You are on page 1of 15

134

Capitolul 7

-

deoarece unghiul spaţial fixat este cunoscut, calibrarea palpatorului trebuie realizată doar într-o poziţie unghiulară oarecare. Palpatorul nu este montat rigid pe flotor cea ce implică realizarea unui element

care să respecte următoarelor condiţii: să permită mişcarea palpatorului în toate direcţiile de palpat; să realizeze aceeaşi poziţie repetabilă de zero în toate axele; în timpul palpării în fiecare direcţie, să producă un semnal electric şi în acelaşi timp să se refere la un punct de zero fix; să ţină mai multe palpatoare diferite (lungi, scurte, uşoare şi grele); să palpeze cu o forţă de măsură definită.

6.4 Măsurarea prin palpare continuă – scanarea. Pe lângă funcţiile uzuale de măsurare, maşinile de măsurat în coordonate au posibilitatea de a scana suprafaţa de măsură. Scanarea este un procedeu în care suprafaţa piesei este palpată continuu (sau aproape continuu). Termenul provine din limba engleză şi înseamnă a căuta peste tot. Caracteristic pentru scanare este cuprinderea unei densităţi mari de puncte într-un timp scurt. Prin scanare se pot palpa şi obiectele de măsurat cu formă geometrică necunoscută. De obicei procedeul este folosit la măsurarea pofilelor complexe, cum ar fi cele ale paletelor de turbină, a camelor, etc. Se utilizează două tipuri de măsurări: măsurarea cu palpare mecanică măsurarea cu palpare optică. Scanarea unei suprafeţe cu preluare continuă,
Cercul înfăşurător minim Evaluarea formei prin intermediul punctelor scanate Fig.6.16 Măsurarea prin scanare a alezajelor Cercul înfăşurător maxim Cercul de compensare prin puncte intermediare

(Fig.6.17) a coordonatelor de către calculator, este dependentă distanţă, de timp şi o reprezentând

formă dezvoltată a palpării punctiforme. Capul palpator

execută mişcări de translaţie de apropiere şi îndepărtare de piesă astfel încât axa palpatorului. CU FIXAREA PALPATORULUI PE AXA Z. PALPAREA SUPRAFETELOR. DEPLASAREA PALPATORULUI PLAN DE MASURARE Z = constant PALPAREA SUPRAFETELOR. . poate fi determinat numai cu ajutorul unui număr ridicat de puncte cea ce conduce la micşorarea ratei rebuturilor.Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate 135 de măsură. Spre deosebire de tehnica convenţională care permite măsurarea unui număr mic de puncte.16).6.6.17 Modalităţi de scanare Scanarea asigură rezultate exacte referitoare la forma elementului geometric studiat. (Fig. înlocuind astfel multe instrumente având un singur scop. PALPARE DE-A LUNGUL LINIEI DE INTERSECTIE Y X PALPAREA CU DISPOZITIV DUBLU (PALPAREA CANELURILOR) Dreapta 3D Cerc 3D PALPAREA SUPRAFETELOR INTRERUPTE (ELIMINARE AUTOMATA A “PUNCTELOR AERIENE”) Suprafata 1 Suprafata 2 Suprafata 3 Fig. să se găsească în permanenţă în interiorul domeniului de măsură. Cercul înfăşurat care este important pentru capacitatea de împerechere. scanarea asigură măsurarea unui număr mare de puncte cea ce creează premisele pentru determinarea calităţii. fără o determinare concretă a abaterilor de formă. sau în general oferind noi posibilităţi de măsurare. Scanarea reprezintă metoda ideală de măsurare a formelor cu maşinile de măsurat în coordonate.

19Avantajele scanării cu capul de palpare VAST Rezultatele obţinute prin scanare. La măsurarea unui cerc raportul dintre numărul punctelor scanate şi a celor măsurate clasic este de 8000/4. înregistrarea dinamicii rezultatului. (Fig.6. Capul de palpare VAST este un sistem activ care permite realizarea de măsurători sigure prin. introduse în sistemul informatic de asigurare a calităţii conduce la luarea rapidă a deciziilor privind corectarea şi modificarea proceselor tehnologice. (Fig.136 Capitolul 7 Firma Zeiss a dezvoltat pentru acest tip de măsurători un sistem special de palpare.19): domeniul mare de reglare a scanării. Aceasta este reglată astfel încât palpatorul se află permanent în contact cu piesa. Fig.6.6. tipul VAST. Pentru scanare. forţă de măsurare mică şi constantă. mişcări: mişcare palpatorul capul clasică este de execută acţionat două într-o şi apropiere îndepărtare de piesă care se realizează concomitent cu mişcarea de rotaţie excentrică a palpatorului. scanare lină.6. generarea vectorială a forţei de măsurare.18). Domeniul de aplicare a măsurărilor prin scanare .18 Cap de palpare VAST – firma ZEISS ridicată. În acest mod numărul punctelor măsurate prin scanare creşte în mod deosebit ceea ce conferă acestei metode o precizie Fig.

