1.

CALITATEA PRODUSELOR
1 ÎN

ECONOMIA CONTEMPORANĂ

1.1 Evoluţia conceptuală şi aplicativă a calităţii Într-o economie de piaţă caracterizată printr-o concurenţă acerbă pentru supravieţuire, întreprinderile se confruntă în permanenţă cu o serie de fenomene (creşteri de preţuri la materii prime, creşteri de tarife la diferite categorii de servicii etc) care afectează preţul produselor şi care fac bătălia finală să se dea asupra raportului calitate – preţ. Realizarea de produse care să satisfacă consumatorul final este posibilă numai printr-o sincronizare perfectă a tuturor funcţiunilor întreprinderii. O întreprindere va supravieţui numai dacă reuşeşte să fidelizeze clienţii şi să atragă în permanenţă noi clienţi. Acest lucru este posibil numai prin îndeplinirea următoarelor cerinţe de bază: • reducerea preţurilor; • îmbunătăţirea continuă a nivelului calitativ al produselor; • respectarea termenelor de livrare; • acordarea de facilităţi de creditare; • îmbunătăţirea imaginii produselor prin reclamă. Calitatea a fost şi este unul dintre cele mai folosite cuvinte în relaţiile dintre întreprinderi. Cadrul conceptual în domeniul calităţii a evoluat pe parcursul dezvoltării societăţii omeneşti. În antichitate1 filosofi de marcă precum Aristotel şi Cicero prin preocupările lor în domeniul filosofiei au scos în evidenţă multitudinea de
I.Ruxandra, Repere cronologice în abordarea calităţii, în Tribuna calităţii, nr.6-7, noiembrie, 1997, pp.93-96
1

reprezentanţilor regelui li se conferă dreptul de a verifica şi urmări calitatea produselor realizate în cadrul breslelor. calitatea acestora. Regulamentele corporaţiilor impuneau fiecărui meseriaş să se angajeze sub jurământ că va practica în mod corect meseria. funcţiona inspecţia. iar în cazul fabricării de produse alimentare nu va introduce în ele componente pe care el însuşi nu ar vrea să le consume. ei ocupându-se de proiectarea. garantând prin însemnele specifice aplicate pe produse. ca acesta să se desfăşoare conform instrucţiunilor stabilite în prealabil.întrebuinţări şi înţelesuri ale cuvântului calitate. Aristotel avea să constate că „sufletul nu poate înţelege nimic fără ajutorul imaginilor”. în Anglia. În anul 1456. de la amenzi până la excluderea lor din breasla sau asociaţia din care făceau parte. Meşteşugarii care realizau produse defecte. iar Cicero este cel care foloseşte pentru prima dată cuvântul calitate (qualis) în lucrările sale. afirma în anul 1664 că „dacă fabricile noastre impun o calitate superioară a produselor. în timp ce „maiştrii” sunt obligaţi să supravegheze procesul de fabricaţie. Treptat îşi face apariţia societatea industrială (secolul XIX) astfel că adâncirea specializării duce la scăderea implicării în procesul decizional şi motivării personalului. Colbert. Prin intermediul ştampilelor şi mărcilor se garanta cumpărătorului natura. soiul sau originea mărfii. În evul mediu problema calităţii a fost preocuparea breslelor şi asociaţiilor meşteşugăreşti care au instituit cadrul de etică pentru membrii acestora în privinţa calităţii produselor. În Roma evului mediu autorităţile municipale în subordinea cărora se afla „poliţia pieţelor” aveau putere legislativă. obligând vânzătorii de produse falsificate sau cu vicii ascunse să despăgubească pe cumpărători. în timpul regelui Henric al IV-lea. străinii vor prefera să cumpere din Franţa şi banii lor vor curge spre Regat”. în secolul XI. Se introduce un sistem de salarizare . primul ministru al Franţei. prin legea breslelor. în funcţie de gravitatea acestora primeau diverse sancţiuni. execuţia şi controlul produselor din punct de vedere calitativ. Tot în antichitate meşteşugarii individuali erau aşa zişii creatori totali. Astfel. Tot prin această lege calfele sunt obligate să realizeze autocontrolul produselor fabricate. În Anglia.

