilor sa fie şterse.

Generare reŃele



Manual De Utilizare 105



Management de
reŃea
Sunt două opŃiuni:
Stergere şi generare automata a retelelor
Dacă se editeaza un domeniu programul automat şterge reŃeaua de pe acesta. La pornirea analizei aceste reŃele
şterse sunt generate automat.
Retea cu posibilitate de editare
ReŃeaua generată se poate modifica.

Metoda de
impartire a
conturului

Elemente uniforme
Independent de conturul şi formei domeniului se generează o reŃea cu dimensiunile date de utilizator (mai
puŃine elemente finite).
Adaptare marime de retea
Programul genereaza o reŃea optimă de elemente finite tinând cont de forma domeniului. Zonele unde
dimensiunea definită de utilizator este posibila, se utilizeaza aceasta, iar unde este necesar se generează o reŃea
mai fina.

Dimensiunea
implicita de reŃea
Dacă se genereaza o reŃea pe un domeniu pe care încă nu a fost generată reŃea în fereastra de dialog Parametrii
de generare retele se va afişa implicit această valoare.

Bare de
instrumente



Bare de instrumente Dacă opŃiunea Bare de instrumente orizontale deschise este selectată toate butoanele se vor afişa unul lângă
celalat. FuncŃiile separate se vor delimita cu o linie verticală.
Dacă opŃiunea Butoane suprapuse este activată butoanele se vor grupa prin suprapunere sub un buton
reprezentativ. Aceste butoane reprezentative la partea stânga inferioară au o săgeată pe care clicând se afişează
toate butoanele suprapuse.

Bare de instrumente
rapide
PoziŃionarea poate să fie:

Relativ
În acest caz distanŃa dx şi dy se poate defini în pixeli.

Pe poziŃia anterioară
Barele de instrumente se vor afişa pe poziŃia anterioară.

106


Afişare



Diagrama de
moment
Se poate seta ca diagrama de moment să fie desenata Pe fibra intinsă sau Pe fibra comprimată.

ÎmpărŃire arc Reprezentarea arcelor se face prin linii drepte. Se poate defini densitatea liniilor.
Definirea se face cu un buton deplasabil care se poate mişca de la dur pana la fin. Cu cât setarea este mai fină cu
atât reprezentarea va fi mai exactă (acestă setare influentează numai reprezentarea şi nu influenŃează analiza).

Afişare model OpŃiunea Clasic este recomandată pentru monitoarele cu rezoluŃie redusă, iar AxisVM10 pentru monitoarele cu
rezoluŃie mare. Dacă opŃiunea AxisVM10 este activată atunci elementele de linie sunt afişate cu linii groase,
domeniile sunt colorate, iar încărcările haşurate.

OpŃiuni Activare desenare contur obiecte 3D: În timpul desenării obiectelor (vezi... 4.9.3 Desenarea obiectelor) este
posibilă afişarea elementelor cu conturul 3D fără activarea reprezentării randate.
Desenare încărcare liniara pe toate elementele cuplate: Controlează afişarea încărcării liniare pe intersecŃia a
două plăci şi un perete. Dacă opŃiunea este activată şi dacă un detaliu conŃine oricare element, se afişează şi
încărcarea. Dacă opŃiunea nu este activată atunci încărcarea va fi afişată numai pe elementul la care a fost ataşat
(aşa se poate verifica în ce sistem local a fost definită încărcarea).






La începutul analizei programul determina mărimea memoriei libere şi conform acesteia sistemul de ecuaŃii este
descompus în blocuri. Aceasta asigură o eficienŃă corspunzătoare pentru analiza. Dacă în timpul analizei se
lucrează şi cu alte aplicaŃii atunci se poate reduce memoria ce poate utiliza programul lasând memorie şi pentru
celălalte aplicaŃii..

Manual De Utilizare 107



Utilizarea memoriei
extinse
Dacă în calculator este instalată mai multă memorie decât 4GB, cu activarea opŃiunii Utilizarea memoriei extinse
(AWE) devine posibilă utilizarea acestei memorii pentru analize.
Este necesar ca în sistemul de operare să fie setată blocarea paginilor de memorie (vezi 2.1. CerinŃe hardware).

LocaŃia fişierelor de
lucru
Se poate defini locaŃia fişierelor de lucru.
Se poate opta pentru trei posibilităŃi:
- Mapa fişierului modelului
- Conform setărilor din sistemul de operare
- Setări unice-fişierul de lucru se va salva în mapa specificată
Generarea fişierului cu jurnalul analizei:
Dacă această opŃiune este activată detaliile analizei vor fi salvate în fişierul numemodel_msg.txt.

FuncŃionarea
programului pe un
singur fir /
FuncŃionarea
programului pe mai
multe fire
Dacă opŃiunea FuncŃionarea programului pe mai multe fire este activată şi calculatorul permite, rezolvarea
sistemului de ecuaŃii se face pe mai multe fire. Procesorul calculatorului trebuie să dispună de tehnologia
Hyperthreading, DualCore sau Quad Core.
Timpul de rulare se reduce. Reducerea depinde de marimea memoriei RAM, de marimea modelului şi de
structura modelului. Timpul de analiza statică se reduce de 1.5-2 ori iar analiza modală de 4-5 ori.

IndicaŃii sonore în
timpul analizei
Dacă opŃiunea este activată, la terminarea analizei şi la afişarea mesajelor de eroare se vor auzi indicaŃii sonore.
Pentru funcŃionare sunt necesare o placă de sunet şi boxe.

Breviar de calcul




Limba de
documentare
Selectarea limbii documentării pentru tabelele şi desenele tipărite. În funcŃie de restricŃii se poate utiliza
următoarele limbi: maghiara, engleza, germana, franceza, italiana, olandeza, rusa, portugheza, romana, spaniola
şi sârba.

Imprimare tabel Dacă un tabel conŃine puŃine coloane programul pentru eficienŃă tipăreşte tabelul în mai multe coloane.
Cu această opŃiune se poate opta pentru tipărirea tabelului în mai multe coloane sau numărul maxim de rânduri
dintr-o coloană.

Memoria de
imprimare
La tipărirea documentaŃiilor foarte mari se poate întâmpla ca memoria să nu fie suficientă. În această situaŃie se
poate folosi hard-diskul.

Tipărire numerotare
pagină şi pentru
antet dezactivat
Aici se poate seta ca dacă antetul este dezactivat, să fie tipărite şi numerotarea paginilor.


Traducerea textelor
automate la
schimbarea limbii
de documentare
La activarea opŃiunii, dacă se schimbă limba de documentare, textele automate vor fi traduse în limba nouă de
documentare.

108


Update



Căutare update OpŃiuni: Zilnic, Săptămânal, Lunar sau Niciodată.

AxisVM update de
pe internet
După apăsarea butonului se lansează programul de descărcare şi se descarcă ediŃia nouă a programului. Dacă
descărcarea s-a terminat cu succes şi pe ultima pagină s-a optat pentru Lansarea programului descărcat,
programul AxisVM se închide şi se lansează ediŃia nouă a programului.

Setări proxy Dacă reŃeaua este conectată la internet printr-un server proxy se pot seta datele serverului.

3.3.10. Limba


Dacă în configuraŃia programului există modulul DM se
poate seta limba programului (meniuri, ferestre de dialog).

3.3.11. Limba de documentare


Dacă în configuraŃia programului există modulul DM se
poate seta limba de documentare.


3.3.12. Bare de instrumente în pozitia implicita

Cu această funcŃie barele de instrumente se vor afişa în poziŃia implicită. Bara de instrumente comune se va afişa
pe partea stânga a ecranului. Butoanele se vor afişa în barele de instrumente corespunzătoare.

Manual De Utilizare 109


3.4. Afişare


Vedere din faŃă

[Ctrl]+[1]
Vezi detaliat... 2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectivă
Vedere de sus

[Ctrl]+[2]
Vezi detaliat... 2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectivă
Vedere laterală

[Ctrl ]+[3]
Vezi detaliat... 2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectivă
Perspectivă
[Ctrl]+[4]
Vezi detaliat... 2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectivă
Setare perspectivă...

Vezi detaliat... 2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectivă
Planuri de lucru


Vezi detaliat... 2.15.6 Planuri de lucru
Mărire

[+], [Ctrl] + [+]
Vezi detaliat... 2.15.2 Mărire, micşorare
Micşorare

[-], [Ctrl] + [-]
Vezi detaliat... 2.15.2 Mărire, micşorare
Modelul întreg

[Ctrl]+[W]
Vezi detaliat... 2.15.2 Mărire, micşorare
Deplasare

Vezi detaliat... 2.15.2 Mărire, micşorare

110



Rotire

Vezi detaliat... 2.15.3 Vederi, reprezentare în perspectivă


Reluarea vederii
precedente


Vezi detaliat... 2.15.2 Mărire, micşorare

Reluarea vederii
următoare



Vezi detaliat... 2.15.2 Mărire, micşorare


Reprezentare cu
linii

Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare

Reprezentare cu
suprafeŃe

Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare

Reprezentare
randată

Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare


Textură Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare

OpŃiuni de randare Vezi detaliat... 2.15.4 Modul de reprezentare

Profile cu linii La reprezentarea randata profilele cu pereti subtiri se vor reprezenta cu liniile peretilor.

Profile cu contur La reprezentarea randată profilele cu pereŃi subŃiri ca şi profilele cu pereŃi groşi se vor reprezenta cu liniile de
contur.

Reprezentare cu
linii la deplasare
Dacă este activat, în timpul rotirii sau deplasării modelului, modelul va fi reprezentat în linii.

Deplasare fără
afişare inscripŃii
Dacă opŃiunea este activată în timpul deplasării pe model nu se vor afişa inscripŃiile.

Manual De Utilizare 111


3.5. Meniul Ferestre



3.5.1. Editorul de proprietati
Cu editorul de proprietăŃi se pot modifica uşor proprietăŃile elementelor selectate. Schimbarea unei proprietăŃii
are ca efect schimbarea imediată a modelului. În cazul tipurilor de elemente diferite este posibila schimbarea
proprietăŃilor comune (pentru zăbrea, bară şi nervură materialul şi secŃiunea se poate schimba deodată).
La definirea modelului proprietăŃile se pot edita, iar la rezultate nu.
Pentru câmpuri cu date numerice se pot utiliza şi expresii cu operatori. Expresiile pot sa conŃina următoarele
operatori şi funcŃii: +, –, * , /, (, ), SIN, COS, TAN, EXP, LN, LOG10, LOG2, SINH, COSH, TANH, ARCSIN,
ARCCOS, ARCTAN, ARCSINH, ARCCOSH, ARCTANH, INT, ROUND, FRAC, SQR, SQRT, ABS, SIGN.
Exemple:
++8 adună 8 la valoarea actuală
– – 8 scade 8 din valoarea actuală
În expresii # este valoarea actuală a proprietăŃii (exemplu: #/3, împarte la trei).
În expresii numerele negative se dau între paranteze (exemplu: (-1.25)).

La modificarea coordonatelor, încărcărilor şi a grosimii suprafeŃelor cu variabilele X, Y, Z se poate referi la
valorile sistemului global de coordonate.
Exemplu:
Dacă se doreşte modificarea dimensiunilor X ale modelului la dublu, se vor selecta toate nodurile şi în editorul
de proprietăŃi la coordonata X se introduce X*2.

Pentru anumite tipuri de încărcări se poate face referire şi la celălalte componente a încărcării: pentru încărcare
nodală sau concentrată pe bare cu variabilele Fx, Fy, Fz, Mx, My, Mz, iar pentru încărcări distribuite cu
variabilele px1, py1, pz1, m1, px2, py2, pz2, m2
Exemplu:
Dacă pentru barele selectate se doreşte rotirea încărcărilor distribuite pe direcŃia X în direcŃia Y pentru p
y1
se dă
px1, pentru p
y2
px2 iar pentru p
x1
şi p
x2
se dă 0.

OperaŃiile ce se pot folosi (operatori şi funcŃii) sunt descrise în Editorul de proprietăŃi\Help

În lista de proprietăŃi tastând dublu semnul + se va afişa o lista cu proprietăŃile suplimentare. Repetând operaŃia
lista se va închide.




Schimbare
proprietate >>
Programul oferă posibilitatea ca proprietăŃile câmpurilor marcate cu săgeată dublă (>>) să fie modificate prin
preluarea proprietăŃilor de la un alt element.


Editorul de proprietăŃi se poate folosi şi pentru selectarea, filtrarea elementelor cu acelaşi proprietăŃi.

Informatii
Schimbare
proprietate
Filtrarea
elementelor

112



Filtru

Posibilitate de filtrare în editorul de proprietăŃi:
Selectând o proprietate de element şi apăsând butonul de filtrare se pot selecta toate elementele care au
proprietatea elementului actual.
Exemplu:
Înlocuirea unui profil cu altul din tot modelul: se selecteaza o bară cu profilul respectiv, se apasă butonul de
filtrare după care se schimbă profilul.
3.5.2. Palete
Selectarea opŃiunilor pentru vizualizarea paletelor de Info, Coordonate şi Culoare.

Vezi detaliat... 2.17 Palete de informaŃii
3.5.3. Imagine de fundal

Se pot încărca imagini de fundal pe suprafaŃa de lucru AxisVM pentru a aşeza modelul în spaŃiul propus.
Cu o fereastra de dialog se poate selecta imaginea (în cazul utilizării ferestrelor multiple în fiecare fereastră se
poate încărca altă imagine). Imaginea este salvată în fişierul *.AXS.
După încărcarea imaginii de fundal cu funcŃiile micşorare, mărire, deplasare şi rotire se poate poziŃiona modelul.

3.5.4. ÎmpărŃire orizontală





Împarte fereastra activă în două ferestre orizontale. Pentru ferestrele astfel create parametri de vizualizare se pot
seta separat. Activarea uneia din ferestre se face prin clicare. Fereastra activă are ataşată barele de defilare.
Fereastra activă se poate mări la mărimea ferestrei programului sau se poate reduce la mărimea iniŃială cu
butonul din colŃul din dreapta sus a ferestrei.

Fereastra inactivă

Fereastra activă

Manual De Utilizare 113


3.5.5. ÎmpărŃire verticală




Împarte fereastra activă în două ferestre verticale. Pentru ferestrele astfel create parametri de vizualizare se pot
seta separat.
Fereastra activă se poate mări la mărimea ferestrei programului sau se poate reduce la mărimea iniŃială cu
butonul din colŃul din dreapta sus a ferestrei.
Posibilitatea împărŃirii în ferestre este avantajoasă la editarea geometriei structurii, la vizualizarea rezultatelor şi
la documentare. În fiecare fereastra se poate seta o combinatie de încărcare diferita.
3.5.6. Închide

Închide fereastra activă.
3.5.7. Biblioteca de desene


În biblioteca de desene se găsesc desenele salvate. Caracteristica desenelor este ca nu imaginile de pe ecran sunt
salvate, ci parametri necesari reproducerii desenelor. În acest fel modificările efectuate se actualizează automat şi
în desenele salvate. Desenele salvate se pot încărca şi se pot utiliza în breviarul de calcul.

În biblioteca de desene se pot salva desenele de pe ecranul principal,
diagramele barelor, rezultatele analizei de străpungere, rezultatele
dimensionării armărilor de stâlpi, grinzi şi imbinării cu şuruburi. Clicând pe
sageata de lângă icon putem selecta un desen existent salvat.


Fereastra activă
Fereastra inactivă

Fereastra inactivă

114



Clicând pe icon-ul Biblioteca de desene apare fereastra următoare:




Desenele salvate se pot vizualiza, încărca pe suprafaŃa de lucru sau se pot şterge.


Ştergerea desenului din biblioteca de desene


Încărcarea desenului selectat în fereastra activă
(în cazul în care suprafaŃa de lucru este împărtiŃă)



Încărcarea desenului selectat pe toată suprafaŃa de lucru

Resetare componente de rezultate
În cazul în care opŃiunea este selectată desenul este încărcat cu componentele rezultatelor (dacă programul este
în modulul de introducere a datelor şi se încarcă un desen cu rezultate programul trece în modulul de
rezultate).
Dacă opŃiunea este deselectată se încarcă parametri de reprezentare a modelului (vedere, rotire, mărire).

OK Se închide biblioteca de desene cu salvarea modificărilor (ştergerilor).

RenunŃa Se închide biblioteca de desene fără salvarea modificărilor (ştergerilor).
3.5.8. Salvare în biblioteca de desene






Cu ajutorul icon-ului se poate salva un desen sau mai multe desene în biblioteca de desene.
Dacă desenul deja există în biblioteca de desene se afişeaza mesajul: “Desenul deja există în biblioteca de
desene”. După aceasta se poate opta pentru suprascrierea desenului sau salvarea sub o denumire nouă şi pastrarea
desenului vechi.
Clicând pe butonul Mai multe desene… şi selectând din structuara de arbore ipoteze de încărcare, combinaŃii de
încărcări sau componente de rezultate se pot salva deodată mai multe desene.
Clicând pe butonul biblioteca de desene se afişează fereastra Biblioteca de desene cu desenele salvate.
Manual De Utilizare 115


3.6. Meniul Help



3.6.1. ConŃinut
[F1]
ConŃinutul Help-ului.

3.6.2. AxisVM Home Page

Porneşte programul de căutare setat şi orientează utilizatorul pe pagina de Internet Pe această pagină se află
ultimele noutăŃi despre acest pachet de program, respectiv se pot descărca pachete care îmbunătăŃesc programul.
Şi de aici se poate accesa echipa care asigură suport tehnic pentru utilizatori.
Vezi... www.consoft.ro

3.6.3. AxisVM update de pe internet

Lansează programul de descărcare. Vezi... 3.3.9 PreferinŃe


3.6.4. Despre program
Detalii despre versiunea, configuraŃia, respectiv despre numărul de ordine al cheii de protecŃie şi despre
eventualele limitări în timp ale programului.





3.6.5. Despre ediŃia curentă

Într-o fereastră de text se poate afişa informaŃiile noi (noutăŃi, corecŃii) referitoare la ediŃia curentă a
programului.

116


3.7. Bara cu instrumentele standard



3.7.1. Nou

Vezi detaliat... 3.1.1 Nou

3.7.2. Deschide
[Ctrl] + [O]
Vezi detaliat... 3.1.2 Deschide


3.7.3. Salvează
[Ctrl] + [S]
Vezi detaliat... 3.1.3 Salvare


3.7.4. Imprimare
[Ctrl] + [P]
Vezi detaliat... 3.1.10 Imprimare

3.7.5. Înapoi
[Ctrl] + [Z]
Vezi detaliat... 3.2.1 Înapoi (Undo)

3.7.6. Din nou

[Shift]+[Ctrl]+[Z]
Vezi detaliat... 3.2.2 Din nou (Redo)

Manual De Utilizare 117


3.7.7. Niveluri
[Ctrl] + [R]



Pentru introducerea uşoară a modelelor există posibilitatea de definire a nivelurilor. Nivelurile se pot defini
înainte de realizarea modelului, dar şi ulterior.
Nivelurile sunt nişte planuri de lucru speciale, paralele cu planul global X-Y de ordonată Z.
Când este ales un nivel, cursorul se deplasează numai în planul nivelului. Cursorul rămâne în planul nivelului
chiar dacă aparent este pe un element în afara planului. În acest caz, coordonata punctului identificat este
proiectat pe planul de lucru. În acest mod se pot redesena elementele principale dintr-un alt plan.
Ordinea nivelurilor se generează automat în funcŃie de ordonata Z (nivelul cel mai de jos va fi cel cu ordonata
cea mai mică). Denumirea nivelurilor se face automat, dar se poate seta care să fie parterul. Dacă se modifică
limba de documentare, se modifica şi denumirea nivelurilor.
Includerea elementelor în niveluri se face automat, în funcŃie de poziŃia lor geometrică. Un element este inclus
în nivel dacă coordonata Z cea mai mică este mai mare sau egală cu coordonata Z a nivelului, şi este mai mică
decât coordonata Z a nivelului următor.
Este posibil ca un element să fie inclus în mai multe niveluri (de ex. un stâlp sau un perete care este pe înalŃimea
mai multor niveluri).
Acest neajuns se poate rezolva cu funcŃia “tăierea obiectelor cu un plan”. Elementele rezultate vor fi incluse
automat în nivelul potrivit.

Nivelurile definite vor fi incluse şi la detaliile logice, dar ştergerea acestor detalii nu este posibilă.


Nivelurile aici definite ajută numai la editare şi vizualizare, rezultatele analizelor nu sunt influenŃate.
Nivelurile pentru analiza seismica se vor defini în cadrul parametrilor seismici.

La definirea nivelurilor există următoarele opŃiuni:
Dezactivare afişare
nivel

Când este activată opŃiunea, nivelurile nu sunt afişate. În acest caz este afişat
modelul sau detaliul definit de utilizator.
Cu aceasta opŃiune activată se pot defini sau şterge niveluri.

Activare afisare
nivel

Când este activată opŃiunea nivelurile sunt afişate. În listă, nivelul actual este
marcat cu un cerculeŃ negru. Un alt nivel se poate selecta uşor cu mausul.
La activare se vor afişa (în fereastra activă) numai elementele din nivelul
respectiv.


118





Simultan se poate activa numai un nivel, dar de afişat, se pot afişa mai multe. Editarea se poate face numai
în nivelul activ.

Definirea
nivelurilor în mod
grafic (preluare)

Se aleg nodurile la nivelul cărora se doreşte definirea nivelurilor. La terminarea comenzii se clichează pe partea
goală a ecranului. În urma comenzii lista nivelurilor se generează automat.


Definirea numerică
a nivelurilor
Se introduce în câmpul de editare coordonata nivelului şi se tastează butonul “+”.


Definirea atomată a
nivelurilor

FuncŃia se poate utiliza dacă modelul conŃine plăci. Programul generează automat nivelurile în funcŃie de cota
plăcilor. Pentru fiecare domeniu orizontal se va defini un nivel. Este posibil ca să apară niveluri nedorite.
Ulterior aceste niveluri se pot şterge.


Ordonata unui nivel nu se poate modifica ulterior. Problema se poate soluŃiona cu ştergerea nivelului şi
definirea unui nivel nou.


Ştergerea
nivelurilor

Nivelurile selectate se pot şterge. Selectarea se face cu ajutorul mausului şi a tastelor CTRL sau SHIFT.
În urma ştergerii, denumirea nivelurilor rămase se schimbă. Nivelurile şterse se şterg şi din lista detaliilor
logice.



La ştergerea nivelurilor elementele nu se şterg.
Afişarea nivelului
de sub nivelul activ.

Se poate activa afişarea nivelului de sub nivelul activ. FuncŃia se poate folosi când se doreşte afişarea
elementelor din nivelul de sub nivelul activ.


Afişarea nivelului
de deasupra
nivelului activ

Se poate activa afişarea nivelului deasupra nivelului activ. FuncŃia se poate folosi când se doreşte afişarea
elementelor din nivelul de deasupra nivelului activ.
Dacă se doreşte afişarea modelului întreg sau şi alte niveluri, aceasta se poate realiza din fereastra de detalii.



Afişarea a unui nivel nou se va face cu optiunile de la niveluri. Detaliile activate se vor dezactiva.

Denumirea
nivelurilor

Cu opŃiunile de aici se poate seta unde să fie parterul.

Manual De Utilizare 119


3.7.8. Managerul de folii
[F11]

Vezi detaliat... 3.3.3 Managerul de folii

3.7.9. Căutare în tabel
[F12]

Vezi detaliat... 3.1.13 Biblioteca de materiale

3.7.10. Editorul de breviar de calcul
[F10]

Vezi detaliat... 2.10 Editorul de breviar de calcul

3.7.11. Biblioteca de desene


Vezi detaliat... 3.5.7 Biblioteca de desene

3.7.12. Salvarea în biblioteca de desene


Vezi detaliat... 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene




120

































Această pagină este lăsată intenŃionat goală.

Manual De Utilizare 121


4. Introducerea datelor
4.1. Geometria
Cu editorul geometric se editează vizual geometria structurii şi se modifică în caz de nevoie. În cadrul acestei
etape se introduce schema geometrică a structurii cu ajutorul căreia se definesc elementele finite. Schema este
alcătuită din noduri şi linii.

Cu funcŃia „Definire directă obiecte” se poate introduce schema statică şi fără o reŃea de linie.

În cazul plăcilor, şaibelor şi învelitoarelor reŃeaua elementelor finite reprezintă o reŃea continuă triunghiulară sau
patrulateră în planul median al acestor elemente.





ReŃea triunghiulară generata automat. ReŃea patrulateră generată prin editare.

În cazul structurilor alcătuite din bare, liniile definesc axele barelor iar nodurile conectarea acestora.



122


4.2. SuprafaŃa de lucru







La pornirea programului este activată automat interfaŃa de editare geometrică. InterfaŃa este un sistem de
coordonate tridimensional care apare pe ecran ca şi o vedere sau o perspectivă. În cazul unui model nou, se
afişează vederea X-Z iar la un model existent, vederea ultimă. În cazul unui model nou se poate opta pentru
vederile X-Y, X-Z sau perspectiva iar modelul existent se incarca cu ultima vedere. La partea superioară a
interfeŃei de lucru se găseşte bara cu instrumentele de editare a geometriei. Cu ajutorul acestor instrumente se
editează geometria modelului.
Vezi detaliat... 4.8 Instrumente în editorul geometric.

Parametri de reprezentare şi vizualizare a modelului se pot regla cu instrumentele de la bara cu instrumentele
comune de pe partea stângă a ecranului.
Vezi detaliat... 2.15 Bara de instrumente

4.2.1. ÎmpărŃirea ecranului în ferestre
La structuri complexe, în timpul lucrului este necesară vizualizarea structurilor din mai multe vederi. Pentru a
mări productivitatea, programul dă posibilitatea vizualizării structurii din mai multe vederi în acelaşi timp.
Această funcŃie se poate accesa din Bara de meniu/Ferestre şi oferă următoarele posibilităŃi:

ÎmpărŃire orizontală Fereastra activă este împărŃită în două ferestre egale şi paralele pe orizontală în aşa fel încât fereastra de sus
rămâne activă.
Vezi detaliat... 3.5.4 ÎmpărŃire orizontală

ÎmpărŃire verticală Fereastra activă este împărŃită în două ferestre egale şi paralele pe verticală în aşa fel încât fereastra din stânga
rămâne activă.
Vezi detaliat... 3.5.5 ÎmpărŃire verticală

Paleta de culori
Bare de instrumente
cu posibilitate de
deplasare
SuprafaŃa de lucru

Editorul de
proprietăŃi
Bare de
instrumente
deschise
Bara de stare

Fereastra de informaŃii
Instrumente
ajutattoare
Taste rapide

Fereastra de
coordonate
Desenarea
obiectelor
Manual De Utilizare 123



Închide Are ca efect închiderea ferestrei active.
Fereastra activă va fi cea pe care s-a clicat ultima dată, iar funcŃiile de vizualizare se referă tot la această
fereastră. În ferestrele rezultate din împărŃiri se pot seta vederi după preferinŃă, iar rezultatul editării structurii
apar imediat în toate ferestrele.

În orice fereastră se pot utiliza toate comenzile de editare geometrică. Orice funcŃie se poate lansa şi termina în
orice fereastră.

În timpul execuŃiei funcŃiilor se poate schimba vederea în fereastra activă. În perspectivă anumite funcŃii nu
se pot activa, iar altele funcŃionează parŃial.

4.3. Sisteme de coordonate
Toate punctele (nodurile) modelului sunt caracterizate prin trei coordonate (X, Y, Z). La definirea elementelor
finite se pot utiliza sisteme de coordonate ale elementelor finite sau unele definite prin referinŃe, sisteme de
coordonate relative.
Pentru uşurarea introducerii geometriei structurii se pot utiliza sisteme de coordonate cilindrice şi sferice.

Vezi detaliat... 4.3.2 Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic)

4.3.1. Sistemul de coordonate cartezian
Implicit, programul utilizează un sistem de coordonate cartezian, în care se pot defini geometria structurii şi alte
caracteristici. Vederile pentru vizualizarea modelului se definesc în acest sistem de coordonate. PoziŃia şi direcŃia
axelor sunt reprezentate pe ecran.




La un model nou, pe ecran se afişează vederea selectata. Originea sistemului de coordonate este marcată cu o
cruce albastră în partea stânga jos a ecranului. Programul AxisVM lucrează cu două origini. Originea globală
marchează originea caroiajului şi este fixă. Coordonatele faŃă de această origine se pot citi în fereastra de
coordonate când butonul delta este decuplat.
PoziŃia actuală a originii relative este marcată cu crucea albastră. În timpul editării modelului originea relativă se
poate muta cu [Alt]+ [Shift] sau [Insert] în poziŃia cursorului, care va deveni originea nouă. Cu ajutorul originii
relative se pot determina distanŃe sau la definirea elementelor noi putem folosi coordonate locale. În cazul
folosirii direcŃiilor blocate se pot utiliza origini arbitrare. La realizarea elementelor noi originea relativă se mută
în poziŃia actuală. Dacă ambele butoane delta sunt decuplate, poziŃia coincide cu originea globală ca şi la
iniŃializarea programului.


Dacă vederile X-Y sau Y-Z sunt în planul ecranului, axa a treia (Z respectiv X) iese din ecran; dacă vederea
X-Z este în planul ecranului, axa Y intră în ecran.Axele globale sunt notate cu majuscule, iar cele locale cu
minuscule.

Vezi detaliat... 4.9.19 ReferinŃe

124


4.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic)
În cazul unor tipuri de modele este în ajutorul utilizatorului dacă geometria se poate edita nu numai în sistemele
ortogonale (X, Y, Z). Pentru aceste cazuri, în program s-au introdus sistemele de coordonate cilindrice şi sferice.
din cele două sisteme numai unul poate să fie activ concomitent cu sistemul de coordonate carteziene.
Comutarea lor se face la opŃiunea Coordonate Speciale din meniul OpŃiuni/Setări/Editare.

La activarea sistemului de coordonate cilindrice în paleta de coordonate apar cei trei parametri care descriu
poziŃia punctului în spaŃiu în acest sistem. Axa sistemului de coordonate este perpendiculară pe planul imaginii şi
trece prin originea relativă a sistemului. Coordonatele unui punct P sunt precizate prin raza r a cilindrului pe care
se află punctul, înălŃimea h a acestuia faŃă de planul imaginii, pozitivă în sensul axei de coordonate
perpendiculară pe plan (vezi obs. de la 4.3.1) şi unghiul a măsurat în sens trigonometric de la axa carteziană
orizontală a planului până la dreapta din plan care trece prin origine şi proiecŃia punctului P.

În cazul sistemului de coordonate sferice, R este distanŃa punctului de la originea sistemului de coordonate, a
măsurat în sens trigonometric de la axa carteziană orizontală la dreapta care trece prin origine şi proiecŃia în plan
a punctului P, iar b unghiul măsurat în sens trigonometric de la dreapta care trece prin origine şi proiecŃia
punctului P în planul imaginii şi dreapta care trece prin origine şi punctul P.




Sistemul de coordonate cilindrice Sistemul de coordonate sferice


Manual De Utilizare 125


4.4. Paleta de coordonate



În paleta de coordonate sunt date informaŃiile referitoare la poziŃia cursorului în sistemul de coordonate global
sau local. În coloana din stânga a ferestrei sunt afişate coordonatele carteziene ale cursorului, iar în cea din
dreapta coordonatele în sistemul ajutător de coordonate. Lângă valorile coordonatelor se află comutatorul delta
cu care se poate trece la afişarea coordonatelor în raport cu originea relativă. Activarea funcŃiei este marcată
cu apariŃia literei d lângă coordonate (activarea comutatorului cu litera d).




Cu tasta [Alt] + litera coordonatei [X], [Y], [Z], [L], [R], [A], [B], [H], se poate fixa valoarea coordonatei care apare în
chenar negru. Dezactivarea funcŃiei se face tot cu aceste combinaŃii de taste.





Activarea comutatorului delta are efect asupra funcŃionării unghiurilor fixate.
Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate

În câmpurile ferestrei de coordonate se pot introduce şi expresii matematice (de ex. 12.927+23.439, cos(45),
sin(60))

Valorile pozitive ale unghiului α:


4.5. Caroiajul ecranului de lucru (grid)
În fereastra de editare se poate vizualiza o reŃea care ajută la orientare.
Vezi detailat... 2.15.15 Setări

126


4.6. Pasul cursorului
Cu această funcŃie se poate activa o reŃea de puncte
imaginare care dă posibilitatea de deplasare a cursorului
numai în aceste puncte. Pasul cursorului poate să fie diferit
pentru cele trei direcŃii ortogonale şi se poate regla în meniul
OpŃiuni/Setări/Editare/Grid&
Cursor/Pasul cursorului.

Vezi detaliat... 2.15.15 Setări


În câmpul [Ctrl+ x] se poate seta un multiplicator cu care, în timpul editării, se poate micşora sau mări pasul
cursorului.
Activarea în timpul editării se face cu tasta [Ctrl].

Pasul cursorului este dezactivat dacă acesta se află pe o linie. În acest caz cursorul se deplasează pe linie.
La utilizarea direcŃiilor blocate, pasul cursorului se subînŃelege în direcŃia blocată, deci cursorul se va deplasa în
direcŃia respectivă cu pasul definit ca primul din valorile (∆X, ∆Y, ∆Z).

Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate

Manual De Utilizare 127


4.7. Instrumente ajutătoare de editare
Cu aceste elemente putem uşura editarea structurii.
4.7.1. Aura cursorului
Această funcŃie ajută la aşezarea exactă a cursorului pe elementele
sau pe punctele caracteristice ale elementelor de pe ecran.


Punctele şi liniile de la o anumită distanŃă atrag asupra lor cursorul. Distanta în care are efect această funcŃie se
poate regla în fereastra Setări/Editare/Aura cursorului. Forma cursorului arată elementul identificat de program
în poziŃia respectivă. Aceste elemente pot fi:
Nod

Punct median

Reazem

ArticulaŃie pe muchie

Încărcare concentrată pe domeniu

Punctul final al încărcării

Centrul arcului

Arc

Tangentă

ReferinŃe

Linie

SuprafaŃă

Corp rigid

IntersecŃie

Perpendicular

Linie de ghidare

Domeniu

Cotă, linie de cotă

Pentru funcŃia “Preluare”

Fereastră de text, fereastră de rezultate

Domeniu de armare

Dacă într-o poziŃie a cursorului programul găseşte mai multe elemente suprapuse, identificarea lor se face după
prioritatea de mai sus şi numărul de ordine cel mai mic.
Simbolurile de mai sus sunt dublate dacă într-o poziŃie sunt mai multe elemente identice suprapuse.


În fereastra de coordonate se afişează care din elementele suprapuse sunt identificate de cursor (ex. noduri).
128


4.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastatură
În timpul editării unui model, coordonatele nodurilor se pot defini introducându-le direct în fereastra de
coordonate, în câmpurile coordonatelor. Câmpurile se pot completa în două moduri:

1. Se tastează litera coordonatei şi se introduce valoarea;

2. Clicând cu mausul în câmpul respectiv şi introducând valoarea coordonatei.

Valorile astfel introduse cu comutatorul delta cuplat reprezintă coordonata locală, iar cu comutatorul decuplat
coordonata globală. La introducerea mai multor coordonate contradictorii programul consideră ultima valoare
introdusă.


Dintr-un punct existent se poate măsura o distanŃă dată într-o direcŃie dată, dacă originea locală se fixează în
punctul deja existent, în căsuŃa coordonatei d a[
o
] se introduce unghiul, iar în căsuŃa coordonatei d r[m] se
introduce distanŃa pentru direcŃia respectivă.

În timpul editării, poziŃia originii locale se poate schimba arbitrar, punctele unei linii putând fi definite de la
două puncte diferite.

4.7.3. Măsurarea distanŃelor
DistanŃa dintre punctele existente se poate afla dacă comutatorul delta este activat, fixând originea pe unul dintre
puncte şi deplasând cursorul pe punctul celălalt. Valoarea distanŃei se poate citi în căsuŃa dL.


4.7.4. Unghiuri fixate
În timpul editării şi în timpul folosirii funcŃiilor de editare prin apăsarea tastei [Shift] direcŃia de deplasare a
cursorului se poate fixa. Utilizarea direcŃiilor fixate se bazează pe două valori unghiulare:




∆α Valoarea implicită 15°
łinând apăsată tasta [Shift], cursorul se deplasează numai pe dreapta cu direcŃia n*∆α, unde valoarea cea mai
apropiată a lui n depinde de poziŃia cursorului

α unic łinând apăsată tasta [Shift], cursorul se deplasează numai pe direcŃia dreptei care trece prin originea locală cu
unghiul α sau α+n*90°.

La utilizarea unghiurilor ∆α sau α, originea folosită pentru fixarea direcŃiilor poate să fie originea globală cu
butoanele delta decuplate sau originea locală cu un buton delta cuplat în fereastra de coordonate.




α unic

Unghi α+90°
n·∆α

Unghi unic
Unghi ∆α

Manual De Utilizare 129



Fixarea direcŃiilor de deplasare a cursorului se mai poate face în felul următor:

1.Dacă cursorul este deasupra unei linii, la apăsarea tastei [Shift], aceasta se poate deplasa numai pe direcŃia
definită de dreaptă. Această funcŃie se poate utiliza şi în perspectivă.




2. Dacă cursorul este aşezat pe un punct al ecranului apăsând tasta [Shift], acesta se deplasează numai pe dreapta
ce uneşte originea relativă cu punctul respectiv. Această funcŃie se poate utiliza şi în perspectivă.


Dacă cursorul este pe domeniu sau element de suprafaŃă şi se apasă tasta [Shift] această se deplasează în planul
elementelor.









Instrumente pentru
editare


Cu instrumentele pentru editare se poate fixa direcŃia liniilor trasate.

Vezi detaliat... 2.15.8 Instrumente pentru editare


DirecŃie fixată

IntersecŃie
Nod

Punct
median
Perpendicular
130


4.7.5. Fixarea coordonatei
Cu această funcŃie se poate fixa orice coordonată
din fereastra de coordonate, în aşa fel încât la
deplasarea cursorului valoarea acesteia nu se
schimbă. Activarea sau dezactivarea acestei
funcŃii se face cu apăsarea concomitentă a tastelor
[Alt] şi a literei coordonatei.





4.7.6. Intersectare automată
Dacă funcŃia intersectare automată este activată, atunci la crearea noilor elemente ale reŃelei în punctele de
intersecŃie ale liniilor se generează noduri care împart liniile respective.
Activarea sau dezactivarea funcŃiei se face din meniul OpŃiuni/Setări/Editare/Automat/Intersectare.
Elementele definite ca suprafaŃă se împart în elemente de suprafaŃă. Dacă sunt intersectate elemente care au
ataşate elemente finite, acestea sunt împărŃite în elemente finite având proprietăŃile şi încărcările elementului
iniŃial.

Alt + X
X fixat

Alt + A
Unghi fixat

Manual De Utilizare 131


4.8. Instrumente în editorul geometric




Cu aceste instrumente se pote realiza şi modifica geometria elementelor. Aici se găsesc şi funcŃiile cu care se
pot diviza elementele existente sau se poate verifica reŃeaua editată.


Dacă la crearea noilor elemente este activată funcŃia Modificare detaliu (OpŃiuni/Setări/ Editare
/Automat/Utilizare detaliu), detaliile activate se completează automat cu noile elemente create.

4.8.1. Nod

Cu această funcŃie se poate defini nodul, elementul de bază al reŃelei de elemente finite

Definirea unui nod se poate face în modurile următoare:

1. Clicând cu butonul stâng al mausului în poziŃia actuală a cursorului;
2. Se introduc valorile coordonatelor punctului în paleta de coordonate
3. Se introduc valorile coordonatelor punctului direct în tabel
Vezi... 4.7.2 Introducerea coordonatelor de la tastatură.

Noul nod se poate defini şi pe o linie deja existentă. Dacă funcŃia intersectare automată este activată, clicând pe o
linie se defineşte noul nod care împarte linia. Dacă nu este activată funcŃia intersectare automată se defineşte un
nod independent. Nodul nou definit pe conturul sau în interiorul elementului de suprafaŃă, împarte această
suprafaŃă în elemente de suprafaŃă noi. din utilizarea funcŃiei pe elementele finite deja existente rezultă elemente
finite care moştenesc proprietăŃile şi încărcările elementului finit iniŃial.


Programul uneşte punctele care sunt mai apropiate decât precizia de editare.

4.8.2. Linia





Cu această funcŃie se poate crea linia care serveşte la definirea axei barelor, corpurilor rigide sau conturului
elementelor plane.

Apăsând tasta dreapta a mausului deasupra butonului funcŃiei se poate alege din următoarele posibilităŃi:

Linie

Definirea unei linii prin două puncte. Punctele de la capătul liniei se pot defini cu ajutorul cursorului sau prin
fereastra de coordonate, introducând coordonatele respective. În perspectivă, funcŃia se poate utiliza numai între
puncte existente.

Poligon

Se poate desena un lanŃ din linii în
aşa fel încât ultimul punct al fiecărei
linii este automat primul punct pentru
linia următoare.
Desenarea poligonului se poate
întrerupe în următoarele moduri:



1. La apăsarea tastei [Esc] se întrerupe desenarea poligonului la linia curentă;
2. La apăsarea tastei [Esc] de două ori se părăseşte funcŃia de desenare a poligonului;

3. tasta dreaptă meniu rapid/RenunŃă;
4. Cu clicare repetată pe ultimul punct al poligonului.
În perspectivă, funcŃia se poate utiliza numai între punctele deja existente.


132



Dreptunghi

Prin definirea vârfurilor opuse (pe diagonală) se desenează un dreptunghi având laturile paralele cu axele
sistemului de coordonate. După definirea primului vârf, funcŃia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. FuncŃia nu se
poate utiliza în perspectivă.



Dreptunghi rotit

Prin definirea a două laturi se desenează un dreptunghi rotit arbitrar.


După definirea primului vârf, funcŃia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. FuncŃia nu se poate utiliza în perspectivă.

Poligon

Desenare poligon cu centrul şi două puncte.
După activarea funcŃiei într-o ferestră de dialog se defineşte numărul laturilor iar după acesta se marchează
centrul, punctul iniŃial şi final al poligonului.

Poligon

Desenare poligon prin trei puncte.
După activarea funcŃiei într-o ferestră de dialog, se defineşte numărul laturilor iar după aceasta se marchează cele
trei puncte al poligonului.


4.8.3. Arc de cerc




Desenare cerc sau arc de cerc. Cu butonul [Esc] poate fi întreruptă funcŃia.



Definirea Arcului de cerc cu ajutorul punctului central, razei şi unghiului central.




Definirea Arcului de cerc prin trei puncte. Această funcŃie poate fi utilizată şi în perspectivă.




Punctul 2.
Punctul 3.
Punctul 1. (Centru)
Arc
Punctul 1.
Punctul 2.
Punctul 3.
Punct final
Arc
Manual De Utilizare 133


4.8.4. Divizare orizontală

FuncŃia defineşte o linie de împărŃire orizontală paralelă cu planul ecranului, într-un plan definit cu coordonata
de adâncime care trece prin poziŃia actuală a cursorului. În punctele de intersecŃie găsite în planul respectiv,
programul generează noduri noi. Dacă funcŃia este folosită pe elemente deja definite, rezultă elemente finite care
moştenesc proprietăŃile elementelor iniŃiale.




În perspectivă funcŃia nu se poate folosi.


Datorită faptului că funcŃia se poate folosi numai în planurile de lucru
(X-Z, X-Y, Z-Y) paralele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elemente care nu sunt paralele cu acest
plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu ecranul iar, după împărŃire, aduse înapoi în poziŃia iniŃială.
Rotirea elementelor existente vezi detaliat... 2.15.5.2 Rotire

4.8.5. Divizare verticală

FuncŃia defineşte o linie de împărŃire verticală paralelă cu planul ecranului într-un plan definit cu coordonata de
adâncime care trece prin poziŃia actuală a cursorului. În punctele de intersecŃie găsite în planul respectiv,
programul generează noduri noi. Dacă funcŃia este folosită pe elemente finite deja definite, rezultă elemente
finite care moştenesc proprietăŃile elementelor iniŃiale.


În perspectivă funcŃia nu se poate folosi.


Datorită faptului că funcŃia se poate folosi numai în planurilede lucru
(X-Z, X-Y,Z-Y) paralele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elementele care nu sunt paralele cu acest
plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu ecranul iar după împărŃire, aduse înapoi în poziŃia iniŃială.
Rotirea elementelor existente vezi detaliat... 2.15.5.2 Rotire
4.8.6. ÎmpărŃire în patrulatere, împărŃire în triunghiuri

Generarea reŃelei patrulater, triunghi sau mixt. Se poate folosi la generarea reŃelelor de elemente finite pentru
structuri alcătuite din elemente plane.

Îndesire
dreptunghiulară I.



Între patru puncte arbitrare în spaŃiu se generează o reŃea liniară alcătuită
din patrulatere. Dacă între două puncte din cele patru deja există o linie,
aceasta este împărŃită conform împărŃirii reŃelei. În fereastra funcŃiei se
poate regla separat împărŃirea pe fiecare direcŃie.

134




În timpul desenării, programul reprezintă reŃeaua cu linie întreruptă roşie dacă cursorul este într-o poziŃie în care
reŃeaua nu se poate genera (ex. dreptunghi concav). Programul vizualizează reŃeaua cu linie întreruptă gri dacă
cursorul este într-o poziŃie în care se poate genera o reŃea care conŃine elemente deformate.

Programul consideră ca element deformat dreptunghiul care are unghiul interior mai mic de 30° sau mai mare de
150°.




Îndesire
dreptunghiulară II.



Modul de funcŃionare al acestei funcŃii este asemănător cu ÎmpărŃire în
patrulatere I, dar se generează şi diagonala acestora, obŃinându-se o reŃea
alcătuită din triunghiuri. Pentru a obŃine o reŃea optimă, se generează
diagonala mai scurtă a patrulaterelor.

În timpul desenării, programul vizualizează reŃeaua cu linie întreruptă roşie dacă cursorul este într-o poziŃie în
care reŃeaua nu se poate genera (ex. patrulater concav). Programul vizualizează reŃeaua cu linie întreruptă gri
dacă cursorul este într-o poziŃie în care se poate genera o reŃea dar aceasta conŃine elemente deformate.
Programul consideră ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic de 15° sau mai mare de
165°.




Îndesire
triunghiulară I.



Între trei puncte arbitrare în spaŃiu se generează o reŃea din patrulatere care
pe prima latură desenată conŃine şi triunghiuri. Dacă între două puncte din
cele trei deja există o linie, aceasta este împărŃită conform împărŃirii reŃelei.
În fereastra funcŃiei se poate regla separat împărŃirea laturilor.



În timpul desenării, programul reprezintă reŃeaua cu linie întreruptă roşie dacă cursorul este într-o poziŃie în care
reŃeaua nu se poate genera. Programul reprezintă reŃeaua cu linie întreruptă gri dacă cursorul este într-o poziŃie în
care se poate genera o reŃea, dar aceasta conŃine elemente deformate.

Programul consideră ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic de 15° sau mai mare de
165°.
Programul consideră ca element deformat patrulaterul care are unghiul interior mai mic de 30° sau mai mare de
150°.




Manual De Utilizare 135



Îndesire
triunghiulară II.



Modul de funcŃionare al acestei funcŃii este asemănător cu ÎmpărŃire în
triunghi I, dar se generează şi diagonala dreptunghiurilor şi se obŃine o reŃea
alcătuită numai din triunghiuri. Diagonalele generate sunt paralele cu prima
latură desenată a triunghiului.



În timpul desenării, programul reprezintă reŃeaua cu linie întreruptă roşie dacă cursorul este într-o poziŃie în care
reŃeaua nu se poate genera. Programul reprezintă reŃeaua cu linie întreruptă gri dacă cursorul este într-o poziŃie în
care se poate genera o reŃea dar aceasta conŃine elemente deformate. Programul consideră ca element deformat
triunghiul care are unghiul interior mai mic de 15° sau mai mare de 165°.




4.8.7. Divizare linie

Această funcŃie împarte o linie şi generează noduri noi pe aceasta. Linia este împărŃită automat în două sau mai
multe segmente. În fereastra funcŃiei se pot alege următoarele opŃiuni:

După raport:
linia este împărŃită în două şi se precizează raportul
de împărŃire a lungimii liniei;
După lungime:
linia este împărŃită în două şi se precizează distanŃa
de la punctul i până la punctul de împărŃire.
Uniform:
linia este împărŃită în n părŃi egale
Uniform pe lungime:
Linia va fi divizată uniform după lungimea dată








Dacă funcŃia este aplicată pe linii la care au fost deja ataşate elemente finite, acestea vor moşteni proprietăŃile şi
încărcările elementului finit vechi.


Elementul finit plan îşi pierde caracteristicile dacă una din liniile delimitatoare este împărŃită.

Elementele se pot selecta şi înainte de executarea funcŃiei.

4.8.8. IntersecŃie

Dacă în timpul editării geometriei funcŃia de intersectare automată nu a fost activată, cu această funcŃie se pot
genera nodurile la intersecŃia liniilor.
În intersecŃia liniilor selectate, programul generează noduri şi împarte liniile în raport cu punctele de intersecŃie.
Dacă funcŃia este aplicată pe linii la care au fost deja ataşate elemente finite, acestea vor moşteni proprietăŃile şi
încărcările elementului finit vechi. Se poate aplica numai pe elemente liniare.


Elementele se pot selecta şi înainte de executarea funcŃiei.


IniŃial După
136


4.8.9. Ştergere nod


Cu aceasta funcŃie se pot şterge punctele de intersecŃie şi se pot defini elemente (zăbrele) independente, care se
intersectează. FuncŃia se poate utiliza şi pentru ştergerea punctelor de împărŃire.


FuncŃia se poate utiliza numai dacă în nod sunt conectate un număr par de elemente. Elementele rezultate
rămân liniare.

4.8.10. Perpendicular transversal

Trasează perpendicular două linii în spaŃiu.



4.8.11. Tăierea modelului cu un plan

După definirea planului în model sunt introduse nodurile şi liniile rezultate din intersecŃia planului cu modelul.
Această funŃie se poate utiliza la tăierea domeniilor, barelor şi zăbrelelor.



4.8.12. Tăiere semispaŃiu


Aceasta funcŃie este similară cu funcŃia Tăierea modelului cu un plan, dar la aceasta se poate selecta semispaŃiul
din care se şterg elementele..


4.8.13. Trasarea liniei de intersecŃie a domeniilor

Trasarea liniei de intersecŃie între două domenii sau între linie şi domeniu.
După activarea funcŃiei se selectează domeniile între care se doreşte trasarea liniei de intersecŃie.


4.8.14. Verificarea reŃelei

Cu această funcŃie se pot indepărta liniile şi nodurile din
intervalul specificat. FuncŃia corectează conturul domeniului
în aşa fel, încât liniile care îl formează să fie în acelaşi plan;
se verifică şi arcurile la care punctul de start şi punctul final
nu sunt la aceeaşi distanŃă.




Dacă este activată opŃiunea Numai selectare, programul selectează nodurile care sunt mai aproape decât valoarea
specificată la Interval, dar nu modifică modelul. Dacă funcŃia este dezactivată, programul uneşte toate nodurile
care sunt mai aproape decât intervalul dat şi uneşte şi liniile generate între aceste puncte. Nodul nou se genera în
centrul geometric al nodurilor unite. Dacă opŃiunea Lista cu nodurile şterse este activată se va genera o listă cu
nodurile şterse. Dacă funcŃia Selectarea nodurilor şi liniilor independente este activată, nodurile şi liniile care nu
au legătura cu restul modelului vor fi selectate.

Manual De Utilizare 137






În cazul în care o linie şi un poligon sunt suprapuse şi punctele lor
de început şi final sunt identice, eroarea nu este eliminată. În acest
caz se poate utiliza funcŃia de intersectare, care intersectează liniile
care sunt suprapuse.


4.8.15. SuprafaŃă

Cu această funcŃie se pot crea elementele necesare pentru definirea elementelor finite de suprafaŃă. În toate
cazurile când se modelează suprafeŃe (învelitoare, placă, şaibă), reŃeaua trebuie formată din patrulatere convexe
şi triunghiuri. FuncŃia caută în reŃeaua selectată suprafeŃele plane convexe delimitate de trei sau patru linii.
Trebuie selectate într-unul sau în mai mulŃi paşi toate liniile care fac parte din suprafaŃa ce va fi modelată.
Elementele finite plane se pot defini numai cu ajutorul elementelor definite ca suprafaŃă.





Programul consideră patrulaterele plane dacă distanŃa de la al patrulea punct până la planul definit de restul
de trei puncte este mai mică decât valoarea setată δ [m] în meniul OpŃiuni/Setări/Editare/ToleranŃa.

138


4.8.16. Modificare, transformare
Modificarea elementelor geometrice deja definite.

Modificarea poziŃiei unei linii sau a unui nod se poate face în felul următor:

1. Cursorul se poziŃionează pe linie / nod.
2. În timp ce este apăsată tasta stângă a mausului, se deplasează linia/nodul.
3. Se deplasează linia/nodul în poziŃia dorită sau se introduce noua coordonată în fereastra de coordonate,
după care se apasă o tastă de comandă.

Bare de instrumente
rapide
În funcŃie de tipul elementului care se modifică se afişează bare de instrumente rapide pe ecran. PoziŃia de afişare
a acestor instrumente se poate seta în Optiuni\Preferinte\Bare de instrumente (3.3.9 PreferinŃe).





Modificare nod

Clicând pe unul din butoane se execută următoarele
funcŃii:

1. Deplasarea nodului cu liniile care il conecteaza
2. Desprinderea liniilor selectate din nod
3. TranslaŃia paralela a liniilor care sunt conectate
în nodul selectat
4. Prelungirea sau scurtarea arcului de cerc
5. 5. Desprinderea elementelor de pe nodurile în
care sunt legate




Butoanele următoare ajută la modificarea arcelor:
6. La activare unghiul central al arcului nu se schimbă
7. Arcul nou este definit de punctul modificat, punctul median şi punctul final
8. Este activ numai pentru funcŃia de desprindere (funcŃia 5.), din lista afişată se poate opta ca ce proprietăŃi să
fie păstrate după desprindere.

Modificare numerică: Clicând pe un nod se deschide editorul de tabel cu
Noduri, unde se poate modifica coordonata nodului. Dacă sunt selectate mai multe noduri, clicând pe un nod
dintre acestea se pot edita coordonatele nodurilor selectate. Modificarea se poate efectua şi în editorul de
proprietati după selectarea nodurilor.
Trecerea nodurilor selectate în acelaşi plan se poate face în modul următor:

1. Se selectează nodurile
2. În editorul de proprietăŃi se dă valoarea coordonatei.

Instrumente pentru translatie
Manual De Utilizare 139



Modificarea liniei


Clicând pe un buton se execută urmatoarele funcŃii:

1. TranslaŃie paralelă
2. Frângerea liniei într-un punct
3. Transformarea liniei în arc cu păstrarea nodurilor de la capete
4. Desprinderea liniei de pe noduri
5. Deplasarea liniei între două elemente liniare
6. Înlocuirea liniei între două linii cu arc tangent
7., 8. şi 9. vezi la Modificare nod.

Modificare arc


Clicând pe un buton se execută următoarele funcŃii:

1. TranslaŃie paralelă
2. Transformarea arcului în linie
3. Modificarea razei arcului cu păstrarea nodurilor de la capete
4. Modificarea razei arcului cu modificarea nodurilor de la capete
5. Desprinderea arcului de pe noduri
6., 7. şi 8. vezi la Modificare nod.


