You are on page 1of 98

SCUT ISTORIC

Călătoria a început odată cu practica războaielor. Putem astfel afirma că apariţia călătoriei poate fi localizată încă din comuna primitivă, când oamenii ( din necesităţi materiale) căutau la distanţă ceea ce nu puteau găsi în preajma ( reşedinţei ) loculinţei lor. Bineînţeles, aceste călătorii nu pot fi identificate cu călătoriile în scop turistic, dar putem menţiona faptul că ele au trezit dorinţa de deplasare şi curozitatea oamenilor de a cunoaşte ceea ce se află dincolo de raza lor de vizualizare. Vechii greci doreau înlesnirea şi dobândirea siguranţei pentru vizitarea oraşelor îndepărtate, încheind contracte de vizite reciproce prieteneşti cu oameni de aceiaşi ocupaţie, cu oameni care se confruntau cu greutăţi de aceeaşi natură, exemplu: comercianţii cu comercianţii, familiile cu familiile, ceea ce înseamnă asigurarea în „ îndepărtata” stăinătate a locuinţei, înterţinerii, siguranţei fizice şi morale ”Sumbolon-ul” era sensul vizibil al vizitei prieteneşti, un obiect (simbol) care se rupea în două. Cel care pleca în străinătate se legitima cu bucata de sumbolon de care dispunea, ceea ce echivala pentru el, într-o măsură oarecare, cu paşaportul şi viza de azi. Această formă de viză, sumbolonul, se moştenea din tată în fiu. Neîndeplinirea contractului de vizită prietenească era socotită cea mai grea nelegiuire, ceea ce atrăgea după sine „pedeapsa severă a zeilor”. În Roma Antică majoritatea călătoriilor aveau scopuri comerciale, culturale şi militare. În epoca romană putem aminti de o anumită activitate a statului în vederea asigurării confortului în timpul călătoriei. ex: - în anul 61 e.n., împăratul Nero a dat dispoziţii procurolului Traciei pentru construirea de hanuri, iar în anul 136 e.n. împăratul Adrian a dispus de-a lungul drumurilor de pe coasta Mării Roşii, să ridice hanuri. În Evul Mediu circulau mai mult comercianţii, ambasadorii şi preoţii, iar în scopuri religioase pelerinii care vizitau locurile sfinte. După căderea Romei a decăzut şi cultul băilor acestea fiind abandonate. Accenturarea diviziunii internat a muncii din sec XV-lea şi al XVI-lea a determinat dezvoltarea comerţului, a comerţului interior şi internaţional. O dată cu dezvoltarea traficului de călători s-au dezvoltat şi comunicaţiile şi industria hotelieră ( în sec XVI-lea respectiv al XVIII-lea mai lent, dar în sec al XVIII-lea într-un ritm foarte rapid). Sporeşte mai apoi

viteza călătoriilor 50 Km zilnic, iar spre sfârşitul sec al XVIII-lea la 80 Km zilnic, ex. distanţa Paris –Marsilia se parcurgea în 13 zile, Paris-Bordeaux în 6 zile, Londra-Manchester în 4,5 zile. Reţeaua de căi ferate din Europa s-a construit între anii 1830-1880, astfel trenul a putut prelua în cea mai mare parte sarcina poştalionului privind transportul persoanelor la distanţă. Până în sec al XIX-lea România a fost puţin cunoscută ca ţară turistică. Călatoriile care au vizitat România făceau parte din rândul oamenilor de cultură, diplomaţilor comercianţilor. O dată cu Unirea Moldovei cu Muntenia în 1859 şi apoi a formării României Mari prin Marea Unire din 1918, România păseşte alături de ţările europene în rândul statelor moderne. În 1936 au intrat în România peste 104 000 turişti străini şi au plecat din România în străinătate 55 000 turişti români. Cele 74 de hoteluri din Bucureşti au primit până la sfârşitul anului 1937, 206 000 călători din care 24 000 cetăţeni străini. Între 1 iunie –1octombrie 1936, în cele 208 staţiuni balneo-climaterice şi turistice sunt găzduiţi 405 000 turişti români din care 34 000 turişti străini. Turismul românesc s-ar fi dezvoltat într-o proporţie mai mare dacă infarctustura de acces nu ar fi fost subdezvoltată, respectiv dacă reţeaua de căi ferate şi de şosele ar fi facut legătura cu toate regiunile ţării. Oficiul Naţional de Turism al României, ca membru al Uniunii Internaţionale a Organismelor Oficiale de Turism a determinat intrarea României, prin Ministerul Turismului înfinţat în 1975.

1

INTRODUCERE
Economia şi politica turismului reprezintă astăzi un comlex şi coerent ansamblu care în majoritatea ţărilor intră în corespondenţa politicii economice. Cunoaşterea detailată a activităţii turistice din România, constituie în prezent o caracteristică importantă asupra căruia trebuie acţionat cu siguranţă, rapiditate şi cu pricepre. Am optat asupra dezbaterii acestei teme ”Produsul turistic; calitate, standarde şi tehnica elaborării lui„ deoarece reprezintă o dezbatere mai detailată în ceea ce priveşte cunoaşterea şi realizarea unui produs turistic. De aceea, noi, generaţia tânără suntem datori să aducem ramura industriei turistice printre cele mai cunoscute ramuri ale industriei româneşti. Însă pentru a atinge acest scop este foarte importantă creerea facilităţilor corespunzătoare acestui domeniu (ex: organizarea de cursuri şi seminarii atestate în acest domeniu..., etc.). În realizarea acestei teme mi-am propus să dezbat cât mai corect posibil produsul turistic, prin analizarea elementelor componente a acestuia (servicii de cazare, alimentaţie publică, transport, etc.), a standardelor şi normelor legate de calitatea produsului şi serviciului turistic, a comercializării serviciilor de cazare şi a elaborării unui produs turistic. În urma realizării acestei lucrări am dobândit cunoştinţe şi în ceea ce priveşte realizarea, unui produs turistic, care presupune următoarele particularităţi: titlul produsului - ,,Traseu turistic”; numele companiei sau instituţiei în care se elaborează proiectul - ,,S.C. LUCON”; numele comentatorului – Filip Teodora – Elena; obiectivele sau misiunea proiectului - ,,Traseu turistic elaborat în scopul cunoaşterii, respectiv studierii marilor obiective turistice din Oradea, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Deva, Arad, Timişoara de către un grup de studenţi din cadrul unei Facultăţi de Ştiinţe Economice.” Produsul turistic contribuie într-o proporţie ridicată la creşterea cifrei de afaceri, a rentabilităţii cotei de piaţă, contribuie într-o proporţie ridicată la creşterea produsului intern brut, la echilibrarea balanţei de plăţi şi la creşterea de noi locuri de muncă pentru populaţie. Pentru desfacerea unui produs turistic pe piaţă este necesară cunoaşterea amănunţită a acestuia, cunoaşterea motivaţiilor consumatorilor, a tehnicilor promoţionale. Toate acestea vin în întregirea lui pentru justificarea şi susţinerea argumentaţiei în vederea vânzării produsului turistic.
2

servicii care îl ajută pe acesta să-şi petreacă timpul. În sensul mai detailat al cuvântului. divertistisment. Medicin: „ Turismul este o activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă. cazare. Produs turistic individual. 3 .Guy. un produs turistic acoperă în întregime aria de plecare. odihnă. dar individualizarea unui produs este influenţată de calitatea activităţii de prestaţie a serviciului afirmă Lect. Cristiana Cristureanu pag. restauraţie.”  E. Univ. dorinţa. 2. În sens restrâns acesta se foloseşte pentru a desemna ceea ce cumpără turistul separat sau sub forma pachetului de servicii (transport. Oradea. Freuler: „ Turismul în sensul modern al cuvântului este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe înaintarea necesităţi de refacere a sănătăţii şi schimbarea mediului înconjurător. Daniel Bădulescu în lucrarea „ Managementul serviciilor turistice”. etc). Ed. DEFINIŢII ŞI PARTICULARITĂŢI: De-a lungul anilor în definiţiile formulate asupra turismului s-a accentuat în special idea deplasării în scopul agrementului. I PRODUSUL TURISTIC I. Peyromaure Debord: „ Turismul este acţiunea. pentru distracţie. Din Oradea. Dr. Produs turistic compus. Univ. 1998 pag. cultivarea sentimentelor pentru frumuseţile naturii. arta de a călotări pentru propria plăcere. Abeona. 30 Particularităţi ale produsului turistic: Produsul turistic are două sensuri. 1992. acesta se foloseşte pentru a determina ce va face turistul (alături de atracţiile turistice) desemnând facilităţi. industriei precum şi a perfecţionării mijloacelor de transport. Produsul turistic este definit ca un rezultat al asocierii dintre resurse (patrimoniu) şi servicii. îmbogăţirea experienţei şi culturii datorită cunoaşterii unor noi aspecte ale activităţii umane şi a unor peisaje necunoscute. Ed. Buc.”  „ Formă specifică de utilizare a timpului liber al populaţiei” Definiţii extrase din lucrarea „ Economia şi politica turismului internaţional”. 1. până la întoarcerea lui acasă. Alina Bădulescu şi ec.”  J. Printre definiţiile mai des citate (utilizate) în literatura de specialitate referitoare la turism amintim:  M. Astfel se disting următoarele tipuri de produs turistic: 1.30. Din punctul de vedere al turistului.CAP. ca rezultat al dezvoltării comerţului.

unităţile de alimentaţie publică. . Pe o perioadă îndelungată de timp. el având o structură vie prin definiţie. prestaţia. alimentaţia. în funcţie de numărul minim al locurilor. un tur de vizitare. facilităţi igenice. camera hotelului. . indiferent de locul desfăşurării acesteia pe litoral.mijloacele de transport. curăţenie. în străinătate sau în timpul sejurului. de modul de administrare. legate de mediul economic şi de efectele modei. de starea economică a ţărilor receptoare şi de comportamentul concurenţei. de climă. el regrupează mai multe subproduse. ştinţifică sau artistică. 4 . de condiţiile sociale şi poziţia lui din ţările receptoare. han. El suferă astfel o presiune continuă a mediului.unităţile de cazare. Produsul turistic se controlează dificil din punct de vedere calitativ datorită factorilor care participă şi intervin la elaborarea sa: transportul. călătorii fiind supuşi adaptării particularităţilor conjuncturale. dar în esenţă reflectă acelaşi lucru. Aceste elemente cuprind tot ceea ce este o vacanţă. fiind influenţat de comportamentul consumatorului. facerea paturilor). case de oaspeţi) contrar Organizaţiei Mondiale de Turism se clasifică în funcţie de modul organizării camerelor. o călătorie legată de o manifestare sportivă. de la locul de plecare – locul în avion care-l transportă până la destinaţia de vacanţă. de unele servicii oferite (room-service. la munte. a) PRODUSUL TURISTIC COMPUS: Cuprinde totalitatea elementelor produsului. în funcţie de scopurile celor care călătoresc. Termenii utilizaţi de organizatorii de turism ( tour-operatorii. produsul turistic nu intră în această categorie. organizarea şi petrecera timpului liber. motel. ambianţa generală.echipamente pentru agement şi distracţie. Pe lângă resursele turistice produsul turistic enumeră următoarele ramuri de activitate foarte importante: . vizitele. Administraţia şi comercializarea produsului turistic suferă modificări. b) PRODUSUL TURISTIC INDIVIDUAL: Se referă la rezervarea locului de transport sau a locului de cazare. cazarea. anumite produse şi servicii nu sunt afectate de efectele modei. .Produsul turistic nu este omogen. care la rândul lor conservă fiecare propriile lor caracteristici. agenţiile de turism ) şi care în mod obişniut se referă la funcţia de cazare ( în hotel. Înţelesul exact al termenului diferă de la o ţară la alta. primirea. Din acest punct de vedere. mesele. sau de transformarea comportamentuli clientului (consumatorului) sau de modificările care intervin în procesul de elaborare al acestora.

Produsul turistic oferă pachete de servicii.„ O realizare a unui produs turistic complet se face pe baza colaborărilor. Totalitatea elementelor de infastructură. 2. adică celor care se deplasează cu automobilul. tot cea ce îl determină pe turist să călătorească. istoric. 5. Patrimoniul cultural. 3. Posibilităţi de înaintare artificială a resurselor. tehnologic. Totalitatea elementelor de suprastructură turistică. ”Structura produsului turistic este reprezentată de un sistem multifuncţional: transport – cazare – agrement – servici speciale – alimentaţie. heliporturi. servicii speciale (turismul de afaceri. natural. 7. Această formă de turism este specifică turiştilor cât şi nonturiştilor. maritime. gări. ceea ce poate duce cu siguranţă la satisfacţii de ordin psihogic. resursele trebuie analizate în momentul când contribuie la realizarea unui produs turistic. I. Dezvoltarea unui produs turistic este strâns legată de resursele disponibile şi de gestionarea acestora. servicii de intermediere. urmând a fi cumpărate pe loc în funcţie de măsura necesităţăţilor. Acesibilitatea economică trebuie considerată determinantă în alegera uneia sau alteia din modalităţile de transport. 4. acţiunile fiind ale unor firme. obligaţie pe care trebuie să o îndeplineacă fiecare agenţie de turism care joacă rolul de ”garant al prestării„ serviciilor turistice de calitate. servicii cu caracter educativ sportiv etc. 6. societăţi. fără a fi legaţi de anumite restricţii de timp sau loc. de congrese). a turiştilor care au o înclinaţie mai accentuată spre independenţă. 5 . Perioada favorabilă de exploatare. porturi fluviale. Resursele pentru un produs turistic reprezintă un ansamblu de elemente de natură sau origine diferită: 1. Servicii complementare oferite de un produs turistic sunt următoarele: servicii de informare a turiştilor.Căi de acces la aeroporturi. intreprinderi cu o activitate complementară. servicii care trebuie să corespundă calităţii plătite de aceştia. 2. CLASIFICAREA FORMELOR DE TURISM: Printre formele de turism practicate la această oră putem avea următoarea clasificare a acestora: Turismul neorganizat ( pe cont propriu): reprezintă forma de turism ce nu angajează nici un fel de servicii anticipat. aceste pachetete de servicii sunt puse la dispoziţia clientelei prin intermediul tour-operatorilor şi al agenţiilor de turism. servicii cu caracter cultural educativ. etc. Datorită acestei situaţii.

Turismul de sejur scurt: reprezintă sejurul cuprins între 1. Datorită programelor şi itinerariilor fixe din ultima perioadă s-a înregistrat o scădere a ponderii acestei forme de turism. de persoane care îşi permit un buget de timp relativ mai mare. Turismul itinerant: reprezintă forma de turism în care turiştii pe parcursul unei perioade stabilite se deplasează succesiv în diferite localităţi fără a depăşi însă 4-5 înoptări întrun singur loc. a comfortului. traseu. Reprezintă o formă de turism ocaziţional practicat în general la sfârşitul săptămânii. iar altele urmează a fi cumpărate pe loc. Turiştii care practică această 6 . Avantajele acestei forme de turism se caracterizează în cunoaşterea elementelor produsului turistic cumpărat. anumite servicii de cazare. În funcţie de MOBILITATE distingem 2 forme ale turismului itinerant şi a turismului de sejur.Turismul semiorganizat: reprezintă forma de turism care angajează anticipat anumite servicii. aranjamente de masă comandată anticipat. care în general se adresează celor cu venituri mai mici. ”PAKEGE TOUR„ combină garantarea anumitor servicii comandate ( cazare. Este o formă de turism cu un pronunţat caracter sezonier. Este practicat de toate categoriile de populaţie indifernt de nivelul veniturilor. dar ţinând cont de cuantumul acestora se structurează.3 zile ( turism de weekend). bilet de călătorie). În acest caz turistul va cunoaşte de la bun început programul şi serviciile oferite ulterior contra sumei plătite. Turismul de sejur de durată medie: nu depăşeşte durata unei luni calanderistice. În perioada actuală. având o mică mobilitate şi uneori un caracter mai dinamic. cât şi în avantajele de care poate beneficia turistul în cazul în care apelează la serviciile unei agenţii de turism. Turism organizat: reprezintă forma de turism care angajează anticipat prin contact toate serviciile oferite. a programelor mai lejere. masă la termene fixe) cu mobilitatea asigurată de mijloacele de transport. În funcţie de durata afectată a turismului de sejur distingem: Turism de sejur lung ( rezidenţial): reprezintă durata mai mare de 30 zile pe an. datorită şederilor restânse într-o localitate turismul a devenit tot mai mobil oferindu-se astfel posibilitatea vizitării unor arii geografice extinse (până la 3-4 ţări). De obicei în perioadele de popas sunt programate vizitarea diverselor obiective turistice sau vizionarea unor spectacole. a accesibilităţi. reduceri de tarife. putem vorbi de un concediu ( max 30 zile). În funcţie de obiectiv (scop) deosebim forme de turism ca: Turismul de odihnă şi recreere: Este caracteristic sejurului legat de o anumită localitate balneară sau localităţi cu altele particularităţi. Este o formă de turism rezultată din preferinţele turiştilor. cu alte cuvinte de persoane care posedă un nivel al veniturilor ridicat. care îmbină avantajele turismului propriu cu cele ale turismului organizat (asigurarea rezervărilor. În general este practicată de persoane care se află la vârsta de pensie.

adresându-se unei mase largi de populaţie: practicanţi amatori sau susţinători ai sportului. Se adresează unor categorii de turişti bine definite. turism legat de diverse locuri renumite pentru proprietăţile lor terapeutice ( ape termale şi minerale. tenis. de durată medie sau lungă (1230 zile). golf. Turismul de tratament şi cură balneo–medicală îmbină destinderea cu gimnastica medicală. Nevoile de prevenire. ei sunt poligloţi (cunosc mai multe limbi). Turismul de agrement şi divertisment: formă de turism frecvent practicată în discoteci. a schimburilor de experienţă.sejururile sunt constante. baze nautice. În acest tip de turism sunt incluse şi urmăririle sportive şi la faţa locului. la vizitarea unor obiective turistice în scopul studierii lor. croazierele. translatori. baze sportive. Turismul sportiv: este generat de dorinţa practicării diferitelor activităţi sportive: ski. Acestă formă de turism cuprinde la rândul ei alte subramuri ale turismului sportiv: turismul nautic-sportiv. aparatură de prezentare. Din aspectele legate de acest tip de turism amintim: . ameliorare sau vindecare a bolilor au dat naştere acestei forme de turism. Turismul ştinţific: În cadrul acestui tip de turism turiştii participă la manifestări ştiinţifice. . indiferent de sezon. sunt următoarele: 7 . turismul pentru practicarea vânătorii sau a pescuitului şi altele. . datorită curelor balneare eficiente care dă turiştilor posibilitatea repetării tratamentelor pe o perioadă de mai mulţi ani. Alte clasificări ale formelor de turism care ţin cont de implicaţiile economice şi sociale în complexitatea lor. cu grad de cultură ridicat. Are un caracter sezonier reprezentând o formă de turism sezonieră. Menţionăm faptul că ţara noastră posedă un deosebit potenţial balneoclimateric. Turismul de tratament: putem spune că reprezintă o formă a turismului de odihnă. sau tour-ghizi. aceştia fiind persoane specializate în acest domeniu. enumerându-se printre cele mai dotate ţări din Europa din acest punct de vedere. Agroturismul se datorează preocupării de a găsi noi forme de petrecere a timpului liber.clientela este stabilă.se pot dezvolta zone care asigură condiţii naturale adecvate promovând produsele turistice potrivit cerinţelor clienţilor. înot etc. nămoluri cu calităţi terapeutice etc). se ocupă atât de programele turistice cât şi de problemele care pot interveni pe parcursul şederii.formă de turism caută să schimbe mediul şă modifice monotonia de zi cu zi a stilului de viaţă prin practicarea unor activiţăţi diferite de cele practicate în mod obşnuit. incluzâdu-se aici clientela relativ stabilă. Turismul ştiinţific asigură alături de servicii specializate şi ghizi de obiective turistice şi de oraş. şederea în mediul rural la fermă fiind frecvent utilizată în ultimul timp.

cazare. Această categorie de persoane aduc mari venituri în activitatea de turism. . de aceea trebuie ca oamenilor de afaceri să li se acorde o atenţie deosebită. având un puternic caracter individualizat cu servicii deosebite la un standard înalt.arta populară. cu o dezvoltare spectaculoasă. Aici putem include turismul organizat practicat de diferite organizaţii (sindicate.rezervări pentru cazare. cecetaşi). . transport în comun. Turismul cultural: Prin acest tip de turism se pune în valoare şi se face cunoscut turiştilor zestrea cultural – istorică. .obiceiuri etnografice şi folclorice. ei cheltuind într-o călătorie de 2 ori mai mult decât un turist obişnuit. Turismul de afaceri: reprezintă o formă de turism particulară. drumeţii. al zonelor vizitate prin: . având chiar foarte puţin timp liber. .translatori – însoţitori. Turismul particular: reprezintă forma de turism neorganizată. Aceştia solicită servicii precum: . care dispun de case de vacanţe. .Turismul social: reprezintă turismul de masă care se adresează celor cu posibilităţi materiale limitate ( studenţi. Această formă de turism extisă în statele cu o economie bine dezvoltată. consumatoare de servicii de agrement. Este o formă de turism de tineret. specificul naţional. . în acest caz turiştii necesită servicii ieftine (reduceri de tarife la transport.închirieri de autoturisme. . Este forma de turism care se adresează celor cu venituri ridicate.muzee. Oamenii de afaceri nu călătoresc pentru petrecera timpului liber. pensionari). 8 . practicarea diferitelor sporturi. bilete de intrare la muzee cu reducere).aşezări arheologice.rezervări de bilete pentru mijloacele de transport. reprezentând circa jumătate din volumul total al circulaţiei turistice în acele ţări.monumente istorice şi de arhitectură.

Îndustria turistică reprezintă ansamblul de facilităţi şi servicii specifice. Relaţia dintre oferta turistică şi producţia turistică scoate în evidenţă următoarele particularităţi.agenţi prestatori de servicii destinate congreselor. solicitanţii se pot adresa direct prestatorilor sau pot apela la serviciile touroperatorilor. echipamentul de producţie şi echipamentul de bunuri materiale. II TURISMUL CA FORMĂ DE INDUSTRIE Conform Organizaţiei Mondiale de Turism industria turistică reprezintă componentele ofertei turistice. . toţi aceşti factori materializându-se în consumul efectiv sub influenţa unei ambianţe specifice. echipament sportiv etc. OFERTA TURISTICĂ: Oferta turistică este formată din următoarele componente: cadrul şi potenţialul natural şi antropic. industria turistică cuprinde totalitatea intreprinderilor şi dotărilor destinate produselor turistice dintr-o anumită ţară. . dar producţia turistică nu se poate realiza în afara ofertei. 1.agenţi prestatori de servicii de cazare. .  Existenţa ofertei turistice poate fi independentă faţă de producţie. tourghizi).agenţi prestatori de alimentaţie.agenţi prestatori de servicii de agrement.agenţi cu rol de intermediar între prestatorii de servicii turistice şi turişti. . curieri.firme specializate în turismul de sănătate.CAP. infrastructura turistică şi condiţiile comercializării acestuia. 9 . forma de muncă specializată în activităţile specifice (ghizi. .  Producţia turistică poate fi cel mult egală cu oferta. grupate în variante diferite valorificând ambianţa caracteristică factorilor naturali şi antropici de atracţie dintr-o anumită localitate sau arie geografică.agenţi prestatori de transport.închirieri de mijloace de transport. . masa de bunuri materiale destinate consumului turistic. . manifestărilor ştinţifice. interpreţi. Pentru vânzarea diferitelor părţi componente ale produsului turistic. echipamentul de producţie a serviciilor turistice. .activităţi cu caracter complementar destinate servirii turiştilor. Producţia turistică este reprezentată de ansamblul serviciilor care mobilizează factori ca: forţa de muncă. Agenţiile de turism operează cu: . II.

♦ rigiditatea ofertei turistice care poate genera un şir lung de fenomene negative provocate prin legăturile turismului cu alte ramuri productive: ex: subutilizarea elementelor funcţionale de cazare atrage după sine prelungirea duratei de amortizare a investiţiilor.  Fermitatea ofertei turistice . 1. 1. II. Structura ofertei turistice ce nu coincide întodeauna cu structura producţiei respective.diversitatea serviciilor turistice. ♦ viitorul turismului se reflectă în creşterea şi diversificarea cererii şi ofertei. Caracteristici ale ofertei turistice: În cazul ofertei turistice particularităţile produsului turistic transmite acestuia unele trăsături caracteristice legate de: ♦ volum. posibilitatea schimbării intervenite în structura populaţiei modifică structura cererii.caracterul lor eterogen particularizat de specificul mediului în care sunt prestate.individualizarea la nivelul individului.oferta turistică există atâta timp cât se manifestă consumul şi încetează odată cu încheierea acestuia. ♦ structură. . ♦ existenţa în anumite limite a unui efect de substituire a unui tip de ofertă cu altul complementar sau înrudit cu acesta care satisface motivaţii din cele mai diverse: ex: dacă oferta turistică pune în mişcare doar o parte mai mare din oferta turistică de vacanţă atunci capacităţile existente pot fi valorificate prin producţia turistică de afaceri sau de congrese. ♦ evidenţirea ofertei turistice printr-un ansamblu de bunuri şi servicii. capacităţi de primire care limitează oferta în timp şi spaţiu caracterizându-se print-o rigiditate relativ ridicată. 10 . ♦ oferta potenţială de servicii turistice valorificate într-o anumită perioadă echivalează cu o pierdere datorită diminuării coeficienţilor de utilizare a bazei tehnico-materiale. Materializarea acestor servicii depinde de capacităţile de primire-cazare. ♦ intervenţia momentelor de amintire la sfârşitul actului turistic reprezintă un factor contribuabil în generarea de noi călătorii sau în revederea locurilor deja vizitate. turismul de masă va reprezentat de turismul de tineret la preţuri mici cu condiţi variate. . ♦ turismul ca şi activitate economică în sectorul terţial al economiei unei ţări îl face dependent de volumul şi dinamica acestuia. ♦ oferta turistică nu poate fi standardizată datorită caracteristicilor urmotoare: . ♦ clientela consumatoare a diferitelor forme de turism.

acesta venind în contact cu oferta de servicii prezentată de organizatori.  În funcţie de structura serviciilor implicate: . Călătoria rezultă din deplasarea unui grup de persoane sau a unei persoane dintr-o localitate sau ţara de reşedinţă. Criterii de clasificare a serviciilor turistice: Criteriile de clasificare a serviciilor turistice se prezintă astfel:  După forma cereri:. restauraţie. 2.servicii pentru pregătirea consumului turistic destinate elaborării produsului turistic prin intermediari publicitari. Acest tip de cerere se concretizează în preţurile ridicate datorită serviciilor solicitate pe loc. Este cererea care apare în localitatea de reşedinţă a turistului urmărind ca prestarea respectiv consumul serviciilor să se facă în timp şi spaţiu decalat. ♠ servicii legate de sejur. Aprecierea nivelului calitativ al ofertei de servicii per ansamblu ar putea fi negativ influenţat de calitatea necorespunzătoare a unuia sau altuia din componentele ofertei. nesatisfacerea acestuia nu mai are efecte de moment ci poate influenţa negativ imaginea întregii oferte. este o cerere specifică turismului neorganizat . destinate organizării calătoriilor. zona sau staţiunea preferată în scopul petrecerii timpului liber. la care mai putem adăuga serviciile cu caracter special solicitate de anumite categorii de turişti. în concluzie gradul general de satisfacţie obţinut în urma consumului turistic nu constă în însumarea consumurilor parţiale de servicii. 1.”Comportamente particulare„ în turism nu există. Serviciile turistice ca şi componente ale produsului turistic: Dintre aceste servicii specifice turismului enumerăm 2 dintre acestea: ♠ servicii legate de călătorie. 1. deoarece se manifestă înainte de călătorie. Putem menţiona faptul că dacă din anumite motive. Cererea fermă se concretizează în preţuri mici. având ca destinaţie localitatea. subiective /obiective (la un moment dat sau într-un loc determinat) una dintre verigile lanţului de servicii nu corespund cerinţelor turistului. Cererea spontană i-a naştere în momentul în care turistul ajunge la locul de destinaţie. odihnă. petrecerea timpului liber. II. cerere spontană şi cerere fermă. 2. de acea trebuie ţinut cont de faptul că toate serviciile oferite să fie ireproşabile. acestea decurgând din motivul principal al călătoriei. 1. Serviciile prestate în parcursul unei şederi reprezintă reuniunea de servicii cu caracteristici eterogene incluzând ca elemente principale prestaţiile referitoare la cazare. 11 . II.

