You are on page 1of 41

Stejarul

Maretia si decadenta lemnului. Poate ca n-a existat produs al uzinei verzi mai cautat ca lemnul.Folosit din cele mai vechi timpuri am putea cita bita vanatorului, foisoarele sau locuintele lacuste ale omului. Lemnul a avut mii si mii de intrebuintari: porti de case si cetati, stalpi de pridvor, ingradituri si parcuri, scari si arme de lupta de la faimosul turn asirian si legendarul cal troian, pana la arcuri si buzdugane, poduri si pontoane peste ape, pavaj pentru strazi (asa-zisele strazi podite), instrumente casnice (lingura, caus, plosca, butoi), mijloace de transport terestre (car, caruta, diligenta) sau pe apa (barci, corabii). Uriasele progrese tehnice ale secolului al XIX-lea au slabit incetul cu incetul atotputernicia lemnului, punand capat exploatarii lui intensive si salbatice, salvand bruma de paduri de o disparitie care ar fi pus in mare primejdie insasi existenta omului. Betonul si fier-betonul au alungat lemnul din vastul sector al constructiilor. Otelul, aluminiul, sutele de aliaje metalice - mai rezistente si mai durabile - au luat locul lemnului pe santierele navale ori in industria mijloacelor de transport (vapoare, trenuri, avioane). Astazi sectorul de folosire a lemnului s-a ingustat si mai mult prin explozia industriala a maselor plastice care au inceput sa inlocuiasca metalele in domenii unde acestea se dovedesc la fel de vulnerabile ca si lemnul in fata agentilor naturali. Chiar si parchetul, usile si tocurile geamurilor se executa din mase plastice. Cu tot asaltul aluminiului si maselor plastice, industria de mobile inca nu s-a lipsit de lemn (scandura, panel, placaj, placi aglomerate). Lemnul de rezonanta mai e inca intrebuintat la constriurea instrumentelor muzicale, iar fabricile de chibrituri nu se pot inca dispensa de el.
1

In 1890 s-a aplicat prima metoda industriala de obtinere a matasii artificiale prin tratarea celulozei obtinuta din lemn ( vascoza). De asemenea vascoza tratata cu glicerina si trasa in foi poarta numele de celofan, mult folosit ca material decorativ si de ambalaj. In 1950 s-a obtinut un nou tip de matase, prin dizolvarea celulozei in acid acetic anhidru (otet), o matase foarte rezistenta, nesifonabila si transparenta pentru razele ultraviolete, numita matasea acetat. Tot din celuloza de lemn se prepara si celolana si cotonul celulozic care imita perfect lana si bumbacul. In ultimele decenii, datorita actiunii de crutare a lemnului, chimistii au intreprins cercetari si au obtinut pe cale sintetica alti compusi macromoleculari, foarte apropiati de matasea artificiala preparata din lemn ( nylon, relon, melana). Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hrtie i carton, celuloza), industria textil, industria mobilei, construcii, instrumente muzicale, aparate sportive etc. El se regasete in peste 4000 tipuri de produse finite in economie. n prezent, masa lemnoas ce se recolteaz este alcatuit in principal din foioase (stejar, fag) i rinoase (brad, molid) i n mai mic msur din alte specii ca: frasin, plop, paltin .a. Spcialitii au apreciat c la iceputul mileniului trei va aprea o penuire de lemn de esent moale, in special in Europa Occidental, SUA i Japonia, in timp ce producia de lemn de esen tare va fi superioar cererii. De asemenea, se mai estimeaz c n aceast perioad cantitatea de lemn industrializat va fi repartizat astfel: circa 50% pentru hrtie, carton i ambalaje, circa 25% pentru industria mobilei, circa 20% pentru construcii i circa 5% pentru diverse utilizri (instrumente muzicale, aparate sportive, articole de artizanat, chibrituri .a). Lemnul este una din cele mai importante materii prime naturale, cu multiple i extrem de variate utilizri:

-de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de construcii i la fabricarea mobilei; -reprezint materia prim de baz pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucrii, articole de papitrie, articole sportive, decoruri, panouri de expoztii, panouri publicitare, ambalaje, construcii de vagoane de ci ferate, de ambarcaiuni nautice etc.; -o serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaz tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componenii chimici ai acestuia: taninuri, pigmeni, gume, rini i uleiuri care au diferite intrebuinri; -celuloza din lemn este folosit in mari cantiti la fabricarea cherestelei i a fibrelor celulozice; -lignina din lemn reprezint materia prim pentru fabricarea maselor plastice i un mediu propice in cultivarea diferiilor fermeni; -lemnul poate fi transformat prin hidrogenare in combustibil lichid (alcool etilic, cunoscut sub numele sau alcool de lemn), care este utilizat drept combustibil pentru automobile in unele ri, printre care Brazilia.

Caracteristici generale
Stejarul (Quercus robur), este un arbore din zona temperat, nalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroan larg i bogat. Scoara stejarului este de culoare brun-negricioas, aspr, adnc brzdat, adpostind adesea o micro-faun activ (n special furnici i anumite specii de gndaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Peiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul nflorete n luna mai. Fructul este achen (ghind). Se ntlnete mai ales la cmpie i n zonele colinare, foarte rar la deal. n afar de pdurile curate de stejar, numite stejrete, stejarul se gsete i n amestec cu alte foioase, n aa-numitele pduri de leau. Specie de climat variat ; cerinte

ridicate fata de caldura in timpul verii ; rezistent la gerurile de iarna -cele excesive ii provoaca gelivuri (crapaturi in lemn).Pretentios fata de lumina. Prefera soluri profunde, afanate , reavane pana la umede, fertile. Suporta multumitor solurile compacte, argiloase, cu podzolire accentuata de hidrogeneza, pe terase si platforme. Creste nesatisfacator pe soluri sarace si acide. Raspindit in Europa. Radacina pivotanta, profunda. Tulpina dreapta,bine elagata, inalta pina la 50m, diametrul 12m. Scoarta cu ritidom brun-negricios, tare, adanc brazdat longitudinal si transversal, pana la 10 cm adancime. Lemn cu durament brun-rosiatic, alburn galbui-rosiatic, raze medulare mari, bine vizibile, inele anuale vizibile.Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal. Lujerii vigurosi, muchiati, glabri, bruni-maslinii. Muguri ovoizi, bruni-lucitori. Frunze lobate pana la penatfidate, cu 4-8 perechi lobi obtuzi sau rotunjiti, inegali separati prin sinusuri neregulate, glabre, pieloase, la maturitate. Flori unisexuate-monoice, cele femele lung-penduculate, dispuse cate 3-6 in ciorchine. Inflorire IV-V .Polenizare anemofila. Fructe, achene (ghinda ) ovoidale, alungite pana la cilindrice ( 2-4 cm ) brune-galbui, in stare proaspata cu dungi longitudinale verzui solzi mici, ovati-triunghiulari, stransi alipiti, concrescuti, liberi numai la varf. Capacitate germinativa, 70-80%. Fructifica o data la 6-10 ani. Prima fructificare, la 70 de ani, cand se afla in masiv si la 40-50 de ani, cand creste izolat. Poseda mare capacitate de regenerare vegetativa prin lastarire. Creste activ pana la 150-200 de ani, cu maximum intre 50-70 de ani. Longevitate 500-600 de ani, exceptional, 2000 de ani.

