Psihobiologia sexualitatii

Alina S. Rusu, PhD
alinarusu@psychology.ro
Catedra de Psihologie Clinica si Psihoterapie

www.clinicalpsychology.ro

De ce studiem sexualitatea umana? Este nevoie de astfel de cursuri?

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

• Procedura de examinare: • Examen scris sub forma de eseu pe o tema data.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

• Bibliografie obligatorie: • Jared Diamond (2007) “De ce e sexul o placere – evolutia sexualitatii umane” (Humanitas)

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1 • De ce exista cursuri in domeniul sexualitatii? • Incercare: Quiz – Cunostinte despre sexualitate • Comparatii trans-culturale • Istoria sexualitatii • Studiul sexualitatii – sexologia - stiinta • Metode de cercetare a sexualitatii

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Cursurile despre sexualitate
• De unde ati dobandit cunostinte despre sex? – Parinti, colegi, prieteni? – Cat de corecte credeti ca au fost informatiile despre sex cand aveati 10-14 ani? • Ancheta (Time magazin, Stogdill, 1998 – 1200 adolescenti) – 74% - prietenii si televizorul = sursele majore de informare despre sex. – 10% - parintii au oferit cea mai multa informatie.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Quiz: Adevarat sau Fals?
Erectia la barbati este determinata de existenta unui os penian. Lichidul spermatic poate fi produs numai intrun mediu cu tempetura mai joasa cu cateva grade decat cea a corpului. Himenul este un indicator de baza al virginitatii la femei.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Quiz: Adevarat sau Fals?
Erectia la barbati este determinata de existenta unui os penian. Lichidul spermatic poate fi produs numai intrun mediu cu tempetura mai joasa cu cateva grade decat cea a corpului. Himenul este un indicator de baza al virginitatii la femei.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Sexualitatea = un mister Probleme multiple la nivel conceptual… • Ex. Educatie insuficienta privind metodele contraceptive si de protectie…
– – – – rata crescuta a graviditatii la adolescente prevalenta HIV boli cu transmitere sexuala etc.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Comparatiile trans-culturale
• Atractivitatea sexuala
– Care sunt partile erotice ale corpului? – Cand spun parintii/bunicii ca este “prea mult sex la TV”? Ce inseamna acest lucru?
Prea mult sarut? Prea multa piele expusa? Prea multe parti intime devin publice?

In alte culturi, aceste intrebari poate nu ar fi puse.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Atractivitatea sexuala
– Difera de la o cultura la alta… Subratul = element “sexy”?
– In Abkhazia (Georgia), barbatii se simt foarte “aroused” cand observa un subrat feminin descoperit. – Genunchii – elemente erotice in Noua Guinee.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Comportamente si atitudini
• Sarutul? Este un element universal corelat cu sexualitatea?
– In culturile vestice, da
• Nu se regaseste in unele culturi asiatice

Preludiul – nu se regaseste in unele culturi.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Tipuri de culturi (extreme ale unui continuum)
• Culturi permisive Mangaia (Insula din Pacific)
– Adolescentii (ambele sexe) sunt instruiti in arta de satisface un partener de sex opus – Adolescentii – incurajati sa “incerce” cat mai multi parteneri --> in stadiu adult, se incurajeaza monogamia.

• Culturi represive

Inis Baeg (insula mica langa Irlanda)

– Copiii nu sunt deloc informati despre ciclul menstrual sau graviditate – Nuditatea este interzisa chiar si in interiorul familiei – Credinte la barbati: sexul este periculos pentru sanatate si de aceea trebuie facut foarte repede si numai cand este relationat cu reproducere.

– http://www.soc.ucsb.edu/sexinfo/article/sex-in-inis-beag-ireland

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

• Culturi permisive din Pacific)

Mangaia (Insula

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Extras despre Inis Baeg • Sex Education Sex was never discussed. Parents and other family members instructed children with rewards and punishments. Punishment often involved a brutal beating with a belt. Any form of sexual expression was severely punished, be it masturbation, mutual exploration of bodies, use of any slang words related to sex, or open urination. When girls had their first menstruation, they rarely knew anything about it. First menstruation was frequently traumatic, because their mothers were incapable of explaining it. Boys mostly learned about sex from older boys and men, and especially from observing animals. Elders believed that sexual instruction was unnecessary because "after marriage, nature takes its course." In some villages, cases of childlessness were reported resulting from the sexual ignorance of the spouses.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Unde este Romania in 2009?
Cultura represiva Inis Baeg Cultura permisiva Mangaia

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)
• Iudaism
– Sexul echivala cu procreatia; celibatul insemna neglijarea unei obligatii majore. – Valori transmise tata-fiu: femeile erau proprietate. – Sexul extra-marital sau pre-marital la femei – pedepsit public (ex. Aruncarea cu pietre)

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)
• Iudaism
– Corpul gol nu era o rusine – Sexul in interiorul casatoriei era acceptat (vazut ca un dar divin). – Orice comportament sexual intre sot-sotie = acceptat, atata vreme cat “samanta nu era irosita” de catre barbat. – In ciuda statutului de “proprietate”, femeile aveau garantate drepturi sexuale (ex. Dreptul de a zice “nu”).

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)
• Crestinism
• Iubirea fizica este separata de iubirea spirituala. • Sf. Pavel corpul = raul – trebuie controlat de catre minte (dualism minte-trup) • Celibatul – este superior spiritual mariajului. • Sexul este pentru procreatie, nu pentru placere. • Dezgust pentru trupul uman – Sf. Augustin “Suntem nascuti printre materii fecale si urina”.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)
• Epoca victoriana
• Sexul era o “datorie” a sotiei • Tissot (1741)—Masturbarea putea duce la pierderea vederii, lesin si pierderea sanatatii mentale. • Irosirea lichidului spermatic – pierdere – similara cu pierderea de sange. • Mituri privind sexualitatea….

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)
• Epoca victoriana
• Femeile aflate la menstruatie pot sa altereze alimentele prin atingere (British Medical Journal, 1878) • Totusi, in perioada victoriana - dezvoltare puternica a: – Prostitutiei – Pornografiei – Relatii extramaritale = moda

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Revolutia sexuala
• Revolutia industriala timp si mobilitate • Miscari feministe drepturile femeilor • Descoperirea penicilinei reducerea ratei bolilor transmise sexual • Descoperirea “pastilei” controlul femeilor asupra outcome-ului sexual. • Acceptarea sexului premarital (in interiorul generatiilor tinere)

Sfarsitul Revolutiei Sexuale?
• “Make Love not War” a continuat pana in anii 1980 • La inceputul anilor ’80 – epidemia HIV – SIDA – schimbari majore in gandirea sexuala. • Utilizare semnificativ mai mare a mijloacelor de protectie, scaderea ratei graviditatii la adolescente, scaderea ratei bolilor transmise sexual.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Sexualitatea - stiinta
• Sigmund Freud (1856-1939) • Stadiile psihosexuale
– Libido— “energia sexuala” este directionata spre diferite parti ale corpului in momentele dezvoltatii channeled to different body parts at different ages. – Stadiu oral, Stadiu anal, Stadiu falic, Stadiu de latenta si stadiu genital.

• Teoria freudiana – revazuta si mult discutata; Freud - important in sexologie pentru identificarea motivatiei sexuale si a sexualitatii umane in perioadele timpurii de dezvoltare (copii).

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Sexualitatea - stiinta
• Henry Havelock Ellis (1859-1939) - diagnosticat cu o boala cu transmitere sexuala, similara cu gonorea • A utilizat numeroase studii de caz si date trans-culturale – 7 volume “Studies in the Psychology of Sex” • Ellis – masturbarea si homosexualitatea = fenomene “normale”

Psihobiologia sexualitatii – Curs 1

Sexualitatea - stiinta
• Alfred C. Kinsey (1894-1956)
– Frica de moarte prin masturbare (in copilarie) – Colectie larga de date despre comportamentul sexual (interviuri, fise medicale etc.). – Rezultate soc pentru populatie: foarte multi barbati au experiente homosexuale, femeile pot avea orgasme multiple, iar sexul oral este un element normal pentru multe cupluri. – Fondator al The Institute for Sex Research, Indiana Univ.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Sexualitatea - stiinta
• Masters & Johnson
– 1954 – observarea subiectilor umani angajati in procese sexuale – in conditii de laborator. – 1966 – prima descriere stiintifica detaliata a raspunsului sexual uman (femei, barbati) – cercetarile lor au permis dezvoltarea de tehnici pentru tratamentul problemelor sexuale (medicina si psihoterapie)

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Cercetarea stiintifica a sexualitatii
• Cercetarea stiintifica – implica metode validate de colectare si analiza a evidentelor empirice si ale datelor. • Cunoasterea stiintifica in sexologie – lupta continua (creativa) cu simtul comun, intuitia, traditia etc. Studiile in sexologie – “bombe” informationale, cu rezonanta dincolo de publicatiile de specialitate. • La orice conferinta – cuvantul cheie “sex” atrage cei mai multi audienti.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Sexologia = stiinta interdisciplinara
• Biosexologia Studiul aspectelor biologice ale sexualitatii. • Psihosexologia Cum influenteaza si sunt influentate procesele psihice de dezvoltarea sexuala umana si de comportamentul sexual. • Sociosexologia Modul in care fortele sociale si culturale influenteaza si sunt influentate de atitudinile, credintele si comportamentele sexuale.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Teorii ale sexualitatii
• Teorii biologice • Teorii psihologice • Teorii sociologice

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Teorii biologice
• Teorii din fiziologie - descriu si explica modul in care procesele fiziologice determina si/sau sunt afectate de comportamentul sexual. • Teorii evolutioniste si sociobiologice - explica trasaturile si comportamentele sexuale din perspectiva proceselor evolutioniste (ex. Investitia parentala, selectia intrasexuala, intersexuala etc.).

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Teorii psihologice
• Teorii psihanalitice Freud – rolul proceselor inconstiente si subconstiente in fenomenele sexuale. • Conditionare clasica Tehnici de modificare comportamentala in care un stimul neconditionat si un stimul neutru se asociaza pentru a se obtine un raspuns dorit. • Teoria invatarii operante Consecintele unui comportament pot influenta sau nu daca acel comportament se va produce din nou.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Teorii psihologice
• Teoria invatarii sociale - accentuarea rolului procesului de invatare prin observatie si imitatie. • Teoriile cognitive/emotionale In relatie cu sexualitatea, aceste teorii explica rolul proceselor cognitive si emotionale in comportamentul sexual.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Teorii sociologice
• Teoria interactiunilor simbolice - modul in care simbolurile, etichetele si definitiile invatate pe baza interactiunilor sociale pot afecta atitudinile, conceptele si comportamentele unei persoane. • Teoria structural-functionala - societatea este vazuta ca un sistem de parti interconectate care se influenteaza unele pe altele si lucreaza impreuna pentru atingerea unei stari de stabilitate sociala. • Teoria conflictelor Societatea – consista in diferite componente aflate in competitie pentru resurse si putere.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Teorii sociologice
• Teorii feministe Perspective care analizeaza discrepantele privind egalitatea intre sexe – modul in care aceste discrepante afecteaza sexualitatea. • Teorii ale sistemelor (systems theories) - accentul pe aspectele interpersonale si relationale ale sexualitatii.

Perspectiva eclectica asupra sexualitatii umane
Sexualitatea nu poate fi abordata unidirectionala – necesita perspective multiple de abordare:
“We cannot expect to understand human sexuality

unless we consider both biology and culture . . . and the interface between them as it affects the individual, the dyad, and the group.”
John Bancroft

Tema pana la cursul 2:
• Explorati site-ul http://www.kinseyinstitute.org/resea rch/index.html • Participati la un experiment online pe tematica sexualitatii • Parcurgeti articolele Paper1_PsiSex si Paper2_PsiSex

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Cercetarea sexualitatii - metodologie

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Identificarea si formularea intrebarilor in cercetarea sexualitatii
• Formulare si indetificarea problemei – poate fi afectata de contextul socio-politic al unei anumite perioade. • Cum putem studia aceasta influenta socio-politica? – review al literaturii de specialitate – ex. Alfred C. Kinsey (psiholog, sexolog) – 1950 – primul review al studiilor stiintifice ale sexualitatii umane: Sexual Behavior in the Human Male siSexual Behavior in the Human Female.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Cercetarea bibliografica
• Cercetarea literaturii de specialitate (review) – descoperirea a ceea ce s-a facut si invatat deja despre anumite teme – unde suntem, cum s-a facut, ce si cum facem mai departe? • Exemple de jurnale specializate pe publicare cercetarilor sexualitatii umane: The Journal of

Sex Research, Archives of Sexual Behavior, Journal of Homosexuality, Electronic Journal of Human Sexuality, Family Planning Perspectives, Psychology of Human Sexuality etc.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Formularea ipotezelor si operationalizarea variabilelor
• Ipoteza si predictii Transpunerea ideii de cercetare intr-o forma permisibila testarii, care sa vizeze si posibilele rezultate ale investigatiei. Variabilele Orice eveniment/caracteristica care pot fi masurate (variabile dependente - masurate, independente - manipulate) • Operationalizarea Definirea modului in care o variabila va fi masurata (ex. Raspunsul sexual). • Definitia operationala Definitia de lucru – definirea unei variabile intr-un studiu particular.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Metode de colectare a datelor
• Colectarea datelor – dupa identificarea intrebarilor studiului, analiza literaturii de specialitate, formularea ipotezei si operationalizarea variabilelor. • Metode de colectare a datelor: – Experimentul – Anchetele – Cercetarea in teren (“ecologica”) – Observatiile directe in conditii de laborator – Studiile de caz – Cercetari istorice

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Cercetarea experimentala
• Cercetarea experimentala (experimentul) - implica manipularea variabilei indepente (VI) pentru a determina cum aceasta manipulare afecteaza variabila dependenta (VD). • Punct tare: poate aduce informatii privind cauzalitatea unor relatii intre evenimente/trasaturi (cum o anumita variabila o o afecteaza pe cealalta). • Punct slab: in cercetarea sexualitatii umane, experimentele sunt realizate pe grupuri mici (small samples), in conditii “artificiale” de laborator – probleme la nivelul generalizarii rezultatelor in conditii ecologice.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Anchete (survey research)
• Survey Research - obtinerea informatiei de la respondenti pe baza utilizarii intrebarilor (interviuri, chestionare etc.) • Proba (sample) - subset reprezentativ pentru o anumita populatie. Limite ale colectarii datelor pe baza de intrebari…

Tipuri de intrebari in cercetarea sexualitatii…
• Cat de des va masturbati? (ex. item in Sexual Self-Disclosure Scale) • Cati parteneri sexuali ati avut pana in prezent? • Practica sexuala implica mai multe pozitii? • Practicati sexul de tip oral-genital? • Ati avut vreodata o experienta homosexuala?

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Probleme cu intrebarile despre sexualitate…
• Exagerarea experientei sexuale • Se ascund anumite aspecte ale sexualitatii • Chestionarele (in anonimat) preferate interviurilor • Probleme de vocabular, formulare – Ce inseamna sex, relatie sexuala?

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2 Decizie personala “fragila”: Participarea ca subiect intr-o cercetare a sexualitatii umane
• Important: este necesara informarea clara a viitorilor subiecti – metodologia si modul in care vor fi utilizate rezultatele – asigurarea confidentialitatii. • In cazul dvs (student) – ati putea fi rugat sa completati chestionare sau sa participati la interviuri in domeniul cercetarii sexualitatii (si nu numai). • IMPORTANT: Inainte de a decide sa participati la un studiu, fiti siguri ca studiul respecta normele etice (APA, de ex.) la nivelul implicarii subiectilor umani in cercetare.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Cercetarea in teren
• Cercetarea in teren Metoda de colectare a datelor – observarea si studierea comportamentelor in conditii naturale, ecologice. • Observatia participativa - cercetatorul participa la studiul unui fenomen ca si subiect (ex. Ritualurile sexuale intr-un trib). • Observatia non-participativa

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Observatii directe in laborator
• Observatii directe in conditii de laborator In cercetarile sexualitatii umane – observarea indivizilor implicati in comportament sexual. • Limita (problema) – utilizarea voluntarilor. Voluntarii care participa in astfel de experimente – sunt aceste date extrapolabile la populatia “normala”?

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Interpretari si discutii
• Dupa analiza datelor (nivele: descriptiv, corelational, cauzal), se interpreteaza rezultatele si implicatiile acestora (inferente, aplicabilitate). • Discutii – importante pentru deschiderea unor noi linii de cercetare. • Important: studiile sexualitatii umane – impact care transcende comunitatea stiintifica.

Psihobiologia sexualitatii – Curs 2

Desmond Morris – Human sexuality

Psihobiologia sexualitatii – Curs4

Raspunsul sexual: similaritati si diferente intre sexe

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Sumar
• • • • • • Raspunsul sexual - masuratori Structura raspunsului sexual Orgasmul - punct cheie al RS Afrodisiacele si RS “Dupa” (Afterwards) Sexualitatea la categoriile fragile de subiecti (persoane cu dizabilitati)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Masuratori ale raspunsului sexual
• Pionierat: Masters & Johnson (19651970) – Observarea a peste 10.000 episoade sexuale – 312 barbati si 382 femei, 18-70 ani • Sesiuni multiple/participant • Masuratori fiziologice: variatia frecventei cardiace, frecventa respiratorie, tensiune arteriala, EEG etc.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Instrumente de masurare ale RS
• Inelul penian - se fixeaza la baza penisului; masoara schimbarile in circumferinta. • Fotopletismograful vaginal - se fixeaza intravaginal; o fotocelula intregistreaza modificarile de luminozitate (volumul sangvin in peretii vaginali).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Modele ale RS
• Sexologie - dezvoltarea unor modele ale raspunsului sexual uman; • Modele = descrieri si diagrame in care se sumarizeaza sub cupola unei paradigme date ale cercetarilor in domeniu. • In cazul RS - varietate foarte mare inter- si intraindividuala - dificultati in elaborarea de modele ale RS. • Cele mai acceptate (si citate) modele ale RS sunt: - Masters & Johnson (1966) – Kaplan (1979) – Loulan (1980)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 3

Masters & Johnson (1966) Modelul RS in 4-stadii
• • • Observatii a peste 10000 episoade sexuale Observatii clinice/laborator Masuratori fiziologice pe parcursul episoadelor sexuale.

Cele patru stadii sunt: • Excitare: modificari fiziologice care includ erectia (la barbati) • Platou: modificari fiziologice aditionale, care includ marirea volumului testicular si “sex flush” • Orgasm: eliberarea tensiunii sexuale (include emisia si expulzarea lichidului spermatic). • Rezolutia: valorile fiziologice revin la normal.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 3

Kaplan (1979) Modelul RS in 3-stadii
• Helen Singer Kaplan (terapeut sexolog si cercetator) • 3 Stadii ale RS: – Dorinta (desire - componenta psihologica) – Excitarea (combinarea excitarii si a platoului din modelul lui Masters & Johnson) – Orgasmul • Dorinta: implica cognitii cu valente erotice - implica deci cel mai sexual organ al corpului…creierul.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Dorinta –
Ganduri, fantezii, trairi erotice…
• Cortexul cerebral • Sistemul limbic • Sistem nervos periferic (ex.terminatii nervoase din zone erogene) • Sistemul endocrin

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Dorinta (desire)
• Senzatii specifice care determina un individ sa caute sau/si sa devenina receptiv fata de experientele sexuale. • Asocierea dorinta & RS nu este obligatorie: putem avea raspuns fiziologic fara dorinta si vice versa. • 8 motivatii sexuale: feel value, show value, relieve

stress, nurture, feel power, experience power, experience pleasure, procreate.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Dorinta (desire) si eroticismul
• McCarthy (1995) • 5 Componente
– – – –

Take time to think about it (anticiparea sexuala) Take responsibility for your own sexuality Feel deserving of sexual enjoyment Recognize how broad and diversified responsiveness really is. Orgasmul este doar o
parte a placerii sexuale.

– Emotional intimacy is building block for healthy

sex.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Creierul
• Cel mai sexual organ al corpului uman. • Transforma impulsurile nervoase in senzatii hedonice (de placere). • Asigura controlul nervilor si muschilor implicati in comportamentul sexual. • Asigura reglajul hormonal. • Centrul de origine a dorintelor.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Cortexul cerebral
• Stratul de suprafata al celulelor nervoase care acopera cea mai mare parte a creierului • Circumvolutiuni si girusuri • Baza anatomica petru gandire/ratiune • Originea anatomica a gandurilor si fanteziilor sexuale

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Sistemul limbic
• Situat sub cortex - sistemul limbic • Include: complexul amigdalian (nuclei), hipocampus, girusul cingulat si aria septala. • Originea anatomica a emotiilor/trairilor.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Complexul amigdalian
• Deteriorari la nivelul complexului amigdalian hipersexualitate la nivel comportamental (caini, pisici, maimute Rhessus). • La pacientii umani - distrugerea medicala a amigdalei - angajare in masturbare persistenta.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Hipotalamusul
• Situat la baza creierului • Primeste majoritatea impulsurilor de la nivelul sistemului limbic • Distrugerea anumitor arii hipotalamice - elimina comoplet comportamentul sexual. • Stimularea hipotalamica - comportament compulsiv (sobolani - apasarea pedalei de reward pana la epuizare) • “Centrii placerii”

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Glanda pituitara (hipofiza)
• Secretia hormonilor
– – – – Oxitocina Prolactina Hormonul stimulator folicular (FSH) Hormonul luteinizant (LH)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Loulan (1980): Modelul RS in 6-stadii
1. 2. 3. 4. 5. 6. Impuls/Willingness (cu sau fara dorinta) Dorinta – ganduri, fantezii, sentimente erotice Excitatie Congestia tesuturilor Orgasm Placere

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Doua procese fiziologice de baza ale RS
MIOTONIA – Tensiune musculara – Contractii involuntare, spasme VASOCONGESTIA – Congestia vaselor de sange la nivel de corp cavernos in penis/clitoris, bulbii vestibulari etc. – “Sex flush”la nivel de piept, gat, barbie.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

CICLUL RASPUNSULUI SEXUAL
• Variabilitate semnificativa (masurata) – Lungimea fiecarei faze – Intensitatea raspunsului • TOTUSI, exista un pattern general al ciclului RS, indiferent de metoda de stimulare (masturbare, orala, penetrare, cerebrala fantezii sexuale)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Ciclul RS la barbati

Perioada refractara

TIMP

Ciclul RS la femei

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de excitatie
• • • • • • Miotonie Vasocongestie Cresterea ratei cardiace Cresterea presiunii sangvine Sex Flush (piept, gat) Durata: – 1 minut – Cateva ore.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de excitare: Barbati
• Impulsuri nervoase (bi- si/sau unidirectionale) • Centrul toracolombar si sacral al erectiei

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de excitare: Barbati
• Indicatori fizici ai arousalului: erectia • Vasocongestia corpului cavernos si a corpului spongios. • Cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. • Marimea volumului testicular. • Reactii erectile mamare.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de excitare: Femei
• Labia majora devine fleibila, creste in suprafata si se indeparteaza. • Marirea volumului clitoridian • Reactii erectile si marirea volumului glandelor mamare.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de excitare: Femei
• Vasocongestie: peretii vaginali devin supra-irigati sangvin • Peretii vaginali se dilata semnificativ. • Cervix si uterul se indreapta in sus. • Lubrificarea vaginala incepe — in majoritatea cazurilor (dar nu este o regula)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de platou: Barbati
• Diametrul penian continua sa creasca. • Dimensiunea testiculara: creste de la 50-100%. • Suprafata posterioara a testiculelor atinge perineumul. • Glandele Cowper incep secretia unui fluid • Tensiune sexuala - sex flush - gat, piept, obraz

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de platou: Femei
• Clitorisul este impins in spate spre osul pubian (retractia clitoridiana) • Sex flush in diferite zone • Marirea volumului sanilor • Congestia labiei minora vizibila, foarte irigata.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de platou: Femei
• Deschiderea vaginala se ingusteaza cu 30-50% (platforma orgasmica) • Secretia fluidelor intravaginale incetineste. • A doua treime interioara a vaginului se expandeaza (efectul de cort - tenting effect)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Orgasmul
• Eliberare brusca a tensiunii sexuale. • Descrierile sunt similare la ambele sexe. • Contractii musculare ritmice in anumite parti ale corpului (ritmicitate de aprox 8 secunde) • Ocurenta contractiilor nu coreleaza intotdeauna cu experientierea perceptuala a orgasmului (contractiile urmeaza de obicei starea de orgasm)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Orgasmul: Barbati
• • 2 stadii: Emisie si expulzare Emisie — contractii musculare ale vaselor deferente, ale glandei prostate si ale veziculelor seminale. Bulbul uretral se umple de lichid spermatic ejacularea este inevitabila. Expulzarea —Contractiile uretrei si ale muschilor de la baza penisului forteaza lichidul spermatic in exterior (ejacularea).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Ejacularea retrograda
• Muschii sfincterului care blocheaza urina sa intre in uretra se deschid. • Muschii sfincterului care permit lichidului spermatic sa treaca prin uretra se inchid. • Astfel, lichidul spermatic intra in vezica urinara, nu este impins spre exterior.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Ejacularea nu inseamna orgasm
• Orgasmul = definit ca perceptia subiectiva a experientei sexuale (a eliminarii tensiunii sexuale) • Ejacularea = eliminarea lichidului spermatic • Inainte de pubertate - se poate experientia orgasm, dar nu are loc ejacularea.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Orgasmul: femei
• Istoric — femeile nu pot sa aiba orgasm. • Explicatie a functionalitatii: retinerea celulelor sexuale masculine in cantitate mai mare (daca orgasmul feminin precede orgasmul masculin)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de rezolutie: Barbati
• Terminarea erectiei • Testiculele revin la dimensiunea normala • Perioada refractara — timpul necesar pentru a ajunge la urmatorul orgasm.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Faza de rezolutie: femei
• Orgasme multiple • 10% din femei - raporteaza ca nu au experientiat niciodata orgasm • Volumul labiilor si sanilor revenire la normal. • Sex flush dispare • Uterul coboara si vaginul revine la dimensiunea normala.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Controverse legate de orgasm
• Unele femei nu au orgasm in mod regulat. • Tipuri de orgasm feminin
– Stimulare clitoridiana (Freud “tipul imatur”) - tip A – Stimulare vaginala (Freud “tipul matur”) - tip B

• Punctul Grafenberg (G-spot) — zona enervata a partii frontale a peretelui vaginal (tipul A de orgasm) • Lungimea orgasmului la femei - mai > decat la barbati (peste 60 s).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Exista ejaculare la femei?
• Fluid emis de glandele Skene localizate in uretra • Glandele Skene - tesut asemanator prostatei • Lichidul Skene - asemanator cu secretiile prostatei • Stimularea punctului G….

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4 Shere Hite (1942- ) has focused on understanding how individuals regard sexual experience and the meaning it holds for them. - Critics on Masters and Johnson's work: for uncritically incorporating cultural attitudes on sexual behaviour into their research. For example, Hite's work showed that 70% of women do not have orgasms through in-out, thrusting intercourse but are able to achieve orgasm easily by masturbation or other direct clitoral stimulation. Only 30% of the women in her study reported ever experiencing orgasm during thrusting intercourse. -She has criticised Masters and Johnson's argument that enough clitoral stimulation to achieve orgasm should be provided by thrusting during intercourse, and the inference that the failure of this is a sign of female "sexual dysfunction." Whilst not denying that both Kinsey and Masters and Johnson have been a crucial step in sex research, she believes that we must understand the cultural and personal construction of sexual experience to make the research relevant to sexual behaviour outside the laboratory. She offered the criticism that limiting test subjects to "normal" women who report orgasming during coitus was basing research on the faulty assumption that having an orgasm during coitus was typical, something that her own research strongly refuted.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Shere Hite (1942 - )

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

RS si drogurile…
• Cantaridele: pot cauza inflamatii/iritatii ale tractului urinar si genital; erectii dureroase, ulceratii, deshidratare, moarte. • Alcoolul: reduce inhibitiile, dar altereaza precizia raspunsurilor nervoase implicate in actul sexual.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

RS si drogurile…
• Cocaina— stimulant al SNC; aditional: dificultati in obtinerea erectiei, dificultati in atingerea orgasmului. Utilizare excesiva ---> disfunctie sexuala totala. • Amfetaminele —”burst of energy” altereaza in timp functiile sexuale. • Amil-nitratii —intensifica senzatiile creste activitatea cardiaca, creste probabilitatea producerii accidentelor vasculare.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 4

RS si drogurile
• Marijuana— induce realxare si creste sensibilitatea la atins; aditional: probleme erectile, scade nivelul de TST circulant, afecteaza negativ productia spermatica. • Ecstasy(MDMA)— episoade psihotice, dependenta fizica si psihica. Altereaza puternic raspunsul sexual in special la barbati. • Yohimbina - impact semnificativ asupra determinarii psihologice a disfunctiei erectile.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Ontogenia sexualitatii

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

• • • • • • • • •

Infancy (sugar 0-1 ani) Early Childhood (copilaria mica, timpurie) School-age years (faza pre-pubertate) Puberty (pubertate) Adolescence (adolescenta) Emerging Adulthood (faza de pre-adult) Young Adulthood (faza timpurie de adult) Middle Age (varsta mijlocie) Elderly Years (…si ce a mai ramas☺)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Perioada 0-1ani

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Perioada 0-1ani
• Erectii observate la nivel intrauterin (fetusii masculini) • Semne ale lubrifierii vaginale in primele 24 ore dupa nastere • Bonding: instictul de cuddling si hugging • Sugarii – erectii spontane in timpul ingrijirii • Diferite comportamente pot duce la senzatii de placere, confort – probabilitate crescuta de manifestare.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Copilaria timpurie (2-6 ani)
• Dupa 2 ani, interesul copiilor in organele genitale este comun. • Jocuri de dezbracare, observarea atenta a adultilor, observarea si atingerea propriilor organe genitale - de la 3-5 ani. – In general, jocuri intre copii de acelasi sex – Jocurile agresive cu conotatie sexuala - pot indica istoria unui abuz.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Copilaria timpurie (2-6 ani)
• Curiozitate observarea celorlalti facand baie, insotirea adultilor la toaleta • Reactiile/comportamentele parentale sunt importante - reactiile neadecvate - emotii disfunctionale fata de propriul corp. • Incepe formarea distinctiei intre comportament in intimitate versus comportament in public. • Reactiile parentale - considerate de multi sexologi ca fiind reflectii ale atitudinii fata de propria sexualitate.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Perioada 7-11 ani
• Impun sa nu fie insotiti la toaleta • Retineri in expunerea in public (piscina, vestiare) a propriului corp • Jocuri sexuale explorative, dar de preferinta nu in fata parintilor • Reactiile negative fata de interesul sexual - mai comune fata de fete.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Pubertatea (7-15 ani)
• Atractivitate sexuala si capacitate de reproducere • Maturare endocrina - creste secretia hormonilor androgeni, gonadele (testicule si ovare) se matureaza • Caracterele sexuale secundare (pilozitate, caracteristici vocale, proportii corporale, glande mamare).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Pubertatea - fete
• Disproportia in crestere — fetele mai inalte decat baietii. • Dezvoltarea sanilor • Depozite de tesut gras la nivelul pulpelor, fese • Pilozitate pubiana (dupa 1-2 ani - pilozitate axilara) • Schimbari la nivelul mirosului corporal, tegument (acnee)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Pubertatea - fete
• Cresterea volumetrica a vaginului si uterului • Ciclul menstrual — intre 12-14 ani (tendinta globala de scadere a varstei menstruale) • Stima de sine - influentata de “becoming a woman” (ciclul menstrual) • Importanta cunostintelor in copingul cu fenomenul menstruatiei (inevitabil: glume, remarci negative, focus al atentiei sexuale etc.).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Pubertatea - baieti
• In medie cu 2 ani mai tarziu decat fetele. • Dezvoltarea testiculelor, scrotumului, prostatei, penis, vezicule seminale. • Dezvoltarea capabilitatii de ejaculare • Emisiile nocturne - importanta oferirii de informatie (baietilor li se ofera mai putina informatie sexuala in timpul pubertatii decat fetelor).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Pubertatea - baieti
• Ginecomastia: glande mamare dezvoltate temporar capata dimensiuni normale dupa pubertate • Pilozitate pubiana, urmata la 1-2 ani de pilozitate faciala si axilara • Cantitatea de foliculi pilosi - valoare ereditara. • Modificari ale tegumentului (acnee) si ale mirosului corporal • Modificari ale vocii - “adancirea” vocii

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Pubertatea precoce/intarziata
• In mod normal - 11-12 ani • Inainte de 9 ani ---> pubertate precoce

• Hormonii estrogeni din mediu (environmental estrogens) pot cauza aparitii timpurii ale caracterelor sexuale secundare • Pubertatea intarziata - tratament hormonal

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Comportamentul sexual
• Atractivitate sexuala - de obicei in jurul varstei de 10 ani • Masturbare cu atingerea orgasmului - posibila la ambele sexe inainte de 12 ani • In jurul perioadei de 13-14 ani ---> jocuri sexuale (ex. Perinita, rotirea sticlei “spin the bottle”).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adolescenta (13-17 ani)
• Imaginea de sine (self-image) – Imaginea corpului, caracteristici fizice (nevoia de oglinzi) • Masturbare – Frecventa: baieti 1.8 ori/saptamana, fete in medie 0.5 ori pe saptamana (in jurul varstei de 15-16 ani) – Supapa pentru tensiunea sexuala, nevoia de experimentare sexuala, confidenta fata de propria sexualiatate – Fete facilitarea atingereii starii orgasmice in stare adulta.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adolescenta
• Masturbarea: predictor al “maturarii” sexualitatii • Petting: stimulare erotica fara actul sexual in sine - 70% din adolescenti, ambele sexe • SUA, 2001 - aprox. 50% liceeni sunt virgini, dar au practicat stimularea genitala cu un partener (without intercourse)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adolescenta
• Actul sexual cu penetrare (intercourse): 2001, USA -> 58% dintre subiecti (986, varsta 16-40 ani) considera sexul premarital ca fiind “wrong” • What is sex? Anal? Oral? • Rata graviditatii la adolecente a inceput sa scada dupa anii ‘90. • Motive diferinte pentru “having sex” – Fete: iubirea si angajamentul justifica sexul. – Baieti: never miss an opportunity

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adolescenta
• “First time”: – 25% dintre fete sustin ca nu au dorit neaparat contactul sexual – 33% dintre fete raporteaza durere fizica la primul contact – Experiente pozitive asociate primului contact sexual: joc sexual, mediu securizant cu un partener adecvat – Experiente negative: experienta foarte putina cu jocul sexual, lipsa planificarii, partener neadecvat, gave in to partner.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adolescenta
• Presiunea grupului: aprox. 50% din baieti sunt motivati de curiozitate • Dorinta de a fi “ca si ceilalti” si de a creste stima de sine - motiv comun pentru a initia primul contact. • Se constata ca in general, adolescentii supraestimeaza numarul de adolescenti care au contacte sexuale. • Sexul este perceput ca un element de competitivitate:

sexuality = an arena where one can ‘achieve and score’

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adolescenta
• Adolescentele - tendinta de a echivala intimitatea sexuala cu intimitatea emotionala.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Emergenta starii de adult (18-25 ani)
• La nivel global, varsta casatoriei a crescut (25 ani - femei, 27 ani barbati). • Perioadele de celibat - lungi, la ambele sexe. • Ce inseamna a fi adult? Ambigutati in identificarea ca adult. • Dating (intalnirile), relatiile girlfriend-boyfriend - relevanta in cele mai multe culturi.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Emergenta starii de adult (18-25 ani)
• 80% din barbatii si femeile chestionate (studii transculturale, 2001-2005) - au practicat sexul premarital. • 86% dintre femei si 70% barbati declara ca este/a fost dificil “to have sex without emotional involvement”.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Emergenta starii de adult (18-25 ani)
• Monogamia seriala — serie de relatii in care sexul este oferit unei singure persoane • Influenta mai atenuata a grupului (peer pressure) si intelegere a motivatiei sexuale in contextul monogamiei seriale • Formare schemelor “sexual self-schema”.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adultul tanar (26-39 ani)
• Monogamie de lunga durata • Sex cu un singur partener in ultimul an (cel putin) • Casatorie: frecventa actelor sexuale/luna/primul an de casatorie - medie 15 ori • Frecventa scade cu cresterea responsabilitatilor si aparitia habituarii (“novelty wears off”).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adultul tanar (26-39 ani)
• Mariaj: varietate de tehnici sexuale • Tendinta generala: persoanele cu parteneri stabili - probabilitate mai mare de masturbare decat cele single. • Concubinajul (eng. Cohabitation): la nivel global, o crestere de 700% fata de anii ‘70. • Mai mult de 60% din casatorii - precedate de concubinaj.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adultul tanar (26-39 ani)
• Dar…nivelul de angajament este mai mic in cazul cohabitarii (easier to walk away) • Copingul cu divortul - in general mai eficient la persoanele care au avut perioade mai lungi de concubinaj.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adultul tanar (26-39 ani)
• Sexul extramarital (in casatoriile monogame) – Aprox 37% barbati si 20% femei declara ca au avut cel putin “a sexual affair” – Rata similara a SE pentru cuplurile in concubinaj si cele casatorite – Majoritatea barbatilor casatoriti peste 45 ani considera ca SE este “ok” – Barbatii - mai afectati de infidelitatea fizica; femeile - mai afectate de infidelitatea emotionala.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adultul tanar (26-39 ani)
• Casatoriile/concubinajele deschise: partnerii sunt de acord cu SE. • Rata divortului casatoriilor deschise nu difera semnificativ de cea a casatoriilor sexualmonogame. • Gelozia sexuala nu este unul dintre motivele de baza ale initierii divorturilor.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Adultul tanar (26-39 ani)
• Swinging— relatii extramaritale in cuplu • Anunturi, cluburi, petreceri private - foarte rar se cere un extrapartener gay (se prefera extrapartener femeie, cupluri heterosexuale) • Swingers - cu putine exceptii, swinging-ul este o experienta de tip “short-lived” (sentimente de gelozie, nepotrivire sexuala, rejectie etc.).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Varsta mijlocie (40-59 ani)
• Sexul petru reproducere • Dificultati in acceptarea ideii parintilor/bunicilor activi sexual • La 40-59 ani - cele mai multe cupluri - 5-6 ori pe luna (programat, ritual de cuplu etc.).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Varsta mijlocie (40-59 ani)
• Maturitatea moderna — peste 50% dintre persoanele de 45-54 – raporteaza cel putin un episod sexual pe saptamana • Sexul – importanta mai mare pentru categoria 30-50 decat pentru categoria 20-25 ani. • Intimitatea emotionala – indicator al calitatii unei relatii. • Echilibru sexual al cuplului – transfer de la nivel individual spre cuplu (unitatea este diada).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Varsta mijlocie (40-59 ani)
• Iregularitati ale ciclului menstrual dupa 40 de ani • Menopauza — stoparea menstruatiei – dupa 45 de ani – Valuri febrile, transpiratie spontana, inrosire, ameteli, senzatii de sufocare – Subtierea peretilor vaginali, pierdere elasticitate

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Varsta mijlocie (40-59 ani)
• Tratamente hormonale in menopauza (Hormone Replacement Therapy) – Scad frecventa si intensitatea simptomelor fizice – Previn osteoporoza, cancerul de colon, imbatranirea tegumentului – Dar…cresc riscul cancerului la san/col uterin – Se raporteaza imbunatatiri majore ale calitatii vietii • Suplimente naturiste (plante)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Varsta de mijloc: Sexualitatea feminina
• Putine femei declara o scadere a interesului sexual; se pot inregistra cresteri semnificative ale interesului sexual. • Activitatea sexuala ca adult tanar - predictor al activitatii sexuale “later on” • Activitatea sexuala regulata incetineste atrofia vaginala. • Rata masturbarii nu scade semnificativ. • Sindromul “cuibului gol” (copiii plecati de acasa) depresie - scaderea motivatiei sexuale.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Varsta de mijloc – sexualitatea masculina
• Declinul este gradual (nu este marcat de schimbari hormonale bruste) • Scade treptat sensibilitatea peniana, creste perioada atingerii erectiei, scade forta ejacularii, perioada refractara se alungeste. • Productia spermatica scade dupa 40 de ani. • Nu se inregistreaza scaderi semificative ale frecventei masturbarii.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Varsta a treia (60+)
• Tendinta societatii de a-i privi ca asexuali • Persoanele varstince cu parteneri (ancheta SUA, 2001): – la 60 ani, 70% sex de 2-3 ori pe saptamana, 50% cel putin o data pe saptamana. – la 70 ani, 33% cel putin o data pe saptamana. – la 80 ani, 20% cel putin o data pe luna. • Scade cu varsta, dar exista totusi activitate.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Varsta a treia
• Activitatea sexuala este adesea limitata de lipsa intimitatii (azil, lipsa partenerilor disponibili etc.) • Femeile declara un nivel mai crescut de romantism al partenerilor • Insuficienta numerica (partner gap): femeile traiesc de obicei mai mult decat barbatii - scade cantitatea posibililor parteneri • 43-47% dintre varstnici - comorbiditati care limiteaza activitatea sexuala.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

Varsta a treia
• Exprimarea si experienterea sexualitatii – nu se limiteaza la actul fizic standard (more than intercourse). • Bariera majora a exprimarii sexualitatii la aceasta clasa de varsta - stereotipurile legate de sexualitate la senectute.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 5

There must be more to life than this…

Psihobiologia sexualitatii - Curs 6

Persoanele cu dizabilitati
• Atitudinea societatii fata de persoanele cu dizabilitati bariera principala a acestei categorii populationale in dezvoltarea relatiilor sexuale. • Dizabilitate nu implica asexualitate. • Relatiile sexuale transcend senzatiile genitale. • Educatie sexuala pentru persoanele cu dizabilitati mintale - componenta importanta pentru cresterea satisfactiei de viata.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Violul – teorii, modele

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Rape – subiect foarte “challenging” - abordat in etologie, psihologie comparata, psihologie evolutionista, genetica populationala, studii de gen (gender studies), sociologie, antropologie, psihologie judiciara, medicina legala and so on.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Definitii
• Desi aparent este un termen universal incetatenit, din cauza variatiilor transculturale si istorice in ceea ce priveste statutul violatorului – este indicat ca in fiecare studiu sa se ofere o definitie. • In general: intimate sexuala impotriva vointei unei persoane, prin intermediul/cu amenintarea utilizarii fortei fizice.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Prevalenta violurilor
• Estimarile sunt foarte generale – depind de definitie, metodologia utilizata, accesul la date etc. • In cele mai multe societati – este cea mai “underreported crime” • Statistici SUA (2005) – majoritatea cazurilor de viol – intre persoane implicate romantic, de obicei la inceputul unei relatii (“date rapes”) – nivel relativ scazut de agresivitate, violenta – probabilitate foarte mica de a fi raportate. • Cele mai raportate cazuri de viol – cele realizate de catre persoane necunoscute – sunt luate in serios de catre institutiile de ordine. • Cele mai multe studii privind prevalenta violurilor – SUA – 1 din 4 femei au avut o tentativa/sau caz de viol (25% dintre acestea – injurii grave). • Europa si Asia – rata mai scazuta (aprox. 1 din 20 femei).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Heterogenitate
• Violul – plasat pe un continuum in termeni de energie fizica alocata, risc de injurii, lipsa de consens implicata etc. • Violatorii: caracteristici heterogene – nu exista un profil standard

of THE rapist
• Se observa ca teoriile despre viol mai degraba prolifereaza numeric decat ofera o privire integrativa. • Studiul fenomenului viol – reflecta limitele dintre diferitele discipline stiintifice.

Violul – fenomen inca insuficient cunoscut pentru a fi prezis si prevenit. Este nevoie acuta de studii comparative ale modelelor si teoriilor actuale (stabilire de relatii epistemice, analiza punctelor tari si slabe ale modelelor existente, gasirea unui cadru integrativ interdisciplinar etc.).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Against Our Will: Men, Women and Rape (1975)
• Abordare sociologica feminista: Violul nu este altceva decat un proces constient de intimidare prin care barbatii mentin femeile “in a state of fear”(Brownmiller, 1975). • Justificare pentru lipsa dovezilor empirice
• “...does one need scientific methodology in order to

conclude that the anti-female propaganda that permeates our nation’s cultural output promotes a climate in which acts of sexual hostility against women are not only tolerated but ideologically encouraged?”
Susan Brownmiller
154

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

• Literatura stiintelor sociale (in special, curentul feminism) nu tinde sa elaboreze predictii testabile privind violul – se prefera nivelul descriptiv

dificil de testat teoriile sociologice pana la nivelul functionalitatii evolutioniste, de ex. • Studiile din stiintele sociale si feministe asupra violului: aprox 10 % vizeaza cauzele fenomenului. Cele mai multe – descriptive, ex. atitudinea fata de viol, reabilitarea victimelor (Thiessen & Young 1994)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

A Natural History of Rape: Biological Bases of Sexual Coercion (2000)

Randy Thornhill

Craig Palmer

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Istoria naturala a violului
• Cadrul de analiza evolutionista • Violul este o adaptare? – a fost direct selectat pentru ca ofera avantaje la nivel de reproducere (Thornhill) • Sau violul este un byproduct al altor adaptari psihologice/comportamentale – probabil candidata de baza este predispozitia masculilor spre promiscuitate si poligamie (inferenta: spre sex impersonal; Palmer). • Stiintele evolutioniste: motivatia violului este una primar sexuala, nu una non-sexuala (putere, control). • Stiintele sociale – vizeaza ideologia asociata fenomenului – perspectiva evolutionista faciliteaza intelegerea ocurentei si a mecanismelor violurilor. • “The choice between the social science explanation’s answers and

the evolutionarily informed answers provided in this book is essentially a choice between ideology and knowledge” (critici)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Istoria naturala a violului
1.“Rape & Evolutionary Theory” – Outlines what we learn culturally, environmentally, and consciously. Specific adaptations and causes of behavior. 2. “The Evolution of Sex Differences” – Difference between men and women (Size, parental effort, sexual preferences) causes sexual jealousy. 3. “Why Do Men Rape?” – Female dung flies struggle during rape to test strength; men rape because of lack of resources or sexual access. 4. “The Pain & Anguish of Rape” – Psychological pain is relative to woman’s age, marital status, treatment, and whether there was penile penetration. (Effects reproductive success) 5. “Why Have Social Scientists Failed to Darwinize?” – What the world is vs. what it ought to be. (Naturalistic fallacy, Myth of Genetic Determinism, Sexual Motivation) 6. “The Social Science Explanation of Rape” – Rejects explanation of rape as not sex, but act of violence. Goes through separate arguments. (Power, Premeditated) Etc.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Istoria naturala a violului – critici...
Strong combination of both data and reasoning. Uses data from previous evolutionary theory studies and also cites other research. Abundance of data analysis. Orgasms and sperm retention example Data – “Should a subordinate male succeed in inseminating an unwilling female [Gallus gallus – jungle fowl], the female often immediately expels a portion of the rapist’s ejaculate.” Reasoning – “It is conceivable that some aspects of female’s sexual behavior evolved in the context of reducing the fertilizing capacity of rapists’ ejaculates.”

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Istoria naturala a violului
Amazon.com – Negative review. Claims evidence is simply supporting their side and they are doing just what they criticize in social scientists and feminists. Journal of Sex Research – Acknowledge Thornhill and Palmer for attacking such an emotionally troubled subject. They also honor their analysis of how to prevent it.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Puncte tari ale cartii
• Se bazeaza pe un corpus bogat de evidente biologice • Prezentari acurate si informationale ale modurilor prin care procesele evolutie afecteaza designul mintii si comportamentului speciei noastre • Demonstrates that the males of many other

species force copulation as well may increase our understanding of rape in humans.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Puncte slabe ale cartii
• Ton prea combativ • Conceptie oarecum reductionista – stiinta este intotdeauna obiectiva • Reprezentare prea simplista a teoriilor sociale ale violului • Insistenta pe unicitatea abordarii evolutioniste in explicatia violului • Prea putina atentie acordata mecanismelor proxime care mediaza comportamentul agresiv sexual.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Chiar daca criticata...
• Perspectiva evolutionista – clarifica multe aspecte ale fenomenului viol. • Cauze ultime: evolutia diferentelor intre sexualitatea masculina si feminina. • Putem presupune ca evolutia nu a favorizat ca femelele sa se reproduca cu orice mascul, ori ca masculii sa se acupleze doar cu femelele care accepta acest lucru – daca ar fi favorizat doar reproducerea consensuala – violul nu ar exista la nicio specie cu reproducere sexuata (assortative mate-choice vs. chaotic reproduction).

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Istoria naturala a violului
“This book shows the more we look at why, the more we’ll understand the prevention of an act. Furthermore, to understand why an act evolved will help us to respect it more. Thornhill and Palmer explain to us that men and women both need to know their roles in rape. That alone will prevent them from putting themselves in those situations. Being in denial, discussing the violence and power issues involved in rape, will not help to prevent the act or understand it”. - Critici.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Probleme, critici, ce mai trebuie facut...

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Ambiguitati conceptuale

Jones O. (2000). Law and the Biology of Rape. Hastings Women’s Law Journal 11:151-178.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Motivatii si tactici; cauze si sensuri – fragilitati...
• Motivatia violului si tacticile utilizate – sunt adesea confundate in analiza mecanismelor si functiilor violului • Efectele actuale nu trebuie considerate intotdeauna ca fiind efectele intentionate • Sensurile pe care victimele le atribuie violului – nu reflecta cauzalitatea acestui fenomen. • Abordarea la nivel de cauzalitate (tip Tinbergen): proxima (cum?) si ultima (de ce?)

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Cand utilizam termenul viol?
• Abordare sociologica – feminista: violul se regaseste doar la oameni – este prea “emotionally evocative” pentru a putea fi atribuit altor specii – abordarea evolutionista submineaza “at least ten years of feminist consciousness-raising” (Blackman 1985). • Stiintele biologice evolutioniste - Thornhill & Palmer 2000: abordarile sociologice exclud analiza comparativa – but...violul este un comportament intalnit si la alte specii. • Ca si in cazul homosexualitatii – animalele tind sa fie excluse ca si sursa “valuable” de informatie. Este cu adevarat un conflict intre abordari, sau o tendinta de cenzurare a programului Darwinian?

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Problema naturii umane – debate clasic
• Stiintele evolutioniste: natura umana – bagaj flexibil de adaptari specifice de specie (comportamentale, psihologice, morfologice). • Stiintele sociologice: natura umana – in mare parte un set de constructii sociale. • Abordari aparent dificil de reconciliat...
- Remember prezentarea “Homosexualitatea – un paradox darwinian?” – S.D. Wilson – constructivismul evolutionist.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

Modelul confluential al agresivitatii sexuale (Malamuth, 1995)
• Model bine sustinut empiric • Combinatie intre teoriile feministe si evolutioniste • Factori de risc predictori ai agresivitatii sexuale – combinatie intre doua clustere de caracteristici Hostile Masculinity Path Impersonal Sex Path

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8
• J Pers Soc Psychol. 1995 Aug;69(2):353-69.

Using the confluence model of sexual aggression to predict men's conflict with women: a 10-year follow-up study. Malamuth NM, Linz D, Heavey CL, Barnes G, Acker M. We tested a model describing the characteristics of sexually aggressive men that may also be useful for understanding the causes of other antisocial acts against women. This model hypothesizes that sexual aggressors can be identified by two sets of characteristics, labeled hostile masculinity and impersonal sex. To test this model, we followed up a sample of men 10 years after first studying them when they were young adults. We sought to predict which men would be in distressed relationships with women, be aggressive sexually, be nonsexually aggressive, or some combination of these. These behaviors were measured not only by questioning the men themselves but also by questioning many of the men's female partners. Some couples' videotaped conversations were also analyzed. The data supported the ability of the model to predict behavior 10 years later. We also developed the model further and identified the common and unique characteristics contributing to sexual aggression as compared with the other conflictual behaviors studied. The data supported the usefulness of hierarchical modeling incorporating both general factors that contribute to various interpersonal conflicts as well as specific factors uniquely pertaining to dominance of women.

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

De ce mai este nevoie?

Psihobiologia sexualitatii - Curs 8

De ce mai este nevoie?
• Incorporare a mai multor nivele de analiza stiintifica: evolutionista, genetica, stiintele dezvoltarii, personalitatii, factori culturali, factori situationali. • Abordarea evolutionista – chiar daca cea mai plauzibila – trebuie completata cu specificare posibilelor mecanisme proxime ale fenomenului. • Analiza corelatiei intre viol si crimele violente – foarte putine analize existente. • Pedofilia – studii cvasi-inexistente din perspectiva evolutionista.

Ameliorarea calităţii vieţii la pacienţii cu disfuncţie erectilă şi optimizarea tratamentului medicamentos. Model de screening populaţional -

OPTIMSEX

Asist. univ. drd. Ramona Moldovan Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie

Ce este disfunţia erectilă (DE)?
• Incapacitatea de a obţine şi/sau menţine o erecţie suficientă pentru realizarea unui act sexual satisfăcător • Poate fi primară (erecţia nu a apărut niciodată) sau secundară (erecţia a fost obţinută şi menţinută în trecut, însă în prezent acest lucru nu se mai întâmplă)

Care este prevalenţa DE?
• Pe glob există aproape 400 milioane de bărbaţi cu DE de diferite grade • În România, prevalenţa disfuncţiei erectile este de 25% din populaţia generală (unul din patru bărbaţi!)
– 39% din bărbaţii de 40 ani, 50% din bărbaţii de 55 de ani şi 67% din bărbaţii de 70 de ani au DE

Care sunt costurile DE?
1 pacient / 1 lună = 120 $ 1 pacient / 1 an = 1440 $ 20.000.000 pacienţi / 1 an = 28.800.000.000 $
(SUA, 2005)

Cum putem diagnostica DE?
• Nu există teste formale prin intermediul cărora să putem diagnostica DE • Analizele medicale sunt făcute în general pentru a identifica şi pentru a exclude alte afecţiuni (diabetul zaharat, tulburările hormonale, bolile cardiovasculare sau bolile degenerative) • Medicul sau psihologul urmăresc ocurenţa anumitor simptome care, confruntate cu criteriile enunţate în DSM-IV-TR sau ICD 10, indică diagnosticul de disfuncţie erectilă.