În acest scop se efectuează calibrarea sistemului de palpatoare cu ajutorul unui etalon.6. Etalonul de calibrare este alocat maşinii de măsurare de către furnizor. Combinaţia 2 Fig. În acest scop se utilizează un etalon de calibrare construit dintr-o bilă sferică foarte precis prelucrată.Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate 137 este divers. Exista două tipuri de astfel de etalon: .6.etalon necentrat.Y0. de la măsurarea angrenajelor la măsurarea carcaselor şi a pieselor de formă complexă. Combinaţia.10).6.etalon centrat. (Fig. Palpatoarele capului de măsură sunt construite dintr-o tijă cilindrică având o sferă de rubin în vârf. .21).Z0) Fig. care impune forţe de măsurare reduse. Deosebit de utilă este această tehnologie în cazul măsurării pieselor din materiale nemetalice. 7.20). este formată din cel mult cinci palpatoare cu aceeaşi referinţă. fixată într-un suport astfel încât să poată fi palpată din toate părţile. .21 Structuri de palpatoare Combinaţia 3 Combinaţia 1 Configuraţia este formată din cel mult cinci combinaţii cu aceeaşi referinţă.6.6. Această sfera trebuie sa aibă o dimensiune materială. Prin realizarea acestei operaţii sunt memorate lungimile palpatoarelor. Forma şi poziţia combinaţiilor şi configuraţiilor trebuie cunoscute şi memorate de către programele de măsurare.20 Palpatoarele capului de măsurare De obicei o piesă trebuie palpată din mai multe direcţii fapt pentru care sunt necesare mai multe palpatoare dispuse diferit. R (X0. Înainte de începerea măsurătorii este necesară definirea combinaţiilor şi a configuraţiei palpatoarelor. pentru măsurare luându-se în considerare doar cotele centrului sferei. (Fig. (Fig. mărimea razelor sferelor de rubin precum şi poziţia centrelor acestora.

primul palpator devine de obicei palpatorul de referinţă. Moduri de calibrare a palpatorului: Palpatorul poate fi calibrat în trei moduri: 1. Măsurarea de referinţă se efectuează atunci când: se doreşte alocarea aceleaşi referinţe pentru mai multe configuraţii. Dacă măsurarea etalonului de calibrare se realizează cu un palpator calibrat. eventuală imprecizie datorită palpării greşite. CNC) . Acest palpator care are în capăt o sferă de 8 mm este utilizat numai pentru determinarea poziţiei etalonului.economie de timp la calibrarea de mare precizie. se doreşte recalibrarea unuia sau mai multor palpatoare şi calculatorul nu cunoaşte poziţia exactă a etalonului de calibrare.138 Capitolul 7 Diferenţa între acestea constă în posibilitatea oferită de producător de-a cunoaşte exact poziţia de fixare a etalonului pe masa maşinii. manual (toate punctele sunt palpate manual) aplicabil tuturor palpatoarelor. risipă de timp. La maşinile de măsurat fără CAA. 2. Palpatorul de referinţă este un palpator ale cărui dimensiuni normalizate se găsesc în memoria calculatorului. în primul caz etalonul poate fi fixat în orice poziţie. nu este aplicabil tuturor palpatoarelor. economie de timp în raport cu palparea manuală. se defineşte ca fiind măsurare de referinţă. Această măsurare este utilă atunci când etalonul nu poate fi fixat într-un alezaj şi nu se cunoaşte poziţia exactă a acestuia. pentru înlocuirea şi recalibrarea unui palpator deteriorat. următoarele 3. Măsurarea de orientare defineşte poziţia exactă a etalonului de calibrare. Măsurarea de orientare poate fi executată cu: palpatorul de referinţă un palpator calibrat. semiautomat (primul punct al fiecărui palpator este palpat manual. palpări sunt stabilite de calculator) precizie ridicată prin palpare exactă. Recalibrarea se efectuează în două cazuri: pentru adăugarea altor palpatoare la o configuraţie deja calibrată. CNC (calibrarea manuală şi calibrarea semiautomată pot fi incluse intr-un proces .

