P. 1
Desen Topografic

Desen Topografic

|Views: 282|Likes:
Published by Unistore RO
Desen Topografic
Desen Topografic

More info:

Published by: Unistore RO on Nov 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/21/2015

pdf

text

original

1.

GENERALIT

I

Spre deosebire de celelalte desene tehnice, desenul topografic se execut în bun parte cu mâna liber , iar mijloacele de reprezentare presupun o selectare din punctul de vedere al preciziei i al aspectului lor estetic, care poate afecta calitatea desenului. De asemenea ca utilizare desenul topografic serve te unor numeroase i diferite sectoare ale produc iei sau cercet rii tiin ifice. Aceasta impune ca elementele caracteristice ale teritoriului reprezentat s difere. De asemenea difer i scara la care se execut desenele, precum i modul lor de prezentare. Planul topografic este reprezentarea grafic conven ional a unei suprafe e de teren mai restrânse, care se întocme te la sc ri mai mari sau egale cu 1:10000, unde proiectarea punctelor de pe suprafa a terestr se face ortogonal, iar efectul de curbur al P mântului se neglijeaz . Pe planurile topografice întocmite la sc rile: 1:500; 1:1000; 1:2000; 1:5000 i 1:10000 se reprezint în mod fidel forma geometric i dimensiunile elementelor de planimetrie, precum i relieful terenului. Harta topografic este reprezentarea grafic conven ional a unei suprafe e terestre mari, care ine seama de forma curb a P mântului, pe baza folosirii unei proiec ii cartografice. Din punct de vedere al con inutului, h r ile topografice redau în mod generalizat detaliile planimetrice i nivelitice ale suprafe ei topografice, prin diferite semne conven ionale. H r ile se întocmesc la sc ri mai mici de 1:20 000. Se men ioneaz c num rul sc rilor folosite pentru reprezentarea unei por iuni din suprafa a terestr poate fi nelimitat, dar dintre acestea se utilizeaz numai sc rile de baz : 1:25000; 1:50000; 1:100000; 1:200000: 1:500000 i 1:1000000 la care se ad ug i planurile directoare militare, la scara 1: 20000. În func ie de scara de reprezentare i de modul de întocmire, desenele topografice poart denumirea de planuri sau de h r i. Planurile topografice necesare elabor rii documenta iei tehnice pentru investi iile industriale sunt: în cadrul elabor rii studiului tehnico-economic, pentru justificarea amplasamentului propus: planul teritoriului localit ii la scara 1:10000 sau 1:5000 ; planul topografic pentru variantele de amplasament la scara 1:2000 1: 500 ; la elaborarea proiectului de ansamblu al investi iei, la capitolul planul general sunt necesare: schi a regiunii geografice la scara 1:50 000 - 1: 5000 pentru indicarea amplasamentului general al investi iei; planul de situa ie al întreprinderii cu regiunea înconjur toare, la scara 1:5000 - 1:1000, con inând localit ile învecinate, întreprinderile sau unit ile existente, cursurile de ap cu bornele cadastrului de ap , c ile ferate, drumurile, re elele

edilitare etc.; planul topografic al întreprinderii sau unit ii proiectate, la scara 1:1 000 sau 1:500, pentru variantele studiate, con inând curbele de nivel cu echidistan a corespunz toare sc rii, c ile ferate etc.; planul topografic al întreprinderii sau unit ii proiectate la scara 1:500 - 1:200, limitat la zona variantei propuse, con inând curbe de nivel la echidistan e corespunz toare sc rii i limitele propriet ilor cu indicarea proprietarilor; planul general de trasare la scara 1:1000 1:500, completat cu re eaua de construc ii aleas în func ie de amplasarea investi iei, repere pentru urm rirea tas rilor i date necesare tras rilor (unghiuri, lungimi, cote etc. j; planul topografic la scara 1:1000 - 1:500, pentru c ile de comunica ii exterioare (c i ferate, drumuri) ; planul topografic la scara 1:2000 - 1:1000, pentru re ele electrice, funiculare etc.; la elaborarea proiectelor de execu ie pe obiecte, pentru amplasament sunt necesare : planul topografic al zonei de amplasare a investi iei la scara 1:500 1:200 ; planul topografic al zonei c ilor de comunica ii, re ele electrice, funiculare etc. la scara 1:1000 - 1:500; planul general de trasare la scara 1:1000 - 1:500 ; schi a de trasare la scara 1:200 cu completarea re elei de construc ii din planul general de trasare i cu datele necesare de trasare a obiectului; profile transversale ale incintei i ale c ilor de comunica ie exterioare i interioare, la scara 1:100, pentru lungimi i pentru cote; profile longitudinale la scara 1:1000 - 1:100. La elaborarea acestor proiecte se utilizeaz în m sur tot mai mare material fotogrammetrie (fotograme, fotoplanuri, planuri restituite). Nomenclatura h r ilor i planurilor topografice, lucr rile topografice care se execut în prezent pentru nevoile proiect rii, sistematiz rii i investi iilor sunt legate de re eaua de sprijin de stat (geodezic ) ; exist deci un sistem unic de referin atât plani-metric (un singur sistem de proiec ie) cât i altimetric. Pentru o identificare operativ a planurilor, acestea se completeaz în mod obligatoriu cu o serie de date i anume: nomenclatura planurilor vecine, la care se racordeaz planul topografic;

notarea coordonatelor X i Y la caroiaj pe latura Sud i Est; denumirea i num rul planului (serie, simbol etc.); nomenclatura planului conform graficului de racordare; scara i echidistan a; sistemul de referin executan ii lucr rii; (coordonate X, Y, proiec ie, cot ) ;

ini ialele unit ii executante ; data execut rii planului; legenda pentru anumite semne conven ionale special aplicate ;

observa ii asupra planului topografic, în cazul când de exemplu se face o reambulare, completare etc. Planurile topografice, prin detaliile planimetrice pe care le con in, ilustreaz realit ile de pe teren la un moment dat i sunt valabile pentru o perioad de timp limitat , deoarece ritmul execut rii construc iilor schimb foarte repede conFig. ia terenului. Din aceast cauz apare necesitatea ca planurile topografice s fie actualizate periodic (reambulate), prin operarea schimb rilor survenite. Când modific rile însumeaz mai pu in de 2/3 din suprafa a planului existent acestea se execut pe planul vechi; în caz c dep esc 2/3 din datele acestuia, planul se redacteaz din nou. De asemenea re eaua de sprijin planimetric i nivelitic trebuie ref cut sau verificat .

Fig. 1.1. Formatul planurilor topografice având la baz

proiec ia Gauss.

Foile i planurile topografice la sc rile 1:2 000, 1:1000 i 1:500 sunt limitate de linii ale sistemului de coordonate rectangulare Gauss-Kruger pe fuse de 3°. Cadrul este de form p trat cu latura de 500 mm (Fig. 1.1.). Nomenclatura planurilor topografice la sc rile 1:2000, 1:1000 i 1:500 se formeaz prin coordonatele rectangulare ale col ului de sud-vest al cadrului planului dat, cu indicarea în parantez a nomenclaturii h r ii topografice la scara 1:5000 în care se cuprinde planul respectiv. Caroiajul rectangular al planurilor topografice la aceste sc ri se traseaz pe tot cuprinsul planului, la intervale de 100 mm.

100.00mm
204892

1:1000
100.00mm
484228

204992

204792

205092
484228 484228

484228

50.00mm

1:500
50.00mm

1:100 1:500

25.00mm

1:100
25.00mm
484128

204792

204892

204992

484128

484128

205092
484128

1:1000

Fig. 1.2.Caroiajul rectangular al planurilor topografice

Dimensiunile planurilor topografice, la acelea i sc ri, având la baz un sistem local de coordonate sunt planului (când caroiajul este oblic fa de chenar) se deseneaz s geata care indic nordul (aceasta este paralel cu caroiajul) pentru evitarea unor eventuale confuzii (Fig. 3). Pentru planurile topografice pe benzi, racordarea planurilor i formatul acestora este creat pentru fiecare lucrare în parte i se utilizeaz când planul se desf oar mai mult pe una din axele de coordonate cum ar fi planurile pentru proiectarea de drumuri, conducte etc.conform STAS 1 57. Aceste planuri se orienteaz astfel ca lucrarea s poat fi cuprins într-un format cât mai redus. Caroiajul rectangular se orienteaz dup direc iile punctelor cardinale (având liniile paralele sau înclinate fa de chenar), intervalele de câte 100 mm corespunzând deci cu valorile indicate i la planurile în sistemul proiec iei Gauss.

Fig. 1.3. Plan topografic cu sistem local de coordonate

2. ÎNTOCMIREA PLANURILOR TOPOGRAFICE. SEMNE CONVEN IONALE "TOPOGRAFICE"
Redactarea planurilor topografice difer în func ie de felul m sur torilor, de re eaua cartografic (sistemul de proiec ie), de scara la care se întocmesc i de destina ia lor. Succesiunea opera iunilor de realizare a planurilor, având la baz sisteme locale de coordonate, este urm toarea: opera iunile de întocmire a originalului de teren care cuprind : stabilirea sc rii i a formatului; preg tirea hârtiei de desen; trasarea axelor de coordonate ; raportarea punctelor; opera iunile de cartografiere sau de înnegrire a planurilor i de cartografiere a elementelor planimetrice i de nivelment care cuprind: balustrarea punctelor; scrierea numerelor de ordine i a cotelor punctelor; trasarea limitelor obiectelor (detaliilor) i suprafe elor (legarea punctelor); alegerea i aplicarea semnelor conven ionale (cartografierea elementelor planimetrice); reprezentarea reliefului; executarea inscrip iilor (cartografierea scrierilor, a cadrului rectangular, geografic, ornamental); colorarea. Întocmirea planului de teren (originalul). Pentru executarea acestor opera ii sînt necesare o serie de instrumente utilizate în general în desenul tehnic, precum i unele instrumente sau aparate speciale, de o construc ie mai mult sau mai pu in preten ioas , în func ie de precizia cerut lucr rii. coordonatograful rectangular, coordonatograful polar, raportoarele de precizie, ma inile de cartografiere etc. Scara planurilor se alege conform STAS 2 59, în func ie de m rimea terenului, de mul imea detaliilor i de scopul lucr rii pentru care se întocme te planul. Formatul se alege astfel încât suprafa a de reprezentat s încap în întregime pe o foaie de format obi nuit sau m rit, sau pe mai multe foi de acela i format (STAS 1 57). Se prefer formatele u or de utilizat (de exemplu A2, Al). Originalul de teren (minuta topografic ), se execut pe hârtie alb de desen sau pe hârtie milimetric . în primul caz, opera iunile de cartografiere se pot face pe acest desen, acesta devenind astfel un original, în caz contrar, se copiaz minuta pe calc de pe hârtia alb de desen sau de pe hârtia milimetric i acest desen pe calc devine originalul. De regul minuta se întocme te în creion de c tre operatorul topograf i va fi apoi cartografiat în tu sau copiat în tu pe calc. Coala de hârtie se fixeaz pe plan eta de desen prin prindere cu piuneze sau prin lipire, acest din urm caz fiind indicat atunci când planul se cartografiaz .