2 . pp. dintre care amintim: • fabricantul trebuie să stabilească frecvenţa orară a fiecărei operaţii. • valoarea metodologică a unui sistem de costuri depinde de cunoaşterea exactă a cheltuielilor pentru fiecare proces. metode şi mijloacele specificate. Încep să apară o serie de lucrări de specialitate. Bucureşti. astfel în anul 1832. Management. care trebuie efectuată cu durata. profesor de matematică la Cambridge. • aplicarea principiului cartezian al diviziunii „descompuneţi fiecare dificultate în atât de multe componente pe cât posibil şi sunt necesare pentru rezolvarea optimă” pentru rezolvarea unor probleme specifice proceselor de fabricaţie. pentru studiul unor probleme de fabricaţie. 1993. nu regula degetul mare”. I. rolul acestora fiind la început de a separa produsele bune de cele defecte şi de a le număra pe cele bune în vederea realizării plăţii muncitorilor.13-14. Apar pentru prima dată aşa zişii CTC-işti.bazat pe plata pieselor bune realizate.Bobboge.Ursachi (coord). • delimitarea şi definirea precisă a obiectivelor. dezbate o serie de principii. iar evidenţierea rezultatelor se face în maximum 24 de ore de la încheierea operaţiei. în lucrarea sa „The Economiy of Machinery and Manufacture” expune o serie de principii. Ch. • inspecţia finală efectuată la intervale neregulate se înlocuieşte cu inspecţia după fiecare operaţie. prin a căror aplicare se revoluţionează societatea industrială şi anume2: • folosirea metodelor de investigare ştiinţifice – experimentale. adică fiecare trebuie să primească o sarcină precisă. • toate dispoziţiile şi instrucţiunile trebuie să fie scrise. Atelier Poligrafic ASE. Inginerul american Frederik Winslow Taylor în lucrarea sa „Principiile managementului ştiinţific” unde are ca moto „ştiinţă. • fiecare compartiment trebuie condus de specialişti.

în anul 1920. ceea ce a determinat şi o scădere a preţului unitar al unui automobil de la 850$ la 350$. pune pentru prima dată. Taylor primeşte o medalie de aur la Expoziţia Mondială de la Paris din anul 1901.promovarea unui sistem de salarizare care să încurajeze respectarea regulilor scrise şi îndeplinirea sarcinilor stabilite. aplicându-se pentru prima dată verificarea loturilor de produse prin intermediul verificării unor eşantioane prelevate • .. precum şi în încurajarea realizării de specificaţii. în anul 1922. Accentul pus pe standardizarea componentelor automobilului a făcut ca productivitatea să crească de la 10000 bucăţi automobile Model T în anul 1909. cum ar fi: Automatic Electric Co şi Strombery – Carslon Company. la 600000 bucăţi automobile Model T în anul 1916. Firma Ford Motor Company. Măsurile luate de el la această firmă au constat şi în crearea de ingineri industriali care au elaborat metode de lucru şi normative zilnice. industria aeronautică britanică introduce şi aplică pentru prima dată conceptul de sistem calitate. în limitarea rolului maiştrilor şi muncitorilor la „a face cum scrie”. introduce pentru prima dată linia de asamblare (banda rulantă) trecându-se astfel la producţia de masă. precum şi un sistem de certificare a conformităţii produsului şi procesului cu cerinţele specificate. În 1914 Departamentul Inspecţiei Aeronautice din cadrul Royal Flying Corps (Anglia) elaborează pentru prima dată un sistem de înregistrări menit să asigure trasabilitatea fiecărui incident. în anul 1909. Astfel. stabilind astfel cerinţele de bază privind asigurarea calităţii produselor. bazele unui compartiment calitate subordonat direct managerului general. În anul 1923 aceeaşi firmă aplică teoria probabilităţii pentru elaborarea procedeelor de inspecţie finală a loturilor de produse. Astfel.. Compania. prin inspectarea de către inspectorii companiei a furniturilor subcontractanţilor. unde a reuşit o creştere de 2-3 ori a productivităţii tuturor compartimentelor din cadrul firmei.Edwards colaborator al firmei Western Electric Co. Taylor şi-a verificat practic ideile privind managementul ştiinţific la firma Bethlehem Steel Co. G. Pentru aceste reuşite în planul managementului ştiinţific. aplică inspecţia şi asupra subcontractanţilor. Între anii 1898 şi 1901. firma Ford devine promotorul fabricaţiei în masă.