este indicată folosirea modului CNC. Totdeauna este posibilă şi o comandă manuală a deplasării de-a lungul axelor. Sistemul de acţionare. 8. Prin aceasta poate fi efectuat un transfer de date. prin intermediul mecanismului de acţionare. legată de palparea propriu-zisă. Motoarele utilizate cel mai des sunt cele rotative. de exemplu datorită oscilaţiilor de temperatura. 9. cu sistemul de comandă numerică. de curent continuu sau pas cu pas. Vitezele de deplasare ajung până la 2. cum ar fi: 10. palpator şi sistemul de măsurare. palparea manuală folosindu-se numai pentru configuraţiile speciale. Dispozitivele speciale permit indexarea diferitelor combinaţii de palpatoare. adesea nu au un sistem de reglare a poziţiei care să asigure exactitatea de poziţionare. necesară pentru pregătirea măsurării sau programare prin învăţare. standardizată. Dacă un palpator trebuie calibrat de mai multe ori. Transmisia puterii în axele măsurătorii este astfel dirijată încât să nu împieteze asupra proprietăţilor ghidajului. desfacere şi schimbare sunt programabile. Pentru a crea un sistem de comandă cu posibilităţi speciale de adaptare şi extindere.5 m/s pentru mişcarea rapidă de poziţionare şi coboară până la circa 1mm/s pentru mişcarea lentă. în paralel cu o sporire a productivităţii operaţiilor de măsurare. calculatorul central furnizează instrucţiunile pentru sistemul de comandă a deplasărilor şi evaluează punctele de măsurare stabilite de sistemul de comandă numerică. Sistemul de comandă. Calculatorul central şi sistemul de comandă numerică sunt legate printr-o magistrală de date. În regim de funcţionare automată. folosite până acum la aparatele de măsurat în coordonate. Sistemul de schimbare a palpatoarelor permite o extindere considerabilă a posibilităţilor de măsurare. permite posibilitatea .1. Pentru obţinerea unor performanţe ridicate trebuie ca poziţionarea fină să fie verificată de calculatorul central. este cuplat. Schimbarea automată. prin care operaţiile de fixare. Operatorul uman poate interveni prin intermediul calculatorului central. fără a fi necesară recalibrarea acestora. Din acest punct de vedere se introduc acţionările pe bandă sau acţionările de tip fus. toate funcţiile specifice orientate pe o anumita problemă sunt transferate calculatorului central şi calculatorului de evaluare a datelor. Sisteme auxiliare. asigură automat aducerea în contact a palpatorului cu obiectul. cu transmisii universal cardanice. în paralel cu posibilitatea întreruperii programului de către aparatele cu care este pus în legătură sistemul.Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate 139 Palparea se poate face întotdeauna manual dar este avantajos dacă palparea se efectuează cat mai des semiautomat. 10. Sistemele de comandă.

140 Capitolul 7 de memorare a datelor de calibrare a palpatoarelor. (Fig.22 Sistemul de calcul al maşinilor de măsurat în coordonate Soft-ul preia funcţia centrală de conducere pentru: acţionarea maşinii de măsurat. Pe piaţă sunt deja . împreună cu funcţionarea automată a aparatului. Standardizarea paletelor de fixare a pieselor controlate. operaţia de măsurare. Sistemele de siguranţă. puterea şi eficienţa economică a întregului sistem de măsurare sunt influenţate considerabil de calculatorul şi soft-ul cu care sunt dotate. ele devenind practic roboţi de măsurare. a aparatului şi a obiectului de măsurat. Sistemul de calcul şi pachetele de programe. 11. asigură integrarea maşinilor de măsurat în orice linii de fabricaţie. memorarea instrucţiunilor privind desfăşurarea procesului de măsurare.6. prelucrarea a datelor. introducerea datelor privind geometria nominală a obiectului de măsurat. independente de calculator. evaluarea rezultatelor. DATACOM sau LAM Fig. 10.6.22).. Nivelul şi flexibilitatea programelor devin factori esenţiali în aprecierea posibilităţilor de aplicare în practica a maşinilor de măsurat. comandat de calculator. La maşinile de măsurat moderne. Anumite părţi ale palpatorului şi batiului care vin în contact cu piesa au elemente de protecţie montate elastic şi care acţionează o serie de contacte. sunt prevăzute pentru protejarea utilizatorului.2.