Astfel, liniile în desenul topografic se trag cât mai sub iri (0,1 - 0,2 mm), pentru a permite reprezentarea pe plan a unui num r cât mai mare de obiecte. Distan a minim între dou linii trebuie s fie de 0,2 mm pentru a putea fi percepute în mod distinct. Aceast distan reprezint distan a minim admis între semnele conven ionale sau orice alte reprezent ri de pe planurile topografice. Cînd planul urmeaz a fi cartografiat de c tre un cartograf, operatorul de teren trebuie s execute în creion o parte din cartografiere i anume unirea în creion a punctelor, semne conven ionale, înscrierea cotelor punctelor. Numerele punctelor se scriu cu litere standardizate (STAS 186 71) cu caractere având în l imea de 2,5 (2,0) mm pentru detalii, sau 3 mm pentru punctele de sprijin. Scrierea pentru elementele principale ale terenului, numerot ri topografice etc. se face de exemplu cu caractere de 5 mm, iar a celor mai pu in importante cu caractere de 4 mm; unele denumiri (mai importante) se scriu cu în l imea de 6, 8, 10 sau 12 mm (cu majuscule). Scrierea cartografic are rolul de a completa desenul topografic cu explica iile necesare. Scrierea cartografic nu se limiteaz la scrierea indicat în STAS 186 71, ci cuprinde i alte categorii de scrieri utilizate mai cu seam la h r ile i planurile care se întocmesc prin prelucrarea planurilor originale de teren. Scrierea desenelor topografice care cuprind centre populate, elemente hidrografice, orografice, diviziuni administrative etc. se face conform Normativului C. 100 69. Semnul conven ional este o figur geometric , cu form i m rime stabilit în mod conven ional, care urm re te s sugereze imaginea i natura unui obiect sau detaliu topografic. Unele detali topografice se pot transpune la scar , prin desenarea conturului lor, în interior scriindu-se semnul conven ional. M rimea i formele semnelor conven ionale sunt standardizate i cuprinse în Atlasul de semne conven ionale . Semnele conven ionale sunt grupate în 7 categorii: baza geodezic : cu punctele de triangula ie, poligonometrice, de intersec ie i de nivelment; detalii din interiorul localit ilor: re eaua stradal , spa ii verzi, construc ii industriale agricole, social- culturale i civile, cvartale, elemente topografice; instala ii: fabrici, cosuri, uzine, sonde, centrale, silozuri; conducte, re ele, împrejmuiri i limite: conducte de gaz, ap , gaze naturale, petrol, re ele elctrice, telefonice, împrejmuiri de zid, garduri metalice, de lemn, de beton, de sârm , frontiere i limite administrative;

re ele de comunica ie: c i ferate cu construc ii auxiliare, re eaua de drumuri i autostr zi, osele, drumuri, poteci; hidrografia i construc iile hidrotehnice: zvoare, fântâni, ape curg toare, diguri, baraje, poduri, pode e. Se reprezint pe planuri cu culoarea albastr ; relieful, în general reprezentat prin curbe de nivel de culoare sepia i puncte colorate. Prin semne conven ionale se reprezint urm toarele detalii: rupturi de teren, terase, râpe, viroage, ravene, alunec ri de teren, grohoti uri, pr p stii. Semnele conven ionale folosite pentru realizarea h r ilor i a planurilor topografice sunt date de Atlase de semne conven ionale, având caracter de standarde În situa iile în care pe h r i se folosesc semne nestandardizate, semnifica ia lor trebuie explicat printr-o legend . Acela i obiect poate fi reprezentat diferit pe un plan sau pe o hart , în func ie de scara aleas a planului sau a h r ii. Exist mai multe tipuri de semne conven ionale, dintre care amintim: semne conven ionale care nu reprezint obiectl la scar (aceste tipuri de semne au dimensiuni fixe, specificate în altlas): Ø semne pentru puncte geodezice; Ø semne pentru pode e; Ø semne pentru unele cl diri: o o semne cu dimensiuni fixe- pentru cl diri ce nu pot fi reprezentate la scar ; semne pentru reprezentarea la scar a cl dirii;

semne conven ionale care reprezint obiectul din teren la scara planului sau a h r ii: Ø parcele din teren; Ø cl dri; Ø drumuri ce dep esc o anumit l ime; semne conven ionale de umplutur : Ø vegeta ie: vie, livad , p sune;

Ø tipuri de sol: pietros, nisipos. Plasarea semnelor conven ionale pe planuri sau h r i se face dup urm toarele criterii: 1. pozi ia real a elementelor din teren trebuie s corespund cu centrul semnului conven ional de tip geometric: cerc, p trat, triunghi: 2. orientarea semnelor conven ionale va fi: paralel cu latura planului pentru: puncte baz , co uri, sta ii radio- TV, sta ii meteorologice, monumente, etc.; conform cu orientarea real a elementelor de pe teren: cl diri, stadioane, terenuri de sport, etc.; paralel cu latura cea mai lung a reprezent rii: sere, livezi; 3. axul semnului conven ional trebuie s corespund topografic: c i ferate, drumuri, poduri, diguri, baraje; cu axul elementului

4. distan a minim între dou semne conven ionale s fie de 0,5mm. Exist o mare varietate de detalii i deci o mare varietate de semne conven ionale, ceea ce a dus la posibilitatea clasific rii acestora în mai multe grupe:

Puncte caracteristice
puncte astronomice la sol i pe movile;178,0 i 173,0 = cota; +15 = în l imea movilei în m; puncte geodezice; 1-la sol; 2-pe movile; 3-pe biserici; puncte geodezice; 4-pe cl diri; 5-pe cl diri proeminente; puncte topografice; 1-la sol; 2-pe movile; 3-pe biserici; puncte topografice; 4-pe cl diri; 5-pe cl diri proeminente; 6-pe co uri; puncte de nivelment; 167,75 = cota în m; puncte cotate în metri situate deasupra nivelului m rii; 1-pe în l imi dominante; 2-pe alte forme de teren;

Relief
curbe de nivel principale (cele groase), normale (cele sub iri) i valorile lor; movile i gropi care nu pot fi reprezentate prin curbe de nivel; 1-nu se pot reprezenta la scara h r ii; 2-se pot reprezenta la scara h r ii; +5 în l imea movilei în m; -5 adâncimea gropii în m; 1-suprafe e cu ondula ii mici; 2-sprâncene;

ridic turi în terenuri nisipoase 1-pietre izolate; 2-îngr m diri de pietre; 3-col i de stânc ; +5 în l imea pietrei sau a stâncii în m; gropi în terenuri nisipoase; 1-zone stâncoase; 2-intr ri în pe teri, grote; 5-3 l imea i în l imea intr rii în m; 150-lungimea pe terii în m; alunec ri de teren;

rupturi de teren, terase, râpe; -5, -8 adâncimea în m;

viroage; 1-se pot reprezenta la scara h r ii; -2,5 adâncimea în metri; 2-nu se pot reprezenta la scara h r ii; 4 l imea în m, -2,5 adâncimea în m; 1-suprafe e nisipoase; 2-suprafe e nisipoase cu pietre; suprafe e cu cr p turi

halde (conuri de zgur , steril) i exploat ri la suprafa ; ptr. = piatr ; c rb. = c rbune; +10 în l imea haldei în m; 10 adâncimea exploat rii în m; 1-nu se pot reprezenta la scara h r ii; 2-se pot reprezenta la scara h r ii;

Hidrografie
faruri; 1-pe construc ii în form de turn; 2plutitoare; 3-balize plutitoare; 1-izvoare amenajate; min. = mineral; 2-pu uri pentru captarea apei; 3-fântâni f r cump n ; 4fântâni cu cump n ; 8 m adâncimea pân la suprafa a apei; 1-fântâni arteziene; 2 i 3-rezervoare, bazine, instala ii pentru purificarea apei, descoperite i acoperite râuri, pâraie cu maluri abrupte neamenajate i amenajate; -1,7 i -5 adâncimea malului în m; sta ii, posturi hidrometrice; 182,5 cota la cap tul mirei; (4,50) grada ia la care s-a determinat cota; 181,5 cota nivelului mediu al apei în m; râuri, pâraie canalizate cu diguri neconsolidate; canale de iriga ie, desec ri cu maluri neconsolidate; 20 l imea în m; -3,0 adâncimea în m canale de iriga ie; desec ri cu maluri consolidate diguri de-a lungul apelor reprezentate cu dou linii; vaduri la apele reprezentate cu o linie; linii de mal invariabile; albiile lacurilor, râurilor sau pâraielor secate; maluri abrupte; 1-f r plaj ; 2-cu plaj ; -3,0 adâncimea malului în m; maluri consolidate; 1-cu piatr , beton; 2-cu fascine; 3-rupturi de maluri consolidate; valuri de mal de plaj care nu se pot reprezenta la scara h r ii; +3,0 în l imea valului în m;

diguri cu maluri neconsolidate i consolidate ce nu se pot reprezenta la scara h r ii; 4,0 l imea coronamentului în m; +3,0 în l imea digului în m; diguri cu maluri neconsolidate care se pot reprezenta la scara h r ii diguri cu maluri consolidate care se pot reprezenta la scara h r ii; 12,7 l imea coronamentului în m; +5,3 în l imea digului în m; 1-pietre la suprafa a apei; 2-insule zone inundabile; lacuri; 3 adâncimea apei în m; râuri, pâraie, canale i date caracteristice; 0,2 viteza de curgere a apei în m/s; 20 l imea apei în m; 1,5P adâncimea ape i natura fundului (P = piatr ); 1-ro i pentru iriga ii; 2-ecluze; 2 num rul camerelor de ecluzare; 65-15 lungimea camerei de ecluzare i l imea por ilor în m; -3,7 adâncimea apei în m; por iuni subterane ale râurilor, pâraielor sau canalelor reprezentate cu o linie; baraje, st vilare; 1-necarosabile; 2-carosabile; pmt. i P materialul de construc ie; 50 lungimea în m; 8 l imea p r ii carosabile în m; 62,3 cota la partea superioar în m; 54,5 cota la partea inferioar în m; 1-cascade, cataracte; -3 c derea de ap în m; 2locuri de ancorare, rade; 1-locuri de adunare a lemnului pentru plute; 2-cale de construc ie, lansare; 3-locuri de acostare, dane

Vegeta ie i soluri
terenuri s rate; accesibile 1-inaccesibile, greu accesibile; 2-

terenuri umede; 1-cu iarb ; 2-cu mu chi; 3-cu stuf; mla tini; 1-inaccesibile, greu accesibile; 2-accesibile; 2 i 0,6 adâncimea în m; p duri i linii de somiere; 5 l imea liniei somierei în m; 17 i 20 num rul parchetelor; stj. = stejar, adic esen a copacilor; 18 în l imea medie a copacilor în m; 0,30 diametrul mediu al copacilor în m; 5 distan a medie între copaci în m; 1-p duri care nu se pot reprezenta la scara h r ii; 2-fâ ii de p dure, perdele de protec ie a c ror l ime nu se poate reprezenta la scara h r ii; 8 în l imea medie a copacilor în m; p duri rare; stj. = esen a copacilor; grupuri de arbori; 1-care constituie repere de orientare; 2care nu constituie repere de orientare; 1-livezi, pepiniere de pomi fructiferi; 2-planta ii diverse (trandafiri, coac ze, hamei, zmeur ); vii; 1-cu pomi; 2-f r pomi; culturi de orez; 1-fâne e, ierburi înalte; 2-izlazuri, p uni; p duri t iate cu l st ri ; elemente liniare pe linii de somier limite; 1-ale rezerva iilor naturale i parcurilor na ionale; 2-ale elementelor de vegeta ie;