în 1950. Primul standard consacrat controlului statistic al calităţii se publică în anul 1935 cu denumirea de BS 600 „Aplicarea metodelor statistice la standardizarea industrială şi controlul calităţii industriale”.. Asociaţia Americană a Standardelor a demarat un program de elaborare a unor ghiduri pentru controlul calităţii în domeniul apărării. intitulată „Controlul economic al calităţii produselor manufacturate”. cunoscută şi sub denumirea de „schelet de peşte”. Din comitetul de elaborare a acestor standarde a făcut parte şi Eduard Deming. publică prima carte de ţinere sub control cu mijloace statistice a proceselor industriale. Astfel. conform căreia 80% din efecte sunt generate de 20% din cauze. H.Dodge. face publică elaborarea primei fişe de control statistic pe baza experienţei dobândite la Western Electric Co. Walter Shewhart. în anul 1939.Romig şi W. Tot în cadrul acestei firme se pun bazele unui program intitulat „filosofia şi practica de satisfacere a clientului prin asigurarea calităţii” la care lucrau specialişti de marcă ai statisticii industriale din acea perioadă ca: G. dezvoltânduse astfel planurile de inspecţie prin eşantionare statistică. La cererea Departamentului de Război al SUA. Editura Economică. iar cele 20% din cauze sunt vitale şi puţine. inginerii H.Romig de la Western Electric Co. Eduard Deming. Joseph Juran în anul 1945 elaborează principiul clasificării defectelor după gravitatea lor. pe când cele 80% din cauze sunt multe şi neînsemnate. pp. ce vor fi publicate în anul 1941 cu denumirea de Z 11 şi Z 12.Edwards. Ishikawa publică Diagrama cauză – efect.Dodge şi H. 1995. afirmând totodată că acest program dă rezultate dacă este sprijinit de top managementul întreprinderii3. H.3839. Managementul calităţii. publică pentru prima dată un set de tabele de inspecţie bazate pe eşantionarea statistică şi nivelul de toleranţă a procentului de defecte din lot. În anul 1943. publică un program de îmbunătăţire a calităţii în 14 puncte.Shewhart. Bucureşti. în anul 1924. . iar în 1931. principiu cunoscut astăzi sub denumirea de „principiul Pareto” (denumire dată de Juran după numele economistului italian Vilfredo Pareto care a afirmat că 80% din bogăţiile lumii sunt deţinute de 20% din populaţia lumii) sau „regula 80-20”.din cadrul acestora. Tot Deming este 3 M.Olaru.

. pp. frânare). În anii '80. Specialiştii apreciază că 10% din progresele făcute de industria japoneză în anii 1970 s-au datorat cercurilor calitate.autorul reprezentării grafice intitulată Ciclul lui Deming (Plan – Do Check – Act Cycle). Întreprinderile japoneze aplică începând cu 1964 pentru rezolvarea problemelor din întreprindere. începând cu anul 1960 luna naţională a calităţii. op. Japonia instituie în luna noiembrie. publică în 1961 lucrarea „Total Quality Control: Engineering and Management”. cercurile pentru calitate – formate din 5-8 angajaţi instruiţi în aplicarea metodelor statistice (cele şapte instrumente statistice). Metoda QFD s-a aplicat pentru prima dată în anul 1972 la Şantierele navale Kobe din cadrul Mitsubishi Heary Indusries. are loc o „explozie” de directive europene privind siguranţa produselor de consum şi răspunderea juridică pentru produs. ce sunt implicaţi continuu în proiecte vizând îmbunătăţirea activităţii la locul lor de muncă.cit. în scopul realizării unor produse ale căror caracteristici de calitate să corespundă nevoilor exprimate şi implicite ale clienţilor.145-146 . iar profesorul Joji Akáo de la University Tamagawa pune bazele metodei4 Quality Function Deployment – utilizată în domeniul planificării calităţii. Armand Feigenbaum. 4 M.Olaru. ce va fi marcată şi în Europa şi care va deveni mai târziu Luna mondială a calităţii. În Statele Unite ale Americii sunt adoptate primele standarde obligatorii referitoare la siguranţa automobilelor (sisteme de direcţie. precum şi a numărului mare de accidente (40 milioane persoane) datorate utilizării echipamentelor casnice. urmare a numărului mare de decese (30000) înregistrate anual în CE. Japonia promovează conceptul de ţinere sub control a calităţii la nivelul întregii companii. După cel de-al doilea război mondial abordarea calităţii devine tot mai mult o funcţie managerială. interes ce se manifestă şi în programele de învăţământ ale universităţilor prin introducerea unei discipline noi intitulată: „controlul statistic al calităţii”. oricare ar fi acesta.