6. Maşinile ZEISS execută două corecţii .24): F. cunoscute sub denumirile lor comerciale: NCMESS. UMESS. etc. nu este altceva decât un instrument care culege punctele măsurătorii.23 Soluţii software – firma ZEISS Concepţia elaborării programului se bazează pe faptul că majoritatea reperelor care trebuie măsurate sunt alcătuite din grupe de elemente geometrice spaţiale: plan. (Fig. MAUS. de a analiza punctele distincte obţinute în urma palpării piesei şi de a furniza informaţii asupra dimensiunilor.6. care în plus trebuie să îndeplinească o multitudine de alte funcţii importante. Funcţiile calculatorului. cilindru. O maşină de măsurat în coordonate fără un calculator.23): CALYPSO SOLUTION HOLOS DIMENSION Fig. rezultatele actuale ale măsurătorii pot fi obţinute doar folosind calcularea precisă a coordonatelor punctelor care vor fi măsurate. el realizând corecţia fiecărui punct palpat. (Fig. cu scopul de a elimina sau reduce. toate influenţele sistematice care ar putea falsifica rezultatul.Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate 141 numeroase pachete de programe specializate. este una din principalele funcţii ale calculatorului. Aceasta este esenţa tehnicii de măsurat în coordonate. formei şi poziţiei caracteristicilor palpate. sferă. con. GEOPAK. dreaptă. În cadrul firmei Zeiss pentru maşinile în coordonate dezvoltate de aceasta se prezintă următoarele tipuri de programe necesare măsurării şi evaluării rezultatelor.1 Corectarea. precum şi din alte elemente de intersecţie a acestora. Aceasta este principala sarcină a calculatorului maşinii de măsurat în coordonate.6.

se referă la sistemul de coordonate al maşinii şi trebuiesc convertite în sistemul de coordonate al piesei. înainte de a fi evaluate. Un sistem cu coordonate volumetrice. Toate valorile măsurate transmise calculatorului. şi anume 3 unghiuri şi punctul 0 spaţial (definit prin 3 coordonate). este descris de 6 parametri. F. Corecţiile de poziţie a capului de măsurare la calibrarea maşinii (CAA) şi corecţiile de temperatură la realizarea măsurătorilor la temperaturi diferite de 200 ±10C. Sistemul de coordonate al piesei care este definit prin desenul tehnic.142 Capitolul 7 importante.24 Funcţiile sistemelor de calcul ale maşinilor de măsurat în coordonate .6.2 Transformarea. este stabilit de la început prin palparea anumitor elemente Fig.

Geometria actuală a părţii de măsurat poate fi determinată doar cu ajutorul unui vast număr de puncte palpate. şi dacă această deviaţie este neglijabilă în raport cu toleranţele de formă şi poziţie. Deseori piesa are mai multe sisteme de coordonate.25): Fig.). Un cilindru de exemplu are 5 grade de libertate: diametru.6.6. F. în care datele trebuiesc transformate. O regulă generală spune că punctele palpate trebuie să acopere elementul geometric atât de complet pe cât este posibil. cilindru. Punctele trebuie de asemenea să fie distribuite într-un astfel de mod încât să se acorde importanţă egală tuturor gradelor de libertate (Fig. recomandată Fig. numărul punctelor palpate poate fi redus la minimum şi o geometrie substitută poate fi tradusă în loc. şi .3 Calcularea elementelor substitutive.Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate 143 de referinţă.6. Totuşi aceasta este o posibilă sursă de eroare care este prea des neglijată.25 Elemente substitutive şi distribuţia de puncte. acoperind întregul element. Dacă totuşi forma diferă doar foarte puţin de la forma unui element substitutiv ideal (sferă.26 Diferite metode de suprapunere (potrivire) Numărul gradelor de libertate al unui element este identic cu numărul minim teoretic de puncte palpate. punctul de străpungere a axei cilindrului în plan (definit prin două coordonate). con…. De asemenea trebuie să fie posibilă formarea unor noi sisteme de coordonate ale piesei din datele obţinute anterior.