Elemente social-economice
cl diri f r cur i 1-cl diri izolate cu cur i; 2-cl diri proeminente 1-biserici, m n stiri; 2-capele; 3moschei; 1-cet i, palate, castele, castre romane; 2-ruine de cet i, palate, castele, castre romane; 1-construc ii fortificate; czm. = cazemat ; 2construc ii subterane; gj. = garaj; str zi principale; 1-se pot reprezenta la scara h r ii; 2-nu se pot reprezenta la scara h r ii; str zi secundare; por iuni de str zi sau alei cu trepte; treceri subterane; cvartale cu cl diri peste dou etaje; 51 în l imea cl dirii în m; cvartale cu cl diri pân la dou etaje inclusiv; c = coal ; cvartale cu construc ii industriale; met. = metale (fabric , uzin ); cvartale cu cl diri distruse; fabrici; chim. = chimice; siderg. = siderurgie 1-fabric textile (nu se poate reprezenta la scara h r ii); 2-uzin electric (se poate reprezenta la scara h r ii); co uri de fabrici; 55 în l imea co ului în m; mori, motoare, gatere; 1-ac ionate de vânt; 2ac ionate de ap ; 3-cuptoare de var, mangal sonde de petrol, gaze; 1-cu turle; 2-f r turle; 1-depozite, rezervoare pentru petrol, gaze, ulei, vin; 2-sta ii pentru alimentare auto mine; 1-în exploatare; 2-scoase din exploatare; Pb. = plumb

exploat ri la suprafa ; 1-de turb ; 2-de sare; 1-aeroporturi, aerodromuri, hidroscale; 2-locuri de aterizare, amerizare; faruri pentru naviga ia aerian ; 1-izolate; 2-pe cl diri; 1-transformatoare electrice; 2-sta ii de radioemisie, televiziune; 1-antene de radioemisie, relee de televiziune; 2oficii telegrafice, telefonice, radio-telegrafice; 3sta ii meteo; 1-construc ii în form de turn; silz. = siloz; 2cantoane forestiere; 3-cl diri cu folosin divers ; stn. = stâne; 1 i 2-sere; 3-pris ci; 1-terenuri de sport; 2-stadioane; 1-monumente, statui; 2-troi e, cruci, morminte izolate; cimitire; 1-f r arbori; 2-cu arbori; linii electrice; 1-pe stâlpi de lemn; 2-pe stâlpi metalici sau de beton; 20 kv = tensiunea curentului în kilova i; 15 = în l imea stâlpilor în m; linii de transmisiuni; conducte de gaze la suprafa cu sta ii de compresiune; conducte de gaze subterane sau sub ap ; conducte de petrol la suprafa pompare; cu sta ii de

conducte de petrol subterane sau sub ap ; conducte de ap la suprafa cu sta ii de pompare; conducte de ap subterane sau sub ap jghiaburi; 1-pentru iriga ii; +5,5 în l imea deasupra solului în m; 4 l imea în m; -1,3 adâncimea în m; 2-pentru coborârea lemnului i a altor materiale

1-ziduri istorice; 18 în l imea zidului în m; 2ziduri de piatr , c r mid , ziduri de consolidare i garduri metalice; garduri; 1-vii; 2-de lemn sau sârm ; valuri istorice; +3 în l imea în m limite de jude e; c i ferate cu ecartament normal; 1-duble neelectificate; 2-duble electrificate; c i ferate cu ecartament normal; 3-simple neelectrificate; 4-simple electrificate; c i ferate cu ecartament normal în construc ie; c i ferate cu ecartament îngust simple, duble neelectrificate; 1-c i ferate trasate schematic; 2-tunele; 6-10 în l imea i l imea în m; 100 lungimea în m; terasamente f r ine; linii de tramvai; funiculare, teleferice; benzi transportoare permanente; 1-sta ii de cale ferat ; 2-halte; 3-cantoane; 1-puncte de oprire; 2-rampe; por iuni de c i ferate cu pante peste 2 %; c i ferate pe rambleu i în debleu; +7 în l imea rambleului în m; -7 adâncimea debleului în m; anexe feroviare; 1-linii de triaj; 2-depouri; anexe feroviare; 1-linii de garare; 2-puncte terminus; 3-semafoare; autostr zi; 2 num rul benzilor pe un sens de circula ie; 4 l imea unei benzi în metri; B = beton, materialul de acoperire;

por iuni de autostr zi pentru aterizare sau decolare; 40 l imea autostr zii în m; B = beton, materialul de acoperire osele modernizate; 1A num rul oselei na ionale; 7 l imea p r ii carosabile în m; (10) l imea oselei din an în an ; As = asfalt, materialul de acoperire; osele modernizate; 1-trasate schematic; 2-în construc ie; osele; 6 l imea p r ii carosabile în m; (8) l imea oselei din an în an în m; As = asfalt, materialul de acoperire; drumuri naturale îmbun t ite; 6 l imea drumului din an în an în m; P = piatr , materialul de acoperire; drumuri naturale îmbun t ite în construc ie drumuri naturale drumuri de exploatare pe câmp sau prin p dure; 1-poteci pentru transporturi samarizate, poteci de picior; 2-pun i suspendate, corni e artificiale; 1,2 l imea cea mai mic în m; 20 lungimea în m; limite de schimbare a materialului de acoperire al oselelor; As = asfalt; B = beton 1-poduri; B = beton, materialul de construc ie; 159,1 lungimea i l imea carosabil a podului în m; 50 rezisten a la sarcin în tone; 2-poduri cu dispozitiv de deschidere sau de ridicare; 1-pietre kilometrice; 10 num rul pietrei kilometrice; 2-por iuni de osele, drumuri cu raz de curbur sub 25 de metri; poduri; 1-pe supor i plutitori; 2-suspendate; 1-poduri tubulare, poduri cu lungimea sub 3m; 2pun i pentru pietoni;

Semne conven ionale folosite pentru redactarea planurilor topografice
Punct din Re eaua Geodezic Na ional cu determinare astronomic

Punct din Re eaua Geodezic Na ional Punct din Re eaua Geodezic Na ional , materializat pe cl diri Punct din Re eaua Geodezic Na ional (biserici) Punct din Re eaua Geodezic Na ional pe movil Punct de îndesire al Re elei Geodezice Na ionale Punct topografic de poligona ie sau punct transmis la sol, bornat Sta ie de poligona ie marcat prin pichet de fier Sta ie de poligona ie marcat prin pichet de lemn Punct de hotar marcat prin born Reper de nivelment de baz încastrat în borne Reper de nivelment de baz încastrat în construc ii Punct de sta ie cotat Punct cotat pe pardoseala construc iei Magazie de lemn sau de tabl Cl dire în construc ie sau funda ie Pivni izolat sau beci pentru depozitare opron opron între dou construc ii Ser Ruin Construc ie subteran

Chio c Intrare acoperit la subsol Intrare descoperit la subsol

Pasarel între dou cl diri

Biseric Capel Biseric Biseric sau Capel

Moschee

Cimitir cre tin Troi sau cruce izolat Monument Cabin -ad post sta iile de transport în comun Post de transformare electric suprateran Post de transformare electric subteran Foraj Fg-geotehnic Fh-hidrologic

Sond petrolier Rezervor la suprafa petroliere sau gaze p-petrol u-ulei g-gaze C min de vizitare ap C min de vizitare apeduct C min de vizitare ap industrial C min de vizitare gaze C min de vizitare termoficare C min de vizitare telefon C min de vizitare canal C min de vizitare cablu electric Gur de canal la rigola str zii, cu gr tar de scurgere Curbele de nivel se ob in de cele mai multe ori plecând de la un plan cotat (cu cote ale punctelor caracteristice). Num rul punctelor cotate este reglementat prin instruc iuni (Tabelul 2.1.). Tabelul 2.1. Num rul de puncte con inute într-un plan topografic în func ie de scar Scara 1:5 000 1:2 000 1:1 000 1 : 500 1 : 200 Echidistan a 1m 2m 5m 1m 2m 0,5 m 1m 0,25 m 0,50 m 0,25 m Centre populate es 1 punct 3 puncte 2 puncte 10 puncte 6 puncte 35 puncte 25 puncte U or accidentate 4 puncte 3 puncte 2 puncte 10 puncte 6 puncte 40 puncte 20 puncte 100 puncte 60 puncte Accidentate 10 puncte 5 puncte 2 puncte 15 puncte 10 puncte 60 puncte 30 puncte 200 puncte 100 puncte Celelalte zone 6 puncte 12 puncte 28 puncte 112 puncte 200 puncte pentru produse

Trasarea curbelor de nivel începe prin interpolarea între punctele cotate a punctelor de cot rotund . Apoi aceste puncte de cot rotund se unesc între ele prin linii curbe, sinuoase. Interpolarea se poate face numeric sau grafic. Un procedeu des utilizat este cel de interpolare grafic cu hârtie milimetric (Fig. 3). În acest caz marginea hârtiei milimetrice se a eaz în lungul distan ei AB, iar pe verticale se marcheaz punctele a, respectiv b, în puncte corespunz toare altitudinilor punctelor A, respectiv J5. Pentru aceasta, pe marginea hârtiei milimetrice în dreptul liniaturii centimetrice pe dreapta sau pe stânga, se înscriu valorile curbelor de nivel care vor fi interpolate între A i B. Punctele a i b (interpolate) se unesc printr-o linie. La intersec ia liniei care le une te cu liniile centimetrice se afl punctele pe a c ror vertical , pe marginea hârtiei milimetrice între A i B, se g sesc punctele de cot rotund dintre acestea (în exemplul dat punctele prin care trec curbele de 220 m, 225 m i 230 m).

Fig.2.1. Interpolarea grafic cu hârtie milimetric

Prin reprezentarea reliefului prin curbe de nivel, cât i prin aplicarea pe plan a semnelor conven ionale, cu atât mai detaliate cu cât scara este mai mare, complexitatea planurilor cre te, fiind de regul mai mare în reprezentarea terenului intravilan. Precizia redact rii grafice a planurilor topografice în vederea utiliz rii lor în proiectarea i executarea construc iilor este dat de Normativul C. 110-69 (Tabelul 2.2.).

Tabelul 2.2. Redactarea grafic a planurilor topografice Denumirea erorii Eroarea maxim admis de trasare a obiectelor i detaliilor terenului Erorile maxime admise de trasare a contururilor bine delimitate în intravilan Erorile maxime admise de trasare a contururilor bine delimitate în extravilan Erorile maxime admise în trasarea unor obiecte de detalii de pe teren cu aprecierea limitelor Erori în plan (mm) 0,4 Erori pe teren (mm) 1:5000 1:2000 1:1000 1:500 1:100 2,0 0,8 0,4 0,2 0,04

0,4

2,0

0,8

0,4

0,2

0,04

0,8

4,0

1,6

0,8

0,4

0,08

1,2

6,0

2,4

1,2

0,6

0,12

Utilizarea planurilor i a h r ilor topografice în executarea studiilor i proiectelor diferitelor lucr ri, precum i în alte scopuri, impune reproducerea acestora în mai multe exemplare. Reproducerea se poate face la aceea i scar sau la o scar diferit de scara originalului. Reproducerea la aceea i scar a planurilor se execut prin mai multe metode: prin copiere pe hârtie de calc, prin metoda caroiajului (cadril rii), prin heliografiere, fotografiere i gravare. Metoda caroiajului const în trasarea unui caroiaj pe original i a unuia identic pe hârtia pe care se face copierea. Carourile se numeroteaz pe dou laturi (exemplu pe latura de sus de la stânga la dreapta i pe latura din stânga de sus în jos), apoi se transpun pe copie elementele în fiecare p trat, folosind distan ierul, compasul etc. Planurile pot fi reproduse i la o alt scar decât aceea a originalului. Scara copiei poate fi mai mare sau mai mic . Cazul frecvent este acela al mic or rii. Metodele de reproducere la sc ri diferite sunt: metoda caroiajului, metoda coordonatelor, metoda pantografierii i metoda fotografierii (fotografic ).

