You are on page 1of 20

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

Infarctul miocardic acut
Protocol clinic naţional Nr.81 aprobat pentru utilizarea în Policlinica MAI a Direcţiei Medicale a MAI

Chişinău 2011

Definiţiile folosite în document
Infarct miocardic - necroza miocardului, ca urmare a ischemiei acute, cauzată de ocluzia completă sau parţială a unei artere coronariene. Sindromul coronarian acut - ischemie acută a miocardului, drept urmare a ocluziei complete sau parţiale a unei artere coronariene. Sindromul coronarian acut cu supradenivelare de segment ST - ischemie acută a miocardului asociată cu supradenivelare de segment ST. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST - ischemie acută a miocardului fără supradenivelare de segment ST. Infarct miocardic cu unda Q - necroza miocardică asociată cu formare de unda Q la ECG. Infarct miocardic fără unda Q - necroza miocardică fără formarea undei Q la ECG.

5 mg).1. 2. Obligatoriu: · Solicitarea serviciului AMU (903).1. Instituţiile de AMP (medicii de familie) Descriere 1. Regimul de activitate fizică limitat C. supradenivelarea segmentului ST în 2 sau mai multe derivaţii.1.3] Pentru stabilirea diagnosticului sugestiv [2.1.1. C. Diagnosticul 1. 2011 B. Obligatoriu: · Regim la pat Obligatoriu: · Acid acetilsalicilic 150-325 mg (gastrosolubilă) · Nitroglicerină 0.2. .2. Chişinău. la necesitate doza poate fi repetată peste 5 minute (până la 3 compr. Examenul primar C.3] 3. 2.5 mg sublingual.2. reducerea ischemiei. Notă: Nitroglicerina este administrată sub controlul TA (se va evita la TAs <90 mm Hg) · Opioide intravenos (de ex.3. Notă: ECG normală nu exclude posibilitatea unui SCA (caseta 2)..5 mm şi/sau inversia undei T în 2 sau mai multe derivaţii. 5-10 mg Morfină Sulfat) sau administrarea altor analgezice.· Anamneza (caseta 1) tenţei medicale rapide şi în volum · Examenul clinic deplin contribuind la reducerea mortalităţii şi complicaţiilor [2.3] Obligatoriu: · Examenul ECG: se vor evalua prezenţa modificărilor de segment ST şi/ sau undei T în contextul clinic sugestiv ischemiei de miocard: subdenivelarea orizontală a segmentului ST ≥ 0.2. Motive Diagnosticarea promptă a IMA Obligatoriu: permite acordarea urgentă a asis. Transportarea în spital (prin serviciul AMU) Acordarea asistenţei medicale specializate în volum deplin şi monitorizarea dinamică a pacientului.C.. bloc de ram stâng recent apărut. Paşii 1. sedarea pacientului [2.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. Examinările paraclinice (numai în oficiu) C.3. sau 1. Reducerea ischemiei miocardului şi complicaţiilor Suprimarea sindromului dureros. Tratamentul medicamentos C. Tratamentul de urgenţă prespitalicesc 2. PARTEA GENERALĂ B.

2. Motive Diagnosticarea IMA şi acordarea Obligatoriu: urgentă a asistenţei medicale în · Anamneza (caseta 1) volum deplin [2. Examinările paraclinice C.C.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. Obligatoriu: · Regim de repaus deplin.5 mg i. Obligatoriu: Paşii 2.3] Obligatoriu: · Examenul ECG: se vor evalua prezenţa modificărilor de segment ST şi/ sau undei T în contextul clinic sugestiv ischemiei de miocard: subdenivelarea orizontală a segmentului ST ≥ 0. · · · · · Nitroglicerină s/lingual (dacă persistă sindromul anginos) Acid acetilsalicilic 325 mg (gastrosolubilă). 60-70 U/kg (maxim 5000 UI) (în lipsa contraindicaţiilor) sau heparine cu greutate moleculară joasă (Enoxiparina) sau Fondaparinux 2.2. 2011 B.v. Chişinău. · Beta-adrenoblocante (cînd TAs >100 mm Hg şi în lipsa altor contraindicaţii) · Anxioliticele pot fi utile .1. sedarea pacientului [2.3].1. dacă persistă sindromul anginos Oxigen (2-4 l/min) dacă prezintă dispnee sau insuficienţă cardiacă Heparina nefracţionată bolus i. Notă: ECG normală nu exclude posibilitatea unui SCA (caseta 2)... Tratamentul 2. Echipele AMU profil general şi specializat 903 Descriere 1. dacă nu s-a administrat la etapa precedentă Opioide intravenos (de ex.1. Examenul primar C.1. bloc de ram stâng recent apărut. Activitate fizică limitată 2. Suprimarea sindromului de durere. supradenivelarea segmentului ST în 2 sau mai multe derivaţii.v.3] · Examenul clinic Pentru stabilirea diagnosticului prezumptiv [2. Diagnosticul 1. 5-10 mg Morfină Sulfat). 1.5 mm şi/sau inversia undei T în 2 sau mai multe derivaţii. reducerea ischemiei.2.C.2.2. Tratamentul medicamentos C. Reducerea ischemiei miocardului şi complicaţiilor.3.

urmată de 900-1200 mg/24 ore) poate fi mai eficientă în tahiaritmiile rezistente · Şocul electric extern va fi aplicat în tahicardia ventriculară susţinută cu alterare hemodinamică Dacă nu este disponibil un defibrilator. 2011 2. urmat de jumătate din această doză la fiecare 8-10 min până la maximum 4 mg/kg sau perfuzie i. începând cu doza de 0. merită de încercat lovitura de pumn precordial SCA complicat cu fibrilaţie atrială · Beta-adrenoblocantele şi Digoxina sunt eficiente în scăderea ratei ventriculare · La instabilitate hemodinamică – cardioversie de urgenţă SCA complicat cu bradicardie sinusală sau bloc AV avansat ● Atropină i. Chişinău. bolus iniţial de 1 mg/kg i. ● La necesitate – cardiostimulare temporară 3.. FCC şi transportarea în condiţii de securitate în staţirizare dinamică onar.v.5 mg.3.3] Obligatoriu: SCA complicat cu ICA · Oxigen · Furosemid: 20-40 mg i. Înlăturarea pericolului vital [2.5-2.3-0. Transportarea în spital Pentru asistenţă medicală speciaObligatoriu: lizată în volum deplin şi monito· Stabilizarea şi menţinerea TA.v.3. continuă (1-3 mg/min) · Amiodarona intravenos (5 mg/kg în prima oră.0 mg.v.. repetat până la doza totală de 1.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. .v. repetat la un interval de 1-4 ore la necesitate · Nitraţi: în lipsa hipotensiunii · IECA (Captopril): în prezenţa valorilor tensionale majorate SCA complicat cu şoc cardiogen · Oxigen · Agenţi inotropi: Dopamină şi/sau Dobutamină SCA complicat cu aritmii ventriculare cu risc vital · Lidocaina. Tratamentul complicaţilor C.