Dacă au fost selectate mai multe linii sau noduri, modificarea schimbă poziŃia tuturor liniilor sau nodurilor
selectate.

Transformarea
obiectelor
Vezi detailat… 2.15.5 Copierea obiectelor

4.8.17. Ştergere
[Del] Vezi detaliat... 3.2.7 Ştergere

140


4.9. Elemente

Definirea elementelor finite şi caracteristicile acestora.
Pentru definirea elementelor finite sunt necesare următoarele caracteristici:

Element finit Material SecŃiune ReferinŃă Rigiditate SuprafaŃă
Zăbrea * * o
Bară * * * o
Nervură * * o
Şaibă * * *
Placă * * *
Învelitoare * * *
Reazem o *
Corp rigid
Diafragmă
Arc o
Contact o
El. de legătură o *
ArticulaŃie pe
muchie
o

o: opŃional

Cu aceste funcŃii se pot defini diferite elemente finite.
În cursul definirii se dau caracteristicile specifice pentru fiecare element. În continuare sunt prezentate funcŃiile
referitoare la aceste elemente finite.

4.9.1. Materiale
Definire tipuri de
materiale




Definirea materialelor folosite în modelul structurii.
Datele se pot încărca din baza de date a programului sau se pot preciza în tabel. Dacă se şterge un material
definit anterior, se şterg şi elementele la care s-a folosit acest material.

Încărcare din
biblioteca de
materiale
[Ctrl+L]
Biblioteca de materiale conŃine toate caracteristicile materialelor uzuale în proiectarea structurală curentă
conform normativelor STAS, Eurocode, din şi MSz. Materialele
prezentate aici pot fi folosite la orice model.

Biblioteca conŃine următoarele caracteristici de material:


Dacă se şterge un material definit atunci se sterg şi elementele care au fost definite cu acest material.



Manual De Utilizare 141



Definire
caracteristici
materiale
Pentru elementele finite este necesar să se definească următoarele caracteristici de materiale:
Elementul finit E ν νν ν α αα α ρ ρρ ρ
Zăbrea * * *
Bară * * *
Nervură * * *
Şaibă * * * *
Placă * * * *
Învelitoare * * * *
Reazem
Corp rigid
Diafragmă
Arc
Contact
Element de legătură


Vizualizarea şi modificarea caracteristicilor materialelor se face sub formă tabelară conform celor descrise în
capitolul 3.1.13 Biblioteca de materiale.


Pentru elemente tip zăbrea, bară, nervură, placă, şaibă, învelitoare şi reazem programul aplică un model de
material liniar-elastic, izotrop (conform legii lui Hooke), iar pentru element de contact, arc, zăbrea neliniară
şi reazem neliniar un model neliniar-elastic.
Modelul de material neliniar este luat în considerare numai în cazul unui calcul neliniar.


4.9.2. SecŃiuni
Definirea tipurilor
de secŃiuni





Definirea tipurilor de secŃiune pentru bare, zăbrele şi nervuri.
Caracteristicile secŃionale se pot încărca din baza de date a secŃiunilor sau se pot completa direct în tabel.
Caracteristicile secŃionale se precizează în funcŃie de sistemul local de coordonate al barelor, zăbrelelor şi
nervurilor.
Pentru Biblioteca de sectiuni şi interpretarea parametrilor vezi detaliat... 3.1.14 Biblioteca de secŃiuni.

Dacă din tabel se şterge o secŃiune se şterg şi elementele de zăbrea, bară şi nervură care au fost definite cu
această secŃiune. În locul elementelor şterse rămân liniile reŃelei.
Caracteristicile secŃionale se definesc conform sistemului local de coordonate al elementelor zăbrea, bară şi
nervură.

142


4.9.3. Desenarea obiectelor





Prin apăsarea butonului se poate desena obiecte de grinda, stâlp, perete, placă cu proprietăŃile definite.
Din rândul de butoane superioare se poate selecta tipul obiectului şi punctele de prindere. În câmpurile de
proprietăŃi se pot defini parametri obiectului (material, profil, grosime, etc.).
Din rândul de butoane inferioare se poate defini geometria obiectului (un segment, mai multe segmente, poligon
dreptunghi, etc.).
ProprietăŃiile obiectului se pot schimba şi în timpul desenării.
La definirea golurilor clicând pe conturul domeniului golul se va desena în planul domeniului.

Tipuri de obiecte


Desenare stâlp (orientarea tot timpul este conform axei globale Z)



Desenare grindă în plan paralel cu planul global X-Y



Desenare grindă în plan înclinat



Desenare perete (orientarea tot timpul este conform axei globale Z, iar muchia inferioară este paralela cu
planul X-Y)



Desenare placă în plan paralel cu planul global X-Y



Desenare element de suprafaŃă în plan înclinat



Desenare gol


Puncte de prindere


Punctul inferior sau superior al stâlpului


Muchia inferioară sau superioară a peretelui

Geometria
obiectului
Grindă sau perete dintr-un singur segment



Grindă sau perete din mai multe segmente



Desenare grindă curbă prin definirea centrului şi a capetelor




Desenare grindă curbă prin definirea a trei puncte




Grindă sau perete cu formă poligonală



Perete cu contur închis de formă dreptunghiulara


Perete cu contur închis de formă dreptunghiulara rotita

Butoane superioare
Butoane inferioare
Câmpuri pentr u
proprietăŃi
Manual De Utilizare 143


4.9.4. Domeniu

Domeniul este un element geometric şi structural complex.
Geometria lui este descrisă de un poligon închis, care poate să
conŃină goluri, linii şi puncte interioare. Domeniul descris de
punctele poligonului, golurilor precum şi ale liniilor trebuie să
se afle obligatoriu în acelaşi plan. Conturul poate sa contina
linii şi arce de cerc.



Domeniul este definit prin următorii parametri:
Tip element (placă, şaibă, învelitoare)
Material
Grosime
Sistem local de coordonate

La poligonul liniilor şi punctelor interioare, precum şi marginii golurilor interioare domeniului se pot asocia
următoarele elemente:
Reazem nodal, liniar şi de suprafaŃă
Element tip nervură
Încărcare distribuită
Greutate proprie
Încărcare dată de variaŃia de temperatură
Gad de libertate nodal


Domeniul este reprezentat în interiorul conturului prin linie
verde (învelitoare), roşie (placă) sau albastră (şaibă).


Domeniul se poate aplica pentru modelarea planşeelor, pereŃilor ca elemente structurale complexe.
Se poate opta pentru generarea automată a reŃelei la domenii.

Vezi... 4.11.1.2 Generare reŃele

Un element structural poate fi alcătuit dintr-unul sau din mai multe domenii.




Domeniul poate să conŃină alte domenii interioare.

Domeniul 1

Domeniul 1

Domeniul 3

Domeniul 2

144



Definirea
domeniului
Se selectează liniile care sunt contururile unuia sau a mai multor domenii. Programul alege dintre liniile selectate
poligoanele cele mai mari care se află în acelaşi plan şi le asociază parametri definiŃi în fereastra de dialog:




Modificare Clicând pe linia de contur interioară a domeniului apare fereastra de dialog de mai sus cu funcŃia Modificare.

Ştergere Clicând pe butonul [Delete] şi selectând domeniile dorite, după închiderea ferestrei de dialog programul şterge
numai proprietăŃile domeniului (încărcări, reazeme), nu şi punctele sau liniile componente ale lui.

4.9.5. Gol

Definirea golurilor în interiorul domeniilor.
Se selectează poligoanele închise din interiorul
domeniului (domeniilor), care vor defini golurile.
Golurile pot fi mutate în cadrul unui domeniu sau
dintr-un domeniu în altul, geometria lor poate fi
schimbată după preferinŃă. Poligonul golului şi cel al
domeniului trebuie neapărat să se situeze în acelaşi
plan.





Golurile sunt reprezentate în exteriorul conturului cu linie verde (învelitoare), roşie (placă) sau albastră (şaibă).

4.9.6. OperaŃii cu domenii
Este posibila modificarea conturului domeniului, unificarea şi tăierea domeniilor.


Modificarea
conturului

Conturul domeniului se poate modifica în următoarele etape:

1. ApăsaŃi icon-ul Modificarea conturului.
2. SelectaŃi domeniul care se modifică.
3. SelectaŃi noul contur.



Înainte După

Aria ataşată la domeniu moşteneşte proprietăŃiile domeniului modificat (material, grosime, sistemul local de
coordonate).
Domeniu Gol

Manual De Utilizare 145



Dacă domeniul este discretizat, reŃeaua se şterge automat dar parametri domeniului se păstrează.
Încărcările care nu mai sunt pe noul domeniu automat sunt şterse (decupare din domeniu, reducerea ariei
domeniului).


Unificarea
domeniilor

Domeniile care au o latură comună se pot unifica.
Etapele unificării:
1. ApăsaŃi butonul Unificarea domeniilor.
2. SelectaŃi domeniile pe care doriŃi să le unificaŃi.
Dacă domeniile au proprietăŃi diferite, diferă grosimea, materialul sau sistemul local de referinŃă, se poate
alege domeniul de la care se va prelua aceste proprietăŃi.





Înainte După


Tăierea domeniului

Tăierea domeniului cu o linie.
Etapele tăierii sunt următoarele:

1. ApăsaŃi butonul Tăierea domeniului
2. SelectaŃi domeniul care se taie
3. SelectaŃi linia sau liniile care taie domeniul





Înainte După

Cele două domenii moştenesc proprietăŃiile domeniului original.


4.9.7. Elemente liniare
Definirea şi modificarea elementelor de linie se face intr-o fereastra de dialog comună în care se pot defini
caracteristicile zăbrelelor, barelor şi a nervurilor.
Elementele de linie nu sunt neapărat identice cu elementele finite din care sunt alcătuite. Cu generarea reŃelelor
pe elemente de linie elementele de bară sau nervură se pot diviza în mai multe elemente finite sau cu opŃiunea
Asamblarea elementelor strucurale din mai multe elemente de linie se poate crea un singur element structural.
Noul element structural se comportă ca un singur element (numerotare, inscripŃionare şi rezultate).
Elementele structurale oricând se pot dezasambla în elemente finite cu opŃiunea Dezasamblarea elementelor
structurale. Vezi şi 3.2.12 Asamblarea elementelor structurale , 3.2.13 Dezasamblarea elementelor structurale

146


Zăbrea



Element spaŃial cu două noduri, axă rectilinie şi secŃiune
constantă. Elementul zăbrea are trei grade de libertate nodală.
Este conectat în noduri cu articulaŃii sferice. Preia numai
solicitări axiale (N
x
).


Definire Se selectează liniile la care se vor ataşa elemente de zăbrea cu aceleaşi caracteristici secŃionale şi materiale.
Dacă sunt selectate elemente cu proprietati diferite se va activa opŃiunea de definire


Definire material şi
secŃiune
Materialul şi secŃiunea se poate încărca din baza de date sau din modelul care deja conŃine aceste caracteristici.


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de materiale, de unde se pot încărca
materiale noi pentru model.


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de secŃiuni, de unde se pot încărca
secŃiuni noi pentru model.


Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de secŃiuni, unde se pot defini secŃiuni noi pentru model.

Clasa lemnului

Dacă standardul setat este Eurocode şi materialul utilizat este lemn se poate defini clasa lemnului:
Vezi detaliat: 6.7 Verificarea barelor de lemn conform Eurocode5

DirecŃia locala x Se poate seta orientarea direcŃiei locală pentru.
i j : din nodul cu numărul mai mic spre nodul cu numărul mai mare
j i : din nodul cu numărul mai mare spre nodul cu numărul mai mic
Se poate opta pentru setare automată. În acest caz orientarea se va seta conform coordonatele capetelor.
Sistemul local a barelor se poate înversa cu tasta rapida [CRTL-E] în fereastra de definire sau în editorul de
proprietăŃi.

SecŃiune Dintre caracteristicile secŃionale, la calculul rigidităŃilor se ia în considerare numai aria A
x
.

Pe ecran, elementul zăbrea apare în culoare roşie.

Pentru opŃiunea Auto programul fixează automat direcŃia axei locale x.

ReferinŃa pentru
axa locala z
Axele locale y, respectiv z ale zăbrelei se pot seta cu asocierea unui punct sau vector de referinŃă. prin alegerea
referinŃelor automate programul fixează direcŃiile vectorilor de referinŃă (Vezi detaliat... 4.9.19 ReferinŃe).
Fixarea axelor locale are efect numai asupra vizualizării barelor.

Unghi de referinŃă

Cu definirea unghiului de referinŃă se simplifică rotirea profilelor. ReferinŃa locală definită automat (inclusiv
bara) se poate roti în jurul axei longitudinale cu unghiul β . Dacă elementul are direcŃia globală Z se poate regla
unghiul cu direcŃia locală X în celălalte cazuri cu direcŃia locală Z.

Căutare în biblioteca de
materiale

Editor grafic de secŃiuni
Căutare în biblioteca de
secŃiuni

Definire unghi de
referinŃă

Manual De Utilizare 147


Caracteristici
neliniare
Pentru elementele tip zăbrea se pot defini parametri neliniari. Elementul zăbrea poate să lucreze numai la
întindere sau numai la compresiune.
Cu introducerea solicitării maxime se poate limita forŃa maximă ce este preluată de element.

Parametri neliniari sunt luaŃi în considerare numai în analiza neliniară.

În analizele statică liniară, modală şi de stabilitate se ia în considerare rigiditatea iniŃială a barelorca fiind
identică la solicitările de compresiune şi întindere.
Bara



Element spaŃial cu două noduri, axă rectilinie şi secŃiune constantă sau cu sectiune variabila. Pentru fixarea
axelor locale (sistemul local de coordonate) ale elementului, este necesar un punct sau un vector de referinŃă.
Pe fiecare nod, barele au trei grade de libertate de translaŃie şi trei de rotire.
În secŃiunea elementului rezultă trei eforturi perpendiculare între ele, unul axial şi două de forfecare (N
x
, V
y
, V
z
),
precum şi trei momente perpendiculare între ele, unul de torsiune şi două de încovoiere (T
x
, M
y
, M
z
) .

Capătul i este capătul cu numărul de ordine mai mic al barei.
Nodul de start marchează originea axei x. Nodul final marchează
sfârşitul axei locale x. Dacă direcŃia axei locale x este direcŃia i→j
(vezi figura), atunci i este nodul de start. Dacă j→i, atunci nodul de
start este j.



Definire Se selectează liniile la care se vor ataşa elemente de bară cu aceleaşi caracteristici secŃionale şi materiale.

Material secŃiune şi
axa locala x
Definirea caracteristicilor se face identic cu elementul zăbrea

ReferinŃă automată

Programul asociază elementelor tip bară un vector de referinŃă după următoarele criterii:
1. Dacă axa locală x a barei este paralelă cu axa globală Z, atunci vectorul de referinŃă va avea direcŃia
axei globale X.
2. În toate celelalte cazuri vectorul va avea direcŃia axei globale Z.

Sistemul local de coordonate al barei se poate inversa. Există posibilitatea ca axa locală x să arate dinspre capătul
i înspre capătul j, sau invers. Mai există posibilitatea setării automate, caz în care programul alege direcŃia axelor
x locale ale barelor selectate pe baza coordonatelor capetelor de bară.

Unghi de referinŃă

Cu definirea unghiului de referinŃă se simplifică rotirea profilelor. ReferinŃa locală definită automat (inclusiv
bara) se poate roti în jurul axei longitudinale cu unghiul β . Dacă elementul are direcŃia globală Z se poate regla
unghiul cu direcŃia locală X în celălalte cazuri cu direcŃia locală Z.


Elementele de bară apar cu culoarea albastră pe ecran.


Căutare în biblioteca de
materiale

Editor grafic de secŃiuni
Căutare în biblioteca de
secŃiuni

Definire unghi de
referinŃă
148



ArticulaŃii Definirea articulaŃiilor la capetele barelor în sistemul local de coordonate. Implicit, capetele barelor sunt prinse
rigid în nodurile structurii. Dacă utilizatorul doreşte o altă prindere decât cea implicită, trebuie să selecteze barele
cu aceeaşi prindere de capăt. Definirea prinderii se face cu butoane de alegere.






Legătură rigidă: bara este conectata rigid în nod conform componentelor de deplasare

Legătură articulată: deplasarea libera conform componentei

Legătură semirigidă: bara este prinsă elastic în nod


Legătură plastică: pe capătul barei poate sa apara valoarea momentului plastic calculat pe baza caracteristicilor
sectionale şi de material.

Cele şase coduri corespund pentru solicitările după axele x, y, z locale.
Legăturile de bară curent utilizate se pot alege dintr-o listă de selecŃie şi se pot ataşa barelor.

Tipul legăturii Simbol
ArticulaŃie în jurul axei z
nu preia moment încovoietor Mz.

ArticulaŃie în jurul axei y
nu preia moment încovoietor My.

ArticulaŃie în jurul axelor y şi z
nu preia moment încovoietor My Mz.

ArticulaŃie sferică
nu preia moment Tx, My, Mz articulaŃie în jurul
axelor x, y, z.

Reazem cu role în lungul axei y
nu preia forŃă tăietoare Vy.

Reazem cu role în lungul axei z
nu preia forŃă tăietoare Vz.



Dacă o bară se defineşte cu articulaŃii sferice la ambele capete, va avea mişcare liberă de corp rigid, care nu
este permisă (rotire în jurul axei x locale). În asemenea situaŃii, la un capăt al barei trebuie blocată rotirea
articulaŃiei sferice în jurul axei x.
ex.: punct start punct final


Legătură semirigidă Definirea rigidităŃilor la rotire ale capetelor de bară.
În cazul legăturilor articulate semirigide, în primul pas se definesc codul legăturii, după care se asociază
rigidităŃile la încovoiere referitoare la axele y şi z.
Pentru legături semirigide se selectează optiunea legătura semirigidă după care se definesc rigidităŃile la rotire
după axele y şi z.

Manual De Utilizare 149



Se dau rigidităŃile unui arc liniar elastic în raport cu axele locale y şi z care modelează o legătură caracterizată cu
moment-rotire. În cazul unei relaŃii neliniare moment- rotire se dă de regulă rigiditatea iniŃială.

legătură: model:




Diagrama moment-rotire:





CondiŃiile de utilizare sunt detaliate în Eurocode 3.

Moment limită Capetelor de bară încastrate sau semirigide li se pot defini şi momente limită prin care se poate limita valoarea
momentului încovoietor preluat de articulaŃie.


Parametrul referitor la moment limită are efect numai în contextul unei analize statice neliniare.

ArticulaŃie plastică

Definirea rigidităŃiilor de la capătul barelor:
Pentru legături semirigide se selectează opŃiunea legătură plastică. În câmpul momentului plastic se va afişa
valoarea acestuia (nu se poate edita). În cazul în care sunt selectate mai multe elemente cu caracteristici identice
în câmpul momentului plastic ne se va afişa nici o valoare dar articulaŃiile plastice vor fi definite.
După analiza neliniară, la afişarea diagramelor pe bare, articulaŃiile plastice sunt afişate cu culoarea roşie.
Numerotarea de lângă articulaŃiile plastice înseamnă ordinea de apariŃie a acestora. Cu 1 este numerotată
articulaŃia la care a apărut prima articulaŃie plastică. Unde articulaŃia nu este afişată cu linie roşie, acolo
solicitările nu au depăşit momentele încovoietoare plastice.

ArticulaŃia plastică se poate defini numai pentru elementele din oŃel.


PrezenŃa articulaŃiilor este marcată de program cu un cerc albastru.
Legătura semirigidă de bară este marcată cu o cruce albastră în interiorul unui cerc albastru.
ArticulaŃia sferică este marcată cu un cerc roşu.
Articulatia plastică este marcată cu un cerc plin.
Barele sunt reprezentate cu culoarea albastru deschis.

150


Nervura




Pentru modelarea nervurilor se poate utiliza o bară spaŃială cu trei noduri, cu axa dreaptă şi secŃiune constantă
sau variabila. Elementul nervură se poate defini ca bară individuală sau ataşat la un element finit de suprafaŃă.
Nervurile se pot ataşa centric sau excentric la elementele de suprafaŃă.

Definire Se selectează liniile la care sunt ataşate elemente de nervură.
Material secŃiune şi
axa locală x
Definirea caracteristicilor se face identic cu elementul zăbrea
Material Materialul nervurii poate să fie diferit de materialul elementului plan la care este ataşat.
SecŃiune SecŃiunea nervurii se ia ca în figurile de mai jos . Conform acestora se dau şi caracteristicile secŃionale ale
nervurii.

ReferinŃă Nervura are sistemul local de coordonate care se poate fixa cu
punct de referinŃă sau automat: axa x locală este axa nervurii,
iar axa z locală este paralelă cu bisectoarea axelor locale z ale
elementelor finite plane.


Dacă într-o muchie sunt conectate mai multe elemente plane şi la definire sunt selectate una sau două muchii,
referinŃa automată este stabilită pe baza sistemelor locale ale elementelor plane.




Căutare în biblioteca de
materiale

Editor grafic de secŃiuni
Căutare în biblioteca de
secŃiuni

Definire unghi de
referinŃă
Punct de referinŃă
Punct de referinŃă
Manual De Utilizare 151



Unghi de referinŃă

Cu definire unghiului de referinŃă nervura se poate roti cu unghiul β. Dacă elementul are direcŃia globală Z
se poate regla unghiul cu direcŃia locală X în celălalte cazuri cu direcŃia locală Z.

Definirea
articulaŃiilor
Pentru nervuri se pot defini articulaŃii la capete. Implicit nervurile sunt prinse rigid în noduri. Definirea
articulaŃiilor se face ca şi la bare.

Excentricitate

Excentricitatea se înŃelege în direcŃia axei z locale. Semnul ei este pozitiv dacă suprafaŃa mediană a plăcii este la
z local al plăcii pozitiv şi negativ în caz invers.
Excentricitatea se poate defini automat sau manual.
În cazul excentricităŃii automate valoarea se calculează în funcŃie de secŃiunea nervurii şi grosimea plăcii.
În acest caz numai poziŃia nervurii trebuie definită: inferior, superior sau în planul median. În cazul elementelor
din beton armat excentricitatea se calculează altfel.
În cazul în care se modifică secŃiunea nervurii şi grosimea plăcii excentricitatea automată se recalculează
automat.
Pentru nervurile din oŃel şi lemn se poate defini şi o rigiditate la lunecare.

În cazul elementelor din beton armat, pentru secŃiunea nervurii se va defini secŃiunea întreagă până la partea
superioară a plăcii. În celalate cazuri (lemn sau oŃel) secŃiunea nervurii va fi numai secŃiunea de sub placă.


unde:
exc = distanŃa de la centrul de greutate al secŃiunii nervurii până la planul median al elementului de suprafaŃă,
luată cu semnul corespunzător.

În cazul plăcilor, excentricitatea nervurii modifică numai momentul de inerŃie la încovoiere al nervurii
conform formulei:
2 *
exc A I I
y y
⋅ + =

În cazul învelitoarelor nervura este legată excentric de acestea, rezultând astfel solicitări axiale în ambele
elemente.
í

Elementele de nervură definite sunt reprezentate cu culoarea albastru închis.

Modificare Dacă elementele de linie selectate sunt de acelaşi tip se activează opŃiunea de modificare. ProprietăŃiile
elementelor se pot modifica dacă sunt activate cu butonul proprietăŃi.
Dacă proprietatea elementelor selectate diferă atunci câmpul proprietăŃii rămâne necompletat. Proprietatea
definită va fi valabilă pentru toate elementele selectate.

Preluare>> Se poate prelua proprietatea elementelor deja definite. După apasarea butonului fereastra de dialog se închide şi
se clicheaza pe elementul de la care se doreşte preluarea proprietăŃilor.
Programul preia numai proprietăŃiile activate în fereastra de dialog.

4.9.8. Elemente de suprafaŃă
Modelarea
suprafeŃelor

Pentru modelarea suprafeŃelor se pot utiliza elemente finite plane izoparametrice cu şase, opt sau nouă noduri.
Cu aceste elemente finite se pot modela şaibe, plăci subŃiri şi învelitoare în domeniul deplasărilor mici.
Grosimea elementelor trebuie să fie mai mică decât o zecime din deschiderea mai mică a plăcii, iar săgeata (w)
să nu fie mai mare decât 20% din grosimea plăcii sau a învelitoarei.




Punct de referinŃă

Punct de referinŃă

152


SuprafeŃele şi feŃele curbe se pot aproxima cu suprafeŃe plane, ceea ce nu conduce la rezultate satisfăcătoare în
toate cazurile.
Elementele trebuie să fie triunghiuri sau patrulatere convexe cu raportul laturilor nu mai mare decât 1/5 raportul
grosime/lungime nu mai mic decât 1/100.

Şaibă


Elementele de şaibă se pot utiliza la probleme de stare plană de tensiune
( 0 , 0 , 0 ≠ ε = ε = ε = σ = σ = σ
zz yz xz yz xz zz
), sau la stare plană de deformaŃie
( 0 , 0 , 0 ≠ σ = σ = σ = ε = ε = ε
zz yz xz yz xz zz
).

Şaiba se poate încărca numai în planul ei. Încărcări cu altă direcŃie decât aceasta nu pot fi preluate de
element.

Rezultă eforturi n
x
, n
y
, n
xy
[kN/m] din care se determină eforturile principale n
1
, n
2
şi direcŃia lor α
n
.

La definirea elementelor de şaibă se precizează următoarele date:


Stare plană de tensiune/ stare plană de deformaŃie
Material
Grosime
Punct/vector/axă/plan de referinŃă pentru axa locală x
Punct de referinŃă pentru axa locală z


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de materiale, de unde se pot încărca
materiale noi pentru model.

Axa locala x şi z a elementului se poate defini cu elementele de referinta descrise în capitolul 4.9.19 ReferinŃe
sau se poate opta pentru referinte automate.


Punctul central al elementelor de şaibă este marcat cu culoarea albastră.

Placă



În cazul elementelor finite tip Lagrange cu şase noduri sau a elementelor tip Heterosis cu nouă noduri, conform
teoriei Mindlin-Reissner, la calculul deplasărilor se va Ńine cont de efectul forŃelor tăietoare.
În acest fel elementul se poate folosi pentru modelarea plăcilor groşi şi subŃiri.

Elementul de placă se poate încărca numai perpendicular pe planul lui. În cazul unei încărcări cu altă
direcŃie decât aceasta, elementul nu va prelua încărcarea.
Selectare tip
element de
suprafaŃă

Selectare
referinŃă din
desen

Selectare punct
de referinŃă din
listă

Selectare
referinŃă din listă
Selectare tip
element de
suprafaŃă

Selectare
referinŃă din
desen

Selectare punct
de referinŃă din
listă

Selectare
referinŃă din
listă

Manual De Utilizare 153




Rezultă momentele m
x
, m
y
, m
xy
[kNm/m], forŃe tăietoare v
x
, v
y
din secŃiuni perpendiculare pe planul elementului,
se determină momentele principale m
1
, m
2
unghiul, α
m
şi rezultanta q
R
a forŃelor tăietoare.

La definire se precizează:


Material
Grosime
Punct/vector/axă/plan de referinŃă pentru axa locală x
Punct de referinŃă pentru axa locală z


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de materiale.

Axele locale x şi z ale elementului se pot defini cu elementele de referinŃă descrise în capitolul 4.9.19 ReferinŃe
sau se poate opta pentru referinte automate.


Punctul central al elementelor de placă se marchează cu culoarea roşie.

Învelitoare


Elementul de învelitoare se obŃine din cuplarea elementului de şaibă şi placă. În cazul învelitoarelor efectul de
şaibă şi placă se consideră independent.

Elementul se poate încărca în planul lui şi perpendicular pe planul lui.

Se obŃÎn eforturi de şaibă şi placă conform explicaŃiilor de la elemente finite de Şaibă şi Placă.

La definire elementelor de învelitoare se dau următoarele date:


Material
Grosime
Punct/vector/axă/plan de referinŃă pentru axa locală x
Punct de referinŃă pentru axa locală z


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de materiale.


Definire referinŃă

Axele locale x şi z ale elementului se pot defini cu elementele de referinŃă descrise în capitolul 4.9.19 ReferinŃe
sau se poate opta pentru referinte automate.


Punctul central al elementelor de placă este marcat cu culoarea verde.

Modificare În cazul în care sunt selectate elemente de acelasi tip în fereastra de dialog se pot modifica proprietatile comune.
Se pot modifica proprietatile numai dacă este activat butonul proprietatii.
Dacă elementele nu sunt de acelasi tip se va activa optiunea de modificare.

Preluare>> FuncŃia este identică cu cea de la elementele de linie (4.9.7).


Selectare tip
element de
suprafaŃă

Selectare
referinŃă din
desen

Selectare punct
de referinŃă din
listă

Selectare
referinŃă din
listă

154


4.9.9. Reazem nodal
Reazem nodal

Elementul de reazem este alcătuit din arcuri cu un capăt legat de un punct fix, iar cu celălalt de nodul care este
rezemat. În sistemul lor local de coordonate, arcurile au rigidităŃi la deplasare şi rotire.
Pentru reazemele nodale şi liniare definite parametric se pot defini şi stâlpi care în analiza de străpungere sunt
consideraŃi ca date de intrare (de exemplu: rezemarea planşeelor intermediare). Stâlpii şi pereŃii folosiŃi la
modelare sunt vizualizaŃi.




DirecŃia rezemării poate să fie:
globală
dată de referinŃă
relativă la bară sau nervură
relativă la muchie



Valoarea implicită a rigidităŃii reazemelor este de 1.000E+10 [kN/m], [kNm/rad][reazem fix].

Globală Reazeme paralele cu sistemul global de coordonate.
Se selectează nodurile pentru care rezemarea este identică, după care
se completează valorile rigidităŃilor în fereastra funcŃiei.
Trebuie precizate rigidităŃile pentru translaŃii (Rx, Ry, Rz) şi la rotiri
(Rxx, Ryy, Rzz).


Pentru un nod se poate defini un singur reazem global. Pentru punctele centrale ale liniilor de margine la
elemente de suprafaŃă nu se pot defini reazeme nodale.

După referinŃă Reazem definit cu un punct de referinŃă sau vector de referinŃă.
La un nod se pot ataşa mai multe reazeme. După selectarea nodului, se
precizează rigiditatea la translaŃie R
x
, şi la rotire R
xx
.


Activ numai la întindere

Activ numai la compresiune

Manual De Utilizare 155




DirecŃia resortului este definită de nodul elementului şi punctul de referinŃă sau vectorul de referinŃă, după cum
urmează:




În cazul în care la un punct de referinŃă sunt ataşate
mai multe reazeme, toate vor arăta în direcŃia acestuia.
În cazul în care la un vector de referinŃă sunt ataşate
mai multe reazeme, toate vor fi paralele cu acesta.

Relativă la
bară/nervură
Reazeme definite în direcŃia sistemului local de
coordonate al barelor sau nervurilor.
Se selectează barele şi nervurile pentru care rezemarea
este identică, după care se completează valorile
rigidităŃilor în fereastra funcŃiei.


RigidităŃile trebuie date pentru translaŃii (Rx, Ry, Rz) şi la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).

Relativă la muchie Reazeme nodale cu direcŃia x, y, z relativă la muchia elementelor,
unde:
x = axa definită de muchia elementului
y = axa perpendiculară pe x orientată în interiorul elementului,
z = axa perpendiculară pe planul elementului, cu sensul în semispaŃiul în care se află punctul de referinŃă al
elementului.

Se selectează barele şi nervurile pentru care rezemarea este identică după care se completează valorile
rigidităŃilor în fereastra funcŃiei. Dacă în muchie sunt conectate două elemente de suprafaŃă, axa z va fi
perpendiculară pe bisectoarea unghiului închis de elemente, iar axa y va fi perpendiculară pe aceasta şi axa x.

Dacă în muchie sunt conectate mai multe elemente de
suprafaŃă, la definirea reazemului se pot selecta una
sau două elemente de suprafaŃă cu care programul
fixează direcŃia reazemului pe baza celor descrise mai
sus.
RigidităŃile trebuie date pentru translaŃii
(Rx, Ry, Rz) şi la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).

Comportare
neliniară
În cazul unei comportări neliniare se poate alege pentru fiecare componentă de deplasare: o rigiditate activă la
compresiune sau la întindere şi pentru o comportare neliniară.

Parametri de mai sus sunt luaŃi în considerare numai la calcul static neliniar, în cazul analizelor static liniar,
modală I/II şi stabilitate reazemele se iau în calcul cu rigidităŃile lor iniŃiale.


Reazemele definite sunt reprezentate cu trei linii pe directia sistemului global de coordonate cu culoarea maro

Punct de referinŃă

Vector de referinŃă

Punct de referinŃă

156


Calcul reazem nodal



Pentru reazemele definite parametric se pot defini stâlpul inferior şi superior cu care se poate efectua analiza de
străpungere (exemplu: modelarea rezemării unei plăci intermediare). Stâlpii folosiŃi la modelarea reazemelor sunt
vizualizati pe reprezentarea randată şi cu mausul este posibila identificarea lor.

Clicând pe butonul Calcule... programul determină rigidităŃile reazemelor la deplasare şi rotire. Datele necesare
pentru acest calcul sunt următoarele: materialul, secŃiunea, lungimea barei şi prinderile stâlpului.

Modificare În cazul în care sunt selectate elemente de acelaşi tip în fereastra de dialog se pot modifica proprietăŃile comune.
Se pot modifica proprietăŃiile numai dacă este activat butonul proprietăŃii.
Dacă elementele nu sunt de acelaşi tip se va activa opŃiunea de modificare.

Preluare>> FuncŃia este identică cu cea de la elementele de linie (4.9.7).

4.9.10. Reazem liniar





DirecŃia rezemării poate să fie:
globală
relativă la bară
relativă la muchie

Asigură rezemarea continuă a elementelor bară, nervură sau a muchiei elementelor de suprafaŃă. Cu rezemarea
continuă se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler.
Se selectează elementele de suprafaŃă, barele şi nervurile pentru care rezemarea este identică, după care se
completează valorile rigidităŃilor în fereastra funcŃiei.
Căutare în biblioteca de
materiale
Căutare în biblioteca
de secŃiuni
Editor grafic de secŃiuni
Încastrare/articulaŃie
partea de sus
Încastrare/articulaŃie
partea de jos
Manual De Utilizare 157



Valoarea implicită a rigidităŃilor este de 1.000E+07 [kN/m/m], [kNm/rad/m].

Globală Reazeme paralele cu sistemul global de referinŃe. RigidităŃile trebuie
definite la translaŃii (Rx, Ry, Rz) şi la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).
Relativă la
bară/nervură
Rezemarea barelor şi nervurilor paralel cu sistemul lor local de
coordonate.
Cu rezemarea continuă se poate asigura o rezemare pe mediu elastic
de tip Winkler. Rezemarea elastică se comportă identic pentru întinde-
re/compresiune şi este constantă în interiorul elementului.



Comportare
neliniară
În cazul comportării neliniare pentru fiecare componentă se poate seta ca caracteristica de forŃa deplasare să fie
cu rigiditate de compresiune sau intindere şi forŃa limită.


Barele şi nervurile rezemate pe pat elastic trebuie împărŃite în cel puŃin patru segmente în toate cazurile.
La definirea reazemului liniar programul verifică relaŃia de mai jos şi comunică împărŃirea corespunzătoare.

= ≤ 4
4
4
,
4
min
2
1
z
y x
y
z x
k
R
I E
R
I E
l L , unde L este lungimea barei.

În cazul barelor pe mediu elastic, solicitările din câmp sunt calculate din solicitările de la capetele barelor, cu
metoda interpolării lineare (un alt motiv, care impune necesitatea unei segmentări suficient de dese).

Relativă la muchie Reazem la muchia cu direcŃia x, y, z relativ la muchia elementelor,
unde:
x = axa definită de muchia elementului
y = axa perpendiculară pe x care arată în interiorul elementului,
z = axa perpendiculară pe planul elementului care arată în semispaŃiul în care se află punctul de referinŃă al
elementului.

Dacă în muchie sunt conectate două elemente de suprafaŃă, axa z va fi perpendiculară pe bisectoarea unghiului
închis de elemente iar axa y va fi perpendiculară pe aceasta şi axa x.
Dacă în muchie sunt conectate mai multe elemente de suprafaŃă la
definirea reazemului se pot selecta una sau două elemente de suprafaŃă
cu care programul fixează direcŃia reazemului pe baza celor descrise
mai sus.

RigidităŃile trebuie definite pentru translaŃii (Rx, Ry, Rz) şi la rotiri
(Rxx, Ryy, Rzz).



Rigiditatea reazemului liniar este constantă în interiorul muchiei elementului.
Comportare
neliniară
În cazul unei comportări neliniare se poate alege pentru fiecare componentă de deplasare: o rigiditate activă la
compresiune sau la întindere sau pentru o comportare neliniara.

Parametri de mai sus sunt luaŃi în considerare numai la calcul static neliniar, în cazul analizelor static liniar,
modală I/II şi stabilitate reazemele se iau în calcul cu rigidităŃile lor iniŃiale.

Calcul reazem liniar
local

Clicând pe butonul Calcule... programul determină
rigidităŃile reazemelor la deplasare şi rotire. Datele
necesare pentru acest calcul sunt următoarele:
materialul, secŃiunea, lungimea barei şi prinderile
peretelui.

Punct de referinŃă

Punct de referinŃă
158


4.9.11. Reazem de suprafaŃă




Rezemarea elementului de suprafaŃă în direcŃia sistemului local de coordonate al acestuia.
Cu rezemarea se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler pentru care trebuie date rigidităŃile
[kN/m/m
2
] pentru deplasări (Rx, Ry, Rz).


Rezemarea elastică se comportă identic pentru întindere/compresiune şi este constantă în interiorul elementului
de suprafaŃă.

Valoarea implicită a rigidităŃilor de rezemare este de 1.000E+04 [kN/m/m
2
].

Comportare
neliniară
În cazul unei comportări neliniare se poate alege pentru fiecare componentă de deplasare: o rigiditate activă la
compresiune sau la întindere sau pentru o comportare neliniara.


Parametri de mai sus sunt luaŃi în considerare numai la calcul static neliniar, în cazul analizelor static liniar,
modală I/II şi stabilitate reazemele se iau în calcul cu rigidităŃile lor iniŃiale.

4.9.12. ArticulaŃie pe muchie

ArticulaŃiile pe muchie se pot defini între două domenii sau între nervură şi marginea domeniului. Pentru definire
se selectează muchia şi domeniul. În fereastra de dialog se pot defini rigidităŃile în sistemul local de cordonate
relativ la muchie.




Manual De Utilizare 159


4.9.13. Corp rigid

Cu corpurile rigide este posibilă modelarea unor părŃi dintr-o structură, care au rigiditatea mult mai mare decât
restul elementelor. De exemplu: legături excentrice de bare, legături dintre bare şi şaibe.
Corpul rigid este indeformabil, dar se deplasează cu structura şi transmite deplasările şi eforturile la elementele
vecine.

Modelare legătură şaibă-bară: Legătură excentrică de bare:



Definire Definirea unui corp rigid nou se face prin marcarea liniilor care îl formează. Liniile selectate care formează un
grup de linie independentă, vor fi considerate ca un corp rigid independent.




Dacă la modificarea corpurilor rigide sunt selectate linii care unesc aceste corpuri, rezultă unirea lor într-un
singur corp rigid.
Dacă la modificarea corpurilor rigide liniile selectate nu formează o reŃea de linii continuă, rezultă fragmentarea
lor în mai multe corpuri rigide.

În procesul de definire a elementelor finite este interzis ca toate nodurile/muchiile unui element finit să fie
legate la acelaşi corp rigid. Un nod al unui corp rigid are întotdeauna şase grade de libertate care nu pot fi
legate.

Pentru a Ńine cont de masele corpurilor rigide este necesar ca în centrul de masă a corpuului să genereze un
nod şi în acesta se se introducă masa corpului rigid.


Corpurile rigide apar pe ecran cu linie neagră îngroşată.
4.9.14. Diafragmă

Cu utilizarea diafragmelor se poate simplifica modelul. Elementul de diafragmă este un corp rigid special care nu
se deformează în planul lui. Cu utilizarea a acestui element se reduce volumul de calcul, ceea ce prezintă un
avantaj la modele mari. Cu elementul de diafragmă se pot modela planşee rigide în planul lor

Definirea
diafragmei
La executarea funcŃiei se selectează liniile care fac parte din diafragmă. Dintre liniile selectate care formează o
reŃea continuă se va forma câte o diafragmă.

Diafragmele sunt reprezentate cu linie punctată groasă de culoarea gri.




160



La modificarea sau definirea diafragmelor noi, prin selectarea liniilor care unesc corpuri diferite acestea vor
forma un singur corp.
La modificarea unei diafragme dacă liniile modificate nu formeaza o retea continua, diafragma modificata se va
descompune în mai multe diafragme individuale.




După definire trebuie specificat în ce plan lucrează diafragma. În acest plan poziŃia
punctelor faŃă de celelalte punte ale diafragmei nu se schimbă.

4.9.15. Elementul de arc (resort)



Element cu comportare neliniară, cu care se pot lega două noduri din structură. Elementul arc dispune de
sistemul lui local de coordonate. În acest sistem local de coordonate se dau rigidităŃile arcului la translaŃii
(Kx, Ky, Kz) şi la rotiri (Kxx, Kyy, Kzz).

DirecŃia sistemului local de coordonate poate să fie:

globală
definită cu ajutorul geometriei
dată de referinŃe
relativă la element finit
definită relativ la nod

La fiecare componentă a rigidităŃii se poate asocia o
forŃă limită.
Componenta arcului nu poate prelua forŃă mai mare
decât această componentă.




ForŃa limită se ia în considerare numai în cazul analizei neliniare.

În analizele statică liniară I, analiză modală de ordinul I şi II şi stabilitate, rigiditatea elementelor de arc este
luată în considerare cu valoarea ei iniŃială şi rămâne constantă în timpul analizei.

Manual De Utilizare 161


4.9.16. Elementul de contact



Cu acest element se poate modela contactul între două elemente. Modul de lucru al elementului contact poate să
fie activ sau inactiv. În modul de lucru activ, rigiditatea lui este mai mare cu multe ordine de mărime decât în
modul inactiv. Datorită faptului că în modul inactiv rigiditatea elementului nu este zero, elementul contact
lucrează cu o oarecare aproximare.

Cu utilizarea acestui element se păstrează forma de bandă a matricei de rigiditate a structurii, iar în cadrul
modelului este posibilă utilizarea unui număr nelimitat de elemente de contact.




Elementul de contact este un element puternic neliniar (o schimbare mică de deplasare produce un efort foarte
mare), fapt care dă dificultăŃi în a asigura convergenŃa metodei de iterare Newton-Raphson, sensibilă pentru
schimbări bruşte ale rigidităŃii. Determinarea unei rigidităŃi optimale este o problemă dificilă. din această cauză,
dacă este posibil, rigiditatea activă a elementului de contact nu trebuie să fie constantă. Dacă convergenŃa
procesului de iterare întâmpină dificultăŃi, există posibilitatea de a reduce schimbările rapoartelor de rigiditate,
care reduc neliniaritatea indusă a elementului de contact.

Modul activ poate să apară
- pentru întindere (ex. un şurub întins de la o prindere) sau
- pentru compresiune (ex. contactul a două table).
Definirea
elementului de
contact


Elementul contact se poate defini între două noduri.

Definirea axei locale x se face identic elementelor de bare.
Valoarea implicită a rigidităŃii active este de 1E+08 kN/m. Valoarea rigidităŃii inactive este de 1E-02 kN/m. În
majoritatea cazurilor, aceste valori s-au dovedit satisfăcătoare, dar se pot schimba după preferinŃele utilizatorului.
Pentru elementul contact se poate da o fantă iniŃială (o distanŃă ≥0), care rezultă din geometria nodului (optiunea
prin geometrie).. Când se închide fanta, elementul devine activ, altfel fiind inactiv.
Adaptarea rigidităŃilor active: Acest proces este controlat de program cu respectarea valorii de pătrundere.
Dacă pătrunderea este mai mică decât valoarea minimă, atunci rigiditatea contactului se poate micşora.
Valoarea implicită este de 1E-05.
Dacă pătrunderea este mai mare decât valoarea maximă, atunci rigiditatea contactului (pentru a păstra precizia
calculelor) se majorează. Valoarea implicită este de 1E-05. Dacă pătrunderea este între valorile minime şi
maxime, rigiditatea elementului de contact nu se schimbă.
162



Adaptarea rigidităŃii active se face numai în limitele admise de raportul de adaptare. Rigiditatea activă poate să ia
valori înmulŃite sau împărŃite cu acest raport. Valoarea raportului de adaptare poate să fie 10, 100 sau 1000.
Valoarea implicită este 100.

În analiza statică I, modală I/II şi stabilitate, rigiditatea elementului de contact se ia în funcŃie de mărimea
iniŃială a fantei. Dacă fanta iniŃială este zero, elementul contact va participa în analiza respectivă cu
rigiditatea activă, dacă nu, cu rigiditatea inactivă. Acest contact este echivalent cu un element de arc care are
rigiditatea definită conform elementului de contact.


4.9.17. Element de legătură



Elementele de legătură modelează legătura între două noduri sau două linii concentrând proprietăŃile de rigiditate
în interfaŃa dintre ele (legătură de transmitere efort şi deplasare). PoziŃia acestei interfeŃe în cadrul elementului de
legătură trebuie definită în momentul definirii elementului. Elementele de legătură au şase componente de
rigiditate, care pot fi şi cu caracter neliniar.


Element de legătură nod-nod
Element de legătură între două noduri cu interfaŃă definită. PoziŃia interfeŃei în cadrul elementului este arbitrară.
prin definirea componentelor de rigiditate ale legăturii după sistemul de coordonate global, transmiterea de efort
şi rotire între cele două noduri devine reglabilă. Se mai poate defini şi comportare neliniară pentru toate
componentele.




De obicei se aplică la: legături pană-riglă, legătura între barele unor grinzi cu zăbrele, la legătura barelor
contravântuirilor în cruce, la realizarea transmiterii corecte nod-nod.

Exemplu: legătură pană-riglă (vezi exemplul Steelframe.axs în directorul Exemple).

Să presupunem axa globală Z verticală, deasemenea fiind paralelă cu axa locală z. Fie rigla un profil IPE-400 în
planul XZ, iar pana un profil I-200. Dorim transmiterea eforturilor de pe pană pe riglă, dar nu şi a momentelor
încovoietoare.


Manual De Utilizare 163


Cele două elemente sunt modelate cu axele lor. Elementul de legătură trebuie introdus între cele două axe, în
intersecŃia aparentă a axelor. În acest caz elementul de legătură trebuie asociat unei linii a cărui lungime este
egală cu distanŃa dintre axe, adică 30 cm (40/2+20/2). Punctul de origine al elementului de legătură să-l
considerăm cel de pe riglă. InterfaŃa trebuie aşezată întotdeauna în punctul efectiv de tangenŃă al celor două
elemente liniare (pană-riglă). În cazul de faŃă interfaŃa se aşează la 20 cm (40/2) de la punctul de origine al
elementului de legătură, deci poziŃia lui va fi 20/30 = 0.6666. Dacă se presupune încastrare rigidă la deplasare,
putem da valoarea 1E10 rigidităŃii la deplasare, iar la rotire valori nule. Panele nefiind legate altfel, pentru
evitarea rotirii de corp rigid în jurul axei locale x trebuie să fie K
YY
= 0.001 sau o valoare la fel de mică.

Comportare
neliniară
În cazul unei comportări neliniare, se poate alege pentru fiecare componentă o caracteristică efort-deplasare.



Element de legătură linie-linie



Element de legătură alcătuit din şase noduri care leagă elemente tip
nervură sau muchiile ale elementelor de suprafaŃă PoziŃia interfeŃei în
cadrul elementului poate fi aleasă arbitrar. Transmiterea eforturilor şi a
deplasărilor între două elemente de nervură (sau legătură între două
elemente finite de suprafaŃă sau legătură între un element finit plan şi o
nervură) se face prin definirea corespunzătoare a componentelor
rigidităŃilor elementului de legătură. Axa locală x este definită de linia
interfeŃei, iar axa locală z este perpendiculară pe planul interfeŃei. Axa
locală y se consideră după regula mâinii drepte cunoscând celelalte două
axe deja. Componentele de rigiditate la rotire de obicei se iau cu valoarea
zero. Se mai poate defini şi comportare neliniară pentru toate
componentele.




De obicei se aplică la: legătură placă-perete, interfaŃa legăturii între diferitele materiale ale grinzilor compuse,
grinzilor parŃial compuse sau celor necompuse, legătură semirigidă nervură-placă sau la modelarea barelor
suprapuse.

Exemplu: legătură placă-perete articulată.
Să presupunem axa globală Z verticală, peretele paralel cu planul YZ, placa paralelă cu planul XY şi că
modelarea peretelui s-a făcut cu elemente tip învelitoare. Fie grosimea plăcii egală cu 15 cm. Dorim transmiterea
eforturilor de pe placă pe perete, dar nu şi a momentelor încovoietoare.



164



Cele două elemente sunt modelate cu planele lor mediane. În acest caz peretele trebuie luat doar până la cota
inferioară a plăcii, iar elementele de legătură trebuie incluse între cele două suprafeŃe, adică între muchia
peretelui şi marginea plăcii. În cazul de faŃă elementele de legătură se vor afla în planul vertical al peretelui.
DistanŃa dintre muchii este de 7.5 cm (15/2). Punctul de origine al elementului să-l considerăm nodurile aflate pe
muchia peretelui, şi interfaŃa dintre elemente (linia de tangenŃă efectivă placă-perete) se află la cota inferioară a
plăcii, adică la distanŃa de 0 cm de origine. Astfel poziŃia interfeŃei va fi 0/7.5 = 0. Dacă se presupune încastrare
rigidă la deplasare, putem da valoarea 1E+10 rigidităŃii la deplasare, iar la rotire valori nule.


Comportare
neliniară
În cazul unei comportări neliniare se poate alege pentru fiecare componentă de rigiditate o caracteristică efort-
deplasare..

Etapele definirii elementului de legătură linie-linie sunt următoarele:


1. Se definesc domeniile
(Vezi... 4.9.4 Domeniu) şi se unesc cu linii nodurile adiacente.
Pe laturile opuse al domeniilor trebuie să fie acelaşi număr de puncte.



2. Se selectează dreptunghiul dintre cele două domenii.

3. Se definesc punctele de origine pentru elementul de legătură (dacă nu
sunt selectate puncte elementul de legătură se va defini între cele
două muchii la mijloc).



4. Se definesc rigidităŃile (se va crea elementul de legătură).

5. Se generează automat reŃeaua de elemente finite
(Vezi... 4.11.1.2 Generare reŃe).



6. Odată cu generarea reŃelei sunt împărŃite şi elementele de legătură.




Manual De Utilizare 165


4.9.18. Grade de libertate nodale

Nodurile nu sunt elemente separate, dar din punctul de vedere al grupării intră în această categorie.
Prin gradul de libertate al unui nod se înŃelege posibilitatea de a fi deplasat într-o direcŃie. Fiecare nod are şase
grade de libertate nodale: translaŃii eX, eY, eZ şi rotiri θX, θY, θZ pe direcŃia axelor globale.
În timpul analizelor se generează ecuaŃiile pentru fiecare grad de libertate liber. Acest fapt asigură un randament
deosebit în capacitatea de calcul şi în timpul de analiză.

Pentru structurile cele mai des folosite, gradele de libertate nodale se pot alege dintr-o listă de selecŃie.

Tipuri de modele:
grindă cu zăbrele plană
grindă cu zăbrele spaŃială
cadru plan
reŃea de grinzi
şaibă
placă

Definire Definirea gradelor de libertate pentru elementele selectate.

Suprascriere, Unire


Se selectează gradele de libertate care se modifică şi cu butoanele Fix/Liber se setează valorile.

Modul definirii Suprascriere
Schimbă gradele de libertate definite cu noile grade de libertate definite de utilizator.
Unire
Combină gradele de libertate existente ale nodurilor cu cele noi în felul următor: deplasarea nodului pe direcŃia
dată este permisă dacă sunt permise în cele două coduri, iar în caz contrar nu va fi permisa. Această opŃiune se
poate defini la modelul cu plan de simetrie.

Exemplu eX eY eZ θX θY θZ
Cod existent: liber blocat liber blocat liber blocat
Cod nou: liber liber liber blocat blocat blocat
Cod final: liber blocat liber blocat blocat blocat

Fiecare nod are un cod cu şase simboluri pentru deplasările eX, eY, eZ şi rotirile θX, θY, θZ după axele globale.


Implicit toate nodurile sunt libere şi se pot modifica după preferinŃă. Pe direcŃiile blocate, componentele
încărcărilor şi ale maselor nu sunt luate în considerare. Suma încărcărilor care acŃionează pe direcŃia
gradelor de libertate blocate sunt afişate în tabelul cu încărcările neechilibrate.

Nodurile care au grade de libertate blocate pe o direcŃie din cele şase, apar cu culoarea albastru deschis



166



Tabelul gradelor de libertate nodale predefinite:

Legendă: deplasare liberă, rotire liberă în jurul axei.

Grad de libertate Figura Grad de
libertate
Figura
Grinzi cu zăbrele
Grindă cu zăbrele în
planul X-Y


Grindă cu
zăbrele în
planul X-Z


Grindă cu zăbrele în
planul Y-Z


Grindă cu
zăbrele spaŃială


Structuri în cadre
Cadru în planul
X-Y


Cadru în planul
X-Z


Cadru în planul
Y-Z



ReŃele de grinzi
ReŃea de grinzi în
planul X-Y


ReŃea de grinzi
în planul X-Z


ReŃea de grinzi în
planul Y-Z



Şaibe
Şaibă în planul
X-Y


Şaibă în planul
X-Z


Şaibă în planul
Y-Z



Placă plană
Placă în planul
X-Y


Placă în planul
X-Z


Placă în planul
Y-Z



Simetrii
Plan de simetrie
X-Y


Plan de simetrie
X-Z


Plan de simetrie
Y-Z




Preluare>> Se pot prelua gradele de libertate nodale deja definite.
Manual De Utilizare 167


4.9.19. ReferinŃe


Definirea referinŃelor pentru fixarea sistemelor locale de coordonate pentru elementele finite.
ReferinŃele pot fi puncte, vectori, axe şi planuri.
PoziŃia elementelor finite în spaŃiu, orientarea, precum şi alte caracteristici (caracteristici secŃionale, solicitări şi
direcŃii de armare) sunt date în raport cu sistemul local de coordonate.
La elementele de suprafaŃă, momentele m
x
, m
y,
m
xy,
solicitările de şaibă v
xz
, v
yz
şi n
x
, n
y
, n
xy
, iar la bare
solicitările secŃionale N
x
, V
y
, V
z
, şi momentele încovoietoare T
x
, M
y
, M
z
, sunt date în aceste sisteme locale de
referinŃă.
Sistemul local de coordonate al elementelor finite se poate defini cu ajutorul referinŃelor.

Modificare rapidă: Clicând pe simbolul grafic al referinŃei apare tabelul cu referinŃe. Dacă sunt selectate mai
multe referinŃe tabelul va conŃine datele tuturor referinŃelor selectate. Definirea vectorului şi a axului de referinŃă
se face cu două puncte. Planul de referinŃă se defineşte cu trei puncte. După închiderea tabelului programul
normalizează axa de referinŃă şi vectorul de referinŃă.