Printre avantaje putem enumera: rapiditate. servicii pentru turismul de congrese. spaţii comerciale-alimentare. Timpul liber de care dispune un turist pentru efectuarea unei călătorii presupune timpul cheltuielilor pentru deplasarea până la destinaţie şi durata sejurului. Automobilul reprezintă mijlocul de transport care în cea mai mare măsură satisface turiştii pe cont propriu şi pe cei semiorganizaţi. iar autocarele şi microbuzele servesc transporturilor în grup. 1. 2. asistenţă . servicii sanitare. divertisment). 1.servicii apartament gratuite. distracţie. servicii de restauraţie.. în rate. locuri de parcare etc. . case de schimbvalutar. magazine cu mărfuri speciale. închirieri de autoturisme. servicii pentru acţiuni de vânătoare şi pescuit. Aceste servicii pot fi utilizate atât de turişti cât şi de către nonturişti. comodităţii şi atractivităţii călătoriei. servicii mobile de asistenţă tehnică. cu plata anticipat. comoditate. ex: tratamente balneo-medicale. dar ca şi orice mijloc de deplasare automobilul prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje. Serviciile de transport turistic: Pentru deplasarea în siguranţă a persoanelor spre locul de destinaţie a călătoriilor se apelează la o gamă variată de mijloace de transport.ajutor invalizi şi bătrâni. instalaţii de spălare auto. A. moteluri. 1. Turismul automobilistic presupune instalarea pe şosele şi autostrăzi a factorilor care alcătuiesc oferta acestui tip de transporturi: staţii de benzină. plată ulterioră a consumului. gratuite. satisfacţie care se datorează rapidităţii.  După modalităţile de plată de către turişti: . servicii de cazare. Transporturile turistice rutiere: ocupă o mare pondere în totalul mijloacelor folosite în mare parte pentru călătoriile turistice neorganizate şi semiorganizate. . telecomunicaţii şi poştă. 2.servicii complementare: sunt servicii prestate în vederea asigurării petrecerii timpului liber în cele mai agreabile condiţii ( agrement. A.servicii de bază: servicii de transport turistic. schimb valutar. ateliere service cu depozite de piese-auto orar non-stop sau prelungit. popasuri. atractivitatea călotoriei iar dintre dezavantaje riscul accidentelor. 12 .servicii cu caracter special. . hanuri. Cu alte cuvinte putem spune că timpul efectiv al unui turist se reflectă în timpul cheltuielilor pentru deplasarea până la destinaţie şi durata sejurului: T= t +s.servicii nespecifice: aici sunt incluse serviciile de reparaţii şi întreţinere.

nave etc.zborurile separate utilizate în cazul în care o persoană fizică sau juridică închiriază întreaga capacitate a avionului pentru a revinde individual locurile călătorilor. rezervări hoteliere. 3. Pentru unele ţări transporturile aeriene reprezintă o modalitate principală de transport.în Europa serviciile de transport rapid au dus la apariţia serviciilor de tipul Inter-City. legături de tren. . Sistemele computerizate de rezervare a biletelor pot furniza călătorului şi alte date legate de rute cu legături convenabile. muzică. agenţiile de transport aeriene oferă gratuităţi la bilete pentru copii. asigurând continuitatea transportului grupurilor de turişti spre acea destinaţie. Persoana care închiriază avionul o face în vederea realizării unei serii de curse spre o anumită destinaţie a vacanţei. Express-Ice care circulă cu o viteză max. oferă servicii pentru transportul şi depozitarea bagajelor. servicii de transport de legătură gară13 . O caracteristică dominantă în cazul transportului pe calea ferată o reprezintă viteza şi independenţa în deplasare. În cazul zborilor regulate de pasageri. anumite reduceri la bilete pentru adulţi. transportul bagajelor voluminoase. punctele de decolare şi aterizare precise sunt stabilite în prealabil. astfel avioanele sunt dotate cu mijloace de comunicare: telefon. În încercarea de a menţine o clientelă cât mai fidelă. ca urmare transportul pe calea ferată aduce diverse soluţii în rezolvarea sau diminuarea acestor probleme prin oferirea comfortului. În scopul atractivităţii depalsării cu avionul organizatorii de turism exploatează la maximum capacităţile necesare realizării unui zbor cât mai plăcut şi relaxant pentru călători.zborurile la cerere pentru voiajele forfetare cu “servicii consecutive” cel mai răspândit tip de cerere. un spaţiu larg pentru depasarea unor mase mari de persoane. reducerea preţurilor la camere. economicitate. siguranţei. Ca urmare s-au diversificat serviciile care vin să întregească transportul prin rezervarea de bilete. de preferat rămânând deplasarea cu automobilul şi avionul. În cazul zborurilor de tip charter amintim pe cele mai importante: . gimanstică de întreţinere. Transporturile turistice pe calea ferată: reprezintă un avantaj datorită tarifelor mult mai reduse comparativ cu cele ale transportului aerian. Standardele impuse transporturilor turistice pe calea ferată sunt unitare conform convenţiilor încheiate la nivel internaţional astfel: . transporturile aeriene deţin o importanţă tot mai mare în fluxurile turistice internaţionale. Transporturile aeriene: după transporturile rutiere.zborul ”post charter” reprezintă zborul în care o parte a avionului este considerată cursă charter. 2. minibaruri etc. televizor. servicii şofer-valet. de 250 Km/h cu opriri în gările foarte mari. A. iar restul rămâne la sistemul obişnuit. . prin regularitatea orară. însă aceste mijlocace de transport nu rezolvă întraga gamă de probleme a călătorilor. Avioanele moderne posedă o capacitate de transport relativ mare.A.

poştă. verificarea personalului în legătură cu sarcinile primite în legătură cu primirea turiştilor. puncte de informare cu sisteme audio şi vizuale. Serviciile de cazare Printre serviciile turistice de bază se numără şi serviciile hoteliere sau de cazare care condiţionează volumul activităţii turistice. Alături de diversificarea serviciilor turistice în gări întâlnim birouri de informţii turistice. 4. 2. Marea Neagră cu Mediterana etc. 1. florării.1. astfel se organizează diferite trasee turistice pe diferite itinerarii. A.2. verificarea stării curăţeniei aranjarea mobilierului. anunţarea la bucătăria restaurantului asupra 14 . din acest moment a început declinul croazierelor transatlantice.transporturi maritime. abonamente. frigiderelor. servicii foto. bilete de circuit. posibil combinate cu trasee pentru vizitarea obiectivelor turistice din zonele apropiate de porturile de ancorare. radiourilor. Astfel printre principalele momente ale activităţi hoteliere enumerăm: b. Societăţile naţionale de cale ferată lansează pe piaţă oferte tematice care includ diverse circuite turistice cu diferite tematici. aparatură funcţională. 2. verificarea spaţiilor de cazare care trebuie dotate cu mobilier. telefoane. 1. case de schimb valutar etc.  transporturi colective cu condiţii avantajoase oferite colectivului. meditareană. Coasta de vest Mexicului spre Alaska. . Printre avantajele transportului feroviar amintim cele mai importante:  tarifele de regulă acceptabile pentru toate categoriile de turişti. comercializarea sejurului: presupune realizarea directă la recepţia hotelului sau realizarea indirectă prin intermediul unei agenţii de turism. gară-port. Dar acest declin nu reprezenta un impediment în calea pasagerilor deoarece navele au devenit chiar ele însăşi un mod de atracţie datorită accentuării facilităţilor oferite pasagerilor. B. pregătirea primirii unor grupuri de turişti: pregătire care constă în analiza rezervărilor şi comenzilor clienţilor.aeroport. reţele de alimentaţie publică. introducerea în cameră a TV . b. Croazierle se realizează cu ajutorul navelor de diferite capacităţi dotate cu facilităţi de cazare şi pentru servirea mesei ex: croaziere în zona caribiană. chioşcuri de difuzare a presei. După ce primele avioane mari au început să transporte pasagerii peste ocean în anul 1958 această categorie de transport presupunea tranversarea oceanului la preţuri mai mici respectiv traversarea mai rapidă. deşi nu toţi vizitatorii recurg întotdeauna la serviciile de cazare. Transporturile tip croazieră: le putem clasifica astfel: . realizarea unor primiri calde prin oragnizarea unei mini-recepţii în scopul urării de bun venit respectiv cunoaştere reciprocă. electrice.transporturi fluviale. Marea Baltică. instalaţii sanitare.  acordarea biletelor de grup.

primirea propriu-zisă presupune următoarele etape oblogatorii de îndepilinit în această situaţie:  eliberarea legitimaţiilor de masă sau a tichetelor. cu şedere pentru 1-2 nopţi. căsuţe de vacanţă. Comform H. IV şi de lux. III.forme de cazare de bază: hotel. sejurul propriu-zis: această etapă presupune efectuarea zilnică a curăţeniei.moment care nu trebuie tratat ca o ruptură definitivă ci doar ca o despărţire temporară. transmiterea comenzilor de masă. promptitudinea efectuări plăţilor şi a adresărilor urărilor de bine eventual şi a unui mic cadou din partea gazdei. popasuri turistice. cabane. etc 15 . aprecierile etc. 805/1990.G.G: 114/1995. moteluri. b. . pensiune. cămine ferme agroturistice etc. La realizarea serviciilor trebuie înscrisă contravaloarea acestora în contul fiecărui turist. motel. respectiv uniţăţi de cazare cu 1 *. reprezintă acapararea viitorilor potenţiali clienţi fideli.hoteluri cu caracter sezonier pentru sejur de 1-4 săptămâni cu camere de 1-2 paturi şi camere mari pentru familii cu copii. perioada de şedere fiind de o noapte în camere de 1-2 paturi.3.5. a) După structura reţelei de cazare distingem: . cămine.forme de cazare complementare: popasul turistic.G.. b) După funcţionalitate distingem: . sate de vacanţă.  ducerea bagajelor şi conducerea turistului în cameră. 23/1992. plecarea clientului: această etapă reprezintă momentul plecării turistului . gări. b. În acest sens intervenţia momentelor de amintiri şi a celor pozitive. . vile.numărului de turişti eventual şi asupra naţionalităţii turiştilor. Capacităţile de cazare: Capacităţile de cazare cuprind toate formele capabile de găzduire precum: hoteluri. b. Este de preferat să se ia în considerare. han turistic.4. două. II. în mod frecvent părerile turiştilor. hanuri. 61/1999 publicat în Monitorul Oficial 242/1999 privitor la clasificarea structurilor de primire vorbim de mai multe categorii de cazare: categoria I.hotel de tranzit: aceste hoteluri sunt amplasate lângă aeroporturi.moteluri amplasate în afara oraşului cu acces direct la arterele de trafic intens.hoteluri orăşeneşti pentru şederile prelungite. preferinţele. H.  furnizarea informaţiilor referitoare la gama serviciilor oferite de unitatea hoteliere. campinguri. . verificarea efectuării sarcinilor mai sus menţionate. vilă. H. inconvenientele. O.M. primirea: această etapă reprezintă momentul creerii unei ambianţe comfortabile pentru a “gusta„ respectiv a simţi din plin atmosfera unei vacanţe relaxante. patru şi cinci stele. trei. cabană. . Dacă primirea este realizată cu profesionalism respectiv cu tact.

Termenul acestei cereri este de 30 de zile de la apariţia modificărilor Această activitate mai sus menţionată este realizată de OACT ( Oficiul de Autorizare şi Control în Turism ). Camera cu 1–2 paturi este considerată unitatea de cazare de bază. salon – sufragerie şi cel puţin un grup sanitar propriu – zis. . respectiv standardele utilizate cu privire la suprafaţa camerelor de hotel prevede următoarele caracteristici: .apartament compus din unul sau mai multe dormitoare. vizare solicitată de agenţii economici care prestează sau oferă servicii în domeniul turismului. Normele. Certificatele de clasificare pot fi minime şi obligatorii în cazul în care au intervenit modificări ale condiţiilor care au stat la baza acordării 16 . 2 .hoteluri cu carcter permanent în centre turistice balneare.hoteluri mici până la 50 locuri. salonul. Aceste certificate de clasificare sunt vizate din 3 în 3 ani.hoteluri mijlocii 151 . .cameră cu 3 sau mai multe paturi individuale. Legislaţia şi standardele date prin H. .pentru camera cu 2 paturi între 10.60 m.40 – 1. compusă din dormitorul pentru 2 persoane.. .garsonieră. Centrul de Expansiune al Comerţului şi Turismului (CECT) reprezintă organul abilitat în verificarea criteriilor de clasificare. înainte cu 60 de zile de la expirarea termenului înscris în actele de certificare respectiv în încadrarea deja existentă.cameră cu priciuri.cameră cu pat matrimonial cu lăţimea de 1. .400 locuri.hoteluri mari cu peste 400 – 1000 locuri. grupul sanitar propriu – zis.10 m.13 m la categoria 4*. În cazul apariţiei modificărilor legate de normele de încadrare este obligatoriu cererea unei noi clasificări a structurii de primire turistică. Camerele care au mai mult de 4 paturi sunt considerate camere comune. .G. . . aceasta eliberează certificatul de clasificare în termen de 60 de zile de la data înregistării cererii. c)După capacitate deosebim: .80 m. certificat care se afişează obligatoriu în incinta unităţi. 972/1998 şi ordonanţa 61/1999 impun solicitarea certificatelor de clasificare în comformitate cu structura serviciilor oferite şi gradul comfortului oferit. .cameră cu un pat individual cu înălţimea de 1. Unităţile de cazare propriu zise trebuie să aibă în vedere următoarele caracteristici din punct de vedere al spaţiului de cazare: .pentru camera cu 1 pat între 9 –12 m2 fiind exclusă suprafaţa vestibulului sanitar.cameră cu pat dublu cu lăţimea minimă de 1.cameră cu 2 paturi individuale.

rezervarea de locuri în unele restaurante locale. Odată cu serviciile ocazionale de congrese. Astfel obiectivele de cazare îndeplinesc anumite funcţii: . Aici amintim următoarele servicii complementare: . . . unităţile hoteliere pune la dispoziţia turiştilor o mare varietate de servicii complementare care contribuie la întregirea gradului de atractivitate al obiectivului de cazare. . materiale foto.funcţii de cazare propriu – zise care reprezintă funcţia principală în activitatea de turism.funcţii productive (alimentaţia şi alte funcţii legate de acestea). de rezervări. de agrement).lipsa avizelor de previne şi stingere a incendiilor. comparativ cu alte unităţi hoteliere cu funcţii similare. . .funcţii de intermediere ( de informare a turismului. . În aceste condiţii agentul economic este obligat să solicite recalificarea în termen de 30 de zile de la data apariţiei modificărilor. de parcare a autoturismelor. transportul bagajelor în cameră. Servicii nespecifice: serviciile de poştă şi telecomunicaţii. unitatea hotelieră pune la dispoziţia turistului şi în a general oamenilor de afaceri următoarele servicii: 17 . individualizându-l.certificatului de clasificare.programele obiectivelor culturale. servirea micului dejun în camera clientului. . . cadouri.programele manifestărilor sportive.funcţii comerciale (vânzarea de produse cosmetice. Pe lângă aceste obiective.orarele curselor mijloacelor de transport. ateliere de reparaţii.neasigurarea funcţionării corespunzătoare a instalaţiilor sanitare. service auto.nedistribuirea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie alimentară. Conform legilor în vigoare doar OACT poate retrage certificatele de clasificare prin intermediul persoanelor autorizate în acest scop. . simpozioane şi conferinţe. . cărţi etc).formalităţi de prelungire a vizelor.funcţii complementare (activiţăţi cultural – artistice. închirieri).în timpul sezonului rece nu se poate asigura o temperatură de 18°C în camere cât şi în restaurant. trezirea clientului la ore indicate. aici amintim: .lipsa avizului sanitar. ţigări. Un element decizional important pentru asigurarea unor condiţii confortabile pe perioada sejurului îl reprezintă obictivele de cazare prin serviciile oferite de acestea. de păstrare a obiectelor de valoare. spălarea şi călcarea lenjeriei. . . Retragerea certificatelor de clasificare rezidă din motivul nerespectărilor normelor care protejează consumatorul.obiectivele de interes turistic din zonele învecinate. servicii de schimb valutar.

. oglinzi. Grupurile sanitare sunt dotate cu duş cu cuvă cu suprafaţă minim de 3 m2. translator. filmat şi fotogarfiat etc. demifotolii. Pentru categoria de 4 stele respectiv de 5 stele prin dotare se asigură instalaţiile şi mobilierul.asigurarea unor săli de recepţie. Finisajele interioare sunt de calitate superioară asigurând o izolare a finisajelor. Toate serviciile mai sus menţionate asigură turistului. ceea ce asigură hotelului un potenţial ansamblu de turişti fideli. săli de jocuri etc.5 stele. tipărire respectiv multiplicare a documentelor. Spaţiile de convieţuire pe perioada sejurului 18 . ferestrele vor avea perdele transparente şi draperii obturante.curieri.chemarea taxiurilor. În holuri şi pe coridoare se vor afla fotolii. săli de gimnastică medicală cu supraveghere permanentă din partea instructorilor sportivi. dotările cât şi instalaţiile trebuie să corespundă din punct de vedere calitativ şi cantitativ. pentru decor corpuri de iluminat. măsuţe. Dacă amintim de hotelurile de 3. faianţă. scrumiere. plante decorative. Pentru categoria 2 stele: aceasta asigură prin dotare următoarele: instalaţii. 1. pardoseala şi pereţii vor fi placaţi cu materiale ceramice.5 m. Pardoselile vor fi acoperite cu carpete sau covoare.. saună. camerele sunt prevăzute numai cu lavabou. . piscină acoperită.80 m sunt placaţi cu materiale ceramice: gresie. un ridicat nivel al comfortului. Finisajele interioare asigură atât o calitate superioară cât şi o izolare fonică ridicată.5m2. holurile respectiv coridoarele vor dispune de plante decorative. canapele. Înălţimea camerelor va fi de minim 2. este clădirea care oferă condiţii de confort mai ridicate. prin acestea asigurându-se o ambianţă plăcută. reprezintă clădirea cu un comfort minim. Clasificarea hotelurilor pe stele: Hotelul reprezintă unitatea de cazare amenajată care pune la dispoziţia turiştilor camere. 2. . Categoria o stea (*) va asigura prin dotare instalaţii. grupul sanitar este comun. pardoseala şi pereţii cu o înălţime de 1. Grupurile sanitare sunt prevăzute cu duş cu cuvă au suprafaţa minimă de 4. aparate de proiecţie. Finisajele interioare sunt de calitate superioară. pardoselile sunt acoperite cu carpete covoare sau mochetă. Ferestrele au perdele transparente şi obturante. în incinta acestora funcţionează saloane de cosmetică. Pardoselile vor fi acoperite cu mochetă. cu siguranţă putem spune. Pentru categoria de 3 stele prin dotare se asigură: instalaţii mobilier. 2. mobilier. Reprezintă clădirea cu condiţii de comfort respectiv funcţionalităţi ridicate. garsoniere sau apartamente dotate corespunzător. Reprezintă clădirea cu condiţii de comfort şi funcţionalităţi mai ridicate. ferestrele vor avea doar perdele. II. Atât mobilierul.servicii de secretariat.4.

Camerele trebuie să aibă o perspectivă estetică. 1. duş cu cuvă cu suprafaţa minimă de 5m2. frigider. măsuţe iar pentru decorare corpuri de iliminat (candelabre. . Înălţimea camerelor va fi de minim 2. plante decorative. a unitătilor de activitate hotelieră: Dintre criteriile posibile de clasificare a unităţilor cu activitate hotelieră. cabană).unităţi hoteliere şi asimilate acestora ( hotel. Pentru hotelurile de 3 stele şi 4 stele. Mobilierul. La categoria de 5 stele WC-ul va fi separat de camera de baie. 19 . În cazul hotelurilor de 5 stele. Existenţa grupurilor sanitare pentru camerele de dormit nu este obligatorie pentru categoriile de o stea şi 2 stele. existenţa apei curente menajere. astfel spus turiştii nu trebuie să fie deranjaţi de zgomotele instalaţiilor tehnologice ale hotelului.demifotolii. astfel: a) După caracteristicile fundamentale: . 2. apartamentul posedă la fiecare 2 locuri de cazare un grup sanitar propriu. Dacă vorbim despre turismul rural. un grup sanitar va fi prevăzut la 4 locuri. II.accesul în camerele de dormit respectiv grupurile sanitare să se facă direct. canapele. oglinzi. telefon şi trebuie să ofere tot comfortul urban şi aer condiţionat. 2. diferite elemente de decorare: obiecte de artă. motel. .90m . În holuri respectiv coridoare se vor afla fotolii. Grupurile sanitare sunt prevăzute cu vană. pensiune. În cazul hotelurilor de 4 stele la camera de baie. Pardoselile vor fi acoperite cu covoare groase sau mochete care atenuează zgomotul. Clasificările O. Organizaţia Mondială a Turismului le ia în considerare pe cele care urmează.racordarea obligatorie la reţeaua publică de canalizare. preţurile şi tarifele fiind diferenţiate de clasificarea gospodăriilor.unutăţi extra hoteliere şi complementare. Ferestrele vor avea perdele transparente şi draperii obturatne. criteriile de clasificare minime pentru intrarea în circuitul turistic rural al unei gospodării sunt: . zona în care se află acestea şi perioada de sejur.T. instalaţiile.2.3 sau 4 stele presupune în primă instanţă îndeplinirea criteriilor minime sus amintite. acestea trebuie să aibă pentru camerele de dormit televizor. Toată suprafaţa din grupurile sanitare trebuie placată cu marmură de cea mai bună calitate.vor fi decorate cu tablouri sau elemente decorative de bun gust. jaluzele sau obloane . baia fiind prevăzută la rândul ei cu bideu. dotările trebuie să corespundă din punct de vedere calitativ şi cantitativ. A. dotarea cu bideu este facultativă. Pentru hotelurile de 4 stele. comodă sau astfel spus să ofere turiştilor o panoramă plăcută. radio. scrumiere).M. cât şi racordarea la reţeaua de electricitate publică. fără a trece prin alte camere. Clasificările la hotelurile de 1.

b) După serviciile oferite şi modalităţile de prestare: . d) După durata şederii: .sat de vacanţă. . . . .motel.în staţiuni balneoclimaterice. . Un coeficient al nivelului de comfort al capacităţii de cazare se calculează astfel: Kmc = Nr camere de categoria 3* şi peste / Nr de camere total d)După amplasarea în teritoriu: . fără să coboare automobilistul plătea şi primea la ghişeul recepţiei cheia uşii. . . . .de litoral.castel.deschise permanent. .hotel plutitor. . Motelurile americane primele apărute se caracterizau prin simplificarea formalităţilor.de lux 4 .hotel apartament.de nivel mediu. . În vecinătatea spaţiului de cazare şoferul îşi putea parca maşina. Fiecare tip de unitate are caracteristici exact definite ex: pentru motel de pildă termenul reprezintă rezultatul asocierii dintre “ motocar” şi “ hotel “.han pentru tineret. .pentru sejurul prelungit (de vacanţă şi rezidenţiale). .vilă. .hotel rulant. .rulotă. 20 . . .în oraşe (centru sau periferie).sezoniere.camping.bungalou.pensiune. .de munte.apartament mobilat.hotel fără restaurant. .de categorie modestă. .refugiu montan.5 stele. e) După regimul de funcţionare: . .de-a lungul căilor rutiere.de tranzit. c) După nivelul de comfort: . .hotel.

. . g) După forma de proprietate: .proprietate de stat. 5228  Sursa:OMT citat în ”Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu„ Ministerul Turismului.exploataţie familială ( până la 49 camere). .proprietate mixtă.asociere. …. TOTAL EUROPA NR. .E Austria Belgia Finlanda Danemarca Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Marea Britanie Olanda Portugalia Spania Suedia ….capacitate medie ( 50 – 150 camere ). 1995.exploataţie individuală.proprietate personală. ….f) După forma de exploataţie: . .  Capacitatea de cazare a hotelurilor şi unităţilor asimilate din Europa ŢARA TOTAL U. anexa 2 21 . DE CAMERE (mii) 4280 320 54 55 38 589 744 257 26 942 9 364 70 89 641 83 ….socieţăţi sau grupuri. h) După capacitatea de cazare: .

Cu titlu de exemplu.Obţinerea de economii prin regruparea sarcinilor similare care astfel vor fi realizate la o scară mai mare. atunci este dăunătoare. Aplicarea criteriilor: Adesea se preferă asocierea activităţii de marketing la departamentul de cazare.Organigramă.asigurarea coordonării lor şi adaptarea măsurilor concrete pentru realizarea obiectivelor fixate anterior. 1. îndeplinesc o funcţie coerentă în cadrul hotelului şi acţionează sub comanda unui responsabil. dependentă de amploarea atribuţiilor şi responsabilităţilor fiecărui cadru de conducere. 2. . Structura organizatorică a hotelului: Exceptând hotelurile de tip exploataţie individuală foarte mici. . Serviciile regrupate formează departamente.fişa postului (descrirea şi profilul postului).Întinderea autorităţii. categoria de clientelă etc. 22 . director al departamentului ”camere„ (director de cazare) şi respectiv un model de regulament de ordine interioară.Capacitatea hotelului. Spre deosebire de un şef de compartiment. dar în acest caz nu este asigurată disjuncţia activităţi şi departamente operaţionale pe de o parte iar pe de altă parte activităţi şi departamentele funcţionale. respectiv construirea structurii organizatorice trebuie să aibă în vedere următoarele criterii: .Destinaţia activităţii. a departamentelor şi serviciilor operaţionale pe de o parte şi funcţionale pe de altă parte. secţii. Gruparea lucrătorilor în servicii şi departamente. un director sau de un şef de serviciu are şi alte responsabilităţi decât cele de coordonare respectiv control al subordonaţilor. pe această bază extinzându-se astfel. brigăzi etc. enumerăm câteva grile tip ale funcţiilor din activitatea hotelieră. . . activitatea directorului de cazare. activitatea de marketing se orientează în special în direcţia comercializării serviciilor de cazare. profilul firmei. Scopul organizării este: . .II. În cadrul serviciilor pot fi constituite compartimente care la rândul lor pot cuprinde: birouri. de familie (care funcţionează sub mai multe stări de valenţă). Un serviciu este alcătuit dintr-un grup de lucrători care efectuează operaţiuni omogene sau complementare. B. 2. Reprezentarea structurii organizatorice: Această operaţie se face prin mijloace specifice: . categoria de încadrare. eventuala apariţie la un lanţ hotelier. polivalenţa lucrătorilor.repartizarea activităţilor şi operaţiunilor pentru lucrători. dacă nu cumva este imposibilă. iar ansamblul departamentelor constituie hotelul însuşi.

Sursa: Nicolae Lupu „Hotelul economie şi managment ”.Repartizarea pe sarcini a principalelor activităţi hoteliere. Primire. All. Organizarea unui hotel cu mai puţin de 10 salariaţi PATRON / PATROANĂ Direcţie. Buc. Buc 1998  Fig 2. economie şi management„ Ed. Echelon regional de l’ emplai du travail de Marseille. Bucătărie CAMERISTE CHELNERI BUCĂTAR SPĂLĂTOR  Sursa: <<C. Nicolae Lupu: ”Hotelul. p 65>>.DIRECTOR SERVICIUL ETAJ SERVICIUL FRONT-OFFICE SERVICIUL ALIMENTAŢIE  Fig 1. Edit. Gestiune. Contabilitate. 1998 23 . Strugala „ La mobilite interne dans les grands stabilssments du secteur hotelier ”. All. 1979.

