Tema 12 Fluctuaţiile economice Evoluţia indicatorilor economici (micro, mezo, macroeconomici) evidenţiază alternanţa pe rioadelor de creştere, stagnare sau

reducere a activităţii economice şi chiar situaţii cri tice de criză. Ciclicitatea este o trăsătură a evoluţiei activităţii economice. Activitatea e onomică nu are o evoluţie liniară, ci una fluctuantă; fluctuaţiile sunt sezoniere, acciden tale şi ciclice (exemple) şi determină evoluţia fluctuantă a ofertei. • funcţionalitatea acti ităţii economice, • interdependenţele dintre componentele activităţii economice. Ele ţin de m canismele prin care se realizează reglarea şi corelarea unor componente ale activităţii economice. ⇉ Fluctuaţiile ciclice sunt determinate de factori legaţi de: ⇉ Sunt fluctuaţii agregate şi se reiau la anumite perioade de timp. ⇉ Ciclicitatea: - este o formă de mişcare a activităţii economice, - reflectă repetabilitatea în timp a unor stări ale economiei (faze ale ciclului economic) care se aseamănă, - în fiecare fază, sta rea şi performanţele agregate ale activităţii economice (ritmurile venitului naţional ale producţiilor industriale şi agricole, gradul de ocupare al forţei de muncă, cursul de sc himb, rata inflaţiei, nivelul de trai al populaţiei etc.) au anumite caracteristici, diferite de la o fază la alta. Fazele evoluţiei ciclice se condiţionează reciproc şi au u n caracter unitar; ele pregătesc condiţiile pentru continuitate, schimbări calitative şi progres.

Analiză. • Se încadrează în intervalul ciclulu i mediu (JUGLAR) între două crize.U. • Are două faze: expan siune şi încetinire. • Creşterea prod ucţiei Q neînsoţită de creşterea cererii C determină o acumulare de stocuri care îngreunează ivitatea economică. Se recurge la operaţiunea de „destocare” (comercializare şi consum num ai din stocuri). profitul creşte. a treia. ciclul variaţiei stocurilor. 30 luni. preţul creşte. se mai numesc şi ciclul afacer ilor. * Ciclul HANAU (este o excepţie • Are trei faze: prima. d e exemplu: ciclul inflaţionist. iar trecerea de la una la alta nu presupune o criză. a doua. Ciclurile propriu-zise. Trăsături caracteristice • Mişcarea ciclică care se desfăşoară pe cca. Ea se evidenţiază pe b za datelor statistice care exprimă activitatea macroeconomică în indicatori reali. • Pe parcursul acestui ciclu. C>O. decenale. Tipologia ciclurilor . preţul depinde de nivelul anterior şi prea puţin de nivelul viitor al cererii C şi de evoluţia preţurilor în g eneral. KITCHIN (6 luni-3 ani). Div ersitatea ciclurilor economice • • • Ciclul scurt sau minor. cuprinse între 4-6 ani şi 10-12 ani. întindere aprox. scad preţul şi profitul.Ciclicitatea este o formă normală de evoluţie a activităţii economice. cr eşterea investiţiilor determină creşterea ofertei O care treptat devine mai mare decât cer erea C. se pot derula fie două cicluri scurte fie trei cic luri scurte dacă durata este a) Ciclul scurt KITCHIN de 10 ani. scade Q. Ciclurile lungi ”seculare” KONDRATIEV.A. 40 de luni (a 3 ani) afectează ansamblul ramurilor unei economii. se încetineşte ritmul economic • Este sp ecific pentru S. • Contribuie la modificarea expansiunii sau contracţi ei. se reduc comenzile. • Oferta ţine seama de ciclicitatea producţiei. investiţiile în zootehni e sunt a ciclului scurt) insuficiente. surplusul de ofertă (ca urmare a stocurilor) determină scăderea drastică a preţului şi profitului. specific pieţei producţiei agricole / z ootehnice (în special). JUGLAR.