Compozitie:

In practica, chimic, scoarta contine acid cavercitanic (9-15%), acid elagic, acid galic, acid nictanic, acid roburic, cvercina, floroglucina, substante pectice, rezine, zaharuri, substante minerale. Lemnul contine pentozane, galactan, lignina, substante tanante, mici cantitati de ceruri si grasimi, substante minerale (K, P, Ca, Mg, Fe, Si). Industrie : Lemn tare, elastic, rezistent, durabil in aer si apa. Utilizat in constructii civile, hidraulice si de masini, pentru grinzi, stalpi, piloti, traverse de cai ferate, lambriuri, parchete, doage, confectionarea mobilei de inalta calitate (lemn masiv si furnire ), in tamplarie, strungarie, lemn de foc. Scoarta , galele de pe frunze si coltanii fructelor tinere sunt folosite in tabacarie ( contin mult tanin 17-40%). Fructele pot fi folosite in fabricile de spirt. Termenul stejar este probabil de origine tracic. n trecut lingvitii romni i-au atribuit, eronat, origine maghiar sau bulgreasc, ns Dimitrie Cantemir l menioneaz n Descrierea Moldovei ca fiind un cuvnt inexistent n maghiar sau bulgar Rspndire: Este rspndit n Europa, Asia Mic i alte cteva zone asiatice, Africa de Nord. n trecut era mult mai rspndit, de multe ori n amestecuri cu fagul i alte foioase.

Structura microscopica
5

A seciune transversal B seciune radial C seciune transversal 1 inima (mduva) 2 cambiul 3 raze medulare 4 inele annuale 5 liber 6 scoara

n ultimele decenii cunoaterea structurii i ultrastructurii lemnului a reprezentat o preocupare constanta a specialitilor din domeniul botanicii. Aceste preocupri sunt justificate de multiplele aplicaii pe care le are studiul histoanatomic i ultrastructural al lemnului att din punct de vedere teoretic ct i practic. Numrul , marimea i distribuia vaselor, abundena libriformului, grosimea pereilor diferitelor elemente ce compun lemnul i gradul lor de lignificare sunt caracteristici importante n aprecierea calitii lemnului folosit n industrie. n
6

acelai timp, condiiile pedo-climatice n care cresc speciile de interes industrial influeneaz structura lemnului i imlpicit calitile sale. Evans (1998) evideniaz variaiile de structur ale lemnului funcie de condiiile de mediu i de tratamentele silvice aplicate. Heady (1997), ntr-un studiu SEM (la microscopul electronic cu baleiaj) asupra unor specii lemnoase australiene (Callitris Vent.) pune accent pe importana cunoaterii trasaturilor calitative ale lemnului (structura i ultrastructura ngroarea pereilor, distribuia punctuaiilor, numrul i mrimea celulelor din componene razelor medulare etc), realizarea unor msurtori i interpretarea statistic a datelor. Aceste informaii sunt utile pentru analiza comparat a speciilor dintr-un gen, au numeroase implicaii taxonomice atunci cnd este vorba de delimitarea unor specii sau subspecii (lemnul , avnd suficiente trasturi constante, poate deveni un criteriu de difereniere). Noshiro i Bass (2000) evideniaza importana taxonomic a structurii lemnului la specii de Cornaceae asiatice, n corelaie cu altitudinea la care cresc diferite specii ale familiei. Ei constat c diametrul vaselor de lemn scade direct proporional cu altitudinea. Aceleai tendine au fost constatate i la alte genuri: Ilex (Baas, 1973), Symplocos (van den Oever, Baas i Zandee, 1981). Importana observaiilor asupra dezvoltrii ontogenetice a lemnului n clarificarea poziiei sistematice la specii nepaleze de Rhododendron a fost subliniat de Noshiro i Suzuki (2001). Constatri asemntoare fac Jansen i colab (2000), referindu-se la importana structurii lemnului (cu referirela punctuaii i ngrorile helicoidale ale vaselor) pentru relaiile sistematice n cadrul familiei Elaeagnaceae. Speciile lemnose din familia Fagaceae au constituit i ele obiectul studiului pentru numeroi cercettori, accentul cznd pe structura lemnului de la fag, analizndu-se morfologia traheidelor (Jayme i Azzola, 1964), ontogeneza

lemnului din rdcin i tulpin (Lebedenko, 1961), interpretarea statistic a structurii lemnului (Bosshard i Bariska, 1967). Date referitoare la structura lemnului de la specii ale genului Quercus pot fi gsite n lucrri ce privesc anatomia lemnului la unele specii de foioase (Jacquiot i colab., 1973), structura razelor medulare de la dicotiledonate (Nicoloff, 1911), anatomia comparat a unor specii de cvercinee (Bombacioni Mezzetti, 1934). Deoarece la noi n ar aceast problematic a fost mai puin abordat, speciile la care am gsit referiri n literatura de specialitate fiind in majoritatea lor exotice, considerm necesar realizarea unui studiu asupra unor specii lemnoase autohtone, care s vizeze stabilirea unor caractere structurale stabile ale lemnului, dup care acesta s poat fi identificat i, n acelai timp, pentru depistarea acelor caracteristici supuse variabilitii, sub aciunea diferiilor factori de mediu, a poluanilor etc. Istoricul cercetrilor Studiile referitoare la structura lemnului sunt numeroase, att la noi n ar ct i n strintate. Abundena lor este nc un argument al importanei pe care o prezint cunoaterea anatomiei i ultrastructurii lemnului. La noi n ar Ghelmeziu i Suciu n 1959 public o ampl lucrare referitoare la structura lemnului la diferite specii forestiere din pdurile noastre. Speciile de Quercus sunt descrise n cadrul unei chei de determinare macroscopic a lemnului, subliniindu-se i unele caractere microscopice ale structurii acestuia. Studii de xilotomie referitoare la unele specii de plante utile (alimentare sau ormnamentale) au fost fcute de Toma i Ni (1989), ce studiaz structura lemnului la unele ecotipuri de Prunus spinosa, Ivnescu i colab., (2001) ce

propune utilizare unor caractere anatomice pentru identificarea lemnului la unele specii de arbori ornamentali din Grdina Botanic din Iai. n 1964 este publicat n Editura Academiei Romne de ctre Simionescu i colab. o lucrare privind chimia lemnului, n care sunt evideniate diferenele n ceea ce privete compoziia chimic la diferite specii de plante lemnoase. Numeroase lucrri au ca obiect de studiu structura lemnului la specii din familia Salicaceae; sunt urmrite diverse aspecte privind dimensiunea fibrelor lemnoase de la plop i corelaii cu proprietile fizice ale acestuia (Griffioen, 1968), importana structurii lemnului n sistematica salicaceelor (Gyzrian, 1952), variaiile de structur ale lemnului la diferite specii de plop ce cresc n Ungaria (Sarkany i colab, 1957). Speciile lemnose din familia Fagaceae au constituit i ele obiectul studiului pentru numeroi cercettori, accentul cznd pe structura lemnului de la fag, analizndu-se morfologia traheidelor (Jayme i Azzola, 1964), ontogeneza lemnului din rdcin i tulpin (Lebedenko, 1961), interpretarea statistic a structurii lemnului (Bosshard i Bariska, 1967). Date referitoare la structura lemnului de la specii ale genului Quercus pot fi gsite n lucrri ce privesc anatomia lemnului la unele specii de foioase (Jacquiot i colab., 1973), structura razelor medulare de la dicotiledonate (Nicoloff, 1911), anatomia comparat a unor specii de cvercinee (Bombacioni Mezzetti, 1934). O alt categorie de lucrri urmresc influiena unor factori de mediu asupra structurii lemnului. Nobel (1988, 1996) i Penfound (1931) au subliniat producerea de vase mai largi i mai numeroase la Helianthus annuus i Polygonum hydropiper n cazul administrrii unor cantiti crescute de ap. Doley i Leyton (1970) au constatat c umiditatea din sol afecteaz vasele de lemn la Fraxinus excelsior.