Coordonatele locale sunt afişate cu următoarele culori pe ecran: x = roşu, y = galben, z = verde.
Definirea şi utilizarea referinŃelor sunt prezentate mai jos:

ReferinŃe automate ReferinŃă automată la elemente tip zăbrea sau bară:
Optând pentru referinŃă automată programul asociază elementelor tip zăbrea sau bară un vector de referinŃă după
următoarele criterii: Dacă axa locală x a zăbrelei sau barei este paralelă cu axa globală Z, atunci vectorul de
referinŃă va avea direcŃia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va avea direcŃia axei globale Z.
La elementele de tip bară arcuite, dacă arcul este în plan paralel cu planul X-Y, vectorul de referinŃa automat este
perpendicular pe planul arcului şi are direcŃia Z pozitivă. Dacă grinda arcuită este în alt plan, vectorul de
referinŃă este în planul arcului, trece prin centrul şi arată spre exteriorul acestuia.
ReferinŃă automată la elemente tip nervură:
În cazul când avem nervuri independente de placă, asocierea unui vector de referinŃă este identic cu cele descrise
mai sus. În toate celelalte cazuri însă când elementele tip nervură sunt legate de elemente de suprafaŃă, se
întâmplă astfel: Vectorul de referinŃă va fi paralel cu bisectoarea unghiului axelor z locale ale elementelor de
suprafaŃă legate de nervura respectivă.
ReferinŃă automată la elemente de suprafaŃă, domenii
Optând pentru referinŃă automată programul asociază elementelor tip zăbrea sau bară un vector de referinŃă după
următoarele criterii:
Fixarea axei locale x
Dacă planul suprafeŃei este paralel cu planul X-Y global, atunci vectorul va avea direcŃia axei globale X. În
toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu linia de intersecŃie a celor două plane mai sus amintite.
Fixarea axei locale z
Dacă planul suprafeŃei este vertical, atunci vectorul de referinŃă are direcŃia spre originea sistemului global de
coordonate. În toate celelalte cazuri el este direcŃionat paralel cu axa globală Z.

Cu funcŃia Editare/Convertirea referinŃelor automate referinŃele automate se pot converti în vectoare de referinŃă.

Punct de referinŃă

Definirea orientării în spaŃiu (sisteme locale) a elementelor de reazem, bară şi a direcŃiei pozitive z pentru
elemente de suprafaŃă. Pentru fiecare bară se poate ataşa un punct de referinŃă în sistemul global de coordonate,
care defineşte sistemul local de coordonate al elementului în spaŃiu (x, y, z axe locale) prin fixarea planului x-z şi
direcŃia pozitivă a axei z.

Definirea sistemului local de coordonate pentru bare cu ajutorul punctului de
referinŃă




Punct de referinŃă
Punct de referinŃă
168



În cazul elementelor de suprafaŃă, punctul de referinŃă este utilizat pentru fixarea direcŃiei pozitive a axei z
locale (normală la suprafaŃă).



Axa locală z pozitivă este în semispaŃiul în care se află punctul de referinŃă.
Axa z este perpendiculară pe elementul de suprafaŃă. Punctul de referinŃă nu trebuie să fie pe axa z.


Punctele de referinŃă au culoarea roşie pe ecran.

Axa locală x a elementului de suprafaŃă arată în direcŃia punctului de referinŃă. (punctul de referinŃă trebuie să
fie în planul elementelor de suprafaŃă).




În cazul reazemelor, direcŃia rezemării se poate fixa cu ajutorul punctului de referinŃă după cum urmează:



Dacă cu un punct de referinŃă sunt definite direcŃiile mai multor elemente de reazem, toate vor fi orientate în
direcŃia punctului de referinŃă.

Vector de referinŃă

În cazul elementelor de suprafaŃă, sistemul local de coordonate al elementului finit, cu fixarea direcŃiei axei x şi a
direcŃiei pozitive a axei z , este complet definit. Cu ajutorul punctului, vectorului, axei sau planului de referinŃă,
se poate fixa direcŃia pozitivă a axei x în felul următor:

Axa locală x a elementului va fi paralelă cu vectorul de
referinŃă (vectorul de referinŃă trebuie să fie paralel cu
planul elemen-tului de suprafaŃă).


Definirea sistemului local de coordonate pentru elemente de bare




Punct de referinŃă

Vector de referinŃă

Vector de referinŃă

Punct de referinŃă
Punct de referinŃă

Punct de referinŃă
Vector de referinŃă

Manual De Utilizare 169



ReferinŃele ataşate la elemente definesc direcŃia pozitivă a axelor x şi z din care direcŃia pozitivă a axei y rezultă
conform sistemului drept de referinŃă. O referinŃă se poate ataşa la mai multe elemente.

În cazul reazemelor, direcŃia rezemării se poate fixa cu ajutorul vectorului de referinŃă după cum urmează:



Dacă, cu un vector de referinŃă sunt definite direcŃiile mai multor elemente de reazem,
toate vor fi paralele cu vectorul de referinŃă.


Axă de referinŃă

Axa locală x a elementului de suprafaŃă arată spre axa de referinŃă. (centrul elementului de suprafaŃă nu poate
să fie pe axa de referinŃă).




Plan de referinŃă

Axa locală x a elementului de suprafaŃă este paralelă cu linia care rezultă din intersecŃia planului de referinŃă cu
planul elementului (planul de referinŃă nu poate să fie paralel cu planul elementului).



Unghi de referinŃă

Cu definirea unghiului de referinŃă bara/nervura/zabreaua se poate roti în jurul
axei longitudinale cu unghiul β . Dacă elementul are direcŃia globală Z se poate
regla unghiul cu direcŃia locală X iar în celălalte cazuri cu direcŃia locală Z.



ReferinŃele au culoarea roşie pe ecran.

ReferinŃele ataşate la elemente definesc direcŃia pozitivă a axelor x şi z din care direcŃia pozitivă a axei y rezultă
conform sistemului drept de referinŃă.


Axă de referinŃă
Plan de referinŃă
Setarea intervalului complet
170


4.9.20. Generarea schemei statice din model arhitectural

În cazul în care fişierele importate cu funcŃia Fişier\Import (Vezi detaliat... 3.1.6 Import) au formatul ACH
(fişier de interfaŃă ArchiCAD) sau IFC (fişier Industry Foundation Classes) generarea schemei statice se poate
face cu această fereastră.




Vizualizare Se poate selecta care dintre nivelele şi tipurile de elemente ale modelului arhitectural original să apară pe folia de
dos.


La generarea unei scheme statice sau la ştergerea unor obiecte, apare paleta de selectare. Pe această paletă se
poate seta în ce domeniu de secŃiune (stâlpi, grinzi) sau domeniu de grosime (pereŃi, planşee şi învelitoare) să se
încadreze elementele vizualizate.

Dacă opŃiunea Obiecte fără schema statică este activată atunci selecŃia este valabila numai pentru obiectele care
nu au schemă statică generată.

Ştergerea obiectelor Cu această opŃiune se pot şterge elementele selectate ale modelului arhitectural.


Schema statică nu se şterge dacă se şterge obiectul arhitectural aferent.

Generarea schemei
statice
Cu elementele selectate ale foliei de dos programul generează o schemă statică. Elementele preluate se consideră
astfel: stâlpii şi grinzile prin axa lor centrală, iar elementele tip planşeu, perete şi învelitoare prin planul lor
median.
La generarea schemei statice este posibila modelarea pereŃilor articulaŃi cu articulaŃie pe muchie.
Pe baza nivelurilor şi a elementelor existente în modelul arhitectural programul generează detalii. Elementele
schemei statice sunt introduse automat în aceste detalii.Vezi... 2.15.11 Detaliu

Obiectelor arhitecturale selectate li se pot asocia proprietăŃi de element după cum urmează:


Planşeu


Se poate defini planşeul ca placă plană sau învelitoare.
Trebuie definit materialul şi grosimea planşeului.
În cazul unor planşee din mai multe straturi vor apărea şi
straturile (cu grosimile lor) obiectelor arhitecturale în lista
din figura alăturată. Putem seta grosimea şi prin selectarea
straturilor. Implicit programul alege stratul cu grosimea
cea mai mare.

Manual De Utilizare 171


Perete



Peretele poate fi definit ca tip şaibă sau învelitoare.
Trebuie definit materialul şi grosimea peretelui.
În cazul unor pereŃi din mai multe straturi vor apărea şi
straturile (cu grosimile lor) obiectelor arhitecturale în listă
din figura alăturată. Putem seta grosimea şi prin selectarea
straturilor. Implicit programul alege stratul cu grosimea
cea mai mare.
Se poate asocia reazem liniar părŃii inferioare a peretelui clicând în căsuŃa Rezemare la partea inferioară.
Obiectul perete selectat poate fi modificat într-un reazem liniar prin opŃiunea Convertirea pereŃilor în reazeme.
Astfel reazemele vor apărea în locul muchiei de sus a peretelui. La calculul rigidităŃilor reazemelor programul
Ńine cont de modul de rezemare a părŃii inferioare şi superioare a peretelui.

Stâlp


Programul preia obiectele de tip stâlp ca elemente bară.
Trebuie definit materialul şi secŃiunea stâlpului.
În cazul alegerii variantei Automat la secŃiune, programul
alege tipul secŃiunii după caracteristicile geometrice ale
modelului arhitectural. Se poate asocia reazem nodal părŃii
de jos a stâlpului clicând în căsuŃa Rezemare la partea
inferioară.

Obiectele stâlp selectate pot fi schimbate în reazeme nodale prin opŃiunea Convertirea stâlpilor în reazeme.
Astfel reazemele vor apărea în capătul de sus a stâlpului. La calculul rigidităŃilor reazemelor programul Ńine cont
de modul de rezemare al stâlpului.

Grindă


Obiectele tip grindă se pot defini ca nervură sau ca bară.
Trebuie definit materialul şi secŃiunea grinzii.
În cazul alegerii variantei Automat la secŃiune, programul
alege tipul secŃiunii după caracteristicile geometrice ale
modelului arhitectural.
Import din biblioteca
de secŃiuni
Editor grafic de
secŃiuni
172


Acoperiş

Obiectele tip acoperiş sunt întotdeauna considerate ca
elemente tip învelitoare. Trebuie definit materialul şi
grosimea acoperişului.
În cazul unor elemente din mai multe straturi vor apărea şi
straturile (cu grosimile lor) obiectelor arhitectural în lista
din figura alăturată. Grosimea o putem seta şi prin
selectarea straturilor. Implicit programul alege stratul cu
grosimea cea mai mare.

4.9.21. Modificare
Modificarea caracteristicilor elementelor finite deja definite.
Modificarea se poate face astfel:

1. Se Ńine apăsată tasta [Shift] şi se selectează cu cursorul elementele de modificat. Pentru selectare se poate
utiliza şi fereastra sau bara de selectare.
2. Se dă un clic pe butonul elementului.
3. În rândul datei de modificat se comută butonul de modificare.
4. Se modifică data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.

Modificare rapidă: clicând pe domeniul sau elementul finit apare fereastra de dialog aferentă acestuia. Dacă
sunt selectate mai multe elemente finite, clicând pe unul dintre acestea este posibilă modificarea proprietăŃilor
tuturor elementelor de acest tip deodată. Dacă sunt selectate elemente finite şi se clichează pe un element
neselectat, selecŃia se anulează iar modificarea va fi valabilă pentru elementul pe care s-a clicat. Clicând pe un
nod este posibilă modificarea rapidă a gradelor de libertate ale acestuia.

ProprietăŃile elementelor se pot modifica şi cu Editorul de proprietăŃi.
Vezi... 3.5.1 Editorul de proprietati
4.9.22. Ştergere
[Del] Vezi detaliat... 3.2.7 Ştergere



Manual De Utilizare 173


4.10. Încărcări


Definirea ipotezelor de încărcare pentru analizele statică, modală şi stabilitate.


Pentru analiza statică, modală şi stabilitate trebuie definită cel puŃin o ipoteză de încărcare.
Dintre ipotezele de încărcare definite se poate alege cea dorită direct din meniul rapid, care
apare prin clicarea pe săgeata aflată lângă butonul Ipoteze şi grupări de încărcare
(încărcările definite sunt valabile pentru această ipoteză de încărcare).

4.10.1. Ipoteze şi grupări de încărcare





Ipoteza nouă Clicând pe un buton din câmpul Ipoteză nouă, în lista ipotezelor de încărcare apare un câmp nou, necompletat. În
câmp se poate completa numele ipotezei. Sunt permise denumiri de ipoteză care încă nu figurează în lista
ipotezelor. Se pot defini maxim 99 de ipoteze.

Tipul ipotezei poate să fie unul din următoarele trei :
1. Static
Această ipoteză se poate folosi la analiza modală sau stabilitate. În cazul analizei modale, încărcările dintr-o
ipoteză statică se pot transforma în mase nodale. Ipoteza se poate asocia la o grupare de încărcare. La
generarea combinaŃiilor de dimensionare, ipoteza va participa cu parametri grupării.

CombinaŃiile de dimensionare se pot genera numai din rezultatele analizelor statice de ordinul I.
2. Linie de influenŃă
În această ipoteză de încărcare se pot defini numai deplasări relative secŃionale pentru generarea liniilor de
influenŃă. Ipoteza se poate folosi în analiza statică liniară. Rezultatul va fi linia de influenŃă pentru eforturile
unitare X, Y şi Z.


În ipoteza de încărcare Linii de influenŃă se pot defini numai tipuri de încărcări pentru linie de
influenŃă.

174



3. Seismic
În această ipoteză se definesc parametri necesari pentru generarea încărcărilor din seism. Pentru generarea
acestei ipoteze, este obligatorie efectuarea analizei modale. Pentru fiecare formă de vibraŃie pe baza maselor
nodale şi a frecvenŃelor, programul generează o ipoteză de încărcare. La definirea încărcărilor seismice se
generează k+2 ipoteze, unde k este numărul modurilor de vibraŃie iar două ipoteze conŃÎn media pătratică a
eforturilor cu semnele ´+´ şi ´-´.
Vezi detaliat... 4.10.20 Seism


În ipoteza de încărcare Seismic se pot defini numai parametri încărcării seismice.

4. Ipoteza de încărcare Pushover
În această ipoteză de încărcare se pot defini parametrii de încărcare pentru analiza Pushover. Înainte de
definirea ipotezei de încărcare Pushover, se va efectua o analiză modală. Pe baza unui mod de vibraŃie,
programul generează forŃe concentrate în nodurile structurii. Se vor genera patru sisteme de forŃe. Aceste forŃe
sunt paralele cu cele două axe orizontale (implicit X şi Y) şi vor fi distribuite uniform (U) şi modal (M).
În cazul distribuŃiei uniforme, mărimea va fi direct proportională cu masa nodală şi va depinde numai de
acesta. În cazul distribuŃiei modale, se va Ńine cont de vectorii proprii. ForŃele generate în toate cazurile
acŃionează în aceeaşi direcŃie şi suma lor cu semne va fi 1kN. Vezi detaliat... 4.10.21 Încărcări Pushover

Dacă este activată ipoteza de încărcare de tip Pushover, va fi activă numai icoana pentru definirea
parametrilor pushover.


5. Ipoteză de încărcare de tensionare
Dacă este disponibil modulul de tensionare pentru standardul selectat atunci se pot defini ipoteze de încărcări
de tensionare care vor fi incluse în grupa de încărcare tensionare. La definirea unei nume de ipoteză de
încarcare se crează două ipoteze de încărcare. Ipoteza de încărcare nume-TO va conŃine încărcările aferente
terminarii tensionării iar ipoteza nume-TI încărcările de lungă durată aferente tensionării. La definirea datelor
de tensionare se poate selecta oricare dintre ipoteze. După definirea datelor pentru tensionare încărcările apar
numai în ipoteza nume-TO. Încărcările de lungă durată aferente tensionării se pot calcula numai după analiza
statică.
Vezi detaliat... 4.10.22 Tensionare

Ipoteza de încărcare Pretensionare se poate defini numai în gruparea de încărcare Pretensionare. Dacă este
selectată ipoteza de încărcare Pretensionare, pe paleta de icoane va fi activă numai încărcarea de
pretensionare. În acest caz nu se poate defini altă încărcare.

6. Ipoteză de încărcare mobilă
Se poate defini o ipoteză de încărcare mobilă. În această ipoteză de încărcare se pot accesa butoanele pentru
încărcările mobile pe linie şi suprafaŃă. La definirea încărcării se vor genera ipoteze de încărcare pentru
fiecare faza a mişcării cu denumirea numerotată (Misc_xx). Aceste ipoteze de încărcare sunt plasate automat
în grupa de încărcare mobilă. Ipoteza cea mai defavorabilă se poate afla prin combinaŃiile de dimensionare.
Aceste ipoteze de încărcări se pot muta numai împreună în alta grupă de încărcare.
Dacă într-o ipoteză de încărcare sunt date mai multe încărcari mobile se vor crea atâtea faze de mişcare
(ipoteze de încărcare) cât este numărul maxim al fazelor. Dacă numărul maxim al fazelor este k şi numărul
fazelor încărcării pentru încărcarea cealaltă este i<k, atunci încărcarea în fazele i+1, i+2, …, k se va situa în
poziŃia finală. Vezi detaliat... 4.10.23 Încărcări mobile

Ipoteza de încărcare mobilă se poate defini numai în gruparea de încărcare mobilă, iar încărcările se pot
şterge grupat. În ipoteaza de încărcăre mobilă se pot defini numai încărcări mobile.

7. Ipoteza de încărcare dinamică
Se pot defini ipoteze de încărcare dinamice. Această comandă este activă numai dacă dispuneŃi de Modulul
Dinamic de Calcul (DYN). După definirea ipotezei de încărcare dinamică, pe pagina de definire a încărcărilor
vor fi disponibile icoanele de definire a încărcărilor dinamice şi a acceleraŃiilor de reazem. Cu aceste încărcări
se pot modela efectele dinamice. Vezi detaliat... 4.10.24 Incărcări dinamice (pentru analiza de tip time-
history)

Încărcările dinamice nu se pot include în grupări de încărcări şi nu se pot combina cu alte ipoteze de
încărcare. De încărcările din aceste ipoteze de încărcare se Ńine cont numai în analiza dinamică.

Clasa de durată a
încărcării
Pentru dimensionarea elementelor de lemn este necesar durata încărcării. Dacă modelul conŃine elemente de lemn
se poate defini clasa de durată a încărcării (Permanente: >10ani, De durată: 6 luni-10ani; Durată medie: o
săptămână-6 luni; Scurtă durată: <o săptămână; Instantaneu; Nedefinit)

Duplicare
Se poate face o copie a ipotezei de încărcare. La copiere trebuie dat numele noii ipoteze şi un factor de
multiplicare. Încărcările din ipoteza nouă se înmulŃesc cu acest factor. Valoarea factorului poate fi şi negativă.


Manual De Utilizare 175




Încărcările selectate se pot copia sau muta dintr-o ipoteză de încărcare în altă ipoteză de încărcare dacă în
timpul copierii sau mutării se schimbă ipoteza de încărcare.

Ştergere
Şterge ipoteza selectată.

Selectarea unei ipoteze de încărcare
Se selectează o ipoteză de încărcare din lista ipotezelor de încărcare din partea stânga a ecranului. După
închiderea ferestrei de dialog, ipoteza actuală va fi ipoteza selectată.
Setarea rapidă a ipotezei de încărcare
Apăsând săgeata de lângă iconul de încărcări, cu ajutorul meniului
de rulare puteŃi alege încărcarea actuală.



Încărcarea actuală este vizibila în fereastra Info. Încărcările definite vor fi introduse în încărcarea actuală.

În cazul în care este activă ipoteza de încărcare tensionare, numai
butonul de tensionare va fi activ. Clicând pe buton şi apoi selectând
o bară sau nervură se va deschide fereastra de dialog Tensionare.
Vezi detaliat... 4.10.22 Tensionare


Ordinea ipotezelor
şi grupelor de
încărcare...
Se poate modifica ordinea ipotezelor şi grupelor de încărcare. În tabelele cu combinaŃiile de încărcare şi cu
rezultate ipotezele şi grupele de încărcare se vor afişa în această ordine.


Ordinea ipotezelor
de încărcare...

Ordinea de afişare ipotezelor de încărcare se poate modifica în lista cu ajutorul mausului. În combinaŃiile de
încărcare şi în tabelul cu rezultatele ipotezele de încărcare se vor afişa în aceasta ordine.
În meniul rapid se pot alege şi alte opŃiuni de afişare (ordine alfabetica sau ordinea definirii). Se mai poate opta
pentru ca ipotezele de încărcare individuale sa fie afişate la începutul sau sfârşitul listei.

Grupare nouă







Pentru generarea combinaŃiilor de dimensionare este necesară definirea grupărilor de încărcare. Clicând pe un
buton din Grupare nouă, în lista ipotezelor de încărcare apare un câmp gol. În acest câmp se poate completa
numele grupării. Sunt permise denumiri de grupări care încă nu figurează în lista grupărilor. La definirea unei
grupări trebuie daŃi şi coeficienŃii de grupare (coeficienŃi de siguranŃă, de simultaneitate şi dinamici).
Ipotezele de încărcare se pot asocia în aceste grupări de încărcare. Ipoteza selectată va face parte din gruparea
selectată din lista grupărilor de încărcare. Ipotezele de încărcare se pot grupa şi cu ajutorul mausului din lista
ierarhică a grupărilor şi a ipotezelor.
Vezi detaliat... 4.10.2 CombinaŃii de încărcări

Grupări de
încărcare
În grupare poate (În functie de standardul ales) să fie una din următoarele tipuri de încărcări:
1. Permanente
Gruparea încărcărilor permanente (greutatea proprie, încărcări permanente…).
Din toate ipotezele de încărcare
Sunt luate în considerare toate ipotezele de încărcare din această grupare cu coeficientul maxim şi minim
de siguranŃă, în fiecare combinaŃie calculată.
Numai din ipoteza de încărcare cea mai defavorabilă
Este luata în considerare ipoteza de încărcare cea mai defavorabilă din această grupare cu coeficientul
maxim şi minim de siguranŃă, în fiecare combinaŃie calculată.

2. Cvasipermanente
Încărcări cvasipermanente (vânt, vehicule, macarale, zăpadă, ...).
Simultan cu grupările speciale:
Se poate seta ca ipotezele de încărcare din grupare să fie simultane cu ipotezele de încărcare din grupările
speciale.
Ipoteze de încărcare care se exclud:
Ipotezele de încărcare se exclud dacă dintr-o grupare de încărcare poate să participe o singură ipoteză de
încarcare în combinaŃia de dimensionare.
Ipoteze de încărcare aditive:
Ipotezele de încărcare sunt aditive dacă dintr-o grupare de încărcare poate să participe mai multe ipoteze
de încarcare în combinaŃia de dimensionare.

176


3. ExcepŃionale
Gruparea încărcărilor excepŃionale (şoc, cedare de reazem, explozie, ...).
Din grupa încărcărilor excepŃionale, la formarea unei combinaŃii de dimensionare se ia numai o singură
ipoteză de încărcare (coeficient de simultaneitate=0).

4. Gruparea încărcărilor seismice (Eurocode, SIA 26x, din 1045-1, STAS şi standardul italian)
Din gruparea încărcărilor seismice, la formarea unei combinaŃii de dimensionare se ia numai o singură ipoteză
de încărcare (coeficient de simultaneitate=0).

5. Tensionare
Dacă este disponibil modulul de tensionare din program, se poate defini gruparea de tensionare. Programul
consideră gruparea de tensionare ca şi gruparea permanentă. Gruparea poate să conŃină numai ipoteze de
tensionare. Într-o combinaŃie de încărcare ipotezele de încărcare nume-T0 şi nume-TI nu pot apare simultan.

6. Gruparea încărcărilor mobile
Gruparea de încărcare cu ipotezele de încărcare generate din fazele de mişcare a încărcărilor mobile.

Tipul încărcărilor Diferitele tipuri de elemente finite se pot încărca cu următoarele tipuri de încărcări:

Tipul încărcării Tipul elementului
Concentrat Nod, bară
Distribuit Bară, nervură, placă, învelitoare
Pe muchie Şaibă, placă, învelitoare
Greutatea proprie Zăbrea, bară, nervură, şaibă, placă, învelitoare
VariaŃie de lungime Zăbrea, bară
VariaŃie de temperatură Zăbrea, bară, nervură, şaibă, placă, învelitoare
ForŃă de tensionare Zăbrea, bară
Cedare de reazem Reazem
Lichid Placă, învelitoare
Linie de influenŃă Zăbrea, bară
Seism Nod
Tensionare Bară, nervură

4.10.2. CombinaŃii de încărcări





Generarea
combinaŃiilor de
încărcare
Cu această funcŃie din ipotezele de încărcare definite se pot genera combinaŃii de încărcări. La definirea unei
combinaŃii, fiecărei ipoteze de încărcare trebuie să i se asocieze un coeficient, în funcŃie de măsura în care
aceasta participă într-o combinaŃie. Programul calculează combinaŃiile însumând rezultatele ipotezelor
(deplasări, eforturi, reacŃiuni), multiplicate cu coeficienŃii daŃi. Dacă folosim coeficientul 0, ipotezele de
încărcare respective nu vor participa în combinaŃia respectivă.



Există posibilitatea de a modifica, şterge sau crea o combinaŃie nouă şi ulterior, după efectuarea calculelor.
După modificarea tabelului de combinaŃii, când se trece din nou la rezultate, programul generează automat
şi rezultatele acestor combinaŃii noi (Se poate utiliza doar la rezultatele calculelor de ordinul I).
În cazul modificării combinaŃiilor de încărcare aferente analizei de ordinul II, rezultatele acestora se şterg.

Inserarea tabelului cu combinaŃiile de încărcare în breviarul de calcul.
Manual De Utilizare 177



Generarea şi încărcarea combinaŃiilor de încărcare pe baza gruparilor de încărcare în tabelul combinaŃiilor de
dimensionare.

STAS COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII STRUCTURILOR ÎN CONSTRUCłII, INDICATIV CR 0-
2005

Stări limite ultime (SLU):
Permanente şi variabile:

ki
j i
i Qi kj Qj ki Gi
Q Q G
∑ ∑

Ψ + +
0
γ γ γ
Seismice:

ki i Ed I ki
Q A G
∑ ∑
Ψ + +
2
γ

Stări limită de serviciu (SLS):
Gruparea caracteristică de efecte structurale:

ki
j i
i kj ki
Q Q G
∑ ∑

Ψ + +
0

Gruparea frecventă de efecte structurale:

ki
j i
i kj j ki
Q Q G
∑ ∑

Ψ + Ψ +
2 1

Gruparea cvasipermanentă de efecte structurale:

ki i ki
Q G
∑ ∑
Ψ +
2
,
∑ ∑
Ψ + +
ki i Ek I kj
Q A G
2
6 . 0 γ

EUROCODE CombinaŃiile de dimensionare conform EUROCODE sunt calculate pe baza relaŃiilor de mai jos:
Pentru eforturi (SLU)
Permanente şi variabile:

ki
j i
i Qi kj Qj ki Gi
Q Q G
∑ ∑

Ψ + +
0
γ γ γ
ExcepŃionale:

ki
j i
i kj j d ki
Q Q A G
∑ ∑

Ψ + Ψ + +
2 1

Seismice:

ki i Ed I ki
Q A G
∑ ∑
Ψ + +
2
γ


Pentru deplasări (SLS)
Gruparea caracteristică de efecte structurale (SLS1):

ki
j i
i kj ki
Q Q G
∑ ∑

Ψ + +
0

Gruparea frecventă de efecte structurale (SLS2):

ki
j i
i kj j ki
Q Q G
∑ ∑

Ψ + Ψ +
2 1

Gruparea cvasipermanentă de efecte structurale(SLS3):

ki i ki
Q G
∑ ∑
Ψ +
2


Generarea combinaŃiilor de dimensionare din eforturi se face automat. Pentru determinarea deplasărilor aceasta
depinde de tipul structurii. Pentru combinaŃia potrivită se alege componenta deplasării, după care se aleg
opŃiunile din Parametri de afişare a rezultatelor.


178


4.10.3. ForŃe concentrate în noduri




Definire Încărcările nodale se definesc cu cele şase componente F
x
, F
y
, F
z
, M
x
, M
y
, M
z
după
direcŃia axelor de coordonate globale. Dacă încărcarea se defineşte într-un nod în care
deja există o încărcare, atunci se poate opta pentru adăugare sau suprascriere.

Modificare Încărcarea se poate selecta, deplasa, copia, modifica independent de nod.

Modificarea
intensităŃii
încărcării
1. SelectaŃi încărcarea pe care doriŃi să o modificaŃi
2. ClicaŃi pe butonul Încărcare concentrată
3. ModificaŃi parametri doriŃi

Modificarea locului
încărcărilor

1. SelectaŃi încărcările a căror poziŃie doriŃi să o modificaŃi împreună.
2. PrindeŃi o încărcare pe care deja aŃi selectat-o Ńinând apăsat butonul stâng al mausului.
3. DeplasaŃi-o în poziŃia dorită.
4. ClicaŃi cu butonul stâng, sau apăsaŃi pe un buton de comandă.

Încărcarea poziŃionată pe un nod ulterior o putem deplasa şi pe un element de bară, zăbrea sau domeniu.

Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate globale.


Dacă nodul nu are posibilitate de deplasare liberă în direcŃia componentei încărcării (gradul de libertate
corespunzător este blocat), nu va avea efect asupra structurii.

ForŃele concentrate aplicate în noduri sunt reprezentate cu săgeŃi galbene iar momentele încovoietoare
concentrate cu săgeŃi duble de culoare verde.

4.10.4. ForŃe concentrate pe bare



Încărcările concentrate se definesc cu cele şase componente F
x
, F
y
, F
z
, M
x
, M
y
, M
z
după direcŃia axelor de
coordonate globale sau locale.

Dacă încărcarea se defineşte într-o secŃiune în care deja există o încărcare atunci se poate opta pentru adăugare
sau suprascriere.

Manual De Utilizare 179


Încărcarea, independent de bară, o putem selecta, deplasa, copia, modifica. Modificarea se produce identic ca la
modificarea încărcării nodale.

Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate globale sau locale.


ForŃele concentrate sunt notate cu săgeŃi galbene iar momentele încovoietoare concentrate cu săgeŃi duble de
culoare verde.

4.10.5. ForŃe concentrate pe domeniu

În poziŃia actuală a cursorului se poate defini o forŃă concentrată pe domeniu sau element finit. Programul
determină tipul şi planul suprafeŃei. Se pot defini numai încărcări concentrate care sunt compatibile cu suprafaŃa.
PoziŃia încărcărilor se poate da şi cu coordonate.
Cu ajutorul paletei de coordonate se aşează cursorul în poziŃia corectă, după care cu ajutorul unui buton de
comandă poziŃionăm încărcarea.

Vezi... 4.7.2 Introducerea coordonatelor de la tastatură

DirecŃia încărcării poate să fie :
- paralelă cu sistemul global de coordonate
- paralelă cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului finit
- conform referinŃei.







Modificare Se poate modifica poziŃia şi valoarea forŃei concentrate deja existente.

Modificarea poziŃiei 1. Se deplasează cursorul pe imaginea încărcării
(Lângă cursor o să apară simbolul încărcării)
2. Apăsând butonul din stânga al mausului se poate muta încărcarea.
3. Prin mişcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încărcarea se poate muta în poziŃia nouă.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului încărcarea concentrată se muta în poziŃia nouă.

Modificarea valorii 1. Se deplasează cursorul pe imaginea încărcării.
2. Se apasă pe butonul din stânga a mausului.
3. În fereastra încărcării se modifică încărcarea.
4. Se închide fereastra de dialog a încărcării.

Modificarea încărcării se poate face şi în tabel.


Încărcările definite pe domenii se păstrează şi la regenerarea reŃelei de elemente finite.
180


4.10.6. Încărcări distribuite pe bare şi nervuri




Încarcare pe linie Pe barele selectate se pot defini încărcări distribuite (forŃe şi moment de torsiune).
Într-o ipoteză de încărcare pe o bară se pot defini mai multe încărcări distribuite.
Încărcarea se poate selecta, deplasa, copia, modifica independent de bară/nervură. Modificarea se produce identic
ca la modificarea încărcării nodale.



Parametri care se dau:
DirecŃia: local, global, global proiectat
Tip: dreptunghi, trapez, triunghi
PoziŃia: A-după raport, H-după distanŃă
SecŃiunea 1: x1 distanŃa măsurată de la nodul i
Valoarea încărcării în secŃiunea 1: px1, py1, pz1 [kN/m], m
cs1
[kNm/m]
SecŃiunea 2: x2 distanŃa măsurată de la nodul i
Valoarea încărcării în secŃiunea 2: px2, py2, pz2 [kN/m], m
cs2
[kNm/m]

Definit după raport → 0 ≤ x1 / x2 ≤ 1.
Definit după lungime → 0 ≤ x1 < x2 ≤ L unde L [m] este lungimea barei.

Dacă tipul încărcării este global proiectat aceasta are valoarea: α sin p p
b
⋅ = , unde α este unghiul între axa
barei şi direcŃia încărcării.
Modificarea
încărcării liniare
Modificarea se face similar cu modificarea forŃei concentrate.


Încărcările distribuite pe nervuri se pot defini numai pe toată lungimea lor.
Manual De Utilizare 181


4.10.7. Încărcări uniform distribuite pe muchie



Încărcarea uniform distribuită pe muchie se defineşte pe muchia elementelor finite plane. În cazul învelitoarelor
încărcarea se poate defini şi în proiecŃia globală. Intensitatea încărcării este constantă în lungul muchiei.

În funcŃie de tipul elementului finit, încărcarea poate fi

Tip În direcŃia coordonatelor locale În direcŃia coordonatelor globale
direcŃia-x



-
Şaibă

direcŃia-y



-
Placă plană
direcŃia-z



-
direcŃia-x

direcŃia-X

direcŃia-y

direcŃia-Y

Învelitoare
direcŃia-z

direcŃia-Z


182


4.10.8. Încărcare liniară pe domeniu

Definire încărcare liniară pe domeniu sau pe element finit plan. Se pot defini numai încărcări liniare care sunt
compatibile cu suprafaŃa (placă, şaiba, învelitoare).
DirecŃia încărcării poate fi globală (global sau proiectat) sau locală (pe muchie sau relativ la suprafaŃă).
Momentul m
x
acŃionează pe direcŃia liniei. Încărcarea liniara poate fi constantă sau liniar variabilă.






Definirea încărcării
liniare pe domeniu
între două puncte



Definirea
încărcării liniare pe
domeniu pe un
poligon.



Încărcare pe conturul dreptunghiului

Încărcare pe conturul dreptunghiului rotit

Încărcare pe arcul definit prin centru şi rază

Încărcare pe arcul definit prin trei puncte

Încărcare pe poligonul definit prin centru şi rază

Încărcare pe poligonul definit prin trei puncte

Încărcare pe poligon complex




La desenarea poligonului complex se pot alege funcŃiile de pe o paletă. Aceste funcŃii sunt următoarele: desenare
linie, linie tangentă la arc, arc prin centru, arc prin punct, arc tangent la arc, arc definit prin tangentă şi adăugare
linie la poligon.

Manual De Utilizare 183



Definirea încărcării
liniare pe linie sau
arc existent

Selectând linia sau arcul dintr-un domeniu, programul defineşte încărcarea liniară cu valoarea dată.
Încărcarea este asociativă, dacă se mută conturul domeniului sau linia interioară se mută şi încărcarea sau dacă se
şterge linia se şterge şi încărcarea.


Încărcare liniara pe
baza selecŃiei

Pe liniile selectate se vor aplica încărcările liniare cu intensitatea dată. Încărcarea este asociativă.

Modificare Se poate modifica poziŃia, punctul de rupere, valoarea încărcărilor deja poziŃionate.

Modificarea poziŃiei 1. Se deplasează cursorul pe imaginea încărcării
2. Apăsând butonul din stânga a mausului se poate muta încărcarea.
3. Prin mişcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încărcarea se poate muta în poziŃia nouă.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului încărcarea concentrată se mută în poziŃia nouă.

Modificarea
punctului de rupere

1. DeplasaŃi cursorul deasupra punctului de rupere. (Lângă cursor o să apară simbolul punctului de colŃ al
încărcării.)
2. łinând apăsat butonul stâng al mausului, deplasaŃi punctul de rupere.
3. Deplasând mausul sau dând o coordonată relativă, se deplasează la locul dorit punctul de rupere al
încărcării.
4. Cu un clic cu butonul stâng al mausului, punctul de rupere va fi poziŃionat la locul dorit.

Modificarea valorii 1. Se deplasează cursorul pe imaginea încărcării.
(Lângă cursor apare simbolul încărcării.)
2. Se apasă pe butonul din stânga a mausului.
3. În fereastra încărcării se modifica încărcarea.
4. Se închide fereastra de dialog a încărcării

Modificarea încărcării se poate face şi în tabel. În tabel se poate modifica şi forma liniei de distribuŃie a
încărcării.

Ştergere SelectaŃi încărcările pe care doriŃi să le ştergeŃi, apoi apăsaŃi tasta Delete.


Încărcările definite pe domenii se păstrează şi la regenerarea reŃelei de elemente finite.

4.10.9. Încărcări uniform distribuite pe suprafaŃă



Intensitatea încărcării uniform distribuite pe un element de suprafaŃă este constantă.

Încărcările uniform distribuite pe suprafaŃă se pot defini pe elemente finite de suprafaŃă şi domenii.


Încărcările definite pe domenii se păstrează şi la regenerarea reŃelei de elemente finite.


184



În funcŃie de tipul elementului finit de suprafaŃă încărcările pot fi:


Tip

În direcŃia coordonatelor locale În direcŃia coordonatelor globale
direcŃia-x



-
Şaibă
direcŃia-y



-
Placă plană
direcŃia-z



-
direcŃia-x

direcŃia-X

direcŃia-y

direcŃia-Y

Înveli-toare
direcŃia-z

direcŃia-Z



4.10.10. Încărcare de suprafaŃă independentă de reŃea

Încărcare de suprafaŃă independentă de reŃea.
Cu ajutorul funcŃiei este posibilă aplicarea încărcărilor de suprafaŃă pe domeniu independent de reŃea.

Se pot introduce numai încărcări care pot fi definite pe domeniul respectiv.
şaibă: se poate aplica încărcare numai în planul domeniului
placă: se poate aplica încărcare perpendiculară pe planul domeniului
învelitoare: se poate aplica încărcare de orice direcŃie

Încărcarea poate să fie după direcŃia: global pe suprafaŃă, global proiectat sau local pe suprafaŃă. Intensitatea
încărcării poate să fie constantă sau liniară.
Se poate seta ca încărcarea să fie aplicată şi pe goluri acoperite.

Manual De Utilizare 185


Tratarea golurilor

Se poate seta ca încărcările pe goluri să nu fie luate în considerare sau să fie ca şi încărcări pe muchia golului.



Intensitate
constantă



Pentru definirea unui încărcări parcurgeŃi următorii paşi:


Încărcare
dreptunghiulară

1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (p
x
, p
y
, p
z
)
2. DefiniŃi punctele de capăt ale diagonalei dreptunghiului grafic sau cu ajutorul coordonatelor. FuncŃia este
aplicabilă numai în planul principal.


Încărcare pe
domeniu de formă
dreptungi rotit


1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (p
x
, p
y
, p
z
)
2. DefiniŃi trei colŃuri ale dreptunghiului înclinat - grafic sau cu ajutorul coordonatelor.



Încărcare de formă
poligon oarecare
închis

1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (px, py, pz)
2. DefiniŃi colŃurile poligonului grafic sau cu ajutorul coordonatelor.
Dacă definirea poligonului se efectuează cu ajutorul coordonatelor, după ultimul punct apăsaŃi tasta de
comandă.
Dacă definirea poligonului se defineşte grafic, închiderea poligonului se efectuează prin clicarea la primul
punct al poligonului, sau prin apăsarea tastei de comandă.

Încărcare cu forma de disc definit prin centru şi rază

Încărcare cu forma de disc definit prin trei puncte

Încărcare poligonala definita prin centru şi rază

Încărcare poligonala definita prin trei puncte

Încărcare de forma complexa



La desenarea poligonului complex se pot alege funcŃiile de pe o paletă. Aceste funcŃii sunt următoarele: desenare
linie, linie tangenta la arc, arc prin centru, arc prin punct, arc tangent la arc, arc definit prin tangentă şi adăugare
linie la poligon.

Încărcare uniform
distribuită pe tot
domeniu

1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (px, py, pz)
2. ClicaŃi în domeniu

Încarcă tot domeniul cu o încărcare de intensitate dată. Încărcarea astfel definită este asociată domeniului. Dacă
modificaŃi conturul domeniului, automat conturul încărcării va urmări conturul domeniului.
Pe un domeniu se poate aplica o singură încărcare. Ultima care a fost definită se suprascrie peste cea aflată mai
înainte.

186



Intensitate linear
variabilă



Planul încărcării distribuite pe domeniu se defineşte prin trei puncte (p1, p2, p3). Aceste puncte le vom numi
puncte de referinŃă ale intensităŃii încărcării. Punctele de referinŃă pot fi amplasate oriunde în planul elementului
încărcat. Dacă doriŃi să ataşaŃi pentru mai multe încărcări aceleaşi puncte de referinŃă, atunci ca la primul pas
scrieŃi intensităŃile p1, p2, p3, definiŃi punctele de referinŃă, după care cu butonul lacăt blocaŃi valorile. După
aceasta definiŃi conturul încărcării.


Definirea punctul de referinŃă al intensităŃii încărcării



Blocarea/deblocarea punctelor de referinŃă


Încărcare
dreptunghiulară pe
domeniu
1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (p1, p2, p3)
2. DefiniŃi punctele de capăt ale diagonalei dreptunghiului grafic sau cu ajutorul coordonatelor. FuncŃia este
aplicabilă numai în planul principal.
3. DefiniŃi poziŃia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor


Încărcare
dreptunghiulară
rotită pe domeniu
1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (p1, p2, p3)
2. DefiniŃi punctele de capăt ale diagonalei dreptunghiului grafic sau cu ajutorul coordonatelor.
3. DefiniŃi poziŃia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor


Definirea unui
poligon oarecare
încărcare
1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (p1, p2, p3)
2. DefiniŃi grafic sau cu ajutorul coordonatelor colŃurile poligonului.
Dacă definirea poligonului se efectuează cu ajutorul coordonatelor, după ultimul punct apăsaŃi tasta de
comandă.
Dacă definirea poligonului se defineşte grafic, închiderea poligonului se efectuează prin clicarea la primul
punct al poligonului, sau prin apăsarea tastei de comandă.
3. DefiniŃi poziŃia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor


PoziŃionarea
încărcării uniform
distribuite pe
domeniul întreg
1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (p1, p2, p3)
2. ClicaŃi în domeniu
3. DefiniŃi poziŃia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor.

Pe un domeniu puteŃi defini numai o singură încărcare, valoarea va fi aceea care a fost introdusă ultima.

Modificare Locul, punctul de colŃ, intensitatea încărcării de suprafaŃă independent de reŃea se poate modifica în felul
următor:

Modificarea locului încărcării
1. DeplasaŃi cursorul pe deasupra conturului încărcării. (lângă cursor apare simbolul încărcării)
2. DeplasaŃi, Ńinând apăsat butonul stâng al mausului.
3. prin deplasarea mausului sau cu ajutorul coordonatelor relative deplasaŃi încărcarea la locul dorit.
4. Clicând cu butonul stâng al mausului sau prin apăsarea unui buton de comandă încărcarea va fi poziŃionată la
locul dorit.

Modificarea punctului de colŃ al încărcării
1. DeplasaŃi cursorul pe punctului de colŃ al încărcării. (Lângă cursor apare simbolul punctului de colŃ al
încărcării.)
2. DeplasaŃi, Ńinând apăsat butonul stâng al mausului.
3. prin deplasarea mausului sau cu ajutorul coordonate relative definiŃi poziŃia nouă a punctului de colŃ.
4. Clicând cu butonul stâng sau cu ajutorul unui buton de comandă punctul de colŃ se va deplasa în poziŃia nouă.

Modificare intensităŃii încărcării
1. DeplasaŃi cursorul pe deasupra conturului încărcării. (lângă cursor apare simbolul încărcării)
2. ClicaŃi cu butonul stâng al mausului.
3. Pe fereastra corespunzătoare schimbaŃi valoarea încărcării.
4. ÎnchideŃi fereastra cu ajutorul butonului Modificare

Putem selecta şi modifica împreună mai multe încărcări de acelaşi tip.

Modificarea valorii de încărcare se poate efectua şi în tabelul de încărcări, modificând valoarea dorită. Aici se
poate modifica şi forma poligonului de încărcare.

Ştergere SelectaŃi încărcările pe care doriŃi să le ştergeŃi, apoi apăsaŃi tasta Delete.

Încărcarea ataşată la domeniu va rămâne şi după regenerarea reŃelei de element finit.
Manual De Utilizare 187


4.10.11. Încărcare de suprafaŃă distribuită pe elemente de linie

Încărcare de suprafaŃă uniform distribuită se poate defini pe zăbrea, bară să nervură (în cazul elemente de zăbrea
încărcarile sunt generate în nodurile structurii).

Etapele definirii:
1. Se activează funcŃia
Se afişează o fereastră de dialog în care se poate opta pentru ca să fie încărcate toate barele sau numai
cele selectate.


Pentru opŃiunea Automat se vor încărca toate zăbrelele, barele şi nervurile (după definirea încărcării dacă se
definesc nervuri sau bare noi şi acestea vor participa la preluarea încărcării).



Pentru opŃiunea Pe elementele selectate se afişează bara de selecŃie cu care se selectează elementele care se vor
încărca. Barele sau nervurile definite ulterior nu vor participa la preluarea încărcării.



2. Definirea încărcării
Etapele sunt identice cu 4.10.10 Încărcare de suprafaŃă independentă de reŃea). Intensitatea poate fi
constantă sau liniar variabilă.





DirecŃia încărcării poate să fie: global de suprafaŃă, global proiectat sau local.
În aceste caz direcŃiile locale rezultă ca şi direcŃiile locale pentru domenii vezi...4.9.17 ReferinŃe.

Intensitatea încărcării: se completează câmpul (p
X
, p
Y
, p
Z
)


Schema încărcării poate să fie: dreptunghi, dreptunghi rotit sau
poligon. Încărcarea poate să fie şi asociativă. În acest caz se vor
selecta liniile care formează un poligon. Dacă se modifica
conturul poligonului se modifică şi încărcarea.



Cu funcŃia Editare/Convertirea încărcărilor de suprafaŃă distribuite pe bare încărcările de suprafaŃă distribuite se
pot converti în încărcări liniare.




188


4.10.12. Încărcări tip lichid



Elementelor selectate li se poate aplica încărcare
liniară din lichid. Valoarea încărcării aplicată pe
elementele de placă sau şaibă programul o defi-
neşte prin intensităŃile calculate în colŃurile
acestora.


Încărcările din lichid definite cu un singur pas programul le va trata ca o singură încărcare. De acea dacă aplicăm
la mai multe elemente încărcări lichide, atunci clicând la oricare dintre conturul încărcării, toate încărcările vor fi
selectate; astfel se poate modifica uşor valoarea acestora.
Dacă numai unele dintre încărcări doriŃi să le modificaŃi, atunci în locul selectării unice este recomandată
folosirea metodei de selectare cu selecŃie parŃială, după care alegeŃi elementele cărora doriŃi să le modificaŃi
încărcarea.

4.10.13. Încărcări din greutatea proprie

Programul calculează greutatea proprie a elementelor în funcŃie de aria secŃiunii transversale şi densitate în cazul
barelor, respectiv grosime şi densitate în cazul elementelor de suprafaŃă şi le asociază la ipoteza actuală.

Reprezentarea se face cu litera G de culoarea albastru deschis.


4.10.14. VariaŃie de lungime


Pentru barele şi zăbrelele selectate se poate defini o variaŃie
de lungime (eroare de fabricaŃie) de mărimea dL.
O variaŃie de lungime dL pozitivă induce compresiune în
element. Efectul este asemănător cu încărcarea din
temperatură ( ) L dL dT ⋅ α = .

4.10.15. ForŃă de tensionare


Pentru barele şi zăbrelele selectate se poate defini o forŃă de
tensionare P[kN].
O forŃă de tensionare pozitivă induce în element întindere.

Efectul este asemănător cu încărcarea dată de temperatură
( ) A E P dT ⋅ ⋅ α − =
=
.



Manual De Utilizare 189


4.10.16. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente de bară



Zăbrea Zăbrelelor selectate li se asociază o variaŃie de temperatură uniformă.
Se dau următorii parametri:
T
ref
: temperatura iniŃială (în stare netensionată)
T : temperatura finală (în timpul analizei)

Bară/nervură Barelor sau nervurilor selectate li se asociază de asemenea o variaŃie de temperatură uniformă.
Se dau următorii parametrii:

T
ref
: temperatura iniŃială
T
1
: temperatura fibrei superioare în direcŃia selectată
T
2
: temperatura fibrei inferioare în direcŃia selectată


dT
=
=T - Tref variaŃia uniformă de temperatură.
Dacă dT
=
este pozitiv nervura sau bara se încălzeşte.

Temperatura în centrul de greutate (T):

Cu direcŃia locală y
y
G
H
y
T T T T ) (
2 1 2
− + =
Cu direcŃia locală z
z
G
H
z
T T T T ) (
2 1 2
− + =
unde (y
G
, z
G
) este centrul de greutate al secŃiunii iar H
y
, H
z
dimensiunile secŃiunii descrise în baza de date a
secŃiunilor.

dT

=T
1
- T
2
variaŃia de temperatură neuniformă.

4.10.17. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente plane



Elementelor plane selectate li se poate asocia o variaŃie de temperatură uniformă sau neuniformă.

Se dau următorii parametri:
T
ref
: temperatura iniŃială (în stare netensionată)
T
1
: temperatura feŃei dinspre punctul de referinŃă (la z > 0)
T
2
: temperatura feŃei opuse punctului de referinŃă (la z < 0)
190




dT
=
variaŃia uniformă de temperatură luată în considerare în planul median al elementului. Dacă dT
=
este
pozitiv, elementul se încălzeşte.

ref
T T T dT − + =
=
2 / ) (
2 1

dT

variaŃia neuniformă de temperatură.


2 1
T T dT − =








Pentru elementele tip şaibă se ia în considerare numai componenta dT
=
.
Pentru elementele tip placă se ia în considerare numai componenta dT

.

4.10.18. Cedare de reazem



În direcŃia rezemărilor, reazemele nodale se încarcă cu deplasarea e [m] sau rotirea θ [rad]. Dacă deplasarea
nodului este blocată pe direcŃia componentei cedării de reazem (grad de libertate blocat) aceasta nu are efect
asupra structurii.
Ordinea de mărime a rigidităŃii reazemului trebuie să fie de 3-4 ori mai mare decât rigiditatea structurii pe
direcŃia reazemului. Cedarea de reazem este luată în considerare cu forŃa
deplasare reazem reazem
e K P ⋅ = care
acŃionează pe direcŃia respectivă.


Semnele pozitive ale cedărilor de reazem sunt prezentate în figură:




T
2

T
1

Punct de referinŃă

Manual De Utilizare 191


4.10.19. Linii de influenŃă


Pentru secŃiunea barei selectate se poate da deplasarea
relativă a secŃiunii e
x
/e
y
/e
z

x

y

z
.

Pentru această încărcare componentele diagramelor de
deplasare reprezintă linia de influenŃă a secŃiunii date a
barei.
Valoarea deplasărilor relative e sau θ trebuie să fie
+1.00 sau -1.00.


Încărcarea pentru linie de influenŃă se poate defini numai în ipoteza de linie de influenŃă.
Vezi... 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare


Zăbrea Pentru secŃiunea barei selectate se poate da deplasarea relativă a secŃiunii e
x
.
Pentru această încărcare, componentele diagramelor de deplasare reprezintă linia
de influenŃă a secŃiunii date a barei. Valoarea deplasărilor relative e
x
trebuie să
fie +1.00 sau -1.00.


Bară Pentru secŃiunea barei selectate se poate da deplasarea relativă a secŃiunii e
x
/e
y
/e
z

x

y

z
. Pentru această
încărcare, componentele diagramelor deplasări reprezintă liniile de influenŃă ale secŃiunii date a barei. Valoarea
deplasărilor relative e sau θ trebuie să fie +1.00 sau -1.00.



4.10.20. Seism
Metoda spectrului
de răspuns
Determinarea încărcărilor din seism se face prin metoda
spectrului de răspuns pentru elemente plane şi spaŃiale. din
modurile de vibraŃie calculate anterior programul generează
valorile forŃelor seismice echivalente şi le aplică ca forŃe
statice pe structură; după care, valorile astfel calculate prin
însumarea rezultatelor aparŃinând modurilor de vibraŃie
determină solicitarea maximă provenită din efectul seismic.



Standarde Calculul seismic se poate efectua în următoarele standarde:

Eurocode 8 (EN 1998-1:2004)
STAS Român (P 100-2006)

192



Programul face numai calculele aici descrise, altele trebuind calculate şi introduse de către utilizator. Programul
nu ia în considerare torsiunea provenită din excentricitatea maselor.

Generarea încărcărilor din efectul seismului şi setarea spectrelor de răspuns se pot defini după cum urmează.

1. Calculăm primele n moduri de vibrare şi frecvenŃa proprie a structurii.
CoeficienŃii de echivalenŃă pentru fiecare moduri de vibrare pe direcŃiile X, Y, Z se găsesc în tabel Căutare în
tabel/Coeficient de echivalenŃă. Tabelul se va afişa numai dacă este activată pagina Analiza modală.







Unele standarde prescriu proporŃia minimă din masa totală care se ia în considerare la analiza modurilor de
vibraŃie.
Ex. În cazul Eurocode 8 ε ≥ 0.9, adică suma maselor proporŃionale trebuie să fie minim 90% din masa totală
în fiecare direcŃie analizată; trebuie luat în considerare fiecare mod de vibraŃie a cărui masă proporŃională
este mai mare de 5%.
Modurile de vibratŃie se pot activa sau dezactiva după necesitate. din modurile de vibraŃii dezactivate prrogramul
nu generează forŃe seismice. În coloana Activ se poate activa sau dezactiva un mod de vibraŃie.
Dacă în fereastră este activată opŃiunea Dezactivarea tuturor
modurilor de vibraŃie sub prag se poate seta ca programul să
dezactiveze modurile de vibraŃie pentru valorile ε
X
, ε
Y
şi ε
Z
.



2. Deschidem o ipoteză de încărcare de tip seism.

La deschiderea ipotezei de seism programul generează mai multe ipoteze de seism, după cum urmează:







a.) În cazul în care nu este calculat efectul de torsiune majorat:
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia X. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare conŃÎn valorile maxime ale
solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia X.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Y. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare conŃÎn valorile maxime ale
solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Y.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Z. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare conŃÎn valorile maxime ale
solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Z.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia + şi -. Rezultatele acestor două ipoteze de încărcare conŃÎn valorile
maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃiile X, Y, Z .
Manual De Utilizare 193




b.) În cazul în care este calculat efectul de torsiune majorat:
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Xa. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare conŃÎn valorile maxime ale
solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia X şi din efectul de torsiune cu excentricitatea + .
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Xb. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare conŃÎn valorile maxime ale
solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia X şi din efectul de torsiune cu excentricitatea - .
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Ya. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare conŃÎn valorile maxime ale
solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Y şi din efectul de torsiune cu excentricitatea + .
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Yb. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare conŃÎn valorile maxime ale
solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Y şi din efectul de torsiune cu excentricitatea - .

Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Z. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare conŃÎn valorile maxime ale
solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Z.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia 1+ şi 1-. Rezultatele acestor două ipoteze de încărcare conŃÎn suma
valorilor maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃiile Xa, Ya, Z cu semn pozitiv şi negativ.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia 2+ şi 2 -. Rezultatele acestor două ipoteze de încărcare conŃÎn suma
valorilor maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃiile Xa, Yb, Z cu semn pozitiv şi negativ.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia 3+ şi 3 -. Rezultatele acestor două ipoteze de încărcare conŃÎn suma
valorilor maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃiile Xb, Ya, Z cu semn pozitiv şi negativ.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia 4+ şi 4 -. Rezultatele acestor două ipoteze de încărcare conŃÎn suma
valorilor maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃiile Xb, Yb, Z cu semn pozitiv şi negativ.


Efectul seismic pe direcŃia Z va fi luată în considerare numai dacă a fost definit spectrul de răspuns pe
direcŃia verticală.





3. Setarea parametrilor seismului.
În fereastra de dialog se pot introduce spectrul de proiectare şi următoarele caracteristici pentru seism.




Fereastra de dialog şi parametri descrişi aici nu sunt identice la diferite standarde. Pe acestea le vom detalia
mai târziu.
După închiderea ferestrei de dialog se vor genera următoarele ipoteze de încărcare.
Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01X ,02X, ...nX. Acestea conŃÎn forŃele seismice aparŃinând modurilor
de vibraŃie provenite din efectul seismic pe direcŃia X.

Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01Y, 02Y, ...nY. Acestea conŃÎn forŃele seismice aparŃinând modurilor
de vibraŃie provenite din efectul seismic pe direcŃia Y.

Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01Z, 02Z, ...nZ. Acestea conŃÎn forŃele seismice aparŃinând modurilor de
vibraŃie provenite din efectul seismic pe direcŃia Z.

Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01tX, 02tX, ...ntX. Acestea conŃÎn forŃele din efectul de torsiune
majorat provenite din efectul seismic pe direcŃia X.

Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01tY, 02tY, ...ntY. Acestea conŃÎn forŃele din efectul de torsiune
majorat provenite din efectul seismic pe direcŃia Y.

194


4.10.20.1. Calcul seism conform EUROCODE
Eurocode 8
(EN 1998-1:2004)
Spectru de proiectare
S
d
(T) (pentru analiză liniară)
Programul foloseşte două spectre de proiectare pentru analiză: unul pentru efecte seismice orizontale şi unul
pentru efecte seismice verticale.

Spectrele de proiectare se pot defini prin două metode

1.) Diagramă definită de utilizator
2.) Forma parametrică după Eurocode 8 - EC8 prEN 1998-1 (4.2.4.)


Spectru de proiectare parametric pentru efectul seismic pe direcŃia orizontală:

S
d
[m/s2]







T
[s]



0 ≤ T < T
B
:

|
|
¹
|

\
|
− + ⋅ ⋅ =
3
2 5 , 2
3
2
) (
q T
T
S a T S
B
g d

T
B
≤ T < T
C
:
q
S a T S
g d
5 , 2
) ( ⋅ ⋅ =
T
C
≤ T < T
D
:
g
C
g d
a
T
T
q
S a T S ⋅ ≥

⋅ ⋅ = β
5 , 2
) (
T
D
≤ T :
g
D C
g d
a
T
T T
q
S a T S ⋅ ≥


⋅ ⋅ = β
2
5 , 2
) (
unde: S, T
B
, T
C
, T
D
: EC8 ENV 1998-1 (Tabelul 3.2., 3.3.)


Aceşti parametri sunt diferiŃi funcŃie de clasa terenului de fundare şi de spectrul seismic.

Spectru seismic tip 1
Tip
Sol
S T
B
[s]
T
C
[s]
T
D
[s]
A 1,0 0,15 0,4 2,0
B 1,2 0,15 0,5 2,0
C 1,15 0,20 0,6 2,0
D 1,35 0,20 0,8 2,0

E 1,40 0,15 0,5 2,0


Spectru seismic tip 2
Tip
Sol
S T
B
[s
T
C
[s
T
D
[s
A 1,0 0,05 0,25 1,2
B 1,35 0,05 0,25 1,2
C 1,50 0,10 0,25 1,2
D 1,80 0,10 0,30 1,2

E 1,60 0,05 0,25 1,2

Manual De Utilizare 195





Parametri de mai sus pot fi modificaŃi la definirea spectrelor de răspuns.
a
g
: acceleraŃia terenului
β: factorul de amplificare dinamica pentru spectrul orizontal de dimensionare (valoare recomandată 0,2)
q : coeficient de comportare al structurii la seism în direcŃie orizontală. Coeficient care depinde de tipul şi
materialul structurii. Valoarea coeficientului de comportare q face legătură între calculul elastic linear şi
comportarea neliniară (elasto-plastica) a structurii.

Spectru de proiectare parametric pentru efectul vertical al seismului:
EC8 prEN 1998-1 (3.2.2.5.)

Spectrul de proiectare pentru efectul vertical se calculează din spectrul orizontal al seismului, după cum urmează.

Valorile a
g
şi q se vor înlocui cu a
vg
şi q
v
, respectiv valorile S, T
B
, T
C
, T
D
se vor lua din tabelele de mai jos.

Spectru seismic tip 1
a
vg
/a
g
S T
B
[s]
T
C
[s]
T
D
[s]

0,90 1,0 0,05 0,15 1,0


Spectru seismic tip 2
a
vg
/a
g
S T
B
[s]
T
C
[s]
T
D
[s]

0,45 1,0 0,05 0,15 1,0


a
gv
: acceleraŃia seismică la nivelul solului pe direcŃie verticală, valoare de dimensionare
q
v
: coeficient de comportare al structurii la seism pe direcŃie verticală

Efect de torsiune /opŃional/ conform EC8 prEN 1998-1 (4.3.3.3.3.)
Programul determină forŃele de torsiune majorate, în jurul axei verticale pentru fiecare nivel şi mod de vibraŃie,
aceste forŃe provenind din excentricităŃile aleatoare ale maselor.

Dimensiunile maxime în direcŃiile X şi Y ale diferitelor nivele.


Moment de torsiune majorat din efectul seismic pe direcŃiile X şi Y.
) 05 , 0 (
Yi Xi tXi
H F M ⋅ ± ⋅ =

) 05 , 0 (
Xi Yi tYi
H F M ⋅ ± ⋅ =

unde:
F
Xi
şi F
Yi
reprezintă forŃa de nivel corespunzătoare modului de vibraŃie pe nivelul i din efectul seismic pe
direcŃia X sau Y. Programul ia în considerare momentul de torsiune majorat atât cu semnul pozitiv, cât şi cu cel
negativ (identic pe toate nivelele).

ForŃe seismice generate
kr k r D kr
m T S P η ⋅ ⋅ = ) (
unde:
η
kr
: factorul de multiplicare provenit din ordonatele modurilor de vibraŃie, corespunzător distribuŃiei maselor
k : gradele de libertate ale nodurilor
r : modul de vibraŃie

196



Etapele de calcul
Efectul seismic este calculat pe trei direcŃii independente:

DirecŃia X global (orizontal)
DirecŃia Y global (orizontal)
DirecŃia Z global (vertical) /opŃional/


Programul ia în considerare efectul seismului pe direcŃia X şi Y ca efecte simultane, dar independente ca
efect static.

CombinaŃia de răspuns modal pe o direcŃie a efectului seismic
EC8 prEN 1998-1-2 (3.3.3.2.)

Programul aplică două metode pentru determinarea maximelor solicitărilor şi deplasărilor.

1. Metoda SRSS (Square Root of Summ of Squares):

=
i
i
E E
2

2. Metoda CQC (Complete Quadratic Combination):
∑∑
⋅ ⋅ =
i j
j ij i
E r E E
unde:
E componenta solicitării sau deplasării unui punct.

CombinaŃiile efectelor seismice pe o direcŃie
Programul aplică două metode pentru determinarea componentelor efectelor seismice pe o direcŃie dată.
Valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor (E) din încărcările seismice pe direcŃiile X, Y, Z apărute
simultan.

1. Calculul cu media pătratică:
2 2 2
Z Y X
E E E E + + =
2. CombinaŃia „30%”:
Z Y X
Z Y X
Z Y X
E E E
E E E
E E E
E
" " 3 . 0 " " 3 . 0
3 . 0 " " " " 3 . 0
3 . 0 " " 3 . 0 " "
max
+ +
+ +
+ +
= unde:
E
X
, E
Y
, E
Z
sunt valorile maxime independente pe direcŃiile X, Y, resp. Z.

Calculul deplasărilor
Metoda de calcul a deplasărilor luând în considerare comportarea neliniară este:
E q E
d s
⋅ =
unde:
q
d
: coeficient de comportare pentru deplasări
E: maximul de deplasare din analiza neliniară

În general q
d
=q.


Verificarea sensibilităŃii de gradul doi conform EC8 prEN 1998-1 (4.4.2.2.)
Programul verifică la finalul calculului seismic sensibilitatea fiecărui nivel la efect seismic de gradul doi.
Calculează pentru fiecare nivel un factor de sensibilitate seismic θ din efectul seismic pe direcŃiile X şi Y.
h V
d P
tot
r tot


= θ


Manual De Utilizare 197




unde:
P
tot
este suma încărcărilor gravitaŃionale deasupra nivelului curent
d
r
este deplasarea între nivele calculata din valorile medii ale diferenŃelor între deplasările de nivel din efectul
seismic pe direcŃiile X sau Y

V
tot
este suma eforturilor de forfecare deasupra nivelului current din efectul seismic pe direcŃiile X sau Y
h este înălŃimea nivelului curent

Programul determină centrul de forfecare a nivelurilor cu metoda folosită la profilele cu pereŃi subŃiri (S). din
masele folosite la analiză modală pentru determinarea încărcărilor seismice se determină centrul maselor pentru
fiecare nivel (G). Se determină masa nivelurilor (M) şi inerŃiile (I
mz
) care trec prin centre de greutate faŃă de axa
Z. Rezultatele sunt prezentate în tabelul Sensibilitatea seismică a nivelelor.




Setarea
parametrilor
seismici
(Eurocode 8)




În fereastra de dialog se pot seta parametri seismici, spectrele de răspuns, respectiv se pot seta modurile de
combinaŃie.

Editor de
raspuns spectral

Factorul de comportare la
deplasare
Tip sol
Parametri
spectrului de
raspuns
Acceleratia
seismica la sol

Factor de importanŃă a
clădirii
198



Editor de spectre de
răspuns

Dacă veŃi schimba tipul spectrului din forma Parametrică la forma Unică, după care apăsaŃi butonul Spectru
răspuns, apare fereastra de dialog de mai jos. Aici funcŃia spectrului de răspuns se poate defini prin puncte sau se
poate modifica.



Modurile de
combinaŃie



Setarea combinaŃiilor modurilor de răspuns

Automat:
Dacă este satisfăcuta relaŃia T
j
/ T
i
< 0.9 pentru toate perioadele de vibrare luate în considerare (deci modurile
de vibrare sunt considerate independente) atunci programul va aplica metoda SRSS, altfel metoda CQC.

CombinaŃia componentelor efectelor seismice
Utilizatorul poate să aleagă între valoarea medie pătratică sau însumarea cu valoarea 30%.

4.10.20.2. Calcul seism conform STAS (P100-2006)

P100-2006 Spectru de proiectare
S
d
(T) (pentru analiză liniară)
Programul foloseşte două spectre de proiectare pentru analiză: unul pentru efecte seismice orizontale şi unul
pentru efecte seismice verticale.

Spectrele de proiectare se pot defini prin două metode

1.) Diagramă definită de utilizator
2.) Forma parametrică după P100

Spectru de proiectare parametric pentru efectul seismic pe direcŃia orizontală:

S
d
[m/s
2
]







T
[s]

Manual De Utilizare 199



0 ≤ T < T
B
:


+ = T
T
q
a T S
B
g d
1
1 ) (
0
β

T
B
≤ T < T
C
:
q
a T S
g d
0
) (
β
=
T
C
≤ T < T
D
:
T
T
q
a T S
C
g d
0
) (
β
=
T
D
≤ T :
2
0
) (
T
T T
q
a T S
D C
g d
β
=
unde:
S, T
B
, T
C
, T
D
: sunt conform P100-2006



Aceşti parametri sunt diferiŃi funcŃie de clasa terenului de fundare şi de spectrul seismic.

Interval mediu de recurenŃă a
magnitudinii cutremurului
Valori ale perioadelor de control (colŃ)
T
B
, s 0,07 0,10 0,16
T
C
, s 0,7 1,0

1,6


IMR = 100ani,
Pentru starea limită ultimă
T
D
, s 3 3 2


Parametri de mai sus pot fi modificaŃi la definirea spectrelor de răspuns.
a
g
: acceleraŃia terenului
β
0
: este factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraŃiei orizontale a terenului de către structură
q : coeficient de comportare la efectul de seism în direcŃie orizontală, coeficient care depinde de tipul şi
materialul structurii. Valoarea coeficientului de comportare q face legătura între calculul elastic linear şi
comportarea neliniară (elasto-plastica) a structurii.

Spectru de proiectare parametric pentru efectul vertical al seismului:

Spectrul de proiectare pentru efectul vertical se calculează din spectrul orizontal al seismului, după cum
urmează.

Valorile a
g
şi q se vor înlocui cu a
vg
şi q
v
, respectiv cu valorile S
ve
, T
Bv
, T
Cv
, T
Dv
.


AcceleraŃia seismică a terenului pe direcŃie verticală, valoare de dimensionare:
a
vg
= 0,7 a
g

Coeficient de comportare la efectul de seism pe direcŃie verticală:
q
v
=1.5 pentru toate materialele

Perioadele de colŃ:

T
Bv
= 0,10 T
Cv

T
Cv
= 0,45 T
C
T
Dv
= T
D
.



Efect de torsiune /opŃional/ conform P100-2006
Programul determină forŃele de torsiune majorate, în jurul axei verticale pentru fiecare nivel şi mod de vibraŃie,
aceste forŃe provenind din excentricităŃile aleatoare ale maselor.

Dimensiunile maxime în direcŃiile X şi Y ale diferitelor nivele.

200



Moment de torsiune majorat din efectul de seism pe direcŃiile X şi Y.
) 05 , 0 (
Yi Xi tXi
H F M ⋅ ± ⋅ =
) 05 , 0 (
Xi Yi tYi
H F M ⋅ ± ⋅ =

unde:
F
Xi
şi F
Yi
reprezintă forŃa de nivel corespunzător modului de vibraŃie pe nivelul i din efectul de seism pe direcŃia
X sau Y. Programul ia în considerare momentul de torsiune majorat atât cu semnul pozitiv, cât şi cu cel negativ
(identic pe toate nivelele).

ForŃe seismice generate
( )
k k d I k b
m T S F γ =
,

unde:
k
m este masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraŃie k şi se determină cu relaŃia


=
=
|
¹
|

\
|
=
n
i
k i i
n
i
k i i
k
s m
s m
m
1
2
,
2
1
,

unde:

γ
I
este factorul de importanta-expunere al constructiei
i
m masa de nivel
k
T perioada proprie în modul propriu de vibraŃie k
( )
k d
T S ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei fundamentale T
k


k i
s
,
componenta vectorului propriu în modul de vibraŃie k pe direcŃia gradului de libertate dinamică de
translaŃie la nivelul “i”

ForŃa seismică care acŃionează în nodul “i” se calculează cu relaŃia

=
=
n
i
k i i
k i i
k b k i
s m
s m
F F
1
,
.
, .


Etapele de calcul
Efectul seismului este calculat pe trei direcŃii independente:

DirecŃia X global (orizontal)
DirecŃia Y global (orizontal)
DirecŃia Z global (vertical) /opŃional/


Programul ia în considerare efectul seismului pe direcŃia X şi Y ca efecte simultane, dar independente ca
efect static.

Manual De Utilizare 201



CombinaŃia de răspuns modal pe o direcŃie a efectului seismic

Programul aplică două metode pentru determinarea maximelor solicitărilor şi deplasărilor.

1. Metoda SRSS (Square Root of Summ of Squares):

=
i
i
E E
2


2. Metoda CQC (Complete Quadratic Combination):
∑∑
⋅ ⋅ =
i j
j ij i
E E E ρ
unde:
E componenta solicitării sau deplasării unui punct.

CombinaŃiile efectelor seismice pe o direcŃie
Programul aplică două metode pentru determinarea componentelor efectelor seismice pe o direcŃie dată.
Valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor (E) din încărcările seismice pe direcŃiile X, Y, Z apărute
simultan.


1. Calculul cu media pătratică:
2 2 2
Z Y X
E E E E + + =

2. CombinaŃia „30%”:
Z Y X
Z Y X
Z Y X
E E E
E E E
E E E
E
" " 3 . 0 " " 3 . 0
3 . 0 " " " " 3 . 0
3 . 0 " " 3 . 0 " "
max
+ +
+ +
+ +
=

unde:
E
X
, E
Y
, E
Z
sunt valorile maxime independente pe direcŃiile X, Y, resp. Z.

Calculul deplasărilor pentru SLS
Metoda de calcul a deplasărilor luând în considerare comportarea neliniară.
e s
d q d υ =
unde:
u: factor de reducere care Ńine seama de perioada de revenire mai scurtă a acŃiunii seismice
d
e
: deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural, determinată prin calcul static elastic sub încărcări seismice
de proiectare


Calculul deplasărilor pentru ULS
Metoda de calcul a deplasărilor luând în considerare comportarea neliniară.
e s
d q c d =
unde:
c: factor supraunitar care Ńine seama de faptul că în răspunsul seismic inelastic cerinŃele de deplasare sunt
superioare celor din răspunsul elastic

Verificarea sensibilităŃii de ordinul doi
Programul verifică la finalul calculului seismic sensibilitatea fiecărui nivel la efect seismic de gradul doi.
Calculează pentru fiecare nivel un factor de sensibilitate seismic θ din efect de seism pe direcŃiile X şi Y.

h V
d P
tot
r tot


= θ

unde:
P
tot
este suma încărcărilor gravitaŃionale
deasupra nivelului current

d
r
este deplasarea între nivele calculata
din valorile medii ale diferenŃelor
între deplasările de nivel din efect de
seism pe direcŃiile X sau Y

V
tot
este suma eforturilor de forfecare
deasupra nivelului current din efect
de seism pe direcŃiile X sau Y

h este înălŃimea nivelului curent


202


Setarea
parametrilor
seismici P100





În fereastra de dialog se pot seta parametri seismici, spectrele de răspuns, respectiv se pot seta modurile de
combinaŃie.

Editor de spectre de
răspuns

Dacă veŃi schimba tipul spectrului din forma Parametrică la forma Unică, după care apăsaŃi butonul Spectru
răspuns, apare fereastra de dialog de mai jos. Aici funcŃia spectrului de răspuns se poate defini prin puncte sau se
poate modifica direct.



Modurile de
combinaŃie



Setarea combinaŃiilor modurilor de răspuns

Automat
Dacă este satisfăcuta relaŃia T
j
/ T
i
< 0.9 pentru toate perioadele de vibrare luate în considerare (deci modurile
de vibrare sunt considerate independente) atunci programul va aplica metoda SRSS, altfel metoda CQC.

CombinaŃia componentelor efectelor seismice
Utilizatorul poate să aleagă între valoarea medie pătratică sau însumarea cu valoarea 30%.


Editor spectru de
raspuns
Tip sol
Parametrii
spectrului de
raspuns
Acceleratia
seismica a
terenului

Manual De Utilizare 203


4.10.21. Încărcări Pushover
Încărcările Pushover sunt calculate conform Eurocode 8 (EN 1998-1:2004). Pentru generarea încărcării,
programul foloseşte rezultatele (valori şi vectori proprii) analizei modale, deci încărcările se pot genera numai
dacă sunt rezultate de la o analiză modală.

Etapele generării
încărcării Pushover
În continuare se vor prezenta definirea ipotezelor de încărcare Pushover, a parametrilor de calcul şi efectuarea
analizei statice neliniare.
1. Determinarea valorilor şi vectorilor proprii
Dacă pe model sunt definite încărcări statice, analiza modală se va rula cu opŃiunea Convertirea încărcarilor în
mase. Cu această opŃiune se poate Ńine cont de masele definite ca şi încărcare şi se poate genera încărcările
Pushover. După efectuarea analizei modale este necesară verificarea coeficienŃilor de echivalenŃă. Aceste
informaŃii se găsesc în tabel.








În Eurocode 8 nu sunt indicaŃii referitoare la coeficienŃii de echivalenŃă, fiindcă analiza pushover dă rezultate
satisfăcătoare şi pentru structuri cu forme de vibraŃii dominante pe cele două direcŃii orizontale. CoeficienŃii de
echivalenŃă pentru diferite moduri de vibraŃie se găsesc în tabelul CoeficienŃi de echivalenŃă. Având în vedere că
pentru analiza pushover este necesar un singur mod de vibraŃie, valoarea coeficienŃilor de echivalenŃă nu este
hotărâtor. Ca urmare este necesară determinarea modurilor de vibraŃie dominante.



2. Definirea ipotezelor de încărcare Pushover
În fereastra ipotezelor de încărcare se pot defini, şterge şi redenumi ipoteze de încărcare pushover. La definirea
încărcării pushover se vor genera patru ipoteze de încărcare.
204









3. Definirea parametrilor încărcărilor Pushover
Parametrii ipotezelor de încărcare pushover se pot defini în fereastra Analiza pushover.






Parametrii pentru generarea încărcărilor se pot defini la partea superioară a ferestrei, iar cotele de nivel la partea
inferioară. (Aici vor fi afişate şi cotele de nivel definite anterior)
Pe primul rând al ferestrei se poate dezactiva generarea încărcărilor pe o direcŃie. Această funcŃie este utilă la
modele plane. Pentru fiecare direcŃie se poate ataşa tipul vibraŃiilor libere şi ipoteza de încărcare aferentă. După
aceasta se poate opta pentru distribuirea modală sau uniformă a încărcărilor. În cazul distribuŃiei uniforme,
mărimea încărcărilor depind numai de mărimea maselor. În cazul distribuŃiei modale, încărcările se vor
determina în funcŃie de mase şi vectori proprii. Încărcările generate în toate cazurile sunt paralele şi suma lor cu
semne este egal cu 1kN.
În cazul distribuŃiei modale, modul de vibratie propus de program pentru analiză se poate schimba. În Eurocod
este recomandată utilizarea modului de vibratie predominant. Schimbarea modului de vibratie ales de program
este recomandată numai pentru utilizatorii experimentaŃi. Valorile din paranteze după modul de vibratie sunt
coeficienŃii de participare.
Încărcările pushover se vor genera numai după închiderea ferestrei. Concomitent se vor sterge ipotezele de
încărcare inutile.

Manual De Utilizare 205





4. Rularea analizei statice neliniare
După definirea încărcărilor pushover, este necesară rularea analizei statice neliniare. Se va alege opŃiunea
Pushover şi ipotezele de încărcare constante sau cu parametri. Ipotezele de încărcare cu parametri sunt ipotezele
de încărcare pushover dar se pot utiliza şi alte ipoteze de încărcare. De regulă, ipoteza de încărcare constantă
conŃine încărcări gravitaŃionale. Pentru setări detaliate vezi 5.1 Statică
Pentru nodul de control se va alege nodul ()cel mai înalt al modelului. Este important ca direcŃia analizei să
coincidă cu direcŃia forŃelor. Stabilitatea analizei se poate imbunătăŃii cu mărirea incrementelor. La analiza
pushover se recomandă utilizarea neliniaritaŃii geometrice. Analiza se poate lansa cu butonul OK.
Curbele de capacitate şi rezultatele le vezi la 6.1.4 Curbe de capacitate Pushover

4.10.22. Tensionare


În elementele bară şi nervură se pot amplasa cabluri de tensionare. După definirea parametrilor cablului şi
etapele tensionării programul determină pierderile de tensiune pentru momentul blocării şi forŃele de tensionare
(ipoteza de încărcare nume-T0). După analiza statică din eforturile de dimensionare programul determină
pierderile de tensiune şi forŃele de tensionare de lungă durată (ipoteza de încărcare nume-TI). Pentru poziŃia
cablurilor în fiecare secŃiune se poate întocmi un tabel.

Cabluri Pe prima pagină se pot defini parametri şi geometria cablului.




Butoanele de lângă lista cablurilor:


Cablu nou. Geometria cablului se poate defini cu primele două butoane de pe paleta de butoane inferioare.


Transformare geometrică pentru cablu.

206





Cablul selectat se poate copia, deplasa sau oglindi. În cazul copierii cablul nou moşteneşte parametri cablului
original.


Ştergerea cablurilor selectate.
Parametri cablurilor selectate sunt afişate lângă lista cablurilor. Aici se pot modifica.


E
p
Modulul de elasticitate al cablului
A
p
Aria cablului
f
pk
RezistenŃa caracteristică la întindere pentru cablu
µ

Coeficientul de frecare între cablu şi canal
k

Devierea unghiulara raportată la unitatea de lungime. Valoare conform preciziei execuŃiei. În general
0,005 < k < 0,01.
R
mÎn
Raza minimă de curbură. Unde valoarea rezultă mai mică cablul se va desena cu culoarea roşie.

Geometria cablurilor se poate defini cu butoanele de lângă diagramele cablurilor. Programul determină traseul
cablurilor cu ajutorul funcŃiilor spline de gradul trei în aşa fel încât să treacă prin punctele de bază cu curburile
minime. La fiecare punct de bază se poate defini tangenta la traseu în vederea de sus (unghiul α) şi în vederea
laterală (unghiul β). Unghiurile sunt în intervalul –180° şi 180°. La definirea punctelor de bază aceste unghiuri
au valoarea 0 şi se pot modifica în tabelul cu punctele de bază. Punctele de bază definite se pot modifica cu
ajutorul mausului.


Definirea punctelor de bază în 2D. Punctele de bază se pot defini prin clicare cu mausul sau cu fereastra de
coordonate. La ultimul punct curba se poate închide cu dublu clic sau cu meniu rapid/Inchidere. PoziŃia
transversală a cablului trebuie definita numai pentru primul punct de bază. Punctele de bază următoare se vor
situa în planul local x-z care trece prin primul punct de bază.

Etapele definirii cablului în 2D:

1. Se dă seŃiunea în care se defineşte punctul de bază.
2. Se poziŃionează cablul în secŃiune.
În vederea secŃiunii se poate poziŃiona cablul la partea superioară sau înferioară la acoperirea cu beton:

PoziŃionarea cablului într-un punct arbitrar

PoziŃionarea cablului în centrul de greutate

PoziŃionarea cablului la partea superioară la acoperirea cu beton.

PoziŃionarea cablului la partea inferioară la acoperirea cu beton.

3. După care se pot poziŃiona restul punctelor în vederea longitudinală

Definirea punctelor de bază în 3D. PoziŃia în secŃiune trebuie definită pentru fiecare punct de bază. La ultimul
punct curba se poate închide numai cu meniul rapid /Inchidere.
Etapele definirii cablului în 3D:
1. Se dă seŃiunea în care se defineşte punctul de bază.
2. Se poziŃionează cablul în secŃiune.
Etapele 1. şi 2. se va repeta pentru fiecare punct de bază


Adăugare punct de bază. Clicând pe un punct al cablului într-o secŃiune se va insera un punct de bază. Dacă sunt
definite mai multe cabluri, comanda funcŃionează numai pentru cablul activ.


Ştergere punct de bază. Clicând pe un punct de bază acesta se şterge. Cu ştergerea celui de-al doilea punct de
bază se şterge geometria cablului. Dacă sunt definite mai multe cabluri, comanda funcŃionează numai pentru
cablul activ.
Manual De Utilizare 207



Tabelul cu punctele
de bază
ProprietăŃile punctelor definite se pot modifica şi în tabel. Cu butoanele laterale se pot adăuga puncte noi sau se
pot şterge cele vechi.






Setări. Se poate regla caroiajul şi proprietăŃile cursorului clicand pe pagina cu secŃiunea longitudinală şi
transversală. Vezi... 2.15.15 Setări/Caroiaj&Cursor

Procesul de
tensionare
Pe pagina a doua se pot defini operaŃiile de tensionare pentru fiecare cablu.





OperaŃiile posibile şi parametrii:


Tensionare din stânga / din
dreapta / din ambele capete
ForŃa de tensionare o fracŃiune din rezistenŃa caracteristică la întindere (f
pk
)

Relaxare din stânga / din dreapta /
din ambele capete
ForŃa de tensionare o fracŃiune din rezistenŃa caracteristică la întindere (f
pk
)

Blocare din stânga / din dreapta /
din ambele capete
Valoarea alunecării cablului în mm după blocare


Ştergerea ultimei operaŃii din listă.

Betonului Pe pagina a treia se afişează proprietăŃiile betonului pentru bare şi nervuri. Se poate defini deformaŃia specifică
finală din contracŃie ε
cs
(∞).




208



Rezultate Dacă pentru fiecare cablu s-au definit parametri valabili, geometria şi operaŃiile de tensionare, pe pagina a patra
se afişează rezultatele calculate de program sub formă de diagramă. Selectând un cablu se afişează variaŃia forŃei
de tensionare în lungul cablului(f
p
/f
pk
), şi forŃa echivalentă de tensionare(F). Dacă sunt selectate mai multe
cabluri se va afişa numai forŃa rezultantă echivalentă de tensionare.




Pierderi de tensiune în faza iniŃială:
1. Pierderile de tensiune datorită frecării între cablu şi canalul cablului σ
µ
(x) se determină la distanŃa x de la
punctul de tensionare cu relaŃia:
) 1 ( ) (
) (
max
kx
e x
+ Θ −
− =
µ
µ
σ σ ,
unde
σ
max
Efortul unitar maxim în cablu
Θ

Curbura totala în radiani de la punctul de tensionare pană la secŃiunea studiată.

2. Pierderile de tensiune datorită pretensionarii succesive a cablurilor postîntinse:

σ ∆
= ∆
cm
c
p p el
E
j
E A P ,
unde
∆σ
c
Efortul unitar mediu în centrul de greutate al cablului rezultat din tensionarea cablurilor
j = (n–1) / 2n, unde n este numărul paşilor de tensionare
E
cm
Modulul de elasticitate final al betonului

3. Pierderile de tensiune datorită lunecărilor în ancoraje la blocare

Pierderi de tensiune în faza finală:
Pierderile de tensiune datorită relaxării cablurilor şi datorită contracŃiei şi curgerii lente a betonului se determină
cu relaŃia:
[ ] ϕ
σ ϕ σ ε
σ
8 , 0 1 ) 1 ( 1
8 , 0
2
,
+ + +
+ ∆ +
= ∆ = ∆
+ + + +
cp
c
c
c
p
cm
p
QP c
cm
p
pr p cs
p r s c p r s c
z
I
A
A
A
E
E
E
E
E
A A P
,
unde
∆σ
c+s+r
Pierderile de tensiune datorită cauzelor mai sus amintite
E
cm
Modulul de elasticitate final al betonului
∆σ
pr
Pierderile de tensiune datorită relaxării cablului
Pentru clasa de relaxare 2:
5 ) 1 ( 75 , 0 1 , 9
1000 max
10 500 66 , 0
− −
⋅ ⋅ ⋅ = ∆
µ µ
ρ σ σ e
pr
,
Pentru clasa de relaxare 3:
5 ) 1 ( 75 , 0 8
1000 max
10 500 98 , 1
− −
⋅ ⋅ ⋅ = ∆
µ µ
ρ σ σ e
pr
,

unde ρ
1000
= 2,5% este pierderea de tensiune datorită relaxării după 1000 de ore la temperatura
medie de 20°C
Manual De Utilizare 209



ϕ Caracteristica de curgere lentă a betonului
σ
c,QP
Eforturile unitare în beton în dreptul cablului pentru încărcările cvasipermanente
A
p
Aria secŃiunii cablurilor
A
c
Aria secŃiunii de beton
I
c
Momentul de inerŃie al secŃiunii de beton
z
cp
DistanŃa dintre centrul de greutate al secŃiunii de beton şi centrul de greutate al cablurilor


Tabelul cu rezultate Pe ultima pagină se poate întocmi tabelul cu rezultate pentru secŃiuni la pasul definit şi translatarea originii.
În aceste secŃiuni se afişează coordonatele locale y şi z pentru cabluri. Punctele de bază sunt afişate implicit în
tabel.




Bara de instrumente Pe bara de instrumente sunt două butoane.


Copiere diagramă
Ctrl+C
Diagrama actuală se copiază în memoria rapidă (Clipboard) după care se poate insera în alte aplicaŃii
(de ex. Word).


Imprimare
Ctrl+P
Se pot tipări diagramele şi tabelele aferente tensionării. Se poate seta formatul tipăririi şi cablul pentru care se
tipăresc datele.
Se poate da orientarea şi scara desenului (Setări de imprimare).




210





Se poate selecta secŃiunea care se va imprima.





Meniu Prin meniu se poate accesa următoarele funcŃii.


Fişier




Imprimare Vezi... Bara de instrumente / Imprimare


Editare




Înapoi/Din nou Anularea ultimei operaŃii / Revenirea la operaŃia anulată
Copiere diagramă

Vezi... Bara de instrumente/ Copiere diagramă

Transformări
geometrice pentru
cabluri

Vezi... Cabluri/ Transformări geometrice pentru cabluri

Asamblare cabluri

Dacă sunt selectate mai multe elemente de bară sau nervură care au cabluri definite şi aceste cabluri se întâlnesc
în punctele de capăt, se poate opta pentru asamblarea cablurilor. FuncŃia se poate folosi şi în interiorul unui
element.



Ferestre



Paleta de
coordonate
Editarea pe secŃiunea longitudinală şi transversală se poate face cu ajutorul paletei de coordonate. Afişarea
paletei se poate face în acest meniu.

Paleta cu informaŃii Pe diagrame se afişează o paletă de informaŃii în funcŃie de tipul diagramei. Afişarea paletei se poate face în
acest meniu.

Manual De Utilizare 211


4.10.23. Încărcări mobile


Cu încărcărcările mobile se pot modela încărcări cu intensitate constantă care îşi schimbă poziŃia. În aceste tipuri
de încărcări se încadrează convoaiele pe poduri sau macaralele care se deplasează pe căile de rulare.
Înainte de definirea încărcăriii mobile trebuie definit o ipoteză de încărcare mobilă pe pagina încărcărilor cu
butonul Ipoteze şi grupări de încărcare.
Vezi... 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare. Comenzile se pot accesa numai dacă este activă o ipoteză de
încărcare mobilă. La definirea încărcărilor mobile se vor genera un număr de paşi ca ipoteze de încărcare. Aceste
ipoteze de încărcare sunt gestionate de program, nu se pot şterge şi muta individual. Dacă se măreşte numărul
pasilor se vor genera ipoteze de încărcare suplimentare. Dacă se reduce numărul paşilor ipotezele de încărcare
suplimentare se şterg la salvarea modelului.
La simbolul încărcării se poate seta ca să fie afişată faza actuală sau toate fazele mişcării.

4.10.23.1. Încărcări mobile pe elemente de linie






Încărcarea mobilă pe linie este o schemă de încărcare care se deplasează pe un traseu în N etape.
Schema de încărcare poate să fie compusă din încărcări concentrate şi încărcări uniform distribuite sau din
combinaŃia acestora. Se poate defini tipul (local / global) poziŃia şi intensitatea încărcărilor din schema de
încărcare. Pentru poduri rulante se poate modela cu uşurinŃă greutatea proprie şi forŃele orizontale din frânare.
Se pot adăuga încărcări la schema de încărcare cu butonul plus şi completând câmpurile din tabel. Ştergerea
rândurilor selectate se poate efectua cu butonul Stergere.
Schema de încărcare se poate salva cu denumire.
După definirea schemei de încărcare trebuie definit traseul pe care se deplasează încărcarea. Traseul trebuie să
fie o reŃea continuă din bare sau nervuri. După selectarea elementelor de linie trebuie definit punctul de start şi
punctul final.
Punctul de start şi cel final poate să fie orice punct de pe traseu. În câmpul pentru N se poate defini numărul
etapelor în care va fi deplasată încărcarea pe traseu.
Programul dispune încărcările pe traseu în aşa fel încât în prima fază în punctul de start va fi amplasată
încărcarea cu coordonata cea mai mică iar în punctul final, în ultima fază, încărcarea cu coordonata cea mai
mare. Axa locală z a încărcării este tot timpul paralelă cu axa locală a elementului pe care este amplasată
încărcarea.
La modificarea traseului (lungire, scurtare sau frângere elemente de linie) se modifică automat dispunerea
încărcării.


212




Mod de pod rulant
Încărcările sunt distribuite în aşa fel încât la începutul traseului va fi încărcarea cu coordonata cea mai mică iar la
sfârşitul traseului încărcarea cu coordonata cea mai mare.




Mod de pod
Încărcările sunt distribuite în aşa fel încât la începutul traseului va fi încărcarea cu coordonata cea mai mare iar la
sfârşitul traseului încărcarea cu coordonata cea mai mică.



Deplasare pe o singură direcŃie: Încărcarea este deplasată de la începutul traseului până la sfârşitul traseului în N
paşi.



Dus-întors: Încărcarea este deplasată de la începutul traseului până la sfârşitul traseului şi înapoi în 2N paşi.

4.10.23.2. Încărcări mobile pe domenii






Acest tip de încărcare este compus din perechi de încărcări (concentrate şi de suprafaŃă) şi se poate utiliza pentru
modelarea încărcărilor din vehicule. u este ampatamentul iar a şi b laturile amprentei roŃii. Încărcarea pe osie F
se împarte egal între amprente. Schema de încărcare se poate salva cu denumire.
Se pot adăuga încărcări la schema de încărcare cu butonul plus şi completând câmpurile din tabel. Ştergerea
râdurilor selectate se poate efectua cu butonul Stergere.
Butoanele radio din partea stânga se referă la tipul şi direcŃia încărcării şi sunt valabile pentru toate încărcările.
După definirea schemei de încărcare trebuie definit traseul pe care se deplasează încărcarea. Traseul trebuie să
fie o reŃea continuă din linii care sunt conŃinute de domenii. Traseul nu trebuie să fie neapărat într-un sigur plan.
Traseul poate să treacă pe goluri şi spaŃii goale dintre domenii. Punctul de start şi punctul final sunt implicit
punctul de start şi punctul final al traseului.

În ipoteza de încărcare a fazei mişcării este inclusă numai încărcarea care calcă pe domeniu. Axa locală z a
încărcării este definit de axa locală z a domeniului pe care este aceasta. În cazul încărcărilor care au traseu pe
muchia domeniilor din diferite planuri programul amplasează încărcarea pe domeniul care este în detaliul activat
la definirea încărcării. Dacă sunt mai multe axe locale z posibile programul Ńine cont de axa care are unghiul
minim faŃă de axa globală Z.
La modificarea geometriei domeniilor se modifică automat dispunerea încărcării.
În câmpul pentru N se poate defini numărul etapelor în care va fi deplasată încărcarea pe traseu.
Manual De Utilizare 213




Mod de pod rulant
Încărcările sunt distribuite în aşa fel încât la începutul traseului va fi încărcarea cu coordonata cea mai mică iar la
sfârşitul traseului încărcarea cu coordonata cea mai mare.



Mod de pod
Încărcările sunt distribuite în aşa fel încât la începutul traseului va fi încărcarea cu coordonata cea mai mare iar la
sfârşitul traseului încărcarea cu coordonata cea mai mică.



Deplasare pe o singură direcŃie: Încărcarea este deplasată de la începutul traseului până la sfârşitul traseului în N
paşi.



Dus-întors: Încărcarea este deplasată de la începutul traseului până la sfârşitul traseului şi înapoi în 2N paşi.

4.10.24. Incărcări dinamice (pentru analiza de tip time-history)
Pentru analiza dinamică se pot defini încărcări dinamice şi funcŃii de acceleraŃii. FuncŃiile de acceleraŃii se pot
utiliza şi la analiza seismică. FuncŃiile de acceleraŃii înregistrate se vor aplica pe reazemele modelului pentru
analiza seismică. Această metodă, comparativ cu analiza spectrală, furnizează rezultate mai precise şi poate Ńine
cont şi de proprietăŃiile neliniare (reazeme care lucrează numai la compresiune, zăbrele care preiau numai
întindere). Dezavantajul este ca nu se poate combina automat cu alte efecte.

Definirea funcŃiilor





Pentru încărcările dinamice şi acceleraŃii se pot defini funcŃii care descriu relaŃia timp-intensitate de încărcare.
Editorul de funcŃii se poate accesa din fereastra de încărcare dinamică.
Definirea funcŃiei se face într-un tabel cu operaŃiile deja cunoscute. După definirea perechilor de valori, funcŃia se
va afişa şi grafic. Graficul funcŃiei se poate tipări. Dacă se doreşte utilizarea funcŃiei în mai multe modele, aceasta
se poate salva în biblioteca de funcŃii.
FuncŃiile vor fi salvate în directorul dfn, în fişiere cu extensia .dfn.
În editorul de funcŃii, este posibilă editarea funcŃiilor mai vechi, salvate şi redenumirea lor.




FuncŃii referitoare la tabel:


Adăugare rând nou.


Ștergerea rândurilor din tabel.


Copierea căsuŃelor selectate în memoria rapidă.


Inserarea memoriei rapide în tabel.

214



Definirea funcŃiei.
FuncŃia f(t) se poate defini şi cu formulă.
În formulă se pot utiliza următorii operatori şi funcŃii: +, –, * , /, (, ), sin,
cos, tan, exp, ln, log10, log2, sinh, cosh, tanh, arcsin, arccos, arctan,
arcsinh, arccosh, arctanh, int, round, frac, sqr, sqrt, abs, sgn, random.
Valoarea funcŃiei random(t) este un număr independent de timp intre
valorile 0 şi 1.
O maşină cu o mişcare de rotaŃie în jurul axei Y se poate modela cu
următoarele funcŃii (componente X şi Z):
fx(t) =a* cos(ωt+ϕ) sau. fz(t) =a* sin(ωt+ϕ)
Având în vedere ca funcŃia generată este una discretă, este necesară
definirea pasului de timp ∆t şi durata maximă T
max
.


FuncŃii referitoare la reprezentare şi documentare:


Imprimare


Copierea desenului în memoria rapidă


Editarea documentaŃiei


Salvarea desenului în biblioteca de imagine.


Se poate încărca o funcŃie salvată din bibliotecă.


Redenumirea funcŃiei actuale.


Salvarea funcŃiei actuale.




În biblioteca de funcŃii se poate încărca funcŃia dorită.






Prima valoare a funcŃiilor în toate cazurile trebuie să fie (0,0). Această valoare nu se poate şterge şi modifica.
Dacă încărcarea nu acŃionează în momentul 0, atunci pentru funcŃie sa va da valoarea 0 până la momentul T.
Încărcare dinamică
nodală




Manual De Utilizare 215


Definire Pentru definirea încărcării se vor selecta nodurile şi se vor defini parametrii încărcării.
La fiecare componentă a încărcării se poate defini o intensitate şi o funcŃie care descrie
variaŃia încărcării în timp. Pentru o funcŃie nouă se foloseste icoana de lângă lista
funcŃiilor. FuncŃiile existente se vor alege din listă sau din baza de date a funcŃiilor.
DirecŃia încărcării poate fi globală sau dată de o referinŃă. În timpul analizei se poate
utiliza şi o încărcare constantă. În acest caz se va alege opŃiunea Static din listă.


Dacă încărcarea dinamică este definită pe un nod unde deja este o încărcare dinamică, aceasta se va
suprascrie.

Valoarea efectivă a încărcării într-un moment va fi produsul dintre intensitate şi valoarea funcŃiei în acel
moment.

Modificare, ştergere Modificarea şi ştergerea este similară cu ştergerea încărcărilor nodale.


Simbolul încărcării este simbolul încărcării dinamice de culoare galbenă.

AcceleraŃie de
reazem



Se pot defini funcŃii de acceleraŃii pentru reazeme.
Definirea funcŃiei se face similar cu definirea
funcŃiilor de încărcări dinamice, dar în acest caz se
va defini o funcŃie timp-acceleraŃie.

AcceleraŃia în momentul t se va determina cu
relaŃia:
) ( ) ( t f a t a
i i
⋅ =
,
valoarea acceleraŃiei se va înmulŃii cu factorul
dependent de timp.




AcceleraŃia aplicată se va aplica la teren iar acceleraŃia nodului va fi diferită în funcŃie de rigiditatea
reazemului.

Dacă acceleraŃia este definită pe un reazem unde deja este o acceleraŃie, aceasta se va suprascrie.

Dacă pentru un nod sunt definite mai multe reazeme, acceleraŃia va fi aplicată pe fiecare.

Modificare, ştergere Modificarea şi ştergerea este similară cu ştergerea încărcărilor nodale.

Simbolul acceleraŃiei este simbolul de acceleraŃie de reazem cu culoarea galbenă.

AcceleraŃie
dinamice nodală



Se pot defini funcŃii de acceleraŃii pentru noduri.
Definirea funcŃiei se face similar cu definirea
funcŃiilor de încărcări dinamice, dar în acest caz se
va defini o funcŃie timp-acceleraŃie.

AcceleraŃia în momentul t se va determina cu
relaŃia:
) ( ) ( t f a t a
i i
⋅ = ,
valoarea acceleraŃiei se va înmulŃi cu factorul
dependent de timp.




Dacă acceleraŃia este definită pe un nod unde deja este o acceleraŃie, aceasta se va suprascrie.


Pentru analiza seismică se vor defini acceleraŃii de reazem.

Modificare, ştergere Modificarea şi ştergerea este similară cu ştergerea încărcărilor nodale.


Simbolul acceleraŃiei este simbolul acceleraŃie de culoare galbenă.



216


4.10.25. Mase nodale




Pentru analiza modală I/II masele care nu sunt introduse în ipotezele de încărcare se pot lua în considerare ca
mase concentrate în noduri.
Pentru analiza modală II masele nodale se pot lua în considerare ca încărcări statice care prin efectul de ordinul II
afectează rezultatele.
În cazul analizei dinamice din produsul maselor nodale şi a acceleraŃiilor nodale se nasc încărcări dinamice.
Din aceste încărcări se nasc deplasări şi forŃe.

Pentru nodurile selectate se pot defini mase concentrate m
x
, m
y
, m
z
[kg] pe cele trei direcŃii globale.
În cazul în care masele sunt egale pe cele trei directii este suficientă definirea a unei singure mase
(Aplica aceeasi masa pe fiecare direcŃie).


Masele nodale sunt vizualizate cu un cerc dublu de culoare roşu închis.

4.10.26. Modificare



Modificarea încărcărilor deja definite.

Modificarea se poate face astfel:
1. Se Ńine apăsată tasta [Shift] şi se selectează cu cursorul elementele a căror încărcare se modifică. Pentru
selectare se poate utiliza şi fereastra sau bara de selectare.
2. Se dă un clic pe butonul încărcării.
3. În rândul datei de modificat se comută butonul de modificare.
4. Se modifică data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.




Modificare rapidă: clicând pe elementul finit încărcat se afişează fereastra de dialog aferentă încărcării.
Dacă sunt selectate mai multe elemente finite, clicând pe unul dintre acestea se pot modifica încărcările pentru
toate elementele deodată. Dacă sunt selectate elemente finite şi clicarea se face pe un element care nu este ales,
selectarea se anulează iar modificarea se poate face numai pentru acest element.
Dacă elementul este încărcat cu mai multe încărcări se poate modifica numai o încărcare. În acest caz se poate
modifica încărcarea concentrată sau distribuită care este mai aproape de punctul unde s-a clicat.

Modificarea încărcărilor se face în mod asemănător cu definirea, diferenŃa fiind numai în aspectul că la
modificare se poate schimba şi o caracteristică a încărcării. Caracteristicile încărcării elementelor selectate
care nu au fost modificate în fereastră rămân neschimbate.

Dacă sunt selectate elemente a căror încărcare nu se poate modifica cu funcŃia apelată, acestea rămân
neschimbate.

4.10.27. Ştergere

[Del] Vezi detaliat... 3.2.7 Ştergere


Manual De Utilizare 217


4.11. ReŃea



Generare reŃele pe elemente de linie, domenii, îndesire locală reŃea şi verificarea geometriei elementelor finite.

4.11.1. Generare reŃea

La generarea reŃelei recunoaşterea liniilor care se intersectează şi care se suprapun are ca efect diminuarea
erorilor de editare a modelului.
Utilizarea procesoarelor cu mai multe nuclee reduce considerabil durata generării reŃelei.

4.11.1.1. Generare reŃea pentru elementele liniare


Barele şi nervurile curbe la analize sunt considerate elemente cu axe drepte. Pentru elementele curbe este necesar
definirea unui poligon cu densitatea corespunzătoare. În mod similar se procedează şi pentru barele cu secŃiune
variabilă pentru ca aceste elemente sunt considerate cu secŃiune constantă între două noduri. Precizia rezultatelor
depinde de densitatea reŃelei de elemente finite.
ReŃeaua de elemente finite – similar cu reŃeaua pentru domenii – se poate şterge sau modifica. ProprietăŃiile şi
încărcările definite pe aceste elemente nu se şterg la ştergerea reŃelei.
ReŃeaua de elemente finite se poate defini şi pentru elemente liniare. Această posibilitate se poate utiliza eficient
pentru analizele neliniare şi dinamice unde pentru o precizie mai mare este necesar împărŃirea barelor în mai
multe segmente.

Parametri de
generare reŃea
pentru elemente de
linie


Generarea reŃelei este posibilă în modurile următoare:
Deviere maximă de la arcul de cerc
ReŃeaua se va genera la densitatea pentru care înălŃimea corzii nu este mai mare decât valoarea definită
Mărimea maximă de element
ReŃeaua se va genera în aşa fel încât lungimea liniilor să nu fie mai mare decât valoarea definită
ÎmpărŃire în N
Elementul de linie va fi împărŃit în N părŃi egale.
Cu unghi
Unghiul central corespunzător reŃelei nu va fi mai mare decât valoarea definită.

218


4.11.1.2. Generare reŃea pentru domenii

Generează o reŃea de elemente finite triunghiulare având lungimea laturilor cea setată în fereastra de dialog de
mai jos. ReŃeaua generată ia în considerare toate golurile, punctele şi liniile interioare ale domeniului.
Se poate opta pentru generarea reŃelei în funcŃie de poziŃia încărcărilor.

Parametri generare
reŃele pe domenii



Dimensiune reŃea Se poate defini o mărime medie pentru elemente finite. În urma generării poate sa rezulte elemente şi mai mici şi
mai mari.

Ajustarea reŃelei la
încărcări
Cu aceste opŃiuni se poate seta la ce tipuri şi mărimi de încărcări să fie ajustata reŃeaua. Pentru încărcările
concentrate se vor genera noduri iar pentru încărcările liniare linii.

Metoda de
împărŃire a
conturului
Elemente uniforme
La generarea reŃelei conturul domeniilor şi liniile interioare vor fi impărŃite pe baza mărimii medie a unui
element finit. Cu aceasta opŃiune elementele finite triunghiulare vor fi aproximativ de aceeasi dimensiune.
Adaptare mărimea de reŃea
Programul Ńinând cont de forma domeniului generează reŃeaua optimă. Unde dimensiunea de reŃea definită de
utilizator este corespunzătore se va genera această reŃea, iar unde nu este corespunzătore se va genera automat
o reŃea mai densă.

Dacă opŃiunea Generare reŃea numai pe domenii fără reŃele este activată se vor genera reŃele numai pe
domeniile care nu au reŃea definită.
Dacă optiunea Determinarea intersecŃiei domeniilor este activată, linia de intersecŃie a domeniilor se va
determina automat.


Generarea reŃelei poate fi urmărită într-o fereastră separată în care clicând pe butonul RenunŃa se poate opri
generarea reŃelei.




La generarea reŃelei în cazul unor elemente finite tip bară care sunt incluse total sau parŃial în domeniu,
programul ia în considerare numai nodurile de la capetele de bară, nu şi liniile aferente acesteia.
Dacă în interiorul domeniului se găsesc elemente patrulatere sau triunghiulare pe care deja au fost generate
reŃele, programul le include fără modificări pe acestea în reŃeaua nouă.




Înaintea generării reŃelei După generarea reŃelei


Generarea unei reŃele noi pe un domeniu pe care anterior s-a generat o reŃea are ca efect schimbarea reŃelei
domeniului în cel nou.
Manual De Utilizare 219


4.11.2. Îndesirea reŃelei de elemente finite



Cu aceste funcŃii se poate mări fineŃea de discretizare în elemente finite. În urma aplicării funcŃiilor, elementele
finite noi moştenesc proprietăŃile, (material, grosime, referinŃe, …), rezemarea şi încărcările elementelor finite
originale. Se poate alege dintre următoarele posibilităŃi de îndesire:

Uniformă





înainte de îndesire după îndesire




înainte de îndesire după îndesire

Se dă lungimea maximă a laturii unui element finit din reŃeaua îndesită. FuncŃia realizează îndesirea reŃelei astfel
încât fiecare element va avea laturile de lungime mai mică decât valoarea dată.

Îndesirea unei zone

Se face o îndesire uniformă pe elementele selectate.



înainte de îndesire după îndesire

Elementele selectate sunt împărŃite în felul următor:




element dreptunghiular element triunghiular

220



Îndesire în jurul
unui punct






înainte de îndesire după îndesire


Trebuie selectate nodurile, în jurul cărora se doreşte îndesirea reŃelei (ex: rezemările pe stâlpi ale plăcilor).
Trebuie dat un raport de împărŃire. ReŃeaua din jurul nodurilor selectate va fi generată astfel încât să împartă
liniile de reŃea după raportul dat. Acest raport poate avea valori între 0.2-0.8.

Îndesire după
muchie






înainte de îndesire după îndesire

Trebuie selectate liniile (muchiile) în jurul cărora se cere îndesirea reŃelei (ex: rezemări pe muchie, încărcări
distribuite) şi dat un raport de împărŃire. ReŃeaua (Din jurul liniilor marcate) va fi generată astfel încât să împartă
liniile legate la liniile marcate după raportul dat. Raportul poate avea valori între 0.2-0.8.
4.11.3. Verificare reŃea



Programul verifică unghiul cel mai (α αα α ) mic al elementelor finite.
Elementul finit se consideră deformat dacă
- α αα α ≤ 15 pentru triunghiuri
- α αα α ≤ 30 pentru dreptunghi.
Manual De Utilizare 221


5. Analiză
Cu acest program se pot efectua analize statice de ordinul I şi II, dinamice liniare şi neliniare, modale de ordinul
I şi II şi de stabilitate. În sistemul de programe AxisVM, analiza structurilor se bazează pe metoda elementului
finit. Metoda elementului finit este prezentată detaliat în bibliografia manualului de utilizare. CondiŃia utilizării
sistemului de programe este cunoaşterea metodei elementului finit aferent programului şi experienŃă în utilizarea
acestuia.

Analizele se vor efectua în etapele următoare:




1. Optimizarea sistemului de ecuaŃii
2. Pregătirea datelor pentru analiză
3. Efectuarea analizei (în funcŃie de tipul analizei)
4. Prelucrarea rezultatelor pentru vizualizare

Etapele, durata unei analize şi datele referitoare la model, se pot vizualiza prin apăsarea butonului Detalii.
Durata analizei şi datele referitoare la sistemul de ecuaŃii se pot afişa la paleta de informaŃii.
Vezi... 2.15.16 InformaŃii/Parametrii analizei

Optimizare Pentru a reduce mărimea sistemului de ecuaŃii programul face o optimizare a numerotării nodurilor. Metoda
utilizata este metoda inversa Cutchill-McKee şi metoda Akhras-Dhatt într-un singur ciclu de iteraŃie. EvoluŃia
procesului de iteraŃie şi mărimea sistemului de ecuaŃie este afişată pe ecran.
Durata optimizării şi numerotarea nodurilor este în funcŃie de mărimea sistemului de ecuaŃii şi mărimea
memoriei RAM. Numerotarea optimizată a nodurilor poate să difere de la un calculator la celălalt.