cât şi în relaţiile cu furnizorii. Printre criteriile de selectare ale subcontractanţilor firmei Motorola figurează şi participarea acestora la Premiul Naţional pentru calitate. Importanţa acordată calităţii se regăseşte cu prisosinţă în preocupările Consiliului de Miniştri ai Uniunii Europene. În acelaşi an Ministerul Apărării SUA introduce Total Quality Management atât în activitatea pe care o desfăşoară. nr. în general. pentru performanţele deosebite în domeniul calităţii produselor. „Noua abordare a 5 R. Statele Unite ale Americii lansează în anul 1987 Premiul naţional pentru calitate Malcom Baldrige. Politica europeană de promovare a calităţii. locuri de muncă – 1993”. firmei Motorola. promotorul arhicunoscutei serii de standarde ISO 9000 aplicate în domeniul asigurării calităţii5. Olivetti etc. în Tribuna Calităţii nr. în Qmedia. Această iniţiativă s-a bucurat de succes. dar şi un element determinant al competitivităţii acestora6. Repere cronologice în abordarea calităţii.5. 1988.1. premiu decernat pentru prima dată în anul 1988 de către preşedintele SUA – Ronald Reagan. p. astfel că la începutul anului 1990. competitivitate. firma Motorola a ajuns la începutul anilor ‚90 să atingă performanţa de 60 defecte la un miliard de componente. 1999. 14 firme din cadrul Comunităţii Economice Europene: Siemens. Renault. În 1988. În prezent calitatea reprezintă un instrument strategic al managementului global al întreprinderilor. p.6 . în special.Drăgulănescu. Ioana. pun bazele European Foundation for Quality Management.. şi a organizaţiilor. Prin obiectivele sale îndrăzneţe privind calitatea fixate de-a lungul anilor. Philips. al cărei scop era să promoveze principiul îmbunătăţirii continue a calităţii la nivelul tuturor companiilor. prin elaborarea de documente cu impact deosebit asupra calităţii produselor / serviciilor. În perioada 1993-1994 au devenit operaţionale următoarele directive: „Dezvoltare. ce sau convins de rolul calităţii produselor / serviciilor în menţinerea şi atragerea de noi clienţi. EFQM avea 200 membri – mari firme din cadrul CEE.În anul 1986 apare primul standard internaţional ISO 8402 consacrat terminologiei în domeniul calităţii.58 6 N.

etape Într-o lume marcată de schimbări bruşte atât în plan social. concurenţei cât şi a clienţilor (raport calitate / preţ). „Politica europeană de promovare a calităţii – 1994”. sprijinit continuu de un program motivaţional.armonizării tehnice – 1994”. Un astfel de sistem trebuie să fie dinamic. Politica europeană de promovare a calităţii reprezintă componenta fundamentală a politicii de dezvoltare a industriei europene. educare şi instruire a cetăţenilor UE. prezentare generală. 1. Schimbările rapide ce au loc în „filosofia” calităţii se regăsesc şi în preocupările Organizaţie Internaţionale de Standardizare (ISO). a cărei finalitate este o mai bună informare. ceea ce îi conferă capabilitatea de a fi adaptat nevoilor. Abordarea acestui demers presupune existenţa unui anumit nivel cultural în domeniul calităţii. dar să permită şi o evaluare a acestuia pe baza unui referenţial. a fost pusă pentru prima dată în cadrul comitetului tehnic – TC 176 „Managementul calităţii şi asigurarea calităţii” al Organizaţiei Internaţionale de Standardizare. ca modalitate unică de satisfacere totală a consumatorilor. ISO 9003 şi ISO 14001. care a publicat recent spre dezbatere proiectul de standard ISO 9001-2000. cât şi în plan economic. Ideea elaborării unor standarde care să uşureze implementarea unui sistem calitate în cadrul unei firme. cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor. ce sintetizează într-un singur document standardele ISO 9001. Introducerea unui sistem de management al calităţii are ca scop satisfacerea clienţilor şi depăşirea aşteptărilor acestora. în scopul implicării lor directe în funcţionarea şi dezvoltarea acestei pieţe. În pragul mileniului III remarcăm cum se dezvoltă tot mai mult interesul organizaţiilor pentru sistemele de management calitate – mediu. ISO 9002. Eforturile acestui comitet . venite atât din partea societăţii (cerinţe referitoare la securitate. implementarea unui sistem de management al calităţii este una din soluţiile prin care firmele pot face faţă problemelor cu care se confruntă zi de zi. mediu etc). în anul 1979.2 Sistemul calităţii: abordare conceptuală.