Metoda caroiajului const în trasarea unor p trate sau dreptunghiuri atât pe original cât i pe copie, col urile acestora având acelea i coordonate. leaturile lor vor fi în raportul sc rii planului. Având carourile trasate, raportarea se face cu ochiul liber, cu compase de reduc ie (Fig. 4) sau cu ajutorul sc rii grafice.

Fig. 2.2. Reproducerea planurilor la scar

diferit prin metoda caroiajului

3. PLANURI TOPOGRAFICE
Spre deosebire de celelalte desene tehnice, desenul topografic se execut în bun parte cu mâna liber , iar mijloacele de reprezentare presupun o selectare din punctul de vedere al preciziei i al aspectului lor estetic, care poate afecta calitatea desenului. De asemenea, ca utilizare, desenul topografic serve te unor numeroase i diferite sectoare ale produc iei sau cercet rii tiin ifice. Aceasta impune ca elementele caracteristice ale teritoriului reprezentat s difere. Totodat difer i scara la care se execut desenele, precum i modul lor de prezentare. Planurile topografice redau suprafe e mici de teren la sc ri mari, ne inînd seama de curbura p mântului, în timp ce h r ile redau suprafe e mai întinse, la sc ri mai mici, luând în considerare curbura p mântului. În func ie de scara de reprezentare i de modul de întocmire, desenele topografice poart denumirea de planuri sau de h r i. Clasificarea desenelor topografice i a h r ilor se poate face dup mai multe criterii i anume: dup scar (Tabelul 3.1.), dup con inut, dup destina ie, dup cromatic , dup modul de reprezentare a reliefului, dup natura exemplarului (unicat, multiple). Tabelul 3.1. Clasificarea h r ilor i planurilor topografice dup scar Nr. crt. 1 2 Denumirea H r i geografice H r i topografice a) Planuri topografice la sc ri mici 3 b) Planuri topografice la sc ri mijlocii a) Planuri topografice la sc ri mari Scara (1:n) 1: 4000001: 5000000 1: 20000 1: 300000 1:10000 1: 5000 1: 2000 1: 1000 n<1000 Obs.(destina ie) Redau elementele cele mai generale ale terenului. Se ob in de regul din prelucrarea planurilor 1:10000 sau pe cale fotogrametric . Au caroiaj rectangular. -Plan general de ansamblu. -Plan topografic fundamental. -Plan de situa ie (sau cadastrale), sistematizare. -Planuri de sistematizare, execu ie, etc. Planuri tehnice de detalii, de proiectare, etc.

Etapele de elaborare ale proiectelor sunt în general urm toarele: studiul tehnicoeconomic (STE), proiectul de ansamblu (PA), proiectul de execu ie (PE). La un volum mic de proiectare ultimele dou etape se unesc într-una singur numit proiect de ansamblu i de execu ie (PAE). Pe baza m sur torilor topografice de teren i a opera iunilor de calcul necesare întocmirii de noi planuri topografice sau de actualizare a celor existente, se trece la executarea originalului planului topografic, denumit i originalul de teren . În acest scop se folosesc o serie de metode i instrumente de raportare, clasice i moderne, pentru ob inerea planului topografic al terenului, care a construit obiectul ridic rii.

3.1. METODE DE ÎNTOCMIRE A PLANURILOR TOPOGRAFICE
Metodele de întocmire a planurilor topografice se stabilesc în func ie de categoriile de m sur tori de teren destinate noilor planuri topografice, ce se aleg în func ie de m rimea suprafe ei, scara planului i precizia necesar , din care, se men ioneaz : metoda fotogrammetric , se aplic în cazul teritoriilor cadastrale, unde urmeaz s fie întocmite planuri topografice de baz la sc rile 1:10000; 1:5000 i 1:2000; metoda fotogrammetric + topografic , se folose te în cazul localit ilor urbane i rurale, unde se vor întocmi planuri topografice la scara 1:2000 i 1:1000; metode topografice clasice i moderne se recomand pentru municipii i ora e mari, în care se vor întocmi planuri topografice la sc rile 1:1000 i 1:500.

-

-

3.2. INSTRUMENTE I ECHIPAMENTE FOLOSITE LA ÎNTOCMIREA I REDACTAREA PLANURILO R PRIN METODE CLASICE I MODERNE
În vederea raport rii în plan a punctelor caracteristice ale terenului se folosesc o serie de instrumente i echipamente de raportat i desenat, în sistem clasic sau automatizat, din care, se prezint : a) coordonatograful rectangular este construit pe principiul axelor perpendiculare, fiind format dintr-o mas la care sunt montate dou bra e gradate, riguros perpendiculare între ele, reprezentând axa absciselor i axa ordonatelor;

b) coordonatograful polar este format dintr-un semicerc gradat i o rigl gradat , care servesc la raportarea punctelor determinate prin orientare (q) sau unghiul orizontal (b) fa de o direc ie de referin i distan , în raport cu punctul de sta ie; c) instrumente clasice de raportat i desenat: raportoare sub form de cercuri sau semicercuri din material plastic, gradate în sistem sexagesimal sau centesimal; rigle confec ionate din metal, lemn sau material plastic; echere de desen din lemn sau plastic; compasul sau distan ierul i altele; d) echipamente de cartografiere editare în sistem automatizat.

Datele topo-geodezice provenite sub o form digital de la diferite sisteme de culegere a lor din teren: sta ii totale de m surare, tahimetre electronice i altele sunt prelucrate de echipamentele hardware de cartografiere, editare i arhivare formate din: · plottere, ce servesc la transpunerea datelor digitale sub form grafic , la diferite sc ri de reprezentare cu o precizie în pozi ie planimetric a punctelor raportate de ±0,01mm; imprimantele, se diferen iaz prin calitatea imprim rii, vitez de lucru i alte criterii, dintre care, se men ioneaz o serie de tipuri, în func ie de modul imprimare: cu ace, cu jet de cerneal i laser.

·

3.3. OPERA IILE PREG TITOARE PLANURILO R TOPOGRAFICE

I

DE

REDACTARE

A

În vederea întocmirii unui plan topografic, se vor efectua o serie de opera iuni preg titoare i de redactare, ce se desf oar în fazele: a) opera ii preg titoare:în aceast faz se întocme te inventarul de coordonate a punctelor ce urmeaz s fie raportate din coordonate rectangulare (X,Y) i din coordonate polare (q, do) sau (b, do), se procur hârtia i instrumentele de raportare i de desen necesare. · Redactarea planurilor topografice la sc ri mai mici sau egale cu 1:2 000, se realizeaz pe trapeze geodezice, în sistemul proiec iei stereografice 1970, ce se raporteaz pe hârtie de desen lipit pe un suport nedeformabil, alc tuit dintr-o foaie de zinc, aluminiu sau plastic. Pe acest suport nedeformabil, se raporteaz mai întâi din coordonate rectangulare col urile cadrului interior al trapezului, dup care se traseaz cadrul geografic i cadrul ornamental, iar în interiorul trapezului se raporteaz punctele din teren, în sistemul axelor de coordonate ale proiec iei stereografice 1970.

·

Redactarea planurilor topografice la sc ri mai mari de 1:2 000 se face, în mod obi nuit, pe hârtie milimetric , pe care se traseaz formatul de desen i axele de coordonate în sistemul proiec iei stereografice 1970 sau în sistem local de coordonate.

Pentru stabilirea formatului de desen, se vor extrage valorile maxime i minime ale absciselor i ordonatelor din inventarul de coordonate, pe baza c rora se calculeaz diferen ele:

DX = X max - X min

3.1 3.2

DY = Ymax - Ymin

Cele dou valori ob inute (DX, DY) se reduc mai întâi la scara planului 1: N, dup care, se adaug un plus de 10 20 cm, ob inându-se lungimea i l imea formatului de desen al hârtiei milimetrice. Dup stabilirea formatului se vor alege pentru originea sistemului rectangular de axe ni te valori rotunde (X0, Y0 ), care s fie mai mici decât valorile minime (Xmin, Ymin) ale coordonatelor punctelor din inventarul de coordonate. Deci trebuie s fie îndeplinite condi iile: X 0 < X min i Y0 < Ymin , 3.3 ceea ce asigur posibilitatea raport rii tuturor punctelor în sistemul stabilit de axe. În func ie de scara planului, se traseaz caroiajul rectangular pe ambele axe de coordonate cu latura de 50, 100, 200, 500 i 1 000m, corespunz tor sc rii de raportare (Fig. 3.1.).

Fig. 3.1 Sistemul de axe i caroiajul rectangular

b) raportarea punctelor: pe originalul planului topografic, care se execut la una din sc rile de baz 1: 500; 1: 1000; 1: 2000; 1: 5000 i 1: 10000, se raporteaz toate punctele din inventarul de coordonate, dup cum urmeaz :

Ø prin metoda coordonatelor rectangulare se raporteaz toate punctele de triangula ie, de intersec ie, de drumuire i de radiere, determinate prin coordonatele rectangulare (X,Y) în raport cu col ul de sud-vest al p tratului cu latura de 50 m (Fig. 3.1.); Ø prin metoda coordonatelor polare se raporteaz toate punctele determinate prin coordonate polare (b, do), cu ajutorul raportorului i a riglei gradate, din puntele de triangula ie sau de drumuire, în raport cu direc iile de referin fa de care au fost m surate pe teren; Ø prin metoda coordonatelor echerice se raporteaz punctele determinate prin abscise i ordonate, conform schi elor întocmite în timpul ridic rii topografice. c) verificarea raport rii punctelor: pentru verificarea raport rii punctelor prin coordonate rectangulare, se compar distan ele m surate grafic pe planul de situa ie la scara de redactare dintre dou puncte de drumuire cu valorile corespunz toare m surate pe teren i reduse la orizont. Dac diferen ele dintre cele dou m rimi considerate sunt mai mici decât eroarea grafic de raportare, care în func ie de importan a punctelor este cuprins între ± 0,2 mm i ± 0,5 mm rezult c , punctele au fost raportate corect, iar în caz contrar, s-a produs, o gre eal de raportare, care trebuie verificat i corectat . Dup verificarea tuturor punctelor raportate, se definitiveaz raportarea prin desenarea semnului conven ional respectiv i înscrierea num rului punctului în partea stâng sau în partea dreapt a acestuia. d) unirea punctelor raportate: se face mai întâi în creion în conformitate cu schi ele întocmite pe teren în timpul m sur rilor, ob inându-se forma detaliilor planimetrice care determin limitele de hotare, categorii de folosin ale ternului agricol i neagricol i altele. e) cartografierea planului: în func ie de modul de redactare, se efectueaz trasarea în tu a con inutului planului topografic i scrierea elementelor de toponimie pentru foile de plan întocmite pe suporturi nedeformabile. Pentru planurile de situa ie raportate pe hârtie milimetric , se efectueaz numai definitivarea lor în creion, cu toate elementele cartografice specifice acestor planuri. Dup caz, se completeaz planul topografic întocmit cu urm toarele elemente cartografice: proiec ia folosit , sistemul de referin pentru cote, teritoriul cuprins, nomenclatura, scara de redactare, anul ridic rii i redact rii, dimensiunile i suprafa a trapezului, denumirea planului, autorul i altele.