Trebuie acceptat însă un principiu al multiplicării atribuţiilor pentru pentru fiecare lucrător în parte şi în primul rând pentru directorul de hotel. Astfel de opţiuni vor fi prezentate în organigrama din fig 4. 24 . Organizarea unui hotel cu 10 – 49 salariaţi: (aceiaşi sursă ca la fig 2) PATRON / PATROANĂ Direcţie. cu excepţia personalului din bucătărie.Fig 3. Contabilitate RECEPŢIONER ŞEF BUCĂTAR LENJEREASĂ CAMERISTE CHELNERI BUCĂTARI SPĂLĂTORI Comform acestei figuri. În cazul unui mare hotel de lux pot fi formulate obţiuni mult mai numeroase. întregul personal se subordonează direct cuplului patron – patroană. datorită faptului că ceea ce diferenţiează un hotel mare de un altul mai mic este amploarea activităţilor şi nu activităţile în sine prezente în integritatea lor. Gestiune. Situaţia structurii organizatorice a unui hotel de categorie modestă şi cu capacitate relativ redusă nu ridică probleme deosebite.

C. Dotarea hotelurilor cu inventar: Pentru o alegere cât mai corectă a produselor textile pentru un hotel.Organigrama de conducere a unui hotel de lux cu 300 – 500 camere.ŞEFI DEPARTAMENT ŞEFI SERVICIU -Şef recepţie -Şef concierge -Guvernantă generală -Responsabil marketing-vânzări DIRECTOR CAZARE DIRECTOR ALIMENTAŢIE DIRECTOR GENERAL -Director restaurant -Responsabil banchete -Bucătar coordonator DIRECTOR ADMINISTRATIV ŞI FINANCIAR -Contabil – şef -Responsabil personare -Responsabil aprovizionare -Control alimente şi băuturi DIRECTOR ÎNTREŢINERE Responsabil întreţinere -Responsabil securitate -Mecanic . 25 . 2. 1. trebuie să cunoaştem atât indicatorii calitativi cât şi adaptările şi specificul de utilizare al acestora. Economie şi Manegement II.şef  Fig. Sursa: Nicolae Lupu .4. 2.“Hotelul.

26 .2 cuverturi cu dimensiunile 102 x 185 cm. .recepţie. astfel fiind necesar un schimb de rezervă. . .înzestrare cu mobilier. literatura de specialitate prevede următoarele necesităţi: . mese. Înlocuirea lenjeriei se face la 3-4 ani.spaţii comune de acces.2 prosoape / persoană. . Un set cuprinde: .2 perne.Astfel structura cât şi cantitatea echipamentului textil indicat pentru dotare se face avându-se în vedere următoarele: . destinată dormitorului. . Un rol deosebit îl joacă atât calitatea cât şi preţul penelor şi al fulgilor. .numărul de paturi şi mese. Pentru hotelurile de tranzit: stocul trebuie să fie mai mare vis-a-vis de posibilitatea de spălare-curăţare. admiţându-se fatul ca lenjeria să suporte 80-100 de spălări succesive. Elementul primordial al unui hotel este reprezentat de gradul de confort care la rândul său este dependent de structura echipamentului textil şi de cantitatea pieselor componente. Pentru hotelurile sezoniere sau cu frecvenţă mai mică de turişi se acceptă minim 6 cearceafuri / pat. . cele mai solicitate şi mai bune fiind penele de gâscă şi raţă care prezintă o elasticitate foarte mare. Astfel gradul de comfort este dependent de factorii următori: . . .echipamente tehnico-sanitare. .halat de baie.finisare.1 saltea de dimensiunile 70 x 190 sau 80 x 200 cm. Cărucioarele şi corpurile pe roţi sunt utilizate pentru manipularea lenjeriei iar pentru depozitarea acesteia se vor utiliza spaţii speciale dotate cu rafturi.1 sul. .2 cearceafuri. unul în uz şi unul în stoc. pentru întreţinere utilizându-se maşini de curăţat. Pentru dotarea unei camere de hotel. .asigurarea serviciului pe durata spălării.gradul de comfort.1-2 feţe de pernă. . . .2 perdele.1 prosop mare.1 acoperitor de pat cu rezervă.1 sonieră. planşete sau dispozitive de călcat. pentru situaţiile speciale (minim 3 seturi). .

În funcţie de caracteristicile serviciilor se disting următoarele subtipuri de restaurante: rotiserie.din punct de vedere al sortimentelor oferite: unităţi specializate şi unităţi mixte. braserie.din punct de vedere al accesului clienţilor. Tipuri de unităţi de alimentaţie publică: Serviciile de alimentaţie publică sau de restauraţie reprezintă atât totalitatea preparatelor culinare (preparate de cofetărie şi patiserie) şi servirea băuturilor alcoolice şi nealcoolice. norme care nu sunt riguros uniforme.. Conform literaturii de specialitate.unităţi de lux = 5*. “Încadrarea în categori de confort este reglementată prin legislaţie sau prin norme elaborate de organizaţiile profesionale. . etc.din punct de vedere al efectuării serviciilor: unităţi cu servire asigurată. 3. lactovegetarian.  Hotelurile de clasă superioară îndeplind următoarele funcţiuni. pescăresc. . . berărie. pag. pensiuni. . cluburi.1. Oradea 2000. Uniunea Internaţională a Organismelor de Turism (IOUT). Acesta din urmă este de mai multe feluri: restaurant dietetic. 2. 39. unităţi cu circuit deschis.categoria a II-a = 3*. ”Calitatea produsului turistic„ CATEGORIA UNITĂŢILOR DE CAZARE 5 şi 4* 5 şi 4 * 1* CATEGORIA UNITĂŢII DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ Lux Categoria I-a Categoria a II-a şi a III-a II. în această categorie sunt incluse unităţile cu circuit închis – cantine.prestarea serviciilor oferite.categoria I = 4*. acceptă din punct de vedere al confortului următoarle categorii: . cu specific naţional. pag. dr. . zahana. grădină de vară. Ada – Mirela Tomescu în lucrarea ”Calitatea produsului turistic„ Ed..categoria a IV-a = 1*. 39. unităţile de alimentaţie publică sunt: Restaurantul: cu formele de restaurant clasic şi restaurant specializat. 27 . cu autoservire şi cu vânzare prin automate. . cât şi creerea ambianţei de divertisment destinată destinderii consumatorilor. din Oradea. sursa Ada – Mirela Tomescu.„ afirmă lector univ. familial. Clasificarea unităţilor de alimentaţie publică poate fi structurată după mai multe criterii: . Univ.din punct de vedere al sezonalităţii: unităţi sezoniere şi unităţi permanente.

. confecţionate din molton sau alte materiale moi. aeroporturi. patiserie. mese cu formă dreptunghiulară 80x90x120 cm. din ţesătură de damasc de culoare albă cu dimensiuni de 40-60 cm. vesela şi inventarul textil. 2.00m. express-ul (unitate cu desfacere rapidă. Inventarul textil se referă la inventarul de prezentare şi decorare al salonului (mochete.amenajările şi dotările interioare din saloane. norma este de 1. Lenjeria pentru un restaurant de 50 de locuri x 3 mese/zi = 150 dejunuri se prezintă astfel: . café-bar. pati-bar. Pentru amplasarea meselor în saloane.10 mp/loc la masă.pentru diferite forme de mese comune. În această categorie includem: autoservirea. 1. . Barul: cu formele: barul propriu-zis. 28 . . plasată în zone intens circulate: gări.felul construcţiilor şi instalaţiilor. . canapele.calificarea personalului angajat. de nr. cofetărie. bodegă.pentru culoarele secundare între 0. normele de spaţiu prevăd: . bufet-bar. în holul de la intrare vor fi amplasate fotolii. la întreţinerea uşoară timp îndelungat. absorbante şi de culoare albă.media de calcul a unui loc în salon trebuie să fie de 1. Dotarea unui restaurant cu inventar: Dotarea unui restaurant cu inventar depinde de categoria de clasificare. din ţesătură de damasc de culoare albă. huse pentru scaune) şi lenjeria pentru serviciu. 90x90 cm. perdele. Elementele de bază sunt: mobilierul.  Fast-food: după cum şi numele ne spune în această unitate de restauraţie se pune accent pe rapiditatea servirii preparatelor.90 – 1.serviciile suplimentare oferite consumatorilor. covrigărie. bar de zi. covoare. .10 m. draperii. snak-bar. plăcintărie. disco-barul. simigeria. cafenea. formă rotundă cu diferite raze. .feţe de masă mari – 50 buc. de dimensiuni. Mesele de servit vor avea formă pătrată cu următoarele dimensiuni: 80x80 cm. 100x100 cm.50mp/loc. . Criteriile şi normele de clasificare pe categorii de încadrare a unităţilor de alimentaţie publică sunt grupate astfel: .dotarea cu inventar de servire.50 2. . chioşc. ceainărie. II. gogoşerie. lăţimea trebuie să fie între 1.pentru culoarul principal de trecere. pieţe). În funcţie de dotări se va determina categoria unităţii. . bistro. 3. de locuri. Dotarea cu inventar textil trebuie să ţină cont de armonia culorilor. Mobilierul trebuie să fie în armonie cu elementele de decoraţiune ale incintei.moltoane (huse). rezistenţa la spălări repetate. bar de noapte. laifere. oglinzi şi garderoba.feţe de masă mijlocii – 100 buc.

zaharnice. cilindri şi pahare gradate. .şervete de tăvi – 500 buc. gălbenuş de ou.feţe de masă mici (naproane) – 150 buc. dulceaţă. . dreptunghiulare. presători. cafetiere.  pahare pentru vin roşu.şervete de servici (ankăr) – 500 buc. dimensiunea fiind mai mică cu 10 cm decât blatul mesei.  farfurii întinse mari şi farfurii suport mari – 150 buc. sonde de wisky. . pentru fiecare. pentru fiecare. cuburi de carne şi ciuperci). supiere.  ceşti cu farfurioară pentru cafea. platouri ovale.  ceşti cu farfurioare pentru ceai.  pahare pentru lichior – 10 buc. castroane. 50 – pânză de sac. din fiecare. cu dimensiuni de 55x55 cm. cocotiere. 70x40 cm. pentru un hotel de categoria 4-5* se prezintă astfel:  pahare şi alte vase din sticlă:  pahare de şampanie – 65 buc. concentrate şi degresate servite calde sau reci la care numai în momentul servirii se adaugă parmezam. rotunde. farfurii desert – 125 buc. farfurii suport. ceainice. bol pentru clătirea degetelor. confecţionate din acelaşi material. ceşti pentru supe.. consommé (preparate lichide clare. pentru aperitive – 125 buc. 60x60 cm sau mai mari. de bucătărie. doze pentru sos.  veselă de porţelan:  căni pentru lapte cu farfurii. sosiere.pentru oficiu se recomandă: 200 cârpe: de praf. pentru apă. Inventarul de sticlărie pentru 50 de locuri.. platouri de diferite mărimi – din fiecare câte 50 buc. pahare pentru răcoritoare. muştariere. broşuri. creme.. alb. 50 – şorţ garson. farfurii adânci. oliviere. fructiere. salatiere – 100 buc. din fiecare. . pahare sondă pentru răcoritoare. căni pentru apă. cu aceleaşi dimensiuni ca şi şervetele de masă. utilizate pentru manipularea diferitelor obiecte în cursul servirii. având dimensiunile: 55x55 cm. din fiecare.şerveţele de masă – 150 buc.. suporturi pentru scobitori – 50 buc. compotiere.  ceşti cu farfurioară pentru cafea cu lapte. clopot pentru pateuri.. de şters sticla.  sonde pentru bere – 100 buc. 100 cârpe de cuptor. 29 . şorţ de bucătărie şi tot atâtea şorţuri pentru oficiu.  alte vase din sticlă: carafe de vin. osiere – 75 buc. pahare sondă pentru cocktail. bol pentru miere. farfurii pentru gem. din fiecare.

mazagran. material de restaurant. tambale cu capac. paletă pentru tort. consommé. de apă. în aceste condiţii se specifică de către cel care face rezervarea atât preferinţele pentru poziţia mesei.  Alte obiecte metalice de inventar capace pentru ochiuri. sos. lenjerie. dacă va fi necesar completările. din fiecare. II. din fiecare. 1. Primirea şi conducerea consumatorilor: reprezintă etapa de început care are o importanţă majoră în desfăşurarea ulterioară a serviciilor în condiţii cât mai bune. nr. mijloace de transport. La rândul său echipamentul profesional presupune: mobilier. Comanda se notează pe un bon de marcaj sau pe un bon de casă pentru a se evita diversele neînţelegeri asupra comenzii. În restaurantele renumite rezervările de masă se pot face anticipat. frapiere cu suport. B.  Linguriţe pentru prăjituri. furculiţă şi cuţit mare – 125 buc. Tacâmuri şi alte obiecte metalice:  Linguriţe pentru ceai. de încălzire.  Lingură. sexul căt şi eventualele preparate care urmează a fi consumate. vârsta. ascensoare. instalaţii de bucătărie. Etapele serviciului în restaurante: 1. completări datorate specificului preparatelor comandate. gustări.  Cleşte pentru zahăr şi pentru îngheţată. Este bine să se stabilească regula ca înainte de a alege şi de a se aşeza la masă. mocca. grupuri sanitare. 30 . shake-re. cafea. covoare şi alte textile decorative. fiecărui consumator trebuind să i se prezinte un exemplar după care va fi lăsată o perioadă de cosultare a listei 3. de condiţionare a aerului. 2. instalaţii industriale. Instalaţiile industriale presupun sisteme de ventilaţie. de persoane. 3. Pentru modernizarea unităţilor turistice se presupun investiţii în: construcţii. 4. 2. desert şi fructe – 125 buc. găluşte pentru cuburi de gheaţă. Astfel se evită momentele neplăcute de a nu găsi un loc sau de a nu fi ridicaţi de la masă pe motiv că masa este ocupată. Luarea comenzii şi trimiterea acesteia la bucătărie: Comanda se ia în momentul în care consumatorul s-a hotărât asupra acesteia. din fiecare. materiale mărunte şi utilaje. semnalizări etc. consumatorii să aştepte pentru a fi conduşi la masa potrivită pentru a se aşeza. îngheţată. amenajări instalaţii anexe. Prezentarea listei – meniu: se face în cel mai scurt timp de la sosirea consumatorilor. Completarea mise – en – place – ului sau aranjarea mesei: Aranjarea se face în funcţie de comandă şi se va realiza ca la mise-enplas-ul de aşteptare efectuându-se ulterior. furculiţe şi cuţite pentru peşte. tăvi de diferite mărimi – 50 buc.

acoperită cu un şervet. ARANJAREA MESEI: Persoana care întreprinde această acţiune trebuie să ţină seama de o multitudine de reguli. scrumiere. cantitatea. furculiţa şi cuţitul pentru fructe. în stânga farfuriei vor fi fuculiţele. organizarea este foarte importantă. carafe. Tot în stânga farfuriei se va aşeza şervetul. Pe lângă veselă. sfeşnice. aceasta depinzând de modul de organizare a operaţiilor de pregătire a comenzii. cuţitul cu tăişul spre farfurie. după caz. Este important să menţionăm faptul că dacă farfuria are emblemă. Paharele se vor plasa de la stânga la dreapta în ordinea descrescătoare a mărimii respectiv utilizării primului pahar utilizat care va fi cel din dreapta. ceainice. 1. pe masă se vor afla şi accesorii pentru masă cum sunt: serviciul pentru condimente. Numărul paharelor se stabilesc în funcţie de nr. La circa 2-3 cm de marginea mesei în dreptul scaunului se vor plasa farfuriile mari (suporturile). evitând împrăştierea pe jos sau pe hainele consumatorilor. astfel: pentru un dineu – în dreapta farfuriei va fi lingura pentru supă. Întotdeauna coşul de pâine se va lua pe partea stângă.5. astfel fiecare băutură se va servi dintr-un pahar corespunzător destinat exclusiv unui singur tip de băutură. antreu). elegantă simplificând serviciul şi uşurând operaţiile mesenilor. fărâmiturile se vor strânge pe o tavă sau pe o farfurie. tacâmuri şi pahare destinate fiecărui loc. personei care a făcut comanda sau fiecărei persoanei în parte. în ordinea servirii meniului. Această etapă se va realiza la cererea consumatorilor după ce aceştia se vor consulta dacă nota de plată va fi comună sau separată. Preluarea preparatelor. 31 . preţul unitar şi valoarea totală a consumaţiei. 7. După ce se va cere permisiunea de a începe debarasarea şi igienizarea cu şervetul sau cu trusa specială se va aduna fărâmiturile dinspre mijlocul mesei spre coltul acesteia. Debarasarea: se face prin partea dreaptă a consumatorului. Nota de plată va cuprinde toate produsele consumate. etc. Pentru a asigura o servire cât mai rapidă şi pentru păstrarea aspectului preparatelor. care la rândul lor crează o ambianţă plăcută. aducerea şi servirea acestora: Este o etapă importantă. Tacâmurile se vor aşeza în jurul farfuriei. şi felul băuturilor servite. Întocmirea şi prezentarea notei de plată: şi eventual conducerea consumatorilor. aceasta se va plasa spre mijlocul mesei. B. Nota de plată se va prezenta pe o farfurie sau pe o tavă. furculiţa din exterior va servi primului fel care va fi consumat (peşte. 6. urmând mai apoi ca să se plaseze în faţa farfuriei linguriţa pentru desert. vaze de înălţime mai redusă .

B. servire care prezintă avantaje şi dezavantaje. SISTEME DE SERVIRE A TURIŞTILOR ÎN LOCALURILE DE RESTAURAŢIE: Conform literaturii de specialitate în funcţie de tipul şi clasificarea localului distingem diverse sisteme de servire. Avantaje: nu solicită personal deosebit de calificat. Dezavantaje: serviciul este lent. cu ajutorul tacâmului de serviciu. nu necesită personal calificat. Servirea efectuată în acest fel este apreciată ca a fi una de clasă. preparatul este dus în salon pe mână. O variantă a servirii indirecte este şi aşezarea platoului sau supierei la mijlocul mesei de unde clienţii se vor servi. Acest tip de servire se practică la mesele oficiale. aceasta se prezintă astfel:  Servirea directă: Ospătarul prezintă la masă platoul pe care se află preparatul comandat. De fiecare dată temperatura farfuriei trebuie să fie corespunzătoare preparatului servit. Nu reprezintă însă un impediment pentru restaurantele de lux. nu se poate practica în bune condiţii la toate preparatele şi solicită personal cu experienţă. Totuşi cele mai multe operaţii se efectuează pe partea dreaptă a clientului. Avantaje: este un serviciu rapid care se poate practica în toate tipurile de localuri. aceasta poate fi de două feluri: servirea prin ospătari şi autoservirea. tavă sau cărucior. iar prin stânga clientului se aşează salatiera. Chelnerul aşează farfuria în faţa fiecărui client. 32 . clientul se va servi singur. În concluzie putem spune că ospătarul îndeplineşte toate operaţiile de servire. iar după modul în care se efectueză servirea. ex. etc.: dacă este vorba de un preparat cald. consumatorul este servit cu cât doreşte. mise-en-place-l de aşteptare a fost completat dinainte în funcţie de comanda consumatorilor. 2. Dezavantaje: se poate încărca prea mult farfuria. servirea la supieră. ciorbe. Acest sistem de servire nu este considerat un serviciu adevărat se utilizează în localuri modeste: bodegi. Dezavantaje: riscul pătării hainelor şi a feţelor de masă. berării. După forma de servire amintim: servire à la carte şi meniul fix. În cazul meniului à la carte. prin dreapta acestuia. ospătarul îl va apropia cât mai mult de farfurie. bufete.  Servirea la farfurie: gata montat pe farfurie. Acolo unde servirea nu se face prin ospătari. încălzirea prealabilă a farfuriilor se face la loverator (încălzitor de veselă) sau masa caldă. cînd este vorba de un număr restrâns de consumatori. În acelaşi fel se efectuează şi servirea preparatelor lichide. pensiuni. Avantaje: este un serviciu rapid.  Servirea indirectă (franceză): După prezentarea platoului prin stânga fiecărui client. pune consumatorii în dificultate existând risul pătării hainelor şi a feţelor de masă.

nu solicită personal calificat. Dezavantaje: este un serviciu lent. Plata se face la capătul liniei de casă. Avantaje: se poate aplica la orice preparat. *Gheridonul este o piesă de mobilier de aceeaşi înălţime cu masa. Este utilizat în restaurante de clasă cât şi în localuri modeste. obiceiuri. Servirea la gheridon* (a la russé): Acest sistem de servire este utilizat doar în localurile de lux pentru operaţii de tranşare. deplasată la masa clientului pentru efectuarea serviciului specific. timp disponibil posibilităţi financiare. Debarasarea se va face de către personalul localului. Preparatele sunt prezentate pe platouri. face o impresie deosebită. Cumpărarea se va face prin monede sau cu fise de valoare. cantitatea fiind potrivită de către fiecare consumator. prevăzută cu rotile. porţionare.M. băuturi şi tutun).1. Acolo unde servirea nu se face prin ospătari.1. cu mare trafic pietonal. . Amplasarea automatelor se face în locuri aglomerate.5 m²/loc la masă pentru categoria lux.0. pensiuni. Câte 25% sunt atribuite spaţiilor de depozitare şi bucătăriei. SALONUL DE SERVIRE: Reprezintă 50% din suprafaţa globală a restaurantului. Pentru salon. amintim:  Autoservirea: În acest caz clienţii pot alege ceea ce doresc. bomboane. necesită personal cu experienţă. tacâmurile şi vesela se distribuie pe mese din loc în loc sau la intrarea pe fluxul bufetului.1. În România normele aprobate prin O. Avantaje: expunerea unui număr mare de sortimente în cantităţi diferite. Suprafaţa medie aferentă unui loc la masă reprezintă un factor important al nivelului de confort. sandwich-uri. impresionantă de serviciu elegant.30 m²/loc de masă.  Vânzarea prin automate: se utilizează în cazul produselor preambalate (tartine. bine calificat  Servirea cu platoul sau supiera pe masă: Nu este considerat un serviciu adevărat deoarece se utilizează în localuri modeste – berării. gradul de confort este de 1. Există modele cu arzător încorporat în blat. 56/ 1995 prevăd următoarele dimensiuni pentru saloanele de restaurant: . etc. Dezavantaje: se poate încărca farfuria prea mult. consumatorii nu sunt deranjaţi. Avantaje: este servicu rapid şi simplist. dând posibilitatea de alegere diferită în funcţie de preferinţe.T.3 m²/loc la masă pentru categoria I.8 m²/loc la masă pentru categoria a III-a. Este potrivit sortimentelor la care vânzarea nu este limitată de ore. câştigând teren datorită avantajelor oferite consumatorilor. pune consumatorii în dificultate.  Bufetul rece: Este sistemul de servire care oferă o largă posibilitate de alegere. .0 m²/loc la masă pentru categoria aII-a. flambare. după gust. 33 . nr. preparate de cofetăriepatiserie. există riscul pătării hainelor şi a feţei de masă. .

Vinurile spumante se bea la desert. aceasta din urmă fiind însoţită de băuturi digestive (distilate tip Cognac şi lichioruri). serviciul încheindu-se cu servierea cafelei. Un element particular şi important al salonului de servire îl reprezintă holul de intrare. cu blaturile mai mici. cocktail. Regulile servirii băuturilor prevăd ca vinurile albe să fie servite reci iar vinurile roşii să fie servite la temperatura camerei. ex: o masă mare rotundă este binevenită. Barul de serviciu eliberează aceste băuturi în baza bonului de marcaj. Această zonă a holului de intrare trebuie prevăzută cu aparate sanitare. 34 . La casa de marcat . whisky. într-un salon ar trebui prevăzute 1-2 mese rotunde. Toate mesele ar trebui prevăzute cu un picior central. Conform literaturii de specialitate şambarea este acţiunea de ridicare a temperaturii vinurilor roşii prin aducerea sticlei în barul de serviciu cu câteva ore înainte de servire. Tot casierul eliberează şi nota de plată. Deşi ocupă mai mult spaţiu . suficient de solid astfel încât clientul să nu fie incomodat. Chiar înainte de completarea mise-en-place-ului. Şampania. pentru restaurantele care primesc curent grupuri de consumatori. gin. BĂUTURILE: În general fiecare preparat trebuie însoţit de o băutură alcoolică. bonul de marcaj poate fi ”teletransmis„ pe printerul aflat la secţii. ţuică. La nevoie două mese vor putea fi apropiate. se mai utilizează şi sisteme de transmitere a comenzii prin telecomandă de către chelner direct la masa clientului prin intermediul captatorului instalat în plafonul salonului de servire (în acest fel se procedează şi cu editarea notei de plată). aducerea pâinii şi serviea aperitivului* se va turna apa în pahare. se întocmeşte bonul de marcaj care în funcţie de natura comenzii sunt prezentate la bar sau la bucătărie. chiar şi mese mai mari tot pătratice pentru şase persoane. În momentul acţionării casei de marcat de către chelner. Deci aperitivul nu reprezintă felul de mîncare servit ci o băutură. acesta trebuie să dispună şi de o intrare directă de la garderobă la grupul sanitar.aceasta fiind acţionată de chelner sau casier. *Aperitivul = băutură amăruie care provoacă pofta de mâncare: votcă. vermut. vinurile spumante şi vinurile dulci se servesc la o temperatură de 2°C.Mesele preferate pentru salonul de servire sunt cele pătrate pentru patru persoane şi mese patrulatere care asigură o bună utilizare a spaţiului. bitter. Dacă acesta este amplasat la parter. Într-un salon ar trebui prevăzut un număr mic de mese pătratice pentru patru persoane şi un număr mai mare de mese pentru două persoane.

