You are on page 1of 5

Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate

129

• • •

asigurarea unei rectilinităţi ridicate pentru deplasarea saniei; frecări foarte mici, pentru reducerea forţelor de acţionare; să nu aibă deviaţii scurte de ghidaj.

Cele 6 grade de libertate ale ghidajului, dintre care numai cel din axa da măsurare este de dorit
Fig.6.8 Elemente de ghidaj (firma Zeiss – aliaj de Al trefilat şi prelucrat cu diamant)

Precizia de prelucrare a căilor de ghidare şi respectiv precizia cinematică a ghidajelor afectează esenţial exactitatea instrumentală a întregului aparat. Sprijinirea elementelor mobile pe o perna de aer asigură, datorită frecării fluide, un coeficient de frecare foarte redus. În felul acesta pentru acţionare sunt necesare forţe mici, fapt ce înlătură o serie de erori introduse de deformaţiile mecanice ale componentelor şi permit obţinerea unor deplasări rapide. 5. Sistemul de măsurare, practic “inima metrologică” a aparatului, deoarece permite obţinerea valorilor coordonatelor obiectului măsurat, este compus dintr-un traductor de deplasare (rigle optice) - liniar sau unghiular, şi un sistem de contorizare, care permite indicarea cotei sub forma digitală sau analogică. Cel mai frecvent sistem de măsurare este cel de tip interpolator incremental optic,(Fig.6.9): Se mai folosesc de asemenea sisteme inductive sau mecanice. Măsurarea deplasării capului de măsură se realizează prin măsurarea impulsurilor venite de la sistemul optic de înregistrare a deplasării. Impulsurile sunt generate atunci când raza luminoasă este întreruptă de reperele verticale marcate pe rigla de sticlă, (Fig.6.9).

Lentilā

Lentilā

Diode fotosensibile

Diode luminoase Riglā cu diviziuni
Fig.6.9 Principiul scării optice de măsurare a deplasării

comandând în acest fel oprirea deplasării capului de măsură. unul din cele 3 contacte se deschide.6.6. Concepţia şi realizarea practică a sistemului de palpare influenţează precizia rezultatului. Aceasta se defineşte ca fiind valoarea maximă în funcţie de care valoarea măsurată poate devia într-o direcţie pozitivă sau negativă. (Fig. (Fig. Acest sistem are o elasticitate foarte bună asigurând revenirea palpatorului în poziţia iniţială după contactul cu suprafaţa de măsură. maşinile de măsurat în coordonate au o inerentă nesiguranţă în măsurare. pretensionat. u1=(1. Acest sistem are în componenţă un mecanism cu 3 contacte.5+L/400) µm.11). Determinarea acestora se poate face prin măsurare directă prin interferometrie cu laser sau utilizând un corp de probă calibrat cum ar fi 9 sfere şi un inel reglabil folosit ca un standard de comparaţie inelară. . Firma Zeiss a dezvoltat mai multe sisteme de palpare în funcţie de cerinţe şi pentru obţinerea de rezultate cât mai apropiate de realitate. (Fig. u3 (valoarea volumetrică) u3=(1. Fig.8+L/300) µm. Sistemele de palpare pot fi: tactile sau fără contact (cu senzori optici).10).10 Standarde de comparaţie necesare calibrării 6.12).. la care punctele de contact cu flanşa suport sunt în acelaşi timp contacte electrice. Reglementările VDI/VDE 2617 determină producătorul să specifice şi să garanteze nesiguranţa măsurătorii: • • u1 (paralelă cu axele).1. Una din problemele principale ale măsurării in coordonate o constituie determinarea poziţiei în spaţiu a unui punct.130 Capitolul 7 Ca orice operaţie de măsurare. Măsurarea prin contact – dinamic. 6. Sisteme de palpare.6. Sistemul de palpare se compune din capul palpatoarelor şi palpatoare. În momentul în care palpatorul atinge piesa. În acest mod se asigură şi o protecţie împotriva distrugerii mecanismului de palpare în cazul ciocnirilor accidentale.6.

generând un impuls Arc de readucere a sistemului în poziţia “cu toate contactele Platou cu trei contacte Palpator Sferā de rubin Fig. fiind prelucrate în funcţie de comanda precedentă.11 Tipuri de capete de palpare – firma Zeiss În momentul opririi capului de măsură.6. Aceste dificultăţi pot fi eliminate prin folosirea unui senzor piezoelectric. coordonatele palpatorului sunt înregistrate în memoria calculatorului. Acesta este la fel de sensibil la toate direcţiile de palpare.12 Sistemul de palpare prin contact (măsurarea dinamică) . astfel ca forţele care apar la contactul palpator piesă să nu provoace încovoieri care să conducă la imprecizii. e necesară o construcţie rigidă a sistemului de palpare.Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate 131 Senzori de palpare discontinuă ST RST Senzori de palpare continuă MT VAST XT Dispozitive de schimbare a palpatoarelor Senzori optici LTP6 Steinbich VAST Articulaţii rotative şi pivotante RDS DSE OTM Dispozitiv rotativ Fig. Pentru o înaltă precizie.6.

Devierea va fi Fig. păstrând axele aparatului de măsură în stare de repaus. 6. La operaţiile automatizate este posibilă palparea a aproximativ 60 de puncte într-un minut.6. (Fig. Baza capului palpator şi a axelor de măsurat este formată din trei paralelograme “arc” drepte. cea ce face posibilă citirea valorilor lungimilor măsurate. 6.13).2. Aceasta se realizează cu ajutorul capului palpator care măsoară concomitent după trei axe. Măsurarea prin contact – în repaus.14 Măsurarea prin contact – static.6.132 Capitolul 7 Fig.14 ). este comandată acţiunea de citire a poziţiei capului şi deci a coordonatei punctului măsurat.6. Dacă semnalul primit se află în limitele prescrise.13 Sisteme de palpare – ZEISS proporţional cu forţa de impact. Capetele palpatoare dinamice sunt folosite atunci când este nevoie de o măsurare foarte rapidă în puncte distincte. paralelogramelor înregistrată în fiecare axă cu . Sistemele de palpare ale firmei Zeiss care măsoară după acest principiu sunt prezentate în (Fig.

pe o singură maşină şi într-un singur sistem de referinţă. cu prelungitoare de maxim 400 mm Fig. Sistemul permite generarea vectorială a forţei. . (în funcţie de direcţia de palpare).6. chiar dacă este unul foarte lung. datorate posibilităţii de reglare continuă şi a măsurării precise a unghiului spaţial fixat: orientează palpatorul de măsură. Pe lângă cele două tipuri de capete de măsurare. 6. este din punct de vedere tehnic extrem de anevoios şi complicat. Forţa de măsurare (care poate fi selectată intre 0. mai ales în cazul caroseriilor. se utilizează un sistem de palpatoare tactile montate pe un dispozitiv articulat. Generarea în timpul palpării a unei forţe de măsurat definită. măsurarea executându-se cu o forţă constantă. (Fig.Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate 133 ajutorul unui sistem de măsură inductiv.6. sistemul de control elimină automat forţa de fixare din axa în care urmează a avea loc palparea.50 cu precizie mare de repetare rotire pe ambele axe cu ±180 Dispozitiv CNC pentru schimbarea palpatorului Senzori RDS. În timpul palpării. Dispozitivul articulat prezintă două avantaje majore. fiecare paralelogram este conectat mecanic la un solenoid care se mişcă în interiorul unui magnet inelar întretăiat. în orice poziţie dorită.3 Tehnologia multi-senzor.15).15 Tipuri de sisteme de palpatoare tactile pe dispozitive articulate Astfel se asigură accesul la puncte de măsură dificil de ajuns. Fiecare paralelogram poate fi fixat în poziţia sa centrală prin intermediul unui mecanism de stopare acţionat de un motor. Pentru aceasta.1N si 1N) generează un curent polarizat pozitiv sau negativ în bobină. (Fig.15) Pentru măsurarea pieselor cu un număr ridicat de elemente în spaţiu paşi mici de numai 2.6. aceasta citind valorile lungimilor măsurate. Cu ajutorul acestui sistem măsurarea se poate face dintr-o singură prindere.