4. STANDARDE, NORME, CONVEN II FOLOSITE ÎN DESENUL TOPOGRAFIC
Proiectarea i executarea în condi ii tehnice a planurilor topografice se realizeaz utilizând: standarde de stat române ti (STAS sau SR), conven ii, normele interne (NI) i interna ionale (ISO), norme europene (EN). Standardele sunt simbolizate i clasificate alfanumeric pe sectoare, grupe i subgrupe. Sectoarele sunt notate cu o liter A, B, C, . grupele sunt notate cu o cifr de la 0 la 9, iar subgrupele cu o a doua cifr de la 0 la 9. În cadrul fiec rei subgrupe, standardele sunt prezentate în ordine numeric dup caz, în: · · · I E standarde interna ionale adoptate de standardele române; standarde europene adoptate de standarde române; i grupate,

R standarde române.

Fiecare standard cuprinde: - indicativul format din sigl i num rul standardului; - anul ultimei edi ii; - titlul. Exemplu de notare: SR (sigl standard) ISO 7200 (nr. standard): 1994 (an edi ie)- Desene topografic. Indicator (titlul standardului) Standardele generale utilizate la întocmirea desenelor topografice se refer la: Linii; Scrierea standardizat ; Formatele planurilor topografice; Indicatorul (cartu ul) i tabelul de componen ; Sc rile numerice utilizate în desenul topografic; Plierea (împ turirea). Liniile utilizate în desenul topografic, conform standardelor în vigoare (STAS 103-84), se clasific în patru tipuri: continu , întrerupt , linie punct, linie dou puncte i în func ie de grosimea (b) în dou clase: linii groase i linii sub iri (2/3b) (Fig. 4.1.). Grosimea de baz a liniei se alege din irul de valori exprimate în mm: 0,18; 0,25; 0,35; 0,5; 0,7; 1,4; 2,0. Într-un desen topografic, grosimea liniei de baz i a celei sub iri trebuie s fie aceea i pentru toat reprezentarea i se aleg în func ie de m rimea, complexitatea i spa iul disponibil, iar la trasarea liniilor dicontinue (întrerupte sau linii punct) trebuie respectate anumite principii: · · linia discontinu începe i se termin cu un segment; intersectarea acestor linii se face segment pe segment.

Linia continu groas se folose te pentru contururi i muchii reale, sec iuni intercalate, tabele, chenarul formatului, curbe de nivel principale i este preferabil s fie constant pentru toate reprezent rile aceluia i ansamblu. Linia continu sub ire se folose te, de obicei, la reprezentarea liniilor de cot , liniilor ajut toare, liniilor de indica ie, ha urilor, liniilor de ax scurte (mai mici de 10 mm), curbelor de nivel secundare. Linia continu sub ire ondulat este folosit ca linie de ruptur pentru delimitarea vederilor i sec iunilor. Linie continu sub ire în zigzag folosit ca linie de ruptur pentru delimitarea vederilor i sec iunilor pentru desenele pe calculator.

Fig.. 4.1. Exemplificarea tipurilor de linii

Scrierea în desenul topografic (scrierea cartografic ) are rolul de a completa planurile i h r ile topografice cu inscrip ii i explica ii pentru u urarea citirii acestora. Elementele scrierii cartografice sunt grupate în 8 categorii: 1. portativul cartografic este definit de spa iile corespunz toare fiec rui tip de scriere; 2. formatul literei este definit de tipul de scriere al literei respective (litere romane, litere romane capitale, litere italice, litere rotunde, litere tip bloc etc.); 3. spa iul literelor este definit de locul liber dintre litere pe un rând; 4. baza literei se define te ca fiind linia orizontal fa paralele între ele i cu aceea i în l ime; de care se scriu literele,

5. înclinarea literei se exprim în grade fa cartografic;

de direc ia vertical a portativului

6. grosimea literei este dat de partea îngro at a formatului literei; 7. în l imea literei este definit de lungimea formatului literei, în l imea literelor variind în raport cu importan a obiectivului descris; 8. l imea literei reprezint l rgimea formatului literei; l imea i grosimea literei se exprim în unit i de în l ime. În desenul topografic cifrele pot fi de dou tipuri: arabe i romane. Scrierea standardizat (ISO 3098/1-93) stabile te modul de înscriere a caracterelor cu mâna liber sau cu ablonul. Pentru scrierea caracterelor cu mâna liber , este necesar s se foloseasc o re ea ajut toare de linii echidistante orizontale i verticale, în care pasul dintre liniile orizontale este egal cu pasul dintre cele verticale. Se utilizeaz , la alegere, scrierea înclinat cu caracterele înclinate la 75° spre dreapta fa de linia de baz a rândului sau scriere dreapt cu caractere perpendiculare pe linia de baz a rândului (Fig. 4.2.). Este obligatoriu ca pe un desen, sau un ansablu ce se refer la o singur lucrare, s se utilizeze un singur mod de scriere, fie înclinat, fie drept. Dimensiunea nominal a scrierii, h (în l imea majusculelor), m surat în milimetri, se alege din irul de valori: 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20.

Fig. 4.2. Exemple de scriere tehnic

Grosimea liniei de scriere, egal cu distan a dintre liniile re elei de scriere, poate fi: h/14 - scriere de tip A sau h/10 - scriere de tip B (Tabelul 4.1.).

Tabelul 4.1. Dimensiuni nominale i grosimea liniei de scriere Dimensiunea nominal a scrierii Grosimea liniei de scriere (mm) Raport h/14 (tip A) h/10 (tip B) 2,5 0,18 0,25 3,5 0,25 0,35 5 0,35 0,5 7 0,5 0,7 10 0,7 1,0 14 1,0 1,4 20 1,4 2,0

Formatele desenelor topografice (SR ISO 5457: 1994) reprezint spa iul delimitat pe coala de desen prin conturul dreptunghiular având dimensiunile a x b. Formatul unui desen poate fi de tip landscape ( culcat ) (Fig. 4.3.b.). portrait ( în picioare ) (Fig. 4.3.a.) sau

Fig. 4.3.a. Formatul tip portrait

Fig. 4.4.b. Formatul tip landscape

S-au stabilit dou tipuri de formate: formate normale i formate derivate. Pornind de la formatul A4, ca modul, se stabilesc formatele normale A3, A2, A1, A0 i se noteaz în desen prin simbolul formatului urmat, în paranteze, de dimensiunile a x b (Fig. 4.4.). De exemplu: A0(841 x 1189), A1(594 x 841) .a.m.d. Formatele derivate pot fi, de exemplu: A3 x 3 (420 x 891), A3 x 4 (420 x 1189), A4 x 3 (297 x 630), A4 x 4 (297 x 841), A4 x 5(297 x 1051).

841mm

1189mm

1189mm

Fig. 4.4. Dimensiunile formatului A0

841mm

A0

A0

594mm 840mm

594mm

A1

840mm

A1

Fig. 4.5. Dimensiunile formatului A10

420m m

594mm

A2
420mm

594m m

A2

Fig. 4.6. Dimensiunile formatului A2

Fig. 4.7. Dimensiunile formatului A32

297mm

210mm

A4
210m m

297m m

A4

Fig. 4.9. Dimensiunile formatului A4

1 Elemente grafice:
1- formatul 2- chenarulul 3- indicatorul 4- câmpul desenului 5- sistemul de coordonate
204892 204992 205092

4

204792
484228

204792

5
484128

484128

484128

484128

3
DENUMIRE INSTITU?IE

2

DENUMIREA PROIECTULUI

Nr.Plan?ã

?EF PROIECT ÎNTOCMIT DESENAT VERIFICAT DATA SCARA DENUMIREA PLANULUI TOPOGRAFIC

Fig. 4.10. Elementele grafice ale formatului

Elementele grafice permanente ale formatului (Fig. 4.10.) sunt: · fâ ia de îndosariere este situat pe latura din stânga a formatului i se traseaz cu linie continu sub ire, la 20 mm de marginea formatului, cu în l imea de 297 mm; chenarul se traseaz cu linie continu groas la distan de 10 mm de marginile formatului. Mijlocul spa iului fâ iei de îndosariere se indic printr-o linie sub ire.

·

Indicatorul se aplic pe fiecare desen i serve te la identificarea i exploatarea desenelor tehnice. Se amplaseaz în col ul inferior dreapta al formatului alipit de chenar. Forma i dimensiunile indicatorului utilizat în desenul tehnic se stabilesc prin standard (SRISO 7200: 1994). Completarea c su elor indicatorului se face astfel: numele respectiv semn tura persoanei care a proiectat, desenat, verificat, aprobat desenul, scara sau sc rile la care a fost executat desenul (ISO 5455), unitatea/unit ile de m sur ale dimensiunilor liniare (altele decât mm), num rul plan ei/num rul total de plan e, numele institu iei, denumirea desenului, num rul de înregistrare sau identificare al desenului (Fig. 4.11).
180mm
20mm

75mm
DENUMIREA INSTITUTIE

90mm
DENUMIREA PROIECTULUI

15mm
Nr.Plansa

SEF PROIECT

20mm
SCARA DENUMIREA PLANULUI TOPOGRAFIC

30mm

INTOCMIT DESENAT VERIFICAT

7.5 mm

DATA

25mm

25mm

25mm

Fig. 4.11. Forma i dimensiunile indicatorului folosit în desenele topografice

Sc rile numerice (SR EN ISO 5455: 1997) utilizate în desenul tehnic se exprim sub forma unui raport între dimensiunea liniar a reprezent rii unui element pe desenul original i dimensiunea liniar real a elementului unui obiect n: 1 în cazul sc rilor de m rire, 1:n în cazul sc rilor de mic orare i 1:1 în cazul sc rilor de m rime natural . M rimea sc rilor se alege din irul de valori stabilite prin standarde (Tabelul 4.2.).

50mm

Tabelul 4.2. Sc rile numerice M rime real Reducere M rire Scara Sc rile Sc rile 1:1 1:2 1: 20 1: 200 2:1 20 : 1

1:5 1: 50 1: 500 5:1 50 : 1

1 : 10 1 : 100 1 : 1000 10 : 1 100 : 1

Plierea (împ turirea) desenelor (SR 74: 1994) executate pe formate conform cu SR ISO 5457: 1994, în vederea îndosarierii sau p str rii în mape sau plicuri, se realizeaz prin reducere la formatul modul A4. Desenele se împ turesc astfel încât zona de identificare a desenului i fâ ia de îndosariere s fie complet vizibile. Împ turirea se face în a a fel încât s se ajung în final la formatul A4 (210 x 297) (Fig. 4.12.), considerat modul de pliaj, iar pe latura de jos a desenului împ turit, trebuie s apar indicatorul în întregime, în pozi ia normal de citire a desenului. În cazul împ turirii în scopul perfor rii, fâ ia de îndosariere trebuie s r mân complet neacoperit pe toat lungimea sa.

Fig. 4.12. Împ turirea formatului de baz A4

Desenele se împ turesc executând mai întâi plierea dup linii perpendiculare pe baza formatului i apoi, dac mai este cazul, plierea dup linii paralele cu acestea. Copiile desenelor se împ turesc dup una din urm toarele metode: împ turirea modular ; împ turirea în scopul aplic rii unei benzi adezive perforate; împ turirea în scopul perfor rii. i portrait , este descris în Fig. 4.13.

Împ turirea formatul A3, tip landscape

Fig. 4.13. Împ turirea formatului A3 a ezat culcat

Fig. 4.14. Împ turirea formatului A3 a ezat în picioare

Fig. 4.15. Împ turirea formatului A2 a ezat culcat

Fig. 4.16. Împ turirea formatului A2 a ezat în picioare

Fig. 4.17. Împ turirea formatului A1 a ezat culcat

Fig. 4.18. Împ turirea formatului A1 a ezat în picioare

Fig. 4.19. Împ turirea formatului A0 a ezat culcat

Fig. 4.20. Împ turirea formatului A0 a ezat în picioare

5. SC RI TOPOGRAFICE
Lungimile m surate pe teren, reduse la orizont, se reprezint pe h r i i planuri prin reducerea lor de un num r de ori. Scara topografic este raportul constant dintre o distan m surat pe hart sau pe plan i corespondenta distan ei orizontale din teren, ambele fiind exprimate în aceea i unitate de m sur . Din punct de vedere practic, se folosesc dou feluri de sc ri: numerice i grafice.