Randamentele sunt descrescătoare. atragerea şi exploatarea de noi resurse (în principal energetice). • Necesitatea tranziţiei spre un nou mod tehnic de producţie (care durează alţi 20-30 ani)şi spre utilizarea mai eficientă a forţelor de producţie (saltul calitativ în direcţia forţelo r de producţie). Faza descendentă = încetinire. • Ar e patru faze: expansiunea (conjunctură economică favorabilă. fenomene negative ca inflaţie şi şomaj a) ciclicitatea noutăţilor. c) evoluţi roducţiei. inve stiţilor. • Dominaţia unui anumit mod t ehnic de producţie până la epuizarea sa (20-30 ani). „secular” KONDRATIEV Argumente privind cauzele ciclului lung .Tipologia ciclurilor Analiză. • Faza ascendentă = prosperitate economică. recesiunea (încetinirea creşterii economi ce). • Crizele clasice = de su b/supraproducţie • Crizele moderne duc la încetinirea sau stagnarea ritmului creşterii e conomice. Apare neconcordanţa cu oferta facto rilor de producţie din natură. • Se mai poate caracteriza prin două faze (expansiune a şi depresiunea) şi două puncte de ruptură (criza şi relansarea). este un ciclu mediu.). a stocului de aur sau a producţiei agricole. • Are două faze: ascendentă şi descendentă (fiecare cu 20-30 ani). în evoluţ economiei mondiale. comportă multiple p uncte de vedere (ale diferiţilor autori) referitor la numărul şi denumirea fazelor. b) Ciclul decenal JUGLAR (ciclul afacerilor) c) Ciclul lung. ritm de creştere a venitului naţional. cri za (reducerea dramatică a ratei profitului). în ultimii 200 de ani. producţiei Q şi desfacerilor. şomaj. prin creşterea Oagrg. iar costurile în creştere. dezechilibre financiare. Trăsături caracteristice • Durată 6-8 ani. refacerea (avânt economic). recesiune economică. semne de epuizare a manifestării raţionalităţii economice şi s erea eficienţei economice. perfecţionări tehnice ampl . s-au manifestat patru cicluri Kondratie v. inflaţie durabilă. b) pregătirea războ aielor (care necesită creştere economică şi investiţii susţinute pentru înarmare).

dar se rupe echilibrul economic ceea ce determină recesiunea. .În prezen t. • Creşterea investiţiilor determi rerea globală care la rândul său determină expansiunea economică. Schwartz. • Opinii privind evoluţia ciclică prin fluctuaţiile investiţiilor: a) nu se datorează insuficienţei de lichidităţi. Supraacumularea de capital . Friedman. • Ciclul economic ar fi un fenomen pur monetar (determinat de erori ale autorităţilor responsabile de politica monetară). • Cererea insuficientă = inegalităţi în distribuirea veniturilor. 1. Economistul J. în faza descendentă se plasează vârfurile tehnol ogice şi majoritatea descoperirilor fundamentale. biotehnologie. Teorii-autori.Tipologia ciclurilor Explicarea ciclului lung Primul ciclu K = inovaţii în industria textilă şi metalurgie Al doilea = revoluţia căi ferate şi siderurgie Al treilea = inovaţii î industria de automobile. Sch umpeter: randamentul ridicat al investiţiilor face ca piaţa să abunde în produse noi car e nu sunt absorbite prin cerere→depresiunea ca urmare a scăderii producţiei de bunuri de consum. • Susţinătorii prezintă opinii un laterale. argumentul unanim recunoscut este evoluţia ciclică a cercetării ştiinţifice şi inovarea t ehnologică: în faza ascendentă. A. Evoluţia creditului 2. electricitate şi chimie Al patrulea = electronică. . b) este o deteriorare a rentabilităţii investiţiil r.Trecerea de la o fază la alta (t ranziţia) se face printr-o criză. Subconsumul 3. Cauzele evoluţiei ciclice Cauzele ciclicităţii Explicaţii. social-politici şi naturali. • Recesiunea apare ca urma re a insuficienţei resurselor investiţionale (cu prioritate în sectorul creator de bun uri de capital). • Adepţii teoriilor monetariste explică: creş erea excesivă a creditului = expansiunea. ceea ce d etermină scăderea ofertei/producţiei = creşterea şomajului. • Evoluţia ciclică este rezultatul politicilor de credit adoptate de băn cile centrale. inovaţiile sunt susţinute de investiţii înalte şi un grad de lizare eficientă a factorilor de producţie. Trăsături caracteristice . tehnologia informatică şi telecomunicaţii Analiză. • Teoriile s-au îmbunătăţit prin aportul economiştilor: M. M. robotică. c) capitalul fix existent depăşeşte nevoile reale ale economiei. N. Rothbard.Evoluţia economică pe termen lung este sub influenţa fac torilor endogeni şi exogeni (de tip economic.