Efectele condiiilor de mediu asupra structurii lemnului la cactui au fost urmarite de Arnold i Mauseth (2000). Ei au testat influena cantitii de lumin, a apei i nutrienilor minerali asupra dezvoltrii lemnului. S-a constatat scderea diametrului i lungimii vaselor de lemn n cazul administrrii unor cantiti sczute de azot i fosfor i efecte inverse (de cretere a diametrului i lungimii vaselor) n cazul unei umiditi crescute.

Material i metod de lucru pentru investigaiile histo-anatomice

O parte din materialul colectat a fost prelucrat n stare proaspt, o parte va fi conservat n vederea cercetrilor ulterioare. Seciunile (transversale, longitudinale i radiare) prin lemn au fost realizate manual sau cu ajutorul criotomului; seciunile au fost colorate diferit (verde iod i rou carmin, safranin i fast green), montate n glicero-gelatin sau balsam de Canada (dup caz) n vederea obinerii de preparate permanente. Dup preparatele astfel obinute s-au efectuat desene i fotografii ce vor fi interpretate pentru evidenierea trsturilor histo-anatomice constante (ce pot constitui un criteriu de diagnoz) i pentru a surprinde eventualele variaii induse de condiiile de mediu.

Material i metode de lucru pentru investigaiile ultrastructurale (SEM)

10

Probele, constnd n fragmente de lemn de la speciile: Quercus robur, Q. pedunculiflora, Q. ceris i Q. pubescens au fost prelevate din diferite staiuni i anume:
-

Quercus robur: Poieni, Schitu Duca i Grdina Botanic din Iai; Quercus pedunculiflora : Ttrani i Grdina Botanic din Iai; Quercus ceris i Q. pubescens din Grdina Botanic din Iai.

O parte din material a fost conservat n vederea prelucrrii histo-anatomice n alcool 700, iar din fiecare prob s-au pregtit eantioane pentru observaiile la microscopul electronic cu baleiaj. Acestea constau n fragmente de lemn cu diametrul de maxim 1 cm, la care faa ce urmeaz a fi analizat a fost n prealabil fasonat la criomicrotom. Au fost pregtite probe secionate transversal i longitudinal pentru fiecare specie i localitate n parte. Probele au fost dublu metalizate n vid i apoi grafitate, fiind observate la microscopul electronic cu baleiaj (Tesla). Dup cele mai relevante aspecte au fost efectuate fotografii. Pentru a realiza msurtori n ceea ce privete dimensiunile vaselor de lemn timpuriu i de lemn trziu, precum i numrul acestora pe unitatea de suprafa, pe aceleai s-au efectuat seciuni la criomicrotom. Pentru fiecare prob s-au analizat 10 cmpuri microscopice (cu suprafaa de 90 mm2 la obiectivul 10) pe care s-au msurat diametrele vaselor de lemn trziu i lemn timpuriu (la minim 150 i maxim 250 de vase), nregistrndu-se i numrul acestora. Datele obinute au fost prelucrate statistic, calculndu-se pentru fiecare msurtoare media, derivaia standard i eroarea standard. Cercetri

11

Cea mai ampla si, poate, cea mai importanta etapa a eco-proiectului o reprezinta cercetarea temeinica, aprofundata, pe care echipa a intreprins-o. Documnetarea precum si consultarea unei vaste colectii de standarde britanice si standarde ISO din domeniul lemnului si al materialelor compozite pe baza de lemn au contribuit esential la inceperea proiectarii metodelor si mijloacelor de testare a caracteristicilor noului material obtinut din crengi taiate. Echipa de cercetare a elaborat o documentare minutioasa despre utilizarea lemnului din crengi apartinand anumitor specii lemnoase cu valente estetice sau simbolice speciale din diferite momente stilistice ale mobilierului european. Identificarea resurselor locale de materie prima a fost urmata de determinarea limitelor inferioare in selectia dimensionala si calitativa a acesteia precum si de determinarea umiditatii si a PSF. Ca prima aplicatie a documentarii au fost proiectate si realizate standurile de laborator, avand mai multe destinatii: realizarea epruvetelor pe baza multiplicarii modulelor din crengi, monitorizarea fortei de strangere in cazul realizarii atat a modulelor cat si a panourilor, monitorizarea unor parametri ai regimului de incleiere etc. Proiectarea epruvetelor a fost urmata de modelarea si simularea comportamentului in functie de parametrii de baza ai materiei prime, tinand seama de standardele ISO care au fost adaptate noilor tipuri de testari. Diversitatea datelor obtinute a condus la crearea unei taxonomii in domeniul crengilor mult mai detaliata decat cea folosita de silvicultori. Totodata, a devenit necesara elaborarea si definitivarea terminologiei referitoare la materia prima utilizata si la tipurile de epruvete configurate.

12

Echipa de cercetatori a efectuat studiile privitoare la caracteristicile de rezistenta a lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi, pentru speciile Quercus, Acer platanoides si Pinus sylvestris, cu scopul de a dobandi o viziune corecta asupra posibilitatilor de integrare a eco-structurilor in mobilier.

Caracteristici ale structurii microscopice a lemnului din crengi, in comparative cu lemnul provenit din tulpina. Studiul compozitiei chimice a lemnului din crengi comparativ cu lemnul din trunchi a determinat valorile regimurilor de incleiere, stabilirea tipurilor de
13

adezivi si determinarea rezistentei incleierilor. Caracteristicile macroscopice si microscopice ale lemnului din crengi obtinute in urma cercetarilor din laborator au condus la mai buna cunoastere si previziune a comportarii unor specii precum Quercus, Pinus sylvestris, Acer platanoides. Colaborarea cu Centrul de cercetari in domeniul forestier Forest Products Research Centre din High Wycombe, Marea Britanie, si formarea unui tanar cercetator din echipa noastra specializat in utilizarea echipamentelor performante si a unor softuri specializate de prelucrare a datelor au adus mari beneficii proiectului. Colaborarea a fost orientata spre cercetarea aspectelor microscopiei crengilor, precum si spre testarea rezistentei la incovoiere, compresiune si tractiune a lemnului din crengi. Rezultatele obtinute sunt favorabile, in ciuda lemnului de reactie, omniprezent in crengi. Totodata, au fost proiectate si testate diferite regimuri de uscare pentru crengi de diferite diametre, cu sau fara coaja, debitate in prisme sau neprelucrate, si in diferite regimuri de slefuire. Am realizat modelarea si simularea structurilor de panouri, si a urmat realizarea acestor structuri, conform unei tehnologii in curs de optimizare, din crengi de Quercus, Pinus sylvestris si Thuya plicata.