Aceste metode sunt de asemenea aplicabile şi altor elemente substitutive. F. egal numărului minim corespunzător formei respective. În funcţie de tipul măsurătorii sau funcţionalitatea piesei. Rezultatul obţinut în urma aceste evaluări se confruntă cu standardele stipulate pentru deviaţiile de formă. În cazul ambelor tipuri de suprapuneri. toate punctele palpate contribuie la rezultat. Aceasta constă întotdeauna în distanţa minimă dintre elementele geometrice potrivite (două linii paralele sau cercuri concentrice). diferite metode de suprapunere (potrivire) pot fi adoptate. Aici un element substitutiv identic este stabilit teoretic de fiecare parte.26) printr-o “dreaptă” la forma elementului. F. este în mod normal uşor mai mare decât o deviaţie de formă calculată după condiţia minimă standardizată. calculată cu ajutorul punctelor extreme. şi luând în considerare standardele date. La primul element se utilizează atâtea puncte pentru a obţine rezultatul. Aceasta metodă este potrivită în mod particular pentru măsurători pereche. dreptele nu sunt paralele de regulă. Dacă mai mult de numărul teoretic de puncte necesare este palpat.4.6 Condiţia minimă.6. reproducerea este slabă. F. Aprecierea gaussiană a suprapunerii. Elementele de contact calculate nu sunt independente. contribuie la rezultat. Totuşi evaluarea nu se poate referi decât la acele puncte palpate într-adevăr. Calculatorul trebuie apoi să potrivească elementul substitutiv funcţie de punctele palpate respectând anumite reguli. elementul este descris mai uniform şi mai bine. Măsurătoarea înregistrată este afişată în conformitate. doar numărul minim teoretic de puncte necesare pentru un element.144 Capitolul 7 direcţia sa (definită prin două unghiuri). Şi aici se stabilesc două elemente de forme geometrice identice. Factori externi ca de exemplu: mizerie şi zgârieturi. în cazul în care nu sunt detectate la rezultate eronate. O deviaţie de formă. În cazul cercurilor putem vorbi de cercuri circumscrise (arbori) sau cercuri înscrise (alezaje). În această metodă general acceptată. Pentru a doua evaluare se foloseşte doar un singur punct adiţional. Este de asemenea folosită pe suprafeţe neprelucrate.5. cu o distanţă minimă între ele încât să permită separaţia lor. acestea sunt ilustrate în (Fig. În principiu această procedură poate fi comparată . cercurile nu sunt concentrice. Oferă rezultate de încredere chiar cu un număr mic de puncte palpate. Elemente de contact. În cazul măsurătorilor făcute în puncte de măsură dispersate. duc.

spre deosebire de majoritatea elementelor geometrice. Petecele de suprafaţă sunt descrise prin polinoame şi sunt bine aproximate de suprafeţele actuale sau nominale. deseori nu pot fi descrise folosind suprafeţe închise. Principalele calcule se referă la: distanţa dintre două elemente. lameturbină. privind eliminarea deviaţilor aparente de formă rezultate din schimbarea şi rotarea sistemului coordonatelor de referinţă. Ele caracterizează de asemenea . În acest caz soluţia este. intersecţia.Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate 145 cu o măsurătoare micrometrică – de exemplu măsurarea circularităţii unui arbore rotativ centrat. care trebuie să îndeplinească anumite cerinţe estetice.8 Funcţii şi forme libere.7 Calcule şi recalculări. Un proces complex de calculare. came ridicătoare. Calculatorul trebuie să îndeplinească o multitudine de funcţii. F. Aici. distanţa unghiulară. Elementele de formă. valoarea medie. Multe forme folosite în tehnologie nu constau în elemente geometrice regulate fiind descrise de două sau trei funcţii dimensionale sau puncte individuale: de exemplu came. când aceste obiecte sunt măsurate. Aceste seturi de date sunt folosite pentru realizarea celor mai bune aproximări între punctele nominale şi actuale. fac deseori necesară calcularea matematică a elementelor măsurate. În plus specificaţiile din desen. şuruburi de compresiune. perpendicularitatea. diviziunile. necesită deseori recalcularea rezultatelor măsurătorii în coordonate polare sau în inch. coliniaritate. simetria. aşa numita metodă de calculare a formei libere bazată pe “bucăţele” de suprafaţă. Specificaţiile dimensionale din desenele tehnice. cercul centrelor alezajelor/ arborilor. F. Astfel de elemente sunt de exemplu caroseriile. este de asemenea necesar pentru a asigura ca raza sferei palpatoare în punctul palpat să fie întotdeauna corectată în direcţia suprafeţei normale. aparatura de uz casnic şi bunurile de larg consum. roţi dinţate. o mare cantitate de date trebuie procesată.

o diferenţă semnificativă între cele două programe este posibilitatea preluării modelelor geometrice 3D şi a vizualizării acestora. este modul de operare a maşinii. sau pe staţii grafice. principiile de bază fiind identice. Ambele programe sunt destinate măsurării elementelor geometrice “clasice” (drepte. sunt alţi paşi în direcţia creşterii . facilitate oferită numai de programul CALYPSO. trunchiuri de con).6. Un criteriu vital. În afara suportului necesar pentru operare. aşa cum este cazul softului CALYPSO. Programele de măsurare pot rula pe calculatoare personale (PC). Astfel o maşină de măsurat în coordonate poate fi utilizată pentru a descrie numeric sau a măsura un obiect de orice formă şi al compara cu valorile nominale. suprafeţe. ca în cazul programului UMESS. de care depinde gradul de acceptare a maşinii de măsurat în coordonate. sfere. Fig.146 Capitolul 7 liniile tangenţiale de graniţa între toate cadranele adiacente. cercuri.27 Interfaţa programului UMESS Operarea este bazată pe un sistem uşor de învăţat care are avantajul reducerii la minim a paşilor operaţionali. Operarea în timpul procesului de măsurare şi evaluarea rezultatelor. Recunoaşterea automată a direcţiei de palpare şi împărţirea programului pe ramuri.

(Fig. HOLOS şi DIMENSION.29). (Fig. în privinţa creşterii complexităţii problemelor de măsurat. Măsurarea poate fi realizată manual sau cu ajutorul programului CNC. o ocupă în cadrul sistemului de asigurare a calităţii.28) la care se pot adăuga rapoartele grafice. Datele numerice pot fi analizate şi editate într-un format special dacă rămân în limitele de avertizare. sau IGS. (Fig. sau indirect prin Reverse Engineering. Poziţia importantă pe care tehnica de măsurat în coordonate.27). Interfaţa softului cu utilizatorul este “prietenoasă” şi uşor de învăţat.6. (ProEngineer sau CATIA). în format VDA. pentru acelaşi software există cerinţe diferite. Protocolul de măsurare UMESS-ZEISS Fig. nu în ultimul rând. Evaluarea rezultatelor. Pentru fiecare element geometric selectat se stabilesc parametrii de digitizare şi sunt calculate coordonatele punctelor în care se va face măsurarea (“soll”).6.Măsurarea cu maşini de măsurat în coordonate 147 capacităţilor operaţionale.6. Ca urmare.6. În mod evident. (Fig.30). a personalului utilizator. Există posibilitatea editării de rapoarte de măsurare sub forma protocoalelor de măsurare. Aceste programe permit preluarea modelelor CAD realizate cu programe de proiectarea asistată.28. scopul măsurării software standard este astăzi incomparabil mai mare. Pentru măsurarea suprafeţelor complexe sunt dezvoltate programe specializate. Ambele programe permit construirea modelelor geometrice 3D direct cu ajutorul unei biblioteci de corpuri. problemele de măsurat simple pot fi rezolvate fără cunoştinţe de informatică aprofundate. Fig. preselectate ale domeniului de toleranţă. În funcţie de problema de măsurat. Acestea constituie documente ale calităţii care certifică precizia de execuţie a reperelor măsurate.6. şi posibilităţilor nelimitate de evaluare şi documentare a rezultatelor măsurătorilor.2. Principalele operaţii pe care le realizează sunt cele de digitizare a suprafeţelor. se datorează.29 Protocolul de măsurare grafic HOLOS-ZEISS Graficele pentru prezentarea abaterilor de formă sau de poziţie sunt de asemenea des utilizate. .

UMESS-ZEISS .30 Grafice de prezentare a abaterilor de formă şi poziţie.6.148 Capitolul 7 Fig.