Rezolvarea este mai eficientă dacă sistemul de ecuaŃii încape în memoria RAM. Dacă în memorie nu încape
tot sistemul de ecuaŃii, dar încape cel mai mare bloc din sistemul de ecuaŃii, viteza de rezolvare poate să fie
corespunzătoare.
Dacă cel mai mare bloc nu încape în memorie, analiza se poate efectua cu operaŃii suplimentare pe disc cu o
viteză satisfăcătoare.

Pregătirea datelor
pentru analiză
În cadrul pregătirii datelor, programul verifică datele de intrare şi avertizează utilizatorul dacă acestea nu sunt
corecte. În funcŃie de tipul erorii, analiza este întreruptă sau se poate continua sau întrerupe în funcŃie de opŃiunea
utilizatorului.

Analiza Etapele analizei sunt afişate în fereastra analizei.
Sistemul simetric liniar de ecuaŃii este rezolvat cu metoda Cholesky modificată în cazul analizelor statice şi prin
iterare în subspaŃiu în cazul analizei modale şi stabilitate.
În cadrul analizelor, erorile de rezolvare a sistemului de ecuaŃii provenite din rotunjiri şi de rezemare a
modelului, se determină în toate cazurile şi sunt afişate în fereastra de Info ca Eeq. Dacă această valoare este mai
mare de 0.00001 precizia rezultatelor nu este satisfăcătoare din cauza faptului că sistemul de ecuaŃii nu este bine
condiŃionat. Precizia deplasărilor obŃinute va fi asemănătoare.
Fiecare nod al modelului poate să aibă şase grade de libertate nodale de deplasare. Matricea de rigiditate a
structurii şi matricea maselor se generează în funcŃie de aceste grade de libertate nodale. În acest mod se obŃine
un randament asemănător pentru structuri plane şi spaŃiale.

222


Eroarea rezolvării

Ordinul de mărime a rezolvării sistemului de ecuaŃiit calculează programul (pa baza unei ipoteze de încărcare la
care se cunoaşte soluŃia exactă). Erorile pentru celălalte ipoteze de încărcare vor fi de acelaşi orDin de mărime.
Eroarea rezolvării E(EQ) este afişată în fereastră de informaŃii.
Dacă această valoare este mai mare decât 0.00001soluŃia sistemului de ecuaŃii nu este corepunzătoare din cauza
sistemului de ecuaŃii slab condiŃionate.

Prelucrarea
rezultatelor pentru
vizualizare
La prelucrarea datelor, rezultatele sunt ordonate în funcŃie de numerotarea iniŃială a nodurilor şi pregătite pentru
vizualizare grafică.

Parametrii necesari pentru diferitele tipuri de analiză sunt prezentaŃi în continuare.
5.1. Statică
Liniară



În cadrul analizei liniare, diagrama forŃă-deplasare este liniară.
La apelarea funcŃiei, analiza se efectuează imediat pentru toate ipotezele de încărcare.

Comportarea geometric liniară a structurii presupune că deplasările structurii sunt mici, iar materialul utilizat este
izotrop sau anizotrop şi se comportă liniar (legea lui Hooke).


Vezi descrierea elementelor contact, arc şi utilizarea acestora în analiza liniară statică.
Neliniară

În cadrul analizei neliniare diagrama forŃă-deplasare este neliniară.
Această comportare provine din utilizarea elementelor neliniare (contact, arc) sau dintr-o analiză geometric
neliniară (bare şi zăbrele).

La apelarea analizei neliniare apare fereastra cu parametrii necesari ai analizei:




Manual De Utilizare 223



Parametrii de
rezolvare
Aici se pot defini parametrii analizei:

În listă se pot selecta ipotezele şi combinaŃiile de încărcare pentru care se va executa analiza. Programul va
efectua analiza pentru toate ipotezele şi combinaŃiile de încărcare cu parametrii setaŃi. ÎnformaŃiile după analiză se
pot vizualiza într-o listă.




Parametrii
analizei
Se dau parametrii pentru analiza incrementală:

Pentru a reduce mărimea sistemului de ecuaŃii programul face o optimizare a numerotării nodurilor. Metoda
utilizata este metoda inversa Cutchill-McKee şi metoda Akhras-Dhatt într-un singur ciclu de iteraŃie. EvoluŃia
procesului de iteraŃie şi mărimea sistemului de ecuaŃie este afişată pe ecran.


Tot în această fereastrăse definesc parametrii de control (forŃă/deplasare) pentru analiză neliniară:

ForŃă În cazul controlului de forŃă incrementele sunt definite ca şi incremente de forŃe uniforme. În acest caz modelul va
fi încărcat cu forŃa multiplicată cu un singur factor în paşi uniforme.

Deplasare În cazul controlului de deplasare incrementele sunt definite ca şi incremente de deplasări uniforme. În acest caz în
direcŃia gradului de libertate selectat pentru nodul selectat se va aplica deplasarea în paşi uniformi.
modelul va fi încărcat cu forŃa multiplicată cu un singur factor în paşi uniforme.

Pushover OpŃiunea Pushover este o analiză bazată pe control de deplasare. În această analiză, pe lângă o ipoteza de încărcare
parametrică mărită treptat, se poate defini şi o ipoteză de încărcare constantă. Această configuraŃie este necesară
pentru modelarea efectului P-∆.
După selectarea opŃiunii la partea superioară a ferestrei din listă, se poate selecta ipoteza de încărcare parametrică
şi cea constantă. Definirea încărcarilor pushover şi parametrii analizei vezi la 4.10.21Încărcări Pushover

Factor de ForŃă În funcŃie de control, se dă factorul de forŃă (control în forŃe) sau valoarea deplasării maxime (control în
deplasări).


Numărul
incrementelor
Incrementele se pot defini în două moduri:
1. Se va defini numărul paşilor pentru rezolvare cu incremente. Valoarea de baza este 10, dar pentru structuri cu
comportare puternic neliniară este posibil să fie necesare mai mulŃi paşi incrementali pentru atingerea
convergenŃei numerice.
2. Cu utilizarea funcŃiei de increment se poate dispune ca pe zonele liniare sa fie folosiŃi mai puŃini paşi, iar în
zonele neliniare mai mulŃi. În acest caz încărcarea creste neliniar la fiecare pas cu funcŃia; se poate descrie cu
cât să crească încărcarea.

FuncŃia de increment poate să fie numai monoton crescătoare (nu este posibilă reducerea încărcării).


Criterii de
convergenŃă
Analiza convergenŃei asigură precizia rezultatelor analizei neliniare. Este foarte important ca parametrii
convergenŃei să fie daŃi corespunzător. În procesul de iterare, valoarea incrementului deplasării şi vectorul forŃelor
neechilibrate trebuie să se anuleze (să tindă către zero).

Numărul maxim de
iteraŃii
Se alege în funcŃie de nelinearitatea structurii şi parametrii analizei folosite. Valoarea implicită este 20. Dacă
criteriile de convergenŃă nu sunt îndeplinite în numărul maxim de iteraŃii, programul nu dă rezultate.


Deplasare/
Încărcare/ Lucru
mecanic
Criterii multiple de convergenŃă se pot exprima în deplasări, forŃă sau lucru mecanic (este obligatoriu cel puŃin un
criteriu). În majoritatea cazurilor, criteriul exprimat cu ajutorul lucrului mecanic este suficient. În anumite situaŃii,
pentru o eroare mare a incrementului de deplasare, corespunde o forŃă mică neechilibrată sau invers. Valorile
implicite pentru parametrii de convergenŃă sunt următoarele: deplasare 0.001, forŃă 0.0001 lucru mecanic
0.0000001.
După analiză valorile factorilor de convergenŃă (erori relative la sfârşitul iteraŃiei) se vor afişa în fereastra de Info.
E(U): eroarea relativa a convergenŃei de deplasare
E(P): eroarea relativa a convergenŃei de forŃă
E(W): eroarea relativa a convergenŃei lucrului mecanic


224



Luarea în
considerare a
armarii

În cazul placilor de beton armat există posibilitatea efectuarii analizei tinand cont de armarea placii. Se poate seta
ca programul sa tina cont de armarea minima calculata sau de armarea efectiva.
Programul determina deformatiile şi eforturile în placa de beton armat pe baza diagramei moment-curbura.
Deformatiile astfel obtinute reprezinta deformatia exacta a placii. Eforturile obtinute reprezinta o eventuala
redistribuite lor în placa.

Neliniaritate geometrică pentru bare

Pentru această opŃiune programul determină echilibrul pentru structura deformată. În funcŃie de mărimea
deplasărilor programul face o analiză de ordinul I sau de ordinul II.
Programul Ńine cont de neliniaritatea geometrică numai pentru elementele zăbrea, bară şi nervură.
Dacă în model nu sunt elemente neliniare (contact, arc) se activează doar opŃiunea Neliniaritatea geometrică.
Dacă în model sunt elemente neliniare, atunci în analiză se ia în considerare neliniaritatea acestor elemente
(contact, arc). prin activarea opŃiunii Neliniaritatea geometrică pentru bare se poate Ńine cont şi de neliniaritatea
elementelor de bară şi zăbrea.


Barele trebuie împărŃite în cel puŃin patru segmente.

Luarea în considerare a armării efective

În cazul plăcilor de beton armat este posibilă efectuarea analizei cu armarea efectivă. În acest caz deplasările şi
eforturile în placă sunt determinate pe baza diagramei de moment-curbură. Deplasările şi eforturile (redistribuŃia
eforturilor) determinate în acest fel Ńin cont de comportarea neliniară a betonului armat.

Salvarea ultimului increment

Dacă analiza neliniară se efectuează cu mai multe incremente de încărcare programul determină deplasările şi
eforturile pentru fiecare incremente de încărcare. În majoritatea cazurilor este suficientă salvarea numai a
ultimului increment. În acest caz se selectează opŃiunea respectivă.

În cazul în care se salvează numai ultimul increment comportarea structurii în fazele intermediare nu se poate
urmări.

ObservaŃie În această analiză, programul foloseşte o metodă iterativă de tip
Newton-Raphson. Metoda este cunoscută în mai multe variante, care diferă între ele prin modul de corectare a
matricei de rigiditate.
Pentru o mai bună înŃelegere a analizei, în continuare este exemplificată comportarea unui sistem cu un singur
grad de libertate:





Arc neliniar elastic Comportări posibile

Manual De Utilizare 225







Dacă n=1 (valoarea implicită), atunci rigidităŃile se
corectează în fiecare iteraŃie şi metoda de iterare se
numeşte metoda Newton-Raphson obişnuită.
Dacă n>Numărul maxim al iteraŃiilor, atunci
rigidităŃile se corectează numai în prima iteraŃie, iar
metoda de iteraŃie se numeşte metoda Newton-
Raphson modificată.

Dacă 1<n<Numărul maxim a iteraŃiilor, atunci se
poate utiliza o metodă Newton-Raphson modificată.
În figură este reprezentat procesul de iterare pentru
n=2.


ObservaŃie În cazul sistemelor cu consolidare, analiza se confruntă cu instabilitatea numerică, ceea ce conduce la divergenŃa
procesului de iterare dacă n>1. Datorită acestui fapt, la schimbarea stării elementului contact se corectează
rigiditatea elementelor chiar dacă aceasta nu este necesară conform parametrului n.

Comportările cu palier snap-through nu se pot analiza cu control în forŃe. În acest caz, soluŃia este utilizarea
controlului în deplasări.


Control de
forŃă/deplasare
În figură este prezentată, cu linie
continuă, o soluŃie cu control de forŃă
pentru o structură cu o caracteristică
forŃă-deplasare care, la valoarea P
0
a
forŃei, dă eroare datorită faptului că
structura are deplasări foarte mari. În
acest caz, structura se poate analiza fără
probleme cu control în deplasări.




226


5.2. Analiza modală

În cadrul analizei modale, programul determină primele n valori proprii cerute şi vectorii proprii aferenŃi.
Analiza este o rezolvare a unei probleme generale de valori proprii (programul foloseşte metoda iterării în
subspaŃii). Programul verifică dacă au fost determinate valorile proprii cele mai mici.
La analiză, programul foloseşte matricea diagonală a maselor, aceasta conŃinând doar mase de translaŃie.



În cadrul analizei structurii, programul determină numai valori proprii pozitive. Valorile proprii apropiate de
zero nu se pot determina.




Parametrii analizei Se dau parametrii pentru analiza modală:

Ordinul I Efectul forŃelor de întindere/compresiune asupra rigidităŃii elementelor nu este luat în calcul în timpul analizei
pentru determinarea modurilor de vibraŃie.
Ordinul II În cadrul analizei sunt luate în calcul efectele forŃelor axiale asupra rigidităŃii elementelor.
În analiza modală de ordinul II forŃele de întindere măresc rigiditatea elementelor iar forŃele de compresiune scad
rigiditatea. Acest fenomen influenŃează rezultatele analizei modale. În toate cazurile, la acest tip de analiză se
folosesc rezultatele de la o ipoteză statică.
Numărul modurilor
de vibraŃie
Se dă numărul modurilor de vibraŃie care se determină în cadrul analizei. Valoarea implicită este 6 iar valoarea
maximă 99. Numărul modurilor cerute nu poate să fie mai mare decât numărul gradelor de libertate dinamică ale
structurii.

Ipoteză Se poate selecta ipoteza de încărcare sau doar masa care să se ia în considerare în cadrul analizei (numai
o singură ipoteză sau combinaŃie).
În cadrul analizei modale de ordinul I şi II încărcările pot fi convertite în mase. La analiza modală de ordinul II
programul foloseşte rezultatele de la o ipoteză statică.

Manual De Utilizare 227



Convertirea
încărcărilor în mase
Se poate opta pentru convertirea încărcărilor de natură gravitaŃională în mase din ipoteza de încărcare selectata.


Doar masele Programul efectueaza analiza numai cu masele concentrate definite.
Componenta de
masa
Se poate seta ce componentă de masa sa fie utilizată pentru analiză. Optiuniile se pot uriliza pentru determinarea
formelor de vibratie pentru diferite directii.
Tipul matricei
maselor
Matricea poate să fie diagonală sau consistentă (consistentă în cazuri justificate).
Diafragma Cu activarea Convertire planşee în diafragme programul în analiza modală înlocuieşte elementele finite cu
o diafragmă. Cu aceasta setare se reduce timpul analizei dacă modelul conŃine numai stâlpi şi planşee. În cazul în
care modelul conŃine şi pereŃi numărul ecuaŃiilor se reduce, dar laŃimea semibenzii matricei de rigiditate creşte
considerabil şi implicit creşte şi timpul de analiză.

Criterii de
convergenŃă
Analizele de convergenŃă asigură precizia rezultatelor analizei modale, din acest motiv este foarte importantă
alegerea parametrilor de convergenŃă.

Numărul maxim de
iteraŃii
Numărul maxim a iteraŃiilor se alege în funcŃie de modurile de vibraŃie care se determină (valoare mai mare
pentru număr mai mare de valori proprii). Valoarea implicită este de 30. Dacă nu sunt îndeplinite criteriile de
convergenŃă cu parametrii de convergenŃă aleşi, programul nu dă rezultate.

ConvergenŃa
valorilor proprii
Se determină convergenŃa relativă a valorii proprii. Valoarea implicită este de 1.0E-10.

ConvergenŃa
vectorilor proprii

Valoarea de referinŃa implicită este de 0.00001. Valoarea erorilor cu care au fost determinaŃi vectorii proprii sunt
comparate cu această valoare de referinŃă. Dacă eroarea este mai mare decât valoarea de referinŃă, atunci aceasta
va apare în paleta de informaŃii cu culoarea roşie.


În analiză, programul implicit foloseşte matricea diagonală a maselor. În consecinŃă, pentru o modelare
corespunzătoare a distribuŃiei maselor în model este necesară împărŃirea barelor în mai multe segmente şi
discretizarea corespunzătoare în cazul elementelor finite plane. Precizia rezultatelor este suficient de bună
dacă pentru fiecare semiundă elementele sunt împărŃite în patru segmente (în cazul elementelor de suprafaŃă
pe ambele direcŃii).



Formele de vibraŃii sunt normalizate în raport cu matricea maselor:

{ } [ ] { } 1 = ⋅ ⋅ U M U
T


228


5.3. Dinamică




În cadrul analizei dinamice pentru ipotezele de încărcare dinamice, programul determină deplasările şi
solicitările.
Analiza poate să fie liniară sau neliniară.
Încărcarea dinamică poate să fie o încărcare dinamică nodală sau o acceleraŃie aplicată pe reazem.




Ipoteze de încărcare Ipoteza de încărcare statică sau o combinaŃie
Se poate alege ipoteza de încărcare sau combinaŃia de încărcare de care se va Ńine cont în timpul
analizei dinamice.
Dacă se doreşte analiza dinamică fără încărcări statice atunci se va selecta opŃiunea “Nu este”.
Ipoteza de încărcare dinamică
Se poate selecta ipoteza de încărcare dinamică cu încărcările dinamice.

OpŃiuni de
rezolvare
Increment de timp
Analiza se va efectua în aceste intervale de timp.
Durata totală
Durata totală a analizei
CoeficienŃi de amortizare Rayleigh (a, b)
Matricea de amortizare se va determina conform relaŃiilor de mai jos:
) (t P u K u C u M = + + & & &
K b M a C + =
Dacă opŃiunea Considerarea încărcarilor şi a maselor este activată, la matricea M se vor aduna masele din
încărcări şi masele nodale.
Analiza se va efectua pe durata definită cu pasul de timp uniform şi cu incrementul dat.
Având în vedere ca rezultatele ocupă mult spaŃiu pe discul dur, exista posibilitatea salvării tuturor paşilor sau
salvarea paşilor la un interval de timp.

Mase Masele concentrate sunt considerate ca şi la analiza modală.

Manual De Utilizare 229



Neliniaritate Neliniaritate materială
Dacă modelul conŃine elemente cu neliniaritate materială (zăbrea care lucrează numai la întindere) se
poate activa ca programul în timpul analizei să Ńină cont de aceste proprietăŃi.
Dacă opŃiunea nu este activată, toate elementele o să aibă comportare neliniară.
Neliniaritate geometrică
Dacă opŃiunea este activată se va Ńine cont şi de neliniaritate geometrică, echilibrul se va scrie pe
structura deformată.


Criterii de
convergenŃă
Interpretarea criterilor de convergenŃă este similară cu cele de la analiza statică neliniară.


Cu armarea efectivă Se va Ńine cont de armarea efectivă, similar ca şi la analiza statică neliniară.


Metoda de
rezolvare
EcuaŃia de mişcare se rezolva cu metoda Newmark-beta. ∆t este pasul de timp în momentul t+∆t :
) (t P U M U C U K
t t t t t t
= ⋅ + ⋅ + ⋅
∆ + ∆ + ∆ +
& & &
,
unde C este matricea de amortizare, M este matricea maselor, iar K matricea de rigiditate.
( )
t t t t t t t
U U
t
U t U U
∆ ∆
β β


+ +
+ − + ⋅ + =
& & & & &
2 ) 2 1 (
2
2

( )
t t t t t t
U U t U U
∆ ∆
γ γ ∆
+ +
+ − + =
& & & & & &
) 1 ( .
În program β = 1/4, γ = 1/2.
EcuaŃia diferenŃială a mişcării se rezolvă cu metoda acceleraŃiei medii constante. Această metodă este precisă şi
stabilă. Programul presupune că în momentul t=0 nu este încărcare dinamică. Încărcările dinamice pot să
acŃioneze în momentul t>0.
Matricea C se face cu ajutorul coeficienŃilor de amortizare Rayleigh: K b M a C ⋅ + ⋅ =
unde valorile a şi b se vor determina în funcŃie de domeniul de frecvenŃa ( între ω
i
şi ω
j
) şi raportul de amortizare
conform figurii de mai jos:



j i
j i
a
ω ω
ω ω
ξ
+
=
2

j i
b
ω ω
ξ
+
=
2



230


5.4. Stabilitate

În cadrul analizei de stabilitate programul determină numărul cerut de parametrii critici de încărcare minimi şi
formele de pierdere a stabilităŃii aferente. Analiza este o rezolvare a unei probleme generale de valori proprii
(programul foloseşte metoda iterării pe subspaŃii). Programul verifică dacă au fost determinate valorile proprii
cele mai mici.



În cadrul analizei structurii, programul determină numai valori proprii pozitive. Valorile proprii apropiate de
zero nu se pot determina.




Controlul analizei
Se dau parametri pentru analiză:

Ipoteza Se alege o ipoteză de încărcare pentru care se face analiza de stabilitate (numai o singură ipoteză).
Numărul formelor
de pierdere a
stabilităŃii
Se dau numărul formelor de pierdere a stabilităŃii dorite. Valoarea implicită este 6. Numai valoarea cea mai mică
are semnificaŃie fizică (această valoare dă parametrul critic al încărcării).

Criterii de
convergenŃă
Vezi în capitolul Analiza modală

Flambajul barelor Prin flambajul barelor se înŃelege flambaj într-un plan (axa deformată a barei este o curbă plană, şi secŃiunea
barei nu se roteşte în jurul axei x locale). SecŃiunea barei trebuie să aibă una sau două axe de simetrie (dacă
încărcările acŃionează în planurile de simetrie) sau trebuie definite cu momentele de inerŃie principale I
1
şi I
2
.

Barele trebuie împărŃite în cel puŃin patru segmente.

Dacă,
0
cr
< λ
, pierderea stabilităŃii are loc pentru încărcarea cu semnul opus, iar parametrul critic al
încărcării aferente ipotezei este
cr
efectiv
cr
λ λ ≥
În cazul structurilor care conŃÎn elemente de zăbrea programul determină parametrul critic al încărcării
aferente pierderii globale a stabilităŃii. Programul nu analizează flambajul zăbrelelor.

Manual De Utilizare 231


5.5. Elemente finite
Structurile analizate pot să conŃină diferite elemente structurale. Pentru modelarea acestor elemente programul
dispune de numeroase elemente finite.
Toate tipurile de elemente finite se pot utiliza în analizele statică I, modală I şi stabilitate. Analiza statică
geometric nelineară şi analiza modală de ordinul II se poate efectua numai pentru structurile alcătuite din bare.


Zăbrea Bară Nervură



Element finit patrulater de şaibă, placă,
învelitoare
Element finit triunghiular de şaibă, placă,
învelitoare




Arc
(numai o singură
componentă este
reprezentată)
Contact

Reazem
(numai o singură
componentă este
reprezentată)

Deplasările nodale ale elementelor finite în sistemul local de coordonate sunt prezentate în tabelul următor:

Element finit ex
u
ey
v
ez
w
θ θθ θx θ θθ θy θ θθ θz Figura

Zăbrea


*


Element liniar izoparametric cu două noduri


Bară


*


*


*


*


*


*

Element cubic Hermit de tip Euler-Bernoulli-Navier cu două noduri


Nervură


*


*


*


*


*


*

Element izoparametric Thimosenko cu trei noduri cu câmp cuadratic
de deplasări


Şaibă


*


*


Element cuadratic izoparametric de tip Serendipity cu opt noduri,
Element cuadratic izoparametric cu şase noduri
232


Element finit ex
u
ey
v
ez
w
θ θθ θx θ θθ θy θ θθ θz Figura


Placă


*


*


*


Element cuadratic izoparametric de tip Hughes cu nouă noduri
(Mindlin), element cuadratic izoparametric cu şase noduri (Mindlin)


Învelitoare


*


*


*





*


Element combinat din elementele şaibă şi placă

Reazem



*


*


*


*


*


*


(numai două
componente)

Arc

*

*

*

*

*

*

(numai două
componente)
Contact *

Corp rigid
Element de
legătură

*

*

*

*

*

*

(numai două
componente)

Unde:

u, v, w translaŃii locale în direcŃia axelor x, y, z
θ θθ θx, θ θθ θy, θ θθ θz rotiri locale în direcŃia axelor x, y, z

(*) rigiditatea în direcŃia dată

Eforturi Eforturile în elementele finite în sistemul local de referinŃă:

Element finit Solicitare
Zăbrea Nx
Bară Nx Vy Vz Tx My Mz
Nervură Nx Vy Vz Tx My Mz
Şaibă nx ny nxy
Placă mx my mxy vx vy
Învelitoare nx ny nxy mx my mxy vx vy
Arc Nx Ny Nz Mx My Mz
Contact Nx
Reazem Nx Ny Nz Mx My Mz
Corp rigid
Element de legătură N-N Nx Ny Nz Mx My Mz
Element de legătură L-L nx ny nxy mx my mz

Manual De Utilizare 233


5.6. Etapele unei analize
Analiza unei structuri cu metoda elementului finit are următoarele etape:

Etapele unei analize 1. Determinarea proprietăŃilor geometrice, de elasticitate, de rezemare şi a încărcărilor pe structură.
2. Determinarea modului de preluare a încărcărilor (efectul de şaibă, placă, învelitoare, grindă).
3. Definirea discontinuităŃilor locale (rigidizări, goluri).
4. Alegerea tipurilor de elemente finite pentru modelarea structurii. În această etapă, materialul elementelor
şi proprietăŃile de rigiditate se concentrează în axa elementelor.
5. Discretizarea structurii. FineŃea discretizării trebuie să fie în concordanŃă cu precizia dorită de calcul şi
hardware-ul disponibil.
6. Pregătirea datelor conform punctul 5.:
a.) Caracteristici geometrice
b.) Caracteristici de rigiditate
c.) Topologia elementelor
d.) Caracteristici de rezemare
e.) Încărcări (statică), mase (analiza modală).
7. Verificarea datelor de intrare (precizie, compatibilitate).
8. Analiza structurii.
9. Alegerea rezultatelor caracteristice.
10. Verificarea rezultatelor după criteriile:
a.) Corectitudinea şi precizia rezultatelor (convergenŃa).
b.) Compatibilitatea rezultatelor cu condiŃiile definite în punctul 6.d.
c.) În cazul structurilor speciale, analiza cu altă metodă sau program pentru compararea şi analiza
rezultatelor.
11. Reluarea analizei. Dacă în punctul 10. nu este satisfăcută o condiŃie se reia parcurgerea punctelor 1.-6.
cu modificările necesare.
12. Extragerea rezultatelor caracteristice sub formă tabelară sau diagrame. Concluzii finale privind
rezistenŃa şi stabilitatea structurii cu respectarea criteriilor de rezistenŃă şi stabilitate.

Modelare




Construirea modelului de calcul al structurii înseamnă acceptarea unor ipoteze (simplificatoare), a căror efecte
asupra rezultatelor trebuie luate în considerare (la dimensionare). La elementele de suprafaŃă, la baza împărŃirii în
elemente finite trebuie să fie o analiză atentă a stării de tensiune şi deformaŃie a structurii, luând în considerare
forma, materialele, încărcările şi rezemările efective.

PoziŃia nodurilor şi a liniilor (topologia împărŃirii în elemente finite) de reŃea depind şi de discontinuităŃile
apărute în geometrie (linii de contur neregulate, reazeme intermediare) şi încărcările (forŃe concentrate sau
distribuite variabile) structurii.
În locurile cu concentrări de tensiuni (unghiuri ascuŃite) este indicată o discretizare mai fină. Evitarea
singularităŃilor, cauzate de efecte concentrate, se face prin aplicarea acestora pe suprafeŃe mici, dar finite.
Contururile curbe pot fi aproximate cu un număr corespunzător de segmente drepte. Pentru a mări precizia
rezultatelor este necesară îndesirea reŃelei de elemente finite. În fiecare caz, reŃeaua cu o împărŃire mai fină
trebuie să conŃină împărŃirea anterioară.

234


5.7. Mesaje de eroare
Mesaje Matricea de rigiditate nu este pozitivă
Determinantul matricii de rigiditate este zero sau negativ, din cauza unei modelări greşite.
Matrice singulară Jacobi
Matricea de rigiditate Jacobi a unui element finit este singulară (geometrie deformată).

Nodurile nu au grad de libertate liber
Toate gradele de libertate sunt blocate.

DeformaŃie foarte mare în incrementul actual
Elementul a suferit deformaŃii foarte mari în incrementul actual.

Incrementul de rotire este foarte mare
Incrementul de rotire al elementului depăşeşte π/4 rad (90°). Pentru o soluŃie corectă trebuie majorat numărul
treptelor de forŃă.

Componentă de deplasare necorespunzătoare
Componenta controlului în deplasări este aleasă pe direcŃia unui grad de libertate blocat.

Criteriile de convergenŃă nu au fost îndeplinite
Numărul iteraŃiilor nu este suficient.

DivergenŃă în iteraŃia actuală
În procesul de iterare a apărut divergenŃă. Paşii de incrementare sunt prea mari sau criteriile de convergenŃă nu
sunt suficient de restrictive.

Prea multe valori proprii
Rangul matricii maselor este mai mic decât a modurilor de vibraŃie cerute.

Nu s-a găsit nici o valoare proprie
Criteriile de convergenŃă nu au fost îndeplinite pentru nici o valoare proprie.

Aceasta nu este valoarea proprie minimă (xx)
Există xx valori proprii mai mici decât cea calculată.

Modelul conŃine elemente denaturate (foarte deformate). ModificaŃi reŃeaua!
ModificaŃi geometria elementelor finite denaturate.

Elementul finit a suferit deformaŃii excesive în timpul analizei.
MăriŃi numărul incrementelor de încărcare.

Rezultatele nu sunt convergente nici după numărul maxim de iteraŃii
MăriŃi numărul maxim de iteraŃii.

Nodul ... pe direcŃia ... nu are rigiditate.
VerificaŃi rezemarea pe direcŃia respectivă şi gradele de libertate nodale.

Manual De Utilizare 235


6. Rezultate
6.1. Statică
De pe foaia Statică se poate efectua analiza statică de ordinul I şi II. Vizualizarea rezultatelor obŃinute.















Analiză statică
liniară
Analiza statică liniară Vezi detaliat... 5.1 Statică


Analiză statică
neliniară
Analiza statică neliniară Vezi detaliat... 5.1 Statică


Parametrii de
reprezentare
Modul grafic şi parametrii de reprezentare a rezultatelor. Se poate selecta ipoteza de încărcare, combinaŃia,
înfăşurătoarea sau combinaŃia de dimensionare.




SemnificaŃiile parametrilor de reprezentare din fereastra de dialog sunt următoarele:

În funcŃie de analiza efectuată se poate selecta din rezultatele liniare sau neliniare. Pentru aceste rezultate se pot
alege două sau trei tipuri de rezultate:

1. Rezultatele pentru o ipoteză sau combinaŃie de încărcare.
2. Diagrama înfăşurătoare din ipoteze şi/sau combinaŃii de încărcare. Programul, din ipotezele selectate,
alege valorile minime şi maxime şi le vizualizează.
3. În cazul analizei liniare programul generează combinaŃii de dimensionare folosind gruparea
încărcărilor.

În cazul diagramelor înfăşurătoare şi de dimensionare se pot alege din opŃiunile:

Valori afişate Min, Max Concomitentă a valorilor maxime şi minime.
Min Vizualizarea numai a valorilor minime (valoarea cu semnul).
Max Vizualizarea numai a valorilor maxime (valoarea cu semnul).

Determinarea
maximelor pe baza
tuturor
combinaŃiilor

Dacă opŃiunea nu este activată (setare de bază), atunci programul Ńine cont de combinaŃiile care într-o
componentă dă rezultate minime sau maxime. Pentru anumite metode de dimensionare este posibil ca să fie mai
defavorabil o combinaŃie de dimensioanre în care nu rezulta extreme.
Dacă opŃiunea este activată programul generează toate combinaŃiile posibile şi execută analizele prevazute în
standarde. Având în vedere că numărul combinaŃiilor poate să fie foarte mare metoda este recomandată numai
modelelor de dimensiune şi cu ipoteze de încărcare redusă.

Parametrii de
reprezentare

Analiză statică
neliniară
Ipoteza de încărcare,
combinaŃia, înfăşurătoarea
sau combinaŃia de
dimensionare

Componenta
reprezentată
Modul de
reprezentare
Scara de reprezentare
Căutare valori
min/max
Reprezentare
diagrame
neliniare

Sectiuni afisate în
mod de afisare
sectiuni
236


Selectarea
formulelor pentru
combinaŃii de
dimensioanre

Dacă opŃiunea Automat este selectată în funcŃie de componenta
rezultatelor programul determină dacă se generează combinaŃiile
SLU (stări limite ultime) sau SLS (stari limite de serviciu).
Pentru Unic se poate opta pentru orice formula. CombinaŃiile de
dimensionare calculate se pot accesa din structura arborescentă a
ipotezelor de încărcare.




Metoda de
combinare
Pentru Eurocod şi standardele care se bazeaza pe Eurocod se poate seta metoda de combinare.


Forma de afişare Nedeformat
Reprezentarea structurii şi în forma nedeformată.
Deformat
Structura este vizualizată numai în forma deformată.

Mod de afişare Diagramă
Componenta rezultatelor selectate este reprezentată sub formă de diagramă. Pe diagrame se poate afişa şi
valoarea solicitărilor.
SecŃiune
Componenta rezultatelor selectate este reprezentată pe secŃiune cu sau fără afişarea valorile solicitărilor.
Sunt reprezentate secŃiunile deja definite şi selectate.
SecŃiune şi valoare medie
Pentru aceasta metodă se poate opta numai la reprezentarea componentelor reacŃiunilor reazemelor liniare.
În acest caz pentru toate reazemele liniare se va afişa valoarea medie pentru componenta de reacŃiune.
La determinarea valorii medii, lungimea segmentelor se va determina automat. Programul consideră o
rezemare continuă până unde nu se modifică rigiditatea sau unghiul nu depăşeşte o valoare între segmente.
Izolinie
Este un mod de reprezentare a componentei solicitării. Intervalul valorilor minime şi maxime este împărŃit
în subintervale ale căror limite sunt reprezentate cu linii de culori diferite. Valorile solicitărilor
corespunzătoare culorilor sunt afişate în Fereastra de scară a culorilor. Detaliile pentru setarea ferestrei de
scară a culorilor. Vezi... 2.17.3 Paleta de culori
SuprafaŃă de nivel
Este un mod de reprezentare a componentei solicitării. Intervalul valorilor minime şi maxime este împărŃit
în subintervale care sunt reprezentate cu suprafeŃe de culori diferite. Valorile solicitărilor corespunzătoare
limitelor culorilor sunt afişate în Fereastra de scară a culorilor. Detaliile pentru setarea ferestrei de scară a
culorilor. Vezi... 2.17.3 Paleta de culori

Inactiv
Este dezactivată reprezentarea grafică.

SecŃiuni Se pot activa reprezentarea secŃiunilor deja definite. Dacă pentru modul de reprezentare se alege opŃiunea
SecŃiuni, atunci diagramele sunt afişate numai în secŃiunile selectate. Dacă există secŃiune definită printr-un plan
de secŃiune, afişarea conturului dreptunghiular al acesteia se poate seta prin opŃiunea Desenarea conturului
secŃiunii.
Cu opŃiunea Afişarea în planul elementelor se poate modifica reprezentarea tuturor diagramelor. Pentru
diagramele individuale setările se pot accesa din fereastra de dialog a secŃiunilor Vezi... 2.15.12 SecŃiune

Componenta Se poate alege componenta de reprezentat.

Scara Scara de reprezentare a diagramelor. Valoarea implicită este de 1.00 pentru care valoarea maximă din diagramă
va fi 50 de pixeli. Scara se poate modifica după preferinŃă.

Manual De Utilizare 237




Valori numerice
pe…

Nod
Afişarea valorii componentei pe nod sau pe reazem nodal.
Linie
Afişarea valorii componentei rezultatelor pe bară, nervură, secŃiuni, reazeme de muchie, elemente de
contact şi arc.
SuprafaŃă
Afişarea valorii componentei rezultatelor pe elemente de suprafaŃă şi reazeme de suprafaŃă. Rezultatele pe
elemente de suprafaŃă sunt date în şapte sau nouă noduri. Programul determină valoarea maximă absolută
pe elementul finit şi o afişează numai pe aceasta. Punctul cu valoarea maximă este marcat cu un punct
negru pe ecran.




Numai Min./Max.
Valorile afişate pe noduri, linii sau suprafeŃe vor fi minimele şi maximele locale.



Componenta m
y
a momentului
încovoietor
Componenta R
z
a reacŃiunii

Cu butonul Alte setari … se poate opta pentru urmatoarele optiuni:




Uniformizarea
solicitărilor
Nu este
Solicitările obŃinute în noduri nu sunt mediate.

Selectiv
Solicitările obŃinute în noduri sunt mediate în funcŃie de sistemul local de coordonate a elementelor care
sunt legate în nodul respectiv şi încărcările aferente elementelor.

Toate
Solicitările obŃinute în noduri sunt mediate fără a se lua în considerare caracteristicile elementelor şi
încărcările pe acestea.
VariaŃia intensităŃii Setarea parametrilor de intensitate.

238


Ipoteza de
încărcare,
combinaŃia,
înfăşurătoare sau
combinaŃia de
dimensionare



Din lista de selecŃie se poate alege:
Ipoteza sau combinaŃia de încărcare
Pasul analizei neliniare
Înfăşurătoarea
CombinaŃie de dimensionare

Componenta
reprezentată
Din lista de selecŃie se poate alege componenta de:

Deplasări (eX, eY, eZ θX, θY,
θZ,eR, θR)
Solicitări de bară (Nx, Vy, Vz, Tx, My, Mz)
Efort unitar în bară (Smin, Smax,Ty, Tz )
Eforturi de suprafaŃă (nx, ny, mx, my, mxy, vx, vy,
qR, n1, n2, αn, m1, m2, αm,
nxD, nyD, mxD, myD)


VariaŃia intensităŃii (dnx, dny, dnxy, dmx, dmy, dmxy, dvx, dvy)
Efort unitar în suprafaŃă (Sxx, Syy, Sxy, Sxz, Syz, So, S1, S2)
ReacŃiune reazem nodal (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
ReacŃiune reazem pe muchie (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
ReacŃiune reazem de suprafaŃă (Rx, Ry, Rz)
Solicitare arc (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
Solicitare contact (Nx)

Modul de
reprezentare



Din lista de selecŃie se poate alege modul de reprezentare a componentei rezultatelor:
Diagramă
SecŃiune
Izolinie
SuprafaŃă de nivel
Inactiv

La reprezentarea componentelor rezultatelor înfăşurătoare Min, Max şi combinaŃii de dimensionare Min,
Max, modul de reprezentare cu Izolinie şi SuprafeŃe de nivel nu se poate folosi


Scara reprezentării

Cu scara reprezentării se poate modifica scara diagramelor.

6.1.1. Valori minime şi maxime




Programul caută valorile minime şi maxime în ipoteza de
încărcare şi detaliul actual (dacă sunt activate detalii,
valorile minime şi maxime se referă numai la acestea).
FuncŃia determină valoarea minimă şi maximă a
componentei selectate. Dacă aceste valori extreme apar în
mai multe noduri acestea sunt marcate de program.



Modul de reprezentare

Manual De Utilizare 239


6.1.2. AnimaŃie











Se pot vizualiza deplasările, eforturile, formele de vibraŃii şi de pierdere a stabilităŃii cu faze de mişcare.

Parametri

Derulare

UnidirecŃional
Derulare de la zero până la valoarea maximă.
AnimaŃie


BidirecŃional
Derulare continuă de la zero până la valoarea maximă.


Generare faze SecvenŃe
Numărul cadrelor folosite pentru animaŃie între 3-99.

Recalcularea randării
Vizualizarea solicitării cu acoperire în fiecare fază.

Recalculare culori
Culorile sunt schimbate în fiecare fază conform valorilor zero şi maximă setată în Fereastra de scară a
culorilor.

Fişier video

Realizare fişier video: Clicând pe butonul roşu putem salva animaŃia sub numele numefisier.avi, care ulterior
poate fi vizualizat cu programul Windows Media Player.
Programul generează în fişierul video un număr de secvenŃe care se poate seta la Parametri.... De obicei aceste
filme au durata setată în fereastra Durata pozelor - dacă hardware-ul are capacitatea necesară pentru vizualizare.
Implicit această valoare este de 100 ms, ceea ce înseamnă o viteză de 10 poze/sec.

Generare fişier video: Clicând pe butonul Salvare în fişier video filmul se poate salva în fişier nume.avi.
Ulterior fişierul se poate reda cuWindows Media Player.


Butoane de comandă
Setarea parametrilor de
animaŃie

Setarea vitezei de
rulare

Salvare în fişier
video
240


6.1.3. Reprezentare diagrame

Cu această funcŃie se pot reprezenta rezultatele analizelor neliniare şi dinamice. Se pot reprezenta simultan două
diagrame. Pentru fiecare diagramă trebuie definită câte o componentă pentru axele X şi Y. Perechile de valori
aferente paşilor de iteraŃie vor fi unite în ordinea iteraŃiilor. Punctele curente de pe diagrame se se pot deplasa cu
ajutorul cursorului de pe scala inferioară a ferestrei. Valorile de pe diagrame se pot afişa sub formă de tabel
(tabelul se poate copia în Excel).





În cazul analizei dinamice la scală inferioară, este afişat timpul.





Manual De Utilizare 241



Bara de instrumente


Copierea căsuŃelor marcate în memoria rapidă.
La afişarea tabelului, căsuŃele marcate sunt copiate în memoria rapidă.

Imprimare
Imprimă diagrama sau tabelul afişat.

Copiere în memoria rapidă
Diagrama este copiată în memoria rapidă.

Salvarea diagramei în biblioteca de desene
Diagrama va fi salvată în biblioteca de desene.


Parametri diagramelor
Componentele se pot selecta din listele afişate.
La selectarea unei componente de rezultat, cu butonul Nod se
poate selecta nodul pentru care se va trasa diagrama.
Diagrama x1-y1 se va trasa cu culoarea albastră iar inscripŃiile se
vor afişa pe axele din stânga şi de jos.
Diagrama x2-y2 se va trasa cu culoarea roşie iar inscripŃiile se
vor afişa pe axele din dreapta şi de sus.




Tabel
Se poate activa afişarea tabelului.

Scări identice pe direcŃia X
Dacă sunt reprezentate două diagrame cu aceleaşi cantităŃi pe axa X, scările de reprezentare vor fi identice.

Scări identice pe direcŃia Y
Dacă sunt reprezentate două diagrame cu aceleaşi cantităŃi pe axa Y, scările de reprezentare vor fi identice.

Scalare automată pe direcŃia X
Intervalul de reprezentare pe orizontală va fi între valorile minime şi maxime pentru X.

Scalare automată pe direcŃia Y
Intervalul de reprezentare pe verticală va fi între valorile minime şi maxime pentru Y.

Reglare interval
Pe axele incrementului şi a timpului se vor afişa limitele intervalului cu culoarea verde. Aceste limite se pot
deplasa cu ajutorul mausului.

Punct de citire
Punctul de citire este marcat cu culoarea neagră. Acest punct se poate deplasa cu ajutorul mausului.


242


6.1.4. Curbe de capacitate Pushover

Această funcŃie se poate folosi numai dacă este rulată o analiză Pushover. Cu funcŃia aceasta se pot determina
curbele de capacitate Pushover caracteristice şi deplasările maxime pentru încărcările seismice.
Din lista afişată pe partea superioară a ferestrei se poate alege ipoteza de încărcare Pushover. Rezultatele se vor
calcula pe baza răspunsului spectral dat parametric. Aceşti parametri sunt identici cu cei de la analiza seismică
(vezi 4.10.20 Seism). Rezultatele analizei sunt afişate pe partea stângă a ferestrei şi sub diagrame.
Implicit programul trasează curbele de capacitate pentru structura analizată şi structura echivalentă cu un singur
grad de libertate.
Pe această diagramă se va trasa cu culoare albastră şi curba biliniară forŃă-deplasare pentru sistemul cu un grad
de libertate.
Forma este identică cu forma curbei pentru sistemele cu mai multe grade de libertate. Punctele caracteristice
sunt determinate prin impărŃirea punctelor caracteristice a curbei, pentru sistemele cu mai multe grade de
libertate, cu Γ. Curba biliniară forŃă-deplasare aferentă sistemului cu un singur grad de libertate este trasată cu
culoarea verde.
Capătul curbelor de capacitate coincid cu deplasarea maximă pentru analiza neliniară (pentru sistemul cu un
singur grad de libertate valoarea împărŃită cu Γ).

Pe figura de mai jos se vede, capacitatea de deformare a structurii este mai mare fiindcă la creşterea deplasării
creste şi forŃa tăietoare de bază. Maximul forŃei tăietoare de bază se poate determina cu un alt calcul unde
deplasarea Ńintă este mai mare. Dacă s-a ajuns la valoarea maximă a curbei, aceasta dă valoarea maximă a forŃei
tăietoare de bază. Dacă nu s-a ajuns la valoarea maximă a curbei, trebuie majorată deplasarea Ńintă.


6.1.4.1. Curbe de capacitate conform Eurocode 8
Rezultatele sunt calculate cu metoda N2 (vezi 11.32) pe care este bazată şi anexa B din Eurocodul 8.
Curba biliniară forŃă-deplasare aferentă sistemului cu un singur grad de libertate este trasată cu culoarea verde.

Pe curba de capacitate deplasarea Ńintă (dt*) aferentăsolicitărilor de curgere (Fy*), şi deplasarea aferentă (dy*)
curgerii se determină cu condiŃia ca energia de deformaŃie pentru legătura biliniară şi energia de deformaŃie
aferentă curbei de capacitate să fie egale.

Valoarea aferentă a 150% din deplasarea Ńintă (vezi . Eurocode 8, 4.3.3.4.2.3) se va reprezenta cu o linie roşie
verticală. În cazul în care capacitatea de deformare a structurii este mai mare (linie punctată), cerinŃele sunt
satisfăcute iar dacă este mai mică (linie continuă), cerinŃele nu sunt satisfăcute.

6.1.4.2. Spectrul de răspuns acceleraŃie-deplasare (ADRS)
Fereastra cu spectrul de răspuns acceleraŃie-deplasare (Acceleration-Displacement Response Spectrum –
ADRS) se poate accesa pe pagina ADRS. Pe această pagină este reprezentată spectrul ADRS elastic, plastic şi
curba biliniară pentru sistemul cu un grad de libertate. IntersecŃia spectrului de răspuns şi curbei biliniare marcat
cu un cerc de culoarea roşie dă valoarea deplasării Ńintă.

Rezultate CantităŃile notate cu steluŃa (*) se referă la sistemul cu un singur grad de libertate iar cele fără steluŃa la sistemul
cu mai multe grade de liberate.

Γ Factor de transformare pentru calculul caracteristicilor sistemului cu un singur grad de libertate
m* Masa sistemului echivalent cu un singur grad de libertate
F
y
*

ForŃa tăietoare de bază aferentă deplasării d
m
* a sistemului cu un singur grad de libertate sau forŃaa
aferentă curgerii sistemului idealizat elastic-perfect plastic.
d
m
*

Deplasarea sistemului idealizat biliniar plastic (rezultă din iteraŃiile metodei N2 şi nu este
neapărat egal cu deplasarea plastica a sistemului cu un sigur grad de libertate)
d
y
* Deplasarea aferentă curgerii a sistemului idealizat biliniar
T* Perioada proprie a sistemului echivalent cu sistemul cu un sigur grad de libertate
d
et
*

Deplasarea Ńintă a sistemului echivalent cu sistemul perfect elastic cu un singur grad de liberate
cu perioada proprie T*
d
t
*

Deplasarea Ńintă a sistemului echivalent plastic cu sistemul cu un singur grad de liberate.
Capătul curbei biliniare de culoare verde.

d
t
Deplasarea Ńintă a sistemului cu mai multe grade de libertate cu comportare plastică.

Manual De Utilizare 243








Instrumente


Imprimare diagramă
Imprimarea diagramei selectate

Copiere în memorie rapidă
Diagrama selectată este copiată în memoria rapidă.

Salvarea diagramei în biblioteca de imagine
Diagrama selectată este salvată în biblioteca de imagine unde se poate accesa ulterior.

Tabel
Se poate activa afişarea tabelului cu rezultate.

Salvarea diagramei în biblioteca de desene
Diagrama selectată este salvată în biblioteca de desene unde se poate accesa ulterior.


244


6.1.5. Tabele cu rezultate

În tabele sunt afişate valorile rezultatelor. Dacă o parte din elementele structurii sunt selectate, în tabel se
afişează numai rezultatele pe aceste elemente. După preferinŃă, se pot selecta şi alte criterii de filtrare pentru
afişarea tabelară a rezultatelor (de ex. în funcŃie de tipul de secŃiune). ConŃinutul tabelului, cu ajutorul memoriei
temporare (Clipboard), se poate transfera în alte programe (de ex. Excel, Word).
Vezi...2.9 Tabele

OpŃiuni de
reprezentare
[CTRL]+[R]
Se poate opta ca tabelul afişat să conŃină toate rezultatele sau/şi un extras din rezultate. Tot în această fereastră de
dialog se selecta componenta de rezultat care este afisat în tabel. FuncŃia se poate accesa şi din meniul
Format\Afisarea rezultatelor….
În tabelul CombinaŃii de dimensionare (vezi... 4.10.2), în afară de valorile componentelor min/max, sunt afişate
datele ipotezelor participante în aceste combinaŃii cu notaŃiile următoare:
[ ] ipotezele cu încărcările permanente
| | ipotezele cu încărcările cvasipermanente
{ } ipotezele cu încărcările variabile

( ) ipotezele cu încărcările excepŃionale




Rezultate Dacă opŃiunea este selectată atunci se vor afişa toate liniile
tabelului, nu numai extrasul rezultatelor.



Extras La capătul fiecărui tabel se găseşte un extras care este întocmit din
valorile rezultatelor din tabel. În acest extras sunt afişate valorile
eforturilor minime şi maxime din tabel.

Caută valori
extreme
În tabel valorile minime şi maxime sunt extrase numai pentru elementele selectate. Componentele aferente
valorilor maxime se afişează în toate cazurile.
Dacă componenta min/max apare într-o singură secŃiune valorile aferente din acel loc se afişează şi în tabel. În
caz contrar în locul componentelor aferente se afişează ∗ ∗∗ ∗.
În coloana DistanŃă se afişează locul primei apariŃii a componentei min/max.


Filtrare proprietăŃi

Vezi în capitolul 2.9 Tabele.


Imprimare Clicând pe icoana cu imprimantă se va afişa fereastra de dialog descris în capitolul 3.1.10 Imprimare. FuncŃia se
poate accesa şi din File\Imprimare. Se va imprima tabelul cu coloanele setate conform proprietătiilor de filtrare.

Manual De Utilizare 245


6.1.6. Deplasări
Nod Ca rezultat, se obŃÎn valorile componentelor deplasării
după direcŃiile globale, pe baza cărora este determinată
rezultanta translaŃiilor (e
R
) şi rezultanta rotirilor (f
R
).


Reprezentările deplasărilor pentru o şaibă în consolă:

diagramă cu afişarea valorilor secŃiune cu afişarea valorilor



curbă de nivel suprafaŃă de nivel



Bară Se obŃÎn componentele rezultatelor deplasărilor secŃionale a barelor în sistemul global şi local de coordonate.
Se activează prin selectarea barei.
La vizualizarea modelului sau detaliile modelului, valorile deplasărilor nodale şi secŃionale se afişează în
sistemul global de coordonate.
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu deplasările nodale şi secŃionale ale barei în sistemul local
de coordonate al acestuia.
Concomitent se pot afişa mai multe bare în această fereastră, dacă:

a.) diferenŃa dintre unghiurile locale de coordonate a barelor nu depăşeşte o valoare dată
b.) direcŃiile axelor locale x coincid
c.) materialele barelor sunt identice





246


În cadrul ferestrei există posibilitatea afişării rezultatelor şi a altor ipoteze sau combinaŃii de încărcare. În cazul
înfăşurătoarelor se poate opta pentru activarea sau dezactivarea funcŃiilor componente.
Prin mişcarea liniei albastre ale diagramelor, pe bară se citesc rezultatele în diferite puncte.

Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.5 Tabele cu rezultate
Inserarea
diagramelor în
documente
Diagramele se pot salva cu nume şi se pot insera asociativ în documentaŃie.
Vezi... 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene


6.1.7. Eforturi în elemente de zăbrea sau bară
Zăbrea În elementele de tip zăbrea apar numai eforturi axiale N
x
.


Dacă semnul forŃei axiale este pozitiv, elementul de zăbrea este întins. Valorile min/max pentru solicitările
înfăşurătoare şi de dimensionare se pot afişa concomitent pe model.


Diferite moduri de reprezentare pentru solicitările unei grinzi cu zăbrele:

diagrama N
x
cu afişarea valorilor valori min/max N
x
cu afişarea valorilor



Bară În elemente bară se stabilesc următoarele eforturi: N
x
, V
y
, V
z
, T
x
, M
y
, M
z
.

Eforturile în bare sunt date în sistemul local de
coordonate. Sensurile pozitive ale eforturilor sunt date
în figură. Diagramele de momente încovoietoare sunt
desenate de program pe fibra întinsă a barei.



Diferite moduri de reprezentare pentru eforturi pe cadre:

diagrama N
x
cu afişarea valorilor valori mÎn sau max V
z
cu afişarea valorilor



diagrama M
y
cu afişarea valorilor valori min/max M
y
cu afişarea valorilor



La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu diagramele acesteia.
Concomitent, se pot afişa mai multe bare în această fereastră, dacă:

a.) diferenŃa dintre unghiurile locale de coordonate ale barelor nu depăşeşte o valoare dată
b.) direcŃiile axelor locale x coincid
c.) materialele barelor sunt identice
Manual De Utilizare 247





În cadrul ferestrei există posibilitatea afişării rezultatelor şi a altor ipoteze sau combinaŃii de încărcare. În cazul
înfăşurătoarelor se poate opta pentru activarea sau dezactivarea funcŃiilor componente.
Prin mişcarea liniei albastre a diagramelor, pe bară se citesc rezultatele în diferite puncte.


Tabele cu rezultate Se pot afla solicitările în orice secŃiune a barei.
La selectarea unei ipoteze sau combinaŃii de încărcare, în tabele apar solicitările calculate în toate secŃiunile
barei.
Vezi detailat... 6.1.5 Tabele cu rezultate


Inserarea
diagramelor în
documente
Diagramele se pot salva cu nume şi se pot insera asociativ în documentaŃie.
Vezi... 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene


Pentru combinaŃiile de înfăşurătoare şi de dimensionare pe bare se afişează numai valorile componentelor
min/max.
Dacă componenta min/max apare într-un singur loc în model valorile aferente ale solicitărilor în acel loc se
afişează şi în tabel. În caz contrar, în locul solicitărilor aferente se afişează ∗ ∗∗ ∗, iar în coloana DistanŃă se
afişează locul primei apariŃii a componentei min/max.

6.1.8. Solicitări de nervură
Pentru elemente de nervură se stabilesc următoarele eforturi: N
x
, V
y
, V
z
, T
x

, M
y
, M
z
. Eforturile în elementul de nervură sunt date în sistemul local de
coordonate cu originea în centrul de greutate al secŃiunii acestuia. Sensurile
pozitive ale eforturilor sunt date în figură. Diagramele de momente
încovoietoare sunt desenate de program pe fibra întinsă a barei.