14

Urmeaza determinarea caracteristicilor fizico-mecanice a structurilor astfel obtinute si definitivarea parcursului eco-tehnologic de realizare a componentelor de mobilier. Valentele estetice ale noilor panouri sunt incontestabile si au atras aprecierea colegilor din tara si din strainatate. De altfel, cu ajutorul doctoranzilor si a masteranzilor din echipa de cercetare, am realizat deja o serie de etape din ecoconceptia de produs a unor piese de mic mobilier prezentate in cartea Thinking with Your Hands / Designing with Your Hands, in care frumusetea fibrei in sectiunea transversala a crengilor este bine pusa in evidenta. Rezultate obinute Faza I - Dezvoltarea n ontogenez a lemnului la speciile de Quercus analizate Pentru aceast faz, n care urmrim dezvoltarea n ontogenez a esuturilor conductoare n general i a lemnului n special, am analizat specia Quercus robur, urmnd ca la faza urmtoare s analizm comparativ i structura celorlalte specii luate n studiu, conform obiectivelor propuse. Am efectuat seciuni prin tulpin la patru niveluri, spre a putea urmri trecerea de la structura primar la cea secundar,
15

ca rezultat al activitii celor dou meristeme laterale: cambiul i felogenul. Importana observaiilor asupra dezvoltrii ontogenetice a lemnului n clarificarea poziiei sistematice la specii nepaleze de Rhododendron a fost subliniat de Noshiro i Suzuki (2001). Constatri asemntoare fac Jansen i colab (2000), referindu-se la importana structurii lemnului (cu referire la punctuaii i ngrorile helicoidale ale vaselor) pentru relaiile sistematice n cadrul familiei Elaeagnaceae. De asemenea, astfel de studii sunt necesare pentru importana lor n ecologia unei specii. Anatomia ecologic capt noi valene n contextul actual, cnd din ce n ce mai multe biotopuri sunt afectate de poluare, de modificrile de climat, cnd tot mai multe specii sunt pe cale de dispariie sau i restrng vizibil arealul. Funcie de plasticitatea unei specii, aceasta se poate adapta noilor condiii sau poate sa dispar din habitatul ce i-a schimbat condiiile de mediu. Astfel, salinitatea crescut a solului influeneaz structura lemnului: pe un sol cu o cantitate mare de sruri, lemnul arborilor va avea vase mai numeroase, dar mai strmte (Shahid, 1996). Reacia acestuia este asemntoare cu cea obinut n caz de umiditate sczut: datorita concentraiei crescute n sruri apa se absoarbe mai greu i arborele produce mai multe vase pentru a asigura transportul sevei brute spre frunze; este un alt exemplu de secet fiziologic. Unele specii manifest un rspuns mai pregnant la modificrile condiiilor de mediu, altele prezint modificri structurale nesemnificateve. Deci rspunsul nu este generalizat, el depinznd n mare parte de trsturile genetice ale fiecrei specii. Deoarece la noi n ar aceast problematic a fost mai puin abordat, speciile la care am gsit referiri n literatura de specialitate fiind in majoritatea lor exotice, considerm necesar realizarea unui studiu asupra unor specii lemnoase autohtone, care s vizeze stabilirea unor caractere structurale stabile ale lemnului,

16

dup care acesta s poat fi identificat i, n acelai timp, pentru depistarea acelor caracteristici supuse variabilitii. La nivelul internodului terminal, conturul seciunii transversale prin tulpin este circular, iar structura este tipic primar. Scoara este relativ groas, parenchimatic, de tip meatic, cu celule asimilatoare n straturile sale externe. Cilindrul central are esuturi conductoare grupate n fascicule liberolemnoase de tip colateral deschis, cte unul sau dou n dreptul fiecrei coaste, separate de raze medulare relativ nguste. Liberul este format din tuburi ciuruite i celule anexe, iar lemnul, din vase dispuse n iruri radiare separate de celule de parenchim lemnos celulozic; acestea sunt mai numeroase la nivelul protoxilemului. Mduva este parenchimatic - celulozic, de tip meatic, cu celule mai mari dect cele ale parenchimului cortical; pe alocuri, unele se dezorganizeaz, rezultnd caviti aerifere de mrime diferit i de contur neregulat. Mersul fasciculelor conductoare n corpul plantelor superioare a fcut obiectul studiului pentru numeroi cercettori. ONeill (1961), studiind dispoziia esuturilor vasculare n tulpina de lupin, precizeaz c discontinuitatea dintre lemnul primar aprut la punctele de inserie foliar se datorete faptului c interconectarea dintre fasciculele caulinare i cele foliare se realizeaz prin intermediul procambiului i a floemului primar. n cazul analizat de noi, fasciculul conductor din urma foliar are structur primar atta timp ct se afl n tulpin; o dat cu ptrunderea sa n baza frunzei el este reprezentat de un cordon de procambiu, urmnd ca la un nivel superior s se poat observa dezvoltarea sa acropetal n frunz. Uneori aceast conexiune dintre lemnul din frunz i cel din tulpin se realizeaz spre baza tulpinii (Esau, 1954). La un nivel superior, ntre epiderm i scoara colenchimatizat se formeaz o zona subire de suber (2-3 straturi), inegal ca grosime pe circumferina

17

organului. esuturile conductoare formeaz mai multe fascicule conductoare de tip colateral deschis i de mrime diferit, separate de raze medulare pluriseriate, parenchimatic-celulozice. Cele mai multe fascicule conductoare prezint la periferia liberului cte un cordon de fibre sclerenchimatice, cu pereii ngroai, dar slab lignificai; astfel de fibre ptrund i n grosimea liberului. Foarte puine fascicule pstreaz structura primar (cele care vor intra n frunze), avnd vase de lemn dispuse n iruri radiare separate de parenchim celulozic. Structura secundar este vizibil mai ales la nivelul lemnului i se caracterizeaz prin prezena elementelor de libriform printre vase. Liberul primar este vizibil colenchimatizat, ca i parenchimul perimedular de la faa intern a lemnului primar. Toate fasciculele au structur secundar, cu lemn foarte bine dezvoltat, n care predomin libriformul; vasele sunt puine, dispuse n grupe de cte 2-4. Lemnul secundar, mpreun cu razele medulare puternic sclerificate i lignificate, formeaz un inel continuu, gros. n dreptul fasciculelor conductoare mari se observ nc lemn primar, format din vase dispuse n iruri radiare, cu pereii vizibil ngroai, dar nelignificai, iar zona axial prezint celule cu pereii foarte subiri i cu meaturi ntre ele. La un nivel inferior se observ prezena ambelor meristeme laterale: cambiul i felogenul. Acesta din urm s-a difereniat pe seama unor straturi corti-cale hipodermice; din activitatea sa au rezultat 2-3 straturi de suber spre exterior i 3-4 straturi de feloderm spre interior. n mare parte, spre exteriorul suberului persist resturi din scoara primar, acoperite de epiderm. Cambiul d natere unui inel subire de liber secundar spre exterior i unuia mult mai gros de lemn secundar spre interior. Liberul este format din tuburi

18

ciuruite, celule anexe i numeroase celule de parenchim liberian, alungite tangenial i dispuse n iruri radiare, cu pereii moderat ngroai. Mai ales n regiunile externe, liberul secundar este vizibil colenchimatizat. La o ramur de 5 ani lemnul secundar este format dintr-o mare cantitate de libriform (celule cu pereii ngroai i lignificai), n care sunt dispuse n iruri discontinue vase cu pereii ngroai i puternic lignificai. n grosimea inelului de lemn secundar se observ numeroase raze medulare uniseriate, formate din celule vizibil alungite radiar, cu peretele uor ngroat i moderat lignificat. Spre mduv se afl opt fascicule de lemn primar, formate din vase dispuse n iruri radiare, separate de celule de parenchim lemnos celulozic. n vecintatea vaselor de lemn primar, elementele libriformului au partea intern a peretelui celular gelificat i chiar detaat sub form de inel complet sau incomplet. Felogenul s-a difereniat mai nti pe seama unui strat cortical intern i a produs spre exterior 1-2 straturi de suber, iar spre interior 2-3 straturi de feloderm; ulterior s-a difereniat pe seama unor straturi mai profunde i a produs doar un strat de suber spre exterior i 7 -8 straturi de feloderm spre interior; celulele felodermice au peretele uniform ngroat i colenchimatizat. Analiza structurii lemnului de la Quercus robur Lemnul primar se mai poate observa, la lstarul de un an doar la baza mugurilor. Trecerea la structura secundar se face foarte rapid. Este alctuit din vase cu pereii ngroai i intens lignificai, de diametre asemntoare (9 16 m) (fr s se observe mari diferene ntre protoxilem i metaxilem), separate de parenchim celulozic cu numeroase granule de amidon. Numrul relativ mic i diametrele reduse ale vaselor din lemnul primar explic trecerea rapid la structura secundar, elementele conductoare.