5.1. SC RI NUMERICE
Scara numeric se exprim sub forma unei frac ii ordinare (1/N) sau sub forma unei împ r iri (1:N). La sc rile de mic orare folosite în topografie, num r torul este întotdeauna egal cu o unitate (unu), iar numitorul (N) este un num r întreg i pozitiv, care arat de câte ori distan ele orizontale din teren sunt mai mari decât distan ele corespunz toare, reprezentate pe harta sau planul respectiv. Cu alte cuvinte, numitorul sc rii (N) indic de câte ori s-au mic orat lungimile din teren pentru a fi transpuse pe plan sau hart . Dac numitorul sc rii (N) este mic, scara planului este mare i invers. Sc rile numerice folosite la redactarea h r ilor i planurilor topografice, se ob in din urm toarele frac ii:

1 1 1 1 ; ; ; n n n 10 2 ´10 2.5 ´10 5 ´10 n
în care n este un num r întreg i pozitiv.

5.1

În Ardeal, Banat i Bucovina, în cadastrul agricol se mai folosesc i planurile cadastrale vechi, întocmite la sc rile 1 : 1440, 1 : 2880; 1 : 7200, corespunz toare unor rapoarte diferite dintre unit ile de m sur vechi folosite pe teren i pe planuri înainte de anul 1919 în aceste provincii. Formula general a sc rii este dat de propor ia:

d 1 = D N
în care: d - distan a de pe plan sau hart ; D N distan a corespunz toare de pe teren, redus la orizont; numitorul sc rii numerice.

5.2

Conform legii propor iilor, se poate calcula unul din termeni, dac se cunosc ceilal i doi, astfel:

d = D / N,

D = d ´ N,

N = D/d

5.3

Spre exemplu, unei distan e din teren D = 200 m, pe un plan la scara 1/5000 îi corespunde d = 200/5 = 40 mm, iar unei distan e grafice d = 83 mm de pe o hart la scara 1 : 500000 îi corespunde în teren o distan D = 83 x 500 = 41500 m = 41,5 km.

5.2. SC RI GRAFICE
Scara grafic este o reprezentare grafic a sc rii numerice i, dup modul cum se ob ine construc ia grafic , este de trei tipuri. a) Scara grafic simpl f r talon se reprezint sub forma unei linii divizate în intervale egale, numerotate progresiv începând de la zero, în sensul de la stânga la dreapta (Fig. 5.1.). Valoarea unei diviziuni numit baz sau modulul sc rii, corespunde cu m rimea acelei distan e de pe teren, redus la orizont. Se recomand ca lungimea în centimetri a unui interval corespunz tor bazei din teren, s se calculeze prin împ r irea a 10 cm la primele cifre ale numitorului sc rii, adic la 10; 5; 2.5 sau 2. Precizia sc rii grafice simple f r talon este redus deoarece valorile mai mici decât modulul respectiv se iau în mod aproximativ.

Fig. 5.1. Scara grafic simpl

b) Scara grafic simpl cu talon reprezint o scar grafic simpl la care în stânga originii, se construie te talonul, adic înc un interval (modul), împ r it într-un num r de diviziuni corespunz tor preciziei cerute, iar în continuare se construie te scara propriu-zis , în func ie de scara numeric i de baza sc rii. De exemplu pentru scara numeric 1: 5000 i pentru baza sc rii 100 m teren = 2 cm plan se realizeaz construc ia grafic care cuprinde talonul din stânga diviziunii zero, format din 10 diviziuni de câte 2 mm lungime grafic i scara propriu-zis , din dreapta diviziunii zero, format din 5 diviziuni de câte 2 cm.

Precizia sc rii grafice este dat de rela ia: P = M/t unde: P precizia sc rii (m), care reprezint 1 : 10 din valoarea bazei; M t modulul sau baza sc rii, în (m); num rul diviziunilor de pe talonul sc rii.

Pentru determinarea unei distan e dintre dou puncte de pe planul la scara 1: 5000, se ia cu ajutorul unui distan ier distan a respectiv de pe plan i se a eaz pe scara grafic simpl cu un bra al distan ierului într-un punct al bazei (500 m), iar cel lalt bra s se g seasc pe talon (90 m). În cazul considerat se cite te o distan : D = 590 m (Fig. 5.2.). c) Scara grafic transversal sau compus , deriv din scara grafic simpl cu talon, în urma complet rii acesteia cu 10 linii paralele echidistante.

Fig. 5.2. Scara grafic simpl cu talon

Diviziunile bazei numerice se traseaz prin linii drepte verticale i paralele între ele, iar linia orizontal de jos, notat cu zero i linia orizontal de sus, notat cu 10, corespunz toare talonului, se împart în câte 10 diviziuni egale, ce se unesc cu linii oblice.

6. PREG TIREA TOPOGRAFIC A PROIECTELOR DE CONSTRUC II
La întocmirea proiectelor de construc ii, în func ie de faza de proiectare, se întocmesc planul general de trasare i schemele de trasare, precum i alte piese desenate cum sunt profilurile longitudinale, profilurile transversale etc. Planul general de trasare este rezultatul prelucr rii topografice a planului general, pe care s-au reprezentat construc iile la scara 1 : 500 sau 1: 1000, sau chiar mai mare decât acestea. Se recomand ca acest plan s fie întocmit pe o hârtie de desen lipit pe un suport rigid. Planul general de trasare este a adar copia planului general, pe care pe lâng re eaua de coordonate geodezice (a punctelor de sprijin), se mai traseaz i o re ea numit re eaua construc iilor, proiectat pentru a deservi amplasarea precum i trasarea pe teren a construc iilor. Aceast re ea nu mai este orientat geodezic, ci în func ie de axele principale ale construc iilor, care de obicei nu coincid cu direc ia axelor de sprijin. Re eaua construc iilor este o re ea special , prin care atât trasarea cât i calculele coordonatelor punctelor din proiect se simplific , datorit paralelismului dintre re eaua de construc ii i axele principale ale construc iilor sau ale c ilor de comunica ii (Fig. 6.1.).

Fig. 6.1. Plan general cu re eaua construc iilor (linii continue) i a coordonatelor (linii întrerupte)

Unele re ele destinate unui scop determinat, de exemplu nivel rii de terenuri, se numesc i cartograme (Fig. 6.2.). În acest exemplu, la fiecare col al caroiajului, cele trei cifre indic : stânga sus cota de execu ie în raport cu terenul; dreapta sus cota din proiect, dreapta jos cota terenului, în mijlocul caroului se trece volumul lucr rii de terasamente, cu semnul plus pentru umpluturi i cu semnul minus pentru s p turi.

Fig. 6.2. Cartograma unui teren afectat unor construc ii(suprafa a ha urat reprezint excav rile)

Pe planurile de sistematizare, pe planurile generale i pe cel general de trasare, se proiecteaz i curbele de nivel pe care le va prezenta terenul în urma execut rii lucr rilor de terasamente (Fig. 6.3.).

Fig. 6.3. Trasarea curbelor de nivel pe un caroiaj nivelitic

Profilul în lung este un desen de execu ie necesar în proiectarea c ilor de comunica ii, conductelor etc. Este o sec iune longitudinal reprezentat prin dou sc ri diferite: o scar pentru distan ele orizontale i o scar pentru în l imi, care este de 10 sau de 20 de ori mai mare decât cea orizontal . Pe profilul longitudinal se traseaz linia terenului natural, desenat de obicei cu linie continu neagr i linia proiectului, desenat fie cu linie punct, fie cu linie ro ie; se traseaz de asemenea declivit ile liniei ro ii (pantele, respectiv rampele), distan ele între piche i, distan ele cumulate (Fig. 6.4.). Pentru executarea profilului longitudinal se iau în considerare datele de nivelment i cele din carnetul de pichetaj, acestea reprezentând sec iunea longitudinal a suprafe ei terenului în lungul axei traseului.

Fig. 6.4. Profil longitudinal

Sc rile utilizate în reprezentarea profilului longitudinal sunt 1: 1000 pentru distan ele orizontale i 1:100 pentru în l imi, iar în zonele de es se mai folosesc sc rile 1: 2000 i 1: 200. Profilul transversal se întocme te, de obicei, în fiecare punct pichetat i este o sec iune transversal , normal pe axa construc iei. Profilul transversal se execut la sc ri mai mari decât cele folosite pentru întocmirea profilului longitudinal, iar raportarea lui se face la aceea i scar , atât pentru în l imi, cât i pentru lungimi. Sc rile uzuale folosite sunt: 1 : 10, 1 : 100, 1 : 200, 1 : 500 (Fig. 6.5.). Profilul transversal reprezentat la scara 1:100 este definit de num rul de ordine al punctului pichetat, care este acela i cu cel din planul de situa ie i profilul longitudinal. Profilurile transversale sunt importante pentru prezentarea elementelor necesare execut rii infrastructurii (cote, dimensiuni, pante transversale), precizarea unor elemente ale suprastructurii i calculul volumelor de lucr ri de infrastructur , eventual a suprafe elor scoase temporar din circuitul agricol sau care urmeaz a fi expropriate. Aceste profiluri transversale sunt denumite curente, dar fiecare proiect mai con ine i profiluri transversal tip.

Fig. 6.5. Profil transversal întocmit la scara 1:500

Pentru unele construc ii, cum ar fi c ile de comunica ii, se impune înscrierea datelor într-un tabel, în timp ce pentru altele, cum sunt conductele, se indic prin linii de referin elementele construc iei. Ca regul general , planurile (schemele) de trasare trebuie s con in toate elementele topografice necesare tras rii construc iilor, precum: distan e orizontale, cote, unghiuri (Fig. 6.6.).

Fig. 6.6. Plan de trasare a unui grup de cl diri

De asemenea, se mai întocmesc proiecte de urm rire a comport rii construc iilor în timp, având un material cartografic adecvat (planuri, diagrame etc). Pe antierele mari, în cadrul urm ririi execu iei construc iilor, se mai întocme te i un plan general inventar al construc iilor executate (provizorii i definitive).

7. DESENUL TOPOGRAFIC ASISTAT DE CALCULATOR
Ob inerea automat a planurilor cadastrale presupune trecera la un nou tip de plan, care s aib un con inut exprimat prin date numerice i alfanumerice, condi ie necesar pentru procesul de automatizare. În acest sens exist dou op iuni dintre care se poate face o alegere: Realizarea unui nou plan, respectiv a a numitul plan cadastral numeric (digital), care s aib un con inut complet (asem n tor planului cadastral de baz , inclusiv în ce prive te precizia), ob inut prin efectuarea unor m sur tori noi, complet automatizate, pentru scara 1:500, dar care necesit practic atât un consum mare de timp pentru realizare, cât i cheltuieli foarte mari; Furnizarea unui plan cu con inut i precizie mai diluate, care este completat cu informa ii stocate într-o arhiv digital , realizat prin digitizarea ortofotoplanului i a documentelor cartografice i cadastrale existente (la sc ri de pân la 1 : 5000 inclusiv), deci cu cheltuieli de timp i financiare mai mici, pentru a putea statisface cât mai rapid cerin ele impuse de noua economie de pia . Este cazul realiz rii planului cadastral index. Ast zi exist mai multe software-uri, având diferite grade de complexitate, utilizate pentru întocmirea planurilor i calcului coordonatelor punctelor de detaliu, produse de firme consacrate sau de diferi i utilizatori.