9 Cu celelalte băuturi 4.. 2.. 3 4. 12 celelalte băuturi 1. 10 1. 4.) Lichioruri de fructe Lichioruri de plante Rom COMPATIBILĂ INCOMPATIBILĂ CU NR. BĂUTURA DE BAZĂ Sucuri de fructe Siropuri Lapte Ouă Siropoase pe bază de vin (vermut. CRT. 11 12 1 1.. vinurile se obţin prin cupajare.. 8 1. 7. 5.Aproape toate băuturile comercializate se obţin prin combinarea mai multor băuturi. 7. 188. 6 6. pag.. Vinurile dulci şi cele spumante sunt recomandate la desert. 4. 3. 12 Aproape cu toate celelalte băuturi 5. Realizarea cocktail-urilor nu este un lucru uşor de realizat deoarece acesta necesită cunoaşterea perfectă a ingredientelor.56/1995 prevăd obligativitatea echipării cu minibaruri frigorifice a camerelor din hotelurile de 3. 12 2. 9  Tab. 2. Vinurile noi nu se vor servi înaintea celor vechi. 6. aromată. 8. seci şi demiseci. 9 6. 12. vinurile seci înaintea celor demiseci şi dulci... ”Reguli de combinare a băuturilor. vinurile uşoare înaintea celor tari. 7. CRT. All. 7. 6. Normele aprobate prin Ordinul M. adică prin amestecarea a două sau a mai multor vinuri cu diverse calităţi complementare pentru a se obţine un produs echilibrat şi stabil. 6. 11. Preparatele de bază (sunt preparatele care se servesc ca felul doi) se vor asocia cu vinurile roşii. armagnac) Gin Whisky Votcă Băuturi acoolice de fructe (Kirsch) Creme (cacao. porto. 11. 1998. 8. 9 5.4. 8 2. Preparatele culinare din peşte şi carne de pasăre se vor asocia cu vinurile albe seci şi demiseci. Buc. 3.. 9 5. 8. Sursa: Nicolae Lupu – Hotelul. 8.. 8 11.T. 3 6 1.5*. CU NR. 6. cu tăria dorită. 2. 13. 7. 5. 6. crt. 8. Aproape cu toate 3. 7. 9. 6.) Vin ars (cognac. Ed. vinurile albe seci şi demiseci înaintea celor roşii şi vinurile albe dulci după cele roşii. 3. 7. 7. 2 1 1. nr. 7.. 9 5. plăcută la gust şi la vedere. 9 11.„ Asocierea vinurilor cu preparatele culinare reprezintă o etapă importantă. economie şi management. mentă. a reacţiei dintre ele pentru a se obţine o băutură echilibrată. 8.. 35 . 1. a aromelor ingredientelor. Nr. 10.. 2 1. 6.

unul la calculaţie. salate. ulterior urmând a fi servite preparatele din peşte. 36 . borşuri). 3. dacă este cazul. antreuri. gramajul şi preţul acestuia. unul la bucătărie. italiană. Înscrierea preparatelor în lista-meniu se va face grupat.nu se va oferi un singur sort de brânză. certificarea calităţii şi semnătura bucătarului. Lista-meniu va fi întocmită în mai multe exemplare. deserturi. Este foarte important ca lista-meniu sa fie redactată şi în alte limbi (cele de circulaţie interanaţională: engleză. denumirea prepartelor oferite. etc. preţul de vânzare. lista-meniu este obligatorie pentru fiecare masă. Lista meniu se va întocmi zilnic. astfel eliminîndu-se posibilitatea neconsumării acestora în înregime. informaţia privitoare la consum este transmisă de către controlor la unitatea centrală direct din cameră. ciorbe. O excepţie aparte poate fi reprezentată de specialitatea bucătarului sau a zilei. Sticlele sunt de capacitate mică.nu se vor servi două preparate care provin din aceeaşi materie (ciorbă de varză şi sarmale). anul. băuturi calde şi reci. ex: de la un terminal portabil cu un creon optic sau cu o tastatură cu care sunt citite codurile cu bare prin impulsuri telefonice. B.) şi ca lîngă denumirea originală a preparatului sa fie trecută şi denumirea tradusă a acestuia. etc.nu se vor oferi în acelaşi timp gustări calde şi reci (caşcaval pane şi preparate în aspic). unul la contabilitate. pe mic dejun.prezenţa a două preparate din carne de vânat. . . ciorbe. Pentru verificarea consumului pot fi create posturi de controlori. În restaurantele de lux.dacă se servesc fructe nu se va mai servi îngheţată. mâncăruri din legume cu sau fără carne. supe. unul la ghid. băuturi alcoolice. apoi minuturile la comandă urmate de preparatele lichide (supe. pentru ca turistul să poată opta asupra tipului de mâncare dorit. unul la agenţia de turism. Zilnic stocul de băuturi este reînoit de către room-service. garnituri. De obicei în meniurile comandate de agenţiile de turism nu sunt incluse băuturile alcoolice. Gruparea preparatelor în lista – meniu se va face astfe: prima dată se vor servi gustările reci şi calde. MENIUL: Lista preparatelor cuprinde următoarele caracteristici: numele preparatului. dejun şi cină. gramajul şi unitatea de măsură. băuturi).Prin intermediul acestora se efectuează vânzarea băuturilor. respectîndu-se succesiunea sortimentelor de preparate (gustări. desert. franceză. fripturi. sau sunt create sisteme automate de control şi înregistrare. . va cuprinde data. care va putea deschide lisat-meniu. germană. luna. Pentru a oferi clienţilor un meniu echilibrat şi variat trebuie evitate următoarele greşeli: . . cel puţin cinci: unul afişat.

mezeluri. etc. obiceiuri. unt. etc. asocierea. etc.prezenţa aceleiaşi garnituri (cartofi natur şi cartofi prajiţi). cafea cu lapte. vârstă.). şi apă minerală. patiserie. etc. Sortimentul preparatelor de cofetărie. etc. modul de servire. dulceţuri. Sortimentele preparatelor utilizate în alcătuirea meniului micului-dejun sunt: aperitive. lactate acide şi componente fixe: unt. de funcţiile şi de durata mesei meniului (masă obişnuită. păstrăv prăjit şi pane de vită). produse lactate acide. tost. succesiunea. etc. alcătuită din 4-5 feluri. miere. stil de viaţă. festivă. religie. Există două tipuri de mic dejun: a) Mic-dejun complet sau continental: reprezintă meniul alcătuit dintr-o băutură caldă şi nealcoolică la alegere: ceai. dulceaţă. creme pe bază de unt. DEJUNUL SAU PRÂNZUL: Este a doua masă a zilei servită între orele 12°°-15°°. . sucuri naturale. Dejunul trebuie să fie o masă consistentă. gemuri. nuntă. oficiale. pe lângă elementele amintite mai sus se mai adaugă preparatele la minut din ouă. cina. brânzeturi. etc. Este recomandabil ca micul-dejun să conţină un procent de 25-30% din totalul valorii nutritive a zilei. de afaceri. brânzeturi. Deci. produse de panificaţie: pâine. mezeluri. lapte. obiceiuri. pentru stabilirea unui meniu este necesară cunoaşterea modului de întocmire a acestuia. Se pot alcătui meniuri pentru o masă sau pentru un sejur întreg. băuturi calde nealcoolice.. băuturile alcoolice şi nealcoolice recomandate alcăturirii meniului cuprind aproximativ toate grupele de produse alimentare. vârstă. MICUL DEJUN: Reprezintă prima masă a zilei. Principalele mese ale zilei sunt: micul dejun. specialităţi de panificaţie şi patiserie. meniul trebuie să corespundă cerinţelor consumatorilor. servită dimineaţa între orele 07°°-10°°. b) Micul. Al doilea pas reprezintă indicarea preparatelor care vor constitui meniul. dejunul. În funcţie de ocazie distingem: dejunuri obişnuite..) şi de scopul mesei. gem. cornuri. stil de viaţă. Alcătuirea unui meniu depinde de preferinţele consumatorilor (tradiţii. minuturi din ouă. Al treilea pas constă în stabilirea cantităţilor pentru fiecare preparat.dejun englezesc: cuprinde un meniu mai consistent. sărbătoreşti.prezenţa a două preparate pregătite în acelaşi mod (sufleu de vanilie şi sufleu de spanac. gustări calde şi reci. aportul nutrienţilor trebuie să fie echilibrat şi complet să acopere 40-45% din totalul valorii nutritive din alimentele 37 . Etapele alcătuirii se referă la forma structurii generale a meniului care trebuie să ţină cont de preferinţele consumatorilor (tradiţii.).

preparate din peşte. dulciuri de bucătărie. servită între orele 18°°-20°°. fructe. preparate care intră la felul întâi. fripturi. 38 . compoturi.consumate pe parcursul zilei.felul doi va fi compus din preparate pe bază de legume cu sau fără carne. preparate de paste făinoase. Pentru succesiunea preparatelor în meniu se recomandă: . ex: brânzeturi. Pentru mesele oficiale cina poartă denumirea şi de ”dineu„. preparate din carne cu garnituri asortate.să se înceapă cu preparate în cantităţi mici. acestea asigură un important aport caloric. La cină se recomandă consumarea următoarelor preparate: gustări calde şi reci. Preparatele servite sunt de 3-4 feluri şi includ preparate uşoare. . Vor putea fi servite preparate lichide calde şi aperitive. minuturi la grătar din subproduse de măcelărie. porţiile vor trebui servite în cantităţi mai mici decât celelalte mese. Cina se va încheia cu un desert uşor. stimulante ale poftei de mîncare.la felul trei se va servi desertul. salate de fructe. etc. specialităţi de cofetărie şi patiserie. . CINA: Este a III-a masă principală a zilei. îngheţată. Cina trebuie să acopere 30-35% din valoarea nutritivă a nutrienţilor destinaţi unei zile. salate. antreuri.

Acest comportament reprezintă politeţea.echipamente tehnice. fiecare lucrător va putea să-i ofere clientului avantajele sau serviciile hotelului său. lucrătorii concierge. barmanii . palmele orientate în sus. . cu caracter material. . 1.arătaţi că. mimicii. alimentele. Reguli generale de comportament: Personalul care intră în contact cu clienţii (permanent sau ocazional)recepţionerii. prezintă o importanţă particulară.CAP. comportamentală şi o componentă cantitativă. Un comportament profesional adecvat va fi reprezentat de un zâmbet sincer şi o atenţie particulară. cultură. Dintre regulile de bază ale stabilirii contactului personal amintim: . braţele deschise. . .conversaţie. sex etc. III COMERCIALIZAREA SERVICIILOR HOTELIERE III. sarcinile rutiniere. a limbajului corpului – corpul drept. Elementele determinante ale componentei cantitative sunt: elementele tehnice.gestica.dovediţi-le colegilor respectul pe care li-l acordaţi. necondiţionat. . .zâmbiţi.salutul. .adaptaţivă limbajului utilizat de interlocutor. 1. cameristele. făcându-l să se simtă bine şi cîştigându-i încrederea. III. 39 . inclusiv la telefon. .utilizaţi numele persoanei.servicii . metodele de lucru. să-l asculte şi să-i stea la dispoziţie. Cele două componente sunt dozate diferit: . pur şi simplu. informaţiile. COMPORTAMENTUL PERSONALULUI: Serviciul prestat clienţilor este alcătuit din două compoente: o componentă calitativă. . acceptaţi şi respectaţi persoana fără a vă preocupa de rasă.percepeţi limbajul corpului interlocutorului.trebuie să dea dovadă de un comportament profesional adecvat. să-l salute înainte de a o face clientul. Utilizarea gesticii. chelnerii. decorul. personalului. În situaţia unui nivel bun al componentei comportamentale unele insuficienţe ale componentei cantitative pot fi trecute cu vederea. Principalele reguli de comportament presupune: . 1.ţinuta fizică şi vestimentară. . privirea senină în contact cu cea a interlocutorului. nr. Prin cunoaşterea detailată a întregii oferte şi prin atitudinea sa.servicii – mână de lucru.stabiliţi contactul privirii.

întâmpinându-i atât nevoile şi gusturile cât şi disponibilităţile financiare.. . . 2000 pag 14. însă semnele de recunoaştere adresate colegilor şi altor colaboratori sunt diferenţiate după funcţia pe care o deţine persoana căreia îi sunt destinate: . din punctul de vedere a lui A.. .i se va oferi o cafea. .un copil sosit împreună cu părinţii – i se va împrumuta o carte. .un client care adresează o reclamaţie va fi ascultat cu atenţie înainte de a i se va vorbi În egală măsură se va proceda şi în cea ce priveşte semnele de recunoaştere privitoare relaţiei cu colegii.furnizorului – felicitat pentru termenele de aprovizionare. III.o persoană care trebuie să aştepte .recepţionerului – i se adresează cuvinte de apreciere pentru că todeauna crează bună dispoziţie în jurul său. .2.. Nevoia de recunoaştere. Semnele particulare de recunoaştere adresate unui client sunt particularizate în funcţie de categoria clientului şi situaţia concretă în care acesta se află: . propunându-i 2-3 camere la diferite tarife. însă lectorul universitar dr. Astfel recepţionerul trebuie să vină în întâmpinarea clientului. economie şi manegement”. afirmă N. 40 . Maslov ocupă nivelul superior al piramidei motivaţionale deoarece prin semnele de respect şi preocuparea manifestată personalul doreşte tocmai satisfacerea acestei nevoi. situaţia particulară fiind reprezentată de vânzarea directă la recepţie: în cazul unui client fără rezervare. care solicită o cameră.fiţi încrezători şi calm.demonstraţi celorlalţi capacitatea dumneavoastră de muncă. Ada Tomescu susţine contrariul în lucrarea „Calitatea produsului turistic” Edit Universitatea din Oradea.telefonistei . Vânzarea internă ( sau directă la recepţie): Fiecare angajat reprezintă sau este un potenţial vânzător.progresiv li se atribuie mai multă responsabilitate. .patronului – i se mulţumeşte pentru încrederea acordată. îi va vorbi cu calm şi o va ajuta.subordunaţilor . pag 247..1..”Potrivit datelor statistice acest segment de piaţă este cel care aduce în activitatea turistică oameni de afaceri care cheltuiesc într-o călătorie de două ori mai mult decât turiştii obişnuiţi” .o femeie în vârstă – lucrătorul se va înclina. Lupu în lucrarea „ Hotelul .i se vorbeşte folosidu-i numele. .omul de afaceri care participă la un seminar va fi tratat şi primit ca un client individual. Edit All 1998 Bucureşti.

neexistând o a doua şansă pentru o bună impresie. piscină) dar şi servicii exterioare. Un client care nu reclamă nu înseamnă că nu este un client nemulţumit. de pe urma cătora se pot obţine comisioane. o friptură sau o sticlă de vin abia începute şi neconsumate sunt un indiciu clar al insatisfacţiei sau poate fi o eroare de serviciu care nu este prea gravă şi trebuie corectată. Fidelizarea clienţilor poate fi interpretată drept o vânzare în perspectivă. pentru atragerea de noi clienţi. trebuind să se evite întrebarea “Numai pentru o noapte?”. toate acestea lăsând o impresie puternică clientului poate chiar o impresie mai bună decât un serviciu perfect. Astfel un client satisfăcut reprezintă cea mai bună sursă de publicitate pentru ceilalţi clienţi. ex: în restaurant. astfel:  nu se aşteaptă întrebarea clientului. arătându-i şi demonstrându-i. chiar dacă alege o cameră cu tarif redus.  clientul nu va fi niciodată contrazis.observându-i reacţia şi orientându-i alegerea către tariful pe care este dispus să–l achite şi nu spre tariful cel mai scăzut. el va fi condus de către unul dintre recepţioneri. singurele care îl interesează cu adevărat şi nu despre serviciile hotelului. pentru a nu supune clientul la o aşteptare supătătoare. asigurând un grad de ocupare ridicat în viitor şi posibilitatea limitării cheltuielilor pentru promavare. O intreprindere performantă se diferenţiează de o alta neperformanntă printr-o serie de reguli care trebuie impuse. astfel vânzătorul produsului turistic îl va asculta. 41 .  se folosesc imagini sugestive în momentul vorbirii. astfel putându-se cunoaşte mai bine motivaţia clientului şi câştigându-i simpatia. a poziţiilor lor în hotel. arătândui-o pe cea mai bună. Comportamentul recepţionerului determină prima impresie. – o cameră fără baie poate fi o cameră cu apă curentă.  când clientul ezită în alegerea camerei. interesîndu-se dacă totul este în ordine. Când clientul are o reclamaţie acestuia i se va acorda întraga atenţie. Atititudinea de bun vînzător va asigura nu doar revenirea clienţilor în hotel însă va determina şi utilizarea altor servicii oferite de către clienţii prezenţi în hotel (restaurant. situându-se la început pe partea clientului acordîndu-i ajutor imediat. va nota. îi va mulţumi pentru ajutor.  cunoaşterea permanentă a situaţiei camerelor din punct de vedere a disponibilităţii lor. se va scuza. ci se întreabă şi se ascultă activ.  clientul trebuie lăsat să aleagă.  clientului i se va vorbi despre avantajele sale. cu lovoar. deci clientul trebuie tratat ca un oaspete. recepţionerul nu trebuie să întârzie în a-i propune să vadă 2-3 camere.  aspectele cu o conotaţie negativă se exprimă prin formulări cu sens pozitiv: ex. se va interesa pentru amănunte. nu trebuie forţat sugerândui-se că face o alegere bună.

supraţă. reducerea medie aplicată tarifului afişat în week-end estede 29. 1. pe pieţele bunurilor şi servciilor de consum scădrea preţurilor şi tarifelor garantează creşterea vânzărilor. pe lângă cazare şi mic dejun. STABILIREA PREŢURILOR ŞI TARIFELOR: Tarifele sunt proprii serviciilor. ale căror camere prezintă suprafeţe foarte diferenţiate. Tarifele de cazare: De regulă. vedere. mai de grabă generează suspiciune din partea clienţilor. din care individuali şi grupuri) şi perioade de timp (sezon-extrasezon. . potrivit unui coeficient de elasticitate subunitar sau supraunitar. hotelul ar fi în pericolul să rămână gol: clienţii obişnuiţi ai hotelului s-ar reorienta către un alt hotel. căruia nici măcar nu-i vor trece pragul. Teoriile din marketing indentifică patru tipuri de orientări: . La hotelurile din Bucureşti care utilizează tarife de week-end. 2. precum şi atribuirea preferenţială a camerelor. iar ceilalţi clienţi potenţiali ar fi în continuare inhibaţi de luxul şi celebriatatea hotelului. De regulă. după criterii exterioare. .orientarea după concurenşă. Dacă un hotel celebru şi-ar reduce tarifele la jumătate.”Hotelul. Reducerea accentuată a tarifelor de cazare. tarifele afişate (plătite de clienţii sosiţi pe cont propriu) pot fi diferenţiate şi după etaj. 2. În primul rând este cazul hotelurilor vechi. Diferenţierea tarifelor pe tipuri de camere. costisitor. mobilier. Astfel de produse sunt pensiunea completă şi demi – pensiunea. Pentru preparatele culinare şi băuturi. tarifele pot fi diferenţiate. chiar la un hotel de categorie modestă. tarifele de cazare afişate reprezintă preţul închirierii unei camere. week-end) generează un sistem de tarife. Potrivit Howard Intl.orientarea după costuri. sursa: Nicolae Lupu . ultima. incluzând una dintre mesle principale. . căreia.III. În funcţie de politica adoptată. 252.2% la scară mondială şi de 28.orientarea după cerere. după cum inchirierea se face la una sau la două persoane.2% în Europa. restrângerea numărului de tarife practicate îlesneşte gestiunea camerelor. reducerea este de 10-20%. ea poate determina nemulţumiri din partea clienţilor. Ei se vor adresa tot hotelurilor pe care le consideră potrivite bugetului şi statutului lor.orientarea după diferitele reglementări guvernamentale şi legislative. Deşi. III. economie şi management„ pag. regim de ocupare. i se asociază un preţ forfetar (global).. Pentru o cameră dublă. se utilizează noţiunea de preţ. uzual. Această diferenţă este menită 42 . Un produs hotelier este o combinaţie de produse şi servicii. categorii de clientelă (pe cont propriu sau prin intermediari.

În condiţiile stabilirii preţului (tarifului) în funcţie de condiţiile pieţei. După dorinţă. impactul fenomenului inflaţionist asupra costurilor. Factorii cererii cuprind aspectele legate de sensibilitatea clientului faţă de tarife. preţul plătit cu anticipaţie de către turist reprezintă. Pentru oamenii de afaceri motivaţia voiajului şi şederii la hotel este hotărâtoare: dacă au venit să încheie un contract de cumpărare. scump. condiţiile de plată etc. de către agenţii de vânzări care călătoresc mare parte a timpului. Opţiunile strategice de stabilire a tarifelor sunt determinate de criterii şi factori specifici. Sensibilitatea la tarife şi rezistenţa faţă de creşterile acestora este determinată şi de alţi factori. factorii cererii şi reglementările legale. Dintre criteriile şi factorii care stau la baza strategiei de preţuri (tarife) în activitatea de cazare fac parte criteriile economice. anual. Diferenţierea oamennilor de afaceri făţă de cei vacanţieri se adevereşte a fi insuficientă. circuite turistice). realizarea profitului şi rentabilităţii. măsura acoperirii costurilor efective constituie un barometru al utilizării eficiente a resurselor. În cadrul voiajelor forfetare oferite prin agenţiile de voiaj (sejururi. limita maximă a tarifului de 43 . nivelul anterior al tarifelor. închirierea unui loc de cazare într-o cameră dublă. prin simpla comparaţie cu suma totală a contractului pe care îl examiniază. evoluţia cursului de schimb.să acopere şi preţul micului dejun servit suplimentar (dacă micul dejun este inclus în tariful de cazare). situaţia economică generală. La baza acestor aranjamente stau tarifele contractuale. Clienţii se dovedesc mai sensibili atunci când achită în numerar sau prin cec şi mai puţin sensibili dacă efectuează plata prin carte de credit sau prin virament bancar. Cea care dictează preţurile este piaţa şi nu costurile. dacă au venit să vândă şi este vorba de un tarif de referinţă. negociate între hotelier şi agentul de voiaj. Acesta stabilea. gradul de ocupare. de obicei. cotele de reducere acordate diferitelor categorii de clientelă. Pentru stabilirea propriu-zisă a nivelului tarifelor se utilizează metode formale şi neformale. aşa cum a fost legiferat în ultimii ani prin ordinul Ministerului Turismului. chiar şi un tarif sensibil ridicat va fi considerat rezonabil. Reflectarea în tarife a nivelului scăzut al costurilor poate reprezenta un avantaj concurenţial. O asemenea sensibilitate la preţ poate fi caracteristică vânzării unor produse de mai mică importanţă. cu caracter preferenţial şi confidenţial. Categoria criteriilor economice include acoperirea costurilor. oamenii de afaceri nu-şi vor pune în pericol imaginea lor şi a produsului pe care îl reprezintă căzându-se la un hotel ieftin. În România reglementările legale se concretizează prin sistemul tarifar al prestaţiilor de cazare. pe termen mediu şi lung necesitatea acoperirii costurilor este evidentă. odată cu plata întregului preţ al voiajului turistul poate opta pentru achitarea unui supliment aferent cazării în regim single (singur în cameră).

după criterii temporare ( sezon. Adesea. iluminatul.cazare (lei / zi / cameră). b) Costul de achiziţie a unui preparat are ca bază de calcul preţul de cumpărare al materiilor prime.A. costurile efective se dovedesc a fi nerelevante în raport cu preţul pe care clientul este dispus să-l plătească. Stabilirea preţului de vânzare face trimitere la următoarele categorii: a) Preţul de cumpărare: reprezintă echivalentul sumei plătite sau de plătit pentru mărfurile furnizate de la alte intreprinderi.nivelul calitativ al serviciului – determinat de numeroase elemente. inventarul textil. zile din săptămână. Astfel de acţiuni nu-şi au locul într-un hotel de lux. neomiţând decorul. . în acest caz marja brută (diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de costul de achiziţie a materiilor prime) fiind obţinută pe cale de consecinţă. zgomotul. Strategiile adoptate pot fi următoarele: .în funcţie de segmentul de clientelă ales şi de concurenţă. Preţurile în alimentaţie: Preţul cerut trebuie să coincidă cu aşteptările clientului.prin aplicarea la costul de achiziţie a materiilor prime a unui coeficient multiplicator.combinând variantele anterioare. o pierdere. .strategia tarifului ridicat.acordarea de reduceri şi gratuităţi – umeori în perioadele cu afluenţă scăzută. III. de pătrundere pe piaţă (tariful de lansare). sărbători).sensibilitatea la timp – oamenii de afaceri sunt mai preocupaţi de timp decât de preţ. serviciul la masă în sine. la anumite ore sau pentru grupuri.strategia tarifului diferenţiat. aşa cum practica obligă. între primire şi nota de plată. 2.A. încălzirea farfuriilor. curăţenia. 2.V. fiecare categorie de încadrare şi fiecare tip de cameră. pregătirea şi prezentarea preparatelor culinare. la care se adaugă cheltuielile de achiziţie sau de aprovizionare: Cost de achiziţie materie primă de consumat X 100 C. 44 . un client care plăteşte un preţ sub aşteptările sale reprezintă un câştig nerealizat. Stabilirea preţului de vânzare se poate face: . fără T. mirosurile. atmosfera. rapiditatea serviciului. vesela.strategia tarifelor forfetare. Între factorii care determină strategia de preţ sunt incluşi: . este un client pierdut pentru viitor. fără micul dejun pentru fiecare tip de unitate cu activitate hotelieră. . Un client căruia i se cere să plătească un preţ peste aşteptările sale.strategia tarifului scăzut. aplicabilă grupurilor de turişti. . fără concurenţă pe anumită piaţă. . . . se acordă reduceri ale preţului. practicată de hotelurile de lux.

Acest raport determină rata teoretică a costului de achiziţie. c) Marja brută se adaugă la costul de achiziţie pentru a obţine preţul de vânzare. Ea se poate exprima în sumă absolută ca procent aplicat la costul de achiziţie (adaosul comercial) sau ca procent aplicat la preţul de vânzare (marja brută), ceea ce de fapt reprezintă 100% minus rata costului de achiziţie. În expresia sa preţul de vânzare nu include T.V.A. d) Coeficientul multiplicator se calculează după determinarea ratei teoretice a costului de achiziţie, al cărei nivel mediu este de 3040%. Coeficientul multiplicator serveşte la stabilirea preţului de vânzare. Coeficientul multiplicator este reprezentat de relaţia: 1 Rata teoretică a costului de achiziţie În legătură cu aplicarea unui coeficient multiplicator, pot fi identificate trei niveluri de preţ: - preţul de vânzare teoretic, care se calculează prin aplicarea coeficientului multiplicator stabilit; - preţul de vânzare comercial, care este o reflectare a raportului calitate/preţ aferent imaginii care i se doreşte restaurantului, acest preţ poate avea caracterul unui ”preţ de acroşare„ a clientelei, în funcţie de preţul concurenţei; - preţul de vânzare real, care este practicat şi care, adesea, este apropiat de preţul comercial. III. 3. SISTEME DE REZERVARE: III. 3. 1. Sistemele de rezervare propriu-zise: Sistemele de rezervare create de către grupurile sau lanţurile hoteliere au caracter exclusiv. Acestora li se adaugă sistemele globale de distribuţie (GDS) a tuturor categoriilor de servicii legate de voiaj: bilete de avion, camere în hoteluri, închiriere de autoturisme, bilete la tren, voiaje forfetare. Sistemele de rezervare speciale sunt organizate ca sisteme proprii ale marilor grupuri sau lanţuri hoteliere. Ele dispun de mai multe birouri de rezervări. Pentru obţinerea de informaţii sau rezervarea unei camere este suficientă stabilirea legăturii telefonice, prin fax, telex, cu cel mai apropiat birou de rezervări din cadrul sistemului, în raport cu locul de unde se apelează la sistem. Pentru hotelurile conectate prin reţea computerizată la sistem, în
45

sensul planing-ului de rezervări al hotelului este direct accesibil la nivelul biroului de rezervări, cererea de rezervare se va transmite şi se operează direct în situaţia rezervărilor la hotel, obţinându-se în timp real confirmarea cererii de rezervare a clientului. Pentru hotelurile care nu sunt conectate la reţea, cererile de rezervare se transmit la hotel prin ordinator, fax sau telex, confirmarea parvenind la biroul de rezervări pe aceeaşi cale. Fiecare hotel poate să funcţioneze şi ca un birou de rezervări, clienţii aflaţi acolo putându-şi rezerva camere la oricare alt hotel al lanţului. III. 3. 2. Societăţile de reprezentare: În afara sistemelor de rezervare specializate, proprietate a marilor grupuri şi lanţuri hoteliere, au fost create şi sisteme de rezervare care funcţionează ca societăţi independente şi încheie contracte cu hotelurile interesate de sistem. Principalele funcţii asigurate sunt similare sistemelor de rezervare specializate: informarea clientului cu privire la hotel şi posibilităţile de cazare, precum şi preluarea cererilor de rezervare. Unele societăţi, pe lîngă activitatea de rezervare şi, deci, de intermediere a vânzărilor îşi asumă şi activitatea de comunicaţie desfăşurată în favoarea hotelului pe anumite pieţe. Acesta este specificul societăţii de reprezentare. Hotelurile care dispun de bugete promoţionale suficiente încheie contracte cu una sau mai multe societăţi de reprezentare. Aceasta din urmă se angajează să realizeze publicitatea în avantajul hotelurilor pentru ale face mai cunoscute în rândul agenţilor de voiaj şi publicului, precum şi să intermedieze vânzările. Astfel de societăţi specializate în reprezentare activează în mai multe ţări din Europa, dar mai ales din Statele Unite, Canada şi Marea Britanie. Dezvoltarea lor datează din ultimul sfert de secol. Rolul societăţilor de reprezentare este major în cazul hotelurilor amplasate la mari distanţe de clienţii lor. Obligaţiile societăţii de reprezentare sunt stipulate prin contract: - de regulă, este prevăzută o clauză de exclusivitate, în sensul neprezentării pe o piaţă anume a unor hoteluri direct concurente, reciproc hotelului i se poate cere reprezentare unică într-o anumită zonă teritorială; - difuzează materiale publicitare ale hotelului; - întreprinde alte acţiuni publicitare, urmând să facă dovada acestora prin decupaje din presă etc, majoritatea anunţurilor publicitate sunt inserate în reviste profesionale de turism, destinatarii acestora fiind agenţiile de voiaj; - îndeplineşte rolul de intermediar de vânzări, prin preluarea cererilor de ;rezervare şi de transmiterea lor la hotel
46