sistemul calităţii ar trebui să fie atât de cuprinzător cât este necesar pentru satisfacerea obiectivelor referitoare la calitate.sistemul calităţii unei organizaţii este destinat în primul rând să satisfacă necesităţile manageriale interne ale acesteia. Standardul mai face următoarele precizări: . precizează: . ISO 9002 and ISO 9003. Conform SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii – Vocabular. development. ISO 9003 – Quality systems.pentru scopuri contractuale sau obligatorii referitoare la evaluarea calităţii poate fi cerută demonstrarea implementării unor elemente identificate ale sistemului calităţii. ISO 9000-2/1987. Partea 1: Ghid. procese şi resurse necesare pentru implementarea managementului calităţii”. Standardele de mai sus sunt concepute cu respectarea următoarelor principii: adaptare universală. . precum şi a standardelor din seria ISO 9000. ISO 9002 – Quality systems. . care evaluează numai părţile relevante ale sistemului calităţii. TC 176 a elaborat şi următoarele standarde: ISO 9000-1/1997. prin publicarea standardului ISO 8402 – Quality managment and quality assurance. Quality management and quality assurance standards. Model for quality assurance in final inspection and test. Model for quality assurance in production. compatibilitate în perspectivă şi flexibilitate în perspectivă. sistemul calităţii este definit astfel: „structuri organizatorice. instalation and servicing. instalation and servicing. SR EN ISO 9004-1/1985 – Managementul calităţii şi elemente ale sistemului calităţii. Quality management and quality assurance standard. Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor. s-au concretizat în anul 1986. Part I: Guidelines for selection and use. proceduri. production. în anul 1987. Vocabulary. şi anume: ISO 9001 – Quality systems. compatibilitate curentă. Acesta este mai cuprinzător decât cerinţele unui anumit client.tehnic format din reprezentanţii a 20 de ţări membre ISO. Part 2: Generic quidelines for the aplication of ISO 9001. Model for quality assurance in design.

Vocabular. - SR EN ISO 9000-1/1996. celei de asigurare a calităţii externe.accentul este pus pe prevenirea problemei decât pe depistarea ei după apariţie. liniile directoare şi cerinţele cu privire la proiectarea şi implementarea unui sistem al calităţii sunt reglementate de seria de standarde ISO 9000.sistemul calităţii trebuie structurat şi adaptat tipului specific de afaceri al companiei. făcând în acest sens o distincţie clară între asigurarea calităţii interne şi asigurarea calităţii externe. • produsele satisfac cu adevărat necesităţile şi aşteptările clientului. . Situaţia primă corespunde necesităţii de asigurare a calităţii interne. în relaţii contractuale între prima parte şi a doua. Familia ISO 9000 este destinată a fi folosită în patru situaţii7: ca îndrumări pentru managementul calităţii. . Principiile generale. stabilit şi implementat de către managementul organizaţiei pentru îndeplinirea politicilor şi obiectivelor declarate. pentru aprobare sau înregistrare de către a doua parte. Standarde pentru managementul calităţii şi asigurarea calităţii. .sistemul calităţii trebuie să funcţioneze astfel încât să dea încredere corespunzătoare că: • sistemul este înţeles. Potrivit SR ISO 8402/1995 – Managementul calităţii şi asigurarea calităţii. implementat. Partea 1: Ghid pentru selecţie şi utilizare. pentru certificare sau înregistrare de către o terţă parte.necesităţile societăţii şi ale mediului au fost luate în considerare. în timp ce situaţiile celelalte. 7 . asigurarea calităţii înseamnă ansamblul activităţilor planificate şi sistematice implementate în cadrul sistemului calităţii şi demonstrate atât cât este necesar. menţinut şi eficace. . pentru furnizarea încrederii corespunzătoare că o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate. Standardul precizează că există obiective atât interne cât şi externe pentru asigurarea calităţii.sistemul calităţii trebuie dezvoltat.