În nervurile cuplate excentric de elemente de învelitoare, pe lângă momentele încovoietoare şi forŃele tăietoare,
apare şi forŃa axială.
Este posibilitatea de a reprezenta un poligon format din mai multe elemente de nervură dacă unghiul axelor
locale acestora coincid.

248



Diferite moduri de reprezentare pentru solicitările de nervură:

diagrama T
x
cu afişarea valorilor diagrama M
y




Tabele cu rezultate Vezi detailat... 6.1.5 Tabele cu rezultate

6.1.9. Eforturi în elemente de suprafaŃă
Eforturi În elementele de suprafaŃă se produc următoarele eforturi:

Element de suprafaŃă NotaŃie Element de suprafaŃă NotaŃie
Şaibă

nx
ny
nxy
Învelitoare

nx
ny
nxy
mx
my
mxy
v
xz

v
yz

Placă

mx
my
mxy
v
xz

v
yz


Diferite moduri de reprezentare pentru o placă rigidizată cu nervuri:

diagramă secŃiune cu valori



izolinie suprafaŃă de nivel



Manual De Utilizare 249




În cazul momentelor unei plăci, indicii x şi y reprezintă direcŃia fibrelor încovoiate paralele cu axele locale
sau direcŃia armării. Momentul încovoietor m
x
roteşte în jurul axei locale y iar m
y
în jurul axei x.
Eforturile de încovoiere pentru placă sunt pozitive dacă întind fibra de sus (faŃa elementului dinspre direcŃia
pozitivă a axei z ), şi negative dacă întind faŃa opusă .

VariaŃia intensităŃii Toate modelele de elemente finite şi analiza cu elementele finite sunt aproximări inginereşti. În funcŃie de
numărul elementelor finite din model, de forma lor, de condiŃiile de solicitare şi de rezemare şi de alŃi factori,
precizia aproximării poate să fie foarte corectă sau greşită.

La aprecierea preciziei de aproximare ne ajută, fără a efectua o analiză nouă, vizualizarea variaŃiei intensităŃilor.
VariaŃia intensităŃilor pe baza rezultatelor de calcul ne arată mărimea variaŃiei solicitărilor în interiorul
elementelor, în procente, în raport cu valoarea maximă a solicitării. La elementele care arată variaŃii mari de
intensităŃi, pentru o aproximare mai exactă se recomandă îndesirea reŃelei. Valoarea acceptabilă a modificării
intensităŃilor se poate determina pe bază de experienŃă.

Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.5 Tabele cu rezultate

Eforturi principale Pentru elementele de suprafaŃă programul determină eforturi principale n
1
,
n
2
, α
n
, m
1
, m
2
, α
m
şi rezultanta forŃei tăietoare q
R
.
Valorile sunt afişate corespunzător următoarelor condiŃii şi semne:
2 1
m m ≥
,
2 1
n n ≥


o o
90 90 + ≤ α < − în raport cu axa locală x a elementului finit plan

Învelitoare
Şaibă Placă

1
n
2
2
1
2 2
xy
y x y x
n
n n n n
n +
|
|
¹
|

\
| −
+
+
=


-

2
n
2
2
2
2 2
xy
y x y x
n
n n n n
n +
|
|
¹
|

\
| −

+
=


-

n
α
y x
xy
n
n n
n

=
2
) 2 ( tg α


-

1
m

- 2
2
1
2 2
xy
y x y x
m
m m m m
m +
|
|
¹
|

\
| −
+
+
=


2
m

- 2
2
2
2 2
xy
y x y x
m
m m m m
m +
|
|
¹
|

\
| −

+
=


m
α

-
y x
xy
m
m m
m

=
2
) 2 ( tg α


vSz

-
2 2
yz
xz v v vSz + =



În cazul elementului de şaibă solicitat în starea plană de deformaŃie 0 ≠
z
n , dar aceste valori nu sunt
calculate.

Eforturile se pot afişa sub formă de diagramă, secŃiune, curbă de nivel şi suprafeŃe de nivel.
În cazul reprezentării direcŃiilor principale (α
n
, α
m
) sub formă de diagramă sunt vizualizaŃi vectorii
corespunzători, a căror lungime şi culoare variază în funcŃie de efortul principal în direcŃia respectivă. Capătul
vectorului este marcat cu o linie perpendiculară dacă valoarea efortului principal este negativă.

250










Tabele cu rezultate Vezi detailat... 6.1.5 Tabele cu rezultate

Eforturi pentru
dimensionarea
armăturilor
La elementele de suprafaŃă se determină forŃele normale şi momentele n
xv
, n
yv
, m
xv
, m
yv
, la care se
dimensionează armăturile.
Valorile se determină astfel:
xy x xv
n n n ± = ,
xy y yv
n n n ± =
xy x xv
m m m ± = ,
xy y yv
m m m ± =


Mărimea eforturilor de dimensionare a armăturilor se poate vizualiza sub formă de diagrame, diagrame pe
secŃiuni, curbe sau suprafeŃe de nivel.

6.1.10. ReacŃiuni
În elemente de reazem (resort) deplasările cu semn pozitiv
corespund reacŃiunilor cu semn pozitiv (efort axial şi
moment de torsiune).
De exemplu, alungirea reazemului (resort) produce
întindere.


ReacŃiunile se pot vizualiza sub formă de diagrame sau cu
culori. În modul de reprezentare cu diagrame reacŃiunea
apare reprezentată cu vector.


Rezultanta
reacŃiunilor
În cazul reazemelor sunt calculate şi rezultantele R
eR
şi R
θR.
pe baza următoarelor formule:
2 2 2
ez ey ex eR
R R R R + + =
2 2 2
z y x R
R R R R
θ θ θ θ
+ + =

Diferite moduri de reprezentare a reacŃiunilor:

Momente Ryy în reazeme Rezultanta ReR a reacŃiunilor




Solicitare Ry în reazeme de muchie Rezultanta ReR a reacŃiunilor de muchie




Efort principal negativ

Manual De Utilizare 251



Diagrame
+ valori medii
La reprezentarea reacŃiunilor pe reazeme se poate alege o metoda specială de reprezentare, care lângă diagramă
afişează valoarea medie şi lungimea segmentului pe care aceasta este constantă.




Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.5 Tabele cu rezultate

6.1.11. Solicitări pentru elemente de legătură linie-linie şi articulaŃii pe muchie
Solicitări Pentru elementele de legătură linie-linie şi articulŃii pe muchie programul determină forŃele nx, ny, nz şi
momentele mx, my, mz. Dacă componentele de rigiditate sunt zero pentru fiecare element, atunci şi componentele
rezultatelor aferente vor fi zero, astfel că nu vor fi afişate în structura arborescentă a rezultatelor şi în tabele.

6.1.12. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zăbrea şi bară
Zăbrea

În elemente de zăbrea sunt calculate eforturile unitare de compresiune/întindere:
x
x
x
A
N
S =

Dacă semnul efortului unitar este pozitiv, elementul de zăbrea este întins. Valorile min/max pentru solicitările
înfăşurătoare şi de dimensionare se pot afişa concomitent pe model.
Modul de vizualizare a eforturilor unitare este identic cu vizualizarea eforturilor de zăbrea (curbe şi suprafeŃe de
nivel).

Bară/nervură În secŃiunea barelor şi a nervurilor se vor calcula următoarele eforturile unitare:
Eforturi unitare de întindere şi compresiune din întindere, compresiune şi încovoiere:

i
yz z y
yz y y z
i
yz z y
yz z z y
x
x
i x
y
I I I
I M I M
z
I I I
I M I M
A
N
S ⋅
− ⋅
⋅ + ⋅
− ⋅
− ⋅
⋅ + ⋅
+ =
2 2
,

unde y
i
, z
i
sunt coordonatele cu semn faŃă de centrul de greutate a secŃiunii. Semnul pozitiv reprezintă întindere.
Efort unitar rezultant de forfecare din forfecare şi torsiune (Saint-Venant), cu neglijarea eforturiler de forfecare
din torsiune:
Pentru secŃiuni pline:
2
,
2
, i z i y i
V V V + =
unde componentele de efort unitar de forfecare:

|
|
¹
|

\
|

|
|
¹
|

\
|


+
|
|
¹
|

\
|


+
|
|
¹
|

\
|


=
i
i
x
x
i
z
x
z
i
y
x
y
i y
z
y I
M
y A
V
y A
V
V
ω Φ
Φ
,


|
|
¹
|

\
|
+
|
¹
|

\
|


+
|
¹
|

\
|


+
|
|
¹
|

\
|


=
i
i x
x
i
z
x
z
i
y
x
y
i z
y
z I
M
z A
V
z A
V
V
ω Φ
Φ
,

unde
y
Φ şi
z
Φ funcŃiile de eforturi unitare de forfecare aferente pentru forfecările în direcŃiile y şi z.

252


Pentru profile cu pereŃi subŃiri:

i
x
x
i
i x
x
i
z
x
z
i
y
x
y
i
t
I
M
m
s I
M
s A
V
s A
V
V +
|
|
¹
|

\
|
+
|
¹
|

\
|


+
|
¹
|

\
|


+
|
|
¹
|

\
|


=
ω Φ
Φ

unde ultimii doi termeni sunt eforturile unitare de forfecare din răsucire. m
i
distanŃa măsurată perpendicular pe
peretele profilului din centrul de greutate al secŃiuni, t
i
grosimea pereŃilor. ω ,
y
Φ şi
z
Φ se determina pe linia
mediană.
Efort unitar echivalent (Von Mises):

2 2
, ,
3
i i x i o
V S S + =
Dacă secŃiunea este compusă din mai multe profile valorile V
i
şi S
o,i
nu sunt calculate.
Efort unitar mediu:
y
y
medie y
A
V
V =
,
,
z
z
medie z
A
V
V =
,
, dacă Ay, Az = 0, atunci Ay=Az=Ax

Reprezentarea eforturilor unitare Sminmax, Vminmax, Sominmax pentru bare este asemănătoare cu reprezentarea
eforturilor, dar valorile sunt cele minime şi maxime.

Se pot reprezenta diagrame pe poligoane formate din mai multe bare dacă sunt satisfăcute condiŃiile de la punctul
6.1.7 Eforturi în elemente de zăbrea sau bară.




În cadrul ferestrei există posibilitatea afişării rezultatelor şi a altor ipoteze sau combinaŃii de încărcare. În cazul
înfăşurătoarelor se poate opta pentru activarea sau dezactivarea funcŃiilor componente. prin mişcarea liniei
albastre a diagramelor, pe bară se citesc rezultatele în diferite puncte.

Tabele cu rezultate

Se pot afişa tensiunile pentru orice secŃiune a barei.
În cazul ipotezelor sau combinaŃiilor de încărcare în tabel sunt afişate valorile pentru fiecare secŃiune.
Vezi detaliat... 6.1.5 Tabele cu rezultate

Inserarea
diagramelor în
documente
Diagramele se pot salva cu nume şi se pot insera asociativ în documentaŃie.
Vezi... 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene

Pentru înfăşurătoare şi combinaŃiile de dimensionare pe bare se afişează numai valorile componentelor
min/max.
Dacă componenta min/max apare într-un singur loc în model, valorile aferente ale eforturilor unitare în acel
loc se afişează şi în tabel. În caz contrar, în locul eforturilor unitare aferente se afişează ∗ ∗∗ ∗, iar în coloana
DistanŃă se afişează locul primei apariŃii a componentei min/max.
Manual De Utilizare 253



6.1.13. Eforturi unitare în elemente de suprafaŃă
Eforturi unitare Programul determină în noduri eforturile unitare în fibrele inferioare, mediane şi superioare:

Componenta Şaibă Placă Învelitoare
s
xx

t
n
s
x
xx
=
x xx
m
t
s ⋅ ± =
2
6

x
x
xx
m
t t
n
s ⋅ ± =
2
6

s
yy

t
n
s
y
yy
= y yy
m
t
s ⋅ ± =
2
6

y
y
yy
m
t t
n
s ⋅ ± =
2
6

s
xy

t
n
s
xy
xy
= xy xy
m
t
s ⋅ ± =
2
6

xy
xy
xy
m
t t
n
s ⋅ ± =
2
6

s
xz


t
v
s
xz
xz
2
3
=
t
v
s
xz
xz
2
3
=
s
yz


t
v
s
yz
yz
2
3
=
t
v
s
yz
yz
2
3
=


În cazul elementelor de şaibă în stare plană de deformaŃie
0 ≠
zz
s
.
În acest caz valoarea S
zz
este calculată cu formula:

) (
yy xx zz
s s s + ⋅ =ν

În cazul momentelor unei plăci, indicii x şi y reprezintă direcŃia fibrelor încovoiate paralele cu axele locale.
Momentul încovoietor m
x
se roteşte în jurul axei locale y, iar m
y
în jurul axei x.

Efortul unitar Von
Mises
Pentru elementele de suprafaŃă se calculează efortul unitar Von Mises cu relaŃia:
) ( 3 ] ) ( ) ( ) [( 5 . 0
2 2 2 2 2 2
zx yz xy xx zz zz yy yy xx ö
s s s s s s s s s s + + + − + − + − =



Valoarea eforturilor unitare se poate vizualiza sub formă de diagramă, diagramă pe secŃiune şi curbă sau
suprafaŃă de nivel.

Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.5 Tabele cu rezultate

6.1.14. Linii de influenŃă
Pentru forŃele unitare PX, PY, PZ se determină liniile de influenŃă care se pot vizualiza grafic sau se pot afişa
numeric. ForŃele unitare sunt dirijate după direcŃia pozitivă a axelor globale de referinŃă.
Ordonatele liniei de influenŃă ne dau valorile solicitărilor în secŃiunea corespunzătoare liniei de influenŃă din
forŃa +1, care acŃionează în locul ordonatei.


Zăbrea Clicând pe o zăbrea, apare valoarea absolută maximă de pe zăbrea.

Reprezentarea liniei de influenŃă la element de zăbrea:

Interpretarea forŃei 1 în direcŃia Z. Linia de influenŃă a grinzii cu zăbrele



254




Linia de influenŃă a unei zăbrele la grinzi cu zăbrele

Linia de influenŃă a tălpii de jos la grinzi cu zăbrele



Bară Clicând pe bară, apare ordonata cu valoarea absolută maximă de pe elementul de bară.

Reprezentarea liniilor de influenŃă la bare:


Interpretarea forŃei 1 în direcŃia Z. Linie de influenŃă N
x





Linie de influenŃă V
z
Linie de influenŃă M
y



6.1.15. Încărcări neechilibrate



Pentru fiecare ipoteză de încărcare programul determină rezultanta încărcărilor exterioare pe direcŃiile X, Y, Z,
XX, YY, ZZ ale sistemului global de referinŃe, care sunt afişate în rândul notat cu E.
În tabel pentru fiecare ipoteză de încărcare este ataşat un rând notat cu I în care se afişează rezultanta încărcărilor
neechilibrate pe nod. Dacă această valoare nu este 0, o parte a încărcărilor exterioare nu încarcă reazemele.
Acest fapt se întâmplă când gradele de libertate nodale nu sunt fixate corespunzător.


Se recomandă verificarea echilibrului după fiecare analiză statică.
Manual De Utilizare 255


6.2. Analiza modală



Se obŃÎn rezultatele analizei modale.
Modurile de vibraŃii se pot vizualiza grafic sub formă de diagrame şi valoric în tabele.
Formele de vibraŃii sunt normalizate în raport cu masele.

Vizualizarea formelor de vibraŃie:

cadru, modul 1 de vibraŃie cadru, modul 2 de vibraŃie



placă, modul 2 de vibraŃie placă, modul 6 de vibraŃie



În fereastra de informaŃii sunt afişate următoarele date:
f: frecvenŃa [Hz]
ω ωω ω: frecvenŃa circulară [radiani/s]
T: perioada [s]
V.p.: valoarea proprie

Eroare: eroarea relativă a soluŃiei
Numărul iteraŃiilor: numărul iteraŃiilor în care s-a găsit soluŃia


Analiza se efectuează o dată numai pentru o ipoteză sau combinaŃie de încărcare dar programul salvează
rezultatele tuturor analizelor efectuate.

Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.5 Tabele cu rezultate
256


6.3. Dinamică



Pe această pagină se vor afişa rezultatele analizei dinamice.
PosibilităŃiile de setare şi reprezentare sunt identice cu cele de la capitolul Statică (6.1. Statică)



6.4. Stabilitate


Se obŃÎn rezultatele analizei de stabilitate.

Forma de pierdere a stabilităŃii se poate vizualiza grafic, sub formă de
diagrame şi valoric, în tabele.
În fereastra de informaŃii sunt afişate următoarele date:

n
cr
: parametrul încărcării critice
Eroare: eroarea relativă a soluŃiei
IteraŃie: numărul iteraŃiilor efectuate



Analiza se efectuează o dată numai pentru o ipoteză sau combinaŃie de încărcare dar programul salvează
rezultatele tuturor analizelor efectuate.

Manual De Utilizare 257


6.5. Armare


6.5.1. Calculul armăturii pentru elemente plane
Calculul armăturii elementelor plane se poate face după următoarele standarde:

STAS STAS 10107/0-90
Eurocode 2: EN 1992-1-1:2004

DirecŃiile de armare sunt considerate direcŃiile x, y ale sistemului local de coordonate ale elementelor placă,
şaibă sau învelitoare. Pentru Eurocode 2 momentele şi forŃele axiale de dimensionare se determina cu un calcul
optim de armare pentru direcŃii legate.



Nu este stabilită cantitatea de armătură minimă necesară într-o secŃiune. CantităŃile de armătură mai mici
decât cantitatea minimă necesară, sunt numai informative.




Componentele
rezultatelor
m
xv
, m
yv
, n
xv
, n
yv
eforturi de dimensionare
a
xi
, aria de armătură inferioară necesară pe direcŃia x
a
yi
, aria de armătură inferioară necesară pe direcŃia y
a
xs
, aria de armătură superioară necesară pe direcŃia x
a
ys
, aria de armătură superioară necesară pe direcŃia y
x
i
aria de armătură inferioară efectivă pe direcŃia x
y
i
aria de armătură inferioară efectivă pe direcŃia y
x
s
aria de armătură superioară efectivă pe direcŃia x
y
s
aria de armătură superioară efectivă pe direcŃia y
xa–axa diferenŃa de armare pe direcŃia x la partea inferioară
ya–aya diferenŃa de armare pe direcŃia y la partea inferioară
xf–axf diferenŃa de armare pe direcŃia x la partea superioară
yfa–ayf diferenŃa de armare pe direcŃia y la partea superioară
vRd,c rezistenŃa la forfecare
vSz–vRd,c DiferenŃa între rezultanta forfecărilor perpendiculare pe suprafaŃă şi rezistenŃa la forfecare
wk
(i)
deschiderea fisurii în axul armăturii inferioare
wk
(s)
deschiderea fisurii în axul armăturii superioare
wk2
(i)
deschiderea fisurii în fibra inferioară a plăcii
wk2
(s)
deschiderea fisurii în fibra superioară a plăcii
wR
(i)
imaginea fisurilor inferioare
wR
(s)
imaginea fisurilor superioare

258



Parametrii de
armare
Pentru calculul armăturii necesare se dau următorii parametrii:






Materiale Tipul betonului
Tipul oŃelului

Grosimea Grosimea h al elementului
Valoarea relativă a înălŃimii zonei comprimate (numai pentru STAS)

Excentricitatea
nefavorabilă
Pentru Eurocod 2 exentricitatea nefavorabilă în funcŃia de grosimea h adună la excentricitatea calculată din
momentul încovoietor şi forŃa axială în aşa fel încât să majoreze valoarea totală a excentricităŃii.

PoziŃia armăturii x
inferior
, y
inferior
,
x
superior
, y
superior
PoziŃia armăturii (PoziŃia armăturii < h/2)




Prin poziŃia armăturii se înŃelege distanŃa între marginea betonului şi axul armăturii.





Manual De Utilizare 259


6.5.1.1. Calculul armăturii conform STAS
Placă Dacă solicitările, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele încovoietoare de dimensionare sunt
următoarele:

Momentul optim de rezervă:
! min
0
1
2
= ∆
= ∆
m
m


y x
m m ≥

xy x
m m − ≥
xy x
f
x
m m m + =
xy y
f
y
m m m + =
0 =
f
x
m
x
xy
y
f
y
m
m
m m
2
+ =
xy y
m m ≤
xy x
a
x
m m m + − =
xy y
a
y
m m m + − =
y
xy
x
a
x
m
m
m m
2
+ − =
0 =
a
y
m
da nu
da nu


Programul determină cantitatea necesară de armătură în secŃiune în zona întinsă şi comprimată.

Rezultate Rezultatele sunt următoarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de armătură totală pe direcŃia x: Ax = axa + axf
aria de armătură totală pe direcŃia y: Ay = aya + ayf

Mesaje de eroare


Se afişează mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝În următoarele cazuri

Momentul de dimensionare este mai mare decât 175
0
. ⋅ M
R
, unde M
R0
este momentul capabil a
secŃiunii fără armătură comprimată.

Tabele cu rezultate NotaŃii folosite:
(-) armătura comprimată
??? secŃiunea nu se poate arma în direcŃia respectivă
Armătură întinsă nu este marcată cu nici un simbol.

Şaibă Programul determină cantitatea necesară de armătură numai pentru şaiba în stare plană de tensiune.
Dacă eforturile, nx, ny, nxy sunt date într-un punct, eforturile normale de dimensionare sunt următoarele:

ForŃa normală optimă de rezervă:
! min
0
1
2
= ∆
= ∆
n
n



x y
n n ≥
260



xy x
n n − ≥
xy x x
n n n + =
xy y y
n n n + =
0 =
x
n
x
xy
y y
n
n
n n
2
+ =
da nu

Programul determină cantitatea necesară de armătură în secŃiune în zona întinsă şi comprimată. Armătură
comprimată rezultă numai în secŃiunile în care betonul nu poate prelua forŃa normală de dimensionare.

Rezultate Rezultatele sunt următoarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de armătură totală pe direcŃia x: Ax = axa + axf
aria de armătură totală pe direcŃia y: Ay = aya + ayf

Aria de armătură necesară pentru secŃiunea totală se obŃine prin suma
Axi + Axs.

Mesaje de eroare Se afişează mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝în următoarele cazuri

Capacitatea portantă a armăturilor comprimate rezultată din eforturile de dimensionare este mai mare decât
capacitatea portantă a betonului comprimat. ( A R A R
s su b bu
⋅ ≥ ⋅ )

Tabele cu rezultate NotaŃii folosite:
(-) armătura comprimată
??? secŃiunea nu se poate arma în direcŃia respectivă
Armătură întinsă nu este marcată cu nici un simbol.

Învelitoare Dacă eforturile nx, ny, nxy, mx, my, mxy sunt date într-un punct, eforturile de dimensionare sunt calculate conform
celor descrise la armarea plăcilor şi a şaibelor.
Programul determină cantitatea necesară de armătură în secŃiune în zona întinsă şi comprimată.

Rezultate Rezultatele sunt următoarele:
axi, axs, ayi, ays
aria de armătură totală pe direcŃia x: Ax = axi + axs
aria de armătură totală pe direcŃia y: Ay = ayi + ays
Mesaje de eroare

Se afişează mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝în următoarele cazuri

Capacitatea portantă a armăturilor comprimate rezultată din eforturile de dimensionare este mai mare decât
capacitatea portantă a betonului comprimat. ( A R A R
s su b bu
⋅ ≥ ⋅ )

Tabele cu rezultate NotaŃii folosite:
(-) armătura comprimată
??? secŃiunea nu se poate arma în direcŃia respectivă
Armătură întinsă nu este marcată cu nici un simbol.


Manual De Utilizare 261


6.5.1.2. Calculul armăturii conform EUROCODE
Placă Dacă solicitările, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele încovoietoare de dimensionare sunt
următoarele:

Momentul optim de rezervă:
! min
0
1
2
= ∆
= ∆
m
m


y x
m m ≥

xy x
m m − ≥
xy x
f
x
m m m + =
xy y
f
y
m m m + =
0 =
f
x
m
x
xy
y
f
y
m
m
m m
2
+ =
xy y
m m ≤
xy x
a
x
m m m + − =
xy y
a
y
m m m + − =
y
xy
x
a
x
m
m
m m
2
+ − =
0 =
a
y
m
da nu
da nu


Programul determină cantitatea necesară de armătură în secŃiune în zona întinsă şi comprimată.

Rezultate Rezultatele sunt următoarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de armătură totală pe direcŃia x: Ax = axa + axf
aria de armătură totală pe direcŃia y: Ay = aya + ayf
Mesaje de eroare

Se afişează mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝În următoarele cazuri

c s s
A A A 04 , 0 > +
superior inferior
, unde A
c
aria secŃiunii de beton

Tabele cu rezultate NotaŃii folosite:
(-) armătura comprimată
??? secŃiunea nu se poate arma în direcŃia respectivă
Armătură întinsă nu este marcată cu nici un simbol.

Şaibă Programul determină cantitatea necesară de armătură numai pentru şaiba în stare plană de tensiune.
Dacă eforturile, nx, ny, nxy sunt date într-un punct, eforturile normale de dimensionare sunt următoarele:

ForŃa normală optimă de rezervă:
! min
0
1
2
= ∆
= ∆
n
n

x y
n n ≥

xy x
n n − ≥
xy x x
n n n + =
xy y y
n n n + =
0 =
x
n
x
xy
y y
n
n
n n
2
+ =
da nu

Programul determină cantitatea necesară de armătură în secŃiune în zona întinsă şi comprimată. Armătură
comprimată rezultă numai în secŃiunile în care betonul nu poate prelua forŃa normală de dimensionare.

262


Rezultate Rezultatele sunt următoarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de armătură totală pe direcŃia x: Ax = axa + axf
aria de armătură totală pe direcŃia y: Ay = aya + ayf

Aria de armătură necesară pentru secŃiunea totală se obŃine prin suma
Axi + Axs.

Mesaje de eroare Se afişează mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝în următoarele cazuri


c s s
A A A 04 , 0 > +
superior inferior
, unde A
c
aria secŃiunii de beton

Tabele cu rezultate NotaŃii folosite:
(-) armătura comprimată
??? secŃiunea nu se poate arma în direcŃia respectivă
Armătură întinsă nu este marcată cu nici un simbol.

Învelitoare Dacă eforturile nx, ny, nxy, mx, my, mxy sunt date într-un punct, eforturile de dimensionare sunt calculate conform
celor descrise la armarea plăcilor şi a şaibelor.
Programul determină cantitatea necesară de armătură în secŃiune în zona întinsă şi comprimată.

Rezultate Rezultatele sunt următoarele:
axi, axs, ayi, ays
aria de armătură totală pe direcŃia x: Ax = axi + axs
aria de armătură totală pe direcŃia y: Ay = ayi + ays

Mesaje de eroare

Se afişează mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝în următoarele cazuri

c s s
A A A 04 , 0 > +
superior inferior
, unde A
c
aria secŃiunii de beton

Tabele cu rezultate NotaŃii folosite:
(-) armătura comprimată
??? secŃiunea nu se poate arma în direcŃia respectivă
Armătură întinsă nu este marcată cu nici un simbol.
6.5.2. Aria de armătură efectivă
Aria de armătură
efectivă

În urma determinării ariei de armătură necesară se poate defini aria de armătură efectivă. Cu aria de armătură
efectivă programul determină deschiderea fisurilor pentru plăci, şaibe şi învelitoare.
Cu aria de armătură efectivă se pot calcula săgeŃile în domeniul neliniar pentru plăci.
Pentru elemente trebuie asociaŃi parametrii de materiale şi armare, după care se defineşte armarea efectivă
inferioară şi superioară.

Armarea efectivă se poate defini în două moduri:
1.) se selectează elementele de suprafaŃă şi domeniile la care se doreşte definirea armării, după care se
activează comanda
2.) nu se selectează nici un element şi se activează comanda, după care se poate defini armare
independentă de reŃea

Extras de armătură Extrasul de armătură se poate vizualiza la Tabele la capitolul GreutăŃi. În tabel sunt date masa totală, lungimea
totală, suprafaŃa armată şi volumul de beton armat.



Manual De Utilizare 263


6.5.2.1. Armări efective pentru suprafeŃe şi domenii

Repartizare
armătura
Se definesc armarea efectivă inferioară şi superioară după cum urmează:



Armarea efectivă se afişează în structura din
stânga a ferestrei de dialog.
Dacă este selectată în structură o repartiŃie aceasta
se poate modifica în câmpurile din dreapta a
ferestrei de dialog.


Prin poziŃia armăturii se înŃelege distanŃa între marginea betonului şi axul armăturii.




Adăugare, ştergere Cu butonul Şterge (sau cu tasta [DEL]) se poate şterge repartiŃia de armătură actuală, Cu butonul Adăugare (sau
cu tasta [INS]) în grupa actuală se poate insera repartiŃia de armătură actuală.
Dacă sunt selectate armarea superioară sau armarea inferioară se poate şterge cu butonul Şterge (sau cu tasta
[DEL]) toate repartiŃiile de armătură din această iar cu butonul Adăugare (sau cu tasta [INS]) se poate insera
repartiŃia de armătură actuală.
În grupa Armarea minimă din selecŃie sunt afişate ariile de armătură maxime determinate pentru direcŃiile x şi y.
Grosimea minimă h reprezintă grosimea minimă definită la parametrii de armare.

Parametrii
standard

Parametrii pentru calculul deschiderii fisurilor sunt pe pagina parametri.
Pentru Eurocod pentru fiecare element se poate defini coeficientul de suguranta β si coeficientul β
2
care tine cont
de natura încărcarii în timp.



Eurocode 2



Standard Roman (STAS)

264


6.5.2.2. Armare independentă de reŃea

Pentru armarea independentă de reŃea prima data se defineşte repartiŃia armăturii, după care se dau grafic
domeniile de armare dreptunghi, dreptunghi rotit sau poligon.

Dacă nu sunt selectate suprafeŃe sau domenii, atunci se va afişa următoarea fereastră:






DefiniŃia repartiŃiei armăturii se face în mod identic cu armarea efectivă pentru suprafeŃe şi domenii.



Fereastra funcŃionează ca şi o paletă. Cu icoana de triunghi se poate micşora pentru a nu acoperi fereastra
principală. Armările definite vor fi marcate cu simboluri. Lângă linia verticală se poate citi armarea inferioară şi
superioară pe direcŃia y, iar lângă linia orizontală armarea inferioară şi superioară pe direcŃia x.





Instrumentele pentru definirea armării efective


Cu paleta de selectie se pot selecta domenii existente pentru armare.



Domeniu de armare dreptunghiular.


Domeniu de armare dreptunghiular rotit.


Domeniu de armare poligonal


Armare efectivă domeniu.


Manual De Utilizare 265


6.5.3. Calculul deschiderii fisurilor

Calculul deschiderii fisurilor pentru elementele şaibă, placă şi învelitoare se poate efectua conform standardelor
următoare:
STAS STAS 10107/0-90
Eurocode 2: EN 1992-1-1:2004

DirecŃiile de armare sunt considerate direcŃiile axelor
locale x, y ale elementelor de suprafaŃă. Programul
reprezintă deschiderea fisurilor cu suprafeŃe, şi
direcŃia fisurilor cu linii.



Rezultate În tabel sunt date următoarele date:


w
k
: deschiderea fisurii în axul armăturii
w
k2
: deschiderea fisurii în fibra extremă a betonului
x
s2
: înălŃimea zonei comprimate de beton
σ σσ σ
b
: efortul unitar în fibra cea mai comprimată de beton
σ σσ σ
a
: efortul unitar în armătura întinsă
wR: direcŃia fisurii faŃă de axa locală x
Aaxs, Aays: aria de armătură efectivă superioară pe direcŃiile x şi y
Aaxs, Aays: aria de armătură efectivă inferioară pe direcŃiile x şi y



Programul atenŃionează dacă în armătura întinsă efortul unitar depăşeşte limita de curgere.
Calculul deschiderii fisurilor se face cu armarea efectivă.

6.5.3.1. Analiza conform STAS

amed a
a
k
E
d
w
τ
σ
2
4
= , pentru procente de armare mai
mici de 0.30% sau 0.40% în cazul elementelor întinse
d diametrul mediu a armăturilor
a
σ efortul unitar în armătură
a
E modulul de elasticitate a armăturii
amed
τ efortul unitar de aderenŃă

a
a
f k
E
w
σ
ψ λ =
f
λ distanŃa dintre fisuri
ψ indicele de conlucrare dintre beton şi armătură
a
σ efortul unitar în armătură
a
E modulul de elasticitate a armăturii


Pentru procente de armare mai mici de 0.30% sau 0.40% în cazul elementelor întinse programul ia în considerare
cea mai mare dintre valorile calculate cu relaŃiile de mai sus.
Programul Ńine cont dacă direcŃia fisurii nu este perpendicular pe armătură şi determină unghiul în funcŃie de axa
x locala.

266


6.5.3.2. Analiza conform EUROCODE
) (
max , cm sm r k
s w ε ε − ⋅ = ,
unde
S
r,max
distanŃa maximă dintre fisuri
ε
sm
deformaŃia specifică a oŃelului beton
ε
cm
deformaŃia specifică a betonului între două fisuri.


s
s
s
eff
cm
s
eff
ctm
t s
cm sm
E E
E
E f
k
2
,
,
2
6 , 0
) 1 (
σ
ρ
ρ
σ
ε ε
ρ
ρ
⋅ ≥
+ −
= −


eff
r
k k c s
,
2 1 max ,
425 , 0 4 , 3
ρ
ρ
φ
⋅ ⋅ + ⋅ = unde,
φ diametrul mediu al armăturilor
c acoperirea cu beton
k
1
coeficient în funcŃie de tipul oŃelului (profilat/neted)
k
2
coeficient în funcŃie de natura întinderii excentrice
kt factor pentru durata încărcării
pentru încărcări de scurtă durată kt=0.6
pentru încărcări de lungă durată kt=0.4
eff c
s
eff
A
A
,
,
=
ρ
ρ procentul de armare.


În ipoteza în care sunt folosite oŃeluri netede sau între armaturile profilate distanŃa medie este mai mare decât
) 2 / ( 5 φ + ⋅ c , atunci
) ( 3 , 1
2 max ,
x h s
r
− ⋅ = .


Programul Ńine cont dacă direcŃia fisurii nu este perpendicular pe armătură şi determină unghiul în funcŃie de axa
x locală.

6.5.4. Săgeata plăcilor în domeniul neliniar
În analiza statică de ordinul I săgeata plăcilor este determinată pe baza teoriei elasticităŃii. În practică plăcile de
beton armat se comportă neliniar elastic. Armătura măreşte iar fisurile reduc rigiditatea plăcilor din beton armat.
La determinarea săgeŃilor în domeniul neliniar programul Ńine cont de aceste două efecte.
În analiza pe baza diagramei de moment-curbură programul determină săgeata exactă a plăcilor. Analiza se poate
efectua după standardele: STAS 10107/0-90, Msz, EC2 şi NEN.

Etapele analizei:
1.) determinarea eforturilor în domeniul elastic
2.) determinarea ariei de armătură necesară
3.) definirea ariei de armătură efectivă
4.) analiza neliniară


La pornirea analizei neliniare opŃiunea Luarea în considerare a armării efective trebuie să fie selectată.
Analiza se poate efectua pentru o singură ipoteză sau combinaŃie de încărcare.
Săgeata plăcii:

liniar neliniar


Manual De Utilizare 267


6.5.5. Determinarea forŃei tăietoare capabile pentru plăci şi învelitoare
Programul determină pentru elementele de placă şi învelitoare:
-forŃa tăietoare capabilă fără armarea de forfecare,
-forŃa tăietoare rezultantă perpendiculară,
-diferenŃa între rezultanta forŃei tăietoare şi forŃa tăietoare capabilă.


2 2
yz xz Rz
q q q + = rezultanta forŃei tăietoare unde v
xz
,v
yz
sunt componentele în planurile x şi y.


) / arctan(
xz yz
q q = φ unghiul suprafeŃei normale în care acŃionează rezultanta q
Rz
.


2 / ) (
y x
d d d + = media înălŃimii active


φ ρ φ ρ ρ
4 4
sin cos ⋅ + ⋅ =
y x l
procentul de armare perpendicular pe planul în care acŃionează rezultanta
q
Rz.
ρ
x
şi ρ
y
procentele de armare din armatura întinsă pentru direcŃiile x şi y


Pentru EUROCODE forta Ńăietoare capabilă se determină în funcŃie de armarea efectivă iar pentru STAS
fără armarea efectivă.

6.5.5.1. Analiza conform STAS
ForŃa tăietoare capabilă:
t t
R m h b Q ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ =
0
75 . 0
unde:
2
0 0
0
y x
h h
h
+
= şi m
t
=1
Dacă în placă este forŃă axială:
pentru compresiune n m
t
5 . 0 1+ = ,
pentru întindere cu excentricitate mică 1 =
t
m
pentru întindere cu excentricitate mare
5 . 0
5 . 0
0
0
+

=
h
e
h
e
m
t




ForŃa tăietoare pentru Q şi diferenŃa (q
Rz
-Q) se poate reprezenta cu izolinii şi suprafeŃe.

6.5.5.2. Analiza conform EUROCODE
ForŃa tăietoare capabilă:
[ ] d k v d k f k C V
cp cp ck l c Rd c Rd
⋅ ⋅ + ≥ ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = ) ( ) 100 (
1 min 1
3 / 1
, ,
σ σ ρ unde,
c c Rd
C γ / 18 , 0
,
=
0 , 2 ) / 200 ( 1 ≤ + = d k , 15 , 0
1
= k
cd
c
Ed
cp
f
A
N
⋅ ≤ = 2 , 0 σ ,
2 / 1 2 / 3
min
035 , 0
ck
f k v ⋅ ⋅ =
N
Ed
forŃa normală perpendiculară pe planul rezultantei q
Rz
. Semnul N
Ed
pentru compresiune este pozitiv.
Procentul de armare 02 , 0 ≤
l
ρ .


ForŃa tăietoare pentru V
Rdc
şi diferenŃa (q
Rz
-V
Rdc
) se poate reprezenta cu izolinii şi suprafeŃe.

268


6.5.6. Verificare armare stâlp
STAS : STAS 10107/0-90
Eurocode 2: EN 1992-1-1:2004

Pentru editare se folosesc tastele prezentate în capitolul 2.5 Folosirea tastaturii , a mausului şi a cursorului.
Pe pagina Armătura se poate defini secŃiunea stâlpului, materialele şi lungimea de flambaj.
Schimbând pagina pe Verificare armare programul face automat calculele şi determină suprafaŃa de
interacŃiune M-N.




Încarcă

Încărcare secŃiune de beton şi/sau armare definită în modelul actual. Se pot încărca numai secŃiuni cu pereŃi
groşi cu date grafice!


Salvare

Salvarea armării sub o denumire. Armarea salvată astfel se poate asocia la orice secŃiune de beton.


Salvarea desenului în biblioteca de desene

Definirea armăturii Pe pagina Armare sunt următoarele instrumente


Parametrii

Parametrii necesari pentru determinarea suprafeŃei de interacŃiune. Valorile excentricităŃiilor sunt determinate cu
ajutorul parametrilor de flambaj şi sunt afişate în tabelul solicitărilor.

V
y
- Coeficientul de flambaj în planul x-z
V
z
- Coeficientul de flambaj în planul x-y

Într-un punct cu
stratul de
acoperire

Aşezarea armăturii într-un punct oarecare în secŃiune, cu
ajutorul cursorului. Dacă cursorul se află în colŃul sau pe
latura secŃiunii, armătura se va aşeza în poziŃia cursorului cu
stratul de acoperire.
Distribuit
echidistant

Se vor aşeza N+1 bare între două puncte împărŃind uniform
distanta în N segmente.



Distribuit pe arc

Se vor aşeza N+1 bare pe arcul de cerc definit cu centrul şi
capetele, împărŃind uniform arcul de cerc în N segmente.




Manual De Utilizare 269


Diametrul

Definirea şi modificarea diametrului armăturii.
Pentru modificare se vor selecta armăturile din secŃiuni după care, din listă, se alege diametrul dorit sau se
introduce de la tastatură noul diametru.

Acoperire


Introducerea sau modificarea stratului de acoperire.


N

Numărul în care se împarte segmentul pe care se aşează armăturile distribuite.


Transformări
geometrice
Copiere
Copierea cu repetare sau deplasare a barelor selectate în secŃiune.

Rotire
Copierea cu repetare prin rotire a barelor selectate în secŃiune.

Oglindire
Copierea sau deplasarea cu oglindire a barelor selectate în secŃiune

Modificarea poziŃiei armăturii se poate face în felul următor:
1. Se poziŃionează cursorul pe centrul armăturii
2. Prin apăsarea butonului din stânga al mausului şi prin mişcarea acestuia se modifică poziŃia armăturii,
3. După ce s-a aşezat armătura pe poziŃia nouă se introduc noile coordonate pe paleta de coordonate şi
se apasă o tastă de comandă.

Verificare armare Clicând pe pagina Verificare armare, programul cu datele definite pentru secŃiune determină suprafaŃa de
interacŃiune M-N, majorează momentele încovoietoare efective calculate sau date în tabel (N
x
,

M
ya
,

M
za
,
M
yf
,

M
zf
) cu momentele rezultate din excentricităŃile adiŃionale şi verifică dacă solicitările astfel corectate
(N
xd
,

M
yd
,

M
zd
) sunt în interiorul suprafeŃei de interacŃiune.


Reprezentarea diagramelor se poate seta în următoarea fereastră de dialog.



Se pot selecta nivelurile de forŃe axiale reprezentate pe diag-
ramele N-M, N-My, N-Mz.
Dacă se optează pentru afişarea solicitărilor efective barelor
selectate, pe diagramă se vor afişa punctele solicitărilor.
Valoarea forŃelor axiale aferente punctelor se poate afişa pe
diagramă.
Simbolurile folosite sunt următoarele:



pătrat albastru dacă solicitarea efectivă N
x
-M
y
-M
z
este în interiorul curbei.
× cruce roşie dacă solicitarea efectivă N
x
-M
y
-M
z
este în afara curbei. Valoarea forŃelor aferente
acestor puncte sunt afişate pe diagramă.


270



SuprafaŃa N-M Reprezentarea axonometrică a suprafeŃei N
x
-M
y
-M
z
.




Curba N-M




Reprezentarea axonometrică a curbelor N
x
-M
y
sau

N
x
-M
z
.



Se poate utiliza la secŃiuni care au o axă de simetrie.
Scara orizontală
Scara verticală
Manual De Utilizare 271



Diagrama My-Mz Diagrama M
y
-M
z
aferenta forŃei axiale N.


Curba
excentricităŃilor
limită






Reprezentarea curbelor cu excentricităŃile limită determinate de valorile
i
yHi
N
M
şi
i
zHi
N
M
.

272



Solicitări Programul afişează în tabel forŃele axiale şi momentele maxime şi excentricităŃile de pe capetele inferioare şi
superioare ale barelor selectate.
Pentru o foŃă normală se poate afişa momentele capabile M
yHmin
, M
yHmax
, M
zHmin
, M
zHmax
.




6.5.6.1. Verificare armare stâlp conform STAS

Momentele de dimensionare pentru cele doua direcŃii:
d d d
e N M ⋅ = unde N
d
forŃa axială din stâlp,
şi ) (
0 a d
e e e + ⋅ =η excentricitatea de dimensionare pe direcŃia încovoierii.
e
0
: excentricitatea forŃei axiale
d
I
N
M
e =
0

I
II
M
M
= η
e
a
: excentricitatea adiŃională.
30
h
e
a
= dar minim 20mm, unde h este dimensiunea stâlpului în planul paralel în care acŃionează momentul
încovoietor

Programul determină excentricităŃiile pe cele două direcŃii şi analizează următoarele situaŃii la cele două capete
ale stâlpului:
( )
az i z yy d dy
e e N M ± ⋅ ⋅ =
_ 0
η
( )
ay i y zz d dz
e e N M ± ⋅ ⋅ − =
_ 0
η
( )
az s z yy d dy
e e N M ± ⋅ ⋅ =
_ 0
η
( )
ay s y zz d dz
e e N M ± ⋅ ⋅ − =
_ 0
η

Programul calculează solicitările (M
dy
, M
dz
, N
d
) şi verifică dacă sunt în interiorul suprafeŃei de interacŃiune. Dacă
într-o situaŃie nu este îndeplinită condiŃia atunci secŃiunea cu armare nu este corespunzătore.

Valorile e
0iy
, e
0iz
, şi e
0sy
, e
0sz
sunt excentricităŃile fortei axiale la cele două capete ale stâlpului.
Manual De Utilizare 273





Pe diagramele N-M limită sunt vizualizate punctele asociate acestor momente
încovoietoare.
Tabelul se poate completa cu valori suplimentare de solicitări.
Semnele solicitărilor sunt conform figurii alăturate.
Analiza presupune următoarele ipoteze:

Diagrame σ,ε :




Barele care au diametrul mai mic de 10 mm nu se iau în considerare

6.5.6.2. Verificare armare stâlp conform EUROCODE

Momentele de dimensionare pentru cele doua direcŃii:
d d d
e N M ⋅ = unde N
d
forŃa axială din stâlp,
si
2
e e e e
i e d
+ + = excentricitatea de dimensionare pe direcŃia încovoierii.

e
0
: excentricitatea forŃei axiale
d
I
N
M
e =
0

În ipoteza în care momentele nu sunt egale la cele două capete ale stâlpului se determină o excentricitate
echivalentă:
)
`
¹
¹
´
¦

⋅ + ⋅
=
a
b a
e
e
e e
e
4 , 0
4 , 0 6 , 0
max şi
b a
e e ≥
unde, e
a
şi e
b
excentricitatea forŃei axiale la cele două capete ale stâlpului.

274



e
i
: excentricitatea adiŃională (imperfecŃie).
2
0
0
l
e
h i
⋅ Θ ⋅ = α , unde l
0
este lungimea de flambaj.
l
h
2
= α şi 0 , 1 3 / 2 ≤ ≤
h
α , unde l lungimea stâlpului.

e
2
: excentricitatea de ordinul II
2
2
0
2
1
π
l
r
e = , unde
,
45 , 0
1
d E
f
K K
r
s
yd
r
⋅ ⋅
⋅ =
ϕ


)
`
¹
¹
´
¦


= 0 , 1 ; min
,
,
bal u
Ed u
r
N N
N N
K
{ } 0 , 1 ; 1 max
ef
K ϕ β
ϕ
⋅ + =

150 200
35 , 0
λ
β − + =
ck
f
(f
ck
[N/mm
2
])

s
i
h
d + =
2
,
, unde i
s
raza de giraŃie a barelor de oŃel beton

Programul determină excentricităŃiile pe cele două direcŃii şi analizează următoarele situaŃii:
M
dy
= N
d
*( ee
z
±(e
iz
+e
2z
))
M
dz
= -N
d
*( ee
y
±(e
iy
+e
2y
))

La cele două capete ale stâlpului:
M
dy
= N
d
*( e
0az
±e
iz
)
M
dz
= -N
d
*( e
0ay
±e
iy
)

M
dy
= N
d
*(e
0bz
±e
iz
)
M
dz
= -N
d
*(e
0by
±e
iy
)

Programul calculează solicitările (M
dy
, M
dz
, N
d
) şi verifică dacă sunt în interiorul suprafeŃei de interacŃiune. Dacă
într-o situaŃie nu este îndeplinită condiŃia atunci secŃiunea cu armare nu este corespunzătore.

Valorile e
0iy
, e
0iz
, şi e
0sy
, e
0sz
sunt excentricităŃiile forŃei axiale la cele două capete ale stâlpului.





Manual De Utilizare 275


Pe diagramele N-M limită sunt vizualizate punctele asociate acestor
momente încovoietoare.
Tabelul se poate completa cu valori suplimentare de solicitări.
Semnele solicitărilor sunt conform figurii alăturate.
Analiza presupune urmatoarele ipoteze:


Diagrame σ,ε :



Barele care au diametrul mai mic de 1/12 din distanŃa între etrieri nu se iau în considerare.

Programul nu Ńine cont de armătura longitudinala dacă se se îndeplineşte o condiŃie din cele de jos:
∅ < 8
s > 15 ∅
s > a
min

s > 300 mm

6.5.7. Dimensionare armare grindă



Standarde Programul AxisVM dimensionează armătura grinzilor conform standardelor următoare:

STAS: STAS 10107/0-90
Eurocode 2: ENV 1992-1-1:1991, ENV 1992-1-1:1991/AC:1992


Sunt considerate ca şi grinzi elementele care au o dimensiune considerabil mai mare decât celelalte două şi
nu sunt solicitate la forŃă axială.
Programul se poate folosi pentru dimensionarea grinzilor cu secŃiune constantă sau variabilă: secŃiuni
dreptunghiulare şi secŃiuni dreptunghiulară cu placă. Grinda pe porŃiunea analizata are secŃiune constanta şi
este din acelaşi material.
Calitatea oŃelului considerat este acelaşi atât pentru armarea inferioară cât şi superioară.
Armarea transversală se poate considera din material diferit faŃă de cel din armarea longitudinală.

Etapele dimensionării Dimensionarea constă în doua etape:
1. dimensionarea armaturii longitudinale la solicitările M
y
şi M
z

2. dimensionarea armaturii transversale pentru solicitările de forfecare V
z
sau V
y
şi de torsiune T
x

La determinarea armăturilor longitudinale forŃa axiala se neglijează.
La forŃe axiale considerabile se recomandă folosirea modulului de verificare armare stâlp.
Încovoierea şi forfecarea sunt analizate independent dar, la determinarea V
Rd1
se Ńine cont de aria de armătura
întinsă (EC2, DIN1045-1, SIA262).
Armătura longitudinală este calculată pentru diagrama dilatată.

Programul face numai analizele descrise, orice altă analiză descrisa în standarde trebuie efectuată de către
utilizatorul programului.
Programul nu face analiza pentru încovoierea oblică, solicitările compuse, pierderea stabilităŃii grinzilor şi
compresiunea locală din încărcările perpendiculare pe axul grinzii.
Programul nu se poate aplica pentru armarea consolelor scurte.
276


Definire dimensiuni
reazeme



Clicând pe reazem se afişează următoarea fereastră de dialog.





Se poate seta distanta măsurata la stânga şi la dreapta din axul reazemului care nu se ia în considerare la
calcule. Solicitările sunt interpolate între capetele segmentului.
Pe reazeme momentele încovoietoare şi forŃele tăietoare sunt reduse conform figurii de mai jos.




Manual De Utilizare 277


Parametrii grinzii



Solicitări Solicitări de dimensionare
Selectarea solicitărilor din planul z-x sau y-x al grinzii.

Etrier
Ramuri de forfecare: setarea numărului ramurilor de forfecare al
etrierilor.



Stratul de acoperire se măsoară de la marginea betonului până la axul armăturii.

a
i
distanŃa dintre axul armăturii inferioare şi marginea secŃiunii

a
s
distanŃa dintre axul armăturii superioare şi marginea secŃiunii.


Vizualizarea
rezultatelor

Se pot seta componentele diagramei care se afişează, cantităŃile de armătură calculate şi inscripŃionarea
acestora.




Afişarea diagramei
Afişare inscripŃii
a
s


a
i


278



Rezultatele reprezintă diagramele cu cantităŃile de armătura longitudinală şi distanŃa maximă dintre etrieri:


Armarea longitudinală

Pe diagrama cantităŃilor de armătura se afişează aria necesară de armătura întinsă, cu roşu, aria necesară de
armătura comprimată, cu albastru şi aria minimă necesară din prescripŃii, cu gri.





DistanŃa dintre etrieri

Linia neagră reprezintă distanŃă maximă dintre etrieri, linia albastră distanŃă calculată, iar linia gri, distanŃă
maximă rezultată din prescripŃii.
Armatura longitudinale
pentru torsiune
Armătura longitudinală este reprezentată cu o linie de culoare mov.

Manual De Utilizare 279




Verificarea grinzii
la forta tăietoare
asociată
mecanismului de
plastifiere


Se poate definii armarea longitudinală efectiva şi poziŃia articulaŃiilor plastice pe grindă. Cu aceste informaŃii
programul determină armarea transversală necesară pentru preluarea forŃei tăietoare asociate mecanismului de
plastifiere.

Parametrii
-diametrul minim al barelor,
-x
cr1
, x
cr2
, x
cr3
- poziŃia articulaŃiilor plastice faŃă de nodul iniŃial,
-a
eff,s
, a
eff,i
– poziŃia armăturii faŃă de fibra extremă în secŃiunea dată,
-A
eff,as
, A
eff,ai
– aria de armătură superioară şi inferioară în secŃiunea dată,

Rd
– factor de suprarezistenŃă datorat în principal efectului de consolidare al otelului 1.2 pentru clasa de
ductilitate H şi 1.0 pentru M



280


6.5.7.1. Dimensionare armare grindă conform STAS
NotaŃii, materiale, coeficienŃi:

R
c
RezistenŃa de calcul a betonului la compresiune

R
t
RezistenŃa de calcul a betonului la întindere

R
a
RezistenŃa de calcul a armăturii

ε
a
DeformaŃia specifică a armăturii

E
a
(=210 kN/mm
2
)
Modulul de elasticitate al armăturii

Dimensionarea armăturii transversale la forfecare/ torsiune
conform STAS 10107/0-90

DistanŃa dintre etrieri se determină pe baza relaŃiilor de mai jos:
ForŃa tăietoare preluată de beton şi etrieri se determină cu relaŃia:


+ =
at e e b cap
R A n Q Q

ForŃa tăietoare preluată de beton:
t t
i
2
o
b
R m
s
p bh
Q =
pentru zone plastice potenŃiale
1
2
Q 3
m
t


=
în celelalte cazuri
1 m
t
=
nivelul de solicitare
t bo
R A
Q
Q =


Dacă 50 . 0 Q ≤ nu este necesară armarea la forŃa tăietoare.
Dacă c Q ≤ nu se respectă este necesară mărirea secŃiunii sau calităŃii betonului.
2 c = pentru zone plastice potenŃiale
4 c = pentru celelalte cazuri.

Unde:
o
a
bh
A
100 p = procentul de armare determinat din aria armăturilor întinse intersectată de fisura înclinată,

i
s proiecŃia orizontală a fisurii înclinate.

Dacă secŃiunea este solicitată şi la torsiune:

Aria necesară de armătură longitudinală uniform dispusă pe perimetrul de calcul al secŃiunii, se calculează cu
relaŃia:

a bs
e t
al
R A
U M
A
2
=

DistanŃa dintre etrierii suplimentari pentru preluarea torsiunii, cu relaŃia:

t
a bs e
M e
M
R A A
a
t
2
) ( =


Nivelul de solicitare se calculează cu relaŃia
t t
t
bs
R W
M
A
Q
Q
1
|
|
¹
|

\
|
+ =
Unde:
) 3 (
6
1
2
h
b
bh W
t
− = , b fiind latura mică a secŃiunii.

Manual De Utilizare 281



Dacă 50 . 0 Q ≤ nu este necesară armarea la forŃă tăietoare şi torsiune.
Dacă c Q ≤ nu se respectă, este necesară mărirea secŃiunii sau a calităŃii betonului.
2 c =
pentru zone plastice potenŃiale
4 c =
pentru celelalte cazuri.

DistanŃa maximă dintre etrierii care preiau forfecarea şi torsiunea se determină cu relaŃia:
T e M e
e
a a
a
t
) (
1
) (
1
1
+
=



Dimensionarea armăturii longitudinale

Ipotezele de calcul sunt următoarele:

Diagrame σ,ε:




Eforturile în armături ating valoarea rezistenŃei de calcul.