Hotelul va transmite societăţii de reprezentare toate materialele piblicitare. Pe lângă difuzarea lor societatea de reprezentare va recurge la publicitatea mass-media, va participa la manifestări expoziţionale internaţionale de turism, va întreţine contacte permanente cu agenţiile de voiaj atât la sediul propriilor birouri de vânzări, cât şi la sediul agenţiilor. III. 4. REZERVAREA LA HOTEL: III. 4.1. Înregistrarea rezervărilor: O cameră rămasă astăzi neocupată nu poate fi închiriată mâine de două ori. Rezervarea se face direct de către clientul final însuşi, la hotel, sau de către un intermediar: agenţie de voiaj, birou de rezervări, societate de reprezentare, intreprindere, preiteni etc. Din punct de vedere al mijloacelor utilizate, cererea de rezervare poate să parvină la hotel verbal, în scris sau printr-o reţea informatică. Cea mai utilizată este rezervarea prin telrfon, care însă prezintă celmai mare risc pentru hotelier. Pentru clienţii individuali, primirea şi prelucrarea cererilor de rezervare revine biroului de rezervări din cadrul serviciului front-office al departamentului cazare. Pentru grupuri primirea şi prelucrarea comenzilor de rezervare se face de către serviciul vânzări. Primirea unei comenzi face obiectul înregistrării într-un document de tipul „rezervare de grup”. Tot în grija biroului rezervări este planning-ul de rezervări. Înregistrarea în planning a tuturor categoriilor de clienţi este un atribut al biroului de rezervări. Înregistrarea rezervărilor se face diferit, în funcţie de sistemul adoptat. Înregistrarea trebuie făcută pe un planning de rezervări, care este cu atît mai necesar cu cât rezervările sunt mai numeroase şi trebuie să satisfacă obţiuni şi preferinţe particulare. În general, rezervarea poate fi provizorie sau fermă. O rezervare provizorie corespunde unei cerei formulată pentru o perioadă precizată dar prin care clientul individual se interesează de condiţiile oferite înainte de a-şi da acordul definitiv. Pentru rezervarea fermă, clientului îi va fi expediată o comfirmare, precizîndu-se eventuala garanţie solicitată. III. 4. 2. Garanţiile de rezervare: Fie că e vorba despre o rezervare făcută direct sau indirect, oricare ar fi mijlocul utilizat, pentru un client individual sau pentru un grup, indiferent dacă e vorba despre o rezervare provizorie sau definitivă, prin răspunsul de acceptare este recomandabil să se solicite o garanţie de rezervare. Prin aceasta

47

48 . de despăgubire. tot atunci comfirmăndu-i-se asigurarea garantării. un client căruia i se reţine avansul va evita hotelul pe viitor. Hotelierul se angajează să păstreze camera pe numele clientului până în ziua următoare datei de sosire. Clientul poate anula rezervarea din timp. Dacă clientul nu se prezintă la hotel. Plata în avans constă într-o sumă de bani plătită de către client cu anticipaţie. Funcţia avansului este să acopere eventualul prejudiciu. Oricare ar fi consideraţiile hotelierului. Poate clientul chiar şi-a anulat rezervarea. fie păstrarea în credit. al cărui sediu se află în aceiaşi localitate cu hotelul. hotelierul va completa o factură-tip cu menţiunea „no-show” .hotelierul se protejează de clinţii care îşi anulează rezervarea în ultimul moment sau nu se prezintă la hotel fără a-şi anula rezervarea. reţinerea avansului are funcţie reparatorie.dacă hotelul este ocupat doar la jumătate din capacitate. clientul se adresează hotelului prin telefon. reprezintă. Fiecare caz în parte se impune a fi analizat îndeaproape. avansul nu este reţinut necondiţionat. Comanda fermă a unei întreprinderi. se angajează să achite. de pe urma faptului că respectiva cameră a rămas neocupată. Avansul nu se reţine dacă anularea s-a făcut cu respectarea condiţiilor stabilite cu claritate de către hotelier şi aduse la timp la cunoştinţa clientului. plata în avans poate compensa pierderea suferită de către hotelier. fie un om de afaceri partener al intreprinderii. la ora 12. în contul unei viitoare şederi a clientului cea ce îl va determina să vină. . în situaţia neprezentării şi neanulării. Dacă clientul nu se prezintă la hotel. au existat solicitări. neexistând un prejudiciu. ogaranţie de rezervare. fie restituirea acestuia.Cel mai adesea. fie de persoane din întreprindere care călătoresc în interes de afaceri. nerestituirea avansului ar avea o funcţie sancţionatorie. Cărţile de credit permit garantarea prin intermediul serviciului „rezervarea garantată”. diferenţa restitiund-o. îndreptăţită din punct de vedere contractual.dacă hotelul este complet. la hotel. Este preferabil ca hotelierul să-i argumenteze clientului că este nevoit să recupereze o parte din pierderea înregistrată şi să se mulţumeasă cu jumătate din avans. în egală măsură. întreprinderea. nota de plată pentru o noapte de cazare. În acest din urmă caz. Soluţiile concrete pot însă să difere mult între ele: . însă a făcuto cu întârziere. necunoscut hotelului. cu angajarea contului bancar. prezicând numărul cărţii de credit şi trimiţând-o la organismul emitent al cărţi de credit pentru încasarea contravalorii primei nopţi de cazare. deşi se presupune. Soluţia aleasă este reţinerea avansului. Plata în avans se deduce din suma achitată de către client la hotel. Pentru cilentul care nu se prezintă la hotel şi nu anulează rezervarea la timp. Comanda de rezervare primeşte fie o manifestare organizată de întreprindere.

riscul pierderii şi furtului. Acestea sunt înscrisuri ca căror valoare fixă este imprimată odată cu tipărirea lor. Pentru operaţiunile din străinătate. în moneda naţională. Valorile nu sunt mari şi sunt exprimate în cifre rotunde. ci şi cu cecuri de călătorie. 1. cărţi cu bandă magnetică. rămâne cu o parte din banii de buzunar în monedă străină necheltuiţi. orice plată trebuie precedată de un schimb valutar. în memoria microprocesorului). cărţile de plată se grupează în cărţi imprimate în relief (permit imprimarea caracterelor pe cele trei exemplare din hârtie autocopiativă ale facturii – tip). emis de către o agenţie de turism care consimte să plătească societăţii hoteliere sau hotelului servicii hoteliere furnizate clientului sau clienţilor agenţiei de turism. c) Potrivit criteriului relaţiei juridice create pentru funcţionarea sistemului de plată se disting cărţi bilaterale (caracterizate prin existenţa unui raport juridic direct între organismul emitent şi titular) şi cărţi trilaterale (raportul juridic se stabileşte între organismul emitent. Totuşi plata în numerar comportă mai mult dezavantaje majore. b) Din punct d vedere al tehnologiei utilizate. cărţi mixte (poartă informaţiile de identificare potrivit tuturor celor trei tehnici: în relief. cărţi cu microprocesor (dispun de un microcircuit cu o capacitate de memorie superioară). la întoarcerea în ţară. pierderea dobânzii. CĂRŢILE DE PLATĂ: Dintre mijloacele de plată amintim cărţile de plată care pot fi clasificate în mai multe criterii: a) În funcţie de organul emitent pot fi identificate: cărţi bancare. III.Voucher-ul şi comanda de efectuare a prestaţiei reprezintă garanţia de rezervare specifică agenţiilor de voiaj. Utilizarea voucher-ului este mai frecventă în cazul clienţilor individuali şi grupurilor mici (neînsoţite de ghid). III. conform cu modelul anexat la dosarul de licenţă. ete mijlocul de plată acceptat pretutindeni. Originalul voucher-ului este înmânat clientului. titularul cărţii şi comerciantul-beneficiar aderent la sistem). 49 . Comanda de rezervare parvine la hotel sub forma ”comenzii de efectuare prestaţii„ sau a copiei voucher-ului. Alte mijloace de plată: Plăţile într-o monedă anume nu se fac numai în numerar . Plata în numerar. 5. cărţi de plată selective şi cărţi acreditive internaţionale. pe bandă magnetică. Turistul poate suferi o pierdere suplimentară dacă. Voucher-ul reprezintă documentul tipizat şi personalizat. Toate serviciile trebuie menţionate în voucher. 5.

Suma pe care titularii cecurilor o pot utiliza în străinătate este plafonată. În caz de pierdere sau furt. Cecurile poştale sunt utilizate preponderent în ţările emise. 50 . cecurile nu pot fi utilizate de cel care intră în posesia lor. de care trăgătorul dispune ca urmare a unui depozit sau a unui credit acordat de către bancă. Cecurile bancare prezintă riscul de a nu fi acoperite şi de aceea ele sunt rareori acceptate în afara ţării. în general. Un alt mijloc de plată relativ răspândit este reprezentat de sistemul cecurilor bancare şi poştale. agenţii de voiaj etc. Cecurile pot fi folosite în majoritatea ţărilor Uniunii Europene. însă nu există nici un motiv ca ele să nu poată fi întrebuinţate şi în aceeaşi ţară. în străinătate.Cecurile de călătorie sunt emise de către bănci. Au aspectul unor bancnote şi elimină riscul pierderii şi sau furtului numerarului. şi sunt vândute clienţilor lor pentru a înlocui banii lichizi în timpul călătoriei. În Marea Britanie există chiar o infrastructură de distribuitoare automate prin care posesorii cecurilor şi le pot încasa. Cecurile de călătorie se utilizează. Cecurile poştale intenaţionale permit retragerea de numerar de la oficiile poştale. Cec-ul este un înscris prin care o persoană (trăgătorul) dă ordin unei bănci (tras) să plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă determinată de bani.

condiţii de calitate care trebuie să fie în conformitate cu reglementările interne şi acordurile internaţionale. 601/1997 Autoritatea Nţională pentru Turism emite Ordinul Autorităţii Naţionale de Turism nr. 51 . 276/1997. H.G. Of.  Oficiul de Autorizare şi Control în Turism potrivit H.N.  H. NORME CARE VIN ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII: Activitatea de turism în România este reglementată de următoarele acte normative:  H.  H. IV.G. Turismului care este reprezentantul autorităţii publice centrale în domeniul turismului. Norme privind acordarea licenţelor şi brevetelor de turism: În România agenţiile de turism pot funcţiona doar în baza licenţei eliberate de Min. 1. M.G. la care ţara în care se desfăşoară este afiliată. în temeiul H. 58/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului.CAP. calitate care este reflectată în serviciile de cazare. 207/1994 H. 125/1998 publicat în Monitotul Oficial nr. 513/1998 publicată în Monitorul oficial nr 312/1998.G.G.T. 796/1992 şi H.G. IV STANDARDE ŞI NORME ÎN TURISM Produsul turistic nu poate fi standardizat deoarece nu este omogen el are o structură vie prin definiţie şi suferă o presiune continuă a mediului.  Autoritatea Naţională pentru Activitatea de Turism este singura care poate desfăşura activităţi de autorizare în turism. 462/1998 – norme privind activitatea de acordare a licenţelor şi prevederilor de turism.M.G. Ord.  Ordonanţa 21/1992 şi Legea 11/1994 privind protecţia consumatorilor. 1. 972/1998 privind organizarea şi funcţionarea ANAT controlează respectarea legislaţiei şi a calităţii serviciilor turistice. 634/1994. nr 843/1999 publicată în Monitorul Oficial nr. 61/1999.  Ordin 87/1992 şi O. în serviciile de alimentaţie publică. IV.G. 601/1997 apărută în Mon. 1.G. O. 61/1999 privind normele de clasificare pe categorii de încadrare a unităţilor de cazare.  H. etc. 805/1990 şi 233/1992. 510/1999 privind clasificarea pe categorii de încadrare a unităţilor de cazare şi de alimentaţie publică. Licenţa de turism reprezintă actul prin care se atestă capacitatea agenţilor economici din turism pentru a efectua servicii în codiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti. Se standardizează însă calitatea produsului turistic.

dovada constituirii fondului de garanţie eliberată de ANAT.  Agenţia trebuie să constituie un fond de garanţie la Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) care poate fi utilizat pentru finalizarea acţiunilor desfăşurate în caz de faliment. Tur.  Să existe un grup sanitar propriu pentru personal.copia brevetului de turism a şefului de agenţie.  Agenţia trebuie să asigure ghizi calificaţi corespunzător cu activităţile desfăţurate. . El trebuie să fie în legalitate în ceea ce priveşte condiţiile construirii şi funcţionării. ci la parter. să fie cunoscători a unor limbi de circulaţie internaţională.  Şeful agenţiei să posede brevet de turism. vizată trimestrial de centrul teritorial de promovare a turismului.copia certificatului de înmatriculare la Registrul Comerţului. .  Utilizarea vouchere-lor tip.cerere de eliberare a licenţei. sau de formare în turism).Criterii minime pentru obţinerea licenţei unei agenţii de turism:  Agentul economic trebuie să fie înregistrat la Registrul Comerţului. . la mezanin sau alte nivele. Agenţiile de turism şi filialele acestora sunt supuse licenţierii indiferent de forma lor organizatorică şi natura capitalului social al agentului economic de care aparţine.  Serviciile de cazare şi masă trebuie asigurate doar prin unităţi calificate.  Starea clădirii şi aspectul acesteia.  Personalul care funcţioneză în agenţiile de turism trebuie să fie calificat (absolvenţi de liceu de profil turism sau ai unor cursuri superioare.  Agenţia trebuie să fie accesibilă clienţilor.  Asigurarea existenţei unei cărţi de impresii. . să aibe prevăzute activităţile de servicii turistice în obiectul de activitate. amplasarea acesteia să nu fie la subsol sau la mansardă.  Obligativitatea utilizării mijloacelor de transport numai de la agenţii economici licenţiaţi. la 1000 turişti într-un an calendaristic.  Editarea programelor turistice.  Să nu se înregistreze mai mult de 5 reclamaţii confirmate de Min. în care funcţionează agenţia de turism trebuie să fie corespunzătoare. Actele necesare eliberării licenţei de turism sunt următoarele: .copia hotărârii judecătoreşti de înfiinţare a agentului economic sau copia de autorizaţie de funcţionare.  Preţurile şi comisiooanele practicate trebuie afişate la loc vizibil. 52 .

copie de pe cartea de muncă. la loc vizibil. .fişa de prezentare a agenţiei..copie de pe contractul de muncă al persoanei care deţine brevetul înregistrat la Camera de Muncă a judeţului.curriculum vitae.copii ale actelor de studii şi a actelor doveditoare a perioadei lucrate în sfera serviciilor turistice. acţiuni şi activităţi specifice care contribuie la dezvoltarea turismului sau care o influenţează. al Rep. Oficiul de Promovare a Turismului are ca principal obiect de acitivitate promovarea turismului intemediul acţiunilor specifice de informare turistică din străinătate. Brevetul de turism: reprezintă actul care atestă posibilitatea desfăşurării activităţii turistice de către şefii de agenţii turistice şi de către filiale ale agenţiilor de turism. 53 . să aibă domiciliul stabil în România sau să fie cetăţean al unei ţări care acordă reciprocitate echivalentă cetăţenilor români. .cererea de eliberare a brevetului. În cazul constatării pe parcurs a neîndeplinirii criteriilor care au dus la eliberarea brevetului se poate suspenda temporar (maxim 90 de zile) sau ridica definitiv în caz de reciditivă. Documentaţia privitoare solicitării acestui act cuprinde: . alte activităţi de autorizare. fiind obligatorie afişarea lor în incinta agenţiei. avizare şi control.cazier judiciar. avizarea documentaţiilor privind zonele şi staţiunile turistice urbane şi a documentaţiilor tehnice privind construcţiile turistice. Criterii minime pentru obţinerea brevetului de turism: de către o persoană fizică:  Cetăţenia: să fie cetăţean al României. Turismului şi în termen d e 60 de zile să se dea un răspuns cererii.caracterizarea activităţii desfăsurate în domeniul turismului de la ultimul loc de muncă. Documentaţia se depune la Min. brevederea personalului de activitate. clasificare. Oficiul de Promovare a Turismullui este primul organism care are ca obiecte de activitate: licenţierea agenţiilor de turism. . . Directorii unităţilor de cazare trebuie să primească acest brevet de turism. Într-un termen de maxim 30 de zile se va da răspuns solicitării. . . În România licenţele sunt eliberate pe o perioadă de 5 ani. Consiliul Consultativ al Turismului realizează politici naţionale în domeniul turismului şi coordonează programe. Moldova sau al unei ţări membre a Consiliului Europei. clasificarea structurilor turistice de primire.

3. cerficat care trebuie să fie acreditat. 4.  Cazier judiciar – să nu fi suferit condamnări pentru fraudă. Să răspundă pentru persoanele introduse în hotel. Obligaţiile turiştilor: vizează în primul rând completarea documentelor privind cazarea. La părăsirea temporară sau definitivă a spaţiului de cazare să se predea cheia la recepţie. 5. asigurarea funcţionării normale a instalaţiilor şi dotărilor. Asigurarea securităţii hotelului. să fie posesor al unui certificat de limbă străină de circulaţie internaţională. Restituirea camerei cu acelaşi inventar ca şi cel la primire. Informarea la recepţie în legătură cu evenimentele modificării sejurului până cel târziu la ora 12 ultima zi. 2. a corespondenţei de către clienţii sau după caz. solicitarea confirmării existenţei spaţiului destinat cazării pentru toată durata sejurului. Obligaţiile unităţilor de cazare se referă la: 1. abuz de încredere. 3. returnarea la expeditori sau trimiterea la adresa indicată de turist la plecare. 4. delapidare. Pregătirea profesională: să fie avsolvent al unei facultăţi acredite cu profil de turism. accesul la acestea. Asigurarea serviciilor solicitate anticipat. Asigurarea cunoaşterii de către clienţi a regulamentelor de ordine interioară. 5. cu respectarea normelor de convieţuire socială. Camera ocupată de client este asimitată domiciliului temporar deci hotelierul trebuie să respecte toate regulile care protejeajă domiciliul. Asigurarea prestării gratuite a serviciilor care intră în tariful cazării. 2. Folosirea în mod civilizat a spaţiilor de cazare şi folosinţă comună . al unui curs de formare managerială în industria hotelieră. Normele obligatorii care trebuie cunoscute şi respectate sunt stabilite pentru prestatori şi pentru turişti. 6. alte infracţiuni cu caracter economic. fals. conform cu datele stabilite. Furnizarea de informaţii turistice prin mijloace de publicitate sau prin dialog direct cu turiştii. Asigurarea primirii şi transmiterii mesajelor. a utilizării corecte a dotărilor hotelului. în condiţii de calitate ridicată. 54 . dare sau luare de mită.  Să posede recomandarea de la ultimul loc de muncă din sfera turismului. înşelăciune. 7. Efectuarea tuturor serviciilor de bază şi suplimentare la preţul prevăzut corespunzător categoriei de clasificare care trebuie făcut cunoscut. Obligaţiile clientului mai prevăd: 1.

Un program de ameliorare continuă a calităţii şi eficienţei serviciului. gradul de satisfacere a consumatorului de turism reprezintă diferenţa.caracteristicii a cărei ameliorare ar aduce un maximum de avantaje atât clienţilor cât şi organizaţiei de serviciu.6. IV. Ipostazele calităţii: Gradul de satisfacţie este reflectat în calitate. 1. Calitatea prescrisă arată nivelul limitativ al valorilor individuale. Cheltuielile pe produs trebuie studiate foarte atent din punct de vedere al variantelor. identificarea: . sănătatea sau viaţa celorlalţi. Respectarea regulamentelor de ordine interioară care stipulează cele de mai sus. Funcţia economică a calităţii exprimă interesele contradictorii ale clienţilor şi prestatorilor. Să achite contravaloarea serviciilor comandate şi prestate lui. Calitatea reală arată nivelul de realizare efectivă a serviciului. Activităţile de ameliorare a calităţii serviciului sau produsului turistic trebuie să ţină cont simultan de cerinţele de ameliorare pe termen scurt şi mediu dar şi să includă: . trebuie să fie elaborat pentru a permite. simultan cu menţinerea sau ameliorarea calităţii serviciului furnizat. inflamabile sau toxice care ar putea afecta securitatea. Calitatea contractată exprimă valorile individuale ale elementelor caracteristice asupra cărora s-au înţeles părţile.tuturor modificărilor cerinţelor pieţii. 2. Să nu introducă în spaţiul de cazare materiale explozibile. Astfel. Calitatea proiectată reflectă valorile individuale ale proprietăţilor la un nivel ales în urma comparării mai multor variante. ipostazele calităţii produsului turistic exprimă unele faze ale realizării sau momente referitoare la realizarea produsului turistic. . 7. 8.tuturor abaterilor de la calitatea specifică a serviciului. susceptibile să afecteze nivelul serviciului de furnizat. 55 . între altele. ceea ce necesită aplicarea unor metode sistematice de estimare a costurilor şi beneficiilor măsurabile. al valorilor individuale ale proprietăţilor produselor înscrise în norme şi standarde. în integritatea sa. prescrisă şi contractată. .identificarea datelor pertinente de colectat.

analiza cu prioritate a datelor referitoare la activităţile ce au impactul cel mai defavorabil asupra calităţii serviciilor. permiţând definierea obiectivelor calităţii. indiferent de nivel..  întreţinerea uşoară care se referă la posibilitatea identificării pe parcurs a deficienţelor de prestare şi remediere obligatorie. Ideile propuse de către membrii – având orizonturi diferite – al personalului organizaţiei de servicii.ameliorarea permanentă a serviciului. Conducerea organizaţiei trebuie să traducă aceste scopuri primare într-un ansamblu de obiective de calitate şi de activităţi ca de ex: . Obiectivele calităţii presupune realizarea unei anumite politici în domeniul calităţii necesită identificarea scopurilor esenţiale.transmiterea periodică de informaţii conducerii organizaţiei la nivelul cel mai înalt în scopul analizării sistemului de asigurare a calităţii şi al elaborării recomandărilor de ameliorare a calităţii pe termen lung. Conducerea trebuie să încurajeze întregul personal.considerarea exigenţelor societăţii şi a mediului ambiant al serviciului. .  flexibilitatea este o particularitate care permite adaptarea produsului la diferite situaţii.  utilitatea reprezentând existenţa unor scopuri precise urmărite prin consum. 1. de a participa la programul de ameliorare a calităţii.  eficacitatea care reprezintă posibilitatea producerii satisfacţiei maxime cu un efort minim.  validitatea şi condiţiile necesare pentru a putea fi utilizat. . . primare.o definiţie clară a cerinţelor clientului.  integritatea determinată de caracterul eterogen al produsului căruia nu-i poate lipsi nici un element component.satisfacerea clientului. urmată de măsuri adecvate pentru obţinerea calităţii respective.comunicarea datelor analizei către conducerile compartimentelor operaţionale. Scopurile primare pot include: . pot fi canalizate în mod util pentru ameliorarea calităţii şi reducerea costurilor. IV. 56 . 3. Caracteristici calitative: Caracteristicile calitative se structurează în funcţie de satisfacerea existenţelor turiştilor. cu recomandarea ameliorării imediate a serviciului. Criteriile de apreciere calitativă sunt:  siguranţa în timpul consumului.  comprehensiunea se referă la funcţionarea şi utilizarea elementelor produsului care trebuie înţeleasă atât de prestator cât şi de consumator. . în concordanţă cu standaredele şi etica profesională.

acţiuni şi controale preventive pentru evitarea oricărei nemulţumiri a clientului.prevenirea eventualelor efecte negative ale serviciilor prestate asupra societăţii şi mediului ambiant.  Despăgubirea consumatorului pentru daunele provocate de produsele sau serviciile care nu corespund clauzelor contractuale. ONU nr. 1.  Protejarea consumatorilor: împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau presta un serviciu care ar putea să-i prejudicieze viaţa. Principalele drepturi ale consumatorului sunt următoarele:  Accesul la piaţă: asigură o gamă diversificată de produse şi servicii.optimizarea costurilor calităţii pentru performanţele cerute şi nivelul serviciului realizat. precum şi exonerarea de la plată a produselor şi serviciilor care nu au fost solicitate şi acceptate. . sănătatea sau securitatea ori să-i afecteze drepturile şi interesele legitime. 39/248 din 1985 care a aprobat ”Principiile directoare pentru protecţia consumatorului„ legislaţia din România a adoptat o serie de reglementări obligatorii cu privire la protecţia consumatorilor.implicarea colectivă a tuturor membrilor (salariaţilor) organizaţiei în realizarea calităţii. . .  Informarea corectă.. 4. acordarea despăgubirii pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau validitate. Drepturile şi protecţia consumatorilor: Conform Rezoluţiei Adunării Gen. Obligaţia agenţilor economici la remedierea sau înlocuirea gratuită a produselor şi serviciilor cu abateri de la parametrii de calitate. 57 . fără impunerea clauzelor care ar putea favoriza folosirea practicilor abuzive. care ar putea infţuenţa opţiunea. în scopul identificării posibilităţilor de ameliorare a calităţii acestor servicii. IV.analiza permanentă a cerinţelor serviciilor prestate şi a rezultatelor obţinute. clară şi precisă: Presupune redactarea clauzelor contractuale şi a celor referitoare la caracteristicile calitative şi a condiţiilor de credit şi a dobânzilor trebuie să fie cunoscute astfel încât decizia care stă la baza hotărârii de a achiziţiona produsul sau serviciul în cauză să corespundă cât mai bine nevoilor sale. .

IV. fiecare indicator poate fi realizat independent sau în interdependenţă cu alţi indicatori rezultând sisteme de indici. În acest scop se utilizează gruparea care urmează:  Turişti care vizitează zona pentru prima dată.  Obiectivele turistice cu cel mai mare nr. AUDITUL CALITĂŢII: Auditul calităţii reprezintă metoda specifică a asigurării calităţii. de obiective turistice ce revin la 1000 locuitori şi densitatea lor pe zone turistice. vizitatorilor la 1000 locuitori. Indicatorii pentru efectele sociale. Auditul se prezintă sub forma unei piramide care are la bază normele. 3. INDICATORII STATISTICI AI CALITĂŢII ACTIVITĂŢII TURISTICE Prin intermediul indictorilor specifici se pot aprecia efectele sociale. Prin îmbogăţirea cunoştinţelor de cultură generală. zonale şi naţionale se pot aprecia efectele educaţionale.  Frecvenţa vizitării obiectivelor pe sezoane. de vizitatori într-un sezon. culturale pot fi determinaţi prin analiza datelor următoare:  Nr. Auditul reprezintă exerciţiul culegerii de fapte care reduc riscul apariţiei costurilor care pot fi prevenite. IV. Pentru o analiză mai completă toţi indicatorii prezentaţi se analizează în dinamica lor. Utilizarea corectă a costurilor reprezintă un instrument de conducere deoarece oferă conducerii informaţii certe despre sistemul real de conducere.  Turişti care repetă vizita. a cunoştinţelor privind istoria. educaţionale.  Nr. 2. comaprând nivelul indicatorilor realizaţi în perioada efectivă cu nivelul indicatorilor realizaţi în perioada efectivă cu nivelul indicatorilor realizaţi în perioadele anterioare sau perioade luate ca bază de comparaţie. cu aproximaţie. 58 . Auditul este singurul instrument de conducere care poate. sistemul legislativ.  Ca indicator al calităţii activităţii turistice se mai utilizează şi nr. de turişti care vizitează zona. acestea având cadrul mai larg şi mai puţin restrictiv decât legile. a celor legate de obiceiuri şi tradiţii locale. aceştia caracterizează atât refacerea şi fortificarea forţei de muncă cât şi efectele tratamentelor balneare. garanta găsirea adevăratelor cauze a problemelor firmei şi oferă soluţii pentru prevenirea costurilor ce pot fi evitate. În acest mod.

această etapă constituie un motiv pentru efectuarea unui audit de calitate. Acest tip de audit poate fi declanşat cu regularitate sau ca urmare a modificărilor importante din sistemul calităţii organismului ori ale calităţii tehnicilor. procedurilor. realizat pentru a corespunde exigenţelor. 3. Este recomandat ca auditul să fie constructiv în sensul evidenţierii punctelor care nu respectă ceea ce fusese definit anterior şi să detecteze punctele care pot pune probleme în viitor. de aici rezultând noţiunile sau managementul calităţii.  respectarea exigenţelor legale. Este necesară în cadrul unei organizaţii evaluarea propriului sistem al calităţii în raport cu normele sistemului calitativ. 1. la obiectivele de calitate prevăzute.  Finalizarea auditului. Dacă sistemul este realizat. Verificarea sistemului calităţii furnizorului în cadrul relaţiilor contractuale. Auditul reprezintă ansamblul acţiunilor prestabilite şi necesare pentru a da siguranţa într-un produs sau serviciu.  să dea ocazia celui audiat să-şi amelioreze propriul sistem al calităţii. produselor sau serviciilor sale pentru a urma procedurii sale. Obiectivele auditului: Conceperea auditului presupune atingerea următoarelor obiective:  determinarea conformităţii sau neconformităţii elementelor sistemului calitativ la exigenţele prevăzute. 59 . Auditul intern de calitate reprezintă serviciul adresat personalului audiat. Auditurile sunt declanşate în vederea realizării evaluării iniţiale atunci când există cerinţa stabilirii relaţiilor contractuale sau în cazul verificării dacă propriul sistem calitativ satisface exigenţele prevăzute şi dacă acesta este realizat. satisface cu regularitate exigenţele prevăzute.  să se permită înregistrarea sistemului calitativ organismului audiat. procedeelor şi a resurselor pentru punerea în practică a conducerii calităţii. Etapele auditului constă în:  Pregătirea auditului.  determinarea eficacităţii sistemului calităţii. El trebuie să recunoască ceea ce e bine de făcut şi trebuie găsite punctele ce trebuiesc îmbunătăţite.IV. va fi procedura care va satisface exigenţele referitoare la calitate. Auditul calităţii conţine următorul procentaj: 50% comunicare.  Vizita la audit. ansamblul responsabilităţilor. Sistemul calităţii reprezintă ansamblul structurilor orgaizatorice. 30% metodă şi 20% psihologie.