bloc de ram stâng recent apărut. de urmează a fi spitalizat 2.SATI. Chişinău. Pacienţii cu IMA cert hemodinamic stabili vor fi spitalizaţi în SATI sau secţia cardiologie (boli interne).1. tahiaritmiilor supraventriculare şi ventriculare. IMA şi acordarea asistenţei · Anamneza (caseta 1) medicale de urgenţă · Examenul clinic 2. 2. Un medic sau o asistentă medicală va însoţi pacientul în timpul transferului din secţia de internare.1. hemodinamic stabili vor fi examinaţi în secţia de internare.. pacienţii resuscitaţi la etapa prespital. hipotensiunii TAs<90 mm Hg.Troponinele T sau I (metoda cantitativă sau calitativă) şi fracţia MB a creatinfosfokinazei (CFK-MB).3. Examenul primar Precizarea diagnosticului de Obligatoriu: C. 4.2.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”.5 mm şi/sau inversia undei T în 2 sau mai multe derivaţii. Pacienţii suspectaţi pentru IMA cu instabilitate hemodinamică vor fi spitalizaţi fără reţinere în SATI. durata ne depăşind 60 de minute. C. hemodinamic stabili vor fi examinaţi în secţia de internare.Secţia de internare (sau Departamentul medicină urgentă) Descriere 1. Pacienţii cu IMA presupus.. 3.dacă este disponibil . Pentru stabilirea variantei clinico-ECG a IMA Obligatoriu · Examenul ECG: se vor evalua prezenţa modificărilor de segment ST şi/ sau undei T în contextul clinic sugestiv ischemiei de miocard: subdenivelarea orizontală a segmentului ST ≥ 0. Triajul pacienţilor Motive Paşii Aprecierea severităţii stării cli. 2. Diagnosticul . · Aprecierea markerilor biochimici pentru necroză miocardică . Pacienţii cu IMA cert şi instabilitate hemodinamică vor fi spitalizaţi fără reţinere în nice a pacientului şi unităţii un. durata nedepăşind 60 de minute. Infarctul miocardic va fi confirmat în prezenţa markerilor biochimici pozitivi la 3-6 ore de la debutul crizei anginoase (caseta 3).2. C. bradiaritmiilor. Nota: ECG normală nu exclude posibilitatea unui SCA (caseta 2).pacienţii cu IMA presupus.1.2. 2011 B. supradenivelarea segmentului ST în 2 sau mai multe derivaţii. semnelor clinice de ICA. Instabilitatea hemodinamică va fi considerată la prezenţa: sindromului algic persistent. · Examenul EcoCG* (caseta 4) * .1. Examinările paraclinice C.

ionograma. Chişinău.1.2. Tratamentul conservativ C. Diagnosticul 1. · Analize de laborator: Hemograma. · Beta-adrenoblocante (cînd TAs >100 mm Hg şi în lipsa altor contraindicaţii) · Anxioliticele pot fi utile · La această etapă poate fi iniţiată revascularizarea farmacologică (Casetele 6.3] Obligatoriu: Nitroglicerină s/lingual şi i. 2011 2. la 12 şi 24 ore (caseta 3). la 12 ore. Motive Precizarea diagnosticului de IMA şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă Pentru stabilirea variantei clinico-ECG a IMA Obligatoriu: · Anamneza (caseta 1) · Examenul clinic Obligatoriu · Examenul ECG – la internare.2.2.Troponinele T sau I (metoda cantitativă sau calitativă) şi fracţia MB a creatinfosfokinazei (CFK-MB) – la internare.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. lipidograma. 1. · Aprecierea markerilor biochimici pentru necroză miocardică . dacă nu s-a administrat la etapa precedentă Opioide intravenos (de ex. (dacă persistă sindromul anginos) Acid acetilsalicilic 325 mg (gastrosolubilă).4.3.v. TTPA · Radiografia cutiei toracice Paşii . Tratamentul 3.3. glucoza.v.1. 60-70 U/kg (maxim 5000 UI) (în lipsa contraindicaţiilor) sau heparine cu greutate moleculară joasă (Enoxiparina).v. Excluderea altor cauze noncardiace şi nonischemice a sindromului de durere toracică Evaluarea condiţiilor cardiace şi non-cardiace care pot mima SCA (Caseta 5) Tratamentul va include: · suprimarea durerii · agenţi antiischemici · agenţi antiplachetari · agenţi anticoagulanţi · agenţi fibrinolitici [2. 3.5 mg i. sau Fondaparinux 2. Secţia de reanimare şi terapie intensivă Descriere 1. Examenul primar C. 7. sumarul urinei.2. Examinările paraclinice C. ulterior zilnic sau la necesitate (caseta 2). creatinina. Diagnosticul diferenţial C. indicele protrombinei. 5-10 mg Morfină) dacă persistă sindromul anginos Oxigen (2-4 l/min) dacă prezintă dispnee sau insuficienţă cardiacă Heparina nefracţionată bolus i. 9) · · · · · B.

5 mg i. În lipsa unui răspuns satisfacator. Chişinău. · IECA (Captopril) (cînd TAs >100 mm Hg şi în lipsa altor contraindicaţii). Acid acetilsalicilic 325 mg (gastrosolubilă). Tratamentul conservativ C. · Recuperarea fizică (Caseta 13).2.v.Excluderea altor cauze ţial noncardiace şi nonischemice a sindromului de durere toracică C.v. sau Fondaparinux 2.. · Anxioliticele pot fi utile.3] Obligatoriu: Evaluarea condiţiilor cardiace şi non-cardiace care pot mima SCA (Caseta 5) Iniţierea măsurilor de recuperare fizică 2..3. doza fiind titrată în funcţie de valoarea TA · · · · · 2. Opioide intravenos (de ex. · Beta-adrenoblocante (cînd TAs >100 mm Hg şi în lipsa altor contraindicaţii). sau heparine cu greutate moleculară joasă (Enoxiparina). Oxigen (2-4 l/min) dacă prezintă dispnee sau insuficienţă cardiacă.4. ulterior se va trece la administrare subcutanată pe parcurs a cel puţin 5 zile.v. · Furosemida. 2011 · Examenul EcoCG * (caseta 4) * . ulterior va fi începută activizarea fizică. Tratamentul complicaţiilor în IMA . Tratamentul va include: · suprimarea durerii · agenţi antiischemici · agenţi antiplachetari · agenţi anticoagulanţi · agenţi fibrinolitici · recuperarea fizică [1.dacă este disponibil 1. 7.v. Heparina nefracţionată bolus i.3. Recuperarea fizică este o parte · Pacienţii cu IMA necomplicat vor fi la regim de pat pentru 12-24 ore.2.v. IMA · Pacienţii cu IMA complicat vor fi la regim de pat până la stabilizarea hemodinamică.1. dacă nu s-a administrat la etapa precedentă. repetat la 1-4 ore dacă e necesar. Se recomandă monitorizarea saturaţiei O2. Diagnosticul diferen. 20-40 mg. administrată lent i.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. Înlăturarea şi combaterea pericolului vital Tratamentul insuficienţei cardiace acute stângi uşoare şi moderate: · Oxigenul va fi administrat precoce pe sondă sau mască. 60-70 U/kg (maxim 5000 UI) (în lipsa contraindicaţiilor).3. Tratamentul invaziv Nitroglicerină i. · Revascularizarea farmacologică (Casetele 6. 9). 2. (dacă persistă sindromul anginos). ulterior va fi încecomponentă a tratamentului pută activizarea fizică. Tratamentul 2. În scopul restabilirii fluxului · Recomandările de revascularizare mecanică în IMA (caseta 6) coronarian în artera „vinovată” [3]. Nitroglicerină i. 5-10 mg Morfină Sulfat) dacă persistă sindromul anginos.

v. urmată de 900-1200 mg/24 ore) poate fi mai eficace în tahiaritmiile rezistente.5mg/kg/min. Chişinău. · Şocul electric extern în tahicardia ventriculară susţinută cu alterare hemodinamică Tratamentul fibrilaţiei atriale · Beta-adrenoblocantele şi Digoxina sunt eficiente în scăderea frecvenţei contracţiilor ventriculare. urmărind echilibrul acido-bazic. Tratamentul tahiaritmilor ventriculare · Lidocaina. se va prefera Dobutamina. · Agenţii inotropi pozitivi vor fi consideraţi în prezenţa hipotensiunii cu semne de hipoperfuzie renală. IECA se vor administra în primele 48 ore în absenţa hipotensiunii. se va administra Nitroglicerină i.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. începând cu o doză de 2. crescută treptat până la 10mg/kg/min în 5-10 min sau până se va obţine redresarea hemodinamică. 2011 (se va evita TAs < 90 mm Hg). se va lua în considerare şi adăugarea de Dobutamină 5-10 µg/kg/min. · Vor fi verificate gazele sanguine. Intubarea orotraheală şi ventilarea mecanică se indică la o presiune parţială de oxigen sub 60 mm Hg în pofida administrării de oxigen 100% cu debit de 8-10 l/min. care necesită corecţie. · La instabilitate hemodinamică – cardioversie de urgenţă.5-5µg/kg/min se va administra pentru ameliorarea funcţiei renale. bolus iniţial de 1 mg/kg i. în doză iniţială 0.. · Terapia suportivă cu balon de contrapulsaţie (dacă este disponibilă) este recomandată ca o punte către manevrele intervenţionale. Dopamina se va iniţia în doză de 2. Tratamentul şocului cardiogen · Dopamina în doze de 2..v. hipovolemiei sau insuficienţei renale (creatinina serică > 220 μmol/l) . Tratamentul blocurilor AV · Blocul AV de gradul I nu necesită tratament.v. urmat de jumătate din această doză la fiecare 810 min până la maximum 4 mg/kg sau perfuzie i.v. Dacă domină congestia pulmonară. · Pacienţii în şoc cardiogen de regulă se află în acidoză. Tratamentul insuficienţei cardiace acute stângi severe · Oxigenul şi un diuretic de ansă. În lipsa hipotensiunii.5-5 mg/kg/min i. continuă (1-3 mg/min) · Amiodarona intravenos (5 mg/kg în prima oră.25 mg/kg/min cu creştere ulterioară la fiecare 5 min până la reducerea TA cu 15mm Hg sau pâna la valoarea TAs ≥ 90 mm Hg. .

5 mg/dl). în IMA complicat . hipretensiune sau boală renală cronică. indiferent de nivelul colesterolului în primele 1-4 zile după internare. repetat până la doza totală de 1. · Beta-adrenoblocantele trebuie administrate tuturor pacienţilor cu funcţia VS deprimată. fără disfuncţie renală (concentraţia potasiului seric > 5.3-0.325 zilnic în lipsa contraindicaţiilor · suprimarea durerii · Heparină 5000 U x 4 ori în zi (sub controlul TTPA) subcutanat sau heparine cu greu· agenţi antiischemici tate moleculară joasă. Durata aflării pacientului cu IMA necomplicat în SATI nu va depăşi 3 zile Pentru pacienţii cu IMA complicat durata tratamentului în SATI se va stabili individual B.5 mg.150-0. Chişinău.0 mmol/l creatinina serică > 220 μmol/l (~2. Secţiile specializate şi de profil general Descriere Motive Paşii 1. 2011 · · Transferul din SATI Pacienţii cu IMA vor continua · tratamentul în secţia terapie · sau cardiologie.1. Tratamentul pacienţilor cu IMA pe parcursul spitalizării 1. Blocul AV de gradul II tipul I rar produce efecte hemodinamice severe.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”.0 mg.3] în prezenţa insuficienţei cardiace.5 mg 1 dată în zi – în primele 5-7 zile de la · agenţi antiplachetari debutul infarctului miocardic necomplicat. · Acid acetilsalicilic 0.2. Blocul AV de gradul II tipul II şi blocul AV complet au indicaţie pentru inserţia electrodului de stimulare electrică cardiacă. în cazul în care bradicardia produce hipotensiune arterială sau insuficienţă cardiacă.în funcţie de starea · agenţi anticoagulanţi clinică a pacientului. · IECA sunt indicaţi pe termen lung la toţi pacienţii cu FEVS ≤ 40% şi la pacienţii cu diabet. dacă nu sunt contraindicaţii. insuficienţă cardiacă.52. · recuperarea fizică · Nitraţii sunt recomandaţi pacienţilor cu IMA în cazul persistării durerii anginoase sau [1. Se administrează Atropina intravenos.5. începând cu doza de 0. · Statinele sunt recomandate pentru toţi pacienţii (în absenţa contraindicaţiilor). . sau Fondaparinux 2. Tratamentul medicamentos Tratamentul va include: Obligatoriu se va continua tratamentul cu: C.3. · Sartanele (BRA) trebuie considerate la pacienţii care nu tolerează IECA sau/şi au insuficienţă cardiacă sau IM cu FEVS < 40% · Blocarea receptorilor de aldosteron trebuie considerată la pacienţii post IMA care sunt deja trataţi cu IECA şi beta-adrenoblocante şi care au FEVS <40% asociate cu diabet. Se va considera stimularea electrică cardiacă temporară.

Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. · · Recuperarea fizică (Caseta 13). hipretensiune sau boală renală cronică în lipsa contraindicaţiilor. Modificarea stilului de viaţă şi corecţia factorilor de risc Motivarea pacientului pentru modificarea stilului de viaţă şi corecţia factorilor de risc Obligatoriu: 2.1. insuficienţă cardiacă.5 mg/dl). Anumite populaţii spe. 3.3] · Beta-adrenoblocantele trebuie administrate tuturor pacienţilor cu IMA. fără disfuncţie renală (concentraţia potasiului seric > 5.· IMA în asociere cu boală renală cronică (caseta 16) tamentul IMA.0 mmol/l. Va fi recomandat pacienţilor cu IMA şi durere toracică persistentă/recurentă cu/fără modificări de ST sau T rezistente la tratamentul antianginos (caseta 6). 2. Chişinău. Tratamentul recomandat la externare 2. diabet.150-0.2. Tratament intervenţional C. · Sistarea fumatului · Combaterea sedentarismului şi activitate fizică regulată · Dieta sănătoasă cu aport redus de lipide · Reducerea greutăţii (IMC <25) · Recuperarea şi întoarcerea la activitatea fizică · Valorile ţintă ale TA şi ale indicilor lipidogramei (caseta 12) Controlul tensiunii arteria.3. · BRA trebuie consideraţi la pacienţii care sunt intoleranţi la IECA sau/şi au insuficienţă cardiacă sau IMA cu FEVS < 40% · Blocarea receptorilor de aldosteron trebuie considerată la pacienţii post IMA. deja trataţi cu IECA şi beta-adrenoblocante şi FEVS <40%. [2. În scopul restabilirii fluxului coronarian în artera „vinovată”. creatinina serică > 220 μmol/l (~2. · IECA sunt indicaţi pe termen lung tuturor pacienţilor cu FEVS ≤ 40% şi celor cu diabet.· Obligatoriu: le.3. indifedurată rent de nivelul colesterolului. Populaţii şi condiţii speciale Particularităţi de conduită terapeutică în IMA în populaţii şi condiţii speciale . Tratamentul medicamentos de lungă durată C.6 mmol/l.2. urmărind nivelul ţintă al LDL-colesterolului < 2. 2011 1. al profilului lipidic şi · Acid acetilsalicilic 0.325 zilnic în lipsa contraindicaţiilor tratamentul preventiv de · Statinele sunt recomandate pentru toţi pacienţii (în absenţa contraindicaţiilor).· IMA la vârstnici (caseta 14) ciale necesită consideraţii · IMA la diabetici (caseta 15) suplimentare privind tra.

· evaluarea probabilităţii bolii cardiace ischemice (ex. Examenul ECG ECG modificări de segment ST şi / sau unde T în contextul clinic sugestiv ischemiei de miocard: · subdenivelarea orizontală a segmentului ST ≥ 0. modul în care durerea răspunde la repaus. Evaluarea pacientului cu durere toracică se va face fără întârziere în scopul excluderii ischemiei de miocard.1. Chişinău. Diagnosticul IMA Caseta 1. Se vor lua în consideraţie: · caracteristicile durerii toracice (sediul.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. revascularizare mecanică în antecedente). Examenul primar al pacientului cu durere toracică Durerea toracică sau disconfortul va fi simptomul care îndrumă pacientul spre consultaţie medicală sau spitalizare. revascularizare mecanică după indicaţii Tratament farmacologic Revascularizare mecanică după indicaţii C. factorii de risc. vârsta. Nitroglicerină).5 mm şi/sau inversia undei T în 2 sau mai multe derivaţii indică prezenţa SCA fără supradenivelarea segmentului ST (IMA fără supradenivelarea segmentului ST) · supradenivelarea segmentului ST în 2 sau mai multe derivaţii indică prezenţa SCA cu supradenivelarea segmentului ST (IMA cu supradenivelarea segmentului ST) · bloc de ram stâng recent apărut ¨ECG normală nu exclude posibilitatea unui SCA . Durata < 12 ore: revascularizare farmacologică sau mecanică (dacă este posibilă) 2. durata accesului dureros. · parametrii hemodinamici (tensiunea arterială. IM anterior. condiţiile de apariţie. Algoritmul de diagnostic şi tratament al sindromului coronarian acut Prezentare Durere toracică Suspiciune de sindrom coronarian acut Diagnostic de lucru ECG ↑ segment ST ↓ segment ST şi/sau inversie a undei T Troponină pozitivă IMA non-Q ECG normală Troponină negativă 2 seturi Angină pectorală instabilă Biochimie Troponină pozitivă IMA Diagnostic Tratament 1.2. ALGORITMELE DE CONDUITĂ C. frecvenţa contracţiilor cardiace) Caseta 2. 2011 C. iradierea şi caracterul durerii. Durata > 12 ore: tratament farmacologic.

biopsia endo-miocardului Hipotiroidism Cardiomiopatia Tako-Tsubo Afecţiuni infiltrative.: miocardita Patologii neurologice acute.: amiloidoza. în special cu insuficienţă respiratorie sau sepsis · Caseta 4. · Ecocardiografia este recomandată pentru excluderea altor patologii. sclerodermia Toxicitate medicamentoasă.: adriamicina. Rezultatele trebuie să fie disponibile în 60 min. Ecocardiografia · Hipokinezia tranzitorie locală sau akinezia segmentară a pereţilor ventriculului stâng poate fi identificată în timpul ischemiei. Chişinău.sau bradiaritmii Embolism pulmonar. hemoragia subarahnoidiană Disecţia de aortă. afecţiuni ale valvei aortice. hipertensiune pulmonară severă Afecţiuni inflamatorii. Cauze nonischemice ale creşterii troponinelor · · · · · · · · · · · · · · · Disfuncţie renală cronică sau acută Insuficienţă cardiacă congestivă severă – acută sau cronică Criză hipertenzivă Tahi. Condiţii cardiace şi non-cardiace care pot simula SCA fără supradenivelare de segment ST Cardiace Miocardita Pericardita Pulmonare Embolia pulmonară Infarctul pulmonar Pneumonia Pleurita Pneumotorax Hematologice Anemia Anemia cu celule falciforme Vasculare Disecţia de aortă Anevrismul aortic Gastrointestinale Spasm esofagian Esofagita Ortopedice/Infecţioase Discopatia cervicală Fracturile costale Injuria musculară / inflamaţia Costocondrita Herpes Zoster Miopericardita Cardiomiopatia Boli vasculare Cardiomiopatia Tako-Tsubo Traumatism cardiac închis Coarctaţia de aortă Boli cerebrovasculare Ulcer peptic Pancreatita Colecistita . venin de şarpe Arsuri. modificări de segment ST). creşterea troponinelor este etichetată ca infarct miocardic. cu revenirea la normal a kineticii parietale odată cu rezoluţia ischemiei. Testarea trebuie repetată la 6-12 ore dacă cea iniţială este negativă. cardiomiopatia hipertrofică Contuzia cordului. 5-fluoruracil. electrocardiostimularea. Aprecierea markerilor biochimici · Troponinele T sau I şi fracţia MB a enzimei miocardice creatinfosfokinaza (CFK-MB) sunt markerii preferaţi ca reflectând necroza miocardică. Caseta 5. cu afectarea a mai mult de 30% din suprafaţa corpului Rabdomioliza Pacientul critic.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. Trebuie efectuate dozări prompte ale troponinelor (T sau I) şi CFK-MB. herceptin. hemocromatoza. cardioversia. În cadrul ischemiei miocardice (durere anginoasă. inclusiv AVC ischemic. ex. 2011 Caseta 3. ablaţia. ex. sarcoidoza. de ex.

24-48 ră de Streptokinază ore sau Anistreplază Alteplase 15 mg i. Reperfuzia mecanică este indicată pacienţilor cu IMA cu durata peste 12 ore şi dureri anginoase recidivante asociate cu modificări (supradenivelare. bolus i.bolus la interval de 30 min Heparină (1000 U/h) (r-PA) i. a 50 Heparină (1000 U/h) (t-PA) mg în 30 min. pînă la doza maximă 100 mg Reteplase 10 U+10 U i. Glucoză 5% sau fără sau cu Heparină administrare anterioaSol.9% în 30-60 min (1000 U/h) i. în special la cei cu disfunţie de VS.v. Chişinău. 24-48 ore în 60 min. tahicardie. Caseta 9.v. subdenivelare) tranzitorii ale segmentului ST. tratamentul cu nitraţi intravenos este recomandat pacienţilor cu angină recurentă şi/sau semne de insuficienţă cardiacă. Clorură de Sodiu 0. în absenţa contraindicaţiilor. sau alte dihidropiridine.v.v. 24-48 ore .v.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. cu hipertensiune arterială şi/sau tahicardie.5 mln U în 100 ml Sol. 2. · Blocantele canalelor de calciu determină ameliorarea simptomelor la pacienţii aflaţi deja în tratament cu nitraţi şi beta-adrenoblocante.3. . 3. Caseta 7. · Tratamentul cu beta-adrenoblocante intravenos în faza acută a IM necesită argumentarea cardiologului la pacienţii hemodinamic stabili (CF<III Killip). Contraindicaţiile medicaţiei fibrinolitice Contraindicaţii absolute · AVC hemoragic sau AVC de cauză neclară în antecedente (indiferent de vechime) · AVC ischemic în ultimele 6 luni · Leziuni ale sistemului nervos central sau neoplasme · Intervenţii majore ortopedice/chirurgicale sau traumatisme craniene importante în ultimele 3 săptămâni · Hemoragie gastro-intestinală în ultima lună · Discrazii sangvine cunoscute · Disecţia de aortă Contraindicaţii relative · AVC tranzitor în ultimele 6 luni · Terapie anticoagulantă orală · Sarcina sau prima săptămână post-partum · Puncţii în zone necompresibile · Resuscitare traumatică · HTA refractară ( TA sistolică >180 mm Hg) · Boli hepatice avansate · Endocardita infecţioasă · Ulcer peptic activ Caseta 8. aritmii majore (tahicardie ventriculară. Reperfuzia mecanică este indicată pacienţilor cu SCA cu subdenivelare de segment ST sub 12 ore cu angină pectorală precoce postinfarct. Tratamentul de reperfuzie farmacologică este indicat tuturor pacienţilor cu SCA cu supradenivelare de segment ST sau bloc de ram stâng His recent apărut la ECG sub 6 ore de la debutul simptomelor (în lipsa contraindicaţiilor). 4. hipertensiune arterială. Regimuri de administrare ale fibrinoliticelor în infarctul miocardic acut Co-terapia Tratament iniţial Contraindicaţii antitrombinică Streptokinaza 1. fibrilaţie ventriculară). urmată de infuzia i.v. diabet zaharat. · Nifedipina. a 35 mg i. Medicamentele antiischemice · Tratamentul cu nitraţi oral sau intravenos este indicat pentru ameliorarea simptomatologiei. ulterior infuzie i. Tratamentul de reperfuzie 1. · Tratamentul cu beta-adrenoblocante oral este indicat tuturor pacienţilor. sunt utile la pacienţii ce prezintă contraindicaţii la beta-adrenoblocante şi într-un subgrup de pacienţi cu anginăvasospastică.v.v. · Pacienţii pe tratament cu beta-adrenoblocante internaţi cu SCA trebuie sa continue administrarea betaadrenoblocantelor cu excepţia dacă au insuficienţă cardiacă CF≥ III Killip. nu vor fi utilizate decât în combinaţie cu beta-adrenoblocante. 2011 C. Reperfuzia mecanică (angioplastia coronariană) este indicată tuturor pacienţilor cu SCA cu supradenivelare de segment ST sau bloc de ram stâng His recent apărut la ECG sub 12 ore de la debutul simptomelor. Tratamenul IMA Caseta 6.

combinaţiile terapeutice şi procedurile non-farmacologice (accesul vascular) cunoscute pentru un risc scăzut de sângerare trebuie preferate la pacienţii cu risc înalt de sângerare. · La pacienţii cu terapie antiplachetară dublă şi anamneză de hemoragie gastrointestinală sau ulcer peptic este recomandat un inhibitor al pompei de proton (de preferinţă nu Omeprazol). Medicamentele. Inainte de externare se va aprecia toleranta la efort fizic prin urcarea scărilor la două nivele. de durata tratamentului. înlocuirea între diferite terapii anticoagulante. se administrează argumentat pe parcursul primelor 7 zile la pacienţii după revascularizare mecanică prin angioplastie. Din ziua a 6-a se permite a face duş. Se permite şederea în pat. în lipsa contraindicaţiilor aşa ca risc înalt de hemoragie. Notă: Protocolul recuperării fizice a bolnavilor cu IMA complicat va fi individualizat. Caseta 12. şederea în fotoliu lângă pat. Un inhibitor P2Y12 (Clopidogrel) trebuie adăugat la acidul acetilsalicilic cât mai curând posibil şi menţinut în tratament pe parcurs a 12 luni. Este de preferat ca sângerările minore să fie tratate fără întreruperea tratamentului activ. de combinaţiile diferitelor terapii antitrombotice. Chişinău. 10 mg doza de întreţinere) este recomandat în special la diabetici. Pacientul poate efectia plimbări în secţie până la 30 minute. vârsta peste 65 ani. funcţia renală redusă. la fel se indică şi la cei cu multipli alţi factori de risc pentru hemoragie (infecţie cu Helicobacter pylori. Valorile ţintă ale TA şi ale indicilor lipidogramei valoarea TA sub 130 / 80 mm Hg. cu o doză de întreţinere de 75-100 mg pe termen lung. în lipsa riscului înalt de hemoragie. · · · · · Caseta 11. · · · · 1 zi 2 zi 3 zi 4 – 5 zi 6 – 7 zi 7 – 14 zi Pacientul treptat va lărgi activitatea fizică. ca şi de vârsta înaintată. va relata medicului senzaţiile şi simptomele apărute în timpul efortului. Complicaţiile hemoragice ale tratamentului anticoagulant Riscul de sângerare este crescut de dozele înalte sau excesive de agenţi antitrombotici. Pacientul se poate deplasa în jurul patului. în ziua a 5-a până la 20 minute plimbare sub supravegherea personalului medical. administrare concomitentă de anticoagulante sau steroizi). Pacientul poate efectua plimbări scurte în salon. Protocol orientativ de reabilitare fizică a pacienţilor cu IMA necomplicat Regim strict la pat. Terapia antiplachetară orală · Acidul acetilsalicilic este recomandată tuturor pacienţilor cu SCA. · O doza mai mare de menţinere a Clopidogrelului – 150 mg. genul feminin. dacă hemoragia nu poate fi controlată prin intervenţii specifice hemostatice. va fi considerată individual şi nu este recomandată pacienţilor stabili hemodinamic cu hematocrit >25% sau hemoglobină >80 g/l.5 mmol/l (opţional < 4 mmol/l) nivelul de LDL-colesterol sub 2. . greutatea corporală mică. în ziua a 4-a până la 10 minute de plimbare. hemoglobina joasă şi procedurile invazive. 2011 Caseta 10. fără contraindicaţii.6 mmol/l (opţional < 2 mmol/l) nivelul glicemiei serice < 6 mmol/l. · Prasugrel (60 mg doza de încărcare. se permite utilizarea viceului sub supravegherea personalului medical. Sângerările majore necesită întreruperea şi/sau neutralizarea atât a tratamentului anticoagulant cât şi antiplachetar.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. nivelul colesterolului total sub 4. la care este cunoscută anatomia coronariană şi care vor merge la revascularizare mecanică prin angioplastie în lipsa riscului înalt de hemoragie majoră sau altor contraindicaţii. Transfuzia de sânge poate avea efecte nefavorabile asupra prognosticului. într-o doză iniţială de încărcare de 160-325 mg (non-enterică). Riscul de sângerare trebuie luat în considerare când se decide strategia terapeutică. utilizarea măsuţei. Caseta 13.

· Indicaţiile şi dozele antitromboticelor sunt similare celor pentru pacienţii non-diabetici · Este recomandată strategia invazivă precoce la pacienţii diabetici cu SCA. Tratamentul IMA la pacienţii cu insuficienţă cardiacă · · · Beta-adrenoblocante şi IEC/BRA sunt indicate la pacienţii cu disfuncţie a VS cu sau fără semne de insuficienţă cardiacă.73 m2. Deciziile terapeutice la vârstnici trebiue ajustate corespunzător cu speranţa de viaţă estimată. · La pacienţii cu clearanceul creatininei <30 ml/min sau rata filtraţiei glomerulare <30 ml/min/1. disfuncţie de VS şi insuficienţă cardiacă. · Tratamentul hiperglicemiei nu trebuie să admită nivele înalte ale glucozei serice (peste 10-11 mmol/l sau nivele mai joase de 5 mmol/l) · Pentru obţinerea unui control glicemic adecvat insulina în perfuzie poate fi necesară la pacienţii diabetici cu un nivel înalt al glicemiei la internare. Glicemia serică va fi efectuată repetat la diabetici sau la cei cu hiperglicemie la internare. chiar în prezenţa retinopatiei. Particularităţile tratamentului la vârstnici Pacienţii vârstnici (>75 ani) au frecvent simptome atipice. Chişinău. · Beta-adrenoblocantele reduc morbiditatea şi mortalitatea la pacienţii cu diabet zaharat şi IMA · Asocierea IECA reduce riscul evenimentelor cardiovasculare la distanţă Caseta 16. Caseta 17. Tratamentul pacienţilor IMA în asociere cu boală renală cronică · Pacienţii cu boală renală cronică ar trebui să primească acelaşi tratament de primă linie ca orice alt pacient. · Heparina nefracţionată ajustată în funcţie de TTPA este recomandată când clearanceul creatininei <30 ml/min sau rata filtraţiei glomerulare <30 ml/min/1. . Caseta 15. până când doza ajustată este cea necesară. Pacienţii vârstnici fără contraindicaţii trebuie să primească terapie fibrinolitică dacă nu se poate efectua terapie de reperfuzie mecanică în timp util. după evaluarea atentă a riscului inerent de complicaţii legate de procedură. · Diabetul zaharat nu este o contraindicaţie pentru terapia fibrinolitică. Inhibitorii aldosteronei sunt indicaţi la pacienţii cu IMA. Screening-ul activ pentru SCA trebuie iniţiat la un nivel mai mic de suspiciune decât la pacienţii mai tineri (<75 ani). Pacienţii cu IMA şi disfuncţie VS sau insuficienţă cardiacă au indicaţii pentru revascularozare coronariană. în timp ce la unii este contraindicată.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. dorinţele pacientului şi co-morbidităţile pentru a minimaliza riscul şi a îmbunătăţi prognosticul legat de morbiditate şi mortalitate la această populaţie fragilă şi cu risc înalt. Pacienţii vârstnici trebuie consideraţi pentru strategia invazivă de rutină precoce. 2011 · · · · Caseta 14. Tratamentul IMA la diabetici · Toţi pacienţii cu IMA trebuie investigaţi pentru a depista prezenţa diabetului zaharat. · Pacienţii cu boală renală cronică cu clearanceul creatininei <60 ml/min au risc înalt de evenimente ischemice şi ar trebui evaluaţi invaziv şi revascularizaţi când este posibil. este recomandată o atenţie sporită la administrarea anticoagulantelor. în absenţa contraindicaţiilor.73 m2.

) · sol. Lizinopril. Ramipril. etc. secţii profil general . Nitroglicerină sau Nitroglicerină sprei · compr. etc. Remediile: · compr. · fonendoscop. Acid acetilsalicilic · compr.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. Heparină sau heparine cu masă moleculară mică sau Fondaparinux · sol. 2011 D. Betaxolol. asistentă medicală. etc. Instituţiile de AMP. Consumabile: · oxigen.1. · set echipament pentru oxigenoterapie. Atorvastatină. · electrocardiograf. Enalapril. Furosemidă · compr. · defibrilator Truse: · trusă medicală de urgenţă. Izosorbid mono. Spironolactonă · Inhibitori ai HMG CoA reductazei (statine) (Simvastatină. Fluvastatină. Chişinău. Metoprolol.şi dinitrat · beta-adrenoblocante (Atenolol. · mănuşi. Carvedilol. Bisoprolol. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI Personal: medic de familie certificat.) · IECA (Captopril.) D. medic profil general Dispozitive medicale: · sfigmomanometru.

Ameliorarea calităţii tratamentului pacienţilor cu SCA la etapele prespitalicească şi spitalicească. 3.3. . Ponderea pacienţilor Numărul pacienţilor cu IMA Numărul total al paciencu IMA internaţi sub 6 ore internaţi sub 6 ore de la debu. cărora li sa acut cu elevaţie de segcărora li sa administrat tra. cursul ultimului an x 100. tomelor pe parcursul ultimului an. pe parcursul ultimului an x 100.Ponderea pacienţilor cu Numărul de pacienţi cu IMA Numărul total de paciIMA spitalizaţi pe parcur. timului an.1. pe parcursul ultimului an x 100. Numărul pacienţilor cu SCA care se află sub supravegherea medicului de familie pe parcursul ultimului an Numărul pacienţilor cu SCA care se află sub supravegherea medicului de familie pe parcursul ultimului an Numărul pacienţilor cu SCA care se află sub supravegherea medicului de familie pe parcursul ultimului an Numărul total de pacienţi care au suportat IMA pe parcursul ultimului an. Ponderea pacienţilor cu SCA trataţi în conformitate cu recomandările „Protocolului naţional IMA” la etapa medicinii primare. 2011 E. Numărul pacienţilor cu SCA trataţi în conformitate cu recomandările „Protocolului naţional IMA” la etapa medicinii primare. Metoda de calculare a indicatorului Numărător Numitor 1. Ponderea pacienţilor cu SCA trataţi în conformitate cu recomandările „Protocolului naţional IMA” la etapa asistenţei medicale de urgenţă.2. pe parcursul ultimului an x 100.spitalizaţi în primele 12 ore enţi spitalizaţi cu SCA sul primelor 12 ore după pe parcursul ultimului an. cărora li acut cu elevaţie de segment ST internaţi sub 12 melor cărora li sa adminis. 1. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI Scopul 1. 2.ţilor cu infarct miocardic de la debutul simptomelor tul simptomelor.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. parcursul ultimului an x 100. Ponderea pacienţilor cu SCA trataţi în conformitate cu recomandările „Protocolului naţional IMA” la etapa spitalicească.sa administrat tratament de ore de la debutul simptrat tratament de reperfuzie reperfuzie mecanică pe partomelor pe parcursul ulmecanică.1. Sporirea numărului de pacienţi care au suportat IMA şi beneficiază de tratament de lungă durată în conformitate cu recomandările „Protocolului naţional IMA” 3. Indicatori 2. Numărul pacienţilor care au suportat IMA şi beneficiază de tratament de lungă durată în conformitate cu recomandările „Protocolului naţional IMA”pe parcursul ultimului an x 100. 3. Ponderea pacienţilor care au suportat IMA şi beneficiază de tratament de lungă durată în conformitate cu recomandările „Protocolului naţional IMA”. Majorarea numărului de pacienţi cu IMA spitalizaţi pe parcursul primelor 12 ore după dezvoltarea SCA.administrat tratament de ment ST internaţi sub 6 tament de reperfuzie farreperfuzie farmacologică pe ore de la debutul simpmacologică. parcursul ultimului an x 100. după dezvoltarea SCA pe dezvoltarea SCA. 4. Chişinău. 4. Ponderea pacienţilor Numărul pacienţilor cu IMA Numărul total al paciencu IMA internaţi sub 12 internaţi sub 12 ore de la deţilor cu infarct miocardic ore de la debutul simptobutul simptomelor. Numărul pacienţilor cu SCA trataţi în conformitate cu recomandările „Protocolului naţional IMA” la etapa spitalicească. 3. Sporirea numărului de pacienţicu IMA care beneficiază de tratament de reperfuzie. Numărul pacienţilor cu SCA trataţi în conformitate cu recomandările „Protocolului naţional IMA” la etapa asistenţei medicale de urgenţă.2.

transpiraţii reci . arsură . strângere. corp străin în gât . colesterolul crescut. Majoritatea persoanelor cu infarct miocardic au dureri retrosternale şi cel puţin unul din simptomele următoare: . în special dacă se asociază cu tulburări de respiraţie. celulele musculare ale inimii vor muri.tratarea diabetului . dar acesta este rar. greaţa sau tulburare de conştiinţă . FACTORI DE RISC Boala coronariană este cauza principală a infarctului miocardic în aproape toate cazurile.durerea retrosternală nu se ameliorează sau se înrăutăţeşte într-un interval de 5 minute după administrarea de nitroglicerină. De aceea cu cât sunt prezenţi mai mulţi factori de risc pentru boală coronariană. SIMPTOME Simptomul cel mai frecvent al infarctului miocardic este durerea retrosternală severă. Placa ateromatoasă şi trombul vor obstrucţiona fluxul sanguin către celulele miocardice. se produce prin blocarea uneia sau mai multor artere coronare. CAUZE Cauza principală a infarctului miocardic este boala coronariană. Procesul prin care se formează plăcile se numeşte ateroscleroză.diminuarea valorilor tensiunii arteriale . În unele cazuri se produce infarctul miocardic silenţios.nu se ameliorează printr-un inspir forţat sau prin apăsare pe piept Se indica apelarea la serviciile de urgenţă atunci când: . Fumatul. Chişinău.durerea retrosternală se agravează sau nu dispare pe parcursul a 5 minute. Pentru a diminua riscul sunt indicate: . diabetul.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”.oprirea fumatului . cu atât mai mare va fi riscul de infarct miocardic. Blocajul arterei se produce atunci când o placă ateromatoasă din interiorul coronarei se rupe şi se formează un tromb (cheag de sânge) in jurul ei. disconfort. 2011 Anexa 1 GHIDUL PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC GENERALITATI Infarctul miocardic. privându-le astfel de oxigen şi nutrienţi. Arterele coronare furnizează sânge oxigenat inimii.poate fi difuză. Durerea poate fi descrisă sub următoarele forme: . localizarea exactă a durerii este de obicei greu de realizat .dificultăţi în respiraţie sau imposibilitatea de a respira .senzaţie de presiune.senzaţie de sufocare. hipertensiunea arterială şi un istoric familial de afecţiuni cardiace sunt factori importanţi pentru boală coronariană. fără simptome. deteriorează arterele şi contribuie la formarea plăcilor de aterom. hipertensiunea arteriala şi fumatul.senzaţie de amorţeală sau disconfort în mână sau în braţ. apăsare. Boala coronariană se produce atunci când apar plăci ateromatoase de-a lungul pereţilor interni ai arterelor coronare şi astfel se reduce fluxul sanguin spre inimă. se poate produce moartea.palpitaţii sau senzaţia că inima bate repede şi neregulat . Valorile crescute ale colesterolului. greutate. În cazul în care în timpul infarctului este afectată o arie mare a miocardului. În lipsa aportului sanguin. deşi această senzaţie nu este tot timpul prezentă.poate iradia de la nivelul toracelui în umărul stâng şi în mâna stângă sau în alte regiuni .reducerea valorilor colesterolului seric .greaţă .

participarea la programele de reabilitare cardiacă. Chişinău. o persoană care a avut un atac de cord poate fi speriată.consumul de alcool cu moderaţie (1-2 păhare de vin pe zi maxim).alimentaţia ce cuprinde peşte în cantitate mai mare. Nu se aşteaptă sa se vadă dacă vor trece simptomele. se indică apelarea la serviciile de urgenţă. .afecţiunea faţă de persoanele apropiate. Nu este indicat să se conducă maşina în aceasta stare. După 5 minute.activitatea fizică regulată PROTOCOL ÎN CAZUL INFARCTULUI MIOCARDIC În cazul în care persoana suspectă un infarct miocardic şi i-a fost prescrisă nitroglicerina. scăderea valorilor tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului . După ce s-a sunat la salvare. 2011 . este indicat să se administreze o pastilă de nitroglicerină.administrarea zilnică de aspirină. deoarece aceasta opţiune poate fi fatală.controlul tensiunii arteriale cu ajutorul medicamentelor prescrise de medic.menţinerea unei greutăţi optime . Ajutorul persoanelor apropiate poate evita producerea depresiilor.Protocol clinic naţional „Infarctul miocardic acut”. iar depresiile pot fi un lucru comun la aceste persoane. În cazul în care starea emoţionala nu se îmbunătăţeşte după infarct este important consultul medicului în această privinţă. . iar dintre acestea mai mult de jumătate din morţi se produc în camera de gardă sau înainte de a ajunge la spital.stoparea fumatului. . . Înainte de a începe activitatea fizică după un infarct miocardic este indicat ca medicul să vă descrie planul de sporire a efortului fizic în funcţie de riscurile prezente. . . STILUL DE VIAŢĂ DUPĂ INFARCT MIOCARDIC Pentru a reduce riscul de apariţie a unui nou atac de cord medicul poate recomanda: . . Conform recomandărilor medicilor activitatea sexuală poate fi reluată oricând pacientul se simte în stare de acest lucru. în cazul în care durerea nu cedează sau se înrăutăţeşte.scăderea nivelului colesterolului seric cu ajutorul medicamentelor de genul statinelor sau a altor medicamente ce scad nivelul seric al colesterolului. se va mesteca o aspirină. În fiecare an aproximativ 40% din infarctele miocardice sunt fatale. Unul dintre cele mai comune mituri se referă la faptul că activitatea sexuală ar provoca un nou atac de cord. un accident vascular sau moarte. poate fi cel mai important pas în reducerea riscului. dietele pe bază de peşte pot fi utile în scăderea în greutate.