necorelată cu procesul creşteri i economice reale. Intervenţia statului care generează inter venţiei monetare din partea statului. Efectele perverse ale intervenţiei regăsesc în diferite analize. 7. toate explicaţiile (de mai sus) se 8. b) influenţarea ofertei agregate (supply-side economics ). • În prezent. modifică în mod artificial creşterea economică). Contradicţia funda mentală a rapidă a producţiei decât cererea solvabilă. sistemului economic neconcordanţa din tre stuctura ofertei şi a cererii → formarea unei „supraproducţii relative” şi o scădere a ra ei profitului. în mod deosebit se statului în economie pune însă accentul pe: a) ofertă (politica supply side). • Fluctuaţiile sunt apre ciate în prezent ca rezultat al factorilor endogeni (inadecvatele mecanisme de inf luenţă şi reglare a economiei reale nu mai corespund condiţiilor economice actuale). b) expl icaţiile monetariste (extinderea exagerată a creditului. Existenţa unor opinii diferite privind cauzele fluctuaţiilor ciclice fundam entează clasificarea politicilor în două mari categorii: a) influenţarea cererii agregat e (demand-side economics).Explicaţii. Scopul lor este: a) asigurarea u nei stabilităţi a proceselor economice. • Susţinătorii acestei teorii sunt oponenţii 6. Evoluţia eficienţei marginale a • Economistul P. • Necorelarea intervenţiei st atului cu pârghiile. . dereglări în domeniul circulaţiei • Curent monetaris t friedmanian monetare • Dereglarea circulaţiei monetare→neconcordanţa dintre ritmul de creştere economică şi ritmul de creştere a masei monetare (M). Cauzele ciclicităţii Politicile anticiclice (conjuncturale) Politicile anticiclice sunt de fapt polit ici de atenuare a efectelor ciclicităţii economice. Teorii-autori.S amuelson (ca susţinător şi capitalului în interdependenţă cu rata continuator al lui Keynes) a elaborat teoria dobânzii interdependenţei multiplicator/accelerator al investiţiilo r. Intervenţia statului instrumentele şi politicile economice ale statului. • Teoria marxistă: tendinţa de creştere mai 4. • Concepţie keynesistă 5. b) reducerea efectelor negative ale evoluţiei ciclice.A. care se dovedesc ineficiente.

majorarea fiscalităţii prin: fiscalităţii ⇉ gradul de prin: impozitare a a) frânarea cererii de veniturilor consum ⇉ reducerea taxei de b) reducerea consum inve stiţiilor prin care se obţin încasări suplimentare pentru acoperirea deficitelor bugetar e .reducerea ratei dobânzi i . sunt politici anticriză. Politica monetară şi de credit Pârghii şi instrumente . Politica fiscală . b) investiţii socialcultur ale.creditul.stimularea cererii şi a inv estiţiilor care favorizează creşterea producţiei şi a gradului de ocupare a forţei de muncă majorarea cheltuielilor de la buget printr-o emisiune monetară suplimentară în scopul măririi cererii globale b) boom . .taxe şi impozite .reducerea .control riguros asupra masei monetare.masa monetară Fază a) recesiune .sporirea volumului de credite şi a masei monetare.cheltuieli de la bugetul de stat .rata dobânzii. .Cheltuielile sunt orientate spre: a) achiziţii de stat. c) investiţii întreprinderi publice. după care modificările nedorite ale cererii agregate (în spe cial pentru bunurile de investiţii) se manifestă în raport cu posibilităţile şi evoluţia efec ivă a ofertei agregate. 2. .⇉ Prima categorie. Tipuri de politici anticiclice 1. 3. .restricţii la acordarea de credite. Politica cheltuielilor publice .creşterea ratei dobânzii. Keynes. care porneşte de la insuficienţa cererii agregate se fundamentează pe teoria lui J. componente ale politicii economice pe termen scurt-mediu. . M.