Memorarea know-how-ului firmei.examinare metodică = metodă.Mai putem menţiona că auditul reprezintă examinarea metodică şi independentă care se execută în scopul determinării dacă activităţile şi rezultatele ce privesc calitatea satisfac cerinţele prestabilite şi dacă acestea sunt aplicate ca atare şi sunt capabile pentru atingerea obiectivelor propuse. scopul auditului de calitate este găsirea cauzelor adevărate a problemelor intreprinderii şi de-a oferi soluţii în vederea remedierii nonconformităţilor şi pentru prevenirea costurilor care pot fi evitate. Clarificarea modurilor de funcţionare. . sunt semne definitorii în modul de apreciere a firmelor de servicii.independenţă = obiectivitate. astfel intreprinderea având ocazia îmbunătăţirii propriului sistem de calitate. Această aplicarea poate fi tradusă prin intermediul următoarelor cuvinte cheie: . 60 . Astfel spus. Federalizarea echipelor. Datorită omogenităţii serviciului consumatorii sau clienţii vor fi interesaţi mai puţin de cel care prestează serviciul şi mai intens interesaţi de preţul serviciului.dispoziţii prestabilite = referinţe. optimismul cât şi încrederea înspirată de către personalul care vine în contact cu clientul. Din toate acestea rezultă că atât capacitatea de comunicare. Reducerea costurilor de non conformitate.capabilă (aptă) pentru atingerea obiectivelor = evaluare. Avantajele firmelor care aplică auditul calităţii sunt:      Clarificarea responsabilităţilor. . .

V ELABORAREA UNUI PRODUS TURISTIC V. ♣ În partea a III-a sunt precizate vânzările planificate pe termen lung. testare intensivă a lui pe pieţe ţintă. ex. ► posibilitatea de diferenţiere a produsului turistic este în general limitatp la alegerea unuia sau mai multor servicii. După adoptarea conceptului de produs şi strategia de marketing se poate evalua afacerea. în scopul determinării acceptabilităţii pe piaţa stabilită. 1. Sarcina marketer-ului este de a transforma ideea în produs. distribuţia şi bugetul de marketing necesar în primul an. ponderea pieţii şi mărimea profitului pentru următorii ani. teama pentru transportul pe apă. foarte multe plaje sunt diferenţiate numai de mijloacele de transport utilizate de consumatori pentru a ajunge la ele. Produsele noi sunt testate în condiţii slabe pe paneluri de consumatori. profitul şi strategia de marketing. poziţionarea produsului planificat. 61 . ♣ A II-a parte evidenţiază preţul planificat al produsului. deoarece nu are forme transferabile din punct de vedere fizic pentru a putea fi examinate şi evaluată măsura în care este acceptat pe piaţă. de a determina măsura în care acestea sunt atractive pentru consumatori şi de a alege conceptul corespunzător. vânzările. ► marketer-ul este limitat în posibilităţile de modificare a produsului turistic în ceea ce priveşte caracteristicile lui fizico-geografice sau de mediul înconjurător care. Această procedură este greu de realizat în turism datorită următoarelor motive: ► produsul turistic fiind intangibil nu poate fi prestat . Consumatorilor nu li se oferă idei de produs ci produsul turistic efectiv.CAP. TEHNICA ELABORĂRII PRODUSULUI TURISTIC: Imaginea produsului reprezintă părearea pe care consumatorii şi-o fac despre un produs actual sau potenţial. paralel cu produse competitive şi cu versiunile anterioare ale aceluiaşi produs. Cea mai bună metodă de realizare a unui produs turistic este aceea de cercetare şi dezvoltare. chiar dacă sunt realizate de om nu pot fi modificate decât într-o mare perioadă de timp. TESTAREA reprezintă cel mai serios filtru prin care trebuie să treacă conceptul noului produs pentru a fi lansat pe piaţă. ► dificulatea orientării marketer-ului pe anumite pieţe în legătură cu starea emoţionantă a consumatorilor – teama de zbor cu avionul. Următoarea etapă constă în proiectarea unei strategii de marketing pentru introducerea produsului pe piaţă şi este formată din trei părţi: ♣ Prima parte descrie piaţa – ţintă.

 locul şi modul în care se va începe comercializarea lui. 2. restrâns de agenţii de turism. alimentaţie publică. transport. în sezon şi exrasezon. Procedurile de prezentare utilizate în marketingul produselor fizice sunt dificile de adoptat la marketingul produselor turistice. .  piaţa ţintă. urmând în caz de reuşită să lanseze pe plan internaţional. PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI REFITOARE LA STUDIUL DE CAZ: . cetăţiilor ca şi spaţii de locuit pentru turişti. servicii de intermediere. caselor memoriale. cazarea şi motivaţia pe care o are consumatorul. alte servicii). servicii cu caracter sportiv. îmbunătăţirea serviciilor complementare (servicii de informare a turiştilor. servicii de cură şi tratament balneo-medical.► marketer-ul este limitat în ceea ce priveşte controlul asupra întregului produs turistic oferit consumatorului. V. 62 . Astfel un touroperator poate include un nou pachet de servicii turistice într-o broşură sau îl oferă unui nur. În cazul serviciilor oferite cosumatorului. exceptând sondajele şi interviurile desfăşurate cu potenţialii consumatori. . ex: împrejmuirea spaţiilor verzi din apropierea obiectivului.Amenajarea încăperilor castelelor.Creşterea calităţii serviciilor de cazare. servicii cu caracter cultural-educativ. Cel mai frecvent tip de testare utilizat este testul de marketing ce presupune o acţiune pilot a noului produs care a avut succes. deoarece aceasta depinde de cel puţin trei oferte. La lansarea uni produs turistic se au în vedere câteva elemente:  momentul lansării.Exploatarea eficientă a obiectivelor turistice prin protejarea acestora împotriva fluxului intens de vizitatori. servicii speciale. respectiv transportul. reducerea programului de vizită.

ECONOMIC ŞI ADMINISTRATIV SPECIALIZARE: CONDUCEREA UNITĂŢILOR COMERCIALE ŞI DE TURISM PROIECTAT: FILIP TEODORA 20001. ORADEA 63 .UNIVERSITATEA DIN ORADEA COLEGIUL TEHNIC.

TOTAL KILOMETRII PARCURŞI = 658 64 .TRASEUL TURISTIC EFECTUAT ORADEA CLUJ – NAPOCA ALBA – IULIA DEVA TIMIŞOARA ARAD ORADEA KILOMETRAJUL ORADEA Aleşd Huedin CLUJ-NAPOCA Feleac Turda Aiud ALBA-IULIA Oraştie Simeria DEVA Lugoj Buziaş TIMIŞOARA Vinga ARAD Chişineu Criş Salonta ORADEA ORADEA – CLUJ-NAPOCA = 156 KM CLUJ-NAPOCA – ALBA-IULIA = 96 KM ALBA-IULIA – DEVA = 77 KM DEVA – TIMIŞOARA = 162 KM TIMIŞOARA – ARAD = 51 KM ARAD – ORADEA = 116 KM.

în Oradea se înfiinţează Academia de Drept. Săcuieni. In sec. Otomani.e. XV-XVI se dezvoltă târgurile de câmpie: Salonta. Velenţa şi Subcetate.Prezenţa omului pe aceste meleaguri este atestată încă din epoca paleoliticului. G-he Ştefan. XIV-lea. Tăuteu şi Biharea. formate din comunităţile de agricultori şi crescători de animale. Oradea. este declarată oraş.n. Gavrilaş Movilă fost domn al Moldovei. iar în prima jumătate a sec. Municipiul Oradea s-a format prin unificarea târgurilor Olosig. În anul 1780. VII-XI este dovedită de izvoarle documentare păstrate până azi. XVII se stabilesc pe domeniul cetăţii Şinteu foştii domni ai Ţării Româneşti: C-tin Şerban. În 1989 localitatea Valea lui Mihai. III – II i. Slovaciei. Tot în epoca bronzului se ridică cetătile de la Sălacea. Zonele din jurul Oradiei şi Văii Ierului au fost ocupate de celţii care sau stabilit aici alături de populaţia dacică. Din vremea dacilor s-au păstrat tezaure de argint la Tăşad. sub denumirea de Mihail.. Vasele pictate şi figurinele din lut ars descoperite la Râpa şi Suplacu de Barcău confirmă prezenţa aşezarilor neolitice de la Oradea. Prezenţa aşezărilor umane de-a lungul sec. potivit mărturiilor arheologice descoperite în peşterile aflate în Depresiunea Crişului Repede din zona Vad. iar tezaure monetare s-au descoperit la Sânicolaul Român. la care se adaugă depozitele de bronzuri descoperite la Sălard. devenind oraş liber în 1451 şi un important centru comercial în 1828. la Vaida atestă faptul că dacii foloseau moneda proprie încă din sec. ceea ce a determinat dezvoltarea culturii materiale din aceste aşezări. Oraşul Valea lui Mihai. 65 . devenind oraş în a doua jumătate a sec. este atestat documentar încă din 1270. Diosig şi Beiuş majoritatea fiind fortificate. Valea lui Mihai. Începând cu epoca bronzului creşte numărul aşezărilor. Locuitorilor acestor aşezări le este specifică “Cultura Otomani”. Din anul 1870 Beiuşul reprezenta un nod comercial. potrivit descoperirilor arheologice din zona şi de pe teritoriul din Estul Ungariei. Oradea. si Sudul Poloniei. Suplacu de Barcău. Oradea şi Drăgeşti.

construcţia fiind realizată de o echipă de meşteri îndrumaţi de maistrul Luchini.1589. cetate ridicată între anii 1114-1131 după planurile arhitectului Ottavio Baldigara. amplasat aici în 1941.1556 – 1557. XV în stil medieval.CETATEA ORADEI: Construcţie militară caracteristică stilului renascentist transilvan. executat în bronz. Turnul bisericii are o sferă metalică jumătate neagră. La începutul sec. 1900. fiind reinstaurată supremaţia episcopiei catolice din Oradea asupra comitatului Bihor şi asupra celor patru târguri: Oradea. Fortificaţia a fost distrusă de năvălirile tătarilor şi reconstruită în sec. 66 . În faţa teatrului se găseşte bustul dramaturgului Szigligeti Ede. a fost construită în stil baroc. şanţul având o lăţime de 4 m şi o lungime de circa 800 m. Velenţa şi Subcetate. Şanţul de apărare şi forma pentagonală a cetăţii reprezenta un obatacol în calea duşmanilor. cu elemente neolitice. mecanism originar construit în anul 1793 de către arhitectul Georg Rueppe. 1598). jumătate aurie al cărei mecanism originar indică fazele lunii. reconstruită apoi în stil italian între anii 1570 . proiectul fiind elaborat de arhitectul Hillbrandt. XVI-lea a fost construit în centrul cetăţii un palat în stil renascentist din care s-a mai păstrat doar ruinele. TEATRUL DE STAT: Ridicat după planurile arhitectului Rimanoczy Kalman în perioada oct. Cetatea a fost asediată de nenumărate ori (1475. CATEDRALA ROMANO – CATOLICĂ: Construită între anii 1752 – 1780. 1899-oct. palatul fiind distrus în urma luptelor cu otomanii. este cel mai mare monument baroc din ţară. Olosig. Fostă reşedinţă a episcopatului greco-catolic.1514. iar în interior se remarcă vitraliile şi picturile realizate de un grup de meşteri renumiţi. O caracteristică importantă a cetăţii este şanţul cu apă caldă care o înconjoară. iar în anul 1660 cade pradă turcilor transformând-o în centrul unui paşalâc. În 1692 trupele creştine conduse de Liga Sfântă asediază cetatea şi înlătură trupele turceşti. Catedrala dispune de cea mai mare orgă din Transilvania care contribuie la oficierea serviciilor religioase. BISERICA CU LUNĂ: Construcţie ridicată între anii 1784 – 1789 după planurile arhitectului orădean Iacob Edner. Interiorul clădirii este decorat în stil secesion iar faţada a fost concepută în stil neoclasic.

clădirea având 120 de camere. construit în stil baroc în anul 1773.NEGRU: Complexul cuprinde palatul şi pasajul având aceeaşi denumire. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ORADEA: Amplasată în centrul oraşului. Faţada principală a clădirii este ornamentată cu elemente neoclasice. Schoph care constituie unul dintre cele mai atractive obiective ale muzeului. Monumentul adăposteşte casa memorială a poietului Arany Janos care s-a născut şi a trăit aici. În aripa dreaptă a muzeului s-a păstrat o capelă pictată de N. XVII la Salonta. ambele ridicate după planurile arhitecţilor Jakab Deszo şi Komor Marcel între anii 1907 – 1908. acesta constituie principalul obiectiv turistic.ŞIRUL CANONICILOR: Vis-a-vis de Muzeul Ţării Crişurilor se află şirul sau coridorul canonicilor. Biblioteca cuprinde o importantă colecţie de cărţi vechi. clădirea a fost realizată de arhitectul Rimanoczy Kalman. reprezentând opera arhitectului austriac F. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ: Construită în anul 1905. unele tipărite înainte de anul 1500.A. Monumentul a fost ridicat în stil recesion combinat cu elemente de baroc şi rococo. Muzeul adăposteşte colecţii valoroase de artă românească şi universală. Kalman. 67 . Hillbrandt cel care a construit Palatul Cardinalilor din Bratislava şi o parte a Palatului Regal din Buda. MUZEUL ŢĂRII CRIŞURILOR: Ridicat între anii 1762 – 1777. cu influenţe maure. purtând amprenta stilului renascentist cu elemente de baroc şi rococo. construcţia a fost ridicată în anul 1903 după planurile arhitectului R.L. TURNUL CIUNTIT: Ridicat în sec. Monumentul a fost construit în stil eclectic. Muzeul Ţării Crişuriloer este o replică a palatului Belvedere din Viena. COMPLEXUL VULTURUL . SINAGOGA NEOLITICĂ: A fost ridicată în anul 1878 şi poartă semnătura arhitectului Busch David. istorie şi ştiinţele naturii. iar nivelele superioare ale clădirii sunt împodobite cu statui. iar emblema edificiului este un vultur. această constucţie fiind ridicată pentru seminarul teolgic şi la cererea clericilor.

aceasta se află pe ruta Voivozi. formând un defileu calcaros pe o lungime de 2. daco-romane şi ceramică românească datând din secolele mai sus menţionate. Pădurea Neagră şi este accesibilă. Rezervaţia adăposteşte peste 1500 de specii de plante. apele pârâului Peţea şi ale Ochiului Ţiganului nu îngheaţă niciodată. izvoarele termale alcătuiesc două lacuri. Datorită izvoarelor termale cu temperaturi cuprinse între 30 – 40 °C. În incita băilor. care împreună cu Valea Peţea formează un complex lacustru. LICEUL SAMUIL VULCAN: Construcţie ridicată în perioda 1827-1828 de către Samuil Vulcan la Beiuş. Dintre celelalte peşteri mai importante sunt Peştera Bătrânului precum şi Peştera Devantului. cea mai mare fiind peştera de la VadulCrişului. În cadrul rezervaţiei se află 11 peşteri. Aici temperatura este constantă în tot timpul anului cu valori între 30 –35°C. descoperită la Voivozi şi datând din sec. unde s-au descoperit urme din epoca bronzului. iar săpăturile arheologice au descoperit vestigii dacice. Planta înfloreşte în special în . clădirea înscriindu-se în peisajul arhitectonic clasicist îmbinat cu elemente de baroc. unele dintre ele fiind ocrotite de lege LACUL PEŢEA DE LA BĂILE 1 MAI – VICTORIA: este o rezervaţie floristică care se întinde pe o suprafaţă de 4 hectare. Aici întâlnim nufărul tropical fiind singura localitate din Europa în care acesta este prezent. Relieful rezervaţiei este de tip carstic.. BISERICA DE PIATRĂ VOIVOZI: Cea mai veche biserică românească de piatră. Rezervaţia se află în zona de contact a Cîmpiei Crişurilor cu dealurile Munţii Pădurea Neagră. 68 . a cărui suprafaţă este de 600 metri pătraţi. Suprafaţa rezervaţiei este de 247 hectare.. DEFILEUL CRIŞULUI REPEDE: este o rezervaţie compexă. căutată de turişti.CETATEA BIHAREA: cetatea de pamânt Biharea a fost ridicată în vremea voievodului Menumorut a fost centrul ducatului bihorean între secolele IX-X. faustică şi fosilieră. al XII-XIII.5 km.Ochiul Mare. Construcţia are formă patrulateră şi şanţuri adânci. geologică.

Sub influenţa Imperiului Roman aşezările dacice au devenit puternice centre urbane şi politicoadministrative: Potaisa (Turda) şi Napoca (Cluj). După includerea Transilvaniei în teritoriile regatului maghiar apar o serie de comitate Dăbâca. Bizanţul şi apusul Europei. Identificarea exploatării feudale a determinat accentuarea conflictului dintre stăpânii feudali şi ţărănime. Dej şi Turda. Bologa şi Potaisa – care era reşedinţa Legiuii a V-a Macedonica. Peştera Vântului este străbătută de o apă subterană care este întreruptă pe alocuri de lacuri şi sifoane. Sculpturile din piatră scoase la iveală la Gura Baciului precum şi aşezările de la Viştea şi Cluj-Napoca au identificat pe teritoriul judeţului Cluj cel mai vechi orizont neolitic din ţara noastră. renumită prin formaţiunile de stalactite şi stalacmite având lungimi de până la 6 m. 10 oraşe şi circa 300 de sate şi se întindea până în părţile Ponorului şi Reghinului. cu multiple trasee turistice care oferă un peisaj natural deosebit. 69 . staţiunea montană Stâna de Vale. În sec. Comitatul medieval al Clujului cuprindea 5 cetăţi.PEŞTERA VÂNTULUI: situată pe malul stâng al Crişului Repede în apropierea localităţii Şuncuiuş are o suprafaţă de 100 km. Căşeiu. În anul 1473 a izbucnit răscoala de la Bobâlna care s-a desfăşurat pe teritoriul judeţului Cluj. staţiunea balneoclimaterică Tinca. cea mai renumită peşteră din Europa. Dacii autohtoni s-au concentrat în jurul castrelor romane de la Gilău. Cele mai vechi urme de locuire din teritoriul Cluj datează din epoca paleoliticului. În jurul fortăreţei de la Cluj-Mănăştur s-a conturat nucleul oraşului Cluj care primeşte în anul 1316 privilegii orăşeneşti şi continuă să se dezvolte devenind în scurt timp un important centru comercial şi meşteşugăresc. Cluj şi Turda. Peştera Urşilor descoperită în anul 1970. în bazinul şomeşan iau fiinţă primele formaţiuni politice româneşti de tipul cnezatului şi voievodatului. tavanele şi galeriile sunt îmbtăcate în cruste albe de gips. Cetăţile Ponorului. la care au participat şi orăşenii săraci şi lucrătorii de la ocnele de sare Cojocna. În majoritatea camerelor. şi o lungime de 6 km. al IX-lea. Aceste formaţiuni statale ating apogeul dezvoltării lor la sfârşitul secolului al IX-lea şi începutul celui de al X-lea prin intensificarea schimburilor economice cu Moravia. printre care amintim: Cetatea Rădesei. Cetatea Biharea. Prinre obiectivele turistice importante se numără: Băile Felix. Băile 1 Mai. Cascada Bohotei. Peştera “Focul Viu”. Platoul Padiş. Gherla.

BISERICA CALVARIA: Monumentul este ctitoria călugărilor ordinului benedictin care au ridicat o biserică în stil romanic la sfârşitul secolului al XI-lea. fapt care duce la intensificarea luptei politice a românilor transilvăneni. În 1820 lăcaşul a fost reconstruit în forma actuală. icoane. aşezarea de la poalele Feleacului se numără printre cele mai pitoreşti zone ale ţării şi este un puternic centru cultural şi industrial. structura sa fiind asemănătoare cu cea a bisericii ortodoxe din deal. dar fără aprobarea autorităţilor. biserica este terminată cu ajutorul fondurilor donate de Maria Tereza. al XIX-lea în comitatul Cluj au apărut manufacturile şi s-au înregistrat creşteri demografice.La sfârşitul sec. În prezent. La sfârşitul sec. o serie de manuscrise vechi şi o bibliotecă. Construcţia a fost realizată după planurile arhitectului Johann E. După perioade de stagnare a lucrărilor de construcţie. al XVIII-lea şi începutul sec. După revoluţia de la 1848 oraşele din judeţul Cluj au continuat să se dezvolte devenind centre capitaliste înfloritoare iar după Unirea de la 1918 Clujul a devenit unul dintre cele mai importante ale ţării. BISERICA ŞI MĂNĂSTIREA FRANCISCANILOR: Ansamblul se numără printre cele mai vechi construcţii din judeţul Cluj şi a fost ridicată între anii 1728-1745 pe locul unei vechi biserici datând din anul 1272. Mănăstirea a fost construită în stil gotic cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara şi dispune de un patrimoniu care cuprinde diverse obiective de cult. BISERICA MONORITĂ: Lăcaşul a fost ridicat cu sprijinul reginei Mariei Tereza începând cu anul 1779. BISERICA BOB: Lăcaşul de cult a fost ridicat datorită episcopului Ioan Bob. Se pare că pe locul acestei biserici a fost construit între anii 1470-1508 actualul monument de arhitectură gotică. între anii 1800-1803. Blaumann. al XVII-lea Transilvania este inclusă în Imperiul Austro-Ungar. la cererea ordinului minoriţilor care se stabiliseră la Cluj din anul 1486. Răscoala ţărănească din 1784 constitie un moment important al acestei lupte. Biserica a fost construită în stil baroc după planurile arhitectului Joseph Leder. 70 .

. În 1977 lăcaşul a fost restaurat în întregime. Iacob între anii 1350-1487 şi este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură gotică din Transilvania. BISERICA REFORMATĂ: Ridicată cu sprijinul regelui Matei Corvin în a doua jumătate a secolului al XV-lea pentru călugării minoriţi franciscani. În incinta bisericii a funcţionat o şcoală în limba slavonă. Interiorul şi exteriorul bisericii a fost zugrăvit după modelul bisericii de încoronare din Budapesta iar actuala ei înfăţişare se datorează modificărilor efectuate între anii 1844 – 1848. mobilierul din lemn lucrat în secolul al XV-lea de meşteri bistriţeni. Altarul a fost executat în jurul anului 1390 iar turnul a fost construit în 1860. Picturile murale au fost executate în sec. BISERICA ORTODOXĂ ŞI FORTIFICAŢIA DIN CLUJ – MĂNĂŞTUR: Deasupra Şomeşului Mic la Cluj –Mănăştur se observă urmele unei fortificaţii din lemn şi pământ construită în secolul al IX-lea care a aparţinut voievodatului lui Gelu şi a fost distrusă în 1241 în urma invaziilor tătaromongole. lăcaşul se numără printe cele mai masive construcţii gotice din Transilvania. BISERICA ORTODOXĂ DIN DEAL: Lăcaşul numit şi Sfânta Treime din deal a fost ridicat între anii 17951796 cu sprijinul negustorilor români din Braşov. Liturghierul. diverse obiecte de cult. orga costruită în 1766 în stil rococo.BISERICA SFÂNTUL MIHAIL: Lăcaşul a fost ridicat pe locul capelei Sf. BISERICA SFÂNTUL PETRU ŞI PAVEL: Lăcaşul a fost ridicat în 1416 în stil neogotic şi poartă hramul sfinţilor Petru şi Pavel. icoane şi piese de cult. al XV-lea iar vitraliile şi sculpturile sunt bine conservate. Lăcaşul a fost construit de meşteri transilvăneni şi moldoveni după modelul mănăstirilor din Bucovina. În perioada anilor 1919-1932 biserica a fost catedrală a Episcopiei. tipărit în 1797 la Bucureşti. tipărituri de mare valoare unul dintre acestea este .. Biserica adăposteşte piese unice printre care se numără amvonul ce datează din 1646. 72 . Patrimoniul bisericii cuprinde manuscrise şi cărţi religioase. ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. BISERICA ORTODOXĂ DIN VAD: În comuna Vad a fost ridicată în secolul al XV-lea o biserică ortodoxă. icoane şi altele.

CASA MATEI CORVIN: Este un alt monument istoric de marcă al Clujului costruit în secolul al XV-lea. colecţii de tehnică militară şi de istorie a farmaciei. complexe meşteşugăreşti şi biserici din lemn din diverse regiuni transilvănene printre acestea aflându-se biserica de lemn din Cizer construită de Horia. 73 . Secţia în aer liber a muzeului adăposteşte gospodării ţărăneşti. sculptură şi grafică valoroase opere de artă românească şi europeană din perioada sec. MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE AL TRANSILVANIEI: Constituie unul dintre obiectivele turistice intens vizitate de turişti. ştiinţe şi drept iar între anii 1893-1903 a fost construită actuala clădire care adăposteşte opt facultăţi. O bogată localitate datorită vestigiilor trecutului. MUZEUL NAŢIONAL DE ARTĂ CLUJ: Adăpostit de vechea clădire a Palatului Banffy ridicat între anii 1774 – 1785 în stil baroc pe două nivele. epocii feudale şi de istorie modernă a Transilvaniei. După renovări succesive. depresiunii Huedin-Călăţele şi regiunii dealulrilor Clujului şi Dejului.000 de exponate care ilustrează cultura materială şi spirituală a românilor din Transilvania.. Patrimoniul muzeului cuprinde piese aparţinând civilizaţiilor dacă şi daco-romană.. adăpostind în sălile sale peste 150. ALTE OBIECTIVE TURISTICE: Grădina Botanică Cluj-Napoca. clădirii i s-a redat forma iniţială. XV-XX. Aici s-a născut în 1443 Matei Corvin. în 1922 şi dispune de un patrimoniu de peste 65. Înfiinţat în 1951 muzeul posedă un bogat patrimoniu ce cuprinde lucrări de artă decorativă.000 de piese. Teatrul Naţional şi Opera Română. MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI: Instituţia a fost înfinţată. Teatrul şi Opera Maghiară. litere. muzeul este un valoros monument arhitectonic. prin elementele tradiţionale de cultură populară ce aparţin zonei Munţilor Apuseni. Alba-Iulia reprezintă mărturia unor evenimente istorice importante petrecute de-a lungul vremii. UNIVERSITATEA BABEŞ – BOLYAI: În 1872 la Cluj exista o instituţie de învăţământ superior cu facultăţile de medicină.

al VII-lea pătrund în Transilvania triburile slave. reşedinţa unui voievodat. În sec. al XVIII-lea şi începutul sec. valuri şi metereze din trunchiuri groase de copaci. În anul 1918 ca urmare a luptelor revoluţionare ale popoarelor asuprite de Imperiul Austro – Ungar înfrânt în război se destramă. În sec. Începând cu mijlocul sec. militar şi rutier al Daciei romane. datând din prima perioadă a epocii fierului 115-450 î. IV.n.e.n În sec. intelectuali s-au adunat pe .e. La 4 km NE de Alba-Iulia pe dealurile din dreapta Mureşului a fost descoperită o fortificaţie puternică prevăzută cu şanţuri..Custozza” Monumentul . Alba-Iulia a fost capitala principatului autonom al Transilvaniei. cât şi dezvoltarea forţelor de producţie în a doua jumătate a sec.. Horia – Cloşca” 74 . Monumentul .000 de muncitori. În 1658 şi din 1661 – 1662 oraşul este distrus de invazia turco-tătară. Pe la mijlocul sec.Câmpul lui Horea” unde au proclamat unirea Transilvaniei cu România. Răscoalele.. din această perioadă datând şi denumirea de Bălgrad. În sec. IX-X se poate presupune existenţa unui centru fortificat. II şi III e. al XVI-lea şi până în 1690..Horia.Teritoriul acestui oraş a fost intens locuit în mileniul al V-lea î.civitas – oraş”. al XIII-XVI-lea Alba – Iulia devine proprietatea episcopiei catolice care frânează dezvoltarea oraşului. III.. politic. al XIX-lea duc la apriţia unor semne ale crizei feudalismului. VI a Cetăţii Cetatea Bălgradului Coridorul cu creneluri Ziduri din vechea cetate Palatul Principilor Bastion din vechea cetate Clădirea colegiului reformat Dealul Furcilor Biserica lui Maiere Biserica din Lipoveni Sarcofagul lui Iancu de Hunedoara Monumentul . V. amintim documente cu calitatea de . La 1918 peste 100.n. XIII oraşul cunoaşte operioadă de refacere. Cloşca şi Crişan” Catedrala Ortodoxă Catedrala Romano – Catolică Episcopia Romano – Catolică Poarta I.. tărani. oraşul Apulum devine cel mai important centru economic.

al XIV-lea palatul a servit ca un palat episcopal. al XIX-lea judecătoria de ocol din Alba-Iulia. La mijlocul sec. se vede un şir lung de ferestre prevăzute cu gratii şi cu două porţi.L. era împodobit cu fresce. scări de marmură. Anterior catedralei exista o biserică mai veche. XVI – XVIII . Actuala biserică a fost ridicată la mijlocul sec. Caragiale Pe partea stângă a cetăţii se află o clădire cu două etaje din sec. contemporană cu cetatea .. În 1241. Cloşca şi Crişan . rămăşiţele unei clădiri din sec.Battyaneum” Biblioteca Raională Casa raională de cultură Muzeul regional Alba-Iulia Parcul Eroilor Parcul Cetate Prcul I. In sec. Clădirea a fost folosită pentru locuinţe şi depozite de mărfuri. În spatele acestui zid izolat există o curte mare în care se afla cândva monetăria principilor Transilvaniei. romanică. Între zidurile ei au fost executaţi Horia.Biblioteca documentară . cu o prelungire spre sud până la marginea zidurilor. pe strada Cehov. mare reşedinţă de lux. Aici a avut reşedinţa Mihai Viteazul după intrarea lui în interiorul cetăţii. care face mari reparaţii transformând palatul în reşedinţa principilor Transilvaniei. Acest edificiu. fântâni arteziene şi grădini. al XVI-lea aici se instala regina Isabella. În faţă orientat spre vest se află PALATUL PRINCIAR . iar în apropiere se află zidurile vechi ale cetăţii Bălgradului. la năvălirea tătarilor biserica a fost distrusă. cu două curţi interioare. MONUMENTUL CUSTOZZA: ridicat în anul 1906 în memoria soldaţilor din regimentul 50 infanterie din armata austriacă. CATEDRALA ROMANO – CATOLICĂ: situată în apropierea palatului princiar. având atunci numai o clădire dreptunghiulară. iar în 1852 aici a fost închis Avram Iancu. Aici a funcţionat în sec. al XVIII-lea. 75 . Clădirile palatului au fost grupate treptat în jurul a trei curţi interioare spre care sunt deschise lungi coridoare cu arcade. Treptat în sec. palatul se amplifică sub principii Gabriel Bethlen şi George Rakoczi al II-lea.. în majoritate români. căzuţi în 1866 în bătălia dintre austrieci şi italieni pe colinele de la Olosi şi Monte Vento de la Custozza. Puţin mai sus. al XVIII-lea. cu trei nave şi o absidă şi un baptisterium de formă circulară.

POARTA A PATRA A CETĂŢII: Situat între cele două catedrale pe partea dreaptă . La vest este încadrată de o clopotniţă în formă de cupolă. Pe sarcofagul lui Johannes Miles se află sculptată stema hunzilor – corbul cu inelul în cioc. în partea sa dreaptă fratele său mai mic Johannes Miles. În absida principală se află altarul . în continuare celelalte două porţi ale cetăţii lipsite de importanţă şi de orice fel de ornamentaţie. cărămizi cu ştampila legiunii a III-a Gemina. care provine de la mausoleul principelui Gheroghe Rakoczi I. CATEDRALA ORTODOXĂ: Construită între 1921 – 1922 după modelul bisericii domneşti din Târgovişte. În spatele acestei clădiri se văd urme de ziduri ale vechii cetăţi feudale. având forma unei bazilici cu trei nave. în stil gotic şi puţine elemente renascentiste. iar spre est are două pavilioane unite printr-un foişor. statuete de bronz şi 76 . al XIII-lea care înfăţişează pe arhanghelul Mihail. iar lateral este încadrată de galerii cu arcade duble. Intrarea în biserică se face prin pridvorul deschis. neagră şi albă. dărâmat în sec. Este o poartă simplă cu bolta semicirculară. În interiorul bisericii pe partea dreaptă se află sarcofagele familiei Huniazilor. PALATUL EPISCOPAL: Se află în colţul de SE al palatului. împodobit cu portrete ale evangheliştilor în mozaic şi patru plăci de marmură înscrise pe acestea inscripţii comemorative referitoare la primele tipărituri de la Bălgrad. fragmente de mozaic. Este o clădire veche care a suferit multe tranformări în cursul timpului. ornamentată în stil baroc având la centură stema Austriei. antefixe. MUZEUL REGIONAL ALBA – IULIA: Are o bogată activitate ştiinţiică şi cultural-educativă. Pe ambele laturi ale altarului se află stranele canonicilor. al XVIII-lea. Acesta este ornamentat cu coloane şi arcade. omorând balaurul. Biserica este ornamentată cu altare frumoase din marmură roşie. sculptate în stil baroc. diferite obiecte de uz casnic. capiteluluri. Interiorul este pictat cu scene religioase şi motive decorative într-un stil neo-bizantin.al XIII-lea. Ea reprezintă elemente arhitectonice şi decorative ale vechiului stil românesc. La mijlocul încăperii se află Iancu de Hunedoara în partea dreapă. patronul bisericii. încheiat între episcopul Petru şi meşterul pietrar Johannes din Saint – Die. altare. În parcul palatului se găsesc o seamă de monumente epigrafice romane. unde se distinge câte un basorelief din sec. în stil romanic. Vizitatorul poate admira inscripţii. iar la stânga se află fiul său mai mare Ladislau. Referitor la lucrările de construcţie se păstrează şi astăzi contractul din 1287. trei abside un turn peste careu şi două turnuri pătrate pe partea din vest.

un turn şi o cisternă săpată în stâncă. o operă caroligiană scrisă cu cerneală de aur pe pergament şi împodobită cu chenare şi miniaturi în culori scânteietoare. unelte de muncă. al XIII-lea. Ea are un nucleu fortificat pe vârful stâncii. Printre exponatele importante amintim: . Sunt expuse şi numeroase monumente sculpturale. CETATEA TĂUŢULUI: Construită în sec.teracotă. Valea Ampoiului Piatra Craivii Cetatea Tăuţului Iezer Râpa Roşie Băile Geoagiu şi Miercurea Cheile Râmeţului. al XVI-lea. o vestită categorie de antichităţi. 1230 manuscrise.Codex aureus” – manuscris de la sfârşitul sec. obiecte de podoabă. al VIII-lea.Liber de bello Jugurthina – Istoria războiului din Iugurtha” ş. incunabule. stiluri de scris pe tăbliţe de ceară. opaiţe. Acesta are lungimea de circa 400 m şi lăţimea de 200 m. două incinte de 77 . BIBLIOTECA BATTHYANEUM: Instituţie de renume mondial. ceramică fină de import şi provincială. 19000 documente. PIATRA CRAIVII: Pe vârful stâncii la 1083 m altitudine. 580 incunabule – cărţi tipărite până la 1500. o bisericuţă şi lacul de baraj natural Iezerul. vestită prin colecţiile ei foarte valoroase de manuscrise. au fost descoperite două monumente istorice importante: un castru feudal construit în sec. Are culoarea roşie datorită oxizilor de fier din compoziţia solului. şi o lungime de 1 km. apoi mai amintim .. tipărituri vechi.a. LA IEZER: Aici întâlnim un important monument istoric. Ea numără circa 55000 de volume. RÂPA ROŞIE: Are o înalţime de 240 m la nivelul râului Secaş. vase de sticlă de diferite forme. A luat naştere în urma prăbuşirii unui deal şi alunecarea lui. s-au mai descoperit urmele unei cetăţi dacice. o machetă a băilor romane din Apulum.. instrumente chirurgicale. cu două incinte. al XIII-lea şi completată până în sec.

în partea centrală a judeţului. CHEILE RÂMEŢULUI: Aici întâlnim un vechi monument istoric – mănăstirea de piatră de la Râmeţ construită în stil gotic. termală şi feruginoasă. BĂILE GEOAGIU ŞI MIERCUREA: Băile Geoagiu este o staţiune balneoclimaterică situată la 352 m altitudine. la poalele ultimelor ramificaţii dinspre nord ale Munţilor Poiana Ruscă.Cetate” Liceul Pedagogic Piaţa alimentară Parcul oraşului cu statuia lui Decebal.ziduri. Are o apă calcaroasă. o curte interioară şi un şanţ de apărare. administrativ şi cultural al judeţului Hunedoara. al XIV-lea cu fresce executate în anul 1487.. acolo unde aceştia sunt separaţi de cei ai Apusenilor prin Lunca Văii Mureşului. 78 . Băile Miercurea este tot o staţiune balneoclimaterică şi are o apă sărată şi iodată. centrul politic. cu o temperatură de 33 °C. Palatul Administrativ Casa de cultură Teatrul de estradă şi revistă Biblioteca Judeţeană . construită în sec. este aşezat într-un cadru natural. Oraşul Deva. Magna Curia” – Muzeul Judeţean Muzeul Judeţean – secţia Ştiinţele naturii şi de artă Arhivele statului Oficiul Judeţean de Turism Banca Naţională Galeriile de Artă Policlinica teritorială Sala Sporturilor Ştrandul Stadionul . o cisternă cu bolta săpată în stâncă.. localitatea de reşedinţă. pe cursul mijlociu al Mureşului. un bastion.

prin ridicarea unor construcţii noi. Uroi şi Colţ unor zâne cu părul de aur. regele Bela al patrulea al Ungariei şi duce al Transilvaniei aminteşte Cetatea Deva într-un act de danie. expoziţii pentru activitatea unor cercuri. Cetatea Deva a fost supusă unor transformări şi amplificări. al XV-lea. începând mai ales cu sec. săli de spectacole. apoi Gheorghe Rakoczi I. prin grija lui Gabriel Bethlen. . Importante reparatii a cunoscut Cetatea şi la mijlocul sec. Mihai Viteazul. într-o cetate de mari proporţii. al XVII-lea alte construcţii se efectuează la cetate. Cetatea este ocupată de armatele austriece. alta. când este ridicat bastionul circlar din partea de sud. în special ceramică. În anul 1269. asemănătoare legendei mănăstirii Argeşului. predominând marmura. Primele izvoare istorice legate de trecutul Cetăţii. este documentată arheologic prin încadrarea în construcţia fortăreţei feudale a unor piese aparţinătoare dacilor: pietre cu tăieturi în formă de . Cetatea a fost transformată. Construită în secolul al XIII-lea.CASA DE CULTURĂ: În Piaţa Victoriei se află Casa de Cultură realizată după planurile unor arhitecţi locali. Se remarcă în arhitectură influenţa artei populare specifice judeţului. în drumul său spre Praga trece prin Deva. descoperite pe platformele netede ale acestuia şi în împrejurimile localităţii.. care cu 12 calfe s-a angajat să înalţe pentru o jumătate de mierţă de argint şi una de aur. cheltuind astfel 216000 florini. În prima jumătate a sec. acesta ordonă amplificarea ei. Dată în folosinţă în anul 1975. comandate de generalul Castaldo care întăreşte cetatea cu noi construcţii şi o amplifică cu depozite pentru muniţii. atestă prezenţa omului din perioada neoliticului. construită cu materiale specifice zonei. În anul 1551. Dealul Cetăţii Deva a fost intens locuit de către daci. 79 . Diverse obiecte. unui meşter zidar. al XVIII-lea. cetatea devenind astfel centru militar. în anul 1817 a trecut şi prin Deva hotărându-se să restaureze Cetatea. precum şi alte obiecte şi urme de locuinţe descoperite fac dovada prezenţei în acest loc al elementului autohton. în timpul familiei Hunedoreştilor. Ajungând în anul 1581 în stăpânirea lui Francisc Gesthly. Vasele specifice acestora. La sfârşitul acestui secol şi începutul celui următor. Cetatea îşi pierde din importanţa strategică şi un timp este lăsată în părăsire. În toamna anului 1600. unor pitici harnici şi viteji. Împăratul Francisc I. Transilvania ajunge sub protectoratul împăratului Ferdinand I. RUINELE CETĂŢII: O legendă atribuie ridicarea cetăţilor Deva. Casa de Cultură dispune de toate condiţiile necesare desfăşurării activităţii cultural – artistice şi educative – bibliotecă.. în Transilvania se consolidează stăpânirea habsburgică. Guvernator militar este numit Ion Steinville. Dealul Cetăţii Deva a fost locuit cu mulţi ani înainte de această dată.perla oraşului” datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Existenţa pe dealul Cetăţii a unei aşezări dacice întarite după sistemul celor din Munţii Sebeşului.coadă de rândunică”. iar a treia. În 1713.

Pe lângă importanţa istorică a Cetăţii. aceasta este aruncată în aer. Ajunşi în spatele zidului curtinei. acoperit cu bolţi cu penetraţii. toate mărginite de pereţi înalţi şi prevăzute cu mijloace de apărare. La apus de poartă se află turnul de apărare. Corpul dinspre sud cuprindea încăperile cu rost reprezentativ. vom vedea o serie de încăperi: trunul de apărare. prevăzute cu guri de păcură. Încăperea de deasupra era prevăzută cu deschideri largi şi joase pentru artilerie. Spre est se găsea o altă sală spaţioasă. camera corpului de gardă. care sprijineau curtinele din colţul de NV. dispuse radial. explodând depozitele de muniţie din zidurile Cetăţii. iar cel de pe faţa interioară mai mult de segment de cerc. a fost construit în veacul al XVII-lea.. În dreapta spre cetatea propriuzisă. Cam la 300 de paşi de prima poartă se află o a doua. la prima poartă a incintei. Intinerarul spre fortăreaţă duce în urcuş. Drumul continuă spre est. apoi spre sud şi vest. construite pe o stâncă. urcând spre intrarea incintei medii. Poarta este boltită. La vest. iar în partea superioară. Elementele de profil aparţin goticului târziu. Contraforturile au folosit ca piloni la podul lung şi cotit care lega drumul de acces la Cetate cu poarta incintei. depozitele dependinţele gospodăreşti. despărţite prin arcuri semicirculare. La primul etaj se află o sală boltită în cinci travee. iar spre vest şi sud. uşor cotind spre stânga. clădite din piatră brută şi cărămidă. Etajul al doilea cuprindea dispozitivele de apărare şi o nişă suspendată pe console de piatră. Arcul ei exterior are formă semicirculară.În august 1849. cu trei nişe ce se deschid cu arcuri frânte. mai pretenţioasă ca arhitectură: un . uşor înclinată. într-o încăpere acoperită cu bolţi în cruci. sunt două încăperi cu bolţi în cruce.coridor” lung. astfel încât din acest punct apărătorii dominau şi poarta inferioară. al XV-lea. de cărămidă destinate corpului de gardă. Această incintă are poarta situată pe latura de NV. două corpuri de clădiri. un ciubuc înlocuieşte capitelul. Arcurile de faţadă sunt identice cu cele de la prima poartă. DEALUL CETĂŢII – MONUMENT AL NATURII: Este o formă de relief de origine vulcanică. stâmt şi în pantă. conul 80 . cu acoperişul în formă de platformă orizontală. cu încăperea de jos acoperită cu o boltă în cruce. Zidul incintei medii. datează din a doua jumătate a sec. încăperea de jos. prevăzut cu creneluri şi amenajat pentru armele grele de foc. În zid se mai văd şi acum locurile de fixare a porţilor masive de lemn care asigurau închiderea drumului de acces spre interior. acoprită cu o boltă cilindrică cu penetraţii. La poarta incintei a treia se păstrează contraforturi masive. tăiate în zidul gros de peste 2 m.Portalul este semicircular şi decorat în stilul renascentist – are baza simplă.

de un deosebit interes fitogeografic. erau dependinţele gospodăreşti: hambare pentru grâne. care cuprindea aproape jumătate din subsolul imobilului şi care se adăposteau proviziile. În spatele palatului. Arhitectura interioară este simplă – tavane cu boltă la parter ca şi la etaj. CASTELUL „MAGNA CURIA” (MUZEUL JUDEŢEAN): La poalele dealului Cetăţii. în stil baroc. iniţial monumentul a fost conceput în stil renascentist. în formă de lojă. ale aparatului locomotor. Declararea dealului ca monument al naturii se datoreşte importanţei botanice. afecţiuni ginecologice. Interesante prin simplitate şi zvelteţe sunt chenarele de la uşile din faţă . dar transformările ulterioare i-au adus unele elemente ale stilului baroc. pe lângă zidul împrejmuitor de la poalele cetăţii. ale sistemului nervos periferic. geologice şi peisagistice. cu blazoane care au aparţinut familiei Haller – guvernatorul militar al Transilvaniei. Acestea dau bune rezultate în afecţiunile reumatismale. Pe teritoriul Cetăţii şi al împrejurimilor sale cresc aproape jumătate din speciile plantelor fanerogame cunoscute în Transilvania. Pe aici se făcea intrarea festivă la etaj. Tot la parter se mai găseau şi bucătăriile şi cămările. feroase. monumentul suferă mai multe transformări. tot pe teritoriul Cetăţii mai întâlnim şi o mare varietate de păsări şi animale. cu frontoanele ornamentate cu figuri umane şi motive florare. ca şi Cetatea. Încăperile de la parterul clădirii erau destinate personalului de serviciu şi de bază. Construit în sec.vulcanic. datorită scării monumentale cioplită din piatră. cu un important grad de salinizare. Clădirea era împrejmuită de un zid puternic de piatră. pentru vechimea şi valoarea sa arhitectonică. Palatul dispunea de o închisoare cu uşi grele. bicarbonatate. La nord de dealul Cetăţii se află izvoarele minerale cu ape clarurosodice. edificiu declarat. în sala mare de festivităţi se află un cămin. De o rară valoare este balconul de deasupra intrării principale construit din piatră. înspre sud-est. Camerele de la etaj erau luxoase. hipertone. prezintă o vegetaţie bogată. La etaj. Scara are o mică platformă la mijloc. cu jilţuri din piele şi uşi vopsite şi căptuşite. Latura de nord-est a clădirii prezintă cel mai mare interes. cu o balustradă de colonete şi un parapet cu profiluri caracteristice stilului baroc. cu sobe de cahle smăltuite. mobilate cu fotolii şi mese. 81 . pe creştetul căruia străjuiesc ruinele fortificaţiei medievale. all XVI-lea. cu ornamentaţii interesante. iar în curtea din partea sud-vestică. este situat Castelul Bethlen (Magna Curia). sculptate în piatră. O scară ducea într-o pivniţă mare. decorat în stil baroc. care o despărţea de restul localităţii. de unde capătă direcţia paralelă cu zidul clădirii şi continuă tot aşa până la terasa largă de la etaj. zăvorâte cu gratii şi încuietori meşteşugite. monument istoric. cu excepţia câtorva săli mari care au tavane drepte. zid care se păstreazaă şi în prezent. se întindea o grădină cu pomi fructiferi. pivniţe grajduri.

oraşul devine reşedinţa unei formaţiuni politico – administrative denumite “Voievodina Sârbească şi Banatul Timişan” condusă de un guvernator militar. lociutorii Timişoarei au înălţat în Piaţa Unirii Monumentul Sfintei Treimi. Încercările habsburgilor de alipire a Banatului şi Transilvaniei s-au desfăşurat între anii 1550 – 1552. La 13 oct. Printre descoperirile arheologice din această zonă se află o situlă – găleată de bronz cu motiv solar – care este una din rarităţile româneşti. târgurile şi aşezările rurale au cunoscut o dezvoltare accentuată.n. în semn de mulţumire către Dumnezeu. epidemia s-a extins spre comunele din jurul Timişoarei.e. Campania de cucerire a Banatului din anul 1552 s-a soldat cu transformarea în provincie otomană – paşalâc. Pe Dealul Căuniţii de la Gornea s-a descoperit o aşezare paleolitică datată din perioada anilor 40000 – 35000 î. Din epoca fierului datează aşezarea de la Gomila lui Pituţ de lângă Remetea Mare. asediu care a durat 114 zile. Oraşele. Timişoara iese de sub incidenţa Austro – Ungariei. Banatul de azi făcea parte din provincia Dacia “Inferior” apoi “Malvensis”. În anii 1849-1860. asediu ce a durat 44 de zile finalizându-se cu capitularea trupelor otomane care s-au retras în sudul Dunării. Cele mai vechi urme ale aşezărilor omeneşti pe teritoriul bănăţean datează din paleoliticul mijlociu 120000 – 100000 î. Aşezările întinse şi bogate. asupra Timişoarei s-a abătut o epidemie de ciumă care s-a soldat cu peste 1000 de morţi. După încetarea epidemiei. La 27 dec. În urma înfrângerii trupelor impriale austriece. Între anii 1738-1739.Un moment deosebit de important în dezvoltarea Timişoarei l-a constituit instalarea pe tronul ungar a dinastiei angeviene. Banatul intră în componenţa Austro – Ungariei. instaurându-se un guvern democratic. în urma desfiinţării Voievodinei. revoluţionarii maghiari au asediat Timişoara. 82 . prin Carol Robert de Anjou începând cu anul 1307. În anul 1848 a izbucnit revoluţia şi în Timişoara. Din timpul domniei lui Constantin cel Mare datează cea mai mică dovadă a unei aşezări umane în oraşul Jimbolia.e. 1860. Timişoara devine capitala regatului între anii 1315-1323.n. Timişoara a fost ridicată la rangul de civitas – oraş în anul 1312. 1716 cetatea Timişoara este asediată de către trupele habsburgice comandate de către Eusebiu de Savoya.Clădirea palatului „Magna Curia” adăposteşte în prezent bogatele colecţii ale Muzeului Judeţean. depozitele de obiecte de aramă şi bonz sunt o mărturie a societăţii umane în trecerea de la epoca pietrei la cea a metalelor. Odată cu începerea primului război mondial în anul 1918. Începând cu luna mai a anului 1738. Cetatea Timişoarei a fost centru militar-administrativ a comitatului cu acelaşi nume.

în stil renascentist. Biserica aparţine cultului greco – catolic. Actuala clădire a teatrului a fost construită între anii 1872 – 1875. Nepomuk”. Din punct de vedere arhitectonic. Între anii 1761 – 1874. Sofia din Constantinopol. Timişoara intră sub administraţie româneacă. trupele sârbeşti au luat cu asalt Timişoara. fiind proiectată de arhitectul Ion Traianescu. Catedrala poartă hramurile Sf. Din punct de vedere arhitectonic. 1918. În anul 1852. în urma unui incendiu. CATEDRALA MITROPOLIEI BANATULUI: A fost construită între anii 1936 – 1940. reprezentaţiile teatrale se ţineau în clădirea magistratului româno-sârb. iar la 28 iulie 1919. FECIOARĂ MARIA: Acest monument este cunoscut şi sub numele de “Statuia Sf. Fiind distrusă în bombardamentul din 1849. MONUMENTUL SF. În demisolul catedralei este un muzeu de artă religioasă.La 9 nov. Criza economică din România dintre anii 1929 – 1933 a afectat şi Banatul. clădirea a fost concepută în stil bizatin cu influenţe neoromâneşti. BISERICA MIZERICORDIENILOR: A fost construită între anii 1748 – 1753. Cele şapte clopote ale catedralei sunt alcătuite din aliaje de metale rare. fiind montat în Piaţa Libertăţii în anul 1756. la 1 dec. Catedrala a fost sfiinţită în anul 1947. catedrala este o combinaţie. biserica a fost reconstruită în anul 1851. După 1938 are loc o relansare economică a Banatului. în prezenţa regelui Mihail I al României. 1918 are loc unirea Banatului cu România. Clădirea a fost distrusă în anul 1880. pe de altă parte se regăsesc elemente arhitectonice specifice bisericilor din timpul lui Ştefan cel Mare. Clădirea teatrului a fost refăcută în anul 1923. În anul 1920 un alt incendiu a distrus teatrul. Monumentul a fost sculptat la Viena. Trei Ierarhi şi Sf. Iosif cel Nou de la Partoş. pe de-o parte se regăseşte stilul bisericii Sf. TEATRUL NAŢIONAL ŞI OPERA ROMÂNĂ: Teatrul din Timişoara a fost atestat documentar în anul 1753. acesta din urmă fiind primul mitroplit al Timişoarei între anii 1650 – 1653. monumentul a fost mutat în piaţa Porţii Ardelene pentru a face loc 83 .

Ioan Nepomuk. iar Monumentul Victoriei a fost mutat în Cimitirul Eroilor. Clădirea adăposteşte un muzeu care conţine obiecte reprezentative pentru istoria Banatului. Din punct de vedere arhitectonic. deşi numai o parte din biserică era terminată. Piatra fundamentală a fost depusă în august 1736 de către episcopul Adalbert Falkenstein. “Sf. În anul 1969. Barbara. Datorită inscripţiei din dreapta porţii principale. A fost montat în Piaţa Unirii între anii 1755 – 1758. Sf. la picioarele este Sf. se găsesc Sf. Primul arhitect care a contribuit la înălţarea catedralei a fost Kapsa Distel. Picturile altarelor laterale au fost executate de către Johannes Schoph. MONUMENTUL SFINTEI TREIMI: Realizat la Viena între anii 1739 – 1740 în stil baroc. Boromeus şi Sf. fiind opera arhitectului Pietro del Bonzo. în stil neogotic. iar mai târziu Johann Kostka şi Johann Lechnen. La bază se află Sf. s-a putut stabili că primăria a fost ridicată pe locul unei băi turceşti. Boromeus. în cele trei colţuri ale soclului. Sebastian. iar în mână ţine o ramură cu flori de crin. Basoreliefurile reprezintă imagini din timpul ciumei. Grupul statuar a fost costruit după încetarea epidemiei de ciumă. CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ “DOMNUL”: Catedrala a fost construită pe un teren mlăştinos. Sf. Gheorghe” datează din 1755. Icoana altarului principal.Monumentului Victoriei. fiind apoi restaurat în anul 1994. cu ajutorul lui Deschan von Hansen. Sfinţirea s-a făcut la 30 aprilie 1754 de către episcopul Anton Franz von Engl. Componenţa monumentului este următoarea: în partea de sus se află Fecioara Maria. 84 . PRIMĂRIA VECHE: Această clădire a fost ridicată în anul 1735. Maria şi Sf. Statuile au fost executate după desenele lui G. Sf. Profetul David. Doner în mărime naturală. Sf. Nepomuk. autorul lor fiind Johannes Muler. datând din anul 1772. al cărui cap este încununat de o cunună de stele. clădirea prezintă ornamente în stil renascentist. Restaurarea clădirii s-a făcut prima oară în anul 1782 apoi în 1935. Sf. Rochus. din acest motiv. Rozalia. directorul academiei de arte din Viena. Altarele Sf. Ioan. Catedrala reprezintă cea mai impunătoare clădire în stil baroc din sud-estul Europei. PALATUL EPARHIEI SÂRBEŞTI „VICARIATUL“: A fost construit între anii 1905 – 1906. Sebastian şi Sf. Gerhard au fost construite între anii 1850 – 1860. în Piaţa Libertăţii. În partea de sus a monumentului se află Sfânta Treime care o încoronează pe Fecioara Maria. fundamentul clădirii a fost făcut din stâlpi de stejar. fiind pictată de Michelangelo Unterberger. În partea din faţă a clădirii se află stema Eparhiei precum şi multe alte ornamente. în partea cea mai de jos a monumentului.