ÎnălŃimea zonei comprimate nu va fi mai mare decât:
bH s
b bH
h x
ε − ε
ε − ε
⋅ =
0
0
0


Dacă din calcule va rezulta o valoare mai mare, secŃiunea se va arma dublu, însă armătura nu va prelua mai
multă compresiune decât betonul comprimat.
Programul determină aria necesară de armătură întinsă şi comprimată pentru fiecare secŃiune.
Armătura longitudinală întinsă se dimensionează la valoarea majorată a lui
M / z din cauza fisurilor înclinate. Standardele recomandă dilatarea diagramei de momente. (STAS 10107/0-90)
Programul determină valorile minime (MmÎn ≤ 0) şi maxime (MmÎn ≤ 0) a diagramelor dilatate pentru care
dimensionează armătura întinsă şi comprimată.

Prevederi constructive:

Ariile minime de
armătură întinsă

Grinzi care participă la structuri antiseismice.
bd
f
f
yk
ctm
50 . 0
Grinzi care nu participă la structuri antiseismice.
Maximul dintre: bd
f
f
yk
ctm
26 . 0 , bd 0013 . 0
Procente minime de armare din solicitări efective.
Aria de armatura se va calcula numai din solicitările efective.

Ariile minime de
armătură
comprimată

Grinzi care participă la structuri antiseismice.
Cel puŃin jumătate din secŃiunea de armătură întinsă se prevede şi în zona comprimată.

Aria de armătură
maximă întinsă

Grinzi care participă la structuri antiseismice.
d x
u
25 . 0 ≤
Grinzi care nu participă la structuri antiseismice.
d x
u lim
ξ ≤ , conform EC2
La calculul
u
x se Ńine cont şi de armătura comprimată.
Aria de armătura nu va depăşii 0.04A
c
.
282



Coeficientul minim
de armare
transversală
yk
ck
f
f
08 . 0
DistanŃa maximă
dintre etrieri
Grinzi care participă la structuri antiseismice.
Pentru clasa de ductilitate H minimul dintre:
4
w
h
, 150mm şi 7d
bL

Pentru clasa de ductilitate M minimul dintre:
4
w
h
, 200mm şi 8d
bL


unde d
bL
este diametrul armăturii longitudinale
Grinzi care nu participă la structuri antiseismice.
Minimul dintre d 75 . 0 şi 300mm
Procente minime de armare din solicitări efective.
DistanŃa va rezulta numai din solicitările efective.

Alte prevederi La partea superioară şi inferioară a grinzilor se prevăd cel puŃin câte două bare cu suprafaŃă profilată cu
diametrul minim 14mm.
Cel puŃin un sfert din armătura maximă de la partea superioară (de pe reazem) a grinzilor se prevede continuă pe
toată lungimea grinzii.
DistanŃa transversală între ramurile de etrieri nu va depăşii 0.75d sau 350mm.

Verificarea grinzii la forta tăietoare asociată mecanismului de plastifiere

ForŃele tăietoare de proiectare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei deschideri sub încărcarea transversală
din gruparea seismică şi momentele de la extremităŃile grinzii, corespunzătoare pentru fiecare sens de acŃiune
formării articulaŃiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod.
La fiecare secŃiune de capăt, se calculează 2 valori ale forŃelor tăietoare de proiectare, maximă V
Ed,max
şi minimă
V
Ed,min
, corespunzând valorilor maxime ale momentelor pozitive şi negative M
db,i
, care se dezvoltă la cele 2
extremităŃi i = 1 şi i = 2 ale grinzii:
|
|
¹
|

\
|


=
Rb
Rc
i , Rb Rd i , db
M
M
, 1 min M M γ

ForŃa tăietoare asociată se determina cu relaŃia:

) 2 ( 1
) ( ) (
. min(max)
ld
p
i caps s capi
Rd
V
l
M M
VEd +
+
= γ
unde:
-V
Edmin(max)
-forŃa tăietoare asociată mecanismului de plastifiere,
-M
capi(s),
M
caps(i)
- momentul capabil a grinzii considerat pentru sensul de acŃiune a seismului,
-l
p
- distanŃa între articulaŃiile plastice
-V
ld1(2)
- forŃa tăietoare din încărcările gravitaŃionale care intră în calculul forŃelor seismice.
Pentru armarea efectivă programul verifică dacă înălŃimea relativă a zonei comprimată este mai mică decât
0.25d. Dacă condiŃia nu este satisfacută apare un mesaj de atenŃionare.

ForŃele tăietoare associate sunt calculate pentru fiecare sens de acŃiune a seismului.


Manual De Utilizare 283


6.5.7.2. Dimensionare armare grindă conform EUROCODE
Eurocode 2 NotaŃii, materiale, coeficienŃi:
f
cd


RezistenŃa de calcul a betonului la compresiune
f
ctd
RezistenŃa de calcul a betonului la întindere
α = 0.85
coeficient care Ńine seama de durata încărcărilor şi de alte efecte nefavorabile
γ
χ
= 1.5
coeficientul de siguranŃa a betonului
φ
ψδ


RezistenŃa la curgere a armaturii
ε
συ
DeformaŃia specifică limită a armăturii
Ε
σ
(=200 kN/mm
2
)
Modulul de elasticitate a armăturii
γ
σ


= 1.15
coeficientul de siguranŃa a oŃelului

Dimensionarea armaturii transversale la forfecare/ torsiune

Dimensionarea se bazează pe cele trei forŃe tăietoare capabile:


V
Rd,c
forŃa tăietoare care se poate prelua secŃiunea de beton

V
Rd,max

forŃa tăietoare maximă care se poate prelua fără cedarea armăturii comprimate

V
Rd,s
forŃa tăietoare preluată de armături

T
Rd,c
Momentul de torsiune capabil al secŃiunii de beton fără armătură

T
Rd,max
Capacitatea portantă a barele înclinate de beton

Programul presupune ca unghiul fisurii este de 45° şi verifică dacă barele de beton comprimate corespund
solicitărilor forfecare-torsiune.
1
max , max ,
≤ +
Rd
Ed
Rd
Ed
T
T
V
V


unde:
Θ + Θ
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
=
tan cot
1
max ,
cd w cw
Rd
f z b
V
ν α

Θ ⋅ Θ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = cos sin 2
, max , i ef k cd cw Rd
t A f T α ν


Dacă secŃiunea este corespunzătoare atunci se verifică dacă este necesară armare forfecare-torsiune pe baza
relaŃiei:
1
, ,
≤ +
c Rd
Ed
c Rd
Ed
T
T
V
V


unde forŃa tăietoare capabilă fără armare de forfecare
( ) [ ] d b k f k C V
w cp ck l c Rd c Rd
⋅ ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = σ ρ
1
3
1
, ,
100

şi momentul de torsiune capabil fără armare de torsiune
k i ef ctd c Rd
A t f T ⋅ ⋅ ⋅ = 2
, ,


Dacă este necesar armare de forfecare-torsiune atunci pe baza relaŃiei:
Θ

=


cot
2
k
Ed
k
yd sl
A
T
u
f A
aria armături logitudinale pentru torsiune:
yd k
k Ed
sl
f A
u T
A
⋅ ⋅ ⋅ Θ

=
2 tan
,
distanŃa dintre etrierii pentru forfecare-torsiune din relaŃiile:
Θ ⋅ ⋅ ⋅ = cot
, ywd
sw
s Rd
f z
s
A
V si
i Ed Ed s Rd
V V V
, ,
+ ≥
Θ ⋅ ⋅ ⋅
+
= cot
,
ywd
i Ed Ed
sw
f z
V V
A
s

284




Cu metoda diagonalelor cu înclinare variabilă se poate reduce cantitatea de armătura transversală dacă armăturile
comprimate determinate cu metoda standard au rezerva
1
max , max ,
<< +
Rd
Ed
Rd
Ed
T
T
V
V


Prin schimbarea unghiului fisurii înclinate, barele de beton comprimate preiau mai mult efort, iar armăturile
transversale mai puŃin. Rezultatele sunt puternic influenŃate de prevederile constructive. Ungiul fisurii înclinate
(valori între 21,8° (ctgΘ=2,5) şi 45° (ctgΘ=1)) se determină în aşa fel încât eficienŃa barelor de beton
comprimate să fie maxim 100%. Unghiul fisurii înlinate se determină pas cu pas până când este satisfacută
condiŃia:
1
max , max ,
≤ +
Rd
Ed
Rd
Ed
T
T
V
V
.


SecŃiunea nu este corespunzătoare dacă forŃa tăietoare de dimensionare este mai mare decât forŃa tăietoare
capabilă ale barelor de beton comprimate:
1
max , max ,
> +
Rd
Ed
Rd
Ed
T
T
V
V


Prevederi constructive:


Procentul de armare conform relaŃiilor: 9.2.2 (9.5N)
yk
ck
w
f
f
08 , 0
min ,
= ρ
,
9.2.2 (9.4)
w
sw
w
b s
A

= ρ
şi
w w
sw
b
A
s

=
min ,
1 max
ρ


9.2.2 (9.6N) pe baza relatiei:
d s ⋅ = 75 , 0
2 max


Armătura longitudinală


Armătura longitudinală se determină pe baza figurii:





În armătura eforturile unitare sunt egale cu rezistenŃa la curgere a oŃelului.
ÎnălŃimea zonei comprimate nu va fi mai mare decât:
cu s
c cu
d x
ε − ε
ε − ε
⋅ =
1
1
0

Dacă din calcule rezultă zona comprimată mai înaltă se utilizeaza şi armătura comprimată dar procentul total de
armare nu va depăşi 4% din secŃiune.

Programul pentru fiecare ipoteză de încărcare şi secŃiune determină diagrama de momente dilatată şi aria de
armătură întinsă şi comprimată.

Din cauza fisurilor înclinate armătura întinsă armatura rezultată din M / z se va majora. Majorarea se obŃine
printr-un calcul efectuat pe diagrama de momente dilatată.

Programul determină pe diagrama dilatata de momente valoarea minima (M
min
≤0) şi maximă (M
max
≥ 0) pentru
care calculează aria de armătură întinsă şi comprimată. Pe diagrama de armare armătura întinsă este reprezentată
cu linie albastră iar cea comprimată roşu. Cantitatea minimă de armătură rezultată din prevederile constructive
sunt reprezentate cu culoarea gri.

De aria de armătura comprimată se Ńine cont şi dacă din calcul rezultă numai armătura întinsa pentru ca
armăturile comprimate cu diametrul mai mic decat 1/12 din dinstanŃa dintre etrieri nu se iau în considerare.
As
Ac
d
x
ε
c

ε
s

η—f
cd

λ—x
Fc
Fs
Manual De Utilizare 285




Verificarea grinzii la forta tăietoare asociată mecanismului de plastifiere

ForŃele tăietoare de proiectare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei deschideri sub încărcarea
transversală din gruparea seismică şi momentele de la extremităŃile grinzii, corespunzătoare pentru fiecare
sens de acŃiune formării articulaŃiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod.



La fiecare secŃiune de capăt, se calculează 2 valori ale forŃelor tăietoare de proiectare, maximă VEd,max şi
minimă VEd,min, corespunzând valorilor maxime ale momentelor pozitive şi negative Mdb,i, care se dezvoltă
la cele 2 extremităŃi i = 1 şi i = 2 ale grinzii:
|
|
¹
|

\
|


=
Rb
Rc
i , Rb Rd i , db
M
M
, 1 min M M γ

Parametrii
-diametrul minim al barelor
-xcr1, xcr2, xcr3 - poziŃia articulaŃiilor plastice faŃă de nodul iniŃial,
-as, ai – poziŃia armăturii faŃă de fibra extremă în secŃiunea dată,
-Aas, Aai – aria de armătură superioară şi inferioară în secŃiunea dată,
-γRd – factor de suprarezistenŃă datorat în principal efectului de consolidare al otelului 1.2 pentru clasa de
ductilitate H şi 1.0 pentru M
ForŃa tăietoare asociată se determina cu relaŃia:

unde:
- -forŃa tăietoare asociată mecanismului de plastifiere,
- , - momentul capabil a grinzii considerat pentru sensul de acŃiune a seismului,
- - distanŃa între articulaŃiile plastice
- - forŃa tăietoare din încărcările gravitaŃionale care intră în calculul forŃelor seismice.
Pentru armarea efectivă programul verifică dacă înălŃimea relativă a zonei comprimată este mai mică decât
0.25d. Dacă condiŃia nu este satisfacută apare un mesaj de atenŃionare.
ForŃele tăietoare associate sunt calculate pentru fiecare sens de acŃiune a seismului.


286


6.5.8. Verificare la străpungere

Programul pe baza grosimii utile a plăcii şi secŃiunii stâlpului determină perimetrul critic de străpungere.
Programul Ńine cont de golurile şi marginile care sunt la distanŃa mai mică decât şase ori grosimea utilă a plăcii.
SecŃiunile concave de stâlp se consideră ca şi sectiuni convexe.


Standarde Verificarea la străpungere se face conform standardului:

Eurocode 2 : EN 1992-1-1:2004
STAS : STAS 10107/-90

După activarea funcŃiei se selectează stâlpul sau un reazem definit prin datele geometrice a unui stâlp (dacă în
nod este cuplat şi o nervură analiza nu se poate efectua).


Se va afişa fereastra următoare:




Materiale

Beton, Armătura Materialele utilizate în model

Grosimea plăcii Grosimea plăcii
Programul afişează în fereastra de informaŃii grosimea minimă de placă ce se poate dimensiona (H1) şi grosimea
minimă de placă (H2) fără armătura de străpungere.

Parametrii

Unghiul armăturii Unghiul dintre armătura şi planul plăcii (45˚-90˚)

DistanŃa până la
primul cerc de bare
de străpungere
DistanŃa de la marginea stâlpului convex până la primul cerc de bare de străpungere
EC2 d r d 5 , 0 3 , 0
1
≤ ≤

STAS d r d 5 , 0 3 , 0
1
≤ ≤

DistanŃa radială
dintre bare
DistanŃa radiala dintre bare
Butonul OK nu este activ până când nu sunt satisfacute următoarele condiŃii constructive:
EC2 d s
r
⋅ ≤ 75 , 0
STAS d s
r
⋅ ≤ 75 , 0


Calculat conform Eurocode
1
1
1
W
u
V
M
k
Ed
Ed
⋅ ⋅ +
Eurocode
Stâlp central 1,15
Stâlp marginal 1,4
Conform poziŃiei stâlpului
(valori aproximate*)
Stâlp de colŃ 1,5
Determinarea
coeficientului Β
(Eurocode2,
şi STAS)

Unic Definit de utilizator


* Valorile aproximate se pot utiliza când conexiunea placă stâlp nu participă la preluarea forŃelor orizoltale
aplicate structurii şi deschideriile nu diferă cu mai mult de 25% între ele.
Manual De Utilizare 287



m
bt
(STAS) Se poate da coeficientul condiŃiilor de lucru. Valoarea de baza este 1.00. Teoretic se poate defini orice valoare
din intervalul [0.75, 1.00].

Racordarea
conturului (STAS)
Se poate opta pentru racordarea conturului de străpungere


Se Ńine cont de
reacŃiunea solului
Dacă opŃiunea este activată forŃa de străpungere este determinată în funŃie de reacŃiunea solului. Efectul este
semnificativ la distaŃe mai mari faŃă de stâlp care se reflectă în reducerea ariei de armatură necesare pe cercuri de
străpungere. Necesarul de arie de armătură se pot vizualiza în fereastra de rezultate.

După definirea parametrilor de străpungere se afişează liniile de străpungere. Programul Ńine cont de golurile şi
marginile placii la determinarea lungimii liniilor de străpungere. Pe liniile desenate cu linie continuă este
necesară armătură , programul afişează pe linii aria necesară de armătură iar în fereastra de informaŃii aria
armăturii critice de străpungere.
Programul la determinarea liniei critice de străpungere presupune că armăturile aşezate pe un cerc de străpungere
nu sunt la distanŃe mai mari decât distanŃa prevăzută în prescripŃii (de regulă 2d). Această condiŃie trebuia să
asigure utilizatorul (Prin alegerea diametrelor mai mici sau prin aşezarea armăturii suplimentare).

Programul în prima etapă determină aria de armătură pentru linia critică de străpungere iar în etapa a doua aria
de armătura pentru liniile de străpungere, care sunt afişate pe deden şi în fereastra de informaŃii.
Dacă linia de străpungere este împărŃit în mai multe segmente de goluri sau de marginea plăcii pe fiecare
segment se va afişa aria de armătură. Cu linia roşie este desenată linia critică de străpungere şi cu linia neagră
cercurile de armare.
Cu linie subŃite întreruptă este desenată punctele la distanŃa 6h
o.
Cu linie subŃire albastră este desenată linia de străpungere pe care nu mai este necesară armătură de străpungere.
Aceasta linie este conturul capitelului care cu grosimea H2 nu necesită armare. Cu linie groasă albastră este
desenată linia de străpungere pe care placa cu grosimea dată nu rezistă nici cu armătura de străpungere. Această
linie este conturului capitelului care cu grosimea H1 cu armare se poate dimensiona.
RezistenŃa la străpungere se poate îmbunătăŃi cu mărirea clasei betonului sau a secŃiunii stâlpului.



Salvarea imaginii în biblioteca de imagine


Încărcarea parametrilor de străpungere din lista salvată.


Salvarea parametrilor actuali cu denumire


Afişarea şi modificarea parametrilor de străpungere.


Extinderea marginii plăcii în aşa fel încât toată secŃiunea stâlpului să fie în interiorul conturului plăcii.


Afişarea pe tot ecranul a stâlpului şi a plăcii.


Reprezentare în sistemul local de coordonate al stâlpului






288



Reprezentare în sistemul global de coordonate.





Afişarea cercurilor de armare


6.5.8.1. Verificarea la străpungere conform EUROCODE
Programul determină aria de armătura necesară cu relaŃiile de mai jos:
Conexiunea stâlp-placă corespunde la străpungere dacă forŃa tăietoare specifică este mai mare decât capacitatea
portantă al barelor înclinate de beton comprimate şi capacitatea portantă determinată pe baza armării de
străpungere.

max , Rd Ed
v v ≤ şi
cs Rd Ed
v v
,

Ed
v forŃa tăietoare specifică
max , Rd
v capacitatea portantă al barelor înclinate de beton
cs Rd
v
,
capacitatea portantă determinată pe baza armării de străpungere
d u
V
v
i
Ed
Ed

⋅ = β
unde de străpungerea excentrică se Ńine cont cu coeficientul β
1
1
W
u
V
M
k
i
Ed
Ed
⋅ ⋅ + = β

Standardul presupune ca linia critică de străpungere este la distanŃa 2h faŃă de marginea secŃiunii stâlpului. Linia
critică de străpungere şi momentul static a acesteia este determinată Ńinând cont de marginile plăcii şi goluri.
Capacitatea portantă la străpungere fără armătura transversală:

( ) ) ( 100
1 min 1
3
1
1 , , cp cp ck c Rd c Rd
k k f k C v σ ν σ ρ + ≥ + =
Dacă
c Rd Ed
v v
,
> , programul cu relaŃiile
α sin 5 , 1 75 , 0
1
,
, ,



⋅ ⋅ + ⋅ =
d u
f A
s
d
v v
ef ywd sw
r
c Rd cs Rd

şi
cs Rd Ed
v v
,
≤ determină aria de armatura necesară pentru linia critică de sprăpungere.

Programul la determinarea lungimii liniei critice de străpungere presupune ca barele din aceeaşi cerc nu sunt la
distanŃe mai mare decât 2 d.

Programul pe baza relaŃiei
c Rd
i
Ed
Ed
v
d u
V
v
,


⋅ = β determină aria de armătura necesară pentru fiecare cerc
de bare linia de străpungere pentru care nu mai este necesar armatură de străpungere.

Manual De Utilizare 289



Fereastra de
informaŃii
În fereastra de informaŃii după denumirea elementului şi materialul utilizat sunt afişate următoarele


h: Grosimea plăcii
d: Grosimea utilă a plăcii
α: Unghiul armăturii faŃă de planul plăcii
s
r
: DistanŃa radială între cercurile de armare
β: Factorul de excentricitate
H1: Grosimea minimă a plăcii ce se poate arma
H2: Grosimea minimă a plăcii fără armătura de străpungere
N
Ed
: Valoarea de calcul a forŃei de străpungere
M
Edx
, M
Edz
Valoarea de calcul a momentului încovoietor
β: Factorul de excentricitate
u
0
: Lungimea liniei de străpungere pe perimetrul stâlpului
u
1
: Lungimea liniei de străpungere pe cercul critic (2d)
v
Ed0
: forŃa tăietoare specifică pe linia u
0

v
Ed
: forŃa tăietoare specifică pe linia u
1

v
Rdmax
: Maximul forŃei tăietoare specifice
v
Rdc
: ForŃa tăietoare specifică fără armare
v
Ed
/v
Rdmax
: EficienŃa pe perimetrul critic
v
Ed0
/v
Rdmax
: EficienŃa pe linia u
0

v
Ed
/v
Rdc
: EficienŃa (întindere beton)


r
1
: Distanta primului cerc de armare de la marginea stâlpului convex
f
ywdeff
: Efortul în armătura de străpungere
A
sw
: Aria armăturii de străpungere pe perimetrul critic de armare
N
sr
: Numărul cercurilor de armare

6.5.8.2. Verificarea la străpungere conform STAS
Programul determină aria de armătura necesară cu relaŃiile de mai jos:
Conexiunea stâlp-placă corespunde la străpungere dacă forŃa tăietoare specifică nu este mai mare decât
capacitatea portantă al barelor înclinate de beton comprimate şi forŃa taietoare capabilă a armăturilor de
străpungere.
Efectele ce apar din solicitările excentrice se Ńine cont de coeficientul β

Pentru analizele fără armătură de străpungere se foloseşte relaŃia:
t bt cr
R m h U Q ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ≤ ⋅
0
75 , 0 β

Pentru analizele cu armătură de străpungere se folosesc relaŃiile:

¹
´
¦
⋅ ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
≤ ⋅
α
β
sin 5 , 0
2 , 1
0
0
a at a t bt cr
t bt cr
R m A R m h U
R m h U
Q

unde:
Q : forŃa de străpungere
m
bt
: coeficientul condiŃiilor de lucru. Valoarea de baza este 1.00. Teoretic se poate definii orice
valoare din intervalul [0.75, 1.00].
R
t
: rezistenŃa la întindere a betonului,
A
a
: aria armăturii de străpungere,
α: unghiul armăturilor de străpungere şi placă
m
at
: coeficientul condiŃiilor de lucru pentru armatură, 0.80 pentru PC60, PC52 şi OB37 şi 0.70
pentru STNB şi SPPB
R
a
: rezistenŃa de calcul pentru armături




290




Linia critică de străpungere se presupune că este la distanŃa 2 /
p
h .
OpŃional se poate opta pentru racordarea conturului de străpungere.
Liniile de străpungere sunt determinate în funcŃie de marginea
plăcii şi golurile din placă. Ariile de armatură necesare pentru
străpungere sunt determinate din valorile maxime a solicitărilor
Q ⋅ β .

Fereastra de
informaŃii
În fereastra de informaŃii după denumirea elementului şi materialul utilizat sunt afişate următoarele


h
p
: Grosimea plăcii
h
0
: Grosimea utilă a plăcii
α: Unghiul armăturii faŃă de planul plăcii
s
r
: DistanŃa radială între cercurile de armare
H1: Grosimea minimă a plăcii ce se poate arma
H2: Grosimea minimă a plăcii fără armătura de străpungere
Q: Valoarea de baza a forŃei de străpungere
M
x
M
y
Valoarea de calcul a momentului încovoietor
β

: Factorul de excentricitate
U
cr
: Lungimea cercului critic de străpungere
Q
M
: Valoarea de calcul a forŃei de străpungere
Q
max
: ForŃa limită de străpungere
Q
b
: ForŃa limită de străpungerefără armare


Mesaje de eroare

Mesaj ForŃa axială din placă este prea mare
Eveniment Dacă eficienŃa barelor comprimate de beton este mai mare decât 1.
SoluŃionare Majorarea grosimii plăcii sau secŃiunii stâlpului.
AlegeŃi betoane cu rezistenŃe superioare.

Manual De Utilizare 291


6.5.9. Dimensionarea fundaŃiilor izolate


Programul dimensionează fundaŃii izolate de placă, în trepte sau prismatice, conform Eurocode 7.
În cadrul dimensionării se calculează armarea, se verifică străpungerea şi alunecarea pe teren a fundaŃiei.
Programul determină şi tasarea fundaŃiei.

Determinarea
dimensiunilor în
plan ale fundaŃiei.

O parte a parametrilor geometrici se pot introduce ca şi date de intrare, dar aceste elemente le poate determina şi
programul (în acest caz se vor introduce numai valorile maxime a parametrilor).
Programul pe baza solicitărilor şi a terenului de fundare determină iterativ dimensiunile în plan ale fundaŃiei. Pe
baza dimensiunilor efective pentru fiecare combinaŃie şi ipoteză de încărcare se verifică aria încarcată centric
Aeff, se determină solicitarea de dimensionare, capacitatea portantă, tasarea (pentru ipoteze de încărcare şi
combinaŃii de încărcări pentru SLS), eficienŃa şi aria de armatură necesară pentru forfecare. Programul verifică
fundatia şi la lunecare.

Dacă latura lungă a fundaŃiei depăşeşte de 20-ori grosimea plăcii de fundare, programul nu mai măreşte
dimensiunea şi dă mesaj de eroare.
Dimensiunea treptei nu poate sa depăşească dimensiunea tălpii fundaŃiei.


Sistemul de coordonate folosit la dimensionarea fundaŃiei este identic cu sistemul de coordonate de la reazem.

Parametrii de
proiectare

Se activează comanda Dimensionare fundaŃie izolată după care se selectează reazemele în care sunt conectaŃi
stâlpi verticali sau înclinaŃi! Dacă sunt selectate reazeme, activând comanda se poate începe imediat proiectarea
fundaŃiei.
În prima etapă se definesc parametrii de proiectare a fundaŃiei.
FundaŃie În fereastră se poate alege tipul fundaŃiei (Din placă, în trepte, trunchi de piramidă) după care se pot defini datele
geometrice şi coeficientul de frecare între talpa fundaŃiei şi betonul de egalizare.




Parametrii fundaŃiei:

Simetria fundaŃiei



FundaŃie cu talpa pătrată
b latura pătratului,
stâlpul este centrat pe fundaŃie
se va defini valoarea sau limita superioară pentru b

292




FundaŃie cu talpa dreptunghiulară
bx şi by laturile dreptunghiului,
stâlpul este centrat pe fundaŃie
se va defini valoarea sau limita superioară pentru bx şi by



FundaŃie cu talpa dreptunghiulară excentrică pe o direcŃie
stâlpul este centrat pe fundaŃie pe direcŃia x şi este excentric pe direcŃia y,
x
1
şi x
2
sunt distanŃele din axul stâlpului pana la marginea fundaŃiei pe direcŃia x
se va defini valoarea sau limita superioară pentru x
1
, x
2 şi
by



FundaŃie cu talpa dreptunghiulară excentrică pe o direcŃie
stâlpul este centrat pe fundaŃie pe direcŃia y şi este excentric pe direcŃia x,
y
1
şi y
2
sunt distanŃele din axul stâlpului până la marginea fundaŃiei pe direcŃia y
se va defini valoarea sau limita superioară pentru y
1
, y
2 şi
bx



FundaŃie cu talpa dreptunghiulară excentrică pe două direcŃii
stâlpul este excentric pe ambele direcŃii,
x
1
şi x
2
sunt distanŃele din axul stâlpului până la marginea fundaŃiei pe direcŃia x
y
1
şi y
2
sunt distanŃele din axul stâlpului până la marginea fundaŃiei pe direcŃia y
se va defini valoarea sau limita superioară pentru x
1
, x
2
, y
1
, y
2



Dacă lacătul de lângă câmp este închis, valoarea din câmp este fixat (verificare). Dacă lacătul este
deschis valoarea din câmp este o valoare maximă (dimensionare). Dacă opŃiunea Verificare este activată
toate valorile din câmpuri vor fi fixate iar dezactivarea se poate face numai prin dezactivarea opŃiunii
Verificare.


În cazul fundatiilor în trepte şi piramidale:
DistanŃele dx
1
şi dx
2
se masoară din axul stâlpilor până la marginea feŃei superioare a treptei sau a piramidei pe
direcŃia x iar dy
1
şi dy
2
, pe direcŃia y. Aceste valori tot timpul sunt valori fixe.

Beton materialul fundaŃiei
t adâncimea de fundare
h
2
înălŃimea treptei sau a piramidei
h
1
grosimea plăcii de fundare
h
b
grosimea betonului de egalizare
ϕ
1
coeficientul de frecare între talpă şi betonul de egalizare
f
2
factorul coeficientului de frecare


Lângă câmpurile pentru introducerea datelor este afişată schiŃa fundaŃiei cu vedere de sus.
Valorile fixate sunt desenate cu linie continue iar valorile maxime cu linie punctată.
Solicitările sunt reprezentate cu cruciuliŃe cu excentricitatea aferentă. Această reprezentare
este orientativă, excentricitatea exactă se va calcula Ńinând cont de greutatea fundaŃiei şi a
umpluturii.


Dacă butonul Afişarea tuturor solicitărilor de reazem este apăsată, imaginea este scalată în aşa fel încât
să fie afişate toate solicitările, iar dacă nu este apăsata se vor afişa numai punctele din interiorul
fundaŃiei.


Armare

Pe pagina Armare se poate defini armarea. Se vor da
calitatea oŃelului, diametrul armăturilor pe direcŃiile x şi
y, şi straturile de acoperire cu beton aferente.


Terenul de fundare Pe pagina Teren de fundare se poate defini stratificaŃia terenului şi materialul umpluturii. StratificaŃia se poate
salva cu denumire.
Caracteristicile (denumire, culoare, descriere, parametrii, grosime) stratului ales din stratificaŃie se va afişa pe
panoul StratificaŃie iar caracteristicile umpluturii pe panoul Umplutură. Parametrii se modifica cu butonul
Modificarea stratificaŃiei.
Se poate modifca denumirea şi culoarea; culoarea stratului se poate modifica cu dreptunghiul de lângă denumire.
Lânga aceasta este icoana bazei de date a terenurilor.

Manual De Utilizare 293








Comenzile paginii Teren de fundare sunt următoarele:
Adăugare, Deplasare în sus, deplasare în jos, Ştergere.

Adăugare Se adaugă un strat nou la stratificaŃia existentă cu grosimea şi caracteristicile
setate. Stratul nou se adaugă la partea inferioară a stratificaŃiei.
Deplasare în sus Stratul selectat se deplasează în sus
Deplasare în jos Stratul selectat se deplasează în jos
Ştergere Şterge stratul selectat.
Parametrii terenurilor:
Tipul solului necoeziv sau coeziv
γ [kg/m
3
] densitate
ϕ [°] unghiul interior de frecare
ϕ
t
[°] unghiul de frecare între teren şi beton
ϕ
zs
[°] Unghiul de frecare între teren şi cofraj
E
0
[N/mm
2
] Modulul de elasticitate a terenului
µ [] Coeficientul lui Poisson
c [kN/m
2
] coeziune (pentru terenuri coezive)

Baza de date cu
terenuri

După activarea funcŃiei Baza de date cu
terenuri se va afişa un tabel din care se
poate selecta un material. ProprietăŃile
materialului selectat se vor afişa în
tabelul de jos a ferestrei.
După apăsarea butonului OK,
caracteristicile materialului selectat se
vor afişa pe panoul de StratificaŃie sau
Umplutură.



294



Analize


Verificarea capacităŃii
portante a terenului de
fundarea
Programul schimbă iterativ dimensiunea fundaŃiei până când presiunea pe talpa fundaŃiei scade sub capacitatea
portantă a terenului de fundare:
Rd Ed
q q ≤

AtenŃionări şi mesaje de eroare:
Dacă dimensiunea în plan a fundaŃiei este mai mare decât de 10 ori grosimea tălpii, programul dă mesaj de
atenŃionare. Programul nu măreşte dimensiunea fundaŃiei peste 20 ori grosimea tălpii.

Determinarea armării
plăcii de bază

Dacă se dă poziŃia şi diametrul armăturii programul determină aria necesară de armătură pe direcŃiile x şi y
conform figurii de mai jos.
Programul determină aria de armătură minima necesară.



În funcŃie de diametrul armăturii programul calculează repartiŃia.
AtenŃionări şi mesaje de eroare:
Programul atenŃionează dacă este necesară armătură comprimată sau dacă aria de armătura este prea mare
(
c s
A A ⋅ > 04 , 0 ).


Verificarea lunecării Programul verifică dacă lunecarea orizontală între talpa fundaŃiei şi terenul de fundare sau betonul de
egalizare, este mai mică decât capacitatea portantă de lunecare
Rd Ed
τ ≤ τ , sau.
2 2 Rd Ed
τ ≤ τ


Calcule după EC7 EC7 da diferite posibilităŃi de abordare pentru dimensionarea fundaŃiilor (DA, design approach). Acestea se
refera la aplicarea combinaŃiilor coeficienŃilor de siguranŃă la solicitări, materiale sau capacităŃi portante.
CoeficienŃii pentru solicitări sunt A1, A2, pentru materiale M1, M2 şi pentru capacităŃi portante R1, R2, R3
(vezi EN 1997-1:2004, Annex A). Aproximările de proiectare se bazează pe combinaŃia acestor sisteme.

Abordare pentru dimensionare Încărcare Solicitări Caracteristici
materiale
CapacităŃi portante
CombinaŃia 1. ULS A1 M1 R1

DA1
CombinaŃia 2. SLS A2 M2 R1
DA2 ULS A1 M1 R2
DA3 SLS A2 M2 R3

Programul, pentru cazurile SLU, face analizele A1+M1+R1 (DA1 / 1) şi A1+M1+R2 (DA 2) iar pentru SLS,
analizele A2+M2+R1 (DA1 / 2) şi A2+M2+R3 (DA3). Pentru fiecare solicitare determina două rezultate.
Dacă dimensionarea se face pentru o combinaŃie dată manual, este necesară setarea ULS sau SLS pentru
combinaŃie ca sa nu se supradimensioneze fundaŃia.
Capacitatea portantă a fundaŃiei:
c c c c q q q q Rd
b i N c s b i N q s b i N B s q ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ′ ⋅ γ′ ⋅ =
γ γ γ γ
5 , 0

La verificarea la lunecare se verifică dacă este îndeplinită condiŃia între fundaŃie şi betonul de egalizare sau
betonul de egalizare şi teren:
d p d d
R R H
;
+ ≤
unde H
d
este forŃa de lunecare
,
R
d
capacitatea portantă la lunecare iar R
p;d
rezistenŃa pasivă a terenului de
fundare.






Manual De Utilizare 295


Capacitatea portantă la lunecare se calculează cu:
d d d
V R δ tan ⋅ = ,
unde V
d
este forŃa ce comprima suprafeŃele iar δ
d
valoarea de proiectare a unghiului de frecare:
|
|
¹
|

\
|
=
ϕ
γ
ϕ
δ
tan
arctan
d
.
Unde ϕ unghiul de frecare între cele doua suprafeŃe, γ
ϕ
coeficientul de siguranŃa pentru frecare.

Verificare la
străpungere
Programul face verificarea de străpungere la perimetrul stâlpului, determina forŃa tăietoare capabilă
(
max , Rd
v ), şi aria de armătura necesară pe linia critică de străpungere.
Programul Ńine cont de reacŃiunea solului pe suprafaŃa Aeff şi cu reacŃiunea din interiorul liniei critice de
străpungere reduce solicitarea de străpungere.
Placa este corespunzătoare la străpungere dacă:
Rd Ed
v v ≤
fără armătura de străpungere
¹
´
¦
=
max ,
,
min
Rd
c Rd
Rd
v
v
v , cu armătura de străpungere
¹
´
¦
=
max ,
,
min
Rd
cs Rd
Rd
v
v
v
AtenŃionări şi mesaje de eroare:
Dacă
c Rd Ed
v v
,
≤ , nu este necesară armătura de străpungere.
Dacă
c Rd Ed Rd
v v v
, max ,
> > , este necesară armătura de străpungere.
Dacă
max , Rd Ed
v v > , placa nu Ńine la străpungere. Se va majora grosimea plăcii sau dimensiunea stâlpului.

Dacă pe placă sunt trepte sau o piramidă, dimensiunea a acestora se va determina Ńinând cont de străpungere.
În aceste cazuri programul nu afişeaza eficienŃa.

Determinarea tasării
fundaŃiei








































Programul determină tasarea din tensiunile suplimentare, datorită încărcărilor.
Tensiunile din încărcări la adâncimea z în centrul dreptunghiului comprimat centric (conform Boussinesq-
Steinbrenner):
( ) ( )
( )( ) ( )
( )
( )
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
+
+

+
+

− − − +
− − +
⋅ =
R z a
z R a
z b
z b
z R z z R b a
z R az b a a
z
b
z
2 2
2 2
2 2 2 2 2
2 2
0
2
arctan
2
4
π
σ
σ
unde
a semilăŃimea laturii lungi a dreptunghiului comprimat,
b semilăŃimea laturii scurte a dreptunghiului comprimat,
0
σ efortul unitar pe talpa fundaŃiei (inclusiv greutatea fundaŃiei şi a umpluturii) redus cu efortul unitar din
presiunea geologică,
şi
2 2 2
z b a R + + = .
Metoda de determinare a eforturilor unitare presupune ca terenul de fundare este omogen. Dacă terenul de
fundare este alcătuit din mai multe straturi, se vor lucra cu grosimi de straturi echivalente
5 / 2
0
0
|
|
¹
|

\
|
⋅ ⋅ =
i s
si
i hi
E
E
h h
ρ
ρ

unde
hi
h grosimea stratului echivalent pentru stratul i,
i
h grosimea stratului i.
0 s
E modulul de elasticitate al stratului de bază
si
E modulul de elasticitate al stratului i.
0
ρ densitatea stratului de bază
i
ρ densitatea stratului i.












296





Straturile definite de programul împarte în straturi elementare de 10cm grosime. La baza straturilor elementare,
programul determină eforturile unitare din greutatea proprie a straturilor şi a încărcărilor suplimentare.
DeformaŃia straturilor elementare se vor determina cu relaŃiile:
si
ai
i i
E
h h
σ
∆ ⋅ = , unde
2
1 i i
ai
σ σ
σ
+
=



ai
σ media efortului unitar suplimentar în stratul elementar i. din încărcări
1 − i
σ efortul unitar suplimentar pe partea superioară a stratului elementar i.
i
σ efortul unitar suplimentar pe partea inferioară a stratului elementar i.
si
E : modulul de elasticitate al stratului elementar i.
Tasarea se determină prin însumarea deformaŃiei straturilor elementare:

=
=
m
i
i m
h s
0

Programul determină adâncimea la care efortul unitar din încărcare este mai mică decât 10% din presiunea
geologică, cu condiŃia
ob
σ σ ⋅ = 1 . 0 .
Dacă adâncimea limită este mai mare decât stratificaŃia dată, tasarea estimată minimă va fi cea calculată pe faŃa
de jos a stratului inferior, calculând şi raportul dintre efortul unitar din încărcări şi efortul unitar din presiunea
geologică.
Dacă presiunea pe talpa fundaŃiei este mai mică decât presiunea geologică, tasarea nu se calculează.
Programul determină tasarea pentru fiecare ipoteză de încărcare şi alege valoarea maximă pentru care
reprezintă diagramele presiunilor şi a tasării. Diagrama tasării este deformaŃia straturilor până la adâncimea
considerată.

Dimensionarea
fundaŃiei

După definirea parametrilor programul afişeaza fundaŃia dimensionată, stratificaŃia terenului, cercurile de
armare şi cotele aferente. Figura se poate micşora, mări şi deplasa în mod similar cu fereastra principală a
programului AxisVM.




Manual De Utilizare 297


Se poate activa reprezentarea tasării. Cu linia albastră groasă este reprezentat
efortul unitar total pe teren în funcŃie de adâncime. Cu linie subŃire este
reprezentat efortul unitar din încărcare şi presiunea geologică (primul are
tendinŃă de descreştere, celălalt de creştere). Liniile orizontale reprezintă
delimitarea straturilor elementare. Diagrama desenată cu culoarea gri,
reprezintă tasarea calculată la adâncimea respectivă (curba de tasare).
Tasarea afişată în fereastra de info, este valoarea funcŃiei de tasare pentru
adâncimea limită ( unde efortul unitar suplimentar din încărcare este mai
mic decât 10% din presiunea geologică).
Dacă efortul unitar suplimentar sub stratul inferior este mai mare decât 10%
din presiunea geologică, adâncimea limită nu se poate determina fiindcă nu
se cunoaşte stratificaŃia terenului de fundare. În acest caz, în fereastra de
info va fi afişată valoarea funcŃiei de tasare pentru stratul cel mai de jos sub
forma >valoare.
Pentru un calcul mai exact stratificaŃia va fi extinsă la o adâncime mai mare.



Solicitările fundaŃiei

În tabel sunt afişate solicitările reazemelor nodale şi rezultatele calculate din aceste valori în diferite ipoteze de
încărcare. din solicitări se determină solicitările înfăşurătoare şi se afişează caracteristicile geometrice
rezultate.
Solicitările de reazem rezultă în sistemul local de axe al reazemului, iar direcŃiile x şi y folosite la
dimensionarea fundaŃiei coincid cu sistemul local al reazemului. În cazul reazemelor după direcŃiile globale
X şi Y, solicitarile coincid cu direcŃiile globale.

NotaŃii:


R
x
, R
y
, R
z
, R
xx
, R
yy
,
R
zz

solicitări de reazem
q
Ed
solicitarea de dimensionare
q
Rd
capacitatea portantă a terenului
q
Ed
/q
Rd
eficienŃa
axa Armătura inferioară necesară pe direcŃia x (dacă se calculează)
aya Armătura inferioară necesară pe direcŃia y (dacă se calculează)
axf Armătura superioară necesară pe direcŃia x (dacă se calculează)
ayf Armătura superioară necesară pe direcŃia y (dacăă se calculează)
τ
Ed

Rd
EficienŃa pentru alunecarea între betonul de egalizare şi teren de fundare
τ
Ed2

Rd2
EficienŃa pentru alunecarea între fundaŃie şi betonul de egalizare
v
Ed
/v
Rd
EficienŃa pentru străpungere (dacă se calculează)
Tasare Valoarea tasării fundaŃiei
bx, by Dimensiunea fundaŃiei pe direcŃiile x şi y
dx*, dy* Dimensiunea treptei sau piramidei pe direcŃiile x şi y
ex*, ey* Excentricitatea treptei sau piramidei faŃă de centrul de greutate a plăcii de fundare

298



Solicitări detaliate



În tabelul Solicitări detaliate faŃă de tabelul Solicitări de fundaŃie se mai afişeaza următoarele rezultate:
c
x
, c
y
Dimensiunea x şi y a dreptunghiului ariei comprimate centric
e
x
, e
y
Excentricitatea încărcării pe direcŃiile x şi y
armare xa Armături inferioare pe direcŃia x (dacă se calculează)
armare ya Armături inferioare pe direcŃia y (dacă se calculează)
armare xf Armături superioare pe direcŃia x (dacă se calculează)
armare yf Armături superioare pe direcŃia y (dacă se calculează)
τ
Ed
Efort de dimensionare unitar de forfecare între betonul de egalizare şi fundaŃie
τ
Rd
Efort capabil unitar de forfecare între betonul de egalizare şi fundaŃie
τ
Ed2
Efort de dimensionare unitar de forfecare între betonul de egalizare şi terenul de
fundare
τ
Rd2
Efort capabil unitar de forfecare între betonul de egalizare şi terenul de fundare
V
Rdc
Limita inferioară a efortului capabil unitar de forfecare fără armătură de străpungere
V
Rdmax
Limita superioară a efortului capabil unitar de forfecare fără armătură de străpungere
V
Rdcs
Efortul capabil unitar de forfecare cu armătura de străpungere
u
1
Lungimea liniei critice
A
sw
Armătura de forfecare pe linia de străpungere
Raportul presiunilor Raportul dintre efortul unitar suplimentar şi presiunea geologică (dacă stratificaŃia dată
nu ajunge până la adâncimea limită, are valoarea >0.10)
Adâncimea limita Adâncimea la care raportul presiunilor ajunge la valoarea 0.10 (dacă stratificaŃia nu
ajunge la adâncimea limită, aici se va afişa ? fiindcă nu se poate determina adâncimea
limită)


Copierea figurii din fereastra în memoria rapidă.


Imprimarea figurii din fereastra.


Salvarea figurii în biblioteca de desene




Setări pentru afişare.
Afişarea elementelor de desen se pot activa sau dezactiva.





Manual De Utilizare 299


6.6. Dimensionarea elementelor din oŃel
6.6.1. Verificarea barelor de oŃel conform STAS


STAS 10108/0-78 Verificare structuri de oŃel conform STAS 10108/0-78

Conform standardului STAS 10108/0-78, dimensionarea structurilor metalice se poate face manual. În standard
sunt detaliate metodele pentru un calcul manual şi, de regulă, se tratează structurile plane. În această situaŃie,
modulul de dimensionare a structurilor metalice din programul AxisVM, se bazează pe metodele de calcul
manuale aplicate la structurile spaŃiale.

În continuare, se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM, care sunt concepute pe baza
formulelor care exprimă eficienŃa în secŃiunile de bară. Aceste formule diferă doar ca formă de cele exprimate în
standarde.
Pentru a înŃelege metoda folosită de programul AxisVM, se va exemplifica analiza barelor de oŃel la încovoiere-
răsucire. Programul face verificarea chiar dacă aceasta nu este necesară folosind singura metodă introdusă în
program. Această exemplificare este necesară pentru a înŃelege metodele de calcul care au fost implementate în
program.

Modulul de dimensionare conform STAS 10108/0-78 se poate utiliza la:

a.) profile laminate I
b.) profile sudate I
c.) Ńeavă dreptunghiulară
d.) Ńevi
e.) profile laminate I cu o singură axă de simetrie

f.) profile T
g.) secŃiuni dreptunghiulare pline
h.) secŃiuni circulare pline
i.) profile oarecare, cu limitări


Programul consideră că secŃiunile nu conŃÎn slăbiri (găuri sau goluri) şi nu sunt mai groase de 40mm. Se
presupune că secŃiunea este constantă sau liniar variabilă. Se mai presupune că profilele cu o singură axa de
simetrie sunt încărcate în planul de simetrie şi planul de încovoiere coincide cu planul de simetrie. Pentru barele
şi zăbrelele din profilele oarecare (profile fără axa de simetrie) sunt efectuate numai verificările de rezistenŃă.
Programul efectuează analizele descrise în acest capitol. Orice altă analiză (torsiune împiedicată, acŃiunea
forŃelor transversale, legături, etc.) prevăzută în standarde şi normative trebuie să fie efectuate de către
utilizatorul programului.
Pentru profilele oarecare direcŃiile principale trebuie să coincidă cu axele locale
y şi z.






300



Analize Programul efectuează următoarele analize:

Compresiune-Încovoiere [N-M] (STAS 10108 6.1, 7.1, 8.1)
Compresiune-Încovoiere-Stabilitate [N-M] (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2)
Forfecare /y [V
y
]
Forfecare /z [V
z
]
Tensiune echivalentă în punctul de legătură a inimii şi a tălpii [σ
ech
] (STAS 10108 8.3)


În relaŃiile de calcul sunt folosite capacităŃile portante ale secŃiunilor:

1)
x
y
A
A
raportul ariei de forfecare pe direcŃia y
2)
x
z
A
A
raportul ariei de forfecare pe direcŃia z
3)
y
W modulul de rezistenŃă pe direcŃia y
4)
z
W modulul de rezistenŃă pe direcŃia z
5) ( )
z y
λ λ , max zvelteŃea maximă a secŃiunii
6)
min
ϕ
coeficientul de flambaj minim
7)
g
ϕ coeficientul de flambaj la răsucire

Programul furnizează aceste date ca rezultate parŃiale.
Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienŃelor. Descrierea variabilelor, expresiilor lor şi situaŃiile în
care acestea sunt aplicate, sunt detaliate în standard. În continuare, sunt prezentate etapele în care sunt
determinate eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta standardul).

Compresiune-
Încovoiere
Este o verificare de rezistenŃă. Analiza este exprimată cu relaŃiile de mai jos formulate pe baza relaŃiilor din
standard (STAS 6.1, 7.1, 8.1).

1 ≤ +
R W
M
AR
N
y
y


1 ≤ +
R W
M
AR
N
z
z


1
1 . 1 1 . 1 1 . 1
≤ + +
R W
M
R W
M
AR
N
z
z
y
y


Compresiune-
Încovoiere-
Stabilitate
Analiza este exprimată cu relaŃiile de mai jos formulate pe baza relaŃiilor din standard (STAS 10108 6.2, 7.2,
8.2):

1 ≤
R W
M
y g
y
ϕ
(7.8)

1
1 . 1 1 . 1
≤ +
R W
M
R W
M
z
z
y g
y
ϕ
(7.9)

1
1
min

|
|
¹
|

\
|

+
R W
N
N
M c
AR
N
y
Ey
g
y y
c
ϕ
ϕ
(8.5)

1
1
min

|
|
¹
|

\
|

+
R W
N
N
M c
AR
N
z
Ez
z z c
ϕ
(8.5)

1
1 1 . 1
1 1 . 1
1 . 1
min

|
|
¹
|

\
|

+
|
|
¹
|

\
|

+
R W
N
N
M c
R W
N
N
M c
AR
N
z
Ez
z z
y
Ey
g
y y
c
ϕ
ϕ
(8.10)


Manual De Utilizare 301



Pentru solicitările de întindere, standardul nu oferă relaŃii explicite. În aceste cazuri, analiza se face conform
EC3:
y
t
y
y
y eff
W
A
N
W
M
M
|
|
¹
|

\
|
− = 8 . 0
,


1
,
≤ +
R W
M
AR
N
y g
y eff
t
ϕ


1
1 . 1 1 . 1 1 . 1
,
≤ + +
R W
M
R W
M
AR
N
z
z
y g
y eff
t
ϕ


Forfecare /y Este o verificare de rezistenŃă. Analiza este exprimată cu relaŃia:

1 2 . 1 ≤
f y
y
R A
Q


unde
y
A este aria de forfecare pe direcŃia y, şi R
f
=0.6R.
Coeficientul 1.2 Ńine cont de distribuŃia eforturilor unitare

Forfecare /z

Pentru profile cu inimă:

1
max
≤ =
f y
y z
f
z
R tI
S Q
R
τ
(7.2)

pentru alte profile:

1 2 . 1 ≤
f z
z
R A
Q


unde
y
A aria de forfecare pe direcŃia y, t grosimea totală a inimilor, şi R
f
=0.6R.


y
A , şi
z
A sunt calculate de program şi nu sunt identice cu valorile date la definirea secŃiunilor.
Tensiune
echivalentă în
punctul de legătură
al inimii şi al tălpii
Verificarea se face pe baza relaŃiei (pentru profile I, profile I cu o singură axă de simetrie, profile T şi Ńevi
dreptunghiulare):

R
ech
1 . 1 3
2 2
≤ + = τ σ σ

unde τ σ, reprezintă eforturile unitare calculate în punctul de legătură al inimii şi al tălpii.
302




Parametrii de
proiectare
Pentru verificarea conform STAS 10108/0-78 în fereastra de dialog Parametrii de proiectare, se dau următorii
parametrii:




Flambaj µ
yy
, µ
ζζ
: coeficienŃii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z conform STAS 10108/0-78 Aceşti coeficienŃi se
determină conform recomandărilor din standard.
Dacă rezemarea se poate considera continuă, atunci coeficientul lungimii de flambaj va avea o valoare mică.
În cazul stâlpilor rigidizaŃi cu rigle de fronton şi al grinzilor rigidizate cu pane, coeficienŃii lungimii de flambaj în
planul rigidizărilor, se vor lua corespunzător raportului între distanŃa dintre rigidizări şi lungimea elementului.


Încovoiere cu
torsiune
µ
0
: coeficientul de flambaj pentru răsucire care poate să ia valori între 0.5 şi 1.0 ( vezi STAS 10108):
- dacă torsiunea nu este impiedicată are valoarea 1,0.
- dacă torsiunea este impiedicată le cele două capete are valoarea 0,5.
- dacă torsiunea este impiedicată le un capăt are valoarea 0,7.
ν: coordonata (valoare negativă sau pozitivă) punctului de aplicare al încărcării faŃă de centrul de greutate al
secŃiunii, conform STAS 10108/0-78.
Se presupune că axa locală z este în planul de simetrie şi încărcările care produc pierderea stabilităŃii acŃionează
paralele cu axa locală z.
Programul consideră că coeficientul µ
z,
se poate utiliza şi pentru talpa comprimată.

Asamblare piese

Având în vedere că analiza structurii se efectuează cu metoda elementului finit, iar dimensionarea şi verificarea
se face pentru elementele de structură, este necesar ca elementele finite să fie asamblate în elemente de structură.
Elementul de structură poate conŃine un număr arbitrar de elemente finite. Elementele finite grupate în
elementele structurale trebuie să satisfacă următoarele condiŃii: să fie din acelaşi material, secŃiunea şi sistemul
local de coordonate să fie identică, iar elementele finite să fie coliniare. Respectarea acestor condiŃii vor fi
verificate de către program.


Elementele folosite pentru dimensionare nu coincid cu elementele structurale ce se pot asambla din
elementele finite. Vezi... 3.2.12. Asamblarea elementelor structurale

Manual De Utilizare 303




Pentru definirea punctelor de capăt ale elementelor de oŃel structurale există două posibilităŃi:

Elementele structurale vecine sunt împărŃite de elementele
conectate în nodurile elementelor selectate.

Elementele selectate formează un singur element structural care
este independent de celelalte elemente conectate în noduri.




Diagrama pe bare Clicând pe un element structural se afişează fereastra de dialog cu diagramele rezultatelor şi a eficienŃelor
maxime.
În fereastra de dialog se pot afişa rezultatele pe orice element, în orice secŃiune, pentru orice ipoteză sau
combinaŃie de încărcare. Dacă pentru un profil nu se poate efectua o verificare se afişează diagrama barată.





304


6.6.2. Verificarea barelor de oŃel conform EUROCODE 3
Verificare
structuri de oŃel
conform
Eurocode3




Modulul de dimensionare se poate utiliza la:
a.) profile laminate I
b.) profile sudate I
c.) Ńeavă dreptunghiulară
d.) Ńevi
e.) profile laminate I cu o singură axă de simetrie

f.) profile T
g.) secŃiuni dreptunghiulare pline
h.) secŃiuni circulare pline
i.) profile oarecare, cu limitări


Modulul dintre elementele cu secŃiune de clasa 4. (secŃiuni cu două axe de simetrie şi secŃiuni simetrice faŃă de
axa slabă) dimensionează profilele I şi Ńevile dreptunghiulare (inclusiv chesoane). Programul determină
caracteristicile secŃionale aferente încovoierii pure şi solicitării axiale din care determină eforturile capabile.
Aceste caracteristici secŃionale se găsesc în tabelele de dimensionare a elementelor de oŃel dar sunt afişate şi în
fereastra de verificare a elementelor.

A
eff
: aria efectivă a secŃiunii
e
N,y:
: excentricitatea secŃiunii efective faŃă de secŃiunea originală pe direcŃia z (este zero dacă secŃiunea este
simetrică faŃă de axa y). din această excentricitate rezultă momentul încovoietor suplimentar
y , N
e N My ⋅ = ∆
.

W
eff,min
: modulul de elasticitate efectiv al secŃiunii. W
eff,(+),mÎn
pentru momente încovoietoare pozitive, W
eff,(-),mÎn
pentru momente încovoietoare negative.

Aceste caracteristici secŃionale se vor calcula numai dacă secŃiunea transversală are clasa 4. Este posibil ca
secŃiunea să nu fie solicitată la eforturi care produc pierderea stabilităŃii dar caracteristicile se vor calcula şi în
acest caz.
Programul presupune că secŃiunile nu conŃin slăbiri (găuri sau goluri) şi nu sunt mai groase de 40mm.
Se presupune că secŃiunea este constantă sau liniar variabilă. Se mai presupune că profilele cu o singură axă de
simetrie sunt încărcate în planul de simetrie şi planul de încovoiere coincide cu planul de simetrie. Pentru barele
şi zăbrelele din profilele oarecare (profile fără axa de simetrie) sunt efectuate verificările de rezistenŃă şi
stabilitate (flambaj şi răsucire) numai pentru eforturile axiale.



Programul efectuează analizele descrise în acest capitol. Orice altă analiză (torsiune împiedicată, acŃiunea
forŃelor transversale, legături, etc.) prevăzută în standarde şi normative trebuie să fie efectuate de către
utilizatorul programului.
Pentru profilele oarecare direcŃiile principale trebuie să coincidă cu axele locale y şi z.
Manual De Utilizare 305



Programul presupune că inima profilului este paralelă cu axa locală z a secŃiunii.





Clase de secŃiuni Programul efectuează clasificarea în clasele de secŃiuni conform Tabelului 5.2 EN 1993-1-1 Ńinând cont de forŃa
axială şi încovoiere.
Analize Programul efectuează următoarele analize:
Compresiune-Încovoiere-Forfecare [N-M-V] (EN 1993-1-1, 6.2.1, 6.2.8)
Compresiune-Încovirere-Flambaj [N-M] (EN 1993-1-1, 6.3.3)
Copresiune-Încovoiere-Răsucire [N-M] (EN 1993-1-1, 6.3.3)
Forfecare /y [V
y
] (EN 1993-1-1, 6.2.6)
Forfecare /z [V
z
] EN 1993-1-1, 6.2.6)
Forfecare inimă-Încovoiere-Compresiune [V
w
-M-N] (EN 1993-1-1, 6.2.1, 6.2.8)



Capacitati portante În relaŃiile de calcul sunt folosite capacităŃile portante a secŃiunilor:

ForŃa axială plastică capabilă [N
pl,Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.4)
Efortul capabil axial al secŃiunii efective [N
eff,Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.4)
ForŃa axială plastică capabilă / axa y [V
pl,y,Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.6)
ForŃa axială plastică capabilă / axa z [V
pl,z,Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.6)
RezistenŃa de calcul la forfecare [V
b,Rd
] (EN 1993-1-5, 5.2-3)
Momentul încovoietor capabil /yy [M
el,y,Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
Momentul încovoietor capabil /zz [M
el,z,Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /yy [M
pl,y, Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /zz [M
pl,z,Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
Momentul capabil al secŃiunii efective faŃă de axa y [M
eff,y, Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
Momentul capabil al secŃiunii efective faŃă de axa z [M
eff,z,Rd
] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
ForŃa axială plastică capabilă la flambaj /yy [N
b,Rd
] (EN 1993-1-1, 6.3.1)
ZvelteŃea maximă [L
max
]
Momentul încovoietor capabil la răsucire [M
b,Rd
]
(EN 1993-1-1, 6.3.2, ENV 1993-1-1, Anexa F1.2)

Programul furnizează aceste date ca şi rezultate parŃiale.
Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienŃelor. Descrierea variabilelor, expresiilor lor şi a situaŃiilor în
care sunt aplicate, sunt detaliate în standard.
În continuare,
A f N
y Rk
= ,
y y Rk y
W f M =
,
şi
z y Rk z
W f M =
,
,

306


unde
y pl y
W W
,
= şi
z pl z
W W
,
= pentru secŃiunile transversale de clasa 1. şi 2.,

y el y
W W
,
= şi
z el
W
z
W
,
= pentru secŃiunile transversale de clasa 3.

y eff y
W W
,
= şi
z eff z
W W
,
= pentru secŃiunile transversale de clasa 4.


Compresiune-
Încovoiere-
Forfecare
ForŃa axială de dimensionare poate fi de întindere sau compresiune. Vef
Ridicarea se face conform EN 1993-1-1, 6.2.1 (7).
1
0 0
0
,
,
,
, ,
≤ +
∆ +
+
M
Rk z
Ed z
M
Rk y
Ed y Ed y
M
Rk
Ed
M
M
M
M M
N
N
γ γ
γ

y N Ed Ed y
e N M
, ,
⋅ = ∆ : este diferit de zero numai pentru elementele cu secŃiunea transversală de clasa 4. care
sunt simetrice faŃă de axa y.

Efectul forŃei tăietoare cu intensitate mare
Dacă forŃa tăietoare de dimensionare este mai mare decât 50% din forŃa tăietoare capabilă de efectul acesteia, se
va Ńine cont după cum urmează.
Pentru secŃiunile transversale de clasa 1 şi 2, momentul capabil plastic se va reduce conform EN 1993-1-1, 6.2.8.
Pentru secŃiunile transversale de clasa 3 şi 4, momentul capabil plastic se va reduce conform EN 1993-1-1, 6.2.1
(5). Verificarea se face pentru secŃiunile I, T, C, Ńevi rectangulare, Ńevi circulare şi chesoane. Pentru celelalte
tipuri de secŃiuni, programul nu Ńine cont de efectul forŃei tăietoare cu intensitate mare. Această verificare trebuie
efectuată de către utilizator.

Verificări plastice
SecŃiunile dublu simetrice de forma I, Ńevi dreptunghiulare, Ńevi circulare şi chesoane cu clasele 1 şi 2, se vor
verifica conform EN 1993-1-1 6.2.10. Momentul capabil plastic se va reduce cu efectul forfecării şi a forŃei
axiale. Pe lângă verificarea la efort axial şi forŃă tăietoare, se vor face şi verificările conform:

1
1
, ,
,
, ,
,


Rd z N
Ed z
Rd y N
Ed y
M
M
M
M


unde M
N,y,Rd
, M
N,z,Rd
: este momentul capabil plastic redus cu efectul forfecării şi a forŃei axiale (EN 1993-1-1
6.2.8. şi 6.2.9.1). Verificarea Ńevilor se va face conform relaŃiilor de mai jos:
)
) 1 (
1 ( 04 , 1
7 , 0
7 , 1
, ,
ρ
ρ

− − ⋅ =
n
M
Rd y N
unde
Rd pl
Ed
N
N
n
,
= şi
2
, ,
1 2
|
|
¹
|

\
|
− =
Rd z pl
Ed
V
V
ρ
)
) 1 (
1 ( 04 , 1
7 , 0
7 , 1
, ,
ρ
ρ

− − ⋅ =
n
M
Rd z N
unde
Rd pl
Ed
N
N
n
,
= şi
2
, ,
1 2
|
|
¹
|

\
|
− =
Rd y pl
Ed
V
V
ρ

Pentru încovoiere oblică se vor respecta condiŃiile din EN 1993-1-1 6.2.9.1. (6):

1
, ,
,
, ,
,

+

β α
Rd z N
Ed z
Rd y N
Ed y
M
M
M
M



Compresiune-
Încovoiere-Flambaj
Verificarea se face conform EN 1993-1-1, 6.3.3, paragrafele (6.61) şi (6.62):
1
1 1
1
,
,
,
, ,
≤ +
∆ +
+
M
Rk z
Ed z
yz
M
Rk y
Ed y Ed y
yy
M
Rk
y
Ed
M
M
k
M
M M
k
N
N
γ γ
γ
χ


1
1 1
1
,
,
,
, ,
≤ +
∆ +
+
M
Rk z
Ed z
zz
M
Rk y
Ed y Ed y
zy
M
Rk
z
Ed
M
M
k
M
M M
k
N
N
γ γ
γ
χ

( 0 , 1 =
LT
χ )
Manual De Utilizare 307


y N Ed Ed y
e N M
, ,
⋅ = ∆ : este diferit de zero numai pentru elementele cu secŃiunea transversală de clasa 4, care
sunt simetrice faŃă de axa y.

Compresiune-
Încovoiere-Răsucire
Se presupune că secŃiunea este constantă, simetric faŃă de axa z, este încărcat în planul de simetrie şi planul de
încovoiere coincide cu planul de simetrie. La determinarea forŃei limite de răsucire valoarea lui k este egală cu
valoarea lui K
Z
. Axa slabă este axa locală z

Verificarea se face conform EN 1993-1-1, 6.3.3 paragrafele (6.61) şi (6.62).

1
1 1
1
,
,
,
, ,
≤ +
∆ +
+
M
Rk z
Ed z
yz
M
Rk y
LT
Ed y Ed y
yy
M
Rk
y
Ed
M
M
k
M
M M
k
N
N
γ γ
χ
γ
χ


1
1 1
1
,
,
,
, ,
≤ +
∆ +
+
M
Rk z
Ed z
zz
M
Rk y
LT
Ed y Ed y
zy
M
Rk
z
Ed
M
M
k
M
M M
k
N
N
γ γ
χ
γ
χ

unde
y N Ed Ed y
e N M
, ,
⋅ = ∆ este diferit de zero numai pentru elementele cu secŃiunea transversală de clasa 4,
care sunt simetrice faŃă de axa y.

determinarea χ
LT
se face conform EN 1993-1-1 6.3.2.2 şi 6.3.2.3.

CoeficienŃii
yy
k ,
yz
k ,
zy
k şi
zz
k se determină conform EN 1993-1-1, anexa B, procedura 2. (tabele B.1 şi B.2).
CoeficienŃii
my
C ,
mz
C ,
mLT
C se determină conform tabelului B.3.
Pentru întindere-încovoiere verificarea se face conform (ENV 1993-1-1, 5.5.3).
Forfecare /y Conform condiŃiei din (EN 1993-1-1), paragraful 6.2.6.

1
, ,
,

Rd y c
Ed y
V
V

Forfecare /z Conform condiŃiei din (EN 1993-1-1, 6.2.6).

1
) , ( min
, , ,
,

Rd b Rd z c
Ed z
V V
V

V
b,Rd
=V
bw,Rd
A la determinarea rezistenŃei la forfecare şi stabilitate locală se Ńine cont numai de RezistenŃa inimii.

Forfecare inimă-
Încovoiere-
Compresiune
Pentru secŃiunile cu inimă (I, Ńeava dreptunghiulară) pentru completarea analizei la forfecare pe direcŃia /z, este
necesară efectuarea acestei analize, conform (EN 1993-1-5 7.1).

1 1 2 1
2
, ,
,
,

|
|
¹
|

\
|
− ⋅
|
|
¹
|

\
|
− +
Rd bw
Ed
Rd pl
Rd f
Rd pl
Ed
V
V
M
M
M
M

unde
Rd f
M
,
: momentul capabil al tălpilor.
În cazul forŃelor tăietoare şi axiale cu intensitate mare, verificările se fac conform EN 1993-1-1 6.2.8, 6.2.9.


308


Parametrii de
proiectare
Pentru verificarea conform EC3 în fereastra de dialog Parametrii de proiectare, se dau următorii parametrii:






Clasificare
automată
În funcŃie de nivelul de solicitare programul face o clasificare


CoeficienŃi de stabilitate:

Flambaj K
y
, K
z
: CoeficienŃii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z,
Încovoiere cu
torsiune
K
ω ωω ω
coeficientul de flambaj pentru răsucire care poate să ia valori între 0.5 şi 1.0:
- dacă torsiunea nu este impiedicată are valoarea 1,0.
- dacă torsiunea este impiedicată le cele două capete are valoarea 0,5.
- dacă torsiunea este impiedicată le un capăt are valoarea 0,7.
Vezi detaliat : ENV 1993-1-1, anexa F1.

CoeficienŃii C
1
, C
2
, C
3
: sunt în funcŃie raportul momentelor pe capetele barei, K
z
şi

natura încărcării.
Valoarea lui C
1
este calculat de program. Dacă bara este încărcată direct şi punctul de aplicare a încărcării nu
coincide cu centrul de forfecare, valoarea C2 se introduce conform ENV 1993-1-1, F1.2 Dacă profilul are o
singură axă de simetrie valoarea C
3
se determină conform ENV 1993-1-1, F1.2.
Z
a
: coordonata (valoare negativă sau pozitivă) punctului de aplicare al încărcării faŃă de centrul de greutate al
secŃiunii, conform ENV 1993-1-1, F1.1.

Voalare Inima grinzilor poate fi:

Nerigidizată: se presupune că grinzile nu au rigidizări în câmp
ú
Rigidizări transversale: se presupune că grinzile au rigidizările distanŃa a

Programul presupune că la capătul grinzilor există întotdeauna rigidizări. .

Asamblare piese Având în vedere că analiza structurii se efectuează cu metoda elementului finit, iar dimensionarea şi verificarea
se face pentru elementele de structură, este necesar ca elementele finite să fie asamblate în elemente de structură.
Elementul de structură poate conŃine un număr arbitrar de elemente finite. Elementele finite grupate în
elementele structurale trebuie să satisfacă următoarele condiŃii: să fie din acelaşi material, secŃiunea şi sistemul
local de coordonate să fie identică, iar elementele finite să fie coliniare. Respectarea acestor condiŃii vor fi
verificate de către program.
Pentru definirea punctelor de capăt ale elementelor structurale există două posibilităŃi:
Elementele structurale vecine sunt împărŃite de elementele
conectate în nodurile elementelor selectate.

Manual De Utilizare 309


Elementele selectate formează un singur element structural care este
independent de celelalte elemente conectate în noduri.




Diagrama pe bare Clicând pe un element structural se afişează fereastra de dialog cu diagramele rezultatelor şi a eficientelor
maxime.
În fereastra de dialog se pot afişa rezultatele pe orice element, în orice secŃiune, pentru orice ipoteză sau
combinaŃie de încărcare. Dacă pentru un profil nu se poate efectua o verificare se afişează diagrama barată.




310


6.6.3. Verificare îmbinare cu şuruburi
Cu ajutorul programului pentru încărcări statice se pot efectua următoarele analize:
- trasare diagramă moment-curbură pentru îmbinare, conform
EC3, (Part 1.8 Design of Joints) ,
- moment încovoietor capabil (MRd) îmbinare,
rigiditate iniŃială (Sj,init) îmbinare.
- Programul se poate utiliza pentru dimensionarea şi verificarea îmbinărilor, conform EC3 şi Msz.

Cu ajutorul programului se pot analiza următoarele îmbinări:
- legătură grindă stâlp colŃ de cadru
- legătură grindă stâlp
- legătură grindă-grindă





SecŃiunile barelor pot fi din profile laminate sau alcătuite prin sudură. Flanşa de capăt este fixată pe talpa
profilului stâlpului. Unghiul grinzii trebuie să fie ± 30°. SecŃiunea grinzii trebuie să se încadreze în clasele de
secŃiune 1, 2 sau 3. ForŃa axială din grindă nu poate să depăşească 5% din N
pl,Rd
.
Programul va verifica îndeplinirea acestor condiŃii.

Etapele proiectării
Se selectează grinda şi nodul în care se proiectează îmbinarea.
Se pot selecta mai multe grinzi dacă au aceeaşi secŃiune, sunt din material identic, modul de fabricare este
asemănător şi stâlpul pe care sunt rezemate este identic.


Se clichează pe icoana de proiectare a îmbinării.
Se afişează următoarea fereastra de dialog:







Introducerea parametrilor de proiectare se face în trei paşi.

Manual De Utilizare 311



Rigidizări Rigidizarea îmbinării se poate face cu rigidizări orizontale, oblice şi rigidizări de inimă, mărind astfel momentul
capabil al nodului. Rigidizările se pot dispune conform figurilor de mai jos:

Rigidizări orizontale

Rigidizări oblice


Rigidizări de inimă

Grosimea rigidizărilor se poate modifica cu ajutorul parametrilor t1 şi t2.

Aria de forfecare a
inimii
Aria de forfecare a inimii este determinată inclusiv cu rigidizarea de inimă. prin reducerea ariei se poate conta pe
reducerea secŃiunii din cauza găurilor pentru şuruburi.

Flanşă de capăt



Pentru flanşa de capăt se pot da următorii parametri:
grosime
material
grosimea a a sudurii
lăŃimea (a)
înălŃimea (c)
distanŃa dintre marginea plăcii şi a tălpii superioare a grinzii(b)
rând de buloane pe prelungirea plăcii

312



Prin modificarea dimensiunii plăcii de bază se poate aşeza un rând suplimentar de buloane.


Şuruburi



Şuruburile se pot aşeza pe doua rânduri simetrice. Pentru o îmbinare se pot utiliza buloane de aceeaşi dimensiune
şi din acelaşi material.

Pentru şuruburi se dau următorii parametri:
diametrul
calitatea
numărul şuruburilor
distanŃa dintre cele două coloane de şuruburi (d)

Pentru selectarea opŃiunii PoziŃionare automată, programul aşează rândurile de şuruburi definite de utilizator la
distanŃe egale, Ńinând cont de distanŃele minime de la margini şi dintre şuruburi.
Dacă opŃiunea PoziŃionare automată este deselectată, distanŃa dintre rândurile de buloane se poate seta manual.


Programul afişează mesaj de atenŃionare dacă distanŃele dintre şuruburi sunt mai mici decât cele prevăzute în
standarde.

DistanŃele minime se iau conform:

MSz Eurocode
între şuruburi 3d între şuruburi 2,2d
de la capăt pe direcŃia forŃei 2d de la capăt pe direcŃia forŃei 1,2d
de la capăt perpendicular pe
direcŃia forŃei
1,5d

de la capăt perpendicular pe
direcŃia forŃei
1,2d

Manual De Utilizare 313




Rezultate Clicând pe pagina Rezultate, programul calculează:
diagrama de moment-rotire,
momentul capabil (M
rD
) al îmbinării,
rigiditatea iniŃială (S
j,init
) a îmbinării.




Programul afişează mesaj de atenŃionare dacă momentul încovoietor capabil este mai mic decât momentul
încovoietor de dimensionare.
Programul Ńine cont la dimensionarea îmbinării de:
forŃa axială,
forŃa tăietoare,
momentul încovoietor.

Pentru fiecare ipoteză sau combinaŃie de încărcare, momentul încovoietor capabil M
rD
, este diferit. CondiŃia M
rD


M
sd
trebuie să fie satisfăcută pentru fiecare ipoteză sau combinaŃie de încărcare.



Bara de
instrumente



Încărcarea îmbinării descrise anterior.

Salvarea îmbinării cu parametrii definiŃi. Ulterior îmbinarea se poate ataşa şi altor bare.


Imprimarea diagramei vizualizate. Vezi… 3.1.10 Imprimare



Copiere diagrama în memoria rapidă.



Salvare diagramă în biblioteca de imagini.




Tabelul conŃine următoarele date:
Numărul nodului
Numărul barei
Numărul ipotezei sau al combinaŃiei de încărcare
Momentul încovoietor capabil
Fişierul de text cu datele de intrare şi rezultate.


314


6.7. Verificarea barelor de lemn conform Eurocode 5

Verificarea barelor
de lemn
(EN 1995-1-
1:2004)
Eurocode 5 (în continuare EC5) a fost dezvoltat în Uniunea Europeană şi în mai multe Ńări membre se aplică cu
caracter informativ, iar în alte Ńări în paralel cu standardele naŃionale.

Modulul se poate utiliza pentru următoarele secŃiuni şi materiale:

a) Dreptunghi (lemn cu secŃiune plină, lemn lamelar incleiat (Glulam), LVL, altele)
b) SecŃiune circulară plină



secŃiune plină



Glulam LVL

Dimensionarea (verificarea) elementelor de lemn se poate efectua pentru ipoteze de încărcare, combinaŃii de
încărcări definite în tabelul combinaŃiilor de încărcări, diagrame înfăşurătoare şi combinaŃii de
dimensionare. Dacă sunt definite grupe de încărcări cu ipoteze de încărcare, dimensionările (verificările)
sunt efectuate pentru combinaŃiile ULS generate.

Caracteristici
materiale
În baza de date a programului au fost introduse datele standardizate pentru lemnul cu secŃiune plină, Glulam şi
LVL. Clasificarea lemnului cu secŃiune plină şi caracteristicile se face conform EN 338 iar pentru Glulam
conform EN 1194.

RezistenŃe caracteristice Notare
Încovoiere
f
m,k


Întindere paralelă cu fibre
f
t,0,k


Întindere perpendicular pe fibre
f
t,90,k


Compresiune paralelă cu fibre
f
c,0,k


Compresiune perpendiculară pe fibre
f
c,90,k


Forfecare în direcŃia axei y
*

f
v,k,y


Forfecare în direcŃia axei z
*

f
v,k,z



*
Pentru lemne cu secŃiune plină şi Glulam f
v,k,z
= f
v,k,y
= f
v,k




Manual De Utilizare 315




RigidităŃi Notare
Valoarea medie a modulului de elasticitate
paralel cu fibre
E
0,mean


Valoarea medie a modulului de elasticitate
perpendicular pe fibre
E
90,mean


Valoarea modulului de elasticitate paralel
cu fibrele cu pragul de 5%
E
0,05



Valoarea medie a modulului de elasticitate
transversal
G
mean



Densitate Notare
Valoarea caracteristică a densităŃii
ρ
k



Densitatea medie
ρ
mean



Factor parŃial Notare
Coeficientul de siguranŃă a materialului
γ
M



Clasa lemnului Elementele de lemn se vor clasifica după utilizare. Clasele se pot definii odată cu definirea barelor de lemn.
Clasele sunt următoarele (EN 1995-1-1, 2.3.1.3):
Clasa 1, elemente la care umiditatea relativa de 65% pentru 20
°
C nu este depaşită mai mult pe o durată de câteva
săptămâni pe an,
Clasa 2, elemente la care umiditatea relativa de 85% pentru 20
°
C nu este depaşită mai mult pe o durată de câteva
săptămâni pe an,
Clasa 3, elemente la care umiditatea relativa este peste elementele din clasa 2.

În funcŃie de clasa definită se vor modifica caracteristicile de calcul a lemnului.

Clasa de durata a
încărcării
Pentru dimensionarea elementelor de lemn este necesar durata încărcării. Dacă modelul conŃine elemente de lemn
se poate defini durata încărcării.
Vezi... 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare

Rezistente de calcul RezistenŃele de calcul se determină din rezistenŃele caracteristice cu relaŃiile de mai jos:
pentru f
t,90,d
, f
c,0,d
, f
c,90,d
, f
v,d
(lemn cu secŃiune plină, Glulam, LVL):
M
k
d
f k
f
γ

=
mod

pentru f
m,d
(lemn cu secŃiune plină, Glulam, LVL):
M
k h
d
f k k
f
γ
⋅ ⋅
=
mod

pentru f
t,0,d
(lemn cu secŃiune plină, Glulam):
M
k h
d
f k k
f
γ
⋅ ⋅
=
mod

pentru f
t,0,d
(LVL):
M
k l
d
f k k
f
γ
⋅ ⋅
=
mod

unde,
k
mod
factor de reducere a rezistenŃei (EN 1995-1-1, 3.1.3)
k
h
coeficient de formă a secŃiunii pentru mărirea rezistenŃei (EN 1995-1-1, 3.2, 3.3, 3.4)
k
l
coeficient de formă a secŃiunii pentru mărirea rezistenŃei (EN 1995-1-1, 3.4)
f
k
valoarea caracteristică a rezistenŃei
γ
M
Coeficientul de siguranŃă a materialului (EN 1995-1-1, Tabel 2.3)

316



Factorul k
h
Valorile caracteristice a rezistenŃelor f
m,k
şi f
t,0,k
au fost determinate pentru secŃiuni de referinŃă. În cazul
elementelor cu secŃiune plină sau Glulam, dacă dimensiunea secŃiunii este mai mică decât cea de referinŃă, se
aplică un coeficient de majorare după cum urmează:
SecŃiune plină:
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
|
¹
|

\
|
= 3 , 1 ;
150
min
2 , 0
h
k
h
(dacă ρ
k
≤ 700 kg/m
3
)
Glulam:
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
|
¹
|

\
|
= 1 , 1 ;
600
min
1 , 0
h
k
h

Dacă în cazul LVL dimensiunea secŃiunii diferă faŃă de valoarea de referinŃă, atunci se va aplica un factor după
cum urmează:
LVL:
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
|
¹
|

\
|
= 2 , 1 ;
300
min
s
h
h
k (unde s este coeficientul pentru dimensiune)
h înălŃimea secŃiunii în mm.
ÎnălŃimi de referinŃă:
- lemn cu secŃiune plină: 150 mm
- Glulam: 600 mm
- LVL: 300 mm

Factorul k
l
Valorile caracteristice a rezistenŃelor f
t,0,k
pentru LVL au fost determinate pentru lungimi de referinŃă. Dacă
lungimea barei difera faŃă de cea de referinŃă se aplică un coeficient după cum urmează:

¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
|
¹
|

\
|
= 1 , 1 ;
3000
min
2
s
l
l
k (unde s este coeficientul pentru dimensiune)
l lungimea barei în mm.
Lungimea de referinŃă: 3000 mm

Tipul analizei Modul (SLS) Modul (ULS)
) 1 (
.
def
mean
fin mean
k
E
E
+
=
) 1 (
2
.
def
mean
fin mean
k
E
E
ψ +
=

De ordinul I, elastic liniar
) 1 (
.
def
mean
fin mean
k
G
G
+
=
) 1 (
2
.
def
mean
fin mean
k
G
G
ψ +
=

M
mean
d
E
E
γ
=
M
mean
d
E
E
γ
=
De ordinul II, elastic liniar
M
mean
d
G
G
γ
=
M
mean
d
G
G
γ
=
Valorile de calcul a
rigidităŃiilor
VibraŃii
E
mean
, G
mean
E
mean
, G
mean

Pentru siguranŃă se foloseşte ψ
2
= 1,0.

Ipoteze de
dimensionare
• SecŃiunile nu sunt slăbite.
• SecŃiunea este constantă (dreptunghi, cerc) sau liniar variabilă (dreptunghi cu înălŃime variabilă).
• Fibrele sunt paralele cu axa locala x a barei. Dacă grinda este cu secŃiunea variabilă fibrele sunt paralele cu
muchia inferioară sau superioară.
• În cazul barelor încovoiate planul dominant pentru incovoiere este planul x-z
• Pentru incovoiere axa y să fie mai puternică (I
y
≥ I
z
).
• În cazul Glulam straturile sunt paralele cu axa locală y a secŃiunii
• În cazul LVL straturile sunt paralele cu axa locala z a secŃiunii.

Manual De Utilizare 317









Analize ForŃa axială-Încovoiere [N-M] (EN 1995-1-1, 6.2.3, 6.2.4)
ForŃa axială-Încovoiere -Stabilitate (în plan) [N-M-Stab.] (EN 1995-1-1, 6.3.2)
ForŃa axială-Încovoiere -Răsucire [N-M] (EN 1995-1-1, 6.3.3)
Forfecare /y -Torsiune /x [V
y
-T
x
] (EN 1995-1-1, 6.1.7, 6.1.8)
Forfecare /z -Torsiune /x [V
z
-T
x
] (EN 1995-1-1, 6.1.7, 6.1.8)
Încovoiere /y – Forfecare /z (întindere perpendicular pe fibre) [M
y
-V
z
] (EN 1995-1-1, 6.4.3)

Parametrii calculaŃi λ
rel,y
zvelteŃea relativă (y) /în planul z-x a barei/ []
λ
rel,z
zvelteŃea relativă (z) / în planul y-x a barei / []
k
c,y
(coeficient de reducere a rezistenŃei la flambaj(y)) [] (EN 1995-1-1, 6.3.2)
k
c,z
(coeficient de reducere a rezistenŃei la flambaj (z)) [] (EN 1995-1-1, 6.3.2)
k
crit
(coeficient de reducere a rezistenŃei la răsucire) [] (EN 1995-1-1, 6.3.3)
k
h
(coeficient de majorare a rezistenŃei) (EN 1995-1-1, 3.2, 3.3, 3.4)
k
mod
(coeficient de reducere a rezistentei) [] (EN 1995-1-1, 3.1.3)
σ σσ σ
t,90,d
(întindere perpendicular pe fibre) [N/mm
2
] (EN 1995-1-1, 6.4.3)
Programul furnizează aceste rezultate ca rezultate parŃiale.


Programul efectuează analizele descrise în acest capitol. Orice altă analiză (acŃiunea forŃelor transversale,
legături, etc.) prevăzută în standarde şi normative trebuie să fie efectuate de către utilizatorul programului.


ForŃa axiala -
Încovoiere
ForŃa axială poate să fie întindere sau compresiune.
Întindere şi încovoiere (EN 1995-1-1, 6.2.3)
1
, ,
, ,
, ,
, ,
, 0 ,
, 0 ,
≤ + +
d z m
d z m
m
d y m
d y m
d t
d t
f
k
f f
σ σ σ

1
, ,
, ,
, ,
, ,
, 0 ,
, 0 ,
≤ + +
d z m
d z m
d y m
d y m
m
d t
d t
f f
k
f
σ σ σ


Compresiune şi încovoiere (EN 1995-1-1, 6.2.4)
1
, ,
, ,
, ,
, ,
2
, 0 ,
, 0 ,
≤ + +
|
|
¹
|

\
|
d z m
d z m
m
d y m
d y m
d c
d c
f
k
f f
σ σ σ

1
, ,
, ,
, ,
, ,
2
, 0 ,
, 0 ,
≤ + +
|
|
¹
|

\
|
d z m
d z m
d y m
d y m
m
d c
d c
f f
k
f
σ σ σ

unde,
k
m
= 0,7 pentru secŃiune dreptunghiulară
k
m
= 1,0 pentru alte secŃiuni

318



ForŃa axială-
Încovoiere-
Stabilitate
(EN 1995-1-1, 6.3.2)
1
, ,
, ,
, ,
, ,
, 0 , ,
, 0 ,
≤ + +

d z m
d z m
m
d y m
d y m
d c y c
d c
f
k
f f k
σ σ σ

1
, ,
, ,
, ,
, ,
, 0 , ,
, 0 ,
≤ + +

d z m
d z m
d y m
d y m
m
d c z c
d c
f f
k
f k
σ σ σ

unde,
k
c,y
coeficient de reducere a rezistenŃei la flambaj în jurul axei y şi în planul x-z a barei (EN 1995-1-1, 6.3.2,
(6.25))
k
c,z
de reducere a rezistenŃei la flambaj în jurul axei z şi în planul x-y a barei (EN 1995-1-1, 6.3.2, (6.26))
În cazul întinderii în locul f
c,0,d
se foloseşte f
t,0,d
şi k
c,y
= k
c,z
= 1,0

ForŃa axială-
Încovoiere-Răsucire
În cadrul verificării se presupune că secŃiunea este încărcată în planul z-x şi încovoierea se produce în jurul axei
y. Dacă simultan este încovoiere în jurul axei z şi dacă efortul unitar rezultat din aceaste depăşeşte 3% din f
c,0,d
se
afisează un mesaj de eroare.
Moment încovoietor (EN 1995-1-1, 6.3.3)
1
,
,


d m crit
d m
f k
σ


Compresiune şi încovoiere (EN 1995-1-1, 6.3.3)
1
, 0 , ,
,
2
,
,


+
|
|
¹
|

\
|

d c z c
d c
d m crit
d m
f k f k
σ σ

Pentru verificarea răsucirii cu întinderi şi încovoieri mici, EC5 nu are prevederi.
Întinderea şi încovoierea se verifică cu aproximaŃia următoare,
1
,
,


d m crit
d mt
f k
σ
unde 0
,
< + =
A
N
W
M
d
y
d
d mt
σ
unde,
k
crit
coeficient de reducere a rezistenŃei la răsucire după cum urmează:
λ
rel,m
≤ 0,75 k
crit
= 1,0
0,75 < λ
rel,m
≤ 1,4 k
crit
= 1,56-0,75 λ
rel,m


λ
rel,m
≤ 0,75
2
,
/ 1
m rel crit
k λ =



Forfecare-Răsucire EC5 nu are prevederi pentru forfecare şi răsucire simultană. Se va utiliza prevedrile standardului 265:2003
(Standard ElveŃian)
Forfecare(y) şi răsucire
1 ;€€
2
,
, ,
,
,
,
, ,

|
|
¹
|

\
|
+

d v
d y v
d v shape
d tor
d v
d y v
f f k f
MAX
τ τ τ


Forfecare(z) şi răsucire
1 ;€€
2
,
, ,
,
,
,
, ,

|
|
¹
|

\
|
+

d v
d z v
d v shape
d tor
d v
d z v
f f k f
MAX
τ τ τ

unde,
k
shape
este coeficientul de forma secŃiunii:
Pentru secŃiune circulară k
shape
= 1,2
Pentru secŃiune dreptunghiulară
{ } 0 , 2 ; / 15 , 0 1 min b h k
shape
+ =


Manual De Utilizare 319



Încovoiere-
forfecare

Pentru arce programul determină efortul unitar maxim de întindere perpendicular pe fibre şi determnină eficienŃa
pentru acest vârf de tensiune după cum urmează:
Încovoiere(y) – Forfecare(z) (EN 1995-1-1, 6.4.3.)
1
f k k f
d , 90 , t vol dis
d , 90 , t
d , v
d

⋅ ⋅
σ
+
τ
unde,

k
dis
coeficient care Ńine seama de distribuŃia tensiunii (kdis=1,4 pentru arce).
k
vo
l factor de volum.

Definirea paramet-
rilor de proiectare
Conform EC5 pentru dimensionarea elementelor se dau următorii parametrii de proiectare:






Grosimea stratului Pentru elemente de lemn lamelar incleiat se poate definii grosimea stratului de lemn.

DirecŃia fibrelor Pentru secŃiunile variabile direcŃia poate sa fie paralela cu muchiile inferioare sau superioare în funcŃie de poziŃia
barei. Muchia superioară este muchia din direcŃia pozitivă a axei z.

Parametrii pentru
stabilitate


Stabilitate K
y
, K
z
: coeficienŃii de flambaj conform axelor y, şi z.
l
l
K
y ef
y
,
=
l
l
K
z ef
z
,
=
unde,
l lungimea de calcul
l
ef,y
şi l
ef,z
alungimile de flambaj pentru axele y şi z .
(l
ef,y
lungimea de flambaj pentru flambajul în planul x-z)
(l
ef,z
lungimea de flambaj pentru flambajul în planul x-y)

Răsucire K
LT
: coeficient de răsucire pentru axa z.
l
l
K
ef
LT
=
unde,
l lungimea de calcul.
l
ef
lungimea de răsucire pentru axa z .
Dacă încărcarea nu acŃionează în centrul de greutate a secŃiunii lungimea se determină în modul următor:
- dacă încărcarea acŃionează pe muchia comprimată, atunci valoarea l
ef
este majorată cu 2h
- dacă încărcarea acŃionează pe muchia întinsă, atunci valoarea l
ef
este redusă cu 0,5h

320


Valori pentru factorul K
LT
.
(Vezi EN 1995-1-1, Tabelul 6.1)

Natura rezemării laterale (în
planul x-y)


Modul de încărcare
(direct)

DistribuŃia momentului
M
y
între două rezemări
laterale
p
z

0,9
F
z

0,8
F
z
F
z


¼ ½ ¼

0,96
p
z

0,42
F
z

0,64

Natura rezemării laterale (în
planul x-y)


Modul de încărcare
(indirect)

DistribuŃia momentului
M
y
între două rezemări
laterale


M M

1,0

M ½ M

0,76

M M=0

0,53

M ½ M

0,37

M M

0,36

Natura rezemării laterale (în
planul x-y)


Modul de încărcare
(consola)(încărcare
directă)


DistribuŃia momentului
M
y

p
z

0,5

F
z


0,8


Manual De Utilizare 321


Asamblare piese Având în vedere că analiza structurii se efectuează cu metoda elementului finit, iar dimensionarea şi verificarea
se face pentru elementele de structură, este necesar ca elementele finite să fie asamblate în elemente de structură.
Elementul de structură poate conŃine un număr arbitrar de elemente finite. Elementele finite grupate în
elementele structurale trebuie să satisfacă următoarele condiŃii: să fie din acelaşi material, secŃiunea şi sistemul
local de coordonate să fie identică, iar elementele finite să fie coliniare. Respectarea acestor condiŃii vor fi
verificate de către program.
Pentru definirea punctelor de capăt ale elementelor structurale există două posibilităŃi:

Elementele structurale vecine sunt împărŃite de
elementele conectate în nodurile elementelor selectate.


Elementele selectate formează un singur element
structural care este independent de celelalte elemente
conectate în noduri.



Diagrama pe bare Clicând pe un element structural se afişează fereastra de dialog cu diagramele rezultatelor şi a eficientelor
maxime.
În fereastra de dialog se pot afişa rezultatele pe orice element, în orice secŃiune, pentru orice ipoteză sau
combinaŃie de încărcare. Dacă pentru un profil nu se poate efectua o verificare, se afişează diagrama barată.










imprimare
Editorul de
breviar de clcul
Ipoteza de încărcare
combinaŃie
Numărul de ordine a elementului
Salvare în
biblioteca de
imagini
copiere
Salvare în
biblioteca de
desene
322

































Această pagină este lăsată intenŃionat goală.
Manual De Utilizare 323


7. Programarea sistemului de programe AxisVM

Serverul AxisVM
COM
Programul AxisVM ca şi multe alte aplicaŃii Windows sprijină utilizarea tehnologiei Microsoft COM.
Programele care conŃÎn serverul COM se pot accesa standardizat din alte programe pentru utilizarea obiectelor
interne. AplicaŃiile externe pot accesa procedurile, funcŃiile şi proprietăŃile claselor. Cu serverul COM se poate
lansa programul AxisVM, se pot genera modele, se pot efectua analize şi se pot utiliza rezultatele.
AplicaŃii specifice:
• Generare şi analiza unui model parametric
• Metode de proiectare iterative
• Dezvoltarea modulelor speciale de dimensionare

Fişierele DLL utilizate de serverul AxisVM COM din subdirectorul Plugins sunt incluse automat în meniul
Anexe. Dacă sunt create alte subdirectoare în directorul Plugins structura meniului se va schimba. DocumentaŃia
necesară pentru programarea COM şi exemplele Delphi, Visual C++ şi Visual Basic se pot descărca de pe pagina
web AxisVM (www.axisvm.hu).


324

































Această pagină este lăsată intenŃionat goală.
Manual De Utilizare 325


8. AxisVM Viewer şi Viewer Expert

AxisVM Viewer

Programul AxisVM Viewer este un program
gratuit de vizualizare a modelelor. În program nu
se poate modifica modelul şi nu se pot tipări
imagini sau documentaŃii.
Programul dă posibilitatea prezentării modelelor
unde nu este instalat programul AxisVM.



Dacă nu se doreşte ca modelul creat sa fie utilizat de altcineva modelul se poate salva cu funcŃia Fişier/Export în
formatul special AxisVM Viewer (*.AXV). Fişierele AXV se pot citi numai cu AxisVM Viewer.


AxisVM Viewer
Expert
Cine dispune de AxisVM poate să cumpere Viewer Expert din care se pot imprima imagini, tabele, documente şi
se pot cota şi aşeza căsute de texte. Salvarea modificărilor nu este posibilă nici din această versiune.


326

































Această pagină este lăsată intenŃionat goală.

Manual De Utilizare 327


9. Scheme de introducere a datelor
9.1. Grindă cu zăbrele
Geometria
1.) Generarea reŃelei geometrice (ex. în planul X-Z)
fixarea planului X-Z


realizarea reŃelei continue din linii
(se pot utiliza funcŃiile: poligon sau nod şi linie)



Poligon


Elemente


1.) Definirea zăbrelelor


Zăbrea


se selectează zăbrelele care au acelaşi material şi secŃiune.
2.) Definire materiale (ex. încărcare din baza de date)



Baza de date (OŃel)

3.) Definire secŃiuni (ex. alegere din baza de date)



Baza de date (76x7.0)

4.) Definire reazeme nodale

Reazeme
nodale




Global





Dat de referinŃă




se selectează nodurile care sunt rezemate identic
5.) Definirea gradelor de libertate nodale



Grade de
libertate


se selectează toate nodurile şi din lista funcŃiei se alege grindă cu zăbrele în planul X-Z (în zăbrele vor rezulta
eforturi din deplasarea nodurilor în direcŃiile X, Z)
328


Încărcări
1.) Definire ipoteze şi combinaŃii de încărcare



Ipoteză de
încărcare si
Gruparea
încărcărilor



CombinaŃie




2.) Definirea încărcărilor nodale, greutatea proprie, din variaŃie de temperatură, variaŃie de lungime şi pretensionare.


Nodal



Zăbrea



Zăbrea



Zăbrea




Zăbrea


se selectează elementele de zăbrea care sunt încărcate identic



Statică 1.) Pornirea analizei statice



Manual De Utilizare 329


9.2. Structură în cadre
Geometria
1.) Generarea reŃelei geometrice (în planul X-Z)
fixarea planului X-Z


realizarea reŃelei continue din linii
(se pot utiliza funcŃiile: poligon sau nod şi linie)

2.)

Poligon


Elemente
1.) Definire element finit de bară


Bară


se selectează barele care au acelaşi material şi secŃiune.

2.) Definire materiale (ex. încărcare din baza de date)


Baza de date (OŃel)

3.) Definire secŃiuni (ex. alegere din baza de date)



Baza de date (I 240)


4.) Definire reazeme nodale


Reazeme
nodale



Global




Relativ la bară



Local



se selectează nodurile care sunt rezemate identic
5.) Definirea gradelor de libertate nodale



Grade de
libertate


se selectează toate nodurile şi din lista funcŃiei se alege cadru în planul X-Z (în bare vor rezulta eforturi din
deplasarea nodurilor în direcŃiile X, Z şi rotirea în jurul axei Y)
330



Încărcări
1.) Definire ipoteze şi combinaŃii de încărcare



Ipoteză de
încărcare si
Gruparea
încărcărilor



CombinaŃie


2.) Definirea încărcărilor nodale, concentrate pe bare, uniform distribuite, greutatea proprie, din variaŃie de
temperatură, variaŃie de lungime şi pretensionare.



Nodal




Bară




Bară



Bară



Bară



Bară




Bară


se selectează elementele de bară care sunt încărcate identic



Statică Pornirea analizei



Manual De Utilizare 331


9.3. Placă
Geometria
1.) Generarea reŃelei geometrice (ex. în planul X-Y)
fixarea planului X-Y


realizarea reŃelei continue din linii
(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcŃie)




Dreptunghi

Elemente


1.) Definire domeniu


..
Placă
Material Grosime

2.) Definirea reazemelor de muchie sau nodale



Reazeme
nodale


Reazeme
de muchie




Relativ



Global
se selectează elementele care au acelaşi tip de rezemare pe muchie după care se selectează muchiile rezemate
în cazul reazemelor relative la muchie, muchia dă direcŃia axei local x, axa z este perpendiculară pe placă, iar
axa y pe axele x şi z.
Încărcări
1.) Definire ipoteze şi combinaŃii de încărcare


Ipoteză de
încărcare si
Gruparea
încărcărilor




CombinaŃie


2.) Definirea încărcărilor nodale, uniform distribuite, greutatea proprie, şi din variaŃie de temperatură.



Nodal




Placă




Placă



Placă




Placă


se selectează domeniul. DirecŃia de încărcare în cazul elementelor de placă este cea perpendiculară pe aceasta,
iar semnul este dat de direcŃia axei locale z
(ex. p
z
=-10.00 kN/m
2
)
332





Elemente


1.) Generare reŃea


-se selectează domeniul
-se dă lungimea medie a laturii
(ex.:0,5 m)


2.) Definirea gradelor de libertate nodale



Grade de
libertate


Se selectează toate nodurile şi din tabel se alege setarea Placă în planul
X-Y. Deplasarea pe direcŃia Z şi rotirile după axele X şi Y sunt libere (în placă se nasc eforturi din aceste
deplasări).

Statică Pornirea analizei





Manual De Utilizare 333


9.4. Şaibă
Geometria
1.) Generarea reŃelei geometrice (ex. în planul X-Z)
• fixarea planului X-Z


• realizarea reŃelei continue din linii
(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcŃie)



ÎmpărŃire în
dreptunghi


SuprafeŃele sunt generate automat.
(centrele suprafeŃelor sunt marcate cu un punct alb)

Elemente
1.) Definirea elementelor de şaibă



Selectare




Şaibă

Se selectează elementele care au acelaşi material, grosime şi vector de referinŃă.


2.) Definirea materialelor (ex. din baza de date de materiale)



Încarcă (Beton C20)

3.) Definirea grosimii ex:20 cm

4.) ReferinŃele sunt generate automat



În direcŃiile locale x-y sunt date solicitările n
x
, n
y
, n
xy
.



334



5.) Definirea reazemelor liniare sau nodale




Reazeme
nodale


Reazeme
de muchie




Relativ



Global
Se selectează muchiile elementelor care au rezemare identică.
În cazul reazemelor relative la muchie, aceasta dă direcŃia axei locale x, axa z este perpendiculară pe placa iar
axa y pe axele x şi z
6.) Definirea gradelor de libertate nodale



Grade de libertate


Se selectează toate nodurile şi din lista funcŃiei se alege şaibă în planul X-Z (în elemente de şaibă vor rezulta
eforturi din deplasarea nodurilor în direcŃia axelor X,Z)
Încărcări
1.) Definire ipoteze şi combinaŃii de încărcare



Ipoteză de încărcare si
Gruparea încărcărilor



CombinaŃie



2.) Definire încărcare uniform distribuită



Nodal



Şaibă



Şaibă



Şaibă




Şaibă


Se selectează elementele de şaibă care sunt
încărcate identic
Elementele de şaibă se pot încărca numai în
planul lor, iar direcŃia pozitivă a încărcărilor este
dată de direcŃia pozitivă a axelor locale
(ex. p
y
= -10.00 kN/m
2
)


Statică 1.) Pornirea analizei



Manual De Utilizare 335


9.5. Schema de introducere a datelor pentru analiza seismică
Geometrie
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 7.1 - 7.4 (Vezi detaliat...9.1).

Elemente
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 7.1 - 7.4 (Vezi detaliat...9.1).

Încărcări/1.
1.) Definire ipoteză de încărcare pentru mase



Ipoteză de încărcare


2.) Se dau toate masele sau încărcările cu care se efectuează analiza modală şi seismică.

Analiză modală/1.


1.) Analiza modală
(de regulă pentru o structură plană se determină 3 moduri proprii de vibraŃie, iar pentru o structură spaŃială, 9)

Dacă la opŃiunea Ipoteză presupusă
simultan se alege ipoteza de încărcare
definită la Încărcări/1, încărcările sunt
convertite în mase.


Încărcări/2.
1.) Definire ipotezei de încărcare SEISM



Ipoteză de încărcare


Se dă o ipoteză de încărcare de tip seism

2.) Definirea parametrilor ipotezei seismice



Seism


Se dau parametrii
Analiză/2.


1.) Analiza statică

Solicitările rezultate din încărcările seismice se obŃÎn în mod similar cu cele obŃinute din încărcările statice.
Ipotezele de încărcare cu semnul +, respectiv - la capătul denumirii sunt cele rezultate din însumarea
solicitărilor din modurile de vibraŃie iar ipotezele de încărcare cu 01, 02, …, n la capătul denumirii sunt cele
aferente modurilor de vibraŃie. Aceste ipoteze pot fi utilizate şi în combinaŃiile de dimensionare.






) (+
y
M
(-)
y
M
înf
y
M




336

































Această pagină este lăsată intenŃionat goală.

Manual De Utilizare 337


10. Exemple simple
10.1. Cadru plan - analiza statică de ordinul I

Date AK-ST-I.axs

Geometria structurii:





material: oŃel
profil: I 240
Încărcări:


Rezultate AK-ST-I.axe

Componenta Analitic AxisVM 7.0
ipot.1.
) (C
X
e [mm]
17.51 17.51
) ( A
y
M [kNm]
-20.52 -20.52
2. te.
) (C
X
e [mm]
7.91 7.91
) ( A
y
M [kNm]
63.09 63.09

338


10.2. Cadru plan - analiza statică de ordinul II

Date AK-ST-II.axs

Geometria structurii:





material: oŃel
profil: I 240
Încărcări:



Rezultate AK-ST-II.axe

Componenta Analitic AxisVM 7.0
1. te.
) (C
X
e [mm]
20.72 20.56
) ( A
y
M [kNm]
-23.47 -23.40
2. te.
) (C
X
e [mm]
9.26 9.22
) ( A
y
M [kNm]
66.13 66.25

Verificare În cazul analizei statice de ordinul II echilibrul structurii este exprimat pe structura deformată
Manual De Utilizare 339


10.3. Cadru plan - analiza de stabilitate

Date AK-KI.axs

Geometria şi încărcările:





material: oŃel
profil: I 240
Rezultate AK-KI.axe

Forma de pierdere a stabilităŃii:





Parametrul critic
al încărcării
Cosmos/M
'
AxisVM 7.0
n
kr
6.632 6.633
340


10.4. Cadru plan - analiza modală de ordinul I

Date AK-RZ-I.axs

Geometria structurii:





material: oŃel
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-I.axe


FrecvenŃa [Hz]
Forma Cosmos/M
'
AxisVM 7.0
1 6.957 6.957
2 27.353 27.353
3 44.692 44.692
4 48.094 48.094
5 95.714 95.714
6 118.544 118.544
Manual De Utilizare 341


10.5. Cadru plan - analiza modală de ordinul II

Date AK-RZ-II.axs

Geometria şi încărcări:





material: oŃel
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-II.axe

FrecvenŃa [Hz]
Forma Cosmos/M
'
AxisVM 7.0
1 0.514 0.514
2 11.427 11.426
3 12.767 12.766
4 17.146 17.146
5 27.111 27.109
6 39.458 39.456
342


10.6. Şaibă - analiza statică de ordinul I

Date VT1-ST-I.AXS



E=880 kN/cm
2

ν=0
v=0.10 m
p=100 kN/m
Discretizare:
4x16 elemente


Rezultate VT1-ST-I.AXE

Componenta Analitic
(cu efectul forfecării)
AxisVM 7.0
) (B
z
e [mm]
15.09 15.10
) ( A
x
N [kN/m]
1800.00 1799.86
Manual De Utilizare 343


10.7. Placă simplu rezemată pe contur- analiza statică de ordinul I

Date VL1-ST-I. AXS




Material: beton
E=880 kN/cm
2

ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m
2

Discretizare:
8x8 elemente

Rezultate

Componenta Analitic
(fără efectul forfecării)
AxisVM 7.0
) ( A
z
e [mm]
51.46 51.46
) ( A
x
m [kNm/m]
46.11 46.31

Analiza
convergenŃei


Variante de discretizări:



344


10.8. Placă încastrată pe contur- analiza statică de ordinul I

Date VL2-ST-I. AXS



Material: beton E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m2
Discretizare
16x16 elemente

Rezultate VL2-ST-I.AXE

Componenta Analitic
(fără efectul forfecării)
AxisVM 7.0
) ( A
z
e [mm]
16.00 16.18
) ( A
x
m [kNm/m]
22.01 22.15
) (B
x
m [kNm/m]
64.43 63.25
) (B
x
q [kN/m]
111.61 109.35

Analiza
convergenŃei



Variante de discretizare:


Manual De Utilizare 345


11. Bibliografie
1. Bathe, K. J., Wilson, E. L., Numerical Methods în Finite Element Analysis, Prentice Hall, New Jersey, 1976
2. Bojtár I., Vörös G., A végeselem-módszer alkalmazása lemez- és héjszerkezetekre, Mőszaki Könyvkiadó, Budapest, 1986
3. Chen, W. F., Lui, E. M., Structural Stability, Elsevier Science Publishing Co., Inc., New York, 1987
4. Hughes, T. J. R., The Finite Element Method, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1987
5. Owen D. R. J., Hinton E., Finite Elements în Plasticity, Pineridge Press Limited, Swansea, 1980
6. Popper Gy., Csizmás F., Numerikus módszerek mérnököknek, Akadémiai Kiadó ⋅ Typot
e
x, Budapest, 1993
7. Przemieniecki, J. S., Theory of Matrix Structural Analysis, McGraw Hill Book Co., New York, 1968
8. Weaver Jr., W., Johnston, P. R., Finite Elements for Structural Analysis, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey,
1984
9. Dr. Szalai Kálmán, Vasbetonszerkezetek, vasbeton-szilárdságtan, Tankönyvkiadó, Budapest, 1990. 1998
10. Dr. Kollár László: Vasbeton-szilárdságtan, Mőegyetemi Kiadó, 1995
11. Dr. Kollár László: Vasbetonszerkezetek I., Vasbeton-szilárdságtan az Eurocode 2 szerint, Mőegyetemi Kiadó, 1997
12. Dr. Bölcskei E., Dr. Dulácska E.: Statikusok könyve, Mőszaki Könyvkiadó, 1974
13. Dr. Dulácska Endre: Kisokos, Segédlet tartószerkezetek tervezéséhez, BME Építészmérnöki Kar, 1993
14. Porteous, J., Kermani, A., Structural Timber Design to Eurocode 5, Blackwell Publishing, 2007
15. Dulácska Endre, Joó Attila, Kollár László: Tartószerkezetek tervezése földrengési hatásokra, Akadémiai Kiadó, 2008
16. Pilkey, W. D., Analysis and Design of Elastic Beams - Computational methods, John Wiley & sons, Inc., 2002
17. Navrátil, J., Prestressed Concrete Structures, Akademické Nakladatelství Cerm
®
, 2006
18. Szepesházi Róbert: Geotechnikai tervezés (Tervezés Eurocode 7 és a kapcsolódó európai geotechnikai szabványok alapján),
Business Media Magyarország Kft., 2008
19. Györgyi József: Dinamika, Mőegyetemi Kiadó, 2003
20. Bojtár Imre, Gáspár Zsolt: Végeselemmódszer építımérnököknek, Terc Kft., 2003
21. Eurocode 2, EN 1992-1-1:2004
22. Eurocode 3, EN 1993-1-1:2005
23. Eurocode 3, EN 1993-1-3:2006
24. Eurocode 3, EN 1993-1-5:2006
25. Eurocode 5, EN 1995-1-1:2004
26. Eurocode 8, EN 1998-1-1:2004
27. Paz,M., Leigh, W., Structural Dynamics - Theory and Computation, Fifth Edition, Springer, 2004
28. Chopra, A. K., Dynamics of Structures - Theory and Applications to Earthquake Engineering, Third Edition, Pearson
Prentice Hill, 2007
29. Biggs, J. M., Introduction to Structural Dynamics, McGraw-Hill, 1964
30. Weaver, W., Jr., P. R. Johnston, Structural Dynamics by Finite Elements, Prentice-Hall, 1987
31. Bathe, K. J., Finite Element Procedures, Prentice-Hall, 1996
32. COD DE PROIECTARE SEISMICĂ P100, PARTEA I – P100-1/2006 PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI
33. COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII STRUCTURILOR ÎN CONSTRUCłII, INDICATIV CR 0-2005
34. STAS 10107/0-90, CONSTRUCłII CIVILE ŞI INDUSTRIALE-CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA ELEMENTELOR
STRUCTURALE din BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT.
35. 10108/0-78, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE şi AGRICOLE. CALCULUL ELEMENTELOR DE OłEL.


346


Memo



Sign up to vote on this title
UsefulNot useful