Kydland şi Edward C. b) folosirea acelor pârghii economice prin care se stimulează perspectivele de pr ofit ale producătorilor motivaţi pentru a spori oferta de bunuri (reducerea fiscalităţii ). cantita tea de muncă. factorii monetari sau şocurile cer erii agregate au o influenţă mai redusă (de unde şi numele de cicluri reale).⇉ A doua categorie de politici anticiclice se bazează pe oferta agregată. Sunt preconi zate două categorii de măsuri: a) susţinerea reformelor structurale privind extinderea concurenţei şi mecanismul preţurilor libere prin buna şi corecta funcţionare a pieţei liber e. modelele macroeconomice se bazau pe relaţii între variabile macroeconomice : venitul naţional. Această teorie pune fluctuaţiile a ctivităţii economice pe seama a două influenţe: şocurile ofertei agregate ca urmare a schi mbării preţurilor factorilor şi progresul tehnologic. aceasta a devenit abordarea standard a mac roeconomiei contemporane. Modelele reaşază practic macroeconomia pe fundam entul ei firesc şi reconsideră caracterul esenţial şi eficienţa alegerii individuale aparţinâ d agenţilor economici dintr-o economie. economiile. Ei se numără printre fondatorii teoriei economice a ciclurilor reale. investiţiile. Teoria economică a ciclurilor reale Finn E. Până la sfârşit anilor ’70. volumul consumului etc. . Prescott au prim it Premiul Nobel în Economie în 2004 pentru contribuţiile aduse teoriei macroeconomice dinamice în analiza politicii economice şi a ciclurilor economice. inflaţia etc. Una dintre cele mai import ante contribuţii ale celor doi economişti este introducerea unui tip nou de model ma croeconomic care fundamentează şi explică evoluţiile macroeconomice pe seama alegerilor raţionale şi dinamice ale gospodăriilor şi firmelor privind nivelul de investiţii.

cele trei tipuri de politici (monetară şi de credit. fazele ascendentă şi descendentă ale ciclului lung marchează conţinutul fazelor ciclului decenal. 4. b) în sensul stabilizării (temporizăr ii). Editura Eco nomică. Te oriile „exclusiv endogene” (Teoria ciclului reinvestiţional – G. În faza asce ntă a ciclului lung se distinge preponderenţa fazelor de expansiune. La ciclurile de cenale: în faza descendentă a ciclului lung se manifestă nesiguranţa fenomenelor de şomaj şi inflaţie corespunzătoare ciclurilor decenale.. D e la mijlocul anilor’70 (odată cu apariţia fenomenelor inflaţioniste accentuate şi a creşter ii preţurilor factorilor de producţie) s-au conturat programe anticiclice bazate nu pe emisiune. capitolul 17. 1999. pag. ele urmăreau promovarea diferenţiată a măsurilor monetare (prin dinamica preţurilor) şi bugetare (prin volumul activităţii econom ice şi acoperirea deficitului bugetar). R. a cheltuielilor publice şi cea fiscală ) au avut rolul de a influenţa cererea totală în funcţie de fazele ciclului.. Ciclurile economice 2. pentru a frâna dezvoltarea economiei. 9. Economics. accentuate în mod deosebit de influenţa şi rolul factorilor exogeni. Până la începutul anilor ’70. HABERLER) explică cauzele mişcării ciclice prin intermediul procesului reproducţiei capitalului fix (alternanţa p erioadelor de înlocuire masivă a capitalului fix cu perioade mai reduse în intensitate privind reînnoirea capitalului fix). ci pe credite. capitolul 43. 1995-199 6. 7.. J. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE: 1. Direcţiile de acţiune sunt: a) în sensul creşterii. politice) influenţează ciclicitate a şi reluarea unora dintre manifestări. Prentice Wheatsheaf. K. Cauzele endogene (factorii interni ai sistemului economic şi interdependenţe le dintre ei) şi exogene (condiţii naturale. sociale. denumite „mix policy”. LIPSEY. Fiscal policy. 8.CONCLUZII: Niciun ciclu economic nu seamănă cu altul. Sistemul economic conţine însă mecanisme destab ilizatoare. Aceste politici au fost denumite politi ci economice conjuncturale bazate pe cerere sau politici de tip ”stop and go”. 3. 2. 1. 5. 676-680 Hall Harvester . Deci. CHRYSTAL. SLOMAN. 10. Economia nu are capa citatea de autoreglare şi de asigurare a echilibrului între economii şi investiţii în cond iţii de deplină ocupare a forţei de muncă (opinie confirmată de criza din perioada 1929-19 33). pentru relansare şi expansiune . Fiecare fază îndeplineşte o anumită funcţie în cadrul evoluţiei de ansamblu. Cauzele şi intensităţile sunt diferi te. Economia pozitivă. 6.