dezvoltării. asigurarea calităţii furnizează încredere managementului. iar prin asigurarea calităţii externe se înţelege că în situaţii contractuale sau în alte situaţii. Sub acest aspect. . . . . .aprovizionarea. . dezvoltare. SR EN ISO 9002 sau SR EN ISO 9003.asistenţă tehnică şi service după vânzare. în cadrul unei organizaţii. montajului şi service-ului.ambalare şi depozitare.montaj şi punere în funcţiune. de la identificarea iniţială a necesităţilor pieţei până la satisfacerea finală a condiţiilor. În scopul asigurării interne a calităţii (deci în situaţii necontractuale) se utilizează SR EN ISO 9004-1/1996 – Managementul calităţii şi elemente ale sistemului calităţii. adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii.verificare. În scopul asigurării externe a calităţii se poate utiliza unul dintre cele trei modele: SR EN ISO 9001.planificarea şi dezvoltarea procesului. producţiei.Astfel. Astfel. asigurarea calităţii furnizează încredere clienţilor sau altora. Model pentru asigurarea calităţii în proiectare.scoaterea din uz sau reciclarea la sfârşitul vieţii utile.marketing şi prospectarea pieţei. . se utilizează atunci când conformitatea cu condiţiile specificate urmează să fie asigurată de către o organizaţie în timpul proiectării. .producţie sau prestarea serviciilor. elementele sistemului calităţii sunt: . . prin asigurarea calităţii interne se înţelege că. Potrivit acestui standard sistemul calităţii se aplică într-un mod caracteristic tuturor activităţilor legate de calitatea unui produs şi care interacţionează cu acesta.vânzare şi distribuire. producţie. sistemul va cuprinde toate fazele din ciclul de viaţă al unui produs şi al unor piese. . . montaj şi service.proiectarea şi dezvoltarea produsului. care descrie toate elementele cu ajutorul cărora poate fi dezvoltat şi implementat un sistem al calităţii. SR EN ISO 9001/1995 – Sistemele calităţii.

prin caracteristici de performanţă sau este necesar ca acestea să fie stabilite. . Model pentru asigurarea calităţii în producţie. montaj şi service.condiţiile specificate pentru produs sunt formulate în termenii unui proiect sau ai unei specificaţii stabilite. Condiţiile specificate vizează în primul rând obţinerea satisfacţiei clienţilor prin prevenirea neconformităţii în toate etapele.Standardul prevede condiţiile referitoare la sistemul calităţii aplicabile atunci când trebuie demonstrată capabilitatea unui furnizor de a proiecta şi de a livra produse conforme. Model pentru asigurarea calităţii în inspecţii şi încercări finale. Standardul prevede condiţiile referitoare la sistemul calităţii aplicabile atunci când trebuie demonstrată capabilitatea unui furnizor de a depista orice neconformitate a produsului şi de a controla modul de tratare a acestora în timpul inspecţiilor şi încercărilor finale. încrederea în conformitatea produsului poate fi obţinută prin demonstrarea adecvată a capabilităţii unui furnizor în proiectare. în principal. Standardul este aplicabil în situaţiile în care: . se utilizează atunci când conformitatea cu condiţiile specificate urmează să fie asigurată de furnizor în timpul producţiei. Condiţiile specificate vizează în primul rând obţinerea satisfacţiei clienţilor prin prevenirea neconformităţii în toate etapele. montaj şi service. Standardul este aplicabil în situaţiile în care: este necesară proiectarea şi condiţiile referitoare la produs sunt exprimate. SR EN ISO 9003/1995 – Sistemele calităţii. de la producţie până la service. montajului şi service-ului. SR EN ISO 9002/1995 – Sistemul calităţii. se utilizează atunci când conformitatea cu condiţiile specificate urmează să fie asigurată de furnizor numai la inspecţiile şi încersările finale. de la proiectare până la service. . dezvoltare. Standardul prevede condiţiile referitoare la sistemul calităţii aplicabile atunci când trebuie demonstrată capabilitatea unui furnizor de a livra produse conforme cu un proiect stabilit.încrederea în conformitate a produsului poate fi obţinută prin demonstrarea adecvată a capabilităţii unui furnizor în producţie. producţie. montaj şi service.