19

Lemnul secundar este format n primul an din vase puine, cu diametru relativ mic (16 23 m), dispuse n iruri paralele. Libriformul, format din celule cu pereii moderat ngroai, este n cantitate foarte mare. Parenchimul lemnos este format din celule cu pereii sclerificai. La sfritul primului an se formeaz numeroase fibre lemnoase cu pereii puternic ngroai, la periferia inelului. n aceast etap mai iau natere vase. n lemnul secundar din al doilea an se observ diferene calre ntre lemnul timpuriu (de primvar) i cel trziu (de toamn). Lemnul de primvar conine vase largi (43 75 m), cu perei subiri, separate de fibre lemnoase cu pereii moderat ngroai i lignificai. Lemnul de toamn este format din vase puine, mult mai nguste i zone de fibre lemnoase cu pereii foarte puternic ngroai ce alterneaz cu zone de parenchim lemnos format din celule cu pereii moderat ngroai. Elementele razelor medulare sunt sclerificate. La ramurile de ordin I structura este asemntoare. Majoritatea vaselor se afl n lemnul secundar. Pereii vaselor de lemn i ai fibrelor lemnoase sunt slab lignificai. Analiza structurii lemnului de la Quercus pubescens i n acest caz, trecerea la structura secundar se face de timpuriu. Lemnul secundar este format din vase cu diametru relativ mic (23 34 m) cu pereii moderat ngroai, separate de fibre lemnoase cu perei subiri. Aceste zone alterneaz cu arii n care predomin fibrele lemnoase cu perei puternic ngroai (i cu lumen punctiform). Celulele de parenchim lemnos sunt rare. n primul an se formeaz puine vase de diametru mic, izolate, dispuse n benzi separate de libriform. Razele medulare sunt uniseriate, dese i se gsesc att

20

n zonele cu vase ct i n benzile de libriform. Parenchimul lemnos are dispoziie circumvascular sau strbate benzile de libriform de la o raz medular la alta. n al doilea an lemnul timpuriu apare format din vase largi, mai numeroase dect n aceeai zon la Quercus robur, dispuse dezordonat, izolate, separate de libriform (fibre cu pereii relativ subiri), raze medulare i parenchim lemnos. Lemnul trziu este format din vase puine, mai strmte i libriform alctuit din celule cu pereii foarte groi. Analiza structurii lemnului de la Quercus ceris Lemnul primar este format din vase puine, dar largi, separate de parenchim lemnos celulozic. ntre protoxilem i metaxilem exist diferene vizibile. Lemnul secundar din primul an este format din vase numeroase, relativ largi (19 27 m), dispuse uniform n inel. Libriformul este format din celule cu pereii ngroai, razele medulare sunt biseriate, formate din elemente sclerificate, parenchimul lemnos este n cantitate mic, dispus lng vase. Din loc n loc se observ fibre izolate cu pereii foarte puternic ngroai. n anii urmtori, diferenele dintre inele sunt puin vizibile, doar cteva vase din lemnul de toamn au dimensiuni mai mici.

Analiza structurii lemnului de la Quercus pedunculiflora Lemnul primar se poate observa la baza mugurilor i este format din puine vase strmte, dispuse n iruri radiare, separate de parenchim lemnos. Trecerea la structura secundar se face foarte rapid. n primul an vasele de lemn sunt largi, dispuse n iruri paralele. Spre sfritul primului an se formeaz numai elemente de libriform.

21

n al doilea an vasele din lemnul timpuriu sunt largi (44 59 m), fibrele lemnoase au pereii foarte groi, razele medulare sunt uniseriate. n lemnul de toamn vasele sunt foarte rare. n anii urmtori vasele din lemnul timpuriu sunt mai largi i mai puine. Razele medulare rmn uniseriate. Analiza structurii lemnului de la Quercus petraea n seciune transversal lemnul este de tip inelo-poros. Limita dintre inelele anuale este marcat de o diferen mare de diametru a vaselor de lemn i de o zon subire (1 5) straturi de celule aplatizate n sens radiar la periferia lemnului trziu. Vasele din lemnul timpuriu sunt foarte largi i puine la numr pe unitatea de suprafa, solitare, circulare sau ovale, cu diametrul mai mare de 100 m. Vasele din lemnul trziu sunt mai strmte i mai numeroase pe unitatea de suprafa, cu pereii ngroai, dar slab lignificai. Razele medulare sunt de dou tipuri: unele largi, pluriseriate, rare i altele nguste, uniseriate, foarte dese, vizibil sinuoase n zona lemnului timpuriu (datorit dimensiunilor mari ale vaselor), formate din celule mai puin alungita radiar. Tilele sunt prezente mai cu seam n vasele lemnului timpuriu. Vasele au punctuaii areolate mari, ngrorile spiralate lipsesc, iar perforaia este simpl. Caracteristic pentru gorun este prezena traheidelor numeroase, scurte, cu un rnd de punctuaii areolate mari, care nconjoar vasele din lemnul timpuriu. Masa fundamental a lemnului const din fibre, cu pereii relativ subiri n regiunile cu vase de lemn timpuriu i cu pereii foarte groi n zona cu vase de lemn trziu. Din loc n loc sunt vizibile celule de parenchim cu pereii moderat ngroai. Faza II - Analiza structurala si ultrastructurala a lemnului la unele specii ale genului Quercus.Datele obinute n urma prelucrrii statistice a msurtorilor referitoare la dimensiunile vaselor de lemn timpuriu i de lemn trziu sunt prezentate n tabelul 1 i graficele 1 i 2:

22

Specia/locul recoltrii

Dimensiuni vase de lemn timpuriu (micrometri) 768, 74 76,5 885 52,6

Dimensiuni vase de lemn trziu (micrometri) 175,5 6,1 246,5 34,2

Numr vase de lemn timpuriu /90

Numr vase de lemn trziu/90 mm2

Q. robur (Poieni) Q. robur (Schitu Duca) Q. robur (Grd. Bot) Q. pedunculiflora (Ttrani) Q. (Grd. Bot.) Q. pedunculiflora (Emil Racovi) Q. ceris (Grd. Bot.) Q. pubescens (Grd. Bot.)

mm2 28,83 11,02 51 15,9 21,3 7,3 29 11,8

724,2 75,1 703,9 71,8

179,3 13,2 209 30,2

12 6,9 23,8 8,9

39 6,9 14 1,6

1003,17

189,2 9,7

21,8 6,9

41 17,1

pedunculiflora 77,9 721,9 64,4 183,2 14,2 20,5 8,5 61,4 24,4

1134,11

386,72 62,9 88,3 2,8 12,1 2,5

11,6 5,7 34,2 8,7

222,1 890,4 38,01 178,2 4,67

23

Tabel 1 - Variaia diametrului si a numrului vaselor de lemn trziu si lemn timpuriu la speciile analizate
1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0
.r .p ob ed ur un (G cu B) li f lo ra (T Q at .p ar ed an Q un i) .p cu ed lif lo un ra cu (G li f lo B) ra (E .R ac ov ita ) Q .c er is Q (G .p B ub ) es ce ns (G B ) .B ) (G D uc a)

Dimensiuni vase de lemn timpuriu (micrometri) Dimensiuni vase de lemn t?rziu (micrometri)

micrometri

.r ob ur

Sc hi tu

.ro bu r(

Grafic 1 - Variaia diametrului vaselor de lemn trziu si lemn timpuriu la speciile


100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
(G Q .B .ro ) bu r( Sc hi tu D uc a) Q .r Q ob .p ur ed (G un B) cu lif lo ra (T at ar Q .p an ed i) un Q cu .p lif ed lo ra un (G cu B lif ) lo ra (E .R ac ov ita ) Q .c er is (G B) Q .p ub es ce ns (G B)

analizate
Numar vase de lemn timpuriu/90 mmp Numar vase de lemn tarziu/90 mmp

.r

ob ur

24

Grafic 2 - Variaia numrului de vase de lemn trziu si lemn timpuriu pe 90/mm2 la speciile analizate Din analiza datelor prezentate se pot desprinde unele concluzii: la Q. robur att dimensiunile vaselor de lemn timpuriu ct i de lemn trziu sunt mai mari la probele recoltate de la Schitu Duca, n schimb densitatea acestora este maxim la probele de la Poieni. Cele mai mici valori, att n ceea ce privete diametrul vaselor ct i densitatea acestora se observ la probele recoltate din Grdina Botanic Iai. Datele existente pn n prezent n literatura de specialitate sugereaz c, dintre toi factorii de mediu, influena cea mai puternic asupra vaselor de lemn (diametru i numr) o are apa (Penfound, 1931; Doley and Leyton, 1968, 1970). O scdere a cantitii de ap primit de plant duce, implicit, la scderea numrului i diametrului vaselor de lemn, ceea ce, n practic, se coreleaz cu o scdere a ratei de cretere. Producerea libriformului n cantitate mai mare n detrimentul vaselor duce la formarea unui lemn mai dur, mai compact. La Q. pedunculiflora se observ o diferen marcant n ceea ce privete diametrul vaselor de lemn timpuriu la probele recoltate de la Grdina Botanic , numrul lor fiind relativ constant n toate cele trei probe analizate. Vasele de lemn trziu sunt mai numeroase n probele provenite de la Emil Racovi. n toate cazurile eroarea standard cu valori destul de ridicate ne indic o repartiie neuniform a vaselor n grosimea inelelor anuale i o variaie destul de accentuat a diametrelor acestora. Dintre toate speciile investigate valorile cele mai mari n ceea ce privete diametrele vaselor au fost nregistrate la Q. ceris, ns, la aceeai specie se observ o cea mai sczut densitate a vaselor pe unitatea de suprafa. Din punct de vedere ultrastructural se pot observa diferene n ceea ce privete forma i distribuia punctuaiilor.

25

Defectele lemnului Lemnul prezint defecte in urma creterii arborelui i a aciunilor unor agenti fizici i biologici. Din prima categorie fac parte nodurile, care se formeaz n locurile unde cresc crcile; n zona nodurilor rezistenele mecanice scad, att reducerii seciunii, ct i devierii fibrelor lemnului. Defectele din a doua categorie snt numeroase i variate: se deosebesc defecte in forma trunchiului lemnos (conicitate, curbur), defecte de structur (fibre rsucite, inele anuale neunuforme, pri moi, glme), defecte de culoare defecte sub form de crpturi, defecte provocate de vieuitoare (microorganisme, insecte xilofage, psri) sub form de putregaiuri, mucegaiuri, guri i galerii n scoar sau i profunzimea lemnului.

26

Proprietatile fizico-mecanice
Proprietatile fizice Densitatea aparenta. Masa lemnoasa, din care sint alcatuite fibrele, are densitatea cuprinsa intre 1,45 si 1,56 g/cm3, in medie egala cu 1,50 g/cm3, pentru toate speciile. Densitatea apparent. Definit prin raportul dintre mas i volumul aparent, densitatea aparent a lemnului uscat variaz de la o specie la alta, in raport cu porozitatea; astfel se explic c foiiasele au densitatea aparent dect rinoasele, ultimele fiind caracterizate prin porozitate mai ridicat. Densitate aparent a lemnului de stejar la diferite umediti: -lemn verde 1,11 g/cm3 ; -lemn cu umeditate de 15% - 0,74g/cm3 ; -lemn uscat 0,65 g/cm3 ; Densitatea aparent a aceleiai specii este influienat de umeditate, proporia de lemn timpuriu i lemn trziu, cum i de contracie; datorit contraciei, porozitatea scade i ca urmare compactitatea lemnului crete; aa se explic c lemnul de tei, care manifest contracie la uscare mare, are in stare uscat densitate apaent mai mare dect la umeditate de 15%.

27

Contracia la uscare. Umflarea la umezire. Lemnul se contract la uscare i ser umfl la umezire; contracia lemnului la uscare se numete contragere, i are loc variaia descresctoare a umeditii sub punctual de saturaie. Contragerea stejarului dup cele trei axe de simetrie: - contragerea longitudinal 0,4%; - contragerea radial - contragerea tangenial - contragerea volumic 4,0% 7,8% 12,6% Proprietile termice Dilatare termic. Lemnul fiind un material anizotrop manifest dilatare termic diferit dup direciile longitudinal, radial i tangenial; diferenele snt mai mari ntre coeficienii de dilatare termic longitudinal i transversal i mai reduse ntre cei dup direcie radial i tangenial; cea mai mare dilatare termic se manifest dup direcia transversal. Dilatarea termic difer de la o spacie la alta si este influienat de densitatea aparent i de umeditatea lemnului. Coeficientul de dilatare termic pe direcia longitudinal variaz n raport cu specia de lemn ntre 3,05 i 6,05*10-6K-1 dup direcia transversal. Conductivitatea lemnului. Lemnul are conductivitate termic redus, situindu-se in categoria materialelor termoizolante (=0,040,37 kcal/m*h*0C).

28

Cldura specific. n intervalul de temperature ntre 0 i 1000C cldura specific este in medie de 0,324 kcal/kg0C, fiind influienat cresctor de temperatur i umeditatea lemnului. Proprietile mecanice Lemnul, datorit anizotropiei proprietilor mecanice, prezint un modul de elasticitate mai mare pe direcia longitudinal fa de cea radial i tangenial. Rezistenele lemnului la solicitrile statice. Rezistenele mecanice ale lemnului sun diferite de la o specie la alta dup natura solicitrii, in funcie de densitatea aparent, direcia solicitrii , umeditatea i defectele lemnului. Reziliena lemnului reprezint rezistena la incovoiere prin oc i caracterizeaz tenacitatea sau fragilitatea lemnului, ea depinznd de densitatea aparent i direcia aplicrii solicitrii. Duritatea lemnului reprezint mrimea forei lemnului n plan transversal, dup care lemnul se clasific in: dur (stejarul), mijlociu de moale (fagul) i moale (molidul). Durabilitatea lemnului depinde de putrescibilitatea i combustibilitatea acestuia, in funcie de care distingem: foarte durabil (stejarul), durabil (salcmul), puin durabil (molidul) i lemn foarte puin durabil (plopul). mpotriva putrezirii lemnului se folosesc substane antiseptic i fungicide, iar impotriva inflamabilitii se utilizeaz soluii ignifuge.