7.1. PROGRAMUL AUTOCAD - PREZENTARE GENERAL
Programul AutoCAD este un ansamblu de programe de proiectare/desenare asistat de calculator (CAD acronim pentru Computer Aided Design" folosit i pentru Computer Aided Drafting") dezvoltate de firma Autodesk Inc. din California. AutoCAD este destinat utilizatorilor (proiectan i, desenatori etc.) din domeniile: mecanic, electromecanic, arhitectural, construc ii, cartografie, educa ie, topografie etc. AutoCAD-ul realizeaz trei obiective: Ø comunicarea desenator/calculator (introducere date, restituire rezultate); Ø execu ie; Ø arhivarea i gestionarea datelor i cuprinde: · echipamente de dialog (mouse, taste, digitizoare -tablete grafice);

· ·

echipamente de execu ie i procesarea datelor (calculator, unitatea sistem, memoria); echipamente de afi aj i dispozitive externe de stocare (ecranul monitorului, imprimant , mas de trasat -plotter).

Atunci când se lanseaz program AutoCAD2009, prin dublu clic pe pictograma aplica iei sau pe fi ierul executabil acad.exe, apare caseta de dialog cu op iunile: · · · · · · · S Create a Drawing -permite crearea unui desen nou prin: Use a Wizard (folosirea asisten ei la conFig.rea desenului); Quick Setup; Advanced Setup. Use a Template (folosirea conFig. iei ablon); Start from Scratch (folosirea conFig. iei prestabilite); S Open a Drawing -deschide un desen existent.

Fig.7.1. Caseta de dialog AutoCAD 2009

La pornirea AutoCAD pe ecran apare caseta de dialog care, prin eticheta Create Drawing, permite definirea unui desen nou cu una din op iunile: Use a Wizard ce încarc o caset folosind asisten a la conFig.re; Use a Template afi eaz o list de ablone de desen; Start from Scratch încarc rapid mediul de desenare folosind conFig. ia prestabilit a unit ii sistemului metric sau englez. Dac se selecteaz wizardul, apare caseta de dialog ce permite conFig.rea complet a mediului de desenare i permite alegerea: -unita ilor de lucru cu precizia de afi are; direc iei de start la m surarea unghiurilor; -direc iei de m surare a unghiurilor; -introducerii limitelor mediului de desenare; -selectarea abloanelor..

Din File pull-down menu se alege New. Salvarea unui fi ier nou din meniul File/ Save as care deschide caseta de dialog Save Drawing as: care cere numele fi ierului ce va fi salvat cu extensia .dwg. AutoCAD cere definirea preciziei dimensionale pentru formatul tiin ific, zecimal sau ingineresc. Cele mai uzuale c i de comunicare cu AutoCAD-ul sunt situate în patru zone: · · · · zona de stare; zona de desenare; zona de dialog (sau de comand ); zona meniu ecran (op ional).

Cele mai uzuale c i de comunicare cu AutoCAD-ul sunt: · · · fereastra AutoCAD-ului în care bara cu instrumente Standard i meniurile derulante sunt asem n toare cu cele ale aplica iilor Windows; din meniuri (ecran, pull-down, icon) selectând rubrica dorit ; folosind bare cu instrumente.

Fig.7.2. Interfa

utilizator

Barele Menu: bara de titlu, situat în partea superioar a ecranului afi eaz numele programului i al fi ierul deschis i permite prin butoane minimizarea, maximizarea i închiderea ferestrei. În AutoCAD2002 se permite deschiderea concomitent a mai multor fi iere. Bara de meniuri derulante se afl sub bara de titlu i ofer accesul la meniurile derulante prin una din op iunile: File, Edit, View, Insert etc. Bare cu instrumente ce permit accesarea rapid a comenzilor cele mai des utilizate i pot fi modificate prin ad ugarea butoanelor cu alte comenzile, permit de asemenea crearea butoanelor i barelor cu instrumente proprii. Introducerea comenzilor în fereastra de comand prin introducerea de la tastatur a comenzilor i afi area mesajelor AutoCAD-ului. Promptul p streaz implicit 400 de linii de comand , ce pot fi vizualizate. Bara de stare afi eaz starea curent a AutoCAD-ului.

Folosirea casetelor de dialog permite selectarea op iunilor înainte de executarea comenzii. Lansarea comenzilor în AutoCAD se poate face astfel: de la tastatur , introducând numele comenzii sau prescurtarea numelui în linia de comand ori folosind chei sau taste de func ii: · · · · · · · · · · <F1> <F2> <F3> <F4> <F5> <F6> <F7> <F8> <F9> <F10> activare Help; comutare mod text/mod grafic; set ri Osnap; activare Tablet; mod Izometric; coordonate ON/OFF; grid ON/OFF; mod Ortho ON/OFF; mod Snap ON/OFF; Polar Tracking ON/OFF.

Limitele desenului se pot stabili folosind i comanda LIMITS. LIMITS define te i controleaz formatul foii de desenare i afi area grid-ului.

Procedur : - lansarea comenzii LIMITS (sau "LIMITS) la linia de comand ; alegerea comenzii din submeniul Format > Drawing Limits Op iuni: - Specify lower left corner or [ON/OFF] <current>: se specific un punct, ON sau OFF, sau se apas tasta ENTER Observa ii: - determin aria de afi are a punctelor grid, aria afi at de una din op iunile de scar ale comenzii ZOOM i aria minim afi at de ZOOM All. UNITS define te i controleaz afi area formatului coordonatelor, unghiurilor i preciziei acestora. Procedur : - lansarea comenzii UNITS (sau "UNITS) la linia de comand ; - alegerea comenzii din submeniul Format > Units Op iuni: - lansarea comenzii de la tastatur afi eaz în mod text modul de afi are al unit ilor de m sur liniare:

Fig.7.3. Setarea unit ilor de m sur

AutoCAD-ul folose te un sistem de coordonate WCS (World Coordinate System) bazat pe coordonatele carteziene x,y,z cu originea sistemului 0,0,0 (x=0, y=0, z=0). Se poate modifica sistemul de coordonate fa de WCS definind UCS-ul marcat, în desenul bidimensional, printr-o pictogram (icoan ) ce indic direc iile curente ale axelor x i y. Valorile pozitive ale lui X se m soar la dreapta, iar ale lui Y deasupra originii. Pentru introducerea unei coordonate este necesar introducerea ambelor valori ale lui X i Y separate prin virgul . Pentru a schimba loca ia originii (0,0,0), orientarea planului XOY i a axei Z, se define te UCS (User Coordinate System) ce poate fi localizat i orientat oriunde în spa iu 3D; se pot defini, salva, rechema oricâte UCS-uri. Pentru a indica originea i orientarea UCS, pictograma UCS poate fi afi at în origine folosind comanda UCSICON care controleaz vizibilitatea i plasamentul pictogramei UCS. UCS define te sau modific sistemul de coordonate.

Procedur : - lansarea comenzii UCS la linia de comand ;alegerea comenzii din bara cu instrumente UCS;alegerea comenzii din meniul Tools: > New UCS Op iuni: - Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/ Apply/?/World] <World>: - se introduce o op iune sau ENTER;

- New -define te noul sistem de coordonate prin cele ase metode: Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/ X/Y/Z] <0,0,0>: Origin - define te noua origine, l sând direc ia X,Y,Z neschimbat ; Z Axis - define te UCS prin pozi ia pozitiv a axei Z; 3 Points - specific originea noului UCS i direc ia pozitiv a axelor X i Y, axa Z se determin prin regula mâinii drepte;

Fig.7.4. Interfa UCS

Object - define te un nou sistem de coordonate pe baza unui obiect 3D; Face - aliniaz UCS-ul cu fa a selectat a unui obiect solid; View - stabile te un nou sistem de coordonate cu XOY paralel cu ecranul; X,Y,Z - rote te UCS-ul în raport cu axa specificat . Move - redefine te UCS-un prin origine sau valoarea lui Z a UCS-ului curent; OrthoGraphic - specific una din cele ase UCS-uri. Odat spa iul de lucru formatat, urmeaz stabilirea uneltelor de lucru. Când desen m, uneori s-ar putea s avem nevoie de o foaie liniat , sau un transperant, care s ne ghideze. Cu GRID, se poate accesa o astfel de gril , transparent . De asemeni, s-ar

putea s avem nevoie s ne pozi ion m cu maxim precizie pe anumite puncte. Cu salturi controlate SNAP, sunt vizate chiar punctele cheie ale anumitor obiecte cu ajutorul modului OBJECTSNAP (capete de linie, centre de cerc, tangen e, perpendicularit i, intersec ii, etc.). Dac este necesar s desen m numai linii perpendiculare unele pe altele, pralele cu axele sistemului de coordonate, alegem modul ORTHO. Aceste set ri au butoane corespondente pe linia de status.

Fig.7.5. Interfa

unelte de lucru

Obiectele care se deseneaz pot avea diferite culori, tip de linie sau grosime. Dac un desen este prea înc rcat cu detalii i se dore te accesarea exclusiv a anumitor obiecte de exemplu numai reprezentarea formei unei piese, f r , cote, toleran e, textul notelor, intuim c ar fi util o organizare pe grupe de obiecte, care s aib anumite propriet i în comun i care s poat fi îndep rtate de pe desen, f r a fi terse, apoi readuse, la comand . Aceste structuri în straturi transparente se numesc layere i sunt accesate cu comanda LAYER. Set rile referitoare la propriet ile obiectelor au coresponden i în butoanele de pe linia de status a propriet ilor.

Fig.7.6. Crearea layer-elor

Cum se lucreaz cu layerele ? În primul rând, trebuie re inut faptul c Layerele sunt structuri menite s ajute utilizatorul s - i organizeze munca. De aceea, obiectele grupate într-un layer vor avea propriet i uniforme: stratul în care toate obiectele sunt

verzi, stratul în care sunt grupate cotele, toate desenate cu un anumit tip de linie i culoare, layerul în care sunt generate textele etc. Aceste straturi trebuie imaginate ca foliile transparente pe care se deseneaz obiecte i care, suprapuse, ofer imaginea desenului de ansamblu, f r a distinge care obiect c rei folii îi apar ine.

Fig.7.7. Exemple de Layere necesare utilizatorului

Anumite detalii pot fi îndep rtate din desen prin simpla îndep rtare a foliei pe care acestea au fost desenate. Utilizatorul poate hot rî dac pe o anumit folie se mai fac modific ri sau nu, ori, dac obiectele respective î i schimb , toate, culoarea, de exemplu. Din cele expuse, apare evident c nu se vor grupa într-un layer obiecte care s aib propriet i diferite: culori, tipuri de linii, grosimi. Acest lucru este posibil, dar nu este recomandat. În fereastra de control a layerelor, se pot accesa urm toarele câmpuri: NAME numele layerului, care poate con ine litere, cifre, blancuri, anumite caractere speciale; COLOR afi eaz o list cu culori ce pot fi asociate unui layer;

LINEWEIGHT afi eaz o list cu grosimi de linii active, predefinite, care pot fi asociate layerului;

-

LINETYPE (Fig. 7.8.) disponibile în acel desen;

afi eaz o caset

de control a tipurilor de linii

Fig.7.8. Alegerea tipurilor de linie

· ·

PLOT STYLE afi eaz o list de stiluri de plotare disponibile. Dac se lucreaz în modul de plotare dependent de culoare, nu se poate modifica acest stil; OFF face ca layerul selectat s devin invizibil pentru afi are sau plotare. Obiectele dintr-un layer ridicat de pe desen se regenereaz împreun cu celelalte, dar nu sunt afi ate. Când layerul este f cut vizibil cu op iunea ON, obiectele grafice pe care le con ine sunt doar redesenate. Este metoda de lucru recomandat atunci când se comut des vizibilitatea unor layere. LOCK face ca obiectele din layerul selectat s r mân vizibile, f r a le putea edita. Un layer blocat pentru editare poate fi f cut curent i i se pot ad uga noi obiecte grafice. Aceast op iune se acceseaz când se dore te ca obiectele dintr-un anumit layer s r mân nemodificate într-o sesiune de editare a desenului;

·

· ·

DO NOT PLOT

face ca layerul selectat (dac este vizibil), s nu fie plotat;

FREEZE/ THAW înghea / dezghea layerele. Obiectele dintr-un layer înghe at nu sunt vizibile, nu se regenereaz i nu sunt plotate. Aceast facilitate este folosit când se dore te ca obiectele dintr-un anumit layer s r mân invizibile pentru mult timp i pentru reducerea timpului necesar regener rilor (la ZOOM i PAN, mai ales). La dezghe area unui layer, obiectele grafice con inute de acesta sunt regenerate. Exist mai multe op iuni de îngh are a layerelor: freeze in all viewports layerul este înghe at în toate ferestrele flotante, freeze in current viewport layerul este înghe at numai în fereastra curent , freeze in all new viewports layerul va fi înghe at numai pentru ferestrele flotante create începând cu acel moment. NEW permite crearea unui nou layer, cu propriet ile implicite acelui desen;

· · ·

CURRENT face ca layerul selectat s devin cel activ, în care vor fi desenate toate obiectele, începând din acel moment i pân la o nou setare; DELETE terge layerul din lista afi at . Pot fi terse numai layere f r referin . Nu pot fi terse layerele 0, DEFPOINTS, layerele care con in obiecte, sau care sunt ata ate prin referin e externe. Layerele care nu con in obiecte, nu sunt ata ate pot fi eliminate din desen i cu comanda PURGE. INVERT FILTER afi eaz layerele care au propriet i inverse celor selectate printr-un criteriu de filtrare. APPLY TO OBJECT PROPERTIES TOOLBARR face ca layerele care îndeplinesc anumite criterii grupate într-un filtru s fie listate de butonul specific din caseta cu propriet tile obiectelor.

· ·

S propunem o tem în care se utilizeaz aceste set ri primare. Vom formata un fi ier prototip, care s poat sta la baza altor desen i care s con in set ri ce nu vor mai fi repetate la fiecare desen. Pe m sur ce sunt asimilate i alte comenzi, este bine ca utilizatorul - i îmbog easc cu noi elemente desenul prototip, economisind astfel timp. Lucrul cu precizie în AutoCAD implic accesarea unor puncte speciale din desen: capete de linie, vertexuri, puncte singulare, puncte de intersec ie i tangen . Evident c , de cele mai multe ori, utilizatorul nu va putea identifica i fixa aceste puncte. Modul de lucru OBJECT SNAP (OSNAP salt la obiect) permite aceste salturi în puncte cheie Punctele de salt pot fi determinate de-a lungul unor direc ii date pe baza altor puncte osnap. Detectarea acestor puncte func ioneaz dac Object Snap Tracking este setat On, în caseta OSNAP (Fig. 7.9.).

Fig.7.9. Modurile OSNAP

Din modulul AutoTrak , al turi de modurile OSNAP, face parte i modul polar de detectare. AutoTrack ofer posibilitatea de a desena obiecte la anumite unghiuri, în anumite rela ii cu alte obiecte. Direc iile temporare create când AutoTrack e ON sunt afi ate împreun cu coordonatele curente ale punctului de pe aceast direc ie, fa de punctul ultim dat. În Fig. 7.10. este reprezentat modul în care sunt m surate unghiurile, în conformitate cu set rile din UNITS.

Fig. 7.10. Set rile din Drawing Units

Foarte multe comenzi de desenare i modificare (editare) implic alegerea obiectelor grafice din spa iul de lucru. De aceea, una dintre cele mai des utilizate comenzi este comanda de selectare, SELECT. Succesiunea de dialog corespunz toare select rilor este inculs în marea majoritate a comenzilor. De aceea, vom începe prin a prezenta modul în care se fac selec iile în AutoCAD, chiar dac nu se va folosi explicit aceast comand . SELECT:plaseaz obiectele selectat într-un set ce poate fi ulterior apelat ca anterior , (Previous). Modurile de selec ie sunt: · Auto: realizeaz selec ii automate. Auto i Add sunt modurile implicite. În aceste moduri, a indica un obiect cu digitizorul (mouse), echivaleaz cu selec ia acelui obiect. Indicând un punct într-o zon nedesenat , sau în exteriorul unui obiect, se creaz primul col al unui dreptunghi definit prin metoda BOX (cutie, în englez ). Add: comut în modul de adi ie. În acest mod, obiectele selectate sunt ad ugate unui set de selec ie utilizând oricare dintre celelalte moduri. ALL: selecteaz toate obiectele din layerele active (dezghe ate -Thawed). BOX: selecteaz toate obiectele din, sau care traverseaz , un dreptunghi specificate prin dou puncte. Dac punctele sunt specificate de la dreapta spre stânga, BOX este echivalent cu CROSSING, altfel BOX este echivalent cu

· · ·

Windows. CrossingSelecteaz obiectele din i care traverseaz aria definit de dou puncte, ca i col uri ale unui dreptunghi, de la dreapta spre stânga. Obiectele selectate sunt afi ate punctat, pentru a le distinge de obiecte selectate printr-o fereastr (windows). · Cpolygon: selecteaz obiectele din i care traverseaz un poligon definit prin specificare unor puncte în jurul obiectelor. Poligonul poate avea orice form , dar nu se poate intersecta pe sine. AutoCAD-ul schi eaz ultimul segment, astfel încât acesta s r mân închis tot timpul. Cpolygon nu este afectat de variabila sistem PICKADD. Fence: selecteaz toate obiectele care traverseaz un front de selec ie.Este similar cu Cpolygon, doar c AutoCAD-ul nu închide ultimul vector al frontului, iar frontul se poate intersecta pe sine. Nici acest mod de selec ie nu e afectat de PICKADD. Group: selecteaz toate obiectele dintr-un grup specificat. Last: selecteaz cel mai recent obiect vizibil creat. Multiple: permite specificarea unor puncte multiple, f r a schimba aparen a obiectului, accelerând procesul de selec ie a obiectelor complexe. Remove: obiectele pot fi îndep rtate din setul curent de selec ie ap sând R, în cursul procesului de selec ie. Single: selecteaz primul obiect sau set de obiecte desemnate, nemai continuând dialogul de selec ie. Undo: anuleaz selec ia obiectului cel mai recent ad ugat la lista d selec ie. Window: selecteaz toate obiectele din interiorul unui dreptunghi definit prin dou puncte specificate de la stânga la dreapta. Wpolygon: selecteaz obiectele dintr-un poligon definit de puncte date în jurul obiectului de selectat. Poligonul poate avea orice form , dar nu se poate intersecta pe sine. AutoCAD-ul schi eaz ultimul segment, astfel încât acesta s r mân închis tot timpul. Cpolygon nu este afectat de variabila system PICKADD.

·

· · · · · · · ·

Orice utilizator poate gre i. Poate încerca mai multe c i i dore te s poat reveni la o anumit stare, anterioar unor ac iuni. De aceea prezent m cele mai utilizate comenzi de editare: comanda de tergere i de anulare. · ERASE: îndep rteaz obiecte din desen prin selectarea acestora cu una din metodele de selectare.

·

OOPS: restaureaz obiectele imediat anterior terse. Observa ie: variabile de sistem DELOBJ controleaz dac obiectele surs , utilizate pentru crearea altor obiecte (de exemplu, prin oglindire, copiere, etc.) sunt p strate (valoare 0), sau terse (valoare 1). REDO: face reversibil efectul comenzii anulate cu o comand U sau Undo imediat anterioar . UNDO: anuleaz efectul comenzilor. Number: anuleaz num rul specificat de opera ii precedente. Efectul este acela i ca la introducerea de acel num r de ori a comenzii U. Auto Anuleaz o selec ie din meniu (comand ramficat ) ca i cum ar fi o singur comand . Auto insereaz un UNDO Begin la începutul fiec rei entit i din meniu, dac o entitate din acel meniu nu este, deja, actic i insereaz câte un UNDO End la ie irea din fiecare entitate-meniu. ControlLimiteaz sau inactiveaz comanda UNDO. All None/One: activeaz întreaga palet a comenzii UNDO. Dezactiveaz comenzile U i UNDO i anuleaz orice informa ie UNDO salvat anterior în sesiunea de editare. Orice încercare de a folosi UNDO în timp ce este activ op iunea UNDO are ca efect apari ia op iunilor specifice modului Control. Limiteaz UNDO la o singur opera ie. Op iunile Auto, Begin i Mark nu sunt disponibile când modurile None sau One sunt activate. Prompterul va ar ta c doar op iunea Control, sau un singur pas UNDO sunt valabile când modul One este activ. Begin i End: op iunea Begin grupeaz o secven de opera ii. Toate opera iile urm toare vor deveni parte a grupului pân când End închide gruparea. Undo i U trateaz opera iile grupate ca fiind una singur . Dac se alege din nou Begin, în timpul unui Undo Begin curent, gruparea curent de opera ii este încheiat i se începe o nou grupare. Dac se omite încheierea select rii de opera ii cu UNDO End, aceast grupare se va încheia cândva, f r îns ca grupul astfel creat s fie tratat ca o singur opera ie, ci numai un num r specificat dintre ele. Mark i Back: op iunea Mark plaseaz un semn de carte în informa ia specific UNDO. Op iunea Back anuleaz toate opera iile f cute, pân când, în istoricul sesiunii de lucru întâlne te acest semn. Se pot plasa oricâte astfel de semne. Cu Back, se merge înapoi pe firul comenzilor, pe rând, pân la fiecare Mark întâlnit. Dac Back nu întâlne te niciun Mark, utilizatorul este anun at c acesat op iune va anula totul, ceea ce echivaleaz cu anularea întregii sesiuni de lucru, de când s-a început sesiunea de lucru în AutoCAD.

· · · ·

·

·

·

BIBLIOGRAFIE (SELECTIV)
Ø
ALBOT M. G., ATUDOREI M., N STASE A., NEAM U M., ULEA E., ZEGHERU N. Dic ionar Enciclopedic de Geodezie, Topografie, Fotogrammetrie, Teledetec ie, Cartografie i Cadastru, Editura Nemira, Bucure ti 2009 Prelucraea Automat a Datelor Analitice i Grafice din Topografie i Cadastru, Editura Alternitas, Alba Iulia 2009 Topografie, Editura Conspress, Bucure ti, 2009 Automatizarea lucr rilor de Cadastru, Editura Matrix Rom, Bucure ti, 2007 Dic ionar de Geodezie, Fotogrametrie, Teledetec ie i Cartografie englez român, Editura Tehnic , Bucure ti 1980 Complemente de M sur tori Terestre, vol.1-2, edi ia 2009, Editura Politehnica, Timi oara

Ø

IENCIU I., OPREA LUCIANA

Ø
Ø

CO ARC C., S R CIN A. T M IOAG GH., T M IOAG DANIELA ALBOT M., ZEGHERU N. ***Colectiv M sur tori Terestre i CadastruFacultatea de C- ii Timi oara

Ø
Ø

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->