service. . analiza contractului. Certificarea sistemului calităţii reprezintă atestarea de către organismul de certificare. controlul echipamentelor de inspecţie. Criterii generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea sistemelor calităţii.elemente ale proceselor suport (de bază): controlul documentelor şi datelor. a conformităţii acestuia cu un standard de referinţă din familia ISO 9000 sau echivalentele acestora. controlul produsului neconform. dacă pot fi demonstrate în mod satisfăcător anumite capabilităţi ale furnizorilor de a inspecta şi încerca produsele finite. . instruire. Cele 20 de elemente ale sistemului calităţii cuprinse în capitolul 4 al SR EN ISO 9001/1995 pot fi grupate astfel. 8 . tehnic statistice. audituri interne ale calităţii. sistem calitate. depozitare. în scopul aprobării sau înregistrării de către a doua parte (evaluarea aptitudinii furnizorului de a realiza calitatea cerută. ambalare. controlul produsului furnizat de client. controlul înregistrărilor calităţii. atunci când clientul solicită furnizorului să demonstreze aptitudinea sa privind realizarea calităţii cerute. controlul proiectării. dând asigurarea că furnizorul este capabil să furnizeze produse în baza standardelor sau altor documente normative adecvate8. manipulare. conservare şi livrare. Cele trei modele pentru asigurarea externă a calităţii prezentate mai sus se utilizează deci în situaţii contractuale (între prima şi a doua parte). inspecţii şi încercări. de către client) sau în scopul certificării sau înregistrării sistemului de către o terţă parte. SR EN ISO 45012/1993. controlul proceselor. stadiul inspecţiilor şi încercărilor. Acţiunea de certificare confirmă faptul că.elemente ale managementul: responsabilitatea managementului. . măsurare şi încercare.Standardul este aplicabil atunci când conformitatea produsului cu condiţiile specificate poate fi pusă în evidenţă cu o încredere adecvată. sistemul calităţii satisface standardele adoptate ca referinţă. identificarea şi trasabilitatea produsului. aprovizionare.elemente ale proceselor principale. acţiuni corective şi preventive.

Definirea şi documentarea politicii privind calitatea. . în prealabil se recomandă a se consulta SR EN ISO 9000-1/1996 – Standarde pentru managementul calităţii şi asigurarea calităţii. Le manuel qualité outil strategique d’une démarche qualite. Paris. coordonarea. 2. 1994.14-18.Jamprecht.l63-73. Proiectarea şi implementarea sistemului calităţii. pp. ISO 9000 se préparer á la certification. Paris. 1998.desemnarea reprezentantului managementului căruia să i se delege autoritatea şi responsabilitatea pentru stabilirea. J.Szuder. Bucureşti. AFNOR.1. pp. Stabilirea obiectivelor referitoare la calitate. precum şi deosebirile şi interdependenţele dintre acestea şi furnizează îndrumări pentru selecţia şi utilizarea familiilor de standarde internaţionale ISO 9000 referitoare la managementul calităţii şi la asigurarea calităţii. pp. .Atât în situaţia asigurării interne a calităţii (SR EN ISO 9004) cât şi în situaţia asigurării externe a calităţii (SR EN ISO 9001. 3. prin identificarea în cadrul fiecărui sector de activitate a obiectivelor care se doresc a fi realizate.53-63. nr. Organizarea pentru calitate: . Partea 1: Ghid pentru selecţie şi utilizare. AFNOR. Editura Tehnică.Froman. Elemente de asigurarea calităţii.Constantinescu. Acest standard clarifică principalele concepte cu privire la calitate. D.introducerea funcţiei de asigurare a calităţii în organigrama întreprinderii.definirea structurii organizatorice prin stabilirea responsabilităţilor.Zgură. implementarea şi menţinerea unui sistem al calităţii în conformitate cu standardul adoptat. 1998.54-59. formulată de către conducerea de vârf în cadrul declaraţiei privind politica în domeniul calităţii. 1994. SR EN ISO 9002 sau SR EN ISO 9003). autorităţilor şi interdependenţei personalului pe linia asigurării calităţii. Etapele necesare pentru proiectarea şi implementarea unui sistem al calităţii în cadrul unei întreprinderi (linii generale)9 1.Solomon şi A. G. B. 9 . G. în „Tribuna calităţii”. pp.