29

Domeniu de utilizare
Stejarul In urma testelor efectuate conform normelor internationale uzitate in Australia, Franta si Statele Unite (porozitate, compozitie chimica si proprietati organoleptice ale compusilor hidroalcoolici), s-a constatat ca speciile de stejar european favorabile fabricarii butoaielor sunt Quercus Robur (stejar) si Quercus Petraea (gorun), specii ce se regasesc de-a lungul paralelei 45.

Datorita caracteristicilor climatului si solului, lemnul de stejar din Romania


30

prezinta cateva trasaturi specifice de compozitie, foarte utile in cazul fabricarii butoaielor si pentru vinificatie. Aceste trasaturi specifice sunt: fibre drepte, un proces lent de crestere, structura compacta si fina porozitate, un bun continut de tanini si compusi aromatici. Producerea butoaielor este o traditie recunoscuta in Romania. Calitatea stejarului romanesc a fost recunoscuta de numerosi producatori de vinuri din Europa. Consulul francez Billecoeq declara in 1849: nu exista lemn de mai buna calitate decat cel din Principatele Romane. Fabricantii de butoaie din Franta incepusera sa utilizeze lemn de stejar romanesc inca din sec. XVII, iar in secolele XIX XX, comertul cu lemn de doage s-a dezvoltat continuu. Un studiu recent realizat in Franta asupra potentialului oenologic al stejarului european sublinia faptul ca Romania face parte din grupul, foarte restrans, al tarilor ce pot furniza lemn de cea mai buna calitate pentru producerea doagelor.

Butoiul Printre caracteristicile lemnului de stejar, cele mai importante sunt: fibre compacte, buna porozitate a lemnului, un continut mediu de polifenoli extractibili, si compusi aromatici favorabili. Vinurile maturate in butoaie fabricate din lemn de stejar romanesc, atat vinuri albe cat si rosii, prezinta arome pretioase, un continut redus de tanini si o buna pastrare a caracteristicilor de fruct ale strugurilor. Butoiul VALLACH este rezultatul stralucit al artei desavarsite a dogarului o comuniune deplina intre traditia romaneasca si inalta tehnologie franceza.

Procesul de productie este foarte indelungat, si fiecare etapa are importanta sa:

31

Selectia riguroasa a lemnului pentru fabricarea doagelor, apoi despicarea trunchiurilor Depozitarea in lungul lemnului fibrei de si obtinerea doage lemnului in de aer doage; liber;

Uscarea naturala a lemnului de doage in aer liber, trecand prin toate tipurile de conditii climatice: ploaie, vant, ger si caldura naturala. Aceasta etapa, care dureaza 2 ani, este necesara pentru ca lemnul de doaga sa elimine esentele amare din tanini, si pentru imbogatirea compusilor aromatici;

Procesul de productie propriu-zisa a butoiului : prelucrarea doagelor cu utilaje de mare precizie, arderea progresiv controlata, asamblarea finisarea si testarea fiecarui butoi. In functie de temperatura si de durata procesului, exista 4 niveluri de prajire: Light, Medium, Medium Plus, Fort.

Construcii agroindustriale A.Lemnul ca material de constructie In construcii, lemnul se folosete ca structur de rezisten la acoperiuri, pentru finisaje, la tmlarii, pentru structure de rezisten i pardoseli, placaje, cofraje etc.Arborii din care se obinelemnul pentru construcii se impart n dou grupe: rinoase (bradul, molidul, pinul, tisa etc.) i foioase (stejarul, fagul, nucul, salcia etc.). Lemnul are ca principali compui chimici: celuloza, lignin i hemiceluloza, iar secundari: uleiuri vagetale, rini, acizi volatile, tanini, sruri minerale, colorani naturali etc.

32

- Celuloza face parte din cadrul polizaharidelor, fiind un compus macromolecular, cu structur fibroas insolubil n ap, prin nclzire nu se topete, ci se descompune, iar fr aer se carbonizeaz, ea constituind scheletul de rezisten a membrane celulare. - Lignina este un compus macromolecular, amorf, aromatic ce umple spaiile din jurul fibrelor, mrind rezistena mecanic a lemnului. Avantajele lemnului folosit ca material de construcie: - coeficient de calitate ridicat; - coefficient de dilatare liniar mic; - se prelucreau uor; - se poate folosi uor in orice anotimp; Dezavantajele folosirii lemnului: - prezint defecte de structur ca: noduri, crpturi, guri de insecte etc; - prin debitarea butenilor materilul lemons este limitat ca lungime i seciune; - este un material putrescibil i inflamabil; n construcii, materialul lemons se poate folosi sub form brut, semiprelucrat, prelucrat sau ca produse derivate din lemne.
a) Materiale lemnoase brute se folosesc sub form de lemn rotund obinut prin

curirea de crci i decojirea butenilor. n fincie de dimensiuni, lemnul


33

rotund poate fi sub form de bile, manele sau prjini diferite ca diametru la captul subire i gros, precum i ca lungimi.
b) Materiale lemnoase semiprelucrate pot avea una sau mai multe fee plane i

acestea se folosescsub form de cioplitur care pot fi: de deposit sau de comand, i de lemn semirotun, intrebuinat ca piese supuse la incovoiere sau la fixarea altor piese din lemn.
c) Materiale lemnoase prelucrate sau cheresteaua se obin prin tierea

longitudinal a butenilor, process numit debitare, cu ajutorul gaterilor, fierstraielor cu panglic sau cu circulare. Cherestelele cu muchii vii i marginile plane se prezint sub form de: scndiri, dulapi, ipci, rigle, grinzi, difereniate ntre ele prin lime i grosime.
d) Materiale lemnoase prelucrate, finite se prezint sub form de: i, indril,

scnduri fuite, duumele cu lamba i uluc, parchete.


e) Produse derivate din lemn se prezint sub form de:

-placaje (obinut din trei sau mai multe foi de furnir, nceiate cu un adeziv sintetic rezistent la umeditate); -paneluri (obinut dintr-un miez gros realizat din ipci sau lemn lamelat ncleiat, peste care se lipesc pe ambele fee cte una sau dou foi de furnir). Se utilizeaz la realizarea foilor de u, la finisaje uscate etc. -produse din achii din lemn-PAL-(obinute prin aglomerarea achiilor din lemn neindustrializabil sau din deeuri, sub presiune i la temperatur ridicat, cu ajutorul unui liant dintr-o rin sintetic i clei. n construcii se folosesc la: perei despritori, foi de ui, finisaje uscate, straturi-suport pentru pardoseli, izolaii fonice i termice etc.);

34

-produse din fibre din lemn-PFL-(obinute prin ncleierea sub presiune i la temperatur ridicat a fibrelor din lemn, formnd plci. Plcile se pot finisa prtin aplicare de lacuri sau emailuri. Se utilizeaz ca straturi izolante termice i fonice, la perei despritori, tencuieli uscate, cofraje, tavane etc.); B. Elemente de construcie din lemn n urma asmblrii diferitelor piese din lemn, dup diverse reguli, cu ajutorul mijloacelor de asamblare, se obin diferite elemente de construcie, respectiv: grinzi cu inim plin, grinzi cu zbrele, arce, cadre etc., acestea constituind sistemele de rezisten ale respective construcii. Grinzile cu inim dubl pot fi din scnduri ncruciate btute in cuie sau realizate prin ncleiere, respective:
-

grinzile cu inim plin din scnduri ncruciate se folosesc la acoperiuri cu panta mic (10%) i cu deschideri relative mici (6-12m), fiind constituite din: tlpi, inim i nervuri;

grinzile cu inim plin ncleiate se folosesc la acoperiuri cu deschiderea pn la 15m, forma lor fiind la fel cu cea din scnduri ncruciate, respective dreptunghiular sau trapezoidal.

Grinzile cu zbrele, se folosesc la acoperiuri cu deschiderea ntre 10-40m, putnd fi: -triunghiulare; -dreptunghiulare;

35

-poligonale; -cu talp superioar curb; Alegerea sistemului constructiv se face in funcie de deschidere, de sortimentul de lemn disponibil, de tipul mbinrilor i de posibilitile de depunere a montanilor i a deagonalelor. Barele ce delimiteaz conturul fermei se numesc tlpi (superioar i inferioar), barele vertical se numesc montani, cele ncleiate se numesc diagonal, iar intersecia ntre talp, montant i diagonal formeaz nodul. Avnd n vedere consumul de metal folosit, fermele din lemn pot fi:
-

cu consum mic de oel (sunt realizate din scnduri sau dulapi avnd tlpile) din dou sau trei elemente ntre care ptrund diagonalele i montanii care sunt realizai din unul sau dou elemente. Metalul este utilizat n mbinri, sub form de cuie sau buloane;

cu consum mediu de oel (sunt realizate din lemn masiv ecrisat sau rotund, cu mbinri prin chertare. Montanii tensionai sunt din oel-beton, iar consumul de metal la aceste tipuri de ferme este de 10-12% din greutatea fermei);

cu consum mare de oel (sunt ferme care au barele din lemn i cele tensionate din oel. Consumul de metal este de 20-40% din greutatea fermei).

C. Msuri de protecie a construciilor din lemn Avnd n vedere c lemnul este un material putrescibil i inflamabil, la realizarea construciilor din lemn se iau o serie de msuri de protecie, att a

36

materialului lemons, ct i a construciei n sine, pentru a se evita apariia unor fenomene de degradare. Aceste msuri sunt: -impotriva putrzirii, impotriva focului; mpotriva putrezirii se utilizeaz la realizarea construciilor din lemn se prevd msuri chimice de antiseptizate pentru distrugerea sporilor de ciuperci i msuri constructive pentru a feri lemnul de umezire. Antiseptizara se realizeaz prin impregnarea n profunzime sau vopsire superficial cu substane antiseptic uleiosr sau solubile ca : creozot, sulfat de cupru, clorur de zinc etc. Msurile constructive constau n proiectarea constuciilor din lemn astfel inct s se evite umezirea lemnului sau s se permit uscarea acestuia n cazul unei eventuale umeziri. Pentru aceasta trebuie ca : - soclul construcilor din lemn s se relizeze din beton, zidrie de piatr sau de crmid avnd nalimea minim de 40 cm; - se evit ncastrarea stlpilor de lemn n fundaii de beton; - grinzile planeelor din lemn se reazim pe zidrie prin intermediul unei cosoroabe, capetele grinzilor se inpregneaz sau se izoleaz cu carton bituminat i se prevd orificii pentru arisire; - se evit mbinrile care permit acumularea sau stagnarea apei. mpotriva focului se utilizeaz ignifucarea. Ignifucarea se face prin spoire cu var sau prin imprgnarea cu substane ( fosfat de amoniu, silicat de sodiu etc. ). Msurile chimice urmresc : potriva

37

- evitarea folosirii lemnului n ncaperi cu temperature ridcate sau unde este foc deschis; - ndeprtarea lemnului de sursele de cldur; - evitarea seciunilor cu goluri care activeaz arderea, etc.

Concluzii
Speciile de Quercus analizate prezint vase cu deschideri de mrimi diferite. Vasele din lemnul timpuriu sunt vizibil mai mari dect cele din lemnul trziu. Vasele din lemnul trziu au pereii subiri; cele din lemnul timpuriu sunt solitare, rotunde sau ovale n seciune transversal. Fibrele lemnoase constituie masa fundamental a lemnului, fiind reprezentate de celule cu pereii groi. Dispoziia i cantitatea acestora variaz la speciile luate n studiu. La Q. ceris semnalm prezena unor fibre lemnoase cu pereii foarte groi, situate printre vasele lemnului timpuriu. Toate cele 4 specii de Quercus analizate prezint vase de lemn timpuriu de dimensiuni mari (700 1100 micrometri). Variaia dimensiunilor acestora poate fi semnificativa n cazul probelor ce provin din staiuni diferite (mai ales la Q. pedunculiflora). Dintre toate speciile analizate cele mai mari valori au fost ntlnite la Q. ceris, asociate ns cu cea mai mic densitate a vaselor/unitatea de suprafa; de asemenea, la aceast specie s-au nregistrat i cele mai mari vase de lemn timpuriu. Din punct de vedere ultrastructural deosebirile dintre speciile analizate constau n forma i distribuia punctuaiilor n pereii vaselor de lemn timpuriu.

38

Bibliografie
1.

Baas, P., 1982 - Systematic, phylogenetic, and ecological wood anatomyhistory and perspectives. In P. Baas [ed.], New perspectives in wood anatomy, 2358. Martinus Nijhoff/Dr. W. Junk, The Hague, The Netherlands

2. 3.
4.

Carlquist S., 1975 - Ecological strategies of xylem evolution. University of California Press, Berkeley, California, USA Carlquist S., 1988 - Comparative wood anatomy. Springer-Verlag, Berlin. Exley, R. R., B. G. Butterfield, and B. A. Meylan. 1974 Preparation of wood specimens for the scanning electron microscope. Journal of Microscopy 101: 2130. Ghelmeziu G. N., Suciu N. P., 1959 Identificarea lemnului, Ed. Tehnic, Bucureti Mujica, M. B., and D. F. Cutler. 1974 Taxonomic implications of anatomical studies on the Oliniaceae. Kew Bulletin 29: 93123. Noshiro S., Suzuki M, 2001 - Ontogenetic wood anatomy of tree and subtree species of Nepalese Rhododendron (Ericaceae) and characterization of shrub species, American Journal of Botany, 88:560-569

5.
6.

7.

8.
9.

Toma C i colab., 1975 Studiul chimiei lemnului i ameliorarea proprietilor lui. I, II, Inst. Politehnic Iai Parameswaran, N., and A. V. Gomes. 1981 Fine structural aspects of helical thickenings and pits in vessels of Ligustrum lucidum Ait. (Oleaceae). International Association of Wood Anatomists Bulletin, New Series 2: 179185

10. V. Platon, N. Barba Studiul materialelor si terhnologia prelucrarii lemnului Bucuresti 1978.

39

Cuprins
1. Introducere1 2. Caracteristici generale...............................................................3 3. Structura microscopic....6 4. Proprietile fizico-mecanice27 5. Domeniul de utilizare...30 6. Concluzii..................................................................................38

7.Bibliografie.39

40

41