Din punct de vedere arhitectonic. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ „ÎNĂLŢAREA DOMNULUI“: Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1925. Construită în stil neoromanic. Regina Maria. a funcţionat în această clădire Oficiul Minier şi Casieria Militară. A fost ridicată între anii 1896 – 1901 după planurile arhitectului Ludvig von Ybl. Castelul a fost construit între anii 1443 – 1447 de către Iancu de Hunedoara. Icoana altarului a fost pictată de pictorul vienez Ferdinand Schieszl în anul 1761. BISERICA MILENIULUI: Biserica aparţine cultului romano catolic. castelul a fost refăcut. Principele Carol şi Principesa Elena. În 1856. în jurul anului 1733. La festivitate au participat Regele Ferdinand. Construcţia bisericii a fost finalizată în anul 1937. clădirea a devenit sediul prefecturii. Iniţial aparţinând franciscanilor. Orga a fost realizată de Leopold Wegenstein în anul 1896. Picturile existente în biserică au fost executate de Nicolae Alexici. Biserica a fost ridicată între anii 1912 – 1919 după planurile arhitectului Karl Salovics. păstrându-şi aspectul până în zilele noastre. este predominant stilul neogotic. Din punct de vedere arhitectonic. În urma renovării din 1886. palatul prezintă elemente ale stilului baroc. suferind mai multe renovări. având şi elemente renascentiste. castelul a fost vizitat de-a lungul anilor de numeroase familii regale care au poposit în Timişoara. clădirea a fost distrusă în timpul bombardamentelor care au avut loc asupra oraşului.BISERICA ROMANO – CATOLICĂ: Este situată în centrul cartierului Elisabetin. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ „SFÂNTUL NICOLAE“: A fost ridicată între anii 1793 – 1797. MUZEUL BANATULUI: Este cunoscut din cele mai vechi timpuri sub numele de Castelul Huniade. De-a lungul timpului. în locul altui castel ridicat de Carol Robert de Anjou între ani 1307 – 1315. 85 . Biserica poartă hramul Sfânta Inimă a lui Isus. având o mare valoare din punct de vedere al tehnicii muzicale. BISERICA SFÂNTA ECATERINA: Biserica a fost ridicată în anul 1755. fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente ale Banatului. PALATUL BAROC: Iniţial. biserica a fost construită cu ocazia sărbătoririi a 1000 de ani de la aşezarea ungurilor în Câmpia Panonică. biserica a fost construită în stil neobaroc. Devenit proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. Biserica a fost reconstruită în anul 1896.

biserica poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Din punct de vedere arhitectonic. Importanţa Buziaşului a început să crească odată cu descoperirea calităţilor curative ale apelor din această localitate. după planurile arhitectului Victor Vlad. palatul a devenit reşedinţa episcopului romano – catolic în anul 1783. Sofia din Constantinopol. biserica a fost construită în stil neobizantin. A fost refăcută în anul 1880. Monumentul este constituit dintr-un baldachin susţinut de şase stâlpi în mijlocul căreia se află Fecioara Maria. CATEDRALA VECHE: A foat ridicată între anii 1931 – 1936. cu acest nume în anul 1320. În anul 1850 s-a construit un hotel. Buziaşul beneficiază de aceste forme de relief. a fost amintit ca sat.8 km de Timişoara şi la 25 km de Lugoj. În aceeaşi clădire a funcţionat de-a lungul timpului Parchetul Tribunalului Timiş – Torontal iar mai apoi penitenciarul oraşului. BUZIAŞ: Oraşul Buziaş este situat în partea de sud-est a judeţului. Franz Joseph al Ungariei. Fiind asemănătoare bisericii Sf. În anul 1891.. Vitrariile bisericii au fost executate la München. GENERALATUL VECHI: Clădirea a fost ridicată cu scopul de a servi ca sediu pentru primul guvernator al Banatului. BISERICA ROMANO – CATOLICĂ: A fost ridicată la iniţiativa parohului Karacsony Istvan şi a început să funcţioneze în anul 1887. În anul 1754 clădirea a devenit tribunal. ceea ce a condus la modernizarea comunei. dominat de dealuri. Buziaş. Biserica poatră hramul „Numele Mariei“.PALATUL EPISCOPIEI ROMANO – CATOLICE: Situat pe bulevardul ce duce spre Podul Decebal. În anul 1918 Biziaşul a fost declarat staţiune balneară. Aparţinând cultului ortodox. Ultima renovare a palatului s-a făcut în anul 1889. Iconostasul din biserică a fost conceput de Ştefan Gajo iar picturile aparţin artiştilor Catul Bogdan şi Ioachim Miloia. mareşal Claudius Florimundus. MONUMENTUL „SFÂNTA MARIA“: Monumentul a fost ridicat în anul 1906 fiind opera arhitectului Laszlo Szekely. în 1853 s-a amenajat pavilionul băilor populare iar în 1856 s-a deschis o sală de dans. aflat în Timişoara. la 34. a fost oaspete în palat. Apele curative ale 86 . Aşezat în şes. A fost amplasat în locul în care se presupune că a fost torturat Gheorghe Doja. clădirea palatului este construită în stil baroc.

pe o suprafaşă de 59 ha se întinde parcul. De curând s-a descoperit în zonă un izvor de apăminerală termală (50 °C – 60 °C). localitatea Coşteiu se prezintă îmtr-o ambianţă plăcută pentru călători. astăzi parcul adăposteşte peste 500 de exemplare. La Izvin este şi o herghelie. cât şi pentru plajă şi pescuit. Astfel. Aceste aşezări sunt importante deoarece există un număr mic de astfel de aşezări în Europa. Localitatea este amenajatpă atât pentru agrement. Legenda spune că este satul de obârşie a lui Pavel Chinezul. o braserie şi un loc de parcare. spondiloze etc. Lângă satul cu acelaşi nume. În sat se află cea mai veche şcoală românească din Banat. artroze. În apropierea hergheliei se află un hipodrom unde se organizează periodic jocuri distractive de călăreţi. Amenajarea parcului a fost începută în anul 1909 şi terminată în anul 1914 deţinea 134 de exemplare rare aduse din toate colţurile lumii. care cuprinde circa 4000 de cai. luptător care a purtat mai multe victorii împotriva turcilor. fiind menţionată încă din 1230. Aspectul general al comunei este de orăşel. Importanţa parcului constă în modul său de amenajare.Buziaşului pot fi utilizate în afecţiuni cum ar fi: ateroscleroza. Parcul este dispus pe două zone: una din ele aşezată în jurul turnului de apă de lângă castelul de odinioară şi poartă numele de parc euro-asiatic iar cealaltă zonă reprezintă parcul american. În aria comunei s-au descoperit recent doua locuinţe ce datează din epoca halstatiană precum şi un bogat material arheologic care atestă existenţa populaţiei dacice în Banat cu aproape 3000 de ani în urmă. Într-un parc situat pe malul râului Timiş sunt amplasate: un camping. Comuna a fost menţionată pentru prima oară în 1462. PARCUL DENDROLOGIC DE LA BAROŞ: La acest obiectiv se poate ajunge pe DN 6 – E 94 până la Remetea Mare. COŞTEIU: Siuată la 7 km de Lugoj. iar de acolo se poate ajunge mergând pe un drum secundar încă 6 km. Numele comunei provine din cuvântul grecesc ” eremitas” – mănăstire. SATCHINEZ: Este una din cele mai vechi aşezări româneşti. ulcerul varicos. Herghelia serveşte pentru echitaţie. pentru plimbări călare etc. care a fost declarat rezervaţie naturală. având clădiri mari. străzi largi şi trotuare asfaltate. înfiinţată în 1874. de efectul pe care el pot avea culorile asupra omului. parcul a fost amenajat ţinându-se cont de principiul cromaticii. IZVIN: Satul Izvin este situat la 17 Km de Timişoara. REMETEA MARE: Comuna Remetea Mare se află la13Km de Timişoara. BILED: Comuna Biled se află la 27 km de Timişoara. În sat a existat o moară despre care se spune că ar fi aparţinut familiei lui Pavel 87 .

fiind în drum spre Timişoara. aşa numitele „ ape sacre ale lui Hercules”. În urma asanării lor. începând cu paleoliticul superior. REZERVAŢIA ORNITOLOGICĂ DE DE LA SATCHINEZ (DELTA BANATULUI): Mediul ambiant al comunei Satchinez a asigurat condiţiile necesare dezvoltării unei faune ornitologice. Legenda spune că moara este locul unde Matei Corvin s-a întâlnit cu Pavel Chinezul. alături de celelalte construcţii utilitare – apeducte. care erau un adevărat paradis al păsărilor. Printre descoperirile arheologice din zonă se află şi mărturii ale culturii Coţofeni. MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARTĂ: Palatul Diecezana Palatul Cenad Biserica Romano – Catolică Casa Ioan Suciu Biserica Roşie Monumentul Eroilor Sovietici Cetatea Aradului Casa Ştefan Cicio – Pop Paşatul Secesion 88 . Grota haiducilor atestă locuirea zonei încă din cele mai vechi timpuri. Astăzi însă se întâlnesc numai rămăşiţe ale vegetaţiei şi faunei bănăţene de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Hărţile din secolul al XVIII-lea arată că Banatul era acoperit de trei bălţi mari. fiind înconjurată de Munţii Cernei. Altitudinea localităţii este de 166 – 170 m. bogate şi variate. Aici s-au găsit monede de aur datând din sec. al XV-lea. prezentând un climat depresionar cu influenţe vestice şi sud – vestice. Termele romane. STAŢIUNEA BĂILE HERCULANE: Situată la 160 km de Timişoara.Chinezul. majoritatea păsărilor au fost nevoite să migreze. şi M-ţii Mehedinţi. edificii – valorifică izvoarle miraculoase din zonă. schelete omeneşti şi podoabe femeieşti. izvoarele au fost neîntrerupt utilizate de către romani. În anul 1932 Muntele Domogled a devenit rezervaţie naturală. Timp de 170 de ani. staţiunea face parte din Parcul Naţional Cerna – Domogled. Godeanu. Localitatea s-a format pe locul unei falii tectonice. La intrarea în comună este o movilă numită sugestiv „Gomila”. băile având încă de pe atunci un renume european. bazine.

După revoluţie. 89 . azi demolată. Clopotul. În interior distingem lucrări de pictură şi sculptură. printre cei închişi s-au număra participanţi la răscoala condusă de Horia. turnat în anul 1764. fortăreaţa a devenit un principal centru aş represiunilor reacţiunii. aici fiind închişi cei ce se ridicau la luptă împotriva exploatării nobiliare. iar între 1793 – 1815 un număr mare de soldaţi francezi. CATEDRALA ORTODOXĂ ROMÂNĂ: Construită între anii 1862 – 1865. Cloşca şi Crişan din 1784. susţinut de pilaştrii cu capete în stil corintic. CETATEA ARADULUI: Construită între anii 1763 – 1783.Palatul Românul Catedrala Ortodoxă – Română Turnul de Apă Casa cu Lăcat Castelul Nopcea. Foarte interesant este balconul fostului castel mărginit de un parapet de factură barocă. protopopul Maxim Caracion din Pecica. provine de la vechea catedrală ortodoxă. polonezi. cehi. Cetatea a fost folosită ca temniţă cu regim sever. evidenţiindu-se şi iconostasul lucrat de Mihai Ianici. care a ocupat-o în iulie 1849 în urma capitulării garnizoanei imperiale. apartâţinând pictorului Eremia Profeta. în stil baroc. sculptat în piatră. Aici au fost deţinuţi o vreme Eftimie Murgu. pictura de influenţă occidentală este opera artiştilor Nicolae Alexici şi Ioan Zaicu. căpitanul Ioan Izicescu şi alţi români. Porţii principale şi clădirilor din interiorul fortăreţei li s-a imprimat stilul baroc. În 1966 monumentul a fost decorat cu freşce realizate în stil bizantin. Cel mai important edificiu îl constituie fosta biserică a garnizoanei dominând de departe panorama cetăţii. după sistemul Vauban. maghiari. MUZEE ŞI BIBLIOTECI: Muzeul Judeţean Arad Biblioteca Judeţeană Arad Biblioteca Casei Corpului Didactic Biblioteca Episcopiei Ortodoxe Române a Ardealului şi Hunedoarei Teatrul de Stat Arad Parcul Mihai Eminescu Parcul Rozelor CASTELUL NOPCEA: Edificiul de proporţii monumentale ridicat în jurul anului 1800 în stil neoclasic. În timpul revoluţiei de la 1848 – 1909 ceatea a fost asediată de armata revoluţionară maghiară. germani.

supraînălţat. Numărul participanţilor este de 30 de persoane.circuit turistic. 90 . În prima fază de existenţă el se reducea la un aşezământ memorial închinat revoluţiei de la 1848 – 1849. Clădirea a găzduit Tipografia „Diecezana” înfiinţată în 1879 şi condusă până în 1901 de Teodor Ceontea. artă. ANALIZA STUDIULUI DE CAZ Prezentul studiu de caz . care la începutul veacului nostru fusese adoptat de un mare număr de arhitecţi de pe ambii versanţi ai Carpaţilor. Pop. în formă de prismă alungită s-a inspirat din concepţia unui donjon medieval de factură romană. După moartea lui Vasile Goldiş şi Ştefan C. construit adată cu darea în folosinţă a uzinei de apă în 1896. o amprentă a stilului românesc. Apar şi lucrări artistice mai ales la etajul ultim şi la balcoane. căzuţi în toamna anului 1944. MUZEUL JUDEŢEAN ARAD: A luat fiinţă în 1892. studenţi în domeniul marketingului turistic. ridicată între anii 1908 – 1909. care sunt realizate din ipsos. Numeroase exponate. care a proiectat clădirea. TURNUL DE APĂ: Înalt de 35 m. care a servit până acum două decenii pentru pomparea apei potabile în reţeaua de distribuţie. Arhitectul Victor Babeş.PALATUL DIECEZANA: Construcţie cu trei nivele. etnografie. Aici au fost tipărite calendare pentru epoca respectivă. Circuitul turistic(sau studiul de caz) conceput se desfăşoară pe o perioadă de şapte zile. deschis publicului în 1893. MONUMENTUL EROILOR SOVIETICI DIN MUREŞEL: Ridicat în memoria ostaşilor sovietici. cu vârste cuprinse între 19 ani – 20 ani. momente semnificative legate de războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja sunt puse la dispoziţia vizitatorilor. Ulterior partrimoniul său s-a îmbogăţit cu colecţia istorică a liceului de băieţi. Sălile muzeului găzduiesc şi numeroase expoziţii temporare cu profil de istorie. în vederea realizării unui studiu pentru elaborarea de oferte turistice pentru toţi doritorii de excursii cu scop documentar. Turnul are un acoperiş poligonal. restaurat în 1927. Zidurile sale netencuite sunt acoperite cu cărămidă decorativă. este realizat din beton şi se compune dintr-un soclu în formă de trunchi de piramidă deasupra căruia se ridică o coloană. este conceput sub forma interesului turistic şi de documentare. în cadrul muzeului s-au înfiinţat camere memoriale dedicate acestora. Muzeul scoate în evidenţă progresele social economice care caracterizează zona arădeană. alături de ostaşii români în lupta comună pentru eliberarea acestei regiuni de către ocupanţii horthyşti.

o masă = 560.000) x 2} / 30 = 4. LUCON Bulevardul Decebal. de participanţi: 30 ZIUA/ORA I.467 LEI COMISION = 3.000 + 60.467 CAZAREA: 7 zile x 250.000 lei/ 10 intrări CHELTUIELI NEPREVĂZUTE = 150.20 din care: 10 intrări x 10. = 495. opere. teatre de stat.000 SUPLIMENT CINĂ CU SPECIFIC PESCĂRESC: 60.000 lei CHELTUIELI ORGANIZATORICE = 200.750. ANALIZA COSTURILOR KILOMETRAJUL: (658km x 8000 lei/ o persoană):30 excursionişti = 5. alte obiective de important interes turistic şi zone turistice (Băile Herculane).mic dejun . cetăţi.000 lei = 150. grădini botanice. cazare Hotel Someş .520 LEI T.000 lei ptr.740. de km: 658 Nr.000/30 = 175. monumente istorice.264. 09:00 10:45 11:10 12:30 LOCUL/LOCALITATEA PROGRAMUL Agenţie – Oradea Plecare spre Cluj – Napoca PIATRA – CRAIULUI Restaurant Piatra – Craiului CIUCEA–CLUJ Vizită: Muzeul NAPOCA Octavian Goga CLUJ-NAPOCA.750.000 lei ptr. edificii.303.000 / 30 = 158.V.000 MASA: 7 zile x 80.136 LEI ITINERARUL S.S-au vizitat: case memoriale.o intrare 13:30 91 .000 lei x 1 zi = 60.A.000 lei = 100.Tur de oraş: SERVICIILE .149 LEI PREŢ VÂNZARE EXCURSIE = 3.000 INTRĂRI: .520 x 19% = 94.303.893.000 lei/ 10 intrări 10 intrări x 15. Oradea CIRCUIT TURISTIC Durata: 7 zile Nr.000 lei / o persoană COTĂ PERSONAL ÎNSOŢITOR: [(1. muzee.000 lei TOTAL CHELTUIELI = 3. nr. 24 3700.000 + 560. 1 cameră = 1.C.000 x 15% = 495.

Casa Matei Corvin .mic dejun 20:00 III. Cazare Hotel Alba – Iulia Vizitarea monumentelor din interiorul cetăţii din Alba – Iulia: .o gustare .Muzeul Etnografic al Transilvaniei .Muzeul de Istorie al Tran.o intrare .Palatul Principilor .dejun .o intrare .o intrare SERVICIILE .o intrare . .o intrare .o intrare . Sf.Catedrala RomanoCatolică aici se află Sacrofagul lui Iancu de Hunedoara OPRIRE: PIZZERIE Vizită: -Palatul Episcopal -Muzeul Regional Alba – Iulia -Biblioteca Batthyaneum -Casa Raională de Cultura HOTEL ALBA-IULIA HOTEL ALBA-IULIA ALBA – IULIA DEVA.mic dejun . Mihail .dejun . cazare – Hotel Sarmis ..dejun 12:45 13:00 14:30 15:00 .o intrare ZIA/ORA II.cină . 08:00 08:45 HOTEL SOMEŞ HOTEL SOMEŞ Vizitarea oraşului .Turnul Croitorilor 14:45 II.Grădina Botanică .o intrare 17:00 17:20 .o intrare .Opera Română HOTEL SOMEŞ CLUJ – NAPOCA Plecare spre Alba Iulia ALBA – IULIA.Muzeul de Artă .Vizitarea Bis.Teatrul şi Opera Maghiară . 08:00 09:00 10:00 10:30 Plecare spre Deva Vizitarea oraşului 92 .o intrare . LOCUL/LOCALITATEA PROGRAMUL .

LOCUL/LOCALITATEA PROGRAMUL -Dealul Cetăţii -Castelul „Magna Curia”(Muzeul Judeţean) -Galeriile de Artă -Casa de Cultură -Palatul Administrativ HOTEL SARMIS Odihnă Vizită: .o intare .cină .o intrare 17:00 20:00 IV.o intrare 16:00 .dejun .o intrare 14:00 14:20 15:30 . Sf.mic dejun Plecare spre Timişoara -o răcoritaoare SERVICIILE .dejun .o gustare + o răcoritoare 16:45 20:00 V.o intrare . Cazare Hotel Timiş HOTEL TIMIŞ Vizitarea oraşului -Catedrala Mitropoliei oraşului -Teatrul Naţional şi Opera Română -Mon.Muzeul Judeţean – secţia Ştiinţele Naturii şi secţia de Artă Cumpărături HOTEL SARMIS HOTEL SARMIS ALBA – IULIA BUZIAŞ TIMIŞOARA.cină . 08:00 09:00 11:00 11:30 12:30 13:00 . Romano-Catolică .relaxare . Sf.Palatul Baroc HOTEL TIMIŞ HOTEL TIMIŞ TIMIŞOARA STAŢIUNEA BALNEARĂ – BUZIAŞ. Treimi -Bis. Fecioare Maria -Primăria Veche Oprire – Restaurant cu specific regional Vizită: -Mon.dejun .mic dejun Plecare spre Buziaş . Cazare – Hotel Buziaş HOTEL BUZIAŞ . 08:00 09:00 10:00 14:00 93 .-Ruinele Cetăţii Deva ZIUA/ORA III.

15:00 HOTEL BUZIAŞ HOTEL BUZIAŞ TIMIŞOARA ARAD;Cazare-Hotel Astoria HOTEL ASTORIA ARAD

Oferta hotelului: - program artistic în aer liber - cină - mic dejun Plecare spre Arad - o răcoritoare + o gustare dulce - relaxare Vizitarea oraşului -Castelul Nopcea -Catedrala OrtodoxăRomână -Cetatea Aradului -Palatul Diecezana - dejun Vizitarea monumentelor arhitectonice: -Turnul de Apă -Mon. Eroilor Sovietici din Mureşel -Muzeul Judeţean Arad Vizitarea Ştrandului Municipal Arad - Rest. Globus

20:00 VI. 08:00 09:00 10:30 11:00 13:00

15:00 15:30

HOTEL ASTORIA

- o intrare

17:30

ARAD

- o intrare - o gustare + o răcoritoare - cină - mic dejun

20:00 VII. 08:00 09:00 12:00 13:00 16:00 18:30 19:15 20:00 20:30

HOTEL ASTORIA ARAD; HOTEL ASTORIA ARAD HOTEL ASTORIA HOTEL ASTORIA ARAD Oprire – Cefa Cefa – Restaurant cu specific pescăresc CEFA Agenţie – Oradea.

- Plimbare în Parcul Mihai Eminescu - dejun -relaxare Plecare spre Oradea Vizitarea Pescăriei Cefa

- o intrare - cină

Pornire spre Oradea

94

BIBLIOGRAFIE

1. Informaţii despre Oradea – „Pagini Aurii; jud. Bihor, 1999-2000” 2. Informaţii despre Cluj – Napoca – „Pagini Aurii; jud. Clluj, 19992000” 3. Informaţii despre Alba – Iulia – „Mic îndreaptar turistic”, Ed. Meridiane, Buc. 1965 4. Informaţii despre Deva – „Mic îndreptar turistic”, Ed. Meridiane, Buc. 1970 5. Informaţii despre Timişoara – „Pagini Aurii; jud. Timiş 19992000” 6. Informaţii despre Arad – „Arad”, Glunk Eugen şi Constantin Clemente Internet-ul 7. Tomescu Ada - „Calitatea produsului turistic”, Ed. Univ. din Oradea, Oradea 2000 8. Lupu Nicolae - „Hotelul, economie şi managent”, Ed. All, Buc. 1998 şi ediţia din 2000 9. Cristureanu Cristiana - „Economia şi politica turismului internaţional”, Ed. Abeona, Buc. 1992 10. Ciurea Sorin - „Managementul calităţii totale: standardele ISO 9004 comercializate”, Ed. Economică, Buc. 1998 11. Vasiliu Florin - „Controlul modern al calităţii produselor”, Ed. Buc., Buc. 1987 12. ***** Revista de comerţ (apărută în anul 2000) 13. *****Supliment Tribuna Economică 15. *****Tribuna Economică - nr. 1 / 5 ian. 2000 pag. 23 - „Realizarea unui nou produs turistic ”

95

CUPRINS

Scurt istoric…………………………………………………...pag. 1 Introducere……………………………………………….. ….pag. 2 Cap.I PRODUSUL TURISTIC……………………….……...pag. 4 I.1. Definiţii şi particularităţi……………………….….pag. 4 I. 2. Clasificarea formelor de turism……………….…...pag. 6 Cap.II. TURISMUL CA FORMĂ DE INDUSTRIE…….....pag. 10 II.1. Oferta turistică…………………………….……. pag. 10 II. 1. 1. Caracteristici ale ofertei turistice………….....pag. 11 II.1.2. Serviciile turistice, componente ale produsului turistic………………………………………………….pag. 12 II.1.2.1. Criterii de clasificare a serviciilor turistice….pag. 12 A. Serviciile de transport turistic…………….……..pag. 13 B. Servicii de cazare………………………………..pag. 15 II.1.2.2. Clasificarea hotelurlor pe stele………….…..pag. 19 A. Clasificările O.M.T. a unităţilor de activitate hotelieră……………………………………..…pag. 20 B. Structura organizatorică a hotelului……….…pag. 23 C. Dotarea hotelurilor cu inventar…………….....pag. 26 II.1.2.3. Tipuri de unităţi de alimentaţie publică……..pag. 28 A. Dotarea unui restaurant cu inventar…………….pag. 29 B. Etapele serviciului în restaurante………………..pag. 31 B.1. Aranjarea mesei……………………………..pag. 32 B.2. Sisteme de servire a turiştilor în localurile de alimentaţie publică……………………………….pag. 33 B.3. Meniul……………………………………….pag. 37 Cap.III. COMERCIALIZAREA SERVICIILOR HOTELIERE….. ……………………………………………………...pag. 40 III.1. Comportamentul personalului…………………..…..pag. 40 III.1.1. Reguli generale de comportament……………...pag. 40 III.1.2. Vânzarea indernă sau directă la recepţie……… pag. 41 III.2. Stabilirea preţurilor şi tarifelor………………………pag. 43 III.2.1. Tarifele de cazare………………………………. .pag. 43 III.2.2. Preţurile în alimentaţie…………………………...pag. 45
96

STANDARDE ŞI NORME ÎN TURISM…………. Auditul calităţii………………………………. Tehnica elaborării produsului turistic………….. Pag.1.pag. 57 IV.pag.3. 59 IV. 95 97 . Sisteme de rezervare propriu-zise………pag.3. 62 V. V. 52 IV.IV. Drepturile şi protecţia consumatorilor.. 50 III. Norme car vin în sprijinul calităţii………. 58 IV.3.pag. 48 III. Înregostrarea rezervărilor………………pag. 50 Cap..2. Caracteristici calitative………………….4.III.. Garanţiile de rezervare………………. 56 IV.…pag. Norme privind acordarea licenţelor şi brevetelor de turism……………………………….…pag..pag. 48 III.pag.4.4. Rezervarea la hotel…………………………. 62 Cap.……. 62 V.3.…. Alte mijloace de plată……………….1.1.pag.….1.1.5.…pag.2. 46 III.…pag. 59 IV.pag.. ELABORAREA UNUI PRODUS TURISTIC (STUDIU DE CAZ………………………………………..4. 48 III..5. Societăţile de reprezentare……………. Propuneri şi recomandări……………………….pag.3. Indicatorii statistici calitativi………………….2.…pag. Sisteme de rezervare …………………………………pag.1. 46 III.1.2.pag.1..pag.1.…. Obiectivele auditului……………….1. Cărţiele de plată…………………………………pag.pag.…. 47 III.. Ipostazele calităţii………………………. 52 IV. 52 IV.2. 63 BIBLIOGRAFIE…………………………………………..1.3.

98 .