evaluarea activităţilor specifice.întocmirea instrucţiunilor şi procedurilor operaţionale. 6. Revizuirea fişelor de post. Această evaluare implică de fapt o diagnosticare a nivelului pe care se situează întreprinderea din punct de vedere al calităţii. diagnostic care odată cunoscut ajută la o bună desfăşurare a etapelor următoare. ingineri etc). Instruirea celorlalte categorii de personal (şefii de servicii / compartimente. respectiv dotărilor existente etc. Instruirea iniţială a personalului în domeniul asigurării calităţii – în vederea familiarizării. Elaborarea documentelor sistemului calităţii: . într-un cuvânt „nevralgice” ale acesteia.evaluarea resurselor. Cu această ocazie. ca documente de bază în stabilirea responsabilităţilor. Cu această ocazie. cauzele generatoare ale acestora. se vor include noile responsabilităţi privind elaborarea şi implementarea sistemului calităţii (întocmirea documentaţiei aferente şi aplicarea ei efectivă). prescripţii etc). 4. norme. şefi de secţie. 5. competenţelor.evaluarea documentaţiei existente (reglementări. Audit de evaluare a situaţiei existente (ce este şi ce trebuie făcut pentru a răspunde cerinţelor din standardul adoptat ca referinţă): . - .desemnarea responsabililor pe linia asigurării calităţii la nivelul fiecărui compartiment. înţelegerii şi acumulării noţiunilor specifice domeniului şi a instrumentelor şi metodelor de lucru necesare. legăturilor ierarhice şi funcţionale şi a circuitelor de comunicare corespunzătoare. referitoare la proiectarea şi implementarea sistemului calităţii. menite să reglementeze activităţi de anvergură mică sau operaţii ale acestora. . 8. într-un cuvânt perspectiva globală a organizării şi funcţionării întreprinderii respective. 7. Într-o primă etapă se vor instrui managerii executivi. reprezentantul managementului şi responsabilii pe linia asigurării calităţii. . se pot evidenţia punctele tari şi mai puţin tari ale acestora.

elaborarea procedurilor de sistem – în conformitate cu cerinţele din standardul adoptat ca referinţă. salariaţii – care vor să aibă satisfacţia .redactarea manualului calităţii. se pot efectua analize cu privire la determinarea cauzelor care au condus la apariţia neconformităţilor. Efectuarea de audituri interne. atât din sectorul public.prelucrarea acestor documente de către personalul deja instruit. fără de care nu se poate concepe soliditatea unei afaceri. se constată anumite deficienţe (neconformităţi) legate de elaborarea documentelor sau de implementarea acestora se vor iniţia acţiuni corective.difuzarea documentelor calităţii în toate compartimentele de activitate. .. în vederea evaluării stadiului implementării sistemului. 10. 9. În situaţia în care. Standardele internaţionale ISO 9000 pot fi aplicate de orice organizaţie indiferent de obiectul ei de activitate. în urma efectuării auditurilor interne. în scopul eliminării cauzelor deficienţelor constatate şi a îmbunătăţirii situaţiei respective ceea ce implică aplicarea corecţiilor ce se impun la documentele sistemului calităţii sau la modul de aplicare a acestora. atunci când este cazul). cât şi din sectorul privat. şi anume: clienţii – care aşteaptă produse (servicii) de calitate. în vederea aplicării şi respectării acestora. 12. Ţinerea permanentă sub control a documentelor sistemului calităţii (reactualizarea acestora. . precum şi a conformităţii dintre standardul de referinţă şi documentele elaborate. 14. în vederea evitării repetării acestora. 11. Orice organizaţie trebuie să răspundă aşteptărilor şi necesităţilor venite din partea a cinci părţi. Implementarea sistemului calităţii – punerea în practică a documentelor sistemului calităţii. 13. Efectuarea de audituri interne periodice în vederea evaluării eficacităţii sistemului calităţii. acolo unde este cazul. conform standardului respectiv. situaţie care implică: . Cu această ocazie. Certificarea sistemului calităţii de către un organism neutru acreditat de o autoritate competentă în acest scop. concomitent cu implementarea sistemului calităţii.

să dea încredere părţilor interesate că sunt sau vor fi îndeplinite condiţiile referitoare la calitate de către produsul (serviciul) livrat (prestat). să aducă îmbunătăţiri calităţii propriei activităţi astfel încât să satisfacă continuu necesităţile exprimate sau implicite ale părţilor interesate.muncii. să dea încredere managementului intern şi angajaţilor că sunt îndeplinite şi menţinute condiţiile referitoare la calitate şi că îmbunătăţirea calităţii are loc. subfurnizorii – interesaţi de posibilitatea unor afaceri continue. proprietarii organizaţiei – urmăresc rentabilitatea investiţiei. organizaţia trebuie să-şi propună realizarea următoarelor obiective: să realizeze. . securitate etc). să menţină şi să urmărească îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor sale în raport cu condiţiile referitoare la calitate. Având în vedere cele de mai sus. societatea – vizează satisfacerea unor cerinţe (mediu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful