You are on page 1of 8

Subiectul II. Varianta 20.

(educatie)

Sunt de acord cu parerea lui Marin Voiculescu ca faptele noastre sunt oglinda propriei gndiri, cunoasteri si mai ales a educatiei primite.

n primul rnd, prin fapte mpartasim si altora din cunostintele noastre si acesta e un prim pas n cucerirea eternitatii. Educatia transforma omul si-i da alta natura. Tot ce facem este ceea ce gndim, ce si cum este nauntrul nostru. Cel educat este calauzit prin convingere spre corectitudine si datorie si mai greu va savrsi ceva nepotrivit. De exemplu, nu ne vom putea ncalca principiile si vom respecta oamenii pe strada, la scoala, la serviciu, pe toti cei cu care intram n contact, daca asa am vazut la parintii nostri si asa am fost ndrumati sa facem.

Un alt argument este ca, daca educatia primita e 23223k109x ste una aleasa, roadele ei se vor vedea n faptele noastre. Propriile sale fapte l fac pe om nsemnat ori ba. Prin ele el ori se nalta tot mai sus, ori cade. Sufletul fara nvatatura nu poate da roade. De exemplu, inteligenta nu poate surclasa niciodata educatia. Oricte diplome ai avea, comportamentul urt sfideaza capacitatile intelecuale.

De asemenea, educatia odata nsusita este greu de reorientat. Cei sapte ani de acasa nu se vor ntoarce si comportamentul de pe parcursul ntregii noastre vieti va reflecta mereu ceea ce am fost nvatati sa facem. Cel mai bun exemplu care poate sustine aceasta este ca exista tineri cu judecata si batrni fara minte. Nu timpul ne nvata sa gndim, ci o educatie timpurie si buna.

Asadar, educatia este baza firii omului, iar fara ea restul nu ar conta. Ea ne influenteaza parcursul n viata pentru ca de calitatea ei depind toate faptele noastre.

S2 Varianta 21

Egoism

Proverbul romanesc "Nu e bun de nimic cel care nu e bun decat pentru el" este o afirmatie adevarata si o sustin prin urmatoarele argumente: In primul rand acel om care este egoist nu poate nu fi om in adevaratul sens al cuvantului deoarece acesta se gandesti numai la propria persoana fara sa ii pese si de ceilalti din jurul sau.Mai devreme sau mai tarziu va ajunge o persoana izolata,introvertita,si asta nu poate bucura pe nimeni nici pe cel egoist. In al doilea rand cred k cel care este egoist ajunge intr_un final sa fie rautacios,posesiv si din aceasta cauza i-si doreste sa aiba din ce in ce mai mult si are impresia ca nu ii mai ajunge nimic. In concluzie cred ca este in zadar sa ai cunostiinte,bunuri,daca le tii numai pentru tine si nu le impartasesti si cu cei apropiati.

S2 Varianta 22

Varianta 22-(N Iorga-Greselile nu se iarta..) Afirmatia lui N. Iorga arunca o lumina surprinzatoare asupra ideii de greseala, mutand accentul de pe "repararea", prin iertare, a constiintei celui care care a comis-o pe "repararea"consecintelor reale ale greseli, afirmatie ce intruneste si adeziunea mea. In primul rand, trebuie spus ca greseala are ecouri, consecinte pe doua planuri: in planul constiintei si in planul exterior unde s-a produs. In acest sens,a ierta rezolva doar primul aspect al problemei: usurarea constiintei persoanei care a comis eroarea,consecintele ramanand acolo. Pe de alta parte,a ierta poate fi o incurajare a greselii, ea putandu-se repeta oricand,de vreme ce nu l-ai determinat pe cel care a comis-o sa reflcteze asupra consecintelor ei. A repara presupune sa stii ce nu a functionat bine, sa stii sa faci lucrurile sa functioneze din nou in mod corect. In concluzie,afirmatia de o mare putere educativa mi se pare adevarata.

S2 VaRIANTA 23

Eroism Sunt de acord cu afirmatia lui Dimitrie Gusti si anume "..." deoarece consider ca eroismul nu poate fi poruncit si nici rasplatit. In primul rand,eroismul este o caracteristica a fiecarui om in parte ce nu poate fi impusa,fiecare persoane avand dreptul la libera alegere,daca doreste sau nu sa faca un act de eroism.Aceasta disponibilitate nativa este caracteristica persoanelor morale,care tind spre binele absolut si sunt gata sa sacrifice totul pentru o cauza nobila sau un ideal.Bineinteles,aceasta calitate se poate si dobandi in timp,prin buna cunoastere de sine,prin acceptarea punctelor slabe si dorinta de a fi mai bun si de a face ceva bun,ceva demn de admirat,dar se poate si ca sa detii aceasta calitate inlauntrul tau si sa n`o descoperi decat intr`o situatie limita,care te impinge sa fii erou in acel moment. In al doilea rand,eroismul vine din inima si nu din considerente materiale,rasplata eroului fiind strict sufleteasca,o inaltare spirituala si o purificare pe care putini au sansa sa o simta.Acetele de eroism sunt de regula rasplatite prin monumente ridicate in memoria celor ce s`au sacrificat pentru o cauza nobila,pentru un ideala,pentru tara sau poporul sau.Dar acestea sunt recunoasteri materiale,care nu folosesc in nici un fel eroilor. In concluzie,eroismul nu poate fi impus,iar rasplata nu poate fi decat in sufletul generos al eroului

S2 Varianta 24

Garabet Aslan recomanda cea mai buna atitudine in raport cu maretia unui om: sa-l admiri si sa inveti de la el,atitudine care este si asentimentul meu. Admiratia este un sentiment altruist,ea presupune sa fii capabil sa recunosti calitatile de exceptie ale semenilor atunci cand le intalnesti si sa le apreciezi la justa valoare. Contactul cu un om mare are insa si capcane:avand dotari in plus in fata de tine,poti fi tentat sa-l invidiezi,sa I te simti inferior: Admiratia nu inseamna insa ca tu esti mai prejos, ci dimpotriva,constiinta ca tu poti fi mai sus. Admirand calitatile si actiunile unui om mare este un mod de a identifica,asadar,modele de atitudine si de actiune pe care sa le poti urma la randul tau. Totul e sa le identificam corect si sa luam ce e mai bun din lectia lui de viata. In concluzie,afirmatia mi se pare adevarata.

S2 Varianta 25

- Familia Consider ca afirmatia lui Tudor Musatescu "Ce poate fi mai frumos si mai bun in viata decat o familie unita" este adevarata,deoarece daca familia este unita ea ii poate oferi individului sprijin,protectie,loc de refugiu la nevoie,si in acelasi timp il invata ce inseamna toleranta,intelegerea. In primul rand consider ca o familie unita este o familie in care exista intelegere,care traieste cu micile ei bucurii,asa cum sunt ele,fara sa ravneasca la alte lucruri ,care n-ar face altceva decat sa o zbuciume.Daca pentru unii familia este pe primul plan,ea fiind cea mai importanta,pentru altii conteaza mai mult banii,locul in societate.Astfel daca pentru individ cel mai important lucru este familia,atunci el face tot posibilul ca in aceasta sa existe intelegere,sa fie unita. Pe de alta parte,daca familia este unita,ii poate oferi individului sprijinul,intelegerea,sfaturile de care are nevoie daca se afla intr-o situatie delicata,daca are probleme.De exemplu,daca intr-o familie exista certuri in fiecare zi,aceasta nu-i poate oferi individului sprijinul si protectia necesara,ba mai mult ii creeaza si alte necazuri. In concluzie,consider ca afirmati lui Tudor Musatescu este plina de adevaruri deoarece nimic nu este "mai frumos si mai bun in viata decat o familie unita...traind intr-un colt de lume numai cu bucuriile

ei mici,asa cum sunt ele,fara sa ravneasca lucruri care n-ar face decat s-o zbuciume si s-o faramiteze..."

S2 Varianta 26

(Slavici-Scrisori adresate...) Ioan Slavici observa in "Scrisori adresate unui om tanar",ca omul este construit astfel incat actiunile sale sa fie in acord cu sine,cu alte cuvinte,sa aiba constiinta impacata. Asertiunea este valida si poate fi sustinuta prin argumente. Viata fiecarui om este pana la urma suma a ceea ce infaptuieste. Gandul daca nu e pe hartie,trece neobservat,numai fapta avand vizibilitate. Prin urmare,actiunile realizate sunt cele ce conteaza si care vorbesc de la sine despre valoarea unui om. Pe de alta parte,faptele au consecinte diverse: potsa sa soldeze cu rezultate bune sau cu rezultate indoielnice. Omul trebuie sa se gandeasca inainte de a actiona astfel incat consecintele sa se fie multumitoare si el sa se simta impacat cu propria conduita. In concluzie I. Slavici surprinde un adevar ce sta la temelia impacarii cu sine a fiecaruia dintre noi.

S2 Varianta 27

Frica Sunt de acord cu afirmatia lui Mircea Eliade ,deoarece consider ca viata este alcatuita din trairi ,din stari personale ale oamenilor ,atat de fericire cat si de frica ,iar daca un om nu le resimte pe amandoua inseamna ca nu traieste cu adevarat. In primul rand frica este un sentiment normal in viata omului,deoarece nu suntem invincibili ,ci dimpotriva ,vulnerabili,asadar este normal si nu rusinos sa ne temem de ceva ,important fiind sa reusim sa depasim acea stare .Cei care afirma ca nu se tem de nimik,sunt fie indiferenti la viata din jurul lor,fie nu isi recunosc adevaratele trairi,in consecinta nici una dintre cele doua aspecte nu merita luata drept model de viata. In al doilea rand,viata trebuie traita la intensitate maxima,astfel ca trebuie sa existe obstacole pe care sa le depasim ,frica pe care sa o invingem,pentru ca apoi sa resimtim bucuria unui succes,unei reusite.Pe de alta parte ,o viata in care privim totul de la distanta si nu ne aventuram spre implinirea propriilor vise ,este o viata traita degeaba. In concluzie ,trebuie sa ne recunoastem frica ,si sa o depasim pentru a simti cu adevarat ca traim!

S2 Varianta 28

Frumosul Afirmatia facuta de Titu Maiorescu este una plina de adevar si intelepicune si exprima intr-o maniera metaforica viziunea sa despre frumos. Frumosul este ceea ce se afla in inima fiecaruia, in mintea si gandurile sale, fiecare om avand propia sa definitie legata de "frumos". In primul rand frumosul este strans legat de simturi, de perceptie si senzatia de placere si se formeaza in ochii fiecaruia in mod diferit. Frumosul este o senzatie fizica,este ceea ce noi simtim. In al doilea rand, spre deosebire de adevar, care este numai unul, frumosul poate fi vazut in mai multe lucruri si din mai multe punte de vedere.El nu este rezultatul unei judecati,cum este adevarul si nu ajungem prin intermediul unor reguli la el. Adevarul insa, este una dintre coordonatele vietii, fara de care nu am putea trai. In conluzie,"frumosul cuprinde idei manifestate in materie sensibila", manifestarea ideilor intr/un fapt concret, dupa cum afirma si Titu Maiorescu.

S2 Varianta 29

Gandirea ceea ce e fundamental pt om,ca personalitate,este fara indoiala gandirea si modul in care fiinta umana foloseste aceasta capacitate.gandirea,desi e proprie tuturor,devine cu adevarat utila numai atunci cand omul reuseste sa se cunoasca pe sine. pe de o parte,gandirea este un exercitiu mental,de fiecare zi,al omului. ea poate fi folosita la capacitatile ei minime,fara ca persoana respectiva sa depuna efort deosebit,ramanand astfel la nivelul strict de fiinta limitata.dar ea nu trebuie sa ramana la acest stadiu. pe de alta parte,pt dezvoltarea acestui proces mental,omul are nevoie de o intelegere superioaraa existentei si,nu in ultimul rand,de ordine in gandire. haosul,agitatia ,stresul cotidian,dar si lipsa unui exercitiu intelectual permanent,blocheaza aceasta capacitate a persoanei de a se concentra si de a transforma gandirea imediata intr-una creativa,capabila sa raspunda problemlor exstantiale ale omului. asadar,sustin cu tarie afirmatia lui n.iorga care evidentiaza necesitatea unei ordini interioare desavarsite,pt ca gandirea sa se manifeste in mod deplin.

S2 Varianta 30

Geniul

Geniul izvoraste din efort si inspiratie", spune M.Voiculescu n "Aforisme, maxime si cugetari".Ideea aceasta ascunde un adevar incontestabil, daca privim n ansamblu creatia oricarui poet genial din literatura noastra.Astfel se vorbeste despre geniul eminescian, blagian, bacovian, dar fiecare dintre acestia a transpus n mod diferit realitatea lumii n arta .Ceea ce i uneste nsa este efortul si inspiratia, care au mosit la nasterea genialitatii lor. Inspiratia cred ca ar trebui sa fie amintita prima, fiindca prin ea se naste ideea, este acea scnteie care aprinde imaginatia geniului. Efortul este prghia mintala prin care creatorul, aduce la suprafata ,din sufletuil sau gndul, sentimentul ce va fi transpus n opera propriu-zisa. Geniul mintii poetice este leaganul care ocroteste si creste opera pna ajunge la maturitatea necesara, avnd acum stralucirea artistica specifica, unica. Unicitatea artistica este ca o emblema n creatia unui autor.l recunoastem prin mesajul nobil, prin forma artistica. Noaptea eminesciana abunda de parfumul romantic al teilor n care coboara cu atta speranta desarta Hyperion. Ar schimba singuratatea cosmica pentru o clipa de iubire, dar menirea lui este sa fie calauza tuturor n noapte. Noaptea bacoviana este plina de spaimele solitudinii si frigul patrunzator ncremeneste sufletele.Inspiratia momentului noptii a dat cititorului sentimente,zbuciumuri diferite fiindca cei doi poeti au transpus n versuri alte culori si alte lumi. Inspiratia si efortul geniului sunt ingredientele de baza a creatiei artistice indiferent din care ramura artistica ar proveni opera.Se spune ca Michelangelo vedea n colosul de marmura deja statuia finita,si asa cum spunea, el nu a facut altceva dect a "eliberat"figura lui David, Pieta sau pe Moise. Beethoven, deja surd, a auzit n sufletul geniului sau acordurile eterne ale Odei pacii, fiindca sufletul geniului este acel instrument care face sa rasune cuvntul , culoarea sau acordurile muzicale. Cugetarea lui M.Voiculescu despre geniu pentru noi, consumatorii de arta, cuprinde ntr-o singura propozitie deopotriva procesul creatiei si nasterea capodoperelor, ca un adevar incontestabil.