Tulburarea de erecţie a bărbatului
(DSM IV TR; APA, 2000)
• • • Incapacitatea recurentă sau persistentă de a atinge sau de a menţine o erecţie adecvată până la realizarea activităţii sexuale. Perturbarea cauzează detresă sau dificultate interpersonală marcată. Disfuncţia erectilă nu este explicată mai bine de altă tulburare de pe axa I (alta decât o disfuncţie sexuală) şi nu se datorează exclusiv efectelor fiziologice ale unei substanţe (de ex., un drog sau abuz de un medicament) sau ale unei condiţii medicale generale.
– De specificat tipul:

Tip primar Tip căpătat (secundar)
– De specificat tipul:

Tip generalizat Tip situaţional
– De specificat:

Datorată factorilor psihologici Datorată unor factori combinaţi

Care sunt cauzele DE?
• Cauzele disfuncţiei erectile pot fi organice/funcţionale sau psihologice.
– DE poate fi datorată funcţionării deficitare a mecanismelor fiziologice responsabile de apariţia şi menţinerea erecţiei. – DE poate fi datorată unor factori psihologici, cum ar fi gândurile, aşteptările sau interpretările eronate, disfuncţionale. Peste 60% din tulburările sexuale sunt determinate de mecanisme psihologice, nu de factori organici.

Care sunt factorii de risc pentru DE?
Cei mai frecvenţi factori de risc pentru disfuncţia erectilă includ: • afecţiunile medicale (hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat şi ateroscleroza); • leziunile măduvei spinării, accidentul vascular cerebral; • hipertiroidismul, hipotiroidismul, hipogonadismul, hiperprolactinemia; • traumatismele, intervenţiile chirurgicale sau iradierea în zona pelvină (de ex. în intervenţiile chirurgicale pe prostată sau colon); • o serie de medicamente (diuretice, antihipertensive, antidepresive, anumite tipuri de medicamente utilizate în terapia cancerului şi agenţi antiepileptici); • fumatul, obezitatea, abuzul de alcool sau consumul de droguri; • un stil disfuncţional de a gândi şi interpreta lucrurile. ! nu îmbătrânirea este cauza DE, ci afecţiunile asociate vârstei

Cum se poate trata DE?
• Farmacoterapie – tratament de primă linie: Cialis, Viagra şi Levitra sunt cele mai cunoscute şi utilizate tratamente în SUA, iar Uprima în Europa. • Psihoterapia - tratament unic sau adjuvant al unui tratament medicamentos în cazul DE.

OPTIMSEX

Parteneri
• Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu • Institutul Inimii Prof. Dr. Nicolae Stancioiu • Institutul de Sănătate Publică Prof. Dr. Iuliu Moldovan • Universitatea Babeş-Bolyai

Obiective
• realizarea unui screening populaţional
• • • • • • dignosticul precoce al disfuncţiei erectile evidenţierea factorilor de risc şi elaborarea unor strategii de combatere a lor optimizarea tratamentului disfuncţiei erectile elaborarea unor algoritmi (ghiduri de diagnostic şi tratament) uşor de implementat şi care să se adreseze în primul rând medicinii primare iniţierea unor programe de instruire şi perfecţionare în domeniul disfuncţiei erectile ameliorarea calităţii vieţii la pacienţii cu disfuncţie erectilă

• evaluarea eficienţei tratamentelor investigate

Schema de realizare a proiectului
• Etapa 1. Analiza datelor din literatura de specialitate, a tehnicilor şi echipamentelor utilizate. Elaborarea protocolalelor. Cercetări preliminare. • Etapa 2. Selecţia şi analiza loturilor de pacienţi. • Etapa 3. Tratamentul şi monitorizarea pacienţilor. • Etapa 4. Analiza datelor. • Etapa 5. Diseminarea datelor.

Procedura
• Secţia Clinică de Urologie a Spitalului Clinic Municipal Cluj Napoca • Toţi participanţii au semnat un protocol de consimţământ informat • Participanţii au completat instrumentele de screening individual, în cadrul unei singure întâlniri • Ulterior screeingului, pacienţii au fost distribuiţi aleator in cele trei grupe de tratament:
(1) medicaţie (2) medicaţie + CBT (3) medicaţie + educaţie

Screening
• • • • • • • • date demografice funcţia erectilă (Indexul internaţional al funcţionării erectile ) simptomatologia prostatică (Indexul simptomatologiei prostatice ) afecţiunile prezente sau trecute şi medicaţia asociată cu acestea trăirile emoţionale din ultimele luni evenimente stresante cu care au fost confruntaţi în ultimul an calitatea relaţiei în care sunt implicaţi calitatea vieţii

188 participanţi Vârsta medie: 58.38 de ani (SD=12.41) Rezidenţă: 60% rural, 40% urban Partener: 88.2 % stabil, 8.2% ocazional, 3.6% nu au partener 25% dintre participanţi au fost diagnosticaţi cu DE Cele mai frecvente afecţiuni asociate sunt afecţiunile reumatice (44.5%), afecţiunile prostatice (44.5), HTA (39.1%), CV (25.5%) şi hiperlipidemiile (26.4%) • Calitatea relaţiei a fost evaluată la un nivel mediu de mulţumire • Funcţia erectilă este invers asociată cu vârsta, simptomatologia prostatică, emoţiile negative • Funcţia erectilă este asociată cu calitatea vieţii şi calitatea relaţiei în care pacienţii sunt implicaţi

• • • • • •

Tratament
Pacienţii au fost distribuiţi randomizat în loturi, după cum urmează: (1) 34% (16 pacienţi) Medicaţie (2) 29.8% (14 pacienţi) Medicaţie + CBT (3) 36.2% (17 pacienţi) Medicaţie + Educaţie • Medicaţie = Viagra, Cialis • CBT = protocol 8 şedinţe • Educaţie = protocol 1 şedinţă conceptualizare

47 participanţi Vârsta medie: 50.20 de ani (SD=12.34) Rezidenţă: 40% rural, 60% urban Partener: 89.4 % stabil, 9.6% ocazional, 1% nu au partener Cele mai frecvente afecţiuni ale pacienţilor chestionaţi sunt afecţiunile prostatice (42.6%), afecţiunile reumatice (17%), hipertensiunea arterială (31.9%), tulburările cardiovasculare (10.6%) şi hiperlipidemiile (21.3%) • Funcţia erectilă este invers asociată cu vârsta, simptomatologia prostatică, emoţiile negative • Funcţia erectilă este asociată cu calitatea vieţii şi calitatea relaţiei în care pacienţii sunt implicaţi

• • • • •

• Pacienţii au o funcţie prostatică semnificativ mai bună în posttest decât în pretest. • Pacienţii au indicat o funcţie erectilă semnificativ mai bună la final faţă de momentul înrolării în studiu. • Pacienţii au o calitate a vieţii semnificativ mai bună la încheierea tratamentului faţă de momentul începerii lui. • Pacienţii experienţiază semnificativ mai puţine emoţii negative la sfârşitul tratamentului faţă de momentul înrolării. • Toate cele trei tratamente administrate (1. medicaţie, 2. medicaţie şi CBT, 3. medicaţie şi educaţie) sunt eficiente. Diferenţe în eficienţa tratamentelor administrate apar, însă nu sunt semnificative statistic deci nu putem afirma că un tratament este semnificativ mai eficient decât celălalt.

Limite
• Număr redus de pacienţi • Drop out mai mare la CBT • “Efectul experimentatorului” (Rosenthal, 1967)
– pregătirea şi experienţa profesională a cercetătorului principal; – contextul fizic în care cercetătorul realizează experimentul; – influenţa experimentatorului asupra operatorilor şi asistenţilor de cercetare, precum şi de relaţia lui cu aceştia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful